Nr. 8. Sibiiu, Joi 20 (1 Februarie) Ianuarie 1883. Anul XXXI TELEGRAFUL ROMAN Apare Marfia, Joia și Sâmbăta. ABONAMENTUL Pentru Slbllo pe an 7 fl., 6 luni 3 fl. 50 er.. 3 Inni 1 9 75 or. Pentru monarchle pe an 8 fl., 6 Inni 4 fl., 8 luni 2 fl Pentru străinătate pe an 12 fl., 6 Inni 6 fl., 3 Inni 39. Pentru abonamente și inserțiuni a se adresa la Admlnlătrațlunea tipografiei archldlecesane Sibiiu, strada Măcelarilor 47 Corespondențele sânt a se adresa la: Redacțlunea „Telegrafului Român", strada Măcelarilor Nr. 43. Epistole nefrancate se refnsă. — Articnlii nepublicați nu se înapoiază. INSEBȚIUNILE Pentru odatA 7 or., — de două ori 12 ar., — de trei ori 15 er. rândul ou litere garmond — ți timbru de 30 or. pentrn fie-oare publicare. „Per aspera ad astra!⁴⁴ Sârguința serioasă se încoronează cu resultate folositoare. Sârguinciosului, dar n um ai acestui-a, îi votezi bucuros laudă și recunoscință. Faptele ace- stui-a, fiind că sunt bune si demne de imitat le înre- gistrezi, și o faci cu plăcere, cu atât mai vârtos, sciind că te afli înaintea unei fapte, pentru a cărei recompensă nu esistă altă lege decât opiniunea pu- blică. Opiniunea publică poate face recompensa tot așa de mult simțită, ba chiar și mai mult decât o lege oare care. Fapta celui sârguincios merită a fi adusă înaintea forului acestei a, odată spre a fi recompensată și a doua spre a servi drept stimul pentru alții. Trăim într’un timp, care cere se dovedim prin fapte că esistăm. Și fiind că esistința se cualifîcă după cualitatea faptelor sevîrșite și fiind că numai esistința acelui-a valorează, care o probează prin fapte, cari dovedesc progres, opiniunea publică e chemată în prima linie a statori, cum ar trebui se ne fie faptele, voind a ave o esistență deamnă de aprețiat. Opiniunea publică, respective representanții acestei-a, fiarele aleg din faptele săvârșite cu scirea lor pe unele și le înregistrează pe lângă o reco- mandare sau aprețiare din parte-le. De fapt munca fiarelor e pentru viitoriu. Se critică în (Jiare și se recompensează în ^iare, ce e drept faptele presentului, scopul ulterior, ce-1 ur- măresc aceste a înse e, a pregăti pe basa acestor-a viitoriul. A contribui, ca faptele bune din present se afle imitători, ear cele rele se se omită; de ace- stea se nu mai ocure în viitor, eată scopul fiarelor. Pentru ca o națiune se-și asigure o esistență deamnă se cere se săvârșească fapte demne de în- registrat. La săvârșirea aceasta trebue se i a par- te fie-care membru al ei, dela cel mic pănă la cel mai mare. Fie-care trebue se conlucre, unul într’un fel, altul într’altul. Conlucrarea va duce la scop lu- ându se cei mai puțin versați și inițiați în lucrare după ce-i esperți. Doi bătrâni trebue se lucre, căci au multă esperință, cei mai tineri asemenea, pentru că au multă abilitate. Faptele bătrânilor trebue să fie dese — dacă n’au fost negligenți ■— cele bune au fost aprețiate, cele rele respinse și reprobate. Ti- nerimea are deci ocasiune a-și pute proba abilitatea sa luăndu se după faptele aprețiate ale bătrânilor. Numai prin probarea aceasta va documenta tinerimea că vrea și ea din parte-și să conlucre la asigurarea unei e₈istințe demne pentru națiunea, din a cărei sin a eșit. FOIȚA. Cristian Waldo sau CĂILE NOROCULUI. Roman de George Sand. (Tradus de E. B.) (Urmare 7). Cristiane neavend cea mai mică ideă de fap- tele din cestiune se hotărî a-și dobândi lămuririle necesare cu ori și ce preț. — Mătușa dtale, ^ise el cam nejenat, se pare smintită, sau ceva mai rău! — 0! pardon, domnule Goefle, mătușa mea este o persoană, care trebue să o respectez, și eu o acuș numai de orbie sau de prejudeț. — Orbie sau prejudeț, îmi e tot una! Ce ved lămurit, este, că dânsa voiesce se-ți silească înclinația. — 0! aceasta de sigur, căci eu detestez pe ba- ronul! Ea nu ți-a spus dară nimica? — Tocmai din contră I Credeam. . . — 0! domnule Goefle, ai putea Dta crede, că, în vârsta mea, ași avea cea mai mică înclinația pen- tru un bărbat de cinci-Șeci și cinci de ani? — A, da ! persoana, care-ți este destinată, e de cinci-Țeci și cinci de ani? Faptele celor bătrâni trag în cumpănă, după acestea suntem judecați. Faptele tinerimei au che- marea a ne arăta, că vrea și ea ca la timpul seu să săvârșească f pte, după cari să putem fi judecați. Tinerimea va produce la timpul seu fapte demne de aprețiat, cari să tragă în cumpănă, dacă se va iniția de timpuriu întru săvârșirea de fapte: Ori ce faptă a tinerimei ca eflucsul unei sârguințe serioase ne îndreptățesce a presupune, că tinerimea a apucat pe calea inițiărei. La tinerimea română în special s’a putut, și în mare parte se poate și aȘi, aplica cu necontestabilă îndreptățire devisa „per aspera ad astra" în sensul cel mai strîns al cuvântului. Mulți dintre bărbații noștri de ațlf au studiat și și au agonisit cunoscințele, cari i-au recomandat la posiția ce o ocupă ații în societate, între împre- giurările cele mai triste, în lipsă, în necas și în sudoarea feței proprii, per a spera. în tinerețe nu le-a prea prisosit timpul de a se gândi și la fapte, cari se dovedească că ei se inițiază pentru viitoriu. Nici nu a fost de lipsă, căci starea lor a fost do- vada cea mai bună, că au fost pătrunși de sârguința serioasă. 0 parte mare a tinerimei noastre de așii e scutită de neajunsurile, cu cari s’a Juptat tinerimea de odinioară. Parte familiile înșile, parte fondurile, multe puține de care dispunem, acopere și delătură lipsele și neajunsurile și scutesc pe tinerime de ne- plăcerile de odinioară. Tinerimea de a(li se poate gândi la fapte, cari să o recomânde pe viitoriu, cari se arate, că ea să inițiază în lucrare. Nu cerem dela tinerime cine scie ce fapte mari și ponderoase. Pricepem și noi a ne reduce pretensiunile ținând cont de capabili- tatea autorului. Cerem insă și aceasta în mod im- perativ, ca faptele ce se săvârșesc, mici, mari, cum sunt, să dovedească o sârguința serioasă. Fapta tinerimei, care dovedesce o astfel de sâr- guință o înregistrăm și ne bucurăm de ea. Tineri- mea, care o a săvârșit, va scî apreția înregistrarea noastră și va vede în motiv de a lucra și mai de- parte așa precum a lucrat, ca să i se poată țlice odinioară că a trecut „per aspera ad astra". „Kronstădter Ztg" Nr. 15 din 27 Ianuarie a. c. într’un foileton, care poartă titula dela începutul acestor șiruri aduce o recensiune despre ședința pu- blică, pe care o aserbat societatea de lectură a stu- denților dela gimnasiul nostru mare din Brașov în preseara „Botezului Domnului", după cum s’a anun- țat și în coloanele acestui țliar. — Dta faci, ca și când te ai îndoi, domnule Goefle! Dta scii doară bine de câți ani este, Dta care i ești sfătuitor și, precum se țlice amic devotat. . . înse- eu nu o cred. — 0! în adevăr, Dta ai dreptate. Pe capul meu, dacă-mi pasă de el! Dară cum numesci pe domnul acela? — Baronul! Da nu scii de cine vorbesc ? — Nici de cum ; ațâți baroni sunt pe lume! — Dară mătușa mea ți-a spus. . . — Mătușa Dtale, mătușa Dtale. . . sciu eu ce <^ice mătușa Dtale ? Ea însăși poate nu o va sci 1 — A! pardon: ea scie prea bine ce țlice! Ea are o voință de fer. Este cu neputință se nu-ți fi împărtășit proiectele sale asupra mea, de oare-ce ea pretinde că Dta le aprobezi! — Eu se aprobez, ca se jertfesce o copilă jîn- cântătoare ca Dta unei barbă-sură? — A, vețli că scii vârsta baronului ? A cărui baron, mai odată ? — A cărui baron ? este de lipsă să-ți spun nu- mele omului de zăpadă? — A da! E vorba de omul de zăpadă? Ei bine, mărturisesc că cu aceasta nu m’am procopsit. — Cum, domnule Goefle, Dta nu cunosci pole- cra celui mai puternic, celui mai bogat, tot odată celui mai răutăcios și celui mai uricios dintre clien- ții Dtale a baronului Olaus de Waldemora! — Ce, proprietarul acestui castel? După ce se plânge recensentul, că junimea stu- dioasă săsească privesce în ori-ce lucrare intelectu- ală o povară și caută prin mii de mjloace artificioase a și-o ușura, pentru ca se câștige în modul acesta timp spre plăceri. După ce arată mai departe, că vina la starea aceasta de lucruri în mare parte cade asupra părinților, cari se acomodează întru toate cu pretensiunile fiilor lor, trece la ședința publică amintită. „între tinerimea română la gimnasiul de aici românesc, țlice recensentul „domnesce, precum se vede, peste tot alt spirit. Tinerimea aceasta nu și-a în- scris pe stindardul seu devisa „per aspera |ad aștra" se nizuesce însă „per aspera ad astra." Mulți tineri români o încurcă cu starea materială cum biet pot, sunt cu atât mai silitori, își ved de cărțile lor și au se devină oameni bravi în chemarea lor. Ei nu dau baluri, cari se-i amețească săptămâni întregi, au însă de 5 sau 6 ani o societate scientifică, căreia aparțin studenții celor 2 clase superioare gimnasiale și elevii academiei comerciale ca membrii ordinari. Societatea aceasta poartă modestul nume: Socie- tatea de lectură a studenților dela scoa- lele medii române gr. or. din Brașov," are statute întărite de ministeriu și produce resultate foarte raționabile (sehr anstăndige Leiftungen.) Pro- gramul s’a esecutat preste așteptare. „M’am convins din cele aurite, ce Rassegna: „Dacă Francia „s’ar mai încrede unui Napoleon, ar trebui să con- „chidem că nebunia este ereditară la unele națiuni „ca și la unele familii." „Această părere a unui străin merită a fi me ritată. „Guvernul este foarte otărît a nu se amesteca într’o afacere care nu’l privesce. N’a cerut espli- cări d-lui Decrais, nici acesta nu le-a dat, pentru că n’avea ce esplicări se dea. Principele Napoleon este legat de familia regală, dar el a lucrat ca un frances, și astfel fiind, Italia n’are a se amesteca. „Frasa relativă la Tunis, combinată negreșit pen- tru a câștiga simpatia Italienilor, n’a produs nici un efect. Italienii sunt destul de fini, pentru a înțelege că, mai puțini ca ori și care, principele, chiar împă- rat, ar putea să le dăruiască această posesiune. „Printr’un acelaș simțement noile opiniuni ele ricale ale pretendentului au produs aci cea mai su- părătoare impresiune. „Este recunoscut de toți că nimeni nu est< mai de temut de cât un fricos revoltat, și că ui liber cugetător va putea resista clerului mai puții de cât un catolic convins. Ministrul afacerilor stră ine a făcut se se însere în “11 Diritto“ o notă cate gorică pentru a stabili că această afacere nu înte resează în nici un chip pe Italia. Posta Redacțiunei. Domnului M. V. în Sibiiu Din adins nu ne fa cem treabă cu organul arădanilor „Biserica și Școala¹¹, de aceea nic nu aflăm loc în foaia noastră pentru articlul picant, ce-1 adresezi numituh „L e i bj urnal“. Ce te miri că „Biserica și Școala¹¹ espedează abc nanților sei ca adaos „Calicul¹¹? când poți se scii, că mai an tot „Bi: și Școala¹¹ făcea propagandă pentru aceea murdărie literară chiar în coloa nele sale. Gustul unor oameni nu se poate regula, de asemenea nici cordial tatea unor pretați, care âncă va fi avend rațiunea sa. Loterie. Mercuri 31 Ianuarie n. 1883. Briin: 74 17 11 24 32 Bursa de Viena și Pesta. Din 30. Ianuarie n. 1883. Viena B-pesta Renta de aur ung. de 6°/₀...........................118.55 118.25 Renta de aur ung. de 4’/₀........................ 86.— 85 90 Renta ung. de hârtie................................... 85.20 85.10 împrumutul dramurilor de fer ung....................134 75 134.75 I emisiune de oblig, de stat dela dramul de fer oriental ung........................................... 89.40 89.95 II emisiune de oblig, de stat dela drumul de fer orient ung...................:......................110.— 110.50 Oblig, de stat dela 1876 de ale drumului de fer orient, ung......................................... 94 — 94.— Obligațiuni ung. de rescnmpSrarea pămentnlui. . . 97.50 97.50 Obligațiuni ung. ca claasulă de sorțire........... 95.75 95.— Obligațiuni nrbariale temeșiane..................... 97.— Obligațiuni orb. temeș. cu clausolă de sorțire . . . 97 S0 Obligațiuni nrbariale transilvane...................... 95.75 95.— Obligațiuni nrbariale croato-slavonice.............. 97.— Obligațiuni ung. de rescnmpărarea Șecimei de vin . 97 50 Sorți unguresci cu premii........................... 99.— 98.50 Sorți de regularea Tisei............................ 97. 50 97.70 Datorie de stat austriacă în hârtie....................114'50 114.— Datorie de stat anstr. în argint...................... 109'25 109 50 Renta de aur austriacă................................. 77 70 77.75 Sorți de stat dela 1860 .............................. 131 40 130.— Acțiuni de bancă austro-ung........................... 834 — 830.— Acțiuni de bancă de credit ung. ....... 281.50 280.05 Acțiuni de credit anstr...................... 287.75 286.80 London (pe polița de trei Ioni)..............119.65 119.70 Scrisuri fonciari ale institutului „Albina¹¹ .... 100.— 100.— Galbin........................................ 5.63 5.63 Napoleon...................................... 9.50 9.49 100 maree nemțesci........................... 58.55 58.60 Nr. 5600/1882 civ. [842] 2—3 Publicațiune. Tribunalul reg. dinElisabetopoleaduoe la cunoscința pu- blică, că pentru comasarea generală a hotarului comunei Lățcud s’a ficsat Zⁱua dela 16 Aprile 1883 Ia 10 oare înainte de amea^i în comuna Lățcud la locu- ința primăriului comunal; pe când sunt invitați a se represeota toțiproprietarii cu aceaa, că acei cari nu se vor presența se vor considera că consimt cu comasarea; esem- plarul cel dintâiu al cererei se poate vedâ la acest tribunal, regesc. — Din ședința tribunalului r* g. din Elisabetopole ținută la 30 Decemvre 1882. Nagy Lajos m. p. Butak m. p. preș. not. Nr. 177. 1882 [343] 1—3 EDICT. loan German de religiunea gr. or. din Ocna, comitatul Albei inferioare, carele de 4 ani cu ne- credință a părăsit pre legiuita lui soție Ana n. Ilie Sora din Săliște, se citează prin aceasta, ca în termin de trei luni dela prima publicarea acestui edict se se presenteze înaintea acestui scaun protopresbiteral, ca for matrimonial de prima in- stanță, căci la din contră și în absența dânsului se va pertracta și decide procesul intentat contrăi de cătră soția să Sibiiu 13 Ianuarie 1883. Oficiul protopresbiteral gr. or. al tractului Săliștei, ca for matrimonial de prima instanță. Nr. 109. [341] 3—3 EJDXCT. Georgiu C i s m a ș de religiunea greco - orientală din Porumbacul superior comitatul Făgărașului, care de 8 ani a părăsit cu necredință pe legiuita sa soție Maria Vo ini agu tot din Porumbacul de sus, fără de a se sci locul ubicațiunei lui, — se citează prin aceasta, ca în restimp de 3 luni dela prima publicare a acestui edict se se presen- teze înaintea scaunului protopresbiteral al Avrigu- lui ca for matrimonial de I instanță, căci la din contră se va decide procesul ridicat în contrăi și fără de ei. Avrig, 30 Decemvre 1882. Scaunul ppresbiteral gr. or. al Avrigului ca for de I. instanță in cause matrimoniale. Editura și tipariul tipografiei archidiecesane» www.digibuc.ro