TELEGRAFUL ROMAN Apare Marția, Joia și Sâmbăta. ABO NAMENTUL Pentru SlblIn pe an 7 8., 6 luni 3 fl. 50 cr., 3 luni 1 fl. 76 or. Pentru monarohle pe an 8 fl., 6 luni 4 fl., 8 luni 2 fl Pentrn strilnătate pe an 12 fl., 6 luni 6 9., 3 luni 39. Pentru abonamente și inserțiuni a se adresa la Admlnlstrațlonea tipografiei arohldlecesane Sibiiu, strada Măcelarilor 47 Corespondențele sânt a se adresa la: Redaoțiunea „Telegrafului Român", strada Măcelarilor Nr. 43. Epistole nefrancate se refusă. — Articulii nepublioați nu se înapoiază. INSERTIUNILE Pentru odată 7 or., — de două ori 12 cr., — de trei ori 16 or. rondul on litere garmond — ți timbra de 30 ur. pentrs fie-oare publicare. „Din părțile Transilvane." „Kolozsvâry Kozlony" se tânguia, înainte cu o lună de Șile, a cap de om, că maghiarii sunt cei ce sufere și pătimesc în țeară; că românii și sașii se bucură de binefaceri nemeritate. Tema aceasta o sucesce și resucesce „K. K.“ în sute de variațiuni, cari, se înțelege de sine, nici înaintea acelora cari le-au scris nu pot ave altă trecere, decât a unei amăgiri proprie forțate, cu scop de a seduce pe cei nesciutori. „Magyar Polgâr“ din Cluj, mai în același timp cam cu vre-o trei Șile mai târziu, scriea, că între- gitatea statului unguresc, se poate asi- gura numai dacă, între alte, poporațiunea transilvană se vaamalga cu desăvârșire și se va cresce, ca se devină cu totul ma- ghiară. Nu mult mai nainte aceeași foae în so- cietatea altora esprima dorința de a strămuta cian- găii din Bucovina și Moldova în Transilvania, de ai așe^a printre populațiunea română astfel, încât se fie tot atâtea centre pentru cristalisarea maghia- rismului, ceea ce se fie indentic cu desnaționalisa- rea elementelor nemaghiare. Ar trebui să repețim multe din câte s’a Șis și scris privitor la obiectul maghirisărei, ideea unică de predeilecțiune a politicilor maghiari. Ar trebui se trecem în revistă toate feliurile administrațiunii ca se le aducem drept dovadă, că și acestea în cele din urmă nu servesc spre alt scop, decât de a introduce limba maghiară. Predilecțiunea aceasta întratâta a prins rădăcini în creerii politicilor maghiari, încât nu este nici un fel de teren care n’ar fi pus în servițiul maghiarisării și apoi întrucât se pare că acestea toate nu ar fi de ajuns, se ea refugiul și la întreprinderi private, însă autorisate de guvern, înțelegem aci reuniunile de maghiarisare. Așa darăₓmare trebue se fie „suferința" maghia- rilor, când ei, având puterea în mână, impun în toate modurile limba lor. „Suferința" lor merge așa de de- parte, încât face presiune asupra funcționarilor pu- blici, fie de ori și ce naționalitate, ca și ei se lucre din toate puterile pentru promovarea maghiarisării. Ca cetitorii se aibă o dovadă pipăită despre „suferințele^ maghiarilor, reproducem după quasi „monitoriul" reuniunilor de maghiarisare un specimen trist, opus legilor cardinale, după scirea noastră, încă esistente în Ungaria, din condeiul unui fost român. Acest specimen singur este în stare de a dovedi, cât „sufere" bieții asupritori din partea asupriților. Eată articolulj,din cestiune în traducere după „foaia periodică lunară în interesul maghiarisărei" „Magyar- orszâg" : *) „Lucruri foarte simple voiu spune. Viitorul sta- tului maghiar atârnă dela aceea, cât de puternic va fi elementul maghiar întrânsul, cât de puternic va fi simțemântul maghiar, patriotic în cetățenii statu- lui. Statul maghiar cu atât va fi mai slab, cu cât vor fi mai tari celelalte naționalități într’însul, fi- indcă facem trista^esperiență, că agitatorii fără de consciință întrebuințează puterea aceea tocma în contra auctoritățiii și esistenții statului. Câte na- ționalități atâtea interese și tot atâtea gravitări. Puterea elementului maghiar va susține constituți- unea și independența țârei, slăbirei elementului maghiar pot săi urmeze feliurite împărțiri de teri- toriu și o constituțiune de limbi diverse, este însă învederat, că la cașul când acest element s’ar pu- stii, nici una dintre naționalități n’ar fi credincioasă constituțiunei milenare. „Statul maghiar! „Numai unul este pre fața pământului, se află singur, rudeniile l’a uitat de mult, familie care sei ajute nu are, unica putere de care dispune este iu- birea poporului seu: dacă nu va fi atăt de puternic, ca se se poată lupta cu soartea și cu furtunile — viitorul său este amenințat. „Pentru aceea Ungaria trebue întărită, elementul maghiar, simțemântul patriotic maghiar susținut, crescut. „M’am născut român, dar născut în Ungaria, pa- tria mea e maghiară și eu sunt cetățean maghiar, ca cetățean maghiar, sunt dator a apăra constitu- țiunea țării, a susține sânțenia legilor. Naecerii mele ca român, aparținerei mele la acei neam nu șe opune participarea mea la opera cea mare a măririi Un- gariei, din contră nisuința contrară puterii statului maghiar s’ar opune legilor sânte ale amorului patriei și cine urmează astfel, este inimicul patriei, inimi- cul statului maghiar. „Este învederat, că dacă viitorul statului ma- ghiar atârnă dela simțământul patriotic maghiar și dela crescerea elementului maghiar, fie-care om tre- bue să stăruiască ale spori pe acele. „Ale spori cu deosebire în părțile Transilvaniei, în părțile transilvane maghiarismul jumătate**) a dispărut, s’a contopit în astfel de elemente, care astăzi sunt folosite tocmai în contra patriei. *) Articolul este în original întitulat: ^Az erdelyi ri- szelMlu, scris de Moldovan Gergely, consiliar regesc (și inspector de scoale). **) O sancta st...., tas! Tr. „Nu mai este secret, că maghiarismul ici-colo. în comitate s’a perdut sate întregi maghiare ații nu mai sciu o vorbă unguresce. „Slăbiciunea elementului maghiar din trecut este causa, că în loc de a ocupa teren neîntrerupt a per- dut din teren. „Slăbiciunea aceasta la noi esistă și astăzi, pro- cesul acesta de transițiune percurge și astăzi cru- ciș și curmeziș țeara. „Proprietarinl și astăzi vorbesce românesce cu neamul său propriu maghiar și numai unor puțini le-a venit în minte a face ceva în interesul asigu- rării naționalității țeranilor maghiari. „Câte un preot emite câte un suspin, sau câte un vaet în Șiare, dar și acesta numai în oara a 12-a, când vede că în biserica sa goală numai are cui se predice. „La noi în părțile transilvane presa se silesce a face toate, însă toate acestea la olaltă încă nu sunt nimic, de oarece Șiariul, de esemplu în satul A, nu ajunge nici odată, poate dar scrie în figuri și con- strucțiuni cât de frumoase, pentrucă abia preotul din al cincilea sat se bucură de ele. „Interesul statului maghiar în privința aceasta mai cu samă e pus în mâna inspectorilor de scoale. „Inspectorii de scoale să și silesc și fac pe terenul acesta, mult însă nu pot face, fiindcă nu permit financele țării a înființa scoli de stat cu ri- dicata și ce e mai trist, inspectorii de scoale și aici foarte des se luptă cu vederile lor confesionale și acestora mulți maghiari jertfesc interesul maghiaris- mului. „Un român nici odată sau arareori ’și dă copi- lul la scoală protestantă, precând de institutele sta- tului nu se înstreinează. „La noi este foarte tare în modă, ca cetățanul înainte de toate să (venereze) se închine considera- țiunilor confesionale, după aceea considerațiunilor de ginte și numai în linea a treia se fie patriot și se se închine considerațiunilor patriotice ale țării. Destul de trist, de multeori înse așa este. „Și scrutarea veritabilă și îngrămădirea aceasta de interese, cercetarea întreprinsă și causa maghiară progresează ca racul. „în cofusiunile aceste ar trebui ajutor. Și ar tre- bui ajutat prin înființarea unei reuniuni. Scopul reu- niunei ar fi a susține pretutindenea elementul ma- ghiar; a avea evidență despre toate comunele ma- ghiare djn părțile țerii amenințate cu decădență, a ajuta, a entusiasma pretutindenea în sensul patriotic maghiar. FOIȚĂ. Cristian Waldo sau CĂILE NOROCULUI. Roman de George Sand. (Tradus din franțozesce de E. B.) (Urmare). Imaginația lui Cristian n’avea timp, de a um bla mult după urmărirea acestei enigme. Diua trecea iute. La oarele una și jumătate din di, um- brele transparente a piocurilor, acoperite cu zăpadă se lungeau deja pe suprafața albăstrie a lacului. Era o priveliște frumoasă, pe care Cristian ar fi dorit să o privească fără preocupațiune. pilele aceste scurte ale Nordului au aspecte neasemănat de pito- resci, chiar în Șiua mare; obiectelele au efect, pre- cum <Țic pictorii, adecă, în oblicitatea razelor soa- relui ele se scaldă în lumină și în umbră, ca pe la noi în oarele de dimineața și de sara. Pe semne aci este secretul acelei frumseți a luminei, de care vorbesc călătorii prin climate septentrionale, cu en- tusiasm. Nu sunt chiar numai peisagiurile estraor- dinare, cascadele năvalnice, lacurile imense și splen- doarea aurorei boreale, ce le lasă amintiri așa de îmbătătoare din Svedia și din Norvegia; este, Șic ei, tocmai claritatea aceea delicioasă, prin care obiec- | tele cele mai neînsemnate obțin un lustru și un far- mec, de care nicăiri altundeva nuți poți^face o idee. Dară eroul nostru, deși simțea frumseța cerului, observa decrescerea și vedea, din îndepărtare, pregătirile festivității din care avea și dânsul o parte de responsabilitate. Din căminele castelului nou eșau spirale dese de fum negru în nuorii de sidef trandafiriu, focuri de pușcă repetate de răsu- netele înădușite a zăpedei, anunciară opintirile vâ- nătorilor pentru a alimenta frigările vetrelor mân- căcioase. Vedeai fugind în toate părțile, pe patine grele, curieri grabnici, încrucisăndu-se și resturnân- duse uneori pe ghiața micului lac. Se puse mâna pe toate resursele țărei, începând dela trunchiul monstruos de lemn, care trebuea să figureze în fie- care sală a castelului și pănă la beata poterniche albă, care credea, mulțămită hainei sale de earnă, a scăpa de ochiul ager al omului și de nasul nemilo- stiv a cânelui de vânat. Să pregătea dară o splendidă a cincea noapte a Crăciunului (căci era în 28 Decemvre), și numai Cristian singur nu se pregătea. El aștepta cu ne- răbdare revenirea lui Puffo. După-ce se îmbră- case earăși ca un băiat sărac și își îngropase fața sa frumoasă în părul des atârnător pe frunte, pre- când pălăria sa ascuțită îi acoperea ochii, el se duse se-și caute servitorul, în curte în gaard, și chiar în cuină unde atât a înspăimântat, în Șiua premergă- toare pa Ulfilas. El își uită, a merge în pivniță: acolo www.digi5uc.ro ar fi găsit pe Puffo în posesiunea paradisului visu- rilor sale. Cristian voia se se întoarcă, precând îi veni ideea a căuta și în micajgrădină a dlui Stenson. El se uită mai înainte în ea văzând că bătrânul îngri- jitor, căruia i-a cauzat prin presența sa, atâta neli- niște, nu era acolo, el cobori repede aleiul, care conducea la nivoul lacului. De acolo el putea ve- dea toată lăturea gaardului, care mergea costiș, pănă în fundul micului edificiu. Vechile ziduri erau așa de bine unite cu stânca, încât puțin se deosebea for- tificația naturală, de aceea ce era făcută de mână omenească, acoperită altfel de curpeni lungi, de plante agățătoare, cristalizate în brumă și muiate în lac, unde erau strînse bine în ghiață. Ajuns la locul acesta, Cristian cercă ași da sama despre ce i s’a întâmplat în Șiua premergătoare, când voia se esploreze pasagiul secret din odaia ursoaicei. Noi am promis cetitorului a i-o istorisi și momentul a sosit de a o face. Cetitorul își aduce aminte, că pentru ași căuta ceva de cină el Intrase în pasagiubacela, care mas- cat prin o ușe foarte bine unită cu căptușală de lemn, mergea de desubtul scărei, și, de care el cre- dea că trebue se ducă în locuința dlui Stenson. Dară n’a fost așa. Cristian dăduse la vr’o câți-va pași, într’un coridor strimt de o mică scară repede aco- perită cu molos, pe care părea că n’a umblat de multă vreme nimenea. La capătul acestei scări foarte 316 TELEGRAFUL ROMAN. „Trebue susținut aceea ce introduce, suscită și învechesce în maghiari și în popoarele soațe simțe- mintele patriotice. „A nu face nimica astăzi, când fie care minută neactivă face cât o oară, este mai mult decât pecat. „Ar trebui se ne inrolăm și să lucrăm. Aici tre- bue lapte nu suspinuri! Cine este chiemat la acea- sta, lucre și cu peana pe terenul acesta, dar fiecare în fața locului și nu pentru aceea se fie activ, pen- tru ca se fie lăudat, ci pentru că este dator a fi activ Revista politică. Sibiiu, în 11 Iulie. Că flascul cu ciangăii este complet, nu poate constata nimenea mai bine de cât „P. Ll.“, cum se poate vedea la alt loc. Afacerea dela Tisza-Eszlar a luat dimensiuni mari. Putem țlice că întreaga presă europeană se ocupă cu afacerea aceasta. De presa din Austro- Ungaria nici că mai pomenim; ea consacră, mare parte, cele mai multe coloane ale ei afacerei ace- steia. Presa germană este, pre cât putem sci, cea mai reservată față cu cele ce se petrec la tribunalul din Nyiregyhâza. Presa franceză, cea italiană, cea rusască, pană și cea bulgără, ’și esprimă ver- dictul asupra împregiurărilor ce cad în compe- tența justiției din Ungaria. Și în adevăr cu cât trece timpul cu atât orientarea în afacerea acea- sta este mai imposibilă. Atâta transpiră din cele ce se scriu de acolo, că agitațiunea în popor trebue se fie mare, piarele zic, că deputatul Onody, pen- tru că a fost invitat ca martor, a provocat pe procurorul de stat la duel și pe urmă l’ar fi în- sultat în coridorul tribunalului Și dacă numai invitarea a dat ansă Iui Onody la g astfel de atitu- dine este un ce simptomatic. Admonițiunile cele dese ale presidentului, ca publicul auditor să fie liniscit încă dovedesce că în comitatul Sabolciului antisemitismul este, cel puțin, tot așa de representat ca în sinul juraților, cari au achitat pe Istoczy. Procesul acesta, finească-se ori și cum, va avea urmări grave pentru Ungaria. Un (^iar vienez, care adese- ori este espresiunea cercurilor guvernamentale din Viena, ^icea Sâmbătă, că „Ungaria s’a dovedit a fi o „enclavă asiatică în Europa" și că „Ungaria este tocmai așa de departe de a fi factor de cultură, cum este bunăoară — Tunisia". Aspră și grea judecată. Viena frondează. Municipiul Vienii nn vrea festivități pentru aniversarea mântuirei de turci. Același municipiu a votat o adresă în contra de- centralisării căilor ferate în favorul polonilor din Galiția și cehilor din Boemia. „Național Ztg" din Berlin spune de agitațiuni polone,' de intrigi polone și iesuitice, prin cari se agitează atât în contra Germaniei cât și contra Ru- siei. în Rusia este respândită opiniunea, că polonis- mul machinează în tot feliul contra reformelor, cu scop ca Rusia se nu se poată întări înlăuntru. O parte considerabilă a machinațiunilor se atribue po- lonilor austriac! din Galiția. Foaia oficială din Chiev încă învinue pe polonii din Galiția, că agi- tează pe socoteala și pericolul Austriei pentru resta- urarea Poloniei adunce el dase de o ușă deschisă. Mirat de a găsi liber un pasagiu ce părea așa misterios, el cer- case a înainta; însă vântul îi stinse luminarea și el se află pe întunerec. El făcuse așa vr’o câți-va pași cu precauție; în sfârșit, eșind luna dintre nuori el se vă$u într’un fel de peșteră, deschisă din di- stanță în distanță spre lac. El merse dealungul ace- stei galerii, care părea săpată de natura însuși, și în care strabătea apa lacului; înaintând așa peste ghiață, el ajunse în fața unei uși mici de gratii ușor a o trece, prin care ar fi putut întră în grădină și apoi în gaard-ul dlui Stenson. Ușa aceasta, flancată de doue tise tinere tăiate ca nesce căpățini de zăhar, surprinse acuma pe Cri- stian, și îi ajuta a recunosce punctele principale a esplorațiunei sale nocturne. Deși nu spera nici de cum a găsi pe Puffo pe aci, Cristian eși din grădină și merse pe lac dealungul pezișurelor esterioare a castelului. El era curios a vedea pe (Jiuă calea ce c făcuse jumătate pipăind, jumătate la lumina lunei. El ajunse așa la intrarea acelui local, care-i părea o peșteră. în realitate înse nu era decât o agrămădire de bolovani de granit, cari se numesc, pecum cred, eratici, pentru a areta, că ei se află isolați de stânca lor primitivă în regiuni de o na- tură diferență, unde ei nu s’a putut produce. Se dă cu socoteală, că ei sunt resultatul unei inundări mai Vechi sau mai noue, aduși de puterea apei sau a Colonisarea Ciangâilor — un fiasco cum- plit, după „patrioticul" „Pester Lloyd." S’ar păre grea învinuirea, că cei dela putere monopolisează statul în interesul naționalității ma- ghiare și spre stirpirea noastră și ruinarea statului. S’ar părea grea învinuirea, când ea ar fi învinuire. Astăzi însă, când ea este realitate, să susține, că așa trebue se fie, așa cere idea de stat unguresc. Li s’a băgat ungurilor în cap să’și înmulțească neamul. Și au deschis porțile cele mari pe care tot evreul trențuros, intrând cu bagatelu preț de 5 pițule ese ungur neaoș cu numele istorice ma- ghiare â la Szechenyi, Battyâni, Vesselenyi etc. Atâta nu le-a ajuns. Ca se se înmulțească mai cu efect au înscenat recolonisarea ciangâilor din Bucovina. Și s’a făcut sfară mare încât credeai, că s’a aflat misterul, prin care se va salva sta- tul austro-ungar. S’a prelucrat opinia publică; „Se ne aducem acasă sângele nostru, se scoatem pe frații ciangăi din tiranica robie a boerilor ro- mâni." A urmat apoi o serie de insulte asupra ro- mânilor din alte părți. Se zugrăve starea bieților ciangăi ca cea a sufletelor din casanul cu păcură, după cum o aflăm descrisă cu colori vii în episto- lia căȘută din ceriu. S’au trimis în toate părțile colecte. îndrăsneala mergea așa de departe, încât eram provocați se contribuim și noi. S’a constituit în Budapesta un comitet pentru repatriarea cian- găilor, s’a format o reuniune tot spre scopul ace- sta, s’au pus în fruntea ei elita capacităților ma- ghiare, au turburat mintea sermanilor ciangăi, cari nici odată n’au fost chiemați în Bucovina și Mol- dova după cum nu sunt chiemați nici astăzi se- cuii, cari în tot anul părăsesc cu miile binecuvân- tata Ungarie și trec în tiranica de Românie, le-au luat mințile, și i-au pornit la drum. Să fi vezut apoi comedii. Drumul lor din marginea Bucovinei începând a fost un coduct cu triumf. în tot locul fură întimpinați cu musică, vor- biri și cu mare ifos, tractați ca nisce soli ai unei mari imperății. în orașul Mureș Oșorhei pela 12 oare noaptea s’au animat doamnele aristocratice ungu- roaice și au improvisat un bal, jucând pănă dimi- neața cu patrioții scăpați din robia Egiptului. Și așa li-au mers bieților ciangă. pănă la Panciova; Hegyen, volgydn lakodalom — cum s’ar Șice pe limba ungurească. Noi bieți de români eram persiflați, pentru că nu întimpinăm cu „Osannau pe ciangăi, eram persi- flați pentru sinceritatea, cu care spuneam că toată soonăria este comedie arangiată de oameni cu fan- tasie bolnavă. Resultatul: în scurtul interval de 4 luni un co- misariu guvernial pentru colonisarea ciangâilor a demisionat, unul s’a împușcat și soartea ciangâilor e zugrăvită de Șiariul per eminențiam guvernamen- tal ^Pester-Lloyd" în următoarele: „Nefericitul, care a încercat a se justifica Mer- curea trecută la Panciova, se vede că duce cu sine un secret a cărui descoperire e de dorit din mai multe motive. Recunoascem că pănă acum încă nu avem sciri positive despre cele întâmplate; de altă parte seim că persoane, cari cunosc referințele lo- cale și cari merită toată încrederea, cu săptămâni mai nainte, erau pregătite la o eclatantă terminare a afacerei ciangâilor. Abia se mai poate trage la îndoială, că locurile normative au fost informate din destul despre starea lucrului, deși incidentul sdro- gheței, din regiuni foarte îndepărtate, unde i găsesci de comun. Bolovanii aceștia erau rotunji, în forma petrelor de siliciu și o agrămădire capricioasă părea a dovedi că, mânați de torenți năvalnici, ei aii fost opriți de masa micașistoasă a Stolborgului, căruia serveau acuma drept razim și drept stâlpi. Calea nu era nici decum ușoară în locul acesta din causa zăpedei căzute în seara premergătoare, pe care vân- tul o măturase sau mai mult o rostogolise în crețe late, ca o pânză mortuară de a lungul petrișului. Cristian voia tocmai se se reintoarcă precând fu surprins de turnura pitorescă a pavilonului, veȘut așa de din jos, și el se depărte nițel pentru a privi to- tul mai bine. El se încercă mașinalmente, ași da sama despre situațiunea salei ursoaicei, și recuno- scu ușor unica fereastă la o nălțime de cam o sută urme peste nivelul lacului și cinci-Șeci pe- ste vârful petrișului. Nu era prea frig, și Cri- stian, care avea totdeauna un mic album în busunar, schiță ușor profilul pavilonului cu ma- rele său escarpement de pe stâncă și cu caosul său de bolovani gigantici, a căror agrămădire neinten- ționată, era, ca și petrele dela Fontainebleau, cu galeriile și pasagele sale acoperite, de un efect foarte bizar. (Va urma.) bitoriu de acum nu se pută prevede de nimenea. Modul trimiterei comisariului guvernial, a deputatu- lui Desideriu Gromon dovedesce din destul, că guver- nul în fața acestei afaceri n’a fost indiferent, și că el a voit să încerce, — e probabil că va și încerca — de a sana pe cale oficială, cele ce pe cale socială s’a esecutat atât de reu. împregiurarea, că această afacere s’a terminat astfel, merită să ne ocupăm mai indetaiu de lucru și se esaminăm mai de aproape motivele esterne și pe cele interne, cari sunt de- siul de grave. „Faptul în sine, că așa numita și mult citata „societate" a luat asupră-și o afacere, trebue să ne atragă atențiunea. Un asemenea cas obvine toarte rar la noi, și tocmai pentru aceea el sternesce inte- resul publicului asupră-și. Să vedem deci cum s’a pre- parat această acțiune, cum s’a pus în lucrare și cum s’a esecutat? în capitală s’a aflat o societate compusă din oameni în toată privința demni și energici, care a aderat la acțiunea pusă deja în mișcare, și la primul moment seceră re- sultate nu neînsemnate. S’au deschis contribu- iri, cari au produs o sumă preste toată aștep- tarea, însă aceasta a fost totul. Nici că se putea altcum. Pe de o parte nu eram în clar aici cu referințele și vieața fiitorilor coloniști, pe de alta nici ei nu scieau că ce vreau oamenii cu ei. Cei din urmă sunt scusați din toate punctele de vedere Ei oameni seraci și preste tot puțin ouali- ficați, trebueau se creadă ceea ce am crezut și noi I și împreună cu noi publicul cel mare că aici este un plan pregătit, bine rumegat, bine acomodat și de sigur eseciitabil, după care se va putea face colo- nisarea. Nu este așa de greu a prevedea vre-o 1000 de oameni în o țeară de estensiunea și con- dițiunile Ungariei, așa credea partea cea cultivată a publicului din patrie. Ce au crezut țeranii în Bucovina, nu seim, însă nu este mirare dacă le va fi succes oamenilor se îmbete pe bieții țerani. Dacă la niște oameni seraci li se vorbesce necontenit de apăsarea, sub care zac ei și că patria mamă trebue să se îngrigească pentru ei, dacă ’i scot de unde au fost cu mare pompă dacă sunt conduși prin întreaga țeară în triumf, dacă sunt primiți cu țigani — ei cari nu pot lipsi de nicăiri — dacă li se țin orații, li se dâ de mâncare și ’i desmeardă în tot chipul, ar fi mirare dacă nu i-ar seduce o ase- menea menagiare. Pentru o parte a societății o ase- menea primire solemnă este plăcută variație în te- ribila monotonie din provincie. Cei pasă ei că ce vor face drumarii a doua di? Pentru altă parte a so- cietății aceasta este adeverată însuflețire, pentru o a treia ea este imitație și pentru a patra o petrecere binevenită. Imigratorii înse iau foarte serios vor- birile cele minunate, cei mai seraci sunt seduși, și domnii cari le vorbesc încă au trebuit să cu- gete ceva. „Cu atât mai mare este desamăgirea dacă ajunși la fața locului află că nu s’a făcut absolut nici o preparație. Ei cari credeau că se vor așeza pe locuri destinate lor, află acuma că trebue aplicați ca țlileri, ceea ce puteau probabil fi și în vechia lor patrie foarte ușor. Acolo erau cu mult mai înde- stuliți, aici nimica nu ’i mulțămesce. Cu plata tot s’ar mai îndestuli ei, înse lucrul e prea greu pentru ei și se mai află printre ei și demni amici ai poporului, cari le arată cât de tare ’i es- ploatează pre ei. Și astfel ei părăsesc lucrul. în locul pompoaselor conducte, cu care au fost primiți, pășesc acuma tînguirile vecinilor neîndestuliți și jaluși, cu un cuvânt toate sunt altcum și nu cum și le-au închipuit ei. Și au lăsat mulți familiile, și se ocupă cu secerișul, înse și aici provin multe in- cidențe. Se întâmplă că un mare proprietariu și mare patriot comandă o mare parte din ei la lucru pe moșia sa, și ei sermanii abia ajunși la locul unde sunt comandați primesc mandatul, că nu-i poate în- trebuința. Nouă cheltueli, noue nemulțămiri, nouă miserie. Binefacerile private nu mai încetează ce e drept nici acum, însă sunt oare pe lume țerani, lucrători sau preste tot oameni de rând, asupra că- rora să nu influințeze cu corumpere asemenea lucruri aventurioase? Mai departe o parte se reîntoarce în patria sa vechie, căci în cea nouă nu este nimica gata. Cine le va pută spune unde, când și în ce mod vor fi colonisați definitiv? Această nesiguranță i face se fie nemulțămitori și față cu adevăratele avantagie și binefaceri, cari li se fac. în fine nu se poate cere, ca ei se ințeleagă complicata cestiune a colonisărei, și nu e de mirat dacă ei n'au paciență se ascepte terminarea întregului esperiment. „Aceasta este starea psychologică a cestiunei imigraților, și ea este foarte simplă și ușor de pri- ceput. Ce e de făcut acum? Aceasta o va decide guvernul. O parte a ciangâilor s’a re’ntors în pa- tria vechie mai seraci de cum au venit, și greută- țile materiale, ce întimpină pas de pas, încă nici pe departe n’au eshauriat toate neajunsurile, cu cari au a se lupta încă din aceasta memorabilă fașă a tv www.digibuc.ro TELEGRAFUL ROMAN. 317 vieței lor. S’au rupt din legătura statului austriac, și acuma trebue sg se re’ntoarcă ear acolo; comu- nele lor s’au desființat, locuințele lor le-au ocupat alții, toate acestea însă sunt nimica fâță cu de- fectul moral, ce trebue se producă la oamenii din clasa inferioară o asemenea espediție, o asemenea întrerumpere a regulatei activități și a vechiului mod de a vețui. Pentru cei ce au remas la noi va îngrigi guvernul, — și prin aceasta am eshauriat programa viitorului. „Guvernul! însă prin aceasta nu trebue se pre- cipităm cestiunea: cum stăm cu acțiunea socială? în adever dacă răspunsul n’ar fi atât de rușinos, ar fi foarte interesant al cerca cu toată puterea. El este foarte instructiv, ca puține lucruri din timpul mai proaspăt, e instructivă esperiența, ea ne arată o totală impotență, încât i vine omului a despera în o viitoare perioda de bărbăție a societății noa- stre și a activității ei. în toate lucrurile se esprimă atâta neghiobie — sau se le (^icem toate cu un cuvânt — atâta frivolitate în pertractarea lucruri- lor celor mai serioase, încât trebue se surprindă chiar și pre pesimiști. Și se nu uităm, că în frun- tea acestei afaceri, în reședință au stat bărbați de frunte, cei mai de frunte din țeară, esecutarea înse s’a făcut astfeliu, după cum se întâmplă de co- mun la noi. Așa se manifestează societatea noastră și la bine și la reu. Așa se manifestează societatea noastră în iubirea și ura ei, în nisuințele și în des- voltările ei, în prestațiunile ei ideale și practice. „Aceasta este societatea, a căreia cea mai neîn- semnată părticică ’și revindecă suveranitate față cu statul și față cu legea; aceasta este societatea, care pretinde respect chiar și pentru prejudețele ei și respinge ori ce obiecțiune sub titlul de aroganță. Depingem numai în trăsuri generale icoana, și după cum se presentează, ea nu îndrăsnim a o depinge, căci nu suutem in stare se suportăm dureroasele impresiuni, care ni le sternesce această afacere. Ori cari vor fi fost motivele cari pe nefericitul amplo- iat l’au inspins în brațele morții, ele sunt neînsem- nate față cu totalitatea acestor întâmplări. Omul singuratic se poate înșela, poate greși, poate aluneca — ce greșeală mai mare poate el face, decât cea din urmă și cea mai mare pe care o a făcut! Dela sin- guratic trecem la lucru, dela lucru la totalitate, din care lucrul s’a desvoltat. „Cu privire la afacerea ciangăilor numai încape îndoeală, că ea este cesțiune de onoare pentru nați- une. Ori cum va fi, acei sârmani oameni, cari în buna credință, că ei vin „acasă“ și-au părăsit vechea lor patrie, vieața lor regulată, și au sacrificat mo- dul de traiu și liniștea lor, nu pot fi acum sa- crificați. Dacă trupesce sunt prea slabi de a pu- tea trăi în locurile și referințele actuale, trebue se li se dea posibilitatea unei esistențe regulate, și ea sigur li se va și da. Guvernul va sana reul încât numai se poate el sana. „Căci s°. o spunem pe față — retăcend altele — importanta cesțiune a colonisărei deocamdată pe lung timp este compromisă cu totul și la aceasta soartea Ciangăilor nu schimbă absolut nimica. Trebue se ne îngrigim de ei și se reparăm greșeala făcută cel puțin în urmările ei cele mai grele, — pe viitoriu înse cine va mai pune pe tapet cestiunea colonisărei, va trebui se fie preparat la scepticismul cel mai mare din par- tea publicului. Asupra acesteia nu mai încape nici o îndoială și acest efect singur ajunge ca se criticăm cât de aspru întreaga acțiune socială, care acum se termină. Ea prin începutul, decursul și sfârșitul ei ne a arătat cât de puțin este chemată societatea noastră la lucruri independente; ea ne-a aretat, că cui ’i zace la inimă Ungaria, acela trebue se întă- rească puterea statului, căci numai ea este unica putere chemată la acțiune, numai ea este putere culturală a țârei. Și va trebui se respingem pe față și cu resoluție ori ce propunere de aventură făcută în numele societății ungureșci, între cari durere se numeră și afacerea Ciangăilor, cea mai nefericită, nu însă și cea mai punibilă. Cine nu va trage nici un folos din această tragedie, pentru unul ca acela eunoscință adevărului, eunoscință de drept și datorință, patriotismul este o carte cu șepte eigile." Corespondente particulare a ale „Telegrafului Romanu, Sibiiu, 2 Iulie. Dle redactor! Ve comunic un act, care nu e diplomatic, care n’are de a face cu politica și cu toate aceste cred că nimenea, după ce va medita asupra lui. nu i va denega importanța. Fără de a mai lungi vorba eată-1; Raport general. Cualitatea și cuantitatea reuniunilor, societăților unui popor formează compasul, cu care se mesură gradul de cultură, la care a ajuns respectivul popor. Ideea aceasta bună, odată răspândită și la noi n’a remas fără efect, de oare-ce vedem, că sunt o mulțime de societăți bune, cari toate promovează binele și progresul națiunei. între alte multe cor- porațiuni, a căror devisă este „tot înainte", se nu- mără și societatea noastră de lectură, care de un timp încoace poartă falnicul nume „Societatea de lec- tură Andreiu Șaguna." Am ^is falnicul nume pentru că el este „al celui mai mare bărbat al românilor din Transilvania, dacă nu din toate timpurile cel puțin din secolul acesta." Numele, care-1 poartă o face să respecteze profund ideile salutare și prin- cipiile sănătoase a Marelui Andreiu pentru biserica și națiunea română; și condusă de reverința flască cătră părintele său sufletesc nu întâr^iă la nici o ocasiune potrivită, a-și da^tributul său de recunoscință. Dela înființarea ei și pănă astăzi societatea noastră a tins spre perfecțiune, spre înaintare; și despre activitatea ei și-a dat sama pe cale Ziari- stică la sfârșitul fie-cărui an scolastic. Așa și în anul acesta comitetul ei are onorul a presenta următorul raport general. Societatea noastră de lectură s’a constituit în 19 Septemvre 1882 sub presidiul dlui director se- minarial loan Han ni a. In decursul anului ea a ținut 1 ședință de con- | stituire, 19 ședințe ordinare, 3 extraordinare și 1 | publică în preseara Zilei de 30 Noemvre în memo- ria fericitei onomastice a Marelui Archiepis- cop și Metropolit Andreiu. Oficianții societății au fost: Conducător președinte D. prof. semin. Dr. Da- niil P. Barcia n u. Vice-președintele societății și președintele comi- tetului: Victor Em. Tordășanu cl. a. III. Notari: loan Baciu, și după abZicerea acestuia Sabin P. Barei a nu, ambii cl. a III; și Bariu R e i t cl. a. II. Bibliotecariu: Emanuil B e ș a cl. a. II. Vice-bibliotecariu: Vasile Bărbat pedg. a. I. Cassar: Romul Pop cl. a. I. Controlor: Nicolau A da mo viciu cl. a. III. Redactor al foaiei „Musa": Dumitru Tătarei, a. III și după dimisiunea acestuia Teodor Herman ambii cl. a. III. Membrii în comitet: Aron Gogonea și loan Orban cl. a. III; Vasile Saftu și George Maier cl. a. II; Titu Strîmbu și Vasile Gan cl. a. I. Nicolau Bârsan pedg. a. III și Dumitru Lâpădat pedg. a. II. Din aceștia Vasile Saftu, referințele comitetului. Societatea a avut în anul acesta 99 de mem- brii, în comparațiune cu numărul 86 al membrilor din anul trecut, a sporit cu 13. Biblioteca la începutul anului curent a constat din 1115 opuri în 1546 volume, la sfârșitul anului constă din 1184 opuri în 1621 volume; prin urmare s’a înmulțit cu 69 opuri în 75 volume; din acestea 15 donate de amicii progresului, ear celelate pro- curate pe banii societății. Jurnale în acest an am avut preste tot 20. 1. „Candela" 2. „Biserica Ortodocsă" 3. „Biserica și Școala" 4. „Deșteptarea" 5. „Aurora Română" 6. „Familia" 7. „Transilvania" 8. „Noua Bibliotecă." 9. „Educătorul" 10. „Biserica română" 11. „Amicul Familiei" 12. „Convorbiri Literare" 13. „Școala Practică" 14. „Telegraful Roman" 15. „Gazeta Tran- silvaniei" 16 „Observatoriul" 17. „Luminătoriul" 18. „Tribuna Liberă" 17. „Tageblatt" 20. „Egye- tertes". Ceste 7 din urmă politice. Din acestea „Convorbirile Literare" și „Școala Practică" s’au procurat pe banii societății prețul întreg; „Noua Bibliotecă" Tom. I. gratuit, ear în- cepând cu Tom. II. prețul jumătate. Celelalte ne au venit gratuit și cu această oca- siune ne esprimăm profunda noastră mulțămită publică cătră diferitele redacțiuni. P. T. Domnii, cari a binevoit au dona cărți pen- tru biblioteca societății noaste sunt următorii: George Sion, membru al academiei de sciințe, etc. Mei ta ni. Dr. Daniil Popoviciu B ar ci an u prof. sem. în Sibiiu; Dr. loan Crișan prof. sem. în Sibiiu, Vasile Muntean jur. în Sibiiu; Victor Em. Tordășianu, Vasile Saftu, Emanuil Beșa Simeon Popescu, Virgil Oniț, clerici în Sibiiu; Ștefan Pop student în Sibiiu. Comitetul central al asociațiunei trasilvane pen- tru literatura și cultura poporului român și institu- tul de credit și economii „Albina" încă a binevoit a ne dona unele cărți; alte societăți ne a onorat prin trimiterea statutelor lor. Față de toate acesteia donațiuni încă ne espri- măm mulțămită nâastră publică. I . I H ' hja t A)!» Cassa societății la începutul anului curent i a constat din 231 {fl. 25 cr., cu finea anului 225 fl. 9 cr. din cari 222 fl. sunt: deduși la institutul de credit și economii „Albina" ear 3 fl; 9 cr. bani dis- ponibili la comitetul provisoric. Pusă în compa- rațiune cu starea ei din anul trecut s’ar părea un regres, înse, se constată că într’un timp averea bănească a șocietății noastre era peste 400 fl. So- cietatea însă, condusă de principiul bun, că numai biblioteca este adeverata âvere a unei societăți li- terare, a întrebuințat o mare parte din. averea sa bănească pentrn procurarea de cărți instructive și folositoare. Notăm cu această ocasiune pe P. T. domni, cari după publicarea listei binevoitorilor contribui- tori cu ocasiunea ședinței publice, s’au mai oferit concursul pentru sporirea averei societății noastre: loan Bechnitz 2 fl. Alecsie Olar iu adm proto- presb. 2 fl., Sebastian Ola ri u înv. 1 fl. Pavel de Du nea consil. 1 fl. Față cu acești amici ai societății noastre încă ne esprimăm mulțămită publică. Foaia lunară a societății „Musa" încă a eșit regulat și cuprinde teme de diferit cuprins. Comitetul în decursul anului a ținut 33 ședințe, în cari pe lăngă afacerile administrative s’a ocupat cu critisarea de teme interesante, lucrate de mem- brii societății. Aceasta i-a fost principala lui ocu- pațiune. După ce am făcut o scurtă reprivire preste ac- tivitatea societății din acest an, și după ce se pu- blică acest raport general, comitetul în numele societății, esprimă mulțămită publică tuturora, cari s’au interesat și se interesează de societatea noa- stră, a cărei devisă e în general progresul preste tot în special în direcțiunea teologică. Victor Em. Tordășianu, Vasile Saftu, preș. ref. Projectul de lege pentru scoalele medii. (Urmare). ... , . . . Cu privire la publicarea și stricta observare a senten- ței do amovare, în fie-care cas de amovare dispune mini- strul provocat mai sus. § . 39. în institutele susținute, respective prove^ute de pretați și de ordinile monachale, profesorii stau sub dis- ciplina ordinului respectiv. La scoalele publice susținute de jurisdicțiuni, de co- mune, de asociațiuni și singuratici se vor întrebuința nor- mativele disciplinare prove^ute pentru scoalele, cari stau sub disposiția și imediata conducere a ministrului de culte și instrucțiune publică. § . 40. Directorul sau profesorul ridicat dm oficiu pe cale disciplinară începend din d*ua suspendărei 6 ani de țtile nu poate fi aplicat in nici un institut. Dacă după trecerea acestor ani va documenta comi- siunoi, care Fa suspendat din oficiu, că acusa pentru care fu suspendat, pehtru el nu maî‘ esistă, poate fi aplicat din nou. Directorul sau profesorul suspendat pentru a doua oarâ din oficiu pe cale disciplinară, nu mai poate fi aplicat în nici un institut. § . 41 în părțile transilvanice cu privire la scoalele ftiedie susținute și conduse de statul catolic, drepturile de pănă acum ale statului catolic remân intacte. (Propunerea Escelenției Sale Miron Romanul: în părțile transilvanice cu privire la scoalele medii susținute și conduse de statul catolic și de erezii legițimi ai fostului regi- ment al doilea român de graniță, drepturile de pănă acum ale statului catolic și respective ale numiților erezii legitimi rămân intacte). § . 42. Cu privire la scoalele medii se împarte țeara în 12 cercuri, și în fruntea fie-căruia stă un director cer- cual suprem. § 43 Pe supremii directori de scoale i denumesce Ma- jestatea Sa la propunerea ministrului de culte și instrucți- une publica dintre bărbații cualificați pentru cariera de pro- fesori și cari au funcționat ca atari, luându-se în considera- țiune disposițiile legei pentru cualificarea amploiaților, cari se refer aicea. § . '44 Directorii supremi districtuali sânt amploiați de stat cu salariu regulat anual și cu drept de pensiune, și ca atari se denumesc pe vieață și din post se pot amova nu- mai în cașurile prove^ute în §. 36 și pe cale disciplinariă. Cu privire la pensiunea lor va dispune¹ o lege specțală. § .45 Datorința directorului suprem districtual este, ca în scoalele medii cari sub disposiția și imediata conducere a ministrului de culte și instrucțiune publică, asemenea în cele ale jurisdicțiunilor, comunelor, asociațiunilor și singuraticilor. 1. Se inspecționeze instrucțiunea și resultatul aceleia în general împlinirea disposițiilor legei; tot odată e datoriu se esecute ordinațiunile legei și cele ministeriale, respective îngrigească ca ele se fie esecutate. 2. Că la scoalele medii publice complete din ‘table în- șirate se conducă esamenele de maturitate și se presideze www.digibuc.ro 318 TELEGRAFUL ROMAN. Ia acelea, sau în cas de înpedecare se raporteze ministrului spre a fi substituit; în fine. 3. Se raporteze ministrului despre starea acestor insti- tute, despre resultatul produs de învățământ și despre expe- riențele făcute în cercul seu de activitate. §. 46. Din punctul de vedere al esercitărei dreptului de suprainspecțiune ministrul de culte și instrucțiune publică poate inspecționa prin încre^uții sei ori și când institutele confesionale, Comisariul esmis poate fi present la esame- nele publice din aceste scoale medii (despre esamenul de maturitate dispun §§. 22—27) și ministrul și pe calea acea sta și procură sciri directe despre organismul acestor scoale, despre provederea lor, resultatul învățământului, în general despre aceea, observe-se se legile și ordinațiunile legale. §. 47. Institutul susținut de confesiuni, jurisdicțiuni comuni, asociațiuni sau singuratici, a cărui esistență o pre- tind interese generale culturale sau locale și care institut re- spectivii nu-1 pot provedâ conform legei cu toate cele tre- buincioase (mai cu seamă dacă sânt fundațiuni spre scopul scoalelor medii legate de un loc) poate fi ajutorat de mini- strul de culte și instrucțiune respective luat sub îngrirea sa sub următoarele condițiuni esențiale : a) Fundațiunile, capitalul, eficiile și toată averea actu- ală mobilă și immobilă a institutului remâne și mai de- parte proprietatea institutului și venitele anuali se vor în- trebuința spre scopurile institutului aceluia. b) în astfeliu de scoale subvenționate de stat se va aplica planul de învățământ al scoalelor medii de sub dis- posiția și inmediată conducere a ministrului de culte și instrucțiune publică. c) Profesorii salarizați din fundațiunea, capitalul sau alt venit amintit sub a)sau din alte venite destinate de autori- tatea respectivului institut, vor fi aleși și mai departe de au- toritatea institutului dintre indivizii cualificați pentru profe- sură. Salariul profesorilor încă-1 statoresce tot aceea auto- ritate numai minimul salariului trebue statorit cu ministrul de culte și instrucțiune publică în contractul încbiat pentru subvenționare. De altă parte profesorii plătiți de cătră stat, (din sub- vențiune dela stat) ?se denumesc, de ministru de culte și instrucțiune publică. (Va urma). Varietăți. * în legătură cu cerculariul din nrul trecut pu- blicăm și următoarea: Colecțiune de Rugă» ciuni pentru Alteța Sa cesaro-regească principesa de coroană, archiducesa Ștefani», la apropierea timpu- lui nascerii. La Proscomediă. Luând o părticică, (lice preotul: Doamne lisuse Christoase Dumnezeul nostru, primesce jertfa aceasta întru sănătatea și noro- coasa scăpare a Alteței Sale principesei de coroană Stefania, spre întărirea preaînaltei case domni- toare și spre fericirea popoarelor ei credincioase. La Ecteuia cea mare. După: „Pentru cei ce umblă pe ape.u Pentru ca rugăciunea noastră, carea o aducem, astăzi pentru Alteța Sa principesa de coroană Stefania, în așteptarea norocoasei nasceri, cu milostivire să o primească pe jertfelnicul seu cel mai pre sus de ceriuri, și se se pogoară preste Dînsa și preste întreaga noastră monarchiă darul și mila cea bogată de sus, Domnului se ne rugăm. Pentru ca să se întărească puterile Ei celea trupeșei și sufletesci, ca vremea nascerii se o pe- treacă norocoasă și Angerul păzitoriu se o apere de tot necasul*), Domnului să ne rugăm. *) în cerculariu din eroare s’a tipărit în unele esem- plare nesanul în loc de „necasul." Pentru ca se auZă și acum glasul rugăciunei noastre, și împlinească dorința credincioaselor po- poare pentru întărirea tronului preaînălțatului împă- rat și rege al nostru Francisc io sil 1. și cu fericita înmulțire a preaînaltei familii se ne îmbu- cure pe toți, Domnului se ne rugăm. La Ectenia cea de după Evangeliă, După : „încă ne rugăm pentru fericiții.u Ca nisce robi umiliți cu frică cădem și din inimă strigăm cătră tine Stăpâne al tuturor: ia sub scutul milostivire! tale pre Alteța Sa, principesa de coroană Ștefani», și dăruiesce Ei se aducă rod de întărire preaînaltei case domnitoare spre bucu- ria părinților și spre fericirea supușilor credincioși?; rugămune ție Doamne, andine și ne miluesce. Cela ce pentru bună ocârmuire a popoarelor tale ai rânduit stăpânire, preaîndurate Doamne! tn- tăresce monarchia preaînălțatului împărat și rege al nostru Francisc losif I. vărsând bucurie în inima unsului tău și în ale noastre ale tuturor prin norocoasa nascere, ce o asceptăm; rugămune ție, auZine și ne miluesce. Dăruesce Doamne! Alteței Sale principesei de coroană Ștefani», căreia se apropie vremea na- scerii, tăria trupească și sufletească spre a suporta sarcinile firesci, si-I dă scăpare norocoasă; Doamne indurete! auZine pre noi, cari ne rugăm ție, și ne miluesce. * (Mulțămită publică.) piua de 29 Iunie stilul Iulian este pentru biserica greco resăriteană o ii de mare însemnătate; în aceasta ii serbăm ani- versarea celor doi mari învățăcei ai lui Christos, cari mult s’au ostenit întru lățirea neasemenavere- lor învățături ale lui Christos: Petru și Pavel, doi in- divi^i despărțiți cu trupurile, dar împreunați cu du- chul. Dară această Z' a fost în acest an On. D-le Redactor, pentru biserica noastră din Riul-Sadului de îndoită însemnătate. Biserica noastră între multe lipse, de cari su- fere a avut și aceea, că n’a fost provă^ută cu vase mai corespunzătoare pentru aducerea sântei jertfe. Această lipsă văZendu-o în anul trecut Preademnul Părinte Sava Popoviciu, prot. ces. reg. militar, de present cu reședința în Viena, cu ocasiunea aflărei sale în comuna noastră, a binevoit a dona pre sama bisericei noastre: un potir, discos, stea, lancetă, lin- guriță, toate din argint și aurite. Acest dar am fost fericiți astăZi în 29 luniu 1883 al primi dela susnumitul venerat Părinte, prin On. Domn loan Popoviciu paroch gr. or. în Sadu. Eata On. Dle Redactor însemnătate pentru sărmana noastră biserică! Deaceea noi subscrișii în numele întregei comuni bisericesci ne simțim obligați a aduce și pre aceasta cale mulțămită domnului și veneratului Părinte. Suntem convinși, că numitul donator e condus de învățătura lui Christos despre milostenie, unde Zice: „Eară tu când faci milosteniă să nu scie stân- ga ta ce face dreapta Ta.“ Cu toate acestea ne ru- găm On. Dle Redactor a primi acestea șiruri în co- loanele prețuitului Z’uar ce redigeți, ca astfel făcă- torii de bine sa și afle mulți imitatori. Eară prea demnului părinte i-urăm: DZeu se-i răsplătească binefacerea cu adânci bătrânețe înso- țite de o deplină senătate, spre mulțămirea sa și a bisericei sale. Tot odată aducem muțămită și On. domn Părinte loan Popoviciu Paroch în Sadu, care a binevoit, a ostenit în mijlocul nostru în Ziua susnumită a lua parte la servițiul divin și după finirea acestuia a sânți numitele obiecte și asfel ale preda sfintei biserici petrecândule și în inven- tariul bisericei spre eterna memorie. Maniu Vestemean, loan Vestemean paroch local. epitrop și Învăț. * (Mulțămită publică.) Subscrisul cu cea mai viuă plăcere mă simt îndemnat a’mi esprima mulțămită tuturor acelor M. St. DD., cari au con- curs cu spriginul Dior moral și material — cu oca- siunea unei „Petreceri de veară“ ținuță în 3/15 Iulie a. c. în favorul scoalei noastre gr. or. române din Criscior, — cu atât mai vârtos căci aceasta a fost prima încercare modestă nefîind încă destul de familiarisată ideea astorfel de intreprinderi la noi (înțeleg pe poporul nostru din loc). Aici alătur Lista celor M. St. DD. George Părău, Adm. ppescu și profesor în Brad 3 fl., Vasiliu Dămian, profesor Brad 2 fl., Constan- tin Costin, profesor 1 fl., Petru Rimbaș, profesor Brad 1 fl., Ladislau Papp, notar Buceș 2 fl., George Balta, proprietar Abrud 1 fl., Petru Truța, Advocat Baia de Criș 2 fl, Spire Vicent, din Paris 1 fl, Au- gustin Oniț, notar Mihăleni 1 fl. 50 cr., Baternay Atilla, notar Criscior 1 fl., Nicolau Bedea, adjunct not. Michăleni 1 fl., N. Karâcsonyi, adj. not. Brad 2 fl., loan Câmpean, paroch Rovina 1 fl-, Tovie To- doran, paroch Curechiu 1 fl., Petru Pop, paroch Bu- curesci 1 fl., Max Klausman, Criscior 2 fl., Martin Gali, comerciant Criscior 1 fl., Strasser Ede, Cris- cior 1 fl., Mâtyâs lânos, preot ret. Criscior 50 cr., Pi- czek Sandor Criscior 1 fl., Belle Kâroly Criscior 1 fl., Dtutsch Ignatz arendaș Criscior 3 fl. 50 cr., Deutsch Kâlmân Criscior 1 fl., George Bocan pro- prietar Criscior 2 fl., 50 cr., Nicolae Moțiu Criscirr 1 fl., Klein Salamon Bucuresci 1 fl, Bodnar Jani, 50 cr, Florița Holda. 50 cr., Papp Imre Baia de Criș 50 cruceri, Daniilă Fodor, econ. Criscior 20 Ar- kosy lozsef, Criscior 50 cr. Lazar Todoras econ. Cri- scior 50 cr., Nicolae Becsa econ. Bucuresci 40 cr., Gerasim Toda. econ. Criscior 50 cr., Lazar Macra, econ. Criscior 1 fl., Lazar lânos, 50 cr., LorinczFe- renez Criscior 1 fl., lanăș Lucaciu, econ. Criscior 1 fl., George Almășan Criscior 1 fl., Lâszlo Mihai Cri- scor 40 cr., lanăș Toderas econ. Criscior 1 fl., Adam Codrean 50 cr., Avram Oprea econ. Criscior 50 cr⁻, Mihai Macra econ, Criscior 50 cr. Petru Macra ec. Criscior 50 cr., Nicolae Piesa econ. Criscior 50 cr., Nicolae Faur econ. Criscior 50 Daniilă Adam econ. Criscior 1 fl., 50 cr., luonuț Straja, econ. Criscior 1 fl.. Vâgyzsinay Kâroly, pantofar Criscior 1 fl., Constantin Mathe, econ. Criscior 30 cr., Maria Le- gin econ. Criscior 25 cr., N. N. Faur Criscior 20 cr. luon Borza econ. 10 cr., Tovie Pleșa econ. 10 cr., Adam Pleșa, econ. 10 cr. Suma venitului întreg 54 fl. 15 cr. — Detra- gându-se spesele de 28 fl., 40 cr. — Resultă venit curat de 25 fl. 75 cr. Resultatul nu e așa de mare înse pentru noi destul de bun și încuragiător. Criscior la 9/21 Iulie 1883. loan Perian m. p., paroch. Loterie. Sâmbătă în 21 Iulie 1883. Buda: 35 21 69 56 75 Bursa de Viena și Pesta. Din 21 Iulie n. 1883. Viena B-pesta Renta de aur ung. de 6°/p...........‘ . . . 119.80 119.75 London (pe polița de trei luni)............... 120.— 120.05 Galbin...................................... 5.65 5.67 Napoleon.................................... 9.50% 9-50 100 maree nemțesc, ...... ..... 58.50 58.50 Nr. 317 S. [444] 1—3 CONCURS. Pentru postul de profesor de agro- nomie și grădinărit la institutul die- cesan de teologie și la cel de peda- pogie se deschide prin aceasta concurs cu termin pănă la 25 August a. c. stilul vechiu. Salariul este 600 fl. Competenții își vor trimite peti- țiile cătră „Consistoriul diecesan gr. or. în Caransebeș" și Ie vor instrua cu următoarele documinte: 1. Astestat de botez. 2y Atestat despre studii gimnasi- ale, reale sau din școala cetățenească. 3. Atestat despre studiile de agro- nomie și grădinărit. 4. Atestat despre eventuala praesă în agronomie și în grădinărit. Caransebeș din ședința consisto- rială ținută în 2 Iunie 1883. Consistoriul diecesan. Nr. 107 [440] 2-3 CONCURS. Pentru întregirea parochiei va- cante de classa III Crăciunesci, protopresbiteratul Zarandului, se es- crie concurs, în urma ordinațiunei prea- venerabilului consistoriu archiediece- san dto. 10 Februarie a. c. 155 B. cu terminul de 30 Zile» d’e 1 a prima publicare in „Telegraful român." Emolumentele împreunate cu acest post parochial sunt: 1. Casa parochială cu grădină de legume. 2. Porțiunea canonică. 3. Stola usuată. Toate aceste emolumente compu- tate în bani, dau suma de 339 fl. v. a. Doritorii de a competa la acea- sta parochie, vor avea ași așterne pe- tițiunile instruite în sensul „statutului organic" și al „regulamentului con- gresual pentru parochii" la subscri- sul, pănă la terminul sus indicat. Brad în 25 Iunie 1883. în conțelegere cu comitetul parochial. Georgiu Părău m. p , adm. ppresbit. Nr. 82. [442] 2-3 CONCURS. în urma resoluțiunei dto 20 Ia- nuarie a. c. Nr. 4996—1882. B. încu viințându-se din partea Venerabilului Consistoriu archidiecesan instituirea unui capelan lângă bătrânul paroch loan Leach din Blăjeni, Valea- C r i ș u 1 u i, pentru ocuparea acestui post, se escrie concurs cu termin de 30 Zii⁰ dela pr i m a p u bl i ca re în „Teleg. Român.® Venitul împreunat cu acest post este jumătate din întreg venitul pa- rochial anual de 460 fl. v. a. Doritorii de a ocupa acest post au de a-și trimite petițiunile lor in- struite în sensul statutului organic și al regulamentul congresual pentru pa- rochii la subscrisul pănă la timpul sus indicat. Brad în 7 Iulie 1883. în conțelegere cu comitetul parochial. Georgiu Părău m. p., adm, ppresbiteral. [445] 1-3 Anunciu. Din partea unui institut particular din România se caută un tiner Român, ab- solvent a unei scoale pedagogice, cunoacend bine și limba Germană. Va avea o bună remunerațiune. Adresa pentru Iulie: I. Stănescu, profesor Elopatak: ear mai departe:... Buzeu România. Redactor respunZetor Nicolau Cristea. Editura și tipărită tipografiei archidiecesane. www.digibuc.ro