Nr. 78 Sibiiu, Sâmbătă 9/21 Iulie 1883. Anul XXXI TELEGRAFUL roman. eb gJ Apare Mar^iaₕ Joia și Sâmbdt^i. ABONAMENTUL Pentrn Slblla pe an 7 8., 6 luni 8 8. 60 cr., 8 luni 1 8. 75 or. Pentru monarchle pe an 8 8., 6 luni 4 8., 3 luni 2 fl Pentrn străinătate pe. an 12 fl., 6 luni 6 fi., 3 luni 31 Pentru abonamente și inserțiuni a se adresa la Adminlttrațiunea tipografiei arohldleoeaane Sibiiu, strada Măcelarilor 47 Corespondențele sânt a se adresa la: Redacțlunea „Telegrafului Român", strada Măcelarilor Nr. 43. Epistole nefrancate se refusă. — Artioulii nepnblicați nu se înapoiază. INSE^TIUN^E Pentru odată 7 ap? — de două ori 15 «r. rdndul cu litere garmond — ți fie-iare publicare. ' rt ¹ 12, «r., - 4e trei ori timbra de 30 or. pentrW 1 rGk . - Nr. 2481 Preș. Cuvânt archipastoral cătră onorabilul și preaiubitul cler archi- diecesan. DumneZeu preabunul, atotputernicul, poartă grije de toate făpturile sale. El ceartă și miluesce; el toate le tace spre binele comun, încă și atunci, când ceartă. Toate depind dela îndurarea lui, pre carea noi, creștini buni, avem să o implorăm între ori ce împregiurări. Soartea noastră, a românilor, din părțile, în cari locuim, e legată strâns de tronul Măj^stăței Sale, al preagrațiosului nostru monarch, al impera- tului și regelui Francisc losif I, al celui uns din dinastia Habsburgo-Lotaringenă. Puterea pe carea se raZemă acest tron, este totodată și puterea noastră de vieață; fericirea din giurul tronului, este isvor de fericire pentru noi; bucuriile de acolo sunt tot deauna și ale noastre. Nimic acolo nu se întâmplă, ce nu ar avea înriurire în vieața noastră, în celea ce le avem comune noi ca biserică și națiune. Legăturile noastre cu preanalta dinastie Habs- burgo-Lotaringenă sunt naturali, prin urmare au se fie perpetue. Ele ne dau garanța cea mai bună despre resultatele salutari ale activităței noastre în vieața publică, bisericească și națională. — Astăzi ne vine un anunciu plin de speranță pentru dinastiă, pentru monarchia întreagă, pentru patria noastră, pentru noi și pentru toți cei ce cred în provedință. Alteța Sa cesaro-regiă, principesa de coroană, archiducesa Stefania, nora prebunului nostru mo- narch, socia clironomului archiduce Rudolf, este în așteptare de a deveni mamă. Evenimentul îmbucu- rătoriu se așteaptă pe a doua jumătate a lunei vii- toare August după calendariul nou; cu acela se vor realiaa primele speranțe ale fericitei căsătorii, în carea a întrat Alteța Sa înainte de acesta cu doi ani. Speranțele noastre, ale bunilor patrioți, devo- tați tronului, află în anunciul acesta un nutrement nou. Ni se pune în vedere: sporirea membrilor fa- miliei domnitoare, eventual în linia dreaptă a cliro nomiei tronului; puterea dinastiei pentru viitoriu, puterea monarchiei, un ra^em nou pentru patria noastră, pentru biserica și națiunea, la cari aparținem. Se cade dar se ne îndreptăm inimele spre acest eveniment, ce se așteaptă în sinul dinastiei, în sinul monarchiei; avem se dorim o reușire norocoasă, și spre acest scop, trebue se ne îndreptăm cugetele și simțirile cătră Acela, dela care mai pre sus de toate depinde, ca evenimentul se fie plin de pros- peritate pentru toți. Eată motivul, căruia urmând, vin a învita pre onorabilul cler archidiecesan la împlinirea unei da- torințe, carea și altcum ni o impune inima noastră: ca adecă începând cu prima Duminecă, ce va urma după primirea acestor litere ale mele, și continuând pănă când se va da la eunoscință publică, ca fapt împlinit, însăși nascerea la carea in modul acesta Vă atrag atențiunea, — în toate bisericile din ar- chidiecesa noastra, în Zile de Dumineci și de ser- bători, precum și la alte serbări bisericesci, sub sânta Liturgiă, se ridice în conformitate cu ritua- li le noastre, rugăciuni cătră atotputernicul Dumne- zeu pentr u norocoasa urmare a nascerii ce se așteaptă în sinul preanaltei familii domnitoare. Spre scopul acesta recomând onorabilului cler colecțiunea de rugăciuni acomodată ocasiunei, carea revisuită de mine și aprobată o aclud sub •/. ace- stor litere pastorali, fiind convins: că fie cum vor fi împregiurările actuali, cari pre noi ne ating mai deaproape, tot românul ortodocs va ave în vedere din esperențele trecutului lung: că de am avut parte de bine în viața noastră publică, acel bine avem al mulțămi în prima liniă grației și îngrigirei părin- tesci a preanaltei case domnitoare; și aceasta gra- ție prea’naltă ni o credem asigurată și pe viitoriu; ea ne a dat totdeauna și ne dă însuflețire și la acea- sta ocasiune; ea ne dirige cugetele, ea ne încoardă inimile! Sibiiu, 7 Iulie, 1883. Miron Romanul m. p., archiepiscop și metropolit. Revista politică. Sibiiu, în 6 Iulie. Toastul senatorului Grădișteanu se vede că încă nu este luat dela ordinea (jilei. Lui „Pești Napl6“ i se scrie din Cluj, că la demonstrațiunele daco-române din Iași, au mai fost de față mai multe deputațiuni din Transilvania, cari deputațiuni au participat foarte viu la scandalurile pro- vocate de toastul lui Grădișteanu, au aclamat într’un mod turbulent și demonstrativ toa- stul și au dat espresiune urei celei mai pline de patimă contra ungurilor. Nu este treaba noastră, continuă „Pești Naplo" a da esplicațiune despre membri a celor deputațiuni. Statul însă ar putea prin organele sale a cerceta în privința aceasta și în chipul acesta ar putea eruâ cine au fost din Un- garia la Iași și ce au făcut acolo. fie ea aceasta. e ce așirat și alțjp i cu ocasi- Noi considerăm e^unciațipnea ₅ fabricată în Cluj, fiejn biropJ redacțiupei lui „P. N.“, de o denunciaro nouă îndreptată așupra românilqr transilvani și tot odată de o dpnunciare^ ipe^tă. Diariul, care a înșit^ cu njțniele mârgf- — lipsesc încă din coroana lip Carol șl, a în detaiuri, petrecute la banchetul din Iași unea toastulului lui Grădișteanu, de sigur n’ar, fi retăcut deputațiunile din Transilvania. Nu le ar fi retăcut și ppntrucă nu purpaj ₙ tilGdependan.ee Rou- maine" dar, și alte foi din byânia au spus de de- putațiunile care au fost la ¹ ^și, de cele din Basara- bia rusească? numind pempwri ^celora chiar și cu numele. Dacă durelor din Românja np le a trecui prin minte a refăcea ^sputațiunii^ române dțntPo provincie rusească a unu. stat despotic c.um le ar ti venit în minte se rștacă deputațiunile române din- trun stat per eminențiap libera^ cym este'Ungaria ? piarele ungureșci fac reu când scprnesc asemenqp lucruri. Fac râu și pentru aceea, căci pș c^nrf cu- getă, că vor calumnia audacter, ca totuși se rămână ceva asupra celop calumniați, răspândesc în lume nisce lucruri, cari vor avea efectul contrar. Streinii cari nu cunosc împregiurările noastre? cetind cele respândite de foile maghiăre, le vor lua de bani buni și vor judeca, că nemulțumirea aici la noi tre- bue că este foarte mare, Zacă au ajuns lucrurile se fie așa cum le înfățișează bun^, oară „Pești Naplo!“. în chipul acesta fiarele ungureșci devin ele însele propagătoarele „iredentismului" românesc, care dealtmintrea esistă numai în fanstasia lor. Ca se mai adaugem ceva spre completarea tablou- lui, amintim că foile italiane și mai în urmă cele franceze au început a comenta și ele evenimentul dela Iași. Cum cugetă fiarele italiane, cari nu se bucură de grăunțele risipite din fondul do disposi- țiune unguresc, au veZut și cetitorii noștri. Cele franceze, pe cât ni le iac cunoscute foile române de peste Carpați, sfint cu mult mai agerite decât se putem reproduce din ele a Un pasagiu paai blând înse tot nu va strica, ca se cuno^scem cel ^puțin sarea ^tică a dlui Fr. Mon- targis, după cumT o găsim tradusă în „Resboîul" după „Rappel^ din Paris. După ce spione în resu- mat ce a Zis Grădișteanu adauge: „La aceste cuvinte acoperite de aplauze unanime, se înțelege, mare fu încurcătura regelui Carol. Să nu spuie nimic era se pearZă din iubirea și sentimentele poporului sâu ; se vorbească, se supăra cu Austria, care. .... Ca om priceput, găsi la moment mijlocul se res- FOIȚA. Cristian Waldo sau CĂILE NOROCULUI. Roman de George Sand. (Tradus din franfozesce de E. B.) (Urmare). Cristian era se spuie adevărul întreg. El se re- ținu însă, simțind că numele Cristian Waldo ar face pe Margareta se fugă, turburată și indignată. El se hotărî dară a fi numai pe jumătate sincer și a ro- mânea Cristian Goefle pentru tinera contesă; dară prefacerea aceasta de care is’ar fi putut amusa, în gândul seu, în ori și care altă privință, îi deveni foarte penibilă, vâZând ficsați asupra lui, ochii ei limpeZi, întristați de o espresie de frică și de reproș. — Eu am voit să me joc ca un copil cu un copil, cugeta el; d^pă eată că, fără șcirea noastră, simțimântul a întrat la mijloc, și întru cât el să arată cinstit și delicat, cu atâta mai mult jnâ f^ce cul- pabil. . . . La rândul seu, deveni el trist; și Margareta 'observa. — Ei, Z’⁸e ea cu oⁿ suris, radios de bunătate se nu ne stricăm, cu .scrupule? acest frumos capi- tol de roman, care se va sfârși, fără a ne desbina. Dta n’ai abusat de încrederea mea, ca se me batjo- coresci ci din contră mi-ai ajutat a conta pe mine însumi, pentru a conjura soartea cea rea; și departe de a mâ simți vătămată sau ridiculă, eu me aflu mai puternică pe bietele mele picioare, decât eram eri pe vremea asta. — Aceasta este sigur, așa-i? Z>se Crietiano cu vioiciune și cerul îmi este martor.. — împlinesce, Z'se Margareta. — Ei bine, Zise Cristian cu căldură, cerul imi este martor, în toate acestea, că eu n’am avut o intenție personală, și că cugetul adevăratei dtale fe- riciri, a fost unicul meu cuget. — O sciu bine, Cristiane, esclamă Margareta, scu- lându se și dându-i amândouă mânile; eu sciu bine că dta n’ai ve^ut în mine, decât o sârmană soră înaintea lui DumneZeu. . . Eu îți mulțămesc, și acum îți Zi° adio, căci unchiul Dtale va reveni; el nu me cunoasce, și este foarte nefolositor a-i spune că am venit. Dta îi vei spune, altcum, ce vei voî; eu sunt convinsă că d lui nu va lucra în contra mea, și că d-lui este un om tocmai așa de cinstit și de gene- ros, ca și dta însuți. — Dară totuși . . ., Z’se Cristian, care vâZu cu regrete precipitându-se sfârșitul romanului, dta ai venit se’i spui ceva; poate că este de lipsă sâ scie... — Eu am venit, ^.ise Margaretă cu ceva esitare, www.digibuc.ro a’l ruga să mi spună sincer, ce projecte are mătușa asupra mea, în Cas de revoltă fățișă din parte mi... Dară aceasta ar fi o lașitate. Eu n’am lipsă a o sci. D-ei sâ me esileze, se mp isoleze, se mă încue, se me bată, ce-mi pasă? Eu nu voiu slăbi, acerfstă ’ți promit, ți-o jur.' .. Eu nu mâ voiu mărita, decât după un bărbat, pe care-1 voiu putea ... stima. Margareta nu îndrăsnise a Z'ce Cristian și mai puțin îndrăsni a pronpncia cuvântul acesta; dar ochii lor și 1 «Ziseră,, și or razii lor se animară deodată cu o roșață simpatică. în oara ^ce«sta de convorbire confidențială, se petrecu uniclr și rapida revărsare a sufletelor lor, dară ei nu o bătură îh samă, nici unnl, nici altul. Margareta pentr-. că nu scia că iubesce, Cristian pentru că se crede& sigur a nu iubi. Și totuși, după ce Margareta se suise în sanie, și după ce Cristian o perduse din vedere, amândoi simțeau ceva, ca o rumpere Lacrămile, care nu le simțea curgând, udau încet obrazii tinerei copile, și Cristian, adâncit în visur confuse, suspina adunb, ca și când ar fi recăZut dintr’un vis frumos și cu soare, în ghiața iernei. Pentru a vedea timp mai îndelungat sania, pi reintră în sala ursoaicei și se puse în fereastă, între cele doue cadre; înse un sgomot în dosul sâu îl făcu se se întoarcă, și el fu martor unei scene, ce i făcu multă surprindere. Un moșneag, uscat și palid, cu fața nobilă, îm- brăcat în haine sure, forte curate, după moda veche? 312 TELEGRAFUL ROMAN. pun dă, fără a deschide gura) înainta cătră orator cu gura dulce și suriZetoare și cu ochii umeZi de recunoștință și entuaiasm, i strînse mâna și apoi plecă, a casă și se culcă. Stringerea de mână era o politeță regală la adresa românilor, a poporului său; plecarea acasă o concesiune Austro-Ungariei. De aci încolo articolul din foaia radicală fran- ceză e mușcător. „P. Naplo“, M. Polgâr" etc. ar face bine, când n’ar trece lucruri de acestea cu vederea. Să le înregistreze și se le biciuească cât de aspru și pe „aliații“ cei noi a maghiarilor, pe francezi, cu deosebire se’i tragă și la respundere. „Național Zeitung" din Berlin a atras acum nu de mult atențiunea publicului, asupra împregiu- rării, că căile ferate din Galiția, în privința strate- gică, sunt cu totul nesuficiente. Esposițiunea Z*a- riului berlinez a îndemnat foile rusesci se se arete ca parte ofensate și se se plângă asupra tendenței agresive a alianței austro-ungaro-germane. Totodată provoacă pe guvernul rusesc să fie cu băgare de seamă și se ia măsuri de apărare. Declamațiuni de acestea, Zice „P. Ll.“ s’au mai vă^ut și nu sunt nouă, ele se repet decâte ori cabinetul din Petersburg are lipsă de un pretecst pentru ca prin el se motiveze atitudinea sa neamicabilă față cu puterile aliate. Manopera aceasta este însă și cam nătângă. în Europa nu crede nimenea, că alianța între Monarchia noastră și Germania ar ave vre-o însemnătate agresivă în vre-o direcțiune. Scopul alianții este asigurarea păcii și scutul puternic în contra intențiunilor acelora, cari vor să turbure pacea. Este destul de cunoscut, că nimenea n’a promovat mai mult încheierea acestei alianțe, ca Rusia prin pla- nurile ei ambițioase și râvnicioase. Tot așa de puțin a putut rămânea ascuns, că Rusia, cu toate asigu- rărilie paclnice ale ministrului ei de esterne, se în- armează mereu și ia măsurile de „precauțiune", cu deosebire la fruntăriele galițiane, în dimensiuni mari. Nimic dar mai ridicol, de căt văeratul, că Germania și Austro-Ungaria provoacă pe vecinul rusesc. Asu- pra acestui lucru nici nu trebue să mai perdem vre-un cuvânt, dar țlice „P. Ll.“ mai departe, de altă parte nu putem ascunde, că pe noi enunciațiunile farului „National Zeitung" ne au cam suprins. Ori că este adevărat, că liniile ferate galițiane în pri- vința strategică nu sunt suficiente, atunci aceasta de bună samă s’ar sci și în monarchia noastră și ministeriul nostru de răsboiu nu este nici așa sfi icios, nici așa neajutorat, ca să aibă lipsă de sucur- sul unei foi prusiane, când este vorba de pretensiuni, cari aparțin resortului seu; ori că nu este adevă- rat,^— și atunci este cu totul de prisos a îmbia pe ruși cu un pretecst pentru gravamine și a alarma dincoaci și dincolo opiniunea publică. în săptămâna trecută, spune „Neue fr. Presse", trecea de lucru hotărît-, că Waddington pri- mesce postul de ambasador francez la Viena. Prin situațiunea, care s’a creat în filele din urmă în- tre Francia și Englitera și din împregiu- rarea că ministrul de esterne a stăruit de Wad- dington să meargă la Londra, Waddington a ac- ceptat postul de ambasador la Londra. Viena, și prin urmare monarchia noastră, rămâne și mai de- parte fără de ambasador francez. Acțiunile politice naționale croate în Dalmația s’ar părea că sânt în crescere. piarele din Viena ne aduc deja programa croaților, dalmatini. Programa aceasta a desfășurat’o deputatul Paulinovics în dieta Dalmației. Deputatul țlicea: „Dalmația este sta în picioare, în mijlocul odăiei cu un ram verde a mână. Cristian nu-1 auZise intrând, și fața acea- sta, luminată în profil, de soarele deja foarte oblic, care trimetea prin unica și lunga fereastă, o rația roșie și prăfoasă în sala întunecoasă, avea aparența unei visiuni fantastice. Espresiunea feței acesteia nu era mai puțin stranie, de cât presența sa ne- așteptată. Ea părea nehotărîtă, se mira de sine însuși, a se vedea aci, și micii sei ochi sticloși, se uitau cu surprindere, la schimbările făcute în aran- giamentul sombru al salei, prin noii săi ocupanți. Cu puțină reflecsiune, Cristian înțelegea, că aceasta nu era nălucă, ci probabilmente bătrânul Stenson, care făcea dlui Goefle o visită, și care se mira că nu-1 găsesce. Dară ce însemna ramul cel verde și pen- tru ce aerul acel fricos și desamăgit? Era în adever bătrânul Stenson; și încât îi erau urechile de slabe atât îi erau ochii de buni, el se mira, mainainte de toate, de focul aprins, de masa tinsă și de orologiul în mișcare; dară, de- oare-ce el mergea în cet, Cristian avu timp a se ascunde în câtva după un colț de perdeaoa roasă de dinții șoarecilor, înainte de ce ochii moșneagului făcuse inspecția acelei ferește deschise. Cristian pu- tea dară, observa fără a fi însuși observat. încât pentru Stenson, el cugeta, că nepotul seu, a cărui beții le cunoscea, își va fi invitat niseari amici, pentru a serba, fără scirea sa, ajunul Crăciunului, în odaia ) țeară croată și în aceasta numai croații au drept l de esisfență. Ceilalți, ori de ce naționalitate ar fi, I pot fi tolerați ca oaspeți, dacă se vor mulțămi cu resignațiunea la ori și ce drept politic. în raport cu monarchia, Dalmația nu recunoasce decât u n i- uneapersonlă. In celelalte trebue să aibă in- dependență completă. Milițiile fiind naționale trebue se fie comandate în limba croată. Epistola a doua a dlui ministru Augustin Trefort. în vremea veche apostolii prevesteau pacea și dragostea reciprocă îndemnând în scris și cu vorba la iubirea morală. Dovadă epistolele lor. în tim- pul de astățli cei investiți cu apostolia păcei și a iubirei morale predică cu vorba și în scris discor- dia și practică ții de ții neîndreptățirea. După cornuratul manifest al domnului ministru Trefort pentru decorarea episcopului Szabo a ur- mat un al doilea din incidentul decorărei protopo- pului greco-catolic Brana lanos, adresat comitelui suprem din Mar-mația. Reproducem în traducere acest manifest. „Stimate amice. Me bucur, că în urma urme- lor mi-am putut realisa dorința, de a visita părțile nordostice ale monarchiei. Mai cu seamă cu plăcere mi voi revoca în memorie țlilele interesante, petre- cute împreună, călătorind cu trăsura în Marmația pănă la Korosmezo. „Deoarece cel mai renumit studiu al omului este omul însuși, observațiunile entnografîce făcute împreună, pentru mine sunt foarte prețioase și de folos. Recunosc că impresiunile n’au fost totdeauna favoritoare, însă am avut și suprinderi plăcute. „La locul prim amintesc lucrurile ce am aflat în Valea Tisa-albă, comuna Bogdan. De m’ași fi îndoit vreodată despre aceea, că preotul, aparțină el ori cărei confesiuni, joacă o rolă providențială în comuna sa, acuma m’ași fi con- vins în Bogdan. Efectul activităței preotului și a protopopului Brana se vede în Comună. Densul în valea adâncă și depărtată este în adevăr misionariul civilisațiunei, spiritul lui se reflectează în toate și mai cu samă în scoală. Copiii cercetează școala în număr consi- derabil, învață, sunt dedați la curățenie Și fac pro- grese în mod supranatural în limba maghiară. în Ungvâr răspunzând la toastul episcopului în- tre altele am accentuat, că unirea dintre biserica gr. cat. și cea romană catolică este o faptă de mare importanță și ea numai atunci se va dovedi in toată importanța sa, dacă se va pute fiice despre preoții greco catolici, ceea ce am fiis cu tită ocasiune despre preoții romano- catolici, că preotul catolic atât în apropierea Bel- gradului (Serbiei) cât și în vecinătatea Valachiei (buna crescere aduce cu sine, ca un ministru când scrie despre un stat strein se se folosească de no- menclatura oficială recunoscută de Europa) preste tot locul representă statul maghiar și cultura maghiară. Dorința aceasta a mea o am aflat întru- pată în preotul și protopopul din Bogd an, Brana lânos. Simpatiile și stima mea față cu el mi le-am esprimat acolo la fața locului, înse am aflat, că aceasta nu este suficientă remunerație a meritelor lui, am adus lucrul în consiliul de miniștri la cunoscința consoților mei, unde propunerea mea, de a atrage atenția Majestatei Sale asupra merite- lor acestui băi bat, s’a primit unanim. aceasta. Pănă la ce punct mergea indignația sa, numai el îusuși ne ar fi putut spune. Grija lui cea dintâiu fu, a face se dispară nerenduiala scandaloasă. El începu prin a îndepărta, cu cleștele de fer, căr- bunii arțlențli din sobă, pentru ca să se stângă focul de sine; apoi înainte de a duce servițul mesei, sau a face să-l ducă delicventul, el opri pendula și replasâ acul la orele patru, așa precum îl găsise Cristian, când, cu mână profană, își permisese, a-1 face se umble. Dl Stenson se întoarse apoi ca și când ar voi se numere luminile candelabrului; dară, venindu-i soa- rele în ochi, el se îndrepta cătră fereastă, spre a o închide prealabil. în momentul acesta, Cristian ceva surprins, se arătă. La aparițiunea sa, învălită de razele soarelui apunător, Stenson, care era poate cel mai puțin su- perstițios în familie, se retrase pănă dedesuptul can- delabrului, și în fața sa se aretă o astfel de frică, încât Cristian uitând surțlimea sa, îi adresa câte-va cu- vinte blânde și devote spre a-1 lîniști; dară glasul seu se pierdea fără resunet, în sala deschisă și recită. Stenson nu vețiu, decât mișcarea buzelor sale, fața sa frumoasă și aerul seu binevoitor. El căZu în genuchi, întințlându-i brațele, ca și când ar fi voit să-l binecuvinte, și, presentându-i, tremurând convul- siv, ramul său de ciprese, ca un finic, oferit în oma- giul unei Ze^âți. —Ei bravul meu om, îi Zise Cristian ridicân- Preagrațiosul nostru domn și rege, obicinuit a apreția ori ce merit, a dat protopopului Brana crucea de cavaler a ordinului Francisc - losif. Fii bun predă - i - o și comunică - i tot odată și cuprinsul epistolei mele. Mi plăce a crede, că recunoascerea lungilor ostenele va face bucurie vred- nicului bărbat, și că esemplul va avea influență bi- nefăcătoare asupra colegilor săi. Salutându - te de multe - ori sum Buda pesta, 11 Iulie 1883. devotat și amic. Trefort m. p. Projectul de lege pentru scoalele medii. (Vrmare). §. 34. Profesorii suplenți șl învățătorii obiectelor estra- ordinare, du 'pot avă pretensiune la pensiune, înse la pro- fesorii ordinari cu diplomă de profesară anii serviți în ca- litate de profesori suplenți se compută la pensiune. §. 35.- Pensiunea și sistemul de remunerare se vor stabili prin o lege specială. §. 36. Contra directorilor și profesorilor dela scoalele medii, cari stau sub disposiția și imediata conducere a mi- nistrului de culte și instrucțiune publică, se poate introduce cercetare disciplinară. 1. Dacă respectivul vatămă, sau ’și îndeplinesce cu lene datotința prescrisă prin lege, normă sau ordinațiune ministerială. 2. Dacă are vieață nemorală, scandaloasă, sau comite altfel de transgresiuni. Pedepsele disciplinare: a) reprobă, b) pedeapsă în bani, c) perderea oficiului. în legătură cu cele două dintâiu se poate dispune și transferare la alt institut. Perdorea oficiului are de urmare perderea sa'ariului, a pensiunei și a tuturor prospectelor, la cari pută avă pre- tensiune pe basa servițiului. Ministrul de culte și instrețiune înse are dreptul, ca cu privire la grava situațiune a fami- liei respectivului, se modereze consecuențele perderei oficiu- lui privitoare la pensiune, acest favor se poate estinde cel mult pănă la o terțialitate a pretensiunei, care ar compete după servițiu în sensul legei de pensiune. Pentru prevederea profesorilor, cari fără vina lor au devenit incapabili pentru îndeplinirea afacerilor lor oficiale, dispune legea de pensiune. Statorirea incapacităței oficiale se întemplă după regalele procedurei statorite la cașurile dis- ciplinare. §. 37 Decisiune disciplinară se poate aduce numai pebasa investigațiunei preventive de ministrul de culte și instruc- țiune. Investigațiunea disciplinară o face o comisiune rân- duită spre acest scop, a cărei membrii pe jumetate se de- numesc dintre profesorii scoalelor medii. (Propunerea Esc. Sale Miros Romanul: Ce prive- sce directorii și profesorii din scoalele medii amintiți în §-ul precedent etc.) Ministrul este în drept, ca deodată cu dispunerea in- vestigațiunei, sau sub decurgerea aceleia, se suspindă pe respectivul din oficiu. în cașuri de investigațiune penală, se va dispune suspinderea la tot cașul. Chipul și modul procedurei disciplinare *1 va regula pe calea ordinațiunilor, ministrul de culte și instrucțiune pu- blică, asemea tot projectul de lege, ce-1 va stator! ministrul, va circumscrie cercul de drept în cele discipHnare, care compete supremului director districtual față cu directorii și profesorii dela scoalele medii, și directorului față cu profe- du-și glasul și apropiindu-se de el, eu nu sunt bunul DumneZeu, nici chiar bunul ânger al Crăciunului, care întră pe ferește sau se coboară prin cămine; scoalătel... Eu sunt... Dar Cristian se opri, veZând o paliditate lividă respândindu-se deja pe fața așa palidă a moșneagului. El înțelegea că îi face o spaimă de moarte și se înde- părta, pentru a-i lăsa timp de a se reculege. Stenson, în adever, se reculese încât-va, înse chiar destul, pentru a cugeta la fugă. El se târâi un moment pe genunchi, se scula cu osteneală, și ieși prin odaia de durmit, murmurând vorbe fără legătură și fără înțeles. CreZendu-1 prada unui ac- ces de alienație, efect a bătrânețelor sau a unei evlavii ecsaltate, Cristian se reținu a-1 urma te- mendu se că-1 ucide, și ridicând ramura, ce moșnea- gul o lăsase se caZ» la picioarele sale, el ceti pe o bandă mică de pergament, care era legată de ra- mură, cele trei versuri din Biblie, scrise de o mână, încă binișor sigură: „Abisul și moartea Zic: „Noi am auțlit vorbind de ea! . ..“ „N’am plâns eu de dragoste cătră acela care a suferit Z^⁶ grele? . . .“ „Bogățiile păcătosuluijsunt reservate celui drept"., (Va urma.) www.digibuc.ro TELEGRAFUL ROMAN. 313 sorii și susținerea ordinei și a stărei disciplinare a institu- telor. § . 38. La institutele medii publice susținute de con- fesiuni proceaura disciplinară în ce privesce pre elevi și profesori, o statoresce suprema autoritate a bisericei res- pective,’ ea este însă obligată a așterne atât procedura, cât și modificările ce se vor face din când în când mini- strului de culte și instrucțiune publică spre ale lua la cu- noscință. Dacă la institutele confesionale directorul sau profe- sorii sânt amovați din post pe cale disciplinară, acest cas este a se împărtăși de suprema autoritate bisericească mini- strului de culte și instrucțiune publică pe lângă așternerea sentenței motivate. (Va urma). Varietăți. * (Cuvânt bisericesc la alegerea de Protoprasbiter ai trac tu iui greco-orien- tal al Sibiiului“) (15/27 Martie 1883), de Ass. consist. Z. Bo,iu ca comissar consistorial, publicat în Nr. 63 a. c. al foaiei noastre, s’a tipărit și în broșură și se poate trage direct dela autorul sau dela librăria arcbidiecesană din Sibiiu. Prețul IO cr., venitul curat e destinat spre scopuri școlare. * (Cătră alegătorii dietali din Sibiiu!) Deputatii subscriși vor raporta Marți în 24 Iulie n. după ameaZi la 6 oare în pavilionul din grădina Hermano despre activitatea lor. Deci invită cu tot respectul pe domnii alegători dietali din Sibiiu la recepțiunea raportului Deputății dietali: Heinrich Kăstner. Dr. Cari Wolff. * (Necrolog.) Primim dela Brașov următorul a-'Unț funebru: loan Turcea, licențiat în drept și absolut de teologie, pretor e (sub- prefect) al cercului Branului, comitatul Făgărașului. După o suferință îndelungată a adormit în domnul, Împărtășit cu sft. Taine, Marți în 5/17 Iulie 1883 în al 37-lea an al etății și al 3-lea an al fericitei sale căsătorii. Despre aceasta ireparabilă perdere încunoscin- țează pe toți amicii și cuncscuții defunctului ne- consolabila sa soție Susana născ. Stoian, fiul său Diamandi Aureliu, adune întristații săi socri George și Maria Stoian-, frații Nicolau și George Turcea; su- rorile Maria căsăt. Baicoiu și Ana căsăt. Fenicu; cumnații Octavian Sorescu advocat, George și loan Stoian, loan Baicoiu, Nicolae Fenicu, și cumnatele Marița Sorescu și Ana Stoian. Rămășițele pămentesci se vor rădica din casa rece a cimiteriului român gr. or. din Groaver și se vor depune spre eterna repausare în acelaș cimiteriu, Joi 7/19 Iulie la oarele 4 post-meridiane. Fiei ță- rina ușoară și memoria binecuvântată! * (Fiasco complet cu ciangăii) anunță „Ungar Post", foaie oficioasă. Eată ce scrie acea foaie: Comisariul de colonisațiune dela Giurgiu și solgăbireul onorar Francisc Barothy a venit eri (17 Iulie) n. la Pan- ciova și a tras într’un otel, unde cu gând de a se si- nucide și a dat un glonț și sa rănit de moarte. în- tr’o epistolă adresată comisariului guvernial Gromon arată că causa faptei sale este neputința de a co- respunde problemii ce și-a luat asuprăși. Afacerea colonisării și a ciangăilor se află într’o stare cu to- tul desperată. Vicecomitele comitatului Torontalului Tallian, durere, a constatat starea aceasta tristă a lucrurilor încă de mai nainte. Se cere toată energia si toată resignațiunea lui Desider Gromon pentru | a delătura relele acestea. Mulți ciangăi se pregătesc a se întoarce în Bucovina. Astăzi avu loc o con- ferență sgomotoasă în afacerea societății Panciova- Cubin pentru regularea fluviului sub presidiul comi- sariului guvernial Gromon, în care s’au constatat iregularități. Comisariul guvernial de mai nainte, Georgie Nagy pleacă mâne definitiv. * (Sunt minunați literații și artiștii maghiari.) Escursiunea la Paris are să facă minuni, piaristica nemțească a și început a lucra cu tot adin- sul la respândirea radelor de lumină asupra înaltei înțelepciuni politice a maghiarilor, cari vor că în același timp se fie alăturea cu puterea Franciei și Italiei și se cocheteze cu R u s i a și cu G e r m a- nia deodată și în sfârșit se fie amici politici ai ce- chilor și'polonilor, dar se nu se strice nici cu nem- ții nici cu jidovii din monarchie. piarele nemțesci nu numai reproduc diploma- ticoasele vorbiri și convorbiri ale representanților erudițiunii și artei maghiare, ci fac și glose, prin care arată, ba potențează „spiritualitatea" oaspeților maghiari în Paris. Așa o foae din Viena („D. Ztg.“) vorbesce de ciocnirea spiritului unguresc cu cel francez și de pocnetul cel puternic al prostiilor cu ocasiunea aceasta. „Când ar pătrunde tot ce s’au vorbit acolo în „confidență" pănă la noi, esplo- siunea ar fi așa de mare, încât ne-ar arunca în aer." Un raportor dela fiorul „Voltaire", întrebând pe domnul Pulszky ce influență are germanismul în Austria, a primit respunsul: „influența germană în Austria este foarte neînsemnată". împăratul, care abate parlamentele după buna sa chibsueală, scie că germanii austriaci se învârt prea bucuros în giurul stelei lui Bismarck. De aceea elementul cechic este astădi așa de favorit. Noi ungurii firesce nu tragem din aceasta nici un folos. Cechii ne vor deveni contrari nouă togmai ca și nemții. Voința rea a slavilor nu este maimică decât cea a germanilor." Directorul museelor din Budapesta a nu-rit procesul dela TiszaEszlâr o adevărată rușine pentru Ungaria. Dar apoi a umblat se escuse pe compatrioți prin ticăloșia jidovilor unguresci. Aceștia n’au nimica comun cu jidoviidin Europa apuseană. Jidovii au trecut din Polonia mur- dari, vițioși, brutali și înclinați numai spre usură. De altmintrea a n t i s e m i ti s m u 1 din Unga- ria este mai cu samă o plantă germană și deputatul Istoczy, cee drept ungur, dar prin esperiențe personale a devenit un inimic al jidovilor. Domnul Istoczy fu descris de compatriotul seu ca un om foarte de omenie, care amărit de reința jidovilor și încercările lor de ai păta numele, a în- ceput o campanie contra lor, însă pe socoteala lui prorie. Amicul lui Kossuth este de opiniune, că proce- sul să va termina cu achitarea acusaților. * (Portretul dlui Grădișteanu.) într’u- nul din uumerile sale din urmă „România Liberă" publică următoarea schiță foiletonistică: „Starea de epilepsie universală, în care trăesc politicii (lilei, a pns cu totul în lumină o persoană, distinsă de alt- minteri, care pănă astăzi își avea notorietatea sa în țeară, dar, care în străinătate era puțin cunoscută. E vorba de d. Grădișteanu. Findcă ne ținem de mai toate năravurile franțozesci rele, hai se facem ca reporterii parisiani, — dar ca reporterii cei buni. Se facem portretul leului (jlilei. Mai întâiu, con- turul resultând din atingerea umbrei cu lumina ca moral, conturul domnului Grădișteanu este foarte puternic. însă, fiind-că paleta noastră n’are destul negru, lăsam moralul și luam fisicul." „Dl Grădișteanu are statură de jmijloc; capul mare; mâna mică. Umblă legănânduse ca o femee, carea ’i stă bine; se îmbracă simplu dar elegant. Versta între 20 și 50 de ani. Perul de coloare nehotărîtă. — Are o frunte imensă, care dă fisio- nomiei întregi un aer de vioiciune particulară. Poartă barbă. Rîde lesne când e între prietini. Când e la tribună rîde foarte greu. Nu aleargă după spirit, dar îl face. Face treburi însemnnte, dar nu aleargă. — Particularitate: mustățile au aerul de a fi totdeauna tunse. în realitate înse sunt rupte cu degetele. Ori de câte ori protivnicul seu vor- besce, și dacă e abil și foarte în argumentația, sărmana podoaba a feței este cea dintâiu, care se priceapă tăria adevărului, prin puterea, cu care proprietarul seu o smulge." „Ca orator, dl Grădișteanu are o vervă și o eleganță rară. Dialectica sa este neimitabilă. Vor- besce oare întregi fără se se repete s’au se ostenea- scă. De aceea, ținendui în seamă pe de o parte momentele de entusiasm, pe de alta perioadele largi și pline, în cari cugetarea este matură și puțin cam reflexă, — am ^is că versta sa trebue pusă între 20 și 50 de ani... Acesta este leul ^ilei în România, după cum marchisul Tscheng, este în Francia. Ni- meni, și de sigur că Leul mai puțin decât toți, nu s’a gândit să facă atâta velvă cu grăirea dela Iași... “ * (Nostima de Ziaristice) Monitorul oficial din Bucuresci dela 22 ale lunei trecute, ce- tim în „Resboiul", publică doue cerculare ale mini- strului de resboiu, una cătră autoritățile superioare militare și alta cătră prefecții de districte, privitoare la înființarea de câmpuri și societăți de tragere la semn, cerculare despre care au făcut mențiune mai toate fiarele, care apar în România, reproducendule unele chiar în întregul don Unii corespondenți ai fiarelor vieneze au raportat acestor din urmă între altele și conținutul acelor cerculare. AstăZi ne. pomenim cu foaea „Bucarester Tag- blatt" ce apare în capitală în limba germână, re- dactată de un domn, care este și corespondent al Ziariului „Pester Lloyd," — că soirile de mai sus sunt nisce învențiuni, nefiind nimic adevărat des- pre asemenea cerculare, și că autorul corespondenți în cestiune n’a avut alt scop decât a’și lua plata pentru trimiterea unei asemenea soiri de sensațiune. După cum să vede cei dela „Bucarester Tagblatt" nu prea cetesc nici monitorul oficial nici celelalte Ziare române, sau nu sciu se cetească românesce, căci altfel nu putea sei scape din vedere cercularele mai sus menționate, espunânduse a se face ridicol față cu cetitorii sei. Una la mână! „ P. LI" de dumineca trecută publică următoa- rea telegramă, primită dela corespondentul seu din Bucuresci : „Mai multe foi ale oposițiunii somează pe guver de a espulsa pe corespondentul Ziariului „P. LI" etc. La aceasta telegrămă numitul organ face co- mentarele sale, spuind că dacă foile bucurescene sunt atât de succeptibile pentru scrierile din „P. Ll.“ n’au decât se îngrigească, ca în țeara lor să se re- stabilească o politică mai înțeleaptă, și atunci cei dela „P. LI." ne vor fi mai binevoitori. Nu vom răspunde nimic la acestea consilii; însă am dori ca d. corespondent al Ziariului „P. LI." să ne spue care anume foi au cerut espulsarea lui, căci pe cât seim noi nu ia dat pănă aZi nime- nea vre o importanță așa de mare. * (Elefantul s bură tor.) în Ziarul berlinez „Norddeutsche Allg. Ztg" găsim următoarele rânduri: Măsurile de siguranță luate de poliție pentru pro- ducțiunile publice, au scăpat luni dela o moarte ori- bilă pe doi oameni. în grădina lui Weimann se dau acum producțiuni de cătră o trupă de acrobați, ce operează cu o siguranță și un curagiu de necreZut. Luni seara pela 8 oare s’a întâmplat aci o scenă din- tre cele mai mișcătoare. Cei doi artiști Benno Ma- ni n go și Petrescu, români, n’au ascultat de sfa- tul lui Weimann, de a și amâna periculoasele pro- ducțiuni de oare ce se apropia o furtună grozavă. Pe când tuna și fulgera, ei se pregătiră se esecute Mersul e 1 efantului p e frânghie,la care pu- blicul privea cu multă pasiune. Cei doi artiști merg împreună pe funie, înfășurați ca întro pele de elefant! unul formează partea anterioară, al doilea pe cea po- sterioară a animalului. Frânghia de sîrmăera legată la o înălțime colosală. De abia începuseră se meargă, când se întâmplă catastrofa. Uh fulger se păru că sgu- dui frnghia; cei doi artiști căZură preste cap din aceea înălțime grozavă; lumea țipa de spaimă. Plasa, ce era întinsă jos, se rupse sub greutate, dar slă- bise mult puterea căderei, căci artiștii fură în stare se se scoale în picioare nevătămați, ceea-ce făcu pe public se isbucnească în aplause. Un domn întrebă pe dl Petrescu cum se simțea în acest voiagiu aerian. El respunse riZând, deși cu buzele încă pa- lide; „Hab ich gedacht — Ade, nun ist futsch die schone Welt"! Toți câți cunosc pe d. Petrescu se bucură că a scăpat de moarte așa de teribilă, D-ni Mpceanu și Velescu’i trimit felicitările lor cele mai sincere. „Resboiul". Afacerea dela Tisza - Eszlâr. (Urmare.) Nyiregyhăza, 29 Iunie. Ca primul martor s’a ascultat Gavriil T a n y i. Martorul vrea se scie că Eszter Solymosy s’ar fi în- tors spre casă încă înainte de a trage clopotul de ameaZi. Apărătorul Dr. Eotvos se adresează că- tră ascultători și îi roagă să-și suprime sub decur- sul ascultătorilor aprobarea sau desaprobarea, fiindcă astfel de lucruri nu se obicinuesc la oamenii culți. Presidentul provoacă publicul la liniște. — Marto- rul următor Wertheimer depune în favoarea șech- terilor acusați, tot asemenea și Martorul Feuer- mann. Acesta a fost învețătoriul lui Moriț. Dânsul Zice că Moriț ia fost școlar și n’a mințit nici când. Urmează ascultarea martorei Meszâros, care a stat în servițiu la Recsky. Martora a ve^ut pe Moriț sosind. Când fu condus Moriț în casă ia dat Recsky șuncă de mâncare. Băiatul a Z^⁸: Mai bine mor, decât se mânânc șuncă. Altceva n’a auZit mar- tora. Servitorii, cari au pândit nu iau spus nimic. Martora afirmă, că la luarea protocolului cu Moriț Scharf n’au fost martori de față. — Martorul lo- sif Hury (fiiul Almei Hury) a rogat pe mumă-sa se primească în casă pe Eszter Solymosy altceva nu scie se comunice. Fără resultat a decurs și ascul- tarea martorului C s a b a i. Presidentul declară că prima parte a procesu- lui referitoriu la omor s’a terminat deocamdată. Ur- mează deci partea a doua a procesului referitoriu la mistificarea cadavrului. Martorul prim, Antal, depune, că dela densul au împrumutat un car. Acusatul Ignaț Klein ade- veresce, că densul a împrumutat carul. Antal de- pune mai departe, că densul ar fl anunțat judelui învestigător, cumcă carul a fost luat cel puțin cu o săptămână înaintea „Ro sal ii lor." — Aperătoriul Dr. Heumann: Me rog se se constate, că puntul acesta foarte important nu se cuprinde în protocol. — Procurorul cere se fie jurat martorul. Pertractarea se întrerumpe. După redeschidere anunță presidentul, că propunerea procurorului și a apărătorilor de a conduce pe Bary ca martor nu se încuviințează. Ascultarea martorilor se continuă cu depunere lui Eugeniu larmy pretore. Martorului i s’a anun- țat la 3 Aprile a. tr. că Eszter Solymosy s’a per- dut. Densul a făcut despre aceasta numai decât ară- tare la vice-cornițele. Mai târZiu a venit la densul earăși mama Estirei și ia făcut de nou arătare, mai www.digibuc.ro TELEGRAFUL ROMAN. 314 ________________________________ multe nu scie. — Pr'ocurorul: Ți-a spus atun- eea ceva alui Solymossy?—Martorul: Da; densa a ^is, că are prepus asupra evreilor, ceea ce eu o am numit imposibilitate. — Presidentul: în foaia oficioasă s’a publicat, că s’a perdut o fată între 9 și 10 oare a. m. Cine a designat timpul acesta ? — Martorul: Mama a spus astfel. — Solymossy (mama): Nu mai sciu ce voi fi țlis atunci. — Pro- curorul (cătră Solymossy): Cine ția spus Dtale ca evrei ți-ar fi omorit copila. — Solymossy: Nu sciu cine mi-o a spus. — Procurorul: Aceasta e surprinzător; dacă ți-s’ar perde un cocoș; DTa ai sci de bună seamă cine ți-a spus, că unde e cel perdut. La fata DTale nu-ți aduci aminte. Se conduce în sală acusatttl A. V o g e 1. Ace- sta se suspiponează, că s’ar fi împărtășit la misti- ficarea cadavrului. Se conduce și plutașul rusniac Popovids, care cunoasde pd Vogel de un an în- coace. Atiinci a luat Vogel pe plută 23 bărbați în- tre aceștia a fost și Popovics. Aceștia au încărcat lendne. De cele întâmplate nu-și mai aduce aminte în detaiu martorul Popovics; declară înse, că a fost ne’ntrerupt în apropierea lui Vogel, că Vogel a stat de lucrători și n’a vorbit cu nimenea strein. Mar- torul Horka depune cam tot aceași ce au depus martorii precedenți. Martorul Io rke depune în fa- vorul lui Vogel. Urmează cetirea protocoalelor privitoara la mi- stificarea cadavrului. Primul protocol conține depunerea copilului Sa- moil Scharf, pe care la fost ascultat și judele in- vestigator Bary. — Aperăroriul Eotvos declară, că protocolul acesta e foarte însemnat. Copilul Sa- moil povestesce în el modul omorului. El, E 61 - v 6 s, care crede a pute afirma, că copilul ar fi auțlit povestea aceasta necălită dela dușmanii evreilor. Dacă o ar fi auțlit dela evrei, copilul n’ar numi pe evrei tot cu numele de batjocură, de care se folosesc nu- mai inimicii evreilor. Aceea ce se cetesee nu e identic cu depunerea genuină alui Samoil, ci e nu- mai estras din cele că le-a vorbit copilului. Depu- nerea copilului e basa procesului acestui-a trebue deci se se constate, pe ce cale s’a făcut protocolul de față. Protocolul nu e icoană vie a depunerei lui Sa- moil, ci e reproducere subjectivă. Trebue se ni se presinte înainte de toate depunerea copilului, numai astfel va pute decide tribunalul. Procurorul: Me ved îndemnat a sprigini propunerea aceasta și a adauge, că nu înțeleg mo- tivul din care nu s’au ascultat ca martori Bary si Nagy, cu atât mai vârtos, căci aici s’au ascultat deja comisari de siguranță, juțli și amploiați. Me declar încă odată gata a pune la disposiție ca mar- tor pe ori care membru al procuraturei, care ar putea contribui cât de puțin la deslegarea afacerei. Se mai cetesc și alte protocoale și se încheie ședința la 2 oare d. a. (Va urma). Lista ofertelor incurse în favorul scoalelor române dîn Fă- găraș în urma punerei de armindeni amăsurat datinei vechi la prima Maiu, și în urma ᵣMaialului“ ținut în 17 ale aceleiași luni st. v. a. c. Alesandru Micu 3 fl., Daniil de Grămoiu 3 fl,, Petru Popescu 2 fl., loan Roman 4 fl., loan Turcu 2 fl., Nicolae Gozgarea 3 fl., Dr. Ștefan Pop 3 fl., loan Florea 2 fl., La- urian Negrea 1 fl., Gregoriu Negrea 2 fl., lovian Stoica de Vist 2 fl., Nicolau Cip 2 fl., Constandin Pop 1 fl., Efrem Pandrea 1 fl. 20 cr., loan Cepeș 3 fl. 50 cr., Dumitru Chi- șerean 1 fl., Samoil Ganea 1 florin, loan Z a c h a- ria 1 floria, loan Dejenariu 1 fl., Alesandru Reglan 1 fl. 50 cr., loan Ghimbășan 3 fl., George Gollian 4 fl., Nicolae Toma 2 fl., Siito Istvân 1 fl., Szab6 lozsef 1 fl., Friderike Raz 1 fl., Constandin Hobian 1 fl., Toma Mureșan 50 cr., loan Toflea 1 fl., Constandin Brânzea 1 fl., George Mân- drean 1 fl., Nicolae Beclereanu 1 fl., George Pop 1 ti., loan Aiser 1 fl., loan Pop 2 fl., Otilia Muntean 1 fl., Bucur Țin- tariu 1 fl., Nicolae Edtvoș 1 fl., Constantin Țîntariu 1 fl., Constandin Pop, timariu 60 cr., loan Pop 50 cr., Luca Ma nișor 1 fl., Nicolae Secelean 1 fl., Vasile Țîntariu 1 fl., Ha- riton Ciora 60 cr., loan Ciora 1 fl. 50 cr., loan Visa 1 fl., Petru Roșea 1 fl., Simion Mândrean 1 fl., Zinca Căldărariu 60 cr.. George Ciora 1 fl., George A. Pop 60 cr., George Munteanu 80 cr., Ștefan Făgărășanul 1 fl , Constandin Alu- tan 50., losiv Ciora 1 fl., Dumitru Făgărășanul 60 cr., Adam Cațaveiu 1 fl., loan Mândreanu 1 fl., Samoil Taglicht 40 cr, Ferdinand Rosler 20 cr., lohan Enkelhart 40 cr., Georgie Borzea, notariu 2 fl., Damaschin Poparad 1 fl. 50 cr., Ge- orge Moian, Brașov 2 fl., Schreiber Ferencz, insp. reg. scol. 1 fl., și Toma Cip 60 cr. v. a. — Suma 112 ti. 50 cr; — spese 79 fl. 42 cr.; — venit curat 33 fl. 08 cr. v. a. Tuturor acestor p. t. Dni, cari prin filerul lor au în- tins mână de ajutoriu scoalelor noastre române din Făgăraș, cari în present se află în condițiuni financiale nu prea su- ficiente li se aduce mulțămită. Făgăraș 5 Iulie 1883 st. v. pentru comitetul arangiatoriu Nicolau Aron. Bursa de Viena și Pesta. Din 19 Iulie n. 1883. Viena Renta de aur ung. de 6%...................‘ . . . 119.80 Renta de aur ung. de 4%...............................88.50 Renta ung. de hârtie..................................86.95 împrumutul drumurilor de ier ung....................1>7 75 emisiune de oblig, de stat dela dramul de fer oriental ung................................. . . 91.80 II emisiune de obligațiuni de stat dela drumul de fer orient ung........................................114.— Ublig. de stat dela 1876 de ale drumului de fer orient, ung...........................................99.50 Acțiuni de bancă de credit ung.................... 292.— Acțiuni de credit austr........................... 293.80 Argint..............................................—.— London (pe polița de trei Idni) . . . . ., 120 — Galbin . . .................................... 5.65 Napoleon............................................ OSO'/j 100 maree nemțesc! . . . .............................58.50 B-pesta 119.80 88.60 86.90 113.75 91.75 114— 99 25 292— 294— 120.05 5.67 9.49 58.45 Târâta de grâu și de secară se află acum eftin de vânzare la subscrisul 100 chlgr.......................ᵣ 4 fl. 1 ferdelă......................— „ 40 cr. loan Keil. covrigariu. [438] 3-6 Sibiiu, strada pintenului Nr. 14. Nr. 107 [440] 1—3 CONCURS. Pentru întregirea parochiei va- cante de classa III Crăci uneeci, protopresbiteratul Zarandului, se es- crie concurs, în urma ordinațiunei prea- venerabilului consistoriu archiediece- san dto. 10 Februarie a. o. 155 B. cu terminul de 30 ții 1 e, dela prima publicare în „Telegraful român.¹¹ Emolumentele împreunate cu acest post parochial sunt: 1. Casa parochială cu grădină de legume, 2. Porțiunea canonică, 3. Stola usuată. Toate aceste emolumente compu- tate în bani, dau suma de 339 fl. v. a. Doritorii de a competa la acea- sta parochie, vor avea ași așterne pe- tițiunile instruite în sensul „statutului organic" și al „regulamentului con- gresual pentru parochii¹¹ la subscri- sul, pănă la terminul sus indicat. Brad în 25 Iunie 1883. în conțelegere cu comitetul parochial. Georgiu Pârău m. p, adm. ppresbit. Nr. 82. [442] 1-3 CONCURS. în urma resoluțiunei dto 20 Ia- nuarie a. c. Nr. 4996—1882. B. încu viințându-se din partea Venerabilului Consistoriu archidiecesan instituirea unui capelan lângă bătrânul paroch loan Leach din Blăjeni, Valea- Cnșului, pentru ocuparea acestui post, se escrie concurs cu termin de 30 ții le dela prima publicare în „Teleg. Român." Venitul împreunat cu acest post este jumătate din întreg venitul pa- rochial anual de 460 fl. v. a. Doritorii de a ocupa acest post au de a-și trimite petițiunile lor in- struite în sensul statutului organic și al regulamentul congresual pentru pa- rochii la subscrisul pănă la timpul sus indicat. Brad în 7 Iulie 1883. în conțelegere cu comitetul parochial. Georgiu Pârău m. p., adm. ppresbiteral. Nr. 252 pp. [439] 3—3 CONCURS. Pentru întregirea postului vacant de învățătoriu la școala elementară gr. or. română din suburbiul Brașo- vului „Tocile" să escrie concurs cu termin pănă la 6/18 August a. c. Cu acest post este împreunat sa- lariu anual de 300 fl. v. a. învețătoriul ales este datoriu a ține și școala de repetițiune. Petițiunile concursuali instruite conform legilor din vigoare sunt a se adresa oficiului protopresbiteral al trăitului Brașov I. Brașov, 24 Iunie 1883. In conțelegere cu dl protopresbiter. Comitetul parochial. Vasilie Sfetea m. p., paroch gr. or. ca președinte. Anuneiu. Se vinde cu preț scăzut pănă la 1OO hectolitre vin vechiu din 1880 și 1881 și nou din 1882 asemenea vinars de prune (silvoriu, fcehligovitz) fert de done ori din 1881 și din 1882 pănă lâ 10 hectolitre, ambe de cruditate foarte bună. Dela 30 Iulie n. încolo se vor vinde mai scump. Amatorii se se adreseze la loan Stanca, m. p., [443] 1—3 paroch gr. or. în Vulper (Borberec) posta ultimă Alvincz. AVIIHEIl TOHOk. esposițiune de mașine agricole și fabrică de mașine în Sibiiu, poarta Cisnădiei, strada dumbrăvei Nr. 1, recomandă cu prețuri și condițiuni foarte eftine mașine de îmblătit întoarse cu mâna, cu cai și cu vapor, | precum și escelente ciure de cernut, Trieure S [441] 1—6 și tot feliul de mașine și recuisite care aparțin specialității acesteia. 2 Reparaturile se esecuta foarte eftin și foarte prompt. * Redactor răspunzător Nicolau Cristea. www.digibuc.ro Editura și tipariul tipografiei archidiecesane.