Nr. 16. Sibiiu, Marți 5/17 Iulie 1883. Anul XXXI TELEGRAFUL ROMAN. Apare Marția, Joia și Sâmbdta. ■ ABO NAMENTUL Pentru Slbllo pe an 7 fl., 6 luni 8 fl. 50 er.. 3 Inni 1 fl. 75 cr. Pentru monarohlt pe an 8 fl., 6 luni 4 fl-, 3 luni 2 fl Pentru străinătate pe an 12 9., 6 Inni 6 fl., 3 luni SA Pentrn abonamente și inserțiuni a se adresa la Admlnlttrațlunea tipografiei archldleoesane Sibiiu, strada Măcelarilor 47 Corespondențele sOnt a se adresa la: Redacțlunea „Telegrafului Român'¹, stiMa Măcelarilor Nr. 43. Epistole nefrancate se refusă. — Articulii nepublicați nu se inapoiară. INBERTIUNILE Pentru odată 7 or., — de două ori 12 or., — de trei ori 15 cr. rSndnl ou litere garmond — ți timbru de 30 or. pentra ne-care publicare. Sântul Ștefan și Trefort. (C.) Maghiarii se prepară ca peste câți-va ani se serbeze iubileul de o mie de ani dela venirea lor aici. Un iubileu acesta, la tot cașul memorabil în viața unui stat.. Al cui este meritul că Ungaria formează un stat atât de vechiu? Al popoarelor cari-’l compun — țlicem noi, — cari întru apărarea patriei lor, totdeauna au fost inspirate de un patriotism sublim, patriotism s u p e- tior instituțiunilor sale. Al Sântului Ștefan, — ^ic maghiarii, — care cu politica sa de adevărat bărbat de stat, a sciut se formeze un stat durabil, din popoarele autoch- tone de aici și din câte-va mii de familii barbare asiatice, cari părăsindu-și patria, luase lumea în cap și în fine li au succes a se așe^a aici. Fie după cum ^ic maghiarii! Dar dacă este așa, apoi serbătoarea maghiară dela 20 August a fie-cărui an, când din toate părțile Ungariei, aleargă mulțime la Buda, ca se va^ă mâna Sântului Ștefan, carea, ca moaște sânte națio- nale, sub pontificarea Primatelui Ungariei, cu cea mai mare pompă, cu procesiune se poartă prin ce- tate, se reduce la o simplă curiositate fără nici un scop mai sublim, căci adorarea Sântului Ștefan nu pro- duce în nimenea admirarea și imitarea virtuților lui; ear preparativele ce le fac maghiarii pentru iubila- rea geniului acelui mare băi bat de stat, este o insultă pentru densul, căci pigmeii de astăzi nu vor se mai scie de sănetoasele principii ale fundatorului statu- lui, ci lucră mereu, cu o diligență febrilă la submi- nare», la distrugerea baselor statului. Cari sunt basele pe cari a întemeiat Sântul Ște- fan statul? Naționalitățile! S’a nisuit el ca se distrugă naționalitățile, se le lipsească de individualitatea, de limba lor chiar? Nici de cum! ba din contra, prin testamentul seu, a impus succesorilor săi să le conserve ca factori constitutivi ai Statului, punendu-le în vedere că Sta- tul de o limbă este slab și ticălos (Jlegnum unius linguae fragile et imbecille est). Ei bine! cum urmează stăpânitorii noștri acest sfat înțelept? Maghiarii, una din naționalitățile pe cari s’a întemeiat statul, au confiscat statul pentru sine. Astă că patima este care vorbesce din articol. Acum după ce diplomația din norocire a găsit espedien- tul de a complana conflictul care a dat ansă și acestei probe de știi, mai avem numai interesul de a sci cât e de mare patima Ziariștilor maghiari și aceasta se poate vede și din următorul articol. Eată-1: Resboiu vrea Valachia ? Suntem siliți a crede aceasta, căci ea se înarmează, se baricadează și în cestiunea Dunărei face front decisiunilor Europei. Cumcă ea se prepară a purta resboiu contra noa- stră, o seim din nota ministrului de estonie Sturdza, adresată lordului Granville, care notă este îndrep- tată esclusiv numai contra Austro-Ungariei, o pu- tem sci înse și din toastul lui Grădișteanu, care a Zi⁸> că ei voesc se unească Transilvania, Bănatul și Bucovina cu Valachia, și apoi așa ceva fără răs- boiu nu merge. Valachia e decisă se învingă și se împartă Austro-Ungaria. Eată deci mulțămirea pentru atâtea binefaceri, în 1854 o a mântuit Austro-Ungaria de ruși și de turci; în pacea de Paris a sistat protectoratul ru- sesc, și în 1858 a aprobat unirea celor doue prin- cipate; prin convenția de vama Andrâssy a fost cei dintâiu, care a spart suzeranitatea Turciei, și în Berlin el a apărat mai ferbinte deplina independență a Valachiei; în cestiunea Arab - Tabiei am ajutat a se realisa pretensiunile valachilor; ne - am grăbit a recunoasce mai ânteiu noi Valachia de regat. Toate acestea — în mânia îndoelei multora, cari vedeau că vin agitațiunile române — s’au întâmplat, pen- tru că Andrâssy credea, că valachii vor recunoasce în Austro - Ungaria pre apărătoriul lor natural, a presupus, că acest popor latin va privi în pan- slavism pericolul său, și că el va fi spriginul no- stru în luptele ce avem în orient contra pan- slavismului ; în fine centru că el a contat la sim- țul mai marei responsabilități împreunate cu inde- pendența și cu rangul mai înalt, a creZut că Va- lachia având libertatea decisiunilor sale și nefiind sub scutul nimenui, va îngrigi se nu comită lucruri, cari ar pute turbura pacea, și prin cari, vătămând pre vecinii sei, ar pute provoca amestecul acestora; cu un cuvânt Andiâssy și-a întemeiat politica orien- tală pre înțelepciunea Valachiei, și aici s’a înșe- lat, căci Valachia nu vrea se fie mare, nu aspirează la apărarea independenței sale, ci la cuceriri, nu se întoarce contra Rusiei, ci contra Austro-Un- gariei, nu caută alianța noastră, ci aliați, contra noastră. Se o spunem pe față: diplomația noastră s’a înșelat în Valachia, politica ei a fost rea. Trebuia ca noi încă la 1854 se anectăm Valachia, trebuia se o ocupăm tot noi în ultimul resboiu oriental, înainte de a-și fi pus muscalul piciorul acolo. Ei! dar după ploaie numai trebue căpeneag. (Proverb unguresc: Elmult esonek nem kell kopenyeg.) Am recouoscut destul de timpuriu că în Vala- chia nu aflăm aliați, că ea este inimicul nostru. Acum seim că nu mai avem ce conta la ea, că mai curând sau mai târZiu trebue se ne batem cu ea, căci Valachia nu și încape în pele, și vrea se ne ocupe țeara, și aceasta este absurditate isto- rică, geografică și etnografică, vătămare de drept internațional, îndrăsneală politică și imposibilitate strategică. Deși Valachia e cu mult mai slabă decât noi, căci 158,000 de cătane pe lângă lunga linie de graniță abia ar pute resista forței militare a mo- narchiei austro Ungare, totuși noi, cunoscând reaua intențiune a guvernului din Bucuresci, nu micșorăm pe- ricolul, ce ne amenință din această parte. Din contră suntem convinși, că nu '‘ste permis se espunem monar- chia la atacul Valachiei. Și deși Z>arul oficial din Bucuresci desaproabă încâtva toastul senatorului Grădișteanu ținut în Iași și aprobat de regele Carol prin strîngere de mână, — desmințirea —- abstragând dela dubietatea ei, — nu ne îndestulesce și pentru cuvântul, căci enunciațiunea Ziarului oficial nu plătesce un potor, dacoromaniștii nici că o iau în seamă, o iau în rîs, și ’și bat joc de noi, că am creZut amăgirilor cu- vintelor tipărite cu graeca fides. Aceasta nu este garanție, și face bine guvernul, că pâșesce energic în Bucuresci. Avem destule cause: nu numai pro- grama „Grădișteanu", nu numai cestiunea Dunărei, nu numai planurile de fortificare ale generalului Brial- mont, ci preste tot vrășmășeasca purtare a Vala- chiei față cu monarchia noastră, care nu i-a gre- șit nimic, și i-a făcut tot numai bine. www.digibuc.ro TELEGRAFUL ROMAN. Toastul lui Grădisteauu și politica recomandată de dânsul regelui, o scusă foaia oficială cu aceea, că ea este vorbire cu caracter privat. Răspundem domnului Grădișteanu în chipul po- trivit. El vrea să anecteze Banatul, Transilvania și Bucovina la Valachia; se ne lămurim: ne facem și noi dacoromâni și vrem se anectăm Valachia și Mol- dova la Transilvania și Bănat. Grădișteanu a aflat că din coroana regelui Carol lipsesc trei petri scumpe; noi în mod istoric mai ușor putem documenta, că din coroana Sântu- lui Ștefan s’au rupt doue petri scumpe, cari pănă la lupta dela Mohâcs (1526 N. R.) au fost în ea, se le reocupăm aceste doue. Regele nostru Francisc losif are multe feri și multe feliuri de popoară, lângă acestea ar încăpea foarte bine valachii (Atunci e făcută Daco Remania. N. R.) și ei după natură mai mult aparțin nouă. Dunărea este vena de viață a acestei monarchii, ea e granița naturală despre meaZăZi și Valachia geo- graficesce, etnograficesce și politicesce ca parte in- tregantă a acestei monarchii. Se reocupăm ceia ce a fost a nostru (?!?) la ceia ce suntem îndreptățiți și de ce avem lipsă. Mai bine se ocupăm noi Valachia decât se ne amenințe ea pre noi. Valachia vrea se poarte resboiu cu noi, se o ocupăm noi fără resboiu. Aceasta e mai înțelept lucru și pentru ea și pentru noi. Valachia chiamă într’ ajutoriu contra noastră pe Rusia, să împărțim noi cu Rusia Valachia. Rusia e bună bucuroasă se împartă cu noi, dacă capetă și ea teritoriu și dinastiile Romanow și Nabsburg nau pur- tat nici odată resboiu una contra alteia. De aceasta ambele se feresc în mod instinctiv. Ce putem da noi din Valachia Rusiei? Putem da gurile Dunărei, căci noi n’avem comerciu pe marea nea gră și pentru noi este tot una fie ele în mâna Rusu- lui sau în mâna Valachului, și așa Valachia ne e ini mică și vrea se ne eschidă dela Dunărea de jos. Ga- lații e port cu caracter de mare, acolo dominează inte- rese engleze, rusesci și franceze, nu înse ale noastre; prin urmare va controla Europa libertatea navigațiunei față cu Rusia la gurile Dunărei; cui compete suvera- nitatea pe țermuri, puțin ne impoartă, e lucru lateral. Pentru Rusia inse aceasta este de mare importanță. Putem da și Dobrodgea căci nu ne trebue. Putem da Moldova pănă la riul Seret se o incorporeze la Be- sarăbia. Pentru noi Seretul e mai bună liniă de ape- rare decât Prutul, căci e mai scurtă și mai aproape. Și dacă granița rusească dela Cracovia nu se întinde pănă la Suceava ci e mai lungă, se întinde pelângă noi pănă la Braila, aceasta nu face nici o deosebire. Noaue ne-ar veni din imparțială: Moldova pănă la Seret cu toate coloniile de ciangăi, aceste s’ar pute incorpora la Transilvania ne ar veni întreaga Valachia dela Orșova pănă la Brăila și aceasta ca parte de sine stătătoare sub Măestatea Sa regele maghiar după legile ei proprii, s’ar guverna valachicesce. Avantagiele acestei împărțeli: Mai puțin CU un inimic și cu 200,000 de cătane mai mult.’ (Cât de mare e dar numărul armatei române? N. R.) Un garia este în mai mare siguranță, căci păsurile din Carpați ar fi de ambele părți în posesiunea noastră; mai departe de cătră Galiția și giur un șes lat, încât pri- mele resboaie le-am câștiga afară și nu aici în lăuntru. Ne-am mai asigura posesiunea la Dunărea de jos și comerciul în Valachia și Bulgaria, plus un teritoriu de 2000 mile cuadrate, un popor de 3 '|ț milioane, frumos și bogat, și foarte primitoriu de civilisațiune. Cum le place celor din Bucuresci această pro- gramă? Nouă la tot cașul ne mai convine decât cel al lui Grădișteanu, în urma căruia Russia sau Valachia ar împărți Austro-Ungaria. Se schimbăm lucrul, dacă Russia este atât de întreprinzătoare, va sta și cu noi la târg. Și ce crede Grădișteanu, al cui plan e mai ușor de realisat: al nostru sau al lui? Noi credem că al nostru, căci avem deja esemple: trei în Polo- nia și unul în Turcia. însă se numai continuăm schimbul de idei cu domnul Grădișteanu, să dăm cuvântul lui Kâlnoky, care, după cum credem va sci esplica lui Sturdza, că nu este bine, dacă se joacă băeții cu focul, căci foarte ușor, și pot aprinde casa lor proprie⁰. Albanezii. „Figaro", foaie umoristică din Viena, Z'cea mai în filele trecute, că Bismarck și pe urmă toți subalternii lui pleacă la băi. După aceasta își pune întrebarea că cine se va îngrigi de politica es- ternă? Respunsul la întrebare este: „Mititica Alba- niea pănă la toamnă." Nu este de mult decând telegrame numeroase se puteau ceti în toate foile mari despre luptele dintre Albanezi și miliția turcească. Albanezii, cu toate că au eșit dim mai multe lupte învingători, au apelat la Europa, cerânduî spriginul contra atrocităților turcesci. VăZend că apelul cel dintâiu n’a folosit se adresază cu al doilea cătră Europa. Eată ce Z>c subscriitorii apelului: „în 9 Iunie a. c.cutezasem a îndrepta cătră înaltele guverne ale națiunilor civilisate și de frunte din Europa, un apel, prin care am cerut în năca- zul ncstru putârnica lor protecțiune. „Cu bucurie am aflat de atunci încoaci că ru- garea noastră umilită a fost primită de înalții re- presentanți ai mult stimatelor puteri cu bunăvoință. „Plini de o îngrigire neliniscitoare, înse cu de- plină încredere asceptăm ca puterile marinimoase și îndurate, cătră care neam adresat, să asculte ru- garea noastră, ca să se pună capet ostilităților și prigonirilor selbatice îndreptate asupra noastră, eară causa noastră se se ia în considerațiune. Din ne- norocire ajutoriul sperat s’a tyăgănat. . Prigonirea din partea înaltului nostru guvern împărătesc s’a înăsprit și continuat fără de nici o cruțare. Tru- pele au năvălit turbate în satele noastre, neau aprins casele, neau răpit vitele și neau pustiit câmpiile. „Dela timpul când înaintasem rugarea noastră am creZut se ne mărginim la defensivă; înaltul nostru guvern înse a aflat de bine ași bate joc de încrederea noastră în puterile la care am apelat, a aflat de bine a ne oferi ciocniri și a ne provoca la luptă. Bătut, indată la cele dintâiu întâlniri ostile, a fost silit a cere dela noi armistițiu cu care noi neam și învoit. Guvernul înse l-a folosit pentru a se recrea, a se fortifica în locuri potrivite, a corumpe pe soții noștri și a ne ataca într’un mod nemai au- Zit de barbar. „Procederea aceasta brutală este o dovadă înve- derată, că înaltul nostru guvern s’ar fi jurat să ne nimicească. Ținta lui este se ne dărăburească, se ne calce în picioare și se ne scirpească. „Contra unei astfel de barbarii protestăm; de clarăm că nu vom ceda nici când acelei prepotențe nedrepte. „Mai învocăm încă odată și în numele acelor triburi, cari prin înșelăciune și depărtare au fost îm- pedecate a ne veni într’ajutor și a întreveni cu ar- mele pentru causa Albaniei întregi, precum și în nu- mele acelora, cari împinși de frică s’au predat; mai învocăm încă odată compătimirea Europei civilisate ca se ne scape din trista și desperata noastră si- tuațiune, în care ne aflăm. „Dacă puterilor invocate le va plăcea a da as- cultare rugării noastre și dacă densele vor învred- nici causa noastra sâ o esamineze, promitem că dela oara aceasta încolo ne vom supune sentenței, care vor pronunța asupra viitoarei noastre situațiuni po- litice. Mai departe cerem ca numai decât să ni se încuviințeze un armistițiu de 10 Z>1⁰ garantat de inal- ții representanți ai puterilor convocate de noi. Acum ne mărginim la esprimarea dorinței de a se lua în considerațiune argumentele umilitului nostru și tot odată plin de încredere apel." (urmează subscrierile conducătorilor Albanezi) Varietăți. * (în ședința cea dintâiu a comisiu- nei u n ga r o-r o m â n e s ci pentru regularea fr u n t ării 1 o r,) aflăm din „Pești Napl6“ că repre- tanții români au fost foarte prevenitor și dacă vor dovedi și mai departe o astfel de apropiate, resol- verea Gestiunilor din litigiu se poate considera de asigurată. Prevenirea, care surprinde pe „Pești Na- plo“, pe noi nu ne suprinde. Representanții guver- nului românesc se vede că sunt oameni cu maniere de oameni civilisați; nune suprinde însă nici mira- rea sau suprinderea lui „Pești Naplo". Se vede că cei dela „P. Naplo“ sunt oameni dedați a nu fi prevenitori. Același Ziar spune mai departe că desbaterile se fac în limba franceză și deoarece guvernul (unguresc) nu- s’a îngrigit de un notar care scie franțozesce pre- sidentul însuși trebue să scrie protocoalele. Mini- steriul de comunicațiune a dat ordin oficiilor edile din apropierea fruntariilor ca la cererea presiden- tului să pună la disposițiunea comisiunei puterile technice de care va avea trebuință. Comisinnea și-a terminat lucrările prealabile. * (E s er c ții 1 e) honveZilor vor avea loc în vara aceasta la Oșorheiu și la Brașov. La Oșorheiu se vor concentra batalioanele Nro. 28, 30, 31, 25, 27, și 32 și escadronul 1 al regimentului 9 de husari honveZi; la Brașov se concentrează batalioanele 22, 23 și 24. * (Ordin pentru miliție) s’a dat tuturor comandelor militare. Ordinul spune că prin reso- luțiunea împărătească dela 8 Iunie a.c. s’a dispus, www.digibuc.ro 305 că la nascerea princesei Stefaniei care poate fi în jumătatea a doaua a lunei lui August, se se observa toate disposițiunile normate la nascerile copiilor împărătesei. în Viena și Budapesta și în toate capi- talele provinciilor, unde sunt tunuri și artileriști, precum și în Seraievo și Mostar, dacă s’ar nasce un principe să se dea 101 salve de tun, ear dacă s’ar nasce o princesă 21. întimplânduse ca nascerea se urmeze după 6 oare seara sau peste noapte, atun ci salvele se vor da în dimineața următoare la 6 oare. După salvele tunurilor în Viena la sântul Ștefan, precum și în Budapesta, în capitalele provinciilor în Seraievo și Mostar, se va celebra câte un Te- deum, la care vor participa pretutindinea, în parte și garnisoanele. Botezul copilului se va săvîrși a 4-a Zi după nascere, nesocotinduse aci Z’ua nascerii. * (în sciin ța re.) Domni membri și respec- tive oaspeții, ce vor a lua parte la adunarea gene- rală a „Societății pentru fond de teatru român," ce se va ținea în Lipova la 6 și 7 August st. n. a. c. sunt rugați a se insinua în scris la „Comitetul cen- trala de primire pănă în 20 Iulie a. c. ca așa se ne putem orienta de timpuriu în privința prevederii și incortelării. Dat în șed. comitetului central de primire ți- nută în Lipova la 11 luliu n. 1883. loan Țeran m. p., loan Tuducescu m. p., president. notar. * (Dragoste și ear' dragoste ungurească.) pi arul „Magyar Polgâr“ din Cluj enarează următoarele. „La presentarea societății maghiare la Kossuth veni vorba și despre Cluj. Kossuth în formă de impu- tare aminti, că în apropierea Clujului este o co- mună (suburbiu. Red.) românească — sau în ter- minologia modernă maghiară-valachă, care n’a fost în stare ungurii a o maghiarisa. împutarea o me- rităm, și observarea lui Kossuth despre toleranța maghiară aplicată la acest cas, merită să o punem serios la inimă. Clujul e unul dintre cele mai mari orașe unguresci. Pulszky, la observarea corespon- dentului nostru că în Cluj nu se aude atâta nem- țeasca ca în Budapesta, replica: Se aude însă Cea valachă. Ce vrea se Z*că prin acestea Pulszky ? Clujul e maghiar în toate măruntaiele lui, limbă streină, naționalitate străină care ar juca vre-o rolă aici nu esistă. Ce e drept sunt în giurul Clujului mai multe comune valache, asupra cărora Clujul nici în pri- vința culturei nici în cea a maghiarisărei n’a înflu- ințat nimica. (Hinc illae lacrimae!!) Valachul 6 va- lach, se crede că mulțimea de cultură grămădită în Cluj n’are putere estensivă. Morala dedusă de „Magyar Polgâra este, că un- gurii se pună la inimă cuvintele lui Kossuth și se ne maghiariseze. * (Furi civilisați) Un om mai tiner adur- mise într’o seară, pe una dintre băncile promenadei „Podului minciunilor". Când s’a deșteptat a vrut se scie cât timp a dormit și a pus mâna în busuuariul, de unde se obicinuia a scoate orologiul. Spre mi- rarea lui orologiu nu mai era în busunar; în locul orologiului înse era o hârtiuță pe care era scris: „Wir danken sehr" (foarte mulțămim). * (Furi făr’ de consciință.) în Cluj sunt domnii furi cu totul altfel de oameni. Nu numai că nu mulțămesc păgubașului ci atacă institute filan- tropice. Așa în noaptea din 12 spre 13 Iulie n. au spart lăZile dela casele reuniunei filiale „Crucea roșie" și au furat obiectele precioase ce se aflau intrînsele. * (în Sălcivâ de jos a fătat) o vacă un vi- țel cu cioc de pasere răpitoare. Posesorul acestei vaci a făcut o groapă și la moment a îngropat vi- țelul fără de a spune cuiva despre aceasta întâm- plare pănă acum de curând.— Nu seim vițelul a fost cu cioc sau scirea aceasta are cioc. La toată întâm- plarea aceasta din urmă ar fi mai interesantă, căci nu se poate îngropa și chiar și dacă s’ar îngropa ciocul tot nu i putreZesce. Afacerea dela Tisza - Eszlâr. (Urmare.) Nyiregyhăza, 27 Iunie. Dr. Friedmann (cătră Moriț): pilele trecute vorbiai de un rescript ministerial, unde l’ai cetit? — M o r i ț: în Z'are.— Dr. Friedmann: Ce Zlare cetesci? — Moriț: piarul „Fiiggetlenseg"; în foaia aceasta am cetit rescriptul, mai târZiu Fam aflat în archiv. — Dr. Friedmann: Esci amploiat de ți-se iartă a umbla prin archiv? (ilaritate). Te-au lăsat se întrî și se umbli în archiv? — Moriț; Da. Dr. Friedmann: Te ai uitat numai cu un ochiu prin gaura cheiei în templu ? — M o r i ț : Nu- mai, căci numai cu un ochiu ved bine. — Dr. Fr ied- mann: Nu te-a durut ochiul? — Moriț: Nu. — Aperătoriul Eotvos: Ai dormit la Recsky? —Mo- riț; Da, am durmit cu Peczely într’o odaie pe fața 306 TELEGRAFUL ROMAN. pământului. — Dr. Friedmann: Fost-a Rabinul la tine sau fost-ai tu la densul? — Moriț: Nu. — Dr. Friedmann: Cu cine te joci tu? — Moriț: Cu nimenea. — Dr. Friedmann: Fost-au evrei la tine, de când ești în casa comitatului? — Moriț — Nu. — Temnicerul Henter, D F r i d m a n n: Așa, tu faci preumblări și cu carul? — Moriț: Da, cu temnicerul Henter în căruța acestuia — Dr. Eotvos: Bani pe căruțat însă nu ai plătit?■— Moriț: Nu. — Apărătorul Funtak: Tu ^iseși, că părinții tei ar fi sciut, că tu ai cnnoscință despre omor; nu te-au rugat aceștia nici când ca să taci? — Moriț: Nu. — Dr. Funtak: E cu neputință! Dacă ar fi spriginit părinții omorul fetei de creștin, ei s’ar fi rugat, se nu’i trădezi. — Moriț: Mama mi-a Z’⁸, se nu vorbesc despre lucru.— Dr. Heu- mann: De ce te însoțesce totdeauna temnicerul sau pandurul? — Moriț; Fiindcă altfel m’ar omorî evreii. — Dr. Heumann; Cine ți-a spus astfel de lucruri? — Moriț:.Sunt câteva nopți de când doi bărbați umblară se me fure. Dr. Heumann: Acea- sta e minciună, presidentul însuși o a declarat ri diculoasă. — Moriț: Eu i-am auZit. — Preș. I s’a comunicat. — Acusatul W eiszstein (cătră Mo- riț) Luat-am eu parte la omor? Moriț: Da, Dta ai fost de față. Martora Maria Le sko a veZut pe Moriț intrând în bucătăria, apoi după o jumătate de oară în odaia lui Recsky. Ea a auZit, cum băiatul la început n’a voit se fasioneze, pănă ce nu l’a bătut. în urmă a fasionat. — Moriț: Nu-i adeverat. — Mo- riț, confrontat cu martorul lanek, spune, că e ne- adevăr, ce a depus acesta. Ședința se întrerumpe la 12 oare. După re- deschiderea petractărei ia cuvântul apărătorul Dr. Eotvbs. Aperătorii, Zice d. Eotvos sunt îndrep- tățiți a presupune, că Moriț a studiat de rost de- punerile în decursul celor 13 luni, de când e sub pază. Moriț stă sub supravegherea unui așa numit Hen- ter după cum se Zice, temnicer. El învață, după cum aud la un anumit Oeschowsky. Rog tribunalul, să asculte ca martori pe aceste doue persoane. Tatăl lui Moriț Scharf e pe basa legei în drept a cere samă despre cele 13 luni, în cari fiul seu a fost se- parat. Aceasta cu atât mai vertos, fiind că vice co- rnițele n’a permis rudeniilor lui Moriț Scharf intra- rea în temniță. Vicecomitele s’a provocat la un re- script al ministeriului de interne. Rog pe d. preșe- dinte se acludă copia acestui rescript actelor, de oare-ce un atare rescript stă în contradicere cu le- gea. Me rog mai departe să se cerceteze ochii lui Moriț, prin autorități in medicină, de oare-ce Moriț însuși susține că-i sunt slabi ochii. — Procurorul nu se alătură la propunerea din urmă. — Preș. Voiu presența despre aceasta sentența tribunalului. Urmează depunerea comisariului de siguranță, Barcza, din Dobrețin, Barcza, provocat de presi- dent, espune activitatea, ce a desvoltat în afacerea dela Tisza-Eslar. Câpd s’a ivit cașul cu Eszter Soly- moșia cetit într’un diar imputările ce se făcură poliției din Ungaria. Suspițiunea esprimată în acel diar, că în Ungaria nu sunt buni polițiști, l’a în demnat se ceară concediu dela șeful său și se plece la Tisza-Eszlar. Eu am di⁸ cătră șeful meu, con- tinuă Barcza, că în decurs de 14 Z^⁶ voiu erua cașul dela Tisza-Eszlar și voi prinde, pe făptuitorii omorului. „Dar de nu vor fl omorît evreii pe fată?“ mi reflectă șeful meu. Atunci nu voiu mai ave ce căuta, respunseiu eu, atunci fata a cădut în apă. Me puseiu pe cale și plecaiu la Tisza-Eszlar, vorbii cu Hury și cn mama lui Solymosi. După ce m’am ori- entat de ajuns în privința locului și a oamenilor, m’am dus la procurorul de stat Nagy și i-am dls : „Domnule, dacă voiu lua eu afacerea a mână, o se aduc lumină in lucru în decurs de 14 Z^e; dacă nu-mi voiu ține cuvântul, aveți voie să me spân- zurați. Procurorul n’a voit să-mi încredințeze mie afacerea. Me întorseiu deci la Dobrițin. Aci se răspândi deodată faima, că m’aȚ fi corupt evreii. Me duseiu la procurorul și-i povesti întâmplarea. „Fi pe pace, d’⁸e acesta, te voiu recomanda la procurorul de stat Kozma!“ Astfel fui recomandat procurorului suprem, care îmi încredința afacerea, în urma acesteia am fost do câte-va ori în Tisza- Eszlar și de câte-va ori în Nyiregyhâza. Am în- cheiat pretinie cu temnicerul, am făcut cunoscință cu Moriț Scharf și am fost de față când studia Mo- riț. Cu Henter eram prietin, de aceea am și um- blat des la casa lui. Aici a ascultat dânsul odată pe Moriț, ascultarea mi-am însemnat-o pe hârtie. Cu permisiunea domnului president voiu ceti noti- țele, ce le am făcut. Martorul scoate o hârtie din buzunariu și ce- tesce protocolul din care se vede, că lui Moriț Scharf i s’au pus atunci întrebările, pe care lea răspuns mai apoi înaintea tribunalului. Adesea respundea Moriț reu, în care cas îi coriga temniceriul Henter depunerea. Moriț nu scia, cum a fost îmbrăcată Eszter. — Henter îi șopti detaiurile. Barcza depune mai departe, că a vorbit cu Peczely, care i-a apus cum a adus pe Moriț la fa- sionare. Peczely ar fi Z'⁸ cătră băiat: „Dacă nu vei depune ceva, te voiu arunca într'o groapă, în care nu va primi nici cânele bucături dela tine.“ Peczely a amenințat pe băiat înainte de a depune acesta ceva. Presidentul a supus în urma acestei depuneri pe Barcza unei stricte ascultări aretândui telegrama sosită între’aceea, în care telegramă se d>cei că Barcza ar fi corupt din partea evreilor. — Apărătorul Dr. Heumann: Cine a subscris tele- grama? — Presidentul cetesce doue nume. — Barcza: Aceștia sunt călăii lui Bary — Preș; Cine ți-a încredințat DTale afacerea aceasta? — Barcza: Procurorul suprem de stat și ministeriul de interne. — Preș. Avut-ai DTa legitimațiune în scris? — Barcza: Nu, numai una verbală. Procurorul: Eu sciu, că Barcza a fost în- credințat cu afacerea aceasta din partea procuroru- lui suprem de stat. însumi am conferit cu dânsul în afacerea aceasta. — Apărătorul Eotvbs: Și eu sciu chiar din gura consiliarului ministerial lekel- falussy, că Barcza a fost încredințat și din partea ministrului de interne. — Dr. Heumann (cătră Barcza): Notițele ce le- ai cetit sunt ele acelea-și, pe care le-ai făcut la Henter. — Martorul Barcza: Nu, nu sunt aceleași. Henter a cerut se le ard și eu am făcut precum mia di⁸- piua următoare înse ear le-am descris, și pot jura, că sensul e același. Sunt comisariu de siguranță de 24 ani și a^i încă sunt în stare a indica ascultările, ce leam făcut îna- inte cu 20 ani. Memoria mea nu me înșală. (Ila- ritate în public. Barcza se întoarce spre public și ficsează unele persoane.) Aperătoriul Friedmann cere pe basa depu- nerei lui Barcza ascultarea temnicerului Henter, apoi a judelui cercetător Bary și confrontarea ace- stora cu Moriț. — Procurorul: Am cerut eri deja ascultarea lui Bary, aZ’ repet propunerea. Legea, ce e drept, nu e clară în privința ascultărei judelui cercetător, în pracsă s’a ivit însă adesea ca- șuri, în cari au fost ascultați judi cercetători și pro- curori de stat. Din parte-mi me declar gata a spri- ginl ascultarea fie-cărui procuror, care a funcționat în afacerea aceasta. Din confrontarea martorului cu judele cercetă- toriu resultă, că depunerea lui Barcza e neesactă. Ur- mează confrontarea martorului cu Moriț Scharf și apoi ascultarea lui Henter. — Henter: Și pe mine a voit Barcza se me corumpă; în mai multe rânduri mi a pomenit despre aceea, că noi ambii am putea fi fericiți. — Preș: E aceasta adeverat. — Barcza: Fără îndoeală, de oare-ce eu sciam, că pentru aflarea Esterei Solymosi s’a escris suma de 5000 fl. Dacă ne ar fi succes aflarea, 2q00 fl. era ale lui Henter. — Preș, (cătră Henter) A vor- bit Barcza cu DTa despre o sumă anumită?— Hen- ter: Nu, a di⁸ numai, că ambii am potea deveni fericiți. — Aperătoriul Friedman: De unde ai sciut, că e vorbă de bani? — Henter: Alt ceva n’a putut avă în vedere? — Dr. Heumann: Cum s’au luat protocoalele ? — Henter: Protocoale nu s’au luat. — Dr. Heumann: DTa însu-ți a-i recunoscut, că s’ar fi luat protocol. — Henter: Acelea erau notițele lui Barcza. — Barcza: Eu am făcut notițe la dorința lui Henter de a da as- cultărei oare-care formă. (Va urma.) Loterie. Sâmbătă în 14 Iulie 1883. Viena: 2 32 5 53 33 Timișoara: TI 9 85 12 84 Bursa de Viena și Pesta. Din 14 Iulie n. 1883. Viena B-pesta Renta de aur ung. de 6o/o.................• . . . 119.90 119.75 Renta de aur ung. de 4°/₀............................. 88.70 88.60 Renta ung. de hârtie.................................. 87.05 87.— împrumutul drumurilor de fer ung...................137.80 137.25 emisiune de oblig, de stat dela drumul de fer oriental ung........................................ 91.60 91.50 U emisiune de obligațiuni de stat dela drumul de fer orient ung.....................................114.50 114.— Oblig, de stat dela 1876 de ale drumului de fer orient, ung........................................ 99.— 99.— Obligațiuni ung. de reseumpSrarea pământului . . . 101.— 101.— Obligațiuni ung. cu clausulă de sorțire............ 98.60 98.50 Obligațiuni urbariale temeșiane de................. 99.25 99.— Obligațiuni urb. temeț. cuasulă sorțire . , ... 97.70 97.50 Obligațiuni urbariale transilvane.................. 99 50 99.25 Obligațiun urbariale croato-slavonice............ 99.— 98.— Obligațiuni ung. de rescumpârarea Șeei de vin . . 98.— 98.— Sorți de regularea Tisei.........................110.— 110.— Acțiuni de bancă austro-ung..................... 838.— 835.— Acțiuni de bancă de credit ung.................. 293.25 293.25 Acțiuni de credit anstr......................... 294.90 294.50 Argint ’...........................................—.— —•— Scrisuri fonciari ale institutului „Albina “....... 100 30 Datorie de stat austriacă în hârtie................ 78.65 78.75 Datorie de stat austriaca în argint................ 79 60 79.60 London (pe polița de trei luni) . . . . . 120.— 119.95 Galbin . . 5.65 5.65 Napoleon............................................... 9.50 9.49 100 maree nemțesci . . . ........................... 58.50 59.95 Tărâță, de grâu și de secară se află acum eftin de vânzare la subscrisul 100 chlgr......................4 fl. 1 ferdelă.............— „ 40 cr. loan Keii, covrigarii!. [438] 2-6 Sibiiu, strada pintenului Nr. 14. • www fu. v-w w “ w w Nr. 252 pp. [439] 1—3 CONCLUS Pentru întregirea postului vacant de învățătoriu la școala elementară gr. or. română din suburbiul Brașo- vului „Tocile“ să escrie concurs cu termin pănă la 6/18 August a. c. Cu acest post este împreunat sa- lariu anual de 300 fl. v. a. învețătoriul ales este datoriu a ține și școala de repetițiune. Petițiunile concursuali instruite conform legilor din vigoare sunt a se adresa oficiului protopresbiteral al tractului Brașov I. Brașov, 24 Iunie 1883. Un conțelegere cu dl protopresbiter. Comitetul parochial. Vasilie Sfetea m. p., paroch gr. or. ca președinte. -............ ... ■ ■ -------- . . Redactor răspunselor Nicolau Cristea. Nr. 438. 1883. [436] 3—3 CONCURS. Pentru ocuparea următoarelor po- sturi la scoalele grănițăresci diu co- mitatul Făgărașului, și adecă: 1. La școala cu 2 învățători din Voila, una învețătoreasă pentru clasa de fete cu salariu anual de 300 fl. v. a. 2. La școala cu 3 învățători din Vaida-rece una învețătoreasă pen- tru clasa de fete cu salariu anual de 240 fl v. a. care în al II lea semestru se va pute spori pănă la 300 fl. v. a. Cu ambe stațiunile mai este îm- preunat cuartir liber în edificiul scoalei și lemnele trebuincioase de foc, în fine dreptul de pensiune, după cum pre scrie legea relativă, din fondul de pensiune docentale grănițăresc. Limba de propunere e cea română, învețătoreasă nu se va ocupa cu co- pilele începătoare, ci numai cu acelea, cari deja au trecut preste greutățile de scris, cetit și de a computa, și al căror numer nu va trece preste 30. Petentele la aceste posturi sâ’și subștearnă petițiunile proveZute cu diplome de cualificațiune și alte do- cumente necesarie pănă la 10 August n. anul curent la: „Comitetul administrativ de fondul scolastic al foștilor grăniteri din regimentul I. român la Sibiiu. “ Nr. 150 prot. [437] 3-3 CONCURS. La școala elementară-capitală gr or. română din Oreștiă se deschide concurs pentru trei posturi de învățători cu salariu anual de câte 300 fl., care se solvesce în rate lunari anticipative, cuartir și 3 stângini de lemne pentru încălzirea scoalei. Unul dintre învățători se va alege Editura și și întări de director conform §. 69 din normativul școlar; acesta pentru agendele direcționali va primi un adaos de 150 fl. pe lângă salariul anual. învățătoriul, care va fi cualificat a propune cântările corale după note și va forma un cor, va primi pentru aceasta deosebit o remunerațiune anu- ală de 100 fl. v. a. Doritorii de a ocupa aceste po- sturi au a’și așterne petițiunile lor instruite după prescriptele vigente pănă la 29 Iulie vechiu a. c. comitetului parochial din Oreștiă. Alegerea se va ține la 31 Iulie vechiu a. c. și ar fi de dorit, ca învățătorii deveniți aleși se fie în stare a conduce cântările și în strană, fiindcă se pune deosebit pond pe cântările bisericesci. Oreștiă la 22 luniu 1883. în conțelegere cu comitetul parochial. Oficiul protopresbiteral gr. or. al Orăștiei. tipariul tipografiei arohidiecesane. www.digibuc.ro