Sibiiu, Sâmbătă 2/14 Iulie 1883. Anul XXXI TELEGRAFUL ROMAN Apare Marția, Joia și Sâmbăta. ABO NAMENTUL Pentru Slblla pe an 7 fl., 6 luni 3 3. 50 cr., 3 luni 1 fl. 75 cr. Pentru monarohie pe an S fl., 6 Inni 4 fl., 3 luni 2 fl Pentru străinătate pe an 12 fl., 6 Inni 6 fl., 3 luni Sfl. Pentru abonamente și inserțiuni a se adresa la Admlnlstrațlunea tipografiei archldlecesane Sibiiu, strada Măcelarilor 47 Corespondențele s'Țnt a se adresa la: Redacțlunea „Telegrafului Român", strada Măcelarilor Nr. 43, Epistole nefrancate se refusă. — Articuiii nepnblicnți nu se inapoiară. IN8ERTIUMILE Pentru odată 7 or., — de două ori 12 or., — de trei ori 15 cr. rândul on litere țarmond — și timbru de 80 or. pentru Se-oare publicare. Necăjituri unguresci. Ne omoară cu dragostea bunii noștri com- patrioți maghiari. Ne omoară cu dragostea încât ne vine se Zlcem și noi cu proverbul: Mai slăbiți-ne cu dragostea. Din incidentul cu toastul lui Grâdi- șteanu întreagă Ziaristica maghiară s’a năpăstuit asupra noastră. Pănă și ministrul de culte și in- strucțiune Trefort se sufulcă, amenințând cu sabia. E comică figura ministrului de culte și instrucțiune al nostru în noul său costum resboinic. In Nr. 73 am promis că vom reveni asupra es- centrităților din Zorele unguresci. Suntem siliți înse se reflectăm cu aceastaocasiune la necăliturile Ziare- lor unguresci, scrise din incidentul faimosului auto- graf al ministrului Trefort. Publicăm la locul ace- sta înțelepciunea și sciința din ^iariul guvernamen- tal „Magyar Polgăr“ din Cluj, ca se vadă publicul român ce oameni ignoranți și obscuri sunt capaci- tățile Ziaristicei unguresci. La escentritățile din „Pești Naplo“ cu privire la împărțirea — României vom reveni. Eată înțelepciunea lui „Magyar Polgar“ ‘ Echou unguresc al toastului românesc. „A tăce, sau a reproduce simplu toastul acela, ar fi fost palmă pentru monarchia noastră și la lo- aceâs' "im palmă dată Ungariei. Ne cade bine că el (toastul) și-a aflat echou demn în epistola de gra- tulare a ministrului Trefort cătră episcopul Szabo. „Datorința noastră de cetățeni este, ca se ne es- primăin recunoscința pentru cuvintele ministrului și el o merită aceasta dela noi cești din părțile ar- delene, căci focul a fost aruncat dela Dunărea de jos chiar între noi. „Cele Z¹⁸® de Trefort ponderează tocmai cât cu- vintele ministrului president Tisza, care vecinilor no- ștri români setoși de a-și revindeca drepturile lor la Banat și Transilvania le-a Zis: „Veniți și le luați.“ „De mult începe a cresce numele și vaza mi- nistrului Trefort în opinia publică a națiunei. în- frânarea panslavismului în Ungaria de sus, disposi- ți mile administrative pe terenul învățământului pu- blic și în interesul limbei de stat, prin care a luat posiție decisă pentru ideea de stat unguresc, gran- dioasele înaintări ale culturei publice, projectul pen- tru gimnasii făcut acum de curend, toate aceste au înmulțit încrederea pusă în persoana lui, enun- ciațiunea de acuma l’a făcut popular. „Respunsul lui a întâmpinat aplausele fie-cărui cetățean ungur loyal. Consciința publică națională s’a mai ușurat. A venit tocmai la timp acest pas bărbătesc; severa lui disposiție și va ave înfluința sa în toată țeara. „De unde nebunatica, provocătoarea ținută a no- ului regat? Dacă se busumflă pentru comisia Du- năreană, aceasta nu-i folosesce nimic și lucră foarte nepoliticesce. Dacă a fâcut’o din prea mare în- credere, va fi bine se se poarte ca un popor matur. Dacă se încrede în sine, se face ridicul. Dacă înse se încrede în altul, bine se-și tragă seama, se nu-i fie amară decepțiunea. „România a început pre de timpuriu a dori lu- cruri nerealisabile. Ar fi făcut bine să întrebuințeze câteva decenii pentru consolidarea internă și cultură. Aspirațiunile toastului eșite din cunoscutele ascun- suri — din inimi — compromit mult guvernul, și amestecarea principelui în această afacere i poate căusa multe rele. „Partidele estreme — și de acestea sunt pretu- tindeni ■— au scopuri îndrăsnețe și ele cultivează cele mai secrete dorințe a le popoarelor. Mulțimei, guvernului și mai ales domnitonului nui este permis se participe pe față la aceasta. Căci aceasta poate generalisa focul intern, acela se va lăți și pe airea, unde va afla materiă lesne de aprins, și guvernul se va trezi în ajunul unui răsboiu sau în fața unei umiliri. „Din primele două decenii ale seclului acesta o partidă din Moldova și Valachia aspirează la unirea tuturor românilor. Partida aceasta este cea a roși- lor. Ajungerea acestui scop o a încercat deja la 1848-49, înse guvernul valah însuși i-a isgonit și pus în temnițe. „Acești espatriați au contribuit foarte mult la timpul seu de s’au ucis atâția nobili maghiari în Tran- silvania și li s’au devastat averile, castelurile și pro- prietățile. Camarilla de atunci din Viena îi păr- tinea, căci ea voia sS ne slăbească prin ei. S’a convins înse de timpuriu din epistolele celor fugiți aicia că ei lucră pentru înființarea Daco-României, și că și valahismul din Transilvania e câștigat pen- tru această idee. La tribunii prinși și mai cu seamă între hârtiile comitetului român illegal din Sibiiu s’a aflat făcut gata acest plan, și ea (Camarilla) primind încunoinscințare din raportul guvernului transilvan susținut prin documentele compromițătoare a atras atențiunea domnitoriului, asupra acestei împregiurări; de atunci folosesc pre conducătorii poporului spre scopurile lor, inse nu li-au creZut mai mult. „Da Zeu, căci contele Miko a convins pre prin- cipe cu epistole originale, că partida revoluționară română pe malul Dunărei și între Carpați își bate capul cu detronarea casei domnitoare austriace, și vrea ca toți valachii — cei din cele doue țeri, din Transilvania, Bănat și Austria — se fie într’uniți sub un principe și coroană, și că coroana o vor da unui principe din casa domnitoare rusească. „Astfel fură statorite scopurile și planul valachic, după cum testează și conducetorii revoluțiunei sârbe - croate - slovace; documentele sunt toate cunoscute și prelucrate în istoria timpului de atunci. „Ne este lucru cunoscut că acest plan m?’ esi- stă și astăZi în mintea și nisuințele ultraiștilor ro- mâni. țiiarele române nu sunt precaute destul spre a pute acoperi acest plan, el se vede din ținuta politică a redactorilor (Bre! bre !), din unele enun- ciațiuni și din consecuenta vrășmășie (?!?) contra ideei de stat unguresc. „Mai evident o a documentat aceasta toastul din Iași, aprobat și de rege. „Ei! Apoi aceasta nu o putem lăsa numai așa. Sa- llIS republicae cere imperios ca se împedecăm respân- direa de asemenea nisuințe în patrie. Și revoluția din 1848-49 o au făcut-o revoluționarii români din Valăhia și Ardeal. (Poftim istorie!) Seim, că România de Z®®i de ani primesce cu brațe deschise pre refugiații romani alungați din Transilvania și Bănat, pre studenții români— par- don — valachi, eliminați din scoale și pre tinerii preoți de aceea-și soarte, le dă posiție, mod de traiu și le deschide fiarele. E lucru natural, că ei nu scriu bine despre patria lor lăsată, caluminiază gu- vernul ei, se silesc a înegri națiunea maghiară și ast- fel ’și pun la probă realisarea esaltatelor lor vederi. De aceștia au fost: Laureni (?) Balasescu, Pa- piu Hilarian, Roman Constantin, pre care l’a ajuns nefericita soarte în Mureș-Oșorcheiu destul de tim- puriu. Aceștia prin anii 1850 au fost toți (!!!) mini- ștri (?!?) în România, au condus instrucțiunea valahă, au dat direcție Ziarelor politice și au agitat în con- ținu prin cărți, prin broșure, de pe tribună și în scoale opinia publică valachică contra ungariei și mai ales contra maghiarismului din Transilvania. Așa a fost înainte cu 30 de ani și așa s’a în- ceput și acuma. Dacă inse România este regat și după cum se vede oamenii se încred tare și aceasta, Ungaria este o putere consoață în o puternică monarchie. Dacă re- gele ei ia parte la aspirațiunile cele mai secrete ale poporului seu, regele maghiar prin jurământ este FOITA. * Cristian Waldo sau CĂILE NOROCULUI. Roman de George Sand. (Tradus din franțozesce de E. B.) (Urmare). Ceea ce sta în picioare din vechiul castel familiar nu consista, decât dintr’un turn, ce părea foarte ridicat, prin fundamentul cel mare a cărui basă mergea pănă la țermul lacului, dară în realitate nu conținea decât doue etagiuri, adecă odaia ursoai- cei și odaia păzitorului, dând mai fără trepte în curte, și deasupra una sau doue odăi, unde de vr’o doue zeci de ani, adecă din epoca pe când s’a astu- pat cu zid partea inferioară, n’a intrat niminea. Restul castelului, reclădit de mai multe ori, era un fel de gard norvegian. Se știe că acest gaard este în Norvegia o reuniune de mai multe familii, cari trăesc în comunitate. Locuințe de persoane, cuine, soiragerii, grajduri și măgăzine, în loc a se îndesa ca pe aiurea, cât se poate sub unul și ace- lași coperiș, formează diverse edificii, și fie-care se scutesce sub un coperiș particular, și totul represintă o desvoltare de case mici numâroase, distinse una de alta, Mai multe obiceiuri sunt comune în Sve- dia și în Norvegia, cu deosebire în partea aceasta a Dalecarliei, care se apropie de munții frontierei. Pe timpul când Stollborgul, părăsit pentru castelul nou, deveni o moșie rurală, erau în țeară mai multe gaarde, stabilite astfel. Ca în toată Svedia și ca în toate țerile unde se clădește cu lemn a prins și gardul acesta de multe ori foc și la cele mai vechi din micile aceste edificii să vedea urmele focului. Colțurile lor carbonizate și coperișele lor strimbe se desemnau ca umbre negre pe zăpada muntelui. Curtea cea de dinainte, ocolită de șopronul seu mușchios, care lega bine rău, diferitelele edificii și a cărui coperiș de scânduri sclipea cu bordura sa de staîactiți de ghiață, oferea așa aspectul unui grup de vile părăsite de Svițera. De mult se transpor- tase curtea moșiei la alt loc și castelul întreg fu lăsat la disposiția lui Stenson, care nu mai repara colibile aceste fără valoare și fără altă folosire, de- cât a imagazina nutreț de vite și legumi uscate. LespeZii de peatră brută din curte erau scobiți în toate laturile de miile de părăuțe colțuroase făcute cu timpul de apele scurse din zăpadă; nici o ușe nu se ținea în țiținile sale, și părea că după un ju- rământ așa de eficace ca acela al primului domn, cea mai mică lovitură de vânt din primăvara sau toamna cea mai apropiată, ar trebui se măture rui- nele aceste în fundul lacului. A doua mică curte, situată în dosul acesteia, era un anecs mai modern, de caracter mai puțin pi- www.digibuc.ro | toresc dară neasemănat mai confortabilă. Anecsul acesta era de pe timpul, precând baronul Olaus de Waldemora moștenise bunuri dela fratele seu Adel- stan și luâ dominiul în posesiunea sa. El constru- ase un fel de un al doile mic gaard pentru credin- ciosul seu Stenson, cu scopul, cum se Zic®», a-1 ho- tărî a numai părăsi locuința aceasta, de care se în- fricoșă. Anecsul forma dară un alt grup, situat mai jos decât cel dintâiu, pe coasta stâncei. Coperișele sale pezișe se răzimau de stânca brută și reprezen- tau disposițiajparticulară, obicinuită în țeară, adecă un strat de trupine de braZi bine înfundate cu mușchiu și acoperite cu frunZ®, cu coaje de măstacăn și în sfâr- șit cu un strat de pământ amestecat cu glii. Să scie că gliile de pe coperișele rustice din Svedia sunt cultivate foarte bine uneori chiar despărțite în straturi, cu flori și cu arbuste. Earba cresce acolo de-ți este drag și turmele caută acolo ierburile cele mai de- licioase a pășunei. în partea aceasta a vechiului castel, numită în special gaard, precând cealaltă își păstrase numele de curtea cea dinainte, trăia Stenson de vre-o doue Z®d de ani, în timpul de față așa de neputincios și slab de mai nu mai eșea din pavilonul seu, bine încăl- Zit, mobilat cu o curățenie estremă și spoit pe din afară roșu cu oxid de fer. Aci, el avea de bună samă toate comoditățile; apartamentul său, isolat de căsuța, unde locuia nepotul s&u, cuina sa într’o că- scioară, vaca și lăpteria sa într’alta. Dară viața ace- 300 TELEGRAFUL ROMAN. *¹ — - ■ —• • —....... obligat a apera țerile coroanei Sântului Ștefan. Dacă la Dunărea de jos regele și poporul trăesce în ar- monie, și noi suntem una în ce ne privesce intere- sele, intregitatea monarchiei și susținerea civiliea- țiunei și a egemomei noastre. (Va fi! căci : po- liglot-âllam Magyarorszâgban nem lehetseges! ?) „Cele țlise de Trefort din incidentul faimosului toast român, sunt scoase din inima națiunei ma- ghiare". Revista politică. Sibiiu, în 1 Iulie. Căletoria literaților și artiștilor maghiari la Paris a dat prilegiu unor disensiuni Ziaristice nu neintere- sante. Bucuria șoviniștilor maghiari a fost scurtă. „Kolnische Zeitung" a fost foaia cea dintâiu, care a venit se toarne un duș recoritor asupra capetelor cu- prinse de ilusiuni mari pentru legăturile cu Parisul. După aceasta au deschis și oficioasele din Viena și- rul criticeldr asupra „ideei nenorocoase". Desilusi- onarea a putut avea loc întă la primirea cea din- tâiu ce li s’a făcut literaților și artiștilor maghiari în Veneția. Era preste putință ca poporul italian, care a dovedit înțelepciune politică, se să amestece într’o întreprindere neprejudecată. Ce e drept, di- atele maghiare ’și dau silința a face dintr’un țin- țar un armăsar și bucină în fiarele lor despre o primire grandioasă în Veneția. Oameni însă, cari cunosc împregiurările locale de acolo, judecă cu to- tul altfel. Persoana cea mai însemnată, care a fă- cut așa Zicând onorurile escurăibniștilor, Ziari⁸tul Galii, ni se spune, că este ca și organul său, o persoană prea puțin acreditată, atât în Veneția cât și în Italia preste tot. ț)iaristii venețiani de oare care renume și reputațiune au strălucit prin absență. Do- vadă că n’au găsit cu cale a se face părtași la o întreprindere în toata privința problematică. Că a luat parte un prosindico la întâlnirile cu- escursio- niștii, nu va suprinde pe nimenea, mai ales după ce va sci, că în cetățile mai mari italiene prosindicii fiind numeroși nu au însemnătatea primarilor din cetățile noastre. De altmintrea asistența unui pro- sindic la întîmpinările astorfel de societăți este o curtenire care învoalvă și o nuanță fină de supra- veghere. Unele dintre Z’arel® mai însemnate din Budapesta au simțit situațiunea. Au v&Zut că ita lianul e cu mult mai serios decât se turbure ra- porturile sale cu germanul pentru un șovinism nehotărit. De aceea s’au apucat oficioasele din Bu- dapesta de tămâiarea alianței întreite între Germa- nia, Austto-Ungaria și Italia. Ce împresiune va face tămâiarea aceasta asupra p o l i t ici 1 o r francezi se va putea vedea după ce va înceta zapăceala politică, produsă de republicanii neorientați și neorientabili de astăZi Asupra noastră face Vifle- imul acesta impresiunea, că oficioasele simt cât de nefavorabilă este șederea pe mai multe scaune deo- dată. Cu privire la situațiunea politică a Ungariei din Z’lel® acestea literații și artiștii maghiari făceau bine, dacă, după cum Z’ce P.“ din Viena, în anul acesta se ascundeau în vre un unghiu al pă- durei Bakony și se lipseați de „triumfurile" de prin Italia și Francia și de credința, că ei poartă lumina civilisațiunei și umanității prin lume. Foile unguresci se ocupă si acum neîncetat cu incîdeătul dela Iași. Ce Zic®, de și indirect, unul dintre urieșii mi titei dib Cluj s’a putut vedea mai 'Sus. Altul Gete ceva mai grațios și este aplecat a întinde mâna de stui moșneag misterios totușț era foarte monotonă și foarte melancolică. S’a observat sau cel puțin se putea observa, dela clădirea locuinței sale, cu ce grige Stenson a făcut se se întoarne intrările pe la- turea opusă pavilionnlui și chiar a castelului. Intra- rea era numai prin o ușe mică laterală, și, spre a da în odaia sa, trebuiai se treci o galerie mică. Ai fi putut Zic® ®1 se temea a vedea pavilionul, prin o Ușe deschisă, direct din partea aceasta. Sâ poate înse că el a făcut aceasta pentru a se apera de vân- tul din apus, care sufla din partea aceea. Ca pentru a confirma poveștile de prin țeară, Stenson ieșa foarte rar din căscioara sa, și numai pentru a se îndulci de razele soarelui, într’o gră- dină strimtă, situată pe țermul lacului, însă el eșa tot în direcția opusă pavilonului și se mai Zicea, că în oara, când soarele trimitea umbra lungă' a gi- ruetei în aleiurile grădinei el o părăsi și reintră cu grabă in căscioara sa, ca și când umbra aceasta nefastă i-ar fi adus spaime și suferințe. Spiritele libere din castelul nou, stolnicul și servitorii, cari aparțineau lumei moderne, nu vedeau în toate ace- stea, decât precauțiunile escesive, esagerate pănă la manie, a unui moșneag friguros și bolnăvicios; Ulfilas et compagnie însă vedeau în aceasta dovada irecusabilă a instalațiunei de spirite reu făcătoare și de năluci înfurișate în lugubrul Stollborg. Se aicea că Stenson de două-zeci de ani n’a traversat amiciție României, dacă aceasta acum după ce a isgonit pe un redactor, a desființat o reuniune, va merge înainte pe calea aceasta și va dovedi prin fapte pocăință. Cu nota cunoscută înse organul clujan nu este satisfăcut. Semnificativă este însă espectorațiunea lui „P. Ll.“ de eri. Oficiosul organ din Budapesta, după ce laudă din toate puterile gu- vernul Serbiei, care cu mână tare și cu braț înalt conduce afacerile Serbiei *) se nepuștesce asupra Ro- mâniei și Zi®®, că succesul armelor române din res- boiul ruso-turcesc a devenit pentru români un blă- stem. Fiind norocoși românii de ași putea aduce steagurile acasă, le a intrat în cap închipuirea, că statul lor este o Macedonie, cărei i s’a reservat o mare misiune universal istorică și că fie care român poartă pe umerii sei o bucată din ursita viitoare a lumii orientale. Oficiosul budapestan Zice mai de- parte, că românii gândesc poate la esemplul Piemon- tului, care din începuturi mici și pe lângă înfrân- geri singeroase a creat statul unitar al Italiei. Ei vor avea poate înaintea ochilor pe Prusia, care a fă- cut minunile cele mari politice, săvîrșite înaintea ochilor contimpuranilor. După o lecțiune mai lungă, dată românilor „Pester Ll.“ prorocesce, că Româ- nia la nici o întâmplare cu politica ei fatală nu poate fi socotită de factor al stabilității în Balcan. „P. Ll.“ prorocesce după aceea reu și Bulgariei. Cât pentru România articolul din Gestiune descopere cuge- tele celor dela putere din Budapesta. Și după cu- getele acestea s’ar vedea că nici acolo nu sunt mul- țămiți cu satisfacțiunea dată. „Dirittou, organul ministrului italian Mane ini este de altă părere. Acel organ Zi®®: „Toastul senatorului Grădisteanu este încă argu- mentul discuțiunii jurnalismului austriac. „Articolul oficios alui „Fremdenblatt" este un fel de întimațiune guvernului Român și a ațițat o ade- vărată tempestate jurnalelor celorlalte care au legătu- rile cu Ministerul austro ungar în contra României. „Am observat de mai multe ori netoleranța câ- tor-va jurnale vieneze, și chiar alui „Pester Lloyd" cătră statele vecine și amice în toate ocasiunile, cari au întimpinat o cestiune pentru interese reciproc în conflict, dar nici o țeară nu fu atât de maltratată ca România. Și am avut un mare esemplu în epoca faimosului A v a n t-p r o j e c t în Gestiunea Dunăreană. „Acum pentru cuvintele dlui Grădișteanu, după declarațiunile ecsplicite, oneste și sincere de censura și blam făcute de cătră guvernul român în foia sa oficială, ni se pare escesivă insistența presei oficioase austro-ungare, ca guvernul din Bucuresci se facă alte declarațiuni de escusă și justificațiune cătră cabine- tul din Viena. „Guvernul român cu pnblicațiunea de blam în „Monitorul oficial" a făcut tot ce e posibil de a face mai sever cătră un senator și un patriot, și pentru un incident intern. Nota oficială în terminii sei așa de tari și sinceri arată cea mai mare satis- facțiune ce Austro-Ungaria ar fi putut dori dela România care nu poate și nu trebue se accepte un conflict diplomatic și amenințările esterne, pentru faptul de câte-va cuvinte liberal pronunțate de un privat cetățean, dela un cetățean ne învestit de nici un caracter oficial. Dacă’ Fremdenblatt și co- legii sei ar pretinde mai mult de cât guvernul din *) Tot „P. Ll.“, cu aceeași ocasiune, descântă, descri- ind cu colori teribile oposițiunea serbească care subminează și paralisează tot ce face guvernul (serbesc.) curtea și n’a trecut preste pragul ușei despre apus. Dacă vre-o afacere cerea presența sa în castelul nou el se ducea prin mica sa grădină, în fundul căreia se afla, vara, luntrea sa proprie. Deși presența ba- ronului în castelul nou, care avea loc când nu asi sta la stendoern (dieta statului) a cărei membru el era, nu schimba nimic în traiul lui Stenson, Ulfilas observă de vreo câteva zile o agitație particulară la unchiul seu. El i-a pus întrebări despre pavilion, ca și când s’ar fi interesat de conservațiunea ace- stui urialș, blăstemat. El voia sâ scie dacă Ulf în- tră acolo din când în când, spre a da aer odaiei ursoaicei, la ce oră, și dacă n’a observat nimic estra- ordinar. în diua aceasta Ulf a mințit, nu fără re- mușcări, dară fără esitare, respunZend cu capul și cu umerii, că nu este nimic nou. El avea cuvinte bune a spera că, fiiind frig, Steenson nu o să ese din odaia sa și nu o se observe nimica; Ulf simțise niscari taleri sunând în buzunarul dlui Goefle, spre binele său, fără ca bolta Stollborg-ului să se fi sur- pat de indignație, pentru așa ceva. Fără a fi lacom, Ulf nu desprețuia câștigul, și sub astfel de împre- giurări s’ar fi împăcat poate încâtva cu pavilionul. (Va urma.) Bucuresci a făcut, în ceea ce privesce pe Au- stria, vrea se Zică atunci că la Viena se cearcă un preteest de ceartă pentru a face se atârne pe România preponderanța politică și militară a Austriei. In acest cas noi credem, că este o mare greșeală, de oare ce suntem convinși că România cu toate că e un mic stat, dar r ep r e s e n t ă în Ori e n t o adevărată misiune de civilisațiuneșise bucură în Europa de vii simpatii. „Cele doue curți din Bucuresci și Viena, după modul nostru de a vede, ar trebui se conserve cât se poate bunele relațiuoi între ele, în interesul am- belor State. „Repetăm, Austro-Ungaria nu are nici o dreptate de a se considera ofensată prin discursul unui senator după nota oficială română, care a negat acele cuvinte. „Guvernul din Bucuresci a fost corect și numai are nici o altă îndatoriere cătră acela din Viena." „Allgemeine Zeitung" din Miinchen se ocupă într’un articol interesant, intitulat „Slavii austriaci și Francia" cu cestiunea alianței. „Journal desDebats", Zice „Allg. Ztg.“: a făcut nu de mult observarea, că n’ar dori o Austrie slavică federalistică, prin ur- mare o Austrie paralisată, ci un imperiu habsbur- gic, care se nu fie nici nemțesc, nici slavic, nici centralistic și nici federalistic. La observarea acea- sta reflectează foaia germană: că o astfel de com- posițiune de stat fără de coloare și fără de miros este cu neputință; Austria negermană s’ar preface curend într’una slavică. Și atunci? Contele Taaffe, ce e drept, a declarat nu de mult că a câștigat pe slavi pen- tru alianța germană și că el nu se va lăsa de alianța aceasta nici odată. A uitat inse că Germania încă este volnică de a se desface de alianță când tova- rășul nui mai convine. Articolul se termină semni- ficativ: ... pentru Germania în cașul cel mai râu sunt și alte căi precum și alte alianțe decât cea cu Au- stria. Bărbații de stat austriaci se aibă aceasta tot- deauna înaintea ochilor, când se joacă cu focul sla- vic. Combinațiunile francezilor le arată ce fertură ‘are se se fearbă la focul slavic. Projectul de lege pentru scoalele medii. (Urmare'). § . 25. Elevul de regulă numai în acel institut poate face esamenul de maturitate, în cara a abaolvat clasa a opta. Spre a pută depune esamenul de maturitate și în alt institut, ministrul de culte poate da concesiune în cașuri estraordinare. § . 26. Esamenul de maturitate din gimnasiu îndrep- tățesce pe respectivul de a fi primit în general la institu- tele mai înalte, cel de maturitate din scoalele reale înse în- dreptățesce pe respectivul se fie primit la universitatea de arte și la ramul matematicei și al sciințelor naturale dela universitățile scientifice (respective în ramnl acesta al filo- sofici) la această clasă a institutelor pentru cualificațiunea profesorilor, la academia montanistică și la cea de agronomie. Elevii cari au abSolvat scoalele reale și au depus cu han succes esamenul de maturitate, pot fi admiși la vre un gimnasiu public la facerea esemenutui din limba latină, re spective din cea latină și gi-ecă; cei cari au făcut cu suc- ces esamenul din limba latină, pot fi primiți la universitate pentru drepturi și medicină, cei cari susțin esamenul din limba latină și grecă cn succes, pot fi primiți la universi- tate pentru ori și care ram. (Propunerea Escelenției Sale Miron Romanul: Alinea a doua se se modifice astfel: Elevii, cari au absol- vat scoalele reale, și au depus cu succes esamenul de matu- ritate, pot fi admiși la esamenul din limba latină în vre-un gimnasiu public, și dacă au susținut esamenul, pot fi admiși la universitate pentru ori și care ram.) § . 27. Elevul oare a căZut la esamenul de maturi- tate scripturistic, nu poate fi admis la esamenul de maturi- tate verbal. Daca au căZut cineva la esamenul verbal din un obiect, poate fi admis la esamenul de repetițiune în prima septămână a anului scolastic viitoriu ; din contra cei picați din esamenul scripturistic sau din mai multe obiecte la cel verbal, se resping pentru un an. După trecerea uni an, poate repeți întreg esamenul de maturitate. Daca la acea- stă ocasiune cade la esamenul scripturistic, sau la cel ver- bal din mai multe obiecte, nu mai poate fi admis la face- rea esamenului de maturitate. Elevul, care a căZut la esamenul de corecțiune sau la cel de repetiție din un singur obiect, după trei luni poate repeți esamenul din acel studiu. Capitolul II. Conducere și inspecțiune. § . 28. Fie-care scoală medie stă sub inmediata con- ducere a directorului, de directori pot fi aplicați numai pro- fesori ordinari. (Propunerea Esc. Sale Miron Romanul: De direc- tori pot fi aplicați numai profesori activi, sau foști profesori ordinari) Modul de instituire de pănă acum a directorului și a profesorilor remâne neatins de această lege. www.digibuc.ro § . 29. De profesori ordinari pot fi aplicați numai acei cetățeni maghiari cu viață nepătată, care au diplomă de profesor și numai pentru special tatea, despre care le aună diploma. Despre cualificaținnea profesorilor se va dispune în capitolul 4. Aceia, cari după usul și regulele de pănă acnm n’au depus esamenul de cualificațiune, însă înainte de întrarea în valoare a acestei legi au servit cel puțin trei ani la vre-o scoală medie publică ca profesori ordinari, sunt dis pensați dela facerea esamenului de cualifieațiilne. Ceialalți sânt datori a face esamenul în termin de doi ani. § . 30. Candidații de profesură cu diplomă se aplică mai ântâiu în calitate de profesori suplenți cu salariul unui profesor suplent pe terminul dela 1—3 ani și dacă în re- stimpul acesta au corespuns din destul chemărei lor, se vor promova de profesori ordinari. Indivizi fără diplomă se pot aplica și ca profesori su- plenți numai în lipsa de indivizi cu diplomă, și sub condi- ția, că în decurs de trei ani se depună esamenul de profe- sor, la cașul contrar nu se vor mai lăsa în postul lor. § . 31 1 Directorul este esecutorul legilor și ale ordi națiunilor privitoare la scoale. 2. El este presidentul corpului profesoral. 3. El este representantele institutului față cu ofieiele, părinții, tutorii, și în general față cu publicul. 4. El este conducătoriul afacerilor cancelariale alein- stitutului. 5. Este controlorul stărei scientifice și disciplinare a institutului, și despre aceasta el este responsabil în lo- cul prim. în scoalele medii numerul profesorilor, afară de pro- fesorii de religiune, de caligrafie, gimnastică și de cei din obiectele estraordinare, în istitutul cu 8 clase trebue se fie cel puțin 10, în cel cu 6 clase cel puțin 7, în cel cu 4 clase cel puțin 5 subințelăgându-se și directorul aici. Nu- merul profesorilor ordinari (afară de director) în ori și ce scoală medie nu poate fi mai mic decât numerul claselor. (Propunerea Esc. Sale Miron Romanul: In scoa- lele medii afară de profesorii de religiune, caligrafie, gimna- stică și cei pentru obiectele estraordinare, numerul profesori- lor nu poate fi mai mic decât cel al claselor din acel institut.) La institutele de sub imediata disposițiune și con- ducere a ministrului de culfe și instrucțiune publică direc- torul nu este obligat se propună mai mult de 10 oare la institutele complete și cel mult 15 la cele necomplete, pro- fesorii specialiști nu sânt obligați se propună mai mult de 18 oare, profesorul de desemn 20 de oare pe săptămână cu escepția suplinitei, care nu poate dura mult. Directorul mai multe de 10 respective 15 oare, profesorii de specialitate mai multe de 28 de oare pe săptămână la nici un cas nu poate primi. Dacă profesorii propun mai multe de 18 respective 20 de oare, au a primi o renumerațiune separată. Directorii pot fi representanți în comitate, în cetăți, comune, sau ai bisericilor (membrii în comitete) nu pot primi însă oficiu impreunat cu salariu,s’au aplicare ordinarie. în cât pot primi ei oficiu sau misiune prevenitoare din eserciarea dreptului lor de cetățeni, sau a activităței lor spirituale, care i ar impedeca în împlinirea oficiului lor de profesori, asupra acesteia decide din cas în cas în mod pre- ventiv ministrul de culte și instrucțiune publică, respective suprema autoritate confesională respectivă. §. 33. Profesorii ordinari, și la institutele de sub disposițiunea ministrului de culte și instrucțiune publică și directorii se institue pe viață și ei asemenea și profesorii su- plenți și cei din obiectele estraordinare au salariu anual. (Propunerea Esc. Sale Miron Romanul: La insti- tutele de sub jurisdicțiunea ministrului di culte și instrucți- une publică profesorii ordinari și directorii etc. etc. Ca privire Ia institutele prove^ute de ordinile călugă- rilor la aplicarea profesorilor ordinari și a directorilor, ear cu privire la scoalele susținute de confesiuni în ce privesce aplicarea directorilor, se susține practica 'de pănă acuma. (Propunerea Esc. Sale Miron Romanul: întreaga alineă să se omită, respective să se modifice astfel: La institutele provS^ute de ordinile călugărilor și la cele susținute de confesiuni, cu privire la aplicarea profesorilor și a direc- torilor, se susține practica de pănă acuma. Comp. §. 28.) Directorii și profesorii ordinari denumiți de Majestatea S*a respective de ministrul de culte și instrucțiune publică, se consideră de amploeați ai statului-îndreptățiți la pensiune și ’și trag pensiunea sau dela erariu, sau din fundațiunea respectivă. (Va arma.) Corespondente particulare ale „Telegrafului Roman*. Făgăraș În 7 Iulie 1883 st. n?) Este o datorie sfântă atât a singuraticilor cât și a corporațiunilor ași aduce aminte cu pietate și mulțămită de binefăcătorii lor. Pătrunsă de această convingere parochia noastră română gr. ortodoesă *) Cu toate că am publicat un estras despre cele cuprinse și în corespondența de fața, fiindeă aceasta cuprinde unele date interesante, care n’au fost amintite atunci, o publicăm întreagă. Red. TELEGRAFUL ROMAN. din Făgăraș a serbat în 18 Iunie a. c. adecă a doua Și de Rosalii jubileul de o 100 de ani dela clădirea bisericei sale, ținând un serviț divin mai pompos și parastas pentru bine- făcătorii săi. Biserica noastră s’a clădit la anul 1783, ceea ce se poate vedea din actele ce le avem la disposițiune în archivul nostru și din inscripția de pe turnul bisericei. Concesiunea pentru clădirea bisericei s’a dat la anul 1782, de împăratul losif al Hlea în urma cercetărei făcute și sta- torirei numărului poporenilor gr. ort. în mod oficial, despre ce se află și o conscripție tot din acest an. Pe atunci au fost curatori neguțătorii Ignaț Arpași, Pana Nyergeș, Georgiu Corodi senior, Nicolae Fătoiu și Georgiu Arpaș, ear’ protopop a fost Bucur Ștefan și paroch Georgiu Petrașcu. Protopopul Bucur Ștefan a funcționat ca atare pănă la 1790 urmând după el ca protopop îu anul 1790 Georgiu Petrașcu pănă la 1800. Ca protopop a funcționat apoi Vasilie Harompotor dela 1800—1804 după aceea: Vasile Kis supranumit și Cziczken dela 1804—1819, — Simion Simar dela 1819—1840, — Georgiu Simar, dela 1841—1846 și în fine dela 1846 și pănă ații actualul protopop și paroch local Petru Popescu. Ca parochi locali a funcționat George Petrașcu dela 1783 — 1790. Vasilie Harompotor dela 1792—1800. Toma Banciu dela 1806—1811. Simion Simar dela 1818—1819. Georgiu Simar dela 1826—1841. Petru Popescu dela 1846— 1847. Vasilie Leicu dela 1855—1870. Dela 1870 încoacie funcționează și ca paroch local protopopul actual. Locul unde a’a clădit biserica s’a cumpărat la fânul 1782. dela neguțătorul român Pana Borsos cu 300 fl. ung. eară biserica o a zidit maestrul din Făgăraș lohann Muller, pentru suma acordată de 400 fl. ung. Locul și casa do scoală s’a cumpărat dela nepoții lui Pana Nyergeș anume Constantin și loan Toma cu suma de 900 fl. ung. la anul 1800 și 1808. Daruri binevoitoare mai însemnate s’au făcut bisericei și scoalei noastre din partea următorilor și anume: Clopotele s’au făcut la anul 1791 cu suma de 1474 fl. 32 cr. ung. spre a căror acoperire a dăruit neguțătorii: George Corodi 100 fl., Vasilache Șelaru 100 fl., Ge- orgiu Fogoroși 100 fl., au dăruit și alții sume mai mici, colecta se află în archiv. La anul 1813 loan Visia a dăruit 200 fli pentru spe- sele zugrăvirei bisericei. La anul 1825 loan Moldovan a testat 500 fl. La anul 1824 loan Zamfir și soția s’a Ana au făcut criptă pe spesele lor și pe la anul 1859, au dăruit bisericei casa de sub Nr. 165 de lângă biserică. La 1826 Georgiu Corodi a făcut din al seu școala, căci se stricase. La 1831 Agi Sivu a făcut foișorul pe spesele sale. La 1832 Ștefan Fogoroși a făcut paraclisul. La anul 1836 Ana Sevestreny a dăruit bisericoi 300 fl. La 1837 Uța loan Văpsitor a dăruit 500 fl. La 1847 loan Kis a dăruit 33 La 1876 George Boeriu morarul a dăruit un loc de 2 ’jngere în preț de 600 fl. v. a. La 1880 Toma Moldovan a dăruit un agru de 10 fer- dele și La anul 1881 Trache Demeter a testat 60 fl. v. a. cari încă nu sânt plătiți de respectivii ere^i. între actele ce le avem în archivul nostru mai este de însemnat: protestul Sașilor din Făgăraș contra clădirei bisericei, cerând cu deosebire se nu se conceadă a se pune clopote, apoi diploma principelui Transilvaniei (electus Tran- silvaniae princeps) Mihail Apafi cu ddto Turda în 10 Oc- lomvre 1694 prin care cu consensul comiților supremi și a superintendentelui reformat Ștefan Veszprâmi din Transil- vania s’a conces principelui Munteniei, (Valachiae transalpi- nae Vojvoda) Constantin Brancovean a clădi biserica ro- mână din strada Brașovului pe care o au acum confrații noștri gr. cat. — cunoscutul decret al împeratului losif al II-lea din 8 Noemvre 17^1 sub Nr. 8122'prin care se re- cunoasce și celor de confesiunea .gr. orient, drepturi, — mai departe o conscripție a poporenilor gr. orient, dela anul 1782 și actele referitoare la cercetările în causa concesiunei de a clădi biserica, apoi o resoluțiune a episcopului Ștefan Stratimiroviciu de ddto 24 Februarie 1797, prin care laudă și binecuvânta pe poporeni, că au remas pe lângă legea străbună, și în fine colecta lui George Corodi dela anul 1812 cu care s’a trimis episcopului Vasiliu Moga suma de 339 9. ca ajutoriu la spesele cumperărei casei episcopiei și a seminarului. La servițiul divin pe lângă protopop ea .paroch local au mai funcționat și părintele Bursan din Betlean, Grama din Rîușor și Herciogea din Herseni, cărora li se esprimă prin aceasta mulțămită pentru osteneală și, bunăvoință. La finea servițiului divin în fața unui public neobi- cinuit numeros, părintele Vicentiu Grama a ținut o cu- vântare bine simțită atingând fasele principali prin cari a trecut biserica noastră dela clădirea ei și pănă acum. Nu putem treco eu vederea deosebita esactitate și frumsețe, cu care a esecutat chorul elevilorn dela școala din Betlean cu această ocasiune cântările bisericesci, ceea ce le poate servi respectivilor învățători numai spre laudă și mulțămită. A fost odată timpul când în fondul bisericei noastre se aflau bani părați și obligațiuni în sume neînsemnate așa 301 de esemplu la 1852 avut biserica cam 1851 fl. 57 cr. în pretenâîuni private. Se vede îneâ că banii n’au fost asigurați și manipuia- ția n’a fost bună, apoi că biserica a avut tot numai spese mai multe, și de venite s’a îngrigit prea puțin, căci la anul 1873 s’a arătat o datorie de 251 fl. 86 cr. v. a., ear’ la fi- nea anului 1880 a fost o datorie de 349 fl. 43 cr. v. a. Comitetul parochial din toate puterile s’a Străduit ca pe lângă spesele curente se acopere și datoria aceasta, însă ne-a fost imposibil, de oare-ce parochienii nostrii au decăzut materialicesce mai cu totul. Clasa neguțătorilor s’a stins, mai avem, numai un singur neguțătoriu, apoi, afară de vre-o 3—4 proprietari și puținii amploiați, cari i avem aici, — ddla ceilalți poporeni mai nu ai ce ascepta, nu pot plăti nici chiar mica repartițiune de câte 50 cr., isau 1 fl. v. a. pe an. Ce este drept deficitul este ații mai mic, însă tot este. Din această causă am fost siliți :a recurge la ajuțorul Venerabilului consistoriu archidiecesan, carele cu । părintea- sca îngrigire a votat în 20 Maiu a. c. subiNr. 2008/scol. pentru școala noastră un ajutoriu de 500 fl. scris; cinci sute floreni v. a. pentru care îi esprimăm /aci publice pro- funda noastră mulțămită. Comitetul Parochial îngrigit)pentru esistența scoalei și asigurarea ei în viitoriu a decis ca suma de 500 fl. să se pună ca basă la un fond de scoală neating iver, ce este a se manipula separat, și în care ar fi se mai încurgă veni- tul unei case cu 100 —120 fl. pe an, apoi venitul din re- partiția anuală Ain colecte și alte daruri ce le vor face unii binevoitori, căci numai așa vom pută asigura esistența scoalei noastre, carea materialicesce este amepjpțată. Sperăm în marinimositatea și iub^pea de scoală ,a on. public român și cu deosebire a acelui din Făgăraș și din comitat, că la timpul seu unul fie care va ajuta dppă pu- tință spre mărirea fondului și ajungerea scopului, căci sus- ținerea unei₄ scoale bune în Făgăraș caj centrul comita- tului este pentru noi toți o cestiune de viață. în 1 Iulie a. cr. s’a ținut la școala noastră elementară cu 4 despărțeminte esamenul pentru încheerea anului sco- lastic al cărui resultat a corespuns așteptărilor. Elevii au dat respunsuri bune și precise din toate obiectele, și cu deosebire grădina scoalei s’a aflat în cea mai bună ordine cuprinzând în ia cam vre-o 300 de altoi nobili. Afară de mai mulți parochieni Ia esamen a luat parte și inspectorul reg. de scoale și Domnnl comite suprem Mi- hail de Horvath, canele din parteși încă a fost pe deplin mulțămit cu respunsurile elevilor și a lăsat sâ li se împăr- țiască anume premii în banii pentru care i mulțămim. Sperăm că cu ajutorul binevoitorilor noștri și cu o ma- nipulare consciincioasă fondul școlar va cresce din ce în ce și esistența unei scoale bune în Făgăraș ne va fi asigurată la ce dorim să ne ajute Dumnezeu. Convocare. în conformitate cu §. 21 din statutele asociâți- unei transilvane și în conformitate cu conclustil adu- nărei generale din Deeș de dtd 28 August p. prot. 51 . .., adunarea generală peiitru anul curent se convoacă prin aceasta în cetatea Brașov pe țliua de 17/29 August 1883 la 10 oare antemeridiane și Zilele următoare. Aducând aceasta la cunoscință publică, învit pe toți P. T. membri ai asociațiunei a lua parte în numer cât de mare la ședințele acestei adunări. Dela Presidiul comitetului asociațiunei transil- vane pentru literatura română și cultura poporului român. Sibiiu în 9 Iulie n. 1883. lacob Bologa m. p., v-pres. Varietăți. * (Parastas.) în labenița s’a celebrat para- stas solemn în memoria reposatulu ArchiepiScop și Metropolit Andreiu Baron de Șaguna. * (Denumiri). Alesandru Tulea și Dimitrie Puica sunt denumiți capelani militari clasa JUa. Ambii sunt preoți gr. orientali din archidiecesa gr. orientală transilvană. * (Transferare). Domnul Valerie Bolioga, locotenent în batalionul de fortărețe Nto 1 este tran- sferat în regimentul drumurilor de fer și telegra- felor. * (Sciri scolastice.) Marți în 28 Iunie a. c. a ser- bat Sibiiul o festivă ne mai pomenită bici auZită în Sibiiu. Școala de fetițe projectâtă de reuniunea femeilor române din Sibiiu s’a Inaugurat în mod privat în anul acesta sub conducerea domnului in- spector seminarial Dr. loan Crișanu. Esamenul anual s’a ținut Marța trecută. Ne a suprins 2 lucruri. Imbucurătoriul resultat ce a ar&tat neObosita Acti- vitate a domnului Crișanu și frapanta împregiurare, www.digibuc.ro că o mare parte a fetițelor noastre din Sibiiu vor- besce atât de rău limba română. Sapienti satis. Tot în 28 Iunie a. c. s’au încheiat și esamenele elevilor din institutul andreian și Joi, 30 Iunie a. c. s’a încheiat anul scol. în mud festiv. Dimineața la 8 oare s’a celebrat sânta liturghie sub pontificarea Escelenției Sale P. archiepiscop și metropolit Miron Romanul. Scurțimea spațului și a timpului nu ne permite se ne dăm o dare de seamă mai deta- iată. Vom reveni. * (Dela cursul de limba maghiară, în Cristurul secuesc) ni se scrie: învățătorii ro- mâni adunați aci, ca se se perfecționeze în limba statului — voind a trage și ceva folos din aceste într’uniri mijlocite din partea statului, s’au consti- tuit în o societate, alegând de președ. pre vetera- nul și pre catedră încărunțitul Ahastase B u r s a n vpreșd. Arsenie Bun ea, not. al șed. Demețiu Do- gar iu. Societatea aceasta de învățători și va ținea două ședințe pre săptămână în parele libere. în ședințe se vor ținea prelegeri practice din diferitele obiecte de învățământ. Se vor ceti tractate, se vor declama poesii, se vor esecuta în două voci mai multe poesii naționale și bisericești — ca din când în când în dumineci și sărbători mergend în comu- nele vecine la biserici române se putem esecuta cântările liturghice. Afară de acestea mai are so- cietatea noastră încă un alt scop — dictat de im- pregiurările în cari ne aflăm. Scopul de a ne povățui unii pre alții — a ne învăța ca se fim compacți, a ne apăra reciproc față de aceia, cari pândindune pas de pas, caută nod în papură. Numărul învățătorilor este preste sută și toți cu un suflet a îmbrățișat cu căldură idea întru- nirei. In ședința de constituire s’au colectat bani dela învățători — cu cari s’au prenumărat „Telegraful." și „Observatorul"; ear „Gazeta Transilvaniei" ne o oferă învăț. G. Tisca. Pre ședința procsimă Dl președinte va ține o prelegere practică din limba maternă; — ear’ re- stul ședinței se va ocupa cu cântul gintei latine în două voci. — * (Limba română în Italia.) Municipali- tatea din Veneția, cu consimțământul domnului mi- nistru de justiția al Italiei, a luat otărârea de a în- ființa o catedră de limba română în școala superi- oară din susnumitul oraș. D. Canini, cunoscutul fi- loromân, va ocupa postul de profesor al limbei și literaturei române. * (Postai). Dela 11 Iulie pănă la 31 August a. c. comunicațiunea între Sibiiu și Ogna este sistemisată de două ori pe ții cea dintâiu ca trenu- rile de persoane Nr 1805 și 1802, a doaua cu trenu- rile omnibus Nru 1811 și 1812. — Dela 11 Iulie n. a. c. să deschide oficiu postai în Nadăș, comitatul Târnavei mici. Oficiul postai din Nadăș va comu- nica prin curier în toată diua cu oficiul postai din Gândul mare. De oficiul acesta să va ține Nadășul, Măgerușul, Pipele Jacădul. Acest oficiu postai este împuternicit a mijloci transportul de epistole și de pachete precum și de asignațiuni și postcipațiuni pănă la suma de 200 fl. Ordinea cursului este: Dela Nadăș pleacă după ameadi la 2 oare și sosesce in Cândul mare la 4 oare 20 minute; pleacă dela Gân- dul mare la 5 oare 20 minute după amea^i și ajun ge sara la 7 oare 40 minute în Nadăș. * (Propaganda maghiarisării numelor în Transilvania). „Kolosvâry K6zl6ny“ aduce din comitatul Solnoc Dobâca scirea următoare: Societa- tea care se ocupă cu maghiarisarea numelor și care își are residența în capitală a provocat minicipiul comitatului Solnoc Dobâca să esmită o comisiune, care să se ocupe cu maghiarisarea numelor Comi- siunea sa esmis și sa constituit sub presidiul baro- nului Carol Boruemisza. întră 8 a a fiecărei luni, după ameații dela 3—4 oare, nobila comisiune se întrunesce în ședință în localitatea oficiului notarial a dlui Dr. lulius Ha vas. în decursul lunei curente comisiunea a fost așa de fericită de a prins un Turc, însă nu ca pe cel din poveste. loan Tur cu din Ci- ceu-Christur, de confesiunea gr. cat. a cerut să i se maghiariseze numele, ca de aci încolo să se chieme „Tbrok". Petițiunea lui a fost la moment gata și dărnicia presidentului a scutit pre petent de sar- cina speselor timbrului. „Kolosvâry Kozlony" în- cântat de acest vânat nobil esprimă dorința, că în viitoriu se vor afla doar mai mulți cari poartă nume cu „sunet strein" cari se urmeze acest esem- plu bun. — Am vrea se seim cât a fost de mare „aldămașul" primit de loan Turcu ca să devină Tb- rbk lânos? * (Electricitatea mântuitoare dela moarte.) în Sunderland, unde nu de mult s’a în- tâmplat întrun teatru de copii, că s’au nenorocit mai multe sute, una din aceste victime a sosit în clinică mai moartă. Medicii au cercat săi introducă o respirațiune artificială. Încercarea a fost zadar- nică. Se arătară deja semne de agonie. Atunci un profesor a dispus săi aducă o mașină de electri- sat. După o scurtă operațiune inima și plumânile au început să funcționeze. * (Capul împerătesii Faustina.) Museul britic a primit un cap colosal de femee, aflat întru’n templu în Savotis. Capul este de patru urme de înalt și a fost al unei statue, care representa pe împărăteasa Faustina. Figura întreagă a putut fi aprocsimativ de 24 urme. * (Tem pesta te/ Dela Predeal ni se scrie, că în 19 Iunie a. c.. după o înainte de amea^i foarte frumoasă, între oarele 1 și 2 după amea^i, între fulgere și tunete înfiorătoare s a versat torenți de ploaie. însoțit de un tunet teribil, un fulger a lovit în turnul bisericei noastre. Fulgerul a șerpuit in numeroase direcțiuni în lăuntrul turnului și a rupt o parte din coperiș. Unul dintre păreți este parte dărimat parte crepat. Ferul dela ferestrile cele mari ale bisericii s’a topit. Paguba bisericii este considerabilă. Afacerea dela Tisza - Eszlâr. (Urmare.) Nyiregyhaza, 27 Iunie. Pertractarea se deschide cu depunerea lui Braun, carele vrea se suie, ca pe Moriț Scharf l’ar fi amenințat înainte de ascultare. Apărătorul Friedmann vede în păzirea casei lui Grossberg, esercitarea unui fel de terorism săvârșit contra legei. contra voinței tribunalului și contra apărărei. Apă- rătorii se vor adresa în afacerea aceasta la ministru. Urmează depunerea mamei maștere a lui Moriț Scharf. Dânsa depune, că Sâmbătă au fost trei hahami în templu. încă de Vineri după ameațli a sosit cerșitortul, care a locuit la Scharf. în prinința celor întâmplate în templu consună depunerea mar- torei întru toate cu depunerile acusaților. Depu- nerea de mai nainte i-a fost luată reu la protocol. Preș. De cât timp esci căsătorită cu losif Scharf ? — Martora: De 6 ani. — Preș: Cum s’a pur- tat băiatul? — Martora: Câteodată a fost bun adeseori înse reu; e laș. — Preș, Ai pedepsit pe băiat de multe-ori? — Martora: Nu, cu toate că a fost tare îndărătnic. — Prea. Minția băiatul? — Martoră: A mințit adeseori. — Preș. Băiatul a scos odată cuțitul asupra Dtale? Cum s’a întâmplat? — Martora: Mă sculasem în urma unui morb din pat, și, fiind că eram cam slabă, îl rugaiu se aducă apă ca se pot ferbe. Tatăl lui mi-ar fi aju- tat, era însă dus de acasă, Băiatul nu m’a ascultat și bătându-1 a aruncat cu cuțitul după mine și m’a vătămat. Aceasta s’a întâmplat tocmai în țliua în care avenit la noi judele cercetătoriu spre a lua cu sine pe Moriț. Moriț, țlice martora, s’a indignat reu, când a auțlit pentru prima dată faima despre omorul fetei. Se conduce în sală Moriț Scharf Apărătorul Ebtvbs interpelează pe tribunal de ce nu petrece Moriț în odaia pentru martori? — Preș. Moriț pe- trece în odaie separată. (Cătră Moriț). Spune ade- vărul, fără a te teme de vre-o resbuuare: cunos- cuta mamă-ta pe Ester? — Moriț: Nu sciu, e posibil, le am vățlut pe ambele vorbind între sine. — Preș. Mamă-ta depune, că tu ai fi fost îndărătnic. E aceasta adevărat ? Suferit-ai pedeapsă? — Moriț: E adeverat. — Preș. Se afirmă, că tu ai fi bătut pe mamăta și ai fi aruncat cu suțitul după dânsa? — Moriț: Cea dintâiu nu-i adeverat, cu cuțitul n’am aruncat după dânsa. — Preș. Fosta Ester Sâmbătă la voi și fost-a mamăt a în odaie? — Mo- riț. Da, Ester a fost și mama o a vă^ut —Preș. Te-a bătut la comiseriul Recsky? — Moriț: Nu m’a atins nimenea nici cu degetul. — Preș, (cătră alui Scharf.) Ai auțlit, ce-a depus băiatul? Martora (mânioasa): Minte! — Fiiul cu mama se confrontează. Moriț repețesce acusele; (cătră mamă-sa): „Eu spun adevărul, dacă D-Ta vorbesci altcum, atunci minți." — Eotvos (cătră Moriț.) Nu întrerumpe pe mamă-ta. — Preș: Numai eu sunt îndreptățit a lua aici disposițiuni. (Bravo: din public.) — losif Scharf: Spune-mi fiiul meu, iu- bitul meu fiu, cine te-a instruat in minciuna acea- sta? Vețli aici șed evrei bătrâni și săraci, ce ți-au făcut ție aceștia? Spune-mi care o moti- vul mărturisirei tale? — Moriț: Eu nu mint. — losif Scharf: De ce vreai se ți părăsesci legea? — Moriț: Așa îmi place mie. — losif Scharf: Alte motive nu te îndeamnă? — Moriț: Nu, Nu voiu se rămân evreu, evreii nu sunt maghiari. losif Scharf cere, a fi lăsat singur cu băiatul spre a putea erua, cine l’a instruat. (Publicul erumpe în rîs.) 0^ Bursa de Viena si Pesta. Din 12 Iulie n. 1883. Viena B-pesta Renta de aur ung. de 6% ^0.— 119.75 Renta de aur ung. de 4%................................. 88.65 88 55 Renta ung. de hârtie.................................... 87.10 86.95 împrumutul drumurilor de fer ung....................... 137.50 137.75 I emisiune de oblig, de stat dela drumul de fer oriental ung............................................ 91.80 91.50 II emisiune de obligațiuni de stat dela drumul de fer orient ung...................................• • 114.50 114. Oblig, de stat dela 1876 de ale drumului de fer orient, ung..................................... • • 99. Obligațiuni ung. de rescumpSrarea pământului . . .100 40 100.50 Obligațiuni ung. cn clammlă de sorțire..............98.40 98.50 Obligațiuni urbariale temețiane de..................... 99.40 99. — Obligațiuni urb. temeț. cuasulă sorțire................ 97.70 97.50 Obligațiuni urbariale transilvane...................... 99.25 99.25 Obligaținn urbariale croato-slavonice . . • • • • 99. — 98. Obligațiuni ung. de rescumpărarea Șeei de vin . . 98.25 98. — Sorți de regularea Tisei............................. Acțiuni de bancă anstro-ung......................................noo'cn Acțiuni de bancă de credit ung......................... 293.50 293.50 Acțiuni de credit .................................... 295.10 295.75 Scrisuri fonciari ale institutului „Albina“........... Datorie de stat austriacă în hârtie...................78.70 78 75 Datorie de stat austriacă în argint...................™ 50 79.60 London (pe polița de trei luni)................... 1^0-~ " c oc Galbin . . ...................................... ⁶ ⁶⁶ ⁶ ⁶“ Napoleon.............................................. 9.50 100 maree nemțesci ................................... ⁶⁸ ⁶⁰ ⁶⁸-⁴⁵ Nr. 438. 1883. [436] 2—3 CONCURS. Pentru ocuparea următoarelor po- sturi la scoalele grănițăresci din co- mitatul Făgărașului, și adecă: 1. La școala cu 2 învățători din Vo ila, una învețătoreasă pentru clasa de fete cu salariu anual de 300 fl. v. a. 2. La școala cu 3 învățători din Vaida-rece una învețătoreasă pen- tru clasa de fete cu salariu anual de 240 fl. v. a. care în al Il-lea semestru se va pute spori pănă la 300 fl. v. a. Cu ambe stațiunile mai este îm- preunat cuartir liber în edificiul scoalei și lemnele trebuincioase de foc, în fine dreptul de pensiune, după cum pre scrie legea relativă, din fondul de .pensiune docentale grănițăresc. Limba de propunere e cea română, Invețătoreasa nu se va ocupa cu co- pilele începătoare, ci numai cu acelea, Redactor răspunzător Nicolau Cristea. cari deja au trecut preste greutățile de scris, cetit și de a computa, și al căror număr nu va trece preste 30. Petentele la aceste posturi să’și subștearnă petițiunile prevăzute cu diplome de cualificațiune și alte do- cumente necesarie pănă la 10 August n. anul curent la: „Comitetul administrativ de fondul scolastic al foștilor grfini țeri din regimentul I. român la Sihiiu.“ Nr. 150 prot. [437] 2—3 CONCURS. La școala elementară-capitală gr or. română din Oreștiă se deschide concurs pentru trei posturi de învățători cu salariu anual de câte 300 fl., care se solvesce în rate lunari anticipative, cuartir și 3 stângini de lemne pentru încălzirea scoalei. Unul dintre învățători se va alege www.digibuc.ro și întări de director conform §. 69 din normativul școlar; acesta pentru agendele direcționali va primi un adaos de 150 fl. pe lângă salariul anual. învățătoriul, care va fi cualificat a propune cântările corale după note și va forma un cor, va primi pentru aceasta deosebit o remunerațiune anu- ală de 100 fl. v. a. Doritorii de a ocupa aceste po- sturi au a’și așterne petițiunile lor instruite după prescriptele vigente pănă la 29 Iulie vechiu a. c. comitetului parochial din Orăștiă. Alegerea se va ține la 31 Iulie vechiu a. c. și ar fi de dorit, ca învățătorii deveniți aleși să fie în stare a conduce cântările și în strană, fiindcă se pune deosebit pond pe cântările bisericesci. Oreștiă la 22 luniu 1883. în conțelegere cu comitetul parochial. Oficiul protopresbiteral gr. or. al Orăstiei. Editura ți tipariul tipografiei archidiocesane,