Sibiiu, Marți 14/26 Iunie 1883. Anul XXXI TELEGRAFUL ROMAN Apare Marția, Joia și Sâmbăta. ABONAMENTUL Pentru Slbllo pe an 7 fl., 6 luni 8 fl. 50 cr., 3 luni 1 fl. 75 cr. Pentru mnnarchle pe an 8 fl., 6 luni 4 fl., 3 luni 2 fl Pentru străinătate pe an 12 fl., 6 luni 6 fl-, 3 luni 3fl. Pentru abonamente și inserțiuni a se adresa la AdmlnUtrațlucea tipografiei archldlecesane Sibiin, strada Măcelarilor 47 Corespondențele sânt a se adresa la: Redacțlunea „Telegrafului Român", strada Măcelarilor Nr. 43. Epistole nefraneate se refusâ. — Articulii nepnblieați nu se Înapoiază. INSERȚIUNILE Pentru odată 7 or., — de dou$ ori 12 cr., — de trei ori 16 cr. rândul ou litere ^armond — ți timbru de 30 ar. pentru &e-oare publicare. Programa festivității din Reșinari la 16/28 Iunie a. c. în memo- ria repausatului archiepiscop și metropolit Andreiu baron de Șaguna. 1. La 8 oare dimineața celebrarea sfintei liturghii. 2. La 10 oare dimineața celebrarea parastasului. Ambe în biserica cea mare din Reșinari, sub pontifi- carea Escel. Sale Preasânțitului P. archiepp. și metropolit Miron Romanul. Cântările liturgice le va esecuta chorul bisericei din Sibiiu — cetate. Cântările parastasului le va esecuta reuniunea română de cântări din Sibiiu. 3. în decursul parastasului urmează tot în aceeași bise- rică cuvântarea în memoria marelui defunct, rostită de Prea Cuvioșia Sa P. archimandrit și vicariu archiepiscopesc Ni- colae Popea, ca ales din partea venerabilului consistoriu ar- chidiecesan din Sibiiu. 4. După cuvântare urmează eșirea Ia mormânt, unde se termină parastasul. Cântările se vor esecuta de elevii seminariului an- ■ireian. 5. La 12 oare din ții comitetul parochial din Reșinari, în fața unui comisar consistorial, distribue în edificiul scoalei din Reșinari pomana destinată de venerabilul consistoriu archidiecesan pentru seracii din comuna Reșinari. 6. La 1 oară d. a. masă comună în sala cea mare a scoalei din Reșinari. Pentru susținerea ondinei în decursul festivităței se dispun următoarele: P. T. participanții se binevoiască a se presenta în bi- serică încă înainte de începerea liturghiei sau după termi- narea liturghiei și înainte de începerea parastasului. Cor- porațiunile și deputațiunile sânt poftite a întră în biserică în mod corporativ, unde vor ocupa locurile avisate de un domn membru delegat al comitetului arangiator și anume în ordinea următoare: în hora dreaptă a bisericei (unde se află scaunul ar- chieresc) : consistoriul archidiecesan împreună cu corpul pro- fesoral al seminariului andreian; deputațiunile și represen- tanții corporațiunilor lumesci; representanța comunei bise- ricesci Reșinari; în hora stângă: deputațiunile și representanții corpora- țiunilor bisericesci; representanții comunei politice Reșinari. Șirul partieipanților se va termina cu elevii semina- riului andreian și elevii scoalelor din Reșinari atât de o parte, cât și de ceealaltă. FOITA. I Odă la statua lui Ștefan cel Mare. Tu ești! tu Ștefan ! tu străbune! De patru secuii adormit, De patru secuii, o ! minune I în veci de noi nedespărțit. Tu ești, pe zmeul tău călare, Cum te-am visat, cum te-am dorit. Ah! eată-te!. lumea tresare... Erou, Domn, oaspe în^eit! Când ni se duce gândul la timpurile-acele, De traiu fără odihnă, țesut cu țlile rele, î n care plugul morții trăgea pe-al țerii sin Lungi brazde roditoare de mult amar și chin, i patru orisonuri cuprinși cu nori de sânge, Zărim cerescu-ți paloș, ce dușmanii înfrânge, Și te vedem pe tine, învingător viteaz, De pază treaz la soare și în noapte încă treaz! Mulțî secuii lăncezit-am sub a peirii ceață, Dar te am avut pe tine, fecund isvor de viață, Simbol al bărbăției în neamul teu ascuns, Ș’a fost destuii.. în ceriuri un soare-i de ajuns! Zadarnic sboară norii și fulgerii detună Pe fruntea majestoasă a munților Carpați; Pentru public remâne spațiul pănă la horele bisericei astfel, că în dreapta se postează bărbații, în stânga femeile. Galeria (coral) este închisă pentru public. Eșirea la mormânt se face în următoarea ordine: Cortegiul se deschide cu elevii scoalelor din Reșinari, cărora le urmează elevii seminariului andreian, apoi preoți- mea în funcțiune, urmată de consistoriul archidiecesan, cor- pul profesoral al seminariului archidiecesan, deputațiunile și representanții corporațiunilor bisericesci, deputațiunile și representanții corporațiunilor lumesci, representanțele comu- nei bisericesci și politice din Reșinari. Observare. Intrarea în sală, unde se dă masa co- mună, este permisă numai acelora, cari vor produce bilet de întrare. Comitetul. Atențiune! Timpul reclamărilor electorale au sosit! Atragem atențiunea celor ce se cuvine, să fie cu băgare de seamă, ca nici un îndreptățit de a fi alegător, să nu remână neîntrodus în listele electorale. Risum teneatis. Aici o probă de vitejie a lui „P. Ll.“ când are să’și verse focul asupra României: „România armează Această soire se răspândesce în lumea largă, și la au^ul ei chiar și inima cea mai îndrăsneață se cutremură pănă în temeliile ei, și pe buzele fie-cărui se furișează numele „Grivița“. Da, așa este, România armează. Armările ei însă nu sunt adresate în prima linie Europei, ci Austro- Ungariei. După cum suntem informați România a votat 15 milioane pentru facerea de fortărețe, spre a și apăra granițele despre Transilvania, și aceasta e de ajuns spre a sci, în ce direcțiune manevrează politicii din Bucuresci. Lumea credea, că afacerile interne ajung spre a ocupa pe marii nepoți ai lui Traian, și că ei nu vor căuta complicațiuni în afară; se vede înse, că actualii domni dela putere din Ro- mânia nu voiesc se rămână în deretul politicilor rătăciți, cari cred că prin complicațiuni esterne ’și vor salva cu totul ruinata stare internă. Și în ade- văr vecinii noștri în desvoltare au ajuns la punc- tul acela, încât continuarea domnirei în direcția de pănă acum este cu totul imposibilă. Am ajuns acolo, că în stat așa numit constituțional alegerile se fac I sub influența baionetelor. Am ajuns acolo, că fra- în zarea limpezită după ori care furtună Ca tine după secuii, ei par mai înălțați. O! de-ți era statura ca inima de mare, Ai fi întins o umbră din munți și pănă’n Mara; Tu ce ai putut cu brațul în veci neobosit, Se aperi Occidentul de cruntul Resărit, Tu ce prin curcubeul de fapte colosale Legat-ai revărsatul cu-apusul vieței tale, Tu aclamat în Roma cu glas triumfător : Mare al Creștinătății Erou nemuritor! O! Ștefane, Românul creșce, Ve(lându-te ații lângă el. Ații Țeara mândră te primesce Purtând coroana-i de oțel. Tu ce viteaz a: aperat-o, Privește-o I. demnăi se o priveșci. Independentă ai lăsat-o, independentă o găsesci! 1883. V. Alecsandri. Cristian Waldo sau CĂILE NOROCULUI. Roman de George Sand. (Tradus de E. B.) (Urmare). „El m’a primit cu bunăvoință și mi-a oferit a merge cu densul în Anglia, spre a-i ajuta la espe- www.digiDuc.ro tele actualului ministru president și vechiul seu aliat politic se strige amărît pănă în suflet: „Trebue se ne desprețuiască lumea!¹¹ am ajuns acolo, că toată inteligența din țeară se întoarcă cu dispreț guver- nului dosul și se fie silită a-și lua refugiul la lovi- turi politice de stat. Ne vom mira așa dară, dacă în asemenea împregiurări actualul guvern, asupra căruia este îndreptată ura și disprețul țerei sale proprie, voesce să se rehabililiteze în ochii opiniu- nei publice prin armări nebunatece, cari ruinează țeara ? „La aceste motive se reduce în prima linie și ne- rumegata, seaca politică a României în Gestiunea du- năreană. Cabinetul era de credință, că pentru ma- rile fapte în această afacere, țeara i va erta celelalte greșeli. Acesta a fost și motivul oposițiunei Româ- niei față cu conclusele confer enței din Londra, căci se credea, că prin aceasta va desarma oposiția din țeară. Urmarea cea adevărată însă aste, că oposiția nu a cedat nimica și împinge pe guvern tot mai de parte ca să-l sugrume în propriul seu rociu. Spre a servi meschinelor interese de partidă politică, — o politică plină de cornpțiuni scandaloase, ca și cari rar întâlnim chiar și in orient — spre a servi ace- stor interese a întreprins guvernul această campanie și acuma nu se mai poate retrage, căci se teme că oposiția i va strînge lațul la gât, cu toate că ar voi se se retragă. Nici nu este așa de lipsă des- mințirea faimei despre ceruta intervențiune a prin- cipelui Bismarck de cătră guvernul român în cearta pentru Dunăre. Guvernul României scie prea bine, că un asemenea apel se respingea cu dispreț, (hătte nur die beissendste Zuruckweisung erfahren konnen) căci în urma urmelor nu domnul Bismarck este omul, care ușor se pune în servițiul intereselor de partidă ale domnului loan Brăteanu. Un motiv mai inalt, mai moral, n’are acțiunea României în această afacere. Toată acțiunea României se reduce la jocuri de pă- pușe, prin cari seduce pre alegători și pentru ase- menea scopuri apelează la Europa. „Politicii din Bucuresci, cari mai țin câte ceva in minte, de bună seamă nu-și vor fi uitat de unele momente ale congresului din Berlin, cari aproape erau să fie fatale pentru România. Era adecă vorba atunci nu numai de Basarabia, ci de întreaga Româ- niă, și monarchia noastră trebuia se întindă mâna nu- mai spre a și anecsa întreaga Românie, dimpreună cu eroii dela Grivița. Așa de slab sta România atunci, și de atunci încoace starea ei nu s’a îmbunătățit întru nimica. în momentul, în care se va constata, că bine- voitoriul calcul din Berlin, care a salvat viața statului rimentele sale. Eram pe aci să primesc; dară, vi- sul meu me îmbulzea spre mineralogie, botanică și zoologie, chiar așa, ca spre studiul moravurilor și spre studiul societății. Anglia mi se părea prea esplorată, pentru a’mi oferi un câmp de observațiuni noue. Și apoi, Comus era p’atunci ocupat cu un studiu special, la care nu credeam a-i fi folositor. El mergea la Londra spre a confecționa sub ochii săi instrumente, de a pute ajunge în Francia în mod indestulitor. Cugetul a petrece un an sau doi în Londra nu me atrăgea. Eu eram sătul de orașe mari. Eu doream libertatea, locomoțiunea, și mai înainte de toate inițiativa. Cu toate că nu mă puteam plânge de aceia, cari m’au ocupat pănă atunci, totuși mă simțeam așa puțin făcut, pentru dependență, încât me făcusem în adevăr bolnav. „ Comus mă puse în raport cu mai multe per- soane vestite, cu dd. de Lacepede, Buffon, Daubenton Bernard de Jussieu. Eu m’am interesat foarte mult de progresele rapide și strălucite a grădinei de plante și a cabinetului zoologic, dirigeate și înavu- țite în fie-care (li de acești nobili sapienți. Eu ve- deam la tot momentul sosind acolo daruri minu- nate dela particulari avuți, și cuceririle prețioase a le călătorilor. M’a cuprins o ambițiune iresistibilă, de a mări numărul acestor servitori ai șciinței, a acestor adepți devoți, care se mulțămiră, a fi bine- făcătorii omenimei, fără a pretinde glorie sau profit. ‘ Eu vedeam bine, că marele bărbat cu manșetele, dl 268 TELEGRAFUL ROMAN. român, a fost greșit, în acel moment greșala făcută în Berlin se poate repara. Și este simplă înșelătorie, prin care se storc cei din urmă bani ai poporu- lui român, când i se pune în vedere, că în cașul unui resboiu între monarchia noastră și Rusia, România va fi arbitriul, și prin aceasta jertfele de acum i se vor resplăti însutit. Dacă se va întâmpla vre-odată eventualitatea, la care indigitează România cu atâta impertinență naivă, atunci ea nu va aduce cu sine retrocesiunea Bassarabiei, nici anecsiunea Bucovinei și „a fraților din Transilvania¹¹, ci în câte-va oare se va decide soartea întregului stat român. Numai o cale esistă, ca noul regat se-și asigure asistența, și aceasta este, dacă lipindu-se de puterile conser- vative din Europa, i va succede se ne întărească în credință, că el în adevâr corespunde misiunei, pen- tru care este pus. Pănă acuma la toată ocasiunea a documentat tocmai contrariul, și în momentul de față (zu dieser Stunde) nu este un singup ministeriu în Europa, care spre a salva asistența României, — și- ar lua osteneală, se scrie cel puțin o notă diploma- tică. Avisată mai mult, ca ori care altă teară la spriginul continentului (Europei) față cu ea, și din- tre neinițiații din Bucuresci, puțin ’și vor închipui, cât de mare este abisul, la care e dusă țeara prin ne- crezuta brutalitate și tândăloasa politică a guvernu- lui actual. „Poate ridica România cât de multe statue di- feriților și de tot problematicilor eroi naționali; poate trimite negenată salutările de iubire în Tran- silvania; poate întreține agitațiunile pe teritoriul nostru — agitațiuni pe cari noi bine le cunoascem: aceste nu vor schimba întru nimica situațiunea in- ternă și esternă a țârei. în zadar se încearcă a în- tări țeara în credința, că politica internă a guver- nului actual trebue tolerată, căci ea este basa tuturor întreprinderilor în afară; în zadar. Resultatul ultimelor alegeri arată din destul, că Românii nu sunt atât de tocați, că cu asemenea bazaconii se fie duși de nas. Dacă va mai ține mult guvernul actual, aceasta va fi numai spre pabuba României. Domnul Brătianu va fi sciind bine spre ce scop face întări- turile. Aceste înarmări pot fi în locul prim spre folosul contrarilor României și nu spre binele ei". Revista politică. Sibiiu, în 10 Iunie Austro-Ungaria în străinătate o pățesce reu cu „patrioții." La o esposițiune igienică în Berlin Austro-Ungaria și-a avut despărțământul seu. Sosind la Berlin și representanții guvernului unguresc, s’a născut ceartă pentru flamuri. Era deasupra des- părtementului austro - unguresc arborată flamura monarchiei austro-unguresci, ungurii înse pretirseră, ca cislaitania se’și arboreze flamura sa și Translai- tania (Ungaria) pe a sa. Austriacii au protestat și au pretins, că, față cu străinătatea, monarchia să se presenteze ca unitate. Ungurilor înse le a succes a influența asupra jurilor (străini), a decide, ca Austro-Ungaria să se presenteze ca două staturi deosebite, punendu-se chiar și numirile acestor două state separate în loc de „Austro-Ungaria". La un alt punct al edificiului esposițiunei, -ungurii au ar- borat tricolorul unguresc. piarele din capitalele monarchie; pretind ca la ocasiunea banchetului festivității desvălirei monu- mentului din Iași, senatorul Petru Grădișteanu, într’un toast, ar fi Zi⁸-’ „•••■ din coroana Maj. Tale de Buffon, profita mult pe sama vanității sale, din lucrările confecționate cu răbdare și cu modestie de consoții sei. Ge împoartă, că el avea slăbiciunea aceasta, că voia se fie domnul conte și reclama drep- turile feudale a dominiului său, că se lăuda însuși, Ia toată ocasiunea, atribuindu-și meritul unor lucrări, ce el numai le consultase. Așa era gustul seu. însă nu acela a generoșilor și spiritualilor sei confrați. Ei surideau, îl lăsau se vorbească, și lucrau cât se putea de bine, simțind, că nu este vorba de ei în- șiși în chestiuni, ce au de scop înaintarea genului omenesc. Ei erau dară mai fericiți decât el, feri- ciți precum o pricepea Comus, precum me sileam eu a fi. Partea lor mi se părea cea mai bună, eu eram setos a păși în urmele lor. Eu am oferit dară servițiile mele, după ce am profitat, cât era cu pu- tință, din conferențele lor publice și din convorbirile lor particulare. Zelul meu arZetor și destoinicia mea în limbi păreau dlui Daubenton condiții vrednice de încuragiat. Sărăcia mea era singura piedecă. „— Sciința se inavuțesce, îmi Z^© el ©u mân- drie, veZend sporirea cabinetului și a gradinei: însă învețații sunt ceva prea săraci, când e vorba de a călători. Pentru ei, viața este aspră în toate pri- vințele, deși sunt pregătiți pentru aceasta. (Va urma). mai lipsesc trei mărgăritare, Banatul, Bucovina și Transilvania, sper că nu pentru totdeauna....“ fi- arele adaug, că regele Carol, după ce s’a terminat toastul, s’ar fi sculat, ar fi strîns mâna senatorului și ar fi părăsit sala. împregiurarea aceasta, care Zi- arele Zi° că o împrumută din, „Independance rou- maine“ *) a dat, cu deosebire foilor din Viena, pri- legiu la articoli aspri contra României. Oficiosul din Viena „Fremden-Blatt“, la loc de frunte Z’ce> între altele: „Nu credem ochilor cetind astfel de lucruri. între toate aiurările iredentiste, cele mai comice sânt a le regatului nou născut, a le României. Și dacă se delectează cineva în tăcere cu astfel de idei, dovedesce, că sufere de o grandomanie procletă. Dar este — căutăm în zadar după un termin mai domol — deadreptul o nerușinare a esprima astfel de lucruri într’un astfel de loc și într’o astfel de adunare, tot atâta, dacă dl senator au amintit cu nu- mele mărgăritarele, cari încă lipsesc din coroana Maj. Sale, sau dacă „Independance Roumaine" a fost așa de bună și a pus punctul pe i fără a fi de lipsă. „Re- gele — a adaus foaia — a strins mâna oratorului și a părăsit sala“. Asupra celor din urmă nu perdem nici un cuvânt; lucrul ni se pare de necreZut." „Le Nord“ primesce următoarea corespondență din Viena cu data de 12 luniu: Din toate puterile europene, Austro-Ungaria este de sigur aceea, care trebue se fie mai mult mulțămită de dechiarările cuprinse în rescriptul adresat de împăratul Alesandru dlui de Giers. Această respingere solemnă a ori-cărei politice de cucerire este pentru monarchia Habsburgilor o garanție de siguranță cel puțin tot atât de prețioasă, ca și în- treita alianță. Numai nu trebue a se uita, ca, pen- tru a fi fficace această garanție, trebue se fie și reciprocă. Este supărător, că câți-va bărbați politici din Viena și Pesta n’au înțeles caracterul condiți- onat al abținerii Rusiei și au căutat momentul, în care Alecsandru III învită pe poporul seu la recu- legere, pentru a afirma cu mai mult sgomot ca nici odată misiunea civilisătoare a Austro-Ungariei în Peninsula Balcanilor. Ori cât de însemnate ar fi servițiile făcute de dl de Kallay, este greu a re- cunoasce meritul de a fi contribuit se afirme bu- nele raporturi între Rusia și Austria. Dacă discur- sul, pe care l’a pronunțat acum în urmă la Buda- Pesta, ar trebui se fie considerat ca o programă guvernamentală, Gestiunea orientului n’ar întârZia a turbura liniscea continentului în lipsa dechiarărilor pacifice ale împăratului Alesandru. Nu, pentru că dl de Kallay a fost violente și agresiv după modul ruso-fobilor presei maghiare; dar tesa, ce desvoaltă în discursul său respiră un esclusivism și o deșer- tăciune maghiară — îndoit nescusabilă la un om de origine serba**) — cari trebue se producă în Rusia și prin poporațiunile slave în general o impresiune dintre cele mai defavorabile. Este o amplificare a teoriei comitelui An- drâssy. După ministrul de finance, regatul Sântului Ștefan este nu numai mijlocitorul natural între Orient și Occident, dar și, pentru a Z’ce astfel, regulatorul mișcării politice și civilisatorul acestor regiuni. Trebue a spera că opiniunea publică în Ungaria nu se va lăsa să fie înșelată de aforismele strălucite ale dlui de Kallay, căci nu s’ar pute as- cunde, că sunt numeroși compețitori pentru rolul, ce ministrul de finance atribue regatului Sântului Ștefan. Aci nu este decât un incident, dar asemeni in- cidente arată direcțiunea vântului în oare cari regiuni. D. de Kallay nu este cel dintâiu venit, și probabil că nu din întâmplare a emis opiniunile, ce ve semna- lează despre scopul ce politica austro-ungară trebuea se urmărească în Orient. Se caută în adever a se familiarisa Ungurii cu ideea unei interveniri mai mult sau mai puțin apropiată în cestiunile balcanice, în el însuși, acest amestec n’are se fie un pericul pentru pace, dar pentru a fi neofensiv, ar trebui să fie inspirat de motive deosebite de acelea cari, după rusofobii maghiari, trebuie se otărască acțiunea Au- stro Ungariei pe tărâmul oriental. Slavii austriaci și aliații lor clericali și aristrocatici admit și ei că este cu putință o intervenire în peninsula Balcanilor, dacă afacerile s’ar complica în Albania sau în altă parte; ar voi numai să meargă în unire cu Rusia, pe când în ochii Maghiarilor și Polonilor, inter venirea n’ar fi decât preludiul unui resboiu în contra Rusiei. Projectul de lege pentru scoalele medii. (Urmare.) §. 7. Confesiunile decid înseși limba de propunere a institutelor medii susținute de ele și încât aceasta n’ar fi cea *) Nu primim nici unul din Ziarele franceze, ce apar în Bucuresci. Causa nu o seini. Se vede că n’au obiceiul să schimbe cu foi românesci. Red. **) Numele Calciu e foarte respândit între români. Red. www.digibuc.ro maghiară, sânt obligate afară do limba de propunere și li- teratura ei se se îngrigească și de propunerea limbei ma- ghiare și a istoriei literaturei ei, ca obiect ordinar și încă atâtea oare, câte vor face posibilă deplina ei însușire. Spre controlarea acesteia ele sânt obligate a arăta în mod pre- ventiv ministrului de culte și instrucțiune planul de învă- țământ privitoriu la limba și istoria literaturei limbei ma- ghiare și împărțirea oarelor. Modificarea Escel. Sale Miron Romanul: Confesiunile decid ele înseși limba de propunere a insti- tutelor medii susținute de dînsele și încât aceasta n’ar fi cea maghiară sânt obligate afară de limba de propunere și lite- ratura ei se se îngrigească de propunerea limbei maghiare și a istoriei literaturei ei, ca obiect ordinariu în atâtea oare, câte vor face posibilă deplina ei însușire. în clasa a 7 și a 8 din institutele medii cu limba de propunere nemaghiară limba maghiară și istoria literaturei ei se propune în limba maghiară și din acest obiect și esa- menul de maturitate e a se face în această limbă. Modificarea Esc. Sale Miron Romanul: La institutele medii cu limba de propunere nemaghiară cel puțin în clasa a 7 și a 8, limba maghiară și istoria lite- raturei și — după natura obiectului — se propune și în limba maghiară, și la facerea esamenului de maturitate din acest obiect una dintre limbele indispensabile este cea ma- ghiară. Față cu esamenele de maturitate disposițiile acestui §. întră în valoare Ia esamenele de cualificațiune din anul 1885. în scoalele medii, cari stau sub imediata conducere și disposiție a ministrului de culte și instrucțiune publică, asemenea cele susținute de jurisdicțiuni, comune, corpora- țiuni și singuratici, scopul ce este a se ajunge prin obiectele ordinare, eventual și estraordinare, precum și planul de în- vățământ îl statoresce ministrul de culte și instrucțiune pu- blică, care cu privire la acomodarea planului de învăță- mânt după împregiurări și eventualele modificări le va face, după ce va asculta și corporațiunile profesorilor respectivi. Modificarea Esc. Sale Miron Romanul: în scoalele medii, cari stau sub conducerea și d i s- posiția ministrului de culte și instrucțiune publică, ca autoritate supremă, asemenea cele susținute de jurisdicțiuni, comune, cor- porațiuni și singuratici, scopul ce este a se ajunge prin o b i ec t el e or d in a r e eventual și estraordinare, precum și planul de învăță- mânt cu privire la §§.-fii 17 și 18 ai articlului de lege XLIV din 1868 îl statoresce ministrul de culte și instrucțiune publică. La institutele susținute de confesiuni scopul final, ce este a se ajunge prin obiectele de învățământ sub tot cursul, măsura cunoștințelor, cari sânt a se preda, sistemul învățământului, planul de învățământ și manualele de scoală le statoresce respectiva autoritate confesională și despre aceasta din cas în cas raportează ministrului de culte și instrucțiune pu- blică ; măsura statorită însă poate fi mai mică, ca cea sta- torită pentru institutele de sub conducerea și imediata dis- posițiune a ministrului de culte și instrucțiune publică, căci această măsură pentru respectivele institute statoresce numai minimul. Jurisdicțiunile, comunele, corporațiunile și singuraticii în institutele publice susținute de ele pot folosi numai ma- nualele concese sau recomandate de ministrul de culte și instrucțiune publică pentru scoalele medii de sub conduce- rea imediată a sa. Ordinațiunile regulative emise de mini- strul de culte și instrucțiune publică pentru localitățile de scoală cu privire la institutele de sub disposiția și imediata sa conducere sânt obligatoare și pentru aceste scoale. §. 9. în institutele neconfesionale propunerea religiunei și a moralului cu privire la elevii fie-căre.i confesiuni, o provede autoritatea bisericească respectivă; tot asemenea și la institutele confesionale față cu elevii aparținători altor confesiuni. învățământul prevede un individ insinuat mini- strului de eulte și instrucțiune publică și acceptat de el. Modificarea Escelenției Sale P. archiepiscop și me- tropolit Miron Romanul: La toate institutele propunerea religiunei și a moralului, în ce privesce pre elevii diferitelor confesiuni, o provede respectiva autoritate bisericească, avend ea insinua pre individul însărcinat cu propunerea la direc- țiunea institutului. Ministrul din punct de vedere moral sau al statului poate reiepta persoana insinuată. (Escelenția Sa. P. archiepiscop și metropolit Miron Romanul; Această alineă remâne cu totul afară. La ca- șul contrariu cuvintele „moral sau⁴⁴ se omit.) (Va urma.) Serbarea desvălnîrei statuei lui Ștefan cel Mare. Spre a împlini promisiunea din Nr. trecut pu- blicăm serbarea desvălirei din Iași după Z’are^Q din România în chipul următor: Vineri, scrie „Telegraful", cu trenul dela 4 oare, domnul prefect al județului Iași, domnii membru ai ai comitetului permanent lancu Botez, Costică Stamatin și Gh. Pavlof, d. Gh. Cozadin, primarul comunei Qucuteni și posesorul acelei moșii și d. Th. Balassan, direcitorele pro- prietar al „Curierul" din partea Redacțiunei noastre, au ple- TELEGRAFUL ROMAN. 269 cat ia Târgul-Frumos, pentru a întâmpina pe Majestatea Sa la marginea județului. Câteva minute după sosirea tre- nului de pasageri, trenul regal, cu mașina „Curierul¹¹ frumos împodobită cu ghirlande și stindarde tricoloare, întră în gara Târgul-Frumos, în entusiaste strigăte de ura și a im- nului executat de corul de elevi. Majestatea Sa Regele era întovărășit de dnii miniștrii Chițu, Stătescu, Leca și Stur^a, d-nii generali Cernat, Crețean, Anghelescu, Al. Falcoian, Leca, Pencovici și dr. Teodori, d. prefect al poliției capita- lei Radu Mihai, dnii adjutanți regali colonel Grecean și ma- jor Negel și miniștri puterilor străine în Bucuresci d. de Ring al Franciei, d. de Saurma al Germaniei și d. Withe, al Engliterei. Trenul regal era condus de însuși d. general Falcoianu, directorele regal al căilor ferate române. Eată cum descrie sosirea Maj. Sale Regelui „Curierul Balasan.“ La sosirea trenului d. D. Pruncu, prefectul Județului, se sui în trenul regal pentru a ura bună sosire Majestăței Sale în numele județului. în urmă, M. S. Regele se co- boră din Tren și fu întâmpinat de d. primar Verdeanu, și de consiliul comunal. D. ajutor de primar Gurițescu oferi M. S. Regelui pânea și sarea tradițională. Toți cetățenii din Târgul Frumos împreună cu doamnele lor, precum și un mare numer de proprietari și locuitori din împregiurimi se adunase la gară pentru a saluta trecerea Majestăței Sale. Elevii și Elevele scoalelor din Târgul-Frumos, precum și parte din compania de dorobanți, ce își are reședința în acest târg, erau înșirați în fața gărei. După cinci minute, trenul regal pleca. La 6 oare și 21 m. întră în gara Podul Iloaei. Și aici Majestatea Sa fu primit de primar cu consiliul comunal, de d. subprefect al plășei și de locuitorii de ambe sexe atât din târg, cât și de prin împregiurimi. Și aici M. S. Regele se cobori din tren pentru a mulțămi urărilor entusiaste ale populațiunei adu- nate la gară și a primi pânea și sarea oferite de d. primar Ghiorghiu. După trei minute, trenul regal plecă. La 6 oare 38 m. trecu prin gara Cucuteni. Aici erau adunați vr’o 200 locuitori de cătră d. primar Ch. Cozadin, precum și elevii scoalelor din comună, cu steagul lor. Gara era frumos îm- podobită cu stindarde și ghirlăn^i. Cheltuelele acestei îm- podobiri, precum și cele necesitate de hrană locuitorilor și a școlarilor au fost ridicate de d. primar. Trecerea trenului regal fu salutată cu strigări entusiaste de ura! Majestatea Sa Regele se aretă la fereastra vagonului regal pentru a mulțămi populațiunei adunate în fața gărei. La 7 oare seara, tunul de pe dealul Copoului și clopo- tele de pe la bisericele din Iași, anunțară publicului, care ascenta cu mare nerăbdare, sosirea trenului regal în Iași. Aici, în sunetul musicei, Majestatea Sa fu primit de consi- liul comunal cu d. primar Leon Negruzzi, care ’i ura bună sosire, oferindu-i pânea și sarea, de toate autoritățile civile și militare, de O parte a clerului iașan cu doi archierei, precum și de cea mai mare parte notabililor iașani. După ce se întreținu câteva minute cu parte din persoanele care’i eșira în întâmpinare la gară, Majestatea Sa luă loc în tră- sura de gală, înhămată cu patru cai albi ă la Daumont. D. Dim. Sturțla, ministrul de externe luă ’oc lângă Majestatea Sa, ear d. primar al lașului în față. Cortejul regal, des- chis de escadronul de gendarroi și închis de un escadron de călărași plecă spre Mitropolie în sunetul clopotelor și mu sicelor. Pe tot percursul erau înșirate trupele din garni zoană precum și cele concentrate pentru această ocasiune. Majestatea Sa, în tot percursul pănă la Mitropolie, fu acla- mat cu bucurie de lumea care se grămădea din toate păr- țile. La Mitropolie Majestatea Sa Regele fu întâmpinat de I. P. S. S. Mitropolitul losif în vestminte sacerdotale. După ce ascultă serviciul divin, Majestatea Sa Regele plecă la palat (casele dlui colonel Eugenio Alcaz.) Dela Metropolie pănă la casele dlui Alcaz Majestatea Sa fu salutat cu bu- curie și cu urări entusiaste. Uitam se spunem, că la Târgul-Frumos și Podul-Iloaiei mai multe buchete și coroane au fost oferite Majestăței Sale. în Iași, o adevărată ploaie de buchete, de ghirlăn^i, de cununi și de flori curgea de pe la ferește și de prin bal- coane în trăsura regală. De Vineri orașul e frumos împodobit cu stindarde, ghirlandi și covoare. Seara orașul a fost iluminat. Din altă parte eată ce ni se scrie în privința acestei mari solemnități. A doua ții, Sâmbătă trenul din Bucuresci, care întâr^iă din causa îmbulzelei lumei pe la gările căiei ferate, aduse în vechia capitală a Moldovei pe președintele adunărei de- putaților d. C. A. Rosetti. Trenul era încărcat de lume La gară consiliul municipal având în capul seu pe onor, primar salută pe venerabilul președinte al Adunărei deputa- ților în numele orașului. Musica militară întonă imnul na- țional. Seara la 9 oare toate musicele militare și a gardei civice făcură o retragere cu torțe percurgând toate stradele începând dela piața palatului Administrativ și păoă la loca- șul Maj. Sale Regele. Orașul a fost frumos iluminat, mai ca seamă a reușit iluminarea edificiului primăriei. Tot în această seară gră- dina dela Copou și grădina Chateau au-fleurs au fost splen- did împodobite. în grădina din urmă societatea damelor din Iași organisă o frumoasă serată, grădina a fost plină de prăvălii, în care doamnele vindeau diferite obiecte. Maj. Sa Regele a binevoit se visiteze această grădină, unde a cumpărat pe la toate paviloanele obiecte espuse. A doua db la 5 Iunie, pe la revărsatul porilor, aurora frumoasă fu salutată de 21 tunuri. Maj. Sa Regele la oarele 10 și, un cuart a sosit escor- tat de o suită numeroasă la Metropolie, unde serviciul divin s’a oficiat de I. P. S. S. metropolitul Moldaviei. în același timp, pe la oarele 11, în grădina dela Co- pou s’au adunat toate scoalele, primare, secundare, de mese- rii, de arte etc. precum și toate delegațiunile județelor și a comunelor din țeară. Formându-se într’un cortegiu acea- stă mulțime plecă spre piața palatului administrativ unde ocupă locurile destinate ei. Pe tot parcursul acestui cortegiu a fost înșirată armata făcând frontul cortegiului. La oarele una, Maj. Sa Regele, escortat de generali și suita sa militară plecă dela palat și sosi la oarele 1 și un cuart la bi serica Sf. Nicolae Domnesc, zidită de Ștefan cel Mare, unde a fost primit de metropolitul Moldovei încungiurat de clerul respectiv. După sfîrșirea rugăciunei, Maj. Sa Regele împre- ună cu metropolitul îmbrăcat în hainele sacerdotale și pre- cedat de un cier număros asemenea în haine sacerdotale a mers pe jos pănă la estrada regală, care se afla făcută în fața chiar a statuei. Imediat ce Maj. Sa se urcă pe estradă s’a început sfințirea apei. Maj. Sa Regele dete semn de a desveli statua, armata presentă armele, musica întonă imnul național și velul alb, care acoperi statua, că^u jos. Un ura imens salută pe Ștefan cel Mare. I. P. S. S. Metropolitul stropi cu apă sânțită statua. După aceasta urmă discursul Regelui. „Patru sute de ani au trecut, numele și faptele lui Ștefan însă nu au perit. „Ca o stea lucitoare ele ne-au condus prin pri- mejdiile, cari adese-ori au amenințat țările surori, în momente grele ele ne-au dat tărie, în timpuri de lupte și nevoie credința în viitor, ră^ima p’un trecut istoric, în cari oștirile lui Ștefan au înfrânt pretutindeni pe dușman și au înscris pe steagul lor isben^ile vestite dela Baia, Racova, Valea-Albă, Dum- brava-Roșie și multe alte fapte strălucite. „Privim dar cu dragoste și admirațiune pe eroul Moldovei, care este fala și podoaba românilor și care împreună cu Mihai Viteazul, a întemeiat renumele armelor noastre, redeșteptate pe câmpiile din Bul- garia. „Numele seu, care a avut un puternic răsunet în toată lumea creștină care a fost spaima vrășma- șului, strălucesce încă astăzi ș’a rămas adânc întipă- rit în inima fie-cărui român. „România recunoscătoare rădică dar în a doua sa capitală, acest monument în amintirea faptelor mărețe, cu care Ștefan-Vodă a împodobit istoria na- țională în frumoasa epocă a reînvierii virtuților res- boinice, ca semn, că vitejia nu se stinge nici odată la un popor, care a stropit cu sângele său moșia strămoșească pentru a-și păstra esistența și a cuceri neatârnarea sa. „Cadă acum velul, care acopere chipul acestui mare Domn și Căpitan și jurăm în fața monumen- tului seu, că în împregiurările grele vom fi de a pu- rurea strânși uniți avend numai un singur gând, un singur simțiment: fericirea scumpei noastre patrii, pentru care trebue să fim gata a face ori-ce sacri- ficii și pe care cerul se o ocrotească în toate pri- mejdiile. „încredințez lașilor, leagănul unirii, această sta- tuă împreună cu două tunuri, udate cu sângele pre- țios al generațiunii presinte, spre a le păzi ca un sfânt odor în onoarea neamului românesc. Apoi se începu defilarea scoalelor da fete și de băeți, delegațiunilor și a armatei gardei civice etc. în tot timpul, cât dura solemnitatea serbărei tunurile bubuiră, și musicele militare cântară. Orașul, deșteptat din monotonia sa, luă o fisionomie veselă și seara a fost ilumi- nat destul de frumos. Veselia dură pănă la revărsatul (lo- rilor, când în fine cetățenii și mai cu seamă oaspeții în- tr’un numer de câte-va mii intrară pe la căminele lor pen- tru a lua un repaus necesar, ca a doua (li se reînceapă serbarea prin banchete. Varietăți. * Aflăm, că filele aceastea va sosi în mijlocul nostru un oaspe filo-român profesorul cav. Uli Schanz, membru și președinte de onoare al mai multor societăți literare și umanitare. Profesorul Schanz, de nascere german, a trăit timp îndelungat în Italia; a desvoltat ca profesor și ca publicist o ac- tivitate estraordinară încununată de succese strălu- cite. Dorul de a cunoasce țerile și popoarele, mai cil samă, unde se află elementul latin, l’a îndemnat a cerceta România și la reîntoarcere în patria sa și Transilvania. Eată ce cetim în „Romanul¹¹ despre www.digibuc.ro densul din condeiul filosofului italian Marco An- tonio Canini: Un German amic al Italiei și al României. Printre Germanii, care Cunosc mai bine și iubesc Italia și care au urmat pe calea poetului de Platen și Heyse cu scop d’a face cunoscută, vestită și iubită Italia în Germania, este fără îndoială profesorul cavaler Uli Schanz. El a trăit 15 ani în Italia. Ca poet distins, el s’a făcut renumit între Germani prin frumoasele sale traduceri și mai ales ale celor mai renumiți poeți italiani contimporani. Versurile sale, parte originale, parte traduse din limba italiană, au fost culese în 3 volume supt titlul: Flori de grâu și merișor. Eu i-am dedicat traducerile mele: Ode din Hamerling,, Germania și Italia¹¹, care au fost publicate în 1880 într’un (liar întitulat „Torino“. Această dedicațiune e 'precedată' de o prefață, în care se amintesc meritele iui behanz pentru Italia. El traduse într’un mod sublim mai multe din sonetele scrise de mine, pe carele publică în (liarul „Leuchkugeln/¹ fascicula IX. Din deosebită considerațiune, ce am cătră cavalerul Schanz, am intențiunea d’a publica în curând versiunea frumoasei sale poeme „il Fugitivo/¹ înscrisă în antologia „Panteonului poeților germani¹¹ de Lohmann. Uli Schanz e renumit printre poețiii patriei sale. De un an proape el se află în România. El studiază continuu și cu scop d’a face cunoscută Germaniei națiunea română, scumpa noastră soră dela Dunăre. Cu chipul acesta el asociază Optra sa la aceea a Reginei Elisabeta (Carmen Sylva), înalt stimata damă și valoroasa scriitoare, care traduse în limba germană multe poesii române. Noi am sfătui pe d. Schanz se facă un op însemnat asupra acestei țeri, precum a făcut deja acum 30 de ani, escelintele Neigebauer, p’atunci consul al Prusiei în Bucuresci care ca și Schanz, fu amicul Italiei. Această trebuincioasă întreprindere s’ar realisaⱼ dacă confrații noștri Români i-ar da bravului literat german, d. Schanz, spriginul trebuincios în ast-fel de întreprinderi. D . Schanz se află actualminte în Bucuresci; dânsul fu grav bolnav, acum înse s’a însănătoșat. Amicii sei italiani îi trămit sincerile lor gratulațiuni pentru însănătoșarea sa. Marco Antonio Canini După Șiarul l’Adriatico. * (E le c tor alia.) Comitetul electoral al co- mit. Sibiiului a ținut în 23 Iunie ședință, în care s’au esaminat listele electorale și s’au aflat că sunt bune. Cu privire la disposițiunile articolului de lege 33 din 1874, §§. 43 și 53 s’a decis, ca listele provi- sore, întocmite după cercurile electorale să se espună dela 5 pănă la 25 publicului spre vedere în cance- laria vice-comitelui; ear cele după comune în can- celariile comunale respective și adecă dela 8—12 spre vedere și dela 2—6 d. a. spre copiare. Re- clamațiuni contra listelor se pot face dela 5 pănă la 15 Iulie și observări contra reclamațiunilor pănă la 25 Iulie. Terminele aceste se vor publica, după cum e prescris, în toate comunele. * (Esercițiele trupelor din Transil- vania.) Programa acestor eserciții este uțmătoare: Dela 21 Iunie pănă la 20 Iulie eserciții în bata- lioane; dela 21 Iulie pănă la 9 August în regi- mente; dela 10 pănă la 25 August eserciții mai mari de trupe între Brașov, Sibiiu și Alba-Iulia; dela 2—8 Septemvre manevre în marșuri și cor- puri între Sighișoara și M. Oșorheiu. * (Convocare) învățătorii despărțământului tractual Făgăraș sunt prin aceasta convocați a lua parte la a doua adunare generală tractuală, carea se va ține în 24 Iunie a. c. st. v. în Făgăraș la 10 oare ant. merid. în localul scoalei noastre confesio- nale gr. or. Fiesce care învețătoriu ca membru se se acomodeze dișposițiunilor cuprinse în §. 9. lit. a) și §. 10 lit. a) din statute. — Programa. a) Raportul notariului despre activitatea despărțămân- tului tractual. 6) Raportul cassarului; c) Meditațiuni asupra tractărei „sciințelor naturali¹⁴ în școala populară (fin punct de vedere metodic, disertațiune de Nicolau Aron.