Nr. 65.

Sibiiu, Joi 9/21 Iunie 1883.

Anul XXXI



            TELEGRAFUL ROMAN


Apare Marția, Joia și Sâmbăta.

            ABONAMENTUL
Pentru Slbllo pe an 7 fi., 6 luni 3 fl. 50 cr., 8 luni 1 fl. 75 cr.
Pentru monarchla pe an 8 fl., 6 luni 4 fi-, 8 luni 2 fl
Pentru străinătate pe an 12 fl., 6 luni 6 fl., 8 luni 33.



    Atențiune!

     Timpul reclamărilor electorale au sosit'!
Atragem atențiunea celor ce se cuvine, s6 fie
cu băgare de seamă, ca nici un îndreptățit de
a fi alegător, să nu remână neîntrodus în listele
electorale.


  Nr. 2354. Plen.
Cerculariu
cătră toate oficiile protopresbiterale din
archidiecesa transilvană.
     La 16/28 a lunei curente luniu 1883 se împli-
nesc <Jece ani dela moartea fericitului predecesor al
meu archiepiscop și metropolit Andreiu Baron de
Șaguna, a căruia memoria se păstrează și se va
păstra pentru totdeauna cu pietate în inimile ro-
mânilor ortodocși, cari cunosc și sciu apreția resul-
tatele mari și binefăcătoare ale archipăstoriei feri-
citului.
     Condus de simțul viu al recunoscinței față de
virtuțile sublime și de meritele neșterse ale acestui
mare bărbat, de asemene și de simțul dureros al
perderii mari, ce prin moartea lui avu se o sufere
acum țlece ani biserica și națiunea noastră, — Con-
sistoriul arcbidiecesan află de bine: ca la împlinirea
primului ciclu de ^ece ani dela moartea neuitatului
seu archipăstoriu se-și depună în mod solen tributul
de pietate și recunoscință la însuși mormântul re-
pau satului, adecă în comuna Reșinari.
     Spre scopul acesta Joi la 16/28 luniu a. c. pre-
cis la 10 oare înainte de mea^ă^i, cu ajutoriul lui
Dumnezeu sub conducerea mea personală, în presența
și respective cu asistența întregului personal al con-
sistoriului archidiecesan și al seminariului nostru
Andreian, precum și a altor participanți de toată
starea și etatea, se va celebra în nu i ita comună
Reșinari, la mormântul fericitului predecesor al meu
archiepiscop și metropolit Andreiu un parastas
solen, căruia ii va premerge în oarele dela 8
până la 10 ritualele comune ale ^ilei și anume
sânta liturgie în biserica cea mare de acolo.
     Atrag prin cerculariul acesta atențiunea cleru-
lui și poporului din întreaga archidiecesă la acea-
sta ții de tristă serbare, în acea speranță: că pre-
cum în urma instrucțiunilor date de aicia s’a ur-
mat în cei none ani din urmă, așa și acum la îm-
plinirea unui deceniu dela moartea fericitului, în fie-
care biserică parochială din archidiecesa noastră se

Pentru abonamente și inserțiuni a se adresa la
Admlnbtrațlnnea tipografiei archldleoesaae Sibiia, strada Măcelarilor 47
Corespondențele sunt a se adresa la:
Redacțlunea „Telegrafului Român", strada Măcelarilor Nr. 43.
   Epistole nefrancate se refnsâ. — Articnlii nepcblicsți nn se inapoiară.

se^țină parastas solen pentru odichna aceluiași re-
plusat archiepiscop și metropolit Andreiu, și adecă
decă nu chiar în aniversaria morții, carea în acest
an e o ^i de lucru, negreșit în Dumineca ce va
urma, adecă în 19 luniu vechiu.
      Tot odată me aflu îndemnat a atrage atențiu-
nea publicului nostru bisericesc în special și la acea:
că mult ar contribui la solenitățile parastasului de
șlece ani, care se va celebra Joi în 16/28 luniu a. c.
la mormântul repausatului în comuna Reșinari, decă
clerul și poporul nostru, mai ales înteligința supe-
rioră, și din locuri mai îndepărtate ar participa
la acest parastas într’un numer cât se poate mai
însemnat, ca așa manifestările devoțiunei noastre
față de memoria neuitatului archipăstoriu se fie
deamnă de marele nume al aceluia.
      Oficiile protopresbiteraie sunt poftite a distri-
bui cu posibil a celeritate câte un esemplariu din
acest cerculariu la singuraticele parochii din fractu-
rile lor spre scire și acomodare.
      Sibiiu, din ședința plenară a consistoriului ar-
chidiecesan, ținută la 4 luniu, 1883.
                        Miron Romanul m. p.,
                                archiepiscop.


Cum se face statistica în Ungaria.
     Oameni, cari au avut puțin de a face cu foaia
noastră și îi cunosc și mai puțin atitudinea și con-
duita, întâlnindu-se cu numărul acesta, s’ar pute se
ajungă la credința, că voim se stârnim cu cuvintele
din frunte curiositatea cetitoriului. Nici de cum.
în statul, în care trăim astăzi e și greu a stârni cu-
riositatea prin o întrebare așa de „inofensivă¹¹. Sunt
altele mai grave, care în Ungaria sunt cu putință
și nu mai suprind pe nimenea. N’am avut așa dară
alta de gând, când ne-am pus întrebarea de mai sus,
decât se mai înregistrăm și se mai constatăm un lu-
cru, care nu credem, că se mai înremplă între oameni
civilisați în toată lumea aceasta.
     Este sciut, că la anul 1880 s’a conscris popo-
rațiunea statului unguresc mai în urmă. Este sciut,
că după datele oficiale a le biroului central de
statistică din Budapesta, elementul maghiar este so-
cotit preste 6 milioane și vre-o câteva sute de mii.
     Cu cifra aceasta se face apoi paradă multă. Se
scrie cu toate ocasiunile, că ea îndreptățesce ele-
mentul maghiar, ca, relativ, cel mai numerqs, între
celelalte naționalități conlocuitoare, se aibă condu-
cerea.

IN8ERTIUNILE
          Pentru odată 7 or., — de două ori 12 or., — de trei ori
          15 or. rândul ou litere garmond — 0 timbru de 30 or. pentru
                        âe-oare publicare.



      Cu toate că pentru conducere nu se cere nu-
mai superioritatea numărului, ne îndoim și în veraci-
tatea cifrelor oficiale ale biroului statistic unguresc.
      Avem cuvânt se ne îndoim în sinceritatea da-
telor biroului central statistic și avem cuvânt a
presupune, că cifrele dela nici o poporațiune din
țerile coroanei unguresci nu sunt scrise esact.
      Care este temeiul îndoielilor noastre? Scurt și
precis respundtm la întrebarea aceasta.: Temeiul în-
doielilor noastre este modalitatea, după care s’a făcut
statistica în Ungaria.
      Ar fi prea îngreunător pentru cetitorii unui
țliar a urmări în extenso modalitatea facerei stati-
sticei în Ungaria. Va fi de ajuns pentru un articol
de ^iar un esemplu. Lăsăm apoi pentru acei, ce se
vor interesa și vor voi a urmări cu studiu modali-
tatea aceasta pe teritoriul întreg locuit de români,
dela Tisa pănă la Carpați sau și mai departe, ca pe
basa datelor rectificate se constate numărul popo-
rațiunilor.
      Esemplul îl luăm dintr’un ținut per exscellentiam
românesc, ținut, care într’un comitat, în comitatul
Uniadoarei, întrunesce văile Hațegului, a Mureșului
și Zarandul. Cea dintâiu este leagănul românismu-
lui și al celei dintâiu civilisațiuni în fosta Dacie,
cel din urmă, locul, unde s’au pus la cale (la Cebea
în 1784) cea dintâiu mișcare românească spre a se
da impuls renascerei naționalităței române.
      Comitatul Uniadoarei numera la sfirșitul anu-
lui 1880, 248.464. Dintre aceștia români gr. orien-
tali sunt 177,725, gr. oat. 48.381, la o laltă 226,106
suflete. Restul de alte naționalități, între care și ma-
ghiari, ar fi 22,358 în tot ținutul comitatului.
      Statisticii ex officio fac alte socoteli. După ei
români nu sunt decât 217,414. Ei din cele două
confesiuni deosebesc suma de 8692 pe seama ma-
ghiarilor. Cu alte cuvinte, fac o repartițiune de
procente, care românii din comitatul acesta să o
aducă jertfă elementului domnitor.
      Când s’ar susține, că ici sau colo, se află vre-un
șerb, croat sau rutean, care ar face parte din con-
fesiunile, căror aparțin în comitatul acesta românii,
treacă ducă-se. Atunci s’ar pute deosebi din cifra
de mai sus 5, 10 sau <jli și 100, noi nu ne sgârcim,
căci, har Dlui, n’avem mult, dar tot avem popora-
țiune destulă, ca se nu ne demitem la numărarea
străinilor in șirurile naționalității noastre; însă nu
s’ar pute deosebi preste opt mii de suflete maghiare.
      Ei bine, cum proced domnii, ca se pisce din
poporațiunea română cu miile pe seama elementu-
lui domnitor?


        FOIȚA.

Cristian Waldo
sau
CĂILE NOROCULUI.
Roman de George Sand.
(Tradus de E. B.)
(Urmare).
    „— Scumpul meu Goffredi, îmi (lise el, eu re-
gret, că te părăsesc așa în grabă și întristarea ce o
simți dta, o simt și eu din toată inima. Puținele
^ile, care le-am petrecut împreună, mi-au ajuns a te
cunoasce și a te prețui; însă, dta n’ai să te superi,
nici se pierii curagiul, pentru viitorul Dtale. El va
fi frumos, dacă va fi folositor; căci, ve^li, eu am să-ți
vorbesc într’un limbagiu de tot opus limbagiului la-
mei, a cărui ințeles bun îl vei recunoasce, dacă vei
urma sfaturile mele.
    Alții îți vor țlice: „Jertfește tot ambițiunei“.
Eu îți țlic : „Jertfesce înainte de toate ambițiunea"
precum o înțelege lumea, adecă n’ai grije de bogă-
ții, nici de renume; mergi de a dreptul spre uni-
cul scop, de a lumina pe semenii Dtale, nu împoartă,
în ce condițiune și prin ce mijloc. Toate mijloacele
sunt frumoase și nobile, dacă au scopul acela. Dta
nu ești, decât r     ' eu nu scut, decât un vră-

jitor ! Să ridem de aceasta și se continuăm, fiindcă
marionetele și fantasmagoriile ne servesc spre sco-
puri bune, Ceea ce-ți spun eu acuma, este secretul
de a fi fericit, în toate posițiile vieței. Eu nu cu-
nosc decât două lucruri, și aceste două lucruri nu
fac, decât una și aceeași prescripție; a iubi omeni-
mea și a nu-și da nici de cum samă despre preju-
dețele ei. A desprețul eroarea, înseamnă a prețui
omul, nu e așa? Cu secretul acesta te vei afla pu-
rurea îndestul de avut, și îndestul de vestit. Cât
pentru timpul pierdut, ce-1 regreți Dta, esci destul
de tinăr, ca să 1 recâștigi cu desăvârșire. Și eu am
fost cam frivol, cam van de tinerețele mele, cam în-
fumurat de forța mea. Dară, după ce am risipit, cam
nebunesce partea mea părintească și anii mei ce i fru-
moși, ear’ m’am ridicat, și acum merg. Eu sunt fă-
cut bine și Dta incă. Eu lucrez doue-spre-șlece oare
pe Și și aceasta o poate face ori și cine, care nu este
neputincios sau suferind Aruncă-te în studii și lasă
plăcerea incapabililor. Ei nu o vor afla unde cred,
și Dta o vei afla, unde este, adecă în pacea consci-
inței și în esercițiul facultăților nobile.
     „Apoi, Comus făcu din banii recetei sale două
părți, una mare și una mică: cea mică o opri pen-
tru sine și cea mare o trimise la ospițele orașului.
Eu am fost foarte surprins de simplicitatea și de
veselia, cum întrebuința el banii, ca un om, dedat
a privi aceasta, drept datorință indispensabilă, ce
n’avea se o ascundă, încât era de naturală. Eu m’am

www.digibuc.ro

mustrat pe mine însumi, fiind-că toate ce a Șis și a
făcut aci dl Comus, era învățătura și practica scum-
pilor mei Goffredi. Așa, domnule Goefle a predicat
un escamator ambulant și a isbutit de a converti
pe un improvisator de strade.
     „Noi sosirăm la Paris; călătoria noastră ținuse
trei luni de Șile și eu mi-o amintesc, ca una din fa-
sele cele mai plăcute a vieții mele. Pe drum eu
nu-mi perdusem timpul, eu studiam cu îngrigire,
natura și societatea, îutru cât ele sunt accesibile unui
om, care, fără a fi specialist nu este mai slab la
spirit decât altul. Eu îmi făcusem notițe; eu îmi
închipuiam că în orașul literelor și a artelor nimic
nu mi-ar fi mai ușor, decât a trăi din peana mea, de-
oare ce aveam ceva a spune și simțeam în mine forța
de a o spune.
     „Noi intrarăm îu marele oraș pe timp de toamnă,
posomorit și trist. Eu nu-mi puteam închipui cum
te poți deda la clima aceea și Guido se întrista și
se descuragia dela început, vexând cu ochii. Noi
ne luasem, foarte scump, o cameră mobilată, mică
și miserabilă. Făcurăm ceva toaletă, desfăcurăm tea-
trul și pusem pe burattini într’o ladă încuiată. Noi
voiam se vindem stabilimentul nostru, niscărui sal-
timbanc și nu făceam altceva decât umblam privind
monumentele, spectacolele și curiositățile capitalei
franceze.
(Va urma).



TELEGRAFUL ROMAN.

             Eată vre-o câte-va probe.
             Bărce a mică este o comună curat română.
        Toți locuitorii comunei acesteia sunt gr. or. după
        religiune și npbili, afară de învățătorul dela școala
        de stat, care nu aparține nobilimei. Cu toate ace-
        ste comuna Bărcea mică a trebuit se dea 30 de su-
        flete române pentru maghiari. Așa au „binevoit¹¹
        domnii statistici.
             Almașul sec este locuit numai de români gr.
        or. însă treime se contribue și el la elementul ma-
        ghiar cu 10 suflete.
             Cristurul, fiiind că conține și vre-o trei fa-
        milii române renegate, cari nu sunt de religiunea
        gr. or. a trebuit se contribue pentru elementul ma-
        ghiar cu 45 de suflete.
             Și așa merge mai departe. După cum au fost
        comunele, mai mari sau mai mici, au trebuit să-și
        contribue, care cu 2, 4, 6—8 pănă la 45 și mai
        multe suflete, ca se se împlinească suma de opt mii
        și ceva mai bine de jumătate.
             Dacă așa vor fi urmat fabricanții de statistică
        în toate comitatele, și credem că așa vor fi urmat,
        precum mai credem, că în decursul timpului vom
        mai ave ocasiune se mai vedem, astfel de probe
        atunci nu e mirare că a resultat cifra fictivă de
        peste 6 milioane de maghiari în toată Ungaria și
        Transilvania.
             Numai, întărirea elementului maghiar, pe calea
        aceasta, e foarte problematică. La cea mai mică
        suflare de vânt composiția măestrită cade și se
        spulberă.
SNu vor opri nici căderea, nici spulberarea imagi-
națiunilor statistice, nici chiar esclamațiuni ca a lui
Alesandru Balazs, membru al societăței Kișfaludiane,
care ar vre să cumpere și copii spre a ciopli din ei
maghiari.
             Tratamentul acesta al statisticei in favorul spo-
        rirei elementului maghiar însă naționalitățile n’ar
        trebui să’l scape din vedere. El se fie, din contră,
        un impuls, pe basa datelor, care se pot în ^iua de
        ații erua mai cu inlesnire ca în trecut, a compune
        o statistică, care se ne dea adevărata oglindă a ță-
        rilor unguresci, cel puțin a ținuturilor locuite de
        români.



    Revista politică.

Sibiiu, în 8 Iunie
              Afacerea dela Tisza-Eszlar sau desbaterea
        afacerei se desfășură în public înaintea tribunalului
        reg. din Nyiregyhâza. „Pester Lloyd“, intr’un
        articol de fond, dă afacerei însemnătate politică, pi-
        când că admiterea cestiunei evreesci în Un-
        garia a făcut posibilă scornirea afacerei dela ITisza-
        Eszlâr. Interesant este, că după „P. LI." în Ungaria
        „toată lumea face concesiuni terorismului și neade-
        vărului.® „P. Ll.“ conclude că „dacă (în Ungaria)
        nu va succede suprimarea veleităților teroriscice",
        „în curând se vor găsi și alte cestiuni“, care vor
        pune la   probă edificiul statului, despre      care tot
        „P. LI."           țiice, că nu e încheeat așa de tare și nu este
        așa de solid, ca să supoarte toate agitațiunile.
             „N.  fr. Presșe“, într’un articol   mai   lung, de-
        pinge o            icoană bine colorată despre   impotența    di-
         plomației în cestiunea dunăreană, care, cunoscen-
        du-o guvernul din Bucuresci, va remână neschim-
        bat în atitudinea sa și după eventuala ratificare
        a cestiunei de cătră puterile, care au subscris pro-
        tocolul din Londra.
              Mergerea erudiților maghiari la Paris
        în luna viitoare o esploatează fiarele franceze pen-
        tru a demonstra față cu Germania, cu „aliata
        noastră," care are se ne spriginească contra Rusiei.
              Poate de aceea curtea din Berlin a primit atât
        de cordial în filele din urmă pe principele Bulga-
        riei, protegiatul Rusiei, aliata presumptivă a Franciei.
              în filele aceste a avut loc în Paris un ban-
        chet, la care s’au ridicat toaste pentru înfrățirea
        Franciei cu Italia.



                 Corespondențe particulare

                     ale „Telegrafului Roman¹¹.
            Săliște, 18 Iunie st. n a. c. Ații s’a ținut,
       conform programei publicate, ședința publică aran-
       giată de despărțământul al II-lea (Săliște) al reu-
       niune! învățătorilor români din districtul Sibiiu-
       lui în localitățile scoalei din loc. La ședință a luat
       parte un public număros din loc și giur. Oaspeți
       din Sibiiu încă n’au lipsit; în deosebi a fost bine
       representat comitetul central al Reuniunei.
            Programa a fost bine aleasă, esecutarea ei a
       fost promtă. Materialul cuvântului de deschidere
       și al tractatelor: „Misiunea inteligenței române
       față cu popor" și „Educațiunea în scoală și familie"
       a privit, în general luat, școala în rapoartele ei de-

       osebite cu viața practică și a corespuns în general
       scopului urmărit de Reuniune.
      Ne-ar fi plăcut insă, să vedem precisându-se
mai bine scopul Reuniunilor, dacă era tocmai vorba
de precisare.
      Nu e de ajuns, ca cineva să absolveze oare-
care curs pentru de a fi om de ispravă în sfera sa
de activitate. împregiurările din viața practică,
sub a căror influență avem se trăim, ne arată pas
de pas, că nu e suficientă comoara de cunoscințe, ce
ni-o am câștigat în scoală, și ne îndeamnă să învă-
țăm și se ne apucăm de nou de studiu. Greutățile,
ce le întimpinăm ții de ții ne arată, că și după ce
eșim în viața practică avem să lucrăm sub conduce-
rea noastră la desvoltarea și cultivarea noastră pro-
prie, voind a fi oameni de ispravă.
      Scopul Reuniunilor învețătoresci e în linia primă
a ușuradesvoltarea și cultivarea aceasta,
am țlice ulterioară, și învățătorilor, con-
tribuind unul la desvoltarea și cultiva-
rea celuilalt. Asigurarea spriginului
moral și material, ce compete cu drept
cuvânt în vățătorilo r nu poate fi scopul
principal, ci numai secund ar al Reuniunilor.
      Ne-ar plăce se vedem mai multă modestie și
precauțiune la învățătorii noștri. Nu-i stă bine în-
vețătoriului a se pune pe piedestal de critic aspru,
care nu-i compete. învățătoriul are înalta chemare
a apropia toate elementele, din care se compune
poporul, într’un întreg, ear nu a le opune
pe unul în contra celuilalt. E regretabil a ave
advocați, cari nu fac altceva decât storc nu mai
bani de pe spatele poporului și tind numai într’a-
colo se se înavuțească. Vor fi și de aceștia
nu ne îndoim. Dar frumos e oare, ca pentru
escepțiuni să se arunce cu petrii asupra între-
gului stat advocațial ? Va ave și cealaltă înte-
ligință scăderile sale, dar se vor fi aflând doară
și de acei bărbați înteligenți, cari își împlinesc
cu scumpătate datorințele, ba cari fac pentru po-
por mai mult, de cât se poate pretinde dela ei.
Sunt de acei bărbați înteligenți, cărora nu le face
plăcere, ași trimbița faptele bune față cu poporul
în lumea largă. Sunt bărbați, cari poartă cont de
considerări, pe cari noi mai mici nu le înțelegem,
și de aceea nu se girează înadins de conducători
fără fac cât pot în taină, ca să nu scie stânga, ce
face dreapta. Aceasta trebue să le avem în vedere,
înainte de ce ne esprimăm verdictul asupra inteli-
ginței! Apoi trebue să ne alegem bine locul criti-
cei! Reuniunile nu ne oferă locul potrivit. Poporul
nu cumpănesce lucrul. îi răpesci încrederea, ce o
are într’un om Inteligent, i-ai răpit încrederea în în-
treg corpul inteligent. Consecuințele, la cari te
duce o astfel de procedură, sunt fatale.
      Pe popor trebue să-l înveți a-și sci formula
pretensiunile, se fie consciu de drepturile și de da-
torințele sale; prescurtarea în drepturile sale o bagă
de samă, fără a i-o mai spune, Prin o critică ne-
chipsuită sădesci numai neîncredere în inima lui ac-
cesibilă. Școala are chemarea a nutri și desvolta
succesive consciința poporului. Critica sau chiar cri-
tisarea n’are loc în scoală. învețătoriul să fie în
adevăr învățătoriu cu cuvântul și cu fapta: se fie
model de iubire și de moralitate și religiositate.
Polemia și critica sunt seducătoare, te fac să aluneci
de pe calea cea dreaptă, ceeace învețătoriului nu-i
este permis.
      Cât timp vom ține și va ține lumea la desvolta-
rea istorică, scoalele nu se vor pute emancipa de
biserică. Basa crescerei și prin ea a scoalei, ca insti-
tut de crescere, e moralitatea. Temelia aceasta o
oferă scoalei biserica. Școala datoresce deci recu-
noscință bisericei. Conflictul între învățători și pre-
oți aduce după sine conflictul intre școală și bise-
rică, îndată ce se întărită poporul, care constitue
de fapt aceste două instituțiuni. Se constată un rău
în biserică și și aceea, că răul provine dela preoți?
răul se poate delătura fără sumuțarea poporului.
Un astfel de rău mai ușor îl delăturează învețăto-
riul prin purtarea sa de model.
      Ne bucurăm, vățlând pe învățătorii noștri activi
și serioși, de aceea și recunosceam bucuros prestă-
rile, care îi caractensează de învățători activi și se-
rioși. Disertațiunea „educațiunea în scoală
și familie" a fost bună și întru toate potrivită.
Autorul se vede, că se ocupă cu ale scoalei. Coru-
rile de bărbați arangiate și conduse de dirigentul
d. G. Dima au dat ședinței lustrul.
      Poesiile „Steaua României" de V. Alecsandri și
„Păstoriul" cântate cea dintâi de elevii scoalei de
repetiție din Galeș, a doua de elevii scoalei din Să-
liște au plăcut publicului. Tot asemenea și cele
două poesii declamate.
      Succesul a fost preste tot îmbucurător. Dacă,
precum se vede, nu ne-am putut învoi cu toate, acea-
sta se nu descuragieze pe membrii despărțământu-
lui Săliște a mai arangia ședințe publice. Cu cele

^ise ne-am crezut îndatorați în interesul causei, și o
am făcut „sine ir a et studio. “

Cuvânt de deschidere,
rostit de Nicolau Ivan. învetător în Săliște la ședința
publică a despărțementului Săliște al Reuniunei învă-
țătorilor români gr. or. din adunarea generală dela
18 Iunie a. c.
     Onorată adunare generală! Stimatelor Doamne
și Onorați Domni! între toate instituțiunile, cari
merită să fie un bun comun al tuturor oame-
nilor, școala ocupă locul prim! Este cunoscut,
că nici o ființă nu vine pe lume în stare mai ne-
ajutorată, decât omul. El la prima s’a ivire es-
primă prin plâns simțăminte de durere, cari stâr-
nesc în cei mai de aproape ai sei simțeminte de
compătimire și îi face să’i vină în ajutor. Ajutorul
acesta îl simte omul în toată viața sa.
     Cu toate acestea părinții ca ființe muritoare,
de multe ori îl părăsesc, și omul în starea lui plă-
pândă are lipsă de consângenii săi, cari să-i vină în
ajutor, spre a-i ușura traiul vieței și al face vesel.
     Mai de multe ori însă părinții trăesc, dar parte
din nesciință, parte din comoditate, parte împe-
decați de alte ocupațium, își încredințează ce au
mai scump pe lume, își încredințează crescerea co-
piilor lor altor oameni — și așa se nasce școala, al
cărei conducător este învățătorul.
     Din încredințarea aceasta resultă o mulțime de
drepturi și datorințe reciproce.
     învățătorul, trebue se se armeze cu toate cu-
noscințele necesarii, spre ale pute preda elevului
încredințat conducerii sale.
     El trebue să îmbogățească mintea elevilor sei
cu sciință și cu înțelepciune — și inima lor cu sim-
țăminte bune.
     El trebue să le arete calea, care duce spre fe-
ricire (prin esemplul său. Red.); el se spună că este
o dreptate eternă, care remunerează binele și pe-
depsesce răul.
     El trebue să le pună în o perspectivă clară
faptele protopărinților lor, ca așa să stârnească în
ei amor de patrie și de ori ce instituțiune, care țin-
tesce la fericirea lor.
     El trebue să priveghieze, ca elevii săi să fie
curați, căci curățenia este un mijloc puternic pen-
tru conservarea sănătăței și a întărirei corpului.
     El trebue să apere pe școlarii săi, precum o
mamă bună își apără copii săi.
     în fața acestor mari datorințe ale învățătorilor
resultă pentru ei două drepturi indispensabile și
adecă dreptul de a i se da spriginul moral și ma-
terial.
     Ambe aceste drepturi le reclamăm sus și tare,
le reclamăm în fața lumei, în fața națiunei și în
fața poporului*).
     Eată motivul (nu singurul .însă! Red.) din care
am format Reuniuni, eată causa (? Red.) din care con-
sistoriul nostru a sulevat ideea de a se asocia învă-
țătorii pentru de a-și asigura o posițiune solidă și
deamnă în societate, ca astfel să devină tot atăți
factori însemnați la reînoirea edificiului nostru cul-
tural.
     Devisa noastră va fi sântă!
     Defectele umane ne vor da ocasiune să punem
în lucrare principiile bune.
     Vom priveghia, ca fie-carele să fie la postul său,
ga sentinela, căreia îi este interzis somnul!
     Vom controla (adecă îndrepta ? Red.) faptele fie-
căruia (fără parțialitate), diligința o vom remunera
și spriginî ear’ pre cei slabi de ânger, vom căuta
a-i întări și neputând aceasta, vom căuta ai depărta
din sinul nostru prin mijloacele legale. De ații în-
colo, nu vom mai suferi să conducă orb pe orb,
pentru că atunci am comite păcatul sinuciderei
proprie.
     Reuniunea va combate lenea și egoismul aceste
păcate spurcate spre a nu se respândi și lua dimen-
siuni, ca astfel poporul nostru, dacă va învăța ceva
rău, cel puțin reul acela, să nu-1 învățe dela aceia,
cari au datorința morală de a-i fi binefăcătorul.
     Reuniunea noastră e tânără. Doamnelor si Dom-
nilor ! ea se află la începutul vieței sale, e încă în
fașe — dar Vă asigurăm că, ajungând anii juneței
se va consolida și întări, va cerne prin sita cea
deasă tot ce nu e bun, și astfel plină de viață, —
vărsând binefacerile sale prin membrii sei — la po-
porul nostru va deveni o instituțiune iubită și plă-
cută, ear nu considerată ca o instituțiune conetisi-
toare și neproductivă.
     De astădată vă rog să primiți productele ei și
ale membrilor ei de un modest și sfiicios început —

      *) Cu drept cuvânt 1 Lumea, națiunea și poporul cer
însă ca învățătorii se le reclame acestea nu în „față," ci după
împlinirea consciențioasă a „acestor mari datorințe."
N. Red.

www.digibuc.ro

TELEGRAFUL ROMAN.

261

viitoriul, el este chiemat se vfi dovedească intențiu-
nea, ce o urmărim — și cu acestea am onorul a
declara ședința primă a despărțământului Săliște de
deschisă.



      Deva, la 16 Iunie 1883 st. n. în 27 Maiu a.
c. junimea română din Deva a arangiat o petrecere
de vară în favorul bisericei gr. or. din loc.
      Cu această ocasiune a incurs, parte din prețul
de intrare cu suprasolvirile marinimoase, parte prin
contribuiri benevole și din alte părți, cu totul 228
fl. 92 cr. v. a. din care sumă substragend spesele
obvenite de 71 fl 92 cr. a remas un venit curat
de 157 fl. v. a. care sumă e menită spre continua-
aea lucrului de zidăria la mențiunata biserică.
      Suprasolvirile sunt următoarele: dela D-nii H.
Bermann 1 fl., George Bardoș 3 fl., Ilarion Bantilo-
viciu 30 cr., Iulian Katsinka 60 cr., lusti Moldovan
60 cr., Gustav Frank 60., Szollbsy Imre 20 cr., Un
credincios 60 cr., Francisc Taitschek 20 cr. loan
Ilic 20 cr., Lazâr Farkas 60 cr., loan Moț 60 cr.,
Francisc Gyârfas 60 cr., Gavril Szentivânyi 20 cr.,
Eduard Peschl 60 cr., George Pop 1 fl., Mârkosy
K. 20 cr. Ignaț Imets 60 cr., M. Kenderesi 60 cr.,
Ant. Mihalovits 60 cr., Basiliu Corvinu 40 cr., La-
zar Gyorgy 1 fl., Kiss Albert 60 cr., Miklos Lajos
60 cr., Isaie Moldovan 1 fl., Dr. Lazar Petco 1 fl.,
Frideric Zeitler 60 cr., Seiger jun. 20 cr., Kovâcs
N. 30 cr., Dr. Paul Balogh 60 cr., loan Moga 60 cr.,
Boross Elek 1 fl., A. Olariu 60 cr., loan Lazariciu
1 fl., L F. Nâdasdi 60 cr. loan Papiu 1 fl., Dr. Mi-
klos Horvath 60 cr., A. Risto 1 fl, Ved. S. Laufer
40 cr., L. Oradean 60 cr., P. Cosma 10 cr., Carol
Hidvegi 60 cr., Fr. Planer 60 cr., Griinvald 60 cr.,
Paul Isekutz 40 cr., Reichel 25 cr., I H. Longin
1 fl., Siocander Niculae 20 cr., Lukats Gabor 20 cr.,
Niculae Costea 60 cr., Also Ignatz, ved. 60 cr., A.
Țura 60 cr., A. Szots cr., Carol Kibedi 20 cr., loan
Stoica 1 fl., Fr. Dobai 60., G. Vraciu 60 cr., Nikita
Rotisîu 1 fl., George Nicoară 4 fi. N. N. 20 cr., Na-
lâczi 60 cr., Simion Horvath 2 fl., Antoniu Varadi
1 fl. —
      Din alte părți ni s’a trămis, și anumit din Hu-
nedoara dela dl Avram Pacurariu 1 fl; din Saca-
râmbu, dela Dni P. Piso 1 fl, S. Piso sen. 3 fl. Din
Sibiiu prin p. o.Doamnă loanna Bădilă: dela Maria
Bădilă 1 fl. Maria Hanea 1 fl., Aureliu și Minerva
Brote 2 fl., Eugeniu și Agnes Brote 2 fl., losephina
Răcuciu 1 fl., P. Cosma 1 fl., Sylvia Barcian 1 fl.,
Anna Moga 1 fl., George Dima 1 fl., Petru Drăgiciu
1 fl., Maria Cosma 1 fl., I. G. Barițiu 1 fl., A. Siulutiu
1 fl., Irene Trombițașiu 1 fl., O. Rusu 1 fl., Br. Popp
1 fl. Maria Roșea 1 fl., Radu Bălaș 1 fl., Elena
Popescu 1 fl., Elena Măcelariu 2 fl., V. Roman 2 fl.,
Dela Si m er ia N. Sinc’a 1 fl., Din Zarand pnn p. o.
Dnul Francisc Ulain: dela F. Ulain 3 fl., A. Karâcson,
1 fl., I. Pataki 1 fi., I. Kormendi 50 cr., I. Porsch
50., C. Costi 1 fl., V. Damian 2 fl., N. Fugata 1 fl.,
I. Cutean 50 cr. George Bogdan 40 cr.' G. Părău 1 fl.,
S. Piso 1 fl. L. Brâdi 1 fl., Sacarian 50 cr., Dionisiu
N. 1 fl., P. Truția 1 fl., T. Papp 1 fl, S. Borfa 40 cr.,
Oblt. Cucu 1 fl., I. Stoica 50 cr., I. Bubenik 1 fl.,
I. Adamoviciu 50 cr., P. Gligor 1 fl., I. Tisu 50 cr.,
A. Zeik 50 cr., Onițiu 50 cr., I. Russu 50 cr.
      Comitetul arangiatori cuitând astfel sumele-
de suprasolviri, și contribuiri marinimmoase, își
ține de cea mai sîntă datorie a mulțămi, mult st.
Dni și Doamne pentru benevolele ajutoare destinate
întru înfrumtiețarea casei Domnului, precum și celor-
lalți p. t. participanți la aceea petrecere, cari cu
presenția lor ne-a onorat; ceea ce ne rogămu a fi
luat la cunoscință.
Pentru Comitetul arangiatoriu:
Alesandru L. Hossu. Alesandru Moldovan.



     Rădăuți în 15 Iunie 1883. în „Zeitschrift f.
d. osterr. Gymn. 1883. II Heft pag. 139 se încheie
recensiunea gramaticei lui Pumnul, revăzut® de D.
Isopescul, cu următorul pasagiu: „Eine schlechte
Grammatik muss in den Mittelschulen der Bukowina
um so verderblicher wirken, als hier der arg ver-
nachlâssigte rumănische Sprachunterricht sich in den
aeltensten Făiien în den fiănden eines Fachmannes
befindet, da ein solcher gegenwărtig fur jede Mit-
telschule nicht aufzutreiben ist. Und wenn das
Vorwort der neuen Auflage von einer ganzen Com-
mission von Czernowitzer Fachmânnern spricht, so
haben die gemeinten Fachmânner ihre Fachstudien
wohl nur in der Schule der lieben Mutter absolviert.
Andere Keuntnisse im Rumaenischen, als die ihnen
dort beigebrachten, besitzen sie leider nicht.“ (O
gramatică rea în scoalele secundare din Bucovina
trebue se aibă efect cu atât mai stricăcios, cu cât
aici instrucțiunea în limba română, negleasă cu to-
tul, în cașurile cele mai rari se află în mânile unui
specialist, de oare ce în timpul de față atare om nu
se găcesce și dacă prefața unei edițiuni noue amin-


  tesce de o comisiune întreagă de specialiști Cernău-
țeni, specialiștii aceia au terminat studiile lor spe-
ciale de bunăseamă numai în școala mamei lor iu-
' bite. Durere, alte cuuoscințe în româneasca, afară
de cele ce li s’au dat acolo nu au.)
       Constatăm și noi cu durere, cumcă învățămân-
 tul limbei românesci e foartb negrigit în scoalele
 mijlocie de aici din țeară, deși cei ce-1 dau sunt
 români de origine.
       Nepăsarea lor se arată marcat in doue moduri
 mai ântâiu ei înșiși, ca profesori, nu frequentează
 oarele învățământului, cum se cade, absentând cu to-
 tul sau propunând numai câte o jumătate de oară,
 ba adeseori stând în scoală chiar numai un
 pătrariu de oară. Când absentează, lasă studen-
 ții în clasă, ca să facă nebunii, sau i lasă să easă
 din clasă, însă așa ca să nu simțească directorul.
 Apoi deși propun ceva, propun fără metodă și fără
 sistem; încât bieții studenți nu profită nimica.
       Cine nu vede, câtă demoralisare resultă din
 astfel de purtare?
       Studenții, în loc să se deprindă a iubi limba mai-
 cei, a o scrie și a o vorbi bine, se învață a o des-
 prețul !
       Dară vorbind la drept profesorii aceia n’au, de
 unde propune ceva de „Doamne-ajută“, fiindcă pe’de
 o parte limbă românească, ce o sciu și o vorbesc
 ei, e limba nemțită, eară pe de altă parte nu-și bat
 capul a se profunda în studiul limbei românesci și
 al literaturei ei, încât li se poate aplica cuvintele
 recensentelui cu dreptul: „specialiștii aceia au ter-
 minat studiile lor speciale de bună seamă numai în
 școala mamei lor iubite. Durere, alte cuuoscințe în
 româneasca, afară de cele ce li s’au dat acolo, nu au.“
       Noi le scriem acestea nu cu scop de înegrire,
 ci voim să constătăm și noi o stare de lucruri foarte
 tristă și daunoasă pentru românismul din Bucovina
 și urmează imperios, că cei ce sunt chemați să o
 remedieze. în genere dorim, ca să nu fim asurziți
 cu vorbe multe și late, ci să vedem fapte salutari.



   Projectul de lege pentru scoalele medii.
       în cele de pănă acum am publicat desbaterea
  asupra acestui project de lege în corpurile legisla-
  tive ale Ungariei. Cetitorii noștri cunosc toate de-
  taiurile, prin cari au trecut acest project de lege,
  cunosc și atitudinea bisericei noastre față cu pro-
  jectul. în cele următoare vom reproduce tecstul
  projectului, devenit deja lege, după cum e primit de
  casa magnaților.
  Project de lege, despre scoalele medie și despre
             cualificarea profesorilor acelora.’
Capitolul I.
Organismul scoalelor medii.
       §       . 1. Sub scoalele medii se înțeleg în acest project
 gimnasiile și scoalele reale.
       Problema gimnasiului și a scoalei reale este a ajuta
  pe junime la o cultură generală mai înaltă și de a o pre-
  găti la cualificarea cunoscințelor mai înalte.
       Gimnasiul desleagă această problemă cu ajutoriul în-
  vățăturilor umanistice în toată direcțiunea, și mai ales cu
  a învățăturilor vechi clasice, școala reală prin predarea mai
  ales a limbilor moderne, a matematicei și a sciințelor na-
  turale.
       §       . 2. Atât gimnasiul, cât și școala reală are 8 clase,
 cu tot atâtea cursuri anuale.
       Escepțional se pot înființa și institute necomplete
  (§. 54) la nici un cas înse nu se pot înființa institute cu
  mai puțin de 4 classe.
       (Modificarea Esc. Sale Miron Romanul: *) Escep-
  țional se pot înființa și institute necomplete (§. 54) respec-
  tive se pot susținea; la nici un cas înse nu se pot înființa
  institute cu mai puțin de 4 clase).
       Fără cele patru clase inferioan înființarea și susține-
  rea claselor superioare nu se poate permite.
       Institutele, cari sânta se înființa din nou, se pot orga-
  nisa dela prima clasă începend gradat; aceste (ătmenetileg)
  pot fi cu una, doue, trei sau patru clase, însă cel puțin
  pănă la patru clase trebue se se întâmple continuativ din
  an în an.
       §             . 3. Obiectele ordinare de învățământ în gimnasiu:
      a)        religiunea și morala;


       *) Când s’a publicat desbaterea asupra §. 2 ne având (|iarlul steno-
  grafie al casei magnaților, am urmat numai fiarelor din capitală. Acuma
  lăsăm se urmeze la acest loc motivele Escelunției Sale P. archiepiscop și
  metropolit Miron Romanul: La §. 2. propun ca în a doua alineă după
  parantesă se se intercaleze: „respective se pot susțink\:“
       Această modificare o voiu motiva pe scurt. Este lucru sciut că în
  patrie sfint mai multe gimnasii cu 4 classe, a căror esistință în interesul
  desvoltărei publice e foarte de lipsă. Dacă nu se vor intercala în lege cu-
  vintele propuse de mine, gimnasiile cu 4 classe de astăzi î n înțelesul strîns
  al legei sfint a se sista, căci esistință lor nu este asigurată micăiri în pro-
  iect. Din aceste motive mi recomand propunerea.
       Trefort Agoston, min stru de culte și instrucțiune publică :
       Dacă e permis a se înființa gimnasii cu 4 classe urmează de sine
că cele de pănă acuma cu 4 classe se pot susținâ. Aceasta e evident
din contecstul projectului. Me rog se remănă tecstul Original. Române
tecstul              www.digibuc.ro

      b)       limba maghiară și istoria literaturei ei; afară de
aceea în institutele, în cari limba de propunere nu este
cea maghiară limba de propunere a institutului și istoria li.
teraturei ei.
      c)       limba și literatura latină.
      d)       limba și literatura germană.
      e)       limba și literatura grecă.
     (M        odificarea Esc. Sale Miron Romanul;
     e)       cea mai întrebuințată limbă din provincie, fi litera-
tura ei dacă ia n’ar fi cea maghiară sau germană.)
     f)        geografie.
     g)       istoria Ungariei.
     h)       istoria universală.
     i)       precunoscințe filosofice (psichologie și logică).
     k)       matematică.
     I)       istoria năturală.
     m)        fisică și chemie.
     n)       geometria descriptivă.
     o)       caligrafie.
     p)        gimnastică cu privire la esercițiele militare.
      Obiectele ordinare în scoalele reale:
     a)       religiunea și morala.
     b)       limba maghiară și istoria literaturei ei; afară de
     aceea în institutele, la cari limba de propunere nu este cea
     maghiară, limba institutului și istoria literaturei ei.
     c)       limba și literatura germană.
      (Modificarea Esc. Sale Miron Romanul: între
c) și d) o nouă alinee: cea mai întrebuințată limbă din pro-
vincie, dacă ea nu este maghiavă sau germană).
     d)       limba franceză.
     e) precunoscințe filosofice (logică și psichologie.)
     fi) geografie.
     g)       istoria Ungariei.
     h)       istoria universală.
     i)       matematică.
     k)       istoriă naturală și geologie
     l)       Fisică.
     m)        Chemie.
     n)       desemnul geom. descriptive.
     o)       Desemnul liber.
     p)        Caligrafia.
     q)       gimnastică, cu privire Ia esercițiele militare.
     §       . 5. Dela învățarea obiectelor ordinarea nu se poate
dispensa; escepțiune se face din defecte corporale la gim-
nastică, Ia geometria descriptivă (partea technică) și la ca-
ligrafie.
      Dispensarea o dă la raportul corpului profesoral mi-
nistrul de culte și instrucțiune publică, respective autorita-
tea supremă a respectivului institut.
     §       . 6 în'planul de învățământ se va statorii dacă afară
de obiectele ordinare e a se propune și altele ca estraor-
dinare. (Va urma.)

    Varietăți.

     *        (Neplăceri pe calea ferată.) Călâtore-
sce omul jumătate Europa, și nu întâmpină atâtea
neplăceri, câte i se pot întâmpla în Ardeal, în o că-
letorie de câteva chilometri. Era me^ul nopții; în
Alba-Iulia trenul avea să aștepte 15 minute. Pasa-
gerii se îmbulzeau la cassă după bilete. Amploia-
tul de cassă cu o stângăcie obositoare împărția bi-
lete, tândălind cu fie-care persoană câte 3 minute.
Mai mult înse batea la ochi dărjitatea și îngâmfa-
rea, cu care tracta pe pasageri, ca și când ar fi fă-
cut o grație specială cu fie-care. Am fost martor
când pe un pasager, ce voia a’și cumpăra bilet pe
classa a H a, îl îndrumă cu un „kerem“ restit, ce
semăna a „teremtette“, a merge pe cealaltă parte a
cere biletul ■— măcar că la alți doi înainte deduse
biletul pe partea, unde se afla întâiu; în fine acel
pasager trebui de nou a se întoarce pe partea, unde
fusese, și unde amploiatul continuă a da bilete. Aci
după mai multe repețite „kerem,“ ce trebui se le
mai audă dela amploiat — abia putu se capete bi-
letul cerut și presupus de classa a Il-a — care în
cupeu se adeveri, că este de classa a IlI-a. Aci noue
neplăceri. La stațiunea procsimă trebui te fie pre-
gătit la aceeași manevră pănă a’și scoate o cartă
pentru completarea clasei III la II — ori dacă nu,
poftim a că le t ori pe classa a IlI-a. Cu totul altfel
aflăm pe amploiații în țerile culte. Acolo atnploia-
ții arată cultură prin purtarea lor, și află omul O
mulțămire in prevenirea amploiaților.
    * (Mulțămită publică) aduce subscrisul con-
fraților p. t. dd Niculae Mircea adm. prot. 2 -fl.,
Ioane Brotea paroch 1 fl., Ioane Popescu înv. 40 cr.
Nicolau Brotea econ. 10 cr. N. Fontână 20 cr. So-
froniu Roșea paroch 1 fl., Comuna Ungra 1 fl. 10 cr.
loan Suciu paroch 50 cr., cu totul 6 fl. 30 cr., carii
cu privire la starea ce i a causat un toc îngrozi-
toriu, prefăcând în cenușe toată averea, încât este
astăzi remas pe uliță, au concurs cu ajutoriul lor
creștinesc.
      Velțiu 17 Iunie 1883.
Vasilie Isailă m. p.,
paroch gr. or.

262

TELEGRAFUL ROMAN.

Afacerea dela Tisza - Eszlar.
     Foaiei „Fuggetlenseg" i se comunică protocoalele
de fasionare luate cu Moriț Scharf. Din protocoalele
acestea reproducem și noi după numita foaie urmă-
toarele :
       Depunerea întâia a lui Moriț Scharf.
     La Nr. 129|1882 al protocolului de fasionare
luat de judele investigătoriu dela tribunalul din Nyi-
regy-haza la 20 Maiu 1882 în Tisza Eszlar.
     Moriț Scharfneagă a fi_cunoscut pe Eszter Soly-
mosi și a sci ceva despre modul, cum a dispărut.
Atâta scie: în 1 Aprile 1882 (într’o Sâmbătă) și-au
ales evreii din Eszlar un șechter. Locul alegerei
a fost Ujfalu, în casa lui lacob Siiszmann. Și ace-
stea însă le scie Scharf numai dela tată-seu. în
Sâmbăta numită s’au dus evreii în templu între 8—9
și s’au reîntors cătra 10 oare. După amea^i s’au
dus earăși în templu pe la 6 oare și s’au re’ntors
după 3 pătrare de oară.
     La 8 oare a aprins Moriț însuși luminile în
templu, căci au venit lacob Lichtmann, lacob Ro-
mer, losif Einhorn și lacob Siiszmann, s’au dus în
templu și au remas acolo pănă pe la 10 oare. Moriț
Scharf a ascultat, fîindu-i interzisă intrarea în tem-
plu, la ușe din curiositate. Asemenea și mama ace-
stuia. Lui Moriț i se pare, că bărbații numiți se
certau, obiectul certei nu-i este întru toate cu-
noscut. Asemenea lucrul nu s’a mai întâmplat de
altcum nici odată de 4 ani încoace, de când tatăl lui
Moriț e servitor al templului. Se pare, că se tracta
despre vânzarea de rachiu.
     Protocolul s’a cetit, verificat și subscris. D. u.
s. Moriț Scharf m. p. losif Bary m. p. jude investi-
gător, Coloman Peczely m. p. cancelist.
     Cu datul de 21 Maiu, 11 oare sara, scrie can-
celietul Coloman Peczely judelui înyestigătoriu Bary,
că Moriț Scharf s’a insinuat de bună voie, spre
a depune și că ar fi depus lucruri de tot intere-
sante. în urma acestei scrieri s’a ordonat imediat
investigațiune.
     Notițele notariului judiciar, Peczely,
referit or iu la depunerile lui Moriț
Scharf înainte de sosirea judelui înves-
ti g ătoriu.
     Prea onoratului Domn losif Bary, jude învesti-
gător al Tribunalului reg. ung. din Tisza Ezlar,
foarte grabnic.
     „ Ester Solymosi a venit Sâmbătă pe la 12
oare, în drumul seu cătră casă dela Eszlar Satu-vechiu
(Altdo.rf), la casa părinților mei; tata o a invitat
in casă, ca se ia sfeșnicul de pe masă. Ester Soly-
mosi avea pe cap, când a intrat cu tatăl meu în
casă, naframă cam purtată de coloare albă, ear după
grumazi o năframă de coloare roșie; ea purta un
fel de frigiuri de coloare albă și un roc femeesc de
coloare— dacă îmi aduc bine aminte —vânetă. Cum
că pe fata o a chemat Ester Solymosi o sciu de acolo,
că tatăl meu o a strigat ^icendui: Ester. Stăpâna fe-
tei a fost muierea lui Andreiu Huri, căci întrebând-o
mama, la cine locuesce, ea a respuns cu numele, că lo-
cuesce la muierea lui Andreiu Huri. La față areta Es-
ter Solymosi mai așa ca sora sa, Sofia Solymosi. Ester
Solymosi așe^ă la cererea tatălui sfesnicile așa, pe
cum le luă de pe masa noastră pe șifon. După ce
s’a coborît fata de pe scaun, se trimise din templu
un cerșitor evreu spre a o chema acolo. Cerșitorul
evreu prinse pe fata de mână și insistă să-i urmeze
în templu, in tinda templului apucă cerșitoriul
evreu pe fată și o aruncă la pământ. Fata începu
să se vaiete și să strige. Șechterii din Teglaș și
Tarczal, cari erau deja de față trântiră fata la pă-
ment, ear șechterul ce venise din T. Lok acum șe-
chter în Tisza-Eszlâr cu numele Solomon Schwarz
tăia gâtul fetei și prinse sângele într’un blid roșu

de păment; sângele îl vărsă, după ce se umpluse
blidul, într’o oală.
      Eu n’am fost în templu sub decursul acestora,
ci m’am uitat de afară prin borta cheiei dela ușa
templului. Tata n’a fost de față, ci a fost în casa
noastră. După-ce au dus pe fata în templu,
au încuiat ușatemplului pe dinlăutru. în
templu au mai fost de față afară de cei numiți mai
sus : Samuil L u s t i g, Avram B r a u n, Lazar
Weisstein și Avram I u n g e r. Pe fată o
desbrăcaseră pănă la cămașă înainte de a-i tăia
șechterul gâtul; fata era desculță. După ce nu
se mai mișcă fata, îi legară grumazii cu o rîză și o
îmbrăcară eară. Șechterii ținură fata, cerșitoriul
evreu o desbrăca; după ce a murit, a îmbrăcato ea-
răși cerșitoriul evreu. După ce s’au întâmplat ace-
stea, m’am dus la tata și la mama în casa noastră și
le-am povestit, că au omorît pe fata; mama me opri
a mai spune cuiva ceva din cele ve^ute. La între-
barea lui Retsky: Scie tatăl tău, că pe fată o au
omorît? a respuns Scharf: Densul o scie, căci eu i-am
spus că pe fată o au omorît. „Acestea le-am
depus fără nici o silă.¹¹ Moriț Scharf m. p.
      Moriț Scharf a fost ascultat după aceasta la
22 Maiu la 1 '/₄ oară după me^ul nopții în Nagyfalu
în casa comisariului de siguranță Andreiu Retsky din
partea judelui investigator. Protocolul luat sună astfel:
      — Ai cunoscut D ta pe Ester, fata muierei lui
I loan Solymosi? Dacă da, spune-mi cum era.
      — Eu cunosceam pe Ester Solymosy din vă-
zute, înse numai așa, că sciam, că e fata lui Soly-
mosy. Pe fata cea mai mare, pe Sofia o cunosceam
bine. Ea locuia în timpul din urmă la Hermann
Rosenberg, înainte de aceea la Albert Papp și se
obicinuia a cerceta pe tatăl meu, care e pantofariu.
Pe sora cea mai tineră o cunosceam numai din vă-
zute, ea era mai așa, ca sora cea mai mai mare,
era înse ceva mai mică de stat.
      — Cum era îmbrăcată atunci Ester, și avea
ceva în mână, când a întrat în casă?
      — Ea avea pe cap o năframă albă purtată, la
grumazi o năframă roșietică, purta nesce frigiuri
deschise și un roc venăi. în mână ținea o năframă
vechie galbină, în care se afla, precum am obser-
vat, după ce a pus’o pe masă, un fel de peatră de
văpsit. Tata o întreba, unde a fost și ce duce în
năframă. Ea răspunse, că a fost în bolta lui Kohl-
mayer, trimisă fiind de muierea lui Andreiu Huri,
la care servia, ca se aducă văpseală:
      — Au cunoscut părinții D tale pe Ester?
      — Ei o au cunoscut, căci o strigară atunci pe
nume. De acolo am sciut și eu, că o chiamă Ester.
      Pănă atunci sciam numai atâta, că e fata mu-
ierei lui Solymosi și sora Sofiei și că servesce la
a lui Huri.
      — Ce se întâmpla cu Ester în Sâmbăta aceea,
în care veni în casa tatălui D-Tale?
      — La rugarea tatălui meu luă sfesnicile de masă
și le puse, după ce se sui pe un scaun, peșifoneriu.
      — Cine se afla pe atunci în casă?
      — Tata, mama, fratele meu mai mic Șamu,
sora mea cea mai mică Rozei și eu.
     — Ce se întâmplă mai departe cu Ester?
      — După ce au așezat cele 5 sfeșnice pe șifo
neriu, intra în casă un cerșitoriu evreu, care venise
la noi încă în $iua premergătoare cu două cerșitoare
și cu un băiat în etate de 2—3 ani și râmase la
noi dimpreună cu aceștia pănă Duminecă dimineața.
Cum l’a chiemat pe cerșitoriu, nu sciu, sciu numai
atâta, că a venit din Lok, era de statură înaltă,
purta barbă neagră și era brunet. Acesta ^ise
cătră Ester să meargă cu el în Sinagogă. Ne pi-
când Ester ba, cerșitoriul o prinse de mână și o
duse din casa noastră.

     — Ați urmărit D-Voastră, D-Ta și părinții
D-Tale pe cerșitoriu?
     — Părinții mei au remas în casă, eu însâ am
urmărit pe cerșitoriu și l’am vă<jut intrând cu Ester
în Sinagogă. După cât-va timp au^ii vaete în Si-
nagogă, amjii strigând de dohe sau trei ori după
ajutor, așa ca și când ar fi strigat cine va: „Aju-
toriu, oameni buni!¹¹ Atunci me repezii la ușa dela
Sinagogă, aceasta era înse încuiată. Me uitaiu
pe borta cheiei și, fiindcă cheia nu era în zar,
observaiu, că Ester zace la păment în camașă, pe
când hainele îi erau pe masă. Șechterii streini din
Teglaș și Marczali și cerșitoriul ținură pe fata apă-
sată la păment și șechterul nostru de acum, Solomon
Schwarz, îi tăia gâtul cu un cuțit, care era ceva mai
lung și cu mult mai lat ca un cuțit obicinuit de masă.
     Acesta făcu o tăiătură la grumazi. Șechterii
străini și cerșitorul ridicară pe fată în sus, Solomon
Schwarz, ținu unul după altul doue blide sângerate
sub capul ei. în blidele acestea a curs sângele, pe
care-1 versară mai târziu într’o oală. Apoi îmbră-
cară pe fată eară. Pănă ce o îmbrăcară mai veniră
încă alți patru evrei din internul Sinagogei. Samuil
Lustig, Avram Breuer, Lazar Weisstein și Adolf
Jiinger și se așezară giur impregiurul corpului fetei.
Atunci mă dusei în casă și povestii părinților mei
despre cele ce am vetjut. Aceștia s’au fost așezat
tocmai la masă și au fost început să mânce. După ce
începusem să povestesc, îmi <jise mama, să tac.
     — Te-ai mai dus Dta după aceea în Sinagogă?
     — Nu, eu am mâncat de prânziți cu părinții
mei, pănăce cam după o oară veni cerșitoriul evreu
din sinagogă și îmi 4’⁸e) ⁸$ încuiu ușa. Eu eșiiu
afară și vă^ui, cum se îndepărtară șechterii din Te-
glaș și din Tarczal și Solomon Schwarz cu ceilalți
patru evrei. Eu aflai cheia în tindă și fără a me
uita în interiorul sinagogei eșii afară încuind ușa
din afară. în tindă numai ve^ui corpul lui Ester,
nu ve^ui nici urmă de sânge.
     — Unde ai dus DTa apoi cheia?
     — în casă și o acățaiu de cuiu.
     — Cât timp a stat cheia acolo?
     — Pănă la 5 oare d. p. atunci eară am des-
cuiat ușa. Mai întâiu veniră cei trei șechteri și
fostul Șechter Emanuil Taub, Herman Rosenberg și
lacob Suszman. Mai târ<jiu veniră și alții, de acă-
ror nume nu-mi mai aduc aminte.
     — Unde au ascuns cadavrul lui Ester?¹
     Aceasta nu o sciu.
     —' De ce nu le-ai spus D-ta acestea la prima
Dtale ascultare ?
     — M’am temut, că tata me va alunga apoi
din casă.
     — Ce te-a îndemnat pe Dta eri, când ai venit
cu comisariul de siguranță și cu un alt domn în
Nagyfalu, se depui? Te-a amenințat cineva sau
doară te a silit cineva?
     — Nu m’a amenințat și nu m’a silit nimenea,
ci după cină era, când îmi ^.iseră domnul comisa-
riu de siguranță și celalalt domn, că le pare reu,
că eu am se vin în temniță, se spun numai adevă-
rul și nici mie, nici tatălui meu nu se va întâmpla
nimica. Eu mi am tras sama și m’am decis se spun,
de bună voie adevărul. Aceasta o am și făcut.
     Se cetesce, verifică și subscrie.
  Moriț Scharf m. p.                 losif Bary m. p.
jude investigator.

             Loterie.             
    Sâmbătă 16 Iunie n. 1883.     
Timișoara:   55   24   26   6   59
Viena:      68   60   42  40   87 
    Mercuri 20 Iunie n. 1883.     
 Briin:       69   11   51   9 IO 

  Nr. 146.              [426] 2-3
CONCURS.
    Pentru întregirea parochiei de a
III-a clasă Bățălariucu filia Bre-
tea română în protopresbiteratul
gr. or. al Hațegului, se escrie a doua
oară concurs cu terminul de 30 ^ile
dela prima publicare în „Telegraful
Roman."
Emolumentele sunt:
   ajDelaparochia Bățălariu:
    1.     Folosirea a l^ jug. păment
arătoriu și fenaț.
    2.     Dela fle-care fum de casă —
în număr de 70 fumuri câte o fer-
delă, — mesură de 30 litre cucuruz
sfărmit în boambe.
    3.     Dela fîe-care fum de casă: o
ții de lucru.

Redactor răspunzător Nicolau Cristea.

www.digibuc.ro

Editura și

    4        Stolele statorite în Sinodul pa-
rochial la 23 Maiu 1882.
    b) Dela filia Bretea română:
     5.       Folosirea cimiteriului și 400
stângini cuadrați păment arătoriu.
     6.       Dela fie care fum de casă tn
numer de 40 fumuri, câte una ferdelă
de 30 litre, cucuruz sfărmit în boambe.
     7.       Dela fie-care fum de casă câte
o ții de lucru.
     8.       Stolele îndatinate, statorite în
sinodul parochial la 30 Maiu 1882.
     Doritorii de a ocupa acest post au
a’și așterne suplicile lor instruite con-
form prescriselor statutului organic și
ale regulamentului pentru parochii
pănă la terminul sus amintit.
     Hațeg, 27 Maiu 1883.
în conțelegere cu comitetul parochial.
loan Batiu m. p.,
protopresbiter.

Nr. 583.                 [425] 2-3

        Anuneiu.

    Uuni iu 30 Iulie a. c. st. nou
la 9 Oare din di se va esarânda pe calea
licitațiunei moara alodială cu 6 petri
pe timp de 3 ani începând din 1 Octom-
vre 1883 pănă Ia 30 Septemvre 1886
și dreptul de crâjmărit pe 6 ani în-
cepând din 1 Ianuarie 1881 pănă la
ultima Deeemvre 1889 in cancelaria
comunală, loco Lanerem.
    Punctele de licitare se pot ceti în
oarele de cancelarie în cancelaria comunală.
    Lanerem în 12 Iunie 1883.
Primăria comunală.


Publicare de licitațiune.
    Vineri iu 23 Iunie 1883 di-
mineața la 10 oare se vor vinde lici-
tando în casa de sub Nr. 25 strada Urezului
cuptoare, uși bune de întrebuințat,
ferești, zaruri.        [427] 1—1


        „Furnica"

cassă de economii
in Făgăraș.
     După ce în adunarea generală consti-
tuantă diu 15 Iunie a. c. sau votat statutele
societății spre ași pută societatea începe
activitatea, sânt provocați prin aceasta Domnii
acționari, ca în termin de 30 de tțile
dela adunarea generală, adecă pănă la 14
Iulie a. c. st. nou se binevoiască a plăti
a doua rată cu câte 2O°l₀ de fie-care acți-
une, la mâna Domnului cassar, Niculae
Cosgarea în Făgăraș.
     Făgăraș, 16 Iunie 1883.
Aesandru Micu m. p., Ilariu Duvlea m. p.
      președinte.
                Niculae Cosgaria m. p.,
  [428] 1-1           cassar.

tipariul tipografiei archidiecesane.