Nr, 64, Sibiiu, Sâmbătă 4/16 Iunie 1883. Anul XXXI TELEGRAFUL ROMAK Apare Marția, Joia și Sâmbăta. ABO NAMENTUL Pentru SlblIn pe an 7 fl., 6 luni 8 fi. 50 er., 8 Inni 1 fl. 75 or. Pentru monarohle pe an 8 fl., 6 luni 4 fl., 3 luni 2 fl Pentru străinătate pe an 12 fl., 6 luni 6 fl., 3 luni Bfl. Pentru abonamente și inserțiuni a se adresa la Admlnlstrațlunea tipografiei archldieoesane âibiiu, strada Măcelarilor 47 Corespondențele sânt a se adresa la*. Redaoțlunea „Telegrafului Român", strada Măcelarilor Nr. 43. Epistole nefrancate se refusă. — Articulii nepublicați nu se inapoiază. IN8ERTIUNILE Pentru odată 7 er., — de două ori 12 er., — de trei ori 15 er. rftndul ou litere garmond — ți timbru de 30 er. pentru fie-care publicare. Din causa ss. Serbători a le Rosalielor Nrul cel mai de aproape va apare Joi în 9 Iunie. Atențiune! Timpul reclamărilor electorale au sosit! Atragem atențiunea celor ce se cuvine, să fie cu băgare de seamă, ca nici un îndreptățit de a fi alegător, să nu remână neîntrodus în listele electorale. Sibiiu, 3 Iunie 1883. Sunt tocmai optsprezece secoli și jumătate, după socotelile obicinuite, de când ni se spune prin sânta scriptură, că apostolii luminați de spiritul sânt vor- biau în diverse limbi, ca se fie pricepuți de toate neamurile. Provedința dar prin diversitatea limbilor a voit se esopereze unitatea credinței, a simțămin- telor și prin aceste buna voire între toți oamenii. Dacă politicii maghiari erau umbriți de darul acest dZeesc, armonia între popoarele de pe terito- riul unguresc prindea rădăcini de mult; căci po- poarele deși vorbiau limbi diverse, fiind nejignite în folosirea limbei lor, puteau fijunite în simțământul: că toate au găsit de o potrivă o patrie ocrotitoare și o patrie, în care fiecine se poate desvolta după fasonul seu. Și patria atunci era binecuvântată, și prospera, precum a prosperat creștinismul, propagat de o mână de oameni simpli, plini de zel și bunăvoință, fără de cugete reservate de aservire, ci voind, ca in tot su- fletul să se poată așeZa, după cum cântă biserica creștină a resăritului, „împăratul ceresc, mângăitoriul, spiritul adevărului". Domnii politici unguresci însă nu vor să scie de aceste; ei vor cu puterea să unifice, nu simțămin- tele ccmpatrioților, ci limba. Ei vor, ca toate limbile câte s’au vorbit de mii de ani în țeară să înceteze și se se contopească în a lor în cea maghiară. Cu alte cuvinte, ei vor prin unificarea limbei în chipul arătat, se isgonească pe celelalte limbi și uită că prin atitudinea aceasta seamănă ura și discordia între cetățenii aceluiași stat. Nu ne putem închipui, pentru ce dânșii, cari se țin, că sunt oameni luminați și au cunoștință de lume nu văd sau nu vor să vadă, ce se întâmplă în Elveția și în Belgiu, unde naționalități de origine diversă pot trăi în armonie, și ce e mai mult pros- perează, încât alte comuniuni politice mai mari mai puternice, decât ele, caută cu ochi râvnitori asupra lor. Ungaria la porțile orientului, legată politicesce de Austria și prin aceasta indirect de Germania, ar fi putut și ar pute fi țeara cea mai fericită de pe fața pământului, dacă conducătorii ei scieau mulțămi popoarăle nemaghiare. De o parte Germania cea puternică ar fi devenit o adevărată spriginitoare a statului unguresc, dacă ar fi văZut că fragmentele de poporațiune germană pot trăi nejignite în Unga- garia. România și toate popoarele din peninsula balca- nică puteau fi morahcesce cucerite chiar, dacă fie care vedeau, cum frații lor de un sânge pot prospera în sinul ei. Și maghiarii cu toate aceste nu perdeau nimic din vrednicia și din rangul lor între celelalte naționalități. împregiurările politice, interne și esterne, de pănă acum, i-au favorit atât de mult, în cât, dacă pricepeau ei misiunea lor cea adevărată și erau ei inițiatorii unei atari politice, puteau fi sti- mați nu numai acasă, ci și în străinătate, departe preste limitele statului și monarchiei. Dar dacă politicii maghiari n’au simțul pentru o politică sănătoasă corespunZetoare secuiului, în care trăim, corespunzătoare ideilor desvoltate, cari își fac drumul, cruciș și curmeZiș prin Europa, nu ne putem lăsa și noi de perit. Având noi vederi mai clare și mai nebântuite de sumeția unei domi- națiuni preste alții cu ori ce preț, încât ne permit puterile, să stăruim noi pentru promovarea armoniei între popoare și pentru promovarea prosperărei inte- lectuale, morale și materiale a tuturor locuitorilor din țeară. Spre sfârșitul acesta însă e de lipsă, ca înainte de toate între noi românii împăratul ceresc, spiri- tul adevărului să’și fie aflat locașul. Nu odată, de sute de mii de ori am repețit, că nu ne seim prețui puterile noastre; că noi sau le lă- săm să se ruginească prin pasivitate și indolență trândavă, sau ce e și mai reu, divisândune, le lăsăm să le esploateze alții, în paguba noastră. Un popor compact, cum sunt românii: dela Car- pații marmatici pănă la fruntaria sârbească și aproape dela țermul stâng al Tisei pănă la crestele Carpa- ților despre România, împestrițat, pe ici pe colea, cu o diaspora de diverse limbi, maghiari, nemți, evrei, armeni, țigani, care toți la olaltă nu fac nici a pa- tra parte, din câți suntem noi — trebue să cântă- rească mai pault în politica statului decât a cântărit pănă acum. Dar ce să facem ca să cântărim? Văieratul nu duce la scop. Inspirați de spiritul de viață făcătoriu al ordi- nei pururea să ne punem pe lucru. Cu cât guvernanții caută să ne ângusteze spațiul politic prin legi asupri- toare, cu atât mai vârtos noi să apelăm la dreptatea călcată în picioare și cu atât mai vârtos să pretindem aerul libertății, fără de care este cu neputință ori ce esistență vie politică. Dreptul întrebuințărei limbei la justiție ’și ad- ministrațiune este un ce, pe lângă care trebue se stăruim ca pe lângă pânea noastră cea de toate Zi“ lele din „Tatăl nostru." Este un princip în legile unguresci dela 1868, pe care românii ar fi trebuit și ar trebui să’l es- ploateze mai mult, principiul respectărei limbilor nemaghiare în municipii. Principiul acesta în loc a se lărgi în decursul timpului s’a ângustat. Fiindcă este urmă de el în legislațiunea ungu- rească, să folosim ocasiunea. Să arătăm Zi de Z’ lumei și celor ce în favorul unor tendențe șovinistice ângu- stează și sluțesc acest princip, cum acești din urmă își bat joc de sânțenia dreptății; dar de altă parte se căutăm și modalitatea, prin care se eșim, acum sau mai încolo, din impasul de a ne trezi într’o bună dimineață nomoliți, încât să nu ne mai putem clăti din loc. Să căutăm, ca administrațiunea, justiția și in- strucțiunea să nu devină în cele din urmă numai și numai institute pentru a învăța limba maghiară. Spre sfârșitul acesta să nu încetăm nici pe un mo- ment de a stărui, ca toate aceste să fie instituțiuni comune ale tuturor locuitorilor în favorul ordinei publice, a dreptății și a culturei. Limba noastră națională, nu pentru ca să o în- vețe și alții, ci pentru că românii, cari fiind români se servesc de ea, numai așa pot fi părtași de bu- nătatea instituțiunilor amintite ca cetățeni ai statului, să stăruim, ca să fie statornic într’odusă în oficiile respective. Limba noastră națională, care este limba unei poporațiuni de trei milioane, fiind că, pe basa principiilor legilor fundamentale unguresci este în- dreptățită în viața statului, trebue lucrat ca din partea statului să fie spriginită cu institute elemen- tare, secundare și chiar cu de cele înalte. Guvernul își bate capul, unde să înființeze a treia universitate. Pentru ce nu ar pretinde româ- nii, a doua naționalitate după maghiari, ca în sinul lor statul se ridice o universitate, în care chiar și maghiarii, cari au să funcționeze pentru români, ar ave beneficiul că ar pută învăța bine o limbă, cu care ar pute face serviții statului, administrând, mânuind justiția etc. în sinul unei poporațiuni, care FOITA. Cristian Waldo sau CĂILE NOROCULUI. Roman de George Sand. (Tradus de E. B.) (Urmare). VI. După câte-va momente de odihnă Cristiano, care-1 vom numi de aci încolo Cristian, continua istorisirea sa în terminii următori: „Dară să nu-mi uit a-ți spune, ce întâmplare interesantă m’a împăcat pentru vre o câte-va ZU® cu profesiunea unui artist ambulant. Adecă întâl- nirea cu un bărbat foarte estraordinar, care este și de present în Paris într’o posiție foarte cinstită, a cărui nume va fi ajuns negreșit și pănă la D-voa- stră. Este vorba de Filip Ledru numit Comus. — Da, răspunse dl Goefle, am văZut din jur- nalul meu sciențific, că prestidigitatorul acesta abil a fost un fisic toarte mare, și că espenențele sale, asupra magnetului a îmbogățit sciința cu instru- mente nouă de o perfecțiune rară. Așa-i? — Așa, domnule Goefle. Dl Comus fu numit profesorul copiilor Franciei: el a desemnat carte nautice, după un sistem nou, care este resultatul unor lucrări imense întreprinse la porunca regelui; el a furnisit esemplare manus- cripte a cartelor sale nautice dlui dela Părouse. In sfârșit în tjiua, în care l’am întâlnit pe stradă, dând publicului spectacolul unui erudit sârman, care re- spândesce instrucția sub formă de întreținere, el a câștigat repede, stima generală, favorul miniștrilor și mijloacele de a aplica fructele înaltelor sale cu- noscințe la resultate mari. „Din întâmplare, am întâlnit dară pe vestitul Comus, nu tocmai în piața publică din Lyon, ci în- tr’un local destinat diverselor representații de „ope- ranți-ambulanți“ pe care fie-care dintre noi voia să-l închirieze pe socoteala sa. Dedat la maniere ridi- cole și grosolane din partea concurenților mei, eu m’am ținut ca totdeauna în reservă, pre când Comus mă agrăî mai ântâiu cu maniere, a căror farmec și distincție mă suprinse. El era un bărbat de vr’o trei-Zeci și cinci de ani, de statură foarte frumoasă, puternic la trup și la spirit, agil și ușor în toate miș- cările sale și plăcut la vorbă, in sfârșit una din acele ființe, minunat înzestrate, care trebue să easă din obscuritate. El se informă asupra indu- striei mele și părea uimit, că sunt în destul de instruit de a mă pute întreține cu densul. Eu i-am lămurit împregiurările, în care mă aflam și noi ne făcurăm amici. „După ce a asistat la representația noastră, oe-i făcu multă plăcere, el ne a invitat a asista la a sa, din care eu am tras mult folos; căci el scia multe secrete, cari aparțineau lui, și cari nu sunt altceva decât o aplicație, între o mie de invențiuni, de o rară importanță. El voia să-mi esplice secretele aceste, și, aflându-mă îndestul de capabil, îmi pro- puse a-1 însoți în călătoriile sale. Eu am refusat cu părere de rău și cu nedrept: cu părere de rău, pentru că Comus era din oamenii cei mai buni, cei mai desinteresați și cei mai simpatici, cari i am cu- noscut vr’odată; cu nedrept, pentru că acest fisic ambulant, trebuia să-și găsească cât de curând un post, demn de marele sale talente. Eu jurasem lui Massarelli a nu-1 părăsi și el n’avea nici o aplecare spre sciință. „Deși n’am tras avantage materiale din întâlni- rea aceasta, ea totuși mi s’a făcut așa de folositoare, din punct de vedere moral, încât voiu binecuvânta pururea cerul, că mi o a dat. Trebue să-ți resum, cât se poate de scurt povețele, care, bărbatul acela escelent și abil a binevoit a mi le da în mod ve- sel, prietinos și fără pedanterie, în decursul unei cine frugale, ce ne împreună în cârcimă, în mijlocul lăZilor cu bagagiul nostru: în Ziua următoare noi ne-am despărțit. (Vft urina.) www.digibuc.ro 256 TELEGRAFUL ROMAN. de dragul limbei maghiare nu se poate pune pe studii filosofice negligându-și pânea de toate filele. Ar mai fi multe de ^is în direcțiunea aceasta, dar nu putem se intrăm în toate detaiurile vieței unui popor, pentru ca să arătăm special, ce trebue făcut, ca se urnim carul din nomolul, în care tot mai mult se afundă. Jos cu indolența și cu vaetele negative și pa- sive. Trebue să ne formulăm pretensiunile noastre mai positiv și mai hotărît ca pănă acum și în chipul acesta se ne afirmăm ca un popor cu deplină con- sciințâ despre valoarea noastră. Nu le va plăce dlor șoviniști, dar poate că mai târziu ei înșiși vor țlice, că bine au făcut ro- mânii; sau dacă vor fi de tot împetriți, atunci noi nu vom ave nici cea mai puțină mustrare de cu- get, că nu ne-am fi împlinit datoria de cetățeni con- sciențioși și tot odată de iubitori ai promovărei bi- nelui comun, care nu se basează pe stearpa domi- națiune forțată a unei limbi, ci pe basa unităței sen- timentelor adevărat patriotice. Noi n’am forțat nimic, ba nici n’am pretins mai mult decât se poate pe basa principiilor de drept depuse chiar și în legile unguresci. Vor forța ma- ghiarii înșiși o cestiune română? Revista politică. Sibiin, in 3 Iunie Cislaitania ar fi ajuns așa dară, mulțămită șo; vinsmului polon, la o cestiune ruteană. Gestiune¹ acesteia, după cum vom vede îndată nu’i lipsesce nici actualitatea, nici ascuțișul. Foile rutene din Lemberg publică o provocare a comitetului central electoral al rutenilor, prin care invită pe toți con- naționalii la o conferență si în care se cuprind gravaminele rutenilor. Eată provocarea; „Fraților! Alegerile s’au terminat; între 151 de deputați pentru dieta Galiției sunt numai nouă de- putați ruteni. Represehtanții noștri nu vor fi în stare să facă propuneri sau interpelațiuni indepen- dente. Dieta va desbate și asupra afacerilor, cari ne privesc și pe noi, dară fără de con- cursul nostru. De aceea în nădejdea dietei nu ne putem lăsa; este dar de lipsă, ca să îngrigim noi de noi. Trebue să ne adunăm, pentru ca să mântuim naționalitatea ruteană de totala nimicire. Pe lângă toate condițiunile favorabile noi sără- cim ; pe lângă toi scutul bisericei noastre prin legi și bule, un atentat fără de Dumnezeu, de mâni profane, este îndreptat contra esistenții ei, contra obiceiurilor noastre, rituale și contra sân- țeniei sărbătorilor noastre. Egalita- tea noastră în privința drepturilor încă este ga- rantată prin legi cardinale și totuși nu sunt rare întâmplările, că drepturile noastre cele mai sânte se suprimă. Purtăm sarcini mari pentru ca să avem representanțe cercuale și scoli; sciți însă cu toții ce foloase avem noi din toate aceste. 'Cu toată libertatea electorală în principiu, represen- tanții noștri cei adevărați se împuținează neîncetat, prin ce firesce că trebue să pătimească și posițiunea poporului nostru. Astfel de stare este și în paguba țerei. Toate aceste ne constring acum se cumpănim situațiunea noastră afară de dietă și să luăm hotă- rîre asupra situațiune’ noastre. Ne este permis a ne pronunța, sus și tare în adunări publice, că ce nedreptate ni se face și ce dorim noi dela guvern Este o datorință sântă a face întrebuințare de drep- tul acesta: nefolosindu-ne de acest drept am comite păcat, sinucidere." Provocarea aceasta, $ice „Deutsche Ztg.“, n’are lipsă de comentar. Organul șoviniștilor poloni trece preste ea (ca și șoviniștii maghiari Red. „Tel. Rom.“) picând că conducătorii rutenilor simt ^agitatori" și vorbind de „agitațiuni revoluționare". Dar cu toate aceste fapta nu se mai poate face nefâcută, că poporul rutean a dovedit credință cătră monarchie în «filele cele mai grele, și că nu este în interesul Austriei a cultiva o cestiune ruteană. Desbaterea asupra projeetului de lege pentru scoale! e secundare în casa mag- naților. Ședința din 4 Maia, 1883. (încheere). Notariul Zichy F. LajOS, conte, cetesce §. 54. care se primesce fără modificări. PreSidentul: suspend ședința pentru câte-va minute. (După pausă.) Notariul Zichy F. Lajos, conte, cetesce titlul ca- pitolului III, care se și primesce. Se cetesce §. 55. Miron Romanul: Nu se provede în project, că la cas de lipsă, confesiunile nefiind în stare a sus- ține din mijloace proprii gimnasii sau scoale reale cu condițiunile unei scoale publice, se poată insti- tui scoală privată; despre aceasta, după cum Jic, nu se face nici o îngngire, și aceasta pentru unele biserici e cestiune de viață, și adecă pentru cele, cari din causa sărăciei nu pot înființa și susține scoale publice provă(lute cu toate recerințele. în interesul acelora propun, se se enuncie în acest §. că și confesiunile sunt îndreptățite a înființa și sus- ține scoale private. Propunerea mea este următoa- rea: întreg tecstul §-fului se fie următoriul: „Con- fesiunile, corporațiunile și singuraticii pe lungă observarea prescriptelor §fului 2. din această lege pot înființa și susțină gimnasii, scoale reala privata, asemenea și insti- tute private de crescere provedute cu astfel de cursuri, dacă conducerea lor o vor concrede imediatei conduceri a persoanelor provedute cu diplomă de profesor pentru ase- menea cursuri, sau dacă acele persoane sunt cualificate în sensul prerogativelor escepționale cuprinse în §. 29 al acestei legi* Celelalte părți ale §-fului remân afară, respective se suscep în un §. următoriu. (Confer. §. 57 modif.) Motivarea adaosului e de prisos, căci el se motivează dela sine. Trefort Agoston, ministru de culte și instrucți- une: Nu înțeleg rațiunea acestei modificări, căci con- fesiunile sunt îndreptățite se înființeze institute pu- blice, pentru ce se înființeze private. Condițiunile înființărei scoalelor private sunt mai grele, căci pe când în singuraticele clase din scoalele publice pot fi 60 de elevi, în cele private nu pot fi decât numai 30. Și apoi membrii con- fesiunilor formând corporațiune pot înființa institute private, dacă împlinesc condițiunile. Nu aflu rațiu- nea, pentru ce să fie îndreptățite confesiunile de a înființa scoale private. Dacă confesiunile sunt în- dreptățite se înființeze scoale publice, și dacă ele și le pot înzestra din destul, pănă o pot face aceasta, rămâne starea interimală; se înțelege, li se detrage dreptul de publicitate prin aceea, că nu pot face esamen de maturitate, ci respectivii elevi au a de- pune esamenul de maturitate la o altă scoală pu- blică. Nu se restrinse deci confesiunile dela înfiin- țarea de scoale private, dacă formează ele corpora- țiune. Dintr’altele observ, că asemenea scoale private pot da ansă la multe abusuri. Mă rog să se susțină tecstul original. (Aprobări.) PreSidentul: Ne fiind propunerea spriginită, re- mâne tecstul. Notariul Zichy F. Lajos, conte, cetesce §§. 56, 58, 59, cari se primesce fără modificări. Se cetesce §. 60. Rudnyănsky Josef Br. Comisia de trei propune la acesl §. modificarea stilară. în rândurile 2 și 4 din acest §. în locul cuvintelor „scoale primare⁸ să se pună „scoale mai înalte". (Aprobări.) Trefort Agoston, ministru de culte și instruc- țiune : Espresiunea aceasta e cu mult mai corectă și cea originală poate da ușor ansă la neînțelegeri. Primesc modificarea. Miron Romanul, metropolit: Spre a evita ori ce interpretare falsă doară ar fi mai corect, dacă în lo- cul cuvântului „magyar* s’ar pune „patriotic* Trefort Agoston, ministru de culte și instrucțiune: Universitatea patriotică este universitate ma- ghiară. ^(A mi bazai egyttem, a magyar egyetem.) (Aprobări. Strigări: Se rămână tecstul.) PreSidentul. Nefiind propunerea spriginită, ră- mâne tecstul. Notariul Zichy F. LajOS, conte, cetesce §§. 61 — 69, cari se primesc fără modificări. Miron Romanul. După aceștia recomând urmă- toriul §. nou: (Cetesce.) Spre scopul cualificărei profesorilor aplicabili esclusiv numai la scoalele lor medii, confesiunile conform usului de pănă acuma pot norma însele comisiuni esaminătoare; înse disposițiile cuprinse in §§. precedenți (61—69) au valoare și pen- tru ei. Trefort Agoston, ministru de culte și instruc- țiune : Domnilor magnați, acest §. este atât de esen- țial, încât rămânând el afară, întreg pro- jectul n’are nici un sens. Miron Romanul: Nu propun să se lase afară. Trefort AgOStOn, ministru de culte și instruc- țiune: Tocmai atâta ar însemna, dacă s’ar permite confesiunilor, ca ele să poată avea comisie esamină- toare separată. Aceasta nu o pretind catolicii, nu protestanții, cu toate că ei au puteri didactice și sunt în stare de a pute întreprinde așa ceva. Nu cred că Escelenția Ta ești în stare se faci așa ceva. Miron Romanul, Noi greco-orientalii am avut, și avem și acum o asemenea comisiune pentru esami- narea și cualificarea profesorilor. Nu poftesc nimic nou, voesc numai, ca se se susțină practica de pănă acum. Biserica greco-orientală au avut dreptul 57, acesta și nu cunosc causa, pentru care i se ia acum această facultate. Czirâky Jănos, conte: Ași vrea să liniscesc pe Escelenția Sa. Eu cred că prin aceste disposiții — nu este eschis, ca acei indivizi să mai fie esami- nați prin o altă comisiune. Nu eschide, <^ic, ca încă o altă comisiune să esamineze pe persoanele respec- tive, dacă ele sunt în stare să propună obiectele recerute. Aceasta nu eschide posibilitatea unei ase- menea comisiuni și numai la consensul ei se declară verificarea. Trefort Agoston, ministru de culte și instruc- țiune: în aceasta ’și află espresiunea dreptul de suprainspecțiune al statului, fără de el statul n’are garanție, că scoalele sunt provă^ute cu puteri di- dactice suficiente. Notariul Zichy F. LajOS, conte, cetesce §. 70, care se primesce fără observare. Se cetesce §. 71. Notariul Rudnyânszky Josef Br. Pentru marea acurateță comeiunea de trei propune, ca prima ali- neă din §.71 să se modifice astfel: cele romano- catolice, stătătoare sub imediata conducere a mini- strului de culte și instrucțiune, asemenea toate ce- lelalte, cu . cari esistă pănă acum etc." Trefort Agoston, ministru de culte și instruc- țiune : Tecstul e destul de clar și nu dă ansă la interpretațiuni false. Rămâne tecstul. §§. 72, 73 și 74. se primesc fără modificări. Se votează asupra projectului în întreg cuprin- sul lui și cu o majoritate însemnată se primesce. Politica colonială a Franciei, și presa en- gleză. piarului „Le Nord" i se scrie din Londra cu data de 29 Maiu: După cum trebuea să se înțeleagă, politica co- lonială a guvernului francez întălnesce în Anglia o oposiție de altmintrelea mai de temut decât întreita alianță, care mai la urmă nu este decât constatarea oficială a isolărei Franciei. Ostilitatea Germaniei, a Austro-Ungariei și a Ita- liei este o eventualitate problematică, cea a Marei- Britanii este de astăzi chiar un fapt patent. Cabi- netul Ferry, de nu ar fi orbit printr’un optimism de neertat, ar fi trebuit să înfățișeze urmările ace- stui antagonism fatal înainte de a se angagia în ca- lea anexărilor din Orient. Jurnalele engleze au re- petat destul de des : că condițiunea sine qua non a înțelegerei cordiale dintre cele două puteri occiden- tale este, ca Francia să’și mărginească ambițiunea sa întru ași recâștiga înalta sa posițiune pe continent, evitând cu îngrigire de a se pune în concurență cu Marea-Britanie, în celelalte părți ale lumei. Deci întrevenirea Franciei în Tonking și atitu- dinea sa în Madagascar sunt manifestări, cari, după Englezi constitue violațiunea tratatului tacit, ce se imaginează a fi încheiat cu vecinii lor de peste La Manche. De aici, pănă la un conflict diplomatic, nu este decât un pas și observațiunile adresate de „Times" cabinetului francez dau temerea, că acest pas să nu fie grabnic trecut. După prevederile înfricoșate, vine amenințarea de abia deghizată. La început englezii se mulțămeau ași exprima îndoeli asupra putinței Franciei de a fonda și a ex- ploata colonii nouă. Nici nu se lua în serios în- cercările de întindere ale republicei franceze. Prin- cipalele organe ale presei britanice stăruiau cu ușu- rință asupra puținei speranțe de isbândă a politicei colonială a guvernului Franciei. La ce i ar slugi ocu- parea Madagascarului, unde Francia nu va pute trimite nici odată coloniști, unde frigurile ar țleciui sărmanii săi soldați. Pentru care scop să se necă- jească atât pentru a pune un picior în Tonkin, sci- indu se bine, că comerciul englez singur va câștiga din sacrificiele impuse Franciei? Republica are ea forța de a întreprinde un răsboiu contra Chinei, care nu ar întârzia de a lua apărarea vasalului seu, împăratul din Anam? Francia nu poate visa se co- tropească China, unica sa acțiune ar fi de a bloca porturile Imperiului pentru a tăia comunicarea vic- tualelor la curtea din Pekin. Dar urmările unei asemenea măsuri s’ar simți preste tot locul, unde sunt consumatori de cei și mai cu samă în Anglia și Statele Unite. Englezii și Americanii vor fi deci mediocru dispuși a recunoasce blocul ca efectiv și ei vor face totul, ce li va sta prin putință pentru al face ilusoriu. Francia este în putere de a înfrunta greutățile internaționale, ce ar resulta din prinderea și condemnarea navelor engleze și americane ce ar fi încercat să violeze blocul? Aceste considerațiuni arată măsura simpatiei, ce politica colonială a Franciei inspiră Englezilor, chiar înaintea catastrofei, ce obligă pe guvernul fran- cez de a sili desuodămentul. www.digibuc.ro TELEGRAFUL ROMAN. 257 Francia trecând de limită, presa britanică a re- curs la înfricoșarea brutală. Ea se grăbește de a informa pe francezi, că curtea din Peking este gata a intra în luptă și că în cas de nevoie Marea Bri- tanie va sci a brava limitele viitoarei sfere de influ- ență a Franciei în extremul Orient. Fără îndoeală, nu lordul Granville vorbesce ast- fel, dacă nu ș’ar pute face cineva iius'une asupra întinderei sentimentului anti-francez, a cărui ecou se fac jurnalele din Londra. Vălul de fățărnicie, care de treizeci de ani înveluea relațiunile între cele două puteri occidentale, se găsesce de odată rupt și poate pentru totdeauna. Aici esistă pentru Francia un învățământ, din care un viitor guvern va sci se tragă profit. Pu- blicul francez trebue acum să înțeleagă, pentru ce opiniunea britanică împinge Republica de a se afirma pe continent. Condițiunea sine qua non, ce am semnalat’o nu este o simplă împărțire de influență, după cum o prepuneau de bună voe oare care organe franceze. Dacă englezii recomandă Republicei franceze o „politică de concentrațiune“ în Europa, este că ei sciu, cumcă această politică, manifestându-se prin preparative militare, ar crea o încordare permanentă în raporturile Franciei cu puterile vecine, și ar face-o absolut nevătămătoare în alte părți ale lumei. „Pact. Social". Cuvintele Regelui României la presenta- rea răspunsului Senatului. Domnule președinte! Domnilor senatori! Pri- mesc cu o deosebită satisfacțiune simțămintele de iubire și de devotament, ce înaltul corp al Senatu- lui îmi esprimă prin adresa sa. Sunt fericit a vede deplinul acord, ce domnesce între Senat și guvernul Meu, căci numai prin uni- rea puterilor statului, o națiune se întăresce și’și asigură progresele viitoare. Concentrând toată cugetarea și voința noastră spre un singur și același scop, binele țârei, vom ajunge cu siguranță a înlătura ori-ce dificultate și a deslega toate cestiunile, ce se înfățoșează activi- tăței naționale. Pe această cale vom păși cu siguranță spre o desvoltare liniscită și pacinică. Vă mulțâmesc încă odată pentru bunele urări și asigurările sincere ce’mi dați pentru Mine, pen- tru dinastie și pentru viitoriul scumpei noastre Ro- mânii. Programa pentru serbarea Inaugurărei Statuei lui Ștefan cel Mare în Iași la 5 Iu- nie 1883. Mâne se începe serbarea, inaugurărei a cărei pro- gramă după fiarele bucurescene este: I. Șiua de 5 Iunie, la revărsatul zorilor, va fi salutată prin 21 tunuri. II. M. S. Regele va porni dela palat spre a asista la ser- vițiul divin dela Metropolie la oarele 10 ¹/₄. La oara 1 7^, Maiestatea Sa va asculta rugăciunea, ce se va face în biserica St. Nicolae Domnesc. III. La oara P/nLP- S. S. Metropolitul Moldovei și Suceavei, încungiurat de înaltul cler, va face un servițiu divin pentru sânțirea apei pe estrada ridicată lângă Statuă, la care vor asista delegațiunile: a) Corpurilor legiuitoare; 6) înaltelor curți de cassațiune și de computuri; c) Consilielor județene, comunei Capitalei, comunelor de reședință și a comunelor din localitățile, unde au urmat bătăile cele mai însemnate ale lui Ștefan cei Mare : d) Corpurilor armatei; e) Academiei române ; /) Universităților din Bucuresci și Iași; IV. Pornirea Majestăței Sale pentru a asista la cere- monia inaugurărei Statuei va fi anunțată prin 21 Tunuri. La sosire M. S. Regele va fi întâmpinat de I. P, S. S. Metropolitul, de domnii miniștri și de comitetul Statuei, ear corul mitropolitan va cânta imnul sosirei. Majestatea Sa, încungiurat de domnii miniștri, de comitetul Statuei și de casa Sa militară, va lua loc pe estrada regală. V. Servițiul divin terminat, musicele vor intona rugă- ciunea militară, în sunetul tobelor. VI. M. S. Regele va da semnalul desvelirei Statuei. Vil. în momentul desvălirei I. P. S. S. Metropolitul va stropi Statua cu agiasmă; trupele vor presenta armele, musicele vor cânta imnul, 21 tunuri vor face cunoscut acest moment solemn. VIII. Discursurile vor ave loc în ordinele următoare. 1. Primarul urbei Iași ; 2. Delegațiunea Corpurilor legiuitoare; 3. Președintele academiei ; 4. Delegatul universităților; După aceasta se vor depune coroanele. IX M. S. Regele va lua loc înaintea Statuei și va or- dona defilarea delegaților scoalelor și a armatei. X. Seara cetatea va fi luminată și focuri de artificii vor avâ loc. XI. în ^iua de 6 Iunie, la oarele....... pe platuol Copou, la poligonul de tir, M. S. Regele va distribui premiile concursului general de tragere la țintă. La 6 oare sara se va da banchetul în onoarea delega- ților, la care Maiestatea Sa va bine voi a lua parte. Seara musicele vor cânta pe piețele și în grădinele publice, XII. în preziua serbărei va avâ loc: 1. Primirea delegaților la gară de cătră primărie; 2. O conferență istorică asupra lui Ștefan cel Mare, ținută la universitate de cătră unul din profesorii univer- sităței. 3. Retragerea cu facle dinaintea palatului regal, per- curgend sdradele până la Statuă, — și Concerte în grădi- nile publice. Varietăți. * Dl căpitan Șaguna a plecat Joi cu trenul de dimineață la Bucuresci. * (Quod differtul non affertur.) în biserică numâ- rul 7 joacă mare rolă, 7 taine, 7 păcate de moarte, 7 fapte ale milei trupeșei, 7 ale milei duhovnicești în 7 țlile s’a făcut lumea, și cam tot a șeptea ții se întâmplă odăvania (încheiere). Ca sâ dăm adever Re- dactorilor români, cari numesc țliariul nostru „fliar clericale" ne punem pe teren bisericesc și la a 7 ții țliua odăvaniei ne dăm seamă despre escursia de Sâmbăta trecută, arangiată de „Reuniunea română de cântări din Sibiiu." Programa s’a esecutat în tocmai cu unica es- cepțiune, că la 6 oare corul reuniunei la dorința publicului a repetat mai multe piese anunțate în programă. Jocul a durat pănă pe întunerec, și s’a jucat cu o însuflețire și nimo ne mai obicinuit în Sibiiu Public a fost foarte mult și cu plăcere înregi străm la acest loc, că și domnul căpitan „Șaguna" și soția a fost martor activ al petrecerei românești de Sâmbătă. Noi, românii de sub coroana Șanțului Ștefan avem puține dile de veselie, înse când ne veselim ne veselim românesce. Dăm sbor liber inimei noa- stre, care în veci nu ne-a dus la rătăcire. * (Postai) Oficiul postai din Vâlcele (Elopa- tac) își începe activitatea cu 1 Iulie a. c. Dela da- tul acesta va întră numitul oficiu în legătură po- ștală prin cursurile trăsurilor și cariolelor poștale instituite între gara dela Feldioarași între Sepsi- St. Georg. Cursul cu cariola va sta în legătură în calea sa preste Feldioara cu poștele mobile Buda- pesta — Brașov Nr. XVI. și Brașov — Budapesta Nr. XV., ear cursul cu trăsura cu trenurile iuți Bu- dapesta — Predeal Nr. 201 respective 202. Ordinea cursurilor poștei cu cariola e următoarea: Pleacă: din Feldioara la 9 oare --- min. a. m. Ajunge: în Vâlcele „ 10 „ 20 „ „ Plâacă: din Vâlcele „ 10 „ 25 „ „ Ajunge: în Se ps i - S t. Geor g „11 „ 35 „ „ Pleacă: din Sepsi-St.-Georg „ 3 „ 30 „ d. a. Ajunge: în Vâlcele „4n40„ „ Pleacă: din Vâlcele „ 4 „ 45 „ „ Ajunge. înFoldioara „6„ 5 „ „ Ordinea poștei cu trăsura Pleacă: din Sepai-St.-Georg la 11 oare 30 min. a. m. Ajunge: în V ă 1 c e 1 e n 12 . „ 40 „ la a. Pleacă: din Vâlcele „ 12 „ 45 „ „ Ajunge: în Feldioara „ 2 „ 5 „ d. a. Pleacă: din Feldioara „ 2 „ 50 „ „ Ajunge: în Vâlcele „ 4 „ 10 „ „ Pleacă: din Vâlcele „ 4 „ 15 „ „ Ajunge: în Sepsi-St.-Georg „ 5 „ 25 „ „ Aceste se aduc la cunoștință publică Sibiiu, 30 Maiu 1883 Directorul de postă ung. reg. Folert m. p. * (Necrolog.) Ne împlinim o tristă datorință, pe care ne-ar fi plăcut se nu ni se dea ocasiune au face. Ne împlinim o neplăcută datorință anunțând trecerea din vieață a neobositului cultivator al mu- sicei naționale, Ciprian G. Porumbescu. Noi, românii am perdut foarte mult prin moar- tea lui Porumbescu, urmată așa pe neașteptate, căci dela talentul și diligența lui așteptam roade îmbel- șugate pre ințelinatul câmp al musicei noastre na- ționale. Ciprian Porumbescu după absolvarea stu- dielor sale filosofice la la universitatea din Viena s’a aplicat ca profesor de musică la gimnasiul nostru din Brașov, fiind tot odată și conducetoriul corului vocal dela biserica sântului Nicolae din Brașov. Ac- tivitatea lui era nemărginită și după cum ne asi- gură foștii sei colegi, doară aceasta a fost causa cea mai de aproape a trecerei lui așa de timpurie. Atacat la pept în earna anului scolastic cu- rente s’a dus în Italia nordică spre a-și repara să- nătatea, înse toate înzadar, căci în 25 Maiu. st. v. și-a dat nobilul suflet în mânile creatoriului sub îngrigirile aurorei sale și a încărunțitului taică, în casa părintească — Stupea în Bucovina. în suferințe mari și la grele nevoi ne cade bi- ne, dacă vedem că se află oameni, cari împart cu noi durerea. Regretăm perderea tânărului Porumbe- scu, o regretăm din inimă, și mai tare o regretăm cei ce lam cunoscut în persoană, căci seim ce am perdut. Primească P. Iracliu Porumbescu și sora răposatului sincera noastră condolență pentru per- derea ce au suferit, și dacă condolență noastră i va pute încât-va mângâia, primească-o ca ultimul tribut pentru răposatul. * (Convocare). Toți P. T. domni membrii ai „Casinei inteligenței române din Oreștie și giur" se convoacă la o ședință generală, ce se va ține Sâmbătă în 23 Iunie st. n. a. c. la 2 oare d. a. în localitatea casinei. Obiectul de pertractat este : mo- dificarea statutelor societății de lectură în înțelesul ordinațiunei ministeriale Nr. 19094 ex 1883. Oreștie 11 Iunie 1883. N. Herlea, Samuil Pop, notariu. viee-președ. ad-hoc * (Societatea de lectură) a stud. rom. dela gimnasiul superior romano-catolic din Cluj va ținâ „Ședința sa publică" în 17 luniu st. n. a. c. adecă în țliua de Rosali, în casina inteligenței rom. de acolo (localitatea paroch gr. cat.) cu programa următoarea: Programa: 1. „Cuveni de deschidere'¹ rostit de președintele socie- tâței, Gavriil Ti ipon, stud. de clasa a VIII. 2. „Hora dela Grivița" poesie de V. Alecsandri, into- nată de corul vocal. «A 3. „Influența naturei esterne asupra poesiei populare române" disertațiune premiată de soc, prelesă de autorul Gavriil Tripon stud. de clasa a VIII. 4. „Moldova în 1857" poesie de V. Alesandri, decla- mată de loan Cherechesiu, stud. de clasa a VIL 5. „Concert," solo de Beriot, esecutat pre violină de de Robert Sohreiber, iurist. 6. „Amor și entuziasm," novela premiată de soc. pre- lesă de autorul loan Cherechesiu, stud. de clasa a VIL 7. „Dpi ochi," poesie și melodie de Gr. Ventura solo, cântatată de Vasiliu Vutca, stud, de clasa a VIL 8. „Țiganul și ursoaica," poesie ee Th. Speranța, de- clamată de Romul Ramonțian, stud. de clasa a VIII. 9 „Vorbă multă serăcie" intonată de corul vocal. 10. „Vorbire de închidere," rostită de luliu Carsiai, stud. de clasa a VIII. începutul la 4*^ oare p. m. prețul întrărei după plac I Oferte marinimoase în favorul bibliotecii și al casei se primesc cu mulțămită, cuitându-se pre cale țliuaristică; și au de a se adresa de-a dreptul ape- rătoriului soc., rev. dn Gavril Pop, protopop în loc și profesor de limba rom. * (Monstru). Dela Berghia, din părțile M. Oșorheiului ni se scrie că s’a născut un copil cu cap fără căpățină, adecă cu obraz și cu puțină ceafă, pe carea se afla o fâșie de per; bătaia inimii și re- spirațiunea se simția în spate și nu de partea pep- tului. Părțile secsuale nu erau bine desvoltate, se cunoscea înse că copilul e de genul masculin. în- colo copilul era destul de întreg; dar fiindcă n’a supt de loc n’au putut trăi mai mult decât 48 de oare. * (O oaie) a lui Dimitrie luonici din Sălciva de jos, în primăvara anului curent au fătat 4 miei, dintre care unul au murit, eară ceilalți 3 trăiesc și prosperează bine. * („Un fenomen geologic în munții no- ștri".) Cetim în „Românul": De aproape o septemână s’a ivit în munții din Prahova un fapt foarte curios, menit a interesa nu numai pe învețații, cari se ocupă cu studiul geologic al solului României, dar care trebue se atragă și atențiunea guvernului și a publicului în genere, căci el poate servi de punct de plecare la deschi- derea unei ramure însemnate de bogăție și de pro- speritate pentru desvoltarea noastră economică și industrială. La localitatea numită Drăgăneasa, pendente de proprietatea Valea Lungă a dlui G. Gr. Cantacuzino, unde dsa esploatează petroleu și a stabilit o fa- brică care lucrează cu mașini perfecționate și este dirigiată de un inginer american, pe când se sfre- delea cu mașina cu aburi la un puț de păcură, ajungându-se la o adâncime ca de 150 stângini s’a auțlit de odată o groasnică detunare urmată de o esplosiune, o coloană amestecată cu pământ, nisip, păcură și apă a eșit ca dintr’un crater, care, în tocmai ca un vulcan, arunca bolovani mari de pia- tră, a început a. curge necurmat păcură, care ca im www.digibuc.ro 258 TELEGRAFUL ROMAN. torent s’a precipitat și s’a întins pană în satul Va- lea-Lungă, la distanță de 4 kilometri luându-și direcțiunea spre gârla Cricovului. De opt