Ăr. 60. Sibiiu, Joi 26 Maiu (7 Iunie) 1883. Anul XXXI TELEGRAFUL ROMAN. ABONAMENTUL Pentru SlbHn pe an 7 fl., 6 luni 3 fl. 50 cr., 3 luni 1 fl. 75 cr. Pentrn monarchie pe an 8 fl., 6 luni 4 3., 3 luni 2 fl Pentru străinătate pe an 12 fl., 6 luni 6 fl., 3 luni 33. Apare Marția, Joia și Sâmbăta. Pentru abonamente și inserțiuni a se adresa la Adminlstrațlunea tipografiei archldlecesane Sibiiu, strada Măcelarilor 47 Corespondențele sunt a se adresa la; Redacțlunea „Telegrafului Român", strada Măcelarilor Nr. 43. Epistole nefrancate se refueă. — Articulii nepublicați nu se înapoiază. IN8EKTIUNILE Pentru odată 7 or., — de două ori 12 or., — de trei ori 16 cr. răndui cu litere garmond — ți timbru de 30 or. pentru fie-oare publicare. \ Datorința noastră. Situațiune curioasă in politica monarchiei noastre. Este o monarchie împărțită în două staturi, dar totuși o monarchie. în amendoue staturile monarchiei este procla- mat principiul egalei îndreptățiri. Dar aplicarea lui este deosebită. în jumătatea resăriteană noue milioane de lo- cuitori sunt puși la discrețiunea a patru milioane. Minoritatea maghiară e totul în Ungaria și ma- joritatea nemaghiară nimica, n’are decât se poarte sarcinile și greutățile statului. Dincolo în jumătatea apusană este o încăieră- tură între Cehi, sloveni de o parte si între nemți, de altă parte; între poloni și ruteni; alte naționa- lități, cum sunt românii din Bucovina etc, de și mai mult considerate ca massele de români din Ungaria și Transilvania din partea maghiarilor, sunt striviți, când de nemți, când de poloni, când de ruteni și reduși pe pământul lor, încât pare că trăiesc din mila, celor ce s’au așezat lângă ei abia de o sută de ani. Ce are se ese din fertura aceasta, care împroașcă și imprăscie ? Se va transforma ea vre-o dată în ceva armonic, în ceva atrăgător, ce se învite pe fie- care poporațiune cătră centrul monarchiei. întrebarea aceasta, se vede, că conducătorii po- litici din monarhie nu și-o pun nici odată și de aceea așii e greu de a și vorbi de un centru al mo- narchiei. Nemții, ca elementul cel mai superior prin cul- tură și relativ chiar prin număr, au stăruit pe tim- pul, cât monarchia era un stat, a face din Viena un centru politic, în care să se întâlnească toate popoarele din Austro-Ungaria de astăzi si din Au- stria de atunci. Maghiarii, după ce Dumnezeu le a plo&t norocul puterei fără de vina lor și se simt chemați a regula raporturile popoarelor de pe pământ, crează de vre o cincisprezece ani alt centru în Budapesta. Și acum vin și cechii cu pretensiunea de a crea în cetatea cu o sută de turnuri, în Praga, un alt centru pentru țerile Sântului Vențeslau. Polonii au spus-o prin gura candidatului Romanovicz, că și ei vor se’și caute un centru în sinul poporului lor și care deocamdată va fi Leova sau Lembergul (Loevenberg, muntele leului), pănă vor restaura regatul și vor pute stră- muta centrul în Varșovia. Ar fi așa dară vre-o patru centruri, afară de al Croației, cari însă nu representă nici decum uni- tatea și concentrarea, ci descentralisarea și centrifu- galitatea. Va să ajungem, ca centrifugalitatea să-o putem cu mai mult cuvent și cu mai mult drept cuvent respinge dela noi, cari am fost și suntem de atâtea ori învinuiți cu ea; și să o aruncăm în fața acelora, ce se simt chemați a ave un vot mai puternic de cât alții în concertul popoară lor din Austro-Ungaria. Nemții, cari odată erau chiagul unei monar- chii la Dunărea de mijloc s’au bucurat să împartă egemonia cu maghiarii. Din raportul acesta însă au răsărit nisuințele unei politici cu multe capete, a cărei facit este, că factorii, cari se țin a fi cei mai de frunte și cei mai normativi în monarchie, sunt totodată și cei mai periculoși pentru întregi- tatea monarchiei. Resvrătitorii în realitate sunt dară acei, ce impută altora că sunt resvrătitori. Curiosul situațiunei însă nu se termină aci. Factorii aceia, cari fie care se cred pentru sine factor chemat de a conduce o lume întreagă, afară că nutresc centrifugalitatea, rivalisând în privința puterei, și afară că respândesc disgustul și nemul- țămirea între celelalte popoare, mai compromit mo- narchia la tot pasul și în afară. Nu putem scî, care vor fi fost veleitățile di- plomaților austro - unguresci pe timpul resboiului franco-german. Cetim de un timp încoace lucruri, care seamănă cu ideea, că diplomația austro-ungu- rească cugeta la un „revanche¹¹ pentru Sadova dela 1866. Dacă au esistat în capetele diplomaților austro- unguresci idei de aceste, motive grele au trebuit să fie, ca Austro-Ungaria să lase pe francezi să sânge- reze pe câmpurile de luptă și mai târZiu să se ali- eze cu acei, ce erau să fie aspru pedepsiți, pentru că au cutezat a elimina influența austriacă din Germania. Ori cum va fi, de un șir de ani încoace ni se asigură mereu că suntem aliații Germaniei, că Germania se raZimă de noi și noi de densa. Ger- mania de și are tendențe espansive și poate chiar spre provinciile austriace, cari odinioară făceau parte din federațiunea germană, totuși fiind aliata monar- chiei, nu mai poate nutri tendențele aceste. Dacă le ar nutri ar fi cea mai rea aliată a noastră. în timpul din urmă ni se asigură și despre Italia, că ar fi aliata noastră. Este frumos pentru monarchia austro-ungurea- scă, când poate face aliați din inimicii de moarte de mai nainte și când prin alianța aceasta are să asigure pacea europeană. Fapta aceasta in sine ar pute trece de o victorie strălucită. însă, când de altă parte vedem că puternicii Zilei din'monarchie, bună oară maghiarii, se provoacă nein- trerupt la alianța cu Germania și cochetează neîn- cetat cu dușmanii de moarte ai Germaniei, când politicii lor vorbesc.cu dispreț despre celalalt aliat, despre Italia, cum au vorbit Andrassy, Kallay, și Kalnoky, curiosul politicei austro unguresci, ia di- mensiuni și mai mari; când maghiarii, sau mai bine diplomațiilor, în același timp aleargă după că- ruța, care nu-i așteaptă după Rusia, ca mai târZiu prin Ziaristica lor să agite poporul maghiar contra „inimicului ereditar", pentru ca să se strice de odată și cu Rusia și cu Germania: numai poate nimenea înțelege altă decât că diplomații noștri umblă să șeaZă pe toate scaunile de odată și în sferșit se cadă ca să nu fie pe nici unul. Și pe când maghiarii se adoperă a lovi în na- ționalitățile nemaghiare în lăuntru și au o atitudine echivocă în afară, Cechii și Slovenii spre completare întărită pe Germania, ear polonii pe Rusia, ca se tăcem de alte mărunțișuri. în cine se raZimă? Doar în Francia, spre care erudiții maghiari pleacă într’o călătorie argonautică, prin Italia mai indulgentă, după ce Germania într’un mod indirect le-a oprit a-i călca teritoriul; în Francia — cărei o parte din slavi, i au trimis telegrame de condolență, când cu moartea lui Gambetta? Francia nu scie de capul ei și apoi chiar să fie în posițiunea de a da ajutor, se va isola ea de dragul maghiarilor și al polonilor de Rusia, dacă ar fi posibilă o apropiare de aceasta? Este destrăbălată și politica esternă, așa după cum o fac, cei ce au în mână frânele guvernului și preste tot a le polițicei, dincoace și dincolo de Laita. In astfel de situațiune, când ațâți meșteri-strică, sub cuvent că zidesc, promovează derîmarea monar- chiei, nu trebue românii se stea indiferenți, ca nisce fataliști, așteptând se se întâmple ceea, ce va voi întâmplarea. Este adevărat că situațiunea aceasta ne de- neagă locul cuviincios, din care se putem în- treprinde cu succes niscari lucruri mai însemnate în favorul nostru. Dacă nu avem înse un loc cuviin- cios între factorii monarchiei și din posițiunea, în care ne aflăm, putem cel puțin să ne apărăm a nu fi copleșiți de urmările atâtor direcțiuni încrucișate ale politicilor monarchiei noastre. Naționalitatea noastră nevătămată, se fie ideea, carea nici când se nu o perdem din vederile noastre. F OIȚA. Cristian Waldo sau CĂILE NOROCULUI. Roman de George Sand. (Tradus de E. B.) (Urmare). — 0! în adever el este foarte nou; el datează din toamna trecută, și anevoe ți-ași pute spune, de ce mi l’am ales. Eu cred, că mi-a venit în vis ca amintire a unui nume de localitate, în care am pe- trecut ca copil. — Șod lucru! înse tot atâta. M’ai lăsat în ba- raca cu burattini, în piața ... --în piața Celano, replică Cristian. Earăși pe malurile unui lac frumos! Te încredințez, domnule Goefle, că soartea mea este legată de lacuri, și aci este un mister, care mi se va lămuri doară vre odată. „Dta nu ți-ai uitat că aveam poliția în spate, și că, fără baraca cu marionetele eram doară prins și spânzurat. Dară baraca aceea era foarte mică, abea cuprindea un om. Când te-am întrebat pe Dta, ca pe un locuitor a unei țări, în care petrecerea aceasta italiană nu este obicinuită și poate numai prin mine adusă, dacă cunosci interiorul baracelor de barattini am făcut-o pentru a’ți demonstra situația mea, între picioarele operantelui, care, ocupat a face se se bată Pulcinella cu sbirul, cu mânile și cu ochii în aer, cu spiritul la improvisația dramei sale sburdalnice, el n’avea timp a vede și a înțelege ce se petrecea pe lângă genunchii sei. Pentru mine nu era, de cât o minută odichnă, între desnodă- mentul piesei și cel al destinului meu. „Eu sciam că n’aveam se aștept mântuirea mea dela o întâmplare; eu am ridicat de jos doi burat- tini, cari representau prin o ciudată coincidență cu situația mea, un gâde și un jude, și lipindu-mă de operantele, m’am sculat alăturea cu el, cum am putțit; apoi am pus marionetele pe scândurice și riscând a sparge pânza baracei, am într’odus o scenă Improvizată și neașteptată în piesă. Scena a avut succes neimaginal. și soțul meu, fără a se derangea cât de puțin, o prinse în sbor, și cât era locașul de strimt, susținea dialogul cu o veselie și o presență de spirit, nu mai puțin estraordinară. — Admirabilă și nebunatică Italie! esclamă dl Goefle : numai acolo sunt facultățile așa fine și așa subite — Facultățile consoțului meu, replică Cristiano, au fost ca mult mai petrunZetoare decât cugeți. El m’a recunoscut, a înțeles situația mea și a fost ho- tărît a me scăpa. — Și te-a scăpat? www.digibuc.ro — Fără a Zic® un cuvânt; pănă ce am rostit eu în locul seu, discursul final cătră public, el mi-a înfundat o căciulă de a lui în cap, mi-a învelit umerii cu o zdreapță roșie, mi-a depins fața cu galben, și la căderea cortinei mi-a Z*⁸ la ureche: „— Goffredi, ia teatrul în spate și vină după mine. „Și în adever noi am trecut așa piața, și am eșit din sat, fără accident. Am mers toată noaptea, și înainte de ce se făcu Ziuă, eram pe șesul Romei. — Dar cine a fost amicul acela devot? Zi" dl Goefle. — A fost un băiat de familie cu numele Guido Massareli, care a fugit ca și mine de regatul Nea- polei. Afacerea sa era mai puțin gravă: el fugea numai de creditorii sei, dară nu-1 puteai pune într’un rând cu mine, dle Goefle, te asigur! și totuși el a fost un tiner amabil, băiat instruit și cu spirit, o natură, cât se poate de seducătoare. Eu îl cunos- ceam din Neapole, unde-și mâncase moștenirea sa, și-și făcuse mulți amici. Fiiul unui negustor cu stare, înzestrat cu multă inteligență, el avuse o crescere bună. El ajunsese ca și mine, într’o lume, ce-1 duse la peire; de odată se veZu fără mijloace. Eu l’am nutrit cât-va timp; însă de oare ce el nu se mulțămi cu o esistență modestă și n’avea cura- giul de ași agonisi traiul seu, el sfârși prin a face înșelătorii, 240 TELEGRAFUL ROMAN. Cum să o facem aceasta ? sunt multe modalități. Cătră ideea aceasta putem țlice, că duc toate căile, cum se țlice despre Roma. Cea principală este activitatea solidară a tuturor românilor pe toate terenurile, câte numai promovează buna esistență a unei naționalități. Deci dorim din tot sufletul, ca toți românii se fie însuflețiți de naționalitatea lor prin activitate solidară pe toate terenurile. Atunci atât mesteșugi- rile din afară, cât și cele din lăuntru vor fi impo- tente și ori ce întreprindere, care ar învoalve ten- dența de a strica naționalității noastre, va remâne zadarnică. Chiar și vanitatea unor oameni nepri- cepuți de ai noștri, cari poate fără scirea lor devin toporiști în mâni streine, pe când se cred conducători și directori ai sorților naționale, remâne stearpă, prin urmare nestricăcioasă naționalităței noastre. Să priveghiem că țlilele grele sunt! Revista politică. Sibiiu, în 25 Maiu Alaltăeri a fost consiliu mare de miniștri în Viena sub presidiul lui Kalnoky, ministrul de esterne, la care au luat parte și unii dintre miniștrii ungu- reâci. Desbaterea a privit într’unirea delegațiunilor în sesiunea cea mai de aproape. Se țhce că con- vocarea acestora va fi între 15 și 20 Octomvre a. c. Rutenii din Gal iți a se vor într’uni în 29 Iunie n. într’o conferențâ, în care se se statorească un protest contra resultatului alegerilor din Galiția. în ședința secretă de Vineri a Senatului României s’a cetit, conform regulamentului, următorul project de răspuns al comisiunii Senatului la Mesagiul Tro- nului și s’a otărît a se trămite la tipar și a se îm- părți între Senatori: Sive i Senatul ales pentru reviziunea unor disposi- țiuni din Gonstituțiune si din legea electorală, se simte fericit de a esplrima cu această ocasiune oma- giul simțemintelor sale de iubire, devotament către Tron și Dinastie. Constituțiunea, ce țeara și-a dat in memorabi- lul an al suirii pe Tron a Majestății Tale, a favo- risat progresul in toate ramurile activității. Modi- ficări profunde atât în sfera socială s’au operat în Statul român în decursul acestor șepte-spre țlece ani de laboare necontenită și fecundă în resultate. La apelul făcut de Maiestatea Ta, țeara a răs- puns în mod otărîtor, că nu înțelege a lăsa insti- tuțiunile sale fundamentale să remână înapoi de progresul, ce a sciut a realisa. De altă parte, principiile sănătoase de organi- sare politică și socială sunt prea înrădăcinate în bunul simț și în caracterul poporului român, pentru ca să se poată produce la noi temeri de reforme periculoase, care astăzi sunt condamnate de esperi- ența tuturor națiunilor civilisate. Senatul constată că, cu toată importanța și gra- vitatea cestiunilor ce frământau spiritele, alegerile s’au făcut în deplină linisce. Aceasta dovedesce pro- gresul realisat de națiune în esercitarea drepturilor sale politice. In cestiunea revisuirii legei electorale, Senatul ținând samă de împregiurările particulare țărei noa- stre, și de esperință făcută, va căuta soluțiunea cea mea nemerită, care, ocrotind pe deplin toate inte- — Dta ai sciut aceasta? — Daj am știut-o, dară n’avâatn curagiul a-i face reproșuri în momentul, în care-mi scăpăse viața. El era, ca și mine lipsit de toate reSufsele. El fugise cu vr’o câți-va taleri, cu care-și cumperasă dela un saltimbanc stabilimentul de marionete, ee-i servea mai mult ași ascunde fața decât a-i susține viața. „— Vețli, îmi ^ise el, profesiunea mea de astăzi este din parte-mi o apucătură genială. De două luni de țlile percflrg regatul Neapolei fără a fi re- cunoscut. Tu mă vei întreba, cum de n’am fugit mai de parte: din causă, că mai departe încă am creditori și pănă în Francia i-aș găsi pe drumul meu. Și apoi am lăsat în Neapole niște aventuri miei de amor, care m’au ghidilit la inimă, și m’au reținut împregiutnl Neapolei. Mulțămită acestei că- sulie ușoare de pânză eu sunt nevăzut, în mijlocul mulțimei. Precând toată lumea țintesce privirile asupra burattinilor mei, nimenea nu întreabă, cine este omul, care-i pună în mișcare. Eu trec dintr’un Cartier într’altul, mergând în picioare în ceașca mea și odată eșit din trânsa, nim'inea nu știe, că eu sunt același om, care a întreținut societatea. ₙ — De bună samă, o idee bună, îi respun- sei eu; dar acuma ce ai de gând se faci ? „ — Ce vreai tu, îmi răspunse el. Eu sunt așa de fericit că te-am găsit și că-ți pot servi, de resele, să asigure în același timp independența și moralitatea votului, desvoltarea și întărirea guver- nului representativ. Sire / Senatul a primit cu mulțămire asigurarea că relațiunile noastre cu puterile streine sunt satisfă- cetoare. Cestiunea Dunării a putut întră într’o noue si- tuațiune prin Conferențâ dela Londra, dar credința nestrămutată a țărei este, că Europa, care ne-a vă- <|ut la lucru, care a favorisat desvoltarea aspirațiu- nilor noastre legitime, care a avut în toate împre- giurările în vedere probe de lealitate și moderați- unea națiunei române, nu va voi esecutarea unor decisiuni cari, jignesc drepturile noastre și la care noi nu am consimțit. Statul român, grație marilor și fericitelor eve- nimente din ultimii ani, ’și a recâștigat pe deplin vechile sale drepturi. România astăzi este țeară neatârnată și suverană, — și o monarchie ereditară ’i asigură stabilitatea și viitorul. Cât pentru noi, Sire! fii încredințat că întreaga națiune, ca un singur om, va fi totdeauna unită îm- pregiurul iubitului său Suveran, într’un singur gând și într’o singură cugetare: prosperarea și întărirea Statului român. Să trăiască România! Se trăiască Augusta noa- stră Dinastie Desbaterea asupra projectului de lege pen- tru scoalele secundare în casa magnaților. (Urmare.) Abatele din Martinsberg, Cristof KrilOSZ, de- clară, că pe densul îl interesează mult projectul, de oare-ce întreaga viață și-a dedicat-o învățământului din scoalele secundare. (Fljenuri îndelungate). E însă întrebarea, dacă projectul va fi spre folosul în- vățământului din scoalele secundare. Prin project se estinde puterea ministerială, aceasta nu se poate nega. Scopul principal al projectului e: regularea influenței ministrului de instrucțiune asupra scoale- lor confesionale. Aceasta nu e ecuitabil. E faptă, că întrebarea scoalelor catolice remâne nedeslegată, ele vor rămâne și pe viitoriu sub disposițiunea ple- nipotențiară a ministrului de instrucțiune, cel puțin de ocamdată nu sunt apreciate de ajuns drepturile bisericei. Vorbitoriul stimează guvernul țărei în sfera lui de activitate. Guvernul politic n’are nici chemarea și nici desteritatea recerută pentru de a pute des- lega întrebarea educațiunei. Partea esențială a edu- cațiunei e formarea caracterului; aceasta se întâm- plă prin educațiunea religioasă, care nu e chemarea guvernului politic. Centralisațiunea nu duce la scop nici din punct de vedere didactic. Conducetoriul scoalelor trebue să fie om de scoale. Rar se întâmplă, ca ministrul se fie om de scoală. Aceasta stă sub influența par- tidelor politice și a criselor. Nu e bine deci a se concrede conducerea învățământului în mânile gu- vernului politic. Projectul de față etablează dreptul necondițio- nat și nemărginit de disposițiune al ministrului cu toate consecuențele lui cele rele. A fl. v. a. Pentru banii păstrați la finea anplui 8£oj$r,,;fie-care elevᵣ;^ păpățat cărți |dv Pitire după suma ^qpusă. — Scopul meu era: lățirea gustului de cetire; dar’tot odată ,voind a deda pe elevi a cruța și a spesa banii numai pre lucruri folositoare. IV. După ce cassele de păstrare s’au lățit așa de tare, scoalelor române încă le ar fi cu 'putință în- ființarea astorfel dei casse. j Se studiăm numai bine cestiunea, cum s’a desvoltat în alte state, se ținem cont de esperințele făcute de cătră alții și vom afla modalitatea. i- Mi se va objecta poate, că poporul român e să- rac și stors pănă la os prin dările nesuportavere, că poporul a ajuns la sapă de lemn că abia cum- peyă câte o carte pruncului la scoală, Alții vor ^ice: sunt părinți, cari tot anul trămit pruncii la scoală eară, când ^ice pruncul tatălui seu; cumpără carte, cerusă, libele acela îl înjură, dicendu-i; „doară nu te vei face popă⁰ !...................... Alte multe obiecțiuni se mai pot aduce de cătră oa- meni, cari dând de greutăți — și lipsindu-le ener- gia — părăsesc cele mai mari și mai salutare idei. Contra, obiecțiunei încă am pute face cât de multe. Pentru — cei ce cunosc inse poporul nostru român și în partea Iui cea bună, nu este necesariu. Ajunge a constata și la acest loc, că poporului numai oa- meni energioși și interesați de binele lui i lipsesc. TELEGRAFUL ROMAN. îndată ce conducătorii arată prin fapte, că vo- esc a înainta binele poporului, fie pre ori ce teren, poporul le numează. Câte întreprinderi și câte idei mărețe nu s’au realisat, fiind conducători poporului la culmea misiunei lor? Astfel — cred eu — s’ar întâmpla și cu înființarea casselor de păstrare. După cele premerse se ivesce întrebarea, unde s’ar pute introduce și unde trebue se se introducă mai ântâiu cassele de păstrare școlare? Respunsul este ușior. 1. în comunele unde esi- stă scoale capitale, sau normale, bună oară ca în Săliște, Sebeș, Brașov, Brad etc. Aici se presupune, că nu lipsesc nici conducă- tori, eară de altă parte sunt și părinții pruncilor, o parte mare, în stare bună materială. 2. în cpmunele, unde sunt cel puțin, 2 învățători 3. în comunple, cari au târg de săptămână, și unde comerciul este cât de puțin desvoltat. Dacă ne-ar succede a înființa în 5—6 locuri casse de păstrare, pre incetul ideea s’ar vulgarisa, și ar prinde rădăcini și în alte comune. învățătorii, cari sunt în primul loc chemați, a realisa aceasta id.ee, întrunindu-se în reuniuni, și comunicându-și unul altuia esperiențele și studiul lor față de cassele de păstrare, s’ar încuragia unul pre altul. Din contră rămânând învățătorii îndolenți, cassele de păstrare școlari nu se vor pute realisa niciodată. Acum se trec la resolvirea întrebărei: cum să proceadă învățătorul la înființarea casei de părăsit școlare ? înainte de începerea anului scolariu, învățăto- rul, după ce ’și va fi tăcut însuși idee clară des- pre o cassă de păstrare școlară: trebue să se pună în conțelegere cu directorul școlar, și comitetul pa- rochial, precum și cu alți fruntași ai comunei, arătân- du-le acestora însemnătatea casselor de păstrare șco- lare. Numai, după ce învățătoriul va pute câștiga în partea sa pre fruntașii comunei și cel puțin o parte din părinții pruncilor să proceadă la însuși lucru. Aici trebue să amintesc că un învățător, carele nu prea poate păstra nici banii săi și nu scie se ecomi- seze, se nu încerce a înființa cassă de păstrare, ca să nu compromită causa. Căci este o condițiune nea- părat de lipsă, ca învățătoriul să fie înainte de toate foarte onest și recunoscut de bun învățător. Cu începutul prelegerilor în câteva cuvinte în- vățătorul spune pruncilor ca în o Ș.i anumită d. e. Mercurea, în fie care septemână, să aducă la scoală crucerii, cei vor fi economisat preste săptămână. Tot odată spune învățătorul și pentru ce scop aduc pruncii banii cruțiați, și ce se va alege cu acei bani adecă va face și pruncilor, cât de cât ideă despre cassa de păstrare. îndată ce s’au în- ceput depunerile elevii, cari sciu scrie și ceti se provăd fie-care cu câte un „libel⁰ anume întocmit. Libelul poate fi tipărit, sau și-l scrie fie-care elev după un formular dat de învețător sau de vre-o au- toritate școlară. în „libel⁰ după arătarea învățătoriului, induce fie-care elev suma depusă. Cu finea fiecărei luni se sumează depunerii^, tot astfel la finitul anului. în acest mod. atât elevul, cât și părinții țin în evidență suinele depuse și-l controlează pre învețător. Pen- tru elevii ce nu sciu scrie, vor induce elevii mai mărișori în libele. piua fixată pentru depuneri trebue să se ob- serve cu stricteță și totdeauna învățătorul se în- cerce a atrage cât mai mult pe prunci pentru ca- sele de păstrare. , Afară de libelele pruncilor, învățătorul și are „cartea sa geqerală⁰, unde pre o pagipă este numai numele și conumele unui elev, pre altă pagină ur- mează alt prunc și așa se înduc toți elevii.: După numele elevului urmează trase vertical 12 liniU una pentru fie care lună a anului; ear a 13-aJineă pen- tru a se înduce numărul „libelului⁰ pruncului. Pre- ste cele 13 linii ducem orisoptal 5 linii, adecă atâ- tea, de câte ori se fac solvirile pre lună. După ce fie care elev a îndus în Hibelul seu suma depusă, apoi se prăsentează cu banii la masa învățătorului, unde din libelul pruncului se înduce în cartea generală suma depusă, și se predau și banii. Manipulațiunea e bine, când o poate purta un elev, sub controla învățătorului, fiind acesta mai mult numai un privitor. în o scoală cu 60—80 învățăcei nu va dura inducerea și încassarea banilor mai mult de 20—25 minute. Să admitem că învățătorul a ajuns cu cassa de păstrare pănă la acest stadiu. Acum se nasce întrebarea, ce se facă învățătorul cu banii? Dacă învețătorul este în apropierea unei bance, și dacă i-a succes a obține dela direcțiunea ban- cei, ca să poată depune sumele lunari incassate dela prunci; atunci e foarte consult a eloca sumele intrate. Din contră, dacă banca e în depărtare, și s’ar ivi multe greutăți cu depunerea, atunci banii să se eloce în comuna respectivă — sub controla și responsa- să ți- casse mai bilitatea învățătorului, directorului școlar și a unui consiliu compus din părinții pruncilor deponenți. La nici un cas nu trebue să vină învățătorul în su- spițiune, că el ar pute să abuseze de banii prun- cilor. Sumele elocate atât la privați, cât și la bance se pun sub numele deponentului, A se depune colectiv dela toți pruncii, dă anse la multe neînțelegeri, și îngreuează. posjțiunea in- vățătoriului. Afară de aceste suma elocandă trebue să ajungă un anumit maximum. Libelele de depunere e bine să se păstreze de învățătoriu în Archivul scoalei, și numai când se încasează banii dela prunci să se predă pruncului, când apoi și părinții pruncului se pot convinge de- spre banii depuși la casa de păstrare (bancă) și de- spre progresul, ce a făcut pruncul în economisare. Dacă un prunc părăsesce școala sau voesce și retrage o parte din depunere, atunci ajunge con- sensul părintelui său tutorului. Libelul de păstrare ’l imanuează învățătoriul plenipotențatului legal al pruncului, și tot odată sumele ridicate se cuitează și în cartea generală de păstrare pre laturea, unde e indus elevul. Firesce, banca, unde sunt depuși banii, încă se încunosciințează că elevul a părăsit școala, sau că-și retrage numai o parte din banii elocați Pentru ca elevul, dedat a cruța in scoală se poată continua e bine dacă libelul de păstrare avut, ’l ține și după aceea, continuând punerile, tot pre basa acelui libel. Numai așa virtutea pă- strărei eserciată în scoală, s’ar pute practisa și în familie. Cam tot în modul acesta se întâmplă, și când banii se elocă în comună la privați. Dar tot începutul e greu. Astfel și cu cassele de păstrare școlari. Manipularea e ușoară, însȘ e mult pănă ai ce să manipulezi ? Aici ne trebue nem cont de esperințele altora. Cel mai eficace mijloc, de a pute înființa de păstrare ar fi: a) „premiarea pruncilor celor buni cu bani, în i u a, când li se împarte libelele de depuneri.⁰ Premierea se întâmplă astfel: comitetul paro- chial, sau altă corporațiune bisericească, ori bărbați filantropi depun în mâna învățătorului o sumă anu- mită, pre carea o manipulează el în decursul anu- lui școlar. Din această sumă învețătorul în decur- sul lunei împarte ceea ce e disponibil elevilor celor mai buni. Crucerii împărțiți elevilor se induc în „libelele⁰ lor de păstrare, și apoi se reîntorc earăși la învețător devenind acum capital al elevului, ce are să fructifice. Despre banii destinați spre acest scop, precum și despre pruncii împărteșiți se fac și conspecte separate, cari se cetesc cu ocasiunea esa- menelor finali adecă se dă un rațiociniu despre ba- nii întrați. — Prin aceasta se ridică autoritatea în- vățătoriulni în ochii pruncilor și a părinților. Elevii, prin aceea încă se stimulează atât la studiu, cât și la păstrare. Elevii buni se ved remunerați atât în decursul anului, cât și la esamene. Procedura aceasta s’a practisat mai întâiu în Francia în scoalele comunale, preia anul 1875; și se practiseaza și acum*) b) Un alt mijloc rocomandabi ar fi : darea unor ajutoare pentru învățătorii, care ar înființa casse de păstrare. Și altcum se împart ajutoare, din partea consistorielor noastre bisericesci, și pentru ce să nu se profereze învățătorii, cari ar pune basa unei in- stituțiuni atât de nobile? Astfel se produce în Italia în urma legei din 27 Maiu 1875. — c) în fine ar fi de dorit, că reuniunile înveță- toresci din întreaga archidiecesă, să încerce din toate puterile: realisarea caselor de păstrare școlari, după ce Venerabilul Consistoru Archidiecesan a dat îndrumările necesari. Manifestul de încoronare al Țarului. După încoronarea părechei imperiale în Moscva s’a publicat manifestul, care începe astfel s „Din grația lui Dumnezeu,’ t Noi} Alecsandrti împărat și singur stăpânitor al tuturor rușilor, Țar al -Poloniei, mare duce de Finlanda;- etc., după ce ne-am pus pe cap cu voința lui Dumnezeu,* ‘coroana predecesorului nostru imperial și am fost uns cu mirul sfânt, aducem din toată-, inima mulțămirea lui Dumnezeu, din a cărui poruncă am îndeplinit acest act transmis nouă din străbunii noștri și sfânt atât nouă cât și tuturor credincioșilor fii ai Rusiei. Acela care conduce pe regi și statele, să bine-cuvinteze ^iqa și oara, în care, în a tot presența sa, reînoim solemn jurământul misiunei imperiale pe acest lo- caș sfințit din vechime prin credința pioasă și prin *)Vc^i pre larg „Die Schul - Sparkassen v. Aug. de Ma- larce Berlin SWₜ 1879,“ www.digibuc.ro 242 I rugăciunile întregei țeri rusesci! Atot puternicul | seu spirit se spriginească puterea suveranităței noa- stre, dându-ne înțelepciune și tărie pentru potolirea tuturor tulburărilor, pentru menținerea ordinei și dreptății și pentru luminarea poporului spre adevă- rurile religiunei, pentru întărire în tot telul de as- cultare față cu datoria și legea, pentru păstrarea drepturilor și privilegielor tuturor oamenilor și a siguranței generale și pentru prosperitatea și gloria patriei noastre. Insuflat de dorința, de a îndrepta în această Zi sacră și solemnă, privirile noastre pline de grație asupra tuturor supușilor noștri, le întoarcem, în acord cu indemnurile intime ale inimei noastre, și spre aceia, care se găsesc în deosebită lipsă și strimtoare, spre aceia, care din lipsa mijloacelor, din nefericire și din causa împregiurărilor, ce nu stau în puterea lor, nu sunt în stare să’și îndepli- nească toate îndatoririle cătră stat; nu escludem dela grația noastră imperială nici pe aceia, care întunecându-și viața prin crime și fapte rele, au făcut aceasta din neînțelegere și negligență, sau au căZut în grave contravențiuni și sufer pedeapsa, im- pusă de lege, cu smerenie și supunere și prin aceasta merită iertare sau cel puțin o ușurare a soartei lor.“ Ceea ce urmează în manifest e împărțit în 16 capitole, dintre care primele vorbesc de restanțe în taxe, împosite, amenzi, etc. ce sunt iertate în mare parte. Lista e complicată, ca și populația cea va- rie a unei țeri așa de intinse. Ajutorul se dă la mi- lioane din clasele sărace ale imperiului. Art. 7 eartă pedepsele dintr’un mare numer de cașuri, dar o clausulă dispune ca pedeapsa pentru toate crimele și delictele, nemenționate în manifest, se fie redusă cu o treime. AmenZilede peste 300 ruble se fie micșorate cu această sumă: toți care sufer acum o inchisoare, fără a fi perdut drepturile civile, se fie liberați, ear celor din categoria din urmă să li se ierte o treime din închisoare. Cei ecsilați în Sibe- ria sau airea pot alege domiciliul ori unde afară de capitale si provinciele principale și anume ilhii după 10, alții după 15 ani dela sentința dată contra lor. Sentințele de robie pe viață se pot îmblânzi după recomandația guvernatorului din Siberia orientală. Persoanele cari au fost depărtate administrativ, după trei ani de purtare bună se pot întoarce în Rusia, dar nu în localitatea, de unde au fost trimiși în exil. Trecând la partea mai importantă a manifestului găsim următoarele disposițiuni în privința crimelor politice: întingând privilegiul de grație și ertare, cu care suntem dotați dela Dumnezeu, asupra persoanelor, cari au contravenit legei, dorim se cuprindem în grația noastră și pe acei criminali gravi, cari au dat dovedi, prin bună purtare și muncă, că s’au renăscut cu totul moralicesce. Nu ne îndoim, că aceia, cari manifestă căință și întoarcere la căile datoriei și ascultărei cătră lege, se găsesc și între aceia, cari au călcat sacru jurămînt de supunere cătră tron, lege și patrie și au comis crime politice și ne-am decis să deschidem calea grației noastre ș. acestei clase de criminalii în Zlua încoronărei noastre. Neașteptând deci nici pe criminali politici dela ușurările, date prin clausulele art. 7, noi permitem.: 1. Ministrul de Interne, că după cum va afla de bine, să aplice ușurările menționate în art. 7 asupra criminalilor politici deportați și asupra ace- lora, cari sunt condamnați la muncă silnică. 2. Ministrul de interne se ne presinte raporturi speciale asupra acelora, care prin purtarea lor me- rită și alte ușurări. 3. Ministrul de interne se va pute raporta de- spre soartea celor deportați administrativ sau cari ar merita o indulgență oare-care; apoi să se înlă- ture interzicerea de a locui în unele localități pen- tru aceia, a căror întoarcere ar fi compatibilă cu interesele ordinei publice. 4. Ministrul de interne se ne presente cererile acelora, cari au părăsit de bună voie patria în urma unor fapte contra statului și acum doresc a se în- toarce și prin supunere cătră tron a ’și îndrepta greșelile. 5. Toate contravențiunile politice, comise acum 15 ani și nedescoperite pănă la Ziua încoronărei, se dau uitărei 6. Acei munteni din Caucas, cari au fost exi- lați pentru turburări în Caucas, sunt deplin ertați. 7. Acele persoane, cari au participat la revo- luția din Polonia în 1863 și acelea, căror decretele din 1868, 1871 și 1874 le-a interzis numai de a locui prin'capitale, precum și în Polonia și în pro- vinciile occidentale și de a ocupa posturi publice, sunt cu totul liberați de aceste restricțiuni. Nu participă la această grațiă acei, cari au comis omo- rur și incendieri în revoluție. Acești criminali, pre- cum și cei cari după revoluție au fost trimiși în TELEGRAFUL ROMAN. Siberia și acolo au comis alte crime, au parte nu- mai de ușurările date criminalilor ordinari din acea- stă clasă. 8. Toate persoanele menționate în art. de sus, cari n’au fost puse încă în drepturile lor anterioare întră acum cu copii lor legitimi în drepturile de nascere și descedențe, dar fără funcțiunile ș: deco- rațiile sau drepturile de posesiune, câștigate prin serviț. 9. Acele persoane din Polonia și din provin- ciile occidentale, silite se emigreze și care s’au sta- bilit în Siberia sau în alte părți ale Rusiei, se pun earăși în drepturile cuvenite acestei clase (țărani.) Acei dintre ei, care doresc a se întoarce în patria lor, trebue se obție un certificat dela comuna lor. 10. Fugari, ca și acei, cari au recurs la aju- tor străin precum și cei cari n’au făcut aceasta, ‘la întoarcere nu sunt supuși urmărirei pentru partici- pare la revoluția din 1863; dar caută se se supună unei supravegheri polițienesc! în timp de doi ani sau pănă când guvernatorul general respectiv sau ministrul de interne va crede de cuviință. Escluși sânt ucigașii și încenZătorii. Pentru marele ducat Finlandia se va publica un deosebit manifest. Varietăți. * (Escursiune.) Reuniunea română de cântări din Sibiiu va arangia Sâmbătă 9 Iunie st. n. a. c. o escursiune în Dumbrava Sibiiului după pro- grama următoare La 2 oare după ameaZi convenirea în pavilo- nul din Dumbravă. La 4 oare corul Reuniunei va esecuta următoa- rele piese: 1 Prima Z ‘ de primăvară de F. Mendelssohn a) Presimț de primăvară. b) Viorica. c) Serbarea primăverei. 2 Aducerea aminte, de F. Mendelssohn. 3 . Copilă tinerică, de George Dima. a) P r i v e gjh i t o a r e a. b) Cântul ciocârliei, ambe de F. Mendelssohn. După esecutarea acestora urmează jocul. La această escursiune sânt invitați toți membrii reu- niunei. Comitetul. * (Adunarea generală a comitatului Sibiiului) va ave loc Luni în 11 Iunie n. in sala dela „împăratul romanilor®. * (Comitetul central electoral) al co- mitatului Sibiiului este convocatj pe 15 Iunie n. la 10 oare a. m. în sala comitătensă pentru statorirea definitivă a listelor alegătorilor. * (Eimen). Domnișoara Catinca Bancillă-Pușcariu și domnul loan Groza, teolog, ’și serbează în 26 Maiu a. c. cununia în biserica greco-română din Buda- pesta. * (Maial românesc în Făgăraș) a fost în 11/29 Maiu n. Din causa timpului ar fi fost ma- ialul, cum ar fi fost, dacă nu i s’ar fi întâmplat altă pacoste. Copilașii de 6—12 ani purtau stegulețe cu tricolor ardelenesc, care din întâmplare aduce cu cel românesc. Deci organele guvernului ung. care privighează, când și unde nu trebue, ca să nu devină stegulețele arme și copilașii resvrătitori, le au cules. Notarii și membrii români ai congre- gațiunei comitatense se vor fi zidit de „părinteasca® îngrigire a organelor guvernului din Făgăraș. Cum va fi fost zidirea lor nu se spune, dar se poate scî. Ce va fi gândind Surul, când vede copilăriile șovi- niștilor unguresci, cari umblă se se „înfrățească® cu românii. De sigur că dacă ar pute gândi, și el ar Zice în șineși, ce „diplomați® „înțelepți® s’au rătă- cit pe la poalele mele! * La judecătoria cercului Mercurei s’a raportat în Zdele trecute întâmplarea următoare: Un topăr- cean a fost surprins pascându’și vitele pe hotarul Ognei. Giutarul ognean făcând întrebuințare de arme a împușcat un bou de ai topârceanului și pe acest din urmă l’a mai și rănit cu revolverul la o mână * (Cohalmul) a fost în săptămâna trecută a doua oară amenințat cu inundare. * (Târgul Brașovului) de vite se scrie că a fost foarte bun, distingenduse prin multe vite fru- moase; Cu târgul a fost împreunată și o esposițiune de cai. Cei mai mulți cai frumoși se Zice câ i’a dat Treiscaunele. Târgul așa numit „slobod® a fost slăbuț. * (Anticități romane.) Dela Grădiște (UI- pia Traiană) din Valea-Hațegului se scrie, că de un timp încoace se desgroapâ cu multă sirguință. ur- mele culțurei transplântate dela apus în ținuturile noa- stre de străbunii noștri în al doilea secol după Ch. De- sgroparea este condusă de archiologul ung. Emich. în apropierea zidurilor amfiteatrului s’au aflat rui- nele unei clădiri, care s’ar pare a fi fost o baie caldă. Nu va trece mult și se vor începe săpăturile pentru desgroparea templului Zeității Mitra. Lucrurile des- coperite să transpoartă la Deva în museul de acolo. * (Părăsesc Ungaria cu ridicata) locui- torii din comitatul Șaroșului. Așa spune „Pannonia® din Cașovia. („Pannonia® ?) Cum ? Guvernul sufere un nume, care a aparținut istoriei, când e vorba de neromâni și nu suferi numirea „Albina Dacie iff fiindcă e „istoric® când e vorba de români). * (C a p r e r a). Fiii |lui Garibaldi Menotti și Rieciotti au dăruit națiunei insula Caprera. Se așteaptă în scurt timp un project de - lege, care va declara locul, în care a trăit și murit Garibaldi de un loc sacru. * (Timpul cum îl prorocesce Luni biroul te- legrafic din Budapesta:) „Peste tot, pe lângă noureli schimbăcioase, timp liniscit și cam recoros cu ploi locale și pre ici pe colea tempestate. — Se vede că de nins nu va ninge, căci biroul ar spune că pe alocurea va și ninge, Am ave dar tot feliul de vremi nu numai într’o țeară, ci și într’o telegramă. * („Furnica^, cassă de economii in Făgăraș.) Resultatul subscripțiunei publice din 31 Maiu a. c. la acțiunile societății anonime „Furnica® cassă de economii în Făgăraș este, că s’au subscris cu totul 325 acțiuni, se va face prin urmare redacțiunea ne- cesară. Fiind deci în sensul § 150 al legii comerciale capitalul social asigurat, convocăm prin aceasta adunarea generală constituantă a societății pe Z’ua de Vineri 15 Innie a, c. căi. nou înainte de ameaZi la 10 oare in Făgăraș în hotelul „Paris®. Objectele adunării sunt: 1. Darea de seamă a comitetului subsemnat, consta- tarea subscriere! capitalului social și a respunderei sumelor presrise. 2. Stabilirea definitivă a statutelor societății. 3. Constituirea societății, alegerea Pirecțiunei și a comitetului de supraveghiare. Făgăraș în 1 Iunie 1883. Comitetul pentru fondarea societăței „Furnica¹¹ cassă de eco- nomii în Făgăraș. Alesandru Micu m. p., loan Roman m. p., președinte. membra al comitetului. Conspectul operațiunilor, Institutului de cre- dit și de economii „Albina® în luna Maiu 1883. Intrate. a. cr. Numerariu transpus din 30 Aprilie.............. 38,560.90 Depuneri...................................... 127,949.85 Cambie rescumperate........................... 123,681.72 împrumuturi hipotecare și alte împrumuturi . . 12,363.15 Interese și provisiuni..........................11,213.42 La fondul de pensiune.............................. 59.58 Monetă vendută............................... 32,307.29 Efecte . . . ț.) 29,104.38 Conturi curente .•»*.-........................ 89,404.59 Diverse........................................... 899.43 fl. 465,544.31 Eșite. a. or. Depuneri................................. 108,221.93 Cambie escomptate........................ 152,232.65 împrumuturi hipotecare și alte împrumuturi . . 14,710.— Interese pentru depuneri și alte interese . . . 1,686.87 Contribuțiune și competințe............... 1,305.01 Salarie și spese..............................-. 1,995.53 Monetă cumpărată.......................... 56,440.78 Conturi curente........................... 83,389.94 Diverse................................... 6,768.84 Saldo în numerariu cu 31 Maiu 1883.... 38,792.76 lâ? 465,544.31 Sibiiu în 31 Maiu 1883. Visarion Roman m. p., I. Lissai m. p., director esecutiv. comptab. Loterie. Mercuri 6 Iunie 1883. Brunn: 13 20 61 65 53 Bursa de Viena și Pesta. Din 5 Iunie n. 1883. Viena B-pesta Renta de aur ung. de 6°/₀......................"... 120.40 120.35 Renta de aur ung. de 4°/₀............................ 85.55 88.45 Renta ung. de hârtie................................. 86.75 86.05 împrumutul drumurilor de fer ung................... 137.50 114.50 I emisiune de oblig, de stat dela drumul de fer oriental ung...................................... 91 50 91.50 II emisiune de obligațiuni de stat dela drumul de fer orient ung.................................... 112.75 112.50 Oblig, de stat dela 1876 de ale drumului de fer orient, ung......................................... 98.80 98.50 Scrisuri fonciari ale institutului „Albina® .... 100.30 London (pe polița de trei luni).................... 119.95 120.05 Argint •..........................................—.—• Galbin................................................ 5.67 0.63 Napoleon............................................. 9.51Va ⁹;51 100 maree nemțesci ...... .......................... 58.50 58.45 Redactor răspunzător Nicolau Cristea. Editura și tipariul tipografiei archidiecesane. www.digibiic.ro