Nr. 6. Sibiiu, Sâmbătă 15 27 Ianuarie 1883. Anul XXXI TELEGRAFUL ROMAN. Apare Marția, Joia și Sâmbăta. ABONAMENTUL Pentru Slbllo pe an 7 fl., 6 luni 3 fl. 50 er., 3 luni 1 fl. 75 or. Pentru tnonarchle pe au 8 fl., 6 luni 4 fl., 3 luni 2 fi Pentru străinătate pe an 12 fl., 6 luni 6 fl., 3 luni 3A Prenumerațiune nouă la „Telegraful Român“. care apare de trei ori pe săptămână, deschidem pe anul 1883, cu prețul cel mai moderat ce se poate vede în fruntea foaiei. Banii de prenumerațiune se trimit mai cu înlesnire pelângă asignațiuni poștale (Posta utalvâny — Post- Anweisung.) Numele prenumerantului, al comunei unde se află cu domiciliul, și eventual al poștei ultime se fie scrise bine, ca se se poată ceti. Se atrage atențiunea on. domni abonați, al căror abonament se sferșesce cu ultima Decemvre 1882. a’și înnoi din vreme abonamentul, pentru ca să nu fle espeditura silită a sista, sau a întărea cu espedarea foiei *). Editura „Telegrafului Român“ în Sibiiu. *) O înlesnire foarte mare în espedițiune se face prin lipirea unei fâșii de adresă dela abonamentul ultim. Revista politică. Sibiiu, în 14 Ianuarie 1883. Cronica actelor de lealitate îndoită se ține lanț în societatea maghiară și maghiaronă Kossuth este obiectul unei distingeri care este cumpăna patrio- tismului celui „adevărat®. Nu mai lipsesce mult și ne vom vede provocați toți cei din Ungaria se trimitem adresă de lealitate lui Kossuth, dacă vrem se dove- dim că sântem patrioți „credincioși" ai Ungariei. De astădată este magistratul capitalei Un- gariei, care nu dă ordin, dar esemplu model, votând în 23 lannarie n. o adresă plină de afecțiune mare- lui patriot „în a cărui nume sunt împletite toate succesele, toată gloria reformelor din patrie." Caracteristic este că primăriul, care subscrise adresa espedată la Turin se chiamă Kammermayer, un maghiar de sânge pur. Proiectul pentru scoalele medie eară este în perspectivă. „P. LI." e în posițiune de a ne spune că alaltă eri s’a desbătut în comisiunea instrucțiune! a casei deputaților. Numai 7 §§-fi, seim cum s’au desbătut din proiect; din cele ce se poate vede însă și din acest puțin aflăm că tendența este tot cea veche: maghiarisarea. Vom ajunge, ca se ne maghiarisăm cu mijloacele noastre câștigate cu cruntă sudoare. Pentru abonamente și inserțiuni a se adresa la Admlnlstrațiunea tipografiei archldleceeane Sibiiu, strada Măcelarilor 47 Corespondențele sunt- a se adresa la: Reflacțlunea „Telegrafului Rumân", strada Măcelarilor Nr. 43. Epistole nefrancate se refhsă. — Articnlii nepublicați nu se Înapoiată. N’ar trebui se durmim înse pe laurii deja câ- știgați pe terenul acesta. Sperăm cu altă ocasiune a pute reveni și doar a și împărtăși o parte considerabilă din proiectul schimbat, cu care dl ministru Trefort crede că tot va ajunge, ca se maghiariseze toate scoalele medie. Despre următorul lui Wimpffen la Paris scrie „Siecle", foaie republicană franceză, că nu aste in- diferent, cine va veni se ocupe postul de ambasa- dor al Austro-Ungariei. „în Viena și nu într’alt loc", avea Thiers obiceiu se Zică „este nodul cestiunei orien- tale". Și Bismarck Șice „Siecle" trebue se fie de aceeași părere dacă pune atâta preț pe alianța austro-ungurească. Alianța aceasta asigură Germa- niei preponderanța în Europa. După foaia citată, Wimpffen nu se bucura de popularitatea, de care s’a bucurat Beust la francezi, de oare ce a fost in prepus că înclină spre politica germană. In locul lui se așteaptă sau Hoyos sau Kalnoky. Acest din urmă numai în cașul „când intrigelor germane ar succede al suplini cu Kallay". Andrâssy ar fi per- soana ingratissimă în Paris, pentru că el „a creat alianța austro germană." Cestiunea dunăreană va ajunge în fine la soluțiune. România resp. guvernul ei spune „Soleil" are un contraproiect la proiectul Barrere, pe care foaia francesă la și publicat în paralelă cu proiectul Barrere. După proiectul guvernului român Austro- Ungar are loc și vot în comisiunea de supraveghiere numai în sesiunea dintâiu pe când după aceea trei sesiuni după olaltă ar fi eschisă cu totul diu comi- siune. Proiectul acesta se Șice că pentru Austro Un- garia e absolut inacceptabil. — „Post" din Berlin spune că F r a n c i a spriginesce propunerea României. în Italia guvernul continuă a suprima după putință demonstrațiunile iredentiste. Francia. Este curios, Șice: „Le Temps" de a vede im- presiunea pressei franceze asupra manifestului și arestărei principelui Napoleon. Cea mai mare parte a fiarelor, ignorând măsurile luate de guvern, dis- cută cu dispreț și ironie manifestul afișat pe zidu- rile Parisului: foile republicane, în general, găsesc acest document mai mult vrednic de rîs decât pri- mejdios, numai Șiarul „La France" cere, în termini formali arestare. După inițiativa luată de ministrul președinte și incidentele din Cameră, limbagiul foilor republicane este puțin diferit. Câteva organe ale estremei stânge protestă contra arestărei, sub pretecstul că se va INSERȚIUNILE Pentrn odatA 7ar.rf.-n-. dedonă ori 12 or., — de trei ori 16 or. rAndnl ««'’Hteri-^arm'orid — și timbru de 30 or. pentru ^Șe^are^pi.blicere. —— , ui ■■!■ ? I I usa de acest precedâțițpastfel creat, pentru a se aresta socialiști, cari de ( asemenea au afișat mani- festul partidului lor. Alterare se unesc, cu mai puțin entusiasm, la ordinea de Și a dlui Martin Feuilliee, și socotesc că în această impregiurare ar fi greu Camerei de a nu vota această ordine de fli. Adevăratul interes, de altmintrelea, este în apreciarea fiarelor regaliste și bonapartiste. Rega- liștii sunt cruZi față cu principele Napoleon. Dela Union pănă la Soleil, toți sunt de părere al înă- molî. „Gazette de France" afirmă, că după ce au cetit manifestul, toții buni francezi conchiseră „că nu este decât o singură deslegare: „monarchia." Dar nu e tocmai aceasta încheerea, pe care autorul o trage din manifestul său, și pe care are se o tragă și publicul. „Le Francais" nu-și perde timpul cu reflecsi- uni inutile. „Aceasta ar fi, Șice acest Z>ar, a și perde cineva timpul și munca comentând manifestul, ca și cum el ar fi demn de comentare." „L’ Union" numește pe principele Napoleon un „Cesar declasat," un pretendent de aventură, ne- popular și desprețuit. Soleil este mai ales supărat de pasagiul în care se țlice „că drapelul alb a devenit singura emblemă a Casei de Bourbon." Acesta e „fals, (jice el abso- lut fals, archifals." El cunoasce, din parte-i o mo- narchie, care nu este cea a drapelului tricolor, și care, natural, este singur în stare de a primi moș- tenirea Republicei. Nu este o înțelegere, după cum se vede, între monarchiști decât pentru a respinge pretensiunile principelui Napoleon. Dacă ar fi vorba de a se pronunța asupra celui mai bun guvern po- sibil, s’ar găsi chiar între dânșii, divergențe și con- traziceri foarte asigurătoare de altmintrelea pentru ordinea republicană. Gazetele religioase sunt de asemenea foarte se- vere. Micul pasagiu relativ la concordat, cu toate că neașteptat din partea principelui Napoleon, și destinat, fără îndoeală de a relega pe clericalii bo- napartiști, n’a avut darul de a seduce nici pe Zia⁻ rul „Le Boude," nici pe „La Defense", și nici pe „L’Univers". L’Univers ’și amintește că autorul ma- nifestului este unul din cei 363 și că el a acceptat odinioară pe d. Gambetta de șef; aceasta nu i dă încredere. „Le Monde" găsește frasa asupra con- cordatului prea „încurcată." „La Defense" găsește tot pasagiu lacesta „ridicul," sub peana unui preten- dent, ale caruia tsploatări antireligioase de odini- oară, ea nu le-a uitat încă. „Defense" închee cu aceste cuvinte: „Partizanii monarchiei legime au într’adevăr multe șanse,; din toți partizanii rivali, FOIȚA. Cristian Waldo sau CĂILE NOROCULUI. Roman de George Sand. (Tradus de E. B.) (Urmare 5). Nils, vrând nevrend, sculat, făcu încercări zadar- nice a să desbumba. Mătușa Gertruda, încântate de creditul deschis spre a-1 îmbrăca ca pe un mic lacheu inainte de al presanta stăpânului său îi cumpărase pantaloni scurți, din piele de elan și o vestă de po- stav roșu așa de bine croite, de se afla întrensele ca intr’un foc și dl Goefle însuși numai cu mare necaz îl putu desbrăca. A trebuit să-l ea pe genunchi îna- intea sobei, fiind că băiatul tremura de frig pănă ce se isprăvi operația aceasta. Destul se superă dl Go- efle și afurisi pe Gertruda, fiind că i a dat astfel de servitor; umanitatea însă îl oprea a-1 lăsa se degere. Apoi și Nils îl desarmâ prin gentileța sa. La fie- care împutare a stăpânului seu, el răspunse cu naivi- tate- — Vei vede mâne, domnule Goefle că am se te servesc bine, și apoi te voiu și iubi foarte. — Așa va fi! răspunse bunul doctor, scuturân- du-1 nițel. Eu ași prefera a fi mai puțin iubit și mai bine servit! în sfârșit Nils era culcat și dl Goefle era să-și vaZă earăși de cina sa problematică, precând băia- tul îl rechiemâ fără sfială spre ai Z'ce cu UD aer de reproș: Ei bine, domnule me lași așa singur aici ? — Altă noutate ! esclamă advocatul. Ai trebu- ință de societate, când dormi? — Dară, domnule Goefle, eu nu am dormit nici odată singur în odaie, la dl Părinte din Falun și mai cu samă aici, unde-mi este frică... 0! nu, veZi, dacă mă lași aici, mai bine me culc jos în odaia, unde veifi dta ! Și Nils, deșteptat acuma ca o pisică, sări din pat și voi se meargă, așa în cămeșă cum era, cu stăpânul său în odaia ursoaicei. De astă-dată dl Go- efle perdu răbdarea. El îl dojeni; Nils începu a plânge. El voi să-l încuie; Nils începu a sbiera. Doc- torul prinse o hotărâre eroică. — De oare ce am făcut nerozia aceasta, își zise el, a crede, că un prunc de Zece aⁿ* are patru- spră-Zece și a-mi închipui că Gertruda are o schin- tee de minte sănătoasă, în creeri, trebue să port vina. Cinci minute de răbdare, și strengărelul acesta blăstemat va fi adormit, pre când dacă îi escit inima prin resistența mea, Dumnezeu scie câtă vreme tre- bue să-l aud gemând și sbierând! El se duse dară să-și caute unul din dosarele sale, in odaia ursoaicei, nu fără a blăstema băiatul, care-1 urma desculț și abia îi lăsa timp a-și găsi ochielarii; apoi se așeZâ la soba din odaia păZito- riului, a cărei uși le închise, ne fiind prea cald și după-ce întrebase pe Nils cu sireție că nu pretinde se-i cânte una, spre a-1 legăna îu somn, se cufundă în hârtiile sale, uitându’și de cina, care nu venea, și de băiatul care horcăia din resputeri. II. Ce făcu Cristiano în decursul tuturor peripe- pețiilor instalației dlui Goefle? Cetitorul va fi gâcit că coboldul îngânător rătăcind în giurul bietului Ulf în bucătărie și în pivniță era aventurierul nostru, care-și căuta ceva de cină. Durerile și spaimele lui Ulfilas, permiseră a-i lua, mai de sub nas mâncările cele mai portative din bucătărie. în pivniță însă el nu au fost așa de norocos. Stingând lumina poltronului el se află într’un întunerec așa de complit încât se temea a fi încu- iat, nemâncat în suterenul acela, și așa se întoarce cât mai în grabă, mângăindu-se cu cugetul de a-i lua buteliile, duse în sus de Ulf, într’un moment mai favorabil. în pătrariul acela de oară ce-1 perduse cu es- plorația precaută a pasagiului secret din sala ursoai- cei, (pasagiu, despre care avem se vorbim mai târZiu din și care nu eși fără osteneală, spre a se furișa www.digibuc.ro 22 TELEGRAFUL ROMAN. unii mor, alții sunt murinzi. Și eată că principele | Jerome se sinucide." Am deschis cu multă curiositate foile bonapar- tiste. „La Patrie" aproabă toată critica pretenden- tului asupra drumului cum merg lucrurile. Ea gân- desce de asemenea că manifestul face bine că re- trage unele din ideile espnmate în ultimul docu- ment al principelui Napoleon, care fu dat publici- tăței, înainte de a scrie acest manifest, scrisoarea din 5 April 1880, acea scrisoare, în care religiunea era așa de maltratată și care aprinse așa de arma- toare furii printre bonapartiști. Dar, după ce face face aceste elogii, „Patria" se întreabă la ce poate servi acest manifest, care va fi „sancțiunea practică" și, după cum ea nu găsesce nici decum un respuns satisfăcător la această „întrebare" mărturisesce a nu găci mobilul principelui, ea regretă „această esplosiune a nerăbdărilor sale," și crede că ar fi făcut mai bine de a se pătrunde de cuvântul lui Montesqueu : „Câte odată tăcerea esplică mai mult decât discursurile." Să venim la organele oficiale ale imperialismu- lui „Le Pays șl Le Petic Caporal," — aceste ultime supraviețuitoare dintr’o familie mai numeroasă, a Cărei cei-lalți membri ș’au dat sufletul. „Le Petit Caporal" este amusant. Situați unea era deficilă pentru densul. El este gazeta „Victo- toriștilor", și în mnlte împregiurări, el a împins amorul fiului pănă a blăstăma pe tatăl. Totuși, ne- norocirea personală a principelui Napoleon îl atinge și el regretă închisoarea, dacă nu pentru princi- pele însuși, cel puțin pentru „un Napoleon," pen- tru un „nepot al marelui om", pentrn un „ver al celui din urmă suveran ce a domnit peste Francia". Se simte reutăciunea acestei cuvântări, care dă per- sonagiului toate titlurile sale, afară de unui singur, acela pe care el îl revindecă: titlul de ereditar di- rect al familiei și de representant al dinastiei. Dar ce e mai frumos, este declarațiunea ce urmează. „Le Petit Caporal" învertesce cu măestrie această dificultate. Pentru a nu „merge la principe" el pretinde ca principele se vie „la el". Nimic, ^ice el, nu justifică mai bine politica noastră proprie; decât acest manifest. Principele reneagă trecutul seu, el se pocăesce, și au ars în public, ceea ce el adora, și adoară ceea ce el voia seardă." „P. S.“ Scrisori din Rusia. (Corespondența particulară a „TELEGRAFULUI'¹.*) St. Petersburg, 2 Ianuarie. Un talmeș-balmeș ne mai pomenit se comite aci. Lagărul apărătorilor sfântului absolutism, pare-mi-se că a devenit un adevărat spital pentru alienați, o mărcuță rusească, unde bolnavii rătăcesc prin coridoarele, prin saloanele vaste ale tristului edificiu, svîrcolindu-se unii asupra altor, denunțân- du-se reciproc, bănuindu-se reciproc de trădare și urându-se într’un mod înfioros. Mai jos, cetitorul meu va găsi narațiunea unei denunțări proaspete, care a fost făcută filele din urmă țarului de cătră principele Meschciersky și care atinge într’un mod foarte simțitor pe cornițele Șuvaloff sau mai scurt d. Bobbi, cum ’l numesce aristocrația noastră din capitală. Cornițele Bobbi este patronat de cătră omnipotentul din Șiua de ații Voronzoff Dașcoff, so- crul seu, și aceasta în contra dorințelor d-lui Po- bedonosttff, care vede în Cornițele Bobbi un concu- rent puternic. *) Din Bucuresci. Ministrul de interne, cornițele Tolstoi, nu ră- mâne nici el mai pe jos și se ocupă de dimineață și pănă în seară cu denunțări. Ultima denunțare gravă și cam riscată făcută de acest demnitar a fost îndreptată contra sfintei Alianțe, care se luptă prin mijloace legale și ilegale cu nihilismul. Această alianță compusă de crema aristocrației ruse, este o societate secretă și ca atare ilegală. Tolstoi pentru a o compromite în ochii țarului, ordonă țliarului polițienesc „Novoje Wremja" a tipări ultima procla- mațiune a sfintei alianțe, în care societatea promite amnistia nihiliștilor ce se vor lepăda cu desăvârșire de tendențele și ideile revoluționare. în adevăr „Novoje Wremja" tipări această pro- clamațiune, pe care Tolstoi remise țarului la ciai. Țarul și țaiină cetind’o s’au indignat declarând că sf. alianță ’și însușesce drepturile sacre ale impe- riului, care singur poate amnestia pe supușii săi culpabili. Atunci cornițele Tolstoi, folosindu-se de supărarea țarului începu, a’i înșira o listă lungă de aristocrați, cari iac parte din susnumita societate, iară pentru a sprijini cele (lise în mâna țarinei un nou roman scris de principele Meșcersky și întitulat principele Noni, în care este descris șeful unei alte societăți secrete antinihiliste cunoscute sub nume de Dobrovolnaia Ohrana. Principele Noni nu este alt cineva de cât cornițele Paul Șuvaloff sau d. Bobbi. Autorul îl zugrăvește ca fiind un om de stat foarte ambițios, și care aspiră a deveni chiar președintele viitoarei republice ruse. în roman, autorul accentu- ează țlicând că în cabinetul principelui Noni se află atârnat pe părete portretul lui Ciernișewsky, apoi declară că principele Noni se află în legături strînse cu nihilistii. Țarina ceti romanul și povesti conți- nutul soțului, care pentru a da comitelui Șuvaloff să simță nemulțămirea sa s’a folosit de o 4b când cornițele era de serviciu la palat în calitatea sa de adjutant împărătesc și nu l’a invitat la masă, cum se obicinuesce la Gatcino. Bietul comite a remas fără masă, grație ministrului de interne. Pentru a încheia narațiunile mele despre toate cele, cari se petrec la palat, ve voiu mai povesti o anecdotă pe care o țin dela o persoană de toată încrederea și care ’mi a narat’o ca un ce autentic. D nu Trepoff după ce se întoarse dela băi, în- tâlni într’un salon pe Dumitru Andreevici Tolstoi, ministrul de interne si’l întrebă: — Ei bine, ești mulțămit? Stai bine. — Ah! lasă-me în pace, îi a respuns ministrul, eu nu visez de cât ceasul, când în fine Loris-Melicofl va isbuti să mă doboare, ca se plece cât mai iute! Voiesc ca Loris s’o guste acum; eu nici odată n’am crezut că voiu suferi ceea ce sufer. Această convorbire ne arată că cornițele Tolstoi nu e de loc sigur se rămâie în locul seu, că despre Ignatieff nu este nici vorbă și că unicul rival pentru momentul de față este Loris-Melicoff. Pentru ce aceasta? Singurul Edip ne ar putea deslega enigma. Am început corespondența prin a ve 4>ce> că lagărul apărătorilor ai sfântului Abso- lutism seamănă la noi aci cu un Bedlaam, cu o casă de nebuni, și mențin această afirmațiune. *' * * Din sferele înalte, din acest Bedlaam al aristo- crației ruse se scobor puțin în straturile nenoroci- tei societăți, care geme sub jugul unei minorități, ce și-a pierdut ori-ce bun simț. V’arn scris în rân- durile trecute despre mișcarea studenților de prin universitățile ruse. Această mișcare s’a sfârșit în fine prin pedepsirea aproape o sută de tineri, cari sunt dați afară fără a mai ave drept de a întră în vre un institut superior. Prefectul capitalei s’au cum se numesce el aci ober-polițai măiestru Gresser, a inventat o manoperă teribilă contra acestor nenorociți expulsați din uni- versitate. Poliția îi pândesce ca pe fiarele selbatice și odată ce pune mâna pe vre unul din ei, îl expe- dează sub o bună escortă la o stație de pe calea ferată apropiată de capitală; aci nenorocitul tiner lipsit de mijloace, fără haine, fără nici un ajutor se găsesce în posiția cea mai critică, ne-având chiar cu ce s&’și astâmpere foamea. Pănă ații preste 160 de studenți au fost espedați în acest mod. Nuesistă aproape nici o stație pe calea ferată spre Moscova sau spre Varșovia unde să nu se vadă câți-va din acești nenorociți, tremurând de frig și așteptând se le vie ajutorul de acasă. Manoperele poliției sunt cum se vede aprobate de guvern, care de sigur că cunoasce cele ce face col. Gresser, care-și resbună contra studenților pentru niște insulte personale primite dela tinerimea universitară din Charcoff, pe timpul când acest domn a fost prefect în acel oraș. La toate aceste, societatea inteligentă, al cărei contingent e mare, remâne indiferentă. Nici o mișicare din partea ei nu probează că în fine simțul moral al ei s’a resculat contra inichității guvernamentale. Asuprirea seculară a ucis ori ce simțământ de res- bunare, de indignare, de revoltă. în saloanele bur- gezimei atât cea înaltă cât și cea în clase de mij- loc veți găsi foarte des elemente sănătoase cu o judecată bună, cari înțeleg bine că a trăi așa cum a trăit pănă acum nu se mai poate, amorțeala morală memnță a ucide ori ce putință de a progresa că viitorul devine din ce în ce mai negru și mai des- sperat. Dar ce folos!......... Da: esistă elemente bune în această societate și cu toate aceste rar veți găsi printre aceste elemente oameni de acțiune. Cu toate acestea înse sunt indicii care dovedesc că și aceste societăți începe a se mișca. Unul din aceste indienii s’a dat pe față filele din urmă: mem- brii diferitelor semstvo s’au organisat întro societate mare întitulată Semski Soius. Această societate fiind secretă și-a declarat de organul său „Wolnoe Slawo" care^se află remis profesorului dela universitatea din Kieff. d Mihail Dragomanoff. Societatea în cestiune înspăimântă pe guvern. Soiri telegrafice. Viena, 23 Ianuarie. Sosirea ministrului rusesc de esterne, d. de Giers, semnalată pe ații, a suferit de nou amânare. Eri peste a remas în Veneția, e posibil că mâne dimi- neață va sosi în Viena. Berlin, 23 Ianuarie. Foaei „N. Fr. Pr.“ i se comunică: în Parlamentul de aici s’a întâmplat o scenă sgomotoasă între Richter și Kameke. Richter a sprijinit propunerea pentru delăturarea regimentului de Curassieri din Gardes du Corps luat în apărare de Schorlemer. Richter declară, că miliția aceasta ar fi greoae, nepractică și că ea ar fi fă- cut în totdeauna pasul de moarte. Ministrul de resboiu Ka- meke: Dep. Richter se încumetă a vorbi astfel despre un regiment, care a purtat stindardul în mod glorios dela Fri- deric cel Mare Dănă adi? Nu Dot suferi, se se vorbească astfel despre un regiment ca acesta. Richter i-a ministru- lui în nume de reu întrebuințarea espresiunei „încumetat,** căci unui deputat îi este permis a critisa. ori-ce regiment. Ast-fel de vorbe nu 1 vor împedeca. Președintele Levetzow: Espresiunea „vorbe" e neparlamentară. Ri c h t e r (coregându-se:) „Espre- siuni de aceste nu me vor opri ca se critic Gardes du corps e o miliție de paradă fără folos și sumtuoasă, (Sgomot ' m a r e în dreapta). In locuința dlui Stenson) aventurierul nostru, nu putu observa sosirea dlui Goefle. El cugetă dară, că pregătirile de cină se făcură pentru bătrânul regisor. Apoi înainte de a relua în posesie localul ce și-l’a ales, căutând ceva de cină pen- tru măgarul seu, el rătăci după ultimul acces de spaimă a lui Ulfilas, vr’o câteva momente prin mica curte de lângă galerie și așa el n’avuse parte de hazlia aparițiune a dlui Goefle cu căciula de noapte, con- ducând în triumf, măgarul în grajd cu coboldul său în haină roșie. Răscolind astfel tot și deschizând toate ușile, cari nici nu prea erau încuiate, Cristiane descoperi și ușa grajdului și se bucura a vede pe jnpânul Jean, cinând cu apetit bun într’un așternut des de mușchiu uscat, în societatea unui cal frumos negru, care, se părea, că-1 primise bucuros. — în adevăr, cugeta Cristiane, desmerdând no- bilul animal, dobitoacele sunt uneori mai cu minte și mai ospitaliere decât oamenii. De două Șile de când călătorim în țeara aceasta rece, Jean a fost obiectul mirărei, spaimei sau aversiunei în mai multe case și sate de țărani, și eu însumi cu toate obice- iurile afabile ale țerei, eată-me căZut în nu sciu ce ascunzătoare de suflete posomorite și preocupate, unde sunt silit de a maroda ca soldatul în compa- nie, pre când bunul acesta cal, fără a întreba pe Jean, după rațiunea urechilor sale lungi, ’i face loc la iesle, și 1 consideră dela început, drept seamănul seu. Ei bine, Jean, noapte bună, soțule. Dacă te-ași întreba cine te-a adus aici și te a servit după plac, tu doară n’ai fi așa de complesant a’mi răspunde și dacă nu te-aș vede legat de funie, a-și cugeta că tu însuți ai avut mintea de a veni incoaci. Ori și cum va fi, am să fac și eu ca tine, o se cinez, fără a me îngrigi de Z'ua A⁰ mâne. Cristiano închise grajdul și reintră în sala ur- soaicei, unde i aștepta plăcuta surprindere a unei mese, așternute cu vase bune și argintării masive pe pânzături îndestul de albe, însă cu nesce pete roșii de confeturile lăsate de Nils împregiurul far- furiei sale. — Uite ’și Șise vesel aventurierul, au isprăvit sau mai bine au început cu desertul! Dară cine dracu s’au instalat aici în absența mea? Puffo nu va fi fost așa delicat de a așterne masa; aceasta nu-i este obiceiul seu în călătorie. De altmintrelea, el este dus se-și cerce norocul în castelul nou ; alt- fel l’ași fi întâlnit în esplorația mea a castelului ve- chiu. Și apoi nici n’am așteptat ajutorul cel mai mic, din partea soțului acestuia. Dacă a aflat în vre o bucătărie, un unghiu spre a se așeZa, sciu bine că nu mai gândesce la mine, și am făcut foarte bine că m’am îngrigit de ceva. Tot una, dacă, din întâmplare, ar veni să se www.digibuc.ro culce aici, eu nu-1 voiu lăsa se degere la poarta castelului acestui-a. Cristiano se duse și deschise poarta din curte, pe care Ulf o încuiase după sosirea domnului Goefle și reveni pe deplin hotărît a se pune la masă cu ori și cine, de bună voie sau cu forța. — Este dreptul meu, își Șise el, apoi masa e goală, și eu am cu ce o înzestra bine. Dacă a’și ave aici un soț, numai cât de cât amabil, am face o masă bună împreună; dacă nu, vom vede care diu noi doi va scoate pe celalalt afară. Povestind așa, Cristiano se duse să vadă, dacă nu s’a tins cineva la bagagiul său. El îl află rânduit în unghiul, unde-1 ascunsese și unde nimenea nu-1 observase. El esamina apoi geamantanul, traista și efectele dlui Goefle, risipite pe scaune, pânzăriile îndoite frumos, toate gata a fi puse într’un dulap; hainele întinse pe spetele scau- nelor, spre a se netezi; în sfârșit traista goală, pe coperișul căreia el ceti cuvintele aceste: D. Thor- mund Goefle, advocat la Gevala și doctor în drep- turi dela facultatea din Lund. — Un advocat! cugeta aventurierul. Ei bine, aceasta vorbesce, un advocat trebue că are ceva spirit sau talent. O se’mi fie societate plăcută, numai de ar ave 'atâta minte a nu judeca omul după haină. Unde s’a putut ascunde advocatul acesta? Va fi vre un TELEGRAFUL ROMAN 23 Paris, 23 Ianuarie. împerateasa Eugenia fu întîm- [ pinată eri la sosire ia gara nordică de Rouher, și-a luat lo- cuința apoi în „Hotel du Rhin,“ piața „Veud6me.“ Se vor- besce, că eximpărăteasa ar fi venit se-și manifesteze față cu principele Napoleon c o n s i m ț em e n tu 1 și simpația și a e-ș i constate dreptul de a pută remânâ în Franci a. Locuința și-a închiriat-o pe 8 Zile. Apartamentele eânt un etagm mai sus de acelea, în cari a fost locuit în anul 1848 Napoleon. Bucurcsi, 23 Ianuarie. Principele Urusoff, ambasa- dorul rusesc în Bucuresci, a plecat ații la Viena se întim- pine pe Giers. Viena, 23 Ianuarie. D. de Giers va sosi aici hutnai mâne dimineață și va fi primit în decursul Zd⁰' de mâne de Maj.Sa și de ministrul de esterne, contele Kal noky Dineul de curte în onoarea ministrului rusesc s’a amânat, îotârZiând ministrul cu sosirea pe Joi. Paris, 23 Ianuarie. Pe piața „Vendâme, înaintea „Ho- tel du Rhin“ în care se află precum sc scie împărăteasa Eugenia, s’au adunat la 150 persoane în jurul unei du- zine de trăsuri. Salonul de primire era frumos iluminat. îm- părăteasa primește pe credincioșii sei, cari aleargă în coace și în colo. Dinjos la portarul țse află Coaie de în- scriere, care se umplu cu încetul. în „Hotel Contintntal" au fost Invitați la prânȘ din partea guvernorului din Paris Lecointe, cei mai de frunte generali, comandanții corpurilor de armată și generali d e d i v i s i u n e. Toți dignitarii cu nume ceva mai cunoscut au fost invitați. Se presupune, că s’ar fi vorbit despre situațiunca actuală. Paris, 23 Ianuarie. în cercurile parlamentarice e mare mișcare. Se presupune că alegerea de ații a comisiunei, care va avă se studieze propunerile dep. Floquet și Bal- ine și projectele făcute de guvern, va decide și soartea ministeriului. în „Salle des pas perdus“ (Sala de așteptare a casei deputaților) se discută cu toc eventualită- țile țlilei. Se colportează scirea că ministeriul nu s’ar fi putut uni în privința alegerei comisiunei și ca ar fi de- cis a demisiona. Paris, 23 Ianuarie. Ministrul de resboiu, generalul Bi 1- 1 o t prin oposiția sa față cu măsurile referitoare la prcten- denți a făcut imposibilă unirea ministeriului. Cabi- netul și a dat aZi după prânZ demisiunea. Grevy a convocat pe miniștri la o ședință spre ai consulta în pri- vința demisiunei. Ședința Camerei, care se începe de alte ori comun la 2 oare, s’a amânat pănă la 4 oare. Paris, 23 Ianuarie. Alegerea comisiunei a avut loc în biroul camerei, resultatul ei înseamnă un de- zastru pentrn ministeriu. Din 11 membri aleși sânt 6 (adecă majoritatea) pentru propunerea lui Floquet și numai 5 pentru proiectele guvernului, Acesta e semn reu față cu votarea camerei. Scirea că ministeriul n’ar fi fost una în privința ținu- tei sale în birou se adeveresce prin aceea, că miniștri n’au fost în faptă de față la {^jerea din birou. Se afirmă, că înainte cu o oară s’ar fi predat președintelui Grâvy prin ministrul președinte Duclerc, demisiunea ministeriu- lui. Președintele n’ar fi primit ce e drept demisiunea. La începerea ședinței camerei a anunțat președintele camerei, Brisson, că miniștri nu vor putâ sosi înainte de 4 oare și a propus amânarea ședinței până oare. Ca- mera și-a dat consimțemântul la aceasta, deși ceva mai târ- Ziu. Din procederea aceasta vor unii se deducă, că mini- ștrii ar fi tocmai ocupați cu consultarea despre ceea ce ar fi de făcut, și se crede, că după redeschiderea ședinței se vor face cunoscute decisiunile ministeriului. Prin coridoarele c a- merei se ved grupe de oameni iritate formate din elementele cele mai eterogene : Rochefort, Darimont, Jules V a 1- 1 â s, între ei bonapartistul Maurice Richard și alte ase- menea mestecături. Paris, 23 Ianuarie. ¹/₂ 5 s’a redeschis ședința came- rei anumit cu obicinuita ordine de ții, cu reforma judecăto- riei. Ministrul de justiție Devâs se află pe banca mini- ștrilor. Clemenceau își continuă vorbirea de eri. Se Zice că numai ministii Mahy, Hdrisson, Duvaux și Legrand și ar fi dat demisiunea; și-ar fi retras-o înse la însistarea lui Grâvy. De altă parte se afirmă, că ministrul de marină Jaurâguibervy și ministrul de resboiu B i 1- lot, care din urmă e în contra ori cărei mesnri antiorlea- nistice țse țlice că el are sciri, cumcă atari mesuri a făcut impresiunea cea mai rea în armată), acești doi miniștri își susțin demisiunea. Paris, 23 Ianuarie. Resultatul alege rei din birou e următorul: rPatru comisari părtinesc pe lângă unele modificări projectele guvernului, 6spri- jinesc propunerile lui Floquet, 1 propunerea lui Ballue. în general s’au declarat 80 voturi pentru guvern, 122 pentru Floquet. Paris, 23 Ianuarie. Scirea despre crisa ministe- riala nu se adeveresce. Consiliul miniștrilor a decis ședea Comisiunei alese ații deslușirile de lipsă. Constantinopolea, 23 Ianuarie. Din ^incidentul mai multor întâmplări a încunosciințat Poarta pe ambasadori prin o notă despre instrucțiunile date de ministrul de res- boiu, pe baza căror-a toate vigiliile sânt în drept a se fo lo si de arme față cu ori-care, care ar lucra după o pre- mearsă somatiune contra instrucțiunilor primite. Referitoriu la respunsul Porții, la cerculariul lui Granville, nu se scie nimic positiv. Părerile sânt diferite în punctul acesta. Se crede, că Poarta va accentua unele puncte din cerculariu, cari contrazic drepturilor ei. Edhem Pașa e desemnat pentru un post înalt. Belgrad, 23 Ianuarie. în ședința de ații Scupstina au primit cu unanimitate convențiunea comercială și con- sulară, apoi declarațiunea referitoare la convențiunea consu- lară provisorică și în fine convențiunea întru apărarea pro- prietății literare și a productelor industriale încheeate între Serbia și Francia după ce s’a cetit din partea referentelui Rakies Raportul comisiunei și după ce ministrul de finance Mijatovics a vorbit în privința acestor projecte. După terminarea ordinei de ații a cetit regele Milan, care fu învitat de o deputațiune a veni în Scupstina, în fata digni- tarilor de stat, a corpului diplomatic și a miniștrilor vor- birea de tron, prin care s’a încheiat Scupstina. Belgrad, 23 Ianuarie. Regele încheia Scupstina prin o vorbire întîmpinată cu vii aplause din partea adunărei. Regele mulțămesce înainte de toate deputaților pentru pre- venirea, cu care au aprobat convențiumle, dă espresiune mulțămirei sale pentru simpațiile ce le dovedesc față cu Serbia imperiul german și republica francesă, și atinge or- ganisațiunea armatei, care a devenit epochală în urma con- cluselor luate în Scupstina încheeată. Regele mulțămesce în numele seu și al poporului pentru toate acestea. Accentu ează mai departe legea referitoare la banca națională și la schimbarea constituțiunei, apoi reformele de toate terminele vieței statului, anumit a justiției, a economici naționale, a bisericei și scoalei, a creditului public, a armatei și îndică recunoscând zelul și energia Scupstinei dovedit întru urmă- rirea binelui patriei și a nățiunei. Vorbirea de tron a fost aplaudată cu deosebi la început și la fine. Viena, 24 Ianuarie. După o întârziere ulterioară do o oară a trenului a sosit aZ' la 107a oare a- m- ministrul de esterne rusesc, d. de Giers, aici. La întimpinare se aflau principele Lobanoff cu întreg personalul de amba- sadă precum și diplomații rnși ce se află acum aici, contele Os te n-Sacken și principele Urusoff. Salutarea între ambasador și Giers a fost foarte intimă, ambii se sărutare și ministrul își esprimă deosebita bucurie pentru întâlnire. După presentarea personalului plecă Giers, petrecut de membri ambasadei spre hotel; Impresiunea, ce o face Giers e cu totul alta ca aceea, pe care o fac ilustrațiunile din jurnale. Esteriorul e bine făcut; figura-i debilă și ceva cam încovăeată dă dovadă, că Giers e cam înaintat în etate. Se Zice că va fi primit încă aZi la Maj. Sa în au- diență. Cătră 12 oare părăsi hotelul și trase prin cetate care părea a fi cunoscut, luând direcțiunea spre palatul am- basadei rusesci. După dejun conferi ambasadorele cu șe- ful seu timp mai lung. Viena, 24 Ianuarie. Regele din Spania Alphonsoe denumit de proprietarul regimentului de infanterie Nr. 94. Cattaro, 24 Ianuarie. Eri a plecat comisiunea pen- tru regularea liniei mărginașe turco-montenegrene dela Ce tinje spre granița sudvestică spre a’și începe operațiunile. Udine, 24 lauuarie. Autoritățile italiane au aispus privegherea energică a granițelor spre a împe- deca trecerea indivizilor suspecți. Vigiliile sau îmulțit. Ca- rabinierii italiani și geandarmeria austriacă patrulează di și noapte. Șeful poliției de aici a primit ordin strict de a împe- deca în decursul procesului Ragosa ori ce demonstrațiune. în Udine s’a ordonat cercetare minuțiioasă a pașapoar- telor, ca se se împedece venirea elementelor streine. Fie- care strein e silit a se legitima la gară și în hotel de loc la sosire. Indivizii fără pașaport se retrimit. Paris, 24 Ianuarie. Miniștrii aveau să dea în biroul Camerei, în care se făcu alegerea comisiunei pentru delibera- rea propunerilor Floquet și Ballue privitoare pe pretendenți unele declarațiuni. Miniștrii înse nu sau presentat spre mi- rarea celor de față. De eri urmează ședințele ministeriale una după alta. Ministrul d e resboiu și cel de ma- rină, sciind ce efept reu au se facă în armata propunerile ■ au orotestat, chiar și contra projectelor gu- vernului. Și fiindcă nu s’a putut mijloci nici o înțelegere guvernului i-a fost imposibil a da declarațiuni în birou. Alegerea e favorabilă propunerilor lui Floquet, de oare ce 6 membri sânt pentru ele. Cinci membrii sânt pentru guvern, dacă proiectele acestui-a s’ar combina cu propunerea lui Ballue. Guvernai are a se pronunța încă asupra acestui punct. Guvernul e învins în comisiune. Floquet însuși a cățlut li alegerea în comisiune în biroul seu. în cercurile parlamentare s’a mărit iritațiunea vestindu se, că ministrul s’a îndreptat spre Elysâe spre a-și da demisiunea și că ministrul de resboiu Billot; cel de marină Jaurâ- guiberoy; cel al lucrărilor publice H e r i s s on și cel de comerciu Legrand nu vor se mai remână cu nici un preț în oficiul lor. La începutul ședinței de aȘG a camerei nu se ivi nimenea pe banca ministerială. Dacusiun^a asupra re- formei magistraturei se amână pe o oară. E cu neputință a înregistra toate scirile cari circulează. Se auZea că ar- mata va păși contra Camerei și că președintele ar fi gata a desființa camerele etc. La 4 oare sosi ministrul de justiție și strigă la toate interpelațiile: că nu esistă cri să. Se vede că i-a succes președintelui repnblicei a îndupleca pe miniștri se nu demisioneze ci se-și apere propunerile în cameră. Situațiunea e tare încordată, și e întrebarea, că primise-vor propunerile guvernului. Dacă nu se întâmplă aceasta apoi e sigură căgerea ministeriului. Chiar și dacă se vor primi propunerile ministeriului, ministrul de resboiu și cel de marină se vor retrage, ca se nu fie siliți a le esecuta. Jules Ferry care aliat au aderenții sei cu „Unionrepublicaine are de gând a înnființa cu Duclerc și ca Waldeck Ro u s s e a u un ministeriu de coalițmne. De alta parte se susține, că Freycinet își va desfășura cu ocasiunea cea mai de aproape programa politicei sale in- terne și esterne. In birou au votat la alegerea comisiunei 403 deputați, 117 au fost penfru propunerea lui Floquet 160 pentrn guvern și 66 contra ori cărui project. Seara s’a întrunit în Elysâe un consiliu de miniștri fiindcă ministrul de resboiu și cel de marină și au dat de nou demisiunea, aurind cum a decurs alegerea comisiunei. Paris, 24 Ianuarie. Ații înainte de ameațli a avut de nou loc consiliul ministerial. Eșirea lui Billot și a lui Jaurâguiberry e aproape sigură; se poate că va demi- siona cabinetulîntreg. împărăteasa Eugenia a plecat ații a. m. tocmai așa de pe neașteptate, după cum a și sosit aici. Demonstrațiunea intenționată n’avu resultatul dorit. Pe coaiele de înscriere se află aproape la 2000 subscrieri, împărăteasa n’a vețlut pe principele Napoleon. Paris, 24 Ianuarie. împerăteasa Euge n i a a plecat ații dimineaiă spre Anglia. Sofia, 24 Ianuarie. Guvernul bulgar cere în o notă adresată agentului britanic Tascelles, admiterea Bul- gariei la confeienja dunăreană. Viena, 24 Ianuarie, n decursul după ameațli de as- sățli Giers a făcut visite ministrului de esterne contelui Kalnoky și a primit contravisită Giers, care e însoțit de fiiul seu cel ma: june, Constantin, va petrece trei țlile în Viena. La Petersburg se întoarce via Granița-Varșovia Goriția, 24 Ianuarie. Nu se scie nimica despre ple. carea contelui Chambord și se ține că nu este probabilă. Triest, 24 Ianuarie. Eri au fost avisate confidențial toate oficele de vamă că nu de mult doi indivizi au pără- sit Neapolea, cari sânt în prepus că se vor încerca a trece în ascuns fruntaria austriacă cu intențiuni periculoase. Au tontâțile financiare și vamale au ordin a priveghia și a prinde pe acești indivizi. Primăriul dela Chiopris, Viscona autorul principal la arestarea lui Oberdanc primesce din Italia în toate țlilele epistole amenințătoare și ’și consideră viața periclitată, din care causă patrola de gendarmi pentru Viscona este duplicată. Cattaro, 24 Ianuarie. Șes$, batalioane muntenegrene sub conducerea voevodului Popoviei și a comisarului Ma- lanovici și Dimitrie Bacici au ocupat eri, după încheerea convențiunei cu comisarii turcesci Bedry Bey și Sadry Bey, toate satele din Craina albanesă Semințiile din grația | albanesă au tras asupra trupelor de ocupaținne și cu ocasiu- Invitat la festivitățile castelului de Valdemora, care ca și mine va fi aflat casa plină, sau care, din pre- dilecție își va fi ales castelul acesta romantic drept popas sau mai curând el este îngrijitorul trebilor bogatului baron, căci în țeara aceasta a castelor și a urelor vechi burgezimea nu va prea fi invitată a și petrece cu nob.limea. Ce-mi pasă! Advocatul a eșit, aceasta este sigur. S’a fi dus sâ povestească cu bătrânul regisor sau este în odaia aceea cu doue paturi, despre care mi-s’a vorbit, și cărei ușe eu nu o ved. Se o caut? Cine scie, doară s’a fi culcat. Da, acea- sta este mai probabil. Or fi voit să-l servească, el va fi refuzat, indestulindu-se cu confituri și dorind numai patul. Se doarmă în pace vrednicul om! Eu mâ voiu așeZa foarte bine în fotoliul acesta mare, și dacă-mi va fi frig... dar ce ved? Iată o minu- nată blană căptușită și o căciulă de călătorie din samur, ce-mi vor scuti trupul și urechile. Se ve- dem, afla-mă voiu bine în ele?... Ei da, foarte bine cugeta Cristiano imbrăcând blana și punendu-și că- ciula în cap. Când me cuget că am lucrat Zece ani la lucruri serioase, ca să n’am o manta bună, pentru a-mi acoperi bietul meu trup, rătăcit astăZi prin regiunile nordicei Cristiano intinesese provisiile sale pe masă, adecă o limbă de Hamburg foarte gustoasă, o șuncă de urs bine afumată și o minunată bucată de salm afumat și sărat. Spre a mânca mai cu ticnă el voia să se des- brace de toaleta de călătorie a doctorului. De odată i se părea că aude trecând sub unica fereastră a salei ursoaicei un sgomot de clopoțele, fereastra aceasta mare, situată în fața sobei, era înzestrată cu obloane duple, precum le afli în toate locuințele comfortabile, vechi și moderne în țerile nordice; oblonul esterior inse atesta starea părăsită a Stcll- borgului. Mai toate giamurile erau sparte și cât încetase vântul se auZea pe deplin sgomotul din afară, masele de zăpadă, de curând căzută se desfă- ceau de stratele vechi și solidificate, rostogolindu-se cu un sunet înădușit și misterios dea lungul stân- celor ascuțite, sbierăturile îndepărtate dela moșia de pe țărmul lacului și urletele tânguitoare a le căni- lor salutau cu blasteme necunoscute discul roșu a lunei de pe orizont. Cristiano era curios a vede sania, care brăzdă, așa aproape de refugiul seu, ghiața lacului, și des- chiZend oblonul cel dintâiu, își băga capul prin geamul spart spre a se uita afară. El veZu apriat o aparițiune fantastică lunecând pe poalele stâncei. Doi cai albi minunați mânați de un visitiu bărbos îmbrăcat rusește, trăgeau ușor o sanie ce părea a stiăluci ca o peatră scumpă în colori sclipicioase, felinarul așeZat tare sus pe elegantul vehicul se- măna unei stele mânate de o furtună, sau mai bine unui foc rătăcitor, pasionat de a urmări sania. Lu- mina lui proiectată prin reflectorul de aur roșu, revărsa tonuri calde pe zăpada colorată albastru de razele lunei și iriza în vaporul flotant dimpre- giurul nărilor și coastelor căilor. Nu-ți puteai în- chipui ceva mai grațios și mai poetic decât trăsura aceasta fără roate, ce părea că este trăsura Ziⁿei lacului, și care trecea ca un vis pe dinaintea ochi- lor uimiți a lui Cristiano fără nici o îndoială, tra- versând Stockholmul și și celelalte orașe din țeară, el veZuse deja sănii de toată mâna, din cele mai luceurioase pănă la cele mai de rând; dară nici una nu-i păruse așa de pitorească și așa de ciudată ca aceasta, care se opri la poalele stâncei da fără îndoeală, un nou oaspe de astă dată bogat venea a prinde posesie sau a face cunoștința pacinicului refugiu din Stollborg. — Sania mi-a făcut un spectacol frumos, cugetă Cristiano, dară se-i iea dracul pe cei ce șed întrensâ. Aceasta de sigur este o piedecă pentru cina mea paciuică, ce mi o promisesem 1 (Va urma.) www.digibuc.ro 24 TELEGRAFUL ROMAN. cea luptei care s’a escat, au cădut oameni de amândouă părțile. In sferșit au trebuit se întrevină trupe turcesci la predarea teritoriului din letigiu Muntenegrenilor. Berlin, 24 Ianuarie. La înmormântarea principelui Carol (frate mai tiner al imp. Wilhelm, născut la 1801) a fost imperatul și imperăteasa, membrii casei regale, princi- pele Carol Ludovic. Când preotul a binecuvântat corpul s’au dat 36 de salve de tun. împăratul era foarte mișcat. Berlin, 24 Ianuarie. Marele principe Nicolae a tă- cut visită lui Bismarck și mareșalului M o 1 tk e. Bismarck a anunțat visita să Marelui principe pe ații la 4 oare. (Altă telegramă asigură ca visita s’a întâmplat.) Varietăți. * (C on v o car e). Domnii membri ai comitetului Reuniunei învfețătoresci din districtul Sibiului împre- ună cu Presidenții Despărțămintelor acestei reuni- uni sunt prin aceasta provocați la ședința ordinară ce se va ține Vineri 21 Ianuarie (2 Februarie) a, c la 10 oare a. m. în locuința Presidiului Reuniunei. Sibiiu, în 13/25 Ianuarie 1883. Simeon Popescu m. p., Dr. loan Crișan no. p., Presed. Reun. secret. Reun- * (Convocare.) în conformitate cu §§-fii 5 și.9 ai statutelor, p. t. membrii ai „Reuniunei ro- mâne de cântări", sunt invitați a participa la adu- narea generală, care se va ține Luni în 29 Ia- nuarie st. n. a. c. la 6 oare seara, în sala Nr. 24 a „Seminariului Andreian". Obiectele de pertractat vor fi: 1. Raportul comitetului despre activitatea din a. 1882. 2. Preliminarea bugetului pro 1883. 3. Eventuale propuneri. 4. Alegerea comitetului și a funcționarilor pro 1883. Din ședința comitetului reuniunei, ținută la 24 Ianuarie st. n. 1883. Direcțiunea. * (Posta]) S’a deschis concurs pentru stațiu- nea de magistru postai în Riciul de câmpie, comitatul M. Turdei. Pe lângă depunerea unei cau- țiuni de 100 fl. bani numerați și contract emolumen- tele oficiului sunt 120 fl. salariu, 40 fl. paușal de cancelarie și 700 fl. panșal de transporturi. Asemenea concurs s’a publicat pentru oficiul postai din S. Mihaiul de pe Câmpie (Comita- tul Clujului) cu aceleși condițiuni și emolumente, cu deosebirea că paușalul de transporturi la acest din urmă e 500 fl. Terminul pentru petenți e trei săp- tămâni dela 22/10 Ianuarie a. c. * (O b ajti stă fină), cu inițialele S. 1., s’a găsit la balul reuniunei femeilor române și se află depusă la presidenta reuniunei. doamna Maria Cosma. * (O scrisoare a Regelui Carol adre- sată ministrului I. Brătianu.) Scumpul meu președinte al consiliului! în timpul sărbătorilor am primit, ca în toți anii, mai multe sute de petițiuni din toate unghiurile țărei, cu diferite cereri. Cu aceasta ocasiune am constatat că dintre acestea erau un însemnat număr de pensiuni și plângeri asupra reținerilor dela pensiunile acordate de stat. Dato- ria Reginei și a Mea este de a ușura și alina ne- norocirile în toate împregiurările, atât cât este în putința Noastră. Îngrigindu-Mă dar de soartea pen- sionarilor, am cerut lămuriri asupra stărei casei pensiunilor și M’am convins că reținerile ce se fac pe an, sunt foarte simțitoare, mai ales pentru vă- duve și orfani, ai căror capi de familie au servit Statului un lung șir de ani, lăsându le numai mica lor pensiune câștigată prin muncă. Numărul pen- sionarilor mărindu-se în fie-care an reducerile devin din ce în ce mai simțitoare, așa în cât plata ar pute ajunge aproape la jumătate. Eu cred că mo- mentul a venit să Ne preocupăm cu toatăl îngrigirea de această cestiune, și supune Corpurilor egiuitoare — cari înșile au acordat deja o deosebită solicitu- dine diferitelor reclamațiuni în această privință, — un proiect de lege care să remedieze de ajuns. O bună măsură poate că ar fi aceea de a se înființa o casă specială pentru militari, cu atât mai mult că resboiul pentru independență a creat între ei o nouă categorie de pensionari, cari se plătesc dela casa de dotațiune a oastei, și dintre cari mulți pe lângâ resplata vitegiei lor pe câmpul de glorie, se găsesc primind osebit și dela casa comună partea dreaptă ce li se cuvine pentru anii de serviciu ce aveau împliniți. Atrag serioasa atențiune a guver- nului asupra acestei cestiuni importante, și sunt convins că cu concursul luminat al Camerilor, cari au sciut totdeauna a respunde la asemenea apeluri vom ajunge la o soluțiune satisfăcătoare. Primesce scumpul meu președinte al consiliului, încredințarea stimei și afecțiunei ce’Ți păstrez. Bucuresci, 8 Ianuarie. 1883. Carol- * (Bal). Dintr’o corespondență dela Huniadoara estragem: Românii din Huniadoara îngrigiați de viitorul scoalei lor confesionale gr. or., carea dispune de un venit foarte modest, precum într’alți ani, așa în 8/20 Ianuarie a. c. au arangiat un bal, îu favorul acestei scoale, a cărui venit curat a fost 64 fl. 70 cr. v. a. Nu pot trece cu Vederea bucuria ce a simțit’o inima mea văzând interesul, cu care poporul nostru din loc și din pregiur, ba și o parte dintre conce- tățenii neromâni din loc, au participat mulți peste prețul de intrare, cărora prin aceasta li se aduce mulțămita publică. Mai departe nu pot lăsa neamintită cu deose- bire și împregiurarea, ca tinerimea română din loc, de vro câți va ani sub conducerea dlui Michail Rimbaș junior, timpul liber a nisuit și nisuesce al folosi spre lucruri bnne, cultivând pe lângă altele și datinele strămoșesci. Aceea tinerime, cu ocasiunea balului, la oara 12 din noapte, presentându-se în costum național român, între aplausele publicului a jucat cu precisiunea și mândria națională' „călușerul și bătuta". La resultatul acestui bal, a contribuit mult și dl primar George Danilă, — și cu președintele co- mitetului parochial, — care prin afabila-i purtare, față cu concetățenii săi fără deosebire, a sciut, în decurs de 12 ani sub grele impregiurăria câștiga sim- patia poporului. * (A dispărut un advocat). în Budapesta a făcut sensațiune în filele aceste împregiurarea că a dispărut advocatul Iulie Horvath. Acesta a vendut în săptămâna trecută mobilele sale, a trimis pe soția sa la rudenii în provincie și pe urmă a plecat și el se țlice, întro călătorie de afaceri în Bosnia. înainte de a pleca însă advocatul fu acusat că ar fi încasat 5000 fl. ai clientului său P. Burian, pe cari însă nu i-a transpus clientului sub cuvânt ca procesul nu s’a terminat. Advocatul este urmărit. * Posta din România nu ne-a ssoit de două dile Bursa de Viena și Pesta. Din 25. Ianuarie n. 1883. Viena B-pesta Acțiuni de bancă de credit ung..................... 273.25 273.25 Acțiuni de credit austr............................ 270.49 279.50 London (pe polița de trei luni).................... 119.95 120.— Galbin. ............................................. 5-65 5.64 Napoleon.............................................. 9.53^ 9-51 100 maree nemțesci.................................. 58.75 58.80 Nr. 778 S. [338] 3-3 CONCURS. Subscrisul consistoriu oferă un stipendiu de 500 fl., pe trei ani unui tinăr, carele se va pregăti în institu- tul agronomic din Ungarisch- Alten- burg pentru profesura de agronomie la institutele de teologie și de peda- gogie. Petenții au se producă următoa- rele documente: 1. Atestat de botez că sunt ro- mâni gr. or. 2. Atestat de maturitate de gim- nasiu s’au de școala reală. 3. Atestat dela medic, că sunt de constituție sănătoasă. 4. Atestat că afară de limba ro- mână mai posed și limba maghiară și germană în așa grad, ca se poată as- culta prelegerile la numitul institut. Mai departe cel ce va câștiga acest stipendiu se va deobliga a servi la precisele institute cel puțin 10 ani de (Iile, } Zambach și Gavora. < Fabrică de vestminte si recuisite bisericesc! 4 de rit catolic și grec. [205] 19-30 m Budapesta, strada Vațului, Vdczi uteza Nr. 17. ț Felonsau Odăjdii, o Albe, Stihare, Dal- 1 matice, Baldachin, । prapori. Toate fe- | liurile de steaguri, | și pentru societăți 4 industriale (și pen- w teu pompieri) co- Petițiile instruate cu atestatele de mai sus au se se trimită încoaci pănă la finea lui Iulie 1883 st. v. Caransebeș, din ședința consisto- rială ținută în 18 Noemvre 1882. Consistoriul diecesan. loan Popasu m. p., episcop. Publicațiune. Cn tiner care posede bine limba romană și maghiară și este perfect în afacerile notariali comunale pe lângă un salariu de 15 fl. v. a. la lună și — afară de spălat toată previziunea,.lângă subscrisul numai decât poate fi aplicat ca adjunct notarial. Galeea (comitatul Arad) 1883 Ianuarie 14 c. n. [339] 3—8 Gavril Ardeleana m. p., notai’iu cercuaî. vor pe altarîu, po- | tivuri, pietohlebni- | ca, cădelnițe, păci- I fical, candele de ) altar, policandre | pentru biserici, ri- £ pide, chivot, cărți I de Evangelie etc- I Numai odată se ofere o ocasiune așa de favorabilă de a proeura un oro- logiu cscelent cu jumetate prețul. Desfacere grandioasă. Raporturile politice, care s’au ivit în întreg continentul Europei, n’au lăsat: neatinsă și Elveția. Consecența a fost emigrarea lucrătorilor în masse, care a periclitat esistența fabricilor. Și fabrica representată de noi, care e cea dintâiu și cea mai însemnată fabrică de oroioage, a închis de o cam dată fabrica sa, încred ințându-ne pe noi cu venȘarea fabricatelor sale. Aceste așa numitele oroioage - de-buzunariu-Washing-ton sânt cele mai bune de pe lume, sânt foarte elegant gravurate și în- frumsețate și lucrate după sistemă americană. Toate oroloagele sânt repassate (esaminate) pe secundă și garantăm pentru fie-care 5 ani Ca dovadă a garanției sigure și a solidității celei mai severe, ne obligăm prin aceasta in public, că suntem gata a reprimi și schimba fie-care orologiu, ce nu convine. 1000 remontoire de buzunariu fără cheie de întors la toartă, cu mantelă de cristal, regulate cu acurateța estra - ordinară pe secundă; afară de aceasta aurite prin electro-galvanism nou, dim- preună cu lanț și medalion etc., prețul de mai nainte fl. 25, acum numai fl. 10.20 de unul. 1000 ancore esemplare de lues din argint, pe 15 rubinuri cu cadranuri în email, arătător de secunde, sticlă lată de cristal, mai nainte cu fl. 21, acum numai fl. 12.25 de unul, toate repassate pe secundă. 1000 oroioage-cilindre înfrumsețate în capsulă de nickel argint, cu sticlă lată de cristal pe 8 rubinuri foarte fin repassate, dimpreună cu lanț medalion și cutie de catifea, mai nainte fl. 15; acum numai fl. 5.60 unul. 1000 oroioage ancore de argint veritabil de 13 loți, probat de oficiul monetariu c. r. pe 18 rubinuri, afară de aceasta aurite prin electricitate, foarte fin regulate. Oroloagele au costat mai nainte fl. 27 acum numai fl. 14.40 unul. Comandând eine-va oroioage pendule are Adresa: Desfacere de oroioage a [338] 3-3 Fabricei de oroioage Fromm. Viena Rothentlmrmstrasse Nr. 9, Parterre. 1000 oroioage remontoire-Washington de bu- zunariu din argint greu și veritabil de 13 loți probat la oficiul e. r. de pnneiare, ne lângă ga- ranție severă repassate pe secundă, cu miehanism de nickel așa încât oroloagele aceste n’au nici când lipsă de reparatură. Oroloagele aceste au costat mai nainte fl. 40 și astăzi se capătă cu prețul fabulos de eftin numai cu fl. 20. Afară de aceasta lângă fie - care orolagiu se dă gratuit un lanț, medalion Jși cutie de ca tifea. 1000 oroioage pentru doamne de aur veritabil cu 10 rubinuri, mai nainte cu fl. 40, acum cu fl. 20. 1000 oroioage remontoire de aur veritabil pen- tru domni sau doamne, mai nainte cu fl. 100 acum fl. 40. 650 oroioage de părete cu încuadratură de ema- ilul cel mai fin și cu mehanism de sunat, mai nainte cu florini 6 acum cu S. 3.75 unul re- passat. 650 oroioage deșteptătoare cu aparat de larmă, foarte fin regulate, aplicabile și ca oroioage pe masa de scris, mai nainte fl. 12 acum numai fl. 4.30. 650 pendule cu lucru foarte fin de sculptură în căsulii înalte gotice de lemn, de întors în fie- care a opta Și, regulate fin pe secundă, foarte frumoase și imposante; de oare - ce un astfeliu de orologiu și în 20 de ani mai are preț îndoit- se nu lipsească astfeliu de orologiu din nici 0 (anule, mai cu samă pentru că astfeliu de piesă de cabinet este decor în fie-care locuință. Oro- loagele aceste costau mai nainte fl. 35, acum numai fabulosul preț escepțional de eftin de fl. 15.75 unul. să adauge și o arvună. 2 Comande se efectuesc promt. — Obiectele, cari nu vor conveni, se vor schimba cu altele Redactor răspunzător Nicolau Cristea. Editura și tipariul tipografiei archidiecesana. www.digibuc.ro