Nr. 56. Sibiiu, Marți 17/29 Maiu 1883. Anul XXXI LEGRAFUL ROMAN Apare Marția, Joia și Sâmbăta. ■ * - - ——— ■“ ABONAMENTUL Pentru Slbllo pe an 7 fl., 6 luni 8 fl. 50 cr., 3 luni 1 fl. 75 or. Pentru monarchle pe an 8 I., 6 luni 4 fl., 3 luni 2 fl Pentru striln&tate pe an 12 f 6 luni 6 fl., 3 luni 30. Pentru abonamente și inserțiuni a se adresa la Admlnlitrațlunea tipografiei arobldlecesane Sibiiu, strada Măcelarilor 47 Corespondențele stat a se adresa la: Redacțlunea „Telegrafului Român", strada Măcelarilor Nr. 43. Epistole nefraneate se refusă. — Articulii nepnblicați nu se înapoiază. INSEKȚIUNILE Pentru odată 7 cr., — de două ori 12 cr., — de trei or 16 or. rftndul cu litere garmond — ți timbru de 30 or. pentru fie-care publicare. Sinetul arcifidiecesan. Ședința a Xl-a din 5/17 Maiu 1883. Presidiul ordinariu. Notariu: Dr. Nicolau 01 ar iu. Ședința se deschide la 9 oare a. m. Se cetesce protocolul ședinței a IX și ședinței a X, cari se autentică. La ordinea țlilei urmează alegerea unui asesor onorari’ în aenatul școlar și a unuia în senatul epi- tropesc. Se purcede la alegerea asesorului onorariu mi- rean în senatul școlar; la apelul nominal răspund 41 deputați, majoritatea absolută 21 voturi. Scrutindu-se voturile date resultatul este ur- mătorul ; Dr. loan Cri șan 24 voturi pentru senatul școlar, și Petru Ci ora 37 voturi pentru senatul epitropesc. Presidiul îi declară de aleși ca asesori onorari. Escelenția Sa predă presidiul Părintelui Archi- mandrit și Vicariu N. Popea. Comisinnea financiară prin raportorul ei, Anania Trombițaș, raportează asupra hârtiei consistoriu- lui archidiecesan, ca senat epitropesc dto 21 Aprile 1883 N. 1881, prin care se așterne budgetul con- sistoriului archidiecesan gr. or. pe anul 1884. Budgetul se primeșce întreg după projectul aș- ternut de Consistoriu; primindu-se la desbaterea specială se votează pe rând din posiție în posiție. Ședința se suspende la la 2¹/₂oare, anunțându-se continuarea la 5 oare. La ordinea țlilei se pune Raportul comisiunei or- ganisătoare. Raportorul acesteia dep. Nicolau Cristea referează asupra raportului Consistorial dto 20. Aprile 1883, Nr. 1663 privitor la conclusele congresului național bisericesc din anul 1881. de sub Nrii. 111, 112, 124, 125, 126, 127, 128, și 129, în afacerea arondărei protopresbiteratelor. Fiind deja arondarea protopresbiteratelor Intro- dusă dela 1 Ianuarie 1882. la propunerea Comisiu- nei Sinodul archidiecesan ia conclusele congresuale suscitate spre sciință. Același raportor referează asupra raportului con- sistoriului archidiecesan privitoriu la comunele mărgi- nașe. care înputerea conclusului congresual sunt au- torisate în termin de 1 an a recurge pentru a fi strămutate dela un protopiesbiterat la altul: a) rugarea sinodului parochial din Lăslăul românesc cu filiile, Laslău 1 săsesc și Ormeniș, prin care cere a fi încorporate la protopresbiteratul F OIȚA. Cristian Waldo sau CĂILE NOROCULUI. Roman de George Sand. (Tradus de E. B.) (Urmare). „Reflecsiile aceste, care adeseori le alungam, totuși me făcură uneori foarte îngrigit. în faptă, plăcerile nu mă desfătau. La părinții mei cunoș- ceam desfătări mai nobile și mai reale. Eu îmi adu- ceam aminte de promenadele încântătoare, ce le fă- ceam împreună, cu un scop serios, care totdeauna afla satisfacții pure, și în activitatea febrilă a nouăi mele vieți eu mă simțeam slăbit și decăzut în mine însumi, ca în sinul unei neactivități asupritoare. Eu începeam a visa de grandiositatea călătoriilor înde- părtate și mă întrebam, vățlendu-mi punga pururea deșartă, dacă n’ași fi făcut mai bine, a consacra mul- țămirei adevăratelor mele gusturi fisice și a ade- văratelor mele trebuințe intelectnale, fructul lucru- lui meu, risipit prin desfătări, ce-mi făceau trupul greoiu și sufletul deșert. Apoi de odată me sim- țeam strein în lumea aceea ușoară, în societatea Aceea aservită, în clima aceea enervătoare, în po- Mureș-Oșorheiului și nu a Mediașului — se încuviințează. b) rugarea comunei Hepria spre a fi încor- porată dela Sebeș laAlba-Iulia — se încuviin- țează. c) rugarea sinodului parochial din Țin țari ptru a aparține la ppresbiteratul Brașovului 1. și nu al Branului — se încuviințează; d) petițiunea sinodului parochial din Vur- per spre a fi încorporat la ppresbiteratul Sebeșu- lui și nu al A1 bei- Julie — se încuviințează; e) petițiunea comunei bisericesci din Tecșesci pentru de a fi încorporat la ppresb. Albei-Julie și nu la al Lupșei — se încuviințează; f) rugarea sinodului parochial din Giaca spre a fi încorporată la Cluj — se încuviințează; g) petițiunea sinodului par. din Limba în fî- lia Ciugud spre a remâne la ppresbiteratul Se- beșului și nu al Albei-Julie, — se încuviin- țează ; h) petițiunea sinodului parochial din Nucet ptru a se încorpora la ppresbiteratul Sibiiului și nu al Agnitei — se încuviințează; i) petițiunea sinodului din Șonna spre a fi încorporată la ppresbiteratul Făgărașului și nu Cohalmului, — se încuviințează; l) rugarea sinodului parochial din Vidraseu spre a fi încorporată la Mureș-Oșorheiu și nu la Ter na vă — se încuviințează; m) rugarea comitetului parochial din Presa ca spre a remâne la protopresbiteratul Abrudului și nu al Albei-Julie — se încuviințează; n) rugarea comitetului-parochial din Bătrâna spre a remâne la Deva și nu la Dobra se încu- viințează ; o) rugarea filiei Hoghilag spre a rămâne la Mediaș — se încuviințează; p) rugarea comt. par. din Șaldorf spre a fi încorporată la Sibiiu și nu la Mediaș — se în- cuviințează. r) petițiunile sinoadelor parochiale din Vis tea inferioară și superioară și Draguș spre a fi încorporate la Făgăraș și nu la Avrig — nu se încuviințează. s) petițiunea sinoadelor parochiale din Valea verde și SohodolPoem spre a remâne la ppresbiteratul Câmpenilor șinu al A bru dului se încuviințează. t) rugarea sinodului parochial dia H a ș a g spre a fi încorporată comunala ppresb. Sibiului șinu [ al Mediașului — nu se încuviințează. pulația aceea leneșe, în sferșit în tot centrul acela, de care nu me lega nici o rădăcină vitală de familie. De odată mă simțeam mai activ și mai așețlat. Me gândeam chiar, deși eram numai de două-țleci și trei de ani și sărac, a mă căsători ca să am va- tră și casă, ca să am un scop de corecțiune, un obiect de predilecție; cardinalul .însă, căruia i am încredințat accesele mele de neliniște, morală mă batjocori și Șicea, că sunt nebun. „— Tu ai beut sau ai lucrat prea mult aseară, îmi țlise el; creerii tei s’a umplut de fumuri. Risi- peșcele cu o visită la Cintia sau la Fiamentta, și bagă de samă se nu te căsătoream cu ele. „Eu iubeam pe cardinalul: el era bun și ve- sel; însă deși mă trata părințesce și fără trufie, eu vedeam prea bine că el era mai mult amabil decât iubitor, că el scia face împregiurimea sa plăcută, și că eu aveam oare-și, care valoare în societatea sa, însă el nu era omul a mă suferi timp mai îndelungat pe lângă sine, dacă cădeam în melancolie și dacă deveneam prea serios. „ Eu am cercetat a mă amorți și a-mi uita de mine însumi în bine aflarea presentă, și a trăi fără grigi dintr’o ^i într’alta, precum făceau toți, care mă împregiurau. Dară nu puteam. Urîtul crescea, desgustul se manifesta pe’lață. Me ?imțâbm sătul, de amoruri ușoare, de victorii senanale, obținute u) petițiunile sinodului parochial din Glâmboca pentru a se încorpora la Avrig și nu la Agnita, — se încuviințează. v) rugarea sinodului ppresbiteral din tractul Branului pentru întregirea ppresbiteratului, — si- nodul decide: se se privească resolvită. z) Propunerea dep. Rubin Pat ița pentru în- tregirea protopresb. Câmpenilor, se privesce ca resolvită. Petițiuneactetelor parochiale din Sec, Bogaciu cu filia Gherla pentru înființarea unui protopresbi- terat al C â m p i e i — și încorporarea acestora — la centrul Sec. — Sinodul decide se nu se încuviințeze cerereaînființărei unui protopopiat nou, ci S ec ul, cu filia Bogaciu și Gherla, se se dea la Dej. Petițiunea mai multor preoți din ppresbitera- tul Avrigului pentru strămutarea reședinței din Avrig la Viștea-inferioară — nu se încuvi- ințează. Petițiunea comitetelor parochiale din Snt. la- cob pentru încorporare la protopres. Târna vei și al comunei Alămor pentru încorporare la trac- tul Sibiiului și nu al Săliștei — nu se încuvi- ințează. — Referitoriu la St. lacob dep. Dr Ilarion Pușcariu însinuă vot separat. Rugarea comunei Banabic pentru a fi încor- porată la Cluj și nu la Turda — nu se încuviin- țează. Petițiunea parochului Teofil Gheaja pentru reactivarea în funcțiunea de administrator proto- presb. și Petițiunea mai multor locuitori pentru restau- rarea protopresbiteratului Paloșului — nu se încuviințează. Ședința următoare se anunță pe mâne la 9 oare înainte de amea^i. La ordinea țlilei raportul co- misiunei petiționar. Ședința se încheie la 8 oare seara. Ședința a XJI-a din 6/18 Maiu 1883. Presidiul ordinar. Notariul: Romul de Crainic. Ședința se deschide la 9 oare înainte de ameadi Protocolul ședinței premergătoare nefiind redigeat pentru autenticare, se vor face disposițiuni la inche- erea ședinței. La ordinea țlilei este raportul comisiunei școlare. Raportorul acesteia dep. Dr. Ilarion Pușcariu re- ferează despre causa învățătorilor din Sas-Sebeș, D a - niil și Avram David, privitoare la suspensiunea acestora decretată de comitetul parochial de acolo și respective despre nesupunerea acelui comitet paro- fără osteneală, la femei de toate rangurile. Pentru mine, biet tiner burgez, aveau plăcerile acele, la în- ceput, farmecul unei aventuri. Vățlend însă, că fri- serul meu, un ficior foarte frumos avea tocmai atâ- tea succese ca și mine, mi se făcu groază de mar- quise. Eu voiam să părăsesc Neapolea. M’am ru- gat de cardinal, se me trimită la una din vilele sale în Calabria sau în Sicilia. M’ași fi făcut intendant sau bibliotecar ori și ce. Eu doream odihnă și sin- gurătate. El m’a luat în ris cu projectele mele de retragere. Nu le credea. El zicea că mă ține chiar așa de apt a fi intendant, că și călugăr, fără îndoeală, așa și era însă el a făcut foarte rău, că m’a reținut, precum îndată ai se vețli. ₙ Un alt nepot a cardinalui venise din călăto- rii și se înstalâ în casa sa. Precât era tinărul Tito Villareggia simpatic și binevoitor, atât era vărul său Marco Melfi prost-absurd, Impertinent și vanitos. El să făcu neplăcut la toată lumea și’și atrase mai multe duele prin purtarea sa. El era un spadasin mare și rănea sau ucidea pe adversarii săi, fără a obține o sgâriitură, ceea-ce îl făcu obraznic pănă la esces. Eu mă țineam în reservă, cât puteam; însă, într’una din țiile iritat prin grobianitatea sa provocătoare lam mustrat formal și i-am oferit satisfacție cu ar- mele a mână. El a refusat, fiind că eu nu eram gen- tilom și năvălind asupra mea a voit se mă pălmu- iască. Eu l’am trântit la păment și l’am lăsat fără www.digibuc.ro 224 TELEGRAFUL ROMAN. chial față de autoritățile superioare bisericesci. La propunerea comisiunei: „Sinodul însărcinează pe con- sistoriul archidiecesan cu grabnica decidere a cau- sei de controversă dintre comitetul parochial și în- vățătorul Dan. și Avr. D la vid, și în special cu ese- cutarea conclusului seu și cu raportare la sinodul proxim. Acelaș raportor relatează asupra afacerei disci- plinare contra învețătoriului Nicolau Herlea din Orescie; sinodul la propunerea referintelui comisiu- nei petiționarie Eugen Brote, ca această causă se se decidă în legătură cu rugarea comitetului paro- chial de acolo din 1883, decide: Rugarea se transpune Consistoriului archidie- cesan cu însărcinarea a raporta în detaiu pănă la sesiunea procsimă despre starea lucrului, așternend de odată toate actele referitoare la această causă. Urmează la ordinea ^ilei raportul comisiunei bisericesci. Raportorul acesteia dep. Petru Truța referează asupra punctelor remase în suspens din raportul consistoriului ca senat bisericesc și adecă: p. 6. al raportului privitor la succrescenta clerului și p. 12. care tractează despre împărțirea ajutoare- lor din fundațiunea „Șaguniană" la biserici, la pro- punerea comisiunei se iau spre sciință. Se referează mai departe asupra propunerei dep. Titu Gheaja pentru nulificarea alegerei de protopresbiter din tractul Sibiiului, din motiv, că alesul e preot celibe, și ca sinodul sâ statorească, ca din motivul celibatului și al călugăriei nescine nu poate fi ales de protopresbiter, la propunerea co- misiunei : propunerea fiind de natură canonică și ca atare neținându-se de competința sinodului și din mo- tiv, că în ce privesce celibatul esistă în biserica noastră mai multe cașuri concrete încă din vechime, sinodul nu se ține îndreptățit a întră în desbaterea meritorie a acestui obiect. Se raportează asupra causei loan Sania și loachim Muntean. — La propunerea comisiunei sinodul decide: „După ce causa la repețitele so- licitări nici pănă astăzi nu este finită, „se în- drumă Consistorial, ca în decursul anului curent fără amânare se resolveze causa, având a raporta sinodului proxim» Tot acel raportor raportează asupra propunerei dep. Petru Truța privitoare la crearea a 2 sti- pendii de câte 500 fl. pentru ascultători de sciințele teologice la vre-o universitate gr. or. din patrie ori străinătate. La propunerea dep. Găitan propunerea se respinge. Același raportor referează asupra propunerei dep. Nicolau Lazar privitoare la elaborarea unui plan de dotațiune a preoților din archidiecesă, la propunerea comisiunei sinodul decide: — „A se trans- pune Consistoriului spre studiare și încât ideea s’ar afla realisabilă, se formuleze un regulament subșter- nându-1 sinodului proxim spre aprobare. în legătură cu raportul senatului bisericesc dep. Zaharia Boiu face următoarea propunere de urgență: După ce în anul școlar 1882/3 espiră dis- posițiunile transitorie date consistoriului archidece- san cu privire la primirea elevilor în seminariul Andreian prin conclusul sinodal din 5/17 Maiu 1880 Nr. 79 lit. 1). — și împregiurările faptice ale archi- diecesei recer prelungirea acelor disposițiuni sinodul estinde valoarea lor incă pe trei ani consecutivi altă vătămare decât o furie grozavă. Scena acea- sta a făcut mare sgomot. Cardinalul era în lăuntru sâu pe partea mea; el m’a rugat să mă ascund re- pede la una din moșiile sale, pănă ce Marco Melfi s’ar fi dus earăși în călătorii. „Idea a mă ascunde me indignă. „Nenorocitule!" îmi lei, țeara nu s’a abătut un singur mo- ment de la manifestarea pacinică și legală a voinței sale. Revisiunea legii electorale propusă de Adunările pre- cedente, îngrigirile generale ce înconjurau cestiunea Dunării în noua situațiune, în care a îritrat prin Conferența de Ia Londra, și bănuielile, ce se aruncau că s’ar medita nouă și mari reforme sociale, toate aceste erau de natură a preocupa spiritele, a frămînta întreaga noastră societate și a pune în luptă opiniunile și interesele cele mai opuse. Cu toate ace- stea bunul simț al națiunei s’a ridicat mai presus de toate încercările și țeara a răspuns la apelul, ce i s’a făcut cu acea prudență și linisce care, a caracterisat tot-d’a-una lucrările poporului român. Această nouă manifestațiune a înțelepciune! și a spiri- tului politic, cu care România s'a condus în toate lașele grele ale desvoltării sale naționale, este o nouă dovadă că ea scie a se feri de sgUduirile, prin cari au trecut asemenea reforme în alte țări și că ea nu va deveni nici o dată un focar de agitațiuni și turburări, care se inspire îngrigiri celor-l’alte State. Domnilor Senatori! Domnilor Deputați! Raporturile noastre cu Puterile străine sânt din cele rhai satisfăcătoare, săci România a căutat tot-d’a-una cu stăruință să’și atragă simpatiile lor. Ea nu a cruțat nimic pentru a îndeplini an- gagiamentele, isvorând pentru densa din tratate, și a esecuta toate obligațiunile ce a luat asupră’și. După ce prin silințele sale și-a redobândit indepădența prin silințele sale, ea a îndeplinit cu hotărire toate condițidnile, ce Europa pusese la recunoascerea acestei îndependinți, a făcut tot ce i-a stat prin putință spre a se pune în acord cu noua stare de lucruri, creată de tratatul de Berlin și a fi ast-fel admisă în concertul statelor europene. Proclamând regalitatea și constituindu-se definitiv pe basele monarchiei ereditare întemeiată la 1866, pe lângă realisarea vechilor aspirațiuni naționale ea a voit tot de o dată se dea Europei o probă și mai invederată de spiritul seu de ordine și de conservațiune și a căutat sub această formă o garanție mai mult pentru independența șajnațională. Toate aceste fapte ne dau dreptul, dotonilor Senatori și domnilor Deputați, se fim neclintițî în credința că Europa nu va voi să aducă o atingera drepturilor noastre de Stat independente și că nu va cere de la noi să esecutăm decisiuni la cari nu am participat și la cari nu am consimțit. Domnilor Senatori! Domnilor Deputați! Trimiși de încrederea națiune:, pe lângă altele și cu misiunea de a re- visui legea electorală, nu mă indoesc că veți sci a resolva toate greutățile nedeslipite de o cestiune atât de delicată și de importantă. Insuflându-ve de principiele, cari au preșeZut la constituirea Statului român, ținând seamă de esperiența făcută în timp de șeapte-epre-Zece ani și de impregurările particulare ale țării noastre, veți reuși, în înțelegere cu gu- vernul Meu, se găsiți pentru esercitarea dreptului electoral soluțiunea cea mai nemerită, care, ocrotind și mai bine in- teresele generale, va asigura din ce în ce mai mult inde- pendența și moralitatea votului. Se lucrăm toți în unire spre a completa opera începută a organisării noastre interioare. Să ne îndreptăm toate silin- țele la întăiiroa Statului și la realisarea progreselor paclnice ale civilisațiunii. Ast-fel vom pută privi viitorul cu încre- dere și țeara va bine cuventa lucrările noastre. Cât pentru Mine, la lucru ca și Ia datorie voiu fi tot-dea-una mândru de a Me afla în fruntea națiunii. Sesiunea Corpurilor legiuitoare este deschisă. încoronarea țarului. Conform cu programa de serbarea încoronărei țarului rusesc, dar nu la 2 oare, cum se anunțase, ci la i oare seara a sosit în 9/21 Maiu în Moscva părechea imperială. Ast- fel dar s’a început deja partea oficială a serbărei de încoronare, încă de la 2 oare după ameaZi, adecă cu cinci oare mai înainte de sosirea împăratului, se așeZară la gara Smolensk 200 soldați polițienesci. Generalul Alexandru Kosloff, poli- țianul suprem, inspectă pe soldați, cari erau strălucitori în uniforma lor de paradă și le ordonă apoi să se împartă prin diferitele Camere ale gărei. Pe când soldații polițenesci se duceau înlăuntrul gării, foarte frumos împodobită, câte-va sute de oameni călări, geandarmi, cuirasieri și gărZi împre- surară gara cu totul și piața din giurul ei, pe care nu trebuia să mai șeaZă nimeni. O gardă civilă compusa din aproape 1000 țărani, care va trebui pe timpul serbării încoronărei se îngrigiască, de menținerea ordinei, formă un carău-mare la poarta gării. La 5 oare după ameaZi începu deja pornirea spre gară a principilor cari se află aci, a ambasadorilor străini și a capilor autorităților din Moscva. Toți bărbații veniră în trăsurile naționale rusesci cu trei cai, numite troi- că. Guvernatorele general al Moscovei plecă la 6 oare să întâmpine pe împărat la stațiunea Walday. Pănă aci vremea fusese frumoasă, dar o dată începu o ploaie torențială și toate personagele fugiră înlăuntrul garei. La 6 și jum. oare răsunară semnalele date de corniștii soldați, așeZați la distanțe de-trei Zec* pași d’a lungul căii ferate, prin care se anunța apropierea trenului imperial. La 6 oare 40 minute întră în gară trenul separat, compus din 17 vagoane. La fereastra 226 TELEGRAFUL ROMAN. deschisă a vagonului al unsprezecelea se afla părechia im- perială. Țarul purta uniforma de mareșal, ear Țarina era îmbrăcată cu o simplă rochie neagră de drum și cu haină de blană. Când se opri trenul și părechia imperială părăsi vagonul, fură împresurați de principi și salutați de toți cu cea mai mare coraiaiitate. Imperatui, care e foarte bine ia față, fu încântat de primirea ce i se făcu. După ce se ter- minară salutările, părechia imperială se sui într’o trăsură deschisă, căci ploaia încetase, și porni de la gară la Palatul Petroffsk. Pe acest drum, care are o lungime de trei verste soldații formau un șirag des. în vârful baionetelor lor înfipte la pusei, soldații puseseră drapele pentru semnale. La spatele soldaților se grămădise o mulțime de oameni, și părechea imperială fu aclamată dea lungul întregului drum. Când tră- sura imperială, care mergea în treapătul cel mai repede, trecu pe sub poarta de triumf, un curcubeu minunat străluci pe cer; fenomenul fu salutat cu mare veselie. Imperatui sosi la 7 oare în palatul Petroffsk. îndată după sosirea sa aci, împăratul adresa împăratului Wilhelm următoarea telegramă. „Am sosit chiar acuma în Moscva în deplină sănătate.¹¹ Moscva, 23 Maiu. — La 10 oare înainte de ameaZi, nouă focuri de tunuri anunțară pornirea Țarului spre a în- tră în Moscva și clopotele de pe la toate bisericile începură a suna. Cornițele Woronzoff Dașkow, care era însărcinat ca se anunțe Țarului când se va arangia cortegiul se duse de ’i comunica că cortegiul e gata. Atunci Țarul se cobori și încălecă pe un frumos cal dăruit de Șahul Persiei. Trei focuri de tunuri date de o baterie din fața Palatului Pe- trowski anunțară că cortegiul s’a pus în mișcare. Capul cortegiului era format din soldați polițienesci, din geandarmi călări, din gardă, din deputațiuni de ale po- porațiunei asiatice supuse Rusiei, din cavalerii alăturați pe lângă principii streini și din membrii consiliului de Stat, cari mergeau în trăsuri poleite cu aur. Apoi venea Țarul călare și însoțit de comiții Woronzoff-Dașkow, Miljutin, Tol- stoi, Possjet și Loris-Melikoff. Imperatui, care purta uniforma de mareșal, era foarte serios și răspundea printr’un scurt salut militar la onorurile și ovațiunile soldaților și ale poporului. După împeratul venea în trăsură deschisă, principele moscenitor și sora sa, apoi membrii casei imperiale. După aceasta venea împerăteasa cu marea ducesă Xenia într’o trăsură aurită trasă de opt cai suri. Ea era urmată de toate marele ducese în trăsuri deschise, de doamnele de Stat, de domnișoarele de onoare ale împerătesii, de soțiile miniștrilor, de doamnele Curții sosite cu marele ducese și cu principesele străine. Cortegiul îl încheia un escadron din regimentul de husari ai gardei și un escadron din regi- mentul de ulani imperiali. Corpul diplomatic și representanțîi presei priveau cor- tegiul dela museul istoric. în punctele, unde Țarul fii salu- tat de guvernatorele orașului, de mareșalii nobilimei și de deputațiunile din țeară, erau construite nisce pavilioane mici foarte frumoase. Aceste salutări nu ținură pretutindeni decât câte-va minute. în momentul, când cortegiul întră în reședință, se tra- seră din ordinul guvernatorelui orașului 71 de tunuri. îm- păratul se cobori de pe cal la poarta Moskressenskij, tot astfel făcură și marii duci. împărăteasa se dede jos din trăsură care se opri în apropiere de capela Twerkiș. Și marile ducese se deteră jos din trăsuri. La întrarea în ca- pelă, părechia imperială fu primită de episcopul Dimitrowsk primul vicar din Moscva, cu crucea și cu aiasmă. Intrând în capelă, Măjestățile lor și membrii familiei imperiale în- genunchiară naintea Maicii Domnului, și apoi eșiră din capelă. Măjestățile Lor și întreagă suită se duseră apoi în 'ca- tedrala Uspenkij, und se cântă un Te-Deum pentru fericita sosire a împeratului. La întrarea în catedrală părechia im- perială fu primită de Sfântul sino d. După terminarea ser- viciului divin întregul cortegiu se duse la catedrala Archan- ghel, și de aci dealungul așa numitelor trepte roșii, la Kreml. Pe terața de jos a treptelor roșii, Măjestățile lor fură pri- mite de mareșalul suprem, care presintă împeratului pâne și sare, și apoi ministrul Curții conduse părechea imperială în camerile dela Kreml. In acest moment, era 4 oare și trei sferturi, se traseră 101 tunuri și la toate bisericile su- nară clopotele și se ținură servicii divine. Moscva 24 Maiu. — Eri de dimineață s’a făcut în sala trofeelor din Kreml sfințenia solemnă a drapelului im„ perial. In marea sală, care este împodobită cu drapele germane, francese, polone, turcesci și ungare luate în dife- rite resboaie, se află un scaun de rugăciune la spatele că- ruia era înplântat drapelul. în sala de arme de alături se adună la 11 oare dimineața întregul stat major al Curții, împeratul, împerăteasa, principele moscenitor, toți marii duci și marele ducese aperură punct la 12 oare și se așezară într’un mare semi-cerc în giurul scaunul ui de rugăciune. Buzanoff, care făcu serviciul religios împreună cu 3 asi- stenți, ceti o mică rugăciune și stropi drapelul cu aiasmă, prin ceea ce se termină ceremonia. Părechia imperială și ma- rii duci sărutară crucea, ce li se presintă de capelanul Cur- ții, și apoi se retraseră după câte-va minute. Curtea se duse în sala Tronului, unde sânt așeZate obiectele pentru încoronare, și apoi se reîntoarce în apartamentele interioare. Moscva, 24 Maiu. — După întrarea în Kreml, pă- rechia se duse în micul castel din Neșkutochny parc, care este situat spre sud de oraș, spre a petrece acolo în cea mai mare retragere timpul de post. Țarul fu salutat pretutindeni într’un chip entusiast. Varietăți. * A. S. împ. Archididucele Albrecht, cetim în „H. Ztg.“ va veni mâne dela Alba lulia pela Mer- curea și nu cu drumul de fer pela Copșa. După aceeași foaie, A. S. pănă la Mercurea vine cu echi- pagiuri procurate din partea comitatului și dela Mer- curea cu posta. A. 8. trage în hotel Neurihrer. So- sirea între 6—8 oare seara. * (Denumire) Dl Andreiu F r â n c u (Frink) jude consiliar la tabla reg. ung. din M. Oșorcheiu este denumit de jude ordinariu la aceeași tablă. * (Convocare.) Comitetul reuniunei învăță- torilor români gr. or. din districtul Sibiiului ’și va ține ședința sa ordinară Vineri în 20 Maiu la 11 oare a. m. în locuința presidiului (ulița crucei-Kreuz- gasse Nr. 16.) La această ședință sunt invitați toți domnii membri împreună cu președinții despărță-* mintelor. Sibiiu 15 Maiu 1883- Presidiul Reuniunei Simeon Popescu m. p. * (Convocare.) Despărțământul Abrudului, al Reuniunei învățătorilor gr. or. cu același nume, își va ține Adunarea sa generală la 21, 22 Maiu (vechiu) a. c. în Abrud. La această adunare invităm pre toți iubitorii luminărei poporului nostru și pe membrii ordinari îi provocăm, aducându-le aminte de cu- prinsul § 9 al statutelor. Programa: I, Deschiderea adunărei gener. prin Președin- tele Reuniunei, după servițiul divin la care vor asi- stă toți ddmnii învățători. II. Raportul comitetului despre activitatea sa. Raportul cassariului și bibliotecariului; III. Esmiterea obicinuitelor comisiuni; — IV. Cetirea lucrurilor intrate dela d. învăță- tori, în urma însărcinărei comitetului, — opinare în cât și care din acele lucrări sunt mai reușite? V. Cetirea disertațiilor insinuate; — VI. Rapoartele comisiunilor; VII. Propuneri și afaceri curente. Abrud la 12 v. 1883. loan Gali m. p., președinte. * (Ape mari) Ni se spune că Sâmbăta în 14/26 Maiu o ruptură de nuor a făcut mari pustiiri pe hotarul Ognei — Dela Timișoara și Bescherecul mare aflăm că apa Timișului amenință Cebza și Macedonia și că a inundat mii de juguri de holde. * (Ploaie cu grindină) a căZut în 6 1. c. pe hotarele comunei Roadeș (cotul Târnava mare, cercul Cohalmului), căreia într’un pătrariu de oară a stricat mai de tot grânele, secările și chiar cucu- ruzul resănt; apoi florile pomilor de grădină și de câmp, — a desbrăcat oparte din pădurea Roadeșu- lui și o parte din a Bundorfului, care sat e vecin cu Roadeșul, de tot de frunză, încât uitându-se ci- neva asupra ei gândesci că se află în luna lui De- cemvre. Grindina a fost de mărimea nucilor și mai mare. După grindină a căZut apoi o ploaie ne mai pomenită, sau umplut toate părauele de apă, care apoi într’unindu-se în valea ce curge prin Roadeș, — aceasta a eșit din alviâ sa a stricat prin sat tot ce ia venit în cale a înnecat vr’o'8 bivoli și un cal, a făcut pagube ce cu anevoie numai se pot re- para. A trecut