Nr. 53. Sibiiu, Marți 10/22 Maiu 1883. Anul XXXI TELEGRAFUL ROMAN Apare Marția, Joia și Sâmbăta. ABO NAMENTUL Pentrn Slbllo pe an 7 fl., 6 Inni 3 9. 50 er., 3 Inni 1 fl. 75 er. Pentru monarchie pe an 8 fl., 6 luni 4 fl., 3 luni 2 fl Pentru străinătate pe an 12 fl., 6 luni 6 fl., 8 luni 39. Pentru abonamente și inserțiuni a se adresa la Adminlstrațlunea tipografiei archldleoesane Sibiiu, strada Măcelarilor 47 Corespondențele sfint a se adresa la: .Redacțlunea „Telegrafului Român", strada Măcelarilor Nr. 43. Epistole nefrancate se refusă. — Artieulii nepublicați nu se Înapoiată. INSE3TIUNILE Pentru odatA 7 or., — de două ori 12 or., — de trei or 15 or. rândul cu litere țarmond — ți timbru de 30 or. pentru fie-care publicare. Sinodul archidiecesan. Ședința a IX-a din 3/15 Maiu 1883. Presidiul ordinariu. Se cetește protocolul ședinței, VIII a, care se autentică. La interpelarea dep. Dimitrie Comșa dă presidiul următorul respuns: „Domnul interpelante susține, că la chirotonirea preoților s’ar întâmpla aici în archidie- cesă unele abusuri, anume: că dela candidații de preoți adeseori săraci, s’ar lua câte 15—20 fl. sub titlu de luminări, de competințe diaconesci, și a le cântăreților, și preste aceasta câte 6—10 fl. ca tacsă în folosul bisericei pentru mărturisire. Doresc, ca atât dl interpelante, cât și toți alții interesați în causă, se fie linisciți prin aceea dechiarare din parte-mi: că pre cât sunt eu informat și pre cât m’am putut informa în dilele acestea, la chirotonirea preoților nici un fel de tacsă nu se cere, carea nu ar fi fost în us din vechime și anume încă înainte de venirea mea în archidiecesă. Astfel de prestațiuni mărunte, în contra cărora pănă acum la locul compentente nime nu s’a plâns, le aflu justificate nu numai cu usul din trecut, dar și cu serviciele, ce le face la ccasiunca chirotonirilor personalul, care pregătesce actul, respective asistă și conlucră la hirotonire, și care pentru astfel de func- țiuni speciali nu are altă remunerațiune, decât nu- mai ofertele, respective prestațiunile ocasionali din partea candidaților. Cum atinseiu pănă acum nici o plânsoare, n’am amjit în partea aceasta, prin urmare eu cred, că inter- pelarea, carea nu-mi pune în vedere nici un cas con- cret, și în cifre și va fi probabil esagerată, se refere numai la usul de pănă acum, care înse remănând între marginile sale, ca multe alte espresiuni ale spiritu- lui familiar în biserică, nu se poate tacsa de abus; dacă însă ași afla fie pentru trecut, fie în viitor, că s’au făcut sau se face cuiva asuprire prin imposite nelegali, eu ’mi voiu face datorința la locul seu, pen- tru a corege și respective evita tot, ce s’ar pute numi abus în biserică. Poftesc pe dl. interpelante a primi răspunsul meu, ca asigurare contra abusurilor, cari nu sciu de astă dată cu temeiu sau fără temeiu îi fac îngrigiri.® înterpelantele se declară nemulțămit cu respun- sul Escelenției sale și reservă dreptul de a face pro- punere. Dep. ZahariaBoiu cerând cuvântul în cesti- une personală declină dela sine ori ce imputare de abus supunendu-se celei mai stricte cercetări! FOIȚA. Cristian Waldo sau CĂILE NOROCULUI. Roman de George Sand. (Tradus de E. B.) (Urmare;. „Dibaciul medic, care l’am adus, nu putu vin- deca pe maica mea, el nu-mi putu da nici măcar speranță că se va vindeca. El a studiat natura de- lirului ei și mi-a spus mijlocul, de a opri crisele furoarei. Trebuia se-i îndestulezi toate dorințele, dacă aveau numai încât-va o aparență de minte și altcum trebuia să câștigi asupra ei puterea și au- toritatea unui părinte asupra copilului său. „Am dus-o;«*ară-și la Perugia, împreună cu trupul bietului Goffredi, care 1 am imbalzamat, ca să-l ducem în mauzoleul visat de femeea sa, pe țer- mul lacului Trasimenic. Ce am suferit în adâncul sufletului meu, pănă ce am adus pe tatăl meu mort și pe maica mea alienată în țeară, care cu trei săp- tămâni mai înainte o părăsirăm așa de veseli’, nu este cu putință a spune. La plecarea noastră, Sofia rîdea și cânta, cât era calea de lungă; la reîntoar- Sinodul ia respunsul presidiului spre sciință. Presidiulrespundela interpelareadep. Petru Truța că n’are cunoscință despre aceea că unii preoți de ai noștri ar folosi blanquete maghiare la estradarea estraselor din matriculele parochiale, cari la noi pre- cum se scie, se scriu în limba bisericei adecă în cea română; i-ar face înse Escelenției Sale și consisto- riului archidiecesan un servițiu bun domnul interpe- lante, dacă i-ar notifica cașuri concrete și chiar do- cumente de aceste, ca vă^endu-le se se poată delă- tura ori-ce neregularitate în darea estraselor din ce- stiune. Se ia spre sciință. Deputatul Parteniu Cosma face următoarea pro- punere pentru modificarea Regulamentului seminarial: „Regulamentul seminarial se modifică în modul următoriu: 1. Studiul de musică vocală și instrumentală se va propune în viitoriu și în secțiunea teologică; aseme- nea se vor propune cântările și tipicul și în secțiu- nea pedagogică. Consistoriul după consultarea corpului profesoral va stabili planul de învățământ referitoriu la aceste objecte — ’I va introduce în mod provisor și va subscerne proximului sinod spre aprobare. 2. Datorința de a instrui în cântările bisericesci este a spiritualului. 3. Spiritualul și profesorul actual de cântări bi- sericesci remâne și mai departe în postul său cu salariul de astăzi; postul de profesor pentru mu- sică vocală și instrumentală însă se va îndeplini con- form § lui 67. din Regulament. 4. Considerând, că chorul seminariului contri- bue mult la splendoarea servițiului divin în biserica catedrală, fondul catedralei dotează fondul semina- rial cu câte 500 fl. la an. Aceste disposițiuni se pun în lucrare cu înce- perea anului proxim școlar. Se transpun comisiunei organisătoare. La ordinea ^ilei continuarea raportului comisiu- nei financiare partea V. din raportul consistoriului, ca senat epitropesc. Relativ Ia cumpărarea de case comisiunea aflând actele în ordine propune: să se ia spre sciință. Dep. Rubin Pa tiț a propune ca Ven. Consistoriu să cumpere și pământuri din averea archidiecesei, pentru că prețul caselor se schimbă, pe când al pă- mânturilor nu. Din Presidiu se observă, că e greu a se da ast- fel de îndrumări consistoriului. După ce dep. Parteniu Cos mânu află de lipsă a aduce un conclus în privința aceasta, dep. Patița își revoacă propunerea. cere ea earăși rîdea și cânta, însă cu ce aer lugu- bru și cu ce voce sfâșietoare 1 „A trebuit se o conduc, să o mulcomesc, să o înveselesc, ca pe un copil, pe femeea aceea, așa de inteligentă și pnternică, la care mă uitam cu o ^i mai înainte ca la călăuzul și spriginul meu; căci abea eram de nouă spre-^ece ani, domnule Goefle! „Pre când rămășițele lui Silvio Goffredi fură depuse la mormânt, văduva sa era liniscită, și pu- teai chiar $ice, că în liniscea aceea escesivă și su- bită, se manifestă împlinirea soartei sale funeste. Eu am pierdut toată speranța, văzând că ea deve- nise așa străină sie însuși. O unică idee o ocupa, adecă a stabili scumpului său Silvio un monument. De atunci nu-i mai puteai vorbi de altceva. Ori și ce lucrare pe seama mea, îmi era imposibilă, căci ea nu dormia și abia îmi lăsa și mie timp a dormi vre-o câteva oare, nu ^.ic pe ții, ci pe săp- tămână. Nu era cu putință a o încredința un sin- gur moment, îngrigirei altei persoane. Cu ori și care altă persoană ea se irita și cădea în crisele cele mai groasnice; cu mine ea n’a avut nici un acces de furoare sau de desperare. Ea mă întreținea necontenit de epitaful, de emblemele și de etatuele, cu care voia se împodobească mormântul bărbatului său; de el însuși părea, că nu și-a conservat nici cea mai mică amintire particulară, par că el a de- în ce privesce fondul Rudolfin, constatat fiind că acest fond la finea anului 1882. e de 19422 fi. 28 cr. din care se administrează la casa archidiece- sană 7422 fl. 28 cr; ear restul de 12000 fl. nefiind predat epitropiei se află încă la Escelenția sa dl. archiepiscop intrând regulat la casă interesele ace- stei sume, precum și celelalte resurse menite spre crescerea fondului, — comisiunea cu privire, că s’a pus în vedere, că în decursul anului se va regula cestiunea finalmente, transpunîndu-se întregul capi- tal al fondului în administrațiunea epitropiei archi- diecesane propune: Afacerea aceasta se ia spre sciință. Dep. losif Pușcariu face următorul aditament: „Consistoriul se însărcinează a regula afacerea acea- sta în sensul instrucțiunilor esistente.® Dep. Eugen Brote propune adaugerea cuvin- telor : „pănă la finea anului." Se primesce propunerea comisiunei cu aditame- tul făcut de dep. losif Pușcariu. Raportorul, Anania Trombitaș, cetesce bud- getul și propune: să se dea absolutoriu consistoriu- lui pentru rațiociniile din anul trecut. Relativ la supererogatele dela fondul seminarial, posițiunea 10 comisiunea constatând că din cele 900 fl. preliminate pentru conservarea edificiilor s’a spesat 867 fl. 89. cr. restul sumei bugetare și supererogatul de 631 fl. 4 cr. s’a spesat pentru asi- gurarea edificiilor contra focului pe 5 ani cu 395 fl. 16 cr. ear restul pentru curațituri, apoi relativ la supererogatul dela fondul archiepiscopesc posiț. 6 se justifică prin spesarea de 517 fl. 25 cr. pentru reparaturi și adaptări la cancelaria archidiecesană; ear supererogatul la posiț. 9 cu 398 fl. 31 ’/, cr. cu asigurări contra focului, spese de comasare, timbre și tipărituri, ce s’a procurat pentru realitatea ace- lor fonduri. Sinodul le ia spre sciință și se dă în- demnisare pentru sumele spesate peste buget și tot- odată sinodul dă consistoriului absolutoriul față cu rațiociniile pentru anul 1882. Același raportor referează asupra raportului consistoriului archidiecesan, prin care se așterne istoricul fondurilor dimpreună cu projectul pentru contopirea unor fonduri și projecte de acte fonda- ționali pentru acele fonduri. — Comisiunea propune: raportul se ia spre sciință, și cere tot odată dela Consistoriu facerea statutelor acestor fonduri. Dep. Dr. Ilarion Pușcariu observa, că nu e în chiar cu raportul comisiunei: căci după dânsul trebuia sâ se amintească unele acte despre toate fondurile. venit pentru ea o ființă abstractă, ce n’a ve^ut-o nici când. „Ea m’a făcut se desemnez două sau trei mii de projecte, cel din urmă îi plăcea totdeauua pentru una sau doue oare; apoi trebuia să schimb tot, ca nevrednic memoriei magului, precum numea ea pe scumpul seu reposat. „Nici o emblemă nu corespundea ideilor sale ab- stracte și confuse: aduncită în medității profunde ea venea și-mi lua creionul din mână, care cu puțin mai nainte mi-1 dase și mă făcea să reîncep sub pre- tecstul unei mici modificații ceva de tot opus. „îți poți cugeta, că partea cea mai mare din pro- jectele acele nu erau realisabile și nu aveau nici un înțeles. „Vexând neliniscea și iritația ei, dacă schimbam ceva, eu m’am hotărit a o asculta consciențios. Aveam cartoane pline de composiții bisare, cari ar fi ajuns să inebunească pe ori și cine ar fi voit să și le esplice. „După ce petrecuse așa vre’o câteva oare, ea îmi arăta mustrele în marmor, ce le comandase la toți statuarii din țeară. Curtea și grădina noastră erau pline de mustrele aceste, dară nici una nu-i plăcea, cât o vedea esecutată. „O altă predilecție, spriginită și din parte-mi era materia, din care avea se se facă monumentul imaginar. Ea comandase mustre de toate soiurile de marmor și de toate metalele cunoscute; ea pu- www.digibuc.ro 212 Dep. Eugen Brote: arată, că au fost acte, cari au facilitat pregătirea istoricului fundațiunilor noastre și cu deosebire actul de mare însemnătate lucrat de septemvirul cavaler Pușcariu. Dep. Nicolau Popea constată, că documentele cele mai însemnate se cuprind în actul amintit de dl. Brote și crede, că ar fi bine să se facă amintire despre acest act. Dep. Dr. Nicolau Pop propune: să se tipărească istoricul, pentru de a pută sci și cei din afară, cum stă lucrul cu fondurile noastre. Dep. Diamandi Manole susține părerea dep. Brote, se se facă amintire despre actul septemvirului Pușcariu. — în ce privesce istoricul observă, că nu se poate face într’un timp scurt; se mulțămesce cu raportul consistoriului și își esprimă dorința, ca pănă la sinodul proxim se se completeze istoricul și se se publice toate actele. Dep. Parteniu Cosma e contra tipărirei isto- ricului, din causă că nu e complet. — încât privesce propunerea dep. Brote, o primesce. Dep. Rubin Patița observă, că pentru com- pletarea istoricului ar fi bine se se cerceteze după isvoare și în afară. Deputății: losif Pușcariu și Vasile Roșescu sunt pentru tipărire. Sinodul ia spre sciință raportul consistoriului, și-l aclude la protocol dimpreună cu istoricul fon- durilor. Tot odată la propunerea dep. ;'E. Brote, sinodul archidiecesan esprimă domnului loan cav. de Pușcariu mulțămită protocolară pentru meritele sale la compunerea istoricului fondurilor archidie- cesane. Relativ la contopirea următoarelor fonduri: Fondul sinodal, fondul archiepiscopesc, fondul sinodului archidiecesan, fondul personalului cance- lariei consistoriale, fondul congresului național bi- sericesc și fondul apelatoriului. — Sinodul enunciă contopirea acestora într’un fond sub numirea „Fo n- dul g en e r a 1 a dm in i s t r a ti v.“ în privința numirei fondului s’au ivit mai multe păreri, pănă s’au primit ca mai sus. Fondul seminarial A. și fondul seminarial B. la propunerea comisiunei se contopesc întrun singur fond sub numirea „Fondul seminariului An- drei a n.“ Fondul bisericei catedrale și fondul personalu- lui bisericei catedrale la propunerea comisiunei se contopesc într’un singur fond sub numirea „Fon- dul cat ed ralei." Fondul senatului scolariu al consistoriului ar- chidiecesan și fondul învățătorilor seraci|și fondul se- natului bisericesc într’un singur fond sub numirea „Fondul scolariu archidiecesan." Fondul de 30,000 și fondul preoțimei archidie- cesane — la propunerea comisiunei se releagă ce- stiunea consistoriului cu aceea, ca se le combineze cu fondul Rudolfin și să facă propuneri la sinodul proxim pentru eventuala contopire. Cu privire la efeptuirea contopirei acestor fon- duri se decide: Contopirile aceste au a se efeptui cu 31 Decembre 1883. după starea fondurilor din aceea Z^ Continuarea ședinței se anunță pe ații la 5 oare d. a. La ordinea țhlei rapoartele comisiunilor. Ședința se ridica la 1 oară după ameaZi- Ședința se redeschide la 5 oare după ameaZi- Presidiul ordinariu. nea se se esecute modele de sculptură și de metal turnat în cantități așa de mari, încât numai aveau loc în casă. Pănă și pe paturi zăceau astfel de mo- dele și călătorii, luând casa noastră drept muzeu, veneau să-l visiteze și ne cereau esplicația acestor objecte bizare, ce le vedeau espuse. Sărmanei Sp- fie îi plăcea a-i primi și ale esplica ideile sale. Ei se îndepărtară apoi superați și întristați de a fi ve- nit acolo: unii riZend și făcând din umeri. Mise- rabilii! ironia lor mi se părea o crimă. „întra’ceea resursele noastre se sleiră. Dl Gof- fredi lăsase femeiei sale întreaga folosire a micei sale stări, ce aveam se o moștenesc eu odinioară. Un consiliu familiar se întrunise, atât în interesul meu, precum se țlicea, cât și pentru a se informa asupra intențiilor tatălui meu, încât mă privea pe mine. Un advocat hotărî a pune pe sărmana Sofie șub curatelă și a opri pe artiști, meseriași și furni- sori de materii scumpe, a-i mai lifera ceva, și a o face se între într’o casă de alienați, pentru că negre- șit supărarea aceea ar produce un acces de paroc- sism și de furoare, periculos pentru ceialalți. — Advocatul a fost în drept, țlise dl. Goefle; espedientul acesta a fost dureros dară de lipsă. — Pardon, domnule Goefle; dară eu n’am jude- cat așa, fiind eu unicul moștenitor al Goffredi-lor, eu am avut dreptul ai lăsa averea mea. — Ba nu! Dta n’ai avut dreptul acesta. Dta TELEGRAFUL ROMAN. Notariu: Petru Gligor. La ordinea Șilei raportul comisiunei organisă- toare. Raportor: Parteniu Cosma. La propunerea comisiunei propunerea dep. Par- teniu Cosma pentru modificarea regulamentului se- minarial — se primește de basă la desbaterea spe- cială. înainte de a întră în desbaterea specială dep. Nicanor Frateș propune: se nu se purceadă la desbaterea specială, ci se se transpună consistoriului ca studiind cestiunea să vie cu o referadă, bine stu- diată la sesiunea viitoare. Dep. Dr. Nicolau Pop având în vedere a se regula odată obiectul acesta, avend în vedere că pro- punerea dep. Frateș ar ținti la amânarea lui, că propunerea comisiunei nu leagă mâna consitoriului se declară contra propunerei dep. Frateș. După ce dep. Cosma, Diamandi Manole și Titu Gheaja, se declară în contra prop. dep. Frateș ear acesta își susține propunerea, se pune la vot. Se primesce se se treacă la desbaterea specială. Dr. Uarion Pușcariu propune în titlu se nu se Zică modificare, ce instrucțiune, pentru că într’ade- ver este numai o instrucțiune pentru esecutarea re- gulamentului. După o scurtă disensiune se primește , titlul în tecstul următor: „Modificarea regulamentului semi- narial." Se ia la desbatere punctul 1. țlin propunere (amintit mai sus). Se primesce în tecstul următoriu: „studiul de musică vocală și instrumentală se va propune pe viitoriu și în secțiunea teologică; ase- menea se vor propune cântările bisericesci și tipi- cul și în secțiunea pedagogică." în legătură cu acest punct dep. Demetriu Comșa face o propunere, pe care din causă, că s’a amânat pănă la p. 6 o vom espune la rândul seu. Relativ la punctul 2. din propunere dep. Nico- lau Cristea propune se se stiliseze astfel: „pro- fesorul de cântările bisericesci are se îndeplinească și agendele spiritualului." — Se primesce. Punctul 3. la propunerea dep. Dr. Nicolau Pop se primesce în tecstul următoriu: „Pentru instruc- țiunea musicei vocale și instrumentale se institue un post nou de profesor cu salariu de 800 fl. pe an“. Punctul 4. din propunere se amână, pănă când va veni la ordinea țlilei pertractarea bugetului. Sinodul decide, ca aceste disposițiuni se între în viață cu începerea anului proxim scolastic. în necs cu acestea dep. Demetriu Comșa face ur- mătoarea propunere: „Din considerare că în §§. 1—7 din regulamentul seminarial relativ la obiectele de învățământ se cuprinde mai multe disposiții, la a căror punere în lucrare s’au observat scăderi con- siderabile, Consistoriul să dispună facerea modifică- rilor necesare la planul de învățământ al semina- riului Andreian, așternând planul modificat în sesi- unea sinodală proximă." Sinodul după oare care desbatere primesce pro- punerea amintită a dep. Comșa. La ordinea țlilei continuarea raportului comisiunei financiare. Raportorul acesteia, Anania Trombitaș, refe- rează asupra actelor fundaționali ascernute do consi- storiul archidiecesan. Se referează asupra actului fundațional al fondu- lui contopit din fondurile de mai nainte: sidoxial, fondul archiepiscopiei, fondul apelatoriului, fondul I sinodului archidiecesan, fondul personalului cancela- n’a fost maiorean; legea ocrotește pe aceia, cari nu se pot ocroti pe sine însuși. •— Tocmai așa mi s’a spus, înse eu am fost așa de. bine -în stare a mă ocroti pe mine însumi, încât am amenințat pe advocatul a l arunca pe fe- reastră afară, dacă nu renunță la infama sa propu- nerea: a duce pe maica mea într’o casă de alienați. Ar fi trebuit se mă închidă și pe mine acolo, fiind că dânsa nu se putea lipsi un moment de mine, și eu ași fi murit de nelinisce sciindu-o sub îngrigire mercenară! A-i răpi unica înveselire, ce avea o Influ- ență, puteai chiar țlice, magică, asupra ei! a-i răpi dreptul de a manifesta și de a mulcomî mâhnirea sa prin edificii ruinătoare, absurde, o conced, înse bine n’ar fi făcut cuiva vr’un nedrept sau vr’un reu! Și ce-i păsa dlui advocat, gras și rumen, de casa noastră plină de morminte? Cine-1 silea se regrete banii cheltuiți în zadar sau se batjocure rătăcirile de durere a bietei yăduve? Eu am remas statornic familia m’a înfruntat și advocatul m’a declarat de nebun: maica mea înse a remas liniștită. — A! a! scumpul meu, țlice dl. Goefle suri- Zând, așa tractezi Dta advocații... Ei, dă-mi mâna, adpuse el privind spre Cristiano cu ochii uțli de emoție și de simpatie. (Va urma.) riei archidiecesane și fondul congresului sub numirea „fondul administrativ al archidiecesei gr. or. române din Transilvania, sau pe scurt „fondul administrativ." Sinodul primesce actul fundațional întreg sub numirea „fondul general administrativ al archidiece- sei gr. or. române din Transilvania sau pe scurt „fon- dul general administrativ." Actul fundațional al fondului seminariului An. dreian teologic-pedagogic din archidiecesa gr. or. română a Transilvaniei sau pe scurt „Fondul semi- nariului Andreian" —- se primesce. Referitoriu la actul fundațional al Seminariului, față cu donațiunea ved. Ecaterina Raț s’a încins o discusiune mai lungă. Dep. los. Pușcariu a făcut propunerea: se se separeze de fondul seminarial, dar nu s’a primit. Se cetesce actul fondațional al fondului bise- ricei catedrale. Fiind timpul înaintat deciderea asupra acestui punct se amână pre ședința proximă. Ședința proximă se anunță pe mâne la 9 oare înainte de ameațli. La ordinea țlilei continuarea ra- portului comisiunei financiare. Ședința se încheie la 8 oare seara. Ședința a X-a din 4/16 Maiu 1883. Presidiul ordinariu. Notariu: Romul de Crainic. Ședința se deschide la 9 oare înainte de ameațli. Protocolul ședinței premergătoare nefiind redigeat autenticarea se amâna. Presidiul presentă rugarea comitetului parochial din Crăciunel, protopresbiteratul Târnavei inferioare pentru un ajutor pe seama bisericei — se predă co- misiunei petiționarie. La ordinea țlilei continuarea raportului comi- siunei financiare. Raportorul acesteia deputatul Ana- nia Trombitaș referează asupra actului fundațional al Ca tedralei". Nr. I. despre contopirea celor doue fonduri ale bisericei catedrale și al personalului bisericei cate- drale sub numirea „fondul catedralei" și Nr. II. care tractează despre „proprietatea și ad- ministrațiunea acestui fond — la propunerea comi- siunei se primesce textul original al Consistoriului. La nr. III, care are în vedere „scopul" acestui fond comisiunea propune părerea consistoriului: „când venitul fondului va fi așa de mare" ca se se poată zidi catedrala, atunci se se zidească. — La nr. IV „întrebuințarea fondului" în legătură cu nr. III se încinge o discusiune mai lungă. Dep. Parteniu Cosma: Noi ne tot plângem, că tinerii noștri nu cunosc ritualul, nu sciu cele bise- ricesci. Părerea mea e, că cultul trebue desvoltat în biserica noastră în toată splendoarea. Alipirea atât de desvoltată la poporul nostru cătră ceremo- niile bisericesci, unii o țin de bigotism, eu înse o consider de o vîrtute, pe care vreau să-o păstrez cu ori ce preț și în viitor; sene nizuim, Domnilor, a conserva această vîrtute, se ne nizuim a deprinde pe tineretul nostru în ritualul bisericei noastre, care e cel mai frumos din toate ritualele. Și cum îi vom pute învăța pe clerici, bună oară în ritul bi- sericesc, dacă nu vom nizui se ne facem cât mai curând catedrala, în care se se poată presentă acela îndeplina sa splendoare? Fondul catedralei e anume făcut pentru acest scop. Noi n’avem decât se ne gândim la modul, cum s’ar pute edifica. Se poate țlice, că fondul nu e așa de mare; noi înse îl putem spori prin colecte chiar și afară de metro- polie. Se află oameni, cari dăruesc bucuros pentru un astfel de scop, dacă au speranță că vor ave și ei fericirea de a vede realisat scopul, pentru care li se cereîcontribuirea. La noi este un curent în aceea direcțiune, că pentru edificarea unei catedrale corespunzătoare Metropoliei noastre, se recere cel puțin un milion de floreni și dacă li se face propunerea tot acestor domni, ca cel puțin deocamdată se se mai lărgească capela, ce servesce astăZi drept catedrală și se se provadă cu turn, ca astfel pe un timp oare-care se ne mulcomim dorul de catedrală — nici aceasta nu le convine, căci după Dior față cu trecutul este bine și așa cum este. Nu me mir de aceia, cari tot în Sibiiu au trăit, că dânșii într’adevăr n’au cunoscut mai bine. Pănă când episcopii nici n’aveau reședință sta- bilă, ci locuiau când în Rășinari, când în Sibiiu, și pănă când nu era permis în cetatea Sibiiului se se zidească biserică românească, ba nici casă de locuit nu-și putea cumpăra episcopul, firesce că nimene nu se putea gândi la catedrală, și acei ce au trăit și au veZut cu ochii acele apăsări, astăZi sunt mulță- miți și cu capela, de care dispunem; eu înse aflu, că această stare este prea umilitoare pentru Me- tropolia noastră, și trebue se nisuim/ ca în timpul cel mai scurt posibil să prevedem Metropolia noa- www.digibuc.ro TELEGRAFUL ROMAN. 213 stră și cu coroana ce i se cuvine, cu o catedrală, nu mare, dar model de stil pentru bisericile române și monumentală. Eu nu vorbesc de milioane, dar 3—400,000 to- tuși cred că ne va trebui spre acest scop. După calculul meu, presupunând că referințele nu se vor deteriora, că nu va urma s. e. o deval- vație și că capitalele se vor pute justifica cu 5% din capitalul de astățli, cu interesele șale peste 17 ani vom ave 200,000 fl., peste 34 ani 400,000 fl. în 51 ani 800,000 ear în 53 ani un milion. Dacă s’ar primi propunerea consistorialul, ca numai din venitele fondului să edificăm biserica, pre- supunând că edificarea ar dura cel puțin 10 ani, abia peste 50 ani ne am pute apuca de lucru, și nici atunci pe sigur. Sunt de părere, se facem biserica pănă avem pentru cine o, face, căci dacă nu punem pond pe re- ligiositatea poporului, așa cum progresează lumea astățli, cine scie peste sute de ani mai fi-va pentru cine zidi catedrala? Planul ce ni s’a presentat din partea dlui E. Brote, că urmând astfeliu mai curând vom pute edifica catedrala din venitul fondului, decât din in- suși fondul, căci când va avâ fondul 10,000 fl. venit anual, deja cu garanța aceasta vom căpăta capita- lul acesta în împrumut dela alte fonduri pe amorti- sare pe mai mulți ani, după părerea mea nu este esecutabil, căci 10,000 abea ar acoperi interesele dela 200,000 fl. prin urmare, dacă s’ar și afla cineva, care preste 17 ani, când fondul nostru va fi de 200,000 fl. și va avâ venit anual de 10,000 fl. se ne împrumute alte 200,000, noi tot n’am ave ca- pital, căci capitalul nostru în veci n’ar cresce, ci ar fruptifica numai pentru cele 200,000 împrumutate. Dar nici nu se află nime, ca se împrumute bani pe amortisare pe mai mulți ani, pe ipotecă de hârtii, supuse fluctuațiunilor politice, și chiar devalvărei, ci numai pe ipotecă și încă triplă. în fine noi nici nu suntem îndreptățiți a sub- trage fondul dela destinațiunea sa. Basă lui este o colectă întreprinsă cu scopul, ca însuși fondul se se întrebuințeze pentru edifica- rea catedralei. Sunt de acord cu propunerea, ca pănă la înce- perea edificărei să se capitaliseze câte 80°/ₒ. Dela începerea edificărei, înse în cas de nece- sitate se se poată întrebuința întreg fondul catedra- lei spre edificare. Ceea ce nu învoalvă presupunerea că trebue se consumăm întreg fondul cu edificarea căci dacă atunci se va pute combina vre-o opera- țiune mai favoritoare pentru cruțarea fondulu i, ne- greșit că se va urma astfel. Deci fiind că fondul personalului catedralei contopit deja în fondul catedralei este nealienabil și are mențiunea, ca din acela se se susțină catedrala și de oare ce acel fondjeste aproape 25% al întregului fond comassat, propunerea mea merge într’acolo, ca dela începerea edificărei % părți ale întregului fond să se poată întrebuința pentru zidire, ear % parte la toată întâmplarea are sâ remână neatingi- bilă, pentru scopul ca din acel fond se se susțină biserica catedrală și personalul ei.“ (Va urma.) Revista politică. Sibiiu, in 9 Maiu „Dualismul în armată“ este întitulat un arti- col de fond în Nrul. de Duminecă al țliariului „D. Ztg.“ din Viena și care este de mare importanță După ce articolul compară pe Tisza cu Andrassy, în favorul celui dintâiu, continuă a spune că organi- sațiunea cea noue a armatei a aruncat maghiarilor în poală împlinirea uneia dintre dorințele lor cele mai plăcute. împărțirea armatei după teritorii a creat fără îndoială mai multe corpuri curat unguresci de armată. Foaia vieneză nu scapă din vedere și împregiurarea, că corpurile sunt astfel împărțite în- cât fiecare are un simbure de ținuturi curat maghiare. Budapesta este centrul, de unde se întind rațlele în toate direcțiunile. Pe teritoriul Ungariei numai sunt corpuri curate de slavi sau români. „Este îngrigit ca în fie care corp ideea de stat maghiar se-și aibă credincioși entusiasmați și energici.⁰ „D. Ztg° amintesce și de projectul de lege, prin care divisiunile armatei de honvezi se prefac în corpuri tactice de sine stătătoare, care „acum după ce vor fi provețlute cu artilerie și cavalerie destulă pot opera de sine.⁰ „Era un timp⁰, țlice foaia vieneză „când opiniunea publică în Austria nem- țească se revolta contra nisuințelor unei despărțiri mai largi între cele două jumătăți ale monarchiei.⁰ Astățli însă nemții au alte grigi, care nu le spune foaia citată. Pe când în lăuntru lucrurile merg pe cărarea indicată de „D. Ztg.°, unele dintre oficioasele din Viena dau lecțiuui împăratului Wilhelm și principe- lui Bismarck în politica internă a Germaniei și fac alusiuni, că nemții din Germania nu mai sunt aple- cați a se face așternut picioarelor cancelariului ger- man și că în Germania se pot întâmpla lucruri, cari să facă dubie opera dela 1866 și 187.0. Ca pendent la aceste din urmă mai cetim, că renumitul B e u s t ar fi petrecând în capitala Fran- ciei, unde ar ave misiune politică, să clarifice pe francezi asupra scopului alianței înainte. Spre sfârșitul acesta Beust ar fi persoana cea mai nepo- trivită, căci este adversar politic a lui Bismarck. încoronarea țarului numai e departe. Dar dela Moscva a venit scirea, că în filele trecute, în una din stradele cele mai frecuentate, a esplodat o bombă, care a rănit greu și ușor pe mai mulți oa- meni. In legătură cu aceasta nu putem se nu amin- tim de o conjurațiune descoperită acum de cu- rând, care dovedesce că și armata rusească este roasă de boala nihilismului. în Bucuresci mâne se vor deschide corpurile legiuitoare, convocate în afacerea revisiunei consti- tuțiunei. întrunirea aceasta e de mare importanță pentru viitoriul României. Va merita ca se urmă- rim cu atențiune cele ce se vor petrece în sinul corpurilor legiuitoare întrunite pe dealul metropo- poliei din Bucuresci. Desbaterea specială asupra projectului de lege pentru scoalele secundare. (Urmare.) §-ul 70 e acesta: „Limba esamenelor de cuali- ficațiune e cea maghiară. Ministrul de culte și instrucțiune publică se împuternicesce înse a da concesiune estraordinară în decurs de 10 ani după intrarea în vigoare a legei presente de a se ține esamenele de cualificațiune preste tot sau numai cu privire la unele obiecte de învățământ și în limba maghiară; aceasta o va face la representațiu- nea motivată a respectivei autorități bisericesci. Disposițiunile de sub punctul 1. §-ul 62 și punc- tul 1 § ul 64. rămân însă normative și pentru cașu- rile acestea⁰. Paragraful acesta a provocat o disensiune mai lungă, la care au luat parte mai mulți vorbitori. Spre a cunoasce vederile, de cari au fost con- duși autorii projectului la crearea paragrafului ace- stui-a însemnăm unele cele țlise de unii din de- putați. losif Bacon (sas): Onorată casă! §-ul acesta jignesce esistența institutelor luterane din Transil- vania pretinzând că și indivizii aplicați la scoalele medii confesionale nemaghiare să depună esa- menul de cualificațiune din toate obiectele în limba maghiară. Mai în detaiu o am dovedit aceasta în desbaterea generală. E imposibil, ca acolo, unde profesura e numai o treaptă transitorie spre preo- ție, să se afle indiviZi în numerul recerut, cari se poată studia 3 ani la o universitate streină germană și apoi încă cel puțin doi ani la o universitate ma- ghiară din patrie, spre a’și însuși limba maghiară într’un astfel de grad, încât se fie în stare a de- pune esamenul de cualificațiune din toate obiectele de învățământ prescrise în limba aceasta. Urmarea va fi de sigur micșorarea cuahficațiunei la preoții luterani — prin aceștia micșorarea culțurei la popor. Abstragând dela dauna inevitabilă, ce se va aduce prin disposițiunea aceasta a projectului lute- ranilor din Transilvania, ea nu e de loc necesară și nu e împreunată cu nici un prestigiu pentru sta- tul maghiar însuși. Interesele statului nu cer alta decât că școlarul care a depus esamenul de maturi- tate, și viitoriul profesor se priceapă limba ma- ghiară și să o scie manua atât în privința grama- ticală cât și literară. Projectul de față s’a îngrigit de ajuns pentru ajungerea acestui scop. E mare deosebire între astfel de cunoascere a limbei și între aceea ca cine-va să poată depune esamen în limba aceasta din toate obiectele de în- vățământ. Interesele statului nu cer nici decum, ca acela care într’o scoală au învățat limba de propunere nema- ghiară n’are să propună tocmai limba și literatura maghiară și care mai târZiu va ave se predice cre- dincioșilor săi în limba germană ca acela Zic să cunoască limba maghiară într’o măsură așa de mare. Intereselor statului se va satisface, dacă aceia, cari sânt chiemați a propune limba și literatura maghiară, pricep limba aceasta astfel încât pot de- pune în ea esamenul de profesura. îmi permit a presentă onoratei case o propu- nere în înțelesul vederilor, ce le-am espus și a me ruga să fie primită. Propunerea e următoarea: Alinea a doua și a treia se se șteargă și să se înlocuească cu acestea: „Aceia, cari doresc a fi aplicați la scoale con- fesionale nemaghiare, voind a depune esamenul de www.digibuc.ro qualificațiune la universitate maghiară, îl pot de- pune și într’o limbă nemaghiară; aceasta însă tre- bue se fie obiect obligat de învățământ. Escepțiune se face cu limba și literatura maghiară, din cari trebue să se depună esamenul în limba maghiară.⁰ Guido (le Bausznern : Onorată casă : Propunerea stimatului meu amic losif Bacon, se basează pe prin- cipiul, că fie-care candidat de profesură să poată depune esamenul de cualificațiune în limba acelei scoale secundare, la care doresce a fi aplicat. Eu aprob principiul acesta preste tot, căci nimic nu-i mai natural, mai logic și mai just, decât ca fie-care candidat de profesură, care nu doresce a fi cualifi- cat pentru toate scoalele secundare din patrie, să aibă dreptul a depune esamenul de cualificațiune în limba, în care va fi chemat ași propune studiile la scoală secundară. Din motivul acesta primesc pro- punerea stimatului meu amic I. Bacon. Conced cu toate acestea, că punerea în lucrare a acestei pro- puneri va întimpina unele greutăți, căci n’ar fi che- mare ușoară pentru profesorii dela universitățile noastre a esamena pe candidații germâni nemțesce, pe sârbii serbesce, pe românii românesce... respec- tive a sci toate limbile acestea în măsură suficientă. Pentru cașul când onorata casă n’ar primi propu- nerea amicului meu în considerarea greutăților amin- tite, de altcum nu tocmai neinvingibile, — accentuez însă: numai pentru cașul acesta îmi permit a face altă propunere basată pe esperență practică. Onorată casă! E faptă, că candidații de profe- 8ură sârbi, români și slovaci au depus esamenul de cualificațiune la universitatea din Budapesta la dorința lor proprie în limba germană și nu în limba ma- ghiară și nici în limba maternă. (Strigări: „Destul de trist!“) Lucrul e ușor de esplicat. Fie-care om cult din patria aceasta are lipsă de limba germană. Aceasta o aduce cu sine de pe o parte posițiunea geografică, de altă parte însă și în deosebi întreaga desvoltare culturală din Ungaria. Urmează deci că toți profesorii dela universitățile noastre sciu limba germană. Dar și pănă acum nu s’au obicinuit numai can- didații de profesură sasi, a asculta studiile la uni- versități germane ci și cei români, sârbi și slovaci. Aceștia sciu de alt cum de acasă nemțesce. Dacă e tocmai vorba se se confîsce dela confesiuni contra dreptului și legei, dreptul de a ține esamene de cualificațiune, apoi întreb, de ce nu se sancționează aceea, ce s’a esecutat pănă acum fără nici o greu- tate. Legislativa trebue se țină cont de referențele și trebuințele vieții practice și nu de doctrine și de teorii ideale. Punctul acesta de vedere I’ați ur- mat deja față cu limba germană în projectul pre- sent, dispunând a se propune ca object obligat în toate scoalele secundare. Carol SzaSZ (referente și representant ministe- rial) : Ca limbă culturală. Guido de Bausznern: Dar, și eu Zic, că ca limba culturală. Fiți deci consecuenți și urmați vederea de sus și în punctul acesta. S’ar da un privilegiu naționalității germane ceea ce față cu celelalte naționațități s’ar păre a fi o nedreptate. Am Z's înse, că candidații nemaghiari și pănă acum au depus esamenul de cualificațiune de bună voie în limba germană. Conform cu cele Z^se îmi permit a presentă onoratei case pentru cașul, dacă nu s’ar primi pro- punerea amicului meu I. Bacon, dar numai pen- tru cașul acesta, următoarea propunere: Să auZim!) Propunerea: §-ul 69 (70) e a 6e teostua în următorul mod: „Limba esamenului de cualificațiune e cea ma- ghiară. Candidații de profesură, cari au absolvat cea mai mare parte a studiilor lor la universitate germană în Anstria, Germania sau în Svițera și do- resc a fi cualificați numai pentru scoalele secun- dare nemaghiare, pot depune esamenul de cualifi- cațiune in limba germană — escepționând esa- menul de cualificațiune din limba și literatura maghiară, care are a se face în limba maghiară —. (Aplause din partea sasilor.) loan MissiCS desaproabă agitațiunile Sasilor și ale Românilor contra projectului. Transilvania în- cepe a deveni interesantă. Sasii își ridică plânge- rile asupra suprimărei nu numai în numele lor ci și al germanilor din comitatele ungare de sud, To- rontal și Timiș și din Zepuș, au fost înse respinși de aceștia, precum dovedesc demonstrațiunile contra „Schulvereinului.⁰ Și o parte din Români au demonstrat contra projectului în adunări cari s’au ținut în parte în bi- serici. Biserica nu e acomodată ca câmp pentru agitațiunile politice. Românii din Transilvania și Ungaria se bucură de o autonomie bisericească care nare păreche în lume. O astfel de autonomie bise- ricească nu esistă nici în România, nici în Serbia și nici în Rușia, 214 TELEGRAFUL ROMAN. Despre România începe un vânt periculos. Ro- mânia își uită de serviciile, cari i le-a prestat mo- narchia noastră. Contele Andrassy o a spriginit, ca se-și poată elupta independența atunci, când a în- cheiat cu România, ca cu un stat suveran pactul comercial. N’a fost monarchia noastră, care a tri- mis întâiași dată un ambasador în Bucuresci, pe când Rusia a preferit a fi presentată prin un representante. Aceia cari dau cre^ement Insinuărilor netemeinice din foile române se înșeală foarte susținând, că nu toate popoarele de sub coroana s. Ștefan fără deo- sebire de limbă se vor grupa în oara primejdiei pe- lângă tron și vor apăra siguranța și întregitatea sta- tului. Vorbitoriul e convins, că ori ce pericol, ce ar amenința patria, ar întruni pe toți fiii țerei întrun singur castru. Dînsul regretă numitele agitațiuni, căci după convingerea sa toate popoarele acestei țeri au chemarea a trăi în unire și în amiciție. în le- gătură cu cele țlise citează următoarea esclamațiune a marelui Britan Fox: „în momentul primejdiei for- mează toți supusii regelu: un singur popor: acela care provoacă într’un astfel de timp scisiune, e tră dător.“ Represeutanții Ungariei au îndatorirea a pre- găti patriei un viitor mai frumos. Se ne trezim din apatia de pănă acum și se aretăm Inmei că sângele strămoșilor curge prin vinele noastre. Vorbitoriul închee cu declarațiunea, că primesce §-ul. Wilhelm Wenrich propune a se tecstua aiinea a doua a §-ului în următoriul mod: „în decurs de țlece ani după Intrarea în vigoare a acestei legi pot depune esamenul în limba nemaghiară aceia, cari pot documenta înaintea ministrului de culte și instrucțiune publică, că au ascultat studiile în limbă nemaghiară. Punendu-se cestiunea la vot se primesce § ul neschimbat și se resping amendamentele propuse de dep. losif Bacon, Bausnern și Wenrich. §-ul 70 — 71 sună astfel: „Natura de drept și raportul scoalelor secundare romano-catholice de sub disposițiunea și nemijlocita conducere a mini- strului de instrucțiune remân neatinse prin legea presentă." AleCSill Gyorgy propune, că nu numai natura de drept și caracterul scoalelor ministeriale catolice, ci și al tuturor scoalelor ministeriale se remână ne- atinse de legea aceasta: asemenea remân în vigoare toate legile și usurile relativ la celelalte institute ministeriale, întru cât n’ar fi anumit alterate prin legea aceasta. Ministrul de instrucțiune Trefort: Decursul în- treg de pănă acum al desbaterei a dovedit, că gu- vernul nu are nici decât intențiunea a altera natura de drept sau caracterul scoalelor secundare, fie ele confesionale sau stea sub coducerea ministrului. N’am nimic contra propunerei dep. Gyorgy, dacă e chemată a servi spre liniscire. (Aprobare.) Paragraful se primesce cu aditamentul deput. Gyorgy. (Va urma.; Varietă|i. * în nrul trecut din trecere cu vedere a ră- mas cuventul „Timpul" de sub articulul „Apostolul Mărgărit". * (Ploi). De doue țlile (de Duminecă și de eri) plouă aici neîncetat. * (Tempestate mare cu grindine a avut loc pe la Sas-Chiz și împregiurime în septe- mâna trecută; asemenea și pe la Cohalm. Se scrie de pagube însemnate. * (Avis și mulțămită publică.) Cu oca- siunea esposițiunei de cărți vechi, deschisă în Buda- pesta la 15 Ianuarie 1882, și închisă solemn în 15 Maiu în presența Maiestății Sale 1882 împăratului și Regelui nostru, din partea Reuniunei învățători- lor români gr. or. din ppresbiteratul Zarand s’au trimis următoarele cărți: 1. „Cazania" tipărită în Iași în anul 1643 sub loan Vasilie voivod, prima edițiune, și prima carte bisericească apărută în Moldova. Proprietariul cărții e domnul loan Perian în Criscior. 2. „Molitvelnic" tipărit în Bălgrad (Alba-Iulia) la anul 1689 tradus din slovenie, cu blagoslovenia (bine- cuvântarea) prea sfințitului părinte, chir Varlaam Me- tropolitul Belgradului etc. proprietariu biserica din Brad. 3. „Ușia Pocăinței" tipărită în România pre timpul lui Dositeiu, fără titlu, anul și locul edărei nu s’a putut afla’; proprietariu loan Anghel învăț, în Brad. 4. „O pastorală" în limba serbă și română a episcopului Temeșvarului și al Lipovei și a altor districte care se cuvin, Vikentiu loanoviciu. Anul edărei nu l’am putut afla. Proprietariu: loan German. 5. „Tabela Silabisiei" dela anul 1700, locul tî- părirei nu s’a putut afla. Proprietariu: loan German. Aceste cărți s’au retrimis subsemnatului, des- pre ce se avisează proprietarii spre ale pute re- primi. Din partea Reuniunei se esprima profundă mul- țămită p. t. domni snsnumiți, cari și au pus încre- derea în reuniune; tot odată li se aduce la cuno- scință că în urma trimiterei cărților numite la es- posițiune, reuniunea noastră a fost distinsă cu „di- ploma de mulțămită și r ecun o scință". Brad în 5 Maiu 1883. loan German m. p., loan Felea m. p., prea. subr. învăț. din ppresb. secretar. Zarandului * (Fond.) în Sânt-Mihaiu inf. Comitatul Turda- arieșu, inteligența română din loc, an înființat un fond de petrecere, din care fond în tot anul, se vor arangia 4 baluri, dintre aceste 2 baluri vor fi în tot anul în folosul înființatei unei bibliotece șco- lare, pentru cultura poporului rom. din loc. La 19/4 1883 st. v. au arangiat primul bal, care avu reușita cea mai splendidă. Petrecerea s’a început pela oarele 6’/₂ adunându-se nn public nu- meros : învățători, mireni, ba și dintre maghiari au participat inteligența din loc. Comitetul arangiator dd. loan Lupescu învăță- tor, Nicolae Crișan propiet. Ștefan Bedelean învețăt. Alecse Pintea prop. Gligor Palea morar, lacob Lupu student, losif Tiorean și loan Pop învăț, au pus toată silința, pentru ca petrecerea să reese cât de mulțămitoare, care și fiise foarte animată. Balul acesta au fost adevărat bal românesc, în care s’au putut vede și maghiari toastând româ- nesce. Balul inteligenților români din Sânt-Mihaiul in- ferior au reușit cu un venit curat de 32 fl. v. a * (Recunoscin ță.) în comuna Bedelean s’a fost înființat încă înainte de 20 de ani un ma- gazin de bucate în favorul scoalei, numindu-se fond școlar. în timp de 10 ani fondnl acesta crescuse binișor din contribuirile de bună voie ale oamenilor de inimă. De vre-o opt ani însă fondul a început a se da uitărei. Abia acum după o activitate de vre-o patru luni de țlile a dlui învățător Stef. Otta, fondul s’a scos eară la iveală spre binele și bucu- ria comunei noastre bisericesci și a scoalei noastre precum și a particularilor din Bedelean. Dl învăță- tor, înțelegând despre fond și despre starea lui, prin sfaturile și tactul său, ca și în alte afaceri, prin care a făcut ca românii noștri să aibă trecere în comună, a reînviat fondul și l’a scos din în- curcăturile, în care căzuse. Astăzi fondul se află într’o stare înfloritoare de :366 măsuri (ferdele) Me bucate și interesele din 1880 pănă la finea anului 1882. Deci pentru toate cele de mai sus, în numele tuturor proprietarilor din comuna Bedelean, susțină- tori ai scoalei gr. or. esprimă recunosciuța sa în în public dlui învățător Ștefan Otta Chimic Popoiu proprietar. * (Muscele columbaciane) au omorît la Hățășel în comit. Uniadoarei un puiu de bibol. *(Spangaa mărturieM) după o ascultare de țlece oare, că el a ucis pe George de Mailath judex curiae, fiind însoțit de Pitely și cu ajutorul husarului lui Mailath, Berecz lânos. Banii răpiți i-au împărțit acești trei între sine și Spanga a mai luat pe de asupra și orologiul lui Mailath, care e zălogit într’un institut din Viena. * (Din Zarand ni se scrie:) Pre aici timpul e cald. Ații (6 Maiu) a început a bate văntul. Grânele sunt bune. Sămânatul cucuruzului (porumbului, pă- pușoiului) se continuă. Ierburile sânt frumoase. Cu- curuzul măsură a 22 cupe se vinde cu 1 fl. 90, ear grâul cu 2 fl 60—2 fl. 80 cr. * (Vapor de resboiu austriac.) în filele trecute „Resboiul" a scris că în portul dela Galați a ancorat un vapor de răsboiu austriac dinaintea bursei. în urma acestei sciri „Monitorul oficial" din Bucuresci publică următorul cumunicat: Răspândindu-se în public diferite vuete privi- toare la un conflict ce s’ar fi întâmplat în Galați cu vaporul de răsboiu Austro-Ungar, Ta u rus, mi- nistrul afacerilor străine crede de a sa datorie a restabili adevărul, și anume că toate informațiunile publicate în această privință nu au avut măcar o umbră de realitate. Informațiunile date de’inspectorul general al na- vigațiunei pe Dunăre constată următoarele: vaporul austro-ungar de resbel Taurus, a sosit în portul Galați la 17 Aprilie și a ancorat în fața portului la partea dreaptă a Dunărei. Căpitanul portului, Îndată a mers pe bordul vaporului conform regula- mentului și a complimentat pe comandant de buna venire a domniei sale. Comandantul a mulțămit și a arătat căpitanului de port, că nu va sta decât opt țlile în port și că dacă nu este veri un inconvenient ar dori se vie cu bastimentul seu la cheiu. Căpi- tanul portului, având loc liber și disponibil la cheiu a respuns că bastimentul poate veni imediat la cheiu ceea-ce s’a și făcut în $iua de 18 Aprilie. Aci s’a dat tot concursul spre a se lega și a’și face schelea. Bastimentul a remas astfel pănă la 24 Aprilie, când a plecat la Constantinopol. Tot s’a petrecut cu cea mai mare politeță și afabilitate. Ofîcerii navei de resbel au avut relațiunile cele mai de curtenie cu oficerii și autoritățile române. Comandantul vaporului Taurus a remas foarte mulțămit și domnul consul general al Austro-Ungariei a esprimat satisfacțiunea sa de bună primire, cea avut vaporul Taurus în portul Galați. O singură lămurire, reflectează apoi „Resboiul," am dori să ni se dea: Cum se face că, pe când co- municatul de mai sus spune că vaporul austriac a plecat la 24 Aprile la Constantinopol, telegrama espedată din Galați cătră .^iarul „Die Presse^din Viena arată că la 29 Aprilie vaporul se află în por- tul nostru? Putea biroul telegrafic din Galați se espedeza o scire așa de gravă, când ea nu avă nici umbră de realitate.? Noi nu am făcut decât a înregistra pur și sim- pla sgomotul ce circula; acum dacă guvernul no- stru a cocoloșit lucrul, aceasta îl privesce pe den- sul în tot cașul, așteptăm amănunte noue. Loterie. Sâmbătă în 19 Maiu 1883. Viena: 20 49 57 38 72 Timișoara: 39 79 5 21 37 Bursa de Viena și Pesta. Din 17 Maiu n. 1883. Viena B-pesta Renta de anr ung. de 6%. 120.45 120.30 Renta de aur ung. de 4 “/o • . .......... 89.30 89 25 Renta ung. de hârtie............ 87.60 87.60 împrumutul dramurilor de fer aug. .. 137.75 137.75 Acțiuni de bancă anstro-aag. ....... 839.— 840.— Acțiuni de bancă de credit ung. 78.65 78.65 Acțiuni de credit austr.. .......... 303 50 304.25 Datorie de stat austriacă în hârtie ..78 55 78-65 Datorie de stat austr. în argint . ...... 307.— 307.— Renta de aur austriacă ........... 98.95 99'— Scrisuri fondări ale institutului „Albina" .... 100-30 London fpe polița de trei luni) ........ 120.20 120.15 Galbin. . .............. 5.65 5.66 Napoleon ................ 9.52 S.52 100 maree nemțesci ...... 58 60 58.60 Nr. 131. [416] 1-3 Prelungire de concurs. Fiind în urma concursului publicat în Nrii 27, 28 și 30 a. c. ai „Tel. Rom.“ pentru întregirea pa- râchiei Ciubanca-mare n’a concurat în termi- nul prescris nici un candidat, cu încuviințarea Prea- venerabilului Consistoriu archidiecesan terminul con- cursului se prelungesce încă cu 15 țlile dela publi- carea acestuia pelângă emolumentele arătate în pri- mul concurs. Ciceu-Giurgesci, 9 Maiu 1883. în conțelegere cu comitetul parochial. Constantin Bodea m. p., adm. prot. „Albina" institut de credit și de economii. Publicațiune, în sensul art. de lege XXXVI din anul 1876 §. 29. 1. Suma scrisurilor fondare puse în circula- țiune face cu țliua de 30 Aprilie 1883 fl. 615,300. 2. Pretensiunile institutului de împrumu- turi hipotecari cari servesc de coperirea acestor scrisuri fonciari sunt de fl. 616,637.99. 3. Valoarea hipotecelor luate de basă la sus- numitele împrumuturi hipotecari este de fl. 2,743,850. 4. în sensul §. 97 din statute fondul special pentru asigurarea scrisurilor fonciari e de fl. 230,858.9 5 acesta e indus în cont separat și este plasat în efecte pu- blice. Sibiiu, 1 Maiu 1883. [414] 3-3 Direcțiunea. Szâm 6045 1883. [415] 2-3 Pâlyâzati hirdetineny. Szebenvârmegye Kozigazgatâsânăl rendszerâsitett hat kozigazgatâsi gyakornoki âllâmăsokra ismJtelten pâlyâzat hirdettetik. — Ezen allomăs mindâgyike 300 frt. evi fizetâs ăs 60 frt. lakbărrel, van ellâtva. — Pâlyâzok, ebbâli folyamodvânyaikat az 1883 evî J-siî tSrvânyczikkben eldirtt miuăsitest tanusitO, eredeti vagy hî- teles mâsolati bizonyitvănyaikkal felszerelve folyâ 6v luuius hă 15-ik napjâig Szebenvârmegye fbispânja es Szâszispăn ur 6 mâltâsâgâhoz beadnî utasitattnak. — Nagy-Szeben 1883 Majus h6 16-ân. Szebenvârmegye ălispânja. Redactor răspunzător Nicolau Cristea. Editura și tipariul tipografiei archidiecesane. www.digibuc.ro