Nr. 49. _Sibiin, Sâmbătă 30 Aprile (12 Maiu) 1883. Anul XXXI FEtEGRAmROMAN. Apare Marția, Joia și Sâmbdta. ABO NAMENTUL Pentru Slblln pe an 7 fl., 6 Inni 3 fl. 50 cr., 3 luni 1 fl. 75 cr. Pentrn monarchie pe an 8 fl., 6 luni 4 fl., 3 luni 2 fl Pentru străinătate pe an 12 fl., 6 luni 6 S., 3 Inni Sfl. Pentru abonamente și inserțiuni a se adresa la Admlnlstrațlunea tipografiei archldlecesane Sibiiu, strada Măcelarilor 47 Corespondențele cânt a se adresa la; Redacțlunea „Telegrafului Român", strada Măcelarilor Nr. 43 Epistole nefraneate se refusă. — Articulai nepublicați nu se inapoiar.ă. IM 8EJS ȚI UNI LE Pentru odată 7 or., — de două ori 12 cr., — de trei ori 15 or. rândul cu litere garmond — ți timbru de 30 cr. pentrn fie-care publicare. Sinodul archidiecesan. Avem deja patru ședințe înapoia noastră dar tot odată și objecte desbătute de importanță. în de- osebi ședința de Joi va remâne memorabilă în analele istoriei noastre bisericesci. Propunerea comisiunei sinodale privitoare la projectul pentru scoalele me- die, spriginită de discursul clasic a dlui dep. Dia- mandi Manole și în fine votul unanim al sinodului vor fi o columnă milenarie în drumul vieții noastre naționale bisericesci. între cele desbătute, pănă când scriem aceste șiruri, sunt trei raporturi: cel general al consisto- riului în plen, cel general al senatului bisericesc și cel gen. al senatului scolastic, afără de alte mărun- țișuri. O împregiurare trebue să mai amintim la acest Ioc. Se fac prea multe propuneri fără scop și fără resultat practic, dar răpesc mult timp prețios. Premițând aceste trecem la detaiuri. Ședința a IV-a din 28 Aprile 1883. Presidiul ordinar. Ședința se deschide la 9 oare înainte de ameațli. Notariul Dr. Nicolae Olariu cetesce protocolul ședinței a 3. care se autentică. Din partea presidiului se presentează următoa- rele esibite. Raportul consistoriului archidiecesan privito- riu la procesele fondurilor, se transpune comisiu- nei financiare. Raportul consistoriului archidiecesan privitoriu la rațiociniile Tipografiei pro 1882 și la budgetul ei pentru anul viitor, se transpune comisiunei financiare. Domnul dep. losif Pușcariu: întreabă, cum se întâmplă, că aceste rapoarte ale consistoriului se aștern sinodului in a 3-a sau a 4-a (li după întrunirea lui ? La această întrebare Escelenția sa P. Archiepi- scop și Metropolit, respunde: că toate rapoartele au fost gata înainte de întrunirea sinodului în anul acesta, nu s’au presentat păn’acum, din causa lipsei de scriitori în cancelaria consistoriului, cari se Ie decopieze în curat; ear lipsa de scriitori provine din împregiurarea, că acuma mai toți elevii institutului nostru sunt duși pe acasă. D. dep. Elie Măcelar iu: atrage atențiunea si- nodului asupra unui conclus sinodal din trecut, care prescrie anume, ca toate rapoartele consistoriului se se aștearnă sinodului în prima sa ședință. D. dep Dr. Ilarion P u ș c a r i u reflectează: dacă nu s’au presentat amintitele rapoarte la timp, nu e atât de vină consistoriul; căci primul raport prive- sce mai mult pe fiscalul consistorial, care au fost în timpul din urmă bolnav, ear al doilea raport privește pe tipografia archidiecesană. Cererile deputaților sinodali; D. Lazar Pe teu de concediu pe 6 Șile, loan Bărcian, George Dă- nilă, Nicolae Petra-Petr eseu, și Alexie 01 a riu, pentru întreaga sesiune, se încuviințează. Cererea parochului din Paloș: ca protopres- biteratul Paloșului se se susțină cu reședința în Paloș și Cererea comunei Tecșești de a se încorpora la protopresbiteratul Albei-Iulie, se transpune comi- siunei organisătoare. Cererea învețătoriului din Cucerdea-română pentru un ajutor, asemenea și Cererea parochului din Cucerdea română spre a se împărtăși din ajutorul de stat; Cererea D. Ecaterina Oniț pentru un ajutor; Cererea parochului din Bai ca pentru un ajutor și Acusa comitetului parochial din M ă r i ș e 1 con- tra preotului lor; se transpun toate comisiunei petiționarie. Urmează la ordinea (jilei propunerile: Dep. Vasile Roșe se ut din considerare, că la toate popoarele culte religiunea și moralitatea s’au privit și se privesc ca basa esistenței lor, că prin urmare și la noi trebue privite astfel; din considerare, că au obvenit și obvin cașuri și la poporul nostru, cari tind a produce o sgu- duire puternică și irreparabilă în basa sa; dm con- siderare, că între relele, cari surpă basa esistin- ței noastre, se pot numera cu drept cuvânt și căsă toriile ilegale, așa numite sălbatice; că biserica e chemată a propaga și susțină moralitatea în popor și că e în stare în timpul de acum a’și împlini acea- stă sfântă chemare, chiar și relativ la crescerea co- piilor resultați din căsătoriile sălbatice, propune: „Venerabilul sinod însărcinează pe Măritul consistoriu să facă o representațiune în causa aceasta cătră mi- nistrul de culte resp. justiție, de oare ce esistă deja un project privitoriu la căsătoriile ilegale, ca să se aducă acest project cât mai curând la valoare de lege.“ Propunerea se transpune comisiunei bisericesci. Dep. Dr Nicolau Pop: Din causă, că s’a adus de mult un conclus, ca să se facă un indice despre toate conclusele mai însămnate a sinoadelor precedente; din causă că n’a vă^ut în raportul consistoriului urme despre un astfel de indice, dar a aflat pe cale pri- vată, că ar esistă, numai nu e gata de tot, propune: ' „Venerabilul sinod decide ca consistoriul archidiece- san să pregătească pănă la sinodul proxim indicele despre conclusele mai însemnate a sinoadelor pre- cedente. — Se transpune comisiunei organisătoare. Dep. Anania Trombițaș: Considerând lipsa cea mare de învățători cualificați în sensul legei din vigoare, considerând, că soartea învățătorilor preste tot e tristă, din causă că poporul în urma grelelor împregiurări sărăcesce tot mai tare; că sinodul are chemarea a căuta mijloacele eficace pentru forma- rea unui corp învățătoresc, care să poată și să și fie la înălțimea misiunei sale, propune: „Venerabilul si- nod să decidă, ca Consistoriul archidiecesan să pri- mească într’un period de 9 ani consecutivi numai câte 30 elevi mai bine pregătiți în fie care an pelângă solvirea taxei seminariale pe jumătate; ear ce nu se va ajunge, să se acopere din fondurile archidie- cesei. — Se transpune comisiunei financiare. Dep. loan Popea face următoarea propunere: Considerând, că învățământul religiunei are de scop a promova cultura adevărată religioasă și mo- rală a tinerimei studioase; avend în vedere, că,prin învățământul acestui object, după programa esistentă, ce se abservă în scoalele noastre secundare, nu se poate ajunge acest scop, lipsind din cadrul progra- mei de pănă acum objectele cele mai importante, cum e de esemplu învățătura moralei etc., cari ar pute promova mai mult decât toate celelalte objecte progresul religios și moral al școlarilor; avend în vedere, că din causa defectuosității programei și manualelor esistente, școlarii întimpină greutăți și neplăcere la învățarea acestui object, privindu-1 mai mult ca o sarcină, de care ar vre în tot momentul a se scăpa, pe timp ce el ar trebui să fie sufletul învățământului întreg, precum are destinațiunea a fi; din toate aceste puncte de vedere, voind a contribui cu ceva la atingerea scopului înalt ce acest ram de învățământ îl are în vedere, făce următoarea propu- nere: „Venerabilul consistoriu archidiecesan se însăr- cinează a compune pănă la sesiunea sinodului din anul viitor un plan pentru învățământul religiunei în scoalele medii (gimnasii, scoale reale și comer- ciale) și a ’l așterne sinodului, și totdeodată a dis- pune compunerea de cărți corespunzătoare pentru acest ram de învățământ" , — se transpune comisi- unei școlare. Dep. losif Pușcariu având în vedere că sânt o mulțime de fonduri, din cari se dau stipendii la studenți de universitate: sunt foarte puține însă din cari se dau stipendii la elevi din scoalele medii și că din causa aceasta mulți tineri talentați sunt în posiție de a întrerupe studiile propune: „Venerabilul FOIȚA. Cristian Waldo sau CĂILE NOROCULUI. Roman de George Sand. (Tradus de E. B.) (Urmare). — Dta ai venă poetică, precum ved, Șise dl Goefle; dară nu sunt locuitorii acelor climate fru- moase, ne^urați, lenoși și chiar cu voia lor mise- rabili ? — Misetia lor provine, jumătate dela ocârmui- torii lor și jumătate dela ei; răul nu vine nici când numai dintr’d parte. Tocmai Țe aceea, cred, că binele nu poate pro- spera; înse în climatele acele frumoase, miseria produsă de lenevie își află scuzele sale în volup- tatea vieței contemplative, Eu am simțit cu vio- iciune, de când m’am făcut june, farmecul îmbătător a naturei acele meridionale, și l’am prețuit cu atâta mai mult, intru cât am simțit și eu în mine accese de activitate febrilă, ca și când în adevăr a’și fi fost născut cinci sute de miluri departe de acolo în țările friguroase, unde spiritul are mai multă în- rîurire asupra materiei. — Dar așa, Dta n’ai fost tocmai leneș? — Eu cred, că n’am fost nici decât leneș; căci părinții mei au vrut să mă facă erudit, și din dra- goste cătră dânșii, eu mi-am dat multă silință a mă instrui. Eu mă simțeam atras do sciințele naturale, de arte și de filosofie, mai mult decât de cercetările grele și minuțioase a eruditului Goffredi. Eu am aflat cercetările sale cam prea fără valoare, și nu puteam împărtăși cu dânsul bucuria esagerată, când reușiam a hotărî întrebuințarea unei petri antice sau a descifra înțelesul unei inscripții etrusce. El m’a lăsat însă cu totul să urmez impulsul talentelor mele și mi-a făcut, traiul cât se poate de dulce. Acum am' se întru în nisce detaiuri din epoca aceasta a vieței mele, în care, trecând din copilărie la junime, simțeam deșteptându-se în mine facultățile sufletului. „Perugia este cetate universitară și poetică, una din cele mai frumoase și erudite cetăți a ve- chei Italie. Acolo te poți face, după plac, erudit sau artist. Ea este bogată în antichități și în monu- mente din toate epocele; ea are biblioteci frumoase, o academie de artele frumoase» colecții etc. Cetatea este frumoasă și pitorescă :g are peste o sută de biserici și cincizeci de mănăstiri, toate bogate în tablouri, manu- scripte etc. Piața catedralei este remarcabilă; acolo în țafa unei bogate catedrale gotice cu o fântână de loan de Pisa, un cap de operă și a altor monumente din diverse epoci, se ridică un palat mare în stilul ve- nețian. El este un monument particular și măreț din secolul al XIII sau al XIV de o coloare roșie închisă, înfrumsețat cu ornamente negre de fer și bor- telit cu iregularitatea aceea fantatistică, foarte des- prețuită, de când cu liniile corecte și cu paritatea gustului renașterei. Eu iubeam cu pasiune fîsionomia dramatică a acestui vochiu palat, care Goffredi îl desprețuia, fiind-că aparținea unui veac barbar; el nu stima decât anticitatea și secolii noi, cari s’au inspirat cu anticitatea. Eu îți mărturisesc, pur și simplu, urî- tul cumplit ce toate aceste cap de opere vechi și moderne, de soiul acesta, făcură uneori să se estindă asupra simțămintelor mele de admirație. Hotărîrea aceasta a Italiei, de a se reîncepe pe sine însuși și de a reiepta epocele, în care și-a ară- tat individualitatea sa, între absolutismul împerați- lor și cel al papilor, este așa de consacrată în opi- nia publică, încât treci drept Vandal dacă îți per- miți a fi uneori de altă părere *) *) Aceasta se adeveresce la mulți oameni. In secolul trecut și la începutul celui prezent se desprețuiau în deobște operele din veacul de mijloc, www.digibuc.ro 196 TELEGRAFUL ROMAN. sinod se decidă că stipendiile de 500 fl. din func- dațiunea francisc-iosefină, îndată ce vor deveni va- cante, se se prefacă în stipendii de câte 60—80 fl. și se se împartă pela elevi din scoalele medii. — Se transpune comisiunei școlare. La ordinea ^ilei e raportul comisiunei organi- sătoare. Raportor: deputatul Demetriu Comșa. Fiindcă raportul consistoriului plenar s’a fost distribuit încă dela începutul sesiunei printre mem- brii, se privesce de cetit și comisiunea își face pro- punerile punct de punct. La punctul 1. din raportul consistorial, care arată, că numerul pieselor intrate la consistoriu a fost 5162, dintre cari 309 curat presidiale, 303 pen- tru ședințe plenare, că 1554 s’au ținut de competința senatului strîns bisericesc, 1544 de resortul senatu- lui școlar și 1452 de al senatului epitropesc, co- misiunea propune și sinodul decide: „Pe viitoriu se se inducă în raportul consitoriu- lui și numerul căușelor." La punctul 2. referitoriu la ședințele plenare consistoriale, comisiunea propune și sinodul decide: „Consistoriul se împărtășească pe viitoriu și numerul actelor, cari nu s’ar fi espedat, pe lângă indicarea causei de amânare." La punctul 3. despre cestiunea întregirei pro- topresbiteratelor și dispunerea celor de lipsă în pri- vința întregirei protopresbiteratelor: Sibiiu, Se- liște și Ilia, comisiunea face următoarea pro- punere : „Sinodul constată cu părere de reu (regretă,) că amânarea întregirei protopresbiteratelor nu e justificată și însărcinează de nou pe consitoriu, ca imediat după terminarea sesiunei, să pună în lu- crare întregirea protopresbiteratelor, având a o duce în deplinire față cu toate protopresbiteratele." Propunerea aceasta provoacă o disensiune mai lungă. Raportorul motivează propunerea comisiu- nei, între altele cu neajunsurile, ce se nasc pentru biserîcă din trăgănarea cestiunei. Cu toate că în- tregirea a fost decisă de mai mulți ani, abia în anul 1882 s’a făcut un mic început. Nici pănă așii, n’avem înse un singur protopresbiter definitiv așezat. Escelenția Sa, P. Archiepiscop și Metropolit, concede, că e justă dorința comisiunei, esprimată de altcum și cu alte ocasiuni. Pentru împedecarea întregirei nu e responsabil consistoriul, ci densul. Escelenția Sa n’are nimic contra „regretului" es- primat în propunerea comisiunei, constată înse că den- sul n’a urmărit prin împedecarea cursului repede alte intențiuni decât, ca se se poată îndeplini cu tact și fără încurcare și speră că dorința comisiunei se va pute împlini pănă la sesiunea viitoare în partea cea mai mare. Dep. Dr. N. Pop e de părere, să se lase afară cuvântul „regretă" din propunerea comisiunei, de oare-ce în conclusul sinodului din anul trecut relativ la întregirea protopresbiteratelor, nu se află o disposi- țiune anumită, a cărei neîmplinire din partea consi- storiului ar fi a se lua cu „regret² la cunoscință. Cuvintele „toate protopresbiteratele" să se înlocuiască cu „partea cea mai mare a protopresbiteratelor," de oare ce va fi cu neputință a se întregi deodată 22 protopresbiterate. în linia primă se se întregească protopresbiteratul Branului. Dep. Truța nu e contra propunerei comisiunei, cere însă a se întregi într’acolo, ca protopresbitera- tul Zarandului să fie cel dintâi, în care se se facă pre- gătirile de întregire. Lipsa de întregire nu e nicăiri „Eu eram sincer și iute; adeseori fui respins cu dragostea mea pentru tot, ce se numea fără de- osebire il gotico, adecă pentru tot, ce nu era din se- colul lui Pericles, a lui August sau a lui Rafael. Pă- rintele meu adoptiv consimțea, a admira cel mult pe acest din urmă. El nu se entusiasma, decât pentru rui- nele Romei și când me dusese acolo, el fu surprins și superat a me au^î picând că eu nu ved întrânsele nimic, ce m’ar pute face se uit de fantasia regea- scă și de grupul teatral din piazza del DuOmo a noastră, cu marele seu palat roșu și negru cu mul- țimea sa de splendori variate și cu micele sale strade cotite, ce dau de odată un aer de mister cam tragic, în arcadele întunecoase. „Eu eram atunci de cinci-spre-Șece sau de șese- spre-^ece ani și începeam a-mi esplica gusturile și ideile mele. Eu sciam lămuri părintelui meu cum sim- țeam eu în mine cu instictele independenței absolute în privința gustului și a simțemântului. Eu simțeam trebuința, a-mi estinde admirația și plăcerea mea in- telectuală asupra tuturor aventurilor geniului și a invențiunei omenesci și nu-mi era cu putință a măr- gini simțirea mea în un sistem, în o epocă, în un secul. Destul câ mie-mi trebuia libertatea, de a adora universul, Dumnezeu și schinteea dumne^ească dată omului, în toate operele artei și a naturei. atât de simțită ca aici, fiind protopresbiterul tot- odată și Directorul gimnasiului din Brad și preșe- dintele eforiei fondurilor gimnasiale. Prin trăgăna- rea întregirei s’ar causa daune nereparabile aface- rilor noastre bisericesci, școlare și fundaționale din acest tract, daune, cari au început a fi și așii greu simțite. Escelenția Sa repetă, că imputarea, ce s’ar face să nu se facă consistoriului, ci densului, căci con- sistoriul l’a solicitat în causa aceasta cu diferite ocasiuni. Afacerea aceasta înse e împreunată cu mari greutăți, pe cari le cunoasce numai acela, care se ocupă mai de aproape cu ea. Dep. Diamandi M a n o 1 e : Cestiunea e cu mult mai generală, decât ca se ne ocupăm cu mărunțișuri. Pro- topresbiterul e la noi ministru în cele bisericesci și școlare. In lipsa lui se întâmplă anomaliile cele mai mari. Am spus-o franc cu altă ocasiune, că e cea mai mare anomalie, (magna calamitas) a se da unui asesor consistorial două protopresbiterate. Bi- serica simte necesitatea, ca protopresbiteratele se fie organisate, și propunerea comisiunei nu țintesce alta, decât ca se se satisfacă odată necesității ace- steia. încât pentru șirul, în care să urmeze între- girea, e treaba Escelenției Sale, se ia notiță despre interesele bisericei și se și aplece urechea acolo, unde lipsa e mai simțită. Terminul „regret", după ce însuși Escelenția Sa recunoasce, că densul poartă vina, fiind nevinovat se poate susține. Escelenția Sa, se-1 ia asuprăși. j Dep. E. Brote primesce propunerea comisi- I unei modificată într’acolo, că pănă la sesiunea ur- mătoare se se întregească „întru cât va fi posibil" toate protopresbiteratele. După cuvântul din urmă al ref. dep. Comșa se pune cestiunea la vot și se primesce propu- nerea comisiunei cu amendamentul dep. Truța. Presidiul întreabă pe sinod: oare cu cale ar fi se se escrie concurs și pentru protopresbiteratul Mediașului, deși pănă acum nu e arondat? La această cestiune vorbesc deputății Elie Mă- celariu, Parteniu Cosma, Demetriu Comșa și Nicolae Cristea. Cestiunea remâne la buna chibzuială a consi- storiului. Punctul 4 referitoriu la împărțirea ajutoriu- lui de stat pro 1882 și Punctul 5 referitoriu la distribuirea ajutoarelor pentru scoalele și învățătorii poporali se iau spre sciință. Punctul 6 referitoriu la fundațiunea lui Andronic spre plăcută sciință. Cu privire la punctul 7 din raportul consisto- riului plenar, referitoriu la projectul de lege pentru scoalele medii, Comisiunea prin raportorul seu pro- pune: „Sinodul ia spre plăcută sciință pașii între- prinși de consistoriu în cestiunea aceasta și regretă, că n’au avut resultatul dorit; regretă, că s’a primit un project atât de periculos și vătămător pentru poporul nostru și îndrumă pe cei chemați se ia cât mai în grabă măsurile necesare întru apărarea drep- turilor autonomiei bisericei noastre naționale". înainte de a completa raportorul cele premerse ia cuvântul; Presidiul: în cestiunea aceasta eu am dat unele înformațiuni membrilor din comisiunea organisătoare pe cale privată. Dacă e de lipsă, se dau și aci de- slușiri despre pașii, cari i-am întreprins, o fac cu plăcere. (Se auțlim) 1 Eu am avut în vedere conclusul „Veșli, taică, îi șliceam eu iubesc soarele cel fru- mos și noaptea cea umbroasă, eu iubesc pe severul nostru Perugino și pe infocatul Michel Angelo, eu iubesc puternicele fundamente romane și delicatele opere saracene. Eu iubesc pacinicul nostru lac Tra- simenic și sgomotosul cataract dela Terni. Eu iubesc pe dragii Dtale Etrusci și pe toți bărbații Dtale sublimi diu anticitate; înse eu iubesc și catedralele greco arabe, tocmai așa ca și fântâna monumentală de Trevi și firul de apă, ce curge în- tre două stânci în fundul unei pustii țerănesci. Ori și ce nou lucru îmi pare vrednic de in- teres și de atenție și tot lucrul îmi este scump, ca- re-mi cuprinde inima sau cugetul, într’un moment dat. Aplecat așa a me indelectnici de tot, ce este frumos și sublim sau numai plăcut și atrăgător, eu mă simț uimit de cerințele unui cult esclusiv, pen- tru cutare forme a le frumosului. „Dacă cugeți însă, i-am mai ^is, că mă aflu pe o cale greșită, și că trebuința aceasta de desvoltare în toate direcțiile este o iregularitate periculoasă, eu o se cerc a oprima toate aceste și a me ocupa de studiul ce mi-1 vei alege Dta. înainte de toate eu voiesc a fi, ce doresci Dta se fiiu; însă, iubite pă- rinte, înainte de a-mi tăia aripile, esaminează puțin- țel, dacă nu se află în podoaba această deșartă, ni- mic vrednic de păstrat. (Va urma.) venerabilului consistoriu cuprins în 7. referitoriu la projectul de lege. Conform acestui conclus am așternut a) representațiune la casa representanților țării; dară n’am răușit; b) M’am înțeles cu episcopii sufragani se apărăm drepturile noastre garantate prin legi și în casa magnaților. Aci am luat parte la desbaterea projectului, împreună cu confratele dela Arad. Am făcut multe amendamente, din cari s’au primit numai câte-va stilistice; ce-i drept, s’a mitigat încât va, s’au delăturat unele ascuțișuri din project, dar el a rămas cu toate acestea vătămător. Am fost necesitat să petrec în Peșta tocmai în timpul acela, când ca archiereu trebuia să fiu acasă. Projectul era se se pună la ordinea ^ilei în casa magnaților în urma unei înțelegeri d’intre ministru președinte și Trefort, pe Sâmbătă înainte de Paști. Eu am atras atențiunea casei, că se se amâne desbaterea projectului pănă după Pasci, căci acestea sunt sărbătorile cele mai mari ale ortodocșilor. Dar nici cu aceasta n’am reușit; s’a amânat cu toate acestea desbaterea pănă Luni. Eu, cu confratele dela Aradj am rămas acolo, ca să-mi fac datorința. Despre purcederea mea în casa magnaților unele jurnale din Budapesta, poate cu intențiune, au răspândit sciri false: că ași fi salutat și primit cu bucurie projectul. E adevărat, că eu după ce liam studiat, mi am formulat toate amendamentele mele, cari dacă s’ar fi primit așa cum le am eu și aci, noi am fi putut fi mulțămiți cu legea. De aceea eu l’am primit la desbaterea generală în speranță, că amendamentele mele se vor primi de sigur la desbaterea specială. Urmând aceasta la ordinea țlilei le am făcut la rândul lor, m’am luptat cu confratele dela Arad, ba de multe ori. singur singurel fără de resultat favorabil. S’au primit numai unele observări stilistice și astfel projectul tot a ră- mas vătămător autonomiei noastre. Eu mi-am făcut datorința, m’am luptat cu toată încordarea puterilor mele. (Să trăiască). Raportorul comisiunei Dumitru Comșa: Cestiunea de față pe cât este de importantă și dificilă, pe atât este de dureroasă. Despre impor- tanța ei, nimenea nu dubitează; că e dificilă, se vede din starea noastră politică; că e dureroasă, probează faptul, că projectul a produs așa (jicend un țipet de durere din un cap pănă la celălalt al țărei. Nu-mi voiu mai motiva cele țlise, că sunt în deobște cu- noscute pe de o parte, pe de altă parte însă nici nu e timp. Faptă e, că prin project jertfim ce avem mai scump și că drepturile noastre garantate prin legi nu sunt luate în considerare. Voiu reasuma pe scurt, cum a decurs lucrul pănă acum: După consultări în dreapta și stânga projectul de lege s’a presentat în dieta țerei. Con- sistoriul nostru a decis, durere, tocmai în ajunul presentărei, ce pași se se întreprindă față cu projec- tul. Mai întâiu a decis așternerea unei representați- uni în dietă, care a făcut-o Escelenția sa. Mai de- parte Escelenția sa, în urma nereușitei amintitei re- presentațiuni, a rugat pre episcopii sufragani, se se lupte cu puteri unite contra projectului în casa mag - naților. Aceste două decisiuni s’au îndeplinit. Mai departe a decis consistoriul, ca Escelenția Sa se meargă la tron și să spună Majestății sale durerile și ranele națiunei noastre, și se-l roage a denega sancționarea projectului de lege. Astăzi e projec- tul gata a se întări de împăratul. Timpul e scurt, pentru ca se se poată esecuta conclusul consisto- riului de sub litera c), comisiunea din acest motiv a aflat de bine se lase mână liberă Escelenției Sale și să-l rugăm a întreprinde toți pașii posibili. Re- comand propunerea comisiunei. Dep. Diamandi Manole ia cuvântul: Venerabil sinod: Dacă în viața noastră con- stituțională am avut objecte importante, nici unul n’a fost atât de important și politic, ca acest de ații. Important și politic, încât reclamă maturitate poli- tică, să fie bine înțeles, —maturitate politică bisericea- scă. Seim cu toții ce tendeoță are projectul de lege. El vatemă autonomia noastră, e un pericul amenință- tor pentru scoalele noastre. Nu cred să fie un român, care se se afle în privința aceasta în du- biositate. E cunoscut, Domnilor, că nici o fortă- reață nu se poate lua cu asalt de odată; se fie tu- nul cel mai bun și nu poate dărîma o fortăreață dintr’odată, ci cu încetul. Fortăreața e șutonomia noastră. } Acum 5 ani a venit guvernul și a dat o lovitufă în subvențiunea protopopilor. Eu amj fost de ^părere se nu primim subvențiunea și protopopii, spre satisfac- țiunea mea, au renunțat dela ea; dar au decis se meargă o deputațiune la Majestatea și se-i spună starea lucrului. Deputațiunea n’a me^s, nu sciu din ce causă. Dar de mult timp biserica a fost în con- tinuu apăsată; totdeauna în cașuri de vreme rea am alergat la treptele tronului. Și dacă ne aflăm astăzi, în stare mai bună ca în trecut, avem să o mulță- mim coroanei, casei domnitoare hababurgice. .-Oî Românul la treptele tronului s’a alinat totdeaunâ durerile. www.digibuc.ro TELEGRAFUL ROMAN. La noi sunt trei foruri legiuitoare: legislativa casa magnaților și tronul. Cele doue dintâiu se schimbă ca toate guvernele; tronul rămâne neschimbat. De aceea sunt de părere să mergem la tron. Dar se nu luăm un conclus precis, ci se căutăm mai întâiu de e posibil sau ba se se esecute. Noi, cari seim constelațiunile delicate, seim și cu- noascem amenințarea projectului, se țlic, cunoascem terorismul, că terorism e acela, Domnilor, care sugrumă consciințele oamenilor, se nu ne grăbim a aduce un conclus pripit. Primesc propunerea comisiunei, care lasă liberă cale metropolitului, să sondeze el terenul și se se convingă, de-i va fi posibil se ia și pe ceialalți episcopi. Propunerea comisiunei e foarte politică, și e în acord cu dorința capului bisericesc, de aceea v’ași ruga s’o primim fără desbatere, și cu unani- mitate. (Se primesce, se primesce.) pic, fără des- batere și cu unanimitate, căci prin aceasta impu- nem și lăsând calea deschisă metropolitului, arătăm că suntem oameni politici. S’o primim fără desba- tere, pentru că ori ce zală ruptă din acest lanț fin dă ansă la disensiuni, prin cari nu ne vom pute ajunge scopul. (Se primesce, se primesce). Dep. Anania Trombițaș ia cuvântul: înainte de toate trebue se mărturisesc, că mi e greu a vorbi contra projectului. Dar simt în mine datorința de a spune unele lucruri, care eu le pot sci mai bine. Pe scurt asigurez, că nici un asalt făcut asupra autonomiei noastre n’a fost așa de petrunșlător, așa de afund tăietor, ca cel de față; projectul taie în carne, taie în viață; consecuențele lui vor fi cu mult mai dureroase. Intențiunea lui este: a despărți inteligența de masa poporului, și o biserică, la care inteligența e despărțită de masa poporului, ne arată istoria, unde ajunge. Astfel ca- racterisez eu starea lucrului. Când s’a adus legea referitoare la scoalele poporale, biserica a recurs la tron? Dauna prin această lege, v’o mărturisesc Dom- nilor, n’a lost nici pe jumătațe așa de mare, pentru că poporul e conservativ, ține cu consciențiositate la datinele și obiceiurile sale. Dauna, ce ni se cau- sează prin projectul referitoriu la scoalele medii, e înc’odată așa de mare. De aceea nu mă mulțămesce propunerea comisiunei, ci propun: că sub ori ce îm pregiurări și nesmintit să meargă o deputațiune la tron și se roage pe Majestatea Sa se denege sanc ționarea projectului. Dep. Parteniu Cosma ia cuvântul : Eu cugetam că după escelentul discurs al D. Diamandi se va primi fără nici o disensiune propu- nerea comisiunei. Propunerea D. Trombițaș se cu- prinde în propunerea comisiunei după latitudinea, care i s’a dat acesteia. Cred că nici unul dintre noi nu este, care să nu vaȘă periculul cel mare, care ame- nință biserica noastră. Cei, care s’au ocupat cu Ge- stiunea, au cetit jurnale, aU putut observa, că și din partea organelor statului s’au purces în mod estra- ordinar. Raportorul comisiunei ne a arătat, ce pași a luat consistoriul în ajunul presentării projectului în dietă; s’au luat pași numai în ajun, pentru că pro- jectul n’a ajuns în dietă pe cale ordinară, ci în mod clandestin. în mod clandestin a trecut în casa mag- naților, aici foarte iute s’a discutat și aprobat; tot așa dt iute, ana firma convingere basat pe praxa de pănă acum, că se va și sancționa; se va sancționa mai iute, ca pănă se vor pute duce episcopii la Majestatea. în propunerea comisiunei se află și propunerea D. Trombițaș, dacă e posibil se vor duce, dacă nu, se vor lua alte mesuri. Că intențiunea projectului e despărțirea inteli- ginței de masa poporului, nu o contestez : Eu am înse firma speranță în D^eu și vitalitatea ro- mânului, că nu se va ajunge scopul (bravo! bravo !) Mulți dintre noi am fost crescuți prin institute stre- ine și astăzi ne apărăm națiunea (bravo! trăească!) și Domnii, cari cred că din Român vorface altceva decât român, se înșeală și se vor 1 nșela. (Așa e! Așa e!) Dep. Elie M ă c e 1 a r i u: Mi ar fi părut bine, dacă Escelenția Sa ar fi raportat în scris sinodului despre pașii, cari i-a făcut în cestiunea aceasta. Dacă m’a durut primirea projectului, m’a durut cu deosebire și pentru aceea, că s’a primit a doaua Și de Pasci; prin care faptă nouă ni s’a dat un blam (așa e, așa e) I Ni s’a dat un blam, pentru că, pe când în Viena, nu departe de Pesta, sărbătorile ni se re- spectează, în acelaș timp în Pesta nu se iau în con- siderare ! Dep. Diamandi Manol cere cuvântul. I se reflectează din partea presidiului; că n’a făcut propunere, prin, urmare nu poate vorbi a doua oară. Dep. Anania Trombițaș vexând că propune- rea lui provoacă disensiune îndelungată, și-o retrage. Presidiul enuncie conclusul sinodului, Și- end: Prin aceasta sinodul îmi impune o datorință, care și așa o împliniam. Eu declar cu această ocasiune, că totdeauna pănă când îmi va da Dumne- Șeu viață me voiu pune cu toată puterea și resoluțiunea să apăr drepturile bisericei noastre. (Se trăească!) (Va urma.) Desbaterea specială asupra projectului de lege pentru scoalele secundare. (Urmare.) Modificarea propusă de Michail Zsilinsky e ur- mătoarea : „§. 22. Esamenul de maturitate e verbal și scripturiscic. Instrucțiunile referitoare la esamen le statore- sce ministrul de culte și instrucțiune publică după ascultarea respectivelor autorități confesionale, a corpului profesoral dela universitate și dela poli- technic. Esamenele acestea sunt publice; testimoniile despre ele se estradează numai în limba maghiară. La dorință se poate alătura și o traducere latină. §. 23. Esamenele de maturitate se țin în pre- sența corpului didactic a fie-cărei scoale secundare constătătoare din 8 clase în institutul propriu sub presidiul directorului suprem districtual de scoale sau a locțiitoriului acestuia esmis de ministrul de culte și instrucțiune publică. îp scoalele confesio- nale poartă presidiul bărbatul de specialitate esmis din partea autorității confesionale competente. La esamenele de maturitate din scoalele con- fesionale se esmite din partea ministrului de culte și instrucțiune publică un comisariu. Spre scopul acesta e datoare respectiva autoritate școlară, a în- cunosciința pe ministru cel puțin cu o lună înainte de începere despre timpul ținerei esamenului de maturitate. Comisariul esmis din partea ministrului n’are nici un fel de drept de disposițiune; are înse a priveghia, ca se se respecteze disposițiunea legei presente, precum și instrucțiunea de esamen stato- rită de ministru. Spre scopul acesta e îndreptățit comisariul: a) a cerceta lucrările scripturistice compuse pentru esamenul de maturitate; b) a fi de față la esamenele verbale și a pune întrebări fie-cărui școlar din fie care object de în- vățământ ; c) a participa la consultările corpului didactic referitoare la resultatele esamenului scripturistic și verbal; d) a face ministrului raport detaiat despre pro- cederea și esperiențele sale. §. 24. Ajungând representantele ministrului sub decursul esamenului la convingerea, că într’un cas oare carele nu sau observat legea și instrucțiunile referitoare la esamen, e în drept a insista, să i se primească observările în protocolul final despre re- sultatele esamenului, și a face ministrului raport despre aceasta. în cașul acesta nu se estradează testimoniile pănă la definitiva resolvire a afacerei. Ministrul recearcă autoritatea respectivă bise- ricească, se cerceteze starea lucrului. Aceasta in- troduce cercetarea la moment și, aflând că s’ar fi comis ilegalitate sau disordine, apoi inhibitează estra- darea testimoniilor; la din contră dispune estrada- rea testimoniilor; face inse la tot cașul raport mi- nistrului despre procedura sa". La propunerea dep. Liiko se dispune tipărirea modificărei propuse de Zsilinsky și distribuirea prin- tre deputați. După o desbatere lungă se votează asupra § fului 22 și se primesce în sensul propunerei dep. Zsilinszky. La §-ful 23 propune Ludovic Mocsary, se se observe usul de pănă acum. Esamenul de maturi- tate să se țină „sub presidiul bărbaților de specia- litate esmiși din partea autorității supreme biseri- cesci, respective cu conlucrarea altor membri din comisiune." Ministrul președinte Tisza primesce propunerea „cu risicul de a fi ținut de debil". Se primesce § ful cu amendamentul dep. Mo- csary. La §-ful 24 iși esprimă Coloman Thâly temerile ce le are față cu dreptul representantelui ministe- rial, de a pute suspenda estradarea testimoniilor nu numai din motive de ilegalitate ci și de abateri dela instrucțiunea ministerială Ministru president C. Tisza: Legea îndreptățe- sce pe guvern de a da astfel de instrucțiuni legea pretinde prin urmare observarea lor. Fără preten- siunea aceasta ar fi imposibilă guvernarea. (Aprobare în dreapta.) §-ul se primesce fără modificare. §-ul 25 dispune în alinea 1, ca fie care elev se depună esamenul de maturitate acolo, unde studiază clasa primă, în alinea 2, că ministrul poate încuvi- 197 ința în cașuri estraordinare depunerea esamenului la alt institut. Adam Lazar propune, de a fi îndreptățiță și au toritatea bisericească se împărtășească astfel de în- cuviințări. Raportorul George Szathmary pledează pentru tecstul comisiunei, de oare ce ministrul e mai curând în stare a fi informat despre diferitele institute de instrucțiune din țeara, decât autoritatea supremă bise- ricească, care are cunoscință numai despre institu- tele de sub conducerea proprie. Alesandru Csanădy spriginesce propunerea dep. Adam Lazar. Paragraful se primesce fără modificare. §-ul 25 sună : „Esamenul gimnasial de matu- ritate îndreptățesce la primirea în scoalele mai în- nalte; esamenul de maturitate dela scoalele reale îndreptățesce numai la primirea în politechnic și în secțiunea matematică și de sciințele naturale a uni- versității, respective în parte în aceeași secțiune specială a facultății filosofice mai departe în aceea sec- țiune specială a seminariului profesoral precum și în academiile de montanistică de silvicultură și de agronomie. Abiturienții scoalei reale, cari au depus esa- menul de maturitate cu succes bun se pot admite într’un gimnasiu public la depunerea esamenului din limba latină și elină; aceia, cari depun esamenul din limba latină cu succes bun, se pot primi la fa- cultatea de medicină și la cea juridică, ear aceia cari depun esamenul din limba latină și' elină cu succes bun, se ppt primi la toate facultățile." (Va urma.) Varietăți. * (Invitare) la petrecerea de Luni seara din 2/14 Maiu care se va ține din partea membrilor „Reuniunei sodalilor români" din Sibiu în sala din grădina Spaneck. începutul la 8 oare seara. * (Necrolog.) Dela Brașov primim următo- rul anunț trist: Andronic Androne, paroch la Biserica rom. ort. res. cu hramul Sft. Ni- colae în Brașov, membru Sinodului protopopesc și membru comitetului parochial. în urma unei suferințe scurte, astăzi la 2 oare noaptea, în etate de 69 ani, ’și-a dat sufletul în mânile Creatoriului. Despre această dureroasă și ireparabilă perdere încunosciințează subsemnații cu inima plină de în- tristare pe toate rudeniile, pe toți amicii și cuno- cuții. Rămășițele pămentesci ale scumpului reposăt se vor înmormânta din biserică, Vineri în 29 Aprile st. v. (11 Mai st. n.) la 3 oare după ameaȘi în ci- miteriul Bisericei sântului Nicolae din Scheiu. Brașov în 27 Aprile (9 Maiu) 1883. F i c e 1 e: Parascheva căs. A. Rizeanu, Elena văd. G. Bussu, Maria căs. G. Georghescu, lulia Androne. Ginerii: A. Rizeanu, G. Georgescu. Frate: Ioane Androne. *(Aleg eri la universitate.) Din o core- pondență dela Sebeș, care e scrisă de cel ce n’a sub- scris o și e subscrisă de cel ce n’a scris-o și pe care o am fi publicat bucuros dacă nu era cu atâ- tea omisiuni cari stingheresc înțelesul, aflăm că la Sebeș (în cetate) românii au candidat pe adv. loan Bojiță dară separându-se unii dintre români a ree- șit forestierul Bomches. încercui rural s’a ales loan Piso contra Dr. Ștefan Păcurar. Acest din urmă fu ales în cercul rural al Oreștiei: Nu înțelegem pe români: de o parte protestează contra asupriri- lor din partea guvernului și de altă parte aleg pe servitorul servitorilor guvernului. * (Himen. Dl Dr Basiliu Preda și dșoara Ca tine a d. Prișcu anunță cununia dlor care vă ave loc Duminecă în 1 Maiu în BrașoV. * (Din părțile Agniței) ni se scrie: Deși cam de mult nu avem zăpadă, dară primăvara rea totuși am avut și avem căci dacă au lipsit zăpadă am avut ploi în abundanță încât, din causa acestora pănă astăzi abia am putut pe a treia parte samănă semănăturile de toamnă, celelalte două părți de pă- mânt sunt încărcate de apă, încât ceea ce s’au să- menat și se samănă, să samănă numai în tină. Și bieții oameni atât din causa timpului târziu, precum și din pricina lipsei apăsătoare de nutreț sunt siliți a arunca semența și în tină cu puțină speranță de a rumpe cucuruz și a secera oves ș. a. Oamenii, față cu această impregiurare fatală, sunt foarte îngrigiați. De altmintrea grânele Jsunt frumoase, unde nu au stat mult zăpada adunată de viscolele cele mai mari de iarnă. Dară nu au fost www.digibuc.ro TELEGRAFUL ROMAN. 198 se destul cu ploile meruute, doară mai neîntrerupte, ci | eri în 25 a. c. între 3 și 4 oare d. a. între tunete și fulgere pătrunzătoare s’au descărcat pe aici și giur un povoiu grozav, carele va mai opăci pre bieții oamenii pe câteva (Iile de a semena! Fulgerile nu au fost toate seci, ca în comuna vecină Noustat a consumat focul produs prin fulger o șură. Focul nu s’a lățit ajutând mult torenții de ploi. * (Programa pentru încoronarea Ța- rului.) Din Petersburg se scrie cu positivitate și pe basa informațiunilor oficiale în privința programei ce lui va la s’a stabilit pentru serbarea încoronării împeratu- în Moscva. Acestea susțin: Intrarea solemnă a părechii imperiale în Moscva avâ loc la 12/24 Maiu, ear’ sânțirea drapelelor 11 Maiu. Posturile ce se țin înainte de ori-care îpcoronare, se vor ține în țlilele de 12, 13 și 14 Maiu: La 14 Maiu va ave loc transportarea insig- nielor imperiale și la 15 încoronarea. în filele ur- mătoare, împăratul va primi felicitările, și adecă la 16 Maiu pe acelea ale principilor, ale corpului di- plomatic și ale îualților demnitari ai imperiului, la 17 Maiu pe acelea ale somităților militare și la 18 Maiu pe acelea ale celorlalte categorii. în seara de de 18 Maiu va ave loc în onoarea Curții o repre- sentațiune de gală, la 19 Maiu se efectuează transportarea înapoi a insignielor imperiale. La 19 și 20 Maiu se dau prânzuri de gală, la 21 Maiu se va organisa o serbătoare poporală, și la 22 Maiu se va face cu ocasiunea aniversării morții im- perătesei o visită la sântul Sergiu. La 24 Maiu se va da un prân^, la 25 un bal, la 26 târnosirea bi- sericei Mântuitorului și la 28 o revistă de trupe. La 29 Maiu se va efectua reîntoarcerea la Peter- sburg, unde chiar deputății orașului vor eși înaintea Țarului cu pane și sare. Nu este de mirare, că ser- bările espuse aci se se schimbe la cas de vreme rea sau din alte cause, dar șirul lor nu se va schimba întru nimic. Judecata în procesul atentatorei Elena Marcovici din Bel- grad asupra regelui MU an, pertractat la 12/25 Aprile a. c. Unele foi din Serbia publicând decursul întreg al ace- stui proces, ne pun în posițiune a reproduce și noHn estras după jurnalul „Narodno Oslobodi“. Din punct de vedere psichologic, cât și juridic, faptul și ținuta incusatei sânt de mare interes. Acestea dovedesc pănă la evidență, ceea ce susține eruditul jurist Dr. Jering: cumcă simțul de drep- tate, sădit și înnăscut în internul fie-cărui individ, nu se poate suprima, ci el se resbună. Eată decursul pertractării: „în numita (li des de dimineață se începuse o estra- ordinară mișcare între poporațiunea din Belgrad. începutul pertractării era anunciat la oara 9 înainte de m. Când a sosit acest timp toate ușile trib, s’au deschis, ear publicul se îmbul^ia la intrare, ca se ocupe loc în sală, și ședea pe banca incusaților. Tribunalul era compus : președintele trib, orășenesc dl Alecsandru Io va n o v i ci, asesori dd. Ni ni ci și Popoviciu; procurorul Moisilovici, aperătoriul in- cusatei era dl advocat Dobrovoievici. Notariu : Marcu Giorgevici. La 9 oare și 5 min. președintele descopere publicului obiectul de pertractare, după aceea îndreptându-și privirea cătră incusată, îi £ice; Dta ești incusata Elena, socia Iui levrem Marcovici? Incusata: Ședea liniștită, dovedind cea mai mare resîgnațiune. Fața ei era palidă și rece ca marmora, ochii înțepeniți ca și când ar fi morji. îmbrăcată era simplu în vestminte negre, cu o manta de toamnă, pe cap purta o cărpă neagră. La întrebarea președintelui a respuns cu voce debilă și rece: este, eu sânt. Se cetesce acusa, pe scurt, în carea se cere ca incu- sata se fie condamnată conform §-lui 87 din legea crim. (la moarte) ear după aceea: Președintele: Doamnă Elena, este adevărat că ai pușcat asupra regelui? Incusata: Adevărat. Preș. Din acest revolver ? (îl arată). Inct. Este, din acest revolver, carele a fost a fie-er- tatului meu bărbat. Preș. Ați avut patroane la mână, v’ați esercitat în țintire? Inct. Preș. De câte-va ori. Unde? Inct. Acasă în grădină, și aici în curte, pușeând după pisice (mâțe). P r es. sicilor. Nu Inct. Preș. Este admirabil a pușca fără temeiu asupra pi- a fost aceasta pentru motivul încuragiării? Eu am voit se împușc pisica, dar n’am lovit’o. Și pentru ce să o omori? Inct. Ml-a făcut multă daună furând unele altele (în ton mai domolit) și pentru că am voit. rei Preș. Descoperitați cuiva propusul DVoastră, căvoiți pușcați asupra regelui? înot. Nu am descoperit nimănui nimic. Preș. Ce însemnează visul acela ce l’ați tâlcuit cută- Persa, carea era la Bademlici^? Inct. Nu-mi aduc aminte se fiu tâlcuit cândva cuiva vreun vis. Preș. Cetesce din acte fasiunea respectivei femei prin care ea își aduce aminte, cum că incusata, înainte de atentat ’ia tâlcuit un vis : „că pământul s’a întunecat, că a răsărit o lună tineră, că incta, a ca^ut etc. etc. sub Inct. Nu-mi aduc aminte. Preș, Când a au^it că sosesce regele? Inct. în aceeași dimineață. Preș. Dela cine ? Inct. Ferestrile locuințelor mele erau deschise, pe ele trecură mai mulți oameni; pe diferite căsi am vă- (lut arborate flamuri. O femee a venit Ia mine rugându-mă se-i scriu un avis pentru esarendarea unui cortel, și mi-a (lis astăzi sosesce regele. Preș. In acele (Iile cine a venit la DTa și nu te-a aflat acasă? Fost’a acela un tinăr de circa 25 de ani, blondin ? Inct. (După o tăcere îndelungată.) Nu-mi aduc aminte. Preș. Avutați vre-o convorbire cu cineva, înaintea bisericei, înaînte de ce ați voit se întri în ea? Inct. înaintea casei meii m’am întâlnit cu o cunos- cută a mea și am întrebat’o, dacă nu a plecat încă de aici; cu altul cu nime nu am vorbit. Preș. Nu a’ți convorbit cu bărbați? Inct. Nu. Preș. Nici cu un tiner, carele era de statură mijlocie cu barba desbinată ? Inct. (precugetând) Nu. Preș, Mara, soția, lui Tomanovici, fasionează cum a ve(lut înaintea bisericei o femee, seamănă cu DTa, în vest- minte negre, cu un muf în mâni, vorbea cu un bărbat îm brăcat frumos, pe cap purtând cilindru. Aceea femee a tre- cut pe lângă DVoastră, dar nu a putut înțelege discursul DVoastră, (cetesce fasiunea întreagă) după aceea respectivul domn a mers la Sava, ear DTa în biserică. Inct. Nu am discurs cu nime, nici am avut muf în mâni. Preș. Când ați voit să pleci din locuință ați îmbrăcat vestminte negre, ați luat revolverul, te-ai căutat în oglindă — ca se te ve(li în posiție. După aceea ați venit în biserică așteptând sosirea regelui; în distanță apropiată a’ți descăr- cat revolverul asupra regelui dar, din norocire nu a’ți ni- merit. Inct. (cu resoluțiune) Adevărat. Preș. (După o scurtă pausă) De ce a’ți pușcat asu- pra regelui? Inct. In sufletul meu, pe mormentul so țului meu, m’am jurat, cumcă me voi^resbuna, căci eram convinsă că bărbatul me? a fost condamnat fără vină, și pentru aceasta' am voit ea să-mi vers resbunarea. Preș. Acest act au îndeplinit? Inct. Acesta. Preș. Pe ce temeiu susțini, cumcă regele este vinovat la condamnarea bărbatului DVoastră. Inct. Eu am sciut, cumcă bărbatul meu avea nepre- teni și pismuitori, dela tata țărei însă a depins ca se’i sus- țină vieața. Preș. DTa ai fost preventiv informată, cumcă regele ar face astfel de fapte, ear în timpi escepționali, cum au fost aceia, totul a depins dela regim. De unde ai venit dară la ideea, ca să învinuesci pe rege? Inct. Eu am ținut de drept a pretinde, ca să nu sub- scrie moartea omului nejudecat, pe carele înainte de aceea l’a distins pentru serviciile, ce le-a făcut patriei cu ocasiunea cucerirei dela Ac-Palanca. El (regele) n’a trebuit să creadă îndată toate, ce i le-au spus alții. Eu am jurat că voiu resbuna moartea bărbatului meu. Preș. Sciutați și precugetatați urmările ce s’ar fi causat în țeară prin omorîrea domnitorului ? Inct. nu răspunde. Preș, (după o pausă mai lungă o întreabă de nou): M’ați priceput ce vreau să (lic prin aceasta? Inct. Nu am precugetat, că poate să se nască vre-o nefericire, Preș. DTa, ca o femee distinsă și versată în sciință trebue să scii, cumcă astfel de faptă causează disordine și schimbări în țeară. Inct. Nu am putut să mă abat dela jurământul meu. Preș. Să (licem că acest act a fost o causa perso- nală a DTale. Atunci cum consuna el cu epistola DTale cătră Cnicianca, în care îi descoperi ceva despre ajutoriu în cause de interes public, — și cu epistola DTale cătră Ser- bia, în care desfășuri părerile DTale în publicitate cu pri- vire la persoana și caracterul domnitorului? Inct. Aceasta e convicțiunea mea, cumcă egoismul domnitoriului e dăunos pentru popor. Cineva l’a înfricat (pre rege) cum că bărbatul meu și-ar fi prepus, ca să-1 ucidă și el așa s’a purtat ca și când, după părerea mea, este fricos, și de aceea a subscris sentența de moarte a băr- batului meu. Ce am scris Serbiei, am (lis acum că ași se.u- ti-o, ca să nu pățească și altul contra dreptății dumne(leesci. Am voit să o scap de un astfelde ucigătoriu egoist. Președ. Din aceste cuvinte ale D4ale se vede la înțeles, cumcă acestui atentat i-a premers un scop precis, nu numai causa personală. D-ta vorbesci în această epistolă de tirănie, de libertate și de timpi buni, — cari toate eschid conceptul causei personale. Inct. Precum am vorbit: am voit să-mi răsbun din causa personală. Serbiei i-am scris din motivele descope- rite mai sus. Preș. D-ta ai fost în relațiuni mai serioase cu Cni- cianin și cu alții; ai și corespuns cu dânșii, — descope- ritu-le-ai mai pre larg planurile dtale?, Inct. Am vorbit numai, că în sufletul meu m'am jurat a răsbuna omorîrea bărbatului meu. P r s. Cunoscut-ai persoana regelui ? Inct. Nu. Preș. Ai cunoștință cu Ruj ița Vucovanici, care acum locuesce în România? I u c t. O cunosc, ea mi-a fost cunoscută. Preș. Statai cu ea în oare-care conțelegere în pre- vința prepusului D-tale? inct. Nu. Preș. Dta ai cerut dinamita dela mad. Cnicianin, vorbit-ai cu ea despre schimbarea dinastiei? Inct. Nu. j Preș. Nici despre fiul lui Alecse Caragiorgevici? « Inct. Nu. Preș. Nu-ai scris prin mad. Cnicianin cătră Petru Caragiorgevici întrebând de dinamită și bombe. Inct. Nu. Preș, (cetind fasiunea mad. Cnicianin în carea se face amintire despre susnumita epistolă) spune adevărul cu- rat: Nu ai convenit cu Rujița Vucovanovici în Viena Pesta nu ai convorbit cu Pera, nu i-ai scris epistola în sen- sul descoperit, prin m. Cnicianin ? Inct. Nu. Preș. Așa dară remâni la aceea că faptul acesta l’ai săvârșit fără conțelegere cu alte persoane, fără un scop de- țărmurit. Avut ai doară nisce ascunse ? Inct. Nu am avut. Preș. Reasumând toate constată cele (lise. Inct. Nu sânt membru Ia nici o societate secretă. Preș. Cetind actele investigaționale și mai multe epi- stole alăturate la ele, reasumându-le și constatând din ele mai multe momente deci(lătoara provoacă de nou pre incu- sata, ca să mărturisască adevărul și să spună toate câte aparțin la aceasta afacere, voind a descoperi oare care le- gătură între ea și Carageorgevici, la cari toate împregiurări însă nu a respuns decât în sens negativ și dechiară cumcă nici când n’a scris lui Pera Carageorgevici nici au cerut ceva dela densul, nici a călătorit la timișoara spre a con- veni cu dânsul, nic ’l cunoasce, nici la ve(lut cândva. Preș. Din ținuta Dtale văd că regretați faptul comis, Ijj c t. (După o tăcere îndelungată) Nu am putut se me abat 'dela propusul, pentru _arre mam ftr.nat în sufle- tul meu. Președintele dând cuvântul apărătoriului, aceasta de- chiară clienta i-a îngreuiat foarte tare posițiunea, căci nu l’a autorisat nici prin vorbă, nici prin nime ca să ridice cuvânt de apărare pentru dânsa; totul ce poate face, e că aduce nesce împregiurări mitigătoare: recunoștința faptei și credința înrădăcinată în dânsa, cumcă bărbatul ei a fost condamnat la moarte, fără a fi fost vinovat. După acestea apoi preș. trib, adresându-se cătră incusata, îi (lise: Ai au- ^it ce a vorbit apărătoriu Dtale, voesci și Dta să vorbești ceva? Inct. Nu voesc să vorbesc nimic, domnule, aștept con- damnarea. Se fac disposițiuni pentru depărtarea publicului în scop ca tribunalul să se poată consulta. La oara 12 și 5 minute, tribunalul publică sentența, prin care constată că faptul comis este de caracter politic, nu din causa personală, dar fiindcă incta nu voesce să mărturisească ade- vărul, nici se descopere pe complicii săi, — ea este con- damnată la moarte (prin glonț). Incta a ascultat sentența în cea mai mare resignațiune, fără a da nici cel mai mic semn de impresiune. Președindelo descoperind condamnatei, cumcă are drept a insinua apelata contra sentenței forului prim, ca respunde: „Nu apelez, aștept esecutarea sentenței,“ ear după aceea întorcându-se gendarmii o prind și o conduc afară din sală. Cu atâta s’a încheiat pertractarea finală. După „Luminătoriul.“ 15 ursa de Viena și Pesta. Din 10 Maiu n. 1883. Viena B-pesta Renta de aur nng. do 6°/o............• . . . 120.25 120.10 Renta de aur ung. do 4°/„....................... 89.15 89.10 Datorie de stat austr. în argint................ 79.15 79.25 Strisnri fonciari ale institutului „Albina" .... 100.30 London (pe polița de trei luni) ........119.90 119.S5 Galbin. ............................... 5.65 5.66 Napoleon....................................... 9.50¹/, S.50 100 maree nemțesci . . . ...................... 58.50 58.50 Redactor răspunzător Nicolau Cristea. Editura și tipariul tipografiei archidiecesane. www.digibuc.ro