Nr. 31.

Sibiiu, Joi 17|29 Martie

1883.

Anul XXX1



            TELEGRAFUL ROMAN.


Apare Marția, Joia și Sâmbăta.

ABO NAMENTUL
Pentrn Sibiiu pe an 7 fl., 6 luni 8 fl. 50 er„ 3 luni I 9. 75 cr.
Pentrn monarchie pe an 8 fl., 6 Inni 4 fl., 3 Inni 2 fl
Pentru străinătate pe an 12 fl., 6 luni 6 3., 3 luni 33.

Pentru abonamente și inserțiuni a se adresa la
Admlnlstrațlunea tipografiei arohldlecesane Sibiiu, strada Măcelarilor 47

Corespondențele B&nt a se adresa la;

       Redacțiunea „Telegrafului Român", strada Măcelarilor Nr. 43.
i Epistole uefrancate se refasâ, — Articulii nepablicați nn se înapoiază.
£ ■ ■ - .................. -- - • ■ ................................. ............

INSERȚIUNILE
Pentru odatt 7 sr., — de douâ ori 12 or., — de trei or
15 or. rAndal on litere garmond — și timbru de 30 or. pentru
              fie-oare publicare.


    Sibiin 16 Martie.

     Apărarea esistenței este interesul cel mai le-
gitim și tot odată și cel mai moral. Sciința morală ne
și arată, pănă unde se poate întinde dreptul cuiva
pentru a’și apăra esistența. Legea aceasta eternă
este respectată în toată lumea morală pănă atunci,
pănă când cineva face întrebuințare de ea. Când
cineva numai voesce a se folosi de densa, se vede
că a ab^is de beneficiul legei acesteia morale și
urmările sunt afară de toată îndoiala.
     Dela 1865 încoace, românii, după o respirare
mai liberă de vre-o câți-va ani, au fost cu deosebire
amenințați mereu în interesele vitale ale esistenței
lor. Pe atunci metropolitul Șaguna cu consoțul
său și cei ce representau inteligența română arde-
leană în dieta din Cluj, spriginiți de manifestați-
unile electorale ale poporului, au protestat contra
dietei, care inaugurase în anul amintit nimicirea

drepturilor câștigate cu doi ani mai înainte.
     Noi am regretat, că un timp oare care,

cu

abatere dela aceasta porneală salutară, românii se
păreau că ar vre se abdică de dreptul de a’și
apăra esistența, lăsând se se întâmple ce se va în-
tâmpla.
     Dela 1881 încoace Inse, românii au întrat pe
o cărare, ce dovedesce că sunt departe de a abdice
dela dreptul, ce li ’l împune cea mai principală da-

torință: apărarea
dit-o aceasta, cât
față.
     în progresul
ce caracterisează


esistenței. Anul curent a dove-
privesce Transilvania, și mai pe

  acesta al interesărei de lucruri
pe patriotul cu consciința clară

despre misiunea unui patriot adeverat, a trebuit se
ne mâhnească foarte, când am veZut că discordanța
presei m a gh i a r e, care călăresce pe un șovinism
egoistic, se preface în furie și în loc de a se căi de
erorile, ce trebuia se recunoască că le-a comis, merge
în orbia ei așa de departe, încât manifestațiunile cele
mai legitime, cele mai pacinice și mai morale, le tim-
brează de agitațiuni periculoase pentru ideea de
stat unguresc. Presa aceasta în furia ei, a agitat
spiritele maghiarilor, si de altmintrea înclinate spre
visiuni fantastice, așa de mult, încât aceștia strigă
pănă și de pe tribuna parlamentară, că trebue stîr-
piți cu „sabie și foc", acei ce nu vor se abdică de
dreptul de a’și apăra esistența națională. Atitudinea
aceasta a presei maghiare și a șovinismului, care
se întinde ca o boală contagioasă tot mai mult
între maghiari, este în adever antipatriotică. Ea


toarnă materie, care împrăscie,


în loc se adune | de Șaguna“ de N. Popea.


        FOIȚA.


Cristian Waldo
sau
CAILE NOROCULUI.
Roman de George Sand.
(Tradus de E. B.)
(Urmare 25).
    Cristiano urmâ pe Margareta căutând o ocasiune
se desarmeze sau se împace pe mătușa, de cum va
ar afla un moment favorabil se vorbească cu densa,
pre când văZu pe baronul apropiindu-se și remânând
lângă piedestalul unei statue, atent la cele ce se
petreceau între aceste trei persoane.
    — Cum! Zi⁸⁰ baronul, te și duci cu nepoata
Dtale? Dar e prea de vreme, și par’că d-ei nu-i mai
este urît la mine! Eu cer pardon pentru densa, de
oare ce am auZit că a jucat; o rog să joace acuma
și cu mine. D ei nu-mi mai poate refuza și sunt
sigur, că va consimți de bună voe.
    — Dacă voesci, domnule baron, eu cedez, Zi⁸⁶
contesa. Ei, Margarete, mulțămesce baronului și ur-
mează’l; nu veZi că dlui îți oferă brațul la polo-
neză?
    Margareta părea că esită: ochii ei se întâlniră
cu ai lui Cristiano, care de sigur sta la îndo-

toate puterile din stat spre un scop, care să feri- |
ceașcă pe toți cetățenii de o potrivă.
     Nu seim furia Ziaristicei sau influența șovini-
etică din alte sfere sau și una și alta, este causa;
destul că am trebuit se vedem dojenindu-se preoți-


mea, a nu participa la

„adunări tumultuoase."

     Ne am fi mărginit la cele ce am scris păn’ aci
despre adunări. VăZând înse că dojenei celei din-
tâiu urmează alta, care n’are nici un pic de substrat
real, ci numai închipuit, am aflat cu cale a ne da o
părere mai hotărîtă în privința adunărilor.
     La anul 1848 românii s’au adunat, ^eci de mii,
spre a’și reclama înaintea hunei drepturile, care le
perduseăr, în decursul timpurilor prin apucături poli-
tice. Guvernul de atunci, îndată ce a auZit de adu-
nare, a ordinat doi comisari, pe Lud. Szabo din
sinul seu și pe cornițele suprem Nicolae Banffy
și a recuirat miliție sub generalul Schurter.
     Unde se adună patruzeci de mii de oameni,
însetați de a scutura un jug secular, cum a fost al
iobăgiei, și al lipsei de ori ce drept și libertate, se
putea presupune, că numai cu greu se vor pute
încungiura conflictele. Ba se vede că unora le ar fi
fost binevenite: ca să „dovedească" lumei, că „misera
plebs“ nu este deamnă de drepturi, fiindcă este ele-
ment de disordine.
     Guvernul de atunci însă n’a interzis, n’a
oprit adunarea.
     Adunarea a durat mai multe <Jile, au fost „agi-
tatori" și acolo (unul dintre cei dintâiu era episco-
pul Șaguna). „Agitatorii" au spus multe poporu-
lui adunat, cari aristocrației și privilegiaților de
pănă atunci nu le vor fi fost bine venite. Miliția
înse n’a avut acolo alt rol decât ca la o paradă
bisericească în Blaj, a apărut în ținută mare și, pen-
tru decorul ceremoniei bisericesci, a dat trei salve.
     Va se ^ică, o adunare așa de mare de români,
cu toate că era după o apăsare seculară, pentru
ânteia oară într’unită, și în timpuri mai mișcate
ca ale noastre, a decurs în liniște, neoprită și ne
împrăștiată de nimeni. Pentru ce? Pentru că după
cum în mai multe rânduri au testificat comisarii
guvernului, poporul român și atunci, ca și de alte
dăți, s’a arătat demn de originea lui. S’a arătat
pacinic și după cum raportase Baronul Banffy
„sub tot cursul adunării deștept și moral,...
împregiurare în adevăr admirabilă...."*)
     Românii de atunci încoace au progresat, aceasta
o recunosc, streinii înșiși, prin urmare, nu pot ca

*) Ve^i „Archiepiacopul și Metropolitul Andreiu bar.

eală între dorința de a o vede remânând și între
teama de a o vede cedând. Simțul cest din urmă
predomina poate în espresia privirei sale, destul că
Margareta răspunse baronului cu firmitate, că este
angajată.
     — Cu cine, rogu-te ? eeclamă contesa.
     — Da, cu cine? Zise baronul cu un ton parti-
cular, a cărui liniște Margaretei nu-i părea ade-
vărată.
     Ea tăcu cu ochii în pământ. Ea nici idee n’a-
vea, ce să petrecea în spiritul persecutorului, de
care se credea scăpată.
     Baronul n’avea decât un cuget, adecă a o chi-
nui și a o compromite: el vedea bine aversiunea,
ce dânsa o simțea cătră persoana sa, dară el o îm-
părtășea din toată inima. Răutăcios și răsbunător
cum era, el afecta a glumi, Zicând destul de tare,
ca se audă multe urechi curioase:
     — Unde este dară muritorul acela fericit, că-
ruia am se te disput? căci, eu sunt hotărît, a i te
disputa, eu am dreptul!
     — Dta ai dreptul ? esclamâ Margareta, per-
Zându-și cumpătul, Dta, domnule baron ?
     — Da eu, replică el cu o grozavă liniște per-
siflătoare, Dta bine scii! Se vedem, unde este acest
rival, care pretinde a juca cu Dta înaintea nasu-
lui meu?

astăzi adunările sau într’unirile lor se insufle mai
multă neîncredere în atitudinea lor față cu ordinea
și cu legile în vigoare.
     între cele patrudeci de mii au fost și preoțiși
episcopi chiar. Cești din urmă aveau rol de căpe-
tenie.
     Dar se venim mai încoace. Dela 1 Ianuarie 1861
și pănă la 1865 în toată viața politică, caute cine vrea
și cetească, fețele bisericesci de toate gradurile,
ca cetățeni, să înțelege, au luat parte la conferențe,
la alegeri, la dietă și în sfârșit, unde au fost nece-
sitate, în interesul drepturilor de acuirat și aspira-
țiunilor legitime naționale.
     Cu alte cuvinte, noi nu aflăm bine aplicate do-
jenele și interzicerile, care, la alți oameni, cu alte
atitudini și în alte împregiurări, poate că ar fi la
loc. Cu deosebire nu înțelegem pe cea din urmă
dela Arad, care numai presupune că se vor
într’uni și pe acolo românii, ca să protesteze contra
unui project, care nu e încă lege, și emite o pa-
storală prohibitivă contra unor lucruri, cari încă nici
nu esistă.
   Archieppul și cardinalul Haynald aparține unei
biserici, unde disciplina e foarte riguroasă. Cu toate
aceste el în 1863, când maghiarii, veniseră în
conflict cu starea lucrurilor, de atunci, episcop
fiind, în loc de a dojeni pe preoțimea sa sub-
ordinată, s’a pus în fruntea oposițiunei și n’a
vrut să scie de dieta, care prin rescript prea
înalt se deschisese în Transilvania. Deosebirea între
atunci și acum e foarte mare, căci este între un pro-
ject, care sufere ori ce combatere între marginile
legilor și cuviinței și între un rescript al monar-
chului, pe basa cărui era într’unită legislațiunea
țerei.
   Noi tocmai din considerante ca cele de mai sus nu
disputăm archiereilor dreptul de a se amesteca în afaceri
politice, dar apoi nici preoților. Natura lucrurilor o
aduce cu sine aceasta, fiind odată și ei cetățeni în stat și
de altă parte într’o posițiune, de unde pot folosi
poporului, în fruntea cărui se află, ca și statului ai cărui
cetățeni sunt. Am dori înse că amestecul se se facă în
conțelegere cu poporul și în armonie cu interesele mo-
rale și materiale a le poporului, căci numai așa poate
fi amestecul și în interesul statului.
     S’a tratat în timpul acest din urmă și se tra-
tează încă de un project de lege, care nu e altceva
decât un pas înainte pe calea maghiarisărei. Maghia-
risarea e identică cu stingerea naționalităței noa-
stre și cu perâerea esistenței.
     Față cu un pericul așa amenințător, din par-
tea acelor, ce nu se mai sfiesc a spune că moartea


     — Eată-1¹ răspunse Cristiano perZându-și cum-
pătul și sărind cu aer amenințător cătră baron, în
mijlocul unei liniște de uimire și de curiositate ge-
nerală.
     Era cunoscut, că baronul este foarte iute la
mânie, sub aerul seu somnuros și blasat. Mândria
sa desfrânată era cunoscută. Toată lumea aștepta o
scenă violentă, și în adevăr, baronul, devenit deo-
dată palid verZiu clipi din ochii sei miopi, ca și
când ar ave să easă fulgere din trenșii, spre a ni-
mici pe necunoscutul îndrăsneț, care i se împotri-
vea așa pe față; sângele însă îi reveni la frunte, care
părea brăzdată de o venă groasă și sângeroasă, pre
când buzele sale deveniră și mai livide decât fața. Un
țipet asurZit îi scăpa din pept, brațele i se întin-
deau în convulsiuni și el căZu în sine însuși, picând:
     Eată! eată!
     El ar fi căZut jos, dacă nu l’ar fi ținut două-
Zeci de brațe.
     El leșină și spriginitorii sei îl duseră la fereasta,
a cărei geamuri trebuiau sparte spre a-i da aer.
Olga își făcu loc prin mulțime spre a-i veni într’a-
jutor. Margareta dispăru, ca și escamotată de
mâtușă-sa, și Cristiano eși repede, condus de ma-
iorul Osmund Larrson, cu care se făcuse prietin.
     — Vină cu mine, îi Z’⁸⁰ acest bărbat amabil.
Am să’ți spun ceva.                         (Va urma.)

www.digibuc.ro

122

TELEGRAFUL ROMAN.

noastră națională este o condițiune de esistență pen-
tru ei, se nu fie permis a se apăra cineva nici pe
calea cea mai paclnică și mai liniscită?
     Dacă am renunța de a Zice batăr un cuvânt la
atacurile învederate ce ni se aruncă în față, am re-
nunța la dreptul de esistență și am fi noi vrășmașii
noștri cei mai mari. Am fi noi în sine vrășmașii
noștri cei mai mari, pentrucă pe lângă pornirea cea
ostilă a adversarilor noștri, am atrage asupra noa-
stră și desprețul celor ce ne mai păstrează cât de
puțină simpatie.



Revista politică.
Sibiiu, în 16 Martie.
      Nu este de ajuns că maghiarii în lăuntrul mo-
narchiei și în special în Ungaria au deschis o luptă
nefericită pentru toți, fiind purtați de o idee și mai
nefericită: de a maghiarisa ei patru milioane de
oameni pe celelalte unsprezece milioane; nu
este de ajuns că au deschis o luptă, ei, cari sunt
singuri pe globul întreg al pământului, cu națio-
nalități, cari au consângeni afară de Ungaria și în
parte aparțin națiunilor celor mai puternice, — nu;
ei în „prudența" lor de „oameni de stat" provoacă și
puteri mari asupra statului unguresc. In presa
maghiară întâlnesce omul articuli, a căror cuprins
spune că statul unguresc fiind acum reconstituit,
trebue se fie și asigurat. Garanția cea mai bună a
statului unguresc după „Egyetertes" este restau-
rarea Poloniei. Prin aceasta „Egyetertes" pro-
voacă pe Austria, pe Germania și pe Rusia deodată.
      Este caracteristic cu ce interes urmăresc cei
din Germania disensiunile în parlamentul Un-
gariei în privința projectului de lege pentru scoa-
lele secundare., însuși oficiosul „Nemzet" din Bu-
dapesta află, că interesarea în Germania de projectul
de lege pentru scoalele secundare e mai adâncă
și mai Intensivă decât își închipuesc cei din
Budapesta.
      „Post" din Berlin, într’un articul serios, înti-
tulat: „Amicii noștri maghiari" spune că maghia-
rismul de acum a rupt-o cu totul cu ideile lui Deak
și Szecheny, ceea ce dovedesce că e a se ține de
amiciția lui cu Germania. — „Post" este organul
lui Bismarck. Espectorațiunea lui ar însemna un
fel de abZicere a pretiniei.
      In Francia e linisce, dar radicalii pare că
câștigă teren.
      „Diritto," Z*ar oficios din Roma, prorocesce
că din conferență din Londra poate mult mai ușor
proveni resboiul, decât pacea sperată de diplomații
adunați.



Projectul pentru scoalele medii în parla-
                mentul Ungariei.
(Urmare.)
     Albert Berzeviczy: Legislativa Ungariei nu s’a
ocupat de ani cu un obiect de o însemnătate așa
de mare, ca în timpul de față. împregiurarea, că
guvernul cu partida liberă au pus pe tapet ce-
stiunea aceasta, pendentă acum de 15 ani încoace
între auspiciile cele mai norocoase, le servesc ace-
stora de armă întru apărare față cu atacurile opo-
sițiunei: ea dovedesce că majoritatea presentă are
dibăcie, voință și curagiu și spre mai mari creări.
(Aprobare în dreapta). Aceasta o am rostit, ca să fie
Zis și din partea noastră ceva întru apărarea noa-
stră; de tăcut, am tăcut destul. Aceste nu sânt
toate reflecsiunile, ce, ca membru din partida li-
berală am a face la project.
     Cele ce le voiu ave de Z’⁸ 1® Z’c independent
Ce punctul d&'federe al partidei. în multe dm
câte le voiu vorbi voiu primi aprobarea și a altor
deputați afară de cei din partida liberală. Eu sunt
convins că în discutarea întrebărei de față trebue
se dispară păreții despărțitori ai partidelor politice.
(Aprobare).
     în privința necesității de a crea o lege nu esi-
stă divergință de opiniuni: însuși votul separat con-
stată lipsa de a crea o lege oare-care. Partea di-
dactică a eventualei legi nu stă în legătură cu prin-
cipiile politice ale partidelor. Se poate critica sau
aproba independent de principiile politice: Asemenea
n’ar trebui se esiste vre-o divergință nici cu privire
la scopul politic urmărit de project: de a păzi ne-
jignită autoritatea și siguranța statului pe lângă ob-
servarea legilor esistente și susținerea libertății spi-
rituale.
      Din punctul de vedere confesional și al națio-
nalității înse nu e consult a purcede la deliberarea
projectului. în Ungaria nu esistă partidă politică,
a cărei basă se fie naționalitatea sau confesiunea.
Partida, care ar purcede față, cu projectul acesta din
punctul de vedere confesional sau național, identi-
ficându-se cu confesiunea sau naționalitatea cutare,

ar face pasul cel dintâiu întru disolvarea unității
politice a națiunei noastre. (Aprobare).
      Eu țin, că projectul de lege pentru scoalele me-
dii, așa după cum l’a presentat d. ministru, corespunde
scopului și se poate primi, deși am auZit păreri
contrare din considerări la sistemul de instrucțiune,
la organisațiunea internă, la drepturile confesionale
și în fine la drepturile naționalităților.
      înainte de a-mi face reflecsiunile la considerările
de sus voiu a vorbi ceva despre pertractarea pro-
jectului în comisiunea de instrucțiune.
      Se face imputarea, că comisiunea de instrucți-
une cu domnul ministru de instrucțiune ar fi tre-
cut cu vederea projectul oficial al guvernului înlocu-
indu-1 pe acesta cu un project elaborat de subcomitetul
comisiunei numite, că comisiunea de instrucțiune
nu s’ar mai fi oprit la desbaterea generală, ci ar fi
trecut numai decât la desbaterea specială.
      Ori ce comisiune are drept a face schimbări în
projectul, ce i se presintă. Schimbările din projectul
de față sunt de mare însemnătate, căci s’au făcut cu
învoirea oamenilor esperți esmiși din sinurile con-
fesiunilor, afară de aceasta sunt și motivate. Cum
și pe ce cale s’au făcut schimbările în project ? Acea-
sta puțin impoartă.
      S’a omis desbaterea generală? Da, s’a omis,
căci cele mai esențiale puncte s’au fost discu-
tat în sesiunea trecută de ajuns; toate părerile
ivite atunci și-au avut în comisiune representanții
sei și dacă cu toții s’au învoit a lăsa la o parte
desbaterea generală are oare loc gravamenul?
      Actualul ministru de instrucțiune n’a putut
mărgini cercul de instrucțiune, n’a putut mărgini
cercul de activitate legală al comisiunei, de oare ce
densul a propus, pe când era încă deputat, alege-
rea unei comisiuni de instrucțiune. Comisiunea acea-
sta e aleasă pe basa propunerei amintite. înainte
se discutau întrebările referitoare la instrucțiune în
secțiuni. Acestea le-am observat ca membru modest
al comisiunei la critica esercitată de d. dep. I. Gull.
      Referitoriu la deosebitele obiecțiuni, ce s’au ivit,
și în special la obiecțiunile ce privesc partea didac-
tică a projectului, am puține de reflectat. Școala îm-
părțită e de preferit, aeeasta o pot susține și acum
după ce d. dep. Otto Hermann și a ținut vorbirea
sa, căci sistemul ce l’a schițat, e plin de evrei. Gre-
șala primă e, că se cere de copil a se resolva pen-
tru o carieră, când încă nu posede facultățile, de lipsă
pentru un atare pas. A doua greșală e, că se cere
ca în tot momentul se se poată încheia cercul de
| cunoscințe al elevilor, prin ceea ce perde mult con-
tinuitatea instrucțiunei.
      O altă greșală e, că se esilează cu totul din
școala medie limba greacă, ear limba latină se pri-
mesce numai ca obiect facultativ, ceea ce e egal
cu eschiderea totală și a acestei limbi. Sistemul
acesta rumpe cu totul legătura cu cultura umani-
stică și întemeează instrucțiunea esclusiv pe basă
reală. Pe calea acesata se poate ajunge mult, o
recunosc și eu, considerând înse, că tinerimea noa-
stră are mai multă aplicare spre cultura umanistică
sistemul acesta nu e chemat a crea o stare natu-
rală de instrucțiune, a forma caracterul tinerilor
noștri și ale nobilita simțul moral. (Așa e! în
dreapta.)
      Sistemul acesta e foarte radical, de altă parte
în multe privințe nesigur așa, încât în vorbire îl
poți face plausibil, e greu înse a’l introduce în practică
și a’l realisa cu consciință responsabilității.
      Din împregiurarea că d. dep Otto Hermann ne-a
presentat sistemul acesta numai în schițări generale
se vede apriat, că în timpul de față încă nu ne
putem desface de sistemul vechiu, de școala medie
împărțită.
      Recunosc că sunt neajunsuri mari pe terenul
învățământului public, atât pe terenul didactic, cât
și pe cel administrativ; chiar și din acest motiv
doresc a se primi projectul de față și a deveni cât
mai îngrabă lege sperând că prin el se vor delă-
tura numitele neajunsuri.
      Neajunsul cel mai mare e preaîngreunarea.
Aceasta nu isvoresce din sistemul de învețăment,
căci altcum prin unificarea scoalei încă s-ar mări și
nu s’ar pute delătura de loc. Și în sistemul de față
se poate delătura acest neajuns, deși nu în modul
recomandat de votul separat prin reducerea numă-
rului, ci prin individualitatea profesorilor, prin me-
toda și direcțiunea adevărată ce o iau aceștia, cu
un cuvânt prin o cualifîcațiune corespunzătoare a
profesorilor. (Așa e! în dreapta.) Eată de ce cere
projectul cualificațiunea strictă, asupra căreia se
plâng mulți.
      Un alt neajuns e acela, că între scoalele noa-
stre medii esistă mare doosebire în privința cualifî-
cațiunei profesorilor și a întocmirei scoalelor, a
procedurei și a severitatei și multe din aceste scoale
stau sub nivelul dorit. A aduce cașuri speciale
spre ilustrarea celor afirmate nu e chemarea legis-

latorilor, e de ajuns a pute constata in general
astfel de lucruri; care vrea se se convingă despre
adevărul celor afirmate, poftească în viața practică.
     între scoalele confesionale sunt și scoale bune.
Se dăm ocasiune, ca toate să devină cu timpul
bune, să nu le lăsăm în starea aceea, în care ele
măresc numai contingentul proletariatului spiritual.
Acesta se poate îndeplini prin crearea de norme
controlătoare, precum le conține projectul în deo-
sebi de norme referitoare la esamenul de cualifica-
țiune a profesorilor.
     Profesori necualificați contribue la stagnarea
învățământului. Lor li se atribue, dacă la esamene
se presintă elevi nepregătiți. Simțind, că ei poartă
vina nepregătirei elevilor, îi lasă pe aceștia să treacă
și înmulțesc astfel contingentul celor cu puține cu-
noscințe. Projectul vrea se pună capăt astor fel de
neajunsuri prin projectul de față. Guvernul o ar
pute face într’un mod mai drastic, dispunând pe
basa legilor esistente ca înainte de a se primi cine va
la școala mai înaltă, să se supună unui esamen de
recepțiune.
     Se susține, că ar fi semn de neîncredere, ba
dejositoare chiar pentru profesori controlarea în-
vățământului în momentele sale principale din par-
tea statului. Criteriul civilisațiunei și al referințelor
constituționale este controla. Procedura guvernului
e controlată de parlament, guvernul e deci Îndato-
rat a controla pe aceia, cari înmanuează învăță-
mântul. Efectul controlei nu e, ca se cauți numai
nod în papură pentru de a pedepsi; resultatul ei
este, ca fie-care având consciință despre eventuala
controlă să-și împlinească cu scumpătate chemarea,
prin ceea ce s’ar ocoli multe greșale. în cașuri de
aceste organele guvernului sigur nu vor aplica
sancțiunea estremă a drepturilor, ce li s’au dat prin
project. Resultatul ar fi ca scoalele neapte pentru
susținerea controlei se vor contopi, ear cele apte se
vor feri de urmările măsurilor controlei. (Aprobare
în dreapta).
     Se ridică bănueli contra tendenței esprese în
project, a aduce scoalele medii pe nivelul de cultură
reclamat de spiritul timpului. Tendența aceasta
dă tocmai însemnătate projectului; sunt multe in-
stitute, cari au privilegiul a remâue sub nivelul ge-
neral de învățământ, aceasta nu poate fi în Intere-
sul cultural al statului, precum nici împregiurarea
ca din scoalele acestea să se dea contingente pen-
tru scoalele înalte. Se Zice> că tendența aceasta
ar fi greșită, de oarece omoară libera concurență,
care singură garantează progresul și desvoltarea.
La noi înse n’a ajuns cultura la stadiul ca absol-
ventul unei scoale să d rească a învăța cât mai mult,
între împregiurările acestea s’ar nasce institute, cari
stând materialicesce rău, ar amăgi pe tinerime prin
grămădire mai puțină cu studiul, s’ar împopula și
ar da, ce e drept, ansă la concurență, o concurență
însă spre reu și nu spre bine. (Așa e! în dreapta.)
     Se susține de unii domni apărători ai votului
separat, că projectul în partea administrativă ar
fi pătruns de spirit polițian. Spiritul acesta caută și
vede în întreaga societate oameni răi. Persecuțiu-
nea învățăturilor periculoase statului se poate efep-
tui, susțin ei, prin o lege specială polițiană. Mi se
pare, că tocmai aceea, ce se pretinde prin votul
separat, duce la sistemul de pândire și suspiționare.
(Aprobare în dreapta. ContraZicere în stânga estremă.)
     E optimism a crede, că în scoalele noastre
nu s’ar face abusuri, cari trebue nimicite. După ce
nu poți aștepta, ca cei ce fac abusuri se vină ei
înșiși și să se supună statului că comit abusuri, nu
rămâne alta decât a institui sistemul de pândă și
prin el a căuta, unde se fac conjurațiuni și ale
aduce la cunoscința statului, spre competentă afacere.
     în afaceri școlare au a dispune legile scolastice
și nici decât organele polițiane. Doctrina aceasta
se motivează prin chiemarea culturală și prin ca-
racterul etic al scoalei. Gravamenele aționali-
tăților sânt representate în observările represen-
tanților săsesci, cătră aceștia voiu se adresez câte-va
cuvinț^. Să nu se mire sasii, Că noi îi învinuim
pe ei pentru defăimările și batjocurile ce întimpinăm
din afară. Oare nu aflăm îndreptățirea la lucrul
acesta chiar în ținuta lor? In ZiU3) când dep. Wolff,
sub sarcina terorismului maghiar, își ia voia a de-
clara, că naționalitățile în posiția lor grea și umi-
litoare caută după mântuitori, ear’ dep. Gull salută
cu plăcere și simpatie împregiurarea, că cei mai
însemnați oameni diu străinătate se aliază cu ai,
tot în aceiași Zi cetim și „Augs. Ztg.", în care
discutându-se projectul de lege după informațiuni
tendențioase se calumniează legislativa maghiară
în modul cel mai nerușinat și se numesce națiunea
maghiară necultă, barbară. Stând lucrul astfel nu
sunt maghiarii îndreptățiți a învinui pe sasi ? (Apro-
bare viuă și aplause.)
     Să înai, fie permis a ceti câteva .șiruri din numi-
tul articul, fiind că e taro caracteristic. (Să auZiml)

www.digibuc.ro

      (Cetesce): „Me tem că sunt bocituri de moarte
cele ce răsună în patria germană din insulile ger-
mane îndepărtate dela poalele Carpaților. — Valurile
se ridică; acuși vor acoperi cu nomol văile înflorite.
(Ilaritate.) Inima uriașului german se frânge la au-
Znl acestor bocituri și îi svegnesc toate membrele
trupului. (Ilaritate.) Dar germanii sunt un „popor
târziu ", sunt dedați a respecta ia străini chiar și
aparența de drept mai mult, (Ilaritate.) de cum sunt
respectate de streini drepturile lor. Cu toate ace-
stea germanii sunt un popor conservativ și furia,
tedesca, de care tremura odinioară lumea italiană
încă nu a dispărut cu totul diu sângele nostru,
(Ah! Ah!) Vai! de trei ori vai, de profanatorul,
care o va resuscita și descătușa. (Ilaritate). Nu va
scăpa nepedepsit. Quem Deus perdere vuit, eum de ■
mentat. Germanul, care se încumete încă, a’și ține
preste maghiari mâna-i apărătoare, nu’și mai pri-
cepe poporul.® (Ilaritate mare.)
      Chiar dacă ar afirma dd. dep. sasi, că domnii,
cari scriu articol: și se adună prin Berlin la con-
ferențe, nu și-au primit informațiunile dela ei, ci
din foaia germană transilvană cu o libertate de
presă ne mai aurită pe lângă tot terorismul ma-
ghiar, una nu o pot nega, că nu și-ar fi dat espre-
siune simpatiei și bucuriei lor pentru cele întem-
plate.
      Conced, ca amicul sincer al cuvântului liber,
se critice aici în parlament sau în presă direcți-
unea guvernului de față, politica noastră esternă
chiar și procederea cu naționalitățile, fiind convins
despre necesitatea unei critici. Dacă înse cineva își
arată bucuria și simpatia țață cu vătămările îndrep-
tate contra cetățenilor maghiari, acela își calcă în
picioare cea mai sântă datorința de cetățean cătră
patria sa. Recunosc esistența unei cestiuni săsesci,
aceasta înse nu e chemată a aduce complicațiuni
între Ungaria și Germania, căci e cunoscută loiali-
tatea guvernului german, a împăratului german și
a cercurilor deciZetoare germane, cu care s’au gră-
bit pe calea presei a înfunda filele trecute agita-
țiunea berlineză, precum o am fi făcut sigur și
noi, fiindcă comunitatea de interese între Maghiari
și Germani e cu mult mâi aduncă, ear simpatia ma-
ghiarului pentru geniul națiunei germane și ami-
ciția cu mult mai sinceră și adevărată, ca să avem
vre-o temere basată pe terenul acesta.
      Eu nu înțeleg sub cestiunea săsească, că sasii
din Transilvania ar ave să aștepte vre un privilegiu
sau sanarea unor' gravamine, cari de fapt nu esistă,
ci aceea că sasii să respingă cu fapta și cu cu
vântul calumniile, pe cari le suferim sub pretest de
apărare din partele. Aceasta o pot face împlinind
ei pretensiunile minimale ale statului maghiar de-
puse în acest project. (Aprobare generală în dreapta).
      Deputății sasi au vorbit, ce e drept, contra
projectului, cred însă, că poporul sas, de a cărui pa-
triotism nu ne îndoim, încă va desvota votul de-
putaților lor și va primi fără îndăretnicie disposi-
țiile legei. Dacă pu o va face, va ave a purta el
urmările, căci atunci se va împlini aceea ce a Z>⁸ d.
ministru președinte în termini destul de clari. (Apro-
bare viuă și aplause în dreapta.) Vorbind de națio-
lități trebue să fac amintire de o cestiune, care s’a
adus ca gravamen confesional: de cualificațiunea
profesorilor. Se Z’ce despre aceasta că ar vătăma
dreptul și legile sustătătoare. Alt argument nu s’a
adus contra ei. Nimenea n’a afirmat, că ar vătema
interesele instrucțiunei. Am cetit și eu și cunosc
foarte bine articul de lege XXVI ex 1791, n’am aflat
însă nici un cuvent, care ar contrazice cualificați-
nnei profesorale cuprinse în acest project. Se Zice?
că projectul acesta ar colida cu pracsa făcută, cu
numita lege din 1791. Cu un atare argument s’ar
pute resturna ori-ce project. Cualificațiunea profeso-
rală n’a fost pănă acum de loc regulată. S’au in-
stituit mulți profesori fără cualificațiune. Aceasta a
fost pracsa de pănă acum. Îngreunând cualificați-
unea prin o lege oare care în tot cașul va colida
legea cu pracsa. Interesele culturale ale statului și
natura lucrului aduc cu sine crearea unei legi, în
care să se manifesteze autoritatea statului. Dacă se
cere o cualificațiune dela veterinar cu atâta mai
mult trebue să se ceară o cualificațiune anumită
dela acela, căruia i se încrede crescerea tinerimei
și să nu conceadă, ca afacerea aceasta să fie „res
nullius.u
      Eu cred că aceasta nu se mai poate susține.
Petiția protestanților, votul minorității, memorandul
înaintat dietei și vorbirile mai multor oratori dau
lucrului o față, ca și când s’ar cas a articlul de lege
26 din 1791.
      In realitate înse se întâmplă numai ceea ce pre-
scrie această lege se regulează „institutio litteraria*
și se circumscrie cercul „supremei inspecțiune“. Să fa-
cem o lege, în care se se repeteze numai prescri-
sele celei din 1791? Și ne-va scuti oare ea din de-
stul?

          TELEGRAFUL ROMAN.

     Această lege se poate interpreta în multe chi-
puri. Eu cred că zace în interesul bisericei prote-
stante, ca această afacere să fie regulată cât mai
curend, ca să nu rămână interpretarea la discreția
guvernelor respective. Când ar vrea regimul să su
prime dreptul de autonomie, o ar pute face pe basa
legei amintite și n’ar trebui să preciseze acum drep-
tul de controlă și supraveghere al statului, calre nu
poate trece marginile sale.
     Opinia separată interpretează dreptul de aupra-
inspecțiune astfel, că statul poate cere datele sta
tistice, poate visita din când în când scoalele, poate
face eventual și observări, pre cari partidele le pot
considera sau desconsidera. Aceasta însă n’ar mai
fi suprainspecțiune. ci numai supravisitațiune (fo-
szemleleti jog) și acesta ce e drept nu se află în pro-
ject. A da drepturi statului, a căror sancționare
nu depinde dela el, înseamnă al degrada. Și apoi
dacă voim să sanăm răul constatat de stat, și sa-
narea o incredimțăm bisericei, atunci ridicăm bise-
rica peste stat.
     N’avem noi cașuri și pănă acuma, ca statul a
trebuit se închidă mai multe scoale pentru agita-
țiuni contra statului?. Și projectul încă nu prescrie
altceva. Dea Dumnezeu ca astfel de cașuri să nu
mai obvină, dacă vor obveni însă procederea, nu va
pute alta, aceasta este interpretarea dreptului de
inspecție supremă, drept garantat prin lege statului.
     Dnul Helfy a presentat lucrul în o formă, din
care s’ar pute deduce indiferentismul meu ca ca-
tholic față cu biserica protestantă. Eu cred că la
mine nu se vor pute aplica acestea cuvinte, cu atât
mai vârtos, cu cât mai mulți bărbați protestanți,
între cari Gyorgy, Kovâts, Zsilinsky, ba chiar și
ministrul president, sunt pentru project, dovadă că
el nu vatămă autonomia protestantă.
     E lucru ciudat, că cei mai mulți domni — mai
vărtos din stânga estremă — în această afacere dau
mâna cu sasii. Plângerile domnilor Helfy, Mocsâry
și Thaly pot proveni din prea mare conservatism,
însă față cu statul, care-și revindecă drepturile, ele
nu sunt întemeiate.
     Și mă rog, domnilor, se nu mai paradați cu li-
beralismul. Liberalismul DVoastră merge într’acolo,
ca să slăbiți cât mai mult puterea statului. Acest
liberalism avea loc, când statul era puterea străină,
nu însă astăZi, când puterea este din carnea și
sângele nostru. Nu mai amintiți timpurile acelui
vechiu liberalism, nu întrebuințați ruginitele arme
de odinioară.
     Luk6 Geza: Ministru dă alarmă cu trîmbița.
     Berzeviczy: Nu juca, te rog, rola omului, des-
pre care foarte nimerit Zicea Deăk, că întorcendu și
spinarea cătră soare, s’a spăriat de uriașa sa umbră.
     Liberalismul Dvoastră nu-și trage socoteala cu
spiritul timpului, nu cu împregiurărilo actuale, ca
un moșneag, ce tot critică presentul, se teme de
viitoriu și trăiesce în trecutul ruginit.
     Liberalismul unguresc este o ființă vie, care se
întineresce din generațiune în generațiune și are
încredere în valoarea sa.
     Thâly Kâlmân: încredere în Viena. (Aprobări în
stânga. Mișcare.)
     Berzeviczy: Prima condiție pentru noi este, ca
idea de stat unguresc să prindă rădăcini acolo, unde
se cultivă inima și spiritul junimei, căci numai acea-
sta ne asigură unitatea națională printre popoarăle
conlocuitoare de rasă, limbă și religie streină. Și
aceasta este școala.
     Domnul Helfy ne Zice că ideea noastră de stat
în chipul cum presentăm noi ne duce la absolu-
tism, eu susțin că părerile contrarie nouă, cele ale
domnilor deputați ne duc la anarchie.
     în zadar se provoacă cei ce deneagă statului
mijloacele, prin care ne asigurăm viitoriul nostru,
în zadar se provoacă la drepturi câștigate la auto-
nomie și la politica antecesorilor noștri.
     Ce ? Vreați Dvoastră ca biserica cu statul să
stea tot pe picior de răsboiu ? Sau doară cei ce se
provoacă tot la pacturi nu vreau să se împace cu
statul în veci? Vrem să privim în statul nostru pe
neamicul secular? Voim să-i denegăm suprema sa
chemare: cultivarea? Trăim în stat constituțional și
facem mereu la legi pentru referințe anticonstitu-
ționale.
     Tot Ziceți că încă n’am trecut preste periclul
reacțiunei, și că trăbue să vă baricadați. Să sciți însă
că rău vă baricadați.
     Nu Zic că starea actuală ar fi fără pericol,
pericolul înse nu este unde-1 caută domnii depu-
tați. Istoria ne arată că pe cât timp am fost toți un
suflet și un trup, nime nu ni-a putut răpi libertatea,
îndată însă ce s’au ivit separatismul, acesta a fost
punctul archimedic, pe care l’a răZimat mai întâiu
reacțiunea. Și Dvoastră voind a vă apăra de reacți-
une, dați asii sigur separatismului.
(Va urma.)

12»

Vin Ciangăii?
     țîiarele din Budapesta și din Cluj au făcut de
un timp încoace multă larmă cu venirea Ciangăilor
din Bucovina. Pare că au să vină nisce principi,
în fine s’a simțit lipsa de bani, cu cari să lise în
leenească bieților Ciangăi „repatriarea“. țMarele ma-
ghiare au deschis colecte. Cam anevoie, căci nici
în Ungaria nu’s tocmai prisositori banii, s’au făcut
samă de vre-o doi bani. Cu aceștia, un comitet a
luat asupră-și sarcina a merge la fața locului, să pună
ciangăii în mișcare și se vină să ajute la maghiari-
sarea mai grabnică a naționalităților nemaghiare.
     Dar o întâmplare rea și neprevăZută! Ciangăii
nu pot pleca așa, după cum își închipueau șovini-
stii unguresci, fiindcă „autoritățile" bucovinene nu i
„lasă". Din 20,000 se mulțămesce comitetul insti-
tuit pentru repatriarea ciangăilor cu repatria rea
a 2000. După scirile mai din urmă 100 ciangăi
vor fi primiți de cetatea Seghedinului, pentru 500
umblă o societate anonimă pănă acum se cumpere
undeva o moșie mai mare, ca să i așeze acolo și pe
l-a promis bar. C. Eotvos că’i va așeza pe moșia
lui. Va se Zică 601 ciangăi ar ave deja o sigură(?)
patrie nouă, numai dacă i ar „lăsa" din Bucovina;
ceva mai rău va fi de cei 1399, care au să plece
deodată cu cei 601 pe sigur. Dar se va găsi el loc
și pentru dânșii.
     Nouă ni s’a scris ceva din Ungaria cam cu o
lună și jumătate mai nainte în privința Ciangăilor.
Dar, între alte multe, da semn, uitărei ce ni s’au
scris. Mai târZiu văZând sgomotul și emfasa, cu care
se tratează cestiunea ciangăilor, credeam că doar
în privința aceasta șoviniștii vor fi odată reali. Ce să
veZi: după o lună și jumătate ne trezim că vine treaba
la cuvintele corespondentului nostru. Acesta ne scrise:
     „De astă dată nu vă trimit alte raporturi de-
spre întâmplările de aici. Atâta însă vă fac cunoscut
că în săptămânile trecute au fost aci în Satul Nou
doi Ciangăi dela Bucovina. Ei veniseră să vadă pă-
mântul, unde voesc Ungurii nostrii se-i coloniseze,
dar după cum se exprimară înaintea noastră, aceste
pământuri nu sunt mai bune ca ale lor, afară de
aceea aici sunt espuși în tot minutul unei catastrofe
de inundare. Administrațiunea și multele imposite
dela noi nici de cum nu le convine. Ei sunt cu mult
mai mulțămiți în Bucovina, unde deși au puțin
pământ, totuși capătă de lucru în Moldova, unde
câștigă mulți bani. Precum se vede domnii noștri
vreau să i coloniseze cu sila."
     Șoviniștii tot șoviniști; eată morala din istoria
întreagă. Nu sunt în stare să câștige 20,000 de su-
flete de a le lor despărțite de ei abia de o sută de
ani și cu toate aceste vor să maghiariseze Europa!!



Corespondențe particulare
ale „Telegrafului Roman
     Dencu Mare, la 14 Martie 1883. Domnule Re-
dactor! Deși în oara a unsprezecea în interesul bi-
sericei și al scoalei noastre nu pot, ca să retac
unele evenimente ce s’au desfășurat și se desfășură
în comuna noastră.
     Parochul nostru Chirii Teacoi, cutezăm a Zice,
este un preot harnic și vrednic de chemarea sa.
     Când s’a preoțit dânsul sânta biserică n’a avut
nici chiar un cruceriu. Astăzi însă, mulțămită stă-
ruinței și zelului neobosit al parochului nostru,
care de 25 de ani lucrează în viia domnului, bise-
rica dispune de o sumă mai bine de 2000 floreni.
A deșteptat în săteni simțul de iubire cătră cultură
și civilisațiune și i-a adus acolo, încât s’a ridicat în
mijlocul satului un edificiu de scoală, care ar face
onoare multor opide. Cu un cuvent parochul nostru
întreaga viața sa a jertfit-o numai și numai pentru
interesul și binele poporului seu. Cu toate ace-
stea parochul nostru, ceea ce e de regretat, pe
lângă mulțămită și recunoscința poporanilor săi
a întimpinat și învidie și ură și tocmai din partea
aceluia, care ar fi avut datorința de a merge mână
în mână cu preotul, când e vorba de interesul bi-
sericei și al scoalei și în genere al poporului. Acesta
este învețătoriul nostru loan B e z a. Regretăm fap-
tele numitului învățătoriu și cu atât mai vârtos cu
cât și atacurile din afară sunt pe Zi ce merge mai
numeroase.
     Destul avem de a ne lupta, n’ar trebui ca să
ne mai certăm și noi de noi. Me mir cum a putut
uita dsa așa curend suspendarea dsale dela oficiu
în două rânduri.
     Nu voesc a osteni paciința on. public cu enu-
merarea tuturor faptelor acestui om fără de con-
sciință, ci voiu aduce vr’o câteva esemple. Așa în
anul trecut învățătoriul nostru a înaintat o petiți-
une la oficiul comitatens, prin care (petițiune) cu
vre’o câțiva oameni de soiul său cere ca pătrariul
de cărciumărit de 3 luni — câștigat, scie DZ u cu

www.digibuc.ro



124

TELEGRAFUL ROMAN.

câtă trudă și osteneală de parochul nostru pe
seama bisericei — se se ia din posesiunea bisericei
și se se dea comunei.
     Oficiul comitatens în urma acestei petițiuni în-
sărcinează pe pretorele cu învestigațiune. Pretorele
a și eșit în 7 Iulie a anului trecut la cercetare, când
parochul nostru a apărat protocolarmente din toate
puterile dreptul de folosință al sânt, biserici. în
urma acestei investigațiuni oficiul comitatens a dat
o a două ordinațiune ca comitetul comunal se’și dea
părerea și decisiunea dacă pătrariul are se mai re-
mână în folosința bisericei sau se treacă în lada co-
munală. Convocându-se membrii comitetului de că-
tră notariul cercual la o ședință po 12 Noemvre
anul trecut s’a presentat 11 membrii.
     Dupăce li s’a spus scopul convocărei și a fost
provocați a se pronunța în causă, parochul nostru
propune: că pătrariul ca și pănă aci se remână în
folosința bisericei. Propunerea se primesce cu 8 vo-
turi contra 3. între contrari figurează firește și în-
vețătoriul fiind totdeodată și capul minorității. în-
vSțătoriul nostru înse nu s’a mulțămit numai cu atâta
ci adunând toți bețivii și depravații de pe uliți și
de prin cârcime a insinuat numai decât recurs în
contra decisiunei comitetului. Afacerea nu este ter-
minată. înainte de aceasta cu vre’pâțiva ani a în-
prumutat dela biserică nisce bani, pe cari și-a
cumperat casă și grădină, unde locuesce astăzi
și în loc de a plăti ceva interese avend lipsă de
bani la edificarea scoalei a negat și capitalul. Ce e
mai mult a îndemnat și pe alții, ca se nu plătească
interesele după banii bisericei se nu ajute la edificare
s. a. Toată strădania numitului învețătoriu a țintit
acolo, ca se paraliseze și zădărnicească ostenelile bra-
vului nostru paroch. Neputând eși la cale cu dato-
ria învețătoriului numit am fost silit al împrocesua,
piua de pertractare ni s’a defipt pe 20 Nov.
anul trecut la pertractare a fost citat și preotul ca
martor. Escându-se în țliua aceea un vânt rece cu
nea nu ne-a fost cu putință să fim mai curend acasă
ca pe 21 Nov. 11 oare a. m. Astfel din causa den-
sului în 21 Nov. Zi de Duminecă și prasnic biserica
noastră a stat închisă.
     Pentru salariul învețătoresc în tot anul închee
contracte cu sătenii. Din 120 fl. a lăsat pe săteni
acum numai cu 80 fl.
     încât pentru învățământ merge lucrul de minune,
întreg învățământul este representat printr’o nuea
de mesteacăn. în scoală arareori să representă treaz
Nu e mirare, dacă prin purtarea sa scandaloasă ș’a
perdut vaza și autoritatea și înaintea învățăceilor.
     Nu mai poate susține disciplina și așa și pu-
ținele cunoscințe ce le are încă nu le poate preda
băeților. Popoeul s’a desgustat cu totul de scoală.
     Despre toate acestea s’a făcut arătare la foru-
rile competente. Dorim ca afacerea să fie terminată
cât mai curend.
Simeon Pereian
epitrop primar.

Cerculariu
tuturor P. T. protopresbiteri din diecesa Aradului.
     Dintr’un cerculariu al Escelenței Sale Dini Archiepis-
cop și Metropolit al nostru Miron Romanul dto 3 ale cu-
rentei Nr. 1055 prea. — emis cătră oficiile protopresbiterali
din archidiecesă. — cu părere de reu am vedut că întru-
nirile tumultuoase de popor, — cari din incidentul projec-
tului de lege pentru scoalele medii s’au ținut în unele părți
ale archidiecesei, — au causat mari și serioase îngrigiri
Escelenței Sale, ca nu cumva acelea se periclite interesele
vitali ale poporului nostru și așa mișcat de aceste îngrigiri
serioase a interzis preoțimei Sale inițiativa și participarea
la asemenea întruniri.
      mpărtâșind și eu serioasele îngrigiri ale Escelenței
Sale, după ce am înțeles că și în unele părți ale diecesei
noastre arădane s’ar plănui ținerea unor asemenea întruniri,
si avend detorința a apăra și eu interesele bisericei noastre,
— în interesul bine înțeles al acestei Sânte biserici, — me
aflu îndemnat a Te provoca se îndrumi pre preoții și înve-
țătorii submanuați P. T. D. Tale, ca sub grea răspundere,
să se ferească de ori-ce inițiativă și participare la atari adu-
nări tumultoase de popor, cum și de a nu permite ținerea
lor în scoale sau în biserici.
     Din contră să-i îndatorezi, in cașuri concrete a linisci
spiritele poporului, arătându-i că, auctoriățile superioare bi-
sericesci nu vor întrelăsa se apere interesele noastre biseri-
cesci și școlari, în toate cașurile obvenitoare.
     Arad, 7 Martie 1883.
loan Mețianu, m. p.
Episcopul Aradului.



Varietăți.
     * (Alegere d e pr o topr es b i ter.) Marți în
15 Martie s’au întrunit sinodul electoral al proto-
presbiteratului Sibiiului și a ales cu 57 din 62 vo-
turi pe dl profesor de teologie Simeon Pope seu.
Alți candidați n’au căpătat voturi căci cele 5 șe-
dule au fost albe.
     * (Mulțămită publică). Cu ocasiunea balului
arangiat în 19 Februarie 1883 în Brad pentru premia-
rea studenților dela gimnasiul român din Joc, au binevoit a
contribui următorii P. T. domni și doamne: Georgiu Pârău
adm. ppesc și dir. gimn. 3 fl., W. Krafft librariu în Sibiiu
3 fl. 50 cr., (domnul Krafft ne-a tipărit biletele gratuit)
George Bogdan par. 1 fl., G. Jula 1 fl., Ant. Pietsch 2 fl.,
Herbert Andrăs 1 fl., I. German 1 fl. 50 cr., Vilmos Săn-
dor 1 fl. 50 cr., C. Costin 1 fl., Dirina G. 1 fl. 50 cr., Ște-
fan Albu 1 fl. 50 cr., N. Săbău 1 fl. 50 cr., P. Rimbaș
2 fl., G. Luca 1 fl 50 cr , C. Bogdan 1 fl. 50 cr., I, Porsch
2 fl., V. Dămian prof. 2 fl., Ar. Zeyk 1 fl., T. Popa 1 fl.
50 cr., V Pataky 1 fl. 50 cr., I. Luca 1 fl. 50 cr., Dană
Ilka 1 fl., lozs, Pankl 1 fl. 50 cr., Ladis. Pop 1 fl. 50 cr:,
F. Aron 1 fl. 50 cr., G. Imperat 1 fl. 50 cr., D. Kovăcs
1 fl. 50 cr., N. Olariu 1 fl. 50 cr., M. Dirina 1 fl., 50 cr.,
Sim. Piso pretor 2 fl. cr., Brâdy Albert 3 fl., Gy. Kor-
mendy 2 fl., Brâdy Lipăth 2 fl., I. Rus medic 2 fl., El.
Kosma 1 fl., N. Obedeu 1 fl. Toți aceștia din Brad. Teo-
dor Pop adv. 5 fl., Petru Truția adv, 2 fi-, Sigismund Bortea
adv. 2 fl., Dr. Adam 1 fl., P. Gligor 2 fl., Szegedy Mikios
1 fl., Dionisiu Sida 2 fl., Dr. Adamne 2 fl., Viucze Mikios
2 fl., Ribiczey Ferencz 2 fl., Kraczeg Gyula 1 fl. Toți din
Baia de Criș. B. Atila not. Criscior 2 fl., Gâl Mărton din
Criscior 3 fl., Strasser Elek 2 fl., I. Perian par. Criscior
2 fl., Aug. Oniț not. Mihăleni2 fl., Hirsch Joszef, Mihăleni
1 fl., Nic. Bedea 1 fl., George Bârdoș. în Băița 2 fl., I.
Costea par. în Vaca 2 fl,, Mihaiu Rimbaș Hunedoara 1 fl.,

T. Tulea not. în Gurasada 1 fl., I. Rus înv. în Vaca 1 fl.,
Dan. Giurgiu par. 1 fl , I. Faur par. 1 fl., I. Atanasie par.
1 fl., T. Zeriu par. 1 fl., Todoran Tovie par 2 fl., Spire
Vincent din Paris 1 fl., I. Jurea par. 1 fl., Sabeu Nic., loan
Stănilâ par., I. Toma par., I. Roman par., Gavr. Borza par.,
Sim. Ardeu par., Suciu Aron par., I., Câmpean par., Teo-
dor Simedrea înv., loachim Comșa par., Pet. Pop par., G.
Roman par., câte 1 fl., 1. Inmie paroch 2 fl., P. Câmpean
econom 25 cr.
     Prin I. Rus înv. în Vaca s’a colectat dela popor 4 fl.
20 cr.
     Prin Ales. Karâosony s’au colectat dela poporul din
Valeabrad 2 fl. 80 cr.
     Prin dd. I. Perian paroch și Baternay Atila not. s’a
colectat dela poporul român din Criscior 4 fl., 29 cr., și
anume dela: B. Atila not. 1 fl., T. Gerasim 20 cr., F. Ve-
selia, Faur Avram, Elek Nic., Fior. Nic., P. Bota câte 20 cr.
Bokan George 1 fl., Elek Sândor, Lucaciu lanos. Dan Can-
din, M. Lazar, Grama Niculae, Stanijan Adam, Marc Blagu,
Oprea losef, G. Petru senior, Oprea Nicolae, Stoica Petru
câte 10 cr.                                               /
     Prin dl Vasilie Tomuța not. în Ribița, s’a colectat
11 fl., 30 cr., și awine: V. Tomiția not. 2 fl., Vas. Comșa
1 fl.. Michail Coama 2 fl., I. Los 1 fl. 80 cr., Lazar Comșa
1 fi., Cornelius Codrean adj. not. 1 fl., 50 cr., Longin
Comșa 20 cr., P. Obedeu 10 cr., T. Tonța 20 cr., P. lesan
30 cr., Solomon Trifa 20 cr., G. Dan 20 cr., I. lanc 10 cr.
Nic. lanc 10 cr.,' I. Cleju 10 cr., Solom. lanc 10 cr. Nic.
Michaiesc 10 cr., Ursu Chirica din June 20 cr., și Nic. Nița
10 cr., Zoe Mihelțan prot. 1 fl. v. a.
     Suma intratelor a fost 148 fl. 34 cr. — Suma eșitelor
a fost 53 fl. 23 cr. — Resultă deci venit curat 95 fl. 11 cr.
     Din partea comitetului arangiator se esprimă profunda
mulțămită, binevoitorilor contribuenți. Totodată se esprimă
mulțămită dd. Mihai Rimbaș și consoții din Hunedoara,
cari în costumul lor propriu, național, au jucat la meciul nop-
ții „Călușerul și Bătuta" ridicând prin aceste vioiciunea pe-
trecerei.
     Brad în 19 Martie 1883.
Comitetul arangiator.

Loterie.
Mercuri 28 Martie n. 1883.
     Brunii:             39     65       16    67      25
Bursa de Viena și Pesta.

Din 27 Martie n. 1883.
Viena B-pesta
Renta da aur ung. de 6°/₀.............................. 120.30  120-20
Renta de aur ung. de 4%............................. 88.80       88 90
Renta ung. de hârtie................................ 87.—        87.15
Împrumutul drumurilor de     fer ung................ 136.—      135.50
I emisiune de oblig, de stat dela drumul de fer
  oriental ung........................................ 100—         100.—
Oblig, de stat dela 1376 de ale drumului de fer
  orient, ung......................................... 97 —          96.—
Obligațiuni ung. de rescumpărarea pământului . . • 97.70         98.75
Obligațiuni ung. cu clausulă de sorțire............. 98.25        97.25
Obligațiuni urbariale temeșianede................... 98—
Obligațiuni urb. temeț. cuasuiă sorțire ...            97 25      9725
Obligațiuni urbariale transilvane.................. 98.25         98.25
Obligațiuni nrbariale croato-slavonice.............. 99.—         99 —
Obligațiuniung. de rescnmpărarea Șecimei de vin .       97.50    97.75
Sorți unguresci cu premii...........................116.—        116.—
Sorți de regularea Tisei........................:   . 109.75      109.75
Datorie de stat austriacă în hârtie................. 78 25       78.20
Datorie de stat austr. în argint......................  78.55    78.50
Renta de aur austriacă................................. 98.65     98 25
Sorți de stat dela 1860 ..................... 131 40              131.—
Acțiuni de bancă anstro-ung......................... 831.—       830.—
Acțiuni de bancă de credit ung......................314.—        314.—
Acțiuni de credit austr............................... 313.75   314.50
London (pe polița de trei luni)........................119.60   119.55
Strisuri fonciari ale institutului „Albina" ....                  100 30
Galbin. ,                                                5.65     5.62
Napoleon................................................ 9-48     9.48
100 maree nemțesci ...... ■                             58.45    58.45

  Nr. 59.                 [384] 3-3
CONCURS.
    Pentru ocuparea postului de pa-
roch în comuna C ăr pi n i ș, protopres-
biteratul Mercurii parochie de clasa
III, se deschide concurs cu termin de
30 de Ș.ile dela prima publicare în
„Tel. Roman.“
Emolumentele sunt.
    a)     Un fics în bani gata din casa
alodială de 30 fl. v. a.
    b)         Folosirea a 5 parțele de pământ
    c)     Competințele stolari regulate
dela 200 familii.
    Toate acestea computate în bani
dau o sumă de 355 fl. 60 cr.
    Suplicele de concurs instruite con-
form prescriselor legii, sunt a se adresa
oficiului subsemnat pănă la terminul
susindicat.
    Mercurea în 28 Februarie 1883
în conțelegere cu comitetul parochial.
                loan Droc m. p.,
                  adm. prot.

  Nr. 24.                 [388] 3—3
CONCURS.
    Pentru întregirea parochieide a
III. clasă M i h e ș i u (Mezb Meheș) în
protopresbiteratul Turdei se deschide
concurs pănă la 1/13 Aprile a. c.
Emolumentele sunt:
    Porțiunea canonică, loc arătoriu
tot de clasa III, 18 jugere. Casa paro-
chială cu edificiile economice. Cimite

riul, 2 părți ale bjsericei și una a
preotului.
  Dela 60 familii câte una ții de lucru.
     Stola epitrafirului obicinuită.
     Doritorii de a ocupa această pa-
rochie vor ave a’și așterne petițiunile
instruite conform statului organic la
subscrisul oficiu protopresbiteral pănă
la terminul amintit mai sus.
     Agărbiciu p. u. Gyeres 28 Febru-
arie 1883.
In conțelegere cu comitetul parochial.
    Simeon Pop Moldovan m. p.,
protopresbiter.

  La Nru 87 1883.            [390] 1—1
Anunciu.
     Conform prescrierei §. 124 din
regulamentul pentru procedura jude-
cătorească în cause matrimoniali, se
face prin aceasta cunoscut, cumcă
prin sentința Venerabilului Consistor
archidiecesan din 17 Februarie a. c.
Nr. 378. B. Maria născ. Boborodea
este despărțită de pribegitul ei băr-
bat Nicolae Pavel Oana din Nucet.
     Nocrich în 1 Martie 1883.
Oficiul ppresbiteral gr. or. al tractului
                Agnitei.

  N. U. 1379 1882.             [375] 3-3
Publicare de licitațiune!
     în urma conclusului adunărei generale
a șeptelor județe din 18 Decemvre 1882
N. U. 1379 în 17 Aprile 1883 dimi-

neața la IO oare va avă loc în cance-
laria universității (Piața mare Nr. 15) văn-
Zarea licitativă a edificiului curial aparțiue-
toriu dominiului șeptelor județe dimpreună
cu fundul curții și grădinei din Tălmaciu
și adecă:
Nr. top. 54 casă de peatră cu 10 încăperi
  de locuință dimpreună cu magazin de
  bucate etc. și curte de . 723 stâng. Q
Nr. top. 55 grădină . . . 1054  „
„ n â6     „    .... 183        „
    Prețul de esclamare este statorit 10,000 fl.
fie - care licitant are a depune vadiu de 10%
dela prețul de esclamare.
     Oferte în scris, timbrate în regula
prescrisă și proveZute cu vadiul de mai
sus, se primesc îu cancelaria universității
pănă la începutul licitațiunei verbale.
     Condițiunile celelalte ale licitațiunei
se pot vedă în cancelaria Universității în
oarele oficiale obicinuite.
     Sibiiu în 27 Februarie 1883.
Dela oficiul central al universității săsesci.
                  Wăchter m. p.,
                         comite.

Avis important.
     Am onoare de a aduce la cunoscința on.
public, că la 1 Aprile a. c. voiu deschide
în acest oraș, strada Cisnădiei Nr. 16f
un magazin de Lingerie, Tapisserie, și Marchi-
tenie sub firma

    Gustav Jekim.

     Fondul suficient precum și cunoscința,
câștigată în decurs de mai mulți ani în ca-

selemari renumite, atât din Transilvania cât
și din Viena, me pun în posițiunea, a pută
satisface pe deplin încrederei on. public, cu
care va binevoi a me onora.
Cu deosebită stimă:

]374] 3-3

Gustav Jekim..

[876]                   2—5

LE DANUBE
J0₍URNAL FRANQAIS DE VIENNE
pune în perspectivă, pe lângă multe câștiguri de
franci 200,000, fr. 100,000, fr. 50,000, fr. 25,000
fr. 10,000 și un câștig principal de

franci în aur,
dând fie cărui dinh® abonanții sei


    GRATUIT

ca premia o soarte dela loteria franceză
Loterie Se lUnion te Arts Decoraiifs.
       După opiniunea profesorilor celor mai renu-
miți nu este mijloc mai bun de a înveța curând
și cu temeiu limba de conversațiune fnanceză,
ca cetirea regulată a unei foi, cum e Le Danube.
       Scrisă într’un mod ușor de priceput. Le
Danube, prin cuprinsul seu interesant pentru fie
Cine, suplinesce ori ce Șiar parisian și este pentru
fie cine aproape neapărat de lipsă, care vrea se’și
însușească limba franceză modernă de conversațiune.
Ese în fie-care Sâmbătă.
Pe O jumătate de an dimpreună cu trimiterea
gratuită a sorței fl. 3.30.
Abonamente prin asignațiuni poștale:
Viena, Heumuhlgasse 6.

Redactor răspunzător Nicolau Cristea.

                                                                                 Editura și tipariul tipografiei archidiecesane.

www.digibuc.ro