Nr 29. Sibiiu, Sâmbătă 12|24 Martie 1883. Anul XXXI LEGRAFUL ROMAN Apare Marția, Joia și Sâmbăta. ABONAMENTUL Pentru Slbllo pe an 7 fl., 6 luni 3 fl. 60 cr., 3 luni 1 fl. 76 cr. Pentru monarchle pe an 8 fl., 6 luni 4 fl., 8 luni 2 fl Pentru străinătate pe an 12 fl., 6 luni 6 fl., 3 luni 89. Pentru abonamente și inserțiuni a se adresa la Administrațiunea tipografiei archldlecesane Sibiiu, strada Măcelarilor 47 Corespondențele stat a se adresa la: Redacțlunea „Telegrafului Român“, strada Măcelarilor Nr. 43. Epistole nefrancate se reiasă. — Ar ii cu Iii nepublicați nu se înapoiază* INSERȚIUNILE Pentru odată 7 or., — de donă ori 12 or., — de trei or 15 ar. rândul cu litere garmond — și timbru de 30 ar. pentru fie-care publicare, Sibiiu 11 Martie. Avem dinaintea noastră mai multe Ziare mari unguresci din Budapesta și un uriaș mititel din Cluj. Toate aceste se ocupă cu „adunările ro- mâne", „agi t a ț i u ni 1 e r om ân e“ și cu „daco- românii". Pare că, dacă n’ar fi români în țările unguresci, în vecinătatea lor, fericirea ar fi completă în tot cu- prinsul umbrit de coroana stului Ștefan. Pare, căci e întrebare, dacă ar fi așa. Ori care dintre naționalitățile „loiale" din Un- garia și Transilvania în locul românilor, arate-se ele cât de „loiale", va șe <^ică cât de supuse, nu garantează ceea ce garantează românul din firea lui. Ungurii politici înse au fost așa de „prudenți", încât de veacuri n’au contribuit la strivirea nici unei na- ționalități așa de mult, ca la cea a naționalițâței române. S’au aliat în timpurile vechi cu polonii, pănă și cu inimicii creștinătății, cu turcii, au făcut lige interne, numai ca se poată strivi pe românii din țările și afară din țările lor. Era o beție politică aceasta care, a făcut mult reu țărilor din părțile dela răsăritul de mea^ă^i și ungurilor înșiși. Beția lor politică i-a dus la de- pendență și încă, dacă ne gândim la urmările după bătaia dela Mohaci, la rușinoasă dependență. în Budapesta resida un pașă turcesc. O parte, consi- derabilă din Ungaria, era pașalic turcesc. Altă parte era sub un principe aspirant ia coroana Ungariei, născut creștin, dar sub protecțiune sau tutorat tur- cesc. Numai o mică parte rămăsese independentă, intr’atât că ’și alesese rege pe Ferdinand I. din di- nastia Habsburgilor. împărații Austriei, adecă ai Germaniei, au cu- rățit Ungaria de Turci, și Ungaria, mai târziu și Transilvania, căutată și găsiră scutință sub sceptrul acelor împărați germani, cari au eliberat-o de turci, și găsindu-o se și începe o eră mai bună pentru amân- două țările. Ungurii însă eară revin la vechia lor „înțelepciune" politică, la persecuțiunile elementului românesc, în forme nouă. Beția politică se începe de nou și pe o scară cu mult mai întinsă. Politicii unguresci nu se mai țermuresc numai la români, ci vor să strivească toate naționalitățile. Politica aceasta au ajuns culmea în 1848.. ..! Ori și cine ar fi așteptat, că dela 1849—1860, Ungurii vor fi învățat ceva și vor pune puterile lor intelectuale în servițiul unei cause, care să fie și sa- lutată și spriginită într’o formă de toate popoarele FOIȚA. Cristian Waldo sau CAILE NOROCULUI. Roman de George Sand. (Tradus de E. B.) (Urmare 23). Cristiano strînse fără voe degetele gingașe ale Margaretei; ea însă cugeta că este vorba de a în- cepe jocul, și roșie de plăcere și de frică, îl urmă încâlcirile vesele, sau mai bine Zis ea ⁸e simțea așa de liniștită, precât avea dreptul se fie prin grația și legeritatea s’a. — Ei bine, eu cred că nu-mi mai este frică, îi Zise ea, revenind la loc, pre când celalalt cadril începea o figură nonă. — Ești foarte voinică, răspunse Cristiano. Eu voesc se te spriginesc, dară văd că Dta șeii între- buința aripile și acuși o se sbori cu ori și care va venh — Numai cu baronul, nul Dară spune-mi, de ce credeai că eu esagerez aversiunea mea cătră dânsul? — O! Doamne! Eu văd că Dta iubești cu pa- siune balul, adecă festivitățile și luesul: toată pasi- unea are consecențe. Așa dară, dacă este plăcerea scopul, avuția este mijlocul. locuitoare pe teritoriul coroanei unguresci. Promi- teau ei munți de aur, pănă când n’au ajuns la pu- tere, însă numai pănă atunci. Căci nu mult, ba pu- tem Z'ce îndată după ce au ajuns la putere, au creat o eituațiune, a cărei sfârșit este maghiarisarea tuturor nemaghiarilor. „Trebue se o spunem pe față, Zice „Pești Naplo," în Nrul 79 (de Mercuri 21 Martie), că in Ungaria nu poate esistă altă scoală secundară^ de cât numai maghiară* „Trebue se o spunem pe față și trebue se o și realizăm*. Eată un credeu politic, în care se cuprinde toată politica ungurească de astăzi. Un credeu es- clusiv și strivitor pănă la rsterminare. Și cu credeul acest politic seamănă toate întreprinderile guvernu- lui unguresc, mai cu seamă dela 1872 încoace. Toate projectele, toate ordinațiunile și instrucțiunile, cari de atunci încoace emanează dela guvern, au drept țintă, că în contrazicere cu legile fundamentale an- terioare numai viața ungurească să aibă loc în Un- garia și Transilvania, ear celelalte se se stârpească, cât s’ar pute mai curând. Supusă analisei starea de lucruri, care resultă din contradicțiuni de aceste, mai poate Z’ce cineva că nu sunt politicii ungurilor aceia, cari sguduesc din toate temeliile statul, pe care-1 pretind a fi esclusiv numai al lor și pe care pretind că numai el îl susțin și îl apără ? Vorbesc dară dle lor vorbe goale, cu cari pot amăgi pe oameni fără de cunoscință de causă, când vorbesc de agitațiuni românesci. E i sunt agitatorii, numai cât agitațiunei lor caută a-i da forma legali- tății, ceea ce este cu atât mai reu. Prin nimica nu se poate compromite legalita- tea, prin asupriri îmbrăcate în forme de a le ei. Și dacă dlor au îndrăsneală de a se folosi de forme sacrosancte pentru asuprirea cuiva, cel asuprit se nu aibă dreptul a se apăra nici cu arme loiale și legitime, nu în sens general și nedeterminat, dar în sensul, după cum sunt legile actuale? Ce va se Zică, când cuiva i se dispută dreptul de a-și apăra esistență cu legea în mână? Nu este pus afară din lege acela, care își apără esistență lui în mod loial cu mijloace legale, date de asu- pritori însuși ? Și dacă este pus afară din lege, e 1 este agitator, căce vrea se reîntre într’ânsa, sau acel, care l’au scos și i se opune, când vrea se reîntre ? La întrebarea aceasta Ungurii ne remân, și vor remâne pururea datori cu respunsul. Strigătele — Ei! Dta mă creZi așa de proastă și fără de minte, ca se nu pot pretinde avuție fără a mă mă- rita după un moșneag? — Dar așa mărturisești, că avuția este pentru Dta condiția căsătoriei ? — Dacă ași Zice da, ce ai cugeta de mine? — Nimic rău. — Da, eu ași fi ca multe altele, și prin ur- mare, Dta nu m’ai ține de loc de bine? Conversația aceasta delicată fu continuată în pansa a treia din cadrilul, la care luaseră parte ti- nerii noștri. Margareta provoacă sinceritatea lui Cristiano. — Mărturisesce, Zise ea, că Dta desprețuesci fetele, care se mărită pentru a se înavuți, ca Olga de esemplu, care află baronul foarte frumos prin fasetele diamantutui cel mare din visurile ei. — Eu nu desprețuesc nimic, răspunse aven.- turierul; eu sunt născut tolerant, sau, fasetele vir- tuții mele sunt tîmpite în atingere cu lumea. Eu am entusiasm, pentru tot ce este superior spiritului lu- mei, și indeferență filosofică, pentru tot, ce se ține de curentul vulgar. — Entusiasm Zici? Nu este plătit foarte scump un lucru așa natural ca desinteresarea? Eu nu-ți cer atâta, domnule Goefle; eu nu-ți reclam decât stima. Crede-me dară, te rog, că eu sunt liberă în alegerea mea, și că eu consultez numai inima și lor cu vorbe mari și late nu desleagă, din contră, încurcă problemele și ale lor și ale noastre, care ar trebui se fie identice. Ce e mai curios în tot lucrul este, că înșiși ad- ministratorii legilor susțin și propagă teorii de ace- ste de drept întors. După vocea unui uriaș mititel din Cluj, organ oficios al guvernului, metropolitul românilor gr. or. nu trebuia se protesteze contra projectului, care va- temă drepturile naționalităților nemaghiare; după același uriaș mititel, protestul metropolitului ar fi provocat într’unirile românilor, îu contra căror „omul sânt" (așa Zice „Magyar Polgâr" metropoli- tului) trebuia, se scrie, oprind pe credincioșii sei a participa la dânsele. Va se Z'câ guvernul cântă aceeași arie, numai în alte octave, pentru că din toată espectorațiunea Ziarului clujan nu se vede altă, decât dorința, ca sabia de foc a interZicerei, care, după părerea noastră, a fost mai mult ca de prisos, se fie sclipit încă înainte de protestul bisericei gr. or. din Tran- silvania și Ungaria, la porțile întrunirilor. Aceasta este o pretensiune necualificabilă, dar ea este făcută și încă de o foaie, cum am ^ie, în servițiul guvernului. Aceasta are să însemneze ceva. Foaia și pretensiunea sunt destul de caracteristice și de instructive. Ele ne marchează și posițiunea, ca se seim unde și cum nu aflăm. Din posițiunea aceasta ne putem, și se poate orienta ori și cine, dacă am făcut bine sau reu că de astădată am fost mai deștepți ca de alte dăți și ne am ridicat glasul. în privința aceasta ne spriginesce încâtva și „Egyetertes" însuși, care, cu toate că nu vrea se remână înapoia consoților sei și ne numesce agitatori, Impută guvernului un lucru ce apropie causa de dreptate; impută, că guvernul n’a cerut sfatul epi- scopatului si preoțimei gr. or., așa pe cum a cerut pe cel al episcopatului romano-catolic. Guvernul în adever n’a consultat nici episco- patul, nici preoțimea, nici poporul românesc în pri- vința projectului și fiind că era de lipsă se’l con- sulte, de și cam târZiu, și episcopatul și preoțimea și poporul și-au esprimat părerile. Au făcut dar aceea ce și „Egyetertes" recuuoasce că trebuia se se facă, firesce în alt mod. Dacă au făcut românii ceea ce trebuia să facă, cum pot fi agitatori etc.? nici decât interesele. De n’ași mai ave nici când dentele la mâneci și pantlici de atlas la haină, de n’ași mai juca nici când la sunetul a trei-Zeci de violine, clarinete și contra-basuri, eu m’ași simți capabilă a face imensele aceste sacrificii pentru a-mi conserva libertatea simțimentelor și puritatea con- șciinței mele! Margareta vorbise cu foc. Animată prin joc, ea își espuse inima întreagă; sufletul ei generos și ro- mantic i se vedea în ochii lucitori, în surîsul radios, în atitudinea sa a unei paseri nerăbdătoare a se înălța spre nuori, în frumosul păr blond, ce părea a se alipi în formă de șerpi animați pe lângă umerii ei albi, în tonul emoționat a vocei sale, în sfârșit în toată ființa sa drăgălașe și încântătoare. Cristiano fu fascinat de toate aceste și ne mai sciind ce Zice el puse Margaretei, ca în vis, urmă- toarea întrebare bizară. — Totuși, Dta n’a: se iubești decât pe un băr- bat de rangul Dtale și dacă fără voie ți-ar vorbi inima de un biet bărbat fără nume... fără stare ... de Cristiano Waldo de esemplu... te ai rușina și te-ai crede în discordie cu consciința Dtale ? — Cristian Waldo? Zise Margareta; pentru ce Cristian Waldo ? Bizar esemplu alegi! (Va urma.) www.digibuc.ro 114 TELEGRAFUL ROMAN. Revista politică. fcSibiiu, în 11 Martie. Afacerea convocărei congresului bisericesc al sârbilor din Ungaria a fost discutată în „Pester Lloyd" în numerul de Mercuri, într’un articul de fond, în fruntea foaiei. Ar fi un semn bun pentru autonomia bisericească, carea se părea ceva mai nainte foarte problematică. Organul guvernului unguresc vine și descopere, în mod ostentativ, dorința episco- patului sârbesc de a se casa sau reduce auto- nomia bisericească și tacsează dorința aceasta de ilegală. Vom reproduce acest articul, de și nu ne privesce pe noi de adreptul, fiind că îl aflăm foarte interesant. în fiarele din Budapesta s’a scris, că venind dl Petru Carp, ministrul resident al României pe lângă curtea din Viena, la Budapesta ca sâ în- tâmpine pe regele Carol și regina Elisabeta în călătoria lor spre Italia, a folosit ocasiunea și a convenit cu dl ministru president Tisza, care con- venire a ținut o oară. Dela Roma se telegrafează, că regele și re- gina Italiei vor face pela mijlocul lui Aprile rege- lui și reginei României o visită în Pegli. Reșpuns final dlui C. la noua lui critică asupra întregirei postului de protopresbiter în Oravița. Caransebeș, 7 Martie 1883. Dl C în alt nou articul tripartit lung, precum este de lungă o ții din postul cel mare, supune unei critici și reflessiunile noastre publicate în Nrul 21 al „Telegrafului Roman “ în cestiunea susatinsă. Regretăm, că nu ni-a succes în reflessiuni a convinge pe dl C, cumcă opiniunea sa despre denumirea de protopresbiter nu este dreaptă; ni va permite așa dar și dl C a i descoperi, că nici în această nouă critică nu a fost în stare a comproba, Oă Consistoriul și Episcopul au vătămat legea prin aprobarea și esecutarea actului electoral. Diferența esențială între dl C de o parte, apoi între organele consistoriului de altă parte în această controversă mult discutată, după părerea noastră, esistă în aceea, că dl C se leagă pur și simplu de litera legei, pe când organele diecesei după învă- țătura dZeescului apostol'Pa vel: „litera omoară, nu- mai spiritul vivifică" pe lângă litera legei, în cașul concret nefericit redactate (!), au avut în ageră vedere și spiritul legei, apoi exigențele actului electoral ca cas earăș concret. Dl C spre a eșî la cale cu argumentările și de- ducțiunile lui află de bine a ignora total pasagiul final al respectivei decisiuni cons. carele sună: „apoi fiindcă după spiritul și litera legei acei trei „indivizi, cari au într’unit cele mai multe voturi „(§. 53 al 5 din stat, org.) au să se presinte Consi- „storiului spre a se denumi unul din ei de proto- „presbiter, prin urmare așa numita alegere de pro- „topresbiter în faptă este numai o presentare de ^candidați". în reflessiuni din adins am atins numai ici co- lea în treacăt stările anormale din Oravița sub de- cursul alegerei. Din considerațiuni momentuoase și cu deosebire pentru de a cruța unele persoane, in- trate în oposițiune vrând nevrând, n’am înșirat acele motive sontice, cari au necesitat consistoriul în mod imperativ a lua în cestiune o decisiune grabnică definitivă. Acum constrînși de suspectările dlui C o fa- cem și aceasta. Organele societății călei ferate, care în locul montanistic Oravița, ca proprietariu mare este un factor deciZetoriu, apoi servitorii altor biserici, pre- cum și unii creștini de alte confesiuni, cari din cu- riositate au asistat la ambele sinoade electorale, au condamnat în terminii cei mai aspri starea anarchică produsă în acel tract protopresbiteral de 4—5 in- divizi, cărora la început le-au secundat și alți vre o câți-va deputați. Acești bărbați streini, maturi și neînteresați au admirat paciența organelor superi- oare bisericesci esprimându-se, că sub atari împre- giurări și cu asemenea oameni, se ferească DZeu și pe neamicii lor de o autonomiă bisericească. Că cu ce soiu de oameni a avut a lucra co- misariul cons., binevoiască dl C a ceti în Nr. 18 al iubitului său Z’ar’u „Luminătoriul", declarațiunea de alt cum falsă, a dlui advocat loan Lepa. Cetind dl C această declarațiune, dacă mai are dânsul nu- mai o picătură de simț de umanitate și cultură, cred că’și va mai modifica aspra și nedreapta sa judecată asupra procedurei comisariului consistorial. Apoi îndată după escrierea concursului admini- stratorul protopresbiteral în nenumerate raporturi ^sătră consistoriu se plânge, că nu’l mai ascultă nimenea, că pe lângă cea mai mare bunăvoință nu își poate împlini oficiul și că din aceste motive stagnează toate în protopresbiterat. Ear’ după ți- nerea sinoadelor electorale tot administratoriul, in- sultat în comitetul și sinodul protopresbiteral, a abZis necondiționat de administratură. în atari împregiurări o sumă de procese divor- țiale așteptau resolvirea lor finală urgată nu numai de cătră părți, ci și chiar de cătră Ministeriu. în mai multe și valoroase comune ale tractului esistau și esistă încă frecări și neînțelegeri între preoți, în- vățători și creștini, cari frecări, dacă nu se lecuesc iute și cu tact, de regulă degenerează în treceri la altă confesiune și în prefacerea scoalei confesionale în comunală. Și aceste exigenții indigitate aci numai pe scurt a trebuit Consistoriul să-le ia în cea mai de aproape matură considerațiune, căci la din contră: Roma deliberante Saguntum periit. Medela (? Red.) administraturei de 2—3 luni, reco- mandată de dl C., după cunoscința noastră de oa- meni, lucruri și împregiurări nici pe departe nu ar fi putut vindeca răul înrădăcinat. Las că spesele atât ale comisarului, cât și ale deputaților îndepărtați de Oravița, dacă acești din urmă ar mai fi participat la alte sinoade electorale, s’ar fi suit la o sumă enormă, pe când protopresbiteratul ca atare nu are nici un cruceriu și astfel spesele escrierei de concurs și ale comisariului a trebuit să le supoarte însuși Consi- storiul. Ear’ membrii oposițiunei nu s’au arătat aplecați la vre un sacrificiu. Faptele aceste vorbesc destul de lămurit și cuget, că nu mai au lipsă de alt comentariu. Celelalte invective și suspicionări ale d-lui C. le trecem cu vederea, căci altcum am fi necesitați se scriem un tractat întreg. Dar unele invective grosolane de tot pretind imperativ respuns. Dlui C, în cinismul seu înăscut, îi place a stig- matisa decisiunea consistorială, dată oponenților din Oravița la protestul lor de o apucătură rabulistică și de o falsificare de lege. Pardon dle C! Aci devini deja obr. . . . c, onoratul public mi va erta această espresiune ne- urbană. Dta, carele după singura-ți mărturisire nu cunosci bine pe membrii Consistoriului din Caran- sebeș, nici împregiurările de pe aici, adscrii cu in- tențiune învederată de a vătăma, adscrii membri- lor Consistoriului mala fides în aplicarea legei, ’i adscrii tendența de a falsifica legea. La acestea nu te îndreptățesc suciturile dtale advocațiale din ambii articuli tripartiți, cari, țesuți a priori anume spre ajungerea unui scop prefipt, culminează în principiul, carele se vede, căți l-ai luat de devisă: fiat justiția, aut pereat mundus. Ar fi păcat a mai perde cuvinte cu Dta în această cestiune, căci pecând batjocuresci pe alții de infalibili, tot în același moment cu mare emfasă te declari singur de infalibil! Cine din noi și unde a pledat pentru omnipotența Consistorielor eparchiale ? Ce vorbe agitatoare și ne- precugetate sunt și acestea ? în congresul din urmă au vorbit numai archidiecesanii la cestiunea preci- sărei căușelor apelabile șî >neapelabile. Dintre Ca- ransebeșeni în acel congres nu a vorbit, necum se fi făcut vre-unul gura mare în această cestiune, pre- cum Șici Dta, dle C! Dacă ai poftă de ceartă, cear- tă-te cu archidiecesanii, dar nu bate pe caransebe- șeni, ca se simță archidiecesanii. Materie de ceartă vei ave și acolo destulă la întregirile de posturi protopresbiterale aflătoare și în archidiecesă la or- dinea Zilei- PretinZi lumină în causa cestiunei de apelabi- litate. Lumina aceasta se va revărsa din isvorul cel nesecat al canonicității, adecă al instituțiunilor di- vine, al așezămintelor și tradițiunilor milenarie ale bisericei noastre ortodocse răsăritene, pe care noi după credința noastră, le privim de inspirate de însuși fundatoriul bisericei și ca atari le considerăm de nestrămutabile. Pănă la desvoltarea statutului organic în acest punct încă mane, și anume pănă la corecta preci- sare și enumerarea pe cât este posibil — taxati vă a căușelor apelabile, și neapelabile făcută în bună și armonioasă înțelegere între toți factorii competenți ai legislațiunei bisericesci, vom fi cu cuvenită reservă și precauțiune în această grea cestiune. Nu am voi se asistăm și mai departe ca martori la ano- malii, ca cea întâmplată în diecesa Aradului sub fostul episcop Procopiu Ivacicovici, în care diecesă, certa pentru posesiunea unei străni (jețu) în bise- rica unui orășel s’a deliberat pertratat, și decis la 7 instanții începând dela Epitropia parochială pănă sus la Mitropoliă. Prin aceste lămuriri credem a ne fi esplicat destul de chiar punctul nostru de mânecare în ce- stiunea apelabilității și așa apostrofarea dlui C. „Ce statut! Eu sum statutul" remâne ceea ce a fost dela început, o insinațiune malițioasă. Dl C. în necazul seu, că am cutezat și noi a-ne da o părere în o cestiune cardinală a administrați- unei bisericesci și încă o opiniune contrarie vederilor Deale, ne încusă indirect, că am cocheta cu nisuin- țele reacționarie ale episcopatului sârbesc! Tare te înșeli dle C. dacă serios judeci astfel despre noi. Să ferească DZeu pentru totdeauna bi- serica noastră de situațiunea cea tristă, ce ni-o în- fățoșeză încă și astăZi biserica sârbească. Vedem și pe episcopat și pe inteligința cea mai devotată bisericei și neamului ei molestând pe Miniștri cu projecte și petițiuni în causa regulărei organismului lor eclesiastic sdruncinat. De unde vine decadența aceasta a unei biserici bogate, atât de splendide și puternice mai nainte ? Istoria ultimilor congrese bis. sârbesci ne învede- rează căușele: frecările necontenite între Episcopat și majoritățile Congreselor, tinderea lumenilor la putere absolută în biserică sau precum a caracteri- sat aceste lupte un Episcop sârbesc mai bătrân : „dă-te tu jos, se mă pun eu“ (la putere). Dacă i-ar succede dlui C. se ocupe în biserica noastră română rolul, ce l’a jucat în trecut domnul Miletici cu partidul' seu în biserica sârbească,, apoi după naturelul dlui C. am ave a ne târne și noi de soartea viitoriului bisericei noastre, dar bunul DZeu va îngriji ca arborii se nu crească pănă în ceriu. Și cu acestea din parte-mi am încheiat final dis- ensiunea asupra actului electoral din Oravița, X. Adunarea alegătorilor români în Blaj. Blaj, 15 Martie st. n. 1883. Nici odată nu a fost timpul mai nefavorabil pentru ținerea de adu- nări electorale cu poporul ca acum. Scurțimea tim- pului, viscolele de zăpadă, drumurile rele, toate s’au conjurat, ca se nu se poată ține adunarea aceasta nici măcar în oara a unspreZecea. Pe lângă toate aceste însă, ca și cum poporul român ar fi voit a arăta înaintea lumei, că e gata a învinge ori ce greutăți, când îi este atăcată națiunea și patria, adunarea noastră electorală a succes preste ori ce așteptare. încă înainte de oara otărîtă Curtea ote- lului național, în a cărui sală avea se se țină adu- narea, era plină de participanți din tot comitatul. Punct la 2 oare s’a deschis adunarea prin Rssimul Domn loan An tone Hi, fiind sala îndesată pănă la masa presidiului, ear’ curtea afară, plină de cei ce nu încăpuseră în sală. îndată după deschidere adu- narea s’a constituit alegând de președinte pe prea demnul luptătoriu și neobositul român loan An- ton el li, canonic metropolitan, cunoscut foarte bine publicului român, eară de notari pe dnul Ludovic Ciato, advocat archidiecesan și pe dl loan Pop, paroch în Turiu. După aceste luând cuvântul dl Mâ- teiu Nicola, advocat în Alba lulia propune, că se se aleagă un comitet electoral central de 30 inși pentru întreg comitatul, a cărui loc de convenire se fie în venitoriu Alba-Iulia, fiind că este în centrul comitatului și nu în margine ca Blajul. Primindu-se propunerea ședința se suspinde pe un pătrariu de oară ca alegatorii să se poată consulta asupra per- soanelor, ce ar fi a se alege în comitetul electoral central pentru întreg comitatul. După un pătrariu de oară redeschiZânduse ședința se aleg cu aclama- țiune 30 membrii ai comitetului, din fie-care cerc electoral câte șese. Imediat după alegere dl advocat Ludovic Ciato luând cuvântul espune luptele se- culare ale națiunei române pentru națiune și patrie. Mai departe sub aplausele continue, ale adunărei, res- pinge cu toată puterea atacurile, ca și cum Româ- nii ar trece în adunările lor marginile legalității arătând că Românii niciodată n’au dat ansă la învi- nuiri de genul acesta, și mai cu drept ar pute Ro- mânii se acuse pe acusatori, că însuși ei nu respec- tează drepturile națiunei române, garantate prin le- gile fundamentali ale statului. Tot în aplausele adu- nărei respinge cu toată indignațiunea învinuirea aceea, că Românii nu s’ar inspira de simțământul patriotismului, arătând că la învinuirea aceasta răs- punde însuși pământul Ardealului nostru, roșit de sute de ani cu sânge românesc, vărsat pentru pa- tria comună. în urmă arătând pericolul ce amenință instrucțiunea, biserica, națiunea și patria noastră, dacă projectul pentru scoalele medie ar deveni lege, propune următoriul project de resoluțiune ca pro- test legal în contra acelui project. Resolu țiun e. Având în vedere, că prin projectul de lege pentru scoalele medii, ce este acum sub desbatere în corpurile le- giuitoare se face un paj mai departe în politica cea atât de funestă pentru patria noastră comună, în politica nnificărei naționale a unui stat atât de poliglot, cum este statul no- stru, politica a cărei neadevăr ’l mărturisesc istoria de 1000 www.digibuc.ro TELEGRAFUL ROMAN. 115 de ani a statului acestuia, în decursul căreia nu s’a putut face nici o asimilare națională, deși simțemântul național nu a fost nici odată așa de momentos în viața popoarelor, ca astăzi. AvSnd în vedere, că numitul project de lege nu este consecență practică a principiului celui atât de natural, de a înainta cultura tuturor cetățenilor acestui stat fără deosebire de limbă și naționalitate, ci chiar din contră, tot projectul este depus și acomodat unui principiu, nu numai străin, ci chiar și stricăcios și periculos înaintărei în cultură, princi- piului unificârei naționale. Având în vedere, că prin projectul acesta instrucțiu- nea, care este sufletul și tendența primă a secolului nostru se degradează de a servi unor utopii politice spre dauna intelectuală și culturală a tuturor popoarelor nemaghiare din statui acesta; Având în vedere, că principiului asimilărei naționale atât de periculos pentru patria noastră i se sacrifică prin projectul acesta chiar și autonomia ambelor biserici române pe terenul scolastic, garantată prin legile fundamentale ale statului nostru, fiind că toate institutele noastre medii fundate din sudoarea noastră se supun puterei și arbitriului Ministru- lui instrucțiune! publice, neremânând bisericilor noastre mai nimic alta, de cât numai sarcina susținerei lor, de cumva vor mai fi tolerate; în urmă, având. în vedere, că . multe disposițiuni ale proiectului acestuia purced din motivul nefundat, cel respin- gem cu toată indignațiunea și mâhnirea unor patribți ade, verați, ca și cum în școalele noastre medii s’ar cresce inimici ai patriei și ai statului noastru, ear nu fii ai patriei „ce sunt gata a’și sacrifica pentru ea tot: avere, sânge și ^iață numai limba și națîuneanu, fiindcă aceste interese adevărate ale patriei noastre nici nu le pretind nici odată. Noi alegătorii români din comitatul Albei-inferioare din propriul indemn, și conduși numai de iubirea cătră pa- tria noastră și de simțul de dreptate și eeuitate, protestăm contra projectului numit, ca în contra unuia, prin care este atăcată instrucțiunea în principiile ei vitale, bi- serica în autonomia ei, națiunea în drepturile ei, ear pa- t r i a noastră comună în adevărata ei prosperare. Cetind vorbitoriul resoluțiunea aceasta, aduna- rea în mod spontaneu și-a esprimat consimțămân- tul la fie-care punct. După finirea ei presidiul în- treabă adunarea, dacă o primesce de a sa, la ce adunarea în unanimitate a respuns numai de- cât atât în sală cât și pe afară, că o primesce în totalitatea ei. După aceasta anunțându-se resolu- țiunea amintită ca primită de întreaga adunare, ne mai fiind nimic la ordinea idilei, Presidiul, prin o vorbire scurtă, declară adunarea de închisă, mul- țămind tuturor alegătorilor pentru purtarea deamnă manifestată dela început pănă la capăt. înainte de depărtare dl Dr. loan Col ceriu, medic practic propune, că adunarea să mulțămească Regimului D. Președinte pentru tactul, cu care a sciut, ca tot- deauna conduce adunarea, la ce adunarea a răs- puns cu vivate întreite pentru prea demnul pre- ședinte. Astfel adunarea a decurs preste toată aștepta rea. Noi ne am făcut datorința. Viitoriul este în mâ- nile provedinței! „Gaz. Trans." Din camera Italiei. La sfârșitul ședinței din 13 Martie în camera Italiei d. Sonnino a provocat earăși o ceartă. D. Mancini declară că nu poate da depeși în cestiune din cartea albastră en- gleză alt sens decât acela pe care l’a dat eri. Nu se poate ca el (ministrul) se fi însărcinat pe ambasadorul din Lon- don se spună neadevărul. Italia va ave la disposițiune atât soldați, cât și mijloace de transport. Deci declarațiunile dlui Sonnino sânt ne esacte. în privința materialului marinei, ministrul dădii următoarea esplieațiune: Nici un stat nu-și poate regula transportul pe mare fără concursul marinei comerciale. Englitera n’are decât pentru Indii transporturi proprii. Când voi se-și trimită trupele în Egipt, ea avii trebuință de doue luni spre a angagia 67 vapoare. Noi ar fi trebuit se transportăm un corp de armată și am fi putut face aceasta în opt ^ile, căci cu o ții mai nainte de a re- fusa se luăm parte la intervenire în Egipt, aveam în por- turile regatului nostru 27 vapoare la cea mai complectă disposițiune. în ședința din 15 Martie a camerei italiane, d mini- stru Mancini, curmându-și discursul, tăgădui ă alipirea Ita-. liei de Austro-Ungaria și Germania este vătămătoare liber- tății interioare a Italiei; dovadă despre aceasta este că noi în aceste din urmă timpuri, în conformitate cu tratatele, am refusat guvernului auetro-ungar estradarea a trei din su- pușii lui. Ministrul respinge afirmațiunea dlui Șavini că cestiunea iredentismului face peste putință o bună relațiune cu Austro-Ungaria Ultimele demonstrațiuni locale, prin care se putea face se creadă despre un simțământ de osti- litate față cu Austro-Ungaria, sânt opera câtor-va indivizi sau a unei minorități neînsemnate. Insultele nedemne față cu o națiune amică sau cu ambasadorii ei, nu representă nici o teorie, nici un principiu; căci atunci ar trebui să re- clamăm și Corsica, Malta, Nizza și Teesinul. Mișcările iredentiste sânt opera unei tinerimi rău sfătuite sau a unei minorități anti-monarchice, care se servă de iredentism spre a crea neajunsuri guvernului. Este de datoria tribunalelor de a lua măsuri contra lor și ministerul, din parte ’i va năbuși cu energie nesce asemenea manifeslațiuni. Este o consolațiune pentru guvern că toți oratorii de ori-care par- tid, afară de unul singur, au aprobat alipirea " dₑ Austro-Ungaria și Germania. Noi vom remână în aceastră linie de eonduită și din ea vom dobândi o sporire de auto- ritate, și siguranță, fără a sacrifica ceva din libertatea noa- stră. Relațiuni le noastre cu Francia se îmbunătățesc din ce în ce mai mult, după cum se poate vedâ din încheerea tractatului de comerciu și din numirea ambasadorilor. întru ceea ce privesce cestiunea tunisiană, apoi s'a dat instrucțiuni spre a se găsi un „modus v i v e n d i" care să nu im- plice nici o renunțare la drepturile Italiei, care ’i sânt ga- rantate prin posițiunea ei și prin tractatele încheeate cu re- gența. Cât pentru desființarea jurisdicțiunei consolare, apoi Italia n’a refusat propunerea franceză; ea a tăcut numai reserve, care, în esență, sânt identice cu acelea ale Engli- terei, de vreme ce ’și-a reservat răspunsul său pănă la pre- sentarea unei propuneri concrete și pănă se va otări un re- gim legislativ aplicabil asupra străinilor. D. Mancini trecu apoi la relațiunile cu Englitera și la cestiunea egipteană. Guvernul își mănține convingerea sa, câ a lucrat în conformitate cu interesele țărei, atunci când a refusat să ia parte la intervenirea engleză. Ei și-a espus programa chiar dela început în depeșa dela 11 Sep temvre 1881 cătră ambasadorul din Londra; evenimentele au confirmat prezicerile formulate în această depeșă asupra faselor cestiunei egiptene. El a stăruit să se recunoască competența concertului european în locul influenței esclusive a Engliterei și Franciei în Egipt. Oratorul tăgăduesi e că Italia are planul a se uni cu aceste doue puteri pentru o acțiune isolată. Italia a făcut tot ce ’i-a stat prin putință spre a împedeca o intervenire armată în Egipt. Conferența dela Constantinopol a fost primită de Italia ca o întărire solemnă a acelei competențe europene, ca fiind chemată a regula afacerile Egiptului, fără însă a se măguli cu o încre- dere oarbă și un entusiasm nemărginit pe timpul conferen- ței am procedat în cea mai deplină înțelegere cu Germania și Austria, și n’am lucrat nici decum contra Engliterei, după cum reiese aceasta și din documente. La imputarea că a respins cooperarea cu Englitera, ministrul răspunde: „După îndatoririle luate în conferență, Italia nu pu- tea să mai învoace nici măcar forța majoră, pe care s’a în- temeiat Englitera; ea nu putea să adere într’un chip brusc la o acțiune isolată. Este neesact însă că refusul ei a fost necondiționat; Italia și-a reservat uu răspuns definitiv, pănă când resultatele conferențe! erau să devină vădite." Ministrul amintesce situațiunea de atunci a țărei, și dorința esprimată de opiniunea de a nu se interveni. De altmintreli Austro Ungaria și Germania nu se opuseră, dar nici nu dădură^ consimțemântul lor și lăsară asupra-ne toată răspunderea. Ancă o considerațiune ne mai reținu. Era lâ murit că atunci când drapelul Italian s’ar fi desfășurat în apele Egiptului, ar fi apărut îndată și cel frances și s’ar fi ivit noi încurcături, Era peste putință se se prevadă durata și cheltuelile espedițiunei; programa noastră financiară și economică ar fi fost sdruncinată fără o compensare cuviin- cioasă, ministrul creZu că nu poate lua asupră’i o asemenea răspundere. Va veni Zice ministrul, și¹ pentru Italia momen- tul istoric când va putea să facă a valora legitima ei in- fluență pentru protegerea intereselor naționalilor săi. Cred că guvernul a procedat într’un chip corect; el a urmat fără preget, fără esitare și nesiguranță, o programă espusă lă- murit. Mesagiul de disolvare a corpurilor legiui- toare române. Domnilor senatori! Domnilor deputați ! Legis- latura ce se închee astăȘi va lua, cu drept cuvânt, un loc însemnat în istoria țerei și a parlamentului nostru. Gestiunile importante și număroase, cu cari ați avut a vă ocupa și modul cum le-ați deslegat, sunt o nouă dovadă de pătrunderea și spiritul patriotic, ce totdeauna au insuflat pe Români, de câte ori au fost în cestiune mari interese naționale. Aleși in împregiurări grele și cu misiunea’ de a da o soluțiune cestiunei atât de importante a mo- dificărei art. 7 din Constituțiune, ați sciut se împă- cați disposițiunile scrise în tratatul dela Berlin cu interesele noastre cele mai vitale. 0 lucrare de natura acesteia ar constitui, ea singură, un act însemnat în vieața unei legislaturi Opera d-voastră înse nu s'a mărginit aci. Trecând la cestiunile de organisare interioară, legile de interes economic v’au atras în special aten- țiunea, și lor ați consacrat cea mai mare parte a activității d-voastră. Preocupați de dorința de a înlesni desvoltarea și sporirea avuției naționale, ați creat instituțiuni puternice: Banca națională, casa de economii, Cre- ditele Agricole, vi le-ați complectat prin legea în- voelilor agricole și prin legea, care asigură înființa- rea de întreposite în porturile noastre cele mai în- semnate. Ați început opera emancipării economice a țe- rii, rescumperând peste una mie kilometri de linii ferate, votând construcțiunea a o mie alți kilometri de căi ferate din diferite părți ale țârii. Mănținându-ve tot în această ordine de idei, ați făcut legi pentru încuragiarea industriei națio- nale, pentru înființarea și susținerea a mai multe fabrici, pentru instituirea esposițiunilor și concursu- rilor agricole și industriale. în ordinea politică, a fost asemenea dat ace- stei legislaturi a înscrie în istoria țerei unul din cele mai mari acte pentru întărirea noastră națio- nală: i.ți ’oclamat și întemeiat Regalitatea. o-dată ați dat armatei desvoltarea ce- rută pe* Hi a pute respunde misiunei sale, și ați pus finet țele țârei într’o stare normală și prosperă. în adever, ordinea introdusă cu atâta succes în finance de cătră legislatura care v’a precedat, ați continuat-o cu stăruință, votând legi organice, con- vertind o mare parte a datoriei publice, asigurând în mod constant echilibrarea budgetului Statului; ați stabdit desvoltarea treptată a recurselor ficsare și ați permis, prin realisarea de economii,nu numai a nu recurge la înființarea de nuoi impositeₜ ci a ușura chiar de unele esistente. Mulțămită solicitudi- ne! ce ați pus în tot ce se atinge de finance, bugetele statului s’au soldat neîntrerupt cu esedente, pe cari pe lângă alte recurse ordinare și extra-ordinare, le- ați afectat toate organisării și întărirei armatei noa- stre. Ori cât ar remâne de făcut pe această cale, constatăm cu fericire că s’au realisat progrese foarte mari, cari compensează sacrificiile bănesci, ce țeara și a impus. Domnilor Senatori! Domnilor Deputății închi- nând ultima sesiune a acestei legislaturi, nu ne pu- tem opri de a recunoasce cât de însemnate și de repezi sunt progresele ce țeara a făcut de mai bine de un pătrar de secol. Alte țeri au pus un timp îndelungat pentru a obține, adesea prin lupte sângeroase, resultate ce noi am dobândit cu mai puțină greutate. Acestei împregiurări fericite datorim că țeara s’a putut transforma fără sguduiri violente, asigurând progresele viitoare sub scutul pactului nostru fundamental. Domnilor Senatori! Domnilor Deputați! încun- giurat în tot timpul acesta de iubirea și de devota- mentul D-voastră. Eu me simț fericit, în momentul de a ne despărți, se ve esprim mulțămirile mele cele mai vioi, și se vă rog ca întorcându-vă în mij- locul concetățenilor D-voastră, se duceți între dânșii sentimentul adâncei mele iubiri pentru scumpa noa- stră România, căreia aparțin toate cugetările Mele și a încrederei depline ce am în viitorul ei. Conform art. 129 din Constituțiune, Adunările legiuitoare sunt disolvate. Varietăți. * (Mulțămităpublică). Corpul invățătoresc dela școala capitală română greco-orient din Reși- nari prin aceasta vine a-și esprimă profunda sa mulțămită: a) Prea onorat. Domn autor al opului „Studie asupra Constuțiunei Românilor sau esplicarea pactu- tului n. fundamental din 1 Iulie 1866“ G. G. Mei- tani din Bucuresci (România), care a avut bună- voință a trimite Voi. V, VI și VII pentru biblioteca scoalei, prin Prea onoratul „Comitet al Asociațiunei transilvane pentru literatura română și cultura po- porului român", căruia în special i esprimăm singur mulțămită, pentru că la toate ocasiunile a avut buna- atențiune de a ne îmmulți biblioteca prin trimiteri de deosebite opuri; b) Prea onoratului d. Redactor Jacob N e g r u z z i, carele încă din an. 1876 ne trimite prețiuita foaie „Convorbiri Literare" — și regulat și în anul cu- rent; și c) Prea on. Domn Dr. D. P. Ba reiau prof. la „Seminariul pedagogic-teologic Andreian" și Se- cretariu al Asociațiunei tranne, care a donat pe „Robinson Crusoe“ de D. S. Panfiliu. Tuturor acestor Domni pentru faptele generoase le esprimăm publice cea mai profundă mulțămită, — rogându i ca și pe viitoriu se spriginească mă- reața idee de a ajutora și înmulți biblioteca scoalei capitale de aici. Din ședința corpului învețătoresc dela școala capitală română greco-orient. din Reșinari, ținută la 10 Martie, 1883 st. n. C. Hâmbășan., N. M. Todoran., direct, și preș, confer. înv. și not. confer. * (Zăpadă) în ținutul de cătră răsărit a mun- ților apuseni căZu în filele trecute o zăpadă mare, care de mult nu s’a pomenit. Eată dar că s’au realisat temerea ce o nutrea economul încă de de- mult, când-’l auZiai Zicând: aceasta va se ne musce; căci „earna nu o mănâncă lupul", când vedea tim- pul cel molatic. Și întru adever sărmanul econom este amenințat, văȘându-și de o parte nutrețul ce ’și câștigase în vară, pentru susținerea vitelor sale, aproape consumat; ce va face încă de aici înainte ear de altă parte, căci pe când speram la un timp mai favorabil, pentru ca economul să ’și poată pune în ordine lucrurile economice, și se înceapă la lu- crul câmpului, pre atunci eată ne vedem surprins de un ce, a cărui timp ar fi fost prin Decembre. Aceasta ne amenință cu atât mai tare pentru că economul ne ajutorându 1 timpul, ca se poată în- cepe la arătură se va întârZia — fiind anevoioase pe locuri deluroase și petroase — și aceasta de si- gur îi va aduce daună, carea va fi spre nemulțămi- rea tuturor de prin aceste părți, cu deosebire din www.digibuc.ro i 116 TELEGRAFUL ROMAN. causă Că, clima acestui ținut fiind rece este de na- tură de a nu produce alte semințe, decât, esclusiv numai greu de primăvară; ear de cucuruz sau grâu de toamnă nice vorbă. — Sermana poporațiune de munte, cât este ea de espusă influințelor stricăcioase ale naturei — vân- turi orcanice, zăpadă — și acestea cu atâta o apasă mai tare, fiind că pre aici clădirile economice ale bietului econom nu-i sunt acasă în curte și ici are o șură, colea o poeată, unde-și ține vitele, înde- părtare de casă de câte 1—2 oare. E trist a vede pe bietul econom cum înoată prin troienele de omeți adunați de vânt, în mă- rime adese asemenea arborilor jigantici, făcen- du-și cu lopata loc, ca se străbată cu vitele la un isvor din apropiere, spre a le adăpa. — Mai departe, prin aceasta li s’au făcut imposi- bilă locuitorilor cercetarea vre unui târg din apro- piere, care cu toate acestea sunt foarte departe, spre a’și vinde vacă, oae etc, ca se plătească con- tribuțiunea, se ’și procure bucate pentru susținerea familiei sale, și alte greutăți ^ilnice, ce li se impun pe ^i ce merge, tot mai mult. Cristesci în 4 Martie 1883. loan Morușca cler abs. și înveț. * (Noul ministru de culte al Bulga- riei.) Credem a face plăcere concetățenilor noștri, B de rit catolic și grec. [205] 27-30 | în Budapesta, strada Vațului, Vdczi uteza Nr, 17. j Felonsau Odăjdii, o Albe, Stihare, Dal- 1 matice, Baldachin, । prapori. Toate fe- | liurile de steaguri, | și pentru societăți I industriale (și pen t tru pompieri) co- vor pe altariu, po- ■ tiruri, pietohlebni- 9 ca, cădelnițe, păci- । fical, candele de | altar, policandre pentru biserici, ri- ) pide, chivot, cărți ) de Evangelie etc- f se efectuesc promt. — Obiectele, cari nu vor conveni, se vor schimba cu altele Obiecte de pertractare sânt: 1. Darea de seamă despre afacerile anului 1882. 2. Raportul comitetului de supravegbiare. 3. • întregirea consiliului administrativ. 4. Alegerea comitetului de supraveghiare. 5. Propuneri incurse. 6. Sorțiri de obligațiuni ale fondului de întemeiare. Sibiiu în 9 Martie 1883. •OOOOQOaOOOOOOOOOOQOCXMCOCOOOOOOQOO Consiliul administrativ. Numai odată se ofere o ocasiune așa de favorabilă de a proeura un oro- logiu escelent cu jumetate prețul. grandioasă. Raporturile politice, care s’au ivit în întreg continentul Europei, n’au lăsat; neatinsă și Elveția. Consecența a fost emigrarea lucrătorilor în masse, care a periclitat esistența fabricilor. Și fabrica representată de noi, care e cea dintâiu și cea mai însemnată fabrică de oroloage, a închis de o cam dată fabrica sa, încred ințându-ne pe noi cu venȘarea fabricatelor sale. Aceste așa numitele oroloage- de-buznnarin-Washington sânt cele mai bune de pe lume, sânt foarte elegant gravurate și în- frumsețate și lucrate după sistemă americană. Toate oroloagele sânt repassate (esaminate) pe secundă și garantăm pentru fie-care 5 ani Ca dovadă a garanției sigure și a solidității celei mai severe, ne obligăm prin aceasta in public, că suntem gata a reprimi și schimba fie-care orologiu, ce nu convine. 1000 remontoire de buzunariu fără cheie de întors la toartă, cu mantelă de cristal, regulate cu acurateța estra - ordinară pe secundă; afară de aceasta aurite prin electro - galvanism nou, dim- preună cu lanț și medalion etc., prețul de mai nainte fl. 25 acum numai fl. 10.20 de unul. 1000 ancore esemplare de lues din argint, pe 15 rubinuri cu cadranuri în email, arătător de secunde, sticlă lată de cristal, mai nainte cu fl. 21, acum numai fl. 12.25 de unul, toate repassate pe secundă, 1000 oroloage - cilindre înfrumsețate în capsulă de nickel argint, cu sticlă lată de cristal pe 8 rubinuri foarte fin repassate, dimpreună cu lanț medalion și cutie de catifea, mai nainte fl. 15; acum numai fl. 5.60 unul. 1000 oroloage ancore de argint veritabil de 13 loți, probat de oficiul monetariu c. r. pe 18 rubinuri, afară de aceasta aurite prin electricitate, foarte fin regulate. Oroloagele au costat mai nainte fl. 27 acum numai fl. 14.40 unul. Comandând cine-va oroloage pendule are Adresa 1000 oroloage remontoire-Washington de bu- zunariu: din argint greu și veritabil de 13 loți probat la oficiul a. r. de punciare, ne lingă ga- ranție severă repassate pe secundă, cu m>chanism de nickcl așa încât oroloagele aceste n’au nici când lipsă de reparatură. Oroloagele aceste au costat mai nainte fl. 40 și astăzi se capătă cu prețul fabulos de eftin numai eu fl. 20. Afară de aceasta lângă fie-care Orolagiu se dă gratuit un lanț, medalion Jși cutie de ca- tifea. 1000 oroloage pentru doamne de aur veritabil cu 10 rubinuri, mai nainte cu fl. 40, acum cu fl. 20. 1000 oroloage remontoire de aur veritabil pen- tru domni sau doamne, mai nainte cu fl. 100 acum fl. 40. 650 oroloage de părete cu încuadratnră de ema- ilul cel mai fin și cu mehanism de sunat, mai nainte cu florini 6 acum cu fl. 3.75 unul re- passat. 650 oroloage deșteptătoare cu aparat de larmă, foarte fin regulate, aplicabile și ca oroloage pe masa de scris, mai nainte fl. 12 acum numai fl. 4.30. 650 pendule cu lucru foarte fin de sculptură în căsulii înalte gotice de lemn, de întors în fie- care a opta Și, regulate fin pe secundă, foarte frumoase și imposante; de oare-ce un astfeliu de orologiu și în 20 de ani mai are preț îndoit- se nu lipsească astfeliu de orologiu din nici o familie, mai cu samă pentru că astfeliu de piesă de cabinet este decor în fie-care locuință. Oro- loagele aceste costau mai nainte fl. 35, acum numai fabulosul preț escepțional de eftin de fi. 15.75 unul. să adauge și o arvună. Desfacere de oroloage a [389] 1-2 Fabricei de oroloage Fromm. Viena Men&irasse Nr. 9, Parterre. Redactor răspunzător NÎOOlau Cristea. Editura și tipariui tipografiei archidiecesane. ¹ www.digibuc.ro