Nr. 23. Sibiiu, Sâmbătă 26 Februarie (10 Martie) 1883. Anul XXXI TELEGRAFUL ROMAN Apare Marția, Joia și Sâmbăta. ABO NAMENTUL Pentrn Slblln pe sn 7 fl., 6 luni 8 fl. 50 cr., 8 luni 1 fl. 75 or. Pentru monarchle pe an 8 fl., 6 luni 4 fl, 3 Inni 2 fl Pentrn străinătate pe an 12 fl., 6 Inni 6 fl., 3 Inni 3fl. Pentrn abonamente și inserțiuni a se adresa la Admlnistrațiunea tipografiei archidlecesane Sibiiu, strada Măcelarilor 47 Corespondențele sânt a se adresa la; Redacțlunea „Telegrafului Român", strada Măcelarilor Nr. 43. Epistole nefrancate se refnsă. — Articulii nepnblicsți nn se Înapoiază. INSERȚIUNILE Pentru odată 7 or., — de două ori 12 or., — de trei ori 15 or. rftndul on litere țarmond — ți timbru de 30 cr. pentru fie-care publicare. Nr. consist. 144 plen. 1883. Cerculariu cătră on. membri, clericali și mirenesci, ai sinodului ordinariu și estraordinariu — elec- toral al protopresbiteratului grece - oriental Sibiiu. După ce din partea Ven. Consistoriu archidie- cesan s’au făcut în sensul legilor bisericesci dispo- sițiunile de lipsă pentru întregirea definitivă a postului de Protopresbiter al tractului Sibiiului, și onorifica missiune, de a convoca și conduce sinodul proto- presbiteral îmmulțit pentru alegerea de Protopres- biter prin ven. hoțărîre consistorială dto 22 lanu- ariu a. c. Nr. 104 plen, s’a încredințat mie: am onoare a convoca prin aceasta, în sensul „Instrucți- une! pentru procedura la alegerea de Protopresbiter“ pre on. membrii ai sinodului protopresbiteral al tractului Sibiiului, ordinari și îmmulțit: preoți și mireni, la Sinodul electoral, ce se va fine Marți 15/27 Martie la 11 oare a. m. în sala cea mare a seminariului nostru archi- diecesan Andreian din Sibiiu pentru ale- gerea de Protopresbiter al tractului Si- biiului, ear’ pre on., membrii ai Comitetului protopresbiteral, preoți și mireni, la ședința preconsultătoare prescrisă în lege pe Luni 14/26 Martie a. c. la 4 oare d. a. tot în sala semina- rială premențîunată. Actul acesta momental, conform prescriselor legei și conform datorinței noastre creștinesci, se va începe cu cultul dumne^eesc, ce se va celebra in Țiua alegerei la 9 oare dimineața în biserica parochială din cetate în Si- biiu, după a cărui terminare va urma immediat întrunirea sinodului electoral. Sibiiu 22 Februarie 1883. Zacharia Boiu jun. m. p., comisariu consistorial. într’unirea alegătorilor în Sibiiu. Cu toate că timpul a fost pentru esterni foarte nefavorabil, concursul alegătorilor la într’unirea sau conferență de eri anunciată în Nr. de Marți al foaiei noastre*), concursul a fost așa de mare, încât sala *) în care s’a fost străcurat eroarea de 27 în loc de „25 Februarie¹¹ și „(9 Martie)" a rămas cu totul netipărită. F OIȚA. Cristian Waldo sau CAÎLE NOROCULUI. Roman de George Sand. (Tradus de E. B.) (Urmare 21). Drăgălașa contesă Margareta îl încânta tocmai prin firea ei sinceră sub toate împregiurările. Ne- greșit, domnișoara Potin o crescuse foarte bine con- servându-o naturală și spontană. Ea se făcu lui Cri- stiano de tot plăcută refuzând a be vin. Cristiano avea prejudiții. Pănă ce lumea povestea și rîdea împregiurul lui Stangstadius, a cărui masă nemișcată și pururea încărcată, devenise centrul și țînta glumelor maliți- oase, care înse nu-1 atingeau nici decât, Margareta putu spune lui Cristiano, cu ton de confidență, care nu-i displăcea, precum ușor este de crezut, că mă- tușă-sa s’a schimbat cu totul față cu ea, și că în loc de a o ocări, ea i-a vorbit cu blândeță. — Trebue că baronul, continuă ea, nu i-a spus cum l’am vătămat, sau, sciind aceasta, ea și a schim- bat planul pentru scopurile sale: destul că eu răs pir, de oare ce baronul nu se mai prinde de mine, și, de m’ar ocărî mătușa mea mâne sau de m’ar tri- mite se me pocăiesc în singurătatea dela Daily, eu dela „împăratul romanilor" trebuia se fie de patru ori mai mare, ca să încapă pe toți. A fost o într’unire din cele mai imposante din toate într’unirile parțiale. Se țlicem minimul și nu putem ^ice mai puțin de 2000. Er&u alegătorii în sală om de om, în galerii asemenea: în sală și încăperile de lângă sala cea mare plin, galeriile din afară și pănă jos în curte și în stradă o mul- țime înădușitoare. Dacă era timpul mai favorabil nici o sală din Sibiiu nu ar fi fost în stare se în- capă pe toți câți ar fi venit la într’unire. Dl. G. Ba rit iu face propunerea de constituire și adunarea ’l proclamă de president, ear pe dd. D. Corn șa și Dr. Olari u de notari. Presidentul ca se fie ve^ut și au^it a trebuit se se suie pe o masă, de unde după un discurs de introducere declară întrunirea deschisă. N. C riște a cerând cuventql, Re urcă ase- menea pe masă, de unde face o scurtă espunere istorică a situațiunei politice a românilor din Un- garia și Transilvania, și închee cu următoarea pro- punere de „Resoluțiune: „Considerând, că în țările coroanei unguresci, mai ales în Transilvania, între națiunile diverse, parte în urma drepturilor avute, parte prin privilegii câștigate, au esistat dela început raporturi de drept, pe picior de o egalitate conformă timpurilor, avend fie care națiune, prin urmare și Românii universi- tatea sa ca organ politic; „Considerând, că raportul acesta de drept în princip nu s’a schimbat, ear’ ce s’a schimbat a fost numai abus de putere; „Considerând că poporul român la 1848 a re- clamat acel raport de drept pe basele unei perfecte îndreptățiri egale; „Considerând, că însuși guvernul absolutistic din- tre 1850 și 1860 cu tendențe germanisătoare, a respectat simțământul egalităței, îngrigind ca scoa- lele naționalităților se fie în stare bună și unde se vedea necesitatea intreveniau organele de atunci energic spre scopul acesta, terindu ae de amestecul în autonomia bisericească chiar și a bisericilor cu autonomie neînarticulată în legi; „Considerând, că în era așa numită Schmer- lingiană raportul național din Transilvania a fost restituit, și pe basa acestei restituiri, prin am se-mi petrec în astă noapte și să uit toată mâh- nirea. Dar, eu voiesc se joc și se sar, căci închipu- eșteți, domnule Goefle, acesta este balul cel dintâiu în viața mea și că n’am jucat pănă astățli, decât în odaia mea cu buna Potin. Eu mor de dor să mă încerc în public, dară tot o dată mă tem că voiu fi stângace și me voiu încurca în figurile contra- danțului frances. Ar trebui să găsesc pe cineva obli- gent destul se-mi ajute și să mă conducă. — Aceasta n’ar fi anevoie de găsit, răspunse Cristiano, și dacă te încreții în mine, eu îți răspund că vei juca, ca și când ai fi fost la o sută de baluri. — Bine, eu primesc cu mulțămire. Să așteptăm pănă la mețlul nopții. Se organizăm apoi cu domnii și cu domnișoarele care sunt aici, un mic bal par- ticular, într’un capăt al galeriei, și poate că mătușa mea, care joacă în salonul cel mare cu personagele cele mai ilustre din țeară nu va observa repedea vindecare a scrintiturei mele. Cristiano continuă a conversa una alta cu ama- bila copilă, și, ceva încălzit de Champagne, veselia i se prefăcu fără voie în sentimentalitate, precând un nume, rostit cu glas sonor tocmai lângă el, îl făcu să tresară și se se întoarcă repede. — Cristiano Waldo ? țlise un ofițer tînăr cu față sinceră și veselă ; cine l’a vățlut ? Unde este el. — Da, în adevăr, esclamâ Cristiano, sculân- du-se, unde e Cristiano Waldo și cine l’a vățlut? — Nimenea, replică cineva dela altă masă. legi sancționate, românii au fost rehabilitați în po- sițiunea de națiune recunoscută cu biserici autonome, în sensul egalei îndreptățiri a tuturor cetățenilor; „Considerând, că la început, chiar și în era du- alist i că, s’au avut în vedere raportul egalităței, cu toate că națiunile se reduc la naționalități; „Considerând că aceeași legislațiune, pentru asi- gurarea naționalității române, a creat legi, care se scutească autonomia bisericească; „Considerând însă, că de un timp încoace guver- nul pune dinaintea legislațiunei projecte feliurite de legi, prin care atacă și vatămă raporturile ab antiquo dintre popoarele Ungariei și Transilvaniei, eludând cu totul garanțiile asecurate prin articuli de lege, cum sunt articulii IX și XLIV din 1868 și tinzând la maghiarisarea tuturor nemaghiarilor din stat; „Considerând, că de natura aceasta este și projec- tul de lege privitor la scoalele medie, care se des- bate acum în casa deputaților Ungariei, și prin care se face ilusorie instrucțiunea secundară națio- nală pentru naționalitățile nemaghiare, prin urmare și pentru Români, „Alegătorii Români din ținutul Sibiiului declară: „Vexând, că projectul din cestiune, care ar trebui, dnpă firea lucrului, se aibă în vedere numai cultura, este infiltrat de șovinismul maghiarisărbi, căci trep- tat voiesce se facă din nemaghiarii din Ungaria și Transilvania, prin urmare și din Români, material de asimilațiune; „Vexând, mai departe că prin asemenea proiect se declară tocmai din partea organelor chemate a susține pacea, liniscea și ordinea în stat, resboiu esistență naționalităților nemaghiare din Ungaria și Transilvania, care resboiu, într’un stat poliglot ca al nostru, nu poate ave altă consecență decât sigura ruinare a tuturor popoarelor; protestează sus și tare în contra proiectului de lege privitor la scoalele medie, ca în contra unui atentat al baselor, pe care s’au constituit raportul popoarelor din Un- garia și Transilvania, ca în contra isvorului de ne- fericire pentru toți locuitorii, de pe teritoriul coroa- nei unguresci, și în fine ca în contra unui act ne- patriotic. “ Primindu-se propunerea între aclamațiuni cu unanimitate, Presidentul declară într’unirea de închisă și alegătorii părăsesc în ordine esemplară sala. Atâta partea pragmatică a afacere;, asupra că- rei de astădată, din lipsă de spațiu, ne vedem siliți — Cine a ve^ut vr’o dată fața lui Cristiano Waldo și cine o va vede vr’o dată? — Dta nu lai vățlut, domnule Goefle? <^ise Mar- gareta cătră Cristiano; nu-1 cunosci? — Nu! Cine este Cristiano Waldo acesta, și cum de este imposibil ai vedea fața ? — Dar ai au^it vorbind de el, numele său te’a surprins — Da, eu am auțlit de el în Stockholm; înse nu l’am prea băgat în samă, nu-mi aduc aminte.......... — Ei bine, maiorule, țlise un locotenent tinăr, de oare ce Dta cunosci pe acest Waldo, esplică-ne cine este el, și ce face. Eu nu sciu încă nimica. — Maiorul Larrson are să isbutească, țlise Mar- gareta. Eu atâtea am auțlit spunând despre Cristiano Waldo, încât promit înainte a nu crede nici un cu- vânt din toate câte o să auțlim. — Cu toate acestea, eu sunt gata a jura pe onoare că n’am să spun nimic ce nu sciu de bună samă. Cristiano Waldo este un comic italian, care umblă din oraș în oraș, înveselind populațiile cu spiritul său amabil și cu veselia sa inalterabilă: spectacolul său consistă ... — Aceasta o seim, țlise Margareta, și noi mai seim că el dă representațiile sale odată în saloane, de altă dată în cârcitne, astăzi într’un castel, mâne într’o colibă, luând dela cei avuți foarte mult și jucând adeseori pentru popor gratis. — Original, ciudat, țlise Cristiano, un fel de saltimbanc. www.digibuc.ro 90 a nu ne estinde mai departe, dar asupra cărei vom reveni cu altă ocasiune. Revista politică. Sibiiu, în 26 Februarie. Telegramele foilor nemțesci de aici și raportu- rile dela foile din Budapesta, ne spun că desbaterea în casa deputaților Ungariei este foarte agitată. După ce dl ministru Trefort a pus sasilor în perspectivă pericolul, ce îi așteaptă din partea românilor, vine dl. min. preș. Tisza și se plânge asupra sasilor că strică pe românii din ținuturile, unde locuiesc îm- preună. Care se fie morala contradicțiunei acesteia ? „P. N“. într'un articol de fond cumpănesce atitudinea metropolitului sârbesc Angyelics, care într’un memorand a aflat, că statutul elaborat de congresul sârbesc este anticanonic și se nisuesce a restitui toată puterea bisericească în mânile ierar- chiei, de altă parte cumpănesce primirea unei depu- tațiuni de membrii ai casei deputaților de cătră min. preș. Tisza, cari întețesc convocarea congresului în- trerupt înainte de alegerea metropolitului, și e de părere că guvernul să spriginească pe Angyelici. Conferența din Londra s’a amânat pe Sâmbătă. în Berlin s’a făcut schimbare în ministeriul de răsboiu. PrQjectul pentru scoalele medii în parla- mentul Ungariei.. (Urmare.) Ministrul de culte austriac a convocat în anul trecut o enquettă, în care bărbați de specialitate s’au esprimat în patru direcțiuni. La scoalele medii din Germania poți distinge șese categorii: gimnasiu, progimnasiu, gimnasiu real, progimnasiu real, scoală reală supremă și scoală poporală civilă, și aceste âistincțiuni se manifestează în institute esistente; și ca se nu Șic mai mult, mă provoc la scoalele Belgiului și ale Franciei, în cari încă esistă dualismul, — direcția umanistică și cea reală, tocmai după cum o distinge și comisia. Școala medie unitară față cu referințele actuale și după cum o consideră autorii opiniei separate, ar fi salt în întunecime, și la tot cașul un esperiment a cărui resultate n’am avut ocasiune se le vedem. Un capitul al projectului vorbesce despre scoa- lele medie cu limba de propunere nemaghiară, și în privința aceasta se duce pănă la basa legei de- spre îndreptățirea naționalităților. Projectul per- mite înființarea și susținerea scoalelor medii cu limba de propunere nemaghiară. Această disposiție dă mari favoruri și garanții naționalităților din pa- trie, și față cu această concesie stă condiția, ca și limbei oficiale a statului se se dea atenție. în privința aceasta se dispune în §. 7., că în institutele cu limba de propunere nemaghiară, se se propună limba maghiară ca studiu obligat. La aceste institute în classa VII și VIII limba maghiară să se propună unguresce și esamenul de maturitate încă se se depună în limba ungurească. Toate cele- lalte ramuri ale învățământului, toate obiectele de învățământ să se propună în limba institutului res- pectiv. Singur numai aici se face escepție și se dă oare care favor limbei oficiale a statului. Și eu cred, că dacă respectivii vor judeca după drept, TELEGRAFUL ROMAN. consciincioâ și nepreocupat, nu vor afla esagerată această pretensiune, din contră o vor afla foarte justă. Acesta e minimul, ce poate pretinde sta- tul în privința limbei oficiale dela institutele cu limba de propunere ffemaghiară, pre când statul în- crede liberei lor voie statonrea limbei de propunere. Mai ved oamenii mare gravamen și în ceea ce dis- pune projectul cu privire la esamenul de maturi- tate. Me provoc la §§. legei despre cualificarea oficialilor publici, cari indigitează la esamenele de maturitate, ca la unele, ce dau cualificare spre a pute dobândi și purta unele posturi. Dacă ar lipsi ori ce razim, și acesta singur îndreptățesce pe stat de a se ingera la esamenele de maturitate. Dacă nici unui stat în lume nu i-ar fi venit în minte să și reserve dreptul de controla la esame- nele de maturitate, pentru noi chiar și atunci ar fi aceasta neapărat de lipsă în referințele noastre spe- ciale : și aceasta o vom face în forma cutare sau cutare, la tot cașul înse așa, ca se aibă efect, Fi- ind-că universitatea este institut de stat, e lucru rațional, că limba cualificărei profesorilor nu poate se fie decât cea maghiară. Dacă în project avem garanție pentru ridicarea nivelului învățământului în scoalele medie, aceasta este cea mai supremă, că adecă diplomă și cualificație profesorală numai la universitățile scientifice maghiare se poate că- păta. Inse On. casă, aceasta ni se dificultează din punct de vedere al naționalității, ni-o dificultează, căci privesc în ea forță, maghiarisare. Mai aduc contra acesteia și greutăți practice, însă în privința aceasta projectul a proveȘut îngrigiri în două di- recțiuni, mai ântâiu pune un ciclu de 10, și sub durata acestuia cândidații la profesură pot face esamenul de cualificațiune la universitate și în altă limbă afară de cea maghiară; aceasta este concesie care în felul ei numai are păreche. în a doua di- recție se ajută prin aceea, că în institutele cu limba de propunere nemaghiară, limba maghiară se pune între obiectele obligate, și astfel dacă acest project — ceea ce se dea Dumnezeu — va deveni lege — și legea va ave o viață de 10 ani, depunerea esamenului de cualificațiune în limba maghiară nu va mai întimpina greutăți. Și cum că capitulul despre cualificarea profeso- rilor a făcut oare care progrese, o recunoasce și opinia separată. Și acest project face posibil și aceea, ce se aduce fără nici o basă ca gravamen, face posibilă cerce- tarea universităților din străinătate. Cătră cei ce sunt deciși a ataca acest project din punct de vedere al autonomiei încă am câteva cuvinte, facă bine și me asculte. (Se auȘim) Nime, și mai ales din punctul de vedere al liberalismului, nu vrea se facă crimă contra autonomiei. (întreru- peri din stânga estremă ; projectul) aceasta nime nu o intenționează; căci ar fi pecat. (Aprobări din dreapta). Voim înse se dăm puterei statului dreptul de a pute trăi cel puțin minimal, și voim se ’l dăm în acea mesură, ca aceasta se nu fie spre paguba libertății publice; voim se ’l dăm în aceea măsură, ca statul, care dela natura sa este supremul factor de cultură săși poată împlini chemarea sa măreață, ethică, culturală. (Aprobări din dreapta în stânga estremă: Sărmanul stat!) Binevoiți și nu lăsați sta- tul maghiar fără arme în lupta culturală; binevoiți ai da mijloacele, ca el pe terenul cel mai îndrep- tățit, pe terenul culțurei se poată asigura suprema- ția națiunei, și se poată păzi interesele sale. (Aprobare din dreapta.) Cărui stat dorim a i da noi acest pu- țintel drept de controlă ? Doară vre unui stat străin urgisit necunoscut? republicei lui Cato, sau căruia? Statului maghiar. (Aprobări din dreapta.) A înmulți pe acest teren puterea statului însemnează a întări puterea națiunei (Adevăr! așa este! din dreapta.) Din punct de vedere național se acusă națiunea maghiară și legislativa, că vrem se maghiarisăm na- ționalitățile cu forța. Aceasta este chimeră, fantasmă, idiotism. în desvoltafa stare actuală a spiritului na- țional, s’ar putea încerca și aceasta, când ar dis- pune Ungaria de 20—25 de milioane esclusiv pen- tru scopuri culturale, ceea ce este cu neputință; și atunci însă numai așa s’ar pute încerca, dacă sta- tului maghiar i-ar plesni prin minte se confisce toate institutele; înse și aceasta este cu neputință, căci în cașul acela toate confesiunile ar face front; pănă când în# spiritul național este atât de puter- nic și Ungaria nu poate spenda acea sumă spre scopuri culturale, nimenea serios nu va fi îngrigit de soartea naționalităților în Ungaria, și cine o va provoca, nu va lucra cu consciință. (Adevăr așa este.) Națiunea maghiară a împărțit multe foi albe, a adus legea despre îndreptățirea naționalităților, a împărțit drepturi în dreapta și stânga, amicului și vrășmașului cu abundanța proprie cavalerească un gurească, s’a îngrigit tot pentru alții, o silește timpul se se cugete și la sine; (Aprobare viuă din dreapta.) Din cea mai aduncă convingere și cât se poate de călduros recomand projectul de lege On. case spre primire. (Aprobare vluă din dreapta). Trefort Agoston, ministru de culte și instruc- țiune : înainte de a începe pertractarea projectului pus la ordinea Șilei, se:mi permită On. casă se fac unele observări privitoare la project și la procesul seu de desvoltare, și se produc unele fapte spre orientarea acelor domni deputați, cari n’au fost aici în periodul trecut. (Se auȘim!) Me voi sili se fiu objectiv în această afacere, și se-o tractez sine ira et studio, căci nu vreau se o consider din punct de vedere confesional ori din altul asemenea parti,- culariu, fiind ea interesul culțurei maghiare și a statului maghiar, care tuturora ne sunt interesele noastre comune. în 17 Aprile, 1870 a înaintat Br. Eotvbs patru projecte de lege, despre afacerile instrucțiune!, din- tre cari unul se ocupa cu scoalele medii, căci pe vremea aceea trăiam deși nu în săptămânile, dar în anii de miere ai parlamentarismului nostru, când credeam că toate referințele statului pot fi și trebue se fie codificate. Projectul pentru scoalele medii l’a înaintat Br. Eotvbs dietei mai ales pentru aceea, căci cu- noscând el multele lipse ale acestor scoale, și pu- ținul resultat al învățământului, a voit se vindece lipsele, căci nu numai parlamentul, dar chiar țeara întreagă o pretindea dela el. aceasta și, și articlul XXVI. §. 5. din 1791 indigitează apriat că în pri- vința aceasta trebue făcută lege, când statoresce și enunciă principiul controlei supreme, că adecă res litteraria — înțelegând sub aceasta scoalele — tre- bue coordinată, adecă regulată prin lege. Dacă privim legile din 1791, trebue se recu- noascem, că autorii lor au fost oameni înțelepți, au stat la nivelul culțurei secolului lor, n’au fost înse băr* — Saltimbanc sau nu, destul că el este un om estraordinar, replică maiorul, și ce e mai mult, el este un bărbat cu inimă! Eu l’am văȘut în Stokholm, în luna trecută, apărându-se voinicesce contra trei matrozi beți și fu- rioși; unul din ei maltratase urît un biet ucenic de corabie și Cristiano Waldo, indignat, le-a smuls vic- tima din mâni. Altădată a acest Cristiano Waldo s’a aruncat în mijlocul focului, spre ascăpa o bă- trână muere și în toate filele cinstise câștigul său acelora ce îi escitară mila. în sfârșit poporul din su- burbii atâta l-a iubit încât el fu silit a pleca pe furiș, precum se Șice, ca se nu fie purtat în triumf. — Și ca se nu fie silit, țlise Margareta, a’și depune masca; căci magistratura începu a se neli- nisci de un necunoscut așa popular, și a se întreba dacă nu este el doară un agent rusesc, care ar pu- tea, fiindu-i timpul și locul favorabil, face vre o re- voluție. — Creții Dta, țlise Cristiano, că ciudatul acesta de om este spion rusesc? — O, eu nu o cred respunse, Margareta. Eu nu sunt de acelea care cred că bunătatea și carita- tea servesc a ascunde intenții rele. — Dară masca aceea? țlise una din fetele ti- nere, care ascultase cu aviditate, cuvintele oficeru- lui: pentru ce e masca aceea neagră, ce o poartă totdeauna, când întră și când iasă din teatrul seu ? Este doară pentru a repi. seata arlechinul italian ? — Ba nu, el nu apare nici când în persoană la spectacolele, care le dă publicului. Motivele sale nu le scie nimenea. — El își ascunde poate vre o lepră? observă Cristiano. — Alții pretind că el n’are nas, țlise unul din- tre tineri. — Și alții mai Șic, observă o a treia persoană, că el este băiatul cel mai frumos din lume și că s’a arătat gazdelor sale din suburbiu și unor per- soane, cu care s’a împrietenit. — Se pare chiar, replică maiorul, că el nu se maschează de loc în ceea ce ai pute numi interio- rul seu: opiniile de pe fața sa sunt foarte diver- gente. O luntrașă tineră, care s’a bolnăvit de cu- riositate, a obținut favorul demascărei, a leșinat înse de spaimă vexând un cap de moarte. — în adever, acest Waldo ar fi diavolul în persoană, Șise Margareta, fiind că el se arată cum voesce, băiat frumos sau monstru înspăimântător. Așa-i domnișoarelor, că D-voastră nu doriți a-1 vede ? — Ei bine, și Dta Margareto? — Noi .se mărturisim franc, că ardem cu toatele de dor se-l vedem ceea ce nu ne împedecă a ne fi tare frică? — Și are el să vină aici? întrebă una din domnișoare. — Ba se țlice chiar, că el este aici, răspunse maiorul. — Cum, în adever? esclamâ Margareta. A so- sit? avem să-l vedem? Este el aici? doară la bal? — 0! încât pentru aceasta, Șise Cristiano, ar fi anevoe. — Pentru-ce anevoe? — Pentru că un saltimbanc n’ar cuteza a se presenta ca invitat în societatea cea bună. — A da! se pare că șiretul acela îndrăsnesce la toate, replică maiorul. Masca, spectacolul și nu- mele său nu se departă una de alta ; înse lumea pretinde și este foarte probabil, că sub alt nume și fără mască, el .umblă pretutindenea în Stockholm și, că, pe promenadele și în cârcimele cele mai fre- cuentate, nu ești nici odată sigur, când vorbesci de el, a nu l ave lângă tine sau chiar a i te adresa cu vorba. — Ei bine, replică Cristiano, apoi cine scie, în adever? El este doară în odaia aceasta! — 0! asta nu! respunse Margareta, după ce se uitase prin odaie, toate persoanele care sunt aici le cunoascem. — Dar pe mine nu me cunoasce niminea? Eu sunt doară Cristiano Waldo? — Ei bine, unde-ți este capul cel de moart ? țlise ridând una din tinerele fete. Fără mască și fără cap de moarte nu ești decât un Waldo apocrif! Ei ce voiam se ve întreb domnilor, cine ne va șpune, cum s’a aflat sQsirea sa? (Va. urma.) www.digibuc.ro TELEGRAFUL ROMAN. bați de stat, cftci ei în legi au depus numai prin- cipiele, încreZend formularea acelora generației vii- toare, în sinul căreia pentru interpretarea drepturilor reciproce s’au întâmplat frecări continue. Dacă Br. Ebtvos era om mai puțin scrupulos în folosirea dreptului de supraveghiere, s’ar fi putut poate clarifica definițiunea dreptului de supraveghere prin o conclusiune, interpelare sau prin pertracta- rea câtorva petițiuni. Thâly Kălmân: Aceasta JIU e lucru atât de bă- gatei ! (O voce din stânga estremă: foarte reu ar fi fost!) Trefort Agoston, ministru de culte și instruc- țiune : Br. Ebtvos însb a voit se reguleze afacerea prin lege, și a presentat un project, și venind lu- crul în chipul acesta la ordinea țlilei, trebue se-1 clarificăm cu ori ce preț, căci ori ce amânare va mări măsura pretensiunilor și va deveni în defavo- rul celor interesați. (Așa este, — din dreapta). Projectul lui Eotvbs s’a transpus comisiei pentru instrucțiune, am convenit însă cu toții într’aceea — membrul comisiei era atunci domnul ministru pre- sident și eu — că în sesiunea aceea projectul cu greu va deveni lege și astfel desbaterea lui s’a amânat pe toamna următoare. în țoamnă fuserăm convo- cați de mai multe ori spre acest scop, înse bolnă- virea br. Eotvbs, terminată cu trista catastrofă, ne a împedecat de a o pute îndeplini. Pot asigura pe On. casă că nici o veleitate confessională n’a ju- cat rolă la această amânare, căci atunci nimârui nu i-a trecut prin minte se zădărnicească desbaterea din preîngrigiri confesionale. După moartea lui Eotvos lucrul a pansat, înse devenind eu în Septemvre, 1870 ministru m’am ve^ Zut silit ca și br. Ebtvos, căci se accentua din toate părțile reforma scoalelor medii și necesitatea pre- sentărei unui project de lege în privința aceasta. în urma acesteia am ținut mai multe enquette și con ferințe cu bărbați de specialitate a căror, fet a fost projectul de lege presentat de mine în 28 luniu, 1873. Acest project s’a desbătut în detaiu și cu fun- dament în comisia pentru instrucție și raportul ei s’a pus în 9 Februarie, 1874. pe masa dietei, de aici s’a trimis în secțiuni și raportul comisiunei centrale s’a presentat în 17 Maiu în parlament. Acest raport nu s’a pus la ordinea ^ilei, înse nime n’a agitat publice în contra lui din privințe con fesionale. S’a făcut din el cestiune de bani și s’a amânat pe timpuri mai bune. La începutul periodului 1875 —1878 au înce- put a suna trimbița confesiunilor. (Ilaritate viuă) In o. adunare a superintendenților din Miskolcz au început a striga, că projectul despre gimnasii și scoalele reale amenință autonomia bisericilor pro- testante. Csânâdy Sandor Așa și este! (Va Urma.) C ' în’codată alegerea de protopresbiter în Oravițâ. CC.) Domnul X. autorul reflecsiunilor publicate în Nrul ăL^al acestui jurnal, se vede că s’a supă- rat reu pep mine, pentru că n’am remas „consecuent in deducțunile“ mele, referitoare la alegerea de pro- topresbiter în Oravița. Firesce „consecuența" ar fi dorit-o dlui să meargă pănă acolo numai, unde am terminat cu cri- ticarea faptelor oposițiunei din sinod, acolo apoi să încet, ear consistoriului se-i dau bună pace, ori a lucrat bine după părerea mea, ori reu, căci mi am scos informațiunile „din o fântână cu apă nu prea limpede, din ^iarul „Luminătoriul.“ Ei bine! cine este de vină, dacă cele ce se pu- blică în „Luminătoriul" despre consistoriul din Ca- ransebeș nu sunt „apă limpede" ? Eu citesc cu aten- țiune Luminătoriul, și n’am aflat încâ nici un cas, în care acel țliar să nu fi dat loc rectificărilor, ba din contră • l’am ve^ut polemizând cu alt ^iar în favoarea rectificărilor. 0 serie de corespondențe s’au publicat în densul referitoare la această cestiune, și dela Caransebeș nici o „apă limpede" nu s’a vărsat peste densele, prin urmare publicul cetitoriu cu tot dreptul poate presupune, că cele publicate sunt esacte. Hai, să Zicem dară ca torentele din reflecsiuni va fi acea „apă limpede", cu care dl X. crede că poate spăla pe cei negriți în Luminătoriul. M’ași fi bucurat din suflet, dacă se dovedea că opiniunea; mea asupra denumirei protopresbiterului nu este dreaptă, că consistoriul și episcopul au proces corect.și conform legei, .pentru că vătămarea legei nici odată nu este atât de periculoasă pentru biserică când ea provine dela popor, care arare ori le pri- cepe, și de relf mai multe ori este dus în îătăcire priu conducfttOTi~in~ter eSați, pe cari înse, dupăce se luminează, îi părăsesce, și pericolul este delăturat, ca și când provine de sus, dela acele organe, cari în puterea oficiului lor nunumai trebue se priceapă le- gea, dar întru esecutarea ei corectă sunt datori a premerge cu esemplu bun. Cu părere de reu trebue se-mi asprim convinge- rea înse, că și această „apâ“ atât este de drosdioasa și clocită, încât după părerea mea, cei spălați cu densa de feliu nu au devenit nici mai albi, nici mai parfu- mați, decum îi lăsase „Luminătoriul." „Nu este adevărat — se Zice în reflecsiuni — că comisariul consistorial Filaret Musta a eschis în co- mitetul protopresbiteral pe recurintele I. Veloran dela candidare... el a făcut în c onfiden ț ă atenți pe membrii comitetului, că contra acestui recurente ar fi în curgere un proces disciplinar, după i n- formațiunile sale oficioase, dar n’a cerut, nici insistat la eschiderea lui"!.... „Noi am ținut și ținem de îndreptățit pe co- misariu ca pe impotentul consistoriului a da în ca- șuri concrete informațiuni confidențiale comitetului protopresbiteral despre referințele personale ale re- curenților, căci la din contră presența lui în comi- tet este superfluă¹¹. Dacă într’adevâr numai asta ai- fi chiemarea co- misariului consistorial în comitetul protopresbiteral, atunci acei, cari susțin că pe basa §-fului 51 st. org. comisariul consistorial nu poate fi îndreptățit decât numai „spre conchemarea și celebrarea Sinodu- lui" și că prin urmare în comitet n’are loc, ar ave toată dreptatea, căci de „informațiuni confidențiale" nici comitetul, nici consistoriul n’are nici o lipsă, înformațiunile referitoare la conduita concurenților nu trebue se fie „confidențiale" ci pe față, ear pe acelea cu mult mai eftin și mai cu demnitate le ar pute comunica consistoriul în scris cu comi- tetul ; dar om onest nici n’ar primi un rol atât de de înjositori u...... Eu înse pe basa §-lui 59 st. org. și pe basa dis- posițiunilor consistoriali basate în §. 46. st. org. susțin, că numai comisariul consistorial este în.dreptățit a duce presidiul în co- mitetul protopresbiteral, ear chemarea lui este cu mult mai sublimă decât a face pe „înfor- matoriul confidențial" care este identic cu „denun- ciatoriul “ Dar dacă n’a intenționat dl comisariu eschide- rea din candidare a dlui I. Velovan, și dacă n’a fost și el de părerea, că comitetul este competente eventual a eschide din candidare pe vre-un candi- dat, mi ar plăcea se sciu: pentruce a aflat dlui de oportun „după informațiunile sale oficioase" a-1 de- nuncia comitetului, că este in proces discipiinariu ? Eu așa cred, că dl. comisariu, despre care se afirmă în reflecsiuni la acest punct că „s’a purtat cu tact și n’a greșit", n’a putut face această des- coperire fără nici un scop, ear scopul n’a potut fi altul decât: că i-ar fi venit bine la socoteală eschi- derea lui din lista candidaților, — și că după pă- rerea dsale împregiurarea că un preot este în pro- ces discipiinariu este suficientă, ca acela se fie eschis din lista candidaților, — ceea ce eu cred că ar fi un principiu foarte periculos, căci: ce este mai ușor? decât pe basa unor denunciări false, a încurca în proces discipiinariu pe cel mai nevinovat om, chiar naintea alegerei, dacă este concurent periculos, și a-1 absolva deplin după alegere, când nu mai poate as- pira la protdpopie. Poftim tact și procedere corectă ! „Este un neadevăr colosal — se țlice mai departe în reflecsiuni — că comisariul președinte a fost reflectat, că prin eșirea pretinșilor membrii pro- testatori sinodul ar fi devenit necapabil de a aduce decisiuni valide". . . . „Este fapt necontestabil, că constatarea numă- rului membrilor presenți nu s’a cerut din nici o parte; ear comisariul președinte veZând că n’au eșit afară din localul electoral toți con soții dlui Mangiuca, și că iară alții eșițf vin înapoi, a dispus votarea, al cărei resultat este cunoscut, că profeso- rul de, teologiă A. Ghidiu a întrunit 17. voturi, Mac- sim Popoviciu 13. voturi, Paul Miulescu 1. vot, o persoană necandidată 1. vot, la olaltă 32 voturiu „Este neadeverat că la actul votărei n’au fost presenți 37. de deputați, nnmerul prescris de §. 43 stat, org." .(AuZi colo! „Nu crede bărbate, ce vețli cu ochii, ci crede tu ce-ți spun eu") „A fost presenți la acel act și mai mulți de 37 de deputați, dar fie din maliție, sau rancoare, la ce- tirea numelui lor mai mulți din ei au re- mas m u ț i. De esemplu aducem pe advocatul Lepa, apoi deputatul Teodor Drugariu, Nicole Patulea, pe- carii comisarul consistorial i a veZut în si nod și de cari densul și aduce bine aminte." (Ce bine este informat, dl. X. despre cele ce nu mai dl comisariu le poate sei, parcă este un trup și un suflet cu densul) 91 „Greșala este a notariului sinodal, (așa dară totuși este greșală), care a întrelăsat a însemna pe acei deputați, cari aflându-se în localul electoral pre- senți sub actul votărei, la apelul nominal au fost devenit muți sau s’au fost pitulat, și n’au voit se se folosească de acest drept al 1 o r.“ Cetind acestea, cugeți că în amintitul sinod s’au jucat deputății „dea-mîța oarbă". Ce se facă bietul notariu ? dăcă el legat la ochi, n’a cunoscut pe cei ce provocați de densul rămâneau „muți și să „pitulau". (Va urma.) Protocol luat în adunarea alegetorilor români din cele patru cercuri electorali a le comitatului Brașov tinută Vineri în 2 Martie 1883 sub presidiul dlui adv. Octavian Sorescu. I. Presidiul deschide adunarea prin o cuvântare acomodală, în care arată motivul, care a îndemnat pe comitetul electoral local, ca se convocăm pe astăzi o adunare generală a tuturor alegătorilor din acest cerc adecă: proiectul de lege pentru scoa- lele medie. Arată mai departe tendența acestui pr6- ject, care nu este decât maghiarisarea, arată perico- lele, cari amenință națiunea și limba noastră ro- mână, motive grave, cari ne umplu de grigiă și te- mere. Legi aspre se aduc în dieta țării, țlice orato- rul în care nu suntem representați. Ne supunem la ele înse numai de silă! (Așa este) Trebue se luptăm cu arme legali o națiune piere fără de luptă. (Bravo așa este) Să facem aceea ce putem face. Se prote- stăm în fața lumii, că noi nu abțlicem de limba și de națiunea noastră. Astăzi suntem datori, adause dsa, a ne manifesta ținuta noastră față de acest pro- ject și mă măgulesc a crede că toți vom fi con- duși de unul și același spirit de unul și același cu- get. Cu acestea vă țlic: Bine ați venit! II. Pentru redactarea protocolului se aleg de secretari dd. Petra Petrescu și losif Comanescu. III. Luând cuvântul dl advocat Sim. Mărgi- nean, după o într’oducere corespunzătoare cetesce și propune spre primire următoarea Resoluțiune: Resoluțiune. Având în vedere, că una dintre basele vechei consti- tuțiuni transilvănene au fost biserica liberă și autonomă în stat și că confesiunile în puterea deosebitelor legi funda- mentale și ale tractatelor încheeate cu jnalta casă domni- toare au fost și sânt pănă acum în drept de a administra în sfera lor autonomă nu numai trebile bisericesci, dar și pe cele școlare ; Având în vedere, că în puterea acestui drept sancționat prin us secular și devenit sucul și sângele poporațiunei, deosebitele confesiuni au înaintat în trecut eschisiv și înain- tează și astăzi în mare mesură și cu bun resultat cultura în popor purtând astfel în locul statului, sarcina considera- bilelor jertfe împreunate cu învățământul public; conside- rând că acele măsuri, cari în state cu unitate de limbă sânt folositoare, nu sânt aplicabile în state poliglote și că în state poliglote și în specie în Ungaria, unde naționalită- ților nemaghiare, conscie de dreptul asistenței lor individuale pentru desvolatarea lor culturală și activitatea lor intelec- tuală, nu le-a remas alt teren decât bi-erica și școala, este nu numai recomandabil, dar chiar în interesul culturei românesci de necesitate, ca prin scoalele deosebitelor biserici autonome se se da posibilitatea, ca deosebitele naționalități nema- ghiare se înainteze în cultură pe cale naturală, adecă se se cultiveze în limba lor proprie. Având în vedere, că projectul de lege despre scoalele medii și despre cualificațiunea învățătorilor la acele scoale ce se află astăzi în ajunul dc a deveni lege, nu se mărgi- nesce în a precisa dreptul de suprema inspecțiune a statu- lui față de scoalele medii confesionale ci vătămând auto- nomia și dreptul de proprietate al confesiunilor acestor scoli concede amestec strein în trebile strict administrative ale scoalelor confesionale espunând aceste scoale și înveță- mământul în acele scoale la șicane, eară esistență acelor scoale la discrețiunea organelor statului. în fine având în vedere că susnumitul project de lege amenință a confisca ultimul rest de drepturi acordate națio- nalităților nemaghiare prin Art de lege XLIV din anul 1S68 despre egala îndreptățire a naționalităților, privit pănă acum ca lege fundamentală în statul nostru, că pune prin mai multe disposiții în locul interesului de cultură ținta de maghiarisare și prin aceasta amărăsce sufletul acestor na- ționalități, perpetuă agitațiunea între cetățeni spre cea mai mare daună a intereselor vitale ale popoarelor locuitoare- în acest stat. Având în vedere toate aceste împregiurări alegătorii români din cele patru cercuri electorale ale orașului Brașov și comitatului cu acest nume, adunați astăzi în conferențâ de- clară : Că susnumitul project de lege pentru scoalele/ medii și cualificațiunea învățătorilor dela aceste scoale, ce amenință a ni se impune, nu numai că nu corespunde referințelor ac- tuale ale statului nostru poliglot, dar că acel project neți- nând cont de referințele istorice ale Confesiunilor dtto patrie și călcând în picioare drepturile și autonomia deosebitelor confesiuni, drepturi garantate prin legi de stat vatămă profund simțul de dreptate al locuitorilor acestui sțaț și vatămă cele mai sânte drepturi ale civilisațiunei și ale li- bertății, că mai departe punând în loc de interesul învățământului și al culturei, scopuri streine și anume scopuri de amaghia- risa, nu numai că nu înaintează cultura poporului, ci agi- tâno temerile naționalităților nemaghiare în continuu jigne- ece buna înțelegere între cetățenii aceluași stat și prin acea- www.digibuc.ro 92 TELEGRAFUL ROMAN sta periclitează cele mai vitale interese ale statului și sub minează bunăstarea popoarelor, peutru aceea alegătorii din aceste patru cercuri electorale, vexând acest pericul ame- nințător protestează contra atentatului ce se intențio- nează prin acest project de lege. Intre aprobări generale adunarea declară prin sculare că consimte întru toate cu Resoluțiunea și o primesce en bloc de a s’a. IV. Dr. Aurel Mureșan, redactorele „Gazetei Transilvaniei“ emoționat de aspectul unei întruniri atât de imposante de alegători mulțămesce adunării în numele pressei române pentru viul interes, pen- tru patrioticele manifestări, ce le a dovedit cu astă ocasiune momentoasă, Me bucur, dlor, ^ise d-sa, că prin ținuta Dv. resfrângeți aserțiunile netemeinice a le pressei maghiare care ne aruncă că suntem tră- dători de patrie, pentru că ne aperăm dulcea limbă strămoșească și că eu nu vorbesc din inima popo- rului. (Ba da, așa simțim.) V. în numele alegătorilor din afară dl G. Proca mulțămesce inteligenței din Brașov pentru zelul do- vedit și cu astă ocasiune față de sântele noastre cause naționali. VI. Dr. loan Neagoe într’o cuvântare mai lungă însoțită foarte des de aplause constată drepturile neprescriptibile ale poporului nostru în această pa- trie. Vrem să remânem ceea ce suntem, țlice den- sul, altcum nu ! Ingerință în casa noastră nu putem suferi. Noi suntem adevărații patrioți, pentrucă noi nu ne am călcat nici odată jurământul și conside- rând că națiunea română a dovedit aceasta în de- cursul timpului și că acest patriotism l’a sigilat prin torenți de sânge, versați pentru apărarea acestei țării, respingem cu indignațiune numele de trădători și ’l aruncăm în fața acelor, cari îl merită! (Apro- bări.) VII. Dl advocat loan Lenger luând ansă din vorbi- rea dlui Red. al „Gazetei Tr.“ A. Mureșean, declară în numele adunării că aceasta consimte întru toate cn ținuta deamnă a „Gazetei Trans.“ în cause naționale și asigură pe dl redactor că pănă va lupta cu armele cu cari se luptă, poporul român totdeauna va fi cu densul. (Aprobări generali). VIL Presidiul mulțumesce alegătorilor pentru in- teresarea patriotică dovedită astăzi, înfățișându-se în număr atât de considerabil, într’o causă atât de mo- mentoasă. Ședința se închieă. Brașov, D. U. S. Octavian Sorescu m. p., Petra-Petrescu m. p., președinte. secretar. los. Comanescu m. p. secretar. Nr. 1883 Scol. Prin emisul înaltului ministeriu reg. ung. de culte și instrucțiune publ. ddto 22. Februarie n. 1883 Nr. 5683 se escrie concurs pentru următoa- rele stipendii vacante din fundațiunea Beșaniană. a) un stipendiu a 100 fl. anuali pentru o elevă dela vre-o preparandie de învățătoreasă din patrie; b) trei stipendii de câte 100 fl. anuali pentru ascultători la vre-o preparandie de învețătoriflin patrie. La stipendiile aceste pot concurge eleve și elevi preparandiali fără deschilinire de confesiune, și anume cei dela preparandiile de stat prin direcțiunea ace- stora, ear cei dela preparandiile confesionali prin autoritățile superioare (consistoriile eparchiali) con- cerninte, fiind a se alătura la cererea concursuală: estras din matricula botezaților, testimonii despre ante-studii, atestat despre purtarea morală a con- curentelui și legitimare despre starea familiară și materială a aceluia. Cererile astfeliu irlstruite sunt a se așterne la preparandiile de stat prin consiliul direcțional, la cele confesionale prin autoritatea superioară con- cernintă pănă la 30 Martie st. n. a. c. direct la cu- ratorul fundațiunei deRudnyânski Ferenczîn Budapesta. Aducendu-se aceasta la cunoscința elevilor și elevelor de confesiunea greco-orientală dela ori ce preparandie se înseamnă în sensul statutelor funda- ționali concerninte spre orientare: a) că in privința legitimărei despre starea fa- liamiră și materială e de a se arăta prin certificat dela antistia politică concernintă posițiunea socială (caracterul) a părinților; starea lor materială, așa dară nu atestat de paupertate, eventual repausarea acelora: apoi numerul pruncilor acelora și dacă su- plicantele sau vre un frate al aceluia are vra un stipendiu sau ajutoriu. b) Purtarea morală e de a se atesta și din partea direcțiunei institutului, la care studiază. c) Cererea concursuală e a se așterne in limba, maghiară, ear aduselor aceleia estradate în altă limbă e; a se alătura traducere maghiară autenticată. d) Cererile neinstruite în modul acesta nu se vor lua în considerare. — Elevii din despărțământul pedagogic al semi- nariului Andreian au a așterne cererile lor adre- sate cătră susnumitul curator la acest consistoriu pănă la 13/25 Martie â, a. Sibiiu 23 Februarie (7 Martie) 1883. Dela consistoriul archidiecesan gr. or. Varietăți. * (Adunarea generală.) a comitatului Si- biiului este convocată în ședință estraordinară pe Luni în 28 Februarie (12 Martie). * (Convocare). Alegatorii români din ambe cercurile electorale ale comitatului Făgărașului, cu de- osebire preoții, învățătorii, primarii și inteligența română sunt prin aceasta conchemați a participa la adunarea care se va ține Vineri 16/4 Martie 1883 ante ameaȘi la 10 oare în Făgăraș, în sala otelului „Kral.“ Obiectele de pertractare: 1 Raportul despre activitatea subsemnatului comitet. 2 . Votarea unei resoluțiuni eventual unei adrese cătră ambi Metropoliți români referitoriu la noul project de lege despre scoalele medie confesionale. Făgăraș în 6 Martie 1883. în numele Comitetului alegătorilor români din comitatul Făgărașiului, Alecsandru Micu, vicariu, Pe- tru Popescu, protopop, loan Roman, advocat, Duvlea Hilariu. advocat. * (Avis) Cu Nr. următor al ioaiei noastre vom începe publicarea numerilor trași în loteria de esposițiune din Triest. * (Concert) arangiat de dd. Carol Schulz și losef Preczlik membri capelei cetății, cooperând și dl. Otto Kapp, dirigent al chorului, va ave loc a