Ar 22. Sibiiu, Joi 24 Februarie (8 Martie) 1883. Anul XXXI TELEGRAFUL ROMAN. Apare Marția, Joia și Sâmbăta. ABO NAMENTUL P«ntru Sibiiu pe nn 7 fl., 6 luni 8 fl. 60 cr., 3 luni 1 fl. 76 cr. Pentru monarchle pe an 8 fl., 6 luni 4 fl-, 3 Inni 2 fl Pentru străinătate pe an 12 fl., 6 Inni 6 fl., 3 Inni Sfl. Pentru abonamente și inserțiuni a se adresa la Admlnlstrațlunea tipografiei archidiecesane Sibiiu, strada Măcelarilor 47 Corespondențele stmt a se adresa la: Redacțlunea „Telegrafului Român“, strada Măcelarilor Nr. 43. Epistole nefrancate se refnsă. — Articuiii nepnblicsți nu se înapoiază. INSERȚIUNILE Pentru odată 7 cr., — de două ori 12 cr., — de trei ori 15 cr. rândul cu litere garmond — ți timbru de 30 or. pentru fie - qare publicare. Projectul pentru scoalele medii In parlamentul Ungariei. Desbaterea projectului pentru scoalele medii s’a început Luni în Dieta Ungariei. Cuvântul prim l’a avut raportorul comisiei școlare, Szathmâry Gyorgy *). După el a vorbit ministrul de culte și instrucțiune publică Trefort. Ambii au -stăruit pentru primirea projectului. După ei au luat cuvântul Otto Her- mann, presentând votul separat al minorității comi- siunei școlare. Gyorgy Endre guvernamental, ple- dează pentru primirea projectului. Sunt insinuați la cuvânt contra projectului, losif Gull, Imrich Jânos, Wolff, Hoitsy, Mocsâry Lajos, Liiko Gâza, Kaiser, Pronay Dezso, Br. Helfy, Csanâdy, Thâly, Gruber, Bodogh Albert, Turgonyi Lajos, Wenrich, Ugron Gâbor, Kiss Albert, Bartha Miklos, și Bausznern Guido. Pentru project: Lati- novics Gâbor, Zsilinszky Mihâly, Berzeviczy Albert, Csiky K Bende Imre, Kakovszky Istvân, Meszaros Nândor, Lessko Istvân, Gondocs, Hoffmann, Pulszky Agoston. Jonâs Odon, Dobrânszky Peter, Horânszky Nândor, Herits Antal, Lânczy Gyula, Lukâcs Bela sen., Râday Gedeon grof., Prileszky și Tischler. piariul nostru va ține pre publicul cetitoriu, în curentul acestei afaceri, care ne interesează mai de aproape pre noi românii. Vom urma pre vorbi- tori în modul chronologic, după cum au vorbit ei. Reproducem deci deocamdată fără comentariu: Raportorul comisiunei de instrucțiune Szathmâry Gyorgy aruncă mai întâi o privire asupra instrucți- unei din patrie. Reîntorcându-se la instrucțiunea în scoalele medii țlice: Legislațiunea are multe de făcut încă pe tere- nul învățământului în scoalele noastre medii. între toate acestea înse mai urgentă și între împregiură- rile de astățli cea mai importantă este aducerea unei legi pentru învățământul în scoalele medii cu 2424 de profesori și preste 38,000 de elevi. Ce atinge pre înseși institutele cu privire la caracterul lor, esistă cea mai mare neuniformitate. Aceasta însă în sine n’ar fi nici un reu. în ce privesce ca- racterul instituțiunilor noastre nici projectul acesta nu alterează referențele actuale. Din aceste referențe se nasc însă altele, cari sunt foarte de regretat. Eată în ce chip caracterisează motivarea proiectului ministerial starea actuală. (Se auțlim!) „Sunt și astățli gimna- sii cu VI classe, având 3—4 profesori ordinari, sunt gimnasii cu 4 classe, avend 2 sau chiar 1 profesor ordinariu, sunt scoale fără nici un profesor esami- nat și cualificat (cu diplomă), sunt institute, cari *) Român renegat. FOITA. Cristian Waldo sau CAILE NOROCULUI. Roman da George Sand. (Tradus de £. B.) (Urmare 21). — Vețli, amice, țlise el drept răspuns la feli- citările lui Cristiano asupra sănătății sale minunate, eu sunt o ființă, care a făcut-o Dumnezeu, însă care nu o va mai face. Nu, eu îți jur, că nu o mai poate face! Eu n’am nimic din miserabilitățile altor oa- meni. Mai întâiu, eu n’am cunoscut nici o dată proa- sta și miserabila infirmitate a amorului. Eu n’am perdut nici odată un minut din viața mea, uitân- du mi de mine însumi, pentru păpușile aceste deli- cate, despre care d-ta îți faci idoli. O femeie de șepte-țleci sau de opt-spră-l⁰le trecute au publicat un mani- fest contra „inimicului comun" al poporului, care după manifest este țarul, boerimea, armata, funcțio- narii. „Pericolul invasiunei rusesci. “ (U.mare și fine) Politica internă și administrațiunea monarchiei noastre, continuă autorul broșurei, ase- menea înaintează scopul 'rusesc. Dela administrați- une depinde, ca trenurile de persoane se transpoarte fără daune și iute ca fulgerul pe cei îndatorați a servi, pe recruți și reserviști, ear trenurile de po- vară proviantul și caii. Dela admnistrațiunea in- ternă depinde, de agitează emisari streini între cetățenii de deosebite limbi și de avem cuvânt a ne teme în cașul unui răsboiu de neînțelegeri in- terne ? Afară de politica esternă mai atârnă dispo- siția, cu care aleargă reserviștii și honvezii conce- diați sub steaguri, apoi spiritul, cu care se luptă pentru tron și patrie, dela guvernul intern. Pen- tru aceea sunt responsabili pentru re- sultatul resboiului viitoriu toate guver- nele și miniștrii, cari conduc în ambele state ale acestei monarchii afacerile in- terne, toate maioritățile parlamentare, cari spri- ginesc mimsteriile aceștia, sunt responsabili tronului și popoarelor, întocmai precum sunt responsabili ministrul afacerilor esterne sau conducătorii armatei, în A u s tria se desvoaltă poporul materialmente și fisicesce; numărul celor deobligați la arme nu numai nu scade, dar se măresce într’atâta, încât Austria e în stare a institui regimente nouă. Acesta e me- ritul miniștrilor austriaci; cu toate că asentările și acolo causează mari abusuri, cu deosebire în Galiția. Că națiunea maghiară se nimicesce materialmente și fisicesce, că la noi cei îndatorați la arme emigrează și puterea armată ungară scade, că abia mai sun- tem în stare a contribui cu contingentul recerut de recruți pentru armata comună și că armata de apă- rare a țârei nu se poate completa nici barem prin recruți mai slăbuți: pentru toate acestea facem res- ponsabil pe guvernul maghiar cu politica lui eco- nomică, care aduce Ungaria la sapă de lemn, ear mai târZiu o va duce-o în sclăvie. Nimenea nu înaintează politica predomnitoare a Rusiei mai mult, ca guvernele ungare, cari sără- cesc națiunea noastră și împedecă înmulțirea rasei noastre. Politica aceasta ne duce sub jugul rusesc și nu sub jugul austriac. Politica aceasta o se aducă moscoviți în țeară. Noi acusăm atât pe guvernul austriac cât și pe cel maghiar, că nu se face mai nimic din partea statului maghiar pentru apărare, cu toate că statul maghiar are 300 milioane, ear statul austriac 500 milioane. Averea ambelor state așa stă de rău, încât pregătirile de răsboiu contra Rusiei, cari sunt condițiunile de viață ale monar- chiei și ale națiunei maghiare, caută se remână baltă din causa neagiunsurilor financiare. în timpul de pace într’atâta s’au suit dările, și s’au făcut atâtea împrumu- turi, puterea materială a popoarelor cari contribuesc într’atâta a scăZut, încât au secat isvoarele noastre de vieață, ear bunăvoinței popoarelor contribuente deneagă ori ce servițiu, chiar pe când e vorba de resboiu, și avem mai mare lipsă de sacrificii mate- riale.... Acusăm pe guvernul-Tisza din motivul greșelei sale cardinale, căci a absentat în cursul lung al domnitei sale a croi administrațiunei statu- lui maghiar decăZut base, cari se remână nealte- rate în timp de pericol, în timp de viscol, și cari se poată înfrunta ori ce atac din partea inimicilor. Administrațiunea noastră e atât de nepunctuală și atât de coruptă și cunoasce legile unei responsabi- lități stricte atât de puțin, încât nici în timp de pace nu poate corespunde trebuința lor Zilnică. Pu- tem fi înainte siguri, că putreda noastră admini- strațiune se va dărîma la prima lovitură, așa pre- cum s’a dărîmat administrațiunea imperiului francez, în timp de resboiu au grea chemare oficiile politice, în mâna lor Zace mobilisarea, căci sunt îndatorate, a conchema marea masă a reserviștilor și a solda- ților concediaț mai mult de 300,000 de fii ai pa- triei, și a procura în răstimp de 24 oare caii de lipsă. Ele sunt îndatorate â proctira în decurs de 11 Zile vehiculele necesare pentru provisiune și pen- tru transporturile de materiale pentru resboiu. Dacă nu se întâmplă aceasta regulat, se disoalvă toată ordinea de resboiu și se începe o încurcătură, înfri- www.digibuc.ro TELEGRAFUL ROMAN. 87 coșată. Guvernul Tisza a învățat pe organele de administrațiune, se lovească în oposițiune; e înse mai mare lucru a lovi în dușman. Acusăm guvernul lui Tisza, căci el nu numai că n’a cucerit pe națio- nalități pentru ideea statului maghiar prin o admi- nistrațiune, care nu prea stimează legile morale, dar încă a dat inimicilor interni și esterni ai țerei armele în mână, ca să fie în stare a agita contra domnirei naționale maghiare. Guvernul central al statului atâta e de slăbănog, administrațiunea oficiilor lipsa unei bune organisări atât de neputincioasă, încât propaganda panslavistică și dacoromanistă își poate juca de ani la noi mendrele sale de înaltă trădare sub conducerea secretă rusească.*) Guvernul Tisza crede, că toată agitațiunea din partea națio- nalităților constă numai din aceea, ce vede el cu ochii săi miopi și ce persecută el cu succes mai mult sau mai puțin. Acelea, ce le cetesc miniștri din foile naționale și le aud ici colea din rapoar- tele membrilor patriotici ai bisericilor, in biserică și în scoală, nu sunt decât simptomelâ adevăratei boale de stat. Nu opiniunea aceea a poporu- lui e periculoasă, care dă espresiune unei ast- fel de boale, ci aceea care retace. Când va erumpe marele resboiu, pe care agitatorii națio- nali în foile lor îl numesc pe față „oara de res- platâ", atuncea se va vedă, cu ce succes lucrează inimicii țărei în decurs de ani întregi aici la noi neconturbați. Atuncea se va vede cum au admini- strat miniștri noștri Ungaria. în ^ile de pace e în stare guvernul Țiszâ a primi responsabilitatea pen- tru ori-ce lucru, chiar și pentru sistemul seu â la Pausz, Domnii miniștri nu se prea gândesc la îm- pregiurarea, că care cum vor pute scăpa între vi- scolii resboiului teaferi, după-ce au purtat o admi- strațiune atât de asiatică. Asemenea critică patri- otul maghiar politica naționalistică de dincolo de Laita; Rutenii galițiani, cari în tot deauna au fost loiali și cari locuesc teritoriul mai de aproape es- pus atacului rusesc, sunt dați pradă subjugărei po- lone. Asemenea nedispuși suni germanii austriaci. n întreaga monarchie se manifestează o mare dis- posițiune. Mtilți desperează și și ^ic aceea ce pune Gninet în gura cetățenilor francezi de pe timpul imperiului al doilea. „Pentru ce să ne iubim noi oare patria ? Pentru ce se suportăm poverile și sa- crificiile, pe cari ni le cere patriotismul, dacă omul e condamnat a locui în mijlocul unui popor dedi- cat peirei; Pentru ce se ne mai nutrim simțemen- tele morale, pentru ce se mai fim strict morali în definitivă ruină? Pentru ce se lucrăm, dacă bancro- tul e inevitabil?“ Ce folosesce eterna majoritatea guvernului Tisza? majoritatea e de față, guvernul e neclintit. Ambele însă ne împing spre catastrofă. între împregiurările de față continue autorul fngrigiat de viitoriul monarchiei noastre, o luptă mare în Galiția, pe care o ar pute perde eventual armata noastră, ar pute se aibă urmări nefericite. Cel mai mic pericol, ce s’ar pute întâmpla tronului și popoarelor noastre, ar fi, ca viscolul se măture într’o ^i pe miniștri comuni, și pe cei maghiari dim- preună cu aderenții lor și cu sistemul lor de gu- vernare. Catastrofei militare inse urmează catastrofa politică ? Punem cașul, că Germania pune în cumpănă întreaga putere morală și diplomația, de care dispune, și prin mijlocirea sa scapă Cracovia și Ungaria de o cam dată de peire. Cu toate acestea nu-i nici o pu- tere în Europa, care se împedece pe moscovit în cașul unui triumf a nu lua Bucovina și Galiția cu Lembergul. Din Bosnia ne va scoate și vor fi comandate aici din partea Țarului Serbia și Muntenegro. Dacă ne vor bate Ruși i va veni la ordinea ^ilei înaintea panslavismului întîia împărțire a Austro-Ungariei. Nici chiar ministru-pre ședințe Tisza n’ar pute de- monstra, că granițele militare ale monarchiei s’ar fi întărit și că viitoriul națiunei maghiare ar fi câ- știgat none garanții prin aceea, că Țarul pe viitoriu va domni pănă la poalele Carpaților și că sub pro- tectoratul Rusiei se vaȚbrma un mare imperiu sârbesc. 0 atare înaintare a slavismului n’ar însemna numai aceea, că filele monarchiei austro-ungare, gata a se disolva, sunt numărate, și că Germania și cu Rusia se vor încăiera din causa noastră la cea mai de aproape ocasiune sau vor tăia cu sabia nodul gordian și vor împărți Austro-Ungaria, precum am împărțit Polonia și Turcia, ci ar însemna totodată, că ocupațiunea țărei lui Arpad se începe după dom- nirea milenară maghiară. E matematicesce sigur, că cel mai ne însemnat triumf al Rusiei va fi perderea Bucovinei și a Galiției orientale precum și formarea marelui imperiu sârbesc. Dacă însă Germania n’ar fi în stare a modera pretensiunile Rusiei, am fi nece- sitați a plăti și cu mai mari perderi teritoriale even- fuaiul desastru militar. Rușii pot pretinde pe basa principiului de naționalități Ungaria nord- ostică cu Rutenii. Că vom fi în stare a salva între- gitatea Transilvaniei, aceasta Vă depinde dela ținuta *) Ce absurdități! ce o va lua România în resboiu? La cas când Ro- mânia ar pâși în contra noastră ca aliatul victori- oasei Rusie, e mare întrebarea: că oare nu va cade jertfă râsboiului și o mare parte a Transilvaniei. Basa, pe care a întemeeat autorul profețiile aceste nefaste s’a mai schimbat, spre bine de când a apărut broșura. Norii de bătaie s’au mai împră- sciat de pe orisont în momentul de față. Visita ministrului Giers în Viena s’a tâlcuit din partea mai multor-a drept simptom de pace. în Viena se nizuesc oamenii a evita rumperea cu Rusia, și a trăi în linisce și pace cu marele colos. Mulți vor sci, că se arată semnele unei „espedițiuni spre Salo- nichi“. Patriotul maghiar nutresce și în privința aceasta vedere pesimistică: „Cu cât vom întră mai afund in penisula balcanică, cu atât se va apropia Rusul mai mult de Budapesta". Corespondente particulare ale „Telegrafului Romanu. Arad, Faur 1883. Dle Redactor! Un oare care „Brutus" modern simulând îngrigirea adevăratului Brutus de soartea republicei române, se presentă în coloanele ace- stui prețuit jurnal dela 12/24 a lunei curente, cu aparența celor mai serioase îngrigiri de soartea protopopiatului no- stru. Pardon 1 Am greșit, căei nu de soartea protopopiatului se interesează Brutul nostru, ci de persoana fiitorului protopop pentru care el manifestă dorința particulară „a se înțelege frățesce eu esterniștii." Noi cunosceam prea bine dorința modestă a dlui Bru - tus de a se înțelege cu noi în privința persoanei fiitorului protopop, și cred că nu retăcese, dacă presupun asemenea dorință nevinovată și la alți oameni cinstiți. Dar iertene dl Brutus, dacă astădată nu vom întră în negocieri nici cu dsa, nici cu alți factori din „partida preponderantă a inte- ligenței române din Arad". Și eu me mir că dl Brutus, care își dă aerul de representantele liberalismului, crede a face lucru onorabil si constituțional intrând în negocieri și pac- tări în privința fiitorului protopop, cu preocuparea liberei acțiuni a sinodului protopopesc și a consistoriului eparchial, cari factori conscii, dacă nu me înșel de chemarea lor, vor avâ votul dicisiv în afacerea aceasta. Da, dl Brutus, mulțămită provedenței, au trecut vre- mile, că la instituirea protopopilor se fim siliți a face tocmeala cu oare care persoană, ori partida centralistă. Astăzi nu simpati personale nemotivate, ci votul sinoadelor tre- bue se reguleze afacerile noastre bisericesci. Lasă dar că și sinodul protopopesc al Aradului și consistoriul epar- cbial se’și manifeste liber și nepreocupat votul lor, dacă ești omul libertății și constituționalismului bisericesc. Iubirea de dreptate înse a dlui Brutus și interesarea, ce poartă căușelor noastre publice se reflectă luminat în cu- prinsul corespodenței sale publicată în scopul evident de a înnegri și blama fără de vre-un motiv persoana actualului administrator protopopesc, ca apoi se poată ridica nimbul recunoscut al „cutăruiva individ tiner" aspirante la proto- presbiteratul Aradului. Temerea că nu va isbuti cu combi națiunile sale îl superă prea mult și-l face a imputa ca pâ- cat administratorului protopopesc ,,ovațiunile cei fac ester- niștii, când escurge în protopopiat, ba i impută ca pecat încă și „pocalul amiciției" ce el ar fi beut, nu sciu cu ce persoană de sigur nu din causă, că ar avâ patima cătră ce- lea spirituoase, ci din respect moral față cu individul res- pectiv. Lucru natural, semnele de simpatie, ce întimpină administratorul protopopesc în cercul seu, nu pot fi plăcute oamneilor de calibrul lui „Brutus". Lor le-ar conveni mult mai bine, ca el se devină odios și desprețuit, decât a fi plăcut și popular în tractai seu spre necazul unora. De aceea vrând ai devalva în oare care mod popularitatea, de carea administratorul se bucură la „esterniști" dl Brutus îl descrie odată, ca pe un „om ce nu umblă pe picioarele sale", mai apoi ca pe o persoană periculoasă, care ca proto- pop „având și pe alții — nn sciu care se fie aceia — la spate își va aroga un drept mai mare decât e a unui protopop." înțeleg prea bine ce vrea se ^ică dl Brutus cu acest barbarism „a umbla pe picioarele sale". îl pct însă asigura că administratorul actual, precum n’a umblat în trecut, așa și în viitoriu, nu va umbla nici pe picioarele lui „Brutus" dar nici pe ale altora, ci va umbla numai pe picoarele sale destul de solide laudă, Domnului. Mi se pare că tocmai această independență superă pe d. Brutus și pe cei de o seamă cu el, căci lor le.ar trebui negreșit, astfel de proto- pop, care nici odată se nu umble pe picioarele sale ci pu- rurea se recurgă numai la ajutoriul și propta Dumnealor. Foarte corect țlice despre sine „Brutus" că tractând asemene cestiuni, dânsul iolosesce un limbagiu frivol, ba după mine, încă prea frivol, de sigur, pentrucă nu voesce a de minți principiul că: „stilul e omul". Maniera aceasta a dsale se observă mai cu seamă în aceea parte a corespon- denței sale, unde se ocupă de calitățile pastorale ale fiito- riului protopop al Aradului. „Căci ce este a fi un protopop în Arad? întreabă dsa. Apoi respunde: „Este al doilea episcop, la ce se poftesce un caracter firm, o cultura socială înaltă, o tactică nemaculaveră, în cele bisericesci ; ear în cele naționale se fie un foc nestins, care aruncând schintei, se aprindă ori-ce tăciune, ori-ce inimă română nădușită dela desființarea partidului noțional din Arad." întru acestea nu contrazic dlui Brutus sum în deplin acord cu Dsa. Da, protopopul nu numai în Arad, ci în fie care protopopiat, trebue se fie un „a 1 doilea episcop" Ba după părerea mea în respectul politic național, apare cu mult mai vedită necesitatea de protopopi demni de chie- marea lor în alte protopopiate decât chiar în Arad unde sânt atâtea înteliginți naționale care pot suplini cu lu- minile sale în timp de lipsă însuși neajunsurile presumtive a protopopului lor. Dar nu sciu, după care logică contestă „Brutus" tocmai actualului administrator calitățile enumerate și cu ce drept poate dânsul suspiționa trecutul și caracte- rul acestui bărbat, pe care nici Lchiar adversarii lui nu-1 pot acusa nici în cea mai mică mesură de om nemoral Ei Dle Brutus, grave sânt cuvintele: „trecut mărș'av" și altele de acestea, pre care le raporți cu o adevă- rată frivolitate la persoana actualului administrator proto- popesc. Eu nu sciu, dacă în cașul concret nu formează ele subiect al unei proceduri basate pe §§-fi codului penal, și atunci se ai ocasiune de a demostra că ce trecut marșeav are acest bărbat ? Comis’a el ca preot, Ca om sau ca ro- mân vre un sacrilegiu ori vre un delict bisericesc sau po- litie? Te rog arată motivat pecatele sociale și politice ale acestei fețe bisericesci, dar tot atunci arată și virtuțile și meritele persoanei, pe carea Dta o afli deamnă de pro- topopiatul Aradului, și fii sigur, esternistii îți vor fi cu mult necunoscință. Altmintrelea am se reflect, că ar fi trist lucru când cineva ar trebui se învețe morală politică dela unii aradani. Cearcă și vei vedâ în „Lumihătoriul" din anul tre- cut oglinda moralei politice a arădanilor, și apoi în nu- mele acestora se-și aroage cineva dreptul de a ținea lecți- uni de morala politică? Fățarnice, ve^i poate paiul în ochiul altuia, ear în al teu nu ve^i bîrna ! Sâ ne încercăm Dle Brutus, a ne esercita cel puțin în virtutea de a ni promova interesele ertate cu mijloace mo- rale și nu pe conta marilor interese publice sau private, cu întinarea altora și încă nevinovați căci din contra deși în- vingând pe un moment, nevom macula noi înșine, devenind responsabili pe viitoriu și cărând în vițul unor conservatori din România, cari nu s’au sfiit nevoind aici a cofunda cele mici cu cele mari — a dechiara pe un I. B. de trădătoriu și de normalist, pănă când eri alaltăeri s’au sîmțit constrinși a se deminti însuși pe sine. Noi nu dorim altceva, decât învingerea și triumfarea adevărului ce va și urma, dacă „Capul" va dechiara sus și tare, ca în România; Voiu alegere liberă" Majo- ritatea sănătoasă a înteligioței din Aradu și tract ’și va împlini ca neorbita de ură si interesele particulare pre- cum sper datorința sa cătră sânta mamă biserică, ear’ pe „Dl Brut" eram se «Jic pe „Brutus" îl va da de gol, docu- mentândui că nici pe de parte nu consimte cu Domnia sa. Un alegetoriu esternist. Nr. 1883 Scol. Prin emisul înaltului ministeriu reg. ung. de culte și instrucțiune publ. ddto 22. Februarie n. 1883 Nr. 5683 se escrie concurs pentru următoa- rele stipendii vacante din fundațiunea B e ș a n i a n ă. a) un stipendiu a 100 fl. anuali pentru o elevă dela vre-o preparandie de învețătoreasă din patrie; b) trei stipendii de câte 100 fl. anuali pentru ascultători la vre o preparandie de învețătorijdin patrie. La stipendiile aceste pot concurge eleve și elevi preparandiali fără deschilinire de confesiune, și anume cei dela preparandiile de stat prin direcțiunea âce- stora, ear cei dela preparandiile confesionali prin autoritățile superioare (consistoriile eparchiali) con- cerninte, fiind a se alătura la cererea concursuală: estras din matricola botezaților, testimonii despre ante-studii, atestat despre purtarea morală a con- ciirentelui și legitimare despre starea familiară și materială a aceluia. Cererile astfeliu instruite sunt a se așterne la preparandiile de stat prin consiliul direcțional, la cele confesionale prin autoritatea superioară con- cernintă pănă la 30 Martie st. n. a. c. direct la cu- ratorul fundațiunei deRudnyânski Fer en c z în Budapesta. Aducendu-se aceasta la cunoscința elevilor și elevelor de confesiunea greco-orientală dela ori ce preparandie se înseamnă în sensul statutelor funda- ționali concerninte spre orientare: a) că in privința legitimărei despre starea fa- liamiră și materială e de a se arăta prin certificat dela antistia politică concernintă posițiunea socială (caracterul) a părinților; starea lor materială, așa dară nu atestat de paupertate, eventual repausarea acelora: apoi numerul pruncilor acelora și dacă su- plicantele sau vre un frate al aceluia are vre un stipendiu sau ajutoriu. b) Purtarea morală e de a Se atesta și din partea direcțiunei institutului, la care studiază. c) Cererea concursuală e a se așterne in limba, maghiară, ear aduselor aceleia estradate în altă limbă, e a se alătura traducere maghiară autenticată, www.digibuc.ro 88 TELEGRAFUL ROMAN d) Cererile neinstruite în modul acesta nu se vor lua în considerare. Elevii din despărțământul pedagogic al semi- nariului Andreian au a așterne cererile lor adre- sate cătră susnumitul curator la acest consistoriu pănă la 13/25 Martie a. a. Sibiiu 23 Februarie (7 Martie) 1883. Dela consistonul archidiecesan gr. or. Varietăți. * (Balul) de alaltă seară în folosul fondului pentru ajutorarea studenților în drept dela academia de aici a reeșit preste așteptare de bine. Succesul mate- rial și moral va servi de bună seamă de indemn următorilor arangiatorilor din acest an pentru anii vii- tori. Jocul a ținut pănă dimineața la 5 oare. * Regele României, se telegrafează dela Bucuresci la o foaie vieneză, va pleca la Italia spre a’și căuta sănătatea și adecă la Veneția sau la Arco, unde va petrece mai multe săptămâni. * (Consulatul general al României la Budapesta), ne informează că, a fost avisat de prefectura poliției din Bucuresci despre fugirea Tache Mitulescu, impiegat la banca S. E. C o h e n, sustrăgend bani și următoarele effecte de valoare: Renta turcească: Nrul 30.262, 111.622, 154.695 178.552, 169,478, 134.932, 184.899, 1190.101, 1200 662’ 1207.614, 1209.134, 1214.710, 1214.711, 1216.597, 1216.798. Leșuri sârb es ci: Seria 3146. Nrul 15, S. 1397, Nr. 45, S. 989, Nr. 4, S. 791, Nr. 13, S. 703, Nr. 50, S. 496, Nr. 47, S. 134, Nr. 15. Credit lese: Seria 30, Nr. 94. Rothen Kreuz-loose: Nr. 20 și 33. Credit mobilat român: Nr. 4037, S. 4086. * (Eată ce lucră vinarsul.) în seara de 14 Februarie a. c. v. în Sălciva de sus (Lătureni) Cu ocasiunea unui ospăț un om amețit de vinars au rănit cu cuțitul pe 3 persoane și adecă: pe o muere in pântece a cărei rană e aproape de moarte; pe un bărbat la spintecat la sprânceana stângă, și pe muerea acestui în pept între țițe, unde oprindu se cuțitul în oasele peptului nu au rănit’o de moarte. Cești din urmă au fost posesorii casei unde s’au întâmplat aceasta. * (Omor îngrozitor) în Sânt-Mihaiul supe- rior, corn. Turda-Arieaș, în filele trecute în 8 Fe- bruarie st. v. noaptea s’a întâmplat următoriul fapt îngrezitoriu: fiind în comună o bătrână avută cu numele Balica Gyuroie, văduvă, și observând tâlharii că e numai cu servitoriul în casă, pe care îl avea, adecă un tinăr de 17 ani român din comună, pe la mijlocul nopței au venit tâlharii și le-au dat cu se- curea în cap, ca să nu poată striga, și apoi le-au tăiat grumazii la amândoi. Bani nu se scie, dacă au aflat, fără dimineața, când au venit judecătorii cu medicii din Turda au aflat pe lângă densa, și prin pat la 8 sau 900 fl. v. a. S’au aflat 2 maghiari din comună, care ar fi făcut fapta aceasta, pe acești 2 maghiari i au și arestat. * (Cornet nou). în 23 1. c. s’a" descoperit în America nordică un cornet nou: el se află aproape de luminoasa stea, Teta, în Pegas 342 grade ascen- siune și 28 grade aberațiune nordiăă. Fiind că corne- tul se mișcă cu iuțală deosebită spre Ost și Nord, s’a putut vedă timp îndelungat de pe semiglobul nordic. în ce privește forma și mărimea lui pănă acum nu se scie nimic mai în detaiu. Reuniunea femeilor române din Sibiiu. Contul intratelor și elitelor pro 1882. Intrate. Transportul Saldului din 31. Dec. 1881 Tacsa de un membru fund. Cotisațiuni dela 7 membrii pe viață ă 20 fl. Cotisațiuni „6 „ ajutători „ 20 „ Cotisațiuni „ 96 „ ordinari ă 2 și 3 „ Cotisațiuni „37 „ ajutători ă 2 fi. . . Ofrande diverse . ;.........................., Venit dela balul „Calicot"..................... Interese diverse .............................. Depuneri la „Albina¹' realisate . . . . 50 140 120 192 74 247 97 143 845 4 fl. 25 cr. n n n n n » n n 80 08 34 65 n n n n Ti Ti Ti Ti Ti 1914 fl. 22 cr. E.șite. Cheltueli pentru porto, încasare, cancelarie etc. 34 fl. 19 cr. Cbeltueli pentru tipariu...........................104 „ 50 „ Depuși la „Albina¹¹ spre fructificare . . . 713 „ 34 „ Pentru 5 scrisuri fonc. ale „Albinei¹¹ ă 99 fl. 50 cr. . . . H................................... 497 „ 50 „ Pentru 5 scrisuri fonc. ale „Albine?¹ ă 100 fl. 500 „ —„ Pentru interese rebonificate la cumperarea efectelor..........................................14 „ 25 „ Sald.............................................. 45 „ 44 „ 1914 fl. 22 cr. Starea averii în 31 Decembre 1882. a) Numerar....................................45 fl. 44 cr. b) Elocațila institutul „Albina¹¹ cu iib.2192fl. 59 „ 91 „ c) 18 scrisuri fonc. ale „Albinei" ă 100 fl. 1800 „ — „ d) 6 acțiuni ale „Albinei¹¹................. 600 „ — „ e) restanțe dela 6 membrii (1 ord. și ajutăt.) 18 „ — „ 2523 fl. 35 cr. Sibiiu 31 Decembre 1882. Comitetul reuniunei. Maria Cosma m. p., Dr. Aurel Grote m. p., președintă. cassar. Loterie. Mercuri 7 Martie n. 1883. Sibiiu: 34 53 8 50 5 Bursa de Viena și Pesta. Din 6 Martie n. 1883. Viena B-pesta Renta de aur ung. de 6°/₀........................... 119.85 119.60 Renta de aur ung. de 4°/₀........................ • 89.60 88 60 Renta ung. de hârtie................................ 86 65 86.65 împrumutul dramurilor de fer ung.....................135 70 135.75 1 emisiune de oblig, de stat dela drumul de fer oriental ung........................................ 91.— 91.— Obligațiuni urbariale eroato-slavonice.............110.— 109.75 Obligațiuniung. de rescumpârarea Șecimei de vin . 95.— Sorți unguresci cu premii.............................. 98.75 99.— Sorți de regularea Tisei.............................. 97.75 97.50 Datorie de stat austriacă în hârtie.................98.— 117.— Datorie de stat austr. în argint.................... 98 50 110.— Renta de aur austriacă.............................. 99.— 78.50 Acțiuni de bancă austro-ung......................... 828.— 828.— Acțiuni de bancă de credit ung....................... 311.25 311.— Acțiuni de credit austr............................. 311 50 318.20 London (pe polița de trei luni)........................119.80 119.90 Strisuri fonciari ale institutului „Albina” .... 100.30 Galbin................................................. 5.63 5.63 Napoleon................................................94 49 9.49 100 maree nemțesci . . . ............................. 58 45 58.45 Nr. 164 A. 1883. [361] 2—3 CONCURS. în Caransebeș la Comunitatea de avere a fostului regiment] confiniariu romano-banatic Nr. 13 sunt de ocu- pat următoarele posturi de diregă- tori silvanali: I. Un post de forestieriu cu ur- mătoarele beneficii anuale și anume: Salariu.................... 800 fl. Bani de cortel . . . 150 „ Paușal de călătorie . 300 „ pe lângă un paușal corespunzătorul pentru spesele de cancelărie, luminăție și de încălZit. — Asignare gratis pentru 40 de me- tri cubici de lemne de foc. — II. Doauă posturi de practicanți silvanali cu următoarele beneficii și anume: Salariu ..... 500 fl. Bani de cortel . . . 120 „ Asignare gratis pentru 24 de me- tri cubici de lemne de foc. Aceste posturi sunt pe un an pro- visorii, eară după un an de probă cu succes, urmează denumirea definitivă. Cu denumirea definitivă este îm- preunat dreptul de pensiune. Dela competenți se recer: Calificarea în înțelesul §-lui 36 a legii silvanale din anul 1879; Constituție robustă acomodată pentru serviciul silvanal în locuri mun- toase ; Cunoscința limeei române, ger- mane, și după putință și a limbei ma- ghiare, în vorbire și în scriere. — în cas de calificațiune corespun- Zetoare vor fi preferiți acei compe- tenți, cari pe lângă limba română și germână posed și limba maghiară. — Foresteriul ca și practicantul are se depună o cauțiune în suma sala- riului anual, care în cas de lipsă se poate presta și prin plătiri lunare din salariu. — Petițiile pentru aceste posturi se primesc pănă la ultima Martie a. c. la Comitetul Comunității de avere afostului regi ment co n- finiariu roman o-b a n a ti c Nr. 13 în Caransebeș. — Ele trebue se fie proveZute cu documentele despre etate, starea sănătății, starea familiară, despre studii precum și despre depu- nerea esamenului de stat pentru fore- steri și despre aplicarea de păn’acum. Caransebeș în 25 Faur 1882. Comitetul. Nr. 85. [368] 2—3 CONCURS. în esecutarea înaltei ordinațiuni consistoriale dto 11 decembre, 1882. Nr. 4739. Plen, se publică prin acea- sta concurs pentru îndeplinirea postu- lui vacant de protopresbiter în trac- tul Iliei, pe basa „Statutului Organic¹¹ §. 63 combinat cu §. 23. punct 5. și a instrucțiunei votate de sinodul ar- chidiecesan la 13/25 Aprile 1877 Nr. 191 §. 7. Fiitoriul protopresbiter ca atare va fi totodată și paroch în locul cen- tral al tractului, anume în opidul Ilia. Emolumentele împreunate cu acest post protopresbiteral sunt: a) venitele ordinari protopresbiterali, cari stau din ajutoriul de stat și din tacsele, ce incurgpentru ședulele de cununie, pen- tru visitarea comunelor tractuali, pen- tru procesele divorțiali și pentru alte speciale funcțiuni protopresbiterali; b) venitele ordinari a le parochiei de clasa a III. din Ilia. La postul acesta pot concurge bărbați apți și bine meritați pe tere- nul bisericesc și școlar, avend tot- odată a documenta o pregătire cel pu- țin de VIII, clase gimnasiale sau reale cu testimoniu de maturitate, că au tenminat studiile teologice la vre-unul din institutele metropoliei noastre, și au susținut cu succes bun esamenul rigoros de cualificațiune; sau cari după pregătirea indicată mai sus au termi- nat studiile teologice la vre-un insti- tut ortodocs afară de metropolia noa- stră, dar apoi au depus esamenul de cualificațiune înaintea comisiei esami- nătoare a consistoriului archidiesan. Pot însă concurge și fără testi- moniul de cualificațiune profesorii de teologie și preoții hirotoniți înainte de introducerea esamenelor de cualifica- țiune, dacă în celelalte au cualificați- unea prescrisă de mai sus. în mod escepțional pot concurge și fără prescrisa cualificațiune gimna- sială acei administratori protopresbi- terali, cari din privire la aplicabilita- tea lor, la zelul și acurateța mani- festată în administrarea protopresbite râtului, vdr avea dela consistorial ar- chidiecesan (plenar) speciala îndrep- tățire la acest concurs. Cei ce voesc a concurge la acest post, au a-și așterne suplicele de con- curs la Veneratul Consistoriu archi- diecesan în Sibiiu, în restimp de 30 de Zile dela prima apari- țiunea acestui concursîn foaia „Telegraful-Român,“ alăturând câte o tabelă de cualificațiune, care se con- țină date esacte și speciali în urmă- toarele rubrici: numele, caracterul (rangul bisericesc) și locuința concu- rentului, anii etății; (anul luna și Ziua nascerei), studiile pregătitoare afară de cele teologice (anul, locul și cate- goria acelora) esamenul de maturitate și altele; studiile pregătitoare teolo- gice (anul și locul acelora, și esame nul de cualificațiune) servițiile de pănă acuma pe terenul bisericesc (timpul locul și categoria acelora) în fine cu- noscința limbelor și alte reflecsiuni. Datele din această tabelă sunt de a se întări cu documente, cari se se acludă în original, precum carte de botez, testimonii scolastice și de ma- turitate, testimonii teologice și de cualificațiune, atestate de serviții bi- sericesci și eventualmente toate alt- feliu de recomândări. Ilia Mureșiana la 25 Ianuarie 1883. Comitetul protopresbiteral al tractului Iliei. loan Papiu m. p., Parteniu Crișan m. p., presid. comis, cons. notariu. Nr. 58 [364] 3-3 CONCURS. Pentru ocuparea postului de ca- pelan pe lângă neputinciosul paroch, Petru Cârstocea, în parochia de classa a IlI-a din Bacifalu, tractul proto- presbiteral al Brașovului I. conform grațioasei ordinatiuni consistoriali dto 27 Ianuarie a. c. Nr. 298 B. se escrie prin aceasta concurs cu termin de 30 de Zile dela prima publicare. Emolumentele împreunate cu acest post de capelan sunt 200 fl. v. a. pe an din venitele parochiali. Concurenții au ași trimite sub- scrisului suplicele lor instruate în sensul statului organic și conform re- gulamentului congresual pentru paro- chii din anul 1878. Brașov 3 Februarie 1883. In conțelegere cu comitetul parochial respectiv: losif Barac m. p., protopr. Nr. 317 [365] 3-3 Publicare de licitațiune! Pentru liferarea de 846 metri cu- bici de lemne de ars pentru Institutul r. u. pentru bolnavi alienați în Si- biiu recerute încă pe anul 1883/4 se escrie în urma ordinațiunei înaltului ministeriu de interne dtto 23. Februarie a. c. Nr. 8588 un nou concurs. Offerte pentru această liferare — fă- cute în scris, proveZiute cu timbru de 50 cr. împreună cu 200 fl. vadium și sigilate, în carii trebue se fie descris soiul, lungimea și grosimea lemnelor oferite, asemenea și pre- țul pentru cât voesce oferentul a aduce me- trul cubic de lemne de fag și pentru cât cel de stejariu — se se prede. la subsem- nata direcțiune pănă în 15 Martie a. c. la 12 oare