Nr. 21. Sibiiu, Marti 22 Februarie (6 Martie) 1883. Anul XXXI TELEGRAFUL ROMAN. * ? Apare Marția, Joia și Sâmbăta. ABONAMENTUL Pentru Slbllu pe an 7 fl., 6 luni 3 fl. 50 cr„ 3 luni 1 9. 75 cr. Pentru monarchie pe an 8 fl., 6 Inni 4 fl., 3 Juni 2 fl Pentrn străinătate pe an 12 9., 6 inni 6 94 3-luni 39. Pentru abonamente și inserțiuni a se adresa la Admlnlstrațlnnea tipografiei archldlecesane Sibiiu, strada Măcelarilor 47 Corespondențele stat a ae adresa la: Redacțlunea „Telegrafului Român¹¹, strada Măcelarilor Nr. 43. Epistole nefrsneate se refusă. — Articulii nepublicați nu se înapoiază. INSEBȚIUNILffi Pentru odată 7 or., — de două ori 12 cr., — de trei ori 16 or. rAndul ou litere garmond — ți timbru de 30 or. pentru ne-nare publicare. Representațiunea bisericei gr. or. române din Ungaria și Transilvania con- ira.'P*iei&&lui despre scoalele medie. Nr. 23. M. Onorată Casă a representanților! în umilita mea representațiune din 20 Febru- ariu anul trecut 1882. Nr. 19. M. alăturată în copiă aici sub 7. mi-am luat voiă se desvolt posițiunea, ce biserica gr. or. română din Ungaria și Transilvania, carea în privința patriotismului nici când nu a re- mas inderetru, o ocupă ca biserică autonomă și organisată pe principiul de naționalitate, față cu proiectul de lege substernut din partea guvernului de stat, pentru regularea învățământului în gimnasii și în scoalele reale; mi - am luat voiă mai departe se indegetez disposițiunile vătămătoare ale amintitului proiect de lege, cari intenționează a jigni în mod simțitor sfera dreptului de autonomiă garantat prin lege bisericei gr. or. române, a restringe drepturile naționalităților nemaghiare din patriă, asemenea garantate prin lege. într’una din cele mai ponde- rose cestiuni de viață, și preste tot a subtrage dela bisericile nemaghiare din patriă posibilitatea chiar, de a-și susținea scolele medie, corespunȚătore de- opotrivă intereselor statului și intereselor sale proprie, și de a putea din când în când spori numerul ace- lora prin înființarea altora noue ; în fiine mi - am luat voiă în numele bisericei române gr. or. din patriă a roga pre onorata casă, să binevoiască a înapoia amintitul proiect de lege domnului ministru de culte și instrucțiune publică, pentru a -1 prelucra în armo- niă cu legile cari garanteză drepturile cardinale ale confesiunilor și naționalităților. Precând biserica română gr. or. asceptâ cu atențiune încordată și cu interes viu , ca amintita representațiune a mea, înaintată în numele și din încredințarea ei, se obțină o resolvire favoritore: cu adâncă durere aflară in timpul recent autoritățile superiore ale acestei biserici, și peste tot credincio- șii ei, cari se intereseză de causă: că comisiunea pentru instrucțiunea publică a onoratei case, cu ig- norarea drepturilor de autonomiă și a intereselor de naționalitate, basate pe lege, ale confesiunilor, au substernut onoratei case amintitul proiect de lege, într’o redactare nouă, și țesut astfel, încât peste disposițiunile ce proiectul de lege ministerial le con- ținea cu scop de a resturnâ autonomia confesiunilor, el scote cu totul din competința confesiunilor dreptul de a cualificâ pe profesorii scolelor medie, apoi pe profesorii cualificați deja îi obligă a se supune de FOIȚA. Cristian Waldo sau CĂILE NOROCULUI. Roman de George Sand. (Tradus de E. B.) (Urmare 20). Pe cât era de Intrigantă și perfidă, contesa to- tuși fu înșelată din partea baronului; el nu mai cu- geta la altceva decât a se juca cu ea precum s'a jucat ea cu densul. •— Eu me mir, ^ise Cristiano, mergând spre bufet, cum persoanele aceste, care cred că domnesc peste destinele popoarelor, sunt simple în intrigele lor malițioase și cât de ușor le poți înșela! Trebue se fie așa, dacă ai drept punt de purcedere în atare viață, desprețul absolut al genului omenesc. Nu poți desprețul pe alții, fără a te desprețul pe tine însuți, și cine nu să stimează în opera sa este bătut cu impotență. N’a fost mătușa aceea trufașă și comică, (hcendu-mi cu liniștea cea mai mare: Eu am o nepoată de jertfit; ajutămi repede, ai se fii plătit: ai să capeți locul primului servitor într’o casă bună! Cristiano Inse împuse tăcere reflecsiunilor sale filosofice intrând în sala dorită, pe care o recunoscu nou la esamen de profesură, urcă peste măsură nu- merul sistematic al profesorilor, și peste tot asigură organelor guvernului drept de dispunere în scolele medie confesionale, afară de acestea conține mai mulți §§. redactați defectuos, precum este d. e. §. 27 după a căruia construire sintactică, dreptul de a denumi pe profesorii scolelor medie, peste tot ar cădea în competința ministrului de culte și de in- strucțiunea publică, făcându-se escepțiune dela ace- stă regulă în §. 30 numai pentru institutele pro- ve^ute de cătră ordurile monachali; tot asemene sunt și §§. 22. și 24. cari împuternicesc pe guvern ca se stabilescă „instrucțiuni de esaminare", și prin acesta depun în mânile guvernului o astfel de pu- tere față cu scolele medie confesionale, carea nicăiri nu este precisată, dar a cărei gravitate se va des- cărca negreșit asupra naționalităților nemaghiare, contra cărora este deja pornită persecuțiunea. Redicarea la putere de lege a unui proiect ca acesta, dacă și n’ar conturba liniscea sufletescă a mai multor milione de locuitori ai țărei, la totă întâm- plarea însă ar fi aptă de a deprima spiritele într’un grad mare, ceea ce in interesul statului ar trebui evitat cu ori - ce preț; dreptaceea satisfăcând cu plă- cere recercărilor venite dela consistonile gr. or. române ale dieceselor Sibiiu, Arad, și Caransebeș, in numele bisericei gr. or. române din patriă, ’mi iau voiă de nou a roga pe on. casă repre sentativă: ca cu considerarea motivelor cuprinse în representa- țiunea mea presentată in anul trecut, și a observă- rilor mele de mai sus, se binevoiască a respinge proiectnl de lege pentru scolele medie, presentat din partea comisiunei pentru instrucțiunea publică și pus pe mai deaprope la ordinea țlilei, totodată se binevoiescă a indrumâ pe domnul ministru de culte și instrucțiunea publică, ca se substernă un nou proiect de lege pentru scolele medie, compus după consultarea tuturor confesiunilor, care întru toate se fie în consonanță cu autonomia confesiuni- lor și cu legea de naționalitate. Dat în Sibiiu, la 3 Marte, 1883. în numele bisericei gr. or. române din Ungaria și Transilvania. Miron Romanul m. p., Archiepiscop și Metropoht. La proiectul despre scoalele medii. Proiectul de lege pentru scoalele medii este objectul asupra cărui sunt îndreptate o mulțime de la un miros delicios de fripturi. Era o rotundă fru- mușică, cu mese mici mobile,ce așteptau ora cinei generale, ca se satisfacă ori și ce apetit nerăbdător. De oare ce, la oarele nouă, toată lumea făcuse me- selor baronului onorile meritate; sala era goală, cu escepția unui lacheu cu totul adurmit, pe care Cri- stiano se păzea a-1 deștepta, temendu se a trece de flămânzit și de incult. El puse mână, fără a căuta sau a alege mult pe o galantină gătită a la franțaise; înse el tocmai înfipse cuțitul cu plăsele aurite întrînsa, când ușa să deschise cu sgomot și lacheul deșteptat din somn se află la dosul său, ca mișcat de un resor, și dl Stangstadius intra făcând se se cutremure toate cristalele și porțelanele de mersul seu inegal și vi- olent. — Bre! esclamă el vexând pe Cristiano, bine că te găsesc aici! Eu nu mănânc bucuros singur și noi avem se desbatem lucruri seriose, pănă ce îndestulim voința oarbă a bietei noastre mașine omenești... A! vo- ești se mănânci in picioare? Aceasta e foarte nefa- vorabil pentru digestiune, și nici nu simți ce mă- nânci ... Karl, deschide-ne masa aceasta, cea mai mare... Bine! Și servește-ne din ce ai mai bun... Șunca sau... Nu, încă nu 1 Ce va mai substanțial, vr’o câte-va felii bune de muschiu; apoi se ne scoți simburele din șunca de urs... Aveți șuncă de Nor- | vegia eel puțin? Ele sunt cele mai bine afumate.. priviri, din diverse puncte de vedere. Românii din Transilvania și Ungaria pășesc cu toată energia în contra proiectului. Provincia metropolitană gr. or. ca atare a depus vederile sale asupra proiectului în cele de mai sus. Dacă metropolia gr. catolică a fă- cut ceva în direcțiunea aceasta nu seim, după na- tura lucrului înse credem, că nu va sta nici ea cu mânile în sin. în diversele municipii alegătorii au început a lua resoluțiuni în contra proiectului. De- spre sasii din Transilvania seim că încă din vreme au luat mesuri pentru a protesta contra proiectului. De asemenea seim despre eppul rom. cat. diu die- cesa traană, că a întrevenit la deputății de confesiu- nea sa din Transilvania, ca să lucre în contra pro- jectului. Protestanții din Ungaria încă nu sunt pre- tinii proiectului. Cu toate aceste nu ne indoim că projectul va fi votat de maioritatea casei deputa- ților; dl ministru president Tisza, cetim, că este in- teresat a vede projectul lege, fiindcă este favorabil ideei centralistice maghiarisătoare de stat, și aceasta este motiv de ajuns să credem, că projectul va fi votat. Ca se’l respingă casa magnaților ar fi o mi- nune. Primiva însă după toate aceste projectul sancționarea preaînaltă ? eată o întrebare, care lăsăm se o respundă timpul! Popoarele nemaghiare și o parte și dintre maghiari, nu vor ca projectul se de- vină lege. Putem