Sr. 2. Sibiiu, Marți 4/16 Ianuarie 1883. Anul XXXI TELEGRAFUL ROMAN. Apare Marția, Joia și Sâmbăta. ABO NAMENTUL Pentru Slblla pe an 7 fl., 6 luni 8 fl. 50 cr., 8 luni 1 fl. 75 cr, Pentru monarohle pe an 8 fl., 6 luni 4 fl-, 3 luni 2 fl Pentru străinătate pe an 12 fl., 6 luni 6 fl., 3 luni 3fl. Pentru abonamente și inserțiuni a se adresa la i ^\dmlnl8trațlunea tipografiei archldleoesane Sibiiu, strada Măcelarilor 47 T* Corespondențele sfmt a se adresa la: Rellacțlunea „Telegrafului Român", strada Măcelarilor Nr. 43. ’ pistele nefrancate se refusă. — Articulii nepublica(i nu se înapoiază. INSERȚIUNILE Pentru odată 7 ar., — de două ori 12 er., — de trei ori 15 ar. rondul an litere garmond — ți timbru de 30 ar. pentru de-care publicare. Din causa ajunului și serbătoarei Sântului Botez, de Mercuri și Joi, nrul cel mai de aproape va eșî Sâmbătă în 8 Ianuarie. Prenuineratiune nouă 5 la „Teîegraful Roman“. care apare de trei ori pe sâptemână, deschidem pe anul următoriu, al anului 1883, cu prețul cel mai moderat ce se poate vede în fruntea foaiei. Banii de prenumerațiune se trimit mai cu înlesnire pelângă asignațiuni poștale (Posta utalvâny — Post- Anweisung.) Numele prenumerantului, al comunei unde se află cu domiciliul, și eventual al poștei ultime se fie scrise bine, ca să se poată ceti. Se atrage atențiunea on. domni, abonați, al căror abonament se sferșesce cu ultima Decemvre 1882, a’și înnoi din vreme abonamentul, pentru ca să nu fie espeditura silită a sista, sau a întârzia cu espedarea foiei *). Editura „Telegrafului Român“ în Sibiiu. *) O înlesnire foarte mare în espedițiune se face prin lipirea unei fâșii de adresă dela abonamentul ultim. Crucea roșie. Dacă resboaiele nu se pot estermina și nici că se vor estermina vre odată, pănă când vor fi oa- meni pe lume, trebue cu satiefacțiune se vedem că simțul de umanitate a găsit căi și mijloace, prin care să tempereze ororile inevitabile ale resboiului. Căile și mijloacele aceste sunt instituțiunile eu care ne întâlnim în toate țările lumei civilisate și care la creștini poartă titlul „crucea roșie". Instituțiunea aceasta s’a. indigenat și în țerile coroanei ungurești și a primit sancțiunea legislativei și prin anticului de lege XLI din anul 1882. Spre prosperarea acestei instituțiuni și ca ea să fie cu atât mai îmbelșugată în vărsarea de binefaceri asu- pra pătimitorilor în urma resboaielor, s’au înființat loterii sub priveghiarea statului, cari promit tot odată și câștiguri frumoase. Pănă aci n’avem nimica de Z*⁸ de cât se apro- băm, precum am aprobat și aplaudat !tot deauna ceea ce este bun și folositoriu în viața statului și a societății omenesci. Aflăm înse din ZⁱareIe patriotice maghiare că instituțiunea aceasta se întrebuințează și spre alte scopuri, care de și sunt filantropice și aceste, totuși întrebuințarea se abate dela scopul original. Mai mult; se întrebuințează spre scopuri care sunt îndrep- tate, cu tendență maghiarisătoare, contra naționali- tăților nemaghiare. Cetim adecă, că se spriginesc institute de crescere de copii seraci între slovaci, în care de sigur are se se pună din vreme bază la maghiarisarea copiilor slovaci și nemți din partea locului. Dacă vor fi adevărate scirile din Ziarele patriotice maghiare în privința aceasta, apoi per consequentiam din venitele dedicate pentru resboinicii nenorociți în rtsboaie ne putem trezi făurindu-se institute cu care se se dea resboiu limbei noastre; ceea ce după noi nu ar fi la loc și nu ar fi patriotic nici decum. Sunt critice timpurile, în care trăim. împre- giurarea aceasta, credem că este un îndemn de ajuns ca acei ce conduc soițile societății din statul no- stru se fie cu toată considerațiunea la ceea ce este mai de lipsă, la liniscea sufletească a tuturor locu- itorilor fără deosebire de naționalitate. Ba din contră se încurageze pe fie care cetățean al statului la contribui» spre scopuri mărețe, cum e și cel al „crucei roșie". De câte ori a cerut lipsa, noi încă din mode- stele noastre mijloace, prin stăruință patriotică, am concuis cu obolul nostru. Și ca cei care am contribuit, nu e vorbă, că ne-am da în laturi, când vorba ar fi de scopuri folositoare. N’am voi însă, ca și atunci, când am contribuit, și contribuim pentru scopuri, cari fiind destinate binelui tuturor se ne pomenim că am contribuit și contribuim sub o firmă din cele mai plausibile și mai atrăgătoare, pentru lucruri, cari în urma urmelor se fie aplicate în contra noastră, a unei părți a contribuitorilor. Se se deprindă odată cei ce conduc sorțile I țerei a sterpi și umbra de ingrigiri pentru esistența națională a fiecărei naționalități, și să Insufle fie- cărei deplină încredere prin urmare și zel pentru tot ce e patriotic în sensul cel adeveiat, dar se nu lucre tot unilateral și în detrimentul comuniunei, în care trăim. Revista politică. Sibiiu, în 3 Ianuarie 1883. Raportul comisiunei de imunitate referitor Ia propunerea: de a se lua spre sciință sentința adusă în causa deputaților G. Rohonczy și Gabriel Varady pentru duel, a provocat viă disensiune în dieta Ungariei. Unii din deputați susțineau, că conclusul referitoriu la suspendarea imunității unui membru al dietei nu învoalvă în sine îndreptățirea; de a se esecuta și eventuala sentință adusă în contra lui. Spre scopul din urmă se recere conclus separat. Raportul comisiunei să se ia numai în parte spre sciință. Ministrul de justiție, Pauler, susține, că conclusul referitoriu la suspensiunea imunității con- ține și îndreptățirea esecutărei eventualei sentențe, de oare-ce prin suspensiunea aceasta se predă de- putatul din partea casei eo ipso competenței iude- cătoresci. în urmă se primesce propunerea comisiunei și se ia simplu spre sciință condamnarea duelanților. Ministrul de instrucțiune, Trefort, respunde la interpelațiunea deputatului Hegedus, referitoare la serbarea milenară. Trefort a presentat Gesti- unea aceasta consiliului miniștrilor și a consultat academia de sciințe în privința constatărei anului, î n care s’apetrecut ocuparea țerei decătră maghiari. Trefort a primit împuternicirea: dea aduce la cunoscința casei, că Majestatea Sa nutresce interesul cel mai viu pentru serbarea aceasta. (Stri- gări: eljen.) Ministrul e de părere, se se mstitue o comisiune din sinul dietei, care se conducă pregă- tirile ce au a se face pentru numita festivitate. Cu festivitatea aceasta ar fi bine se se combine ridica- rea vre unui monument sau a unui edificiu mo- numental, bună oară, clădirea edificiului pentru șe- dințele parlamentului, sau crearea unei fundațiuni humanitare sau culturale. Răspunsul ministrului se ia spre plăcută sciință. Naumovicz, cunoscutul preposit din procesul de înaltă tradare contra rutenilor, ne spune o telegramă originală a lui „Pester Lloyd“, a eșit în ultima De- cemvre v. din legătura bisericei greco catolice, s’a convertit la credința greco orientală și a trimis pa- pei un script de Zece coaie cu subscrierea „fratele teu în Christos", în care caută a dovedi din punct de vedere teologic și istoric, că biserica orientala este singură biserica cea adevărată a lui Christos, Christos este capul ei, eară primatul este o usurpa- FOIȚĂ. Cristian Waldo sau CĂILE NOROCULUI. Roman de George Sand. (Tradus de E. B.) (Urmare 1). Cristiane, remase singur, se ocupă de predilec- ția sa inocentă pentru măgarul seu. Dela intrarea sa în sala ursoaicei, el fu eliberat de bagagiul ce’l purta în spate. Cristiano se puse într’un unghiu și’și rânduia bagagiul ce consista din două lății mărișoare, din- tr’o legătură, cuprinzând două lemne lungi, albe și ușoare cu traverseh lor date în jos, în sfârșit din- tr’un val de pănză și de tapiserii destul de nouă, bine așezate într’un toc de piele. Toate aceste erau materialul seu de artist, industria sa, pânea sa. în- cât pentru garderoba sa, el nu era prea îngreunat ; el avea o mână de albituri legate într’o batistă, și un surtuc de postav gros ce servea lui Jean drept învelitură, când nu era pe spatele proprietarului său. Restul efectelor îi acoperea trupul, afară de un fel de palton venețian cam purtat, nesce pantaloni de stofă groasă, și trei părechi de ciorapi de lână im- | brăcați unii peste alții. Ca se’și poată face instalația mai bine, Cristiano lăpădase paltonul, căciula de lână și pălăria cu pă- reții lăți. El era un june subțire și mare cu față de tot frumoasă, umbrită de per des și negru în desordine. Soba începea a te facp se simți căldura și ju- nele cu sânge viu nu era nici decât gingaș la frig. El umbla dar prin odaie în cămașă, cum se Z’ce, Ș* făcea disposițiile de lipsă spre a petrece noaptea cât s’ar putea de comod. El nu se neliniscea, dacă va afla oare paturile promise ; ci dacă va găsi Jean ceva de beut și de mâncat. — Foarte prost am fost, ’și Zise el, de n’am cugetat la aceasta, trecând prin castelul nou și pe la moșie; dară cum se^cugeți la așa ceva, când îți su- flă vântul ace de ghiață în ochi! La moșie ni s’a spus (și cugetând acuma la aceasta ni s’a spus într’un ton foarte șiret) că avem se aflăm de toate cu îmbelșugare în castelul vechiu, firesce, dacă i-a plăcea bătrânului Stenson a ne de- schide; așa dară pe semne lui nu i a prea plăcut, fiind noi siliți a ne deschide înșine. Cu toate ace- stea, eu am epistola de admisie în buzunar, și de ar voi cine-va se me scoată și de aici, îi arăt colții. După aceasta Cristiano duse pe Jean cu baga- giul său cu tot în adâncătura ce se afla sub trep- tele de lemn, și căutând cu luminarea vre un cuiu de care se lege măgariul, el zări o ușe în părt-tele de lemn, tocmai în fundul acestei loge mici și în- tră în unghiul defectuos al odăiei. Precum nu observase iregularitatea aceasta a planului, el nici acuma nu’și da samă dacă se afla într’un pasagiu făcut prin zidul cel gros, sau între două ziduri împreunate la înălțime. El împinse ușa secretă, că așa una și era, fără a aștepta de a o găsi deschisă, si veZend că nu era reținută prin nimic, mergea cu precauție dea- dreptul. Nu făcuse trei pași și luminarea se stinse. Avu noroc cu focul din sobă, deși putu aprinde earăși luminarea, ascultând cu multă plăcere șueratul aspru și duios al vântului închis îp pasagiul secret. Cristiano avea spirit romantic, lui îi plăceau fantasiile poetice. I se părea că spiritele închise de atâta vreme în sala aceasta pustie i se tânguiau că sunt tulbu- rate în misteriile lor. Temându-se înse că frigul va înrăutăți troana sărmanului Jean, închise ușa după sine, observând în dosul ei zăvoarele puternice, cari prin greutatea lor făceau de se închidea ușa de sine. Noi îl lăsăm se caute după aventuri și intro- ducem alt căletor în odaia ursoaicei. Și acesta întră pe neașteptate, înse el este în- soțit de Ulfilas, care-i luminează cu respect, pre- când un lacheu mititel, îmbrăcat în roșu, îl urmează. www.digibuc.ro TELEGRAFUL ROMAN. țiune. Uniunee bisericei greco-catolice cu Roma nu se va pute susține și întoarcerea Uniților la credința lor antică, prin volnicia lesuiților, față cu preo- țimea unită, numai se va accelera. Naumovicz declară în sfârșit, că nu i permite consciința ca se caute indi- ferent la necumpătatele calumnii ale Romei fața cu bi- serica sa și că de aceea se vede silit a se întoarce la cre- dința părinților săi. Pertractarea la curtea de casațiune în procesul contra rutenilor Naumovicz, Ploszczan- ski, Spunder, și Zaluski va ave loc în 20 Februarie. Afacerea aceasta care s’ar pâre particulară, în- tre alte, „Deutsche Z e i t u n g “ din V i e n a o află deamnă de a o discuta într’un articul de fond, îu care ^ice, că dacă Gali ți a ar fi oare unde la apus sau la meaijă (li în monarchie, ar fi indiferent dacă rutenii mai țin sau numai țin uniunea cu Roma. Galiția însă este în vecinătatea Rusiei și aceasta i dă însemnătate politică. Persoana contelui Andrassy ear formează ob- jectul de disensiune, pilele trecute a fost primit în mai multe rânduri în audiență de Majestatea S’a: „Național-Zeitung“ aduce scirea, că contele An- drassy ar fi designat de următor contelui Wimpifen în Paris. E posibil, nu însă și probabil. Dacă ar fi aplecat ministrul de esterne de odinioară să între de nou în servițiul de stat, ar urmări de bună seamă un scop mai înalt și nu s’ar mulțămî cu po- stul de ambasador în Paris. Dar ce ar și face în Paris. Relațiunile amicabile nu înse și intime dintre Austro-Ungaria și republica francesă dau dovadă, că postul din Paris nu e un oficiu de rangul prim. Am- basada din Berlin e cu mult mai însemnată. Dacă cu toate acestea e adevărată scirea care se ventilă nu are se treacă mult și ne vom pomeni că contele Kalnoky a făcut loc contelui Andrassy. Clătinarea contelui Andrassy în anii 1875 pănă 1879 între do- rința de a ocupa Bosnia și între aceea de a înter- lasa ocuparea, în fine renunțarea lui la ocupare, încă nu sa dat uitărei. Partea aceasta a activităței sale nu prea e glorioasă. Andrassy înse de altă parte ar fi o garanție pentru raportul amicabil dintre Austro-Ungaria și Germania. într’un articul întitulat: „Perspectivele în Austria¹' declară foaia berlineză „N a ț i o n a l-Z e i- tung" : „Dacă vor continua Cechii persecutarea ele- mentului Germaniei, nu vOr pută remâne aliații no- ștri, cu toate asigurările date de ei, că vor a ii aliații noștri. Desvoltarea afacerilor în Boemia ne Insuflă îngrigire, cu atât mai vârtos, că nu se vede nici o perspectivă, dela care ai pute spera delătura- rea răului. Noua lege electorală ne amenință și cu mai mare rău; viitorul cel mai de aproape ne pro- rocesce mari schimbări. Timpul în care să se intro- ducă ecuilibrul dorit, se vede a fi departe. Ce e mai dureros! Afacerea aceasta se privesce de se- cundară. Părerea, că: alianța austro-germană s’ar pute lega strîns numai prin un tratat economic, de oare-ce numai într’unirea intereselor politice și materiale e în stare a crea o legătură firmă între ceste două monar- chii, părerea aceasta (licem, earăși se discută, „Grenz- boten" din Lipsia, care descoperi în Noemvre a. tr. esistența unui tractat în scris între Austria și Ger- mania, făcând recensiunea „Notițelor¹¹ principelui Bismarck, dă, cu ocasiunea aceasta, espresiune și pă- rerei referitoare la eventuala U ni u n e-ec on o m i c ă. Organul acesta, care representă ideile guvernului berlinez se esprimă în următorul mod: „Prin fer și foc“ ce e drept, dar în fine succese mântu- irea Prusiei și prin ea a Germaniei. Mântuirea aceasta fu folositoare și pentru Austria hiai ân- tâiu indirect, ear decând cu tractatul din 1879, în mod direct. Dacă n ’ a r esista un tractat f o r m al ar trebui să se inchee, căci două puteri atât de iubitoare de pace precum e Germania și Austria s’ar vede necesitate a o face. Dacă este drept că trac- tatul esistent ar fi numai pe 5 ani, ar fi tare de dorit se se prelungească din motive foarte evidente. Ar fi numai natural, dacă la o eventuală schimbare o tractatului s’ar adauge și anumiți p a- ragrafi n a ți o n al - e c o n o m i c i. Interesele ambelor monarchi ar con- cede, ca să’și spriginească și întărească relațiunile bune politice prin relațiuni economice mai de aproape pe calea trac- tatului. împregiurarea, că Cislaitania e țeară mai industrială ear Translaitania mai mult agronomică, poate ar înainta efectuirea unor astfel de relațiuni. Gambetta fu înmormântat în 13 Ianuarie n. în Nizza. Gladstone este greu bolnav. Slavi și Teutoni. Sub acest titlu, cetim în „Românul¹¹, d.H. deKerlchant publică în ^iarul „le Soleil" următorul articul: „Lupta este neînlăturabilă între Slav și Teuton. „Ea este foarte aproape chiar. Ea va fi lungă, sân- „geroasă, îngrozitoare..." Aceste cuvinte ale lui Scobeleff, al căror răsunet se scie cât de mare a fost în Europa, servă de epigraf unei foarte intere- sante lucrări ce dl Eduard Marbeau a publicat acum, la librăria Hachette, sub titlul „Slavi și Teutoni". Această carte este resumatul notelor ce d. Mar- beau a luat, a impresiunilor ce a adunat călătorind prin Europa orientală. De aceea ea cuprinde, în loc de considerațiuni generale mai mult sau mai puțin discutabile, fapte precise, care permit de a aprecia adevăratele cause ale adâncului antagonism ce esistă între rasa slavă și rasa germană. Lupta neînlăturabilă între Slav și Teuton, pe care o prezicea Scobeleff, cu puține luni înainte de moartea sa destul de misterioasă, această luptă, care ar încăera o sută cinci (leci milioane de oameni, dela țermii Vistnlei pănă la aceia ai Dunării, și dela litoralul Balticei pănă la acela al Mării Negre, este ea imininte, este oare amânată într’un chip nedefinit? D. Marbeau crede că ea se poate privi ca apropiată. Pentru dânsul, vechile uri contra Germanilor, ce sunt adânc înrădăcinate în inimile slave, vor provoca probabilmente mai nainte de sfârșitul secolului o esplosiune îngrozitoare. Bătălia dela Sadova a avut de scop de a se sci. dacă Prusia sau Austria va representă în Europa elementul german ; la Sedan era vorba de a se otări dacă Francia sau Prusia va ține sceptrul european acum însă este vorba de alt ceva cu totul. Răsboiul ce se pregătesce nu mai este numai un răsboiu dintre stat cu sau, dintre o rasă cu o altă rasă; el va fi Orientul aruncânduse asupra Occidentelui; va fi bor- deie nenumărate, înregimentate după chipul armatelor civilisate, pe care Rusia le va arunca asupra Europei. „Germania,