Ar. 18. Sibiiu, Marți 15|27 Februarie 1883. Anul XXXI TELEGRAFUL ROMAN ABONAMENTUL Pentrn Slblli pe *n 7 fl., 6 luni 3 fl. 60 cr„ 8 luni 1 9. 76 cr. Pentrn monarchie pe nu 8 fl., 6 luni 4 fl., 8 luni 2 fl Pentru strilnitate pe an 12 fl., 6 Inni 6 fl., 3 luni Sfl. Apare Marția, Joia și Sâmbăta. Pentru abonamente și inserțiuni a se adresa la Admlnistrațlunea tipografiei archldleceaane Sibiiu, strada Măcelarilor 47 Corespondențele sânt a se adresa la: Redacțlunea „Telegrafului Român", strada Măcelarilor Nr. 43. Epistole nefrancate se refusă. — Articulii nepublicați nu se înapoiază. INSEKȚIUMILE Pentrn odată 7 cr., — de două ori 12 or., — de trei ori 16 or. rândul an litere garmond — ți timbru de .30 ar. pentru ne-care publicare. Voeâ maghiare. „Celebrul⁸ proiect de lege, prin care are se se msghiariseze instrucțiunea secundară, este pus la ordinea ^ilei. Luni în 5 Martie n. se va începe în casa de- put&ților Ungariei desbaterea asuprăi. Proiectul vine a patra oară înaintea legislațiunei; de trei ori a fost respins, pentrucă vatămă legi anterioare, și cu de- osebire pentrucă a provocat resens în toate națio- nalitățile, respective în confesiunile acestora. Numai șovinismul visător și râvnitor de putere ține la el, și numai cei creduli, cari crtd că ceea ce intențio- nează proiectătoriii se poate și realisa , se bucură ve^endu-1 de nou pe masa legislativei. încă nu era în perspectiva plenului dietei pro- iectul, și s’a dat o alarmă crâncenă — unde? în Germania pentru cine ? pentru o mână de oameni, pentru poporațiunea săsească de 200,000 de suflete ; și pentru ce numai pentru poporațiunea aceasta ? pentrucă ea s’a grăbit și a dat țipetul, prin care a anunțat pericolul. Țipetul și alarma au scos, cu deosebire pe presa, care trăiesce din grăunțele fondului de disposi- tâune și care doresce se trăiască din grăunțele fondului e lisposițiuue, din toate cătărămile. „Nemzet⁸, ceva mai elegie, nu crede că Bismarck se va uita în gura celor ce țipă și alarmează; dar pentru case se pună odată caj et agitațiunilor și Germania să nu se duca in ispită de a părăsi alianța cu Austro- U garia, e de părere că trebue votat proiectul. în același sens, numai mai turbulent, scrie și „Buda- pesti-Hirlap.⁸ „Pești Hirlap⁸ e furios în toată forma Acesta țlice, că sasii spun adevărul când dic că maghiarii vreau sei asimileze, și ține Ger- maniei șî și lui Bismarck o prelegere, încât după articol ți s’ar părea că toată esistența Germaniei aternâ dela grația și bunăvoința maghiară. Cine a Împiedecat la 1870 alianța Austro-Unga- riei cu Francia? Maghiarii. Cine împedecă pans’avîsmul? Maghiarii! Ferice de Germania și de Enropa!! ‘ ’e fiarele citate le Întrece aspirantul la grăunțe, ^Pesti Nap:5“. El are și meritul câ poartă grige și de Doi. can suntem buni, cari nu țipăm și pen- tru cas> nu se alarmează nimenea, în măsura, în care ®e aLaiwează Geiscsnia. pentru sasi. y /1 Satjocii cem na.*- de aproape articolul lui JP- JKapfi®® de SâraMtâ, ei punem înaintea cetito- rilor, memre «, întru rM este, și întru cât nu autorul matur de institutul alienaților. „Nu este țeară în Europa, țlice „P. N.“ unde toate ar fi permise în chipul, cum sunt la noi. Guvernului i este permisă arbitrarietatea, civelui nesupunerea față cu legile; aceasta o poate face ori și cine cu istețime, și nu i se întâmplă nimica. Neloialitatea e permisă și sasului, e permisă și românului, îndată ce în numele libertății se înrolează ca agitator național și-și tră- dează patria sa împăratului german, s'au regelui ro- mân. Dacă scoalele poporale sunt lăsate confesiu- nilor, aceasta o numesc libertatea învățământului, și apoi învățătorii panslavi lutherani și dăscălii (a go- rog keleti daszkălok) greco-orientali înstruează pe copii în invidia față cu rassa maghiară, încât comitatele se văd silite a propune, ca statul să-și reserve dreptul de întărirea învățătorilor populari, ca și în Prusia, unde statul față cu preoții catolici pretinde și ca- pătă dela papa asemenea drepturi. Prin scoalele poporale se agitează poporul de pe sate contra sta- tului unguresc și contra domnilor de ungur, și în mânia legei esprese, unde nu voiesc, nu se propune limba maghiară, sau dacă da, ea se propune așa de rău, încât n’avem nici un folos din ea, ceea ce o recunoasce și raportul ministrului de culte și in- strucțiune publică. „Numesc libertatea limbei, dacă în scoalele medii se propune sârbesce, românesce ori nemțesce, ca și când am fi în Serbia, România și Germania, și cei ce es din aceste gimnasii ori scoale re- ale nici nu se consideră de unguri, nici unul chiar. Cu toate că ei s’au născut aici, cresc aici și au dreptul la toate acțiunile politice și la oficiile de stat. Ba ce e mai mult, aprelmndează chiar și pentru că de aci încolo limba maghiară are să fie obligatoare în gimnasii, a căror adevărată che- mare este formarea de agitatori panslaviști, daco- romaniști ori pangerma'niști pentru agitarea popoa- relor din Transilvania și dela Dunărea de jos, for- marea de preoți, învățători, advocați, notari, cărora agitarea să le fie pâuea de toate filele. „Și s’a făcut mare svon prin Berlin, înjură fia- rele române și slave, Europa întreagă, ceriul și ia- dul sunt chemate întru ajutoriu contra tirăniei un- guresci. Și într’adevăr nicăiri pe lume, dar nicăin — afară de Elveția — nu esistă o asemenea liber- tate de învățământ și de limbă ca în Ungaria, a fost este, și în sensul nouălor legi va fi și de aci încolo, în adevăr aceasta este libertatea abusurilor și în- articularea lor în lege. „Ar permite oare România, ca în Moldova să se înființeze gimnasiu unguresc? Sau s’ar învoi Serbia ca in valea Timocului să se facă gimnasiu româ nesc? sau cel puțin se se înființeze în Belgrad scoale medii croate ori gimnasiu greco-unit (egyesult go- rog felekezeti gimnazium) confesional cu cărți de scoală, tipărite cu litere latine? Ce craval a fost în Viena pentru un singur institut privat cu limba bohemă ? Polonii nu sufere în Galiția limba ru- teană, rușii nu sufer în Polonia limba polonă, ba ce e mai mult limba și literatura polonă în Varșo- via se propune rusesce. Așa fac slavii. Ce demon- strațiuni violente au arangiat croații contra înve- țărei limbei unguresci ? Se mai vorbim oare de ger- mamsarea nemților în Posen, Șlezvig ? Nici nu per- mit ca băiat de neamț să umble la scoale în țări străine și nu recunosc documentele dela scoalele medii câștigate în străinătate. Din toate acestea urmează că noi suntem cei neciopliți (bârgyuk) numai noi singuri. „Și apoi libertatea noastră, principiul nostru de libertate nu e recunoscut nicăiri. Nici în străină- tate, nici aici acasă. Și mai puțin e recunoscut de cătră aceia, cărora le facem concesiuni. „Pentrucă aceștia sunt neamicii no- ștri. Da, neamicii neîmpăcați, ca și ura de rassă. Cine e patriot bun, acela vrea să fie ungur, și susține scoală maghiară, ca cei din „Se- puș“, copilul și-l trimite în gimnasiu unguresc, ca șvabul din „TorontaP, care ’și trimite copilul la scoală la Kecskemet. Cine ’și trimite copii la gimnasiul sârbesc din Neoplantâ, sau în Beiuș, Năsăud, Blaj, Sibiiu, Brașov, Mediaș, acela este vrăjmaș de moarte al ungurului, și din copilul său vrea să crească inimic patriei. Și așa se ș i î n t â m p 1 ă: din ace- ste scoale medii es din an în an mulțime derabiați, mai multe sute de oameni ti- neri a căror scop de viață și ambiție este: a surpa patria. Aceasta nu s’ar suferi nicăiri pe lume, numai la noi se sufere, deși amarele fructe ale acestei cresceri le simțim de 15 ani încoace. Nu îndrăsnim se facem nimica contra lor, ori nu voim să facem? Puțin ne pasă, nu ne batem capul cu ele. Indolența e causa perirei noastre, căci noi ne crescem aici acasă agitatorii naționali. „Și aceasta tot așa rămâne și după noul proiect- de lege pentru scoalele medii. Căci ungurul nici din pățaniile sale nu devine mai cu minte. Vom ave gi mnasii săsesc i, r om ân e sci. sârbesci; unde junilor cetățeni le va fi rușine a vorbi u n gu reșce și unde ei vor fi instruați cum trebue să c r e a d ă p o p o r u 1 despeori- ginea maghiarilor, usurpătoarea lor dom- nire și despre funesta lor perire, care sub lo- FOIȚA. Cnstiaa Waldo CAILE NOROCULUI Bman de George Baud. (Tr»4u« L B.) 17). Margareta furați cătră Rusoaică, ea — Dragă te rog spune Dta însuți baro- sului, că eu nu-1 pot suferi. Mi-ai face un servițiu mare... ți eată drept dovadă brasletul acesta care’ți place ața de mult!. ., fă-mi baronul inimic și eu me deo^ieg a-ți dn«ti brasletul. — O! «la! ce va Zice mătușa Dtale? — Eu am că Fam perdut și Dta nu-1 vei purta aia, eată tot Stăi, stăi, baronul vine că- uo»! el de sigur vrea să me invite. Menuetul Începe. Mătațfeine» este dincolo aduncită in vre’o politică eu ambasadorul rusesc. Apro- cât poți de mine, ca să te invite pe Dta. Iu e levăr baronul veni eu o grație sepulcrală de * W invitația. Margareta trămură toată, când «1 S wtințo mâoa — Contesa Elveda mi-a spus, că acuma te ai hotărit a juca, și tocmai am dat ordinul a reîncepe menuetul în onoarea Dtale. Margareta să ridica, făcu un pas și lăsându-se earăși pe scaun, ea Ș.ise cu ton resolut: — Din toată inima ași asculta pe mătușă mea dară veȘi bine, domnule baron că nu pot, și eu nu cred că Dta ai ave intenția a mă supune unei torturi. Baronul făcu o mișcare, de surprindere. El era bărbat inteligent, foarte bine crescut însă ne în- crezut pănă la esces. Contesa nu-1 înșelase tocmai așa, ca se nu fie, în stare a vede clar la prilegiul cel mai mic, și aversiunea Margaretei era așa de manifestă, încât nu mai era nici o îndoială. Surisul seu luâ o espresie de dispreț profund și el răspunse cu o ironie grațioasă. Dta ești cu mult prea bună cti mine, domni- șoară și te rog a crede că aceasta me atinge adune! Și adresându se îndată cătră Olga, el o invita și o duse de mână, precând Margareta vâri in mâna cealaltă a ambițioasei fete brasletul cel scump. — Domnule Goefle, Z*⁸⁶ ea repede și cu voce tremurândă cătră Cristiano, Dta mi-ai adus noroc, am scăpat. — Și totuși ești palidă, îi Zi⁸e Cristiano, tre- muri toată! — Ce gândești! mi-a fost frică, și acuma, cii- | getând la mânia mătușei mele îmi e și mai frică 1 însă nu-mi pasă, bine că am scăpat de baron! El își va resbuna, m’a face doară să mor; dară n’am se-i fiu nevastă, n’am se port numele seu, n’am se ating mâna sa plină de sânge! — Taci, pentru DumneZeu, taci! Zi⁸⁰ domni- șoara Potin tot așa palidă și înspăimântată ca și Margareta, te ar putea auZi cineva! Ai fost voinica te felicitez, dară de natură fiind fricoasă te ai agi- tat, de mă tem că te bolnăvești. Doamne sfinte ! nu leșina scumpa mea! Miroasă la flacon! — Nu te teme, dragă amică, răspunse Marga- reta, eată me restaurată. Observat-a cine va din impregiurul nostru ceva? Eu nu cutez să ridic pri- virea. — Nu har Domnului riturnela cu sgomotul cel mare a orchestrei a acoperit vorbele noastre și toate domnișoarele s’au sculat la joc. Eată-ne singure în unghiul acesta. Nu remânea aici. Să nu vie mătușa Dtale, să-ți facă o scenă în dispoția aceasta. Se mergem afară în apartamen- tul Dtale. Dă mi brațul. — Nu o se te mai ved? Z'⁸⁰ Cristiano cu o emoție neînvingibilă. — Ba da, răspunse Margareta; eu am se vor- besc cu Dta, într’o oră, ne vei afla... — Unde? Spune 1 — Nu știu... Ei bine, la bufetI Pănă ce Margareta se în lepărtâ, Cristiano www.digibuc.ro 70 TELEGRAFUL ROMAN. virile naționalităților resculate se va întâmpla cât mai de curend. „N’ar trebui inarticulat în lege, pentrucă pot esi- sta scoale medii confesionale susținute de „Schulve- rein“, reuniune slavă, fonduri sârbe ori române, numai cât ele să institue catedră pentru limba un- gurească și se se țină de planul oficial de studii, ci ar trebui spus espres: că după dece ani toate scoalele medii din Ungaria să aibă ’esclusiv limbă de propunere limba maghiară. Numai astfeliu ajun- gem la scop. Și pănă atunci profesorii, cari sciu unguresce se propună în limba ma- ghiară șiprunciise sedeprindă înlimba sta tu lui. De ce ne sunt bune alte scoale medii? Trebue se maghiarisăm inteli- gența, să o facem părtașă la crescerea patriotică, prin instrucțiune și așa nu putem influința asupra mulțimei, căci copilul de țăran afară de scoală în veci va audi și va vorbi limba satului. „Se ne asigurăm așa dară inteligența pe partea noastră, căci acum avem ocasiune, și să nu dăm din nou privilegii partidelor naționale, cu cari ori ce pact este zadarnic. „Articolul, careva asigura susținerea gimnaste- lor naționale, poate ajunge în posesiunea Transilva- niei.?! (A czikk, mely biztositja a nemzetisegi gim- nasiumnak fenmaradăsât, Erdely birtokâba keriilhet.) „Mai înnoată încă o negură cosmopolitică aseme- nea acesteia în proiectul de lege. Sedă ministru- lui libertatea de a recunoasce diploma de cualificațiune a profesorilor, câști- gată în străinătate, dacă candidatul res- pectiv cunoasce limba maghiară. Disposiția aceasta trebue ștearsă. Pentru ce această latitudine ? „Ea e pasport pentru panslaviști, dacoromaniști și cumetrii de sasi, ca ei se-și facă studiile în Au- stria, ori în străinătate și se vină a casă preparați, ca se strice tinerimea maghiară. Ministrul nu este a toate sciutoriu, îl poți înșela foarte ușor, mai ales dacă e și om bun (?!) și cine poate ispiti rărunchii afară de Dumnezeu ? E neapărat de lipsă ea pro- fesorii maghiari se se cualifice aici acasă, și nicăiri în alt loc; de aceea avem două universități și ce- lelalte scoale superioare. După absolvare pot merge se mai vadă și ei ceva prin lume. „Această restricțiune e trebuincioasă tocmai pen- tru sasi, cari acum umblă prin Lipsia, Halle, și lena, și acolo învață a cânta, „soweit die deutsche Zunge klingt“ preste tot locul e „deutshes Vaterland^ și pentru ei în străinătate numai esistă Ungaria. „în adevăr ar fi vremea se numai trăim în fan- tasii și se nu sacrificăm principielor teoretice rece- rințele vieței, drepturile statului, viitoriul na- țiunei. “ După aceasta se punem înaintea cetitorilor un articol mai raționabil din „Egyetertes." Eată’l: „Legea pentru instrucțiune „Proiectul de lege privitoriu la instrucțiunea în scoalele medii se presentează acum în a treia mo- dificare înaintea legislativei. Acest proiect totdeauna a colindat pe la foru- rile preparative. A colindat pela bureaurile mini- steriale, la oficiul presidiului parlamentar, la comi- siuni, ear la oficiul presidiului parlamentar și tot- deauna s’a reîntors încetișor la ministru, căci el n’a eși din salon prin altă ușe și se orienta întru cât se putea asupra locului de rendez-vous, ca să nu se întărdie la momentul venit cu căutarea în zadar a bufetului. Altcum, chestia de bufet deșteptase în gândul său un simțimânt, care pe lângă interesul aventurei sale, îl tortura dela intrarea sa la bal. — De cumva nu va fi nimenea la bufet, își dise el, am să fac o breșă groaznică în mâncările baronului. Pănă ce el își îndreptă pașii săi cătră sanctua- rul acesta, noi să vedem ce se întâmplă în salon. IV. De bună seamă, baronul nu iubea jocul, și cor- pulența sa nici nu se potrivea cu astfel de sărituri; totuși erau pe timpul acela, jocuri nobile, la cari luau din bună cuviință, persoanele cele mai serioase parte. Baronul, fiind văduv de multă vreme, nu dase festivități, pănă ce trăia fiiitorul seu moștenitor; ve- dendu-și însă numele său destinat a peri cu el, și avuțiile sale amenințate a trece la altă ramură a familiei, pe care o ura, el se hotărîse a se însura cât de îngrabă a doua oară, și a’și alege nu o soață amabilă, căci de aceasta nu simțea nici o lipsă mo- rală, ci o fată tineră și sănătoasă capabilă ai dărui copii. Așa dar el a pus castelul său pe picior de lues și a convocat secsul frumos din provincia sa cu singurul scop de a pune coroana baronială pe capul cel mai încântător, care se va presentă de bună voie să o primească. (Va urma.) fost acceptabil. Căci el lovesce în drepturi cardinale, lovesce în spiritul legilor positive, și nime n’are lipsă de el afară de omnipotenția ministerială. Pănă când ne vor mai pune paciența la probă? E compatibil oare cu demnitatea unui ministru cu consciință a presentă de atâtea ori un proect de lege, pe care se vede necesitat a-1 retrage, ca, deși cu unele modificări, însă tot în același spirit, să-l presenteze parlamentului din nou. „Aceasta este lucru de gust. Arată însă tristă disposiție morală. După atâta fiasco rămâne tot în unul și același loc, ca și când Iar fi cuprins spas- mele. Este însă caracteristica sistemului Tisza se-1 articuleze în lege, fie el ori cât de rău. Așa s’a ^is și când cu banca, se fie numai banca inarticulată. Așa ne au recomandat tra tatul dela Berlin. Și s’a făcut lege din el, nu ’l respectează însă nime, nici chiar acele state, cari ei datoresc esistență lor. Stă ea acolo în cartea legilor însă nime nu-i procură însemnătate. Acum vreau cu ori ce preț se facă lege din proiectul pentru scoalele medii, și ca sele fie aceasta cu putință, au voit se alunece și pe terenul surprinderilor. S’au apărat cu urgența acestei legi. Cine vrea, creadă. Dacă în trei ani de (Iile, decând se fabrică la ea, au putut aștepta, și dacă înainte de fabricarea acestui proect am putut fi și fără de el, pentru ce n’am pute fi si acum. „Nici Austria absolutistică n’a îndrăsnit a vătăma autonomia bisericească, și nu mult după ce o a fă- cut, i-a costat viața. Căci s au început demonstra- țiunile pentru autonomia protestanților, și acestea, — deși pre scurt timp, au produs constituțiunea. S’au crede doară actualul ministru de culte, că resulta- tul atâtor încercări va fi căderea lui sau doară și a regimului Tisza? Dacă da, atunci el lucră foarte înțelepțesce. Ce lipsă avem noi de legea această? „Introducă și la catolici autonomia. Dacă însă nu pot ori nu voesc să o introducă, nu’și bage mâna în drepturile protestanților. Protestanții și-au legile lor. Au pacturi sigilate cu sângele națiunei: pacea din Viena, din Lincz, legile din 1790—91. Proiec- tul actual lovesce în aceste legi cardinale, e con- trariu spiritului lor. „Este oare în interesul statului maghiar ca acest proiect să devină lege ? O cer aceasta interesele naționale? Biserica catolică este biserică națională maghiară Introducă se și la ei autonomia, și în- cât s’ar recere unele modificări, acelea le va face guvernul propriu bisericesc. Biserica orientală, sau mai bine ^is, partea sârbă a acestei biserici are autonomie. Să se manipuleze această autonomie după cuviință, și atunci nu esistă periclu pentru stat. Asemenea este maghiară și biserica refor- mată. Și aceste biserici în veci nu vor lucra contra statului unguresc, și dacă da, atunci o ar face numai de dragul lui Tisza Kâlmân, care gra- vitează spre Viena și Bosnia. Lutheranii? Aici stă ascuns panslavismul. Dar pentru că au ei autono- mie atât de largă, trebue oare se ne temem că se pot produce la ei tendențe contrarie statului? N’a fost oare corporațiune autonomă aceea, care a pre- dat statului scoalele închise de guvern pentru prin cipii contrarie statului? N’au adus în anul trecut corporațiunea autonomă pentru înfrânarea panslavis- mului concluse patriotice, cari dacă să vor susținea, sunt în stare se paraliseze mesteșugirile panslavi- stice? Și acest pas resolut a produs mișcarea pa- triotică din părțile nordice. Ce vrea această lege? se agiteze spiritele, se spargă una dintre bastilele libertăței maghiare: legea cardinală de guvernare proprie a bisericei protestante. Sau doară voiesc ca pactul făcut de Bocskay, Râkoczy Gyorgy în fruntea armatei națiunei învin- gătoare se-1 strice acum Trefort Agoston cu au- toriul mașinăriei din majoritatea parlamentară? Acest lucru erostratic nu l presupunem dtla această ma- joritate „Nu voim se o presupunem, deși s’au pus pe corteșit, picând că spre a împedeca noaua agitați- une germână, trebue se primim proiectul, după cum s’a presentat. Noi perhorrescăm, și vom fi totdeauna contra germanisărei și contra uneltirilor săsesci, în- cât acelea ar esistă. Acestea înse trebue resbunate altfel. Nu prin vătămarea drepturilor seculare ale bisericei protestante. Nu’prin răpirea libertăței ace- steia. Nu prin dărâmarea ultimelor țițini ale consti- tuției unguresci. Legile protestantismului maghiar sunt legi cardinale ale constituției unguresci." Revista politică. Sibiiu, în 14 Februarie. în filele aceste era gata se perdem pe mini- strul cel mai scump al statului unguresc, pe dnul ministru de finance Szapâry. Era un §. din legea pentru impositul vânatului, care amenința un portfoiu ministerial cu vacanță. S’au găsit înse .29 de vo- turi în casa deputaților, cari făcând majoritate au mântuit patria de necas. Dacă s’ar sei, cine sunt cei 29, ar merita se se numească de aci în colo patres patriae. Cestiunea Dunărei este încă la ordinea șlilei, deși se arată rar pe orizontul politic de un timp încoace. După „Temps" conferențâ din Londra dela 21 Februarie n’a admis pe Serbia în conferențâ dunăreană. Numai Germania și Austro Ungaria a fost pentru admitere; Rusia înse în contră, fiind că șlicea ea că atunci și Bulgaria trebue admisă. Din altă telegramă dela Londra din 24 Febr. n. se vede, eăcon- ferența s’a fost într’unit în (liua aceea, înse despre activi- tatea s’a nu se anunță nimica positiv, și din cât se anunță, se vede, că n’a venit la nici un resultat. Ședința cea mai de apoape va fi probabil Joi. In camera României s’a făcut în 7 Februarie următoarea propunere, care a și fost trimesă de urgență în cercetarea secțiunilor: „Dior deputății Am făcut și facem sacrificiuri însemnate pen- tru transportul pe uscat. Nu am făcut absolut nimic pentru transport pe apă. Și cu toate acestea desvoltarea celui dintâiu stă în raport direct cu desvoltarea celui al doilea. Mai toate orașele noastre sunt legate cu ră- țeaua ferată, care conduce la Dunăre și preste cu- rând, când căile ferate cele mici vor fi gata, trans- porturile pe uscat vor lua o desvoltare imensă. Dar toate aceste silințe devin aproape sterile prin lipsa unei marine comerciale naționale. Starea aceasta de lucruri autorisează pe un mare stat vecin, cu care avem interes se trăim în cea mai perfectă armonie, se învoace prerogative și drepturi estra ordinare în viitoarea instituțiune, care va fi poate chiemată să garanteze libertatea navigațiunei pe Dunăre între Brăila și Porțile de fer. Pentru a da, prin urmare, o desvoltare puter- nică transportului pe apă și a reduce la minimum posibil tarifele actuale: Pentru a pune pe producători români în posi- țiune de a comunica direct și prin propriele noastre mijloace cu principalele porturi ale Europei; Pentru a provoca într’un viitor apropiat crea- rea plutirei pe mare și pe toate apele din interiorul țărei, care se varsă în Dunăre; Pentru a face, în fine, ca România să dobân- dească pe Dunăre o importanță aproape egală cu ceea a altor state ; Propun: Ca guvernul Maiestăței Sale să fie invitat a pre- senta Camerilor, în cel mai scurt termin, un pro- iect de lege, prin care se fie autorisat a garanta nnei societăți române un minimum de venit pentru nn număr determinat de ani, cu scop de a realisa un capital îndestulător, cu care să se creeze o mărină comercială națională destinată a face transporturi pe Dunăre. Statul va pute participa la formarea acestui capital și va fi perpetuu representat în consiliul su- perior al societâței. Dimancea, 1. Ponaru-Bordea, C. Boerescu N. Moscu, D. Mărgăritescu, M Kogălnicean, B. lepurescu, F. Maniu, G. Fărcășan 1. Vilacrose, Dr. Măldărescu.a Dela Londra se telegrafează, că prin denu- mirea lui Ch a llemel-L ac o u r, ministru de esterne în Francia, politica esternă a Franciei se va scimba în privința Gestiunilor pendente. Ministrul acesta nu e nici decum de acord cu proiectul, care în conferențâ s’a adus și s’a acceptat (?) ca proiect special fr a n c e z. „Pericolul invasiunei rusesci.“ Sub titlul acesta a apărut nu demult o broșura în Budapesta, scrisă de un patriot maghiar îngri- giat de soartea patriei. Autorul crede, că resboiul între Austro Ungaria și Rusia e inevitabil. Mult, dacă se va mai pute pe cât-va timp amâna, de oprit nu-1 va mai pute opri nici suspinul, nici frica și chiar nici dorul de pace. După autor, Rusia se vede îndemnată la acest resboiu singur numai de convingerea, că monarchia austro ungară e slăbită și nici decât de rivalita- tea cu monarchia noastră pe peninsula balcanică. Alesandru III cu guvernul seu a decis resboiul con- tra noastră în momentul morții împăratului Alesan- dru II. în consiliul secret al guvernului ținut la finea lunei Aprile 1881, fără ca se aibă cei din Viena nici pănă a^i vre-o scire despre cele petre- cute acolo, s’a pronunțat serbătoresce și s’a luat protocol, că condițiunea fundamentală a politicei regimului Țarului după ântâia împărțire a Turciei e resboiul contra Austro Ungariei. Rusia nu poate concede, ca Viena se ocupe o posițiune statornică* www.digibuc.ro TELEGRAFUL ROMAN 71 firmfi, în peninsula balcanică și să se estindă cu căi ferate dealungul eredității Țarilor. Punctul de mânecare al autorului e, că starea politică și militai ă a monarchiei noastre s’a slăbit într’un mod deosebit, de când cu resboaiele ultime uso-turcesci, și că catastrofa a devenit inevitabilă prin ocupațium a Bosniei și a Ei țegovinei. Pe cât timp n’am avut fericirea a saluta pe Andrassy ca ministru de esterne, toată linia militară nemărginit de lungă a monarchiei noastre, care se estinde dela Bucovina până la Cattaro, a fost, ^ice autorul, scutită de inimic și nimenea nu o putea ame- nința ; n’aveam lipsă se o apărăm, o supra- veghia Poarta. Andrassy a subscris în Berlin independența militară a României, a Serbiei și a Muntenegrului, ceea ce ne va amenința pe vntoriu pe toate punctele dela Bucovina pănă la Cattaro. Acum suntem noi supraveghiați din toate părțile. Austio Ungaria locuesce dela congresul din Berlin încoace într’o temniță, din care nu ni se arată nici un fel de eșire; noi trebue se ne spargem una. . . . Autorități militare s’au esprimat în fața mea, sus- ține autorul, că posiția strategică a monarchiei noastre s’a slăbit prin tratatul dela Berlin și în urma ocupațiunei, mai tare, ca în cașul, când am fi perdut o luptă maie. Nimicirea Turciei n’a adus monarchiei nici barem prestigii economice. în zadar închee guvernul austro-unguresc tratate economice cu Serbia sau cu Bulgaria, căci copilandrii slavi vor face din ele la cea dintâiu mișcare în Orient fidi- busuri pentru generalii rusesci. Cercul militar și politic din giurul nostru e tot odată un cordon economic contra noastră, pe care îl putem sparge numai prin un resboiu mare victorios. Autorul face în deosebi pe contele Andrassy, pe a cărui ușurință și ignoranță diplomatică o con- damnă, responsabil pentru pericolul, ce ne amenință. Coroana politicei greșite, „moscovite" a lui An- drassy e ocupațiunea Bosniei și a Erțegovinei. Andrassy s’a nizuit orbiș spre ocupațiunea aceasta ascultând de înfluințele curții. Chiar și la congre- sul din Berlin, l’a sfătuit Bismarck a nu face așa ceva, căci ocupațiunea ar fi întârziată. Bismarck a declarat înaintea unui bărbat de stat superior ma- ghiar, că la congresul din Berlin ar fi desmentat pe Andrassy în privința ocupațiunei. Aceasta e natural. Bismarck avea în vedere alianța Germaniei cu mo- narchia noastră și nu era în interesul cancelariului german a ruina prin Bosnia pe soțul seu. Andrassy, Zice autorul, a fost surprins de sfătuirea lui Bismarck și n’a făcut nici mai târZiu nici un secret din în- străinarea sa. Andrassy, a cărui portfoiu ministe- rial era legat de ocupațiune, a declarat lui Bismark, că plenipotențiații austriaci vor eși din congres și Austro-Ungaria își va purta ea insâși grige de in- teresele sale, dacă nu vor primi puterile propunerea referitoare la ocupațiune. Bismarck pricepu pe An- drassy, și nevoind, ca monarchiei noastre se’i se pre- gătească calea spre o alianță franceză, Z’se fără multă motivare: Eh bien 1 ocupați și fiți fericiți. Bismarck comunică causa cu plenipotențiații en- glezi, cari după cum recunoasce însuși, s’au arătat aplecați a presenta propunerea austro-ungarâ. Spre a pute câștiga pe Rusia pentru propunere. Austro- Ungaria ia încuviințat recâștigarea Basa- rabiei române, fâcându-și astfel pe R o m â- niainimicăde moarte. Autorul arată în detail, că Austro Ungaria și a făcut prin ocupațiunea Bos- niei și a Erțegovinei pe toate puterile eui opene ini- mice, afară de pe Germania. Așa pe Italia, care nu va suferi, că țările dela litoratul resâritean a le mărei adriatice se remână în posesiune austriacă, pe Anglia care după căderea lui B eac o n s fi el d, causată de ministrul Gladstone ajuns la putere, striga monarchiei Hands ojf (jos cu manile!), căci nu voia a perde comerciul britanic din penisula balcanică în favorul Austro-Ungariei, apoi pe Turcia, Serbia și Muntenegru, care din urmă se nizuesc ele înșile după ocupațiunea efeptuită, și pe România, care și face pendentă perderea Basarabiei de politica de ocupațiune a Bosniei. Trecem preste descrierea lu- crurilor acestor-a și ne aruncăm privirea asupra că- derei lui Andrassy. Autorul arată, cum a pregătit Andrassy înde- plinirea mandatului de ocupațiune. Poarta i-a pro- mis cooperarea la ocupațiune înainte de a intra tru- pele noastre cu condițiune, dacă se vor recunoasce drepturile de suveranitate ale Sultanului asupra Bos- niei și a Erțegovinei. Andrassy a respins ofertul acesta, afară de aceea n’a sciut a se împreteni cu popora țiunea serbo-ortodocsă din Bosnia, urmarea a fost, că cele 3 divisiuni n’au fost de ajuns la ocupațiunea celor doue țeri, aretându-se necesitatea unei mobili- sări de 273,000 soldați. Forțele resistenței, de care s’a împedecat ocupațiunea, au produs in Viena un atare efect, încât Andrassy s’a veZut necesitat la anul 1879, când era se se purceadă la ocuparea sangiacului Novi Bazar și Poarta declarase, că va face posibilă resistența, dacă nu se vor recunoasce drepturile do suveranitate ale Sultanului asupra Bos- niei și Erțegovinei, a subscrie ulteriormenteconvențiu- nea cu Turcia, și a recunoasce suveranitatea acesteia asupra țârilor ocupate. Saciificiile de oameni și de bani neproporționate, mobilisarea a 273,000 contra 20,000 insurgenți, scăderile grele, ce le-a suferit au- toritatea militară a monarchiei, au făcut inevitabilă repâșirea contelui Andrassy. Prin ocupațiunea Bosniei și a Erțegovinei a de- venit înfrângerea monarchiei în resboiul eventual cu Rusia mai verosimilă. înainte de prima împărțire a Turciei linia noastră militară de apărare în sud- ost a fost numai de 70 chilometri în lungime (dela Crivoscia pănă la Spizza). După ocupațiune trebue se apărăm fără a socoti sangiacul Novi-Bazar spre Serbia și Montenegro o linie nouă mărginașe de 270 chilometri în lungime. în urma Impărțirei Turciei s’a creat pentru noi dealungul graniței ungare o nouă linie militară de apărare foarte mare în lun- gime de 1100 chilometri așa, încât după împărțirea Turciei am ave de a apera chiar la cas, când nu s’ar fi efeptuit ocupațiunea încă tot 1170 chilometri, cu ocupațiunea Bosniei însă 1440 chilometri. Pănă acum s’a nizuit fie care ministru de esterne înțelept, a con- centra puterile la aceea linie, unde e pericolul mai mare; oamenii guvernului nostru au făcut, în opo- sițiune cu acest principiu, aceea, ce doria Rusia re- sfirând puterea Austro-Ungariei și așa împărțită și | pregătind astfel catastrofa monarchiei. Nu s’a năs- j cut un atare geniu cesaric sau napoleonid. care să । fie în stare a apăra din Bosnia Carpații sau Dună- rea contra Rusiei sau a restaura earăși Polonia. E o politică mai, lesne de înțeles și mai realisabilă : a te vîrî în unghiul bosniac, spre a perde de acolo Carpații și Dunărea. Alianța cu Germania nu oferă, după autorul broșurei monarchiei noastre nici un fel de garanție în privința catastrofei monarchiei noastre într’un re- sboiu cu Rusia. Cu Germania trebuia se încheem alianță, fie în ori ce formă. Dacă am fi încheeat alianța la anul 1867 sau dacă ne-am fi sciut folosi pentru misiunea noastră politică de pretinia germană, creată la an. 1871, atunci ar fi reușit altcum tratatul de alianță din 1879 și noi am pute încopcia de ajutorul Germaniei alte speranțe. De un pericul, pe cum l’a avut Turcia (căci Austria nu o vor împărți) ne va pute feri alianța monarchiei noastre încheeată în toamna 1879; față cu panslavismul e tare problematic pre- țul ei positiv. Bismarck a încheeat ca noi în Viena o alianță de apărare numai condiționată, în pute- rea căreia ambele puteri au se meargă mână în mână în toate cestiunile europene și nu se pot alia cu alte puteri fără încuviințare reciprocă. Dacă una din ele ar fi atacată din partea unei puteri mari, cealaltă e îndatorată a îngrigi, se se locaii- seze resboiul după putință și a priveghia, încât so- țul belgerant să fie sigur de neamestecul celor- lalte puteri mari. Acesta e tratatul din Sep- temvre. Nu ne Lsă nici se murim nici să trăim. Prin tractatul acesta și-a câștigat Germania pentru cașul unui resboiu cu Francia, garanția, că monar- chia noastră se va opune Rusiei, dacă ar dori să meargă în ajutorul Franciei cu armele în mână. Germania ne apără de aită parte, având resboiu cu Rusia, într’atâta, că nici Francia, nici Italia nu vor oferi Rusiei ajutor militar, fără a se bate cu Germania. Dar precum Austro-Ungaria nu ridică | armele, dacă s’ar alia în cașul unui resboiu ger- mano-francez cu Francia, Danemarca, Ollanda sau Belgiul, tot asemenea nu e îndatorată Germania a ’și scoate sabia pentru noi, la cas când resboiul rus ar veni asupra noastră deodată cu atacul României, Serbiei, Bulgariei sau al Muntenegrului. E natural că alianța nu poate oferi părților contractante ga- ranții mai mari, căci francezii doioși de resbunare leagă mânile Germaniei.... pe noi ne încatenează Rușii.... Austro-Ungaria trebue se ia asupră-și lupta cu panslavismul într’un resboiu mare orien- tal.... în speranță că Germania ne va salva sărma- nul cap, după ce va fi bătut pe francezi. (Va urma.) Corespondențe particulare ale „Telegrafului Romanu. Sunt puțini la număr bărbații, cari escelând prin fapte înalte, binefăcătoare, să aibă satisfacțiunca a’și vede stăruința remunerată de contimpurani. Contimpuranii preocupați li se împotrivesc parte mare și numai cei mai de aproape le sciu apreția stăruința. Unii se disgustă, veZând nemulțămirea publicului, ce-o manifestează acesta față cu faptele lor, devin misantropi și cu timpul de tot indiferenți. A’ții earăși ignorează cu totul ținuta, ce o iau con- timpuranii față cu ei, și urmăresc fără temeri ținta ce și o au pus. Aceștia din urmă sunt convinși de îndreptățirea nizuinței lor, cunosc, că publicul sau din răutate sau apoi din nepricepere le desaproabă faptele, și prefer a nu ține cont de opiniunea con- timpuranilor. Asemenea bărbați și au ales partea cea mai bună; Ei resignează la remunerațiunea nemijlocită și fac prin aceasta două lucruri bune: sunt binefăcă- tori timpului lor și virtuoși tot odată, căci resigna- țiunea la o remunerațiune meritată e virtute. Binefacerile și virtuțile nu pot remâne în veci nerecunoscute. Aceasta o sciu cei binefăcători și nu se disgu- stă, chiar dacă și nu ajung a’și vede cu ochii re- munerațiunea meritată. Trece timpul și cu el dispar cu încetul și pre- ocupațiunile. Faptele odinioară nebăgate de ajuns in seamă se presintă acum după moartea făptuito- rilor înaintea nepreocupatului for al istoriei, care prin penelul său critic le scie înfățișa după merit. Istoria e, carea scie avisa fie-căruia locul cuve- nit. Oamenilor binefăcători și virtuoși, a căror fapte n’a ajuns a fi remunerate încă fiind în viață autorul le oferă locul cel mai însemnat și onorific. Mai fie-care națiune își are bărbații săi renu- miți, a căror fapte n’au întimpinat, încă fiind în viață făptuitorii, mulțămirea cuvenită. Astfel ur- mează, că istoria fie-cărei națiuni dispune de per- soane, căror-a a trebuit să le ofere locul cel mai însemnat, cel mai onorific. între primele persoane istorice române se nu- mără fără îndoeală și Marele Archiereu An- dreiu Șaguna, pentru că viața și faptele acestui bărbat a meritat cu drept cuvânt locul cel mai în- semnat și onorific în istoria noastră națională. Și Șaguna e unul dintre acei bărbați, cari nu se prea bucură după merit de recunoscința con- timporanilor lor. Istoria superioară preocupațiuni- lor, observând, că faptele cele mari din viața lui pot servi de model fie-cărui român, s’a veZut îndem- nată a le înregistra, ca să le poată ave astfel fle- carele necurmat înaintea och lor spre fericirea lui, a națiunei și a patriei sale. E bună întocmirea, de a ave unele Zii® pre- ste an cari ne atrag atențiunea la cele dedicate de istorie binefăcătorilor noștrii căci cu cât iai mai des notiță de faptele de model săvîrșite, cu atât se nizuești mai mult se le imitezi. pdele de 16 Iunie și de 30 Noemvrie reîm- prospătează românului ortodocs viața, faptele și me- ritele lui Șaguna E lăudabil a vede pe români serbând «Zilele aceste, căci e semn, că se nizuesc a imita pe cel neuitat. în comuna Făgăraș de doi ani încoace Zⁱua de 30 Noemvre s’a serbat — după putință — in- tr’un mod cât se poate mai solemn. Încă de tim- puriu copiii și copilele de scoală, — mai ales cei din „școala de repetiție" au fost instruați în dife- rite cântări corale și declamațiuni. „Siliți copii că Ziua marelui Andreiu se apropie"! era parola de Z>- FrageZii copii se strădueau, căci ei cunosc pe marele bărbat încă de mai înainte din instruc țiunea primită in scoală. Modeste pregătiri se în- șir într’un program, care se completează și prin materii desvoltate de învățătoriul din loc și de Da- nnlGabor, învețătoriu și dirigent la școala gra- nițeriască din Voila. Acest brav învețătoriu în pu- ținul timp disponibil a compus o disertațiune cu titlul: „O privire preste „țeara Oltului" începând din secolul XI pănă în present", care a contribuit mult la reușirea serbărei. Programa se împarte publicului inteligent din Făgăraș conform căreia la oara 7 din preseara Zilei- de 30 Noemvre — acela se și presentă într’uu numer foarte frumos în sala decorată a edificiului școlar. Serbarea se în- cepu, și la 10 oare se fini. Fie care din cei pre- senți se întorc apoi la ale lor cu un suvenir neșters al acestei serbări naționale, meditând și reînpros- petând faptele marelui bărbat. Oferte mărinimoase în folosul scoalei au încurs cu aceasta ocasiune dela următorii p. t. Domni și Doamne: Reverendisimul domn Petru Popescu 2. fl. D-na Maria Muntean 40 cr. Domnul loan Aron 40 cr., I. Pop 20 cr., Grigoriu Făgărășan 2 fl., loan Florea 50 cr. Toma Cip 1 fl. loan Ciora 1 fl. Necolae Etveș 50 cr. loan Nicodinescu 60 cr., Constandin Pop 60 cr. Georgiu Aiser 1 fl., Georgiu Nicodinescu 50 cr., N. Cip. 2 fl., Georgiu Negrea 1 fl., Alecsandru Cepeș 1 fl., Nicolae Toma 1 fl., loan Turcu 1 fl., Dr. Ște- fan Pop 1 fl., Negrilă, pretore 1 fl., Laurian Negre 1 fl., Georgiu Borza 1 fl. Dănilă Șerban 1 fl., Au- rel Negruț 1 fl., loan Dejenar 50 cr., loan Hann 1 fl., Pandrea, notar 1 fl., Georgiu Comaniciu 1 fl., Va- siliu Dengel 50 cr., Jdvian Stoica de Vist 1 fl., — Suma 27 fl. 70 cr. Estragând eiogatele de 9 fl. www.digibuc.ro 72 TELEGRAFUL ROMAN rămân în folosul scoalei 18 fl. 70 cr. v. a. ■— puțin dar mai bun ca nimic. — Tuturor acestor marinimoși contribuenți, cari au întins ajutor material miserei scoalei gr. or. din Făgăraș, li se aduce profundă mulțămire. — Făgăraș, 9 Februarie 1883 N. A. De pe câmpul pânei, 11 Ianuarie 1883). în fine și pe acest câmp, al cărui nume, când îl rostim, ne vine în minte luptele glorioase ale bunilor no- ștri strămoși, începe a străluci o rază de lumină. Se sperăm că aceasta e raza dulcei aurore, care în curend se alunge întunerecul în care am orbecat de atâta timp! Inteligența română din Orăștie și giur ținu Sâmbătă în 8 1. c. o consultare asupra înfiintărei unei casine. Ideea fu îmbrățișată cu entusiasm, unanim de cei presenți și cu nemărginită bucurie auțlim, că și cei cari nu putură lua parte la con- ferență, o salutară cu însuflețire generală. Se alese un comitet de 7 membri pentru com- punerea statutelor, cu însărcinarea a stărui, ca ca- sina română cât se, poate mai curend se între îu vieață. La conferență vexarăm inteligenți români din toate clasele: orășeni și săteni. Orăștienii fură inse proporționalmente slab representați. N’a fost de față nimenea din comunele: Vinerea, Balomir, Șibot, Binținți, Turdaș și unele comune de cătră Strein, ceea ce se ascrie împregiurărei, că avisul de convo- care poate n’a circulat prin aceste comune. Scopul casinei române: respândirea culturei po- porale și consolidare în viața socială. Acest scop e dară aceeași, spre ajungerea căruia e deobli- gat a lucra — conform misiunei sale— ori care preot ori care învățător, notar comunal, advocat etc., cu un cuvent ori care cetățean inteligent, care posede o consciință curată, o inimă simțitoare și căruia i zace la inimă a corespunde pe deplin chețpăre; sale, în casina română, prin cetire prin participarea la ședințe publice, prin dese întâlniri unul cu altul, prin convorbiri, prin sfătuiri reciproce, neînpros- pătăm și lărgim cunoscințele, ne vom nutri spiritu- almente mai ântâiu noi și prin noi poporul, în mij- locul căruia trăim și care așteaptă dela noi mare și multă îndurare. Casina română mai are și frumoasa problemă, a sterpi de pe acest câmp cu toate mijloacele mo- rale posibile, — earba cea rea a discordiei, care ne copleși atât de cumplit de un timp încoace, răs- pândind otravă în corpul nostru comun. Sperăm dară, că nimenea nu va întârzia a alerga cu un suflet și cu o inimă se pună umărul la ridicarea petrei fundamentale a unui atât de măreț edificiu național I Aflăm cu bucurie, că comitetul și-a început nu- mai decât lucrările, că proiectul de statute e deja gata și spre desbaterea acelora se va conchema ședință generală pe Sâmbătă în 22 1. c. Românul, când se apucă, de nn lucru își face cruce și apoi ^ice: Doamne ajută! — Să (jicem și acuma: Dumnezeule bune și etern al patriei noastre! Privesce din înălțime la acești fii ai tei, espuși de atâta timp vitregităților sorței! Primesce-i sub scutul teu cel sânt părintesc; lu- mmeaZă-i cu lumina ta cea adevărată; înspirăle tă- ria virtuții strămoșesci și ’i condu cu mâna ta cea tare și cu brațul teu cel înalt la limanul mântuirei! *) *) Onoratele redacțiuni a fiarelor „Observatoriul" și „Gazeta „Transilvaniei¹¹ sunt rugate a reproduce această corespondența. Red Varietăți. * (Audiență) Cetim în „D. Ztg." din Viena că Maj. Sa împăratul și regele a primit Vineri la audiență pe superintendentul din Sibiiu Dr. G. D. T e u t s c tu * Regele României se află pe deplin însănătoșat, a primit dela împeratul Austriei și rege al Ungariei o scrisoare, prin care’i face cunoscut că A. S. S. Archiducesa Isabela, soția Archiducelui Frideric a născut o fată. * (Tineri bătrâni.) Din Sighișoara ni se scrie, că Părintele Protopop emeritat Z. B o i u sen. și soția sa Ioana nasc. Pălușan serbară la 8/20 Februariu a. c. aniversarea 60 a căsătoriei Dior. lubilarii sunt: densul de 83, densa 77 ani, erau încungiurați la această rară festivitate de 5 copii (2 fii și 3 fice) 14 nepoți și 8 strănepoți, și se află încă în rapot cu adânca etate în bună stare tru- pească și sufletească. * (Himen.) D. Nicolae Dușoiu comerciant și Dșoara Maria I. B. Pop au serbat Duminecă cununia ddlor în biserica Stei Treime din cetatea Bra- șovului. — D. NicolauCristea, teolog din Moșna și domnișozra Victoria Laslău (fiica O, D pa- roch gr. or. Moise Laslău) din Feneș vor serba cu- nunia Duminecă în 20 Februarie st. v. în biserica gr. or. diu Feneș. * (Bal.) Casina din Săliște va arangia în 3 Martie 1883 st. n. la 1/2 8 oare seara bal în „Hc telul național" Prețul întrărei 1 fl. v a. Venitul curat 6 destinat în favorul fondului ca- sinei române din loc. * (Bal). „Junimea română" din Siria și Pân- cota arangiază „Bal român" în Pancota in sala Ho- telului „Crucea albă„, Joi la 17 Febr. (1 Martie) 1883 seara la 8 oare. Venitul este destinat pentrufondnl Biserici gr. orient, din Siria și pentru ce se va edi- fica pentru fondul școlar gr. ort. din Pâncota. Bilete de întrare: Pentru familie 2 fl. ear’ pentru persoană 1. fl. v. a. * (Așa să fie?) Cu stampila poștei din Gurghiu ne vine o carte de corespodență subscrisă „Argus." în carta aceasta cetim că dela 3 Februarie st. n. a c. școala confesională gr. or. din Urisiul de sus este prefăcută în scoală comunală. Cerem informa- țiune dela cei competenți, dacă este adevărat și dacă e adevărat, cum s’a întâmplat ca școala confesională se treacă în mânile comunei politice? * (De ce mijloace dispun Ziarele mari) Dintr’un articol a Ziarului „Morgen Post" aflăm că „Neue freie Presse" dispune de un capital de acții de 1,600,000 fl.; „Tagblatt și „Vorstadt-Zeitung" de un capital de acții de 2,900,000 fl.; „Fremdenblatt" de un capital de acții de 2,700,000. fl. * (Mișcări la graniță.) Suntem informați, scrie „Resb.“, că toate satele din îtnpregiurul Brașovului au primit un ordin dela guvernul austro-ungar, relativ la culturile militare. Fie-care casă e obligată a primi pănă la patru ostași în cuartir, sau 2000 de oameni de fie-care, trei sate. Ordinul în cestiune se raportează la o apropiată mobidiare de trupe. Această măsură poate să fie negreșit o simplă demonstrație din partea Austro Ungariei, ca se ne sperie pe noi. în ori ce cas, e bine ca guvernul no- stru se ia aminte. Noi n’avem nici o scire despre ordinul amintit de „Resboiul". * (Emigranți desamăgiți.) Cinci familii dela Finsterau din Bavaria au emigrat înainte cu câteva septămâni în Erțegovina pentru că credeau că acolo vor găsi un mod de viață mai înlesnită, ca în patria lor orginală. După cum se scrie din Mun- chen la „D. Ztg", una din familiele aceste, de șepte capete de mare s’a și întors înapoi și descriu în co- lorile cele mai posomorite împegiurările din Erțe- govina, sfătuind pe ori și cine se nu emigreze acolo. * (Tragerea loteriei triestine) s’a sfâr- șit numai Sâmbăta. Suma de 50,000 a câștigat-o fondul esposițiunei. * (Erori de tipariu.) în articulii despre „Ale- gerea de protopresbiter în Oravița" publicați în Nrii 15. 16. și 17. ai jurnalului nostru s’au strecorat mai multe erori de tipariu, din cari unele alterează înțelesul, deci pe cei ce se interesează de denșii, îi rugăm Be'i coreagă astfeliu: 1. în Nrul 15. pag. 58, coloana a doua alinea 17. la Început,, în loc de cuvântul „însă" să se cetească „Față". 2. Pe coloana 3. alinea 2. șirul 1. după cuvântul „reflectat" s5 se pună „pe". 3. Tot pe aceea coloană, alinea 3. șirul 3. în loc de „8“ se se pună „3". 4. Tot aci, alinea 5. șirul 7. în loc de „comisiunile" să se pună „comisariul". 5. Tot aci, alinea 8. șirul 7. în Ioc de „lipse" să se cetească „I i s t e“. 6. Pe pagina 59. șirul 1. -în loc de „efactitate" se se cetească „e s a c 111 a te". 7. în Nrul 17. pag. 66. coloana 1. alinea 2. a art. în loc de cuvântul prim „Trebue" se se ceteaseă „Tre- buia". 8. Tot aci, alinea ultimă, șirul 3. în loc de „efectiv" — „e se cu tiv", ear’ în șirul 5. în loc de „atitudine" — „latit adine". 9. . Pe coloana 2. alinea 3 șirul 5. in loc de „ami- cală" — „animată". 10. în alinea 4. șirul 11. după „de" se se pună „a 11. Pe coloana 3. alinea 8. șirul 8. în loc de „amâna" — „amâne". 12. în alinea 12. șirul ultim, în loc de „curent — „recerut". 13. Pe pagina 67. coloana 1. alinea 7. șirul 3. în loc de „esoperarea" — „cooperarea¹¹ 14. 1 alinea ultimă, șirul 1. în loc de „puncte" — „fap te". Loterie. Sâmbătă 24 Februarie n. 1883. Timișoara: 26 1 23 45 88 Viena. 59 76 88 87 63 Bursa de Viena și Pesta. Din 24 Februarie n. 1883. Viena B-pesia Renta de aur ung. de 6%............... . • • 119.50 119-75 ' Renta de aur ung. de 4%............................ 88.55 88 50 K-nta ung. de hârtie. ... ... 8880 $6-69 împrumutul drumurilor de fer uug. 135 — 135.— I emisiune de oblig, de stat dela drumul de fer oriental ung.............. 90.25 90.25 Sorți de stat dela 1860 . . . • 110.— tlO..— LI emisiune de oblig, de stat dela drumul de fer orient nng.................:................. 94 75 94.75 Oblig, de stat, dela 1876 de ale drumului de fer orient, ung. . .................. - . 98 75 Obligațiuni ung. de reseumpSrarea pămeutului. . 97 — 96.75 obligațiuni uug. eu elausulâ de sorțire ...... 98.— 97 75 Obligațiuni urbariale teme;ian«de . . ... 96.75 Obligațiuni urb. temeș. cua.ulă sorțire . . . 96 70 Obligațiuni urbariale transilvane. . . . 97.75 96.75 Obligațiuni urbariale croato-slavonice . 99.— 97.50 Obligațiuniung. de rescumpârarea Șeeimei de vin . 96 65 Sorți unguresci cu premii............... . . 117.50 Datorie de stat austriacă în hârtie ...... 409 70 118.— Datorie de stat austr. in argint ................... 78.20 11O-— Renta de aur austriacă ............................. 97.45 78 30 Sorți de regularea Tisei . .................... 130. — 97.75 Acțiuni de bancă austro-nng. ........ 829.— 828.— Acțiuni de bancă de credit ung. ..... 309.— 308.75 Acțiuni de credit austr............................. 30430 204 90 London (pe polița de trei luni)............. 119 70 119. Strisuri foucîari ale institutului „Albina" .... 100 30 100 30 Galbin. .............................................. 5.65 6.63 Napoleon ............................................. 9.49 9.49 100 maree nemțesci 58.50 58.55 CONCURS. [360] 1-3 Comitetul Asociațiunei pentru spri- ginirea învățăceilor și sociali- lor români meseriași din Brașov publică următoriul concurs: Devenind vacant un ajutor de 50 fl. v. a. pe an din cele destinate pentru învățăcei români cari se vor apleca la una din meseriile: de postovar, mașinist, argă- sitor, pălărieri, clopotar, compactor și brutar (?!), se publică concurs. Suplicile pentru aceste ajutoare sunt a se adresa la subscrisul comitet pănă la 1 Martie 1883 provZute: 1. Cu estras de botez din care să se vaZ» -cu este român și că posede etatea de 14 ani. 2 Atestat de scoală din care să se vadă că a percurs 4 clase normale și pricepe încâtva limba maghiară sau cea germână. 3. Revers dela părinți sau dela Tutorii copilului, că vor a lăsa copi- lul să învețe meseria pentru care a concurs. 4. Un esemplar din contractul în- cheiat cu ve un măestru din Brașov pentru vre una din meseriile de mai sus, din care să se vadă că copilul se află la meserie de cel puțin o lună de Zile. Brașov 8/20 Februarie 1883. Comitetul Asoc. pentru spriginirea în- vățăceilor și sodalilor români mese- riași. B. Baiulescu, Dr. I. Bozocean, președ. not. Nr. 9 [355} 3-3 CONCURS. Pentru întregirea vacantei paro- chii de a III-ea clasă Ludesci cu filia Costesci, protopresbiteralul Orăștiei se escrie concurs cu termin de 30 ZRe dela prima publicare în „Telegraful Român". Emolumentele sunt: 1. Dela 80 familii câte una fer- delă veche de cucuruz sfârmat și câte o Zi de lucru. 2. 2 fenațe în cimiteriu de 2 care de fân. 3. Venitele stolare. 4. Lemne pentru toc din pădurea comunei. Dela filia Costesti: 5. Dela 70 familii câte una fer- delă veche de cucuruz sfermat, și câte o Zi d⁰ lucru. 6. 2 fenațe de 3 care de fân în cimiteriu. 7 Venitul stolar. Toate acestea aduc un venit anual aprocsimatîv de 332 fl. v. a. Cei ce voesc a concura la acea- stă parochie sunt poftiți să-și aștearnă suplicele lor instruite în sensul Statu- tului Organic și al Regulamentului con- gresual pentru parochii cu documen- tele necessarie, la Oficiul protopre^bî- teral al Orăștiei în terminul sus arătat. Orăștie 16 Ianuarie 1883. în conțelegere cu respectivul comitet parochîaL Nicolau. Popoviciu m. p^ protopresbiter. Redactor râepunZetor Nicolau Cristea. Editura și tîpariul tipografiei arohidiecesanw. www.digibuc.ro