Nr. 11. Sibiiu, Sâmbătă 12[24 Februarie 188$. Anul XXXI TELEGRAFUL ROMAN Apare Marția, Joia și Sâmbăta. ABO NAMENTUL Pentru Slblli pe an 7 fl., 6 luni 8 fl. 50 cr., 3 luni 1 3. 75 cr. Pentru monarchle pe an 8 fl., 6 luni 4 fl., 8 luni 2 fl Pentru străinătate pe an 12 fl., 6 luni 6 fl., 3 luni 89. Pentru abonamente și inserțiuni a se adresa la Admlnlstrațlunea tipografiei arohldlecesane Sibiiu, strada Măcelarilor 47 Corespondențele sunt a se adresa la: Redaoțlunea „Telegrafului Român", strada Măcelarilor Nr. 48. Epistole nefrancate se refnsă. — Artieulii nepublicați nu se înapoiază. INSERȚIUNILE Pentru odată 7 cr., — de două ori 12 or., — de trei ori 15 or. rândul ou litere garmond — ți timbru de 30 or. pentru fie-oare publicare. Mărturisire nesilită. Ne-am plâns adeseori, veȚend, ce desvoltare iau în patria noastră lucrurile. Ne-am plâns pe de o parte, fiind că ne-am văZut prin cursul forțat, ce se dă acestei desvoltâri, jigniți în drepturile noastre ne-am plâns de altă parte inse, și mai vertos, de aceea, căci, în forțarea cursului nenatural al des- voltărei, vedeam amenințându se basa morală a sta- lui, din care facem și noi parte, și încă parte considerabilă. Plânsul nostru n’a fost nici decât o tânguire, ci mai mult o provocare la adresa acelora, cari conduc destinele statului, de a fi cu mai multă băgare de seamă în procedura lor. Am protestat în contra nizuinței partidului gu- vernamental, de a’și asigura cu ori ce preț și a’și validita apoi interesele sale particulare, sciind, că după esemplul acestui-a se vor nizui ații mâne și alții a’și validita interesele lor particulare, pănă ce ne vom pomeni, că în statul nostru nu se respec- tează de loc și de nimenea interesele comune. Am desaprobat maniera șovinistică ce s’a aretat de un timp în coace în sinul națiunei maghiare, de a desbrăca cu ori ce preț pe naționalitățile nema- ghiare de semnele lor caracteristice și a le face ma- ghiare, călcând, în urmărirea acestei tendențe, legi și drepturi garantate prin legi fundamentale ; am desaprobat-o cu deosebire, căci ne temeam, ca nu cumva din precedențele acestea se se nască și alte vătămări de legi mai fatale și se se deschidă demo- ralisărei, adecă ruinărei statului nostru, toate ușile și porțile. Statul nostru a fost lovit în basa sa dela 1868 încoace de nenumărate ori. Noi am înregistrat la rândul nostru toate loviturile. Dar fiind că mai fie- care lovitură era îndreptată direct in contra noastră și numai indirect in contra statului, nu se luau în seamă cele țlise de noi. Am spus-o, de nenumerate-ori, că crearea de legi escepționale, precum e legea electorală în Transil- vania, apoi tendența de a maghiarisa întreaga Un- garie și altele de feliul acesta, vatemă interesele vi- tale ale statului și provoacă demoralisare de sus pănă jos. Aducerea astor-fel de legi și urmărirea tendențelor de soiul numit se pot îndeplini numai prin abatere dela calea legilor fundamentale. Dacă persoanele morale nuși fac scrupuli din abaterea dela lege, se va pute oare împedeca nerespectarea legei din partea indivizilor și prin aceasta apoi de- moralisarea ? Guvernul a pus toate petrile în mișcare spre a’și asigura majoritate în casa deputaților. S’a ver- FOIȚA. Cristian Waldo sau CĂILE NOROCULUI. Roman de George Sand. (Tradus de E. B.) (Urmare 16). — în adevâr, domnișoară, Zi®e nesuferitul ba- ron cătră Margareta, nu voesci se joci? Suferi mult? Contesa Elfrida nu lăsă Margaretei timp să răspundă. — 0! nu este nimic, Zise ea ; Margareta va juca îndată. Și ea duse pe baronul, aruncând lui Cristiano de nou o privire imperioasă. Cristiano înse, eată cum se acomoda ordinelor contesei. — Acesta este dară baronul Olaus de Waldemora? Zise el cătră Margareta, apropiindu-se de ea și de domnișoara Potin, care se alipise de tinera fată la apropierea domnului casei. — Da, respunse Margareta cu un surîs amar. Cum îl afli ? sat spre acest scop sume de bani și favoruri per- sonale. Aceia, cari au primit favoruri, au avut multe cheltueli, pănă ce s’a făcut demni de favo- ruri. Ajunși a se vede favorisați, te mai miri, dacă îi veZi storcând sau înstrăinând bani publici, spre a’și restaura casa sdruncinată în timpul, în care au vânat după favor? Ei nu fac alta de cât urmă- resc esemplul, ce l’au veZut practicându-1 mai marii lor! Astățli se întâmplă defraudări în comi- tatul Neutra, mâne in Satumare și în Ibaș- faleu; dacă te uiți mai de aproape la scirile de soiul acesta observi, că demoralisarea aceasta își ia isvorul de sus. Nu indivizii sunt aceia, cari poartă singuri vina la demoralisare, ei n’au făcut alt-ceva, decât au urmat esemplul superiorilor lor. Nu s’au sfiit aceia a se abate dela calea legii, având în vedere fa- vorurile particulare a unei părți din cetățenii statului, nu s’au sfiit ei a versa sume considerabile din fondu- rile de disposițiune spre scopuri particulare, nu s’au sfiit ei, a spiigini disposițiuni, cari nemulță- mesc o parte foarte considerabilă de cetățeni ai statului, pentru ce se se sfiiască indivizii, ca admi nistratorii casselor orfanale, a banilor publici etc. De câte ori ne-am luat voie a ne plânge asu- pra astor-fel de abusuri, considerând, că ele vatâmă interesele comune ale statului și demoralisează sta- tul, ni s'a reflectat, că ne plângem pro domo, că nu suntem patrioți și că prin urmare nici nu înțele- gem interesele bine înțelese ale statului. Ce e mai mult! Noi înșine am fost timbrați de nemorali, atribuindu-ni-se tendențe dușmănoase esistenței sta- tului. Am tăcut, sperând că va veni timpul, în care se va vede, că ni se face îndoită nedreptate. Și ce se vețli ! Eată n’a trecut chiar prea mult și ne vedem pre deplin satisfăcuți! „Pești Napl6“ foaia, care a spriginit mai mult procedura ducetoare spre demoralisarea statu- lui, în Nr 48 din 18 Faur a. c. recunoasce franc aceea, ce am spus noi de mult, din care causă ne-a și defăimat, recunoasce, că „demoralisarea în Ungaria a ajuns culmea, ceea ceumple pe politicul ce cugetă mai adune, de grigiă șinedumerire în privința viitoriului pa- triei." „Pești Napl6“ nu se opresce aici. Constată tot odată, că causa acestei demoralisări provine din aceea, că „interesele particulare predom- nesc la noi dreptatea" că aceia, cari au „pu- terea în mână acopere, de câte-ori le vine bine, faptele cele mai mârșave, săvârșite | pe contul ju stiției." — El trebue că a fost frumos inainte cu vr’o treiZeci de ani. — Cel puțin ! replica Margareta oftând. Plă- ceți fața sa ? — Da. Eu iubesc fețele vesele! A sa este veselă... — De spaimă, așa-e ? — Ce ai Zis Dta cătră unchiul meu? replica Ciistiano, așeZându-se îndărătul fotoliului ei și slă- bind din glas; el a ucis pe cumnată-sa? — Așa, se crede. — Eu sunt sigur. — A, pentrucă...? — Pentrucă el s’a fi uitat la,ea! — 0! nu este privirea sa ca a unui câne de mare? — Dta esagerezi ceva, Zise domnișoara Potin, fără îndoială terorizată prin vre-o amenințare mută a contesei Elfrida : el are privirea fiesă a oameni- lor, cari nu văd. — Ei! tocmai, Z¹⁸e Cristiano; moartea este oarbă... Dară: cine i-a dat numele: omul cel de zăpadă, a nimerit-o; el personifică pentru mine earna din Spitzberg. El m’a înfiorat. — Ai observat, cum trăsare ? Z^e Margareta. — El și-a dus mâna la frunte ca și când și-ar șterge sudoarea ; așa-e ? — Așa. Aici ne oprim. Am voit se constatăm numai, aceea, ce am spus noi încă de mult, și adecă, că prin cursul nenatural, ce se dă desvoltărei lucruri- lor la noi, se deschide calea demoralisărei statului, s’a dovedit prin urmări învederate, și că chiar aceia, cari ne defăimau pentru îndrăsneala, cu care ne spunem vederile, vin ații și ne dau drept. Atragem atențiunea prietinilor dela „Pești Na- plo“ că mai revenind asupra aserțiunilor noastre, să și aducă a ninte de proverbul: „de 1 a cap se impute pescele." Revista politică. Sibiiu, ?n 9 Februarie. „Morgen Post" din Viena ne suprinde cu nou- tatea, că nu va trece mult și Austro-Ungaria va merge mai departe în opera începută prin ocupați- unea Bosniei și Erțegovinei, întințiendu-se pănă la Salonichi. Dela Varșovia află „Schlesiche Zeitung", că generalul contele Cutaisoff, capul gendarmeriei în regatul Poloniei, este însărcinat cu epistola, prin care țarul Alexandru III invită pe împeratul și regele Francisc losif la festivitățile încoronărei. Gestiunea dnnăreană încă n’a eșit din stadiul de pregătire. Un conclus decisiv încă nu s’a adus în nici o direcțiune. „Messager de Vienne¹¹ într’un articul „Que faira la Roumanie?" spune că un co- respondent al Zarului „Le Temps“ a avut în Lon- dra o convorbire cu un diplomat român, care, după ce i-a clarificat corespondentului punctul de mânecare al României în cestiunea dunăreană, spune că partea din projectul Barrere, privitoare la poliția fluvială, Ro- mânia nu o va primi nici odată, căci Austro-Ungaria, nefund țermureană, n’are titlu de drept sâ facă parte din comisiunea miestă. — Cea mai mare parte din fiarele francese discută cestiunea pledând pe partea României. Studenții români din Paris s’au adresat cătră deputatul radical Cle- menceau se întrevină în parlamentul francez pen- tru causa română. Se presupune că Clemenceau va interpela pe guvern în privința cestiunei Dunărei, din care va purcede o disensiune și o schimbare a vederilor francese, care nu va rămâne fără influență asupra delcgaților francezi dela conferența din Londra. în cercuri, parisiene bine informate nu este esclusă eventualitatea, că Francia va părăsi cu totul projectul Barrere. Pentru România a început a pleda și presa Italiei. „La confe der az i on e latina" Zice că — El se face ca și când ar asuda, omul de zăpadă, și în realitate el se topesce. — VeZi dară că sunt în drept a ave frică. Și diamantul cel negru, l’ai văZut? — Da, am veZut hidosul acela de diamant ne- gru, când și-a sters fruntea cu mâna sa osoasă; căci ea n’are carne și contrastează cu burta cea mare și cu fața-i umflată. — De cine vorbiți așa? Z’se o Rustică tineră, care se sculase, ca se-și netezească rochia peste cri- nolină, de baronul de Waldemora? — Tocmai voiam se Z>c, respunse Cristiano, fără a se desconcerta, că omul acesta n’are se mai tră- ească trei luni de Z>le. — 0 I apoi, Zise Rusoaica rîZend, trebue se te grăbesci a-1 lua, Margareto ! — Ține-ți sfaturile pentru Dta Olga, respunse tinera contesă. — Of! eu n’am ca Dta, o mătușe, căreia nu-i rasistă nimici Dară pe ce cunosci, domnule Goefle, că baronul este așa bolnav ? — Pe grăsimea sa reu împărțită, pe albul gal- ben din ochii sei sticloși, pe nările subțiri ale na- sului seu, care seamănă a cioc, și mai cu seamă pe un ce indefinibil, ce l’am simțit privindu 1. — în adever? Dta ai daiul prorociei, ca lo-- cuitorii din nordul acestei țări ? www.digibuc.ro 66 TELEGRAFUL ROMAN. Austria, Rusia, Germania se coaliază; România spune înse cugetele ei proprie cu bărbăție......acea- sta e o afirmațiune de o potența latină, în care se reflectează înțelepciunea și tăria Romei antice... „11 Dirito“ după ce arată nedreptatea ce s’a fă- cut României ș; cupă ce spune că vocea sa trebue se resune în Europa în privința românilor, cari, ab- stragend dela frăția indiscutabilă, care leagă pe italiani de români, au principiul de echitate și dreptul politic pe partea lor, au dat Europei probe de ordine, înțelepciune și moderațiune; că este, în reorganisarea orientului, elementul de conciliațiune și de progres, încât merită dela Europa, ca act de justiție, cea mai serioasă considerațiune. „Fanfulla" și alte (jiare scriu în aceeași direcțiune. Ex-mareșalul Bazai ne a publicat o carte, în care se cuprinde istoria resboiului din 1870. Lângă istorie sunt publicate depeșe oficiale, epistole, charte. Intre documente se află și un raport a lui Bazaine cătră împăratul Napoleon în Wilhelmshohe, glos- sat de Napoleon; o epistolă a lui Bazaine cătră împerăteasa Eugenia, prin care o sfătuiesce a se pune în fruntea armatei dela Metz. într’un capitol Ba- zaine arată ce trebuia făcut, ca se se evite înfrângerea. Crisa ministerială în Francia ar fi terminată. F e r r y a compus un cabinet. — Bonapartiștii înse s’au pus pe lucru. Rouher axe se organiseze partida în centru. în Serbia administratorul metropolitan (ilegal în biserica ortodocsă) și doi episcopi au demisionat, protestând contra ingerinței guvernului în afacerile bisericesci. Alegerea de protopresbiter în Oravița. II. (Urmare și fine) (C.) O asemene caricatură n’a putut ave în vedere legislatorii noștri bisericesci. Trebue în fine să dispună, ca să se facă candidarea cel puțin 30 (iile nainte de terminul sinodului elec- toral, ca conclusul de eschidere se se comunice cu cei eschiși, ca dacă li s’a făcut nedreptate se poată apela contra conclusului, ear forul competent se poată și resolvi apelata pănă la sinod. Toate acestea nu sunt prove^ute în St. org. Ei bine pentru ce nu sunt prove^ute? Pentru că nu este lipsă de ele. Nu este lipsă la parochi și învățători, căci te stimoniul lor de cualificațiune este suficient ca re- spectivii se fie admiși la alegere în posturi, pentru cari sunt cualificați fără a mai fi avisați la grația comitetelor parochiale. Candidațiunea o face deja consistoriul atunci, când estradă candidatului de preo țiă testimoniul de cualificațiune. Asta este causa pentru care în § 22 p. 6 con curenții s numesc a priori „candidați¹¹. Tot aceasta este rațiunea și la Instituirea de pro- topopi. în puterea preoției sale, fiecare preot, dacă să simte apt spre aceea poate cere, ca să fie îna- intat în rangul seu de preot. Aci însă considerând ponderoasele afaceri ad- ministrative ale protopopului și considerând, că pro- topopul mai mult este organul efeptiv al consisto- riului decât al poporului, St. org. a dat consisto- riului cea mai mare atitudine, mulțâmindu-se cu re- stricțiunea în tei mini generali, ca „Alesul respective denumitul trebue se fie bărbat apt, și bine meritat pe terenul biseiicesc și școlar". (§ 52 alinea ultimă). — Eu nu sciu nimica și nici nu mă țin vrăjitor, înse eu cred foarte tare că esistă organisații mai mult sau mai puțin sensibile pentru influențe miste- rioase, și eu îți răspund că baronul de Waldemora n’are ^ile multe. — Eu cred, tjise Margareta, că el este mort de mult, și că a reușit prin cine scie ce secret dia- volesc, a se face ca și când ar trăi. — Adevărat, că el are aerul unui fantom, re- plică Olga, însă nu face nimic, eu îl aflu frumos cu anii sei cu tot, și în el este o putere fascină- toare. Eri toată noaptea l’am vă^ut în vis. îmi era frică și-mi plăcea a ave frică. Esplicați-mi aceasta. — E foarte simplu, răspunse Margareta, baro- nul este alchimist mare, el scie face diamanți! Și, tocmai ațli-dimineață ai ^is, că pentru diamanți ai face pact cu diavolul. — Ești malițioasă, Margarete. Dar dacă a’și spune cuiva, care poate ar spune baronului maniera cum îl descrii, te-ai supăra foarte, ^eu așa. — Greșii Dta aceasta, domnule Goefle? ^ise Margareta cătră Cristiano. — Ba, respunse el, ângerii n’au trebuință de diamanți n’au ei stelele? (Va urma.) între dd. pro testatori sunt și de aceia, cari au contribuit ca deputați la facerea statutului org. în congresul dela 1868 și dacă voesc își vor aduce aminte de ponderoasele motive ale Metropolitului Șaguna, care a înduplecat pe maioritatea congre- sului, ca se primească propunerea lui referitoare la alegerea de protopop (§. 53. alinea penultimă) prin care sistemul de alegere introdus în proiect de jos pănă sus, aci s’a alterat luânduse dreptul de alegeri din competența sinodului și dându-se con- sistoriului. Căci se nu trăim în ilusiuni, cuvintele „alegere" și „denumire" în §§. 50. 51. 52. 53. și 54 ai st. org. în cât acelea privesc pe protopopul, nu sunt esacte, căci după lege sinodul nu alege, ci face o candid are mai restrinsă, candidare de trei pentru consistoriu, ear consistoriul nu denu- mesce, ci alege pe unul dintre cei 3 can- didați de sinod, în fine cel ce esercitează dreptul de denumire este Episcopul. Toate acestea neesactități în tecstul legei pro- vin de acolo, că tecstul primit deja pănă la alinea penultimă al § lui 53 era combinat pentru alegere adevărată, ear la propuuerea presi- diului desvoltându-se o desbatere amicală, chiar și sub decursul votărei, carea a fost nominală, fiind congresul iritat, — mi aduc bine aminte că Episco pul actual al Caransebeșului s’a sculat în picioare și așa controla votarea preoților sei, — după ce s’a primit propunerea presidiului cu maioritate de un vot, deputății n’au mai fost dispuși a se reîntoarce la coregerea tecstului primit, ci bucuroși că s’a cur- mat un incident neplăcut au primit, §§. următori fără nici o desbatere, ba cea mai mare parte a opo- sițiunei după votare, care era cam pela 2 oare d. m. au și părăsit ședința. Nici litera daci nici spiritul Statutului org. nu dă drept de candidare formală comitetului proto- presbiteral, ba eu merg mai departe și ^ic că nici chiar în cașul când sinodul protopresbiteral într’u adevăr ar alege pe protopresbiterul său, n’ar fi în interesul bisericei ca comitetul să’l candideze, ci în acel cas considerând ponderoasa chemare a proto- popului, cel mai competent organ, de a face can- didarea ar fi consistoriul, căci numai el are ocasi- une și datorința a cunoasce întreaga preoțime din eparchiă și de judeca din serviciile prestate, care preot este apt de a îndeplini cu demnitate oficiul de protopresbiter. Dar chiar, de am admite că Statutul organic se poate interpreta și astfeliu, că comitetul prot. are drept de candidare, de unde și a luat comite- tul prot. din Oravița dreptul de a candida din 4 concurenți numaipe unul, șiprinastaalipsi pe sinod de dreptul său de alegere? Dela cornițele suprem din Sibiiu, ar putea șlice vr’un om malițios dela noi, căci alt cas analog nu vor afla nici în alegerile lumesci nici în cele bise- ricesci, decât alegerea vice-comitelui de aci, nainte cu 5 ani, care brutalitate scandaloasă a produs un resens în țeara întreagă. De unde și-a însușit comitetul amintit dreptul a eschide pe candidați cu motivare publică, ceea ce nici în cele lumesci nu este permis, și încă a eschide pentru impedimente canonice? Care canon bisericesc sau cel puțin care §. al statutului organic a înzestrat pe comitetul proto- presbiteral din Oravița cu d repturi a rchier esci ? Domnii membri ai comitetului sunt oameni cu ₍ multă carte, dar la aceste întrebări totuși nu cred l să poată da vr’un respuns nici măcar plausibil, ear fapta dovedesce că toate și le au permis numai, ca să capete protopop pe candidatul lor d. Miulescu. precum de altă parte și consistoriul și-a permis a Viola chiar legea, numai ca să denumească pro- topop pe favoritul său d. Ghidiu. Nici unul, nici altul însă nu s’a folosit de ade- veratele mijloace, cari și pe cale legală pot duce la scop. Rancoare jos, rancoare sus, care nici pentru cei interesați mai de aproape nu poate produce frupte folositoare, ear pentru biserică numai com- promițetoare. Comisariul consistorial deci a lucrat corect, când a provocat sinodul, ca fără privire la eschide- rea din candidare alor 3 competenți se voteze pe ori-care din candidați, dar n’a lucrat corect nici Dsa, când a eshis din listă pe Velovan, încât acela ’și va fi înaintat petițiunea în timpul prescris în concurs și o va fi instruit conform condițiunilor pu- blicate în acela. N’a fost la înălțimea chiemărei sale maioritatea sinodului, când renunciând la dreptul său de alegere a pretins ca numai Miulescu să se considere de can- didat, și n’au fost pătrunși de seriositatea actului, acei membri ai sinodului, cari a doua Z> au făcut „strike" și nepresentându-se la ședință au zădărnicit ținerea sinodului. Consistoriul n’a făcut alta decât și-a împlinit datorința, când luând act din raportul comisariului său, despre cele petrecute în sinod, a îndrumat si- nodul convocat de nou pe 12/24 Decemvre, ca față cu renitența comitetului se aleagă liber dintre toți candidații. N’a avut drept după părerea mea membrul respectiv din sinodul dela 12/24 Decemvre, când a propus că si- nodul cu abatere dela ordinațiunea consistorială să considere de legală numai cand ida r ea de unul a maiorității comitetului și să’și esprime părerea de rău asupra nouelor teorii, ce conține ordinați- unea consistorială, căci nu ordinațiunea consistorială, ci propunerea dsale și decisiunea maiorității comi- tetului conține teorii nouă. Afară de aceea, ori cât va ceti și răsceti dsa § 53 al st. org. nu va afla acolo că sinodul estra- ordinariu electoral ar avă altă chiămare decât a alege pe protopopul, prin votare secretă; și nici de cum a da înfruntări co ns is t o ri ului, care după lege este o autoritate superioară față de densul. Teoria ce conține propunerea din cestiune mi- roasă a a n ar c hi ă, care ori-cât de democrați ne place să fim, dacă ne iubim biserica, trebue să o evi- tăm dela densa. Pănă aci a fost corectă ținută consietoriului și în mare parte și a comisariului consistorial și n’a fost corectă a comitetului, a sinodului prim și a celor 19, cari au acceptat propunerea de sus în si- nodul dela 12/24 Decemvre. Eșirea din sinod a celor 19 membri nainte de începerea votărei, este un lucru permis, pentru care acei domni nu sunt responsabili numai consciinței proprie și alegătorilor lor. Este scutirea cea mai naturală de responsabi- litate pentru un conclus, ce se intenționează a se aduce, și pe care denșii îl consideră de periculos, și dacă prin asemene pas se poate zădărnici aduce- rea conclusului perhorescat totodată este arma cea mai eficace din partea unei minorități, pentru care pe ea nimene nu o poate condamna. în momentul însă, în care acei membrii au pă- răsit sinodul, președintele reflectat la împregiurarea, că prin asta devine sinodul incapabil de a aduce decisiuni valide — fără nici o disensiune tre- buia să dispună numărarea membrilor presenți, și dacă se constata, că afară de densul nu sunt pre- senți maioritatea absolută a tuturor membrilor, adecă în cașul present 37, se amână ședința, pănă când se va completa numărul cerut, ear necompletându-se se disoalve sinodul. Aci nu încape dispută. § ful 43 al Stat org. este clar și precis în astă privință. Cum se observă de strict legile și regulamen- tele în asta privință, a putut învăța din pracsa tu- turor corporațiunilor bisericesci și lumesci deopo- trivă. Trebue ca membru al consietoriului să fi ve^ut cașuri, când nu s’au putut ține ședințe din lipsa numărului curent de membri. A vă^ut esemplul citat în protest în sinodul din Caransebeș, când din lipsa numărului recerut de membrii s’a disolvat. A vă^ut ca deputat la congres, că de câte ori un deputat observă că nu sunt membrii presenți în numărul recerut, presidiul numai decât constată numărul, și dacă nu era suficient, în ori-care stadiu al pertractărilor, suspendea ședința. Poate ceti foarte adese ori, ca în dieta Unga- riei sub decursul desbaterei se scoală p. e. deputa- tul Csanady și pretinde numărarea celor presenți cu cuvent, că n’ar fi numărul recerut pentru aducerea de concluse valide, și președintele la moment dis pune numărarea, și dacă se constată că numărul recerut nu este de față, disoalve ședința. Acestea sunt regule, cari își au rațiunea sa, și pe cari le observă toată lumea fără cea mai mică contrazicere. Ei bine, ce l’a îndreptățit pe comisariul consi- storial, ca să se abată aci dela lege? Va Zice poate că la deschiderea sinodului au fost presenți 49 de membrii, prin urmare în nu- măr suficient, ear alegerea s’a efectuit tot în ace- eași ședință. Aceasta ar fi o apucătură advocațială, pe care nici un om serios nu o consideră, căci nu la des- chiderea sinodului, ci la aducerea „otărîrei" se re- cere presența maiorității absolute a membrilor. Faptă este, că în sinodul amintit se recerea după §. 43. St. org. presența alor 37 de membrii afară de președintele, ca să poată aduce „otărîre validă". Faptă este că la votare au fost presenți nu- mai 33 membri, din cari 17 au votat pentru Ghi- diu, 13 pentru Popoviciu, 1 pentru Miulescu, ear două voturi au fost nevalide. www.digibuc.ro TELEGRAFUL ROMAN 67 Faptă e în fine că alegerea de protopop este cea mai ponderoasă ₙotărîre“ ce este chemat un si- nod protopresbiteral se aducă. Deci această „otărire" este o flagrantă vătămare a legei și ca atare, în sine și prin sine este nulă. Ear acel comisari u consistorial, care a contri- buit la aducerea unui astfel de conclus, și-a dat testimoniu de neaptitudine pe ntru acel post ponde- ros, la care afară de cunoscința legilor se recere și desteritate deosebită și tact fin. Vine acnm la rândul seu consistoriul se încoro- neze opul. Consistorul vede din protocol că alegerea în sinod s’a efeptuit prin nisce oameni, cari după lege nu mai formau sinod, vede că acolo mai este și un protest chiar în contra votului acelor oameni. Ce era mai natural? decât ca consistoriul, su- prema autoritate în diecesă, chiemată a supraveghia esacta esecutare a legei în întreaga diecesă, și fără nici un protest, se desaprobeze fapta comisariului seu, se dechiare de nulă votarea din Oravița, să ordineze ținerea altui sinod elctoral și spre condu- cerea aceluia să denumească alt comisariu nepre- ocnpat pentru cele din trecut. Tot odată, cred eu, că era în drept, să admo- meze pănnțesce pe membrii sinodului prin o circu Iară, ca să nu se retragă dela esoperarea legală la întregirea protopresbiteratului lor, ci cu toată seri- ositatea ce reclamă un act atât de ponderos, să se folosească de dreptul lor în interesul bisericei, punendu-le în vedere că dacă nici la o nouă într’u- nire a sinodului nu s’ar putea aduce otărîre validă, postul de protopop, deocamdată nu se va întregi, ci se va provedă cu un administrator. Cu această modalitate, cred eu, că se mai cal- mau spiritele agitate, și pănă la alt sinod poate că se afla un mod oare care, ca alegerea se reiasă spre mulțămirea ambilor factori. Dar consistoriul n’a urmat astfeliu, ci mulță- mit pe semne că dl Ghidiu a ajuns ori pe ce cale în ternariu, din cei trei presentați prin comisariul consistorial a ales de protopresbiter pe dl Ghidiu, ear Dl Episcop, ca supremul custode al legei în diecesă, a pus coaroana pe violarea legei și a denu- mit pe dl Ghidiu, și de atunci poate l’a și hiro- tesit. Aceste sunt acte violente din partea consi- storiului și din partea episcopului, și dacă s’ar pute comite fără remediu legal, negreșit ar produce mare stricăciune în biserică. Atunci constituțiunea noastră bisericească n’ar ave nici o garanță, ar fi o minciună, care nu ar îndulci, ci ar înstrăina de cătră sine pe fie care om de omenie. Oamenii, cari sunt aplecați a abusa astfeliu de posițiunea lor oficială, să nu facă gură apoi prin congrese, pe lângă neapelabilitatea decisiunilor con- sistoriale în cestiuni administrative, căci Dior nu numai nu sunt infalibili, dar sunt prea păcătoși. Eu sunt de părere, că dacă cei interesați ar înainta la consistoriul Metropolitan recurs d e n u- litate contra denumirei dlui Ghidiu de protopres- biter al tractului Oraviței. acela din motiv că de numirea s’a făcut cu violarea statutului organic, ar nimici-o și ar ordina alegere nouă. Astfel de puncte, într’adevăr deplorabile pentru biserică, produc animositățile și patima, pe lângă cele mai frumoase instituțiuni, dacă oamenii chiemați a le pune în lucrare, nu sunt pătrunși de sânțenia chiămărei lor. Cestiunea Evreilor în casa deputaților Ungariei. (îneheere.) G. Szell: După părerea acestui vorbitor, casa nu se află în fața unei mișcări religioase, ci în fața unei mișcări ungare discutând asupra petițiunei pre- sentate. Aladar Molnâr a arătat la timpul seu păr- țile umbroase ale Evreilor ortodocși; atunci a stri- gat L. Mocsary, că neologii nn sunt mai buni ca ortodocșii. Acum vorbesce Mocsary altcum. Vorbito- rul afirmă, că între procesele civile din Ungaria sunt 95% intentate din partea Evreilor, la procesele cri- minale se află între cei acusați 90% Evrei. Anun- țele de licitări din foaia oficială se esmit partea cea mai mare din partea Evreilor. Evreii rămân ger- mâni, nu se asimilează cu națiunea și corespund astfel condițiunilor tainice de emancipațiune. Vorbi- torul pledează pentru propunerea lui Verhovay. Edu’ard Kriszti nkovi cs: Legislativa s’a ocupat încă în anul 1790 și 1848 cu principiul ega- lei îndreptățiri a Evreilor. E curios veZând, că aZi se arată prin unii din deputați TorquemaZii, Arbu- ezii, Escobarii de odinioară în miniatură. Treizeci de ani după lupta de libertate a Ungaiiei se discută în dieta Ungariei asupra Pentateuchului, și a Tal- mundului. Aceasta e un anachronism. Talmudul nu privesce pe creștini, căci a fost scris înaintea anului 220 și creștinismul a devenit religiune domnitoare numai cu un secol mai târziu. Iudaismul se con- damnă. din causă, că Evreii nu se asimilează cu creș- tinii. Ații, câte va septemâni, după moartea bărba- tului din Cahors, descendent din Evrei, a cărui sfâr- șit a aruncat una din cele mai mari națiuni în ne- dumerire, ații nu se mai poate afirma așa ceva. (Stri- gări : Gambetta n’a fost evreu! Ilaritate.) Me rog de ertare, Isztoczy a <^is, că chiar și cumnatul lui Gam- betta a fost evreu (Ilaritate mare.) Eduard Horn și Friedrich Szarvady au folosit renumelui Ungariei mai mult, ca desbaterea aceasta. Oare n’a fost Falk acela, care prin articolii sei a nutr t speranțele na- țiunei ? (Strigări în stânga estremă : Falk e luteran ! întrebați-1! cărei religiune a aparținut atunci. Mare ilaritate) Petițiunea presentă stă în contrazicere cu libertatea consciinței. Vorbitorul se alătură la pro- punerea comisiunei petiționare. Albert Kiss: Meritele unor Evrei nu ne în- datorează se scăpăm din vedere greșalele altor Evrei; dar greșalele unor Evrei încă nu pot servi de mo- tiv pentru condamnarea tuturor Evreilor. Vorbito- rul respectează vederile religioase ale altor-a și do- resce ca și alții să i le respecteze pre ale sale. Res- pectarea aceasta nu împedecă a delătura eventuale abusuri. Vorbitornl constată din propria esperiență că o mare parte a tinerilor Evrei se subtrag dela asentare și că din partea sedrielor orfanale se detac sume mari din remasuri după Evrei. Prin aceasta se păgubesce statul. Răul resultă din purtarea mancă a matriculei, la Evrei. Vorbitorul disaproabă de- lăturarea jurământului ritual a Evreilor în toate afa- cerile procesuale. Chorin însuși a recunoscut, că din Galiția vin Evrei fanatici. Aceea, ce sevîrșesc ace- știa, nu se poate imputa Eveimei întregi. Ca nu cumva să se întâmple, ca Evreii cu purtări bune se sufere pentru Evreii cu purtări rele legislativa tre- bue se se ocupe cu delăturarea căușelor răului. Aceasta nu se poate face incidentaliter, de aceea vorbitorul primesce propunerea comisiunei. Gabriel Ugron: Petițiunea tapolțană, care cere delăturarea emancipațiunei Evreilor, mai are alt ceva, decât mare regres, mare reacțiune. Chiar și împregiurarea, ca o petițiune ca aceasta a putut ajunge înaintea parlamențului, arată că agitațiunea începută în Ungaria în interesul reacțiunei a luat mari di mensiuni și întrebuințează tot felul de mijloace. S’au aflat și se vor afla totdeauna fanătici, care se ațîțe ura între creștini și necreștini pentru de a pute mai pe urmă și arde pe eretici. Am luat cu- vântul spre a respinge ori-ce solidaritate a partidei independente cu acei deputați, cari au spriginit pe- tițiunea tapolțană, adecă delăturarea emancipațiunei și cari au fost așa de țicăloși... Presidiul: Rog pe d. deputat a nu folosi ast- fel de espresiuni. Ugron.... a subscrie propuneri, cari stau în contrazicere cu propunerea comisiunei, a’și da votul mai târZ>u pentru propunerea comisiunei apărând într’aceea față cu propunerea comisiunei petițiunea. Respectivul a lucrat fără cap, față cu sine însuși și a lucrat neconsciincios față cu partida aceea, care protestează că vederea antisemitică s’ar pute iden- tifica cu ea. Partida aceasta a privit egala îndrep- tățire de încarnațiunea principiilor sale de princi- piul suprem, din care a dedus toate consecințele. (Aplause vii în stânga estremă). N’am putut retăc e faptul acesta, ca se nu creadă lumea că partida independentă consimte în privința astorfel de prin- cipii cu deputății, cari numai la părere îi aparțin (Aplause în stânga estremă.) Declar că partida in- dependentă perhorescează principiile acelea și conse- cuențele lor, ca consecuințe ale anarchiei și ale re- acțiunei. Acela, care e membru al partidei inde- pendente și care ține de principiul cel mai suprem independența Ungariei, nu se va speria de miș- carea antisemitică. Dacă vor spune unii poporului că nu afacerile comune, ci Evreii poartă vina la mi- seria economică și politică a Ungariei partida in- dependentă nu va suferi se fie sedusă atențiunea țerei. Kossuth în epistola sa dto 15 Octomvre 1882 declară, că e rușine și scandal, ca în Ungaria se fie posibilă cestiunea evreească. Partida independentă nu va nega nici când principiul egalei îndreptățiri, acela care îl va nega nu va mai pute fi membru al partidei. Acestea le-a Zis Kossuth și pe cuvintele lui poți pune mai mult preț, ca pe aceea ce Z’ce Ignatieff sau Stbcker. Conclusul clubului partidei independente e analog vederilor lui Kossuth. Acela, au se ține de acest conclus să nu ceară, ca și partida independentă se se amestece în reacțiune. Vorbitorul primesce propunerea comisiunei. E. Szalay repețesce în cestiune personală că a subscris propunerea lui Isztoczy numai din colegi- alitate. La cuvântul „ticălos" întrebuințat de Ugron nu reflectează vorbitorul, căci presidiul și-ar fi îm- plinit în direcțiunea aceasta datorința. E silit însă a pune în fața țârei întregi (ilaritate) întrebarea care a representat mai bine interesele partidei, aceia cari au fost și vor rămână și pe viitor apărători buni sau aceia, cari ca și Ungron spun în casă aceea, ce s’a petrecut în & club (Aplause sporadice). Mai urmară unele reflesiuni personale Herman a declarat că a respins solidaritatea cu antisemiții numai în numele seu și că ou s’ar fi insinuat nici odată să vorbească în numele partidei neavend man- dat special. (Aplause sgomotoase în stânga estremă) Ugron replică că fiecare membru e îndreptățit a cere, ca să fie respectate conclusele partidei din par- tea tuturor membrilor partidei. (Aprobare.) Ivan Simonyi; respinge a fi el acela, care ațiță ura religioasă. Dpp. Hermann îi reflectează că pricepe atâta din politica practică cât pricepe vor- bitorul din păiangenit. Urmează vorbirile de îneheere polemice a ref. Berzeviczy și a propunătorului Verhovay, apoi vo- tisare. Casa primi cu majoritate împosantă propu- nerea Comisiunei petiționare Propunerile dep Iszto- czy și Verhovay căZură. Corespondențe particulare ale „Telegrafului Romanu. Arad, Faur 1883. (Cestiune bisericească.) A ajuns timpul și la noi aradanii, dle Redactor! ca în privința celor bisericesci să medităm mai serios, ba doară mai serios de cât ori când, de când ne aflăm pe terenul erei constituționale bis. să ne în- țelegem frățesce cu esterniștii pentru momentele ce ne așteaptă nu preste mult. Disputa și îngrigirea despre trecutul unei per- soane, carea va ocupa postul de protopresbiter al tractului aradan, a început a se desvolta binișor in centru. Partida preponderantă a inteligenței române din Arad Zice: Doamne, care ar fi omul din destul cualificat pentru acest post? Esterniștii îi răspunde, au nu aveți pe administr. protopopesc destul de cualificat, căruia noi îi facem așa mari ovațiuni, când escurge prin protopopiat și pentru un băga- tei lucru îl întimpinăm cu durduitul trascurilor! etc. mai Z>c acești esterniști: el e omul nostru și a lui DumneZeu, el bea pocalul amiciției cu noi, apoi ce ve mai lipsesce? Că umbla-va el pe picioarele sale, protopop, și nu-și va aroga sie-și un drept mai mare de cât e a unui protopop în Arad, având și pe alții la spatele sale?......este secretul viitorului ’. Tocmai aceste și altele și mai esențiale sunt motivele, de unde mânecând noi aradanii esclamăm așa de frivol ?! Căci ce este a fi un protopop în Arad? este el al doilea epp.! la ce se poftesce un caracter firm, o cultură socială înaltă, o tactică nemacu- laveră înțeleg în cele bisericesci; eară în cele nați- onale să fie un foc nestins, care aruncând schintei se aprindă și orice tăciune, ori ce inimă română nădușită dela desființarea partidului naționale din Arad — în- coace. Noi nu vom căuta la persoana, ci la trecutul ei, ia școala din vieața petrecută pănă aci fie arde- lean, banațian ungurean șj bihoreana; și numai în cas de necesitate vom pune pond pe trecutul tener al cutărui va individ, dacă acela ni va garanta un vi- itoriu de bună speranță. E drept, o problemă mare și tot atât de grea avem se resolvim prin deplinirea acestui loc vacant; mai grea decât cea din a. 1879, căci atunci per- soana de piă memonă a fericitului G. Vasilieviciu mult a contribuit la deslegarea problemei noastre; și numai prin una ne-am înșelat în acest Ven. pă- rinte, și anume: prin aceea, că crudela moarte ’l răpi dela noi pe ne asceptate. Când a repausat acest domn bărbat — cu toții diceam : o perdere ireperabilă aceasta pentru Arad; — și nu fără de causă ne am pronunțat astfel de- spre densul; căci perderea antecesorului său, a Ve- nerab. părinte loan Rațiu ni era încă în proas- petă memorie, și așa purtam în inima noastră două perderi; doue rane mari, care ne copleșeau cu totul. Acuma a sosit timpul, ca se probăm a face o reparare nimerită, să căutăm un bătrân, care să ne vindece ranele inimei noastre — se alegem de pro- topop o persoană cu trecut bun, eară în cas de lipsă și tiner, însă să ne garanteze un viitor ame- surat cerințelor noastre; căci e mai consult a ne pune speranța în un tiner, decât în așa individ, deși bătrân, dar a căruia trecut e mărșav, și ne www.digibuc.ro — 68 caracteristic pentru interesele noastre române, și cu atâta mai tare aplaudat în casta streinilor! Brutus. Varietăți. * (Necrolog) Primim următorul anunț fune- bru : înfrânți de adânca durere Ve aducem la cuno- scință trista scire despre încetarea din viață a iubi- tei noastre consoartă, mamă, soră și cumnată Eufrosina carea și-a espirat blândul seu suflet Luni în 7/19 Februarie anul curent la 5 oare p. m în etate de 42 ani.j Remășițele pământesc! ale scumpei reposate se vor ridica din locuința sa ce se află în edificiul scoalei și se vor așe^a la locul de odichnă eternă Nr. 149 1883. [358] 1-2 CONCURS. Pentru ocuparea postului de în- v&țătoriu la școala reuniunei foștilor grănițari din reg. I. român dela „Baru- mare" comitatul Hunedoarei cu salariu anual de 300 fl. v. a. cuartir și lemne de foc se escrie concurs. Competenții au să și substerne pe- țițiunile prove^ute cu documentele ne- cesare și diplomele prescrise de lege pănă la 10 Martie anul curent stilul nou la : „Comitetul administrativ ai fondului scolastic al foștilor grănițari din re- gimentul I. român la Sabiiu Nr. 42. [353] 3—3 CONCURS. Pentru întregirea parochiei vacante de classa a III Furcșoara, proto presbiteratul Iliei, se escrie concurs în urma ordinațiunei Preavenerabilului Consistoriu archidiecesan dto 16 De- cembre 1882 Nr. 2789. B. cu termi nul de 30 ^de dela prima publicare în „Telegraful Român". Emolumentele sunt: 1. Casa paiochială cu grădină de legume. 2. 2 jugere 1300°Q pământ parte arătoriu, parte fenaț. 3. Folosirea cimiteriului cu cele ce se află într’ensul. 4. Dela 120 familii câte una fer- delă cucuruz â 16 cupe în boambe după mesura veche. 5. Stola usuată și îmbunătățită dela 120 familii; —care emolumente computate toate în bani dau suma aprocsimativă de 370 fl. Doritorii de a competa la această parochie vor ave a-și așterne rugă- rile instruite în sensul „Statutului Or- ganic" și al Regulamentului congre- TELEGRAFUL ROMAN în cimiteriul Sftei Adormiri în 9 (21) Februarie la 2 oare p. m. Satulung în 8 (20) Februarie 1883. loan Petric, directorul scoalei capitale dela Sânta Adormire soț. loan. Emilia, Alecsandru fii. loan Alec- sandru, Traian Martinovici, luliana, D. Dogari frați. Beveica 1. Martinoviciu mamă. * Teatru ars.) Duminecă la 2 oare după ameațli sa aprins și a ars teatrul unguresc din Arad. Causa incendiului este necunoscută. Oameni nu s’au periclitat. Paguba este de 150,000 fl. Teatrul a fost asigurat la societatea „Adria". * (Din fiarele din România) am primit cu posta de astăzi numai „Curierul financiar ". Posta redacțiunei. A. S. in P. In nrul. 16 credem a ve fi satisfăcut. Lipsa de spațiu ne face mare necas. sual pentru parochii la subscrisul pănă la terminul sus indicat. Gurasadului, 3 Faur 1883. în conțelegere cu comitetul parochial. Alecsiu Olariu m. p. adm. prot. Nr. 3 1883. Desp. VI. [356] 3—3 CONCURS. Pe basa concluselor aduse de cătră adunarea generală a despărță- mântului VI. (Deva), ținută în opidul Dobra, la 5|17 Septemvre 1882, și în conformitate cu aprobarea acelora prin comitetul central din Sibiiu ad Nr. 494/1882 subcomitetul amintitului des- părțement escrie concurs pentru 8 ajutoare, și anumit 6 ajutoare â 8 fl. v. a., și â 6 fl. v. a., menite pentru elevii aplicați la vre-o meserie, sau la vre-un ram de industrie, ori comerciu de pe teritoriul despărțe meniului VI (Deva). Cei ce doresc a se împărtăși din acele ajutoare, au să subștearnă cere- rile lor la subscrisul diriginte al des- părțământului VI în Deva, cel mult pănă la 19/31 Martie 1883. Cererile intrate mai târziu nu se vor lua în considerare. Cererile au se fie instruate cu următoarele documente: a) „Carte de botez", din care se se vadă, că concurentele este român; b) „Atestat scolastic", sau privat din care se se vadă că petentul scie cel puțin ceti și scrie românesce; c) „Declarațiune" dela părinți sau tutori, prin care aceștia se obligă că vor lăsa pe fiii sau pupilii lor să învețe meseria la care sunt aplicați, și că concurentul e serac și nu ca- pătă din alt loc vre un stipendiu sau ajutoriu; WtXXXIOOCOOCCCOOOOOOOOOOcWOOOOOOCOOCOOOOuaOOOOCaOC □OOOQOOOOOO» „ALBINA“ Institut de credit și de economii în Sibiiu. 8 Convocare. Domnii acționari ai „Institutului de credit și de economii „A BINA“ se învită prin aceasta, în vârtutea §. 20 al statutelor societăței la a X-a adunare generala ordinară care se va țină la Sibiiu, în 30 Martie 1883 stilul nou înainte de amea^i Ia oare în casa institutului (strada Baier Nr. 1.) Obiecte: 10 1. Raportul anual al Direcțiunei, bilanțul anului 1882, și raportul comitetu- lui de supraveghiare. 2. Sibiiu, 15 Februarie 1883. [356] 2-3 Ficsarea dividendelor. 3. Distribuirea sumei destinate pentru scopuri de binefacere. 4. Ficsarea prețului marcelor de presență. 5. Alegerea a doi membrii în consiliul de direcțiune în sensul §. 36. din statute. 6. Alegerea unui membru în comitetul de supraveghiare. Domnii acționari, cari în sensul §. 22, 23, și 24 din statute voesc a par- ticipa la adunare în persoană, sau prin plenipotenți, sânt rogați, a-’și depune la cassa institutului acțiunile lor și eventual dovezile de plenipotență cel mult pănă în 27 Martie 1883 stilul nou după amea^i la 6 oare. Direcțiunea institutului. □□otxjoooQooooQaanoaooGOOoaaoaoaaooQOOGOooQoooooi Redactor răspunzător Nicolau Cristea. O D 8 □ □ 0 □ □ 8 □ □ Bursa de Viena și Pesta. Din 22 Februarie n. 1883. Viena B-pesta Renta de aur ung. de 6°/»..........................119.80 119.86 Renta de aur ung. de 4°/o.......................... 88.30 88 25 Renta ung. de hârtie............................... 86.60 86.65 împrumutul drumurilor de fer ung................. 135.— 135.— I emisiune de oblig, de stat dela drumul de fer oriental ung....................................... 90.70 90.75 Sorți de stat dela 1860 ......................... 110.— 110. II emisiune de oblig, de stat dela drumul de fer orient ung..........................................94.50 94.50 Oblig, de stat dela 1876 de ale drumului de fer orient, ung................................., . 98.75 98.50 Obligațiuni ung. de rescumpSrarea pământului. . . 97.25 96.75 Obligațiuni ung; cu elausulă de sorțire......... 98.— 97.75 Datorie de stat austriacă în hârtie................ 78.20 115. Datorie de stat austr. în argint................... 78.65 109 25 Renta de aur austriacă.......................... 97.50 77 65 Sorți de regularea Tisei (............. 109.80 97.75 Acțiuni de bancă austro-ung............ 829.— 825.— Acțiuni de bancă de credit ung......... 306.— 290.59 Acțiuni de credit austr................ 308-40 291.30 London (pe polița de trei luni) ........ 119.80 119.60 Strisuri fonciari ale institutului „Albinatt .... 100.— 100. — Galbin 5.65 5.62 Napoleon 9.45 9.49 100 maree nemțesci ...... ...... 58.55 58.55 d) „Atestat" dela măestru, din care se se vadă că concurentele la ce ram și la cine este aplicat și că are purtare bună. Din ședința subcomitetului des- părțământului VI. (Deva), ținută în Deva la 4 Faur 1883 st. n. F. H. Longin m. p., loan Papiu m. p., actuar. direetor. Nr. 8. [354] 3—3 CONCURS. Pentru vacanta stațiune preoțască S er ac seu se escrie concurs cu ter- min de 30 (Iile dela I publicare în „Telegraful Român". Emolumentele sunt: 1. porțiune canonică 1 jug. 400°Q 2. Dela 60 familii câte una fer- delă veche de cucuruz sfermat și o