Nr 15.   Sibiiu, Marți 8,20 Februarie 1883. Anul XXXI



            TELEGRAFUL ROMĂK



Apare Marția, Joia și Sâmbăta.


ABO NAMENTUL
Pentru Sibiiu pe an 7 fl., 6 luni 3 fi. 50 cr., 3 luni 1 fl. 75 cr.
Pentru monarchle pe an 8 fi., 6 luni 4 fl., 3 luni 2 fl
Pentru străinătate pe an 12 fl., 6 luni 6 fl., 3 luni 3fi.

                Pentru abonamente și inserțiuni a se adresa la
Afulnlstrațiunea tipografiei archldlecesane Sibun, strada Măceiarijor 47
Corespondențele sunt a se adresa la:
            .acțiunea „Telegrafului Român", strada Măcelarilor Nr. 43.
                listole nefraneate se refusâ. — Articnlii nepublicați nu se înapoiază.

INSERȚIUNILE
Pentru odatA 7 or., — de donâ ori 12 or., — de trei or
16 or. rAndnl oo litere garmond — ți timbra de 30 or. pentru
fie-oare publicare.

Gestiunea dunăreană în colorit unguresc.^
     Jurnalistica ungurească de un timp încoace s’a
ocupat foarte puțin cu cestiunea Dunărei. Singur
Ziarul „Pester Lloyd“, ’și mai varsă necazul când asu-
pra României, când asupra Europei întregi, piarele
scrise unguresce tăceau tăcerea peștelui. Ba mai
mult. în filele trecute „Egyetertes", țliarul cel mai
respândit și mai popular unguresc, susținea că Ro-
mânia este îndrept, când se apără cu atâta dem-
nitate, și dacă Europa i va face nedreptate, vom
ave cu o dovadă mai mult despre aplicarea acsi-
omei principelui Bismark: „forța primează dreptul⁸
— „Jdacht geth vor Recht“.
    Preste noapte înse s’au schimbat vederile politi-
cilor dela Egyetertes. Ca specimen al vederilor po-
liticilor unguri reproducem articlul farului „Egyet-
ertes“ dela 6/18 Faur a, c. Nr. 48:
    Eatăl;
Staturile mărunte.
     De un timp încoace mania de a fi mari a ocu-
pat undele stătulețe din orientul Europei. Se mai-
mutează unul pe altul și maimuțesc pe Europa.
Mai ântâiu — ’și câștigă atributele esterne ale
puterei și independenței, apoi se gerează ca și
cănd ar avă această putere în faptă. Principele
Serbiei abia se încoronează, și începe a visa; și
sciți despre ce—? despre tronul vechilor împărați
șerbi. Asemenea devine rege și principele Româ-
niei, și crede că va produce mare consternațiune la
toate puterile europene, dechiarând, că concluselor
ce se vor aduce în conferența din Londra fără con-
lucrarea României, dânsul nu le va recunoasce pu-
terea obligatoare.
     Acum începe ale urma și Bulgaria. Și trimite
și ea cu multă fanfaronadă representant la Londra
și i dă mandatul, ca el se represente acolo intere-
sele țerei.
     Căci înțelepții de domni bulgari nu cred des-
pre sine, nici mai mult nici mai puțin, decât că ei
sunt tot atât de puternici ca și Englitera, Francia
sau Austro¹ Ungaria. Și ei au principe. Ce e drept
în unele e supus Forței otomane, șî în realitate e
vasalul Rusiei, cu toate acestea însă densul este prin-
cipe independent. Și ei au adunare representativă
care deliberează și decide asupra afacerilor țerei.
Onorații deputați bulgari se și folosesc de liberta-
tea de a vorbi în o măsură mai mare ca represen-
tanții parlamentelor celor mai cu vaȘă. Precum
am veijut de curend dânșii se sciu ține egali cu

principele și pe aci pe aci era se-i ia cu ocaua
cea mică.
     Ce e drept se află între ei și de aceia, cari
după cum cetisem mai dăună^i într’o foaie cu vaȘă
din Germania — în oarele libere curăță păpucii
condeputaților săi. însă și aceasta în cele din
urmă e semn de democrație, și nu deroagă nimic
demnității parlamentului, nici ’i stirbează drepturile
lui. Și acest parlament are pretensiunea, ca cu-
vântul lui cel puțin se pondereze cât acela al par-
lamentului englez.
     învățând din esemplul României, declară, că el
nu va recunoasce pentru sine obligatoare conclusele
ce se vor aduce în conferența din Londra, și că
nu le va esecuta îndată ce ele ar fi contra intere-
selor sale.
     în adevăr trebue să cunoascem după elemente,
persoană de persoană, aceasta adunare, care se nu-
mesce pe sine parlamentul Bulgariei, ca să putem
pricepe îngâmfarea și fudulia, ce cuprinde aceasta
declarațiune în sine.
     Trebue să ne închipuim pre acești oameni sim
pli, dară de omenie, în mare măsură neciopliți, sir-
guitori, însă fără esperiență, oameni cari cunosc vieața
practică, însă cari nu văd preste granița țerei lor, ase-
menea deputați bulgari trebue să ne închipuim, ca să
le putemapreția procedura cu esactitate. Marile pu-
teri au purces foarte înțelepțesce cu re-
presentantul acestei provincioare pre-
teusive, când dup ăpresentarea densului
în Londra i-au declarat că; Domnule nu
seim de unde ești. Pe representanții Serbiei
și României i au primit la desbateri ca public ascul-
tător, fără vot. Representantelui Bulgariei însă i
eau spus verde că dacă are ceva de Șis, se poftească
a se adresea representantelui Turciei și prin el se
spună ce are de spus, dacă acesta va fi așa de bun
să le fie oratorul lor. Contra acesteia în dar s’a bu-
sumflat întreagă Bulgaria. Cestiunea Dunărei se va
deslega și fără de a întreba sau asculta pe Bulgaria
și cele cinci puteri mari vor afla mijloace, ca Bul-
garia să le respecteze.
     Sub tot decursul conferenței din Lon-
dra cea mai corectă purtarea a avut Serbia
Și ce e drept Serbia are și vada cea mai mare.
Bărbații de stat șerbi au recunoscut cu deseverșire
mai cu seamă în timpul din urmă cât de multe au
a mulțămi dânșii impregiurărei că Austro-Ungaria
este în vecinătatea lor. Dânșii au abijis de ura cea
vechie și în locul ei caută pretenia vecinilor.
Atâtea interese leagă pre Sârbi de noi, încât
nu ne mirăm cum de au ajuns ei acum la acea-

j stă convingere, ci ne mirăm cum de nu au
venit la ea mai de mult. Numai Austro Ungaria
poate fi spriginitoriul lor, numai prin ea-și pot re-
alisa ei planurile. însă și Austro-Ungaria are lipsă
de ei. Multe serviții pot face dar și fac ei Austro-
Ungariei, pot conta așa dară la contra serviții.
Și urmarea acesteia este că Serbia va câștiga la
conferență mai mult ca alte state, pre când ea la în-
ceput avea mai puține șanse de câștig. Congresul
din Berlin a tractat odinioară pe Serbia de tot
mașter.
      încă chiar nici în comisia dunăreană nu i-a dat
loc. Acum însă representantul Sârbiei este în șe-
dință dela care absentează chiar și acela, care a
fost representat în comisia dunăreană.
      Drepturile României și ale Bulgariei se vor știrbi
prin conferența actuală, aceasta e sigur, încât cercul de
putere al comisiei dunărene internaționale se va
estinde în detrimentul lor. Din contră sperăm mult
că drepturile Serbiei vor mai cresce, căci se vor-
besce, că în numita comisie va fi representată și
ea, deși dreptul de putere al acestei comisiuni nu
se estinde și asupra țermurilor serbesci.
      Astfel în starea actuală a lucrurilor cestiunea
navigațiunei pe Dunărea din jos se va deslega foarte
favorabil pentru Austro-Ungaria. Mai este însă de
învins o greutate, pre care o va face Russia cu
drepturile ei asupra brațului Chiliei. însă cu pu-
țină bunăvoință și desteritate și aceasta se poate
învinge. Numai de-am ave odată siguranța, că în
diplomația noastră va fi bunăvoința și dexteritatea,
ce se recere ia aceasta.


Revista politică.
Sibiiu, în 7 Februarie.-
       Sâmbătă, casa deputaților Ungariei s’a încurcat
într’o desbatere lungă, agitată și cu toate aceste
ostenitoare. Cetitorii noștri sciu că comisiunea de
instrucțiune a terminat desbaterea proiectului de
lege privitor la scoalele medie și de bucurie că a
terminat, a mâncat și beut la un banchet. Acum
Sâmbătă proiectul fu presentat în casa deputaților.
       Este o grabă foarte mare pentru guvern, ca se
vadă proiectul de lege. De aceea, după cum se vede
și din discuțiunea de Sâmbătă, pș lângă aceea că
comisiunea n’a desbătut proiectul ce i s’a împărțit,
ci unul litografat și care a cerculat numai pe la
membrii, — nu se așteaptă nici presentarea votului
separat al minorității, și se încungiură și secțiunile.
Casa a votat punerea proiectului la ordinea idilei,
l fără a trece prin toate formele regulamentului ca-


        FOIȚA.


Cristian Waldo
l
sau
               CĂILE NOROCULUI.
                    Roman de George Sand.
                        (Tradus de E. B.)
                          (Urmare 14)4
          Margareta adresa fără voie lui Cristiano o pri-
      vire dureroasă, ca și când ar șlice:
          — Veșli, eu nu sunt nici odată cea mai puter-
      nică!
          — Se dau brațul contesei Margareta, țlise Cri-
      stiano, cătră imperioasa mătușe; ea șchioapă in ade-
      văr ...
          —Nu, nu, este numai un capriț! Se vă^i, că
ea n’are se mai șchioape, cât va vede că aceasta
este ceva foarte disgrațios. Margareto dă brațul
dlui Stangstadius, și mergeți înaintea noastră, se
. . vedem, care din dvoastră șchioapă mai tare.
          — Eu șchiop? esclamâ savantul.
          Eu șchiop numai, când nu bag de seamă. Când
      voesc merg de <jece ori mai bine, decât pedestrașii
      cei mai buni.
          O! eu doresc să mă ve<ji la munte, când e

           vorba de a areta călăuzilor leneși că tot este cu
           putință ce voesci!
     Vorbind așa, dl Stangstadius începu a merge
iute, dând înse pârtiei strîmbe a trupului seu o
mișcare de jos în sus așa de violentă, încât beata
Margaretă, trasă împinsă, abea putea atinge par-
chetul.
     — Dă-mi și mie brațul, ^ise contesa Elf rida
cătră Cristiano; nu doară că a’și ave trebuință de
a fi condusă sau spriginită, ci pentru că voesc se
conversez.
     Unchiul Dtale îți va fi spus că eu voesc se’mi
mărit nepoata după baronul de Waldemora?
     — Da, doamnă, el mi-a spus-o... tocmai în
astă-seară.
     — în astă- seară ? El a sosit dară.
     Eu nu’l sciam aici!
     — El n’a găsit loc în castel, și a tras la
Stollbofg.
     — Uum, în vizunia strigoilor?
     Ei bine, are se fie în societate bună; dar nu
vine la bal?
     — Speraz că nu ! respunse Cristiano nesocotit.
     — Sperezi că nu ?
     — Din pricina podagrei, ce recere odihnă.
     — A! serios, el sufere de podagră?
     Trebue că e foarte supărat, sprintenul și acti-

www.digibuc.ro

vul om! El n’a suferit nici când de podagră, și
nici n’a crezut să sufere vre-odată!
     — Tocmai în filele aceste, a avut un acces.
El m’a trimis în locul sân aici, recomandându-mi
a’ți presența omagiele sale, și a primi ordinile Dtale
spre a-i le transmite, cât se va scula!
     — A, foarte bine. Dta ai se-i spui dară do-
rința mea. Este o afacere, de care nu fac nici un
secret. Eu am observat, că, dacă faci un proiect
în fața lumei, el este jumătate împlinit. Așa dară,
eu voesc se-mi mărit nepoata după baron.
     Dta îmi vei țlice că el nu este tiner: cuvânt
mai mult se me grăbesc a amăgi o duzină de mo-
ștenitori nesuferibili, care-i fac curtea înzadar. Stăi!
iată tocmai trec doi moștenitori: unul este contele
de Nora, un om bun nevetămetor; celălalt este ba-
ronul Lindenwald, un om cu spirit foarte intrigant,
ambițios și sărac, ca toată nobilimea noastră din
șliua de astăzi. Baronul Olaus, neavead frați, este
o escepție fericită, și eu îți pot spune, ca și unchiul
Dtale, că el este încâtva hotărît pentru nepoata-mea,
nepoată mea înse nici decât pentru el. Aceasta nu
me descuragiază nici decum.
     Nepoata mea este o copilă, ea va consimți cu
vremea. De oare ce voința mea este cunoscută, ni-
menea nu va îndrăzni a-i face curtea; mă îngrigesc
eu de ea.

58

sei, numai ca se se voteze mai curând proiectul |
prin care ne este amenințată instrucțiunea secun-
dară.
     0 voce oficioasă se bucură că între serbii din
monarchie s’au găsit o partidă, care este gata a pacta
cu guvernul unguresc. Se înțelege că vocea oficioasă
se bucură de aceasta. Și dacă vocea ar fi sinceră
n’ar fi a i se lua în nume de rău. Sciind inse ce în-
țeleg oficioasele a pacta cu guvernul — a te su-
pune voinței lui — așteptăm se vedem „partida" și
pe urmă resultatele pactărei între partida sârbească
și guvernul unguresc.
     Cestiunea dunăreană la conterența din Lon-
dra era pănă înainte cu trei patru țlile descrisă
de fiarele austro-unguresci într’o lumină favorabilă
monarchiei austro-unguresci și în desavantagiul Ro-
mâniei. De alaltă eri s’a schimbat situațiunea.
Scirile Șiarului „N. fr. Presse" spun de disarmjo-
nie între puteri și esprimă temerea că cestiunea
comisiunei micste va remâne nedeslejgată
(veȘi soiri telegrafice), piarele maghiare, care au
tăcut, încât n’au luat partea României, au început a li
se deslega în alt sens limba. (A se vede articulul din
fruntea foaiei). „P. LI." din tonul deja cunoscut încă
a mai coborît cu o octavă. Mai multe Șiare vie-
neze mai spun că partidele din parlamentul En-
gliterei vor se interpeleze pe guvern în favorul
României, piarele din Bucuresci, cu foarte pu-
ține escepțiuni, esprimă resoluțiune. Guvernul și
camera au răspuns puterilor cu proiectul de ur-
gență pentru desființarea porturilor libere fveȘi
sciri telegrafice).



Alegerea de protopresbiter în Oravița.
I.
     (C.) Fiind la ordinea Șilei alegerea de proto-
popi în archidiecesă, cred că va fi instructiv*) a
vede cum se practisează acest act momentos și în
alte părți ale metropoliei noastre? căci basa este
tot aceeași, prin urmare aceea ce este legal într’o
parte a Metropoliei, trebue se fie legal și în cele-
lalte părți.
     Mai recent este esemplul ce ni-1 presantă trac-
tul Oraviței în diecesa Caransebeșului.
     Dechiar din capul locului că nu pentru aceea
comunic acest esemplu, ca să’l urmăm și noi, Doamne
feresce! ci tocma din contră, ca se învățăm din
greșelele altora, și să le evităm, -— căci acolo, sus
și jos de o potrivă, parcă nu adevăratele in-
terese ale bisericei au condus spiritele conducători-
lor, ci interesele celor doue reuniuni cu nume nem-
țesc și cu statute neîntărite, ce înfloresc în Gra-
nița și Caransebeș, din care una-și onorează de pre-
ședinte pe dnul M. în Oravița, ear’ cealaltă pe dl
B. în Caransebeș ...............................
     Starea lucrului pe scurt, este după „Lumina
toriul" următoarea:
     Devenind vacant postul de protopresbiter în
tractul Oraviței, consistoriul eparchial din Caran-
sebeș a publicat concurs, ear cu conducerea alege-
rei ca comisariu consitorial a încredințat pe proto-
sincelul Filaret Musta.

      *) Archidieăesanii, cari au avut sistema electorală ji
înainte de statutul organic în biserică, vor profita m a i pu-
țin din „inregularitățile electorale" bisericesci din părțile
ungurene; cu toate acestea aflăm și noi că este bine a ne
ocupa cu cestiuni de aceste, sine ira et studio. Red.

TELEGRAFUL ROMAN

     Comisariul consistorial a convocat sinodul
electoral pe 17/29 Octomvre, ear comitetul proto-
presbiteral pe 16/28 Octomvre 1882.
     Presentându-se Ia comitet a raportat că au
concurs 4 inși și anume:
     dd: Ghidiu, profesor de teologiă în Caransebeș,
Miulescu, asesor consistorial și paroch în Biserica-
Albă, Macsim Popoviciu adm. protop. în Oravița și
I. Velovan paroch în Jebeliu.
     Comitetul cu comisariul consistorial luând con-
cursele la censură:
     domnul comisariu, — nu se spune din ce mo-
tive — a eschis pe Velovan, și precum se
vede cu aceasta a consimțit și comitetul;
     ear comitetul cu 7 din 10 voturi a mai es-
chis pe Ghidiușipe Popoviciu, admițând
la alegere numai pe Miulescu;
     minoritatea de 3 a candidat pe Ghidiu, pe Miu-
lescu și pe Popoviciu.
     Motivul din care a eâchis comisariul pe Velo-
van nu este comunicat, ale comitetului înse sunt
comunicate, și anume :
    a)     Ghidiu s’a eschis din motiv că „nu e de 5
ani în diecesă, n’a servit nici când ca paroch, ad-
ministrator sau capelan, este bărbatul nepoatei
de frate a episcopului, și prin aceste relațiuni,
ca protopop fiind și președintele scaunului protop. ca
for de I instanță devine incompatibil cu președintele
consistorialul ca for de II instanță.
    b)     Pe M. Popoviciu l’a eschis, pentru că ar fi
din pat n el e giui t, ceea ce după dânșii învoalve
pedecă canonică.
    c)     Pe Velovan l’au eschis pentru că și comiea-
riul l’a eschis.
     A doua Și comisariul presentându-se la sinod,
îi împărtășesce, votul majorității și al minorității co-
mitetului, și învită pe sinod se accepteze votul mi-
norității și se voteze pe cei 3 candidați.
     Maioritatea sinodului n’a consimțit cu aceasta,
ci a pretins ca numai Miulescu se se considere de
candidat legal, comisariul nu s’a învoit la aceasta,
de aci apoi s’a escat un sgomot în sinod, din care
neputendu-se restabili ordinea, ședința s’a ridicat,
convocându-se pe Șina următoare.
     A doua Și numai vro 10 membri s’au presen-
sentat, din care causă sinodul s’a disolvet re infecta.
în urma acestei comedii, comisariul a convocat
de nou sinodul electoral pe 12/24 Decembre 1882.
     în aceasta Și după deschiderea ședinței comisa-
riul d ă ce tir e unui ordin c on si sto ri al, prin
care se îndrumă sinodul se candideze însuși pe cei trei
candidați ai minorității și se aleagă din aceia.
     înse cu această ordinatiune un membru al si-
nodului, motivând că consistoriul vine în conflict cu
statutul organic face următoarea contrapropunere:
     „Sinodul cu abatere dela ordinațiunea consisto-
rială, să efeptuească alegerea pe temeiul candidărei
maiori tății comitetului, carea o recunoasce de sin-
gură legală și de candidarea făcută legalminte dii
partea comitetului; și se-și esprime părerea de reu,
de nouele teorii conținute în acea ordinațiune, de
oare ce nu are părerea maiorității și a minorității, ci
numai aceea a maiorității comitetului și se pună
la vot.“
     Votânduse asupra acestei propuneri s’a respins
cu 30 contra 19 voturi.
     Va se Șică de astă dată au fost presenți 49
membri, din numerul total de 72.

     Contra acestui conclus 19 din cei mai valoroși
membrii ai sinodului cu dl Simeon Mangiuca în
frunte, dând un protest, au părăsit sinodul.
     Totodată au reflectat comisariul consistorial că
de oare ce numărul tuturor membrilor sinodului ekc
toral este de 72, conform § lui 43 al st. org., ca se
se poată aduce conclus valid afară de președintele
se cere presența alor 37 de membri, ear din 49
membrii presenți 19 inși părăsind sinodul nainte de
începerea votărei remân numai 30 prin urmare si-
nodul devine incapabil de a aduce concluse valide,
— deci cu un sinod mane se nu efeptuească ale-
gerea.
     Comisariul înse fără privire la aceasta împre-
giurare, a dispus votare și pe semne mai presen-
tânduse 8 membrii din 33 voturi a capetat Ghi-
diu 17. Popoviciu 13. Miulescu 1., ear 2 voturi ne-
esacte nu s’au considerat.
     Motivele protestului pe scurt sunt: că după
stat. org. §. 50 p. 2 sinodul prot. este unicul organ
competnte de a alege pe protopopul, ear după §.
63 resp. 23 p. 6 comitetul unicul organ competent
de a tace candidarea.
     Că instrucțiunea consistoriului ddto. 3 Maiu
1882 Nr. 543 carea în punctul 12 dispune ca toți
compentinți se se considere de candidați alterează
legea fundamentală și pentru aceasta nu poate fi
obligătoare, dovada cea mai eclatantă că aceea nu
se consideră, de cinosură este și în faptă, că insuși
comisiunile cons. n’au respectat-o atunci
cândacerut ca Velovanse se eschidă dela
candidare.
     Că sinodul ar trece peste limitele competenței
sale ar comite ilegalitate, când ar face însuși can-
didarea, căci el numai asupra acelor concurenți poate
să se enuncie, cari sunt candidați din partea orga-
nului competent adecă din partea comitetului.
    La 1 Ianuarie st. n. a. c. a mai trămis dl. Man-
giuca alt protest dea dreptul la consistoriu prin
care atacă alegerea din motiv că au participat la
alegere numai 33 membrii ear pentru de a pute
aduce conclus valid se recereau cel puțin 37 afară
de președintele.
     Cere deci ca conclusul, sinodului, ca un act ne-
legal, să nu se întărească din partea consistoriului,
ci se se escrie concurs nou, ear după espirarea ace-
lui-a se se îndemne comisariul cu comitetul a
compuue o nouă listă de candidare „și numai a
tunci să se continue din nou sinodul elec-
ral, dacă asupra acestei lipse va esopera
aplacidarea consistoriului. eventual a
ultimei instanțe."
     Consistoriul înse cu desconsiderarea acestor pro-
teste a întărit conclusele sinodului electoral denu-
mind pe dl. Ghidiu de protopresbiter al
tractului Oraviței
     Atâta ni este cunoscut pănă astăȘi din această
causă devenită par force celebră! După cum cunosc
eu factorii îngagiați la densa, cred însă, că va mai
ave continuare și pe la sinoade, consistoriul metro-
politan, poate chiar la congres.
     Dar și pănă atunci, se ne încercăm, a-o lumina,
desbrăcată de toate sofismele și suciturile celor in-
teresați, pe basa Statutulu organic, care nu este
permis nici unui fiu al bisericei noastre să-l lase a
deveni călcat în picioare nici întt’o parte a Metro-
poliei, nici de cătră popor, dar nici de cătră orga-
nele superioare bisericesci, chiemate a veghi a cu

     Unchiul Dtale ar trebui se hotărască pe ba-
ronul cu desăvârșire.
     Lucru foarte ușor.
     — Dacă doamna contesă ar binevoi să-mi dea
instrucții...
     — Eată-le în două cuvinte.; nepoata mea iube-
sce pe baronul.
     — în adevăr?
     — Cum? nu înțelegi? Un învățăcel diplo-
matic?,
     — A! totuși; pardon doamnă...
     Contesa Margareta ar trebui se iubească în
aparență pe dl baron, deși îl desprețuesce, și...
     — Baronul are se se creaȘă iubit.
     — Ei; și dl Goefle ar trebui se-i facă împăr-
tășirea aceasta?
     — El însuși. Baronul n’are încredere. Eu îl
cunosc de mult; eu nu 1 pot convinge. El îmi va
supune intenții interesate.
     — Care nu Ie ai, $ise Cristiano zimbind.
     — Care le am pentru nepoata-mea.
     Nu am eu datorință să cuget la viitorul ei?
     — Negreșit; însă consimți-va dl Goefle la...
această mică esagerație?
     — Un advocat se’și facă scrupule de a împo-
dobi nițel adevărul? o da! când este vorba se câ-
știge un proces, face unchiul Dtale și altele!
     — Fără îndoială, însă crede-va baronul....?

     — Baronul crede dlui Goefle tot. El este după
opinia sa, unicul om sincer pe fața pământului.
     — Dl baron pretinde a fi iubit pentru sine în-
suși?
     — Da, el are estravaganța aceasta.
     — De cumva el iubesce pe contesa Margareta,
își face o ilusiune !....
     — Iubesce! Cine iubesce în versta sa ? Asta
este întrebarea! El e bărbat serios, care cugetă la
căsătorie, numai ca se aibă un moștenitor, de oare
ce fiul seu a murit, sunt doi ani.
     El doresce o nevastă frumușică, din familie bună
și nu face alta pretenție, decât se nu-1 facă soția
sa ridicul. Ei, cu nepoata-mea, el nu rischează ni-
mica. Ea are principii; mulțămită sau nu cu soar-
tea sa ea se va respecta pe sine însăși. Eată ce
ai a spune unchiului Dtale spre al hotărî. Mai spâ-
nei promisia recunoscinței mele, care are valoare,
precum el bine scie.
     Eu sunt în stare a resplăti un serviciu mic cu
un serviciu important și, altcum, ce voiesce dlui sg
facă cu Dta? Ce doresci Dta însuți?
     Voiesci se fii atașat pe lângă o ambasadă spre
esemplu, pe lângă ambasada rusească. Eu n’am se
Șic decât o vorbă.
     Ambasadorul este aici.
     — Doamne feresce, esclamâ Cristiano, care de-
sprețuia Rusia.

      Inse el se îndreptă îndată, ca se nu’și strice
prietenia cu contesa împlinind frasa.
      — Doamne feresce să uit vre odată binevoința
Dtale. Eu am se fac posibilul meu, pentru ca se mă
arăt vrednic.
      — Ei bine, începe dară îndată.
      — Se aduc pe unchiul meu dela Stollborg?
      — Nu; apropie-te de nepoata mea din când
în când și reîncepe conversația. Cu ocasiunea acea-
sta laudă pe baronul.
      ________ Ei dară eu nu-1 cunosc.
      — L’ai veȘut aceasta ajunge; spunei că ai
fost emoționat de esteriorul seu frapant și de fața
sa nobilă.
      — Ași face-o, dacă l’ași fi veȘut înse...
      — A! Dta nu l’ai salutat încă?
      Vină, se te presentez... Dară nu este de lipsă.
Roagă pe Margareta, se ți-1 arete și îndată admiră
frumseța sa personală.
      Aceasta va apăre naiv, spontan, și va ave
mai mult efect, decât laude pregătite.
      — Cum ar pute ave opinia mea, de ar și fi
sinceră, o influență oare-care asupra spiritului ne-
poatei Dtale?
      — In Svedia, ori și cine a călătorit numără
pentru doi, ba chiar pentru treî. Și apoi Dta nu
scii, că fetele tinere nu se pricep de loc la lucruri
de aceste, că ele sunt conduse, în alegerea lor, de



www.digibuc.ro

TELEGRAFUL ROMAN.

59

 scumpetate, ca se se esecuteze cu efactitate dar nu
se se elude legea.



Cestiunea Evreilor în casa deputaților
Ungariei.
(Urmare.)
         Președintele Pechy deschide ședința la 11 oare
    a. m. Casa a purces numai decât la ordinea dilei
    continuând desbaterea asupra petițiunei antisemitice
    din Tapolța.
         Francisc Oho rin. Nu me voiu ocupa în de-
taiu cu vorbirea dep. Joan Simonyi, căci n’am spe-
ranță a pute capacita pe un deputat, care într’o vor-
bire de doue oare n’a făcut alta, decât a înjurat
ₓ pe Evreii unguresci și a încalumniat o mulțime de
instituțiuni de ale statului, pe un deputat, care de
părere, că universitatea, presa, legislativa și guver-
nul stau în serviciul Evreilor, că Evreii din Ungaria
sunt în stare: a preînfluința judecătoriile, și a as-
cunde crime! pe un deputat, care atacă statul ju-
decătoresc, și care dă publicului sfatul: a crede
totdeauna contrariul dela aceea, ce stă în t^iuare,
firesce cu escepțiunea acelor-a, ce sunt cuprinse în
toaea redigiată de densul (ilaritate); pe un depu-
tat, care presupune că Evreii, la cas când ar con-
stitui un stat propiu, ar eschide dela egala îndrep
tățire și dela folosirea drepturilor publice pe toți
neevreii (Simonyi: Dta de sigur i-ai eschide) și care
făuresce din presupunerea aceasta o armă contra
egalei îndreptățiri a evreilor. Nu me voiu încerca
a-1 capacita, și din motivul, fiind convins că aceea
ce a 4'⁸ densul nu se va crede nicăiri în țeară. Din
vorbirile rostite de apărătorii petițiunei tapolțene
am învețat, că nu e posibilă nizuința de a suprima
o religiune fără a veni în conflict cu toate institu
țiunile statului modern (aprobare în dreapta.) Aceia
cari nutresc astfel de nizuințe, își vor ajunge sco-
* pul numai, dacă le ar succede se transpună soci-
etatea în posiția, din care s’a emancipat la finea
secolului trecut.
         Toți apărătorii petițiunei au atins idei reacți-
onare. Representantele Rumului s’a ocupat cu prin-
cipiile comerciului ^liber, Verhovay a biciuit li-
beralismul frăselor, al evreilor și al germânilor, își
uită-se spună îns& că în care categorie înșiră libe-
ralismul lui Deak și a lui Kossuth. Ivan Simonyi a
' esprimat verdictul în privința constituțiunei Unga-
riei și a parlamentarismului modern. De când a ve-
nit în Germania tendența reacționară la valoare, e
modă, a atăca toate resultatele civilisați unei moderne
și a dori revenirea unei stări, pe care secolul pro-
gresist o a aruncat în interesul desvoltărei popoare-
lor între vechituri. Era un timp, în care statul se
amesteca în toate, în religiunea cețățenilor, în pro-
ducțiune, în comcrciu, în industrie. Revolu-
țiunea francesă le a delăturat pe toate acestea
și eu sper, că nu va succede a le resuscita. Pricep
când innecării țîn cu pietate la instituțiunile feudale
și le redoresc. E însă curios a vede că acei depu-
tați, cari înjură asupra contituționalismului și libera-
lismului, se folosesc în presă și pe tribună, întru
ajungerea scopului ce urmăresc, de cel mai mai des
frânat liberalism. La cas când ar veni la valoare
statul polițian adecă teoria de amestec barem și nu-
mai pe un moment, activitatea acestor domni ar
deveni imposibilă, căci ea e posibilă numai acolo,
unde domnesce de libertate de presă de-
plină. (Aprobare în dreapta.) Sper că va înceta
odată nefericita aceasta de mișcare religioasă
fără a se cere jertfirea instituțiunilor liberale, pen-
tru cari s’a luptat atâta națiunea ungară. Sper că
* societatea ungară posede destulă putere de viață,
spre a estirpa dela noi mișcarea aceasta importantă
din afară, care se cresce la noi prin preocupări
religioase, prin ambițiune și prin alte pasiuni.
(Aplause.)

     amorul propriu și nu de simpatie, așa încât bărbatul
     pe care ele îl admiră mai mult, este totdeauna cel mai
     admirat de toate ? Ve^i, cum șede nepoata mea în-
     tre multe fete tinere, care de sigur ar lua pe ba-
     ronul ! Foarte bine că ea este aici. 0 și las aici;
     întră și Dta în conversația lor și, ca se-mi poți
     împlini promisia făcută, eu voiu lua brațul baro-
     nului, și voiu trece cu el pe lângă aceasta adunare
     serioasă. Profitează de moment.
          — Dar, dacă baronul mă va observa din în-
     tâmplare, el va întreba cine este mojicul acela, care
     nu-mi este presentat și n’are atâta politeță a se
     piesența însuși ?
          — Nu te teme, me îngrigesc eu de toate. însă
 ' baronul nu te va vede el este foarte miop, și re-
 cunoasce oamenii numai după voce. La vânătoare
 el poartă ochelari și ochesce foarte bine; în socie-
 tate el are cochetăria a nu purta ochelari. Dute
 fără teamă!                                       ᵤᵣₘₐ₎

     Trecând la obiectul desbaterei, observ, că într’o
țeară cu șepte confesiuni diverse, se cere, voind ca
legislativa se aibă activitate roditoare, ca interesele
de esistență ale statului să stee mai pre sus, decât
confesiunile. (Aplause vii în dreapta și stânga.) Căci
dacă se va pute ține îndreptățit fîe-care a pune o
confesiune pe banca acusaților, atunci legislativa nu
va mai lucra pentru susținerea, ci pentru dărîmarea
statului. (Aprobare în dreapta și în stânga.) Pasiu-
nile re’noite vor ‘jigni chiar activitatea salutară a
constituționalismului. Mișcarea autisemitică a causat
mari daune. Ea a produs în societate oare-care sus
ceptibilitate, care se va manifesta la generațiunea
cea noue și mai stricăcioasă pentru concordia cetă-
țenilor și pentru desvoltarea pacinică a țerei. In
casa deputaților s’a trecut cu desbaterea aceasta
deja cu mult prea mult timp, care s’ar fi putut în
trebuința pentru țeară în mod cu mult mai folo-
sitor.
     Petițiunea presentă nu-e îndreptată atât în con-
tra confesiunei evreesci, decât în contra temeliei sta-
tului modern și a acelui principiu de drept, care
cere, ca sâ nu esiste lăgătură între religiune și drep-
turile cetățenesci. (Aplause în dreapta și stânga.)
Omul trebue privit ca om și cetățeanul ca cetățean
fără privire la religiunea lui. în zadar afirmă agi-
tatorii. că ei nu agitează contra religiunei evreesci,
si în contra libertăței religionare, ci că ei privesc
cestiunea evreică numai de o Gestiune de rasă. în
toate timpurile s’au folosit de pretecstul acesta toți,
câți au luptat contra libertăței confesiunilor. (Apro-
bare în dreapta și stânga). Sub acest pretecst au
fost esterminați Maurii în Spania, protestanții în
Francia, ear catolicii în Anglia au fost lipsiți de
drepturile politice pănă pe la finea secolului trecut.
Se doresce acum importarea acestei lupte în Un-
garia, unde esistă șepte confesiuni și unde toleranța
față cu alti credincioși e semnul caracteristic a im-
pulsului nobil și puternic, pe care îl nutresce gin-
tea maghiară? (Aplause sgomotoase in dreapta și
stânga.)
     Ce vină li se bagă evreilor? Se șlice că evreii
ar fi inimicii statului: Apărătorii petițiunei facă bine
se numească un singur moment, în care evreimea
nu s’ar fi identificat cu interesele țerei. Cum că evreii
și-au împlinit datorința față cu patria chiar și în
lupta pentru libertate, e dovadă între alte declara-
țiunea lui Klapka provocată prin o espresiuue alui
Emerich Szalai (Aprobări vii.) Afară de ac. ste se
ridică asupra evreilor încriminări în direcțiunea eco-
nomică, religioasă și socială.
     în privința economică li se face evreilor im-
putare, că ei nu formează o clasă productivă a po-
porațiunei din țeară. Se poate se se fi desvoltat la
evrei în decursul subjugărei lor îndelungate unele
defecte. E lucru natural, că în membrii unei confe-
siuni se șterg simțămintele mai nobile, cari sunt
resultatele egalei îndreptățiri și a tradițiunei politice
și sociale, dacă confesiunea aceasta e eschisă secoli
întregi dela toate terenele de activitate, cari singure
stârnesc ambițiune mai nobilă și consciința, că esi-
stă interese mai nobile de cum sunt cele materiale.
Se ne întrebăm înse așii, cum s’au schimbat lucru-
rile de când cu emancipațiunea. Acela, care nu vo-
esce a trece de orb, trebue se recunoască schimba-
rea cea mare, ce s’a întâmplat. Tinerii evrei se aplică
cu satele, cu miile chiar pe acele terene, în cari
nobilitarea inimei condiționată prin cultura clasică
eschide avariția. Aceasta emulează cu frații lor mai
bătrâni pe toate terenele sciinței și întru înainta-
rea culturei naționale. Nu neg, qă vor fi evrei, cari
se ocupă cu afaceri murdare de bani, așteaptă însă
antisemiți se aibă și ei curagiul moral a recunoasce
că evreii din Ungaria și-au câștigat mari merite pe
terenul industriei de mori, de lemne și de spirt. Se
vor afla evrei, cari înșeală pe posorul de pe sate,
e înse fapt, că negoțul nutrețului în capitală se
află partea cea mai mare în manile evreilor și că
acest negoț se bucură In întreaga Europă de un bun
renume, ceea ce servesce agronomiei din Ungaria
spre laudă.
     Că evreii nu se dedică ocupațiunilor productive
e pură încalumniare. Resultatele numerări ci statis-
tice contra ^ic acestei încriminări. Din acele se
vede spre e., că din bărbații ce locueso în Buda-
pesta 20% se ocupă cu industria, 23% cu negoțul,
15% cu lucrări intelectuale, anumit sunt din cei
36,985 bărbați evrei din capitală 223 economi, 166
pitari, 241 măcelari, 1842 croitori, 620 pantofari,
177 măsari, 215 lăcătari, 330 meseriași de artă,
464 tipografi, 209 tapetari, 554 negustori de pro-
ducte, 270 negustori de specerie, 649 lipscani, 65
librari, 1958 țlileri, 417 advocați, 224 medici, 237
literați și artiști, și 221 învățători. (Ivan Simony: și
ușura?) Nu sciu dacă ori-ce negoț cu bani se poate
numi usură, dar dacă se află, ceea ce și este, întrre
xevrei ușurări, se poate face oare responsabilă con-
esiunea întreagă.

      încriminarea a doua 6, că o parte din Evrei a
remas înapoi în privința religioasă. Cu întrebarea
aceasta s’a ocupat în deosebi deputatul Hermann.
Dacă respectivul ar fi studiat pe lângă pentateuch
și actele dietei, s’ar fi convins despre netemeinicia
aserțiunei sale, că Evreii înaintați în cultură nu
s ar îngngi de ridicarea intelectuală a confesiunilor
lor remași înapoi. Dar oare nu se află și la alte
confesiuni oameni superstițioși?
(Va Urma.)


Corespondente particulare
ale „Telegrafului Domanu.
     Săliște, în Faur 1883. Meseriașii români din
opidul Săliște au dovedit, că prin reuniune se pro-
movează progresul. în urma neobasitei stăruințe a
vro 30 măiestri de toate meseriile necesarii popo-
rului din Săliște și giur, le au succes de a obține
statute aprobate în an. 1882 pe cari va binevoi on.
redacțiune, la timpul seu a le reproduce în acest
jurnal, în cari este normat întreg organismul reu-
niunei și administrațiunea averei ei, și după care
statut și are reuniunea și o comisiune de pace ale-
gându-o din an în an pentru complanarea certelor din-
tre membrii și lucrătorii lor. După ce s’au consti-
tuit reuniunea în decursul anului 1882 și au pre-
gătit regulamentul prescrise în statut și noi nece-
sarii anume: pentru administrarea și manipularea
banilor societății, pentru purtarea funcționarilor,
resp. suspendarea și substituirea lor, pentru proce-
dura observândă la petractările comisiunei de pace
și pentru procederea observândă la încheierea de
contracte între măestru și învățăcel etc. după ace-
stea și multe alte pregătiri în primul an al vieții
acestei reuniuni ea și ținu prima adunare generală
anuală ordinară în 30 Ianuarie 1883, în carea și
aleseră pe cei 3 revisori (censori) ai societății
și pe comisiunea de pace, cari funcțiuni dureaza
numai un an, remânând ceilalți funcționari ai co-
mitetului aleși Ja constituire pe 3 ani, în postul
lor. în primul an de viață posede reuniunea un ca-
pital fundamental curat în suma de 400 fl. v. a.
care au incurs din tacsele membrilor, apoi dela ur-
mătorii binevoitori și spriginitori ai reuniunei 5 fl
Nicolae N. Popa, loan I. Comșa, Nicolae Pătruț,
George Vraciu și Opre Hașigan, conf. §. 17, Stat,
cărora li se aduce mulțămită publică. Este de în-
semnat lăudabilul zel al funcționarilor societății,
cari precum în anul espirat așa și pentru anul cu-
rent au declarat, că vor servi reuniunei gratuit,
așa secretarul, care are a duce toate lucrurile scrip-
turistice, așa cassarul, care are a purta cărțile de
comturi etc. ba și localul de cancelarie al reuniunei
s’au oferit gratis precum au fost și în anul espirat.
Aceste date și fapte, ivite chiar la începutul reu-
uniunei sunt destulă dovadă pentru progresul reu-
niunei pe viitor, pentru înaintarea și cultivarea me-
seriilor într’unite încă de acum în acest consorț
anume de cojocari, curelari, mesari, pânzari, rotari,
cismari, zidari, pantofari și funari, și în mai de-
parte urmare consecuentă, pentru înaintarea indu-
striei preste tot și în special pentru bunăstarea
poporațiunei diu Seliște, căreia meseriașii actual-
minte îi fac duplu serviț, și anume ca meserieși și
tot odată ca mețnbrii ai reuniunei pompierilor din
Săliște. Cu permisiunea on. redacțiuni ne vom lua
libertate a descrie de altă dată mai detaiat organis-
mul reuniunei acesteia.
Dela presidiul reuniunei.



Sciri telegrafice.
      London, 16 Februarie (tel. or. a lui „P. U.") „N. fr.
Presse" anunță; în sinnl conferenței nu domnesce nici decum
armenio generală. Mai multe cabinete regretă deja incâtva,
că au consimțit la escluderea României, fiindcă acum ved
greutățile situanțiunei la Dunărea de jos, care le poate pre-
găti o Românie ostilă și superată.
      Cu toate așa dară că conferența mâne și Marți își în-
deplioesce problema, cestiunea Dunărei remâne n e-
deslegată. In cercuri diplomatice se vorbesce, ca Ro-
mânia se pare acum a’și da silințele a delătura toate neîn-
țelegerile cu Austro-Ungaria. România vrea se facă conce-
siuni însemnate Austro-Ungaria dacă aceasta mai basa unele
din pretensiunile sale. Negocierile în privința aceasta sânt
pendente. (După hap, dulceața ofiicioasă. Red. T. R.)
      London, 17 Februarie. „Morning Post“ află, că con-
ferența dunăreană a prolungit comisiunea duuăreană pe cioci
ani și jumetate. Rusia cere același termin pentru a’și com-
pleta lucrările de lipsă la gura Ghiliei.
      Bucuresci, 17 Februarie. Cameră a votat legea pen-
tru îuființarea unui minister de agricultură. Guvernul a
presentat un proiect pentru desființarea porturilor libere diu
Galați, Brăila și Constanța.

www.digibuc.ro

60

TELEGRAFUL ROMAN

Varietăți.
      (Convocare.) Reuniunea femeilor române
din Sibiiu. în sensul §.13 din statute se con-
voacă prin aceasta a V-a adunare generală ordinariă
a „Reuniunei femeilor române din Sibiiu" pe «jiua
de Duminecă, 25 Februarie, a. c. stilul nou, după
ameaZi la 4 oare, în localul casinei române (strada
Măcelarilor, edificiul „Albinei"), la care onor, mem-
brii ai reuniunei sânt rugați, a participa.
     Sibiiu, 14 Februariu, 1883.
Maria Cosma m. p.,
președinta reuniunei.
      * (Duel.) Ear s’au bătut, de astădată un co-
mite suprem (Rado din comitatul Castelului de fer)
cu deputatul dietal Pâzmândy. Pâzmândy a primit
o rană neînsemnată. Duelul sau bătaia a fost cu
pistoale.
Posta redacțiunei.
      Mai multor: Regie tăm foarte mult că s’au întâmplat iregularități în
espedițiune; pe viitor nu se vor mai întâmpla; de altmintrea și pela sta-
țiunile mai mici de poște, după cum suntem informați, se mai arată nea-
junsuri.

       Dlui M. V. în Sibiiu ți Anonymus din A. Dacă nm fi și noi de
aceeași pănură, ca cel ce a scris „respunsul și dechiarațiunea" din Biserica
și Școala Nr. 5, neam considera de cei mai satisfăcuți, pentru că mărturise-
sce esistența „colegialităței spirituale¹' cu „Calicul", măcar că recunoasee
indirect că acest din urmă este „contrar ortodocsiei", și atâta edestul. Cât
pentru toleranță, ne pare reu că n’avem patente la disposițiune ca se pu-
tem patenta toleranța, cu care se protege „Calicul¹¹ și se propagă contra
„Telegrafului Român". „Cordialitate între prelați"? ne aduce aminte de
fabula când Vulpea a fost ascuns pe cerb de vânători, de vorbele și de
gestul ei și ne desleagă de a perde timpul cu „intrigile!! noastre. Cât
pentru (amenințarea cu „inundarea, scientifică" a „Biserica si Școala"
ne a mai îndulcit în câtva în amărăciunea ce [ne causează privelis-
cea lucrurilor; ne temem înse că în privința aceasta vom pățio și noi și
alții ca directorul unei scoale cu un franciscan catichet: Directorul întreba,
ce lumină a putut fl cea Care DȘeu a creat-o în țliua dintâi? pănă când
soarele etc. au fost create numai în țliua a treia ? Ia care franciscanul re-
spundea mereu: „D^eu a aprins două lumini, soarele și luna" și dela acea-
sta nu l-a putut abate nici un fel de demonstrație. Despre alte la timpul
seu, dar acum nul
      Dâncul mare: Corespondența de care neați scris nu se află între
hârtiile noastre.


Loterie.
Sâmbătă 19 Februarie n. 1883.
Buda:     90     11     15     73     69

Bursa de Viena și Pesta.
Din 19 Februarie n. 1883.

Viena B-pesta
Renta de aur ung. de 6%................................119.30     119 10
Renta de .aur ung. de 4%..............................  87.80     87 85
R-nta ung. de hârtie.      .......................... 86.45       85.60
împrumutul drumurilor de fer ung..................... 135 —       135.—
1 emisiune de oblig, de stat dela drumul de fer
   orientai ung......................................... 90 50        90.—
Sorți de stat dela 1860 ■ .        ..................110.—        110.—
II emisiune de oblig, de stat dela drumul de fer
   orient ung...................:......................110.—         100.—
Oblig, de stat dela 1876 de ale drumului de fer
   orien t. ung........................................ 94 75         9450
Obligațiuni ung.   de rescumpârarea pământului. . .     98.75     98.50
Obligațiuni ung.   cu clausulă de sorțire............ 96.75       95 75
Obligațiuni urbariale temeșiane.................................. 97.75
Obligațiuni urb. temeț. cu clausulă de sorțire ...      97 —
Obligațiuni urbariale transilvane...................... 96.50      9g.—
Obligațiuni urbariale croato-slavonice............ 99.—           97.50
Obligațiuni ung. de rescumpărarea Șecimei de vin 97.50
Sorți unguresci cu premii............................... 99.—      99.—
Sorți de regularea Tisei............................... 97.50     97.75
Datorie de stat austriacă în hârtie....................115.25     115.—
Datorie de stat austr. în argint...................... 109.90     109 2o
Renta de aur austriacă................................  77.80     77.65
Acțiuni de bancă austro-ung.......................... 827.—       825.—
Acțiuni de bancă de credit ung....................... 291.—      290.59
Acțiuni de credit austr.............................. —.—        291.30
London (pe polița de trei luni)........................119.70    119.60
Scrisuri foueiari ale institutului ₙAlbina“ .... 100.—            100.—
Oalbin. .      ......................................... 5.64     5.62
Napoleon................................................ 9.49      S.49
100 maree nemțesci . . . ,............................. 58.55     58.75

  Nr. 42.                 [353] 1—3
CONCURS.
     Pentru întregirea parochiei vacante
de classa a III Furcșoara, proto-
presbiteratul Iliei, se escrie concurs în
urma ordinațiunei Preavenerabilului
Consistoriu archidiecesan dto 16 De-
cembre 1882 Nr. 2789. B. cu termi
nul de 30 (Iile dela prima publicare
în „Telegraful Român".
Emolumentele sunt:
     1.     Casa parochială cu grădină de
legume.
     2.     2 jugere 1300°Q pământ parte
arătoriu, parte fânaț.
     3.     Folosirea cimiteriului cu cele
ce se află într’ensul.
     4.     Dela 120 familii câte una fer-
delă cucuruz â .16 cupe în boambe
după mesura veche.
     5.     Stola usuată și îmbunătățită
dela 120 familii; — care emolumente
computate toate în bani dau suma
aprocsimativă de 370 fl.
     Doritorii de a competa la această
parochie vor ave a-și așterne rugă-
rile instruite în sensul „Statutului Or-
ganic" și al Regulamentului congre-
sual pentru parochii la subscrisul pănă
la terminul sus indicat.
     Gurasadului, 3 Faur 1883.
în conțelegere cu comitetul parochial.
            Alecsiu Olariu m. p.
                  adm. prot.



Nr. 3 1883. Desp. VI. [356] 1—3
CONCURS.
     Pe basa concluselor aduse de
cătră adunarea generală a despărță-
mântului VI. (Deva), ținută în opidul
Dobra, la 5|17 Septemvre 1882, și în
conformitate cu aprobarea acelora prin
comitetul central din Sibiiu ad Nț.
494/1882 subcomitetul amintitului des-
părțământ escrie concurs pentru 8
ajutoare, și anumit 6 ajutoare â 8 fl.
v. a., și â 6 fl. v. a., menite pentru
elevii aplicați la vre-o meserie, sau la
vre-un ram de industrie, ori comerciu
de pe teritoriul despărțe mântului VI
(Deva).
     Cei ce doresc a se împărtăși din
acele ajutoare, au s& subștearnă cere
rile lor la subscrisul diriginte al des-
părțământului VI în Deva, cel mult
pănă la 19/31 Martie 1883.
     Cererile intrate mai târziu nu se
vor lua în considerare.
     Cererile au se fie instruate cu
următoarele documente:
     a)     „Carte de botez", din care se
se vadă, că concurentele este român;

     b)      „Atestat scolastic", sau privat
din care se se vadă că potentul scie
cel puțin ceti și scrie românesce;
     c)      „Declarațiune" dela părinți
sau tutori, prin care aceștia se obligă
că vor lăsa pe fiii sau pupilii lor să
învețe meseria la care sunt aplicați,
și că concurentul e serac și nu ca-
pătă din alt loc vre-un stipendiu sau
ajutoriu;
     d)      „Atestat" dela maestru, din
care se se vadă că concurentele la
ce ram și la cine este aplicat și că
are purtare bună.
     Din ședința subcomitetului des-
părțământulni VI. (Deva), ținută în
Deva la 4 Faur 1883 st. n.
F. H. Longin m. p., loan Papiu m. p.,
       actuar.                  direetor.

  Nr. 9                    [355] 1-3
           CONCURS
     Pentru întregirea vacantei paro-
chii de a IlI-ea clasă Ludesci cu filia
Costesci, protopresbiteralul Orăștiei se
escrie concurs cu termin de 30 (jile
dela prima publicare în „Telegraful
Român".
     Emolumentele sunt:
    1.      Dela 80 familii câte una fer-
delă veche de cucuruz sfârmat și câte
o Zi de lucru.
    2.      2 fânațe în cimiteriu de 2 care
de fân.
    3.           Venitele stolare.
    4.      Lemne pentru foc din pădurea
comunei.
     Dela filia Costesti:
    5.      Dela 70 familii câte una fer-
delă veche de cucuruz sfârmat, și câte
o Zi de lucru.
    6.      2 fânațe de 3 care de fân în
cimiteriu.
    7            Venitul stolar.
     Toate acestea aduc un venit anual
aprocsimativ de 332 fl. v. a.
     Cei ce voesc a concura la acea-
stă parochie sunt poftiți să-și aștearnă
suplicele lor instruite în sensul Statu-
tului Organic și al Regulamentului con-
gresual pentru parochii cu documen-
tele necessarie, la Oficiul protopresbi-
teral al Orăștiei în terminul sus arătat.
     Orăștie 16 Ianuarie 1883
în conțelegere cu respectivul comitet
parochial.
Nicolau Popoviciu m. p.,
protopresbiter.

  Nr. 8.                   [354[ 1-3
CONCURS.
     Pentru vacanta stațiune preoțască
S era c 8 e u se escrie concurs cu ter-
min de 30 țlile dela I publicare în
„Telegraful Român".
     Emolumentele sun t:
     1.     porțiune canonică 1 jug. 400
     2.     Dela 60 familii câte una fer-

delă veche de cucuruz sfârmat și o
   de lucru.
     3.      Venitele stolari îndatinate.
     Doritorii de a concura la această
parochie sunt poftiți a și așterne pe-
titiunile lor cu documentele necesarie
și prescrise in Statutul Organic și Re-
gulamentul congresual pentru parochii
la oficiul protooresbiteral al Orăștiei
în terminul sus indicat.
     Orăștie, 15 lanuariu 1883.
în conțelegere cu comitetul parochial.
         Nicolau Popoviciu m. p.,
protopresbiter.

   Nr. 28.                    [352] 2—3
Prelungire de concurs.
     Fiind-că în urma concursului pu-
blicat în Nrii 131, 132 și 134 ai
„Telegrafului Roman" din anul 1882.
pentrn iutregirea parochiei greco-
orietale de clasa a III. Măgură cu fi-
lia Toplița în terminul prescris nu s’a
insinuat nici un concurinte cualificat,
cu încuviințarea Prea Veneratului Con-
sistorriu pin 30 Decemvre 1882 Nr.
4902 B. se prelungește terminul ter-
minul concursului numit cu 15 Z*i⁰
dela prima publicare a acestei pre-
lungiri în „Telegraful Român".
     Hondol, 31 Ianuarie, 1883.
         Pentru comitetul parochial
         Vasiliu Pipoș m. p.,
         protopresb.


  Nr. 53.                [349] 2-3
EDICT.
    losif R ă d u ț o i u din Moeciul - in-
ferior, legiuitul bărbat al Măriei loan
Todor din Sohodol, protopresbitera-
tul Branului, care de patru ani de
Zile pribegesce în lume, fără de a
se sci unde se află și de mai tră-
esce,— este prin aceasta cu scirea și
încuviințarea Preavenerabilului consi-


Zambach. si G-avora. j
’ »
Fabrică de vestminte și recuisite bisericesc!

de rit catolic și grec.

[205] 22-30 |

în Budapesta, strada Vațului, Văczi uteza Nr. 17.

□

   Felonsau Odăjdii,
  Albe, Stihare, Dal-
  inatice, Baldachin,
  prapori. Toate fe-
  liurile de steaguri,

| și pentru societăți
I industriale (și pen.
fl tru pompieri) co-

Comande se efectuesc promt. — Obiectele, cari nu vor conveni, se vor schimba cu altele

storiu archidiecesan dto 27 Ianuarie a.
c. Nr. 175 B. citat, ca în termin de
șese luni dela prima publicare a
acestui edict să se presenteze înaintea
subsemnatului for matrimonial, căci la
din contră, și în absența lui se va
pertracta și decide procesul intentat
asuprăi de soția sa.
     Brașov, 29 Ianuarie 1883.
Scaunul protopresbiteral gr. or. al trac-
tului Branului ca for matrimonial de
I ma instanța.


  Nr. 355 1883 civ.                [350] 2—3
Publicațiune.
      Tribunalul reg. din Elisabetopole aduce
la cunoscința publică că în privința conce-
siuuei comasărei generale a hotarului Bă-
lăuserilor a ficsat Zi de pertractare diua
dela 30 Martie 1883 înainte de mea-
Ză^i la 10 oare în comuna Bălăușeri în
locuința judelui comunal la care termin sânt
avisați toți proprietarii cu aceea, că părțile
absente se consideră ca și când ar fi învo-
ite cu comasarea și că esemplarul prim al
petițiunei se poate vedâ la acest tribunal
regal.
      Din ședința tribunalului reg. a Elisa-
betopolei ținută la 31 Ianuarie 1883.
Nagy m. p.,               Butak m. p,
      preș.                           notar.


  Nr. 611 1883 civ.               [351] 2-3
Publicațiune.
      Cu aceasta se aduce Ia cunoscința pu-
blică că în causa comasărei generale a ho-
tarului, a segregărei pășunatului și regula-
rei pădurei comunei Iernea-săsească, pentru
lucrările pregătitoare și cu de osebire pen-
tru regularea representanței pentru alegerea
inginerului operator și pentru preliminarea
peselor se pune termin pe Z>ua de 28 Mar-
tie 1883 înainte de ameaZi la 10 Oare în
fața locului comuna Iernea săseas. că La ce
se învită toți cei interesați pe lângă obser-¹
varea, că absența lor nu împedecă pertrac-
t rea. „
      In numele tribunalului reg al Elisabe-
topolei 5 Februarie 1883
Szâkely Mik|os m. p.
jude esmia.


  vor pe altarîu, po- |
tiruri, pietohlebni- )
ca, cădelnițe, păci- £
fical, candele de ।
altar, policandre )
pentru biserici, ri- (
pide, chivot, cărți I
de Evangelie etc. I

Redactor răspunzător Nicolau Cristoa.

                                                                               Editura și tipariul tipografiei archidiecesane.

www.digibuc.ro