Sibiiu, Sâmbătă 5|17 Februarie 1883. Anul XXXI TELEGRAFUL ROMAN. Apare Marția, Joia și Sâmbdta. ABO NAMENTUL Pentru Slblla pe an 7 fl., 6-Ioni 8 fl. 50 cr., 8 luni 1 fl. 75 cr. Pentrn mtnarohit pe an 8 fl., 6 luni 4 S., 8 luni 2 fl Pentru străinătate pe an 12 fl., 6 Inni 6 fl., 3 luni Sfl. Pentru abonamente și inserțiuni a se adresa la Admlnlstrațlunea tipografiei archldiecesane Sibiin, strada Măcelarilor 47 Corespondențele sânt a se adresa la: Redacțlunea „Telegrafului Român¹*, strada Măcelarilor Nr. 43. Epistole nefrancate se refusă. — Articulii nepublicați nu se înapoiază. IN8ERȚIUNILE Pentru odatA 7 cr., m- da două ori 12 cr., — de trei ori 16 cr. rândul ou litere garmond — ți timbru de 30 or. pentru fle eare publicare. Atitudinea lui „Pester Lloyd“ iată cu Ro- mânia in cestiunea Dunărei. *) Cabinetul din Londra face preludii desbaterilor conferinței dunărene cu multă bunăvoință. El își representă lucrurile după fasonul seu și află că cearta dintre monarchia noastră și România cu privire la compunerea comisiei micste e lucrul cel mai super- fluu din lume, cu atât mai vârtos, cu cât aceea co- miste micstă nici nu merită se mai vorbească omul de e», și mai bine ar corespunde scopului ei dacă nu s'ar mai înființa, ci agendele ei Ie ar îndeplini de- legații comisiunei dunărene. Prelângă aceea ni se dă se pricepem că pretensiunile României sunt mai basate de cât a le Austro-Ungariei. Cea din urmă ar avea unele interese cu privire la petecul de pă- mânt, asupra căruia ar fi să se estindă activitatea comisiei micste înse ea nu este stat țermurean, și mo- dul cum se pot împăca aceste interese fără a re- clama interesele unui stat țermurean, ni-1 arată esem- plul Engliterei, a Engliterei, care și ea nu are mai puține interese la Dunăre și este departe de pie- tensiunea de a fi considerată de stat țermurean. Tot astfel de bine alese sunt și propunerile Engliterei în ce privisce cestiunea Chiliei, Dacă vrea Rusia se substragă brațul Chiliei dela influența eu- ropeană, calea-valea, se lăsăm brațul Chilei în gri- gea Rusiei, și lucrul e gata. Celea țlise sunt a se considera ca receptul ofi- cial al Engliterei la deslegarea cestiunei dunărene, și de și nu are încă aprobare autoritativă, totuși ea miroasă foarte tare a oficină de a lui Gladstone și nu o putem lua de apocrifă. U;a contra Austro- Ungariei, conivența cu Rusia, brutala prepotență a intereselor engleze asupra pretensiunilor celor mai naturale și mai îndreptățite timbrează din destul acel proiect, și-l presentă în adevărata sa coloare: ca cea mai naturală espresie a vederilor și părerilor lui Glad- stone. Ne vine a nu ne lăsa în nici o discusiune cu privire la acest obiect. Nemărginita nepreocu- pare manifestată în paralela dintre interesele en- gleze și austro-ungare la Dunărea de jos dă mo- dului de deslegare propus de Englitera timbrul unei farse. Dacă același cabinet, care tocmai în timpul mai nou monopolisează cea mai vestită cale de comunicație marină, canalul Suez, și aspira/iile franceze asupra acestui canal le pune în categoria a doua, dacă acest cabinet la Dunărea de jos, va se $ică la teritoriul, care din punct de vedere geo- grafic, comercial și politic mai de aproape ne atinge *) Ve^i Revista politică Red. FOITA. Cristian Waldo sau CĂILE NOROCULUI. Roman de George .Sand, (Tradus de E. B.) (Urmara 13). Apoi după ce dl Stangstadius afirmase meritele Ini Cristiano, contesa țlise cătră densul: — îmi pare bine de cunoscință, și sunt mâni- oasă pe dl Goefle că nu s’a fălit nici odată înain- tea mea cu un nepot care îi face toată onoarea. Dta te ocupi dară cu sciințele, ca și ilustrul nostru amic Stangstadius ? Foarte bine. Aceasta este cariera cea mai frumoasă ce și-o poate alege un tiner. Prin sciință ajungi la posi- ția cea mai plăcută din lume, adecă la o conside- rație care nu ești silit a o cumpăra cu sacrificii. — Eu văd, replica Cristiano, că așa este aici în Svedia, fie țlis spre lauda acestei țări nobile; dară în Italia unde eu am crescut, și chiar în Fran- cia, unde am petrecut cât-va timp, învețații sunt în genere săraci și puțin încuragiați, de nu sunt chiar persecutați de fanatismul religios. Răspunsul acesta umplu de bucurie pe geologul, care avea un amor propriu național foarte mare și plăcu nespus de bine contesei, care desprețuia Francia. pe noi, se pune pe aceeași linie cu Austro-Ungaria, tot este aceasta o îndrăsneală obrasnică, pe care o putem respinge numai, discuta înse nu. Se înțelege de sine trebue să recuuoascem, că în parte e vina noastră, că Englitera îu o afacere atât de vitală pen- tru noi poate lua această posiție. Prin întrelăsa- rea și întârzierea noastră, prin lipsa energiei poli- tice și comerciale, prin prea multele noastre conce- siuni și teama de conflicte am adus lucrurile acolo, încât Englitira faptice în cele politice și comerciale a câștigat preponderanța materială asupra noastră Ia Dunărea de jos. Virtutea de a trăi bine cu toată lumea ne a dus la resultatul, că interesele noastre sunt considerate de întreaga lume ca obiect de transacțiune. Se ne închipuim că Englitera, Francia, s’au ori care alt stat european ar ave așa mulțime de putere armată la disposiție și atât de vitale interese la Dunărea de jos, ca și noi, și se ne întrebăm dacă Englitera, Francia, s’au ori care alt stat european ar juca îndoelnica, neresoluta, ba am putea fiice infe- rioara rolă, pe care o jucăm noi? N’am ațîțat noi înșine asupra noastră oposiția și vrășmășia tuturor prin ținuta noastră cu privire la mult agitata co- misie micstă? N’am cedat noi pas de pas, posiție de posiție, pănă ce am ajuns acolo, încât un pas înderăpt încă ar fi egal cu abțlicerea cea mai ru- șinoasă? Ce ar mai fi de sacrificat, după ce ne-am lăsa scoși din posiția cea mai bună prin neprimi- rea proiectului Barrere, abia o am putea spune. Oficiul afacerilor esterne va fi recunoscut acum și el, că a ajuns deja la marginea estremă a conce- siunilor și din norocire îi stă la disposițiune un moment negativ, a putea respinge ori ce presupu- neri relativ la înduplecările sale. întențiunea Angliei și se poate și a altor state, pe cari nu le doare de starea noastră, merge într’acolo, a delătura comisiunea micstă din lume și în locul ei a estinde drepturile comisiunei dunărene europene asupra întregului te- ren dela Dunărea de jos. Și aceasta e de ajuns, căci în comisiunea dunăreană europeană ușor se poate restitui prevalența statelor maritime mai în semnate asupra pretensiunilor și intereselor Austro- Ungariei. De aceea, încât privesce esistința încă ne esistintei comisiuni miște, n’avem a ne prea osteni nici noi. Pentru noi n’ar fi de tot reu, dacă s’ar ni- mici o combinațiune, caret faptica noastră influență o pune pe aceași treaptă cu cea a României. Ne am în- voi cu opul acesta, dacă ne ar garanta cel puțin, că vom figura în aceea ca representanții intereselor noastre proprii și a voinței noastre și nu ca repre- sentanții intereselor și a intențiunilor streine, ceea — Bine ^ici, lespunse ea, dară eu nu înțeleg pe unchiul Dtale de te-a crescut altundeva și nu în patrie, unde soartea studenților este așa cinstită și fericită. — El a dorit, răspunse Cristiano într’un no- roc, să învăț limbi streine: însă eu cred, că pentru scopul acesta n’ar fi fost de lipsă a me trimite așa departe, căci precum ‘ved aici se vorbesce franțu- zesce ca și în Francia. — Iți mulțămim de politeța aceasta, Z>⁸® con- tesa; dară Dta ne lingușeflci'. Noi nu vorbim poate așa bine ca Dta. Cât pentru limba italiană, noi o vorbim și mai puțin bine, cu toate că ea se află în educația noastră. Vorbesce italienesce cu nepoata mea, și dacă vorbesce rău, rîde de ea, te rog; dar cum de dl Goefle pune preț așa mare pe limbile moderne? Te«a destinat doaiăpentru cariera diplomatică? — Se poate, doamnă contesă; eu încă nu-i știu bine intențiile. — Pei drace! esclamâ geologul. — Încet, domnule savant, replică contesa. Pe terenul acesta este mult de făcut. Toate carierele sunt bune, dacă te știi orienta într’însele. — Dacă doamna contesă ar binevoi se mi dea vr’un sfat, replică Cristiano, eu m’ași simți prea fe- ricit ai mulțămi o inspirație bună. — Ei bine, o se vedem, răspunse ea, afectând o bună voință amabilă; noi avem se conversăm, și o se me interesez de Dta, cu atâta mai mult, că ce s’ar întâmpla, venind la valoare propunerea An- gliei, pe basa căreia chemarea comisiune; micste ar fi a se duce în deplinire prin delegații comisiunei micste. Precum nu avem cuvânt a fi prea încân- tați în privința restituirei comisiunei micste, tot ase- menea nu trebue să ne prea, grăbim referitoriii la esis- tința plenipotențelor comisiunei dunărene. Acesta e punctul, din care mânecând, vom fi în stare a urma defensiva. Dacă Anglia sau o altă putere va pune de- osebit popd pe esisteuța comisiunei dunărene — și cumcă seva întâmpla, ni se spune din partea Angliei destul de clar — va fi la rândul nostru, a formula condițiunile, între cari ne-am învoi cu prelungirea plenipotențelor comisiunei numite. Neînvoirea noa- stră va ave în cașul de față același efect, ca și con- sensul tuturor celorlalte puteri la olaltă. căci 6 de ajuns respingerea din partea unei singure puteri, pen- tru ca să încete a esistă comisiunea dunăreană. VeZend deci că în conferență n’avem prospecte relativ la valo- risarea pretensiunilor noastre asupra liniei Galați- Poarta de fer, n’avem decât se ne mărginim la tre- buințele noastre, se denegăm comisiunei dunărene con- sensul nostru și credem că vom ave mai mate pre stigiu, ca acele state, a căror interese culminează în susținerea acestei comisiuni. Nici aceea nu e de o însemnătate subordinată că în care șir se vor pune la desbatere în confe- rința din Londra singuratecele puncte din program Dacă din vre-o parte s-ar pune pond pe aceea ca, înainte de toate se se prelungească pleaipotențele co- misiunci dunărene, noi de altă parte trebue se pu- nem pond pe aceea a se satisface înainte de toate pre- tensiunilor noastre, pănă a nu se decide cestiunea comisiunei dunărene. Ar fi un început nesocotit dacă în lupta ce vom ave a porta ne vom părăsi a priori posiția cea mai bună de apărare. Sperăm, că di- plomația noastră se va păzi de astădată, de a face din slăbiciune virtute. O perdere în cestiunea du- năreană ne-ar jigni vaza politică, Condițiunile nu ale estinderei ci simplu ale susținerei puterei noa- stre pe teritoriul, care prin toate legile naturale e supus înfluinței precumpănitoare a Austro-Ungariei, nu conced nici un fel de transacțiune în direcțiunea aceasta. Dacă într’un singur cas vom concede se tri- umfeze asupra pretensiunilor și trebuințelor noastre ambițiunea statelor mici vecine prin esoperarea tendin- țelor egoistice a unui-a sau al altuia dintre cabinetele europene, apoi o se perdem procesul în toate cașurile, în cari se va cere ca se ne apărăm pretensiunile pute- rei noastre față cu așteptările vecinilor pretensivi. Dta ai tot ce este de lipsă spre a reuși în lume. Vină cu noi în sala de joc. Eu voesc absolut se fac pe nepoata mea se joace cel puțin un menuet acesta nu este fatigant și refuzul ei ar părea foarte necioplit. Ascultă, Margareto! Trebue se faci ca toată lumea. — Dară, dragă mătușă, Zlse Margareta, toată lumea n’are dureri la picior. — în lume, draga mea, replică contesa — și eu Z’C aceasta pentru Dta domnule Geofle — să n’ai nici o piedecă când este vorba de a te face plăcută și cuviincioasă. Ține bine minte, că tot- deauna îți strici cariera prin propria greșală. Tre- bue se ai o voință de fer, se învingi frigul și căl- dura, setea și foamea, suferințele cele mari chiar așa ca durerile cele mici. Lumea nu este cum își închipuește jnneța un palat de fiine, unde tră- ești numai pentru plăcere. Din contră, ea este un loc de ispite, unde toate trebuințele, toate dorin- țele toate neplăcerile trebue învinse cu un adevărat stoicism ... dacă ai un scop ! și cine n’are scop este persoană ridiculă. întreabă pe amantul Dtale, Mar- gareto, cugetă el la comoditățile sale sau se teme el de vr’o nenorocire când se coboară într’o pră- pastie, se caute acolo scopul vieței sale! Ei bine, sub boitele palatelor sunt tocmai atâtea greutăți de învins ca și în cavernele minelor. A juca cu ceva durere la picior e lucru foarte mic pe lângă multe altele ce le vei cunoasce mai târZiu. Aid, scoală-te și Vină! (Va urma) www.digibuc.ro 54 TELEGRAFUL ROMAN Revista politică. Sibiia, în 4 Februarie. Criea din partida maghiară a independenților, se pare a se fi sferșit. Elementele europeisate (așa num iau fiarele jidovesc! pe cei ce au fost eșit afară din partidă) s’au întors la elementele „asiatice" (an- tisemite) și va fi pace în Europa și în inima „celui mai mare patriot" (Kossuth) unguresc. Dela furtuna aceasta într’un păhar de apă ne îndreptăm privirile spre un object care merită mai mult atențiunea noastră. Proiectul de lege privitor la scoalele medie e gata. „P. Ll.“ ne aducea, mai alaltăeri, scirea că membrii comisiunei, care a discutat proiectul, vor serba un banchet, de bună seamă de bucurie, că a terminat o operă nouă, la care cu nelinisce și îngrigire caută ³/₄ din poporațiunea de pe teritoriul coroanei unguresci. jîntr’acea nici o bucurie sau nenorocire nu vine iso- lată. Din mai multe părți ale țerei auijim că se face vânătoare sistematică asupra scoa- lelor noastre esistente, cu și fără leac de pricină, pentru ca guvernul se ni Ie ia din mână și sâ le prefacă în scoale comunale, sau mai bine ma- ghiare. De sigur că ia banchetul din cestiune și pentru astfel de „cuceriri" se vor purta toaste „patriotice." Cea mai interesantă cestiune, aceasta s’a putut vede încă din nrul nostru ultim, a fost toată sep- tămâna cea a Dunărei în conferență dela Londra. Umbrele cestiunei s’au simțit de mai nainte. Cetitorii noștri pot vede dintr’un articol reprodus după „P. LI." că încă de mai nainte s’au început interesul de cestiune în stadiul ei confe- rențial. Pentru a face cât se poate de complet în coloanele noaste cunoscută starea cestiunei, publi- căm după „Românul" ceea ce s’a petrecut în ca- mera României din incidentul conferenței. Avem pe lângă toate aceste se constatăm un lucru. Limbagiul foilor unguresci, într’ucât nu desaproabă atitudinea puterilor față. cu România, în conferență din Londra, este foarte calm. De alte ori în ase- menea situațiuni, „P. LI." bună oară, împărția la predici pline de lecțiuni cu deosebire staturilor mici de gândiai că se te ia groaza, dacă n’ai sci cine scriu în „mărețul" ^iar. Articolul reprodus nu găsesce de astădată coardele cele alarmătoare, scrie modest și calm cum am ^is și așa scrie și revistele următoare; căci cu cestiunea aceasta în articoli de fond nu se mai ocupă. Statul cestiunei Dunărei în conferență din Lon- don, după soirile câte au sosit, este că representan- tul României a protestat centra participărei la con- ferență numai cu vot consultativ și contra conclu- selor conferenței în absența României. Urmarea ar fi, că dacă puterile vor conclude ceva privitor la Dunăre preste voia României, atunci vor însărcina pe una dintre ele se esecute conclusele. Ar urma dar resboiul cu România. După o telegramă a lui „P. LI." dela 14 Fe- bruarie n. lucrul nu va ajunge pănă la însărcinarea unei puteri cu esecutarea concluselor. Aceasta s’ar și părea a fi cam cu anevoe pentrucă Bulgaria prin parlamentul ei încă a protestat contra neparticipă- rei ei la conferență, prin urmare, și contra conclu- selor conferenței. Numai Serbia a fost mai supusă; ea s’a mulțămit cu vot consultativ. De altă parte dela Petersburg se scrie, că foile de acolo susțin că cestiunea Dunărei nu se poate resoalve pe basa tratatului dela Berlin și că soluțiunea cestiunei se cuvine Rusiei, Austro-Ungariei, României și Bulga- riei. Protestul României, ce e drept, va remâne fără consecuențe directe, va face înse ca în viitoriu sta- tele interesate se reguleze între sine cestiunea Dunărei, care conferență din London o resoalve acum pe hârtie. Proiectul „Barrere" este primit în „princip". Representantul austro-unguresc a declarat că dacă România ar consimți la proiect, Austro-Ungaria ar fi aplecată a face concesiuni în ceea ce privesce punerea în lucrare a regulamentului ccmisiunei mieste. în London un diplomat s’a esprimat cătră un ^iarist, că toată conferență este o co- rn e d ie. Representanții (din Bucuresci) puterilor care au subscris tratatul din Berlin, au primit dela gu- vernele lor înștiințarea că cestiunea Arab-Tabiei este resolvată definitiv, și guvernul român este in- vitat a’și designa comisarii cari se ia teiițoriul Arab- Tabiei în primire. Conferență dela Londra în camera României. Ședința de Duminecă, 30 Ianuarie. D. ministru de esterne, D. Sturdza, luând cnventul a $is: Dior deputați, precum sciți, la Londra este în- trunită conferență, care are se trateze despre mai multe cestiuni privitoare la navigațiunea Dunărei. Conferență aceasta a ținut două ședințe: Joi și una eri, Sâmbătă. în această ultimă ședință s’a luat o decisiune, care privesce România. Cred de datoria mea a o comunica represen- tațiunei țârei. îmi veți da voie se ve spun în scurt cu actele în mână, cursul afacerei, întru cât pri- vesce participarea noastră la conferență, precum și resultatul decisiunei de eri. Tratatul dela Berlin, hotărînd că Puterile au să se înțeleagă asupra prelungirii comisiunei Euro- pene a Dunărei, necesarminte trebuia ca se se în- trunească o comisiune înainte de espirarea terminu- lui ei, care este la 24 Aprile anul curinte 1883, pentru ca să ia o decisiune asupra acestui punct. în intervalul acesta, s’a tractat, după cum eară și ve este cunoscut, cestiunea regulamentului de na vigațiune, care este a se stabili între Porțile de fer și Galați. îu urma acestor tratațiuni, la începutul lui No- emvre, s’a hotărît ca se se întrunească conferență. Anglia a cercat pe celelalte Puteri ca se veadă, dacă ele consimțesc la întrunirea unei conferențe fiă în cursul anului trecut, fiă la începutul anului acesta, înse înainte de 24 Aprile. îndată ce am aflat despre acest pas făcut de Anglia am adresat în 13/25 Noemvre 1882 d lui loan Ghica la Londra o telegramă, care pe urmă s’a comunicat și celorlalți representanți ai noștri. Aceste instrucțiuni telegrafice le-am completat prin o circulară din aceeași ^i, unde motivam această cerere de participare. Eată circulara: Circulara cătră legațiune. Nr. 19, 392 din 27 Noemvre (9 Decemvre) 1882. Domnule Trimis! Tratatul din Berlin a făcut pe Ro- mânia suverană a gurilor Dunării. Ea a succes Turciei fără nici o restricțiune în posesiunea acestui teritoriu. Ast-fel art 53 a între dus România în comisiunea Europeană a Du- nării cu același titlu ca marile puteri cari participau la densa âncă dela tratatul din Paris. Era un act de justiție și de echitate de a recunoasce posițiunea escepțională ocupată de România și interesele con- siderabile ce ea posedă pe partea fluviului supusă juridicți- unei comisiunii. Ea nu putea se de destituită din acțiune, ei normale asupra apelor a cărora posesiune i se da. După art. 54 al tratatului, o decisiune trebue se fie în curend luată asupra prelungirii puterilor comisiunii europene. Inîrunirea unei conferențe chemate a consacra această pre- lungiuire este iminentă. Participarea României la această conferență pai e a fi indicată de chiar natura lucrurilor. Din momentul în care posesiunea gurilor Dunării i-a fost dată și în care ea a fost admisă în comisiunea europeană a Du- nării, ea nu poate fi esclusă dela o reuniune convocată spe- cial pentru a decide asupra esistenții și organisării chiar a acestei instituțiuni. Este de considerat că dreptul de participare al Româ- niei se fondează atât pe vechile și permanintele prescripțiuni ale dreptului internațional cât și pe sltuațiunea de curend consacră de Europa. în adever, de o parte Protocolul congresului dela Aix- la Chapele din 15 Noembre 1818 statuează că „în cașul când reuniuni ar avea de obiect afaceri special legate de interesele altor state ale Europei, ele nu vor avea loc de cât sub reserva espresă a dreptului lor de a participa la acele reuniuni." De altă parte, România a semnat cu cele l-alte puteri actul adițional la actul public din 2 Noemvre 1865 relativ la navigațiunea gurelor Dunărei cu data de 2 Mai 1881 pre- cum și regulamentul de navigațiune și de polițiă aplicabil la partea Dunării cuprinsă între Galați și gurile sale, adoptat de comisiunea europeană a Dunărei la 19*Mai 1881. Semnătura plenipotențiarului român implică că Româ- nia va fi chemată a se pronunța direct și de o potrivă cu cele-1 alte puteri asupra tuturor Gestiunilor relătive la comi- siunea europeană a Dunărei. In fine este util de a observa că cabinetul din Viena, prin o notă adresată guvernului Regal cu data de 11 Aprile a. c., s’a arătat favorabil participărei revendicate astăzi de România. De aceea guvernul Regelui este convins că vede- rile celor-lalte cabinete nu vor fi mai puțin bine-voitoare și nu vor denega României un drept care i a fost deja recu- noscut prin propriele lor decisiuni. Sunteți autorisat, domnule Trimis, a espune conside- rațiunile mai sus enunciate escelenței sale domnului ministru de esterne al....:.. și a-i lăsa copiă după preserita depeșă. Primiți, etc. în această circulară se vorbesce despre o co- municare făcută guvernului regal încă din 11 Aprile s. n. 1882 de cătră cabinetul din Viena în cestiu- nea participării noastre la viitoarea conferență. La această comunicare, predecesorul meu în minister, dl Stătescu, a făcut următorul răspuns în 6/18 Aprile 1882, adresat legațiunei cesaro-regesci în Bucuresci. Nota adresată dlui baron de Salzberg. Dle baron! Prin o notă din 11 Aprile curinte, după care a’ți bine voit a’mi lăsa copiă, ministeriul imperial și regal al afacerilor streine, rechemând disposițiunile tracta- tului din Berlin relative la puterile comisiunei europene a Dunării, ve comunică principiul care servă de basă nego- cierilor cari se urmează acum la Paris: acest principiu este acela al unei stricte corelațiuni ce guvernul imperial și re- gal, în propunerile sale succesive asupra comisiunei mieste a recunoscut în totdeauna că trebue se esiste între durata acestei din urmă și aceia a comisiunei europene. Dacă dar negocierile actuale reușesc, cestiunea prelun- girii puterilor comisunei europene va figura printre propu- nerile ce guvernul va face să parvină diferitelor cabinete. în aceasta prevedere, și cunoscând valoarea ce gu- vernul regal pune la aceasta cabinetul imperial și regal, dorind a da o nouă probă despre bunele sale simțeminte în privința noastră, este de acum gata a declara că va seconda pe România în îndeplinirea acestei dorințe, pentru ca se fie recunoscut dreptul de a semna, la timp, alături cu marile puteri, actul de prelungire, deși după litera și spiritnl celor trei tractate cari regulează cestiunea Dunării ar aparține nu- mai marilor puteri de a se pronunța asupra cestiunei pre luugirei. Terminând, d. de Kallay esprimă speranța că guver- nul Regal va esamina propunerile ce i vor veni în curând din partea guvernului trances cu același spirit de echitate care inspiră resoluțiunea guvernului I. și R. și că el nu va refusa de a recunoasce că ele nu conțin nimic care se poată atinge drepturile și interesele României. Guvernul Regelui a luat cunoseință de această comu- nicare cu o satisfacțiune cu atât mai mare cu cât, deela- râudu-se gata de a recunoasce României dreptul de a par- ticipa alături cu marile puteri la negocieri’e relative la pre- lungirea puterilor comisiunei europene, guvernul I. și R. a făcut dreptatea unei dorințe a României fondată pe posi- țiunea ce ia fost făcută la gurile Dunării de tractatul din Berlin. Prelungirea puterilor comisiunei europene a Dunării a fost totdeauna considerată de noi ca interesând în cel mai mare grad țeara și navigațiunea pe Dunărea de joi și sân- tem fericiți de a constata că o înțelegere în aceasta pri- vință cu toate puterile a fost deja stabilită. în ceea ce privesce propunerile relative în special Ia regulamentul de navigațiune și de poliție între Galați și Porțile de fer, le vom esamina cu dorința sinceră de a ajunge la o. înțelegere, și ne felicităm de a lua act chiar de acum de asigurările ce cabinetul I. și R. bine-voesce a ne da că aceste propuneri nu vor conține nimic care se poată atinge drepturile și interesele Românie. Primiți, etc. în urma comunicării noastre din Noemvre gu- vernul engles a făcut la 11 Decemvre trecut o co- municare cătră celelalte puteri pentru a studia cele trei puncte care ve sunt cunoscute: prelungirea co- misiunii europ ne a Dunării, întinderea acestei co misiuni dela Galaț la Brăila, și decisiunea a se lua asupra regulamentului de navigațiune dela Galați la Porțile de fer. în urma acestei comunicări, s’a trămis dlui loan Ghica Ia Londra depline puteri pentru a lua parte la conferință, și tot deodată și instrucțiunile necesarii. Instrucțiunile acestea poartă data de 18/30 Ia- nuarie 1883. Partea privitoare la participarea noastră la con- ferințe glăsuesc astfel: Instrucțiunile adresate d-lui I. Ghica Ânteia cestiune ce se presintă este aceia a participării României la într’unirea Conferinței „pe același picior ca acela al Puterilor semnatare tratatului de Berlin." Guvernul Majestății Rale Regelui nu ar primi în Conferință o altă posițiune, de cât aceia, care este atât de neted definită prin nota cabinettului Majestătii Sale Britanice din 11 Decemvre 1882. Cu toate acestea, este necesar de a precisa bine acea- stă situațiune. Nu ridicăm pretențiunea dea lua parte la deliberările, cari s’ar ocupa de alte cestiuni, decât de acele relative la Dunăre, sau care ar decide în ședinți preparatorii despre admisiunea Bulgariei și Serbiei în sinul acestei adunări. Pentru noi, e vorba dea participa în conferință pentru toate cestiunile relative la Dunăre cu toate drepturile de deliberațiune și de vot fără nici o restricțiune. Nu am pu- tea dar primi o situațiune, în care am avea numai vot con- sultativ; care ne-ar face se suferim în timpul desbateriior o restricțiune oare-care în posițiunea noastră puindu-ne pe un picior de inferioritate în fața celor-lalte puteri, s’au care ne ar esclude dela deliberațiunea unei serii de cestiuni pentru o causă ori pentru alta. România a succes Turciei fără nici o i estricțiune în posesiunea teritoriului dela gurele Dunării. Ea a fost intro- dusă în comisiunea europeană cu aceleași drepturi și prero- gative ca și puterile, cari au participat în această comisiune chiar după tratatul de Paris. Ea a luat parte în această ca litatî, la mai multe acte internaționale relative la navigarea Dunărei. Ea a participat la elaborarea regulamentului de navigațiune, de poliție fluvială și de privighiare între Por- țile de fer și Galați, nu ca stat riveran, ci făcând parte din comisiunea europeană. România se află stăpână părții celei mai întinse și celei mai importante a Dunărei dela gurile ei pănă la Porțile de fer. Nu s’ar putea deci nega României dreptul dea decide cu coparticiuanțn sei în comisiunea europeană asupra tutu- ror cestiunilor cari ating această instituțiune sau cari au de obiect Dunărea. Cestiunile supuse la deliberarea conferinței atingând interesele cele mai considerabile și cele mai ime- diate ale României, ea nu poate fi pusă pe un picior de in- ferioritate și participarea șea făcută ilușoriă. Apeastă parti- cipare trebue se fie reală, astfel cum ea este în comisiunea europeană a Dunărei. România nu ar putea deci lua parte la conferință de cât cu toate drepturile și prerogativele de care sânt investite puterile cari fac parte din această co- misiune. Escelința Voastră veți avea grijă a elucida această situațiune chiar din capul locului, adresându-vâ cătră preșe- dintele conferințeii prin o notă oficială. Numai după un rcepuns, care ar confirmi participarea noastră pe piciorul celei mai perfecte egalități Cu cele-dalte puteri semnatare tratatului de Berlin, cari fac parte din co- misiunea europeană dela Dunăre, veți face ița de mandatul Escelenței Voastre și veți întră în conferință ca represintante al Măjestății Sale Regelui. La un respuns negativ saii îndoios, Escelența Voastră veți declara prin o comunicare oficială, că ea se afiă în ne- cesitatea d’a declina onoarea dea lua parte la conferință. Veți face cu această ocasiune reservele cele mai solemnele în contra a ori ce decisiune, luată fără participarea noastră. 'I www.digibuc.ro TELEGRAFUL ROMAN. 55 Dacă, în contra ori cărei așteptări, România n’ar fi chiemată a participa la întrunirile conferinței, veți protesta în contra escluderei noastre și ve veți inspira de istrucțiunile presinte, precum și de comunicările precedinte privitoare la această cestiune, și veți declara neobligatorii pentru noi dedsiunile luate cu escluderea noastră. (Aplause prelungite). Sâmbătă de dimineața d. loan Ghica a fost che- mat la conferință printr’o comunicare a Escelenței Sale lordului Granville. în conferință a găsit și pe ministrul Serbiei. După o scurtă așteptare au iost introduși amândoi in sală, unde președintele conferinței, lordul Gran- ville, le a dat cetire decisiunii conferinței cu m a - ioritate de glasuri. Prin aceasta decisiuno se otăresce că România și Serbia sunt admise se ea parte la conferință numai cu vot consultativ. D. Ion: Ghica a cerut imediat dela președintele conferinții ca să i se facă aceasta comunicare în mod oficial. Aceasta s’a și făcut. Astăzi d. Ion Ghica trebue se depună în manile lordului Granville protestul nostru în sensul instrucțiunilor pe care vi le am citat (Aplauee). Ori care ar fi decisiunea conferinței, este un ce cert că despre atace: ile unei țeri independente, ori cât de mică, nimeni nu poate otări fără ca aceea țeară se fiă ascultată, și se și dea consimțul ei. Cred că purtarea guvernului va fi aprobată de parlamente și de țeara întreagă. Guvernnl e decis se susție drepturile și interesele țerii pănă în fine, căci avem consciință despre densele. (Aplause prelungite). D. Al. L ah o vâri. întreb pe d. ministru de esterne, după deplorabila scire ce ne - a adus astățli și fără a recrimina mai mult în contra modului ne- norocit cum a fost condusă aceasta afacere de gu- vernul liberal... (protestări generale). Nici preve- derile n’au lipsit, nici interpelările: dar am ^is că nu voesc să vorbesc aci de modul cum a fost tra- tată afacerea constat numai resultatul cel nefericit și întreb dacă guvernul nu este gata a publica cel puțin acum toate actele diplomatice în cestiunea Du- nării dela început pănă astățli? D. N. Io ne seu Cred că representațiunea țe- rei n’are trebuință a sci mai mult astățli din actele diplomatice, pentru a da o aprobare completă și fără reservă guvernului Maiestății Sale (aplause pre- lungite). Nu este aci nici o greșală a guvernului, este o situațiune pe care el a moștenit-o și pe care noi toți trebue ss o limpezim cu bărbățiă (bravo bravo! aplause). în comisiunea europeană a Dunării România nu era reprisantată conform prescripțiuni- lor tratatului dela Paris, dar dreptul ei a fost re- cunoscut în urmă când i s’a făcut loc în comisiunea riureană a Dunării. După acera, când ni s’au redat gurile Dunărei, vechiu teritoriu românesc când tra- tatul dela Berlin ne-a dat dreptul a fi represen- tați în comisiunea europeană a Dunării, nu mai pu. tea fi îndoială că am intrat în deplinul esercițiu al drepturilor noastre de putere riverană. Noi n’am făcut pretensiuni, nu țlic absurde, dar nici măcar esagerate; am revindecat drepturile noastre ca putere riverană pe Dunăre; și ații, mai mult de |cât ori când, revindecăm drepturile unui Stat, a cărui esistență și misiune e strîns legată de libertatea de navigațiune, de un regim de libertate pe Dunăre. Prin urmare, eu unul, de și ași fi mul- țămiț se ni se comunice in această cestiune toată corespondența, dar ații, în momentele actuale, nu putem decât se fim cu toții unanimi (anlause pre- lungite și unanime) întru a spriginî guvernul Ma- iestății Sale, care așa de bine a sciut, la moment, se ea atitudinea ce ni se cuvine după dreptul in- ternațional și după aspirațiunile legitime ale nați unei, care are consciință de drepturile sale și care e gata ale apăra (aplause unanime îndelung repețite). Aci, domnilor, nu e nici 6 cestiune controver- sată, nici divirgență de opiniune între noi; înainte de guvernul Maiestății Sale, țeara întreagă doresce ca guvernul se ea asemenea atitudine. Astăzi trebue se fim cu toții strînși uniți spre a da aprobarea noastră completă (aplause) politicei patriotice a guvernului Maiestății Sale (aplause una- nime îndelung repețite). D. președinte al consiliului. La pro- punerea onor. d. Lahovari, țineți minte, dlor că acum un an, s’au un an și jumătate, eu însu-mi am propus onor. Camere să numească o comisiune care se vațlă toate documentele în ministerial trebilor din afară și se cheme in sînu i pe toți agenți no- ștri diplomatici ca să lămurească în modul cel ma; positiv cum s’a tratat cestiunea. Dacă această co- misiune n’a avut un resultat, nu suntem noi vi- uovați; și suntem gata în tot momentul a vă da lămuririle- cele mai complete, ministerial din afară e la disposițiunnea dvoastră. (Aplause). D. președinte. Incidentele e închis. Corespondențe particulare ale „Telegrafului Roman* Brașov, Ianuarie (Asociațiunea pentru sprijinirea meseriașilor.) în adunarea gene- rală a „Associațiunei române pentru sprijinirea me- seriașilor români din Brașov,“ce s'a ținut Dumineca trecută în sala gimnasiului și Ia care vom mai re- veni în alt număr, s’a cetit următoriul raport, ce conține date de interes public: Onorată Adunare Generală! Comitetul însărcinat cu conducerea afacerilor Associațiunei ’și ea voia a da On. adunări generale despre activitatea s’a ur- mătoriul raport- 1. Acest comitet a ținut în decursul anului, ce espiră astățli, 13 ședințe, în cari a pertractat 102 cestiuni, relative la scopurile a căror atingere o are în vedere Associațiunea. A esecutat toate conclu- sele adunării generale din anul trecut. Credem util a revoca în memoria On. adunări generale pe acela dintre aceste concluse, care, a avut în vedere pro- curarea de medii materiale pentru asociațiune. Acest conclus a fost de a se face apel cătră comitetele pa- rochiale din protobresbiteratele Brașovului pentru a lăsa se circuleze un disc în biserică pentru ajuto- rarea Associațiunii. Cu mâchnire trebue se aducem la cunoscința On. adunări generale, că acest apel a aflat resunet numai la doue comune parochiale, de sigur nu dintre cele mai avute: adecă la comu nele parochiale, Sânpetru și Herman, de unde au întraț în Cass’a Associațiunii prin părintele N. Fra- teș 1 fl. și prin părintele G. Dogariu 1 fl. Conclusul relativ la proclamarea de membri ono- rari a fost dus în indeplinire numai în ceea ce pri- vesce pe membrii din patrie; în ceea ce privesce pe cei din România nu s’a putut îndeplini încă, de vreme ce n’am obținut încă aprobarea lor din par- tea guvernului unguresc din Budapesta. 2. Relativ la afacerea cea mai importantă a co- mitetului, care este fără îndoeală așezarea de copii la 11 meserii și ajutorarea lor, comitetul D voastră este în posițiune de a ve raporta, ca în decursul anului espirat a așezat la diverse meserii 29 de în- vățăcei și adecă croitori 4; cordonieri 5 ; cismari 5; cojocari 1; lăcătariu 1; mașinist 1; rotar 1; litograf 1; strimfari 6; funar 1; și în fine la comerciu 3; Acest numer de 29, față de numerul de 23 din anul precedent, este mulțămitor. Causa acestui mic nu mer, căutând’o, n’o putem afla decât în reaua situ- ațiune, de care se plâng necontenit domnii maeștrii, în sărăcia părinților, cari în cele mai multe cașuri nu sunt în stare a satisface nici la cele mai mo- deste trebuințe ale copiilor lor și în fine, trebue s’o spunem fără nici o reservă, în crassul indiferentism, ce’l îutimpină instituțiunea noastră la toate păturile sociale și în deosebi la acele, cari ar’ fi chemate în prima linie a o sprijini nu cu sacrificii, ci dând o înfimă parte numai din ceea ce dau pentru alte în- trepiinderi, a căror înfluință asupra progressului nostru social național este nulă!... îndemnul pentru îmbrățișarea meseriilor pare a deveni din an în an, tot mai puțin. Aceasta se poate vedea mai apriat și din următoarea împre- giurare. Se scia, că avem dela societatea „Transil- vania" din Bucuresci 10 stipendii de câte 50 fl. și unul de 80 fl. în anul acesta, devenind vacante mai multe din aceste stipendii, s’a escris concurs în două rânduri de câte trei ori, pentu meseriile lu- crative, cum sunt: meseriile de mașinist de compac- tor, de postovar, curelar, rotariu lăcătar și de faur- n’au concurat decât 5 copii, plasați deja la cordo- nerie strimfărie și dulgherie, între cari s’au și îm- părțit stipendiile vacante. Ca înheiere a acestor considerațiuni credem util a aduce la cunoscința adunării generale, că numerul actual al învățăcei- lor meseriași, plasați sub auspiciile Asociațiunii, este de 88, împărțiți la 12 meserii diferite. 3. Comitetul s’a îngrigit și în anul acesta de cultivarea învățăceilor meseriași'. Au fost înscriși în clasa începătoare, unde preda dl prof. Barseanu ce- tirea și scrierea în 1881/2 21 de învățăcei ; în școala de seară a gremiului comersanților români și adecă în despărțemântul I 22, în al II 19, în al III 2. La esamenul dat în 14 26 Iunie s’a presentat numai 34 din 64 înscriși. Cercetarea peste tot a fost ne regulată. Causa de căpetenie este, că măestrii ’i opresc în mare parte dela aceasta cercetare. în anul scol. 1882/3 s’au înscris în Septemvre și adecă la dl Barsean 9, în școala gremiului în desp. I 38, al II și în al ill-lea al scoalei săsesci 6; peste tot 88 de învățăcei. Recuisitele de scoală le a dat co- mitetul. 4. Cu vestminte s’au ajutat în anul acesta 24 de învățăcei. Aceste vestminte au fost date pentru 9 învățăcei complet, din pai tea unui mărinimos domn, care voesce și de astădată se păstreze anonimitatea. în urma unui apel, publicat .în țliarul român din loc, încă au incurs dela câțiva marinimoși domni ofrande parte din vestminte vechi, parte în bani. Aceste vestminte au fost împărțite învățăceilor lip- siți în preseara Crăciunului. 5. în cașuri de boală s’au ajutat 6 învățăcei dintre cari doi din fondul jugaian. 6, Stipendisti ai societății „Transilvania" au fost în anul acesta 11 și adecă: 1. Const. Frunză, cord. 2. loan Petrișor din Brașov curelar. 3. Aron Pana din Zernești rotar. 4. Zacharia Voileanu din Șoi mușul român croitor. Parteniu Parduțu, dulger. 6. G. Jugaru din Brașov, măsariu. 7. Niculae Nistor din Brașov, croitoriu. 8. Dumitru Zamfir din Bra- șov, strimfariu. 9. G. Grecu, flanelar. 10. Nicolae Russu, Brașov, cismariu. loan Cuciulațean din Ar- patac, cordoner. 7. Sodali au eșit în anul acesta 18. Dintre sti- pendiștii „Transilvaniei": 1. Vasile Matei, faur. 2 P. Mitrea, tâmplar 3. Erimia Irimie, croitor. 4. Boni- fație Florea, măsariu 5. G. Meșota pălărier. 6. loan Pira, lăcătariu. 7. Uie Savu, lăcătariu. 8. Vasile Voina, tinichigiu și dintre nestipendiști. 9. Teodor Badea, croitor. 10 Theodor Plosca, croitor. 11. Nicolae Turcu, croitor. 12 loan Cornea, cordonier. 13. Lazar Paloșan, cismar. 18. Const. Ardelean cord. 17. Ilie Fleșer, cordoner și 18 Andreiu Armean, cord. Co- mitetul trebue se constate aci neîmbucurătoarea îm- pregiurare, că mai toți sodalii trec în România. Dintre sodalii eșiți au meritat spre a se perfecționa in străinătate ajutați de comitet: Meșota, pălărier și Plosca croitoriu, cari ambii se află în B-pesta. 8. Societatea sodalilor constă astățli din 31 de membri. Aceasta societate primesce instrucțiunea în cele ce ’i sunt de lipsă, din partea președintelui ei și d-lui măiestru de musică Frank. Aceasta societate a dat a doua ții de Crăciun în sala hotelului Nr. 1 o producțiune musicalo • declamatorică. Din causa micei cercetări din partea publicului celui mare ro- mânesc abia s’au acoperit spesele avute. Publicul, care a asistat, a remas mulțămit de aceasta produc- țiune. 9. Sau ajutat cu împrumutul-) din cassa Asoci- ațiunei pentru a se stabili ca măestrii sodalii: La- zar Muntean cordoner și I. Zavicea. 10. Măestrii încă au luat împrumuturi din cassa Asociațiunei pentru a se ajuta în criticele vremuri în cari trăim. Aici trebue să pomenim, că d nii I. Căpățină. Radu Tocanie și T. Popu măestrii foarte buni și oa- meni onorabili, din causa puținului sprigin, întâm- pinat la publicul românesc, au trebuit se părăsea- scă Brășovul trecând în România. întristarea, cu care acest comitet constată această neîmbucurătoare împregiurare este foarte mare, de oare-ce vede oste- nelele sale foarte rău recompensate prin asemenea fenomene puțin încurăgiătoare pentru viitor. Aceste sunt On. adunare generală cele ce a crezut comite- tul D v. a vă comunica pentru a ’și justifica man- datul, ce ați aflat cu cale a-i da. Acest comitet, ajuns la finele acestui onorific și greu mandat depunândul în mânile D-v. Vă roagă să primiți cele mai căldu- roase mulțămite ale sale pentru marea încredere ce n’ați încetat a avea întrînsul în tot decursul tim pului, de când are onoarea a conduce afacerile Aso ciațiunei. încheind nu ne sfiim a face un suprem apel cătră On. adunare generală se chibzuească în pri- vința mediilor, ce s’ar mai putea afla pentru a da o mai mare putere de viață instituțiunii noastre care numai poate merge înamte, dacă nu vom pune cu toții umer la umăr și pept la pept, pentru a delătura neajunsurile de tot soiul, de care este bântuită. Propuneri: 1. Mulțămită societății „Transil- vania" din Bucuresci pentru însemnatul ajutoriu în bani pentru 10 stipendii â 50 fl. și 1 â 80 fl. v. a. 2. Mulțămită On. sinod și comitet parochial dela Sântul Nicolae din Scheiu. 3. Mulțămită esecuto- rului testamentar al remasului doamnei Marghioala Sandru pentru donațiunea de 45 fl. v. a. făcută Asociațiunei în testamentul seu, (părintele protopop I. Petric, esecutorul testamentului). Brașov în 2 Ianuarie 1883. Bartolomeu Baiulescu, loan Bozoceanu, președinte. secretariu. Apel"). Junimea universitară română din 01 nș vețlând, că în centrul Transilvaniei o scoală poporală singură română nu poate ține pept curintelui pornit și susținut de factori cu mult mai tari, s’a decis, ca se atragă oare-cum atențiunea românimei întregi asupra postului celui mai periclitat în cultura națională. Esiste de mult un fond de mai multe mii pentru deschiderea unei scoale, eventual institut de fete *) Diarele rom. binevoitoare causei sânt rugate a re- produce apelul. www.digibuc.ro 56 TELEGRAFUL ROMAN român, înființând în Cluj. însemnătatea acestui oraș reședințe reclama de mult, acum înse negreșit ca aceasta scoală eventual institut de fete se funcțio- neze în timpul cel mai deaproape. Situațiunea e atât de serioasă cultura naționale a mii de români în inima țărei așa de amenințată încât institutul Clu- jului, e al țărei chiar, când e vorba ca generațiunea presinte a Clujului parte mare să nu mai aparțină poporului țării. Mai mult: voinicia română o se ne stea în față cu o rutină și perseveranță mai mult periculoasăj ca focul de paie al contrarilor noștri proprii. Aci femeea română trebue redicată pe calea educațiunei naționale, deocamdată acolo mai tare unde focul cutropitor arde mai tare. Ajutor cerem dela toți Românii cărora causa li la inimă și pute- rea în piept. Dar iute! pentru că școala de fetițe se o vedem în florind încă preste 1 sau 2 ani. Un rol deosebit mare național joacă societa- tea academică „Julia“, a universitarilor ro- mâni din Cluj, aproape singura societate cu vieață regulată și în floare. întrunind vre-o 40 membri ord., ea ’și ține în toată luna 2 ședințe, 1 literară, alta administativă; emulațiunea e la culme, operele lit. mai succese să premieza, studenți lipsiți se aju- toră ; se susține o bibliotecă frumușică, un cabinet de lectură cu vre-o 25 foi periodice, bine cercetat, chiar și de junimea gimnasială, de profesioniști și clasele mai de jos, dar în deosebi de inteligența, așa numită „bătrânii nostru*. Jocurile naționale, corul vocal, toată vieața română din contactul ^ilaic re- gulat al întregei] societăți clujene de toate clasele toate alegate indirecte cu junimea universitară. Con- tactul junimei univ. e și mai binefăcător și inriuri- rea mai estensivă cu ocasiunea concertelor și maia- lurilor, unde melodia, jocul și datinele române sunt la culme. Asemenea concert arangează junimea la 1 Martie a. c. în folosul fondului scoalei resp. institut de fe- tițe și a soc. academice „Julia⁰. Spre acest scop s’a trimis invitațiuni și colcte în toate părțile române. Apelăm, cu privire la scop, la tot românul după ajutor. Damele sunt rugate a să înfățișa, după putință în costum național. în pausa cea mare 12 juni vor presentă în co- stum național „Călușerii“ și „Lunga". Ofertele se cuitează, cu mulțămire, pe cale Zia- ristică și sunt a se adresa președintelui Teodor M i- chali, când, advocațial. Cluj, luna Faur 1883. Comitetul. Varietă|i. * (Convocare) Clubul alegătorilor români din municipiul Turda-Arieșiu va ținea în 10 Martie a. cur. st. n. adunarea generală în orașul Turda la 10 oare a. m. — deci sunt rogați toți alegătorii români din acest municipiu a lua parte la aceea adu- nare. Agendele adunărei: 1. Reorganisarea acestui club electoral. 2. Statorirea ținutei alegătorilor români față cu alegerile viitoare ale funcționarilor din acest muni- cipiu. 3. Luarea la desbatere a propunerilor referi- torie la cestiuni de interes națiunal românesc. Din ședința comitetului Clubului electorale ți- nută în 11 2 1883 la Turda. Dr. Raț, loan Mesaroșiu, președinte. secretariu. * (Esamen). La școala poporală română or. de băeți și fetițe din Sibiiu-cetate se ține Sâmbătă în 17/5 Faur a. c. esamenul semestral. * (Serată cu d a n ț). se va arangia în Sebeș în 17 Faur 1883 st. o. în sala la „Leul de aur“ pentru „ajutorirea școlarilor seraci“ începutul la 8 oare seara. * (Concert) împreunat cn danț, se va arangia de junimea română universitară din Cluj, în favoruț societăței de lectură ₙJulia“ și pentru înființarea unei scoale de fetițe în Cluj la 1 Martie st. n. 1883 în sala Redutei Urbane, începutul la 7 oare sara. * (Mulțămită publică.) Arangiând la 10 Februarie st. n. una petrecere poporală, în localita- tea scoalei confesionale gr. or. din Joc, care petre- cere au fost arangiată în favorul acelei scoale sub- scrisul comitet vine cu cel mai profund respect a’și esprima — în numele scoalei și al seu — mulță- mita publica pentru spriginirea scopului salutar, ce a întimpinat-o din partea prea on., public; no tând tot odată cu dșpmăruntul, contribuirile mari- nimoase. I . Ajutoare dela dd. loan Papiu 1 fl., Dr. La- zar Petco 1 fl., Simeon Horvâth 1 fl., Isailă Moldc- vau 1 fl., loan Balomiri 1 fl., Alesandru Moldovan 1 fl., A. Muntean 1 fl., Mihai Zarea 2 fl., Petru Zarea 1 fl., A. itisto 1 fl., I. Lazariciu 1 fl., I. Ola- riu 1 fl., I. Simionașiu 1 fl., N. Rotiș 1 fl., I. Nâ- dasdy Sirbina 1 fl., losif Pop Gerendi 1 fl., L. Ar- delean 1 fl., Alecsiu Olariu 1 fl, lusti Moldovan 1 fl., N. N. român 1 fl. II Preste prețul intrării. C. Iulian 50 cr. I. Vămoș 50 cr. I. Vărodi 50 cr. Nicolau Oprea 50 cr. C. Moritz 50 cr. Oredean Lizi 50 cr. Venitul total e 59 fl. 10 cr. v. a. — Venitul cu- rat e 28 fl. 93 cr. v. a. Deva la 15 Februarie n. 1883 Comitetul arangiator: loan Filimon Petru Merina înveț. gf. or. ciobotar. * (0 bras nici a u n o r v en e tic i.) Sub titlul acesta primim dela Bucu r e sci următoarele: Sunt vre-o doi ani, de când a apărut în Bucuresci o foaie nemțească, numită „Bucarester Tagblatt®. încă pe atunci am arătat cine este stăpân al acestui organ și ce fel de indiviZi îl redigiază. Dacă am făcut aceasta nu am avut alt scop, de cât a demonstra valoarea ce poate ave un asemenea Ziarj care, fiind scris în limba germană și cetit în străinătate, poate pănă Ja un punct oare-care se ne causeze vre un prejudiciu moral, mai cu seamă când proprietarul și redactorii lui nu se sfiesc a respândi nisce ca- lomnii s’au sciri din cele mai imfame și ostile Ro- mânilor. Această foaie aparținea mai ânteiu dlui Vorel, fostul director al Societății Dacia, și de vre un an a fost transmisă asupra unui oare-care Ed. Bom- ches de origine Sas și dacă suntem bine informați, un fost caporal sau vistavoiu din cei mai grosolani ai honveZilor din Brașov, un individ, care negăsind în țeara lui nici cel de pe urmă post, a venit în capitala României pentru a înjura prin presă în modul cel mai îndrăsneț pe Români în propria lor țeară. El este întovărășit de un Neamț, asemenea de curend venit în țeară și anume Hans Kraus (poate se fie și Turc căci ține doue neveste), un individ, care pe lungă redactarea numitei foi, eser- citează și meseria de corespondent al unor Z'ar® streine înjurând și înegrind și acolo pe nația ro- mână în gradul cel mai nepomenit. Nici unul din ei nu cunoasce nici limba nici legile țerei, și nici habar n’au ce se petrece la noi; cu toate acestea, ei se amestecă în toate și ne ju- | gr. | decă în toata filele. N’a rămas Ziar, n’a rămas mi- aZi | nistru, n’a remas om politic neînjurat; ei relatează date istorice ale României, și descriu nația română de o nâțiă ticăloasă, demoralisată, perdută etc. Astfel „Telegraful Roman“ din Sibiiu, luându-și osteneala a ceti câte-va din scrierile acestor vene- tici cutezători, ne a atras atențiunea asupra necu- viinței acestor parveniți, reproducând un pasagiu de asemenea natură, și mirându - se de indulgența noastră; — și cu toate că aceste împregiurări au fost relevate de cătră unele Z>are din capitală, ei nu s’au sfiit a sfida și mai cutezător pe proștii de Românii și eată cum: De ună-Zi s’a promulgat legea loteriilor, care interZice Ziarel°r într’un mod precis și categoric publicarea ori-cărui anunciu, relativ la ori-care lo- terii neautorisate. Toate Z>ar6Îe române s’au supus acestei dispo- siții și îndată ce legea fu promulgată nu s’a mai văZut nicăiri asemenea publicațiuni. Numai cei dela „Bukarester Tagblatt", pe semne pentru a sfida pe Români, a publicat mai ânteiu Sâmbăta trecută în- tregul text al menționatei legi, ear’ a doua Z' Du* minecă, publică pe a treia pagină numerile eșite la o loterie din Moravia. Nu seim dacă d. prim-pro- curor va fi aflat despre această cutezanță provoca- toare ; positiv înse este, că acești indiviZi se cred a fi într’o țeară locuită de nesce oameni cu dese- verșire inculți, într’un stat unde nu esistă nici urmă de simț național și nici de justiție. Am fost și suntem pentru deplina libertate a presei și prin urmare departe de noi de a propune nesce mijloace estraordinare nici contra unor ase- menea lepădături goniți din alte țâri, când vin aci pentru a scoate Ziare în limba lor, înse nu putem lipsi a atrage atenția celor în drept și în general tuturor Românilor asupra acestor musafiri infecți, pentru ca fie-care se scie ce atitudine trebue se ea față cu uneltirile lor nedemne și murdare, Z’cem și murdare, fiind că suntem bine încredințați, că pen- tru a smulge bani unor oameni aruncă cu ^roiu după ei sau îi amenință cu insulte și calomnii. Aflăm din sorgintă positivă că chiar publicul german din capitală este indignat la culme contra procedărilor acestor! parveniți, și că deja se țin în- tr’uniri pentru a fonda un alt Ziar german, redac- tat de bărbați competenți, cunoscuți și respectați de toți, și a cărora misiune va fi de a da cetitori- lor toate acelea sciri de cari vor ave interes, plus partea beletristică și alte asemenea, ear nici de cum se întrebuințeze foaia pentru nesce scopuri meschine sau pentru a însulta națiunea în mijlocul căreia se hrănesc, și cu care doresc a trăi în cea mai bună armoniă. X. Loterie. Mercuri 14 Februarie n. 1883. Briinn: 72 69 12 62 56 Bursa de Viena și Pesta. Din 15 Februarie n. 1883. Viena B-pesta Renta de aur ung. de 6°/e......................... 118.65 118 60 Renta de aur ung. de 4°/».......................... 87.50 87 30 R-nta ung. de hârtie............................... 86 10 85.15 Împrumutul drumurilor de ter ung. . . ... 13475 134.75 I emisiune de oblig, de stat dela drumul de fer oriental ung..................................... 89 80 89.75 Sorți de stat dela 1860 .......................... 129 60 129.— II emisiune de oblig, de stat dela drumul de fer orient ung...............:.................... 110.— 100.— Acțiuni de bancă austro-ung..................... 827.— 825.— Acțiuni de bancă de credit ung.................. 291.— 290.59 Acțiuni de credit austr.........................—.— 291 30 London fpe polița de trei luni)....................119.75 119.70 Scrisuri fonciari ale institutului „Albina“ .... 100.— 100-— Galbin.. ................................... 5.62 5.62 Napoleon.............................. 9.49¹/« S.49 100 maree nemțesci ...... ...... 58.45 58.45 Nr. 28. [352] 1—3 Prelungire de concurs. Fiind-că în urma concursului pu blicat în Nrii 131, 132 și 134 ai „Telegrafului Roman" din anul 1882. pentrn întregirea parochiei greco- orietale de clasa a III. Măgură cu fi- lia Toplița în terminul prescris nu s’a insinuat nici un concurinte cualificat, cu încuviințarea Prea Veneratului Con- sistorriu pin 30 Decemvre 1882 Nr. 4902 B. se prelungește terminul ter- minul concursului numit cu 15 Z^e dela prima publicare a acestei pre- lungiri în „Telegraful Român“. Hondol, 31 Ianuarie, 1883. Pentru comitetul parochial Vasiliu Pipoș m. p., protopresb. Nr. 53. 1349] 1—3 EDICT. losif Răduțoiu din Moeciul-in- ferior, legiuitul bărbat al Măriei loan T o d o r din Sohodol, protopresbitera- tul Branului, care de patru ani de Zile pribegesce în lume, fără de a se scî unde se află și de mai tră- esce,— este prin aceasta cu scirea și încuviințarea Preavenerabilului consi- storiu archidiecesan dto 27 Ianuarie,a. c. Nr. 175 B. citat, ca în termin de șese luni deia prima publicare a acestui edict sâ se presenteze înaintea subsemnatului for matrimonial, căci la din contră, și în absența lui se va pertracta și decide procesul intentat asuprăi de soția sa. Brașov, 29 Ianuarie 1883. Scaunul protopresbiteral gr. or. al trac tului Branului ca for matrimonial de I ma instanța. Nr. 355 1883 civ. [350] 1—3 PubUcațiune. Tribunalul reg. din Elisabetopole aduce la cunoscința publică că în privința conce- siuuei comasărei generale a hotarului Bă- lăuserilor a ficsat Zi de pertractare d'ua dela 30 Martie 1883 înainte de mea- 4ă4i la 10 oare în comuna Bălăușeri în locuința judelui Comunal Ia care termin sânt avisați toți proprietarii cu aceea, că părțile absente se consideră ca și când ar fi învo- ite cu comasarea și că esemplarul prim al petițiunei se poate vedâ la acest tribunal regal. Din ședința tribunalului reg. a Elita- betopolei ținută la 31 Ianuarie 1883. Nagy m. p., Butak m. p, preș. notar. Nr. 611 1883 civ. [351] 1-3 Publicațiune. Cu aceasta se aduce la cunoștința pu- blică că în causa comasărei generale a ho- tarului, a segregărei pășunatului și regula- rei pădurei comunei lernea-săsească, pentru lucrările pregătitoare și cu de osebire pen- tru regularea representanței pentru alegerea inginerului operator și pentru preliminai ea peselor se pune termin pe Ziua de 28 Mar- tie 1883 înainte de ameaZi la 10 oare în fața locului comuna Iernea săseas. că La ce se învită toți cei Interesați pe lângă obser- varea, că absența lor nu împedecă p.ertrac- t rea. A In numele tribunalului reg. al Elisabe- topolei 5 februarie 1883 Szekeiy Mikțos m. p. jude esmls. Redactor râspun^etor Nicolau Cristea. Editura și tipariul t ipografiti archidiecesan». www.digibiic.ro