. ■, -






   Xr. 121

Sibiiu, Marți 1/13 Noemvre 1883.

Anul XXXI



            TELEGRAFUL ROMAN.



Apare Marția, Joia și Sâmbăta.


ABO NAMENTUL
Pentrn Slblll pe an 7 9., 6 luni 8 9. 60 <w„ 8 luni 1 9. 75 at.
Pentru nanarohle pe an 8 9., 6 luni 4 9., 8 luni 2 9
Pentru străinătate pe an 12 9., 6 luni 6 9., 3 luni 39.

Pentru abonamente și inserțiuni a se adresa la
            Adniolstrațlunea tipografiei aruhldleoesane Sibiiu, strada Măcelarilor 47
Corespondențele sânt a se adresa la:
            Redaoțlunea „Telegrafului Român", strada Măcelarilor Nr. 43.
Epistole nefrancate ae refacă. — Articulii nepublicați nu ne inapoiacă.

INSERTIUNILI
Pentru odată 7 or., — de docă ori 12 cr., — de trei or
16 or. răndul cu litere țarmond — ți timbru de 30 cr. paner*
              fie-care publicare.

   Nr. 3883 Scol.

    Cătră toate oficiile protopresbiteral! ca in-
    spectorate protopresbiteral! de scoale din
    archidiecesă.

      Următoarea carte: „Elemente de istoria naturală
pentru scoalele poporale de Dr Daniil P. Barcianu,
coreul al II, Sibiiu 1883.“ se admite în mod provi-
eoriu și cu reservarea aprobărei venerabilului sinod
archidiecesan ca manual în scoalele poporali con-
fesionali din archidiecesă.
      Din ședința consistoriului archidiecesan, ținută în
Sibiiu, la 20 Octobre, 1883.
Nieolae Popea m. p.,
vicariu archiepiscopesc.



Sinoadele protopresbiterale. *)
      Biserica noastră prin „Statutul Organic" s’a pus
pe base adevărat constituționale și liberale, ața încât
poate servi de model tuturor bisericilor creștine.
La început bisericele naționale ortodocse priveau
cu oare care neîncredere la noi. Desvoltarea noa-
stră înse pe acest teren a atras tot mai mult aten-
țiunea bisericilor surori asupra ei, și spre bucuria
noastră constatăm, că în România noua mișcare în
biserică se pare a’și lua de basă organisarea noa-
stră. piarul eclesiastic, „Biserica română" a înce-
put a publica „Statutul nostru Organic", spre a
prepara opiniunea publică spre reforme salu-
tare. După cum putem afla din fiarele din Româ-
mânia clerul superior de acolo se opune nouâi mișcări
escepționând chiar și îndreptățirea mirenilor de a
participa la administrarea bisericei în afacerile șco-
lare și epitropesci.
      Vom urmări cu atențiunea cuvenită curentul
produs în biserica suroră, căci binele ei ne zace
și nouă la inimă.
      Tema noastră deocamdată va fi modul, cum
se aplică disposițiile din „Statutul Organic" privi-
toare la sinodul protopresbiteral.
      Iu „Statutul Organic" fie-care organism ’și are
cercul seu propriu, preste care nu poate trece.
      Se începem dela basă, „Sinodul parochial".
      §. 6 din „Statutul Organic prescrie că: „în si-
nodul parochial iau parte toți parochienii maioreni, de

      *) Articulai acesta eșit dintr’un condeiu ager, în co-
mentarele sale esprimă vederile individuali ale onorabilului
autor, la cari înse pot grăi și alții, eventual după ale lor vederi.

| sine stătători, nepătați, cari își împlinesc datorințele
parochialeu.
      în acest §. se dispune foarte clar că: cine vo-
iesce să fie membru în sinodul parochial, trebue se
aparțină parochiei cu atributele prescrise: adecă s6
fie parochian maioren, nepătat, de sine stătător.
      Este preste toată îndoiala, că un parochian din
comuna bisericească Poplaca nu poate fi parochian
în comuna bisericească Peșinariu.
      Agendele sinodului parochial între altele sunt
alegerea comitetului parochial.
      Cu privire la compunerea comitetului parochial
§. 17 prescrie că: Comitetul parochial este corpora-
țiunea aleasă din sinul sinodului parochial etc.
      Ear cu privire la epitropia parochială §. 24
dispune următoarele: Epitropii parochiali sunt acei
bărbați din parochie etc.
      Nu va fi de prisos nici reproducerea disposiții-
lor din §. 28: „Acolo, unde mai multe comune biseri
cesci împreună susțin una sau mai multe scoale, se
alege din comitetele acestor parochii un comitet școlar
și prin acesta o epitropie școlară etc.
      Din aceste deducem ca principiu: In organis
mul unei parochii nu pot figura ca membrii indivizi
cari nu aparțin acelei parochii.
      Acest principiu trebue se fie observat cu sfiin-
țenie în întregul organism al bisericei.
      Pe basa acestui principiu trecem dela parochie
la protopresbiterate.
      Definiția protopresbiteratului o aflăm în §. 29:
„Protopresbiteratul este întrunirea mai multor comune
bisericesci, avend un protopresbiter etc.
      Protopresbiteratul ’și împlinesce afacerile 1. prin
scaunul protopresbiteral, 2. prin sinodul protopres-
biteral, 3. prin comitetul protopresbiteral, și 4. prin
epitropia protopresbiterală (§. 30)
      Purcedend din principiul, că în aceste corpora-
țiuni nu pot figura ca membrii indivizi, cari nu a-
parțin protopresbiteratului, aflăm că cu privire la
scaunul protopresbiteral §. 32. dispune: „Scaunul
protopresbiteral constă afară de protopresbiter sau su-
plintele acestuia, ca președinte — din șeșe parochi, ca
membrii cu vot decisiv, apoi din un defensor matrimo-
nial și un notariu cu vot consultativ.
      Este foarte natural, că principiul de mai sus
are valoare și aici, și nu va susține nime, că spre
esemplu un paroch din protopresbiteratul Săliștei
poate fi asesor în scaunul protopresbiteral, din pro-
topresbiteratul Sibiiului.
      Trecem la sinodul protopresbiteral care for-
mează obiectul temei noastre de astăzi.

      Cu privire la sinodul protopresbiteral, §. 38.
dispune următoarele: „sinodul protopresbiteral este
representanța preoțimei și a comunelor parochiali din
protopresbiterat etc.u ear §.41 prescrie că: „De mem-
brii ai sinodului protopresbiteral pot fi aleși numai
aceia, cari posed calitățile prescrise în §.6.
      Dacă combinăm acuma disposițiile §. 29 cu
«ele din §. 38 și 41 constatăm următoarele:
      Un anumit număr de comune formează proto-
presbiteratul. Totalitatea sufletelor din acest pro-
topresbiterat nu poate fi membru în sinodul țiroto-
presbiteral, după cum este în sinoadele parochiale
singuratice, ci ea se representâ pre'sine prin un număr
anumit. Representanții lor însă trebue se întrunească
condițiile din §. 6 conform § fului 41. în § 6 însă
precum am vățlut „conditio sine qua non“ este ca
respectivul să fie parochian, apoi om de omenie, omul
bisericei șî ca se corespundă și legilor civile, tre-
bue să fie și majoren.
      Pe basa „Statutului Organic¹¹ susținem deci, că un
parochian din Peșinariu care aparține protopresbiteratu-
lui Sibiiului nu poate fi membru al sinodului proto-
sbiteral electoral al protopresbiteratului Mercurei.
      Despre comitetul protopresbiteral se țlice în
§.56 că: „Comitetul protopresbiteral este acea corpo-
rațiune aleasă din membrii protopresbiteratului, care
efectuesce conclusele sinodului etc.
      Aici tecstul legei vorbesce atât de precis, în-
cât a mai vorbi în acest obiect, ar fi păcat.
      La epitropia protopresbiterală se dispune ur-
mătoarele : „Pentru manipularea speselor, ce se recer
spre acoperirea trebuințelor bisericesci și școlari ale în-
tregului cerc protopresbiteral ca atare, precum și pen-
tru administrarea fondurilor bisericesci și școlari, ce s’ar
înființa pentru întregul protopresbiterat-. se va așefa o
epitropie protopresbiterală. Această epitropie va sta
din 4 epitropi și 2 suplenți, aleși în sinodul protopres-
biteral pe câte trei ani, având pentru întregul cerc
protopresbiteral același cerc de activitate, ce eompete
epitropiilor parochiali în afacerile sale (§. 64.)
      S’ar pâre, că cu privire la principial susținut
de noi ar încăpâ dubietate la acest §.
      Tare s’ar înșela înse, cine ar trăi în asemenea
ilosiuni, căci în privința aceasta §.-ul urmâtoriu —
65 numai lasă îndoială. Eată tecstul § ului 65:
„Acolo, unde spre susținerea unui institut școlar mai
înalt concurg comunele din doue sau mai multe proto-
presbiterate, alegendu se din comitetele protopresbitera-
telor concurente un comitet central școlar, se va alege
prin și din acesta și o epitropie centrală, analog §.
28.“ Cum se compun comitetele protopresbiterate-
lor, văzurăm mai sus.


        FOIȚA.

Cristian Waldo
sau
CAILE NOROCULUI.
Roman de George Sand.
(Tradus din franfozesce de E. B.)
(Urmare).
    — Domnișoara Akerstrom, țlise el, n’a voit se
vină singură. Ea n’avea pe nimenea se o însoțească
și Dvoastră atâta îi recomandaseți tăcere, încât ea
nu putu lua pe altcineva se o însoțească decât pe
servitorul contesei Margareta, inițiat deja în se-
cret. Firesce contesa Margareta a voit se însoțească
pe amica sa, căreia Peterson i-ar fi făcut doară
niscai obiecțiuni asupra timpului reu... Dl Goefle
găsi însă cuvinte pentru a proba, cum s’a desvălit
factul acesta natural. Martina ar fi putut țlice,
în simplicitatea sa primitivă, că lucrurile nu s’au
petrecut tocmai așa, precum le esplica dl Goefle,
dacă n’ar fi fost ocupată servind ceaiul și chiar și
orzul împreună cu Nils, care găsise în gaard mân-
cările destinate de absentul Ulfilas pentru cina un-
chiului seu și a oaspeților din Stollborg. Lugubra
sală a ursoaicei oferea dară în momentul acela una
din scenele acele patinice, ce în urma necesităților
naturei și a vecinicilor contraste a destinului, vieața

noastră le prezentă în fie-care moment: acuma
spaime, lupte, pericole, apoi Ia moment, o idilă cas-
nică, un prân^, povești. înse numai dl Goefle și
Martina se așezară la masă. Ceialalți gustară din
picioare și în grabă, așteptând cu nerăbdare, sau
evenimente noue, sau sucurs, ce le ar permite ho-
tărîri nouă.
    De bună samă, fie-care din personagele acestei
reuniuni neobicinuite avea câte un obiect viu de
nelinisce. Margareta se întreba, dacă în urma schim-
bărei causate în programa desfătărilor din castelul
nou prin absența buratinilor mătușă-sa nu va pleca
se o caute, și dacă domnișoara Potin însuși n’ar îm-
părtăși mirarea și spaima sa constatând absența
Margaretei, de oare ce o lăsase împreună cu densa.
Martina se nelinisci mai puțin de îngrijirile fami-
liei sale. Positivă cum era în raționamentele sale,
ea își țlicea că castelul este foarte mare; că mai-
căsa, deplin liniștită asupra ei și sciind că densa
iubesce jocul, n’avea obiceiul a o căuta, când ea fu-
gea cu tinerele sale soațe din sală în sală; și că
în sfârșit, la tot momentul puteau veni ceialalți
oficeri se o elibereze; însă cugetând la micul nu-
măr al apărătorilor Stollborgului, ea se nelinisci
pentru încredințatul seu și afla că ajutorul vine
foarte târziu.
    Cristian se neodihnea pentru Margareta, fără a
mai gândi la propria sa sqart& Maiorul sa neo-
dihnea pentru CrisiSKW^.^gWU^^Dînsuși, el nu

înceta a spune încet locotenentului, că el află afa-
cerea foarte reu începută pentru a fi adusă înaintea
tribunalului. Locotenentul se neodihnea vexând
pe maiorul neliniscit. încât pentru dl Goefle, el se
temea pentru bătrânul Stenson și aceasta îl făcu, se
se adâncească earăși în comentarele sale interioare
asupra nascerei și soartei lui Cristian.
     Situațiunea nu era liniștitoare pentru nimenea,
pre când în sfârșit se auțli sunând și bătând la poarta
curții. Puteau fi oficerii cu soldații așteptați; înse
putea fi și o nouă bandă trimisă, se asiste sau se
scape pe cea dintâiu. Maiorul și locotenentul
își luară pistoalele și se repeziră afară poruncind
lui Cristian, în virtutea dreptului și autorității, cu
ce erau înzestrați în astfel de împrejurări, a remâne
în dosul lor și a nu ataca decât la comanda lor.
Apoi, după ce Larrson deschise însuși resolut poarta
curții fără a face întrebări, și riscând a cădâ sub
focurile acelora, pe care voia se-i primjă, el recu-
noscu cu bucurie, pe sublocotenentul, amicul seu,
cu cei patru soldați din vecinătatea cantonamentu-
lui său. Acuma erau pentru el toate scăpate. Era
imposibil, ca baronul se nu fi primit sciri despre
evenimentul, a cărui sfârșit el trebue că l’a aștep-
tat cu nerăbdare, se nu trimită o parte din lumea
sa rea, să spioneze.
     — Sub-locotenentul făcu raportul seu, ce nu
era lung. El se perduse cu oamenii sei; el nu gă-
sise Stollborgul decât din întâmplare, după ce rată

BOS

TELEGRAFUL ROMAN

      Principiul susținut de noi este foarte marcat
și în disposițiile privitoare la Eparchie. Deja de-
finiția indigită acest principiu, căci în §. 85 se țlice:
      „Eparchia este întrunirea mai multor parochii,
protopresbiterate și mănăstiri, în fruntea cărora stă epi-
scopul etc.
      Cu privire la sinodul eparchial §. 87 dis-
pune că: „Sinodul eparchial este representanța epar-
chiei, și se compune din deputății clerului și ai popo-
rului eparchiei, și afară de episcopul respective de ar-
chiepiscopul diecesan, constă din etc.. .
   Ear în §. 91 lit. i stă apriat că „Alegători și alegibili
sânt toți aceia, cari posed calitățile prescrise 'in 6.
Apoi noi am vețlut că în §. 6 principala condiție e
că respectivul se fie parochianul vre-unei parochii
din eparchia respectivă.
      Fiindcă „metropolia este întrunirea mai multor
eparchii, prin legătură canonică, pentru susținerea etc.u
§. 143. și fiindcă: sinodul metropolitan — sau după
numirea oficială — congresul național bisericesc este re-
presentanța întregei provincie metropolitane a românilor
de religia greco orientală din Ungaria și Transilvania¹¹
(§. 145) e evident, că alegători și alegibili sunt toți
membrii provinciei metropolitane, și numai ei fără
escepțiune. Cine ar susține principiu contrariu ce-
lui pus de noi în decursul acestei spicuiri în or-
ganismul bisericei noastre, acela nu are basă în „Sta-
tul Organic⁰, și va trebui să admită, că la congre-
sul nostru național bisericesc ne-am pute representa
prin frații bisericei din Bucovina, România, Rusia,
Grecia sau ai altei biserici ortodocse.



Școlar.
     Greu sfintem cercați în aceste $ile de crise
pentru noi. Din Caransebeș ni se telegrafează, că
guvernul prin ordinațiune a dispus împărțirea între
comune a fondului destinat pentru susținerea pro-
jectatului gimnasiu român în Caransebeș. Reproducem
mai la vale telegrama. Diri parte-ne nu vom țlice
multe. Drepturile garantate noue prin legi devin
pre ții ce merge literă moartă. în loc de a se în-
ființa scoale în sensul legei din partea statului pen-
tru credincioșii săi cetățeni, se pun pedeci nisuinței
lor de a’și pute înființa scoale din mijloacele lor
proprii. Constatăm faptul, căci e bine se ținem ase-
menea fapte în evidență și rămânem foarte curioși
de a sci motivele, ce le aduce guvernul în ordina-
țiunea sa.
     Eată Telegrama primită Duminecă seara:
     Guvernul cu ori ce preț vrea se împedece în-
ființarea gimnasiului projectat în Caransebeș. 0
ordinațiune ministerială 37,823 ex. 1883. demândă
împărțirea între comune a fondului scoalei militare
și reale aproape 28000 fl. contra apriatului tecst al
litenlor iundaționale, contra §. 23 al rescriptului
reg. din 9 Iunie, 1872, contra repețitelor declarări
solemne legale ale representanților comunelor gră-
nițăresci, care dispun neîmpărțirea acestor fonduri și
întrebuințarea lor pentru susținerea gimnasiului în-
ființând în Caransebeș, piua împărțirei e ordinată
pe poimâne 13. Noemvre. Conferința românilor, Re-
presentanța orașului, unanim au protestat astățli te-
legrafice la ministeriul de interne pentru sistarea
acestei


    Revista politică.

Sibiia, în 31 Octomvre.
      Negoțiările în privința denumirei banului în
Croația sunt încă în curgere. Persoana generalului
de artilerie Filippovici este tare neplăcută unguri-
lor. Scirea că el va fi denumit de ban al Croației
se susține, și ea a consternat pe unguri. Toate fi-
arele încriminează pe guvern pentru această alegere.
Oposiția varsă foc de mânie, foile cele guvernamen-
tale se mângăe în supărarea lor cu aceea, că Tisza
la denumirea de ban în Croația n’a mai avut în
vedere interesele statului ungar, ci numai buna ad-
ministrație în Croația.
      Delegațiuuile în ședințe plenarie desbat bud-
getul ministrului comun pentru resboiu. în ședința
de Joia trecută un delegat din partea Austriei a
interpelat pre ministrul de esterne. contele Kâlnoky,
cu privire la mișcările din Serbia. Răspunsul mi-
nistrului n’a versat mnltă lumină în această cestiune
întunecată. A constatat, că insurecțiunea e bine or-
ganisată și că nici în Serbia nu cunosc din destul
starea lucrului, fiind că locul insurecțiunei e in depăr-
tare de 3 oare de Belgrad, insurgenții au stricat
comunicațiunea telegrafică, și au făcut imposibilă
întreținerea corespondenței prompte cu capitala. Ce
privesce natura rescoalei, ea nu e nici contra dina-
stiei, nici contra statului, ci e o simplă opunere la
esecutarea legei pentru desarmare.
      Curioase lucruri se mai petrec în lume și țeară.
Proverbul poporal: Unde-i. bine nu i de mine, unde-i
reu acolo-s eu“ nici odată nu s’a adeverit mai ecla-
tant ca acuma. Telegramele din săptămâna trecută
ne-au adus scirea, că miliția condusă contra insur-
genților constă în mare parte din români. Pe atunci
venise vestea pre aici despre respingerea oștirilor
regale din partea resculaților, acuma se telegrafează
despre învingerea oștirilor regulate. S’a schimbat
și cu naționalitatea insurgenților. Acuma ei sunt
cea mai mare parte români, cari nu vorbesc nici un
cuvânt serbesce și s’au resculat agitați fiind de mi-
sionari ruși emigrați din Bulgaria.
      E caracteristic, că fiind vorba de bine, nu afli
un român nici de leac, și unde e reu pretutinde-
nea întâlnesci români.
      Acestor sciri despre revolta românilor din Ser-
bia, cari nu sciu serbesce, se atribue în general
și ordinațiunea ministrului nostru de interne față cu
projectatul gimnasiu din Caransebeș.
      Despre rescoala din Serbia se țiice, că trupele
regulate au alungat pe insurgenți despre teritoriul
din giurul Cestobrodizei și Banjei și că au ocupat
orașul Boljevaci. Revoltanții împrăsciați fiind s’au
predat. Predarea armelor se face acum fără pe-
decă. întreagă țeara e în linisce. Investigațiunea
contra celor bănuiți se va pune ații mâne în lucrare, j
în ședința camerei române de Sâmbătă Stolo-
janu a interpelat în privința motivelor călătoriei
regelui și a ministrului president la Viena, și cere
informațiuni despre resultatele acestei călătorii. La
aceste ministrul president Brăteanu a respuns, că
densul a consiliat pre rege ca la reîntoarcerea din
Berlin să se abată prin Viena și se asigureze pre
guvernul austro-ungar despre iubirea de ordine și
simțămintele, ce domnesc în țeară. După aceea s’a
dus însuși el la Gastein și Viena ca se asigureze pre
| guvernele respective despre adevărul celor vorbite :

de rege, adevăr documentat de întreagă țeara. Cu
toate acestea nici un angagiament n’a luat asuprăși.
     în decursul desbaterei ministrul a accentuat, că
el va apăra ca și țeara, cu rară vitejie drepturile țe-
rei în cestiunea Dunărei și a încheiat cu cuvintele:
Noi voim pacea.
     Principele de coroană al Germaniei în filele
acestea se va duce la Madrid spre a face contra
visită regelui Alfonzo. Călătoria nu o va face prin
Francia, ci pre mare. Acestei contra visite i se
atribue mare însemnătate politică. Se țiicea că re-
sultatul ei va fi alianța Spaniei cu Germania și
Austro-Ungaria. La aceasta țliariul „Epoca* face
observarea: e în rătăcire cine crede, că această cer-
cetare din partea principelui de coroană al Germa-
niei va ave de resultat intrarea Spaniei în alianța
austro-ungară-germană. Interesele noastre nu o pre-
tind aceasta, și regele încă s’a dechiarat serbăto-
resce contra ori cărei alianțe.
     Manifesturile politice în Anglia se fac cu oca-
siunea bancheturilor. Representantul Franciei din
Londra, domnul Waddington la un asemenea banchet
accentua bunele relațiuni dintre Englitera și Fran-
cia, cari sunt cea mai puternică garanție a păcei
Europene.


      „Luminătorul⁰ (?) din Timișoara publică în Nr.
său 85 a. c. un articul de frunte, lung și plin de
contumelii intentate actualului cap al provinciei
noastre metropolitane. Să înțelege, că ansa o ia din
cunoscutul cerculariu archipăstoral, care mustră pe
patrioții răi, fie ei români, fie unguri sau ori-ce
alt neam. în loc de a ne ocupa cu frivolitățile
articlului din „Luminătoriul⁰, ajunge se facem atent
pre onoratul public cetitoriu singur numai la aceea,
ce de altcum ușor poate afla ori și cine: că adecă
autorul acelor insulte este numit cu numele seu
propriu mai la multe locuri în însuși contecstul ar-
ticulului și este acel om, pre care toată lumea îl
contemplă ca pre unul, care încă nu și-a aflat
nici patria sa, nici națiunea sa, nici biserica sa.

Corespondențe particulare
dle „Telegrafului Roman*.
     Gurariului, 30 Octomvre 1883. Comuna noa-
stră Gurariului este binecuvântată de Dumnezeu cu
multe multe. Oamenii nostrii sunt cei mai pacinici
de pe fața pământului, apa din riul nostru cea mai
cristalină, cea mai rece, cea mai repede dintre
apele de prin pregiur. Pădurile noastre sunt cele
mai bogate în fieare selbatice, așa că cei mai
frumoși cerbi în pădurile comunei noastre au
aflat cu cale a se sălășlui. Avem fel de fel de vite
cu coarne și fără coarne, capre negre cu lapte ve-
stit chiar și prin Sibiiu. Printre vânaturile din toamna
aceasta cel mai interesant a fost cel de Vineria și
Sâmbăta trecută.
     Pre timpul, când studiam eu în Sibiiu, n’a fost
năpăstuit prin scoale cultura cu atâta râvnă ca și
acum Din cunoscințele mele unguresci mi-a remas
în minte proverbul ungurilor „bdkkot lbtt“.
     Da, a impușcat țap în sensul ungurului și comi-
tatensii noștri în țlilele de Vineri și Sâmbăta tre-
cută conduși de căpăi fini la miros și vicleni la apu-
i-cături, după cum sunt căpăi pre la noi.

cise multă vreme prin negură. El nu întâlnise pe
nimenea, sau de a întâlnit pe cine-va, el n’a vețlut
absolut nimic.
     — Dar, adause el, negura începe a se risipi și
într’un sfert de oară, va fi cu putință a face o
rondă. Sgomotul fanfarelor și petardelor încetase
cu desevârșire și de aici încolo puteai auțli fie-care
mișcare de afară.
     — Ronda va fi cu atât mai ușor cu putință,
respunse maiorul, de oare-ce avem aici un om din
localitate, un cutare Peterson, care are darul pre-
simțitor al țăranilor, și care, de aici încolo are se
ve ducă pretutindenea; dară așteptați nițel. Pu-
neți-vă lângă aceste două intrări în tăcerea cea
mai mare și ascundeți-ve bine. închideți ușile
pavilonului din gaard. Prinșii se fie păziți bine și
se-i amenințați cu moartea, dacă vorbesc un singur
cuvânt, dar aceasta are se remână o simplă ame-
nințare.
xvni.
     Abia făcuse bravul și circumspectul maior dis-
posițiile sale, precând o umbră trecu pe lângă el,
în momentul, când se reîntoarse pe întunerec în
sala ursoaicei, ca să continue instrucțiunea sa, căreia
îi lipsea depunerea foarte importantă a dlui Goefle
despre toate, ce se petrecuse relativ la Cristian.
Umbra aceasta părea nesigură și maiorul se hotărî
a o urmări, pănă ce dând de țlidul pavilonului, ea
începu a înjura cu glas îndestul de blând, ce 0: i-

stian aflându-se pe pragul țintii, o recunoscu în-
dată de aceea a lui Olof Boetsoi, fiiul dannema-
nului.
     — Ce ai fetul meu ? îi țlise el luându-1 de
braț. Și cum de vii aici, in loc se te reîntorci
acasă?
     Și ei intrară tustrei în sala ursoaicei.
     — Pe onoarea mea, de nu erai Dta aici, <^ise
Olof cătră Cristian, ași fi tot căutat ușa. Eu cu-
nosc bine Stollborgul pe din afară, ași veni aici
cu ochii închiși; dar interiorul, nu! eu n’am intrat
nici odată aici. Dta vei gândi, că pe timpul acesta
afurisit nu m’am putut întoarce îndată spre munte,
în sfârșit am vețlut, că se luminează nițel, și, după
doue oare petrecute în bostoella dlui maior mi-am lăsat
calul acolo, și am plecat pe, jos, ca să nu fac tată-
lui meu grigi, înse mai ’naininte, am vrut să-ți aduc
un portofoliu, ce ți l’ai uitat în sanie, herr Cristian.
    Eată-1. Eu nu Fam deschis. Ce ai pus Dta în el
este și acum într’ânsul. Eu n’am vrut să-1 încredin-
țez nimenui; căci tatăl meu mi-a țlis, că hârtiile
sunt uneori mai prețioase decât banii.
     Vorbind așa Olof dădu lui Cristian un porto-
foliu de marochin negru. Cristian însă nu-1 cuno-
scea nici decât.
     — E doară al Dtale? țlise el cătră maior. în
hainele, ce mi le ai împrumutat?. .
     — Nici decum, eu nu 1 cunosc^ respunse
Larrson.

     — Este dară al locotenentului?
     — O! nu, nici decum, $ise Martina; el n’are
alte portfolii decât brodate de mine.
     — Noi totuși ne putem convinge, țlise maiorul;
el este în gaard.
     — Stați 1 esclamâ dl Goefle, care tot stase pe
gânduri cu idea sa fiesă; nu mi-ai spus, Cristian, că
dta ai fost pricina de a resturnat baronul în astă
sară Ia vânătoare.
     — Va se țlică, baronul m’a resturnat pe mine
și apoi par contre coup pe sine însuși, răspunse
Cristian.
     — Ei bine, replică advocatul, toate obiectele
din săniile D-voastre s’au rostogolit pâle-mâle pre-
ste olaltă pe drum, începând dela urși pănă la por-
foliu, și acesta este...
     — Portfoliul cu instrumentele medicului, me
rămășesc! țlise Cristian. Lasă-l aici Olof, o se i-1
dăm noi.
     — Dă-mi-1 mie! replică dl Goefle pe ton hotă-
rît și decis. Singura manieră a sci cui aparține un
portfoliu anonim, este $-1 deschide, șj eu me înser-
cinez cu aceasta.
     — lai aceasta asupra dtal.e, domnule Goefle ?
țlise scrupulosul maior.
     — Da, domnule maior, respunse dl Goefle de-
schizând portfoliul, și Dta ești martor, Dta care
faci instrucțiunea Ze⁸Pre faptele unui proces, ce
doară am misiunea a-1 pleda. Stăi, iată o scrisoare

www.digibuc.ro

TELEGRAFUL ROMAN.

509

       însă s§ vedeți cum stă lucrul. Pădurea comu-
 nei noastre e vecină cu cea a comunei Cristian. Fiind
 că se apropie earna, și earna pre la noi e cam rece,
 sau îngrigit oamenii de cele ale focului. Pre la noi
 se face toc cu lemne și lemnele pre la noi cresc în
 pădure. Astfel stând lucrul, oamenii s’au dus la pă-
 dure după lemne.
       Am spus, că pădurea noastră e vecină cu ceea
 a Cristianului. Mai adaug că a noastră zace mai
 în vârful muntelui. Sașii din Cristian încă sunt
 oameni. Și fiindcă se apropie earna și prin Cri-
 stian, încă voinică ca prin Gurariului, s’au dus și
 și sașii din Cristian în pădure.
       Precum am Z’⁸ pădurea lor zace mai spre
 poale. Ce |era deci mai natural, că a noastră
 fiind mai pe verf, trebue se trecem prin pădurea
 sașilor pe cale.
       Și s’au pornit oameni spre pădure. Românul
 din fire fiul naturei, fie el cât de apăsat, cât de
 serac, când se vede pe munte, dă curs liber firei
 sale, și merge tot cântând și chiuind. Aud sașii
 că românii vin. Spaimă mare cuprinde sufletul lor,
 aleargă la Sibiiu, la oficiul vice-comitatens, spun
 că românii din Gurariului au omorît patru sași, și
 cer brachiu. De loc sunt pornite la drum cete de
 gendarmi. Merge domnul vice comite însuși în
 persoană cu domnul subjude Jahn și doi pretori.
 O asemenea comisiune judecătorească strașnică cu ase-
 menea asistență formidabilă incă n’a veZut Gurariului.
       Resultatul „bakkat lott“. Sașilor din Cristian
 li-a fost frică, se nu i bată românii din Gurariului.
 Românilor din Gurariului nici prin cap nu le-a tre-
 cut se bată pe sașii din Cristian. Aceștia inse din
 prea mare râvnă și iubire cătră români au înscenat
 cele enarate mai sus.
       Venind gendarmeria la fața locului a constatat
 că sașii din Cristian taie lemne în pace. La luat
 sara între ei și i-a escortat acasă; 4 gendarmi au re-
 mas în Gurariului spre a restabili ordinea, la cas
 de escare de disordine. Li s’a spus înse din partea
 oficiului comunal, că pentru liniscea comunei garan-
 tează el, căci nimerui nu-i plesnesce prin cap fan-
 tasmagoriile închipuite de sașii din Cristian.
       Formidabila comisie încă s’a convins despre cele
 relatate de mine, și s’a dus acasă.
       Acesta e cel mai proaspăt „bakk lbves.u
       Pe mine me pune pe gânduri atâta energie din
partea judecătoriei și a comitatului. Seim că în
anul trecut sașii din Cisnădie au împușcat în Reși-
năreni ca în nesce rațe pe lac, dintre cari s’au mu-
tat unii și în cealaltă lume, și față cu sașii din Cis-
nădie nu vedem nici pănă astăzi urmă de energie.
Seim că mai anii trecuți în Marpod Ziua pe la ameaȘi
■ au năvălit sașii asupra românilor și doi din aceștia
fură omorîți cu fiare selbatice. Resultatul : Omorîții
omorîți, și omorîtorii p’aci p’aci se scape teatări.
       Ca oamenii de pe sate ne întrebăm și noi ce
 scop au aceste înscenării? Ce intențiuni se urmă-
 resc prin iscodirea de asemenea lucruri, cari sunt
 departe de firea românului și nu pot contribui la
 credința în onestitatea înscenatorilor ? Ce a putut
 produce neobicinuita râvnă din partea domnului vice-
 comite, ca să alerge în persoană aici cu comisie ju-
 decătorească ? *)

* După informațiunile noastre la ofieinl comitatens de
aici s’a făcut arătare oficioasă din partea oficiului comunal
din Cristian despre omorul celor patru oameni. Pe basa
acestei arătări s’au făcut cele espuse de dl corespondent.
Red.

     Se se scie, că noi incă putem aplica proverbial
„Al zu viei ist ungesund.u                      N.



Varietăți.
     * (Denumire) Preoții archidiecesei noastre; Pe-
tru Popoviciu din Strei-Săcel, Petru Șinca din Batiz,
Ștefan Haragușiu din Valea Sat și loan Moșoiu din
Șimon sunt denumiți de capelani militari de clasa a
II în armată.
     * (Mulțămită publică.) Cu ocasiunea pro-
ducțiunâi literarie, împreunate cu daus în favorul
fondului Reuniunei învețătorilor români gr. or. din
districtul Făgărașului, ținute în 25 August, a. c.
in Făgăraș preste prețul întrărei: de familie 1 fl.
20 cr., de persoană 60 cr. v. a. au contribuit cu
oferte marinimoase: Ilust. Dnul comite suprem Michail
Horvath 3 fl. 80., comisariul consistorial dnul Deme-
triu Comșa 2 fl. 40., Părintele protopresbiter Petru
Popescu 80 cr., Dnul Dr. Ranay, advocat 40 cr.,
Samuil Schul 40 cr. losif Fleisig 40 cr., lulius Fleisig
40 cr. Kraus, Voila 40 cr., lovian Stoica de Vist, jud.
r. în pens. 80 cr., loan Cepeș 80 cr. Csato, vicepre-
tore 80 cr., Nicolau Budac, Cârțișoara 40 cr.,
Nicolau Cip 80 cr., Dnul Herman Fleisig 40 cr.,
Nicolae Motoc 40 cr., Buholtzer, Merghindeal 40 cr.,
Steinburg, apotecar 40 cr., N. N. 10 cr., Constan-
din V. Pop 80 cr„ Tierfeld, librariu 40 cr., Horvath
sen. 40 cr., Horvath jun. 40 cr., Pocia, locotenent
c. r. 40 cr., lacob Natan 40 cr., Liblich, of. de
poștă 40 cr., și loan Selegean 80 cr. v. a. Suma
18 fl. 30 cr. v. a.
     Acestor p. t. domni, cari au binevoit a sprigini
promovarea intereselor reuniunei noastre, întinZându-i
mână de-ajutoriu, li se aduce prin aceasta mulțămită
publică.
     Venitul total a fost 50 fl. 10 cr. v. a. din care
substrăgând spesele de 20 fl. remâne un venit curat
de 30 fl 10 cr. v. a.
Vincențiu Gr ama                 Nicolau Aron
președ.                          notariu.
     * (Postai) Se deschide concurs pentru ocuparea
postului de magistru postai în Esztelnek, comitatul
Treiscaunelor, pelângă cauțiune de 100 fl. contract
de oficial.
Emolumente:
     120 fl. salar anual.
     40 fl. paușal de cancelarie.
     500 fl. paușal de transport.
     Concursele au a se trimite la direcțiunea poște-
lor centrale din Sibiiu în termin de trei septemăni.
     * (Postai) Din 10 Noemvre începând posta din-
tre Nadeșul săsesc și Nagy Kend, Korod Szt. Mâr-
ton și Nagy-Kend va comunica în modul următor.
Plecare.
     Din Nadeșul săsesc 9 oare 30 m. a. m.
     Din Korod Szt. Mârton 10 oare 30 m. a. m.
     Acesta ajunge la Nagy-Kend la 11 oare 50
minute.
Plecare.
     Din Nagy Kend atât la Nadeșul săsesc, cât și
la Korod Szt. Mârton la 2 oare 15 minute după
ameaZi.
     Ajunge în Nadeșul săsesc la 4 oare 35 minute
după ameaZi și în Korod Szt Mârton la 3 oare 35
minute.

     * (Foc). Va trebui se deschidem rubrică per-
manentă pentru cașurile de foc din Sibiiu. Nu
este aproape di lăsată de Dumnezeu, în care se nu
avem a înregistra cașuri de foc.
     Vineri seara pe când încheiasem foaia, s’a es-
cat foc în curtea advocatului loan de Preda. A
ars grajdul și un șopron. Din norocire carul și
trăsurile au fost scăpate din ghiarele focului.
     * („Corpus delictiu) numirăm celea doue obiecte,
cari fură aflate aZi săptămâna în grădina archiepis-
copiei noastre, într’un dos neumblat și într’o distanță
cam de 12 stengeni dela gireada arsă. Acelea erau:
o mănușă domnească și vre-o opt pacheturi de chibrite
din o fabrică dela Paraid, toate într’o grupă. Po-
liția noastră a venit în curat cu mănușa; proprie-
tariul ei se d’ce ar fi un funcționariu public,
mai pre sus de ori ce suspițiune; înse stăpânul
chibritelor încă nu s’a însinuat pentru a-și primi
negoțul. Mai are vreme și el, și poliția.
      * Aflăm după „Lnminăt.“ din Timișoara, că
iluștrii membrii ai familiei Mocsonyi: dd. Georgiu și
Aleesandru Mocsonyi de Foen călătorind dela
Vlaicoveț spre Verseț în apropierea garei dela Ver-
șeț fură atinși de o întâmplare nenorocită! Res-
turnându-se careta ambii căzură din ea și dl Geor-
giu de Mocsony fu greu contusionat la umărul
stâng, ear dl Aleesandru la mâna dreaptă. Iluștrii
domni sufer încă, dar sunt afară de pericul. Le
urăm cât mai grabnică reînsănătoșare.
     * (Moștenitorul tronului român.) Dl
V. Păun, unul dintre distinșii nostrii profesori și
poeți de dincolo de Carpați, va fi trimis — precum
ne anunță fiarele din România — la Diisseldorf
spre a învăța pe principele Carol, moștenitorul tro-
nului — limba română. —
     * (Mișcări revoluționare). în comunele
Gablonz, Reichenberg și Maffersdorf în Bohemia
s’au aflat o mulțime de placate revoluționare scrise
în limba germană și cehică și cuprinzând crimă de
„lesa# Maiestatis^. Drept signatură placatele sunt
subscrise de: „Comitetul esecutiv". — De altă parte
în Serbia s’au revoltat țeranii din districtul Crnareha
și au ocupat strimtorile situate aproape de Cesta-
brodiza și înălțimile dela Lucowo, spre a împedeca
intrarea trupelor în districtul lor, unde s’a pronun-
țat starea de asediu.
     * (Fapta rea p r i n s i n e s e r e s p 1 ă t e's c e.)
în 24 a lunei curente, pecând trenul miest ce ve-
nia din Tecuci trecea de gura Serbești, fochistul
cu numele George Filip neobservând, că trenul are se
treacă preste pod, s’a lovit cu capul de acoperemân-
tul podului și a remas mort. El adecă se afla asu-
pra unui butoiu în un vagon încărcat cu butoae
de vin. Pe semne se puse la vin și a fost destul
de crud pedepsit pentru fapta sa.


Loterie.
Sâmbătă 10 Noemvre n. 1883.
Buda:       90     68      12     51     29

Bursa de Viena și Pesta.
Din 10 Noemvre n. 1883.
Viena B-pesta
Renta de aur ung. de 6°/o..................120.    120—
Galbin .                                   5.71    5.71
Napoleon.................................. 9.57    9.57
London (pe polifa de trei luni)......... 120.40  120.40

a domnului lohan cătră stăpânul seu. Eu cunosc
scrisoarea, și la întâia privire eu văd: „Omul cu
marionetele ... Guido Massarelli... Odaia rozelor ?..“
A da! baronul își permite, ca senatul, a avă odaia
sa de roze I Maiorule, piesa aceasta e foarte impor-
tantă, și cealaltă, căci sunt două, poate fi și mai
importantă; mandatul dtale recere a ave cunoi-
scință de ele.
      — Pot eu merge? Zise tînerul danneman, care
înțelegând confus instrucțiunea unei afaceri judecă-
toresci, simțea ca țeranii din toate țerile, frica de
a se compromite prin vre o mărturisire oare care.
      «— .Nu, nu, respunse maiorul, ai se stai și se
asculți.
      Și adresându-se cătra Margareta și cătră Mar-
tina, care se sfătuiau încet asupra posibilității de a
se reîntoarce la castel.
      — Vă rog si ve provoc și pe D-voastră, Z'⁸⁰
el, se ascultați. Noi avem de a face cu un adver-
sar puternic, și putem fi doară acusați, că am fabri-
cat dovedi false. Aici am primit o dovadă în pre-
sența D voastră, și este de lipsă se o cunoasceți și
D-voastră de o dată cu noi.
      — Nu nu! esclamâ Cristian, nu este nevoie se
amestecăm pe damele aceste într’un proces...
      — îmi pare foarte reu, Cristian, răspunse ma-
iorul, dară legile sunt mai presus decât noi și eu
împlinesc aici cu rigoare datorința mea. în astă sară
s’a ucis un om, care avea valoare mai mare dacă l’am

fi prins viu. Eu sciu că dta ești iute, ești brav și
generos: înse dta nu ești precaut, când este vorba
de Dta insuși. Eu, eu Zic că afacerea aceasta ne
poate duce la eșafot, de oare ce Dta mărturisești
sincer, că ai provocat inimicii Dtale, precând mișeii
aceștia au să nege în mod obraznic!. . . Se cetim
dară și să nu negligăm nici un mijloc, ca se facem
să triumfeze adevărul.
     — Da da, maiorule, cetesce, eu ascult, esclamă
Margareta, care deveni palidă veZend mâneca sân-
geroasă a lui Cristian; eu am se fiu martoră, și de
mi-ași perde cinstea!
     Cristian nu pntu accepta devotamentul acestei
copile nobile, și el suporta cu nerăbdare autoritatea,
ce și-o însuși maiorul asupra ei. Maiorul totuși era
în drept, și Cristian simțea, că în afacerea aceasta
onoarea oficerului nu era mai puțin în joc decât
celelalte. El se așeZă repede și-și acoperi fața cu
manile, ca se ascunZă și se rețină mișcările navălnice
ce-1 agitau, pănă ce maiorul ceti cu glas tare jur-
nalul jupânului lohan, scris de el însuși și trimis ba-
ronului în decursul vânătoarei.
     — Piesa aceasta e foarte misterioasă pentru
mine Zi⁸e maiorul isprăvind; ea probează un com-
plot bine chibzuit în contra lui Cristian; însă..;
     — Dară Dta nu poți înțelege, Z’⁸e Goefle,
care, în decursul lecturei acestei piese, percurse re-
pede ceealaltă, atâta ură în contra unui necunoscut
| fără nume, fără familie și fără stare, din partea unui
www.digibuc.ro

| domn mare și puternic, cum este baronul de Wal-
demora ? Ei bine, eu înțeleg foarte bine, și, de oare
ce avem dovada efectului, este vreme să cunoascem
și causa; eată-o. . . Ridică capul, Cristian de Wal-
demora, adaogi dl Goefle, bătând în masă cu ener-
gie, cerul te a adus aici și bătrânul Stenson a avut
rațiune să-ți Z>câ: „Bogățiile păcătosului sunt re-
servate celui drept!“
      O tăcere de uimire și de asceptare permise dlui
Goefle se cetească ceea ce urmează;
      „Declarațiune, încredințată de mine, Adam Sten-
son, lui Taddeo Manasee, negustor, născut în Pe-
ru gia.
      „Ca să fie predată lui Cristiano în Ziua» când
împregiurările mai jos menționate vor permite.
      „Adelstan Cristian de Waldemora, fiiul nobilului
domn Cristian Adelstan, baron de Waldemora, și a no-
bilei doamne Hilda de Blixen, născut la 15 Septemvre
1746 în pavilonul Stollborg-ului, în odaia numită a
ursoaicei, pe dominiul Waldemora, provincia Dale-
carliei;
      „în secret încredințat grigei Anei Boetsoi; mui-
erea dannemanului Karl Boetsoi, prin mine subscri-
sul Adam Stenson și prin Karina Boetsoi, fiica sus-
numitului, și femeia de încredere a reposatei baro-
nese Hilda de Waldemora, născută de Blixen.
(Va urma).

TELEGRAFUL ROMAN.

510

Nr. 307.              [591] 2—3

CONCURS.

      Spre întregirea poetului de în-
vățător la școala româna greco-orienl.
din Furșoara, se escrie concurs cu
terminul pănă la 6 Noemvre st. v
      Cu acest post este împreunat un
salar de 150 fl. v. a. cuartir și 4 orgii
de lemne, din care are a se încălzi și
școala.
      Doritorii de a ocupa această sta-
țiune au a’și așterne petițiunile lor
pănă Ia terminul indicat instruite con-
form legilor în vigoare, oficiului pro-
topresbiteral gr. or. al tractului Iliei.
      Gurasada în 19 Octomvre 1883.

 în conțelegere cu comitetul parochial,
oficiul protopresbiteral gr. or. al trac-
tului Iliei mureșane.
Alesiu Olariu m. p.,
adm. prot.



    Nr. 4258 Scol.             [592] 3-3
CONCURS.
      Din fundațiunile archidiecesane au
devenit vacante următoarele stipendii:
     1.      Doue stipendii din fun-
dațiunea „Francisc-Jesefiană" â 100 fl.
pentru ascultători la vre-o academiă
(universitate) din patria.
     2.      Un stipendiu din fundațiu-
nea Ecaterina Raț â 30 fl. pentru
ascultători de preparandia (pedagogi.)
Spre conferirea acestora se escrie
concurs cu termin pănă la 10 No-
emvre st. v.
      Concurenții au de a legitima cu
acte oficiale:
      a)      Că sunt români de religiunea
orientală- ortodocsă.
      b)      Că sunt lipsiți de mijloace^⁶
materiali spre continuarea studiilor-
      c)      Că frecuentează studiile de ca-
tegoria prescrisă cu succes bun.
      d)            Că sunt deplin sănătoși.
      Sibiiu 20 Octomvre 1883.
 Din ședința consistoriului archidiecesei
     gr. or. române a Transilvaniei.


  Nr. 2963.               [596] 2-3
CONCURS
     în cercul sanitar al Boiței, co-
mitatul Sibiiului, de carele se ține
Boița, Tălmaciul, Tălmăcelul
Porcești șiVestemul, fiind a se
îndeplini postul vacant de medic cer-
cual se deschide termin de concurs
pănă în 28 Noemvre 1883 st. n.
     Cu acest post este împreunat:
   1.  a) Pentru un doctor de medicină sala-
riu anual de 500 fl.; b) pentru un chirurg
salariu anual de 400 fl.
   2.    Paușal de locuință și încălzire 100 fl.
   3.  Pentru fiesce care prima visită afară de
eventuala cărăușia 50 cr.; pentru visitele

următoare câte 30 cr.
   4.   Alesului medic cercual i va sta în voiă
ași alege locul de reședință sau în Boița sau
în Talmaciu.
   5.   Cunoscință limbei române și germane
se recere.
      Cereri de competință bine instruate
sunt a se adresa pănă la terminul pre-
fipt cătră subscrisul, carele la recerință
cu plăcere este gata a da deslușiri mai
detaiate.
      Tălmaciu în 6 Noemvre 1883.

Pretorele cercului Cîsnădiei.


  Nr. 359.               [593] 3-3
CONCURS.
    Pentru reîntregirea parochiei de
clasa a IlI-a în comuna Jibert, pro-
topresbiteratul Cohalmului, se escrie
concurs cu termin de 30 de țli 1 e
dela prima publicare in „Tel.
Rom.“

      Emolumentele sunt:
     a)      Folosința unei porțiuni cano-
nice stătătoare din 13 jugere 644Q⁰
pământ de arat, și 1 juger 1060Q⁰
de ten.
     b)      Dela 70 locuitori români câte
o ferdelă de grâu sau cucuruz; apoi
dela 30 familii neorustice câte 60 cr.
și dela 15 neorustici câte 40 cr. de
fie-care familie.
     c)          Venitele stolari obicinuite;
     d)      Cuartirul deocamdată se va în-
chiria din partea comunei bisericesci.
     Petițiunile concursuale, instruite
în sensul legilor din vigoare au a se
așterne subsemnatului oficiu proto-
presbiterai pănă ia termiaui sus in-
dicat.
Cohalm, 13 Octomvre, 1883.
Oficiul protopresbiteral gr. or. al Co-
halmului în conțelegere cu comitetul
parochial.
Nicolae Mircea m. p.,
adm. prot.

  Nr. 439.                  [590] 3—3
CONCURS.
     Pre basa sentinței Prea Venera-
tului Consistoriu archidiecesan ddto 9
August a. c. Nr. 2066, prin aceasta
se escrie concurs pentru ocuparea po-
stului de învățătoriu în comuna Turnișor.
      Emolumentele sunt:
     1.     Salariu, in bani gata, cari se
solvesc din lada bisericei în rate lu-
nare decursive 200 fl.
     2.          Cuartir liber în edificiul scoalei.
     3.     Trei stengini de lemne, din
care are a se încălzi și sala de învă-
țământ.
     Dela înmormântări și masle —
dacă participă ca fungente câte 20 cr.
     Dela petenți se cere se fie cân-
tăreți și se poarte strana în dumineci
și serbători.
     Doritorii de a ocupa acest post
au se’și subștearnă suplicele lor in-
struite conform legilor și regulamen-
telor oficiului protopresbiteral gr. or.
al tractului Sibiiului, dela publicarea
acestui concurs în restimp de 15 țlile.
     Turnișor în 9 Octomvre 1883.
     Comitetul parochial în conțele-
gere cu
           Simeon Popescu m. p.,
                protopresbiter.


           CONCURS [588] 3-3 *
     Devenind vacante trei ajutoare
de câte 40 fl. v. a. pe an, destinate
învățăceilor români, cari se vor aplica
la meseriile: de postovar, pălărier,
mașinist, argasitor, clopotar, faur, ro-
tar și covrigar.
     Subscrisul comitet publică urmă-
torul concurs:
     Suplicele se se adreseze la sub-
scrisul Comitet pănă la l-a Decemvre
a. c. prove^ute:
     1.      Cu estras de botez, din care
să se vadă că suplicantul e român și
posede etatea de 14 ani.
     2.      Cu atestatul de scoală, din care
se se vadă, că a percurs trei sau pa-
tru clase normale.
     3.      Revers dela părinții sau dela
tutorii copilului, din care se se vadă
că-1 lasă să învețe cutare meserie.
     4.      O parie din contractul în
cheiat cu nn Măestru din Brașov,
din care se se vadă că suplicantul
e așezat la una din meseriile de mai
sus de cel puțin 15 țlile.
     Brașov 10 Oct. 1883.
Comitetul asociațiunei pentru spriginirea
învățăceilor și sodalilor români mese-
riași.
 B. Baiulescu, Dr. I. Bozoceanu,
    preș.                  secr.

Nr. 307.              [589] 3—3
CONCURS
     Pentru ocuparea postului de în-
vețătoriu la școala confesională gr.
or. din Să sci ori se escrie concurs
cu termin de 15 țlile dela prima pu-
blicare.
Emolumentele legate de acest
            post sunt:
     Salariu anual 300 fl. v. a. cuartir
și lemne.
     Doritorii de a îmbrăca acest post
au se’și subștearnă petițiunile instru-
ate cu documentele provețlute în le-
gile în vigoare oficiului protopresbi-
teral subsemnat pănă la terminul su-
pranumit.
     Sebeș în 18 Octomvre, 1883.
Oficiul protopr esbiteral gr. or. în conțe
    legere cu comitetul parochial.



Nr. 315/1883                   [583] 3—3
CONCURS.
      Devenind vacante următoarele stipen-
dii și anume:
A..
     1.       Un stipendiu de 100 fl. pe an,
pentru elevi la vre o scoală comercială din
patrie;
     2.       Un stipendiu de 100 fl. pe an,
pentru studenți dela o scoală reală;
     3.       Un stipendiu de 100 fl. pentru un
student la gimnasiu ;
     4.       Doue stipendii h 60 fl. pe an, pen-
tru ascultători de pedagogie la un institut pe-
dagogic din patrie ;
     5.       Doue stipendii â 80 fl. pe an, pen-
tru studenți dela școala de agricultură reg.
ung. din Cluj-Mănăstur;
     6.       Un stipendiu de 100 fl. pe an.
pentru eleve dela un institut pedagogic pen-
tru fete din patrie;
     7.       Un stipendiu de 300 fl, pe an, pen-
tru studenți dela o academie de silvicultură;
     8.       Un stipendiu de 60 fl. pe an, din
fundațiunea „Marinoviciuu pentru studenți
de gimnasiu.
      Mai departe fiind vacante următoarele
ajutoare:
B.
     9.       Un ajutor de 60 fl. pe an, pentru
tineri sau tinere, ce ar voi se învețe la vre
un institut sau corporațiune industrială din
patria, vre-una din meseriile: țesutul de
pânzării, covoare, părți de îmbrăcăminte, pe
rezboaie moderne mai perfecționate, s’au cu-
sătura de albituri, brodării s’au crotoria su-
perioară de dame sau bărbați; sau arta or-
logeriei, juvaergiei (argintăriei) sau a far-
maciei.
     10.       Un ajutoriu de 100 fl. pe an, pen-
tru tineri doritori de a cultiva vre-una din
artele frumoase: desemnul, pictura, sculp-
tura, musica, sau fotografia, la vre un in-
stitut public sau la un măiestru din cei mai
cu renume.
     11.       Doue ajutoare â 100 fl. pe an,
pentru tineri cu preferență din munții
apuseni ai Transilvaniei, cari ar voi a
se perfecționa în o măestrie de lemnărit mai
perfecționată d. e. în facerea de bufi mari
de cruci și colonade, invelișe de case după
sisteme moderne, sau strugărie.
     12.       Doue ajutoare ă 20 fl. pe an, pen-
tru tineri descendenți din vre o familie de
ale fostei comune ₙTofaleu“, cari ar voi a în-
văța vre-o meserie oare-care;
     13.       Patru ajutoare ă 25 fl. pe an
pentru sodali ce sânt în condițiuni de a se
pută face măiestrii.
     14.       Opt ajutoare ă 12 fl. 50 cr. pe
an, pentru învețăcei de meserie.
      Prin aceasta se escrie con-
curs.
      Aspiranții la vre-unul din stipendiile
amintite sub A. 1—8 au se-și trimită supli-
cele ia subscrisul comitetal asociațiu-
nei transilvane pănă în 1 Decem-
vre st. n. a. C.» Însoțite de următoarele
documente:
     a)       Carte de botez, în original sau în
copie legalisată;

     6)       Testimoniu scolastic de pe seme-
strul al II-lea al anului scolastic premergă-
toriu;
     c)       Atestat de frecuentare dela direc-
țiunea institutului în care frecuentează școala
de present. Elevele de pedagogie, cari
frecuentează un institut cu altă limbă de pro-
punere decât cea română, au se probeze,
că vorbesc bine limba maternă și că au no-
țiuni elementare din literatura ei;
     d)       Atestat de paupertate, sau de orfan,
dacă concurentul e orfan.
      Suplicanții la vre-unul din ajutoarele
amintite sub B. p. 9—14 au să presente ur-
mătoarele documente:
     a)       Atestat de botez în o-iginal sau în
copie legalisată;
     b)       Testimoniu scolastic de cel puțin
4 clase elementare și cei sub p. 10 și do-
vada că cunoasce elementele desemnului li-
near ;
     c)       Atestat că se află deja lucrând la
vre-un măiestru sau corporațiune și cu ce
succes:
     d)       Atestat de moralitate dela autorita-
tea competentă locală:
     e)       Adeverință dela părinți sau tutori
că sânt deciși a lăsa pre fiii sau pupilii lor
la învățătură, pănă se vor perfecționa pe
deplin ;
     f)       Aspiranții la ajutoarele de sub p.
10 și 11 și contract cu măiestrul, Ia care
se află în aplicare ; ear aspiranții sodali p.
12 adeverință dela corporațiune, că sânt în
stare să se facă imediat măiestrii.
    Din ședința comitetului asociațiunei tran-
sil vane pentru literatura română și cultura
poporului român, ținută la Sibiiu în 15 Oc-
tomvre n. 1883.
lacob Bologa Dr. D. P. Barcianu
  ▼.-președinte-                  secretar



  Nr 401.                     [599] 1-3
EDICT.
     Maria Hudea născ. Lăpădat de
religiunea gr. or. din Hașfaleu, comi-
tatul Tărnavei mari, carea de aproape
cinci ani a părăsit cu necredință pre
legiuitul seu bărbat Zacharia Hudea
din Daneș acelaș, comitat, fără a se
sci ubicaținnea, se citează prin aceasta
ca în termin de trei luni dela
prima publicare a acestui edict, se
se presenteze înaintea subsemnatului
scaun protopresbiteral, ca for matri-
monial de prima instanță, căci la din-
contră și în absența ei se va pertracta
și decide procesul intentat contra-i
de bărbatul său.
     Sighișoara, 24 Septembre 1883.
Scaunul protopresbiteral gr. or. al trac-
tului Sighișoarei ca for matrimonial de
1 instanță.
Demetriu Moldovan m. p.,
administrator protopresbiteral.



  Nr. 277                 [582] 3-3
EDICT.
     Nicolau lyan din Vulcan, comi-
tatul Brașovului, a părăsit cu necre-
dință de 5 ani pre legiuita sa soție
luliana născ. George Neacșu tot din
Vulcan, fără de a se sci locul, unde
se află și de mai trăesce, este prin
aceasta citat, ca în termin de trei
luni dela prima publicare a acestui
edict se se presenteze înaintea sub-
semnatului for matrimonial, căci la din-
contră și în absența lui se va per-
tracta și decide procesul divorțial in-
tentat asupră-i de cătră soția sa.
     Brașov, 30 Septemvre, 1883.
Forul matrimonial gr. or. al protopres-
biteratului Branului.

Redactor provisoriu: Mateiu Voileanu,

Editura tipariul tipografiei archidiecesane.

www.digibuc.ro