I Nr. 125 Sibiiu, Joi 27 Octomvre (8 Noemvîje) 1883. Anul XXXI TELEGRAFUL ROMAN Apare Marția, Joia și Sâmbăta. abo namen¥ul Pentru Slblln pe an 7 fl., 6 luni 3 fl. 50 cr„ 3 luni 1 fl. 75 or. Pentru monarohle pe an 8 fl., 6 luni 4 fl., 3 luni 2 fl Pentru străinătate pe an 12 fl., 6 luni 6 fl., 3 luni 30. Pentru abonamente și inserțiuni a ae adresa la Adwlnlatrațluoea tlpagraflol arohldlesesane Sibiiu, strada Măcelarilor 47 Corespondențele sânt a se adresa la: Redacțlunea „Telegrafului Român“, strada Măcelarilor Nr. 43, Epistole nefrancate se refusă. — Articulii nepnblieați nu se înapoiază. IN8ERTIUNILK Pentru odată 7 or., — de două ori 12 ar., — de trei or 15 or. răndnl ou litere garmond — ți timbru de 30 or. pentru ne-oare pnblicare. „Arată orbului Brăila.“ ni. Scoalele populari, ce le susțin bisericele (con- fesiunile) române din patriă, sunt scoale creștine. In toate afacerile, și în Întregul lor organism pre- dominează principiile și doctrinele creștinismului, ale evangeliei. Punendu-se întrebarea iubirei, noi nici la aceasta nu putem respunde altfeliu, decât cu suprema lege a iubirei creștinesci. carea însuși Mântuitoriul, a definiat-o astfeliu: „lubesce pe dea- proapele teu, ca pre tine însuți." Mai multă iubire nu se poate pretinde dela om, și nu pretinde mai mult nici fondatoriul religiunei și a bisericei noastre. în special nu pretinde, se iubim mai mult de cât pe noi înșine, pe deaproapele nostru, fie acela samaritan, fie păgân și vameș, fie fariseu sau șovinist. Principiul acesta al iubirei creștinesci și-a aflat espresiune și în legislațiunea erei Deâkiane. Pentru ca în comune cu locuitori de diferite con- fesiuni (naționalități) pruncii confesiunei în minorir tate se nu remână fără de învățământ, legea erei Deâkiane (art. XXXVIII din 1868) prescrie, ca atari prunci, dacă numerul lor nu trece preste 30, se fie primiți și instruiți (afară de doctrina religi- unei) în școala confesională, ce esistă în comună (§. 45). întogmire umană și înțeleaptă totdeodată! Esecuta însă era nouă acest prescript al legei ? Din cele 3000 de scoale române, cari în sen- sul adevăratei iubiri creștinesci stau totdeauna deschise și pruncilor de rasa maghiară, nu cunoas- cem o singură scoală, în care se frecuenteze prelege- rile 3 școlari de rasa maghiară; ci ca să se eludă legea, eată cum, purced șoviniștii. Prin o instrucțiune ministerială din era nouă sunt îndrumați inspectorii regesci de scoale comi- tatensi a esopera în comune cu locuitori de diferite confesiuni (naționalități), ca acei aparținători la o confesiune, cari susțin deja scoală confesională ne- perfectă („tokeletlen" ? ?) se cedeze aceasta comunei politice, în care cas greutățile scoalei vor căde asu- pra comunei politice, ba se va pute cere și ajuto- riul statului. (Instrucțiunea pentru inspectorii de scoale emisă cu ordinațiunea ministerială ddto 2 Septemvre 1876 Nr. 20311, §. 71). „Se le spună in- spectorul regiu oamenilor, că dacă nu se vor învoi, se va admonia școala de trei ori și se va închide; și să-i provoace (hivja fol), ca să nu aștepte acele admonieri, ci se se dechiare că sânt învoiți, ca școala confesională se se prefacă în sensul §-fului 26 al legei în scoală comunală/' Cum esploatează această instrucțiune ministe- rială unii fanatici nesocotiți ai șovinismului, ne arată unele cașuri din comitatul Turda-Arieș unde auZim, că s’au luat protocoale de dechiarațiune spre prefa- cerea scoalei confesionale în scoală comunală, la cari au participat câte 2—3 indivizi din comuna bisericească interesată, fără ca comuna înseși se fi sciut ceva despre întreaga manevră. Nu reușesce în modul acesta a cuceri o scoală română pentru 10—20 prunci maghiari, se ia re- fugiu la altă manevră. Se fac representațiuni la comitetele administrative comitatense, și de aici la ministru, că în cutare comună împrejurările etnografice recer înființarea unei scoale pe spe- sele statului. în modul acesta se esoperează de pentru 8 prunci maghiari se înființează scoală de stat cu spese de 800 fl. pe an, deși în aceea co- mună esistă scoală bună română (Valendorf, Șieu, Sântul, Bărsău, Gărbou și foarte multe altele.) Nu noi suntem, ceice nu iubim — după cum Zice evangelia— „pre vrășmașii noștri" și nu noi sun- tem aceia, cari nu facem bine „celor ce ne asupresc.a Brațele noastre sunt deschise pentru ei. Pentru ce se feresc de noi? Pe lângă toată serăcia noastră facem și bine pentru denșii. Eată cum : Legea pentru învățământul popular prescrie, ca spre scopul înființărei și susținerei scoalelor comunale se se ridice dela locuitorii comunei un adaus de dare de 5°/₀ (§. 35). Dacă înse în atare comună susține vre-o confesiune scoală confesională, aparținătorii acestei confesiuni nu sunt datori a contribui acele 5%; numai la cașul, dacă pentru școala lor proprie spesează mai puțin decât suma, ce ar căde asupra lor din cele 5°/₀, au de a aju- tora cu plusul școala comunală. (§. 36, 44) Acest prescris al legei, cum se îndeplinesce în era nouă ? Pentru ca copilașii noștri se învețe barem a ceti în limba lor maternă caută se susținem mode- stele noastre scoluțe și în comunele, unde s’au în- ființat scoale pompoase și lucsurioase comunale sau de stat — maghiare, cari necum de iubire crești- nească, dar nici de dreptate și de lege nu vreau să scie; și a căror învățători afară de „tolhar ru- mun, chine Hora" nu sciu vorbi o boabă cu prun- cii noștri. Stă colibuța lângă palat. Colo 50—80, aici 5 — 8 școlari. Colo 50 — 60 fl. spese, aici 500 — 600. Și totuși în colibuță e viață și progres la talentații copii de român. Ce se întâmplă? Cu toate că spesele cu școala noastră sunt înZecit mai mari decât suma celor 5°/₀ după darea directă, to- tuși se storc aceste 5% și de pe noi pe seama scoalelor comunale și de stat, pe seama palaturilor. Ca creștini iubitori dăm sumulița aceasta de abia 10—20 fl., pentru că așa seim din tradițiunile stră- bunilor noștri, că „Bacșișul te scapă și de turc și de tătar". Le sciu toate aceste și încă multe altele prea bine șoviniștii maghiari, pentru că ei le țes, ei le înscenează, ei le provoacă; si totuși noi suntem aceia, can le turburăm apa —! Ne-am plâns destul cătră frații noștri conlo- cuitori. Ne-am provocat nunumai la iubirea evan- gelică, ci și la legile aduse de ei — fără de noi. Cu ce ne-au mângâiat? „Dacă nu ve place aici, duceți-ve peste Carpați în România"! Eată dar ce e dorința lor —! în zadar vom încerca sâ-i capacităm cu evangelia și cu legea în mână, ei nu ved, nu aud. Una li-e dorința lor: ca se facem loc — Ciangăilor. *) Mitru. Revista politică. Sibiiu, în 26 Octomvre. Monitorul oficial din Budapesta publică rescrip- tele regesci privitoare la guvernorul Fiumei și al litoralului croato-unguresc: „La propunerea ministrului president unguresc al meu ridic din oficiu pe guvernatorul Fiumei și al litoralului unguresc croat, contele Geza Szapâry, la cererea lui proprie pe lângă recunoscința esce- lentelor serviții prestate în această calitate. Dat în Gbdollo, 1 Noemvre 1883. Franz losef m. p. Coloman Tisza m. p. Totodată publică șl decretul de denumire al contelui Augustin Zichy de guvernator în locul lui Szapâry, și decretul, prin care cest din urmă sa denumesce de marșal de curte în locul decedatului Georgiu Festetics. Ministrul de esterne al României, dl Stourdza, în Zilele aceste a petrecut mai îndelungat în Viena. Acest incident s’a discutat mult de cătră Z’are^⁹ ambelor țeri, atribuindu-i-se însemnătate politică. Cu privire la acest incident cetim în Ziarul „Pester Lloyd„ dela 6 Noemvre următoarele- *) Morala întregei afaceri e: că pe Ciangăi nici cu plăcinte nu-i pot Jind aici, pre noi nici cu furca nu ne pot scoate de aici. Red. FOIȚA. Cristian Waldo sau CAILE NOROCULUI. Roman de George Sand. (Tradus din franjozesee de L B.) (Urmare). „— Tot se mai păzesc pe Italianul? Mi s’a u rî t. „— Ba nu, tu ai se vii cu noi la castelul vecbiu. „— A! ce se facem acolo? „ Apoi celălalt respunse ceva, ce noi n’am înțeles și ce nici nu ți-ași pute spune, de oare ce erau vorbe de ale lotrilor, precum mi se părea; înse nu- mele lui Cristian Waldo s’a numit de repețite ori, apoi au vorbit și de advocat picând; •— „Advocatul nu ne împedecă; un advocat fuge! — Asta o se vedem! esclamă dl Goefle. Și apoi? — „Apoi au vorbit de un măgar, de o cupă de aur, de o gâlceavă, lucrul deveni din ce în ce mai nepriceput. Apoi după ce se esplicaseră, ple- cară țlicendu-și: — Locul de rendez-vous e la oarele opt pe lac. — „Dar dacă n’a trece? Țise celălalt. — „Ei apoi mergem la Stollborg; o se primim ordini. „îndată ce plecară acești doi mișei, locotenen- tul ne a făcut să eșim din ascunzișul nostru Zicân- du-ne încet: — „Nici o vorbă aici! — „Și ne conduse cu precauție în galeria cea mare a vânătoarelor și ne Zise: — „Permiteți-mi a ve părăsi să caut pe maiorul. Locotenentul înțelese jargonul bandiților: era vorba de a ataca pe Cristian Waldo, acusându-1 a fi furat ceva, a-1 duce în turn, a-1 ucide chiar, de s’ar apăra, și apoi ei mai Ziseră: — „Așa, va fi mai bine! „Locotenentul era indignat. El ne Zise pără- sindu-ne. — „Asta are poate o însemnătate mai mare decât credem... Aici este politica in joc. Cristian Waldo trebue se aibă un secret de stat. — A! îți jur că nu este așa! respunse Cristian suriZend de simplicitatea locotenentului. — Eu nu te întreb, domnule Cristian, respun- se sincera și buna Mart â: destul că locotenentul și maiorul, împreuuă ou caporalul Duff au jurat se-și facă datorința și se 45 ocrotească de i-ar și displă- cea aceasta baronu WWW.diglbuC.WZut că au sS lucreze cu multă precauție, și recomandându-ne a păstra secretul cât se poate de bine, ei au plecat, pe jos, bine armați, fără sgomot, și unul după al- tul dându-și rendez-vous aici, ca se se ascunZă și să pună mâna pe ucigași și pe secretul lor. — „Continuați jocul — ne Ziseră ei • îngrijiți-ve să nu se observe absența noastră. „în adevăr, noi am făcut ca și când i-am căuta, Margareta și eu, pănă la — momentul când ne am despărțit se facem toaleta de sară; dară, în loc se ne facem frumoase noi ne uitam din fereasta odăiei mele și cercam, să vedem prin negură, ce se petrece pe lac. Vai! era imposibil; nu deosebeai nici chiar locul, unde era Stollborg. Apoi ne puserăm se au- Zim ceva: prin negură deasă se aude uneori cel mai mic sgomot; înse, în castel și în împrejurimea sa era un vuet de fanfare și de focuri artificioase, ca și când ar fi voit cineva într’adins se ne împg- dece a auZi sgomotul unei gâlceve sau une: bătălii. Și vremea trecea... pănă ce de odată fu Margareta cuprinsă de o frică... — Și Dta, dragă Martină, Zise Margareta con- fusă. — Chiar Dta, scumpă amică, mi-ai împărtășit frica aceea, replică încredințată locotenentului cu sinceritate. în sfârșit noi am plecat ca doue nebune la Peterson, convinse că o să găsim pe maiorul și pe amicii sei, cari ne vor linisci, și se-i aducem prin 500 TELEGRAFUL ROMAN „Bud. Cor.“ la întrebarea făcută în Bucuresci primesce răspunsul, că ultima călălorie a ministru- lui de esterne din România, dl Dumitru Stourdza, care deja iu 1 Noemvre s:a și reîntors ia Bucu- resci în societatea domnului ambasador Carp, a avut de scop numai regularea unor afaceri pri- vate ale unei rudenii de ale ministrului, care acum petrece în Baden-Baden, și că ministrul nici la tre- cere prin Viena, nici la reîntoarcere n’a petrecut timp Îndelungat în Viena și n’a avut nici o între- vorbire de caracter politic. “ Comitetul delegațiunilor ungare pentru aface- rile esterne și-a isprăvit lucrurile sale. Din rapor- tul ei mai de însemnătate se par a fi cele cu pri- vire la academia orientală. Raportul constată cu plăcere, că la academia orientală s’a înființat catedră pentru limba maghiară și dreptul penal maghiar. Fondul de disposițiune s’a urcat dela 60,000 la sumulița de 500,000 și aceasta din simțită nece- sitate a informațiunilor politice despre starea lucru- rilor din Orient. Ca credite supletorii s’au votat suma de 77,203 fl. Din această sumă pentru sus- ținerea elevilor în academia orientală vine suma de 2100 fl. pentru representațiunea monarchiei !a în- coronarea în Moscua 59,403 fl. arangiarea otelului de ambasadă în Constantinopole 8000 fl. și pentru personalul ambasadei în Egipt 7,700 fl. Lovitura de stat din Serbia preocupă întreagă pressă europeană. Revoluția a erupt în unele dis- tricte, și (tiarele noastre atribue aceasta agitatori- lor ruși emigrați din Bulgaria. Regatul Spaniei a denumit ambasador la Fran- cia, și prin aceasta s’a complanat diferențele escate din demonstrațiunile contra regelui Alfonzo. Cuvântarea domnului director al despărțementului 111. al „Aso- ciațiunei transilvane pentru literatura și cultura po- pondui român'¹ cu care a deschis adunarea generală în 23 Octomvre, a. c. în Poplaca; Onorată adunare generală a despărțementului! Asociațiunea Transilvană pentru literatura și cul- tura poporului român este astăzi o instituțiune prea cunoscută în sinul poporului român, decât ca se se arete trebuința a-i face mai pe larg istoricul ei. Ea este cunoscută pentru aceea, căci ea încă astăzi după o activitate de 22 ani varsă bunătățile ei asupra fiilor poporului român. Mulți tineri ro- mâni, cari au fost ajutati cu stipendii la studiile lor, și alți, cari se ajutoră de presinte, ar pute să vă spună cu mai mare putere de cuvent, ce este aso- ciațiunea Transilvaniei. Tot așa ar pute să' ve spună, ce este Asociațiunea Transilvaniei și mulți- mea de învățăcei și sodali de meserie români din Transilvania, cari au fost ajutați din partea numitei Asociațiuni. Dar ea se numesce: Asociațiunea Transilvaniei pentru literatura și cultura poporului român, care va să (jică, că ea lucră pentru cultura și luminarea poporului, face cărți și ajutoră pe alții, cari fac cărți bune românesci și se interesează ’n multe chi- puri pentru învățătura poporului român. Aceste îngrijiri pentru poporul român le-au fă- cut fruntașii neamului nostru după esemplul altor popoare și națiuni, cari au societățile lor de multe feliuri. La facerea de întruniri au condus pe toate națiunile acea împregiurare prea cunoscută, că, dacă lucrează unul câte unul de capul său, nu mult spo- Peterson, care nu se rătăcesce nici când, pe drumul spre castelul vechiu, de l’ar fi perdut. Noi am ve- nit dar pe jos și n’am ocolit prea mult, venind din partea gardului în loo să fi mers de a dreptul prin curte. Peterson ne-a Zi⁸' ₙ— E tot una, pe aci mergem bine. „— Și, în adevăr, eată-ne aici, deși nu prea seim, pe unde am venit; dar noi n’am întâlnit pe nimenea, și liniștite despre soartea Dvoastră, avem, cred, să ne îngrigim serios de maiorul... și de ceia- lalți oficeri. — A! Margareto! (lise Cristian încet cătră ti- nera contesă, pănă ce dl Goefle, Marti na și Peter- son se sfătuiră, ce au de a face, și Dta ai venit..! — Cum, respunse ea, să las să uciZă pe un om ca dl Goefle, fără a mă încerca a-i veni într’a-, jutor? — Nu, de bună seamă, replică Cristian, a că- rui recunoștință era prea sinceră și prea viuă ca să-i lipsească delicateța. Dta ai făcut foarte bine; dar curagiul Dtale nu este mai puțin mare. Ai pu- tut să întâlnești bandiții! foarte puține femei sunt conduse de devotament, umanitate... pănă a veni însuși... Martina a venit cu mine, respunse Margareta cu vivacitate. — Martina e logodnica locotenentului, replică Cri- stian. Ea nu s’ar fi hotărît a veni pentru... dl Goefle ? | reșce, din contră, dacă puteri și mai slabe se în- trunesc, arată resultate frumoase și îmbucurătoare. Acest adevăr s’a arătat și cu Asociațiunea Transil- vaniei. Poporul român din Transilvania, făcendu-și aso- ciațiunea sa în anul 1861, așa dară înainte cu 22 ani, a început cu câte puțin și pe încetul și astăzi desvoaltă o activitate frumoasă, spre binele popo- rului român și are și un fond de aproape una sută mii floreni, care înlesnesce realisarea scopurilor sale. Asociațiunea Transilvaniei prin despărțămintele sale și comitetele despărțămintelor își desvoaltă ac- tivitatea sa, mai ales ajungând în atingere cu poporul. In adunările despărțămintelor, precum ne aflăm și noi astăzi adunați, ca despărțământ al Si- biiului, se dă ocasiune fiecărui a ajuta după putință scopurile Asociațiunei, se dă ocasiune a cunoasce pedecile, carii stau în contra înaintării poporului român din deosebitele ținuturi, se dă ocasiune a da mână de ajutoriu acolo, unde este de lipsă mai mare, ca nici unii din frații noștri să nu piară și să nu rămână în umbra nesciinței. Despărțemântul nostru al Sibiiului, care se nu- mesce și al 3-lea, aținut adunările sale în vre-o 12 comune și adunarea din urmă ținută în anul trecut în comuna Porcești, a aflat de bine, ca în acest an se’și țină adunarea sa generală anuală în comuna D-Voastră Poplaca. Comitetul despărțământului cu bucurie a pri- mit această hotărîre și, după-ce a făcut pregătirile de lipsă, iată-ne cu ajutoriul lui Dumnezeu în mij- locul D-Voastră. Fiți dară salutați, frați iubiți ai nostrii, cu fră- țiască salutare! Ve rugăm se ne priviți ca pre ne- sce apostoli mai mici în misiunea arătată, și să ne primiți ca pre nesce amici ai culturei poporului ro- mân. picând un bine V’am aflat, declar adunarea generală a despărțământului de deschisă. Sibiiu, 3 Noemvre 1883. Varietăți. * (Rectificare respective întregire.) La raportul din Nr. trecut al foaei noastre despre constituirea noului comitet al despărțământului al III. Sibiiu avem a mai adauge, că in comitet s’a ales și domnul Dr. loan Crișian, profesor seminarial în Sibiiu. * (Mulțămita publică) Se aduce prin aceasta doamnei văduve Dobra Petru-Hodrea din Re- șinari, carea a binevoit a dona doi stângini de lemne pe seama scoalei de fete a Reuniunei femeilor ro- mâne din Sibiiu. Sibiiu 7 Noemvre st. n. 1883. Maria Cosma m. p., presidenta Reuniunei. * (Mu Iță mită pub lică.) Subscrisul’mi țin de sântă detorință a esprima prin aceasta, cea mai profundă mulță- mită grațioaselor și marinimoaselor persoane, cari au bine- voit a contribui la 'înființândul fond școlar greco-oriental din comuna Comana inferioară și anume: Din Comana inferioară, Dnii: Georgiu Halmagyi not. cerc. 10 fl., Georgiu Popp docente gr. or. 10 fl., Georgiu Stoica vig. silv. 10 fl., Ioane Langa docente gr. cat. 1 fl. Samuel David 10 fl., Georgiu Mat. Popp 2 fl., Dionisiu Popp 10 fl., Aron Laucea 10 fl., Moritz Hirschfeld 2 fl., Ioane Popița paroch gr. or. 10 fl., Din Cu ci u lata Dnii Nicolau Chiorniță 10 fl., Boer Gybrgy de Nagy Berivoi 10 fl., Georgiu Cantor docente gr. or. 1 fl., — Pardon, dle Cristian, ea ar fi venit pentru.. pentru ori și cine, când este vorba de viața aproa- pelui său. Dar veZi, nu vin domnii aceia, căci eu nu cred, că a trecut peticului. — Da, da, (lise Cristian adunendu-și ideile, peticului n’a trecut încă. Eu tocmai gândesc acum că dta ești aici. 0 Dumnezeule! pentru ce ai venit ? Și tinerul bărbat, cuprins de simțăminte con- trare, era foarte fericit, că densa a venit și toto- dată foarte supărat a o vede espusă unei scene supărăcioase. Afară de aceea, nu era presența ace- stor două fete tinere făcută să agraveze situațiu- nea și în altă privință? Nu putea ea servi chiar de preteest pentru o invasiune declarată? Contesa Elveda, păzitoare rea a nepoatei sale cum era, ar pute observa, sau poate a și observat deja ab- sența sa, poate trimite după densa. — Lucrul de căpetenie, își (lise Cristian, este să nu o va^ă nimenea. El gândea se o ducă împreună cu consoața sa în gaard-ul lui Stenson, unde nimenea nu ar fi cău- tat-o : însă locuința lui Stenson servea poate în mo- mentul acesta drept post de observațiune inimicu- lui .. . în mijlocul perplecsităților aceste, Cristian care nu respundea decât cu distracție la întrebările iritate ale dlui Goefle, luase o hotărîre ce nu o îm- părtăși nimerui. El voia să easă din apartamente www.digibuc.ro Din Comana superioară Dnii Georgiu Lascu 1 fl. Alesandru Francu lfl., Bruno Zerboni nobil din Germania 1 fl., Silvestru Greavu par. gr. or. 1 fl., Georgiu Comșa docente gr. or. 1 h., Din Crihalma Dnii Georgiu Bucur paroch gr. or. 1 fl., Sofron Papiu 10 cr., Georgiu Ghindea 50 cr., Zaharie Boldea 50 cr., Samuel Deutsch 50 cr., Vasile Coman 20 cr. Din Ticușul român loan Ludich 40 cr., Georg, Ludich 20 cr., Simion Qhisăliță 20 cr., Simion Broș 20 cr., Georgiu Cârlan not. cerc. 1 fl., Din Veneția inferioara. Dnii Georgiu Comaniciu paroch gr. or. 1 ii., Georgiu Comaniciu not. cerc. 2 fl., Nicolau Boeriu 1 fl., loan Stoica docente gr. or. 1 fl., Moritz Apfelbaum 2 fl., Din Pârău, Dnii Georgiu Cerbu paroch gr. or. 1 fl./ lacob Cana docente gr. or, 1 fl., lacob Morariu not. cerc. 1 fl., lacob Onescu 1 fl., Zosim Cana cler. abs. 1 fl., Din Serpeni, Dnii Gregoriu Maier jud. reg. 1 fl., Vasiliu Dan not. jud. 1 fl., Alesandru Belea vpret. 1 fl., Ioane Silagy cancel. preț 70 cr., Georgiu Macaveiu amploiat jud. 50 cr., N. Schnell 2 fl., Deutsch Bernat 1 fl., Peter Bonfert 60 cr., Din Vad Dl. Deutsch lacob 2 fl., Din Și nea veche, losif Stoica 3 fl., Dl lacob Urdea paroch gr. or. 2 fl., Georgiu Modorcea învețăt. direg. 2 fl., P. Prot. Petru Popescu, 3 fl., Bene- dek Gyula advocat 1 fl., Comana inferioară 16 Octobre 1S83 loan Popiția paroch gr. or. *(Socoată și mulțămită publică*) La acope- rirea speeelor recerute pentru înmormântarea decedatului confrate al nostru Toma Stănilă, jurist de anul I, la acade- mia reg. de drepturi de aicia, carele In urma nefericitei în- tâmplări cunoscute, a reposat în 6/18 August a. c., au con- tribuit cu ajutoare binefăcătoare, următorii generoși domni: Escelenția Sa, Preae, părinte archiepiscop și metropolit Miron Romanul 10 fl. — PI. tit. domni: Paul Dunca, consiliar gubernial în pensiune 3 fl., Gregoriu Mateiu, ne. guțătoriu 3 fl., Elia [Măcelărie, cons. gub. pens. 2 fl., Parteniu Cosma, advocat 2 fl., Constantin Stezar, căpitan c. r. pens. 2 fl., Dr loan Nemeș, advocat 2 fl., Dr Nicolau Maier, protopresbiter 2 fl., loan de Preda advocat 2 fl., lacob Bologa, cons. aulic pens. 1 fl., Zaharia Boiu, ases. cons. 1 fl., losif St. Siuluțiu, jude de trib. reg. 1 fl., Petru Roșea, jude de trib. reg. 1 fl., Visarion Roman, dir. la instit. Albina 1 fl., Anania Trombițaș, ases. cons. 1 fl., B. Pop de Harșan, advocat 1 fl., Simeon Popescu, protopresbiter 1 ₍fl., Petru P. 1 fl., Romul Furdui, teolog abs. 50 cr., Victor Tordoșan 50 cr. — Suma 38 fl. — cr. Din carea s’au făcut următoarele Erogațiuni: 1. Pentru înmormântare, conform cuitanței: clopote 3 fl., stolapreotului5 fl., cantorului lfl. 50 cr., facerea groapei 2 fl., prapori 50 cr., d e t o t 12 fl, — cr. 2. Tipografului dlAdolfMel- țer pentru anunciuri (Partezettel) 3 fl. 50 cr. Croitorului Em. Noszko, conta 10 „ 70 „ Spese poștali pentru anunciuri — „ 44 „ de tot............................ . • . - 26 „ 64 „ Remanența de................................11 „ 36 „ s’a immanuat dlui Bicskei Antal, la care locuise defunctul ca ajutoriu pentru acoperirea celorlalte spese de înmormân- tare mai mari, suportate de dânsul. Ceea ce șubscrișii din însărcinarea și în numele comi- tetului arangiatoriu ad-hoc, aducând la cunoscința publică, *) Rugăm cu toată stima și pre cele-lalte onorabile redacfiuni ale (tiarelor noastre: se birevoească a da loc și în coloanele lor acestei soco- teli și mulțămite publice. Colectanfii. și să meargă, sau în curțile castelului vechiu, sau pe lac, să caute peticului, a cărui țintă în sfârșit numai el singur era. în efectuirea acestui plan el își luă o luminare, ca să se facă după putință vă- Zut în negură, și eși fâră a Z>ce ceva, sperând, că dl Goefle nu va fi îndată atent la absența sa; însă înainte de ce trecu pragul ușei principale din odaia ursoaicei, Margareta se ridică esclamând: — Unde mergi? — Unde mergi. Cristian? esclamă și dl Goefle repeZîndu-se spre el. Nu ieși singur. — Eu nu ies, respunse Cristian furișându-se re- pede afară; vreau se văd, dacă este închisă ușa cea- laltă, ce dă în curte. — Ce face? Zise Margareta cătră dl Goefle; nu te temi că. . . = Nu, nu, respunse advocatul, el mi-a promis că va fi cu minte. — Dară eu îl aud, cum desface zăvoarele de la ușe; el o deschide. O deschide? A! vin amicii noștri! — Ba nu, el se duce! Și Margareta făcu mișcarea Involuntară să ur- meze pe Cristian. Dl Goefle o opri și făcând semu lui Peterson a nu părăsi femeile, el voia se se repe- Zească pe urma lui Cristian. Acesta încuiase deja ușa din afară, ca să oprească a eși, și fugea cătră poarta esterioară a curții, chemând pe Larrson cu TELEGRAFUL ROMAN. Nicolau Vecerdea jurist de anul I. prin aceasta tot deodată își împlinesc datoiința a esprime tuturor pl. tit. domni contribuitori mai susnumiți cea mai profundă mulțămită din partea tineri mei studioase dela academia de aicia, Sibiiu, 1 Noemvre nou, 1883. Cu adâncă stimă Emil Petroviciu, jurist de anul IV. Ca coleetanți. * (Invitare).*) La adunarea generală a Reu- niunei femeilor române din Mediaș și giur, care se va ține în 18 Noemvre st. nou 2 oare p. m. în școala gr. cat. din Mediași, prin aceasta sunt invitați nu- numai toți membrii, ci și alți binevoitori ai Reuniunei. Mediași 1 Noemvre 1883 st. n. Maria Roman., președintă. * (Eminescu.) Distinsul nostru poet Eminescu, despre care am amintit de mai multe ori în coloa- nele acestui jurnal, a plecat la Viena însoțit de ami- cul seu d. Chibici Rîurean, pentru a’și căuta sănă- tatea. Dea Dl, ca se putem anunța cât mai curend, că s’a întors ear sănătos în sinul acelora, cari’l iubesc. * (Postai) Comunicația cu posta între Makfalva, Erdo Szent Gyorgy, Nagy-Kend și Maros-Vâsârchely cu 10 Novembre a. c. începând se face de 4 ori pe săptămână: Duminecă, Marți, Joi și Sâmbătă. Pleacă din Makfalva dim. 9 oare. Pleacă din Erdo. Sz. Gyorgy la 11 oare 45 m. Ajunge la Nagy Kend la 1 oară 45 m. d. a. Pleacă din Nagy Kend d. a. 2 oare. Ajunge la Erdo Szt. Gyorgy la 4 oare. 15 m. Ajunge la Makfalva seara la 5 oare 45 m. Nagy-Kend-Maros-Vâsârhely. Pleacă din Nagy-Kend d. a. 2 oare. Ajunge la Maros Vâsărhely 5 oare 5 m. Pleacă din Maros-Vâsârhely dim. 8 oare 30 m. Ajunge la Nagy-Kend la 11 oare 35 m. * (Guvernul și preoțimea în România.) „Rom. Liberă" află, că guvernul luând în considerare cererile preoților de mir se ocupă serios pentru im- bunătățirea sorții lor. Astfel s’a propus și s’a ad- mis, că cărcimele de prin sate să se iacă monopol și venitul lor se se întrebuințeze spre susținerea scoalei și a bisericii. Comisiunea bugetară a trecut în bugetul instrucțiunii o sumă suficientă pentru plata profesorilor facultății de teologie. Se așteaptă că corpurile legiuitoare să ia în desbatere proiectul pentru reformarea sinodului și pentru îmbunătățirea stării materiale a preotului. — Nu poate decât se ne pară bine pentru acest nou pas a fraților de din- colo de Carpați urându-le cel mai strălucit succes pe acest teren. * (întărirea Bucurescilor.) Planurile în- tăririlor sunt gata și s’a escris nu de mult concur- sul pentru liferarea cărămidelor recerute la aceste construiri de apărare a capitalei. în filele aceste au sosit, cum ne anunță jurnalele din capitală, cele 24 tunuri mari de asediu comandate dela fabrica Newcastel (Anglia) la Bucuresci. * (0 invențiune ingenioasă) Renumitul filosof ArthurSchoppenhauer povestia în momente de *) Și P T. „Observatoriul" și „Gazeta Transilvaniei¹¹ sânt rugați a primi în coloanele sale această invitare. Maria Roman, presidentă. disposițiune o anecdotă nimerită, întâmplată între moșul seu, Andreiu Schoppenhauer și Petru cel Mare, țarul Rusiei. Andreiu Schoppenhauer trăia ca su- praveghetor peste un domeniu al statului, Stuthof lângă Danzig. într’o ții din Ianuarie 1716 fu vizi- tat pe neașteptate de Petru cel mare, care împreună cu soția sa, Catharina, pornise in a doua călătorie în Vestul Europei. Andreiu Schoppenhauer co'nduse înalta păreche prin toate încăperile edificiului său, ca să-și aleagă după plac o odaie. Petru M. se de- cise a petrece peste noapte într’o odaie construită după sistemul olandez. Din nenorocire însă nu era nici cuptor, ba nici chiar cămin și frigul era destul de întețitor. Supraveghetorul se gândia la un plan cum ar pute produce căldură. El vărsă o cantitatejmărișoară de vinars pe podini și îi dete foc. Țarul țipa ve^ându-se în fața unei astfel de priveliște, se uita cu plăcere adevărat co- pilărească asupra focului întins, ce trăsnia și pocnia înaintea picioarelor sale. După ce se stinse, Andreiu puse în grabă nesce scânduri și Țarul cu soția sa se odichni în odaia încălzită respirând un aer plin de alcohol. După un somn dulce și greu se sculă înalta păreche, fără ca să simță nici cea mai mică durere de cap; mulțămi lui Andreiu Schoppenhauer cât mai amicabil pentru ospitalitatea arătată și porni mai departe. Gasul acesta ne înfățișează momentana re- soluțiune a supraveghetoriului și adevărații nervi ru- sesci alui Petru și Catharinei. Se vede, că aceste persoane însemnate nu puneau atâta preț pe comoditate cum pune lumea în Șiua de ații! * (Șine electrice.) Earăși american. Dia- rul „Morning News" din Belfast anunță, că proprieta- rii tramvayului din Portrush vor fi în curând în stare să desființeze firul telegrafic, care se află d’alungul căii lor, de vreme ce speră a face ca șinele electrice să deplinească un îndoit scop. Se fac încercări, cari păn’aici au fost încoronate de cel mai mare succes, prin care se va dovedi, că șinele pot fi întrebuințate și ca conduct telefonic. „Quo usque tandem?! * (Sciri din steaua Marte.) Departe au ajuns sciințele omenesci. Da, așa departe încât la unii li se par aserțiunile ei poate chiar posi- tive, de multe ori de imposibile. Schintea electrică ne face să vorbim în depărtare de sute de miluri, ea ne face noaptea în ții; aburii ne duc cu repeju- nea sborului, ear’ lintea cristalină ne desfășură toate secretele universului și ale depărtării a milioane de chilometrii, așa încât astronomii în țliua de ații au observat, că de pe fața lui Marte a dispărut o insulă frumoasă, ce produce o mare mișcare printre astro- nomi. Nu va trece mult și ații mâne o să ni se spună și numerul morților sau răniților nenorociți din Marte, când cu această calamitate a peirei insulei! * (Armata română), după anuarul din 1883 are o putere de 135,000 oameni împărțită astfel: 86,500 infanterie; 7,800 artilerie cu 294 tunuri și 5,390 cai; 10,980 cavalerie cu 8,540 cai; 14,000 trupe de deposite, muniții, escadroane de tren, corn panii sanitare etc. cu 6,400 cai; 2,500 geniu; 13,000 afară din rânduri. * (Piramidele egiptene întrecute.) S’au descoperit minunate mărturii a'e unei epoce de cultură din trecut în America centrală, ce vor fi de mare importanță pentru istoria întunecoasă a popoarelor primitive din America. în Sonora (Me- xico, America) s’a găsit într’o pădure seculară O pi- ramidă, a cărei basă este de 4350 urme și se ridică la o înălțime de 750 urme. Dela basă pănă în vâr- ful acestui colos merge un drum larg. Zidirile din afară sunt făcute din lespezi de granit și bine lu- crate. Nu departe de piramidă este un deal tot așa de înalt, ce fusese prefăcut întreg într’o locu- ință de stâncă. Sute de camere sunt tăiate în stâncă cu multă îngrijire. Camerele sunt înalte de opt urme, fără geamuri, ci numai cu o intrare. Păreții sunt plini de hieroglife și figuri. Pe jos zac unelte de piatră. Nu’ se scie încă, dela ce popor și din ce timp au rămas aceste monumente, dar se crede, că sunt opera străbunilor seminției indiane Mayos, ce se mai găsesce în sudul Sonorei. * Cea mai lungă caleferatădinlume.) în țlilele acestea s’a pus ultima șină a drumului de fer al pacificului de nord. Această cale ferată, a treia, care traversă continentul american, este cea mai lungă din lumea toată; ea are o lungime de 3500 mile. Linia trece prin doue tuneluri mari, acel din Beit Monntains, care are o lungime de 3600 urme (600 stânjini), și acel al munților stân- coși, care an 3860 urme (643 stângini), Punctul cel mai înalt al liniei are înălțimea de 5565 de urme asupra nivelului mării. Linia mai trece rîul Missori la orașul Bismarck (în Dacota, America de nord) pe un pod lung de 3000 urme (un chi- lometru), care a constat 5 milioane de franci. • (înnecați prin fum.) La poarta cisnădiei de aici s’a observat eri dimineață în țliori de ții, că eșia fum din coperișul unei case. Vecinii s’ar iute și observă că casa arde. în câteva minute coperișul a fost dat jos, și focul stins. Intrând în casă găsiră pa- tru persoane, tata, mama și doi copii zăcând fără sim- țiri. Fumul care întrase în casă ia înnecat. Familia era una din cele mai de treabă dintre sașii de aici. Corpurile au fost transportate la casa sfatului, și încercările de ale aduce la viață au fost zadarnice. Sărmanii oameni s’au culcat ca se nu se mai scoale. Somnul lor e vecinie și neconturbat de vi- surile înșelătoare. Atâtea cașuri de foc s’au întâmplat în Sibiiu în toamna aceasta, încât ne-au pus pe toți pe gânduri. Nu seim pănă acuma causa escărei^focului, al cărei gertfă a cățlut o familie întreagă. La ori ce cas înse, multele cașuri de foc, ne face se apelăm la energia poliției noastre. Posta Bedacțiunei. Cererile pentru trimiterea gratuită a Șiariului, adresate redacțiunei, s’au transpus la comisiunea administrativă a tipografiei archidiecesane. Aceasta spre scire ți orientare respectivjor, ca se nu fie în joc persoana redactorului actual. Loterie. Mercuri 7 Noemvre n. 1883. BriinD: 47 53 44 4 38 Bursa de Viena și Pesta. Din 6 Noemvre n. 1883. Viena B-pesta Eenta de aur ung. de 6%.........................119.70 119.60 Renta de aur ung. de 4°/„....................... 86.60 £6.95 Renta ung. de hârtie.................................. 85.20 113.— împrumutul drumurilor de Ier ung...... 138.50 138.— Scrisuri fonciari alo institutului „Albina" .... —.— 100.80 Datorie de stat austriacă iu hârtie................... 78.65 78.80 Acțiuni de bancă de credit ung..................... 838.— 278.50 Sorți de regularea Tisei................... . 109.85 109.75 Galbin........................................... 5.71 5.71 Napoleon............................................. 9.65 9.56 London (pe polița de trei luni)...................... 120 35 120.25 glas tare și ținându-se gata a se apera, când ar is- butî a atrage spre sine atențiunea ucigașilor, precând un glonț îndreptat spre el făcu se-i sară lumina- rea din mână și îl inveli earăși in întunerecul albiu, ce nu lăsa se străbată lumina lunei. La sgomotul focului de pistol, îi scăpa dlui Goefle, înspăimântat pentru tinărul său amic, un blastem teribil; Martina țipa, Margareta cățlu într’un fotei, Peterson fugi la dl Goefle. Opintirile lor împreu- nate ar fi reușit poate a deschide ușa; înse ei nu se înțeleseră. Peterson, deplin devotat tinerei sale stăpâne, credea că are să oprească se între făcăto rii de rele, și nici ideeă n’avea că dl Goefle voia dincontră se iasă și se fugă în ajutorul lui Cristian. în decursul acestei neînțelegeri advocatul se daae la toți dracii și Cristian încântat de a ave în sfârșit libertatea aqțiunei se repezise asupra ce- lui dintâiu ce-1 aflase înaintea sa; înse acesta fără îndoială înșelat de negură nu-1 credea așa aproape și o lua la fugă; Cristian îl urmări înjurându-1 pănă ce veni repede un alt bandit, fără a ^ice ceva. Cri- stian au^ea în dosul seu sgomotul sec al pașilor uci- gașilor pe zăpada întărită, lui i se părea că mai aude, prin sângele ce mănia făcu se-i zizie în urechi, alți pași, alte glasuri, venind spre el din dreapta și din stânga. El înțelese de odata că era încunjurat, și, păstrânduși destulă presență de spirit, ca să scie ce are de făcut, el insista a urmări pe primul atăcător, crezând că n’are se se întoarcă pănă ce nu s’ar fi eliberat de el, de oare ce acesta îl putea ataca din dos pănă ce s’ar fi legat de ceialalți. Pe lângă acea- sta el în adine voia să îndepărteze lupta dela Stoll- borg. Cristian cobori așa micul colnic al curții an- terioare, a cărei poartă o găsi deschisă, și, ce e adevărat, coborișul peziș simțit de picioarele sale era unicul semn sigur, ce-1 avea de direcțiunea luată. Inse în moment, când simțea ghiața întinsă a la- cului, veneau alte detonațiuni de din dosul seu, gloanțe șuerau pe lângă urechile sale, și el vețlu cățlend la doi pași înaintea sa omul ce’l urmărise. Fugarul fu luat de complicii sei drept Cristian, sau ei au tras într’un noroc asupra amânduror, fără a se îngrigî se nimerească pe acela, care fugea. Omul tocmai lovit de glonț era Masarelli; Cristian i-a recunoscut glasul, ce eschalâ un răcnet de agonie, în momentul când el trecu preste cada- vrul său. El fugea încă ca se se orienteze, pănă ce năvălitorii veniră la Masarelli, ca se vadă pe cine a lovit. Apoi se opri și auțli numai cuvintele ur- mătoare : — Lăsați-1 aci; e bine. De ce era vorba? Credeau ucigașii, că Massa- relli este el și voiau ei să se retragă ? sau a recuno- scut greșala și avea să continue goana ? Făcând zigza- guri repezi prin mțyffițvQțjițffi a se elibera de ei unul câte unul. El se încerca a număra gla- surile și păsurile. El avea un avantagiu imens, de oare ce ținuse, fără a gândi, cișmele de filț fără cusătură și fără talpă dela vânătoare de ațli-dimi- neață. încălțămintea aceasta mlădioasă nu-i împe- decă mișcările, ca și când ar fi fost cu picioarele goale, și afară de aceea, nu făcea pe zăpadă mai nici un sgomot, pre când el auțlea tot pasul adver- salilor sei încălțați cu mai puțin lues și cu mai pu- țină precauție. El ascultă încă odată. Cineva venea spre el dară nu se vedea; mersul era nesigur. El auțli la țlece pași, țlicând repede: — He? eu suut! Bandiții se întâlniră prin negură, spre neaștep- tate, ordinea lor era spartă. Nimic mai ușor decât a scăpa acuma. Cristian însă nu voia se scie ni- mic de scăpare. El era furios; el nu voia se-1 caute scelerații aceștia în Stollborg. El îi chiemă cu glas tare spunându-și numele și provocându-i, mai retrăgându-se, mai fugind înainte, ca se-i irite și sei despărțească, sperând se dea de unul singur,, fără a se lăsa se-1 împresoare cu toții. Presență sa de spirit era așa completă încât în curend îi putea numera; erau încă trei, Massarelli a fost al patrulea. (Va urma), 502 TELEGRAFUL ROMAN. Nr. 4258 Scol. [592] 2-3 CONCURS. Din fundațiunile archidiecesane au devenit vacante următoarele stipendii: 1. Doue stipendii din fun- dațiunea „Francisc-Jesefiană“ ă 100 fi. pentru ascultători la vre-o academiă (universitate) din patria. 2. Un stipendiu din fundațiu- nea Ecaterina Raț â 30 fi. pentru ascultători de preparandia (pedagogi.) Spre conferirea acestora se escrie concurs cu termin pănă la 10 No- emvre st. v. Concurenții au de a legitima cu acte oficiale: a) Că sunt români de religiunea orientală-ortodocsă. b) Că sunt lipsiți de mijloacele materiali spre continuarea studiilor. c) Că frecuentează studiile de ca- tegoria prescrisă cu succes bun. d) Că sunt deplin sănătoși. Sibiiu 20 Octomvre 1883. Din ședința consistoriului archidiecesei gr. or. române a Transilvaniei. Nr. 359. [593] 2-3 CONCURS. Pentru reîntregirea parochiei de clasa a IlI-a în comuna Jibert, pro- topresbiteratul Cohalmului, se escrie concurs cu termin de 30 de (Iile dela prima publicare în „Tel. Rom.“ Emolumentele sunt: a) Folosința unei porțiuni cano- nice stătătoare din 13 jugere 6440° păment de arat, și 1 juger 10600° de ten. b) Dela 70 locuitori români câte o ferdelă de grâu sau cucuruz; apoi dela 30 familii neorustice câte 60 cr. și dela 15 neorustici câte 40 cr. de fie-care familie. c) Venitele stolari obicinuite; d) Cuartirul deocamdată se va în- chiria din partea comunei bisericesci. Petițiunile concursuale, instruite în sensul legilor din vigoare au a se așterne subsemnatului oficiu proto- presbiteral pănă la terminul sub in- dicat. Nr. 439. [590] 2—3 CONCURS. Pre basa sentinței Prea Venera- tului Consistoriu archidiecesan ddto 9 August a. c. Nr. 2066, prin aceasta se escrie concurs pentru ocuparea po- stului de învățătorii! în comuna Turnișor. Emolumentele sunt: 1. Salariu, în bani gata, cari se solvesc din lada bisericei în rate lu- nare decursive 200 fl. 2. Cuartir liber în edificiul scoalei. 3. Trei stengini de lemne, din care are a se încălzi și sala de înve- țăment. Dela înmormântări și masle — dacă participă ca fungente câte 20 cr. Dela petenți se cere se fie cân- tăreți și se poarte strana în dumineci și serbători. Doritorii de a ocupa acest post au se’și Bubștearnă suplicele lor in- struite conform legilor și regulamen- telor oficiului protopresbiteral gr. or. al tractului Sibiiului, dela publicarea acestui concurs în restimp de 15 țlile. Turnișor în 9 Octomvre 1883. Comitetul parochial în conțele- gere cu Simeon Popescu m. p., protopresbiter. ței se escrie prin aceasta concurs pănă la 30 Octobre a. c. st. v. și anume. o) în Blașfaleul inferior cu salariu anual de 100 fi. v. a. b) în Simotelnic cu salariu anual de 135 de fl. v. a., Cererile instruite conform legilor vigente sunt a se înainta la subsem- natul oficiu protopresbiteral pănă Ia terminul susindicat. în conțelegere cu comitetele parochiale concerninte. Oficiul protopresbiteral gr. or. al tractului Bistriței. Borgo-Dioseni, 26 Septemvre 1883 loan Buzdug m. p., adm ppresb. Cohalm, 13 Octomvre, 1883. Oficiul protopresbiteral gr. or. al Co- halmului în conțelegere cu comitetul parochial. Nicolae Mircea m. p., adm. prot. Nr. 236. [587] 3—3 CONCURS. Pentru întregirea parochiei va- cante de clasa a III Cărpiniș în protopresbiteratul Abrudului, se des- chide concurs cu termin de 30 de (Iile dela prima publicare a acestuia în „Telegraful Român“ Emolumentele împreunate cu acea- stă parochie sunt: 1. Cuartir în etagiul de sus al scoalei locale. 2. Folosirea cimiteriului, a unei livezi de lângă scoală, și a unui loc de fen din „Valea-Dăroaiei.“ 3. Venitul stolar regulat, dela 160 familii, care toate la olaltă, dau un venit anual de 350 fl. care înse cu timp se mai poate urca. Cei ce doresc a competa la acea- stă parochie, au de ași subscerne pe- tițiunile instruite conform statutului organic și Reg. pentru parochii la sub- scrisul pănă la terminul sus indicat. Abrud, 11 Octomvre, 1883. în conțelegere cu comitetul pa- Tochial din Cărpiniș. loan Gali m. p., protopresbiter. CONCURS [588] 2-3 Devenind vacante trei ajutoare de câte 40 fl. v. a. pe an, destinate învățăceilor români, cari se vor aplica la meseriile: de postovar, pălărier, mașinist, argăsitor, clopotar, faur, ro- tar și covrigar. Subscrisul comitet publică urmă- torul concurs: Suplicele se se adreseze la sub- scrisul Comitet pănă la l-a Decemvre a. c. prove^ute: 1. Cu estras de botez, din care să se vadă că suplicantul e român și posede etatea de 14 ani. 2. Cu atestatul de scoală, din care se se vadă, că a percurs trei sau pa- tru clase normale. 3. Revers dela părinții sau dela tutorii copilului, din care se se vadă că-1 lasă să învețe cutare meserie. 4. O parie din contractul în- cheiat cu un Măestru .din Brașov, din care se se vadă că suplicantul e așezat la una din meseriile de mai sus de cel puțin 15 (Iile. Brașov 10 Oct. 1883. Comitetul asociațiunei pentru spriginirea învețăceilor și sodalilor români mese- riași. B. Baiulescu, Dr. I. Bozoceanu, preș. secr. Nr. 307. [589] 2—3 CONCURS Pentru ocuparea postului de în- vețătoriu la școala confesională gr. or. din Săsciori se escrie concurs cu termin de 15 țlile dela prima pu- blicare. Emolumentele legate de acest post sunt: Salariu anual 300 fl. v. a. cuartir și lemne. Doritorii de a îmbrăca acest post au se’și subștearnă petițiunile instru- ate cu documentele prove^ute în le- gile în vigoare oficiului protopresbi- teral subsemnat pănă la terminul su- pranumit. Sebeș în 18 Octomvre, 1883. Oficiul protopresbiteral gr. or. în conțe legere cu comitetul parochial. Nr. 315/1883 [583] 2—3 CONCURS. Devenind vacante următoarele stipen- dii si anume: A. 1. Un stipendiu de 100 fl. pe an, pentru elevi la vre-o scoală comercială din patrie; 2. Un stipendiu de 100 fl. pe an, pentru studenți dela o scoală reală; 3. Un stipendiu de 100 fl. pentru un student la gimnasiu; 4. Doue stipendii ă 60 fl. pe an, pen- tru ascultători de pedagogie la un institut pe- dagogic din patrie ; 5. Doue stipendii ă 80 fl. pe an, pen- tru studenți dela școala de agricultură reg. ung. din Cluj-Mănăstur; 6. Un stipendiu de 100 fl. pe an. pentru eleve dela un institut pedagogic pen- tru fete din patrie; 7. Un stipendiu de 300 fl, pe an, pen- tru studenți dela o academie de silvicultură; 8. Un stipendiu de 60 fl. pe an, din fundațiunea „Marinoviciu¹¹ pentru studenți de gimnasiu. Mai departe fiind vacante următoarele ajutoare: 9. Un ajutor de 60 fl. pe an, pentru tineri sau tinere, ce ar voi se învețe la vie un institut sau corporațiune industrială din patrie, vre-una din meseriile: țesutul de pânzării, covoare, părți de îmbrăcăminte, pe rezboaie moderne mai perfecționate, s’au cu- sătura de albituri, brodării s’au crotoria su- perioară de dame sau bărbați; sau arta or- logeriei, juvaergiei (argintăriei) sau a far- maciei. 10. Un ajutoriu de 100 fl. pe an, pen- tru tineri doritori de a cultiva vre-una din artele frumoase: desemnul, pictura, sculp- tura, musica, sau fotografia, la vre un in- stitut public sau la un măiestru din cei mai cu renume. 11. Doue ajutoare ă 100 fl. pe an, pentru tineri cu preferență din munții apuseni ai Transilvaniei, cari ar voi a se perfecționa în o măestrie de lemnărit mai perfecționată d. e. în facerea de buți mari de cruci și colonade, învelișe de case după sisteme moderne, sau strugărie. 12. Doue ajutoare â 20 fl. pe an, pen- tru tineri descendenți din vre o familie de ale fostei comune „Tofaleu“, cari ar voi a în- văța vre-o meserie oare-care; 13. Patru ajutoare ă 25 fl. pe an, pentru sodali ce sânt în condițiuni de a se pută face măiestrii. 14. Opt ajutoare ă 12 fl. 50 cr. pe an, pentru învățăcei de meserie. Prin aceasta se escrie con- curs. Aspiranții la vre-unul din stipendiile amintite sub A. 1—8 au să-și trimită supli- cele la subscrisul comitet al asociațiu- nei transilvane pănă în 1 Decern- vre st. u. a. c., însoțite de următoarele documente: a) Carte de botez, în original sau în copie legalisată; 6) Testimoniu scolastic de pe seme- strul al II-lea al anului scolastic premergă- toriu; c) Atestat de frecuentare dela direc- țiunea institutului în care frecuentează școala de present. Elevele de pedagogie, cari frecuentează un institut cu altă limbă de pro- punere decât cea română, au se probeze, că vorbesc bine limba maternă și că au no- țiuni elementare din literatura ei; d) Atestat de paupertate, sau de orfan, dacă concurentul e orfan. Suplicanții la vre-unul din ajutoarele amintite sub B. p. 9—14 au să presente ur- mătoarele documente: a) Atestat de botez în original sau în copie legalisată; b) Testimoniu scolastic de cel puțin 4 clase elementare și cei sub p. 10 și do- vada că cunoasce elementele desemnului li- near ; c) Atestat că se află deia lucrând la vre-un măiestru sau corporațiune și cu ce succes: d) Atestat de moralitate dela autorita- tea competentă locală; e) Adeverință dela părinți sau tutori că sânt deciși a lăsa pre fiii sau pupilii lor la învățătură, pănă se vor perfecționa pe deplin ; f) Aspiranții la ajutoarele de sub p. 10 și 11 și contract cu măiestrul, la care se află în aplicare ; ear aspiranții sodali p. 12 adeverință dela corporațiune, că sânt în stare să se facă imediat măiestrii. Din ședința comitetului asociațiunei tran- sil vane pentru literatura română și cultura poporului român, ținută la Sibiiu în 15 Oc- tomvre n. 1883. lacob Bologa Dr. D. P. Barcianu v.-pre șed iute* secretar „ALBINA" institut de credit și de economii. Pubiicațiune în sensul art. delege XXXVI din anul 1876 §• 29. 1. Suma scrisurilor fonciare puse în circulațiune cu ^iua de 31 Octo- bre 1883 face . . . . fl. 667.600.—• 2. Pretensiunile in- stitutului de împrumu- turi hipotecari cari servesc de acoperirea acestor scrisuri sânt de.................fl. 667,682.83 3 Valoarea hipote- celor luate de basă la sus nu- mitele împrumuturi hipotecari este de fl. 2,950,500.— 4. în sensul §. 97 din statute fondul special pentru asigurarea scrisurilor fon- ciari e de..............fl. 246,086.30 acesta e indus în cont separat și este pla- sat în efecte publice. Sibiia în 1 Novembre 1883. [595] i-i Direcțiunea. A eșit de sub presă și se află de venșlare: CĂLINDARUL pe anul visect 1884. întocmit de D. Comșa și Eugen Brote Anul VIII Nr 255 [564] 3—3 CONCURS Pentru îndeplinirea următoarelor posturi învățătoresci în tractul Bistri- Sibiiu. Editura tipografiei los. Drotleff. I Cuprinsul: Călindarul iulian șl gregorian cu chronologia, anotimpurile,.întunecimile, serbate rile și posturile pe anul 1884. Genealogia. Conspectul târgurilor din Ardeal, Ungaria, România și Bucovina. Posta și corespondența telegrafică, Timbre. Sfatuitoriu juridic. PARTEA ECONOMICĂ: Tovărășiile agricole. — Cum și când ar trebui arat? — Pepenii și cultura lor. — • Porcul „Beikshire“. — Ernarea legumilor. — Vrășmașii animalelor stricăcioase. — Clocitul onelor. — Pomii pitici. — Murele. — Despre nutrețuri. Diverse tabele agricole. PARTEA BELETRISTICĂ: Chilipir. — Astronomul și Doftorul. — Numeroase poesii. Inserate. Prețul unui esemplar 45 cr. sau 1 leu, cu porto 50 cr. [565] 3 La 10 esemplare se dă 1 esemplariu gratuit. Redactor provisorfu: Mateiu Voileanu, www.digibuc.ro Editura și tipariul tipografiei archidiecesane,