Xr. 122 Sibiiu, Joi 20 Octomvre (1 Noemvre) 1883. Anul XXXI TELEGRAFUL ROMAN. Apare Marția, Joia și Sâmbdta. ABONAMENTUL Pentru Sibila pe an 7 fl., 6 luni 8 fl. 50 er., 3 luni 1 fl. 76 er. Pentru ■onarohla pe an 8 fl., 6 luni 4 fl., 3 luni 2 fl Pentru atrălnâtate pe an 12 fl., 6 luni 6 fl., 3 luni SA Pentru abonamente și inserțiuni a se adresa la Adalnlstrațlunea tipografiei arohldleoeaane Sibiia, strada Micelarilor 47 Corespondențele sânt a se adresa la: Redacțlunea „Telegrafului Româo“, strada Măcelarilor Nr. 43. Epistole nefrancate se refacă. — Articalii nepublicați na se înapoiază. IN8ERȚIUNILE Pentru odată 7 or., — de două ori 12 er., — de trei or 15 or. rtndal ou litere garmond — ți timbra de 80 ar. pentrB fie-aere pabUesre. „Arată orbului Brăila.“ i. Onorabilul corespondent C. al acestui țliariu și-a luat în Nrii 119 și 120 osteneala a capacita pe șoviniștii din Cluj și consorții lor — că causa ne» mulțemirei românilor din Transilvania față de soar- tea lor politică de astăzi sunt numeroasele legi aduse anume spre apăsarea lor, plus și mai esage- rata esecutare a acelora în direcțiunea aceasta. Corespondentul C. are tot dreptul susținând, că dacă am sta se înșirăm toate datele, câte ne stau la disposițiune în meritul acesta, am pute um- ple folianți voluminoși. Dar are tot dreptul și într’aceea, ce ne lasă să cetim între șire, că: toate acestea ar fi în za- dar, pentru că pe nefericiții compatrioți ai noștri, orbiți cu totul de idea ficsă de a face din noi în câte-va decenii maghiari niaoși, nu-i vom pute ca- pacita despre aceea, că aflându-ne în oposițiune cu programa politică a rasei maghiare, nu putem fi timbrați de inimici ai patriei. Cu toate acestea credem, că cel puțin față de publicul nepreocupat trebue să justificăm ceva mai detaiat atitudinea noastră față de gravele imputări de nepatriotism și de neobservate a legilor, ce ni se făcură în timpul mai recent. Programa șoviniștilor e cunoscută. Ei înșiși nu o mai păstreazăca secret. Ea conține doue mac- sime: a stoarce pe român materialminte de tot su- cul de viață, a face din inteligenți, orășeni și țerani tot 'atâția proletari, spre a strivi generațiunea pre- sentă; și a împedeca pe român în ori-ce desvol- tare intelectuală și culturală, spre a ruina de acum generațiunea viitoare. Ce a făcut pănă acum șoviniștii pentru resol- virea problemei prime, a indigitat corespondentele C. de ajuns. Cele puse la cale pentru resolvirea problemei a doua ne permitem a le specifica ceva mai detaiat. NnTfacem aceasta pentru de a capacita pe șoviniștii din Cluj și alte părți. Seim că aceasta e imposibil; ei nu vreau se înțeleagă. Voim să li- niscim consciința acelor frați ai noștri, cari nepe- trumjând mai afund în trista realitate a lucrurilor, pot fi duși în ispită a crede, că nemulțămirea noa- stră își are fântâna în pretensiuni nejuste, esagerate, contrarie legilor și interesului patriei — bine priceput. Ne vom ocupa de cestiunea culturală din pa- tria noastră. Și pe terenul acesteia trebue se facem deose- bire între fasele vieții noastre constituționale din ultimele doue decenii. Și aici formează acestea doue decenii, doue perioade, cari difer foarte esen- țial unul de altul. Periodul prim — anii dela 1868 — 1874 — l'am pute numi era Deakiană, când în fruntea națiunei maghiare sta „înțeleptul patriei* Francisc Deâk, care propoveduia conaționalilor sei: frățietate sinceră cu națiunile conlocuitoare, loiala respectare și cruțare a dreptiirilor și intere- selor sacrosancte ale acestora. Alăturea cu Francisc Deâk conducea destinul cultural al patriei înțelep- tul br. Eotvos, care scrisese pre drapelul său: Cul- tură adevărată! provină ea de ori-și unde. Periodul al doilea — fiind „nomina odiosa* — îl vom distinge numai după timp: era nouă, dela 1875 încoace. Caracteristica lui zace în devisa, carea astăzi se es- primă în toate foile maghiare: Zdrobirea na- ționalițăților; apoi în doctrinele speciale pro- pagate tot de acelea foi, d. e.: „Românii sunt „un element distrugătoriu pentru statul maghiar „și sunt periculoși, pentru că sunt numeroși, așa „dară, in contra acestui element sunt justificate „ori-ce măsuri, cari tot odată sunt folositoare pen- „tru elementul maghiar", aceste le-a propoveduit lumei chiar și ministrul de astăzi, br. Kemeny. în spe- cial pe terenul cultural era nouă a scris pe drapelul seu: Cultura nu e scop; ea e mijloc — spre su- grumarea naționalităților. „Politica mea este, ca țeara se fie bogată, cultă fi maghiară. Ca se putem ajunge cele doue dintâiu, e neaperat de lipsă a pro- mova cea din urmă cu ori ce mijloace legale, căci fără aceasta nu ne putem închipui statul nostru inde- pendent fi liber* cuvintele dlui Trefort, când cu alegerea sa de civis trenciensis. Principiile și doctrinele ambelor perioade se oglin- desc fidel în legislațiunile acestora, și nimic nu poate precisa mai chiar situațiunea, în care ne vedem îm- pinși prin acele (principii și doctrine) decât „mă- surile justificate", ce s’au luat spre „zdrobirea noa- stră, „și cari tot odată sunt folositoare pentru ele- mentul maghiar". Pe când legile de învățământ din era Deakiană conțin pentru toate naționalitățile dreptul absolut de a-și înființa și conduce în spiritul lor genetic ori-ce institute de cultură intelectuală, și obligă pe stat; „a îngrigi ca audiții de ori-ce naționalitate să se poată cnltiva în limba lor maternă (Art. 44 din 1868, §. 17) — pe atunci era noue pe unde poate închide scoalele române, ear’ unde nu le poate în- chide, le preface în scoale maghiare sau maghiari- ' sătoare. Pe când legea despre învățământul public din scoalele populare (Art. XXXVIII din anul 1868) concede bisericelor recunoscute de autonome a-și regula, administra și conduce ele independent prin factorii sei scoalele sale și reservă statului numai dreptul de suprema inspecțiune (fofeliigyelet §. 14) precis definiat; pe atunci legile relative la învăță- mânt din era nouă conced organelor guvernului un drept foarte larg, aproape nelimitat, de ingerință în regularea, administrarea și conducerea afacerilor școlare ale confesiunilor. Astfel art. XXXVIII din 1868 prescrie numai, ca în scoalele populare confe- sionali să se propună cutări objecte neîncungiurat de lipsă pentru cultura intelectuală și morală a populațiunei (§. 11 pt. 3.), și lasă toate ulterioarele disposițiuni în acest merit la competența bisericilor autonome (§. 11)! Față de aceasta legea din era nouă despre au- toritățile școlare (Art. XXVIII din 1876) dă orga- nelor guvernului dreptul de a supraveghia (feliigyel), în ce estensiune se propun în scoalele populari confesionali singuraticele objecte (§. 5, pct. 3, lit. b) și din ce manuale (ibid. lit. a); ear’ art. de lege XVIII din anul 1879 impune scoalelor populare limba maghiară, ca object obligat de în- vățământ și dă organelor guvernului dreptul de controlă (ellenorzi §. 6) în privința acestuia. în special prescrie această lege, că în comunele cu locuitori maghiari și nemaghiari se se aplice deja de acum numai atari învățători, cari sunt ca- pabili a propune limba maghiară (§. 3 alinia ultimă), ceea ce instrucțiunea ministerială ddt 29 Iunie 1879, Nr. 17284 de sigur din greșală de condeiu o esplică astfeliu: că respectivul trebue să fie capabil a pro- pune unguresce (magyarul tud es e nyelven t a- nitani is kepes §9 alinia 2; kik magyar nyelven beszelni, irni es tanitani tudnak §. 18 al. 2.) Tot această lege autorisează pe ministrul de instrucțiune publică a regula dînsul prin ordinați- une instrucțiunea în limba maghiară în scoalele co- munale (kulon rendeletben szabâlyozza §. 4) fi- ind ordinațiunea densului în ce privesce numărul pe septemână a oarelor de propunere de a se con- sidera (szem elott tartanț) și la compunerea pla- nului de învățământ pentru scoalele (nemaghiare) confesionale. Prin ordinațiunea sa mai sus citată dl ministru a și esmis un „plan de învățământ pen- tru scoalele populari nemaghiare", în care la scoa- lele cu un învețătoriu prescrie pentru limba ma- FOIȚA. Cristian Waldo sau CĂILE NOROCULUI. Roman de George Sand. (Tradus din franțozesce de E. B.) (Urmare). — Păzește-te de suprindere. De asta mă tem eu; eu nu mai pot sta pe loc! De când mi-ai spus de un copil, răpit în secret dela danneman... de un copil cu degetele făcute ca ale dtale... — A! țlise Cristian, poate că am visat de toate aceste și să le lăsăm. Eu văd pe bietele mele mari- onete în fundul cutiei lor; am se le fac să vorbească pen- tru ultima sau penultima dată, căci aceasta este lu- crul cel mai real și cu minte din reflecsiunile mele de astăzi, domnule Goefle. Eu părăsesc buffoneriile și iau ciocanul minorului, securea lucrătorului sau biciul de călătorie a țăranului strein. De toate ce- lelalte rid! Ce-mi pasă, dacă sunt fîiul unei silfe amabile sau a unui iarl blăstămat! Eu am se fiu fiiul lucrărilor mele și n’am să-mi frământ creerii pentru un resultat așa simplu și așa logic. — Bine, Cristiane, bine! esclamâ dl Goefle. îmi place a te auțli vorbind așa; dară, eu am ideea | mea: eu o păstrez, eu o esaminez, eu o nutresc., și acuma am se-i dau aer proaspăt. Se poate că ideea aceasta este absurdă; mă duc la Stenson am să i storc secretul; de astă-dată sciu, cum am se-1 prind. Cel mult într’un ceas m’am reîntors și apoi mergem împreună la castel. Am să observez pe ba ronul, am să mă duc la el, să aflu ce vrea dela mine. El se crede viclean: eu am să fiu mai viclean de- cât el. Așa este, curagiu! La revedere, Cristiane. — Aid, Nils, luminează-mi. — A! veiji Cristiane, eacă jupânul Puffo, precum mi se pare. DL Goefle se întâlni în adevăr cu Puffo. — Ce, tu ești! țlise Cristian cătră servitorul său. Te simți mai bine astăzi? — Mă simt foarte bine, stăpâne răspunse Li- vornezul în ton mai dur decât de obiceiu. — Ei, apoi la lucru, băiete! noi n’avem o mi- nută de perdut. Avem se jucăm Nunta Nebuniei, piesa, ce o scii mai bine, ce o scii de rost; tu n’ai nevoie de repetiție. — Nu, dacă nu vei face prea multe înoiri. — De asta n’ai să te îngrigesci; eu am se me țiu de replice, fii liniscit. Du-te în grabă cu mă- garul și cu bagagiul la castelul nou: pune teatrul în picioare și așează decorațiile. Stai, am ales : ia pachetul acesta; eu îmbrac persoanele și viu îndată. Dacă va fi de lipsă se cetim piesa, avem acolo timp. Tu scii, că publicului ales îi trebue un sfert de ceas pănă se așează și «^^^gibuC.rO Puffo făcu câți' va pași să iasă apoi se opri ezi- tând. lohan, ținendu-1 prins fără voia sa în Stoll- borg, îl întărîtase prin vorbele sale în contra stă- pânului său și Puffo se grăbi a începe gâlceava cu dânsul; dară el îl scia indemânatec și resolut și se poate că, într’un unghiu foarte neesplorat a sufle- tului seu dur și corupt, se mai afla un simțemânt de afecțiune involuntară pentru Cristian. El totuși prinse curagiu. — Eu mai am ceva,Jstăpâne Cristiano, țlise el; ași vrea se sciu, ce prost ți-a ajutat asară la marionete? — A! A! asta te neodihnesce ? Eu credeam că tu nici idee n’ai că, asară a fost o representație ? — Eu sciu, că a fost una și că eu n’am ajutat! — Și scii bine aceasta ? — Eu am fost cam beat, țlise Puffo ridicân- du-și glasul, o mărturisesc; dară astățli mi s’a spus adevărul, și eu îl sciu. — Adevărul! țlise Cristian rițlând; nu ți s’a spus că eu l’am ascuns de Escelenția Voastră? Eu n’am avut onoarea a te vede astățli și de o ași fi avut, n'am se-ți dau samă... — Eu vreau se sciu, cine a cutezat să se atingă de marionetele mele? — Marionetele dtale? îți uiți că marionetele sunt ale mele; ele îți vor spune; întreabă-le. — Eu n’am nevoie a le întreba, ca se sciu că un individ și-a permis a mă înlocui și a căpăta doară salarul în locul meu. 488 ghiară șeptespre^ece din 32 de oare pe sSp- I temână, ear pentru gramatica limbei materne (id. e. române) doue oare; la cele cu doi învățători pre- scrie pentru limba maghiară 29 din 56 (pentru gr. limb, materne 5); la trei învățători prescrie pen- tru limba maghiară 36 din 78 (limba maternă 7) etc., — și a îndatorit pe inspectorii reg. comitatensi de scoale de a ordona (elrendelni) ca mai ales limba maghiară se se propună cel puțin în nu- mărul de oare acolo prescris Qculbnoson a magyar nyelvet tanitsâk legalâbb is az abban (tantervben) kiszabott orâkon §. 11 1. c.) Legea despre scoalele medii (Art. XXX din 1883) va fi încă proaspetă în memoria on. cetitori. Cine nu cunoasce spiritul și scopul ei? Astfel sunt legile erei noue, și astfeliu de in- strucțiuni se dau spre esecutarea lor. Cum se în- deplinesce apoi aceasta din partea „celor mai mici“ — o sciu onorații noștri cetitori din cașuri speciale amintite în acest țliariu. Au^im, că unele autorități comitatense au mers așa departe,încât pretind ea ac- tele referitoare la alegerile de învățători dimpre- ună cu documentele acestora să se subscearnă lor înainte de întărire din partea autorității supreme eclesiastice, și că amenință la cașul contraria cu destituirea prin brachiu a învățătorilor. Au^im mai departe, că în timpul din urmă s’au aflat inspectori regesci comitatensi de scoale, cari umblă din sat în sat și promit învățătorilor dela scoalele române confesionale remunerațiuni în bani, dacă vor retrage oarele prescrise pentru alte doc- trine și le vor folosi spre propunerea limbei maghiare —! Unde trebue argumente mai clari în aceea privință, că scopul propriu al erei nouă nu e cultura, ci slăbirea elementului român? și cine mai poate dubita, că „fiind în contra noastră justifi- cate ori-ce mijloace" după doctrina dlui Kemeny, avem a ne aștepta la acea, ca să fim proscriși în patria noastră? Judece față de atari fapte ori-ce om nepreo- cupat: cine e elemetul distrugătoriu in stat? Revista politică. Sibiiu, în 19 Octomvre. Comisiile delegațiunilor prelucră materialul pentru ședințele publice. în comisia pentru esterne a delegațiunilor austriaco ministrul de esterne Kâl- noky la întrebarea lui Clam Martinic a răspuns, că raporturile monarchiei stau bine cu toate statele europene, fără nici o escepțiuue. Cu această ocasi- une a revenit special asupra Rusiei, la adresa căreia în comisia delegațiunei ungare a ^is, că la cas de un atac, nu ne va afla singuri, și a accentuat că și cu Russia stăm foarte bine. In Rusia încă simt oamenii necesitatea păcei, și aceasta nu numai gu- vernul, ci și populațiunea întreagă. Ce privesce referințele cu Germania ministrul accentuează, că ele sunt asigurate, căci ele nu se basează numai' pe în- țelegerea fără reservă a guvernelor, ci tot odată au întrat și în consciința popoarelor din ambele imperii. Camera română s’a întrunit Sâmbăta trecută și s’a ocupat cu verificarea alegerilor. Ședința proc- simă a fost anunțată pe Luni. în Bulgaria se întâmplă lucruri neașteptate. Se vede, că influența Rusiei scade pe ^i ce merge, cel puțin lucrurile întâmplate de curând acolo ne fac se credem aceasta. — Când a fost asta? fost-ai dta asară în stare a țlice o vbrbă? — Ar fi trebuit să cerci sau să me însciințezi. — Este o lipsă de considerație, o mărturisesc, respunse Cristian cu nerăbdare; dară eu am făcut aceasta, ca se resist ispitei a te înfrunta cum meriți pentru beția dtale. — Să me înfrunți! esclamă Puffo, înaintând spre el cu aer amenințător. Așteaptă numai! Na! Și în același moment el repețli spre capul stă- pânului său o marionetă în formă de măciucă. Arma era comică, însă nu mai puțin periculoasă; capul lui burattino era din lemn foarte vârtos, ca se re- siste bătăilor de pe scenă. Ținând figura de haine și făcându-o să sboare ca o îmblăcie, Puffo, în mâ- nia sa, putea și voia poate să spargă craniul pro- tivnicului său. Cristian prinse marioneta în sbor și, cu cealaltă mână prinse pe Puffo de gât și îl trânti la pământ. — Bețivule blăstemat, îi țlise el ținendu-1 sub genunchi, tu ai merita o bătaie bună; dară îmi este scârbă se te bat. Du-te, eu nu mai am nevoie de tine și să nu mai aud nici când ceva despre tine. Eu ți-am plătit săptămâna dinainte și n’ai se capeți nimic, dară, de cumva ți-ai beut deja paralele am se-ți mai dau ceva, ca să poți merge pănă la Stockholm. Scoalăte și nu te încerca la ceva reu, -Sau te sugrum. TELEGRAFUL ROMAN Generalul rus în armata bulgară Lessovay, și căpitanul Polsikof fură rechemați de catră țarul Rusiei și ei porniră fără a avisa pe principele Âlec- sandru. Această mesură a produs mare turburare în Bulgaria. Guvernul bulgar a rechemat în patrie pe toți oficerii bulgari, cari se află în Rusia prin scoli militare și pe la regimente. Principele a chiemat la sine pe toți oficerii ruși, care fac parte din suita sa militară și le a mul- țămit de servicii. Totodată a provocat pre colone- lul Redigher, gerant al ministrului de resboiu, se-și dea dimisia. Acesta n’a voit se se supună ordinu- lui principelui sub cuvântul, că pentru el e decisiv numai ordinul țarului. în urma acesteia principele l’a destituit și i-a intimat ordinul de a părăsi mini- steriul, căci altcum ’l va aresta și trimite la fron- tieră. Acestea au produs mare mișcare în toată Eu- ropa. piarele din Berlin nu sunt de acord în apre- țiări. Pre când guvernamentalul „Nord d. Allg. Zei- tung“ reproabă pașii principelui, care prin provo- carea bruscă făcută țarului poate escita represii din partea acestuia, pe atunci „Nationalzeitung" laudă ținuta principelui, căci ea dovedesce emanci- pare de sub influința rusească. piarele dela noi încă sunt încântate de cele petrecute în Bulgaria. „Pester Lloyd“ se bucură de această întâmplare. Deducțiunile ei culminează în temerea, că deși Bulgariei i-a succes a alunga pe oficerii ruși, nu i va succede a alunga intrigele rusesci. El voiesce nici mai mult nici mai puțin ca isgoni- rea Rusiei din peninsula balcanică: „între noi și te- ritoriul puterei rusesci nu esistă zonă neutrală. Cu privire la aceasta monarchia nu poate ceda nici cât e negru sub unghie, chiar când ar sta în fața Rusiei mimai cu puterea sa proprie. Declarațiile din filele din urmă în delegațiunile ungare înse cuprind în sine chizeșia, că în păstrarea păcei europene monarchia nu este isolată numai de sine, de unde inevitabila dato- rință, că monarchia trebue se și întoarcă toată aten- țiunea spre Orient. Limbagiul acesta este destul de categoric. Nu- mai puțin categoric este și „Pești Napl6.“ Terenul perdut de Rusia în Orient îl ocupă acum Austro Ungaria. „Dunărea e a noastră, în por- turile dunărene bulgare noi avem interese mai multe. Nu voim ocupațiuni, dorim sincer libertatea Bulgariei, nu ca muscanii. De bună seamă și Bulgaria va urma Serbiei și Valachiei (Olahorszăgnak). Aceste sunt conclusiile finale ale pariului „Pești Napl6“. E curios a vede acum un ^iariu, care pretinde, a fi serios, vorbind de dragostea pentru libertatea Bulgariei, dragoste afectată și față cu România, după ce în rândurile de mai sus tot din dragostea pentru aceste țeri Dunărene esclamă cu emfasă: Du- nărea e a noast ră“. Despre raporturile dintre Bulgaria și Rusia, eată cum scrie și ^iarul din Bucuresci: „Telegraful" Lucrurile nu merg tocmai bine în Bulgaria; ba am pute țlice chiar, că ele merg reu. încurcă- turile, ce Rusia voesce a crea pe fie care ții princi- pelui Aleesandru, dovedesc că ea este nemulțămită de dînsul. Și această nemulțămire nu a putut se fie provocată de alt-ceva, decât de faptul că prin- cipele Aleesandru s’a scuturat de jugul dictatorial al generalilor ruși. Puffo, muiat încâtva, se sculă în tăcere. El nu era natură de ucigaș. El era umilit și poso- morit. Poate că simțea nedreptul seu ; înse el to- tuși avea o preocupațiune, ce uimi pe Cristian: el adună vre o câteva piese de aur, ce tocmai îi că- țlură din șerpar și se împrăștiată pe podile. — Ce-i asta? țlise Cristian prințlâodu-1 de braț. Bani furați ? — Ba nu! esclamâ Livornezul ridicând mâna cu un gest eroic și tot-o-dată burlesc, eu n’am fu- rat aici nimic! Banii aceștia sunt ai mei, i-am că- pătat ! — I-am căpătat, fiind că cineva a vrut să mi’i dea. Aceasta nu privesce pe nimenea. — Cine ți i-a dat? Nu doară... Cristian se opri, ținându-se a trada bănuelfle ce era mai cu minte a le ascunde. — Du-te, țlise el, dute în grabă ; căci, decumva aflu, că tu ești ceva mai rău decât un bețiv, te omor pe loc. Du-te și se nu te mai văd, sau vai de tine! Puffo, înspăimântat, se retrase îngrabă. Cri- stian, ca să-l țină la o distanță oare-care, puse mâna pe latul cuțit norvegian al maiorului. Aspec- tul acestei arme teribile ajunse a înspăimânta pe țiganul, ce se temea să nu-i ea Cristian aurul său, ca se cerce după izvorul acestei bogății neesplicate, Livornezul ieși foarte nehotărât din pavilon. www.digibuc.ro învrfișbirea dintre Rusia și Bulgaria are o mare însemnătate, ori din care punct de vedere am lua-o. Pănă aci Rusia credea, că are în principatul bul- gar o avan-gardă, cu care se’și poată reîncepe cam- pania sa de cucerire în Orient. Se vede însă, că Germania și Austria au sciut să arete principelui Aleesandru adevăratele intențiuni ale guvernului din Petersburg și se’l facă a renunța la o protecți- une, ale cărei bine faceri principatul bulgar nu le-a cunoscut încă de aproape patru ani de țlile, de când esistă. în schimb înse a avut ocasiunea se cunoa- scă, pănă unde poate merge despotismul rus. Lu- crurile înse s’au încurcat și mai mult prin măsura luată de principele Alexandru de a congedia din armata bulgară pe oficerii ruși și de a rechema pe ofiicerii bulgari, cari se află în Rusia, fie în servi- ciul militar, fie prin scoale. Masca a cățiut de tot. Ostilitate pe față contra Rusiei, care după ce a pierdut acum un an pe S e r b i a, pierde îu anul acesta și pe Bulgaria. Aceste doue lo- vituri, pe care monarchiele aliate din centrul Eu- ropei le-au dat într’un chip indirect colosului dela nord, dovedesc că Germania este hotărîtă cu ori-ce preț a nu lăsa pe Austria în prada panslavismului, Ori-ce s’ar mai țlice, este netăgăduit lucru, că Ru- sia a fost pusă astățli în respect de marele cance- lariu și simte pe fie-care ții fugindu-i de sub picioare un tărâm, pe care ’l credea câștigat. Serbia, Bulgaria și în cele din urmă și Turcia i-au scăpat pe rând pe rând din ghiare cu toată dibăcia cu care părea pănă la o vreme că a sciut să-și întindă mrejile sale. Nu mai vorbim despre noi, față cu care a sciut să-și plătească recuno- scința luându-ne Basarabia. Afară de acestea nici în întru nu-i merge Rusiei tocmai neted. Nihilismul a scos din nou capul și luptă mereu spre a dobândi acele libertăți pentru care au murit ațâța tineri, pe când alții zac prin temniți sau prin pustietățile Si- beriei. Corespondente particular» ale „Telegrafului Roman'¹. De sub goronul lui Horea, 12/24 Oct. 1883. Onorată Redacțiune ! Ați binevoit a lua notiță în nr. 118 al „Tel, Rom.“ despre moartea neașteptată, a fostului deputat dietal: Sigismund Borlea, bărbat destul de stimat și cunoscut, nu numai la poporul nostru românesc din Ungaria și Transilvania, ca un anteluptătoriu pentru câștigarea drepturilor poli- tice — ci și la regimul și poporul maghiar, căruia în dieta țerei de multe ori i-a spus păcatele și rătăcirea, în carea se află față de români. De vre-o 3 ani Borlea a trăit retras, în lo- cuința din Baia de Criș, și amăgit îd sufletul seu pentru ti'actarea vitregă a poporului român, din partea șovinistilor Unguri, nici nu mai lua parte la afacerile publice. Un fel de pesimism îl cuprin- sese. Și nici nu e mirare a fi cineva pesimist, când vede adese luptele cele mai drepte perdute. în 23 Octomvre a. c. a fost înmormântarea lui Borlea. Poporul Zarandean a alergat din toate părțile spre a-i da ultimul tribut de recunoscință. Pe la oarele 3 postmeridiane peste 1000 de oameni, bărbați, femei, inteligință și popor s’a adu- nat la locuința defunctului. Amici și cunoscuți de lohan, esagerând une-ori în mod arbitrar in- tențiunile secrete ale baronului, nu-i dase banii toc- mai, ca să facă ceea ce Puffo numia în stilul său nu fără teamă, o festă rea, ci ca se-1 hotăra- scă a se ține la o parte, când stăpânul seu ar fi provocat și tras într’o gâlceavă oare care. lohan îl spionase, el aflase prin el, că Cristian este iute și curagios. El îi dase să priceapă, fără a compro- mite pe baron, că Cristian a displăcut în castel unei persoane foarte puternice și că a găsit în el un spion francez, o persoană periculoasă și a. d. Puffo n’a înțeles minciuna aceasta, fiindcă nu era înde- stul de grosolană pentru el. Ceea ce Puffo a în- țeles, era aurul din buzunarul seu. Inteligența sa se ridicase pănă la conclusiunea următoare: „Dacă mi se plătesce, ca se nu fac nimic, mi se va plăti cu mult mai bine, pentru ca se fac ceva“. El se hotărî dară a face ceva: el credea a găsi pe Cri- stian fără arme și fără neîncredere: curagiul îi lip- sise și încâtva și scelerimea. Cristian era așa de bun, încât tremura mâna miserabilului : acuma, fiind învins și umilit, ce avea se facă ? Pre când Puffo făcea reflecsiunile aceste^ încâț era capabil a le face, Cristian emoțiopat și obo- sit mai mult în privința morală decât în cea fisică, se așezase pe geamantanul seu, adâncit în visuri me- lancolice. — Tristă viață! își țlise el, privind mașinal- mente spre rparioneta întinsă pe podile, ce tocmai 489 ai defunctului au venit din depărtare spre a-i ^ice cel din urmă „adio". Ne-a surprins mult văzând în giurul sicriului, și o mulțime de maghiari, și încă chiar și pe inimicii de moarte ai repausatului. Se vede, că moartea complanează divergențele. Servițiul funebral l’au îndeplinit 15 par ochi, îmbrăcați în ornatele bisericesci, în frunte cu ad- ministratorul ppresbiter Georgiu Părău. Pe la oarele 4 p. m. carul funebral, cu remă- șițele pământesci ale defunctului, a plecat cătră ci- miteriul bisericei din Cebea. în giurul sicriului erau 14 indivizi purtând lumini mari de ceară; ear înaintea acestora — pe de laturi la 20 inși purtau torțe. în frunte erau 12 studenți dela gim- nasiul dm Brad, cari au cântat funebraliele. Acestora urma preoțimea. în urma sicriului venia, văduva socie, fiica defunctului, cu fiitoriul ginere Dr. Magdu, și o mulțime de inteligență și po- por. *) Ajuns întreg conductul la biserica din Ce- bea, sub goronul lui Horea, s’a finit serviciul de înmormântare îndatinat. Părintele administrator, Georgiu Părău ținu cu- vântarea ocasională. Densul în liniamente generale a descris perderea, ce a îndurat poporul român, prin mutarea la cele eterne a dibaciului luptătoriu Borlea. De asupra mormântului, carele este săpat lângă al nemuritoriului martir; Avram lancu. a rostit o vorbire advobatul Petru Truța din Baia de Criș. ’Mi permit a ve comunica cuprinsul acelei vorbiri rugându-ve a o publica — dacă e posibil. — Eată cuprinsul; „Veniți gentili frați în doliu, spre a aduce omagiele recunoscinței asupra osămintelor reci, astrucate în acest sicriu; căci ele sunt rămășițele și prețioasele umbre ale bărbatului preameritat, sdruncinat în luptă pentru indtpendența, libertatea și egala îndreptățire a poporului nostru românesc. „Dar ce lauri de recunoscință! ? Atunci, când la timpul cuvenit devotamentul seu ne a chemat spre a ne împlini o scumpă detorință cătră scumpa noastră națiune, și spre a ne întinde simbolul no- stru de recunoscință; ne-am uitat de noi inșine, de demnitatea națională pentru care el totdeauna s’a luptat; și meritele lui nu le-am sciut aprețui!**) Dar se nu mai reamintesc! „în acest moment stăm uimiți cu inimile întri- state înaintea acestui cosciug, și pentru ce? mă veți întteba. Pentru că el conține, și ne a răpit pre premergetoriul și unul dintre cei mai bravi eroi în luptă pentru drepturile poporului seu, și unde se aflăm basa acestor omagie de recunoscință? Nicăiri decăt în fapte împlinite. Istoria poporului românesc ’și va imfrumseța paginile cu faptele unui Sigismund Borlea în luptă politică pentru fericirea poporului românesc. „SAntem convinși și istoria ne va învăța pre noi și pe următorii noștri și ne va da dovedi de- stul de clare despre simțiul de credință neclătită, *) Sișriul eră acoperit de cununi, între care voiu aminti, cea cu inacripțiunea: „Lui Sigismund Borlea, Româ- nii Zarandeni" și cea cu inacripțiunea: Lui Sigismund Bor- lea, amicii din Deva". £*) Alusiune la alegerea de deputat dietal în 1881, când Borlea a că^ut fiind corupți vre-o 7 preoți, câțiva notari, și alegători, cari votară pentru ungur. TELEGRAFUL ROMAN. despre devotamentul acestui bărbat pentru binele și fericirea poporului seu. „Nu de mult ’l văzurăm pe el în funcțiunea de protonotar al fostului comitat Zarand, în care cali- tate în timp de 14 ani cu tot deadinsul și cu toată nisuința era pentru organisarea acestui district co- respumjetoriu spiritului tâmpului și cu considerare deosebită la Îmbunătățirea stărei materiale și spiritu- ale a acestui popor. „Nu de mult ’l văzurăm ca representant în ca- mera representantivă, luptându-se fără sfială și fără oboseală pentru principiele salutari: libertate, ega- litate, frățietate și pentț-u drepturile naționali ale poporului sen. Nu de mult ’l văzurăm pre el în representați- unele bisericesc!, școlari,] și comitatense, luptându-se cu spada a mână pentru Bonstituțiunea bisericei noa- tre naționali, pentru ridicarea și promovarea cau- sei școlari între popor — și pentru organisarea ad- ministrațiunei pre basele legali și de drept. „în toate aceste lujite spada lui a fost cea mai onorifică și virtuoasă, respectată și recunoscută chiar și de inimici: — era spada dreptului și a dreptăței, spada unui caracter firm devotat patriei și popo- rului românesc. „Și în urma atâtor lupte continue, eată resplata destinată, de mult secreta creațiune! El astăzi cu inima frântă întră în rețele mormânt, fără respira- țiune și fără ca oare când se se poată bucura de frup- tele neîntreruptelor sale lupte pentru patrie, națiune și poporul românesc. „Sigismund Borlea, bravul anteluptătoriu așii nu mai este; Ol dar ne rerpâne numele de o pie memo- rie pentru eterna istorie a poporului său românesc, eară faptele lui ne vor servi de esemple vii, de virtute națională, pentru noi toți, cari vom ave a-1 urma. „Fie dar, ca memoria și faptele demnului băr- bat, Sigismund Borlea, să ne servească de îndemn a ne întări spiritele și credința în luptă pentru feri- cirea patriei și a neamului nostru românesc. „Ear tu, spirite fericit, care după vieața ta de- corată cu laurii recunoscinței ne-ai lăsat în lacrămi de durere, treci cu omagiele noastre de recunoscință la viata cea eternă, unde vei întâmpina umbrele con- fraților tei; Ștefan, Michaiu Vodă, și a unui lancu — du-le și lor voicasa scire, că poporul, pentru care voi v’ați luptat cu devotament, în mijlocul luptelor pentru esistența națională, încă mai viează. Odichnesce în pace! căci noi cu repețirea nu- melui teu cu pietate, vom ruga preatot Puternicul, a’ți face odichnă eternă 1 Corespondentul. Varietăți. * (Personalia) Escelenția Sa P. Archiepiscop și Metropolit Miron Romanul cu trenul de Marți la 2 oare s’a re’ntors în mijlocul nostru. * (Himen). Duminecă în 16 a lunei curente ș’a serbat cununia sa Dl Adam Groza cleric absolut cu dșoara Maria Pop o vi ci în comuna Ocolișul mare. * (Concert) se va arangia din partea reuni- unei de lectură română din Timișoara pentru sco- puri culturale în 10 Noemvrest. n. 1883 în sal’a dela bereria (Fabrikshof.) Programa Concertului. Câteva cuvinte de deschidere rostite prin președintele reuniunei. 1. „Moara dintre stânci¹¹, (Die Felseumtihle,) uvertură de C. G. Reissiger, pentru piano cu 4 mâni, eaeoutată de doamna Opriș și domnișoara Juma. 2. Aria din Opera „un ballo in maschera*, cântată de domnul N. Popoviciu. 3. Sonata. Op. 9 de Alesandru de Mocsonyi, An- dante, Scherzo, esecutată pe piano și violină de domnii C. Gaszner și M. J. Novăcek. 4. a) „Nu ești iubit*, de J. V a sil esc u 6) „Dorul* de Chiricescu- c) „Vâltozatok*, de Andreiu Kovâcs, cântate de Miscovits Ferenczy. 5. „Luntrașul*, de Șchiope k, cor de dame și bărb 1. „Marche solennellej pentru piano și harmonium, de E. Ketterer, esecutată de doamna Pâldi și domnul Kâmâsz. 2. Aria din opera „il barbiere di Seviglia¹¹, de Ros- sini, cântată de doamna Miskovits Ferenczy*. 3. „lllustrafiune romană,* după teme naționale com- pusă pentru ocasiunea aceasta de Ch. R. Kărăsz, esecu- tată pe piano de doamna Opriș. 4. a) „Codru verde,* b) „Sequidilla,* de G. Dima, c) „Dor de resbunare* dn G. Cavadia, cântate de domnul N. Popoviciu. 5. „B-dur Trio,* pentru piano, violina și celo, de A. Rubinstein, esecutat de domnii Q. Gasener, M. J. Novă- cek și E. Ger ger. 6. „Sinaia.* horă deVentura și Foram be s cu, cor de dame și bărbați. După concert va urma joc. * (Un nou fel de duel american.) Așa e lumea. De se gâcesce ceva nou în felul său, ceva nou estravagant, apoi oamenii ’s dedați a’l porecli „ame- rican". Așa și cu feliul ăsta de duel, despre care poate că chiar americanii nu sciu nimic. Eată re- gulele duelului: se pregătesc doue țigări, dintre cari una curat de tutun, ear cealaltă se înfundă cu di- namit. Duelanții trag căte una dintre țigări și fu- mează. Pe care’l ajunge apoi soartea cu țigara de dinamit — i sare capu în aer. * (Un virtuos de șach.) D. Blackburne, ve- stitul invingetor de șah dela Londra, a jucat în fi- lele aceste îu City Schach-Club 21 pârtie de șah, fiind cu ochii legați; și a cășcigat 19, ear 2 le-a făcut remis. Desteritatea aceasta și siguranța memoriei, despre care dovedesce faptul acesta ne mai pomenit, produseră o admirațiune generală. * (Pesta bovină.) în comuna Rediu și Păl- tiniș din județul Dorohoi s’a ivit — precum ne anunță jurnalele din România — pesta bovină. S’au luat măsurile necesare din partea forurilor militare respective spre împedecarea estinderei acestei epi- demii. — despre care se țlice, că s’ar fi importat din Basarabia. Posta Redacțiunei. Domnului I. P. in B. Interesarea Dtale pentru scoală ți servesce spre onoare. Vom face întrebuințare de cele arătate de dta la locurile competente. Loterie. Mercuri 31 Octomvre n. 1883. Sibiiu: 83 58 81 73 32 Bursa de Viena si Pesta. Din 30 Octomvre n, 1883. Viena B-pesta Renta de aur ung. de 6°/o.............. . 119.60 119.— Renta de aur ung. de 4°/o.................. 87.05 86.50 Galbin 5.70 5.70 Napoleon...................................... 9.55 9.52 London (pe polița de trei luni)............ 120 05 119.95 era să-i spargă craniul. Tristă societate cu oameni fără crescere! și totuși acuma, ca nici când, am se se me dedau la aceste: de oarece voiesc se întru în ultimele clase a poporului, din care, pe semne, am ieșit, înzadar m’am încercat a me despărți de el, de bună seamă voiu fi adeseori silit a-mi apăra dreptul prin forța pumnalului, în contra cutăror nature grosolane, ce nu se pot convinge prin blân- deță și prin simțământ. O Jean- Jacques! prevățlu- ta-i tu aceasta pentru Emil al teu? Nu, fără îndo- ială, și totuși au năvălit cu petre asupra tașite-au scos din modesta ta căscioară, te-au silit se pără- sesci viața dela țeară, pentru că nai sciut se însufli frică acelora, ce nu te au înțeles! „Ei bine, cine ești tu, tu care el’a se mă ucișii ? (lise Cristian vorbind tare de astădată, ca se-și dea avânt, și ridicând marioneta, ce zăcea cu fața la pă- mânt. O, Joe, tu ești sârmanul, dragul meu Stenta- rello ! tu, favoritul meu, protegeatul meu, servitorul meu cel mai bun! tu, cel mai bătrân din trupa mea tu cel perdut în Paris și găsit așa miraculos pe că- rările Boemiei! Nu, nu se poate, tu nu mi-ai fi fă- put nici un reu, mai curând te ai fi întors cătră uci- gași. Tu ești mai bun decât mulț din marile ace- ste marionete proaste și rele, ce pretind a apar- ține speciei omenesci și a căror inimă e mai tare decât capul. Vino, sărmane și iubite amice, vino, se-ți puiu un guler alb și se-ți periu hainele tale acoperite de colb. Eu îți jur, că pe tine n’am se te părăsesc!.. . Tu ai se călătoresci împreună cu mine în taină, ca se nu faci să ridă oamenii cei serioși și îți va fi urît când nu vei mai vede luminările lampei, noi avem se povestim împreună; eu am se încredințez suferințele mele, drăgălașul teu surîs și ochii tei sclipitori îmi vor aminti nebuniile trecutu- cutului meu. . și visurile de amor, încolțite și dis- părute în Ridurile întunecoase din Stollborg! Un rîs de copil făcu pe Cristian se se întoarcă: era dl Nils, care întrase pe vârful degetelor: el să- rea de bucurie și bătea în pălmi la vederea mario- netei, ce se mișca ca și când ar fi vie, între degetele agile ale lui Cristian. — O! dă-mi acest mic bărbat frumos mie! esclamă copilul entusiasmat: dă-mi-1 pentru un moment, se me joc cu el! — Nu se poate, țlise Cristian grăbindu-se a aran- gea toaleta lui Stentarello; micul meu băiat nu se joacă decât cu mine și apoi nici n’are timp. Nu vine dl Goefle? — O! lasă-mă să ved toate acestea! replică Nils aruncând transportat o privire zăpăcită în cu- tia, ce Cristian tocmai o deschise, unde sclipeau pâle-mâle peste olaltă pălăriile galonate, săbiile, tur- banele cu pene și coroanele de mărgele a lumei sale în miniatură. Cristian cercă a se scăpa de Nils cu blândeță: copilul înse era așa lacom în dorința sa a pune mâna pe minunile aceste, încât Cristian fu nevoit a i vorbi dur și a i face ochi mari, ca se-1 www.digibuc.ro | oprească a năvăli asupra actorilor și veștmintelor lor. El începu apoi a bufni și se puse la masă țli- când, că are se se plângă dlui Goefle, că nimenea nu vrea să se joace cu el. Mătușa sa Gertruda i-a promis, că are se-și petreacă în călătorie, și el nu-și petrece nici într’un chip. — Dară eu rid de tine, uriciosule! țlise el că- tră Cristian făcând grimase; eu sciu face corăbii frumoase de hârtie și tu n’ai se vețli, ce am se fac! — Bine, bine! răspunse Cristian, care, socotind la ajutorul dlui Goefle, continuă cu grabă costuma- rea figurilor sale; fă corăbii, băiete, fă multe și dă-mi pace. Tot punând la pălării și la mantale pe capetele și pe umerii micilor sale personage, Cristian privi spre pendulă și deveni nerăbdător nevețlând pe dl Goefle venind. El voia se trimită pe Nils în grașd, ca să-l roage se se grăbească; Nils ședea busumflat și se făcea, că n’aude. — Numai, își țlisâ Cristian, de am ave timp să cetim piesa!... Nu sciu, dacă am în memorie! Am avut atâtea alte grigi astăzi... A! eu am promis maiorului o scenă de vânătoare . . . Unde se o pun? Ori și unde ! O intercalare, luată din scena lui Mo- ron cu ursul, în Princesa de Elvida. Stentarello va fi eroul; el are se fie minunat:. . . el va rîde de oamenii, cari ucid ursul prin rociu... ca dl baron! Nu mai de n’ar fi luat Puffo piesa cu sine!. . . I-am dat o a mână! (Va urma.) 48G TELEGRAFUL ROMAN. ț Nr. 236. [587] 1-3 CONCURS. Pentru întregirea parochiei va- cante de clasa a III Cărpiniș în protopresbiteratul Abrudului, se des- chide concurs cu termin de 30 de $ile dela prima publicare a acestuia în „Telegraful Român" Emolumentele împreunate ca acea- stă parochie sunt: 1. Cuartir în etagiul de sus al scoalei locale. 2. Folosirea cimiteriului, a unei livezi de lângă scoală, și a unui loc de ien din „Valea-Dăroaiei.“ 3. Venitul stelar regulat, dela 160 familii, care toate la olaltă, dau un venit anual de 350 fl. care înse cu timp se mai poate urca. Cei ce doresc a competa la acea- stă părochie, au de ași subscerne pe- tițiunile instruite conform statutului organic și Reg. pentru parochii la sub- scrisul pănă la terminul sus indicat. Abrud, 11 Octomvre, 1883. în conțelegere cu comitetul pa- rochial din Cărpiniș. loan Gali m. p., protopresbiter. CONCURS [588] 1-3 Devenind vacante trei ajutoare de câte 40 fl. v. a. pe an, destinate învățăceilor români, cari se vor aplica la meseriile: de postovar, pălărier, mașinist, argăsitor, clopotar, faur, ro- tar și covrigar. Subscrisul comitet publică urmă- torul concurs: Suplicele se se adreseze la sub- scrisul Comitet pănă la l-a Decemvre a. c. prove^ute: 1. Cu estras de botez, din care să se vadă că suplicantul e român și posede etatea de 14 ani. 2. Cu atestatul de scoală, din care se se vadă, că a percurs trei sau pa- tru clase normale. 3. Revers dela părinții sau dela tutorii copilului, din care se se vadă că-1 lasă să învețe cutare meserie. 4. O parie din contractul în- cheiat cu un Măestru din Brașov, din care se se vadă că suplicantul e așezat la una din meseriile de măi sus de cel puțin 15 țlile. Brașov 10 Oct. 1883. Comitetul asociațiunei pentru spriginirea învățăceilor și sodalilor români mese- riași. B. Baiulescu, Dr. I. Bozoceanu, preș. secr. Nr. 307. [589] 1—3 CONCURS. Pentru ocuparea postului de în- vețătoriu la scoaia confesională gr. or. din Săsciori se escrie concurs cu termin de 15 ^ile dela prima pu- blicare. Emolumentele legate de acest post sunt: Salariu anual 300 fl. v. a. cuartir și lemne. Doritorii de a îmbrăca acest post au se’și subștearnă petițiunile instru- ate cu documentele prove^ute în le- gile în vigoare oficiului protopresbi- teral subsemnat pănă la terminul su- pranumit. Sebeș în 18 Octomvre,* 1883. Oficiul protopresbiteral gr. or. în conțe- legere cu comitetul parochial. Nr 255 [564] 2—3 CONCURS Pentru îndeplinirea următoarelor posturi învățătoresci în tractul Bistri- ței se escrie prin aceasta concurs pănă la 30 Octobre a. c. st. v. și anume. a) în Blașfaleul inferior cu salariu anual de 100 fl. v. a. b) în Simotelnic cu salariu anual de 135 de fl. v. a., Cererile instruite conform legilor vigente sunt a se înainta la subsem- natul oficiu protopresbiteral pănă la terminul susindicat. în conțelegere cu comitetele parochiale concerninte. Oficiul protopresbiteral gr. or. al tractului Bistriței. Borgo-Dioseni, 26 Septemvre 1883 loan Buzdug m. p., adm ppresb. Nr. 274. [580] 2—3 CONCURS. Pentru ocuparea stațiunei de c a- pelan în parochia de clasa a III. S i b i ș a n i lângă bătrânul și neputin- ciosul paroch se escrie din nou con- curs în înțelesul Venerabilului ordin consistorial din 22. Martie 1882 Nr. 727 B. cu termin de 30 de țlile dela prima publicare în „Telegr. Rom." Emolumentele împreunate cu această stațiune capelanală sunt 200 fl. val. a. Doritorii de a se aplica la acea- stă stațiune au se’și subștearnă supli- cele instruite cu documente prescrise de legile în vigoare subsemnatului ofi- ciu protopresbiteral pănă la terminul indicat. Sebeș 1 Octomvre, 1883. Oficiul protopresbiteral gr. or. în conțe- legere cu comitetul parochial.. CONCURS. Pentru stațiunea învețătorească împreunată cu cantonatul din comuna Păucea, protopresbiteratul Ternavei inferioare, se escrie prin aceasta con- curs pănă în 20 Octomvre st. v. a. c. Emolumentele împreunate cu acest post sunt: a} Cuartir în casa închiriată pen- tru scoală. b) 4 care de lemne, din cari se se încălzească și scoaia. c) Un juger de păment. d) Dela 80 familii câte o ferdelă de cucuruz â fl. =80 fl. e) Dela 26 familii cu copii de scoală câte o ferdelă de cucuruz â 1 fl. f) Ca cantor dola 26 familii câte o ferdelă de cucuruz â 1 fl. —26 fl., și g) Ca cantore terțialitatea din stolă circa 18 fl. Cucuruzul se va plăti în 2 rate egale și anume în 1 Februarie și 15 August st. v. Doritorii de a ocupa această sta- țiune au a se presenta în o Duminecă sau sărbătoare înainte de alegere spre a cânta în Biserică; ear’ petițiunile instruite conform legilor și regulamen- telor în vigoare a le așterne la sub- semnatul oficiu protopresbiteral pănă la terminul sus aretat. Dela Oficiul protopresbiteral gr. or. al Ternavei mferioare. Deag 29 Septemvre 1883. Daniil de Tamaș m. p. [563] 3—3 adm. prot. Nr. 191. [578] 3-3 CONCURS. Pentru ocuparea stațiunei de în- vețătoriu la școala gr. or. din comuna Sebeșul de sus, protopresbiteratul Avrigului, se escrie concurs cu termin pănă la 25 Octomvre a. c. Emolumentele împreunate cu acest post învețătoresc sunt. 1. leafa fiesă din lada comunală 140 fl. 2. lemne pentru încălzit, câte vor fi de lipsă. 3. cuartir liber în edificiul scoalei. Doritorii de a ocupa această sta- țiune învățătorească vor ascerne con- cursele lor la subscrisul oficiu proto- presbiteral al Avrigului pănă la ter- minul susindicat instruate cu docu- mentele prescrise în sensul legilor în vigoare. Avrig, 9 Octomvre 1883. în conțelegere cu comitetul parochial gr. or. din Sebeșul de sus. Oficiul protopresbiteral al trac- tului Avrig. Vasiliu Macsim m, p., adm. prot. Nr. 212 [579] 3—3 CONCURS. Devenind vacantă parochia gr. or. română din Bodia, de clasa III, pro- topresbiteratul Ungurașului, în urma decisiunei consistoriale ddto 14 Iulie a. c. Nr. 2294 B. prin aceasta se es- crie concurs cu termin de 30 Zde dela prima publicare în „Telegr. Rom.“ Emolumentele: 1. Casă parochială cu grădina de 1 juger- 2. Porțiunea canonică, aretoriu și fenaț jug. 15, stângini 115. 3. pilele de lucru, dela toată casa câte una. 4. Venitul stolar îndatinat. Toate acestea după calculul si- nodului parochial, respective al comi- tetului concernent, aduc un venit de 319 fl. 55 cr. v. a. Doritorii de a ocupa această pa- rochie au de ași subterne suplicele instruate amesurat regulamentului pen- tru parochii în terminul pus subscri- sului oficiu protopresbiteral, și con- curenții au voie de a cânta și predica în intervalul filelor de concurs. în conțelegere cu comitetul pa rochlal. Fuzes Sânpetru, 11 Octomvre, 1883. Oficiul protopresbiteral al trac- tului Ungurașului. Petru Roșea m. p., protopresbiter. Nr. 248. [566] 3-3 CONCURS. Pentru ocuparea posturilor învă- țătoresci dela scoaia poporală gr. or. din Câmpeni, instituită cu trei învă- țători, se deschide concurs pentru toate trei posturile, pănă la 24 Oc- tomvre a. c. st. v. Emolumentele sunt: câte 300 fl. pentru fie-care învățătoriu, care se plătesc în rate lunare antici- pative, și câte un orgiu de lemne; directorele va primi încă una remu- nerațiune, de 50 fl. v. a. Doritorii de a ocupa aceste pos- turi au a’și instrui cererile, conform legilor din vigoare cu următoarele documente și anume: 1. că sunt români de confesiunea gr. or. 2. că au absolvat cel puțin 4 clase gimnasiale. 3. că au absolvat cursul peda- gogic ori teologic. 4. că posed atestatul de cualifi- cațiune prescris de statutul organic. 5. că au praesă cel puțin de un an, ca învețătoriu și în fine, 6. că au esamenul prescris de lege și din limba maghiară. Cererile astfel instruite sunt de a se subscerne subscrisului oficiu pro- topresbiteral pănă la terminal mai sus indicat. Comitetul parochial gr. or. din Câmpeni, din ședința ținută la 7 Oc tomvre 1883. în conțelegere cu loan Gali m. p., protop. ca adm. Nr. 277 [582] 2-3 EDICT Nicolau Ivan din Vulcan, comi- tatul Brașovului, a părăsit cu necre- dință de 5 ani pre legiuita sa soție luliana născ. George Neacșu tot din Vulcan, fără de a se sci locul, unde se află și de mai trăesce, este prin aceasta citat, ca în termin de trei luni dela prima publicare a acestui edict se se presenteze înaintea sub- semnatului for matrimonial, căci la din- contră și în absența lui se va per- tracta și decide procesul divorțial in- tentat asupră-i de cătră soția sa. Brașov, 30 Septemvre, 1883. Forul matrimonial gr. or. al protopres- biteratului Branului. Nr 3874: 1883. civ ’ [581] 2-8 Publicațiune. Pentru începerea lucrărilor de pregătire în obiectul de segregare în Daia Danyâd) și în special pentru regularea representărei, alegerei ingineriului și pregă- tirea preliminariului de spese se pune ții de pertractare pe 18 Decembre 1883, la 10 oare înainte de ameaZi la casa jude- lui din Daia, la care se invită părțile interesante cu observarea, că absența lor nu va impedeca ținerea pertractărei. Elisabetopole, 10 Octomvre, 1883. Kelemen m. p. jude esmis. Nr 3861 civ 1883 [577] 3—3 Publicațiune. Pentru facerea preparativelor în aface- rea segregărei hotarului „Dalavâsâr‘% în special pentru regularea representațiunei, alegerea inginerului și preliminarea de spese se pune termin diua de 3 Decembre 1883. IO oare înainte de ameadi în comuna Balavăsâr, la casa judelui. Despre aceasta sânt avisați toți cei intere- sați, cu aceea observare, că absența lor nu va împedeca ținerea pertractărei. Elisabetopole, 30. Septembre, 1883. Dela judele esmis de tribunal: Kelemen m. p., jude esmis. Turnătoare de clopote și de metal a lui Antonie Xovotny le recomandă pentru facerea de clopote noue, pentru turnarea din nou a clopotelor sparte de toată mărimea, precum și pentru constru- irea a mai multor clopote în acord harmonic, oferind garanță pe mai mulți ani. Montate cu chivere (co- roane) de lemn, fer turnat și făurit; astfel construite, că după ce sânt usuate pe o parte se poată fi învârtite cu înlesnire în ori-ce direcțiune, prin ceea ce se evită ere - parea lor. Cu deosebire recomand clopotele găurite și premiate inventate de mine, care au un ton mai întins, mai puternic și mai adânc, ca cele de sistemul vechiu; un astfel de clopot în greutate de 300 punți egalează pe unul de 400 punți. Recomand mai departe scaune de fer făurit pentru clopote solide și frumoase, clo- pote pentru orologiu sau discuri pentru oroloage și toace din metal, precum ‘și toate celelalte articole de alamă și metal aparținătoare de această categorie, cu pre- țurile cele mai moderate. Se construesc clopote și pe lângă plătirea făcută în rate. Clopote dela 300 punți în jos, precum și stropitoare de mână se află totdeauna în magazin. Pentru comande binevoitoare, care se efectuează solid și promt se recomandă Antonie Novotny. [359] 9—10 Timișoara, Fabrică, Redactor provisoriu: Mateiu Voileanu, Editura și tipariul tipografiei archidiecesane, www.digibuc.ro