Nr. 121_Sibiiu, Marti 18/30 Octomvre 1883,_ Anul XXXI TELEGRAFUL ROMÂNĂ t Apare Marția, Joia și Sâmbătă. ABO NAMENTUL Pentru Slblln pe an 7 fl., 6 luni 8 fl. 50 cr., 3 luni 1 fl. 75 or. Pentru monarchia pe an 8 fl., 6 luni 4 fl., 3 luni 2 fl Pentru străinătate pe an 12 fl-, 6 luni 6 fl., 3 luni Sfl. Pentru abonamente și inserțiuni a se adresa la Adnlnlatrațlnnea tipografiei archidiecesan* Sibiiu, strada Măcelarilor 47 Corespondențele sânt a se adresa la: Redacțlunea „Telegrafului Român¹¹, strada Măcelarilor Nr. 43. Epistole nefrancate se retnsă. — Articolii nepublieați nu se înapoiază. IN8ERTIUNILE Pentru odată 7 or., — de două ori 12 or., — de trei ori 15 or. rhndul ou litere garmond — ți timbru de 30 or. pentrn fie-care publicare. Nr. 4091 Preș. Cuvent archi pastoral cătră onorabilul și iubitul cler al archidie- cesei transilvane. Când mai înainte cu patru ani și câteva luni vărsările de apă cumplite prefăcură Seghedinul, primul oraș al Ungariei de jos, în ruine: Maiesta- tea Sa preagrațiosul nostru rege domnitoriu, adânc mișcat la vederea nenorocirilor acestei catastrofe, a pronunciat asupra orașului ruinat cuvintele me- morabile de mângăere și încuragiare: ch „va fi mai frumos de cum a fost." Și în adevăr, filantropia pusă numai decât în lucrare la esemplul prea bunului nostru monarch nu numai în patriă, ci și în străinătate, zelul și încordările civilor nenorociți, dar mai ales speciala îngrigire părintească a Maiestății Sale, făcu ca prin minune, ca în al cincilea an dela catastrofa suferită, Szegedinul se se presinte lumei reconstruit mai fru- mos de cum era mai ’nainte, ba chiar grandios, avantat la locul prim după capitala țerii. Resultatul acesta măreț al unei interesări ge- nerali s’a serbat la 14 și următoarele țlile ale lui Octobre a. c. stilul nou în orașul reconstruit Sze- gedin, unde Maiestatea Sa preagrațiosul nostru rege a venit în aceeași ții pentru a vede în totalitate și în părțile sale mai notabile noul oraș, și unde la vederea celor vețlute s’a împlut de bucurie inima părintescă a monarchului, sorgintele unei puteri aprope magice, carea între alte opere mărețe a creat și Szegedinul de astăzi. Bisșrica nostră ortodocsă română din Ungaria și Transilvania, carea pote înaintea tuturor altora, anume încă la 6 Martiu calend. nou 1879 și de atunci continuativ în mai multe rânduri a venit cu obulii sei întru ajutorarea celor nenorociți prin ca- tastrofa dela Szegedin, — n’a putut fi indiferentă nici în filele de bucurie ale acestui oraș. 0 depu- tațiune metropolitană de 16 membri, compusă din clerul celor trei eparchii ale nostre, s’a presentat în rân- dul altor biserici și corporațiuni din diferite ținuturi ale patriei la serbările din Szegedin, de o parte pentru a participa în bucuria generală, er de altă parte pen- tru a avâ ocasiune de a manifestă de nou omagiile, credința și alipirea bisericii nostre cătră prea înal- tul tron și de a imploră și pentru acesta biserică mult cercată grația părintescă a Maiestate! Sale. Cuvintele de tot omagiali, care eu ca conducă- torul deputațiunei noastre le-am adresat la acea oca- siune Maiestate! Sale pregrațiosului nostru monarch | în limba oficială a statului, dară cu o încheere în limba nostră națională, sunt în traducere genuină următorele: „Maiestatea Vostru cesareă și regioapo- stolică, preagrațiose Domne! — Fie care tive credin- cios al statului ungar, fie- care supus fidel al Maiestatei Vostre privesce totdeauna cu conștiință fericitoreși cu un simț de graditudine înrădăcinat 'în inimă, părintescă îngrigire a Maiestatei Vostre pentru bunăstarea și pro. sperarea țerei, carea îngrigire se manifestă pretutinde- nea în fapte mărețe. Astfel de faptă măreță de principe glorifică în spe- cial astăzi o parte mare din elita țSrii, când aceasta din ținuturi mai deaproape și mai depărtate vine a se grupa în giurul Maiestatei Vostre, a iubitului nostru rege, în această capitală a Ungariei de jos, pre carea după grele catastrofe elementari în linia primă părin- teșea îngrigire a Maiestatei Vostre o mântui de perire nunumai, ci într’un restimp relativ foarte scurt o ridică acolo, încât acum acest oraș este un decor eminent, o mândrie alesă a țSrei. Biserica greco orientală română din patriă, înce și în celea mai critice timpuri pururea credințiosă prea'nal- tului' tron al Maiestatei Vostre și representată prin noi aida înaintea preagrațiosei fețe a Maiestatei Vostre, participă sincer în bucuria generală, ce o produce în inimile patriotice terminarea cu succes a unei opere gran- diose regnicolari și aceea ce noi vedem și esprimăm aida ne întăresce și mai mult speranța-, că biserica noastră carea sub adversările seculilor trecuți fu împilată, aprope surupată, aprope prefăcută în ruine, prin conlucrarea fiilor sei temetori de Dumnefieu, iubitori de pace^și de ordine, dar mai mult prin ingrigirea părintescă a Ma- iestatei Vostre, carea de o potrivă fericesce tote poporele credințiose, se va ridica din ruine întocmai ca Szege- nul, și va fi un decor pote chiar o mândrie pentru țeara, ale căreia interese le servesce. Petrunși de astfel de simțeminte și de astfel de speranță, venim cu cel mai profund respect de su- puși înaintea Maiestatei Vostre a pregrațiosulni nostru Domn rugandu-ne: se Ve îndurați preagrațios a primi și la aceasta ocasiune omagiul preaumilit al bisericei greco-orientale române din Ungaria și Transilvania, cre- dința neclătită și alipirea ei cătră prea'naltul tron al Maiestatei Vostre, cărora prin aceasta, deși numai în cuvinte debile, ne luăm voia a le da sinceră espresiune și se Ve îndurați a ține și în viitoriu biserica noastră în părintescă grațiă fericitore a Maiestatei Vostre, pre acea biserică, carea în rugățiunile ei de toate filele se roagă atotputernicului Dumnezeu pentru statornica bu- năstare a Maiestatei Vostre și a întregei case domni- toare și pentru fericirea poporelor ei. — Maiestatea Sa cesareă și regio-apostolică, augustul nostru monarch vivat! se trăiască! vivat!" La acestea Maiestatea Sa s’a îndurat preagrațios a respunde deputațiunei noastre următoarele: „Do- vada cea mai frumoasă despre alipirea și credința oma- gială a Domniilor Vostre o voiu afla în acea, că veți îndemna în spiritul intențiunilor mele părintești pre cre-~ dințioșii concre^uți grigei Domniilor Vostre, nunumai la alipirea credințiosă cătră religiunea și naționalitatea lor, ci și la curata iubire de patriă și la respectul cătră legi, și dacă în această direcțiune nunumai veți validita tot pondul infiuinței Domniilor Vostre, ti și în- șive veți premerge cu esemplu bun. Se fiți convinși, că pe acest teren activitatea Domniilor Voastre va fi însogită de deplina mea recunoștință-" Cu omagială supunere și cu simțeminte de ale loialității nealterabile au ascultat toți membrii de- putațiunei noastre pănă în capât acest respuns re- gesc, care ne asigură propensiunile părintesci ale Maiestatei Sale, și fie-care membru al deputațiunei și-a imprimat adenc la inimă singuraticele cuvinte ale răspunsului preaînalt, punendu-le în legătură strinsă cu acea consciință a noastră comună: că clerul superior și inferior al provinciei nostre me- tropolitane precum pănă acum între ori-ce împre- giurări a nutrit și propagat totdeuna nunumai ne- clătita credință cătră tron și dinastiă, ci și cea mai curată iubire de patriă și respectul cătră legi: chiar așa nu numai poate, ci este și gata totdeauna a ține concurință cu tote alte biserici și naționalități, în ce privesce virtuțile cetățenesc: și datorințele cătră tron și patrie. Decă totuși cuvintele purcese din inima cea mai grațioasă a monarchului respiră în oare-care privință svaturi și admonițiuni: acestea se pot re- feri mai ales la acelea aparițiuni, cari în timpii mai recenți s’au putut observă în acțiunile unor parti- culari, cari pe terenul publicității a luat direcțiuni greșite, și prin acesta și preste tot prin lipsa lor de tact și moderațiune nu numai au jignit activitatea românilor mai moderați îndreptată spre apărarea intereselor nostre naționali și bisericesci pe căi con- stituționali : ci totodată au aruncat și un fel da umbră preste loialitatea și patriotismul românilor în. general. Când dar voiesc se fie prin aceasta bine infor- mat onorabilul și iubitul cler al nostru despre în- semnătatea celor petrecute din partea bisericii no- stre la serbările din Szegedin, nu pociu se nu-mi ri- dic de nou cuvântul meu archipăstoral pentru a svătui și îndemna pre același onorabil și iubita cler, ca în ce privesce activa conlucrare la apărarea in- FOIȚA. Cristian Waldo sau CĂILE NOROCULUI. Roman de George Sand. (Tradus din franțozesce de E. B.) (Urmare). Oaspeții din castelul nou, numai erau așa nu- măroși, ca în primele <^ile ale crăciunului. Mai multe mame își duseră fetele, vecjând că baronul Olaus nu le bagă în seamă. Diplomații ambelor secse, cari aveau cu densul relații de interes și mo- ștenitorii presumtivi, ce baronul îi numea, în glumă moștenitorii sei presumțioși, nu perdură curagiul, pe lângă toată tristeța, ce se respândea în jurul seu. Contesa Elveda deveni nerăbdătoare, fiind că nu putea înainta în nici o afacere cu misterioasa sa gazdă; dar ea se desdaunâ, stabilind empiriul frum- sețelor sale asupra ambasadorului rusesc. Cât pen- tru damele în vârstă ele își petreceau diminețile și dupăame^ile, făcând și primind visite în apartamen- tele respective cu multe ceremonii și solemnități. Ele își petreceau tot cu aceleși lucruri: de timpul cel frumos de earnă, de minunata ospitalitate a stăpâ- nului castelului, de marele seu spirit ceva malițios, de indisposițiile sale, ce le suporta cu așa mare cu- ragiu, încât nu tulbura plăcerile oaspeților săi, și povestind așa ele suprimau căscări homerice. Apoi vorbeau de politică și se disputau cu înverșunare, ceea ce nu împedeca de a vorbi de religiune pe o manieră pioasă. Mai totdeuna ele spuneau persoa- nelor, ce tocmai veneau toate relele despre aceia ce tocmai plecaseră. Unicele spirite, ce se puteau lupta cu succes în contra frigului acestei atmosfere morale, erau vre-o doue-^eci de tineri din ambele secse, cari cu sau fără scirea familielor lor, începuseră între sine le- gături amoroase mai mult sau mai puțin delicate; ei erau în reuniunile lor libere mai toată ^iua pă- zitorii sau confidenții lor însuși. Cu buna aceasta junime să însoțiră unele persoane mai în verstă, înse binevoitoare și de caracter vesel, guvernantele cum era domnișoara Potin, familia parochului, un grup cinstit și considerat în toate reuniunile dela țeară, nesce nobili betrâni dela țeară, fără preten- ții și fără intrigi, tinărul medic al baronului, când putea scăpa din ghiarele tiranicului și vicleanului seu pacient; în sfârșit vestitul Stangstadius, când îl puteau prinde și reține prin hățuiri sub formă de complimente hiperbolice, a căror sinceritate nu o bănuia nici când, nici chiar când se adresau că- tră fcumsețele persoanei salefc www.digiDuc.ro Gustarea aftomvardului fu dar tot așa de ve- selă ca și într’alte țlile, cu toate că geologul nu era de față și lumea cea tineră, precum (jiceau ma- troanele nu observau fețele îngrigiate și agitate a servitorilor, cari nu era așa linisciți de indisposiția stăpânului lor, precum voiau se apară înaintea acelora dintre ei, cari se îngrigeau de spionarea ce- lorlalți. După aftomvard tinerimea declară că a auțlit destul de vitejiile vânătorilor, și Martina făcu pro- punerea se-și petreacă earăși cu jocul, ce avu atâta succes în seara premergătoare. Jocul acesta consta în a se ascunde și a se căuta unii pe alții într’o partee a încăperilor castelului. Instinctiv, ei se fe- reau de cutare pavilon reservat apartamentelor des- părțite a le stăpânului, și poate, fără ca se arete ceva, ei nu erau mânioși a ave pretecstul de a res- pecta odihna sa, depărtându-se și de apartamentele de ceremonie, ocupate de rudeniile lor. în lungile galerii întunecoase și puțin umblate, ce împregiu- rau edificiile din afară și ce aveau diverse comuni- cațiuni cu etagele îuferioare, destinate diferitelor trebuințe casnice, pivnițe, localități de spălat etc, aveau trecere liberă a se căuta și multe unghiuri a se ascunde. Grupurile, ce aveau sâ se caute unele pe altele fură trase după rând la soarte ; Margareta- era cu Martina și cu locotenentul, logodnicul ei, 484 temelor noastre naționali și bisericesci, carea e un drept cetățenesc accentuat și în prea’naltul respuns de mai sus al Maiestatei Sale, se caute a întruni totdeuna zel și moderațiune, energia și tact, și având întru tete de model pentru afacerile publice pre marele bărbat al națiunei și bisericei noastre, pre fericitul predecesor al meu Andreiu Baron de Șaguna, se nu se lase a fi terorisat și sedus de manierele și tonul acelora, cari prin esorbitările lor compro- mit loialitatea poporului român, și fac stricățiuni irreparabili causei noastre. Ranele durerose, cari ni le au infîpt adversitățile timpurilor, provocate une-ori chiar prin necumpetul omenilor noștri, se pot vindeca numai pe cale constitu- țională prin o conlucrare energioasâșicu tact a tuturor celor interesați, la carea conlucrare mâ simt și eu angagiat pentru totdeuna în măsura puterilor mele și nu va fi nime, care o astfel de conlucrare, decă ea se presintă în forma unei lupte constituționali, se o poată numi de o acțiune antipatriotică; aceia înse, cari pentru vindecarea ranelor noastre contează la ajutoriu străin sau ia resturnarea sistemului con- stituțional, și caută a adăpa publicul nostru cu spe- ranțe illusorii; aceia nu sunt buni patrioți, nici amici adevărați ai poporului nostru, chiar așa, precum nu sunt buni patrioți acei adversari ai nostrii, cari în viața publică și socială voiesc se se ridice pre sine cu călcarea altora. Oficiile protopresbiterale sunt însărcinate a publică acest cuvent archipăstoral clerului parochial din fracturile lor; spre care scop de aicia li se tri- mite un număr corespun^etoriu de esemplare tipărite. Sibiiu, 14 Octobre, 1883. Miron Romanul m. p., archiepiscop ji metropolit. Revista politică. Sibiiu, in 17 Octomvre. Secțiunea pentru esterne a delegațiunei ungare a ținut ședințe și a desbătut lucruri de mare impor- tanță pentru noi. S’a constatat prin graiul ministrului de esterne contele Kâlnoky, că referințele cu statele europene sunt cele mai bune, că alianța cu Germania e mai tare ca ori și când, că stăm bine cu Italia, am complanat diferențele dintre România și noi, că acuma stăm bine cu România; despre vre-un pact cu ea nici vorbă. Rusia e Rusia, însă se n’avem teamă, căci la cas, când ne-ar ataca Rusia, nu ne va afla numai pe noi singuri față cu ea. Cuvintele: „nu ne va afla singuri* toate fiarele le accentuează cu deose- bire, reducându-le la alianța cu Germania. Ministrul president Tisza Duminecă a venit din Viena la Budapesta. Marți va ave conferență cu matadorii politici croați, apoi se va întoarce ear la Viena, spre a raporta Maiestății Sale. Din incidentul răspunsului Maiestății Sale la deputațiunile bisericelor române în Seghedin ^iariul „Neue freie Presse" în Nr. său dela 28 a. 1 c. la locul al doilea aduce un articlu intitulat ᵣdie sla- vische Fluth in Ungarn*, în care țlice că apostrofa- rea Monarchului a deprimat pre toți românii și ser- bii din Ungaria. în numitul articlu cetim din cuvent în cuvent: „Archiepiscopul gr. or. Miron Romanul a esprimat omagiele sale și ale clerului seu, la care regele a respuns cu admonițiunea, care esprimă foarte mult TELEGRAFUL ROMAN (mit der viei sagenden Mahnung) că serbii și românii nu trebue se-și împlinească datorințele lor numai față cu monarchul, ci și față cu statul maghiar, ca se se supună legilor, ca ei (episcopii) se țină pe preoții su- puși lor în adevărata iubire de patrie și în respect față cu legile* De aici trece la insinuarea că noi gravităm spre România, nerespectând dreptul de stat al Un- gariei. Asemenea serbii și croații. Trece apoi la cartea lui Pic: „Der Kampf gegen das ungarische Staatsrecht¹ și țlice că tendența noastră este re- sturnarea statului în tocmai ca și a lui Pic. Tendențiositatea acestui articlu e cu sprâncene. Constatăm două lucruri: Nu e esact că Maiestatea Sa în citatul respuns a apostrofat și pe sârbi. Nu e esact ceea ce susține articlul citat, că Maiestatea Sa ar fi făcut deosebire între datorințele noastre față cu persoana regală și legile din statul un gureșe. Se vede, că pe toate căile posibile s’a pus la cale denunciațiunile asupra neamului nostru. Camerele române s’au întrunit Sâmbătă. Pro- iectul revisiei prelucrat de comisiele din senat și ca- mere s’a pus Luni la ordinea țlilei. influența Rusiei în Bulgaria începe a decade. Funționarilor ruși li sa dat dimisia din suita prin- cipelui și oficierii bulgari din Rusia sunt comandați acasă. în parlamentul Franciei se va propune esilarea principilor orleani. Delegațiunile. Joia trecută la 11 oare înainte de ameadi fură primite delegațiunile ungare de Maiestatea Sa. Cu această ocasiune presidentul delegațiunei rosti urmă- toarea cuvântare: „Majestatea Voastră cesareă-regio-apostolică, preagrațiosul nostru domn: Membrii delegațiunei parlamentului unguresc convocați prin vocea de prin- cipe a Majestăței Voastre în această capitală a mo- narchiei, ca în sensul legilor esistente se pertracte- ze lucrările comune, înainte de a corespunde con- form datorinței patriotice problemei lor de mare Importanță, ne presentăm înaintea sacratei persoane a Majestăței Voastre spre a ne esprimă loialitatea tradițională și iubirea noastră. Când facem aceasta privim instinctive înpregiur, spre a scoate din re- ferințele și ținuta popoarălor și a națiunilor moti- vele decisiunilor noastre, cu cari pe basa rapoar- telor guvernului Majestăței Voastre, se punem la disposiția lui, ceea ce pretind interesele, posiția ca stat, și siguranța monarchiei. Și astfel privind înpregiur, nu putem se nu observăm, că deși înțe- lepciuiiea Majestăței Voastre, și silințele guvernului de realisa înaltele intențiuni ale principiului său iubitoriu de pace mână în mână cu guvernele eu- ropene, cari aveau tot asemenea nesuințe, au sciut și credem că va sci susține și în viitoriu bineface- rile păcei, cu toate acestea pe orisontul politic european sunt unele fenomene, cari trebue se reclame toată preîngrigirea circumspectului guvern al Majestății Voa- stre, și a corporațiunilor constituționale, chemate a sprigini și controla activitatea acestuia, și care trebue se prevadă și possibilele pericle ale viito- riului îndepărtat. Vom ave înaintea ochilor postulatele susținerei păcei, — prima condițiune a asigurărei principalelor interese ale monarchiei, a ridicărei bunei stări ma- teriale și spirituale a popoarelor și națiunilor, acea- sta o va ave delegațiunea în vedere, când va primi rapoartele, cari vor justifica jertfele cerute și cele Întreprinse față cu afacerile europene, și când se va nesui a corespunde dorințelor adresate ei — cu privire la starea materială și finanțiară a țerei, la interesele ei economice, și la mesură sarcinelor co- mune, pe cari le pot suporta cetățenii. Și credem că astfel, împlinind și dorința de principe a Majestății Voastre — dorința îndreptată spre siguranța puternicei monarchii și bună starea materială și spirituală a popoarelor, vom fi părtași și în viitoriu de grația regală, căreia pe lângă espre- siunea călduroasă a vecinicei noastre credințe și loialitate, ne recomandăm, rogând provedința divină, ca să țină pe Majestatea Voastră pănă la adinei bătrânețe, dăruindu-vă cu daruri, ca se vedeți bo- gatele resultate a fericitoarei domnii, și se vă bucu- rați ve^end întreaga bunăstare a glorioasei familii princiare a Majestăței Voastre". După cuvântarea presidentului Haynald Maje- statea Sa a rostit următoriul cuvent de tron: „Primesc cu sinceră satisfacție asigurarea fide- lei alipiri, ce mi-ați esprimat acum. Raportul monarchiei față cu puterile esterne și-a păstrat neschimbat întregul caracter îndestulilor iu. Dorinței de pace a națiunilor europene, basate pe adânc simțită necesitate, corespunde sincera ne- suință a puterilor, de a păstra pentru popoare bine- facerile păcei. Monarchia austro-ungară neîntrerupt spre acest scop și-a îndreptat silințele. Desvoltarea neconturbată a raporturilor paci- nice permite guvernului meu, ca pentru conservarea intereselor monarchiei în afară să îngrigească gra- dat, și guvernul meu nici pe viitoriu nu va între- lăsa a sacra deosebită activitate importantelor pro- bleme, cari i stau în cale pe acest teren, și a că- ror favoritoare deslegare și pănă acuma în multe privințe ne-a succes. în anul trecut ați pus cu multă bunăvoință la disposiția guvernului meu mijloacele trebuincioase pentru terminarea noului organism al armatei, și prin aceasta ați făcut posibilă grabnica înființare a corpurilor de armată teritorială — aceasta Vi o recunoscut cu mulțămită — înse schimbările dispo- sițiilor din legea pentru apărare, făcute pe cale constituțională, cari se referesc la desvoltarea re- serviștilor, asemenea mai multe regulamente, cari se referesc la gradata aptitudine militară recer încă ulterioara întregire a ordinarielor pentru armată. Guvernul meu și-a ținut de datorință a fi îu această privință cu cea mai mare considerare la starea finanțiară a monarchiei, și sunt convins că Dvoastră nu veți denega aprețiarea patriotică a re- cerințelor celor mai Inevitabile, cari resultă din în- seși ființa organisărei noastre de apărare. în Bosnia și Herțegovina în urma măsurilor administrative corespunzătoare domnesce o stare de linisce și ordine îndestulitoare, ceea ce dovedesce continua îmbunătățire a raporturilor. Guvernul meu este în plăcuta posiție, a pute pune în vedere pentru anul viitoriu reducerea sta- tului trupelor și cu aceasta tot odată și a creditu- lui trebuincios acestora. Erogațiunile administrative pentru Bosnia și Erțegovina se acopere din venitele lor, contribuiri din casa comună nu se recer spre acest scop. XVI. Pănă ce lumea cea tineră își petrecea cu glume nevinovate, dl Goefle și Cristian făcură toate comen- tarele imaginabile asupra descoperirei ce cest din urmă cred că a făcut în privința nașterei sale. Dl Goefle nu era de acord cu ideile tinerului seu amic. El ^icea că ele a ieșit dintr’o imaginațiune mai mult ingenioasă decât logică; el părea mai mult ca de altă-dată frământat de o idee ce voia și totuși se temea a o lămuri. — Cristiane, Cristiane, ^ise el clătinând din cap nu te apuca de un lucru așa zadarnic, Nu, nu! Dta nu ești fiiul baronului Olaus, eu mi-ași pune pentru aceasta mâna în foc. — Și~ totuși, replică Cristian, nu sunt asemă- nări între el și între mine? Pănă ce era leșinat și îi curgea sângele în zăpadă, eu l’am privit cu spaimă! fața sa crudelă și sardonică luase espresiunea lini- scei supreme ce o dă moartea. Adeverat că nici un om dacă nu ’și vă fi petrecut viața înaintea oglindii sau dacă nu e pictor de portrete, n’are idee sigură de propria sa față; dară totuși mi se părea că chi- pul feței sale era în trăsături nehotărite în memo- ria mea, și că chipul acesta era tocmai al meu. Cât am vețlut pe omul acela pentru întâiaș-dată eu am avut același simțimânt. Eu nu mi-am țbB; eu l’am vețlut, undeva;" ci: „Eu ’l cunosc, eu l’am cunoscut totdeauna." — Ei bine, bine, țlise dl Goefle, și eu, pe onoa- rea mea! când te am vețlut întâiași-dată și privin- du te și acuma, când îți este fața serioasă și adân- cită, eu găsesc, de nu o asemănare cel puțin un ra- port de chip estraordinar, frapant! și tocmai acea- sta, scumpul meu, mă face se-ți țlic; Nu, dta nu ești fiiul sCu! — De astă dată, dl Goefle, eu nu te înțeleg de loc. — O! Dta nu ești unicul! eu nu me înțeleg pe mine însumi. Și totuși, eu am o idee, o idee fiesă!... De ar fi vrut se vorbească blăstămatul acela de Sten son I dară în zadar l’am frământat astăzi doue cea- suri, el nu mi-a spus nimic însemnat. Sau el începe a vorbi uneori pustiu, sau se face surd și distras, când nu vrea se răspundă. De ași fi sciut că Ka- rina aceea esistă și că dânsa este legată de afacerile noastre, poate ași fi scos ceva din el, cel puțin de- spre ea. Dta țlici, că feciorul dannemanului pretinde că ar putea spune secrete dacă ar vrea? Din ne- norocire, el este, precum mi se pare, sau un intor- tochiat sau un spirit terorizat, de nu vrea se spue nimic Și totuși trebue se ne lămurim, căci, sunt eu nebun, sau dta ești născut în țara aceasta și pe ca- lea cea mai bună a descoperi cine ești. Ei bine! se cercăm, ajută-mi sau mai bine ascultă-me. Fața dtale este în castelul nou totodată un obiect însemnat de tulburare și de nelinisce și trebile să scii în momentul acesta, bătu cineva la ușe, după ce cercase a intra; dară ușa era încuiată, o pre- cauție a dlui Goefle, ce Cristian nu o observase. Cri- stian se sculă se deschidă, dl Goefle îl opri. — Du-te sub scară, îi țlise el și lasă-me pe mine. — Cristian, preocupat, ascultă mașinalmente și dl Goefle deschise, înse fără a lăsa pe cel, ce a venit se între în odaie. Era lohan. — Earăși dta ești? îi Z’se el în ton scurt și sever. Ce vrei domnule lohan? — Pardon, domnule Goefle; ași dori se vorbesc cu Cristian Waldo. — El nu este aici. — Tocmai a întrat aici, o sciu, domnule Goefle. — Caută-1, da nu la mine. Eu lucrez și voiesc se am pace. Acuma mă conturbi a treia oară. — Me rog de o mie de ori de ertare, Domnule Goefle'; înse, fiindcă locuiți amândoi într’o odaie, am crezut, se viu aici, ca se aduc comediantului ordinile dlui baron. — Ordinile, ordinile. . . Ce ordini? — Mai întâiu ordinul de ași pregăti teatrul, apoi se vie în castelul nou precis la oarele opt, ca asară și in s erșit se joace ceva foarte hazliu. — Dta fie repetezi, scumpul meu; mi-ai spuș deja astăzi unfyl și același lucru de doue ori în aceia- ași termini. Dară scii dta ce spui ? Nu este ba? www.digibuc.ro TELEGRAFUL ROMAN. 485 In speranța sigură, că împlinirea detorinței constituționale a DVoastre va da dovedi noue des- pre neobosita DVoastre activitate și probata înțe- lepciune, Ve salut din inimă. După delegațiunea ungară fură primite de Ma- jestatea Sa delegațiunile Reichsratului din Viena. Presidentul acestora, principele Czartorysky rosti la această ocasiune următoriul discurs: Majestatea Voastră, ces. reg. apostolică. Urmând chiemărei Majestății Voastre delegați- unile regatelor și ale țărilor representate în Reichsrath, s’au întrunit, ca în toți ani, spre a pertracta ra- poartele guvernului Majestății Voastre, privitoare la afacerile comune ale statului. AstăZi, avend înalta fericire de a fi primite de Maiestatea Voastră, delegațiunile se simt datoare a depune la treptele tronului espresiunea simțemin- telor lor, nestrămutata lor alipire și fidela supunere. Permiteți Maiestate ca cu această ocasiune din incidentul îmbucurătoriului eveniment pentru inalta casă domnitoare dela 2 Septemvre, delegațiunile se și esprime Maiestății Voastre supusele lor felici- citări. Delegațiunile pășind la deslegarea problemei lor vor lua la meritorică, strictă și consciențioasă esaminare rapoartele insinuate. Ele vor ave acuma două momente înaintea ochilor, care le vor servi de cinosură în lucrările lor: perfecțiunea armatei și sta- rea finanțelor statului. Delegațiunile sunt de firma convingere că mo- narchia austro-ungară trebue se ia în afară o posi- ție, care insuflă respect, și față cu fiitoarele evolu- țiuni trebue se fie totdeuna inarmată. Ele sunt conscii și despre datorința lor, de a cruța și apăra după putință interesele materiale ale popoarelor, în- sărcinate și pănă acuma destul de greu. Cu cât se vor apropia ele mai tare de scopul indicat de a aduce în consonanță recerințele arma- tei cu îndreptățitele pretensiuni ale contribuitorilor de dare, cu atât sunt mai sigure, că au corespuns intențiunilor Maiestății Voastre. în fericitoarea speranță de a pute câștiga înalta mulțămire a Maiestății Voastre, se vor apuca dele- gațiunile de lucrările lor, rugându-se lui Dumnezeu, se țină se păzească și se binecuvinte pe Majestatea Voastră. La acestea Majestatea Sa a respuns tot celea Zise la adressa delegațiunilor unguresci. Cuvântările presidenților delegațiunilor și răs- punsul Majestății Sale sunt comentate de pressa din Monarchie. Numai puțin se ocupă de ele și presa streină, mai ales răspunsul Maiestății Sale, care, vestesce pacea a făcut în întreagă Europa, impre- siuuea cea mai bună. Varietăți. * (Academia română) a ținut în 8/20 a lunei curente o ședință publică în Bucuresci, cu ur- mătoarea programă: Dl Em. Bacaloglu : Memorial de- spre esposițiunea electrică din Viena; dl N. lone- 8cu: Dare de seamă despre esposițiunea din Zurich, cu respect la secțiunea pedagogică; dl Gr. Tocile- scu : Raport despre descoperirile archeologice făcute la Tour-d’adam Kliosi. ronul rău bolnav, și pănă ce umbli ca o umbră prin castelul vechiu scii dta, ce se petrece în caste- lul nou? — Tocmai am veZut pe dl baron, respunse lo- han cu vecinicul seu suris de umilire impertinentă. Dl baron se află de tot bine și tocmai dlui m’a trimis aici, unde, spre marele mele regrete, ved că vin foarte nepotrivit. Mai am înse însărcinarea a spune, că dl baron prea doresce se vorbească cu cin- stitul dl Goefle in decursul comediei marionetelor. — Am se viu, e bine. Iți poftesc noapte bună. Și dl Goefle jinchise ușa pe dinaintea nasului desamăgitului lohan. — La ce, aceste precauțiuni? îi Șise Cristian eșit din ascunzișul seu, de unde aurise dialogul. — Pentru că se petrec aici lucruri, cari toc- mai voiam să ți-le spuiu și cari eu nu le înțeleg. Acest lohan, după aerul său, și după opiniunea lui Stenson, mișelul cel mai detestabil ce esistă, n’a făcut ații toată Z’ua altceva, decât a umblat prin Stolborg, și dta ești obiectul curiosității sale. El a întrebat mai întâiu pe Stenson de dta; acesta te cunoasce și numai astăZi a aflat (tocmai prin acest lohan) că noi locuim amândoi aici. Numitul lohan a vorbit apoi multă vreme în grajd, cu ser- vitorul dtale Puffo și, în bucătăria gardului cu Ul- filas. El ar fi vorbit și cu Nils, dacă nu l’ași fi ținut toată Z^ua Pe lângă mine. Eu cred, că is- * (Apel) Ni se trimite din Dev’a următoriul apel, care a fost adresat cătră mai mulți inteli- genți din comitat. Adunarea generală a representanței comitatului Huniadoara, basată pe ordonanța ministrului de in- terne, în ședința sa de astăzi, defigend țliua alegeri- lor pentru jumătate din membrii, ce vin sub alegere ai representanței municipali, pe 27 Octomvre (8 Noemvre) (Joi) 1883, a dat din nou ocasiune ale- gătorilor a se folosi de cel mai mare și cel mai frumos drept garantat de coustituțiune. Actul de alegere pentru întreg comitatul va ave loc în 8 Nov. a. c. și va începe la 8 oare dimineața și se va termina la 6 oare sear’a; drept de alegere au toți aceia, cari sunt îndreptățiți ia alegerea de deputat dietal. Fie-care alegător, present la actul de alegere, proveZut cu o listă închisă (împăturată) intrând în persoană în cancelari’a co- misiunei de scrutiniu, va da lista, sau tiedula res- pectivă în mâna președintelui, și propriaminte se va acomoda disposițiunilor luate de dînsul. Alegătorii presenți, înainte de a începe actul de alegere, provocați fiind de cătră președintele es- mis, au dreptul de a alege din sinul lor 4 bărbați de încredere, cari împreună cu președintele vor forma comisiunea. Deci considerând marea însemnătate a acestui act suntem în drept a crede, că St. Dta interesân- du-te de causă, în conțelegere cu alți bărbați înves- tiți cu dreptul de alegere, vei stărui a se alege indivizi, cari posed deplin’a încredere a alegători- lor; cu deosebire vei nesui, că alegătorii să nu fie seduși și amăgiți de nimene și mai vârtos din par- tea persoanelor, cari poartă vr’un oficiu public. Se notifică totodată, că în cașul, dacă s’ar face din partea ori cui o evidentă presiune asupra ale- gătorilor, ori cine dintre alegători are dreptul a insinua și face recurs în contra alegerei nelegale. Din conferința mai multor representanți români municipali, ținută în Dev’a la 11. Octomvre st. n. 1883. loan Papiu m. p. F. Hossu Longin m. p. * (Postai.) Pentru magistru postai la stațiu- nea Imecsfalva se escrie concurs pelângă contract de oficial și cauțiune de 100. Salariu 160 fl. P aușal de cancelarie. 40 fl. Cererile sunt a se trimite în termin de trei săptămâni la direcția poștelor de aici. * (Postai). Posta pentru persoane între Si- biiu și Brașov se schimbă cu 1 Novembre 1883. In urma acesteia se schimbă și mersul poștei între Făgăraș și Mediaș. Ordinea cea nouă: I. Din Sibiiu la Brașov. Pleacă din Sibiiu dimineața la 7 oare 30 minute. „ „ Brad „ 9 „ 55 „ „ Porumbacul infer. 11 „ 25 „ „ „ Ucea infer. d. am. 1 „ 35 „ „ » Făgăraș „ 5 „ — — ₙ „ Șărcaia seara 6 „ 40 „ „ „ Vlădeni „ 9 „ 50 „ Ajunge în Brașov noaptea la 1 „ 20 „ II. Din Brașov la Sibiiu. Pleacă din Brașov după am. la 4 oare 30 minute „ „ Vlădeni seara la 8 „ lo „ „ „ Șărcaia „ 11 „ 20 „ coada aceasta s’ar încerca a face și pe măgarul dtale se mărturisească. — Din norocire, bravul Jean e discrețiunea în- suși, Zise Cristian. Eu nu ved pentru ce te nelini- scesc opintirile acestui lacheu, se mi vadă fața: eu sunt dedat a desceptă curiositatea aceasta, de când port masca; dară am se me eliberez pentru tot-de- una de misterul acesta copilăresc și de persecuțiu- nile aceste nedemne. Astăzi am semerg cu fața liberă la castel. — Ba nu, Cristiane, se nu faci una ca aceasta: eu te opresc. Fii încă doue sau trei Zile cuminte! Avem se descoperim un secret mare: eu am se-l descoper sau îmi perd numele meu; dară țineți fața ascunsă. Nici chiar lui Ulf se n’o arăți. Eu nu te părăsesc, am se te păzesc. Un pericol te ameniiță, de bună seamă. Privirea oblică a lui lohan nu este unica ce am văZut sclipind prin galeriile Stol- borgului. în astă-seară am veZut bine, pe un cu- tare scelerat, împodobit de baronul, stăpânul seu, cu numele fantastic „căpitanul chimere/ plimbân- du-se în pregiuriul pavilonului pe ghiață. Cu co- media noastră de asară, poate am pus foc în praf. Baronul are ceva în contra dtale și ascultă-mă, făte bolnav și nu merge la castelul nou. O încăt pentru aceasta me rog de iertare, dle Goefle, dară mie numi este nici decât frică de ba- ron. Dacă sânt așa norocos a nu aparține Iui, eu www.digibuc.ro » n Făgăraș noaptea la 1 oare 30 minute n » Ucea inf. dimineața 4 „ 15 n n » Porumbacul inferior 6 „ 15 n » » Brad dimineața 7 » 45 n Ajunge în Sibiiu „ 10 „ --- n III. Din Mediaș la Făgăraș. Pleacă din Mediaș dimineața la 5 oare. „ „ Birchiș „ 8 „ 50 minute „ „ Agnita „ 10 „ 5 n „ „ Cincul mare d. a. 12 „ 50 n Ajunge la Făgăraș „ la 3 „ 5 n IV. Din Făgăraș la Mediaș. Pleacă din Făgăraș dimineața 5 oare „ „ Cincul mare „ 7 „ 30 minute „ „ Agnita „ 10 „ 14 n „ „ Birchiș „ 11 , 30 » Ajunge la Mediaș d. a. 3 „ 5 * (Necrolog.) Dimitriu Lazar, învețătoriu la școala română confesională din cetate — Sibiiu — în numele seu și al celor 4 copii minoreni ai sei aduce scirea tristă despre repausarea prea de tim- puriu a preaiubitei sale soții, respective mame, ur- mată Duminecă, la 28 Octomvre, a. c. înmormântarea se va întâmpla Marți, în 30 Octomvre, a. c. *(Presemne de pace) Jț)iarul oficios rus „Petersbug8ki-Wiestnic“ scrie că în bugetul anual 1884 s’a destinat un plus de 38,451,777 ruble pen- tru spese estraordinare ale marinei ruse de pe marea neagră. Bun augur de pace! * (Clădirea de căi ferate nouă.) Jur- nalului „N. Fr. Presse“ din Viena i se anunță din Bucuresci, că guvernul român a hotărît clădirea a două linii ferate laterale spre nord din linia prin- cipală Verciorova-Bucuresci: una dela stațiunea Filieși spre Târgul Jiului, ear cealaltă dela Slatina cătră Râmnic. Astfel că dacă se va pune în lucrare acest plan, apoi căile ferate ale noastre vor fi des- părțite de aceasta nouă linie din România numai cu 80 de chilometri. Dintr’altă parte earăși seim, că guvernul român are se construeze o linie de 100 de chilometri în Moldova preste Piatra și Vicusa, nemijlocit la granițele Transilvaniei, și este foarte probabil, că această linie se va uni cu linia Târgul- Mureșului—Reginul săsesc, ce are sâ se pună îu lucrare după toată probabilitatea în scurtă vreme. Loterie. Mercuri 27 Octomvre n. 1883. Buda: 16 3 53 9 79 Bursa de Viena si Pesta. Din 27 Octomvre n. 1883. Viena B-pesta Renta de aur ung. de 6%................................119.50 119.50 Renta de aur ung. de 4°/₀ ............................. 87.15 86.95 Renta ung. de hârtie................................... 85.45 85.65 împrumutul drumurilor de fer ung....................138— 138.— Datorie de credit austr............................. 283 IO 283.20 Acțiuni de stat ausftriacă în argint................... 79.20 79.25 Scrisuri fonciari alo institutului „Albina" .... —.— 100.80 Datorie de stat austriacă în hârtie.................... 78.70 78.70 Acțiuni de bancă de credit ung..........................840.— 835.— Sorți de regularea Tisei.............................. 109.70 109.75 Obligațiuni ung. cu clausulă de sorțire............. 98.— 98.— Obligațiuni ung. de rescumpSrarea pământului ... 98 60 98.50 Obligațiuni de stat dela 1876 de ale drumului de fer orient, ung. . . .............................. 96.75 —.— 100 maree nemțesci . . . , ......................... 58 80 58.80 Galbin.................................................. 5.69 6.70 Napoleon............................................... 9.52 9.52 London (pe polița de trei luni).....................119.95 119.95 me simț dispus a me împrotivi din răsputeri mânei ce și-a permite, numai a ridica cortina teatrului meu, ca se me vadă, când îmi place încă să păstrez incognitul meu. Gândesce, că am ucis astăZi doi urși, și că aceasta mi-a iritat nervii încâtva. Ei, pardon, dragă unchiule, dară se face târZ-u și eu abia am doue oare pentru pregătirile representa- ției. Am sâ caut un tecst în biblioteca mea, adecă în fundul lăZii mele și dta mi-ai face o plăcere dacă l’ai juca, așa cum este împreună cu mine. — Cristiane, astăZi nu sunt dispus. Eu nu mă mai simț fabulator, ci advocat, adecă scrutător de fapte rele pănă în meduva oaselor! Servitorul dtale Puffo nu este prea beat, precum mi se pare: el tre- bue că este p’aici, în grașd. Stăi, eu și așa ies și în treacăt am să-l chîem, ca sâ-ți ajute, de oare-ce vrei se fabulezi încă astăZi -,. Doară nu va fi reu... te va ocupa si se vor împrăștia bănuelile. Puffo îți este devotat așa-i ? — Nu sciu. — Dar, dacă ar începe cineva gâlceava cu dta, el nu te va părăsi? el nu este laș? — Nu cred; dară fi liniscit, domnule Goefle. Eu am la mine cuțitul norvegian încă dela vână- toare și îți stau bine, că am se mă fac respectat fără ajutorul cuiva. (Va urma.) 486 TELEGRAFUL ROMAN. Nr. 315/1883 [583] 1-3 CONCURS. Devenind vacante următoarele stipen- dii și anume: A. 1. Un stipendiu de 100 fl. pe an, pentru elevi la vre o scoală comercială din patrie; 2. Un stipendiu de 100 fl. pe an, pentru studenți dela o scoală reală; 3. Un stipendiu de 100 fl. pentru un student la gimnasiu; 4. Doue stipendii ă 60 fl. pe an, pen- tru ascultători de pedagogie la un institut pe- dagogic din patrie; 5. Doue stipendii ă 80 fl. pe an, pen- tru studenți dela școala de agricultură reg. ung. din Cluj-Mănăstur; 6. Un stipendiu de 100 fl. pe an. pentru eleve dela un institut pedagogic pen- tru fete din patrie; 1. Un stipendiu de 300 fl, pe an, pen- tru studenți dela o academie de silvicultură; 8. Un stipendiu de 60 fl. pe an, din fundațiunea „Marinoviciu" pentru studenți de gimnasiu. Mai departe fiind vacante următoarele ajutoare: 9. Un ajutor de 60 fl. pe anᵢ pentru tineri sau tinere, ce ar voi să învețe la vre un institut sau corporațiune industrială din patria, vre-una din meseriile: țesutul de pânzării, covoare/ părți de îmbrăcăminte, pe rezboaie moderne mai perfecționate, s’au cu- sătura de albituri, brodării s’au crotoria su- perioară de dame sau bărbați; sau arta or- logeriei, juvaergiei (argintăriei) sau a far- maciei. 10. Un ajutoriu de 100 fl. pe an, pen- tru tineri doritori de a cultiva vre-una din artele frumoase: desemnul, pictura, sculp- tura, musica, sau fotografia, la vre un in- stitut public sau la un măiestru din cei mai cu renume. 11. Doue ajutoare ă 100 fl. pe an, pentru tineri cu preferență din munții apuseni ai Transilvaniei, cari ar voi a se perfecționa în o măestrie de lemnărit mai perfecționată d. e. în facerea de buți mari de cruci și colonade, învălișe de case după sisteme moderne, sau strugărie. 12. Doue ajutoare a 20 fl. pe an, pen- tru tineri descendenți din vre o familie de ale fostei comune „Tofaleu¹¹, cari ar voi a în- văța vre-o meserie oare-care; 13. Patru ajutoare ă 25 fl. pe an, pentru sodali ce sânt în condițiuni de a se pută face măiestrii. 14. Opt ajutoare ă 12 fl. 50 cr. pe an, pentru învățăcei de meserie. Prin aceasta se escrie con- curs. Aspiranții la vre-unui din stipendiile amintite sub A. 1—8 au se-și trimită supli- cele la subscrisul comitetal asociațiu- nei transilvane pănă în 1 Decem- vre st. n. a. c., însoțite de următoarele documente:, a) Carte de botez, în original sau în copie legalisată; 6) Testimoniu scolastic de pe seme- strul al Il-lea al anului scolastic premergă- toriu; c) Atestat de frecuentare dela direc- țiunea institutului în care frecuentează școala de present. Elevele de pedagogie, cari frecuentează un institut cu altă limbă de pro- punere decât cea română, au se probeze, că vorbesc bine limba maternă și că au no țiu ni elementare din literatura ei; d) Atestat de paupertate, sau de orfan, dacă concurentul e orfan. Suplicanții la vre-unul din ajutoarele amintite sub B. p. 9—14 au se presente ur- mătoarele documente: a) Atestat de botez în original sau în copie legalisată; b) Testimoniu scolastic de cel puțin 4 clase elementare și cei sub p. 10 și do- vada că cunoasce elementele desemnului li- near ; c) Atestat că se află deja lucrând la vre-un măiestru sau corporațiune și cu ce succes: d) Atestat de moralitate dela autorita- tea competentă locală; e) Adeverință dela părinți sau tutori că sunt deciși a lăsa pre fiii sau pupilii lor la învățătură, pănă se vor perfecționa pe deplin; f) Aspiranții la ajutoarele de sub p. 10 și 11 și contract cu măiestrul, la care se află în aplicare; ear aspiranții sodali p. 12 adeverință dela corporațiune, că sânt în stare să se facă imediat măiestrii. Din ședința comitetului asociațiunei tran- sil vane pentru literatura română și cultura poporului român, ținută la Sibiiu în 15 Oc- tomvre n. 1883. lacob Bologa Dr. D. P. Barcianu v.-președinte. secretar. Nr. 227-1883. [584] 1-1 Ârveresi hirdetmeny. Alolirt kikfîldott vegrehajtâ az 1881 evi LX t- cz. 102. §-a ârtelmăben ezennel kbzhirrâ teszi, hogy anagyszebeni kir: tor- vânyszâk 5697 szămu văgzăse âltal a nagy- szebeni „Albina hitelintâzet vâgrehajtato javăra Moga Athănâszie es tărsai ellen 500 frt. toke, ennek 1882. âv junius ho 20 nap- jăt61 szămitando 6U/O kamatai es eddig 6sz vesen 44 frt. 84 kr. perkbltseg kbvetelâs erejeig elrendelt kielâgitâsi văgrehajtâs al- kalmâval biroilag lefoglaltăs 1755 frt. 80 kr. becslilt 340 veka tiszta buza, 2. piros pej kaneza, 2. drb. 2. 6vea csiko, 2. jărmas bival, 1. kis borjus fejfis bival, 25 drb. anyajuh, 10. drb. sertâs, 3. szeker szâna, 1 ezeker sarju, 6. szâl tfilgyfa, 4 drb. părna 1. festett asztal, 1.lătzes kukurutza kas âs 1 sertâs 61b61 âllo ingosâgok nyilvănos ărve- res utjân eladatnak. Mely ărverâsnek az 1158 szămu kikiil' detest rendelb vâgzăs folytân 16end3 esz- k6zl6sere, âs pedig sorostMy kSzsâgâben 1883-ik ev november ho 9-dik nap- Jtinak d: e: 11 orâja Csicso holvibig kozsegeben pedig 1883-ik ev novem- bei* he lO-dîk napjănak 11 orâja hatâr- idbiil kitiizetik es ahhoz venniszândekozok, oly megjegyzâssel hivatnak meg: hogy az drintet ingosagok ezen ârverâsen az 1881. ăvi LX t. cz. 107 §-a ârtelmeben a legtdb- bet igerbnek becsâron aiul is eladatni fognak. Az elărverezendo ingosâgok vătelâra az 1881 âvi LX. t. cz. 108 §. aban megâl- lapitott feltâtelek szerănt lesz kifizetendb. Kelt Balăsfalvăn 1883 ik ev october ho 27-ân. Thăt Gydrgy m. p., kir. j. birosâgi-văgrehajto A eșit de sub presă si se află de venijare: CĂLINDARUL pe anul viseet 1884. întocmit de D. Comșa și Bugen Brote Anul VHL Sibiiu. Editura tipografiei los. Drotl,eff. Cuprinsul: Călindarul Iulian și gregorian cu chronologia, anotimpurile, întunecimile, serbăto rile și posturile pe anul 1884. Genealogia. Conspectul târgurilor din Ardeal, Ungaria, România și Bucovina. Posta și corespondența telegrafică, Timbre. Sfătuitorii! juridic. PARTEA ECONOMICĂ: Tovărășiile agricole. — Cum și când ar trebui arat? — Pepenii și cultura lor. — Fo cul „Berkshire". ■— Ernarea legumilor. — Vrășmașii animalelor stricăcioase. — Clocitul ouălor. — Pomii pitici. — Murele. — Despre nutrețuri. Diverse tabele agricole. PARTEA BELETRISTICĂ: Chilipir. — Astronomul și Doftorul. — Numeroase poesii. Inserate. Prețul unui esemplar 45 cr. sau 1 leu, cu porto 50 cr. [565] 2 La 10 esemplare se dă 1 esemplariu gratuit. O Foc mare în Helvetia! 5 în noaptea spre 30 1. tr. a isbucnit în fabrica de oroloage și iuvelie a lui Francesco Finenzo & Freres în Genf, Helveția, un foc mare, care pe lângă toată stăruința pompierilor din Genf nu s’a putut localisa, fiind focul nutrit prin vântul cel mare prefăcu în abea opt oare toate localitățile fabricei precum și locuințele învecinate ale lucrătorilor în cenușe. Cu multă osteneală abia sau putut scăpa din flăcări 2563 bucăți de oroloage de buzunariu de cele mai fine precum și obiecte de decor de aur, aflânduse acestea în catul cel de desubt; și fiindcă lipsa lucratorilor iernași fără Casă și fără pâne este de com- pătimit, compagaia a otărît a transpune obiectele scăpate din flăcări la firma subsemnată din Viena cn acea rugare, ca toate acele oroloage și obiecte prețioase se le vândă în termin de 30 de dile numai cu prețul ce au costat casuliele cele fin gravate, regularea, și lanțurile cele grele, lungi și aurite de oro- loage, aproape pe nimica "UȘM] numai și numai se se poată solvi lucrătorilor restul din plata lor și se nu-i lasă se peară de foame. Se atrage atențiunea onorabililor cetitori în numele lucrătorilor ajulorânțli. că un ofert așa eftin de negoț nu se oferă tot deauna și că însuși cumperători vânzând marfa pot trage un folos însemnat, pentru aceea folosind aceasta ocasiune se poftească a procură fie-căre din oroloagele și obiectele de decor mai jos însemnate, chiar dacă nu pentru folosința sa proprie; căci numai casuliele cele'fine ăle acest&r broloage și fasoanelâ cele elegante ale obiectelor de decor au costat atâta, cât se cere acum pentru tot. Următoarele oroloage ș: obiecte de decor trebue s3 se ven^ă în termin de 30 de țlile: 350 oroloage de buzunariu Cilinder, de cel mai fin aur f ancez dublă sau de Nichel-A gint, fin gravate dinpreună cu lanț greu aurit, fason de aur repasate pe minută escelent. Tot la olaltă numai fl. 4.90, aceleași de argint curat de 13 loți, probate prin oficiul c. reg. austro-ung. de estimare și aurite, numai fl. 6.50, Aceleași oroloage cilinder de aur greu, de 14 carate, probate prin oficiul ces. reg. austro-ung. de estimare mai nainte fl. 45.— acum cu prețul de batjocură numai eu fl. 16.— 250 oroloage ancher cu 15 rubine în căsube de cel mai escelent aur-dublă frances sau de Nichel-argint gravate escelent canelate cu uvragiu adevărat, cn arătătoriu de secunde și lanț elegant repa- sate, numai cu fl. 7.—. Aceleași oroloage ancher de argint curat de 13 loți, probate prin oficiul ces. reg. austro-ung. de estimare și tare aurite numai cu fl. 11.— 200 oroloage remontoir de Washington de Nichel-argint ori din dublă de aur, se întoarce la manunchiu o o o o o o o o o o a u □ □ o □ □ o □ a □ □ O o 180 fără chee, eu întocmire mechanică pentru arătătoriu, cu uvragiu adeverit, cu arătătoriu de secunde, escelent regulate pe o minută; cel maf escelent orolog din lume; prețul dimpreună cu lanț elegant numai fl. 8.30. oroloage remontolr de argint curat, de 13 loți, probate prin oficiul ces. reg. austro-ung. de esti- mare se întoarce la mănuuchiu fără chee, cu întocmire mechanică pentru arătătoriu, uvragiu și arătă- toriu de secunde, regulat pe minută, cel mai cscrient orologiu din lume. Prețul mainainte fl. 25.—, acum cu prețul de batjocură numai de fl. 13.— Garanție pe 5 ani. 217 ‘inele de aur curat, CU imitațiune de brilante, în toată mărimea, de anr adevărat de 6 carate, în etui escelent de catifea, bucata numai cu fl. 3.75. 184 părechi de cercei CU brilante ori Boutonieurs de aur adevărat de 6 carate, provenite cu brilante escelente, în etui fin de catifea, părechia numai cu fl. 3.75. 222 părechi de cercei din aur curat probat, de 6 carate prove^ută cu corale escelente în etui pă- rechia numai cu fl. 1.50. 164 medalioane din anr-dnble frances, Cu brilante artificioase, numai fl. 2.50. 150 Ace pe pept sau la cravate de aur curat de 6 carate probat prin oficiul ces. reg. austro-ung. de estimare prove^ute cu imitațiuni de brilante pompoase, dimpreună cu etui, bucata fl. 1.80. 250 Bumbi de Chemisett de aur curat de 6 carate, prove^uți cu imitațiune de brilante de minune fru- moase, bucata fl. 1.80. Toate acestea obiecte de decor sânt prin splendoarea lor așa de frumoase, încât prin ele se poate cruța foarte mari capitale. Comande poștale precum și telegrafice, cari se efeptueso numai pelâugă trimitere anticipative a sumei sau cu posticipațiune (Nachnahme) sunt a adresa la Schweizer Uhren- und Goldwaaren-Vertretungsh.aus. WIEN, f6867 1-3 Leopoldstadt, Schiffamtsgasse 20. a □ □ o a □ a o c g u □ □ □ u 8 □ □ □ 8 □ o G □ □ □ 8 □ □ □ □ □ □ □ 8 □ o o u □ □ □ □ Cătră toți locuitorii Austro-Ungariei. Apel urgent! Din causa împărțitei averei au hotărît erezii firmei Johantl Karl Kunzschmidt, care esistă deja de 121 de ani, în ședința lor ținută ia 1 Iunie a. c., a vinde toată marfa aflătoare în magazinul susnumitei firme cu un preț ne mai pomenit și necre- (libil de eftin. Iu deposit se mai află următoarele marfe: 4500 cămăși pentru dame din cel mai fin Chifon englezesc cu frumoase brodării svițiane, o adevărată artă de brodărie; prețui pentru o cămașă e nu- mai fl. 1.50 pentru 12 = fl. 16.50. 1500 corsete de noapte pentru dame tot de aceeași calitate, cu brodării admirabile și frumoase preste întreaga lor lungime, un vestmânt frumos pentru fie-care damă, una numai cu fl. 1.50; o dusină = fi. 16 50. Tot aceleași din Barchet greu cu fl. 1.60. 5600 rochii pentru dame eu plissâ și cu brodării svițiane frumoase cu fi. 1.40; o dusină cu fl. 15.50. Tot aceleași din Creton roșu cu fl. 1.50; o dusină cu fl. 16.50; din filz greu cu fl. 1.75. Tot aceleși din pănură fină cu îmfrumse- țări de lână colorată, cu plissă, cu prețul de ii. 2.50. 3560 cămăși pentru bărbați din cel mai fin Chifon englezesc cu pept neted cuadruplu, în diferite lărgimi ale gulerului; prețul pentru una cu fl. 1.50; dusină fl. 16.50. 1500 dusine garnituri de masă, de damast, constătătoare din 12 serviete și din o față de masă mare, toate cu infrumsețări de flori frumoase numai cu fl. 2.85, întru adever necesar pentre fie-care casă 2000 dusine de ștergare turcesci, toate tivite frumos, cu brodării roșii, dusină cu fl. 3.75. 2000 șaluri mari pentru dame din cea mai fină lână de Berlin în colorile cele mai alese și mai frumoase precum: turcesci-șotice, sur, alb-vânet, negru, roșu închis vergate, etc., bucata cu ti. 1.20 ; dusină fl. 12.50. 400 șaluri (Plaids) de călătoria, foarte mari și groase, fabricatul cel mai greu și mai solid englezesc precum : sur, roșu înebis, tărcate, acestea șaluri se pot întrebuința dm causa măr:,mei’lor estra-ordinare ca ImbrAcAminte de earuă, acoperem^nt în cîiletorie, acoperement pentru pat și ca shwai pentru dame și după o întrebuințare de 20 ani, le poți preface în a*t vestmânt elegant, acestea învelitoare pot înlocui cu deseverșire pardesiile și palitonele de earnă. Prima calitate mai înainte 15 fl., acum însă numai cu fl. 5.85. Calitate de a doua mână mai înainte fl. 12.—, acum însă numai fl. 4.85. 300 bucăți pânză de casă — de 30 de coți, țesătura cea mai bună, și mai grea, necesarie pentru ori ce casă, bucata numai cu fl. 5.50. — Prețul pânzăturilor se ridică foarte iute, pânzătura preste puțin timp va fi cu prețul îndoit, pentru aceea se comande cât mai îngrabă fie-cine. 500 covoară (coperișe) de pat, din mătasa cea mai fină și mai grea de Lyon (mătasă de shappe) colorate vânăt, alb, roșu și galben de minune eftine, bucata numai cu fl. 4.—. 350 bucăți garnituri de Gobelin, constătătoare din două covoare de pat foarte fine, din un covor de masă, colorat pompos cu ciucuri do catifea — o garnitură adecă toate trei bucăți la olaltă costă numai fl. 7.50, 5000 dusine lepedee de pat, fără cusătură din pânza cea mai grea, de in, foarte mari, chiar și pentru patul cel mai mare, bucata cu fl. 1.35; o dusină fl. 15.—. Fie-care cumpărătoriu, care cumpără de odată marfă de cel puțin fl. 15.— primesce o remunerațiune — adecă gratis un orologiu svițian de brons.aureu fran- cez elegant cu lanț lung, cu o garanță de 2 ani. Comandele, se fac în bani gata prin asignațiune poștală sau cu rambureă, și sânt a se adresa la: Administrația eredilor Rabinovicz, /B85J 1-3 VIENA, U., Schiffamtsgasse 20. Redactor provisoriu: Mateiu Voileanu. www.digibuc.ro Editura și ti^ariul tipografiei archidieeeaane,