Nr. 120 Sibiiu, Sâmbătă 15/27 Octomvre 1883. Anul XXXI TELEGRAFUL ROMAN Apare Marția, Joia și Sâmbăta. ABONAMENTUL Pentru Slblll pe su 7 fl., 6 luni 8 fl. 50 cr„ 3 luni 1 fl. 75 er. Pentru monarohla pe an 8 fl., 6 luni 4 fl., 8 luni 2 fl Pentrn străinătate pe an 12 fl., 6 luni 6 fl., 3 luni 39. Pentru abonamente și inserțiuni a se adresa la Admlnlstrațlunea tipografiei arobldleoetane Sibiiu, strada Măcelarilor 47 Corespondențele sânt a se adresa la: Redacțlunea „Telegrafului RomSn“, strada Măcelarilor Nr. 43. Epistole nefrancate se refnsă. — Articulii nepublicați nu se înapoiati. INSEKTIUNILE Pentru odată 7 or., — de două ori 12 cr., — de trei ori 15 or. răndul ou litere garmond — ți timbru de 30 cr. pentru fie-care publicare. Nr. 2898 Plen. Cerculariu cătră tote oficiele protopresbiterale din ar- chidiecesa greco-orientală a Transilvaniei. Congresul nostru național-bisericesc în ședința sa dela 12/24 Octobre 1881 sub Nr. 129 în legătură cu arondarea protopresbiteratelor a enunciat urmă- toriul normativ general: „Protopresbiteral este datoriu se locuescă în co- muna centrală a protopresbiteratului. Decă însă cu ocasiunea punerei în lucrare a aron- dărei parochia din comuna centrala este ocupată prin alt paroch: protopresbiterul, încât locuesce în protopresbiterat, remâne în parochia sa, având a ocupă parochia centrală numai după devenirea ei în vacanță; eră decă locuesce pe teritoriul altui pro- topresbiterat, are se se mute în comuna centrală, fără a ave drept se ocupe parochia centrală". Acest normativ se notifică tuturor oficielor pro- topresbiterale, spre a’l publica în tractul lor după modul usitat. Din ședința plenară a consistoriului archidiecesan, tinută în Sibiiu, la 6 Septemvre, 1883. Miron Romanul m. p., archiepiscop și metropolit. piarele din Cluj și clubul românesc din loc. ii. (C.) Se vedem acum, cum se esecutează legile ? Așa numita lege pentru egala îndreptă- țire a naționalităților Intr’altele dispune în §. 9. că la judecătoriile de prima instanță relativ la limbă, atât în privința pertraetărei, cât și în pri- vința sentinței, se susține usul de pănă atunci. Usul era, că atât românii, cât și sasii se folo- seau de limba lor, și sentințele se făceau în limba partidelor. Acest us înse s’a curmat pretutindenea prin ordinațiuni de ale presidenților tribunalelor. Contra acestor disposițiuni arbitrarie, cari violează o lege în vigoare, s’au luat toate remediile posibile, chiar și interpelațiune s’a făcut în cameră, toate forurile de apel și ministeriul chiar s’au dechiarat de ne- competenți în causă, ear ministrul de justiție în răspunsul seu dat la interpelațiunea dlui Transchen- fels, atunci deputat, astăzi inspector reg. de scoale în Sibiiu, a recunoscut, că disposițiunile președinților nu sunt în consonanță cu | legea, dar va nisui, ca legea să se aducă în consonanță cu ele, ear parlamentul i-a aplaudat. De atunci la tribunale nici măcar atâta nu se permite, ca în cause criminali se pledeze aperăto- riul în limba acusatului, ci toate se petrec în fața lui, se decide asupra averei, onoarei și vieței lui, într’o limbă, carea el nu o pricepe. în §. 17. dispune tot această lege, că „este datoriu ministrul de instrucțiune publică a se în- grigi, ca civii statului de ori ce naționalitate, în institutele statului în apropierea ținutului locuit de denșii, se se poată cultiva în limba lor maternă pănă la gradul, unde se începe,instrucțiunea mai înaltă academică." Se ne arete dd. șoviniști din Cluj, când și unde s’a pus în lucrare această lege ? Nici când! ba din contră românilor din Caran- sebeș nu li se permite, să și facă gimnasiu din fon- durile proprii, — românilor din Deva și ținut nu le-a succes, ca se esopereze denumirea unui profe- sor de român pentru limba și literatura română la preparandia de stat de acolo, ear în coloanele ace- stui ^iariu s’au arătat cașuri destule, unde în co- mune românesci, s’au înființat scoli elementare de stat cu limba de propunere maghiară. Se ^ice mai departe în §. 27 că „la îndeplini- rea oficielor se va considera numai cualificațiunea personală, ear naționalitatea cuiva nu va servi de pedecă pentru de a înainta la ori-ce oficiu sau demnitate, — ba din con- tră guvernul se va îngrigi, ca din sinul diferite- lor naționalități, indivizii, cari cunosc deplin limbile respective, se se aplice în oficii de judecă- tori și cu deosebire de comiți supremi. Ei bine! cum se esecutează această lege, cu care la toate ocasiunile se laudă maghiarii, că nici într’un stat n’are păreche de liberală și generoasă ? Eată cum: în Ardeal sunt 13 tribunale și 65 de judecăto- rii reg. de prima instanță. Din 13 președinți de tribunale este unul ro- mân, și pe acela dela Năsăud dintre români l’a tran- pus la Szekely Udvarhely între secui, unde afară de familia sa nici nu vede român, și totuși fiarele din Cluj ’l denunciase, că face propagandă dacoroma- nistă. Din 65 de ju^i reg. sunt 5. ear din 77 sub- judi reg. sunt 16 români în tot Ardealul. La tabla reg. între 48 de ju^i sunt români 3 ordinari și 2 suplenți între 16 comiți supremi nici unul nu aste român. La Ministeriu este un vicepreședinte Ia con- tabilitatea de stat, și un consiliar de secțiune în ministeriul de interne. La direcțiunile poștali nici unul, la oficiele de dare și pentru măsurarea competințelor erariali doară doi în posturi inferiori, ear la direcțiunile ca- tastrali nici unul. Tot așa și la alte oficii de stat. Ei bine ! este lucru cunoscut, că românii dis- pun de o inteligență numeroasă, este faptă că acei români, cari cer posturi, sunt superiori altora în cualificațiune, căci afară de studiile de specialitate ei toți vorbesc și scriu toate trei limbile usitate în patrie. Ce este causa dar, de ei totuși nu se denu- mesc? Ce este causa, de cei denumiți deja nainte cu 11. ani nu înaintează? Ce este causa, de la posturi cardinali de loc nu se aplică nici un român ? Cu deosebire la direcțiunile catastrali, acolo unde se staveresce basa de contribuțiune pe timp îndelungat, atât pentru țerani, cât și pentru proprie- tari, pentru ce s’au aplicat tot numai maghiari? Se mai aducem un cas și apoi terminăm: Legea urbarială este astfeliu făcută, încât pre- lucrarea întregului material se concrede unui comi- sariu al tribunalului, care din început pănă la fine, în față locului, în nemijlocită cbâtmgere cu popo- rul, pertractează toate cestiunile prealabile, le de- cide, și în fine esecutează sentințele. Acesta este sufletul totului, ce face el, rămâne făcutj căci infor- mațiunile și protocoalele lui cumpănesc mai mult decât ori-ce alte argumente, apoi legea urbarială nu pretinde, ca părțile litiganți se fie la tot cașul representate prin advocați, din care motiv cele mai ponderoase Gestiuni se resolv numai cu inter- vențiunea acestui comisariu, fără controla vre-unui aperătoriu. Cu puține escepțiuni, regulările de posesiuni și comassările sunt îndreptate contra poporului român. Ce este causa, de în îutreg Ardealul nici un comisariu de aceștia nu este român? Ba noi am veZut și comisariu de acela, care un cuvent nu pricepe românesce, și el totuși se resoal^ă a pertracta imediat cu poporul, care nici o vorbă nu pricepe unguresce. FOIȚA. Cristian Waldo sau CĂILE NOROCULUI. Roman de George Sand. (Tradus din franțoiesee de E. B.) (Urmare). — Dară, a se espune așa, e o nebunie! esclamă Margareta. Pentru lumea asta n’ași voi, să ved un asemenea spectacol! — Și numele acestui Meleagros! replică Olga; n’avem să i aflăm? — Mărturisesce, $ise maiorul, că dta nu ți-ai dat multa osteneală a-1 afla. — Așa este; însă eu văd aici pe toți acei din oaspeții castelului, care îi cred capabili de vitejiile cele mai mari și dta țlici, că eroul dtale nu este în- tre noi? — Dta ți-ai uitat de unul, care a fost cel pu- țin a seară in castel, replică locotenentul. — în zadar mă gândesc, respunse Olga, de nu va fi masca cea neagră, omul misterios, bufonul erudit, Cristian Waldo I... — Ei bine, de ce să nu fie el ? țlise maiorul uitându-se la Margareta, care înroși pănă peste urechi. — El este? esclamă ea cu o vivacitate can- | didă. — 0! Dumnezeule, îi Z^⁸⁶ tinera Rusoaică cu mai multă brutalitate decât maliție, căci ea nu era răutăcioasă, ai Zice draga mea, că aceasta te prea interesează... — Dta bine scii, respunse la timp buna Potin, că contesei Margareta îi este /fizică de Cristian Waldo. — Frică? Z>se maiorul cu surprindere. — Ei dară fără îndoială, replică guvernanta, și mărturisesc că și eu mă cam aflu în posițiunea aceasta! o mască îmi face totdeauna frică. — Dară dta n’ai văZut în persoană masca lui Cristian. — Cuvent mai mult, respunse ea riZend. în adevăr îți e frică, de ce n’ai mai văZut. Toate ce auZi de acest comediant cu spirite așa ciudate! . . . Și capul de moarte ce i se atribue ! creZi dta, că n’ai de ce visa noaptea și de ce tremura, când îi auZi numele? — Ei bine, Z’⁸e maiorul, nu mai tremurați, domnișoarelor, noi am veZut aZi toată Ziua fața lui Cristian Waldo, și, pe lângă toate ce va fi Z>⁸ a seară domnul baron, pretinsul său cap de moarte este capul tinărului Antinous. Așa-i, locotenente, că el este junele cel mai frumos, ce ți-1 poți închipui? — El este de o potrivă frumos, amabil, instruit și brav, răspunse locotenentul. Și caporalul Duff, ce stătea cu pipa în gură afară, auZind conversațiunea, își ridică glasul, ca și fără voie, pentru a lăuda cordialitatea, nobleță și modestia lui Cristian Waldo. Margareta tăcea; dară așa, ocupată cum era de a-și încopcia blana, căci societatea se ridicase ca se plece, ea nu perdu nici un cuvânt din laudele destinate amicului său de a sară. — Cum se poate ? Z’⁸e Olga pregătindu-se a pleca și ea, că un om instruit și distins esercită o meserie, nu vreau să Zic rușinoasă, dară frivolă, ce după toate, nu-1 poate înavuți? — El nu esercită o meserie, respunse majorul cu vivacitate, el își petrece așa. •— A! permite-mi, lui i se plăteșce ! — Ei bine, și noi militarii suntem plătiți, ca se servim statului. Nu sunt pământurile și venitu- rile noastre salarul serviciilor noastre? — Este salar și plată, Zise Margareta cu blân- deță melancolică. Dară frigul se simte: nu o se mergem ? Mi se pare, că pe lac nu este periculos. Maiorului i se părea, ca și când Margareta ar dori foarte se vorbească cu densul; el îi oferi, bra- țul pănă la sanie, și întrebă pe domnișoara Potin, dacă-i permite a lua loc în sanie pănă la castel. Vre o câteva cuvinte, repede adresate locotenentu- lui făcură pe acesta se înțeleagă, că maiorului i-ar plăcea să vadă pe Olga suindu-se într’altă sanie cu el și cu Martina Akerstrom; bunul locotenent, fără, www.digibuc.ro 480 TELEGRAFUL ROMAN. Să ne respundă șoviniștii din Cluj sau de ori nnde la aceste întrebări. Să ne respundă, dacă se poate cualifîca aceasta în alt mod decât de persecuțiune națională? persecuțiune contra literei și spiritului legei pen- tru egala îndreptățire a naționalităților! Prea bine o sciu ei aceasta, dar ei Șic, cum a Șis și dl ministru de astăzi bar. Kemeny în calitate de deputat, cu ocasiunea desbaterei legei electo- rale în parlament, în fața lumei, că în Transilvania numai elementul maghiar este element patriotic, românii sunt un element distrugetoriu pentru stat, care gravitează în afară, și tocmai pentru că este numeros, este și periculos, deci contra acestui ele- ment sunt justificate ori ce mesuri, cari totodată sunt folositoare elementului maghiar. Aceste sunt motivele persecuțiunei românilor, de cari se folosesc șoviniștii maghiari din Tran- silvania totdeauna, ca se înduplece pe maghiarii din Ungaria la neîndreptățirea românilor. O sciu ei prea bine înse că nu sunt adevărate, că poporul român este patriotic și dinastic pănă la estremitate. O dovedesc aceasta și faptele. Ce dovadă mai eclatantă de patriotism adevă- rat ’ți trebue, decât impregiurarea, că românii deși în puterea elementului și religiunei lor ar fi bine- primiți la frații lor de peste carpați, sub condițiuni mai ușoare de viețuit decât sunt cele de aici, ei totuși nu emigrează, ba și chiar aceia, carii sunt necesitați a-și prăsi vitele în România, și a petrece cea mai mare parte a anului acolo, peste earnă vin acasă, își aduc și consumă averea câscigată în strei- nătate — aici la familiile lor, in patria de care n’au alt folos decât că-i prestează dare în bani și de sânge, pe când Secuii, elementul maghiar cel mai desmer- dat, model de patriotism, emigrează cu ridicata în- tr’o țară, a cărei limbă și religiune sunt străine pen- tru dânșii căci principiul lor patriotic este: „ubi bene ibi patria* Dar au lipsă șoviniștii maghiari de acel argu- ment, pentru că altmintrea n’ar pute trăi din spi- narea altora, ear a lucra nu sciu, n’au învățat și nu le place. Pentru denșii statul este un asii, care are datorință se-i țină, dar de susținerea lui să se îngrigească aceia, cari de secuii sunt dedați a munci tot pentru alții. Românii trebue deci denunciați mereu, nu cum-va să-și schimbe sferele mai înalte opiniunea nutrită tot din isvoar6 tendențioase⁻despre dânșii, s6-și deschidă ochii, și să abandoneze pe trântori. Furia șoviniștilor nu a produs-o punctul ata- cat din cuvântarea dlui Coama, ci acel punct în care roagă pe dl comite suprem, ca „se nu dea ere- $ăment lingușitorilor și denuncianților, ci să se năsuiască a-și trage informațiuni adevărate, ear fiind poftit, pe basa ace- lora se informeze și în sus." Căci, dacă ar fi posibil aceasta, atunci n’ar fi posibilă deplorabila situațiune de astăzi, și n’ar fi posibile informațiuni ca și celea ce au servit de basă la admonițiunile mai recente ale Majestății Sale, adresate deputațiunilor române, — de cari atât de încântată au rămas pressa maghiară, pe cât dureros atinși s’au simțit toți românii din Monarchiă. Ba chiar foile maghiare din Cluj luând ansă din respunsul, ce l’a. capătat episcopatul unit, prin care j i se pune în vedere o supraveghiare polițială, — I nu se sfîesce a face armă de intimidare din respun- sul Maiestății și a amenința pe români cu poliția. Ce ne pasă nouă de amenințări ca acestea ! Acela se teme de polițiă, care se simte vinovat. Seim noi prea bine că le vine bine la socoteală șoviniștilor că după tot românul inteligent se se pună doi spioni, căci și aceasta mai dă câte un os de ros la mulți proletari, peritori de foame; am fost și pănă aci, suntem și astăzi încungiurați de asemene agenți, pretindem chiar ca se afle odată pe trădători și să pună mâna pe ei, dar să nu suspi- ționeze pe toată lumea. Suntem convinși înse că nu vor afla de ace- știa între români. Ear pentru intimidări și-au greșit dlor adresa, căci inteligința ca și poporul român nu luptă pen- tru altă, decât pentru dreptate, cu arme loiali pe față și va persevera în luptă pănă va reeși, în- fruntând toate persecuțiunile căci justum ac tenacem propositi virum, si fractus illabatur orbis, impavidum ferient ruinae. Revista politică. Sibiia, în 14 Octomvre. Delegațiunea austriacă încă s’a constituit. De president și-a ales pe principele Czartorysky polon, vice president contele Hohenwart, notari - principele Rosenberg, contele Hippolity, Schoffel și contele Tbun. în anii trecuți puneau oamenii mare pond pe cuvântările presidenților delegațiunilor. Ele cuprin- deau în sine enunciațiuni politice de importanță. Așa se aștepta și acuma. Presidentul delegațiune? austriace a accentuat, că toate statele voesc pacea asemenea și al nostru, asemenea că puterea unui stat merge paralel cu finanțele. Aceasta ca prelu- diu la plusul cerut pentru completarea organisați- unei celei noue a armatei. E marcată cuvântarea principelui Czartorysky, unde vorbind de coroană, ^ice că ea e cea mai perfectă espresiune a unităței statului, și mai ales este ea atunci, când ca și acum, purtătoriul ei (a coroanei), nesuiesce părintesce a pă- stra și a apăra dreptul fie cărui popor, unit sub sceptrul dânsului. La acest passagiu unul dintre fiarele oposiției — a stângei unite — face urmă- toarea observare; „însemnatele cuvinte :„ca și acum* sunt menite a esprimă pe față mulțămirea princi- pelui Czartorysky cu noua stare de lucruri din Austria, ea înse este unul dintre cele mai caracte- ristice poduri, preste cari a trecut pănă acum vreo- dată presidentul delegațiunei dela budgetul pentru resboiu la obligatul ₙSe traească împeratul". Căci în acest: „ca și acum* nu serice nici mai mult, nici mai puțin, decât că în alte vremi, pe când delega- țiunile și parlamentul nu aveau fericirea de-a fi pre- sidate de un polon, purtătoriul cordanei n’ar fi ne- suit a păstra și apăra drepturile tuturor popoară- lor și noi felicităm pe Alteța Sa, pentru cuvântul, că și-a marcat punctul de mânecare al partidei sale sub scutul immunităței, căci sunt procurori de stat, cari astfel de enunciațiuni în vieața de toate filele nu le cam trec cu vederea". Ședințele delegațiunilor unguresci s’au deschis prin o cuvântare a presidentului lor Haynald. Dân- sul s’a mărginit a mulțămî pentru marea încre- dere a delegațiunilor, care l’a designat deja pentru a treia sau a patra oară la onorificul post, ce-1 ocupă. Ambe delegațiunile s’au constituit în comisiuni, și au primit în lucrare rapoartele miniștrilor comuni. Oposiția moderată din delegațiunea maghiară, representată prin trei indivizi, nu va lua parte ac- tivă în delegațiune. Representanții ei contele Apponyi, Desideriu Szilâgyi și Pulszky și-au dat dimisiunea, adresând presidiului Haynald următoarea scrisoare: „Majoritatea dietei a aflat cu cale a scări încă cu unul locul destul de disproporționat lăsat de usul de pănă acum minorității la alegerea delega- țiunilor, și aceasta fără nici o causă, cu toate că minoritatea încă de timpuriu i-a atras atențiunea asupra acestui us, rugându-o se-1 respecteze. Aceea parte a oposițiunei, la care aparținem noi fără es- cepțiune, a privit în aceasta un dispreț al ecuității, care e principala condițiune a conlucrărei cu suc- ces a partidelor și a adevăratelor raporturi parla- mentare, și nici n’a participat la alegere. Subscri- șii, ca designați dintre membrii oposițiunei, nu pot primi sub astfel de condițiuni alegerea, ’și depun deci mandatul și se roagă de onorata delegațiune se le primească ab^icerea". Demisiunea fu primită și ei înlocuiți cu mem- brii suplenți. Croații se țin puternic în posițiunea ocupată. Mai mulți cetățeni din Esseg au publicat în locul prim al farului „Pozor" următoarea provocare adresată comisariului regesc Ramberg: „în numele legei te rugăm cu supunere, să binevoiesci a dis- pune delăturarea illegalelor insignii cu inscripți în doue limbi, și înlocuirea lor prin altele legale adecă cu inscripțiune croată." După cum ne spune „Pester Lloyd" provocarea a avut resultat, căci comisariul a confiscat numărul lui „Pozor", în care s’a publicat provocarea de mai sus. în prinsoarea dela Petrinja sunt preste 250 de prisonieri, bănuiți că au luat parte la mișcările în Croația. Chiliile sunt atât de pline, încât în una destinată pentru 6 indivizi se pun și preste 12. Judele investigătoriu a propus eliberarea a mai mul- tora din lipsă de dovedi, cu toate că materialul pen- tru acusă este atât de abundant, încât procurorul nu poate resbi și trebue se ție în prinsoare oameni nevinovați. Ministrul Tisza conferează în Viena cu jestatea Sa despre soartea Croației. Se afirmă, că la aceste conferențe nu vor participa și represen- tanții Croației, fiindcă negocierile cu ei se vor întâmpla în Budapesta. piariul „Neue freie Presse" aduce o telegramă din Bucuresci, în sensul căreia Intrarea lui Boerescu în guvern e foarte probabilă, mulțămită nereușitei încercări cu Maiorescu. După o telegramă a lui „Pester Lloyd" tot din Bucuresci datată, scirile despre schimbarea în mi- nisteriul de esterne din Bucuresci sunt luate din vânt. Creadă acum, cine cui vrea. Noi nu credem nici unuia, nici altuia. Camerele franceze s’au deschis Marți și presa europeană discută cu mult interes raportul ministru- lui de esterne' despre raportul dintre Francia și China. a se nelinisci și fără a sci pentru ce ascultă ca de un ordin în campanie se urcă împreună cu în- credințată sa și cu tinera rusoaică în altă trăsură. Osmund era dară în posiție a disculpa căldu- ros pe Cristian Waldo de opiniunea cea rea, ce Mar- gareta și domnișoara Potin, discreta sa confidentă, păreau că au despre el. Ca să-și ajungă scopul el navea decât să istorisească conversațiunea sa cu Waldo și hotărîrea escentrică și generoasă, ce acesta prin- sese, de a îmbrătoșa mai bine o viață dură și mi- serabilă, decât a continua o viață de aventuri, ce el însuși o condamna. Margareta asculta cu o li- nisce aparentă, ca și când ar fi fost vorba de o apreciațiune generală a unei situațiuni oare-care; dară ea nu era comediantă abilă, și maiorul, care Eavu delicateța de a lua treaba așa, precum dorea densa se fie luată, nu se înșelă nici decât asupra in- teresului ce purta ea în secretul inimei sale. într’aceea baronul Olaus fu transportat în pa- tul seu, unde părea liniscit; medicul, întrebat de moștenitorii sei, ridea, ca de obiceiu și conform or- dinilor primite, de întrebările aceste. Moștenitorii sciau că respectabilul și scumpul unchiu devenise așa slab, încât trebuea dus, des- brăcat și pus în pat ca un copil; însă, după vor- bele medicului, nu era decât un nou acces pasager ca și celelalte. lohan dase ordini, să se continue rîsetele și jocurile. Comedia marionetelor era anunțată la oarele opt. Doctorul Stangstadius । ar fi putut destăinui graviditatea situațiunei; dară el se duse îndată după reîntoarcerea dela vânătoare în observatorul castelului, ca să studieze în linisce fenomenul ceței sece, ce o atribuea poate cu rațiune, unei treceri deecsalațiuni vulcanice din lacul Wettern. Singura persoană adevărat neliniscită era lohan. Medicul îi recomandase se lase pe baronul, să se odihnească, pănă ce el merse se-și schimbe toaleta și să ia ceva nutrimânt. Remas singur cu stăpâ- nul său, lohan se hotărî a căuta, cum stă cu facul- tățile mentale a le baronului. — Ei bine, stăpâne, îi țlise el cu familiaritatea sa obicinuită, privilegiu esclusiv, de care nu se te- mea nici când a abusa, și cu cuvânt, ești mort de astădată? Nu va isbutî bătrânul dtale lohan a-ți răpi unul din acele mici surise bune, ce însemnează: eu rîd de boală și eu am se înmormântez pre toți preoții ,cari voiesc se me va$ă în ghiarele dracului. Baronul în zadar se încerca a produce acel su- rîs victorios, dară el n’ajunse mai departe decât la o grimasă lugubră, însoțită de un suspin adânc. — Me înțelegi? replica lohan; ași fi mulțămit. — Da, respunse baronul cu glas slab; dar de astă dată mă aflu reu ! Măgarul acela de doctor .’. . Și el se încerca se-și arăte brațul. — El ți-a lăsat sânge? replică lohan. El ^ice că ți-a scăpat viața. Se sperăm; dară dta trebue se voesci... Scii bine, că unicul remediu pentru dta este voința, ea face minunii — Eu nu mai am voință. — Cum ? Nu se poate! Când vorbesci așa, vo- iesci ceva și o se-ți spuiu ce voesci: acești doi sau trei Italiani... — Da, da, toți! replică baronul cu un fulger de energie. — Așa, așa! replică lohan, Am știut, că te face se vii acasă’... Am cetit dovada? — Fără replică? — Scrisoarea lui Stenson ? — Și iscălitura sa... Toate amănuntele L.. E ciudat, ciudat, dar așa este. — Unde este dovada aceea? — în surtucul meu de vânat. , — N’o găsesc. — Tu nu cauți bine. E acolo. Tot una! As- cultă : mă copleșește osteneala ... Stenson în turn ! — îndată? — Nu, după marionete. — Și ceialalți? ■— După aceea. — Tot în turn? — Da, un preteest. — Foarte ușor. O ceașcă de argint aurită, furișată în bagagiul jonglerilor... Ei au furat-o — Bine. — Dar de nu ee vor încrede? de n’ar veni adevăratul și falsul Cristian? — Unde sunt ei? www.digibuc.ro România. Statul vecin cu noi. România, fără a face multă sfară în afară se desvoaltă puternic pe toate tere- nele. Datorința noastră de vecini, pretini buni ai României, cu interese vitale identice, este ca se ur- mărim. cu atențiune pașii ei, învățând a ne sci în- suși partea bună a oamenilor de dincolo, activitatea neîntreruptă pentru binele patriei. De astă dată vom urmări manevrele de toamnă ale armatei române, după cum ele se află apreciate în ^iarul „Națiunea". Sâmbătă, 8 Octomvre, oarele 9 7₄ dimineața, M. S. Regele a plecat cu trenul la Băicoiu, însoțit fi- ind de dl general Crețeanu, șeful statului - maior regal și de colonelul Candiano, adjutantul de serviț. La oarele 10’/ₐ, Regele ajungând la gara Băi- coiu, se coborî din vagonul Său și fu intempinat de domnul general A. Cernat, comandantul corpului II de armată, Care presintă raportul, de domnul ge- neral A. Radovici, comandandul divieiei III, de dnul prefect al județului Prahova, de domnul primar local, de stat-majorul corpului II de armată, de Casa militară regală, și de un numeros public, venit într’adins pentru aceasta. Aci, domnul Călinescu, însoțit de mai mulți proprietari ai județului, întâm- pină pe M. S. Regele și felicită de buna venire în acea localitate. Manevra începând, M. S. Regele încalecă și însoțit de o numeroasă suită, se duce de visitează posițiile ocupate de divisia 3, care era fortificată în Băicoiu, spre a opri înaintarea divisiei 4, al că- rei scop era de a merge asupra Ploieștilor. Această inspecție terminată, Majestatea Sa merge de ocupă o posiție centrală și dominantă, de unde se vedea, cum aceste doue divisii, cari luptă una în contra celeilalte, iau contactul ^și cum se urmează lupta în ordinea risipită. Trupele vrășmașe își iau disposițiuni pentru străbaterea pădurei Țigăneasca și atacul satului Tufeni. Corpul de sud (divisia 3) nu primesce atacul și se retrage cu cavaleria sa pe șesul Prahovei; ear cu infanteria prin pădurea Țigănească se retrage în sa- tul Tufeni. Corpul de nord, urmărind pe vrășmaș în mișcările sale, cuprinse pădurea și satul Tufeni și atacă reduta, pe care se afla rezimată stânga cor. pului de sud. Acesta, vexând că este silit să pă- răsească și reduta înainte de a o evacua, își adună trupele pe șes, cari se retrag pe sprinceana satului Băicoiu. Atunci toată artileria sa întră în acțiune deschizând focul asupra pădurei și trupelor ce înaintează; ear cavaleria, după ce a protegiat toate aceste retrageri, se duce pe partea de Est a șoselei naționale. După o luptă înverșunată de mai bine de o oară și jumetate/ corpul de Nord întră în satul Co- toiu, și spre a remâne stăpân pe el, a trebuit se ia casă cu casă. încuragiați de acest succes se dă ordin a se atăca Băicoiu; atacul acesta însă nu reu- șesce, cu toate că ocupase marginea pădurice! din față, din causa unei apărări desesperate din partea corpului de Sud, care respinge corpul de Nord îna- inte de a fi ajuns la creasta dealului și îl silește a se retrage la satul Cotoiu. corpul de Sud ia ofensiva și urmăresce cu energie pe inimic, care se retrage sub protecția cavaleriei sale, pănă la marginea pădurei Țigăneasca, lăsând satul Tufeni a fi reocupat de corpul de Sud. TELEGRAFUL ROMAN. După mai bine de 5 oare de luptă, Regele a dat ordinul încetărei manevrei, în timpul căreia a inspectat noile tunuri de munte, cu cari acum s’a înzestrat armata, constatând atât tirul cât și mobi- litatea lor. Manevra a fost bine combinată și bine condusă atât în ofensivă, cât și în defensivă; diferitele fase ale luptei au fost esecutate cu precisiune. Trupele, în tot cursul manevrelor, au fost ur- mate de manutanța armatei, care ații posede cup- toare mobile și care a putut în tot timpul îndes- tula corpurile cu pâne minunat de bună. Această manevră a fost favorizată de un fru- mos timp. Majestatea Sa, înainte de a părăsi trupele a mers și-a luat Zⁱua bună de la ele, cari cu entu- siasm aclamau pe iubitul lor Suveran. în urma ace- steia, Regele însosit de un numeros stat-major, a mers la gara Băicoiu, unde a bine-voit a arăta înal- tele Sale mulțămiri domnilor generali comandanți. După aceasta, Majestatea Sa s’a întors cu un tren special, la oarele 5 și jumetate, la Sinaia. Scrisori din Rusia. O proclamațiune a partidei Nihiliste unite. — Noul Ziar. — I.înmormântarea lui Turghenieff. Dela 1871, adecă dela anul în care pentru prima oară a eșit pe scena activităței sale teribilul partid nihilist, a trecut mult timp. Evenimentele, ce s’au succedat unele după altele în decursul acestui timp au înfluințat îutr’atât asupra acestui partid, ieșit din sânul societății ruse, încât ații Rusia oficială se află în fața nu a unui partid ci a două par- tide distincte. Nu vă voiu face aici istoricul acestor transformări, care cu toate că e foarte interesant și instructiv, ar fi prea lung pentru a pute întră în cadrele restrânse aie unei simple scrisori, ce nu sciu sigur, dacă ve pervine, din causa unor impre- giurări bine înțelese. Dela fatala Zi de primul Martie 1881, s’a sem- nalat o devisiune hotărâtoare în partidul nihilist, această devisiune făcu în prima linie se se clasifice elementele diverse ale partidului în doue lagăre, dacă nu vrăjmașe unul altuia, apoi cel puțin indiferente la scopurile proprie fie cărui aparte. Guvernul rus și lumea oficială au fost cei dintâiu, care au simțit imediat discordia iscată și naturalmente că bucuria fu mare, când cele bănuite numai s’au adeverit în- tr’un mod definitiv. Ministrul de interne au făcut un raport special, pe care ’l a și înmânat țarului. Acest raport făcut pe basa unor documente tipărite probează cu evidență că mare e diferența în prin- cip i e 1 e ambelor partide. Liniscea relativă, încetarea atentatelor, dispari - țiunea Z’arel°r clandestine — toate acestea făcură pe guvernul rus a se întări în credința, că societățile clandestine sunt condamnate de aZi înainte a peri din causa discordiei, care sfâșia organisațiunea lor altă dată așa de puternică. Dar eată, că în ajunul chiar a plecărei familiei imperiale la Copenhaga, s’a respândit sgomotul despre convocarea unui congres nihilist, apoi totul întră în tăcere. Se Zicea> ca con- greșul n’a avut loc, că nihiliști, pândiți de aproape n’au putut se ție adunările lor, convocate pentru luna Septemvre etc. etc. Apoi eși o proclamațiune răspândită cu profusiune, care anunța urbi et orbi 481 că unirea completă s’a făcut ᵤîntre ambele partide nihiliste și că de aZi înainte activitatea partidei unite va ținti spre același scop atins cu aceleaș mijloace. Pentru a ve da o idee esactă despre programul fundamental al partidei unite, pentru a ve iniția pu- țin în cele voite de partidul nou, cred nimerit a face câteva citațiuni din menționata proclamațiune pe care o țin în momentul de față înaintea mea (avend ușa închisă și luminarea aprinsă Ziua ePre a ⁰ pute arde imediat, ce voiu simți vre un sgomot la ușă). „Unirea diferitelor fracțiuni a partidei revolu- ționare ruse se face pe singura basă a unei țînte co- mune, declară proclamațiunea. „Programa uniunei se află dictată de însuși problemele, ce ne poseda istoria luptei noastre cu potrivnicii poporului. „După chiar gradul de desvoltare a ideiei so- „cialiste în momentul de față, nu poate fi nici mă- „car cestiune de concesiuni sau cedări făcute de noi, „atât actualei stări economice de lucruri, cât și for- „melor politice ale regimului, care este resultanta „logică a celei dintâiu și se află legată cu legături „nedisolvabile. „Nu incape cestiunea, că trecerea dela starea „de lucru actuală spre starea de lucru noue, s’ar „pute efectua prin calea reformelor pacinice; acea- „sta fiind că nu esistă elementele sociale capabile „a o întreprinde. (Sic!); Clasele dominatoare nu „vor voi, se se lepede de privilegiele, cu care se fo- „losesc, căci tocmai aceste privilegie le sânt scumpe „și compun forța lor momentană, clasele munci- „toare, care ar fi putut impune aceste reforme fiind „desorganisate sunt și remân inerte, fără a pute „ave o influență în aceasta privință. în ceea ce privesce clasele de mijloc, apoi acestea nu sunt ca- „pabile a da mai mult decât au dat. „Pe sus Zisele considerante, partidul revoluțio- nar ’și pune de scop propagarea și triumful princi- piilor revoluțiunei sociale. „O revoluțiune socială va ave de țintă de a „transmite instrumentele de muncă și producțiunea „muncei naționale în mânele clasei muncitoare; ea „va crea o fermă politică de stat aptă a garanta „noua stare economică a lucrurilor, făcând-o se de- „vie stabilă și progresistă; ea va inaugura o edu- „cațiune, capabilă a desvolta în fie-care membru al „națiunei toate aptitudinele și capacitățile sale in- „telectuale. morale și fi aic e._ „Toate aceste se vor pute dobândi numai și „numai printr’un singur mijloc, adecă prin orga- „nisațiunea lumei muncitoare, atât a lucrători- „lor de prin orașe, cât și a țerănimei, căci compu- „ind una și aceeași forță vor deveni capabili a surpa „actuala stare economică a lucrurilor." Pănă aci, precum vedeți, totul ne demonstră că partidul în cestiune nu diferă absolut în nimic de ori ce partid socialist autoritar. Dar partea ur- mătoare ne probează contrariul: „Dar aceasta nu este decât programa noastră „de mâne, ear cea de astăzi, din momentul de „față (nastoiasciu minutu), pe basa unor împregiu- „rări date nu este și nu poate să fie întemeiată „numai și numai pe nisce tendențe socialiste. îna- „intea ori și cărei grupe sociale, istoria pune pro- „blemele sale sub o formă particulară, basată pe „diferențele adânci ale împregiurărilor economice, „juridice, culturale și politice. A nu lua în seamă — Cine poate sci prin ceața aceasta ? Eu am | dat ordini; dar nu s’a veZut, este o oară, nimenea întrând în Stollborgul pândit și împresurat de toate părțile. — Apoi... ce ai se faci? — Dacă perdem dovada, adecă portfoiul și omul, ce ți l’a dat, și secretul este perdut de oare- ce Cristian nu scie nimic. — Ești sigur? — Când îl vom prinde, îl facem se mărturi- sească. — Dară nu o se-l prindem! — Poate... îndată. Me duc în persoană la Stollborg, să me asigurez. — Mergi iute... dar de va refuza se vină în astă sară la castel?... — Apoi se va duce căpitanul Chimâre cu... — Foarte bine, și advocatul? Am se-i spuiu că dta îl poftesci. înse trebue se prevedem toate... De nu va asculta ? — Va fi dovada.... — Că e înțeles cu inimicii dtale. Și apoi ?.. . —■ Atâta mai reu pentru el! — E greu, un om așa cunoscut! — Se nu-i faceți nimica; se-l opriți a se amesteca. — Da, așa se poate. Tot una, am se cerc. Me duc îndată la Stollborg se furișez paharul dtale de aur în șeaoa măgarului. Are să fie pretecstul pentru colo jos; dară aceasta o se facă sgomot, Cristian s e scie lupta și Stollborg ul e așa aproape. — Cu atâta mai bine! îl vei face mai iute se tacă... — Maiorul și locotenentul său au făcut pre- tenie cu jonglerul acela. E vorba a prinde momen- tul la timp. în castel are să fie multă muzică; afară avem se sloboZim petarde la tot momentul. — Bine. — Cum te simți? Mai bine, și cred că-mi amintesc... Așteaptă numai, lohan... AstăZi am visat de figura aceea... Unde numai? Așceaptă, îți Z^⁰ - • - - Visat-am eu aceasta?... Durere 1... Eu nu pot... lohan, me părăsesc mințile ... mi se turbură creeri ca și alaltăeri. — Ei bine, nu te chinui, am se o scot eu la cale, e treaba mea. Ei, liniștește-te, vei birui și crisa aceasta. Trimit pe lacob. lohan eși. Baronul, sleit de opintirile, ce toc- mai le făcu, își perdu cunoscință în brațele lui la- cob și medicul, în grabă chiemat, avu multă oste- neală, a-1 aduce în fire. Bolnavul fu apoi cuprins de o energie febrilă. — Mergi de aici doctore, Zise el, fața dtale îmi este urîtă ... dta ești urît! toată lumea e urî- tă!.. . El este frumos precum se Z’ce 5 dar acea- sta n’are se i ajute . . . Când ești mort iute devii hidos, așa-i ?... Dacă mor eu înaintea lui, totuși... Eu stau de gând să-i testez averea mea... Ar fi hazliu! înse, dacă mai am ^ile, are să moară el, de bună seamă! Spune-mi doctore, creZi dta că am îne- bunit ? . După ce vorbise baronul vre-o câte-va mo- mente pustiu, căZu într’un somn ferbinte. Era la oarele șese din seară. Societatea castelului tocmai se puse la masă, la aftomvard, o gustare ușoară, ce premergea cinei. Noi suntem desolați, că facem pe cetitorii no- strii se treacă prin atâtea prânZuri, dar noi nu ne am ține de realitate dacă am suprima unul singur. Noi suntem nevoiți a aminti, că în țeara aceea este obiceiul general a mânca sau a bea tot la două oare, și în secolul ultim nimenea nu se abatea de obiceiul acesta, mai cu seamă la țeară și în timp de earnă. Femeile cele frumoase nu-și pierdură poesia în ochii admiratorilor lor, manifestând un apetit escelent. Nu era moda a fi palid și ave margini negre împregiurul ochilor. Incarnația fină și strălucitoare a Svedelor frumoase nu le lua nimic din domnia lor asupra inimilor și a imagina- țiunilor; și tinerimea ambelor secse pentru aceea nu era mai puțin romantică. Dar așa, mica Mar- garetă și înalta Olga, blonda Martina și mai multe alte nimfe a lacurilor înghețate, după ce luaseră cafeaua în peștera hogarului, mâncară brânză noue în sala cea mare aurită a castelului, fie-care visând de amor în felul său fiecare neadmițând postul drept condițiune ă simțământului. (Va urma.) www.digibuc.ro 4^2 TELEGRAFUL ROMAN. „aceste variațiuni, este a comite o greșală neiertată, „căci ori-ce greșală de inițiativă socială este expirată de „omenire prin cadavre și sânge. Partidul „Voinței „Poporului" s’a convins deci că in fața Rusiei pro- „bleîhele puse de istorie nu pot și nu vor fi re- „solvate înaintea unei transformări radicale a regi- „mului politic. înainte de toate trebue se ca^ă ari- „stocratismul și apoi vor veni la rândul lor celelalte „revindecări sociale". Această din urmă situațiune probează cu evi- dență, cum că partidul socialist a consimțit în fine de a merge mână în mână cu partidul politic. De aci acest program îndoit, care vorbesce și de revin- decările socialiste și de cele jacobine; și de popo- rul muncitor și de burghesime. Impresiunea proclamațiunei, de altmintrelea scrisă cu un stil greoiu, căci aparține condeiului unui om ca Lawroff, a produs o impresiune foarte mare asu- pra societăței noastre. Apărând, după ce a fost anunțată reaparițiunea fiarelor clandestine „Narod- naia Wolia" și „Westnik," ea a dovedit societăței că reorganisarea forțelor revoluționare ale societă- ței ruse este făcută și că prin urmare împreună cu iearna vom fi earăși martori oculari ai unor eveni- mente neașteptate. * * & Scrisoarea mea devenind cam lungă, sunt ne- voit a lăsa pentru altă dată descrierea îmmormân- tării lui Turghenieff, la care am asistat. Această în- mormântare ne dă încă o dovadă de ferberea adâncă ce clocotesce în sinul societăței ruse; această fer- bere își caută eștrea și este mai mult decât evi- dent, că nu o va găsi. Atunci și numai atunci va veni momentul erupțiunei. „Telegraphul." Varietăți. * (Personalia.) Escelenția Sa Părintele Archie- piscop și Metropolit Miron Romanul cu trenul accelerat de eri a plecat la Budapesta în afacerile fundațiunei lui Gojdu. * (Convocare). Conform conclusului adunării generale a despărțemântului III (Sibiiu) al Asocia- țiunii transilvane pentru literatura și cultura po- porului român ținute în anul trecut în comuna Por- | cești — Adunarea generală a numitului despărță- mânt se va ține în acest an în comuna Poplaca, eară terminul ținerii adunărei s’a pus pe Duminecă 23 Octomvre (4 Novembre a. c.) Deci aduceud aceasta la cunoscință învit la aceasta adunare pre toți bine- voitorii pentru înaintarea în cultură a poporului român. Din ședința comitetului despărțemântului III. Sibiiu 13/25 Octomvre 1883. Dr. 11. Pușcariu m. p., Radu Balaș m. p., directorul despărțementului III. actuar substitut. * Aflăm că d. Eugen Stătescu va fi numit gu- vernator al Bâncei naționale, loc rămas vacant, de când cu întrarea dlui I. Câmpinean la departamen- tul comerțului. 0 dată cu numirea sa însă i se va acorda și un concediu pe tot timpul ernei, pe care o va petrece la Cannes. * Aflăm că dl Dr. Fiala este decorat de Maj. Sa Sultanul cu ordinul de comandor al Medje- diei: aceasta drept recunoscință servicielor aduse răniților prisonieri turci pe timpul ultimului resboiu. * (Postai) Cu 16 Octomvre a. c. începând ofi- ciul de postă din Făgăraș s’a prefăcut erarial și este autorisat în comunicația sa a primi și solvi avisuri și asignațiuni poștale în valoare pănă la 500 fl., asig- națiuni telegrafice pănă la 500 fl. asignațiuni ordina- rie pănă la 1000 fl. asemenea a mijloci asignațiuni pentru posta centrală din Budapesta și Viena pănă Ia 5000 fl. Din 1 Novembre începând epistolele și pache- tele de postă se vor trimite la locuința adresaților prin servitorii dela oficiul postai. Immanuarea epistolelor recomandate, a cores- pondențelor, a tipăriturilor, a modelelor de preț, a (tiarelor și a asignațiunilor poștale se face gratuit. Diarele, cari apar mai de multe ori pe săptămână, adresații le pot ridica dela postă gratuit. în cas de a se duce pe la case — la ce se recere declarația respectivului — se plătesce % cr- de Nr. prețul acesta trebue solvit cel puțin pe o lună înainte. Pentru pachete, dacă se face numai recipisă, se solvesce 2 cr. dacă se va duce la locuința adresate- | lui atunci 3 cr. Pentru mai multe pachete de odată | se plătesce numai prețul unuia. Dacă voesce cineva să ridice în persoană epi- stolele și pachetele, pentru aceasta să deschide pe seama lui lădiță separată, pentru careva solvi 12 fl. la fie-care jumătate de an anticipando. Deschide cineva asemenea lădiță în decursul unui jumătate do an, atunci plătesce numai restul din aceea jumătate. Direcțiunea poștelor din Sibiiu. * (O femee de 123 de ani.) Cea mai bă- trână femee, poatt din întreagă Europa, se vede a fi o muiere din Auberive, localitate din arondis- mentul Valence în Drome, carea are 123 de ani. în Ianuarie a. c. a împlinit densa o sută de ani, de când s’a măritat. Doi fii ai ei au picat în luptele lui Napoleon I, în Friedlandia și Spania, și ea trăe- sce și acum. Câte lucruri ar mai pute povesti aceasta biată bătrână, care a vă^ut și petrecut atâtea din anul nascerii ei 1760 încoace. Se (jice, că guvernul francez va acorda o pensiune, din carea se trăiască. * (Vărsatul negru în Mexic o) s’a ivit ca o epidemie mortală într’un grad înspăimântător. în cetăți cu câte 12—15,000 de locuitori mor pe (li 20—30 de oameni de epidemia aceasta, așa încât numărul victimelor ei se arată în proporțiune cu mult mai mare ca jertfele cholerei din anul trecut și curent în Egipet. S’au făcut pașii necesari, ca să nu poată trece epidemia pe teritoriul „Statelor unite," în care cas Europa ar fi foarte periclitată din causa comunicațiunei celei mari, ce esistă între ele. Bursa de Viena și Pesta. Din 25 Octomvre n. 1883. Viena B-pesta Renta de aur ung. de 6%..........................119.50 119.50 Renta de aur ung. de 4“/o........................ 86.95 86 95 Renta ung. de hârtie............................. 85.65 85.75 împrumutul dramurilor de fer ung..................IMS — 138.— Datorie de credit austr......................... 283.10 283.20 Acțiuni de stat ansttmcă în argint............... 79.10 79.— Scrisuri fonciari ale institutului „Albina" .... —.— 100.80 Datorie de stat austriacă în hârtie.............. 78.60 78.40 Acțiuni de bancă de credit ung................... 839.— 835.— Sorți de regularea Tisei........................ 109.70 109.76 100 maree nemțesci . . . ........................ 58.80 58.80 Galbm............................................. 6.70 6.72 Napoleon.......................................... 9.25 9.52 London (pe polița de trei luni)..................119,95 119.95 Nr.. 191. ,[57812—3 CONCURS. Pentru ocuparea stațiunei de în- vățătoriu la școala gr. or. din comuna Sebeșul de sus, protopresbiteratul Avrigului, se escrie concurs cu termin pănă la 25 Octomvre a. c. Emolumentele împreunate cu acest post învețătoresc sunt. 1. leafa fiesă din lada comunală 140 fl. 2. lemne pentru încâl(Lit, câte vor fi de lipsă. 3. cuartir liber în edificiul scoalei. Doritorii de a ocupa această sta- țiune învățătorească vor ascerne con- cursele lor la subscrisul oficiu proto- presbiteral al Avrigului pănă la ter- minul susindicat instruate cu docu- mentele prescrise în sensul legilor în vigoare. Avrig, 9 Octomvre 1883. în conțelegere cu comitetul parochial gr. or. din Sebeșul de sus. Oficiul protopresbiteral al trac- tului Avrig. Vasiliu Macsim m, p., adm. prot. Nr. 212 [579] 2—3 CONCURS. Devenind vacantă parochia gr. or. română din B o d i a, de clasa III, pro- topresbiteratul Ungurașului, în urma decisiunei consistoriale ddto 14 Iulie a. c. Nr. 2294 B. prin aceasta se es- crie concurs cu termin de 30 (Iile dela prima publicare în „Telegr. Rom." Emolumentele: 1. Casă parochială cu grădina de 1 juger. 2. Porțiunea canonica, aretoriu și fenaț jug. 15, stângini 115. 3. pilele de lucru, dela toată casa câte una, 4. Venitul stolar îndatinat. Toate acestea după calculul si- nodului parochial, respective al comi- tetului concernent, aduc un venit de 319 fl. 55 cr. v. a. Doritorii de a ocupa această pa- rochie au de ași subterne suplicele instruate amesurat regulamentului pen- tru parochii în terminul pus subscri- sului oficiu protopresbiteral, și con- curenții au voie de a cânta și predica în intervalul filelor de concurs. în conțelegere cu comitetul pa- rochial. Fuzes Sânpetru, 11 Octomvre, 1883. Oficiul protopresbiteral al trac- tului Ungurașului. Petru Roșea m. p., protopresbiter. Nr. 248. [566] 2—3 CONCURS. Pentru ocuparea posturilor învă- țătoresci dela scoaia poporală gr. or. din Câmpeni, instituită cu trei învă- țători, se deschide concurs pentru toate trei posturile, pănă la 24 Oc- tomvre a. c. st. v. Emolumentele sunt: câte 300 fl. pentru fie-care învățătoriu, care se plătesc în rate lunare antici- pative, și câte un orgiu de lemne; directorele va primi încă una remu- nerațiune, de 50 fl. v. a. Doritorii de a ocupa aceste pos turi au a’și instrui cererile, conform Regilor din vigoare cu următoarele documente și anume: -1. că sunt români de confesiunea gr. or. 2. că'.au absolvat cel puțin 4 clase gimnasiale. 3. că au absolvat cursul peda- gogic ori teologic. 4. că posed atestatul de cualifi- cațiune prescris de statutul organic. 5. că au praesă cel puțin de un an, ca învățătoriu și în fine, 6. că au esamenul prescris de lege și din limba maghiară. Cererile astfel instruite sunt de a se subscerne subscrisului oficiu pro- topresbiteral pănă la terminul mai sus indicat. Comitetul parochial gr. or. din Câmpeni, din ședința ținută la 7 Oc- tomvre 1883. în conțelegere cu loan Gali m. p., protop. ca adm. Nr. 277 [582] 1-3 EDICT. Nicolau Ivan din Vulcan, comi- tatul Brașovului, a părăsit cu necre- dință de 5 ani pre legiuita sa soție luliana nasc. George Neacșu tot din Vulcan, fără de a se sci locul, unde se află și de mai trăesce, este prin aceasta citat, ca în termin de trei luni dela prima publicare a acestui edict să se presentez înaintea sub- semnatului for matrimonial, căci la din- conțră și în absența lui se va per- tracta și decide procesul divorțial in- tentat asupră-i de cătră soția sa. Brașov, 30 Septemvre, 1883. Forul matrimonial gr. or. al protopres- biteratului Branului. Zambach și Gavora. Fabrica de vestminte si recuisite bisericesci 5 de rit catolic și grec. [555] 3-30 } în Budapesta, strada Vațului, Văc^i uteza Nr. 17. I t Felon sau Odăjdii -----_ | industriale (și pen- 2 tru pompieri) co- J Albe, Stihare Dal- î matice, Baldachin» | prapori. Toate fe- • Uurile de steaguri, j și pentru societăți tiruri, pietohlebni- J ca, cădelnițe, păci-) fical, candele de । altar, policandre e pentru biserici, ri-1 vor pe altariu, po- e pide, chivot, cărți | de Evangelie etc. Z J Comande se efectuesc promt. — Obiectele, cari nu vor conveni, se vor schimba cu akele. ? 9 Nr 3874: 1883. civ [581] 1-3 Publicațiune. Pentru începerea Incrărilor de pregătire în obiectul de segregare în Baia (Szăsz> DanyAd) și în special pentru regularea representărei, alegerei ingineriului și pregă- tirea preliminariului de spese se pune (li de pertractare pe 18 Decembre 1883, la 10 oare înainte de amea^i la casa jude- lui din Daia, la care se invită părțile interesante cu observarea, că absența lor nu va impedeca ținerea pertractărei. Elisabetopole, 10 Octomvre, 1883. Kelemen m. p. jude esmis. Nr 3861 civ 1883 [577] 2—3 Publicațiune. Pentru facerea preparativelor în aface- rea segregărei hotarului „Balavâsâr⁴⁴, în special pentru regularea representațiunei, alegerea inginerului și preliminarea de spese se pune termin diua de 3 Decembre 1883. IO oare înainte de ameadi în comuna Balavăsâr, la casa judelui. Despre aceasta sânt avisați toți cei intere- sați, cu aceea observare, că absența lor nu va împedeca ținerea pertractărei. Elisabetopole, 30. Septembre, 1883. Dela judele esmis de tribunal: Kelemen m. p., jude esmis. Redactor provisoriu: Mateiu Voileanu, www.digibuc;ro Editura și tipariul tipografiei archidiecesan^.