Nr. 116 Sibiiu, Joi 6/18 Octomvre 1883. Anul XXXI TELEGRAFUL ROMAN. Apare Marția, Joia și Sâmbăta. ABO NAMENTUL Pentru SI bl I ■ pe an 7 fl., 6 luni 3 fl. 50 cr., 3 luni 1 fl. 75 or. Pentru monarchle pe an 8 fl., 6 luni 4 fl., 3 luni 2 fl Pentru străinătate pe an 12 fl., 6 luni 6 fl., 3 luni 89. Pentru abonamente și inserțiuni a se adresa la AdnlBlstrațlnnea tipografiei arohldleaetane Biblia, strada Măcelarilor 47 Corespondențele sânt a ae adresa la: ReQaOțlunea „Telegrafului Român*\ strada Măcelarilor Nr. 43. Epistole nefrancate se refusă. — Artieulii ne publicați nu ae inapoiasăi IMSEBTIUMILE Pentru odată 7 or., — de douA ori 12 er., — de trei ori 15 er. rondul eu litere garmond — fi timbru de 80 or. pentrl âe-enre nnblicare. Resplată? Doue acte de importanță am publicat în nu- mărul trecut al foaiei noastre. Adresa, cu care de- putațiunea bisericei gr. or. române din Transilvania și Ungaria s’a presentat la Seghedin înaintea mo- narchului și respunsul la adresă. în timpul constituționalismului actual suntem dedați a fi tratați ca fii vitregi. Ne-am cam de- prins cu esplicări false, aplicate din partea ungu- rească ori cărei mișcări legale și în cele din urmă în interesul binelui comun al patriei comune. Nu ne puteam înse aștepta la atâta îndrăsneală din partea unui ministru unguresc, ca se pună în rostul mo- narchului un respuns, ca cel dat clerului român ortodocs și clerului român gr. catolic.*) Va se ^ică noi nu iubim ad evărat patria și nu avem respect de legi. Și-a tras bine seama oare dl ministru, când ca consiliar al tronului a consiliat cuvinte atât de grele față cu poporațiunea cea mai numeroasă după maghiari în tot cuprinsul Transilvaniei și Ungariei ? Și-a tras bine seama, când a consiliat tronului cu- vinte atât de grele față cu poporațiunea cea mai loială și mai credincioasă, față cu poporațiunea, care nu e credincioasă numai din gură și numai pănă când e încărcată de favoruri și bunătăți și scutită de greutăți, ci în timpurile cele mai critice? Dl ministru, preocupat de șovinismul seu ma- ghiar, se vede, n’a reflectat la nimic decât la folo- sirea ocasiunei de a-și resbuna asupra românilor, care nu ’l salută cu: Ave Tisza, morituri te salutant, și nu se maghiarisează. Aceasta este o micime sufletească, nedeamnă de un bărbat de stat și de un pretins guvernator al unui stat, întemeiat de întemeietorii lui pe basa mai multor naționalități. Este o minime de suflet, pentru că numai acea- sta este în stare se ignoreze faptele împlinite și să se nutrească cu vorbe, pentru de a înfățișa o popora- ținne considerabilă, cum este cea română, în ochii patriei și în ochii lumei, ca una ce nu iși iubesce patria și n’are respect de legi. Dacă dl ministru era numai ceva mai gânditor, el trebuia se ’și aducă aminte de însăși fapta depu- tațiunilor din cestiune și se evite un lapsus atât de jignitor în simțămintele patriotice loiale a le unui popor ca al Românilor. *) Acest din urmă îl cunoascem din fiarele budape- stane; adresa verbală a clerului gr. catolic nu o cunoascem de loc. Red. Românii în hyperzelul lor, de a ocoli chiar și cea mai mică umbră de prepus în privința loiali- tății și patriotismului, s’au simțit îndemnați a alerga din fundul Transilvaniei la emporiul, de altmintrea declarat de maghiari cu o mândrie nesocotită, de fort înaintat al maghiarisărei, pentru a cărui recon- struire au concurs și românii conduși de acel pa- triotism, „unic adevărat" de a imita pe monarchul lor și de a da concursul lor concetățenilor chiar de națio- nalitate asupritoare, când vin a pune coroana patriotis- mului lor într’un cas local și concret. Și cu toate aceste ei să fie tacsați de neloiali și de nesupuși legilor! Este adevărat că românii n’au arangeat, nici nu au luat parte la arangiările „patriotice" a le peregrinărilor la residența „marelui patriot" Ko- ssuth, și de altă parte tot așa de puțin le aprobă. De aceea pretinșii adevărați patrioți, între care dl ministru este unul din cei de frunte, nu pot mi- stui că românii, în ciuda tuturor ispitelor diavo- lesci, neclătiți în credința lor cătră tron și patrie, nu vor să le dea pretecste de învinuiri și persecu- tări pentru lipsă de loialitate și patriotism. Domnii miniștri unguresci, sQ vede, că domniți de șovinismul lor nu consideră nici cele mai im- portante antecedențe, nu pentru altă, ci numai pen- tru a încungiura desvelirea sărăciei lor de spirit și abundanța lor de prejudețe, când e vorba de români. Ca se le venim noi într’ajutor, să le spunem că românii au mai fost înaintea tronului și a monarchului. Când, d. e. din congresul național dela 1863 s’a trimis o deputațiune cu adresă de mulțămire, aceea fu primită în 4 Mai și primi dela Majestatea Sa împăratul răspunsul următor: „Cu plăcere ve primesc ca pre representanții bra- „vilor români ai Marelui Meu principat Transilvania, „cari de repețite ori Mi-au dat dovedi de neclătita „lor credință și aderență la Mine și la casa Mea. „în adresa ce Mi s'a presentat și în ponderoasa adresă „a demnului lor president (Șaguna, Red.) românii au „confirmat de nou aceste simțeminte și au recunoscut „cu încredere sinceră fiească și cu mulțămită.... Pri- „mind cu plăcere și deplină îndestulire asecurările „D-voastre cele deplin corespun^etoare grelelor împre- jurări ... Ve împuternicesc tot odată a împărtăși acea- sta comitenților D voastre, cătră cari și de aici înainte „voiu fi cu îndurare și grație împerătească.“ De atunci în coace românii de câte ori intere- sele monarchiei au cerut, la 1866 și la 1878, 1881/2, în Boemia și Italia, precum în Bosnia și Erțegovina, nici n’au părăsit cu lașitate linia de luptă, nici n’a tre- cut la inimic spre a se face trădători de patrie, prin urmare dl ministru, adresând cătră români pre- legerea cu „adevărata iubire de patrie și respect față cu legile," au greșit adresa. Acei, ce au sciut obține dela tron, într’alte îm- pregiurări mai „neconsțituționale" ca cele de ații, prea înalta recunoscință, remânând aceiași, cari au fost, ba adăugând încă la dovedile de loialitate în- scrise cu sângele lor în analele monarchiei, nu pu- tem presupune, ba nu ne putem închipui cum au putut dintr’o dată deveni neloiali și nerespectători de legi. Cari sunt legile acele, care românii le au călcat și nu le au respectat? La aceasta întrebare dl ministru cu anevoie va pute respunde. Sau că doară, dl ministru vrea să se mângăe pentru desastrul indurat în Croația față cu croații rebeli, căutând motiv de ași vărsa focul asupra blânzilor și pacinicilor români? Nu cumva se teme de vre-o manifestațiune și din parteaj românilor, care se înțelege ar fi foarte rău venită în împregiurările critice de astădi și cu- getă se ’i teroriseze și intimideze anticipando, sau prevenind ? Se poate; ba e foarte probabil, că aci este buba. Dar dl ministru și toți șoviniștii se înșeală, dacă cred că vor intimida pe români și ’i vor te- rorisa, ca se se lapede de șinele, de credințele lor tradiționale. Numjai unul Ddeu i ar pute împedeca a ține la naționalitatea lor și la credințele eredite dela străbuni, împletite strins în viața lor națională. Șoviniștii, fie ei miniștri, fie ei ce vor fi, ar fi cu mult mai înțelepțiᵣ dacă n’ar fi atât de sumeți și ar judeca mai bine eventualitățile cele atât de schim- băcioase din viața politică. „.... în momentul de față „nu este vorba numai de o stare de necesitate maghiară, „dice „Național Ztg" din Berlin, aprețiând situațiu- „nea croată, ci de prima încercare mai serioasă de a con- „trabanda cestiunea slavică din Cislaitania în Unga- „ria, așa dară de un raport durabil. La toată în- „templarea cestiunea insigniilor croate va ave efect „bun. Politicii mai cu minte dintre maghiari și în- „tre aceștia vine a se socoti și Tisza cu toate crâm- „pitele lui, pentru că el scie cel puțin, când trebue „să fie, să calculeze cu raportările reale — au primit „dintr’odată și pe neașteptate instrucțiune despre „adevărata putere a maghiarilor. Când cu conflictul in- „signiilor din partea slavilor, cea dintâiu dătătură mai „serioasă contra posițiunei maghiarilor, care se părea „așa de puternică și așa de întemeiată, a fost cu „atâta efect, incât la cea dintâiu isbitură, posițiunea „maghiară a fost sguduită până în temelie. Germanii „din Austria, cari au avut totdeuna a se lupta cu „greutăți în sus, s’au arătat cu mult mai vânjoși..." FOIȚĂ. Cristian Waldo sau CĂILE NOROCULUI. Roman de George Sand. (Tradus din franțozesce de E. B.) (Urmare). — Sunt convins despre aceasta, herr Boetsoi, răspunse Cristian, și eu ași veni la dta cu încredere, nu să-ți cer o sută nici trei-Șeci de taleri, ci se-ți cer lucru în slujba dtale. Nu vreau să țlic, că acea- sta nu se va întâmpla; însă, dacă se va întâmpla, eu ași ave plăcere mai mare a mă prezenta, după ce ți-am plătit, ce ți se cuvine șfee ți-ar plăti un om bogat. Eu n’am venit nici în calitate de sărac, dta nu-mi ești dator cu nimica. — Eu nu primesc nimica, țlise dannemanul, iați banii și vină la mine, când vreai. Ce șei tu face ? — Tot ce mă vei învăța, și eu am să învăț iute. Dannemanul zimbea. — Va se (Hcă, replica el, tu nu scii nimic ? — Eu șciu ucide răutăcioșii cel puțini — Da, și încă foarte bine. Tu scii chiar ma- nua săcurea și tăia lemne. Am vățlut-o. Dară șeii țu călători? — Aceasta o sciu mai bine. — Să dormi pe o bancă? — Și chiar pe o peatră. — Știi tu limba laponă, samoedă, rusească? — Ba, eu știu limba italiană, spaniolă, fran- ceză, germană și engleză. — Cu aceste n’am ce face, dară eu văd că poți învăța și alte limbi. Ei bine, vino când vreai, dară înaintea sfârșitului lunei lui thor (lanuar) și dacă vreaî să mergi la Drontheim sau mai departe, eu voiu fi mulțămit a nu călători singur... Sau, de voiu lua pe Olof, care-mi tot cântă să i las să înceapă a călători, tu vei păzi casa mea. Fetele mele sunt în- credințate, te înștiințez, ferește-te dară a face pe încredințați! lor jaluzi, ar fi în paguba ta. îngri- gesce de mătușa Karina; ea este blândă, dară nimi- nea n’are să o supere: aceasta am oprit-o odată pentru totdeauna. — Am se o îngrigesc ca pe o mamă, respunse Cristian emoționat; dară, spune-mi, este ea bolnavă sau neputincioasă? Pentru-ce ...? — Ți s’a spune, când vei fi în casă. Ce sim- brie ceri ? — Nimic. —• Cum așa, nimic ? — Pânea și locuința nu este destul? — Herr Cristian, țlise dannemanul încrețindu-și fruntea, tu ești dar așa un leneș sau un om rău, de oare ce nu cugeți la viitor? — Cristian vedea, că arătând prea mult desin- teres el făcea se se nască neîncredere. — Cunosci dta pe domnul Goefle? țlise el. — Pe advocatul? Da, foarte bine; eu i-am vândut calul, un cal bun; și el este om de treabă advocatul! — Ei bine, el va răspunde de mine. Ai în- credere. — Da, bine. Iați banii. — Dar, dacă te-ași ruga să mi-i păstrezi? — Sunt bani furați? esclamă dannemanul re- devenit neîncrețlut. Cristian începu a rîde, mărturisindu-și, că este diplomat foarte neîndemănatec. — Crede-mă, țlise el cătră danneman, eu sunt simplu și sincer. Sunt dedat se mi creaȘă oa- menii pe parolă; fața mea pare la toată lumea bună. Dacă nu-mi primesci banii astățli, ți-i va da maiorul mâne și aceasta mă vatămă. — Maiorul nu-mi va da nimic, fiindcă nu pri- mesc nimic, răspunse dannemanul cu vivacitate, jăcum nu te încreții tu în mine. Cristian trebui dar să renunțe de ași lăsa mica sa avere în casa aceasta, care era poate asilul mamei sale. Desbaterea aseasta delicată ușor ar fi putut degenera în ceartă, de oare ce dannemanul uda, nu cu puțin vin-ars, naiva sa mândrie de țăran liber. Altcum sania era gata și Cristian avea să plece. Pentru lumea aceasta el nu s’ar fi lipsit d& www.digibuc.ro 464 TELEGRAFUL ROMAN. „în Pesta vor face bine oamenii, dacă nu vor „uita, că aceea ce s’a întâmplat în Croația, nu este „un eveniment singuratic, ci o simptomă a întregei „situațiuni austriace. Maghiarii vor trebui se în- „vețe a-și mai modera pretensiunile și a căuta îm- „pregiurul lor după amici — căci vor ave lipsă de ei“. Așa este, colosul închipuit în fantasia unor ca- pete îndesate cu șovinism, este slab și maghiarii au lipsă de amici. înse ce se le faci, dacă ei nu sciu se-i caute și să-i atragă la sine ? Din contră ei se vede, că după ce pe unii dintre noi vor se ’i tîrască prin temnițe, pentru că s’au esprimat în contra inichității legei electorale, vor și pe amicii monarchiei din afara se i depărteze de monarchia noastră. Ei lo- vesc în românii austro-unguresci, ca se simță și ro- mânii din regatul vecin și să se înstreineze de mo- narchia noastră și se se paraliseze alianța eventuală dintre regat și imperiu. Aceasta va se Șică patriotism adeverat? A’și da toată silința de a înstrăina inimile cetățenilor nemaghiari de cătră patrie și patria a o feri de amici? Aceasta este resplata sumețului față cu cel modest, resplată, care se va resbuna ea însăși în favorul celui neîndreptățit. O, dar maghiarii își închipuesc că sunt atlanți, cari sunt în stare a purta globul pământului în spatele lor. Se nu cumva să facă dl Tisza și cealalți șiovi- niști esperiența proverbiului german: Sumeția se arată înainte de cădere. Luarea insignielor cu inscripțiune ma- ghiară. O telegramă din Agram spune că insigniile ca inscripțiune maghiară atârnate în 7 Septemvre n. s’au luat cu aceeași solemnitate în 16 Octomvre n. Comisariul guvernial Heroici cu o companie de onoare și o capelă de musică militară a luat de pre păretele edificiului perceptoratului insigniile cu limbă duplă și le a înlocuit cu insignii fără de in- scripțiune. Musica a esecutat piesa: „Schon ist mein Oesterreich". Soldații au presentat armele și apoi s’a pns în mișcare spre cetatea superioară, unde de pe edificiul direcțiunei de finance s’au luat cu aceeași ceremonie. Și insigniile aceste sunt păȘite de sol- dați ca și cele de mai nainte. Revista politică Sibiin, îo 4 Octomvre Primirea, ce au avut înaintea moharchului de- putațiunile bisericelor române, cu ocasiunea festivi- tăților din Seghedin, în deosebi deputațiunea biseri- cei ortodocse române, n’a fost tocmai măgulitoare, cu atât mai puțin încuragiatoare, atât pentru mem- brii deputațiunilor, cât și pentru cei ce au trimis deputațiunile. Ministrul president Tisza s’a folosit și de ocasiunea aceasta spre a da românilor lecți uni, de sigur cu scopul de a depărta inimile româ- nilor de tronul, cătră care au fost totdeauna cu cea mai neclătită aderență. Situațiunea financială espusă Sâmbătă în parla- ment de cătră ministrul de finance, contele Szapâry, nu s’ar vede a fi cea mai înflorită. Espunerea ministrului, precum și projectele puse înaintea parlamentului, se vede din însăși foile unguresci, a calmat spiritele foarte tare. Numai oficioasele, care merg totdeauna cum cele doue representații, ce-i aduceau o sută de ta- leri și îi permiteau prin urmare a îmbrățoșa, fără a datori cuiva ceva, noul său traiu, de care visa. El credea, că dannemanul o se-1 însoțească; dar în loc să se pună în sanie, Boetsoi dede frânele Aiu- lui seu, recomandându-i a fi cu grige și a se reîn- toarce de timpuriu. — Am crețlut, că o se am plăcerea societății dtale pănă la Waldemora, țlise Cristian cătră danneman. — Ba nu! respunse acesta, eu nu merg la Waldemora fără nevoie! Remas bun și la revedere. Era atâta mândrie și dispreț în accentul dan- nemanului, vorbind de Waldemora, incât Cristian strîngându-i mâna se temea, că dânsul a observat diformitatea degetelor sale, și că asemănarea acea- sta fortuită sau fatală ar fi distrus amiciția lor; dar diformitatea era așa mică și dannemanul avea mâna atât de aspră, încăt el nu observă nimic și trimise încă de vre-o câteva ori din depărtare un adio cordial oaspelui său. în ciuda povețelor tatălui seu, Olof ajunse va- lea în fuga mare a micului seu cal, stând în pi- cioare în sanie, cu frânele înfășurate în giurnl bra- țului, riscând a fi asvârlit afară și a’și sdrobi oasele. XIV. Sania dannemanului, ceva mai grea decât a maiorului, era din norocire mai solidă, căci tinerul, Dalecarlian nu se ferea de nici o stâncă și de nici j li se comandă, vor să răspândească credința că în anul viitoriu deficitul are se fie delăturat. Se în- țelege, că oficioasele din natura lor totdeauna sunt cu precauțiune și își asigură pentru eventualități „neprevăzute'¹ retragerea, și așa și în cașul de față se îngrădesc cu clausula: In ceea ce privesce or- dinariul bugetului. Va se Șică vocea consciinței nu se îngroapă nici la oficioase de tot. Foile din opo- sițiune, cari nu se tem de vre un risic sau de vre un conflict cu cei ce împart fondul de disposițiune, spun fără de reservă că nu consimt cu urcarea impositelor pentru pretinsa delăturare a deficitului, într’alte motive, foile oposiționale pun înlinea de luptă și pe acela, că guvernul dimpreună cu satelitele sale ascund deficitul, precând el nu numai că nu este de- lăturat, dar prosperează și înfloresce la suma de 40—46 milioane. Și dacă oposițiunea spune adevă- rul este și în drept a combate amăgirea, prin care oficioasele vreau se promoveze credulitatea cetățeni- lor în munți de aur, asistenți numai în prefăcuta lor închipuire. Procesul criminal pentru agitațiune, contra oratorilor, dela conferența românilor din comitatul Hunedoarei, tinută în Deva la 10 Martie 1883. Este cunoscut onorabilului public cetitor, că în contra oratorilor în conferența românilor ținută în Deva la 10 Martie a. c. — deși după cum se poate convinge ori cine, care judecă cu sânge rece, și fără patimă, că discursurile din cestiune, publicate și în „Telegraful Roman“ nu conțin nimica, ce ar tinde la agitațiune, în contra naționalității ma- ghiare — în urma escesului de zel patriotic al dnu- lui procuror pe lângă tribunalul regesc din Deva, s’a intentat încă atunci procesul criminal pen- tru delict de agitațiune. Și lucru de mirare, tri- bunalul memorat, cu resoluțiunea sa publicată mai la vale, a pus în stare de acusă atât pe dl Dr. Avram Tincu, cât și pe dl loan Papiu- Ne vom reține cu această ocasiune, dela ori-ce detaiuri în această privință, mărginindu-ne pur și simplu la publicarea decisului respectiv; și aceasta o facem din punctul de vedere, ca se nu se ^ică, că doară am fi prevenit judecata rece și fără pa- timă a tribunalului cel mare, a opiniunei publice; rugăm înse pe fie cine, se cetească cu atențiune motivele tribunalului din Deva, și apoi în cunoscința de causă sS-și dea verdictul său. Vom aminti însă la acest loc numai atâta, că întreg actul de punere sub acusă, — după cum se poate vede din însu - și tecstul — se basează pe fasiunea dlui I. Balomiri, care se Șice a fi martore aperator. Acum lăsăm se urmeze în traducțiune însuși: „Actul de punere în stare de acusă“. Nr. 4598 crim. 1883. Din partea tribunalului regesc, din Deva, ca for criminal, în causa pentru delict de agitațiune contra lui Dr. Avram Tincu și soțul, în urma pro- punerei făcute de procurorul regesc la 25 Septem- vre 1883 Nr. 5119 s’a luat următoriul conclus: I. Avram Tincu, născut în Sebeș, locuitoriu în Orestia, de 50 ani, de religiunea greco-orientală, în- surat, tata unui fiiu, advocat, cu avere,de o cultură mai înaltă, nepedepsit. o gaură. în loc de a lăsa calul, care era mai inteli- gent decât dînsul, să meargă după instinctul său, el îl bătea și îl necăjia, pănă ce o luă la fugă ne- bună. Cristian zăcând între cei patru urși, adecă între cei doi morți și cei doi vii, își ua de astăzi; el este constrâns a afirma că ungurii dela 1848 și pănă astăzi n’au învățat nimica; de oare ce în ca- mera deputaților, nu s’a aflat nici un singur depu- tat, carele să fi esprimat vr’un cuvent pentru apă- rarea lor, (a românilor), deși urmările eveneminte- lor de pe acel timp, ar pute să li de un înveță- ment îndestulitoriu. Apoi a amintit absolutismul, când toți de o potrivă am suferit, vinovați și nevinovați dar a afirmat, că și acela a fost mai de suferit decât si- tuațiunea do astăzi, fiind că acela (absolutismul) nu li-a atacat limba și nu li-a împedecat desvolta- rea lor, ci pe acel timp au primit mai multe aju- toare, decât în constituțiunea ungurească de astăzi, carea se Zice: liberală. După aceste revocând în memorie patentele dela 1854. 1860. 1861. apoi dietele dela 1863 din Sibiiu și 1865 din Cluj, precum rescriptul regal din 1866 a trecut la numirea ministeriului unguresc, sub carele a fost creat și art. de lege 44 din 1868, asupra căruia s’a esprimat astfel, că acela n’a dat nici un drept, ci a răpit și pe acele, pentru cari s’au luptat pănă acum. Ci, că ce fel de drepturi voesc a da ungurii se constată din projectul de lege despre scoalele secundare carele voesce a lua și aceea, ce nu este a ungurilor adecă scoalele, pe care ei (olachii) le sus- țin și pentru cari statul nu dă nici un fel de aju- toriu, deși dela ei încurg mari sume de bani în visteria statului. A mai sulevat și aceea, că cine poate fi îndrep- tățit a lua aceea, ce n’a dat: ei doresc, că precum *) Cu toată logica lui Balomiri lanos și a tribunalului cu- tez a afirma sus și tare că toate cuvintele esprese de ora- tor referindu-se ele ia: a se vota încredere deplină j urnalisticei române și a se primi toate cele cuprinse în memorialul conferințieidinSibiiu din 1881 au fost strinse legate de obiect. A afirma contra- riul este a denatura adevărul altmintrea aceasta a fost și este o pasiune de predilecțiune a dlui Balomiri, carele doară n’a cetit nici memorialul nici jurnalistica română. Coresp. ei (adecă românii) nu se intind la aceea, ce nu este a lor, așa nici altul se nu cuteze a lua ce nu este al său; — ei nu iau ce nu este a lor, dar nici nu vor lăsa nici odată pe a lor*) Ca o consecuență a projectului de lege amin- tesce absurditatea, că românii prin aceasta vor fi îm- pedecați a vede lumina și prin urmare vor remâne în dărăpt. Relativ la legea naționalităților a amintit încă și aceea, că ar fi datoria guvernului, la numirea func- ționarilor, se fie cu privire la naționalitățile, cari în respectivele cercuri fac maioritatea **) și apoi cu considerare la aceste să se numească presidenții tribunalelor și comiții supremi. Pune întrebarea; câți funcționari români sunt la judecătorii și alte funcțiuni de stat?***) Este oare corespunzător numerul funcționarilor români numărului de trei milioane al românilor ? Câți comiți supremi români sunt? respuns: nici unul. — La care oficiu de stat se pot ei (românii,) folosi de limba lor propriă? la nici unul: ei din contră la judecătorii și autoritățile politice se închieie protocoale în o astfel de limbă, pe care poporul român nu o pricepe; de unde apoi se nasc daune mari. Legea despre naționalități, sancționată de Ma- jestatea Sa, nu este luată în considerațiune; guver- nul nu-și face datoria; legile sancționate nu le pune în aplicare. Cum vor pute ave dară încredere față cu un guvern, carele numai acele legi le aplică asupra lor, cari sună despre sarcini, dar nu și pe acele, cari sunt favorabile și după ce ei sunt es- chiși dela funcțiuni, sunt eschiși tot odată și din Camera deputaților; căci, de o parte funcționarii nu aplică legile așa, cum ar trebui, eară de altă parte, fiind legea electorală atât de măiestrită, în- cât avend în vedere cercurile electorali împărțite eu nedreptul, circa 3000 alegători maghiari aleg un deputat, pănă când 40—50 de mii de români abia aleg unul; astfel, deși legile la aparență sunt drepte și liberale, în faptă înse se comit cele mai mari ne- dreptăți. Aceste toate dovedesc, că guvernul, față cu na- țiunea română nu este sincer, ci din contră o per- secută; de aci urmează că încrederea lor (a români- lor) față cu guvernul scade pe ții ce merge. Mai departe a amintit, că acum religiunea și naționalitatea lor este amenințată de un mare pe- ticul ; că românii sunt locuitorii vechi ai țărei, eară ungurii străini, cari numai prin ocupațiune a devenit stăpânitorii situațiunei, ceea ce nu o ia în consi- derațiune. Că prin proiectul de lege despre scoalele secundare voiesc a le scoate limba din biserică ; ca și lui Dumnezeu să se roage în limba maghiară, astfel deschizând teren unei limbe străine. Că des- daunarea urbarială a fost făcută în folosul unguri- lor și în detrimentul românilor*) Avend în vedere, că Avram Tincu, — parte con- form propriei sale recunoasceri, parte conform fasiuni lor de martori, — toate aceste le-a Zis; considerând *) După simțul de dreptate al tribunalului din Deva și a procurorului regesc aceste concepte sublime și perem- torii, sânt toate criminalități. Frumoase principii de a admi- nistra dreptatea! Coresp. **) Au^i acolo, ce cutezare! Coresp. ***) Și această întrebare este criminală? Coresp. *) Ne permitem a întreba pe dl Balomiri se ne spună Domnia lui cari dintre aceste aserțiuni nu sânt adresate ra- țiunei? Coresp. că toate aceste, nu stau nici într’o legătură cu cel⁰ doue propuneri suplementare, provocate de dânsul? nici nu formează un ce întreg, carele ar fi în con- sonanță cu acele, ci ele siint un conglomerat de frase bombastice, ceea ce asupra masei conferenței, de o cultură inferioară, n’a produs alt ceva, decât ură; considerând că aceste observațiuni bombastice, în mijlocul unui sgomot mare, au fost împărtășite de aprobări; este nenegaver, că acusatul, în decursul vor-: birei sale a fost inspirat de ura națională, dându-i acestei vorbiri astfel de direcțiune, prin carea a fost condus pe un teren alunecos; și agerimea con- strucțiunilor sale a avut de scop în mod evident, a ațâța ura valachilor în contra ungurilor, și ce e drept, și-a ajuns scopul, căci nu numai în decursul adunării s’au arătat iritațiuni, ci numai decât după această adunare, ca o consecuență a acelei-a, în părțile Zarandului, s’au ivit astfel de întâmplăminte din causa cărora, chiar pentru delictul agitațiunei succesive în scurt timp, au fost puse în curs trei învestigațiuni criminali, separate, înaintea ju- dețului reg. de cerc din Baia de Criș, ceea ce se va dovedi cu actele, care sfint a se procura. Conform acestora, intențiunea acusatului Avram Tincu, menită spre agitațiune, pe lângă toată ne- garea sa — este documentată. loan Papiu, ce e drept neagă, că dînsul prin cuvântul presidial de închidere ar fi impus popo- rului român, ca cele auZite sâ și-le noteze bine și se le respândească și între cei, cari n’au fost de față; dar considerând, că acusatul a dat cuvântul lui Tincu, cuvântul, carele după enunciarea conclu- sului, a fost superfluu (de prisos,) și că oratorului nu-i a revocat cuvântul, de și acesta în continuu a vorbit cu scop de a produce agitațiune, și fiind că acele construcțiuni de un efect periculos, le-a ascul- tat și a lăsat se fie auZite pănă în sfârâit; și con- siderând, că a ținut adunarea în biserică, cu un popor, carele nu intrunesce de cât numai religiunea, dar nu și naționalitatea (egy vallâst, es nem nem- zetiseget egyesitb neppel) *) și astfel i-a dat o pon- derositate mai mare, prin urmare scopul i-a fost a produce efect; și considerând, că cuvântul de în- chidere, prin fasiunea martorilor**) este dovedit; față cu uegațiunea sa, participarea în delictul de agitațiune, adecă conlucrarea ațintită spre - produ- cerea urei între valachi și unguri, este documentată. Neputând martorii apărători ascultați, adeveri prin fasiuni precise, scusele acusaților, probele de mai sus, prin acele n’au fost nici decât, micsiorate. Condițiunile prescrise în §. 156. a procedurei criminale, neputând fi aplicate față cu acusații, au fost a se lăsa și mai departe pe picior liber. Din ședința tribunalului regesc, ca for crimi- nab, ținută în 29. Septemvre 1883. Solyom Fekete m. p., Bodo Săndor m. p., președinte. notariu." Trebue se amintim aci de închiere numai atâta că multe din cuvintele, cari se pun în gura orato- rilor, n’au fost pronunțate, și anumit dl I. Papiu în cuvântul seu de închidere n’a u impus poporu- lui, ca cele auZite se și-le noteze bine și să le respândească și între cei, cari n’au fost de față; aceste au eșit din gura martorilor acusatori, cari nu sciu românesce. Coresp. *) Aceasta nn se poate înțelege fără comentariu. Cor. **) Cari nu cunosc limba română. Coresp. mirăm, când nu o găsim dimineață nici în pat, nici în casă, nici în munți și nicăiri, unde o cauți. — Și ce gândeșci dta, unde este ea^-când dis- pare așa? — Oamenii cei răi Z’c? că ea este în Blaakulla: dar nu este de creZut! — Ce este Blaakulla? Un loc de rendez-vous al strigoaielor? — Da, muntele cel negru, unde aduc femeile aceste hidoase copiii cei mici, ce-i fură în somn și îi duo Satanei pe calul Skjults; calul acesta e făcut ca o vacă sburătoare. Apoi Satana iea copiii și îi înseamnă mușcându-i in frunte sau în degetele cele mici și ei țin semnul acesta cât trăiesc. Dară eu sciu, pentru ce se vorbesce de mătușa mea Ka- rina așa. — Pentru ce? — Pentru că, înainte de ce am venit eu pe lume, ea, mi se pare, a adus a casă un copil mic, care avea degetele mușcate de dracul; tatăl meu nu voia să se uite la copilul acela, mai târZiu însă totuși l’a iubit și a Z^ că mătușa mea este creștină bună și ce se vorbesce despre ea sunt minciuni. Preotul nu găeesce nimic reu în ea și Zice, că dacă are tre- buință a umbla durmind, trebue se o lăsăm se umble. Altcum a Zis ea însuși, că ar nuri și s’ar întâmpla o nenorocire mare, dacă o a’ ichide undeva. Eată de ce merge ea, unde vrea / tatăl meu Zice, că este mai bine se nu știm unde merge, de oare ce are secrete, ce le ar greși, când ar fi urmărită sau observată. — Și nu i se întâmplă nici odată ceva, când umblă așa adurmită? — Nu, și poate că nu doarme, când umblă; cum să se știe aceasta? Sigur este, că uneori nu știm trei Z^e ⁸: „Iarl-ul trebue să-și lase sufletul acasă; a casă își va lăsa sufletul seu.<: Stăi... stăi, să-mi aduc aminte ce a mai Z’⁸?• • a cântat... eu sciu melodia, ea îmi va aminti și cu- vintele. Și Olof începu a cânta pe o melodie, ce ar fi putut aduce toți dracii pe pămâut: — „Și când iarl-ul va reveni a casă să-i iea sufletul, sufletul iarl-ului nu va mai fi acasă." în momentul, când tinărul Dalecarlian sfârși cuvintele sale misterioase, o sanie se repeZi din dosul lor și glasul răsunătoriu a unui visitiu strigă: „Loc! loc!“ în ton imperios, precând mâna sa biciuia cei patru cai ai sei, cari de departe se spăriaseră de mirosul urșilor din sania lui Cristian. Săniile erau eșite din munți și se aflau pe ca- lea strimtă ce conducea pe loc. Cristian, prevăZând că l’ar răsturna, dacă nu se va feri și văZând că nu este cu putință a se feri fără a se răsturna în- suși în adâncimea lui Elf, biciui calul dannemanului ca se meargă înainte și ajunse așa la un loc, unde-i era cu putință a se feri; însă în momentul, când isbutise a se feri la dreapta, sania de dindărept, condusă de cai nerăbdători și de un vizitiu brutal, prinse de sania sa și amândouă săniile se răsturnară de odată. Cristian se găsi împreună cu 01 of și cu urșii sei înfundat îu zăpada agrămădită de marginea dru- mului, încât îi trebui vre o câteva momente pănă sciu, cu cine era așa îngropat. (Va urma.) www.digibuc.ro 1 TELEGRAFUL ROMAN. 466 Prenumerațiune nouă la „Telegraful Român" care apare de trei ori pe săptămână, deschidem pe trimestrul Octomvre-Decemvre al anului 1883, cu'pre- țul cel mai moderat, ce se poate vede în fruntea fbaiei. Banii de prenumerațiune se trimit mai cu înlesnire pelângă asignațiuni poștale (Posta utalvâny — Post- Anweisung.) Numele prenumerantului, al comunei unde se află cu domiciliul, și eventual al poștei ultime se fie scrise bine, ca se se poată ceti. Se atrage atențiunea on. domni abonați, al căror abonament se sferșesce cu ultima Septemvre 1883, a’și înnoi din vreme abonamentul, pentru ca să nu fie espeditura silită a sista, sau a întârzia cu espedarea foiei*). Editura „Telegrafului Român“ în Sibiiu. *) O înlesnire foarte mare în espedițiune se face prin lipirea unei așii de adresă dela abonamentul ultim. * Escelenția tropolit M i r o n tele archimandrit Varietăți. Sa Părintele archiepiscop și me- Romanul împreună cu Părin- și vicariu archiepiscopesc Nicolau Popea și P. Protosincel Dr. Ilarion Pușcariu astăzi la 6 oare au sosit în mijlocul nostru. * (Personal) Superintendentele luteran Dr. G. D. Teutsch din loc s’a reîntors în 14 Octomvre la Sibiiu. * (Convocare) Comitetul central al reuniu- nei învățătorilor dela scoalele rom. gr. or. districtul Devei, este prin aceasta convocat la ședința ordinară pe Luni în 17/29 Octomvre după amea^i la 3 oare în edificiul scoalei rom. din Deva; p. t. Domni mem- brii ai comitetului și presidenții despărțămintelor sânt poftiți a se presența precis la oara ficsată și lociil designat. Obiectele de pertractat silnt: 1. Esecutarea concluselor luate în adunarea generală ordinară dela 16—19 August a. c. — în special: a) pct. 17 privitoriu la elaborarea unui regulament pen- tru înavuțirea și folosirea bibliotecei. b) pct. 32 privitoriu la îucassarea tacselor. c) pct. 39 privitoriu la tipărirea statutelor* reuniunei și distribuirea lor între membrii. __ - d) pct. 43 privitorii;.^elaborarea unui regulament pântî^ ÎEnMilțirearșrAflmmistrarea fondului. 2. Alegerea și stabilirea materialului și a temelor pertractat în adunările generale a despărțemintelor. 3. Curenții. Deva 3. Octomvre 1883. de loan Papiu. preș. reun. * Trefort și slovacii. Orașul Trencsen a ales pe ministrul de culte actual al nostru „civis tren- ciensîs.“ Mare bucurie în Israil. I-au făcut di- plomă domnului Trefort, au ales o comisiune de trei slovaci și i-au plecat pe drum, se călătorească la noul profet Trefort. La această ocasiune dom- nul Trefort a rostit următoriul simbol al credinței Nr. 274. [553] 3-3 CONCURS. în urma ordinațiunei Venerabilu- lui consistoriu archidiecesan ddto 11 Ianuarie 1883. Nr. 5074 scol, se escrie concurs pentru întregirea stațiunei de învețătoriu din comuna gr. or. Uleși u cu termin pănă la 15 Octomvre 1883. Cu acest post este împreunat un salariu de 150 fl. v. a., cuartir și 3 orgii lungi de lemne, din care are a se încălzi și școala. Doritorii de a ocupa această sta- țiune au a’și ascerne petițiunile lor pănă la terminul indicat, instruite conform legilor în vigoare oficiului protopresbi- teraLgr. or. al tractului Iliei mureșane. Gurasada în 23 Septemvre 1883. în conțelegere cu comitetul parochial. Oficiul protopresbiteral gr. or. al trac- tului Iliei murășiane. Alecsiu. Olariu m. p., adm. presb. Nr. 153 1883 [554] 3—3 CONCURS. Pentru ocuparea postului înveță- toresc la școala română gr. or. din comuna bisericească Vurper, seescrie concurs cu ’termin pănă în 15 Octom- vre st. v. sale ministeriale: „Politica mea este, ca țeara să fie bogată, cultă și maghiară. Ca să putem ajunge cele două dintâi; e neapărat de lipsă a pro- mova cea din urmă cu ori și ce mijloace legale, căci fără aceasta nu ne putem închipui statul no* stru independent și liber. Purcedând din aceste trei puncte de vedere, fără a privi pe cel din urmă de singur mântuitoriu, unele teritorii din patrie le-am luat sub deosebita mea grige. De acestea se ține și comitatul Trencsen, în care încă nu mi-am terminat lucrările. Cunoscend patriotismul Trenceni- lor, primesc cu plăcere disposițiunea lor și Ve rog spuneți mulțămită mea noilor mei concetățeni." Poftiți comentariu ? ? ? * (Societatea de lectură, Petru Maior) din Budapesta în înțelesul disposițiunilor cuprinse în § 123 al statutelor sale, în ședința sa ținută la 23 sept a. c. st. n. s’a constituit în următorul mod: Președinte: George Șerb, deputat dietal, ear după refusarea acestuia în ședința dela 3 Octomvre dl Dr. Crenicean medic. Vicepreșed: Valeriu Olar, medi- cinist în anul IV. secretari: Gerasim Sârbu, stud. jur. an. IV; notari: Alesandru Milian stud. filos. în anul al IV. și Nicolau Moțu medicinist în an. I; bi- bliotecar : Pachomie Avramescu stud. jur. în an IV.; casar: Emiliu Butyan stud. jur. în an. IV.; controlor Romulus Marcunie medicinist în cursul II.; ear mem- brii în comisiunea literară s’au ales: Gerasim Sârbu stud. jur; Valeriu Olar, medicinist; Alexiu Mangiuca stud. jur. în cursul III.; Alexandru Millian, stud. filos. cumpărând prune în preț de 24 fl. cu 6 fl. 20 cr. și făcând prin pomi o stricăciune de încă odată atât. Afișul de licitațiune fu lipit, precum am amin- tit cu o (li înainte de efeptuirea licitațiunei, pe un stâlp a cărcimei jidovului, și ce e mai interesant era compus în limba germană Tecstul sună din literă în literă astfel: Felbitungs Edikt! Es wierd kundgegeben das l. j. im September den 14-ten in Gemeinde Balsa merere Obijecte howie Hai, Zwehchen, Mais in die Gertner, und andere gegenstănde fuhr dik. Steuerahăntlich ferkaufwerd. Balsa 13/9 1883. Silvius Demian m. p., Moskowitz Abroham m. p., k. birO k. Steuerexecutor. și Paul Rozvan technic în Dr. * jurnal Crenicean. (Bibliografic.) beletristic literar anul al IV. Gerasim Serbu, secretar. Nrul 40 din „Familia" a apărut cu următoriul cuprins: „Hora regimentului 50. de losif Vulcan. Moartea lui Miron Kostin deL Bian. Meni- rea de Dan Dry. Imbrăcământul din punct de vedere igienic de Constantin Groza. Miron Costin (ilustrațiune.) Studii limbistice (urmare) de Sim. Mangiuca. Salon. Reuniunea femeilor române din Abrud. Serata „Junimei" în Rădăuți, av. Macovei. Cee nou? —Societa- teapentrufonddeteatruromân................ * (Isvoarele de petrole u)^dela—P-oi a na- șă r a t ă^jUră—visitate—^'directorul montan din Grâtz, Dl Francisc Ascher, in urma însărcinărei unui consorț, care are intențiunea a cumpăra aceste pro- prietăți ale statului. Părerea specialistului e, că petroleul acesta este de cea mai bună cualitate; — asemenea susține și institutul geologic din Viena, că petroleul din regiunea respectivă merită toata lua- rea aminte. * (Auriți, vedeți și mira ți-ve!) S’a în- tâmplat după cum ni se scrie în comuna Balșa, co- mitatul Unedoarei: Arândașul satului, un jidov, a avut o pretensiune oare care dela unii locuitori să- raci de acolo: în conțelegere deci cu dl jude comu- nal Silviu Demian au licitat prunele toate ce le aveau bieții oameni în grădină cu ruptul după o fii dela publicarea licitațiunei. Cumpărătorul a fost jidovul Bernard Levi, adecă cel ou pretensiunea, Emolumentele împreunate cu acest post sunt 120-fl. v. a. cuartir și lemne de încălzit. Doritorii de a ocupa acest post sunt avisați ași așterne suplicele lor instruate cu toate documentele pres- crise de legile în vigoare subscrisului pănă la terminul sus indicat. Alba lulia 19 Septemvre 1883. Oficiul ppresbiteral gr. or. Alesandru. Tordoșian m. p., protopresbiter. Nr. 4200 civ. 1883. * șului, brăria 1 fl. foarte Portretul Părintelui Episcop al Caransebe- loan Popasu, se află de vânzare în li- tipografiei archidiecesane de aici. Prețul 20 cr. v. a. Portretul format mare este bine nimerit și el va înfrumseța credem noi casa fie-cărui creștin evlavios. Venitul curat este destinat pentru scopuri culturale bisericesci. * (Iluminarea locomotivelor cu elec- tricitate) Cu trenul local, care pleacă la 7 oare 45 minute seara dela Viena la Purkersdorf s’a fă- cut eri o iluminare de probă a liniei ferate, punân- du-se în capul locomotivei, în loc de felinare, o lampă electrică sistem Sedlaczek. Succesul a fost deplin. Lampa, care avea o forță de aproape 4000 lumini și care era așezată într’un reflector pus într’o cu- tie neagră, lumina linia ferată pănă la o depărtare de 600—700 metri, astfel că Ia această distanță se putea vede ori-ce peatră mai mare; ear la o de- părtare de 400 metri, putea cineva ceti litere de tipar. In cursul întregei călătorii lampa funcționa, pe cât se poate de bine. Ea își căpăta curintele trebuincios dintr’o dinamo-mașină, care împreună cu o mașină având puterea a doi cai, erau așezate pe caranul locomotivei. Iluminarea costă pe ceas nu- mai 8 cruceri. Ea este întrebuințată deja în Alsa- cia, Elveția, spre a ilumina necontenit tunelele. Telegramă. Arad, 17 Octomvre n. Atinși în simțămintele de loialitate pentru tron și patrie prin respunsul dat deputațiunei române la Seghedin, Românii din Arad au întimpinat cu ovațiuni pe Metropolitul Roman și deputațiunea română la gară și la residența episco. pească. Loterie. Mercuri 17 Octomvre n. 18S3. Sibiiu: 6» 36 32 IO 52 Bursa de Viena și Pesta. Din 16 Octomvre n. 1883. Renta de aur ung. de 6 “/o............ Renta de aur ung. de 4°/₀ .... Renta nng. de hârtie................... Sorți de regulare» Tisei.............. Scrisuri fonciari alo institutului' „Albina' 100 maree nemțenoi..................... Galbin . . .... .... Napoleon.............................. London (pe polița de trei luni) . . . Viena B-pesta 119.50 119.25 87.--- 86.95 85.75 85.65 109.50 109.50 ----.--- 100.80 58.85 58.73 5.70 6.69 9.53 9.62 120.10 120.05 [562] 1-3 NT. 194 [559] 2—3 EDICT Vasiliu Samoilă Dragomir din Porcesci, legiuitul bărbat al Ioanei Tomei Dragomir tot de acolo, proto- presbiteratul Avrigului, care de 12 ani pribegesce în lume, fără de a se sci ubicațiunea lui, este prin aceasta citat ca în termin de trei luni dela publicarea acestui edict se se presen- teze înaintea subsemnatului for matri- trimonial, căci la din contră și în ab- sența lui se va pertracta și se va de- cide procesul intentat asupra-i de so- cia sa. Avrig, 15 Septemvre 1883. Scaunul protopresbiteral gr. or. al trac- tului Avrigului ca for matrimonial de "ima instanță. Pubiicațiune. Tribunalul reg. din Elisabetopole aduce prin aceasta la cunoscință publică, că ter- minul de pertractare, în privința concesiu- nei comăsărei generale a hotarului Custel- nic s’a prefipt pe ^iua de 26 Moemvre 1883 Ia oarele IO a. m. în locuința judelui comunal din Custelni& Bub condu- conducerea judelui reg. Gejza Kâplăny la care termin toți locuitorii comunei se citează cu aceea, că părțile ce nu se vor presența vor fi privite ca consimțind cu comasarea, și că primul esemplar al petițiunei îl pot afla la tribunalul reg. jos însemnat. Din ședința tribunalului reg. din Eli- sabetopole ținută la 24 Septemvre 1883. 9707 tkv. 1883. azăm. [561] 1—1 Ârverâsi hirdetm^ny. Alulirt kir torv4nysz6k mint telekkbnyvi hatd- r^sz^rSL k3zhirr6 t4tet k, hogy Cosma Pârthân flgyvăd mint Anna lui loanes Szâvn engedmânyese vâgiehajtatonak Oprisiu Comsiand szttl. Costea Mâriâ vâgrehajtâst szonvedo elleni iigydben, a 613 fl. 8 kr. tdke, ennek 1877. M august 7. toi jârd 6% kamatai, ăs 144 fl. 2 kr. tbke ăs ennek 1877. 6vi au- gust 8. tdl jâi6 6°/₀ kamatai, 79 fl. 67 kr. mâr eddtg tnegâllapitott, 14 frt. 8b kr. jelenlegi, melyben 6608/83 sz. k5r& kBltsegei, ds be vannak szâmitva. 6s măg erutâni kSltsăgek behajtâsâra az Siv. Comsîa Vasilienâ ujbol forjezstt Comsia Oprisnd sziil. Costea Marîă nevirfll a 3679/82. 9270 ăs 9429/83 sz. văgz&ek ko- vetkeztdben a terhekkel egytttt mas birtokosok nevire a’tirt, ds pedig Comsia Oprisiu nevire felvett a popla- kai 943. țjk’ben A. -|- 1, 2, 4—19 r. 7.748 1491, 1905/2, 1983 . 2021/2, 2415, 2562, 3336/2 3365, 4120, 4386, 5331, ' 5455/ 5456’6809/1 6788 7106—7109^ 7118/2, 7343 hrsz. valamint a Fomete Peter 4s neje sziil. Matrona Măria nevire felrCt a poplakui 1099. tjkvben A. 1527. hrsz 6s Bsszesen 1324 ftra becsttlt ingatlanok az 1883. ăvi December h6 17. napjân d. e. 9 drakor a poplakai kflzsâgi irodăban megtartandd nyilvinos Arverăson kbvetkezb feltetolek alatt eladatni fognak, u. m.: 1. Kikiâltăsi ir az cgyes ingatlanok meg felelS beesâra molyen alai is az ărverăsre kitiizOtt birtokok el fognak adatnf. 2. Ârverezni kivandk a văgiehajtatd kivetelivel iartoznak az ingatl n becsârăuak 10% kăszpdnzben vagy ovadăkkăpes papirban a kikttld31t kezdhez letenni. 3 Vev8 kSteles a vdtelărt k6t eg yenii) rdszlet- ben <5s pedig: ak elstft az ârverâstol szămitand6 30 nap alatt, a mAsadikat ugyauâzan naptâl szămitandd 30 nap alett, a mâsodikot ugyanazon napt61 szâmitandd 90 nap alatt minden egyes vAtelAri r&zlet u’ăn az hrverăs napj&tâl szâmitando 6% kamatokkal egyiitt a helybeli kir. ad6 mint bir6i letăti penztAmâl lefizetni. A b&natpdnz az utolsâ rdszletbe fog beszâmittatni. 4. Az âiverăs jogerefre emelkeddsekor vev3 a megvett ingatlan birtokâba 16p. ennflfogva a meg- vett ingatlanhaszna ds Urbei ez idotfll 3t illetik, de a tulajdonjog bekellezdse csak a vătelăr es kama- tainak Uljes lefizetdse ntân fog vevb javâra h vatalbdl eszk3z81tetnf. Az âtruhâzăsi kbltsdgek vev8t terhelik. 5. A mennyfben vevb az ârverââ feltetelek băr- nielyikenek aleget nem tcnne, ă megvett ingatlan az 6rdekelt felek bârmelyikânek kerelmâre, az 1881, 5vl 60. s, cz. 185. § a drtelmdben vevb veszălydre is kblt- săgdre bănatpdnzdnek elvesztfese mellet, njabb ârverds alâ bocsâttatni, 6saz el3bbi beesâran aiul, is eladatni fog. A nagyszebeni kir. tbrvdnyszâk mint telekkonyvi atdsâg 1 13. szeptember 28. tartott fildsdbfll. Sz< 73 m. p., ■k. Domer m. p., jegyzS Redactor răspunzător Nicolau Cristea www.digibuc.ro Editura și tipariu' rafiei archidieceaane,