I Nr. 113 Sibiiu, Joi 29 Septemvre (11 Octomvre) 1883. Anul XXXI TELEGRAFUL ROMÂN Apare Mar fia, Joia și Sâmbăta. ABO NAMENTUL Pentru Sibiiu pe an 7 fl., 6 luni 3 fl. 60 cr., 8 luni 1 fl. 75 cr. Pentru mcnarchle pe an 8 fl., 6 luni 4 fl-, 3 luni 2 fl Pentru străinătate pe an 12 fl., 6 luni 6 fl., 3 luni 3fl- Pentru abonamente și inserțiuni a se adresa la Admlnlstrațlunea tipografiei arohldlecetane Sibiiu, strada Măcelarilor 17 Corespondențele sânt a se adresa la: Redacțlunea „Telegrafului Român", strada Măcelarilor Nr. 43. Epistole nefrancate se refnsă. — Articulii nepublicați nu se Înapoiază. INSERTIUNILE Pentru odatA 7 or., — de donâ ori 12 or., — de trei or 16 or. riadul ou litere garmond — ți timbru de 30 cr. pentru fie-oare publicare. Desbaterea afacerei cu Croația în parla- mentul Ungariei. în revista noastră am ținut pe On. cetitori în curent cu afacerea din Croația dela deschiderea die tei unguresci încoace. Pusă odată această cestiune pe, tapet, era lucru natural, că desbaterile vor lua dimensiuni mari. Și după cum ne asigură Șiarele din capitala Ungariei, această afacere va preocupa dieta în săptămâna întreagă. Din stânga estremă a vorbit deputatul Helfy Ignâcz. Se scia cam dela început, ce va vorbi acest deputat. Densul propune, a se pune guvernul sub acusație, pentru că a tradat interesele Ungariei în doue direcțiuni, pe de o parte prin aceea, că afa- ceri, pur interne unguresci, le-au tractat cu mini- ștrii comuni din Viena, de altă parte prin conce- siunile guvernului, va^a Ungariei a suferit naufra- giu față cu Croația. Din partea oposiției a vorbit leaderul ei Szilâgy Dezso. Densul ’și esprimă mirarea, că guvernul cere încuviințarea pașilor făcuți față cu Croația, fără a spune cu un cuvânt cel puțin, din ce cause s’a născut neînțelegerea cu Croația. După insultarea insignielor unguresci, se duce banul și miniștri la Viena, se decide a se pune pajurile ear la loc, banul demisio- nează, înse ia asupră-și sarcina de a restabili ordi- nea, în urmă demisionează și în locul lui nu se de- numesce altul, fără se suspinde constituția și se denumesce guvernator militar. Guvernul începe a pacta cu deputății croați, cari fac pendentă intrarea lor în parlamentul Un- gariei dela restabilirea constituției în Croația, și pe când se credea, că se restabilesce ordinea legală, demissionează ministrul pentru Croația și prin acea- sta s’a tăiat ultima legătură a guvernului cu Croația. Se întreabă vorbitoriul din ce motiv a făcut guvernul ceea, ce a făcut. Opinia publică nu are nici o scire oficială despre tot lucrul. Mai mult. Guvernul vine și cere încuviințarea faptelor sale și dieta nu scie nici ce a făcut guvernul, pentru ce a făcut, și ce are de cuget se mai facă. Va se ^ică se-i voteze ceva orbiș. Face imputare guver- nului, că nu voesce se clarifice situațiunea, că a adus întreagă Ungaria în neliniște și că a blamat reputația Ungariei. Ministrul president Tisza respunde vorbitorilor de pănă acum. Fără a le reflecta în merit, se scusă față cu învinuirile, ce i se fac. Ce privesce necla- ritatea, în care guvernul presentează lucrul, dom- nul Tisza răspunde că el nu este mare gramatic; și că sunt gramatici buni,' dar răi politici, și gra- matici răi, dar buni politici. La acusa lui Helfy, că miniștrii comuni s’ar fi amestecat în afacerile interne a le Ungariei, răspunde Tisza, că sunt afaceri interne, a căror decidere poate ave influență asupra politicei esterne, pentru aceea trebue consultați și miniștri pentru afacerile comune, în cașul de față înse ei nu s’au amestecat, ei au dat mână liberă guvernului unguresc. Ca se atinge de insignii, guvernul unguresc nu acceptează punctul de vedere al Croaților, după cum susține Szilâgyi, căci Croații pretind insignii cu in- scripții, pre când densul, — Tisza propune insignii fără nici o inscripție. In celelalte insigniile cu inscripție croată dela 1868 încoace nu Tisza le-a afigiat. Se roagă a se primi propunerea guvernului, de a pune insignii fără nici o inscripție. Revista politică. Sibiiu, în 28 Septemvie Desbaterea afacerei croate în casa deputaților Ungariei se continuă. Contele Apponyi, ca re- presentant al oposițiunei moderate, în discursul său, a presentat dilemma: Sau că n’a fost nici un mo- tiv pentru abaterea dela practica de 15 ani spre a provoca un conflict ponderos, sau că sunt motive ponderoase pentru abatere, și atunci capitulațiu- nea înaintea Croației propusă de Tisza, nu are nici un temeiu. De mare interes a fost discursul lui P o 1 i t. „N. fr. Presse" îl caracterisează ca o oglindă a cu- getelor din capetele naționalilor estremi și acestea dovedesc, că cei de o părere cu Polit, ca și croații, consideră retirarea lui Tisza ca una, ce nu vine de voie bună. în sinul deputaților dietei unguresci s’a format un club antisemitic sub conducerea lui Istoczy, Onody, Ivan Simony și Szell. „Nemzet® anunță, că ministrul de finance al Un- gariei, Vineri sau Sâmbătă, va espune budgetul de pe anul viitoriu. Tot „Ntmzet®, într’un articol, în care discută activitatea dietelor austriaco, împută guvernului Taaffe descompunerea reierențelor de stat, cari împedecă consolidarea monarchiei, și simțemân- tul de a aparține aceleiaș monarchii. Din Croația și anume din Agram a venit eri scirea despre un esces nou. Miliția cu baio- neta a trebuit să curețe strada Gundulici de mul- țimea tumultuantă. Causa acestui tumult a fost faima, că insigniele se vor depărta pe cale oficială. Cu ocasiunea aceasta s’a arestat un lucrătoriu. Polonii era pe aci se capăte armată națională cu scop de „a apăra monarchia de Rusia.® Dacă „D. Ztg.® este bine înformată, atunci monarchia ar fi scăpat de primejdia acestei apărări, căci polonilor li s’ar fi dat dela Viena se înțeleagă, că va fi mai fo- lositoriu și pentru poloni și pentru monarchie, dacă se vor lăsa de aventura lor. „Prolom® foaie ruteană, declarase scurt și precis, că rutenii sunt gata a jertfi pentru monarchia austriacă avere și sânge, nu vor întră înse în șirurile armatei polone cu nici un preț. Principele Bismarck a respuns la o telegramă, ce i s’a adresat cu ocasiunea festivităților dela Nie- derwald: „La salutările D-voastre amicabile respund cu dorința, se se împreune toate elementele națio- nale mai mult ca pănă acum spre a esecuta pro- blemele cele mari, ce imperiul german are se înde- plinească. „Le petit caporal® anunță întoarcerea princi- pelui Jerome Napoleon la Paris și raportează tot de o dată despre o conversațiune a unui dr. Coignet cu principele în Biaritz. „Sunt învinovățit că ași fi republican® ar fi țlis principele Napoleon. „Ce vor se ^ică cu aceasta? Va cineva se asimileze pe un Napoleon cu un Jules Grevy sau cu un Jules Ferry? Ce a fost imperiul de la 1802 și 1852? N’a fost el incarnațiunea ideei republicane într’o unică persoană ? Eu sunt gata a’mi plebiscita mâne numele în societate cu numele Orleanilor și cunosc Francia prea bine, ca să nu me tem de resultat... Fiul meu cel mai mare are tocmai se termine anul de soldat și el tocma mi-a mulțămit pentru introducerea cea aspră în datorin- țele cele dintâiu ale unui frances. Folosul pentru el n’a întârziat. Fiii mei au priceput, pentru ce am vrut se debuteze în viață dedicându-se din toată inima lucrărilor folositoare ale scoalei și ale vieței militare. Și dacă în anii cei dintâiu s’au dedicat esclusiv lucrului, mai târziu vor fi resplătiți prin simpatiile și respectul ce, îl va da Francia și pe care îi vor sci să-l merite. Conflictul dintre Spania și Francia se con- sideră ca delăturat de la ordinea țlilei. Regele Serbiei oaspetă pe foștii sei miniștri. Dela Bucuresci se telegrafează de nou despre concentrări de trupe rusesci în Basarabia. Duminecă s’a sfințit palatul cel nou regal „Pa- loșul® la Sinaia în presența miniștrilor și a altor au- torități înalte. La prânzul, ce a avut loc, regele FOIȚA. Cristian Waldo sau CĂILE NOROCULUI. Roman de George Sand. (Tradus din franfozesce de E. B.) (Urmare). — Este ursul așa aproape, întreba el pe călău- uzul seu, de n’am ave de țlece ori timp a ne ocupa locurile în apropierea vizuinei sale? — Răutăciosul este foarte aproape, respunse dannemanul. El nici când nu și-a făcut cuartirul său de earnă așa aproape de casa mea.- Eu atât de puțin am crezut, că va fi aci, încât am trecut de ua de 30 Noemvre st. n. 9 oare a. m. 1883 la fața locului în comuna C o 1 d ă u, cei interesați sânt citați prin aceasta, a se presența în persoană, sau prin representanții lor la terminul și locul prefipt, cu aceea, că absența cui-va dintre interesați se va privi de consimțire, și că rugările pentru comisiunea de comasare le pot cerceta la subsemnatul tribunal și la antistia comunală. Din ședința din 1 Septemvre 1883 a tribunalului reg. din Dej. Kr. 4407 civ. 1883. [551] 1-3 Publicațiune. Tribunalul din Elisabetopole aduce la cunoscință publică, că în causa admisibili- tății comasării generale a hotarului comunei Chiri leu terminul pertractării s’a defipt pe Ziua de 21 Sfoemvre st. n. 9 oare a. m. 1883 în casa judelui comunal din loc. La care termin toți proprietarii comunei sânt citați cu aceea observare, că absența vre-unui dintre cei interesați în causă se va privi de consimțire din partei, și că esemplariul I a petițiunii se poate vedă la tribunalul regesc.țPertractarea va conduce-o Nicolau Szăkely jude reg. Dat în Elisabetopole din ședința ținută în 1 Octomvre 1833 a tribunalului reg. Nr. 3621—1883 civ. [542] 3-3 Publicațiune. La rugarea văduvei Simo Ferencz în privința concesiunei comasărei generale a hotarului comunei Ruseu se pune termin de pertratare în fața locului în comuna Russu pe 5 Xoemvre 1883 la IO oare îna- inte de meazA-