Nrll2 Sibiiu, Marți 27 Septemvre (9 Octomvre) 1883. Anul XXXI ■ Pentru Slbllo pe »n 7 fl., 6 luni 8 fl. 50 cr., 8 luni 1 fl. 75 cr. Pentru monarchle pe an 8 fl., 6 luni 4 fl., 8 luni 2 fl Pentru străinătate pe an 12 fl., 6 luni 6 fl., 3 luni 3fL Adalnlstrațiunea tipografiei arobldleoesane Sibiiu, strada Măcelarilor 47 Corespondențele știut * se adresa la: Redacțlunea „Telegrafului Român", strada Măcelarilor Nr. 43. Epistole nefrancate se refusă. — Articolii nepubliceți nu se inapoiaei, Pentru odată 7 or., — de două ori 12 or., — de trei or 15 or. răndul ou litere garmond — ți timbru de 80 or. pentra âe-care publicare. Adunarea generală a comitatului Sibiiului. Nu raportăm despre decursul acestei adunări, în care a presidat prima dată dl Maurițiu de Bren- nerberg, noul comite suprem și comite săsesc. Vom raporta cu alt prilegiu despre adunare. De astă dată vom presentă publicului un act, în care se oglindează situațiunea noastră a românilor, nu numai din comitatul Sibiiului, ci din întreg statul unguresc, în special din părțile transilvane. Dl membru al representanței municipale, P. Cosma, în numele românilor de o credință poli- tică cu densul, răspunzând dlui comite suprem, după ce membrul sas, dl Bruckner, respunse în numele membrilor sasi, a dat espresiune amintitei situațiuni în următoarele: „Ilustrissime Dle Comite Suprem! Să-mi fie per- mis nainte de toate a da espresiune durerei, ce o simț eu, și cu mine cred că o simțiră toți românii de față, că noi nu fuserăm norocoși a auțli cuvân- tarea de introducere în limba noastră maternă. Ilustrissime Dle! Dacă mai este vr’un popor în patrie, care are cuvânt a fi nemulțămit cu starea lucrurilor de astăZi, atunci negreșit locul prim în această situa- țiune deplorabilă i compete poporului român, care pur și simplu numai pentru acel păcat strămoșesc, că el esistă și voesce se remână aceea, ce l’a dat DZeu, adecă român, a fost împilat secuii întregi și mai este persecutat și astăZi în așa batjocorita eră a egalei îndreptățiri. Chiar și măsurile escepționali, cari s’au luat în legea electorală pentru Transilvania și în alte legi de acela-și spirit, precum șî modul, în care s’a pus în lucrare legea pentru naționalități, atât cu privire la dreptul de limbă, cât și la denumirea funcționa- rilor, sunt mai mult măsuri luate contra românilor, pentru eluderea egalei îndreptățiri față de denșii; pe când adeverata rațiune de stat și dreptatea ar impune imperioasa datorie acelora, cari naintea lui DZeu și naintea lumei sunt respunZetori, că acest popor vigoros n’a putut ține pas în progres cu alte popoare, cu cari conviețuesce, ca pentru es- piarea păcatelor din trecut, să-l ajute în mod părin- țesc și să-l ocrotească, ca și el se-și poată împlini chemarea și se ajungă pe frații sei, cu cari de o potrivă poartă sarcinile statului. în această situațiune, este foarte natural, ca acest popor, contra aplecărilor sale naturale, și FOIȚA. Cristian Waldo sau CĂILE NOROCULUI. Roman de George Sand. (Tradus din fianțozesce de E. B.) (Urmare). — Tu nu ești acela, de care am visat, sau ți-ai uitat limba nascerei tale. Lăsați-mă amândoi, tu și umbra ta ; eu n’am se mai vorbesc; eu am jurat, se nu spui ceea, ce sciu. — Ai răbdare, Zise dannemanul cătră Cristian. La început ea este totdeauna așa. Roagă-te cu blân- deță și ea îți va spune viitorul. Cristian înnoi rugarea sa și proroceasa respunse și în sfârșit, tot acoperindu-și încă ochii cu mânile sale palide, într’un stil poetic, ce părea învățat de rost; — înghițetorul urlă pe câmpii, catenele sale se rump ; el se pricepită!. .• El precipită cătră răsărit, prin văile pline de otrăvi, de torfă și de mocirlă. — Va se Z’căî ca ⁿe va scăpa? Z'⁸⁰ dannema- nul, care asculta cu evlavie cuvintele aurorei sale. — Eu văd, replică aceasta, eu ved mergând, prin torenți puturoși, pe călcătorii de jurământ și pe ucigașii 1 Înțelegeți voi aceasta ? Sciți voi, ce vreau se Z^⁰^ ■— Ba, eu nu înțeleg nimica, respunse Cristian, care recunoscu refrenul cântecelor vechi scandinave contra înnăscutei sale loialități, spre cea mai mare a sa părere de rău, să facă oposițiune guvernului. Cine ar pute pretinde dela dînsul astăZi altă ținută, acela n’ar avă concept de demnitatea omu- lui și de dreptate. Dedați a fi sinceri și a lupta cu fruntea des- chisă deci, acei membrii ai acestei adunări, cari apar- țin clubului românesc, vin prin organul meu a se presentă Ilustrității voastre așa, precum după îm- pregiurările de astăZi ei numai pot se fie, — ca oposițiune. Aceasta înse nu va se Z’c&> a face oposițiune ă tout prix. Românul este un element de ordine, și el nu doresce alta decât dreptate. Noi nu facem respunZetoriu pe organul gu- vernului pentru păcatele legislațiunei. Noi nu poftim, ca organul guvernului se vio- leze legea în favoarea noastră, căci chiemarea lui nu este se facă legi, ci să esecuteze legile bune, rele, cum sunt ele. în comitatul nostru între naționalitățile, ce l compun, domnesce frățietate și deplină armonie, și dacă s’au ivit conflicte în trecut în viața noastră municipală, acelea au fost numai între universitatea comitatului și între organul guvernului, și după convingerea mea ele au fost provocate din scaunul presidial. Ceea ce dorim și spre ce Vă rogăm noi este: Ca se respectați, și se faceți, ca și alții să res- pecteze legile, să le esecutați, fie cu toată stncteța, dar cu dreptate, cu ecuitate și după adevăratul lor înțeles. Ca se țineți cont de postulatele dreptății de o potrivă față de toți locuitorii acestui comitat. Ca să Vă nesuiți a Vă trage informațiuni ade- vărate despre situațiune și când vi se va cere, pe aceste base se dați informațiuni și In sus. Se nu dați creZement lingușitorilor și acelora, cari numai prin insinuări tendențioase și false sunt în stare a-și validita neînsemnata lor persoană și a-și crea esistență pe contul loialității altora. Cu un cuvent se fiți ca un adeverat părinte al municipiului, în a cărui frunte v’a așeZat grația Maiestăți Sale. Astfel credem noi, că Ve pricepeți și inși-Ve chiemarea. Pe acest teren apoi și pe noi, și pe întregul popor al acestui comitat ’l Veți afla în giurul Ilu- strității Voastre, ear nu în oposițiune. a lui Voluspa; el credea a recunoasce și glasul din | bolovanii dela Stollborg. — Nu o întrerupe, Zise dannemanul. Vorbesce numai Karino; te ascultăm. — Eu am veZut, cum sclipea focul în sala bo- gatului, replică ea; dară înaintea ușei era moartea. — Pentru junele acesta Z^’ tu aceasta? în- trebă dannemanul pe soru-sa. Ea continuă, ca și când n’ar fi auZit întrebarea. — într’una din ^ile, pe câmp, eu am dat hai- nele mele la doi oameni din pădure; după ce erau îmbrăcați, erau ca doi eroi: omul gol este fricos. A! veȘi! esclamă Boetsoi privind spre Cristian cu aer de triumf naiv; veZi, ea vorbesce cu minte: — Așa creZi ? — Da, așa cred. Ea îți recomândă a te îm- brăca și arma bine. — Sfat bun, de bună seamă; dară aceasta este totul? — Ascultă, ascultă, ea are se mai vorbească, Zise dannemanul. Și proroceasa replică : — Nebunul crede, că va trăi în veci, dacă fuge de luptă; dară însuși betrânețele nu-i vor da pace: sulița sa îi o va da. înțelegeți ? Sciți ce vreau se Zic ? — Da, da, Karino! esclamă dannemanul mul- țămit. Tu ai vorbit și acuma poți adormi iară; copii te vor păZi și n’ai se măi fii tulburată. — Lăsați-mă dară, Zi⁸e Karina; acuma, vala recade în noapte, Ca pe atare Ve bineventăm și Ve dorim din inimă, ca cu concursul tuturor se Ve puteți câștiga adeverate merite pentru Tron și patrie, și se meri- tați binecuvântările poporului I Să trăiți!“ Vor fi și de aceia, căror li se va păre prea greu limbagiul oratorului, cel puțin în parte. Sin- ceritatea în situațiuni grele e grea și chiar superăcioasă. înse ea este alifie, care vindecă, pre când lingușirea este miere, care alină momentan durerea ranei, ce se lățesce mai tare sub alinarea momentană, și se alimentează, ca se se bobotească mai târZiu și mai tare și se doară și mai amar. Dorim, ca alifia se’și aibă efectul seu, nu numai în sfera mărginită a comitatului, ci să afle resunet departe pănă la hotarele țărei și să pătrundă vin- decând în părțile, de unde așteptăm îndreptarea, cu- tarea relelor. Revista politică. Sibiiu, ia 23 Septemvre Sâmbătă s’a început în dieta Ungariei (casa deputaților) desbaterea asupra unei resoluțiuni pro- jectate de ministrul president Tisza în privința in- signielor din Croația. Desbaterea a deschis-o de- putatul, Helfy. Dificultatea problemei sale, Z*⁰⁶ oratorul, se potențează prin împregiurarea, că aici se tratează de evenimente, despre care casă încă n’a ajuns a le cunoasce ex offo și cu toate aceste se cere indemnitate pentru procederea guvernu- lui din trecut. Oratorul nu poate dispensa pe guvernul actual, nici de responsabilitatea, că nu mai acum, după ațâți ani, s’a decis a aplica lângă in- signele statului unguresc și limba statului. Dacă momentul spre aceasta a fost bine ales, este altă între- bare. Dar că aceasta s’a întâmplat noaptea pe ascuns este o vătămare de demnitatea națiunei. Oratorul înaitează față cu projecțul de resoluțiune al minis- trului president contra projecțul următoriu; 1. De- saprobare hotărîtă față cu procederea guvernului. 2. Susținerea inscripțiunei ungaro-croate sub însig- niele comune, conform pactului. 3 Fiindcă însigniele au fost numai un pretext pentru turburări, să se urgeze revisiunea pactului constituțional. In de- cursul discursului seu Helfy cere, ca guvernul se fie dat în judecată și adecă pentru-că n’a luat nu- mai decât măsurile de lipsă pentru suprimerea turbu- rărilor din Croația, ci a tândălit cu negoțieri pela Viena și în urmă vine ministru acum se ceară dela dietă sanc- ționarea actelor rușinoase dela Agram. Deputatul Ea își ascunse fața în învălitură și trupul ei părea, că se adâncesce și dispare în salteaua sa din pene de puf, un dar prețios, ce îl făcuse dannema- nul, plin de venerație pentru dînsa. Bătrâna femeie, a cărei somn resistase sgomo- tului prânzului și conversațiunei, par’că se trudea a’și aduna gândurile. Ea întinse mâna și dannema- nul puse mâna lui Cristian într’ânsa; dară ea și-o retrase îndată cu un fel de spaimă, Zicând in limba svedică: — 0! Doamne! ce-e? Dta ești, domnule ba- ron ? Eartă, că nu me scol. Eu atâta m’am ostenit în biata viața mea! — Te înșeli, draga mea, respunse Cristian, Dta nu me cunosci: eu nu sunt baronul. Dannemanul vorbi cu soru-sa pe semne în ace- lași înțeles, căci ea replică în limba Svedică: — Eu sciu bine, că dta me înșeli; marele iarl este aici! Ce face el aici! Ce face el la noi ? Nu vrea el, se lase pe aceea se doarmă, care a veghiat atâta — Nu băga în seamă, ce Zice, replică danne- manul, adresându se cătră Cristian; spiritul ei a adormit și continuă visul. îndată are se vorbească cu minte. Și el adăogi pentru sorusa: — Ei, Karino, uită-te la junele acesta și spu- neri, dacă are se vie cu mine, se vânăm răutăciosul Țăranul dalecarlian așa numesce ursul, a cărui nume nu-1 rostesce bucuros. Karina își as- cunse ochii și vorbi vioiu cu fratele seu. www.digibuc.ro TELEGRAFUL ROMAN. 448 că cu a Szilâgyi se mărginesce pe lungă combaterea și lăpe- darea proiectului de resoluțiUne venit din partea ministrului president Tisza, ministrul și contele Sza- pâry, ministrul de financie apără projectul. Acest din urmă a dovedit cu acte, țlice „N. fr. Presse", că insignii cu inscripțiuni în doue limbi a suferit guvernul Croației dela 1880 încoace. Szapâry încheie cu Croația au a se complana alte cestiuni mult mai momentoase, și la așa ceva este gata întinde mâna. Desbaterea s’a continuat astăzi. „N. fr. Presse" în numerul de Duminecă dimi- neața publică un articol semnificativ, privitoriu la afacerea ungaro-croată. Articolul Zic®, că din mo- mentul, de când au fost cunoscute declarațiunile d-lui Tisza din clubul partidei liberale, n’a mai putut fi nici o îndoială că pacea cu croații este făcută. După ce articolul tacsează atât procedura lui Tisza, ca și a oposițiunei unguresci de tactică rea, care oferă sepa- ratiștilor croați mănunchiul binevenit pentru atacuri noue, continuă: Croații, aceasta e clar, au câștigat în parte-le pe dl Tisza. Dacă însă și Tisza a câștigat pe croați, este mai puțin positiv. Firesce, ministrul presi- dent unguresc, Zice, că acum s’a sfârșit și răbdarea lui. Dacă s’ar vede că cestiunea insignielor n’a fost causă, ci numai pretecst, atunci statul unguresc ar validita autoritatea sa cu toată ponderanța. Acest „atunci" a fost însă fatal pentru multe guverne. Și pentru ce atunci ? Nu va fi aplecarea spre împăcare și atunci scopul înalt îl laudă pe Tisza astăZi ? Aplecarea spre împecare este virtute, durere înse nu princip; sânt puncte în contrastele intereselor, în care sau trebue se resignăm la preferența împăcărei sau la interes. Și cine garantează dlui Tisza, că în cașul concret puterea va mai fi în mânile sale spre a validita autoritatea statului unguresc ? Pacea ce a făcut el cu croații, este pace putrădă. Și pentru ca se vorbim adevărul, observatorului nepreocupat i se obtrude părerea, că dl Tisza n'ar fi făcut pacea aceasta, dacă ar mai fi fost acel puternic ji acel dispunătoriu Tisza, cum s’a arătat el de atâtea ori în cestiuni de politică internă ungurească. Acest Tisza ar fi dictat croaților pacea în loc, ca se su- fere a i o impune. Descoperind înse la bărbatul de stat unguresc cu multe esperiențe, o virtute de tot nouă, aplecarea spre împăcare, ni se pare că am descoperit dovada, că el — din necesitate a creat o virtute. înainte de desbaterea asupra projectului de ;re- soluțiune mai sus amintit s’au presentat casei de- puiaților un comunicat din partea ministrului pre- sident, din care se vede, că delegațiunile siint convocate pe 23 Octomvre n. Intre alte deputatul Iranyi s’a motivat propunerea, conform cărei guver- nul să fie însărcinat a cerceta după căușele, care au silit pe ciangăi, după repatriare, a se întoarce de unde au venit. în împregiurările de astăZi, credem că nu este de prisos să înregistrăm un eveniment, care s’ar păre neînsemnat. „ anunță că „părțile transil- vane au a fi representate, cu ocasiunea festivităților dela Seghedin (venirea Împăratului) în mod istoric și prea interesant." Foaia clujană spune mai de- parte, că urmașii acelor deputați, cari la 1772 au subscris sancțiunea pragmatică, au se se presenteze la Seghedin într’o deputațiune. Condu- cetoriul deputațiunei va fi baronul Carol A p o r. Aceștia vor cu ocasiunea aceasta să înființeze și o fundatiune pentru ajutarea fetelor, care s’au născut în ăcelași timp, în care s’a născut Elisabeta. Polonii din Gal iți a se ocupă cu ideea de a crea un eorp de miliții naționale polone, care în timp de resboiu să facă o parte constitutivă din ar- mată. Purtarea necuviincioasă a publicului par iei an, când cu sosirea regelui Spaniei la Paris, a avut drept consecență demisionarea ministrului de resboiu francez. Aceasta și arestarea lui Antoine, cetățan din Metz, despre care se țlice că ar fi compromis lu- cruri de trădare de patria, a făcut turburare în presa franceză. Organul radicalului Rochefort, în nelini- ștea sa cere ca represalie alungarea tuturor nem- ților din Francia. La acestea „Național Ztg" din Berlin reflectează, că alungarea nemților n’a adus Germaniei nici în 1870 nici o pagubă și Franciei nici un folos. O mulțime de lucrători și comercianți harnici au venit în Germania, de atunci încoace industria fran- ceză este în decadență. Influența ce esercită alungarea germanilor din stabilimentele franceze, se simte favorabil pentru esportul german. Francezii, prin sumuțările asupra germanilor precum și asupra Ini Alfonso fac treburi „pour le roi de Prusse“. Regele Serbiei a adunat Vineri pe toți ofi- cerii din garnisoana capitalei serbesci într’o confe- rență. A cualificat pe radicali de elemente revolu- ționare, în contra căror trebue pășit energic în interesul statului și al dinastiei. Regele a esprimat speranța că oficierii în filele acestea grele vor fi supuși. După un discurs de un pătrariu de oară regele a părăsit pe oficierii, cari n’au Zis un cuvânt. Călătoria dlui Brătianu. Cetim în „Times" dela 28 Septemvre: Visita dlui Brătianu în capitala Austriei, urmând de aproape pe aceia a regelui României; primirea sa de cătră împăratul, precum și lungile sale întrevederi cu cornițele Kâlnoky, au atras neapărat atențiunea tuturor. Corespon- dentele nostru din Viena ne spune, că după opiniunea celor mai bine informați, în aceste întrevederi n’a fost vorba de' spre o alianță regulată între eele doue state și mai puțin încă despre o aderare formală a noului regat la alianța au- stro-italo-germană; negociările înse au avut în vedere un însemnat scop politic. Amendoue guvernele doresc se stabilească între dînsele relațiuni amicale în locul actualelor bănueli și neînțelegeri și primul ministru român s’a dus să discute cestiunea în persoană cu ministrul de afaceri streine al Austro-Ungariei. Toate aceste lucruri ne par probabile. E în totdeauna periculos pentru un stat mie se se lege cu nisce state prea mari; prin aceasta el perde controlul propriei sale politice și este în pericol de a fi atras în nisce aventuri, cari pot se-i aducă puține foloase, dar cari pot se-i compromită în- treg viitorul. Esperiența, pe care România a făcut-o de curând îi va servi de lecțiune în această privință. în același timp, România are cele mai bune motive pentru a căuta se stabilească relațiuni amicale cu Austro- Ungaria. Cu toate protestele sale și cu tot refusul ei de a lua parte la conferența din Londra, a vețlut că s’a regulat cestiunea Dunării și nu poate spera că se va împotrivi mult timp otărîrilor întregei Europe. Se înțelege, prin urmare, că atât Regele Carol I. cât și dl dl Brătianu doresc se se înțeleagă cu Austria în aceasta privință. România mai are și un alt motiv mai puternic pentru acțiunea ei de față. însurecțiunea din Bosnia și din Erțego- vina a făcut acum câți-va ani pe Rusia sS apără ca o apă- rătoare a slavilor oprimați în contra Turciei. România n’a dorit se ia parte la luptă, dar fiind-că nici o putere n’a dorit se-i garanteze neutralitatea, ea a fost silită de a sări în ajutorul Rusiei și a lua parte la un resboiu costisitor, din care n’a tras decât puține foloase. Acum o frămentare ana- loagă a început a se manifesta în peninsula balcanică și nu e de mirare dacă guvernul din Bucuresci temăndu-se de o reînoire a agitațiunilor panslavistice și de nesce complicări europene, se dorească se capete spriginul Austro-Uogarie pentru a se opune la trecerea voluntarilor ruși sau a unei armate rusesci pe teritoriul ei. România este legată prin drumuri de fer cu Ungaria și cu Galițiu; Austria ar pută prin urmare se ocupe în- dată regatul la cas de trebuință. Dar de aceasta nu va fi nevoie. Nici o armată rusească nu va îndrăsni se treacă prin România când va sci că e amenințată de o armată austriacă în flanc. O bună înțelegere deci cu Austria poate protege pe România de o presiune din afară în Cas de res- coală. Prin aceasta s’ar pute impune pacea poporațiunilor din peninsula balcanică. Când ele vor sci că drumul pe uscat este închis unei armate rusesci, nu vor mai căuta se atragă din nou pe Rusia într’un resboiu cu Turcia. O înțelegere deci între Viena și Bucuresci va contribui în mare grad la manține- rea liniscei în Europa orientală de Sud. însemnătatea capitală a alianței României cu Austro- Ungaria sau cu Rusia, reese din posițiunea geografică a re- gatului Dar ea are o mare valoare și din alt punct cie ve- dere. în Transilvania, Nord-Vestul Ungariei și Basarabia se află trei sau patru milioane de Români. Prin urmare, în cașul când Rusia sau Austria ar fi în posițiunea în care cornițele Cavur și Napoleon 111-lea a găsit în 1858 — adecă în căutarea unui pretecst de resboiu — România ar putea oferi pretecstul dorit. Un stat, care poate pricinui asemenea greutăți nu poate fi trecut cu vederea, mai cu seamă dacă considerăm că mijloacele sale de atac nu sânt de despre- țuit. Bravura armatei sale s’a dovedit la Plevna, unde a scăpat pe Țar dintr’o posițiune din cele mai compromiță- toare. Și faptul că România a susținut toate cheltuelile res- boiului fără a’și mări datoria publică, dovedesce o mare pu- tere financiară. (Va urma.) Corespondențe particulare ale „Telegrafului Boman“. Abrud, 18 Septemvre 1883. Onorată Redac- țiune! însemnătatea cea mare a asociațiunilor e deja recunoscută, ceea ce individului îi este cu ne- putință a realisa. îi este cu putință asociațiunilor. Odată recunoscută însemnătatea cea mare a asociațiunilor e datorința indivizilor a se asocia în tot feliul de reuniuni, ca în modul acesta se se ajungă scopul, ce vreau al urmări și dacă alte po- poară, cari stau cu mult mai înainte de cât noi, de atât în ce privesce sciința, cât și materiale asociază, se într’unesc în reuniuni, atunci cu atât mai de lipsă ne sunt nouă aeociațiunile. Dar, cu o satisfacțiune, cu o mulțămire, o bucurie putem țlice, că am început și noi îmbrățișa idea asociărilor și vedem că pre ții merge cuprinde un teren mai mare. cu a ce Nu e vorbă! Ne aflăm și trăim în împregiurări critice, încât dacă noi nouă nu ne vom ajuta, ar însemna, că am renunțat de a mai trăi ca popor, sciut lucru fiind, că un popor întocmai ca un in- — Vorbesce în limba svedică, căci o scii, îi Zise Cristian, care dorea a înțelege procedeul pro- rocesei. Te rog, buna mea maică, spune-mi, ce am să fac. Proroceasa închise ochii cu un fel de furie și Zise^ — Sper, că ești mulțămit, Z¹⁸e el cătră Cri- stian, luând o funie lungă dintr’un unghiu al odăiei, prorocirea este bună! — Foarte bună, respunse Cristian. De astă dată am înțeles și eu. Oamenilor cu minte nu le folosesce nimic a se ascunde, mai sigur este a merge drept în fața inimicului. Dar așa să plecăm scumpe gazdă! Da, ce vreai să faci cu funia aceasta! — Dă-mi brațul tău, respunse dannemanul. Și el înfășură funia cu mare îngrigire impregiu- rul brațului stâng a lui Cristian. — Asta trebue să o facem în hazul răutăcio- sului, Zi®e » de ®umva îț* va apuca brațul acesta cu ghiarele, tu ai să i spinteci burta cu ferul ace- sta: dară eu am să-ți mai spuiu pe drum, ce ai de făcut. Acuma ești gata, să plecăm. — Ei bine, esclamau oficerii, cari așteptaseră pe Cristian în tindă, o să avem noroc? — încât pentru mine, Z’se Cristian, parcă sunt invulnerabil; dară, încât pentru urs, mă tem că el nu va ave atâta noroc ca mine. Proroceasa a Și⁸? ca el va fugi spre răsărit. — Ba nu, replică danemanul, a cărui aer serios și încreZut impuse tăcere tuturor glumelor; s’a Z*⁸ că înghițătorul s’ar precipita spre răsărit, însă nu că n’are să fie ucis. Să mergem. înainte de a însoți pe Cristian Ia vânătoare, noi ne reîntoarcem pentru vre-o câteva momente din castelul "Waldemora, de unde plecase baronul împreună cu toți bărbații întregi din societate și cu două s’au trei sute de mănători, îndată după resă- ritul soarelui. Ținta, spre care se îndrepta goana aceasta dom- nească nu era așa sus în munți, ca căsuța danne- manului. Și doamnele putură merge acolo, unele hotărîte a vede cât se poate de aproape vânătoa- rea de urs, altele mai puțin curagioase, se mulță- miră a merge pănă la marginea pădurilor. Intre cele dintâiu era Olga, jalusă să arete baronului, că ea se interesează de vitejiile sale; între cele din urmă, era Margareta, care puțin se ingrigea de vi- tejiile baronului și domnișoara Martina Akerstrom fiica parochului local și încredințată locotenentului Osburn; o persoană escelentă, cam prea roșie la față însă plăcută, afectuoasă și sinceră: Margareta se im- prietinise cu densa mai bucuros decât cu ori și cine alta. Spunem in treacăt, că parochul Mikelson, de- spre care era vorba în istoria baronesei Hilda, era mort de mult, după ce se certase în mod nesocotit precum se Zic®a> cu baronul Olaus. Succesorul său era un bărbat foarte cinstit, și deși denumit de domnul castelului, care avea și drepturi feudale el arăta multă vrednicie și independență în relațiunile sale cu omul de zăpadă. Baronul poate a înțeles, că este mai bine a remâne în relații bune cu un bărbat de frunte decât a fi nevoit a cruța relele pasiuni a unui amic periculos. El îl cinstea și parochul pleda adese ori pe lângă dînsul causa ce- lui slab și serac, fără a-1 irita prin francheța sa. Ei mergeau cu toții în destulă linisce la vână- toarea baronului. Nimenea nu aștepta a da de urși într’o regiune așa aproape de castel, mai cu seamă, după mai multe Zde de sgomot și festivități. Ursul e neîncreZut și posomorit de felul seu. El nu iu- besce nici sunetele orchestrei nici focurile artificiale și totuși oaspeții își șopteau în ureche, că decumva o să întâlnească pe vre’unul, nu poate fi decât un urs îmblânZit jucător bun, care ar veni de sine se dea domnului castelului ghiara. Timpul era minu- nat, căile pădurilor foarte practicabile, încât și oas- peții mai în vârstă merseră ca la o promenadă bu- curoși în trăsurile lor pănă la un pavilon țerănesc foarte comfortabil, unde aveau se dejune și sâ prân- Zească la cas, când vor fi ucis vânătorii urși și iepuri. îndată ce castelul era aproape de desert, lohan după ce îndepărtase sub diverse pretecete pe ser- vitorii, de cari nu era sigur, procese la funcțiunile inqujsitorului, cu care se lăuda atâta șt scrise cu punctualitate, oară de oară, darea sa de samă a Zilei: „Nouă oare. — Italianul sbiară de foame și de sete. îl fac să tacă; nu este greu. „Nimenea în Stollborg decăt Stenson, advocatul și micul seu lacheu. De Ulf, bețivul, nici nu vor- besc. Cristian Waldo a dispărut, decumva n’a fi www.digibuc.ro TELEGRAFUL ROMAN. 449 divid, dacă nu lucră, dacă e cuprins de inerție, de nepăsare, de letargie e pe calea peirei, ceea ce mai curend sau mai târziu trebue să se întâmple. Am ^is înse mai sus, că din fericire ideea aso- ciațiunilor cuprinde și la noi un teren din ce în ce mai larg, așa în cât din, și cu modestele noastre puteri, de cari dispunem, nisuim totuși la luminarea, la cultivarea noastră și a poporului nostru. Ba ce e mai frumos, mai îmbucurător, când vedem emulând paralel cu secsul bărbătesc, secsul femeesc. Da, reuniunea femeilor române Brașovene, Si biene, Chiorene, Abrudene etc. al căror scop pre- cum este destul de bine cunoscut e înființarea de scoale, unde lipsesc, pentru fete, pentru luminarea fiitoarele mame, — nu e alt ceva de cât emulare. Ce sublim și măreț scop, pentru că cine dintre noi nu scie influința cea mare a mamei asupra crescerei odraslelor omenesci. Cine nu scie că aceea ce e, și vrea mama, aceea vor fi copii ei. Cine nu scie mai departe, că bărbații cei mai celebri, capacitățile cele mai mari, mamelor lor au avut și au de ale mulțămî, că au devenit aceea ce au devenit, refor- mator în una sau altă direcțiune a genului uman. Da St. Doamne, așa este, mamele au fost ace- lea, cari au sciut da copiilor lor astfeliu de crescere, de educațiune, în cât au fost luceferii lumii, — și posteritatea nu va ave de cât ale fi mulțămitoare. Promițând acestea vin la adunarea generală a reuniunei femeilor române din Abrud. La 8/20 Septemvre la 3 oare după ameadi, ca- sele Prea Stimatei Doamne președintă, Anna Gali, erau pline de membri, la vre-o 60 Doamne și Dom- nișoare și la circa 30 bărbați. Președinta prin o vorbire însuflețitoare, în carea arată scopul reuniunei, — necesitatea cea mare a unei scoale de fetițe în opidul Abrud, dechiară șe- dința de deschisă. După cuvântul de deschidere urmează raportul comitetului, și rațiociniul cassariței, carele se cetesce din posiție în posiție. Din rațiociniu s’au veZut că fondul reuniunei cu începerea anului curgător 1883 a constat din 2354 fl. 93 cr. bani elocați parte la institutul „Albina,, parte la privați, și din 196 fl. 1 cr. în bani gata; ear de present fondul reuniunei dispune de 3070 fl 8 cr. După cetirea rațiociniului, carele cu bucurie se primesce din partea adunărei generale, se esmite o comisiune în persoanele St. Doamne Anna Lobonț și Florentina Ternovean pentru încassarea de tacse restante și înscrierea de membrii noi, spre care scop ședința se suspinde pre % A® oară. RedeschiZându-se ședința se raportează adună- rei că au încurs ca restanțe 27 fl. ear dela mem- brele fundatoare și ordinare nou înscrisei precum și dela membrii ajutători 78 fl. în total deci 105 fl. Acest raport, se ia la eunoscință din partea adunărei. Budgetul se statoresce cu 20 fl. v. a. Lipsa cea mare, necesitatea imperativă pen- tru deschiderea cât mai îngrabă a unei scoale de fetițe în Abrud fiiind foarte simțită și reclamată de împregiurarea, că atât părinții fetelor din Abrud, cât și din giur sunt siliți din această causă ași da fetițele parte la școala de stat din loc, parte la o cassă privată, unde după cum sunt informat primesc în aceea casă privată instrucțiune cu deosebire în luorul de mână la vre-o 30 de copile. bolnav și în pat. Advocatul, care locuiesce în odaia sa cu dânsul, nu lasă pe nimenea să între și începe a-mi deveni suspect. „pece oare. — Căpitanul mă întreabă, dacă este vreme se înceapă. încă nu. Italianul are încă prea multe puteri. Cristian Waldo e de bună seamă la preumblare. Eu am întrat în odaia faimoasă, am găsit acolo pe advocatul ocupat cu lucru. El țlice că nu scie, unde s’a dus omul cu marionetele. lam veZut bagagiul. El nu este departe. „Unsprezece oare. — Am găsit pe servitorul lui Cristian Waldo în grajdurile din castelul nou. L’am făcut să vorbească. El scie numele cel ade- vărat al stăpânului seu : Dulac. El ar fi francez, nu italian. O descoperire mai interesantă dela acest Puffo, adecă: avem doi Waldo în loc de unul, Puffo n’a ajutat a seară la marionete și Waldo cu care am vorbit eu (omul cu semnul cel roșu) mi-a spus Zece minciuni. Soțul seu dela representație nu este cu- noscut lui Puffo. Acest Puffo a fost ieri beat, el a adormit. El Zice» că ⁿu poate închipui, prin cine a fost înlocuit. Aveam de gând se-1 trimit la căpitan, dară se pare că a spus adevărul. Eu nu- perd din vedere. El îmi poate fi de folos. „Acest al doilea Waldo ar fi dară falsul Goefle. Dar așa, ca se n’avem aer de neîncredere o se-i prindem de seară pe amândoi. Eu cred că am vă- Zut pe Stenson neliniscit. Am Zi® so l las® î° pace- In tot cașul trebue se se liniscească ca să nu ne pcape. Avându-le acestea în vedere comitetul în una din ședințele sale, au adus un conclus de cuprinsul că, dacă din venitul anual al reuniunei ar remâne un plus de cel puțin 100 fl spre capitalisare, să ho- tărască adunarea generală, ca cu începerea anului școlar 1884/5 se se înceapă școala. Adunarea generală, după ce Prea stimata Dnă președintă se oferesce a da dela sine 50 fl. v. a. dacă se va descide școala, și după ce stimata d nă lulia Văsîiu se oferesce a da gratuit localul de scoală, cari oferte se primesc cu mulțămită, — pri- mesce propunerea comitetului ca 'cu anul venitor școlar 1884/5 se se deschidă școala, în cașul când va fi asecurat venitul pentru susținerea ei — scoa- lei — cu un plus de cel puțin 100 fl. v. a. spre capitalisare. Insercinându-se totodată comitetul a ruga pen- tru ajutoare Venerabil. Consistoare, Asociațiunea Transilvaniei, Institulul „Albina/ Reuniunea femei- lor din Brașov. După cum se poate vede din acest conclus, condiționat s’au hotărît a să deschide școala de fe- tițe din Abrud, a cărei lipsă e destul de simțită. Atârnă îndeplinirea acestui conclus dela spri- ginul ce-1 va ave reuniunea dela locurile competente. Sperăm înse, că precum acelea locuri au avut mâna deschisă față de alte instituțiuni, cari nisuesc la luminare, la cultură vor aveao și față de această reuniune al cărei scop nu este earăși altul decât lumină, cultură. Sperăm mai departe că, cu deschiderea odată a acestei scoli, vă concurge cu ajutoriul lor în un număr, în o mesură mai mare și cei mai de aproape interesați anume părinții copilelor. Sperăm în fine și avem toată încrederea că pănă când în fruntea acestei reuniuni vor fi actualii membri ai comitetului, în frunte cu zeloasele, Prea Stimata Doamnă președintă și v. președintă reuniu- mea va înainta va trebui se înainteze după cum a înaintat în scurtul timp de 2 — 3 ani, de când sunt în fruntea ei, ceea ce poate fi comitetului de fală ear noue de bucurie. Comitetul în fine propune, ear adunarea gene- rală primesce de membri onorari a reuniunei pre Stimatele Doamne: Constanța Dunca Schiau, ludita Măcelar, Maria Cosma, Ecaterina Gali, Carolina Ba- lint, Aurelia Vulcan. Terminate fiind agendele președința mulțăme- sce D. membrii pentru participarea dlor în un așa numer frumos la această adunare, promițând că în- cât o vor ajuta puterile va nisui ca reuniunea se fie tot- deauna la înălțimea ei și^dechiară ședința de închisă. Ca de închieere notez că la Invitarea Prea Sti- matei Doamne președintă la oarele 8 ne aflăm cu toții în localul casinei române, unde au avut loc o cină comună, amintesc că era Ziua stei Anna.... după cină a fost joc. Unul din cei presenți. Varietăți. * (Escelenția Sa Părintele Archiepiscop și Me- tropolit Miron Romanul cu trenul accelerat de astăzi sosesce la Sibiiu. * (P e r s o n al.) Dr. loan V a n c e a, metropolitul gr. cath. din Blaș, a anunțat autoritățile arangiatoare din Szegedin, că în 14-16 a lunei curente se va presenta acolo împreună cu un membru al capitu- lui la festivitățile de primire a Majestății Sale. Ase- „Doue-spră-Zece oare. — Eu sciu toate: eată îți trimit dovada cea ascunsă și destăinuirile Italia- nului. (N’a costat nici o osteneală; singur aspectul odăiei rozelor l’a făcut se vorbească.) Cristian Waldo este acela pe care-1 cauți. El e frumos și bine făcut; semnamentul seu se potrive- sce tocmai cu figura falsului Cristian Goefle. Ita- lianul nu scie de omul cu semnul cel roșu în față. „ Faimoasa dovadă, ce ți-o procur gratuit era ascunsă între doue petri, îndosul hogarului, într’un loc foarte bine ales, ce ți-1 voiu arăta. Eu am fost însuși de l’am căutat și ți-1 trimit fără ca să sciu ce valoare are. Dta vei judeca însuși. Am pus pe dl Italian să dejune, numele seu cel adevărat este Guido Massarelli. „Nu te grăbi cu vânătoarea și nu arăta nici o nerăbdare. Do cumva s’ar afla în scrisoarea ce-ți trimit ceva serios și decumva escamotorii aceștia ar fi înțeleși cu Guido, ei n’au putut comunica de eri, și noi îi trimitem bine. Toate căile sunt păZite. Guido se imbie a se pune în contra lor, dară eu nu me încred în el. De cumva toate aceste n’au să fie altceva decât o mistificațiune, ca să te facă să plă- tești, noi plătim altfel și plătim scump! După-ce lohan își încheiase buletinul său, îl puse în portfoliul luat de la Guido și îl trimise, bine sigilat sub adresa baronului, la locul de rendez- vous al vânătoarei, prin agentul său cel mai sigur. www.digibuc.ro mene aflăm, că și D. Dr. Victor Mihaly, epp. gr. cat. a Lugoșului va lua pai te cu 5 representanți a diecesei Sale la solemnitățile din Szegedin. * (Himen.) Duminecă 7/25 s’a serbat Dl Dr. loan Crișan, profesor seminarial Andreian, cunu- nia sa cu Dșoara Maria Roșea, fiica dlui jude reg. Petru Roșea, în biserica gr. or. a cetății din loc. * (Comitetul asociațiunei Transil- vane) s’a adresat cătră direcțiunea institutului „Asi- lul Elena Doamna¹¹ din România cu rugarea de ai se trimite o institutoare dintre absolventele Asilu- lui pe sama nou înființândei scoli secundare de fete din Sibiiu. Direcțiunea a trimis pe Dșoara Eleonora Tănăsescu. * (Societatea pentru fond de teatru român.) Comitetul societății, care are reședința sa în Budapesta, a ținut la 2 Oct. ședința sub presi- diul Dlui losif Hosszu. Cu această ocasiune s’a scron- tat și cassa, și s’a constatat, că Societatea are: în hârtii (obligațiuni de stat, acții și în libele dela „Albina¹¹) 32,563 fl. 50, în bani gata 24 fl. 26, cr. cu totul 32,587 fl. 76 cr. * (Esposițiune mare de poame) s’a de- schis Duminecă în 7/25 în loc. Localul esposițiunii este arangiat cu mult gust și poamele espuse de sute de speții într’o abundanță foarte mare sunt de calități escelente. * (Băile din Tușnad și Vâlcele) sunt luate în arândă de o societate angleză. Tușnadul pe timp de 49 de ani pentru prețul de 300,000 florini, ear Vâlcelele pe timp de 29 de ani pentru 200,000 fl. din cari în intervalul acesta, 150,000 să fie întrebuințați pentru inbunătățiri și înfrumsețări, ear 50,000 sunt a se plăti în numerar proprietarilor din localitate. * (Poetul Eminescu) persoana grată la cur tea din Bucuresci, și director al pariului oposi- țional, „Timpul", scrie „S. d. Tageblatt" de aici s’a alienat pe neașteptate. Ni se pare că „S. d. Tage- blatta a cules scirea dintr’un isvor foarte nesigur și necurat din „Bucarester Zeitung" redactată de Hans Kraus, care adună înformațiunile sale din ca- fenele de pe strade și din inchipuirea proprie și le depune parte în foaia sa parte le trimite la „P. Ll.“ ca corespondențe originale. Eminescu e bolnav de astă vară dară este mai mult de o lună, de când am cetit că merge spre însenătoșare. * (Ucigașii lui Mailâth.) Luni în 1 Octom- vre st. n. s’a început pertractarea finală a ucigașilor lui George Mailath „judex curiae“ și s’a terminat Vineri în 5 st. n. — Spanga ș’a recunoscut fapta; Pitely numai în parte, ear Berecz, husarul lui Mailath, nu vre se scie nimic de culpabilitatea sa. Sâmbătă în 6 st. n. la 12 oare s’a anunțat sentința din partea tribunalului. Toți 3 criminaliștii fură judecați la spânzurătoare, cu aceea, că ’ântâi să fie esecutat Spanga, apoi Pitely și pre urmă Berecz, a cărui pă- cat este mai greu. Acusații au apelat. Loterie. Sâmbătă 6 Octomvre 1883 Viena: 63 54 57 80 81 Timișoara: 17 58 27 12 88 Bursa de Viena și Pesta. Din 6 Octomvre n. 1883. Viena B-pesta Renta de aur ung. de 6“/₀.................119.60 119.40 Galbin................................... 6.66 5.67 Napoleon................................. 9.50x/ₐ 9.49 XIII. Nouă ne este permis, pănă ce grăbește depeșa aceasta la baron; a grăbi noi înșine la căscioara lu Boetsoi, de unde bravul acesta danneman voia se ducă pe Cristian fără altă urmă, decât o funie și un băț ferecat. — Stăi! Z’se maiorul, amicul nostru trebue se fie echipat și armat. Ferul dtale este bun, jupâne Joe; dară un cuțit bun norvegian va fi și mai bun și o pușcă bună nu va fi prea mult. Cedând stăruințelor maiorului și locotenentului, Cristian fu nevoit a se îmbrăca cu o vestă din pele de ren și a se încălța cu cizme de pâslă fără talpă și fără cusutură, încălțăminte moale ca un ciorap, care nu alunecă de loc pe ghiață și prin zăpadă și este impenetrabilă pentru frig. Apoi amici lui Cri- stian îl armară și îl proveZură cu praf de pușcă, cu gloanțe și îi puseră o căciulă de blană în cap și apoi traseră la sorți locurile pentru vânătoare. — Eu am numerul 1! esclamă maiorul vesel; dar așa eu cedez lucul meu lui Cristian și mă puiu la o sută de pași îndăretul lui; locotenentul în stânga, caporalul în dreapta mea, tot la o sută de pași în- depărtare. Mergeți dară și numărați pașii; noi ve urmăm, după ce veți fi numărat o sută și ne veți fi dat semnul. Toate lucrurile așa regulate, Dannemanul îm- preună cu Cristian mergeau in frunte, și fie care mergea observând distanțele hotărîte. Cristian admira ordinea j aceasta de bătălie chiar la plecare. (va urma). TELEGRAFUL ROMAN. 450 ___________ Nr. 197 [544] 1—3 CONCURS. Spre întregirea stațiunilor înve- țătoresci în următoarele comune din protopresbiteratul Oreștiei se escrie concurs cu termin pănă la 15 Octom- vre st. v. 1. Vinerea salariu 300 fl. cuar- tir și lemne de foc. 2. Orescioara de sus salariu 300 fl. cuartir și lemne de foc. 3. B a 1 o m i r i salariu anual 200 fl. cuartir și lemne de foc. 4. Acmar salariu 150 fl. cuar- tir și lemne de foc. Cererile concursuali instruite con- form prescriselor din vigoare a se adresa la oficiul protopresbiteral. Oreștie 20 Septemvr 1883. în conțelegere cu comitetele parochial concerninte Oficiul protopresbiteral gr. or. Nr. 168 [545] 1-3 CONCURS Spre ocuparea postului învățăto- resc la școala gr. or. din Săcădate, pro- topresbiteratul Avrigului, se escrie con- curs pănă în 15 Octomvre c. st. v, Emolumentele sunt: 1. 151 fl. în rate anticipative trimestrali. 2. Folosirea grădinei jumătate de lâneă scoală, a cărei venit anual e 10 fl. 3. Cuartir în edificiul scoalei. Dela concurenți se cere se fie ab- solvat 4 clase gimnasiale și pedago- gia și să fie versati în tipie și cântă- rile bisericesci. Cererile instruite conform pres- criptelor legilor din vigoare sunt a se așterne la subscrisul oficiu protopres- biteral. Avrig 29 August 1883. In conțelegere cu comitetul parochial. Oficiul protopresbiteral gr. or. al Avri- gului. Nr. 331 Scol. [533] 2—3 CONCURS. Pentru ocuparea stațiunilor în- vețătoresci la scoalele confesionale gr. or. din comunele mai jos numite se escrie concurs cu terminul pănă în 29 Septemvre a. o. st. v. 1. Costenicu salariu anual de 120 fl. v. a. cuartir în edificiul scoalei și 3 stângini de lemne, din cari se va încălzi și școala. 2. Dobric însoțită cu Dobri- țin așul cu salariu anual de 150fl.v. a. din cari 100 fi. v. a. va solvi Dobricul și 50 fl. v. a. Dobriținașul. 3. Stoice ni au salariu anual de 120 fl. v. a. cuartir și lemne tre- buincioase. 4. I n c u cu salariu anual de 150 fl. v. a. cuartir și lemnele tre- buincioase. 5. Bor cu t cu salariu anual de 150 fl. v. a. cuartir și lemnele tre- cuincioase. 6. Mașca cu salariu anual de 100 fl. v. a. cuartir și lemnele trebu- incioase. 7. Peteritea cu salariu anual de 120 fl. v. a. cuartir și lemnele trebuincioase. 8. V ă 1 e n i cu salariu anual de 130 fl. v. a. cuartir și lemnele tre- buincioase. 9. S uciul de j o8 cn salariu anual de 100 fl. v. a. cuartir și lem- nele trebuincioase. Concurenții au a’și așterne cere- rile lor instruite conform prescriselor legei, la subscrisul oficiu protopresbi- teral pănă la terminul indicat, prin posta ultimă Magyar-Lâpos. Cupșeni în 9 Septemvre 1883. Oficiul protopresbiteral gr. or. al Sol- nocului. Samuil Cupșa m. p., protopresbiter: Nr. 225. [336] 2—3 CONCURS. Pentru ocuparea stațiunei învăță- toresci din comuna bisericească gr. orientală din Petroșeni, în protopres- biteratul Hațegului, se deschide prin aceasta concurs cu terminul pănă la 15 Octomvre a. c. Emolumentele sunt: Salariu anual 200 fl. cuartir și lemne de foci. Cererile concursuale instruite conform legilor din vigoare sunt a se așterne la subscrisul pănă la terminul sus amintit. Se vor preferi acei con- curenți, care pe lângă cunoscințele de scoală vor mai ave și pracsă în tipi- cul bisericei. Hațeg la 15 Septembre 1883. în conțelegere cu comitetul parochial loan Raț m. p., protopresbiter. Nr. 157. [537] 2—3 CONCURS. Pentru îndeplinirea postului va- cant de protopresbiter în tractul Do brei se publică prin aceasta concurs pe basa „statutului organic" §. 63 combinat cu §. 23 punct 5 și a in- strucțiune! votate de sinodul archi- diecesan la 13/25 Aprile 1877, Nu- mărul 191 §. 7. Fiitorul protopresbiter ca atare va fi totodată și paroch în locul cen- tral al tractului, anume în opidul Do- bra: dar numai după devenirea ace- steiEf în vacanță fiind de present ocu- pată. Emolumentele împreunate cu acest post protopresbiteral sunt: a) veni- tele ordinari protopresbiterale, cari stau din ajutorul de stat și din tac- sele, ce incurg pentru ședulele de cu- nunie, pentru visitarea comunelor trac- tuale, pentru procesele divorțiale și pentru alte speciale funcțiuni proto- presbiterale, b) venitele ordinari ale parochiei de clasa I iu după deveni- rea ei în vacanță. La postul acesta pot concurge bărbați apți și binemeritați pe tere- nul bisericesc și școlar, în special aceia: cari după o pregătire cel pu- țin de 8 clase gimnasiale sau reale cu testimoniu de maturitate au ter- minat studiile teologice la vre-unul din institutele metropoliei noastre, și au susținut cu succes bun esamenul riguros de cualificațiune; sau care după pregătirea indicată mai sus au terminat studiile teologice la vre un institut ortodocs afară de metropolia noastră, dar apoi au depus esamenul de cualificațiune înaintea comisiunei esaminătoare a consistoriului archi- diecesan. Pot însă concurge și fără testi- moniul de cualificațiune profesorii de teologie și preoții chirotoniți înainte de introducerea esamenelor de cuali- ficațiune, dacă în celelalte au cualifi- cațiunea prescrisă de mai sus. în mod escepțional mai pot con- curge și fără prescrisa cualificațiune gimnasială acei administratori proto- presbiterali, cari din privire la aplica- bilitatea lor, la zelul și acurateța mani- festată în administrarea protopresbi- teratului, vor ave dela consistoriul archidiecesan (plenar) specială îndrep- tățire la acest concurs. Cei ce voiesc a concurge la acest post, au a-și așterne suplicele de concurs la Veneratul Consistoriu archidiecesan în Sibiiu în- restimp de 30 de (iile dela prima publi- care a acestui concurs în foaia „Te- legraful Român" alăturând câte o ta- belă de cualificațiune, care să conțină date esacte și speciale în următoarele rubrici: numele, caracterul (rangul bisericesc) și locuința concurentului, anii etății, (anul, luna și șliua nasce- rei); studiele pregătitoare afară de cele teologice (anul, locul și catego- ria acelora, esamen de maturitate, doctorat și altele); studiele pregăti- toare teologice (anul, locul acelora și esamenul de cualificațiune); servițiile de pănă acum pe terenul bisericesc (timpul locul și categoria acelora); în fine cunoscință limbilor și alte reflec- sinni. Datele din această tabelă sunt de a se întări cu documente, cari se se acludă în original, precum; carte de botez, testimonii scolastice și de ma- turitate, testimonii teologice și de cualificațiune, atestate de serviții bi- sericesci și eventualminte toate altfel de recomandări. Dobra la 29 August 1883. Comitetul protopresbiteral al tractului Dobrei. loan Papiu m/p., Romul de Crainic m/p., preș, comit, protop. notar. Nr. 318. [538] 2—3 CONCURS. Pentru întregirea vacantei paro- chii de clasa a lil a din comuna L u p u, protopresbiteratul Mercurii, aproape de Blaj, se escrie concurs cu termi- nul de 30 de țlile dela prima publi- care. Emolumentele sunt: a) Folosința a 3 jugere de pă- mânt arătoriu și un juger și jumătate fenaț, lângă care se vor mai cumpăra alte 5 jugăre din banii bisericii, înse numai în decurs de 3 ani. b) Dela 45 de familii câte 20 de li- tre cucuruz sfărmit, din care a treia parte este a cantorilor. c) Dela 45 de familii câte una ^i de lucru, din cari a treia parte ase- menea se dă cantorilor. d) Venitele stolare regulate. Toate acestea la olaltă dau cal- culate în bani un venit de 256 fl. v. a. în fine se observă, că de present nu este casă parochială corespundă- toare, dar poporul s’a obligat a o edi- fica după ocuparea parochiei. Doritorii de a ocupa parochia sus- numită au a’și adresa cererile lor in- struite în conformitate cu legile esi- stente pănă la terminul sus indicat oficiului protopresbiteral al tractului Mercurii în Mercurea. Dela oficiul protopresbiteral al tractului Mercurii. Mercurea la 25 August 1883. loan Droc m. p., adm. prot. Nr. 317. [539] 2—3 CONCURS. Pentru întregirea vacantei paro- chii de clasa a III-a din comuna Bro- șteni, protopresbiteratul Mercurii, se escrie concurs cu terminul de 30 de dile dela prima publicare. Emolumentele sunt: a) Folosirea a 11 jugăre și 528°Q pământ parte fenaț parte pământ ară- toriu. b) Dela 50 de familii câte 20 li- tre cucuruz sfârmit. c) Dela 50 familii câte o di de lucru. d) Venitele stolari regulate. Toate venitele la olaltă dau o sumă de 313 fl. v. a. în fine se obsărvă, că de present nu este casă parachială, dar poporul s’a obligat a o edifica după ocupa- rea parochiei. Doritorii de a ocupa parochia susnumită au a-și adresa cererile lor instruite în conformitate cu legile esistente pănă la terminul susindicat oficiului protopresbiteral al tractului Mercurii în Mercurea. Mercurea la 15 Septemvre 1883. Dela oficiul protopresbiteral al trac tului Mercurii. în conțelegere cu comitetul parochia). loan Droc m. p., adm. ppresc. Nr. 190 [540] 2—3 CONCURS Se publică în înțelesul lăudatei ordinațiuni consistoriale din 4 August 1883. Nr 2346. B. pentru stațiunea de capelan lângă de tot neputinciosul și bătrânul loan Brendușe în (Erdo sz. Gyorgy) Sangiorgiul montan, parochie de a treia clasă, protopresbiteratul Mureș-Oșorheiului cu termin de 30 de d'le dela prima publicare în „Tele- graful Roman Emolumente: a) Casă de locuit, grajd, șură, grădină de legumi. b) Venitele stolari jumătate, care computate în bani fac 200 fl. c) Se poftesc ca fiitorul capelan până va fi în viață parochul bătrân se poarte și oficiul de invețătoriu pe- lângă plata de 100 fl. d) Se poftesce ca concurentele se aibă ceva cunoscință de limba ma- ghiară. Concurentele instruindu-și concur- sul in înțelesul legilor va avea înainte de espirarea terminului a și’l ascerne oficiului protopresbiteratul gr. or. în Mureș-Oșorcheiu. M. Oșorheiu, 10 Septemvre 1883. Cu împreună înțelegerea respectivului comitet parochial: Parteniu Trombițaș de Betlen m. p., protopresbiter. Nr. 304. 1883 [535] 3—3 CONCURS. Pentru ocuparea vacantei parochii de clasa III B u r u, protopresbiteratul Lupșei, în sensul înaltei resoluțiuni consistoriale din 20 Septemvre 1882 Nr. 2968 B. se escrie concurs cu ter- minul pănă în 20 Octomvre 1883 v. Emolumentele sunt: a) Porțiunea canonică de 11260⁰ arător, 1 jug. 1433 Q° de cucuruz, 300Q⁰ fânaț și folosirea cimiteriului, b) 46 ferdele cucuruz sfârmit, c) 70 ^ile de lucru, d) lemnele de foc trebuincioase și e) venitele stolari. Se observă, că venitele preoțesci se vor înbunătăți aflându’se pămân- turi de cumpărat în valoare de circa 300 fl. reparându-se și casele parochiale. Doritorii de a competa la acest post să și aștearnă petițiunile lor in- struite în sensul „Statut org.“ și a Reg. pentru parochii" la acest oficiu pănă la terminul prefipt. Ofenbaia în 12 Septemvre 1883 Pentru comitetul par. respectiv loan Danciu m. p., adm. prot. Nr. 295 [546] 1—3 EDI CT. loan Badea din Brașov a părăsit cu necredință mai mult ca de 15 ani pe legiuita sa soție, Marina Nicolae Gușiu tot din Brașov, fără de a se sci locul, unde se afla și de mai trăesce este prin aceasta citat, ca în termin I de trei luni dela prima publicare a acestui edict se se presenteze înain- tea subsemnatului for matrimonial, căci la dincontra și în absența lui se va decide procesul divorțial intentat asu- pră-i de soția sa. Brașov 9 August 1883. Forul matrimonial gr. or. al tractului Brașov I. losif Barac m. p., protopresbiter. Nr. 3941 civ. 1883. [541] 3-3 Pubiicațiune. Pentru începerea lucrărilor premerge- toare în causă de segregarea pădurei co- munei Șasa, precum și pentru regularea representanței, primirea preliminariului de spese, statorirea objectulni de pertractat și presentarea inginerului operator se pune terminul de 5 Noemvre 1883 în fața locului în comuna Șasa, despre ce prin aceasta sânt încunosciioțați toți interesații în afacerea aceasta. Din ședința tribunalului reg. din Dej ținută in 1 Septemvre 1883. Redactor răspunzător Nicolau Cristea Editura și tipariul tipografiei archidiecesane. www.digibuc.ro