Sibiiu, Sâmbătă 24 Septemvre (6 Octomvre) 1883. Anul XXXI TELEGRAFUL ROMAN. Apare Marția, Joia și Sâmbăta. ABO NAMENTUL Pentru Sibiiu pe «n 7 9., 6 luni 8 fl. 50 cr., 8 luni 1 fl. 75 or. Pentru monarchle pe an 8 fl., 6 luni 4 fl., 8 In ni 2 fl Pentru străinătate pe an 12 fl., 6 luni 6 fl., 8 luni 8fl. Pentru abonamente și inserțiuni a se adresa la Admlnhtrațlunea tipografiei arohldleoesans Sibiiu, strada Măcelarilor 47 Corespondențele e&nt a se adresa la: Redacțlunea „Telegrafului Român", strada Măcelarilor Nr. 43. Epistole nefrancate se refusă. — Articulii nepublicați nu se înapoiază* IN8ERTIUNILE Pentru odată 7 er., — de două ori 12 cr., — de trei or 15 or. rondul cu litere garmond — ți timbru de 30 cr. pentru fie-care publicare. Eară din comitatul Caraș - Severinului. în revista politică de Marți a acestei foi am amin- tit de o desmințire publicată în „P. Ll“, o desmințire eclatantă, care întăresce că românii nu sunt irredentiști. De o parte, ca să cunoască cetitorii noștri acea des- mințire mai de aproape, de altă parte pentru ca se avem înregistrată și judecata unuia, despre care nu se poate Z*ce că este dominat de simțăminte naționale românesci estravagante, în coloanele noa- stre, cine scie încă pentru ce trebuință: traducem după „P. Ll“ articolul fostului comite suprem Pa- tyanoszky, precnm urmează: „Caraș-Severinul a devenit obiectul atențiunei generale. Cât de neesacte înse sunt câte odată îm- părtășirile, prin care publicul cel mare este sedus în presa publică, cât de nejustificată este aserțiunea, prin care comitatul acesta este înfățișat drept câmp de bătae al tuturor elementelor ostile patriei și prin care se nisuesc unii a sumuța pe locuitorii patriei pe unii asupra celor lalți, se vede lămurit din arti- colul, ce a apărut la loc distins în foaia de seară a farului „P. LI." dela 20 luna curentă, sub titlul „La ridicarea (din post) a comitelui suprem Pa- tyanszky." „Injuria este prea mare pentru a trece preste ea cu tăcere; adevărul este prea puternic pentru a-1 pute suprima. „Articolul din cestiune începe cu o reprivire asupra alegerei de vice-comite din anul trecut. „După denumirea mea de comite suprem s’a ivit ca o cestiune de momentuositate eminentă ocupa- rea locului de vice-comite, devenit vacant prin de- numirea mea. „După crisele sguduitoare din fostul comitat al Carașului și din comitatul de mai nainte al Severi- nului, comitatul, care era încă în reconvalescență, într’aceea înse unit, nu se putea espune altor sgu- duituri noue. „Comitatul avea în persoana lui Simonescu un bărbat prob, diligent, cualificat atât în privința spi- ritului, cât și în privința politică, care de patru- sprezece ani funcționă neîntrerupt, de opt ani pro- tonotar, de repețite ori timp mai îndelungat în si- tuațiunile cele mai grele, și tocmai atunci locțiito- riu de vice-comite, și pe lângă toate acestea popu- lar. Eu am aflat lucru firesc și just, ca Simonescu, fără privință la naționalitate (e român de origine) se fie ales unanim vice-comite, cu atât mai vârtos, cu cât densul, în decursul activității mele oficiale de mai mulți ani, totdeauna s’a dovedit a fi aderent al partidei liberale și după părerea mea altul nu era> ca să-i poată face concurență cu mai mult drept și cu mai mult prospect la reeșire. Când, cu toate că mulți din partida liberală membrii de frunte îm- părtășiau aceste păreri, s’a început agitațiunea pen- tru Jakabbfy, presidentul scaunului orfanal, a cărui cualificațiune absolută, nu o am disputat-o, însă du- cerea în deplinire a alegerei sale am trebuit se o trag la îndoială, având în vedere șansele mai însrmnate a le lui Simonescu, și când, pe lângă acestea prin- cipiul naționalistic se impinsese ca normativ în pla- nul luptei, m’am opus cu hotărîre agitațiunei națio- nalistice, de oare ce cu deosebire în comitatul Ca- raș-Severinului, având în vedere simțămintele cele ce s’au dovedit de atâtea ori loiale și patriotice a le poporațiunei române, care numără mai mult de 300,000 de suflete, o am ținut și o țin și astăZi de periculoasă. „într’aceasta se cuprinde „Protegerea pe față a candidatului naționalităților" din articolul din ces- tiune, însă pe nedrept, pentru că Simonescu n’a fost candidatul partidei naționaliste și eu n’am prote- giat persoana lui Simonescu, ci eu am trebuit să respectez și am și respectat principiul egalei în- dreptățiri a naționalităților depus în legile noastre, păstrând neviolate interesele unguresci. Devenind canditatura lui lakabbfy cestiunea partidei liberale, ca comite suprem și aderent al acestei partide, am spriginit-o cu influența mea morală întreagă. Ur- marea a dovedit aceasta, pentru că cu toate șansele nefavorabile lakabbfy a obținut 154 voturi contra 157, ceea ce însă este a se atribui cu deosebire pa- siunei fără de tact, cu care s’a purtat agitațiunea pentru lakabbfy contra lui Simonescu." După ce Patyanszky arată, cum a decurs ale- gerea de vice-comite și respinge aserțiunea, că ar fi încuragiat pe aderenții lui Simonescu pe sub mână, continuă: „Ca urmare politică a acelei alegeri — Z’ce ar‘ ticolul — s’a dovedit că pretori singuratici nu au energie de a priveghia „agitațiunile conduse din România", pentru că erau „intimidați". Ca fost co- mite suprem trebue să constatez, că după scirea mea nu s’a ivit nici un cas, în care un pretor să-și fi negles, în privința aceasta datorințele și n’ar fi priveghiat cu energie mișcările politice din cercul seu. învinovățirea mai departe, că România irredentă s’ar fi reslățit prin reuniunile de cântări ale țăranilor. — că la Caransebeș și la Orșova țarul și re- gele Carol ar fi fost declarați pe față de eliberatori, sunt învinuiri, care suspectează credința și loia- litatea de multe ori probată a poporațiunei din Ca- raș Severin, în special a foștilor grănițieri. „Eu am plecat în 10 Iunie în visitațiune, nu precum Z'ce articolul, pentru a provoca o organi- sare nouă a partidei guvernamentale, ci numai și numai spre a corespunde datorinței mele de comite suprem. Atunci organele societății căilor ferate de stat, între cari nu cunosc elemente ostile Unga- riei, numai puteau provoca nici o ruptură în partida liberală, de oare ce ruptura se săvârșise la 27 Maiu în adunarea partidei, la Lugoș; eu nu sfint de vină și nu sunt responsabil, precum nu sunt de vină și nu sânt responsabili nici amicii mei politici, între cari se află multe organe ale acelei societăți, dacă nu ne-au succes a vindeca ruptura aceasta. Pe atunci nici nu scia nimenea de visita regelui Ca- rol în Viena și de revoluțiunea croată. Și cu toate aceste articolul din cestiune, anachronistic aduce călătoria mea în legătură cu evenimentele ace- stea «Zicend, că faptele acestea sunt „din același timp." în părțile Severinului — Z,ce articolul — s’a esplicat visita regelui Carol, ca o negoțiare despre cederea ținutului acestuia". Țin desco- peririle acestea cam întârdiate de neîntemeiate și calculate numai de a înfățișa în opiniunea pu- blică a Ungariei cu aplomb mai mare comitatul C a r a ș-S e v e ri n u 1 u i ca un vulcan, în a cărui afunZime clocotitoare, spirite ostile statului își joacă festele lor; aceasta însă eu țin că este nedrept! Respect înaintea altarelor amorului de patrie și a le simțemintelor credincioase dinastice, pe care leau zidit sute de ani de suferințe și de bucurii comune. Cunosc poporațiunea din comitatul Caraș-Severinului — mă aflu de 22 ani în mijlocul ei — ; am per- curs scara activităței municipale începând la vice-notar comitatens pănă la demnitatea de comite suprem; po- porațiunea nu merită a fi stigmatisată; ea a îndeplinit datorințele sale patriotice, și de sigur le va îndeplini și în viitoriu; nu țin însă așa periculoasă călătoria ori cât de multor agitatori prin comitat, precum țin învinuirile nedrepte de feliul acesta. „Repâșind dela viața publică gratulez sincer și eu următoriului meu dlui Tabajdy; sper și doresc, ca tăriei sale probate patriotice, iubirei sale de dreptate și tactului său să i succeadă a aduce linișce în referențele de partidă din Caraș-Severin și a arăta țărei comitatul acesta, atât de calumniat, în adevărata sa lumină. Alexiu de Patyansky.¹¹ FOIȚA. Cristian Waldo sau CĂILE NOROCULUI. Roman de George Sand. (Tradus din franțozesce de E. B.) (urmare;. — Dute, Margareto! își Z>⁸® ®L Ce faci tu aici? Un abis ne desparte și tu nu esci pentru mine, de- cât o visiune ce joacă la lumina lunei. Femeia mea, are să fie o realitate dură. . . sau mai bine n’am se iau femeie: eu am se mă iac minor, mun- citor sau negustor nomad, ca gazda mea, vre-o doue Zeci de ani, pănă ce-mi pot clădi cuibul meu în vâr- ful uneia din stâncile aceste. Ei bine, în verstă de cinci-Zeci de ani, eu am se mă așez într’o re- giune grandioasă și am să trăiesc acolo, ca un ana- horet și se cresc vre-un copil părăsit care, mă va iubi, cum am iubit eu pe Goffredi. De ce nu ? Dacă voiu descoperi pănă atunci ceva folositor semeni- lor mei, n’am se 'fiu fericit ? Așa frământa Cristian în gândul său problema soartei sale; dară visul său de fericire, cât de modest și -1 construise, se perdea totdeauna la gândul singurătății. — Oare de unde vine, că simț de ieri atacul acesta de amor serios? își ții⁸⁰ ®L Pănă acum n’am gândit la Ziua de mâne. Ei bine, nu pot eu opune acestor semne și țipete a inimei mele, filosofia cea bună, ce tocmai opusesem povestind cu Osmund des- pre plăcerile materiale ale vieței? Dacă mi-amputut uita de mine insumi sau cel puțin, dacă m’am pu- tut trata pe mine însumi aspru ca pe o ființă fisică în proiectul meu de reforme, nu pot eu impune tăcere imaginațiunei, ce incepe a se linguși pe lângă fericirea sufletului? Ei bine, Cristiane! de oare ce e hotărit, că tu n’ai drepturi particulare la fericire, nu te poți supune Z*c®ⁿdu-ți : „Nu este vorba de a respira parfumul roșelor, ci a merge pe spini fără a te uita îndărătul tău? Cristian simția rumpându-i-se inima în opin- tirea aceasta a voinței și fața sa fu inundată în la- crimi, ce le ascunse cu mânile făcându-se că doarme. — Ei bine, Cristiane, esclamâ maiorul sculân- du se dela masă, dta dormi, dta, care erai cel mai înfocat pentru vânătoare? Vino de bea, rămas bun și să plecăm. Cristian se sculă esclamând bravo. Ochii lui erau umeZi: dară surîsul său franc nu îngădui a cugeta că a plâns. — Este vorba, replică maiorul, a hotărî cine din noi să aibă onoarea de a ataca cel întaiu pe Maiestatea sa flocoasă. www.digibuc.ro — Nu putem face, Zi⁸® Cristian, se decidă soar- tea? Eu cred 6ă așa este obiceiul. — Da, fără îndoială; dară dta ne-ai spus aseară atâtea lucruri plăcute și interesante, încât tocmai ne-am întrebat, cu ce ți-am pute fi mulțămitori și eată, ce am hotărit impreună cu locotenentul și cu caporalul, căci și el are votul său ca și ceilalți. Noi avem să tragem la sorți și acela din noi, care va fi favorisat, va ave plăcerea ați oferi dtale întâietatea. — Așa! Z’⁸⁰ Cristian. Vă sunt recunoscător ve mulțâmesc din toată inima, amabililor mei amici, dară dvoastră poate jertfiți aici o plăcere, ce eu nu sunt vrednic a o prețui. Eu mi-arm dat aerul unui vânător zelos și dibaciu. Eu nu sunt decât un curios. . . — Te temi doară? replică maiorul. în cașul acesta . . . Eu nu mă tem de nimic, respunse Cristian, de oare ce nici nu cunosc primejdiile acestei vânătoare și nici nu cred a fi atât de laș, ca să nu merg un- de-va, unde presupun un pericol oare-care. Eu re- pet că nu este vorba de amorul meu propriu; eu n’am făcut nici când o vitejie, ce mi-ar da dreptul a-mi atribui un triumf: nu-mi puteți da un loc, care egalisează toate șansele noastre ? — Nu se poate. Toate șansele sunt egale îna- intea soartei; șansa cea mai bună are acela, care^ merge înainte. 444 Revista politică. Sibiiu, în 23 Septemvre N’au trecut nici doue Z^e și se și arată semne, ca înțelegerile între unguri și croați nu se vor bucura de un sferșit grabnic și mulțămitoriu. Mai mulți deputați croați au anunțat depunerea mandatelor lor. Intr’aceștia nu sunt numai Star- ceviciani, ci și secesioniști. Un articol al ^iarului moderaților croați, „Pozor" dice: Nu ne tre- bue mijloace paliative, ci revisiune radicală a pactului, revisiune, prin care se i se garanteze Croa- ției autonomie mai mare, se i se ușureze sarci- nele și se i se amelioreze situațiunea economică. Față cu disposițiunea aceasta ce se descopere, ca esistentă în Croația, partida națională va trebui se dovedească, că și acum representă maioritatea pre- valentă a țerei și că este în stare a îndeplini în- gagiamentele luate asupră-și. Nu-i succede aceasta, pe lângă tot concursul, ce 1 are din partea guver- nului unguresc, cestiunea croată cu toată pre- venirea lui Tisza nu va ajunge «curend la punctul de linisce. Că partida moderaților are posițiune grea, se vede dintr’alte și din atitudinea Starcevicianilor. Organul lor „Sloboda,“ într’un articol întitulat „La situațiune" se ocupă de o parte cu procederea de- putaților din partida națională, cari de present se află în Budapesta, de altă parte cu atitudinea jur- nalisticei partidei naționale Mrazoviciane. Eată ce limbagiu întrebuințează organul „Starcevician „Așa dar deputății croați vor întră în dieta ungurească. Unde se meargă vita, decât în ciurdă? Nu are națiunea dreptul sau datorința de a-și purifica onoarea prin ieZii aceia, cari o fac de rușine înaintea lumei pentru o mână de sare, ce le-a aruncat maghiarul în iesle? Cinstitul „Pozor" și-a perdut capul cu desăvîrșire. Eri încă plin de simță- minte bune și astăzi vrea se meargă în luptă. Depu- tății Croați — după „Pozor" — se protestez^ contra tuturor ilegalităților și să-și depună mandatul. Ce pagubă că între deputății aceștia nu se află nici un „independent," atunci am vede cine rapoartă victoria, „sacul sau foalele⁻" Cunoascem pe acești eroi". Interesantă este scirea din „Kreuzzeitung" cu privire la Croația. După aceasta „se observă în castelul curții din Viena simptome de influențe pen- tru Croați. Contrarii dualismului pledează de mult pentru împărțirea întreită a monarchiei spre a frânge egemonia ungurească; spre sfârșitul acesta se se înfiin țeze o Croație mare cu Bosnia și Erțegovina dimpre- ună. în Austria astfel de idei, încet cu încetul, încep a ave curs. La toată întâmplarea posițiunea maghia- rismului prin cele, ce s’au petrecut la Agram foarte sguduită". Afacerea ciangâilor în cele din urmă are se înmulțească și ea cestiunile unguresci. „Pești Na- plo" ^ice, că „este foarte natural, că în afacerea cian- găilor, după întâmplările cele deplorabile, dacă nu s’a mai putut nimica ascunde nici înfrumseța, să se ridice întreaga presă ungurească și se cerceteze după cău- șele complicațiunilor deplorabile. Șirurile urmă- toare vor fi poate potrivite a vărsa oare-care lumină asupra afacerei. Trebue se constatăm, că D e s i- der Gromon, comisariul guvernial a gă- sit afacerea ciangâilor deja în starea cea mai desperată. Trebue să constatăm, că situațiunea lui Gromon față cu cea a lui George Nagy, comisariu- TELEGRAFUL ROMAN. lui guvernial de mai înainte, era cât se poate de delicată. Trebue se constatăm, că comisariul guvernial actual, dacă ar vre să erueze căușele miseriei cian- găilor, ar trebui se descopere abusurile cele mai mari. Scandalurile acestea nu sunt cunoscute numai în cer- curile deputaților, ci se vorbesce despre ele și în sferele ministeriului de comunicațiune și de financie. Un intreprinZetoriu, care joacă rolă în afacerea cian- găilor, se Z*⁰⁶ amenință cu concursul în cas de cercetare, ear tribunalul va fi silit atunci a con- stata, oficial, sub ce titluri s’au înscris sume anumite. „Sunt triste lucruri aceste.. Mai trist înse este, că pentru acestea mai mult ciangăii. au se su- fere. Desider Gromon, pe cât seim la începutul lu- nei trecute a fost în capitală și a raportat despre afacerea ciangâilor. Nu este de mirat, dacă mini- strul president n’a dat altă instrucțiune comisariu- lui guvernial Gromon, decât se ’și îndrepte atențiunea asupra împregiurării de a salva, ce se mai poate salva, ear în privința antecedențielor se facă un ra- port oficial după buna sa chibzuite. Și noi dorim ca Gromon se dea raportul cât se va pute mai curând fără privire la persoanele interesate. Afacerea ciangâilor pretinde claritate deplină. Ungaria se nu mai remână espusă bucuriei batjocuritoare a acelor ce se bucură de paguba ei. Și ori cât de delicate ar fi lucrurile, care trebuesc ventilate, e mai bine ca să se descopere decât se se ascundă". Serbia abia și-a primit cabinetul cel nou compus din Cristici pentru interne, și presidiu, B o g h i- c e v i c i pentru interne, colonelul Petrovici pentru resboiu, pănă acum ministru pentru clădiri publice; Pante li ci pentru justiție și interimat pentru instrucție; colonelul Pro ti ci pentru clă- diri publice; Alecsie S păs ici pentru finance și economia poporală — și a și terminat un lucru de însemnătate. A deschis formal scupștina și apoi a și închis-o. Ce se va mai întâmpla acum scie nu- mai Atotsciutoriul. Din Francia se signalisează o crisa ministe- rială. „N. fr. Presse" Z’ce c& dacă va căde mini- steriul francez este greu lovită și republica. Eară se vorbesce de întâlnirea imperatului Ger- maniei cu împăratul Rusiei. Corespondențe particulare dle „Telegrafului Roman*. Brașov, 22 Septembre Duminecă în 18/30 Sept, a. c. s’a serbat de românii din Brașov patroanele gimnasiului român gr. or. Sf. Sofia cu fiicele ei; Pistis, Agape și Elpida, adecă: Serbarea școlară anu- ală îndatinată. în aceasta serbare s’a făcut pome- nirea fundatorilor și donatorilor Institutelor noa- stre. Aceasta serbare s’a sevîrșit cu servițiul divin și parastas pentru fundatori și donatori în biserica sf. Nicolae, la care au celebrat trei preoți și au parti- cipat un public număros, tinerimea școlară cu cor- pul profesoral. Dela biserică au venit școlarii și publicul în Sala gimnasiului român gr. or., aici s’a săvârșit după îndatinate sfințirea apei pentru stropirea creștinilor și a încăperilor școlare. Onoratul domn Director, Ștefan losif, a ținut o cuvântare demnă asupra Serbării școlare, asemănân- du-o în mic cu serbarea cea mare seculară a Ro- manilor în aducere aminte de înființarea Romei. | Istorisesce despre zelul și însuflețirea românilor bra- șoveni, ce-1 avură, când au înființat aceste Institute și descopere, că are de scop a deștepta aceea in- suflețire pentru jertfe scoalelor și astăZi, fiind că ace- ste institute mai au încă multe lipse. Pentru aceea, din o condică ce i a stat la înde- mână, face pomenirea unor donatori mai însemnați, cari au jertfit stime mai însemnate la ridicarea gim- nasiului român. Domnia Sa împarte pre acei do- natori in patru grupe, pentru că nu-i poate pomeni pre toți. Arată, că grupa primă o formează pro- prietărelle institutelor adecă: parochia bisericei Sf. Nicolae din Scheiu și parochia bisericii gr. or. din Cetatea Brașovului; în a doua grnpă stă fericitul Me- tropolit Andreiu Șaguna și alți bărbați; în atreia grupă pomenesce pe Comercianții; Vasile Lacea, loan Jug a, George loan și pre alții; în a patra grupă pomenesce unele corporațiuni și unele co- mune, care încă au contribuit în mod frumos. în urmă atrage atențiunea brașovenilor români, că mai au încă mare necesitate de asemenea con- tribuiri și jertfe, anume pentru crescerea fetițelor române, căci trebue creat și completat un institut de fetițe, pentru ca se se formeze Mame demne. Astfel în mod oratoric îmbrăcând aceste idei cu mai multe citate și argumente a făcut apel pen- tru jertfe nouă. Deși on. d. director a avut un scop nobil prin cuvântarea sa și pomenirea donatorilor la institu- tul nostru școlar o a făcut în mod scurt, în grupe numai ca mijloc pentru acel scop, totuși fiind că a pomenit unele nume și sumele dăruite, ear altele a remas nepomenite, unii dintre cetățeni au remăs în nedumerire, dacă sumele dăruite de ei s’au folosit s’au nu. Pentru aceasta, deoparte, ca să constatăm, de alta, ca se ajutăm scopului arătat de dl director, adaugem următoarele: 1. Cei ce doresc a scrie ceva complet despre gimnasiul român din Brașov au necesitate neapă- rată, se cetească procesele verbale luate în ședințele representanțelor bisericei Sf. Nicolae din Scheiu și cele ale representanței române din cetatea Brașo- vului. Trebue sciut, că pregătirea pentru zidirea gimnasiului român s’a făcut înainte de a. 1848 și s’a pus în lucrare în anii 1850, 1851 și 1852 și numai cu începutul anului 1853 s’a înființat eforia ^, școlară. Astfel lucrările de mai nainte și donările se pertractau la ședințele numitelor representanțe, încât și afacerile și greutățile se împărțeau între cele doue parochii. 2. Ideea despre înființarea unui Gimnasiu în Brașov s’a pertratat în sute de scripte încă dela anii 1836—1844; lucrări colosale, cari le arată procesele verbale ale representanței române gr. or. din cetate; se vede a se fi projectat sumele necesari, planul de învățământ și s’a cerut concesiune dela Guvernul țerei de atunci. In ședința representanței dela 30 Aprile 1835 se vede, că s’a hotărît a se inființa o fundațiune școlară, în ședința din 14 Sept. 1836 se ved con- tribuirile prin repartiția parochienilor din cetate de 6 —10 și 12 fl. pe fie care an, din care la anul 1847, cum arată prot. epitropiei la pagina 129, se for- mase suma de 10,524 fl. Ideea unui Gimnasiu pregătită după anul 1848 s’a pus în lucrare. 3. Casieri pentru colecte de bani și spese la Zidirea Gimnasiului se văd a fi fost mai tot dintre cetățeni români. — Ei bine, ^ise Cristian, eu am se merg îna- inte și se scocioresc ursul; înse, de cumva nu s’ar în cerca nimenea a-1 ucide, eu vă declar și chiar vă mărturisesc, că a și prefera se am timp a i esamina mai de aproape pantomimele și mersul seu repede. — Dar, dacă fuge și ne scapă înainte, de ce-1 poți dta esamina ? Nu scii, ce capriții tocmai are. Ursul este în deobște fricos, și, dacă nu este rănit el caută se scape. Crede mă, Cristiane, primesce ata- cul, dacă vreai se veȘi ceva interesant. Altcum poate n’ai se ve^i altceva, decât dobitocul mort, după luptă; căci el se retrage în locuri strîmte, în tufișuri dese. — Apoi primesc, șlise Cristian, și vă promit, că voiu face se vedeți de seară pe teatrul meu, o vânătoare de urși și am se introduc lucruri petre- cătoare. Da, da, eu am să fiu cât se poate de haz- liu, ca să vă probez mulțămirea mea. Și acum, ma- iorule, ce am să fac și cum am se mă port, ca se ucid un urs fără ca se snfere mult, căci eu sunt vânător sentimental și trebue se mărturisesc, că n’am cât de puțin instinct de crudelitate. ■— Cum! replica maiorul, dta n’ai văZut nici când omorînd un urs ? — Nu; — 0! Asta e de tot altceva, noi ne retragem propunerea. Nimenea din noi n’are de gând a te vede mitilat, scumpe Cristiane! Așa e camarazilor? Și ce ar Z'ce contesa Margareta, dacă i-am aduce pe jucătorul ei cu un picior sdrobit? Locotenentul și caporalul erau de acord, că un noviț nu se poate espune unei întâlniri serioase cu feara sălbatică; dară numele Margaretei, rostit aci spre marele necaz a lui Cristian, făcuse se-i bată inima. Din momentul acela el arătă atâta zel a reclama favorul, ce i se Impusese, pe cât era la în- ceput de modest sau indiferent a-1 primi. — De cumva a’și ucide eu ursul în mod cam elegant, gândea el, princesa aceea barbară ar înroși poate ceva mai puțin de pretinia noastră decedată, și, de cumva m’ar ucide ursul pe mine în mod cam tragic, amintirea bietului comediant va fi doară udată cu o mică lacrimă de milă versată în taină. VeZând maiorul, că Cristian s’ar supăra, dacă l’ar supune soartei, el hotări împreună cu soții sei, a-i face pe voie. El se apropia de danneman și îi Zise în limba sa: Prietine, de oare-ce tu ai se mergi cu scumpul nostru Cristian înainte, ca să-i faci călăuzul, păze- sce-1 bine, te rog. Este prima sa încercare. Dale carlianul uimit nu înțelese îndată: el făcu să i se repeteze fraza, apoi privi spre Cristian cu atenție și clătină din cap. — Un tinăr frumos, el, și cu inimă bună, sânt sigur! El a mâncat kakebroe-ul meu, ca și când în viața sa n’ar fi făcut altceva; el are dinți dalecarlieni și totuși este strein! îmi place de omul acesta. Mă super, că nu poate vorbi cu mine în lîmba dalecarliană, me super și mai mult că merge acolo, unde a rămas bărbați mai isteți de- cât el și decât, mine. Kakebroc-ul, la care tăcu dannemanul alusiune, nu era alt-ceva, decât pânea sa, o amestecătură de secară, oves și coaje sdrobită. De oare ce în țeara aceasta nu se coace decât cel mult de două ori pe an pânea aceasta, de sine foarte vertoasă, fiindcă se amestecă într’ânsa făină de mesteacăn, devine uscându-se un fel de peatră lată, ce streinii cu greu o pot gusta. Eacă o vorbă istorică a unui episcop danez, care mergea în con- tra Dalecarlianilor pe vremea lui Gustav Wasa: „Diavolul însuși n’ar pute birui pe aceia, ce mă- nâncă lemn." Precum dannemanul cu tot entusiasmul său pentru eroica masticațiune a oaspelui său strein, nu credea a pute reepunde de siguritatea ea, neliniș- tirile lui Larrson reîncepură și el se încerca încă a resfătui pe Cristian, pe când dannemanul pofti pe toți cu escepția străinului, să ese. Ei gâceau intențiunea sa și Larrson se însărcina a lămuri pe Cristian. — Ai să fii inițiat, îi Zi⁸⁰ eL într’o procedură cabalistică. Ți-am spus, că țeranii noștri cred în tot felul de influențe și Zei^ți misterioase; eu www.digibuc.ro TELEGRAFUL ROMAN. '445 înscrierile se văd din un protocol mare anume purtat pentru scoale. Deci se poate, că condica care i-a stat on. domn director la disposițiune, nu a cuprins pre toți donatorii scoalelor: de aceasta aflăm de bine a adauge cât pentru cetățeni acestea; Parochia rom. gr.-orieat. din Cetate, cum arată procesul verbal din 17/29 Maiu 1853 a adunat la zidirea gimnasiului................... 6000 fl. m. c. Asemenea, cum arată protocolul Epitropiei la pag. 163, — 166, 172, 178 și 200 a numerat în rânduri la zidire și la o datorie a scoalelor 19,736 Tot deodată și la băile scoalelor . . . 2,000 Din ședința din 6/18 August 1851 pagina 42 și pag. 44, au dăruit: loan Juga a numerat 1200 la susținere 1000 suma 2,200 Tot I. Juga a făcut fond de 30,000 pentru scoale 18,000 Vasile Lacea a numerat 800 la susțin, gimnas. 100=900 n n » n n n n » n loan Pantazi n 800 99 n 100=900 „ „ „ George Juga n 400 n n 100=500 „ „ „ Nicolau Teclu n 200 n 99 100 = 300 „ „ n Zaharie Nicolau n 500 500 „ „ Rudolt Orgidan n 300 n 19 200=500 „ „ „ George loan n 200 n n 200=400 „ „ n Bucur Pop n 200 d » 50=250 „ „ „ lordache David n 200 n n 50=250 „ „ „ Radu Pascu n 200 D în 10 ani 200=400 „ „ „ Apostol E. Pop n 200 99 n n 40=240 „ „ „ loan Sasu n 100 n n pe an 10=110 „ „ „ George Orgidan n 200 n n n n 10=210 n » n Dimitrie Eremia n 200 n n n n 20=220 „ „ „ Dimitrie Jenciovici „ 200 n n n „ 20=2 20 „ „ „ Radu Radovici n 100 99 n n n 20=120 n n n Manole E. Burbea n 100 99 » fi n 30= 130 „ „ „ Ștefan Sotir n 100 19 » 91 20=120 „ Vasile Beldicean n 100 19 19 » 10=110 /, tt » Cristea Orgidan 100 n V 11 99 10=110 fl jf 11 Toma Hagi Toma 100 n 11 » 10=110 „ ,, „ Mihail Flusturea 100 V 11 » 10=110 ,, „ )! Nicolau T. Ciurcu 200 . • . . 200 ,, ,, „ . 50 . 100 . 50 . 50 . 10 O » >> » » » Constantin Za har ia......................... Demetrie Penescu ............................ George Nica.................................. Vlad Perlea................................ lacob Mureșan în ^ece ani pe fie-care an . . Zaharia Nicolau............................ loan Florian................................. Vlad Alecsandrescu........................ » » » 91 » 20 „ „ „ George I. Nica......................... George Burețea......................... Teodor Ciurcu ...................... . Nicolau Dumitru........................ Coustantin loanovici................... George Gianteu......................... Zarie Voicovici........................ Doctorul Nicolae Ganescu o mie galbini. 20 20 20 30 10 »,, „ 20 ,,,, >> ,»„ „ n „ m » » » . . . 10 . . . 20 . . . 20 . . 5,000 » „ » » » » Căpitanul George Cristureanu 27,000 franci cam 1,400 o „ » „ » » Nicolau Ciurcu din România...................... 400 „ „» Suma 56,086 fl- m. c. adecă: cințieci și șease de mii și optzeci și șease floreni se vede după protocoalele din cetate a fi contribuit parochia cu parochienii săi pentru scoalele centrale. Adaugem aci, că sumele obligate a se plăti pe țlece ari nu le-am socotit, căci nu am aflat, dacă le au plătit toți cei înscriși pentru ^ece ani, ci pentru un an am aflat că sunt plătite. Asemenea, că în vre-o trei rânduri s’au luat cu adeverințe împrumut dela parochieni pentru spesele scoalelor cari nu s’au plătit|. Așa posede adeverință însuși dl G. Stafovean și alți domni. văd, că danemanal n’are se te conducă cu încredere în contra ursului, dacă nu te va face nevulnerabil prin vr’o formulă sau vr’un talisman oare care. Te învoesci... ? — Cum se nu! esclamă Cristian. Eu sunt la- com la toate, ce seamănă a obiceiu. Lasă-mă singur cu dannemanul, scumpe maior și dacă m’ar face se ved pe dracul, eu îți promit a ți-1 descrie esact. După ce dannemanul rămase singur cu oaspele seu, îl luă de mână și îi țlise în limba svedică: — Nu te teme. Apoi îl conduse la unul din cele două paturi, ce formau o adencătură transversală în fundul odăii, și după-ce țlise de trei ori: „Karino, Karino, Karino! el ridică o perdea veche de piele zângăhtă și se ve^u o figură anguloasă cu fața foarte palidă. Era o femeie bătrână și bolnavă, ce părea a se deștepta cu osteneală; danemanul o sprigini, ca să se scoale și se se uite la Cristian. Tot-o-dată el repetă acestuia; — Nu te teme! Apoi el adause: — E soru-mea; vei fi auțlit de ea; ea este ve- stită prin prorocirile sale, o vala din vremile cele vechi 1 (Va urma) Tot asemenea se scie, că au cumpărat mulți dintre parochieni acții pentru zidirea băilor scoa- lelor, cari neputendu-se plăti s’au dăruit scoalelor. ț)icem din convingere că zelul pentru jertfe la cultură atât a fost de deșteptat, încât au contribuit și preste puterile lor; deci e datorința posterității a nu perde nici odată din vedere sublimitatea sco- pului pentru care antecesorii noștri s’au jertfit și în proporțiunea jertfelor se fie și recunoscința noastră catră acei ce și-au tras dela gură ca să lase ur- mașilor bogăție neperitoare. b. Varietăți. * (O n o ma st i c a M a j e s t ă ț ii S a 1 e.) La scurta scire din nrul trecut a jurnalului nostru adaugem încă următoarele: Joi în 4 Oct. st. n. cu ocasiunea prea înaltei țlile onomastice a Majestății Sale Cesaro- regie s’a ținut doxologie în biserica gr. or. a ce- tății din loc, pontificând Escel. Sa Prea sânțitul archiepiscop și Metropolit cu o asistență număroasă. * (Ajutor prea înalt) Majostatea Sa a bi- nevoit a dărui pentru teatrul național maghiar din Cluj pe anul 1883/4 afară de subvențiunea, ce o are pe an (20,000 fl.) încă un ajutor de 10,000 de florini. * Escelenția Sa Domnul Archiepiscop și Metro- polit Miron Romanul cu trenul de eri la 4 oare a plecat la Budapesta. * (Convocare). Domnii membrii ai comite- tului central al reuniunei învățătorilor dela scoalele rom. gr. or. din districtul S.-Sebeșului sunt convo câți prin aceasta la ședință pe Joi în 11 Octom- vre st. n. a. c. ce se va țină în edificiul scoalei rom. din S.-Sebeș la 1 î oare a. m. Obiectele pertractânde sunt: 1. Esecutarea decisiunilor adunărei generale a reuniunei din 26 și 27 August a. c. anume. a) p. 10 privitoriu la încasarea tacselor. b) p. 11 privitoriu la înmulțirea bibliotecei reu- niunei. 2. Statorirea materialului, a temelor și a Gesti- unilor, cari sunt a se pertracta în despărțăminte. 3. Curenții. S. -Sebeș în 3 Octomvre 1883 n. Z. Mur^an m. p., v.-pres. reun. * (Academia română.) S’au tipărit și se află de vânzare la librăria Socecu et C° următoarele: V. Babeșu, Notițe biografice asupra vieții și activității decedatului Andreiu Mocioni, Membru al Academiei române. — 60 bani. N. T e c 1 u, Noțiuni generale despre industria pigmentelor de depins. — 50 bani. N. lonescu, despre uciderea lui Mihaiu Vodă viteazul și despre cruzimile lui Vlad Dracul, — Doue documente nouă istorice cetite în Acade- miă. — 50 bani. S. H a r e t u, Considerațiuni relative la studiul esperimental al mișcărei apei în canale descoperite și la Constituțiunea intimă a fluideloru — 40 bani. Gr. Stefănescu. Considerațiuni geologice asu- pra albiei Dâmboviței și Meteoritul de la Moci în Transilvania. — 40 bani. V. Maniu, Românii în literatura străină—stu- dii istorice-critice și etnologice. — 2 lei. * (Bibliografic.) A apărut de curend și se află de vânzare in Craiova la librăria Samitca „Infer- nul" „Divina comedia" lui Dante Alighieri, o traducere în limba română de Doamna Maria P. Chițu. Prețul 6 lei. — Din anuarul asociațiunei generale a studen- ților universitari din România volumul III Bacău 1882-a eșit la București 1883. — „Schiță din istoria Brașovului, cu specială considerare la Români" de Dr. N. Pop conr. și prof. Brașov la tipogr. Alexi 1883. — De același autor: Istoria Ungariei și Elemente din Istoria generală pentru scoalele poporale. Ma- nualul e prelucrat conform „Normativului școlar." Edițiunea a șeptea. Prețul 25 cr..................și Geografia Ungariei și Elemente din Geografia generală pentru scoalele poporale, cu o cartă a Ungariei. Edițiunea a patra Prețul 35 cr. — „Convorbiri literare" din Iași Nr. 6 din 1 Septemvre 1883 cuprinde următoarele: Sinziana și Pepelea, feerie națională în 5 acte, de Vasilie Alecsandri. O scrisoare din Italia de I. Slavici. Năravuri orien- tale de Ascani o. Poesii populare din Mol- dova de Elena Sevastos. Bibliografie. Erată. * Aflăm din „Telegraful" bucurescean cu aduncă părere de reu, că unul dintre cei mai însemnați re- presentanți ai „direcției noue" din Iași a părăsit cele pământesci. Eacă scirea jalnică: „D. Lambrior, profesor de literatură din Iași, a încetat din viață ieri dimineață. Repausatul a lăsat țârei mai multe opere filologice de valoare netăgă- duită. Consiliul de miniștri aflând ’printr’o depeșă de perderea ce îndură corpul nostru didactic, a decis că înmormântarea rămășițelor profesorului model să fie făcută pe comptul statului. O depeșă oficială a fost imediat trămisă pre- fectului din Iași." * (Reuniunea sodalilor pantofari) de toate 3 naționalitățile din loc va avă mâne Dumi- necă în 7/25 seara în sala cea mare dela „Imp. Roma- nilor" un concert. Programa interesantă se începe cu un „Marș românesc" și mai are un punct românesc 4, „Nu esci iubit" — tenor solo cu acompaniare de piano compusă de dl loan Vasilescu, și cântată de Emil Vintilă. * (Esposițiunea cooperatorilor ro- mâni.) s’a deschis în 19 Sept. st. v. 1883 la Buou- resci, întocmai după programul deja publicat și în jurnalul nostru. * (Din Bulgaria). Sciri curioase circulează prin qliare despre siguranța publică din noul prin- cipat al Bulgariei. Jafuri, furturi, hoții sunt la or- dinea ^ilei. Nu demult două stațiuni de gară pe linia Rusciuc-Varna fură atacate și jăfuite de bande întregi înarmați. Cutezanța acestor bandiți merge așa de departe, de atacă chiar și trenurile cu pasa- geri răpind și ucigând. * (Un monstru.) O femee cu numele Mărgă- rită Monea din comuna Domnesci-Călțuna (județul Ilfov, România) a născut un copil diform de sece băr- bătesc, în spate cu o tumolă, în forma unei pătlă- gele vinete, ambele picioare fără încheeturi, lipsin- du-le tălpile. Copilul trăesce, însă din causa cangre- nei ivită la tumolă viața lui este în pericul. * (Cornet ă). Dnul Brooko, astronom din statele unite ale Nord-Americei, a descoperit o cometă pe firmament, ce se apropie cu o repe^ime mare de pământ. Lumina ei se măresce și în scurt timp va fi visibilă și cu ochiul liber. Vestitul Flammarion intemeetorul literaturei s c i e n ț i f i c e-p o p o r a 1 e crede, că aceasta cometă ar fi o reîntoarcere a ce- lei dela 1812. * (Etimologia cuvântului Șarlatan.) Era o vreme, când medicii ședeau locului pe la ca- sele lor, și pacienții nu li se sporiau cu sutele pe ^i, ca în timpul de ații. Deci ușor se înțelege, că n’aveau lipsă de trăsură ca bună oară acum. Pe atunci se aretâ în Paris un geniu de medic, care se pricepea la încasarea banilor, dar nu prea la cu- tarea bolnavilor. Și era numele lui Latan. Omul acesta își procură un căruț cu un cal, și așa umbla pe stradele cetății cu tot soiul de medicamente dela un pacient la altul. Latan a fost primul medic, care umbla cu tră- sură ; aceasta ’l făcu renumit. Oamenii, când îl ve- deau pe strade strigau de departe: „Voila le char de Latan." (eată carul lui Latan); de aci apoi cu- vântul prescurtat „Charlatan (șarlatan); asta era ti- tula unui medic cu trăsură: pe atunci; — acum i s’a cam schimbat încâtva înțelesul. Conspectul operațiunilor Institutului de cre- dit și de economii „Albina" în luna Septemvre 1883. Intrate. a. cr. Numerariu din 31 Iulie.......................... 38,939.91 Depuneri....................................... 115,722 21 pambie rescumperate............................ 213,778.66 împrumuturi hipotecare și alte împrumuturi . . 17,602.71 Interese și provisiuni.......................... 18,042.67 Fondul de pensiune............................. 33.— Monetă vândută................................ 71,330.32 Efecte.......................................... 34,268.50 Conturi curente..................................21,137.53 Diverse .......................................... 820.56 fl. 531,676.07 Eșite. a. cr. Depuneri.............................. 105,328.11 Cambie escomptate................... 208,927.93 împrumuturi hipotecare și alte împrumuturi . . 64,965.80 Interese pentru depuneri și alte interese. , . . 720.01 Contribuțiuni și competințe ..................... 154.06 Salarie și spese...................... 1,804.32 Monetă cumpărată..................... 54,302.70 Conturi curente...................... 23,797.10 Diverse............................... 2,087.27 Saldo în numerariu cu 30 Septemvre 1883 . . 69,588.77 fl. 531,676.07 Sibiiu în 30 Septemvre 1883. Visarion Roman m. p., losif Lissai m. p., director esecutiv. comptabil. Bursa de Viena și Pesta. Din 4 Octomvre n. 1883. Viena B-pesta Renta de aur ung. de 6% • ...................... • 119.60 119.40 London (pe polița de trei luni).................... 119.80 119.75 3 Scrisuri fbnciari alo institutului „Albina¹¹ . . . —.— 100.30 ; Galbin............................................... 5.67 5.68 j Napoleon . ....................................... 9.50¹/, 9.50 100 maree nemjesoi ...,............................. 58.70 68.65. www.digibuc.ro 442 TELEGRAFUL ROMAN. Nr 251 1883. [543] 1—3 CONCURS. Pentru ocuparea stațiunilor înve- țătoresci la sacalele confesionale gr. or. din următoarele comune bisericesci în protopresbiteratul Ternăvei inferi- oare, prin'aceasta se escrie concurs cu terminul pănă la 10 Octomvre a. c. st. v. 1. Bobohalma cu salariu anual 150 fl. v. a. 2. Cetatea de baltă cu sa- lariu anual? 91 fl. v. a. dela popor. 3. Vidrasău cu salariu anual 60 fl. v. a. solvințli în 3 rate dela popor. Cei ce voesc a competa la vre una din acestea stațiuni au ași așterne cererile instruate conform legilor în vigoare la subsemnatul oficiu proto- presbiteral. Deagu, 12 Septemvre 1883. în conțelegere cu comitetele pa- rocbiali reepecive. Daniil de Tamaș m. p., adm. prot. Nr. 343 [531] 3—3 CONCURS. Pentru ocuparea posturilor înve- țătoresci din comunele mai jos însem- nate în protopresbiteratul Agnitei, se escrie concurs pănă la 25 Septem- vre 1883. 1. Ghij as a inferioară, cu salariu anual 150 fl. în repartiție dela popor, cuartir în edificiul scoalei, cu grădină și lemne de încălzit. 2. Verd, cu salariu anual 150 fl. dintre care 80 fi. din fondui scolariu și 70 fl. din repartiție dela popor, cu grădină, cuartir în odăile sco- lei și lemne de foc. 3. Ruja cu salariu anual 150 fl. din fondul scoalei cu grădină și lemne de foc. 4. I a c o b e n i, cu salariu anual 150 fl. după repartiție dela popor, cuartir în edificiul scoalei cu grădină și lemne de foc 5. Hundrubechiu cu salariu anual 150 fi. după repartiție dela po- por cuartir în edificiul scoalei cu gră- dină și lemne de foc. 6. B o h o 1 ț cu salariu anual 100 fl. din alodiul comunei și 10 hectolitre grâu dela popor, cuartir cu grădină și lemne de foc. 7. Ț i c h i n d e a 1 cu salariu anual 150 fl. după repartiție dela popor și din alodiul comunei cuartir cu grădină și lemne de foc. 8. Al ți na cu salariu anual 80 fl. din alodiul comunei, și 70 fl. după arunc dela popor, cuartir în edificiul scoalei, cu grădină și lemne de ioc. Petițiunile concursuale, instruite în sensul legilor și al regulamentelor din vigoare, au a se așterne subsem- natului oficiu protopresbisbiteral pănă la terminul susindicat. Nochrichiu, 25 August, 1883. Oficiul protopresbiteral gr. or. Nr. 1556-1883. [532] 3-3 Publicațiune. 4