-- Nr 110 Sibiiu, Joi 22 Septemvre (4 Octomvre) 1883. Anul XXXI TELEGB 4FUL ROMAN. Marția, Joia și Sâmbăta. ABONAMENTUL Pentru SI b I la pe an 7 fl., 6 luni 3 fl. 50 cr., 8 luni 1 fl. 75 or. Pentru monarohle pe an 8 9., 6 luni 4 fl., 3 luni 2 fl Pentru (trălnitate pe an 12 fl., 6 luni 6 3., 3 luni 39. Pentru abonamente șl inserțiuni a se adresa la Admlnlstrațlonea tipografiei arohidleoesane Sibiiu, strada Măcelarilor 47 Corespondențele sănt a se adresa la: Redacțlunea „Telegrafului Român¹*, strada Măcelarilor Nr. 43. Epistole nefrancate se refusă. — Articulii nepublicați nu se înapoiază. INBERTIUNIL2 Pentru odatA 7 or., — de donâ ori 12 cr., — de trei o r 15 or. rondul ou litere garmond — ți timbru de 30 or. pentru fie-care publicare. Din comitatul Caraș - Severinului. Din comitatul locuit de 300,000 români, între cari se află o minoritate disparentă de funcționari din naționalitățile patriei și vre-o câțiva cultivători de pământ și meseriași, cari toți vor astăzi se treacă de maghiari; din comitatul, în care românii insistă mereu se-și ridice scoale secundare din mijloacele lor proprie, ear guvernul nu vrea să-i asculte; din comitatul, în care de când s’a ales un vicecomite român de naționalitate, pretinșii patrioți numai au odihnă șî nu înceată cu instigațiuni și denunciațiuni la guvern, ear guvernul răpit de șovinism ma- ghiar își închide urechile când e vorba de prin- cipiele egalității și de legile create pe basa acestui principiu și stigmatisează ori ce nisuință cătră rea- alisarea dreptății de iredentism și de înclinări spre revoluțiune; din acest comitat, în care din causa unei imp rudente aprețiări a situațiunei a trebuit, se se schimbe tocmai acum cornițele suprem, fără leac de motiv, ne pare foarte bine, când vedem, că românii nu încetează aJupta pentru adevăr și drep- tate și pentru acestea nu se sfiesc a demasca reaua vo- ință a acelora, cari pentru interese particulare seduc guvernul și compromit fericirea cea adevărată a pa- triei. Ca esemplu de luptă bună, credem a nu greși, dacă vom pune înaintea cetitorilor atitudinea cea deamnă bărbătească a dlui Brădiceanu din con- gregațiunea din urmă a sus numitului comitat. Pentru a se convinge publicul cetitoriu, că am fost în drept a da espresiune celor de mai sus, facem loc discursului rostit de dl Brădiceanu, ca respuns la apelul noului comite suprem, de a fi spriginit în activitatea sa, ca comite suprem al Caraș - Severinului. Eată dar Cuvântarea lui C. Brădiceanu la intrarea lui Carol Tabaydi^ în scaunul de comite suprem al Comitatului Caraș Severinului. Ilustrisime Die Comite Suprem! Respectul, care-1 datorim scaunului de Comite suprem ce-1 ocupi — nu s’a slăbit prin schimbările repețite, ce s’au făcut în scurt timp cu această demnitate, — dar în privința unui fapt suntem în curat și anume cumcă înaltul guvern sau nu voi esce a seori- enta sau este reu informat despre adevă- ratele relațiuni politice-administrative din acest comitat. Enunciațiunile, ce s’au făcut cu ocasiunea ocupă- rei acestei înalte funcțiuni și-au perdut efectul, căci abia s’au recit călduroasele asecufări ale unuia — și eată că noue promisiuni umplură această sală, — nici nu s’au șters împresiunile produse prin dorul așteptărei legate de ultima instalare și eată că le vedem toate aruncate la o parte: alt bărbat, altă ținută, altă direcțiune îmbrăcată în alte vorbe, ni se presentă. „Ne cunoasce-ți 1 — Pre noi, pre funcționari, poporul, dorințele și intensele noastre! — așa ați Zis în cuvântul de intrare. — Concedem. Bar și noi ve cunoascem, Ilustrissime! (Așa e) Voiți îndestu- lirea, buna înțelegere intre diferitele naționalități?!— Concedem! Dar buna înțelegere au se comandă, nu se poate porunci, — aceasta o scii, ilustrisime în- tocmai ca și noi! — Buna înțelegere numai așa se poate ajunge, dacă ne respectăm reciproc drepturile și toți la olaltă stimăm legile țerei și stăruim la împlinirea strictă a lor. (Așa e!) Respectați poporul român, drepturile și intere- sele lui în proporțiunea numărului și valoarea lui constituțională, aplicați legile țerei cu rigorositate și îndestulire, bună înțelegere va veni de sine. Toți câți stăm de față în această sală putem se tragem învățătură bună din cel din urmă dece- niu a vieței noastre constituționale — comitatense. Dela 1872, de când s’au călcat legile, s’au vă- tămat drepturile de alegere ale poporului, de când s’a creat o majoritate, carea s'a subtras în activi- vitatea sa dela ori ce controlă, servindu-și sie-și și nu interesului public, — nu este, nu a fost un comite suprem,care să-și fi părăsitscau- n u 1 d e v o i e, și se-și fi putut Zice la plecare: mă duc liniscit, căci mi-am împlinit da- tor ința“; sau guvernul se fi putut Zice: „acest bărbat a creat stări sănătoase în acest comitat"; — sau poporulse fi binecuvân- tat faptele sale. — (Aplause și bravo) Și toți acei comiți supremi au dispus de o ma- joritate colosală în congregațiunea comitatensă. Și ce a fost causa? Nimic alta, decât fapta că acea majoritate nu a fost partidă: fiind că par- tidele numai oameni cu principii și oa- menii populari le pot întemeia, — eară acea maioritate a fost un conglomerat de interese individuale, (Foarte bine). Lasă-ți poporul, să se bucure liber de bunătă- țile constituționale și atunci se vor forma aici par- tide constituționale, pre cari se va pute răZima și guvernul și organul său. (Așa e). Aplicați legile esistente cu rigurositate!— dar nu faceți pentru acest comitat, fiindcă e mai curat românesc, legi noue ca și acelea că: numai ce e maghiar e patriot, numai maghiarismul trebue să domnească în acest comita|t — patria maghiară cere ca toți oficianții șefie unguri — și altele asemenea. (Sgomot). Aceste sunt pretensiuni esclusivistice, sunt nă- scociri rătăcite, periculoase și adânc vătămatoaro pentru noi românii, cari cât de amăriți, cât de ser aci și necăjiți suntem, — totuși nu- mai, ca români voim se trăim în această țeară. Nu ne schimbăm naționalitateacu nime pe această lume pănă mai avem o suflare în noi. (Sgomot. Aprobări.) Voi voiți se des valorați sentența de aur a ma- relui rege Ștefan, cel sânt, că „regatul cu o limbă este slab" — Regnum unius linguae im- becille est, susținând chiar contrariul și propagând cu putere, că toți cetățenii trebue se se facă unguri. (Sgomot.) Voi voiți să desmințiți istoria de 1000 de ani a acestei țeri — căci o mie de ani puturăm trăi lângă olaltă, ca români și ungari — și oare acum să nu- mai putem trăi ? Atunci, când ordele barbare, turcii, tătarii fă- ceau brazde de sânge pe spatele noastre, pănă au ajuns la ținuturile locuite de populațiune maghiară nu ați cerut sâ ne dăm în laturi, fiindcă nu suntem unguri, — dar acum, când e vorba de bunătățile constituțiunei, de posturi — ne stri- gați : în laturi! (Sgomot). Aceste, domnilor, nu ne pot conduce la buna înțelegere, — judecați cu istoria a mână și suntem siguri, că mintea ve va deschide ochii orbiți de utopii (Așa e!) și voi veți vede: „că Românii și Un- gurii sunt chiemați a se înțelege ca frați adevârați: fiind esistența lor avi- sată la spriginul reciproc!⁸ (Așa e!) în această, dar numai în această direcțiuue, dacă veți lucra, Ilustrisime, și purta administrațiu- nea în acest comitat, ve poftim succes deplin, și ve asigurăm, că și noi vS vom sprigini. Revista politică Sibiiu, în 21 Septemvre Din toate raporturile (liarelor din capitalele monarchiei se vede, că Ungaria are se cedeze Croației Ministrul president Tisza a declarat în conferența deputaților croați, că insigniele cu in- scripțiune în doue limbi, atârnate cu asistență mili- tară, se vor delătura; cele cu inscripționa numai FOIȚA. Cristian Waldo sau CĂILE NOROCULUI. Roman de George Sand. (Tradus d:n franfozesce de E. P.) (Urmare). — Fiindcă avem se mergem îndată la vânat, îi țlise el terminând, trebue se scii mai ântâiu, cu ce varietate de urși avem de a face. După opiniu- nea dannemanului Boetsoi, este un bastard; dară nu este încă probat de niminea, dacă diversele so- iuri se reproduc între sine. în Norvegia sânt trei soiuri cunoscute: Bress-diur, care se nutresce cu foi și cu earbă, e lacom la lapte ș miere: Ildgiersdiur, care mânca carne și Myrebiorn, care se nutresce cu furnici. încât pentru ursul alb din mările glațiale, o a patra familie și mai deosebită, n’am nevoie a-ți spune, că nu-1 cunoascem. — Dară totuși, Zis® Cristian, eacă doue pei de urs polar, cari par’că nu sunt piesele cele mai pu- țin prețioase din colecția dannemanului. A venat el pănă la marea glațială? — Se poate, respunse maiorul. Dară, precum ți-am spus, el are relații cu nordul estrem și une- ori merge doue sute de miluri în sanie, în puterea ernei, ca se facă schimburi cu vânătorii, cari vin tot așa de departe pe patinele lor sau cu renii pentru a-1 întâlni. Tocmai astățli el pretinde a ne duce la un bastard de urs alb și de urs negru, după cum îi apăru perăl pielei sale; dară fiind că el nu l’a vețlut decât noaptea, la lumina foarte înșe- lătoare a aurorei boreale, eu nu-ți pot garanta ni- mic. Ursul este o ființă așa de neîncrețlută, încât năravurile sale sunt încă foarte misterioase chiar în regiunile noastre, unde se găsea acum o sută de ani în abondanță, dară și acuma îl găsesci foarte adeseori. Nu se scie dară, dacă ursul cu perul de cu- loare deschisă este un bastard sau un soiu deosebit. Unii cred, că perul alb este efectul ernei, perul pe- striț este începutul sau sfârșitul metamorfozei anu- ale; alții pretind, că ursul alb este tot anul alb: dară toate câte ți le spuiu aci, Cristiane, le știi poate mai bine decât mine... Dta ai cetit atâtea opun, ce eu abia după nume le cunosc. — Tocmai pentru-că am cetit atâtea opuri, nu pot lămuri îndoelile dtale Buffon contrazice lui Wormsius tocmai în privința urșilor și toți erudiții își contraZic unii altora în toate privințele, ceea ce nu-i împedecă a’și contraZice lor înșile. în deobște nu este vina lor: cele mai multe legi ale naturei sunt incă enigmatice, și dacă năravurile animalelor ce trăesc pe suprafața pământului sunt încă așa puțin sau așa reu observate, închipuesceți cum stăm cu secretele din interiorul pământului! Aceasta m’a făcut adineaori a’ți spune, că fie-care om, cât de mic ar fi, poate descoperi lucruri imense; dară se reve- nim la urșii noștri sau mai bine se ne grăbim cu dejunul, ca se-i găsim. •— Eu nu cunosc în Svedia decât o unică greșală, scumpe amice, adecă că mănânci prea adeseori, și șeZ* prea mult la masă. Ași înțelege aceasta, când Zilei® ar ave două Zeci și patru de oare; dară veZând micul arc de cerc, ce soarele are se facă, pănă ce dispare sub orisont, eu me întreb la ce oară voiți se vânați? — Răbdare, scumpe Cristiane! respunse maio- rul riZând; vânătoarea de urși nu este lungă. O dătătură reușită sau greșită, ori trântesci doue gloanțe în capul inimicului, ori o lovitură cu ghiara te desarmă și te trântesce la pământ. Eacă danne- manul ne anunță, că dejunul este gata; se mergem. Dejunul adus de oficeri era foarte comfortabil; dară Cristian văZu că tinerele fete și dannemanul însuși priveau masa aceasta bună cu un fel de tri- steță devota, și după ce-și făcură o cinste oferind mâncările lor țerăneeci, ei abia cutezau a le pre- senta. VeZând Cristian aceasta, el își făcu de da- torință a gusta din ele și a le lăuda, politeță, ce puțin îl costa, căci somnul afumat și vânatul proas- păt al dannemanului erau foarte bune, untul de ren minunat, napii fragezi și dulci, confiturele din www.digibuc.ro 440 croată vor remâne la locul lor, eară încât ar fi lipsă de unele nouă, acele vor fi fără de inscripțiune. Li se mai pune croaților în perspectivă curânda delăturare a comisariului regesc, denumirea banului și a unui ministru pentru Croația în locul lui Bede- covici, care a demisionat și-i sa primit demisiunea. Pacea între unguri și croați ar fi așadară restaura- rată, croații ar pute fi mulțămiți de rodurile esce- selor lor. Este întrebarea, dacă pacea va fi dura- bilă, dacă croații se vor mulțămî cu succesele ace- ste din urmă și în sferșit, dacă ministrul president Tisza va fi tot așa de norocos cu invoiala conce- sivă în afacerea croată, precum a fost cu învoiala concesivă când cu ocuparea Bosniei și Erțegovinei. în ședința casei deputaților din 2 Octomvre n. deputatul Nemeth din stânga estremă a dis: Suntem cam de vre-o opt Z^⁰ adunați aici, fără ca domnul ministru president se fi aflat de lipsă a ne da un raport despre cele, ce s’au petrecut în Croația. Prin practica obicinuită de a închide sesiunile prin rescripte regesci, deputății sunt privați de dreptul de a cere o convocare mai grabnică a casei. Acum suUtem aici și cea dintâiu datorință a guvernului ar fi fost a ne raporta despre întâmplările acelea, causate parte prin politica sa pernicioasă. în loc de raport auZim despre negoțieri pe sub mână și de declarațiuni machiavelistice de a le ministrului president. Ministrul president Tisza respun^end deputatu- lui Nemeth, $ice că n’a împedecat, pe nimenea a-1 întreba despre afacerea croată, șijpromite că în Ziua următoare va arăta, care sunt părerile sale despre afacerea aceasta. Cu toată impetuositatea deputatului Nemeth suntem dispuși a crede, că în casa deputaților Un- gariei asupra celor petrecute în Croația se va trece ușor la ordinea ^ilei. Când e vorba de spriginul, ce este a se da ultramontanismului, majoritatea, totdeauna la disposițiunea guvernului, este gata a închide ochii și a trece cu vederea. Dacă înse pro- cederea aceasta va fi cea corespunzătoare pentru politica monarchiei, remâne întrebare nerăspunsă. „Gazette diplomatiquea publicase curend după întâlnirea lui Bismarck și Kalnoky la Salzburg nisce descoperiri despre arangiamentele între numiții di- plomați. După acestea aliații sunt obligați numai atunci a sări înt’rajutoriul aliatului atacat, dacă ace- sta ar fi atacat de doue sau de mai multe puteri. Fiind însă atacat numai de una, aliatul neatacat re- mâne neutral. O grindină formală de desmințiri s’a re- peZit asupra descoperirilor Gazettei diplomatice. Cu toate acestea Ziarul respectiv stăruesce neclintit și su- ține că descoperirile sale sunt veritabile. Ba el mai adauge unele detaiuri, cari, de și nu sunt așa de sensa- ționâle ca cele dintâiu, sunt totuși demne de înregi- strat. Așa între altele susține, că Italia are numai rolă secundară în alianța Austro - Germaniei și că miniștrii italiani nici nu cunosc secretul alianției. Mai departe Zice, că Austro-Ungaria numai în anu- mite împregiurări ar fi obligată a ocupa cu 200,000 soldați Germania de meaZ& Z’- Li-⁴ arată că cele susținute de „Gazette diplomatique" n’au temeiu și pentru întărirea aserțiunei sale se provoacă la „Provincia di Brescia", organ al fostului ministru de justiție italian Zanardelli. Politica republicei franceze are nenoro- cirea de a fi bogată în scrinteli politice Regele Spaniei Alfonzo, după cum este sciut, fiind învitat, a luat parte la manevrele trupelor germane con- TELEGRAFUL ROMAN. | centrate la Homburg. împăratul Wilhelm, sub a , cărui ochi au decurs manevrele, a distins pe regele Spaniei, făcându-1 cap onorariu al unui regiment de ulani. piaristica francesă, îndată după ce au fost încunosciințată despre fapta aceasta, a aflat cu cale a se Indigna și a provoca la demonstrațiuni pe poporul frances, când va trece regele prin Francia cătră casă. Parisieniiau și provocat un sgomot scandalos, strigând „Jos cu ulanul" și alte de felul acesta. Regele a păstrat, în mijlocul mulțimei escedente, sânge rece și a desprețuit prin ignorare purtarea copilărească a parisienilor. piarele franceze au văZut mai târ- Z'u eroarea, în care se află francezii față cu regele învecinat și au început se dreagă pe cât se poate ceea ce stricase mai înainte. Cum vor tacsa în Berlin purtarea față cu regele spaniol, încă nu ne este cunoscut. La toată întâmpla’rea, fiind insulta șî la adresa Germaniei, vor lua notițe și în Berlin despre dânsa. Dela Bucuresci se telegrafează că întorcân- du-se Brătianu din călătoria sa, la gară a fost sa- lutat de comercianții cei mai de frunte din capi- tală. Cu ocasiunea aceasta Brătianu ar fi declarat că aduce pace țârei. într’un articol de fond, înti- tulat „Misiunea lui Brătianu" „N. fr. Presse" asi- gură, că lui Brătianu, i-a succes a delătura neîn- crederea cătră România și prin aceasta a deschis României calea a conlucra la promovarea scopuri- lor pacinice ale alianței austro-germane. Raportul acesta dintre România și puterile aliate s’a stabilit, după „N, fr. Presse", punându-se cestiunea Dunărei deocamdată la o parte. Dela Galați se anunță că comisiunea du- năreană europeană este convocată de comisariul german, representantul puterei presidiale actuale. Programa lucrărilor este de natură curat admini- strativă. în locul cunoscutului Barrere Francia a trimis în comisiune pe dl de la Vertujon. Regele Mii an al Sârbiei a sosit în 1 Octom- vre n. la Belgrad. îndată după sosire ministeriul Pirocianaț și-a dat demisiunea, pe care regele a și primit-o. Comisiunea verificatoare din Scupștina sâr- bească a declarat invalide șease-spreZece alegeri, dintre cari unspreZece, au fost ale deputaților din partea guvernului. Resultatul aeesta este un indigita- tor pentru desvoltarea fiitoare a lucrurilor și va ave Influență și asupra hotăririlor regelui Milan, care după demisionarea ministeriului Pirocianaț se află înaintea necesității de a lua o hotărîre definitivă. Corespondeze particulare ale „Telegrafului Homanu. Alba lulia, Septemvre 1883. Onorată Redac- țiune! Statistica ne-a arătat într’un mod evident că populațiunea noastră merge decrescând. Un lu- cru destul de dureros, ce ne privesce pre noi. Nu-i vorbă, mulți din causa linselor, de cari su- ferim ’și caută o altă patrie mai bună, bună oară în România. Sunt unii, cari tot din causa acelor lipse își caută patria eternității, unde nu mai au a se lupta cu necasurile și suferințele, ce provin din sistemul de guvernare de astăZi. Mai mulți sunt, cari își caută această patrie nu din causa lipselor materiali, nu din causa bătrânețolor, ci din causa totalei neobservări a ighienei. Spre ilustrare mă voiu servi de un cas special. Mai Zilei⁰ trecute mi s’a dat prilpgiu a călă- tori în și prin comuna Cetea, comună situată la poalele munților apuseni lângă opidul Teuș, comună prea mare și prea impopulată, după cum am văZut față cu teritoriul cel mic, pe care este așeZată, afară de aceea situată între nisce dealuri, încât aerul tre- bue, că e pururea infectat din causă că curent de aer nu poate fi. Din convorbirile avute în scurtul timp, ce l’am petrecut în această comună, am văZut că aci a erupt de vre-o 3—4 săptămâni și in anul acesta difteritisul, precum și aceea că din choleră murit la 130—140 de persoane mai mult ca ori unde; prin comunele în- vecinate, în tot anul mor preste 60 persoane cu deo- sebire copii parte de difteritis, parte de alte morburi, încât nici un părinte nu-i sigur cu vieața acestor inocente ființe. Nici că e mirare de atâta mortali- tate, pentru că am remas uimit și tare sur- prins văZând că în vălcuța, carea curge prin co- mună, ’și topesce poporul cânepa, încât a descrie mirosul aerului aceluia din comună îmi este preste putință. Ba îmi vine a presupune și aceea, că și cimiterul e prea mic și prea plin de morminte, după cum am putut se-l văd de pe drumul, pe carele că- lătoream, încât mi-a venit a crede că în urma atâ- tor cașuri de moarte e imposibil, ca cu ocasiunea săpărei groapelor să nu se mai corumpă aerul de acolo. Sciut lucru este, că prima condițiune ighienică e aerul, aer sănătos, om sănătos și vice-versa. Mi se va obiecta că așa e, aer sănătos, om senătos și vice- versa, dar poate nu vor fi oameni, cari se lumineze poporul în privința aerului. Cine ar presupune astfel, s’ar înșela, pentrucă comuna aceasta are o frumușică cunună de așa nu- miți bărbați inteligenți, preoți, notar, învețătoriu, doi aspiranți de preoție, unul carele se pregătesce acum, tutore comunal, de cari a bună seamă vor mai fi și alți. întreb acum pre acești Domni, că oare nu le cade în datorință, ca se lumineze pe părinți, frați rude și pre ceealalți conpoporeni ai Dior, despre urmările cele rele ale acestui aer ? Nu văd, Dior, că prin neluminarea acelora își strică și Dior însuși, nefiind nici Dior siguri cu viața acelor odrasele, ce le au mai scumpe? Seim, că poporul nu prea ascultă și se desvață anevoe de unele datini rele ereZite dela moși și stră- moși, dar seim și aceea, că avem legi și ordinațiuni și unde cu buna nu se poate, acolo spre binele lor trebue aplicată legea cât mai aspru. Am Z’⁸ acestea nu, ca să defaim, căci poate în afaceri bisericesci, școlari și comunali vor fi la înălțimea misiunei domnilor, ci pentru a arăta pur- tarea greșită țață de sănătatea dlor lor și a consă- tenilor, neluminându-i în astfeliu de lucruri — în aceea credință, că aceea greșală și-o vor și repara, fără a lua în nume de reu conținutul acestor rânduri. Varietăți. * Onomastica Majestății Sale împăratului și re»' gelui Francisc losif I, se serbează astăZi în biserici și în scoale cu solemnitate. Edificiile publice sunt decorate cu flamuri. * (Societatea delectură „AndreiuȘa- jguna") a elevilor institutului teologic pedagogic mure de Nord aromatice și recoritoare. Cristian aprecia mai puțin laptele acru, servit drept beutură în ulcioare de cositor. El prefera vinul, făcut din alt soiu de mure, ce cresc în abondanță în Svedia, ce se și mănâncă și conservă în multe feliuri. în sfârșit el ad- mira la desert, plăcinta Crăciunului, făcută anume pen- tru oaspeții dannemanului, ca să o poată, începe ei, fiind-că cea reservată familiei avea, după obiceiu, se rămână neatinsă pănă în Ziua de Epiphania. Dan- nemanul înfipse resolut cuțitul în efidiciul de lues frământat din făină de grâu, și făcu să cadă turni- șoarele construite cu multă iscusință de fetele sale. Aceste erau mari, negricioase, nu prea frumoase, dară bine făcute și cochet împodobite cu pantlici și cu aurării .pe haine de pânză albă și în părul negru împletit. Apoi ele fură Invitate ași lua par- tea lor din plăcintă și ași uda buzele în păharul părintelui lor, care-1 umpluse cu bere tare. Ele ră- maseră în picioare, închinară înainte de a be, și făcură un compliment de anul nou oaspeților lor. Nerăbdarea, ce simțea Cristian de obiceiu la masă, când nu-i mai era foame, se schimbase într’o meditare adâncă. Consoții sei erau cam sgomotoși, și se rețineau de vin și de rachiu, temându-se de urmări în decursul vânătoarei. Danemanul la în- ceput reservat și tăcut, deveni vorbitor și arăta pentru oaspele seu strein o simpatie particulară; dară el, deși cunoștea toate dialectele Nordului, chiar pe cel finnlandez și pe cel rusesc din Archan- gel, puțin cunoscea limba svedică, propria sa limbă națională. Cristian se esercita deja, cu curiositatea și cu ușorătatea sa obicinuită, în priceperea limbei dalecarliane, dară el puțin înțelegea, și mai mult prin pantomimele naratorului, istorisirile intere- sante de vânătoarele și călătoriile dannemanului, provocate și ascultate cu mare plăcere de ceilalți meseriași. Obosit de opintirile atențiunei și de căldura escesivă din odaie, Cristian se îndepărtă de sobă și de masă. El privea prin fereastră la sublimul pa- sagiu din giurul căscioarei, clădite la marginea unui abis adânc de granit, a cărui păreți negri, scrijeliți de cascade mici înghețate, mergeau de adreptul în albia torentului; fânațele naturale, inclinate deasu- pra abisului, erau în multe locuri așa drept în sus, încât zăpada nu putuse resista vânturilor, și ele își întindeau la soare pajiștea lor verde, lin presărată cu brumă și lucitoare ca un covor de smaragde palide. Remășițele aceste de earbă gingașă, biruitoare asupra brumei, contrastau cu verdeața închisă și aproape neagră a deșilor braZi gigantici, așeZați ca monumentele abisului și toți împodobiți cu cristale de ghiață. Cei de prin adâncuri, unde se agrămădise zăpadă, erau ingropați încă pănă la jumătatea tru- pinelor și trupinele aceste sunt uneori o sută și sese-Z⁰ci de urmeinalte. Ramurile lor, prea încărcate de sloiuri, atârnau si se înfundau în zăpadă, țapene ca stâlpii din catedrale gotice. Spre orizon se ridicau în cerul ametistic vârfurile înalte a lui Sevenberg cu piscu- rile lor roșatece, locuința ghieței vecinice. Era pe la oarele un-spre-Zece dimineața, soarele arunca deja razele sale spre adâncimile albăstrii in colorile în- tunecoase și reci a le nopții. La tot momentul, el le vedea animându-se cu lucori schimbătoare ca opalul. Fie-care artist călător a descris frumsețele pei- sagiului zăpădos de sub latitudinile ce sunt, ca să Zicem așa, teatrul său de predilecție. Pe la noi ză- pada nici când n’ajunge la întreaga sa splendoare; noi, numai in unele locuri deloase și în Z>1⁰ rare, când ea resistă soarelui, ne putem face o idee de splendoarea culorilor, cu cari se îmbracă, de trans- parența umbrelor, ce obțin masele sale. Cristian era cuprins de entusiasm. Asemănând bine aflarea rela- tivă în căscioară (bine aflare escesivă încât pentru căldură) cu asprimea sărbătorească a spectacolului din afară, el începu a cugeta la viața dannemanu- lui și a’și închipui, că ar fi la sine acasă, în propria sa patrie, în propria sa familie. Nu este nimenea între noi, care lovit de cu- tare situațiune, se nu fi fost adâncit în visurile acele ciudate, unde momentul de față ne apare în același timp duplu, adecă reflectat în spirit ca un obiect într’o oglindă. Iți închipuesci că umbli pe www.digibuc.ro TELEGRAFUL ROMAN. 441 din loc și-a ținut ședința sa de constituire conform prescriselor din statute duminecă în 18/30 Sep- temvre sub presidiul dlui director seminarial Hania, care a deschis ședința cu o cuvântare bine simțită și foarte potrivită, accentuând importanța, ce o are această societate pentru fiitorii preoți și învățători și îndemnând pe membrii la activitate perseverantă pe terenul sciințelor. S’au ales; Domnul Dr. loan Crișan, profesor seminarial de președinte al societății. Paul Opri șa cl. de an.-III de vice-pres. George B a b e ș cl. de an. III de notar. I. loan Cocoș cl. de an. II de notar. II. loan Manta cl. de an. DI controlor. Uie Căpuș an cl. de an. II bibliotecar. Petru Roșea cl. de an. I casar. Petru Ș p a n cl. de an III redactor al foaiei so- cietății „Musa". IlieTanase ped. an. I vice-bibliot. De membrii în comitet s’au ales: George Joandrea și loan Tor pan cl. de anul III. Virgil Oniț și loan Popo viciu jun. cler.de anul II. losif G o m b o ș și Sergiu Median cler, de anul I. Dimitrie Lăpădat ped. an. III și Aleesandru Draia ped. an. II. * (Congresul preoților din România)- Cetim în „Resb" : Atât Păr. Metropolit Primat, cât și Păr. Metropolit al Moldovei au dat circulare, prin care interzic preoților, sub pedeapsă de poprire, de a lua parte la congresul de la Focșani, considerând acest pas ca un act de resvretire. Circularul Metropolitului Primat țlice că: „Cine nu adunăcu noi, risipesce" (sic) și recomândă preoților răbdare (la Sf. Așteaptă). Circularul mai spune și un neadevăr grosolan, că adică Consti- tuția opresce asemenea adunări (111), când din contră ea proclamă și garantează libertatea î n t r’u n i r i 1 o r. Cu asemenea mijloace, Sf. Chiriarchi vor să împedece pe clerul mirean d’a usa de un drept sacru și inviolabil și de a-și manifesta legitimele lui cereri. Numai cei slabi de ângeri se pot intimida astfel. * (Principele P. Karagheorghevici) țlice aceeași toaie, n’a fost de loc filele acestea prin București, cunț au anunțat mai multe țliare. Princi- pele a fost la Viena și acum se află în Italia. * (Fiume contra limbei maghiare.) „K Kozl." e necăjit pe cei, ce predică contra limbei maghiare. Lor, le place, țlice țiiarul clujan, a se folosi de impregiurarea că limba maghiară e greu de învățat și de pronunțat și pentru ca să demon- streze aceasta ad oculos împart pe strade fâșii de hârtie de jumetate metru lungime și 17 centimetri lățime, pe care sunt tipărite cuvinte forțate maghiare. Așa de esemplu pe o fâșie este tipărit cuvântul: LegmegengedethetlenM^^ (celor mai neîngăduitori). * (0 glumă necălită.) „Vqcea Prahovei“ spune, că Duminecă seara 11 spre 12 curent, ple- când trenul de persoane din gara Câmpina spre Ploiesci pe calea dintre Câmpina și Botolia nesce necunoscuți au aruncat cu bolovani într’un vagon I de clasa I. spărgând ferestrile vagonului. în vagon I se aflau miniștrii Aureli an, Câmpineanu și C a r i a g d i, primăriul capitalei și alte no- tabilități. Din norocire însă călătorilor nu li s’a întâmplat nici un rău. * încercările se continuă cu spargerea cataracte- lor Donări. Ieri, Joi, s’au făcut încercări cu resultat bun la un loc periculos, Juz. Măsurătorile pentru terminarea planurilor se vor isprăvi Duminecă. Maiorul Tauer se află pe vapor și conduce lucrările, după invenția sa dimpreună cu inginerul Gruber, cu car- tușe de dinamit grele de o jumătate kilogram. * (Podul peste Dunăre,) care se va con- strui la Cernavoda pentru drumul de fer va fi cel mai mare ca lucrare cu dificultăți mai mari de ese- cutat în toată Europa, ear ca construcțiune meta- lică cel dintâi pod din toate continentele, și va costa 25 de milioane de lei. Pentru aceasta fru- moasă lucrare guvernul român a publicat concurs, la care s’au presentat șepte projecte. Aceste sunt supuse la ministerul lucrărilor publice, esaminării unei comisiuni compuse din cei mai eminenți tech- nici străini, chemați de guvern, și din românii cei mai cunoscători în această materie. Săptămâna tre- cută Dl. Olănescu, însoțit de dnii inginer Frunză, colonel Murgescu și alți ingineri din țeară și stră ini, au plecat din Galați cu un vapor român spre a merge la Cernavoda, pentru a face studii în ces tiunea așezării podului pe Dunăre. * (Mișcarea populațiunei în România în 1880.) S’au născut în total în 1880 copii 171,240, contra 167,852 în 1879. în orașe născuții se urcă la 30,177 copii (contra 28, 383) și în comunele rurale la 141,063, mai mult cu 1594, de cât în 1879. Morți în orașe și sate au fost 163,226, mai puțin decât nascerile 8,014. Față cu anul anterior, mor- talitatea în 1880 a fost mai mare cu 31,007. Căsă- torii au fost în 1880 39, 735, contra 48, 484 în anul anterior. Decrescero prin urmare cu 6,742. Acest fapt nu ne bucură de fel. când ne gândim, că în aceeași proporție, cu care descresc căsătoriile, sporesc concubinatele atât de defavorabile mișcărei populațiunei și economiei naționale. Și aceea ce e mai trist descrescerea căsătoriilor revine, mai în- tregul populațiunei rurale, și o prea minimă parte celei urbane; 6,588 contra 154 în orașe. Popula- țiunea rurală prin urmare e cea mai crud atinsă de acest flagel. „Curierul Financ.“ * (Generalul Brialmont.) Din Bruxelles se scrie „R om. L ibe r e,“ că riguroasa măsură de punere în disponibilitate, luată acum două luni de guvernul belgian contra d-lui general Brialmont, va înceta și curând talentatu-1 general va fi rechiemat la postul său de inspector general al geniului belgian. * (Fortificarea Bucurescilor.) în „Resb" cetim: Fiind că la concurența ținută la 1 Septemvre curent, pentru furnitura cărămidei necesare lucrări- lor de fortificare, proiectată in giurul Capitalei, prețul resultat n’a fost satisfăcător pentru stat, ministerul de răsboiu publică o nouă licitație, care va ave loc în Ziua de 15 Noemvre viitor, oarele 3 după amiaZi, în localul ministerului de răsboiu, direcțiunea armelor speciale. * (Desfrunzarea pomilor) este o operați- une de mare folos pentru recolta pomilor, practicată de economii cei mai esperți. Desfrunzarea pomilor | roditori are loc atunci, când poamele sunt deplin desvoltate și aproape de a ^se coace. Culegerea frunzelor să se facă în timp noros, cu mare grige, așa ca codița se nu se băntue, numai chiar frunza proprie să se depărteze. De a culege de odată toate frunzele de pe pomi — strică. Ayantagiele acestei operațiuni sunt: că poamele și cele umbrite de mulțimea frunzelor se espun nemijlocit razelor soarelui, căpătând astfel o coloare viuă, sănătoasă ce le urcă prețul și le dă gust mai plăcut. De ar procede și economii nostrii astfel n’am fi siliți, să vedem poame fără față, verZ^ ca și pădurețe în piațele noastre, vânZându-se cu prețuri bagatele. * (Espedițiunea la polul nordic). Se te- legrafează următoarele din Goeteborg, cu data de 20 Septembre, ^Harului „Nene freie Presse" : „Nordenskjold s’a întors astăZi cu vaporul „Sofia" din espedițiunea sa în Groenlanda. Totul pe vas e în bună stare. Espedițiunea a adus cu sine colecțiuni bogate zoologice, mineralogice și bo- tanice, și mai ales plante înpetrite. Vaporul „Sofia" fu visitat astă-Zi de mii de oameni și pe aici dom- nesce o mare veselie despre reușita nonei espediți- uni a lui Nordenskjold. De și espedițiunea n’a cțat în Groenlanda pe- ste un păment acoperit de plante, totuși ea a aduS cu sine o mulțime de observațiuni hydrografice de pe coasta orientală a Groenlandei și care yor pro- duce o mare sensațiune prin lumea sciințifică. „Ea afirmă că curentul de ghiață are acum o întindere mai mică ca mai nainte. „Dr. Oskar Dickson, cunoscutul conducător al espedițiunilor dela polul de nord svedian, dă mâne un mare prâuZ, în onoarea espedițiunii dela polul de nord, la care vor lua parte oficerii, întreaga garni- sonă, diferitele societăți sciințifice și presa." * (Soare verde), s’a aretat în unele despăr- țăminte ale provinciei Bombay și Madras în Asia, Indigenii superstițioși fură cuprinși de o spaimă cumplită la această vedenie, din carea ’și prorocesc sfârșitul lumii. Astronomii atribue această coloare verde soarelui nuorilor de pucioasă, ce ies din cra- terii vulcanilor Javani. Loterie. Mercuri 3 Octomvre n. 1883. Sibiiu: 88 31 84 16 30 Bursa de Viena și Pesta. Din 2 Octomvre n. 1883. Viena B-peșta Renta de aur ung. de 6°/o..............................119.30 119.10 Renta de aur ung. de 4°/₀ .......................... 87.15 87.— împrumutul drumurilor de fer ung................138.— 138.— I emisiune de oblig, de stat dela dramul de fer oriental ung.........................................91.— 90.50 II emisiune de obligațiuni de stat dela drumul de fer oi'ent. ung......................................112.— 112.— Obligațiuni ung. de rescumpărarea Șecimei de vin. . 79.— 97.50 Obligațiuni urbariale eroato-slavonice.............. 99.— 98.50 Obligațiun urbariale transilvane. ....... 99.— 98.— Obligațiuni urb. temeț. cu clnusulă de sorțire . . . 97.75 97.75 Obligațiuni urbariale temeșiane de ...... 98.50 98.50 Obligațiuni ung. ou clausulâ de sorțire................ 97.75 97.75 Obligațiuni ung. de rescumpSrarea pământului . . . 98.50 92.25 Obligațiuni de stat dela 1876 de ale drumului de fer orient, ung. . . ........................... 97.— —.— London fpe polița de trei luni)......................119.80 119.85 Scrisuri fonciari alo institutului „Albina" . . , —.— 100.30 Galbin ., .... 5.69 5.69 Napoleon................................................ 9.50 9.50 100 maree nemțesc! . . . ......................... 58.70 58.65 o cale deja umblată, că te întălnesci cu persoane deja cunoscute dintr’altă situațiune a vieței și că reîncepi în toate privințele o scenă din trecut. Mo- dul acesta de amăgire a memoriei deveni atât de complet la Cristian, încât îi părea că a auțlit deja chiar limba aceasta dalecarliană, tocmai neînțeleasă de el, și că aurind mașinalmente vorba blândă și serioasă a dannemanului, el începu din sine însuși a împlini frasele sale înaintea lui și a-le atribui un înțeles. El de odată se sculă, ca în somnabulism, și punând mâna sa pe umărul maiorului, țlise cu emoțiune estremă: — Eu înțeleg 1 e foarte ciudat... dară înțeleg ! Nu spunea tocmai dannemanul, că avea două-spre- țlece vaci, cari deveniseră în vara trecută așa de săl- batice, încât nu le putea aduce toamna a casă? că a fost nevoit să împusce una, ca să nu dispară ca celelalte ? — El așa a țlis în adevăr, răspunse maiorul, însă istoria aceasta nu datează din vara trecută. Dannemanul a țlis că aceasta i s’a întâmplat acum doue-țleci de ani. — Tot atâta, replică Cristian, dta vețli, că am înțeles mai toate. Cum eaplici dta aceasta Os- mund ? — Nu sciu, dară pe mine mă surprinde mai puțin decât pe dta: este resultatul necrezutei dtale ușurințe de a învăța toate limbile, a ți le construi și a ți le esplica în gândul dtale prin analogiile cu alte limbi; — Nu, aceasta nu s’a petrecut în mine mi-a venit ca și o amintire. — Și aceasta se poate. Vei fi învățat în copi- lărie o mulțime de lucruri, ce ți le amintesci con- fus. Să vedem, auZi ce Zic tinerele fete : le înțelegi ? — Ba, Zi⁸e Cristian, s’a sfârșit; fenomenul s’a sfârșit, eu nu mai înțeleg nimic. Și el se reîntoarse cătră fereastră și se încercă a continua misterioasa destăinuire ascultând vorbele gazdelor sale; dar în zadar. Visurile confuse se ri- sipiră, și, fără voia sa, mintea, impresiunile reale dominau earăși ca în deobște asupra spiritului său. Dară el întră îndată in alt rend de gânduri contemplative. De astă-dată nu mai era vorba de un trecut fantastic; ci era visul unui viitor, dedus îndestul de logic din hotărîrile făcute, ce le spusese maiorului cu o oară mai înainte. El se vedea îm- brăcat ca dannemanul, cu un surtuc fără mâneci, deasupra o vestă cu mâneci lungi și strimte, încăl- țat cu ciorapi de piele galbină preste ciorapii de lână, cu părul tăiat drept pe frunte, șeZând lângă soba sa caldă și istorisind vre-unui visitător rar es- pedițiunile sale pe ghiața flotantă sau pe cataractele groasnice din Maelstrom și pe cărările perdute din Syltfield. în căsnicia aceasta pacinică, ce o privea drept recompensă oare-care a călătoriilor și a lucrărilor sale, el firesce se încerca a’și închipui și o consoață ce-1 spriginea în ocupațiile țârănesci a verstei sale mature. Cristian privea cu atenție spre fetele dannema- nului.’ ele nu erau îndestul de frumoase pentru a-i îndulci inima la gândul de a fi bărbatul uneia din aceste creaturi bărbătesci și aspre. El mai bucuros ar fi rămas holteiu, decât se trăiască fără raporturi intelectuale cu consoarta vieței sale. Fără voia sa, chipul Margaretei sbură în visul său sub forma unei zeițe blonde și drăgălașe îmbrăcate, ca o fată de munte, și mai frumoasă cu cămeșuță albă și cu cor- setul verde, decât cum era în rochia sa cu malacof și în păpucii săi de satin; dară fantșpia aceasta de toaletă nu era decât o travestie pasageră: Margareta era o figură detașată din alt cadru; ea nu putea decât se treacă suriZend prin căscioară și se dis- pară în sania albastră și argintie, căptușită ou pene de lebedă, unde lui Cristian îi era pururea oprit a se așeZa alături cu dânsa. (Va urma) www.digibuc.ro 442 TELEGRAFUL ROMAN. Nr. 318. [538] 1-3 CONCURS. Pentru întregirea vacantei paro- chii de clasa a III.a din comuna L u p u, protopresbiteratul Mercurii, aproape de Blaj, se escrie concurs cu termi- nul de 30 de țlile dela prima publi- care. Emolumentele sunt: a) Folosința a 3 jugere de pă- ment arătoriu și un juger și jumătate fenaț, lângă care se vor mai cumpăra alte 5 jugăre din banii bisericii, înse numai în decurs de 3 ani. b) Dela 45 de familii câte 20 de li- tre cucuruz sfărmit, din care a treia parte este a cantorilor. c) Dela 45 de familii câte una Zi de lucru, din cari a treia parte ase- menea se dă cantorilor. d) Venitele stolare regulate. Toate acestea la olaltă dau cal- culate în bani un venit de 256 fl. v. a. în fine se observă, că de present nu este casă parochială corespunză- toare, dar poporul s’a obligat a o edi- fica după ocuparea parochiei. Doritorii de a ocupa parochia sus- numită au a’și adresa cererile lor in- struite în conformitate cu legile esi- stente pănă la terminul sus indicat oficiului protopresbiteral al tractului Mercurii în Mercurea. Dela oficiul protopresbiteral al tractului Mercurii. Mercurea la 25 August 1883. loan Droc m. p., adm. prot. Nr. 317. [539] 1—3 CONCURS Pentru întregirea vacantei paro- chii de clasa a IlI-a din comuna Bro- șteni, protopresbiteratul Mercurii, se escrie concurs cu terminul de 30 de Zile dela prima publicare. Emolumentele sunt: a) Folosirea a 11 jugăre și 528°Q păment parte ienaț parte păment ară toriu. b) Dela 50 de familii câte 20 li- tre cucuruz sfârmit. c) Dela 50 familii câte o Zi de lucru. d) Venitele stolari regulate. Toate venitele la olaltă dau o sumă de 313 fl. v. a. în fine se observă, că de present nu este casă parachială, dar poporul s’a obligat a o edifica după ocupa- rea parochiei. Doritorii de a ocupa parochia susnumită au a-și adresa cererile lor instruite în conformitate cu legile esistente pănă la terminul susindicat oficiului protopresbiteral al tractului Mercurii în Mercurea. Mercurea la 15 Septemvre 1883. Dela oficiul protopresbiteral al trac tului Mercurii. în conțelegere cu comitetul parochial. loan Droc m. p., adm. ppresc. Nr. 190 [540] 1—3 CONCURS Se publică în înțelesul lăudatei ordinațiuni consistoriale din 4 August 1883. Nr 2346. B. pentru stațiunea de capelan lângă de tot neputinciosul și bătrânul loan Brendușe în (Erdo sz. Gyorgy) Sangiorgiul montan, parochie de a treia clasă, protopresbiteratul Mureș-Oșorheiului cu termin de 30 de Z>le dela prima publicare în „Tele- graful Roman". Emolumente: a) Casă de locuit, grajd, șură, grădină de legumi. b) Venitele stolari jumătate, care ■computate în bani fac 200 fl. c) Se poftesc ca fiitorul capelan până va fi în viață parochul bătrân să poarte și oficiul de invețătoriu pe- lângă plata de 100 fl. d) Se poftesce ca concurentele se aibă ceva eunoscință de limba ma- ghiară. Concurentele instiuindu-și concur- sul in înțelesul legilor va avea înainte de espirarea terminului a și’l ascerne oficiului protopresbiteratul gr. or. în Mureș-Oșorcheiu. M. Oșorheiu, 10 Septemvre 1883. Cu împreună înțelegerea respectivului comitet parochial: Parteniu Trombițaș de Betlen m. p„ protopresbiter. Nr. 157. [537] 1—3 CONCURS. Pentru îndeplinirea postului va- cant de protopresbiter în tractul Do brei se publică prin aceasta concurs pe basa „statutului organic" §. 63 combinat cu 23 punct 5 și a in- strucțiunei votate de sinodul archi- diecesan la 13/25 Aprile 1877, Nu- mărul 191 §. 7. Fiitorul protopresbiter ca atare va fi totodată și paroch în locul cen- tral al tractului, anume în opidul Do • bra: dar numai după devenirea ace- steia în vacanță fiind de present ocu- pată. Emolumentele împreunate cu acest post protopresbiteral sunt: a) veni- tele ordinari protopresbiterale, cari stau din ajutorul de stat și din tac- sele, ce incurg pentru ședulele de cu- nunie, pentru visitarea comunelor trac- tuale, pentru procesele divorțiale și pentru alte speciale funcțiuni proto- presbiterale, b) venitele ordinari ale parochiei de clasa l-iu după deveni- rea ei în vacanță. La postul acesta pot concurge bărbați apți și binemeritați pe tere- nul bisericesc și școlar, în special aceia: cari după o pregătire cel pu- țin de 8 clase gimuasiale sau reale cu testimoniu de maturitate au ter- minat studiile teologice la vre-unul din institutele metropoliei noastre, și au susținut cu succes bun esamenul riguros de cualificațiune; sau care după pregătirea indicată mai sus au terminat studiile teologice la vre un institut ortodocs afară de metropolia noastră, dar apoi au depus esamenul de cualificațiune înaintea comisiunei esaminătoare a consistoriului archi- diecesan. Pot înse concurge și fără testi- moniul de cualificațiune profesorii de teologie și preoții chirotoniți înainte de introducerea esamenelor de cuali- ficațiune, dacă în celelalte au cualifi- cațiunea prescrisă de mai sus. în mod escepțional mai pot con- curge și fără prescrisa cualificațiune gimnasială acei administratori proto- presbiterali, cari din privire la aplica- bilitatea lor, la zelul și acurateța mani- festată în administrarea protopresbi- teratului, vor ave dela consistoriu! archidiecesan (plenar) specială îndrep tățire la acest concurs. Cei ce voiesc a concurge la acest post, au a-și așterne suplicele de concurs la Veneratul Consistoriu archidiecesan în Sibiiu în restimp de 30 de Z^⁶ dela prima publi- care a acestui concurs în foaia „Te- legraful Român" alăturând câte o ta- belă de cualificațiune. care să conțină date esacte și speciale în următoarele rubrici: numele, caracterul (rangul bisericesc) și locuința concurentului, anii etății, (anul, luna și Z>ua nasce- rei); studiele pregătitoare afară de cele teologice (anul, locul și catego- ria acelora, esamen de maturitate, doctorat și altele); studiele pregăti- toare teologice (anul, locul acelora și esamenul de cualificațiune); servițiile de pănă acum pe terenul bisericesc (timpul locul și categoria acelora); în fine eunoscință limbilor și alte reflec- sinni. Datele din această tabelă sunt de a se întări cu documente, cari se se acludă în original, precum; carte de botez, testimonii scolastice și de ma- turitate, testimonii teologice și de cualificațiune, atestate de serviții bi- sericesci și eventualminte toate altfel de recomandări. Dobra la 29 August 1883. Comitetul protopresbiteral al tractului Dobrei. loan Papiu m/p., Romul de Crainic m/p., preș, comit, protop. notar. Nr. 304. 1883 [535] 2-3 CONCURS. Pentru ocuparea vacantei parochii de clasa III Buru, protopresbiteratul Lupșei, în sensul înaltei resoluțiuni consistoriale din 20 Septemvre 1882 Nr. 2968 B. se escrie concurs cu ter- minul pănă in 20 Octomvre 1883 v. Emolumentele sunt: a) Porțiunea canonică de 1126Q arător, 1 jug. 1433 □“ de cucuruz, 300Q° fenaț și folosirea cimiteriului, b) 46 ferdele cucuruz sfărmit, c) 70 Z^e de lucru, d) lemnele de foc trebuincioase și e) venitele stolari. Se observă, că venitele preoțesci se vor înbunătăți aflându’se pămân- turi de cumpărat în valoare de circa 300 fl. reparându-se și casele parochiale. Doritorii de a competa la acest post să și aștearnă petițiunile lor in- struite în sensul „Statut org." și a Reg. pentru parochii" la acest oficiu pănă la terminul prefipt. Ofenbaia în 12 Septemvre 1883 Pentru comitetul par. respectiv loan Danciu m. p,, adm. prot. Nr. 3621—1883 civ. [542] 1-3 Publicațiune. La rugarea veduvei Simo Ferencz în privința concesiune! comasărei generale a hotarului comunei Russu se pune termin de pertratare în fața locului în comuna Ruesu pe 5 Sloemvre 1883 la IO oare îna- inte de mează-<ți. Cei interesați se în- cunoscințează cu aceea, ca sau în persoană, sau prin împuterniciți se se presenteze la pertratare, căci absentarea unuia sau altuia se va considera ca consimțire la comasare. Rugarea pentru concesiunea comasărei stă părților în voie se o vadă la tribunalul sub- scris, precum și la primăria comunei. Din ședința tribunalului reg. din Dej ținută la 1 Septemvre 1883. Sofalvi Lajos m. p., notar. „ALBINA“ Institut de credit și de economii în Sibiiu. A treia tragere la sorți publică • a scrisurilor fonciare de 6°/₀ ale Institutului de credit și de economii • „Albina⁴⁴ a urmat în 1 Octobre 1883 în presența domnului notar reg. public ) Friederie Gundhart și a doi membrii ai comitetului de supraveghiare al institutului. J S’au tras, în valoarea totală de fl. 28.600 următorii numeri: P â fl. 1OO. Nrii 11, 13, 23, 39, 40, 59, 60, 66, 78, 84, 86, 89, 106, 164, g 165, 171, 179, 182, 202, 224, 235, 236, 261, 265, 266, g 274, 296, 297, 301, 302, 303, 307, 308, 319, 352, 358, h 362, 409, 410, 411, 412, 475, 486, 497, 507, 508, 516, S 518, 524, 525, 527, 532, 554, 562, 607, 622, 646, 652, | 664, 666, 670, • âfl. 500. Nrii 3, 6, 41, 53, 80, 104, 116, 149, 163, 192, 195,222.247. f âfl.lOOO.Nrii 15, 23, 43, 91, 123, 190, 191, 218, 228, 234, 246, 264, g 267, 269, 292, 317. g Cu începerea dela 1 Aprile 1884, aceste scrisuri fonciare se rescumperă la cassa institutului în Sibiiu, la Filiala sa in Brașov și la „Banca comercială ungară de Pesta⁴⁴ în întreaga valoare nominală împreună cu interesele curente; aceleși se rescumperă și mai nainte ori-când prin esemplare, sau se pot schimba în alte scrisuri fonciare după cursul ^ilei. Cu 1 Aprile 1884, înceată interesele lor mai departe și cuponii de interese scăZetori mai târZiu, dacă la presentarea scrisului fonciar lipsesc, se subtrag din suma acestuia. Din scrisurile fonciare eșite la sorți la tragerile de mai nainte nu sau presen- tat încă pentru rescumperare următoarele: â fl. 1OO. Nr. 1. Sibiiu, 1 Octobre 1883. [542] 1—1 „FURNICĂ" cassă de economii în Făgăraș, socie- tate pe acțiuni. Se aduce la eunoscință publică, că „Furnica⁴⁴ cassă de economii în Făgăraș, societate pe acțiuni⁴⁴ va începe activitatea sa cu ZiQa de 1 Octobre a. c. c. n. în sensul §. 60 al statutelor sale, cu următoarele operațiuni: a) primesce depuneri spre fructificare pe lângă libele; b) acoardă credite personale pe lângă cambii, sau pe lângă obligațiune cu cavenți; c) acoardă împrumuturi hipotecare; d) acoardă împrumuturi pe efecte pu- blice. Interesele la toate împrumuturile sânt 8°/o, provisiunea V4 °/₀, ear la prolungați- uni Va °/„. Interesele la depuneri sânt 5%, plă- tind societatea contribuțiunea dela interese. Informațiuni mai de aproape se dau în toate filele în oarele de birou. Cu această ocasiune Domnii acționari ai societății sânt provocați, ca în sensul §. 6. din statute se binevoiască a plăti a treia rată de 2O°/ₒ asupra acțiunilor Dior, adecă câte 20 florini de acțiune pănă cel mult în 31 Decemvre a. c. la cassa socie- tății în Făgăraș, sau la „Albina" institut de credit și de economii în Sibiiu", sau la filiala acestui institut în Brașov. Făgăraș, 28 Septemvre 1883. [534] 2-2 Direcțiunea. Nr. 1556-1883. [532] 2-3 Publicațiune. La 13 Octomvre a. c. st. nou se vor esar@nda pe cale de licitație în can- celaria comunală din Beșinari regalele comunei pe periodul de 3 ani următori și adecă: 1884, 1885 și 1886. 1. Eserciarea dreptului de c â r c i u m ă. rit în Reșinari și comuna filială R i u- s adu lui, împărțit în 5 ferdele. 2. Otelul comunal. 3. Morile comunale și 4. La 14 Octomvre se dau în arendă munții comunali. Aceasta se aduce la eunoscință publică cu aceea observare, că condițiile de licitație se află spre vedere publică în cancelaria comunală pănă la Ziua defiptă de esareudare. Reșinari la 29 Septemvre 1883. Primăria comunală. Nr. 3941 civ. 1883. [541] 1-3 Publicațiune. Pentru începerea lucrărilor premerge- toare în causă de segregarea pădurei co- munei Șasa, precum și pentru regularea representanței, primirea preliminariului de spese, statorirea objectulni de pertractat și presentarea inginerului operator se pune terminul de 5 Nocmvre 1883 în fața locului în comuna Șasa, despre ce prin aceasta sânt încunosciințați toți interesați! în afacerea aceasta. Din ședința tribunalului reg. din Dej ținută In 1 Septemvre 1883. Direcțiunea. Redactor răspunzător Nicolau Cristea Editura și tipariul tipografiei arcbidiecesane. www.digibuc.ro