Nr. 11. _Sibiin, Joi 27 Ianuarie (8 Februarie) 1883. Anul XXXI teLegraeul roman, Apare Marția, Joia și Sâmbăta. ABONAMENTUL Pentrn SI blIu pe an 7 fl., 6 luni 3 fl. 50 cr„ 3 Inni 1 9. 76 or. Pentru monarchie pe an 8 fl., 6 Inni 4 fl., 3 luni 2 fl Pentrn străinătate pe an 12 fl., 6 Inni 6 fl., 3 luni 33. Pentru abonamente și inserțiuni a se adresa la Admlnlstrațlunea tipografiei archldlecesane Sibiin, strada Măcelarilor 47 Corespondențele sânt a se adresa la: Redacțlunea „Telegrafului Român“, strada Măcelarilor Nr. 43. Epistole nefrancate se refusă. — Articulii nepublicafi nu se înapoiată. INSERȚIUNILE Pentrn odatA 7 or., — de douA ori 12 or., — de trei ori 15 or. rftndni ou litere garmond — și timbru de 30 or. pentrn fie-care publicare. La proiectul de lege referitoriii la scoalele medii. Ne-am ținut de datorință, deși spațiul coloa- nelor din ^iarul nostru numai cu greu ne - a permis, a pune în fața publicului nostru cetitor proiectul de lege referitoriu la scoalele nudii, care a^i mâne va fi presentat dietei spre desbatere. Scopul, ce se urmăresce prin proiectul de față, deși refăcut, e evident pentru toți aceia; cari s’au inițiat cât de cât a ceti puțin printre șiruri. Ministrul de culte și instrucțiune publică a prevenit și de astă dală șovinismul. „Pești Napl6“, care mai eri alaltăeri, discutând raportul statistic ministerial despre starea învățământului în decursul anului scolastic 1881/2, se plângea, că maghiarisa- rea nu sufere nicăiri așa tare, ca în cercul de ac- tivitate al scoalelor medii, cari, cu deosebire în Transilvania, sunt parte mare susți- nute de nemaghiari, și atrase atențiunea mini- strului asupra acestora; dându-i sfaturi în privința celor ce ar fi de făcut; „Pești Napl6,“ Zic, are cuvânt a triumfa... Ministrul a luat bine aminte cele re- comandate de foaia aceasta, dovadă: proiectul de față. Cele ce ie-a Z’⁸ „Pești Naplo“ într’o doagă, ministrul, fără a se mai întreba: de sunt bune sau rele, le-a primit de bani buni, le-a aprețiat și a surprins lumea cu un op nou, care pune coroană tuturor opurilor sale anterioare. Legea referitoare la scoalele poporale, deși de- stul de.........., ține, cel puțin la părere cont de drepturile confesiunilor, garantate prin legile anterioare sancționate. Proiectul de față, în urmărirea orbișă a sco- pului său unilateral, ignorează drepturi și legi sanc- ționate, ridicând pretensiuni, cari te indignează pănă în suflet. Pe basa acestui proiect putem, ce e drept, sus- ține și noi scoale, trebue să avem înse mijloacele de lipsă; pretensiuni, de a fi spriginiți din partea statului, n’avem voe a ridica. Dacă cu toate acestea suntem în stare a sus- ține unele scoale medii, ele tot nu se pot numi prroprietatea noastră, căci ministrul își reservă prin proiectul de față toate disposițiunile ulterioare referi- toare la viața internă a acestor scoale. Forul suprem bisericesc, care pe basa legilor con- stituționale,.ave pănă acum dreptul necontestat de su- prainspecțiune, e condamnat la o rolă foarte umilitoare. Disposițiunile ulterioare ale acestui for au lipsă de. aprobarea ministeriului, altfel n’au putere deobli- gătoare. Singur în privința propunerei „Religiunei" și a „Moralului" are foful bisericesc dreptul a dis- pune independent, fără amestecul ministrului. Dis- posițiunile luate de forul suprem școlar confesional în privința planului de învățământ, pănă și în pri- vința esamenelor supletoare și de repetiție cu șco- larii, pot fi schimbate de ministru. Esamenele de maturitate se fac sub conducerea comisariului esmis de ministru, care ia parte ac- tivă la esaminare și are drept de votare. Apoi chiar esamenele de cualificațiune pentru profesori. Aceste sunt cu totul luate din mânile confesiunilor, și se pot depune numai înaintea comisiunei esaminătoare de stat și nu- mai în limba maghiară. Deși nu se ^ice espres în proiectul de față, că limba de propunere în toate sco alele me- dii trebue se fie cea maghiar’ă, e totuși de prevăzut, că fiind primit, pe basa esplicărei, ce i se va da, se va ridica și pretensiunea aceasta. Legea privitoare la scoalele poporale cere, ca limba maghiară se fie în fie-care scoală de soiul acesta obiect de învățământ obligat. Pracsa ne do- vedesce, că pe basa acelei legi, respective a espli cărei, ce i se dă, se lucră cu tot deadinsul intr’acolo, ca limba propunătoare se fie cea maghiară. Dacă s’a putut lucra aici așa, cu toate că le- gea dispune espres: cum are a se urma, cu atât mai ușor se vor pote face atari disposițiuni pe basa pro- iectului de față, Care lasă loc opurtunelor chibzueli. De fapt nu esistă pe basa proiectului altă de osebire între scoalele medii de stat și cele confesi- onale decât aceea, că cele de stat sunt susținute din mijloacele statului, ear cele confesionale din mijloa- cele confesiunilor respective. Legea electorală ne a luat posibilitatea a fi representați în dieta țârei, practica la denumire ne a eschis ca români din funcțiunile publice: în con- trazicere cu legea fundamentală de stat, legea pri- vitoare la scoalele poporale, țintesce a ne jigni te- melia culturei naționale; acum mai vine „pu- păza pe colac" proiectul de față, care ne ia fără multă vorbă, scoalele medii din mână. Proiectul acesta ne amenință cumplit! A trecut timpul, de a sta cu mânile în sin! Așteptăm ba cerem chiar, ca cei competenți să nu întârzie a protesta în contra aducerei unei legi, care vatămă pe lângă dreptul ce ni s’a garantat prin legea fundamen- mentală de stat, de egală îndreptățire, și drepturile, ce ni e’au garantat prin legea noastră fundament a lăbisericească, prin „Statutul organic. Revista politică. Sibiin, in 26 Ianuarie Miniștrii în partea cea mai mare, din amân- două jumetățite monarchiei, sunt adunați la^ Viena, unde se într’unesc în conferențe sub presidiul Maj. Sale. Unele Z>are spun, că nu se scie, care este objectul conferențelor ministeriale; altele Zic că ob- jectui nu poate fi, decât unele dări, cari sunt a se mai „reforma" ; altele earăși că este continuarea re- organisărei armatei și clădirea unor linii de căi fe- rate strategice. La toată întâmplarea sunt lucruri importante, care se discută în acele conferențe și după câte aflăm din cele, ce se străcură prin înseși oficioasele din ambe capitalele monarchiei, ne întărim și mai mult în ființa cea de mare importanță a conferențelor ministeriale. Se Zice, că între alte se desbate și cestiunea presenței de pace a landwehrei din Cislaitania și a honve^imei din Translaitania. De aceasta este legată și cestiunea, că în timp de res- boiu și una și altă se poată combate și afară de teritoriul circumscris în legea de apărare din 1868. Un lucru se asigură oficios, că conferențele nu sunt o urmare a presenței lui Giers în Viena. Conferența din Londra este amânătă pe 12 Februarie n. Causa amânărei se Zice, că ar fi o in- disposițiune ușoară a contelui Munster, ambasadoru- lui Germaniei la Londra. Interesant este că in- disposițiunea cea ușoară a ambasadorului german a venit să întărească în câtva scirea de mai nai n te, că Germania nu va lua parte la conferență. Amâ- narea conferenței se mai atribue și crisei din Francia. Cetim de altă parte că epistola, despre care amintirăm cu altă ocasiune, că o a pri- mit regele Car ol dela împăratul Wilhelm, ar privi cestiunea dunăreană. Pănă când dela Petersburg se telegrafează în toate ZUele despre terminul și modalitatea înco- ronării țarului, nihiliștii, la rândul lor, încă dau semne de viață. Abia s’a întors împăratul dela Gacina la Petersburg și a primit un memorand dela revo- luționari, pe care nihiliști l’au comunicat și altor autorități civile și militare și bărbaților de influință. Memorandul este tipărit într’o tipografie secretă din Petersburg pe hărtîe fină velină. FOIȚĂ. Cristian Waldo • sau 7 CĂILE NOROCULUI. Roman de George Sand. (Tradus de E. B.) (Urmare 10). Dl lohann (acesta era numele îngrigitorului) sa- lută de nou și deschise o ușe, care da pe scara cea mare, pe unde ieșiau și întrau oaspeții instalați în castel, și circulau fără controla vecinii cunoscuți numeroșilor domestici ai casei. La această simplă formalitate se mărgini intro- ducerea lui Cristiano, care tocmai voia se se de- părteze, ne având intenția de a se vârî în societatea aceasta, ci urmând nnmai fantasiei sale, el o per- I curse spre a vede pe drăgălașa Margareta. La început el se află în galena cea mare, zu- grăvită al fresco, care traversă partea principală a locașului din piesă în piesă, și a cărei decorație fă- cea cât putea spre a imita gustul italian, introdus în Svedia prin regina Cristiana. Picturile nu erau bune, dară cu efect. Ele representau scene de vânătoare, și dacă mișcarea vie de câni, de cai, și de animale selbătice nu satisfăcea prin desemnul lor judecății artistului, totuși îmbucura cel puțin privirea, prin o conso- nanță a colorilor strălucită și animată. Mergând pe această galerie, Cristiano sosi la pragul unui salon foarte bogat, unde oaspeții înce- pură a juca. Aventurierul avea numai un cuget, privind la jucători; înse dorința de a vede pe Margareta era însoțită de o teamă tainică. A afla mijlocul de a continua conversația începută în Stollborg, substi- tuind veritabila sa persoană sau cel puțin vr’o per- soană oare care nouă, celei usurpate, nu i se părea lucru așa ușor, precum și-a închipuit, începând aven- tura aceasta nebună. Așa, el mai că era îndestulit a nu vede pe Margareta la bal și profită de aceea ce i «se părea odihnă spre a cerca de a’și face o idee despre lumea, ce i apărea înaintea ochilor. El se așteptase la surprinderi, pentru cari nu era nici un prilegiu. La prima privire societatea n’a- vea caracterul particular, .ce și-a fost promis închi- puirea sa. Secolul aparținea, pe timpul acela, lui Voltaire, și prin urmare Franciei. Urmând esemplul mai tuturor suveranilor din Europa, clasele înalte din mai toată Europa acceptaseră limba și la apa- rență ideile Franciei filosofice și literare; înse pre- cum gustul, logica și judecata sunt pururea, pro- prietatea minorițății, resultan din această predilecție pentru ideile franceze, multe inconsecințe. Așa, obi- ceiurile de corupție și moleșitatea dela Versailles se arătau mai adese ori, de cât vederile dela Fer- ney. Francia era modă, tocmai ca și filosofia. Arte, costum, monumente, bon ton, maniera de a fi sau de a părea, toate erau o copie mai mult sau mai puțin reușită a Franciei, din acele ce dânsa avea pe timpul acela bune sau rele, splendid sau meschin, frumos sau urît. Era una din acele epoce caracte- ristice, în care progresul și decadența par a’și da mâna, așteptând a se îmbrățoșa spre a se înăduși unul pe altul. Interiorul baronului Olaus era o copie ceva în- fârZiată a unei societăți francese din secolul al XVIII - lea și totuși baronul ura Francia și intriga în sensul politicei rusesci: în Rusia însă încă se maimuța Francia, se vorbea franțuzesce; la curte domneau obiceiurile sălbatice și sângeroase a le bar- bariei; toți se încercau în manierele galante și în spiritele civilisațiunei francese. Baronul Olaus urmă dară curentul iresistibil al epocei. Mai târZiu o se aflăm istoria sa. Se revenim la Cristiano. După ce el esaminase toaletele femeilor, ce i se păreau cu vr’o câțiva ani îndărătul celor a le damelor franceze, și fețele lor, care fără de a fi toate frumoase și tinere aveau preste tot o espresie gin- www.digibuc.ro 42 TELEGRAFUL ROMAN Proiectul de lege pentru scoalele medii. lUrmare și fine.) § 34. Datorința inspectorului suprem districtual de scoale e: L, a supraveghia în toate scoalele medii pu- blice și private din district instrucțiunea, și succesul acesteia,și preste tot îndeplinirea disposițiunilor legei. în institutele, cari stau sub disposițiunea și conducerea directă a ministrului, precum și în cele susținute de municipii și de comune -are a se îndeplini disposițiunile legei, respective a se îngrigî, ca se fie esecutate. 2. A conduce esamenele de maturitate la in- stitutele publice, cari stau sub disposițiunea și con- ducerea directă a ministrului de culte, precum și la acelea, cari sunt susținute de municipii, comune, corporațiuni și privați, a duce presidiul sau în cas de a fi împedecat a face ministrului propunere în privința substituirei. în cașul, când directorul suprem districtual de scoale ar fi împedecat, ministrul poate esmite un suplinitor. 3. A raporta ministrului de culte și instruc- țiune publică despre starea tuturor institutelor, cari stau sub conducerea sa, despre resultatul ce s’a aretatlîn instrucțiune și despre esperiențele făcute. § 35. se poată fi depus cu mai multe ocasiuni. Și acei candidați, cari pe timpul depunerei păr- ței întâi a esamenului de cualifîcațiune se aflau la o universitate străină, pot. depune întreg esamenul de odată. Esamenele de cualifîcațiune se vor ține pe an în timpul statorit mai înainte prin ordinațiune. § 58 (= § 62 ex 1881) Cunoștințele necesare în aceeași mesură pentru fie-care specialitate sunt obligatoare în măsura aici desemnată cel puțin din următoarele obiecte: 1. limba maghiară și literatura (cunoștința lim- bei maghiare și stilisticei), privire asupra desvoltărei literaturei maghiare și cunoștința opurilor principale a autorilor mai însemnați. 2. partea generală a filosofiei și pedagogiei. Din istoria filosofiei cunoștința direcțiunilor principale și a sistemelor mai însemnate cel puțin în ceea, ce privesce principiile fundamentale. Cunoștința Logicei și a metodelor scrutărei stientifice. Cunoștință detaiată din pedagogie cu privire la științele -vi8 de îngrigitorul casei) Cristiano se depărta discret, ho- tărît a merge din sală, în sală țănă ce va da ‘de juna contesă, de s’ar și retrage apoi, fără se fi vor- bit cu densa. Lui i se părea, ca și când stăpânul ighebos l’ar fi observația o atenție oarei care; însă el se lingușia a »pute scăpa la timp esecutând o manevră abilă printre persoanele,, cari povesteau stând lângă uși. www.digibuc.ro TELEGRAFUL ROMAN. 43 maturală cu cel puțin 16 profesori ordinari și cu in- stitutele necesare pentru instruirea în sciințele de- unonstrative (laboratoriul scientific și ehemic și gră- dină botanică) fără alte facultăți. Pe la astfel de cursuri sunt-a se aplica ca pro- fesori ordinari indivizi, cari în privința specialității lor, sunt cualificați prin diploma de doctor. In mod escepțional ipot fi aplicați și indivizii, cari pentru specialitatea respectivă dau testimoniu însemnat pe terenul literaturei scientifice sau în cultivarea pnac- tioă a sciinței. Numele și cualificațiunea profesorilor aplicați ^se așterne ministrului pentru esercitarea (dreptului de legală ^suprainspecțiune. Un asMel de oirs pregătitor pentru profesori, în care pentiu cultivarea profesorilor se institue câte D^catedră separată pentru fie-care sciință mai mo- mentoasă și se propune fie-care sciință, care con- stitue obiett obligat al esamenului de cualificațiune, constă la olaltă cu cursul filosofic, ca și la universitățile din patrie, din patru ani.“ Asemenea e șters § 69 ex 1881: Comisiunile pot inâtitui din astfel de cursuri pregătitoare comisiuni esammătoare pentru profesorii dela scoalele medii. Membri în ^aceste comisiuni pot fi numai profe- sorii, cari se ocupă special cu obiectele, di m cari se -faee-esamenul. Ministrul esmite în comisiuni câte 2 membrii, cari sunt de față la esamen, i-au parte la acesta și au drept a vota. în .privința admitevei la ₐesamenul-decualifica- țiune, a împărțirei esamenelor de cualificațiune, a obiectelor și a procedurei sunt și aici normativi, pa- ragrafii 58^59, 60ᵣfii, 62,93,65. Disposițiunea re- feritoare la obiectele din § 64 stă în dreptul foru- lui respectiv bisericesc, care are a așterne ministru- lui desculțe și instrucțiune publică disposițiile luate <4n direcțiunea aceasta, planul esamenului general, pre- cum și organismul și membrii comisiunei esamină- toare spre a se pute controla, nu cumva măsura de cunoscitițe statorită se fie mai mică, ca cea usitată <4a esamenele de cualificațiune de. stat. în privința limbei esamenelor de cualifiicațiune udispune § 71.“ S’a sters și § 70 din proiectul din 1881: „în- tru cât se îngrigesc confesiunile de cursurile pregăti- •toare pentru profesori în modul precris in §§. 68 și 99. Diplomele de cualificațiune câștigate în acest mdd vor ave . aceeași valoare, ca cele dela stat, și profe- sorii astfel cnalificați vor pute fi aplicați asemenea fi^i vla scoalele medii, cari stau sub disposițiunea, și ne- mijlocita conducere a statului, precum și la toate ce- lelalte scoale medii. întru cât n’ar corespunde con- dițiunilor .de sus cultura profesorilor și modul cua- lificațiunei la confesiuni, profesorii cultivați de ace- stea în cercul propriu de activitate vor pute fi apli- cați numai pe la scoalele lor proprii confesionale. Și în cașul acesta e îndatorată confesiunea a arăta ministrului de culte și instrucțiune publică pen- stmi ^esercitarea dreptului de suprainspecțiune, modul, sistemul cualificărei, împărțirea cursului și a obiec- telor de învățământ, precum și gradul de cualifica- țiune ; ministrul va esmite la esamenele de cualifica- •^diune, cari sunt a i se anunța de timpuriu, unu sau doi comisari." § . 63 (=§. 71 ex 1881.) Limba esamenelor de tttalific&țtune e cea maghiară. § . 64 (_ § 103 ex 1881) -Ministrul de culte și instrucțiune publică e împuternicit, a da, în urma •unei așterneri motivate forului-respectiv bisericesc- El se preumbla câteva momente, nu pot ^ice prin mulțime, (localul era cu mult mai larg, decât oaspeții numeroși) ci prin scenele foarte animate, pre care nu-și luă timp a le observa mult. Te- mându-se aVfi întrebat înainte de fi aflat ceea ce căuta, el trecu cu un aer ocupat și cu atât mai mă- reț, cu cât simțea că-și perde îndrăzneala. Și totuși, fi va din curiositate pentru un oaspe, pre care nu-1 cunoscea nimenea, fi va din simpatie pentru esteri- orul seu frumos și pentru fața sa remarcabilă, în toate grupele, prin care trecea se aflau oamenii dispuși a i se adresa cu vorba sau a-1 întknpina. Cristiano însă simți un fel de amețeală, ce-1 făcea să interpreteze în sens opus privirile afabile și su- rîsele binevoitoare, a căror țintă era. El mergea dară iute, făcându-se a căuta în faptă pe cineva, și salutând cu o grație neprefăcută, ce nu-1 costa ni- mic, pre oamenii cari îi făceau loc, înse fără a cu- teza a se uita la ei. In sfârșit el zări, revenit in galeria, numită a Vânătoarelor, doue femei, pre care le recunoscu în- dată, pe una drept aceea, care o ve^u cu o oară mai nainte în Stollborg, pre cealaltă drept guver- ,nanta sa; suposiția aceasta era destul de fundată în toaleta sa modestă, în aerul timid si fin, și în- tr’un ce fwuțțuzesc ;respândit în aspectul domnișoa- rei Potin. Aceasta a iost prima parte a episodului roman- pentru de a pute țină esamenele de 'Cualificațiune preste tot sau și numai din unele obiecte de învăță- mânt în limba nemaghiară în decurs de 5 ani după intrarea în viață a acestei legi, concesiune estraordi- nară. Limba maghiară și literatura trebue să ocure și în cașul acesta între obiectele de esaminare. Corespondențe particulare ale „Telegrafului Romanu. Sibiiu, 25 Ianuarie 1883. Comitetul reuni- unei învățătorilor greco-oriental din districtul Si- biiului șira ținut ședința sa ordinară în 21 Ianu- arie 3a. c. fiind de față: profesorul Simion Po- pescu, ca președinte, prof. Dr. loan Crișan ca se- cretar, asesorul consist. loan Bechnitz, prof. Dem. Comșa, învățătorii: Nicolae Ivan din Săliște, Coman Hămbășan din Rășinari, Toma Joandrea din Sibiiu și Demetriu Lazar din Sibiiu. între obiectele mai însemnate, ce s’au pertractat ^se înseamnă. 1. Raportul vice-președintelui reuniunei, Nicolae Borzea,învățător în Săliște, despre constituirea.despăr- țământului Săliștei în ședința din 6/18 Decemvre, lacare din 42 ide învățători au participat 17. S’au ales preșe- dinte Nicolae Ivan, învățătoriu în Săliște; secretariu N. Neamțu, învățătoriu în Săliște; cassariu D. Chirca, învățătoriu în Săliște ear’ membrii în comitet: îlie Hociotă, Săliște, și Moise Frățilă, Galeș. Raportul s’a luat spre sciință cu adausul, că să se dea reprobă lacelor învățători, cari n’au luat parte la adunare și nu și-au scusat absențiile. 2. Raportul învățătoriului primar din Avrig loan Gândea despre constituirea despărțământului Avrig efeptuită în ședința din 15 Decemvre. La acea ședință s’au presentat 14 învățători, preoțimea din acel loc și împregiurime și un frumos număr de mireni. Președinte s’au ales loan Gândea, Avrig; secretariu N. Luculeț, învățătoriu în Avrig, cassariu; T. Doican înv, în Sebeșul infer., membrii loan Petri- șor învăț. în Porcesci și loan Lupea, învăț. în Să- rata. S’au ținut doue prelegeri practice, una de Procopiu Clonța din Religiune; „Despre Dtjeu și esistența lui“, alta de N. Luculeț „Despre definițiu- nea substantivului". Cu această ocasiune s’au în- scris ca membrii ajutători : 1. P. Mihail Gândea din Avrig, 2. P. Dionisiu Calefariu, paroch în Sărata, 3. P. Georgiu Cismaș, paroch în Porumbacul super, apus., 4. Mihail Luculeț, primar în Avrig, 5. Savu Berghea, cassar în Avrig, 6, Vaeile Gândea, colector în Avrig, 7. loan Uincea, comerciant în Avrig, 8. Irimie Răduț, proprietar în Avrig și 9. Nicolae Mihailă, (proprietariu în Avrig, toți cu câte 1 fl. v. a. Pre- lângă aceștia s’au mai înscris, fără a fi depus suma de 1 fl. Atanasie Sebeșan, fost învățătoriu și loan Vlad proprietar în Avrig. Au depus tacsele restante *de câte 1 fl. 6 membrii și s’au vândut 11 esemplare din Regulamentul afacerilor interne ă 10 cr.— 1 fl. '10 cr. Constituirea se ia spre sciință. Învățătorilor, Cari au absentat fără scuse se li se esprime reprobă. Se esprimă mulțămită marinimoșilor domni, cari au binevoit a sprigini Reuniunea prin înscrierea lor de membrii* ajutători. 3. Fiind statutele întărite din partea Ve- | nerabilul Consist, și fiind că cunoascerea statute- tic, arangiat în capul lui Cristiano. El era la bal, nu întimpinase nici o pedecă la admisiunea sa, el era scu- tit de privirea și de întrebările domnului casei și în sfârșit el afla pe Margareta sub scutul binevoitor ăl confidentei sale. Aceasta înse nu era totul. Mai era vorba de a se adresa junei contese sau de a-i atrage atenția și a-i face de nou cunoștința. Partea a doua a romanului se începu foarte sgomotos. în momentul, când Cristiano pândea privirea Margaretei, o privire ce o ascepta spre a’și afla in- spirația, el simți un pas inegal ce se încerca a-1 urma, și o voce clară și țipătoare, venind de din- dereptul seu, oprindu’l chiar prin cuvintele urmă toare: — Domnule 1 domnule strein! unde fugi așa? Aventurierul se întoarse și se ve^u nas la nas cu bătrânul chior, și ghebos, de care se creții scăpat. țlicem nas la nas, căci șchiopul, așa l-a ur- mărit, încât nu’și putu schimba mersul așa iute, ca el, și mai îi căȘu în brațe. Cristiano ar fi putut fugi, însă aceasta l’ar fi compromis; el își luă dară inima în dinți și răs- punse : — Te rog de o mie de ori de iertare, domnule baron, tocmai pe Dta te căutam. lor este o^necesitatate imperativă pentru fie care membru se însărcinează presidiul împreună cu dl asesor I. Bechnitz a mijloci tipărirea Statutelor, întocmind lucrul astfel ca din considerare la spe- r.sele tipariului, Statutele să se poată întrebuința și de celelalte Reuniuni, a căror statute după în- formațiumie primite ar fi aproape identice cu ale acestei reuniuni. Se scontrează cassa după jurnalul de cassă, și libelul de înlocare dela „Albina", și aflân‘du-se în ordine se contastă că: Dela adunarea generală trecută s‘a 'transpus cassei ca tacse dela membrii și cassa rest 51 fl. 08 cr. De atunci au incurs dela P. T. dd: Asesor cons. Zacharia Boiu, 4acsă de membru ajutătoriu 1 fl. Dr. Nicolae Maier, prof. tacsa de membru fundator 20 fl. Anania' Trombitaș ref. scol, tacsa de membru fundator 20 fl. Georgiu Dima, prof. de musică, tacsa de imembru ordinar pro 1882/3 2 fl. Moise Lazar, asesor consist, tacsa de membru fund. 20 fl. loan Bechnitz, asesor cons. tacsa de membru fund. 20 fl. Demetriu Cunțan, prof. de cânt, membru ajutătoriu de 1 fl. Const. Bugarsky comerciant, nâembru ajutătoriu 1 fl. Apoi dela des- părțământul Avrig 16 fl. 10 cr. Pentru 9 esem- plare Regulament a 10 cr., 90 cr., la olaltă — 147 fl. 08 cr. Din cari s’au spesat pentru tipărirea Regula- mentului și a blanchetelor de cuitanții 24 fl. 50 cr. recuisite do cancelarie 1 fl. 38 cr., la olaltă 25 fl. 88 cr. Substragend spesele din venite resultă 121‘fl. 20 cr., cari se află depuși la „Albina", și cari adauși la capitalul de mai nainte dau suma totală de 456 fl. 54 cr. v. a. Starea aceasta a cassei se ia spre plăcută sci- ință esprimându-se mulțămită acelor domni, cari prin înscrierea ddlor de membrii dau Reuniunei ajutoriu moral și material. 5. Cercetându-se Biblioteca, căreia s’a pus basă în 1881, se constată că de la prea modesta ei stare actuală s’a ridicat numai prin oferturi, și anume: I. dela I. d. loan Popescu, prof. operele Dsale 1. Compendiu de Pedagogie, 1876 ed. IL 2. Computul în școala poporală, ediția II. 1875. 3. Prichologia empirică, 1881. 4. Antâia carte de lectură, ed III. 1889. II. Pavel Dunca consilier gubern. pens. 6.) Lăpedat Popescu, „Albina Carpaților" an I. și 11. complet, an III Nr. 1—12. 7) Negrutiu N. F. „Ami- cul Familiei, IV, Nr. 1 — 38. III. N. P. Petre seu, cassar la Albina. 8) Horn, trad. de Petrescu. în munți 1879 9) Schiler trad. de Petrescu Nepotul ca unchiu 1880, 2 es. 10) Grube trad. de Petrescu, Biografie române 1876. |V. Simeon Popescu: 11. Genesa Evange- liilor, 1880, Gatehism, 1880. Elvevfia în Nicaeno- Constantinopolitanum 13. Metodica specială a stu- diului Religiunei, 1882, 14. Desvoltarea primatului papal 1882 și 15. V. Petri, Școala practică, 1882/3. V. loan Dor dea, învățătoriu în Cristian 19) Krug-Laurian: Manual de filosofie I. 1847, 17) Miil- ler Vinterhalder, Viena 1843. 18) Popea N. „Andreiu Br. Șaguna" 1873. 19) Alesandrescu D. N. Cir cel tinăr 1862 20) Tinerimea română din Viena, Carte cătră s. Adunare a diecesei unite 1850. 21) Actele Sinodului archidiecesan 1870. — A, așa, (jlise șchiopul, întimjând-ui mâna cu o cordialitate pripită; eu mi-am cugetat-o. Am observat fața Dtale între toate celelalte; și mi-am ^is: eată un bărbat instruit, vre-un călător erudit, un om serios, un om inteligent în sfârșit, și de si- gur eu sunt polul, care-1 caută magnetul. Ei bine, eată-mă. Eu îți stau la disposiție cu plăcere; Eu iubesc junimea studioasă, și Dta îmi poți pune toate între- bările, a căror deslegare o doresci. Era atâta sinceritate: și bunăvoință în fața ri- ^ândă și în limba vanitoasă a bătrânului, încât Cri- stiano acuză pe Margareta de nedreptate cătră den- sul. Negreșit, el era un mire ridicul și imposibil; dară el era omul cel mai bun din lume, incapabil a vătăma un copil și precând unul din ochii săi ră- tăcea nehotărît, ca și când ar fi Orb, peste păreții salei, celălalt privea la convorbitorul său cu o fran- cheță așa de părintească, încât toată acusația de fe- rocitate deveni un vis. — Me faci confus cu atâtea complimente, dom- nule baron, răspunse Cristiano, îndrăsneț pănă la ironie. Eu am sciut că Dta esci versât în sciințe modeste. (Va urina ) www.digibuc.ro 44________________________ ___________ VI. Dr. Nicolae Maier, prof. 22) Muntean G. I. Carte de lectură românească Tom. I. partea I—IV în 2 fascicule 1866. VIL Dr. Ilarion Pușcariu, protosincel 23) Foișoara „Telegr. Rom." an 1876 și 1877 și 24) principii de pedagogie 1880. VIII. Dr. loan Borcea. advocat, 25) Operele lui „Shiller". IX. Em. Petroviciu 26, Lazăr Petroviciu „Iu- birea față de copii 1878. X. loan Popa, advocat 27) Ștefan losif“ Gra- matica limbei elene 1882, 28) Ballagi Maghiar es nemett Szotâr 1867“ 29) Tindler der Examinator n. der Examinant 1848 30) Halm. Cornelii Taciti opera 1857. 31) Schaefer I. Grundriss der Geschicte der „Deutschen Literatur“ 1850. 32) Popa I. Prelegere publică 1879, 33) Adunarea raporturilor dela direc- torii distr. de scoale 1865 34) Epistola unui ro- mân trann. 1871 35) Boen G. Princesa Sirene, caetul 1. XL N icolae Cri stea, asesor cons.36) Alecsandri V. Despot Vodă 1880. XII. Dr. D. P. Barcian 37) losef Ambros, Spielbuch 1878. 38) I. Popescu Peichologia empirică. 1881. 39) Sus. Gust. Thier-Biichlein. XIII. De metr iu Comșa 40) Paul I. S. Nu-i nimic, 1881 41) Schubert K. Anfangsgrunde der „Naturlehre 1863 42) Mocnick. „Aritmetica⁰ 43) Schwenitz I. Studien ub. d. wirthschaftl. Gegenwart n. Zukunft Siebenburgens 1876; 44) I. Popescu, A doua carte de cetire, 1874 45) Crusius G. Ch. Vol- staendiges gr. deutsches Wbrterbuch 1857; 46) Ale- xandrescu P. Noțiuni de horticnltură 1876 47) Ge- orge Vintilă, Manual poporal de agricultură prac- tică 1873 : 48) Vaszary K. Kurzgefasste Geschicte von Ungar 1867 49) Dr. F. Ahn. Practischen Lehr- gang d. franz. Sprache 1867 50) Lucas Es. Obs- stkultur 1869 și Moderne Classikef. Marinimofilor domni dăruitori li se esprimă. mulțămită. Tot odată sunt rugați domnii, cari au bunăvoința a se inscrie ca membrii fundatori, ordi- nari, benevoli, ori ajutători a se adresa la președin- tele acestei Reuniuni. Soiri telegrafice. Agrara, 5 Februarie. La 1 oară Jupă mielul nopței a urmat al doilea cutremur nu mai puțin vehement care a durat patru secunde. Verșeț, 5 Februarie. Aici și în pregiurul Orșovei Baziașului, Aninei și J a m u 1 u i-m a re cutremurul s’a simțit pe la 4 oare 50 minute, care a ținut 10 secunde și a | TELEGRAFUL ROMAN fost însoțit de sgomot suteran ca de tunet. Locuitorii fură deșteptați din somn. Paris, 5 Februarie. Judele instructor a resolvit prin- cipelui Napoleon că este acusat a fi comis atentatul delăturărei formei esistente de guvern. Ca- mera acusătoare va judeca cel puțin peste 8 țlile. Varietăți. * (Necrolog.) Ni se trămite următorul anunț: Subscrișii cu inimă înfrântă de durere în nu- mele lor și a celorlalți consângeni aduc la cunoscința amicilor și cunoscuților cumcă luliu Bologa, paroch greco oriental din comuna Banabic a repausat în etate de 31 ani după o boală înde- lungată, fiind prov&^ut cu sântele taine în 23 Ianu- arie (4 Februarie) st. n. 1883. înmormântarea se va celebra Marți în 25 Ia- nuarie la 1 oară d. nu Fie i țerina ușoară! Banabic în 24 Ianuarie 1883. Maria Bologa n. Botezan, ca mamă. Vasiliu Bologa, paroch. Vilma Cristea n. Bologa, ca frați. Lucia Bologa născ. Patița, ca soție. Silviu, Emil și Maria ca fii minoreni. Rubin Patița, advocat, loan Cristea notariu cerc. int. ca cumnați. Agaftia Contesu, Maria Gomboș, Elena Dascalescu, Sofia Patița, cumnate. * (Necrolog). în 19/31 Ianuarie o epistolă pătrunse adânc inima elevului institutului „Andre- ian“, Ilariu Reit, aducendu-i trista veste despre perderea iubitului seu părinte, Bucur Reit, din Poartă, econom și epitrop al bisericei, ear în anii din urmă și al scoalei primare din Bran, care în urma unui morb îndelungat reposând în 17/29 Ia- nuarie în etate de 72 ani, a lăsat îₙ doliu pe fii sei: Nicolae învățător la școala primară din Bran, cu soția sa Maria-, George învățător în S. Petru lângă Hațeg; Ilariu cleric an. II în Sibiiu, apoi ficele sale: Maria, Elisabeta și Elisafta, soția sa de a doua Ma- ria și în fine numeroșii săi nepoți și nepoate. Fie-i țărîna ușoară! * Principesa Bismarck) a fost onorată cu o distincțiune, de care n’a avut parte nici o femee din lume. Șahu Persiei i-a trimis ordinul soarelui. Se vede că Șahu are mare respect de principele Bis- marck. Acordarea acelei decorații este o mirare, căci orientali nu cred pe femei demne de a merita asemenea distincțiuni. După cum se vede înse soția cancelarului german este o escepție în ochi prea pu- ternicului stăpânitor al Perșilor și de aceea i-a < cea mai mare decorație a țârei sale. * (Duel.) Redacțiunea „României libere“ af eri visitată, Șice „Națiunea," de mai mulți ofici superiori de intendenția, cari au venit se ceară, tr’un mod cam demonstrativ, retractarea celor ser în revista acelui (țiar dela 19 curent, asupra p sonalului intendenției militare. Esplicațiunile în d-nii redactori și oficieri au fost de un carac foarte animat, s’ar putea Șice chiar violent din p tea dlor oficieri mai ales. Resultatul poate fi duel între autorul revistei și unul din oficieri, & se va delega de cătră ceialalți camarazi. La d părțire s’a hotărît alegerea martorilor. * Posta din România eri nu ne-a venit, pii primim cu fîe-care postă tot mai puține. Desj „Binele public“ seim cel puțin că este oprit; nu sc înse ce este cu „Poporul român", care nu mai v: de loc; cu „Tribuna liberă" care numai din câ în când se arată pe la noi, ca să tăcem de Șiar celelalte mai cu samă din provincie, despre care seim, mai suntem sau nu mai suntem în legătură cui Astăzi ne a venit în duplo, adecă și cea eri și de astăzi. Loterie. Sâmbătă 6 Februarie n. 1883. Sibiiu: 16 33 74 70 53 Sursa de Viena și Pesta. Din 6. Februarie n. 1883. Viena B-pes Renta de aur ung. de 6°/₀.............................118.55 118.5 Renta de aur ung. de 4°/₀............................. 86.90 86 8 Benta ung. de hârtie.................................. 85.50 85.5 Împrumutul drumurilor de fer ung.................... 134 58 134.7 I emisiune de oblig, de stat dela drumul de fer oriental ung.. ....................... . . 89.50 89.2 TI emisiune de oblig, de stat dela drumul de fer orient ung. :......................110.— 109 5 Oblig, de stat dela 1876 de ale dramului de fer orient, ung......................................... 94.— 94.- Obligațiuni ung. de rescumpgrarea pământului. . . 98 25 98 5 Obligațiuni ung. cu elausulă de sorțire............. 96.25 96- Obligațiuni nrbariale temeșiane................................. 97.7 Obligațiuni nrb. temeț. eu elausulă de sorțire ... 97 75 Obligațiuni nrbariale transilvane..................... 96.25 96. Obligațiuni nrbariale eroato-slavonice.............. 97.E Obligațiuni ung. de rescumpărarea Șecimei de vin 97.50 Sorți unguresci eu premii........................... 99.- - 99.- Sorți de regularea Tisei............................ 97.50 97.7 Datorie de stat austriacă în hârtie................ 115 25 115.- Datorie de stat austr. în argint................... 109 50 109'5 Renta de aur austriacă ............................. 77.80 77 6 Sorți de stat dela 1860 ............................ 121.75 129.2 Acțiuni de bancă austro-nng. . . . ................ 835 — 833.- Acțiuni de bancă de credit ung...................... 290.75 290.- Acținni de credit austr.. . .......................293.90 294. London (pe polița de trei luni).....................119.60 119.5 Scrisuri funciari ale institutului „Albina® . . . 100.— 100.- Galbin. . 5.63 5.6 Napoleon............................................... 9.49 9 4 100 maree nemțesci.................................. 58.45 58.4 Nr. 226/1882 (347] 1-3 CONCURS. Pentru ocuparea postului preoțesc în vacanta parochiă română gr. or. Rogojel din protopresbiteratul Clu- jului, se escrie concurs cu termin de 30 Șile dela prima publicare a acestuia. Venitul preoțesc din toate în bani computat și statorit de cătră comite- tul parochial este de 365 fl. și anume: 1. Casa parochială cu patru chilii 100 fl. 2. Posesia bisericei, din carea trage venit preotul, este arătoriu 3 jugere 1598 Q orgii, grădina 1 jug. 593 Q. Pășunea 7 jug. 308 Q, venitul din această posesiă s’a computat la preot cu fl. 56. 76 cr. 3. Botezul, 25 cașuri în an per 25 cr. fl. 6. 25 cr. 4. Venitul preoțesc la Botezul Domnului 2 fl. 5. înmormântarea la om mare și mic respective pentru prochodul mare, la un cas 2 fl. 50 cr. ear’ pentru pro- hodul mic 80 cr. în sumă fl. 33. 6 cr. 6. Pentru cununie anuatim 3 ca- șuri cu 2 fl. 50 cr. în sumă fl. 7. 50 cr. 7. Birul preoțesc dela 75 familii în naturale, dela o familie o metretă grâu sau cucuruz sau orz merța 1 fl. V0 cr. în sumă fl. 119. 8. Lucru cu palma dela 37 fa- milii, o ții cu coasa, ear’ dela 38 fa milii o ții cu secerea fl. 21. 9. Venitul din pădure după sesia bisericei pentru preot fl. 20. Suma totală a venitului preoțesc anuatim este 365 fl. Concurenții la acest post preoțesc sunt poftiți a subșterne la subscrisul petițiunile lor instruite pe basa Sta- tutului organic și a Regulamentului provisoriu congresuale din 1878. Cluj, 30 Decemvre 1882. în conțelegere cu comitetul parochial. V. Roșescu m. p., protopresbiter român gr. or. Nr. 177. 1882 [343] 3-^3 EDICT. loan German de religiunea gr. or. din Ocna, comitatul Albei inferi- oare, carele de 4 ani cu necredință a părăsit pre legiuita lui soție Ana n. Ilie Soră din Săliște, se citează prin aceasta, ca în termin de trei luni dela prima publicare a acestui edict se se presenteze înaintea acestui scaun protopresbiteral, ca for matri- monial de prima instanță, căci la din contră și în absența dânsului se va pertracta și decide procesul intentat contrăi de cătră soția sa. Sibiiu 13 Ianuarie 1883. Oficiul protopresbiteral gr. or. al tractu- lui Sălifiei, ca for matrimonial de prima instanță. Nr. 5787 1882 civ. [346] 2-3 Publicațiune. Pentru pregătirea lucrărilor prealabile în causa de regularea proprietății privitoare la comasarea hotarului și la separarea pă- șunei Cucerdei române cu deosebire la re- gularea inginerilor operatori, și la prelimi- na’ea speselor se ficsează Ziua de 29 Martie 1883 la 9 oare înainte de amea^i în locu- ința judelui comunal din Cucerdea română, pe când toți cei interesați sânt avisați cu aceea că' absentarea părților nu împedecă pertratarea. Elisabetopole în 26 Ianuarie 1383. Dela tribunalul reg. Kâplâny. jude esmis Nr. 633 1883 civ. [345] 2—3 Publicațiune. Se aduce la cunoscință publică din partea tribunalului reg. că notariul public ain Sibiiu, Gabriil Z âgoni, își deschide la 1 Februarie 1883 cancelaria sa de notariu public în Sibiiu. Din ședința tribunalului reg. ținuta la 24 Ianuarie în Sibiiu. Conspectul operațiunilor, Institutului de credit și de economii „Albina¹ în luna lanuariu 1883. întrate. a. cr. Numeraziu în 31 Decemvre . 74,567.78 Depuneri...................... 126,505 25 Cambie rescumperate .... 104,661.80 împrumuturi hipotecare și alte împrumuturi................... 3,305.48 Interese și provisiuni . . . 11,028.74 Chiriă........................ 103.33 La fondul de pensiune . . . 53.80 Moneta vendută................ 48,948.22 Efecte............., . . . 49,306.60 Conturi curente............... 53,640.73 Diverse ........................... 762.88 fl. 472.884.61 Sibiiu în 31 lanuariu 1883. Visarion Roman m. p., director esecutiv. Nr. 392 1882 civ. [344] 2- Publicațiune. Ficsându-se, la rugarea contelui B V a s s în privința concesiunei comasărei nerale a hotarului Sucutardului, Zⁱua pertratare în fața locului Sucutard pe Martie 1883 la 10 oare înainte deame se învită părțile interesate a se presența ^iua ficsată în persoană sau prin plenipot țiații lor, cu observarea, că absentarea u sau altei părți se va considera, ca și cl ar consimți cu comasarea, și că ruga pentru concesiunea comasărei stă în voie cărui a o vede la tribunalul subscris și primăria comunală. Din ședința tribunalului reg. diu Dej țin la 31 Ianuarie 1883. Eșite fl. Depuneri...................... 134 345 Cambie escomptate .... 98,541 împrumuturi hipotecare și alte împrumuturi.................... 31,215 Interese pentru depuneri . . 200 Contribuțiune și competințe 81 Salarie și spese........... 2,350 Monetă cumpărată.......... 58,234 Conturi curente........... 83,035 Diverse.................... 1,367 Saldo în numerariu cu 31 Ia- nuarie 1883 ................... 63,511 fl. 472,884 I. Lissai m. p., comptab. [348] 1— Redactor răspunzător Nicolau Cristea. Editura și tipariul tipografiei archidiecesane. www.digibuc.ro