Nr. 109 Sibiiu, Marți 20 Septemvre (2 Octomvre) 1883. Anul XXXI TELEGRAFUL ROMAN Apare Marția, Joia și Sâmbăta. ABO NAMENTUL Pentru Slblla pe an 7 fl., 6 luni 3 fl. 50 cr., 8 luni 1 fl. 75 cr. Pentru monarohle pe an 8 fl., 6 luni 4 fl., 3 luni 2 fl Pentru străinătate pe an 12 fl., 6 luni 6 fl., 3 luni 3fl- Pentru abonamente și inserțiuni a se adresa la Adminlstrațlunea 'tipografiei arobldleoesane Sibiiu, strada Măcelarilor 47 Corespondențele sânt a ae adresa la: Redaoțlunea „Telegrafului Român", strada Măcelarilor Nr. 43. Epistole nefrancate se refusă. — Articulii nepnblicați nn se înapoiază. IH8ERTIUNILK Pentru odată 7 or., — de dou6 ori 12 cr., — da trei or 15 or. rândul on litere garmond — ți timbru de 30 or. pentru fie-oare publicare. Probă nouă tio liberalism unguresc. J Biserica noastră are Statutul organic întărit ^e Monarch. Pe basa acestui Statut organic §. 13Q în Archidiecesă s’au susținut conferențele învețătoresci, introduse de vr’o 20 ani și mai bine. Aceste confe- rențe învețătoresci, grupate în reuniuni, s’au într’unit în fie care an sub supraveghierea resp. conducerea unui comisar consistorial și au pertractat agendele fără nici un amestec din partea organelor statului, cari se mulțămeau cu un simplu anuncț verbal despre întrunirea invețătorilor. în acest an însă de sigur zelul învăpăiat de a se face simțită in toate superioritatea maghiaris- mului, au trebuit se provoace amestecul guver- nanților în nevinovatele agende ale conferențelor în- vețătoresci. Consistoriul nostru a denumit în acest an comi- sari consistoriali de aici, din centru. După raportul, ce ne a sosit dela unul din acești comisari, protopres- biteral, Simeon Popescu, eată cum s’au desfășurat această ingerență, special în Turda și Dej. Comisarul consistorial, sosind în Turda la 20 1. s’a informat numai decât, dacă s’a făcut sau nu avi- sul la poliție despre într’unirea Reuniunei? Aflând că acel avis nu s’a făcut, și că poliția pretinde, ca avisul se se facă în scris, a adresat oficiului poli- țian o hârtie oficială, prin care anunțând întru- nirea învățătorilor, alătură tot odată și programa agendelor acelei întruniri. Cuprinsul hârtiei din ce- „stiune e următorul: „la Nr. cons 2686 scol. 1883. „Prea onoratului oficiu polițian în loc. In calitate „de comisar consistorial am onoare a aduce la oficioasa „cunoscință a Prea onor. Oficiu polițian, că în urma „convocărei consistoriului nostru archidiecesan dto „ 4 Iulie a. c. Nr. 2686 scol., mâne în 2 Septem- „vre n. se va într’un! Reuniunea învețătorilor ro- „mâni gr. or. din districtul Turdei în adunare ge- „nerală în edificiul scoalei române din loc și sub „controla mea și după alăturata programă își va „pertracta agendele pănă în 5 1. c. — Cu stimă „etc. Turda, 1 Sept, n. 1883. Comisariul consisto- „rial Simeon Popescu, protopresbiter." Programa din cestiune este următoarea: „Pro- „grama adunărei generale a reuniunei învețătorilor „români gr. or. din distr. Turdei, convocată la „Turda pe 2—5 Septemvre a. o. „1. Deschiderea adunărei generale de preșe- „dintele reuniunei Teodor Ciortea, paroch în Co- „jocna. FOIȚA. Cristian Waldo sau CĂILE NOROCULUI. Roman de George Sand. (Tradus din franțozesee de E. B.) (Urmare). Larrson nu se putu reține a nu rîde de veselia lui Cristian. — Ciudat om ești, îi Șise el. în unele momente îmi pari paradocs, într’altele me întreb, dacă nu ești un înțelept așa de mare ca Diogene, care-și sparse cupa, ca se bea chiar din isvor. — Diogene! Șise Cristian, mulțămiml cinicul acesta mi-a părut totdeauna un nebun plin de vani- nitate. Ori și cum, decumva a fost el filosof ade- vărat și a voit, să probeze oamenilor de pe vre- mea sa, că poți fi fericit și liber fâră să te afli bine, el a uitat temelia principiului seu: adecă, că nu poți fi fericit și liber fără lucru folositor, și adevărul acesta are valoare în toate timpurile. A se mărgini la strictul necesar, pentru a consacra fi- lele și forțele sale unei opere generoase, nu înseamnă a jertfi ceva, ci a’și câștiga stima de sine, pacea sufletului; dară, fără ținta aceasta, stoicismul nu este altceva decât o prostie și eu aflu de mai cuminți și mai amabili pe aceia, cari mărturisesc „2. Publicarea statutelor întărite de Consist, „archid. și constituirea definitivă a reuniunei. „3. Esplicarea §§.-lor 61—70 din Normativul „școlar și espnnerea practică a manuărei condicelor „școlare — prin comisariul consist. Sim. Popescu. „4. Prelegeri de model — ținute de învățători. „5. Afacerile curente ale reuniunei (cu rapor- „tul general al Comitetului ș. a.) Turda 1 Sept. „1883. Comisariul cons. Sim. Popescu." Cu acest anunț comisariul a trimis pe parochul nostru de acolo V. Bologa spre a-1 presenta poliției locale. Parochul nostru se întoarce cu anunț cu tot și raportează, că căpitanul de poliție i-a respins anun- țul, declarând că în puterea legei nu’l primesce decât numai în limba statului, după cupa recercase deja în scris pe președintele reuniunei, carele îi făcuse din Cojocna un anunț în scris despre într’unirea comitetului reuniunei. Și trebue se se scie bine, că în Turda nici o adunare bisericească sau șco- lară nu se poate sevîrși fără binecuvântarea și even- tual presența onoratei poliții locale. Văzând comisariul consistorial, că șeful poliției calcă în picioare legile esistente, a făcut arătare vicecomitelui comitatului Turda-Arieș. Și dela ace- sta i s’a răspuns că actele de ori ce natură trebu- esc date în limba ungurească. Astfel spre a se pute ține ședințele reuniunei, s’a tradus programa, și s’a trămis la poliție. A doua Și, pe când comisariul era în biserică, servind la altariul Domnului, vine un Comisariu de poliție, și-l provoacă, se-i dea în unguresce și anun- ciul. Se vede, că înaintea poliției din Turda nici altariul Domnului nu scutesce pe om de contur bări. Și fiindcă altarul Domnului nu e potrivit, pentru fabricarea de acte polițiane s’a respuns polițaiului, să aștepte pănă după săvârșirea liturgiei. S’au început apoi ședințele reuniunei, la cari au asistat dela început pănă la sferșit comisariul de poliție, cerând a i se da în copie protocolul fîe-că- rei ședințe. Vom nota aici o împregiurâre foarte caracteris- tică; Toată lumea scie, că în asemenea locuri buna- cuviință pretinde purtare europeană. Se vede înse că prin Turda încă n’a pătruns cultura europeană, ci numai cea ungurească, de oarece comisariul poli- ției s’a postat lângă comisariul consistorial și în tot decursul ședinței a fumat din țigară, ca și când ar pur și simplu, că nu sunt buni de altceva, decât de | a se desfăta. Povestind așa, călătorii noștri sosiră în apro- pierea locuinței țerănesci, unde erau așteptați. Ea era așa bine legată cu terasele naturale a muntelui, încât fără fumul din urloiu nu o ai fi putut deo- sebi din depărtare. — Ai se veȘi un om foarte brav, ^ise majorul cătră Cristian, un model de fălnicie și simplicitate dalecarliană. Mai este în casă o ființă cam neplă- cută, dară poate că nu o vom vede. — Cu atâta mai rău! respunse Cristian; eu sunt curios de toți oamenii și de toate lucrurile în țeara aceasta neplăcută ? — 0 soră a dannemanului, o fată bătrână idi- otă sau nebună, precum se Șice, odinioară foarte frumoasă. Se spun despre ea multe istorii bizare. Lumea pretinde că baronul Olaus o a făcut mamă, și baroneasa, soția sa (aceea, pe care o poartă în inel), a răpit și a ucis copilul din jaluzie retrospec- tivă. Aceasta ar fi pricina alienărei spiritului ace- stei sărmane fete. Dară eu nu-ți pot garanta ni- mic din toate aceste, și eu puțin mă interesez de o creatură învinsă de frumsețele omului de zăpadă. Ea este uneori foarte uricioasă cu cântecele și sen- tințele sale; alte ori ea este nevăzută sau mută. De o am găsi într’una din Șilele aceste! Eată-ne sosiți. întră iute și te încălȘesce, pănă ce capora- lul și locotenentul descarcă merindele noastre. | fi fost în birt. Spre a nu împedeca cursul afacerilor comisariul consistorial l’a ignorat cu desăvârșire. Așa s’a întâmplat și în Dej. Se vede că orga- nele statului au fost luat mesuri asemenea draconice față cu reuniunile noastre învățătoresci, de și nu sau esecutat în tot locul. Nu vom face din partea noastră nici un comen- tariu. Una inse nu o putem trece cu vederea, nu ca și când am spune ceva nou, ci spre a constata fap- tul numai. Statutul nostru organic, întărit de Ma- iestatea Sa impăratul prescrie că în toate aface- rile bisericei noastre limba oficioasă este cea ro- mână. Cum că organele statului calcă și disposi- țiile acestea, e dovadă vie, despre liberalismul dela noi. Revista politică. Sibiiu, io 19 Septemvre începem esprimându-ne părerea de rău, că nu dispunem de spațiul trebuincios pentru a reproduce astăzi după „P. LI." o desmințire eclatantă atât la adresa lui „P. LI." cât și a celorlalte Șiare unguresci, care înegreau pe românii din Austro-Ungaria de irredentiști. Desmințirea este după părerea noastră cu atât mai prețioasă, cu cât vine dela un nero- mân, dela fostul comite suprem din comitatul Caraș- Severinului P a t y â n sz k i. Cuprinsul declara- țiunei fostului comite suprem culminează într’aceea, că cunoasce ca funcționar de 22 ani în comitat poporațiunea și aceasta nu merită a fi stigmat i- sată; ea, poporațiunea, și-a împlinit pururea dato- rințele patriotice și de sigur și le va împlini bucu- ros și în viitoriu; căci și dacă ar călători cât de mulți agitatori prin comitat nu ar fi așa periculoși ca astfel de acusări nedrepte. „Ung. Post" spune că adunarea generală a co- mitatului Caraș-Severin a hotărît a se trimite o depu- tațiune de 15 membrii spre a întâmpina la Seghe- din pe Majestatea Sa împăratul și regele. Afacerea croată a ajuns deja la formularea pretensiunilor croate în puncte anumite, dela care se face atârnătoare participarea croaților mai de- parte la desbaterile dietale. Un Șiar de frunte Și- cea mai în filele trecute, că absentarea deputaților croați din dieta Ungariei va fi pentru ministrul pre- sident Tisza un sprigin, care’i va face posibilă remâne- rea și mai departe pe fotoiul ministerial. Eri și astăzi fiarele cele mari aduc telegrame și raporturi lung, i Dannemanul Joe Boetsoi era în pragul ușei sale. El era un bărbat frumos, la vr’o patru Șeci și cinci de ani, cu trăsături dure, ce contrastau cu o privire blândă și limpede. El era îmbrăcat foarte curat și îi întimpină fără multă grabă, cu căciula in cap, cu aer vrednic și cu mâna deschisă. — Bine ai venit! Șise el cătră major; pretinii tăi sunt și ai mei (țeranul dalecarlian Șice cătră toată lumea tu, chiar și regelui.) Și el întinse mâna și lui Cristian, lui Osburn și caporalului. — Eu v’am așteptat, dară pe lângă toate ace- ste se nu gândiți a găsi la mine multe bogății și merinduri. Tu scii, majorule Larrson, că țeara este săracă: dară tot ce am este al tău și a pretini- lor tăi. — Se nu-ți faci nici o nerândueală în casa ta, dannemane Boetsoi, respunse majorul. De ași fi venit singur, ți-ași fi cerat orz și bere, dară fiindcă am adus trei pretini, m’am îngrigit dinainte, ca se nu te super. Apoi isbucni între oficer și țăran o desbatere în limba dalecarliană, ce Cristian nu o înțelegea. Locotenentul însă i-o esplioâ, pănă ce se deschiseră coșurile. — Adevărat, noi am adus, îi Șise el, destule, ca se facem un dejun de doamne ajută în coliba aceasta; dară, de și s’a escuzat, că n’are nimic bun a ne oferi, bravul țăran ș’a făcut chieltueli, și ușor se vede în fața-i posomorâtă, că îngrigirile noastre www.digibuc.ro TELEGRAFUL ROMAN. 336 despre negoțierele croate ungureșci. într’aceea „Na- rodne Novine" de Sâmbătă publică scirea curioasă, că agenți Starcericiani percurg fruntăria dalmatină și sumuță poporațiunea la revoluțiune. Și se dă oamenilor, arvună de câte o sută de floreni și li se pune in perspectivă câte 3 ii pre ții. Parola ce li se dă este l „Contra maghiarilor 1 A sosit timpul de a scutura jugul lor!“ Soldați nu se pri- mesc, aceasta ar fi contra voinței „împăratului celui tiner." „N. fr. Presse“ spune, că deputății rnteni nu vor mai stărui pentru împărțirea în doue admini- strativă a Galițifi, ci se vor mărgini pe lângă o formulare precisă a desideriilor și postulatelor ru- tenilor, pe care le vor înainta la dietă cam în urmă- toarele puncte: 1. Limba ruteană să fie perfect în- I dreptățită, egal cu cea polonă în Galiția răsăriteană. 2. Funcționarii politici autonomi din Galiția răsări- teană se fie în stare a funcționa în limba ruteană, ca și în cea polonă. 3. Insigniile imperiale și pro- vinciale se poarte în Galiția răsăriteană mai întâiu inspripțiune ruteană și apoi polonă. 4. Autoritățile se fie îndatorate a corespunde cu comunele și părțile rutene ex offcio în limba ruteană. 3. In toate scoalele din Galiția răsăriteană limba instrucțiunei să fie cea ruteană. 6. Presentațiunea preoților în viitoriu se nu o facă posesorul polon, ci comitetul bise- ricesc din comună. 7. Partida polonă în viitoriu se se rețină dela înfluințarea alegătorilor în cercurile electorale rutene. 8. în comitetul provincial să fie trei representanți ai polonilor și trei ai rutenilor, 9. Fondurile provinciale să nu se mai întrebuințeze numai spre scopuri polone, ci în proporțiune cores- punzătoare și spre scopuri rutene. 10. Legislațiunea se nu se amestece în cestiuni de gramatică, de or- tografie și de alfabet. 11. Dieta se lucre contra in- vasiunei iesuiților. Retragerea cabinetului actual din Serbia este din unele părți considerată ca lucru decis. Cine va urma la ministeriu, este pănă acum o enigmă nere- solvată. Este curios, că pe lungă toată crisa de cabinet și de partide, regele Milan are timp și dis- posițiune de a petrece pe la manevre, vânători și prânzuri. Din Bulgaria ne spun telegramele din urmă că orisontul politic este senin de tot. Atât din ca- meră cât și din țeară sosesc numeroase doveZi des- pre aderență cătră principele Alexandru, „Tele- graful", care respândise scirea, că principele Alec- sandru are să „plece", în numărul său de Dumi- necă scrie: „Ceea ce nu s’a întâmplat acum, avem convingerea, că se va întâmpla cât de curând. Alec- sandru de Battemberg nu poate să stea în Bulga- ria, interesele Rusiei cer să fie altcineva, pe care nu-1 spunem aZi.“ Cine va fi acel alt cineva, nu seim. Tot ce seim din Ziar⁰ e> ca principele Caraghiorghevici petrece în România. Se fie el candidatul ascuns ? Nu ne vine a crede. Germania a serbat în 28 Septemvre n. sfinți- rea monumentului „Germania", ridicat la Rudes- heim în aproprierea Rinului. Țarul Rusiei se întoarce la Kopenhagen numai în 11 Octomvre n. Se vorbesce de nou de o întâl- nire cu împăratul Wilhelm. Raport asupra activității adunărei generale a „Reuniunei înve- țătorilor români greco-orientali din districtul X (Bra- șov) al archidiecesei Transilvaniei" ținută la Brașov în 19—22 August st. v. 1883 sub presidiul ordinar, asistând ca comisar consistorial Dl profesor dela in- stitutul teologic pedagogic din Sibiiu Demetriu Comșa. Conform circulariului convocător al Venerab. Consistoriu Archidiecesan Nrul 2686 scol. învățăto- rii aparținători reuniunei districtul X (Brașov) se întruniră la Ziua prefiptă, adecă la 19 Aug. a. c. în una din șalele gimnasiului român greco orient, din Brașov. Reasumând esenția agendelor, cu cari s’a ocupat reuniunea în adunarea generală ordinară din sesiunea acestui an, resultatele dobândite în decur- sul a V ședințe, ce s’au ținut, se esprimă prin ur- mătoarele puncte: Nrul 1. Președintele printr’o cuvântare aco- modată momentului, accentuează însemnătatea in- strucțiunei și a educațiunei preste tot, face o revi- stă generală asupra reuniunei noastre dela înfiin- țarea ei pănă în momentele de față, precum și asu- pra stadiului de transițiune, prin care a trecut ea, salută în termini călduroși pe onor, comisar consi- storial Demetriu Comșa, și făcând apel la interesul cel viu, la zelul și activitatea posibilă adunărei ge- nerale spre resolvirea agendelor sale, declară prima ședință a adunărei generale ordinare din acest an de deschisă. ad. 1. Adunarea generală ia spre plăcută cu- noscință pătrunzătoarele cuvinte ale presidiului. Nrul 2. Se dă cetire raportului general al co- mitetului central despre activitatea acestuia în de- cursul anului 1882/83. ad. 2. Comisiunea aleasă din membrii: George Zachariă, loan D. Pătrașcu, Const. Tișca, Nico- lau Muntean și loan Capătă, — pentru censurarea raportului general al comitetului central, ’și cetesce în ședința a IV (21 August) prin referințele ei Ni- colau Muntean referada asupra activității comitetu- lui central, carea se reasumă în 3 puncte și anume: a) Efectuirea concluselor adunărei generale din 1882. b) Activitatea comitetului în sfera administra- tiv-economică și c) Activitatea comitetului în pri- vința promovărei intereselor spirituale a reuniunei. Adunarea generală votează — comitetului cen- tral pentru zelul și activitatea sa — mulțămită. Nr. 3. Conform circulariului Venerab. Consi- storiu archidiecesan de sub Nr. 2686 scol, presidiul supune adunărei generale spre pertractare obiectele, de cari se face mențiune în circulariu. ad. 3. Preste alinea a) din circulariu, care trac- tează despre publicarea statutelor reuniunei, se trece la ordinea Zilei, de oare ce statutele reuniunei noa- stre încă n’au primit clausula de întărire din par- tea Venerab. Consistoriu archidiecesan. al. b) Pertractarea instructivă a părților mai în- semnate ale normativului școlar din 1882. La recomandarea On. Comisar consistorial se dă cetire §§-lor 1—15, §§-lor 61—70 inclusive. Paragra- fii cetiți, precum și interesantele și instructivele de- slușiri și esplicări date de cătră asesorul consisto- rial și referentele școlar Dnul Anania T r o m bit a ș — (carele cu ocasiunea părticipărei Deale la ședin- țele adunărei generale a Asociațiunei transilvane ți- nute la Brașov a binevoit a lua parte la doue din ședințele adunărei generale a reuniunei noastre în- vețătoresci) la diferinții §§-i, se ascultă de cătră adu- narea generală cu cel mai viu interes și cu aten- țiune încordată. în special numitul Domn referente asesor consistorial dă importantă și momentuoasă deslușire cu respect la § 69 din normativ, cari sunt de următorul cuprins; „în ceea ce privesce ingerința inspectorului regiu unguresc de scoale cu referință la visitațiunea scoalelor poporale se atrage atenți- unea învățătorilor, cumcă conform disposițiunilor le- gei esistente intrarea in scoală a inspectorului regiu de scoale se poate face numai sub asistența paro- chuluî local ca director școlar și a comitetului pa- rochial." Ocasionalminte menționatul dl referente dă des- lușiri și la impregiurarea aceea, că cum e de a se esplica contribuirea teologilor aflători în statul în- vețătoresc la fondul de pensiune al statului. Anume spre liniscirea internă a învețătorilor teologi, le dă esplicări, cumcă respectivii părăsind cariera învăță- torească și întrând in statul preoțesc sumele contri- buite în favorul fondului de pensiune al statului nu li sunt perdute pentru ei, ci conform disposițiuni- lor legei au ale pretinde dela inspectoratele de dare și le vor și căpăta înse fără interese. Cu privire la § 66 din Normativ se esprimă în adunarea generală dorința, ca să se introducă in toate scoalele resp. clasele scoalelor populare câte un orologiu spre orientarea acurată în timp atât a învețătorilor, cât și a elevilor. § ul 68 se tractează în combinațiune cu alinea b) din pectul 4 al circulariului desmenționat, cu re- ferință la introducerea învețătorilor în purtarea ma- triculelor etc. Onoratul comisar arată menițiunea blanchetei intitulate „consemnarea pruncilor" etc. precum și modalitățile, că cum au a se conforma învățătorii la folosirea acestei blanchete. Recomandă în special — intre altele — a se șterge titul „consemnarea" și a se înlocui cu titula „registru" ; recomândă mai de- parte, ca coaiele astorfel de blanchete să fie pagi- nate spre evitarea tuturor consecințelor, ce ar pute obveni din nepaginarea lor. Nr. 4. Presidiul presentează adunărei generale raportul casariului. ad. 4 Raportul din cesțiune se predă unei co- misiuni constatatoare din membrii Dometiu Dogar, Ștefan Dragomir, Zacharia Pop, loan Maximilian și Nicolau Reit. Referentele comisiunei Ștefan Drago- mir referează, cumcă averea reuniunei constă de present din 924 fi. 77 cr. plus 154 fl., ce sunt a se încasa dela membrii reuniunei remași în restanță cu solvjrea tacselor. Nr. 5. Președintele presentează rugarea învă- țătorilor N. Părvu și I. Bucșa pentru a fi escusați pentru absențiile lor dela 3 ședințe premergătoare, adăugând cumcă absentarea lor a provenit din ne- primirea la timp a circulariului convocător consis- torial. ad 5. Se decide a nu se escusa astfel de ab- senții, pănă nu se vor produce documente autentice, prin cari să se constate motivele adevărate, ce au provocat absentările. Nr. 6. Anastasiu Bârsan, învățător în Dârste în a V ședință ocupă atențiunea adunărei generale prin- tr’o prelegere practică din limba română (despre proposițiunea și părțile ei). ad 6. După finirea prelegere! din cesțiune se incinge o disensiune serioasă, la carea participă mai îl vatămă și îi fac efectul, ca și când ne am îndoi de ospitalitatea sa. — în cașul acesta să nu supărăm pe bravul om, să ne ținem merindele noastre și se mâncăm ce a gătit pentru noi. Casa sa se pare curată și iată fetele sale slute, dară foarte elegante; ele aștern deja masa. — Să facem un arangiament, replică locotenentul; să punem toate la olaltă și să învităm familia la mân- cările noastre, precând și noi acceptăm mâncările lor; o să fac dannemanului propunerea aceasta . . . dacă va consimți maiorul, Locotenentul nu se hotărî nici când fără o re- stringere oarecare. Propunerea, făcută de maior fu primită de dan- neman cu un aer pe jumătate mulțămit. — Va fi dară, Z*⁸⁰ el cu uⁿ surie neliniscit, ca la nuntă, unde fie care își aduce mâncarea. El totuși acceptă; însă cu toate îndemnările lui Cristian, nu era nici vorbă a îngădui și femeile la masă. Aceasta era prea încontra datinelor, și ti- nerii oficeri s’ar fi temut a apără ridiculi propu- nând dannemanului o vătămare așa grea a dignită- ții unui cap de familie. Pănă ce se despacheta de o parte și se pove- stea de altă parte, Cristian ecsamină casa pe din afară și pe din lăuntru. Era același sistem de clă- dire, ce-1 văZuse deja în gardul Stollborgului: bârne de brad astupate cu mușchiu, pe dinaîară spoite roșu cu oxid de fer, un coperiș din coaje de me- ( steacăn cu pământ și cu glii pe deasupra. Ca se nu se încarce coperișul peste măsură cu zăpadă, foarte abundantă în regiunea aceea muntoasă, ea fu măturată cu îngrigire și capra dannemanului, de trei ori mai mare decât caprele diu climatele noa- stre, își arată bucuria prin glasul ei plângător, vă- Zând iarba verde la lumina Zil⁰i- în lăuntrul casei era o căldură, încât toți lă pădară blanele și căciulele și rămaseră în mânecile de cămașă. Căscioara aceasta comoadă, și spațioasă pe lângă multe altele din localitate, era încă destul de mică; dar era elegant clădită și galeria sa din afară, sub marginea coperișului, ii da aspectul con- fortablil și pitoresc a unei vile din Svițera. într’o singură odaie scutită de frigul din afară prin o tindă mică, încăpea toată familia de cinci persoane: danemanul văduv, sora sa, un fecior de cincispre- Zece ani și doue fete mari. Soba era un cilindru din cărămiZi de Olanda, patru picioare înaltă și le- gată de un cămin; ea era așeZată în mijlocul casei. Solul brut era presărat, ca și cu un covor, cu foi de brad, ce respândeau un miros plăcut și sănătos. Cristian se întrebă, unde durmea toată familia aceasta, căci el nu vedea decât două paturi înfun- date în zid, ca și paturile în corăbii. I se spuse că paturile acestea sunt ale dannemanului și a au- rorei sale. Copiii dorm pe bănci și se copere cu blane. — Ei, Zise maiorul cătră Cristian, care se In- forma despre toate cu curiositate, deși sunt obice- iurile munților noștri curate și aspre, totuși vei găsi un lues particular în profesiunea gazdei noa- stre și în bogăția vânatului din regiunile aceste sălbatece. Ți-am spus, că dannemanul Boetsoi este un vânător dibaciu, și espert; dar ai să scii că el este dibaciu, nu numai în urmărirea fearelor sălba- tice, ci și în arta ale ucide fără vătămare și In prelucrarea peilor lor prețioase. Tot la dânsul ve- nim, când voim ceva bun și frumos cu preț onest: pănuri din piele de viței de căprioară, culcușul cel mai răcoritor și mai moale, se spală ca pânza; piei de urs negru cu păr lung, pentru căptușala săniilor, mantale din vițel marin, impenetrabile pen- tru ploaie, zăpadă și desele neguri tomnatice, ce sunt mai penetrante și mai nesănătoase decât toate altele; în sfârșit rarități și chiar curiosități în blă- nării, căci Joe Boetsoi a călătorit mult în țările reci și susține relații cu vânătorii ce îi trimit obi- ectele comerciului său prin Laponii nomaZi și Nor- vegianii traficanți, prin caravanele acele ale Nordu- lui, a căror cămile sunt renii, și a căror comerciu adeseori nu este altceva, decât un schimb a mărfu- rilor, ca în vechime. Cristian era curios a vede blănăriile aceste. Dannemanul credea, că el vrea se cumpere ceva și îl conduse împreună cu maiorul într’un șopron mic, unde erau pieile acățate; el pofti pe Larrson a dis- pune de toate bogățiile sale spre satisfacerea prie- tinului seu, fără a face un preț, înainte de a-1 primi. —• Tu te pricepi în trebile mele, ca și mine, îi Zi⁸⁰ ol și esci stăpân in casa mea. www.digibuc.ro mulți arătându-și flecarele vederile sale. Se constată în fine, cum că prelegerea menționatului învețătoriu a fost de model și adunarea i esprimă mulțămirea și satisfacțiunea sa. Nr. 7. învățătorul Domețiu Dogar presentează — prin profesorul gimnasial și membru al reuniu- nei Daul loan Popea — adunărei generale un ma- nuscript al său intitulat: „ABCDar" pentru inveța- rea vorbirei, a scrierei și a cetirei, cu un adaus de- spre calcularea numerilor dela 1 pănă la 10. ad 7. Elaboratul din cestiune se predă comite- tului central spre censurare și referare în sesiunea viitoare. Nr. 8. în adunarea generală se dă din partea mai multor membrii espresiune diferitelor dorințe și adecă : a) Că în lipsa ardentă de cărți bune didactice pentru scoalele populare, măritul Consistoriu archi- diecesan să binevoiască a escrie premii pentru ela- borarea lor. b) Ca măritul Consistoriu se provadă pe toți învețătorii fără escepțiune de timpuriu cu circulariile convocătoare la adunările generale. c) Că în ocasiunea ținerei adunărilor generale viitoare se se facă preparativele necesarii, ca acelea să fie împreunate cu câte o producțiune literară și musicală. d) Membrul și învățătorul dirig. din Rășnov G. Proca, invită reuniunea a ține adunarea generală ordinară viitoare în comuna Râșnov. ad. 8 Toate espresiunile acestor dorințe se ia spre plăcută cunoscință; în special în ceea ce pri- vesce punctul b) se esprimă opiniunea, cumcă ar fi consult, ca fie-care scoală să fie prove^ută cu câte un protocol de esibite, ca se se con- state primirea tuturor hârtiilor oficioase și în spe- cial a circulariilor consistoriali convocătoare. Invitarea și propunerea învețătoriului G. Proca de a se ține adunarea generală viitoare în comuna Reșnov se primesce cu mulțămire. Nr. 9. Președintele aduce la cunoscința onora- tei adunări generale, cumcă doi membrii ai reuniu- nei s’au insinuat cu câte o disertațiune pentru a se ceti în adunarea generală a anului acestuia și adecă: membrul losif Maximilian cu disertațiunea asupra temei: „Despre educațiunea estetică în genere și în special despre cultura simțului religios și moral în copii,“ și membrul Ștefan Dragomir cu disertațiu- nea asupra temei: „Principiul educațiunei în legă- tură cu procedura disciplinară. “ ad. 9. Nefiind timp de ajuns pentru a se ceti în sesiunea aceasta, cetirea acestor teme se -amână pe sesiunea viitoare. Nr. 10. Președintele printr’o cuvântare bine sim- țită dând espresiune mulțămirei și satisfacțiunei dsale, lăudând pe membrii reuniunei pentru zelul, interesul cel viu și pentru activitatea, ce au documentat’o în- tru resolvirea problemelor, ce au avut ale pertracta esprimându’și special mulțămirile sale față de on. Co- misar consistorial pentru activa i participare la șe- dințele adunărei generale declară ultima ședință a adunărei generale închieiată. Nr. 11. Onoratul Comisar Demetriu Comșa mul- țămesce presidiului pentru tactul și înțelepciunea, cu care a condus agendele reuniunei in sesiunea aceasta. ad 10. și 11. Membrii reuniunei iea spre plăcută cunoscință cuvintele esprimate de onor, president, cât și de onor, comisar consistorial. TELEGRAFUL ROMAN. Nr. 12. învățătoriul G. Proca în numele reuni- unei dă espresiune de mulțămită onoratului preșe- dinte al reuniunei dlui director gimnasial Ștefan losif pentru binevoitoriul concurs al seu întru pro- movarea și prosperarea reuniunei noastre. ad. 12. Reuniunea întâmpina finea cuvântului învățătorului G. Proca, cu dese esclamări de; să tră- iască. Nr. 13. Pentru verificarea proceselor verbale din ședința a IV și a V-a se alege o comisiune con- stătătoare din membrii loan Popea, Nicolau Oancea și George Moian. Cu aceasta se închieiă ultima ședință a adună- rei generale a reuniunei învățătorilor rom. gr. or. din districtul al X Brașov al archidiecesei transilvane. Ședințele reuniunei au fost de un caracter cu atât maj momentos, cu cât ele au coiocidat mai în același timp și în același local, cu ședințele adunărei generale a asociațiunei transilvane pen- tru cultura și înaintarea poporului român, și cu cât la acelea luară parte între alții spectabilii domni: Anania Trombițaș, protopresbiterii loan Popescu, îosif Barac și loan Petric. losif Maximilian not. reiuniunei. Varietăți. * (Pentru sărbătoreasca primire) a Maiestății Sale în Segedin și giur se fac mari pre- gătiri. După cum suntem informați și clerul gr. or. și în special cel român din părțile ungurene va fi representat cu această ocasiune prin P. S. S. loan Mețian, episcopul Aradului. Din prelații sărbi sunt insinuați 3. Despre decursul festivităților de primire și a celorlalte solemnități arangiate în onoarea prea înaltului monarch va fi publicul nostru informat prin corespondențele originale ale unui colabora- tor al nostru. De sigur vor fi mulți dintre ceti- torii nostrii, cari au contribuit pentru nefericiții esundării din 1879, deci n’a fi fără interes a afla, cum s’au folosit Segedinenii de aceste ofrande și la ce a ajuns ații. * Deputatul Dr. losif Gali, cetim în „P. Ll.“, că s’a bolnăvit rău de o aprindere de plumâni. Ci- tatul (Har ia compătimind notiță despre cașul boa- lei, la care compătimire ne alăturăm și noi. * In ședința congregațiunei municipiului Sibiiu din 8 Octomvre 1883 se vor ocupa prin alegere pos- tul de pretore pentru cercul Cisnădiei și postul de pretore adjunct pentru cercul Sebeșului. Competenții au să-și înainteze suplicele instruite conform art. de lege I. din a 1883 domnului pre- ședinte al comisiunei candidătoare. * (Căi ferate.) După „Magyar Polgâr“ ar fi numai o cestiune de timp realisarea unei linii ferate Mureș-Ludoș—Bistrița. De asemenea este plănuită o linie dela Deej la Bistrița. Din capitalul, ce se pretinde pentru confecționare lipsesc numai 80,000 fl. Anglobanc a amânat consimțământul său definitiv la participare, pănă în Martie 1884, pentru ca pănă atunci se-și câștige date sigure despre comunicați - unea liniei Someșene. Spesele clădirei s’au preliminat cu 1 milion 800,000 fl. * (Necrolog). Primim următorul anunț fu- nebru : Bafila Brancovan, fică, Marina Branea, soră, Ga- | laction Șagău, nepot, fac cunoscut tuturor consânge- 437 nilor, amicilor și cunoscuților trecerea la cele eterne a iubitului lor tată, frate și unchiu losif Brancovan, protopresbiter onorar din Idicel. Remășițele-i pămentesci se vor așeția in cirni- teriul gr. or. din Idicel în 18/30 Septemvre a. c. la 10 oare antemeridiane, la care solemnitate fune- bră se învită consângenii, amicii și cunoscuții. Idicel, 16/28 Septemvre 1883. * (Fulgere și tunete.) Duminecă a ploat o ploicică caldă, acompaniată de fulgere și tunete ca pe la S. Petru. * (Ovațiuni împreunate cu păcăleli.) în filele aceste facultatea de medicină din B u d a p e- s t a a avut norocire a primi în sinul ei pe înte- meietoriul chirurgiei moderne, profesorul din En- glitera Lister. La conductul cu facle, precum și la banchetul dat în onoarea oaspelui, după ce i s’a îndulcit auțlul cu idioma sonoră maghiară (profe- sorul nu scie unguresce) i s’a dat și probe despre progresul unguresc în limba engleză — toaste și discursuri în limba engleză. Profesorul Lister, care nu scie aprețui nici staticitatea limbei ma- ghiare și n’are idee destul de perfectă nici pentru suveranitatea limbei statului, în care dânsul funcțio- nează ca profesor, s’a pus și a respuns nemțesce! Lister se vede, că n’a cetit, ori s’a prefăcut că n’a cetit nici despre închiderea teatrelor germane, nici despre măsurile, prin care se reduce limba nemțească în Ungaria; ori apoi, aurind englezasca ungurească va fi cugetat că ungurii nu vor pricepe pe cea veritabilă englezească și le-a vorbit nemțesce, o limbă pricepută de toți ungurii, cari au pretensiu- nea de a trece de oameni cu carte. * (Nrul 38 din „Familie") redactată de dl losif Vulcan a apărut în 18/30 Septemvre cu urmă- toriul cuprins: Nn pot muri! poesie de Carol Scrob. — Ur- sita m e a, novelă de Virgil Oniți. —Posițiunea femeii de V. Leșan. Cum s’a păcălit lorda- chie (cu 9 ilustrațiuni.) — Geniul filosofic de C. P. Păcurar. — Studii limbistice (ur- mare) de Simeon Mangiuca. — Idei și principii economice de loan Roman. — La capătul lu- mii — losif Vulcan. — Literatură și arte. Ce e nou? Bomboane. Logogrif.................... . . * (D e r a 1 i a r e.) Duminecă a fost săptămână, când trenul fulger, care venea dela Viena, între Turnu Severin și Verciorova, la Kilometrul 373, a eșit de pe linie. Despre nenorocirea aceasta cetim următoarele detaiuri: Duminecă după ameaȘi pioase foarte tare. în urma ploii scarpa s’a muiat și o parte din’trînsa a cățlut pe linie. Trenul fulger, când a ajuns la aceasta, s’a abătut de pe linie. Ma- șina fu aruncată 6 metri afară de linie și, s’a în- plântat în pământ. Lui Cancea, frânariului i s’a sdrobit piciorul drept. El a și murit scurt după catastrofă, chinuit de dnrerile cele mai crâncene. Ling, conduc- torul a luat o conclusiune periculoasă lajcap. Călă- torii, între cari generalul Ipatescu, generalul Zef- cari, deputatul și profesorul de universitate Pana- Buescu și generalul Turr ședeau₍Ja masă, când s’a întemplat catastrofa: din norocire călătorii au scă- pat numai cu frica. Abia după o așteptare de două oare a sosit un tren cu două vagoane de clasa I. la locul nenorocirei. Cu trenul acesta călătorii au Cristian, căruia Osmund îi traduse cuvintele | aceste admira încrederea Dalecarlianului și întrebă, dacă încrederea aceasta se estinde asupra ori cui, care reclamă ospitalitatea sa. — Ospitalitatea sa e în deobște foarte mare, respunde maiorul; aici datinele sunt patriarchale. Dalecarlianul este Svițerul Nordului, el are virtuți mari și aspre; dară el trăesce într’o țeară săracă. Esploatațiunea minelor aduce mulți vagabonzi și lumea aceasta suterană ascunde adeseori criminali, știi, ce se subtrag multă vreme pedepselor, pronun- țate in contra lor in alte provincii. Țăranul, dacă nu este proprietar sau funcționar de mine el este așa sărac, încât uneori este nevoit a cerși sau a fura. Și totuși, numerul făcătorilor de rele e foarte mic ‘n comparație cu oameni fără stare, de cari clasele privilegiate nu se ingrigesc nici decât. Țăranul bogat nu se poate dară încrede în toți tre- cătorii, el nici nu se mai încrede în nobilime, de oare ce ea votează în cameră regulat pentru propriile sale interese, ce sunt contrare intereselor claselor celorlalte ; militariul însă, mai cu samă cel dela in- delta, este prietenul țăranului. Noi suntem puterea cea mai independentă, ce esistă, pentru că legea ne dă o esistență fericită și cinstită pe lângă toate în- fluințele contrare. Se scie, că noi suntem în deob- ste devotați regatului, când el se face spriginul po- porului în contra abusurilor nobilime Robul seu este la noi și țăranul, care face cauGa comună cu el, nu se inșală. Lasă, lasă Cristiane : va veni timpul când cameră și senat vor fi nevoiți a socoti cu ce- tățeanul și cu țăranul: Regele nostru nu cutează a face nimica. Regina noastră Ulrica ar cuteza dacă soțul seu ar ave energie ; dară s’ar opri sora lui Frederic cel Mare pe calea aceasta, dacă ar isbuti odată a nimici mândria și ambițiunea iarlilor? Eu mă îndoiesc... Ea n’ar cugeta la altceva decât la estinderea puterei regale, fără a admite că liberta- tea publică trebue să câștige prin aceasta. Speranța noastră este dar așa în Henric, principele regal. El este un bărbat de geniu și de fapte!... Da, da! va sosi timpul... Pardon 1 Eu mi-am uitat că dta vrei se ve^i blănării și că puțin te interesează politica țerei noastre; dară creții dta, că principele regal... — Da, da, principele regal, repetă locotenen- tul urmând pe majorul și pe Cristian prin șopron. Apoi el remase tăcut, ocupat a învăța de rost în gândul seu, memorabilele cuvinte ce tocmai le rostise amicul seu, ca să-și facă o opiniune hotărîtă asupra situațiunei țerei sale; el nu s’ar fi prea ne- liniștit de situațiunea aceasta, dacă ar fi consultat filosofia sa apatică; dară majorul avea o ideă, tre- buia dară ca și locotenentul să aibă una, și cum putea el ave altă ideă?... Considerațiunile acestea îl conduseră a’și pune fără reservă speranța și în- crederea în geniul principelui regal. Se înșela el oare împreună cu Larrson ? Henric (fiitorul Gustav III) avea în sine seduceri puternice: instrucție, elo- cuență, curagiu, și el avea de bună seamă la înce- putul carierei sale, iubirea adevărului și ambițiunea a face bine; dară el fu învins ca și Carol XII și mulți alții, de propriile sale pasiuni în lupta cu in- teresele binelui public. După ce a scăpat Svedia de oligarchie, el a ruinat-o prin pompa oarbă și prin falsele socoteli a unei politice fără virtute: cu toate aceste el a fost un bărbat mare într’un mo- ment dat al vieței sale, în momentul, când, fără a vărsa o picătură de sânge, isbutise a elibera popo- rul său de tirănia unei caste, care era, prin privi legiile sale, pe calea cea mai bună de a rupe echi- librul social. Cristian, după toate ce auțlise despre situațiu- nea țărei și despre caracterul presumtiv a fiitorului moștenitor de coroană, consimți bucuros cu ilusiu- nile și cu speranțele maiorului, pe lungă toate acestea el era la moment încă ocupat, nu doară cu gândul ași cumpăra o cup'tușală pentru o haină de iarnă, nici vorbă, ci de a privi pieile de animale, grămă- dite în magazia strimtă a danemanului. Magazia aceasta era pentru el un curs de istorie naturală cu privință la unele soiuri, și Larrson, vânător es- pert, îi esplica în ce regiuni din nordul Europei se găseau soiurile acelea. (Va urma) www.digibuc.ro 438 TELEGRAFUL ROMAN. continuat călătoria spre Bucuresci, unde a doua di, dimineața la oarele 8^ au și sosit. Cercetându-se s’a aflat că scarpa s’a surpat aproape înainte de so- sirea trenului fulger. * (A r chio l o g i c.) Din sus de podul dela Sepsi St Georg de preste Olt, o societate ce eșise la pre- umblare a dat preste un cimiteriu interesant din timpul emigrațiunei popoarelor. Cimiteriul, după cum se vedea din urnele aflate, este dealungul Oltului. Urnele poartă desemnuri frumoase. Tot acolo se află urme de morminte din epoce și mai vechi. Mueeul secuesc va urmări antichitățile ace- stea și va căuta se le desgroape. * (Cum se dur mim?) „Electrizian" susține, că foarte se promovează sănătatea, dacă patul In care durmim îl punem, ca capul să fie de cătră mia^ă-noapte și picioarele cătră mea(lă-^i. Somnul este atunci mai liniscit și mai întăritoriu. „Elec- trizian" o spune aceasta acum a doua oară. „Monde" spune că un medic frances are să mulțămească etatea sa de 107 ani numai urmărei regulate procederei acesteia. * (Concurență mare.) pilele trecute s’a denumit noul călău de stat în Englitera. Ca un lucru curios însemnăm aci, că la acest post au con- curat 1200 de indivizi. Dintre aceștia numai 17 au avut norocul se fie admiși înaintea sheriffilor. James Berif e numele acelui favorit al sorții, care după o lungă audiență fu denumit de călău al statului bri- tan. Mister lames Berif e mijlociu de stat; are cam 30 de ani. A fost pantofariu oare când, dar | și-a lăsat meseria; și acum e representantul morții în țeara neguroasă a lui Albion. Loterie. Sâmbătă 29 Septemvre 1883. Buda: 88 3 19 43 25 Bursa de Viena si Pesta. Din 29 Septebre n. 1883. Viena B-pesta Renta de aur nng. de 67................- . . . 119.10 119.10 London (pe polifa de trei Inni)............... 119 85 119.90 Scrisuri fondări ale institutului „Albina® .... —,— 100.30 Galbin ...................................... 5 69 5.70 Napoleon...................................... 9.51'/, 9.50 100 maree oem(esci .......... 58.65 58.05 Nr. 304 1883 [535] 1—3 CONCURS. Pentru ocuparea vacantei parochii de clasa III Buru, protopresbiteratul Lupșei, în sensul înaltei resoluțiuni consistoriale din 20 Septemvre 1882 Nr. 2968 B. se escrie concurs cu ter- minul pănă în 20 Octomvre 1883 v. Emolumentele sunt: a) Porțiunea canonică de 1126Q⁰ arător, 1 jug. 1433 de cucuruz, 300Q⁰ fenaț și folosirea cimiteriului, 5) 46 ferdele cucuruz sfărmit, c) 70 ^ile de lucru, d) lemnele de foc trebuincioase și e) venitele stolari. Se observă, că venitele preoțesci se vor înbunătăți aflându’se pămân- turi de cumpărat în valoare de circa 300 fl. reparându-se și casele parochiali. Doritorii de a competa Ia acest post se-și aștearnă petițiunile lor in- struite în sensul „Statut org.“ și a Reg. pentru parochii" la acest oficiu pănă la terminul prefipt. Ofenbaia în 12 Septemvre 1883, Pentru comitetul par. respectiv loan Danciu m. p., adm. prot. Nr. 225. [336] 1—3 CONCURS. Pentru ocuparea stațiunei învăță- toresci din comuna bisericească gr. orientală din Petroșeni, în protopres- biteratul Hațegului, se deschide prin aceasta concurs cu terminul pănă la 15 Octomvre a. c. Emolumentele sunt: Salariu anual 200 fl. cuartir și lemne de foci. Cererile concursuale instruite conform legilor din vigoare sunt a se așterne la subscrisul pănă la terminul sus amintit. Se vor preferi acei con- cnrenți, care pe lângă cunoscințele de scoală vor mai ave și praesă în tipi- cul bisericei. Hațeg la 15 Septembre 1883. în conțelegere cu comitetul parochial loan Raț m. p., protopresbiter. Nr. 331 Scol. [533] 1—3 CONCURS. Pentru ocuparea stațiunilor în- vețătoresci la scoalele confesionale gr. or. din comunele mai jos numite se escrie concurs cu terminul pănă în 29 Septemvre a. c. st. v. 1. Costeni cu salariu anual de 120 fl. v. a. cuartir în edificiul scoalei și 3 stângini de lemne, din cari se va încălzi și școala. 2. Dobric însoțită cu Dobri- ținașul cu salariu anual de 150fl.v. a. din cari 100 fl. v. a. va solvi Dobricul și 50 fl. v. a. Dobriținașul. 3. Stoiceniau salariu anual de 120 fl. v. a. cuartir și lemne tre- buincioase. 4. In cu cu salariu anual de 150 fl. v. a. cuartir și lemnele tre- buincioase. 5. Bor cu t cu salariu anual de 150 fl. v. a. cuartir și lemnele tre- cui ncio ase. 6. Mașca cu salariu anual de 100 fl. v, a. cuartir și lemnele trebu- incioase. 7. Peteritea cu salariu anual de 120 fl. v. a. cuartir și lemnele trebuincioase. 8. Văleni cu salariu anual de 130 fl. v. a. cuartir și lemnele tre- buincioase. 9. Suciul de jos cn salariu anual de 100 fl. v. a. cuartir și lem- nele trebuincioase. Concurenții au a’și așterne cere- rile lor instruite conform prescriselor legei, la subscrisul oficiu protopresbi- teral pănă la terminul indicat, prin posta ultimă Magyar-Lâpos. Cupșeni în 9 Septemvre 1883. Oficiul protopresbiteral gr. or. al Sol- nocului. Samuil Capsa m. p., protopresbiter: Nr. 343 ~ [531] 2—3~ CONCURS. Pentru ocuparea posturilor înve- țătoresci din comunele mai jos însem- nate în protopresbiteratul Agnitei, se escrie concurs pănă la 25 Septem- vre 1883. 1. Ghi j a s a inferioară, cu salariu anual 150 fl. în repartiție dela popor, cuartir în edificiul scoalei, cu grădină și lemne de încălzit. 2. Verd, cu salariu anual 150 fl. dintre care 80 fl. din fondul scolariu și 70 fl. din repartiție dela popor, cu grădină, cuartir în odăile sco- lei și lemne de foc. 3. Ruja cu salariu anual 150 fl. din fondul scoalei cu grădină și lemne de foc. 4. lacobeni, cu salariu anual 150 fl. după repartiție dela popor, cuartir în edificiul scoalei cu grădină și lemne de foc. 5. Hundrubechiu cu salariu anual 150 fi. după repartiție dela po- por cuartir în edificiul scoalei cu gră- dină și lemne de foc. 6. B o h o 1 ț cu salariu anual 100 fl. din alodiul comunei și 10 hectolitre grâu dela popor, cuartir cu grădină și lemne de foc. 7. Ți chin deal cu salariu anual 150 fl. după repartiție dela popor și din alodiul comunei cuartir cu grădină și lemne de foc. 8. Al țin a cu salariu anual 80 fl. din alodiul comunei, și 70 fl. după arunc dela popor, cuartir în edificiul scoalei, cu grădină și lemne de foc. Petițiunile concursuale, instruite în sensul legilor și al regulamentelor din vigoare, au a se așterne subsem- natului oficiu protopresbisbiteral pănă la terminul susindicat. Nochrichiu, 25 August, 1883. Oficiul protopresbiteral gr. or. Nr. 228 [521] 3—3 CONCURS. Devenind vacantă stațiunea învâ- țătorească din Ungur aș, protopresbi- teratul Ungurașului, prin aceasta se escrie concurs cu terminul 24 Septem- yre a. c. st. v. Emolumentele sunt: 1. în bani 90 fl. v. a., 2. în bucate viei 4o cu grăunțele. 3. Lemne 3 orgii, din care vine a se încălzi și școala. 4. Punți de lumină 3. 5. Hârtie pentru scriptele înve- țătoresci conți 3. 6. Cuartir liber în edificiul scoa- lei și grădină 400Q °. Doritorii de a ocupa aceasta sta- țiune au asi subscerne suplicele in- struite conform legilor din vigoare pănă la 24 Septemvre a. c. la subscri- sul oficiu protopresbiteral. In conțelegere cu comitetul parochial. Fiizes Sânpetru, 4 August, 1883. Oficiul ppresbiteral al tractului Unguraș. Petru Roșea m. p. Protopresbiter. Nr. 253. [529] 3—3 CONCURS. Pentru întregirea postului de în- vețătoriu la școala poporală gr. or. rom. din Z a m se escrie prin aceasta concurs cu terminul pănă la 25 Sep- temvre st. v. a. c. Cu acest post este împreunat un salariu de 110 fl., și 20 H-litre cucu- ruz sfermit, 4 H-litre grâu, 5 orgii emne și cuartir în edificiul scoalei. Doritorii de a ocupa acest post au a-și așterne petițiunile lor pănă la terminul indicat instruite conform le- gilor în vigoare oficiului protopresbi- teral gr. or. al tractului Iliei mu- reșane. în conțelegere cu comitetul parochial. Oficiul protopresbiteral gr. or. al tractului Iliei. Alecsiu Olariu m. p., adm. ppresb. Nr. 143. [52S] 3—3 CONCURS. Pentru ocuparea postului învâță- toresc la școala confesională gr. or: din Mihalțiu cu termin pănă la 25 Septemvre a. c. Cu aceasta stațiune sunt impre- unate următoarele emolumente: 1. 6 jugere 800Q ⁰ arătură. 2. Dela 400 ferdele cucuruz din capital, interesele statorite de comi- tetul parochial. 3. Grădină de legumi lângă scoală. 4. Cuartir liber și lemne de foc pentru învețătoriu și scoală. Doritorii de a ocupa acest post au ași subșterne cererile instruite cu toate documentele prescrise de legile în vigoare subscrisului pănă la ter- minul susindicat. Oficiul protopresbiteral gr. or. Alba-Iulia, 7 Septemvre, 1883. Alecsandru Tordășan m. p., protopresbiter gr. or. Nr. 264. [520] 3—3 CO|NCURS. Pentru întregirea stațiunei de în- vețătoriu în comuna Hepria. proto- presbiteratul Sebeșului se escrie con- curs cu termin pănă la 25 Septemvre st. v. a. c. Emolumentele sunt: Salariu: 200 fl. cuartir natu- ral cu grădina și lemnele trebuinci- oase. Cererile instruite conform preș criptelor din vigoare sunt a se adresa la subscrisul oficiul. Sebeș 2 Septemvre, 1883. Oficiul protopresbiteral gr. or. Nr. 150. [530] 3—3 EDICT. Nicolae D o r d e a de religiunea gr. or. din Topârcea, comitatul Sibiiului, carele de vre-o 15 ani au părăsit cu necredință pre legiuita sa soții- Ana născ. V e c e r d e a tot de acolo, fără a se sci ubicațiunea, se citează prin aceasta, ca în termin de trei luni dela prima publicare a acestui edict se se presenteze înaintea subsemnatului scaun protopresbiteral, ca for matrimonial de prima instanță, căci la din contră Și în absența lui se va pertracta și decide procesul intentat contră-i de cătră soția sa. Sibiiu, 20 August, 1883. Scaumil protopresbiteral gr. or. al trac- tului Săliștei, ca for matrimonial de 1. instanță. „FURNICĂ" cassă de economii în Făgăraș socie- tate pe acțiuni. Se aduce ia cunoscință publică, că s^Urnica" cassă de economii in Făgăraș, societate pe acțiuni⁴⁴ va începe activitatea sa cu £iaa de 1 Octobre a. c. c. n. în sensul §. 60 al statutelor sale, cu următoarele operațiuni: a) primesce depuneri spre fructificare pe lângă libele; b) acordă credite personale pe lângă cambii, sau pe lângă obligațiune cu cavenți; c) acoardă împrumuturi hipotecare; d) acoardă împrumuturi pe efecte pu- blice». Interesele la toate împrumuturile sânt 8°/₀, provisiunea % °/a ear, la prolungați- uni % °Iₒ- Interesele la depuneri sânt 5%, plu- tind societatea contribuțiunea dela interese. Informațiuni mai de ar roape se dau în toate filele în carele de birou. Cu această ocasiune Domnii acționari ai societății sânt provocați, ca în sensul §. 6. din statute să binevoiască a plăti a treia rată de 20% asupra acțiunilor Dior, adecă câte 20 florini de acțiune pănă cel mult în 31 Decemvre a. c. la cassa socie- tății în Făgăraș, sau la „Albina® institut de credit și de economii în Sibiiu", sau la filiala acestui institut în Brașov. Făgăraș, 28 Septemvre 1883. p34] 1-2 Direcțiunea, Nr. 1556-1883. [532] 1-3 Pubiicațiune. Lui 13 Octomvre a. c. st. nou se vor esarânda pe cale de licitație în can- celaria comunală din Reșinari regalele comunei pe periodul de 3 ani următori și adecă: 1884, 1885 și 1886. 1. Eserciarea dreptului cârciumă, rit în Reșinari și comuna filială Riu- sadului, împărțit în 5 ferdele. 2. Otelul comunal 3. Morile comunali și 4. I.a 14 Octomvre se dau în arândă munții comunali. Aceasta se aduce la cunoscință publică cu aceea observare, că condițiile de licitație se află spre vedere publică în cancelaria comunală pănă la țliua defiptă de esarâudare. Reșinari Ia 29 Septemvre 1883. Primăria comunală. Pubiicațiune. Duminecă în 7 Octomvre 1883 st. n. la 1 oară după amea^i se esarândează pe calea licitațiunei publice în cancelaria comunei Sadu, dreptul de eârciumărit și moara cu 3 petri de măcinat a comunei, pe timp de 3 eventual 6 ani, începând dela 1 Ianuarie 1884 st, n. Condițiunile de licitare se pot vedea la ori ce timp în cancelaria comunală. S a d u în 17 Septemvre 1883 st. n. [527] 3-3 Primăria comunală. Redactor răspunzător Nicolau Cristea www.digibuc.ro Editura și tipariul tipografiei archidiecesane.