Nr. 108 Sibiiu, Sâmbătă 17/29 Septemvre 1883. Anul XXXI TELEGRAFUL ROMAN Apare Marția, Joia și Sâmbăta. ABONAMENTUL Pentru Slbill pe »n 7 fl., 6 luni 8 fl. 50 cr., 8 luni 1 fl. 75 or. Pentru monarohle pe un 8 fl., 6 luni 4 fl., 8 luni 2 fl Pentru străinătate pe an 12 fl., 6 luni 6 fl., 3 luni 31 Pentru abonamente și inserțiuni a se adresa la ^Adeiinlstrațlanea tipografiei arohldlecetane Sibiiu, strada Măcelarilor 0 Corespondențele a&nt a ae adresa la; tracțiunea „Telegrafului Român¹*, strada Măcelarilor Nr. 43. - F /tole nefraneate ae reiasă. — Art:colii nepublicați nu se înapoiază. INSEBTIUNILE» Pentru odată 7 or., — de două ori ÎS or., — de trei or 15 or. rSndul ou litere garmond — fi timbru de 80 «r. pentra fie-care publicare. Soartea Ciangăilor. Noi, când ne-am folosit de cuvintele „Katzen- jammer vor dem Hausch“, în timpul când încă nu su- nasă cel din urmă csârdâs în onoarea „reînpatriați- lor“, prevăzusem ce sfârșit va se aibă reînpatriarea. Fiasco mai cumplit ca cu afacerea ciangăilor cu greu vor fi pățit ungurii. în adevăr îl doare pe om inima când vede resbunarea fără milă a soartei, resbunare. care e urmarea cea mai naturală a lu- crului și care să descarcă în capul germanelor jertfe ale utopiei unor oameni esaltați, inpintenați și indem- nați la escentrități prin șovinismul guvernului actual. Se mai repetăm încă odată cele Zis® de noi și la alte ocasiuni. în unguri s’a ivit pofta de a’și înmulți neamul cu ori ce preț. Spre scopul acesta — scop vădit din care astăZi nu mai fac secret •— au întreprins o serie de lucruri pre cari Europa cultă le va numi utopie, noi înse, cari trăim sub domnirea lor, le împărțim în utopie și călcare de legi. S’a inceput sena prin călcarea în picioare a legilor favoritoare naționalităților. Resultatul e con- statat de dl Beksics: au maghiarisat justiția, au ma- ghiarisat instrucțiunea publică, au maghiarisat co- municația. Toate acestea prin călcarea de legi sancționate. N’a ajuns atâta. Și-au pus în cap se repatrieze pre ciangăii emigrați în Bucovina și Mol- dova. Ca în toate afacerile lor așa și la aceasta au inceput a agita presa. Recâștigarea sângelui per- dut, înmulțirea neamului deveni Gestiune de onoare pentru Ungaria. S’a pus agitația în mișcare și printre poporul sărman, care trăia liniscit în Bucovina, și care nu din înbuibare și-a părăsit patria spre a se așeZa în alte țări. Ce era mai ușor ca a seduce pre acești oameni simpli. Li s’au promis munți de aur, țeara cea nouă li s’a zugrăvit ca un al doilea Canaan, unde curge lapte și miere, unde apa din Dunăre e lapte și țer- murele colac și câte altele. Și s’au făcut colecte preste 80,000 de floreni; tot ce are Ungaria mai inteligent s’a grupat în un comitet pentru repatriarea Ciangăilor. Astfel apoi i a pornit pe drum. Toate municipalitățile au luat măsuri pentru primirea acestor salvatori ai Ungariei, așa încât credea omul, că sosesc nesce soli ai unei puternici împărății. După sosirea lor prin orașe se arangeau petreceri, baluri, șî aristocratele de,ungu- roaice se întreceau în a juca Csârdâs cu Ciangăii. Dacă ar mai fi avut ceva nedumerire ciangăi despre fiitoarea lor misiune politică din statul nostru, sărbătoreasca, — ca se nu Z>c împărăteasca primire de care fură părtași, li-o ar fi împrăștiat cu desă- vârșire. în fine i-au așeZat la Panciova. Acum ce urmări a avut atâta fanfaronadă na- țională, ce au făcut învețații Ungariei? Ciangâii se reîntorc earăși în vechia lor patrie, în Bucovina. Soartea lor e vrednică de jale, fie- care om cu inimă i compătimesce, numai ungurii, sângele Ciangăilor, cei cari au făcut colecte de 80,000 fl. spre a înșela aici pe pacinicii ciangăi, n’au nici habar, și cât pentru ei, toți ciangăi pot muri de foame pe drum. E de prisos se facem comentare reîmpatriărei Ciangăilor. Le fac acei ce le cântau osanalele când primeau pe amăgiții cu musici, cu mâncare și beutură comandată de solgăbirae pe contul su- grumărei naționalităților. Eată ce scrie protonotariul comitatului Albei inferioare în acest obiect: „în Vințul de jos am văZut prima grupă, care mergea cătră casă (adecă la Bucovina.) Adânc miș- cat m’am amestecat printre acești oameni. Din înfățoșarea lor vedeai necaz și serăcie. Am vorbit mai ântâiu cu o păreche de oameni paliZi și cu totul întristați. Abia am mai recunoscut pe bărbatul măreț și frumos, care a fost venit aici cu primul transport, țiind sus stindardul național, pe care sta scris cu litere grase bineventarea: „Isien ho2ottu (DomneȘeu v’a adus); atunci impreună cu drăgălașa sa soție cânta atât de admirabil doinele naționale și cu mult foc juca „Csârdâsu, domniata ești En- ric Lâszlo“ ? „Da. Eu sunt, respunse el, — eu te-am recunoscut îndată, ’mi aduc bine aminte cum de bine am fost primiți. AstăZi trecem cu sfială și rușine prin orașe, și nu ne mai oaspetă nime. Ne reîntoarcem, căci nu mai putem suporta sărăcia." Apoi mi-a istorisit toate păsurile lor. Gândeam în mine: „Doară nu au putut se o scoață la cale cu lucrul cel greu?" Am venit cu domnul subprefect aici (la Aiud^ și le am împărțit nesce aju- toare. Eram cu totul deprimați. De atunci nu este Zi lăsată de DumneZeu, în care se nu treacă pe aici pe jos și în trăsuri câte un transport de ciangăi. Am ascultat câțiva oameni dintre ei, și fiind că con- sunau mărturisirile lor întru toate, sunt în posiție a le descrie situația, după cum mi o au spus ei. Ajunși la locul destinat lor, bieții oameni au primit trestie și pociumbi, și și-au făcut corturi. Așa au locuit ei în umeZeălă și în tină. Lucrul cu metru recerea încordări foarte mari, încât păn' le-au terminat, și câștigul l’au păpat. Când au plecat din Bucovina, le-au promis câte 10 juguri pământ pen- tru o familie. Pământurile li s’au și împărțit înse cele mai multe erau pline de apă, și dacă au pretins alte locuri li s’a respuns foarte grosolan, că nu sunt al- tele. Mai mulți s’au dus pela secere, și încă nu li s’a dat nici pănă acum nici o plată. Scumpetea era mare, și oamenii n’aveau bani, Boalele să lă- țiră foarte tare, mortalitatea luă dimensiuni mari mai ales mureau copii și muerile. Locurile erau atât de rele, încât nu puteau face fântâni și nu puteau căpăta apă de beut. Preste acestea ei n’au fost puși printre unguri, ci printre șerbi cu cari după cum se vede, nu prea armonizau. In fine au venit toamna. Oamenii se rugau se le dea locurile destinate lor spre a-și face semănă- turile. Comisariul regesc și organele sale le-au respuns; „cereți dela cei ce v’au adus aici promi- sele 10 juguri, eu nu pot lua pământurile altora.® Au mai cerut locuri de zidit și le-au dat ca material câte 10 bușteni de salcie (?!) pentru o casă, și care aveau bani puteau cumpera scânduri, cari nu — suflă în buze? inse nici locurile nu erau bune pen- tru zidit, căci erau apătoase. Nu era deci nici un prospect pentru colonisare statornică. Prospecte de traiu nu erau și ei din milă nu mai voeau se trăească. Deci la signalul dat cu trâmbița și cu toba: „Cel ce voiesce, poate se se în- toarcă acasău, toți cari numai încâtva erau în stare, au plecat din Giurgiu spre patria cea veche. în asemenea stare se află astăZi ciangăii, astfel o descriu qliarele unguresci, cari ’și dau posibila si- lință de a înfrumseța lucrul. Ne putem deci închi- pui trista stare a acestor oameni, deveniți jertfa șovinismului ungurilor. Și noi ca oameni cu inimă ne întrebăm pentru ce au trebuit jertfiți acești oameni pacinici? Cine poartă vina nefericirei sărmanilor ciangăi? Mai întâiu spiritul, care domnesce astăZi la noi, înmulțirea neamului unguresc „per fas et nefasu. țliaristica maghiară, oamenii politici ai Ungariei, cari nu-și dau seamă de aceea ce fac, și părintescul FOIȚA. Cristian Waldo sau CĂILE NOROCULUI. Roman de George Sand. (Tradus din franțozesce de E B.) (Urmare). în adever, cinci sori se ridicau pe orizon. Soa- rele cel adeverat, astrul puternic, era însoțit în dreapta și în stânga de desubtul și deasupra discu- lui seu strălucitor, de patru ch'puri luminoase, mai puțin vie, mai puțin rotunde, dară împregiurate de aureole iriZetoare, de o frumsețe minunată! fiindcă vânătorii noștri mergeau în direcția opusă, ei se opriră vre o câteva momente ca se se îndulcească de acest efect al opticei; el are multe raporturi cu curcubeul în privința căușelor probabile și nu se produce nicăiri în Europa, decât în țerile Nordului. Ei mergeau la început pe un drum frumos, mai târZiu drumul acesta deveni cale strimtă și neegală peste câmpuri; ea se făcuse apoi cărare, pănă ce câmpurile ne cultivate și colțuroase nu mai oferiră decât urme slab bătute în zăpada colinelor. în sfâr- șit Larrson, cunoscător perfect a țerei și a însuși- rilor săniei ce conducea da peste colțurile grozave a poalelor munților, atingând abisuri, lunecând cu repeZime în strimtori aproape verticale, sărind cu calul peste gropi, cățerând peste copaci căZuți și peste stânci sdrobite, mai fără încercare a se feri de pedicele aceste, ce păreau la tot momentul a sdrobi sania fragilă în bucăți. Cristian nu mai scia ce se admire mai mult, cutezarea majorului sau desteritatea și curagiul calului mic și slab, care mergea în voia sa, căci instinctul minunat al ani- malului seamână cu darul somnambulismului. Totuși sania se resturnâ de două ori: nu din vina calului ci din vina săniei, neputându-se acomoda îndestul mișcărilor sale, deși era construită cât se poate de ingenios. Răsturnările aceste pot deveni serioase; dară ele sunt așa dese, încât relativ cu desimea lor puține au urmări serioase. Sania locotenentului, deși avertisată prin accidentele celeialalte cei făcea calea totuși să resturnase și ea de doue sau de trei ori. Călătorii noștri mergeau prin zăpadă, se scu- turau, puneau sania eară îu picioare și plecau fără reflecsiuni asupra aventurei ca și când s’ar fi dat din sanie jos ca se ușureze încâtva sarcina calului. Altcum o răsturnare te face să riZi sau să tremuri: aici ea se ține drept ceva preveZut și neevitabil. Cristian se afla nespus de bine în decursul ace- stei escursiuni emoționătoare. — Eu nu-ți pot spune, Zise ®I cătră bunul major, care se ocupa cu el cu o îngrigire frățească, cât de fericit sunt astăZi! — Har Domnului, scumpe Cristiane dar aZi- noapte erai melancolic. — M’a făcut melancolic noaptea, lacul, a că- rui suprafață frumoasă de zăpadă o mângiseră tră- surile; ea era ca o masă de plumb sub picioarele noastre. M’a făcut melancolic hogarul luminat de torțe triste ca luminările împregiurul unui sicriu. M’a făcut melancolic, statua aceea barbară a lui Odin, ce părea, cu ciocanul seu amenințător și cu brațul seu inform, că rostesce asupra lumei noue și asupra grupei noastre profane, cine scie ce blăstem! Toate aceste erau frumoase dar îngrozitoare; eu am ima- ginație vie și apoi... — Și apoi mărturisesce, că ai ceva ce te în- tristează. — Se poate; un vis, o idee nebună, risipite de reîntoarcerea soarelui. Da maiorule, soarele are asupra spiritului omului o înriurire așa binefăcă- toare ca și asupra trupului seu. El luminează su- fletul nostru ca în realitate. Acest soare frumos și fantastic al Nordului e tot același ca și bunul soare al Italiei și dulcele soare al Franciei. El încălZe- sce mai puțin, dar eu cred că luminează mai bine decât pe aiurea în țeara aceasta de argint și de cristal, unde ne aflăm! Toate ii servesc drept oglindă însuși atmosfera, în ghiața aceasta nepătată. Fie soarele binecuvântat așai maiorule? Și fii bine- cuvântat și dta pentru că m’ai adus la escursiunea aceasta animată, ce me ecsaltă și me îndulcesce. Da, da, asta e viața mea! mișcarea, aerul, căl- dura, gerul, lumina! Câmpuri înaintea mea, un cal, o sanie, o corabie... a! și mai puțin încă picioare, aripi, libertate! www.digibuc.ro 432 TELEGRAFUL ROMAN. guvern, care și-a scris pe stindardul seu devisa: „sfărâmarea naționalităților." Revista politică Sibiiu, îd 16 Septemvre Telegraful ne-a adus astăzi scirea, că dieta Un- gariei s’a deschis eri, cetinduse un rescript regesc. Ședința cea mai de aproape va fi numai Luni. De- putății într’aceea se întrunesc în cluburi sau în con- ferențe. Și în unele și în altele obiectul cel mai des di- scutat este cestiunea croată în prima linie; în li- nia a doua se discută și antisemitismul. Pri- vitoriu la cestiunea dintâiu aflăm, că partida „libe- rală", adecă cea guvernamentală, într’o conferență sub presidiul deputatului Vijoli a votat ministrului Tisza încredere. Tisza a mulmulțămit, a ro- stit un discurs asupra cestiunilor croate și an- tisemitice, pronunțându-se în sensul discursului seu dela Oradea mare. Croații, va se Zică depută- ții delegați la dieta Ungariei, au fost și ei în- tr’uniți într’o conferență confidențială, la care a participat și ministrul Bedecovici. Croații n’au de- cis deocamdată nimic. Mai multe Z>are scriu că se vor hotărî pentru abstinență, cu alte cuvinte vor sta departe de desbaterile dietei unguresci pănă când se vor delătura obiectele, care, după vederile lor, au vătămat pactul fundamental dintre Ungaria ș: Croația. Aproape toate diarde mari din Austro-Ungaria se ocupă cu cestiunea croată din incidentul dietei unguresci. Comentarele fiarelor sunt, după direcți- unea politică a fie-cărui Z’ar> diverse. Este carac- teristic, că organele oficioase din Budapesta into- nează nisce acoarde, care trădează oareși care ne- siguranță a politicei guvernamentale unguresci în cestiunea croată. „Din partea aceasta, glosează „D. Ztg." un articol din „P. Ll.“, nu eram dedați mai naiare a auZ« un ton așa de pacinic, am putea dice așa de părintesc rugătoriu cătră Croația." în ședințele dietei se vor face interpelațiuni atât în privința cestiunei croate cât și in cea a an- tisemitismului. „N. fr. Presse⁰ într’o telegramă dela Budapesta ce poartă datul 27 Septemvre signalisează sulevarea cestiunei fiu mane. Același d'ar signalisează constituirea unui club antisemitic în Budapesta. Clubul se va consti- tui din deputați dietali și din alți membri. Localul de întrunire al clubului este locuința privată a de- putatului Szalay. „Vaterland" publică o polemică dintre metro- politul gr. or. din Serajevo și dintre cei doi epis- copi catolici ai provincielor ocupate (Bosnia, Er- țegovina). Polemica a pricinuit’o reuniunea catolică, înființată în Viena pentru spriginul catolicilor din Bosnia și Erțegovina, după cum susține „Vaterland¹¹ și episcopii catolici; și pentru propaganda catolică în provinciele ocupate, după cum susține me tro poli- tul ortodocs din Seraievo. „Esperiență și istoria ne-a învețat, scrie metropolitul într’o enciclică cătră clerul seu, că Roma după ce s'a separat de unitatea bisericei universale și apostolice, s’a obicinuit a năpăstui biserica noa- stră martiră și s’a folosit de toate căile și mijloacele, spre a o câștiga pentru sine. Poate că tocmai cu in- | tențiunea aceasta s’a pus la cale și acum propaganda cea noauă pentru Bosnia." Metropolitul Sava Co- zanovici pune la inimă clerului se fie cu băgare de seamă și se învețe pe credincioși se se ferească de promisiunile și de corupțiunile misionarilor de altă credință. Archiepiscopul catolic din Mostar neaga esistența unei propagande catolice, provocân- duse la împregiurarea, că reuninea, a cărei protec- tor este archiducele Albrecht, n’are alt scop decât ajutorarea catolicilor din Bosnia și Erțegovina. Manevrele dela Homburg s’au terminat. „Pro- vincial Correspondenz" scriind despre terminarea lor amintesce de regii Spaniei și Serb’ei, a căror asistență dovedesce, că relațiunile Germaniei sunt amicabile față cu toate staturile continentului fără deosebire de situațiunea geografică. Regele Serbiei avea se treacă astăzi pe la Viena cătră Belgrad. Este sciut că la deschiderea scupștinei n’a putut fi de față. S’ar părea că amânarea ajungerei la Belgrad este anume căutată, pentrucă să se vadă ce direcțiune apucă scupștina. 0 telegramă de eri din Belgrad spune că cu ocasiunea alegerei presidentului după verstă, s’a născut scandal mare între radicali și pro- gresisci; era pe aci se se încaiere o părueală între părinții patriei sârbesci. Regele Spaniei, care încă a luat parte la ma- nevrele dela Homburg a fost distins de împeratul Wilhelm. dându-i titlul de proprietariu alunui regi- ment de ulani. Distincțiunea aceasta, mai cu seamă primirea distincțiunei a provocat resens foarte mare în Francia. „Național", „France" și alte (fiare pro- voacă pe guvern, publicul, ca la trecerea regelui Spaniei prin Francia și prin Paris se demonstreze în contră-i. în Petersburg sunt mulțămiți cu resultatul ale- gerilor din Serbia. „Novosti" esprimă temerea se nu se desvoalte și în Bulgaria lucrurile ca în Serbia. Corespondențe particulare ale „Telegrafului Roman". Caransebeș, în 25 Septemvre n. 1883. De un timp încoace cetirăm spre cea mai mare uimire a noastră în mai multe jurnale de frunte din patrie rapoarte despre referințele politice ale orașului Ca ransebeș și ale comitatului Caraș-Severin, care prin neadevărul lor sânt în stare a seduce nu numai pe ori care om de omenie, ci și opiniunea publică din țeară și afară de țeară. Față de astfel de apucături condamnabile re presentanța orașului Caransebeș în ședința ei de astăzi a adus în unanimitate următoriul Decis: „Vă^end că nesce corespondenți de jurnale, ușori de minte și fără pic de conștiință, s’au apu- cat în timpul mai din urmă a schimonosi în modul cel mai revoltători^ referențele noastre politice, trimițând la jurnalele cele mai de frunte și mai respândite rapoarte, care ne înfățișează ca trădători de patrie, scornind, că Românii din comitatul Ca- raș-Severin se folosesc de agitațiunile cele mai pu- nibile în contra ideei de stat maghiar și în contra întregității statului — representanța orașului spre clarificarea lucrului și spre combaterea acestor ra- poarte lipsite de ori-ce adever, se vede constrînsă a da următoarea declarațiune: Populațiunea acestui oraș și a fostului comitat Severin și-a arătat de nenumărate oii prin fapte strălucite loialitatea cătră înalta casă domnitoare și cătră patria ei comună. Articulele mincinoase, datate din Lugoș și Ti- mișoara, publicate în: „Nemzet, Egyetertes, „Buda- pestî Hirlap", „Pestei Loyd" șî alte jurnale, repre- sentanța orașului le respinge cu cea mai mare in- dignațiune, ear pre raportorii lor îi timbrează de calomniatori nerușinați. Populațiunea noastră fără de osebire de nați- onalitate, religiune și confesiune, a păstrat, păstrează și va păstra fidelitatea moștenită dela moși, strămoși cătră prea iubitul nostru Rege și cătră prea înalta casă domnitoare Habsurg, și aceasta o va lăsa de cea mai sântă moștenire și următorilor ei. Populațiunea acestui oraș, ca și în trecut e în tot minutul gata a-și sacrifica averea și viața pen- tru înflorirea și apărarea patriei comune. Mai departe representanța orașului Caransebeș declară, cumcă rapoartele răspândite prin agitațiuni nepatriotice în orașul nostru și în comitat sunt ne- adeverate și numai scornituri, și că aici nu scie ni- meni nimic despre astfel de agitațiuni. în interesul scumpei noastre patrii și spre con- servarea acestui oraș și a fostului comitat Severin aceasta declarațiune în formă de decis se subșterne atât II. Sale dlui comite suprem a comitatului Caraș-Severin Carol Tabajdy cât și Magn. Sale Dlui vice comite Leontia Simonescu, rogându-; respectuos a Întreprinde din oficiu pașii proveZuți în lege în contra acestor corespondenți, cari au a fi timbrați de ațîțători și agitatori periculoși patriei și a-i su- pune pedepsei meritate. în fine representanța acestui oraș roagă respec- tuos pre II. Sa Dl Comite suprem a inainta acest decis și Escelenției Sale Dlui Ministru President spre grațioasa luare la cunoscință." Fiindcă preste scurt timp se va începe desba- terea „revisuirii" constituțiunei în România va fi bine se cunoascem și noi projectul care va servi de basă la desbatere. Projectul comisiunii adunarei deputaților pentru revisuirea art. 1, 24, 40, 42, 44, 45, 58, 59, 60, 61, 62, 63, 68, 69, 70, 71, 72, 75, 77, 78 105, 118, 121, 129, 131, și 133 din constituțiune și pentru modificarea legii electorale. Art. 1. Regatul român constitue un singur stat indivisibil, sub denumirea de România. Art. 24. Constituțiunea garantează tuturor li- bertatea de a comunica și publica ideile și opiniu- nile lor prin graiu, prin scris și prin presă, fie-care fiind rerspunZător de abusul acestor libertăți în ca șurile determinate prin codicele penal, care nici într’un cas nu va pute restringe dreptul în sine. Nici o lege escepțională nu se va putea înființa în această materie. Nici censura, nici o altă măsură preventivă pentru aparițiunea, vinderea sau distribuțiunea ori- cărei pubficațiuni nu se va putea înființa. Arestul preventiv în materie de presă este in- terzis. Nu este nevoe de autorisațiunea prealabilă a nici unei autorități pentru aparițiunea ori-cărei publi- cațiuni. — Ciudat om mai ești, Cristianei Eu ași pre- fera o femee după placul meu. — Ei bine, Șise Cristian, și eu pe onoarea mea ! Eu nu sunt nici decum ciudat! dar, dacă nu poți fi spriginul familiei tale, mai bine se remâi june. Ce vrei se fac, de oare ce n’am nimic? Ne- putând cugeta la fericire, eu am cel puțin mângâ- ierea, că-mi sciu uita de toate ce-mi lipsesc, că me entusiasmez de plăcerile aspre, cari le pot pretinde. Nu-mi vorbi dar de familie și de cămin. Lasă-me se visez de vântul cel mare, ce suflă cătră țermu- rile necunoscute... Prea bine sciu scumpe amice, că omul este făcut se iubească 1 Eu o simț în mo- mentul acesta lângă dta, care m’ai primit ca un frate, dar mâne am să te părăsesc pentru totdea- una ; însă de oare-ce soartea mea este, a nu me putea stabili nicăiri, fiind-că n’am patrie, n’am fami- lie, n’am stare pe lumea asta, întregul secret al cu- ragiului meu este în facultatea ce am obținut-o din Ziua fericirei prinse în sbor și de a-mi uita că Ziua de mâne are se o ducă ca un vis frumos... Eu am făcut altcum, multe reflecsiuni decând cu poneiul acela în peștera hogar-ului. — Sărmane băiete! Ești amorezat, căci n’a dormit. — A.morizat sau nu, eu am dormit cum doarme nevinovăția; dară te socotesci iute, când n’ai multe oare de perdut în viață. Pănă ce m’am îmbrăcat și am venit din Stollborg la d-voastră, mi-a apărut un adevăr bun și simplu. Voind a deslega proble- ma meseriei ambulante, eu m’am înșelat. Eu am judecat ca un copil desmierdat al civilisațiunei. Eu mi-am reservat plăceri de sibarit. Mă vei înțe- lege... Aici schiță Cristian, fără a istorisi maiorului faptele vieței sale, în puține cuvinte, facultățile, tre- buințele, slăbiciunile și progresele vieței sale inte- lectuale și morale, și, după ce îl făcuse se înțeleagă cum a încercat a se face artist, ca se nu încete a se consacra serviciului activ al sciinței el adause: — VeZi, scumpul meu Osmund, ca se fii artist, n’ai se fii altceva decât numai artist,să jertfesci călătoriile, studiile sciințifice și libertatea. De cumva nu vreau se fac jertfele aceste, pentru ce n’ași fi pur și simplu un meseriaș fără artă, ceea ce fie-care om sănătos poate fi într’un moment dat al vieței sale? Eu voiesc să studiez interiorul pământului: nu mă pot face minar pentru o lună de (file, în ori și ce mină ? Eu voiesc se studiez botanica și zoologia: nu me pot tocmi pentru o vară lucrător sau vânător într’un loc dat și nu me pot folosi pănă în vara viitoare, ca se trăiesc cum pot, de brațele și de picioarele mele în profitul sciinței în loc se-mi slăiesc spiritul cu pozne ca să-mi câ- știg mai iute nutrimânt mai bun și haine mai fine ? N’am eu putere să muncesc ca se-mi las mteiigința mea liberă și cât de modest roditoare ? Am gândit mult la viața marelui Linne al d-voastră; ea este resumatul vieței celor mai mulți erudiți din timpul în care trăim. Totdeauna le-a lipsit pânea; absența resurselor mai că a înădușit desvoltarea lor și a lăsat lucrările lor necunoscute sau nesfârșite. Eu îi văd pe toți rătăcind în tinerețele lor ca și mine, și îngrijiți de (liua de mâne, neaflându-și scăparea decât găsind din întâmplare protectori inteligenți. Apoi ei sunt nevoiți, abia că au primit vre-o bi- nefacere, lucru amar, a întrerupe adeseori lucrările lor, pentru a se ocupa de funcțiuni mici acordate ca din grație, ce le răpesce timpul prețios și im- pedecă sau întârzie descoperirile lor. Ei bine pentru ce n’au făcut ei ceea ce au voit, ce am se fac eu; adecă se-mi puiu un ciocan sau o sapă pe umer și se lucrez la piatră sau se muncesc la pământ? Ce lipsă am eu de cărți și de călimar? Cine mă sile- sce a spune lumii că eu esist, inainte de ce am ceva nou sau ceva adevărat interesant a-i spune? Eu sciu acum destul, ca se încep a invăța, adecă se observ și să studiez natura de pe ea însă. Nu se ved secrete sublime descoperite în sinul forțelor natu- rale prin muncitori seraci ce nu sciu carte, în cari DumneZeu a instalat ca o scântee sacră, geniul ob- servațiuuei? Și creZi dta maiorule Larrson, că unui om pasionat, precum sunt eu pentru natură, îi va lipsi zelul și atențiunea pentru-că va mânca pâne neagră și va durmî pe paie? Nu va putea el găsi, observând construcțmnea stâncilor sau alcătuirea solului, o idee roditoare pentru esploatațiunea . . . de esemplu a acestor porfiri, ce sunt în jurul no- stru sau a câmpurilor aceste ce tocmai traversăm ? Eu sunt sigur că pretutindenea sunt isvoare de bo- www.digibuc.ro TELEGRAFUL ROMAN. 433 Nici o cauțiun^nu se va cere dela Ziariști, scriitori, editori, tipografi și litografi. Presa nu va fi pusă nici odată sub regim aver- tismentelor. Nici un <^iar sau publicațiune nu va putea fi suspendat sau suprimat. Autorul este răspunzător de scrierile sale, în lipsa autorului este răspunZător girantul, ear în lipsa acestuia editorul. Ori-ce Ziar trebue se aibă un girant răspunZe- tor care să se bucure de drepturile civile și politice. Art. 40. Fie care din adunări verifică titlurile membrilor săi și judecă contestațiunile ce se ridică în această privință. Art. 42. Membrii uneia sau celeilalte adunări nu pot fi numiți în nici o funcțiune publică sala- riată de stat, de cât un an după încetarea manda- tului lor. Sunt esceptate funcțiunile de miniștri, sub-se- cretari de stat, agenți diplomatici și militari de ori ce grad. Miniștrii, secretarii de stat și sub-secretarii de stat, numiți dintre membrii adunărilor legiuitoare, vor urma de a esercita mandatul lor. Asemenea și acei cari vor primi o misiune temporală de cel mult șese luni. Sub-secretarii de stat vor susținea actele admi- nistrațiunei și projectele de legi înaintea corpurilor legiuitoare, chiar când nu ar fi deputat sau se- nator. Legea electorală determină incompatibilitățile. Art. 44. Senatul alege din sinul seu pe preșe- dinte, pevice-președinți, precum și pe ceialalți mem- bri ai biroului seu. Lrt. 45. Ori-ce resoluțiune este luată cu majo- ritate absolută a sufragielor, afară de ceea-ceseva statornici prin regulamentele adunărei în privința alegerilor și presentațiunilor. In cas de împărțeală a voturilor, proposițiunea în deliberațiune este respinsă. Nici una din adunări nu poate lua o resolu- țiune, dacă maioritatea membrilor sei nu se găse- sce întrunită. Art. 58. Corpul electoral este împărțit, în fie- care județ, în trei colegie. Art. 59. Fac parte din întâiu colegiu toți români care, întrunind celelalte condițiuni prevăZute de lege, au un venit fonciar rural dela 1000 lei în sus. în județele unde nu s’ar găsi un număr de 200 alegători, pentru a forma acest colegiu, acest număr se va completa cu proprietari rurali cei mai greu împuși din colegiu următor. Alegătorii acestui colegiu votează direct. Art. 60. Fac parte din colegiul al doilea toți acei cari au un venit fonciar rural dela 1000 lei în jos și acei care plătesc o dare ori-cât de mică cătră stat. Alegătorii acestui colegiu, care sciu se scrie și se cetească, pot se voteze, după voința lor, sau direct pe deputat la orașul de reședință sau in- direct pe delegat în comunele lor, împreună cu ale- gătorii fără sciință de carte. Cinci-Zeci de alegători numesc un delegat. Primarul, notarul, perceptorul precum și ori-ce funcționar public nu va putea fi ales delegat. Delegații acestui colegiu, întruniți cu alegătorii care votează direct, aleg pe deputat la reședința județului. Art. 61. Fac parte din al treilea colegiu toți ’ orășenii care plătesc o dare ori-cât de mică cătră stat. Votează direct orășenii care plătesc o dare anu- ală cătră Stat de cel puțin 25 lei. Sunt scutiți de cens în acest colegiu toate pro- fesiunile liberale, oficerii în retragere și pensionarii statului. Votează prin delegațiune, după regulile stator- nicite prin art. 60 și cu facultatea votului direct pentru cei ce sciu se scrie și se cetească, alegătorii din orașe care plătesc o dare cătră stat mai mică de 25 lei. Delegații aleși astfel votează împreună cu ale- gătorii direcți ai colegiului al treilea. Toate orașele unui județ formează un singur co- legiu cu orașul de reședință. în orașele unde vor fi mai mult de una sută alegători direcți, alegerea se va face chiar în co- mună, ear alegătorii din celelalte comune vor vota la reședința județului. Alegătorul ales delegat nu poate vota decât o singură dată, sau ca delegat sau ca alegător direct în colegiu din care face parte. Art. 62 Alegatorii care vor întruni condițiunile cerute de lege pentru a figura atât în colegiul I. cât și în vre-unul din celelalte colegii vor face parte de drept din colegiu I. fără a putea opta. Art. 63 Colegiul I. alege câte doi deputați de fie-care județ. Colegiul al doilea câte unul. Colegiul al treilea care are pănă la 15,000 lo- cuitori alege uu deputat. Colegiele mai numeroase aleg câte un deputat pentru fiecare 15,000 locuitori, francțiunea ce trece de jumetate din acest număr comptează pentru cifra întreagă. Corpurile legiuitoare hotărăsc, din șease în șease ani, numerul deputaților colegiului al treilea, pen- tru fie-care județ. Art. 68. Senatul se compune din membrii aleși în modul următor: Art. 69. Colegiu I. al proprietarilor rurali com- pus după cum se arată la art. 59 de mai sus, alege câte doi senatori de fie-care județ. Art, 70. Colegiul al treilea, compus după cum se arată la art. 61 de mai sus alege câte un sena- tor pentru orașele ce au pănă la 40,000 locuitori, și câte doi pentru orașele mai populate. Art. 71. Alegerea senatorilor precum și a depu- taților în colegiurile ce au mai mulți representanți se face prin scrutin de listă. Art. 72. Legea electorală determină celelalte condițiuni cerute dela alegători, precum și mersul operațiunilor electorale. Art. 77. Membrii senatului primesc o îndemni- tate ca și deputății. Art. 78. Membrii Senatului se aleg pe opt ani, și se reînoesc pe jumătate la fie-care patru ani prin tragere la sorți. Biroul Senatului trage la sorți câte un senator de ai colegiului I. din fie-care județ și jumătate din totalul senatorilor colegiului III. Art. 105. Juriu este statornicit în toate mate- riile criminale, și pentru delicte politice și de presă. în toate cașurile de atacuri, ofense sau impu- tări care ar fi îndreptate contra agenților autori- tăților publice pentru fapte țelative la funcțiunile lor, acțiunea pentru daune nu se va putea intenta separat înaintea tribunalelor civile decât după ce va fi urmat o decisiune de condemnare dată de că- tră curtea cu jurați. Când însă atacurile, ofensele sau imputările ar fi îndreptate contra unei persoane private sau func- ționar în viață privată sau persoane juridice, partea civilă va putea intenta în mod separat acțiunea pentru despăgubire, {înaintea 'tribunalelor civile care vor judeca de urgență. Art. 118. Tot românul face parte din unul din elementele puterei armate conform legilor spe- ciale. Art. 121. Garda cetățenească se desființează. Art. 129. Din Z^a punerei în vigoare a Consti- tuțiunii de față, sunt abrogate toate disposițiunile din legi, decrete, regulamente și alte acte contrarii cu cele așeZate de ea. Art. 131. Se vor face în cel mai scurt timp legi speciale privitoare la obiectele următoare: 1. Asupra decentralisării administrative; 2. Asupra responsabilității miniștrilor și celor- lalți agenți ai puterei esecutive; 3. Asupra măsurilor celor mai nimerite pentru a stăvili abusul cumulului; 4. Asupra modificări legei pensiunilor; 5. Asupra condițiunilor de admisibilitate și de înaintare în funcțiunile administrațiunei publice; 6. Asupra deevoltărei căilor de comunicațiune; 7. Asupra esploatărei minelor și pădurilor; 8. Asupra fluvielor și rîurilor navigabile sau flotabile; 9. Asupra organisațiunei armatei, drepturilor de înaintare, de retragere, și asupra diferitelor posi- țiuni ale oficerilor; 10. Asupra justiții militare. Se vor revisuî toate codicele și legile asistente spre a se pune în armonie cu Constituțiunea de față. Art. 133. Disposițiunile acestei Constituțiuni se vor putea aplica, prin o lege specială și în cele doue județe de peste dunăre. Varietăți. * (Maghiarisarea pe căi noue.) Racolța Gavriil, după ce Românii l’au ales de notariu cer- cual al Teoltiuriului în anul 1882, acum și-au maghiarisat numele în Râkoczy Gâbor și deve- nind membru al societății de maghiarisare, prin ori-ce mijloace voiesce a amăgi pe românii din cer- cul notarial al domniei sale ca să-și maghiariseze numele. Eată și mijloacele: merge în cârcimă și acolo strigă în gura mare că poporul să asculte de domnia sa că Prea Sânția Sa Episcopul Szabo i-a încredințat conducerea bisericei ș; a scoalei, și că toți trebue se fie maghiari; se laudă că va merge în biserică și va ținea predici despre magharisare. Pe lungă toate acestea nu i-a succes a maghiarisa pe nici un român. VăZend dl (Râkoczy Gâbor că așa nu-și ajunge scopul că de geaba provoacă pe români unguresce în ori ce afacere oficioasă (pe Câmpean Dionisie și Rus Vasilie) Mezei Denes și Orosz Lâszlo, și pe alții că nu respund nimic, ci Zio „pe noi nu ne chiamă așa, nu ne vei boteza Dta, că ne-au botezat popa“, începe a folosi alt mijloc și Z’ce că, fie-care se-și strămute numele unguresce că tot român rămâne eată și eu Fam schimbat pe ungurime și tot român sunt, dar po- porul român nu-i crede nimic de când și-au ma- ghiarisat numele și a devenit renegat. Cu mare găție, ce omul le va găsi cu încetul. A fi folositor lumei întregi este idealul glorios a meseriașului, scumpe Osmund: a fi plăcut bogaților, este soartea copilărească a artistului; eu mă feresc de ea cu plăcere. — Cum! Z’se maiorul, nu glumesci Cristiane, vrei să renuncii la frumoasele arte, în cari escelezi, vrei se renuncii la plăcerile vieții, ce le poți obți- nea din isvorul spiritului dtale, la farmecul lumei în care poți reapărea ori și când cu avantagiu și cu plăcere, acceptând vre un oficiu în desfătările curții. Dta ai numai să vrei și indată vei avea amici puternici, cari îți vor procura ușor direcțiunea unui teatru sau muzeu oare care. Dacă vrei. . familia mea e nobilă și are relațiuni. . . — Nu, nu, maiorule, îți mulțămesc! Să-mi fi spus asta eri-d mineață; atunci eram încă un copil care își căuta calea sa umblând pe lângă scoală 1 Ași fi acceptat poate. Balul mi-a reamintit rătă- cirile seducerei lumesci de odinioară, care le-am prea gustat AstăZi sunt un bărbat, care vede unde să meargă. Eu nu sciu ce rază a pătruns în su- fletul meu împreună cu acest soare matinal. . . Cristian se puse pe gânduri. El căută în sine însuși înlănțuirea ideilor ce i aduse hotăriri așa energice și simple; dar el în ză- dar căuta și în zădar atribuea toate influenței unui somn bun și unei diminețe frumoase! memoria sa îi înfățișa necontenit chipul Margaretei, cum își as- cundea fața în pălmi, la auZul numelui Cristian Waldo. Acel țipet înădușit, eșit din inima femeei, lovise peptul falnic a lui Cristian Goffredi. El a umplut sufletul seu cu o rușine generoasă, cu un curagiu repede și nefltcsibil. — Ei! Eu te întreb, respunse el maiorului care îi amintea ostenelile și neplăcerile muncei materiale, ce trebuință am eu să mi petrec, să mă odihnesc și să păzesc esistența mea de ori și ce accident? De oare ce nascerea mea nu mi-a dat o posiție privilegiată, de cine să me țiu, dacă n’am eu cu- ragiul și bunul simț a-mi face o posiție cinstită ? De aceia, cari mi-au dat viata? De ar fi aici, ei mi-ar putea răspunde, că, făcendu-mă voinic și sănătos, nu le-a fost intențiunea a mă face moale și leneș și că, dacă simț absolut trebuința de a umbla pe covoare și de a mânca delicatese, lor le-a fost cu desăvâr- șire imposibi) a prevedea cașul acesta bizar și ri- dicul. •— Dta riZi Cristiane, Z’⁸⁰ maiorul, și totuși viața fără prisosințe nu este vrednică să o trăesci. Nu este ținta omului să-și facă un cuib cu toată îngrigirea și prevederea unei pasere, ce îi dă esem- plul ? — Da, maiorule, aceasta este ținta dtale a că- rui viitor are legături cu trecutul; dară eu, a cărui trecut n’a clădit nimica, făcendu-mă fabulator, cum Zice dl Goefle, scii ce m’a hotărît la aceasta? Fără scirea mea, însă de bună seamă, de frica celeia ce se numesce sărăcie. Ei, frica aceasta, la un bărbat este o lașitate și nu este mijloc a o traduce altfel de cât prin plângerea , a cărei efect burlesc o să-l veZi din gura unui bărbat bine făcut și sănătos ca și mine. Stăi, să presupunem un monolog de ma- rionete. Amicul nostru, Stentarello Zice naiv: „Vai! De trei ori vai! eu n’am să mai dorm dar în albi- turile aceste fine! Vai! eu nu mai pot lua, când mi se va face cald în Italia, o înghețată de vanilie! Vai! când mi se va face frig în Svedia, nu o să-mi mai puiu rom de ânteia calitate în ceaiul meu! Vai! nu o să mai am haine de mătasă culoare levantină, ca să merg la joc, nu o se mai am manșete, se-mi în- cadreze mâna mea cea albăl Vai! nu o să-mi mai presăr părul cu pudră de viorele și cu pomadă â la tubereuse! 0 stelelor, vedeți voi soartea mea de- plorabilă. ! Ființa mea așa frumoasă, așa prețioasă, așa amabilă, nu s’a mai îndulci cu compoturi pe farfurii de Saxonia, nu va mai avea pantlice de moar în chică, nici catarame de aur la papuci! Noroc orb, societate blăstemată! tu-mi datoresci cu toate aceste, ca și lui Cristian Waldo, care face marione- tele să vorbească și să gesticuleze atât de bine!“ (Va urma) www.digibuc.ro 434 plăcere ar strica se poată dl Rakoczy Gâbor ro- mânilor numai cât n’are putere, ci își strică domniei sale, căci poporul român il uresce așa încât și se-i spună ceva bine poporului nu-i crede nimic ca unui renegat. Chir Teoltiurianu. * (Din Basarabia). Din Cahul cu data de 8 Septemvre se scrie „Poștei" că noul archiepiscop Serghie al Basarabii, condus de idei mai liberale și mai envagelice, a ridicat ordinul predecesorului seu și a dispus că de aZi înainte să se imprime în ti- pografia dela Chițcani și cărți bisericesci în limba TELEGRAFUL ROMAN. română. Se crede că venerabilul prelat (căci e de aproape 70 ani) a luat această disposiție nu numai ca o măsură favoritoare pentru români, ci pentru că așa sunt principiile sale neschimbate și pe care le a profesat și mai nainte ori unde a fost în ser- vicii. El crede că fie-care creștin trebue se se roage și se asculte rugăciunea cătră D<^eu în limba sa maternă. A dispus de asemenea că în toate comunele ro- mâne din Basarabia serviciul divin să se facă în limba română, ceea ce era interzis pănă acum tot din ordinul fostului archiepiscop Pavel. Aceste măsuri au produs mare bucurie printre români. Ele sunt apoi onorătoare pentru sentimentele liberale ale noului nostru archiepiscop. Românii ba- sarabeni îi sunt adânc recunoscători pSntru densele. .Bursa de Viena și JPesta. Din 27 Septebre n. 1883. Viena B-pesta Renta de aur ung. de 6°/„.............................119.45 119.50 Galbin . . .... 5.71 6.70 Napoleon............................................ 9.50‘/₃ 9.50 100 maree nemțeaci................................... 58.65 58.55 Nr. 343 [531] 1—3 CONCURS. Pentru ocuparea posturilor înve- țătoresci din comunele mai jos însem- nate în protopresbiteratul Agnitei, se escrie concurs pănă la 25 Septem- vre 1883. 1. Ghi j a s a inferioară, cu salariu anual 150 fl. în repartiție dela popor, cuartir în edificiul scoalei, cu grădină și lemne de încălzit. 2. Verd, cu salariu anual 150 fl. dintre care 80 fl. din fondul scolariu și 70 fl. din repartiție dela popor, cu grădină, cuartir în odăile sco- lei și lemne de foc. 3. Ruja cu salariu anual 150 fl. din fondul scoalei cu grădină și lemne de foc. 4. I a c o b e n i, cu salariu anual 150 fl. după repartiție dela popor, cuartir în edificiul scoalei .cu grădină și lemne de foc. 5. Hundrubechiu cu salariu anual 150 fi. după repartiție dela po- por cuartir în edificiul scoalei cu gră- dină și lemne de foc. 6. Boholțcu salariu anual 100 fl. din alodiul comunei și 10 hectolitre grâu dela popor, cuartir cu grădină și lemne de foc. 7. Ți c hi n deal cu salariu anual 150 fl. după repartiție dela popor și din alodiul comunei cuartir cu grădină și lemne de foc. 8. Al ți na cu salariu anual 80 fl. din alodiul comunei, și 70 fl. după arunc dela popor, cuartir în edificiul scoalei, cu grădină și lemne de ioc. Petițiunile concursuale, instruite în sensul legilor și al regulamentelor din vigoare, au a se așterne subsem natului oficiu protopresbisbiteral pănă la terminul susindicat. Nochrichiu, 25 August, 1883. Oficiul protopresbiteral gr. or. Nr. 228 [521] 2—3 CONCURS. Devenind vacantă stațiunea înv&- țătorească din Ungur aș, protopresbi- teratul Ungurașului, prin aceasta se escrie concurs cu terminul 24 Septem- vre a. c. st. v. Emolumentele sunt: 1. în bani 90 fl. v. a., 2. în bucate viei 4o cu grăunțele. 3. Lemne 3 orgii, din care vine a se încălzi și școala. 4. Punți de lumină 3. 5. Hârtie pentru scriptele înve- țătoresci conți 3. 6. Cuartir liber în edificiul scoa- lei și grădină 4000 °. Doritorii de a ocupa aceasta sta- țiune au asi subscerne suplicele in- struite conform legilor din vigoare pănă la 24 Septemvre a. c. la subscri- sul oficiu protopresbiteral. In conțelegere cu comitetul parochial. Fiizes Sânpetru, 4 August, 1883. Oficiul ppresbiteral al tractului Unguraș. Petru Roșea m. p. Pro topresbiter. Nr. 253. [529] 2—3 CONCURS Pentru întregirea postului de în- vețătoriu la școala poporală gr. or. rom. din Zam se escrie prin aceasta concurs cu terminul pănă la 25 Sep- temvre sț. v. a. c. Cu acest post este împreunat un salariu de 110 fl., și 20 H-litre cucu- ruz sfermit, 4 H-litre grâu, 5 orgii lemne și cuartir în edificiul scoalei. Doritorii de a ocupa acest post au a-și așterne petițiunile lor pănă la terminal indicat instruite conform le- gilor în vigoare oficiului protopresbi- teral gr. or. al tractului Iliei mu- reșane. în conțelegere cu comitetul parochial. Oficiul protopresbiteral gr. or. al tractului Iliei. Alecsiu Olariu m. p., adm. ppresb. Nr. 143. [528] 2—3 CONCURS Pentru ocuparea postului învăță- toresc la școala confesională gr. or: din Mihalțiu cu termin pănă la 25 Septemvre a. c. Cu aceasta stațiune sunt împre- unate următoarele emolumente: 1. 6 jugere 8000 ⁰ arătură. 2. Dela 400 ferdele cucuruz din capital, interesele statorite de comi- tetul parochial. 3. Grădină de legumi lengă scoală. 4. Cuartir liber și lemne de foc pentru învețătoriu și scoală. Doritorii de a ocupa acest post au ași subșterne cererile instruite cu toate documentele prescrise de legile în vigoare subscrisului pănă la ter- minul susindicat. Oficiul protopresbiteral gr. or. Alba-Iulia, 7 Septemvre, 1883. Aleesandru Tordășan m. p., protopresbiter gr. or. Nr. 300 [519] 3—3 CONCURS. Pentru întregirea stațiunilor de învățători la scoalele confesionale gr. or. din comunele mai jos însemnate se escrie prin aceasta concurs cu ter- min pană la 25 Septemvre st. v. a. c. în care ții se vor ținea și alegerile. 1. T e m p a cu salariu anual 200 fl. v. a. din cassa bisericei în rate lunare anticipative, cuartir în edificiul scoa- lei cu grădină și lemne de încălzit. 2. Beșan cu salariu anual de 150 fl. v. a. dela popor, cuartir cu grădină și lemne de încălzit. 3. Găunoasa cu.salariu anual de 150 fl. v. a. dela popor, cuartir și lemne de încălzit. Cei ce voesc a reflecta la vre una din aceste stațiuni au asi așterne suplicele lor de concurs, instruite con- form legei și normativelor în vigoare, pănă la terminul indicat, la subscrisul Deva la 5 Septemvre, 1883. în conțeleeere cu comitetele parochiali. loan Papiu m. p., protopresbiter. Nr. 234 [523j 3-3 CONCURS. Pentru ocuparea stațiunilor înve- țătoresci devenite vacante la scoalele confesionale gr. or. în comunele mai jos însemnate ținetoare de protopres- biteratul Gioagiului II se escrie con- curs cu terminul pănă la 25 Septem- vre, a. c. 1. Almașnl mare, cu salariu anual de 150 fl., cuartir în edificiul scoalei și lemne pentru încălzit. 2. Bozeș, cu salariu anual 150 fl., victuale în valoare de 24 fl. cuartir în edificiul scoalei și lemne pentru în- călzit. 3. Bulbuc cu filia Curpeni cu salariu anual 120 fl., victuale în va- loare de 24 fl., cuartir și lemne de încălzit. 4. Gioagiu cu salariu anual de 200 fl., cuartir îu edificiul scoalei și lemne pentru încălZit. 6. Glodși Nădăstia cu salariu anual de 150 fl. cuartir grătuit și lemne pentru încălZit. V a r m a g a, cu salariu anual de 150 fl., victuale în valoare de 14 fl., cuartir grătuit și lemne pentru în- călZit. Doritorii de a competa la ace- stea stațiuni învețătoresci au a așterne cererile instruite conform prescriselor din vigoare pănă la terminul mai sus indicat la subsemnatul oficiu. Oficiul protopresbiteral gr. or. al Geoagiu H. Secăremb, 28 August, 1883. Sabin Piso m. p., protopresbiter. Nr. 162 [524] 3-3 CONCURS. Pentru întregirea stațiunei de în- vețătoriu în Cicio-Giurgesci, ppresbi- teratul Dejului se escrie concurs cu termin pănă la 25 Septemvre st. v. Emolumentele sunt: a) în bani 150 fl. v. a. b) folosința alor 14 Jugere 3290° păment, arătoriu, fenaț și pășune din care 1 Juger și 353 □” intravilan. c) Locuință liberă în una odae a edificiului școlar. d) Lemnele de foc necesari. Suplicile instruite conform pre- scriptelor din vigoare sunt a se ascerne pănă la indicatul termin la subscrisu 1 oficiu în Giurgesci per Retteg. în conțelegere cu comitetul parochial respectiv. Oficiul protopresbiteral gr. or. al trac- tului Dejului.. Nr. 272 [525] 3—3 CONCURS. Pentru ocuparea postului înve- țătoresc dela școala poporală din B. Sat afiliată cu Bucium Muntari se deschide concurs pănă la 24 Septem- vre a. c. Emolumentele sunt: Salariu anual de 200 fl., cuartir și lemne pentru încâlcit. Doritorii de a ocupa acest post au de ași substerne petițiunile instruite conform legilor din vi- goare la subscrisul pănă' la terminul mai sus indicat. Abrud, 20 August 1888. Comitetul parochial din Bucium Sat în conțelegere ou loan Gali m. p. Protopresbiter. Nr. 238 [522] 3-3 CONCURS. Spre întregirea stațiunei de în- vețătoriu din parochia română gr or. Miluan, protopresbiteratul Ungura- șului, prin aceasta se esene concurs pănă în 24 Septemvre a. c. pelângă următoarele emolumente: 1. în bani 100 fl v. a. 2. în bucate 40 mesuri mari cu grăunțe în valoare de 50 fl. 3. Lemne 3 orgii din care e a se încălZi și școala. 4. 3 punți lumini. 5. Hârtie de scris 3 conți. 6. Cuartir în edificiul scoalei. Doritorii de a ocupa aceasta sta- țiune învățătorească au de a-și sub- sterne suplicele instruite conform le- gilor din vigoare, la subscrisul oficiu. In conțelegere cu comitetul parochial. Fiizeș-Sânpetru, 30 August 1883 Oficiul protopresbiteral român gr. or. al tractului Unguraș. Petru Roșea m. p. protopresbiter. Nr. 150. [530] 2—3 UT. Nicolae Dor dea de religiunea gr. or. din Topârcea, comitatul Sibiiului, carele de vre-o 15 ani au părăsit cu necredință pre legiuita sa soțiă Ana născ. Vecerdea tot de acolo, fără a se sci ubicațiunea, se citează prin aceasta, ca în termin de trei luni dela prima publicare a acestui edict se se presenteze înaintea subsemnatului scaun protopresbiteral, ca for matrimonial de prima instanță, căci la din contră și în absența lui se va pertracta și decide procesul intentat contră-i de cătră soția sa. Sibiiu, 20 August, 1883. Scaunul protopresbiteral gr. or. al trac- tului Săliștei, ca for matrimonial de 1. instanță. Publicațiune. Duminecii in 7 Octomvre 1883 st. n. la 1 oară după ameadi se esarendează pe calea licitațiunei publice în cancelaria cumunei Sadu, dreptul de cârciumărit și moara cu 3 petri de măcinat a comunei, pe timp de 3 eventual 6 ani, începând dela 1 Ianuarie 1884 st. u. Condițiunile de licitare se pot vedea la ori ce timp în cancelaria comunală. Sadu în 17 Septemvre 1883 st. n. [527] 2—3 Primăria comunală. Turnătoare de clopote și de metal a lui Antonie Aovotny se recomandă pentru facerea de clopote noue, pentru turnarea din nou a clopotelor sparte de toată mărimea, precum și pentru constru- irea a mai multor clopote în acord harmonic, oferind garanță pe mai mulți ani. Montate cu chivere roane) de lemn, fer turnat și făurit; astfel construite, că după ce sânt usuate pe o parte se poată fi învârtite cu înlesnire în ori-ce direcțiune, prin ceea ce se evită cre- parea lor. Cu deosebire recomand clopotele găurite și premiate inventate de mine, care au un ton mai întins, mai puternic și mai adânc, ca cele de sistemul vechia; un astfel de clopot în greutate de 300 punți egalează pe unul de 400 punți. Recomand mai departe scaune de fer făurit pentru clopote solide și frumoase, clo- pote pentru orologiu sau discuri pentru oroloage și toace din metal, precum și toate celelalte articole de alamă și metal aparținătoare de această categorie, cu pre- țurile cele mai moderate. Se construesc clopote și pe lângă plătirea făcută în rate. Clopote dela 300 punți în jos, precum și stropitoare de mână se află totdeauna în magazin. Pentru comande binevoitoare, care se efectuează solid și promt se recomandă Antonie Novotny. [359] 8—10 Timișoara, Fabrică. Redactor răspunZetor Nicolau Cristea Editura și tipariul tipografiei archidiecesane. NVNvw.digibuc.ro