Sibiiu, Marți 25 (6 Februarie) Ianuarie 1883. Anul XXXI TELEGRAFUL ROMÂN. Apare Marția, Joia și Sâmbăta. ABO NAMENTUL Pentru Sibiiu pe an 7 fl., 6 luni 3 fl. 50 cr., 3 luni 1 fl. 75 cr. Pentru monarchle pe an 8 fl., 6 luni 4 fl., 3 luni 2 fl Pentru străinătate pe an 12 fl., 6 luni 6 fl., 3 luni Bfl. Pentru abonamente și insertiuni a se adresa ia Admlnlstrațlunea tipografiei archldlecesane Sibiiu, strada Măcelarilor 47 Corespondențele sfmt a se adresa la: Redacțlunea „Telegrafului Român", strada Măcelarilor Nr. 43. Epistole nefrancate se retușa. — Articalii nepublicați nu se înapoiază. INSERȚIUNILE Pentru odatA 7 or., — de două ori 12 or., — de trei ori 16 or. rondul ou litere garmond — și timbru de 30 or. pentru fie-care publicare. „Sic non itnr ad astra.⁴⁴ Ceriul chiar ve osândesce pentru câte suferiți Și vfi strigă: „Aceste rele moliciunei datorifi 1 „Un popor ce nu combate „Nu merită libertate! „Luptați dar de vreți se fiți! D. Bolintindnu. Ei, apoi așa nu merge! în zadar tot decla- măm, dacă oamenii noștri înșiși se fac toporiște ia tăierea pădurei. Ne au venit și nouă vre-o câteva corespondențe, in care ni se spunea, că se interdice comunelor a pre- numera la foi românesci. Am ținut că sunt nisce pretecste din partea respectivilor de a se plăti cu un cuvânt oare care, ca sâ nu aboneze și mai de- parte și am aruncat pretecstele în corfă. Vedem înse câ ceea ce ni s’au întâmplat noue din unele părți, s’au întâmplat și cu „Gazeta Transilvaniei.⁰ De unde s’ar vede mai departe, că organele gu- vernului s’au pus cu tot adinsul pe reducerea presei române și din ce este redusă. Dar bine ne merge! Extra Hungariam non est vita. Si est vita, non est ita. Limba română din oficiul administrativ și de justiție este esilată; institutele de crescere de tot feliul se imbuibă în limba ma- ghiară. Acum organele politice caută, cum se reducă chiar și lectura românească. Nu va trece mult și ne vom pomeni cu vre-o disposițiune, care se ordine ca și în biserică sâ ne rugăm și se cântăm în limba maghiară. Procedura aceasta din partea deregătoriilor ma- ghiare, adevărat că este în contra hgei de naționa- litate din 1868, însă peste dificultatea aceasta de- regătoriile au trecut de mult; așa ceva nu le mai stâr- nesce scrupuli zeloșilor „patrioți⁰ și maghiarisători. Dar nici pe noi nu ne mai impresionează for- țarea maghiarisărei, pentru că sunt prea multe ca- șurile, prin care se încearcă introducerea maghiari- sărei în poporul român. Ne vine cu totul greu, când vedem că și românii, direct și indirect, contribue la promovarea maghiari- sărei și la reducerea limbei române. Ne tot plângem că n’avem oameni în funcțiuni publice, și ne plângem cu drept cuvânt, căci și prin aceasta ni se stirbesce un drept, care după legea fundamentală de stat, de jure îl avem și nu- mai de fado ni se deneagă. înse, dacă funcționarii români ar fi toți numai de aceia, cari la toate câte le vor <^ice superiorii, ar respunde: „Așa este măria ta!° apoi trebue se șlicem că e o fericire că avem puțini bărbați în funcțiunile statului. Ba la alegerile viitoare se stă- ruim, ca se nu mai rămână nici unul în funcțiune, din causa simplă, că dacă e vorba se ne maghiari- seze prin influența funcționarilor, apoi cel puțin se nu fie și români, cari se participe la opera desnațio nalisărei proprie. Nu ne provocăm la persoane, pentru că nu am vre se cădem în eroarea „Gazetei Transilvaniei,“ când în comitatul Făgărașului se năpustește asupra unui biet de president dela sedria orfanală, împu- tându-i lipsă de adevărat patriotism și de simț na- țional românesc. Ca și când n’ar fi și alți bărbați în funcțiuni mai înalte în comitatul Făgărașului chiar, cărora li s’ar pute face aceeași imputare, poate cu mai mult cuvânt. Am rătăci înse foarte mult, dacă am vre să ne plătim cu imputarea ce am face unuia sau altuia dintre funcționari. Am rătăci și mai mult, dacă am gândi că ne am salvat causa prin delăturarea tutu- ror românilor din funcțiunile publice a le statului. Și una și alta ar fi nisce lucruri foarte eftine și fără pic de osteneală. Dar oare potrivesce-se astfel de atitudine cu un popor vânjos și puternic în re- sistență, cum este al nostru ? Acei ce ar fi de pă- rerea aceasta, am cuteza a t^ice, că nu mai sunt ro- mâni adeverați, ci degenerați tot așa, ca si acei, cari în funcțiuni fiind, spriginesc desnaționalisarea conaționalilor sei. Poporul român, întru cât este alegător, trebue se’și pună toate puterile de a reeși cu funcționari administrativi publici în toate comitatele. Prin o stăruință energică se dă sucurs și curagiului func- ționarilor. însă și aceștia în funcțiunile lor, obser vând strîns legile statului, se nu se plece ca trestia la ori ce suflare de vânt, ci Se arete bărbăție și atunci pe lângă aceea, că vor fi respectați li se va împlini și dorința, ce o pot ave în sinul lor, de a fi folositori, pe lângă stat, și naționalității, din a cărei sin au eșit. Poporul și funcționarii în toate împregiurările, cu provocare la legea de egală îndreptățire, ar tre- bui se resiste acelor ce vreau se o eludeze sau se o calce chiar și în privința lecturei de șliare și dacă ved că nu pot reuși sâ apeleze la publicitate. Publicul cel mare ații nu se mai mulțămesce cu ge- neralități. El trebue se scie detaiuri de nedreptăți- rile, cari se comit față cu un popor. Sașii sânt o mână de oameni, au și ei funcțio- narii lor, și au și ei se întimpine aceleași dificultăți pe care le întimpină românii. Despre ei însă n’au- ^im pe nimenea plângându-se de atâta — nepăsare, ca se nu <^icemmai mult, — făță cu naționalitatea lor, cum amjlim despre unii dintre ai noștri, pentru că au în poporul lor un razim sigur ; pentru că poporul săsesc, prin neobosită activitate, le spune funcționa- rilor că au pe cineva la spatele lor. Și astăzi cetim in „S. d. Tageblat⁰ într’o telegramă dela Cohalm despre o întrunire a alegătorilor, în care s’au pro- nunțat contra proiectului privitor la scoalele medie. Unde am ve^ut noi de doi ani încoace vre-o întru- nire de alegători în vre-o causă? cu toate că cause ar fi destule. Acei, dela care poporul așteaptă se’l conducă, trebue sâ fim cu toții, și conducători și conlucră- tori, mai puțin comoȘi și mai sprinteni. Sprinteneala aceasta ar respândi mai multă viață și atunci de sigur nici îndrăsneala maghiari- sătorilor nu ar fi atât de mare. Căci, unde se vor găsi acei model de ângeri de maghiari, cari vânând că înșiși românii, unii lasă să se facă, alții dau mână de ajutor la maghiari- sare, se împedece așa ceva ? unde vor fi acei ân- geri model de maghiari, cari dacă ved că d. e., cum cetim tot in „Gazeta Transilvaniei,⁰ preoțimea ro- mână gr. c. unită cetesce pe „Magyar Allam“ (statul ungar), o vor opri și i vor demânda să cetească țliare românesci? Se nu privim numai la desaga dinnainte cu scăderile maghiare, dar se gândim și la cea dinapoi cu scăderile noastre. Să combatem pe cele dintâiu, dar sâ necurățim și de cele din urmă. Astfel vom striga, vom striga și glasul nostru va resuna în pustie! Revista politică. Sibiiu, in 24 Ianuarie Eri s’a ținut în Budapesta o conferență, la care au luat parte 35 de deputați din partida in- dependenților. Punctele esențiale a le programei sunt: independența Ungariei pe basa u n i u n e i personale. Egalitate deplină în drept. Părăsirea terenului steril al negațiunei, condamnarea direcți- une! estreme în politică, în cestiunile naționale [și confesionale. Programa este subscrisă de 20 mem- brii din partidă; aceștia vor eși din partidă, dacă conferență partidei în întrunirea de duminecă nu va accepta programa. Contele Apponyi a primit în 2 Februarie n. o deputațiune a adunărei lucrătorilor ținute în 14 Ianuarie în Budapesta. Deputațiunea l’a rugat a înainta dietei petițiunea lor, prin care cer introdu- cerea sufragiului universal. Apponyi a întrebat pe membrii deputațiunei, dacă sunt internaționa- FOIȚA. Cristian Waldo sau CĂILE NOROCULUI Roman de George Sand. (Tradus de E. B.) (Urmare 9). Cristiano își veni în fire Tocmai avuse aripi pentru a sbura pănă la polul arctic; acuma înse, toate cugetele sale, toate aspirațiile sale, toată cu- riositatea sa, se reportau numai la castelul acela iluminat, ce lucea de pe țărmul lacului, și ce părea că exhală călduri artificiale în atmosferă. — Sciu bine, își (lise el, că pentru cinci sute de taleri (și Dumnezeu scie, cât mi-ar fi de lipsă aceste cinci suta de taleri!) nu ași părăsi în astă seară țeara aceasta ciudată, și dacă m’ar duce Wal- kyrele în palatul de zafîr al marelui Odin! Mâne... Dară nu, nu o voiu revede mâne! Nici mâne, nici oare-când I Chiar mâne se va duce muritorul acela fericit, care poartă cu drept cu- vânt dulcele nume Goefle, la castelul nou, ca se reclame confidența clientei sale, a mătușei Elveda, și ca se lucreze doară, ca un veritabil om de afa- ceri fără inimă, la căsătoria sălbaticului Olaus cu blânda Margaretă! Mâne, dulcea Margaretă va sci că fu înșelată, și prin cine ? Câtă mănie, cât despreț vor fi resplata bunei mele ținute și a înțeleptelor mele sfaturi!... înse toate aceste nu împedecă, ca se n’am foame și ca se nu încep se simț mica recoare a acestei nopți din Decemvre, între gradele 61 și 62 de latitudine. Aceasta me facb de-mi aduc aminte de timpul, când me plângeam de iarna din Roma. Cristiano se reîntoarse cătră sala ursoaicei, pe când îi veni aminte că trebue se va^ă de măga- rul seu. Cg ocasiunea aceasta el vă<^u mai de aproape sania dlui Goefle de sub șopron. Cum prinse aventurierul nostru, dela vederea acestei sănii, o hotărîre nebună, nu ne putem es- plica bine. Atâta însă seim, că în loc de a se pune liniștit la cină, cu dosul cătră sobă, el privea vest- mintele negre ale doctorului in drepturi, așternute pe dosul unui scaun în sala ursoaicei. Cristiano credea că persoana serioasă, pre care tocmai o imitase într’un noroc, trebue că poartă un costum învechit și mai mult sau mai puțin unsu- ros. Nici de cum; Dl Goefle, odinioară băiat destul de frumos, se îmbrăca foarte bine, se îngrijea de persoana sa, și ținea la onorul de a’și arăta piciorul neted, ca și talia încă dreaptă și bine făcută, într’un costum sever, dară de gust bun. Cristiano se îm- brăca cu haiuele ce-i ședeau ca o mănușă; el de- scoperi cutia cu pudră și șuvița de per și-și preserâ perul seu negru și des cu un nuor ușor. Ciorapii de măfasă ii erau peste pulpă cam înguști și pa- pucii cu cătărămi cam largi; dară ce? în Dalecar- lia nu se va uita nimenea așa de aproape. Destul că, în (lece minute, Cristiano era îmbrăcat ca un fiiu cinstit de familie, ca un profesor de nu sciu ce, ca un student sau membru de nu sciu care facultate învățată, de o profesiune serioasă, dară cu o tur- nură minunată și cu o ținută ireproșabilă. Cetito- rul gâcește că aventurierul scoate calul dlui Goefle din grajd, rugând pe Jean a nu se uri singur și prinde pe blândul Loki la sanie, aprinde felinarul și sboară ca o săgeată cătră castelul nou. ț)ece minute după aceasta, el întră în curtea iluminată a castelului nou, aruncă frenele cu un aer leger marilor lachei galonați, cari se grăbesc, amjind sgomotul clopoțelelor, a-1 servi și urcă repede trep- tele peronului din opulenta residență. LII. Cristiano tăcu, precum faci uneori în vis, când te simți nevoit a împlini o faptă neprobabilă, fără a-ți putea da sama despre voința proprie. Nu erau toate neprobabile, în împregiurările, în care se afla? Acest castel fantastic, numit castelul nou, în anti-^ www.digibuc.ro 38 TELEGRAFUL ROMAN liști sau unguri. Afirmând ei cea din urmă, Apponyi le-a promis că petițiunea o va înainta dietei, dar nu o va sprigini, de oare ce este convins, că sufragiul universal e periculos pentru U n garia și lucrătorilor încă le-ar aduce numai foloase închipuite. Contele au și înaintat în 3 Februarie pe- tițiunea dietei. In afacerea cestiunei dunărene se scrie dela London că puterile admit și pe România și pe Serbia la conferență; pe România însă cu vot decisiv, pe când pe Serbia numai cu vot consultativ. în London presupun, că conferența va fi scurtă și fa- vorabilă, după ce toate puterile mari, afară de Rusia au acceptat propunerea Barrăre. Membrii con- ferenței și adecă: din partea Rusiei, Italiei, Austro- Ungariei, sosiră încă în 3 Febrarie la London. Cel turcesc, Kara-Teodori, se așteaptă; de altă parte se susține, că încă nu se scie, clacă Germania va fi representată la conferență sau nu. „RomânuP are soirea dela Londra că conferența se va într’uni Luni (aZi) la 3 oare după ameaZi și că cestiunea cea dintâiu ce se va desbate va fi a Chiliei și a gurei Oceacoff. „Românul“ es- primă părerea că, dacă dreptele cereri ale României nfl vor fi ascultate, nu se va lua nici o decisiune formală și resolvirea cestiunei, încât privesce pe România, se va amâna. „Temps“ spune că principele Napoleon e bolnav și este dus în spitalul Auteuil. Guvernul frances a tocmit în Englitera tu nuri (Argstrom) pentru înarmarea porturilor. în Berlin s’a ținut Duminecă sub presidiul împăratului o conferență militară, la care au luat parte Mareșalul conte Moltke, ministrul de res- boiu Kameke, capul cabinetului militar, gen. A I- bedyll și generalul comandant al corpului al tre- ilea (brandenburgic) de armată, generalul Pape. Ce a motivat conferența nu se scie. Ministrul de resboiu al Rusiei a dispus înfi- ințarea de batalioane de geniu călărețe* care să fie prevăzute pe lângă instrumentele lor obicinuite și cu instrumente destractive de căi ferate și cn deosebire cu patroane de dinamit. îu 21 Ianuarie n. s’a inaugurat în Roma es- posițiunea internațională artistică. în aceeași Zi s’a înaugurat în Roma și congresul de architecți. La ședințe au fost și regele. Proiectul de lege pentru scoalele medii. (Urmare 2.) § . 6. Planul de învățământ eventual va norma, care din obiectele de învățământ estraordinare să fie propuse pe lângă cele obligate. § . 7. Confesiunile, societățile și privații au drept a decide, care să fie limba de propunere în scoalele medii susținute de ei, și întru cât limba aceasta nu e cea maghiară, sunt îndatorați a se îngrigi, ca pe lângă limba de propunere și literatura acesteia să se propună ca obiect obligat și limba și litera- tura maghiară și încă într’un astfel de număr de oare, cari să facă posibilă învățarea acelei-a. Pentru controlă în direcțiunea aceasta au în- datorirea a așterne planul de învățământ și împăr- țirea oarelor limbei și literaturei maghiare încă de timpuriu ministrului de culte și instrucțiune pu- blică. § . 8. Ministrul de instrucțiune statoresce ținta ce are a se ajunge în scoalele medii în obiectele obligate și eventualmente în cele neobligate, ear pe basa acestei normări statoresce și planul de învă- țământ. în privința conformărei planului de învățământ cu referințele locale și a eventualelor modificări necesare în direcțiunea aceasta dispune ministrul după ascultarea singuraticelor corpuri didactice. La institutele susținute de confesiuni statoresce ministrul de culte și instrucțiune publică periferia și măsura cunoscințelor, ce au a se propune din obi- ectele de învățământ obligate în decursul întregului curs al învățământului (cu escepțiunea religiunei), după ascultarea din timp în timp a ^consiliului de instrucțiune din țeară și a forului suprem al respecti- vului institut. Măsura statorită de ministrul nu poate întrece pe de o parte măsura ce se aplică la insti- tutele de rang egal, cari stau sub conducerea ad- ministrațiunei de instrucțiune a statului; de altă parte are a se statori pentru respectivul institut nu- mai minimul. între marginile acestea are a statori forul competent al respectivului institut sistemul de instrucțiune, planul de instrucțiune și manualele de învățământ. § . 9. La institutele neconfesionale se dispună în privința instrucțiunei în religiune și în moral a ele- vilor forurile respective bisericesci; instruirea o provede o persoană recomandată ministrului și apro- bată de acesta. § . 10. în clasa 1 a gimnasiului și a scoalei reale se primesc numai astfeliu de elevi, cari au trecut anul al 91ea al etății și sunt în posiția a docu- menta prin testimoniu dela o scoală publică, că au ab- solvat cu succes bun cele 4 clase interioare ale scoalei poporale, sau a arăta cel puțin prin prestarea unui esamen de primire, că posed o cualificațiune de ase- menea grad. § . 11. Dintr’o clasă se pot promova într’alta mai superioară numai acei școlari, cari au primit din toate obiectele din clasa absolvată cu escepțiu- nea caligrafiei, a gimnasticei și în gimnasiu a desem- nului liber, cel puțin calculul de îndestulitor. Acelui scolariu, care a primit din un obiect cal- culul neîndestulitor, îi poate concede corpul didactic depunerea unui esamen repețitor la începutul anu- lui scolastic următor, spre a’și emenda calculul. Acela care a primit calculul neîndestulitor din două obiecte se poate admite la esamenul repețitor numai cu con- cesiunea ministrului de culte și instrucțiune publică respectiv. Acela, care a primit calculul neîndestulitor din mai multe ca două obiecte, nu se poate admite în nici un cas la repețirea esamenului. Școlariul trebue să facă esamenul de repetiție, tot asemenea și esamenul supletor la institutul, dela care a primit calculul nesuficient, respective nu s’a supus esamenului. în cașuri motivate poate con- cede ministrul de culte și instrucțiune publică, res- pective suprem școlar, a se depune astfel de esa- men e la alt institut. La esamenul supletor se admite numai acel elev, care au făcut de timpuriu cunoscută causa eventu- alei sale absentări dela esamen, pe care corpul di- dactic o a aflat motivată. Față cu un atare conclus aloicorpului didactic e admisibilă apelațiunea la mi- nistrul de culte și instrucțiune publică, respective la forul suprem al institutului. § 12. Aceia, cari doresc a trece dela o scoală medie publică la o asemenea scoală de același soiu au a documenta prin un testimoniu dela institutul, la care s’au aflat, că au absolvat clasa premergă- toare cel puțin cu succes îndestulitor din toate obi- ectele obligate. Elevii, cari vin dela alte scoale medii vor fi primiți în clasa următoare, dacă prin testimoniul primit dela institutul, pe care l'au părăsit, vor do- cumenta, că ei au învățat cu succes îndestulitor cel puțin obiectele, cari sunt obligate în institutul, la care vor a fi primiți. § .13 Școlarii, cari vor se treacă dela un gim- nasiu public sau din școala civilă la școala reală, tot asemenea și aceia, car vor să treacă din scoală reală sau civilă la gimnasiu, au a se supune esamenului de primire. Esamenului de primire pot fi supuși și acei școlari, cari vin dela o scoală publică, în care objectele propuse în diferitele clase se abat dela planul de învățământ al institutului, la care voesce a fi primit elevul. Pentru esamenul supletor de fe- lul acesta nu se solvesce tacsă. Esamenul supletor îl ține corpul didactic al acelui institut, la care voesce a fi primit elevul. Tot acest corp didactic decide și asupra primirei. Trecerea dela un institut la altul se poate în- tâmpla de regulă numai la începutul anului. Școlariul, care vine în decursul annlui și cere a fi primit, se primesce din partea corpului di- dactic numai pe lângă arătarea motivelor, din cari se întâmplă schimbarea și și atuncia numai, dacă schimbarea e în fapt neapărat de lipsă. § 14. Școlariul poate fi eschis pe cale discipli- nară, anumit: a) numai din acel institut, la care învață; b) din toate institutele din patrie. în cașul din urmă se așterne conclusul la toată întâmplarea ministrului de culte și instrucțiune pu- blică. Pentru publicarea și stricta observare a con- clusului întărit se îngrijesce ministrul. Ministrul de culte și instrucțiune publică sta- toresce pe calea ordinară procedura disciplinară. § 15. Școlarii privati ști, cari au studiat pe cale pri- vată sau într’un institut privat și doresc a primi testi- moniu dela un institut public despre sporiul făcut, pot, după insinuarea prealabilă la directorul scoa- lei respective și arătarea locului, unde au petrecut în anul decurs scolastic, în timpul precisat în statu- tele școlare, depune esamenul dorit. Esamen pentru mai multeclase pot depune astfel de școlari într’un an numai la recomandarea cor- pului didactic și a directorului suprem districtual de scoale, respective a forului suprem de scoale și cu concesiunea ministrului și numai în acel cas, dacă dovedesc, că au întrebuințat timp de ajuns pentru învățarea obiectelor din clasa absolvată, și că după etate, și gradul lor de desvoltare au fost capabili a’și însuși cuantul cerut de cunoscințe in mod îndestuli- tor. Și în cașul acesta se cere, ca se depună pentru fie care clasă esamen separat și pot fi esaminați de odată cel mult pentru doue clase, așa însă, ca să fie evident, că respectivul posede din materialul propus în ambele clase cunoscințe de ajuns. Protocoalele despre esamenele private, dimpre- ună cu lucrările scripturistice și cu toate testimo- niele esaminantului se aștern directorului suprem districtual de scoale. § 16. Contragerea claselor, adecă absolvirea mai multor, dar cel mult a două clase într’un an, o con- cede ministrul în mod escepțional la recomandarea motivată a corpului didactic și a directorului suprem tesă cu zidurile pustii din Stollborg, care data însă în realitate din vremile reginei Cnstina, și care prin bogăția și prin animositatea sa, părea căZut din nouri în mijlocul unui deșert sălbatic; intrările sale, încungiurate dc stânci brute și de ape năvalnice aveau toate cuvintele din lume a fi impracticabile; unde însă, mulțămită iernei, elegantele trăsuri a fă- cut căi șerpuitoare și ușoare peste ghiață; cordoa- nele de luminări, desemnau prin întunecime va- stul zid din împregiurul curții, cu turnurile sale scurte și groase, acoperite cu căciuli mari de aramă ce se terminau în nește vîrfuri nemărginite. Lungi- mea estraordinară a locașului iregular, încungiurat de paviloane cadrate, și terminat prin giganticele frontoane împodobite cu statue și cu embleme; ma- rele orologiu din pavilonul central, care tocmai suna Zece oare seara, o oară când chiar urșii au teamă a’și scutura zăpada, în locul, unde s’au tupilat, pre- când oamenii, animalele cele mai delicate a creațiunei, jucau in ciorapi de mătase cu femei cu umerii goli; toate cele din grandiositate a localității și din scena galantă ce-1 însuflețea și pănă la acoardele poznașe și prețioase a vechei muzici franceze, ce se unea ușor cu suspinele aspre a le crivețulului în lungile coridoare, erau făcute spre a uimi mintea unui că- lător și spre a încurca vederile unui locuitor al Italiei. Văzând vastele saloane pline de sgomot și de lume, lunga galerie și tăvanul deprins cu Zeități mi- tologice, Cristiano se întrebă cu seriositate, dacă oare oamenii aceștia nu sunt fantoame, chemate de stri- goaiele din pustietate spre a-1 batjocori. De unde venise ei, cu toaletele lor rococo, cu hainele lor îm- podobite cu sclipeli, cu damele pudrate, suriZând sub mulțimea penelor și dantelelor? N’are să dis- pară magicul castel prin atingerea unei vergele și jucătorii aceștia gătiți, n’au se sboare de aici în formă de vulturi albi sau de lebede sălbatice? Cristiano totuși observase deja fisionomia particulară a obiceiurilor din Svedia: isolamentul aventuros al locuințelor, enormele distanțe, ce despart micele grupuri, onorate cu numele de sate; și satele ace- ste sunt uneori împrăștiate peste o suprafață de două sau trei miluri unite numai prin cupola verzie a turnului bisericei; desprețul nobililor pentru șe- derea în orașe, destinate esclusiv numai pentru co- mercianții burgezi; în sfârșit pasiunea pentru pustie- tate, împreunată cu un contrast bizar, cu pasiunea pentru o locomoțiune desfrânată, în privința reuni- unilor subite și la aparență imposibile. Cristiano însă, deși chiemat la o festivitate de țeară, nu pre- văzuse, că trăsătura aceasta caracteristică a Svedului ar trebui se crească în proporție cu asprimea climei, cu lungimea nopților și cu dificultatea aparentă a comunicațiilor. Totuși aceasta este o consecință na- turală a necesității ce o simte omul învingând natura www.digibuc.ro și folosindu-se de compensațiile, pre care dânsa i le presentă. Cu două luni mai nainte, baronul a dat de scire, cinci-Zeci de miluri giur împregiur, că va primi la serbătorile Crăciunului nobilimea țărei. Baronul nu era stimat nici iubit de niminea, și totuși de vr’o câteva Zilej castelul era plin de oas- peți zeloși, veniți din toate părțile, preste lacuri, preste păduri și preste munți. Ospitalitatea este proverbială în Dalecarlia, și creșce ca și iubirea pustietății unită cu iubirea des- fătărilor, cu cât pătrunzi în regiunile mai dificile și mai depărtate. Cristiano observând admirabila acea- sta bunevoință cătră streini din partea SveZilor, mai cu samă, când le sci limba lor, puțin a cugetat la dificultatea de a se introduce într’o societate, unde nu era cunoscut de niminea și unde nu era invitat. Așa el avu un moment de deșteptare neplăcută vă- Zând un fel de îngrijitor de casă, care purta o sa- bie, întimpinându-1 in sala de întrare, și intinZându i mâna cu un aer afabil, după o salutare respectuoasă. Cristiane, creZând că mâna aceasta întinsa are se fie o manieră de întimpinare obicinuită în țeara aceasta, o strînse cu bunevoință; însă el își adusei aminte că aceasta poate fi cererea de a produce bi- letul de invitație. Personagiul era bătrân, urît, cu semne de ver- sat, ochii săi neaetâmpărați aveau o espresie de fal- districtual de scoale, respective a forului suprem di- > r strictual de scoale în acel cas, dacă respectivul bco- lariu în testimoniul din clasa absolvită mai pe urmă a obținut calculul „distins", dacă a trecut în pri- vința etății gradul normal și dacă atât maturitatea corporală, cât și cea intelectuală face posibilă absol- virea a doue clase într’un an și, dacă în fine respec- tivul scolariu a absolvit anul trecut scolastic la ace- laș institut. Scolariul primind concesiunea depune esamen privat din ambe clasele sau cel puțin din una. § 17. Numărul profesorilor la scoalele medii, cu escepțiunea profesorilor gimnasiali de desemn și de caligrafie, apoi a profesorului de gimnastică și a ce lui cu obiecte neobligate, e (insclusive directorul) la institutele cu opt clase cel puțin de 12, la cele cu 6 clase minimul de 8, la cele cu 4 clase minimul ' f de 6. Directorul dela institutele complete nu se poate deobliga a propune mai mult de 10 oare, cel dela institutele necomplete cel mult la 15 oare. Profe- sorul de specialitate nu poate fi deobligat a propune mai mult de 18 oare, profesorul de desemn numai mult de 20 de oare pe săptămână; mai mult de 25 (respective profesorul de desemn 28 de oare,) nu pot propune nici la un cas. Dacă propun mai mult de 10 respective 15 și 18 și respective 20 de oare, au a primi onorare co respunZetoare. Directorii și profesorii pot fi representanți co- mitatensi comunali, și bisericesci (membrii în comitet), nu pot primi însă posturi împreunate cu salarie sau posturi ficse. întru cât vor pute primi vre-un post sau vre o comisiune întru esercitarea drepturilor lor corporali, și în urma ocupațiunei lor intelectuale, în privința aceasta se va pronunța din cas în cas forul suprem respectiv. Numărul profesorilor ordinari (esclusive direc- torul) nu poate fi nici la o scoală medie mai mic, ca numărul claselor dela acel institut. § . 18. Profesori ordinari pot fi numai acei ce- tățeni din Ungaria, cari, pe lângă un trecut nepătat, și-au câștigat diploma de profesură; ei pot fi apli- cați numai în specialitatea, despre care sună diploma obținută. în privința cualificațiunei profesorilor dispun paragrafii următori. Acela, care a funcționat ca profesor ordinar la o scoală medie publică cel puțin 5 ani înainte de intrarea în vigoare a acestei legi, satisfăcând tot odată chemărei sale pe basa testimoniului primit dela forul seu suprem, se dispensează de esamenul de cualificațiune. Ceilalți au a depune esamenul în decurs de 2 ani. Ca director se poate aplica numai un profesor ordinar. § . 19. Candidații diplomați de profesură se aplică într’un period de 1 — 3 ani, mai întâi ca profesori suplenți și pot fi înaintați de profesori ordinari, dacă în decursul acestui timp și-au corespuns pre deplin chemărei lor. Indivizii încă ne diplomați pot fi aplicați ca profesori suplenți numai în lipsa de indivizi diplo- mați, cu condițiunea aceea însă, că în decurs de 3 ani vor depune esamenul de profesnră, la din con- tră nu vor fi lăsați în postul avut. Numărul oarelor de prelegere din obiectele obli- gate (esclusive gimnastica) preste săptămână, încât privesce pe școlari poate fi în clasele inferioare cel mult 26, în clasele 4 superioare cel mult 28, cu cele din objectele estraordinare la olaltă în cele 4 clase inferioare nu mai mare de 30, în cele 4 su- perioare nu mai mare de 32 oare. § . 20 într’o clasă a scoalei medie nu pot fi de comun mai mulți de 50 școlari. sitate reu ascunsă sub un aer de apatie dulcie. Cri- stiane băga mâna în buzunarul vestei, sciind bine că n’are se găsească ce i se reclama. EI, adevărat că primise proposiția de a veni la Waldemora pe chieltueala gazdei, dară nu cu dreptul nobililor ță- rei. El se pregătea dară a face mimica unuia, care și-a uitat pasportul, și care voiește să se reîntoarcă spre al aduce sau a numai reveni, precând simți în buzunarul său, sau mai bine țlis în acela a dlui Goefle, o hârtie iscălită de baronul ce conținea o invitare formală pentru onorabilul d. Goefle și per- soanele familiei sale conform formulei în general adoptate. Cristiano, îndată ce o zări, și presentă resolut biletul de admisie; îngrijitorul abia se uită la ca, dară totuși o ceti cu atenție. — Domnul este o rudenie a dlui Goefle? ^Lise el punând biletul într’un coșuleț, în care mai erau multe alte bilete. — Da, firește! răspunse Cristiano hotărît. (Va urma.) TELEGRAFUL ROMAN. Acolo, unde numărul școlarilor în 3 ani succe- sivi întrece suma de 50, sunt de a se înființa prin forul suprem respectiv clase paralele și a se înmulți puterile didactice în mod corespunzător. Dacă numai puțin a trecut preste suma de 50, ministrul la raportul motivat așternut de forul su- prem respectiv poate trece cu vederea înființarea de clase paralele, respective poate ordona a nu se înființa. § . 21. Anul scolastic durează 10 luni. Feriile mari anuale se țin în lunile Iulie și August. Rcferitoriu la didactru dispune forul suprem școlar respectiv. Tacsele școlari dela institutele confesionale nu pot fi mai mari, ca cele dela institutele de stat. § . 22. La scoalele medii se țin cu finea fie cărui an scolastic esamene publice. Elevii, cari absolvează clasa a 8 a, au a depune afară de esamenul de clasă, și esamen de maturitate. § . 23. Esamenul de maturitate îl ține corpul didactic al fie-cărei scoale medie sub presidiul unui om specialist esmis de forul suprem școlar, respec- tive în institutul propriu. Ministrul de culte și instruc- țiune publică e îndreptățit, a esmite la fie-care esa- men de soiul acesta un comisar, din care causă e îndatorat forul suprem școlar respectiv a anunța ministrului timpul ținerei esamenului de maturitate cel puțin cu o lună înainte. § . 24. Scolariul poate depune esamenul de ma- turitate de regulă numai la institutul, la care a ab- solvit clasa a 8-a. La depunerea esamenului de maturitate la alt institut poate da ministrul concesiune în cașuri ec- straordinare. § . 25: Esamenul de maturitate e scripturistic și verbal; normalul esamenului îl statoresce minis- trul pe lângâ ascultarea forului suprem respectiv și al corpului didactic dela universitate și dela poli- technică. Esamenele sunt publice, testimonile despre aceste sunt a se estrada în limba maghiară, la cerere se poate adauge și traducerea latină.— Testimoniile tre- bue subscrise și de comisariul ministerial. § . 26. Esamenul de maturitate gimnasial în- dreptățesce la primirea în scoalele mai înalte peste tot, esamenul de maturitate dela școala reală în- dreptățesce numai la primirea în politechnică, la facultatea matematică și istorico-naturală a univer- sității (respective la secțiunile aceste ale facultății filosofice) și la aceleași secțiuni dela preparandii. Școlarii, cari au absolvat școala reală și au de- pus esamenul de maturitate cu succes bun, pot fi admiși a depune la un gimnasiu public esamenul din limba latină, respective din limba latină și elină; aceia, cari vor depune aici din limba latină esamenul cu succes, vor pute fi primiți la faculta- tea de medicină și la cea juridică a universității, aceia cari vor depune din limba latină și elină esamenul cu succes vor fi primiți la ori-cape facul- tate de universitate. § . 27. Scolariul, care cade la esamenul de ma- turitate scripturistic, nu poate fi admis la esame- nul de maturitate verbal. Acela, care cade la esa- menul de maturitate verbal din un obiect, se poate admite la esamen supletor după 3 luni, după Ziua de esamenul public. Acela, care cade la esamenul scripturistic, precum și acela care cade din mai । multe obiecte la esamenul verbal, se respinge pe un an. După un an poate repeți întreg esamenul de maturitate. Dacă cu ocasiunea aceasta cade la esamenul scripturistic, sau din unul sau mai multe obiecte la cel verbal, nu se mai poate admite la esamenul de maturitate. Scolariul, care cade la esa- menul supletor poate repeți acest esamen. Secțiunea II. Conducerea și supraveghierea. § . 28. Fie-care scoală medie stă sub nemijlo- cita conducere a directorului. Pentru scoalele me dii, cari stau sub nemijlocita conducere a statului, se denumesce directorul de Majestatea Sa, la pro- punerea ministrului. Pe profesorii ordinari, ajutători și saplenți, precum și pe profesorii de desemn, de caligrafie, de gimnastică și pe cei pentru obiectele estraordi- nare, îi denumesce ministrul de culte și instrucțiune publică, și anumit, la înființarea de institute noue după ascultarea directorului, ear la cas de între- gire a corpului profesoral după ascultarea directo- rului și a corpului profesoral respectiv. Pactul încheiat cu unele municipii precum și învoelile sustătătoare în privința dreptului de can- didare remân în valoare și pe viitoriu. Ordinile didactice își înstitue înșile pSTla in- stitutele provâZute de ele pe directorul și corpul didactic: recerințele statorite în §§-ii de mai sus sunt însă normative și pentru ele. Instituirea, pre- 39 cum și schimbarea directorului și a corpului didac- tic au a fi anunțate ministrului ulteriormente. § . 29. Directorul are : 1. a esecuta legile generale de stat și ordinile jurisdictiunilor referitoare la scoală. 2. a conduce corpul profesoral. 3. a representa institutul față cu foruri, cu părinți, cu tutori și preste tot față cu publicul. 4. a purta agendele cancelariei institutului. 5. a supraveghia starea scientifică și discipli- nară a institutului fiind în privința aceasta în linia primă responsabil. Directorii, profesorii ordinari și ajutători pre- cum și profesorii pentru obiectele estraordinare pri- mesc salarie. Directorii și profesorii ordinari dela scoalele medii de stat se privesc ca amploiați de stat în- dreptățiți la pensiune, pe care o trag din cassa sta- tului sau din fondurile respective. Profesorii ajutători și cei pentru obiectele estra- ordinare nu pot face pretensiune la pensionare. Pro- fesorilor ordinari li se numără anii, cari i-au petre- cut ca profesori ajutători după depunerea esamenu- lui de cualificațiune profesoral, la pensionare. Pensiunea precum și adaugerile la salar se va statori într’o lege specială. § 30. Directorii și profesorii ordinari se aplică pe viață și pot fi scoși din post de ministrul de instrucțiune, afară de cașurile perderei de oficiu enun- ciate de judecătorii pe basa legilor penale, numai din causa de delicte morale sau disciplinare sau de negligență în oficiu și în fine pentru necapacitate evidentă în oficiu. în cașul amovărei din post urmează înde- părtarea după intrarea sentinței în putere de drept; pe timpul cercetărei se suspendează acu satul. în cas de delicte morale și disciplinare și de negligență în oficiu se ordonă îndepărtarea numai, după ce a premers cercetarea disciplinară. Cercetarea disciplinară o îndeplinesce comisiu- nea, instituită spre scopul acesta de ministru de culte și intrucțiune publică. între membrii acesteia se denumesc și profesori dela școale medii. Delăturarea urmează și pentru conduite peri- culoase statului. în privința indiviZilor, cari au devenit neapți într’u împlinirea datorințelor de oficiu, dispune legea de pensiune. § 31. Țeara se împarte în privința scoalelor în 12 districte școlare, în fruntea fie-căruia stă un inspector suprem districtual de scoale. § . 32 Pe. inspectorii supremi districtuali de scoale îi denumesce din mijlocul acelora, [cari s’au cualificat pentru chemarea de profesori și au func- ționat în aceasta ca specialiști, cu observarea nor- melor legei de cualificațiune a amploiaților Majesta- tea Sa la propunerea ministrului de culte și instruc- țiune publică. § .33 Inspectorii supremi districtuali de scoale sunt amploiați de stat salarisați și îndreptățiți la pen- siune, ca atari se denumesc pe viață și se pot delă- tura numai în cașuri ca cele provăZute în para- grafii precedenți și numai în urma cercetărei disci- plinare. (Va urma.) Sciri telegrafice. Budapesta, 3 Februarie. Cardinal Dr. Ludovic H a y- nald a îndreptat cătră clerul archidiecesei sale o pastorală, în care spune preoțimei se caute a nu veni în confesiune în urma espectorațiunilor unor preoți tineri, cari viața in- timă a clerului catolic o fac obiect de disensiune în foi profane. Praga, 3 Februarie. O telegramă din Petersburg a Z>arului „Politiku publică programa festivităților dela în- coronarea țarului, care sânt hotărîte pe 15 Maiu. Festivi- tățile se încep în 26 Februarie st. v. și durează pănă la 25 Maiu. Altă telegramă spune că Giers în Viena a atins și cestiunea încoronărei, căutând se se informeze cine va representa părechia împărătească austriacă la festivitate. Lemberg, 3 Februarie. Dela Petersburg se tele* grafează, ca acolo au sosit eri guvernatorul general dela Odessa, Gurko, guvernatorul dela Kiev, Drentelen și ceialalți capi ai celorlalte guvernamente. Paris, 3 Februarie. Birourile senatului vor alege Luni sau Joi comisiunea pentru discutarea prealabilă a legei pretendenților. Discutare în plen va fi Joi. Se crede că legea și dacă o va primi senatul, nu o va primi fără mo- dificațiuni. Falliâres și Dnclerc se află mai bine. Agram, 4 Februarie. Seara la 8 oare și 44 minute a fost cutremur de păment de 4 secunde durată cu sgomot ondulator și ca tunetul. Direcțiunea cutremurului a fost dela Nordost cătră Sudvest. Varietăți. * Escelența Sa Preasânțitul P. Archiepiscop și Metropolit Miron Romanul pleacă aZi la 4 oare www.digibiic.ro 40 d a. la Budapesta in afaceri de ale fundațiunei Gozsdu. * (Adunarea generală a reuniunei s o d a 1 i 1 o r români din Sibiiu) s’a ținut dumi- necă în 23 Ianuarie în localul reuniunei. Presiden- tul deschide adunarea cu un discurs, în care a atins greutățile ce a întimpinat și întimpină reuniunea, dar greutățile se nu descurageze pe membrii, pentru că încet, încet va ajunge și reuniunea noa- stră în vârful suișului. Atunci și reuniunea va pute eși din împregiurările prea modeste actuale și va pute nisui cătră scopul ei cu avent mai mare. După discurs presidentul a adus la cunoscință adunatei generale, că reposatul comerciant de aici dl Anton Bechnitz, care și în viață a fost un spriginitor căl- duros al reuniunei, în disposițiunile sale ultime ă lăsat pe seama reuniunei c a fond o obligațiune de 50 fl. m. c. cucoponii aparținători deci preș, a provocat pe membrii, în semn de recunoscință se pronunțe pen- tru reposatul spriginitor un „fie-i țerîna ușoară și amintirea vecinică“ și că încunosciințarea aceasta se între în protocolul adunărei generale ceea ce s’a primit unanim. Apoi s’a cetit bilanțul, venitul 84 fl. 91 cr., cheltuelile 73 fl. 80 cr., raportul despre ședințele comitetului de preste an și s’a constatat numărul membrilor îndreptățiți la vot, după cari au pășit la constituirea comitetului. Resul- tatul reconstiturei comitetului: N. Cri stea, presi- dent; N. Simtion, tipograf, v.-president; Andreiu Balteș, tipograf, notariu; V. Ar d e 1 e an, măsariu, casier; Florian Cruci ță, croitor, controlor; loan Gârbacea, tipograf, bibliotecariu. Membrii în comitet: Toma P r e c u p, pantofar; Sam. Balteș, pantofar; loan Roșea, pantofar și Vasile Petruț, pantofar măestru. Suplenți: G. Bogorin, cism. măestru; Art. Trifan, croitor măestru; loan Lă- zăroiu, pantofar și Ștefan VIad, cismar. * ' (Necrolog) Cu inima înfrântă de durere aduc la cunoscință rudeniilor, amicilor și tuturor cu- noscuților trista scire despre neașteptata moarte a fiicei, consoartei și sorei. Maria Popescu nasc. Nasta, care în noaptea de 3 Februarie a. c. st. n. și-a dat după un lung morb, nobilul seu suflet în mâna crea- toriului, în etate de abia de 21 ani. înmormântarea remășițelor pământești ale re- paueatei se va face în 5 Februarie a. c. st. n. la 3 oare p. m. în cimiteriul suburbiului losefin după ritul gr. or. Sibiiu, 3 Februarie 1883. Naum Nasta, Susana Nasta născ. Wallner ca părinți. Luisa Popescu, născ. Nasta, Alecsandru și Victor Na- sta ca soră și frați. losiț Popescu ca soț. loan Popescu și Eufrosina Po pescu ca socrii, Victor, Otilia, loan,Maria, Iulian, Pom- piliu, Eugenia, Lucreția, Aureliu, Elvira, Augusta, Po pescu și Niculae Ghimbeșan ca cumnați și cumnate. * (Mulțamită publică) se esprimă prin aceasta parochului din Hundrubechiu, loan Grecu, care prin donarea unei charte a țărilor de sub co- roana Ungariei, făcută scoalei din loc, a delăturat una din cele mai simțite lipse. * (Mulțămită publică.) Comitetul paro- chial gr. or. din Cristesci ’și ține de cea mai sântă datorință a aduce mulțămita sa cordială pre cale pianistică economului, Moise Petric, din Tecșesci, care avu bunăvoința a ne împodobi Sta noastră bi- serică, oferindu-ne la o ocasiune binevenită, trei fă- clii în grosime de 18 cm. și în lungime de 65 cm. Aceste făclii sunt făcute din ceara dsale, precum și de mâna dsale, ceea ce dovedesce istețime. Darul, după calculul comitetului, representă sumulița de 7 fl. 20 cr. Deși aceasta sumă nu e tocmai așa mare în sine, dar pentru Sta noastră biserică, care _______________TELEGRAFUL ROMAN e cam săracă ca și membrii ei, e dar însemnat. Am dori ca asemenea fapte se afle mai mulți imitători. Cristesci în 23 Ianuarie 1883 st. v. Comitetul * „Binelui public" din Bucuresci, cetim că i sau subtras debitul postai în Austro-Ungaria. * „Ospitalitatea în Bucurescipublicată între varietățile din Nr. 5 al foaiei noastre a avut efect. „Re- sboiul“ din Bucuresci o publică și promite a reveni asupra, ei cu toate că și acum și-a manifestat indigna- țiunea față cu astfel de producte Ziaristice. Dumi- necă am primit din T u rn u-S e ver i n, pe lângă o epistolă privată, un respuns, de altmintrelea foarte biând, dat la adresa foaiei nemțesci „Bukarester Ta- geblatt". Eată respunsul din cestiune: Respuns Ziarului nemțesc „Bukarester Tageblat" din Bucuresci. țiiarul „Reeboiul" în numerul seu dela 18 curent au reprodus după „Telegraful Român" din Sibiiu o notiță a foaiei Dvoastre, în care se Zice că un sub- prefect din Județul Mehedinți ar fi adresat unui primar ordin de a face observațiuni climatice și ale transmite prefecturei și că atât primarul, No- tarul, învățătorul cât și chiar Preotul nu înțelegeau în nici un chip acel cuvânt; înse în sfârșit au venit la ideea că vor fi cei doi nemți din comună, pentru care ’i-au și legat cot la cot și i-au trimis la sub- prefectură. Aceasta sciutâ coincidând cu novela „Su- prefectul Căpățină și porno j nicul seu Caimac", imprimată în Bucuresci, îmi vine a crede că această notă este o eestragere dintr’însa. Pentru restabilirea adevărului dar am onoare a a vă ruga se comunicați cât mai urgent Numele per- soanei, ce v’au înformat despre aceasta, cum și a co- munei, al cărui primar au fost autorul acestei scene de necreZut; purtarea Dvoastre este nedemnă și după cum se esprimă și „Resboiul" acestea nu sunt de cât născociri și injurii aduse Românilor, în a căror țeară trăiți. Turnu-Severin, 19 Ianuarie 1883. Al. C. V. * (Scene întâmplate în Pianul supe- rior). Ni se scrie din Pianul superior: Noaptea își întinse aripile sale negre, când eram în apropiere de acest sat frumos, situat la poalele înălțimilor gi- gantice. Urletele și țipetele înfricoșate ale cânilor, cari se auZiau din ce în ce tot mai tare, produceau un murmur atât de sfâșietor, încât se părea că ceva ființe demonice au dat năvală în sat. La primele sunete propășiam cu toată siguranța făr’ a fi pătruns de vre-o temere. Câte-va momente, urletele precum și răcnetele oamenilor, mă umplură de frică, deși me încredeam în puterea, care se mă- sură adesea cu brațul Ursului. Obosit de drumul lung, și lipsit de odichna su- fletului, dorința de a ajunge odată în sat, mă siliră se-mi strîng frânele calului și să-i dau pinteni. Nu intrasem încă bine în sat și mi se și comunică ne- plăcuta posiție a locuitorilor, cari sunt espuși în toată Ziua invasiunei hordelor de lupi. Lupii s’au înmul- țit atât de tare, încât fără de nici o temere vin pănă la curțile oamenilor, îndată ce începe a însera, sfâșie oi, viței, și tot ce le vine înainte. Dar nu numai oile și celelalte animale domestice sunt răpite, și chiar cânii sunt sfășiați și mâncați, precum s’a întâmplat în 27 Ianuarie luna trecută, că seara pe la 8 oare au fost omorît 6 câni. Temerea locuitorilor a devenit îngrozitoare, fiind siliți se-și închidă și cânii, într’un grajd cu vitele. Un alt cas s’a întâmplat în 28, tot luna trecută. Un locuitor din satul inmediat, Pianul in- ferior, a venit în Pianul superior cu o scroafă. Pe drum sărmanul om a fost încungiurat de 6 lupi, porcul de frică s’a băgat între picioarele aduceto- | rului său. Omul, ne fiind proveZut decât cu o bâtă, în lupta desperată a asistenței o scăpă din mână, și în fine începu a se apera cu pălăria. Sbieratul omului, carele își vedea viața în periclul deoparte, ear de alta guițatul porcului, făceau o scenă dintre cele mai frapante. Spre fericirea amenințatului; so- siră nisce călători, cari îl eliberară din ghiarele lu- pilor. în 29 notariul Pianului sup. venind dela Sebeș fu atăcat de o bandă de lupi și aproape să fie sfâ- șiat, de nu dedea la cal pinteni ageri. Legea aspră, referitoare la dreptul vânatului, are, precum se vede, triste urmări pentru locuitorii munteni. Ne fiind concesă acestor-a ține arme, ani- malele răpitoare se înmulțesc pe anj ce merge și le aduc mai mari daune. * (Fapt criminal.) Ni se comunică din Hun- drubechiu: în una din sările trecute cam pela 7 oare s’a comis în comuna Selișteat o faptă în- fiorătoare. Patru locuitori sasi din comuna numită a ucis pe alt sas consătean. I-au sdrobit capul cu o leucă de car și cu petrii așa, încât medicul recuirat nu a putut constata mulțimea loviturilor câte le-a primit nefericitul. Faptul s’a întâmplat în mijlocul satului înaintea birtului. A fost, se vede, plănuit în birt. Făptuitorii au fost arestați de loc, ear după constatarea faptei escortați la judecătoria din Cin- cul-mare. Petractarea curge. Resultatul nu e cu- noscut. * (Lupii). Ni se scrie din Cristesci: în co- munele montane Cristesci, Tecsesci, Intre- galde, Mogoș și Ponor s’au înmulțit lupii, um- blă în cârduri, și năpăstuesc foarte tare populațiu- nea, așa încât omul se teme și Zⁱua a călători prin- tre munți. Au făcut multă stricăciune între vite. Oaspeții aceștia se țin mai cu seamă în așa numitul „Muntele Cetei", de unde apoi în spre seară, înce- pând a urla pornesc la pradă. în Z'le^e trecute pe la apusul soarelui mergând un om cu femeea sa cu o junincă, pe care o cumpărase dela Cristesci la Tecșesci, la așa numitul loc „Părăul prafului," în apropierea muntelui Cetei, eată-1 întimpină vre-o 6 lupi, îl încungioară și încep a urla. Bietul om se vede silit, a se reîntoarce și a rămâne pănă di- mineața în Cristesci. Ar fi de dorit și necesar, ca comitatul se dispună în aceste părți o vânătoare. Loterie. Sâmbătă 3 Februarie n. 1883. Buda: 68 38 75 72 3 Bar sa de Viena și Pesta. Din 3. Februarie n. 1883. Viena B-pesta Renta de aur ung. de 6%............................. 118.56 118 50 Renta de aur ung. de 4%.............................. 87.05 87.15 Rt nta ung. de hârtie................................ 85.75 85.80 împrumutul drumurilor de fer ung.................... 134.75 135.— I emisiune de oblig, de stat dela drumul de fer oriental ung.......................................... 89.30 89.25 II emisiune de oblig, de stat dela dramul de fer orient ung................:........................110.— 110.— Oblig, de stat dela 1876 de ale drumului de fer orient, nng........................................ 94 20 94.— Obligațiuni ung. de rescumpSrarea pământului. . . 98___ 98.— Obligațiuni ung. eu clausulă de sorțire............ 96.— 95.75 Obligațiuni urbariaie temeșiane................................ 95.75 Obligațiuni urb. temeț. cu clausulă fle sorțire ... 97 75 Obligațiuni urbariaie transilvane.................... 96.25 95.— Obligațiuni urbariaie croato-slavonice......................... 97.50 Obligațiuni ung. de rescumpârarea Șecimei de vin . 97.25 Sorți unguresci cu premii.......................... 99.— 98.50 Sorți de regularea Tisei........................... 97.50 97.75 Datorie de stat austriacă in hârtie................ 115 25 115.— Datorie de stat austr. în argint................... 109 50 109 50 Renta de aur austriacă........................... . 77.85 77.80 Sorți de stat dela 1860 ........................... 131 40 —.— Acțiuni de bancă austro-ung. . . .............. 834.— 830.— Acțiuni de bancă de credit ung. ....... 292.— 292.50 Acțiuni de credit austr............. 294.05 294.50 London (pe polița de trei luni)......................119.55 119.60 Scrisuri fbneiari ale institutului „Albinau .... 100.^ 100.— Galbin. . 5-62 5.62 Napoleon...................................... ..... 9.49 9.49 100 maree nemțesci................................... 58.45 58 50 Nr. 5787 1882 civ. [346] 1-3 Publicațiune. Pentru pregătirea lucrărilor prealabile în causa de regularea proprietății privitoare la comasarea hotarului și la separarea pă- șunei Cucerdei române cu deosebire la re- gularea inginerilor operatori, și la prelimi- narea speselor se ficsează Ziua de 29 Martie 1883 la 9 oare înainte de ameadi în locu- ința judelui comunal din Cucerdea română, pe când toți cei interesați sunt avisați cu aceea că absentarea părților nu împedecă pertratarea. Elisabetopole în 26 Ianuarie 1383. Dela tribunalul reg. Kâplâny. judo esmis Nr. 533 1883 civ. [345] 1—3 Publicațiune. Se aduce la cunoscință publică din partea tribunalului reg. că notariul public din Sibiiu, Gabriil Zăgoni, își deschide la 1 Februarie 1883 cancelaria sa de notariu public în Sibiiu. Din ședința tribunalului reg. ținută la 24 Ianuarie în Sibiiu. ~Nr. 392”1882 civ [344] 1-3 Publicațiune. Ficsându-se, la rugarea contelui Bela Vass în privința concesiune! comasărei ge- nerale a hotarului Sucutardullli, Z’ua pertratare în fața locului Sucutard pe 22 Martie 1883 la 10 oare înainte deamea