», L_______Sibiin, SUmbita 1/13 Ianuarie 1883. A" AmdXXX



            TELEGRAFUL ROMĂK


Apare Marția, Joia și Sâmbăta.




ABONAMENTUL
Pentru Slbltu pe an 7 fi., 6 Ioni 8 fl. 50 er., 3 luni 1 fi. 75 or.
Pentru monarchle pe an 8 8., 6 luni 4 fl., 3 luni 2 fl
Pentru străinătate pe an 12 fl., 6 luni 6 fl., J3 luni 39.

-*jPentru abonamente și inserțiuni a se adresa la
        /TRjLnlstrațlunea tipografiei archldlecesane Sibiin, strada Măcelarilor 47
Corespondențele sunt a se adresa la:
        rf'Redacțlunea ^Telegrafului Român", strada Măcelarilor Hr. 43.
Epistole nefraneate se refusă. — Articulii nepublieați nu se înapoiază.

INSERȚIUNILE
Pentru odată 7 or., — de două ori 12 or., — de trei or
16 or. rândul ou litere garmond — și timbru de 30 or. pentru
de-oare publicare.

Prenumerațiune nouă
la

    „Telegraful Român".

care apare de trei ori pe săptămână, deschidem
pe anul următoriu, al anului 1883, cu prețul cel
mai moderat.
    Banii de prenumerațiune se trimit mai cu înlesnire
pelângă asignațiuni poștale (Posta utalvâny — Post-
Anweisung.) Numele prenumerantului, al comunei unde
se află cu domiciliul, și eventual al poștei ultime se
fle scrise bine, ca se se poată ceti.
    Se atrage atențiunea on. domni abonați, al căror
abonament se sfârșesce cu ultima Decemvre 1882,
a’și înnoi din vreme abonamentul, pentru ca să nu fle
espeditura silită a sista, sau a întârȚia cu espedarea
foiei*).
  Editura „Telegrafului Român“ îu Sibiiu.

    *) O înlesnire foarte mare în espedițiune se face prin lipirea unei
fâșii de adresă dela abonamentul ultim.


    Campaniile viitoare.

     Eată-ne intrând într’un an nou. Am voî se
țlicem cu bucurie, dar lasăne inima se rostim cu-
vinte atât de dorite?
     Amărăciunile anului trecut care ne au stors ți-
pete de durere sunt prea proaspete, ca se nu re
voalte internul nostru chiar și dacă ne am permite
numai a cugeta la ceea ce doresce omul mai mult
în viață, la bucurie.
     Nouă românilor din Ungaria și Transilvania
nu ne este dat încă se ne bucurăm.
     Am scuturat jugul cel mai greu și mai rușinos
și încă într’un chip onorific la 1848 — 1849; ne-am
introdus între naționalitățile cele vii din monarchie
la 1861 și 1863, dar am fost bătuți, s’o mărturi-
sim în parte și din lipsa noastră de prevedere și
energie, la 1865 și mai încoace. Va se Șică, la
scopul sau la ținta spre care ne-am fost pornit
n’am ajuns. Dar oare se ne oprim la mijloc de
drum și se nu mai mergem înainte?
     Aceasta nu o vrea nimenea dintre românii câți
sunt români și nu pot s’o voiască pănă când vor
ca se fie, se română români.

      Conferența romană din primăvara anului 1881
a dovedit că noi vrem: înainte, și că vrem, nu di-
visați, după cum din nefericire am fost vre-o câți-va
ani, ci solidari, unul pentru toți și toți pentru fie-
care, se mergem înainte. Așa e bine, așa e frumos
a (Jis și regele - proroc, de mult, foarte de mult.
Numai aceasta asigură unui popor asistență ve
cuitoare.
      De atunci, ca și pănă atunci, românii, nu pu-
tem Șice, s’au luptat. Frumoasă luptă s’au luptat
românii. Națiuni streine în apropiare și în depăr-
tare au luat act și încă act favorabil despre lupta,
despre luptele noastre. însă luptele aceste sunt
numai o defensivă. Ne apărăm numai posițiunea în
care ne aflăm, pe când noi avem lipsă de a înainta
în ocupare de teren, dacă vrem ca truda noastră
se fie roditoare.
      Rodul adevărat al luptelor noastre însă, va se
<Jică ținta cătră care nisuim e ca să fim aceea ce
trebue se fie un popor cu toate atributele unui po-
por viu, care nu numai se simtă că este, dar să’și
valoreze în tot chipul esistența sa.
      Ajungerea la ținta aceasta nu e tocmai ușoară.
Dar de câte greutăți n’au dat românii și câte n’au
învins, de și, în cașurile cele mai multe, românii au
învins greutăți nu în folosul lor.
      Au nu eram noi tacsați de oameni lași atunci
când alții se mândreau cu vitejiile câștigate prin
sângele nostru?
      Le amintim aceste așa numai în treacăt, ca se
ne aducem aminte că dacă avem să învingem gre-
utăți spre a ajunge la țintă, dispunem și de mate-
rialul cu care se înving greutățile.
      Acei cari între împregiurările actuale au sciut
și au putut da mandate delegaților pentru măreața
adunare din 1881, în numer de 153 delegați, numai
o conducere bună se aibă și nu putem despera din ca-
pul locului de resultat.
      Audaces fortuna juvat. Și dacă andacia e spriji-
nită de drept și de moralitate, care amândoue sunt
pe partea noastră, n’avem se lăsăm ca îndoielile se
pătrundă inimile noastre.
      Dacă e vorba se ne provocăm și la esemple ne
provocăm la cel mai recent din comitatul Caraș-Seve-
rinului, care e încă în memoria tuturor cetitorilor.
      Care este mijlocul cu caro isbutesc adese-ori ad-
versarii noștri în afacerile constituționale ale țerei?
îndrăsneala lor orbișe. Inteligența noastră, cu a cărei
numer ne fălim, nu Șicem că să se folosească de
aceeași îndrăsneală oarbă, dar nu putem admite ca
ea și prin ea poporul nostru se fie prea concesiv, ca

să nu (jicem mai mult. îndrăsnelei necumpătate
românii se opună tăria dreptului și moralității, însă
cu perseveranță și statornicie, pas de pas, în toate
afacerile constituționale și nedreptatea va trebui să
se înfrângă de stânca cea sigură și neclătită.
     în chipul acesta să căutăm se esploatăm ma-
terialul cel prețios de care dispunem, și de folos
vom fi asigurați, dacă nu la moment și în mesură
deplină, dar în timpul cel mai de aproape și cel
puțin treptat.
     Anul preste a cărui prag avem se trecem astăzi
va ave chemarea unei reînnoiri întinse în ceea ce
privesce administrațiunea politică, în comune și în
municipii, de jos pănă sus. La înnoirea aceasta
avem se luăm parte. Causa e de prisos a o spune
când e cunoscut că representanțele mici și mari,
fucționarii inferiori și superiori ai administrațiunei
au a se alege în toată țeara.
     Comunele, municipiile din toată întinderea lo-
cuită de români nu mai sunt a se lăsa pradă pe
sufletul acelor ce dacă ar pute ne ar soarbe într’o
lingură de apă.
     Eată dar una din campaniile ce ne așteaptă
în anul în care trăim. Și noi care seim să dăm pept
cu moartea pe câmpurile de bătaie, se fim pregătiți,
ca tot așa de vitejesce se ne purtăm pe câmpul
constituțional.
     Șcim noi și încă foarte bine ca obstracole ni
se opun, ni se vor opune și la luptele aceste con-
stituționale. Obstacolele înse n’au fost nici odată un
titlu de ajuns de a se da cineva în lături din
calea luptei.
     Pregătire, organisare trebue la asemenea lupte
$i din vreme. De acea noi deja cu începerea anului
aducem aminte acelor ce se cuvine, se se pregă-
tească ca oară deciijetoare se nu i suprindă.
     Victoria ? ca la ori ce luptă nu se poate sci
înainte. La toată întâmplarea înse dacă nu vom
ajunge altceva vom da țerei și lumei de scire ce
suntem și noi ci ne și punem toate silințele per-
mise de lege și nimenea nu va mai putea că nu nu-
mai Șice despre noi că numai declamăm dar nu sun-
tem și oamenii faptelor.
     Se băgăm seamă că lupta aceasta este pre-
mergătoare altei campanii, care se va desfășura în
anul ce urmează este premergătoare campaniei elec-
torale.
     Despre aceasta din urmă vom vorbi când
va sosi timpul.


        FOIȚA.

Cristian Waldo
sau
CĂILE NOROCULUI.
Roman de George Sand.
(Tradus de E. B.)
i.
    Era doară un sfert de oară, de când bătea și
suna clopoțelul la poarta din afară a castelului go-
tic, numit Stollberg; înse vântul sufla așa de tare, și
bătrânul Stenson era așa de surd.... el era bine
servit de nepotul seu, care avea urechi mai bune,
dar nepotul acesta, bălaiul și colosalul Ulfilas, cre-
dea în duchuri necurate și nu îndrăznea a deschide.
Dl Stenson, (administratorul bătrân al baronului de
Waldemora) om slăbănog și de caracter melancolic,
locuia într’unul din paviloanele vechiului castel ru-
inat și pustiit, ce-1 avea să-l păzească și se-l locu-
iască. Lui i-se părea ca și când ar bate cineva la
poarta din afară, inse Ulfilas îl asigura că cobolțlii
și strigoii din lac nu fac nici-când altfel. Stenson
continua de a ceti în vechia sa biblie și să culcă
puțin după aceasta. Aceia, cari bătea la poartă își
perdură răbdarea așa, încât sparseră lăcatul și in-
trară în curte; dând acolo de un coridor strimt în

parter, ei se instalară împreună cu măgarul lor în-
tr’o sală, numită odaia ursoaicei; așa numită, pen-
trucă animalul acesta coronat se afla cioplit în piatră
în insigniele armariale deasupra ferestei.
     Ușa acestei odăi era de obiceiu închisă; astăzi
înse nu; împregiurare particulară, despre care oas-
peții noștri nu-și băteau capul. Noii oaspeți din Stoll-
berg erau două pe soane cam ciudate. Unul, aco-
perit cu piei de oaie, semâna cu figurile acele in-
forme ce servesc drept ciuhe în protiva paserilor
prin grădini și pe câmpuri; celalalt, mai mare și
îmbrăcat mai bine, semăna cu un brigand italian
voios.
     Măgarul era frumos, puternic, încărcat ca un
bou și așa dedat la aventurile călătoriei, de nu fă-
cea nici o dificultate suind vre-o câte-va trepte și
nu arăta nici o mirare aflându-se pe podile de brad
in loc pe așternutul unui grajd. Și totuși el era
bolnav, sărmanul măgar, și aceasta era neliniscea
celui mai mare din călătorii ce-1 conduceau.
     — Puffo, ^ise el, punându-și felinarul pe o masă
mare, ce ocupa mijlocul odaie; ursoaicei, Jean e în-
tronat. Vecii cum tușesce, de-i mai creapă peptul.
     — Ei da, și eu, respunse Puffo adecă, în aceeași
limbă, de care s’a servit companionul său, creții Dta,
stăpâne, că eu me aflu bine și vesel, de când me
porți prin țeara aceasta a dracului ?
     — Și mie-’mi est? frig și sunt ostenit, replica

| acela, pe care Puffo îl numia stăpân; dară de ce
se ne tânguim ?
     Eată-ne aici, și acuma este vorba, se vedem ca
se nu murim de frig. Vețli aceasta e odaia ursoai-
cei, de care, ni s’a spus ?
     — Cura să o recunosc?
     — La cartele ei de geografie și la treptele,
cari nu duc nicăiri. Nu ni s’a spus așa acolo la moșie?
    •— Eu nu știu nimic, răspunse Puffo, eu nu
pricep limba lor păsărească.
     Vorbind așa, Puffo luă felinarul, n ridică dea-
supra capului, și Șise supărat:
     — Ei, cunosc eu geografia?
     Stăpânul ridica ochii și țlise:
     — Așa este. Eată cartele, și aici, țlise el suind
repede treptele de lemn și ridicând carta Svediei
ce i se presentâ înaintea ochilor, eată locul cel în-
chis cu zid. Bine, Puffo, n’avem să desperăm. Odaia
este bine închisă și noi o se dormim aici ca doi
principi.
     — Ei, eu nu văd; a, totuși iată un patidară nu
văd nici saltea nici haine de pat, și totuși ni s’a vorbit
de două paturi bune!
     — Sybarite! ție-ți trebue pretutindenea paturi!...
ei, ve^i mai bine, sunt lemne în sobă și fă foc.
     — Lemne ? nu sunt, dară sunt cărbuni.
     — Cu atâta mai bine. Fă foc băiete, fă foc!
Eu, am să mă îngrijesc de bietul Jean.
     Apoi luând un petec di covor, ce era înaintea

www.digibuc.ro

TELEGRAFUL ROMAN.

Revista politică.
Sibiiu, în 31 Decemvre 1882.
     Cea dintâiu ședință a casei deputaților Ungariei
după sărbători s’a ținut în 10 Ianuarie n. înainte
de a trece la ordinea țiilei, Mocsary întreabă pe
ministrul president și de comunicațiuni, ce m suri
au Inat față cu catastrofa dela Rab, care este
mai egală cu cea dela Seghedin. Ministrul de co-
municațiuni respunde, că periculul nu e așa de mare
precum îl descrie deputatul Mocsary și că măsuri
s’au luat încă de mai nainte pentru mântuirea oa-
menilor și averei lor, dacă s’ar ivi vre-un pericol.
Cam în același înțeles respunde și ministrul pre-
sident.
     în aceeași ședință însinuă Istoczy o interpe-
lațiune în privința sinuciderei contelui Wimpffen.
Interpelantul cetesce o epistolă a sinucisului cătră
bar. Hirsch, publicată în „Das Deutsche Tageblatt¹¹
din Berlin care epistolă e de cuprinsul următor:
     Dle Baron I Primind dta epistola aceasta te vei
codi a o desface, pentrucă te vei cam teme de
cuprinsul ei. Dar se nu te temi de imputări. Când
m’am lăsat ca dta se mă prinzi în laț cu amabilitățile
dtale, nu m’am cugetat că ești condus de intențiuni rele
și condamnabile. Aproape pe nesimțite ai condus slăbi-
ciunea caracterului meu pe clina petjișe.... patria
mea m’ar judeca mai domol, dacă ar sci, cât de
prudent ai fost dta în procederea dtale. M’ai amăgit
și mai prins cu banii dtale ca pe Davoud și Mah

mut Nehedim pașa, pe contele B e u s t, Zichy, ca pe A ₓ .
Schwegel etc., făcându-ne înșelători de patrie, spre a suⁿ^ sud iți germani sau austro-ungan, se vor stră-
adauge la milioanele, care le-ai luat dta dela posesorii de
sorți turcesci, milioane noue câștigate în Turcia.
Ceea ce am făcut eu va descoperi moartea mea prin
care voiu să espiez împregiurarea singură că am-
basadorul austro unguresc a ridicat mâna asuprăși
si a lăsat în urma sa o epistolă adresată bar. Hirsch
va fi de ajuns, a abate opiniunea publică pe cărarea cea
adevărată. Puneți toată silința prin jertfe houe, ca fia-
rele din Viena și Paris se lucre în interesul dtale. Moar-
tea mea va păli aurul dtale aici în Paris, ca și în Viena.
în Berlin și așa nici odată n’ai avut consoți, Berlinul
înse astăzi e capitala continentului și centrul politicei
orientale din Europa centrală. Până de curând
Berlinul, în ceea ce privesce politica orientală s’a

încrezut în noi, pentrucă nu sciea că ambasadele
austro-un gureșei din Constantinopole și Paris nu
sunt altă decât agenturile bar. Hirsch și era aproape
să’ți succeadă a încheia faimosul negoț de transac-
țiune cu Bleichroder. Acum va îngriji Radovitz, pe

cât îl cunosc, ca Germania se preceadă independentă după faptele comise sub firmă maghiară, iar de-
în Constantinopole și se ia posițiune hotărîtă mai nega de sigur ori-ce însușire înfrumsețătoare. Făp-
cu samă în Gestiunea căilor ferate contra pretensi- tuitorii nu sunt caractere maghiare, ci streini, cari
unilor — cum scii dta însuți mai mult decât esor- din oportunitate susțin a fi maghiari. îndată ce te
bitante. — în oara din urmă am trimis contelui uiți mai de aproape la decursul lucrurilor din Un
Kâlnoky un raport general în afacerea aceasta pe care garia, te convingi că acele sunt fabricate streine,
noi tot deauna am considerat-o de a dtale, deși era a edate sub firmă maghiară.
noastră. Dacă a’și fi un comerciant mare vienez a’și fi Nici o națiune nu numără in sinul seu atâția
pârât de mult în public diplomația austro ungurească, renegați ca cea maghiară. Dar nici într’o națiune
pentru că de doispră^ece ani încoace șuiere a fi in- 'n'au ajuns renegații la atâta putere și considera-
fluințată în favorul dtale, cu toate că dta esci uni- țiune,    ca  în cea     maghiară. Nici o națiune nu e,
cui care zădărnicesce juncțiunea căilor noastre fe- care să nu-și aibă contingentul seu de renegați. în
’^te cu cele turcesci. De ar dispune moartea mea sinul tuturor naționalităților se află părăsiți de ace-
pe Germania mai împăcabilă făță cu sărmana mea știa.            Nu e unica    națiune maghiară, care nutresce
patrie. în Berlin sunt în drept a fi serios mânioși astfel      de burueni.    E unică națiunea maghiară înse
pe noi,, de oare ce noi aveam intențiunea de a abusa după modul, cum se folosesce de astfel de oameni.

în Constantinopole de încrederea și influența Ger-
maniei în favorul dtale. Eu mor ca se satisfac
consciinței mele, și ambasadorul Austro Ungariei
se va omori în stradă publică, pentru ca se măr-
turisească vina sa înaintea lumei întregi. Dum-
niata ai fost tot deauna străin di ceea ce de-
mândă onoarea și pretinde consciința, poate fiindcă
dta comentezi Talmudul ca un Tartuffe. Nemeșa

însâ va ajunge și pe cel mai
cipii principe modern de bani.

lipsit de prin-
Nu va trece mult

și nu se va alege nimic de cele două sute de mi-
lioane, stoarse de dta din afacerea căilor ferate
turcesci, care sunt ale dtale, și dta ’ți vei afla ju-
decătcrnl ca amicul și soțul dtale Bontoux."
      Istoczy observă că bar. Hirsch are multe bunuri
in Ungaria. Interpelațianea se transpune presidentului
consiliului de miniștri.
      Nu se scie dacă epistola este autentică sau apo
crifă. „Das Deutsche Tageblat" însă a publicat-o cu

risicul de a fi mai târziu desmințită.
     în comisiunea bugetară a parlamentului Ger-
maniei ministrul de resboiu Kamecke a :declarat
că soirile despre înmulțirea artileriei nu sunt înte-
meiate. Oare care sensațiune a produs, cu toată
declarațiunea pacinică a ministrului german de res-
boiu, trimiterea a doi oficieri din statul major ge-
neral la Komgsberg și la Thorn.
     De altă parte Rusia întăresce cordoanele la
granițele Germaniei și Austro-Ungariei sub cuvânt
că vrea se suprime negoțul de contra bandă. Ru-
sia însâ nu se mulțămesce cu atâta. Dela B r o d y
se telegrafează că funcționarii dela căile ferate, cari



muta în internul Rusiei.

în Italia agitațiunea pentru Oberdank se
continuă.



Șovinismul maghiar.
     „Pe om îl judeci mai bine din faptele sale“.
Caracterul curat maghiar a stat lung timp în bun
renume. Pe lângă unele părți umbroase el întru-
nea însușiri caracteristice, cari îl înfrumsețau. Isto-
ria ni le-a conservat și pe unele și pe altele, și nu
în disfavorul maghiarilor.
     Caracterul odată format cu anevoe se strămută.
Așa e la indivizi, tot așa și la corporațiuni întregi.
Caracterul individului se slăbesce prin înfiuințări
rele, caracterul național prin preponderanța ele-
mentelor eterogene, cari fac pretensiunea al po-
sede. La dejudecarea unui caracter sunt normative.
Cine s’ar pune se judece a^i caracterul maghiar


     Rolul renegaților la alte națiuni e redus și
foarte desprețuit. Ei sunt de regulă instrumente,
de care te folosești atâta, cât îți convine și ’ți cere
interesul. Așa se și cuvine. Din pricina aceasta nu
va condamna nimenea pe o națiune. Nici o îndatorire
nu deobligă pe o națiune a se purta altfel cu re-
negați! sei.
     Singură națiunea maghiară se deosebesce, în
punctul acesta de celelalte națiuni. în sinul, ace-
steia renegații joacă primul rol, ei dau tonul, ei iau
inițiativa la toate întreprinderile, ei sunt sfătuitorii
și judecătorii, ei represintă opiniunea publică, ei
sunt totul.
     Renegații au ajuns la noi a ținea frânele în
mână, ei sunt sufletul șovinismului. în mâna lor e
presa, justiția și administrația ei dispun de puterea
statului. Urmările acești maniere nici că lipsesc
a se manifesta. Opiniunea publică se falsifică, drep-
tul se oprimă în Cele mai multe cașuri, se iau di-
recțiuni unilaterale în administrație și se fac abu-
suri cu puterea statului.
     Virtutea la noi a venit de rîs,. căci renegatul
fuge de ea, interesul public e numai mijlocul, care
duce la scop, care este interesul privat. Patriotismul
e vorbă goală, căci e desbrăcat de recerințele esen-
țiale, eară patria e o mamă mașteră, care ridică
anume pretensiuni, pe cari fii ei nu le pot împlini.
     Nici sciința chiar n’a remas scutită de înfluința
renegaților. Gestiuniecientifice importante se decid in
mod arbitrar. Una spun isvoarele, la cari se provoacă
scriitorii pretinși scientifici, și altele sunt consecu-
ințele,
     Renegatul nu are nimic sânt, el e părtinitorul
a tot ce e estravagant.
     între împregiurările de față cea mai estrava-
gantă e ideea politică a lui Ludovic Kossuth și
ea are pe partea sa pe renegații și șoviniștr. Co-
mentarele foilor maghiare referitoare la jubileul de
600 ani a casei habsburgice nu ne lasă la îndoială
în privința aceasta. Ele pretind, că libertatea ca-
racterului național maghiar, și, ce e mai mult, că
libertatea patriotismului se poate manifesta numai
într’o direcțiune contrară dinastiei habsburgice.
     „Pești Naplo“ nu se sfîesce a striga în lumea
mare, că e o obrăsnicie a susține că raportul in-
tim cu dinastia habsburgică dă cea mai bună ga-
ranță pentru asistența națională.
     Oare n’ar fi timpul se și vină în ori maghiarii
și se mai lapede din neghina, care stă să copleșa-
scă și puținul grău curat, pe care il mai au ?!



Corespondențe particulare
ale „Telegrafului Roman".
     Sălciva de jos 28 Decemvre 1882. (Estras).
învățătorii din tractul Lupșei au ținut prima adunare
pentru a se constitui in Subreuniune conform statute-
lor sale la 28 Decemvre 1882 la care cu durere foarte
puțini au participat.
     Dl administrator tractual loan Dan ciu prin
o cuvântare acomodată împregiurărilor declară șe-
dința deschisă. Se cetesce „Lista⁰ învățătorilor pre-
senți. După aceea punând la ordinea ^ilei alegerea
comitetului, se alege președinte Dl adm. ppresbiter.
loan Danciu carele, deși ocupat cu alte afaceri,
primesce asupră-și această sarcină și le mulțămesce

sobei, stăpânul frecă măgarul așa de strajnic, încât în
puține clipe se încălzise și el.
     — Bine mi-s’a spus, $ise el cătră Puffo, care
făcea toc, că dincolo de gradul ai 5?.-lea măgarii sufer
de frig; inse n’am crezut-o. Cugetam că măgarul nu
este așa delicat ca și calul, ce trăiește în Laponia...
și, altcum, acesta are o sănătate așa de bună și un
caracter așa de frumos'. . Să sperăm că va face și
el ca noi, nu va muri pentru vre-o câteva ^ile. Păn
acuma n’a refusat slujba și sei mânui animal poartă
cu răbdare în spate, ce n’ar purta doară doi cai, fără
ca să-i rogi.
     — Tot una ’ replică Puffo, îngenunchiat înaintea
sobei, ce începea a mormoi și a’și da aparența unei
purtări bune, trebuiai să-l vimji in Stokholm, unde a
făcut plăcere la ațâți oameni.
     -       Să vând pe Jean! ca se’l umple in vre-un
museu cu paie! Nici de cum. Un an de țlile m’a slu-
jit- bine, eu îl iubesc, pe servitorul acesta credin-
cios. Cine scie Puffo, dacă voiu putea vorbi peste
un an și de tine așa ?
     — Iți mulțămese stăpâne Cristiano: aceasta-mi
e tot una. Eu nu prea țin la simțăminte și mi’ași
bate joc de măgar, numai de aș găsi ceva de măn-
căre și de beutură.
     — Bine ^ici. Simțământul nu împedecă apetitul,
mie-mi este mai foame ca la toți dracii. Ei bine, Puffo
se fim cu minte, să recapitulăm. Ni s’a (jis în castelul
Dbu: „Aici nu este loc pentru voi. Dacă ați veni

în numele regelui, n’ați afla un unghiu cât mâna se vă
adăpostiți. Mergeți la moșie. La moșie ni s’a spus tot
aceasta însă ni s’a dat un felinar, ni s’a arătat o cale bă-
tută peste gheața lacului, ni s’a dat sfatul a merge la ca-
stelul vechiu. Calea nu era frumoasă, o conced, prin
omăt, însă nu este lungă. O cale cam de ^ece minute.
Tu totuși trebue să mai faci calea peste lac înc’o
dată, dacă vreai să cini.
     — Dar de ne va trimite dela moșie înderept,
precum ne a trimis dela castelul nou? Ne va ^ice
doară că au prea multă lume de săturat, și că nu
rămâne o bucată de pâne pentru astfel de oameni
cum suntem noi.
    Adevărat, că noi n’avem esterior prea recomandabil.
De aceea mi-a și fost frică că vom fi primiți cu focuri
de pușcă din partea dlui acesta bun, Stenson, vechiul
administrator, care locuesce aici pe undeva, și care
e foarte neprietinos, nrecum spun oamenii, ascultă
Puffo: sau dumnialui doarme bine, de am putut sparge
poarta și ajunge fărâ nici o pedecă până în odaia
aceasta, sau face vântul un vuiet, de nu se aude ni-
mica. Ei bine, să ne furișăm în bucătăria sa și n’ar
fi lucru curat, de n’am afla acolo ceva.
     — Mulțămese, ^ise Puffo, mai bine mă duc peste
lac la moșie. Acolo sunt oameni deși ocupați totuși
mai pretinoși, pe când bătrânul Stenson e mânios și
turbat, precum se pare.
     — Fă cum sci, frate Puffo, dară dute! Adă dacă
e cu putință, ceva, ca se ne încălzim stomachnl; înse

ascultă soțule sublim, ascultă bine, odată pentru tot-
deauna. . .
     Ce-i ? r^ise Puffo, gata de eșire, stringendu-ș-
baierile, ce i țineau peile de oaie pe trup.
     —       înainte de toate, replică Cristiano, îmi vei lăsa
timp se aprind o luminare din candelabrul acesta,
pănă ce duci felinarul.
     — Ei, da cqm >să-l ajungem ? Eu nu văd nicr
o scară în blăstămata-ți odaie a ursoaicei!
     — Pune-te aici, să me suia pe umerii tăi.
Tare ești ?
     -            — Vino! Dta nu ești prea greu!
     — Ve^i soțule, țiise stăpânul, stând cu amân-
două picioarele pe umerii largi a lui Puffo, ținân-
du se cu mâna de candelabru și cercând cu ceea-
laltă a scoate o luminare, fără ca să-i cadă paian-
ginii plini de colb în ochi; eu nu prea am onorul
a te cunoasce. Noi abia de trei luni de țlile că-
lătorim împreună și cu escepția unei aplecări prea
mari spre cârcimă, nu cred că ești băiat rău; însă,
se poate că tu ești un calic, și nu m’ași mănia
a-ți (jice...
     — Ei, șli dară! replică Puffo, scuturându-se
nițel, grăbeștere mai bine acolo sus, în loc de a-mi
face morală! Dta nu ești așa ușor precum am crezut!
     — Am isprăvit! răspunse Cristiano, sărind re-
pede jos, căci i se părea că simte la soțul său in-
tenția, a-1 lăsa să cadă; am luminarea și-mi con-
tinuu discursul. Noi suntem la moment doi țigani,

www.digibuc.ro

TELEGRAFUL ROMAN

3

vice-președinte Andreiu Munteanu, notar loan Tălmaci e de 19 chilometri ear din Boița-Tălmaci
Bota, de cassar Teodor Popa membrii în comitet pănă la Turnu-roșu de 13 chilometri.

Ștefan Bedelean și loan V e s a.
Dl președinte ține o prelegere foarte potrivită
din „Statutul Organic" în linii generale arătând și
§-ii mai însemnați cari au de a se propune în
scoalele noastre, precum și metodul propunerei. în-
vățătoriul Andreiu prelege din „Istoria Bisericească"
și anume când și de unde are de a se propune
acest studiu;
     Ca se fie o reformă în împărțirea oarelor de
scoală în întreg tractul învețătoriul Teodor Popa
propune să se însărcineze comitetul subreuniunei"
cu afacerea acestui „Plan", care apoi în adunarea
procsimă au de al presenta spre desbatere. Pro-
punerea densului se primesce.

     Tot respectivul învățător propune că acei



învățători, cari nu s’au presentat la această adunare $ S. I. Belesiu 2 fl., Gr, Maier. 1 fl.. I. Hanea
și n’au arătat nici motivul, din care nu s’au presen- 2 fl, I, Bobeș 1 fl., I. Simtion 1 fl., R. Bălaș 1 fl.,

tat, se se pedepsească cu câte 2 fl. v. a. Propune-
rea se primesce Durere că noi învățătorii aștep-
tăm se ne silească cu forța a participa la aceste
adunări, cari sunt înființate cu scop de a ne lu-
mina și amplifica cunoscințele pe această cale spi-
noasă dar și frumoasă.



Varietăți.
    * (Dar.) Majestatea Sa s’a îndurat prea grațios
a dărui 50 fl. pentru a se acuira organe în bise-
rica rom. cat. din Zagon.

     *( PostalJ Din 16 a lunei curente va co-
munica intre Sibiiu și Turnu-roșu de 6 ori pe săp-
tămână căruța poștei acomodată pentru transportul
de persoane.
     Aceasta se va combina cu posta de aceeași ca-
litate, ce va comunica de trei ori pe săptămână între
Rîmnic - Vâlcea și Turnu-rosu și vice-versa.
     Cursul acesta de nou introdus, care e acomodat
pentru transportul de persoane, se încopcie la mer-
gere cu cursul ce pleacă Marți, Joi și Sâmbătă
la 10 oare din Turnu-roșu spre Rîmnic - Vâlcea, ear
la venin cu cursul ce pleacă Luni, Mercuri și Vineri
la. 5 oare și 30 m. din Rîmnic-Vâlcea spr Turnu-roșu.
    Cursul e următor;
           Lunea, Mercurea și Vinerea:
Plecarea: Din Sibiiu la 9 oare a. m.
Ajungerea: înBoiță-Tălmacila 11 oare a. m.
Plecarea: Din Boița-Tălmaci la 11 oare 15 m.
Ajungerea;LaTurnu roșu la 12oare 45mlaamea^’.
Plecarea: Din Turnu-roșu la 6 oare d. p.
Ajungerea : La B o i ța-T ăl maci seara la 7 oare 30 m.

Plecarea : Din Boița-Tălmaci seara la 7 oare 45
Ajungerea; La Sibiiu seara la 9 oare 45 m.
Mar ta. Joia si Sâmbăta:
Plecarea: Din Sibiiu la 6 oare dim.
Ajungerea: în Boița-Tălmaci la 8 oare dim.



m.

Plecarea : Din Bo i ț a-T ă 1 m a ci la 8 oare 15 m. dim.
Ajungerea: în Turnu-roșu la 9 oare 45 m. dim.
Plecarea: Din Turnu-Roșu la 11 oare dim.
Ajungerea .- Din Boița-Tălmaci la 12 oare 45 m. la p.
Ajungerea: în Sibiiu la 2 oare 45 m. d. a.
     Spesele de călătorie se compută cu 6 cruceri
de chilometru. îndepărtarea din Sibiiu pănă în Boiță-


1

Puffo, doi bieți aventurieri; însă eu sunt dedat se tacâmuri de argint în buzunarul nostru și pânză sub
mă port ca un om de spirit, pre când tu îți faci

 uneori plăcerea, a te purta ca un dobitoc. Se știi
dară că în ochii mei, omul dovedește prostia cea
mai mare, capul cel mai sec, dacă se dedă hoț.
      — Unde m’ai ve^ut făcând v’ro hoție ? în-
trebă Puffo serios.
      — Dacă te-aș fi veșlut furând în societatea
mea, ți-aș fi sdrobit oasele, soțule: de aceea te aver-
tizez odată pentru totdeauna cum cuget eu despre
lucrul acesta. Chiar ți-am spus: Se cercăm a ne
câștiga ceva cină, fie prin înduplecare, fie prin iste-
țime. Acesta este dreptul nostru. Ne face se venim
în paradisul acesta de zăpadă, spre a înveseli cu
talentele noastre o societate numeroasă și ilustră.
Ni se trimit bani de călătorie; dacă nu mai avem
din banii aceștia nimic nu e vina noastră. Ni se
promite o sumă frumușică din care am să-ți dau și
ție, deși tu ești numai învățăcel și eu stăpân, o să
fim îndestuliți firește presupunând că nu ne vor
lăsa să murim de frig și de foame. Ei, din întâm-
plare noi sosim noaptea, într’un moment când so-
cietatea ilustră cinează, când servitorii recomanda-
bili au poftă de a cina, și când călătorii întăreați
n’au dreptul de a voi și dânșii se cineze. Caută
inse se cinăm și noi în astă seară, ca să fim în
stare a împlini mâne angajamentele noastre. Dacă
furăm ceva de mâncare și vr’o câteva sticle nu vă-
tăm ăm cerul și du suntem nătărăi; însă ascunzând

     * (Himen.) Dl Vasilie Remu Damian prof.
gimn. în Brad, serbează în 1/13 Ianuarie cununia
cu domnișoara Aurelie Lucreția Cepesiu în
Fagărași.
     * (Mu Iță mită publică.) Societatea de lec-
tură „Andreiu Șaguna" a elevilor institutului teo-
logic pedagogic de aici, aduce mulțămită tuturor
acelora, cari, cu ocasiunea ședinței publice, ținută
în amintirea marelui archipăstor Andreiu bar. Șa-
guna, în 29 Noemvre a. c. prin concursul lor au
contribuit la reeșirea acelei festivități, și în special
acelora, cari prin oferte marinimoase au sporit ave-
rea societății, anumit:
     P. S. P. epp. I. Mețianu 5 fl, II. S. N. Popea

E. Brote 2 fi., Dr. A. Brote 2 fi., N. N. 1 fi., O. Rusu

1 fl., S. Popoviciu 1 fl., Vis. Rotnan 3 fl., I. Bădilă
2 fl., A. Trombițaș 2 fl, Al Lebu 3 fl., I. Vasile 1 fl.,

N. Apolzan 1. fl., I. Voicu 1 fl, Dr. D. P. Bare¹
2 fl, N. Hențu 1 fl., Dra M. Roșea 1. fl., Dna ₛ .ₐᵣₙₐfᵢ
Roșea 1 fl., Dna E. Horvat 1 fl., L Petchescu 3 T J P ' '

I. Rebeca 5 fl. Dr. II. Pușcariu 2 fl., Dr. I. Crișan
2 fl, L. Barcianu 2 fl, I. Duma 5 fl, S. Opriș 1 fl,
M. Lazar 2 fl, Nicolae Cristea 2 fl, Dr. Niculae
Maier 3 florini, loan Popa-Necșa 1 florin, Doamna
I. Răcuciu 1 florin D. Cunțan 2 fl, F. Keil 5 fl-,
I. Gârbacea 1 fl, Dna Petric 1 fl, P. Cosma 2 fl,

Ia. Bologa 1 fl, Eft. Munteanu 1 fl, Z. Boiu

fl.

1

C. Zidu 1. fl, N. N. 1 fl. 10 cr, Dr. I. Moga 3 fl,
A. Trifan 2 fl, N. Frateș 3 fl, D. Comșa 2 fl, M. Popa
60 cr, I. Măcelariu 5 fl, N Ladai 1 fl, P. Simtion

1

fl.
fl-,
fl
fl..
fl.

, A. Imbăruș 50 cr., V. Preda 1 fl., I. Stroe
R. Harșanu 1 fl, C. Stejar 1 fl., P. de Dunca
, Gr. Mateiu 5 fl, C. Tobias 1 fl, C. Codru
, Dr. I. Borcia 2 fl, V. Bologa 1 fl, I. Danciu
, I. Maximilian 2 fl. — Suma 12A fl. 20 cr.
Pe lângă acestea au dăruit pentru biblioteca so-

cietății: DD. G. G. Meitani (Bucuresci) „Studie-asu-
pra constituțiunei Românilor", fasc. V. VI. VII.; S.
Popescu „nvevfia in Nicaeno-Constantinopolitanum"
și „Desvoltarea primatului Papal" în câte 2 esom-
plare; P. Petroviciu: „Compendiu de pedagogie" și
„Iubirea față de copii" de Dr. L. Petroviciu.
    Sibiiu 20 Decemvre 1882.

1
1

Comitetul.
      * („Pactul social") (liar politic sciintific, literar
și comercial, care va apare în toate filele de lucru
își va începe dela 1 Ianuarie 1883 activitatea în Iași,
în tipografia națională, strada Vasile Alecsandri Nr. 6.
Abonamentul anual de 60 lei pentru străinătate. —
în programa Ziarului figurează la Jocul prim revi-
siunea sau, după cum se ^ice în România, revisuirea
constituț unei; încoronarea regilor în Iași, tot acolo
se se întrunească și camerile de revisiune: precisa-
rea posițiunei bisericei'față cu patriarchia din Con-
stantinopole înființarea consiliului de stat, indepen-
dența și inomovibilitatea magistraturei, reformarea
legei electorale etc.
      * (Timpul). Geros, dar frumos. La toată în
tâmplarea noi avem se ne gratulăm că suntem mai
fericiți decât cei din apropierea riurilor mari din Un-
garia și din alte părți. De unde atâta ploaie?

se întreabă lumea. Meteorologii cercetează dup^

șeaoa măgarului nostru noi n’am face decât prostii,
de oare ce tacâmurile de argint n’au nici o valoare
pentru stomach și pânza se rupe ascumjend-o sub
șea. Ai priceput Puffo ? A umbla după hrană este
legitim, dară nu fura, sau o sută de bețe pe spatele
tale; astfel privesc eu lucrul.
      — Am priceput, respunse Puffo dând din umeri,
de când tot au^ lucruri de aceste! Dta ești flecăros
cum se cade!
      Puffo se duse cu felinarul nu prea îndestulit
de stăpânul său, care în adevăr avea unele motive
a să îndoi de omenia sa, aflând ici-colea, în baga-
giul său de artist ambulant, obiecte diverse, a că-
ror proprietate fără veste Puffo abia o pute esplica.
      Dară și Puffo la rândul său n’a <Jis fără causă
de Cristiano că ar flecari cel puțin. El vorbea mult
ca toți oamenii înzestrați cu o vitalitate mare in-
telectuală și fleică.
      Puffo simțea superioritatea unui spirit și unui
caracter ce se ridică cu mult peste limbuță sa tri-
vială și peste instinctele sale necioplite. El era

mai mai tare la trup și pre când Cristiano, mare

și subțire cu era amenința.
     Livornezul îndesat și musculos,

mult la influența sau la agilitatea sa, decât la tă-

rie trupească, care deși însemnată totuși era insu- voit să o alunge, dar locotenenentele Alekanoff —
care îndeplinea funcțiunile de interpret — ’i-a făcut

ficient.

(Va urma.)

cause. în 8 Ianuarie n. inginerul Riedel a disertat
asupra temei acesteia în clubul sciențific din Viena

și a susținut, că căușele acestui fenome sânt:
mice, telurice și culturale. între cele co

CO 8-

mice, numeră petelt în soare în a căror maxi-
mum ne aflăm acum. între cele telurice numeră
nisce abnormități în curenturi de aer. între cultu-
rale raritui pădurilor.
      * (Concurc pe tru schița statuei lui
George Lazăr.) 0' ji în „Românul": Comitetul
instituit pentru ridica-.ea statuei lui George Lazăr,
a decis în ședința ținută Marți la 26 Octomvre cu-
rinte supt președința d-lui ministru al istrucțiunei
publice și al cultelor, să se pună la concurs între
artiștii români schița pentru monumentul lui Lazăr
mai nainte de ’ se comanda acest monument vre-unui
artist român sau străin.
      Comitetul, voind să lase d-lor concurinți toată
libertatea de acțiune, se pune în vedere numai că:
      George Lazăr, pe când a împlinit marea sa
misiune în țeara noastră, avea versta dela 34—38
ani.
Ca fisionorniă, avea tipul românesc de peste


Ca îmbrăcăminte, purta costumul clericilor ro-
mâni de peste Carpați.
     Ca documente mai precise însă pentru înles-
nirea lucrării dlor concurenți, comitetul pune la
disposițiune:
     1.      Descrierea vieței lui George Lazăr, publicată
în volumul al doilea din analele Academiei române.
     2.      Dosarul tuturor notelor adunate prin secre-
tariatul comitetului, despre fisionomia, starea morală
și portul lui Lazăr, cu aneosele celor două portrete,
schițate unul de d. Stăncescu, altul de dl Marinescu. *)
     Pentru completarea fisionomiei morale a lui La-
zăr, d nii concurenți pot simbolisa prin două baso-
reliefuri făcute pe piedestalul statuei sale, scene din
viața lui, precum de pildă:
    1.     George Lazăr înaintea auditorului său,
    2.     Plecarea sa din țeară.
     Pentru aceste două baso-reliefuri se se consulte
tradițiunile contimporanilor aflați în viață, cum și
alte scrieri relative la viața sa.
     Mărimea schiței va trebui se fie de 50 de cen-
timetri, afară de piediestal.
     Schița poate să fie făcută în pământ, ceară, gips,
etc. sau representat numai printr’un desemn cu um-
bră și lumină precisă.
     Poate fi asemenea făcută în acuarelă sau în
pictură cu uleiu.
     Terminul pentru depunerea schițelor este șliua
de 2 lanuare 1883, pănă la 4 oare post meridiane.
     Aceste schițe va fi depuse în șalele esposisiuni per
manente de Bele-Arte, curtea bisericefStavropoleos Bu-
curesci, ’unde vor sta espuse trei <^ile(dela 3 — 6
Ianuarie.)
     Judecata concursurilor se va face de cătră comi-
tetul instit- pentru ridicarea statuei lui Lazăr la
6 Ianuarie 1883 la 2 o- e post meridiane.
     După judecata concursurilor schițele vor mai re-
mânea espuse încă trei
     Comitetul oferă c. miu pentru cea mai bună

schiță suma de lei l.ₒ j.
     în cas când dou, schițe vor presanta calități,
mai egale, comitetul reservă dreptul de a divide suma
și de a oferi pentru schița clasată ântâiu suma de
lei 1000 și pentru a doua 500 lei.
Președinte P. 8. Aurelian
     * (Rușii în Asia centrală). Globul din
Londra cuprinde următoarele în numărul seu din 18
Decembre.
     „Rusia are în adevăr intențiunea de a se ocupa
cât se va putea mai curând de Gestiunea privitoare
la comerciul cu Mervul. Ea a trimis — acum ^ice
luni — din orașul Askabad o caravană cu mărfuri
pentru o valoare de 20,000 livre sterling.
     „Cât-va timp mai târziu, s’a aflat că doi oficeri
ruși se găseau la Merv.
     „Guvernul engles a crezut mai întâiu că scirea
nu era esactă, dar evenimentele au dovedit că ea
era esactă.
     „După scrisorile care, au fost publicate de că-
tră „Gazeta de Moscva", se pare că autoritățile din
Askabad, dorind să facă o cartă militară a drumului
care conduce de a dreptul la Merv, au încuragiat
pe agintele unei case din Moscva se organiseze o


caravană, pe lângă care a’au alipit duoi oficieri
ghisați în negustori. Unul din acești oficieri
locotenentele Alekanoff Avaroky și cel l-alt era


de-
era
lo

socotea mai cotenentele Sokoloff.

     „Când caravana a sosit la Merv, Tekesn

au

  se înțeleagă că ei ar nemulțămi prin aceasta pe

www.digibuc.ro

4

TELEGRAFUL ROMAN.

autoritățile rusesci, care îi va alunga nu numai din
Ascabad, dar chiar și din Khiva și din Bokham.
      „Această amenințare a produs efectul dorit fiiind
că locuitorii din Merv se duc din vechime la Khiva
și Bokham de ’și vând escedentele productelor lor
și cumperă articole manufacturale. Dacă scopul Ru-
siei ar fi cu totul comercial, noi nu i-am invidia
acest mic triumf, dar ne temem că ea are alte
planuri
      * (Ceea ce poate s<;rie un om.) între
hârtiile lăsate de un cancelaris²*, care a murit acum
de curând la Berlin, în verstă de 74 de ani, se gă-
sesce și următoarea statistică, scrisă de mâna sa
proprie privitoare la ostenitoarea sa activitate. Acest
cancelarist a scris în patruzeci și opt ani fără în-
trerupere și numeră în total 15,000 Z‘l⁰ de lucru,
cu câte 10 coaie pe ^i, ceea ce face 150,000 coaie
sau 600,000 fețe. Numărând numai 24 linii pe pa-
gină, el a scris 14,000,000 rânduri s’au 170 milioane
de silabe s’au o jumătate miliard de litere. Coaiele
întrebuințate de densul, puse una peste alta, s’ar
ridica mai sus decât palatul statului maior din Berlin
puse una lângă alta ar face o șosea de hârtie, dela
Berlin la Magdeburg. Faptul cel mai interesant
înse e că canceiaristul și-a petrecut doue luni din

viața sa muind condeiul în călimări; cerneala ce a
întrebuințat-o în tot acest timp ar putea umple
o bute.
     * (Doi miniștri resturnați din causa
unei comete) „Celestial Empire“ din Shangai po-
vestesce următoarele: Cometa, care se vedea foarte
bine în Octomvre trecut, a fost observată mai înteiu
în Peking de cătră ministrul de esterne Si-honi-tzany,
tocmai în momentul, când se întorcea acasă, pe la
meZul nopții, după o întrevedere ce avuse cu îm-
peratul. (^mperatul Chinesilor primesce pe miniștrii
sei de obiceiu după me^ul nopții, și de aceea feli-
narele nu se aprind în Peking, de cât pe la meZul
nopței, pentru că miniștrii și mandarinii se’și poată
găsi drumul, când se duc la curte). Ministrul alerga
înapoi la împărat și ’i spuse că pe cer se arătase
un mesager dumneZeesc prevăzător de rele. împă-
ratul Cuâng-su începu se tremure din tot trupul și
porunci se ’i cheme imediat înaintea sa pe astro-
logii curții. Aceștia declarară îndată suveranului
lor că aparitiunea cometei însemna că ^eii nu erau
de loc mulțămiți cu ministrul de culte, precum și
cu cele de justiție. Câte-va oare după această de-
clarațiune, miniștrii fură nevoiți se își presinte de-
misiunile lor.

Bum de Viena și Pesta.
Din 11. Ianuarie n. 1883.

Viena B-pesta
Renta de aur ung. de 6%................................118.20     118.20
Renta de aur ung. de 4°/₀. . ...........................85.15     85.35
K'nta ung. ae hârtie..................... ...           84.au      84 15
împrumutul drumurilor de fer ung...................... 134.75    135.25
( emisiune de oblig, de stat dela dramul de fer
  oriental ung......................................... 89.40        89.75
II emisiune de oblig, de stat dela drumul de fer
  orient ung...................:......................110.—       109.50
Oblig, de stat dela 1876 de ale drumului de fer
  orient, ung. ....................................... 94.—        93.50
Obligațiuni ung. de  rescumpSrarea pământului. . .      97.50     98.—
Obligațiuni ung. cu  clausulă de sorțire............... 95.25      95.—
Obligațiuni urbariale temeșiane..................... 97.—
Obligațiuni urb. temeț. cu clausulă de sorțire . . .    97—
Obligațiuni urbariale transilvane.......................95.25      95.—
Obligațiuni urbariale croato-slavonice........................... 98.75
Obligațiuni ung. de rescumpărarea Șecimei de vin .      98 25
Sorți unguresci eu premii........................... 99.—        113.75
Sorți de regularea Tisei............................ 97 75       109.80
Datorie de stat austriacă în bănie.................... 113.75     76 80
Datorie de stat austr. în argint...................... 109.80     77 50
Renta de aur austriacă................................  67.80     95.60
Sorți de stat dela 1860 ....................a           77.50     130.50
Acțiuni de bancă austro-ung......................... 95 60       835.—
Acțiuni de bancă de credit ung........................ 130.20    271.50
Acțiuni de credit austr............................. 834.—       281.50
London (pe polița de trei luni)....................... 270.25    119.50
Scrisuri fonciari ale institutului „Albina“ .... 280.—            100.—
Argint................................... —.—                        ——
Galbin.        ..................................... 5 64          5.63
Napoleon..............................................   9.51      9.48
100 maree nemțesc! ................................. 58 55         58 60

Nr. 319.              [337] 1—3
EDICT.
    Nicolae Isdrailă de religiunea gr.
or. din Slimnic cercul Sibiiului, carele
de trei ani cu necredință a părăsit
pre legiuita lui soție Maria n. Hania
tot de acolo, fără a se sci ubicațiunea
lui, se citează prin aceasta: ca în ter-
min de trei luni dela prima pu-
blicare a acestui edict se se presen-
teze la subsemnatul scaun protopres-
biteral ca formatrimonial de I. in-
stanță căci la din contră și în absen-
ție se va pertracta și decide procesul
divorțial intentat asuprai de soția s’a.
    Sibiiu 20 Decemvre 1882.
Scaunul ppresbiteral gr. or. al ir actului
Sibiiului ca for matrimonial de I. in-
stanță.

    Oferte, care nu corespund acestei
publicațiuni, ori cari sosesc întârziate,
nu se pot lua în considerare.
    Sibiiu în 5 Ianuarie 1883.
Dela direcțiunea Institutului reg. ung.
pentru alienați.

    Publicațiune.

    „Restaurația⁴⁴ din grădina
Nr. 3. în strada Schevis se dă în arendă.
    Condițiunile mai de aproape se
pot vedea în' cancelaria subsemnatului
inspectorat în strada măcelarilor Nr. 32.
unde se primesc și ofertele.
    Sibiiu, 3 Ianuarie 1883.
   Inspectoratul localităților archi-
             diecesane. [334] 3-3

  Nr. 5886. 1882                 [335] 3—3
Publicațiune.
     Tribunalulu reg. din Elisabetopoleaduce
Ia cunoscința publică, că în privința conee-
siunei comasarei generale a hotarului comunei
Hașfaleu se pune termin diua de 20 Fe-
bruarie 1883 d. a. la 3 oare în satul
Hașfaleu ta casa judeluicomunal, pe caretermin
toți proprietarii din comună sânt avisați cu
aceea că părțile care nu se vor presenta se con-
sideră ca și când ar consimți cu comasuțiu-
nea, — și că esemplarul cel dintâiu al pe-
tițiunei se poate vedâ la tribunal. Pertrac-
tarea o conduce Nicolae Szâkely judecător
reg. dela tribunal
     Din ședința tribunalului reg. din Eli-
sabetopole ddto 11 Decemvro 1882.
Nagy Lajos m. p. Butak m. p.
preș.                       notar.

[33SJ                      1-3
y Numai odată
se °^ere ⁰ ocasiune așa de
L A      favorabilă de a procura
A        un orologiu escelent cu
■■  juni etate prețul.

Nr. 37 ex 1883.

[336] 3—3

Publicare de licitațiuue.
     Pentru liferarea de 1024 me-
trii cubici de lemne de ars,
recerute de Institutul reg. ung. pen-
tru alienați, și anume pentru timpul
de 1883/4 se escrie în înțelesul înal-
tei ordinațiuni ministeriale un concurs.
     Oferte scrise, timbrate cu 50 cr.
conținând 200 fl. v. a. ca vadium și
sigilate pentru aceasta liferare se se
prede la subsemnata Direcțiune până
în 30 Ianuarie a. c. la 12 oare
e ameadi și în ele trebue se fie
descris soiul? lungimea și grosimea
1 trnel r oferte, asemenea și aceea că
pentru cât voesce oferentul a*- aduce
metrul cubic de lemne de i’ag^.'ji per-
țr[i cât cel de etejariu.





□

Zambach si Gavora.

    Fabrică de vestminte si recuisite bisericesc!

5

de rit catolic și grec.

[205] 17-30

în Budapesta, strada Vațului, Văczi uteza Nr. 17.

Felonsau Odăjdii,
Albe, Stihare, Dal-
matice, Baldachin,
prapori. Toate fe-
liurile de steaguri,

< și pentru societăți
4 industriale (și pen-
| tru pompieri) co-w.*^



vor pe altariu, po.
tiruri, pietohlehni-
ca, cădelnițe, paci-
ficai, candele de
altar, policandre
pentru biserici, ri-

□

pide, chivot, cărți I
de Evangelie etc- |

Ș Comande se efectuesc promt. — Obiectele, cari nu vor conveni, se vor schimba cu altele

LOTERIA ESPOSITIUNEI TRIESTINE


        Tragere irevocabil în

18. Februarie 1883


    1 llimeritor principal: bani  gata      50.000 floreni   sau S.SOO      galbini.
    2jliwM WjalLbaiii          gata       20.000 floreni  sau  3.500     galbini.
    3,   mentori principali: bani gata      10.000 floreni   sau 1.750      galbini.

  4.   nimeritori principali: Colet și cercei    cu brilante,  preț 10.000 floreni.
I^atru nimeritori: Scule de aur cu brilante și mărgele în preț de câte 5000 fl.
Cinci nimeritori: Scule diverse în preț de câte 3000 fl.
087 nimeritori in preț de câte 1OOO, 500, 300, 200, 1OO, 50 și 35 floreni.

1000 nimeritori
în preț dc
fl. 213.550

Una soarte 50 cruceri!

1000 nimeritori
în preț de
fl. 213.550

Comande pe lângă acluderea a 15 cr. spese de port sunt a se adresa la

[336] 1-4

™ndeTk. 2. Despărțământul loteriei Esposițiunei Triestine fi™“A™nA2.

J

ww


        grandioasă.

     Raporturile politice, care s’au ivit în întreg
continentul Europei, n’au lăsat ; neatinsă și Elveția.
Consecența a fost emigrarea lucrătorilor în masse,
care a periclitat esistența fabricilor. Și fabrica
representată de noi, care e cea dintâiu și cea mai
însemnată fabrică de oroioage, a închis de o cam
dată fabrica sa, încred ințându-ne pe noi cu venȘarea
fabricatelor sale. Aceste așa numitele oroioage-
de-buzunarin- Washington sânt cele mai bune
de pe lume, sânt foarte elegant gravurate și în-
frumsețate și lucrate după sistemă americană.
     Toate orolongele sânt repassate (esaminate)
pe secundă și garantăm pentru fie-care 5 ani
     Ca dovadă a garanției sigure și a
solidității celei mai severe, ne obligăm prin
aceasta in public, că suntem gata a reprimi
și schimba fie-care orologiu, ce nu convine.
1000 remontoire de bnznnariu fără cheie de
întors la toartă, cu mantelă de cristal, regulate
cn acurateța estra-ordinară pe secundă; afară de
aceasta aurite prin electro-galvanism nou, dim-
preună cu lanț și medalion etc., prețul de mai
nainte fl. 25, acum numai fl. 10.20 de nnul.
1000 ancore esemplare de lues din argint, pe
  15 rubinuri cu cadranuri în email, aretător de
  secunde, sticlă lată de cristal, mai nainte
  cn fl. 21, acum numai fl. 12.25 de unul,
  toate repassate pe secundă.
1000 oroioage-cilindre înfrumsețate în capsulă
  de nickel argint, cn sticlă lată de cristal pe 8
  rubinuri foarte fin repassate, dimpreună cu lanț
  medalion și cutie de catifea, mai nainte fl. 15;
  acum numai fl. 5.60 unul.
1000 oroioage ancore de argint veritabil de 13
  loți, probat de oficiul monetarin c. r. pe 18
  rubinuri, afară de aceasta aurite prin electricitate,
  foarte fin regulate. Oroloagele au costat mai
  nainte fl. 27 acum numai fl. 14.40 unul.
1000 oroioage remontoire-Washington de bn
  zunariu din argint greu și veritabil de 13 loți
  probat la oficiul c. r. de pnneiare, ne lingă ga
  ranție severă repassate pe secundă, cu mtchanism
  de nickcl așa încât oroloagele aceste n’au nici
  când lipsă de reparatură. Oroloagele aceste
  au costat mai nainte fl. 40 și astăzi se
  capetă cu prețul fabulos de eftin numai cn
  fl. 20. Afară de aceasta.lângă fie-care Orolagiu
  se dă gratuit un lanț, medalion și cutie de catifea!
1000 oroioage pentru doamne de aur veritabi
  cu 10 rubinuri, mai nainte cu fl. 40, acnm
  cu fl. 20.
1000 oroioage remontoire de aur veritabil pen-
  tru domni sau (toamne, mai nainte cu fi. 100
  acum fl. 40.
650 oroioage de părete cn încuadratură de ema-
  ilul cel mai fin și cu mehanism de sunat, mai
  nainte cu fl. 6 acum cu fl. 3.75 unul repassat.
650 oroioage deșteptătoare cu aparat de larmă,
  foarte fin regulate, aplicabile și ca oroioage pe
  masa de scris, mai nainte fi. 12 acum numai
  fl. 4.30.
650 pendule cu lucru foarte fin de sculptură în
  căsulii înalte gotice de lemn, de întors în fie-
  care a opta Și, regulate fin pe secundă, foarte
  frumoase și imposante; de oare-ce un astfeliu
  de orologiu și în 20 de ani mai are. preț îndoit-
  se nu lipsească astfeliu de orologiu din nici o
  familie, mai cu samă pentru că astfeliu de piesă
  de cabinet este decor în fie-care locuință. Oro
  loagele aceste costau mai nainte fl. 35, acum
  nnmai fabulosul preț escepțional de eftin de
  fl. 15.75 unul.
Comandând cine-va oroioage pendule are.
         să adauge și o arvună.
Adresa:
Desfacere de oroioage
a
Fabricei de oroioage Fromm.
  Viena RotMtlmstrasse Nr, 9, Parterre,

Redactor respunȘetor Nicolau Cristea.

www.digibuc.ro

Editura ji tipariui tipografiei archniieceaane.