ANUL XIX. — No. 4805
IN BUCURESCI SI DISTRICTE 10 BANI NUMERUL
DUMINICĂ 17 IULIE 1888
ABONAMENTE: Pentru Capitală:
Pentru uu an ,	Lei 24
» şâae luni	„	12
„	trei luni	.	7
Pentru Districte:
Pentru	un an	...	Lei	30
«	ş6se hm!	....	„16
„	trei luni	....	„	8
Pentrir Streinătate:
P litru un au .	, In aur lei 40
n ţ6se lum	. r n 20
„ tret luni, .	. n «10
ilbonomcntele se fac la 1 şi 16 ale fie cămjtmi.
UNNUM&R VECHIO 2h BaNJ
Abonamentele se plătesc înainte
m(<Jiţi.	\-> 'ic'”ipatjyitjr. in,< nFf -j
-fiognil /ir firi|1 m	j
ANUNC1UR1 SI RECLAME
Annnciuri pe pag. IV linia 25 bani. Reclame „ m „	1 ieu
n	»	II	.	(1	1|6
»»	ii	I	*. i	.	5	,
Pentru Inserţii şi Reclame Redacţia ul e responsabilă.
Epistole nofrancate se reJftisil, ai ti .ol nepubltoate se ard.
Ln Streinătate a se adresa:
Fra>icia, Havas, Laffifcte ©t C-uie, plac© de ln Bcmrse, Paris.
^•ftgliteray Mioou<1,81 b’loct Siroet,
K	Loiidou.
Austria, HaasouMUdrt et Vogler 2, Wien Kudolf iVloss© Z©ilor>I:}UjM© AVieui Ungaria> D. MoriU W^iest, înBuda^PoRfa Beivitefiplntz.
EDIŢIA ANTftIA
■
Abonamentele se iftă lese înainte
Redaoţiunea, Strada Blănarl, No. 20.
PIARUL „UNIREA"
Din causa grevei toţi abonaţii <li ar ului „Unirea“ vor fi serviţi înainte tle cătru Qtarul „Te-gral*ul“.
Acostă până fth o nouă (lispo-siţiune.
1 o ţn-u> nibii. >
) 1' JJ I.'ir. II	U
mmmmmmmsami
DIRECTOR POLITIC :	I. C. P UNDE S € 0

Administraţiunea, Strada Blftnari, No., 20
m
i* i
»/
CĂTRE CITITORI
Direcţiunea „Telegrafului66 ajungând la înţelegere cu lucrătorii atelierului seu, de a<jl înainte <Jiarul va apare ca de obicei.
Suntem siguri că cititorii vor scuza ueregula-rităţile de filele aceste, cu totul independente de voinţa şi puterea ndstră. —1 ■— ..
BUCURESCI, 16 LULIE 188S
Junimişti şi Conservatori
Lucruri forte curiose se petrec îu lagărul junimist-conservator.
Vechil conservatori, cari sunt şi nu sunt la putere, se ţin grapă de junimişti ca să pue definitiv piciorul tn scară; asia-<Ji fac pe supăraţi, mustră pe junimişti şi mai-mal îl ameninţă ; mâine le fac curte, siliiulu-se să dovedească că junimist şi conservator tot una e, că Intre unii şi alţii nici când n’a fost vr’o supărare, ci ca fraţii ad trăit. Intr’un cuvânt, partida liberal-conservatore se în-vârtesce întocmai ca o cochetă bătrînâ.
Iar junimiştii se ţin mândri şi parcă nici nu observă ademenirile bătrânel cocheta.
Firesce că tâte aceste sunt comedie, pentru ochii lumii ; în fond, toţi sunt înţeleşi. Junimiştii sein bine câ nu pot fără conservatori ; conservatorii sunt siguri câ an se se unească cu junimiştii. Până la toinnâ, cel mal târ (Jiu, încuscrirea se va face şi ’i vom vedea pe toţi alături la banchetul bugetar.
Până atunci, e bine sâ consemnăm aci ochiadele conservatorilor şi nazurile junimiştilor. Tocmai ni se prezintă o o-casie potrivită : într’aceeaşl (Ji, Epoca face avansuri şi România Liberă le respinge cu dispreţ.
Epoca de Vineri, 15 curent, se scan-dalisează că sunt 6menl cari mal cred câ esista deosebiri intre junimişti şi conservatori. Conservatori sunt şi unii şi alţii: ‘Să ne înţelegem îusă asupra cuvintelor. Noi vrem sâ ijicein nu câ miniştrii actuali, afară de prinţul Ştirbey şi de d. Ghermani, făceau parte din organizaţii din timpii din urmă a partidului conservator, ci câ eţ împărtăşesc principiile partidului conservator.,
Şi în trei coione lungi, Epoca, cu su-dorea franţei sale, dovedesce şi resdove-desce câ junimiştii şi conserv «lorii sunt tor una.
lntr’acpiaşl (ji, Ro.mânia filieră, care a mai spus şi altă dată, câ nici n’a esis-lat nici nu esista un partid conservator în tară, (jice urmâtorele în articolul de fond:
‘Privind cum fn statele apusene viaţa constituţională se frământă în lupta aşa numitelor partide politice, apoi ue-ain luat şi noi după ele, şi ast-fel la început am înscenat şi noi două aşa numite partide politice, partida conservatore şi partida liberala, menite amândouă mal mult
seU mal puţin de a juca comedia vieţei uostre constituţionale. *
Scurt şi coprimjâtor ! Part'idâ conser-vatore n’a esistat, n’a putut să esiste ; ceea ce purta acest nume, era numai un actor de comedie...
Ce dice Epoca ?
Pentru noi, jun oiştii ca şi conservatorii aU fost, sunt şi vor fi comedianţi, fie câ jqcâ Împreună, fie că j6câ deosebit.

yds'
TELEGRAME
(Şevviciă particular al (jiar. Telegraful)
Paris, 27 Iulie.
Matin anunţă că generalul Boulanger se va duce în curănd la Petersburg.
Sofia, 27 Iulie.
La articolil foilor rusescl, în care s’a (Jis, câ după întâlnirea împăraţilor o singură putere se va vedea îndemnată a provoca pe prinţ să părâsâscă ţăra, (jia-rul guvernamental Sloboda răspunde, că .Ruşii fac socotâla fără birtaş, de vreme »ce Bulgaria îşi are pe principele săâ ce ,'şl-’la ales naţiunea ; acesta va rămâne ,pâuâ atunci, până când se va bucura de .iubirea naţiunii.
Londra, 27 Iulie.
Sub redacţiunea împărătesei Frideric apare un »op biografic* despre decedatul împărat Frideric. Maukenzie pregâtesce raportul despre boia împăratului Frideric şi aşteptă ordinul împărătesei spre a’l putea publica.
Sofia, 27 Iulie.
I)e la reîntorcerea sea din călătorie, prinţul a avut trei convorbiri cu Stam-buloff, futelegându-se pe deplin asupra tutulor punctelor cu privire la care esistaU deosebiri de vederi.
UN NETREBNIC
Sunt mulţi ca dânsul, sunt o clasă în-tregă cunoscuta sub numele de .zestre guvernamentală*; dar acesta e unul din cel mal neruşinaţi. Sub guvernul conservator s’a folosit.. — cât putea să se folo-sescă un sprijinitor al guvernului Catar-gi. Când veniră liberalii la putere, se făcu d’o-cam-datâ colaborator la Timpul; înjura foc, şi ameninţă pe rege, într’u-nul din articolele sâle, cu sârta lui Ga-rol al Engliterei, adecă cu decapitarea. Apoi dispăru; cine pote spune prin ce ape s’a scăldat ? D’o dată ne pomenirăm cu el colaborator la un (jiar liberal guvernamental ; era înainte de alegeri şi omul nostru voia să se alegă deputat. Mal înfocat liberal-naţional de cât el nu găseai. Cădea chiar In neruşinate laude la adresa guvernanţilor, numai ca să facă să i se uite stupidele injurii din Timpul. Dar nu isbuti să i se accepte candidatura de câh’â comitetele electorale libe-vale şi d’atuncl uu ’l mai vâcjiirâm proză în sus pomenitul diac împrejurările făcură ca liberalii să se retragă de la pu-r tere şi regele să chieme pe junimişti.
Nu era firesc ca omul nostru să se facă junimist ?
Nici vqrbâ!
Şi s’a făcut; colabore/.â acum la România liberă şi iscăleşte trei stele (*%).
Cine se pâte mira de acesta? Dar ceea ce e mal frumos, e că Însuşi se face netrebnic. In adevăr, fără să se gândâscă câ se înfiereză singur, acest nenorocit serie între altele, în România liberă de Vineri, câ .cine a isbutit în anii din urmă să strebatâ până după culisele teatrului guvernamental (tocmai el), s’a putut convinge câ sub spoiala politicei guvernamentale se ascundea nepricepere, visuri zadarnice (ca ale Iul) şi pofte netrebnice...
O'S'JK 9|t 8tlhKi£ i	)
Ştim că individul pojtea ceva şi el singur spune câ acele pofte eraă netrebnice...
Amin !
Epoca şî Junimiştii
E curiosă, forte nerâdă şi gugumană mal ales revistă Epocei de la 15 Iulie. In fapt, lucrul nu ne miră de loc fiind câ acesta revistă este iscălită de d-nu N. Filipescu şi din pena acestui gazetar şi om politic de contrabandă, nu ne am a-şteptat nici odată la vre-o altă brînză. Ne miră lucrul însă sub un alt punct de vedere, şi adică : Epoca e un ijiar conservator âr nu personal al d-lul N. Filipescu—şi e o mare deosebi re ! E o deosebire atât de mare, în cât d-lul Filipescu, personal, nici nu’l am fi răspuns, de cât prin câteva cuvinte şi adică : lasă politica, onorabile, căci nu e de mutra d-tele ; n’o pricepi !
Aşa fiind, organ de partid fiind Epoca, cum de se permite d-lul Filipescu sâ înşire asemenea simplităţi ?
Căci iată, în scurt, în ce ’I consta priceperea Vrea sâ scuzeze diarul d-sâle că protege pe guvernul actual ! II pro-tege d. Filipescu, pentru cuvântul câ fondul lui, o conservator, şi numai pe atât...
Şi pentru ca să dovedâscâ cum câ pururea fondul junimiştilor a fost conservator, iată exemplele principale :
A ilis d. Carp, o dâlă, îu Cameră, că acel ce cred că peste libertăţile ce Ie a-vem căpătate mal trobuesc altele sen modificate cele existente, râd fac. Trebue în launtrul acestor libertăţi sâ desvoltăm cultura şi industria naţională...
Iar d-1 Maiorescu, în discursul d-sâ!e pentru apanage, a <)is, că susţinându-le se găseşte In lâuntrul principielor cou-servatâre... etc.
Iată ideile de căpetenia.
Sâ ne explicăm.
Sâ ne ferâscâ D-cJeO de a crede pe d-nil Carp şi Maiorescu vru odată prieteni sinceri al partitulul liberal. Insă nu putem, pentru t.6lâ lumea, drept vorbind, sâ ’l considerăm conservatori pur sang !
Dâcă cuvântul de junimista, trecut şi tn politică, pricina este tocmai că trebuia şi necesar era sâ se creeze un nod cuvânt pentru a representa un grup de omeni sui generis caracterisat prin inconsecinţe politice şi prin fluctuaţiunl neexplicabile — deca nu capriciose — în politica !
Or ce om cu niţică minte scrutând viaţa politică a d-lor Carp şi Maiorescu, ar fi descoperit lesne şi forte dese doveijll de conservatorism.
Dâr ca să vrei sâ dovedescl acâsta sâ te servi ,de cele mal isbil6re cuvinte ale acestor dou.I domni prin care p6te că sunt singurele momente în care au transpir-rat ideile lor liberale, c'est trop ! Acâsta însemnâzâ că d, Filipescu a pierdut cea mal bună ocasiune de a tăcea!
Şi într’adevâr — începând cu d. Maiorescu — cine nu scie, că apanagele, a-supra cărora trecem astă-ijl fără nici o apreciare, sunt operă a guvernului liberal naţional şi că, prin disoursnl d-sâle cu acâsta ocasiune, d, Maiorescu a făcut un mare serviciâ fostului guvern, în rîn-dul parlisanilor cărora a fost când cu votarea apanagielor !
Ah! — cjice d. Filipescu — apoi d. Maiorescu a (Jis cu acâsta ocasie : .sunt d-lor, în lâuntrul principielor conserva-ţâre, votând aceste apanage !... etc.*
Forte bine. Dâr ce ’nsemna aceste cuvinte ? Că d. Maiorescu a umblat în tot-d’a-una pe tjece poteci, atât şi nimic mal mult; sâtt încă, câ conservatorii din camerele dupâ atunci eraţi forte neroijl ca sâ nu înţelâgă că idea apanagielor e o ideiă pur conservatâre— şi nu snntem tocmai de acâsta părere ;sâălncă, un mod
al d-lul Maiorescu d a evita bănuiala de a fi uu linguşit.>r al palatului... In fine tot, ufarăjle o dovadă de conservatorism.
Să trecem la d. Carp.
Aci întrebăm, d’a dreptul :• conservator e omul care aprobând libertăţile publice cere desvoltarea naţiunei în lâuntru a-cestor libertăţi, în loc de a ne pierde activitatea tn frământări teoretice asupra înmulţirel şi divisiunel acestor libertăţi ?
Numai un domn Filipescu pâte crede acâsta...
Aceste idei nu pot constitui de cât mult o deosebire între un liberalism practic şi un altul teoretic, sâă radical. Căci de când ideia desvoltărel nostre naţionale în întrul libertăţilor ce le avem, e o ideâ conservatore ?
Suntem, o mal repetăm terminând, departe a crede ln liberalismul d-lor Carp-Maiorescu ; însă—ce dracu — exemplele d-lul Filipescu, sunt prea bocâne !
——
Informaţiunî Exteri6re
Pester Lloyd observă că în general tolâ lumea se mulţămeşte a întreba dacă întâlnirea de la Peterhoff va mări şansele păcel saâ nu. Acâsta nu e d’ajuns. Mai important ar fi de a se şti pe ce base şi cu ce preţ pacea va putea fi menţinută, şi pentru cât timp aeâstâ pace va fi asigurată.
Dacă consolidarea relaţiilor ruso-ger-mane ne ar asigura o pace armată cu tote sacrificiile insuportabile, atunci se pote nega avantagiile nrmărel unei astfel de stări de lucruri.
Un resboiU imediat şi decisiv ar fi mal preferabil unei situatiunl încordate, care mai cnrend sau inai tenliu va degenera într’un conflict.
Numai Rusia singură e responsabilă de acâstă situaţiune. Veleităţile sale de in tindere în peninsula balcanică ameninţă mal mult ca spectrul revanşei franceze.
Nu e de cât un singur mijloc de a a-sigura o pace sigură şi având şanse se-riose de durată, anume acela de a face pe Rusia să renunţe la pretenţiunile âl în peninsula balcanică.
Pester Lloyd speră câ se va feuşi a se asigura pacea în aceste conditiunl cari pot garanta durata el ; dacă nu, Pester Lloyd ar prefera un resboiu imediat.
Rebeliune în Serbia
Piarulul Paris î se scrie urmâtorele :
Garnisona din Zaiciar s’a revoltat contra guvernului. Poporul şi soldaţii all arborat drapelul revoluţionar cu inscripţia : jos Milan ! trăiască Alexandru 1!
Guvernul a trimis trupe contra revoltaţilor; aceştia s’aâ baricadat şi aştâptâ trupele guvernului, hotărâţi fiind ca, după victorie, să mârgă spre Belgrad.
Rusia în Germania
Noskovskija Wiedomosti scrie, într’un nou articol asupra întrevederel împăraţilor, între altele :
.De la Rusia şi Germania depinde a-prope escluciv, ca sâ conducă evenimentele ast-fel, în cât pacea si echilibrul politic al Europei să fie asigurate. Dacă între Rusia şi Germania s’ar restabili o înţelegere sinceră şi strînsă, acesta ar fi o garanţie, că tote cestiunile actuale ne-resolvate, chiar şi acelea, cari s’ar ivi în viitor, ar primi o fericita soluţiune fără a se vătăma pacea safl a se aduce jertfe nefolositore. Conducâţoriî responsabili al politicei esteriore germane şi ruseşti tre-bue să vadă acesta şi de aceea nu vor lăsa nefolositâ favorabila ocasiune, ce li se. oferă acum de a se înţelege.
SCRISORI DIN
ROI
A
Pera, 7 121] Iulie.
La Turquie şi Tarik spun câ Majesla-tea Sea Sultannl a bine-voit a conferi decoraţia ordinului Megidia clasa Ill-a (comandor) d-lul Apostol Mărgărit, şi a-ceiaşl decoraţie clasa IV-a fialuî sân Taki Mărgărit.
In fine s’a ridicat masca, şi Turcii aii putut sâ vadă cu ochii lor şi sâ se convingă, că între tote popârele diu peninsula Balcanică, românii sunt cel mal buni amici al lor, şi că decă vre-o dată românii a£t participat la mişcările grecilor seiî ale bulgarilor în contra turcilor, causa a fost educaţia ce li se dă în scâlele grecescl şi de către învăţători greci, a căror misiune şi scop a fost tot d’â-una sâ inspire elevilor lor ideile şi principiile doctrinei politicei panelenice, âr nici de cum ca sâ înveţe pe români carte. Se vede câ turcii an înţeles în fine, că este nu numai drept şi logic, ci Incâ şi îu interesul ţâri, ca sâ nu se mal impună poporului român din Macedonia, Epir şi Albania, învăţământul unei limbi străine, care este tot aşa de vâtâmătr intereselor imperiului otoman precum este dis-tructor al limbel şi al naţionalităţii unul popor care pote sâ aducă servicii, importante imperiului, deca prin scole naţionale s’ar desvolta şi forma în propriul sân element, ca ast-fel, fiind la adăpost de înrîurirea scâlel şi a bisericei streine anti-româue şi tot o detâ anti-turce, sâ înţelegă şi să se convingă, că statul turcesc este o garanţie solidă şi scutul cel mal sigur al conservărel limbel, a naţionalităţii şi a individualităţii poporului român şi câ interesele de rasă cer, ca dânşii sâ nu facă nici o dată causă comuuâ nici cu grecii nici cu bulgarii în chestiuni politice contrarii tatului turcesc.
Resultatul final al sculelor române nu pote fi de cât luminarea poporului român care în şeola română va putea înţelege acest adevăr.
Pe lângă acestea ne informăm, câ d. Apostol Mărgărit a adus şi aduce tjilnic servicii importante imperiului turcesc, lucrând pe căi paclnice şi legale penlru apărarea drepturilor legitime ale poporului român, nu în contra Turcilor, dupâ cum îl calomniază arhiereii greci şi dupâ cum jurnalele grecesc! se încercă sâ facă opinia publică şi mai ales pe Turci sâ’l înbrâncâscă, ci în contra propagandelor politice streine de o potrivă oştite Turcilor şi Românismului, propagande, cari nu cruţă nici un sacrificiu, nici un mijloc, ca sâ desnaţionaliseze pe români şi sâ’l facă unelte ale politicei lor, spre a scâte castanele din foc.
Atât d. Apostol Mărgărit precum şi fiul seil Tache afl dat tot concursul lor moral autorităţilor turceşti pentru extirparea brigandagiulul în Macedonia căci briganzii aceia, vara ’şl exerseză meseria lor în Macedonia, unde agenţii propagandei pait“ eleniste le procnrail provisiunî, muni-ţiunl şi uu refugiu sigur când erau urmăriţi în mod serios de oştirea turcă ; er iarna găsea tot-dâuna un asii pe teritoriul grecesc,. De dece ani de (Iile bande numerose de tâlhari înarmate şi organi-sale în Tesalia pe teritoriul grecesc, devastau comunele înfloritbre şi drumurile Macedoniei. Scopul acestui tertip grecesc era sâ facă opiniunea publică F.uropenâ şi mai ales marele Puteri se crâqll, c-k guvernul şi autorităţile turceşcl nu mal sunt în stare a putea sâ menţină buna ordine şi liniştea publică în Macedonia i Epir, unde ar fi o anarhie complectă cdin causa relei şi prostei administraţii turceşcl; că o ast-fel de stare de lucrur ar face din Macedonia un focar de tur-burărl permanente care ar fi putut sâ dea lac la o conflagraţiune generala tn
www.dacoromanica.ro
TELEGRAFUL — 17 IULIE 1888
l
orient, de natură a periclita pacea Europei şi a rupe echilibrul politicei Europene.
Şi spre a preveni eyentualitatea unei ast-fel de calamităţi desastruâse, marele Puteri trebuia sâ ia măsuri în vedere de a face să dispară acea stare de lucruri în Macedonia ; şi ca remediu eficace şi radical s’ar fi putut propune anexarea Macedoniei şi a Epirulul la regatul grecesc. Iată care este scopul final al sacrificiilor ce ’şl impun grecii, ca să înarmede şi să întreţină bande de brigand! în sus cjisele provincii ale Turciei, limitrofe cu Grecia.
D-nil Apostol Mărgărit şi fiul-său contribuind pentru extirparea brigandagiutul, aă făcut un serviciu imperiului turcesc, şi tot o-dată un bine populaţiunel pacl-nice şi oneste a Macedoniei, dar tot o-datâ li s'a tăiat şi apa de la mâră grecilor, cari au făcut atătea cheltuell, ostenăla, ca să facă m6ra şi iazul. De aceea era natural şi logic, ca turcii să considere pe d. Mărgărit şi fiul, ca pe nişte sfinţi, ăr pe greci ca pe nişte draci.
Cu acăstă ocasiune facem o întrebare diarelor greceşti şi în special (Rarului Silogi care în numărul său din 17 Iunie a. c. a publicat că d. A. Mărgărit a fugit din Turcia pentru că turcii era să pue mâna pe d-sa, etc.
El bine faptele, constată contrariul. Şia-rele greceşti în calitatea lor de cronicari a evenimentelor (Rlnice vor fi silite să înregistreze faptul deco rărel domniei săle, aşa dăr li se pune întrebarea când nu spunjjadevărul ? când publica că d. A. Mărgărit fugise în România ca să fie la adăpost, ori acum când aU publicat şi vor publica că tot Turcit aâ credut că este drept să ’I dea o recompensă ?
Aceste procedări ale diarelor greceşti ne aminteşte o anectodâ fârte hazlie din-tr’un calendar grecesc ‘Cazania* tipărit la Athena. In acest calendar pe lângă fa-sele lunel şi alte indicaţii de timp şi atmosferă mai eraU şi profeţii de evenimente politice, aşa spre ex., se dicea că In cutare di 0 86 fie mobilisârl de trupe, altă dată întîlnirl de capurl încoronate, pregătiri răsboinice, etc.
Din sus (Rsa anecdotă adresându-se eătrâ cititâril săi le dice : Iubiţi cititori tot ce nu se va întâmpla în cursul anului, vi le am spus în calendarul mea, ăr cele ce se vor întâmpla am credut de prisos a vi le spune fiind-câ le veţi vedea cu ochii voştri.
piarele greceşti făcu tot aşa cu cititorii lor pentru că le spun lucruri cari nu s’au întâmplat abţinându-se de a le spune adevărul pentru câ adevărul aO să’l vadă cu ochii lor. Diferenţa între diariştil greci şi autorul calendarului Cazania este câ acest din urmâ a fost sincer şi franc cu cititorii sel pe când publiciştii greci dau cititorilor lor moneda falşa, adică le spun minciuna ca adevăr.
INFORMATIUNI
D. Prim-ministru d. Theodor Rosetti, va întreprinde în curând o noâ inspecţie administrativă- prin unele judeţe.
K
Prinţul care ’şl a rupt gâtul pentru Franţa în Mexic, dăndu-şl dimisiunea din preşedinte al comitetului naţional pentru exposiţia din 89, în locul Iul va fi numit d. Butculescu.
X
D. M. Cogălniceanu, care se afia la Paris, se va întoarce în curând în ţară şi se va duce la Constanţa.
X
Un congediu de 15 (Rle s’a acordat d-lul general Creţeanu, inspectorul general al cavaleriei.
X
La alegerile comunale oe la Mihâilenl, a eşit lista oposiţiel cu 93 voturi.
X
Afacerea căpitanului Stânciulescu va veni înaintea consiliului de răsboiu în luna Septembre.
X
In lipsa Regelui din ţară t6te lucrările administraţiunel publice, cari cer întărirea regală, se vor supune aprobărel Consiliului Miniştrilor de către fle-care Ministru în parte, şi li se va da curs sub reserva sancţiunel ulteriâre.
Numirile ce se vor face de consiliul de miniştri vor fi cu totul provisoril.
X
Autorul incendiului de la fabrica de postav din Azuga, a fost prins la Braşov de autorităţile un gureşei.
Acest iudivid, care a fost lucrător în acea fabrică şi despre care se (Rce că fusese cumpărat de fabricanţi de postavuri din Braşov pentru a distruge fabrica română care le făcea o concurenţă fârte mare, va fi judecat de tribunalele ungureşti.
X
Mâine, d-nil Beldiman, ministru la Belgrad, şi Djuvara, agent diplomatic la Sofia, vor părăsi Capitală ducându-se la posturile lor.
X
Noul spital militar se va inaugura la 15 Noembre.
X
In (Rua do 7 Iulie o furtună cu piatră, în mărimea t ici, a distrus semănăturile în urmâti ; comune din judeţul Ilfov :
In comuna Drulu 100 pogâne grâu, 72 pogâne secară, 400 pogâne porumb şi 50 pogone tutun.
In comuna Micşunesci-Greci 230 pogâne porumb şi tutunurile locuitorilor cultivatori al regiei.
X
Cu părere de râd, aflăm încetarea din viaţă a d-lul Andrei B.agav, directorul revistei Macedonia.
X
CâţI-va proprietari şi avocaţi din Plo-
eştl aă luat iniţiativa fundârel unei societăţi care să se intereseze de sârta muncitorilor.
Urâm iniţiatorilor răuşita în întreprinderea lor,
X
S’a disolvat consiliile comunelor urbane Tarcov, Glodeanu-Siliştea, Maxenu (Buzăă); Proviţa-de-sus, Râncezi .(Prahova) Roşeşti-Volnaşi, Jigălia, Ulmu (Ialomiţa); Patrâia (Dâmboviţa); şi Bujor (Vlaşca).
PETNRU D-NULI. L. GARAGIALI
Directorii Teatral Naţional
Atragem atenţiunea activului şi inteligentului director al teatrului Naţional, a-supra urmâtârelor fapte şi îl cerem ca să asculte propunerile ce i le facem, în in-1 teresul artei, al Rteraturel dramatice şi al unei eritiCfe literale1 şi teatrale, luminate, juste şi persistente.
In tote ţările civilisate din lume, există un regulament teatral aprobat, care, între altele, pune obligaţiune tutulor spectacolelor, fie închise, fie sub cer liber, fie locale, fie din afară venite, precum ar fi vr’o celebritate streină, vr’un concer-tist, vr’o trupă, etc., ca să rezerve două locuri, pe cât se pâte de încâpătâre (loji sââ staluri nenumerotate) unul pentru artiştii locali, altul pentru presă.
Pe de altă parte gazetarul, săă criticul, primeşte de la direcţiunea teatrelor un carton, cu sigiliul şi semnătura direcţiunei, care îl dă liberă intrare în tâte locurile unde e spectacol, fie beneficiu 3ăă nu !
Acest carton în Paris, spre ex., este înlocuit printr’un petec de piele grosâ, pătrat, ceea ce a făcut să se nască în spiritul frances ironicul dicton: la grosse peau passe partout... săă, cum s’ar (Rce în româneşte, cu acelaş spirit ironic : cu obraz gros, intră peste tot!
Nu suntem lacomi de spectacole săă în neputinţă de a ne satisface gusturile, când vom vrea să asistăm la cutare săă cutare representaţiune, nici—printr’aceste rîndurl—nu vrem să dăm peste nas, cum se <Rce> acelora care din simpatii săă antipatii personale, trimit bilete de intrare unor gazete şi nu trimit celor-l’nlte. Nu; nu vom face onâre acestor domni d’a ne coborî până acolo în cât să discutăm cu d-lor asemenea cestiunl.
Revindecarea ce vrem s’o facem este de principii, este de interes şi literar şi artistic, şi mal ales de interes critic. E necesar ca gustul public să fie alimentat de poveţe folositâre şi călăuzit pe drumuri sănâtâse. E necesar ca în interesul cunoştinţelor omului, dăcă nu ca alt-ceva, dăr cel puţin ca cestie de înregistrare, ca cestie de informaţiune, fiarele să coprindâ i)ilnic, dăcă nu aprecieri j uste, săă critici severe, cel puţin dări de sămâ scurte, înregistrări de fapte relative la artă, la literatură şi la spectacole. Şi mal ales, e necesar ca prerogativele presei, în secolul în care trăim, să nu mal fie supuse la discuţiunile portarilor spec-
tacolelor, ' nici la capriciile fantastice, pururea linguşitâre şi interesate şi adesea meschine, ale împrovisaţilor directori de spectacole...
Actualul director al teatrului Naţional va înţelege mal bine de cât ori şi care altul, importanţa cerer l nâstre. D-sea a fost şi gazetar şi critic înainte de a fi director de teatru şi îşi p6te lesne aduce aminte câte inconveniente suferă şi criticul şi (Rarele, dintr’acăstâ causă.
Directorul spectacolelor—şi aci vorbim numai de directorii cupi<Jl, săă linguşitori— îşi (Jic : ‘spectacolul mea e franţuzesc săă nemţesc; cutare diar, e popular ; prin urmare, nu voi pierde nimic, de ’i voi trimite săă nu bilet; din contra, voi pierde un bilet! Ah! din contra, dăcă e vorba de cutare săa cutare (Rar francez săă german ! el are cronicarul săă care vorbeşte de frumuseţi şi tualete... Damele vor alerga... Casa va spori... etc. Lui, ÎI voi trimite !!...
Sunt acestea idei compatibile cu arta, cu literatura, cu mişcarea artistică în ţăra nâstră ?
De sigur că nu !
Pe d’asupra negoţului, ce slobod este a se face din orl-ce meserie, e un interes general, public, de ordină superiâră, care nu trebue desconsiderat, care trebue protegiat, care trebue impus.
Iată ce cerem direcţiunei teatrale.
Sistemul frances e excelent, ni se pare, şi cerem ca direcţiunea să’l adopte şi să’l impue şi la noi pe o cale sistematică, tutulor spectacolelor.
Credem câ avem să fim ascultaţi şi încă, câţ mal repede.
Sempro.n.
VARIETATE__________________
Castelul Petevlioff
In scrisorile mareşalului Moltke asupra Rusiei, găsim o descripţie interesantă a a castelului Peterhofî, unde a avut loc întrevederea Ţarului cu împăratul Wil-helm.
Cu tâte câ aceste linii sunt scrise a-cuma trel-cjecl ani, d. Moltke, care era primul adjutant al prinţului Frederic-Wilhelm şi care însoţi la Petersburg şi Moscova pe acela care trebuia să devină împăratul Frederic III, la încoronarea împăratului Alexandru II, ele aă păstrat tâtâ actualitatea.
Ca şi Arhimede, Petru-cel-Mare, căută un punct de sp rijin în afară de imperiul Iul, pen ru a abate pământul din orbita lui.
El găsi acest punct de sprijin pentru reformele săle dincolo de graniţele imperiului, în provinciele suedeze pe cari le cucerise. Fundă capitala sa europenă şi când o sfârşi construi Peterhoff, pentru a vedea ce efect va face ea.
Castelul e o clădire fârte întinsă, cu trei etaje,‘în stil frances. El e legat cu paviliânele prin galerii ; culorile, alb şi galben, se armoniseză cu acoperişul de fontă şi cu aurâla bogată a cupolelor.
Clădirea se înalţă pe o terasă ridicată
de vre-o 40 metri, eare se înclină către mare. Spaţiul ce se afla între apă şi castel e şerpuit de şoselele parcului; înainte şi la mijlocui faţadei castelului se altă un basin larg ; basinul e mărginit cu două rânduri de căderi de apă, cari for-mâqlâ o alee fârte originală.
Un caracter particular al parcului sunt câderele de apă ce le conţine. Cele mal mari căderi,—cari se află în faţa castelului la mijloc, — ajung până la o înălţime de 50—60 piciâre şi aă grosimea unul braţ. Aceste căderi nu se pot compara cu cele de la Wilhelmshoehe, nici cu cele de la Sans-Souci, însâ ele sunt mal numerâse. AucR apa murmurând pretutindeni : la umbra arborilor, templelor, statuelor, în basine, sub forme de cascade etc. Iarba nu are aparenţa cu-vorulul natural, ca cea de la Windsor, nici ca cele artificiale de la Glienike, însâ e totdâuna verde. Arborii sunt de diferite specii, sunt în parc ulmi, sălcii, bra<R şi mal ales mesteacăn cu trunchiul lui alb. Stejar e fârte puţin. Teiul asemenea rar şi se ţine numai graţie unei culturi artificiale. Nalba, rozele, ochiul boului se vâd ici şi colea pe covorul verde al parcului. Cele alte plante sunt exotice ; totul arată câ suntem mal a-prâpe de polul nord de cât de ecuator.
Ceea ce m’a încântat mal mult în a-cest parc, e un rîuleţ, un adevărat rîuleţ german, care şerpueşte între bolovani mari de granit. Nu mâ aşteptam să găsesc un povârniş aşa de mare în acâstă parte a Rusiei.
Rîuleţul Peterhoff, eŢun rîuleţ natural. In susul lui proprietarii aă profitat de a-bundenţa apel şi afl făcut eleştee mari, înconjurate cu arbori şi lângă cari sunt o mulţime de case fârte frumâse. Proprietarii ’şi aă clădit casele fie-care după fantasia lui. Ici se vede o vilă italiană cu turnuleţele în patru colţuri, statul şi o mulţime de scări, colo un castel in stil saxon-normand, cu balcâne mari şi. ferestre largi.
Cea mal mare porte din case sunt construite In lemn, acoperite cu table de plumb, vâpsite de obiceiO verde său altă culâre ca să producă impresia că e în timpul verel, care lipseşte de multe ori, cum s’a întâmplat de pildă anul a-eesta. In Rusia nu plecă cine-va d’acasâ fără să ’şl ia o haină grâsă şi clima e aşa în Rusia în cât orl-cine se obiclnu-eşte cu acestă regulă. Ori cum ar fi timpul, mantaua te apără sad de plâie sau de praf.
Biserica e zugrăvită alb, cu poleell bogate. Altarul e despărţit prin un zid plin de sfinţi, ca în tâte bisericele ortodoxe.
Acâstă despârţitură (catapiteasmâ) are trei uşi. Cea din mijloc se numeşte uşa împăratului ; numai Ţarul are dreptul a întră prin ea. Ea e mal tot-de-una închisă cu un grilaj, aşa câ se pâte vedea ce se petrece în dosul el.
Ortodoxia permite de a se reproduce cu văpsell chipul sfinţilor; ea admite cântul în serviciul religios, însâ exclude orl-ce imagini sculptate şi cântul cu instrumente. In bisericile ortodoxe se cântă
FOITA UI ARULUI * TELEGRAFUL,
;(26)
MOŞTENIREA
MILIOANELOR
de
JAVEL SAU G E R
PARTEA A DOUA 111
—	Fără îndoială ; înse cum ?
Oscar se gândi un moment ; apoi dupâ ce trase de câte-va ori din ţigară, (Rse :
—	Dâ’ml hârtie .şi condei, voesc sâ scrin.
—	Cui?
—	Tovarăşilor mei.
—	Ce vreai cu el ?
—	Dâ’ml ce ’ţl cer.
Alfred se sculă, caută hârtie, condei, cernâlă şi un registru gros pe care ’l puse d’ipaintea Iul Bibi.
Bibi-patru-degete, sau mal bine <Rs Oscar Binat se sculă din pat.
—	Ţine lumânarea, dise el.
Bibi scrise urmâtârea scrisâre.
1In strada St-Honore e un notar a-„iiume Parisot. Doresc ca acest om sâ ,fie urmărit ca sâ ştiă tâte obiceiurile „Iul. Acela care aduce acestă scrisâre e «salvatorul, prietenul mea. Luaţi sâma, „purtâţi-vâ bine cu el şi faceţi ce vâ «spun ea. Am scăpat de orl-ce pericol. ,La revedere*.
BlbLpatro’degete.
—	Uite, (Rse Oscar, mâine dupâ prânz se duci acestă scrisâre prietenilor mei.
—	In ce stradă ?
—	Strada Roşelor.
—	La Bellville ?
—	Da.
—	Bine, mâ voi duce. Apoi ?
—	Vom vedea.
—	Vrea sâ <Reâ el sunt la ordinile lâle ?
—	Da. Mâine at duci scrisârea şi sâ cauţi sâ vorbeşcl cu Şopârlă.
—	Cine e acesta ?
—	E locotenentul mea.
—	Fârte bine!
A doua (R pe la doue âre Alfred a junse la casa la care ’1 spusese Oscar.
Casa era mare, singuratică, cu trei e-taje împreună cu cel de jos în care era o cârciumă şi odaia portăresei.
D’aâupra etagiulul întâia şi la intrare era urmâtârea firmă:
HOTEL DE BURGONIA
Apartamente şi camere mobilate
In dosul casei era un loc mare viran. In acel loc puteai fi ucis fără ca hoţul sâ fie deranjat de cine-va.
Tocmai la acesta se gândea Alfred când ajunse lângă casă.
Ajungând la uşă, puse mâna pe clanţă, deschise şi intră în cârciumă.
O femee grâsă, urîtă, roşie la faţă, cu ochii umflaţi, stătea la tijghea.
O pisică neagră stătea lângă ea şi deschidea ochii ori de câte ori au(ţea un sgomot.
îndată ce Alfred deschise uşa, pisica sări pe tijghea şi începu a umbla sfo-râind şi dând cu câda pe la nasul femeei.
—	Ce poftiţi domnule ? întrebă ea pe noul venit.
—	Sunt trimis de Oscar Binat (Jis şi Bibi-patru-degete.
Femeia tresări şi punând mâna la ochi ca sâ va(Jâ mai bine, se uită la Alfred.
—	Nu’l cunosc, (Rse ea.
—	Dâr pe Şopârlă ?
—• Nici pe acesta, domnule!
Apoi trăgând repede de douâ ori un clopoţel, (Rse :
—	Bărbatul meO trebue sâ vină îndată ; aşteptaţi puţin, el pâte sâ vâ dea desluşiri.
Alfred înţelese câ cârciumărâsa ’l credea că e vre-un agent secret. Se hotărî sâ aştepte pe bărbatul el. Având urechea fină, aufii ceva sgomot în etajele de sus.
—	- Sunt sigur, dise el câ toţi se pregătesc sâ fugă.
Apoi ’şl (Rse iu sine :
—	StaU bine aci... Bibi-patru-degete ’ml a spus câ stăpânul casei îngrijeşte bine de el.
Uşa din fund se deschise puţin şi Alfred zări pe bărbatul cârcimăreseî, tot aşa de gros ca şi ea însâ înalt.
El aruncă o privire asupra necunoscutului, apoi intră, închise uşa şi înainta dând din mâni.
—	Ce e ? întrebă el,
—	Domnul ’ml a spus câ e trimis de Bi... Bibi..., am uitat mal departe, cum al spus ?
—	Bibi-patru-degete.
—	El, ’l cunoşti ? întrebă cârciumă-resa pe cârciumar.
Acesta se uita în sus, pare-câ voia sâ’şl aducă aminte de acest nume.
—	Nu’l cunosc, răspunse el.
Alfred făcu un pas spre el şi strigă :
—	Ascultaţi, n’ain timp de perduf. Iată scrisârea Iul Bibi adresată locotenentului sân Şopârlă. Eâ sunt comerciant şi aceşti hoţi ah voit sâ mă prade. Am tras în el şi Bibi a fost lovit în câpsâ... Ea însă nu sunt om râfl şi îu loc sâ’l daa pe mâna agenţilor, ’l am luat în camera mea şi ’l îngrijesc....
Cârciumarul şi cârciumareasa se ultad unul la altul. Pe faţa lor se vedea câ n’aU încredere îu cuvintele Iul Alfred.
—	Ul-te, priveşte scrisârea Iul Bibi, (Rse Alfred, dacă o cunoşti, vel vedea că nu te înşel. Ce vâ uitaţi aşa speriat la mine. Nu sunt agent secret. Credeţi că eu nu ştia cu banda stă in etajiul de sus. Credeţi că nu’l cunosc. Sunt patru la număr şi anume: Şopâila, Veveriţă, Picior de-barza, Gât-de-lup şi Sfârlează.
Bărbatul şi femeia rentaseră cu gura cascată,
—	înţelegeţi, urmă Alfred, câ dacă ar fi fost vorba să pun măna pe ei, nu vâ întrebam şi încunjuram casa cu agenţl.-
Vacjând aceasta, cârciumarul <Rse Im Alfred:
—Vin-o cu mine,
Pe când cârciumâreasa se aşeză cu mare greutate pe scaun gâfâind. Alfred
www.dacoromanica.ro
TELEGRAFUL— 17 IULIE 1888
1

£K7
cântece vechi, forte frumose, luate de la răsărit mal tbte, unde aâ câcjut tn uitare şi la Roma se cântă cântece orientale. Insă aceste ^cântece nefiind insoţite de Instrumente sînt fârte grea de executat şi cer mult exerciţiu.
'frecând prin parcul englez, ajunjl la Monplaisir, căsuţă mică de plăcere, zidită de Petru-cel-Mare. Casa e aşecjată la o posiţie f6rte frurnbsa, Intre arbori tufoşi.
Inpâratul Nicolal a făcut mult pentru a Înfrumuseţa Peterholf. EI a construit soşele în tote părţile, a făcut să se sape o mulţime de basene pentru apă şi a uscat ast-feliâ pământul pe 0 întindere mare; a clădit In sfârşit ° mulţime de vile In părţile cele mal rădicate şi mal pitoreşti. Una din acele vile seamănă cu CharlottenhofT, de lăuga Potsduin. Una din clădirile cele mat mari e Babizou, de unde se pbte vedea la mare deparţare, atât pe mare, cât şi pe uscat
îndată ce al eşit din aceste frumuseţi artificiale, dat de o mulţime de mlăştinl, pline de buriene, marea e cenuşie şi uniforma, cănd cerul e ca leşia cum e atji. Gât despre pavilion el e măreţ : e construit numai în granit şi marmura. Rândul de jos e de grănit, tăiat iu stil egiptean ; Colbnele ce încunjoră pavilionul sunt negre şi d’lntr’o bucată.
Dupâ prânz, prinţul ne luă la preumblări în direcţia Oranienba. Drumul e fbrte frumos. La stânga, pe tot parcur-snl se întinde un lanţ de vile şi grădine ca şi pe drumul de la Altona la Blan-kenese.
Vila marel ducese Maria, numită Jer-ghievsk, atrage privirile tuturora. La început Oranienbaum era reşedinţa amiralului Mencicolf; acuma aparţine marel-ducese Elena. Castelul seamănă mult cu Peterholf ; clădirea principală are d’asu-pra un felia de cupolă, care pdrtă o coronă de c<j,nte înalta de vre-o douâ-zecl picibre. Două pavilibne sunt legate de clădirea principală prin galerii. In faţa castelului se allă o terasă; un canal conduce la mare. Căderile de apă lipsesc cu totul. Cu tbte aceste vedea d’aci e mal frumosâ ca la Peterhoff, pentru că Kronstadtul, care se află în faţă cu cupolele sal%, insulele fortificate şi pădurile sale. formeză un tabloâ din cele mal pitoreşti. împărţirea interna a castelului e forte practică şi plăcută.
ZDI'VZETR.SEi
Un ovreia care, din causa greutăţilor ritului mosaic, vrea sâ’l pârâsâscă, îşi făcea, în mintea Iul, urmâtorele reflec-ţiunl .-
—	Religia nbstră, nu e bună; la noi, D-deQ mă vede pe mine şi ea nu’l vâd pe D-deâ. Religia creştină, er nu e bună, pentru că are icdne şi... ea îl vâd pe D-deu, dar D-dea nu mă vede pe mine...
Şi după căte-va minute de reflecţiune, ovreiul îşi dise:
—	Religia luterană, e cea mal bună ; luteranii n’aa nici icbne, nici nimic. Prin urmare, nict D-dea nu mă vede pe mine, nici ea nu’l văd pe el...
La tribunal :
Un martor ovreia anume Moise Ştrul, înainte de a depune, prestâzâ jurământul ritului mosaic.
—	D-le Preşedinte, (Jise partea adversă, d. Ştrul e ovrei botezat. Cum se face de prestâzâ jurământ mosaic...
—	Eşti botezat, d-le, (Jise atunci preşedintele adresându-se martorului ?
—	Da, d-le preşedinte.
—	Atunci bine voeşte a presta jurământul creştinesc.
Şi ovreiul prestă jurământul creştinesc.
—	Cum, d-le preşedinte, strigă atunci procurorul; douâ jurăminte ? ! Care este cel adevâraţ ? !
—	Tot un drac e, d-le procuror, răspunse martorul, adresându-se către re-
presentanţul ministerului public...
*
—	Ascultă domnule, ce te uiţi aşa la mine! cjice d-na X.. Gredi că sunt un ob-
ject de exposiţie ?
—	Ceva mal mult doinnă ; suntetl o
exposiţie ambulantă de frumuseţă.
*
Cocona şi doctorul.— Ascultă, d-le doctor, fa tot ce ştii şi spune bărbatului că sunt bolnavă şi că trebue sâ mâ i.riinetâ la Marienbad. Am vr’o douâ-spre-ijece rochii cari de cari mal frumbse, şi voesc sâ mâ arăt în lume cu ele.
.*
Iutre un Epokist şi un redactor de la Lupta:
Epokistul. Ce’ml baţi capul! N’al dreptate !
—	Eşti un dobitoc dacă nu mal înţelegi nici acuma.
—	D’ajuns! sâ ne oprim aci.
—	Am şi ajuns, dacă nu’ţl o fi cu sw parare.
♦
Intre doi ciocoi:
—	Tiii!.. da dobitoc ra’am mal sculat azi.
—	Şi cum te al culcat ?
—	Ca de obiceiO.
întâmplări din Capitală
Furt. —Nea Ghită Oprescu d’a fi cre-<Jut că a devenit stăpân şi ispitindu-i diavolul, se vede, a furat din tişgheaua stăpânului sâa N. Bărbulescu din calea Dorobanţilor, numai un pumn de gologani.
O pălărie fără cap.— S’a găsit de către un agent al agiel, un cap cenuşia cu fundu înalt, pardon am voit sâ qhc 0 pălărie !
, Caluie, Caluţule. — Se vede că dupâ greva tipografilor s’a pus şi jokeyl în grevă ; erl s’a condus la o sucursală a agiel care pdrtă No. 6, un cal murg, ca şi cel cu cântecul !.
Lovire. Vizitiul tranvaiulul cu N-o 53 are râul obiceiu de a mâna caii în fuga mare; aşa eri pe când trece pe str. Clemenţii a lovit pe lucrătorul de canal Ilie Niculescu într’un mod fdrte grav, încât. a trebuit să fie transportat la spitalul Mavrogheni.
A vis direcţiunei tranvailor!
l)ou Caprice.
“ULTIMA ora
Berlin, 27 Iulie.
Cercurile bine informate privesc ca iminentă o acţiune europeană pentru a detrona pe prinţul de Coburg.
Bruxelles, 27 Iulie.
Regina Natalia s’a Instalat definitiv în vila Golfsicht la Schevening şi acolo va primi săptămâna viitâre delegaţii con-sistorulul sârb. Nu e de toc chestia ca regina sâ se duce la Odesa.
Viena, 17 Iulie.
Mouitoi'ul armatei pnblicâ numirea feld-mareşalulul baron de Schonfeld ca comandant al corpului de armată din Gratz ; iar generalul Sveteney îl înlocueşle ca comandant al corpului de armat din Sibiu, (Hermanstadt).
St-Petersburg, 27 Iuţie.
0 mulţime entusiaslă a aclamat pe împăratul şi pe împărăteasa cari se întorceau de la ceremonia comemorativă a întroducerel creştinismului în Rusia.
Paris, 27 Iulie.
Journal des Dibats di ce că circulă ştirea la Berlin că prinţul de Bismarck simţindu-se din tioa că slăbeşte, ar fi de-c’arat că va părăsi în curând afacerile şi se crede că ţiul sâa Herbert e pe deplin pregătit pentru a lua direcţiunea lor.
DIN EDIŢIA II
e OJrlE SEARA
Serviciu special al <,•Harului Telegraful
Roma, 26 Iulie.
Dâcă Turcia, cu tbte asigurările Italiei că starea sanitară e perfecta în t6tâ ţâra, persistă a ordona o observaţiune de câteva cJLle pentru proveninţele din Neapole, guvernul italian va retrage execuatorul tutulor agenţilor turci din golful Neapole.
Sofia, 26 Iulie.
Nici un avis oficial nu confirmă sgo-motul că briganzii att fost împresuraţi şi atacaţi. Guvernul n’a reluat măsurile de urmărire, pentru că aşteptă liberarea pri-sonierilor.
Sofia, 26 Iulie.
Raporturile între partide şi cabinet s’aa îmbunătăţit mult.
Potsdam, 27 Iulie.
Impârâtesa a născut un principe, la 1 şi jumâtate >dimmâţa.
Paris, 27 Iulie.
Popula'ţiilhtfa din Stockholm a făcut lui Wîlhelm II o primire forte rece. Mulţimea era niimerosă, dar nici un strigăt de „ura*' nu s'a aucjit.
Londra, 27 Iulie.
Dupfi Stdii’dard1, împăratul Wilhelm II a îndemnat pe Ţahil sâ accepte pe principele Waldemar ca principe al Bulgariei.
Constantinopol, 26 Iulie.
Se confirmă într’un mod oficial nota privitbre la despăgubirea de răsboia şi remisă d-lui de Nelidoff. Porta promite că va plăti de acum înainte într’un mod regulat la fie-care scadenţă 350,000 lire plus 100,000 lire penă la stingerea râmâ-măşiţelor cari se urcă la 700,000 lire.
Belgrad, 26 Iulie.
Scirile relative la neînţelegerile între regele şi ministrul Mijatovicî, la convocarea Scupcinel şi la întrevederea apropiată între regele Milanşi prinţul de Coburg sunt liDsite de temeia.
Viena, 27 Iulie.
Se anunţă din Mostar qfiarului Presse cu data de 25 Iulie că căpitanii de banulş Şalco, Forţa şi Bobicî, cunoscuţi din Ind treprinderile de la 1882, aa fost trimie-din Muntenegru în direcţiunea oraşul-. Andjevita, pentru a pregăti o râscolâ în Sandşak şi Novi-Bazar din Erzegovinai
Lumea e dispusă sâ vadă o legătură între faptul acesta şi întbrcerea precipitată din Paris a principelui de Munte negru.	__________
Informaţii d i ediţia ll-a
Se vorbesce că d. inspector financiar Constantinescu ’şl a terminat ancheta cu care a fost însărcinat s’o facă la Eforia spitalelor civile şi că aseară ’şl începuse raportul ce ’l va presenta guvernului.
D. Lupţi Costache, secretar general Ia ministerul de interne, şi d. procuror de Curte Atanasovicl, se allă de a seară la Giurgia spre a face anchetă în privinţa turburârilor ce aU avut loc acolo.
1). M. Manolescu, loc ţii tor de procuror general pe lângă Curtea de apel din Bju-curescl, s’a reîntors aijl de la Călăraşi, unde fusese trimis de ministrul justiţiei sâ facă o anchetă procurorului de pe lângă tribunalul de Ialomiţa.
Raportul anchetei, după informaţiele ce avem, este defavorabil d-lui Fratoşti-ţeanu, procuror numit de ministerul junimist.
Ininornaînlarea d-lm G. Platon, membru la înalta Curte de Casaţie, s’a făcut aijl, Vineri, la 4 ore p. tn. la laşi.
CASA DH SCHIMB
N.&D. MOROEANO
Strada Lipscani, Noua clădire a societăţei Da> ia-România numită „Pasagiul Dimitrie Ohikau, No 6
BUCUREŞTI
Cumpără şi vinde efecte publice şi face ori-ce schimb de moneijî
Cursul pe Şina de 17 Iulie 1888
	Cump.	Vând
5°l0 Renta Amortizabilă.	“937T	~94
5°l0 > Rom. Perpetuă .	—	.—-
6°lo Obl. de Stat (Conv. Rur)	93 V2	93
6°l, , , (G. F. Rom.)	—	—
5°lo , Municipale 1883. .	78s I3	79'/*
5n!° , , 1884. .	—■	—-
7°l0 Scrisuri funciare Rural.	I06'i2	107
5°la * » >	921 3	93
7°L „ , Urbane.	105'f*	106
6°l» , , » .	—■	—
FmOJ cl lO > » » •	88	88 V*
5°|0 > func. Urbane Iaşi	77.12	78
Impr. cu prime Bucur. (201.).	40	42
Los. Crucea Roşie Italiană .	27	30
10 fr. Obl. Casei Pens. 3001.	210	225
, Sârbeşti cu prime.	65	72
LosurI Otomane cu prime .	40	45
» Basilica Dombau. .	17	20
Aur contra argint sâa bilete.	12,«1*	12 U2
Napoleoni contra lire. . .	20,03	20,05
Florini Val. Austriacă . .	203	204
Mărci Germane		124	125 V
Bancnote Francese . . .	100	101
Ruble Hârtie		230	240
NB. Cursul este socotit în aur.
De vânzare seO de închiriat
casa din strada Primăverii No. 30 bis, cu douâ etaje, 7 camere de stăpâni, dintre care un salon mare, cu parchet în tâte, 3 camere de slugi, bucătărie, douâ pivniţe, grădină mică în faţă şi altă grădină mare în dos, gaz. Pentru cheie şi con-diţiunl a se adresa în strada Colţel No. 54.
_______________________(15)
C. G. PISTREANU
Advocat
Str. Speranţei, 28, Sub. Popa-Rnsu
„YHT0RUL“
LICEU DE DOMNIŞOARE
10, Strada Fontâneî, 10
Londra, 25 Iulie.
Corespondentul lui Standard la Cair caede că Mahdiul se pregăteşte a ataca Assuan. El blamâză trimiterea în Znlu-land a unul batalion de trupe englezeşti în Egipt.
Cu începere de Ia 1 Septembre anul curent se va înfiinţa un institut menit a da domnişoarelor o instrucţiune de întinderea acelea pe care o primesc bâeţii în liceele Statului.
Institutul va coprinde chiar de la început cursul primar complect şi primele trei clase de tlcefi remânînd ca cursul liceal să fie completat în anii următori.
Scopul ce se va urmări în institut, este de a da domnişbrelor instrucţiunea trebuitoare, spre a putea trece cu succes examenele de bacalaureat.
Partea educativă este în sarcina subsemnatei ; iar direcţia studielor o are d-nul Ion C. Georgian, profesor la asilul , Elena Doa mna -
Personalul didactic al institutului, de o cam dată, până ce nec sitatea va mal reclama adaose, se compune ast-fel :
Pentru cursul primar trei domnişdre absolvente de şcble secundare.
Limbele Latină si Greacă d-1 T. Io-nescu, liceeţiat în litere, profesor la gini nasiul Lazâr.
Limba română, d-ra P. Săgăreanu profesor a la Externatul secundar de fele Ir.2.
Limba gernumâ, d-na W. Turinger, absolventă de şcble secundare din Germania.
Limba francesă, d-1 Lolliot, la liceul Sf. George.
Matematice, d-na M. Brataşeanu, profe sără la Asilul „Elena-Donmna».
Ştiuţi fisico-naturale d-ra Elena Alessiu.
Religiunea, preotul N. Niculescu, institutor.
Istoria, d. fon C. Georgian, profesor la Asilul ,Elena Domna*
Geografia, d. M. Bratila, profesor la şcdla de comerţ şi la liceul sf. George.
Caligrafia şi desemn, d. P. Ionescu, profesor la şcdla de comerţ.
Musica d. Vasilescu, profesor la gim-nasiul Cantemir.
Gimnastica, d. Velescu, profesor la liceul Matein Basarab.
Lucru de mână, d-na M. Boţea, profe-sărâ la Esternatul secundar de fete Ni*. 2.
Şcdla de piano este obligâtore ca şi iele-l’alte studii, pentru tote elevele şi se vn face de profesbre cunoscute. uaOrt-ce informaţiunl se pot lua de la
b-semnata în tote (Jîlele, la orele 8—10 -sminâţa şi 2—4 după amiază în localul cdstitutulul.
[101	Directrice, Elena Alessiu.
ANUNCIU
ISub-semnaţil, avem ou<5ro de a anunţa lucrătorilor străini din părţile Macedoniei, din | Turcia, că prin corespondenţa Oare o avem, putem eapedia ban) în urmitdrele oraşe împreună cu satele lor.
fi Monastir, Perlepe, Crugova, Magarova, Moloviştea, Resen, Florina ţi Corcea; banii se vor răspunde de către d-nu Constantin M. Pil’ la Monastir.
2. Ochrida, Struga, Debar, Elbasan, Starova si Pogradeţi; banii se vor respunde de către Fratele-nostru anume Ianacbe I. Fortomar la. Ochrida.
J Ln cas de perderea banilor, se vor despăgubi ’ : de către noi sub-semnaţil.
\	Semnaţi :
|	Fraţi I« Fortomar Macedoneni)
;	Turnu-Măgurele	!
! Adresa pentru Telegrame: Fortomar, Mă-; ; gurele.
]
I

I

urmă pe cârciumar, care ’l duse într’o camera mare, ce dădea în gradină.
—	Stat puţin, dise el, vin îndată acel domni.
Carciumarul se duse Ia un dulap ce era în perete J’l deschise, şi punând o fluerătâre In gură fluera de căte-va ori.
Prin acel dulap se întră în pivniţă. După căte-va momente un cap apăru.
—	Domnul Şopârla, dise carciumarul.
Apoi numi pe rând pe fie-care din tovărăşii Im Bibi-patru-degete, dupâ cum eşeaU din" acel dulap.
Când SThrieazâ eşi voi să Incbizâ dulapul, Şopârlâ însă îi facu semn sâ’l lasă deschis.
Alfied observă aceasta.
Cel cinci individ* se aşetjară în jurul lui Alfred, care nu se putu stapâul şî tresări.
—	Dcjnlrfîlbr,- dise el,’ citiţi niaî întâi aceasta scrisăre.
Cârciumarul dădu serisorea Iul Şopârlâ, care o citi cu glas tare.
Cel cinci individ! se schimbară d’odatâ la faţă,
—	Bibi e la d-tâ ? întrebă Veveriţă,
—	Da.
—	E în siguranţă acolo ?
—	Mal în sigurautâ ca aci,
—	Nu înţeleg cum a ajuns la d-vâstră
când el a fost rănit într’un magasin din strada Rambuteau.
—	E inagasinul mea acela, (jise Alfred.
Pungaşii se ultaa la el.
Alfred surise şi adaugă :
—	Nu credeţi ? . . . După ce aţî plecat, am găsit pe Bibi jos rănit la copsâ. Ml a fost mila de tinereţea lui şi în loc să’l dau pe mâna -.oliţiel ’l am luat în casă la mine. Acuma e bine. Peste doue-spredece d>'e ce! malt va putea pleca.
Cel cinci iudividl strânseră pe rând mâna lui Alfred.
—	Eşti un om cum se cade, d*se Şopârlâ.
—	Ştiu şi ea ce pbte face omul când e în miserie şi de aceia m’am îngrijit de Bibi. S’apol de . . . ştiţi. . . .
—	Ah ! .. . d-vostre ! . .
—	Am fost şi ea în închisbre ... Nu credeţi câ eram vinovat . . .
Pungaşi suriseră.
—	Credeţl-mâ. Ş’apot nu e vorba d’a- j ceasta acuma. Vedeţi ce vă cere Bibi. I
indată ce veţi afla ceva, săml daţi de ştire,
—	Pe la ce brâ vă pot găsi ?
—	Pe la opt ore; atunci luăm cafeaua
—	Fbrte bine.
Alfreb se sculă.
—	Mâ duc sâ vâd ce mal face Bibi, * Am închis magasinul... La revedere ! I
—	îndată ne punem pe lucru, dise Şopârlâ şi peste treî-patru dile putem sâ vâ spunem ceva noutăţi în această privinţa.
Alfred dădu mâna cu pungaşii şi câr-Siumar şi trecând prin cârciumă trezi din somn pe cârciumareasă, care voi să se scble de pe scaun, fără însă a putea d’ astă dată.
—	Nu vă deranjaţi dbmnâ, dise Alfred.
Eşind d’acolo se îndreptă spre casă.
IV.
După patru dile» Alfred şi Bibi-patru-degete vindecat de rană eraa în sala de mâncare, cănd d’odatâ clopoţelul de la uşa magasinulul sună.
Alfrod se sculă, luă lampa In mâna şi se duse să vază cine a intrat.
Recunoscu pe Şopârla, care venise după cum fusese vorba,
—	D-ta eşti, dise Al fred ; al venit tocmai bine ; suntem la cafea.
Văzând pe Bibi-patru-degete, Şopârlâ ’i strinse măna cu căldură.
Oscar Binat, d's Ş* Bibi-patru-degete avea autoritate asupra celor cinci pungaşi.
—	Bună spâima ne al tras, dise, Şopârlâ.
—Ah! d>se Bibi surizând.
—	Dacă ai fi fost arestat, trebuia să aflăm ceva despre aceasta. In jurnale nu se vorbea nimica despre arestare. După informaţiunele nostre ne’ am dis că al fujit fără sâ se ştie In ce parte. Am umblat prin tbte părţile, am întrebat, însă n' am aflat nimica
—	Trebuia sâ me întrebaţi pe mine, dise Alfred-pregătind cafâua.
—	Nu era pericol ?
—	Nu !
—	In sfîrşit iată-mâ vfndecat, dise Bibi. Insă voi aţi aflat ceva despre ce v’am scris ?
—	Da. Parisot notarul nu e însurat. El nu se ocupă de casă. Are ca loco-ţiitor pe un secretar, anume Serafim Iucart, care conduce afacerile. Notarului ’l place venătorea şi dorme rar acasă. Are ca amantă pe una Ana Tapin de la .Varietăţi*.
—	Sunteţi siguri ?
—	Cum nu. Picior-de-barză care dupâ cum T ştii are succes la femei a intrat în... vorbă cu acea femeiă. Acuma
stă bine cu ea. Prin ea vom afla tot ce voim.
—	Fbrte bine... atâta’t tot?
—	Atâta ne-al cerut sâ aflăm. !
—	Ah! uitasem.
Băură cafâua, fumară căte-va ţigări, apoi Şopârla plecă.
Când Bibi-patru-degete se însănătoşii deplin, plecă făgăduind lui Alfred câ peste puţin timp ’l va aduce alte noutăţi.
Ştim că Oscar Binat a intiat ca secretar la Parisot şi a aflat prin Serafim Iucart despre testamentul depus de Er-nest Gendrin.
Bibi-patru-degete ţinea pe Alfred în curent cu tot ce se petrecea la notar.
Cu chipul acesta Alfred află că Elvira are se se căsătorâscă, că aştbptâ pe naşul el din America.
Ura Iul Alfred contra Iul Ernest nu mal avea margini.
—	La urma urmelor, dise Oscar, ţi-a lăsat şi d-tale douâ-sute mii lei.
—	Do.,â-sute mii lei, din cinci mi-lione !... Numai atâta ! Nu’i e ruşine !
—	Aşa e... Insâ ascultă, de unde ştii cine pbte muri întâi din vot doui 9
Alfred dădu din umeri.
—	Un accident se pbte întâmpla or şi cui.
Un fulger trecu prin ochii luţ:	Oscar
observă acâsta şi dise :
—	Ah ! asta’î altă trâbâ... Insâ testamentul e fâcut... s’a sfîrşit.
—• Dâcă am putea pune mâna pe el.
(Va urma)
i

www.dacoromamca.ro
TELEGRAFUL
17 IULIE 1888
mmmta	BRnssaaraîEEKBş
tâCXX'; rUB	IgflBGBr. *f ■? tfflX2»a
i
WAGASIiV D3
IINC ALT AMINTE
p 2 is aista a as
KN GROS - EN DETAIL
Recomand Onor. Public Bucnroştlan şl nnmentaeî mele clientele, că niagasinul meii d iu
CALEA MOŞILOR No. 8
este tot-d’a-nna bine asortat cn tdte fe* lurile de înclil ţii minte pentru
Bărbaţi, Oam© şi Copil de o soliditate garantată şi preţnri aran-tagiuse. Recomand asemenea d-lor Corner* ciaiiţi din proriueii că Uagasinul meu este tot-d’n-una biue asortat eu tftto felurile de încălţăminte grosc şi subţire, asemenea
OISME SX QHHTB
de Braşov fine, cu preţuri fârte moderate-Se mal găseşte în magasinul meii tdte felurile de pielărie şi talpe, asemenea pe« tioărle de talpă, toral şi iuft în cantităţi mari, pr eţnri forte moderate.
Aduc ,a cnnoscinţa onor. mele clientele c& am mat deschis nn magasin de încălţăminte an gro tot în Calea Moşilor No. 5.
Cu stimă
IUE ALECSANDRESCO \
Calea Moşilor No. 8.


Renumita Cărturării
IULIA POLONE'
p| S'a mutat în dosul Patul uU^
\ La finele stradel Brâtiaim, fw
I Lingă grnjilîirjte Pn.Iiv*
JAZAR DE ENGLITERA'
j co		^ 		 ■ 1	co
n' ^	Sub semnatul, am outfre a înmnţa po Onor. cîientehs	o
j Ş oj	mea atât din capitală cât şi din provincie, că cu oca-	CD
} H c./>	siiiîtea tarifului autonom, am deschis aci în ţ&ră	“ţE tn H
Ijl	0 DIMIE FAIIRIC! l)E HAINE	q o Q “ rii
n i_ K ^	PENTRU	o m
U CC5 0°	BARBATI Ă'Ă BAETI	*< & i § H
	In care confecţionez haine, după Ultimele Jurnale,	00 -o
	din stofele cele mai bune ale Europei.	C/3fll
O	Asemenea mal putem efectua şi orî-ee Comande, în	CP PO
o	timp de 24c ore de dre-ce posedă i ml mare deposit de	
CO	stofe line din cele mal renumite fabrici.	co
Ghiceşte viit* or, ^jj senini şi trdcutul, p<L coperi şi pagube, fu jndccăţl, ori ce seere cunse ;a cari se inie cinc-va. Cine aduce pdte afla lucruri as* îS comori, etc.
i
DAVIO ADAN
Agent de Fubli*
—^ r *•
Str. Sft. Ion Nou No.
Sper că Onor. Public şi clientela rae», m6 va onora cu visitele d-lor, spre a se convinge de marfa confecţionată aci în ţ£r5,
şi sunt sigur că va S pe deplin satisfăcuţi.
€u stimă, k;. LEIBOVICZ.
Vis-a-yis ile Legaţlnnen II
Primeşte anunciurl, inserţie ş pentru tjiarul nostru, şi pentrA alt (jiur din (eră şi străinătate
A 1*1 MINERALA NATURALĂ St. GALMÎER ,
S6 nu uitaţi a cer© Sursa N6EL
Sursa Ndel. Apele acestei noul surse trebue plasată în prjimul rang din clasa gazdselor, fiind bogată în acid carbonic natural, şi care se bucură de reputat nnea sa ca cea inal bună pentru sto-macb fiind digestivi, temperantă şi apărativi, ast-fel ci combate cu energie apele cunoscute piuă acum <de Borzeculuî şi Giesshiibler. Acdstă apă escelentă este forte bună de a o întrebuinţa la masă de băut cit viu s66 cu siropuri în locul Borsecnlul, fiind recomandată de medici chiar şi la bolnavi pentru facilitatea el digestivă şi recoritore.
Apu din Sursa Ndel se găseşte la principalele magasino de coloniale, farmacii, drogueril şi la toţi vîiujătoril de ape minerale. Cu preţuri fdrte convenabile.
In HucnrescI la M. Economu et Comp.	j	In PloiescI la Fraţii I. şi Th. Christescu.
In Ploiesci la N. Petrescu et Comp.	|	In Brăila la Petru şi Gheorghiadi.
Depoul general pentru tdtă, România şi ţările limitrofe, a se adresa la d.
(SI.)	S. STERIANO, Galaţi.
5
1

A
FARMACISTUL
mSsmmmmm
farmacia CHR. ALESSANDRIU ROMÂNĂ



Moşă diplomată din Streinătate

BANCA NAŢIONALĂ A ROMÂNIEI
SXTTTA.TX'CJTTEA. STTXs
18H7
18 Iunie
36600485
25863025
814646
19687414
16532040
11985599
2484438
172146
2790685
145117
260760
18147410
44118891
6473543
186076199
12000000
2486404
172171
102936840
841743
18147410
47132275
2937835
186076199
ACTIV
Ca s„(Monedă........................» > •
1 ( Bilete ipotecare.....................
Efecte predate la Casă spre încasare . . .
Portofoliu, român şi străin..................
împrumutul garantat cu efecte publice .	.
Fonduri publice..............................
Efectele fondului de reservâ.................
,	,	, amortisavea Imobilelor
Imobili......................................
Mobiliar şi Machine de imprimat...........
Cheltueli de administraţiune..............
Deposite libere...........................
Compturl curintl..........................
,	de valori....................
PASIV
Capital......................................
Fond de reserv...............................
» amortisarea Imobilului................
Bilete de bancă în circulaţiune..............
Profituri şi perderi.........................
Dobândi şi beneficie diverse.................
Deposite de retras...........................
Compturl curintl.................... . . .
„ de valori. ........................
=AA.
1888
1! Iunie 20
33502583 25717905 .5409068 17814856 1II36690 11981410 3024386 227801 3297508 128211 247484 23015028 26406267 56912030 218621227
12000000
3080572
234741
119943040
811560
23015028 224033LO 37332976
218821227
33437380 25718420 5543799 17515659 I0769900 U931410 3024386 227801 3330547 128211 280732 22232728 27245451 57024441
218460865
12000000
3088203
234741
119815050
843554
22232728
26301044
33945545
218460865
SINGURUL
Dintre tdte preparatele de gudron care a obţinui' o j reputaţie netăgăduită în faţa d-lor doctori şi clienţii ce f aA constatat foldse surprimjătdre e
GUDRONUL ALESSANDRIU
Care sc Întrebuinţezi cu succes contra durerel de piept, iod provenită in urma guturaiului, iritaţiunl ale peptulul, astmu, catar al băşice! udului.—Lipsei de pofta de mân-earc, «te.—Cu o lingură din acest Gudron pus într’o j litră de apă formezi ape de Păcură, care se polc- -ia cu ! mult succes la copil contra bdlelor mal sus indicate.
Pentru adulţi se iea o lingură de Gudron în apă sa-charată safl lapte dulce a—3 ori pe <Ji, 2 lei fl.
Emplasture gudronat dis Fauvre Homme (Alessandriu).—Contra durerilor Reumatismale, a cheieturilor, mijlocului, durerilor de piept, spate şi alte junghiuri, 1 left ruloul.
Pastile Oumd3e-Codeln-Tolu (Alessandriu).— Superioritatea acestor medicamente în maladiele de piept este recunoscută de tdte celebrităţile medicale. Aceste pastile În urma esaminăril ce li s’aă făcut s’aft aprobat de Onor. consiliă medical superior, 1 left 50 bani cutia.
A VIS
Preparaţiunea acestui vin, care pentrii mine a devenit un cult e adesea denaturat de unii colegi cari găsesc de cuviinţă a debita alte preparaţiunl in locul acestui vin, de aceia atrag atenţiunea onor. public a nu primi de cât flaedne originale
VINUL COPIILOR
PREPAKAT DB
CHB. ALESSANDRIU
Farmacistul Curţii Regala
Etatea cea fragedă a copiilor T face a se îmbolnăvi uşor; pentru a preîntâmpina maladiile se recomandă acest vin tuturor copiilor de la etatea de 6 luni tn sus; tinerelor fete le ajută la buna desvoltare a corpulut, îotâ-resce <5sele şi dă putere muşchilor.—Modul întrebuinţării; a se vedea instrucţiunea ce însoţesce fie-ce sticlă. Preţul 3 lei.
Capsule elastloe ou ulei de Rioină (Alessandriu).—O doşă, cutia a 4. capsule X leii, a u capsule I lefi şi 25 bani, a 8 capsule 1 leă şi 50 bani.
Sinapismul Alessandriu, muştar in foi. —
Acdstă preparaţiune esperimentată de autorităţile ndstre medicale şi profesori la facultate a constatat că fiind su-peridre tuturor celor-l alte preparaţiunl streine, şi chiar celui de Rigollot. Cutia 1 lefi 50 bani.

Ch
Vindecă 8 din 10 uralgiile şl mi grenele cele mal Jmpoueră
v*\
v0* \
Zll
tore

#
?SAVS>
<b

Capsule oleo-balsamloe-santaline (Ales-saudriu).—Remedia sigur contra maladiilor secrete (scursore, sculament) la bărbaţi, fie în stare prds-pătă, sad orl-cât de învechită, se vindecă prin întrebuinţarea unei cutii ce conţine 100 capsule, combinate ast-lel pentru un tratament de vindecare complectă.— Modul întrebuinţării şi dieta prescrisă a se vedea instrucţiunea ce însoţesce fie-care cutie. —Preţul unei cutii 6 lei.
3£î“ A se observa pe capacul cutie! semnătura, coldre roşie, şi a nu vfi debita alte capsule de a cărora eficacitate nu se garantdzâ. Se tvămite contra mandat postai în or!-ce localitate.
DE VINDABE LA PRINCIPALELE FARMACII DIN TERA. »
t-	--------- >
fa localităţile unde nu se găseso aceste preparate cererile să se facă la Farmacia Români Bucuroşii. ft contra mandat postai espedlez în trl-ce localitate

€$*§) CALEA VICTORIEI 77, BUCURESCI, (CISMEUA ROŞIE)
.<3 (iUl)iv jttVBl» »«j;
NAŢIONALA
SOCIETATE GENERALĂ DE ASIGURARE IN BUCURESCI
Apţobatâ prin decret regal No. 225, din 25 Ianuarie 1885.
CAPI TAL SOCIAL 6,000,000 LEI NOUf
Prima emisiune 3,000,000 lei deplini versaţi 15,000 acţiuni de lei noul 200 j [fie-care, din care 1,000,000 lei snecialmeute afectaţi ca fond la garanţie pentru] i ramura asiguraţilor asupra vieleţ
iteserva <le premii şi fond reserva 850,000 lei
IN A ŢION A Ij A- asigură :
t. In contra daunelor de Iiicendiil.— H. Contra daunelor de Grindină (piatră).
I— III Contra daunelor de Transport precum şi Valori.— IV. Contra Spargere!
' geamurilor, oglinditor, etc.— V. Face asigurare asnpra vieţel.
«a), Capitaluri fixe în cas de deces
Cu participare de 70 la sută din beneficia în combinaţiunile urmâtdre : asigurări I asupra vieţel uneia s6a a dou£ persâne, asigurări temporale, asigurări mixte cu , [ capital dublu.
b). Capitaluri în eas de vieţă
Combinaţiunile urmâtore: Asociaţiunl mutuale de supra-vieţuire. AsociaţiunI j j în grupuri de 12 ani pentru copil de la 2 ani jum. până la 9 ani inclusiv. Contra asigurări capitalul’ fixe pentru Bote, fără contra asigurări şi rente viagere j | în diferite combinatiunl.
Până la finele anului 1885, NAŢIONALA a realisat în diferitele ramuri de asi- ! I gurârl ca premii aproximative 10,500,000 let noul şi a plătit ca despăgubiri apro-ximaliv 7,500,000 lei noul.
DIRECŢIUNEA GENERALA!
Strada Domnei, No. 12.
LIGOâBB
:
CK
Gudron-Tolu-Vdscat
este formată din gudron vegetal de Norvegia, balsam de tolutan şi vâsc de ! brad. Se recomandă ca tămăduitdre tusei | vechi, durerel de piept, tuşă, arsuri de stomac, nepoftă de mâncare, catar al \ băşice! urinare. Sticla 2,50.
:	INJECŢIA GALBENA sigură în vin-
\ decarea scursorel (Blenoragie).Sticla 2 1.
> Aceste preparate, compuse de Dimitrie ■ G. Gherman, farmacist în Buzea, se gă-i sesce de venzare în Bucuresci Ia d. Roşii, farmacist, Sf. Gheorghe şi la farmacia Galenu, calea Grivitel, şi Ia farmacia d-lui Lazăr Bistriţeanu, din Berlad.
B ASIN UITmÎTR ASZEWSÎQ-
^ Strada Poliţiei 4, şi cheul Dâmboviţei
I	situat într’o grădină bine îngrijită, s’a deschis pentru tot sesonul de vară de Ia 6 ore dimineaţa până la 8 ore seara.
j De la 10 până la 12 ore a. m. basinul este reservat pentru dame.
II	Abonamentul de 10 băl. Lei 6.
Singurul Deposit v
din prima fabrică ongJcsâ
Tomas Fleming Son &C
cn preţnri şi condijmni ayantagiose
SE GĂSEŞTE LA:
I. Schwarlzstr. Decebi
)2
1
INCĂLPIRE DE CLĂDIRI NOUI
Pe gerarile deosibit de grele ale ierneî trecute s’a putut constata, c& nu există nici o sistemă încălzire mal practică de cât aceea cu sobe Meidinger „Comei* Nici sobele zidite, sobele do po lan, calorifere o n’afl putut da căldura îndestulătoare; aşa că în inal multe cazuri citatele ap? de încălzire s’a înlocuit prin sobe Meidinger,, Comet.“ Regularea oâldurel se face în mod cel prefect, obţinându-s cu una şi aceeaşi sobă o diferenţă de căldură de la 5—30 Ii. după trebit Consumaţiunea combustibilului este mică în raport cu mare căldură ce dă soba, iar ca materi; poate întrebuinţa cocs, cărbuni de piatră, lignită, lemne şi coceni de porumb. Soba serveşte . ventilator şi se găseşte în esecuţiunea cea mat simplă, precum şi în cea mal elegan'ă, ast-ţ ponte fi aşezată îu saloanele cele mal luxoase precum şi în odăi simple. Sobele, centrale Meid „Cornet41 încălzesc până la 1,200 m c. şi pot fi întrebuinţate ca lorifere pentru încălzire de c complecte. Toate şcolile cele noi, precum şi palaturile administrative şi alte multe clădiri pr şi particulare sunt prevăzute cu aceste sobe.
O încălzire igienică şi economică fiind punctu capital alunei clădiri, îmi permit a atrage ţiuuea proprietarilor asupra Sobelor Meidinger „''omcta construite în fabrica mea’
(46)	Adolf Salomon, Strada Doamnei 14 bit
——
f
Tipografi» farului * TELEGRAPHUL, Strada Blftnarl, No. 20.
www.dacoromamca.ro
ANUL XIX. — No. 4806 ---------------———
IN BUCURESCI SI DISTRICTE 10 BANI NUMERUL
MARŢI 19 IULIE 1888
Redacţiunea, Strada Blănari, No. 20.
Administraţiunea, Strada Blănari, No. 20
ABONAMENTE: Pentru Capitală :
Pentru	un an	....	Lei	24
„	ş6*e luni............12
„	trei luni............7
Pentru Districte:
Peutru uu an .	.	.	( Lei 30
„	ltml	.	,	15
„	trei	luul	....	,8
Pentru Strei nat ta te :
p,.uiru uu au .	In aur lei 4U
„	şi*e luni	.	.	„	„
n	trei	luni,	„	p 10
Abonamentele ne fac la 1 §i 10 ale fit cărei luni,
UN NUM tiR VEGHIU 25 BANI
Abonamentele se plătesc Înainte
EDIŢIA A DOUA
'	'	1	r	^	-r ■ ~	■	■ mi	~	■"
DIRECTOR POLITIC :	I. <!. F 1J N I) 15 S C U
■t	‘ u ) j
p li i ml i 'jm> t j: - ■>-- _ ...
ANUNciuitl SI RECLAME
Anuneiurl pe pag. IV linia 25 bani. Reclame	„	III „	1 ieu
,, U |,	.	.	. J Ijfl
_ » .	»	1	...........5 >
Pentru Inserţii şi Reclame Redacţia nl
e itiHpousabilâ.
Epistole ncfrancate se refusii, articol nepubltrale se ard.
In Străinătate a ţy>, adresa :
Ir anei a Havas, Laftitu» of O-nje, place de la ilomsp, Paris.
/''nglitera, Enşeue Mi< onît,8l Pleef. Street, E (!., L o ii don.
Austria, llaasoultoin ef Vturlei 2. Wien Kudolf Musso ZoilersLaette, Wippe. Ungaria, 1). Monte Wiost, înlluda-Posla
Scrviteiijilat?..
A bona in en tei e sepii! tone înainte
—-_________:_________•— a.l »-i_________i_

‘ r.	„ i,i'i n \
BUCURESCI, 18 IULIE 1888
D1S0LVAREA CAMERILOB
Câte-va diare aii vorbit dilele a-cestea despre disolvarea Corpurilor legiuitdre, unele susţinând că disolvarea se va face, altele punând acâsta în Îndoială.
De acâstă din urmă părere e Lupta; <fiarul d-lul Panu crede că guvernul junimist va preferi să păstreze actualele Camere, cu care ar putea să ajungă la un modus vivendi.
Nu seim şi uu ne interesâză să eundscem pe ce-şl înţemeiadă Lupta credinţa sea; destul că diarele gu-
V^naHn,gn^’a^rimtţtJărtă?efe de loC‘
,ecut când apare foci1 de aseră îşi filmul călătoriei a doul seu asupra a-într’o năpte a lunei ploua grozav, d’odată J£lme pe catargul cori camerile acestea să u toţi marinari se p'ste un lucru bine hotărât că rugăciune.* *	1 urmeaqă
să fie disuspune ca marinarii 4 iaşi credinţă despre .
1	arlame^jj timpu 1 furtuneljIS()^va^ 5 acest lucruElme se arata pe irele gu-vernamenta/ied ca o singura se va face dună /trec(i^'3ua• Aceste tiţj. — tot Epocty ne spune acâsta.
Njfo nu putea fie alt-fel.
Xn afară de caşul isbucnirei vr’u->"nui resboî, guvernul junimist nu putea să păstreze camerele actuale, cu cari n’ar fi trăit nici două septă-mânl. In cele câte-va luni de când sunt junimiştii la putere, s’ati petrecut lucruri cari fără îndoială ar fi împins maioritatea liberală din camere la o oposiţiune crâncenă contra ministerului.
Disolvarea e deci o necesitate pentru ei, precum e o necesitate şi din punctul de vedere al moralităţii politice. In adevăr, de la închiderea sesiunii, junimiştii 'şi-au schimbat cu totul purtarea faţă cu partidul liberal ; acest partid îndură qlilnic cele mai grosonale injurii de la organul guvernului, România .Litieră. Cum ar mai putea acest guvern se câră şi să primâscă sprijiul unui partid pe care-1 atacă cu atâta violenţă.
încă o dată dâr: nici nu să pdte, în acâstă situaţiune, ca actualele camere se nu fie disolvate. Disolvarea
.
se impune.
Noi nu ne am îndouit nici un moment d’acdsta, şi lucrul nu ne pdte surprinde, nici supăra. Nu pentru disolvarea Camerelor vom critica vr’o dată guvernul junimist.
Dâr, când şi în ce condiţiuni se va face disolvarea?
Epoca ne spune că la tdmnâ şi România liberă, în diferite rînduri, ne-a dat să înţelegem acelaşi lucru, sub cuvântul că lumea e acum împărţită pe la băi.,.
E acesta adevărul ?
Noi nu putem crede şi avem cuvinte puternice.
Guvernul are de gând să disolye Camerele atunci când va fi terminat cu pretnoirea consiliilor comunale urbane şi rurale, şi a consiliilor judeţene.
Când va fi stăpân pe oraşe şi sate, când va fi sigur că alegerile ’i vor da o maioritate după cum o vrea el, atunci şi numai atunci va disolva
Carnetele şi va prescrie noui alegeri.
Monitorul oficial ne arată pe fiecare di că în acest sens lucriză guvernul junimist.
La început a schimbat adminis-Iraţiunea, punând în capul judeţelor pe dmenii săi.
Apoi, cu ajutorul acestora, a făcut şi urmâză a face alegerile corau-oale.
Cu prefecţii, sub-prefecţiî şi nouile consilii comunale voesce a face alegerile parlamentare.
Acdsta e procedarea guvernului junimis.
Nu e deci vorba de tdmnă sdQ de iarnă, de Septembre sZu Decembre ; e vorba de asigurarea succesului în viitorele alegeri.
Aşa cugetă el, aşa voesce el. Insă mai este un factor în acâstă rotaţi-une a maşineî constituţionale. Acel factor este Regele. In facia lucrurilor cari se petrec în ţâră, în facia intrigilor şi urdirilor streine, tn facia corupţiunei cave s’a Introdus la alegerile trecute şi în facia unor candidaţi la tron susţinuţi de unele partide politice, şi chiar de unele puteri, cred junimişti că suveranul ar putea se consimtă la disolvarea unor camere patriotice pentru a se expune întâmplării ?
Camerile actuale eraţi condamnate la măr te de către conservatori dă la venirea actualului guvern. Mdi'tea însă, după calculul unor miniştrii, se amânase până la Maiu. Atunci nu s’a făcut. S’a amânat pentru luniu, apoi pentru Iuliu şi esecuţia s’a suspendat. A venit acâstă numai din simpla voinţă a guvernului ?
Noi nu credem. Regele a putut se aibă dre-care rol aci, intervenirea sea nu a putut fi streină.
Resista-va până la fine ast fel ?
Nu seim. Insă siguranţa sea fiind în joc, se pdte.
TELEGRAME
(Serviciu particular al rjliar. Telegraful)
Roma, 29 Iulie.
Sultanul Zanzibarulut a asigurat pe câpiLanul Gecchi ca va da Italiei cea mal largă satisfacţie, pentru că ji’a acceptat scrisorea regelui Humbert.
Berlin 29 Iulie.
Monitorul Imperiului publică un decret al împăratului care ordonă ca de a-cum înainte (filele de nascere ale copiilor împeraţilor Wilhelm şi Frideric să fie serbate de tote scolele monarchice cavile comemorative pentru patrie.
Sofia, 29 Iulie.
Principele a făcut ieri d-lul Stambu-loff o vizita lungă.
D.	Jivcoff s’a întors la Sofia.
Emisarii d-lul Iliopulos aă plecat a<fi dimineţă pentru a remite tâlharilor res-cumpărarea şi îmbrăcăminte.
Teheran, 29 Iulie.
Turcomanii s’au revoltat în provincia Asterabad. Ei au saverşit jafuri şi omoruri. Locuitorii cer ajutor.
Londra, 29 Iulie.
Standard crede a şti că împăratul Wilhelm II va sosi la Viena la 18 Septembrie şi câ va merge la Roma la 26 Septembrie.
Paris, 29 Iulie.
Diarul oficial publică prorogarea a-ranjamentului comercial cu România până la 19 Decembre.
In urma incidentului din Masuah, Italia îndeplinind prescripţiunile tratatului de la Berlin, a notificat puterilor luarea în posesiune definitivă a teritoriului Masuah.
Petersburg, 29 Iulie.
Intr’o întrunire solemna a societâţel slave de bine-facere, d. Joiny, jurnalist vienez, a expus că mişcarea pansla-vistâ urmăreşte un scop civilisator, iar nu politic.
CEREM RESPUNS
O	ceşti une din cele mal grave s’a pus filele aceste guvernului, de către o parte din presa românS.
E vorba de proiectul Serbiei d’a atrage traficul de mărfuri ce se face prin ţâra nâstră şi pe Marea Nâgră spre Orient, pe noua cale farată balcanică spre Salonic. Tn acest scop, Serbia a proiectat construirea unei linii ferate Cladova-Niş şi a unui pod peste Dunăre între Kladova şi Tur-nul-Severin.
Un diar financiar din Relgia, Mo-niteur des interăes materiels, spunea acum cât-va timp că guvernul Serbiei a şi dat unui întreprindetor german concesiunea căieî ferate Kladova-Niş.
In faţa acestei grave sein, o parte din diarele nâstre—între cari şi noi —s’au emoţionat şi au cerut lămuriri guvernului.
In adevăr, dacă e adevărat că Serbia vrea să construiască uu pod peste Dunăre şi dacă acest proiect se rea-lisâză, ruina comerciului nostru, a porturilor Rrăila, Galaţi şi Constanţa, precum şi a căilor nâstre ferate, e sigură.
Tdtă munca nâstră de pân’acum, tâte aspiraţiuiiile nâstre spre un strălucit viitor economic, sunt perdute pe vecinicie. Economia nâstră naţională, în acest cas, ar suferi perderî incalculabile.
Dar podul peste Dunăre nu pâte fi construit de cât cu consimţimân-tul României, de vreme ce atinge un punct al teritoriului românesc.
De aceea, împreună cu cei-l-alfî confraţi, am cerut lămuriri guvernului, dacă are cunoscinţă de proiectele Serbiei şi ce atitudine a luat sâu are de gând să ia.
Pân’a um, cu tâte că a trecut o săptămână, guvernul n’a respuns nimic şi opiniunea publică continuă a fi îngrijită,
Cum se esplicăm acâsta ?
Intr’o cestiune aşa de gravă, şi care atinge atât de aprâpe interesele Jăreî, nu gtisim nici o scuză pentru tăcerea guvernului ; el e dator să dea lămuriri şi-I cerem din noii se le dea cât mai curând
Terorea de la Giurgiu
In ce ţerâ trăim ? Ce regim ne gu-vernăză ?,
Gând a venit actualul guvern, mulp ne spunea sâ’l primim cu blândeţe, căci este venit ca se aducâ pacea şi înfrăţirea. Noi am surîs atunci. Organul seu
ne promitea protecţiunea legilor şi onestitate.
Şi protecţiunea legilor şi onestitatea am vednl’o In persecuţiunile ridicate pre-tutindinea şi în numirea nuor funcţionari certaţi cu justiţia, în compararea unor locuri de la primărie pe nimic de către partisanii sei şi în facerfea unor Ilcitaţiu ni.
Dâr regimul pâcei şi a! onestitate! nu s’a oprit numai aci. Unde a vedut puţina resistenţâ la tendinţele sele a alergat la violenţa.
Scenele cari s’aă petrecut (filele acestea în Giurgiu sunt îngrozitâre.
Era să se facă alegerile comunale la 15 şi 17 Iulie.
Se fonnâză două liste, una a prefectului şi alta a câtor-va liberali disidenţi susţinută şi de naţionalii liberali. Administraţia vă(Jănd câ lista din urmă era mai preferită şi ar fi putut să triumfe, alerga la vechile procedeuri conservatăre. Pe de o parte prefectul organisă în a-iunul alegerilor bande de bătăuşi ca să producă terbrea în oraşiî, er pe de alta membrii partidului conservator începură să provâce lumea şi cu deosebire pe cei mal influenţi. Acel pe cari pusese ochii eraâ d-nil Carcaly, Rose Şlelânescu şi Epurescu.
Pe d. Carcaly, un beţiv Dumitriu îl a postrofăzâ şi îl insultă în grădina publică. El răspunde la insulta cum trebue, puiud la locul săă ,pe impertinent. Epurescu scapă de bâlaea bandelor prin sprijinul mai multor cetăţeni. Rose Ştefâ-nescu, mai încrezător în libertăţile publice ale acestei ţări şi convins că natura sea calmă îl va scuti de ori ce agresiune, cade victima .unui atentat odios.
Dintr’o reia ţi une ce o publicăm aci mai jos se va vedea cum s’a petrecut faptele şi actul medical va arăta până unde a ajuus brutalitatea agenţilor admi-nistraţiunei şi a bandelor ei.
Guvernul seim câ a trimis o anchetă, însă aflăm câ ea a spâlat totul pe hârtie, negreşit afara de sângele care s’a vărsat. Aşteptăm însă să vedem raportul anchetei spre a reveni. Până atunci publieâm aci relaţia ca să veda lumea eă conservatorii n’ati uitat nimic, n’ail învăţat nimic.
Scrisori din Giurgiu
Giurgiu, 16 Iulie 1888.
De mal multe Zile se observa figuri suspecte în convorbiri pe pieţe şi prin a-dunări publice cu agenţii poliţieneşti ; o-chii lor se fixau cu aroganţă asupra cetăţenilor cari au rămas statornici în credinţele lor, netrecent în ceta celor schimbători ; nu conversau doi său trei cetăţeni să nu veZi câte un asemenea individ său agent poliţienesc apropiându-se şi căutând loc să asculte seu să intimideze.
De altă parte prefectul Greceanu, chema în cabinetul săfl pe mal mulţi cetăţeni şi le vorbea de alegerile comuuale ce erau fixate la 15 şi 17 Iulie ; atât el cât şi toţi agenţii săi intimidau şi amerinţaU ; acest lucra se urma şi din partea celor ce compun eomisiunea interimară. Din când in când, d. f. Lahovary venea în Giurgiu şi da instrucţii, aşa că imediat să vedea mişcări mai îndrâsneţe. La 10 Iulie să ţinu o adunare publică de guvernamentali în cap cu d. Lahovary şi se provocă la urmăriri şi la ameninţări cu morte contra acelor care ar îndrăsni să voteze contra listelor de candidaţi la comună desemnaţi de administraţie. Acesta pornire devine şi mai pe faţa, şi mai îndrâsnăţâ din momentul ce a aliat că orâşanii, cari nu erau ostili guvenului aer care voiau să
nu lase comuna pe mâini vitrige şi să nu facă din acesL oraş un cuib de intrigi şi nesiguranţă, a alcătuit şi ei o listă de candidaţi compusă dind. Lazăr Angelescu, actualul preşedinte al comisiimei interimare, Leonida Sachelarie şi N. lucea, 6-meni oneşti. Acesta listă s’a primit şi de membrii partidului liheral-naţional fără ca aceştia să aibă prelenţiunea de a băga în ea membrii săi, de ore-ce vedea că a-eestâ lista presintămare garanţie pentru mersul regulaL al comunei şi al linişte! ei.
Poliţia a devenită furioasă. S’a observată imediat cete de oameni cu ciomege cutreerend gradinele publice. In Ziua de 13 luliU acesta stare a devenit spâi-mântâtore. Pe strade domnea teroarea la culme. Spre sera acelei (file o cetă de ciomăgaşi înconjurară birtul de la hotelul Europa unde d. Bas. lepureşcn, deputatul oraşului, lua prânzul, aşteprându-1 la eşire spre a’l bate seu omorî. Avisat, el a fost scos de un amic din birt şi condus in centrul gradinei oraşului de mai mulţi amici şi urmărit de ac a bandă.
Bătăuşii scăpând prada, s’aU întors în centru la grădină. Acolo amestecaţi cu agenţii poliţieneşti aşteptai! afară la eşi-rele din grădină. D. Pariano, deputatul colegiului I şi d. C. Bâdulescu, deputatul colegiului III, vorbesc cu d Gre-cenu, prefectul, şi insistă a lua măsuri. Acesta se preface a vorbi cu poliţaiul, apoi se observă câ vorbeşte şi d-lor Ne-novănu, judecătorul instructor, si Gârto-janul, procurorul ; însă bătăuşii nu se mişcă.
In fme d. Rose Stefănescu, fost deputat şi primar, care se alia în grădină şi care spuse d-lui L. Angelescu şi procurorului mişcarea ce vede între agenţii poliţiei şi bătăuşii, rugând pe acesta din urmă să ia măsuri, căci nu mai sunt siguri de viaţă mulţi dintre orăşeni, a plecat singur acasă însoţit de d. G.Pro-topopescu, un vecin al său pe care ’l rugase să’l însoţâscă fiind 11 ore din nopte. Abia intrase pe strada Chirului pe care se găseşte casele lor, şi ’l ajunge d. locotenent Ianculescu care dându-le bună sâra trecu înainte. Dupe ce făcură vre-o câţl-va paşi aude în urma lor un sgo-mot. de paşi. D. Protopopescu şoptepte d-lui Stefânescu că vine cine-va dupe ei şi nu termină vorba când se pomenesc că un lancu Chirii măcelar ajunge şi Zice d-lul Stefănescu bună sera, întin-dend mâna stânga spre dânsul er eu mâna drâptâ îl lovesce în cap cu o bâtă. Lo viturile încep a se repeta şi din partea celorlanţi, lovesce de asemenea şi pe Protopopescu în cap rânindu’l. Acesta o ia la fugă ca se ajunga pe d. locotenent Ianculescu care tocmai trecuse pe lângă ei cu câte-va momente înainte, şi îî spune să sară câ omora pe d. Stefănescu; d. Ianculescu alergă; penăsâajungă bătăuşi lovesc pe d. Stefănescu deţ mai multe ori în cap şi pesle braţe pe care le ridicase a se apăra de loviturile lor.
Duol gardişti car! stau pe trotuarul o-pus, fiind strigaţi, n’aU voit să vie şi bătăuşii urmau înainte cu maltratarea, pene ’l-aU doborît jos şi acolo îl lovea mereu la cap.
Sosind d. Ianculescu strigă la bătăuşi, se lase victima în pace, însă ei îl ameninţară şi pe el. El strigă la gardişti a da ajutor, aceştia însâ întorc spatele. In acest moment lumea de prinprejur alergă şi la vederea el şi a locotenentului Ianculescu bătăuşi dispar şi ast-fel. se scapă d. Stefânescu cu viaţă, graţie ajutorului d-lul Ianculescu.
După cât a putut zări pacientul în momentul atacului, bătăuşii erau de la 12 în sus. Dintre ei a cunoscut pe cel din-tăiti lancu Giiiru inâcelaru, ginerile a-cesl aia Ilie Georgescu, na ţiu al bătrânului împărţitor de scrisori de la poşta, Ion Fumnicaru, Dionisie Ficlenescu, \nghel Petrescu pietrar de la piaţa sf. Gheorghe, Nedelcu Mărăcine, Panaitescu fost notar. Plopeanu etc, mai toţi certaţi cu justiţia.
A doua Zi se ivi conflict între poliţaii! şi procuror. Acesia din urmă a fost a-meninţat de cel dintâio, aşa câ pe de o-parte procurorul reclamă procurorului ge-
i
i
www.dacoromanica.ro
TELEGRAFUL — 19 IULIE 1888
neral, iar pe de alta, pleacă să ’şl ia un revolver spre a ’şl apăra viaţa fiind că agenţii poliţiei nu ’l mal ascultai!.
Cetăţenii speriaţi, reclamă la Bucureşti, şi sera sosi In Giurgiu procurorul de Curte d. Atanasovicl cu d.Lupu Cos-tache, asemenea veni şi d. I. Lahovari. Ce va fi făcut aceştia, nu ştim ; ştia că la alegerile de la 15, un însemnat număr de cetăţeni nu s’aa dus la vot de grăză; cel ce au apucat să se ducă att vă<Jut figurile sinistre ale bătăuşilor.
ACT MEDICAL
Sub semnaţii doctori în Medicină, fiind chemaţi în seara de 13 şi în cjioa de 14 lulii a. c. pentru a da ajutorul medical şi a constata cazul de bătae, ce D. Rose Ştefanescu a suferii în acea seară, din esaminarile făcute am constatat următoarele :
1)	In regiunea frontală superioră dreapta o plagă recentă sângerândă de formă liniară cu direcţia oblică din afarâ-îna-untru interesând tegumentul şi care are lungynea de 25 milimetre.
2)	Pe frontalul, aproape de estremita-tea anterioară a plâgel o contusiune ex-coriată în forma unei bosse sanguine avînd un diametru de 4 centimetre.
3)	Pe faţa dorsală a mănel şi a ter-ţiulul inferior al antibraţulul stîng, mal multe contusiunl rectiline complicate cu tumefacţiă diffusâ a regiune! ce ocupă, şi imposibilitatea de a se servi de mână.
4)	Pe extremitatea superioară dreaptă şase sugillaţiu.il de diferite forme şi întinderi.
5)	In regiunea dorsală 4 sugilaţiunl situate una în partea posteriorâ a articulaţii umerale drepte a 2-a în regiunea intersmpularâ stînga, a 3-a pe coloana vertebrală la nivelul vertebrei dorsale a şeasea, şi a 4-a în regiunea media a spinel scapulare stîngâ.
6)	In regiunea fessierâ dreaptă o contusiune, care ocupă toată întinderea fes-sel cu extravasate sanguine subcutane.
Lesuinele descrise sînt produse prin lovituri multiple aplicate cu un corp contondent.
Plaga dela cap, contusia fessierâ, şi lesiunele dela mâna şi antebraţ, presintă oare-care gravitate, şi reclamă un tratament de 15 file, afară de ort ce com-plicaţiunî ulterioare, care ar putea să agravede starea.
In cît priveşta lesiunele cele alte nu presintă gravitate.
Făcut astăzi 14 Iulie 1888, Giurgiu.
Doct. Theohary. Doct. Pitescianu. Medicul Spitalului. Medicul oraşului.
—■»»»■«««■
Informaţiuni Exteribre
Londra şi Berlin. — Un eşec al prinţului de Bismark. — Schimbarea hainelor.
Jurnalele din Berlin chiar şi cele cari sunt mal mult saQ mai puţin oficiose, reproduc informaţiile ce le dă Gazeta de Silenia, asupra primitei ce regina Angliei a făcut, generalului Winterfeld, care se dusese la Londra să anunţe în mod oficial urcarea pe tron a împăratului Wil-helm II.
lată nota trimisă din Berlin Gazetei de Silesia :
,Primirea făcută generalului Winter-feld la curtea Angliei de regina Victoria a făcut o rea impresie în cercurile înalte.
„Când genc-slul şi căpitanul ce ’l însoţea aflarâ c	la care regina le
p6te acorda au da, li se spuse că regina doreşte s	primească îmbrăcaţi
civil.
„Miraţi de acest ordin, generalul şi căpitanul, cari nu adusese cu el nici o haină civilă la Londra, se duseră într’un magasin şi ’şl luară haine negre.
j |1) A face cel mal mare reU comerţului britanic într’un loc determinat.
2)	A ataca unele porturi 'ale Marii Britanii.
3)	A încerca o debarcare pe un punct neîntânt.
Amiralul comandant va trebui să se opună la reuşita acestui plan.
S’aU făcut deposite de cărbuni în u-
„Veni 6ra audienţei. Regina, după ce nele porturi ; afară d’asta fie-care flotă
primi din mânele generalului scrisdrea prin care i se notifica urcarea pe tron a noului împărat al Germaniei, ge- 1 neralulul urmâtorele :
,In cele din urmă timpuri, multe schim- ' băii s’aa făcut la d-v6stră*. Apoi întor- 1
va fi însoţită de un transport tone cărbuni.
de 3000
INFORMAŢIUNI
cendu-se câtră căpitan, care făcuse parte din suita împăratului Frederic, <?ise : Nu vă-am văijut de mult. ,Vă mulţâmesc domnilor, adăugă ea, şi audienţa se termină* .
Gazeta naţională reproducând aceasta hota adaugă:
»Ain aflat altă versiune asupra acestui incedent şi aceasta versiune e toi, aşa de suprimjâtore că şi cea d’întâl. Regina Victoria după'ce a cetit scrisorea prin care i se notifica venirea la tron a noului împărat, s’a ar fi mărginit a calice generalului : Gând aveţi de gând se vă întorceţî îndărăt?1 La aceste generalul a respuns: ,chiar acuma, dacă Majestatea Vdstrâ nu ’mî veţi da vre un ordin*. In adevăr generalul a plecat îndata.
,Nu putem garanta exactitatea acestei versiuni ; ea pare însă a fi autentică*.
După corespondentul Berlinez al Gazetă de Colonia, versiunea gazetei de Silesia ar fi cea mal exacta.
După acelaşi corespondent curtea din Berlin (regretă mult indiscreţia comisă ] de Gazeta de Silesia ; s’a făcut tot posibilul pentru a ascunde publicului aceasta j tratare a representantulul Germaniei de câtră regina Victoria.
Manevrele flotei’ engleze
Amiralitatea engleză a publicat tema manevrelor navale ce vor avea loc în curând.
Locul unde vor aVâa loc manevrele nu să ştie ; nici chiar amiralitatea nu ştie. Acest secret nu e încredinţat unul bărbat, nu. E încredinţat unei femei din înalta aristocraţie, care după capriţiul el va hotărî locul unde vor avea loc manevrele.
S’a organisat două liote.
Una A compusă din 13 cuirasate, 11 încrucişâtore, 2 aţisos torpilori, şi 12 torpilori clasa I. Flota B va avea 9 mari cuirasate, 8 încrucişătorl, 2 avisos torpilori şi 12 torpilori clasa I.
A e flota engleză ; B e flota inamică..
Ideia generală a operaţiunilor e urinâ-tărea :
Resboiul e iminent; puterea inamică pregăteşte două escadre în două puncte diferite ; înainte însă ca aceste preparative să fie terminate, ostilităţile încep şi blocul celor două porturi e făcut.
Escadrele blocate caută să scape. In cazul când vor reuşi, preoeupaţia lor va fi :
La congresul de oftalmologie ce se ţine anul acesta în Heidelberg, ţara nbs-trâ va fi representată de d. dr. Crâiniceanu.
*
| t’atru-spreAjece funcţionari inferiori de la regia tutunurilor aU fost daţi afară din ( serviciu fără nici un motiv.
, Aceşti funcţionari, vătjând că sunt lăsaţi pe drumuri cu familiele lor, s’au ( du» la directorul regiei şi s’aa plîns de nedreptatea ce li s’aa făcut.
| D. Guţâ Mânu, le-a respuns că nu ştie cum s’a întâmplat acăsta, regretă, dări spre a repara greşala, (Jise el, le va da o recomandaţiune ca să le dea slujbe la primărie.
I A doua <Ji 0 parte din acel funcţionari se duse la Guţă Mânu, care le dete câte o scrisâre câtră Brâtescu.
*
Ministerul de resbel face cunoscut că pulberea de vînat se alia de vîmjare la tote regimentele de dorobanţi din ţerâ şi la pirotehnia armatei.
Iar pulberea de mină şi dinamită se aflăjjde vânzare în localităţile următore ; La Bucureşti, la pirotehnia armatei.
La Ploeştl, la regimentul de dorobanţi. La Târgovişte, la regimentul de dorobanţi.
La Turnu-Severin, la regimentul de dorobanţi.
La Galaţi, IU depositul Corpului de armată.
Doritorii dfe a importat n ţâră cartuşe pentru armele de lux, vor cere autorisa-ţia ministerului de resbel.
X
D. Teodor Demetrescu (Brăila) intern al spitalelor civile, intern al institutului de alienaţi ‘Caritatea,, a susţinut cu succes lesa de doctorat In medicină. Subiect tul tratat de d-sea cu multă competinţă a fost: *Conlribuţiune la studiile delirului multiplu în maladiile mintale*.
D-sea a şi fost numit medic secundar la spitalul Mărcuţa în locul d-lul dr. L. Iarky.
Felicitările nâstre noului doctor'
Secerişul e aprdpe terminat în t6tă partea de sus a ţării,■—scrie Curierul român, şi, pretutindeni, pe unde n’a bântuit grindina, recolta a dat cele mal abundente resultate.
X
La alegerile colegiului I comunal din
Giurgin lista partidei liberale a întrunit 65 voturi, iar a reacţionarilor 105.
X
D. dr. Danielopulo s’a numit în postul de medic curant aţ penitenciarului Slănic, în locul d-lul licenţiat în medicină I. G. Ionescu.
Legea sanitara încă f6rte prbspăiă, pre-cisâzâ fără loc de interpretare, într’un mod precis, că nici un medic care Hre o funcţiune nu mal p6te ocupa de căt un post de profesor la facultate sâa de membru în consiliul superior sanitar. Cumulul a fost sever interzis şi aplicat cu rigbre.
Este întrebarea, d-r. Dauielopolu, care este medic primar al judeţului Prahova, a demisionat din acel post, sâa le monopolist pe amândouă?
X
In ijlua de 30 Septembre se va ţine concurs în capitală pentru a se trimite în strâinătete trei ImîkiierVtlin care unul pentru sciinţele agronomice la sc61a de la Grignon (Francia), unul pentru ştiinţe comerciale la sc61a de la Anv'ers j (Belgia) sau într’o sc61â comercială din Germania, care se va decide mai în urmă şi unul pentru mecanică aplicată la scdla de la Châlon-sur-Marne.
X
Citim In Curierul român din Botoşani Administraţia judeţului Dorohoia a dat peste o mică belea. Nenumăratele recla maţiunl, ridicate de cel mal fruntaşi cetăţeni al judeţului contra persecuţiunilor de tot felul, ce, atăt iei, cât şi ţăranii, sufer de la actuala administraţie, aa provocat o anchetă cbntra iei, şi îti special contra d-lul prefect Stroicl. Facerea a-cestel anchete a fost încredinţată de guvern d-lul A. Milo, actualul prefect al judeţului limitrof, Sucâva, care*a şi fost Sâmbăta şi Dumineca trecută la Dorohoia,
alunei, a distrus aproximativ ca 300 hectare porumb, 200 grâu, 100 orz, 5 ovăz şi 100 mei, semănături ale locuitorilor, a desvelit mal multe case, coşare, a dărâmat garduri şi a scos salcâmii din pământ.
X
Tot în acea <Ji, pe teritoriul comunei Sălciile, a căijut o pl6ie cu furtună, des-velind mal multe case ale locuitorilor, rupând şi la acăstă comuna mal mulţi salcâmi.
X
Batalionul din reg. 6 de linie oare fusese în Dohrogea pentru distrugerea lăcustelor s’a întors ia Galaţi.
X
D-nil T. Nica, comisar al guvernului pe lângă Banca ]Naţionala, şi Arn. Carp, director la aCesi institut financiar, aâ plecat la Berlin, pentru a terriiina operaţiunile iiuprumuttilul pe rentă,
Furtuna de la laşi
1 ţ .1 11	1 i \
Citim în Curierul Balasan .
Vineri 15 Iulie, Intre erele 3 4 p. m. u furtună grdzlivâ InsăţiKa şi -<i(e o pl6ie torenţială căqLi asupra oraşului nostru. Într’o jumătate de oră elementele distrugătoare aa cauzat pagube însemnate, proprietarilor de case etc. Cele mal frumăse zidiri aa fost într’o clipă totalmente des coperite; Copaci bătrâni aa fost desrădâ-cinaţl şi aruncaţi la o depărtare destul de mare. In strada Baston, in casele d-lUI locolenent-colonel Langa mal mulţi arbori aa fost desrudăcinaţl.
Dintre edificiile care aa fost în parte şi în totul descoperite, vom enumera urmâ-torele: Gimnasiul , AIexandru-ceI-Bun‘, şcola comunală de Mjyeţj t Seminarul,
şcăla „Sacre-Goeur, pa|atu) ^VzURozn spre a’şl face cercetările la faţa locului, vanu> casa d-lul ?efceral Raco^j Nu putem cunăsce încă resuftatul anche- I acoperemântul cânţi c nului	j
tei. Tot ce putem înregistra deocamdată, I lAngâ gară, a foii ®u totlJ| este svonul ce circulă cu ihsisienţâ în I florăria Metropolieî Ijntreg acopere'm botoşani, că d. Stroicl s’ar fi lecis a ’şl j fa aruncat, iar l^jarâsa a	^
da demisia din capul administraţiei do-rohoiene, — ceea ce n’ar mirosi tocmai a trebâ curată... mal ales când însuşi organul obladuirel locale, Vocea Botoşanilor de Duminică, se înduplică arecunâsce
tlită. /tiile se re''--ceşti . .Jde 6 luni În su*; tine-1 S 'oltare a corpulat, intă-din —Modul întrebuinţării; a |
fie ce sticlă. Preţul 3 lei.
-aj-
c’q. Cran chej|â,bâtâţOre Ja ;ochl>e&.gele qt, I de	înc
se petrec în judeţul limitrof, sunt o cacofonie în concertul simfonic al nlulţâ-mirel generale din ţâră 1...
X
S’a disulvat consiliile comunelor rurale Ibăneşli (Dorohoi) şi Braniscea (CovurluiU)
X
D-niî G.Teodorescu, Alex. Nicolescu şi Em. Caracaş aa fost numiţi membri al comisiunel interimare a urbei Galaţi în locul d-lor V. Macri, A. Papadopul cari lipsesc din Oraş- şi a d-lul G. Verona demisionat.
X
In (jina de 7 Iulie în comuna Adâncată din judeţul Prahova, cărând o p!6ie torenţială eu furtună şi piatră în mărimea


masam
Un nenorocit vizitiu cu nf?
Anghel, care se ducea la ţară nul său d. Brill, a fost strivit coperemânt al unor case din str.*'^	’)
tulul. Nenorocitul a şi încetat din viaţâ^ iar stăpânul datoresce zilele sale unul serjent din punctul Palatului, Vaăile Blâ-niţâ, care avu curajul de a opri caii speriaţi de sgomotui asurzitor ce a produs căderea acelui acoperement. La oficiul telegrafic de la palatul administrativ descâr-cându-se electricitatea, a topit trei spirale şi două vîrfurl din para-fulger, care deranjament s’a restabilit imediat, înlo-cuindu-se cu alte bune ; corespondenţa n’a suferit nici o întârziere. In strada Academiei, un stâlp telegrafic a fost scos din pământ.
Âfj -ăi», i.	t,4 .	i
FOITA DIARULUI * TELEGRAFUL,
(27)
MOŞTENIREA
MILIOANELOR
J AVE L
de
SAU G*E R
PARTEA A DOUA III
—	Nici nu te gândi la acesta. Testamentul e închis în o ladă mare şi când stăpânul nu e acasă, lada e păzită de doul indivizi cu cari nu te-aşl sfătui să te încerci a te lupta.
—	Văd câ totul e pierdut, şi că nu pot avea nici o speranţă.
—	Numai D-(JeU ’ţl p6te ajuta, d*8© Bibi.
—	Oh ! D-<JeU !
—	Adică de ce nu ? Sorele nn lumi-năzâ pe t6ta lumea ! Cine mai ştie ! Un testament se pote strica... şi p6te- că te vel împăca cu fratele d-tale...
—	Zici o-datâ. Mă urăşte de morte.
—	Aşi ! Numai dacă vel fi cuminte, sunt sigur câ păte se uite ce al păţit, să ’şl aducă aminte că n’are altă rudă mai apropiată şi să ’tl lase o parte bună din avere.
—	Nu se pute !,. nu !.. ţl-am spus câ Erhest mă urastr
In dimineaţa di când Gendrin a fost găsit mort în easa i Denacy, Alfred se preumbla posomorâ printre objectele ce le avea în magasin, când d’odatâ uşa se deschise cq sgomot şi cine-va intră înlâ-untru.
Era Ojcar Binat.
—	Tu eşti ! strigă Alfred.
Apoi vădând pe Oscar schimbat la faţă <jise :
—	Ce e ? Al pus mâna pe testament ?
—	Nu e vorba de testament...
—	Vorbesce!.. Ce e !
—	Fratele d-tale a murit 1
—	A murit !
Alfred era să ca(Jâ jos.
—	A murit ! murmură el.
—	Da a fost găsit mort în pat..
—	Atunci totul e perdut !
—	Ah ! ce lovitură ! zise Oscar.
Alfred căzu pe un fotoliu a la Valtaire.
Oscar îl dăduse atâtea sfăturl în cât
Alfred avea speranţa câ va pune mâna pe o parte bună din averea lui Ernest. El avea de gând să ’l scrie fratelui său după căsătoria Elvirei, să ’l ceară iertare şi să ’l spună câ s’a făcut om de troabă câ numeşte şi să ’l roge să ’l dea voie să se duca să ’l vadă şi să ’l strângă mâna înainte de a pleca iarăşi la America. Alfred voia să facă pe pocăitul şi avea speranţa câ prin înşelăciune va face pe Ernest să ’l iubească.
Mortea lui Ernest însă ’l sfarmă t6te planurile lui.
—	E cu putinţă să fi murit! striga el ridicând mânele în sus.
Oscar Binat se preumbla prin magasin, cu mâinele In busunar şi uitându-se în jos.
—	Ce nenorocire! «Jise el. CândJ hiă gândesc câ era aşa de voinic !
—	Da, (Jise Oscar, putea să trăiască o sută de ani.
—	El, ce să faci, aşa se întîmplâ, tocmai aceştia mor înaintea altora.
—	Şi n’aî avut măcar timp să’l ve(jl.
Alfred scâse batista din buzunar, ca
şi ciim ar fi Voit să’şT ştârgă lăcrâmile, în realitate faşă pentruVşf şterge nâdu-şala de pe frunte.
—	Poţi să strici testamentul, <}ise Oscar. Să declari înaintea justiţiei că fratele d-tale nu era 1n t6te minţele.
—	Aş!.. EU să fac acăsta.
—	Da!
—	Ah ! dâcâ aş putea pune mâna pe testamen1, ce bine ar fi.
—	Şi eu m’am gândit la acăsta, mal alâs câ stăpânul e la ţâră şi are să stea mult acolo pentru câ ’şl-a rupt un picior, însă e’ cu neputinţa.
Dăcâ Serafim eu care eşti prieten ar Voi să’ţl ajute, n’ar fi răU.
—	Ah ! cu el nu poţi face nimica. Pentru bani e în stare ăă ucidă şi pe tatâ-săU şi tnâsa. El e înţeles cu bărbatul d-neî Denacy. El a făcut ca fiica bancherului sa se câsâtorăscâ Cu Centrau Varet, are şi o hârtie de la Varet. Nu e' prost să se încurce în alta afacere. De la Varet e sigur ca ia imediat banii.
—	l-aş da un milion numai dăcâ ar voi să’ml dea testamentul.
—	Un milion ?
—	Da !...
0scar făcu o ţigară şi o aprinse.
—	Da-mi o .hârtie prin care te anga-
1
jezl câ ’ml vei da un milion dăcâ Vel moşteni pe fratele d-tale...
—	Ce folos acuma!..
—	Fă, ce’ţi pasă.
—	Creijl câ vel putea face ceva 7
—	In acestâ lume dăcâ eşti îndrăzneţ jj şi inteligent nu trebue să penjl speranţa în nici o împrejurare'
—	Fie şi aşa I
Alfred se duse la un birou ce era în fundul niagasinulul, sc*6se declaraţia şi o dădu Iul Oscar.
Acesta după ce citi hârtia a puse înJ, tr’un portofoliu, apoi <Jise Iul Alfred.
—	Acum iată ce să faci : să te duck la bancher şi să’l spui că al aflat că fratele d-tale a venit din America şi că vo-eşti să ’l ve<)t... El are să’ţi spuiiâ ca a murit... Se te prefaci câ eşti disperat... apoi în qliua înmormânţârei să te duci in urma cortegiului. Eşti Tratele Iul... datoria d-tale e să mergi în urîrîa dricului
—	Aşa e.
—	La cimitir să plângi puţin dăcă vel,j putea.
—	Voi încerca,
—	In urmă vel pidnunţa câtă va cu-, vinte, ca acestea: ‘adio scumpul meu] frate*, pentru ca cei de faţă să ştie ct eşti ruda d’aprdpe cu mortul.
—	Bine.
1
(Va urma)
I
1
www.dacoromanica.ro
TELEGRAFUL— 19 IULIE 1888
Trăsnetul că<Ju pe casa bietei femei Ani-ca Zabacinschi din disp. II strada Socola; lh sifâda Pairtelhhbn, ‘ffâshietul ă dâtâmâ# pâretele unul evreu, căutând vr’un muritor şi prin mal multe odăi, dar din fericire n’a găsit. O altă mare nenorocire s’a Întâmplat în comuna Bucium. Iatâ cum - In tiinpnl furtunel, vântul luă potcapul preotului G. Vasiliu de la bis. Socola şi preotul alergând spre a’l ridica, în momentul acesta un acoperământ vecinie ’1 acoperi. El fu ridicat deja îport.
-—»9 >>«£”»	et»—
VARIETATE
■____________________________ -1
—T----------------------------
Focurile Si-Klme
Focurile St.-Elme sunt o manifestare lenta a electricităţei, o scurgere uşura şi încea’ft ca acea a gazului de luminai într’o lampă. Ele se produc pe părţile ascuţite ale edificiilor, pe vârfurile paratrăsnetelor, pe eatargurile corăbiilor în timpul fortuitelor când electricitatea pământului e influenţată de aceea a nourilor.
Acum două mii ant, Seneoa scriea că în timpul furtunelor se vedeau stele pe vărful calargurilor corăbiilor şi pe pânze. El adaugă câ marinarii credeau că zeităţile binefăcatore Castor şi Pollux le venea tu ajutor îu timpul furtunelor prin acele stele.
. Tit LiviU scrie câ lancea cu care Luduş înarma pe fiul sen, de curând înrolat în armată, arunca flăcări timp de aprope două bre fără ca lancea să arzâ.
In momentul când flota Iul Lysandru eşea din portul Lampsaque pentru a atacă flota ateniană, focurile Iul Castor şi Polux se aşesară d’oparte şi ceal’alta a comandantului flotei lacidemoniene.
Cel vechi priveau aceste meleore Iu-minbse ca prevestiri şi erau culese şi scrise cu multa îngrijire.
Un singur foc, şi acesta considerat ca un semn ren, purla numele de Elena; doue focuri prevesteau un timp frumos şi reuşită în orl-ce întreprinderi.
,Marinarii, — tjice Cristofor Columb, sunt siugri câ primejdia unei furtuni a ţrecut când apare focul St.-Elme. In timpul călătoriei a doua a Iul Columb, într’o ndpte a lunel Octombre tuna şi ploua grozav, d’odatâ apăru focul St.-Elme pe catargul corăbiei. Văzând aceasta, toţi marinari se puseră în genunchii şi făcură rugăciune.1
Herrera spune ca marinarii din Mage-lan aU aceiaşi credinţă despre focurile St.-Elme. »In timpul furtunelor mari, diee el, St-Elme se arata pe vârful câ-targurilor, când ca o singura luminare aprinsa, căud ca doue. Aceste apariţiunl erau primite de marinari cu strigate de bucurie şi aclamaţiunl.*
Din memoriile lui Forbin estragem următorul pasagiu asupra acestui fenomen, care se manifestă în proporţiunl extraordinare : »Era în anul 1696, treceam pe lângă insulile Baleare; d’odatâ sâ făcu un întuneric grozav, fulgerele şerpuiau pe cer. Temându-mă de furtună am dat ordin ca pânzele să fie strânse. După câte-va momente am văzut aparând pe vas mal mult de trei-tjeci focuri St-Elme. Unul din acele focuri, care se afla pe vărful catargului cel mal înalt, avea o lungime de aprope a» picior şi jumătate. Am trimis pe un mârinar sâ’l dea jos. Când mărinarul ajunse în vârful catargului, ml spuse câ acel foc face un vuet ca acela ce’l face praful udat când îl dai foc. I-am ordonat să ia morişca ce se afla pe vârful catargului şi să ’ml o aducă jos ; abea însă el redieâ morişca şi focul dispăru şi se arată pe vârful altul catarg; a fost cu neputinţă sâ’l la d’acolo. Dupâ căt-va timp focul se stinse.*
Focurile St.-Elme se arată mai ales pe corăbii, nu e an în care să nu sâ vazâ unul s6â mal multe d’aceste focuri pe corăbiile ce umbla pe mări sau oceane.
Ele sâ mal arată şi pe vârful clopot-niţilor.
In 4iua <*e 8 Iunie 1886, pe la dece bre s’a aratat un foc St.-Elme în vârful unei clopotinţe din Gratz (Stvria). Ploua grozav în acea seară; nu se observă nici un alt fenomen în acel timp. Focul St.-Elme semăna cu o limbă ascuţită, de foc şi se văcju mult timp şi de departe. Flacăra focului era nemişcată, colorea el era roşieticâ şi îi.alta de vre-o cinci-zccl centrimetrî. Din când în când se micşora apoi se strinse d’odată.
La Bruck (Carintia) se observă în cjiua de 2 Iunie acelaşi an, un fenomen întocmai ca la Gratz. La vr’o trei, patru kilometri de oraş era o furtună mare ; deodată se vâqju apărând în vârful crucel catedralei o lumină violetă. In câte-va minute flacăra ajunse a avea o lungime de un braţ; în acelaşi timp se observă că flacăra se mişcă repede şi ’şl schimbă colorea, era când violetă, când albâstră-lucitbre. In mijlocul flacârel se observa un punct roş care dispăru curând. De câte ori trăsnea, flacăra era impinsâ câ-trâ păment, apoi încetul cu încetul ’şl lua forma de mai înainte,
In împrejurimile oraşului Bruck, la Po-leacshing peJJIohannesberg se observă un foc"St,-Elme fbrte ciudat. El se arătă pe o casă sub forma unul foc ihare, colbrea lut era albă şi se mişca necontenit. Oa-
menii credură câ casa a luat foc şi în- I cercară să’l stingă ; unul din el se sui cu o scară pe casă, însă când se apropia de fou, acesta se stinse făcând un sgomot, omul primi o sguduiturâ aşa de puternică in cât era să cadă jos. In locul unde fusese focul nu se vâdu nici o urmă de arsură. Fiind ca spre miadâ-nbpte era furtună omul dicea că a fost lovit de ,un eclair en retard*. Peste doi ani acea casă a fost aprinsă de trăsnet şi arsă până în temelie.
De multe ori s’a observat de aceste focuri, pe segeata turnului Notrc-Dame din Paris, In timpul furtunelor în nopţile de vară.
Focurile St.-Elme se produc chiar pe I om, pe haine, pe lucrurile ce le ţine în mână.
IuliU Gesar spune că o dată prin luna Februarie, după miedul-nopţel, se ridică de odată un nour gros, urmat de o plbie cu piatră şi că în aceiaşi nbpte, vârfurile coifurilor soldaţilor legiune! a V-a pare-că se aprinsese.
ProcopiU spune iarăşi câ asemenea focuri apărură în vârful lăncilor şi coifurilor soldaţilor Iul Belisariu într’un res-b6iu ce ’l avu cu Vandalii.
Tit. Li viâ istoriseşte câ coifurile câtorva soldaţi din Sicilia, şi lancea unul cavaler în Sardinia părâU câ ard.
In anul 1769, în timpul unei furtuni se vâdură de o dată câte-va focuri St -Eline în vârful crucel bisericel din Ho-hen-Gebrahim; doi bmenî cari se aflaU aprope de biserică credură că clopotniţa a luat foc şi alergară sâ ’l stingă ; care nu fu mirarea şi spaima lor, vădend şi pe capul lor o lumină asemenea ca cea de pe vârful crucel.
La 8 Maia 1831, dupâ asfinţitul sbre-lul cerul se îndură ; se anunţa o furtună îngrozitbre, de o dată apăru în vârful u-nul pavilion, în Alger, o lumină albâ, care ţinu aprbpe o jumătate bră. Ofiţerii din artilerie şi infanterie se preumblaţi pe terasa fortăreţel Bab- Azun ; uitându-se unul la altul observară cu mirare câ pârul capului era ridicat în sus şi luminat puţin. Gând ridicai! mânele în sus, vârfurile degetelor se luminară.
Câte o dată focul St.-Elme se presintă sub forma de flăcări, altă dată pare-eâ corpul omului e luminat şi aruncă lumina in tbte părţile.
Peytier şi Hos -are, aflându-se în Pyre-neî, aii fost de multe ori înconjuraţi de focuri St.-Elme aşa de mari, în cât cel cari ÎI vedeau din depărtare credeau câ sunt perduţl. De multe ori părul capului şi cordelele şâpcilor lor se ridicau În sus, eratt luminate şi produceau o şuerâtură destul de pronunţată.
In 1786 Letestu fiind într’un balon, observă că şireturile aurite ale steagului erau luminbse.
Această scurgere a electricitâţet din pământ în aer e cale o dală însoţită de un fel de bâzâitură ; acâsta se observă mal ales pe vârfu munţilor.
Henri de Saussre se afla o dată cu câţl-va turişti pe verful muntelui Sarley (3200 metri înălţime) lângă St-Moritz. Era unu şi jumătate după ameazâ; aseensioniştii trecură prin o plbie de grindină şi ’şl vezemarâ beţile lor pe o stâncă pentru a se odihni puţin, când d’odată Saussure simţi în spinare, în spete, o durere grozava, pare-câ i-ar fi băgat cine-va un cui în spate.
“Credând dice el, câ e vre-un ac în haină, am desbrăcat-o; în loc însă ca durerea sâ înceteze, ea creştea mal tare şi era însoţită de un fel de înţepături, pare-câ o vespe se preumbla pe spatele mele şi mă înţepa necontenit. Am scos şi cea-l-altă haină ce o aveam pe mine însâ în zadar.
, Acuma pare-câ mâ ardea în spate. Fără sâ mâ gândesc, ’mi’am închipuit că cămaşa a luat foc. Eram sâ mâ desbrac şi de cămaşă, când d’odatâ audil un sgomot, pare-câ era un roia de bondari. Când colo ee era ? bastonele noastre rezemate de stânca cântau, dedeau nisce sgomote ea acele ale apel când ferbe. Acest fenomen ţinu aproape cinci minute.
,Am înţeles atunci câ durerea ce o simţeam în spate era din cauza scurge-rel electricităţei prin vârful muntelui.
„Am încercat sâ producem câte-va seîn-tel apropiind bastoanele noastre de stîncâ n’am reuşit. Bastoanele însâ pare-câ tremurau în mânele nbstre şi produceai! un sunet fbrte pronunţat. In orl-ce posiţie ţineam bastonele se audea acelaşi sgomot. Nici un sunet nu eşea din pământ.
,Gerul se înorase puţin. Dupâ câte-va minute observai câ pârul capului şi al barbet se ridică în sus, pielea capului mâ ustura pare-câ mâ aşi fi ras fără sâpun. Un francez tânăr, căruia abea îl işise mustaţa, striga câ mustăţile i se redieâ în sus şi că din vârful urechilor pare-câ iese foc. Ridicând mâna în sus simţeam câ iese ceva din vârful degetelor. Intr’un cuvînt electricitatea din pământ se scurgea prin bastbnele, hainele, urechile, părul capului nostru şi prin tbte părţile ridicate şi ascuţite ale corpului.
,Se amji numai un trăsnet în depărtare. Am părăsit în grabă acel loc şi ne-am coborît de vreo-o sută de metri în jos. Cu cât ne coboram cu atât bastbnele nbstre vibrat! mal puţin ; când sgomotul produs de ele era forte slab, aşa că cu mare greutate ’l mal audeaTn ne-am oprit,.
Acelaşi observator a fost martor unei
altei scurgeri de electricitate pe vîrful munţilor, când se urca pe Nevado de Toluca în Mexic. Aci fenomenul fu şi mal puternic fiind-că era la o mal mare înălţime (4500 metri).
Scurgera electicitîjţet pţ-ip vârful munţilor se produce adesea, când vârful lor e acoperit de nori.
Această scurgere se face câte odată aşa de tare în cât impedică d’ a se produce fulgerul.
Iu nbptea de 11 August 1854, Blacko-vell era pe muntele Grand-mulets (3455 metri înălţime) călăuza F. 1. Gontel e-şind din cort pe la ceasurile 11 vădu că vârfurile munţilor de prinprejur pare-că ardeaâ. El spuse despre aceasta tovarăşilor sel, atunci el eşiră afară şi voiră sâ se asigure ; vădură în adevăr câ tbte vârfurile munţilor erau luminbse şi acea-sla din causa electricităţei produsă de fortunâ.
Hainele lor erau acoperite de scântei luminbse ; când redicaU mânele în sus, degetele lor deveneau forforscente.
In diua de 10 Iulie 1863, Waston insolit de mal mulţi turişti şi călăuze, visita muntele Jungfrail. Dimineaţa fusese fbrte frumos ; pe când insă caravana se apropia de vârful muntelui începu uu vânt puternic. insoţit cu o plbie cu piatra.
Se audi o detunătură puternică ; după câte-va momente Waston audi un fel de şuerăturâ ce eşea din bastonnl lui. Toţi se opriră pe loc şi observară câ bastbnele şi securele ce le avea fie-care cu sine, scoteau aceiaşi şuerăturâ. Bastbnele înfipte în zăpadă nu încetară a scbte a-celaşî sgomot. D’odatâ o călăuză ’şl scbse pălăria strigând câ’l arde capul. In a-devăr perul capului era ridicat în sus, cum se intâmplâ acbsta când e electrizat cineva. Fie-care ascensionist simţea un fe! de pişcături la faţă şi în alte părţi ale corpului. Vălul care era împrejurul pălăriei unuia din el, stătea drept în sus.
Chiar zăpada scotea un sgomot. asemănător cu acela ce ’l produce când cade piatră.
Acesle diferite fenomene, sunt. datorite numai scurgere! electricităţei. Nu treime să confundăm focurile St.-Elme cu alte focuri a căror causâ nu e electricitatea.
Focurile ce se observă nbptea prin cimitire şi alte locuri sunt produse de gazul numit hidrogen fosforat, care se produce în locurile unde materii animale sau vegetale se descompun (putredesc) şi care se aprind îndată ce es afară din pământ	Cămile Flaminarlou.
DI’V^TRSIE
Doctorul : Urmâză cu ordonanţa ce’ţi am recomandat.; să ial totdâuna ceva di-mineţâ când te duci la birou.
—	Urmez recomandaţia d-tale. IaU totdâuna tramvaiul când mă duc lâ birou.
___ţ ? ! ţ
*
La otel". Călătorul.—Ascultă domnule otelier, se’mî dai altă cameră Vecinul mei! sforăie nbptea aşa de tare de se cutremură pereţii. Vedl nu poţi se’ml dai o odaie alături eu dbmna cea blondă, ştii care a stat lângă mine la masa. ’Ml vel face o mare plăcere.
Otelierul.—Tocmai blonda de care vorbeşti stă în odaia d’alâturl.
*
Din viaţa ex-impărăteseî Victoria :
In timpul resboiului din 1870 nu era nici un spital, nici o infirmerie fie cât de mică ca sâ nu fie fost visitatâ de ex-îm-părătesa Victoria.
—	Ah ! ce fată bună eşti! dise într’o di un soldat bavarez pe care ea ’l îngrijea încognito, — ca de obiceiu.
Princesa surise.
—	Al rude în resboiu? o întrebă soldatul.
—	Da, răspunse princesa.
Am pe bărbatul şi socrul mett.
—	Şi cum îl chiamâ ?
—	Socrului mea îl d*ce Wilhelm, iar bărbatului Unser Fritz.
___ H !
ULTIMA ORA
Londra, 27 Iuliu. 4
Corespondentul dealul Standard din Constantinopole telegrafiază câ în cercurile otomane se crede câ Rusia voesee a încerca d’a aduce o revisuire a tratatului de navigaţiune în Dardanele şi Bosfor.
Ea va încerca de a face încă şi mal rigurose reglementele actuale, şi în ca3 de reuşită, ea va mări flota sea din Ma-rea-năgrâ în vederea de a fi în stare d’a împedica orl-ce violaţiune a unui noa aranjament.
Nunta de aur a d-luî şi dbmnel Glad-stone a fost celebrală într’un mod splendid. Sume de felicitări şi cadouri le-aU . venit. In capul unei delegaţiunl cari i-aU felicitat, se afla lordul Granville.
Berlin, 29 Iulie.
împăratul va face visitâ la curtea din Viena în luna Octombre Gazeta naţională nu dă ştirea de cât în urma visite-lor făcute de suveranul Germaniei la curţile streine ; toţi monarchil streini se vor întâlni la berlin.
Contele Herbert de Bismarck a primit marea cruce a Stelei de Nord cu briliante.
Se pretinde câ consiliul întrunit 'a castelul Coburg nu va pronunţa abdicarea definitivă a prinţiţldJ Eerdinand.
Viena 27 Iulie.
Dupe diacul Truht, fosta împărâtâsă a Germaniei va locui castelul de la Post-dam până la Septembre şi va pleca apoi în Scbrţa pentru a petrece şese săptămâni în castelul Abergeldie. Majestatea sa va face acăstâ călătorie pe vasul Ho-henzolern. La întbrcere împărătesa va merge să petrăcă iarna în Italia, la Florenţa, Roma şi Neapole.
Kiew, 27 Iulie.
La sărbâtbrea de aici aa participat, între alţii : Archimandritul din Ierusalim Arsenie, mitropolitul muntenegreanu 11a-rion, archimandritul din laşi Armeico Donici, Bogorides şi redactorul de la E-poca Gostaforu. Din Ungaria: Ainbrosie Pieter, redactorul diarului Narodnic No-viny, publicistul slovac Bachiski şi publicistul maghiar AudreiO Szabb.
e ORB SEARA
Serviciu special al tjiaruluî Telegraful
Constantinopol, 28 Iulie.
Porta a supus adl la sancţiunea sultanului un proect de circulară de tele-grafiat ambasadorilor otomani. Acăstâ circulară, dupâ ce expune cu deamănun-tul faptul luăreî în posesiune a liniei Vakarel de către Bulgaria, conchide însărcinând pe ambasadori sâ sondeze puterile pentru a invita, într’un acord comun şi într’un chip eficace, pe miniştrii bulgari să reintre pe calea arătată de tratatul de la Berlin .şi în caşul când a-cest demers n’ar produce nici un efect, sâ se desemneze până la numirea unui principe capabil pentru Bulgaria şi până la revisuirea statului organic al Rume-liel, o persbnâ convenabilă pentru a gera într’un mod provisoria cârmuirea generală a Rumeliel orietale.
Roma, 29 Iulie.
Agenţia Ştefani publică resumatul a două note adresate de d. Crispi la 25 Iulie representanţilor Italiei în străinătate, pentru a le citi miniştrilor afacerilor străine şi a lăsa copie decâ el vor dori.
Ânteia notă demonstra dreptul Italiei de a supune pe supuşii străini la taxele municipale, fără consimţimeritul guvernelor lor.
A doua notă denionstră câ ocupaţiunea Masuahului are tote caracterele juridice unei luări în posesiune legitimă şi incontestabilă.
Nota dice că reclamaţiunile nu vin din partea Turciei, ci din partea Franţei, care a ştiut să atragă pe Grecia în orbita reclainaţiunilor sele.
S’ar putea crede că progresele paclnice ale Italiei sunt socotite de Francia ca de natură a micşora propria sea putere, ca şi cum continentul african nu oferă un loc larg activităţei legitime şi ambiţiunel ci-vilisătore a tuturor puterilor.
Agenţia Ştefani anunţă câ porta se teme mult de o lovitură a Franciel în Tripolitania, pentru câ acesta putere a concentrat o escadră în faţa Tunisului şi trupe numerose la graniţele Tripoli-taniei.
Constantinopol, 29 Iulie.
Porta a încheiat Joi cu Banca Otomană şi cu alte bănci din Galata un împrumut de 1,500,000 lire garantat prin esceden-tul veniturilor pescăriei, mâtasel şl ale timbrului ce trebue sa fie percepute de administraţia internaţională a datoriei 0-tomane.
Dublin, 30 Iulie.
Nuol omoruri se semnalâză în Irlanda.
Londra, 30 Iulie.
Temerile pricinuite îu Englitera de a-propierea Rusiei şi a Germaniei sporesc.
(Marele englezescl se tem ca influenţa Germaniei să nu determine pe Austria a face concesiuni.
Belgrad, 29 Iulie.
A apărut o nouă revistă săptămânală care pdrtâ titlul de Srpska Bec. Programa el este de a protegia interesele Statului prin tbte mijlbcele. Devisa e ,pen-,tru. regele şi patrie*.
Sp- ska repomţindă înfiinţarea unul consulat sârbesc la Triest.
Constantinopol, 29 Iulie,
Sultanul n’a decis încă nimic în privinţa trirnilşrel unei circulari relativă la linia Vakarel.
» Esitările Sultanului ar proveni de la criticile făcute asupra acestei circulari de către d. de Nelidoff care ar găsi inoportun câ Poartă să facă adî jentru o cestiune relativ secondară ceea ce ar fi , trebuit să facă în timpul revoluţiei din j Rumelia, riscând ast-fel să sporească turburarea în Europa.
Ceea ce mal sporesc esitările Sultanu-lni sunt diverginţele puterilor în cestiu-nea Vakarel. Intr’adevâr Rusia, Francia şi Germania desaprobâ actul de jefuire
făptuit de Bulgaria, pe cănd Englitera, Austria şi Italia consideră aceasta câ un fapt împlinit asupra căruia este nefolositor de a se reveni.
Ultime Informaţiuni
Ni se scrie din Giurgiu ca starea d-lui ltozr Stofănescu este fdrte grayă. Medicii se tem de o complicaţiune care pdte avea urmări fatale. In tot cazul chiar dacă va scăpa cu viaţa, e probabil că d. Roze ŞteTă-nescu nu se va mar putea servi de mâna drdptă.
E probabil asemenea că am-putaţiunea braţului s6 fie necesară,
Faţă cu barbariile administrative cari aa precedat dina votârel colegiului 1 comunal din Giurgiu, alegătorii în mare număr s’ai! decis a nu lua parte la vot la col. (I. De aceea şi numărul votanţilor a fost lorie slab ,1a acest colegiu care numără peste 500 alegători înscrişi.
Adl înalta Curte de Gasaţiune s’a pronunţat asupra cerere! d-lul Sburlea, fost. poliţai în Focşani, de a sa transfera la un alt tribunal instruirea procosului de falş în acte publice ce l-a deschis parchetul de Putna.
înalta Curte, de acord cu conclusiunile d-luî procuror Giru Economu, a ordonat Uansferarea afacerel înaintea judelui de instrucţiune de la tribunalul de Tecuci.
D. Vlădicescu nu a perdut însă timpul. Vădând că d. Sburlea a cerut transferarea procesului şi temându-se de hotărârea Gurţei de Casaţiune, a dat un mandat de gdepunere contra adversarului seu politic mal.nainte de a ascepla verdictul.
Epoca de Duminică 17 Iulie publică urmâtorea telegramă ce îl e adresată din Călăraşi :
Fiul mefl, prinzând pe procurorul de Ialomiţa Fratostiţeanu, violând pe nepdta mSstră, e arestat de procuror. Cer dreptate şi liberarea lui.
Rădnlesoi'.
Faptul, dupâ cum se vede, e cu totu, junimistic : liberarea fiului, calea valeal se pote face. Dar dreptatea ce sâ cere ? De multe şi de tot felul sunt junimiştii capabili, dar numai asemenea îndreptare nu ’i credem destoinici a face.
CASA DE SCHIMB ~
N.4D. MOROEANO
Strada Lipscani, Noua clădire a societăţei Ba ia-Komânia numită „Pasagiul Dimitrie Gliika“, No 6
BUCUREŞTI
Cumpără şi vimlo efecte publice şi face 'orl-ce schimb de nioumjt
Cursul pe gliua de 18 [ulie 1888
Renta Amortisabilâ.
, Rom. Perpetua Obl. de Stat (Conv. Rur) »	,	(C.F. Rom.)
. Municipale 1883.
,	,	1884.
Scrisuri funciare Rural.
5°h 6ri0 6°l,
5°l0
5o|o
7°h 5°l„
7°l«
6“!o
5°t0
5°jo > func. Urbane Iaşi Impr. cu prime Bucur. (201.)
Los. Crucea Roşie Italiană 10 fr. Obl. Casei Pens.3001.
» Sârbeşti cu prin:
Losuri Otomane cu prime , Basilica Dombau Aur contra argint seu bilei Napoleoni contra lire. .
Florini Val. Austriacă .
Mărci Germane.
Bancnote l'rancese .	.
Ruble Hârtie.............
NB. Cursul este socotit în aur
Bilele Sillitice
Neputinţa BărbătăscS
Vindeci după cele mal noul metode, ra- jj dical, fără durere şi împedica re; după ex- Iţ pori ou ţă de 18 ani. Specialist in bdlele Iu jj mesol	’i
o
Cuinp.	Vând
93’72	94
93 >/»	94
78 D2	79>/2
106‘ţ*	107
92»|*	93l[t
1105* *	106
' 88*/4	883,4
77,1*	78' 4
! 40	4 n
27	30
215	225
68	72
40	45
17	20
12,M2	12
20,03	20,05
203	204
124	125
100	10 L
230	240
i aur.	
Strada Kmicrat, No. 3, (în dosul şcrtlei iui- J litare iuti urca din calea Victoriei prin str.:J sf. Voevoijl (pe linia Tram?aiulul-Gonsultaţiurii de la 8 a. m. penă la G şira ;J Loc separat de aşteptare pentru fie-care. j
De vânzare seQ de închiriat
casa din strada Primăverii No. 30 bis, eu două etaje, 7 camere de stăpâni, dintre care un salon mare, cu parchet în tbte 3 camere de slugi, bucătărie, două pjv’ niţe, grădină mică îu faţă şi altă grad; " mare ,în dos, gaz. Pentru cheie şi c diţiunî a se adresa în strada Colţei No
www.dacoromanica.ro
TELEGRAFUL — 19 IULIE 1888
mm

SOCIETATEA ANONIMĂ
DE
CAPITAL SOCIAL: pUJBI 1,500,000 Capitalul V&vsat la 31 Decembre 1886, LEÎ 1,370,500.
Usina situată la Bucurescî, Cotrocenî. Şoseaua Pandurilor,
\in faţa Asilului Elena Doamna, legată cu Calea Ferată prin staţiunea
Dealul Spirea.
[Direcţia şi depositul principal in Bucurescî: Str. Domnel 14 bis
Adresa Telegraficii : BASALT, Bucurescî.
DEPOSITE SECUNDARE :
In Bucurescî	:	Calea Griviţel, 66.
»	Brăila. .	.	.	.	.	la d. G. Grosovich, piaţa	Sf. Arhangeli
»	Graiova	.	.	.	.	.	M.	G. Poumay, bancher.
»	Galaţi. .	.	.	.	.	M.	Sebastien Somaripa.
»	Călăraşi	.	.	.	.	.fi&Af.	Serghie, B. Farfalomel.
» Rusciuk ..... Thomadis & DamianoJ.
Industria Naţională, ale cărei produse aii obţinut la Exposiţiunea Cooperatorilor din Bucurescî şi
Craiova, cea mal mare recompensă
DIPLOMA DE ONOARE CLASA I»
ESTRAS DIN PREŢURILE CURENTE PENTRU BUCURESCÎ
Felul Materialului
Pavele pentru, bordure 10 bucăţi la m. pătrat. .
,,	„ pavagiti de stradă şi de curţi 50
bucăţi la metru pătrat...................
Lespezi pentru trotuare 25 bucăţi la m. pătrat .
Pătrate felurite 36 bucăţi la metru pătrat : .	.
Bordure do grădini 10 bucăţi la metru liniar. .
Cărămizi refractare 420 bncăţî la metru cubic .
» cu 4, 6 şi, 8 găuri, 40 bucăţi la m. p.
In Bucurescî şi în oraşele unde execută lucrări pentru comună, Societatea se însârcin ezu şi cu lucrări particulare, a căror întreţinere o gai’antăză pe timp de un an. Asemenea se afiă la uzină materiale de calitate mâl inferioră cu
Preciuil foarte reduse.
PBBOIURILB					
l-a CAL.		Il-a CAL.		Jll-a CAL.	
Penti-u mia.	Pentru unitatea de măsură cu aşezare	Pentru miă	Pentru unitatea de mSsură cu aşezare	Pentru irriâ	Pentru unitatea de măsură cu aşezare
350	4.25	325	4-	300	3.76
270	15-	250	14-	230	13-
380	n -	360	10.50	220	9.50
24o	10-	210	9.50	180	8-
150		130		100	
320					
65					

Se pote câştiga îatr'o ti 300,000 FRANCI
Cumpărând bilete d’ale MAREI LOTERII TURCEŞTI
A 112-a tragere va avea loc la 30 Septembre 1888.
Plata câştigurilor e garantată de guveţnul imperial Otoman.
Tabloul Primelor:
1 mare lot de 300,000 fr. 300,000 fr
1 lot de	25,000 ,	25,000 ,
1 lot de	10,000 ,	10,000 , |
1 lot de	10,000 »	10,000 , !
1 lot de	2,000 ,	2,000 , j
1 lot de	2,000 , 2,000 .	2,000 ,
1 lot de		2,000 , ;
1 lot de	2,000 „	2,000 „ 1
1 lot de	2,000 .	2,000 , ;
1 'ot de	2,000 .	2,000 , \
12 loturi de	1,250 ,	15.000 , ;
28 loturi de	1,000 rr.lt-ean 28,000 , '	
500 loturi de	400 ,	200000 , J
550loturl	Total	600,000 fr. j
PREŢUL BILETELOR 1 Bilet ....	5	fr.
5 Bilete ...	24	,
25 Bilete .... 118 , j 100 Bilete.. . . , 465 ,
. A	î
i Lista oficială a tragerel, va fi trimisă i imediat tie-cărul cumpărător, după tragerea ce va avea loc invocabil la 30 Septembre 88.	)
B
Câştigătorul va li înscii: at prin depeşa în (jiu a tragerei.
C
Tragerea va avea loc la Constanti-nopol, în palalul Imperial al mancha-Sviei.
D
Pentru cumpărarea biletelor, a se adresa trimiţând banii în mandat poşt. cec, s’aft scrisore de vaiere la directorul Comptuarului Comercial, grande - rue de Teke, N 557.
Coustantinopole. (Tnrquie)
Societate de Navigaţie cu Vapdre pe Dunăre
Itinerarifi
Valabil de la descliiderea Naviganneî 1888 până la altă dispositie.
NB- — Oi-file do plecare mal jos arătate snnt a se înţelege aproximativ şi *e schimbi dapă circoilstmiţole timpului şi apelor; in nici un cas însă vapdrele nu vor pleca de la staţiuni mal înainte de orele indicate îii acest itinerariil.
Pornirea vapdrelor de la staţiuni va avea loc după orologiurilo ageuţilor.
CURSELE VAPOARELOR DE POSTA
Flecare* în jos de la Sâmb. Imul. Joi.
Dum. Marţi. Vin.
Orşova Severin Brsa-Pal.
Radujevatz Calafat Vidin
LiOmpalanc»
Rahova	„	„
Beket	„	„
Corabia	„	„
Nicopoli	„	„
Măgurele	„	„
Sistovv	„
Zimnicea	„	„
Rusciuk	„	„
Giui-gi flţ'Smânl) „	„
Tm-tvţkaya	„	,,
Olteniţa	„	„
Calaraş (Orasj Imn.. Mere. Silistra	,,	„
Ostrov	„	„
Cernavoda	„	„
Hîrgova	„	„
Gura Ialomiţa „	„
Brăila	„	„
Galaţi	„
p'lftm.
12	a. m,
3	p. m.
4*o
. "
8>o	;;
2 n. ni
ea» ;;
660 „
8B«	„
1080 „ 10“ „ 12^0 p, m. 12« „
316	„
8»o	„
1(*5	„
11 „
1
4
480
8 10 1080
18“
a. ra.
Gal ap
Brăila
Gura Ialomiţa Hîrsova Cernavoda Ostrov
Calaraş (oraş) Silistra Oltoniţa Turtukeia în Giurgifl (S) do la Ginr. (S) Rusciuk Zimnirea SUtow Măgu rele Niuopoli Corabia lloket lialmva Lompalauca Vidin	„
Calafat	„
Radujevatr	„
Brsa-Pal.	„
în Severin	„
de la Severin Vin.
Plecare in sus dr la Marţi. Joi. Dum.
tl	»1	II
»»	II	V
	II	II
II	1»	»f
tt	II	II
O	II	II
»l	II	II
Mer. 2 Vin. 2 Luni		
„ *“	II	216 „
„ 58<1	II	580 „
„ 11	II	11 ,,
„ 1»	II	12 „
„ 4«	II	3'* „
„ 516	II	3*6 „
,, 7*o	II	6"* „
„ 76»	II	6» „
„ 9*0	II	8i« „
Joi. 1 OM	♦ 1	1066 Luni
,, i -*o	II	llio „
Si
Dum. Mere.
9 a.
IO*
280 3
şir,
980 780 1080 2
216 580 11 12
316 p 3«
(JIO 080 8io
1066 H. m. 111“
6
8*6
9|S
1216 p. m. 2
480
5 a. io.
m.
Cursele Vaporului local între Galaţî-Tulcen-Isinail :
Pornire in jos ■ De la Galaţi la Tulcea-Ismail, Marţia Joia şt Duminica 8 ore dimin£ţa.
Pornire în sus: De la Ismail la Tulcea-Galaţl, Mercuria, Vineria şi Luni 8 ore diminbţa.
Cursele Vaporului de Pasageri şi de Mărfuri între fialaţl-Odessa.
Pornire de la Galaţi Ia Odesa, Luni şi Joi 8 ore dim. Pornire de Ia Odesa la Galaţi Marţi şi Vineri, 4 p.m. Galaţi, 8 Martie 1888■	Inspectoratul Agenţiilor Dunărei de jos.
t*. uAv

Moşă diplomată diu Streiuătate
Renumita Cârturărcsă
IULIA POLONEZA
S'a mutat în dosul Palatului Ilegal
; La finele Stra el Erătanu, No, 51, (în colţ)
Lingă grajdurile Palatului Regal |
Ghiceşte viitorul, prc-J sentt i trec utili, pdtc des-| coperi şi pagube, furt urî,| | judecăţi, ori ce secrete ascunse la cari se interes6ză| cine-va. Cine aduce semne! pdte afla lucruri ascunse comori, etc.
DAVID ADANiA
Agent de Publicitate Str. Sft. Ion Nou Ko. 33.
Vis-a-vis de Legaţiunea Italiană. Primeşte anunciurl, inserţie şi reclamă pentru ilarul nostru, şi pentru or care alt (Jiar din ţeră şi străinătate.

MARE MACASIN
BAZAR DE ENGLITERA
Sub semnatul, am ondre a anunţa pe Onor. clientela mea atât din capitală cât şi din provincie, că cu oca-siunea tarifului autonom, am deschis aci în ţdră
01» Al I FABRICA DE HAINE
PENTRU
BARBATI

BAETI
Sper oâ Onor. Publio şi sunt sigur cS va fi pe ueplin satisfăcuţi
In care confecţionez haine, după Ultimele Jurnale, din stofele cele mai bune ale Europei.
Asemenea mai putem efectua şi ori-ce Comande, în timp de 24 ore de dre-ce posedăm un mare deposit de stofe fine din cele mai renumite fabrici.
clientela mea, mă va onora, ou visitele d-lor, spre a se convinge de marfa confecţionată aci in ţâri,
MAG-ASIN DE
ÎNCĂLŢĂMINTE
IPX SILII 33 XX
KN GROS — EN DETAIL
Recomand Onor. Public Bncureştlau şl unmeniseî mele clientele, că iui asinul med diu
CALEA MOŞILOR No. 8
este tot-d’ă-uiia bine asortat ca tdte fe-1 urile de încălţăminte pentru
lîărbaţl. Dame şi Copii
de o soliditate garantată şi preţuri avan*
1 iglăse. Recomand asemenea d-lor Corner* ciauţi din provincii oă Magasluul w«ă este tftt-d’a-una bine asortat cu t6te felurile) de îueălţămlhte gr6se şi subţire, asemenea
OISD^CS SX Q-HHTB
de Braşov fine, cu preţuri fârte moderate.
Se mal găseşte in uiaga,iuul meii tdte felurile de pielărie şl talpo, asemenea pe* ticărie de talpă, toval şl ?aft în cantităţi mari, preţuri fdrte moderate.
Aduc la onnoseluţa onor. mele clientele că am mat deschis nn magaslu de !uc21> ţămlnte an gro tot ta Calea Moşilor No. 5.
Cu stimă
ILIE ALECS4N JRESCU
Calea Moşilor No. 8.
Cu stimă, LEIBOVICZ_

zssms .
Singurul Deposit de:
din prima fabrică euglesă
Tomas Fleming Son & 0°
~cn preţon şi condiţiDnT avantagiosG
SE GĂSEŞTE LA:
I. Schwartzstr. Decebal 6

INCĂLpiRE .DE CLĂDIRI NOUI
t
Pe gerurile deosibit de grele ale iernel trecute s’a putut constata, că nu există nici o sistemă de încălzire mal practică de cât aceea cu sobe Meidinger „Comei* Nici sobele zidite, sobele de porţelan, calorifere e n’atk pntut da căldura îndestulătoare; aşa că în mal multe caznri citatele aparate de încălzire s'a înlocuit prin sobe Meidinger,, Cornet.11 Regularea oâldurei se face în mod cel mal prefect, obţinându-s cu una şi aceeaşi sobă o diferenţă de căldură de la 5—30 R. după trebuinţă. Consumaţiunea combustibilului este mică în raport cu mare căldură ce dă soba, iar ca material se poate întrebninţa cocs, cărbuni de piatră, lignitâ, lemne şi coceni de porumb. Soba serveşte şi ca ventilator şi se găseşte în esecuţiunea cea mal simplă, precum şi în cea mal elegantă, ast-fel că poate fi aşezată în saloanele cele mal luxoase precum şi în odăi simple. Sobele, centrale Meidinger „Coraet“ încălzesc până la 1,200 m c. şi pot fi întrebuinţate ca lorifere pentru încălzire de clădiri complecte. Toate şcolile cele noi, precum şi palaturile administrative şi alte multe clădiri publice şi particulare sunt prevăzute cu aceste sobe.
O încălzire igienică şi economică fiind punctu capital al unei clădiri, îmi permit a atrage atenţiunea proprietarilor asupra Sobelor Meidinger „Comet“ construite în fabrica mea’
■ 46)	.Axlolf Salomon, Strada Doamnei 14 bis.
—v— --------------— *.......
MAX FISGHER
GAL.ATZ, Strada Mare, No. 29.
BUCURESCÎ, la d. A L- PAT1N, Magasin de Instrumente şi Note Musicale, Calea Victorie No. 6 (Palatul Dacia-România)
Mare deposit de renumite fabricate. Construcţiune americană încrucişate.
Preţurile convenabile. înlesnire la plată
închiriere de Pianine
4-d.j.
! C. G. PISTREANU
|	Advocat
i Str. Speranţei, 28, Sub. Popa-Rusu '
«-NAŢIONALA
SOCIETATE GENERALĂ DE ASIGURARE IN BUCURESCÎ
Aprobată piin decret regal No. 225, diu 25 Ianuarie 1885.
CAPITAL SOCIAL 6,000,000 LEI NOUl
i Prima emisiune 3,000,000 lei deplin versaţi 15,000 acţiuni de lei noul ’IOO [iîe-care, din care 1,000,000 lei specialmente afectaţi ca fond la garanţie pentru I ramura asigurărilor asupra vieţeţ
Reserva de premii şi fond reserva 850,000 lei
N AŢION A L. A asigură s
1. In contra daunelor de Inceudiif.— II- Contra daunelor de Grindină (piatră) — 111 Contra daunelor de Transport, precum şi Valori.— IV. Contra Spargerel geamurilor, oglinditor, etc.— V. Pace asigurare asupra vieţel.
a), Capitaluri fixe în cas de deces
ICu participare de 70 la sută din beneficie în combinaţiunile urmâtâre : asigurări asupra vieţel uneia săo a două persăne, asigurări temporale, asigurări mixte cu Jcapitul dublu.
b). Capitaluri în cas de vidţâ
Combinaţiunile urmâtăre : AsociaţiunI mutuale de supra-vieţuire. AsociaţiunI în grupuri de 12 ani pentru copil de la 2 ani jum. până la 9 ani inclusiv. — Contra asigurări capitalul’ fixe pentru Dote, fâră contra asigurări şi rente viagere în diferite combinaţiunl.
Până la finele anului 1885, NAŢIONALA a realisat în diferitele ramuri de asigurări ca premii aproximative 10,500,000 lei noul şi a plătit ea despăgubiri aproximativ 7,500,000 lei noul.
DIRECŢIUNEA GENERALA
° Strada Dâmnel, No. 12.
Tipografia ţjiarulul *TF.LF.GRAPHUL, Strada Blănuri, No. 20.
www.dacoromanica.ro
ANUL XIX.
No. 4807
Pentru un an „	şine luni
„	trei luni
ABONAMENTE: Pentru Capitală:
Lei 24 . 12
Pentru Districte:
Peutiu un an .... Lei 30 „	ş6se luni ....	, )6
„	trei luni ....	«8
Pentru Strei uit ta te :
Poutru un an . Iu aur Iei 40 ş6*e luni	n «20
„ trei luni. .	n « 1^
Abonamentele se fac la 1 }• 15 ale fi*
cărei hml,
UNNUMBR V UCU IU 25 BANI Abonamentele se plătesc Înainte
IN BUCURESCI SI DISTRICTE 10 BANI NUMERUL
EDIŢIA AXTElA
MERCURI 20 IULIE 1888
ANUNCIURI SI RECLAME
Anunciurl pe pag. IV linia 26 bani. Reclame	„	III	„ ...	1	ieu
n	n	II	p *	.	.	ii	1,0
ii	i»	I	.....	6	,
Pentru Inserţii şi Reclame Redacţia ni, e responsabilă.
Epistole nefrancate se rofiisA, ari,noi nepnblteate se ard.
ln Streină ta te a se adresai:
frauda, Havan, LaflUtp et Cnie, plac do la lioîirse, Paris.
Hnylitera, Eugcno Micoud,81 SUeet (Stioet, E O., Londoii.
Austria, Haasenstoiii et Vog-ler 2, Wien Kudolf Mosse Zeilerstaetto, VVieno., Ungaria, D. Moritz Wiest, înBjida-Pesţa Servi: oupI.it/..
Abonamentele se plătesc înainte
Redacţiunea, Strada Blănarî, No. 20.
DIRECTOR POLITIC
I. C. FUNDESCU
Administraţiunea, Strada Blhnarî, No. 20
BUCURESCI, 19 IULIE 1888
Unde ne duce juuimistil?
Am publicat erl darea de siîmă despre scandalul provocat cjlilele trecute la Giurgiu şi despre terdrea subt care se găsesee acel oraş. Publicăm adî o relaţiuue despre cele ce se petrec la Dorohoiii.
Din aceste relaţiuni, şi din ceea ce se petrece în diferitele oraşe ale ţereî, ori cine pete vedea că ne aflăm într’o situaţiunecu totul escepţională. Nimeni nu mai este sigur a dl nici de averea sea, nici de viaţa sea. Cătăjieni! vădăndu-se ast-fel espuşî, se întrdbă ce este de făcut ?
Guvernul liberal a şedut 12 ani la putere. Nu numai că în acest timp n’a făcut nici o persecuţiune, ddr încă a închis ochii ia multe neorănduelî şi neregularitaţî ale adversarilor seî, numai ca se nu se dică cum că face persecuţiuni. Acdstă purtare a sea a încurajiat pe membrii partituliii conservator şi pe unii disidenţi încât au ajuns la scandale necunoscute tn acostă ţdră. Bandele cari domneau subt ministeriul Catar -giu s’aii format din noii şi făceau violinţe asupra ceţăţienilor paciniul. Cu tdte acestea partitul liberal tolera totul ea sg se arate mărinimos. Nesocotea legile ţereî şi indignarea opi-niuneî publice numai ca se nu dea pretest adversarilor seî a striga. El a fost sH.it -se se retragă şi un „guvern aşa dis de transiţie a venit ca se înpace spiritele, se aducă calmul turburat prin pofte şi animisităţi.
De şi el a venit la putere numai prin voinţa personală a regelui, spre a presida imparţial la alegerile corpurilor legiuitdre cari să dea un guvern slabii, a început în prima di să disolve pe motive absurde consi-liele comunale şi judeţiene, se nu-mdscă funcţionari inamici neîmpăcaţi a fostului regim şi certaţi cu justiţia. Noi cu t(5te acestea n’am dis nimic. Era In dreptul seu să lucreze cum îl tae capul, de şi dre-cari regula constituţionale îl opreau de la aodsta. Acum însă când vedem pe-trecendu-se asemenea mizerii, când a-sistăm la scaudale, la fapte netrebnice, credem că nu mai putem re-mânea simplii spectatori.
Un membru al partidului conservator face apel în întrunire publică la asasinat contra naţionalilor liberali şi nici un magistrat nu ia nici o măsură. Un prefect organisează bande de bătăuşi cari schilodesc pe cetăţeni. Un alt prefect rîdică per-secuţiunî neomendse contra unor bărbaţi ca d. Cortazi şi ’1 face să ’şi părăsdscă afacerile—de frică se nu lie asasinat. Şi cu tdte acestea guvernul tace, nici o măsură nu vedem că se ia.
Este guvernul complicele acestor destrăbălaţi ?
Ddcă nu este complice, pentru ce tolerdză asemenea infamii?
Ddcă este, atunci nu se gândeşte el la ce consecinţe putem ajunge? Nu vede că prin atitudinea sea ne pune şi pe noi în posiţiune de legitimă apărare şi că putem ajunge ia conflicte dăunătdre-chiar miniştrilor, pentru că totă lumea îi va face pe dânşii respundătorî ?
Un amic al nostru de la Giurgiu ne dicea ieri :	„Suntem siliţi a ine
apăra într’un mod energic contra a-cestor dmeni şi să’i omorîm ca pe câini turbaţi. Alt-fel nu maUputem trăi în acel oraş*.
Aci voiesce să ajungem d. Rosetti şi d. Carp ?
Acdsta a fdrte lesne. Fie care ce-tăţdn are cu ce ’şi cumpăra un revolver şi toţi dmeni de bine pot pune obolul lor spre a orga nisa contrabande care să pue la locul lor pe cele esistente. Dăr atunci ce rol mai j<5că guvernul, ce rol mai j<5că justiţia ţărei ?
Vom asista la lupta dintre Drudî şi Moroniţî ?
Voesc miniştrii regelui Carol să dăm Europei un asemenea spectacol ? Ce interes pot se aibă atunci ? Aii căijut ei în mrejele vre unei puteri streine care voiesce se introducă a-narchia aici pentru ca pe urmă să avem trebuinţă de forţele eî pentru a li nişei ţâra ?
Punem aceste întrebări şi aascep-tăm un respuns categoric din partea -foielor oficidse. Pene atunci rugăm pe cetăţeni se se pregătâscă ca se putem întâmpina ori ce eventualitate.
TELEGRAME
(Serviciă particular al rjUar. Telegraful)
Paris, 29 Iulie.
Temps dice că, după o gazetă din Mu-nich, Viena va fi fortificată şi că generalul Kuhiie va fi numit preşedinte al comisiunet fortificaţiunilor.
Petersburg, 29 Iulie.
Novole Vrernia qlice că asigurările de pace sunt ast-fel că Germania nu va putea continua politica sa contra Rusiei şi că Austria trebue se înceteze cu inten-ţiunile sale în Balcani.
New-Tork, 26 Iulie.
Comisia de anchetă însârcinnată de congres pentru a studia condiţiile în care se face emigraţiunea în Statele-Unite, constată că aceste condiţii sunt în gradul cel mal înalt funeste şi abuzive.
0 droie de agenţi împrăştiaţi în t6te părţile Europei, cu deosebire în Germania, Ungaria şi Italia, recrutâză o rnulţume de locuitori de la ţeră, pe cari ’i înşelă prin promisiuni falşe şi cărora le oferă bile-; tele de trecere. Ajunşi în America, unde nu găsesc de lucru, o mare parte din a-ceştl nenorociţi se întorc în ţâra lor.
Indrăsnălă Junimistă
Jui mişti! — ca nişte adevărat! conservator! — au tdte îndrăsnelele j eî tăgăduiesc cu un sânge rece admirabil faptele şi sunt în Stare, după ce schilodesc lumea, să ţipe tot ei.
România liberă dă De fie care di dovedi de acest trist curagi ,
In numărul de asdră, organul junimist spune că atacurile presei contra guvernului se răzimâ numai pe „fapte >solate‘.
Aşa să fie?
Când tdte judeţele sunt date pe mâna başi-buzucilor ; când de la Do-rohoiu şi pânăi.la Mehedinţi nu se văd’ -de cât persecuţiuni ; când la Gra-iova se fac alegeri sub presiunea bandelor de bătăuşi ; când la Giurgiu, oratorii guvernamentali aţtţă bandele asupra liberalilor şi când oiomagaşiî zdrobesc dsele cetăţenilor pe stradă ; când noua administraţiuue.
comunală din Bucureşti nu se ocupă de cât cu căpătuirea agenţilor electorali ; când serviciile publice sunt desorganisate prin îndepărtarea funcţionarilor capabili şi oneşti — pentru simplul cuvânt c'au servit sub guvernul trecut — şi înlocuirea lor cu tot ce e nepriceput şi netrebnic ; când vedem tdte aceste, ar trebui să tăcem din gură?
Sunt acestea fapte isolate, fără nici o însemnătate generală ?
Nu. Ele sunt manifestaţiunî ale uneia si acelias! sisteme, care urmă-reşce esploatarea puterii publice în interesul bandei ciocoiesc! şi înlăturarea prin gr<5ză, persecuţiuni şi bătăi, a tot ce e capabil şi onest de la afacerile publice.
Iată pentru ce aceste fapte ne îngrijesc şi ne fac se dăm alarma.
Infamiile erefectnlul ie Dorii, Stoici
Mărturisesc că aceste rânduri le scrin sub impresia durerâsă ce mi se desfăşură înainte, din causa persecuţiunilor politice şi a răsbunârilor personale a-duse unui dintre ce! mai buni prietini, şi om de o onestitate exemplară, d-lul H. P. Cortazi, fost prefect, actualmente deputat al colegiului I-ia de Dorohoiii, de către prefectul din localitate Stroici' protegiatul acestui guvern !
Infamiile şi-ati ajuns culmea!
Acest guvern eşit din culisele palatului, a declarat că se va sili a avea şi încrederea ţării 1
Cum să sileşte s’o capete nu cred ca mai e trebuinţă s’o spun, se vede de la sine. Inlocueşte pe toţi funcţionarii vechi şi cinstit!, a căror onestitate nu este măcar bănuită, cu tâte creaturile lor ticălose, ce pentru o miserabilă lefă sunt gata să trimetâ la ocnă pe cel mai nevinovat om, iscodind calomnii şi infamii de tot felul. După ce impăneză administraţia cu creaturile lor cele mal misera-bile, siguri fiind atunci de reuşită pe tote căile se apucă se inventeze tot ce este mal ticălos, tot ce mintea omenâscă nu-şl pote imagina, numai ca să se scape de adversarii lor politici caii le pricinuesc mal multă temere.
El sunt acusatoril şi tot el judecători?.
Totul să face după voia lor !
Ai venit la putere se împaci spiritele d-le Roseti ; iar nu ca s6 le întărîţi mal mult! Gare-ţl este împacăciunea ? Ga aii pus la Teleorman pei Mănciulescu. la Do rohoiă pe Stroici etc. omeni conduşi de pasiuni şi resbunări personale ? Ga ai înpânat ţâra cu funcţionari scoşi din puşcării ? Gâ ne-al dăruit tot ce este mal imoral şi stricat în acesta ţeră ca funcţionar ?
Acestea sunt bunătăţile?
Urmeză numai d-ta tot pe acâstă cală şi vel fi sigur de isbândă. Vel sta Ia putere cât ciăra ’n par.
Der pentru că vorbesc de Dorohoiii să-ţi dan câte-va esemple, d-le Roseti, din şirul nemărginit al infamiilor ce prefectul Stroici săvârşeşte pe fie-care qli. A le spune pe tâte ml-ar fi cu neputinţă ! Ar fi ca se staă nopţi întregi se scriu ca să pot descrie măcar o palidă iconă, din tote ticăloşiile ce se fac acolo. Ştiţi bine d-le Roseti că d. Cortazi este membru cel mal influent al partidel-liberaîe din DorohoiU. Ştii bine că un adversar mai de temut ca d-sa nu aveţi acolo. Contra d-lul Cortazi atl îndreptat tote persecuţiile^ contra d-lui atl versat tot veninul, ca esterinipându-l se puteţi domni
acolo. Nu-{1 vel ajunge scopul fii sigur d-le Roseti.
Prin ast-fel de mijloce nu te vel scăpa de adversari politici ; din contră, îţi vei face mai mulţi.
Al trimes acolo pe Stroici prefect, o-mul cel mai ticălos şi duşmanul lui Cortazi cel mal neîmpăcat, dându-l totă puterea să facă ce vrea, ca ast-fel se fii mal sigur de reuşită. Al trimes pe Stroici prietinul Calcantraureştilor, Coroilor, etc. 6-menl cari n’au trăit de cât de pe urma celor mal josnice ticăloşii şi hoţii.
Aî trimes pe Stroici care ’şl-a pus sub prefecţi după chipul şi asemănarea sea, poliţaifl, procuror, însfîrşit tot functiona-retul ales după sprîncenă, cum e mai bun ca se jefuie se, torture şi sădespoie lumea.
Cum, d-le Rosetti, în tot judeţul Do-rohoiu nu se mal găsea alţi omeni de cât aceia de acum, cunoscuţi, renumiţi chiar prin ticăloşii ?
Dăr nu te gândesci că făcând ast-fel, dând judeţul pe mâna hoţilor, dai o palmă întregului judeţ, idescreditându-1 ca şi cum nu s’ar mal găsi 6meni cinstiţi a-colo, ci numai pungaşi ordinari,jearî strigă punga ori viaţa.
Dăr d-ta d-le ministru de interne Ie ştii forte bine pe tote acestea şi tocmai de aceia al făcut aşa, pentru că nu al voit să al în fruntea judeţului ămeul destoinici şi cinstiţi, ci creaturi gata la ori şi ce.
Este un an şi mal bine de când d. Cortazi nu mat e prefect, cum penă a-cum nu s’a găsit nimeni să-l dea în judecată pentru abuz de putere şi tocmai acuma când al pus pe Stroici să găsesc ast-fel de omeni ?
împreună cu Stroici au fost încă patru prefect! până acuma de când nu mai e d. Cortazi, şi nici unul din aceia uu s’a gândit la aşa ceva şi tocmai acuma s’a găsit şi cine ? tocmai Stroici. Aţi vătjhit că de pe urma d-sele ca prefect nu s’a putut găsi nici un rea, ce era sg faceţi alt-ceva de cât să inventaţi.
Şi încă ceva.
Cum să pote că d. Cortazi n’a fost dat în judecata atunci numai de cât la o săptămâna săa două,, de cum a venit Stroici, ci tocmai acum ?
Voia respunde ea la acesta: Mal întâia vă trebuia se inventat! ceva, şi nu era de ajuns ca să inventaţi, dăr trebuia şi 6menl, trebuia să aveţi instrumente să execute tot ce aţi inventat, şi pentru a-căsta să cerea un timp mai lung.
Der nu e numai atât.: Să ştie că dăcă era dat în judecată atunci numai de cât, osândit, sea nu, era să scape mal curănd din ghiarele vostre, dăr aşa ca să vă curăţaţi mai lesne de d. Corlazi, ca să-l şi ruinaţi pe lângă alte tote vă trebuia un timp anume, şi acel timp l’aţi găsii, este tocmai acum când trebuia să stea ca să îngrijască de recolta câmpului.
Ce v’aţi dis: tribunalul şi procurorul ne este pe mână, să ’l acuzăm acuma şi să-1 condamnăm ca ast-fel să stea laîn-chisore, pe de-o parte să nu ’şl potă vedea de munca câmpului; iar pe de altă parte să nu să potă presenta la alegeri când camera ar fi disolvaiă.
Sunteţi şi infami după ce sunteţi nedrepţi ! !
Tote cele spuse sunt lucruri adevărate căci alt-fel cum se explică lucrul câ, când d. Cortazi, fără să fugă dinintea justiţiei a venit la Bucureşcl ca să facă să nu i se judece procesul la tribunalul din Dorohol, unde putea fi condamnat pe nedrept, căci cel ce’l acuzail îi eratt şi judecători, — (jic, d. Cortazi venind la Bucureşcl ca să strămute procesul la laşi unde putea fi judecat cu imparţialitate, aducând procură de la Bucureşc.
cum că procesul s’a strămutat la Iaşi, Judele de instrucţie a tjis că nub recu-năşte procura.
Ar fi voit domnişorul ca să’l judece şi să’l condamne cu un căs înainte. Ce sunt astea t6te dacă nu persecuţii ?
Şi încă alt-ceva :
Văzând onorabilii că nu pot reuşi, şi că procesul s’a strămutat. Ia Iaşi scâ-pându-le d. Cortazi din mână, ce să a-pucă să facă ? Pe moşia d-lul Cortazi este un proprietara.? mic andme I. Fio-rescu. Florescn se duce în oraş se dea două cesonvice să le repare. Cum îl vede poliţaiul pune mâna pe el îl duce la poliţie îi face pcrchiziţie şi spune că căsornicele le-a furat, ca să’l sperie, pe urmă II pune ia arest, şi acolo aduce poliţaiul un braţ de nuele îl Date cu nuelele la spate şi îl face de frica să iscâlescă o declaraţie în care să spue că : D. Gorlazi ar fi pus don! omeni ca să omdre pe poliţai. După ce iscăleşle declaraţia î! dâ drumul.
Ce voia să facă ? Voia să implice pe d. Cortazi în crimă de omor ca să’l tvi-meţă la ocnă.
Florescu cum scapă, i nediat depeşăză caşul procurorului general de Iaşi spuind că declaraţia a fost răpită sub impresia durerii, căci de nu făcea aşa, să expunea să fie omorît. Procurorul de Iaşi ce face, nu vine el să facă ancheta ci depeşezâ procurorului din Dorohoî ca să ancheteze faptul. Dar bine onorabililor, puneţi pe lup să păzescă oile ? Puneţi pe procuror care ştia totă istoria să ancheteze? Se vede că le faceţi într’adins. Astâ-dî d. Cortazi a părăsit Dorohoiul venind în Bucureşcl de temă ca să uu se mal năs-cocescă ceva. D. Cortazi ’şt-a lăsat Iote pe câmp în vnlore de două, treî-sute de mii franci, la voia întâmplărei. Veţi fi responsabil d-le Roseti de Iote acestea. Dacă nu veR lua măsurile să se îndrep-teze lucrurile, şi nu veţi merge pe cale legală d-le Roseti, să fiţi sigur câ un fir de păr de se va mişca din capul d-lui Cortazi pe nedrept, nu vor mal fi responsabili aceia ce săvârşesc infamiele, ci vor plăti scump acei ce le tolerâză.
Intrigi ruseşti -în Albania
Corespondentele din Albania relăteză o o mulţime de incidente, mai mult sea mal puţin îngrijitore, cari se produc In {era arnăuţilor. Când se întâmpla o încă-erare sângerosă cu muntenegrenii, când se întâmplă o revoltă contra autorităţilor turceşti.
Lumea se întrebă dacă vre-o dată se va putea stabili în acea ţară, cea mal înapoiată din totă Europa, o ordine şi a se crea o situaţie liniştită, permiţând des-voltarea intelectuală şi morală a acestei poporaţiunl.
Aceste tndoell provin d’acolo că nu ’şl dă nimeni sâma de causa comună a a-cestor incidente.
Corespondenţii se mărginesc a relata faptele şi^ţţscria pe locuitorii Albaniei, ca pe nişte barbari neînblândUi, ca pe nişte hoţi urî nu au milă de nimica în acestă lume, cari nu se pot obicinuî cu munca pacinică.
Lucrurile însă nu sunt ast-fel. Cel de prinprejur ved firele cari mişcă fote a-ces.tea, cunosc intrigile cari precedeazâ incidentele, văd pe agitatori, cari furnică în tote părţile în teră, cart provocă acele incidente.
Voeşte cine-va să ’şl dea sema d’aceste evenimente? N’are de- cât să observe pe omenii inlluenţl cari dispun de mijloce şi de chipul cum întrebuinţazâ aceste mijlOce.
Trebue să şedea tote acestea pe sema
www.dacoromanica.ro
TELEGRAFUL —20 IULIE 1888
d-lal Iastrebov, consulul rusesc la Salonic şi care ’şl a făcut o bună posiţie acolo. El e omul cel mal considerat în acel o-raş ; are o influenţă fără margini. El e în bune relatiunî cu beii, begiî, funcţionari şi notabilii oraşului.
El a avut curagiulsâ se preumble fără Kaimşl în t6te oraşele şi pânâ în părţile cele mal depărtate ale Albaniei şi a se împrieteni cu acei sălbatici munteni. El n’a avut frică de a intra în ascuncjă-turile acelor triburi grozave şi â avut dibăcia a câştiga încrederea lor, a se pune în bune relatiunî cu acel 6menl cari au o ură grozavă contra europenilor, şi mal ales a ruşilor, g
Cum se pote explica acâsta ? Ce a fâ-cât consulul rusesc de a captivat pe a-cel resboinicl atât de devotaţi suveranului lor şi cauzei imperiului otoman ?
Lucrul e forte simplu. Suveranul şi Imperiul sunt f6rte prost represintaţl In acele părţi; indivizi cari represintâ suveranul se interesâză mal mult de el de cât de imperiu şi nu se dau în lături de a ajuta pe inamicii cel mal înverşunaţi al imperiului pentru un mic beneficia. Afară d’asta mal aO un obieeia curios. Când se duc la Salonic, îndată se duc şi fac visită d-lul Iastrebov şi’l cer sfaturi. Si de sigur că el nu le dă sfaturi In binele imperiului otoman. De sigur nu e datoria Iul de a explica prietinilor lut că Turcia împresurată de creditori, silită de a face înarmări costisitâre, constrânsa de a repara greşelile făcute în domeniul economic, trebue sâ le impună sacrificii din partea lor.
Acum de curând Feik paşa a fost silit se întrebuinţeze măsuri rigurdse pentru a percepe impositele în Pristina.
Acest moment a părut fdrte favorabil lut Iastrebov de a face o călătorie în Albania. De sigur că el voia s6 consoleze pe acel nenorociţi contribuabili. Vi-sită singur oraşele Ipek, Berana, Diacovo, Kosova etc. şi când se întdrse din călătorie pe la mijlocul lunel Maia se scrise lui Feik Paşa că el a înarmat 3000 ar-nâuţl în împrejurimile Kosovel şi că 1000 6menl sunt înarmaţi înprejurul o-raşulul Prizren.
Coincidenţa era curidsâ. Arnâuţil tri-miserâ Iul Feik o deputăţie, cerând scutirea de dări noul.
Feik spuse deputăţiei că, fiind sărbătorile Ramazanului, nu e momentul a se trata o afacere fără nici o importanţă în timpul sărbătorilor.
Dupâ seibătorl apărură în mijlocul albanezilor doul indivitjl, anume Ivanov şi Muscovicl, pe cari consulul rusesc îl plăteşte cu câte douâ-tjecl lire pe lună, pentru mal nimica. Ocupaţia lor e de a vorbi cu Arnâuţil. Ce vorbesc el, numai D-tjeu şi lastrabov .pot şti, care a cheltuit până acuma pentru ,cauza albaneză* mal mult de (j-ece mii lire turceşti.
Pe la 20 Iunie trecut, arnâuţil se întruniră iarăşi. Poarta aurind despre a-ceasta luâ o măsură din cele mal inteligente. Ea trimise în Albania pe muşi- ■ rul Redjeb paşa, unul din generalii cel
mal energici şi mal conştiincioşi din armata otomană.
Generalul înţelese situaţia. El chemă pe şefii albanezi şi le explică că s’aa făcut instrumentele intriganţilor streini şi le făgădui că va face totul ca cererile lor s6 fie ascultate şi că va destitui pe funcţionarii abusivl.
Sarcina Iul Redjeb nu e uşdrâ. In districtele visitate de Iastrebov, spiritele nu voesc se se liniştească şi ferberea popo-raţiunel p6te deveni periculâsâ.
Cu t6te forţile de cari dispune paşa nu se crede că va reuşi a linişti prin pace poporaţia.
Mica mişcare de revoltă provocalâ de Iastrebov nu e gravă, îus6 scânteia pote cădea în butoiul cu pulbere şi atunc1 val de vecini. Nu numai o mină va fi aruncată în aer.
Pote ca el se nu reuşâscă, însă încărca Vom vedea.
s’a dat Angliei 0 armată considerabila, voluntarii el fiind după cuin se ştie fdrte mulţi şi supuşi unei educaţiunl militare, care fără a le dn valorea armatelor active de pe continent, îl face mal supe riorl miliţiilor celor alte ţerl.
Armata activă engleză recrutată cum e acuma, şi insuficientă în privinţa numărului, e mărită acum cu un noa con-tigent.
-c»~
m
1NFORMATIUNI
MMIi
Uf
Inforrtiaţiunî Exter 6re
Călătoria lui Wilhelm II la Roma
Din Roma se scrie urmâtorele cu data de 27 curent:
In acest moment lumea ndstrft politică se preocupă cu câletoria împăratului
Wilhelm la Roma.
Naturai că circulă o mulţime de versiuni în acâsa. dvinţă.
La Quirinal r onsideră călătoria împăratului la Ro ca asigurată. Se daa chiar date precise. Unii pretind că pentru a menaja susceptibilităţile Vaticanului s’ar fi imaginat următdrea combi-naţiune :
împăratul va fi primit la gară Ia Roma de curtea Italiei, în urmă se va duce imediat la Vatican pentru a presenta omagiele sele Papei, apoi se va duce la Quirinal şi va sta tot timpul şederel ţul la Roma.
La Vatican se consideră călătoria împăratului ca imposibilă. Se pretinde că Vaticanul a adresat nunţilor săi o circulară în acâsta privinţa. Acâsta e o absurditate. Ceea-ce e adevărat e că nunţul de la Viena în dibăcia căruia Papa are t.6tâ încrederea şi care are mare influeuţă la Berlin, a fost însărcinat să transmită oficios guvernului german ideile Papei în privinţa acestei călătorii.
Cu drept saa nedrept, Leon XIII ar considera o visită a împăratului Wilhelm în oraşul etern ca o umilire pentru papalitate şi lumea catolică.
înarmările în Anglia
Chestiunea apârâreî naţionale ridicată în Anglia de declaraţiile alarmiste ale lordului Wolseley, a preocupat septămâna trecută parlamentul englez.
S’a votat în a doua cetire legea, care dă voie guvernului nu numai de a mo-bilisa pe voluntari în cas de invasie a teritoruluî, dar încă a’l încorpora în miliţii în cas de resboia.
Dintr’o singură trăsătură de condeia
Trenul de mărfuri ce urma să se încrucişeze Duminică săra la Periş cu trenul de plăcere de la Predeal, a derailat. Pagubele sunt simţitâre.
Călătorii trenului de plăcere aO fost siliţi să ştea în câmp trei ore, până ce s’a putut face transbordarea cu trenul de călători pentru Roman. Abia la trei ore trenul din Sinaia 8 putut ajunge la Bucureşti.
X
Consiliul comunal ce se va ţinea vineri va discuta între alte chestiuni şi pe acea a facerel unul regulament interior pentru cimitire.
tt
Prefectul de Prahova a pus mâna pe o bandă compusă din 15 indi vi<Ji, care cu-treera judeţul, jefuind şi prâdând pe unde trecea.
*
In ijiua de 20 Iulie va începe pe la corpuri şcâla de tir, atât pentru cavalerie cât şi pentru infanterie.
IC
La alegerile colegiului II pentiu comuna Giurgia, a eşit lista oposiţiel-unite cu 269 voturi. Liberalii de tote nuanţele n’aa presentat nici o listă.
IC
Dece ofiţeri din regimentul 3 de Hm sari din Braşov aO venit duminică călare la Sinaia unde aa stat până săra.
IC ‘
Citim în Vocea Covurluiulul:
Sâmbătă In 16 1. c. la lucrâile doku-rilor, de la o maşină ce aruncă pământ, a căcjut o grindă peste trei lucrători, dintre cari unul a fost ucis, iar doul stâlciţl; unul din el se află în spital cu puţină speranţă de vieţâ.
IC
Relaţie oficială :
Joi. 14 curent, la orele 6 p. in., Ma-jestatea Sea, Regele, însoţit de d. iuspec--or-general dr. Theodori şi de adjutantul de servicia, a părăsit oraşul Oderberg, îndreptându-se spre Graffenberg.
In tot parcursul drumului Majestatea sea, cu t6te că a călătorit, sub cel mal strict incognito, a fost via aclamat de un numeros public.
La Ziegenhals, fruntaria prusiauâ, Majestatea sea a fost întâmpinat de comandantul escadronulul de husari, înconjurat de d-nil oficerl în garnisonâ In acest o-raş şi de populaţiune, care a făcut o primire entusiaslă suveranului nostru. După
ce Majestatea sea a bine-voit ase întreţine cu d-nil ofiţeri, trenul, plecând din gară, a sosit la orele 10săra Iu staţiunea Freivaldau-Graffenberg, frumos împodobită şi iluminata. Aci prefectul local, primarul oraşului şi un numeros public aşteptaâ pe peronul gărel pe Majestatea sea urându’i buna-venire.
Majestatea sea urcându-se In trăsură se îndreptă spre Graffenberg, în mijlocul aclamărilor populaţiune^ şi la orele 103|* sosi la locuinţa sea, unde fu întâmpinat de d. dr. Schindler, medicul-şef al stabilimentului băilor, în casa căruia Majestatea sea a luat domicilia.
Vineri, Majestatea sa, la orole 11 </a, bine-voi a primi în audienţa pe d. d-r Schvartz, primarul oraşului, pe d-nil 1. Klimek, comisarul-şef al localităţel şi dr. Slosanu, membru al comisiunel băilor.
ft
In curând va apare harta Geologică a României pentru cele cinci districte de la nordul Munteniei.
Acâstâ lucrare, care indică diferitele terenuri geologice, a fost făcută de institutul de Geologie din Bucurescl.
IC
D. Cobâlcescu, profesor de 3ciinţele naturale la Universitatea din Iaşi, va pleca In curând într’o escursiune Geologică prin partea de sus a Moldovei.
IC
Cu ocasiunea târgului de mâine de la
C.	Lungu, vor circula trenuri de plăcere între Bucurescl şi C. Lung.
IC
Linia ferată Bucurescl Ploescl se re-pareazâ; cu t6te aceste circulaţia nu e întreruptă,
IC
Lîldepindan.ee Roumaine publică O te-tegramâ din Kiew în care găsim urmâ-lârele linii.
,Ieri Monsiniorul Plăton, mitropolitul Kievului, a^priimit în audienţă pe d. Râs-novanu. Sânţia sea a făcut cele mal mari laude înaltului cler român ; a dis câ biserica rusă consideră biserica română ca pe o soră din 'cele mal scumpe, câ cunosce încercările ce străbate şi câ este sigur câ biserica română este pre-sintă cu inima la solemnitatea jubileului.
,Venerabilut prelat a sfârşit manifestând speranţa de a vedea sfrângăndu-se legăturile ce trebue so reunâscâ t6te bisericile ortodocse*.
Nu ne mirăm de loc de limbagiul călugărului rus. De mult ştim disposiţiu-nea Rusiei câ dâcă nu a putut pune mâna pe aceste ţâri, decâ ţarul nu a a-juns domnitorul ţârilor române, cel puţin sâ ajungă capul bisericel nâstre. Nu înţelegem însâ ce rol juca d. Râsnovanu în declaraţiunele călugărului rus atât de simpatice bisericel române ? Nu cum-va fostul pretendent al Moldovei, vâdând câ nu p6te isbuti sâ se facă Domn, voesce sâ devie călugăr?
*
S’aa disolvat consiliile comunelor rurale Bistriţa (Mehedin I), Cocorâşll-Mislel (Prahova).
.________ IC
FOIŢA UI ARULUI «TELEGRAFUL,
(28)
î i . r . i	:	' U i, .	, , ,
Intii’jî c*,	,
i i in <sff l#j'h hOoh] ihuîbt.	/
i:	ijţ;i	.'jţ ţ jiin i
MOŞTENIREA
MILIOANELOR
de
J A V E L SAU CtfE R
PARTEA A DOUA III
—	In urmă vel pleca.
Şi apoi ?
—	Ah !... apoi?... vom vedea ce vom face... Voi studia situaţia cu tovarăşii mei, decâ va'fi cu putinţa sâ facem ceva, vom face...
Bibi-patru-degete plecă, după ce strînse mâna lui Alfred Gendrin.
Cititorii ştia câ lucrurile s’aa petrecut cum a prevâcjut Bibi.
Acum sâ vedem ce a eşit din sfătuirea Iul Bibi-patru-degete cu tovarăşii Iul.
Cine a trecut prin strada Pirineilor în dreptul primăriei Belleville pe la două ore după miedul nopţei în d‘ua îngro-parel lui Krnest Gendrin, a putut vedea cinci individ! cu mutre bânuitOre eşind dintr’o stradă ce e lângă primărie şi a-pucând pe strada Pirineilor. Urmarindu-1 ar fi vâdut câ apucă pe strada Rondon-eaux, în urmă la drâpta pe strada Rondon-t-aux şi oprindu-se în faţa unei cârciume pe ferâstra căreia era inscripţia nnuâ-tore :
DREPT IN FAŢA
In faţa acestei cârciume, la vr’o două sute de paşi se afia o pOrtă mare de brad, prin care se pâte intra în cimitirul Pere-Lachaise.
Cel cinci individl mergeau încet. Cel doul d’înteia aveaa câte un tîrnâcop, al treilea o sapă, al patrulea o bucată lunga de frînghie, ţinând strâns sub jacheta un pachet de cârpe, în sfîrşit al cincilea o j cutie de lemn de vr’o două palme de
I	lungă şi lată de o palmă.
In mal multe rîndurl acela care mergea inainte şi care părea şeful lor se o-
prea d’odată, aţintea urechea, ca sâ se a-sigure câ nu sunt urmăriţi de nimeni, apoi începea a merge.
Ajungând la uşa despre care am vorbit, cel d’Intâia se opri, luă un pietroi de jos şi lovi de douâ ori în uşă.
Se făcu tăcere câte-va minute.
Perdând răbdarea, acel care bătuse în uşă, lovi iar de douâ ori cu pietroiul în uşă. Se audi o scârţiiturâ de cea-l’altâ parte a zidului şi îndată uşa se deschise încet.
Cei cinci individl intrară, pe când cel d’al sâselea care deschise uşa păzea. Când individil ajunseră printre morminte se duse şi el la el, după ce închise uşa, fără s’o inchidâ cu cheia.
Cel care ducea cutia de lemn se puse în fruntea bandei şi mergea drept înainte pe o alee mărginită de pământ neocupat încă de morminte.
După ce merse cât-va timp printre morminte, individul din frunte dise :
—	Aci trebue sâ fie!
Apoi scoţând un felinar din buzunar aprinse luminarea şi se uită împrejur.
După ce se uită la mormintele de lângă el se opri la un mormîni noa şi apropie felinarul de cruce, dise :
—	Ernest Gendrin... tocmai acest mor-mînt ’l căutam. Aide Veveriţă şi Gât-de-
lup, la lucru. Pământul e mâle, n’avem nevoe de tîrnacâpe.
Iar Bibi-patru-degete, pentru câ el era acela care ducea cutia de lemn, o puse pe piatra unui mormînt, iar felinarul ’l puse lângă el.
După cinci minute cel cinci individl făcură o gaură mare in mormînt.
—	Acuma e rîndul vostru Şopârlă şi Picior de barză, dise Bibi
Cei doul individl începură sâ sape la rîndul lor.
D’odatâ Sfirleazâ care veghea la vr’o douâ-decl paşi de el se apropia în vîrful degetelor şi dise;
—	Patrula vine!..
1 tr’o clipă cel cinci indivizi se ascunseră în dosul pietrelor mormintelor, iar Bibi vtrî felinarul în busunar.
Era o nâpte Întunec6sâ. Nori mari negri se alungau pe cer. Era o nâduşâlâ grozavă. Din când în când fulgere brăzdau norii şi luminau acea scenă sinistră. Furtuna se apro.. ia. Copacii se îndoiaă de vânt şi fâcâu un sgomot asurzitor.
Patrula se compunea din doul păzitori.
—	Ce vânt puternic! d>se unul.
—	Da, reluă cel-l'alt, peste o oră n’are sâ fie chip sâ stăm afară.
—	Aide sâ ne culcăm.
Monitorul publică următorul decret:
Expropriarea terenurilor necesare lucrărilor de întărire de la Focşani şi Galaţi se declară de utilitate publică,
Luarea în posesiune a acelor terenuri 36 declara de urgenţă.
întâmplări din Capitală
Victima muncii.—Lucâtoru! zidar, Ştefan Vasile, a câdut dupe casele d-lul Belu, rănindu-se fârte grav. Nenorocitul a fost transportat la Spitalul Brâncove,-neso.
O
Cinstit negustor.—Individul Marcu Sega), a voit sâ se înoiascâ de Sf. II ie, furând de la Marcu Grinstein o pereche de pantaloni şi o vestă. Dar s’a vâdut pus la râcâre lâ secţia No. 53.
— Şi e din marele neam al Iul Israel ! _________________
JL
i V
Nenorocire.—A sârâ pe la orele 8, copilul Preotului I6n Ionescu de la Biserica Ceauşi Radu, ducându-se la puţu din curie ca se bea apă, a fost luat de găleată şi aruheat In put; copilul s’a înecat la moipent. F6rte tărdiu s’a scos cadavrul.
Şarlatanii.—Vîndâtorit de apă gazâsâ, ce sunt postaţi la avusul din dosul gradinei Sf. Gheorghe, de la fabricele Po-rumbaru şi Zisu, destupă sticlele, înlocu-indu-le pe jumătate cu apă, şi, ce-va mal mult, câte o dată le lasă pe jumătate gdle.
— Avis proprietarilor şi consumatorilor !
a
Meseria e brăţară de aur.— Jupanesa Zinca a fost oondusâ la mult cinstita secţie No. 2, pentrn câ a voit sâ ia meseria celor ce au brăţări de aur, însâ aici e pricina câ bratara pe care a voit a o vinde în piaţa St. Anton era găsită saU furată
0
O şapcă fără cap.— O nenorocită şapcă cu trei these de fir, s’a depus la grosnica Agie.
•
Acte.— Mulţi Omeni cască gura când merg, ast-fel erl un trecător a perdut pe strada Isvor un teanc de acte. Sigur că acuşi dâ djn colţ In colţ. iarăşi la cinstita Agia.
Dau Cuiuloe.
TDIVE’EÎ.SE
Timpul e bani.—Vremea (jliafiştilor în Oceania e fOrte scumpă. Aşa, deasupra uşel biroului redacţiunel unul cjliar din Sidney, se află un avis care face cunoscut câ nimeni nu pOte vorbi cu redactorul foii, de cât plătind intrarea. O oră costă dece şilingi, o jumătate de orâ cinci,
un sfert de orâ trei.
*
S'a dus dracului boulangismui.—Fostul general Boulanger într’o circulaiâ către alegătorii din Ardâche înainte de alegeri, a <jis că neisbânda lui la acea alegere va fi o amânare la nesfârşit a întreprindere! Iul.
Boulanger a câdut la alegere.
Iată prin urmare boulangismui amânat la calendele greceşti, pentru câ In orl-ce departament s’o presenta are sâ cada. Alegătorii ac. vâdut ce pOmă e Boulanger.
—	Nu sunt contra.
Cel doul omeni, ajungând la vre-o dece metri de mormântul lui Gendrin făcură atânga-împrej ur şi plecară spre casă.
Dupâ cinci minute, cel cinci indivizi eşirâ din ascunzători.
—	La tucru ! dise Bibi scoţând felinarul din buzunar.
Veveriţa şi Găt-de-lup intrară în grOpă şi începură sâ sape înainte.
—	Am dat de sicriu, zise Sfârleazâ.
—	Pregăteşte instrumentul, dise Bibi.
—	Iatâ-1.
Sfârleazâ dădu lui Bibi un cui mare do fier înfipt într’o bucată de lemn.
—	Curăţiţi pământul bine în jurul sicriului, zise şeful bandei.
—	Gata ! dise Gât-de-lup, dupâ câte-va momente.
In urmă Sfârleazâ se coborî în mormânt şi începu a disface capacul sicriului. Dupâ vre-o douâ minute de lucru, dise :
—	Gata ! DaţUml frânghia.
Sfârlăsâ luâ frânghia, o legă de capătul capacului şi aruncă un capât al frln-ghiel afară dicând :
—	Daţl-ml mâna sâ es d’aci.
După ce eşi, trase de frânghie şi capacul se ridică în sus.
■1

www.dacoromanica.ro
TELEGRAFUL — 20 IULIE 1888
In acea circulară fostul general mal ificea cft ia de judecător între el şi cameră departamentul Ardeche.
Ardeşul ’1 a judecat. Boulanger prin
urmare e condamnat.
*
Iubire fiiască.— Un proprietar din Tu-cuman (America de Sud), don Manuel Ri-vero, trebuia sâ fie împuşcat pentru cause politice. Fiul sâil, un băiat de 17 ani, se duse la generalul Luiroga, la Bueuos-Ayres, şi-l oferi viaţa sea pentru cea a tatălui sâă.
—	EscI sătul de viaţă? întrebă generalul.
—	Vot se mor pentru binele familiei mele, respunse băiatul.
—	Rine, (fi36 generalul. Am sfe-ţl fac o propunere: voi pune sâ-ţl taie urechile ; dacă vel da cel mal mic semn de durere, pun să te împusce la moment; dacă nu, vă dăruiesc viaţa la amăndoî.
Tîaârul priiini şi călăul îi tăia urechile, încet, cu un cuţit tocit; băiatul nu dădu nici un semn de durere.
Generalul, vădind curagml şt tăria bâ-âtului, tjise*Escl un otn periculos, şi tatăl care a sciut. să erâseă un asemenea copil trebuie se fie şi mal periculos.,
Şi-l împuşcă pe amânduoi...
*
Un vrăjmaş al pianului.
Un lacheii voind să între într’o casă boerâscă, pe cărid vorbea cu cucona despre salar şi alte eoudiţmnl, zăreşte un piano într’nn colţ al camerei.
Doinnă, ijise lacheul, dacă cântaţi din piuno îmi veţi da voie să plec de a-casâ câud veţi cânta ; nu pot să aud sunetele acestui instrument.
? ! !
* 1 * '	i I	u fi. .1
*
Un vis profetic. — Cine crede în visuri ? Şi cu t6te astea sunt fapte, cari
dovedesc că esistâ visuri prevestitore, profetice.
lată un cas istoric.
Principele Gorceacoff, fostul cancelar rus, pe cănd se afla ambasador la Stutt-gardt, avu un vis pe care el însuşi îl descrie ast-fel:
„Am visat că Intr’o di, pe când voiam sfi me puu la masă, intră bucătarul mea Gruyâve, palid şi speriat, şi-mi anunţă ca în bucătărie se petrec lucruri ne mal pomenite. Puse e în frigare—aşa îmi povesti el—un pul umplut cu trufe şi ordonase ucenicului său să învîrlâscă mereu frigarea că sâ nu ardă puiul. Câteva minute după aceia, voind se vadă cum merge friptura, constată cu groză că, în locul puiului, se află pe frigare vulturul cu două capete al Rusiei, cu marca imperiului pe piept; în locul ucenicului, învârtea frigarea un domn bogat înbrăcat, purtând doliu la mână ; un turc sufla în foc.
„Necreglând povestirea bucătarului m’am coborît însuşi la bucătărie; şi m’am convins că tot oe-ml spusese era adevert. 1
„La intrarea mea în bucătărie, domnu care învârtea frigarea se închină nainte-ml şi-mi sârută mâna. Era cancelarul Nes-selrode! . . .
„Când îmî sărută mână, mă deşteptai..
„Curiositatea acestui vis mă făcu să întreb pe vestitul tâlcuitor de visuri sve-dez, Wolkstagen, asupra însemnării lui. Acesta ’ml respunse că ruşii vor avea resboi şi vor fi bătuţi, că înperatul Ni-colae va muri, că cancelarul Nesselrode va cădea de la putere şi că eu îl voi lua locul.*
Şi aşa s’a şi întâmplat.
*
La ţară. — Doi călători se opresc în-tr’un sat şi spun cârciumarulul să le fiarbă eâte-va ouă, să fie cleiose.
—	Asculta domnule, dise unul din el, după ce cârciumarul le aduse ouele, ţi-am spus să fie cleiâse, şi d-ta le-ai rescopt.
—	Se pote domnule, însă n’avem ouă cleiOse p’aci.
___? ! ! !
*
Un rSspuns.—- Duminica trecuta, pe la dece ore diminâţa, o fată vorbea cu un tînâr pe strada Golfului, oraşul Cannes, când de o dată se apropie de ei un alt tînâr şi (lise fetei :
—	Voeşti să mă părăseşti 1 Al să te câieşti pentru acesta.
picând aceste îi aplică două palme pe obraz.
Fata fusese mal înainte amanta lui.
Ea fără â sta mult pe gânduri scOse un revolver din busunarul rochet şi trase asupra fostului el amant, care cădu jos.
Starea victimei e desperată.
Fata a fost imediat prinsă şi arestată. *
O jemee care 'şl usasineză bărbatul.— Comuna Dury (Franţa) a fost pusă lunea trecută în mişcare prin o dramă îngro-zitore.
Mihail Decadin, proprietar, primar al comunei a fost asasinat de femeia lui,
De mult timp Decadin se purta râă cu femeia lui. Se dice că avea o amantă în comuna vecină ; afară d’asta era în relaţii şi cu serv Horea din casă. Acâsta supără mult pe nevasta Iul şi făcu să’şi cam piardă minţile.
Luni pe la 7 ore diminâţa pe când Decadin dormea, femeia lui se sculă, luă un revolver şi trase în capul bărbatului. După trei ore Decadin muri.
In urmă ea puse ţâva revolverului în
gurâ,jşi ’1 descărca; glonţul sfârimâ osul frunţel fără a atinge creerul. Starea fe-meel e gravă, Insă nu e desperată. .
----- -------------
SOOIEŢATEA
pentru
învăţătura Poporului Român
SECT.CSKA CENTRALA
Cursurile şcâlel primare ale societăţel se încep la 15 August 1888 ; iar ale şchlei normale la 1 Septembre 1888.
In şc61a normală a societăţel fiind anul acesta 7 burse vacanţe, dintre cari 5 întreţinute de societate şi 2 de judeţul Ilfov, se publică concurs pentru (fiua de 1 Septembre 1888.
Spre a fi admis se cere ca candidatul sâ presinto urmâtoreîe acte :
a)	Actul de botez din care sâ se vadă că are versta între 15-17 ani şi că este născut înir’o comuna rurală din părinţi săteni români sâa naturalisaţl.
b)	Actul de vaccină.
c)	O declaraţiune din partea a trei seu patru săteni şi întărită de primăria locală, în care să se prevadă domiciliul părinţilor sân al epitropului şi că în-tr’adevâr dânşii n’ail inijlâce îndestulâ-t6re pentru a’l da singuri educaţiune.
d)	Certificatul de absolvire a vre unei şcâle primare.
e)	Bursierul admis va fi dator să depună la direcţiunea şcâlel o declaraţiune din partea părinţilor sad a epitropului şi întărită de primăria locală, că va urma cursurile şcâlel normale cu silinţă şi cu bună purtare şi că după terminare va servi Sntr’o şcâlâ publică (10) dece ani ca învăţător sâtescl; iar la cas contrariu va fi dator sâ plătâscă îndoit chel-uelil e ce s’afl făcut cu dânsul şi institut.
Pe lângă bursieri se primesc şi solvenţi, cari plătesc 400 lei pe an, ca chel-tuell de întreţinere.
înscrierile conform instrucţiunilor onor. minister al cultelor şi instrucţiunel publice, se fac pentru şcâla primară de la 1—15 August inclusiv ; iar pentru aspiranţi la burse sau ca solvenţi de la 20—31 August inclusiv, în localul socie-tâţel (Curtea.bisericel sf. Ecaterina).
INSERŢII §1 RECLAME
Domnule redactor,
Ve rog se publicaţi plângerea mea către d-niî miniştri de finanţe, interne şi către prefectul poliţiei capitalei, pentru ca se vaqle şi publicul ce am suferit de la nisce domni cari se diezii că sunt agenţi, — ce fel de a-genţi, nu au voit se ’mî spună.
Iată ce mi s’a întâmplat :
De mai multe ori, veni la mine fel de fel de bărbaţi, cari se recomandă, unul că e procuror, altul că e comisar şi ’mî cer bani; eu nu voese se daţi, ştiind că n'am pentru ce sg dau. Deună-<jh, veni la mine un domn, bine îmbrăcat, înalt, cu haina cadrilată şi ’mi ceru bani. I-am spus că n’am şi am trimes fetiţa se gă-sdscă un sergent; el însă a şters-o pe uşă şi ’mî-a spus :
— Stai că ’ţî fac eh. O se chel-tuesci mai mult.
Astă-zî, mă pomenesc cu patru bărbaţi, cari se recomandă că sint agenţi, şi că e plângere contra mea că ţin de vendare cărţi de joc, tutun, chibrituri şi altele.
Le am deschis lădfile, garderobele şi tote cutiile de pe la mese ; s’a găsit la mine, cărţi de ghicit, iar nu de joc, căci sunt ghicitdre, iar nu vân-detdre de cărţi de joc şi tdte cărţile de joc găsite la mine le-am cumpărat cu munca şi suddrea mea, de la d. Nedelcovici (bancher). Eu din mica mea copilărie am meseria de găci-tdre şi am stat tot prin centrul capitalei, cum se face că până acuma guvernul nu’mî a cerut nici o taxă si tocmai adî s’a deşteptat ?
Ce cărţi s’au găsit la mine ? Bucăţile de cărţi de joc cusute cu aţă de copilaşul meu şi alte bucăţele de cărţi de joc prin gunoi, alte bucăţi adunate de copilaş ca se se j<5ce cu ele. O singură greşală am făcut, n’am cerut chitanţă de la minister, când am plătit taxa pentru că am vedut
marca ministerului pe ele. D-lor nu’ml a explicat pentru ce mi-a luat cărţile pentru care am plătit taxa precum şi bucăţelele cu cari se jucau copiii, şi nu mă aii lăsat să le cer explicaţie.
Pentru ce mi s’a luat cărţile de gâcit ? S’a schimbat taxele de la 1 Ianuarie 1888? Dacă s’aii schimbat atunci cum se face că nu s’a aplicat ? S’a schimbat legea ? De ce nu 'ml s’a pus în vedere până acum ? De unde ştiu eii că legea s’a schimbat ? Cum au venit acei domni să’şi bată joc de mine în casa mea, şi să mă forţeze să iscălesc un act fără ai şti cuprinsul lui.
Iu urmă au mai venit alţi 3 domni; ce căutau şi aceşti domni Ia mine ?
I-am întrebat cine sint ? N’a voit să’mi spună ; numai după multă rugăminte, unui din cei trei ce aii venit tu urmă ’mi a spus că e comisar la secţia 9.
Rog pe d-nu minisfru să’mi arate persdua care mă a denunţat că ţin cărţi de joc fără a plăti taxe, tutun şi chibrituri spre vîndare.
Cum am putut să mă servesc cu cărţi neplătite când poşta nu elibe-rdză cărţile până nu plătesc taxele cuvenite, unde am găsit eii cărţi marcate ?
Din cărţile găsite la copilaşi şi în gunoi nu se pote face nici o pereche de cărţi. Ce însemnăză acăsta? Cum se putea ca să ţiu cărţi de joc din care nu se putea face măcar o pereche.
D-le redactor, ceea-se s’a făcut erî la casa mea a fost greşit. Am iscălit hârtia ce ’mî-a dat acei domni, cari mă ameninţau cu puşcăria şi jandamnî, de şi nu ştiam ce e în ea.
Dăcă s’a schimbat alaltă-ieri legea n’am ştiut, şi dăcă s’a schimbat de ce nu mi s’a anunţat ? Ddcă marca ministerului nu mai are valore iar n’am ştiut. Dăcă din două sute bucăţi s’ar putea face o pereche, atunci primesc se se facă on-ce, şi mă declar vinovată, până atunci nu voese se ştiu nimica.
Rog pe d. director al regiei monopolului cărţilor de joc şi pe d. prefect, ca pachetul de bucăţi de cărţi de joc se se deschidă în faţa mai multor persoue, ca se se vadă d<$că cele ce spun sunt adevărate seu nu.
Cer asemenea se se ia măsuri ca se se descopere acea persdnă care m’a denunţat fără ruşine.
Ve rog, d-le ministru şi d-le prefect se ’mi explicaţi pentru ce au venit acei domni la mine, n’am înţeles şi nu înţeleg pentru ce, de a-ceia fac acăstă întrebare prin publicitate.
Se vede că acel domni vă^end că sunt singură au voit să ’şî bată joc de mine. Disperarea m’a făcut se dau pe faţă ce am suferit de la a-cei domni.
1888, Mie 18.
Iulia Bernutka,
cărturâr^să, str. Brătianu No, 51, în dosul Palatului.
ULTIMA ORA
Viena, 30 Iulie.
Generalul Vâcărescu plâca mâine la Bucureşti pentru a’şi lua familia cu care se va îutârce pe la sfîrşitul lui Septem-cre când va remite scrisorile sele de creanţă.
Sofia, 30 Iulie.
Ştirea dată de câte-va (fiare cum că s’ar fi descoperit uu complot la Rus-ciuc este lipsită de ori-ce temei. Popu-laţiune» din Ruseiuc se ocupă de recoltă care este abondentă, iar nu de politică.
Londra, 30 Iulie.
Se scrie din Cair lui Daily-Chronicle că scrisorile lui Ondurman spun, că Mah-diul tratâija într’un mod cuviincios pe prizonierii europeni, numai ca el sâ nu caute sâ fugă. El îi întrebuinţeză la instruirea sudanezilor şi caută să scâţâ printr’enşil rescumpârâri mari.
Cluşlu, 30 Iulie.
Principele George Ghica care locueşte aci de mal mulţi ani a murit fără veste.
Paris, 31 Iulie.
Greva lucrătorilor terasierl din Paris continuă, dar fără nici o desordine.
Paris, 31 Iulie.
Ministrul de comerţ considera propunerile comerciale ale Italiei inacceptabile.
Paris, 31 Iulie.
Popnlaţiunea din Copenhaga a făcut împăratului Wilhelm II o primire politicos ă dar rece.
DIN EDIŢI A II
B OHB SEARA. Serviciu special al t,Harului Telegraful
Constantinopol, 28 Iulie.
Porta a supus agii la sancţiunea sultanului un proect de circulară de telegrafia! ambasadorilor otomani. Acâstă circulară, după ce expune cu deamânun-tul faptul luărei în posesiune a liniei Vakarel de către Bulgaria, conchide însărcinând pe ambasadori sâ sondeze puterile pentru a invita, într’un acord comun şi într’un ehip eficace, pe miniştrii bulga;l sâ reintre pe calea arătată de tratai ul de la Berlin şi în caşul când a-cest demers n’ar produce nici un efect, sâ se desemneze până la numirea unul principe capabil pentru Bulgaria şi până la revisuireu statului organic al Rume-liel, o personă convenabilă pentru a gera într’un mod provisorifl cârmuirea generală a Rumeliel orietale.
Roma, 29 Iulie.
Agenţia Ştefani publică resumatul a două note adresate de d. Crispi la 25 Iulie represenlanţilor Italiei în străinătate, pentru a le citi miniştrilor afacerilor străine şi a lăsa copie dâcă el vor dori.
Ânteia notă demonstră dreptul Italiei de a supune pe supuşii străini la taxele municipale, fără consimţimentul guvernelor lor.
A doua notă demonstra că oeupaţiunea Masuahulul are t6te caracterele juridice unei luări în posesiune legitimă şi incontestabilă.
Nota dice că reclainatiunile nu vin din partea Turciei, ci din partea Franţei, care a ştiut sâ atragă pe Grecia în orbita reclamaţiunilor sâle.
S’ar putea crede că progresele paclnice ale Italiei sunt socotite de Francia ca de natură a micşora propria sea putere, ca şi cum continentul african nu oferă uu loc larg activitâţel legitime şi ambiţiune! ci-vilisătore a tuturor puterilor.
Agenţia Ştefani anunţă că porta se teme mult de o lovitură a Francieî în Tripolitania, pentru că acâstă putere a concentrat o escadră în faţa Tunisului şi trupe numerose la graniţele Tripoli-taniel.
Constantinopol, 29 Iulie.
P6rta a încheiat Joi cu Banca Otomana şi cu alte bănci din Galata un împrumut de 1,500,000 lire garantat prin escedeu-tul veniturilor pescăriei, mâtasei şl ale timbrului ce trebue sa fie percepute de administraţia internaţională a datoriei 0-tomane.
Dublin, 30 Iulie.
Nuoi omoruri se semnaleză în Irlanda.
Londra, 30 Iulie.
Temerile pricinuite în Englitera de a-propierea Rusiei şi a Germaniei sporesc.
Piarele englezesc! se tem ca influenţa Germaniei să nu determine pe Austria a face concesiuni.
Belgrad, 29 Iulie.
A apărut o nouă revistă săptămânală care portă titlul de Srpska Rec. Programa el este de a protegia interesele Statului prin tote mij locele. Devisa e „pentru regele şi patrie*.
Sprska recomandă înfiinţarea unul consulat sârbesc la Triest.
Constantinopol, 29 Iulie,
Sultanul n’a decis încă nimic în privinţa trimitere! unei circulari relativă la linia Vakarel.
Esitările Sultanului ar proveni de la criticile făcute asupra acestei circulari de către d. de Nelidoff care ar găsi inoportun că Poartă să facă agil pentru o cestiune relativ secondară ceea ţce ar fi trebuit să facă în timpul revoluţiei din Rumelia, riscând ast-fel să sporească turburarea în Europa.
Ceea ce mal sporesc esitările Sultanu-lnl sunt diverginţele puterilor în Gestiunea Vakarel. Intr’adevâr Rusia, Francia şi Germania desaprobâ actul de jefuire făptuit de Bulgaria, pe cănd Englitera, Austria şi Italia consideră aceasta că un fapt împlinit asupra căruia este nefolositor de a se reveni.
Informaţii din ediţia li-a
Ni se scrie din Giurgiu că starea d-lul Roze Steianescu este fdrte gravă. Medicii se tem de o complicaţiune care pote avea urmări tataie. Iu tot cazul chiar dacă va scăpa cu viaţa, e probabil că d. Roze Ştefă-nescu nu se va mai putea servi de mâna (ireptă.
E probabil asemenea că amputaţi unea braţului s& fie necesară.
Faţă cu barbariile administrative cari an precedat diua votatei colegiului I comunal din Giurgiu, alegătorii în mare număr s’afi decis a nu lua parte la vot la col. II. De aceea şi numărul votanţilor a fost forte slab la acest colegiu care nu-meră peste 500 alegători înscrişi.
At^l înalta Curte de Casaţiune s a pronunţat asupra cererel d-lui Sburlea, fost poliţai în Focşani, (le a sa transfera la un alt tribunal instruirea procesului de falş în acte publice ce f-a deschis parchetul de Putua.
Înalta Curte, de acord cu conclusiunile d-lul procuror Gini Economii, a ordonat transferarea afacere! înaintea judelui de instrucţiune iţe la tribunalul de Tecuci.
D. Vlâdieescu nu a perdut însă timpul. Vătjend că d. Sburlea a cerut transferarea procesului şi temându-se de hotărârea Gurţeî de Casaţiune, a dat un mandat de jjdepimere contra adversarului sâă politic mal nainte de a ascepla verdictul.
Epoca de Duminică 17 Iulie publică urmâtorea telegramă ce îl e adresată din Călăraşi :
Fini mea, prinzând pe procurorul de Ialomiţa Fratostiţeanu, violând pe nepdta nristră, e arestat de procuror. Cer dreptate şi liberarea lui.
Na«i Rîidnlescu.
Faptul, după cum se vede, e cu totu, junimistic: liberarea fiului, calea valeaţ se pote face. Dar dreptatea ce să cere ? De multe şi de tot felul sunt junimiştii capabili, dar numai asemenea îndreptare nu ’l credem destoinici a face.
~j£2FITlÎ0FIA~ Aşezămintelor Brâncoveneştî
Fimd-că la licitaţiunea ţinută în diua de 15 Iulie curent, pentru darea în antreprisă a iluminăreî spitalului Brâncovenesc, Asiluluî şi sed-leî Domniţa Bălaşa, cu gaz petrol pe timp de un an; nu s’au preseiitat concurenţi, Epitropia publică, că în diua de 22 August a. c. <5ra 12 a-meadă, se va ţinea o noue licitaţiune în cancelaria administraţiei unde se pot vedea şi condiţiuuile în tote di-lele de lucru de la dra 9—2 p. m.
Concurenţii vor fi însoţiţi deoga-ranţie provisorie de 100 lei.
No. 386 1888 Iulie.
CASA DE SCHIMB
N.4D. M0R0EAN0
Strada Lipscani, Noua clădire a societăţel Da- iu-ltomânia numită „Pasagiul Dimilrie Ghilca“, No 6
BUCUREŞTI
Cumpără şi vinde efecte publice şi face ori-ce schimb (le moiiedî
Cursul pe (jliua de 19 Iulie 1888
	Cump.	Vând
5ol0 Renta Amortisabilă. .	93s14	94'A
5°l0 » Rom. Perpetuă .	—	
6°l0 Obl. de Stat (Conv. Rur)	93 >/2	94
6°l, , , (C. F. Rom.)	—	—
5°l0 „ Municipale 1883. .	78 O2	791/2
5"t° » , 1884. .	—		
7°la Scrisuri funciare Rural.	106 fi2	107
5°i ° lQ » » ■»	93	93*u
7°U „ „ Urbane.! I051/* fi»!		106
W «Q » * -S Rol «J Io 3 J, »	88'A	883ji
5°|q „ func. Urbane laşi	77, l2	78> 4
Impr. cu prime Bucur. (201.). 40		44
Los. Crucea Roşie Italiană .	27	30
10 fr. Obl. Casei Pens. 300 1.	215	225
» Sârbeşti cu prime.	08	72
Losurî Otomane cu prime .	40	45
, Basilica Dombau. .	17	20
Aur contra argint sea bilete.	10, M2	11
Napoleoni contra lire. . .	20,03	20,05
Florini Val. Austriacă . .	203	204
Mărci Germane		124	125
Bancnote 1 rancese . . .	LOO	101
Ruble Hârtie		230	240
NB. Cursul este socotit în aur.
Botele Siilitice
Neputinţa IMrbâtâscă
Vindecă după cele mal noul metode, ra- j j dical, ftrâ durere şi impedienre; dopi ex-; perienţă de 18 ani. Şpecia’ist In bdlele Iu-| mesei
; Strada tu-i^rat, No. 3, (în dosul şcdlel mi-l ’’ litare intrarea din calea Victoriei prin str.'
uf. Vo8vo(jV (pe linia Tramvaiului.	:“ţ
j Consultaţiunl de la 8 a. m. până la 6 sera. ir j Loc separat de aşteptare pentru fie-i are. iţ
-fa*	*#**4»— jir	A* ţ* ţ
D» vânzare seti de închiriat
casa din strada Primăverii No. 30 bis, cu douâ etaje, 7 camere de stăpâni, dintre care un salon mare, cu parchet în tote, 3 camere de slugi, bucătărie, doue pivniţe, grădina mică în faţă şi altă grădină mare în dos, gaz. Pentru cheie şi con-diţiuni a se adresa în strada Golţel No. 54.
(12)
www.dacoromanica.ro
TELEGRAFUL — 20 IULIE J888
SOCIETATEA ANONIMĂ
CAPITAL SOCIAL: ?3LET 1,500,000 Capitalul Versat la 31 Decembre 188(1, LEt 1,370,500.
Usina situată la Bucurescî, Cotrocem, Şoseaua Pandurilor,
Iin faţa Asilulut Elena Doamna, legată cu Calea Ferată prin staţiunea
Dealul Spirea.
|Direcţia şi depositul principal în Bucurescî: Str. Domnel 14 bis J
Adresa Telegrafică : BASALT, Bucurescî.
DEPQSITE SECUNDARE :
In Rucurescl	:	Calea Griviţeî, 66.
.	.	k	.	la d. G. Grosovich, piaţa	Sf. Arhangel.]
.	.	.	. M. G. Poumay, bancher.
.	.	.	.	M. Sebastien Somaripa.
,	.	.	.	Serghie, B. Farfalomel.
.	.	.	..	'Ihomadis & Damianof.
» Brăila.
» Craiova , Galaţi.
, Călăraşi
» Ruseiuk .
Industria Naţional»
Se pete câştiga îatr'o ei
300,000 FRANCI
Cumpărând bilete d’ale MAllEI LOTERII TURCEŞTI
A 112-a tragere va avea loc la >0 Septembre iflsS.
Plata câştigurilor e garantată de guvernul imperial Otoman.
Tabloul Primelor :
mare lot de 300.0(X) fr. 300,000 fr
lot de tot de lot de lot de 1 lot de 1 lot de 1 lot de 1 lot de 1 lot de 12. loturi de 28 loturi de 500 loturi dq
Ie cărei produse au obţinut la Enposiţiuuea Cooperatorilor din Bucuresri şi Craiova, cea mal mare recompensă
W DIPLOMA DE ONOARE CLASA Ia
ep,tras din preturile curente pentru bucurescî
Felul Materialului
Pavele pentru hordure 10 bncăţ.i la m. pătrat, i,	„ pavagiti de stradă şi de curţi 60
bucăţi la metru pătrat...................
laspetji pentru trotuare 25 bucăţi la m. pătrat .
Pătrate felurit e 36 bucăţi la metru pătrat liordure de gr ădini 10 bucăţi la metru liniar.
Clărătmp refi-nctaro 420 bncăţl la metru cubic .
„ cu 4, 6 şi 8 găuri, 40 bucăţi la m. p.
In Bucures.cl şi în oraşele unde executa lucrări pentru mună, Societatea se însărcinezâ şi cp lucrări particulare, a căror întreţinere t aranteză pe timp de un an. Asemenea se afiă la uzină materiale de calitate mâi inferibră cu
Preciuri Toarte reduse.
PRBOIUBILE					
l-a CAL.		II-a CAL.		111-a CAL.	
Pentru miă	ta « 9 p»	Pentru miă	B <ţ} 5 «U S rt 2 n Sz 2 % a a	Pentru miă	ci 3 a £ « ăi - « V S iă: S » a S’S* <v a Ps
350	4.25	325	4-	300	3.75
270	15-	250	14-	230 13-	
380	11 -	360	10.50	220	9.50
240	10-	210	9.50	180	8-
15 320 66	U li	130		100	*
25.000	,	25,000
1.0,000 ,	10,000	,
10.000	.	10,000	,
2,000 ,	2,000	,
2,000 »	2,000	,
2,000 ,	&.000-	,
2,000 ,	2,000	„
2,000 ,	2,000	,
2,000 ,	2,000	„
1,250 ,	15,000	,
1,000 Me car» 28,000	,
400	, 200000 ,
550 Ioturi	Total 600;000~fr.
PREŢUL BILETELOR 1	Rilet	....	ă	fr.
5	Bilete	....	24	,
25	Bilete	....	118	,
100	Bilete...........465	,
A
Lista oficială a Iragerel, va fi trimisă imediat fie-cârui cumpărător, după tragerea ce va avea loc irevocabil la 30 Septembre 88.
B
Gâşligâtorul va ii însciin at prin depeşă în dina Tragere!.
C
Tragerea va avea loc la Constanti-nopol, în palatul Imperial al monetâ-riet.
II
Pentru cumpărarea biletelor, a se adresa trimiţând banii in îiiandat poştal, cec, s’aă scrisbre de valbre la * directorul Goinptu'iuulul Comercial, grande rue de Tăke, No. 557».
Constau tlnopole. (Tiirquie)
Societate de Navigaţie cu Vapdre pe Dunăre
lilnerarlti
Valabil do Ia deschiderea Nnvigauncl 1888 până Iu altă dispositie
Orele do placate mal jos arătate sunt a se înţelege aproximativ şi „a schimba d circonMauţelo timpului şi apelor; in pici un c»s insă vapărele nn vor pleca de la staţiuni înainte de orele indicate îl, acest itideVaritl.	H 1 miu
Pornirea vapdrelor de la staţinnl va avea Ioc după orologiurile agenţilor.
CURSELE VAPOARELOR IIE PoSTi
Flecare în jos de la
NB.
Plecare în sus de la
Orşova	Sâinb.	Lunr.	Joi.	12	a. m.	Galaţi	Marţi.	Joi. Dum.		9 u. m
Sover.n		1)	>1	3	p. m.	Brăila	II	f)	iy	10* ,
Brsa-Pal.	»»	1)	II	4*o	i»	Gara Ialomiţa	11	II	14	220
Itadujevatz	w	»»	II	6	4»	Hîrsova	II	tt	yy	3 ”
Calafat	n	II	,41	8io	II	Cernavoda	II	II	II	5*6 ”
Vidin	Dum.	Marţi.	Vin.	2	a ■ ni.	Ostrov	II	II	II	980
I.ompalanba	II		41	4	ii	Calaraş (oraş)	II	II	II	78o
Rahova	1»	»i	I»	6»t	>i	Silistra	II	II	II	1080
Beket	»»	14	»»	660	ii	Olteniţa Turtukeia	Mer. 2 Vin. 2 Luni			2
Corabia	»l	14	14	860	>4		„ V*	„ 2'6	II	21* ’
Nicopoli	11	II	II	10»	II	îu Giurgiiî (S)	„ 6*0	,, 5*°	II	580 ”
Măgurele	>1	1»	II	10W	*1	de la Giur. (8)	,, 11	„ 11	1 1	n
Sistow	»♦	»!	II	1280	p. m.	Rasei a k	„ 1»°	,; 12	II	12 "
Zimnicea	»»	II	II	12*6	41	Zimnicea	„ 4*6	,, 3*6	II	**ie p. in
Rusciuk	»»	II	1»	316	II	Sistow	„ 616	„ 3“	♦1	3*6
GiurgiilfSin&rd) ,,		♦1	1»	880	II	Măgurele	„ 7«	„ 6«t>	II	6io
Turtukaya		41	44	ie*6	♦1	Nicopoli	„ 760	„ c*>	II	620 [’
Olteniţa	»»	4»	II	11	II	Corabia	„ 9“	„ 8io	II	8io l
Calaraş (Oraş)	Lnnl.	Mere. Sâni.		1	a. ni.	Beket	Joi. 1226	„ 1066 Luni		IO** a.
Silistra	»»	>»	41	4	ii	Rnhova	,, *kw	U'o	II	111° „
Ostrov	»»	II	1»	4<J0	i»	Lompalanca	II	II	II	6 „
Cernavoda	I»	II	II	8	»»	Vidin	♦I	1»		8*6
Hîrsova	t»	11	I»	10	ii	Calafat	II	II	II	9“ „
Gura Ialomiţa	»»	II	n		>>	Radujevatz	II	II	II	121* p Wi
Brăila		II	♦ i	13“	i»	Brsa-Pal.	II	tt	II	2 „
Galaţi	b	It	ii	280	it	îu Severin	II	II	II	480 II
						de la Severin	Vîn. Dam. Mere.			6 a. m.
Cursele Vaporului local intre Galnţt-Tiileea-Ismail :
Pornire în jos: De la QalaţI la Tulcea-lsinail, Marţia Joia şi Duminica 8 ore dimiu£ţa.
Pornire în sus : Do la Ismail la Tulcea-Galaţl, Merturia, Vineria şi Lnnl 8 ore tlimin^ţa.
Cursele Vaporului de Pasageri şi de Mărfuri între Galaţî-Odessa.
Pornire de la Galaţi la Odesa, Luni şi Jot 8 ore dim. Poriliro de la Odesa la Galaţi Marţi şi Vineri, 4 p.m. Galaţi, 8 Martie 1888.	Inspectoratul Agenţiilor Dunărei de jos.
M<5şă diplomată din Streinătate
Renumita Cârturăr6sâ
IULIA POLONEZA
S'a mutat în dosul Palatului Regal j
| La finele'tiradei Bratiann, No. 51, (îa bolţ)!
Lîngă grajdurile Palatului Regal
Ghiceşte viitorul, pre-J sentul şi trecutul, pdte des iscoperi şi pagube, furturi, »jndecitţi, ori ce secrete as | eunsc la cari se interestfzâ] cinc-va* €iuc aduce semne!! plite alia lucruri ascunse :\ comori, etc.


BAVID ADANiA
Agent de Publicitate Str. Sft. Ion Nou fto. 33.
Vis-a-vis de Legaţi unea Italiană.
Primeşte anunciurl, inserţie şi reclame pentru tji&rul nostru, şi pentru or cart* alt diar din ţerâ şi străinătate.

Sper oă Onor. fi sunt sigur e&
„BAZAR DE EN6LITERA
Sub semnatul, am oitore a anunţa pe Onor. clientela mea atât din capitalii cât şi din provincie, că cu oca-sitmea tarifului autonom, am deschis adi în ţerâ
0 IIM FIIlItlCl DE HVIVE
pEntkd
15 A	TI .BAJESTI
In care confecţionez haine, după Ultimele Jurnale, din stofele cele mal bune ale Europei.
Asemenea mai putem efectua şi ori ce Comande, în tiinp de 24 ore de dre-ce posedăm un măre deposit de st fe line din cele mai renumite fabrici.
Public ?i clieutela mea, mă va onora ou vinicole d«).or, apta a se convinge de marfa confecţionată aci in ţerft, va fi pe deplin satisfăcuţi.	Cu stimă, ţţ, Tj'RTRQV’inT΄
MAGASIIV DE
ÎNCĂLŢĂMINTE
ENGllOS - EN DETAIL
îteooruuud Onor, Public Bucurişti un şt nuuierdsel mele clientele, că inagusluiil meu diu
CALEA MOŞILOR No. 8
este tot-d’a-uua bine asortat ca tdte telurile de tiicălţămiule pentru
Bărbaţi, Oame Oopil
de o soliditate garantată ţi preţuri avan-tagldse. Recomand asemenea il-lor Corner-ciauţi diu proviucli că Magasiuul in fi este tet-d’a-uua bine asortat cu tete Te urile do Ineălţămlltte.grdse ţi subţire, a->oiueu«u
OISMB SI GIEIIBXJB
de Braşov fine, cu preţuri fârte moderate-Se mul găseşte iu magainul meâ t<He felurile de pielărie ţt dalpe, asemenea pe* ticărie de tulpă, toral ţi iuft Iu eaiititâţl muri, preţuri fdrte moderate.
Aduc la cuuoseiuţu onor. mele clleutele că am mul deschis un muguslu de iucăl-ţămiute uu gro tot tu Calea Moşilor Nc 5-Cu stimă
ILIE ALECSANDRKS1U
Calea Moţilor No. 8.
Singurul Deposit de :	5
^ (lin prima fabrică euglesă
Tomas Fleming Son &0°11
cn ureţeri şi condiţiunl ayantagifise
■sar-aa
.. xs.;x,r'va9BSPi

S®“INCĂLpiRE ,DE CLĂDIRI NOUI
Pe gerurile deosibit de grele alo iernei trecute s’a putut constata, că nu există nici o sistemă de incăl<)irer iţi.H practică de cât aceea cu sobe Aloidinger „Comei* Nici sobele zidite, sobele de porţelan, caloriferele n’aft putut da căldura îndestulătoare; aşa că în mai multo cazuri citatele aparate de încălijire a’a înlocuit prin sobe Meidiuger,, Comet,“ Regulare» e&ldurei se’ face în mod cel mai prefect, obţinându-s cu una şi aceeaşi sobă o diferenţă de căldură de la 6—30 R. după trebuinţă. Consuniaţiunea combustibilului este mică în raport cu mare căldură ce dă soba, iar ca material se poate întrebuinţa cocs, cărbuni de piatră, lignită, lemne şi coceni de porumb. Soba serveşte şi ca ventilator şi se găseşte în esecuţiunea cea mai simplă, precum şi în cea mar elegantă, ast-fel că
şi particulare sunt prevăzute cu aceste sobe.
O încălzire igienică şl economică fiind punctu capital alunei clădiri, îmi permitea atrage atenţiunea proprietarilor asupra Sobelor Meidiuger „mrt** construite în fabrica mea
Adolf Salomon, Strada Doaiuuei 14 bis.
ui
MAX OTSGHER
GAIiATZ, Strada Mare, No. 29.
BUCURESCÎ, la â. A. L. PATIN, Magasin de Instrumente şi Note Musicale, Calea Victoriei No. 6 (Palatul Dacia-Româbia)
Mare depoeit de remimite fabricate.
Consti acţiune americană iucrucţşate,
Preţurile convenabile. înlesnire la platş
închiriere de Piânine
4—fij.
C. G. PISTREANU
j	Advocat
’ Str. Speranţei, 28, Sub. Popa-Rusu
NAŢIONALA
S0C1EÎ ATE GENERALA DE ASIGURARE IN BUCURESCÎ
Aprobată prin decret regal No. 225, diu 25 Ianuarie 1885.
CAPITAL SOCIAL 5,000,000 LEI NOlJl
I' uia emisiune 3,000,000 lei deplini versaţi 15,000 acţiuni de lei noul 200 fie .::ne, din care 1,000,000 lei apecialmente afectaţi ca fond la garanţie pentru (
!ramura asigurărilor asupra vieţei
Resefva de premii şi fond reserva 850,000 lei
NAŢIONAL v asisrurâ. :
. In contra daunelor de Iucendiii.— U. Contra daunelor de Grindină (piatră). III Contra daunelor de Transport precum şi Valori.-— IV. Contra Spargere! [geamurilor, oglinzilor, etc.— V. Face asigur..re asupra vieţei.
a), Capitaluri five în eas de deces
Cu participare de 70 la sulă din beneficia in combinaţiunile urmât6re : asigurări I asupra vieţei uneia a doue persdne, asigurări temporale, asigurări mixte cu j | capital dublu.
b). Capitaluri în eas de vieţă
Combinaţiunile următâre : Âsocialiunl mutuale de supra-vieţuire. Asociaţiun^; lin grupuri de 12 ani pentru copil de la 2 ani jum. până la 9 tţnl incliţsiv. —;1 Contra asigurări capilalur fixe pentru Dote, fără contra asigurări şi peiţte yiageţ*^ f | in diferite combin^ţipnl.
Până la finele anului 1885, NAŢIONALA a reatisat în diferitele ramuri "de asi-] gurări ca premii aproximative 10,500,000 hei noul şi a plătit ca despăgubiri apro-j ximativ 7,50O,POO lei noul.
DIRECŢIUNEA GENERALA
® Strada Dâmnei, iNo J2,
Tipografia farului ’ TELEGRAPHUL, Strada Blftoarl, No. 20.
www.dacoromanica.ro
ANUL XIX. — No. 4808
Pentru un an
ţ6se luni
„ trei luni ....
Pentru Districte
Pentru uu an ....
„ ţâse luni .... ri trei luni ....
Pentru Htreinătate:
P«ntru uu an .	. Iu aur lei 41)
ifise luni ...	-	«20
„ trei luni.
Abonamentele se fac la 1 fi 15 ale A*. cărei luni.
UN NUME Ii V&cmUZo BAN)
IN BUCURESCl SI DISTRICTE 10 BANI NUMERUL
VINERI 22 IULIE Jf?%
ANUNC1UR1 SI RECLAME
Anuncinrî pe pag. IV linia 25 ban* Reclame „ III „ ... 1 i
»•' tth i ”	î1
>•	>!	I	, 5
Pentru Inserţii şi Reclame Redacţia
e responsabilă.,
Epistole nofraiicjte se refusf, aili ol nepubltcato .se ,ard.
Iu Streinii ta te a se «dresa :
Franeia, Hav.is, LafStte el C-nie, place de la Botîrge, Paris.
ftngUtera,Kugisne Miepi\d,8i Floţţ Street, K C., Lomlon,
,ln/iuioi)	,vu,mw«V\
Abouameutele sc plătesc Înainte
—------; ----- - •	cv-.^v ,'.----’J-----■■■■ ________________
’*n!m uibi-iJa rt-rl
Redaeţiunea, Strada Blănarl, No. 20.
.ţhBMiaiisaMtwwMniwin
-,-JI	---r-Tr ® tîlFt
cu '1 a
1 1* j*
DIRECTOR POLITIC :	I. C. FUNDESCU
eiqutiH udţ)M*«fh imrij ti ■ Uluba tsl	Juviadi •
—
Austria, I laasonstein ftt Vogloi 9, Wien Kudolf Mosse Zeilerstaotte, Wiene. Ungaria, D. Murite Wiost, inBnda-Peoia Servitenplat*.
AhonainoilioIosepliUesoliiiiiiite
- Artr "riTi?11 j
ni
-lW"Wi|t'
înţelege
* t
li UCUHUUCl, 21 IULIE 1888
TIRANIA LIBERALILOR..,
Ori de câte ori vrqa să zdrobescă pe liberalii-naţionali, România liberă se tncurcâ st nu isbutesee de cât să aducă,. fără voia iei laude fostului regim.
lată o dovadă:-
In ultimu-I număr, organul junimiştilor se încârcă să espuie guvernarea liberalilor în cea mai rea lu-mină, se o arate ca o neîntreruptă tiranie de doui-spre-(jlece aai,. care a înăbuşit consciinţa naţiunii prin tdte mijldcele.
Când e vorba numai s’afirme a-cdsta, lucrul merge ; se p6te afirma ori-ce. Dâr lucrurile sfl schimbă czţijd e vorba de dovedi.
Guvernul d-lul I. Brâtianu, (Jm® România Liberă, a cftdut după evenimentele din Martie, pentru că, cu ocaziunea acelor evenimente, şi-a dat singur certificat că este incapabil d'a mai deţine puterea, a probat eâ este nepotrivire intre opiniunea ţârii oi reprezintaţiunea ei legală. Restabilirea echilibrului stricat se impunea, a trebuit ca ţăra se fie adusa a se pronunţa în ii bei ta te şi cât se pote mal lămurit.
.
Să desvoltăm ceea ce spune însuşi organul junimist.
Cu ooasiunea scandalurilor din piaţa teatrului şi din dealul Mitropoliei,, (jiice (Jiarul din Pasagiu, guvernul liberal şi-a dat singur certificat că este incapabil d’a mai deţine puterea
In ce chip ? Ce se pdţe din acdsta ?
Dacă ne amintim ce a făeut guvernul atunci, e lesne să tălmăcim gândul României libere. După părerea sea, guvernul liberal n'a fost destul de energic; guvernul trebuia să verse sânge, să arunce în temniţî cel puţin o sută de turburători ; î î loc ca soldaţii să tragă în aer, trebuiau să tragă în carne vie. Atunci guver-îuil ar fi arătat că e capabil de a menţine puterea ; fiind-că n’a făcut-o, şira dat certificat de incapacitate.
Acesta e gândul României libere, a organului celor cu „trşi somaţiuni legale*.
N’avem gând să criticăm pe junimişti, astă-dl, pentru credinţa lor că cea mal mică mişcare de stradă trebuie îneeată îu sânge.
Dar, cum remâne cu tirania fostului guvern ? Cum remâne cu afii--maţia că guvernul liberal căuta prin tdte mijldcele să năbuşdscă consciinţa publică ?
Dacă guvernul trecut ar fi fost un guvern tiranic, el nu şî’ar fi dat „certificatul de incapacitate* de care vorbesce România Liberă, ci ar fi înecat în sănge adunătura de la Or-feu şi banda care s’a ’ncercat să ia cu asalt Camera deputaţilor.
Organul junimist îşi derimă deci singur acuzările şi, fără să vrea, aduce laude regimului trecut.
Şi acesta vine d’acolo că junim -ştii, în fundul consciiiîţei lor, recunosc meritele guvernului liberal şi, dacă acuză, o fac numai ca să satisfacă pe cei din oposiţia unită şi ca să-şi intărdscă propria lor posiţiune. Dovadă discursul-program rostit de d. Carp în Cameră, în numele guvernului junimist.
Opiniunea publică n’a uitat încă cum adevăratul şef al guvernul ui'de adi a recunoscut, tu faţa parlamentului, serviciile aduse ţării de fostul. guvern.
Un ultim cuvânt.
In pasagiul citat mai sus, Romă, ,
nia liberă spune că era „nepotrivire între opiniunea ţerei şi repre-sentaţiunea eî legală*.
Şocdte organul junimist dă banda care s’a dus tn dă Iul Mitropoliei era opiniunea ţerei ?
Am dori s’o ştim. Ii punem însă in vedere că, ddcă aşa crede, atunci ori când şi ori cărui guvern i se pdte dovedi că e în nepotrivire cu „opiniunea ţărel*. Căci în orî-ce moment se pot aduna două-treî sute de nemulţumiţi, după care să se ia o de curioşi.
■itnugutifji u-j/h. 1 • Ai|
mie ae curioşi.
Aşteptăm desluşiri.
I >>->«<*»-<•<
A
*1J
TELEGRAME
(Serviciu particular al far. Telegraful)
_____
Belgrad, 1 Iulie.
D.	Ghica, ministrul României aci, a pre-sentat scrisorile lui de rechemare.
Mâine d. Beldiman va fi primit în audienţă solemnă de Rege.
Berlin 31 Iulie.
Căpitanul Osten de la cuirasierl de gardă a câtjLut la alergarea de la Gharlot-tenburg atât de rău de pe cal, în cât la moment a rămas mort
Cetine, 31 Iulie.
F6ia oficială publică o depeşă a lui Po-bedonoszeff, care felicită pe prinţ şi poporul muntenegrean în numele bisericel ruse.
Princesa în respunsul el, d'ce c& muntenegrenii sunt coreligionarii ruşilor şi invăcă bine-cuvântarea Cerului asupra Ţarului protectorul ortodoxiei.
Londra, 1 Iulie.
Doctorul sir Morel Makenzie va publica respunsul săd la acuzarea ee’l aduc medicii germani, în douăjurnale, unul englez şi altul german,
Doctorul va trimite o copie de pe memoriul săh împărătesei Fredericfi pugând-o să’l dea voie să’l publice.
Viena, 31 Iulie.
Se anunţă din Constantinopol, că se prepară remanierea cabinetului şi că, de când a sosit sir White, se constată o apropiere între Turcia şi Anglia.
Hamburg, 31 Iulie.
Se aşteptă sosirea împăratului la Frie-drichsruhe, unde se fac mari pregătiri de
•	'mgid *	<xţ ■
primire.
Belgrad, 31 Iulie.
Cu ocaziunea serbării «Jilel naşterii sale, prinţul regal va fi numit locotenent.
Berlin, 1 Iulie.
Candidatura prinţului Waldemar la tronul Bulgariei, propusă de Rusia din iniţiativa Germa.ui.eij, n’are şanse de reuşită, după cum n’a avut nici In Noembre 86
Regele Greciei se opune formal la această candidatură şi Waldemar n’are mare dor să se ducă la Sofia.
Afară d’asta, chestiunea acestei candi daturi nu p6te fi pusă la ordinea (jilel de cât în momentul când prinţul Ferdi-nand va părăsi Bulgaria, ceia ce nu se vă întâmpla cam curând.
1	J 11 x,rV ** f -L*
Paris, 31 Iulie.
1). Goblet prepară o notă câţrâ puteri, cu privire la Massuach.
Athena, 31 Iulie.
Grecia refusâ de a recunoşte legalitatea taxelor municipale impuse streinilor
ntm .-Jiwtiti-" ■—Tfr-fr
■.... î)	) I
Admiiiistraţiiinea, Strada Rlăjnari, No. 20
"CT
din Massauah. Aceste taxe aii fost,abrogate înainte de capitulaţiunl.
°	I ' j
Petersburg, 31 iulie. Noivoe Wremeu cjlice că momentul ar fi bine ales. pentru Poartă ca să ia măsuri seriose privitore la Bulgaria.
0c.uP^Leâi;iniel Bellovp pţ.etexţ.
pipvoşti crede că soluţia cestiunel bulgare e mal puţin în acţiunea Turciei, de cât într’o schimbare a politicei austriace ; ■Ml	W* «eya.
i-ar servi de
Cjs-Jl) pUJlOi'i
Sojia, 31 Iulie.
Cugia, ataşat militar al Italiei la Sofia, a fost ales de corpul diplomatic/ de a-cord cu gâvernul bulgat şi <?el 'italian, spre a încerca 96 scape pe cel răpiţi de tâlhari,
Sofia, 31 Iulie.
Prinţul a plecat astâ-cH la Ţaribrod. El s’a întors la trei ore după ameaifi.
Munchen, 31 Iulie.
Când cu procesiunea solemnă, ce s’a făcut ieri cu ocaziunea serbării centenarului Iul Ludovic I, s’au speriat trei e-lefanţt, cari năvălind în mulţime ah produs o panică.
Ca la doă-(,lec! persâne sunt greu rănite. Mal multe tribune s’ah surpat, rănind pe mulţi spectatori.
Tot terorea de ia Giurgiu
~îTr—r*
Foia intereselor slrâine din Bucureşti publică o dare de sdmă despre cele întâmplate în capitala districtului Vlasca si dice că ea este culdsă la faţa locului de un colaborator al ei, trimis într’adinS.
D^că colaboratorul Independenţei este un revisor fără lefă, apoi veu a făcut acea f6iâ de ’l-a trimes, căci după cât se vede a neglijat cu desăvârşire scopul pentru care s’a dus şi a petrecut mai mult de cât a cercetat. Totă relaţiunea sea e o curată fantasie.
Ddcă colaboratorul este un redactor plătit, apoi şi mai rău, căci el a furat şi redacţia, şi pe publicul iubitor ca să ştie adevărul.
Acum nu mal este nimeni care să nu sciă cum s’aii petrecut lucrurile la Giurgiu. Chiar inamicii noştri! politici nu se mai îndouiese de adevăr. Ori cât ar căuta să scamoteze faptele atât colaboratorul foiei francese căt şi cele-l’alte diare reacţionare, rămâne lămurit că conservatorii în cap cu administraţiunea au întreprins o campanie oontra liberalilor, ca să des-curagieze lumea de a veni la alegerile comunale.
Inteiu s’a început campania prin cuvintele unui destrăbălat Dumitriu care dicea bandelor ciocoieşti, strînse într’o întrunire, şi bete ca şi dânsul : *Ce mai aşteptaţi ? Urmăriţi!' şi drăşi urmăriţi! ; er decă întâmpinaţi vro resistenţâ din partea vrunui colectivist, ucideţi-1 ca pe un câine, căci răspundem iioi*.
De la întrunirea publică cuvintele s’a ii repetat prin grădini şi pe urmă a-meninţările s’au transformat în fapte. D. Carcaly trecând pe dinaintea a-ceiui beţiv, Dumitriu îl apostrofdză ; îlisă nu cu vorbele pe care i le pune Independenţa îu gura, căci de ore ce liberali! nu făcuseră nici o întrunire, acel beţiv nu putuse să spue d-lui Carcaly aceste cuvinte: „In loc de a trece pre dinaintea mea, fămaî bine de espiică şi ’’mî Spune pentru ce m’aî insultat în discursul ce ai ţindt în întrunirea publică de ieri!» El ’i-a făcut numai un semn impentinent de care numai un om fără Ci'escere e capabil, chiemând pe d. Carcaly cu aceste cuvinte : ' „Ei, damnule, vin-o înedee!* —- Mie ’mi vorbesci ? întrebă trecătorii—Da ţie, măgarule. De ffit să me critici mişeliile, pe la unul şi altul, mai bine aî face Să'stai cu mine de vorbă.
Este drept âă d. Carcaly a stat de vorbă cu el. La aăele cuvinte in-sultătdre i a respuns cum trebue a-plecând dâte-Va palme gerutatea 75 pe obrazul impertinentului. La aedstă
mângăere laşul nu a respuns tip'cât
I‘â<!	:'R ,6tţ>l«i O	b îl/
pnn cuvintele:	»Au^î, să mă bată
pe mine! Audi, să mă bată pe mine!*
Acdsta era o curată provocare ca j să încdpă punerea îfi esecuţiune a cuvintelor din întrunire. Din nenorocirea iui bandele nu erau pe aci pe aprdbe; companionul şeii de bancă nu era aşa curagios, lumea din grădină nu prea îl preţueşte bine, căci el a rămas singur. Insă planul convenit mai dinainte trebuia să se rea-liseze. Pe Caraealy prin aedstă împrejurare îl paralîsase pentru acţiunea de a doua di. Mai rămăsese d. La-zăr Anghelescu om ou greutate, d. Sachclarie care a contribuit mult la îmbunătăţirea .oraşului ca consilier comunal, d. Rose Ştefănescu şi d. Epurescu. Pe cei dintâiu doui îi ca-lomuiase în tdte părţile, iar pe cei doui din urmă îi desemnă bandelor ca pe viclemele creştinăţei destinate fiarelor sălbatice. Epurescu scapă ca pţ'in minune, Rose Ştefănescu că<Ju viciimă.
Foia intereselor străine dă să seînţe-ldgă cum că afacerea d-lui Carcaly ar fi o chestiune politică şi afacerea lui Rose Ştefănescu o chestiune personala, o resbunare.
Cine cunosce pe Rose Ştefănescu, sciă că nici odată n’a avut inamici personali. Chiar cănd discuta politică, el o facea rlijlănd şi glumind fără să atingă pe nimini. N’a făcut la ni-mini rău, ci numai bine. Toţi1 aceia cari l’au atacat, suntem siguri că au fost ajutaţi de d. Ştefănescu în neajunsurile lor.
Personalitate deci n’a fost. Resbunare pentru bataia lui Dimitriu dr nu putea fi, căci după care sistemă, după care dreptate să piătdscă utiul pentru altul? Era esecutavea planului conceput, ca se margindscă influenţa eător-va persdhe din sala alegerilor comunale şi de prin prejur. Acdsta a făcut’o şi aii isbuţjt ciocoii. Noi însă nu’i felicităm de aedstă is-băndă. Ea ’i-.a tmormăntat în ochii opiniune public din Giurgiu, căci morţi erau deja de mult.
DAO Şi ŢIPA
—
Poliţiştii cavi scriu la foile guvernamentale aii mare asemenare cu e-vreii : dau şi tot ei ţipă.
Se scie ce s'a întâmplat la Giurgiu. In ajunul alegerii colegiului I, bandele de bătăuşi s’aii năpustit a-supra membrilor maî impOi-tanţi ai partidei liberale si d. Rose Ştefănescu, fost piima^i deputat, a fo t grdznic bătut în sti 1. Cu chipul acesta s’a aruncat gr în cetăţenii şi mulţi s’au abţinut i vot.
Era de cred ut că <e guvernamentale vor păstra tăcerea asupra acestei başibuzuăii, sau cel puţin se vor mulţumi să mieşoreze gravitatea faptului.
Jli'!Wărimcfiie a efedut acdsta, s’a înşelat amarnic. Guvctviandemaltl de a^î n’au perdut obiceiul pe care ’l avdu în oposiţie : ei •dtaă, ei ţipă.
S’ar părea, '» în adevăr , după cele ce spun foile poliţienesc!, nu liberalii au bătut pe guvernamentali, că aceştia sunt cuf-capetele sparte şi cu costele rupte.
Independance spune că d. Dumî-triu a fost pălmuit de d. Carcaly, fiind-că ceruse explicaţiuni pentru nis-ce iifsulte ce acest din urmă i-ar fi, făcut într’o întrunire publică.
Ei bine, lucrul e cu desăvârşire alt-fel. Nu d. Carcali a insultat pe Dimitriu în întrunire, ci Dimitriu pe
f faimir. 11-	-tcb t '	• , R
d. Carcaly, la o întrunite guverna-mentală-poliţienească ; nu Dimitriu a cerut explicaţii în grădină, ci dj Carcali i-a cerut cont lut Dimitriu şi !-a pălmuit, pentru că, în loc se se explice, începuse să înjure şi să spuie obrăsnieiî.
Provocarea a venit deci de ia guJ vernamentalî şi nu de la liberali.
Independance mal spune :
*Intr’aceiaşi sdră, d. Rose Ştefănescu a fost lovit la rândul seu ,.
Independance spune acdsta ca şi cum ar fi lucrul cel mai natural din lume.
Dar d. Ştefănescu a primit numai aşa o simplă lovitură ? d-sea zace în pat, cu capul spart, cu rănii pe corp, cu braţele paralisate de lovituri. Asta se chiamâ c’a fost «lovit la rândul săli»?
Ş’apol ce-avea a face d. Ştefănescu cu incidentul Carcali Dimitriu ?
Pe de altă parte, Epoca a şi început să atace pe pi’ocurovu! şi judecătorul do instrucţie din Giurgiu, fiind-că aceştia aii avut curagiul să constate başl-buzuciile agenţilor ad-ministraţiuniî. Principala vină a acestor magistraţii e că n’au sărit şi el în ajutorul bătăuşilor.
De sigur că neruşinarea scribilor guvernamentali nu‘are nici o margine.
!nformaţiun? Exfariore
, io	——~
Anarhiştii în Elveţia
Consiliul federal al cantonului Berna a hotărât expulsarea tul Hartung, inginer german şi fost căpitan, pentru acte.de în-naltă trădare contra Elveţiei şi acte a-tentatore la sigurauţa statelor vecine.
Revoltă în Persia
Turconmnil din Jinud s’ah revoltat, ah ars şi prădat satele de prin prejur şi masacrat poporaţia.
Locuitorii din Asterabad ah telegrafiat Şahului şi guvernatorului din Korassan, cerând ajutor, trupele locale fiind în neputinţă a potoli resco'a.
■’fip.n
Mişcări de trupe yi Rusia
Se scrie din Podvolocisca, că în curănd vor avea loc mişcări de trupe între Zer-binovicl şi Volotiki.
Direcţia cailor ferate a primit ordin să ţină la dispositia autorităţilor militare materialul de transport
Pregătiri pentru călătoria iul Wil-helm II la Roma
Un arhitect din Roma a fost însărcinat să adapteze palatul Cafareli, unde se află actualmente ambasada germana, pentru a primi pe împăratul Wilhelm.
Pentru a menaja susceptibilitatea Papei, suverauut nu va sta la Quirinal.
Călătoriile lui Wilhelin II
După o depeşă din Viena, adresată «barului Paris, prinţul de Neapol va eşi hiajntea împăratului Wilhelm II când se vi1 duca- la Roind.
împăratul va face visilă Paper, însă plecând de la amoasada germană, Papa nu va mal primi pe ospeţil regelui.
împăratul Franţ Iosef nu va însoţi pe împăratul Wilhelm.
INFORM ATI UN!
, i
Pe dina de 10 Iulie s’a făcut urmâtă-rele înaintări în armată : Maca Petre la gradul de colonel în reg. 16 de dorobanţi ; Vicol Nicolae Ia gradul de loco-
ClUl
l U i .ni I-jtţd'Jy njai-jg
w
'
www.dacoromanica.ro
f jt turma
TELEGRAFUL —22 IULIE 1888
tenent-colonel în reg. 5 de linie; Câ-plescu Constantin le gradul de maior.
*
In şedinţa de ia il April consiliul de miniştri a hotărât cele ce urmâză :
I.	Suspendarea în judeţul Prahova, pe anul 1887-1888, a perceperet dârei de 4 lei de hectar, înfiinţată prin legea de la 5 Aprilie 1885, pentru combaterea filoxerei, se menţine pentru acel an până la regularea cestiunei prin o lege.
II.	De la 1 Aprilie 1888 şi până la votarea unei legi modificâtâre celei în vigâre, atât în judeţul Pahova, cât si în iote cete-alte judeţe, nu se va percepe din aoestâ dare de cât numai 1 left, 50 bani de hectar.
III.	De la 1 Aprilie 1888 şi numai pentru viitor, t6te viile filoxerate vor fi scutite provisoria atât de darea de 4 lei de hectar, prevâZutâ prin legea pentru combaterea filoxerei, cât şi de t6te cele-alte dări către comună, judeţ şi stat, afară de darea prevâdutâ de aliniatul II, de sub art. 9 din legea fonciarâ de la 27 Mari ie 1885, până când corpurile legiui-târe vor da legala interpretare art. 29 din menţionata lege.
Scăderea se va face din oficia de către ministerul de finance dupe constatările serviciului anti-filoxeric şi curgând de la începutul trimestrului în care s’a făcut constatarea, fără a se mal îndeplini formalităţile prevâZute de legea de percepere de la 16 Martie 1885, de âre-ce aoes'e formalităţi vizâzâ scăderi şi ştergeri din roluri de o natură cu totul alta.
IV.	Tote viile filoxerate scăzute de la dări, conform articolului precedent, vor fi supuse de la 1 Apriliie 1Ş88, şi numai pentru viitor, la plata de 1 lea de hectar, potrivit alirtiatulul II de sub art. 9 din legea fuuciarâ de la 27 Martie 1885, percepâudu-se acâstă dare în ce privusce terenul ce a fost seu mal este sădit cu viţe, în vil filoxerate, pe comptul casei de depuneri, pentru alimentarea fondului din care să se |p6tâ restitui avansurile ce face Zisa casă şi plăti procentele In virtutea legel pentru combaterea filoxerei.
X
Poşta din Galaţi spune că :
Sâmbătă la Agenţia vapârelor rusescl poliţia sanitară a confiscat 30 but6ie pesce sărat şl a dispus se .fie aruncat m Dunăre, ceea ce s’a şi făcut.
X
D. Laurian va pleca la sfîrşitul sâptâ-mânel la Graiova pentru a fi faţă la pu-nerta pietrei fundamentale a liceului care se va clădi în capitala Olteniei.
X
Ministrul domeniilor se ocupă d’a găsi mijlocul pentru a veni în ajutorul sătenilor a căror recolte ad fost bântuite de grindină.
X
1). general Pencovicl, comandantul corpului al 3-lea de armată, a fost însărcinat cu inspectarea punctelor de ia graniţa Basarabiei.
X
Direcţiunea căilor ferate române se gândeşte cu seriositate a deschide tunelul de la Bărboşi pentru circulaiiunea trenurilor.
X
La 18 August încep conferinţele învăţătorilor, în t6te 'judeţele din ţară.
X
La congresul ce se află la Paris pentru studiul tuberculosel, d. dr. Galindero a ţinut o disertaţie asupra meningitei tuberculâse la adulţi.
X
S’a acordat un congediu de o lună cjile u. Herişescu, inspector generai al poştelor şi telegrafelor. In acest timp d-sa va fi înlocuit prin ţi. Iliescu, inspector de circumscripţie.
X
Duminică sâara, casierul gârel Iveşlt s’a aruncat înaintea trepulul şi a fost sdrobit.
X
S’a disolvat consiliile comunelor rurale Ghirdoveni şi Bordenl, judeţul Prahova.
X
Citim în Tutova :
Secerişul mal în tot judeţul nostru este aprâpe a se fini. Abondenţa recoltei de esttimp este una din cele mal rari, din care causâ tr^ecatul va dura forte mult.
X
Acelaşi Ziar scrie urm&târele :
Nici săptămâna aceasta n’a plouat prin judeţul nostru, cea-ce face pe mulţi sâ dispereze. Popuşoil, hrana unică a locuitorului ţăran, pe la unele locuri s’aO uscat, iar pe la altele sunt pe cale a se usca, dacă nu le va venţ in ajutor o pldie bine-fâcătore.
X
La 3 Septembrie se va ţinea concurs la gara de Nord pentru admiterea elevilor în scâla specială de mişcare a drumului de fier.
Se cere 4 clase gimnasiale, reale saa comerciale şi vârsta până la 24 ani.
Elevii admişi primesc o diurnă de 60 lei pe lunâi
X
D. Ion C. Brâtianu a sosit adl în capitală cu trenul accelerat de la 9 şi 25, venind de la Florica.
X
La băile de la Slănic (Prahova) se află 600—700 persone şi nu e nici un doctor, care să prescrie modul de a face băile. Unele persdne cari s’ad îmbolnăvit aii fost silite să pârăsâscă Slânicul din eausu lipsei de doctor şi medicamente.
Un cunoscut al nostru, — scrie Democraţia,—ne anunţă că lumea de acolo este fârte indignată de acostă negligenţâ. La Slănic se află 26 fete din Asii şi unele îmbolnâvindu-se sunt lipsite de ajutor medical, lăsate la voia întâmplărei.
X
D-l Gâmpineanu, care se atlâ la Predeal, se va întorce pe la sfârşitul lunel In capitală.
X
D. Gr. L. Cair, a fost ales în unanimitate primar al urbei Târgovişte, iar d-nil I. Anghelescu şi Gr. lonescu ca a-jutdre.
LIMBAP
Gramatică? Progres?!!!
Ah I rorbiţl, scriţl românesce, pentru Dmnueijeft.
PHONETIGA
Nu de mult a eşit o vorbă, nu se scie de unde, dâr hdevârul este că circula mult printre toţi erudiţii şi printre toţi profanii de gramatică, până şi chiar printre erudiţii absolvenţi a două clase primare, şi chiar printre cel care ad trecut Bucoavna, că Academia Română ar fi luat sâa că va lua hotârlrea sâ adopte sistema de scriere fonetică. T6te bune, şi dis-posiţiunea acâsta luată de erudiţii de la Academia n6strâ, nu este de cât prudentă, nu este de cât un fapt pentru care cel presenţl şi viitori trebue se le fie recunoscători, pentru că vor face ca se se pună în armonie limba scrisă cu cea vorbită. Englejil îşi dad osten61a a atinge a-cest scop, germanii ’l-aa atins până la un punct 6re-care ; d6r, este bine înţeles că o ast-fel de operă nu se pâte complecta de cât în curs de mal mulţi ani, şi dupe eşirea din scoli a atâtor genera-ţiunl al căror numer se întrecă pe cel vechi care sunt deprinşi cu o ortografie prin care trei, patru şi cinci vocale sâd consonante, represint un sunet seă o silabă. Via la punctul de plecare.
Atâta carte cât tine ciurul apă, am gustat şi ea, şi vâZând marele sgomot care îl fac unii şi alţii în privinţa fonetismului, m’am interesat se ved cum se uzâză de el, se ’l înveţ, cum s’ar cjiee, se me procopsesc şi ea ; însâ decepţinnea îmi este amară, pentru ca nu ni am găsit nici scâla nici dascălul.
Mi s’a dis că pentru profani ca mine, gazeta este scdla. Am credut. Am făcut cheltuieli cutnpârend in tute filele gazetele t6te, n’am evitat nici pe renumitul Trăsnetul, nici pe Ghiţă Berbecul, le-am citit din sc6rţâ pânâ în scorţă, cu mare atenţiune, asupra ortografiei bineînţeles, ţintind asupra foneticei, fără măcar se observ scopul, expresiuuile, înjurăturile, laudele, tămâia care o aprind unele, şi blamul care îl aduc altele, cutârul sea cutărul partid, cutare! sâa cutârel per-sâne, pentru că, în calitate de om mic, în viaţa mea nici politica am făcut, nici curtezan am fost, nici maşala am purtat, nici postulant nu am fost, ci ca un simplu muritor, fericit de a înveţa ceva, ca unul care vrea se se cioplescă, am voit numai se ciupesc câte ceva gramatică şi limbă, căci nu o cunosc de cât atât cât am învăţat de la mama şi cât am ciupit din scolă. Decepţiune !! !!
Goni plani pe gazete, şi aşteptam st’* 1 învăţ mult eitmdu-le, mal cu osebire de la acelea la care colaborezâdascăli, filosofi, jurişti, omeni cu-carte, absolvenţi ai scotei ’nalte, diplomaţi în multe ştiinţe (a-farâ de gramatica şi limbă). Dumne-deule !! daca ar trăi dascălul Dobre psal-tul de la Ghencea şi dăscăliţa Anica de la Icdnâ, contimporani Iul Bim-başa Sava şi Domnul Vudor, care ambii, pe lângă psaltichie şi cusut la gherghef, învăţa pe copil şi limba şi gramatica românescă, daca ar trai Zic aceştia, şi ar vedea ortografia şi fonetica gazetelor, s’ar spânzura. Dâr Eliade? dâr?... der.... o mulţime alţii care ad muncit să formeze o bucată de gramatică şi limbă ? Sărmana
Academie, care s’o fi gândit la fonetică, ce o fi tjicând când o fi vâZ&nd cum să aplică acest princip? Ce o fi Zicând când vede pe dez înlocuind pe des ? Ge o fi dicând când vede scris de dascăll-gaze-tarl cuvinte ca : togmai, togmtlă, deziluzie, deznădejde, dezagrement? etc. (limbă? ortografie? fonetism? eufonie ? Ce o fi asta ?) Biată Academie ! 1 veZi cum te înţeleg ştiutorii de carte, pionierii progresului şi propagatorii limbel!!!
Ceva mal grozav : Tot prin gazete se vede vorbindu-se pentru timpul băilor despre Balneare, vilegiatură (români, luaţi aminte căci de aci trebue să învăţaţi românesce. Ge q fi balnear ? ce o fi vilegiatură ?!! — pe românesce cuvintele acestea nu vor fi esistânJ ?j
Der Kermesu ? Am câu al câie-va dicţionare la care un profan cămine a putut ajunge, să aflu în ce limbă o fi şi a-cest cuvânt, şi neaflând rădăcina lui, am întrebat pe un amic, care rîZândde naivitatea mea, să silea să mă convingă ca este limba universala, safl Vollapuck. M’am prefăcut că îl cred ca să nu mă crădâ şi mal prost de cum sunt. In fine, după ostenâla, am aflat că germanii aa cuvântul Kirmse, un fel de abreviat din cuvântul Kirch-Messe. Ge o fi asta ? Pe românesce are nume ori nu ? Din norocire pentru mine (şi ignorantul trebue să caute mult până să gâsâscă acul d-nel cu firul roşu) gâsiia In Konverszions-Lexicon (Brockhaus, litera K. pag. 833)
,....în vech a biserică, începând din al
,IX secol, In Germania se serba anual ,Ziua inaugurărel bisericel, obiceia care ,s’a păstrat etc. etc. Acâstâ Zi »e numea ,Kirchweihfest 1) , Kirchmesse 2), şi „Kirmse 3) etc. etc.*
M’am gândit, fiind vorba despre biserică, n’o fi fost hram la Gotrocenl ? Nu. Kirmisa aceea de care scria învăţaţii gazetari, s’o fi raportând p6te la serbarea anuală? Der a cui serbare? N’are nume pe românesce ? De va fi vr’o aniversare nu s’ar putea nuini cu numele sâa din botez ? Erudiţii pot să ne lumineze, fiind că alt-fel ea unul până acum, cu limba gazetelor, mă cred în faţa lui Milo, declarând amor:
,Emoţiunea verbală a animel mele, la care se derivă ca o substantivă, etc*.
Gazeta eruditului dascăl nu se mărgineşte numai la Kermesâ (limba chinesâ pentru mine), dâr în aceiaşi f6ie mal Zice :	Popidaţiunea infantină ce anima
Cotrocenil.
Români, cari ştiţi limbi şi carte, cercetaţi şi spuneţi-ne şi nouâ ce va să dicâ pe româneşte Kermesa ? populaţiu-nea infantină ? ce va să Zică anima Co-tfocenil ? Ce va sâ Zică bambiniî ? A-ceste cuvinte sunt scrise In darea de semâ despre serbarea copiilor de la Gotrocenl, nu ca termeni proprii pentru vie un hram al vre unei biserici, nici pentru vre-o serbare a unor dom sad infanti spanioli, genovezl sad veneţienl, ci pur şi simplu cu ocasia unei sărbători data de M. S. Regina, copiilor din Bucu-reşcl. (Români, învăţaţi de la gazete limba, sad turciţi-vâ). ’l-a botezat pe copil pote de pe costumele care le purtad ? Să pote. Dăr care din el le purtad ? Şi în caşul afirmativ, pentru ce s’a aplicat la generalitate ? pentru că limba, fonetica, gramatica, aşa ordonă ? Sărmană limbă, pe ce mâini al ajuns !!!
Tot în acelaşi număr al României libere, am mal văZut un specimen de ortografie, un nume propria; Ferekide,
1). Cum am <ţiee pe românesce hramul. 2>, Le-turgia pentru biserici în acea (Ji. Abreviat din KirchmesaeA leturgia care ge face în fie-care an în memoria Vond&rei acelei biserici, — urmaţi apoi de serbirl populare.
FOIŢA OI ARULUI «TELEGRAFUL, 1
(29) |
1 1
MOŞTENIREA
MILIOANELOR
de
J A V £ Ii 8 A U G?£ K
PARTEA A DOUA 111
In acelaşi moment un fulger brasdă norii negri.
— Drace 1 strigă Bibi, are să ne apuce ploia sâ ne grăbim.
In urmă Bibi sări în gropă pe piciârele mortului, el însă căZu rău, se clătină pe piciârele mortului şi când voi să se spri-ine de pereţii gropel nu reuşi să se ţină
în picore ş,i căZu eu mânele pe pieptul cadavrului.
—	Ge ’l asta ! strigă el, pare-câ sunt beat 1
—	Să nu ’i mănânci nasul, Zis® Şo-pârlâ.
Gel-l-alţl începură a rîde.
Un nod fulger brazdă cerul. Bibi-patru-degeui se sculase in pictore,
Scoţând batista din buzunar ’şl şterse mânele apoi Z'se :
—• Daţl-ml biberonul.
Bibi-patru-degete Zicea biberon la un tub lung de cauciuc, care la un capat a-vea o băşică mare.
De ’t aşi putea deschide gura ? Zise el
Cu mare greutate, cu ajutorul unul cuţit, JBibi deschise gura şi vâră degetele între dinţi.
—	Ai! strigă el.
—	Ge, te-a muşcat î zise Veveriţă rî-Zând.
—	’Ţl vine a rîde, zise Gât-de-lup, aşi voi să te văd în Incul lui Bibi.
Pe cend tovarăşii Iul glumeau, Bibi introduse tubul în gâtul cadavrului, apoi încetul cu încetul ’l introduse în stomac
—	De minune! zise el. Tubul nu e nici mal lung nici mal seurt, a ajuns în stomac.
Apoi strânse de două ori băşica de cauciuc ce era la alt capăt al tubului,
—	Sunt sigur că ’ţl şj- fi spus c$ eşti nebun, dacă ’l Ziceai că după patru-zecl şi opt de dre după mZrte are să bea car fea, Zise Bibi,
—	CreZi că a ajuns până în stomaâ ? întrebă Şopârlă.
—	Oh! nu mă îngrijesc d’aceasta,
In urmă scdse sonda şi o dădu Iul Veveriţa.
—	Acuma daţi-ml cuiul cel mic şi ciocanul.
Şopârlă căuta în cutie cuiul şi ciocanul şi le dădu Iul Bibi.
Tuna grozav, şi fulgerile brăzdau norii.
—	Ce dracu! Zise Sfârleazâ, acuma ’şl a găsit şi D-ded sâ fulgere şi sâ tune!
Bibi luând cuiul şi ciocanul, se puse în genunchi şi căută sâ redice în sus capul cadavrului.
—	Nu se dă ! Zise Bibi.
—	Sâ ’ţl ajut şi ed Zise Şopârlă.
—	Nu e nevoe, gâtul e aşa de ţeapăn în cât nu ’1 putem îndoui.
—	Atunci ce e de făcut?
—	Să scdtem sicriul afară,
—	Nu se pote, Zise Gât-de-lup, se murdăreşte linţoliul.
—	Gât-de-lup are dreptate, Zise Bibi.
—	’L punem pe haitele noştre, Zise Veveriţa.
—	Ml a yenit o iZeie, Zise Bibi,
ridicăm în picidre, cred că capul va eşi afară din mormânţ
—	E minunată iZeiş ta; şâ?l legăna frânghia de gât şi slţ’l ridicănţ în sus.
—	f}u şs pOte, Z1SP PipiQp-dp-b&rză, fr.ânghia vu lăsa afine pe gât.
—	Aşa e, ai dpeptate....
—	Ge mal stal la indQialâ, Z'Şe Sfăir leazâ, leagâ-i basmaua de gât şi apoi frânghta de basma.
—	Dâml o basma, Zise Bibi.
Bibi înfăşură basmaua în jurul gâtului cadavrului, înoZâ bine, legâ frânghia de ea şi dădu cel-alt câpât al frânghiei tovarăşilor lui.
Eşind din mormânt Zise :
—	Trageţi, însă Încet.
Apoi adresânduse lui Şopârlă:
—	Ţine felinarul.
încetul cu Încetul cadavrul se ridică în sus, apoi după câte-va momente capul cadavrului era d’asupra pământului.
Un nod fulger lumină acea scenâ sinistră.
Speclaculul era îngrozitor.
Mortul, drept ca o statuă de marmură, avea ochii deschişi, pare că inviase şi voia să blesteme pe aceid care ’l profanase locuinţa de veci.
El se uita la el.
Pe sigur cfl cel cinci indivizi tre)»ue
Ferechide, şi Ferichidi. Cuin îl chiarnâ pe bieful om ? Ori pdte sunt trei per-< sdne ?' (Ortografie. Scriitor, luminatorul publicului, n’ul ce se Z*cl,--jos fruntea.)
Cine citeşte gazetele,—si fiind-câ ob-servaiiuniie ce am avui ocasiune »tt le fac, se raport şi la România liberti,~şi va avea îndurări? şi de noi ignorenţil, bine-voiascâ a explica raţional, pentru ce dez In dezmormfintare, dezonbre—diz-graţiat (aci este diz nu maj este dez...?) etc.
Mal departe România liberă 10 (22) Iulie Zice : poveţuit. Poveţa săd pooaţal cum se chiarnâ pe româneşte ? (fonetica cere acăsta ?) disordine, (aci scapă bietul z, nu Zice barem dezordine.) Mal la vale diee : fiindcă fun cuvânt) şi imediat Z*ce pentru-câ (două cuvinte). Oh fonetică!! Apoi vorbeşte despre o suprafaţă. (Nu care cuin-va cuvântul vine de la fată?) Visteiria, nu vistieria (fonetica ?), hoţielo*, (nu hoţiilor ?) Imediat dupe acest cuvânt găsim : călcărilor ; prin urmare, ori Zi hoţiilor, ori hoţielor şi călcărilor ori calcarelor. Voiesc (ce o mal fi şi acâsta ?) Simburelul (dar asta ?) piatră,—(eufonie ?) Atunci pentru ce al treilea cuvânt dupe acâsta e scris pept şi nu piept ? (pentru fonetică). Obişnuit, (se vede că dupe fonetica gazetelor cuvântul nu vine de la obiceia!! oh fonetică, fonetică 1 Carte, carte !!)
Orcul (asta e mal moţată fonetică). Nu se ştie daca e vorba de ori şi cui, dar în fine, este scris orcui, tot aşa ca Orce fără a se şti daca este vorba de pluralul substantivului Orca, care face Orce, vânturile cu vtrtejl periculdse, cunoscute sub acest nume de toţi marinarii şi locuitorii ţârmurilor adriatice. (Gramuiieâ, fondtică, româneşte). Oh, munca Academiei, pe ce mâini al ajuns!!
Dar când va auZi lumea că în ţâra românescâ Ablativul s’ft botezat de un grozav gramatic, ca parte de cuvânt ?...
Oameni dâ cârte, mal Cercetaţi şi cuvintele des repetate prin fol şi foiţe public*, ca frază, mazâ (e vorba de grupă, număr, masă), fincă, pentrucă, orcuiu, asfel, naz (cu care se mirdse p6te ?) In loc de frasâ, masă, etc. Apoi fonetica reclamă ştiutorilor de scri9 de a denatura cuvintele, contopindu-le unele In altele ca sarea In apă, şi a face din nas naz ? T6tâ lumea ştie că cu nasul 96 mirdse, şi a năzui, sâa a face nazuri este cu totul [alt-ceva.
Daca savanta Academie s’a pronunţat pentru fonetică, nu s’a gândit câ se vor găsi dmenl care ad ’şl permită a scrie cuvinte ca : orcum, orce, asvel, togmai, fincă, şi că vor toci pe bietul z Intr’a-tât, în cât sâ nu’l lase In pace nici în frază, nici chiar la muzicalul ba» bole-ztndu’l baz.
Ar îi sârmunul z intru căt-va de Înţeles, ca la el acasă în cuvintele frunza, brânză, varză, dar ce caută d-lor fonetici în vas ? pentru ce vaz ?
Sunt obscur, fârfl multă carte, dar scrisuri de natura acâsta numite fonetice, proprii ale foneticiştilor nostrii gazetari, îmi amintesc un costum caraghios, oriental, tot aşa în armonie cu uzul, ca şi fonetica în cestiune cu limba şi gramatica nostră. Inchipuiţivâ un om gătit cu pălărie de pae scurtă, şi în lipsă un clac, mintean sad fermenâ pănă la bria, brîd colorat, şalvari pănă la genuchl, jambele gdle, ciorapi pănă la glesne, piciorele tn meşl sad papuci, şi in lipsă de mintean (căci nu tot omul pole să’şl cumpere) ; câte oaatâ, după cum norocul îi ajută să’şl procure îmbrăcămintea, Îmbracă un gheroc sad un frac. Am vâZut asemenea un desemn capo d’operă: 0 familie de negrii, tata, maiţta la braţ,
să fi fost deprinşi cu asemenea scene ca şa stea nepăsători In faţa acelei fantome ce ejrş. înaintea lor.
Acuma el ţnsâ nu mai glumead şi liţcrşa în linişte, epad chiar paliul puţin.
U'qdată B'bi-patriţ-degeţe Zise :
—	Staţi ! şi ţineţţ hidP;
Apo! lijă în riţâna dpâptş ciqcaniţl, işi-în cea stânga cqiul 4® feFr
—	Ţin§ felinarul bine, Zise el l»|ţ Şq^ pârlâ.
Gendrin avea un pâr des şi creţ. Bibi după ce dădu la o parte pârul la ceafă, împlântă cuiul tn piele, apoi lovi cu ciocanul.
Ghiul ajungând la o» mergea cam gfeâ.
I .ilatâ ce trecu osul mergea uşor.
Bibi pipăi cu degetul iu locui unde bătu cuiul, mal lovi Incâ de vr’o donâ ori cu ciocanul, apoi punându’l în buzunar, a-şeZâ pârul la loc.
In acest moment un vuet asurZitor se auZi; cerul se lumină de fulgere şi o colon â de marmură se sfarmă în mit de bucăţi, lovită fiind de trăsnet.
Gel cari ţinead frânghia începură sâ tremure.
—	Nu lăsaţi frânghia! Zise Bibi, că ne-am dus dracului.
i t>
(Va urma}
www.dacoromamca.ro
TELEGRAFUL — 22 IULIE 1888
fii şi fiicele la braţ, costumaţi (fonetic), tatăl pălărie 'altă, cravată mare la gât, cămaşe scrobită frumos, lungă pana d’a-supra genuchilor, restul picidrelor gol, desculţ, la glesne (nu fonetic glezne), manşete cu Duton de aur, Daston în mână, ţigara de fol In gură. Tâte celelalte figuri costumate la fel, cu deosebire că, cele care aparţin secsulul fru- j nros se disting prin nasul turtit, un belciug mare de nas, pălărie [cu horbota albă, şi umbreluţă în mâna. Armonie! ! ! Costumul lor armonizând ca fonetica gazetarilor la limba română.
Pentru DumneijeU, d-lor aderenţi al foneticei, gândiţive ca scrisul d-v ajunge nu numai în mănâ de 6men1 care înţelegând ce citesc, d;.u sentinţa lacitumente, dar vine în mâni profane care spre nenorocirea lor îl ia de model, şi atunci, atunci greşit doctrinaţl acel profani atât In limbă cât şi în gramatica, vor mal şti româneşte ? Sărmana limbă ! ! 1 Camliţive că claca biata Academie s’o ti prommcial pentru foueth-ă, nn s'u gândit, de cât la ,Seric cum audl,‘ şl n.ci odaia mi s a gândit la ,contopeşte cuvintele într’un mod denaturat, între <lâusele.‘ Nu s’a gândit, credeo, Academia la fonetismul, în felul cum unt avut nenorocirea sâ vâd într’o gazetă, frasa: miem dai, şi mam dus. Academicii noslrit, cred eU, ar plânge, daca le-ar veni în mână, şi ar vedea un astfel de fonetismu.
Fonetisme mi vrea sâ c]ic.â, amestecă cuvintele anul cu altul, ci, scrie cum auiji. Prin acâsta Insa, daca din gura unor 6menl se aude, din causa ignoren-tel, eşind cuvinte, lipite unele de altele, nu vrea sâ (jicâ câ scriitorul este obligat a scrie cum a pronunciat el. Alta este a (jiee :
An aram Pomi ardeam Şi sădeam Meri deşi,
Perl deşi,
Şi alta este după fonetica unor gazetari aceleaşi cuvinte :
Anaram, pomardeam, şisâdera inerdeş perdeşî. (poftim fonetică).
Alta este a (Jice :
—	Unde te duci, nene Ioane?
—- Mâ duc acasă sâ aduc mi sac. Nu câ nu sunt vrednic sâ mâ lupt cu el plin, dar fiind-câ sunt bâtrîn, că am trăit mult, sunt slab, şi am uitat sâ’l iaU cu mine când am venit.
Şi alta este a face fonetica gazetelor care ar fi cea urmâtbr.;:
—	Mâcacasă sacunsac. Nucă nus vre-nic mâlup cuel plin, dar, fincâs bâtrinl, cam trăit mult, sslab, şam uitat sâl iau cu mine cânam vent.
(Halal de fonetică ! !).
Nai habar!! ! — Ce vrea sâ fiică acel nai? Nu al, pentru eufonie n’at aci şi fonetică, scrii cum aufii, şi precisezi ţnu precizezi) (precis nu preciz), — precisezi ideea — este verbul, — de vreme ce nai îtisemnâzâ instrumentul fluerâtor al lăutarului, (nai), şi nu al, pentru eufonie se tolerează n’al. Iată fonetica. In loc de sachar, voia scrie zahar, iată fonetica. In loc de pământ (derivat din paviment), voia scrie pâmînt/pentru că aşa îl grâesc ; în loc de ţârra, voia (jice ţara, şi daca vreţi sâ fiţi inamici Iul d cu gedilâ, (fii tidilă), îl voia înlocui cu z, fiindcă s’a înrudit mult cu limba no-strâ, şi mal cu sâmâ că sunt cuvinte în care neputenduse înlocui, cum de esem-plu în zidar, zing, zig-zag, slavonul zaver-gia, turcescul zevzec, zeflemea etc., îl putem plasa la locul lui şi chiar în locul Iul <jl. dăr alt-fel, nu ştia cum s’ar putea întrebuinţa. lata fonetismul. Der fonetism întrebuinţat ca : finea, toduna, pentrucă, aşadar, ar semăna ca cum am (jice por-decâine în loc de porc-de-câine, căci după fonetica gazetarilor pordecâine, cine m’ar asigura câ nu ar fi vorba de porul unul câine ?
Vorbiţi, scriţl româneşte, pentru Dumnezeu.
Intraţi în spiritul Academiei şi scriţl cum ea a dispus.
Mal faceţi o pomană cu publicul, d-lor direpţorl de gazete. Angajaţi ca scriitori persqne care dâcă nu ştia să scrie, cel
fpţin şâ ştie să citescă. Fiţi severi în a-pgereji lop, supuneţiFt la esamene, la pqncurs, fâceţpea ce) care şe devoteză, care iaiî apostolatul de jurnalist să în-SUşâscă şj condiţianile pentru a putea îndeplini acâsta mare şi nobilă misiune. Nu vâ mulţumiţi a număra între colaboratori numai fiind-câ pârtâ ochelari, seu fiind-câ ştie a’şl însuşi argintăria celui care ’l-a dat-o în păstrare, seu numai fiind-că ştie să înjure pe adversarii politici.
Presa are marele şi strălucitul rol d’a civiliza, d’a nobila pe om, d’a propaga patriotismul şi a’l înrădăcina în inima fie-câruia, şi aşa fiind ar fi bine ca şi presa sâ facă scrupul din acesta şi se remanieze redacţiile, depărtând ignorenta şi infecţiile decâ vor fi pe la unele, şi sâ le înlocuiască cu omeni de carte, omeni probaţi şi bine constataţi în privinţa ca-pacitâţel, tăriei de caracter şi sub tute raporturile de gazetari, adică luminători, dascăli al poporului, mai dascăli de cât apostolii Iul Christos, câcl acesta este misiunea lor, carte însâjînainte de t6te, pentru câ acâsta luminâză pe profani ca mine.
Mal vedl caraghioslîc: România liberă 2 (14) Iunie):
(‘Ministrul instrucţiei pu-(‘blice a obţinut prin con-(‘siliul de miniştrii fixarea
Ucă?!?fj>ne (c?i reducerea zilelor fe-( ‘riate ce se vor observa în ( ‘şcoli.
D6mne, ce o mal fi şi vorba asta fe-rinte!? o fi de fer? mare minune ! fonetică 7 limbă ?
Domne fereşte de limba făcută de gazetarii cu carte.
( ‘Nu este lesne de a da ( 1 lista complectă a costu-(‘melor, cu osebire descrip-(‘ţiunea lor exactă. Popu-
Incă ceva ( *laţiunea infantină ce a-
nostim:	( «nima Gotrocenit, petrecea
( ‘cu atâta voiciune că nu ( ‘ştiai unde s’o prindl: ca ( ‘fluturii săria dintr’un tu-(‘fiş la o poiana, de la un (‘kioşe la un bufet,.
Sări a 1 I ce o fi şi asta ! ? (fonetism ? ortografia? limba ?) halal.
Alia, iar bocănâ : România (17 Iulie).
(‘Yilhelm II vagnerian.—
(‘Printr’un ordin din cabi-(‘net, din Posidam la 7 Iu-(‘lie, împăratul Germaniei (‘a decis ca corpul de mu-( 'zică al husarilor gardel „	. . . ( ‘aflat acuma la Munich,
tZcZZTen'i se oprâscă întorcen-ghicifi ce vrea se( 'du-se la Berlin, la Bay-j,ică pe româneşte^* re uth ca să espriine,
acesta!!!!? f^intr’o aubadit făcută (‘înaintea mormântului (‘Iui Richard Wagner,
( seutiinentele de admi-(‘raţiune ale inajestaţel (‘ sâle pentru maestrul de-(‘funct.
Muzika, dupâ traducător este Corp, nu banda.
Acest corp, dupâ scriitor (româDeşte !) este ordonat de împăratul să espriine (a uitat să scrie ezprime) înaintea unul mormânt, sentimente! (de ce nu dragoste ?) şi prin ce ? prin flaute ? prin viorâ ? tobe ? oral ? (dăcft corpul de muzică ar fi compus de mulţi muzicanţi, ar trebui bietului mormânt o săptămână ca să asculte esprimarea împăratului prin vocea fie-câruia). Dăr se tjlice ca se va esprima printr’o aubadă (ce minune o fi asta ? o fi vr’un instrument , sân alt-ceva ? şi asta o fi ţinând de fonetica!?) Invâţaţi lor, faceţi pomana, scriţl pentru profani sâ înţelâgă şi e\, evitaţi sfranţozitele, şi frase ca cea de mai sus, tipărite în ‘România* cu.litere negre, ca să înţelegem şi noi neînvâţaţil.
Scriţl, vorbiţi româneşte, pentru Duin-nefieu, (dâr măcar puţin, şi pentru noi profanii şi neştiuţii).
X. Y.
Exposiţiunea din Viena
Viena, 16 Iulie 1888.
Am rămas mai de uuă-dl la exposiţia obiectelor de veloeipedomanie, şi eram să încep un alt subiect, când am fost apucat de un somn straşnic, care m’a făcut sâ scap condeiul din mâna. Astâdl urinez darea de seină ce am întreprins, trecând la equitaţiune.
Defilez înaintea nnui şir de şele, hăţuri şi alte secături de piele, de oţel, de nichel, de argint, de aur, precum frîurl, pinteni etc... fote trebuinciâse la călărie, grozav de poleite şi strâlucitore, ca ochii dracului. Mai ales potcâve sunt cât pâr în cap. Având curiositatea sâ ian câteva din ele în mânft, am observat câ sunt fdrte grele ; trebue ca fie-care sâ cântârescâ aprope două kilo circa, ce ci-vilisaţiunea nostră atârnă piciorelor unor sărmane dobitâce, cari în starea liberă, precurg îngonamare, fără ajutorul potcovarului, întinderea fără margini a savanelor lor. En unul nu cred în necesitatea potcovitului. Natura, mal maestră de cât noi toţi, a prevădut membrele cailor cu extremităţi de corn forte durabil, şi mi se pare greşită ideieg câ duţ-erbsa şi cruda operaţiune la care supunem aceste animale, le preserveză piciqrelp. Ceea ce se perde prin us, puterea vitală o pune la loc, şi dâcă ne am convinge de acest adevăr, am desfiinţa cu desăvârşire obiceiul barbar d’a înfige In piciorele cailor nisce pirânts înroşite la foc.
Găsim încă în acesta secţiune biciusce, rochii lungi şi pălării înalte cu vâlurl verdi pentru amazâne, mânuşi de pele lungi de un cot, şepci de jockey, pantaloni de pele albâ, vestone de catifea negrâ seu verde închis cu nasturi mal mari de cât o piesă de cinci lei, cisme de jandarm, cismuliţe de la extra faine cu nasturi mititel de aur, pentru cucâne. * Se scie că bontonul impune câlărimea ca ! parte obligatorie la crescerea fetelor din 1 lumea care se dice mare. O femea nu , este complectă când nu pote însoţi pe ( bărbatul el la venâtâre sed la o plimbare în pădure, în mijlocul amicilor, cari j o escortezâ şi o curtâză. Este chiar admis ca sâ se pota rătăci cu unul din a- ! ceşti amici complesanţl. Şi presupunând ca nu se râtâcesce, câte lucruri galante o femea escitatâ prin mersul cadenţat al , calului nu este dispusă a asculta, închi-
dând ochii pe juipâtate şi gândindu-se la un loc retras ! Aşa e lumea, ce sâ’l faci ?
Dar sâ nu trec peste marginele bunel cuviinţe, ’ml aşi atrage ura plăcutelor d-v6strâ cititâre cârora le datnresc respectul. Sâ vorbesc mal bine de exposiţia de înotare. Costumele de bae, atât bărbă-tescl câl şi femeescl sunt aşa de multe în cât ’ml ar fi forte greii d’a enumera t6te tricourile cu dungi negre şi roşii, deschise până la jumătatea peplu Iul pentru a nu gena mişcările frumoselor organe cărora datorim prima nostră hrană, d’a descrie pantalonii scurţi, cari desem-nâză într’un mod forte plăcut nisce forme admirabile, pantofeil de pânză menit! a garanta picioruşele drăgălaşe, colanele de stofa albastra, verde, roşie, cart fâlfâe la vent, scufiile de muşama subţire galbenă, pâlâriile de pâe împodobite cu fioncurl şi pompâne, capotele părdse cu ' cari cuconiţele ’şl usucă trupul lor în- j geresc.	(
T6te acestea sunt demne de o a eu- , ţitine deosebita şi bucuros se opreşte cineva înaintea lor, regretând a nu le vedea purtate, în loc de manechin!, de fiinţe însufleţite. Aprob îuvoţamoutul înotul ului la fete. O femea pâto sâ cadă în apa lot aşa de bine ca şi uu bărbat. Ar fi injust ca acest din urmâ să înveţe singur a scâ- j pa din pericol. Moravurile nostre egalitare, aă distrus bariera ce vechile guverne teologice stabiliseră între cele două sexe. Ori voim ori nu voim, suntem democraţi, dâcă nu prin opiniuni, cel puţin în fapt, şi am roşi — ori-cari ar fi sentimentele nostre intime, d’a trata femeia ca o flinta inferi6iâ..Trec repede asupra instrumentelor de înotare şi vin la spoitul nautic.
Aci sunt expuse nişte barei lungi şi strâmte, în cari încape un singur sports-man. Extremităţile acestor bărci sunt as-suţite ca pintenii şi ţi se pare câ cea mal mică mişcare va fi de ajuns ca să restârne tot instrumentul. Nici o cârmă pentru a dirige barca, o singură lopată scurtă şi lată la capete cu care baţi apa când în drâpta când în stânga. Cu acăstă uneltâ poţi sâ mergi înainte, în dftrât, poţi sâ descrii cercuri cât îţi place şi curbe cât de fantastice. Sunt alte bărci de dimensinnl mal mari, ca la 10—12 metri, tot aşa de subţiri şi de aseuţ te, dar cari sunt prevădute cu cârmă şi ca-tart pentru pânză. Aceste din urmâ, numite iachturl, sunt forte bine construite şi trebue să se p6rte cum se cade pe mare. Totuşi, vă spun drept, n’aşl face experienţa. Nici un iacht cu vapor nu este expus pentru câ în aceste probeluţe, cum e de exemplu aceia a prinţului Bi-besen, pe lacu Leman şi aceea a d-lul Menier, marele fabricant de ciocolată, din Paris, care veni, acu doul ani, în apele Dunărei, sportsmanul dispune de un e-chipagiti, care i reduce rolul la acela a unul simplu căpitan. Acâsia nu se mal numeşte sport ci navigaţiune.
Intr’o altă corespondenţa, voifi sflrşi, dacă se va putea, revista exposiţiunel sportomane, câcl dupâ două septămâni forte ploidse i â tvenit în gând sdrelul sâ ne onoreze cu radele sâle şi nu voia sâ scap ocasiunea d’a ’ml dăsmorţi puţin piciârele. La revedere dar.
Octaviau.
Priveghiarea morţilor la irlandezi.— Un german, care a petrecut multă vreme în California şi a stat în contact cu minieri irlandezi, descrie ast-fel obiceiurile acestora la priveghiarea morţilor:
‘Intr’o di mă pomenii cu vecinul meQ Patrick, forte întristat, câ ’ml anunţă mortea soţiei sâle şi roâ invită sâ asist săra la priveghiere,
‘Audisem mult vorbindu-se d’acestâ ceremonie şi d’aceea primii.
sCând intrai în casa Iul Patrick, acesta mă întîmpinâ cu un pahar mare de rachiu. In camera mortuară, forte spaţiâsă, se aflat» vr’o 24 de persdne, între cari cinci femei.
‘Îndată ce sosiră toţi invitaţii, se tll-cepu un cântec funebru, pe care cântăreţii îl întrerupeaiî din când în când pen-trn a-şl stropi gâtlejile cu rachiu. Dupâ terminarea cântecului, ne puserăm cu toţii la masă. Gina dură vr’o două ore şi dispăruse şi cel din urmâ rest de tristeţâ, când cel mal tineri din invitaţi manifestară dorinţa d’a trage un mic danţ...
‘Cineva începu să cânte din armonică şi perechile se puseră în mişcare ; în timpul pauselor, sâ bea rachiu. Jocul şi băutura făcură sâ crâscâ mereu veselia. însuşi bătrânul Patrick părea că’şl uitase nevasta şi, de şi nu danţa, dâr sugea rachiul ea un burete.
‘Firesce câ se şi fuma ; şi încă atât de mult, în cât în scurtă vreme ajunserăm sâ nu ne mal putem vedea bine u-nii pe alţii iar perechile dânţuiţore de-deaU peste sicriu, aşa, câ de mai multe ort a fost aprope sâ-.l restdţne...
‘încetul cu încetul, sala se golesce ; mulţi din dănţuitori, înfierbântaţi de joc şi rachiu, preferă să se tolânâscă afară pe iarbă, unde curând adorm. Numai bâ-trănil mal stau în jurul sticlelor de vi-sky şi, dupâ mutră, se vede că nu le-ar părea râtt se aibă de privegln’at în fie care sără câte nn mort.
‘Diminăţa, societatea se împrăştia şi fie-care, cu pas nes;gur, se îndreptă spre locuinţa sea,.
*
Un om periculos. — Un funcţionar turc din lieyrut e îndepărtat din causa neglr-geuţei sâle.
—	Acâsta p6te sâ coste pe mulţi 6-menl viaţa! strigă de ’ uitul.
El fu arestat şi du Kadiu ca sâ se esplice.
—	Ce-al înţeles pn	lele d-tale ?
întrebă Kadiul.
—	Ge se înţeleg ! Ina nte da fi funcţionar, am practicat ca medic. Acum, ne mal având slujbă, vot li silit sâ na’apuc iar de vechia meserie şi...
—	Al dreptate, îl întrerupse Kâdiul ; şi fâcu tot posibilul ca acest, om periculos să fie reintegrat în funcţie.
*
Pălăriile de Panama. Renumitele pălării de Panama se fabrîcft din nisce frunze cari aU forma evantaliulul. Aceste frunze se despică în fâşii, în direcţiunea fibrelor lor, fâşii cari apoi se împletesc. Cele mal scumpe pălării se fabrică dintr’o singură frunză. Frunzele se moie cât-va timp în apă clocatitâ şi apoi se usucă la sore. Pălăriile cele mal bune se fabrică în republica Ecuator şi sunt aşa de u-ş6re şi aşa de mladiose în cât nu se pot strica. 0 pălărie de Panama poţi s’o speli ca p’o batistă, s’o usucl la s6re, s’o strîngi ghem, s’o turteşcl, s’o maltratezi cât şi cum vel pofti—ea nu se strică şi nu ’şl perde forma. Pentru confecţionarea unei pălării trebuesc une-orl două-trei luni, aşa că preţul el pote ajunge fârte ridicat. Pălăriile fine de Panama se vând cu 1,200 franci şi mal mult ; dar ţ e găsesc şi cu 40—50 lei bucata.
..
1	3 v
întâmplări din Capitală
Hâţă. — Jupănâsă Maria Dimitrescu a fost poftită la secţia 9, ca sâ bea o cafea, şi când colo, comisarul pune gliiara pe densa, pentru câ furase de Ia d-na Elisa Georgescu o pereche de ghete şi un prosop. Ii trebuia numai ghete şi prosop de dina onomastică!!
O
Picat.—Ţinea Georgescu, a credul câ nu face păcat imitând pe Maria Di ni-trescu, a furat şi dânsa o pereche de ghete şi o bucată brodărie de la domn a Matilda Elias din calea Văcăreşti, der s’a b edit condusă la marele iad, camera No. 37, pentru grozavul pâcut ce făptuise.
Q
Iarăşi pecat. — Henric Farmoschi, a fost condus la sucursala Agiel No. 6, pentru păcatul că ar fi furat 6 lei ; şi de la cine credeţi ? de la tată-seu care ’1 dă de-mâncare.
O
Perduţl. — O căruţă cu un cal a fost găsită fără poseso. ; la secţia 28 sâ se ducă posesorul fără căruţă, ea sâ ’şl ea în posesiune averea.
O
Iapă murgă.—0 iapă murgă s’a condus la secţia 39, găsită pe stradă fără posesor.
—	Hi! Hi! murgule !
Poliţia bate.—Duminică sera, 18 Iulie, un biet nenorocit anume Ghiţâ Constan-tineseu, funcţionar privat, a fost bătut îu câmpul Moşilor de sergenţii No. 431 şi 446, dus la secţia 45 la Obor şi bătut din nou, chiar în secţie, de către subcomisar, cu o vergea de fier.
Victima a reclamat parchetului.
Don Caprioe.

ULTIMA ORA
Belgrad, 1 August.
Ministrul României, prinţul Ghica, a primit marea cruce a ordinului Tacova.
Berlin. 1 August..
E cu putinţa ca la sfârşitul lunel Sep-tembre Ţarul să facă visită la curtea din Berlin. Acesta înse nu e de cât o presupunere, bazată pe simptomele favorabile ce aU precedat şi însoţit călătoria Iul Wilhelm.
Pa”'*, 1 August.
Depeşi din Roma, pul ite de jurnalele germane şi engleze c a se crede câ guvernul francez art t gând sâ a-tace Tripolis.’Acesta ştire	.loatâ numai
cu scop de a ascunde adevăratele scopuri ale Italiei, cai-e prepară o acţiune în Tripolis.
Paris, 1 August.
După o scrisOre a unul diplomat rus menţionată în Intransigent, adevăratul scop al călătoriei lui Wilhelm II era să obţină aderarea Rusiet la un congres care ar ratifica tratatul de la Francfort , der aceste cercări au că(jut.
Paris, 1 August.
D-na Adam publică în Nouvelle Rcvue raportul secret al principelui de Bismark asupra proectulul de căsătorie între principele de Batemberg şt principesa Victoria. A-cesl raport insistă asupra trebuinţei de a menţine simpatia oficială şi o neutralitate aparentă în privinţa Rusiei.
B ORE SEARA
Serviciu special al diaruluî Telegraful
Priedrichsruhe, 1 August.
Imflăratul insolit de contele Herbert dă Bismarck, a sosit la miedui-nopţel. El a fost primit de cancelar 0 mulţime Fa a-clainat.
Ajt va avea loc-un prânej de 12 tacâmuri.
Friedrichsruhe, 1 August.
împăratul dupâ ce s’a despărţit într'un chip cordial de principele pe Bismarck, e plecat la 12 şi jum. la Potsdam unde a sosit la ora 6 şi jum.
Sofia, 1 August.
P6rta a adresat o notă guvernului dieând câ argumentele invocate în ces-tiunea liniei Belovo sunt conlracjicâtore. Porta n’a făcut nimic pentru a provoca asemenea fapte cari par a arăta lipsa de încredere a guvernului.
Guvernul a răspuns probând câ argumentele sâle nu sunt contra<jicăt6re. El constata că linia este proprietatea Turciei şi că măsurile luate aii fost dictate de interesul local şi internaţional. Declară că ia sarcinele financiare, ocrotind interesele construcţiei.
Oonstantinopol, 1 August
Proiectul trimitere! unei circulari relative la linia Vacarel pare părăsit, într’an chip definitiv, în urma acceptârel companiei de Hersch de a se însărcina cu exploatarea linie Vakarel.
Se crede îu general că Bulgarii nu se vor opune la această combinaţiime, pentru câ el declaraseră câ dacă explotarea liniei nu se dă d-lul de Hirsch conform convenţiunilor anteriore, el ar reclama-o pentru dânşii conform Constituţiei bulgare.
Belgrad, 1 August.
Dupâ nişte ştiri din Sofia, prefectul de poliţie ar fi plecat la Viena cn nişte scrisori ale d-lul Stambuloff adresate ambasadorului Rusiei la Viena.
Posiţiunea principelui Ferdinand este considerată ca forte compromisă.
Evenimente însemnate par apropiate în Bulgaria.
Roma, 1 August.
Papa va trimite îu curând o enciclică episcopilor din Orient.
Roma, t August.
Elevii bricului Mircea aU visitat atji arsenalul Spezia.
Ultime
iatiuoi
Adi nopte s’a spart băcănia d-lul D. Martinovicl din calea Victoriei.
Hoţii s’aU introdus, prin spargerea unul zid, în băcănie, de unde aU furat nn câ-sornie şi mai mulţi bani.
1). primar Pache a esprimat ieri dorinţa ca procesele-verbale ale şedinţelor consiliului comunal să nu se mal publice în Monitorul Comunal ca pânâ acum în întregul lor, ci numai în resumat.
Pentru ce, d-Ie Pache ?
Ieri, Mercur!, 1 August s. n., s’a făcut la Gotha tragerea Ia sorţi â losurilor împrumutului municipal din 1869.
Se asceaptâ sosirea în Capitală ad-iui Ion Ghica, ministru plenipotenţiar al ţârei la Londra.
Se vorbesce de retragerea d-sale din diplomaţie.
Prin atelierele diferitelor corpuri de armată se lucreză cu mare activitate la repararea «orturilor şi a diferitelor efecte militare.
Se vorbeşte într’un mod sigur că Suveranii aştepiaţî la 1 Septembrie, se vor întoarce în ţară la 26 August.
De vânzare sefl de închiriat
casa din strada Primăverii No. 30 bis, cu două etaje, 7 camere de stăpâni, dintre care un salon mare, cu parchet în tote, 3 camere de slugi, bucătărie, dbuâ piv-niţe> grădină mică în faţă şi altă grădină mare în dos, gaz. Pentru cheie şi con-diţiunt a se adresa în strada Colţei No. 54.
(11)
www.dacoromanica.ro
TELEGRAFUL — 22 IULIE 1888
BKMsntKas
TOlSiA ŢACIU
ln Noul Palat Dacia-Romanţa.
No. 4. — Strada Lipscani. — No. 4.
BU CU URS CI
Cursul pe <jina de 21 Iulie 1888
	Cump.	Vând.
5° o Heiită Amortisabile. .	92 '2/	94'/*
5°jo Bcnfă Rom. Perpetuă.	91' 2	92',*
8° 0 Obligaţii de Slat.	933j4	94'/*
6«/0 , C.F.R. Regal.	—	—
5% , Municip. vechi	78'/*	79'/,
10»/a IV., Casa Pens. 3001.	212-	218—
5°/0 Siisuri funciare Rural.	»3'/t	94—
7°lo ,	1063//.	107',*
5% , , Urban.	88—	89-
6% .	98 V*	99'/*
7°l0 .	105-	106—
5*/» » > de laşi	77*1®	78* 2
luipr. cu prime Bucur. 201. b.	36-	40-
Los. Crucea Roşie italiane.	26-	30-
Acţ. Rancel Naţ.. Rom. 500 1.		
Soc. Rom. Constr. 500 1. .		
Soc. Dacia-Rom. 200 1. . .				
Soc. Cr. Roşie Austriacă. .				—
3»/« Los. Imp. SCrbesc . .	—	—
DIVERSE		
Aur contra Argint. . . .	10 <it	10 »u
, , Bilete de banc?.	€	«
Florin Wal. Austr. . . .	203—	205-
Mărci Germane		124—	126-
Bancnote franceşe. . . .	100—	101-
Ruble de hărtie		215-	222-

BAZAR DE ENGLITERA
Sub semnatul, aht ontfrc a aminte pe Onor. ci fentele încă atât, din capitală cât şi din provincie, că cu oca-si unea tarifului autonom, am deschis aci în ţâră
o !tu#K rasuri ssk mm:
PENTRU
ÎÎALiBATI BAJBTX
In care confecţionez haine, după Ultimele Jurnale, din stofele cele mai bune ale Europei.
Asemenea mal putem efectua şi ori ce Comande, în timp de 24 ore de dre-ce posedăm nu marţi deposit de stofe fine din cele mal renumite fabrici.
Sper eă Onor. Public şi clientela nws, mă va onora cu 7>sitele d»lor, spre a se convinge de marfa confecţionat! aci tn ţării, fi sunt sigur că va fi pe deplin satisfăcuţi.	Cu stimă, TT LE3IBOVXOZ.
Renumita CârtnrărâsA
IlillA POLONtZA
I
S'a riiutat in dosul Palatului LieqUl
La finele Stradel tsrătiaun, No. 51, (în colp
Llugă grajdurile Palatului ltegul
Ghiceşte viitorul, pre-sentui şi trecutul, pdte descoperi şi pagube, furturi, ’	“'.i, ori ce secrete as
!jndecăţ »cunse li
cunse »a cari se intcres6ziu „X cinc-va. Cine aduce semne \*4 pdtc afla lucruri ascppse : P* comori, etc.
OAVIO ADANÎÂ
Agent de Publicitate
Str. Sft. Ion Nou vo. 33.
Vis-a-vls de Legaţionea Italiană.
Primeşte anunciurt, inserţie şi reclame pentru (parul nostru, şi pentru or care alt diar din ţeră şi străinătate.
FARMACISTUL

Ig^gCXJBŢII
:......	."i.	• «Ai Ăi _-    ___________
, ■ ,.. ,.llV„- -•*~®4UUMLfcrilak t\sa-.xjlf.	*-?juuu?.ju
SOCIETATEA ANONIMĂ
farmacia CHR. ALESSAMDRIU română
^.rpîrcg ______________
S I K £■ hS R U L
Dintre t<5te preparatele de gudron care a obţinui o reputaţie netăgăduiţi ln faţa d-lor doctori şi clienţii ce afi constatat foldse surprindătdre e
GUDRONUL ALESSANDRIU
re se Întrebuinţară cu succes contra durerel de piept, [ lud provenită In urma guturaiului, iritaţiunl ale peptulul, [ kstmu, catar al bişicel udului.—Lipsei de poftă de măn-| care, etc.—Cu o lingură din acest Gudron pus într’o! litră de apă formezi ape de Păcură, care se pdte da cu] mult succes la copil contra bdlelor mal sus indicate.
Pentru adulţi se iea o lingură de Gudron în apă ta charată sad lapte dulce 2—3 ori pe 4'- 2 lei fl.
Empl&sture gudronat dis Pauvre Komnie
(Alessandriu).—Contra durerilor Reumatismale, a încheieturilor, mijlocului, durerilor de piept, spate şi alte junghiuri, 1 leit rolonl.
iţ\ vy
Pastile Gumose-Codein-Tolu (Alessandriu).— Superioritatea acestor medicamente îd maladiele de piept este recunoscută de tdte celebrităţile medicale. Aceste pastile ln urma esaminăril ce li s’aă făcut s'aă aprobat de onor. consilia medical superior, 1 leii 50 bani cutia.

-A. "V X S
Preparaţiunea acestui vin, care pentru mine a devenit un cult e adesea denaturat de unil colegi cari găsesc de cuviinţă a debita alte pieparaţiunl în locul acestui vin, de aceia atrag atenţiunea onor. public a nu primi de cât fiac6ne originale'
VINUL COPIILOR
PBEPARAT DB
CI R-. ALESSANDRIU
Farmacistul Curţii Regala
Etatea cea fragedă a copiilor ’I face a se îmbolnăvi uşor; pentru a preîntâmpina maladiile se recomandă acest vin tuturor copiilor de la etatea de 6 luni tn sus; tioe-i'îlor’ fete "le ajută la buna desvoltare a corpului, bitâ-reşce fisele şi dă putere muşchilor.—Modul întrebuinţării; a se vedea instrucţiunea ce însoţescefîe-ce sticlă. Preţul îl lei.

DE
CAPITAL SOCIAL: ?3LEX 1,500,000 Capitalul YCvsat la 31 Decembre 1886, LEl 1,370,500.
• 1,	~	î	-	,
Usina situată la Bucuresci, Cotrocem. Şoseaua Pandurilor,
[tn faţa Asilului Elena Doamna, legată cu Calea Ferată prin staţiunea
Dealul Spirea,.
[Direcţia şi depositul principal In Bucuresci: Str. Ddmnel 14 bis
Adresa Telegrafică-: BASALŢ, Bucuresci.
tuta
d-e oi ’tli.
IJI!
Capsule elastice cu ulei de Ricină (Alessau*
driu).-— O dosă, cutia a 4 capsule I leit, a & capsule l
lefi şi 2$ bani, a 8 capsule 1 leii şi 50 bani.
Sinapismul Alessandriu, muştar in foi. —
Acfistâ preparaţiune esperimentată de autorităţile n<5stre medicale şi profesori la facultate a constatat că iiind su-perifire tuturor ceior-l-aite preparaţiuni străine, şi chiar, ceiul de	C itia I led 5 > bftiil.
• ii-JS
In Bucuresci , Brăila. i Graiova , Galaţi.
, Călăraşi , Husciuk .
DEPOSTTE SECUNDARE :
.	Calea Griviţet, 66.
la d. G. Grosovich, piaţa Sf. Arhangel.] .	.	. M. G. Poumay, bancher.
.	M. Sebaelien Somaripa.
.	.	M. Sei'yhic, B. Parfulomol.
.	.	'Ihomadis <k Damiarwj.

Capsule oleo-balsamice-santaline (Ales-
sannriu).—Remedia sigur contra maladiilor secrete (scursdre, sculament) la bărbaţi, fie în stare pros-pătă, safl orl-cât de învechită, se vindecă prin întrebuinţarea uneicutii ce conţine ioo capsule, combinate ast-fel pentru un tratament de vindecare complectă.— Modul întrebuinţării şi dieta prescrisă a se vedea instrucţiunea ce însoţesce fie-care cutie. —Preţul unei cutii 6 lei.
s$r a se observa pe capacul cutiei semnătura, colbre roşie, şi a uu v£ debita alte capsule de a cărora eficacitate nu se garantezi. Se trimite contra mandat postai în orî-ce localitate.

Industria NaţicrTiSli alb ciieV produse afi obţinut la Evposiţiunea Cooperatorilor din Bucuresci şi
Craiova, cea mal mare recompensă
Wi DIFLO^au DflB ONOARE CLASA 1“ ~lţff
Ksm \S DIN PREŢURILE CURENTE PENTRU BUCURESCI

DE VIKDARE LA PRINCIPALELE FARMACII DIN TERA.
ln '‘localităţile unde nu se gâseso aceste preparate cererile să se facă la Farmacia Română Sucupewi fl centra mandat postai espediez in irl-ce localitate

CALEA VICTORIEI 77, BUCURESCI, (CISMEUA ROŞIE)

Felul 3Iaterialuiiiî
Pavele pentru bordure 10 bucăţi la m. pătrat.
„	„ pavagiă de stradă şi de curţi 50
bucăţi la metru pătrat .	.................
Lespezi pentru trotuare 25 b.ibăţi la ui. pătrat .
Pătrate felurite 36 bucăţi la metru pătrat .	.	.
Bordure de grădini 10 bucăţi la metru liniar. .
Cărămizi refractare 420 bncăţl la metru cubic .
„ cu 4, 6 şi 8 găuri, 40 bucăţi la m. p:
In Bucuresci şi în oraşele unde execută lucrări pentru comună, Societatea se Însărcin6zâ şi cu lucrări particulare, a căror întreţinere o garantăzâ pe timp de un an. Asemenea se afiă la uzină materiale de calitate mâi inf'eridra cu
F’reciurl	reduse.
					
ir-a CAL.		II-A CAL.		Hl-aj	CAL
Pentru mia	S® O o 3 •O u >2 ce - ifl ţ) N g ® S- a P«	Peţţtru mjă	1	ss s £. « 3 u S* 2	a	Pentru mii	§ “ 5 » « s £S| £
350	4.25	325	4-	300	3.75
pîi>	15-	250	14 -	230	13 -
380	U-	360	10.50	220	9.50
24('	10 —	210	9.50	180	8-
150		130		lOO	
320					
65					
NAŢIONALA
SOCIETATE GENERALA DE ASIGURARE IN BUCURESCI
Aprobată ptiu decret regal No. 226, din 25 Ianuarie 1885.
Capital social 6,000,000 lei nou!
Prima emisiune 3,000,000 lei deplini vărsaţi 15,000 acţiuni de -el noul 2001 fie- care, din care 1,000,000 leî specialmerite afectaţi ca fond la garanţie pentru | ramura asigurărilor asupra vieţei
Rosei*vii de premii şi fond reserva 850,000 leî
N A 'f ION A 1 j A. asigură :
1. In contra daunelor de Iuceudiii.— II. Contra daunelor de Grindină (piatră). III Contra daunelor de Transport precum şi Valori.— IV. Contra Spargere! [geamurilor, oglindilor, ele.— V. Face asigurare asupra vieţeî.
a), Capitaluri fixe în cas de deces
Cu participare de 70 la suta din beneficia în combinaţiunile următore : asigurări j I asupra vieţei uâ^ia seu a doue persdne, asigurări temporale, asigurări mixte cu j | capital dublu.
h). Capitaluri în cas de viâţsl
Combinaţiunile următbre : AsociaţiunY mutuale de supra-vieţuire. Asoeiaţiunl I în grupuri de 12 ani pentru copil d*e la 2 ani jum. până la 9 ani inclusiv. — ! Contra asigurări capitalul' fixe pentru Dote, fără contra asigurări şi rente viagere j I în diferite combinaliuni.
Până la finele anului 1885, NAŢIONALA a realisat în diferitele ramuri'de asi-j ! gurârl ca premii aproximative 10,500,000 lei noul şi a plătit ca despăgubiri apro- | ximaliv 7,500,000 lei noul.
DIRECŢIUNEA GENERALA
Strada Domnei, No. 12.
PIANE
PIANINE
1.1 AX i'ISGHER
GAIjATZ, Strada Mare, No. 29.
BUCURESCI, la d. A. L PAT1N, Magasin dt Instrumente şi Note Musicale, Calea Victoriei No. 6 (Palatul Dacia-România)
Mare deposit de renumite fabricate, Construcţiune americană încrucişate.
Preţurile convenabile. înlesnire la plată
închiriere de Pianine
3—d.j.
C. G. PISTREANU
Advocat
Str. Speranţei, 28, 8nb. Popn-Kusu
apă mînerala naturală st. galmier
S6 nu uitaţi a cere Sursa NGEL
Sursa Ndel Apele acestei noul surse trebue pla-atâ in prjimul rang din clasa gazdelor, fiind bo-gatâ în acid carbonic natural, şi care se bucură de repută\ nuea sa ca cea mal bună pentru sţn-macb iii ni digestivă, temperantă şi apărativă, ast-fel că combate cu energie apele cunoscute păuă acum Iu Borssecului şi Giesshiibler. Acostă apă escelentă este ldrtu bună de a o întrebuinţa la masă de băut cu viu sdfi cu siropuri în locul Borseculul, fiind recomandată de medici chiar şi la bolnavi pentru facilitatea el digestivă şi recoritdre.	j
Apa <liu Sursa Noel se găseşte la principalele mngasiue de coloniale, farmşcij, ^fpg.ueriţ şi.la. toţi vîrujătoril de ape minerale. Cu preţuri frtite cpnj-cjiabile.
ln Bucuresci la M. Economii et Comp.	In PloiescI la Fraţii I. şi Th. Christescu,
lu PJoiesei la N. Petrescu et Comp	In Brăila la Petru şi Glîeorghiadi.
Depoul general pentru tdtă Ronţânia şi ţeiile limitrofe, a se adresa la d.
(fl.)	S. STERIANO, Galaţi.
tBrmsesrswJe'Jilh', r'tfPt'-'ii/v.rA,. ...,,'ătoa
Siiigurul Deposit de:	]
din prima fabricii englesîl
Totnas Fleming Son &0°
cn prejirî şi coHdiţinul avautaiiose-
SE GĂSEŞTE LA”
I. Schwartzstr. Decebal 6
Tipografia diarv.lui ’ TF.LKC*RAPHLH.^ Strada BlAuarI, No. 20.
www.dacoromanica.ro
ANUL XIX. — No. 4809
IN BUCURESCI SI DISTRICTE 10 BANI NUMERUL
SÂMBĂTĂ 23 IULIE 188
ABONAMENTE: Pentru Capitulă:
PeUtrn uu an .... Lei 24 „	ş6se	luni	....	B 12
ij	trei	luni	. . . .	7
Pentru Districte:
Pentru nu au .... Lei 30 „	h'nl	....	„ 15
„	trei	luni	....	„8
Pentru. Htreinătuto:
pentru un an .	In aur Ier 40
„ ş6se luni	„	„20
„	trei	luni.	. „	„10
Abonamentele se fac la 1 şi 15 ale fie cărei luni,
UN NUM&R VECH1U 25 BA Ni Abonamentele se plătesc înainte
ANUNC1UR1 SI RECLAME
Anunciurl pe pag. IV linia 25 bani. Reclame	„	III	„ . . .	1 lefii
u	ii	11	-	-1 le
ii	»i	I	.....	5 lei
Pentru Inserţii şi Reclami) Redacţia n e responsabilă.
Kpistolo nefrancate se reliisâ, arti.cle nepubltcate se ard.
In Streinătate a se adresa :
Francia, Havas, Laffitte et Calo, place de la Rerrrre. Paris.
u'nylitera, KugAne Micond,81 Fleot Street, K C., Lourlou.
Austria, Kaasenstein et Vogle>'2, Wien Rudolf Mosse Zeilerstaette, Wiene. Ungaria, 1). Moritz Wiest, înBuda-PesIa Servitonplatz.
Abonam entel e se plSţesc înainte
Redaoţiunea, Strada Blănarî, No. 20.
DIRECTOR POLITIC :	I. C. F U N D E S C U
iaagsc®*yaBBs»«a
Administraţiunea, Strada Blănarî No. 20
BUCURESCI, 22 IULIE 1S88 ______________
CINE SUNT NECINSTIŢI ?
In tot-d’a-una ne am ferit sS d&m calificaţi uni aspre adversarilor noştri!. Micşorăm cu un grad numirea. Ddcă unul e şarlatan, noî îi <)icem şiret; d6că altul este neruşinat, ÎI dicem curagios ; dâcă în fine un al treilea este neonest, uol ÎI dicem ne-corect. Sunt însă împrejurări când suntem siliţi se dăm unor dmenx a-deverata lor calificare. Când cine-va pierde orl-ce simţ de demnitate, când buna credinţă e înlocuiKi cu cinismul cel mal degrădător, când spune neadevăruri colosale fără să roşăsca, atunci acel om nu mal ave dreptul la toleranţa nostru.
Cel de la Bomânialiberâ sunt adî în acăstă situaţiune.
Cititorii noştri! îşi aduc aminte de scandalosa licitaţiune de la ministe-riul instrucţiunel publice pentru cons-trucţiunea unor şcole, afacere de maî multe milidne. Sciii că acea licitaţiune s’a făcut într’un mod diabolic, cum n’ar fi venit în minte celui mal pungaşi colectivist. Ofertele nu s’aii deschis până la 6 ore şi atunci s’a declarat că ceî cari vor trece de 6 nu vor fi admişi căci nu pot să fie concurenţi serioşi, 6r cel cari nu se vor urca la afeea cifră, vor fi respinşi ca nesuficienţî. Sciţi de asemenea că noi am vorbit într’un articol special despre acăstă nouă sistemă de licitaţie junimistică şi am arătat pagubele e-norme ce. perde statul ddcă s'ar admite.
Articolul nostru a făcut sgomot. El a apărut vineri, 15 curent, pe la 3 ore din di şi s4ra totă lumea vorbea despre ingenidsa ideie ce a venit secretarului de la ministerul instrucţiune! publice. Sgomotul s’a dus până la ministrul justiţiei care ţine loc de ministru al învăţământului. D-sa însuşi s’a scandalisat, a chemat pe d. Laurian si chiar în diua de sâmbătă, 16 Iulie, a publicat pentru Duminecă în Monitorul oficial neapro-barea primei licitaţiunl şi facerea uneia din noii.
Ce se întâmplă însă? Fiind-că articolul nostru a fost reprodus şi de Voinţa Naţională ceva mal târdiii de duminecă, fdia junimistă ctă ce serie a-sără :
s In numărul şeii din urmă Voinţa Naţională reproduce un articol necinstit despre junimişti, insinuând că, prin stabilirea unul maxim pre-văijut de lege, domnii Laurian şi So-coleseu ar fi voit să favoriseze, pentru clădirile şcolare din Iaşi, pe un dre-care RosenthaL
„Dăcă redactorii Voinţei Naţionale ac fi citit Monitorul oficial, uşor ar ti vSijlut cât de puţin cinstită este complicitatea lor la o calomnie.
»TocmaI cajsă nu se pdtă da loc la nici o şoptă, atingătdre de corectitudinea actualei administraţiunl a învăţământului, d. Laurian a stăruit şi d. Marghiloman a încuviinţat ca licitaţia se nu fie aprobată şi ca să se publice, în termenul cel mai scurt, o nouă licitaţiune, fără clausa maximei.
,Acâstă publicaţiune s’a făcut în Monitorul de Duminecă. De ce acum Voinţa se face trâmbiţa unei insinuări calomnidse în numărul său de Merciţrl ? De ce ?*
Aceste rînduvi ale fdiel uficidse ne-a făcut se’î plângem de milă. Ne-a făcut efectul unei femei destrăbălate care nu yorbesce de cât de cinste şi
în realitată întrece pe tdte cele-l’alte în deuosurî.
7
Cine sunt necinstiţi în acdstă afacere, noî sdii cei de la România liberă ?
Noi am spus lucrurile cum s’aii petrecut, nimic mal mult nimic maî puţin. Ddcă licitaţia a fost cinstită, noi rămâneam necinstiţi ; însă atunci pentru ce n’a aprobat’o ?
Ca să nu se dea loc la şopte şi bănuell, ne supuneţi ! Ddr atunci era ceva ne-orect în licitaţiune, ddcă se putea naşte şopte şi bănuell ! Nu noi prin urmare eram necinstiţi ci acel cari aii introdus asemenea sisteme diabolice în licitaţii.
Fdia oficidsă are aerul de a ne spune în rîndurile reproduse mal sus că neaprobarea licitaţiune! vine de la d. Laurian. Ni se pare că afirmarea e prea cutezătdre. Ddcă ar fi venit de la d-sea, n’avea de cât se nu facă licitaţia. Şi ddcă a făeut’o şi s’a căit pe urmă, pentru ce n’a publicat imediat noua licitaţie şi a aşteptat câte-va dile până a venit articolul nostru ?
Licitaţia s’a făcut lâ 11. Articolul nostru a eşit la 15 diua şi d. Laurian, după iniţiativa d-luî Marghiloman, a înserat la 16 săra neaprobarea şi publicarea altei licitaţiunl.
Lucrul prin urmare e lămurit. Li-citaţiunea a fost făcută cu scop nu tocmai cinstit. Ddcă nu interveneam no! se aproba ţi statul era să piardă o sumă de bar . Impresiunea ce a produs articolul nostru în public negreşit a împedieat pe autorii lici-taţiunei de a o aproba şi numai acestei împrejurări se datoreşte că el adî mai ridică capul şi ne vorbesc de cinste.
----------—caş»...—.—
TELEGRAME
(Serviciu particular al gliar. Telegraful) Paris, 1 August.
Temps primeşte urmâtorea depeşă din Berlin :
Cu tăte desmintirile, Crispi se va duce la Carlsbad. 1). de Giers e aşteptat la Franzesbad la aceiaşi epocă. D. de Bis-mark se va duce la Kissingen.
E probabil că cel trei omeni de stat vor avea o întrevedere.
Berlin, 1 August.
Perceptorul de vamă german Arbogast a plecat cu soţia sa la localitatea franceză de lângă graniţa Arnaville. Lângă edificiul vămii a fost atacat de patru 6.-menl şi insultat în modul cel mal brutal. Căte-va dame, care diu întâmplare au trecut pe acolo, încă aă fost insultate.
Norddeutsche observă, că acesta arată că Francia este o ţâră sâlbaticâ, ceea-ce ar trebui se aibă în vedere călătorii.
Madrid, 1 August.
piarele anunţă că zoriliştil se pregătesc a turbura ordinea publică.
Vienu, 1 August.
Kreutz-Zeitung află că ministrul de instrucţiune austriac Gautscb va demisiona şi se va face ambasador în Munchen. După o altă versiune, Gautsch va fi numit locoţiitor în Austria-de-jos.
Kiew, 2 August.
Cu ocasia jubileului, trei comune cefie din guvernământul Podaliel aQ trecut la ortodoxie.
e vina noastră
Insfârşit, iată pe drum de a guverna, acest minister luat din drum.
Fi-va durata guvernârel sâle lungă sâa
scurtă ? Mister!
Guverneză el sprijinit pe adverata voinţă a naţiunel ? Nu !
Ceea ce este real, este că guvernâză !
E trist semn de constituţionalitate pentru o ţâră în care întrebările asupra duratei sâa a constituţionalitate! unul guvern, remân în domenul fantasiei şi nu pot căpăta nici un respuns precis.
Dâr ce vrei; ţâra nostră e o ţâră unică în felul el; opinia publică, dintr’acâstâ ţâră, este de asemenea curidsă! Ceea ce se petrece In ţâra ndstrâ ar fi neespliea-bil într’o altă ţâră şi —pentru noi —ruşinos de explicat!
Der ce sâ mal vorbim dd opinia publică, dupâ nesiguranţa şi fluctuatiunile el, când acel ce se numâr printre campionii acestei opiniunl sunt de acelaş calibru. Ce s6 mal vorbim de o opinie publică care tolerâzd un guvern venii la putere din senin, care tolerâză pe un Fleva, pe un Dumitru Brâtianu, care nu fac alt ceva de cât servesc causa conservatorilor ?
Şi omenii noştri politici şi opinia n6s-trâ publică sunt iubitâre de spectacole. Ar părăsi o sală de tâtru unde ar avea se v6dă o mare celebritate, dacă li s’ar spune că afară se jocâ ursul sâa că se bat doul inşi !
Răul provine dintr’o singură cauză, şi adică: nu se pune în politică de cât interese şi patimi!
Ce reg ilâ de purtare are interesul şi patima ? Nici una !
Gând nu sunt de cât dâasele care ne conduc putem se fim în dou6-<)ecI şi patru de ore ai tutulor partidelor, al tu-tulor âmenilor — sâra liberali şi diminâţa conservatori!
Der în fine, cum cum, ialâ actualul guvern pe drum — şi merge ! -— cu tâte ilegalităţile şi enormităţile ce le comite (filme, cu toţi hingherii şi puşcăriaşii pe care îl înalţă la funcţiuni şi la demnităţi publice, cu toţi pungaşii care strig cinste ! pentru ca sâ p6tâ fura mal bine !
Merge, merge ’nainte !
încep — pesle tot — prin anti-camere şi prin autorităţi — sâ transpire fumurile parvenitului, dispreţul ciocoiului, favorurile elicelor, şi zâpâcela tonţilor şi a nesăbuiţilor ! Peste tot transpira pasiune şi resbunare ! Ochiul demnitarului căpătuit de curând se aruncă asupra visita-torelul la cea mal mică scîrţliturâa uşel.
EscI tratat cu o nespusă delicateţă dacă nu escl d’al d-lor şi afacerea îţi este a-mânatâ la calendele greceşti...
A cui e vina ?
A nostră şi trebue s’o spunem—într’un avânt de sinceritate care adesea ne-a despărţit de confraţii noştril coreligionari politici — că, cât suntem la putere, in partea luinescâ a administraţiunel, suntem râl administratori.
R61, fdrte râl şi acâsta tocmai pentru că administraţiunea nostră sâ sprijinesce pe protejarea dreptăţilor tutulor, şi pe respectul ce se cuvine persânel fie-căruia.
Sâ aruncăm o privire în trecut asupra chipului sub care se înfăţişa, sub guvernul liberal naţional, partea lumescă a administraţiunel, şi sâ ne întrebăm, s6ă mat bine, sâ ’l întrebăm pe d-lor chiar şi sâ pe râspumjâ:
In tot acest interval de 12 ani de guvernământ, se pot»plgnge, vre un domn Lahovari, Pacfie, Vernescu, Cataţgiu etc, de vre-ro năpăstuire, de vre un afront, de vre-o stânjenire adusă intereselor sâa persdnelor d-lor ? Pot. cfice că în faţa vre unei autorităţi, fie comunale, fie administrative, fie judecâloreşil, au fost priviţi vre-o dâtâ cu 6re-care resentimente personale seQ politice ? Nu ; aceia dintre d-lor care ar susţine acesta, ar minţi. Am trăit cu toţii împreună şi împreună ne-am tot învârtit, în aceşti 12 anfi îmr
i - i'JtilJ n u i*,	...
prejurul autorităţilor de tot felifi. Din contră ; el nu numai că sau bucurat de întregimea protecţiunel legilor şi a respectului din partea funcţionarilor publici, dâr încă găsâfl mult mal multă consideraţiune de cât o găsâin noi aceştia, care nu suntem nici Lahovâreşli, nici Catargil şi care nu încurcăm lumea cu pretenţiunl de şefi de partide, cum o fac d-lor.
Da ; magistratul tribunalelor şi al curţilor se scula înaintea lor şi ’şl dădea scaunul lui! In procesele importante,Jpâr-ţile comptaă pe influenţa lor şi nu lipseau mai din nici unul; avocatul mic, mic râmânea faţă cu dânşii în ochii magistratului judecător.
Ce dovedeşte acâsta ?
Dacă nu alt ceva, cel puţin respectul şi întrâga consideraţiune ce li s’a purtat, în tot acest timp de 12 ani de guvernământ !
Şi, cu tote acestea, erafi pretenţioşi cu toţi şi cu tdte, îr rfaţl şi plini de credinţa că acest re; t deosebit li se cuvine mulţumită naţ ! şi posiţiu-nel lor î
Cine nu ştie în ce termeni şi cu cât de puţina cuviinţa şi respect pentru magistrat, pentru puterea publică şi pentru autorităţi, s’au pledat tote precesele de un caracter politic, de la acela al d-lul Panu şi până la acela personal al d-lor Gatargiu-Manolescu ?
Ei bine, acesta se chi&mâ a administra râd partea lumâseft a administra-ţiunei.
Aruncaţi astâ-ifi privirile asupra admi-nistraţiunel conservatoro-junimiste şi spu-neţi-ne decă se potriveşte cu a nâstrâ. Nu ; câtuşi de puţin !
Astă-(fi camerele de consiliu ale ri-bunalelor şi curţilor suni. transformate în calenele ciocoeştl, unde taifasul şi a-mestecul într’ale justiţiei, sunt în programul dilnic. Administraţia astâ-<fi se călăuzeşte din buduarele şi anti-camerile coconaşilor şi numirile sâa destituirile de funcţionari, se ordonă de la Epoca.
Astâ-dl una sută adormiţi care nu ştia sâ imparţă douâ paie.., îmbrăcaţi ca nişte caraghioşi, cu cisme ascuţite, cu pan-alonl scurţi, cu gulere înalte ce se asemăn cu jujâul porcilor, şi cu mânuşi roşii, au aerul d’a voi sâ Le strivâscâ peste tot în faţa barei mal ales, şi —ceea-ce e şi mal hazliu, e că magistraţii aă aerul d’a fi puşi în acelaşi dia-pason...
Vâ puteţi ţine rîsul ?...
Este bine ca cel puţin pe viitor sâ ştim sâ profităm de exemplele timpului de astâ-<fi...
De astâ-datâ sâ ne mulţumim numai sâ ştim că vina nu este a nimârul de cât a nâstrâ-
---
Informaţiuni Exteriore
Cfiestfa desarmftrel.
Wiener Tagblat, discută într’un articol de fond, chestia la ordinea dilel: rifs-boiu sau pace Pe lângă visul unei păci durabile ae asociază visul unei desar-mărl generale şi una din condiţiile pentru a realisa acâsta operă grandiosă a unei păci stabile în Europaj ar fi de a se impune diverselor state din Europa mari abnegaţiuhl. Numai alunei ele ar înţelege ce viitor plin de nesiguranţă le re-servâ înarmările continue ce le face acuma.
Acâstâ operă se pregâteşle, insâ sunt de învins o mulţime de greutăţi, şi a-câstâ luptă, în scop aşa de umanitar na trebue sâ lase indeferent pe nimeni.
întrevederea împăraţilor şi asigurările de pace
Fremdenblatt reproduce o scrisdre, a-drfesatâ din Pelersburg Corespondenţei politice din Yiena şi în care se află (L-pinia personagiilor *celor mal inlluente în privinţa resultatulul călătoriei lui Wil-helm II., înainte de t6te, nu se va hotărî nimica înainte de întrevederea împăratului Wilhelm cu Frantz Ioseph. Germania nu uită că ea e aliata monarhiei austro-ungarâ şi nu va lua nici o hotărâte fie într’un sens, fie în allul fără a aver, consimţimăntul el.
3e pote dicfi de p’acuma că întrevederea de la Peterhoff s’a făcut îu bune con-diţiunl şi că e speranţa că ea va contribui îa menţinerea păcel.
Canalul între Marea Nordului şi Baltică
Flota germană destinată a proteja 063-tele Germaniei în timp de resboifl, n’avea o comunicaţie directă Intre Marea Nordului şi Baltică, Ea era silită sâ încon-j6re Danemarca şl acest încunjur, pre-senta mari inconveniente.
In luna Iunie anul trecut, împâratul Wilhelm I a inaugurat lucrările canalului. Planul era lermina! în t6tâ întregimea lui.
Canalul va avea ă lungime de 100 kilometri şi masa de pământ ce va trebui scdsă va fi de 51 milione metri cubici.
Se crede că acest canal va fi gata peste şapte ani.
Iubileul din Kiew şi presa austriacă Atacurile ei.
Presa oficiâsă din Viena, care s’a ara-tat până acuma forte reservatâ asupra intrevederel de la Peterhoff, se foloseşte de ocasia jubileului din Kiew pentru a ataca unelterile panslavismului.
Organul contelui Kalnoky, »Fremdenblats Şi organul preşedintelui consiliului, Pressa califica "comemorarea acestei aniversări de o demonstraţie panslavistâ forte accentuată.
Cele-alte fol vieneze, mal ales Ex-trablatt, care e în mânele guvernului, atacă şi mal violent pe Rusia, pentru că un mare numâr de slavi din Austro-Un-garia s’au dus în pelerinaj la Kiew.
Tote branşele slave din Austria sînt representate la această serbare : Serbii, Croaţii, Slovacii, Slovenii, Rusnacil diu Galiţia, Cehii din Boemia şi Moravia.
Presa acusâ cu această ocasie pe cei doi miniştri pleninopotenţiarl ruşi, Hi-trovo la Bucurescl şi Persiani la Belgrad pentru uneltiri parislaviste şi le reproşează, că aii înlesnit călătoria la Kiew a unor agitatori panslavistl.
" ... ...cţ------—.—-—- —-—
SCRISORI DIN TURCIA
Per a, 11 1888 Iulie.
Jurnalul grecesc Siloghj care apare în Bucurescl, a reprodus în numărul sfiQ de la 6 ale lunei curente, un articol publicat în jurnalul din Athena Efimeris care este organul oficios al d-lul Dragu mis, ministru al afacerilor streine a Greciei. Articolul în cestiune este intitulat: timpul iu fine a spune adevărul» • şi mârturjşuşie în modul cel mal franc, că în incidentul Turco-Grec, creat în urma descoperirel corespondenţei consulului grec din Monastir, D, Panurias cu’n 6re-care Pihion agent al comitetului grec dm Athena, corespondenţa pe care au pus mâna autorităţile turceşti, în acest, incident spune jurnalul grec, dreptatea este în partea turcilor, iar t6tâ vina şi res-punderea este a sus (fisulul consul grec, calificat în coldnele jurnalului grecesc de nemernic şi nedemn şi a guvernului grec, care lipsit de înţelepciune politică şi de prevederi, trâmite la asemenea posturi de o mare importantă, omeni incapabili ca d. Panurias şi încă ÎI susţine când ar fi trebuit sâ’l râdice de acolo guvernul
;
www.dacoromanica.ro
TELEGRAFUL — 23 IULIE 1888
grecesc din iniţiativa lui, ca s6 previe rfiul!.
A doua mărturisire ce face sus fiisul organ grecesc este (ii misiunea şcfilelor grecesc! în Albania, Epir şi Macedonia, este a gi'ecisa pe albanezi şi pe român! penă în punctul de a face dintr’nşil nişte untâtorl devotall al câuzel grecesc! politico-naţionale în detrimentul ţroprielor lor interese de rasă precum a fost în revoluţia grecească din 1821, când după mărturisirea sus fiisulul jurnal grecesc cel mal renumiţi eroi ai! fost de origină albaneză, şi cu atât consulii cât şi arhierei greci în sus fiisele provincii greceşti, lucrfiză pe t6te căile şi prin tfite mijl6cele pentru atingerea acestui scop dând direcţia acţiunii de des-naţionalisare a sus ziselor doufi popdre şi a răsturnări! imperiului otoman după planurile combinate în înţelegerea Athe-nel cu Fanarul.
Credem câ facem un serviciu publicului român cititor de jurnale trimiţând la stimabilul ziar al d-v6stre, o traducţie în limba română a sus discul articol spre al publica. tyj abţinem de ori ce comentarii, de 6re-ce mărturisirea diarulul grecesc guvernamental este de asta dală destul de francă şi lămurită.
TRADUCTIA ARTICOLULUI
o
„E timp în fine a spune adev8rul“
In cea mal importantă ffie din Atena Efimeris s’a publicat sub titlul de mal sus un articol de mare importanţă din care extragem epjlogul sfiu spre a se consola al noştri de aici car! cred că numai pe grecii din Bucureşti îl vede cu nepăsare guvernul grecesc că se află în strare deplorabila.
.... .Dar numai legaţiune t nfistrâ din Turcia stă rea (adaugă sus tjisul articol) şi numai posturile legaţiunel se sacrifica pentru interese de partid sfia pentru simpatii personale ? Nu cuin-va în Albania avem vr’un consul de procopsfilâ ? De şi elemenLul albanez de aceiaşi gintă cu noi încă din timpul lui Scenderbel frământat împreună cu noi în lupte comune, ne stricat încă şi plin de vigfire şi ds virtuţi naturale, şi tfinfir în acţiunea sa istorica, este ramura înfloritfire a copacului nostru naţional. O dată f6rte viguros, ramura pe care provedinţa ne-a conservat-o, ca prin altoire să regenereze şi cele-l-alte ramuri câte s’aii ecui-sat sfiu decăzut. De ce folos pfite să ne fie cooperarea în spirit pâcesc a Albanezilor în luptele cele grele şi dificile de invins cari ne aştfiptâ pentru definitivă stabilire a nfistrâ naţională, acfista a do-vedit-o lunga luptă de la 1821, în care cea mai mare parte dintre eroii noştri aa fost albanezi de origină.
Şi cu tfite acestea, de la 1862 înc6ce, nu s’a făcut nici o dată o acţiune seri-osă şi continuă din partea guvernelor greceşti ca să câştigăm în favorea n6strâ, pe albanezii, ce sunt de acelaşi sânge şi de aceiaşi ras! cu noi şi am lăsat pe Austriac!, Italieni şi Turci să întrigheze în contra n6strâ ast-fel în cât acum a-vein şi pe albanezi adversari şi persecutori, precum avem pe bulgari şi români; în însuşi oraşul Georgea, unde cu un an înainte mal Iotă comunitatea creştină formând un corp, a refusat cu mândrie magnifica qfrandâ a unul bogat georgian pentru că acest domn punea ca condiţii şi introducerea limbel albaneze în scol ele .comunei, acum şi acolo s’a format un partid creştin de albanezi, care urmâ-is-eşte înlocuirea în scfile a limbel greceşti prin limba albaneză ; şi aceste tfite au avut loc numai în timp de câte-va luni, însă adversarii noştri lucrfiză, iar noi am cumpărat ţarină.
Marea biserică are acolo un arhiereu,
om cu bune disposiţiunl, însă care fără îndoială nu posedă calităţile trebuinciose pentru un post de aşa mare importanţă (sic) iar guvernul grecesc în unele părţi din punctele cele mai importante nu trimite nici un consul, de şi posturile există şi leafa se plăteşte la consulii lor titulari cari de obiceifl se plimba fără nici o ocupaţie în Atena, precum este de e postul consular din oraşul Berat (în Albania), în altele părţi iar trimite persOne cu totul necotnpet;nte <?a de exemplu la Scodra şi la Arghirocaston (Albania), sfia insista pentru motive fără raţiune ca să menţie la Bitolia safl Monastir (Macedonia) lângă oraşul Georgea un consul care prin nemernicia Iul, a produs mal maro rfifi în Macedonia în timp de 3 ani de cât toţi inimicii noştri cart lucrează în timp de o generaţiune.
Pentru că—nu trebue să vă înşelam— pentru că toată persecuţiunea ce se observa acum în urmă în contra grecilor şi în Contra tot ce este grecesc în Turc a şi mai cu seamă în Macedonia şi catastrofa intereselor naţionale în tara aceea (Macedonia) de forte mare importanţa pentru soarta elenismului, toate acestea fiicein au provenit din causă incapacităţii proverbiale, ca să nu facem ceva alt mai rău, a consulului nostru de la Manastir sau Bitolia pe care mlseria nâstră politică ni ’la inpus şi ’l susţine ea pe un demon rău spre a ruina interesele naţionale ffirte mari şi necalculabile. Nici intrigile românilor nici rea voinţa vre unul alt cuiva n’ar fi putut să ne facă aşa de mare rău dacă consulul nostru n’ar fi avut nedibacia de a se face inimic personal al autorităţilor turcescl, al Beilor locali (boerl musulmani) şi a tutulor din ai noştril cari însemufiză ceva. Lucrul este lesne de probat:
De ce spre exemplu în timp de 12 ani
câ a fost consul la Bitolia repausatul P. Logotetis şi 4 ani în urină lui cât a fost consul succesorul Iui d. Docos, lucrările intrigile şi calomniile nu reuşau să arunce în carcere ori ce grec ?fi destingea pentru patriotism şi nu inpingeau autorităţile lurtesci la o croasadâ şi persecutare neîmblânzită încontra a tot ce este grecesc şi la o sprijinire şi proteeţiune a preten-ţiunelor Românesci şi Bulgăresci ? De ce atunci albanezi nu reuşaft în oraşul Gfefi-orgea? deşi atunci şi Românii şi Bulgarii şi Austriacii lucrau tot eu aceaşi activitate şi fanatismu ca şl acum, daca nu şi mal mult. Insă atunci repausatîâ Legotetis ajutat fiind şi de ffirte capabilul dragoman Hristo Greco, izbutise prin relaţiile lui personale cu Bei locali şi cu autorităţile turcesc! să albă în partea nfistrâ şi pe elementul turcesc şi pe cel albanez, şi de aceia atunci nqt eram pro-tegeaţl şi elenismul progresa i^r cel l’alţl erău persecutaţi pe când acum :n fiiiele Iul Panorias tută lumea şi turci şi greci fug de consolatul grecesc ,ca de Q molimă şi numai inoidiile tutulor şe concentrează întrânsul şi cu toate acestea şi însuşi d-nu Tricupis şi Macedonianul dragoman de şi veri tâte acestea, văfiute de toată lumea, de şi înţeleg forte bine care este causa acestiî prâpădenii, de şi Poarta a dat ocazii cuviinţioase ca să fie revocat de acolo acest om funest cu voia sau fără voia lui, “căci dânsa a destituit întâi pe inimicul consolului nostru fostul guvernator al Bitoliel, Alicfie JVfali Paşa, de şi al noştri ’şi’aă rupt gâtlejul strigînd sfi fie njutut de acolo cât mal curînd consulul care el îtrsuşl s’a provocat car tastrofa lui, cu tfite acestea însislâ a menţine în postul sea pe omul acela chiajfîn contra logicei cele mai elementare, Şi nu numai atâtea ci la o ruptură de relaţii şi chiar la un resbel în contra Turciei era sfi fie îppinsfi naţiunea, pentru
că Poarta a cerut revocarea acelui consul pe care noi înşine trebuia de mult sfi-l depărtăm de acolo dacă am fi avut chiar un greunte de inţelepciune politică şi de prevedere. Dar demnitatea naţională ? ni s ar putea onecta. Da ! demnitatea naţională trebuia neatinsă, dar dfi ce sfi lăsăm sfi devie chestie naţională chestia unul luncţionar dovedit ca nevrednic şi care prin nemernicia Iul aprovocat o aşa de mare catastrofă ?
lată unde duce neprvederea politică şi spiritul de partid. Şi vedem acum închisorile din Macedonia pline de notabili greci şi toţi aceia cari declar pe faţă sentimentele lor elenescl, iar pe arhierei din Kastorias şi Seras destituiţi de sublima Poarta şi daţi în judecată la Con-stantinopol, iar eparhiele lor devenite orfane, le vedem prada adversarilor noştri ; seculara chestie comunală a Salonicului iarăşi mişcându-se şi în line pre-tutiudenl vedem persecutări, descurajări, paralizie şi cedare pe tâtă linia. Nu va trece mult timp, dacă va continua starea de lucruri actuală, şi va fi deja prea târziu şi tfita lucrarea noastră va fi sterilă, afară numai dacă aşteptăm ca profesorii noştri se scăpe ceva din cea ce consulii noştri, şi în unele locuri şi clerul nostru (arhierei) distrug acfista ar fi culmea procopselel nostre. Şi apoi a cui e vină pentru o asemenea stare de lucruri ? ?
Titlul articolului de mal sus, publicat de nn jurnal guvernamental grecesc, do-vedesce că până acum presa grecească ascundea adevfirul în incidentul Panurias Pihion : şi că acum au crezut grecii câ este în fine timp a ne spune adevărul în această privinţă, ceea ce au şi făcut prin cel mal autorizat organ al presei din A-tena. Deci merita un aferim, că ’şl aîl recunoscut greşeala şi o mărturisesc In public ; e cam târziu, însă mal bine târziu de cât nici o dată,
convocarea unul mare numfir de persoane aparţinând comerciulul, industriei şi
presei,
Pe de altă parte se tjice că direcţia C. F. R. va face o reducere simţitoare în tariful sfiu pentru transportul produselor ce sunt destinate a fi expuse.
x
La alegerile parţiale ale Camerei de comerciu din circomscripţia Galaţi, s’aâ ales d-uil G. Mihâilescu, Sava Steriano, M. Ciuntu, V. Frigutor, P. Gheoca şi I. Nebunelii.
D. D. Moruzi, fost prefect de poliţie, e citat pentru fiiua de 6 August, pentru a da fire-cnre explicaţiunl în afacerea căpitanului Stănciulescu.
X
Consiliul de miniştri a revocat decretul de expulsare a d-lul dr. Gaster.
D. Ressu, preşedintele comisiunfil interimare, şi de asemenea fâcfitor de minuni în materie politică, a făcut o inspecţiune prin partea de vale a oraşului. D-sea s’a interesat de aprâpe despre tote neajunsurile, şi a întrebat pe fie care de păsurile ce are.
Merge vorba ca a fost de o mave generoşi tale Iu promiterea a lot felul de îmbunătăţiri-
Aşa dineul înţelegem şi noi se avem în capul comunei I..
Păcat numai ca nu vroeşte cu nici un chip sfi fie ales primar...
Cea mare supărare nu trebue sfi ne fie ; ort D. Robescu, ori D. Pacu *1 pfite înlocui cu succes, de o vrea, dar pfite
nu se îndură,..
Consiliul comunal al capitalei e convocat pentru afii la 4 ore sfira, spre a se pronunţa asupra unor disposiţii necesare aducerei apel.
X
La vara viitfire se va deşchide în comuna Sorenl, judeţul Roipanaţi, un stabiliment balnear. In acea localitate se află un isvor de apă feruginfisâ.
X
Din gara Galbeni, se scrie prmâtfirele Ii omanului :
Mere uri cu trenul de le firele 9 juni. s’a a întors tn Bucureşti domnii generali Fălcoianu şi Budişteanu, cari aO fost în judeţul Prahova şi aii ales o posiţiune de munte pentru manevrele artileriei ce vor avea loc la Ifimnâ.
X
Din Slânic (Prahova) se scrie Democraţiei ca a fost un mare scandal cu o-casiiţnea târgului ce se face acolo tn fiiua de sf. Jlie.
Iatâ detaliile; Iii Slânic se fiţce un târg anual în <}iua de sf. Jlie. In aniţl ucestş. membrii comisiunel interimare aj fionţu-nel (căci consiliul comunal s’a disolvat
INFORMATIUNI
D-l d-r Babeş, delagatul societâţei de medicină din Bucurescl la congresul pentru studiul tuberculosei ce se ţine la Paris, ş eştis părerea câ tuberculosa favori-seasă intrarea »i» organism a baccililor celor-alfe bote,
La copii, tuberculosa în stare latent# e f6rte comună; ea nu devine grav# fie cât piin efectul produs de alt microb, care grăbeşte desvoltarea microbului tu-berculoseî.
X
*Pe platoul de lângă	pădurea gărel	.	de c&te“va ^ într’un	'nod arbUrftr afi
Galbenii, Intre Roman şi	Bacău, s’a fă-	disPus ca l6r*ul 3ft 86	facft la unaUsal
cat, mercuri 20 Iulie. st.	v.. orele 6. un	1	din aP,0Piere’ fAră lnsă	sâ facfl
duel cu pistolul între d.	N. Vlaicu, din	j	b,ica*iune’ Pnn care s*	aducă hi- 6un6ş-
Qalaţi, şi d. I. Kremer, căpitan reg. husar | negustorilor acfistâ disposiţiune. Toc-
din Pesta,
l mal in ajunul lut sf. llie, când negusţgr
,6’aâ tras tpei focuri. L# al treilea fot; : M yemserA cu nţţţrfâ ty %ş, li 3*4 pug d. căpitan Kremer a fost atins înţr§ de- 1 ved#Ee preşedintele âfimisiunel in-getele mânei drepte.	j tenmare câ tfirgul nu se mal face acolo.
.Gausa acestui duel este câ <1. Krejner ^luncl a început un scandal mare între a ofensat o dâînnâ română, oare punea- negustorii şl membrii comisiunel interi-du-se sub protecţia d-lul Vlaicu, acesta mare 5 Putin ft IjPaJt ca onorabilii membri a şi cerut reparaţie cu arme*.	. comisiunea interimară să nu mănânce
Galera fie punere sub acusaţie trebue şâ se pronunţe ufil şşuprş punere! In libertate provisorie a dTlui Raduleşcij de la Eforie,
Tot a<)i, ea trebue să se pronunţe asupra oposiţiunel fâculâ de d-l Andronescu în privinţa ordonanţei judecătorului de instrucţie asupra tulburărilor de Ia 14 Mart.
X
D. director al Arsenalului, a început a face experienţe cu nişte mortierc ce vor servi la fqrlurile de prin prejupul Bucureştilor,
Comitetul pentru organizarea expoziţiei române de la Paris, va fi ales fiilele acestea. In acest scop se va procede la
Pe lş l August d-nii judecători de instrucţie Pretoriei» şi Pqpp aiţ obţinu» i»n (toncedifi de 30 fiite,
Locul lor va fi ţinut fie către d-n»
Gostovicl şl Btâteseu.
X
In nfiptea de 19 —20 Iulie corent, In Valea Tânganului intre Pantelimon şi fţrâneşţî, q bandă de făcători fie rele ai»
0 bâiae straşnică. Chiar visitatoril băilor , erau iritaţi ae acesta nedreptul^
1 S’a depeşaţ ţ»utcjfiţ(ţţilqr fiin Ptaeştl, , nfiptea, şi In fine a fiat D-fiea de s’a potolit scandalul, remâind ca târgul să se facă tot în Slăitic,
luslrucţia resefilei ţăranilor din judeţul Ialomiţa s’a terminat.
1 Autorii resefilei din Urzicenl sunt ur-
. . . , .	, ,	.	mftpiţ* pentru ultragifl adus agenţilor for-
pătut şi jefuit de bani 13 otnenl, care	...	,	„
1 *	*	: ţel publice, cel din comunele Elisa şi Co-
vemserâ dupfi muncă. Patru dintre bă-	.	• ,
.	* 1 puzu pentru violare de domicilii!.
Iuţi sunt ffirte grea răniţi, iar alţi trei 1
nu mal dan nici o speranţă de scăpare, la ora în care scrim pfite sfi fi şi murit la spitalul Pantelimon. D. procuror Pa-raschivescu a pornit la faţa locului cu 10 călăraşi, ca împreună cu autorităţile locale sfi prinzâ pe tâlhari care se cred ascunşi prin grânele s’aa pădurile ve-^ cine,
X
Citim în Vocea Covurluiuluî. de Joi 21 curent:
Iert, fiiua Sf.-Ilie, făcătorul de minuni,
S’a disolvat consiliile comunelor rurale Drâgâneştl (Suceava), Coteşti (Muscel), Biâjani şi Gura-Dimienl (Buzfia), Mârâştl (Dolj).
X
D, Jean Staun, consul general al con-federaţiuneî elveţiene, plecând îa congediu, a însărcinat cu gerarea, prin in-terim, a afacerilor curente ale consulatului elveţian pe d. Charles Vernier.
X
FOITA DIARULUI «TELEGRAFUL,
(30)
I — Ia sema şi bate tote cuiele, fiise Bibi.
După câte-va minute, Sfârieasâ asigu-
rându-se că capacul e la locul lui eşi
afară.
MOŞTENIREA
MILIOANELOR
de
JAHEL SAU U?£ R
PARTEA A DOUA
V
Încetul cu încetul cadavrul fu scobo-râl în mormânt; apoi Bibi Intră înlâun-tru, deslegâ basmaua de la gât, şi după ce aşefiâ pânzq pe pieptul cadavrului eşi afară.
— Coborâţi capacuT, fiise el.
Veveriţa luă capacul şi ’l lăsă în jos, in urmă Sfârieasâ ’l aşefiâ bine la loc.
I Gât'de-lup şi Piciot-de-barzâ începură a arunc i pâineul în grfipâ. După câte-va minute, crucea fu aşefiatâ la loc, aşa câ I nimeni nu putea crede că mormântul a i fost profanat.
î Fulgerele şi trăsnetele urmau; vântul I sufla cu violenţă şi începu sfi plfiie.
!	— De minune? fiise Oscar, ploia are
) sâ ştergfl urmele nfistre ; afară de asta păzitorii trebue sâ stea In casă şi noi putem pleca fără nici o grijă.
—	Aşa e, însfi plfiia are sfi ne ude până la piele, fiise Sopârla.
—	Peste jumătate oră suntem acasă... şi ne vom încălfii cu un punciâ... Urma-ţl-mfi.
Oscar apucă pe drumul pe care venise.
Ajungând la porta o deschise încet, e-şirâ, apoi închise la loc.
După cinci minute el erafl departe de zidurile cimitirului.
A doua fii pe la un-spre-zece ore Bibi-patru-degete şi prietenii lui eraţi tntr’o cameră în otelul de Burgonia, pe care ’l cunoştem deja.
El stât&afl în jurul unei mese şi isprăviseră de mâncat.
—	Veveriţă, fiise Bibi, tu scrii bine, sfi scrii ce ’ţi dicta eă. El ! d-le Jolin!
Gârciumarul veni îndată.
—	Dâmî o bucată de hârtie şi cernfilâ.
—	Jndatâ!
După un moment, cârciumarul se în-tfirse aducând o cutie cu hârtie, plicuri şi cerneală.
—	Scrie Veveriţă ! fiise Bibi.
—	Şeful bandei dictă Iul Veveriţă scri-sorea anonimă pe care procuroruLo primi a doua fii.
—	Ffirte bine fiise el, după ce o citi. O duc chiar eQ la poştă.
Cititorii ştia urmările teribile ale acestei scrisori anonime a Iul Bibi şi uneltirilor tovarăşilor Iul.
bancherului, asta nu mal era îndoială, cu tfite aceste ea ştia pe tatal el nevinovat. Ştiea că dacă tatăl el ar fi fost aprfipe de prăpastie şi ar fi fost silit sfi alfigâ între desonfire şi mfirte ar fi preferat aceesta din urmă.
Insă acuma totul era şfârşit,
Justiţia ’şl dăduse cuvântul, tatăl ci era condamnat la 15 ani munca silnică. Tatal el un puşcăriaş !
El, Denacy, om cinstit, bancher onorat de toţi erl, iar afli puşcăriaş 1 Gândindu-se la aceste, Elvira ’şl ascundea faţa cu mâinele şi plângea de i se
VI
Condamnarea lui Garol Denacy nu produse aşa mare efect asupra Elviret.
In adevfir prima lovitură a fost grozavă, în cât sermana fată credea că are sfi mfirâ, însă nu trecu mult timp şi caracterul ei se schimbă, inima pare-câ era de fier, era gata acuma sfi sufere orl-ce, chiar mfirtea.
Din fiiua în care află de ce e acuzat tatal el înţelese câ numai o minune putea sfi ’l scape.
Tfite probele materiale eraa contra
1 rupea inima.
Nu trecea mult şi ea ’şl ştergea ochii
Ce ’l folosea atâta plâns ?
Tatăl el nu suferă mal mult, nu îndura mal multe torturi ca ea ?
Elvira se gândi se înceepa a lucra. Ea ’şl fiise câ banii tatălui Îndată ce se vor regula socotelile sfi ’l punâ d’o parte şi sfi nu se atingă de el.
Tatăl putea să scape mal curând din închisfire dacă se va purta bine şi atunci cu acel bani, împreună cu dobânfiile le va ajunge ca sâ trăiască retraşi la ţarâ sau în altâ parte, departe de lumea care îl cunoştea.
Elvira spuse planul el Bertel, care ’l găsi ffirte nemerit. Insa pentru a trăi mal restrânsă trebuia să caute altă casa.
In mahalaua în care stătea acuma a-vea prea multe cunoştinţe şi d’aceia^să hotârâ sâ plece d’acolo.
Se hotârâ sâ se stabileseâ la margina Parisului; acolo nu va fi cunoscută de nimeni.
—	Mfi dţţc unde te vel duce, îl fiise Berta.
—	Dar cu lecţiile de piano cum re-mâne, ?
—	Am cu ce trai, ş’apol afară d’asta, unde ne vom duce, nu voia putea gâsi altele ?
Cele doufi fete hotărâre să facâ cunoscut acfista lui Renfi şi sâ’l rfige să gâsfiscâ o câsuţâ la margina Parisului.
<—* Are să ’l tie grea lui Renfi acfista d se Berta uilându-se la Elvira care plecă ochii în jos.
—	Da fiise ea, dar pe d-l Jarier dacă 1 vom ruga ?
La rândul el Berta plecă ochii In jos.
In adevfir avocatul şi internul veneau mal In tfiţe serile şi pelreceaa câte-va fire cu cele doufi fete. încetul cu încetul Jarier se amoreză de Berta.
Din partea lor şi fetele iubeau pe cel doi tineri, însă nu îndrâznfia să dea pe faţă acfistâ iubire a lor.
Renfi şi Jarier erau orfani şi stăpâni pe el.
(Va urma)

www.dacoromanica.ro
TELEGRAFUL — 23 IULIE 1888
Concursul de anatomie-patologică de la facultatea de medicina din Iaşi s’a amânat din lipsă de concurenţi pentru <Jiua de 15 lanuare 89.
*
Erl ad sosit caii cumpăraţi din Ungaria pentru divisionul de gendarml din capitala.
K
O comisiune de medici al comunei va proceda cjilele acestea la o analisâ specială a berel ce se fabrică în Bucureşti, căci cqnsiliu] de higiena a primit reclamaţii numer6ae în potriva prâstel calităţi a berii ce se vinde în oraş.
DIN TARA
Omorât
In (Jiua de 23—24 Iunie a. e., pe so sâua naţională Buzăfl-Mizil, între cantd-nele No. 9 şi 10, s’a găsit cadavrul unul om asasinat, necunoscut, statura mijlocie, părui negru, fata smedâ şi lungâre ţâ, sprincenile negre şi grdse, fruntea potrivită, ochii căprui, genele mari, nasul drept şi potrivit, mustaţa mică şi castanie, barba rasă, având favorite scurte vârsta pare a fţ de 25 tţili, îmbrăcat cu pîţntalqnl de pqstaa ciyit, încins pfţ brâtţ {.■qşii, Un mintân de flanelă rqşie cu vărgl jţegre, c^ciiţla ţţggfjj de ţnipl şi pălăriei şură în păPluşpla căreia ş’-qu găsiţ § |ţi~ lgţc de ppevesţirqa nqrqculuţ şi pe qiţiţţ (ţip ele § scris pu crpioppl: stradă Bo~ «aparte No. 24, Vasile . v— •
3	-uache pentru
Dumitru Alexandru.
A
Furtună. — Grindină In <ţiua de 7 Iulie a. e., la comuna Şerbânesci de Jos, judeţul Olt, câdând pldie urmată de furtună şi grindină, a cauzat stricăciune la porumb şi grâul secerat şi nesecerat pe o întindere de 1000 hectare, ce aparţin proprietâţeî şi locuitorilor împroprietăriţi dupe legea rurală.
A
Ars de viii
Ştefan losef Fosu’cuş, în etate de 30 ani, de profesiune ferar, locuitor în comuna Oancea, judeţul Covurlui, în n6p-tea de 11 Iulie o. c., fiind turmentat de băuturi spirtbse, s’a dus să se culce în-tr’un chiler făcut din stuf unde de ordinar lucra ferârie, şi lăsând luminarea aprinsă, an luat foc pereţii de stuf al chilerulul ; el, nedeşteptăndu-se, a fost cuprins de foc şi a ars.
varietate;
FRUMUSEŢEA FEMEASCĂ
o
‘Banii guvernezâlumea*, dice 0 vorbă veche, de înţelepciunea căreia nimeni nu se îndoieşte. Dâr banul a-tot-puternic are un rival cel puţin tc t aşa de puternic: frumuseţea femeeascâ.
In viaţa privata ca şi în istoria lumii frumuseţea femeiuşcă a jucat şi jâcâ un rol din cele mal importante. Câte averi colosale, câte viaţi i s’au jertfit ! De câte ori, pentru densa, s’ad clătinat tronuri şi state şi s’au dat peiril!
Să influinţeze prin frumuseţe, acesta e rolul natural al femeel şi fiicele Evel uu sunt nici o dată mal fericite, de cât atunci când simt că frumuseţea lor face impresie. Onore şi renume, avuţie şi putere, t6te sunt secundare, şi gândul de căpetenie chiar al princesei celei mal mari e dâcâ place sed nu. ‘Asupra fericirii a nenumărate fete, qhce Schopen-hauer, a hotărît o mică incovoiere a nasului în sus sâd in jos“. Se iartă atâta unei femeel frumdse !...
Der ce se înţelege p-.n frumuseţea fe-meiascâ ?
întrebarea se pare fără rost, fîind-că fie-care crede că scie ce e o femeie fru-m6sâ. Şi cu t6te astea, părerile şi gusturile în acesta materie sunt nu se pdte mal variate.
E cu putinţă totuşi să se stabilescâ câte-va din eondiţile frumuseţel femeieşti. Poeţii şi artiştii, din vremea veche ca şi din cea modernă, s’aU ocupat mal cu sămâ d’acâstâ chestiune, şi nu e de loc neinteresant să trecem în revistă părerile lor.
Ce se înţelegea, de pildă, în evul medio, prin ‘femeie frumosâ, ? Care era atunci idealul frumuseţe! femeiesel ? Cân-tecile din veacul XIII ne datt cu prisos răspuns la aceste întrebări :
Naltă şi mlădiosâ ea o trestie, forme plinuţe, pieliţă alb-rozatâ, piciore mici şi înguste cu talpa scobită aşa ‘ca să potă trece pe de desupt o păsărică», mişcări elastice şi uşore, braţe rotunjite, degete lungi şi subţiri, unghii roze, piept bombat, păr bogat, lung şi mătăsos, gura mică, roşie şi croită pe sărutat, gropiţp în o-
braz, urechi mici, ovale şi albe, dinţi deşi şi albi ca zăpada, tănărâ, frageda şi vidie —iată cum trebuie să fie femeia ca să potă aprinde patima poietulul săă eroului din evul medid-
In Francia, femeile din Flandra aveaă reputaţiunea d’a fi cele mal frumdse.
Pe când în general se cerea ca faţa unei femei frumdse să fie roză, engle-zdicele din veacul Xfl şi XIII scoseră la modă palorea, pe care o obţineau prin întrebuinţarea pudrei. Dâr curentul acesta nu prinse rădăcini.
Sprircenele trebuiau să fie arcate, subţiri si bine accentuate ; dâr între ele trebuia să rămâie un spaţiu gol; sprin-cenele îmbinate se considerau ca urîte. Fruntea se cerea să fie bombată şi albă, nasul potrivit de lung, dr pt, cel mult niţel încovoiat, gâtul rotund, nici prea lung nici prea plin, şi cât se pdte de alb.
După cum se vede, evul mediu se pricepea în frumuseţe şi, în general, gustul a rămas acelaşi şi până adb Dâeă am căuta să închegăm idealul modern al fru-museţei femeieşti, Fam găsi aprope a-nelaşb Esthetica modernă e Insă mai mi-nuţiosâ. Aşa de esemplu, ea cere ca fruntea să lie de două ori mal largă de cât înaltă, pieliţa strâlucitdre, sprineeriele de colore închisa, mal grdse la mijloc şi subţiindu-se spre nas şi spre urechi, albul ochilor să aibă un reflees albâsţriu,, gura mică, buzele potrivite şj aşa ţăiaţe în cât, deschidânţţu-se (fără rţs sâ,u fără vorba) să nu se vac(â dţt cât ţte) ţjţuty’^ dintţ de sus.
lîfăre e puter.pa fruţqnşeţeţ feţqeieşşţl şi isţqriq ne pqvesţeşţe eşenţplp qufiqşe dqş-pre ipfluinţq qŢ
Şi ptţ tdţe şţşţeşt puţşy.â* »-
9 esŞWttW	' r.o care fe-
vei-e**- 1	.„^ra bărbaţilor nu is-
r.o tot-d’a-una din armonia formelor esteridre ; analele lumii ne arată o în-trăgâ galerie de femei, cari făr’a fi fru-mose, au avut înrîurirea cea mai puternică asupra bărbaţilor, şi încă asupra unor bărbaţi cari puteau s’alâgă cele mal mari frumuseţi.
Se scie ce aplecare pasionată avea Ludovic XIV, marele rege al Franciel, către secsul frumos. Cu tdte astea, femeile cari au avut mal puternică şi mal lungă stăpânire asuprâ’i numai frumdse nu se puteau numi. Louise de la Valliere, pe care a iubit-o mal mult, avea o figură mică, uscată şi ciupită de vărsat. Numai păru-î blond era frumos şi ochii. In schimb, era d’o simplitate, d’o bunătate şi d’o modestie fără margini.
Henriette, soţia ducelui d’Orleans, era grozav de slabă şi răii conformată ; cu tdte astea la curtea marelui Ludovic plăcea mal mult de cât cele mal frumdse femei.
Despre Adelaida de Savoya, ducesă de Bourgogne, spun cronicele că era plină de graţii şi fermeca pe ori-cine de şi era foc de urîtă.
D-na de Stael, care avea atâta înrîu-rire asupra bărbaţilor, era mat curând urîtă de cât frumdsâ.
George Sand era atât de nefrumosă în cât se (Jicea că ,sâmănă cu un berbec bâtut‘ ; şi cu tdte astea Alfred de Musset, Ghopin şi mulţi alţii erad fermecaţi de dânsa.
Din tdte aceste exemple se vede că nu numai frumuseţea formelor face pe femeie să placă şi se aibă putere asupra bărbaţilor.
Sunt femei frumdse, dar neînsufleţite ca marmura.
Sunt femei urîte, der pline de calităţi sulleteşcl.
Gând frumuseţeea corpului se uneşte cu cea a spiritului, atunci femeia e perfectă şi nimic nu’l pdte resista.
DrVBSSE
Drama din Paris —• O dramă înspăi-mentâtore s’a petrecut în dimineta dilei de 28 Iulie s. n. în str. Bercy No. 245, la Paris.
Un copil de 8 ani, după ce a ucis pe fratele săd, în verstă de 6 ani, s a omo-rît singur.
Iată, pe scurt, amănuntele acestei oribile drame.
In strada Bercy, locuia văduva Siozade, cu cel doi copil al el, primită fiind în ospitalitate de către un camarad al defunctului ei soţ.
Celestin se numea copilul cel mare, în verstă de 8 ani şi Ludovic cel mic, în verstă de 6 anî.
In diminâţa <Jilel de 28 Iulie, pe la ora 6, Celestin intră spâimântat în camera de culcare a mamei Iul ijicend :
—	Mamă, sângele fratelui meu curge !
Si dispăru.
Nenorocita mamă sări din aşternutul săd şi se îndreptă spre camera de culcare a copiilor el, ne ştiind ce să crăija.
Ajunsă acolo disperata mamă se găsi în faţa unul sfîşietor tablou. Scăldat în sânge, cu pântecele spintecat şi cu intestinele vărsate, Ludovic, leşinat aprâpe, pronunţa cuvintele :
—	Fratele med....
Pe când mama cerea ajutor vecinilor, un alt strigăt sfîşietor se audi din camera de alături.
Celestin îşi tăiase singur gâtul, cu un briciu, şi căzuse mort ca trăsnit.
Doctorul Antonin Martin, vechio doc-
tor de marină, fu chemat în grabă jşi dădu primele ajutore medicale. El transportă cadavrul asasinului şi suicidului, la Morga, iar pe micul Ludovic, după ce întrebuinţa tâte miji «ce le spre ai opri hemoragia, îl aplică un pansament pro-visor şi îl transportă ast-fel la spitalul Trousseau.
acoio a. Marcnana, doctor secundar ai d-rulul Lannelongue, înpresurat dejinter-mî spitalului şi în presenţa unui doctor rus, era gata să facă unul pacient o o-peraţiune de Irepanare, fdrte delicată. A Iropana, însemneză a scâte o bucală din dsele ţestel capului.
La sosirea copilului el lasă operaţiunea şi dete îngrijirile sâle micului pacient. S’a observat că Ludovic avea o tâe-turâ în pântece, de la buric şi până jos la picior, care pătrunsese tâle ţesăturile der care nu atinsese intestinele. Tăietura fusese făcută cu un briciu. Să introduseră intestinele la looul lor şi se practică o cusătură pe tal lungul plâgel. Se crede ca micul Ludovic va fi scăpat.
Asupra asasinului Celestiu, comisarul de poliţia Pourrat, chemat în grabă, a putut culege, din gura mamei, urnftâţdj'ele. amănunte: Că o ură neînpâoaiâ domnea între aceşti doi fraţi • că Celşstm era o, natură nervdsă şi maniacă; că, altăd'*U, bătut dje tatăl săd, fftgâdjuise. să1] o in ore cu c.uţitu^' că,, citşa,—, tţe şfţncâ mic — r.omane şi ^ pa,şio,na, pentru crime şi pentnq barbariile descrise ţn ţ'Ojmqpeie tâţlkarilqr.
wecb'âţă, eaţe eâ iu	* ‘ n pniM
mţ hv-iciii.	nu se a^a. nic'
-	..^esta, cu care s’a comis o-
...orurile, a fost de sigur furat de la vre-o
prăvălie, de către asasin.
După gazetele frunceze sosite astâ-cjl, se crede că micul Ludovic e scăpai de ori-ce primejdia. Peritonita ce era de temut că se va ivi, nu s’a ivit încă.
Un atingător detalia : un negustor de jucării, vecin, a oferit micului Ludovic mal multe scumpe şi frumose jncâril, cu care să se distreze :
—	Iml fâgădueştl să te faci bine, micule, ÎI «Use negustorul de jucării, ofe-rindu-i le ?
—- Da, respunse micul Ludovic.
—	Atunci iată, îţi dad tâte aceste jucării... Der să te ţii de cuvânt...
1 torizatâ că Italia pregăteşte o louiturâ contra Tripolitaniel.
Pentru a ascunde planurile sale, Crispi, răspândeşte sgomotul câ Franţa să pregăteşte se ocupe Tripolis.
Kiel, 2 August.
S’a arestat aci un individ, care lua planurile fortificaţiilor oraşului nostru.
Circulă sgomotul că acest personagiu ar fi un ofiţer de marină francez.
Belgrad, 2 August.
Jurnalul Srpsca Nezavisimost, organul d-lul Risticl, publică un articol fârte violent contra Auslro-Ungarieî.
Nenorocirile cart lovesc pe Serbia, qlice jurnalul, vin din partea Austriei, care în tot-d’a-una a căutat să ruineze Serbia şi să înăduşe vitalitatea el naţională.
Acâstă ruină va (1 complectă fără intervenţia putercotiâ a Busiei.
Organu\ ^-ful Risticl eomentâzâîn urmă evenimentele întâmplate in familia regală şl aruncă răspunderea asupra Aus-tfo-Ungarioi.,
Aqe&t articol a produs o penibilă im-pţeaie; &e crede că e scris de Vasilie-vicL Se asigură că numitul jurnal va fi urmărit pentru crimă de lâse-majestate. j Roma, 2 August
După Tribuna se confirmă c* călătoria lut Wilhelw H	se va face
în Ootombre,
Acşlasţ ,jiar adaogă câ d. Crispi nu merge la Carlsbad.
Berlin, 2 August.
Corniţele Herbert de Bismarck a sosit Sofia, 2 August.
Preşedintele consiliului plâcă la mănăstirea Rillo unde Alteţa Sa trebue să sosâscâ peste puţin.
Londra, 2 August.
Times crede câ limbagiul extra-diplo-rnatic al d-iui Crispi în privinţa Franciel a avut scopul să apate câ întrevederea de la Peterhof n’a micşorat soliditatea alianţei puterilor centrale şi de a eon-
*
Sabia unchiului Iul Milan al Serbiei■ — Un echo inedit asupra regelui Milan : Acum câţl-va ani, Milan ducându-se la Viena, perdu în prima nopte 600,000 lei la cercul nobililor. A doua <Ji nu putu să plătească această datorie de onâre şi se împrumută suma de la împăratul Frantz losef, care ’i dădu 600,000 lei cu condiţie să nu mal jâce cărţi. Milan făgădui câ nu va juca, însă seara perdu iar 100,000 lei.
D’astâ dată nu putu să mai împrumute de la Împăratul Frantz losef, şi puae a-manet sabia unchiului său Miloş, pe care împăratul Niculal ’I o făcuse cadou
Sabia n’a fost scâsă nici până acuma şi se află în posesiunea barcherulul ber-linez Bleichroder.
*
Remediu contra ckolerei. — Cunoscutul satiric german, Saphir, povestesce urmâ-târea întîmplare :
Pe la 1830, în Munich, era mare târnă de cholerâ; epidemia bântuia cu furie o parte a Germaniei,, în Hamburg mai cu sămâ.
Intr’o cji, vine la Saphir un prieten pe care de mult nu-1 văzuse. Se îmbrăţişâzâ, stad de vorbă vr’o oră. La plecare prietenul <Jice: »Ce bine ’ml pare c’am scăpat lefâr din Hamburg; în casă în care şedeam, muriseră şâse 6meni de cholera.*
Atât îl trebuia lui Saphir, care era un fricos şi jumătate. Abia plecă prietenul şi Saphir începe să simţâ dureri ; după câte-va câsurl era convins câ s’ a molipsit de cholără, se puse în pat şi trâinise după d-rul Kock, cu care era bun prieten.
—	Caşul tăd e caracteristic, (Jise doctorul ; am să ’ţl prescriu cevă. Koch se aşeijă la masă şi scrise ; apoi dete reţeta lut Saphir, (Jicendu-i să citâscâ. Saphir citi :
‘Recipe : Eşti un dobitoc, un măgar, un păcătos,.
—	Reţeta asta, dise d-rul, al s’o ei-tescl la fie-care sfert de ceas, apoi la fie-care jumătate de oră penă ce te vel însănătoşi.
Apoi chemă pe servitorul lui Saphir şi-l (jise :
—	Decă stăpânul tău nu va urma ordonanţa mea, atunci, pe respunderea mea, să-i spui din sfert de oră în sfert de oră. ‘Eşti un dobitoc, aşa a spus doctorul,.
Şi Saphir s’a însănătoşit; remediul a-cesta, dice el singur, e infailibil ; numai câ trebuie si creţii în el.
ULTIMA ORA
Parts, 2 August.
Iatransigeant pretinde că împăratul Wil-helm II, ar fi rugat pe Ţar să se înduplece a primi proiectul unul congres eu-pean, care să sancţioneze tratatul de la Francfort.
Paris, 1 August.
Justice pretinde a şti. din sorginte au-
vinge pe Germania şi Austria câ Italia nu se gândeşte de loc a se apropia de Franţa.
Atena, 2 Ausust.
Grecia este forte nemulţumită de procedările guvernului bulgar care, cu tâtă autorisaţia dată după stăruinţele Austriei, împiedica demersuri! agentului elen ic la Bazardjik, demersul ari ad de scop liberarea prisonierilo. inşi de tâlhari.
“ Vie.. August.
Printr’un decret ministerial juriul în materii penale cari resultâ din tendinţele anarhiste, este suspendat cu începere de la 10 August până la 31 Iulie 1889 în mal multe districte judiciare din Austria-de-Jos, Austria-de-sus, Bohemia, Moravia, Stiria, şi Corintia. Printre oraşe sunt şi Viena, Brunn, Praga, Graţ şi Klagenfur.
DIN EDIŢIA II
O ORE SEARA
Serviciu special al Ziarului Telegraful
Friedrichsruhe, 1 August.
împăratul însoţit de contele Herbert de Bismarck, a sosit la mieijul-nopţel. El a fost primit de cancelar O mulţime l’a a-clamat.
Aiji va avea loc un prân4 de 12 tacâmuri.
Friedrichsruhe, 1 August.
Împăratul după ce s’a despărţit într’un chip cordial de principele pe Bismarck, e plecat la 12 şi jum. la Potsdam unde a sosit la ora 6 şi jum.
Sofia, 1 August.
l^Pârta â adresat o notă guvernului cjicend câ argumentele invocate în ces-tiunea liniei Belovo sunt contra<}icât6re. Porta n’a făcut nimic pentru a provoca asemenea fapte cari par a arăta lipsa de încredere a guvernului.
Guvernul a răspuns probând că argumentele sele nu sunt contra<Jicât6re. El constată câ linia este proprietatea Turciei şi că măsurile luate ad fost dictate de interesul local şi internaţional. Declară câ ia sarcinele financiare, ocrotind interesele construcţiei.
Constantinopol, 1 August
Proiectul trimiterel unei circulari relative la linia Vacarel pare părăsit într’an chip definitiv, în urma acceptârel companiei de Hersch de a se însărcina cu exploatarea linie Vakarel.
Se crede îu general câ Bulgarii nu se vor opune la această combinaţiune, pentru că ei declaraseră câ dacă explotarea liniei nu se dă d-lui de Hirsch conform convenţiunilor anteriore, ei ar reclama-o pentru dânşii conform Constituţiei bulgare.
Belgrad, 1 August.
După nişte ştiri din Sofia, prefectul de
(poliţie ar fi plecat la Viena cu nişte seri sori ale d-lul Stambuloff adresate ambasadorului Rusiei la Viena. w Posiţiunea principelui Ferdinand este considerată ca fârte compromisă.
Evenimente însemnate par apropiate în Bulgaria.
Roma, 1 Auguşt.
Papa va trimite în curând o enciclică episcopilor din Orient, j.
Roma, 1 August.
Elevii bricului 'Mircea au visitat a<JI arsenalul Spezia.
Informaţii din ediţia fi-a
A(Jl nâple s’a spart băcănia d-luţ D.
• Martinovict din calea Victoriei.
I Hoţii s’ad introdus, prin spargerea unul zid, în băcănie, de unde ad furat un câ-sornie şi mai mulţi bani.
■nk.i£
D. primar ‘Paehe a esprimat ieri dorinţa ca procesele-verbale ale şedinţelor consiliului comunal să nu se mai publice îu Monitorul Comunal ca penă acum în întregul lor, ci numai în resumat.
Pentru ce, d-le Pache V
Ieri, Mercurl, 1 August s. n., s’a făcut la Gotha tragerea la sorţi a losurilor împrumutului municipal din 1869.
Se asceaptâ sosirea în Capitală a d-lul Ion Ghica. ministru plenipotenţiar al ţârei la Londra.
Se vorbesce de retragerea d-sale din diplomaţie.
Prin atelierele diferitelor corpuri de armata se lucr.âzâ cu mare activitate la repararea corturilor şi a diferitelor efecte militare.
|ţjSe vorbeşte într’un mod sigur câ Suveranii aşteptaţi la l Septembrie, se vor întoarce în ţară la 20 August.
CASA i)E SCHIMB
N.&D.M0R0EAN0
Strada Lipscani, Noua clădire a societăţeî Ba ia-Bomănia numită „Pasagiul Dimitrie Ghika“, No 6
BUCUREŞTI
Cumpără şi vinde efecte publice şi face orî-ce schimb de monedî *
Cursul pe clina de 22 Iulie 1898
Cump. Vend
5°lo Renta Amortisabilâ. . 93SL 5®L	, Rom. Perpetuă .
6610 0bl.de Stat (Gonv. Rur) 94
6°l,	,	,	(C. F. Rom.)
5°l0 , Municipale 1883. . 783/4 5°l° ,	,	1884.	—
7°Iq Scrisuri funciare Rural.ll06Ţ4
» •! 93<tt „	, Urbane. 1051/*
5°l 7°io 6°lo
Pao}
O «o	»	v	j, •
5d|0	, func. Urbane Iaşi
Impr. cu priine Bucur. (201.). Los. Crucea Roşie Italiană . 10 fr. Obl. Casei Pens. 3001.
, Sârbeşti cu prime. Losurl Otomane cu prime .
, Basilica Doinbau.	.
Aur contra argint seu bilete. Napoleoni contra lire. Florini Val. Austriacă .	.
Mărci Germane..............
Bancnote i rancese .	.	.
Ruble Hârtie...............
94 2/ 94 i/2 793/4
107
94
106
89 7B8'4 4 4 30 225 72 45 20
20,08 206 125 10 L 240
(LICEU DE DOMNIŞOAREI Str. Cernichel No. 2
vis-â-vis de Biserica cu Sfinţi
Direcţiunea acestui institut aduce) |Ia cunoscinta părinţilor de familie, Eâ, cu începerea anului acestuia, jrganisând acest pensionat în eon-Jformitate cu programele Statului, irimeşte eleve interne şi externe^ jentru cursul primar şi secundar. Programa studiilor se trimite fie-Jcâruia după cerere. înscrierile se iot face de la 1 August inclusiv.
Direcţiunea. )
MEDIC S£ CHIRURG
D-r. SALT'

Din facultatea din Viena
SPECUL 1H BOLEt.a DE FEMEI
ar S Y 1* H1L1S *a
Locueşte în Strada FORTUNA No. 4.
[Lîngâ. Liceul Alexandri].
Consultaţiunl în tote ijilele de la 7 jum pâr la 8 jum. a.m. şi de la 1 până la 5 p.m. P.S. Se primeşte bolnavi îu pensiune.
www.dacoromanica.ro
TELEGRAFUL — 23 IULIE 1888
1 BANCA NAŢIONALĂ A ROMÂNIEI			
S eiO^ ILJ^XX CJlSi ifJ^h. b-3 CJ JsSL^lri.^			
% 1887		1888	
18 Iulie	ACTIV	9 Iulie 16	
| j 35945492	!Casa( Monedă		 , . 1 ^asa( Bilete ipotecare		35190067	34617633
| 25865545		25725825	25726125
I 4908090	Efecte predate la Casă spre încasare . . .	6206373	6365041
I 19486584	Portofoliu, român şi străin		17689948	17729503
f 16699310	Împrumutul garantat cu efecte publice . .	11085520	11103610
i 11995064	Fonduri publice		11999929	11996167
1 2484438	Efectele fondului de reservă		3093616	3093616
| 172146	, , , amortisarea Imobilelor	235321	235321
| 2840379	dmobill		3357775	3371950
1 138052	Mobiliar şi Machine de imprimat ....	121800	121800
» 36429	Cheltuell de administraţiune .....	10458	44274
S 301.41284	Deposite libere		25173607	16977963
| 41101762	Compturl curirtţl		21074574	21483932
6812129	, de valori		45725184	45196948
a, 198626704	PASIV	206689997	198063883
I 12000000	Capital		12000000	12000000
| 2506847	Fond de reserv		3093929	3093929
| 195859	, amortisarea Imobilului		267901	267901
| 105111810	Bilete de bancă în circulaţiune		118040250	117611720
| 1083676	Profituri şi perderl		1388839	1388839
98292	Dobăndl şi beneficie diverse		35235	65673
§ 30141284	Deposite de retras .........	25173607	16977963
I 45298029	Compturl curinţt		16425034	16320182
i 2190907	, de valori		30265302	30337676
1 198626704		206689997	198063883
1	|—r7			
Se poto caştiga îatr’o zi 300,000 FRANCI
Cumpănitul bilete d’ale
MAR EI LOTERII TURCEŞTI
A llJ-a tragere va avea loc la 30 Septembre 1888.
Plata câştigurilor e garantată de guvernul imperial Otoman-
Tabloul Primelor:
1 mare Iot de 300,000 fr. 300,000 IV
Hârtie Maculatură de vîncjarela Tipografia
„Telegrafuf
I CC
MARE ZDTICFOSXT
DE
ŢEVI * FIER * ACCESORII
LA
14 his. - 1ÎUCUBESCI, STRADA DOAMNEI. - 14 bis.
(12—3 1.)
1 lot de	25,000 ,	25,000 ,
1 lot de	10,000 ,	10,000 , ( 10,000 , f
1 lot de	10,000 „	
1 lot de	2,000 ,	2,000 ,
l lot de	2,00u ,	2,000 ,
1 lot de	2,000 ,	2,000 , j
1 lot de	2,000 ,	2,000 „
1 lot de	2,000 ,	2,000 ,
1 ’ot de	2,000 ,	2,000 , |
12 loturi de	1,250 ,	15,000 „ ;
28 loturi de	1,000 fr,fie care 28,000 , i	
500 loturi de	400 ,	200000 , |
6,50 ioturi	Total	600,0(M> fr.
PREŢUL BILETELOR		
1 Bilet .		5 fr.
5 Bilete .	# . •	24 , |
25 Bilete .	• • ♦	118 ,
100 Bilete..	A	465 , s
Lista oficială a tragere!,		va fi trimisă'
imediat fie-cărui	cumpărător, după tra-î	
Societate de Navigaţie cu Vapdre pe Dunăre
Itineranţi
Valabil de la deschiderea Navigamiel 1888 pitită ]a altă dispositie.
NI5. — Oielo de plecare mal jos arătate snnt a se înţologe aproximativ ţi acliîmbă după circonstanţele timpului ţi apelor: in nici uu cas însă vapdrelo nn vor pleca do la staţiuni mal înainte de orele indicate în acest itinerarul.
Pomii ea vap6relor de la staţiuni va avea loc după. orologiurile agenţilor.
CURSELE VAPOARELOR D E P O 8T Ă
Plecare în jos de la SAmb. Luni. Joi.
Duni. Marţi. Vin.
gerea ce va avea loc irevocabil la 30 Septembre 88.
O
Câştigătorul va li însciimat prin depeşă în tj'ua tragere!.
C
Tragerea va avea lâc la Constanti-nopol, în palatul Imperial al monetă-riel.
D
Pentru cumpărarea biletelor, a se adresa trimiţând banii in mandat poşta1, cec, s’aO scrisore de valbre la ‘directorul Comptuarului Comercial, grande ,rue de T6kâ, No. 557».
Constantiuopole.
(13)	(Turquie)
Orşova Seve rin Brsa-Pal.
liadujovat.7.
Calafat Vidin
Lomoalanca Knliova	„	„	„
Boket	,»	,,	,,
Corabia	„	„	„
Nicopoli	„	„	„
Măgurele	„	„	„
Sistow	„	„	„
Zimnicea	„	„	„
Ruseiuk	„	„	„
GimgiăfSmăid) „	„	„
Tnrtukaya	„	„	„
Olteniţa	„	„	„
Calaraş (Oraş) Luni. Mere. Sâm. Silistra	„	„	„
°a,rov .......................
Cernavoda	„	„
Hîrsova	„	„
Gura Ialomiţa „	„	,,
Brăila	„	„	,,
Oătaţi	„	„
12
3
4*o
fi
8io
2
4
C*r.
G60
8W
lO'W
10*o
12»o
12**
31*
8*o
ic**
11
1
4
480
8
10
10»o
13°
231'
in.
a. m.
a. in
Galaţi Brăila
Gura Ialomiţa
Hîrsova Cernavoda Ostrov
Calaraş (oraş) Silistra Olteniţa Turtukeia în Giurgin (S) de la Giur. (S) Ruseiuk Zimnicea Sistow Măgurele Nicopoli Corabia Beket Httbova Lompalanca Vidin	„
Calafat	„
Radujevatz	„
Brsa-Pal.	„
In Severin	„
de la Severin Vin.
Plecare în sus de la
Marţi. Joi. Dum.
Mei.
n
„ i80
„ 48* „ 51* „	7*0
„ 7™
„ 9*o
Joi.lţ'ir, „ ăi*»
2 Vin. 2 Luni 2'6 2'* „ 5*o „ 5*o „
11 ,,
, 12 „ 3'* „
, 8‘fi , 610 ..
, 6* „
, 8to „
10*6 Lufll ll'O ,.
Dum.
n.
Mere.
9 « m.
t "
***
9*° ..
730
lO*0
2
2'* „ 58«	„
11 „
12
31* p. m. 3** ,. 6i» „
«*» .. 8<o „
10f* IU. 11'“ »
6 „
8** „
9 6
12'* p. in. ■2 „
43» „
6 a. m.
fi
Cursele Vaporului locul între Galaţl-Tulcea-Isntail ;
Pornire în jos : De la Galaţi Ia Tulcea-lsmail, Marţia Joia şi Duminica 8 ore dimin<Sţa.
Pornire în sus : De la Ismuil la Tulcea-Galaţl, Morcuria, Vineria şi Luni 8 ore dimtndţH.
Cursele Vaporului de Pasageri şi de Mfcrfurl între Galbţl-Odessa.
Pornire de la Galaţi la Odesa, Luni .şi Joi 8 ore dim. Pornire de la Odesa la Galaţi Marţi şi Vineri, 4 p.m. Galaţi, 8 Martie 1888.	Inspectoratul Agenţiilor Dunărei de jos.
Moşă diplomată din Streinătate
s
k.-'-'î../ - m» A
Renumita Cârturftr^să
IULIA POLONEZA
S'a mutat în dosul Palatului Ilegal
| La finele Stradal Brâtiaim, No. 51, (în colţ):
Lîngă grajdurile Palatului Regal |
Ghiceşte viitorul, pre-ff I sentul şi trecutul, pdte des copcri şi pagube, furturi,] j jndecâţî, ori ce secrete as-j cunse la cari se iiiteres6ză| cine-va. Cine aduce seinnef pdte alta lucruri ascunse comori, etc.

ADANIA
DAVÎD
esit «Ie
Str. Sft. Ion Nou ffo. 33.
§
I;
Vis-a-vis de Legaţiuuea Italiană.
Primeşte atmneiurî, inserţie şi reclame pentru tjiarul nostru, şi pentru or care alt tjiar din (eră şi străinătate.
M
TOAlA ŢACIU
Jn Noul Palat Dacia-Bomanig.
No. t. — Strada LIpscaul. — No, 4,
BUCURCI
Cursul pe diiia de 22 Iulie 1888
Cnnip. Veuci.
RAZAR) IE ENGLITERA
Stib-soiuimiul, am ottdre a ar.uîtţa pe Unor. ciicntelf mea atât din capitală cât şi (fiu provincie, că cu oca-siunea tarifului autonom, am deschis aci în ţdră
0 MAIIK f urnici OK HAIVK
pen rac
BABBATI E.'i BAETI
în care confecţionez haine, după Ultimele Jurnale, din stofele cele mai bane ale Europei.
Asemenea uial putem efectua şi orî-ce Comande, în timp de 24 ore de ore ce posedăm un mare deposit de stofe line din cele mal renumite fabrici.	____
Sper că OnOr. Publio si clientela njoa, mă va onora cu viaitele d«lor, spre a se convinge <t«. marfa confecţionată aci in ţ5r« şi sunt sigur eâ va d pe deplin satisfăcuţi.	‘	Cu gU^ jjy
5°/0 Rentă Amortisabile. . 5°J0 Renta Rom. Perpeţuă, , 6»/„ Obligaţii de Stat,
6%	„	C.F. li. Regal.
5%	,	Municip. vechi
tO»/0 fr.. Casa Pens. 3001. 5°l0 Srisurt funciare Rural l*lo ,
5°/*	,	„	Urban.
6»/0.......................
7»/o	.
5"/0	,	,	de laşi
Impr. cu priinp Rucur. 20 1. b. Los. Crucea Roşie Italiane. Act. Rancel Nat. Rom. 500 I. Soc. Ronv. Constr. 500 l. Soc. Dacia-Rom. 200 1. . Soc. Cr. Roşie Austriacă. 3°/o Los. Imp. Sârbesc .
DIVERSE
Aur contra Argint. .	.
,	, Bilete de banoa
Florin Wal^ Austr.
Mărci Germane Bancnote fraucese.
Ruble de hârtie. .
92a-/!
9.11,4
y?.8/1
78'/« 212— 93' U l068/4 88— 98'/î 105 -77!.? 30-20 -
94 ip 92',» 94'/»
7»'/t 218— 94— 1.0712 89 — »9'/a 100-78' » 40 -30-
10 '/
10 »u
Singurul Deposit de:
din prima fabrică englesă
Tomas Fleming Son & 0°
cu preţm şi condiţmnl avahîagiose
SE GĂSEŞTE LA:
I. Schwartz str. Decebal 6
^SlHl DE
de Lei noi 100 în sva
Adeverite Sieger
A se feri de eontrafacerl
|G. Neifilillger. Buciumi.
SJp. A.
NAŢIONALA
APĂ MINERALA NATURALA St. GALMIEP.
S6 nu uitaţi a cere Sursa. IN()EL
Sursa Noel. Apele acestei noul surse trebue plasată îu prţiinul rang din clasa gazoselor, fiind bogată în acid carbonic natural, şi care se bucură de îepnta's nnea sa ca cea mal bună pentru sto mach fiind digestivă, temperantă şi apărativă, ast-fel că combate cu energie apele cunoscute până acum ale Borzecului şi Giessliubler. Acostă apă eseelentă este fdi-to bună de a o întrebuinţa la masă de băut cu viu sdă ţu siropuri în locul Borsecului, fiind recomandată de medici chiar şi la bolnavi pentru facilitatea el digestivă şi recoritdre.
Apa din Sursa Noel se găseşte la principalele magasine de coloniale, farmacii, drognerii şi la toţi vîmjăloril de ape minerale. Cu preţuri fdrte convenabile.
In Bucurescl la M. Economu et Comp.	In Ploiesci la Fraţii I. şi Th. Christescu.
In Ploiesci la N. Petrescu et Comp.	In Brăila la Petru şi Gbeorghiadi.
Depoul general paintru t6tâ România şi ţerile limitrofe, a se adresa la d.
(3i.)	S. STERIANO, Galaţi.
SOCIETATE GENERALĂ J)X ASIGUDAltE IN BUCIIRESCI
Ajirobată prin decret regal No. 225, din 25 Ianuarie 1885.
CAPITAL SOCIAL (>,000,000 LEI IţOUl
Prim:: emisiune 3,000,000 lei deplini vfirssţţl 15,IKK) acţiuni de lei noul 2()0. j fie-caim, din eaie 1,000,000 lei speeiţţlmenţe ţţfecţiiH Vâ foţyl Ir gn^tţţiţie pentru ( jramura asigurărilor asupra vieţei
tteserva de premii şi fond reserva 850,000 lei
NAŢIONALA	:
l. In contra daunelor de Incendiu.— II. Contra daunelor de Grindin:: (piatră).. 111 Contra daunelor de Transport precum şi Valori.— IV. Contra Spargerel \ geamurilor, oghmjilor, etc.— V. Face asigurare asupra vieţei.
a), Capitaluri fixe Iu caş de decest
Cu participare do 70 la sulă din beneficia in combinaţiuuile urmălâre : asigurări, j asupra vieţei uneia s6a a doue persbne, aşigurâri temporale, asigurări ipixţe euj | capital dublu.
b). Capitaluri în caş de vi^ţă
Combinaţiun.le unnătăre : Asociaţi aut mutuale de supra-vieţuire. Asociaţiunlj fîn grupuri de 12 ani pentru copil de la 2 ani jum. până la 9 ani inclusiv. — Contra asigurări capitalur fixe pentru Dote, fără contra asigurări şi rente viagere J | in diferite combinat iu nl.
Până la (inele anului 1885, NAŢIONALA a realisat în diferitele ramuri de asi-I gurârl ca premii aproximative 10,500,000 lei noul şi a plătit ca despăgubiri apro-!
| ximativ 7,500,000 lei noul.
DIRECŢIUNEA GENERALA]
Strada Demnei, No. 12.
Tipografi» farului * TELEGRAPHUL* Strada Blftnarl, No. 20.


www.dacoromamca.ro
I
ANUL XIX. — No. 4810
BB1
ABONAMENTE: PeuliMi Capitalii;
Pentru un an .... Lei 24
« ş6se luni................
„	trei	luni	.	.	.	.	7
Peutrn Districte >
Pentru un an .... Lei 30 »	Im»*	•	•	■	.	„15
„ trei luni ....	„3
Pentru Streiniitate:
Pentru.uu	an	.	.	In	anr	40
«6se luni	.	'	„20
„	trei	luni.	.	.	„	„	10
Abonamentele se fac Uni .ji 15 ale fii cărei luni,
UN NUMEN VECEIU 2b BANI
Abonamentele se plătesc înainte
Redacţtunea, Strada Bl&narî, No. 20.
IN BUCUBESCI SI DISTRICTE 10 BANI NUMERUL
EDIŢIA ANTfilA
DIRECTOR POLITIC :	I. G. F U N D E S € U
DUMINICA 24 IULIE 188
ANUNC1UB1 SI RECLAME
Anunciurî pe pag. IV	linia 25 bani.
Beclamţ	„	III	„	. .	.	1	iefi
ii	ii	H	i.	...	3	lei
H	j,	I	*i	...	5	lei
Pentru Inserţii şi Reclame Redacţia nn e responsabilă.
Epistole nefraneate sc refusjt, articole nepubltcate se ard.
In Stroinătate a se adresa:
Francia, Havas, Laffitte et O-nie, place de la Bomse, Paris.
Engliteru, Eugene Micoud,81 Pleet. Street, E C., Londoi).
Austria, Haasenstein et Vogler 2, Wien Rndolf Mosse Zeilerstaette, Wiene. Ungaria, D. Moritz Wiest, înliuua-Pesia Servi tenplatz.
Abonamen tole se plătesc înai nte
Administraţiunea, Strada Blănarî, No. 20
«aKESSaB^!
BUCURE SCI, 28 IULIE 1888
LIPSA DE IDEI
Nu numai de tiranie ne acuză România liberă, dar şi de „lipsă de idei* ; cel puţin de trei ori pe sep-tămână găsim în organul junimist a-cdstă acuzare : am fost lipsiţi de idei cât am stat la putere ; sterpi-ciunea de idei e una din căuşele pentru care nu mai suntem Ia cârma, pentru care n’am mai putut guverna.
E adevărat aedsta, şi are România Liberă dreptul să ne facă o a-semene acuzare ?
Când guvernul liberal a sciut să conducă cu atâta dibăcie politica n<5s-tră esternă în cât se ne strecurăm liniştiţi şi cu demnitate printre frământările internaţionale —-se împacă acdsla cu lipsa de idei ?
Junimiştii însuşi aii aprobat în tot-d’a-una politica ndstră esternă şi, venind la guvern, aii declarat c’o vor urma.
Când liberalii aii pus capăt nenorocitei sisteme vamale care dedea ţâra în esploatarea străinilor şi când aii inaugurat cu atâta energie pro-tecţionismul—însdmnă acâsta că n!au avut idei ?
Când, dintr’o mică armată lipsită de tot ce’l trebuia, liberalii au făcut—-cu nenumărate jertfe—o putere cu care se pdte conta şi cu care marele state vecine contdză—însdmnă acăsta lipsă de idei ?
Când au rescumpărat de la străini căile ferate ş’au acoperit ţâra cu linii noul—însâmnă şi- acâsta lipsă de idei ?
Când au înfiinţat institute de credit ca Banca naţională si Creditele agricole, când aii înfiinţat Bursele, când au creat dockurl şi întreposite —e aedsta dovadă de lipsă de idei ?
Când ^au înlesnit ţăranilor cumpărarea de pământ şi au luat atâtea măsuri în favdrea clasei rurale—tot n’au avut idei ?
De lipsă de idei aii dat dovadă liberalii când au proclamat Regatul ş’aiA revisuit Constituţiunea, lărgind colegiile electorale şi chemând la viaţa publică noul elemente ?
Şi cât am putea se înmulţim esem-plele!
Cum pot dar junimiştii, cum au curagiul să. afirme că liberalii au suferit de lipsă de idei şi că din a-câstă cauză n’au mal putut sta la putere ?
E evident că nouil guvernanţi falsifică istoria şi ascund adevărul când fac asemeni afirmări. Şi acâsta e f<5rte trist, pentru că ne dă măsura moralităţii lor şi ne face să vedem că jun:miştii nu vor—dintr’un interes său altul—să guverneze cu sinceritate.
Dâr nu e numai atât, de şi ajunge acâsta pentru osândirea regimului actual.
Mai e încă ceva. Ca să ne acuze de lipsă de idei, chiar când acâsta ar fi adevărat, ar trebyi ca junimiştii se nu cadă eî înşii subt acâstă acuzare. Ca se p<5tă reproşa altora că n’au idei, ar trebui să aibă ei singuri idei.
Sunt junimiştii în acest cas? împlinesc el acâstă condiţiune?
Au el idei ? Cari sunt ? Câo^d şi unde le-aii arătat ?
Pe câtă vreme erau în oposiţiune —dâeă în tot caşul d. Carp repre-sinta tn realitate pe junimişti şi vorbea în numele lor—junimiştii avâu câte-va idei;
Majoratul ţerănesc.
Breslele.
Cantonul.
Etalonul de aur.
Monopolul cdrciumelor.
înclinarea spije alianţa qvstro-germană.
Acesta era. programul junimiştilor.
Dar astă-dl ? Mal au eî un program ?
De îndată ce aii venit la putere, ne-am pomenit că majoratul ţerănesc şi cantonul sunt »idei personale ale d-lui Carp*. Aşa ne-aii spus oficioşii şi tn adevăr, în discursul-pro-gram rostit de d. Carp în una din ultimele şedinţe ale Camerei, nu. se face pomenâlă despre majorat nici despre canton, cum nu se vorbeşte nici de bresle, nici de monopolul cărciumelor. T<$te aceste sunt »idel personale ale d-luî Carpa dr nici de cum ale guvernului.
Dar atunci, cari sunt ideile de guvernământ ale cabinetului ? — nu dicem ale partidului, căci acesta nu esistă.
Din mult lăudatele1 idei cu cari ne sc<5te ochii România Liberă, n’a remas de cât etalonul de aur—ideie care încă nu seim cu siguranţă dacă o împărtăşesc sâii au toţi membrii guvernului— şi înclinarea spre politica de pace a alianţei puterilor centrale.
Atâta.
Şi âncă, dacă nu ne înşelăm, guvernul va renunţa la ideia d’a Introduce etalonul de aur ; încercarea nenorocită făcută deunădl—încercare vinovată, după noi ■— trebuie se fi deschis puţin ochii d-luî Carp, orbit de strălucirea metalului galben. Esperienţa făcută în mic va fi luat guvernului curaj iul d’a o face în mare.
Remâne ddr, in ultimă analiză, i-deile de politică exteridră ale actualului cabinet. Iată tot bagagiul de idei de guvernământ al junimiştilor. Şi o scie tdtă lumea, eî nu sunt o-riginali în acesta; linia de purtare în politica externă, junimiştii au moştenit-o de la liberalil-naţionalî.
Penă în momentul de faţă deci, junimiştii sunt cu totul lipsiţi de idei.
Cum pot atunci să ne impute nouă lipsa de idei ? Şi cum pot să facă acâsta când — lipsiţi şi sterpi el înşii — aii în faţa lor un guvernământ atât de plin de fapte cum e acel de doul-spre-dece ani al liberalilor ?
Judece opiniunea publică şi califice ea înseşi îndrăsnâlă junimiştilor.
<€€■ -
TELEGRAME
(Serviciu particular al (jtiar. Telegraful) Madrid, 3 August.
Intr’o întrunire ce a avut loc la Va-lencia, şeful partidei federaliste a pronunţat un discurs şi a propus fusiunea tuturor republipariilojr.
Berlin, 3 August.
Aci formâză obiectul unei viue discuţii caşul, că la graniţa franceză lângă Amaville patru Francezi an insultat pe un funcţionar de vamă german şi pe nevasta sea.
Paris, 3 August.
In adunarea generală a societăţel Panama d-1 de Lesseps a asigurat că navigaţia pe canal va putea începe în 1890.
Berlin, 3 August.
Tota presa comentează visita făcută de Imparat prinţului de Bismark.
National Zeitung afirmă că pacea e asigurată pentru mai mulţi aţii.
—O» »» »■<?»«♦«.
Iluzie seu neruşinare?
De nenumărate ori până acum, şi astă-dî o dată mai mult, suntem siliţi să ne punem acâstă întrebare : sunt junimiştii victima yre unei iluzii, sâu nişte neruşinaţi cari îşi bat joc de lume ? Nu văd el ce se petrece şi în spre ce primejdie e îndrumată ţâra, sâii se prefac că nu văd ?
România liberă d’asâră ne face să ne punem din nod acâstă întrebare.
Dacă cine-va s’ar lua după jurnalele partidului cătjut— cjiec ea,— ar trebui să credâ că România se găseşte în epoca cea mal nefastă a istoriei sale, că dânsa, chinuită de sâlbătăcia unor fii ucigaşi, este aprope să ’şl dea ultima resuflare.
România liberă tăgădueşte apoi esistenţa vre-unuî pericol pentru România şi găseşte că tâte sunt în regulă.
Despre ce e vorba ?
Atât noi cât şi ceî-l-alţi confraţi liberali am susţinut şi susţinem că mergem cu paşi reped! spre un regim reacţionar; sâii că junimiştii vor reintra în rîndurile partidei con-servatâre, sâu că vor dispare, conservatorii cu Lascar Catargi, Florescu şi Lahovary voi veni putere.
Acest pericol l-am. prevestit noi, d’acâsta ne temem.
România liberă însă îl tăgăduosoe-. O face acâsta de bună credinţă sâii din neruşinare ?
Judeţele aii ajuns pe mâna (Sirienilor lui Lascar Catargi.
Comunele au ajuns pe mâna li-beral-conservatorilor.
Se fac ingerinţe şi bătăi ca pe vremea fostului guvern reacţionar.
La viittSrele alegeri parlamentare, reacţionarii, având administraţiunea în mână, vor isbuti se iasă în majoritate.
Şi România liberă nu vede nimic din tote acestea ?
Se fi cădut d. Carp atât de adânc în bâla nemărginitei încrederi în sine? Sâu sunt junimiştii atât de neruşinaţi în cât se tăgăduiască lumina dileî ?
Nu seim care din aceste dOue ipoteze e cea adevărată; dar junimiştii se înşâlă şi ’ntr’un caz şi ’n altul.
Se înşâlă dacă sunt de bună credinţă, căci în curând vor fi silit! să capituleze definitiv dinaintea re-acţiuniî.
Se înşâlă ârăşi dacă cred că cu neruşinarea lor vor orbi opinia publică. Orî-cât ar tăgădui Rom. Liberă, lumea se teme de reacţiune. Unanimitatea presei liberale î-o do-, vedesce pe deplin.
Alâgă-şî acum junimiştii ce vor să fie: nisce visionarii, sâu nisce «e-ruşinaţi.
Informaţiunî Exteriâre
Consiliul orleanisto-coburgian
Noua presă liberă din Viena atrage a-tenţja asupra consiliului de familie ce trebiie se aibă loc în curând la Coburg.
Depeşl din BreslaO anunţă că princesa Glementina a trecut prin Capitala Imperiului german ducându-se la Coburg şi că ducele de Montpensier trebue sâ so-sescă negreşit în acel oraş, unde va a-vea loc, ceia ce Presa liberă numesce consiliul orleanisto-coburgian.
E evident că rudele şi aliaţii prinţului se se ocupe de viitorul Iul. Eî se întrâbă ce jşe vş întâmpla decâ Rusia şi Germa-
nia sunt in adevăr d’acord în privinţa Bulgariei.
E timpul sâ se dea sfiituri prinţului Ferdinand, care sfaturi venind din partea familiei vor fi ascultate mal mult. de cât când ar veni din altă parte.
Din Bosnia şi Herţegovina
Ştiri rele sosesc la Viena din Dalma- I ţia. 0 depeşă din Cataro anunţă că o a- ' gitaţiune se manifesta printre poporaţia din Herţegovina în părţile despre Mun-tenegru.
Locuitorii din acele părţi sunt cei mal . resboinicî; vecuri acea poporaţie a lup- j tat pentru a scăpa de jugul turcesc. | Simţimântul naţionalitate! şi al indpen- j denţel e atât de desvoltat la el în cât Austro-Ungaria nu se prea pote basa pentru a’l alipi către ea.	|
Dup6 soirile din Cataro, acea agitaţie ar fi urzită în Muntenegru. S’a respândit chiar sgomotul că duoi vechi insurgenţi i herţegovineni, Şalco-Farta şi Erotici, re- . fugiaţl în Munte-negru, pregătesc o navă- , lire armata, care va fi îndreptată contra i ocupărei austriace a Herţegovinel.
înarmările în Rusia Pester Lloyd atrage atenţia cititorilor I sei asupra pregătirilor militare ale Rusiei, cu tâte câ jurnalele ruseşti şi europene vorbesc de asigurări pacifice. Ceia ce e mal gi-av, e că acele înarmări continue ale Rusiei silesc pe Austro-Ungaria să ■> facă acelaşi lucru.
Suntem siliţi, cjice foia ungară, să facem cele mai mari sforţări pentru a nu remânea îndărăt. Cum se va sfârşi a-cesta ? Grija nostră creşte necontenit. Trebue să luăm măsuri pentru a preîntâmpina ori-ce eventualitate. Rusia pote dintr’un moment în altul sâ ’şl dea pe faţă veleităţile ei agresive.
Boulanger şi prinţul Napoleon
Bepublique jrancaise publică o scri-s6re din Turin prin care se afirmă câ prinţul Napoleon e adevăratul şi singurul autor al campaniei boulangiste, al cărei plan e combinat între Prangins şi Clermont-Ferranl prin ^Intermediul lui Thiebaud.
Se înşelă, cficfc autorul scrisorel, aceia cari cred câ s’a sfârşit cu aventura bou-langistâ. Ea e în legătură cu un întins complot care se urzeşte în afară şi înlă-untrul Franţiel.
Scrisori din Macedonia
Bitolia, 13, (25) Xnlîe 1&98.
Facem ceva ori nu ? Acestă întrebare preocupă pe toţi aceia cari se înflăcârâzâ câte odată pentru desceptarea şi scăparea prin urmare de peire a fraţilor din Turcia. Din nenorocire însă remâne numai întrebare fără răspuns. De unde să găsesc! răspunsul ? închipuirea nu-1 pote nasce, e un lucru care se află în realitate. Dar cine pote să constate adevărul adi ? Şi cine p6te, după ce s’ar mărturisi, a-1 crede ? Cine ia ostenela, cine e împins de un adevărat patriotism ca să încerce singur printr’un sacrificiu material neînsemnat să se convingă de starea lucrurilor, să ya^ă ppţinul ori multul progres ce se fa;e prin ştţâţele românesci d’aicl, se denunţe răul, se propună vr’un remediu, dacă se cere ? Toţi îşi bat capetele cu politica, toţi se cred politici mari, tojţî sunt răpiţi de valurile politicei şi ast-fel. nu le rămâne nici moment pentru alte cestiunl secundare—şi notabene chestiune secundară nuuiesc dînşit causa macedo-românâ, de la care atârnă un popor ce, venind în fire, p6te
aduce o schimbare radicală lucrurilor actuale din Orient. Românilor ! ve veţi căi amarnic. Lăsaţi politica acelora care trebue sâ se ocupe cu dînsa, nu perdeţi timpul priincios zadarnic uitând câ fiecare din noi îşi are o datorie sfântă p’a-cest pămînt fără de care omul nu p6te avea pretenţiune de om. Cheltuelile ne-cumpâtate, perderea timpului, nepăsarea sunt relele cele mal dânuitdre românului. Dacă risipa nostră s’ar schimba în-tr’o economie înţeleptă, dacă nepăsarea ar lăsa locul el unei serguinţe şi intere-sări necontenite, dacă nopţile perdute pentru nimicuri s’ar schimba în nopţi de veghere şi meditare seriosă, mijlocele nelipsind, nici un popor n’ar putea sâ mârgă mal departe ca poporul Român. Dar a<ji aşa cum suntem interesaţi şi nepăsători, orbi de patimă şi lipsiţi de voinţă, toţi patrioţi şi nici unul iubitori de progres, dar iubitori platonici, înflă' căraţi şi stinşi tot de odată—la întrebarea, dacă facem ceva ne mărginim a răspunde ca nisce adevăraţi orientali: Lipsesc omeni, lipsesc mijloce ! Câ lipsesc Omeni, nimeni nu pote tăgădui; dar că lipsesc cu desăvârşire, acesta nu p6te a-vea nipl o bază. Dovadă e propăşirea a-devâr^ţă ce se face prin mai multe comune românesci. Permite-ni-se pentru moment s’aducem un exemplu.
Sunt câţi-va ani, de când d. Guşu Papacosta împreună cu soţia d-sale d-na Fanca, patriota cea mai înfocată română, s’aâ dus să lucreze în comuna romă-nescă Molovişte, un cuib de grecomani fanatici. Interesul şi devotamentul lor pentru causă a fost aşa de mare în cât în scurt timp Molovişte s’ar putea dice că e cea d’ântâia din comunele românesci care a salutat sârele mântuire! dîntr’un jug ce omorâ şi. stârpesce fără nici o speranţă de viitor. Şcola grecă d’acolo care d’abia se susţine se gâsesce în ruină. Câţi-va fanatici ce au mai rămas se hrănesc însă cu promisiunile înşelâtore şi măgulirile josnice protejate din partea clerului şi agenţilor greci.
Mal de unăijl din curiositate m’am dus să vizitez acest orăşel curat românesc cum sunt t6te satele şi orăşelele românesc! de la noi.
Am ascultat examenele ambelor sexe cu o mare plăcere şi satisfacţiune. Se încântă auijul când aucjl dulcea şi suava limbă maternă ce-o pronunţă acele fete româncuţe cu vocea lor cea blândă şi simpatică. Acele momente petrecute lîngâ ele au rămas adânc întipărite în memoria nostră. Aş fi dorit să am înainte-ml pe patrioţii cel mal buni Români, pe d. Urechiă, marele binefăcător al causei, pe d. Papiniu, şi alţii cărora aici le aduc din partea fraţilor mei tributul recunoscinţel, şi pe atâţia alţii cari să intereseză de sorta nostră — ca să se mire de progresul realisat în şcolele nostre din acestă comună. Singuri d-lor ar putea să intrevaijă în inteligenţa şi deşteptâciunea lor (bâeţilor şi fetelor române) speranţele şi mărirea nostră viitore. Unde sunteţi voi suflete nobile, am es-clamat, când d’odată din mijlocul mulţime! impunâtore de fete s’a ridicat o fetiţă de vr’o 10 ani, ca o păpuşă şi ţinu un discurs ce ar face onore unul profesor, cu acea naivitate şi gradă nespusă, cu acele gesturi şi mişcări naturale, cu acea voce plină de farmec.—Unde sun teţi suflete nobil, voi câţi visaţi înălţarea Românismului din Turcia, se vedeţi cu ochii voştri şi se ve satisfaceţî ini-mele vostre descuragiate de multe ori ? Românilor de dincolo ! trăim, n’âm murit încă; trăim şi vom trăi. Aduceţi-vă aminte de noi, cari avem trebuinţă neapărată de ajutorul vostru moral şi material, nu ne respingeţi, ci daţi-ne mâna
www.dacoromamca.ro
TELEGRAFUL — 24 IULIE 1888
frâţesce şi cu sublimele cuvinte ale Iul Manzoni strigăm :
Siatn fratelli, siara strettl ad un patto, Maladetto oolui cho il infrange I
Onâre profesorilor cari lucrăzâ sincer şi cu zel neobosit pentru causa sfântă, onâre d-lul fi. Papacosta şi d-nel Fana, cari de şi lipsiţi de oil-ce încuragiare aa lucrat şi lucrăzâ necontenit. Recunos-cinţa românilor pentru binele ce aa a-dus prin luarea scolel comunale din manile streinilor şi prin luminarea atâtor fete şi băieţi scăpaţi din întunericul nâ-buşitor al ignoranţei, nici o dată nu va lipsi din comuna Molovişte, care cunâşte şi apreţiadă meritele şi calităţile deosebite ale luminătorilor lor. Noi din parte-ne, transportaţi de un entusiasm legitim le strîngem mâna frâţesce şi urâm ca mulţi alţi profesori români din alte comune, în loc să se plângă şi sâ descurajeze lumea întrâgâ, sâ imiteze esem-plul lor cel frumos, se se pună pe lucru, şi se arate vitejii minunate, nu prin spadă, care nu e semn de propăşire, ci de distrugere, ci prin coudeiâ şi muncă onestă şi paeinică, şi nu ne îndoim, că şi dânşii vor face tot acelaşi lucru ca şi la Molovişte. Fraţilor profesori! gândiţl-ve că de voi depinde viitorul Românilor d’aici perduţl d’atâtea secole, voi sunteţi singura speranţă care mângâie sufletele nâstre în mijlocul atâtor duşmani răpitori de limbă şi de naţie, voi sunteţi singurii luptători şi apărători al noştri, faceţi încal ca numele vostru să remâie nemuritor prim nemurirea naţiei nâstre, lucraţi continuu şi vă promit fericirea cea mal îndelungata, voiţi şi veţi face totul. Pentru ce sâ n’aveţi voinţa? Nu sunteţi bărbaţi ? Daţi mal puţină importanţă materiei, care preocupă gândurile vâstre, lăsaţi la oparte nepăsarea omorîtâre în care lânceziţi, voiţi în urmă şi âtă-vâ la o trâptă destul de ’naltă, etâ-ve mari. Cine a devenit vr’o dată mare fără ho-tărîre şi fără voinţă statornică, neîmblânzită f
K. Muru.
INFORMATIUNI
Aleşii lut Kiru mâcelaru, din Giurgiu, încă n’aa depus jurământul, nici n’aa fost confirmaţi ca aleşi şi aa început sâ se certe cine sâ fie primar.
Ulubeanu vrea sâ tragă pe sfârâ pe ramolitul Racotâ şi acesta din urmă pe U-lubeanu.
Sermanil, nici nu s’aâ instalat la primărie şi se cârtă!
X
Relaţie oficială.
Regele, a cărui sănătate este bună, ur-mâză cura prescrisă, făcând t^ilnic ex-cursiunl prin munţii din Grafenberg.
Duminică, 17 Iulie, Majestatea sea a a-sistat la serviciul divin, însoţit de d. in-spector-general dr. Theodori şi de d. adjutant de servicid, în biserica catedrală din Freivaldau.
In cursul sâptămânel, Regele a acor-
dat audienţe particulare urmâtârelor per-sâne :
D. general baron Reinlander, comandantul corpului din Moravia, d. general în retragere baron Valdeck şi corpului o-ficerilor cari se află în Grafenberg, d. I. Kerck, prefectul districtului Freivaldau, d. dr. Schvarz, primarul oraşului Freivaldau, d. I. Klimek, comisarul băilor, şi altor persâne de distincţiune.
X
Citim în România-Liberă.
Un incident din cele mal regretabile s’a petrecut la Gâmpu-lung în d'ua de Sf. llie.
D. col. de intendenţă Petroni, însoţit de căpitanul Georgescu, de locotenentul Ştefânescu, şi de un simplu soldat, aU atacat în strada mare pe primarul Rizescu, şi 1-ati maltratat.
Indignaţiînnn care coprinsese atât pe» orăşeni cât	bucureşteniî în călătorie acolo, a	aşa câ colonelul co-
mandant în Ai d a pus la poprealâ pe agresori pei a a evita represaliele.
Pretextul agresiunii este din cele mal deşerte.
D-na Petroni, interpretând râu o ob-servaţiune a primarului, telegrafiase soţului sftâ câ a fost insultată. Acesta, care se afla în Bucurescî, se repede la Cîmpu-lung şi fără o vorbă de explicaţiune comite incualificabilul fapt ce am narat.
Peste o ora colonelul Petroni, în localul prefecturii, faţă cu prefectul şi cu principalii magistraţi al oraşului, a făcut scuzele sale formale d-lul Rizescu.
X
S’a semnat decretul de numirea d-lul Horia C. Rosetti în postul de procuror pe lângă tribunalul Ilfov.
X
D. G. M. Ghica, ministrul României la Pelersburg, e aşteptat în Capitala.
X
Este vorba de a se înfiinţa în Bucureşti mici societăţi de meseriaşi care sâ se unească împreună pentru a lua lucrări.
X
Camera de punere sub acuzaţie a re-fusat punerea In libertate pe garanţie a d-lul Râdulescu de la Eforie.
X
La 15 August membrii consiliului sanitar superior vor începe inspecţiile şi vor face raporturi asupra stărel sanitare a circumscripţiilor ce le vor inspecta.
X
In anul acesta ca şi în anul treeut representanţil militari al Turciei, Germaniei, Angliei, Franciel, Belgiei, Greciei, Rusiei şi Suediei, vor asista la manevrele nâstre de tâmnâ.
X
D. R. Ştefânescu, victima atentatului prefectorial, merge mal bine şi se speră că în câte-va dile să intre în convalescenţa.
X
D. judecător de instrucţie Pretorian a dat ordonanţa definitivă în afacerea răs-câlei din comuna Dridu.
Trei locuitori sunt daţi în judecată pentru rebeliune.
X
Guvernele bulgar şi sârb s’art adresat guvernului român, cel d’întâl cerând informaţii asupra orgauisaţiel facultâţel de medicină, iar cel d'al doilea în privinţa organisărel bisericel române.
X
Mâine se va trage, la Galaţi, loteria organisatft pentru a veni în ajutorul incendiaţilor din Râi'lââ.
X
.Cercul muncitorilor* din Iaşi organi-seazâ o loterie Dentru a veni In ajutorul ţeranilor din judeţul laşi a căror recolta a fost distrusă de grindină.
X
Un număr însemnat de torpile, comandate, pentru flotila nâstrâ, trebue să 3o-sâscă peste o lună de <Jile la Galaţi.
X
Procesul între consorţiul împrumutului municipal din 69 şi primăria capitalei se va judeca în primele Z^e a'e lunel Septembrie.
n
Consiliul comunal al Capitalei a delegat pe d-nul consilier lonescu ca să se ducă la Pe ta şi să cumpere caii trebu-incioşl pentru serviciul de curăţenie al oraşului.
X
Angina şi holerina bântue cu furie în comuna Pogânele din judeţul Buzââ ; sunt peste 100 de bolnavi, din care mor câte 4—5 pe Zi- — Ajutorul medical lipseşte cu desăvîr.şire.
Avis celor în drept.
X
Mâine Duminică, societatea birjarilor Fulgerul va serba a 4-a aniversară a constituirel sale în grădina Herâstrâu-noa.
X
La 10 August viitor se Va începe alimentarea oraşului cu apâ filtrata.
X
Joi nâpte, pe Ik 2 ore, nişte râa-fă-câtorl an pătruns în cancelaria primării Olteniţa, a0 luat de acolo o ladă de fer în care se păstrai! banii fiscali şi comunali, aii dus-o în grădină şi spârgând-o aa luat din ea 1300 de lei în bilete ipotecare şi în argint.
x
Citim în Fulgerul. din laşi:
In stabilitatea actualului guvern, junimiştii cred mal puţin de cât orl-cine şi dovadă este dorinţa ce o aa a se căpătui, cât timp le stă prin putinţă.
Aşa, primul-ministru îşi păstrâzâ vacant postul de preşedinte la casaţie ; fratele acestuia, fostul prefect de la Galaţi, vine în capul j ustiţiel din laş! ; Iacob Negruzzi e colâcit ca membru la casaţie ; Nica, guvernator ia Banca naţională, etc.
X
D. architect. Mincu a fost însărcinat de către ministerul instrucţiei de a dirige lucrările construcţiei şcâlel centrale de fete din capitală, cari se vor începe peste câte-va Zile.
X
La 25 August contingentele 84 şi 85 de dorobanţi şi contingentul 85 de călăraşi vor fi concentraţi la reşedinţele bri-gâZilor, pentru instrucţie pe timp de 20 Zile.
Asemenea se vor concentra, tot pe Ziua de 25 August, pe opt Zile, rezervele armatei permanente, afară de a regimentelor aflate în Dobrogea.
X
In curând va eşi de sub tipar o nouă ediţie a poezielor lui Eminescu.
x
D. •Colonei Vartiadi va fi trimis îir misiune tn străinătate, de către ministerul de resbel.
X
S’a disolvat consiliele comunelor rurale Glopenl (Dâmboviţa) Cucueţl-Plătâ-resti (Ilfov) şi Farcaşeştl (Gorj).
X
La alegerile comunale de la Gucutenl judeţul Iaşi, a eşit lista partidei muncitorilor cu 245 voturi, contra listei proprietarului Gozadini, care a întrunit numai 75 voturi.
X
Citim în Galaţii:
Ni se scrie câ comuna Independenţa este atât de crunt bântuita de anghinâ, în cât a trebuit sâ se împresâre satul cu un cordon militar.
X
D. colonel Argintoianu, secretarul general al ministerului de resbel, va părăsi Zbele acestea capitala pentru a se duce Iu Galaţi, spre a inspecta arsenalul flotilei, precum şi nouile instalaţiunl ce se fac acolo.
X
Alegerea colegiului II comunal pentru Giurgiu, va fi fără îndoiala anulată pentru că la prima votare n’a luat parte la vot două treimi din alegătorii înscrişi pe liste. Numărul alegătorilor trecând peste 500, două treimi eraa 333, iar ]a vot n’aa luat parte de cât 267.
DIN TARA
Monstru
Anica, soţia Iul I6n Bunoiu, ţigan fe-rar din comunaVârciorova, judeţul Mehedinţi, a născut în nâptea de 13 Iulie a. c. un copil mort, de sex bărbătesc, având urmâtârele diformităţi: la ambele mâini numai câte două degete, buza de asupra spintecată până lângă nas, nasul m6le avend lungimea peste gură.
X
Tăiat cu uu briciit. — Mort
In Ziua de 9 Iulie a. c., tânărul loan Muutânu, din comuna Gohor, judeţul Te-cucia, voind a şterge cu mâna drâptâ un bricia, spre a bărbieri pe un altul, din imprudenţă ’şl a tăiat grav vinele de la braţ, curgându’l mal mult sânge, din care causâ a doua Zh pe la orele 8 dinrinăţa, a încetat din viaţă.
UN ACCIDENT IN BAIA
la
PUCIOASA
Marţi, locuitorii din Puciâsa şi visita-toril băilor eraa intr’o mare şi legitimă emoţiune, din causă câ strigătul de : foc! răsunase desperat de la o casă de pe strada Regală şi fumul începuse a eşi din ea pe tâte deschiZâturile. Vecinii şi toţi visitatorii de pe aprâpe săriră repede şi focul fu stins, aşa în cât statul scăpă de o mare primejdie.
De unde provenea focul ? Acăsta e întrebarea interesantă şi răspunsul el e bine sâ fie cunoscut, penlru ca imprudenţe, ca cea comisă, sâ nu se mal comită şi visitatorii băilor ce se încălzesc cu pietre să scie a se feri de pericol.
Iacă ce se întâmplase : Proprietarul casei ce luase foc, pregătea baia de iod pentru chiriaşul său, d. Montureanu, funcţionar la societatea Dacia ; baia era plină şi se începuse a se pune în ea petre arse, spre a o încalZi. Proprietarul căra în-tr’una petrele pe limba sapei , d’o dată, când voia să lase o piatră în baie, se pomeneşte câ baia ia foc; el e pârlit la faţă şi la mâini, iar focul coprinde în-trega cameră. El strigă şi visitatorul, care se desbrâcase pentru a’şl lua baia, deschide uşa şi vede că intrarea camerei sâle era în flăcări. Spaima nu’l fu mica ; dânsul eşi puţin pârlit, trecând prin flăcări şi mulţumită ajutorului dat, totul din casă fu scăpat.
Acăstâ aprindere a băiet nu se pâte esplica de cât într’un mod, câ adică d'o dată cu piatra se va fi luat de la foc pe sapă şi o surcea aprinsă a căreia flacără a comunicat foc gazului ce se evapora din baia de iod.
Accidentul, din fericire, n’a avut urmări nenorocite; dâr putea sâ aibă. Spre a evita periculâse accidente, e bine ca cei care iaă băl ce se IncalZesc cu petre, sâ nu intre în baie de cât după ce se scot tâte petrele şi sâ se lase, cel ce’l aa, de obiceiul d’a cere încă pietre pe când se aflâ în baie. Paza bună trece primejdia ; aducâ-şl aminte d’acest proverb şi de accidentul de la Puciâsa cel ce iatt băl încălZite cu pietre.

POVESTE
Sfarmă-piatră. — Statu-palmă
„Era o daţi ca nici o dată, daci n’ar fi
fost nu s’ar povesti....’
Era o dată într’o împărăţie la miază-/, i un împărat, mic la statură, căruia îl Zicea şi Statu-Palmâ, iar într’o împărăţie de la miază-nâpte era împărat un Uriaş.
Cele două împărăţii eraa despărţite prin o mulţime alte împărăţii, aşa câ eraa fârte departe una de alta.
Intr’o di veni la Statu-Palmâ, Uriaşul Sfarmă-piatră şi’î Zise :
—	O zină ml a spus că at cişmele unchiului mea.
—	Aşa e, respunse Statu-Palmâ.
—	Acele cisme au fost furate de uh-chiul tăa de la unchiul mea.

FOITA UIARULUI «TELEGRAFUL ,
(31)
MOŞTENIREA
MILIOANELOR
de
JAVEL SAU G?E R
PARTEA A DOUA
V
Pentru Jarier, căsătoria Iul cu Berta, în caz când ea ar consimţi, era foarte naturală.
Nu tot aşa era şi cu Renâ.
Sâ se câsâtorâscă cu fiica unul condamnat la munca silnică, sâ ’şl compromită situaţia, într’un cuvânt sâ ’şl strice viitorul /
Cu tâte aceste el iubea pe Elvira.
0	iubea din tot sufletul. Imaginea în-cântătâre & Elvirel era necontenit înaintea ochilor Iul, şi numele el pe buze... Camera Elvirel era pentru el un adevărat paradis. Cele mal mici objecte pe cari ea le atingea, deveneau sfinte pentru el. Vocea era o musicâ, ochii el luceau ca stelele, respirarea el era un parfum.
El o iubea!
Nenorocirea de care fu lovită sermana fată, făcea pe Rene sâ o iubească mal mult. Simţitor din cale-afarâ, bun la ir ■ mă, era nebun de bucurie gândindu-se că va face fericită pe acea fiinţă părăsită de D-ZeU şi de omeni.
I	(Ce rol nobil Işi luase el; cât de mult îl va iubi şi ea, în Ziua când va afla... când el îl va spune câ o iubeşte... pentru ca ea încâ nu presupunea acesta ! Renâ nu ’şi permisese sâ facă măcar a-lusie la iubirea ce o avea pentru Elvira.
Ah! cât de veselă va fi ea când va vedea că el a călcat în piciâre tâte pre-judiţiile, câ a sacrificat totul, câ ’şl a perdut viitorul, pentru a-I da un nume respectat şi a sili pe lumea sâ se plece înaintea eî. Ea ’l va iubi. Numai gândindu-se la acea fericire îl venea săne-bunâscă! Ea ’l va iubi !...
Acăsta însă nu era de cât un vis! ’L
va iubi ea tot-dâ-una? Elvira era mândră, forte mândră şi până acuma nu spusese nici un cuvânt Iul Renâ în acâstâ privinţă. El nu prea spera câ Elvira ’l va iubi. Se îndoia şi acâstâ îndoială ’l tortura. Tot-dâ-una el era primit fârte bine de ea, cu tote că Elvira ’l primea cu un felia de bucurie tristă. Insă cum ’l iubea ea ? Fără îndoială ca pe un prieten, ca un prieten adevărat, nu ca pe un amant... ca pe un logodnic...
Renâ se hotărâ sâ sfârşescâ odată. Mal bine să sufăr orl-ce de cât acâstâ nesiguranţă care mă nelinişteşte grozav, ’şl Zise el.
Trebuia să sfârşâscă şi chiar în acea sără se hotărâ sâ se explice cu Elvira.
In acea seră Elvira şi Berta se holâ-râră sâ se instaleze la St.-Germain.
Elvira credea câ acolo va avea o buna clientela, iar Berîâ va găsi destule lecţii de piano.
Ele trebuiaa să râge pe prietenii lor sâ le gâsâscâ un apartament convenabil, saâ o căsuţă nu prea scumpă.
Renă veni cel dintâi.
Abia intră în casă şi strânse mâna El-vireî şi Bertel, şi acesta din urmă ’I Zise :
—	Domnule Renă, avem să’ţl mal cerem un servicia.
—	Sunt la ordinele d-vâstre d-şârâ.
—	Am hotărât să părăsim Parisul. Renă tresări şi se uită mirat la pele
două fete.
Elvira văZând acăsta îngălbeni. Renâ murmură.
—	Plecaţi !
—	Oh ! reluă Berta, nu ne ducem departe.
Renâ ascultă fără sâ Z‘ca un cuvânt ; râmase ca trăsnit auZind câ cele două fete voesc sâ plece.
—	Da, Zise Elvira cu o voce treinu -
se mă fac cusâtorâsă, tot am tnvâţat ceva croitoria când eram bogata...
—	Insă, Zise Renâ, dacă se vor regula socotelele d-lul Denacy cred câ va rămânea ceva ca sâ aveţi eu ce trăi... fără să mal numărăm şi... testamentul.
—	Oh ! sâ nu mat vorbim de el!
—	De ce ? Aşa a voit naşul d-vâstre doinnişârâ....
—	Nu, nu ; să nu vorbim nici odată. Am luat hotărârea sâ plec şi voi pleca,
ratâre, am hotărât sâ ne stabilim la St, Germain.
Denoirac se simţia mal uşor. St. Germain nu era peste nouă mări şi nouă ţârî. Perdea însă ceva, nu mal putea sâ stea de vorbă cu ele în fie care sără.
—	In sfârşit, reluă el, pentru ce vă aţi hotărât să mergeţi la St. Germain , sâ ne părăsiţi pe mine şi Jarier ?
Berta tresări.
—	Mi am pus de gând să lucrez ceva, Zise Elvira. Am stat d’ajuns fără să fac mal nimica, atunci însă tatăl mea era bogat, cu tâte câ şi atunej de multe ori ea singură ’mi cosâm rochiile şi alte lucruri trebuinciâse. Se vede că avem o presimţire câ are sâ se întâmple acesta nenorocire şi am sâ fia silită sâ lucrez ca sâ’ml câştig pânea de tâte Zilele. Voesc
chiar daca fratele naşului ar face proces pentru acel testament şi ar perde,—ceia ce nu mă îndoiesc, nu primesc acea mo-! şlpnire,
I	Rene nu mal insistă pentru câ în fond şi el era de părerea Elvirel.
B«nil ce vor rămânea, ut-mă ek şi ( ca. î*sunt cu drept al inel, îi voi pune d’o-i parte, nu mă voi atinge de el.. Prin ur-J mare ca sâ trftesc trebue sâ muncesc, j — Fie şi aşa, Z*se Renâ. Insă de ce I plecaţi d’aci ?
— Elvira are dreptate, Z^e Berta,
I numele el e fârte cunoscut în acâstâ mahala... aşa ca nu pâte avea nici un ( client. E d’ajuns sâ afle vre o portâresâ I san alta femee rea de gură că a deschis j un atelier şi nu mal face nimica. In loc , sâ câştige, pepde. La St. Germain nu e
i cunoscută şi sînt sigură că va putea face . ceva.
(Va urma
www.dacoromanica.ro
TELEGRAFUL — 24 IULIE 1888
—	Furate ? dise Statu-palmă. Nu cred. Pot se ’ţl spun că in acea vreme, unchiul med era bolnav şi că nu putea se fure cişmele cu cari Uriaşul Sfarmă-piatrâ, alerga dupe copil.
—	Lasă vorba, cjhse Uriaşul Sfarmă-pia-tră. Să ’ml dai înapoi cişmele, dacă nu...
—	Nu te supăra, prea înălţate domne, dise Statu-palmâ, ’ţl daQ cişmele înapoi.
Zicând aceste dădu ordin se se aducă cismeie uriaşului.
După ce luă cişmele, Sfarmă-piatră ise:
—	Acuma avem o socotelâ între noi.
—	Anume ce socotălă ? întrebă Statu-palmâ.
—	Ascultă. Cănd unchiul tea a luat pismele unchiului mea, s’adus la femeia lu! şi ’i a spus că bărbatul el e în pericol, că a fost prins de nişte hoţi, cari nu voesc se’l dea drumul până ce nu le va da o suină mare de bani. Sărmana fe-mee dădu tot ce avu numai ca să’.şl scape bărbatul. Asta-I o tâlhărie, <Jise Uriaşul Sfarmă-piatrâ.
—	Unchiul mea n’a comis n>cl o hoţie, (JUe Statu-palmâ.
—	Cum poli se’mt probezi acesta?
Statu-palmă făcu un semn şi bibliotecarul palatului aduse o carte legată numai în aur.
—	Aci e proba, dise Statu-palmâ. Bine-voiesce şi citesce în acesta carte.
—	Ce’I asta ? întrebă Uriaşul Sfarmă-piatrâ.
•— E istoria familiei nostre, respunse Statu-palmâ.
La un semn al lut Statu-palmâ, bibliotecarul începu a citi urmâtârele :
Suma de baul ce Împăratul, unchiul lut Statu-palmâ a luat-o de la Uriaş a fost o resplată pentru o ştire ce cel d’întăî a adus-o la curtea Uriaşului în privinţa isbândel unei armate care se atla la mare depărtare de capitala împărăţiei....
Bibleo'.ecarul voi se cităscă mal departe, însă Sfarmă-piatră luă cartea şi o aruncă pe ferăstră.
—	Cele scrise în acea carte nu pro-beză nimica, să ’ml dai înapoi banii împreună cu dobândite. După calculele mele ’ml datoreşti sutimi de milione. Mâine sâra să ’ml dai banii. Mal mult. nu te a-ştept.
-— Si dacă nu ’ţl voi da ?
—	Dacă nu ’ml vel da, vin cu uriaşii mei şi te calc în piciore.
—	Vra sâ (jică.’nil declari resboia?
—	Ce, asta însemnâză a mă resboi cu tine ?
Statu-palmâ stătu puţin pe gânduri, a-poi dise :
—	Nu voesc să nenoroceşti poporul meu.
—	Vra sâ ijicâ fe declari invins ? N’al de cât să ’ml plăteşti banii.
—	Adecă să avein iertare, <)ise Statu-palmâ, să nu credî că nu voesc să me bat cu tine.
—	VoeştI sâ te baţi cu mine ? <hse Sfarmă-piatrâ.
—	Nu pot să mă lupt corp la corp cu înălţimea ta, pentru că cu un deget poţi sâ mă sfârml. Insă să ne luptăm alt-feliu. De pildă ce va face Luminăţia vdslrâ sâ fac şi eh.
—	Primesc şi acăsta, dise Sfarmă-piatră. După ce se gândi puţin dise :
Iată ce să faci:	.
întâi : se strigi tot aşa de tare ca şi mine. Al douilea: se sfârîml ce ol sfă-rî na şi eu. Al treilea : să fugi tot aşa de repede ca şi mine.
—	Primeşti ?
—	Cum nu, dise Statu-palmâ.
Uriaşul Sfărîmă-piatră începu a rîde.
Era sigur că’l rămâne pe Stalu-palmă.
—	Să ştii, dise Statu-palmâ, că dacă voi eşi învingător, atunci ’ml plăteşti acele sute de milibne.
—	’Ţl daa cât pofteşti, dise Sfârîmâ-piatrâ. ’Ţl jur pe ce am mal scump.
Statu-palmă nu ştia ce să facă de bucurie.
Sfărîmă-piatră spuse că vine a doua-di şi plecă luând cismeie cele uriaşe ale unchiului sen.
îndată ce Sfărîmă-piatră plecă, Statu-palmă, chemă la el pe zîna Ştiinţei, şi’I spuse ce s’a prins cu uriaşul Sfărîmă-piatră.
Zina îl dise :
„Vel striga mal tare ca uriaşul; vel sfanna un lucru mal mare ca el şi vei merge mal iute ca el,.
A doua zi uriaşul Sfarmă-piatră veni la Statu-palmă.
—	Eşti gata ? dise el-
—	Da, respunse Statu-palmă.
Sfarmă-piatră se apropia de fereastra
palatului şi întreba.
—	La câte poşte se află cel mal apropiat oraş din împărăţia ta?
—	La dece poşte respunse Statu-palmă.
—	Cine e mat mare în acel oraş ?
—	Cimbal.
«Uriaşul Sfarmă-piatră strigă aşa de tare în cât zidurile palatului se cutremurară şi o mulţime de ferestre se sfarmarâ.
—	D-le Cimbal! împăratul Stătu palmă ’ţl ordOnâ să vil îndată la el. Dacă al audit, pune şeua pe cal şi plâcă.
Sfarmă-piatră se aşedâ lângă Statu-palmă şi aşteptă liniştit sosirea lui Cimbal.
După vre-o oră şi jumătate, Cimbal sosi. El audise glasul lui Sfarmă-piatră.
—	Sâ te vedem acuma pe tine, Statu-palma, d'se Sfarmă-piatră sumând.
Statu-palmă nu se descurajă. El dise :
—	La câte poşte se află Capitala împărăţiei tale ?
—	La o mie de poşte.
—	Cine e mal mare acolo când lipseşti din împărăţie?
—	Femeia mea, împărăteasa. Pentru ce ’ml faci această întrebare ? dise Sfar-mâ-piatrâ.
—	Pentru că, respunse Statu-palmă, voesc să vorbesc cu ea.
Sfarmă-piatra se uită cu milă la el; credea că nebunise sermanul Statu-palmâ-Statu-palmâ se apropia de o tăbliţă de lemn ce era într’un colţ al camerei, începu a vorbi încet âşi în acelaşi timp apropia un cornet de ureche.
■— Ue faci acolo ? întrebă Sfarmă-piatrâ.
—	Spun împărătesei ca să dea ordin ministrului de finanţe sâ pregătească mi-lionele de cari a fost vorba.
Sfarmă-piatră credu că Statu-palmâ ’şt bate joc de el şi se înfuria grozav.
—	Dacă te îndoeştl despre ceia ce ’ţl spun, dise Statu-palmâ, pune acest, cornet la ureche.
Sfarmă-piatră audi ceia ce ’i spusese Statu-palmă ; el recunoscu că a fost in-vins. Nu credea însă că Statu-palmă ’l va invinge şi în ceje-alte doue ce mal remăsese.
In faţa palatului lui Statu-palmâ era un turn de piatră înalt de vre-0 douâ-decljjmetri.
Sfarmă-piatră eşi din palat, se duse drept la turn şi dintr’o lovitură cu pumnul ’l resturnă.
Intorcându-se în palat dise ridând cu obrăznicie :
—	Sâ te vedem şi pe tine acuma, al sâ faci ce am făcut eu?
Statu-palmă, dise :
—	Vedî muntele cel de acolo ?
—	Da, respunse Sfarmă-piatră.
—	Am să ’l sfârm în mii de bucăţi.
Picend aceste apăsă pe un nasture de
aramă ce era înaintea Iul.
Se audi o detunătură puternică ; muntele se sfarmă în mii de bucăţi.
Sfarmă-piatră încreţi fruntea. Perduse şi a doua 6ră.
Pentru al treilea punct era sigur că va eşi invingâtor.
Insă Sfarmă piatră strigând, ’l durea pieptul ; sfărmând turnul cu pumnul ’l durea mâna. El dise Iul Statu-palmă:
—	Mâine vom face şi a treia încercare.
—	Cum voiţi, Luminăţia Vâstrâ, (Ţse Statu-palmă.
Sfarmă-piatrâ zise :
—	Poţi sâ ’ml spui ce distanţă e îni tre Palatul tâb şi lacul albastru.
—	Vrea sută de poşte.
—	Mâne dimineaţă plecăm d’aci amîn-doî o dată, sâ vedem cine va ajunge mal degrabă.
Sfarmă-piatrâ plecă. Era sigur că va învinge. EI avea nişte cisme lungi d’o poşta.
îndată ce pleca, Statu-palmă chemă la el pe zâna Sciintel.
—	Zâno! zise el, ai făcut ca sâ inving până acuma pe Sfarmă-piatră, însă mîine voi putea sâ ’l inving ? Sfarmă-piatră, are sâ încalţe cismeie Iul lungi de o poştă şi în câte-va minute are să ajungă la laeul-albastru. Cum aş face ca se a-jung înaintea lui?
Zâna îl respunse :
—	Nu te îngriji, al sâ mergi mat repede ca el.
N6ptea, zâna aduna pe toţi supuşii el şi le ordonă ce sâ facă.
Îndată supuşii zînel cari întinsese firele telefonice şi pusese în comunicaţie palatul lui Statu-palmă cu palatul lui Sfă-râmâ-pietre, el, cari pusese melinita în muntele pe care Statu-palmă prin o scân-tee electrica ’l aruncă în aer, se puseră pe lucru şi sâpară un tunel, punând în comunicaţie palatul lui Statu-palmă cu lacul albastru.
A doua di, Sfarămâ-pietre veni.
—	Sâ plecăm, dise el. Sâ te vedem, al să te poţi ţine de mine ?
—	Să plecăm, dise Stătu-palmâ.
Sfărâmă-pietre se uită la el şi începu
a rîde.
—	Nu vedî că eşt! învins de p’acuma, dise Sfârîmă-pietre. Nu vedî ce piciore lungi am ?
—	Am să ajung înaintea ta, decâ nu ’ţî-o fi cu supărare, dise Statu-palmă.
—	Eşti prea îndrăzneţ, dise Sfărîmă-pietre,
—	Sâ plecăm, dise cu politeţă, Statu-palmă.
Sfarmă-piatrâ făcu un pas şi nu se mal vădu.
Statu-palmâ se duse la gaura tunelului, se urcă într’un vagon, care plecă ca fulgerul.
După câte-va minute, Statu-palmă audi deschizându-se uşa vagonului.
—	Iatâ-te înaintea lut Sfarmă-piatrâ, dise zîna Sciinţel.
—	Aşa de repede am ajuns ? dise Statu-palmâ. Cum se face acâsta ?
—	Forte uşor, respunse zîna. Supuşii mei s’au aşedat la gura tunelului în partea asta şi aa scos aerul din tunel. Tunelul fiind închis la cel-alt capăt, vagonul a venit în acesta parte ca un glonte.
Când Sfarmă-piatră sosi, remase cu gura căscată vâdând pe Strţtu -palmă stând tolănit pe marginea lacului. Fiind-că Statu-
palmâ ’l remăsese si acuma fu silit să’! plâtescă sutele de milione, după cum fusese vorba.
DIVERSE
Banchetul surdo-mvţilor.—In Paris s’a serbat la 21 1. c. aniversarea de o sută aut a institutului de surdo-muţl. Aniversarea s’a serbat între altele şi prin-tr’un banchet la care aa luat parte 200 de surdo-muţî, între cari se afiaa şi mal multe dame. La acest banchet în adevăr liniştit, erau şi câţl-va ospeţl cari ştiaa să vorDăscâ. Se îucinse voie bună între surdo-muţl, unul dintre el începu sâ toastede, nu cu gura, ci cu ajutorul propriului lor mod de vorbire pe. degete. Unul dintre oratori a manifestat atâta sentiment în vorbirea lui, în cât mulţi dintre .ascultători* involuntar irupseră în aplause.
*
£în bilet de operă.— La 16 Aprilie 1647 se dete pentru prima oră, la Paris, opera “Profetul, a lui Meyerbeer. Afluenţa publicului era aşa de mare, în cât se cereau şi se plăteau preţuri enorme pentru biletele de intrare. Un singur scaun, într’o lojă, şe plătea cu 700 şi 800 de franci. Iubitorii de musică făceau adevărate nebunii ca sâ obţie bilete ; cea mal nostimă e de sigur urmă-târea:
Un meloman rus, forte bogat, după ce obţinu de la Ţar voie sâ meargă la Paris, plecă cu extra-poştâ din Petersburg. El cheltui sume enorme casă potă ajunge la timp ; dar cu totâ graba şi cu totâ chieltuiala, nu putu sosi la Paris decât abia în sâra când era sâ se represinte opera, la 6 ceasuri.
La 7 şi jum. rusul se afla la Operă. Dar, nu se mal găsea nici un bilet.
Melomanul era desperat. Să facă sute de leghe, fără un moment de odihnă, sâ fie lângă uşă şi să nu potă intra!
Hotărât sâ întrebuinţeze tâte mijlâcele, rusul abordâ p’un d. care tocmai voia sâ intre.
—	D-le, întrebă el, ai bilet ?
—	Firesce că am.
—	Vrat sâ mi-1 cededi ?
—	Drept cine mâ iei ?
—	Vă ofer 500 de lei ; daa cât veţi cere.
Posesorul biletului se uită cu dispreţ la rus şi trecu înainte.
*Are dreptate ’şl dise rusul. Cine pote fi aşa de prost sâ aibă un bilet şi sâ se lipsescâ de el».
Pe când făcea aceste reflecsium, simte o uşoră apăsare la busunarul drept al jiletel ; repede duce mâna acolo şi prinde o altă mână, acea a unul pungaş, care voia sâ ’l uşureze de cesornic. Pungaşul se sbate, dar rusul nu-l slâbesce.
—	De geaba te necăjesc!; am şe te dafi pe mâna poliţiei.
—	Fie-vâ milă. Iertaţi p’un nenorocit care numai împins de nevoe...
—	Bine, «Jiee rusul, căruia îl venise o ideie ; te iert, dar cu o condiţie : sâ ’mt procuri un bilet pentru representaţia d’astă seară.
—	Cu bucurie aşi face-o, dar n’ara nici unul.
—	Ce face cu asta! Aveai ceasornic când voiai sâ mi-1 ştergi p’al mea ? Tot p’aceiaşl cale sâ ’ţl procuri un bilet, numai ceva mal dibaci.
—	Adică sâ fur un bilet ?
—	Firesce ! Cum vei vede pe cine-va cu un bilet, ’l furi şi mi-1 aduci; ’ţl plătesc pentru acesta 500 franci; cu condiţia ca sâ ’mi dai numele şi adresa păgubaşului.
—	Cinci sule de franci! esclamâ pungaşul. Aşteptaţi cinci minute numai.
—	La lucru dar! Caută însă sâ fii mai dibaci. Sâ nu paţl ca cu ceasornicul mea.
După câte-va minute pungaşul se în-torse c'un bilet şi cu un carnet în care se aflau cărţi de visită.
Rusul plăti şi intră nebun de bucurie.
A doua (ji dimineaţă, păgubaşul se pomeni cu urmâtârea scrisore :
Domnul meii,.
Am isbutit iert să ajung în stăpânirea biletuluî"dumitale ; pentru plăcerea ce mi-al procurat fără voie, 'ţî sunt fârte recunoscător. Permite-ml ca cel puţin sâ te dăspâgubesc, alăturat aci vel găsi 500 de franci şi un bilet pentru a doua representaţie. Nu cerceta cine sunt, căci va fi de geaba ; când vel primi acest bilet, mâ aflu deja departe de Paris.
Al dumitale.
Necunoscut.
ULTIMA ORA
Paris, 3 August.
Ministrul de resboia, d. Freycinet, împreună cu generalul Billot va întreprinde o reorganisare a armatei teritoriale.
Noul sistem ar consista în împărţirea armatei teritoriale în 18 corpuri de armată, fie-care cu statul-major. Cu chipul acesta, în caşul pnul resboiu, fie-care din aceste corpuri independente va putea fi întrebuinţat într’un loc anumit.
Borna, 3 August.
D. de Bjsmark a adresat Vaticanului o

lungă depeşă în care arată motivele călătoriei lut Wilhelm II la Roma. După a cestâ depeşă, călătoria ar fi determinata de motive curat militare. Chestiunea politică,—recunăşterea Romei de capitală din partea Germaniei n’are d’a face cu acesta călătorie. Germania, dice d. de Bisrnark, are nevoe de Italia, care ar represinfa pentru ea un contingent de 500,000 omeni. In cazul unul resboia cu Franţa, ajutorul Italiei e indispensabil pentru Germania.
Mergând la Roma, Wilhelm II voeşte sâ arate Europei legăturile militare ce o unesc cu Italia. Cuvântul .militare* e întrebuinţat de mal multe ori în depeşa cancelarului.
Acesta pledoarie forte dibace a prinţului de Bisrnark, care se sforţâzâ a micşora urmările politice şi morale ce ar putea resulta pentru Sfîntul-Scaun, din vi-sita lui Wilhelm la Roma, aa produs o impresie bună la Vatican.
Ostanâa, 3 August.
Regina Natalia nu va respunde pentru moment acusaţiunilor ce Milan le-a a-runcat contra et într’o convorbire ce a avut cu corespondentul (jiarulul Buda-pester Correspondentz.
Odesa, 3 August.
După Odeski Wiestnik, Krupp are de gând să stabilească la Ecaterinoslav (pe Nipru) o fabrică pentru tunuri. Inginerii aa şi plecat la faţa locului şi aa început negoţierile pentru cumpărarea de terenuri.
Viena, 8 August.
Intr’o scrisâre adresată d-luî de Kaully, împăratul exprimă via sa satisfaeţiune în privinţa desvoltârei paclnice a Bosniei şi Herţegovinei, desAOltare de care a luat cunoştinţă prin raporturile principelui imperial, împăratul mulţumeşte într’un mod călduros d-lui de Kalîay pentru tote ce a făcut pentru a asigura bunul trăia şi mulţumirea populaţiunil întregi din a-ceste provincii. De asemenea mulţumesce autorităţilor şi populaţtuneî cari mal cu sâmă a contribuit prin manifestările sâle sincere, sâ vadă plăcută şederea principelui imperial în aceste provincii.
Pans, 3 August.
0 notă a d-lnl Goblet adresetă puterilor în privinţa incidentului Masnah aminteşte că Italienii mergând la Masuah în 1885 aa declarat că se duceaa numai pentru a protegra pruprifităţile naţionalilor şi n’aa făcut după semnarea actului de la Berlin notificarea prescrisă de acest act. El declarau^ încă în 1887 că cestiunea suveranităţi rămânea suspendată. Prin urmare nu putea sâ existe nici o îndoială, cel puţin până la recenta notă italiană, că capituaţiunile nu rămâneau în vi6re.
DIN EDIŢIA II
© OitB SEARA
Serviciu special al Şiaruluî Telegraful
Colonia, 3 August.
Gazeta de Colonia recunosce autenticitatea raportului secret al princepelui de Bisrnark asupra proiectului de căsătorie a princepelui de Battenberg cu principesa Victoria, raport care fu publicat de „Nouvdle Bevue* şi care demonstra duplicitatea politicei d-lul de Bisrnark în privinţa Rusiei.
Informaţii din ediţia ll-a
Curtea de apel din Galaţi, secţia vacanţelor, va avea sâ judece, în <Jiua de 3 August, procesul fostului primar de Tulcea, d. Ioanovicl.
D-sea va fi apârat de dd. advocaţi N. Voinov din Focşani şi G. Leonida Aslan, din Galaţi.
Suntem, positiv informaţi, — scrie Voinţa Naţională că cu totâ stăruinţa familiei sele care sn află în Rusia, ministrul rus, d. Hitrovo, nu voeşte cu nici un preţ sâ pârâsâscâ capitala.
Şederea d-lui Hitrovo în capitală, pe aceste călduri tropicale, este în legătură cu evenimentâle politice ce se pregătesc în Bulgaria şi cari se aşteptă sâ isbuc-nescâ dintr’o (ji într’alta.
Contraria soirilor date de unele diare, ancheta financiară de la Eforia spitalelor civile nu s a terminat încă.
D. inspector financiar Constantinescu ’şi-a întrerupt iert şi adi lucrările sale,
Cu privire la pavarea stradel Portului din Galaţi, primim din acest oraş urmă-torea denunţare:
Facem cunoscut ministerului de lucrări publice că pavarea stradel Portului din Galaţi se face într’un mod ruşinos şi că anti-eprenorul în loc de nisip pune pământ sub pietre.
Pentru descoperirea acestor abusuri rugăm pe ministerul de lucrări publice
se numescă de urgenţă o comisiune însărcinată cu sondagiurî în diferite puncte unde s’aa eseeutat lucrări.
Ieri era să se ţină licitaţie pentru închirierea gheretei de cârciumă de pe maidanul Bibescu, pe termen de la 1 Iulie 1888—1 Apriliâ 1889.
Nu s'a presentat nici un concurent.
Pentru acesta gheretă s’a mal ţinut, li citaţie acum 3 septâmâui, când s’a ofer tat 3,760 lei.
Atunci însă d. Pache a refusaf, sâ a-probe reşultatul obţinut, preferind ca comuna sâ risce acum să piarda şi această sumă.
De ce d. Pache n’a aprobat suma de 3,760 ? Şi de ce d-sa a refusat sâ dea chiar şi garanţia de 10 la sută ce depusese persoana care oferise suma de mal sus şi care nu seim dacă o va fi primit măcar acum.
Ori d. Pache are pe cine-va sâ căpâ-tuiască şi cu această cârciumă ?
Împrumutul cu losuri
AL
ORAŞULUI BUCUREŞCI
Numerile seriilor eşitela sorii la tragerea de la 20 Iulie a. c. făcută la Ghota
176	193	201	283	240	350 377
456	743	764	813	907	960 1008
1017 1030 1101 1211 1316 1379 1383 1413 1512 1611 1618 1737 1766 17951 1870 1993 2315 2397 2437 2443 2462 2474 2490 2504 2517 2559 2593 2682 2723 2813 2877 2923 2932 2943 2955 3051 3484 3511 3526 3624 3642 3747 3751 3815 3817 3880 4008 4181 4272 4485 4495 4507 4624 4634 4776 4972 4995 5015 5234 5253 5296 5364 5366 5479 5529 5531 5540 5561 5731 5751 5878 5918 5922 6155 6264 6314 6331 6561 6574 6904 6965 6968 7003 7093 7106 7158 7180 7191 7305 7416 7423 7426.
CASA 1>E SCHIMB
N.&D.M0R0EAN0
Strada Lipscani, Noua clădire a societăţei Da ia-Bomănia numită „Pasagiul Dimitrie Gliika11, No 6
BUCUREŞTI
Cumpără şi vinde efecte publice şi face orî-ce schimb de numerii
Cursul pe diua de 23 Iulie 1SS8
Renta Amortisabilă.
, Rom. Perpetuă Obl.de Stat (Conv. Rur) ,	,	(C. F. Rom.)
, Municipale 1883.
,	,	1884.
Scrisuri funciare Rural. » > »
„	»	Urbane,
5°1«
5°Io 6»la 6°l,
5°Iq 5°l°
7°l0 5°la 7°la
6°la	,	»	»	.
5 ol
o	*	»	■»	•
5°|a	,	func. Urbane Iaşi
Impr. cu prime Bucur.	(201.).
Los. Crucea Roşie Italiană .
10 fr. Obl. Casei Pens. 3001.
, Sârbeşti cu prime. Losuri Otomane cu prime .
, Basilica Dombau. .
Aur contra argint seu bilete. Napoleoni contra lire.
Florini Val. Austriacă Mărci Germane. .	.
Bancnote Francese .
Ruble Hârtie. .	.	.
NB. Cursul este socotit în aur
Cnmp.	Vând
94'b	95
94'/2	95
79 <U	80
107	107 •[*
93l[*	94
105'/*	106
88 V2	89
78	78 y*
40	44
27	30
215	225
68	72
40	45
17	20
10	IO1!2
20,05	20,10
205	206
124	125
L00)	101.
235	245
CHOISY
(LICEU DE DOMNIŞOAHEl Str. Cernichel No. 2
vis-â-vis de Biserica cu Sfinţi
Direcţiunea acestui institut aduceţi |la cunoscinţa părinţilor de familie,, să, cu începerea anului acestuia,' organisâud acest pensionat în con-; Iformitate cu programele Statului,) |primeşte eleve interne şi externe) sentru cursul primar şi secundar.'
Programa studiilor se trimite fie-1: [căruia după cerere. înscrierile sej iot face de la 1 August inclusiv.';
Direcţiunea.
GRADINA ELIADE
Se închiriat!ă tl’âcniu şi Ia 1 Noembrie.
până
[10]
www.dacoromanica.ro
TELEGRAFUL — 24 IULIE 1888

BANCA NAŢIONALI A ROMÂNIEI
1887
18 Iulie
SITCJATIXJNEA
ACTIV
1888
Iulie 16
35945492
25805545
4908090
19486584
16699310
11995064
2484438
172146
2840379
138052
36429
30141284
41101762
6812129
198626704
12000000
2506847
195859
105111810
1083676
98292
30141284
45298029
2190907
198626704
Casa^ M°ne<^.....................» »
uasa( Bilete ipotecare................
Efecte predate la Casă spre încasare .	.
Portofoliu, român şi străin...........
împrumutul garantat cu efecte publice .
Fonduri publice.......................
Efectele fondului de reservâ..........
,	»	, amortisarea Imobilelor
Imobil!...............................
Mobiliar şi Machine de imprimat ....
Cheltuell de administraţiune..........
Deposite libere.......................
Compturl curin'ţl .........
,	de valori..................
PASIV
Capital...............................
Fond de reserv........................
, amortisarea Imobilului.... Bilete de bancă în circulaţiune. ....
Profituri şi perderl .................
Dobândi şi beneficie diverse..........
Deposite de retras....................
Compturl curinţl......................
» de valori.......................
35190067
25725825
6206373
17689948
11085520
11999929
3093616
235321
3357775
121800
10458
25173607
21074574
45725184
206689997
12000000
3093929
267901
118040250
1388839
35235
25173607
16425034
30265202
206689997
34617633
25726125
6365041
17729503
11108610
11996167
3093616
235321
3371950
121800
44274
16977963
21483932
45196948
198063883
12000000
3093929
267901
117611720
1388839
65673
16977963
16320182
3033767C
198063883

Se pota câştiga îtttr’o:!
300,000 FRANCI
Cumpărând bilete d’ale MAREI LOTERII TURCEŞTI
A	tragere va avea loc la 30
Septembre tSi>$.
Plata câştigurilor e garantată de guvernul imperial Otoman.
Tabloul Primelor:
mare lot de 300,000 fr. 300,000 fr
U
II
OPERAŢIUNI DE CEREALff
Bnliln 20 sl 21 Tulii- 1888
: ; UMPERATpR.
Hârtie Maculatură de vîncfarela Tipografia
„Telegraful
I CC
MARE 10 EPOSIT
DE
ŢEVI * FIER * ACCESORII
LA
U bis. - BUCURESCI, STRADA DOAMNEI. - 14 bis.
(12—3 1.)

> 1 Iot de	25,000 ,	25,000 ,
ţ 1 Iot de	10,000 ,	10,000 ,
1 lot de	10,000 »	10,000 , |
l lot de	2,000 ,	2,000 ,
j 1 lot de	2,000 ,	2,000 ,
1 lot de	2,000 ,	2,000 ,
| 1 lot de	2,000 »	2,000 ,
\ 1 lot de	2,000 »	2,000 ,
> 1 ,'ot de	2,000 »	2,000 ,
12 loturi de	1,250 ,	15,000 »
28 loturi de	1,000 fr.fle-care 28,000 »	
, 500 loturi de	400 ,	200000 , ;
!550 loturi	Total	600,000 fr. ;
PREŢUI	. BILETELOR	
1 Bilet .	. •	5 fr. \
5 Bilete .	• •	24 »
25 Bilete .	• • •	118 |
100 Bilete..	• • 1	465 ,
	A	
Lista oficiala a tragerel,		va fi trimisă |
imediat fie-cărul cumpărător, după tragerea ce va avea loc irevocabil la 30 Septembre 88.
B	|
Câştigătorul va fi însciinţat prin de-\ peşă în dina tragere!.
C
Tragerea va avea loc la Constanţi- j nopol, în palatul Imperial al.monetă-j ricl.
O	,	!
Pentru cumpărarea biletelor, a se adresa trimiţând banii în mandat poştal, cec, s’aă seri sure de valbie Ia ‘directorul Comptuarnlut Comercial, grande vue de Tâke, No. 557».
Constantinopole.
(13)	(Turquie)
Walfer
»
Tiegroponti»
»
ti. Mendl »
Petricioni
Negroponti
Sechiari
Schmirer
Peirano Carnevali E. Cohen Petricioni L. Mendl &
S. Mendl
Peirano
»
Agnesi [Frisman fi. Mendl
Nicolopulo
fieitler
Milles
VENZATOR	FELUL	filetai.	a>	Preţul în a u r	» cr> rf) _ bc
			j		
Sgardeli	Grâu n.	3150	581/2	11 —	-1
»		1500	59 '/*	11 45	m.
Casa'nova		1200	*61 Vt	12 20	»
Sassn		1550	638 h	12 25	' .
»		• 1850	-09'L	11 40	»
I. Dreifus		' 1400	60'/2	11 45	*
Polii is	»	4200	60	11 25	
L. Dreifus	»	1600	57',*	10 50	»
		1 1100	57 '/*	10 60	in.
Embirico	fi râu v	3600	61	12 —	c.
»	»	4200	69'/*	11 15	
Vamvuri		4500	59'i2	11 35	
»	•*	3300	57 ‘l4	8 75	»
firosovicl	»	2000	58 V,	9 30	c.
		4520	59	10 80	
Sassu	Grâu n.	2450	60'B'	m —	m.
Cat/.ica		1700'	58 '[*	ii _	
Caţianu		6000	61	12 25	s.
Peslea		800	5G3/*	10 45	c.
Colţi	Porumb	3530	61 </t	7 82'«/2	in.
Catzica »	»	1800 1800	59 ( 61 ’/2(	7 65	»
Silberstein		1600	59 «G	7 45	
Perlea		1000	61 «1*	7 85 i	lc
Marghiloman		3600	58	7 35	»
Crisoveloni		2700	59	7 35	»
F.isestein		3600	59	7 50	*
Samarian		1100	60	7 45	*
Tucher		' 800	563u	7 25	»
Cambano		2000	59	7 50	»
		3100	58* t	7 45	1 » -
Sgardelli	»	2870	56 V	6 67 i/a	*
Embirico	Pr. roşu	2900	62 'i*'	8 —	
Vecsler	Secară	3800	55*'4	5 25	»
L. Dreifus		800	561-2	5 80	
Sassu	Răpită	1650	52 2	15 60	
Marghiloman	fitâU v.f	3600	59	9 25	s,
OBSERVAŢII
Moşă diplomată din Streiuătate
Renumita Cârtiirftrfcsă
IULIA POLONEZA
S'a mutat în dosul Palatului Regal
| La finele Stradel Brătianu, No. Sl, (In eolp
Lîngit grajdurile Palatului Regal
Ghiceşte viitorul, pre-sentul şi trecutul, ptfte descoperi şi pagube, furturi,] i jndecăţî, ori ce secrete as-‘ cunse la cari se interes£z»tj | cine-va. Cine aduce semne! ptite afla lucruri ascunse comori, etc.
D A V i D A DANIA
Agent de Publicitate
Str. Sft. Ion Nou No. 33.
Yis-a-vis de Legaţlunea Italiană.
Primeşte anunciurl, inserţie şi reclame pentru diarul nostru, şi pentru or care alt diar din ţ£râ şi străinătate.
I
ARE IV! AC ASIN


RAZAR DE ENGLITERA
Sub semnatul, am oiuire a anit^io pe Onor. clientei»! mea atât diu capitală cât şi din provincie, că cu oca-sinuea tarifului autonom, am deschis aci în ţ£ră
0 MURE FABRICI RE HAINE
PENTRU
iXA iiB^vrL
’JBA-JEGTX
J Sper că Onor. Publio şi j gi sunt sigur că va fi pe
In care confecţionez haine, după Uiţi mele Jurnale, din stofele cele mai bune ale Europei.
Asemenea mai putem efectua şi ori-ce Comande, în timp de 24 ore de tfre-ce posedăm un mare deposit de stofe line din cele mal renumite fabriel.
clientela mea, mă va onora cu visitele d-lor, spre a se convinge de marfă confecţionată aci In ţAr5, deplin satisfăcuţi.	Cu stimă, TT. T .#î i pr>'V' I .
TOMA ŢACIU
In Noul Palat Dacia-Bomania-No. 4. i— Strada Lipscani. — No. 4*
BUCURESCI
Cursul pe tli.ua de 22 Iulie 1888
5°/0 Rentă Amortisabile. . 5°/0 Rentă Rom. Perpetuă. . 6% Obligaţii de Stat. .	.
6%	,	C. F. R. Rega.i.
5%	,	Mumeip. vechi
LOu/o fr.» Casa Pens. 3001. 5°l0 Srisuii funciare Rural. '7 °lo .
5%	, ,	Urban.
6»/0 ,
7°/o	,
5%	, ,	de	Iaşi
Impr. cu prime Bucur. 201. b. Los. Crucea Roşie Italiane-. Acţ. Bancei Naţ. Rom-. 500 1. Soc. Rom. Constr. 500 1. . Soc. Dacia-Rom. 200 1. . . Şoc. Cr. Roşie Austiuaoă. . 3d/0 Dos, Imp. Sfirbesc . .
DIVERSE Aur contra Argint. .	. .
,	, Bilete.de bancă
Florin Wal. Austr. . . . Mărci Germane,	.	.	. .
Bancnote francese. .	.	.
Ruble	de ihârtiet	.	.	. .
Cmnp.
92i2/
91 «/* 93 »h
78 </s 312— 93>|4 L06»/4 88— 98 V2 105-
77:j2
36 -
26-
V And.
94'/* 92’,2
94'/*
79'/, 218— 94 -107' 2 89 — 99 f 106— 78'.2 40— 30—
10 v*
c
203—
13fer-
1G0|—
10 «u «.
205-
126—
101—
222-

Singurul Deposit de :	1
* *
din primă fabricii englesît
Tomas Fleming Son &0°
cu preturi şi coMijinnl avantagiose
SE GASESTE LA:
I. Schwartz str. Decebal 6

AVA MINERALA NATURALA St. GALMIER I
Sti nu uitaţi a cere Sursa NOEL	u
Sursa Ndel Apele aceste, noul surse trebue plasată în prjimul rang din clasa gazfiselor, fiind bo' -gată în acid carbonic natural, şi care se bucură de reputaS nnea sa ca cea mal bună pentru sto- •» mach fiind digestivă, temperantă şi apărativă, ast-fel că combate Cu energie apele cunoscute pănâ, acum ale Borzeculul şi Giesshtibler. Acostă apă escelentă este ffirte bună de a o întrebuinţa la masă de băut cu viu sfiil cu siropuri în locul Borseculul, fiind recomandată de medici chiar şi la bolnavi -pentru facilitatea el digestivă şi recoritfire.
Apa din Sursa NOel se găseşte la principalele magasine de coloniale, farmacii, drogueri] şi la ţoţî vîrifiatorii de ape minerale. Cu preţuri ffirte convenabile.
In Bncurescl la M. Economn et Comp.	,	In Ploiescl la Fraţii I. şi Tb. Christescn.
In Ploiescl la N. Petrescu et Comp.	I	In Brăila la Petru şi Gheorghiadi.
Depoul general pentru tfitS, România şi ţările limitrofe, a se adresa la d.
(3U	S. STERIANO, Galaţi.
NEPUTINŢA
BARBATEASGA
PROVENITA DIN ORI-GE GAUSA
se vindeca, sigur şi radical în-tr’un timp fel*te SClU*t, p'-fri un tratament ftxtern sub conducerea, unul doctor în medicină, din Capitală. Resultate surprimjdtdre.
A se adresa în persdnă sdu prinţ scrisdre la d. DIMITRIE GE-| NIELEANO, Str. Bateriilor, No.j 17, Bucurescî, (orele 1^—-2 p. m.ţ şi 7—8 sdra,	(3)|
-- i
De vânzare seu de închiriat
casa din strada Primăverii No. 30 bis, cu doufi etaje, 7 camere de stăpâni, dintre care un salon mare, cu parchet în t6te, 3 camere de slugi, bucătărie, două pivniţe, grădină mică în faţă şi altă grădină mare în dos, gaz. Pentru cheie şi con-diţiunl a se adresa înstrada Colţel No. 54.
(10)
r
.NAŢIONALA*
SOCIETATE GENERALĂ DE ASIGURARE IN BUCURESCI \
Aprobuţâ prin decret regal No. 226, din 25 Ianuarie 1885.
CAPITAL SOCIAL 0,000,000 LEI KOUI
Prima emisiune 3,000,000 lei deplini versaţi 15,000 aeţ-luni de (el ni)uli,\2WQj fie-car* din care 1,000,000 lei specialmente afectaţi ca fond 4a garanţie pentru I ram ( nat asigurărilor asupra vieţeţ
Reservîi de premii şi fond reserva 850,000 lei
NAŢIONALA asigură :
I. In contra daunelor de Incendiil.— II. Contra daunelor de Uriudiuâi (piatră). I III Contra daunelor de Transport precum şi Valori.— IV. Contra Spargere! | geamurilor, oglinzilor, etc.— V. Face asigurare asupra vieţui.
a), Capitaluri fixe în eas de deees
Cu participare de 70 la sută di» beneficiu in cauibinaţiunile unnăldre : asigurări i asupra vieţel uneia sdo a doue persdney asigurări temporale, asigurări mixte cu | capital dublu.
b)< Capitaluri în cas de viGţft
CombinaţiuuPe umătore : Asociaţi uni mutuale de supra-vieţuire. Asociaţiunl | fin grupuri de 12 ani pentru copil de la 2 ani jum. până la 9 ani inclusiv. — Contra asigurări capitalul* fixe pentru-Dote, fâră. contra asigurări şi rente viager* în diferite combinaţiunl.
Până la finele anului 1885, NAŢIONALA a realisat în diferitele ramun de asi-l gurârl ca premii aproximative 10,500,000 Iei noul şi a plătit ca despăgubiri aprobi ximativ 7,500,000 lei noul.
DIRECŢIUNEA GENERALA
Strada Dâmnel, No. 12.
\
Tiţmgrafi* <Ji*ruluI *TELEGRAPHUL, Strada Blacsrl, No 20.
www.dacoromanica.ro
i
ANUL XIX, — No. 4811
IN BUCURESCI SI j)î STRICTE 10 BANI NUMERUL
■HtU
ABONAMENTE:
Peiitrn Capitulă:
Pentru un an .... Lei 24
„	ţŞse luni...........12
„	tTel luni............7
Pentru Districte:
Pentru au an .... Lei 80 „	şăse luni	....	„	16
„	trei luul	....	„	8
Pentru Strei nil tute :
Fciit.ru un an .	, . Iu aur	lei	40
ţese luul	.	.	«20
„	trei luul.
Abonamentele se fac la 1 şi 15 ale fit cărei luni.
UN NUM fiii VECHIO 25 BANI —
Abohnmeutele se plătesc înainte
Redaoţiunda, Strada Bl&narî, No. 20.
~-------—r--
BUCURESCI, 25 IULIE 1888
-
Dade împinge poporul jndmijtil ?
Sunt acjl tocmai 12 ijile de la in-tv’oducerea terdrel tn Giurgiu şi de la începerea b&tăielor contra 6meni-lor linisciji şi inofensivi ca Rose Stefânescu. In acest timp societatea a stat cu ochii aţintiţi asupra guvernului central, asupra acelora de care România liberă Vorbesce ca de nisce minuni de moralitate,onestitate şi lealitate. Aceşti 6menî însă, aşa de superiori în ochii oficidsel, vedem că n’au luat nici o măsură, n’aii dat nici măcar un comunicat cşţ să şciă luţneft ce gţnd pentru viitor.
Qficidsa din Pftsagiii, ori de câte ori se întâmplă câte o neorânduială, câte o ilegalitate, câte o violinţă din partea administraţiune! său a par-ţisanilor s$î, tnddtă ne pomenim cu o asicurare că guvernul îşi va face dătoria şi va pedepsi pe vinovaţi. Aşa ne-a spus cu oc&siiţoea scandalului de la Franzelavu, aşa ne-a apus cu alte ocasiunî, aşa ne^a spus şi cu întâmplările de la Giurgţii, Dăr ţdţe aceste asicurărî aii foşţt zadarnice, căci nici o măsură nu ş’a luat, nici o satisfacere na s’a dţft opiiţiunei publice ulţragiate.
Dacă Inse cele l’şţlte fapte sever-sită pănă acum subt guvernul juni-ţpist cje aliaţii lor conservatori aii ramaa rţe pedepsite, subt pretecstul că erau lupte de partit, cea ce nu esţe adevărat, totuşi faptele de la Giurgiu au un caracter «tal grav şi ele »u pot rămânea tolerata. Ele fiind consecinţa unui plan desemnat şi aplicat de pârlitul conservator, dăcă guvernul nu va Iha nioî o măsură seridsă, el rămăne respundător alăt înaintea victimelor cât şi înaintea opiune'i publice,
Balaia d-lul Rose Stefănescu l!n a fost nici o ceartă personală, nici un risc spontaneu. Ea era urmarea planului ca sa intimideze pe cetaţienl de a veni la alegeri şi consecinţa cuvintelor lui Dumitriu: » Urmăriţi'î, y,rmâriţi’î. , , Si dică yre iţn colectivist ve resista, otnoriţi'l cape câini,
căci noi reHpundein !*
Era o pândire cu precugetare. D. Ştefănescu nu făcuse nimulul personal nimic, prip urmare a fost atacat ca tn pădure,, de o câtă de briganzi.
Guvernul sci.ă pe tâlhari, căci ’l-a denunţat presa liberal^; guvernul cu-ndşte pe şeful lor, căci a pronunţat cuvintele de mai sus tu plină adunare publică unde se găseau aprdpo una sută persdne ; guvernul sciă pe protectorii lor, căci unul ’l-a ajutat se se or^aniseze şl ]e-a dat agenţi poliţieneşti spre întărire, ăr altul ime-fjifjt ce Utţ oficer ţţ, voit «cape de la" măr te pe un cetăţeanh stimat, i’a mutat chiar tn acea <ji din oraş la un sat !
Legile ndstre sunt categorice în aedstă privinţă. Când cine-va pân-desce cu precugetare ca să omdre pe un altul — isbutesce său jap, el se pe-pepşeşpe aspţu, Ljdr şceşţî bandiţi şi protectorii lqr nu pot avea nici circumstanţe uşurătăre, că nu l’afi omo-rţt pe Rose Stefănescu. Câusţţ. eă a scăpat amicul nosti-u nu este mila lor, ci întervenţiunea locotenetUişJuI locuiesc u.
Prin urmare bande organisate în o-raş, subt protecţiunea prefecţuluî şi a comandantului garnisănei, omora 6-menl şi tn 12 dile guvernul onest, mo-
DIRECTOR POLITIC :	I. C. FUNDESCU
)»1
ral şi prob n’a putut să ia nici o măsură până acum, nici a desfiinţa banda, njcl a destitui pe protector şi nici a da în judecată pe acel care a provocat la omor şi pe acei cari l’au încercat!
Acăsta este cea mal mare ruşine a unul guvern!
Noi îl prevestim că dăcă va merge tot a.st-fel, se pot găsi şi în altă parte nebuni care să strige: >Urmă-riţi'i, urmăriţi'i... şi decă va resista vre un conservator, seu junimist,
o iiorîţi’l ca pe câini, căci noi răspundem,. Şi fără a se mal forma tn bandă, se pot găsi alţi nebuni cari să profite de încurajare şi să săvâr-şăscă fapte de acele cari numai în ţările barbare se mal pot vedea.
Acolo voesce guvernul să ue aducă prin atitudinea sa, de a nu lua nici o măsură contra bandiţilor şi protectorilor lor ?
Ar fi trist.
cm?
k‘r
TELEGRAME
(Serviciu particular al <jiar. Telegraful)
Parts, 5 August.
Italienii an proclamat protectoratul lor asupra oraşului Zula situat la sudul Ma-suahulul. El nu an făcut ast-fel de cât să reguleze posiţiunea lor, căci el o-cupan deja Zula.
Roma, 5 August.
După d'arul Tribuna, cancelaria germană a întrebat Vaticanul dacă, cu prilejul călătoriei împăratului la Roma; s’ar agrea vizita Suveranului.
Vaticanul a răspuns reamintind că nota de la 1872 cjice că vizitele suveranilor şi a principilor necatolici, neavănd de cât un caracter de curată curtenie, nu pot fi refuzate.
Sosirea lui Wilhelm II la Roma va a-vea loc probabil la 6 Octombrie.
Berlin, 5 August.
Tribunalul a oslndit la diferite pedepse pe socialistul Klimus şi pe şăse complici pentru propagarea unor scrieri injnriăse în contra împăraţilor Wilhelm I, Fride-ric, Wilhelm 11 şi în contra prinţului Bis-mprck.
Praga, 5 August,
Mulţe sate şi oraşe aunt inundate. După nişte ştiri private, mal mulţi 6-ment ar fi perit.
Sz.-St.-Georgiu, 4 August.
în Covasna a isbucnit un foc. Pănă la amiadl jumătate din comună s’a prefăcut în cenuşă. Miseria şi desperaţiunea locuitorilor. nu se p6te cţescrie.
Londra, 4 August.
Camera Comunelor, — Sif ‘Fergusspn a declarat că uego|ul cu sclavi în A-frica centraţâ se va stârpi mal uşor, dăcă căstele vor fi administrate de ocietâţl engleze şi germane.
Camera Lorzilor. —Lord Salisbury a declarai că Italia a luat Massauahîn posesiune, dăcă nu cu aprobarea, dăr cel puţin cu scirea Angliei. El crede, că vre un conflict se va putea evita.
New-York 5 August.
In strada Howery a isbucnit foc : 15 persone an ţţrs.
Berlin, 5 August.
Regele Leopold al Belgiei se va întâlni cu împăratul Wilhelm la B.aden-Bacţen.
una împotriva acuzăret că sunt slugi ale străinilor.
Ce vor mal răspunde însă' acum, când cel mal mare diplomat din Europa, principele de Bismarck, care e în posiţiune să cundscă firul intrigilor msfeşti,. ler.-afuneă în^feţă a*-cei'aşl acwzăr.er ? xvriv vpttT 5OF p
Iată^ în ademăi^ spune caqce-lat'ul german lnidaportulnâeu secret, asupra proectului de fcăsătorie al prin-cipekiî Battenberg\ câfl Iii ca. răposatului împărat Friderich :
Deja regele Carol al României sufere o mulţime de atacuri din causa numelui său ; cum va primi Rusia, care întreţine şi dirige tote aceste atacuri, scirea căsătoriei ex-principelul Bulgariei cu o prin-cesă din acelaşi familie a Hohenzolernilor.
Cine ataca, şi încă cu furie, pe regele Carol al Romănieî ?
Cine conspiră ?
Cine patronă pe micul Cuza şi pe Bibescu ?
Conservatorii şi iar conservatorii, >întreţinuţi şi dirigiaţi în atacurile lor de către Rusia4, cum di ce principele de Bismarck.
Ce mai (jic onorabilii da la Epoca şi de ’a România?
Haportul secret
al
Vom
reveni.
iu

OUVENTUL LUI BISMARCK

5 iii .
E cunoscut că tn tot-dduna am a-eusat pe conservatori că sunt instrumente ruseşti şr că sunt gata, la cel mal mic semn din Petersbu^g, se împingă ţ<$r,a tn pţ-ăpastiă.
Bine înţeles că conservatorii, în contra evidenţei, au protestat tot-d£-
Informaţiuni Exteri6re
Situaţia îu Franţa * *
P-esa din Viena esaminăză situaţia interna a Franţiel şl vede un pericol iminent la orizont în acea parte.
Greva se propagă, nemulţumirea e generală, anarhia se respândeşte în întrăga Franţă. Raporturile cu Italia nu sunt de natură a asigura pe nimeni.
Resultatril întrevederilor
Deutsehe Zeitung relevă importanţa politică a visitel imperiale la Friedrichsruhe şi In urmâ vorbeşte de întrevederea de la Peterhoff.
După Deutsche Zeitung călătoria Împăratului Wilhelm la Petersburg va permite Rusiei a eşi ţn mod onorabil din impasul ţn care a aruncat’o politica o-rienfală. De sieur eâ Ţarul nu putea să se umilăscâ şi să ia iniţiativa unei politice de eonciliaţiune. Acuma el p6te face amendă onorabilă.
împăratul ’l-a uşurat sarcina făcând un demers plin de deferinţâ şi dând mâna puternicului săd vecin.
Nimeni nu p6te bănui cft Germania a lucrat din propriul el interes. i E evident pentru tătft lumea câ liga centrală a Europei e destul de puternică pentru a nu avea nevoe de sprijinul colosului de la Nord. Era numai vorba de
a asigura pacea pe continent.
‘____
Sţilan şl Natalia
Consistoriul şerb a abordat afacerea divorţului regal şi a adresat, pjrin Intermediul consulului olandes Ijţ Viena,) o. in-vitatiune reginei Natalia ca să ’şj alăgâ represenţantul el diplomatic în Serbia.
Consistoriul s’a amânat pentru tbmnă.
Soluţia cheşţiuiţeiţ b,u)garo tycues Wiener Tagblatt crede a şti că chestiunea bulgară e aprope de a i se da o, soluţipne şi câ guvernul rus a făcut cunoscut intenţiunele săle guvernului hulgur prin intermediul lql Zancoff, Rusia ar propune trei candidaţi ortodoxl dintre cart bulgarii şi-ar alege un principe. Rusii renunţă la trimiterea unul-comisar special la Sofia. Un congres european va regula In urmă chestiunea Ru-rneliel orientale. Acest congres va fi urmat de o întrevedere a suveranilor la Berlin.
iiJlâiiti !
PRINŢ ULUI ie BISM ARC
c&tr&
ÎMPĂRATUL frederiq iii
privitor la proiectul de căsătorie al principesei Victoria cu prinţul Alexandru de Battenberg.
9 t»	-----
Telegraful ne-a adus ştirea câ Nou• velle Revue a domne! Adam, a publicat raportul secret, adresat de prinţul de Bismark împăratului Frederic III, asupra proiectului de căsătorie a princesel Victoria cu prinţul Alexandru de Baten-berg. Foile germane aâ recunoscut autenticitatea acestui document.
Raportul e de la 28 Martie, pentru câ cancelarul vorbeşte de o scris6re primită cu două (file înainte, la 26 Martie, din partea reginei Angliei.
Sire,
Am hiat .respectuosa încredere de a expune prin graiâ Majestăţel V6stre, căuşele pentru care îmi părea greu să admit, cel puţin de o cam dată, fie chiar principiul proectulul de căsătorie, despre care M. S. Impărâtăsa a bine-voit să ’ml vorbăscă acum două dile, comu-nicâridu’mi scrisdrea ce primise la 26 Martie din partea M. S. Reginei Angliei. Explicaţiile verbale ce am dat M. V., sunt resumatul nenumăratelor comentarii care rees din presentul raport, unde sunt indicate punctele principale ale acestei importante chestiuni politice.
Precum am declarat-o M. V., îndeplinesc o grea datorie, sfătuind i-vă de a nu pune în executare un proiect care, de şi îndeplineşte dorinţele Familiei Regale a Angliei, nu p6te fi vădut în acelaş chip de guvernul Imperial German. Chibzui-rile actuale ale politicei nâstre externe lăgâ guvernul german cu un mers regulat de fapte deja întemeiate de mult şi nu p6te fi ertat unei chestiuni de i-nimâ f6rte respectabilă din t6te punctele de vedere, dar cu totul secundară, să turbure echilibrul necesar şi orânduit.
Intr’adevăr, nu este vorba despre câse-toria A. S., Regale Principesa fiica V6stră cu prinţul Alexandru de Battemberg, supus german, ci despre acăsta căsătorie cu pr-inţul Bulgariei, Suveran răsturnat din domnie şijucând încă rolul de pretendent. Despre acăstâ situaţie se ocupă memoriul ce iafl îndrâsnăla să recomand celei mal nepărtiuităre luare aminie a M. V. ru-gând’o să nu ia în sămă în acăsta chestiune de cât singurul punct de vedşre al politicei generale germane pe care se reazimă. Precum am avut onore să o declar M. V. a mal fost vorbă încă o dată despre acest proiect de căsătorie. Vităzul nostru răposat împărat impusese deja în acăstă privinţă voinţa sa, de şi inima sa duidsâ suferea când se opuse lâ dorinţa exprimata de mult iubitul săU fiii. Voinţa sa fu însă îndeplinita. Suveranul care a întemeiat Imperiul şi oare a îndeplinit mari acte politice, a pus pururea raţiunea de stat mal pre sus de tăte cugetările săle personale, şi nu le-a sacrificai de cât ştiind bine ce face. Răposatul împărat a ştiut şi a cumpănii gravele motive pentru care căsătoria prinţesei fiicei văsţre cu Prinţul Alexandru, nu putea să fie autorisatâ.
Aceste motive fac parte integranta din sistemul politic al diplomaţiei împerâ-teştl In raporturile săle directe cu Rusia şi Augustul el Suveran..
Sire, ilustrul vostru părinte, pe patul ţnorţei, a arătat care sunt singurele ultime îngrijiri ale marelui săă sutiei când ne^-a po.văţuit să fim cârmuiţi pururea de un spirit de mare oumpânire faţă cu Ţarul şi aă urmăm cu Rusia o politică de împăciuire şi bună înţelegere. Majestatea vostrâ ştie, după expunerea generală ce ’l-am făcut despre situaţia diplomatică a Europei, câ am fost tot-dăuna călăuzit de acest gând şi câ t6te sforţările mele srtl fost pururea îndreptate spre a realisa într’un chip hotârîtor aceste legături de bună vecinătate şi de state aliate, aşa cum trebue să existe raporturile dintre Germania şi Rusia. Tocmai pentru ca a-ceste legături să nu fie umbrite prin nimic, răposatul nostru împărat luase ho-târirea să se împotrivăscâ la căsătoria pro.ectatâ între pepăta sa şi prinţul Ale-
MARŢI 26 IULIE 1888
ANUNC1UR1 SI RECLAME
Anunciuri pe pag. IV linia 25 ban!.
Reclame	„	III	„	1	ieu
I,	o	II	,i	...	J	leţ
,i	||	I	.|	t . ,	5	lei
Pentru Inserţii şi Reclame Redacţia nu e responsabilă.
Epistole nofrancate se refusâ, arti.ole nepubltcate se ard.
Iu Stroiiiittsito a se adresa :
Francia, Havas, Laffitte et C-nie, place de la Bourse, Paris.
Englilera, Eugeue Micoud,81 Fleet Street, E O., London.
Austria, Haaseusteiit et Voglei 2, Wuni Rudolf Moaşe Zeilerstaette, Wione.
Ungaria, U- Monta Wiest, înliuda-resta Servitenplata.
A bonnuleiit.ole se plăf eseînaiul e
Administraţiunea, Strada Blănari, No. 20
xandru de Battenberg ; aceleaşi motive de înalta curtenie politică se opun şi as-tâ-dl la Îndeplinirea acestui proect.
Să mal amintesc eu ore acestea ma-jestâţei vostre atât de mult cercată prin durere, în cât este mas mult de datom mea de a căuta să’I alin suferinţa? Nu pot însă să ascund m. v. că ultimele luni ale vitezulul săâ părinte aâ fost amar întristate prin purtarea personală a Ţarului, care—uitând eurtenia ce datora verstei şi rangului unchiului său — a răspuns ca dispreţ invitaţiunet ce’l făcuse răposatul nostru împărat, de a veni să’l vadă îu timpul marelor manevre de la Stettin. Ţarul nu s’a oprit mai târfiiâ la Berlin de cât obligat de imprejurârl şi totâ curtea a putut să observe cât de mult erail schimbate aplecările Ţarului pentru Germania. Majestatea văstvă a ştiut ce incidente s’aâ petrecut, ce causă de nimic produsese aceste resultate atât de neaşteptate : o corespondenţă apocrifă, un raport secret al ambasadorului German de la Viena, opera unui falsificator îndemănatic, documente comunicate apoi împăratului Rusiei spre a denunţa instrucţiunile viclene ale politicei urmate de gloriosul împărat.
Acest incident, ce nu se putea justifica prin nici uu act al politicei mele în t6te chestiunele de amănunte care pot naşte, a fost pentru răposatul împărat isvorul şi causa unei adânci mâhniri, şi pot spune câ acesta mâhnire nu s’a liniştit şi câ durerăsa gândire ce se lega de acăstâ amintire s’a adâncit în spiritul său.
Chiar atunci când Ţarul îl făcea cunoscut câ aflase câ a fost înşelat şi se câeşte de a se fi arătat aşa lesne creză-tor pentru nişte raporturi recunoscute falşe prin tăte anchetele făcute, chiar după acăstă satisfacţie dată de o mare inimă cinstită, împăratul nostru păstrase o mare părere de răâ despre aceste incidente. Acăsta dovedeşte cât de mult socotea El câ amiciţia cu Rusia trebuea păstrată, apărată de ori^ce umbră de bă-nuealâ.
împăratul nostru ml-a dat ordin să public oficial prin Monitorul Imperiului aceste scrisori falşificate: împăratul Nostru pretinse să scriu declaraţia care pieceda acăstă publicaţie, spre a convinge cu desăvârşire prin acest din urină act care demonstra buna credinţă germană, încrederea o clipă amăgită a Împăratului Rusiei.
Majestatea Vostrâ va găsi într’un portofoliu alăturat de acest memoria tăte actele anchetei făcute în lunele Noembre şi Decembre ale anului expirat în privinţa acestui incident.
Indrâsnesc se insist asupra acestui punct ca se pun pe Majestatea Vostrâ în posiţie de a judeca condiţiile de desăvârşită cinste în care s’au găsit tote măsurile politice şi diplomatice luate în faţa Rusiei şi spre a Vă convinge ce preţ punea gloriosul nostru împărat pe îndeplinirea statornică a acestor condiţii
Nu pote fi cea mai mică nedomivire în felul de a trage conduşii din aceste incidente : pe de-o parte împăratul Rusiei resimţi adânc sfrunlarea ce crezuse că politica nostiâ adusese demnităţel sale ; pe de altă parte răposatul tiosiru împărat puse în joc tăte mijlăcele spre a de-samâgi pe Imperialul sââ nepot, şi spre a reda relaţiunilor dintre Germania şi Rusia caracterul de încredere reciprocă ee trebue menţinut ca una din condiţi-unile cele mal puternice pentru stabilitatea păcei în Europa.
Majestatea Vostrâ, va preţui mai cu neatârnare, după ce va lua cunoscinţâ de tăte amănuntele acestei cestiunl atât de complexă, care sunt motivele adevărate nentru care politica germană a fost nevoită să respingă orl-ce idee de căsătorie între o Hohenzollern şi un ex-prin-cipe al Bulgariei, a cărui plecare din Bulgaria a fost cerută de Ţar.
Cestiunea bunelor nâstre relaţiuni cu Rusia depinde de aci şi în starea actuală a Europei, menţinerea acestor bune re-laţiuni este necesară.
Majestatea Văstrâ eunosce într’adevâr intenţiile politicei germane în ceea ce privesce afacerile Bulgariei; M. V. ştie eă nici nu putem nici nu trebue să ne desrobim de linia de purtare ce a fost urmată pân’acuin şi care nu păte avea alt caracter de cât acel al unei desăvârşite nepăsâri pentru tot ce se petrece în acel principat. Acesta este preţul sărtei diplomaţiei năstre.
www.dacoroinaiiica.ro
TELEGRAFUL — 26 IULIE 1888	____
Ne-am depărta într’o măsură prea mare de hotâririle politicei nostre de desintere-sare, dând unul principe pretendent al Coronei Bulgariei mâna unei principese a unei case imperiale germane, împreuna cu speranţele politice ce ar atrage dupfi sien acâsta căsătorie.
Ţarul ar avea dreptul sâ crezâ că a-devâratele nâstre intenţii nu se potrivesc cu laptele nâstre şi că dând unul^ principe resturnal după tronul sâh şi isgonit din Statul sen din îndemnul politicei ru-sesci, consfinţirea anei asemenea legături, avem drept scop să reînviem popularitatea principelui şi s£ înlesnim reîn-lârcerea sea în Bulgaria.
Din pricina numelui sâh, Regele Câr'Pl al Roinânielîe supus deja multor atacuri ; cum ar privi 6re Rusia noutatea căsătoriei fostului principe al Bulgariei cu o principesă din aceiaşi familie de Hohen-zollern, când dânsa eârmueşte şi întreţine t6te aceste atacuri ? Acâstâ situaţie ar da naştere unu! adevărat pericol pentru pace, şi ar compromite diplomaţia nâs-trft impunându-1 respunderl ce nu este de interesul Germaniei se primâscă pe faţă. Or-ce ar fiice, or-ce ar vrea, prinţul Alexandru de Battenberg este un pretendent ; şi nu pâte înceta de a fi pretendent. In fiiua când va merge la Sofia, chemat prin împrejurări ce nu este lesne de prevădut, nu este admisibil că se va duce acolo fără sprijinul oficial al politicei imperiale.
In acea fii, Germania va primi tâte răspunderile unei situaţiunl ce m’am sforţat pururea cu tărie se nu atrag pentru Germania. Politica germană n’are nici un amestec oficial nici de departe, nici de aprâpe, cu afacerile Bulgariei. Majes-tatea voastră eunoşte motivile de căpetenie care impun această linie de purtare.
Rog cu umilinţă pe M. V. să ia în băgare de seamă că tâle aceste motive sunt în legătură cu un singur scop: întărirea liniei pacinice care uneşte puterile centrale ale Europei; şi eă opera comună întreprinsă de aceste puteri nu pote se ajungă la desăvârşita îndeplinire a programului seu de cât dacă Rusia este menţinută în starea de simpatie o-licialâ care a existat tot-d’a-una între răposatul nostru Împărat' şi Ţarii Rusiei. Neutralitatea aparentă a politicei nâstre întru cât priveşte iote încercările politicei ruse, chiar un fel de încurajare din partea nâstrâ în limitele ce ne am impus, acesta e modus vivendi al politicei nâstre, faţă ca Rusia.
Acest punct de vedere este atât de e-sact în cât opera duşmanilor putere! germane constă în a aduce situaţii care pot dărăpăna simpatii oficiale ce exista încă, cu tole sforţările lor de până astâ-fil. Ceea ce se caută, nu este alianţa rusă, ci mal mult un mijloc spre a da naştere unui conflict serios, ce nu se pâte vindeca, între curţile de la Berlin şi Peters-burg, între cel douî împăraţi. Acăstă tactică este dibace. Să cugete Majes-tatea Vâstrâ ce neajuns a pricinuit politicei nâstre incidentul în aparenţă neînsemnat, de âre-ce nu se rezema pe nimic serios, al destăinuitelor relative la politica germană în Bulgaria. Două luni întregi, Rusia a avut pismă pe noi din causa acestei stări de lucruri ; ce s’ar fi întâmplat âre decă acesta situaţie ar fi fost adevărată şi decă în realitate politica imperiului ar fi fost acea arătată In mod falş? A in putut să ne apărăm din vreme de t6te urmările ce trebuia să nască din acest conflict, urmări rămase sterpe, dăr pe care se bizue să le aducă încă duşmanii Imperiului prin provocare de noul incidente. Intrigele ce se aţâţă în jurul proiectului de căsătorie al prinţului A-lexandru nu se încărca numai In Germa-
nia, ele ah centrul lor de activitate în străinătate şi nu numai la Londra, ci pretutindeni unde se conspiră contra pu-terel unitâţel germane. Aceleaşi comploturi care ah urzit afacerea documentelor bulgăreşti, întreprind astâ-fil nişte încercări în scopul ascuns de a aduce motive de jignire între ţar şi împărat. Aceste motive vor avea drept resultat de a fi o piedică pentru viitor la chibzuirile politicei imperiale.
Majestatea Voastră ştie că aceste chib-suirl sunt opera mult cugetată şi studiată a domniei precedente; ele ah psuM'JI a $ susţinute sancţiunea reposatulut nostru împărat care bine-voise să le aprobe, gâ-sindu-le conforme în toate privinţele, cu şcopul pacinic ce urmăreşte politica Im-
periăîâ*	,	.
Acest slfloj? care îa acelaş Lmp tste acel
ce corespunde aia» in întregime cu ^dările M. V., nu va putea Ae atins de cât prin aceleaşi mijloace şi menţinând disposiţiile strategice ale diplomaţiei Germane, situaţiile ce a dobândit. Eh găsesc câ în ceasul df Aţă, îndeplinirea proec-tului de câsât între principesa Fiica Voastră şi prii Alexandru de Battenberg ne-ar fac . se perdem—în profitul duşmanilor politicei noa tre — una din cele mal bune poşi'iî, care la un moment dat trebue sâ servească interesele cele mal puternice şle Europei.
Dacă Majestatea Voşstpâ, după ce va fi luat cunoştinţă despre conţinuţul acestui memoriu şi după ce va fi auzit explicaţiile suplementare ce va fi poate folositor se’l dau, ar mal consimţi la acest proecţ de căsătorie, aş ruga pe M. V, să bine voeasca se judece dacă ’mi ar mat fi cu putinţă se urmez a da concursul ipmî unei politice în care am jucat în timp de două fiecl şi cinct de ani rolul a cărui importanţă şi spirit de unitate a bine voit sa’l recunoască M. V. în public.
Am onoare Sire de a fi al Majestăţel Voastre, prea credinc.os şi ascultător .şupus.
.Semnat: Principe de Blsraark.


SCRISORI DIN TURCIA
fer a, 16 Iulie 1883.
Sunt două săptămâni şi mal bine, de când poliţia d’acî a pus mâna pe un gpgc anume Toma Paschidi, asupra căruia, precum şi Ia domiciliul d’aicl s’a găsit scrisori şi documente fârte compromiţâ-tbre, de aceea de la Constantinopole s’ş depeşat autorităţii din lanina ca sâ facă perchisiţie şi la casa părintâscă a lui Pas-chidis din acel oraş. Result&tul aceiet perchisiţiunl îţi descrie în mod sigur raportul următor :
.Poliţia locală d’aicl îa urma unei de-peşl ce a primit din Constantinopol a mers şi a făcut perchisiţie în casele d-Iut Th. A, Paschides. S’a găsit multe broşuri, fârte incendiare şi tot de o dată fârte compromiţâtâre pentru grecii din Epir şi m&l ales pentru Ianioţî, de 6re ce autorul acestor broşuri este însuşi Th. A. Paschides şi se întitulâzâ ae repre-sentantul Ianoţilor şi a mal njulţor şylo-gurl. Onorabilul representant al Ianoţilor şi a Epirulul întreg a făcut şi câte-vş broşuri revoluţionare în limba română tipărite în Bucurescl.
Titlul acestei cărţi este :	Quesţiunea
Orientului si soluţiunea ei.
Din acâstâ carte aici s^afl găsii nlimâi 15 broşuri, dâr poliţia a găsit 8 sad cu cărţi şi corespondenţe. Autorul acestei broşuri cere disolvarea imperiului Otoman şi înlocuirea Iul cu cel Elen.
La conclusiune fiice: Voim Constanti-nopolul capitala politică a imperiului E-len, Ierusalim cap. bisericel Elene şi A-thena cap. sciinţelor şi literaturel ome-nescl. Mal la vale compară religiile şi fundatorii religiilor fiicând ast fel : .Christos este şşlvşfiorul omenirel, adică însuşi cre-şţorul lijimel, Mo isc yulturut cel ager, iar Moiţawet ţâtftfire fejresjtră şi spmjfiferă etc, etc,
Altă carte compromiţâtâre este: Lu question TUlinique, fie acelaşi, defiicatâ manelor (aux mânes) fericite ale patriar-
chului" ar‘*orl® al V'lea* 1,1 acâstâ carte
„	.	“	*-*•* #â nu fie oompro-
nu este un punct ca..	H
miţător, pot fiice că un singur pâi«"Fa*
ba chiar şi un aliuiat ar putea se ’1 tri-
metâ la sp&nfiurătâre.
T6	tou A furou xal -f] pwptuX-
uotixt^ 'EXX4;. 'T7t6(jLVî](xa tfjţ 'ExxXt^oi/ Hicftpou, este un memoriu ee locuitorii AoSovei afl trimis la cabinetele mar el or puteri. Ol niXauyol iv Tip EXXvjvtopi) <ruv ««papTTQj*aŢ{ tcepl BXa^wv xai Bou'Xyzptjv,
de şcelşşl, carte ffirte urîta, Gâte-va calendare In care scrie tot fiş pQliticş, piai cu sâmă într'unul mşi recent, publică njsqe scrisori ce a trin)‘Ş la un comitet grecesc precum şi pespunsul ce a primit fie la acel popşiteţ şj o sepisfire către urj Lord, Afară de aceste cărţi mşi erafijcâtş-va tot de el publicate, Inş.â nu fie importanţă şi de felul sus arătatelor.
S’a găsit o petiţiune a locuitorilor Do-doneî către cabinetele murelor puteri prin care cer anexarea Ianineî la Grecia. A-cestâ petiţiune avea iscăliturile îu greceşte şi franţuzeşte, se vede că nu s'a B'ijnis, sân că una era de prisos şi a rămas,
Alta scrisâre în franţuzeşte era fi? jn-i suşî Paschidis către Papa. In acâslă scri-sâre solicita intervenirea Papei pe lângă cabinetele catolice, pentru anexarea Epi-rulut la Greciş, ş.dăogând că ast-fel pâte sâ se Indepllaâscă ,ape»a aşa fie mult urmărită şi dorită, vrea sâ fiică unirea bi-seific*» pFÎpnt&le cu cea Occidentală.
Al-tă şcrişfire ia nţuzeşte era către o nobilă dâmnâ fiin ^ţate^e-Uni^g, fi-pa Luci» Ward Honen. Autprul (Paschidis) care In acâstâ spyişope se dice publicist la Athena, la Gonstantipupolp, lg. Bucureşti, representant al presei greceşti şj române la Florenţa, f&ce apel din partea femeilor Epiroie, la nobilele şi liberalele sentimente ale acestei domne şi ale frumosului sex din tot Universul şi o râgâ sâ intervinâ atât ea cât şi cele'l-alte d-ne şi d-şâre care ah vr’o influinţă asupra potentaţilor ca sâ se libereze Epirul şi mal cu sâmâ (anina, câcl fiice el, liberân-fiu-se Epirul se resolvâ şi chestiunea iemeei (n Qrlent. Cele'l-alte scrisori şi cârţj n’afi nişr,e igşpQrtanţâ.
Autorul acestor câ,rţl care şe fiice fondatorul mal multor scâle, preşedintele mal multor syllogurl şi representant al
Ianoţilor, etc. etc., a fost prins la Cons-tantinopol împreună cu un altul vinind diil ftotnâni».
Poliţia d’aci a fost anunţată în acelaş timp şi a făcut şi ea anchetă domiciliara. După cum se spune, cele ce s aii gâsit aci sunt neînsemnate pe lângă cele c s’ah găsit la Constantinopole. Poliţia de astă dată a pus mâna pe un mare agent politic, dâcă judecâ cine-va dupft dexteritatea cu care mâna pana în atâtea limbi, câcl a scris broşuri revoluţionare în greceşte, franţuzeşte, româneşte. alh«-neşte, etc., iar în carnetele Iul s’un ga_ şlţ fjaal njultg nqj!|e |n phşHşwşŢe itţ-lişnşştef.
Sunt informat din sorginte positivă, că mulţi greci particulari şi chiar funcţionari ai Turciei, precum şi arcfiepei, silo-guvl şi câţl-va grepi din România sunt compromişi în corespondenţa Iul Paschidi» care ây.’ s0 bl mâna turcilor. Rămâne acum sâ vedem ce aâ 3â fiică jurnalele greceşti, Gre Şî la lanina vor avea neruşinarea sâ fiică câ 6 propagandă română (?!) câ guvernatorul din Bitolia Ri-fat-paşa, a plastografiat şi pus in casele Iul Paschidis sus fiisele broşuri revoluţionare, memorii şi scrisori, priiţ cari d. Paschidis şi locuitorii Ianineî şi al Do-fipnel solicită pe la marele puteri, dp ja Papa, de la damele din America, eţc., sâ’i libereze de jugul turcesc, dând Epirul şi lanina Greciei? Şi acum vor avea în-drâsnela şi neruşinarea jurnalele greceşti şâ Ţâspând.âscş sgqmotul că 6re propaganda română şi valiul din Bitolia ah plasjtograjjat broşuri tiptiriţe şi scrisor cu, peţiţiunî şi memorii trei s^cl plini, şi le-q introdus cu carul în domiciliul lui Pgs-chidis, de Gre-ce nu se pote aduce în | .spinare o aşa mare greutate ? Ţoţ prqr , paganda rmnânâ esţe vinovată ca gpecij i se prind în flagrant delict cu	îp !
sac ? Comedia acâsta a devenit mal prâstâ 1 de cât chiar comedia caraghiosului, ce se • jfică fn Turcia, pe strade, şi este bună j 'numai pentru copil fie 4 ş^h ^ şnl, iac , nu pentru âmeni serioşi, Şi este timp |n | fine a ’şl recunâşte greşala grecii, şi a ■ se pune pe o altă cale, de 6re-ce calea ^ ce apucaseră ’î-a compromis în modul J cel mal grav, precum a avut francheţa , s’o mârturisâscâ jurnalul emiri» din t care ve-am trimis deja un eştras spre a!l 1 publica.
X.
..1
INFORMATIUNI
r>
La 1 (13) August: va avea lor â cinci-spre-zecea tragere Ia sorti a titlurilor de rentă 5 la sută amortisabilâ.
La acâstâ tragere se vor fimortisâ titluri In valâre de 1,301,500 lei în ur-mâtârele prdpOrţiunl: 873 tiţlufl â 500 le! pentru 0 valâre de 436, 600; 151 titluri â 5,000 lei In valâre de 785,000 şi 4 titluri â 20,000 lei pentru o valâre de 80,000 lei.
*
D. Mihail Nicplaa a «j* num{t şef a, serviciului spitalelor la administraţia centrala a Eforiei spitălelcţr piyile în locul d-lut A. Fotirţq fieţpisiqnat.
*
ţin atentat s'a comis Marţi s^x-g gsun prq d-lq! Aron Babai1, larenfiaşul moşiei Nâmţu, distr, Vlaşcs. Un (âran a tras cu puşca asupra lui, cauzAndu’1 mai multe răni, însă nu
Consiliul sanitar superior a aprobat actul medico-legal care declară că Preda Fântânaru nu e responsabil de faptele sale.
In curând judecătorul de instrucţie ’şl va depune ordonanţa de neurmârire în acâstâ afacere.
K
D. C. Vasilescu funcţionar la casa de depuneri şi consemnaţiunl, mergând .pe stradă, ’l a venit râh şi acăfiut jos. Dus lta spitalul Brâncovenesc, după câte-va minute a încetat din viaţă.
X ' "
Citim în Curierul Român din Botoşani. Preţul grâului care pretutindeni se treieră cu slrguinţâ şi care e de o calitate j escepţional de superiârâ, a început a se da la ivâlă. Primele vâuqârl s’ah făcut cu 1450 lei vagonul, pe Ioc.—Pe de altâ j parte, ştirile din A,,.--- ne ^ ş. ele
o urcare de preţ pentru grânele de âcc,lh din'causa timpului defavorabil din Europa.
*...........
D. general Gantili, comandantul ad-in-ţerim al corpului IV, a inspectat Sâmbătă regimentele dq dorobanţi, artilerie şi cavalerie din garnisâna Bfitoşenl găsind totul In deplină buniţ-stare.
"x
Erî s'q ţrimes 30 sqldafi din escadro-nul I călăraşi din jud. Ilfov pentru a potoli râsefila ţăranilor din comuna Leurdeuţ jqd. Ilfov,
n
Studepţiţ români cari ah eşit anul a-cesta din scâla Politeohnicâ sunt: S. Pa naitescu, I. I. Brătianu, Ureche, Saita, Anghelescu, Z. Gristodorescu şi Miclescu, R-nil Ş. Panaiţeşcu, Şaiţa şi Angbe'eăPU sunt ofiţeri în armata română,
X
Din Tulcea ah sosit în Bucurescl şâ3e persâne muşcate de un câne turbat, Intre care se afla şi d. Teodor Alevra, poliţaiul din Tulcea,
*
Citim în Vocea Coourlululu\ ;
Qorpurile legiqitâre, fiupâ iuformaţiunl posiţive, se vor dişolva cel mulţ peaâîn o lună şi jumătate; se asigură chiar oâ pip sg vor disQiva fără a mai â vocate,
X
S’a disolvat consiliile comunelor rurale Văcăreşti-Obedeni (Ilfov) ; Trifeştl (Roman) şi Berezeni (Fâlciu).
X
Dupe o telegi’ainâ primită din Graefen-berg de d. preşedinte al consiliului de miniştri slax“ea sânâtaţel Regelui e3te fârte bună, şi Majestatea s’a ’şl urmâză cu succes cura.
m
FOITA DI ARULUI * TELEGRAFUL»
m
MOŞTENIREA
MIIMNELOR
de
JAVEL S 4 U GfE R
PARTEA A DOUA VI
Renâ tresări iarăşi. Berta urmă :
— Ne ducem d’aci, nu stăm j asta’l ho-târicea nâstră. Cred câ acolo vom trăi destul de bine.
Denoirac era desperat. Acâstâ hotârlr.e neasceptatâ ’l lovea drept în inimă.
Ce vesel era el câ putea veni în fie-jjare sârâ se petrecâ o orâ, două lângă a-
c^a pe care o iubea!
Şi acuma de odată se depărtâzâ de ea! Asta era ceva fie oecrefiut pentru el. Ş’a-poi era şi alt eeva încă. In Paris putea veni ori când la ea, nu putea fi observat în acel furnicar de lume, dar în provincie, cum sâ se ducă la ea fără ca-vecinii să nu observe ?
Rene stătu câte-va momente eu capul plecat şi gândindu-se.
Renâ era preocupat cu totul. Diu când în când făcea câte-o mişcare, se uita la Etvira pare c’ar kfi voit sâ T fiică ceva, apoi atânfi uu moment la îndoială cădea iar pe gânduri.
Cele două fete lucrai) fără sâ ridice ochii.
Numai bătăile iniinel şi paliditatea fer ţel lor arăta că sunt grozav de emoţio-flate.
B’odatâ Renâ făcu o sforţare şi fără a ridica capul în sus fiise cu o voce tre-murâtâre.
—	Domnişârâ Rosny, sunteţi bună sâ mă lăsaţi câte-va .minute nupţial cu d-ra Elvira.
Aufiind aceste .cuvinte Elvira era şâ leşine.
Berta se sculă.
—	Cu plăcere d-le, fiise ea. Nu e aşa Elvire?
—	Insă, îngână fata, d. Renâ ştie câ n’am aici ua secret peatru tiae.
Ijlit Ut
—	Aşa e, inse fiind că d-lut voeşte....
Renâ făcu semn din cap că voeşte sâ
rfi’iânâ singur cu Elvira. Acuma nu se pqtââ da înapoi, trebuia sâ sfîr-şâscă.
Bertţi sărută p.eElyifa şi ,şe fiu se Jh 9-daia de alături
Gâte-va momente era o aşa tăcere eâ s’ar fi aufii* şi ,0 muscâ fiacă sbura. In sfîrşit Denoix*ac făcu q sforţare supranaturală Ş.i cq o voce emoţionata fiise i
—	Elviro, te iubesc !
Elvira făcu o mişeare,
—	Ah ! d-le Denoirac ! fiise ea şi în? cepu a plânge.
—	Vâam fâcut râh domnişârâ ? întreba Re,nâ.
—	A bl domnule Renâ, sunt destul de nenorocită acuma, qq ’ml mal face şi d-ta râh! Asta’l o injuriei
—	O injurie!...
Elvira scâse batista din buzunar şi ’şl şterse lacrimile.
—	0! D-fieul mea ! strigă Renâ, ridi-cându-se repede de pe scaun, cum aţi tn-jlrâsnit sâ vorbiţi ast-fel domnişorâ. A-euuia fi rîndul meh sâ vâ întreb dacă meritam o aai-feJ de injurie din partea d-vâsţre.
—	Nu mal înţeleg nimica, fiise Elvira uitându-se la el.
—	Cum ! striga Renâ, credeţi că sunt aşa de miserabil în cât sâ profit de situaţia d-tale şi sâ fac din dumnâta... oh ! Elviro!
Acâsta se sculă şi se arunca spre el.
—	Ce voeştl atupei cu mine ?
—	Voeşc sâ fii femeia mea, se porţi j
numele meh, răspunse Renâ.	•
Picând aceste Denoirac câfiu în ge-nuchl înaintea Elvirel şi se uită la ea care pemase înmărmurijtâ.
Elvira duse mâna la iiiimfl şi se deţină pe pieiâre. Renâ se scula repede şi J o prinse In braţe.	j
’— Elvipo ) iubesc ! strigă el ; fii j bună şi primeşte ca aâ porţi niiinele meh şi atunci tâtă lumea te va respecta. Iu birea mea te va face fericită şi sâ uiţi nenorocirea cai’e te-a lovit.
Elvira ’i dădu încet la o parte fii-cftnd :
T3T Nici	fxicl o-datâ !-
Renâ tresări,
El lăsă pe Efivira, care se duse clâti-nându-se pe pieiâre până la un scaun şi câfiu pe el, pe când Denoirac palid, emoţionat, murmură cu o voce tremu-râtâre :
—	Iartâ-mâ domnişârâ, fiise el. Uită
;’ţl-am spus. Credeam câ voi fi fericit
O-datâ?,,' yâfi ţnşâ că acâstâ dorinţa a
9 ** «G
mea nu se pâte realisa... şi fund-câ i-nima d-tale nu mal pâte...
—	Ce spui ? întreba Elvira sculân-du-se de pe scaun.
—	Voiam să fiic câ nu mal poţi sâ xnâ iubeşti,.ţ
—	O! Renâ ! strigă Elvira începând a plânge... Eşti prea crud faţă cu mine... Ştii fârte bine câ acela pe care ’l iubesc... eşti d-ta !...
Renâ abia se putu stăpâni sâ nu scâtâ un strigat şi câfiând în genuchl înaintea Elvirel ’l luâ mânele şi începu sâ le sărute murmurând :
—	Mâ iubeşti Elviro !
F’lvjra se uită drept tij ochii lui şi disc :'	*’	*
—	Da.
—	D-zeule...
—	Insă ?
—	Nici o data ..
—	Elvii'O I
—	Nici o dată nu vom fi uniţi.
—	Nici Q dată ?
Nici o dată nu voi fi femeia d-tale.
Renâ se sâulă şi mai desperat de cât întâia ârâ.
—	Ah ! Elviro! fiise el, după ce ’ml al deschis porţile raiului mâ arunci în iad....
1
(Va urma)
www.dacoromanica.ro

TELEGRAFUL — 26 IULIE 1888
Regina a sosit, Vineri, 15 curent, Ia orele 2 dupe armaşi, la Hamburg, unde a petrecut noptea ; iar Sâmbăta, 16 curent, la orele 9 dimineaţa a plecat din tfamburg, urmând călătoria spre insula Sylt, unde â ajuns în deplină sănătate la oreie 6 seara.
.... *
i). Âl. ^avila, ofiţer în reservă, fo^ţ redactor la Epoca, actual coipişwr-iaspee-tor clasa II, a ţoşţ înaintat în funeţiu-ţjlflţţ qe oqiqisar-inspector clasa I în locul d-lul Al. Lahovary distituit.
#
Noul tmprpţnqt iqunicipal de 9 miliăne ae va tace la casa Dresdener Bank, prin intermediul caşel de bancă Cţerlenti,
Prima tragere la sorţi, va avea loc la 1 Mat 1889,
*
I). dr. Istrati a inspectat rjdele trecute t0t.e sursele minerale din judeţul Nămţu precum: apele de la Ogliuiji, Monast. Nămţ, Băl ţâţe ştii şi oraşul Piatra.,Din Pă-tra a plecat în judeţul Bacăă tot pşntnţ acest scop,
x
Falsificatorul qe biţeţe de bancă, Ema-puet Merdinger a fost dus în Turnu-Se-verin pentru a fi confruntat cu complicii sâi de acolo, cari sunt arestaţi.
Complici se crede că are şi In Aus-tvo-Ungaria,
.pilele acestea, scrie Democrata}, d. Alexandru Spireanu, unicul fabricant, de clopote in P-loescî, a turnat un clopot mare, d’o greutate aprbpe 1,000 kilograme, pentru biserica St, Nicalae din Giurgiu şi reuşita i-a fost bună.
,D-nu Spireanu fiind venit ca funcţionar la Ploeştî, a fost îndemnat să părăsească postul ce ocupa la poliţie, şi să ’şl reia demna sa meserie aci unde este Q mişcare industrială, şi ătă că în a-dever a nemerlt-o mult mal bine, căci de câţl-va ani a turnat mal multe clopote de biserici, atât pentru oraşul şi judeţul nostru, cât si pentru alte oraşe din ţărâ. In t6le nu i-a lipsit reuşita, şi reputaţia sa în acâstâ artâ se propagă. El mal produce şi alte lucrări solide, bune şi elegante, în aramă, alamă şi bronz, atât pentru biserici cât şi pentru case.
.Recomandăm dar ptenţiunei publice pe pcesţ artist român, cure nţeritâ t6,tâ în-curagiavea celor ce doresc propăşirea in-dusUielor române.*
Felicităm şi noi cel de la Telegraphul pe artist ; însă îl rugăm să pornăscă cât mal curănd clopotul la Giurgiu.
Se vede că guvernul junimist aştăptâ sunetul acelui clopot ca să va(Jâ fugind din oraşiu Grecianu, Costaforul şi bandele cu şefiil lor.
D. Prim-procuror Dobriceanu şi comisarul secţii 24 făcfend perchiziţie la casa d-lul advocat Nae Sergescu din strada Brezoianu No. 4, a găsit într’o magazie îngropat un copil mic în etate ca de 8 ile mort. Cjazul şşe' ţjţţclţeţşzâ,
Eri, d. M. Mihaescu, agent de urmărire la percepţia de Verde, trecând pe calea Victoriei, In dreptul Farmaciei de lângă biserica Slâtarl, a câ<Jut d’odată jos, Încetând din viaţă.
0 tâlhărie s’a comis In plasa Dâmbo-viţg, In noaptea cţe 30—3* curent, adică a 2-a noapte după tâlhăria cu omor din Valea-Tînganulul asuprareelor 13 olteni, 3 turci marchidani aîi fost bătuţi şi jefuiţi pe drumul mare în comuna Leur-denl, furându-li-se 20 napoleoni şi marfa.
Criminalii erai! In număr de 15—20. Cercetările a Ci început spre a se vedea dacă aceiaşi bandă a comis tâlhăria din Vălea-Tînganulul.
n
^ apărut al ijecelea volum din importanta opera a d-lul Codreseu Theodor,
Uricarul.
X
Hoţiile sub guvernul junimist s’aU întins pănâ şi la cunductorl de tram-vai cari pretind cţţe dou$ plăţi cţe ÎR pasageri subt ameninţarea de a fi daţi jos, dagâ tiu plătesc, preeum au pâtft-o mai mulţi.
Atragem atenţiunea primăriei asupra acestui abus al impiegaţilor direcţiunii lrainvailui.
X
D-na Zoe V. Radulescu, a cârel fiarbat
e arestat pentru furtul de 26,000 lei de la Eforie, reclamă destrea el de 48,000 lei.
Afacerea va veni înaintea tribunalului In dina de 22 Septembre.
X
Cel 13 olteni prădaţi în Valea-'Tânga-nulut erao. din judeţul Vâlcea şi fuseseră după muncă în Ialomiţa la d. Manda-che Chiriacescu. El aveau vre-o 600 lei la dtnşil. Doi dintre el aâ murit în spitalul Pantelimon. Banda de tâlhari pare a fi improvizată de la maşina d-lul Cosi*0® Ştefânescu de la Panteiimon, fiind că un pşr găsit pe locul crimei s’a luat de la gardul oaaei unul om din vecinătate, S’aU făcut mal multe arestări.
X
D-na Irena de Vladaia, prima cântâ-reţâ a operei comice din Paris, va da mâne un concert la Braşov. Dânsa a dat concerte în mal multe oraşe ale Europei.
X
Uf, medic tân r, cţţrq nu prea avea mână fericit^ ţn meseria sa cu bolnavii, r ajuna s£ piardă tdtă clientela.
—	Ce s’a făcut doctorul, vâcinul nostru ? iutrăbâ un mahalagiu deupjr® dânsul
—	S’a ang^ţ lşţ teatrul	El
v«\ încep*» au un Voî comic.
—- PîTitru a face pe lume acum
să
mbrâ de rîs |:
X

A.AB
După oi eărtâ...
—	D-le, al să ’ml dai rezon.
—	Nu am de loe ; Inse dăcă ar fi să iau de la cine-va, acela nu vel fi d-ta.
Iarmarocul din Foltlcenl
Dintr'o corespondenţă a Curierului din Iaşi de la 23 Iulie estragem urmâtorele : Este ştiut că iarmar cui de la Folti-cenl, este cel mal de sănia In ţâra ndstrâ. Anul acesta a început de la 10 Iulie şi astâdl cred că se va sfârşi. Lume multa din diferite părţi ale ţârei s’a adunat, dar mal cu semă cumpărători de vite din judeţele Ilfov, Prahova şi Tulcea, Comercianţii engrosiştl, aii rămas mai satisfăcuţi de cât cel-lalţl, de 6re ce’şl-aâ desfăcut cu mal multă uşurinţă mqrfa fiind pe credit. Vitele, anul acesta nu s’ad y^ndat mai maU de cât vre-o 2500 de capete, cu urmâtorele preţuri: bol de frunte de la 300 — 500 lei, bol mijlocii de la 200—300 lei, bol ’de rând de la 100—150 lei, juncanii 150—250 tel perechea, caii de lux, perechea de la 1000 — 3000 lei, caii mijlocii 500—100 lei, iar cel de rănd de la 50—150 lei.
■— ——
V (LBIETATE
căreia i se dă forma unul cârnat şi care se învelesce cu o foie de viţă.
Carnea de pasăre ocupă un loc important In bucătăria orientala. Pe pieţele oraşelor Intălnescl mereu ţărance cu găini şi porumbel ; paseri sălbatice asemene se consumă mult. Dintre vânaturile mari, gazela şi căpriâra sunt căutate ; iepurii sunt consideraţi, de către mahomedanii şciţl, ca dobitoce spurcate; porcul domestic mal nu-1 veijl; pe mistreţ nu-1 vânezâ nimeni.
Pescele ocupă un loc important în bucătăria orientală. Piaţa de pesce a Con-stantinopolulul e una din cele mal bogate.
Printre plantele culinare, castraveţii, usturoiul, câpa şi pepenele verde ocupă locul principal. Pepenele verde e d’o bunătate rară, şi bogatul ca şi săracul se delectâză cu el. Cel mal buni pepeni verdi îl produce Chiva şi Persia, apoi vin cel din Caucas. In oraşele Persiei, pepenele verde e un aliment. Asemene castraveţii, peste tot orientul.
Cel mal mare rol însă îl j6câ u&tnro iul şi c&pa, cari se cultivă pretutindeni şi cart sunt cu mult superiăre celor de la noi.
Dar, mal presus decât ori-ce, orientalul ţine la dulceţuri ; fără lucruri dulci nici nu se pole masă în Orient. Printre aceste, cart p6rtâ numele generic de AatWic în Turci» ? şirini tn Persia, şecker-\a;r«» m Arabia, cea mat iubită e halvaua ; apoi vine baclavaua şi rechat-locum (adică liniştirea gâtlejului).
Cel mal buni cofetari al Orientului sunt Perşii.
Orientalii escelâză în siropuri de struguri, de trandafiri, de viorele, de vanilie, de pepene verde. Siropul de pepene, îngroşat, servesoe de zahăr; el prepară a-semene îngheţată fârte bună ; îngheţata se numesce ăondurmac
Dintre fructe, curmalele sunt cele mal do căpetenie. In Arabia curmalele sunt cel mat însemnat articol de comercifi şi eonstitnese pânea (Jilnică a poporului. Portocalele asemenea se consumă mult. In Palestina, la Iaffa, sunt grădini vestite de portocali, ale căror fructe se esportă în iotă Siria. Printre cele-l-alte fructe renumite în Orient, sunt prunele şi caisele din Damasc şi Aleppo, bananele din E-gipt, smochinele din Smirna, strugurii din Şiras şi Taif, piersicele din Rodos, migdalele şi nucele, etc.
Şi ce se bea în Orient ?
Apa, din causa marel călduri, e cea mat preţuită băutură a orientalilor. Isvb-rele sunt cântate de poeţi şi memoria celor cari fac fântâni trâiesce vecinie. Sunt oraşe, cir ar din cele mari, cari nu posedă de cât q singura fântână ; de a-ceea figura cea mal obicinuită ce înţîl-neşcl în stradă e vîmîătoruL de apă.
Dintre băuturile de lux, orientalilor le place în primul loc şerbetul; consuma-tiunea şerbetului e colosală. Dintre şerbeturi, cel mal gustat e cel preparat cu zahăr de trandafir. In Arabia, şerbeturile părtâ numele generic de Folka, adică ‘apă plăcută,.
Mal presus de tote băuturile însă sta cafeaua de care orientalul nu se pote lipsi. In fie-care casă arabă se găseşte o odaie specială, numită Khavah, unde se prepară cafeaua şi se adună bărbaţii.
In Persia se bea şi cel, pe care ’l o-biclnueşce şi turcul, pentru variaţie, dar cafâua este şi rămâne băutura, naţională In tot orientul. Oamenii' cari fac yişite betl pe d» câţe dş.c.e şi pthqi-şpre-depq cafele, ţn' ‘ Anţhiţţ, cel ce prepară cafâua bea el cea d'ântăt eâşcă.
După cum se scie, Profetul popresce întrebuinţarea vinului. Clasele superiore Insă beau şampanie, căreia-I cjic limonada; asemene să bea rachi'1- despre care coranul nu pomSnesce nimic, fiiruLqă nu
Cum se mănâncă şi se bea în Orient
In oraşele orientale unde sunt europeni stabiliţi, călătorul găseşte a<jl hoteluri aranjate cu tot confortul' moderii, în cart englâsul p'6te: mânca biftec şi ţţdd-ding, franceşul r,agqut şi splâdă, germanul varză acră şi italianul macarbne. Dâr, cum te-al depărtat d'aceste oraşe, cum al iutrat in adevăratul Orient, nu mal gâ seştl nimic: abia ici colea câte-un cara-vanseral său câte-un han, tn cari nu al . cunoscut pe vremea Iul Mohamed. de cât adăpost. Dâcâ nu vrei hiorl de •	îbsă e forte sobru,
făme pe drum, trebue să’ţl iei dşţ ţqăn- I care; şi natural că nu poţi sfi'ţl faci pto- ,» vizii pentru gură de cât d,in ceeâ ce o-biclnuiesc s* bea şi să r^ănânce orientalii.
Der, ce se mănâncă şi m ae bea în 0-rient ?
Mâncarea naţională, ca să <jicem aşa, a întregului Orient e pilaful, care cu 300 de ani înainte de Chri3t se găsea deja pe masa regilor Persiei. El se prepară în multe feluri ; esistâ pilaf simplu, aurit şi persian. Pentru pilaful simplu, se fierbe orezul în apă şi apoi se tărnâ grăsime pe d’asupra.; cele-I’alte soiuri de pilaf au carne de berbec, sfecle, al&q şi prune uscate,
Dintre pârirturt) la tăte mâncările se întrebuinţâză de preferinţă carnea de berbec bătut. C.u ocasiunea bairamului se tae mii şi mii de (asemeni berbeci ; dar carnea berbecului şi mielului e în Orient mal gustbsă de cât ori unde. Cele mal obicinuite mâncări de carne şunt:
Chebabul săti şiş-chebabul ^un s,oi de frigărui), Chijmâ, lalţna. în Persia se ipânânpâ ţpulţ un sQl de friptură nu-
ipiţâ 'l.nie-chebab.
Orientalii nu iubesc oarnea de vaca, o socoţ chiar vâtămătbre. Boi, vaci şi viţel nu se taie de cât pentru- ehneştinl şi pentru jidovi,
T6tâ lumea mănâncă, cu deosebită plăcere, aşa numitele Dolma; dolina, vra să tjicâ umplutură. Dolmele se fac din carne de pasăre sâo pesce fin tocată, a-
mestecatâ cu orez şi cu mulţe ţpirqdei4lt

3DZ'VE'RSE
Justiţia rusescâ. — Un cjiar rus, Pri-jaciel Luda, povestesce urmâtorea scenă petrecută la o judecătorie de pace rusăscâ:
Un ţăran vine la tîrg cu o piele de vacă ; se presintâ un ovrei şi cumpără pielea cu 2 ruble şi jumătate ; fiindcă n’are bani la el, se duce acasâ să-l aducă. Vine pn ai douilea cumpărător care dă, ţrşl ruble pe piele şi plâtesce imediat..
Tocmai când vrea să plece, vine ovreiul. Certă, fiecare trage de piele; în îsfîrşit ajung la judecătorie.
Judecătorul ascultă totă istoria, apoi spune ovreiului :
—	Tu al tîrguit fn,tâi pielea**
—	Da.
—y Re cât ?.
-rr Re d;or.e ruble şi jumătate.
—	Unde-s banii ?"
—	Ii am la mine.
—	Pune-l pe masă.
Ovreiul depune banii şi judecătorul se adresăzâ la al douilea cumpărător:
—	După ovrei, Iu ai cumpărat pielea şi al platit-o ?
—	Da.
—	Cu cât ?
r— Cu trei ruble,
~ U;nde-i pielea ?
i- Aci.
i‘- Pune-o pe masa..
ji ■
/. I.UHi
Judecătorul se adresăzâ în fine la ţăran :
—	Ai văndnt ovreului pielea cu 2 ruble jumat.; pe urmă, fiind-câ Jnu mal vinea cu paralele, al v6ndut-Oj âstui-l-alt cu trei ruble. Ai rublele ?
—	Da.
—	Pune-le pe masă.
După ce ţăranul esecutâ ordinul, judecătorul rosti nrinâtârea sentinţă r
,Tu, ovreiule, să nu mal tîrguescl fără bani şi să nu mal turburi ordinea publică ; tu, cel d’al douilea, să nu mal tirguiescl după altul şi să nu mâl urci preţurile ; ăr tu, ţărane, să nu mal Intri în tocmălâ ,cu omeni cari n’an patale,; ieşiţi afară tus-trel. Marş!*
împricinaţii plecară lăsând în mâna judecătorului banii şi pielea. . .
*
Casa Jeanntâ d’Arc. — De 500 de ani stă, în micul sat Domremy, casa păstori--. ţel care a scapat Franţa de invasia stre-| inâ. Căsuţa a fost reparată în 1820, din porunca regelui Ludovic XVIII şi lângă ea s’a construit o şcblâ de fete. Casa e despărţită de şc61ă printr’o mică curte, d’asupra porţel căreia se află o statue de bronz represintănd pe lecioră în armatură de resbol. Statnea se datoresce Iul Ludouq XI şi portă data 1461. în prima cameră a căsuţei, pe mânadreptă, se găsesc două rafturi, iu cari se «jice că Jeanne d’Arc îşi păstra hainele. Pe unul din aceste rafturi se află bustul fecidrel. In una din cele-l-alte două camere se află o statue de bronz, tot a Jeannet d’Arc, făcută la 1843 din ordinul regelnl Ludovic Filip.
In şcolă se află un tablou, datorit pictorului Laurent; el represintă pe feciărâ In momentul când schimba hainele de păstoriţă cu armatura de cavaler.
In faţa şcolel se mal află o statue a eroinei, în marmoră albă.
întâmplări din Capitală
Vagabond.—• Costachi Radu fiind găsit pe stradă, fără nici un căpătâi, a fost internat la secţia 36. Făcându-I se per-ch'(jiţie s’a găsit asupra lut 540 lei şl o poliţă In valore de 30Q let,
m
Un fost colaborator la Ghiţă Berbecu a fost găsit pe stradă. A vis directorului lui Ghiţă Berbecu.
O serie de furturi.—Pe cjina de sâmbătă şi duminecă avem de înregistrat o seyie de furturi tn capitală :
Ştefan Costachi a furat 3 lei de la câr-ciumarul Ion Dobricanu
Dimitrescu Constantin a furat 18 let de la stăpânul sCu Petre Bucheta, brutar, str. Sabinelor N-o 2.
Radulescu Sandu a furat 22 let de la Mihail Sandu, calea Vitanulul N-o 52.
Grigore Mihâiescu a furat 18 lei şi nişte pe! de la Iancu Schwartz, calea Călăraşilor N-o 61.
Femeia Leanca Ionescu, a furat 6 şervete de la d. Căpitan Negrea» str. Schitu Mai celor No. 19.
Ion Sta.n şţ (ţh,. Comânescu aâ furat cât o_ peţeciie de ghete.
Ţoder Mojse a furat un cat de la pri-nţtaru,! comunei Vârăşti.
&
Bănuială.—Comisarul secţiei 20, împreună cu doi agenţi aî regiei, hâbuipd cft Juliana Cărturăiâsa din sjr. Occident No. 38 vinde pe ascuns tutun, cărţi de ioc, a fâcqţ percheziţie la numita cărtu-r^r^aâ şi a găsit la ea o pereche de eărţi, o testă de om şi o olă, plină eu ou£ de raţă, stricate.
OonCaprice.
Probabil că vor avea loc ore-cari manifestări.
Roma, 6 August.
Dup2 Fanfulia, împâratul german va ta la Roma cinci sââ şâse tjile. El va locui în pavilionul Quirinalulul numit 'La Pallazzija». Un mare prând va avea loc la curte şi altul la ambasada Germaniei. Municipalitatea va organisa regate pe Tibru şi alte serbări.
Constantinopol, 5 August.
O circulară a Porţel cere puterilor se însărcineze pe represintanţii lor din Constantinopol se semneze la Constantinopol convenţiunea Suezulul.
Londra, 6 August.
Corespondentul (Jiarului Times la Constantinopol anunţă deschiderea apropiată a negocierilor între Germania, Austria şi Italia în privinţa Bulgariei. Ur congres s’ar întruni la Berlin exclusivamente pentru regularea cestinnel bulgare. Austria ar accepta propunerile făcute de Germania.
Constantinopol, 5 August.
Cu t6te declaraţiile lor anteribre Bulgarii nu par dispuşi a remite exploatarea liniei Vakarel companiei de Hirsch, conform invitaţiunei Porţel. Cel puţin Bulgarii n’aQ răspuns încă depeşei guvernului otoman care ’I anunţa remiterea ex-ploatârel d-lul de Hirsch. Cercurile diplomatice anti-rusesci cred că se va în-t6rce dificultatea, lăsând Bulgarilor exploatarea liniei, sub numele Iul de Hirsch, ceea ce ar salva aparentele.
Constantinopol, 5 August.
P6ria a pregătit o circulară care răspunde la nota şi la declaraţiunile d-lul Crispi, relative la Masuah. Acest proiect de circulară, care va fi In curend supus Sultanului, combate tbte argumentele Italiei, inal cu sămâ argumentul dupe care Turcia a recunoscut ea însăşi ocuparea italiană a Masuahulul prin articolul «Jece din recenta convenţiune a Suezulul cave, după tS. Crispi, implică renunţarea Turciei la tbte posesiunile sale de pe costa africană a mârel Roşie.
P6rta demonstra că posesiunile sale de pe costa africană aâ fost încredinţate într’un mod condiţional Kedivului, vasal al Turciei, şi prin urmare drepturile Turciei asupra castei africane sunt» tot aşa da necantestabile ca şi drepturile sale a-snpra Egiptului ; că, deci argumentarea d-lu. Crispi basatâ pe articolul (Jece din convenţiunea Suezulul este cu totul neîntemeiată, Guvernul otoman conchide prqtqstând în contra pretinselor drepturi de posesiune ale Italiei asupra Masuahu Iul şi asupra celor-l’alte teritorii africane de pe cbsta măreţ Roşie.
ULTIMA^ ORA
Roma, 3 August.
D. Crispi a primii răspunsul d-lui Go-blet la nota italiană, în privinţa Masuahulul. Acest răspuns e eh mult mal diplomatic d® cât nata şi nu e de natură a înăspri raporturile între cele două ţări.
Soţia, 4 August.
Principele va pleca mâine la mănăstirea Rillo unde va sta o săptămână.
El se va întdree pentru Inaugurarea liniei internaţionale care se va face la 12.
Se încep pregătirile de inaugurare. To-tuşi nu se ştie Încă care va fi compania care va organiza trenul internaţional de inaugurare.
Londra, 3 August.
Sb desminte ştirea că Wilhelm II se va întâlni cu regina Engliterel la Baden-Baden.
Londra, 4 Iulie .
Se anunţă din Petersburp Iul Daily-Telegraph că Ţarul şi Yilheha II aâ convenit să trateze într’un spirit împăhiuitor toate litigiile eventuale.-
Ultime Informaţiunî
Sâmbătă seară, o dată cu primarul Pache, a plecat la Carlsbad şi şeful serviciului tehnic al comunei care, după cum se scie, va însoţi la Paris pe d. Pache spre a vedea cum se udă şi cum se mătură stradele de acolo, însărcinare per* tru care consiliul gospodar al Capitalei a şi votat suma de 2000 lei.
Mandatul pentru această sumă a şi fost achitat Sâmbătă seară.
Astadh ia ^ ore> s’a ţinut la direcţia căilor ferate licitaţie publică pentru darea In întreprind re a construcţiei liniei Va-sluid-laşl.
Pentru viitorele manevre se vor concentra şi ofiţerii 3e reservă pană la gradul de căpitan inclusiv.
ur»;
B OUE SEARA!
Serviciă special al $tarului Telegraful
Paris, 6 August..
D. Eudes, ex-general al comunei, a murit. Mâine se va face înmormântarea Iul
Ceva nostim de tot.
Unele dinre publică un fel de apel pentru ca şi »'Românii să ia parte ia expoziţia din Paris de la 1889.
Printre semnatarii acestui apel găsim şi pe d. Bariton Racotă, al carul nume este urmat de titlul: primar din Giugiu.
Noul consiliu comunal însă din Ciur-giu, fructul sălbătâciălor prefectului Gre-cenu, nici nu s’a întrunit măcar spre a ’şl verifica, titlmâle aleşilor bătăuşului KLiru.
Cuin dar d. Bariton Racotă ’şi a permis se semneze ca primar ? 0. UluDânu este furios şi a jurat râsbunare. Se ştie că şi acest d. este doritor să pună mâna pe primărie.
ib
i ,

iii
JM fV


www.dacoromanica.ro
TELEGRAFUL — 26 IULIE 1888
TOtoA ŢACIU
In Noul Palat Dacia-Romania.
No. 4. — Strada Lipscani. — No. 4.
BUCUBRSOI
Cursul pe <Jiua de 32 Iulie 1888
5°/o Rentă Amortisabile. . 5°/0 Rentă Rom. Perpetuă. . fto/o Obligaţii de Stat. .	.
t»®/0	,	C. F. R. Regal.
6%	,	Municip. vechi
lO/o fr., Casa Pens. 3001. 5®/0 Srisurt funciare Rural.
7°lo	»	»	»
5°/,	,	, Urban.
6%,	,	,	. . .
7»/o	,
57*
de Iasl
lmpr. cu prime Bucur. 201. b. Los. Crucea Roşie Italiane. Act- Bancel Naţ. Rom. 500 1. Soc. Rom. Constr. 500 1. . Soc. Dacia-Rom. 200 1. . . Soc. Cr. Roşie Austriacă. . 3°/q Los. Imp. Sârbesc DIVERSE Aur contra Argint. .	. .
,	» Bilete de bancă
Florin Wal. Austr. . .	.
Mărci Germane.	.	.	(	.
Bancnote francese. .	.	.
Ruble de hârtie............
MARE MACASIN
tru.ui.
3 V I! f Kt»
•ji, ■»' i <]LS' di
X
,1, .• ţ icoho r1
IliHIMfl
Cump.	Vând.
92 >3/	94 «/3
911 /2	92 V2
S3*/4	94’P
78«/2	79'/-,
212-	218—
93«/s	94—
1067*	107 h2
88—	89—
98i/ 2	99 V2'
105—	106—'
77V 36—	78*,a
	40—'
26—	30—, 1
10 7*	— 1 ~ ! 10 ‘l4 ’
«	c
203—	205—'
124—	126—-t
100—	101—
215—1	222-1

i^m.
BAZAR DE EN6UTERA
_____
Sob-semiiatnl, am ondre a anunţa pe Onor. clientela mea atât din capitală cât şi din provincie, că cu oca-giuuca tarifului autonom, am deschis aci în ţdră
o nike mm\ de mm
PENTRU
BARBATI ţ<L BAETI
In care confecţionez haine, după Ultimele Jurnale, din stofele cele mal hune ale Europei.
pomenea 22?! uutem efectua şi orî-ce Comande, în timp de ore de (tre ce £«sedăm un mare deposit de stofe tine din cele mal renumite
Sper oS Onor. Public fi clientela mea, m5 va ont.ra cu visitele d«lor, spre a se convinge *1® .marfa confecţionat? aci In ţâr?, şi sunt «igur că va fi pe deplin satisfăcuţi.	Cu stimă, VT T/GJ1I& DVTGZ.

Renumita Cârturărdsă
lULIA POLONEZA
S'a mutat în donul Palatului Negai ]
| La finale Stradal Brătiaiw, No. 51, (în colţ)
Lingă grajdurile Palatului Regal
Ghice ite viitorul, pre-sentul şl trecutul, pdte des ! coperi şi pagube, furturi.!
I judecăţi, ori ce secrete as-l | cnnse la cari se interesdzăl cine-va. Cine aduce semne* pdte alia lucruri ascunse comori, etc.
«wrranirarrBWMaii
DAViD ĂDANIA
Agent do Publicitate
3tr. Sft. loh Nou fto. 33.
Yls-a-vis de Legaţiuuea Italiană.
Primeşte anundiurl, inserţie şi reclamă pentru cjiarul nostru, şi pentru or care alt fiiar din -ţer£ şi străinătate.
■ i
ilut
farmacia CHR. ALESSA~NDRIU română H
SINGURUL
1

Dintre t<Ste "preparatele de gutlrou tare a obţinut I *** reputaţie netăgăduită In faţa d-lor doctori şi clienţii ce •A constatat foldae »urprinc}5tdre e
GUDRONUL ALESSANDRIU
-care k Întrebuinţai* cu tuccei contra durere! de piept, teel proveniţi la urma guturaiului, iritaţiunl ale peptulul, astmu, oatar ai băşice! udului.—Lipse! de poftă de mân* care, etc.—Cu o lingură din acest Gudron pus tntr'o litră de apă formez! «pe de Păcură, care se pdte da cs mult succe* la copil contra bdlelor mal sus indicate.
Pentru adulţi ie ies o Hngură de Gndron In apă sa-cbarată aafi lapte dulce a—3 ort pe <Ji. 3 lei fl.

' implasture gudronat dls Pauvre Homme
(Alessuxdrln).—Centra durerilor Reumatismale, a încheieturilor, mijlocului, durerilor de piept, spate şt alte junghiuri, 1 led rnlenl.
Pastile Omn6«e-Oodeln-Toln (Alesaandria).—
Superioritatea acestor medicamente în maladiele de piept este recunoscută de tdte celebrităţile medicale. Aceste pastile In urma esaminărit ce li s’afl făcut «'ai aprobat de onor. consilia medical superior, 1 led 60 bani entia.
A V I S
Preparaţiunea acestui vin, care pentru mme a devenit un tui. e adesea denaturat de unii colegi cari găsesc de cuviinţă a debita alte preparaţiunl tn locul acestui vin, de aceia atrag atenţiunea onor. public a nn primi de cât flicdne originale
VINUL COPIILOR
PREPABA.T DS
OHR- -A-LESSAnSTDRIXT
Farmacistul Curţii Regala
Etatea cea fragedă a copiilor ’l face a se îmbolnăvi uşor; pentru a preîntâmpina maladiile se recomandă acest vin tuturor copiilor de la etatea de 6 luai in ras ; tinerelor fete le ajută la buna desvoltare a corpului, îata-resce fisele ţi dă pntere muşchilor.—Modul Întrebuinţări!; a se vedea instrucţiunea ce Insoţesce fiece sticlă. Preţul 3 lei.
Capsule elastice ou ulei de Ricină (Aleasan-driu).—O dogă, cutia a 4 capsule t lefi, a 6 capsule 1 leii şi 3$ bani, a 8 capsule 1 leii şi 50 bani.
Slnaplsmul Alessandriu, muştar la foi. —
Acostă prepnraţiune esperimentată de autorităţile ndstre medicale şi profesori la facultate a constatat că fiind su-perifire tuturor celor-l-alte preparaţiunl străine, şi chiar celol de .Rigollot. Cutia 1 lefi 50 bani,
JSf / Vindecă ■5?” [8 din 10 ne- > ■.
I O, f 'ifalQu,e t1 mh ] S
\grenele ceie mal J ” Impouiră- /. #
Capsule oleo-baUamlee-$&iitallne (Ales-sandriu).—Remedia sigur contra şnaJ^jilor secrete (scursdre, sculameut) la bărbaţi, fie tn state BF§?-p«tă, sad ori-cât de Învechită, f.e vţpdt I pţm Întrebuinţarea unei cutii ce conţine IPO capsule, combinate; ast-fel pentru un tratament de vindecam cotnplectă.—• Modul întrebuinţării şi dieta prescris# v sp vedea instrucţiunea ce msoţesce fie-care cutie.—Preţul n^st cutii 6 lei.
A se observa pe capacul cutie! semnatara, .colore roşie, şi a nu v# debita alte capsule de a cărora eficacitate nu se garantfiză. Se trimite contra mandat postai lu ori ce localitate.
DE VfNDAE.Il LA PRINCIPALELE FARMACII DIN Ţ&&A. i
'.ă,	/	’	--■ — ----
Im locmiltăţite unde nu se gădesc cmeate preparate cererile să se facă la J jrmacia Români: Sucuresoi fi ftntra mandat postai espedioz in fn*oe loaa/itate

d^j) CALEA VICŢQ,R,IEI 77, BUCUREŞCI, (CISMEUA ROŞIE)
•lls I I	; ;
r 1
1 BANCA NAŢIONALA A ROMÂNIEI				
SITXJ^TX-qriTBA. SXŢIs4LŞLRA				
5 18 Iulie		ACTIV	9 Iulie 1Ş	
	35945492	p ( Monedă ...........	35190067	34617633|
	25865545	( Bilete ipotecare		25725825	257261251
	4908090	Efecte predate la Casă spre înpasare • • .	6206373	6365041 1
	19480684	Portofolii!, român şi străin		17689948	177295Q3 9
	16699310	împrumutul garşntat cu efecte publice	11085520	111Q3610 1
	11995064	Fonduri publice		11999929	11996167 |
	2484438	Efectele fondului de reservâ		3093616	3093616 B
	172146	, , f aino^tisarea Imobilelor	235321	235321 |
	2840379	Imobili		3357775	3371950 |
	138052	Mobiliar şi Machine de imprimat . . .	121800	121800 1
	36429	CheUiţelI de administrşţiune .....	10458	44274
	30141284	Deposite libere		25173607	16977963
	41101762	Compturl curinţl	 ...	21074674	21483932
	6812129	, de valori		4^725184	45196948
	198626704	PASIV	206689997	198063883
1	12<i00000	Capital . . .1 , t 			12000000	12000000
5	2506847	Fond de reserv 			 f , .		3093929
	195859	, amorţi sarea Imobilului		2679Q1	267901
	105111810	Bilete de bancă In circulaţiune. . ...	118040250	117611720
	1083676	Profituri şi perderi	 . .	1388839	1388839
	98292	Dobândi şi beneficie djvpfse. . , . . .	35235	65673
	30141284	Deposite de retras	25173907	16977963
	45298029	Compturl curinţl	1Ş125034	16320182
	2190907	de valori. * .. * , r ^ ,	30265202	30337676
1 198626704			206689997	ţ98063883
«I ob Jt.rlloâ'Iolf ,/Jjj	,/j-j
r-ap ## -Titnritam
v<j .'«-n-iftfc Vc fieiiî ; îjfii 111 ra'"—i
iii «tf-ţ
■MU

Hârtie Maculatură de'vîn^areia Tipografia
[li,Telegraful"
a 1
ÎNOlLpiRE ^FCLADIRf NOUI^î
Pe -erurile deoaibit de grele ale ieriie» tre-uie «’a putut constata, ci nu există nici o sistemă de încăl<Jii:e mal practică de cât aceea cu solve Meidinger „Comei* Nici sobele zidite, sobele de porţelan, caloriferele n’ătl putut da căldura îndestulătoare; aşa că în mal multe cazuri citatele aparate de ţncăltjire s’a Înlocuit prin sobe Meidinger,, Cornet.“ Kegularea oăldurei se face în mod cel mal prefect, obţinâridu-s ou unş. şi aceoaşl ş.obâ' o diferenţă de căldură de la 5—30 S. după trebuinţă. Consumaţiunea combustibilului este mică în raport cu mare călduri ce‘ dă soba, iar 6a material se poate întrebuinţa coes, cărbuni de piatră, lignită, lemne şi coceni de porumb. Soba serveşte şi ea ventilator şi se găseşte în eseouţiunea cea mal simplă, precum şi în cea mal elegantă, ast fel că poate fi aşezată în saloanele cele mal luxoase precum şi în odăi simple. Sobele, centrale Meidinger „Cornet1* încălzesc până la 1,200 m c. şi pot fi întrebuinţate ca lorifere pentru încălzire de clădiri complecte. Toate şcolile cele noi, precum şi pătaturile administrative şi alte multe clădiri publice şi particulare sunt prevăzute cu aceste sobe.
O încălzire Igienică şl economică fimd punctu capital aj unei clădjri, îmi permit a atrage aton ţiune» proprietari'lbr asupra Sobelor Meidinger „f’omet“ construite în fabrica mea’
Adolf Salomon, Strada Doamnei 14 bis

00 ţ»o

ă» iâZjf
•mexeam
8îumărul Deposit de:
penlro
din prima fabrică euglesă
Tomas Fleming Son & 0“
ca pfejnri şi condiţinnl ayantagiose
SE GĂSEŞTE LA:
I. Schwarlzstr.Decebar6
APĂ MINERALĂ NATURALĂ St* RALMIER
Sd nu uitaţi a cere Sursa TN GEL
Sursa NoeL Apele aceste! noul surse trebue plasată tn prjimul rang din clasa gssdselcr, fiind bogată în acid carbonic natural, şi care se bucură de reputAv nnea sa ea cea mal buni pentru sto-mach fiind digestivă, temperantă şi apărativâ, ast-fel că eombate cu energie apele cunoscute păn& acum >1 Iu Boraeeului şi Giessbfibler. Ac6stă apă escelentă este fdrte bună de a o Întrebuinţa la masă de băut cu vin s6tt cu siropuri In locul Borseeulul, fiind recomandată de medici chiar şi la bolnavi pentru facilitatea el digestivă şi reeoritfire.
Apa din Sursa N6el se găseşte la principalele magasine de coloniale - macii, droguerii şi la
toţi vîmjâtoril de ape minerale. Cu preţuri fdrte convenabile.
In BucnrescI la M. Economu et Comp.	j	In Ploieşti la Fraţ
In Ploiescl la N. Petrescu et Comp.	;	In Brăila la Petru
Depoul general pentru tdtă Kom&nia şi ţările limitrofe, a se a
(31.)	s. STERIaVL Galaţi. |
şi Th. Christescu. ?. eorgbiadi. a la d.
OPERAŢIUNI DE CEREALE
Brăila 23 Iulie 18S8
âp^WJ3BpW»*a!fS~r-
xE "
(i »,aj •(
De vânzare s6q de închiriat
’asa din strada Primăverii No. 30 bis, cu doue etaje, 7 camere de stăpâni, dintre care un salon mare, cu parchet în t6te, 3 camere de slugi, bucătărie, doufi pivniţe, grădină mică în faţă şi altă grădină mare In dos, gaz. Pentru cheie şi con-diţiunl a se adresa înstrada Colţel No 54.
({)
,60, I W.Ti ţ ,)f,
...

6RA0INA ELIADE’
jSe închiriată (l’acum şi piinâ la 1 Noemhrie.
;:dt. '-‘A tu ,*si U •»
*»<| ă’nji*: it faii/
I9J
ELISABET HARDIN
M<Sşă diplomată din Streinătate
CUMPFKATOK	* VENZATOR i	FELUL	Hdctpl.	i Libre j	Preţul î u aur	apa şi mags.	OBSERVAŢII
G. Mendl	Embirico	Grâu n	d i 400	60	11 85	m.	
Peirano	L. Mari?	»	1400	60	11 55	»	■l! • b t 111*
*	Perlea	. »•	1150	57	10 40	c.	
Grisoveloni	Sassu	»	3100	«2 'U	12 25	m.	
Petricioni	Vasmagldi	GrâO v	2850	A9 'I2	10 40	c.	
Millas	Evloghivi	a	1600	>i>3u	7 70	ni.	1 Btîrt.i. . * !
Carnevali	Ferando	(iran n.	4000	62	12 50		
Nicolaidi	Negroponri	Grăit v.	2300	5 8'/»	9 50	s.	|
L. Mendl &		Porumb	2200	62	7 7f'/«	m.	
Frisman	Bl uman	Ciug.	1000	62	8 30		J+*
L. Dreifus	Sgardelli	iPoruin	5300	56';*	6 60		
Reiranţ»	Asimaccpulo	»	1400	58 >1,	7 55	c.	■

Tipogr»fi» farului «TELEGRAPHUL, Str*d» eiăn*H, No. 20.
www.dacoromanica.fo
ANUL XIX. — No. 4812
ABONAMENTE: Pentru Capitală:
Pentru uu fiu .... Lai 24 „	ţ6ae	lutai	.	■	•	.	,	12
„	trei	luni..............7
Pentru Districte:
Pentru uu au .... Lei 30 „	şâse	luni	....	, 15
„	trei	luul	....	,8
Pentru Streiiiătnte:
Poutru mi an	. In aur lei 40
„ şese luni	„	„ ‘zO
n	trei	Inul. .	.	„	,10
Abtrnamentele se fac la 1 şi 15 ale fie cărei luni.
CTXNUMfinVE&ffltl 2o BÂNj
IN BUCURESCI SI DISTRICTE 10 RĂNI NTTMERTTL
Abonamentele se plătesc înainte
Redacţiunea, Strada Blănari, No. 20.
MERCURI 27 IULIE 1888
DIRECTOR POLITIC :	I. C. FUNDESCU
tu 11
ANUNC1UK1 81 RECLAME
Anunciurî pe pag. IV linia 25 bani. Reclame	,,	III	„	...	1 ied
„ f	II	3 lei
♦»	,, I	.f	, .	,	5 lei
Pentru Inserţii şi Reclame Redacţia mi e responsabili.
Epistole uefrancate se refusă, arti ole nepubltcate se ard.
In Stroinittate a sc ailres» :
Pranda, Havan, Laffitte et Cuie, placo de la Bourse, Paris.
Englitera,Engine MicOud,81 Pleci, Street, K C., London.
.4u*tria, Haaseusteiu et Voglei 2, VVien liudolf Mosse Zeilerstaette, Wieue. Ungaria, O. Moritz Wiest, înRuda-Pasta Servi tenplatz.
A bonam entei e se pl ă tesc înai nte
..........
Atlrr.inistraţiunea Strada Blănari, No. 20
BUCURESCI, 26 IULIE iS88
VIITORUL JUNIMIŞTILOR
Intr’un număr trecut, răspunzând la verinica acuzare a junimiştilor că liberalii-naţionall am fost şi sunt lipsi R de idei,, au constatat că acâstă acuzare se întdrce cu temei asupra guvernului actual. Cele câte-va idei profesate de junimişti in oposiţiune, aii fost părăsite îndată ce regele i-a chemat la cârma statului ; guvernul d-lui Roseti n’a vrut să ia asupră-şi nici majoratul, nici breslele. Cât despre etalonul de aur, nu se p<5te spune positiv dacă junimiştii vor mai ţine să-l introducă său dacă-1 vor părăsi.
Drept orl-ce bagagiii politic, rămân dar ideile juiimiştilor în politica esteridră a statului nostru.
Fi reşce că se impune întrebarea: e d’ajuns atât pentru a guverna? Şr, dacă nu e d’ajuns, care va fi activitatea, care e viitorul junimiştilor?
Neaparat că aceste întrebări au o utilitate numai întru cât junimiştii vor isbuti să se menţie la putere după viitdrele alegeri parlamentare. Noi credem că nu, şi că junimiştii sdu se vor contopi cu conservatorii, sâii se vor duce. Dar, fiind-că junimiştii ai pretenţia să ne guverneze multă vreme, suntem datori să lămurim cestiunile puse mai sus.
Guvernul actual e cu desevărşire lipsit de idei ; ce are să facă dar ?
Să-şi adune un capital de idei d’aci ’nainte?—Lucrul e ou neputinţă; afacerile statului sunt prea complicate, prea absorbante, pentru ca să permită cui-va să-şi croiască un’pro gram după ce se află deja pe banca ministerială. Cine vrea să lucrese cu folos trebue să aibă un asemene program înainte d’a veni la putere.
Să-şi tvdcă timpul fără să facă nimic ?— Nici acâsta nu e cu putinţă; un guvern nu se pdte menţine nelucrând.
Junimiştii vor fi deci siliţi să facă ceva. Dar, fiind cunoscută lipsa lor de idei, ce pot să facă ?
Respunsul e lesne de găsit. Junimiştii se vor mărgini să modifice puţin săli să completeze unele din instituţiile şi din legile esistente.
De pildă :
Avem o bancă naţională, în a eăreia organizare se pdte să fie lipsuri ; junimiştii vor căuta se umple aceste lipsuri.
Avem credite agricole, în a căror funcţionare se pot descoperi defecte; junimiştii se vor încerca să le înlăture.
Avem o lege pentru vln^area bunurile statului, în care se pot introduce îmbunătăţiri; junimiştii le vor î n trod uce.
Avem spitale rurale, dar nu atâtea câte trebuise ; junimiştii le vor înmulţi.
Şi aşa mai departe. O activitate mediocră, mărginită, netndastulătdre pentru mersul unul stat tânăr—deşi folositdre aedsta va fi activitatea junimiştilor la putere, snigura compatibilă cu lipsa lor de idei.
In afară d’acdsta, vor urma să aplice ceea ce au moştenit de la guvernul liberal: o politică vamală ca cea inaugurată d’acesta, o politică externă tiu^ând a păstra României pacea de care are o nevoie, q acţiune încuragiătdre industriei naţionale, etc.
Acesta e tot viitorul junimiştilor la cârma statului.
Junimiştii ne dau de pe acum drep-
tatea, cu proiectele ce pregătesc pentru viitorul parlament; un proiect de reorganizare a băncei, un proiect de modificare a legii vânzărilor bunurilor statului. Tdtă viaţa lor la cârmă tot aşa vor lucra.
O activitate de cârpaci—nimic, noii, nimic mare, nimic original şi puternic care să impingă ţara înainte.
Cât timp se vor ţine junimiştii la putere cu aedstă sistemă ? O asemene activitate pdte să ţie oâtă-va vreme partidele în eşeG şi să ia ochii lumii—dar câtă vreme ?
Fie-care Z‘ aduce mari trebuinţe şi în curând acestea vor fi aşa de nu-merdse în cât vor copleşi pe junimişti şi-î vor sili să părăsdscă un loc pe care puterile lor nu le permit să-l ocupe. Fără ca nimeni să-i dea jos, ei vor cădea singuri.
Să sperăm însă că aceşti guvernanţi—cârpaci vor fi măturaţi mai înainte ; să sperăm că viitdrele alegeri parlamentare vor fi mormântul acestui cabinet de contrabandă.
TELEGRAME
(Serviciu, particular al diar. Telegraful)
t	-----
Berlin, 6 August.
Gazeta Crucei, publică o depeşă din Sofia, după care KaraveloiT ar fi desemnat pe ducele de Cumberland şi prinţul AValdemar, candidaţi la tronul Bulgariei.
Petersburg, 6 August.
împăratul, va pleca în curând în Rusia meridională, pentru a asista la manevrele ce vor avea loc la Kremsercing.
Haga, 6 August.
Agentul Serbiei a remis reginei Nata-lia, copie de pe cererea de divorţ pre-sentată de regele Milan.
------• ----------
Lupii îmbrăcaţi in piele de oiă
Pe lângă spectacolul ce se desfă-şdră de la un timp tnedee tn ţâră, cu violenţele în alegeri şi persecuţi-unile cele mai josnice contra membrilor partidului liberal-naţional, un alt spectacol ni se înfâţişdză acum mal caraghios.
Se şciă că Franţa sărbătoresce a-nul viitor, printr’o esposiţie universală, centenarul revoluţiuneî de la 1759 şi triumful principielor proclamate atunci. Se şciă de asemenea că cele mai multe state aii refusat a lua parte ia acea serbare, fiind-că ea aduce aminte condamnarea şi ese-cutarea monarchiei. D. Tisza, primul ministru ungar, a mers şi mai departe. Nu numai că a declarat că nu ia parte la o asemenea serbare pentru motive monarchice, der încă a intimidat pe comercianţii unguri.
Serbarea der nu se face de cât de către poporul frances şi cetăţenii din diferite ţări cari aspiră a vedea şi la ei triumfând ideile şi princi-piele revoluţiuneî celei mari, adică desfiinţarea monarchiei şi aducerea Republiceî. Cine se manifestă pentru serbarea viitdre din Francia, se manifestă pentru revoluţie, pentru naţiunea francesă republicană.
In aedstă efedinţă a ndstră, ne pomenirăm Z>lele acestea cu un apel către poporul român spre a se manifesta şi el pentru serbarea din anul viitor de la Paris.
N’am fi avut de dis niipic, ddcă a-: pelul era iscălit de dmeni cu idei înaintate, de revoluţionari, chiar de bătrâni agitatori cari aZ* s’âii făcut mqderaţî, căci lvţpul tot mai dă pe unde a mâncat mielul. Ne miră
<	i	i» ■ i jO ■
însă când vedem apelul' scăl.it do <$meni ca Bibescu, Catargiu, Flo-rescu, I.ahovary şi încă vr’o câţî-va conservatori cunoscuţi pentru opi-niumle lor cele mai reacţionare. Aceşti bmeni cari până eri ne vorbeaţi de înfiinţarea nobleţei pe care gilotina revoluţiuneî de la 89 a cu-râţit’o, se manifestâdă aZî pentru decapitarea ideilor lor trecute, şi pdte chiar a persdnei lor ?
S’aii schimbat ei întru atâta în căt aii ajuns republicani ?
Se o spue aedsta, ca se sciă, atât clasa pe rare ei o represintă căt şi poporul.
Cât pentru noi cari suntem republicani, cari ne-am adăpat la isvorul ideilor proclamate acum un secol, o declarăm că luăm parte la manifestarea franeesilor din anul viitor, ca revoluţionari, fiind-că nu ne-am schimbat şi nu ne vom schimba nici o dată. Noi credem că principiele revoluţiu-nei franceze de la 1789 sunt mântuirea popdrelor, pentru că le scapă ae esplo&tatorl cari au pretenţiunea că sunt trimeşî de la DumneZeu să guverne asupra mulţimeî.
------------------ v
Liberalii în alegeri
In nemătginitu’i dor d’a asicura reuşita reacţiunei, Epoca susţine că liberalii-naţionalî nu se pot presinta la viitorele alegeri parlamentare ; nu se pot presinta, sdii cel puţin n’au nici o şansă, pentru că nici pe trecut nu se pot rezima, nici făgă-dueli pentru viitor nu pot face. In trecut, organul reacţionar pretinde că liberalii n’au săvârşit de cât * călcări şi turpitudini*. Făgăduelî pentru viitor, nimeni nu le va crede, fiind -că reformele ce le vor promite au avut vreme să le facă în cei doui-spre-dece ani cât au stat la putere şi lumea va avea drept să le bănuiască buna-credinţă.
Ne pare rău să turburăm liniştea sufletdscă a Epocei şi s’o întristăm, dar trebue să’i spunem că se înşelă amarnic ; liberalii vor merge la alegeri cu fruntea sus şi se vor rezima — solicitând încrederea naţiune! — atât pe trecutul lor, cât şi pe angajamentele ce vor voi să ia pentru viitor.
Ori-ce ar Zice Epoca şi tovarăşi! săi de arme, guvernarea liberalilor a fost plină de fapte mari în folosul ţârei. In tdte ramurile — în armată, instrucţie, lucrări publice, e-conomie naţională—guvernul liberal-naţional a lăsat urme neşterse, pe cari, nu un biet Zi avi st guvernamental, dar nimeni în lume nu le pdte distruge.
Cum vor putea comercianţii şi industriaşi! se uite că liberali! ’i-au scos din uciZetorefc espiuaiare a streinilor şi au făcut cu putinţă crearea industriei naţionale?
Cum vor putea se uite agricultorii silinţele necurmate ce ’şi-a dat guvernul liberal ca să rădice agricultura ?
Cum vor putea se uite ţărani! că liberali! le-au'micşorat impositul personal şi fonciera şi că le-a întărit posiţiunea faţă cu proprietarii, împământeni ud u-î, venZându-le păment din moşiile Statalul şi ocrotindu-i printr’o lege omendsă de lucrări a-gricole ?
Cum ar putea naţiunea se uite ce-au făcut liberalii pentru armată, pentru instrucţiunea publică, pentru căile de comunicaţie, pentru creditul statului ?
Cum se va şterge rlin mintea alegătorilor că liberali! aii rădicat România la rangul de regat ?
Prin ce minune vor putea d-niî de la Epoca să facă uitate tdte a-eeste ?
Eî şi cei d o sdmlf cu dânşii vor căuta s’arunce în balanţă abusurile ce s’aii săvârşit, pe ici pe colea, subt guvernul liberalilor ; dar să scie bine că cu aedsta nu se pdte nimici dreptul ce liberalii îl au la recunos-einţa poporului.
Chiar dacă patronii tinerilor reacţionari ar da garanţie că subt dum-ndlor nu se ya comite nici cel mai mic abuz, aedsta n’ajunge pentru a guverna ; cine vrea să cârmuiască, trebuie să cundscă trebuinţele ţerei şi să aibă voinţa şi putinţa d’a le satisface, trebuie se aibă un ideal pentru fericirea şi ridicarea naţiunii şi să urmărdsoâ acel ideal.
Cât am stat la putere, am dat necontenit dovedi că cundscem şi seim se mulţumim trebuinţele ţării; progresele seversite de ţâră subt regimul nostru, continua iei desvoltare şi ridicare dovedesc că avem şi urmărim uu ideal în folosul poporului.
Dovedescă şi conservatorii aedsta şi atunci vom sta la vorbă.
Ne vom duce dar la alegeri, re-zimaţî pe faptele ndstre din trecut, fapte pe car! naţiunea le cundste şi de cari dilnic se folosesce.
7
Vom face şi propuneri pentru viitor şi vom lua angajamente, căci este încă mult de făcut şi fie-care Zi aduce cu sine nouî trebuinţi. Şi nu ne temem că alegătorii ne vor face obiecţiunea pe care ne-o face Epoca de rea-credinţă; căci vom justifica tot timpul căt am avut puterea şi vom dovedi că n’am perdut nici o oră în zadar.
Riarul reacţionarilor ar face dar mai bine să se gânddscă la păcatele patronilor seî; de noi n’aibă grijă : vom sci să ne facem datoria.
Informaţiuni Exteribre
întrevederea d’acnm a împăraţilor şi Întrevederile d’altît dată.
Noua Presă Libera, cjice cu drept cuvânt că lumea nu ştie în ce parte se întorcâ capul, pe cine să mai credâ şi pe cine se mal asen1*® ; eu tăie aceste după experienţele făcute In cei din urmă ani, e grea d’a admite că o singura întrevedere p6te avea aşa de bune resul-tate.
S’a văZut ce resultate a dat strălucitele întrevederi de la Skierniewice şi Kremsier. Noua Presă Liberă e de părere că guvernul ar trebui să pună capăt acestei stări de nesiguranţă. Trebue ca un organ autorizai al cancelariei germane se cţicâ în acăstâ privinţă adevărul ; cât despre ea, crede mal mult In prevestirile pesimiste ale Ziarelor Poşte şi Gazeta Crucei.
Dupe Presa Liberă, nu e de cât un singur mijloc de a garanta pacea, anume acela de a hotărî pe Rusia se accepteze stătu quo în Bulgaria. Dacă prinţul de Bismarck va reuşi se facă una ca a-cesta, ar fi forte bine. Din nenorocire foia vienezâ nu crede într’o ust-fel de hotârîre din partea Rusiei şi prin urmare nu pote vedea nici înţelege cum situaţia politică a Europei se va putea limpezi in viitor.
Raportul secret al lui Bismarck
Publicarea raportului prinţului Bismarck In Nouvelle Revue preocupă şi a-
i ruu*‘ji <	ti a ihu
cum diarele germane. Vosische Zeitung consideră raportul de neautentic pentru că se vorbeşte prea fără consideraţie despre Ţar, prea aspru contra Angliei şi pentru că totul nu corespunde chipului spiritual de a scrie al Iul Bismarck. Numita făe bănueşte chiar, că falsificarea provine de Ia aceeaşi mână, ce a falsificat anul trecut documentele asupra Bulgariei ; scopul este ca şi atunci, de a înstrăina pe Germania şi Rusia. O parte din presa oficiosă crede din contra că publicaţia e întregâ saO în parte auten • ti că.
Alte fol stâruesc se se rectifice în grabă afacerea, căci prinţul Bismarck nu se pote se fi recomandat numai o neutralitate aparentă faţă cu Rusia.
Post aduce, sub forma unei depeşe din Bruxela, o comunicare caracteristică asupra pasajului relativ la neutralitate. Documentul—se Zice—este negreşit apocrif. Falsificarea şi perfidia este evidenta. D-na Adam a tradus din text ,neutralitate manifestă* cu ^neutralite apparente*. De oare-ce cuvîntul de aparent imprimă timbrul întregului document, prin aceasta se schimbă caracterul întreg al manoperei care, interpretată bine devine o declaraţie de onoare a loialităţii politicei germane şi o ruşine pentru inamicii ei. Acum e întrebarea, de unde a putut afla Post din Bruxela textul german al publi-eaţiunil din Nouvelle Revue.?
împăratul Wilhelm II fluerat.
împăratul Wilhelm, a fost primit îutr’ un mod destul de rece la Kopenhaga ; l-s’a făcut demonstraţiunl ostile, s’a au-Zit chiar fluerâturi.
Ziarele, şi mal cu seamă cele conser-vatore ah avut un limbagia forte aspru contra împăratului. Ceea ce a făcut, crede lumea, să plece îndată, adică, sosise di-mineţa şi a plecat la amiaijă.
--------—c—O--------------
EM1N PAŞA SI STANLEY
In sfârşit avem seirl, decâ nu de la Stanley, cel puţin de la Emin Paşa. Re-ese că paşa alb, a cărui apariţie a fost semnalată la sudul Sudanului, trebue se fie Emin iar nu Stanley şi că situaţia a-cestul din urmă trebue se fie f&rte critică, dâcă nu cum-va expediţia lui s’a sfîrşit prin un desastru.
Se scrie din Zanzibar cu data de 31 Iulie, lagenţiel Reuter : seirl importante aO sosit din interiorul Africei.
Doi mesageri cari în timpul expediţiu-nel precedente pe cdsta răsâritenă a Va-delaiulul ah fost opriţi mal multe luni de nisce bande din Uganda în mlaştinele lacului Albert, aa reuşit se scape, şi ah sosit la Zanzibar.
La începutul lunel April, situaţia Iul Emin era grea; provisiunile erah reduse simţitor şi ârnenil lui începuse să dea semne de descurajare.
Pe la 12 Aprilie prinţise o somaţiune de la Mahdi, de a se supune şi a împrăştia trupa lut.
Acea misiune din partea Iul Mahdi, a-duse şi o scrisore de la Lupton bey, lui Emin, în care ’l anunţă să sprijine propunerea lui Mahdi, care, d‘cea el, e sin-, gurul mijloc de a scăpa viaţa europenilor ce se află In mâna lui, şi a împiedica masacrarea trupelor Iul Enin,
In aceiaşi scrisorey Lupton bey, anunfa că Mahdi pregâtesce o expediţie contra Wadelai.
Mesagerii sosiţi la Zanzibar declară că Emin paşa a considerat scrisdrea lui Lupton bey ca falşă, făcută de Mahdi, dar că declaraţiile trimişilor lui, contra Wadelai erau confirmate prin raporturile posturilor înaintate ale lui Emin, dincolo da
www.dacoromanica.ro
d	IXAii O JT
i n^îjri rrn x?
TELEGRAFUL — 27 IULIE 1888
Lado, port pe Nilul de sus, ocupat odată de Emin, unde se semnală o mişcare de mahdiştl şi apreţiă de bărci armate pe rlul Sobat.
Emin, după cele ce spun mesagerii din Zanzibar, dăcă informaţiilfe avan-postu-rilor s’ar verifica, era hotârît să se ducă cu grosul trupelor pe malul stâng al Nilului pentru a surprinde pe inamici şi a compensa prin repeziciunea atacului lipsa de muniţiunl de care suferea.
In cursul lunei Martie, Emin primi scirl vage de la Stanley. Unele din aceste scirl afirmă că Stanley era Înconjurat de triburi ostile situate între Mobodes şi Ny-anza şi că perduse mulţi din âinenil iui. Dupe alte scirl, Stanley ar fi fost atacat de triburile din Mantegora şi că după a-cest atac a apucat pe o cale necunoscuta.
Indigenii angajaţi de Tipu/fib pentru a face parte din caravana de ajutor trimisa pe urma Iul Stanley, an părăsit caravana şi ah fost Întâlniţi în lâuntrul A-fricel de alte caravane cari ah sosit filele din urmă de la Tabora.
El dau amănunte asupra greutăţilor ce le-a întâmpinat Tibu-Tib pentru a strlnge omenii săi ca s6 se ducă tn ajutorul lui Stanley.
iNFORMATIUNI
Manevrele corpului 1 de armată se vor face lângă Graiova.
0 comisiune de ofiţeri din statul-ma-jor a plecat să studiese terenul,
*
Regele a vizitat tjilele aceste stabilimentele militare din Friedlanvald.
M.	S. a priimit în audienţă pe generalul comandant al Moraviel.
IC
S’a disolvat consili.le comunelor rurale Burila-Mare şi Crivina (Mehedinţi.)
D-l Diaconovicl, din Banat, a trimis ministerului instrucţiunel o mulţime de vase vechi găsite cu ocasia unor săpături ce s’ah făcut în acele locuri.
X
La distribuirea premiilor la liceile din Paris, ah fost premiaţi şi următorii Români :
Liceul Louis-le-Grand: Stătescu.
Liceul Janson de Sallly : Bibescu.
Liceul Saint-Louis : Gole cu.
Premiul înfiinţat de principele Mihail Sturza la liceul Condorcet a fost luat de elevul Parodi, fiul autorului Romei Învinse
X
Duminică trecută s’a deschis la Abrud a 27-a adunare generală a Asociaţiunel Transilvănene pentru cultura poporului român.
La ordinea cailei a fost şi alegerea unul preşedinte şi vice-preşedinte în locul răposaţilor Timoteiu Cipariu şi Iacob Bologa.
IC
Consiliul de rezbel din Capitală va judeca în acâstâ săptămână un mare nu-
măr de soldaţi din diferite regimente a-cuzaţl pentru deşertări şi furturi de o-biecte.
IC
Ofiţerii batalionului al 2 de vlneto^l In garr.konâ la Sinaia ah făcut Sâmbătă o mare ts; i ne la Buşteni.
X
Ministrul d bel a hotărât de a d& un arest ofiţei cari ah atacai mal deunăzi pe d. Rizeanu primarul oraşului Câmpulung.
X
Meseriaşul Român din Iaşi spune că anghina şi scarlatina au început a se la i in laşi.
X
O petiţiune semnata de mal mulR comercianţi din Slânic (Prahova) s'a trimis direcţianei telegrafo-poştale, cerând a se înfi nţa de urgenţă serviciul de mesagerii la gara de acolo.
X
Zilele aceste d. ministru de resboia, general Barozzl va inspecta arsenalul flotilei.
«b >
D. farmacist S. Ochsenberg s’a logodit cu d-ra Emilia Berger.
Felicitările nâstre.
X . .	.
Citim în Vocea Covurluiultti, de Ia 25 c.
Ieri s’a observat cutreerând valea Chep-tăparu, Telega şi Ghiâgă, agenţi poliţienesc!, se înţelege pentru a intimida pe alegatorii indirecţi cari vor alege Mer-curl delegaţi penjru alegerifâ comunale.
Se mal diceţl că alegerile n’au fost curate!
x
Concursul pentru admiterea sub-ofiţe-rilor în şcâla de la Bistriţa, va avea loc la 15 Septembre.
Cursurile se vor începe Va i5 Oetombre.
x
La tragerea losurilor împrumutului municipal din 69, lotul cel mare de 40,000 lei a fost câştigat de No, 96 seria 1035.
X
Costul drumului de fer, pe timpul ex-posiţiel, de la Bucureşti la Paris a fost fixat deja printr’o convenţie, la suma de 300 lei ducere şi întârcere, biletul fiind valabil pe două luni.
X
Dunâ o telegrama primită din Graefen-berg la 24 Iulie de d* preşedinte al consiliului, din partea d-lul adjutant de serviciu, locotenent-colonel Odobescu, Regele ’şl continuă cura în mod regulat, făcând preumblări din ce în ce mal lung. Sănătatea Majestăţel sele este f6rte bună.
Ţăranii de pe moşia Brâza, proprietatea d-nel Zoe Brâncoveanu s’ah revoltat cerâud pământ.
Sub-prefectul plâşel ck câţi-va călăraşi s’a dus îndată la faţa locului.
Ordinea a fost restabilită, fără să se facă vre-o arestare.
X I. ,
Citim în Democraţia ;
Auc)âm dâr nu credâra că primăria a
vândut d-lul doctor Atanasovlci un mare teren de sub Mitropolie, în faţa bulevardului municipab, evaluat cu 23,500, numai pe ridicolul preţ de 8,000 lei. El bine, faptul este acum consumat. D. doctor A-tanasovicl a vărsat banii la casa comunală şi a şi primit actul de cumpărâtâre.
Se scie că alte locuri de teren d’ală-turi numai de 300—400 m. p. sâQ vândut cu câte 10—15 mii de lei.
Nu înţelegem ce atâta galantonie ped. Protopo-Pake cu sfeterisirea averii comunale, pe când la a d-sâle proprie face mereu achiziţiunl şi > administrâzâ cu mare cupiditate.
Scâîe primare în colOrea de roşu nu sunt de loc din causa marelor chirii ce se cer, şi sunt înfundate pe la alte culori. N’ar fi fost mal bine sfe se construiască pe acel loc, care e d’o jumătate de pogon o scâlâ comunală, său aş-tăptâ să cumpere alte terenuri pe sute de mii de lei.
Cetăţeni al capitalei, bine vi se admi-nislrâză averea la primăria capitalei *!
X
Acjll se vă faâe la Colentina înmormântarea remâşiţelor reposatulul Gheorghe Gr, Ghica, decedat Ia Cluş.
X
Unul dintre Turcii cari aU fost prădaţi de o bandă lângă Pantelimon, fiind grav bătut, e pe m6rte acum la spitalul Mavrogheni.
D. ParaschiVescu procuror şi judecătorul de instrucţie Tătâranu se află încă în comună Brânescl unde s’aă comis tâlhă-riele.
X
Litim în Galaţii:
O veste îmbucurâtore ne vihe de pe malurile Senei. Intre {cel d’întîl candidaţi admişi la examenul de licenţă în sciin-ţele fisice penlru sesiunea de Iulie, este şi compatriotul nostru, Dimitrie Vlâdescu care a fost admis al cincilea la clasifi-caţiunl.
ţi	■
975 este numărul câştigător la lotâria pentru ajutorul incendiaţilor din Hârlăiî, care s’a tras erl la primăria din Galaţi.
împuşcarea Iul Boitor
x
Pentru mâne 27 Iulie alegătorii indirecţi pentru colegiul 11 comunal de Galaţi, sunt convocaţi {spre a alege 60 delegaţi
Ieri, 25 Iulie, comisiunea însărcinată cu verificarea măsurilor a constatat că în .coloseul Oppler* tâte paharele şi Krugel de oietre sunt în măsură justă.
Se <)iee că poliţia capitalei urmăreşte nişte persâne misteriâse sosite de câte-va (Jile din Rusia cu scop de a trece In Bulgaria.
Nu degâba a rămas excelenţa sa d. Hitrovo în capitală în timpul verel.
X
Mal m,ulţl ofiţeri români transilvăneni în serviciul armatei Austro-Ungare aii cerut autorizaţia guvernului nostru de a se Înrola în armata ndstră.
Aceşti ofiţeri cer pur şi simplu recu-nâşterea graduiui loj.

In inul din numerile trecute am anunţat că o crima s a comis pe moşia Ble-jeştl, judeţul Vlaşca. Arendaşul moşiei, ovreiul Bohor a fost împuşcat.
Iată amănunte în privinţa acestei crime :
Marţi 19 Iulie, se găsea la moşia Ble-jeştl din judeţul Vlaşca sub-prefectul şi doctorul din localitate, veniţi pentru ca să ancheteze o crimă săvârşită în curtea arendaşului acelei moşii, care este d. A-ron Bohor.
Iată acâstâ ârimă :
Amândoi vizitii Iul Bohor erau în re-laţiunl cu bucâtârâsa, unul din el, din gelozie, omora pe cel-alt.
După ce se constată că unul din vizitii este asasinul, sub-prefectul şi doctorul se aşecjâ pe sără, în grădină, la masă cu Bohor.
In timpul mesei o detunătură de puşcă se aude, descărcătura trece printre doctor şi sub-prefect şi loveşte pe Bohor.
Descărcătura era de alice, ele ah rănit pe arendaş în nas, în umărul obrazului şi la braţ.
Asasinul ochise ea se’l lovăscă drept în faţă, o mişcare însă din cap a Iul Bohor ’l-a scăpat pe acesta de la o morte sigură
Arendaşul rănit a fost adus la Bucureşti în Hote! de France unde ’i s’a es-tras până acum alicele din nas şi din braţ.
Nici una din răni nu e gravă.
Asasinii sunt doi locuitori dupe moşia Blejeşti, tatăl şi fiul.
Mobilul crimei e faptul că aceşti locuitori au fost obligaţi {de arendaşi ca s&'i secere un pogon mai mult peste învoiala.
S’a găsit la aceşti ţărani o puşcă care prezenta urme că a fost de curând descărcată, s’a găsit asemenea alice de acelaşi calibru ca şi acelea din yănile lui Bohor.
S’a constatat că în ajunul crimei unul dintre aceşti locuitori s’a lăudat în termenii următori; „am sPl răpui eu pe jidan, o să vă seap eu de el !•*
Apoi, alibiul invocat de el a căzut cu desăvârşire.
Aron Bohor, israelit, e de vre-e «Jece ani arandaşul moşiei Blejeştl.
Sunt 6 ani de când în această moşie s’a mal comis asuprâ’l o încercare de asasinat, trâgându-se în ferestra casei ’ul cu gloanţe. Atunci a scăpat, neatins.
Acum 5 ani Bohor a fost dat judeca -ţel şi adus înaintea Cnrţet cu juraţi din Vlaşca, acuzat că ar fi omorât prin ’bâtai pe locuitorul Ivan Drăghicl.
care se găsea şi un soldat din reg. ai
6-lea de dorobanţi, anume Tudor Mihai care era cu expediţia.
Vedem de odată pe un sub-locotenent d’aci de la dorobanţi, care s’ar chema după cum m’am informat, Ghiperiţeanu, că se repede la vagonul de poştă unde era soldatul Mihai, şi începe al bate cu o mânie sălbatică ; pentru care cuvânt ? pentru că acesta ar fi îndrâsnit să se des-calte la un picior, care-I era umflat.
Vă rog publicaţi asemenea fapte în (jliarul d-v6stra pentru ca d. miniştrii de resbel sâ ia notă şi să pedepsăscâ cu asprime asemenea sâlbatăcii.
Un abonat.
■ »»>«»»<
D ALE ŞCOALELOR
Bătaie în armată
Din BuzâCi ni se scrie următârele :
S’a vorbit necontenit despre bătaie *în armată şi cu t6te astea vedem că unele grade nu ţin semâ câtuşi de puţin, că a-semenea lucru este oprit.
Sâmbătă la 23 c., mă aflam în gara Buzăă, când sosis? trenul de Ia 12,35 în
Ordin circular al d-lul ministru al cultelor ţi instţucţiuuel publice către d-nii prefecţi diu ţunl,
Domnule Prefect,
Din rapârtele ce se primesc de acest minister diu partea revisorilor săi şcolari, s’a constatat câ învăţământul primar este încă departe de a da rodele pe carl^sa-crificiele statului este în drept a le reclama. Acâstâ stare nemulţumitâre provine şi din causa indiferenţei autorităţilor administrative şi comunale, întru a-plicarea strictă a legilor şi a îndatoririlor ce le ah în acestă privinţă.
A3t-fel, localunle şcolare cu mobilierul lor şi zestrea didactică sunt în ma re parte In stare primitivă; obligativitatea învaţă-mSntulai primar nu este pretutindeni e-secutatâ, şi numai de la d-v6strâ depinde, d-le prefect, ca şi una şi cea’l-allâ din aceste două elemente ale propăşirel culturale a maselor să fie o realitate. Vă rog să bine-voiţl a lua măsuri energice ca autorităţile comunale din judeţul d-v. se’şî îngrijâscă mal bine de datoriele ce le ah către şcâlâ, dispunând a se face reparaţii din vreme la localurile în suferinţă şi sâ închirieze altele mal proprii unde cele actuale nu sunt de suferit, sâ îngrijescâ de mobilier şi obiecte didactice necesare, sâ vină în ajutorul învăţătorilor săraci, etc., aşa ca cu începutul anului şcolar viitor să pâtâ şi ministerul constata câ sub administraţiunea d-vâstre s’a adus o ameliorare scâlelor publice in acest sens.
In ce priveşte obligativitatea veţi binevoi de asemenea a pune din vreme primarilor d-v6slrâ în vedere ca se dreseze din timp liste de toţi copiii în vârstă de a merge la şcâlâ, precum şi de a da învăţătorilor concursul trebuitor în aducerea lor la şcâlâ şi aplicarea pedepselor legale celor îndărătnici.
A sosit timpul cred, d-le prefect, ca, atât ca autoritate cât şi ca iubitor al neamului, sâ lucrăm din tâte puterile pentru prosperarea învăţământului public, dâcâ voim ca tâte secrificiele ce facem pe alterterenurt să nu rămână zadarnice,*
DIN TARA
* i;
Căduţî în f&utâuă
In «Jiua de 16 Iulie a. c., o fată anume Sofia, de 7 ani, şi un băiat anume Iân,
FOIŢA RIARULUI ‘TELEGRAFUL,
(33)
MOŞTENIREA
MILIOANELOR
f y
Mal bine de cât s6 ’ml spui ase
,i
de
JAVEL SAUGJER
PARTEA A DOUA
VI
—	Te iubesc prea mult !
—	Taci !
—	Nici o dată nu vel avea de femee, fata unul condamnat la munca silnică.
—	Ce ’ml pasă ! Te iubesc !
—	Numele meii e desonorat.
—	’Ţl voi da numele med.
—	Insă şi numele d-tale va fi deso-norat pe lângă al med.
menea lucruri banale, spune câ iubeşti pe un altul !... Mâhnirea mea ar fi fost tot aşa de mare, cel puţin însă aş şti că am aflat adevărul. Durerea însă ce o simt în acest moment e peste puterile mele.
—	Nu pot sâ revin asupra hotărâre! mele, dise Elvira.
—	Pâle mal târziu...
—	Nici o dată... afară numai când...
—	Când...
—	Numele tatălui meu nu va mal fi
necinstit:
—	Atunci hiâ vel lua de bărbat.
—	Mai e iudoialâ! Nu ’ţl-am spus că te iubesc * Dacă u ’aş voi, era fârte uşor
1 să nu’ţl spun a iubesc.
—	Nu’ţl pară h d’aăeasta ; cuvântul dulce ce’l al pi untat astă seară va remânea tn inim, nea.
—	Ascultă, tjiso ea. Al o inimă nobila, ’ţl mulţâmesc pentru că al venit şi ml al spus câ mă iubeşti, cu tâte că numele meu e desonorat, însă atâta tot, mal de-
I parte nu putem merge, nu pot să te fac ! să suferi această nenorocire ce mă a j lovit jmpreunâ cu “mine. Ţl mal spun încă odată, nimic nu mă va face sâ’ml ; schimb hotărârea luată, j Rană se sculă.
i — Văd ca uu mal am nici o speranţă,
dise el. Numai destinul dacă mă va ajuta. Să ’ţl spun şi eO ceva : tatăl d-tale nu e vinovat, însă ca să se pâtă dovedi, această e fârte greu. .. Cu tâte aceste eh voi încerca. Sâ dea D-<Jeu să apuc pe calea cea adevarată!
Apoi dădu mână Elvirei.
—	Renă, prietenul meu, <jhse ea, iar-tâ-mâ de reul ce ’ţl T am făcut şi dâml
0	sărutare ca de logodnă. De unde ştiu pâte o dată vom fi fericiţi împreună.
Renă o sărută cu mult foc, apoi luând pălăria plecă fârte emoţionat.
Audind câ a plecat, Berta Intra în cameră. Elvira se aruncă în braţele el strigănd:
—	Oh ! Bertâ! cât sînt de nenorocita ! Renă mă iubeşte, cum ’I iubesc şi eh.
Berta uu se putu stăpâni şi surise de desperarea prietenei el.
1	-{:	.1 iq'.’iij «.	1
VII
Citind un juma), Alfred Gendrin află câ Denacy a fost arestat, fiind acusat câ a asasinat pe fratele sâh.
D'odatâ el dădu din umeri.
El ura pe Denacy, ’1 credea capabil c’a sucit capul Iul Ernest ca să lase tâtâ a-verea fiicei Iul, Insă ca sâ ’l asasineze, asta nu o credea.
Din caasa misterului ce e în privinţa acelei morţi, justiţia trebue sâ fi greşit, ’şl dise el. Insă îndată se va vedea că ea a greşit şi Denacy va fi pus în libertate.
Pe când se gândea el ast-felih, veni Oscar. Ochii Iul erart strălucitori şi su-rldea.
—	Ei, dise el dând mâna cu Alfred, al aliat câ?...
—	Da, am cetit în Petit Pari'sien şi am rămas încremenit.
—	Ce canalie! strigă Oscar.
—	Ascultă, d‘se Alfred. Drept să ’ţl spun, eh cred câ Denacy nu e de Ioc vinovat.
—	Drace! ori cum ar fi, pentru d-ta e bine că s’a întâmplat acâsta..
—	In adevăr... pentru câ...
_— Dacă va fi vinovat...
—	Caut sâ stric testamenlu1.
—	Şi atunci moşteneşti miliânele fratelui d-tale.
Bibi-pairu-degete dicând aceste lovi cu palma peste burta pe Alfred.
—	Ticâlosule ! dise el.
i
— Pun mâna pe cinci miliâne ! strigă Alfred.
— Te înşeli dise Oscar. Un milion e al mea.
uu
Da aşa e, dise Alfred... Inse numai
dacă vei face ca să pun mâna pe moştenire, alt-fel...
—	Asta nu ’l frumos din partea'd-tale. Ştih câ ’ţl e grea să dai un milion, însă n’a fost vorba aşa ?..
—	Dâ’ml voie.
—	Nu mai căuta |sâ mai faci fraze şi figuri retorice. înţeleg ce voeşti să di^L şi ’ţl spun : acuma când eşti sigur că al se pui mâna pe cele cinci miliâner după ce Denacy a fost arestat, voeşti să spui câ declaraţia ce ’ml al dat-o nu mal are nici o valâre.
—	Nu dic asta, însă...
—	Insă, ce ?
—	Nu cum-va voeşti să nu mă recompensezi pentru câ te-am scăpat
—	Ţl-am răsplătit pentru aceasta, te-am făcut să moşteneşti patru miliâne.
—	Cinci, zise Alfred.
Apoi uitându-se drept în ochii Iul Bibi, dise :
—	Adică de ce spui că al făcut să moştenescl miliânele fratelui meh ?
Bibi se uita la el şi surâse :
—	Se vede că eşti copil d-le Alfred
—	Copil! de ce ?
—	Nu înţelegi câ numai eâ am făcut câ banchetul Denacy se fie arestat.
—	Aşi 1 fugi încolo!..
—	Graţie mie şi tovarăşilor met.
www.dacoromanica.ro
TELEGRAFUL — 27 IULIE 1888
de ani 5, fii al femeel Maria Nică Bâr-noiu, din comuna Arcesci, judeţul Ro-manaţl, ducăndu-se la o fontână afara din sat ca să bea apa, an câcjut Intr’ănsa şi s’an Înecat, scoţăndu-se din făntana amânduot morţi.
In sera de 20 Iulie a. c., copilul Ion, în vârsta ca de 7 ani, fiul locuitorului Ivan Ristea, din comuna Frdtesci, judeţul Vlaşca, jucându-se cu alţi copil pe marginea unul puţ, a câcjut într’însul cu capul tn jos, de unde a fost scos mort.
*
PKzlţi-v8 copiî î
In cjiua de 11 Iulie a. c., copilul Dumitru, în etate de un an şi 2 luni, fin al locuitorului Tudor Radu Constantin, din comuna Câlinesci, judeţul Muscel, cadând înlr’o căldare cu apa fdrlâ, a murit a doua ()'•
A
Înecaţi
In cjiua de 10 Iule a. c., băiatul Dinu 1n etate de 11 ani, fiul locuitorului Staicu Mihaiift, din cătunul Patru-Fraţi, pendinte de comuna Moldoveni, judeţul Ialomiţa, intrând să se scalde în râul Ialomiţa s’a înecat. Cadavrul nu s’a găsit până acum.
In cjiua de LI Iulie a. c., ţiul lui Gheor-ghe Suditu, din comuna Racovi'eni, judeţul Rftmnicu-Sârat, în etate ca de un an şi juni. fiind luat de o soră a sa mal mare, s’a dus la gârlă pe apa Câlnâulul unde copilul, intrând în apă, s’a înecat.
VAKIETA T E
Copil asasini
Cu privire la asasinatului Ludovic, de cătră fratele lui Alfons, Hugues Le Roux, publică în Temps, câte-va note interesante asupra copiilor criminali.
Trebue să mărturisim, cjice Hugues Le Roux, că, crima Iul Alfons e un exemplu aprâpe isolat de sălbăticie copilârescă. Din acele note reese clar că bdla, care nu respectă nici o vrâsta e singură vinovata In acesta crimă. Răul fisic naşte răul moral.
Dacă citiţi mărturisirile aduse de doctori pentru apărarea copiilor criminali constataţi ca portretul fisiologic şi moral al micului criminal nu variaijă de loc. El e mic de vârstă, limfatic, scro-fulos, se uită încrucişat, capul prea mare în raport eu corpul, peptul strimt, circulaţia înceta ; tot deuna a fost îndărăt în t6t.e, dinţii i-aU eşit târijiâ, a început a vorbi asemenea tânjit), a umbla în pi-ciâre etc. In copilărie a avut spasme.
Tot deauna e iritat, violent, încăpăţînat. Frică de pedăpsâ n’are de loc. Copilul nu e nici nebun, nici idiot, cu t6te aceste scapă de rigbrea legilor graţie acestor cuvinte din partea doctorului :
— E o stârpitură !
Două procese, cari nu sunt tocmai vechi, au arătat cum copiii degeneraţi, blâmjl în aparenţă, pot face multe rele.
Cea d’întăl din aceste cause celebre e cunoscuta sub : Afacerea elevului din Pontoise. Alfons L... profită de lipsa pă-
rinţilor Intr’o fii, luă o sticlă cu rom şi se îmbăta. După o oră, eine-va bătu la uşă ; se duse şi o deschise. Era servi-tdrea, care vădându’l băt ’l dise :
—	Te-al îmbăiat. Am se te spun la mama.
Băiatul nu stătu ia îndoială, prinse pe fată de gât şi o gâtui. In urnă bău ce mal rămase în sticla şi adormi.
Caşul elevului Felix e şi mal bătător la ochi. Jucându-se cu o fată, prietenă a lui, d’o-dată se supără şi o asasină.
întrebat fiind pentru ce a comis crima răspunse :
—	Nu ştia pentru ce am făcut acâsta, nici cu ce am ucis fata.
Tânărul era aşa de disperat, în cât se lovea cu un pumnal în pept, bea ether, încerca să sa arunce pe ferăstră.
Juraţii condamnară pe Alfons L... la doul ani tnchisdre, iar pe cel d’al doilea ’l achitară.
In general răsbunarea e nobilul crimelor la copil. Iată un esemplu :
Un bogat comerciant irlandez, rămâ-nând văduv, cu o copilă de nouă ani, se căsătorii d’a doua 6ră. Din a doua căsătorie avu un copil la care ţinea fbrte mult şi pe care ’l îngrija fârte bine. Din acâstă causă fata ura grozav pe băiat.
Acăstâ ură a fetei crescu şi mal tare, mal ales că servitorii ’l diceafl necontenit :
—• Fratele tăa are să moştenăscă t6tâ averea părintâscâ.
Atunci fata se hotărî se ’şl răsbune pe frătele el.
Intr’o di se dădu pe lângă el, pe când dormea şi’l înăduşi. După ce comise crima, avu atâta tărie de caracter In cât o ascunse mult timp. Crima ar fi rămas mult timp nedescoperită dacă fata n’ar fi dat-o singură pe faţă când era pe patul de morte.
DIVERSE
Mdrtea unul uriaş.— Petru Fekete, u-riaşul ungur, a murit la Nagy-Koeros, In vrâstâ de 30 ani. I)e la etatea de 15 ani, se vorbea de acest uriaş, care avea o o înălţime de şapte piciâre. Ca să stea jos, îl trebuia trei scaune şi încă de cele mari. Tatăl Iul măcelar, voia să’l înveţe meseria lui, lui Fekete Inse nu’l plăcea de loc măcelăria, fiind-câ nu se putea duce la şcdlâ, neavănd o bancă pentru el pe care se stea, învăţa acasă. Un im-presario ’l luă şi ducendu’l din oraş în oraş, câştigă bani cu el. Intr’un oraş se îmbolnăvi şi ceru să fie dus în patria Iul unde muri, după puţin timp.
*
ZJnde'l ochiul meii! unde'l ochiul meu, !.. — Strada Hudan (Paris) a fost pusă în mişcare de urmâtorea întâmplare : un individ că(Ju din etajul al cincilea în mijlocul stradel. Lumea se strânse îndată ca să dea ajutor nenorocitului care căzuse. In mijlocul zâpâcelel ce domnea, se atujea un strigăt de disperare :
— Unde’l ochiul mea!... undei ochiul mea!...
—	Ce ochia ?... întrebă unul din mulţime ; nu ve<Jl că mâna ’ţl-e ruptă.
—	Ochiul meO ! unde’l ochiul mea.
—	Să’l ducem la o farmacie, cjise sergentul.
—	Nu mă duc, unde’l ochiul mea 1 Iată ce se întâmplă :
individul care câduse, avea un ochia de sticla, care’l câcjuse. Pentru acesta el nu voia să plece d’aeolo. In urma insistenţei sergentulul"consimţi să fie dus la farmacia cea mal apropiată ca să i se dea primele îngrijiri.
¥
O invenţie importantă.—(liarul otaman laric anunţă că Resul Mesti-efendi, cunoscut în Constantinopole pentuu cercetările sele sciinţifice, a descoperit o forţă motbre care pote înlocui cu folos aburul.
A ce stă forţă, produsă de nişte 5 rote i-draulice,, ar dacorăbielor un mers mult mal repede de cât acela resultând -din întrebuinţarea aburului. Resul Mesti ’şi-a încercat rotele Intr’un mare basen şi re-sultatele obţinute sunt mulţumitâra. Invenţia acesta e meuită să producă o a-devăratâ revoluţie în marina de resbol
şi în cea comercială.
¥
Colonisarea Caucasulul. — Proiectul pentru colonisarea ţărmului mării Negre, in Caucas, e supus acum ministerului rusesc. Pământurile domeniului rusesc în acâstă parte aa o întindere de 227,000 desiatine, din cari numai 6,000 sunt cul-tivabile. Colonii vor fi luaţi dintre ca-zucil de Don.
■	. ■	r oui
întâmplări din Capitală
Dacă nu e cap vai de piciore.— Individul lanoş Baciu, pe când mergea cu gura căscată pe calea Victoriei şi-a spart capul de un felinar ; atât mal bine, încă un dovleac pentru exposiţie ! !
Gust.—Grigore şi Gh. Pândele aa voit să tragă la ţintă cu revolverul aO ales drept ţintă pe tâmplarul Nae Teodorescu. Poliţia însă aa prins de veste şi a pus mâna pe cei doi iubitori de tragere în ţinlă, şi’l a con lus la răcore ea să tragă la ţintă în guzganii ce mişue prin închisorile, saa bine zis, beciurile de pe la secţii.
_________ Don Caprice.
ULTIMA] ORA
Berlin, 6 August,
Gazeta Germaniei de Nord, revenind a-supra pretinsului raport al d-lul de Bis-mark, publicat de Nouvelle revue, dice că forma raportului, argumentele şi conclusiunile sele sunt o curată născocire. In el se găsesc nişte date cari nu sunt de loc menţionate în documentele cari există intr’adevăr.
De exemplu, în nici un document nu se face menţiune de regele României. Stitul, ordinea ideelor fac să se presupună că acest raport n’a fost trâdus din limba germana ci câ este o lucrare originală franceză.
Roma, 6 August.
Erupţiunea vulcanică continuă. Enorme Lolovane incandescente şi mici pietre ponce (spuma de mare) sunt răspândite pretutindeni. Insula Porto e cu totul a-coperită de cenuşă albă. Focu a distrus totul.
Soldaţii şi autorităţile cari voirâ să debarce aa trebuit să se dea înapoi. De-tunaţiunile Aulcaniee se aud în t6te insulele. Vântul ^transportă cenuşa pân’ln Sicilia.
Paris, 6 August.
Figaro anunţă sub reservă, câ cancelaria germană ar fi avisat cabinetele din Roma şi Viena că o înţelegere s’a încheiat între Rusia .şi Germania.
Roma, 6 August.
Grecia a aprobai ocuparea Masuahulul de către Italia şi protectoratul acelaşi p. ’erl asupra craşulul Zula.
Paris, 6 August.
Câte-va ciocniri s’aa întâmplat a<Jl între grevişti şi poliţia.
DIN EDIŢIA II
e ORE SEARA
Serviciu special al Ziarului Telegraful
Paris, 6 August.
D. Eudes, ex-general al comunei, a murit. Mâine se va face înmormântarea Iul Probabil că vor avea loc ore-carl manifestări.
Roma, 6 August.
Dupâ Fanfulla, impâratul german va ta la Roma cinci sea şese <Jlile. El va locui în pavilionul Quirinalulul numit 'La Pallazzija». Un mare prând va avea loc la curte şi altul la ambasada Germaniei. Municipalitatea va organisa regate pe Tibru şi alte serbări.
Constantinopol, 5 August.
0 circulară a Porţel cere puterilor să însărcineze pe represintanţi! lor din Constantinopol să semneze la Constantinopol convenţiunea Suezulul.
Londra, 6 August.
Corespondentul diarulul Times la Constantinopol anunţă deschiderea apropiată a negocierilor între Germania, Austria şi Italia în privinţa Bulgariei. Un congres s’ar întruni la Berlin exclusivamente pentru rcgularea cestiunel bulgare. Austria ar accepta propunerile făcute de Germania.
Constantinopol, 5 August.
Cu t6te declaraţiile lor anteriore Bulgarii nu par dispuşi a remite exploatarea liniei Vakarel companiei de Hirsch, conform invitaţiunei Porţel. Cel puţin Bulgarii n’aa răspuns încă depeşei guvernului otoman care ’l anunţă remiterea exploatare! d-lul de Ilirsch. Cercurile diplomatice anti-rusescl cred că se va în-t6rce dificultatea, lăsând Bulgarilor exploatarea liniei, sub numele Iul de Hirsch, ceea ce ar salva aparenţele.
Constantinopol, 5 August. Porta a pregătit o circulară care răspunde la nota şi la declaraţiunile d-lul Crispi, relative la Masuah. Acest proiect de circulară, care va fi In curând supus Sultanului, combate tote argumentele Italiei, mai cu semă argumentul dupâ care Turcia a recunoscut ea însăşi ocuparea italiană a Masuahulul prin articolul dece din recenta convenţiune a Sue-zului care, dupâ d. Crispi, implică renunţarea Turciei la tote posesiunile sale de pe costa africană a mârel Roşie. Porta demonstrâ că posesiunile sale de
pe câsta africană aa fost încredinţate într’un mod condiţional Kedivulul, vasal al Turciei, şi prin urmare drepturile Turciei asupra câstel africane sunt tot aşa de necontestatule ca şi dreptur.le sale a-supra Egiptului; că, deci argumenlarea d-lu. Crispi basată pe articolul dece din convenţiunea Suezulul este cu totul neîntemeiată. Guvernul otoman conchide protestând în contra pretinselor drepturi de posesiune ale Italiei asupra Masuahulul şi asupra celor-l’alte teritorii africane de pe costa măre! Roşie.
Informaţi! din ediţia ll-a
Sâmbătă seară, o dată cu primarul Pache, a plecat la Carlsbad şi şeful serviciului tehnic al comunei care, după' cum se scie, va însoţi la Paris pe d. Pache spre a vedea cum se uda şi cum se mătură stradele de acolo, însărcinare pentru care consiliul gospodar al Capitalei a şi votat suma de 2000 lei.
Mandatul pentru această sumă a şi fost achitat Sâmbătă sâarâ.
Astadb la 4 ore, s’a ţinut la direcţia căilor ferate licitaţie publică pentru darea în întreprindere a construcţiei liniei Va-sluia-laşl.
Pentru viitorele manevre se vor concentra şi ofiţerii de r eservâ până la gradul de căpitan inclusiv.
CASA DE SCHIMB
N.4D.MOROEANO
Strada Lipscani, Noua clădire a societăţel Da ia-Komânia numită „Pasagiul Dimitrie Ghtka‘l, No 6
BUCUREŞTI
Cumpără şi vinde efecte publice şi face orl-ce schimb de monodi
Cursul pe diua de 26 Iulie 1888
1	Cump.	Vând
5°l0 Lenta Amortisabilă.	94'l2	95
5°lo , Rom. Perpetua .	—	—
60lo Obl. de Stat (Conv. Rur)	95	95 V2
6°1, , , (G. F. Rom.)	—	—
5°L , Municipale 1883. .	7 91 r-	80
5°l° , , 1884. .	—	—
7°l0 Scrisuri funciare Rural.	107 Y	108
5°l0	94	94 li2
7°lo „ . Urbane.	106 'ii	106 *U
6°lo „ „ , .	—	—
5°!q » » y> •	88 3u	89 V*
5°|0 > func. Urbane Iaşi	78 3.4	79 >/4
Impr. cu prime Bucur. (201.).	40	44
Los. Crucea Roşie Italiană .	27	30
10 fr. Obl. Casei Pens. 3001.	215	225
, Sărbeşti cu prime.	68	72
Losurl Otomane cu prime .	40	45
, Basilica Dombau. .	17	20
Aur contra argint sea bilete.	9%	10
Napoleoni contra lire. . .	20,05	20,08
Florini Val. Austriacă . .	205 U*	206 >|2
Mărci Germane		124	125
Bancnote Francese . . .	100	10 L
Ruble Hârtie. . . . . .		245
NB. Cursul este socotit în aur.
Elisabet Hardin
Mtfşă diplomată din Streinătate
STR SF. ELEFTERIE No. 1.

—	Se p6te aceasta 9
—	Pare câ al venit din lună... Mi se pare câ ’ţl am spus câ... să nu pertjl speranţa. Dacă te am făcut să ’ml iscăleşti acea hârtie, apoi de sigur că speram ceva.
—	Via să (Jică... tu... -hol
Oscar dădu din ummerl.
—	Se înţelege câ noi nu fl-ta s’au vre’o rudă da a d-tale.
Alfred Gendrin îngălbeni. începea să ’l fie frică. Pentru el Oscar era un mi-serabil o canalie ; Îndrăzneala lui era fără margini.
—	Ascultă, zise Alfred, ce aţi făcut ?
—	Ceva pentru care ar trebui să ne dea o decoraţie, dacă s’ar da decoraţii şi pentru ast-fel de lucruri.
—	Mă inspăimânti Oscar.
—	So pbte. Sunt Sigur câ nu 'vel ghici nici o dată ce am făcut.
—	Spune mal repede; nu mă tortura.
Bibi-patru-degete, ’şl făcu o ţigară,
apoi după ce o aprinse, spuse Iul Alfred ce a făcut la cimitir.
Când sfârşi Alfred Gendrin, care era plin de nâduşealâ pe frunte lAuranurâ :
—	Cum ! aţi indrâsnit !..
Bibi-patru-degete resturnându-se pe
an scaun şi ţinând ţigara în gură la o parte respunse cu nepăsare:
—	Da domnul mea !
Alfred remase cu gura căscată, uitîn-du-se drept în faţa băiatului, care semăna mal mult cu o fată şi nu ’l venea a crede ca acel baiat avea atâta îndrâznelâ.
—	Ascultă, cjise Alfred, dacă se va descoperi aceasta vre-o dată, atunci o păţim rea.
—	Aş! (Jise Bibi, câte-va luni de in-chisâre pentru violare de morminte şi atâta tot.
Apoi surise cu acel surîs care îl era particular şi care dădea figurel Iul o ex-presiune stranie şi adaugă :
—	Am învaţat şi Codul căt am stat la Clairevaux.
—	La urma urmelor aşa e, tjise Alfred, n’al comis o crimă.
—	Nici vorbă; pare că ce! ce fac autopsia cadavrelor comit o crimă.
—	Ce plan infernal, «Jise Alfred, ne-putănduse stftpăni a reeunoşte aceea idee
ingeniosâ a lui Oscar.
—	Am făcut şi altele respunse Bibij Crezi câ la închisore -am stat degeaba ? Am învaţat multe lucruri bune.
—	Ea n’am prea auijit despre asemenea lucruri cât am stat la Clairevaux.
—	Se p6le să nu fi aujit; ea am avut ca dascăl un individ care ştiea multe,
I de pildă câ ceia ce ţi am spus că am | făcut la cimitir.
După câte-va momente urmâ:
—	Iată prin urmare cum staa lucrurile: Denacy e acusat că a ucis pe Gendrin ; tote probele sunt contra Iul; îndată ce va fi condamnat vel face proces, şi vel strica testamentul, judecătorii ţi vor da dreptate. Dupâ cum vecjl, pul mână la patru milione şi aceasta graţie mie.
Alfred înţelese câ e în mână Iul Bibi şi (Jise:
—	Fie 1 dacă voi pune mână pe moştenire, ’ţl daO un milion, însă ’ml e frică câ nu voi reuşi.
—	Nu te îngriji d’aceasta, am luat eu t6te măsurile ca să fim siguri de reuşită. Denacy va fi condamnat şi testamentul stricat. Acuma stal liniştit şi aşteaptă.
Dupâ ce mal fâcu o ţigară, strânse mâna Iul Alfred, Oscar plecă.
Cu t6tâ asigurarea ce ’l o dădu Bibi-patru-degete, Alfred nu era încă sigur câ va pune mâna pe moştenire. De sigur ’şl (Jise el, dacă ceea ce a făcut Bibi şi cu tovarăşu lui, eh voi fi considerat nu numai ca complice dar şi ca instigator.
In (Jiua când Denacy fu judecat, Alfred stătea într’un colţ al Cur ţel cu juraţi şi asculta apărarea lui Jarier. Când acesta vorbi de cele opt urme de degete ce s’aa găsit pe pânza alba ce era pe pieptul cadavrului, Alfred se îngrodi
1 j.
Respunsul cam încurcat al doctorului ’l făcu să mai resutle puţin.
Când însă curtea dădu hotărârea, a-tuncl Alfred ’şl (Jise că a scăpat.
Cu t6te aceste când plecă din palatul de Justiţie murmură.
—	Ce dobitocie!.. Câni are cine-va mâni câ ale lui Oscar nu ’şl lasă numele degetelor pe pânzâ.
Bibi-patru-degete când află câ se vorbi la proces de urmele degetetor lui nu se putu stăpâni şi încreţind fruntea zise :
—	Ce dobitoc !. am fost !. Aşa e, aa dreptate; acuma ’mi aduc aminte câ am câcjut.
Oscar îngălbeni, apoi adaugă :
—	Drace !... Aceste mâini aa să mă dea de gol.
Apoi urmă cu nepăsare :
—	Ce o fi, o fi!...
Serafim Iucart, tcare se îmbolnăvi da mal multe ori din (Jitia când ştim că a câ(Jut leşinat în camera lui, şi care era încă în pat, cetise darea de sămă despre procesul Iul Denacy.
A doua tji el cjise lui Oscar Binat:
—	Ştii ce s’a întâmplat la procesul lui Denacy. Avocatul a arătat o fotografie în care se vedea urmele a opt degete pe pânza ce acoperea cadavrul lui Ernest Gendrin,
—	Am aucjit despre acest incident, răspunse Oscar.
—	Mâinele semăna cu ale tale.
Oscar începu a rîde.
—	Taci frate ; mă îngrocjeşli, mă faci să port d’acum înainte mănuşi.
Oscar glumea, însă un moment avea acesta idee.
—	Ce bandit e acel Denacy, cjise Serafim, strâmbânduse, căci ’l durea stomacul.
In adevăr Serafim era bolnav de stomac şi acesta din causă că mânca f6rte prost şi altă dată nu mânca cjile întregi. Era sgârcit, voia să facă economii.
Oscar îngrija de el ; venea de câte două-spre-ejeee ori pe di la el, .şi ’l dădea medicamentele prescrise de doctor.
Câte o odată, pe când Serafim dormea, Oscar stătea întins într’un fotoliu .şi se uita la casa cu bani.
—	Aş voi să ştia cam cât e în acea casă, ’şl cjicea el.
Intr’o db după amiadâ, Serafim se ho-tărâsă deschizâ casa şi să se mal uite la bani, de opt dile nu’l văduse.
Serafim caută cheile sub perină, apoi aruncă plapoma de pe el ca se se dea jos din pat.
(Va urma)
www.dacoromamca.ro
TELEGRAFUL — 27 IULIE 1888

TOIuA ŢACIU j
In Noul Palat Dacia-Romania-
No. 4. — Strada Lipscani. — No. 4.
BUCURESCI
PurAtil pe (jiua de 26 Iulie 1888
&°/0 Rentft Amortisabile. . b°lo Rentă Rom. Perpetuă. . 6% Obligaţii de Stat. .	.
6"/0	„	G. F. R. Regal.
5%	,	Municip. vechi
10r>/0 fr.. Casa Pens. 3001. £>°/o Srisurl funciare Rural.
7#/o	>
5%	,	,	Urban.
6°/o	>
7°|o	.
5%	,	,	de Iaşi
Impr. cu prime Bucur. 201. b Los. Crucea Roşie Italiane. Acţ. Bancel Naţ. Rom. 500 1. Soc. Rom. Constr. 500 î. . Soc. Dacia-Rom. 200 1. . . Soe. Gr. Roşie Austriacă. . 3»/o Los. Imp. Sârbesc . .
DIYERSE
Aur contra Argint. .	. .
.	, Bilete de bancă
Florin YVal. Austr. . . .
Mărci Germane.............
Bancnote francese. . .	.
Ruble de hârtie...........
Cump.	Veud.
94	943/4
92	93
943/.	951./2
78'/2	79'/,
212—	218—
933/4	94-‘/2
98—	99—
883/4	89,1“
98-	99—
105-	106—
78 |*	79—
38—	42-
26-	30-
			
—	—
—	—
—	
9 O2	10-
	
204—	206—
128—	124—
100-	101—
215—	222-
■ j	- i i
I 'uimi {»'* vji..
i.	* '*

R

„BAZAR DE ENGLITERi
Sub semnatul, am ondre a anunţa pe Onor. clientela mea atât din capitală cât şi din provincie, că cu oca-siunea tarifului autonom, am deschis aci în ţ6ră
O MARE FABRICA DE HAINE
PENTRU
BARBATI %<L BAETI
In care confecţionez haine, după Ultimele Jurnale, din stofele cele mal hune ale Europei.
Asemenea mal putem efectua şl orl-ce Comande, în timp de 24 ore de dre-ce posedăm un mare deposit de stofe fine din cele mal renumite fabrici.
Sper oS Onor. Publici >i clientela mea, mă va onora ou visitele d-lov, apre a se convinge de marfa confecţionate aciin tăr5, şi sunt tignr oft va & pe deplin satisfăcuţi.	Cu stimă, T-T- Tj K 1 RQ*VIC!Z-
Henumita Cârturărdsă
IUDA POLONEZA
S'a mutat în dosul Palatului Negai
La finele Stradel Brătiana, No. 51, (în colţ)
Lingi! grajdurile Palatului Regal
Ghiceşte viitorul, pr©-] sentiii şi trecutul, pdte des | coperi şi pagube, furturi,! jndecăţl, ori ce secrete as ! cunse la cari se interesez ăl cine-va. Cine aduce semne] p6te afla lucruri ascunse comori, etc.
DAVIO ADANIA
Agent de Publicitate
Str. Sft. Ion Nou &o. 33.
Vis-a-vis de Legaţiunea Italiană. Primeşte anunciurl, inserţie şi reclame pentru «jharul nostru, şi pentru or care alt diar din ţeră şi străinătate.
farmacia CHR. ALE JSANDRIU română
SINGURUL
Dintre tdte preparatele de gudron care a obţinut reputaţie netăgăduit* în faţa d-lor doctori ţi clienţii ce I ait constatat foldse surprindetdre 6
GUDRONUL ALESSANDRIU
care se Întrebuinţezi ou succes contra durerel de piept, tmet provenita In urma guturaiului, iritaţiunl ale peptulul, j •stinu, catar al biţi cel udului.—Lipsei de poftă de mân-] care, etc.—Cu o lingură din acest Gudron pus într’o j litri de apă formezi ape de Păcură, care se p<5te da cu j mult succes la copil contra bălelor mal sus indicate.
Pentru adulţi se iea o lingură de Gudron in apă sa-charată sad lapte dulce 3—3 ori pe <)*• 2 lei fl.
Hm plasture gudronat âls P&uvre Homrne (Alessandriu).—Contra durerilor Reumatismale, a încheieturilor, mijlocului, durerilor de piept, spate şl alte junghiuri, 1 leâ ruloul.
Pastile GumOse-Co ’eiu-Tolu (Alessandriu).—
Superioritatea acestor medicamente tto maladiete de piept este recunoscută de tdte celebrităţile medicale. Aceste pastile ta urma eeaminărîl ce li s’aă făcut s’aâ aprobat de Onor. consiliu medical superior, 1 leii 50 bani Cutia.
-A- "V X S
Preparaţiunea acestui vin, care pentru mine a devenit un cui t e adesea denaturat de unit colegi cari găsesc de cuviinţă a debita alte preparaţiunl in locul acestui vin, de aceia atrag atenţiunea onor. public a nu primi de cât flaedne originale
VINUL COPIILOR
PREPARAT DH
GIIR. ^3L.ESSA.I<rr>R,XXJ
Farmacistul Curţii Regala
Etatea cea fragedă a copiilor ’I face a se îmbolnăvi uşor; pentru a preîntâmpina maladiile se recomandă acest vin tuturor copiilor de la etatea de 6 luni in sus; tinerelor fete le ajută la buna desvoltare a corpului, întă-resce dsele şi dă putere muşchilor.—Modul întrebuinţării; a se vedea instrucţiunea ce însoţesce fie ce sticla. Preţul 3 lei.
Kifv .
BANCA NAŢIONALA A ROMÂNIEI
SITUATIUNEA SUMARA
1887 1888
18 Iulie	ACTIV	9 Iulie 16
Capsule elastice ou ulei de Bioină (Alessandriu).—O dosâ, cutia a 4 capsule I led, a 6 capsule I led şi 25 bani, a 8 capsule 1 led şl 50 bani.
Siuapismul Alessandriu, muştar In foL —
Aceşti preparaţiune esperiiuentatâ de autorităţile uostre medicale şi profesori la facultate a constatat că fiind su peridre tuturor celor-l-alte preparaţiunl streine, Şi chiar celnl de Rigollot. Cutia 1 led 50 bani.
Capsule oleo-bals&mioe-santaline (Alessandriu).—Remedid sigur contra maladiilor secrete (scornire, scnlament) la bărbaţi, fie tn stare prds-petă, sad ori-cât de Învechită, se vindecă prin Întrebuinţarea unei cutii ce conţine 100 capsule, combinate ast-fel pentru un tratament de vindecare complectă.— Modul întrebuinţării ţi dieta prescrisă a se vedea instrucţiunea ce Însoţesce fie-care cutie.—Preţul unei cutii 6 lei.
A se observa pe capacul cutiei semnătura, coldre roşie, şi a nu vă debita alte oopsule de a cărora eficacitate nu se garantezi. Se trimite contra mandat postai in orl-ce localitate.
DE VÎNDARE LA PRINCIPALELE FARMACII DIN ŢERA.
te localităţile unde nu se găsesc aceste preparate cererile şd se facă la Farflianjli Română. Bucuresci ţi centra mandat postai expediez în tri-ce localitate
^_____tSZm CALEA VICTORIEI. 77, BUCURESCI, (CISM£UA ROŞIE)
<•** .
“'fr
.
35945492
25865545
4908090
19486584
16699310
11995064
2484438
172146
2840379
138052
36429
30141284
41101762
6812129
198626704
12000000
2506847
195859
105111810
1083676
98292
30141284
45298029
2190907
198626704
Casa(Monedâ........................»	»	•
(Bilete ipotecare.............. .	.	.
Efecte predate la Casă spre	încasare	.	.	.
Portofoliu, român şi străin.................
împrumutul garantat cu efecte publice .	.
FbndurI publice.............................
Efectele fondului cie reservâ...............
»	,	„ amortisarea Imobilelor
Imobili.....................................
Mobiliar şi Machine de imprimat	.	.	.	.
Cheltueii de administraţiune	.	.	.	.	.
Deposite libere..........................
Corupturi cuririţi.......................
,	de -alorl.....................
PASIV
Capital.........................
Fond de reserv..................
, amortisarea Imobilului Bilete de bancă în circulaţiune. Profituri şi perderl ,	.
Dobândi şi beneficie diverse Deposite de retras . . . Gompturl curinţi .	.	.
, de valori.n . .
	34617633
25725825	25726125
6206373	6365041
17689948	17729503
11085520	11103610
11999929	11996167
3093616	3093616
235321.	235321
	3371950
121800	121800
10458	44274
25173607	16977963
21074574	21483932
45725184	45196948
206689997	198063883
12000000	12000000
	3093929
267901	267901
118040250	117611720
1388839	1388839
35235	65673
25173607	16977963
16425034	16320182
30265202	30337676
206689997	198063883
jsaa

Hârtie Maculatură de vincjarela Tipografia
Telegraful"
ry

INCĂLpiRE ,DE CLĂDIRI N0UI
Pe gerurile deosibit de grele ale iernel trecute s'a putut constata, ci nu există nici o sistemă de încâlcire mal praetică de cât aceea cu sobe Meidinger „Comei. Nici sobele zidite, sobele de porţelan, calorifere'e n’afi putut da căldura îndestulătoare; aşa că în mal multe cazuri citatele aparate de încâlcire s’a înlocuit prin sobe Meidinger,, Cornet,“ Regularea oăldurel se face în mod cel mal prefect, obţinându-s cu una şi aceeaşi sobă o diferenţă de căldură de la 5—30 K. după trebuinţă. Consuraaţîunea combustibilului este mică în raport cu mare călduri ce dă soba, iar ca material se poate întrebuinţa cocs, cărbuni de piatră, lignită, lemne şi coceni de porumb. Soba serveşte şl ca ventilator şi se găseşte în esecuţiunea cea mal simplă, precum şi în cea mal elegantă, ast-fel că poate fi aşezată în saloanele cele mal luxoase precum şi în odăi simple. Sobele, centrale Meidinger „Comet“ încălzesc până la 1,200 in o. şi pot fi întrebuinţate ca lorifere pentru încălzire de clădiri complecte. Toate şcolile cele noi, precum şi pătaturile administrative şi alte multe clădiri publice şi particulare sunt prevăzute cu aceste sobe.
O încălzire igienică şl eeonOinicS fiind punctn capital al unei clădiri, îmi permit a atrage atenţiunea proprietarilor asupra Sobelor Meidinger „0owet“ construite în fabrica mea’
„zVdolf Salomon, Strada Doamnei 14 big.
(42)
a
>	< Aîoa i
sloufmi «b.1
i •>
S^esssss^ssissmis^a.i's
Singurul Deposit de:
| pentru
din prima fabrică englcsi!
Tomas Fleming Son & 0"

cn preţuri şi conflijinnî arantsriose
SE GĂSEŞTE LA:
I. Schwartzstr. Decebal 6
jsaafijBaaaaaaaaaB^vsMaaiaeazaBKaiaiaiiittisaBsaaaiSMaaaaaaa
INSTITUTUL /VINTERBERG
V1ENA, Walriif, Cottase-Aniaieii.
Mare Pensionat pentru fete, prevenit cu tot confortul. Saloue i'rumâse pentru înveţâmânt, dormit şi conversaţie. Posiţia senetâsâ. Certificatele sunt valabile şi autorisate de guvern.
Propietarâ şi diractorâ ;
M-me Mărie Wiuterberg din Coblenz (3)	lângă Rhin (Rein).
APĂ MINERALA NATURALA St. GALMIER
S6 nu uitaţi a cere Sursa NOEL
Sursa Ndel. Apele acestei noul surse trebue plasată în prţimul rang din clasa gazdselor, fiind bogată în acid carbonic natural, şi care se bucură de repnta's unea sa ea «ea mai bună pentru sto-îuach fiind digestivă, temperantă şi apârativâ, ast-fel eă combate cu energie apele cunoscute până acum ale Borzeculul şi Giesshiibler. Ac cată apă escelentă este fdrte bună de a o întrebuinţa la masă de b ut cu viu siă cn siropuri In locul Borseculul, fiind recomandată de medici chiar şi la bolnavi pentru facilitatea el digestivă şi reooritdre.
Apa diu Sursa Ndel se găseşte la principalele magasine de coloniale, farmacii, drogueril şi la toţi vîm/âtoril de ape minerale. Cn preţuri fdrte convenabile.
In Bucuresci la M. Economu et Comp.	j	In Ploiesei la Fraţii I. şi Th. Christoscu.
In Ploiesei la N. Petrescu et Comp.	|	In Brăila la Petru şi Gheorghiadi.
Depoul general pentrn t6t& România şi ţările limitrofe, a se adresa la d.
(31.)	S. STERIANO, Galaţi.
De vânzare sâQ de închiriat


IPIE^SIOnsnA-T IDE PETE
(Institut cu fece clase, — Diplome recunoscute de Stat).
F* V1ENA, ‘VTX LIISriDBlsra-ASSTB 3STO. Q. -ms
Programe amănunţite trimete.
FANNY LANGER
(2	directârea institutului.
t. f. î
iii O,
l!
wmimrm »	r	„
casa diu strada Primăverii No. 30 bis, cu J dou6|etaje, 7 camere de stăpâni, dintre care un salon mare, cu parchet în t6te, I 3 camere de slugi, bucătărie, doufi piv-j niţe, gradină mică în faţă şi altă grădină , mare în dos, gaz. Pentru cheie şi con-' diţiunl a se adresa înstrada Colţel No. 54. t
(8)
.rin i> <• "fii,o-i 1 i- i' c.' 1 -UI 'iri. 'Vi, lai) lift S I .1 ăJ-u, r iniîA	
HVL-A-IRIHj JOh DE	Tposrr 1
	.Ni ; n» ■ ■ 1
ŢEVI * FIER ^ 1	ACCESORII
/ LA	ia m: 1 . ..ci t £
■i.
GRADINA ELIADE
Se închiria^ d’aciiiu şi până la 1 Noembrie.
[81
14 bis. - BUCURESCI, STRADA DOAMNEI.
14 bis,
(12-3 Jf)
a t

A
Tiţoşţr*fi* iGarului *TELEGRAPHUL. Str»d* Blausri, 20.
www.dacoromanica.ro
ANUL XIX. — No. 4813
IN BUCUREŞTI SI DISTRICTE
IULIE
ABONAMENTE: Pentru Capitală:
• i-i .
Pentru uu au „ ş6ae luni „ trai luni ....
Pentru Distriete:
Peutru uu au .	,
„ şĂse luni ....
. trei Inul .	.■
ui iuIiJ ifi »h Ihsfik) $b soni iov .oh t»LI
jOrnsg iş
Lai 30
. 15
, 8
Pentru Ntreiuătate:
P .intru un an	|u sur lel 40
„ fise luni .	.	.	„20
„ trei luni. .	.	„	„10
Abonamentele se fac la 1 ?• 15 olt fi* cărei luni.
UN NUMtili VECMU2i> BANI
vi; tfli'iiS
BneiV nib semiijeoqxj
Aboiininelitele se pîăteSC înainte
—


="*--
EDIŢIA ANTfiU
Redacţiunea, Strada Blănarî, No. :
*	J
BUCURESCI, 27 IULIE 1S88 ____________________
v -	f
Se spunem drgpt, mult ne face să petrecem încrederea naivă a celor de la tuia o fi ii 6 s ă din Pasagiu când vorbesc de ei şi de aî lor. Ei ne aduc aminte de carnaval când eroii de la Virlehem strigă acelora cari voesc sâ’l auc|ă: „Eu sunt Irod împărat, care pe cal am î icălecat, în Ierusalem am intrat, 14,000 coconi am tăiat, etc etc» ! Aşa şi cu oficioşii. Ei sunt împăraţi, ei sunt cinstiţi, ei sunt învăţaţi, eî sunt înţelepţi, el sunt morali. Lumea cea l’altă este compusă din nişte insecte, pe când ei singuri sunt dmeni, ei sunt alfa şi omega.
Ne aducem aminte că se afla acum câţi-va ani în capitală un personagiu, cunoscut subt numele Christodor de Philipp, care vorbea cu regii şi împăraţii prin un telegraf al său propriii, pe la colţurile zidurilor, şi (jli-oea că el are secretele tutulor capetelor încoronate în pozunarul sgîi.
Oficioşii noştri! ni se paie că au întrecut pe acel erou al tristei figuri, căci el avea o pretenţiune pe când eî au tdte pretenţiunile. Dupe ce ’şl dau tdte virtuţile şi tdte calităţile, apoi voiesc să se arate şi 6menî politici distinşi, ,capabili de a desfiinţa Jote partitele actuale, tâte grupurile %carî au avut o esistenţă legendară,
, şi pe Yuinile lor se ridice formaţiuni politice împrejurul unor sâm-fiuri de idei clare şi distincte, cu »privire la trebuinţele ţereî ! !u
Aci încrederea lui Christodor de Philipp în sine a rămas pe jos. Dăcă sărmanul ar trăi, ar începe o luptă cu oficioşii, nu numai cu condeiul der încă şi cu pumnii. El atât de puter nic pe lângă ziduri, atât de influente pe lângă capetele încoronate imagi nare, se fie întrecut în curagiu şi în presumţiune de nisce dascăli cari nu sciu nici să’i. scrie numele cu Ch şi pronumele cu Ph la început şi cu douî p la sfârşit.
Ddr norocirea celor de la foia o-ficidsă este că acel eroii al timpurilor (fdstre moderne s’a stins şi eî pot să pretindă în pace rangul ce voiesc se aibă în societate, pot să se bucure singuri de avantagiul unei satisfaceri complecte a încredere! într’ănşii
Insă să lase în pace şi opiniunea publică spre a se bucura de credinţele eî şi a şi-le manifesta asupra pretenţiunilor de nouî formări politice în acdstă ţdră, de noui grupări care să se ridice pe ruina celor vechi.
Cine să formeze acele noui gru pări? Pe ce baze şi în jurul căror idei ? România liberă ne dă a înţe lege că fericiţii muritori aî partitu-lui viitor vor fi junimiştii
C.a să formeze cine-va un partit, trebue să aibă un trecut constat în principii pecari le-a adoptat cel puţin a cjecea parte din societate.
Cari sunt principiale constante ale d-lor Carp, Maiorescu şi Laurian ? Ei au fost întăiu cu conservatorii şi au oiuortt alegătorii la Pitescî alături cu dânşii. Când au vetjut că corabia ia apă, e în ajunul de a face naufragiu, s’au strecurat, au fugit. Rămâind fără cap şi fără domiciliu, negreşit politic—cura (ţlicea răposatul Vasile Boerescu, —- au a-

DIRECTOR POLITIC
mo* fn
«ş Jâ^woni m'?. Misir i i iilfj rtto* *' oioargt yjt'Srwiirno fjjn '
| ■ uild
.ci liicuisa ii'.sJiţBiiii ; Uiţu&o o» ixb iJ/slrihiVr i| h i ■mjjîW .4it» Wi''*no >	In ,fv*
ANTJNC1TJR1 SI RECLAME
Anunciurl pe pag, IV linia 25 bani. Reclame	„	III	„	...	1 ieil
„ n..............3 lei
„	,, I	*,	, • ,	5 lei
Pentru Inserţii şi Reclame Redacţia nu e responsabila.
Epistole nefraucate se refusă, articole nepubltcate se ard.
In Streinătat.e a se adresa :
Francia, Ilavas, LafGtte et C-nie, placa de la ilourso, Paris.
Knglitera,Engine Micond,81 Finet Street, E C., London.
Austria, Haasenstein nt Vogler 2, YVieti Rudolf Mosse Zeilerstaetto, Wiene. Ungaria, D. Moritz Wiest, înBnila-Pegla Servitenplatz.
Abonamentele seplătescînaintc
I. C. FUNDESCU
i
Admiiiistraţiunea, Strada Blănarî, No. 20
făcut parte din consiliul comunal, a funcţionat în consiliul permanent al instrucţiune! publice mai mult timp şi a luat din cănd în când şi câteva mii de lei să se ducă în strei-nătate spre a studia mersul scdlelor la diferite popdre, însă tocmai pe timpul cănd scdlele erau închise.
Aceştia sunt ca persdne acei cari aii pretenţiunea se formeze un noii partit în acd4ă ţdră pe ruinele partitelor trecute.
Acum e vorba de sâmburii de i-deiele în jurul cărora voesc se înalţe acest Kedru al României!
Şi agi sunt nenorociţi rivalii lui Christodor de Philipp. In numerile trecute am probat destul de lămurit că junimiştii nu aii nici o ideiă, ddr încă sâmburi de organisarea statului român. Pe cari le-aii avut, şi acelea nu proprii ale lor, le-aii părăsit. Ei au adoptat atât în organisarea şi întărirea României cât şi în politica ei esternâ, ideile şi prin-cipiele partidului liberal-naţional.
Prin urmare este acum întrebarea : pe ele voesc se clăddscă noul edifi-ciii politic oficioşii? Ar fi ridicol, să dărîmi un edificiu vechili ddr solid şi cu cărămida lui se zideşti altul pentru singura ambiţiune ca se dicî că l’aî făcut dumneata şi ca să ’ţî împlineşti gustul ca se pui două-trei flori de ipsos pe care zidarul dintăiii nu le-a găsit nemerite !
Are să trdcă multă apă pe Dâm-boviţă până se formeze junimiştii, nu un partid ddr un grup de principii, căci de interes îl ad adi când sunt la putere. Mai lesne se va constitui un partid republican şi altul socialist, căci acelea ar avea nişte idei îutr’adevăr clare şi distincte, de cât junimiştii cari n’aii în capul lor de cât fum.
TELEGRAME
(Serviciu particular al tjliar. Telegraful)
o	”
Berlin, 7 August.
Împăratul Wilhelm va face visita regelui Humbert în cursul lunei Octombrs.
Acâstă visita va fi precedată de visita ce împăratul Germaniei va face la curtea Austriei.
Lo ndra, 7 AugUst. Din New-York se scrie clarului Standard că Patrick Egan, a declarat câ la momentul oportun, .Parnell va proba nn numai caracterul aprocrif al scrisorilor ce i se atribue, dar că va da pe faţă şi pe autorii, acelor scrisori.
Berlin, 7 August.
Gazeta Germaniei de Nord, nu dâ nici o importanţă recriminaţiunilor jurnalelor francese şi italiene în privinţa Tripoli-sulul.
pdrniiT liberale, şi a avut grije Mia din piaţa Episcopiei să declare că nu a Busţinut şi că nu va susţine acest cabinet de cât întru atât întru cât e un cabinet conservator.
Cestie de gust ! N’o discutăm!
Cu tdte acestea ddcâ resfoim co-lecţiunea Epocei de la venirea în fruntea afacerilor a actualului cabinet şi până astădi, n’o să găsim da-saprobată nici una dintre faptele cabinetului junimist.
Aodsta pdte se doveddscă două lucruri : sdu că actualul guvern de la început şi până astă-di, a lucrat ca un cabinet pur conservator, sdu —-cea ce pentru noi e mal probabil—-că pe d-nii de le Epoca .nu ’i costă nimic teoriile şi abstracţiunile ş; că nu se gândesc la consecinţele la care duc ele, când Te scriu!
Ceea ce ne întăresceşi mai mult în aedstă din urmă credinţă, este că nu se p<5te dice penă astă-dî că acest guvern a făcut ceva, căci n'a făcut nimic.
A Vegetat în întrul unor idei sehidpe de conservatorism, în expresiunea destituirilor şi numirilor de funcţionari.
Acesta e constantul şi perpetuul caracter al guvernelor conservatdre, d’a nu se pricepe la nimic. Ş’apoi, mai e şi alt ceva.
E că, or ce cabinet ar fi venit după 12 ani de o febrilă şi măndsă activitate a fostului guvern liberal-naţional, nu ştiu, ,zeu, ce ’l-ar mai fi rămas ceva de făcut, din plin.
Până acum n’avem din partea a-cestui guveru de cât irograme şi desiderate...
Ba mai avem ceva :
Disolvări de consilii comunale, judeţene şi comitete permanente.
Destituiri de funcţionari şi numiri noui, pe spriuednă, bacşişuri, sdu pe recomandaţii ţ-
Ingerinţe şi bătăi în alegerile ce s au făcut până astăzi — şi de si-
Activitatea guvernului de acjl
Au haz ciocoiaşiî de la Epoca !
Şi notaţi, cât sunt de inconsecinţî. Că junimiştii nu sunt liberali şi mai puţin încă liberali-naţionalî, aodsta nu se discută.
Că au mari aplicări spre conservatorism şi mari simpatii personale către eliţii conservatori, nici aedsta nu se mai discută.
Ddr că nu simt conservatori pur sang şi încă şi maî puţin ciocoi, a-levgat cu arme şi bagagie la partitul I cdsta nu e de tdouit şi de discutat, liberal-naţional. Aci aii făcut eăsni- I	Trebue se fim drepţi !
cie împreună câţi-va ani, căte-şi I	Epoca chiar, a recunoscut —1 şi a-
treî aceştia cari formau partitul lu- I cdsta o ştie lumea întrdgă—-eă parte tveg al junimiştilor au fost aleşi de- I dintre membri actualului cabinet ju-putaţl de partit, dr cel din urmă o j uimist aU avut de multe ori idei şi
i	•
gur, ce se vor mai face ;
Resbunări personale S;i murdare în contra membrilor fostului guvern sdii a partisanilor lui de căpetenie...
Iată bilanţul actualului guvern, activ şi pasiv !
Apoi, aşa fiind — şi aşa este — n’avem noi dreptate să spunem că au liaz cei de la Epoca !
Căci, ţuchipuiţi-yă că mâine s’ar începe activitatea electorală.
S’ar începe întrunirile publice şi oratorii guvernului de aşţă-di ar veni să expuie alegătorilor contingentul activităţeî lor, de la venirea la putere şi până astă-di !
rUr.fi l	i	1
Le ar putea spune r
Cu ce şi cu cine ar începe şi cu ce şi cu cine ar isprăvi ?
De siguru că ar începe cu primarul capitalei care a pus funcţionari cu plată şi care a înstrăinat bunurile comunale pe nimic şi ar termina cu d. Fleva care a tulit-o la băi, sdu cu sforţarea d-luî Carp -— plină, de succes ! — de a scădea aguţb sdu cu d. Marghiloman cave nu pote se a-ducâ în contingentul activităţeî d-sdle, de cât câte-va luni maî mult d^ cochetăria ministerială3!
Cu ce alt r
Se vor încerca se critice faptele fostului guvern.
Răspunsul la tdte criticile lor are să Iie’ limpede şi lesne de dat y iată’l dacă tot ce a făcut fostul guvern, e I răii, pentru ce până astă-<jî na’ţi des^ făcut nimic ? — şi nici nu veţi' desface suntem siguri !.
— Am început ‘prbi a da ăfard fun-
www.dacoromanica.ro
cţioriî fostului regim,r Veţi respuWde, tâlhari şi corupţi!
Şi noi vă vom (Jice :
Nu ve ju aţi d’a nucile. Funcţionarii ’i aţi dat afară pentru ca să vă pregătiţi terenul d-v. de a guverna, dr nu pentru vinovăţiile lor. Si o probă că este aşa, este că dându’i a-fară nu ’i aţi dât şi în judecată.
Prin urmare critica tdtă ave se vi sa reducă în acei câţi-va dmeni necorecţi care aii abuzat de funcţiunile lor....
Cântec vechiu şi trezit.....
Şi apoi aedsta, lumea întrdgă o ştie deja, ar fi mai mult apărarea causeî ndstre de cât ridicarea d-v.
Pentru ce ?
Pentru că în mijlocul partidului liberal-naţional în tot-d’a-una a fost înscris principiul oneşti ţaţei. Exemplele multiple în cava unii dintre Cei mai de frunte membri aî partidului nostru au fost sacrificaţi când a fost vorba de neoneaUtăţi comise, sunt cunoscute de lume.
Tot . aşa ve cunoşte lumea şi pe d-v<5stră ?
E departe griva de 'epure !-
Vom dice ddr:
Nu ne temem de alegătorii cinstiţi şi cu pricepere. Se venim în faţa lor amândouă partidele, noi, căduţii de ieri ; voî, ridicaţi de astă-dî, şi se vedem a cui va fi isbânda.
Ne temem însă de coterii, de acei ce ţin ochii nemişcaţi de Ia traista cu grăunţe, pentru care nici ideiă nici cinste nu maî există,,.
Iată elementul d-v căruia noi ’î-am strigat pururea:
Vade retro satanas !
Const. D. ŢIcu-Ştefâncscu. ----—■
Informaţiuni Exteridre
>• • -''	Din -Germania.
Tăte trupele din garnisona Berlin vor •face’săptămâna aceasta mari exerciţii în jurul Berlinului sub comanda împăiatului.
Vor lua parte la aceste manevre 5 regimente de infanterie, Aouă de dragonî, unul .de: ulanl, două de artilerie, corpul de- gardă şi uii regiment de pontenieri In total 16,000 6menl.
Sosirea la Roma a împăratului Wil-helm. II este adl sigură. Dupâ in formaţiunile mele, guvernul a şi hotărît câ cu acdstâ ocasiune va avea loc o mare revistă militară la Cento Celle la care vor lua parte 40,000 Omeni.
TOte trupele din garnisonele de pe uscat vor lua parte la acesta revistă trimiţând câte un mare conligent. Se <Jice câ o parte din miliţia teritorială va fi chemată sub drapel cu acâstă ocasiune.
Revista va avea loc probabil în cea d’ântâio săptămână din luna iul Octorabre.
Resultatul întrevedere! de la Peterlioif
Grenzboten, ale cărui relaţiunl cu sferele conducătăre din Berlin sunt cunoscute, publica un articol privitor la ducerea împăratului german în Rusia. In acest articol se c^ice câ dâcă s'afl urmat negocieri cu ocasiunea întrevederei, apoi acestea nu s’att putut referi de cât la Bulgaria şi n’aâ putut avea In vedere de cât o mijlocire care să împace pretenţiunile legitime ale Rusiei cu interesele Austriei.
Rusia nu ’şi-a formulat încă pretenţiu-n.Je sâle în acâstă privinţă.
Tot ce se scie este că nu voeşte să’şl anecseze principatul, câ nu recunoşte u-nirea Bulgariei şi a Rumeliel orientale şi în Bulgaria nu doreşte să vadă la cârmă un domnitor, care, ca Battemberg, să represinte interese englese sâa în general ostil Rusiei.
De aceea nu este de mirat decâ politica germană în aeestâ afacere va fi pus la cale, dâcâ nu cum-va a şi mijlocit, o înţelegere între Rusia şi Austria,' creân-du-se un modus vivendi, care să nu impună nici uneia din părţi sacrificii de interese şed de prestigiu.
Stând lucrurile ast-fel, atunci nimic nu va inal sta în calea reînvierei alianţei celor trei împăraţi seu mal bine cjis in-fiinţârel alianţei quadruple cu Italia împreună. Aeâsta ar represinta o putere, care ar fi maî pe sus de ori-ce resistenţe şi în faţa căreia Francia ar fi nevoită să recunOscă fără reservâ şi în mod definitiv faptele împlinite şi se renunţe la recucerirea provinciilor încorporate în anul 1871 la imperiul german.
Rnsia şi Armenia
Se scrie din Tiflis câ fiul d-lul de Gi-er s s’a întors de la Etzniiazin, unde fusese într’o importantă misiune pe lângă şeful suprem al Armenilor, cu care a avut o lungă convorbire.
Circulă sgomiotul câ ar fi chestiunea de pacificarea. Armeniei, a cărei nemulţumire a făcut pe ruşi să se amestice în şcolele lor.
Demersul d-lui de Giers ar fi motivat de dorinţa de a câştig» simpatiile armenilor, cu ocasia apropiatei călătorii a Ţarului în Caucafc.
Retragerea lui Gladstone.
Gladstone a primit o deputaţiune de radicali la Shefield. In răspunsul la adresa ce i-a adresat, Gladstone a declarat câ crede că îndată după regularea chestiune! ir’andeze se va retrage în viaţa privată.
[ t-q	.___ţ ja'/rujbâti ,$&«! f
Călătoria lut Wilhelin la^Roina Corespondântul din Roma al fiiarulul
Standard scrie că a aflat de la secreta-
• ■ , .
rul Vaticanului că vizita Iinperatuluî Wilhelm la Roma va face mare plăcere Pp.pel, care T va primi cu rile cuvenite.
Din Roma se telegrafiazâ ixrmâtorele
tăie onoru-
■
ziarului Corriere di Napoli:
•li U	Hei
bWA'i
Raportul secret al lui Risniarck şi presa streină
Publicarea acestui raport de câtră Nou-velle Reoue preocupă presa germană şi streină.
Acest document, scrie Gazeta de Colonia nu conţine nici un rând care sâ pâtâ probi s’afl face să se admită cu siguranţa auteticitatea sa. In Prusia, adaugă citatul ţjiar, secretele de stat sunt aşa de bine păstrate în cât cine-va se pâte îndoi de auteticitatea unul act chiar când ’i se dafl dovezile cele mal palpabile. Dar sub domnia împâratului Frederic actele guvernului, şi mai cu sânul acelea relative la b61a Suveranului, se îndeplineau în nisce condiţiunl atât de particulare şi de ciudate, în cât nu s’ar putea nega întriun mod absolut posibilitatea ca documentul în cestiune sâ fi ajuns la re-cunoşcinţa altor persone de căt aceea a destinatorului.
Gazeta de Colonia pentru moment se dispensâză de a cerceta mal mult autenticitatea documentului, şî se mărgineşte în a observa câ coprinsul documentului este cu totul în acord cu amănuntele ce ea însăşi le-a dat asupra politicei Germaniei, şi In particular în ceea-ce priveşte Gestiunea bulgară şi afacerea Ba-tenberg.
Citatul ^iar adaugă:
„Acordul între acest document şi amănuntele ce le-am dat noi este ast-fel „în cât, dacă documentul, contraria tu-„tulor aparenţelor, ar fi un falş, apoi

TELEGRAFUL — 28 IULIE 1888
,acest falş n’ar fi putut sâ fie comis de ,cât cu ajutorul acestor amânunte chiar, »şi în acest cas, coprinsul documentului ,falş ar fi încă esact*.
Gazeta de Colonia termină dicând, câ din acest document resultă câ prinţul de Bismarck ar fi făcut împâratului Frede-ric un raport verbal asupra cestiunel Ba-tenberg câte-va tjile după 26 Martie şi câ împârătâsa a făcut cunoştinţă cancelarului de acostă căsătorie înainte de 26 Martie.
Tâte aceste date concordă după cât se ştie cu diversele incidente la cari att dat ’oc acest proect de căsătorie.
Post, din Berlin, pretinde că documentul este falş, dar nu produce nici o dovadă alta de cât sentimentele anţi-germane ale d-nel Adam.
fiarele engleze, în general, publică documentul fără comentarii.
Times însă crede că el este apocrif.
Standard crede câ la Nouvelle Bevue s’a lăsat să fie mistificată. După jt^isirul conservator englez, stilul scrisorel nu este acela al d-lul Bismavck. Ga o dovadă, citâ(Jă titlul de sire cu care se începe documentul şi pe care d. Bis-marck nu’l întrebuinţâzâ nici o-datâ a-dresându-se suveranului.
In sfîrşit desminţirea dată de Gazeta Germaniei de Nord e făcută In aşa mod, în cât nu pote fi luată în serios.
Foia germană vorbeşte de compilaţiunl, ce le-ar fi făcut, traducătorul frances.
In orl-ce cas, traducătorul n’a putut face compilaţiunl de cât după note originale germane.
O inovaţie îu armata germană
In urma unei disposiţiunl ministeriale, cu începere de la 1 Octombrie, regimentele din corpul de garda şi regimentele de cuirasierî vor purta lănci.
■	U Ui. '
O altă întâlnire a suveranilor
Cu ocasia călătoriei sâle în Caucas, Ţarul Rusiei va avea o întrevedere cu Şahul Persiel.
întrevederea va avea loc la 20 Septembrie.
Wilhelni II în Ba varia
National Zeitung, anunţă câ împăratul Wilhelm II se va duce la Bayreuth pentru a asista la representaţiile operelor Iul Wagner. S'a dat ordin pentru a se face pregătiri de primire.
ADUNAREA GENERALA
A
Âsocîaţiunei transilvane
Din Abrud se telegrafiazâ urmâtârele 2 ribuneî cu data de 5 August:
Bariţiu, ca preşedinte ad-koc, deschide şedinţa la ÎL oare, făcând istoricul Aso-ciaţiunii. Se văd multe goluri. Blâjenii lipsesc aproape toţi. Altcum lume multă. Demisia casierului a produs zăpăceală. La postul de preşedinte sînt mal 'mulţi candidaţi. Lţi banchet afl participat 150
persâne. S’a Incassat cam peste 1000 fi. Telegrame sosesc din toate părţile.
După lungi conferenţe s’a aclamat de preşedinte al Asociaţiunil BariţitL care a’a voit să primească, maioritatea voia pe Popea de preşedinte şi pe canonicul Moldovan de vice-preşedinte. S’a stăruit ca pe un an să primească BariţiO, şi a şi primit. Sînt aleşi: vice-preşedinte Popea, casier Gherasim Gandrea, bibliotecar Spân, membru în comitetJHannia. Au fost şi alţi candidaţi dar aa ca<Jut; muntenii sînt brâvl, el vreatk concordia. Mâne va fi excursiuae la Detunata, care promite a fi foarte interesantă.
INFORMATIUNI
Alegerea colegiului 1 comunal de Prahova a fost casată de consiliul de miniştri pentru motivul câ balotagiul s’a făcut vineri în loc de duminică cum cerea legea.
X
Gomerciul cerealelor a luat un mare a-vănt în urma uumerâselor telegrame din străinătate prin care se arată câ mal tâte productele din Europa sunt compromise de secetă şi grindină, afară de cele din Busia şi România.
X
O dată cu întorcerea regelui în ţâră va veni şi prinţul Ferdinand de Hohen-zolleru, sub-locotenent în regimentul 3 de infanterie, pentru a asista la manevrele de tâmnă.
X
D. Goluchowşki, ministru plenipotenţiar al Austrd-Ungariei, plecând în congediu penlru 10 (Jile, d. secretar al Le-gaţiunei, corniţele Koziebrodzki vă gera Legaţiunea în calitate de însărcinat de afli ceri până la întârcerea titularului.
X
AtM se fac alegerile pentru consiliul judeţean de Vlaşca.
X
ErI aQ ars odăjdiile preoţilor de la Biserica Stavropoleos, aflate Intr’o ladă tn biserică.
Nu se ştie de unde a provenit focul.
X
Căţî-va ofiţeri bulgari, dorind jsâ studieze medicina au cerut să fie înscrişi la facultatea nâstrft din Bucureşti.
X
Consiliul general al judeţujul Ilfov e convocat pentru <Jiua de 12 August, spre a alege trei membri în comitetul permanent.
X
D. Micheru, violonist român, s’a întors îa Bucureşti, venind de la. Constau tino-pol, unde d-sa a stat mal multe luni de 4ile.
Aflăm cu plăcere câ d-sa a fost medaliat de m. s. Sultanul pentru p fanfară ce ’l-a trimis.
X
Luna viitâre se vor face la fortifica-ţiunile capitalei mai multe experienţe.
FOIŢA DIARULUI ‘TELEGRAFUL,
(34)
ci i,	f.i a* fiS'jjgjnilSjOl
:	.b	h
i f ~ <.	ni A*) ni
’ •! .mi *»'«' vfin.tfr. sb ■	. «LfK-.'ub
,ii . nî iji.iiiK f ţ-111 ■ j >
MOŞTENIREA
MILIOANELOR
de
J A Y E L S A U 6?E R
PARTEA A DOUA VII
In acel moment dacă T ar fi vădut cineva, ’şl ar fi (Jis: cum dracu mai p6te trăi acel om ; în adevăr numai pielea şi ciolanele eraţi de el.
Bolnavul se aşeză pe burtă, cu pici 6-rele afară din pat şi încetul cu încetul se dădu jos.
Stând pe burtă în pat, acâsta îl făcu , âo ; bolnavul stătea jumătate pe pat,
jumătate jos şi ţinânduse cu mânele de plapomâ ofta.
Durerea mal înceta .lupă câte-va minute.
Apoi d’odată Serafim se rădică în pi-ciăre şi sprijininduse de pat ajunse până la un scaun, ! puse dinaintea casei cu bani, şi se aşetjâ pe el.
Serafim era forte obosit.
— D-qleuJe ! murmură el; sunt grea bolnav.
In sfârşit făcând o sforţare, sprijini mâna stângă pe uşa casei iar cu drâpta vârî cheia îu brOscâ.
întâi el deschise o mică cutie, în care era un mecanism forte complicat; trebuia sâ ştii ce cheie sâ întrebuinţezi ca să deschizi casa.
După câte-va minute în sfârşit, Serafim putea sâ ţrivâscă la banii Iul. D’o-datâ însă, nâduşala începu sâ’l curgă pe frunte, inima începu a bate cu putere, piciârele şi mânele a tremura. Totul pare câ se învârtea In jusul lui.
Serafim Întinde mânele sâ le pună pe casf care pare-câ se depărta de el, apoi închise ochii şi câcju jos de pe scana.
Serafim nu mal dădea semne de viaţa.
In acest moment uşa camerei sâ. deschise şi Oscar întră.
Văzând casa deschisă şi pe Serafim trâu-
Ele se vor face de ofiţerii de artilerie şi geniâ,
X
Planul marelor manevre din acest an se lucrâză cu activitate de statul major al armatei.
X
Citim în Viitorul din Târgovjşte :
Lume multă ca anul acesta nu s’a mat văijut la băile Pueiâsa. Ţâţe casele locuitorilor şi camerile de prin hoteluri s’art închiriat. Acel cari au venit mat târzia, negăsind camere de locuit, s’ad depărtat prin cătunele Glodeni şi Şerbânescl. Pe tâtâ <jiua sosesc încă bojnavi. Petrecerile In băl şi esuresiunile nu lipesc.
pilnic se fac cavalcade la Bezdâd, Pie-t roşi ţa şi Vulcana.
Un singur lucru nemulţuraesce pe vi sitatorl: formarea unul aşa numit comitet, care impune, saa dupâ gustul căruia trebue sâ se conducă toţi la dans. Zilele trecute, din causa acesta, era sâ se întâmple lucruri regretabile.
X
S’a înaintat consiliului de miniştri pro-ectut pentru inamovibilitatea magistraţilor : în curând vom da părţi din acest proect, care este prelucrat dupâ al d-lor Nacu şi Stâtescu.
*
Ministrul-Jokey.J Al. Marghiloman a plecat la băile Gonstanţu.
Girarea afacerilor acestui minister se va tace de d. Gostescu{ directorul ministerului de justiţie.
X
Un amploiat superior de la poştă este Însărcinat de direcţiune sâ mârgă Ia tâte staţiunile drumului de fier, unde se în-fiinţăzâ serviciul de mesagerii, pentru a da instrucţiuni şefilor de gări de modul cum trebue aplicată convenţiuiiea ce s’a încheiat între direcţia telegrafo-postală şi direcţia drumului de fier.
X
D. M. Gogâlnicănu se află la Reichenhaii unde va face o cură de câte-va săptămâni.
X
Duminecă, 24 Iulie, a avut loc căsătoria d-lul Athanase N. Carandino cu d-şâra Aurelia G. Garoiu.
Le urăm viaţă lungă şi fericită.
X
Un pasager U hotel Regal cere apă. Chelnerul ovrei—aduce o sticli.
—	Chelner, iţise pasagerul voind să tdrne în pahar, ddr apa nu e singură. Vtiţn plutind d'asu-pra el, o mulţime de muşte.
—	Ce l» le fae eO d-Ie, ddcă au intrat? O să m» mat apuc ea acum §t le priuŞ una eâte-una ?
III
'l .O IJS fî/Blti
UN PROPRIETAR
Ni se denunţă lucruri grave împotriva d-lui Stoenescu, proprietarul, moşiei Crângu din j. Ilfov pl. Mostiştea. lata ce se spune r Fundulenil aa închiriat pământ cu dijmă pe moşia Crângu, pe care ah semănat grâa. Nici până afli d. Stoenescu n'a voit stl lase si secere, aşa că grâul s'a culcat a păment şi s 'a stricat.
I -U . . n ____________■ :	‘	,	.. ‘	>
tit jos, Oscar tresări. îndată însă ’şl reluă Bângele rece şi după ce închise uşa cu cheia se apropia de bolnav şi’l pipăi.
—	Serafim! strigă Oscar.
Vânând câ Serafim nu respunde, se a-propiâ de casă şi se uită în ea.
Intr’un colţ zări trei pachete de bilete de bancâ. Oscar puse mâna pe ele, le vârî în buzunar, apoi se îndreptă spre uşă, o deschise Încet, scdse capul afară ea sâ se asigure dacă nu-1 vede cine-va eşind, coborî scările şi se duse In cabinetul Iul de lucru.
Cu fotă tndrâsnâla ce o avea, mânele îl tremuraâ şi scria prost.
—	Ce dobitoc e Serafim. Aucjl! sâ aibă atâţea bani şi sâ nu’l întrebuinţeze.
Scriind, Oscar surîdea, ochii Iul era a strălucitori gândindu-se Ia petrecerile ce are sâ le facă.
D’odatâ însă intră Parisot in cancelaria secretarilor şi iţise :
—	Chiemaţl pe unul din scriitori; Serafim a căijut din pat.
Unul din secretari eşi, urmat de Oscar care <.ise
—	Sunt sigur câ a făcut iar vre-o prostie...
Gând cel doi scriitori intrară în camera Iul Serafim, găsiră pe acesta în genunchi lângă casă şi strigând :
<1511 na 71
de cât elita 30cietăţeî, Aceşti domm şi
Oamenii aa încercat sâ secere, der ah fost bătuţi şi aluugaţl de el şi servitorii set.
Proprietarul,—care a fost maltratat de săteni în vremea rescâlei-r—ar fi spus că nu se va lăsa până ce nu va omorî pe unul din fundulenl.
Dăm acestea subt tâtâ reserva şi cerem autorităţii compeiinte sâ cerceteze lucru şi sâ potolâscâ spiritele.
Exposiţiunea din Viena
Viena, 20 Iulie 1888
Am sfîrşit ultima mea corespondenţă, (jicftndu-vâ câ voia sâ profit de timpu frumos ca sâ’mî desmorţesc piciârele; der am fost înşelat forte amarnic ; palidele rade ale sârelul s’aa ascuns dupâ nisce nouri groşi, cari ah vârsat asupra oraşului torente de plâie până sâra. Nu sciâ ce timp este în Bucurescl, dâr aci val de noi, sârmanl călători cari am venit sâ petrecem. De o lună şi mal bine n’a trecut o <R fără ploie, ast-fel în cât escl silit sâ te înehidl în cafenele vr’o 4ece douâ-spre-dece câsurî şi restul 4*" lei să’l petreci în odaiâ la otel. Şi tot mal stal in Viena cu speranţa câ se va sfîrşi o dată timpu urîcios şi din 4> în di se face maţ al dracului : se pare câ este lucru jurat. Dar sâ venim la caprele nâstre. Trecem la gimnastică.
Aparatele expuse sunt forte numerose şi arâtă o imaginaţiune straşnică la fabricanţi. Ar fi fără folos d’a le enumera pe tâte ; închipuiţl-vâ fel de fel de instrumente de lemn, de sfârâ şi de oţel cu denumiri tecnici lungi ca o 4i fără pâine. Vederea acestor instrumente 'ml deşteaptă o observaţiune în privinţa învăţământului gimnasticei ia şcolile publice. Sub pretext d’a desvolta trupul, mi se pare câ d-nil maeştrii de gimnastică, din iubire prea mare pentru înalta lor profesiune — 4î° înaltă pentru câ el sunt aprâpe tot d’a una pe sus—arâtă o âre-care tendinţă a împinge pe elevi către acrobaţie. Ce \oim în sfîrşit? Ceea ce vechiul filosof resuma în câteva cuvinte: mens sana in corpore sano, o minte să-nâtâsâ într’un corp sănătos. Pentru a ajunge acest scop, nu e nici o trebuinţa d’a se spâmjhira pe piciâre £şi d’a sta în acestâ posiţiune ciudată până când se suie sângele la cap. Ce {necesitate este, vâ întreb, a pune un picior pe bara unul trapez şi d’a se învârti ast-fe! ca o râtâ de moră ? Trebue numai a desvolta muşchii şi pentru acesta ajunge o cârdâ, o scară, inelu şi paralele. Usul trapezului ’ml pare nefolositor, dar ar fi bine ca să sâ înveţe elevii a sari şanţuri şi a ridica greutăţi. Mulţimea de instrumente ce vâd aci expuse întrec scopul în ceea ce pri-vesee înveţamântul, dar dâcâ e vorba de sport, este probabil că cu cât inventâzâ cineva unelte mal complicate, cu atât Inaintâzâ în grad, în ierarchia sportma-nicâ. Se scie, în adâvâr, câ acesta bâlâ a sportmaniei a mers aşa de departe în cât în lumea cţisA înaltă din Paris este modă d’a organisa representaţiunl de circ In cari nu figitrâză ca artişti şi artiste
aceste dâînne, cari pârta numele cele mal mari, execută în perfecţiune voltija, şcâla înalta de călărie, salturile mortale, dau-sâză pe sfora întinsă, intr’un cuvânt săvârşesc tâte acrobaţiile cele mai exlra-vagante. Ast-fel este secuiul nostru. Este mal bine a rîde de cât a plânge de aceste exerciţii corporale cărora sâ dedaa âmenii fftrâ ocupaţiuni. Plaudite, Quirites!
In şcolile din străinătate, fetele tinere sunt esercitate la gimnastică. Se vede câ gimnastica piciârelor produsă prin sciinţa mazurcelor, polcilor, valsurilor, nu le ajunge. Dorim ca soţiile fiilor nostril, în momentul când ficiorul le va chiema la masă, să nu sâ ducă pe mâni şi cu piciârele în sus pânft în odaia de mâncare. Mal scit progresul până atuncf? Acest spectacul ar face sigur să ridă pe invitaţi, dâr ar fi de un gust mal mult de cât îndouios. Până acum fetele rdmâne aa fost ferite de o aşa învăţătură, speram câ gustul noutăţilor nu se va mai, întinde pânâ la ele. Cât despre elevii din gimnasie şi din licee, afară de câţiva el simte o fârte mare repulsiune pentru curşul de gimnastică şi produc atestate medicale ca sâ scape de acâstâ belea obligatorie. Acâsta provine din severitatea regulamentului, care pune gimnastica pe acelaşi picior cu cele l’alte cursuri, ast-fel în cât vedem mari anomalii pro-ducânduse: un elev forte tare în tâte materiile, nu numai perde premiul ci şi este condamnat a repeta clasa, dâcâ modul lui d’a executa salturi mortale şi tumbe nu I a atras o notă bună din partea gimnasticului. Sâ se reforme acâsta mărginind curâul de gimnastică la eser-ciţil simple şi permiţînd elevilor d’a trece în clasa urmâtâre cu tâtâ mediocritatea lor în arta d’a esecuta tururi de forţă.
Dâr m’am depărtat puţin de subiectul mea şi cititorii vor găsi că reflexiunile mele n’aa a face cu exposiţiunea, ceea ce e cam adevârat. N’ar fi nimic decâ aceste rânduri ar căde sub ochii ministrului instrucţiunel publice şi l’ar îndemna a modifica regulamentul privitor la gimnastică.
Revin la exposiţie ca sâ vâ vorbesc de costumele speciale, cari sâ desfăşura înaintea ochilor visitâtorilor. Aci înţeleg costumele speciale căci un frac seci un gheroc în spete, pantalol în piciâre ar împedica cam mult mişcările trupului.
Arta tumbelor cere o îmbrăcăminte u-şârâ, cât de subţirică. De aceea vedem acrobaţii îmbrăcaţii numai cu tricouri de la gât până la călcâi dar acest cosLum, care ne pare potrivit pe scenă sea într’un circ, l’am taxa de necuviincios în-tr’o scâlă de Uimnasticâ, atât de neeon-secuenţt suntem în ideile nâstre. Costumele expuse costă tu nisce pautalonl de doc nici largi nici strâmţi, de colâre albastră sea verde închis, bluze de aceiaşi materie şi de aceiaşi colâre, încingâtorl de curele late de un cot, pantofi de pele deşchişl şi pentru d-re bercur forte gia-ţiâse pentru a stăpâni parul lor nerăbdător.
Aceste costume, cari a*- trebui să fie forte
I i ţ, .	■ ■</•<*i re
—- Aci eraa... trei... pachete!...
—	Ce pachete ? întreba Parisot.
:— Trei pachete de...
Serafim se opri d’odată. Cu tâte câ era slab de tot însă ştia ce se petrece în jurul lui.
Serafim nu putea sâ spună că i s’a furat o sută cind-zeel mii, aceasta ar fi mirat pe Parisot.
—	Aide închide casa şi sâ te ducem în pat, 4ise el.
Cel-l-alt secretar închise casa şi dădu în urmă cheile Iul Serafim, care nu mal putea face nici o mişcare.
Notarul şi secretarul luară pe Serafim unul de cap altul de piciâre şi ’l puse în pat.
Serafim nu d'cea nici un uivânt. El se uita curios la cel ce ’l conjuraa.
In momentul când Oscar surise puţin, Serafim se uită la el.
Parisot observa acâsta şl zise :
—• Voeştl sâ vorbeşti ceva cu Binat: sâ te lăsăm cu el...
Parisot şi cel-l-alt scriitor eşirâ.
Oscar tresări remânând singur; îndată Insft ’şl Iuâ curaj şi stând înaintea patului se uită drept în ochit Iul Serafim.
—	Voiţi sâ ’ml spuneţi ceva d-le Serafim ? întrebă el.
—	Mâ aa furat, respunse el, uitându-
se drept în ochii Iul Oscar care ’şl di-cea în sine;
—	De geaba te inaî plângi, pierii timpul
—	Mâ aO furat, o sutâ-cincl-ijecl mii lei !,..
Oscar holba ochii şi se uită la Serafim :
—	O sută cincl-4ecl inii lei ! zise el. Cim»! aveai o sută cincl-4ecl mii lei!
—	Da.
—* Si ţi i-a furat ?
—	Da,
—	Cum ? Casa d-tale e închisă toţ-d’a-una. Gând ţi s-a furat?
—	Acuma de curând,
—	De curând ?
—	Gând am câdut jos leşinat.
—	Nu cred sâ presupui pe stăpân ! 4ise
Osca-.
—- Nu ■?
—	Atunci cine? Numai el a intrat aci a<Jl dupâ amiază... Noi lucram când el ne-a chemat. Presupui pe cine-va?
Serafim stătu un moment la îndoială apoi ise :
—	Pe nimeni.
—	Asta’l râtt de tot. Dacă ai fi Pl‘e" supus pe cine-va M aş li obser^t e£i ^ prâpe. Cred ca ştii ca Jn acâstâ privinţă sânt bun, Asta e prost J Cu Varet n!at făcut nimica Acuma ţi a’a forat o suta cinci-deql rpil lei şi pe lângă tâte aceste mal eşti şi bolnav. De cât-va timp vâd a.â n’al de loc noroc.
(Va urma)
www.dacoromanica.ro
TELEGRAFUL — 28 IULIE 1888
simple, sunt împodobite cu fel de fel de panglice, fioncurl, mătăsărie, broderii, cari daţi domnişârelor o înfăţişeare atrâgâtdre. Fabricanţii sunt meşteri în arta d’a lansa productele destinate sexului frumos. In adevăr, un numeros public femeesc sta pe gânduri înaintea acestor costume şi pe faţa a multor d-re şi cocone citesc dorinţa d’a lua lecţii de gimnastica, numai şi numai pentru a avea pretext d’a îmbrăcă elegantele costume de trapez.
Credeam ca voi isprăvi în acâstâ corespondenţă toi ce am de dis, asupra exposiţiunel sportmane, dar constat ca ’ml a mal remas mult de istorisit, şi ca se nu ostenesc pe cetitori, amân urmarea dârei de sâmâ la o <Ji ulterioră.
Octavian.
V A. IUBTATE
________	_______ r--4—-------ţ ______
Minimele trilsnetuluf1
Acuma cate-va luni am arătal ce e fulgerul şi trăsnetul. Se vedem care sunt e-fectele trăsnetului. Infectele trăsnetului sunt forte variate. Decâ ar fi ca se cităm t.6te cazurile cele mal curiose am umplea volume întregi. Ne mulţâmim a arăta pe cele mal fantastice, pe cele mai bizare pe cari mintea omenăscâ abia şi le pote Închipui.
Nici o piesa de tetru, comedie seu drama, nici o scenă de prestidigitaţiune r>u pote rivalisa cu acest joc al naturei.
Câte o dată trăsnetul ucide şi sfarmă un om farâ ca hainele lui se fie atinse măcar ; alta dată desbracâ pe un om şi îl lasă gol fără se’l faea cel mal mic râu ; altă dată fură bani din portofelul unul om fără ca să atingă portofelul sea bu-sunarul posesorului ; câte odată ia poli-ala de pe un objeet ore-care şi o duce în altă parte; altă dată descalţâ pe un călător şi’l duce cişmele la distanţe forte mari ; câte o dată gâuresce un tenc de farfurii şi nu pe tote, ci una o gâuresce şi pe alta nu şi aşa mal departe....
Pentru a forma un tabloă mal complect de aceste minunăţii ale trăsnetului, vom alege pe cele mal importante şi vo m pune alături pe cele cari sâmână mal mult între ele.
Ascultaţi!
Una din minunăţiile cele mal mari aie trăsnetului e de sigur aceia de a ucide un individ şi a ’I lăsa în posiţia în care era când trăia, arzându’l în acelaşi timp în aşa mod în cât să nu se alegă de cât cenuşa din c!.
In 1838, în timpul unei furtune, trei soldaţi stătea sub un teiQ, pe teritoriul comunei Vie (Franţa). Cel trei soldaţi aa fost trăsniţi d’odată, cu tote acestea el aa remas în piciore, ca şi când n’ar fi păţit nimica. Hainele lor eraa neatinse 1 După furtună, trecătorii îl observară şi îi în-trebraâceva; nu căpâtarâ nici un răspuns; apropiindu-se şi punând mâna, ei cădură formând o grămadă de cenuşă.
Acest fapt nu e unic în felul săQ ; cel vechi afl observat că cel trăsniţi cădeau jos, prefâcându-se în cenuşă.
Iată un alt efect curios al trăsnetului.
In (jiua de 29 Iunie 1869, la Radettes (Franţa), primarului comunei îl veni ideia să se adâpostăscă sub un plop înalt. Trăsnetul cade asupra plopului ’l sfarmă, trâşneşte şi pe primar, ’l desbracâ de tote hainele afară de o cismâ, le preface în bucăţi şi le aruncă la o mare depărtare.
In 1869, Mai 11, un ţăran din Arde-lais, păştea doul bol, nu departe de locuinţa lui. Cerul era înorat. D’o-datâ fulgere brădeză cerul, şi trăsnetul loveşte pe ţăran. Nenorocitul a fost desbrâcat cu totul de trăsnet şi papucii aruncaţi la vre-o 30 metri departe de el.
In 4iua d® 1 Octombre, 1868, şepte persone se adăpostiră în timpul unei furtuni sub o răchită mare, lângă satul Bu-nello (Franţa) ; d’o-dată trăsnetul cadu asupra răchitei, o sfarmă şi ucise pe una din cele şepte persone. Cele-l’alte şăse aâ fost trântite la pâmănt şi rănite uşor, Hainele persânei ucise ah fost rupte In bucăţi ftrte mici şi aruncate departe,
In 1855, August 11, un om a fost trăsnit pe drumul ce duce la Valerois (departamentul Soâue) şi desbrâcat de haine. Nu s’a putut găsi nici o bucăţică măcar din haine. După vre-o dece minute omul ’şl veni In fire şi rămase uimit vădân-du-., gol.
Unul din exemplele cele mal curi6se din acest soia e de sigur următorul :
Hainele şi ghetele unei femei, care In momentul când a fost trăsnită era de-ghisatâ bârbâteşte, ah fost rupte tn fâşii lungi şi aruncate departe. Sărmana a fost silită să se învâlăscâ cu un şal ce’l Avea in mână ca să se pqtâ duce acasă-
In unele caşuri, chiar hainele cele mal apropiate de corp sunt arse, rupte, găurite, sfîşiate, fără ca pielea corpului să fie atinsă. In alte caşuri pielea e arsă, farâ ca hainele să fie atinse.
I
Unul om i’-a ars partea drăptă a corpului, par-câ ar fi fost pus pe un rug, fără ca cea’l-altă parte să fie atinsă.
Neal cităzâ un caz, unde mâinele unei dame ah fost prefăcute în cenuşe până la os, farâ ca mânuşele să fie atinse.
De obiceih hainele ard fără flăcări, altă dată din contra ard cu flacără mare. La 10 Maia 1865, pe la cinci ore săra un cantonier a fost trăsnit pe când se întorcea acasă. Nenorocitul a fost găsit desbrâcat de hainele lui, cari ardeah încă cu flăcări.
Câte o dată ha iele de desupt sunt arse, iar cele de d’asupra rămân neatinse şi vice-versa. Câte o data, ceea ce e f6rte curios, câptuşala e arsă, iar faţă rămâne neatinsă.
Hainele, ghetele sunt câte o dată descusute, pare-câ le-ar fi descusut cine-va cu mâna. In o mulţime de caşuri perso-fielor trăsnite li s’a smuls părul în momentul când aa fost trăsnite sea a cădut după câte-va dUe.
Doctoral Gaultier din Chaubry, fiind a-tias de un fulger globular, ’l-a smuls barba şi nu ’i-a mal crescut nici o dată! In urma acestei întîmplărl fu atins de o boia curiosa: capul lui se umflă aşa de grozav în cât circonferenţa era de un metru şi jumătate.
La 8 Iunie 1868, un amploiat de la Compania de gaz din Paris, mergea pe stradă pe la dece ore săra în timpul unei furtuni, d’odatâ simţi o slăbiciune, genunchele i se îndoirâ şi era aprâpe să cadă jos, în acest moment, vădu un fulger brăzdând norii negri. Ducându-se a-casâ şi voind să se descalţe observă că tote cuiele de la eisme lipseaa! cea mal mare parte din cuie eraa de fer, şi cişmele uouî.
La 26 Mal 1867, o femee a fost trăsnită fără a fi ucisă; bonetul a fost ars cu totul şi capul pe jumătate ras, ca de cel mai vestit bărbier ; în urmă fluidul electric s’a coborât pe sub haine, fără să facă cea mal mică rana şi ajungănd la ghete le-a rupt în bucăţi.
Unul din efectele cele mal curiăse ale trăsnetului e de a lăsa pe om săh animal în posiţia în care T a surprins mdrtea.
Iată o femee care de sigur a fost trăsnită în posiţia în care a fost găsită în urmă de părinţii el. Era în dina de 16 Iulie 1866. In timpul unei furtune, fata era singură a casă. Gând părinţii el se întdrseră acasă, un trist spectacol ii aştepta : fata a fost găsită stând într’un colţ al camerei şi cu capul între mâni. Pe corp n’avea nici o urma de arsura, sea altă rană.
Iată un alt exemplu şi mal curios :
Prin luna Iulie 1844, patru ţărani din Heiltz (Bavaria) se adăpostiră trei dintre el sub un plop şi al patrulea sub o salce. După câte-va minute acest din urmă fu taăsnit; din hainele lui eşea o flacără mare; cu tote aceste el stătea în piciore pare-câ nu i s’ar fi întâmplat nimica;— Anjl nenorocitule ! strigară cei alţi trei; nu vedl că ardl! Vădănd câ nil res-punde, se apropiarâ de el şi remaserâ încremeniţi vădind câ e mort.
Pe la sfârşitul veacului trecut, dice preotul Richard, provisorul seminarului din Troies (Franţa) se întorcea calare d’intr’un sat din apropiere. Pe drum a fost trăsnit. Un om ce era cu el nu observă acăsta şi vădănd câ ţine ochii închişi credu câ dorine. Apropiindu-se de oraş, voind să’l trezescă, observă câ e mort.
t i
Un popă, care mergea călare a fost d’asemenea trăsnit. Calul nu fu atins de loc şi merse până a casă ducănd pe popă d’asupra lui ca şi cum acesta n’ar fi suferit nimica.
Preotul Butlee a fost martor următorului fapt pe care ’l istoriseşte :
La 27 Iulie 1691, dece secerători să adăpostiră într’o coliba în timpul unei furtune. Trăsnetul câdănd asupra colibei patru din el ah fost ucişi. Unul din el a fost găsit ducănd mâna la nas, voind să tragă tabac,
Cardan istoriseşte câ 6 secerători mâncau sub un stejar când trăsnetul câdu a-supra lor. Trecătorii spun câ vădându-I, li se părea câ mănâncă în linişte, cu tote câ sermanii nu eraa de cât nişte cadavre. Unul din ei ţinea un pahar cu apă în mână; altul ducea o bucată de pâne la gură, un al treilea lua dintr’o strachină o bucată de carne. Mortea ia lăsat în posiţia îa care eraa cu un moment înainte de a fi trăsniţi.
(Va urma)
ZDI'ViE'R.SE
Un artist arab. — Un giuvaergiu arab, Humsi, vestit la Beyrut, a terminat de curend un obiect de artă, la a cărui ese-eutare a întrebuinţat nouă ani de di'e-El a imitat in perfecţiune faimosa lampă suspendata care se găsea în cea mai mare moschee din Spania pe vremea re-
gelui El-Zaher. Acest obiect de artă, unic in felul său, are forma emisferică şi e lucrat în filigran încrustat cu inscripţii istorice, poetice, proverbe morale, presărate cu arabescuri de aur şi argint. Partea inferiorâ coprinde şâpte lâmpt cart, când sunt aprinse, fac să se vădâ inscripţiile în litere de foc.
*
Cu frigul de ieri şi alaltâ-ierl un beţiv întorcându-se bet acasă dicea nevestei săle; vrând să se scuzeze.
—	Ce vreme a dracului nevastă, te face să bel fără să vrei...
T
Trei copil, vorbăh nerodil copilăreşti, între dănşil, pe când afară ploua cu gă-lăta:
—	Ea vlrnia se me fac mareşal, dicea unul...
—	Ea general,. dicea cel alt.
—	Ea... negustor de umbrele, dise cel d’al treilea, care trebuie să fi fost ovrei de sigur...
—	Grâbeştete, nevastă şi eşt mai repede din gârlă, dicea un bărbat soţiei săle, cu care se înbâia, nu vedl câ vine plâia.... şi mie nu ’ml place să mă ude când fac baie...
*
Intr’o-dl pe când ploua cu galeta la Puciâsa, o coconiţă forte contrariata <Ji_ cea, vorbind cu un tăniir prieten al casei:
—	Am se daa afară pe doctorul meu; iată în ee parte de loc mă trimite...
—	Din contră, d-nâ, ătâ un doctor forte cu minte, cart v’a trimis să faceţi bat pe ne-desbrâcate...
*	Ol! U
Intre două tinere servitore :
—	Ce localitate de bat a mat ales şi cuconiţa mea...
—	Şi încailea, răspunse cea’l-altâ decâ ar fi măcar o yazarnlâ pe aci, pe aprdpe...
*
Intre doui tinerlînsuraţl, la Constanţa:
—	Eşti cu s6crâ-ta ?
—	Nu...
Apoi după o pauză:
—	Ea a plecat la moşie...
—	La care moşie ?
—	La Belu...
*
O cugetare :
Femeile frumose şi drnenil de epirit se asemănă între dânşii prin acea câ la a-mândout alergă âmenil deştepţi şi de amân-doul fug femeile urîte.
*
Un duel de copii.— Tribunalul regesc din Stutgard condamnă pe doi elevi al institutului de copil din Kornthal la patru luni de grea înehisore ,penţru câfel în Februarie a. c., în urma unul duel aa fost amândoi greu răniţi. La pertractare s’a constatat, câ Robert Iulius A. în vârstă de 13 ani, fiul unul fabricant din Pforzheim a provocat la duel pe tânărul de 16 ani Gottlob Herman W. fiul unul amploiat al curţii din Stutgart, din causa unei neînsemnate schimbări de vorbe. Ambii se învoirâ ca să tragă de 12 ori şi se obligară în scris *sâ nu tragă în aer şi la cas câ unul din adversari va fi grea rănit, la dorinţa lut-să- i se dea încă o împuşcătură ca ast-fel să i se pregătescă mal curând mdrtea. A. îngriji de arme, cu bani împrumutaţi cumpăra trei revolvere. Duelul s’a făcut fără secundanţi. Amândoi dădură d’odatâ foc, cu o mână se ţinură îmbrăţişaţi, cu cea-l-altâ Im-puşcarâ unul asupra ee-lui-l-alt în tâmple ; Amândoi câdurâ grea răniţi. Medicul declara înaintea tribunalului Ia pertractare, câ nu pote să dubiteze, câ tinerii duelanţl ah fost eonscii de fapta lor, căinţă pentru neresponsabila faptă a observat însă la amândoi. Cu tote acestea copilul A. puţin a fost mişcat prin mâr-tea mamei sale, causatâ >de spaima ce a coprins-o când a aucjlt de duel.
ULTIMA ORA
Ostanda, 7 August.
Prinţul de Battemberg a sosit aci, pentru a face o cură de câte-va săptămâni.
Ostanda, 7 August.
Preotul Alexis Ilici, preşedintele con-sistoriului şerb, e aşteptat dilele acestea la Schuveningen.
Fraga, 7 August.
Poliţia a confiscat în' centrul oraşului şi în mahalale un mare număr de pro-clainaţiun! anti-semite.
Atena, 6 August.
Alegerile consiliilor generale au dai o majoritate ministerială.
Viena, 7 August.
Regele Serbiei a visitat la amiadl pe d. de Kallay.—El a plecat sera la Veldes unde va sta trei săptămâni.
Roma, 7 August.
După Tribuna d„ Crispi a anunţat în-tr’nn mod oficial adi consiliului de miniştri, apropiata sosire a lut Wilhelm II la Uoina.
Sofia, 7 August.
leii s’ah trimes invitaţiunl telegrafice de câtre direcţiunea drumurilor de fier bulgare, cu prilejul inaugurârel liniei internaţionale ce se va face la 12 curent. Trenul va pleca de la Pesta la Constan-tinopol, de unde va sosi duminică la a-medi la Sofia. Aci va sta 18 ore, apoi ’âl va urma drumul.
»a, 7 August.
La Uscub, locoţin„ mitaopolitulut bulgar a fost gonit d ţf •« autorităţile turceşti, din instigaţiunua mitropolitului grec, ceea ce â provocat o 'fie iritaţiune şi mani festa ţiune.
Acesta ştire e tinutâ secreta de către guvern, care se teme de manifestnţiunl în favorea bulgarilor macedoneni.
Londra, 7 August.
După corespondentul lui Times la Viena, s’ah rostit discursuri în contra Austriei pe timpul serbărilor de la Kiew, mal cu seamă de către generalul |lgnatieff care ar fi afirmat ca Rusia va continua a înainta spre Vest, în potriva dorinţei Austriei şi cu toate piedicile ce’l se v,or face.
DIN EraŢÎA II
Q ORE SEARA
S&'viciu special al gliarului Telegraful
___________________r. vm
ceea-ce priveşte cauţiunea, cel d’ânteia magistrat cerând ca inculpatul să garanteze faţă cu Eforia şi despăgubirile ci-vi'e, cari până acum se ridica la suma de 22,500 lei.
In această privinţă d. procuror SfmMcu a fost de o părere contrarie, admiţând că trehue să se ceară numai garantarea esecutârel pedepsei şi amendei.
Această decisimie a fost adusă la cu-noscinţa deţinutului, care va face oposi»-ţie la Camera de punere sub acusaţie.
D. Rădulescu a depus ca garanţie o hypotecă în un imobil al său dotai, cu care d-na Rădulescu nu voesce să garanteze de cât pentru esecutarea pedepsei şi a amendei.
CASA DE SCHIMB
N.&D.M0R0EAN0
Strada Lipscani, Noua clădire a societăţeî Da ia-Komănia numită „Pasagiul Dimitrie Ohika‘\ No G
BUCUREŞTI
Ciţmpgrst şi vinde efecte publice ş,i face orT-ec schimb de monedî <rursul pe dina de 27 Iulie 1888
Paris, 7 August.
Ţesătorii cari s’âu pus în grevă la A-miens, ah dat foc unei fabrici. Trupele, ah trebuit să încarce armele. Ordinea e stabilită.
Londra, 7, August.
După Standard, Porta a respins propunerile Rusiei prin cari o invita să reocupe Rumelia Orientală.
Belgrad, 7 August.
Serbii cari s’ah dus la Kiev pentru a asista ţa a 900-a aniversare a trecerei Rusiei la creştinism s’aO întors.
Cu totâ decisiunea de a nu lua parte la nici o demonstraţie, Ruşii ah făcut Încercări având de scop şâ facă sâ se semneze o adresă de omagii Ţarului de către şerbi şi cel-l’alţl slavi.
Generalul Gruicl şi profesorul Srety-âovicl, ah refusat să semneze.
	Cump.	Vând
5°l'0 Renta Amortisabilâ. .	94'1»	95
5°lo , Rom. Perpetuă .	—		
Obl.de Stat (Conv. Rmj	95	95 7«
6°L » , (G.F.Rom.)	—		
5°lo , Municipale 1883. .	793/4	80 'l2
5°l° , » 1884. .	—		
7°lo Scrisuri funciare Rural.	107 y	108
5°Iq » » »	94	94 8u
7°lo „ v Urbane.	too	106 74
6°lo	—	_
5°!o » » » •	89	89 Mi
5d|q , func. Urbane Iaşi	78 8	791,2
Impr. cu prime Bucur. (2U 1.)	40	44
Los. Crucea Roşie Italiană .	27	30
10 fit. Obl. Casei Pens.3001.	215	225
» Sârbeşti cu prime.	68	72
Losurî Otomane cu prime .	40	45
, Basilica Bombau. .	18	20
Aur contra argint sea bilete.	9'l4	10 */t
Napoleoni contra lire. . .	20,05	20,10
Florini Val. Austriacă . .	205	206
Mărci Germane. . . . .	124	125
Bancnote t'rancese . .	100	iot
Ruble Hârtie		235	245
NB. Cursul este socoti7 w aur.
Informaţii din ediţia ll-a
Suplimentul de instrucţie în afacerea crimei din strada Dionise, omorîtorul soţilor Lespezeanu, s’a.terminat.
Afacerea va veni înaintea juraţilor, în sesiunea din Sepţembre.
Până acum nu se ştie încă decâ va fi trimis înaintea juraţilor ;şi portarul de la otelul Unirea, arestat^că complice în a-' cest dublu oinor, der contra căruia* până-adi nu esistă'probe îndestuL de puternice.
HHOISY
jICK0 DE DOMNIŞOARE Str. Cernicheî No. 2
vis-â-vis de Biserica cu Sfinţi
Direcţiunea acestui institut aduce |la cunoscinţa părinţilor de familie,
2â, cu începerea anului acestuia, irganisând acest pensionat în con-Iformitate cu programele Biatul'nl, ^ (primeşte .eleve interne şi externe centru cursul primar' şi secundar. Programa studiilor se trimite fie-|eăruia după'- cerere.- înscrierile se ?ot face de la-.l August inclusiv.
.	Direcţiunea.
Citim în Dunărea din Brăila : .
Suntem pesitiv informaţi, câ Mesagerul Brăilei a trimes ca reporter , la Kiew, unde att avut loc serbările pentru aniversarea celui de al noulea5 centenar a creştinisărei ruseşti, -pe d, Mihail Ţ. Sebe, pe care comitetul pajişlavisţ , din localitate ’l-a delegat asemeneajsăd irepresinte la serbările ee vor. avea loc» >•	.
Acestâ delegaţiune a avut loc în urma unul consilia la care, se dice, câ ar fi luat parte şi d. prefect Ioan Suditu. A fost mare discuţiune asupra persone! căreia urma să i se dea acesta însărcinare. Mulţi aa fost de părere să se trimâtăun alt domn, însă pentru convenienţe electorale, s’a adînis tn fine persona citată.
In urma furtului comis la Olteniţa, chiar în localul primăriei de unde s’a furat lada de fer,’ şi Tn urma ’ tălhârielor cari de cât-va timp încoce se sevârşesc la ţară pe o scară forte întinsă, guvernul cugetă să înfiinţeze în fie-care comună rurală posturi de santinele de pază; aceste santinele, care vor înlocui pe paşnicii de adi, se vor lua dintre dorobanţii cu schimbul.
In privinţa celor douâ grozave tâlhării comise lângă Pantelimon, în valeă Tânganulul, parchetul n’a putut descoperi nimic.
Adi d. judecător de instrucţie Pap şi d. procuror P. Şfetescu s’aa ocupat de o nouă cerere făcută pentru punerea în libertate provisorie pe cauţiune a d-!ul V. Rădulescu, fost funcţionar la Eforia spitalelor.
De astă dată cererea fiind făcută de însuşi inculpatul, a fost admisă.
Judecătorul de instr' e şi procurorul aa admis în princip berarea provisorie' pe cauţiune, ah diferit însă în
Bilete Slllltice
Neputinţa Bărbilt^scâ
Vindecă după cele mal nouî metode, ra-I dical, fără ■ durere şi împedicaie; după ex- | i perienţ? de .18 aut. Specialist în bdlele tiu- i E mesei	||
j Strada. Emigrat, No. 3, ţin dosul şoâleî mi- l i litare intrarea din calea Victoriei prin atr.l*| i sf. Voevodî Ipe linia Tramvaiului-jj Consultaţiuni de '%t 8 a. m. penă la 6 şira.
^j. Loc separat de aşteptare pentru fie-care.
t

MEDIU 81 CHIRURG
D-r. SALTE Fi
Din facultatea din Ticna
SFECUt BOtSLa D! ÎEMEI
ur SYPHILIS -*o
Locueşte în Strada FORTUNA No. 4.
[Lîngă Liceul Alexandri].
Consultaţiuni în tote ddele de la 7 jum. pănâ la 8 jum. a.in. şi de la 1 până la 5 p.m. P.S. Se primeşte bolnavi în pensiune
AINUNCIU
Sub semnaţii, avem onora do a anunţa lucrătorilor străini din părţile Macedoniei, din. Turcia, că prin corespondenţa care o avem, pu-. ' tem espedia bani în următârole oraşe împreună 1 cu satele lor.
1.	Monastir, Perlepe, Crujova, Magarova.1 Moioviştea, Resen, Florina şi Corcea; banii se voi lespunde de către d-nu Constantin M. Vili
i la Monastir,
2.	Ochrida, Strugn, Debar, Elbasan, Starovn
; ji Pogradeţi; banii se vor respunde de către '• Fratele nostiru anume Ianache 1. Fortomar Ii< Ochrida.
In cas de perderea banilor, se vor despăgubi de către noi sub-aemnaţil.
Semnaţi :
Fraţi f. Fortomar Macedoneni Turnu-MSgurele
Adresa pentru1 Telegrame: Fortomatr Mă-, gurele.
www.dacoromanica.ro
TffT BYlR AFTTT __ 9ft TTTT.TF.
Renumita Cârtur&râsă
IULIA POLONEZA
S'a mutat în dosul Palatului Regal
| La finele Sîradel Brătiann, No. 51, (la calp
Lîngâ grajdurile Palatului Regal [
Ghiceşte viitorul, pre-| scntul şi trecutul, ptfte descoperi şi pagube, furturi,! [judecăţi, ori cc secrete as-|
| cunse la cari se interesdzăl cine-va. Cine aduce semne] pate afla lucruri ascunse comori, etfc.	u
DAVID AOANIA
Agent de Publioitate
Bir. Sft. Ion Nou No. 33.
j i
MARE ii
■»i «mq fJiu-V *,.■**>. >■
, .1 an ,xir> tiv > "tio
|
ii f | i 4, i, > lV'+l
BAZAR DEENGLITERA
________
|	\lm- . i,| . - t >' . * w I ff, ’fll M
Sub semnatul, am ondre a anunţa pe Onor. clientela mea atât din capitală cât şi din provincie, că cu oca* si unea tarifului autonom, am deschis aci în ţdră
0 MARE FABRICA DE HAINE
Vis-a-vis de Legaţiunea Italiană.
Primeşte anunciurl, inserţie şi reclame pentru (Jiarul nostru, şi pentru or care| alt cjiar din ţâră şi străinătate.
PENTRU
BARJBA.TI !*>±
BiVJîTI
In care confecţionez haine, după Ultimele Jnrnale, din stofele cele mal bune ale Europei.
Asemenea mal putem efectua şl orl-ce Comande, în timp de 24 ore de dre-ce posedăm un mare deposit de stofe fine din cele mai renumite fabrici.
Sper oă Onor. Pubii şi olienteia mea, mă va onora ou vigitele d*lor, spre a se convinge de marfa confecţionată aci in ţâră, fi sunt aigur oă va fi pe deplin satisfăcuţi.	Cu stimă, ~F-T XjBIIBO'VIGZ-
TOM A ŢACIU
In Noul Palat Daeia-Romania
No. 4. — Strada Lipscani. — No. 4.
BUCUR ES CI
Cursul pe ifiim de 27 Iulie 1888
Cuinp.
o#/0 Rentă Amortisabile.
5*/0 Rentă Rom. Perpetuă.
6°/0 Obligaţii de Stat. .
6«/0	.	G. F. R. Regal.
5%	.	Municip. vechi
10°/o fr., Casa Pens. 3001.
5°/0 Srisurl funciare Rural.
7#/o	.
, Urban
5%
6®/o
7J/o
57*
Vi
, de Iaşi Impr. cu prime Bucur. 201. b Los. Crucea Roşie Italiane. Acţ. Bancel Naţ. Rom. 500 1. Soc. Rom. Constr. 500 1. Soc. Dacia-Rom. 200 l. . Soc. Cr. Roşie Austriacă. 3»/o Cos. Imp. Sârbesc .
DIVERSE Aur contra Argint. .	.
,	, Bilete de bancă
Florin Wal. Austr. . . Mărci Germane.... Bancnote francese. . . Ruble de hârtie. . . .
94'/*
92
94#/
79'/* 212— 94 107 89— 99— 1053/4
78112
38—
26—
Vând.
94,/'*
93
95'/'
80
218-94 3/t 108 897, 100 106»14 79*/*
42 -30—
9 — €
204—
123—
100—
215—
9'/*
€
206-124— 101-222 -
OPERAŢIUNI DE CEREALE
Brăila U şi 25 Iulie 1883
CtTMPERATOK
VENZATOR
FELUL
Hectol.
4>
U
a
Preţul in aur
cfi
- SP
	
OBSERVAŢII
G. Mendl	I Vrioni	Grâiî n	2000	6174	12 —
»	Bluman	»	1000	61 */4	11 85
»	Vecsler	»	2500	61	11 90
»	»	»	700	59	11 10
»	L. Mariş	»	1700	59	11 25
71	n	»	1600	59*/t	11 45
»	P. Arion	»	2800	59	11 30
»	Giavidi	' »	3000	60	12 27'/»
	Domeno		5000	60	12 20
Feitler	Gasanova	»	3500	59H*	11 35
P	>	»	2000	61	12 40
»	Ţuchlos	»	7000	61'/*	13 —
»	*	»	6000	60	12 50
»	Cottis		1500	60	12 —
»	»		3000	60»/.	12 10
*	»	»	1400	60	12 —
Carnevali	Crisoveloni	*	2000	60»(t	11 50
»	»	»	600	60	11 60
»	Ferando	»	2000	60	ti 60
*	Evloghiu	»	2300	61	12
	Ţuchlos	»	3500	61*1*	12 5
M. Cohen	Embirico	»	2300	58 V*	u s
*	Marghiloman	»	2100	60	12 -21
»	»	»	2300	58* t	11 15
»	Ţuchlos	»	2500	59	12 _
»	L. Dreifus	Grâfl v.	1100	58	10 —
	Negroponti	Grâu n.	2800	59'/*	12 -
	Politia	»	2000	60	12 —
Cvietovitz	Casanova	»	1500	60';*	12 _
Peirano	Sassu	»	1300	59'/*	10 60
ţ)	Perlea	»	1150	58 H*	10 40
>	Vasilato	»	900	60	11 15
»	Cambano	*	800	60	11 30
»	Lombardo	»	1100	58 7*	11 —
Schmirer	Embirico	Grâfl v.	1300	59	10 35
Millas	Evloghio	»	650	58	9 70
Bellet	Marghiloman		3600 «	59	-9 —
D. Mendl	L. Dreifus	»	1600	68'/*	10 05
G. Mendl	Cottis	Secarâ	1000	56	6 —
Peirano	Bach	Jorumb	1400	58'y*	7 50
Sechiari	Embirico	*	3200	5781 *	7 40
Carnevali	Blumen	Pr. roşu	2300	61», 4	7*95
Feitler	Marghiloman	Răpită	1750	51	14 10
»	Politia	Grâfl n.	8000	60	12 25
G. Mendl	Blumen	Orz	1000 •	49	6 ^
m.
c.
m.
a.
m.
c.
m.
c.
ni.
»
c.
m.
c.
»
rn.
s.
c.
m.
c.
3.
m.
»
s.
m.
IV Itf
Se pito câştigă îftto'o ci 300,000 FRANCI
Cumpărând bilete d’ale MAREI LOTERII TURCEŞTI
> A 112-a tragere va a vea loc la 30 Septembre 1888.
Plata câştigurilor e garantată de guvernul imperial Otoman.
Tabloul Primelor
1 mare lot de 300,000 fr. 300,000 fr
1 lot de	25,000 ,	25,000 ,
1 lot de	10,000 ,	10,000 , IO.0OO .
1 lot de	10,000 ,	
1 lot de	2,000 ,	2,000 ,
1 Iot de	2,000 ,	2,000 ,
1 lot de	2,000 ,	2,000 ,
1 lot de	2,000 ,	2,000 „
1 lot de	2,000 ,	2,000 ,
1 îot de	2,000 ,	2,000 ,
12 loturi de	1,250 .	15,000 ,
28 loturi de	1,000 frie-eare 28,000 ,	
500 loturi de	400 ,	200000 ,
550 loturi	Total	600,000 fr.
PREŢUI	BILETELOR	
1 Bilet .		5 fr.
5 Bilete .	• • •	24 ,
25 Bilete	• •	118 ,
100 Bilete...	* • J A	465 ,
Lista oficială a tragerel,		va fi trimisă
mediat fie-cârul cumpărător, după tra-		
gerea ce va avea loc irevocabil la 30 Septembre 88.
B
Câştigătorul va fi însciinţat prin depeşă1 în dina tragerel.
C
> Tragerea va avea loc la Constanti-nopol, în palatul. Imperial al monetâ-riel.
D
Pentru cumpărarea biletelor, a se adresa trimiţând banii în mandat poştal, cec, s’aft scriere de valbre la ‘directorul Comptuarulul Comercial, grande rue de T6k6, No. 557,.
Constanţi nopole. (13)	(Turquie)
BANCA NAŢIONALĂ A ROMÂNIEI
©ITTJ ATITJ2STBA SUMARA o
1887	1888
18 Iulie	ACTIV	9 Iulie 16
35945492	L, o(M°nedă		 , .	1 35190067	1 34617633
25865545	J ( Bilete ipotecare		1 25725825	25726125
4908090	Efecte predate la Casă spre încasare . . .	6206373	6365041
19486584	Portofoliu, român şi străin		17689948	17729503
16699310	împrumutul garantat eu efecte publice . .	11085520	11103610
11995064	Fonduri publice		11999929	11996167
2484438	Efectele fondului de reservâ		3093616	3093616
172146	, , , amortisarea Imobilelor	235321	235321
2840379	Imobili		3357775	3371950
138052	Mobiliar şi Machine de imprimat ....	121800	121800
36429	Cheltuell de administraţiune		10458	44274
30141284	Deposite libere . 			25173607	16977963
41101762	CompturI curinţl		21074574	21483932
6812129	, de valori		45725184	45196948
198626704	PASIV	206689997	198063883
12000000	Capital				12000000	12000000
2506847	Fond de reserv		3093929	3093929
195859	t amortisarea Imobilului		267901	267901
105111810	Bilete de bancă în circulaţiune		118040250	117611720
1083676	Profituri şi perderl 			1388839	1388839
98292	Dobândi şi beneficie diverse		35235	65673
30141284	)eposite de retras		25173607	16977963
45298029	CompturI curinţl			16425034	16320182
2190907	, de valori		30265202	30337676
198626704	. / '	206689997	198063883
Hârtie Maculatură de vînc/arela Tipografia
Telegraful"
JJ
INCĂLţflRE DE CLĂDIRI NOUI
Pe gerurile deosibit de grele ale ierneî trecute s’a putut constata, eă nu există nici o sistemă de îneălfiire mai practică de cât aceea cu sobe Meidinger „Comei* Nici sobele zidite, sobele de porţelan, calorifere e n’au putut da căldura îndestulătoare; aşa că în mai multo cazuri citatele aparate de încălzire s’a inloeuit prin sobe Meidinger,, Cornet." liegularea oăldurel se face în mod cel mal prefect, obţinându-s cu una şi aceeaşi sobă o diferenţă de căldură de la 6—30 R. după trebuinţă. Consumaţiunea combustibilului este mică în raport cu .mare eăldură ce dă soba, iar ca material se poate întrebuinţa coes, cărbuni de piatră, lignită, lemne şi coeeul de porumb. Soba serveşte şi ca ventilator şi se găseşte în eseenţiunea cea mai simplă, precnm şi în cea mat elegantă, ast-fel că poate li aşezată în saloanele cele mai luxoase precum şi în odăi simple. Sobele centrale Meidinger „Cornet1* încălzese până la 1,200 m e. şi pot fi întrebuinţate ca lurifere pentru îucilztre de clădiri eompleete. Toate şcolile cele noi, precum şi palaturile administrative şi alte multe clădiri publice şi particulare sunt prevăzute cu aceste sobe.
O încălzire igienică şi economică fiind punctu capital al unei clădiri, îmi permit a atrage atenţiunea proprietarilor asupra Sobelor Meidinger *Comet“ construite în fabrica mea’
(42)	^Ldolf Salomon, Strada Doamnei 14 bis.
KHE
FE3STSXOISrA.T DE FETE
(institut cn ţece clase. — Diplome recunoscute de Stat),
r vibna, vu i.xisriDB3sra-A.ssB n-o. ©„
Programe amănunţite trimete.
FANNY LANGER
(2)	directflrea institutului.
-—i
1 . i
MARE DEPOSIT
ŢE VI ‘ FER *
14 bis. - BUCURESCI, STRADA DOAMNEI. - 14 bis.
(12-3 1.)
INSTITUTUL WINTERBERG
VIENA, Wăfirinjr, Cottajre-Anlagen.
I Mare Pensionat pentru fete, preve-; cjut cu tot confortul. Salone frumose I pentru înveţământ, dormit şi conver-| saţie. Posiţia sănfltâsâ. Certificatele ! sunt valabile şi autorisate de guvern.
Propietarâ şi directârâ :
, M-me Mărie Winterberg din Coblenz i j (3) lângă Rhin (Rein).	\
De vânzare sed de închiriat
casa din strada Primăverii No. 30 bis, cu J două etaje, 7 camere de stăpâni, dintre1 , care un salon mare, cu parchet. în t6te, 3 camere de slugi, bucătărie, douâ pivniţe, grădină mică în faţă şi altă grădină mare în dos, gaz. Pentru cheie şi con-diţiunl a se adresa înstrada Colţel No. 54.
(8)
GRADINA ELIADE
Singurul Deposit de:
cŞi fii» prima fabrică englesă
omas Fleming Son & 0^
cn preţuri şi contiţinnl ayantagiâse
SE GĂSEŞTE LA:
I. Schwartz str, Decebal 6
Se incliirla^ă d’acnm şi până îa 1 Noembrie,
m
> U Iii.
APA MINERALĂ NATURALA St, GrALMIRR £
nn uitaţi a cere Sursa N OEL
Sursa Noel Apele a«estel «oul surse ţrebue plasată îu pRimul rşng din cjas^ gazdselor, fiind bq-gată îu acid earbt.uic natural, şi eare se biicufă de reputa"' gnea sa ca cea mal bună pentru stp-maeh fiind digestiva, ţamperantâ şi apiiativâ, ;ist-fel că eoiufiaţe eu eueigje apele cuuoscute păflâ acum aler Boi zeeujui şi QiesstjfibJer.	eseeleptă este ffirţe	de a 6 întrebuinţa la masă
de băut eu vin şefi cu siropuri în locul Iioraăciilxţ.|, fiiqd recomandată de medici chiar şi la bolnavi pentru facilitatea el digestivă şi recoritoia.
Apa din Sursa Ndel se găseşte la principalele magasine de colonial», farmacii, droguerjl şi la tofţ vîm/âtorii de ape minerale. Ou preţuri forte convenabile.
Ia liueuresci la M. Economu et Comp.	I	Jn Ploiesol la Fraţii I. şi Th. Oliristoscu.
In Floieicl la N. Petrescu et Comp.	|	In Brăila la Petru şi QheorgUiadi.
Depoul general pentru tfitg, Koinânia şi ţările limitrofe, a se adresa la d.
(3i.)	S. STERTANO, Galaţi.
feOt
X
Mfj
wmwmim
TijpOfVfR»	" TELEORAPHUL, Strad» BUkaart, No. 20,
www.dacoromanica.ro
ANUL XIX. — No. 4814
■ ■'«■BJMSg	■
IN BUCURESCI Bl DISTRICTE 10 BANI NUMERUL
VINERI, 29 IULIE 1888
ABONAMENTE:
oiitru Capitală:
Pei.tr	uu an	....	Lat	24
„	şige luni........„	12
„	trei luni	„	7
Pentru Districte:
Pnn.ru uu an	... Lot 30
„	şbae luni	....	B 15
„	trei luni	....	„8
Pentru Străinătate:
poiitliU UU au	.In aur lei 40
„	ţiae luul	. . „	„20
„	trei luni.	. „	„10
Abonamentele se fac la 1 şi V> ale fit cărei luni.
UNNUMbli VECHIU 25 BANI
Abonamentele se plătesc înainte
Redacţiunea, Strada Bl&narî, No. 20,
U'V'l
97.> .
i mwjA
lienii'iiim r L-Jjjtw
t\ !• *74|| /	1) . i !
( I I*,-»
EDIŢIA A DOUA
DIRECTOR POLITIC :	I. C. FUNDESCU
J T
' i
ANUNC1UR1 SI RECLAME
AnuuciurI pe pag. IV linia 25 bani. Reclame	„ ni „ ... 1 leu
»	,, U	- 3 l0î
»	„I..............5 1«>
Pentru Inserţii şi Reclame Redacţia nu e responsabila.
Epistole nefrancate se refusâ, articole nepnbltcate se ard.
In Streinătate a se adresa:
Francia, Havas, Laffitte et C-nie, place de la Bourso, Paris.
Englitera, Eugene Micoud,81 Finet St met, E C., London.
Austria, Haasenstein et Vogler 2, Wien Rudolf Mpsse Zeilerstaette, Wiene. Ungaria, D. Moritz Wiest, înBnda-Pesla Servitenplatz.
Abonamentele se plătesc 1 nai nte
Administraţiunea, Strada Blîlnarî, No. 20
BUCUIIESCI, 28 IULIE 1S88
CDOJ^L'BllDXJBl
Junimiştii şi aliaţii lor, jâcă co-med ie:
Cănd strigă cu atâta siguranţă că partitul liberal-naţional e pe veci şi deplin compromis — acdsta-i comedie. Ei sciu bine că partitul liberal nu e câtuşi de puţin compromis, pentrn că tn toţi cei douî-spre-dece ani cât a guvernat şi-a făcut necontenit datoria. S’aii găsit dmeni necorecţi, cari au abusaţ de situaţiune pentru a ’şî satisface interesele lor private ? Da, s’au găsit; dar opiniu-nea publică scie că tn ori 'ce ţdră şi subt ori ce guvern se găsesc asemenea dmeni, şi poporul dice că „pădure fără uscături nu e* ; opini-unea publică mai scie că p’asemenî dmenî, să fi fost ei cât de sus puşi, guvernul liberal î-atras la răspundere.
Când junimiştii şi conservatorii afirmă că partitul liberal-naţional e putred, că nu mai are principii şi că trebue se se reorganiseze —- tot comedie. Ddcă aii fost în partitul liberal, oât a stat la guvern, dmeni fără principii, aceştia s’aii dus sdu sunt pe cale să se ducă la noul guvern ; ce a putut fi putred şi fără principii cade prin urmare de la sine şi rem&ne în picidre adevăratul partid liberal-naţional, acela care cu o mână atât dp' sigură a dus Romănia< la înălţimile pe cari se află aijli.
Când junimiştii şi interesaţii lor susţiitorl afirmă că vor trece deci de ani până să mal vie liberalii la putere — ş’acesta-I comedie. Ei sciu bine că, d’aci nainte, nici un guvern nu mai pdte dura atât cât a durat guvernul liberal; cu tdtă presumţia lor, cu tdtă încrederea în sine, ei sciu că pu sunt în stare să guver-ne(jle mult timp şi că siliţi vor fi să lase cârma din mână mai curând de cât" ar dori nesăţidsa lor inimă.
Comedia pe tdtă linia, şi’n ce privesce trecutul, şi n ce privesco viitorul.
Pentru ce ?
Pentru c’acestî dmeni sciţi dă numai ameţind opinia publică pot să fie toleraţi la guvern ; un singur moment de judecată rece, şi junimisto-canseryatoril sunt spulberaţi. D’a-ceea, în lbc d’a potoli spiritele, el caută tdte mijldcele ca mai mult să le aţîţe.
El jdcă acbstă nesărată comedie, pentru că se simt mici şi slabi şi le e tdmă de puterea liberalilor. D’a-ceea dilnic se’ncdrcă să-î micşoreze în ochii naţiunii, falsificând istoria, tăgăduindu-le tdte meritele şi pu-nend mereu înainte abusurile ce s’au săvârşit subt fostul guvern»
Etă pentru ce jdcă, junimiştii şi conservatorii, acdstă nedemnă comedie.
Ddr, cât vor putea se urmeze p’a-cdstă cale?
Nu va trece multă vreme si opiul unea publică va vedea că relele ce
esistali subt fostul guvern urmdză să esiste, ba chiar se agravdză, fără ca în schimb noul guvern să dea ţărel bunurile pe cari i le-a dat pârlitul liberal.
Nu va trece mult şi naţiunea va vedea că cei cari strigai! contra funcţionarilor abusivl, nu sunt de cât nisce lacomi esploatatorl al benefi-cielor puterii, de ^iece, de sute de ori mai abusivl dp cât cel din vremea liberalilor.
Nu va trece mult şi, dispărând ameţdla, lumea va vedea că cei cari se lăudat! cu ideile lor de guvernământ sunt nisce pitici la cari numai lauda e uriaşă şi cari nu sunt în. stare să satisfacă nici cele ma* mărunte trebuinţî ale statului.
Atunci, comedia va fi şfîrşită şi actorii şneraţi.
Bucure^-se ddr protivnicii noştrii de moment ; jdce comedia, cât împrejurările le permit s’o facă.
Multă vreme nu le va fi îngăduit acdsta.
*M ,5 ji ,j	j	••	< jp, ,	i
r j  --------O - 7 r-------7 
TELEGRAME
(Serviciu particular al #iar. Telegraful)
Pojun (Ungaria) 8 August.
Dunărea creşte mereu ; prundişul este deja inundat în parte.
Berlin, 8 August-
Gazeta Naţională află că principele de Bismarck a exprimat înalta sa satisfacţie asupra resultatulul Intrevederel de la Peterhoff, resultat care asigură stabilirea unor raporturi de încredere mutuală între cel doul suverani, şi permite să se spere, în măsura prevederilor umane, că Împăciuirea şi pacea sunt asigurate pentru mulţi ani.
Berlin, 8 August.
Gazeta Naţională anunţă câ regina Victoria a trimis la Berlin documentele lăsate de împăratul Frederic.
Londra, 8 August.
Corespondentul fliarulul Daily-Tele-graph la Viena <Jice că Austria menţine atitudinea sea în privinţa Bulgariei şi că întrunirea unul congres nu este probabila.
Berlin, 8 August.
Botezul noului născut al luî Wilhelm al Il-lea, va avea loc la 26 August.
Borna, 8 August.
După Italia, probabilitatea întrunire! unei conferinţe a miniştrilor afacerilor străine ai mal multor puteri mari în primele (Jile din Septembre, la Kissingen, ia mereă mal multă consistenţa.
Belgrad, 8 August.
Regina Natalia a răăpuns 'mitropolitului Teodosie că a primit cererea de divorţ a Iul Milan şi l’a rugât să ’i comunice data când se va judeca de consis-toriu acdsta afacere, pentru că ea are in-tenţiunea de a se presenta singură înaintea consistorului.
o Eisrxca-jyiiA.
Se sete că s’a constituit un comitet naţional cave să organiseze participarea României la esposiţiunea u-niversală ce are se se ţie la Paris îa 1889.
Acest comitet se compune esclusiv din conservatori :	general Florescu,
Lahovary, Catargi, George Bibescu,
etc. E un soi ii de manifestaţie, cu iniţiativa luată de conservatori.
Se maî scie erăşl că exposiţiunea din Paris nu e numai o simplă ex-posiţiune, ci o sărbătdre : centenarul marei revoluţiuni francese.
Din aedstă pricină, tdte statele aii refuzat se i-a parte oficială la exposi-ţiune.
Se nasce acum întrebarea : cum conservatorii noştrii se asociază la a-semene serbare ? împărtăşesc ei principiile mareî revoluţiuni ? Primesc să se facă moralmente solidari cu tot ce s’a petrecut atunci : decapitarea luî Ludovic XVI şi a Măriei Antoneta, deposedarea, măcelărirea şi işgonirea aristocaţiei, etc. ?
Luând, cu atâta ostentaţie, iniţiativa participării României la esposiţiunea din 89, conservatorii se împărtăşesc la semnificarea politică a acestei esposiţiuni.
Acdsta e vedit, acdsta o înţelege orl-cine.
Şi cu tdte astea, conservatorii noştri uresc din suflet marea re.voluţi-une şi consenciiiţele iei. Principiile acelei revoluţiuni sunt, pentru dânşii, stupidităţi demagogice ; dmeniî revoluţiuni sunt, tot pentru ei, nisce nebuni sângeroşi, nisce fiare sălbatice, despre cari cu ordre trebue să 'şi amintească cine-va. Conservatorii noştri se duc la Kiev se depue omagii la picidrele autocratului rus j la serbători religidse—acolo e locul lor, acolo ÎI trage inima, acolo îl duce mintea.
Intre Kiev şi Paris, între serbarea bigotismului rusesc ş' serbarea derâ-mării Bastiliel ş’a absolutismului, e o prăpastie imensă. Şi conservatorii noştrii nu ţin sdmă de dânsa ?
Cine ne explică enigma ?
Informaţiuni Exteriore
O nouă puşcă cu repetiţie
Rusia a oferit un premia mare inventatorului celei mai bune puşti cu repetiţie.
Un ofiţer de geniu, aparţinând statului major din Varşovia, a căpătat acel premia.
Calităţile principale ale puştei sunt : e mal uşâră ca tdte puştele celor-l’alte armate europene, ţâva nu se încâlceşte cu tâte că se pole trage eu puşca 62 focuri pe minut..
Se ştie câ Rusia posedă o pulbere care arde fără fum şi aprâpe fără sgomot.
Raportul secret al luî Bismarck şi „Gazeta Germaniei de Nord*
Gazeta Germaniei de Nord revenind asupra raportului cancelarului către împăratul Frideric (Jice :
„Dintre tâte rapârtele făcute în afacerea lui Battenberg nici unul n’a conţinut o aluziune la conversaţiile cancelarului, cu împârâtăsa Frideric său la o scrisâre a reginei Angliei de la 28 Martie. O asemenea scrisâre e absolut necunoscută cancelarului şi oficiului de externe. Cu tâte astea daca ar exista, ar proba, câ falşificarea de faţă a pornit din regiuni, în care se ştie mai bine asupra corespondenţei reginei Angliei, de cât In oficiul de externe. Forma documentului, a-legerea argumentelor şi natura conclu-
ziunilor trase, în fine tot documentul e o scornitură. Autorul sau corespondenţii nu pot se fi cunoscut nici măcar superficial una din depeşele oficiale în realitate existente ; alt-fel ar fi imposibil, ca conţinutul principal se coprindâ date, de care n’a fost vorba de loc în documentele ce există într’adevăr. Acestea n’aU conţinut aluziuni la ultimele Cuvinte ale împăratului Wilhelm cu privire îa raportul nostru cu Rusia. De asemenea na s’a supus împăratului Frideric un porte-feuille accompagnant ce memoire, N’a fost o aluziune într’un asemenea document nici la regele României. Stilul din Nou-velle Iievue şi corespondenţii ei sunt de ajuns spre a face se se recunâscâ falsificarea. Construcţia frazelor şi cursul i-deilor fac să se bănuiască, că nu e o traducere din limba germană, ci e o lucrare compusă din capul Jocului în limba francesă.
Anglia şi* Italia
Generalul Napier de Magdale, întrebând în Camera lorzilor daca ameliorarea re-laţielor între Italia şi Abisinia este pu-tinciâsă, Marchizul Salisbury a răspuns că situaţia Angliei faţă de Italia este complicată. Nu pâte însă discuta acesta chestie în mod liber, de âre-ce multe con-sideraţiuni îl împiedică de a o faee. Ceea ce pâte spune, este câ de când italienii s’au instalat acolo, starea de răsboius’a declarat între Italia şi Abisinia. Generalul englez a căutat să împiedice resboi^ţ dar n’a reuşit. Cu tâte acestea crede ou acestâ intervenţiune a împiedicat ca conflictul să ia un caracter mal sîngeros. Marchizul Salisbury termină, declarând că de 6re-ce intervenirea Angliei la început n’a reuşit, guvernul nu va face noi presiuni asupra Italiei, dar va profila de tute ocaziele pentru a asigura menţinerea pâ-cel şi a drepturilor respective.
Concentrări de trupe în Galiţia
Mari concentrări de trupe se fac de către Austria în Galiţia pe frontiera Rusiei.
Aceste trupe aU fost inspectate maic"-lele trecute de către archiducele Rudolf, principele moştenitor al Austro-Ungariei.
SCRISORI din ţARĂ
Craiova, 26 Iulie. 1888.
Sunt trei cjile, sâmbătă la 23 curent, un scandal ne-mal pomenit şi care a mişcat întreg oraşul, s’a petrecut în Craiova.
Vi-1 voia relata mal jos. De o cam dată vreau să vă presint pe eroul lui. Trist erou, dăr nu e în puterea mea să fie altminteri.
Făptuitorul scandalului de care scriu se chiamă Vasile Vlădoianu şi e unul dintre cel mal dragi s'.ălpi ai ciocoilor de aci.
Rar s’ar putea găsi o mostră mal perfecta a ciocoiului stupid şi insolent tot de o dată, nemernic şi obraznic ca acest Vasile Vlădoianu.
Fost proprietar de moşii a ştiut aşa de bine să’şi tOce bruma ae avere ce avea, în cât aijl, nu mal posedă alt nimic de cât meseria de intendent al averei fiului seu, compusă dintr’o moşie plină de ipoteci, în judeţul Dolj ; meserie pe care o face împreună cu aceea de agent electoral', organisatâ şi şef de bătăuşi al luminatului pribţ Ştirbei şi a coteriei oio-coieştl de aci.
Urând tot ce nu face parte ca densul, din la cuisse de Jupither, nici (Jice vr’o dată câ e român. Dâca ’l apucă cine-va săTl întrebe cam ce este, răspunde cu un ton â la Bulş Alecu (actual poliţai la Iaşi
şi redactor al Epocă, unul din tipurile cu care se apropie Vasile Vlădoianu), că el este nobil Maghiar şi că e crescut, de străini, nu e mojic român. Ba chiar spune verde că nici nu pâte suferi pe români. Şi să nu credeţi cum-va câ o spune din fanfaronadă ciocoiască. E sincer. El este acel proprietar (în vremea când era încă) despre care fără a’l pomeni numele — s’a vorbit o dată şi în Cameră cum, u-rând la culme pe ţăranii români, dicea că lui nu’i trebuiesc asemenea ticăloşi şi câ va face tot spre a’l goni din sat şi a aduce unguri şi, ruşi, în locu-le.
In relaţiile săle cu ţăranii era unul din cel mal mişel exploatatori. Le lua nu una din una, ci tot cât produceau şi ceva pe d’asupra. Sistemul acesta ’l în-trebuinţeză s1'. acum pe moşia fiului săU, unde când ţăranii crâcnesc nu vrea să’i dijmuiascâ şi ]e iasă grâul să mucezăscâ în câmp.
Mai de trăbă nu e” nici în relaţiile sele cu ceea ce s’â obicinuit a se numi lume. Aşa e de impertinent şi de neruşinat în cât şi-a făcut o bună reputaţie de reu, crescut şi n’are mal nici un prieten, a-farâ de Nicu Economu (Mavrodolu-Grap) prefectul, Grecescu, fost aiunar şi actual-ininte poliţai, Gostinescu şi vr’o alte două puşlamale.
Aş putea să vă mai dau şi alte notiţe despre nobilul maghiar Vlădoianu. Aş fi însă prea lung. Mă opresc aci. Pentru cine vrea să’şi facă o idee mai bună, îl rog să se.gândâscă la Balş maî sus pomenit şi la Nicu Filipescu, directorul Epocă, dând însă în mai multe roulul meu.
Deci trec la scandalul de la 23 curent.
Pentru a ţreera grâul făcut pe moşia fiului săU, nobilul şnqgkiar se învoise cu d. Take Isvoranu, proprietar în Dolj, ca acesta să’l închirieze maşina sea de treer. Contractul stipula ca * maşină să i se dea după ce d. Isvoranu ’şî va fi sfîrşit tre-eratul la d-sea, pe moşie*. Acum câte-va dile Vlădoianu întîlnind pe d. Isvoranu, pare-se, l’ar fi întrebat când vă sfîrşi ti'e-şratul spre a trimite boî să aducă maşina. D. Isvoranu, avănd în vedere cum mergea treeratul, fixase o di. In contract însă, o repet, nu era fixată diua,
In restimp nişte furtuni puternice se deslânţuirâ asupra Doljului. Era cu neputinţa să se Ireere şi d. Isvoranu întîr-zie deci cu treeratul. Vlădoianu, negân-dindu-se la acesta, trimise boii în dina fixată lui verbal, spre a lua maşina. D^ Isvoranu, care nu sfîrşise treeratul, trimise boii înapoi cu vorbă conducătorului să mai aştepte câte-va dile.
Audind acăsta, Vlădoianu intră în furie. Cum, d. Isvoranu nu se ţine de vorbă şi nu’i da maşina lui, Vlădoianu, bătăuş al lui Ştirbei? Era să’î arate ei.
Sâmbătă săra d. Isvoranu, venind de cu di iu Craiova, se afla la Clubul Naţional, al căruia membru este, cu câti-va prieteni de vorbă. De o dată se pomeneşte cu d. Vlădoianu care intră în club, al căruia membru nu este şi unde prezenţa’! era deci tolerată numai, şi fără a saluta pe nimeni, cu nasul pe sus ca un nobti maghiar, chiamă pe d. Isvo-ranu într’o odaie de alături pentru o explicare.
Incredetor, d. Isvoranu merge în acea odaie de alături — sala de biliard — şi unde nu se mai afla nimeni. Abia închisese uşa în urmâ-i şi se pomeneşte atacat fără veste de Vlădoianu, care ’l trage două palme şi apucându-1 de gât începe să’i dea cu bastonul în cap. Bastonul frângându-se In două, Vlădoianu a dat şi cu căpătâiul care e o ghiulea mică de plumb. Trebuie să notez aici câ d. Isvo-ranu e un om mijlocia de stat şi cam puţin puternic, pe când Vlădoianu e un colos şi de o forţă destul' ‘de mare — cum se şi cere unul şef de bătăuşi
I
i
www.dacoromanica.ro
La sgomotul luptei şî la strigătele de ajutor ale victimei, membrii clubului sar In sala de biliard. Dn d. judecător vrea să Dună capăt bătâiel, dicând d-lul Vlâ-doianu că e nedemn ceea ce face. E svâr-lit însă de un biliard. D. judecător revine însă şi isbuteşte a scâte pe d. Isvo-ranu din mâinile bătăuşului.
In timpul acesta, aurind ce se petrecuse, sute de âmenl se strâng pe strada Unirel şi în gangul clubului. Unii cer pe Vlâdoianu ca să ’l înveţe minte. Membrii clubului nu ’1 lasă Inse ca să plece şi trimit să se înştiinţeze autoritatea. Poliţaiul, prieten bătăuşului, trimite un comisar spre a ancheta faptul.
Membrii clubului, indignaţi de purtarea uşârâ a lui Grecescu, trimit să ’l chieme şi ’i spun să aducă pe primul procuror. Grecescu, temându-se de aşa ceva pentru prietenul săa, refuză sub pretext că nu e nici un procuror în oraş. In fine, după ce d. judecător martor la bătaie, ameninţă că va depeşa regelnl şi primulul-ministru, vânând că membrii clubului vor să redigeze o depeşă regelui la băl, Grecescu trimite la d. prim-procuror spre a’l vesti. Acesta, vestit, vine îndată şi anchetâzâ faptul.
D. Tache Isvoranu grea rănit, cu capul spart, cu sânge pe haine, e dus acasă, unde zace şi acum greâ bolnav. Iar Iul Vlâdoianu, după ce i-se ia depoziţia, i se dă drumul să se ducă acasă.
Până nâptea tardia lumea era în fierbere în oraş. Toţi voiaa să ştie ce s’a întâmplat şi forte mulţi exclamaâ: Se vede că aii venit ciocoiii. D'acum să ne ţinem. Au să ne omâre ţi in calele nâstre.
Se (jice că Vlâdoianu, înainte d’a săvârşi faptul, fusese la prietenul sâa Ma-vrodol. Se p6te. Nu pot afirma încă sigur.
X. X.
--	o >4.
INFORMATIUNI
România Liberă de adt spune că se pusese în licitaţie de fostul comitet permanent al Ilfovului facerea a 20 localuri de şcâle urbane şi ea nu s’a licitat de cât 5. Oficiosa face apel la prefectul acestui judeţ se grâbescâ punerea în licitaţie şi a celor l’alte.
Nu cum-va an la îndemână ofieioşii vr’un Rosenthal şi vr’un maxim ?
n
Cu ocasiunea aniversării de 80 ani a stimatului cetăţăn transilvănăn, N. T. Cinreu, părintete fraţilor Chariton, I6n, Nicoîae şi Stere Ciurcu, a avut loe la Braşov Sâmbătă, 23 Iulie, o mare serbare în casele dâmnel Zoe N. Dima.
An luat parte un număr însemnat de prietini şi cunoscuţi.
x
Citim în Curierul din Iaşi:
De când direcţiunea câiel ferate române Iaşl-Uughenl, a organisat trenuri de plăcere în d^ele de Duminici şi sărbători, cu un preţ înjumătăţit, o lume considerabila frecuentăzâ băile de Prut din Unghenl. Duminică, 24 Iulie, o mul-
i
ţime imensă, la vre-o mie, plecă Ia Unghenl, atât cu trenul de diminăţâ cât şi cu trenurile de la 1 şi 4 p. m. Cea mal mare parte dintre visitatorl îşi fac băile sub cerul liber. Acel cari sosesc dimi-năţa fac de la 3—4 băl, până la plecarea trenului, orele 8 săra. Iar pofta de mâncare, ce-o prîndt după baie, o potoleşti cu suficienţă la restaurantul d-lui Zamfir, unicul din Unghenl, asortat de d. lacobens, restaurantier din Iaşi, unde găseşti felurite mâncări calde şi reci, precum şi vinaţurl escelente. Cu tâte a-ceste se simte nevoie şi de alte restaurante. Tarafuri de lăutari, încă nu lipsesc de a amuza publicul. Preumblările prin lunca, aprâpe de malul Prutului, sunt fârte frumăse şi aerul este pe a-colea înbâlsâmat. De aceea chiar s’aa stabilit în Unghenl, mal multe familii din laşi. In scurt la Unghenl petreci cât se p6te de bine şi pentru o nimica t6tâ ! Trenul care se întârce Ia 9 săra, este de o lungime extra-ordinarâ şi veselia călătorilor se manifestâză prin cântece» însoţite şi de ariile lăutarilor. — Nu tră-bue să trecem cu vederea, că atât la gara de Iaşi, cât şi la Unghenl, d-nil şefi de staţiune ţin o ordine perfectă, cu t6tă mulţimea aglomerată pe peron, iar în Unghenl ordinea iarăşi este bine păstrată.
ft
Ministrul plenipotenţiar al Rusiei, d. Hitrovo, plecând în eongedia, a însărcinat cu gerarea Legaţiunei pe d. prim-se-cretar N. Ladigensky, în calitate de însărcinat de afaceri.
ft
D. D. Hooriokx, ministru plenipotenţiar &1 Belgiei, plecând În congediu, secretarul Legaţiunei, d. baron Jules d’Anethan gerâzâ Legaţiunea în calitate de însărcinat de afaceri, până la întârcerea titularului.
ft
Consiliul sanitar superior al armatei s’a întrunit Marţi şi a dispus ca instalarea noului spital' militar central să în-câpâ la 1 August.
ft
La tragerea lozurilor municipale efectuată la Gotaaă avut câştigurile principale:
Seria 1030 No. 96, Iei 40,000
I	1413	»	75	»	5,000
	201	9	22	»	1,000
»	2682	9 *	47	»	1,000
»	4776		74	»	1,000
»	5234	»	32	9	1,000
»	7305 ii	»	88 ft	9	1,000
Adt	camera	de	îunâre		sub aeusaţie
se va pronunţa asupra oposiţiunil făcută de d. Rădulescu de la Eforie, pentru punerea în libertate pe cauţie.
ft
D. M. Sebe, representantul comitetului panslavlst din Brăila şi al d-lul prefect Suditu la aniversarea centenarului al IX-lea al creştinisârel Rusiei, şi care s’a făcut la Kief la 15 ale curentei, trecând prin Bucurescl, a avut buna-voinţâ a comunica unul amic al Voinţei modul cum
representantul Epocă la acea aniversare s’a presentat la mitropolitul Platon care ’l invitase la căiţi împreună cu cel-l’alţl representanţl al presei străine.
Baba Novac, acesta e pseudonimul re-presentantulul Epocă, ca să probeze ve-neraţiunea ce o aa cel de la gazeta pahon-ţăscâ din piaţa Episcopiei pentru tot ce e muscâlesc, intrând şi vâdând pe mitropolitul, se prosternă înaintea lui, acesta ’l bine-cuvăntâ ; el se scula şi se prosternă Încă o data, apoi ridicându-se făcu dom paşi îndărăt şi cu mâinele pe piept, sa închină până la pământ, apoi alţi doul paşi şi altă închinăciune, acăsta de trei ori, şi în fine rămase smirna, după care mitropolitul ’l pofti să şăcjâ.
\cum aurind modul în care s’a presentat Baba Novac la mitropolitul Platon, înţelegem de ce spune, în darea lui de sămâ despre serbarea de la Kief, că mitropolitul ’l-a arătat atâta bunâ-voinţă, de âre-ce şi dânsul ’l-a arătat atâta slugărnicie.
Sub pseudonimul de Baba Novac se ascunde gospodinul Milone Lugomirescu, fost şef de birou în serviciul servitorilor din-Capitalâ şi actualmente secretar intim al episcopului moscovit din Roman.
ft
Luni 25 a curentei, cu trenul de 7 dimineaţă a trecut prin gara nostră, — scrie Romanul, d. Hitrovo, ministrul plenipotenţiar, al Rusiei, ducându-se în străinătate prin punctul lţcani.
ft
Acealaşl cjiar scrie urmâtârele :
In decursul sâptSmânel, operaţiunile cerealelor din localitate aa luat mare a-vânt. Preţurile pentru grâu s’aa încheiat în cele din urmă Marţi cu 1540 lei vagonul, iar orzoaica cu 1050 până la 1100 lei vagonul, Marcuri până la orele 4 s’a arătat calm, ne făcând u^se nicţ o yân^şre Dacă este 3ă credem murmurelor de piaţă atunci se p6te spera la o urcare care după mjjl pâte se ajungă la 1800 lei vagonul,
} ft
Citim tn Tutova din Bârlad:
Emigrarea evreilor Ia America continuă. Da vre-o câte-va săptămâni, în cjilele destinate pentru emigrare, gara nâstrâ pre-sintâ un spectacol trist, Între cel ce plăcâ şi cel ce rămân. Joia trecută aa părăsit oraşul nostru peste 16 familii. Astă-dl mercurl alte 8 familii ’şi-au luat adio, plecând spre lumea cea nouă- Aflăm că Dumineca viitore sunt gata a placa, tQt pefîţpu acea desţinaţie şi alte familii e-vreeşci,
x
Intre copii mici şi chiar âmeqii mţu'l din târguşorul Murgenl, jud. Tutova, s’a ivit tuse convulsivă, care din <ji I® d* se întinde, bântuind pe biata popula-ţiune într’nn mod nfrşqferi). Aflăm că d. medic respectiv de plasă, a şi plecat la faţa locului spre înlăturarea râqlub
ft
Alegerile pentru consiliul judeţian de Vlaşca col, i s’a amânât din cauză că d. Ra-eovicianu, judecătorul care JLrebuia să pre-
sideze alegerea, n’a putut merge la Giurgia.
Pentru colegiile II şi HI s’a delegat un judecător de 1a tribunalul Ilfov.
ft
La 1 August, încep în toată ţâra conferinţele pedagogice ale învăţătorilor. Ele vor ţine, conform legii instrucţiunii, până la 15 August.
ft
Sâmbătă, vor avea loc la R Sarat alegerile comunale.
ft
Agiul scade necontenit. EH a fost de 9 la sută, cu tendinţa de scădere.
ft
La 1 August se • va face tragerea la sorţi a 70 obligaţiuni ale pavajiulul comunei Iaşi.
ft
(tiarele din New-York daa noutatea despre apâriţiunea unul Molse negru. Djil-les Mos e te un negru de 62 de ani care era sclav înainte de resbelul între sud şi nord. El propagă între negrii din America întorcerea în Africa pentru a duce civilisaţiunea şi christianismul.
Se afirmă că el a găsit un marc număr de parţisant.
ft
Un cetqţân din aceia cari aa cOntrihui la alegerile curate făcute subt junimişti, se presentă (jdele trecute la d. ministru de interne.
—	Qe vrei? îl întrebă 'scurt ministru,
4	0 slujbă, capi am caţe-va gurţ a-
casâ care ţrebue şâ le brâneşc,
—	Dâr ce, statul are să ţi le hrărfescâ?
—	Negreşit, Pe dumnâta cum te hrâ-nesce ?
•t-iţ
Târgul cerealelor din Brăila
Brăila, 25 Iulifi,
De cqte-vq fjile f.ârgul n'stru este fârte activ, şi preţul grâului g?a urpqt cu a-pr6pe un franc de hectolitru în urma cererilor ce ni s’au făcut de la târgurile CQnsumâtore ale nordului Europei, unde, |n u|rmş ploilor continue şi torenţiale, recolta era smenipţaţă.
De la începutul acestui an in Franţa, Belgia, Olanda, Germania şi Englitera, se plângeau de mersul recoltei, şi acum în urma daunelor causate de plâie se pâte socoti că recolta cjiselor ţări va fi minimum cu un sfert mal puţină de cât o recoltă mediâ. In caşul chiar când în aceste cjile, în urma timpului frumos, s’ar manifesta o reacţtune, totuşi mal tânji® se va simţi trebuinţa, şi în lunile Septembre, Octombre şi Noempre cererile vqr fi simţitore.
In Italia qnul acesta recolta a fost f6rte mică, şi de la infQriqqţiqnilq ce q-vem de la târgurile de acolq, trebue să credem că nu va întârzia a se mani-fesla şi qcplo trebuinţa, încât cererile yt?r urma ; şi cu iâtă recolta acea bună a Basic! şi Ajneric.el, şe pare .că grânele nâstre vor avea )n aces) qq 9 bunârău-şitâ.
Calitatea grânelor nâstre este inferiorâ
acelei din anul trecut, însă cant tatea âătă cu mult mat mare, şi dacă greutatea nu va trece de 62 libre—pe când a-nul trecut qm avut de 65 1.—totuşi sunt mal curate.
pilele aceste s’aa făcut câte-va vân-dărl pentru străinătate de secară, ord şi ovă4., predare în lunile August, Septembre, Octombre şi Noembre ; Insă n’avem până acum în târgul nostru, partite disponibile. Opiniunea generala este ca orzurile din causa ploilor vor fi cam galbene ,
După echantilânele de secară ce s'aâ văijut până acum, ue face a crede că vom avea o calitate superiâra, mai cu sămâ din acea numită St. Hâlâne.
Porumburile până acum dail bună speranţa, şi dacă timpul va fi favorabil recolta va fi fârte abundenta. In present trebuinţa plâel se simte în tâte locurile.
Târgul de vite
Anul acesta exportul vitelor este cu desăvârşire mort, şi dacă nu se va găsi un alt debuşeu este fârte probabil că nici anul viitoi nu va mal începe.
S’a făcut o mică încercare pentru Grecia, dar fiind resultatul nu tqcirţal satisfăcător, nu cred că se va mai repeta. De alţ-fel drepturile vamale în Grecia sunt simţţtâre, şi preţul maximum ce se pâte obţine este de 60 bani chilg.-greutate vie, plată hârtie, cu un agici de 24—27 Ia sută,
Calitatea vitelor de câmp este cum nu s’a vâijut de mal mulţi ani, şi plugarii nq vând de cât cu preţuri mari, căci aa hrana asigurata şi pentru iarnă,
Preturile de 60 —70 1. n. de boa cum iţnji reiate^, simt cu totul imaginare, si q pereqhe de bol graşi de greutate vig de 500 cliilgr. unul, nu se pot obţine mal eftin de 280—320 1. n. Vita tînărâ de muncă de la 340—550 1. n. perechea.
In adevăr se găsesc pe la tlrgurl şi bol de 90 — 100 1. n. unql, însă şunţ cq desăvârşire mici, slabi şi bătrâni, In cât nu mal sunţ absolut buni la nimica, şi plugarii It vând ea să scape de el şi să nq mal aibă cheltuela hranei.
A.BIuI.
■ ■ T——— —
CURŢI §1 TRIBUNALE
Tribunalele strline __________
I>ouI zuavl asasinaţi *
O afacere criminală care a causat o viuă emoţiune în Provence, şi care putea se dea nascere la complicaţiunî internaţionale s’a judecat «Jilele trecute de curtea cu juraţi din departamental Gurele-Ro-qqlul (Franţaj.
Doi;! zuavl aa fost asasinaţi de doul iţalipnt, ţn i|iua de 11 Martie a. c. în-tr?o casă de prostituţie din Arles.
Locuitori) indignaţi voiaa să omâre pe asasini. Cel doul zuavl abia se întqrseşq din Tqnkin şi se ducea pe la casele lor.
Mşl mult de 20,0Q0 âmenl urmarq cortegiul mortuar.
Autorităţile aa fost silite sâ pună un balalipn cjc sqltlaţl cq s£ pâzăscâ cqşele
FOITA DIARULUI ‘TELEGRAFUL,
.(35)
MOŞTENIREA
MILIOANELOR
de
JATEL S A IT G?E R
PARTEAjA DOUA VII
Zicând aceste Oscar invâli pe Serafim cu plapâma bine ca să nu râcâscâ, a-ranjâ totul pe pat; pare-că i-ar fi fost mamă, aşa se Ingrija de el.
— Sâ lăsăm acăsta, cpse Oscar. Ia medicamentul şi culcâte. Ea voia căuta sâ cercetez şi Îndată ce voi afla ceva... las pe mine.
Oscar luâ o sticluţf: cu medicamente şi o lingură.
Serafim dădu din cap şi îngână.
•— Nu am nevoe de doctorii.
—	Dacă nu voeştl, ea nu te silesc, 6ise Oscar. La revedere.
După ce puse sticla şi lingura pe masă Oscar se Îndreptă spre uşă ridând, Serafim observă acăsta şi murmură :
—	Sunt sigur că el mă a furat!
Oscar intră In cancelarie tocmai când
Parisot voia să intre In cabinetul Iul.
—	E mal bine ? întrebă Pârisot.
—	Nu, vorbeşte in bobote.
—	Aş!
—	Aţi audit că vorbea de trei pachete ?
—	Da.
—	Acuma spune ca i s’a furat o sutâ-cincl-decl mii lei.
Secretarii şi scriitorii începură sâ r!4â.
—	Ce e drept, disc Parisot, nu e în tâte minţele. E bolnav râu sărmanul. Mâine ’l trimit la spital.
A doua 4* pe 1» patru ore Serafim fu dus la spitalul Caritatea. D’odatâ ' el nu voi sâ mârgâ, Insă Parisot ’l sili sâ intre în spital.
—	Dâcâ te vel vindeca vel gâsi locul, ’l dise Parisot; nu pot să te ţin la mine, eşti bolnav grea.
După două dile Oscar Binat când veni
la biroa era schimbat cu totul la faţâ. El anunţă pe Parisot că mama lui a murit la Marsilia şi că trebue sâ plece.
Oscar scâse o scrisâre din bujşunqr fn care un vecin ît anunţa mârtea tna-mel lui.
Scrisârea era scrisă de Şopârlă, care plecase cu o di înainte la Marsilia.
—	Te întorci în curând ? întrebă Parisot.
—	Nu pot sâ vâ spun sigur, rftspunsâ Oscar.
—	Fă cum ştii, dise Parisot, ea am fost mulţumit de d-ta. Dâcâ te vel întârce ea te primesc eu bucurie.
-— Mulţumesc d-le, d'se Oscar.
Ajungând în stradă, Bibi-patru-degete ridică capul In sus, ochii Iul străluceau de bucurie. El murmură :
—	D’acuma sâ petrecem !
Vili
Renâ plecă, de la Ei vira Denaey desperat.
Cu tâte că fata 11 spusese că M iubeşte, d’altă parte îl declarase că nu se va căsători de cât când se va dovedi nevinovăţia tatălui el.
Abia făcu câţl-va paşi In stradă şi audi că’l strigă cine-va.
Era prietenul iul, Jar ier, care şe ducea la cele două fete.
Renâ îl strânse mâna fără sâ’l spună măcar o vorbă.
—	Ce al ? întreba Jarier vâdendu’l schimbat la faţa.
—	Vin’o cu mine, ’ţl voj spune capsa.
—	Insă aşi fi voit se...
—	Nu, nu..., vin’o cu mine... Am vorbit ceva cu Elvira. Vin’o sâ ’ţl spun.
—	Cu Elvira ?... fârte bine. Insă ea voiam sâ văd pe Berta. N’am vâdut’o de trei dile*
—	§i daca’l vedea-o e« are sâ ’ţl fo-losâscâ ?
—	Eşti prea egoist! strigă lulia Jarier rîzând. In sfârşit, aide, ved că nu eşti dispus adl, Dă’rnl braţul şi spune de ce eşti supărat.
T7- Aniicul mea, dise Renâ mergând. In acest moment sqnţ cel pial nenorocit muritor.
—	Glumeşti ?
—	Elvira mă iubeşte.
—	lulia se opri.
—	Te iubeşte ?
—	Da, ’ml-a spus acăsta.
—	Şi eşti disperat ?
—	Aştâptă sâ sflrşeşc. M® iubeşte, Jnsâ nu va li femeia mea nici o-dată.
—	O 1 nici o-data !
• 't-l .>	i u ) n ‘ii
—	NipI o-dptâ f EJâ nu yoeşte sâ deso-nqre?e pe qcelq pe caye ’l va lua cq numele el. Stnt sigur câ *şl va ţine cuvântul. A ! cât de nenorocit sunt !
Jarier începu a rîde.
—	Nu rîde, dise el.
—	Nu te mşl plânge, «Jise Jarier. Eşti iubit şi eq sqnt gelos cTqcâstq.
—	Jarier!
1— El, eşti prea mofturos !
—	Ah ! deca aş ft ştiut ca tu vel fi iubit de....
—	De cine ?
—	De d-ra Berta.
—	Ce glumeşti ?
—	De loc. Berta te adoră, nu alt-ceva!
—	De unde ştii ?
—	Par-câ n’am observa) ea.
—	Ea n’am observat acâşta.
—	Tu rql-aLşpus că Elvira mâ iubeşte.
—	Aşa e.
—	Eq nu credeam. Acuiqa însă vâd cq p adevărat. Eo ’ţl spun că Bertq e nebună după tine. In sfîrşit qmâqd9al s9n" tem de o potrivă. Ne-arn perdut minţele cu fetele.
—	Aşa e. Când cine-va e amoresat devine...
—	Un dobitoc !
(Va urma)
; lip :	Mii* l	*• 1 ’
( 1	i ■» . ijeb. 1 i, M.itj »	. i
www.dacoromanica.ro
TELEGRAFUL — 29 IULIE 1883
celor doul asasini. Gând au fost duşi la închisâre, mulţimea a încercat sâ punâ mâna pe el şi sâ'I rupă în bucăţi.
In momentul pe când trăsură în care eraţi închişi trecu pe dinaintea cazarmel zuavilor, aceştia începură sâ strige:
— Daţi-l pe mâna nOstrft! Se *1 ucidem, miserabilii 1
la momentul când asasinii se dădeau jos din trăsura ca sâ intre îu tnchisâre, mulţimea puse mâna pe unul din el şi era aprope se’l sugrume. Un jandarm şi un sergent att fost răniţi de mulţime.
O adevărată vânătUre de 6menl a a-vut loc In mahalaua italienâscâ, un mare număr din el ah fo3t siliţi să pârăsăscâ oraşul imediat.
An trecut şese luni d’atuncl şi lumea tot nu s’a liniştit.
Unul din asasini e un fost puşcăriaş, în Italia a suferit 7 condamnări.
Cel doul asasini neagă faptul cu tute probele sdrobitore ce sunt contra lor şi cu tăie afirmările martorilor,
Cu t6tă pledoaria apărătorului asasinilor, juraţii 1-aU oondamnat la munca silnică ţie viaţă,
I' l t oi f 60,
V A. K jTe T A T E
Mîmmele trăsnetului
[Urmare]
In general cel trăsniţi cad la moment jos, fără se facă cea mat mica mişcare. Afli e dovedit câ omul trăsnit cade fără st fi v Util ut ceva, fără st fi auzit fi fără st fi simţit ceva, aşa că cel cari ’şl vin îu simţiri după trăsnet nu ştia ce s’a întâmplat cu el şi nu înţeleg de pilda pentru ce slab întinşi pe pământ sau culcaţi în pat. Electricitatea merge mat repede ca lumina şi sunetul: ochii .şi urechile sunt paralizate înainte ca lumina şi sunetul să le fi impresionat.
S’a observat o mulţime de caşuri în C»yt Cel trăsniţi ah fost lăsaţi în posiţia în cari se aflau înainte de a fi trăsniţi. Ş’a observat şi contrarul, anume câ 6-tnenil trăsniţi au fost duşt pe sus la distanţe destul de mari.
Chirurgul france» Brilloult, surprins de 0 furtună lângă Chantilly a fost ridicat fie fulger şi dus pe sus ia vre-o trelfieei metri,
In 2 August 1862, trăsnetul câflu pe paratonerul casarmeî Prince-Eugâne (Paris). Soldaţii parte se culcaseră, parte nu. Cel ce nu se culcase aU fost trântiţi jos iar cel ce dormeau au fost ridicaţi în piciore.
Câte-o-datâ corpul celor trăsniţi e mlădios ca şi în viaţă ; câte o-data din contra se întăreşte ca ferul şi acâstâ tărie ţine mult; altă data din contra corpul se mâie şi putrezeşte ffirtş repede,
Ţ6te aceste fapte sunt bizare, stranii, neesplicabile. Dar ce nume să dăm ur-mâtorelor fapte, imaginilor gravate de trăsnet pe corpul celor trăsniţi. Sunt o mulţime de caşuri autentice de aceste fotografii produse de fulger,
In luna August, 1869, doul bărbaţi şi o femeie aU fost trăsniţi sub un plop. ţinui din bărbaţi avea pe obrazul drept q fotqgrftfie în care se vedea fUfte bine şcorţa pqp»cţţlul,
La 29 Mpi, 1868, isbucnî o furtună viaientâ la Chambek (Franţa) în momentul când regimentul 47 d* linie făcea eserciţii de tir, Pe când o parte din soldaţi trăgeau la ţintă, caţl-va se adăpostiră sub nişte copaci ce erau la marginea dru nulul. Abia se aşezarâ şi trăsnetul c&fiu asupra unul copac ; şâse din soldaţi aU fost loviţi. Unul muri îndată, cei-l’alţl mal pe urmă. Doctorii examinând cadavrele observară pe corpul lor imflgipl fotografiate, ţ>e mâna unuia din el era fotografiat pn buchet de frunze, eolUre roşie-vicxleţâ; frunzele erau reproduse cu tdte amănuntele lor pare-câ ar fi fost fotografiate cu cel mai perfect aparat fotografic.
Pe peplul unul alt soldat era fotografiat o ramură eu frunfie.
Pe spatele unul al treilea erau fotografiate câte-va frunze.
Jurnalele franceze din luna Martie 1867 aă publicat faptul următor: Trei copil se adăpostiră şub un cqpac în timpul qnel furtune. Trăsnetul cade asupra copacului ; copii n’au fost atinşi ci numai speriaţi. Unul din ei avea pe partea stângă ş corpului imagina perfectă a copacului sub c»re şe adăpostise. Fotografia era aşa de perfectă în cât se putea distinge cqle piai mici amânqnte ale frunzelqr.
La 22 Iunie 1866, trâsnetul căzu asupra unul stejar sub care se adăpostise doi calatori. Unul din el a fost ridicat la un metru înălţime şi a căzut cu faţa în jos. Amândoi avâu pe spate şi piciUre ca şi fotografiate frunze de teiu. Pictorul
: r •	, ii . ,
cel mal vestit n’ar fi putut face un de- j semn mal frumos.
In vara anului 1865, un doeior de lângă Viena se întorcea acasă cu calea ferata. Dăndu-se jos din vagon observă câ portofelul îl lipsesce.
Dupâ cât-va timp, doctorul fu chemat pentru a da ajutor unul om, care a fost găsit, fără simţiri sub un copac. Primul lucru ce observa doctorul fu fotografia iniţialelor de pe portofelul Iul pe cop sa individului. lnchipuiti-vâ surprinderea doctorului I Dupâ câte-va momente individul ’şl veni în simţiri şi fu dus la spital. Doctorul ÎI spuse câ trebue sâ aibă în buzunar un portofel, pe care i-’l descrise cum trebue sâ fie. Tocmai aşa a fost. Individul trăsnit era un pungaş de meserie.
Alte fapte asemenea f6rte curiUse se pot întâmpla. Metale, în cnntitatt mai mari sâu mal mici sunt duse dintr’un loc In altul şi lipite pe alte metale
La 28 Iulie |1868, în timpul unei furtune la Nantes, un călător a fost încun-jurat de un fulger, cu tute aceste el şi a urmat drumul fârâ sâ simţă cel mal mic râu. Calatorul avea un portofel cu douâ dispărţiturl, în una din ele erau câte-va piese "de argint, iar în celealta era un napoleon. A doua fii deschififtnd povl.ofelul remase surprins văfiând napoleonul alb. Acest transport de argint de pe piesele ce le avea în ceilalta despâr-ţitură, s’a fâout prin o peturâ de piele!
Alta data se întâmpla ca fulgerul ia poleiala de pe cadre, policandre, tapete şi o duce în altă parte lipind-o fUrte bine.
La 15 Mart 1773, fulgerul intra în casa lordului Tylnez (Neapoli). Era nop-tea; în aceea seara era petrecere la lordul Tylnez. Mal mult de şâse sute per-sone erau la petrecere. Fârâ o atinge pe cineva, fulgerul întră In casa, şi luâ poleiala de pe tote objectele poleite din casă! . . . .
In anul 1793, un om care avea câteva monede de aur în bufiunar fu trăsnit aprdpe de oraşul Dauphine (Franţa) tot aurul a fost topit şi parte din el transporta şi aşezat sub forma de picături pe unul din nasturii ghetel.
Un cafi forte curios istorisit de Boyle, în operile sale.
Douâ pahare erau pe o masa, unul lângă altul. Fulgerul intra în casa şi treou printre ele. Unul din pahare n’a suferit nimica, pe când cel alt a fost încâlfiit aşa de tare în cât s’a strâmbat şi nu putea sa mal stea drept pe masa.
[Va urma].
DIVERSE
Regina României in Sylt. — Din Wes-terland-Sylt se scrie cu data de 31 Iulie urmâtârele : De trei fiile regina României, care s'a instalat în vila Roth împreună cu suita sea, petrece pe insula nOstrâ, unde ’l-se aduc ddmnel regale cele mal câldurose simpatii. Cu tote câ a fbst interzisă orl-ce primire oficiala, totuşi în sâra sosirii o marc mulţime de 6menl .se afla la gara frumos împodobită cu arcuri de triumf şi cu stindarde. Când trenul regal, împodobit cu corâne de flori, intră tn garâ, mulţimea salută pe regina cu un entusiasm sgomotos. Regina, salutând cu zlmhetul pe buze în drâpta şi în stânga, trecu prin spalierul format de public şi se duse fârâ întârziere la locuinţa sea, unde fu primită de musica băilor cu o arie din Beethoven. Fârâ de a se mal odihni, regina intreprinse numai de cât suh conducerea directorului băilor, d-r. Poltacsek, o preumblare d’alungnl ţâr-mulqi mării, dovedind un deosebit interes pentru tot ce vedea. La partea extremă de sud a ţărmului neutru, unde se afiuqâ tinerimea, regina ’şi-a exprimat flofipţa, de a i se face cortul acolo, pentru ca sâ se vadă Înconjurată de vesela viaţă copilărâscă. Piua următâre des de diminâţa, regina se duse iarăşi la ţârm, unde petrecu, însoţita de domnele sele tuta fiiua înainte de amiafiâ, privind cu lăcomie marea nesfîrşitâ, care îşi prăvălea valurile sâle spumegânde până la pi-ciârele el. Nu peste mult însă August» dUmnâ se vâfiu înconjurata de un roia fie copil, asupra căruia îşi îndrepta totâ atenţiuqea, întrebând, conversând, povestind. Regina de o cam dată este hoâ.'îta se petrecâ patru săptămâni îu Wester-land-Sylt. La 3Cj Iulie a sosfi pe neaşteptate principele Leo.pqld de Hohenzollern, ca sâ yisiteze pe regina.
*
Socotilă americană. — Directorul unul mare magasin de noutăţi din New-York, a interfiis femeilor din magasinul lui sâ pdrte turnură, şi iată pentru ce:
Orl-ce femee care p6rta turnură, ţre-
'> • II r	ir.-	1	i
.	.	- <•*.' .—II
bue sâ o aranjeze cel puţin de cinci ori pe fii, pentru acesta ’l trebue câte o mi-nutâ, prin urmare ea perde cinci minute pe fii. Pentru 12 femei ee le am în magasin, e perdere de t;mp de o oră si fiind-câ plătesc acea oră, banii aceia ’l perd.
*
lutţ’un vagon de cale ferată, un călător se adresâză către o d6mnâ :
Mă rog, fumul de ţigară vâ jenâz.â d6mnă ?
—	O 1 da d-le !
—	Atunci mâ grăbeâc sâ isprăvesc de fumat pipa ca sâ nu vâ mal jenez în urmă..
*
La curtea cu juraţi.- -Preşedintele către acusat : Tot nu te mal laşi de hoţii.
—	Dacă mâ voi lăsa de hoţii ce al sâ
faci d-ta, cu ce al sâ trăeştl ?
*
Reînviarea Palestinei. — Se scrie din Anglia că a sosit la Glascow, venind din America, cunoscutul rabin Marton Si-vectha din Chicago, care vrea sâ provâce o mişcare pentru reînviarea Palestinei şi care a găsit în America şi Anglia mulţi entusiaştl gata sâ-1 secondeze. Si-vertha nu e un fantast, un utopist, ci un om practic şi calculator. El a făcut studii seriose şi 4indelungate asupra ce-stiunii şi are planuri gata şi f6rte ame-nunţite asupra colonizării, asupra clădiri1 de oraşe, asupra restaurării Ierusalimului etc. Până la tomna, el spera sâ fie în stare a începe cu punerea în practică a ideiel sele.
Rabinul Sivertha fiice că, în condiţlu-nile climaterice îu cari se află şi cu întinderea iei, Palestina pote sâ ajungă sâ concureze în producţiune cu Italia de sud.
Rabinul crede câ marile puteri vor acorda noului stat neutralitatea şi independenţa.
ULTIMA ORA
Ostanda, 8 August.
Cardinalul Schiaffmo, care soseşte la Bruxelles la 15 August, se va duce, înainte de a veni aci la Friedrishsruhe, unde va avea o convorbire cu prinţul de Bismark.
Jurnalele catolice pretind câ vizita cardinalului la Friedrichsruha e în legătura cu călătoria împăratului Wilhelm la Roma.
Laon, 8 August.
Un numâr de lucrători, italieni armaţi cu revolvere aU atacat pe lucrătorii fran-cesl ocupaţi cu lucrările tunelului la Broye; un italian a fost ucis şi alţi patru răniţi.
Viena, 8 August.
Noua Presă Liberă publică o scrisdre din Petersburg, în care autorul se sileşte să demonstreze câ întrevederea de la Peterhoff e un eveniment politic de cea mal măre importanţă. înţelegerea urmată Intre Berlin şi Petersburg va servi de basâ p&cei generale. Negoţierile se vor începe dupâ visita împăratului Wilhelm la Viena şi Roma.
Pesta, 8 August.
Jurnalele ungare şi Pester Lloyd In prima linie, spun câ situaţia Europei nu s’ar fi schimbat de loc şi că nu pote sâ se schimbe uşor. Elementul de discordie există încă.
Viena, 8 August.
Presa discută chestia revisuirel tratatului din Berlin şi conchide că acâstâ revisuire va duce sigur la un resboiu. In loc de a se modifica întreg tratatul, fiice Presa, ar fi mal bine, sâ se modi-iice numai paragrafele privitdre la Rume-lia şi Bulgaria. Restul e bun şi nu trebue sâ se atingă nimeni de el, căci a-tunci întreg edificiul se va sfârma.
0 OBB SJiABA
Seroiciă special al Ziarului Telegraful
Berlin, 8 August
Gazeta Germaniei de Nord fiice câ nu sunt de cât doi Francezi la Masuah. Francia n’are acolo interese comerciale. Pyategiând pe Greci, aţâţându-1 să protesteze în contra impositelor municipale, şi instalând acolo un consul francez, Francia. nu voia de cât sâ-şi batâ joc fie Italia. Trebue sâ se oouchifiâ de aici fiice Gazeta, câ Francia dintre t6te puterile, atribue cea mal mica valâre men-ţinerel pâcil, şi câ, din potrivă, ea face totul pentru a turbura acâstâ pace.
Londra, 9 August.
Intr’un discurs rostit de lord-primarul lord Sal isburg constată tendinţele paclnice ale Suveranilor. El speră câ, dupâ întrevederea de la Peterhof, Rusia şi Germania vor merge de acorfi pentru menţinerea pacel, lâ care Engtitera se va sili sâ contribue.
Vojrbinfi de Egipt, lordul SaJiburg fiice
câ situaţi unea este bună acolo. Englitera tot mal e dispusă se’l deşarte într’un moment oportun.
In privinţa Bulgariei, preşedintele consiliului dice ca speră ca puterile, chiar Rusia, vor lâsa pe Bulgari sâ ’şl alâgă calea lor.
Roma, O August.
Diritto fiice că împăratul Wilhelm II ar ilori sâ aibă pe regele Hmnbert ca ospeţe la Berii", îndată dupâ ce Wilhelm ar murge la !> una.
Paris, 8 August.
Înmormântarea ex-generalulul comunei, Eudes, s’a făcut afil. 15.000 de persoane aU făcut manifestaţii, s’att desfăşurat drapele roşii.
Atitudinea agresivă a multimel a pricinuit douâ încăierări serioase, politia neputând reuşi a menţine ordinea, gean-darmeria trebui să lovească mulţimea cu patul puştel.
S’au făcut numeroase arestări, sunt mal mulţi răniţi.
Nici un incident nu s’a întâmplat la cimitir.
Petersburg, 8 August.
Journal de St. Petersburg, fârâ a se opri la vre-o apreciare de detalii, face sâ reiasă acordul general şi a constata resultatul de pacificare şi de liniştire datorit Intrevederel de la Peterhof.
Viena, 8 August.
Se anunţă din Roma Corespondenţei , politice ca Germania a exprimat aprobarea sa, punându-se pe punctul de vedere al Italiei, în chestiuni Masuahuluî.
Hn, 8 August.
Comandanţii genen de Wilzendorff şi de Treskov aU fost , în disponibilitate, generalul d'Albedyll a fost numit comandant al corpului 7 de aiurată ; iar locotenentul-general de Leszczynski, comandant al corpului 9 de armată. Generalul de Hahnke a fost numit definitiv şef al cabinetului militar.
Constăntinopol, 8 August.
In depeşa porţei care înştiinţa pe guvernul bulgar că exploatare» liniei Va-karel fusese remisă companiei de Hirseh, bulgarii răspunseră la 4 August câ vor face cunoscut opiniuuea lor în acestâ privinţa, când compania de Hirseh va es-ploata a doua linie de joncţiune între Uskub şi Vranja. Bulgarii adaugâ câ aU făcut t6te silinţsele pentru a inaugura la 12 August serviciul internaţional asupra reţelei bulgare.
Trebue sâ se noteze că exploatarea liniei Uskub este fâcutâ provisoriu de către d. Vilali, de la care Porta nu o pote relua de cât prevenindu-1 cu trei luni înainte. Deci tocmai peste trei luni Bulgarii vor condescinde a face cunoscut opiniunea lor, nimic de cât opiniunea lor, asupra unei decisiuul luate de Sultanul în plenitudinea dreptului sâu, fii-cea un ministru otoman, care conchidea câ răspunsul Bulgarilor este o impertinenţă.
înainte de a avisa. Pdrta va sesiza într’un chip verbal pe ambasadori de răspunsul bulgar.
Sofia, 9 August.
E cu totul falş câ principesa Clemen-tina ar fi Înaintat bani tesaurulul bulgar, şi copilăresc de a fiice câ acest împrumut s’ar fi făcut în schimbul unei i-potece asupra liniei Vakarel-Bellovo.
Soirile din Constăntinopol cari fiic câ Austria ar fi încuragiat pe guvernul bulgar sâ ia în stăpânire linia Bellovo, n’au temeiu, pentru ca Austria susţine mal mult intrresele companiei de Hirseh.
Ultime Informaţium
Suntem positiv informaţi că pentru 25 August, pe lângă reservele contingentelor 1884, 1885 şi 1886 s’aU mal concentrat şi cele douâ schimburi de Dorobanţi.
0 taxă ilegală percepute de consiliul comunal al Capitalei.
Pe lângă taxa de povară ce se percepe la bariere de la fie-care cârutâ încărcata cu fructe, zarzavat şi altele, comuna mal percepe câte o taxă de 50 de bani de la fle-care din aceste câruţl cari intră pe piaţa Bibescu Vodă.
Această taxă este ilegala, de oare-ce ea nu este prevăfiută de nici o lege.
Ţăranii se opun, ei însă sunt eseeu-taţl de gendarmi, cari asistă pe agenţii comunali.
Iată dar o taxă percepută, sub junimiştii, cu baioneta.
In faţa cererilor considerabile de grâne presintate tn porturile Brăila şi Galaţi şi a ştirilor slabei producţiunl din Anglia, Franţa şi Ameriea, agiul a scâfiut astâfil Ia 7 şi jumătate la sută.
Afii n6pte, pe 3 jum. ore, un incendia a isbuenit la proprietatea d-lui Barbu 1-liescu, din calea Moşilor 3O9.
Focul a luat naştere din aripa stângă a caselor tinde locueşte Avram Maer, bărbier.
Pompierii, dupâ mal multe storţârl, au reuşit sâ localiseze focul.
BIBLIOGRAFIE
A eşit de sub presă uvragiul: Dou Carlos, tradusă din limba germană de sub-oficerul Locker.
Preţul unul exemplar 2 lei. Se află de vânfiare la Tipografia Z. Leinwand, Iaşi
NEPUTINŢA
BARBATEASGA
[provenita din ori-ce causa|
[se vindecă sigur şi radical în | Jtr’un timp forte SClll’t, prin un| [tratament extern sub conducerea! [unui doctor tu medicină, din Ca-jf pitală. Resultate surprindâtdre. î# A sc adresa în persdnă s<$u prinl rvisore la d. DlMITRlE GE-Sl NIELEANO, Str. Bateriilor, No. 17, Bucuresci, (orele 1—2 p. m.l şi 7—8 sdra.	(4)S
CHOISY
JlsceC de domnişoare;
Str. Cernichei No. 2
vis-â-vis de Biserica cu Sfinţi
Direcţiunea acestui institut aduce j lla cunoscinţa părinţilor de familie, |câ, cu începerea anului acestuia, lorganisând acest pensionat în con-Iformitate cu programele Statului, i [primeşte eleve interne .şi externe; pentru cursul primar şi secundar.1
Programa studiilor se trimite fie-1 căruia după cerere. înscrierile se ’ [pot face de la 1 August inclusiv.
Direcţiunea.


Belele Silîll!
ii
Neputinţe Bărbatdsrâ
Vindecă după cete mal nouţ metode, ra- i . dical, fără durere ţi împedicare; dupk ex- ; perienţă de 18 ani. Specialist în bdlele Iu i i mesei	:
D'; TTMIsa jjgfiL
Strada Emigrat, No. 3, (în dosul şcdleî nii-i : litare intrarea din calea Victoriei prin str.!
| sf. Voevofil (pe lini» Tramvaiului.	r,
Consultaţiuni de ţa 8 a. m.pină la 6 sera. | ^ Loc separat de ajteptare pentru fie*iare.| ||
-t—V-	j ^ „ £

MEDIC SI CHIRURG
D-r. SALTE
Din facultatea din Viena
SPECIAL m B&LELE DE FEMEI
ar 8 Y P H I L1S i-»«
Locueşte în Strada FORTUNA No. 4,
[Lingă Liceul Alexandri].
Consultaţiunl în tote fidele de la 7 jum.
până la 8 jum. a.m. şi de la 1 până la 5 p.m. R-S- Se primeşte bolnavi în pensiune
anuncTu
Ji
Sub-semnaţii, avem onora de a anunţa lu-crătorilor străini din părţile Macedoniei din Tureia, că prin corespondenţa care o avem putem espedia bani tn următdrele oraşe împreună cu satele lor.
1.	Monastir, Perlepe, Crugova, Magarova, Moloviştea, Reeeu, Florina gj Corcea; banii se vor respunde de către d-nu Constantin M. Pili k Monastir.
2.	Ochrida, Struga, Debar, Elbasan, Starova gi Pogradeţi; banii se vor respunde de către Fratele nostru anume Ianacbe I. Fortomar !.«. Oebrida.
In oas de perderea banilor, se vor despăgubi
j de către noi aub-seiunaţu.
Semnaţi :
Fraţi I. Fortomar Macedoneni Turnu-Mâgurele
Adresa pentru Telegrame: Fortomar, Măgurele.
BOLNAVI DE NERVI
Care vor sâ orienteze asupra succesului întrebuinţarel absorbâriî pielei prin scop de a influenţa direct asupra sistemului nostru nervos şi de a scăpa de diversile suferinţei nervoase precum migrenl, congestiuni, insomnii, paralisii în urma de aploplexia etc. etc, prin mijlocul simplu arătat de domnii profesorii Schtt, Roehrig, Parisot, Munk ş. a. la ultimul (al 7) congres balneologie, se citească a 16 ediţiune, a broşurei mele asupra bolelor de nervi care se elibereză gratis de către farmacia Naţională I. A. Ciurea strada lipscani în bucuresci farmacia la Vulturul de aur S. Lebel la Ploeştl; farmacia Charles Herzembei g Iaşi; farmacia Fraţii Remer Focşani, farmacia la Romania C. F. Eitel la Calate ; Farmacia E. M. Kerestez Roman şi farmacia Curţel E. Hainal Botoşanii (s)	Dr. Roman Weiwnai
www.dacoromanica.ro
I Q:	.i
TELEGRAFUL — 29 IULIE 1888

TOMA ŢACIU
In Noul Palat Dacia-Romania-
No. 4. — Strada Lipscani. — No. 4.
BUCUBESCI
('ursul pe ţjiun de 28 Iulie 1888
MARE MAGASIN
5°/o Rentă Arnortisabile. 5°/0 Rentă Rom. Perpetuă. 6°/0 Obligaţii de Stat. . 6°/0	,	G. F. R.Rega
6%	,	Municip. vecii
10»/o fi’-. Casa-Pena. 300i 5°/0 Srisuri funciare Rural
^°lo ...
5%	,	,	Urban
6<y« .
7°/0	.
5“/0	.	.	de laş
Impr. cu prime Bucur. 201. b Los. Crucea Roşie Italiane Acţ. Bancei, Naţ. Rom. 500 1 Soc. Rom. Constr. 5(X) 1.	.
Soc. Dacia-Rom. 200 1. .	.
Soc. Cr. Roşie Austriacă. . 36/a Los. Imp. Sârbesc . . DIVERSE
Aur contra Argint. .	.	.
,	, Bilete de bancă
Florin Wal. Austr. . . , Mărci Germane.	.	.
Bancnote francese. .
Ruble de hârtie. .	.
Cu mp.	Vând
. 94 >/	a 95,/»
. 92	93
. 95,/,	96
1. —	—
1 80	81
. 214—	220—
. 94’/•	95
107i/’	108 V2
. 89 «/*	90
. 99-	100
. 105:|2	106'/2
79	80
. 38—	42-
20—	30-
7 »14	8i/4
«	«
203—	206—
123—	124—
100-	101—
215—	222-

* tm.
BAZAR DE EN6LITER

Sper oă Onor. fi sunt sigur ofi
• j \ i i
Sub-semuatul, am ondre a anunţa pe Onor. clientela mea atât din capitală cât şl din provincie, că cu oca-siimea tarifului autonom, am deschis aci în ţ6ră
0 MARE FABRICA DE HAINE
PENTRU
iiARBATI ţ<L BA JSTl
In care confecţionez haine, după Ultimele Jurnale, din stofele cele mai bune ale Europei.
Asemenea mal putem efectua şi ori ce Comande, în timp de 24 ore de dre-ce posedăm un mare deposit de ____stofe fine diu cele mai renumite fabrici.	_ _ ,
Publio fi clientela mea, mS va onora ou visitele d-lor, tipre a se convinge de marfa confecţionată aci in t6ră va fi pe deplin satisfăcuţi.	(Ju stimă, TT XjEIBO'VTIGZ

Renumita Cârturărdsă
IULIA POLONEZA
S'a mutat în dosul PalatiUu’l Negai
[La finele Stradeî Brătiann, No. 51, a« colp |
Lingă grajdurile PnlatiihG Regal
Glii ceste viitorul, pre-J seulul şi trecutul, pdte descoperi şi pagube, furturi, judecăţi, ori ce secrete as cunse la cari se interesdză cine-va. Cine aduce semne pdte afla lucruri ascunse : comori, etc.
UI
/' diami
DA VID ADANIA
Agent de Publicitate
Str. Sft. Ion Nou No. 33.
folif.
fit1 '
Vis-a-vis de Legaţiunea Italiană. Primeşte anunciuri, inserţie şi reclame • pentru «Jiarul nostru, şi pentru or care alt diar din ţdrâ şi străinătate.
FARMACISTUL
M-Jl
.-m
OTTRŢIJ R E G
________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________'
OPERAŢIUNI DE CEREALE
Brăila 26 Iulie 1888
>!«! teUl
IU
li1--)
(ă’i	nJ
, A * p .1 i ( A
farmacia CHR. ALESSANDRIU română
SINGURUL
Dintre tcSte preparatele de gudron care a obţinut reputaţie netăgăduit! In faţa d-lor doctori ţi clienţii ce j «S constatat foldse surprin<j5t<5re e
GUDRONUL ALESSANDRIU
re ie în trebuinţei! cu succes contra durere! de piept, tusei provenit! In urma guturaiului, irituţiunî «le peptulul, astmu, catar al bă.şicet udului.—Lipsei de pofta de mâncare, «te.—Cu o lingură din acest Gudron pus tntr'o litra de ap! formezi ape de Paoura, care se pdte da cu' mult succes la copil contra bdlelor mal sus indicate. * Pentru adulţi se iea o lingură de Gudron In apă sa charată safi lapte dulce 2—3 ori pe cji. 2 lei u.
dmplasture gudronat dis Pauvre Homme (Alessandriu).—Contra durerilor Reumatismale, a încheieturilor, mijlocului, durerilor de piept, spate şi alte junghiuri, 1 left ruloul.
PatîtileGumdse-Codein-Toln (Alessandriu).—
Superioritatea acestor medicamente în maladiele de piept este recunoscuta de tdte celebrităţile medicale. Aceste pastile In urma esaminAril ce li s’a! făcut s'aâ aprobat de onor. consiliu medical superior, 1 left 50 bani entia.
.A. "V I S
Prepiraţiunea acestui vin, care pentru mine a devenit] un cult e adesea denaturat de unit colegi cari găsesc de cav miţa a debita alte preparaţiuul în locul acestui vin, I de aceia atrag atenţiunea onor. public a nu primi de cât I Ricdne originale
VINUL COPIILOR
PREPABAT DB
3H31EX- ALESSANDKIU
Farmacistul Curţii Regale Etatea cea fragedă a copiilor ’l face a se îmbolnăvi J uşor; pentru a preîntâmpina maladiile se recomanda acest j vin tuturor copiilor de la etatea de 6 luni în sus; tine-1 relor fete le ajută la buna desvoltare a corpului, Sută-| reşce dsele şi dă putere muşchilor.—Modul întrebuinţării • a 1 se vedea instrucţiunea ce însoţesce fie-ce sticla. Preţul 3 lei.
Capsule elastice ou ulei de Ricină (Alessandriu).—O dosă, cutia a 4 capsule 1 led, a 6 capsule I leu şi 25 bani, a 8 capsule 1 led şi 50 bani.
Sinapismul Alessandriu, muştar in foi. —
Acâstă preparaţiune esperimenfată de autorităţile nostre medicale şi profesori la facultate a constatat că fiind se
peridre tuturor celor-l-alte preparaţiunl străine celui de Rigollot. Cutia 1 led 50: bani.
şi chiar
/vindeci \ yA \
8 din 10
1 u-ralgiite ţi \girenele oale Impovird-

Capsule oleo-bal .mloe-aantallne (Ales-
sandriu).—Remedid sigur.contra maladiilor secrete (scu'rsdre, sculamect) la bărbaţi, fie In stare pros-pită, sa! ort-eftt de învechită, se vindeci prin întrebuinţarea unei cutii ce conţine 100 capsule, combinate ast-fei pentru un tratament de vindecare complectă.— Modul întrebuinţării şi dieta prescrisă a se vedea instrucţiunea ce însoţesce fie-care cutie.—-Preţul unei cutii 6 lei.
A se observa pe capacul cutiei semnătura, coldre roşie, şi a nu vS debita alte capsule de a cărora eficacitate nu se garantdză. Se trimite contra mandat postai în ori-ue localitate.
CUMPERATOR	VENZATOR	FELUL	Hectol.	Libre ■ 1	Preţul în aur	1 apă şi mags.	OBSERVAŢII
Peirano	Perlea	Grâu n.	680	58	11 30	c.	
tf	»		570	59 'p	11 30	»	• f
			1250	58'/2	11 30	*	Ji •"»
Nicolaidi	Ţuchlos	i	1900	59 '/*	11 90	ni.	1 'J,lî>lfl>«
Negroponti	Lomhardo		2400	58	11 —	c.	1r,yi iv'io /K
Sechiari	Vasmagidi	Grâu v.	2900	57 Va	9 —	»	1 ■
G. Mendl	Gottis	Grâu n.	1050	59 •/2	11 70	m.	Hl >
*		»	1000	60	12 —	. »	- In ’/lăedo fs
.	Sgardelli	V	1700	58	10 75	c.	; » S IiiUr
1 i >	Garantin o	»	5200	61	12 50	s.	b in.csb •Jjn
»	Matheo	Secară	520	56	6 95	in.	'jyunnl'»
n i		Porumb	2500	60	7 70	»	1 I fc'I/jt-tUl
	»	»	650	60'/4	7 80	»	U t * v !fi
	P. Arion	*	1500	61H2	7 85	»	,»/r*
»	R. Balanu	>	1400	60>14	7 50		
	Embirico		2500	60	7 87 V2	c.	.' - jyt.' .J
			3860	61	8 —	»	i '> IhTffr | 1, V
Manari	Vrioni		1800	58%.	7 35	Ol.	Ai , u ,,
»	1	. ,	2500	58	7 10 I	■»	- I > “u1
	.		3500	55V* I	6 50 1	»	•i t ie pţ i)
II»
Mtfşă diplomată, din Streinătate


■ut aiul-b i!qi-buii îoJilriî - - 11 ni
In
DE VÎNDARE LA PRINCIPALELE FARMACII. DINT ŢPJIA.
localităţile unde nu se găsesc aceste preparate cererile să se facă la Farmacia Română Bucure* "
-- m . _ ^^.4     4- a. I .. .	fa.* / en .. 1 An / A.ir. /j A
IMT-A-IRIE ID EPOSIT
'1 an
centra mandat postai espedinz in trl-ce localitate
ACCESORII
Sorv;
CALEA VICTORIEI 77, BUCURESQI, (CISM&UA rqsie)


14 bis.
BUCURESCI, STRADA DOAMNEI.
4	■
14 bis.
(12 -3 I.)
r^c^m'casaaKj'
cî
1/ h
î id
j&X&ttEeg5&a&W3asSa3UBA â
Singurul Deposit de:
din prima fabrică englesă
Tomas Fleming Son &0°
cn preţorl şi coMiţiMf avantapse
SE GĂSEŞTE LA:
I. Schwartzstr. Decebal 6
r--	AC
(S
de

io-*»*
O
£ C 05 Zj «r* ■--!
vÎSSfi
% MASIVE ™ CARAM1DARU
de condus cu vapor, şi cu mâna după adevăratele sisteme, şi de cea mai solidă construcţie pentru fabricarea eftinâ de cărămidă pentru zidărie şi bucăţi pentru fasftne, pietre resistente focului, ftle pent-u sobe, plficî pentru tro-X tunre şi vestibule, cfirfimidu pentru .	--/‘(PI acopereutinte, conlise franţuzeşti,
gHEb^’n i „ii H'i’fiff Vi mriîi’i^ ^ pietre de var şi ciment etc. etc. Prospecte Gratis şi Franco
Louis lăger 1'Ali,!"MT UK
E hrenfeid-Coln.
Aî’Ă MINERALĂ NATURALĂ St. GALMIER
S6 nu uitaţi bl cer© Sursa. NOEL
Sursa Ndel. Apele acestei noul surse trebne plasat! tn prţimul rang din clasa gazdselor, fiind bogata în acid carbonic natural, şi care se bncur! de reputaS nnea sa «a cea mai bun! pentrn sto-mach fiind digestivi, temperanti şi apirativ!, ast-fel ci combate «u energie apele cunoscute p&uâ acum ale Borzeculul şi Giessbilbler. Âcdst! ap! escelent! eate fdrte bun! de a o întrebuinţa la mag! de băut cu vin s&(l cu siropuri tn locul Borseeulnl, fiind recomandat! de mediei ehi&r şi la bolnavi pentru facilitatea ei digestiv! şi reeoritdre.
Apa din Sursa Ndel se găseşte la principalele magasine de coloniale, farmacii, drogueril şi la toţi vîncjâtoril de ape minerale. Cu preţuri f<5rte convenabile.
In Bucurescl la M. Economu et Comp.	j	In Ploiesci la Fraţii I. şi Th. Christescu.
Ia Ploiesci la N. Petrescu et Comp.	|	In Brăila la Petru şi Gbeorghiadi.
Depoul general pentru tdt& România şi ţările limitrofe, a se adresa la d.
S. STERLANO, Galaţi.
ti
%
i*
*4si*i di
de Lei noi 100 în sub ^
sADEVERATE SlEGER"
X SA se de eontrafaee^^
G- Nciflliutr^ Bncurcsci.
(31.)
Tipogxafift diaruiul

INCĂLpIRE jDE CLĂDIRI NOUI
Pe gerurile deosibit de grele ale ierneî trecute s’a putut constata, ci nu există nici o sistem! de Icăltjire mal practici de cat aceea cu sobe Meidinger „Comei. Nici sobele zidite, sobele de porţelan, calorifere e n’afl putut da căldura îndestulătoare; aşa că în mal multe cazuri citatele aparate de încălzire s’a înlocuit prin «obe Meidinger,, Cornet." llegularea oăldurei se face în mod cel mai prefect, obţinâudu-s cu una şi aceeaşi sobă o diferenţă de căldură de la 5—30 R. după trebuinţă. Consumaţiunea combustibilului este mică în raport cu mare căldură ce di soba, iar ea material se poate întrebuinţa cocs, cărbuni de piatră, lignit A, lemhe şi coceni de porumb. Soba serveşte şi ca ventilator şi se găseşte în esecuţiunea cea mai simplă, precum .şi în cea mai elegantă, ast-fel c! poate fi aşezată îu saloanele celu mal luxoase precum şl iu odăi simple. Sobele centrale Meidinger „Cornet11 încălzesc până la 1,200 m c. şi pot fi întrebuinţate ca lorifere pentru încălzire de -clădi r! complecte. Toate şcolile cele noi, precum şi palaturile administrative şi alte multe clădiri publice şi particulare sunt prevăzute cu aceste sobe.
O încălzire igienică şl economică fiind punetu capital al unei clădiri, îmi permit a at.rage atenţiunea proprietarilor asupra Sobelor Meidinger „Cornet14 construite în fabrica mea
(42)	Adoll- Salomon, Strada Doamuet 14 bis.
- - --------------

ANUL XIX. — No. 4815
IN BUCURESCI SJ piSTRICTE 10 BANI NUMĂRUL
SÂMBĂTĂ, 80 IULIE 1888
ABONAMENTE: Pentru Capitală:
Pentru uu an .... Lai 24 „	ş6sa luni	....	n	12
„	trei luni	.	.	.	.	„	7
Pentru Districte :
Pentru uu au .... Lei 80 „	ţâse luni	....	n	t&
„	trei luul	....	»	8
Pentru Străinătate :
Poutru	uu au .	.In aur let	40
„	ş£»e luni .	•	»	-	fii
„ trei luni. .	>	»
Abonamentele *< f*c 1° * ?* ^ a^e cărei luni,
UNNUAI&R VECHIU 25 BANI
Abonamentele se plătesc înainte
--	-------	-	-	»-	--r- »-
Reâacţiunea, Strada Blănarl,
No. 20.
( «uuM	'iru'viîl
Rji o ni	.şi ,tfc ari j
EDIŢIA A DOUA
1 '»	vj (mu <>it <1 îndoit
.iijsniojii'n kJiî i ii /.Im a* /a
ANTJNC1UR1 SI RECLAME
Anunciurî pe pag, IV linia 25 bani. îeclame	„	IU	„	...	1	left
»i	I,	II	0	lei
ii	ii	I	-I	i • .	6	lei
Pentru Inserţii şi Reclame Redacţia nu e responsabila.
Epistole nefrancate se refuză, articole nepnbltcate se ard.
Lu Streiilătate a se adresa:
Francia, Ha vas, Laffitto et C-nie, place *le la llourse, Pai îs.
Fnfflitcra,i^ngbno Micimi,81 Fb*et Street, K C-, Loudon.
Austria, Haaseustoiu et Vogler 2, Wien Kudoit Mosse Zeilerstaette, Wiene. Ungaria, D. Moritz Wiest, înlluda-Pestb Servi tenplatz.
Abonamentele se plătesc înainte
DIRECTOR POLITIC :	I. C. FUNDESCU
n i
i^rrrr-TrTrm^n^smrrTnmeiim■— ff.iM.Tann»t — r----r i- ■=■...	-=-*=
îs	Administraţiunea, Strada Blănarl, No. 20

mm
mm
BUCUR ESC I, 29 IULIE 1888
PROTECŢIA LEGILOR
Una câte una, făgăduinţele junimiştilor dispar şi’n locul lor nu re-mâne decât legitima amărăciune a opiniunil publice; fie care <Ji distruge iluziile acelora cari s’au încredut în vorbele umflate ale nouilor guvernanţi.
Se scie cât sgomot a făcut oposi-ţia unită în jurul vorbei d-lul Stă-tencu că »oposiţiunea a perdut dreptul la protecţia legilor*. Lumea se-ridsă a înţeles atunci ce-a vrut să spuia ministrul Justiţiei şi n’avem prin urmare nevoie să insistăm ; dacă reamintim acele cuvinte, e pentru ca să reîmprospătăm una din acuzările oposiţiei unite şi neapărata făgăduinţă care trebuia să-l urmede.
»Subt regimul liberal—diceau adversarii — minoritatea nu mal are dreptul să se bucure de protecţia legilor. Când vom veni noi la putere, legea singură va domni şi ea va fi una pentru toţi.*
Junimiştii, deşi şciaii bine că acuzarea îndreptată contra guvernului liberal nu era întemeiată, s’au crezut dş.toi-1 se făgăduiască acelaşi lucru,
Şi l’aii făgăduit solemn.., dar nu l’&u ţinut, cum n’aii ţinut nici unul din angajamentele luate.
Astă-ij.1, subt un guvern care numără abia patru luni de viaţă, legile nu mal proteg de cât pe junimişti şi pe cel din oposiţia-unită ; orî-cine e liberal sdii e bănuit ca a-* tare, e scos de subt lege şi dat pradă sbirilor administrativi.
Un liberal, lovit în drepturile sdle, în averea, în ondrea sea, bătut chiar de mdrte, e sigur că în zădar cere ajutorul legii; şi, mal mult de cât atât, dacă se mal găsesce un magistrat care se crddă că legea e pentru toţi şi care înedreă să ihtervie, acest magistrat e osîndit şi îndepărtat.
Dovedi ?
De şi n’aii trecut de cât patru luni de la venirea actualului guvern, sunt deja destule dovedi.
Un prefect, membru al oposiţiu-nel-unite, îşi permite grave abusurî de putere ; doul magistraţi Intervin— şi sunt imediat îndepărtaţi.
Liberalii ţin o întrunire în Bucu-reşci; bătăuşii guvernamental! nă-yăloşc, inşultă şi bat, ţrrţpedieă întrunirea. Dar justiţia nu se mişcă, vinovaţii nu sunt traşi la răspundere, ba chiar sunt resplătiţl cu demnităţi publice.
In ajunul alegerilor din Giurgiu, fostul primar Rose Stefănescu e bătut de agenţii prefectului şi lăsat a-prdpe mort în stradă; parchetul ’şl face datoria impusă de lege şi î ncepe să instrumenteze — dar magislnaţiî sunt imediat denunţaţi ca ‘colectivişti» şi ameninţaţi tn posiţiunea lor. Cu tdtă gravitatea bătăiel lucrurile stau şi până astă-^I bălţă.
La Craiovţţ, agenţii poliţiei perşe-putţji pe toţi comercianţii cari arată ţnpiinări spre partida liberală, La clubul naţional, un agent al prefectului maltratdză pe d. Isvoranu, proprietar, şi poliţia şi parchetul nu se mişcă decât după mari insistenţe şi siliţi de indignarea publică.
Pţ-etutindenl, acelaşi şi iar acelaşi lucru : libei’alil-naţionali sunt scoşi de sub lege ; susţiitoriî regimului îşi permit orî-ce şi autoritatea le dă tot sprijinul.
Firesce că nu putea să fie alt-fel când ţâra e dată pe mâna unui A-
lecsandru Marghiloman ş’a bătăuş'-lor oposiţiunil-unite.
Dar opiniunea publică are dreptul să ceară socoteală junimiştilor. Şi diua rftfueleî tot va voni odată.
TELEGRAME
(Serviciu particular al tjliar. Telegraful) Haaga, 9 August.
Regina Sârbiei nu a primit nici pe preşedintele consistorulul, nici nu ’şl-a numit apărătorul.
Arad, 9 August.
Procesul de -presă In contra generalului Traian Doda s’a amânat pentru.3 Oe-tombre, pentru motive de bolâ.
Belgrad, 9 August.
Bulgaria a cerut ca representantulFsârb la Sofia sâ-şî retragă semnătura din nota colectiva remisă guvernului bulgar asupra lipsei de siguranţă şi asupra nepâ-sărei guvernului bulgar.
Serbia a răspuns că aprobă cu totul demersul representantulul său.
Paris, 9 August
In cel din urmă consiliu de miniştri ţinut sub preşedinţia d-lul Garnot, s’a hotărât să se ia măsuri aspre contra greviştilor,
Paris, 8‘ August.
Debats publică urmâtorea depeşă :
Osservatore romano publică o importantă scrisore a Papei cătrâ preoţii belgian!.
El fiice că ştie fărte bine că clerul belgian s’a distins totdăuna prin virtuţile şi energia sa.
El va contribui la recrutarea preoţilor valoroşi, cari să fie demni de predecesorii lor.
Pentru acăsta Papa a declarat că dă 100,000 lei colegiului belgian din Roma» din cari să se întreţină mal mulU seminarişti belgianl.
Constantinopol, 8 August.
Circulara anunţată, în privinţa cesti-unet Masuahulul, a fost supusă Duminică Sultanului care n'a respuns încă.
Viena, 8 August.
Scirl din Londra, anunţa că Rusia face tdte sforţările pentru a întruni un congres european la Berlin ca să detroneze pe prinţul de Goburg.
Constantinopol, 8 August.
Se coiifirmâ că ducele de Edinburg vă veni să viziteze pe Sultanul pe la sfârşitul lunel August.
4miens, 8 August,
Bande puternice de grevişti au atacat pânzâria Iul Gocquel, jandarmii intervenind, greviştii au aruncat cu bucăţi de mătase în cal. In câte-va minute întreg stabilimentul a fost jâfuit; în urmă aU dat foc fabricel. Pompierii sosind, greviştii l-au împedicat să stingă focul şi aă spart felinarele de pe stradă. In sfârşit sosiră vânătorii şi jandarmii călări, si începură a lovi cu sabia în mulţime, care arunca cu pietre în soldaţi şi cal. Mal mulţi soldaţi şi cal aă fost răniţi. Pe la 9 jum. săra, strada a fost curăţită de mulţime. Focul a fost stâns. Mare mişcare ţn oraş
St, Petersburg, 8 August.
Scirl primite direct din Abisinia afirmă câ fiul Iul Negus trfteşte încă,
Abisinia e hotărâtă a lupta contra Italiei. Forţele regatului ar consta în 800,000 6meni, din cari 200,000, ar avea o misiune specială secretă.
PERICOLUL
Guvernanţii noştri! nu se mal Învaţă minte. Aii văcjut atâtea atentate şi atâtea omoruri contra proprietarilor şi' arendaşilor din partea sătenilor. Au vedut chiar revolta de
astă primăvară care, de şi era esci-tată de ciocoi şi străini, totuşi esista şi destule cause pentru a împinge pe s îi ten î la disperare.
Acele cause ar fi trebuit negreşit, ddcă nu să le înlăture imediat şi radical, cel puţin să le împedice.
Sunt proprietari şi arendaşi caii, lacomi de câştig, nu văd înaintea lor nici o altă consideraţiune de cât de a strânge câţi mal mulţi bani din suddrea sătdnulul român. Intre a-ceştia se află şi ovreiul Aron Buhor. Acest arendaş, printr’o toleranţă culpabilă şi interesată a fostului prefect de Vlaşca, d. Poteca, ajunsese un esploatator neîndurat al sărmanilor muncitori. Să scie că pentru netnţelegeii pe caii nu le cercetăm, dânsul în multe rînduri şi chiar a-nul trecut nu dijmuise porumbul sătenilor nici în luna lui Ianuarie ; şi numai după strigătele presei, după intervenirea directă însuşi a ministrului de interne, a fost silit se libereze nenorociţilor săteni, ai căror copil nu avâu ce să mănânce, porumbul lor după câmp.
Acest arendaş a fost o ddtă înaintea justiţiei pentru omorul unui sătdn, dâr s’a achitat de juraţii districtului Vlaşca. Pe urmă s’a Încercat un atentat în contra lui care n’a isbutit. ţlilele trecute.s’a tras din noii într’ânsul cu puşca, şi numai printr’o minune a scăpat, alicele fiind puţin mal mici şi el făcând o mişcare din cap în partea opusă de care se vizase.
Aron Buhor avea deci antecedente nu tocmai corecte. Administraţia le scia. Pentru ce prefectul, în loc să se ocupe de a organiza bande de bătăuşi ca se schilodâscă pe cetăţenii paclnicî, nu se ducea prin district se consilieze pe Buhor şi alţii ca dânsul de a’şi lăsa obiceiurile din trecut, se fie drept, milos şi bun cu sătenii ?
No! nu aprobăm atentatul contra d-lul Buhor, din contră îl înfierăm. Insă cundscem bine natura omendscă şi seim că răbdarea ave şi ea margine.
Se dice că acel care â tras cu puşca în Buhor este un om certat cu justiţia de mult. Se p6te. Insă fără nici un motiv să fi încercat a omorî un om tn curtea lui, este peste putinţă. Asasinul trebue să fi avut o plângere contra arendaşului; şi mal venind în ajutorul său caracterul sanghiunar şi predisposiţiunea către asasinat, a încercat atentatul.
Gestiunea e gravă. Ddr e ş. mal grav că asemenea fapte sunt în mal multe părţi ale ţăreî cavi pot provoca nenorociri.
Guvernul trebue se dea ordin prefecţilor ca se mârgă din comună în comună şi se se informeze de rela-ţiunile caii esistă între proprietari sdu arendaşi cu sătenii, Unde vor găsi neînţelegeri să caute a le înlătura şi împăca conflictele. Se caute cu deosebire pe la proprietăţile d-lor
I.	Marghiloman şi G. Vernescu căci, pe cât seim, lucrurile sunt fdrte încordate, sătenii sunt fdrte asupriţi tn cât într’o di putem afla lucruri de caii ne-am cutremura.
Nu vă jucaţi cu focul.
Nu vă jucaţi cu ura şi cu răsbu-narea, căci ele sunt teribile.
Informaţiunî Exteriăre
Politiea bismarkiană
Pester Lloyd e de părere câ visita făcută de împăratul Wilhelm lui Bismarck
la Fri sdriehsruhe e o nouă consacraţiune a politicei bisinarkiene, o nouă şi bătâ-tăre la ochi proba de încrederea ce Inspiră cancelarul tânărului suveran.
Politica cancelaru’ni se va accentua d’acum înainte. Prinţul de Bismarck e stăpân, mal mult ca tot-d’a-una, pe situaţie. Acd3ta se va simţi în curend în Europa.
Pester Lloyd adauga că afirmarea regimului bismarkian trebue salutată de Ans-tro-Ungaria cu satisf&cţiune, pentru ca Bismarck e autorul alianţei austro-germane şl că a încheiat acâstă alianţă după ce a sdruncinat 6re-care tradiţiunl ale casei Hoheuzollern faţă cu Rusia.
Fâia ungară nu crede în temerile ce a ridicat în Anglia visita împăratului Wilhelm la PeterhofT.
Se fiice câ Germania ar fi lăsat Rusiei mâna liberă tn ce priveşte Asia centrală. E cu putinţă acăsta ? se întrebă Pester Lloyd. Oare Germania s’a gândit vr’p dată să împedice planurile Rusiei în A-sia ? Ea nu s’a interesat nici a dată nici n’a căutat nimica în acea parte. Asia centrală n’a fost nicljo dată obiectul de tran-sacţie între cele două puteri.
Cât despre răceala ce e întţe curţile din Berlin şi Londra, acăsta are mai mult un caracter personal, despre acesta nu trebue să ne îngrijim.
Se ştie câ în nici o parte sentimentele personale ale şefului statului n’au aşa puţină importanţă din punctul de vedere politic ca în Anglia.
Interesele Angliei în Asia Ie apără ea singură fără ajutorul nimănui.
Turcia şi Persia
Prin convenţia de la Erzerum, încheiată între Poartă şi guvernul persian prin mijlocirea Anglii, s’a arangiat ca nici una din părţile contractante să nu facă fortificaţii de alungul fluviurilor limitrofe ce despart cele două state.
Acum doi ani comandantul militar turc a tntreprins ridicarea unor forturi la Şall-el-Arab. Guvernul persian a protestat şi în urma cererii acestuia a făcut si Anglia un demers la Poartă, aceasta a promis câ va aduna mai Intel infor-maţiuni. Insă tărâgânindu-se lucrurile1 White atrase atenţia Porţii asupra împrejurării că dacă Persia ar urma exemplul Turciei s’ar încătuşa neutralitatea fluv> elor de la graniţă.
Anglia şi Germania
Corespondentul din Berlin, al fiiaruk Correspondance de VEst, telegrafiazâ ui mătârele cu data de 7 August:
„Cele din urmă informaţiunî ale meii luate din sorginte autorisata confirmă ameliorare în relaţiunile curţilor Anglie şi Germaniei.
Se fiice că împărăteasa Frederic v face visitâ împăratului Wilhelm la Bei lin. Se confirmă asemenea câ acest de mers al împărătesei coincide cu trimite rea la Berlin a memoriilor fostului Im pârât Frederic. cari se jillaQ l^i curte Angliei.
Gazeta Naţională a fost cea d’inti care a dat ştirea despre restituirea ace lor memorii. Nici un jurnal german n’ confirmat această ştire.
Un congres. — Chestia bulgar*.
Din Londra se telegrafiafiâ nrmâtorele
Se vorbeşte câ nu va fi o întâlnire monarhilor Austro-Ungariei, Germaniei ş Rusiei, însă Rusia se sileşte neconten să facă a se ţine un congres al Puteri lor europene chiar în Octombre, mal a Ies cu scopul de a înlătura po prinţu
de Goburg.
6
Radicali! îu Serbia
Radicalii din Serbia se vede câ fac
trebuiriţare şi de arme neiertatei în luptele lor politice. Ast-fel spune fiiarul Vi-delo, că un conducător al radicalilor cu numele Tauşanovicl ar fi angajat 6re-când pe un ucigaş, ca să omore pe d. Garaşanin, atunci ministru president. Numita fâie spune, câ are în mâini dove-fiile pentru acăstâ gravă acuzare şi promite şi alte destăinuiri relative la conduita radicalilor.
■ .■ —
Din Alsacia-Loroua
La 6 August s. n. a avut loc în al treilea canton alMetzulul alegerea unui consilier general în locul lut Antoine, deputat în Reichstag.
Administraţia avea de candidat pe un 6re-care Becker, arhitect din Metz.
In circulara germană, între altele se fiicea şi următorele:
*E timpul de a se dovedi că Melzul e un oraş german. Sfătuim pe toţi alegătorii să voteze pe d. Becker,.
Francesiî aveaâ candidat pe Henri La-nique, consilier municipal.
Gu totâ presiunea administraţiei, cu tot grosul de funcţionari, candidatul france-silor a fost. ales cu 1097 voturi, contra lui Becker, care a întrunit 947 voturi.
Metzul nu e prin urmare un oraş german şi nu va fi de cât în fiiua când cel din urmă frances va dispărea din el.
antÎdÎnasticii
Gu tote că sunt pe jumătate la putere, conservatorii sunt tot aşa de
anti-dinasticî ca şi când erau în o-posiţiune.
Tdtă lumea c convinsă că mâna Rusiei a fost amestecată în tdte a-tacurile ce s’au îndreptat în anii din urmă contra regelui Carol ; tdtă lumea vedea cum d. Hitrovo aduna la el acasă pc membrii ©posiţiuniî con-servatdre şi le dedea instrucţiuni ; d. de Bismarck însuşi afirmă că Rusia era ameste atu tn tdte atacurile contra regelui nostru.— Cu tdte astea, fruntaşii conservatorilor de peste Milcov s’au dus la Kiev ca se asiste la o serbare organisată de panslavişl% şi presa couservatore din Bu uresc! — fără nici o excepţie —a trimis re-presentanţl la acea serbare, la care generalul Ignatiew ne-a osândit la peire.
Mal departe, relaţiile conservatorilor cu ruşii sunt atât de intime, Încât representantul Epocei la serbarea din Kiev şi-a luat bilet de drum gratis pentru Rusia de la d. Hitrovo.
In sfârşit, tot Epoca c în stare s’anunţe când şi în ce format chiar va apare cliarul antidinastic al mi. ului Cuză — amănunte pe care nu le putea căpăta decât de la prieteni intimi cari sunt amestecaţi t i scdlerea acelui (Jiar.
Nouă ne pla^e consecinţa în principii şi felicităm pe conservatori. Numai ce-o ii dicând regele Carol ? v	o
------—
-A-GKETJXj
_ .	I
Prietenii guvernului ar voi se tragă concluzii favorabile lor din faptul că agiul scade de cât-va timp.
Agiul scade, acesta e Incontestabil ; dar trebue să fie cine-va înzestrat cu o puternică dosă de şarlata-nie, ca se scdtă din aedsta un argument bi favdrea guvernului. Cu tdtă pregumpţia d-lul Carp, cu tdtă încrederea în sine, cu tot absolutismul teoriilor sâle economico-financi-are, guvernul nu e în stare se schim-
www.dacoromanica.ro
Jima
TELEGRAFUL — 30 IULIE 1838
be nici o iotă din mersul agiulul ; dovadă stupida şi vinovata încercare de săptămânele trecute când agi ui, scoborît artificialmente, şi-a resbunat reurcându-se numai decât şi pricinuind — printr’ac<$8tă nenaturală o-scilare — o mulţime de pierderi şi de încurcături.
Agiul scade, d6r guvernul e tot aşa de străin la aeâsta cum e străin Ia bunătatea recoltelor şi la ploile ce cad de câtva timp.
Agiul scade pentru că campania de esport e în plină activitate. A-vem multe şi bune cereale de vîn-dare ; cererea în Europa e mare şi vindem, porturile nostre lucrăză necontenit. Iată cauza pentru care a-giul scade.
D’altmintreli, acest fenomen se reproduce regulat în fiecare an pe vremea asta.
Să tacă d6r prietenii prea zeloşi ai junimiştilor şi să nu se facă de rts ; căci dmenil de afaceri, comercianţii, agricultorii, sciţi bine căror împrejurări se datoresce cobortrea agiului şi nu cu vorbe pot fi înşe laţi. Ei sciţi că agiul se va reurca îndată ce se va închide campania de esport. Laude prdste şi făgădueli deşarte nu prind la dânşii.
INFORMATJUNI
ha ministerul de resbel se lucrâcjâ în tăte diviziele cu activitate pentru prepararea tutulor lucrărilor In vederea viită-relor manevre.
K
Celebra divă, Elena Teodorini, fiica distinsei năstre artiste Maria Teodorini, va veni pe la finele lunel Septembre în Craiova pentru a lua parte la inaugurarea tâtrulul ce a construit în oraşul sen de naştere.
D-ş0i-a Teodorini ar avea gândul de a da mal multe representaţiunî în principalele oraşe ale României cu o trupa de artişti distinşi ce ar aduce cu d-sa.
Felicităm pe tînăra artistă de bunele sentimente naţionale ce pâstrâză şi ’l urăm bunâ-venire.
X
D. Iân Marghiloman înşală fiscul plătind impozite mai mici în raport cu ceea-ce produc moşiele sele :
Moşia Slobozia-Gîlnâu, proprietatea d-lul Cerchez, având o Întindere ca de 2,700 pogăne, este trecuta la impozit pe un venit de trel-cjecl şi una mii lei ; pe când moşia FundenI, proprietatea d-lul Iân Marghiloman, vecină eu proprietatea d-lut Cerchez, având o întipdere de 7,500 pogâne, de o calitate mult mal superiârâ, şi având îmbunătăţiri, din care numai hanul produce 8000 lei, este trecută Ia imposit numai pe un venit de 28,000 lei; ast-fel că nu plăteşte nici a treia parte din eeea-ce ar trrebui.
N’ar fi mal bine ca d. Marghiloman se se laude mal puţin cu liberalitâţl închi-
; J	l,i
puite şi se nu frustreze fisciil pe fie-care an ? — se Întreabă Buzeul.
Dacă numai la o moşie a d-lul Marghiloman statul suferă o pagubă atât de însemnată, ce trebue sâ fie la ţâţe cele-l’alte ?
Aceasta explică pentru ce acest domn să ia bine pe lângă cine ’l mîrâse că are sâ vie la putere !
Când junimiştii vorbesc de cinste, ar trebui sâ fie mai cu ruşine, când între el se află un Marghiloman.
x
Citim în Galaţi :
La 27 JIulie, s’aă terminat în oraşul nostru examenul căpitanilor cari aspiră la gradul de maior, vre-o 20 de candidaţi de diferite arme, aflăm că s’ao pre-sentat, dintre cari unul de flotila, d. Căpitan Georgescu.
X
Indivizii Gheorghe Vastei, Gh. Ignato-vicl şi Ivancia Atanasiu toţi bulgari, prinşi în Capitală când voiaa sâ ademenâscâ mal multe fete pentru a le duce în Bulgaria pentru ur. comercifl infam, aa fost expulsaţl de către poliţia Capitalei fiind supuşi strâinl.
X
Camera de punere sub aeusaţie nu s’a întrunit erl pentru a se pronunţa asupra opoziţiei făcute de d. V. Rădulescu în contra hotârârel judecătorului de instrucţie Papp.
X
La 7 August se vinde prin licitaţie la domicilia averea mobilă a d-lor V. H. Opler, pentru despăgubirea comunei Bu-curescl de suma de aprâpe 100 mii lei.
X
In portu Galaţi s’a petrecut a-l-altâ-sără o scenă sângerâsă. Mal mulţi hamali s’ail încâerat la lupta cu cuţitele. Unul din el a râmas mort pe loc, şi alţi trei sunt grav răniţi,
X
Direcţia căilor ferate române a acordat taxa redusă de 5 bani de tona kilometrică, pentru transporturile de drojdii de vin ce se vor expedia în cantităţi de cel puţin 5,000 kilograme, de scrisdre de trăsură şi de vagon la Brăila (transit) sân Galaţi (transit) pentru export.
Aceată taxă redusă se va aplica prin restituţiune contra presentărel urmâtâre-lor documente :
a)	Scrisorile de trăsură pentru transportul eu calea ferată până la Galaţi săQ Brăila ;
b)	Declaraţiunile vamale de export ;
c)	Conosamentele pentru exportul pe apă.
Pentru transportul pe liuiele din portul Galaţi şi Brăila nu se acordă nici o reducere.
Aceste reduceri vor fi în vigâre de la 25 Iulie 1888 până la 24 Iulie 1889.
Restituţiunile se vor plăti persânel care va figura ca expeditor.
x
Citim în Tribuna :
Din Monor se scrie, că regimentul de infanterie No. 62 din Bistriţa, trecând
cătră Murâş-Oşorheiâ, în (Jiua de 31 Iu lie st. n. s’a oprit în comuna Monor, unde făcu o pausă de 2 6re. Locuitorii români de acolo an întimpinat pe ostaşi că multă bucurie, tratăndu-’i cu mâncări, âr con tele Klebersberg din Şieul-mare a ospâ tat regimentul cu vin din pivniţele sâle.
X
Diar-şpion.
Se scie că Epoca a luat. meseria de spion şi delator ; acum a ajuns sâ ur înărâscă pe 6menl, ca sâ vadă cu cine stan în contact. Ast-fel, în nnmâru-I de asâră, face o crimă d-lut Tacorian, vechia funcţionar al primăriei eapilalel, că vţsitâză pe fostul ajutor de primar Bibicescu... care d’almintrelea nici nu se află în capitală.
Nu mal are Epoca nici qp pic de ju
şine ?
X
După o telegrama primită din Graefen berg dă d. preşedinte al consiliului, la 27 Iulie, starea sânâtăţel Regelui continuă a fi bună. In cjiua de 26 Iulie a sosit în Graefenberg principele Leopold de Ho-henzollern pentru a petrece câte-va cjile lângă Majeslatea Sea.
X
Săptămâna viitâre, d. general Barozzi, ministru de resboin, va visila arsenalul şi pirotehnia.
X
l>-nu Boboc, funcţionar la Eforie, a fost suspendat din funcţiune.
X
Suntem informaţi,—scrie Fulgerul din laşi,—că mal mulţi bogaţi tineri evrei din judeţul Vaslui, reuşind a elude legea de recrutare, aa fost scutiţi de armatâ sub diferite pretexte: unii cft s’atl strămutat cu domiciliul în alte judeţe, unde n’ati justificat sâ fi tras sorţii; alţii că aa trecut etatea de 30 ani, în virtutea unor acte confecţionate ad-hoc şi cari nu pot fl de cât falşe; şi unii că aa alte caşuri de scutire, caşuri nefondate in fapt şi cari rămâne sâ le denunţăm îndată ce vom avea in formaţiunile necesare de la corespondentul nostru.'
De o cam dată cerem a se numi o anchetă spre a se descoperi frauda numiţilor tineri, după care, atât el câl şi complicii lor să fie urmăriţi şi daţi judecăţel spre a fi pedepsiţi conform cu legea.
X
(^nenorocire s’a întîmplat la pirotehnia armatei.
I). căpitan Dragomirescu, făcând experienţe, o cartuşe de dinamita din causâ că s’a procedat greşit, a făcut explozie rănind grav doul soldaţi.
Unul din aceştia se află la spital într’o stare desperată.
Se va numi o ancheta pentru a constata cine a fost causa acestei nenorociri.
X
Le examenul de ‘Hautes ătudes com-mercialles, din Paris, dd. D. Manole, fiul d-lul Diamandi D. Manole din Braşov, şi d. Victor N. Ion din Iaşi a0 reuşit cu succes.
X
**	’* : JIjs if ir
Consiliul sanitar superior al armatei s’a întrunit eri de diminâţâ la ministerul de resbel.
Chemarea medicilor în reservă pentru manevre, se va face în curând de către serviciul sanitar.
X
Persânele cari doresc sâ devie membre fn societatea dascălilor şi paracliserilor, fondată în Capitală, se pol înscrie la d. Stancu Minculescu, casierul societate!, şoseaua Ştelân-cel-Muris Nr. 65, unde se află sediul societate!.
ASILUL DE NOAPTE
Planurile şi devidile cari sunt fârte fruinâse au fost făcute de d. inginer Pe-tricu, şeful serviciului bunurilor de la Primărie.
Ministerul lucrărilor publice a adoptat aceste planuri, cu mici modificări întru cea ce priveşte ornamentele exteriâre.
Mobilierul Asilulul va fi comandat în străinătate.
DIN TARA
o h
Sărăcimea din Capitală va avea, la anul viitor, un Asii de nâpte.
N’avem nevoe se mal spunem cât bine va face acâstâ instituţiune; mal ales iarna utilitatea el va fi mare.
Iată, după Epoca câte-va amănunte a-supra Asilulul de nâpte :
lntrâga construcţie se împarte în douâ :
1)	. Partea dîu faţa podului Rahova, care va coprinde cele două caturi destinate pentru camerele necesare direcţel acelui stabiliment şi dependinţelor.
La mijlocul clădirel va fi o pârtă mare d’asupra căreia se va aşeza o pialră pe care va sta scris cu cu litere muri : A-silul de nâpte.
Pe fie-care margine a acestei porţi se vor pune două felinare roşii pe care a-semenea se vor înscri cuvintele ce se ailă d’asupra porţel.
2)	. Partea de din dos a ^edificiului va conţine douâ mari săli ; i-ar în fund va fi o curte mare cu alte dependenţe.
Interiorul se compune din cele doue I mar! săli în cari se vor instala paturile.
Aceste săli vor conţine 60 de paturi, din cari 30 pentru femei şi 30 pentru bărbaţi. Ambele sâll sunt separate prin-tr’un (jid gros.
Lumina va veni pe mărgini şl pe sus.
Un aparat sistematic de ventilaţie prin aburi va înconjura podeua acestor sâll.
încâlcirea în timpul de iarna se va face prin calorifere.
In fetile laterale ale acestor saloane sunt douâ mici grădini; i-ar în fundul lor, douâ spalâlâre mari carvvor conţine băl şi duşi.
Acest stabiliment va avea pe lângă personalul inferior, un director un medic şi un contabil.
La intrare va fi un registru în care se vor înscrie cei ce aa petrecut nâptea In stabiliment. Luminatul interior va fi făcut cu lumină electrică.
Administraţia Asilulul va da celor ce petrec noaptea, în timpul ernei, o câşcă mare de cea iii, iar vara o câşcă de lapte sau o supă.
întreaga clădire va costa 150,000 lei. De o cam data, Primăria nu va construi de cât partea din dos răinâind ca faţada din spre calea Rahovel eu cule 2 caturi se fie clădită la urmă.
Partea din dos, adică aceea ce sg con-strueşte acum, va costa 80,000 lei noi. Comitetul de bine-facere, instituit pentru înfiinţarea acestui Asii, dispune deja de o sumă de 40,000 lei adunaţi prin subscripţie şi prin serbările ce s’aa. dat la Gismegifl.
Pentru rest, adică cel 40,000 lei, el se vor aduna prin alte subscripţii şi serbări ce se vor face pe la începutul lunel lui Septembre.
Primăria nu dă nici un fond ; va ceda . însâ locul şi va întreţine acest local, | după ce va ii construit.
înjunghiat
In 6‘ua de 15 Iulie a. c., individul G. Negel, din comuna Mnnteni-de-Jos, judeţul Vaslui, întâlnind în drum pe locuitorul Ion Ştefănică, şi luându-se la cârtft cu densul, ’i-a înfipt cuţitul în pântece, din care lovitură Ion Şlefânjcâ a murit pe dată.
Criminalul a fost prins şi dat jude-câţel.
D*C
Otrăvit
Un copil al locuitorului lordache Rusu, din comuna Vânâtori-Dumbra va-Ro.de, judeţul Nâmţu, numit Iân, în vârstă ca de 3 ani, în <J*ua de 21 Iulie a. c., dimi-nâţa, în lipsa părinţilor sâi de a-casâ, fiind singur, a mâncat fosforul de la nişte chibrituri ce se aflaa într’o cutie în casâ, şi dupâ vre-o 4 ore a murit.
2fc
Ars de gaz
In sâra cjilei de 21 Iulie a. c., Iân Preda Manolea, servitor la d. Marin Mihalache, şi femeia Maria Pălru Furtună, din comuna i'âtra, judeţul Romanaţl, ducându-se în prăvălie spre a pune gaz in lampe, Maria aprapiându-se cu luminarea aprinsă de sticla cu gaz, pe când punea In o alta mal mică, gazul a isbuonit în flăcări, cart transmiţându-se asupra lor li s’aa aprins ha:nele la amândoi. Femeia eşind afară, s’a stins de lume, râmâiud vâlâmatâ pe corp; iar Iân Preda Manolea, înecându-se de flăcările gazului, a căzut pe gura pivniţei şi pânâ a se scâte era aşa de ars că a şi încetat din viată.
ate
Spânzurat
Locuitorul Zamfir Mateia, în etate de 60 ani, din comuna Hârşescl, judeţul Argeş, aflându-se de mai mult timp bolnav şi ajuns în stare de demenţă, în sâra de 22 Iulie a. c. scăpând de sub paza fe-meei şi a copiilor sâl, s’a dus înlr’o grădină, în depărtare de 60 metri, unde s’a spânzurat cu târsâna de la opinci.
—^	•—
VARIETATE
Minimele trăsnetului
i
f 1 >
i
[Urmare şi fine]
Ce îngrozitor e când trăsnetul cade, a-supra unei corăbii !... Iată un vas care a fost rupt drept în douâ.
La 1852, corabia Moise care plecase din Brăila pentru Queensloion, a fost surprinsă în dreptul Maltei de o furtună.
Pe la miezul noptei trăsnetul câcju a-3upra catargului celui mare, ’l sfărîmâ, se coborî în jos şi tăia corabia drept în douâ.
îuf ipvHjunm ■ şwii'i !,u
FOIŢA RIARULUI * TELEGRAFUL,
(36)
MOŞTENIREA
MILIOANELOR
L 1
de
J A Y E I/JS A U GfE R
PARTEA A DOUA VIII
—	Al spus drept. Vra sâ «Jmâ tu crecjl că Berta mâ iubeşte ?
—	Da... da... Nu ’ţl-am mal spus a-câsta.
Apoi suspinând urmâ:
—	Insă acuma nu e vorba d’acâsta. Jarier nu se putu stăpâni şi începu a
rîde.
—	Amicul mea, în câte-va cuvinte al arătat cât eşti de egoist.
—	Aş! ’Ţl-e uşor sâ vorbeşti ast-fel. Tu eşti sigur că ai sâ te căsătoreşti cu Berta, pe când între mine şi Eivira sunt cinci-spre-dece ani de muncă silnică !
Aceste cuvinte făcură pe Jarier mal trist. Cel doul tineri braţ în braţ mergeaa fără sâ vorbâscă.
După câte-va minute, Renâ cjise prietenului sâa:
—	înţelegi bine că eu nu pot sâ trft-esc ast-ft . Dâcâ Eivira nu pâle fi a mea eu nu poi sâ mâ mal duc pe la ea. Voi suferi în acest timp. Insâ încetul cu încetul durerea va trece. D’altâ parte dacă
; pot sâ mal am puţină speranţă, adică dacă Denacy nu e vinovat, atunci trebue sâ lupt ca sâ ’ml ajung scopul.
—	Cum al sâ afli dâcâ el e nevinovat ?
—	Voi afla.
—	Prin cine ?
—	Prin el singur.
—	Crezi că el ’ţl-va spune...
—	Da... ’l voi lua ast-fel în cât îmi va spune dacă pot face ceva ca sâ probez nevinovăţia lui.
—	Şi asta e o idee.
—	Chiar mâine mâ duc la Roquette.
—	Nu mal e acolo.
—	Ce spui ?
e .fhi-M
—	’Ţl spun că nu mal e la Roquette.
A fost dus la St.-Martin-le-Roi; d’acolo plecă în Caledonia, Voiam sâ spun aeâsta Bertei.
—	Eşti sigur că nu mal e la Roquette ?
—	Da!
—	Cu tâte aceste tot plec mâine di-minâţă.
—	Crezi eâ ’l vel putea vedea ?
Renâ remase uimit. El nu ’şî dăduse
sâma despre acâstâ greutate.
—	Dâcâ ar fi vorba numai despre a-câsta ! Vino cu mine.
-- Onde ?
—	La ministerul de interne. Cunosc pe ministru. Cred că nu ’ml va refusa I cer. rea.
—	Sâ mergem
In curend ajunseră la minister, Jarier intră şi dădu cartea sea de visitâ uşierului ca sâ ’l anunţe.
In acest timp Renâ se preumbla p’afară.
Dupâ vre-o <J«ce minute Julia se întoarse.
—	El ? întrebă Renâ.
—	Iată un bilet de la ministru. Poţi vedea pe Denacy.
—	Mulţâmesc ; mâine diminâţâ plec.
A treia <)i pe la ejece ore diminâţâ un tânâr îmbrăcat în costum de călătorie se dădu jos din drumul de fer, pe piaţa Ar-
■*'fi>
melor de la Rochelle în faţa otelului Continental, în care intră.
Mal mulţi âmenî al otelului veniră la el.
—	Domnul are bagaje ? întrebă un altul.
—	Mal întâi doresc un lucru, fii se Renâ, sâ’ml daţi ceva de mâncare, ’ml e fome al dracului.
—	Forte bine d-le, treceţi în sala de mâncare.
Servitorii se uitaCi curioşi Ia Renâ.
Inchipuiţi-vâ un om care vine la otel fără bagaj, şi e flămând ca un câine.
Cam curios li se părea aeâsta.
Nu găsise el alt restaurant?
Renâ intră în sala de mâncare rîcjend îu sine de mutra servitorilor.
| j— Ascultă d-le, cjise el unui chelner dă ’ml de mâncare, mor de fâme ; nu mal alege, dâ-ml orl-ce o fi, numai mâncare sâ fie.
In acelaşi timp Renâ H puse în mână un ludovic.
Chelnerul se schimbă imediat, nu ştiea ce sâ facă, cum sâ se învârlâscâ câ sâ servâscâ mal bine pe Renâ.
Dupâ câte-va minute chelnerul se în-torse aducând vre-o cinci feluri de mâncare d’odatâ. Renâ nu ştiea din care sâ Incâpâ.
Pe când Renâ mânca ca un lup, chel-
nerul stând în faţă lui cumenel.e încrucişate se uita ce ce poftă mănâncă, îl făcuse şi lui pare-câ pofta de mâncare.
După ce mânca, Renâ (fise :
—	Am mâncat de minune. Acuma dâ-ml o cafea şi o ţigară, apoi sâ ial un scaun şi să stal lângă mine, am sâ te întreb ceva.
—	Sunt la ordinele d-v6stre, cjise chelnerul.
Chelnerul eşi.
Renâ se schimba îndată; nu mal era aşa vesel, gândindu-se pentru ce a venit acolo.
Chelnerul se întbrse aducând cafâuaj şi ţigara, apoi se aşeză lângă Rene.
Sunt la ord’iiile d-vostre d-le, cjise chelnerul.
—	Ascultă, cjise Rene, voesc sâ mâ duc la cetăţuia St.-Martin le-Roi. Pe unde sâ mâ duc ?
—	In cetâţuie ?
—	Da.
—	Cam grea se p6le intra acolo.
—	Am un bilet, eu care pot intra uşor.
—	Ah! alunei e all-ceva!
—	Nu ştia însă cum sâ mâ duc pânâ acolo.
—- Dacă voiţi sfe mergeţi numai de cât astâ-cjl...
—	Da.
Luaţi o luntre.
th
www.dacoromamca.ro
TELEGRAFUL — 30 IULIE 1888
Echipagiul şi pasagerii muriră, numai căpitanul scăpă; el era pe partea d’în-ainte a corăbiei, şi avu timp — inainte ca corabia sâ se cufunde, — se se arunce într’o luntre.
La 18 August 1769, trăsnetul căfiu a-supra turnului St.-Nazaire (Brescia). De-desuptul turnului se aflau nisce beciuri în cari era peste un milion de kilograme de praf de puşcă, care aparţinea republice! Veneţiei. Turnul a fost aruncat în sus şi căzu ca o pl6ie de pietre.... O parte din oraş a fost dârîmatâ. Trei mii de per-s6ne muriră sub dărîmâturl!..
Pe lângă aceste efecte îngrozităre şi bizare ale trăsnetului, avem unele cara-ghiose cu totul. Cu aceste efecte terminăm.
O fată era într'o grădină nu departe de Pavia, (Jice preotul Spallanzani. Era în fiiua de 29 August 1791. In timpul furtunei, care isbucnise nu de mult, un fulger în forma unui glob apare la pi-eiărele fetei. Fulgerul în formă de glob, lunecă pe piciărele el, se ridică în sus sub fustă, eşi prin sîn şi se ridică în sus cu sgomot.
In momentul când fulgerul intra sub fustă, acesta se întinse ca o umbrelă. Fata căfiu jos. Doul trecători se duseră repede lângă ea ca sâ’l dea ajutor. Pe corpul fetei nu se observă alt-ceva de cât o dungă roşâtică care se întindea de la genunchiul drept până la sîn. Cămaşa în acea parte era ruptă. In locul pe unde eşi fulgerul era o gaură mică în corset, făcut ■ nu de fulger.
La 2 Iulie, 1852, în strada St.-Jacques (Paris), fulgerul în formă de glob intră In casa unul lucrător.
Globul de foc se mişca încet ; se îndreptă spre femeia care stătea lăngă cămin, se ridică în sus, intră prin o crăpătură în coş şi înainte de a eşi afară se aufii o detunătură. Coşul fu sfârmat şi bucăţile din el aruncate la mare depărtare .
La 9 Octombre 1885, pe la opt ore 3eara, un fulger sub formă de glob, în mărimea unut măr, întră într’o casă din Gonstantinopol ; globul de foc trecu pe iăngă o luminare, se îndreptă spre masă, lăngă care steteaă două femei, trecu printre ele şi eşi afară, făcând un sgomot asurzitor, fără a face vre-o stricăciune.
La 27 Aprii 1887, în timpul unei fur-tune, trăsnetul căfiu asupra unei linii telegrafice şi topi sîrma pe o întindere de vre-o două sute metri. In urmă întră într’un ocol de vite, sub forma unul glob de foc, şi ajunse lângă un om care se pregătea să mulgă o vacă, trecu printre pi-ciorele vace fără sâ’l facă vre-un rea. Vaca speriînduse începu să mugească ; omul o luă la fugă. El nu suferi nimica însă.
Un fenomen cu totul neexplicabil se întâmplă:	în momentul când fulgerul
sub formă de glob întră în staul, o mulţime de pietre roşii cădeau lângă o casă vecină. ,Unele din aceste bncâţî, scrie ministrul poştelor Academiei franceze, sînt d’într’o materie vânătă puţin deasă, se sfarmă cu mâna, şi respăndesc un miros de puciăsâ. Unele din ele, şi anume cele mal mici, ah aspectul cărbunelui de piatră. Trebue se ve spun că în timpul acestei furtuni fulgerul n’a fost urmat de bubuitura obicinuită, ci isbucni ca o descărcâturâ de mal multe puşti.*
Camille Flaminarion.
DIVERSE
Pentru ce a fost decorată o artista în Franţa f — Pentru ce d-na Mărie Lau-rent a fost decorată cu ocasia fiilei de 14 Iulie? Spiritualul Aurelien Schol, ne dă respunsul în cronica sa septămănalâ din Matin, „Coulisses*:
In dramele, în cari d-na Maria Lau-rent a jucat rolul principal, a pierdut de şase-fiecl şi cinci ori copilul el; ’şi a o-trăvit de unspre-fiece ori bărbatul ; a fost violată de şapte ori; a fost acusatâ de douâ-fieel şi cinci ori pe nedrept; s’a înecat de şase ori; a găsit de eincl-spre-fiece ori hârtii, cari făceau fericirea cuiva ; a fost îngropata de viue de fiece ori; a ucis cu pumnalul cinci baybaţî şi şase femei şi în sfârşit a fost dusă la e-şafod de trei ori.
*
Suveranii n'au dreptul să se în.şale. — La Vichy se istoriseşte urmălorea anecdota asupra Iul Ismail paşa, vice-regele Egiptului :
într’o vară, vice-regele sosind la Vichy, trimise urmâtorea telegramă la Paris: ,Trimite pe Schneider Ia Vichy*.
Representantul vice-regelul, căruia i se adresă din greşalâ depeşa crefiu că e vorba de a trimite lui Ismail paşa pe preşedintele camerel|d’atunci, d-1 Schneider. Representantul se duse la d-1 Schneider şi’l rugă să se ducă la Vichy, unde Alteţa sa ’l aşteptă pentru o afacere gravă.
Preşedintele crefiend că e vorba de vre-o comandă de material de resboio, plecă imediat.
Cum ajunse la Vichy se duse la otelul unde era vice-regele.
—	Sunt d-l Schneider, fiise el.
—	Forte bine, domnule, <Jise un majordom de serviciu; avem ordine, şi trebue să vă supuneţi; furmaţi-mâ.
D-1 Schneider fu condus într’o sală de baie elegantă, unde preşedintele corpului legislativ fu spălat şi parfumat, după moda turcâscâ.
Când Schneider, spălat şi parfumat, a-păru înaintea vice-regelul, acesta remase cu gura cascată.
—	D-ta eşti, d-le preşedinte?
—	Alteţa V6strâ mă a chemat aci ?...
—	Da... da... de sigur... Insă....
—	Am crefiut, urmă Schneider, că e vorba de vre-o comandă de material de resboiu şi...
—	Tocmai... e vorba de o comandă.... Nu credeţi că v’aşl fi deranjat pentru un lucru de nimica...
Schneider plecă, cu o importantă comandă pentru Egipt.
♦
Un părinte fiicea fiului său, candidat de însurâtăre :
—	Fiule, nu căuta să iei fată cu zestre ; să cauţi să fie frumosâ, şi de cele care... Prin ea poţi ajunge departe, acuma mal
ales că junimiştii sunt la putere.
*
Pe un album :
Un becher nu e bun de cât de "un lucru : să se însbre.
Iscălit : o domnişorâ de măritat.
ULTIMA ORA
Paris, 9jAugust.
Nici un incident nu s a întâmplat afil la Paris.
Greviştii terasie} ah decis sa continue greva,
Londra, 9 August.
Corespondentul fiiarului Daily-News la Viena, desminte ştirile relative la o schimbare de guvern în Bulgaria şi la întrunirea unul congres.
Austria ar dori menţinerea statului quo.
Viena, 9 August.
Se anunţă din Belgrad Corespondenţei Politice că regina Natalia a recunoscut competinţa Consistoriulul din Belgrad, şi că a desemnat pe d. Piroschanaţi ca reprezintantul ei. Guvernul nu face o-biecţiune acestei alegeri.
Sofia, 9 August.
Tâlharii după ce ag primit răscumpărarea cuvenita, ah înapoiat pe prisonieril cari aii trecut cordonul militar afii la 5 ore. Ei vor fi mâine la Bellovo.
Guvernul a luat imediat măsurile tre-buinciăse penlru a urmări într’un mod energic pe tâlhar!.
Londra, 9 August.
Banca Engliterei a fixat scontai ei la 3 la suta.
Sofia, 9 August.
Se pretinde că un fotograf care se ducea la mănăstirea din Rillo, a fost, prins de tâlhari.
0 CXKE SEARA
Serviciu special al diacului Telegraful
Londra, 10 August.
Daily Telegraph (jice că cercurile politice austriace găsesc discursul lordului Salisbury optimist şi nu cred că Rusia este aşa de desinteresată în eestiunea bulgară după cum o pretinde lord Salisbury.
Berlin, 10 August
Gazeta Germaniei de Nord discutând eestiunea de a şti care este autornl fal-şificărel documentului publicat de Nou-velle Revuc relevă pasagiul care (Jice că împăratul Wilhelm, în ultimele momente ale vieţel, a fost grea atins de purtarea Ţarului, are âr fi respuns cu desconsi-deraţie la Invitaţia ce împăratul Wilhelm I ’i-o adresase cu prilegiul manevrelor din Stettin.
Norddeutche fiice că este ştiut de toţi că nu s’a făcut nici o dată o asemenea invitaţie, deci refusul era imposibil. Dacă Nouvelle Revue face, cu tote astea, o atare aserţiune, este evident că nu mă-nile ruseşti ah comis falşificarea, căci, în Rusia, adevărata stare de lucruri e tot aşa de bine cunoscută ca şi la noi.
Ultime Informaţium
D. sub-locotenent Chiriţescu, fost . în compania de gândarmi din Bucuresci, este citat a se presenta înaintea parchetului militar în fiiua de 16 August, pentru faptul că ar fi lovit la 15 Martie pe advocatul H. Fundăţânu.
Repetiţiile la tetrul naţional vor începe la 15 August.
Camera de punere sub acusaţie a ho-tărît că fostul funcţionar de la Eforia spitalelor, V. Râdulescu, păte fi pus în libertate provisorie pe cauţiune, cu condiţia nu nai ca dănsul să constitue o hy-potecâ îd regulă pentru a garanta des-
păgubirile civile către casa de pensiuni a Eforiei, In cas de urmărire.
Primim din Slatina urrnâtărea telegramă :
De şi alegerile sunt. încă departe, tero-rile an început de pe acum în judeţul nostru ; d. C. Drăgoescu, membru al par-tidulul-liberal, a fost bătut în mod barbar de telegrafistul Plarino, agentul cel mal activ al administraţiunel locale.
Drăgoescu are o parte din figură sdro-b lâ de lovituri.
citească a 16 ediţiune, a broşurel mele asupra bălelor de nervi care se elibereză gratis de către farmacia Naţională I. A. Ciurea strada lipscani în bucuresci farmacia la Vulturul de aur 8. Leitei la Ploeştl ; farmacia Charles Herzembei g Iaşi; farmacia Fraţii Remer Focşani, farmacia la Komania C. F. Eitel la Ca-latz ; Farmacia E. M. Kerestez Roman şi farmacia Cur (ci E. Hainal Botoşann (s)	Dr. Roman Weisma\
BIBLIOGRAF I~E
Manevrele militare, la cari vor lua parte şi toţi dorobanţii cu schimbul şi cari se vor face pe divisii, afară de trupele din corpul IV de armată, cart vor manevra pe corp de armată, se vor face la 28 Septembrie.
i««m■	-Ai Any.i>ţi
i Botele Sifilitice
Neputinţa Bărbâtâscă
Vindecă, după cele mat noul metode, ra-dical, fără durere şi împedicare; după ex-■ perienţă de 18 ani. Specia’ist în bdlele lu-i mesei
iR
,1 Strada Emigrat, No. 3, (în dosul şcdlel militare intrarea din calea Victoriei prin etr,
I sf. Voevofil (pe linia Tramvaiului* j Consultaţiunl delii 8 a. m. penă la 6 sera.
^ Loc separat de aşteptare pentru fie-care. -Ifc» > vwişi— V-t»—	-i«M «■ ♦
I
A eşit de sub presă uvragiul: Don Carlos, tradusă din limba germană de sub-oficerul Locker.
Preţul unui exemplar 2 lei. Se află de vănfiare la Tipografia Z. Leinwand, laşi
CASA DE SCHIMB
N.&D.MOROEANO
Strada Lipscani, N< ua clădire a societăfd JJaiia-Rmnânia numită „Pasagiul Dmitrie Ohika“, No 6
BUCUREŞTI
Cumpără şi vinde efecte publice şi face orl-ce schimb de monefiî
Cursul pe ijiua de 29 Iulie 18SS
MEDIC SI CHIRURG
D-r. SÂLTEB
Diu facultatea (lin Viena
SPECIAL IIT BOLELE DE ÎEMEI
trSYFHlLlS.-M
Locueşte în Strada FORTUNA No. 4.
[Lîngii Liceul Alexandri],
Consultaţiunl în tote fiilele de la 7 jum. până Ia 8 jum. a.m. şi de la 1 pănă la 5 p.m. P.S. Se primeşte bolnavi în pensiune
ANUNCIU
Sub-semnaţil, avem ondre de a anunţa lucrătorilor străini din părţile Macedoniei, dir Turcia, că prin corespondenţa care o avem, pu-! tem espedia bani în urmâtorele oraşe împreună! ! cu satele lor.	j
1.	Monastir, Perlepe, Cruşov». Magarova,! Moioviştea, il.seo, Florina şi Corcea; banii se; vor respunde de către d-nu Constantin M. Pili la Monastir.
2.	Ochrida, Rtrugn, Debar, Elbasan, Starova şi Pogradeţi; banii se vor răspunde de către Fratele nostru anume Ianache 1. Fortomar la Ochrida.
In cas de perderea banilor, se vor despăgubi ■ de către noi sub-semnaţil.
Semnaţi :
Fraţi I. Fortomar Macedoneni
Turnu-Măgurele
Adresa pentru Telegrame: Fortomar, Măgurele.
imim ■i^Miirr-«iui ww
5°I0 Renta Amortisabilă. .	Cump. ~95~	Vând ~95T
5°l0 , Rom. Perpetuă .	—	—
60Io Obl. de Stat (Gonv. Rur)	95 'l*	96 '
6*1» » , (C. F. Rom.)	—	—
5°Iq , Municipale 1888. .	79 T-	80 1
5°l° , , 1884. .	—	—
7°L Scrisuri funciare Rural.	107 <[,	108
5oi0 * » »	95 >i4	95 *
7°1. „ , Urbane.	106	106 1
6°lo > > » •	—	—
5°lo » » y> »	90	91
5°|0 » func. Urbane Iaşi	79 "4	80
Impr. cu prime Bucur. (201.).	40	44
Los. Crucea Roşie Italiană .	28	30
10 fr. Obl. Casei Pens. 3001.	225	230
, Sârbeşti cu prime.	68	73
Losuri Otomane cu prime .	40	45
, Basilica Dombau. .	18	20
Aur contra argint seh bilete.	7 n2	8
Napoleoni contra lire. . .	20,05	20,08
Florini Val. Austriacă . .	205	206
Mărci Germane		124	125
Bancnote 1 rancese . . .	100	101
Ruble Hârtie		235	245
NB. Cursul este socotit în aur.		
BOLNAVI DE NERVI
Care vor să orienteze asupra succesului întrebuinţare! absorbârii pielei prin scop de a influenţa direct asupra sistemului nostru nervos şi de a scăpa de diversile suferinţei nervoase precum : migrenl, congestiuni, insomnii, paralisil în urma de aploplexia etc. etc, prin mijlocul simplu arătat de domnii profesorii Schtt, Roehrig, Parisot, Munk ş. a. la ultimul (al 7) congres balneologie, se
CHOISY
IliceCt de domnişoare]
Ştr. Cernichel No. 2
vis-a-vis de Biserica cu Sfinţi
Direcţiunea acestui institut aduce | lla cunoscinta părinţilor de familie, Icâ, cu începerea anului acestuia lorganisând acest pensionat în con-Iformitate cu programele Statului, [primeşte eleve interne şi externe j pentru cursul primar şi secundar.'
Programa studiilor se trimite fie- j Icâruia după cerere. înscrierile se j [pot face de la 1 August inclu~:'’ Direcţiunea.
BASINUL MITRASZEWSKI
Strada Poliţiei 4, şi cheul Dâmboviţei situat într’o grădină bine îngrijită, s’a deschis pentru tot sesonul de vară de la 6 ore dimineaţa până Ia 8 ore seara.
De la 10 până la 12 ore a. m. basinul este reservat pentru dame.
Abonamentul de 10 băl. Lei 6.
—	O luntre ?
—	Da. La Palisse găsiţi multe.
—	Nu e Vre-un vapor mic cu care se mâ duc ?
—	E un vapor, acela nu merge In tote fiilele, şi el a plecat diminâţâ la ce-tâţuie.
—	E cam departe pânâ acolo şi cu luntrea mă tem,
—	Oh ! nu ; dacă vântul e bun, într’o orâ jumătate ajungeţi.
—	Ce distanţă e pânâ la cetâţuie ?
—	Vre-o două-spre-fiece mile.
—	Vrea să fiică pe uscat ar fi prea
dePWDa.? '
—	Atunci am se iaa o barcă.
—	Mal bine aşa. Afil marea e liniştită. Sunt însă fiile In cari nu v6 aş sfătui se faceţi acâstâ călătorie.
—	Dupe cum spui d-ta pot să fia înapoi la dejun şi în urmă să mă întorc cu trenul cel mal apropiat la Paris.
—	Depinde de cât vei sta în cetâţuie.
—	Nu stah mal mult ca o oră.
—	Dăcâ e aşa, atunci ve puteţi întărce •a dejun.
—	Fărte bine. D-ta eşti d’aei, unde pot
găsesc o luntre?
—	Ve arăt eU d-le.
Rene plăti, Iha pălăria şi eşi afara îm-
preună cu chelnerul. Acesta ’i arăta In ce parte se apuce şi stradele pe unde se mărgâ ca se ajungă la locul unde putea se gâsescâ bărci.
Dupe o oră, barca în care era Rend trecu podul Sfinţilor care se aflâ pe la jumătatea drumului spre cetâţuie.
In acestâ cetâţuie stâteah condamnaţii la muncă silnică, cari în urmă erau trimişi la Numea.
Pentru a intra în cetâţuie, trebue se treci un pod mic; ajungi mal întâia In faţa unei porţi, de unde se pote vedea un arc mare susţinut de trei colone; apoi trebuie se treci o altă portă de stejar, mare, largă.
Dupe ce al trecut şi acesta părtâ eşti în cetâţuie, care se compune mai întâia din patru clădiri înconjurate cu un fiid, ce le desparte de cele alte clădiri în care stă personalul înehisorel şi soldaţii.
Pâne ce se plece la Numea, condamnaţii sunt puşi sâ desfacă frînghit vechi.
Denacy fu adus în acdstâ închisore, de unde trebuia se fie transportat peste puţin timp la Numea.
Carol Denacy slăbise aşa de tare că abia ’l mai cunoscâl.
Faţa Iul era brâsdată de lungi dungi ; fruntea avea o mulţime de încreţituri ; ochit In fundul capului... Cu multă bunăvoinţă el făcea tot ce i se poruncea.
Păzitorii observară acesta supunere orbâ a lui şi el ’şi făcuse fără voie idee că acest om sâh e un criminal vestit, care acuma căuta se se pocâiascâ, seu victima unei greşeli judecătorescl.
Denacy umbla singur prin curte, când condamnaţii erah scoşi la preumblare ; după ce se preumbla puţin, se rezema de zid, încrucişa braţele pe piept şi se uita în jos fără se se mişte din loc, pene ce nu venea păzitorul şi lovindq'l cu mâna pe umer fiicea :
— Intra în lâuntru !
I
D’odatâ Denacy se uita speriat la păzitor, apoi fără a fiice vre un cuvânt se ducea duoâ cel l’alţi condamnaţi şi se apuca de lucru.
Păzitorii ’şl fiiceu între el :
—	Dacă toţi condamnaţii ar fi aşa do cu minte, atunci ar fi bine de noi.
Gardienii erau de părere că Denacy nebuneşte s60 că măre acolo şi nu mai ajunge la Numea.
Dupe două ore de la plecare, Rene De-noirac ajunse la intrarea cetâţuel.
Un pâfiitor se puse In calea lui.
—	Bine voeşte a chema pe şeful în-chisorel, fiise Rene Denoirac.
Un sergent care stătea la portă fiise .
—	Al bilet de intrare ?
—	Am o scrisore de la ministrul de
interne. Te rog se mă duci la d. director
—	Bine d-le, urmezâ-me
Rene trecu pe sub boltă şi prin a doua părtâ care se închise dupe el făcând un sgomot care’l făcu sâ se înfioreze, apoj ajunse la casa in care stătea directorul.
Ajungând în odaia directorului, Rene scăse o scrisore din buzunar şi fiise :
—	Ve rog d-le citiţi aeâstâ scrisore de la d. ministru de interne ; veţi vedea îndată pentru ce am venit.
Directorul luâ scrisorea, rupse plicul şi citi.
—	Fărte bine d-le, fiise directorul, am se ve conduc, sah nu... mai bine se chem aci pe N. 75. Ve voi lăsa cu el o ărâ ca sâ vorbiţi.
—	Ve mulţumesc d. mea.
—	Cunoşteţî pe condamnai ? întrebă directorul.
—	D. Denacy era bancher la Paris ; me întâlniam des cu el şi fiica Iui prin sa-lăre.
—	Cum ! are o fată ?
—	Da... o fată încântâtore, zise Rene.
—	Se păte ca un oin care ocupa o ast-fel de posiţie în societate se comită o crima aşa de îngroziţore ?
—	Prietenii lui sunt convinşi că d. Denacy nu e vinovat, fiise Rene.
Directorul surise.
—	Asta nu se cam ştie.
—	Nu credeţi d-văstrâ că justiţia a
greşit ?
—	Nu!
—	De unde ştiţi d-v6stre că Denacy nu e victimă a greşelei justiţiei ca mulţi alţii ?
—	Se păte, fiise directorul. Eh am cercetat dosarele tnturor condamnaţilor; drept sâ ve spun înse că apucâturele No. 75 a lovit mult pe păfiitori. No. 75 e fărte nepăsător în aparenţă, cu tote aceste pe faţa lui se vede că e fărte preocupat, că ’l răde o durere ascunsă, că nu e ca cei alţi condamnaţi.
—	Eh me tâm să nu nebunescâ, fiise Denoirac.
—	Eil cred că nu e departe de a nebuni.
Directorul sună.
Un pâfiitor veni îndată.
—	Adâ pe No. 75 aci.
—	Bine domnule director.
Pâfiitorul eşi.
—	Vra sâ fiică, relua Rene, credeţi că d. De... că No. 75 are se nebunescâ.
—	Se pote se nebunescâ, se a să mărâ. Chiar pâfiitorit spun acesta.
—	Ea ve spun că e nevinovat, d-nnl mea.
(Va urma)
*> I» Mrî
fUH*

www.dacoromanica.ro
TELEGRAFUL — 30 IULIE 1888
SOCIETATEA ANONIMĂ
Uk l i
CAPITAL SOCIAL: &H.EI 1,600,000 Capitalul Yfcrsat la 31 Decembre 1886, LEt 1,370,500.
Usina situată la Bucuresci, Cotrocefiî. Şoseaua Pandurilor, in faţa Asihdui Elena Doamna, legată cu Calea Ferată prin staţiunea
Dealul Spirea.
[Direcţia şi depositul principal In Bucuresci: Str. Ddmnel 14 bis
Adresa Telegrafică : BASALT, Bucuresci.
DEPOSITE SECUNDARE :
In Bucuresci	:	Calea Griviţet, 66.
» Brăila. .	.	. x . la d. G. Grosovich, piaţa Sf. Arhangell
Graiova Galaţi. Călăraşi Rusciuk .
M. G. Poumay, bancher.
M. Sebastien Somaripa.
M. Serghie, B. Farfalomet. 'L homadis <fc Damianof
Industria Naţionala ale cărei produse aa obţinut la Exposiţiunea Cooperator ilor din Bucuresci şi
Craioya, cea mal mare recompensă
DIPLOMA DE ONOARE CLASA I-
ESTRAS DIN PREŢURILE CURENTE PENTRU RUCURESCI
Felul Materialului
Pavele pentru, bordure 10 bucăţi la m. pătrat. .
,,	„ payagiu de stradă şi de curţi 50
bucăţi la metru pătrat................
Lespezi p intru trotuare 25 bucăţi la m. pătrat PiHrate felurile 36 bucăţi la metru pătrat:	.
Bordure de grădiui 10 bucăţi la metru liniar.
Cărămii'ji refractare 420 bneâţl la metru cubic >, cu 4, 6 şi 8 găuri, 40 bucăţi la m. p
I	"	I
Tn Bucuresci şi în oraşele unde execută lucrări pentru comuna, Societatea se îusGreinezâ şi cu lucrări particulare, a căror Întreţinere o garantâzâ pe timp de un. an. Asemenea sc afiă la uzină materiale de calitate mâl inferiOrâ cu
Preciurl toarte reduse.
PBBOXTJRILB					
l-a CAL.		II-a CAL.		IlI-a CAL.	
Pentru miă	1,3 3 £ •2 . Isis-Si a	Pentru miă	i * 2 j, B»s E|g g a ST	Pentru miă	î-§3£ |5 g s
850	4.25	325	4-	300	3.75
31V	15 —	2SP	14 -	230	13-
380	11 _	360	10.50	220	9.50
24'	10 —	21o	».6c-	180	8 —
150		130		100	1
32(1					
65				1	
Se p$te câştiga îatr'o ti 300,000 FRANCI
Cumpărând bilete d’ale MAR EI LOTERII TURCEŞTI
A LiS-a tragere va avea loc la 30 Septembre 1888.
; Plata câştigurilor e garantată de guvernul in*pe rial Otoman.
Tabloul Primelor:
mare lot de 300,000 fr. 300,000 fr
1 lot de	25,000 ,	25,000 ,
1 lot de	10,000 ,	10,000 ,
1 lot de	10,000 ,	10,000 ,
1 Iot de	2,000 ,	2,000 ,
| 1 lot de	2,000 ,	2,000 ,
1 lot de	2,000 »	2,000 ,
1 Iot de	2,000 ,	2,000 ,
1 lot de	2,000 ,	2,000 ,
1 *ot de	2,000 ,	2,000 ,
; 12 loturi de	1,250 ,	15,000 ,
28 loturi de	1,000 fr.fie-care 28,000 ,	
500 loturi de	400 ,	200000 ,
Î550 loturi	Total	600,000 fr.
PREŢUL BILETELOR 1 Bilet ....	5	fr.
5 Bilete ....	24	,
25 Bilete .... 118 ,
100 Bilete.. . , , 465 »
A
Lista oficială a tragere!, va fi trimisă imediat fie-cârul cumpărător, după tragerea ce va avea loc irevocabil la 30 Septembre 88.
B
Câştigătorul va fi însciinţat prin depeşă în diua tragerel.
C
Tragerea va avea loc la Constanti-nopol, în palatul Imperial al monetă-riel.
1)
Pentru cumpărarea biletelor, a se adresa trimiţând banii în mandat poştal, cec, s'aO scrisore de valâre la ‘directorul Comptuarulul Comercial, grande rue de T6kâ, No. 557».
Constantinopole. (26)	(Turquie)
OPERAŢIUNI DE CEREALE
Brăila 2î Iulie 1888
CUMPKRATOR
VENZATOR
FELUL
lleclol.
cu
2
3
0. Mendl
Paul
Fancioti
P Arion Nicolaidi E. Cohen Peirano Paul
G. Mendl
Manari L. Mendl Sechiari I. Dreifus G. Mendl
Nicolopulo
Sgardelli
Papudoff
Sainarian
Embirico
Sassu
Sgardelli
Stamatopulo
Ergasu
Polii in
Perlea
Petcu
Matheo
Violato
Embirico
»
Curvisiano Carantino L. Maris Matheo
Portocala L. Maris
uGrâfl n
Grâu v Grâil n
tffaft v Ci'ftfl n
Secară
Porumb
Grâu n
8300
000
3600
7450
760
800
1100
1000
2000
950
2000
700
2100
3650
2800
2000
2650
1800
2800
600
1200
500
2200
2800
60
57
60'!2
60
59i/a
60
59%
59
60
58
67*/*
558/*
62
61V2
59
58*/,
57
54 ',2
60 59'/-' 57 >/a 59
59'/3 59 Vă
Preţul în aur
■S «5
CI
a
OBSERVAŢII
12
10 10 11 30 11 70 11 30 11 30
10	70
11	30
12	07 V2 10 821,*
0 65 6 75 •8 —
20 60 52112 30 45 67' 6712 40 40 11 55 11 57 </2
8
7
7
7
5
7
7
7
7
ni.
»
0.
m.
' o. *
m.
»
c.
#,
in.
c.
m.
iu i J
( iT'u*
«UI I I
i i	J	1
I 1 Jl	)*
f •	<» I
v: .
Moşă diplomată din Streiuătate
CJEW
II' Tiu -îlf
DEPOSIT
DE
ŢEVI * FIE I * ACCESORII
LA
U bis. -- BUCURESCI, STRADA DOAMNEI. - U bis.
ijîWif	b.iol C60t&	(l2—3 J-
Renumita. Cârturărlîsă
IULIA POLONEZA
S'a mutat în dosul Palatului Regal
\ La finele Hei Brătiann, Io. 51, (In colţ)
l.îngă grajdurile Palatului Regal |
Ghiceşte viitorul, pro-| sentul şi trecutul, ptfte des-J i coperi şi pagube, furturi,] [judecăţi, ori ce secrete as I j cunse la cari se interesâzăl cine-va. Cine aduce semne < ş pdte afla lucruri ascunse :{
| comori, etc.
tplDÂMNIĂ
Agent de Publicitate
Str. Sft. Ion Nou Mo. 33.
MARE

Vis-a-vis de Legaţionea Italiană. ^ Primeşte anunciurl, inserţie şi reclamă ' pentru ^iarul nostru, şi pentru or care alt diar din ţâră şi străinătate.
Sper c§ Onor fi sunt «ignr că
BAZAR DEJNGLIT 3RA“
Sub-semnatdl, am ontfre a anunţa pe Onor. clientela mea atât din capitală cât şi din provincie, că cu oca-siunea tarifului autonom, am deschis aci iu ţeifi
0 SURE FABRICA DE HAINE
PENTEU
BAEBATI £ 1 BiAJETI
Iii care confecţionez haine, după Ultimele Jurnale, din stofele cele mal bune ale Europei.
Asemenea mal putem efectua şi orl-ce Comande. în timp de 24 ore de dre-ce posedăm un mare deposit de t__stofe fine din cele mal renumite fabrici.	._
Public şi clientela mea, mă va onora cu visitele d«lor, spre a se oonvinge de marfa confecţionată aci în tSrfi, va fi pe deplin satisfăcuţi.	Ca stimă, TT, XjBXB0"V"X02j.
TOMA ŢACIU
In Noul Palat Dacia-Romania-No. 4. — Strada Lipscani. — No, 4.
BUCURESCI
Cursul pe «Jina de 29 Iulie 1888
Curap. Vând.
5°/0 Rentă Amortisabile. .
5#/o Rentă Rom. Perpetuă. .
6% Obligaţii de Stat.. . .
6°/o	,	C. F. R. Regal.
5%	,	Municip. vechi
10% fr.. Casa Pens. 3001.
5°/0 Suişuri funciare Rural.
7"/o	»
5°/« .	,	Urban.
6% »	, ...
7°/o	.	•
67s	»	, de Iaşi
impr. cu prime Bucur. 201. b. Los. Crucea Roşie Italiane. Acţ. Rancel Naţ. Rom. 5(K) 1. Soc. Rom. Constr. 500 1. Soc. Dacia-Rom. 200 1. . Soc. Cr. Roşie Austriacă. 370 Los. linp. Sârbesc .
. DIVERSE Aur contra Argint. .	.
,	, Bilete de bancă
Flqrin Wal. Austr. . . Mărci Germane.... Bancnqte fraacese. . . Rufele 4P	.	.	,.
94‘/ 92,| 95,|
80
214— 94'/2 107 V2 89'/* 99— 105’|2 79
38—
26-
95 ,/2 94t/2 96,/*
7 lL
c
205—
123—
100—
215-
81
220— 95'/2 108'/2 90'1* 100 106'/2 80 42— 30—
8»/4
C
107—
12^—
1Q1-
222-
„NAŢIONALA
n-i 1
SOCIETATE GENERALĂ DE ASIGURARE IN BUCURESCI
Aprobată prin decret regal No. 225, din 25 Ianuarie 1885.
CAPITAL SOCIAL 6,000,000 LEI NOUl
Prima emisiune 3,000,000 lei deplini vărsaţi 15,000 acţiuni de lei noui 2(X)j j fie-care, din care 1,000,000 lei specialmente afectaţi ca fond la garanţie pentru | | ramura asigurărilor asupra vieţei
Uisrrvti de premii şi fond reserva 850,000 lei
N .A, rU 1 O TN AJL A. asigură, s
® l. In contra daunelor de Iuceudtd.—II. Contra daunelor de Griudluă (piatră). I 111 Goniră daunelor de Transport precum şi Valori.— IV. Contra Spargere! [ | geamurilor, oglinzilor, etc.— V. Face asigurare asupra vieţei.
a), Capitaluri fixe în cas de deces
Cu participare de 70 la sută din beneficia în combinaţiunile urmâtore : asigurări | I asupra vieţei uneia sâu a douâ persăne, asigurări temporale, asigurări mixţe cu j |capital dublu.
b). Capitaluri îu cas de vi£ţă
Combinaţiunile urmâtdre : Asoeiaţiunî mutuale de supra-vietuire. Asociaţiunl 1 I în grupuri de 12 ani penti-u copil de la 2 ani jum. până la 9 ani inclusiv. —
! Contra asigurări capitalur fixe pentru Dote, fără contra asigurări şi rente viagere |
în diferite combinaţiunl.
Până la finele anului 1885, NAŢIONALA a realisat în diferitele ramuri"de asi-1 j gurărl ca premii aproximative 10,500,000 lei noul şi a plătit ca despăgubiri apro-1 ximativ 7,500,000 lei noul.
DIRECŢIUNEA GENERALA!
* nu....	^.r	vo
MALADIE «e PLĂMÂNI
: Merculosă, Aston, Catarhni de Brouchiîă
(BRONCHIT1S)
—
PersOnele care snfer de sus numitele bdle, se pot adresa) | personal sau prin scris câtre A. L. Wilhelm, Strada Isvor [No. 29, etagiul I.
Asemenea şi în caşuri de mare slăbiciune la copil mici de ţîţă.	(2i)
Strada Domnei, No. 13.
Da vânzare sefl de'inchiriat
casa din strada Primăverii No. 30 bis, cu douâ etaje, 7 camere de stăpâni, dintre care un salon mare, cu parchet în t6te, 3 camere de slugi, bucătărie, douâ pivniţe, grădină mică în faţă şi altă grădină mare în dos, gaz. Pentru cheie şi con-diţiunl a se adresa înstrada Colţel No. 54.
(7)
Singurul Deposit de:
: Glilll>0
din prima fabrică englesă
IUI Tomas Fleming Son 40°
jn preţui ţ condiţiniil avantagi6se
SE GĂSEŞTE LA:
tI. Schwartz str. Decebal 6
rm
APŢ MINERALA NATURALA St. OALMIER [
Sc nu vxita-ţl n cere Sursa, IN Ă)EL
Sursa Ncjel Apele acestei aoni surse trebue plasată îa prţimul rang din clasa gazdselor, fiind bogată tn acid carbonie naţural, şi caro se bucură de reputaS- nnea sa ca cea mal bună pentru sto-nmeb fiiud digestivă, temp.eraută şi apirativă, ast-fel că combate eu energie apele cunoscute păuă aeum ale Borseculul şi G»essl|Ublor. Acostă apă escelenta este fdrte buuă de a o întrebuinţa la masă de băut eu viu sâti cu siropuri- în locul Rorsecuînl, fiiud recomandată de modţel nlijar şţ la bolnavi pentru facilitatea el digestiva şi reooritdre.
Apa din Sursa N8el se găseşte la principalele magasiue de coloniale, farmacii, drogueril şi la top vîndătoril de ape minerale. Cu preţuri ttrte convenabile.
In Bucuresci la M. Economii et Comp.	I	In Ploiescl la Fraţii I. şi Tli. Cbristescn.
In Ploiescl la N. Petrescu et Comp.	|	In Brăila la Petru şi Gheorgbiadi.
Depoul general pentru tot îl Rom&nia şi ţările limitrofe, a se adresa la d.
S. STERIANO, Galaţi.
Tipografi» Olarului •Tfc.LF.fiRAPHUl,, Strada RUaifl, Nu 20.
www.dacoromanica.ro
ANUL XIX. — No. 4816
ABONAMENT®;
Pentru Clipitul#:
Pentru un au .... Lei 24 » şise luni	12
» trei lum..................7
Pentru Districte:
Pentru un au .... Lei DO „ şdsa luni ...	„15
B trei luni ....
Pentru Streiiifttute :
P, utili un un	.In aur lei 40
„ ş<5se luni 1 . X «
„ irul luni. .	*	»	■*''
Abonamentele ac fac la 1 f* 15 a^f[ fi" cărei luni.
UN NUMIM V NOII IU 2i> BA Ni Abonamentele se plătescînainte
rr~mriha
fjedacţiuijea Strada Blăuarl, No. 20.
srAKrjF-m^K. i
—'■r-R— nj'ţr-
BUCUHESCI, 30!,IULIE 1S88
'1 V °
IN BUCURESCI 8.1 DISTRICTE 10 BANI NUMERUL
nu f-.vi.ii ifiK.'aâ 1k«i s* t»u « t>b acpSM b .mtfto *! tiibaaoo
«■, Yiî f)9Jrtî li*') wlil
f
fcnq ui' iiiiintom ).<•> aj/iU dl
•DUMINICĂ, Bl IULIE 1888
ANUNC1UR1 SI RECLAME
Anunciuri pe pag, IV linia 25 bani. Keclame	„	III	„	...	1 lea
t,	ti	II	i,	...	îi lei
*>'	„	<w1,	„ I ...............5 lei
Pentru4 Inserţii şi Reclame Redacţia nu e responsabilă.
Epistole nefrancate su refusS, articole nepubltcate se ard.
, Iu Strelnătato a se mirean:
1- rancia, Havas, Laflltte et C-nie, place de la lîourse, Piu îs.
b Jfnţ/litern, K jeue Mîuoiul,81 Kleet< Street, E C., London.
Austria, Haăi.eust0in' et Vogle !, Wien llndolf Mosse Zeilerstaette, Wiene. Ungaria, D. Moritz Wiest, inBnda-Peata
..-ic îum/Aiărj-j ./-c.—■»	» ,1--' Ztci Serviteuplatz. '1 ■ i1 oJi .c
î,'ir«slqu« no irul* leo'i fia w*jto! |	Jtu*!
.1 iţ UOi-.bi
Abonamentele se plutesc înainte
,Jlr«90 9b frlaţifi
...................iii
DIRECTOR POLITIC ;i)0l I. V CjrilE'.JI NdD E S C U
Administraiiunea, Strada Blănarî, No. 20
■ bn-sH rrtht
JUNA REACflUNE
Trebuesre marii meşteşug şi multă stăpânire de sine, pentru ca un politician se-şi ascundă cu desăvârşire credinţele intime; aceste credinţe îşi resbună şi se daii pe faţă când nici nu gândesci. Dovada am avut-o de nenumărate ori pe timpul cât conservatorii s’au aflat în cposifiune. Se scie că aceştia, pentru ca se-şi ascundă trecutul şi să câştige încrederea uaţiunei, nu se sfîau. se se a-răte cei mai aprigi apărători ai libertăţii şi au mers chiar până să pledeze în favdrea votului universal; dar, cu tdtă prefăcătoria lor, tot liu reuşiau să-şî ascundă gândurile pe deplin şi aşa, alături cu profesiile de credinţă cele nsaî democratice, ne-a fost dat să vedem aspiraţiile cele mai retrograde şi criticele cele maî reacţionare la adresa regimului nostru constituţional; ne-a fost dat se vedem, după pledarea pentru votul universal, atacuri furidse contra egalităţii politice şi cereri categorice de a se reorganisa societatea română »după disciplinaşi ierarhia militară4 : o piramidă, cu poporul la bază şi boiei .mea la vîrf.
Junimiştii trebuiau să pată acelaşi lucru.
S’ati ostenit mult ca să s arate conservatori, cari admit fără restricţii organisajia actuală şi cari gândesc se lucreze în marginile iei. Intre present şi trecut, pretindeau, junimiştii se puie o stavilă şi tăgăduiau vechilor conservatori, cari sunt francamente reacţionari, dreptul la esistenţa politică.
Creaţiunî politice nouî, partite nouî —aceste sunt vorbele pe cari necontenit le audiai din gura lor.
El bine, conservatismul lor constituţional, dispreţul lor pentru cei ce aspiră să ne tntdrcă la starea din trecut, tendinţa spre nouî formaţiuni politice—tdte astea nu erau da cât prefăcătorie pentru a înşela lumea ş’a-i câştiga încrederea. Intr’un moment de francheţă, junimiştii aii dat cu piciorul în teoriile lor şi s’au a-rătat aşa cum sunt: nisce adevăraţi reacţionari.
Acestă importantă desveluire ne-o face România libera, unicul organ autorisat al guvernului junimist, în numărul săii de Vineri 29 luliii.
Q primejdie — fiice Romârlia Liberă— cu piuit mal mare de cât nechibzuinţele fpiauciare, nţai corosivă de cât destrâba-ipfep adminiştratiyâ, mal ievoltâtqre de Câţ. furtişagurile în arinată, şi nial sca-brăsâ de cât compromiterea justiţiei, a-merinţa societatea româna în fiilele mal din urmă ale stăpânire} colectiviste ; a-câslâ primejdie era ohlocraţia, era domnia drojdiilor sociale, pe care o vedeam luând din ce în ce proporţiunl tot maJ mari, tot mal întinse...
Capii partidei poreclite naţional-libe-rale, ne-având nici o-datâ o altâ ţintă de cât precupeţirea puterel cu orl-ce preţ, fără a se gândi vre-o datâ la ţâră şj a-deveratele el interese, ri’afl aflat o ţarină mat potrivită seminţei lor otrâvităre, ca tocmai acel strat înjosit al socieţâţei române, pe care 'l numim vulgul, sad vlo-gul de rând. Pe acest câmp întins, plin de buruenl şi bălării, afl semănat ei ura şî prigonirea a tot ce era mai ales, fie prin naştere, avuţii sau inteligenţă ; afl sădit libertinagiul sub forma libertăţel, şi afl răsădit sub numirea de egalitate— suprernaţja maselor necioplite asupra to-tylul ce era mal de eljtă îţi societqte, substituind adevăraţa naţiune plebei, şi pe pleţie vulgului ; cu altă cpvinte a introdus ţn statul românilor imperiul ohlo-f raţiei.
Acuzarea ce rpese dintr’acest nămol de cuvinte o că guvernul d-lui Ion Brătianu a deschis calea la guvernământ straturilor de jos ale so-cietăţeî, poporului, vulgului, cum îl numesce reacţionarul de la România Liberă, în dauna elitei de naştere şi avere.
Nu e acdsta cea maî francă profesie de credinţă reacţionară ?
Partitul liberal e acuzat că a chie-mat poporul să se împărtăşâscă la guvernământ ; va să dică, în ochii României Libere, acfista e un reii, un pericol.
Dâr ce fiic alta reacţionarii ?
Ei pretind că poporul nu este capabil se se guverneze singur şi că guvernământul trebue se aparţie de drept elitei, adică celor puţini aleşi prin nascere şi prin avere. Acfista e teoria reacţionarilor din tdte părţile lumii, acâsta e şi teoria reacţionarilor de la noi. România Liberă, fă,-, cându-ne o vină c’am chiemat straturile de jos la esercitarea guvernământului, dovedesce că profesâză a-ceiaşi teorie.
Junimiştii nu sunt deci conservatori, ci reacţionari în tdtă puterea cuvântului.
Pe noi, acuzarea României Libere departe d’a ne supăra, ne bucură. Căci ni se recundsce unul din meritele ndstre. Ca liberali eram datori să asociăm la guvernământ straturile de jos ; dacă ni se impută acâsta, vrea să am făcut-o şi prin urmare ne-am făcut datoria. Si se fie sigură România Liberă c’o vom face ori de câte ori vom. fi la guvern, şi într’o măsură tot maî mare.
O mică rectificare tot trebue însă să facem. Organul junimist ne învi-novăţesce c'am fi înlăturat cu desăvârşire aşa numit* elită a societăţii.
Acâsta nu e câtuşi de puţin adevărat ; şi ca s’o dovedim, nici n’avem nevoie să cităm numele atâtor membri ai partidului liberal cari fac parte din elita societăţii române; ne e d’ajuns se amintim eă guvernul liberal a întrebuinţat în serviciul statului dmenî ca răposatul Petru Ma-vrogheni, care era adversar' declarat al partidului nostru.
Dâr d. Petre Carp, marele maestru al României libere")
Cine l’a trimis pe d. Carp ca ministru al ţârei la Viena? Guvernul liberal.
Cine a ales pe d. Carp d’atâtea ori în Cameră? Partidul liberal.
Nu e deci câtuşi de puţin eţdeve^ rat că guvernul liberal a înlăturat elita societăţii ; el a deschis calea straturilor de jos, e drept acâsta, ddr în acelaşi timp a permis orl-cui, chiar adversarilor celor mai declaraţi, se serv^scă statul cu luminele şi forţele lor.
I	i. i i >	T|,b/t*> fin.-i
TELEGRAME
(Serviciu particular al <jliaru Telegraful) Paris, 10 August.
Turburârile întâmplate cu ocasia în-moimântârel generalului Eudes, aa întrecut aşteptările. Rochefort, a fost bătut de mulţime; 50 persOne aa fost rănite, s’a făcut vre-o 25 arestări.
Berlin, 10 August
National Zeituug anunţă câ memoriile' private ale împferatulul Frederic, trimise acqm de curând la Berlin, trebue şâ fie considerate ca proprietate personală a î«i" pâraţuliţi Frederic, acesta a fost voinţa expresa a augustului defunct canseme nată cu mâna sa îu testament.
V '»'• <MI' ii'l"’-	1 li u fl
Notele şi memoriile având un caracter militar afl foht transmise, de împâră-tâsâ arhivelor statului.
Langenbielau (Germania) 10 August.
Mai mult de sase sute ţesători s’afl pus în greva. F. târnă s6 nu se întâmple desordine. Armata păzeşte fabricele părăsite de lucrători.
I	I ilIJ<£ r!/V .J K •'
Pesta, 10 August.
Banul Croaţiei, contele Khuen Heder-vary, va primi portofoliul ministerului de interne ungar.
Berlin, 10 August.
Post află că Impcratul Wilhelm 11 va vizita la 24 Septembre Metzul şi va trece în revista, pe câmpia Fraşcuţi, unde s’a semnat capitulaţia la 27 Octombrie 71, trupele din garnisona Metz.
Viena, 10 AugusL
După Standard, prefectul de poliţie din Sofia, care a sosit aci, a fost însărcinat de Stambulow se negoţieze cu prinţul Lo-banoff în privinţa împăcărei Rusiei cu Bulgaria, cu condiţie ca prinţul de Co-burg sfi abdice.
Roma, 10 August.
Se confirmă ştirea dată de un Jiar francez căQmai multe familii belgiane afl oferit ospitalitate Papei jîn ca zicând va pleca din Roma.
.,aaa
O situaţiune nenorocită
De la venirea actualului minister junimist al împăciuireî, o adevărată gdnă s’a început contra tatulor acelora cari au dat concursul lor sincer fostului guvern liberal-naţional. Două foi reacţionare anunţă numai că cutare personă e destinată rugului seu crucii, ca imediat acea persdnă să încdpă a fi dusă de la Ana la Caiafa, de la procuror la judele de instrucţiune. Este drept că miniştrii nu prea s’au potrivit Independenţei şi Rpocei, căci atunci judecătorii de instrucţie nu s’ar fi putut ocupa de cât de instruirea proceselor contra infamilor colectivişti. Acâstade sigur n’aii făcut’o din sentimente umane, căci asemenea sentimente nu au curs la dmenii guvernului. Cinicul nu iu-besce nimic, nu respectă nimic, des-preţuesce şi ridiculâză tot. S’au o-prit în pornirea la care îi împingeau foile reacţionare pentru că eî aii maî multă minte de cât redactorii acelor foi. Primul ministru respundea unui înalt funcţionar, care ’1 întreba asupra unei persone de ce nu este destituită şi dâtă judecăţii, dâcă e adevărat cea ce spun diarele : »Ecsage-raţiî t<5te. Când ar fi se ne luăm numai dupe cea ce spun gazetele şi se lovim pe toţi cei denunţaţi, apoi trebue să ne luăm şi giamantanele şi se plecăm. Noi vrem să stăm la putere spre a pune ţâra într’o situaţie normală. *
Aşa este. Esageratiuni prin gazete, scandaluri, infamii. Nu este om o-nest şi patriot care se nu fie mânjit cu tină de către agenţii streinului din ţâră. Nu este liberal care se nu fie denunţalde escroc, de tâlhar. Insă de şi guvernul recunosce că acestea tbte sunt unele invenţiuni şi altele esagefaţiunî, permite agenţirlor seî se espue pe o sumă de cştăţieni la şicane, la neajunsuri şi chigv la discreditul public.
Mal mulţi liberali cu. greutate, cu influinţă, dp la venirea la putere a actualului guvern sunt traduşi înaintea opiniunei publice şi desemnaţi ca cei nţaî din urmă miserabili. Diferiţi funcţionari sunt turburaţi •de Juni întregi, vedenii în fotele reacţionare cănd că s’au găsit asupra
. U l l U.)
lor fapte spăimantatdre, când că vor fi destituiţi şi daţi judecăţii. Cu t<Ste acestea în pipei luni se fac mereu anehoţe şi para anchete, se scrutâză tdte consciinţele, se inventâză tdte spionagiele şi nu se găsesee ,de oât nisce meschinării. D. Patrulius de la Domenii cum n’a fost tratat prin qliarie ? Până şi foia oficidsă a, scris articole întregi prin cari îl desemna ca un spăîmăntător abuziv. Ancheta se face, nu se dovedesce de cât nisce lucruri dc nimic, aşa de esemplu că d-sea, la un arbitragiu ordonat de tribunal, ca se termine maî curănd şl se se întorcă la postul seu care suferea, a întrebuinţat un silvicultor subaltern al şeii. Acâsta şi un fapt al altui funcţionar inferior de subt domnia^sea l’a espus la limba ascuţită a foielor reactionaretşi la condamnarea la morte a Român ei Libere,
Acest sistem este infam !
Seim că reactiunea — fie cea bătrână fie cea junimistă,—are trebuinţă de locuri spre a’şî căpătui pe aceia cari rabd de 12 ani cu sto-mahul lihnit .şi cu cotele gole şi cari le-a dat un concurs aşa de disperat în evenimentele cari au precedat retragerea cabinetului Brătianu. Seim că acei disperaţi ameninţă pe conservatorii cari ’i-aii condus la luptă dâcă nu ’i va căpătui. Seim asemenea că ciocoii sunt dâtori a’şi îndeplini promisiunele, fie aceia către cari le-au făcut chiar puşcăriaşi, de ore ce, părăsindu’i şi aceia, rămân cu totul isolaţî. Ddr dre prin asemenea mijldce meschine trebue se ajungă de a’şî îndeplini promisiunea, prin compromiterea în ochii opiniunei publice a unor părinţi de familie, prin mânjirea unor reputaţiunî curate ?
Voia se scape de eî, n’avea de cât se facă un decret de destituire, şi ce era să se întâmple ? Striga câte-vâ gazete că se destitue cutare funcţionar fără nici un motiv şi alte gazete răspundeau yă guvernul Şste ,liber a scdte şi a numi pe cine voesce, pentru a înlesni mersul carului guvernamental. Totul se mărginea aci şi nimeni nu era nedreptăţit.
Ddr reacţiunea — şi cea bătrână şi cea junimistă — ni se pare că nu voesce numai a scăpa de funcţionarii trecuţi, înlocuindu’i cu bandiţii cari au luat parte la cele din urmă evenimente. Ea voesce încă să compromită cât da mulţi din mem-brii partidului liberal-naţional ca la viitdrele alegeri legislative se pdtâ triumfa pe deplin. Nu vede însă nenorocita că persecuţiunele .şi violenţele în loc să’î facă bine, îîface mai mult reii. Cea ce s’a petrecut la Bu-ouresci şi la Giurgiu au fost tolerate pentru că era In primul moment. Când lumea se va desmeteci, fie si-cură reacţiunea că nu va maî tolera să fie maltratată. La violenţă va res-punde cu puterea pe care ’î o dă dreptul şeii.
|i	S’>aâ«llOl
,t»uWilnil ui oipwii D.uiib «v »j iţi tio
Informaţiunî Exteridfâ
1 ,	,:V	K i-, 1 rtOl'Xtlid
Inaugurarea statuei lui Mirabcau
XL Garnol, preşedintele Republicei franceze, a presidat Duminica trecută inaugurarea statuei lfli Mirabeau la Montargis.
In momentul eând pânza care acoperea monumentul a fost ridicată, mulţimea aplauda, b, Royer, preşedintele senatului,
>â arătat în trăsături generale viata Vestitului orator. Discursul lui a fost întrerupt în piei multe rânduri de aplause.
Din Bulgaria. — Iuvenţiuitl ruseşti.
mc Freie Presse anunţă, că tăie ştirile, ce s’afl ivit când ici, când colea,., despre schimbări în Bulgaria, sunt numai inventiunl, avându-şi origina în cunoscutele corespondenţe ruseşti, lot aşa de neîntemeiate sunt ştirile ce se tot scornesc despre nişte pretinse aranjamente ale puterilor asupra tronului bulgar. Aus-tro-Ungaria ţine ferm la absolutul sâfl neamestec de până actţm în ceşti unea in-teriOrâ bulgar#.
Pentru moment Austro-Ungaria nici n’are-pentru ce sâ se pronunţe diploina-ticeşte în afacere, câcl nimen' n’a luat vr’o iniţiativa în acest sens. De aceea tdte ştirile relative Ta întîlnirea monarhilor-în Petersburg, privitOre la Bulgaria, sunt combinaţiunl fârâ temeifl positiv. Se pote ca la întrevederea din Petersburg sâ se fi lămurit multe neînţelegeri, dâr o înţelegere asupra Bulgariei nu s'ar putea face fârâ participarea Austro-Ungariel.
Situaţia în Serbia
Situaţia în Serbia e gravă. Oficioşii din Belgrad şi confraţii lor din Viena şi Pesta pretindea câ liniscea cea mal perfecta domnesce în întreg regatul lui Milan şi câ tote soirile răspândite de presa străină nu sunt de cât nisce inventiunl răfl voi-tore.
De câte-va (file îns6 acest opLimism at foilor oflcidse s’a schimbat. Ele recunosc câ haiducismul bântue şi ameninţa a se întinde.
După cum ne scria corespondentul nos7'' tru, — Jice Independance Belge, acup’ua trei luni, centrul mişcârei haiducilo'r e districtul Uşciţa, care se află lângă* graniţa bosniacă.
Dupâ o comunicare oficidsâ' care ae vine din Belgrad, primele banJe haiduci au aperut pe la începv^1*! anului 1887. Trupele trimise contra acestor res' culatî îndrăzneţi afl fost	în
luptele necdntenfte ce Ie-a aM -*1 eu haiducii.	■**
Se asigură, câ, în momentul a£f-ual află în districtul Uşciţa şi în ale pa^B ale Serbiei apusene, mal mult de 2b bande de haiduci, cari duc uu râsboiu crunt cu trupele trimise coutra lor.
INFORMAŢIUNÎ
La colegiul II pentru consiliul general de Vlaşca a eşit lista guvernamentala cu 275 voturi.
X
Doi oficeri de la marele Stat major se află acum în jud.ţul Prahova între Buda şi Plopenl, ocupaţi cu ridicarea planurilor terenului unde are să se facâ manevrele Corpului II de armată.
*
Citim în Solidaritatea din Giurgiu :
A pâţit’o şi coconu Janî Intr’una din serile trecute şi pe când se afla la gară, gata ca. se plece, teribilul Nidelcu Mârâ-sine, eupoştintâ veche a d-lul I. Lahovari, era cât pţagi sâji pltăâscâ cn prisos bine-l facerile sale.
Multe a trebuit să ^âgâduiascâ coconu J. Lahovari, accdtor soia de fiare sălbatice pentru ca sâ’l hotârescâ sâ comită mârşavul atentat în potriya d-lul R.Şte-fânescu şi celor-l’alţl membri al partidului liberal.
Ascultat! cevS hazlia de tot
D. N. Mărăcine, unul din eroii din strada Chirului, având promisiunea ca dupe is-bândă sâ fie numit de îndată sub-prefect al plâşei Marginea, şi jsimţind câ are sâ iie tras pe sfflrâ ca mulţi alţii, dupe cum ejiceam mal susj.-într’una din flilele tre-(Cute înhaţă de pept pe domnul Jean şi nici una nici alta ’l puse fârâ multă ce-
www.dacoromanica.ro
TELEGRAFUL — 31 IULIE 1888
remonie tn cea mai delicată aituatiune spunâmlu’l verde şi lămurit: până când
ai să mS înşeli ? ori mi numeşti sub-pre-fect în trei (Jtde, or 'mi dai bani să mi susţin şi să mi susţiu familia, or te în-puşc şi pe tine şi pe prefect
Autentic !
Ce 6re nu avea dreptate bietul om ? fără dlnsul, fără lancu Chiru şi cel-1’ alţi cruciaţi s’ar fi putut face vrero trfibă?
De sigur că nu.1
X
La 31 August, tinerimea studifisă din Avrig va da o representaţie tfitrală.
Banii adunaţi vor servi de fond din care se se ţină in stare bună mormântul marelui George Lazâi, născut şi Îngropat în acestâ comună.
X
Ministrul instrucţiunel publice a acordat suma de 6,000 lei pentru repararea radicală a liceului din Ploesci.
X
Iii urma unei disposiţiuni luate de către ministrul de resbel, reserviştil cari sunt funcţionari la direcţia drumului de fler şi la telegraf, vor fi scutiţi de concentrările cari se fac pentru manevrile din acest an.
X
O parte a diviziei active din Dobrogea va participa la manevrele din acest an.
Aceste trupe vor fi ataşate pe lăngâ corpul al IlI-lea de armată.
X
Erl creditorii falitului Friedman aii încheiat cu acesta un concordat cu 20 la sută, platibili în 6, 12 şi 18 luni.
X
In d'ua de 6 August, diua aniversarei naşi erei Imperatului Frantz Ioseph, colonia ungară din Bucureşti va da un banchet.
X
Din Roman se telegrafiazâ următfirele :
„Ploi torenţiale în timp de 24 de ore aă umflat apele în mod Ingroqlitor. Rîul Moldova rev6rsăndu-se pe cămpil întinse, a înnecat tot distrugând locuinţele din vale.
.Furia apelor creşte înspăimântător.
E temere de mari nenorociri.*
X
Procesul d’inţre primăria Galaţi şi Gr. |eliade se va judeca îndată după va-jiţa tribunalelor.
'"aacetea se află înaintea Gurţei de Lî^Un laşi.
X
Gllit comunale de la Telega aă SOjQtllI causa ca n’aa luat parte Copei’l ^ruj (je alegători prescris de
jndecftţi (J cunse la
gg cine-va.	„ , . ,	,. „ ...
l>dte af rec0*tel 8*a"e ain Englitera,
PI L.„,,«>America> 8râul nostru se sue K 10 III OI
Jijjj
^mtea grâului în acest an e infe-.orâ celei de anul trecut.
Cantitatea însă o întrece pe aceq de an,
i X
La ministerul de resbel s’a luat hotâ-
ii
rărea de a nu se mai acorda nici un concedia la ofiţeri, din causâ concentrărilor cari încep în curând.
X
Noul consilia judeţian din Focşani s’a constituit ast-fel: d. G. Apostoleanu, pre şedinţe, dd. Al. Gotescu şi I. F. Robescu vice-preşedinţt, 6r dd. C. G. Mârgâritescu şi Toma Tatovici, secretari.
La comitetul permanent s’afi ales dd. Dimitrie Ţanu preşedinte, Lascar Zamfi-rescu şi C. H. Gâţă ca membrii. Domnit Ghiţă Misir, N. Rusovicl şi Pavel Rădu-lescu au fost aleşi ca supleanţi.
,____. X
Citim în Monitorul Ofcial:
Senâtatea Regelui este bună. Majesta-tea sea urmfiză regula* cura, făcând plimbări din ce în ce mal lungi.
Duminica, 25 curent, Majestatea Sa a asistat la serviciul divin în capela mo-nastirel Ursulinelor din oraşul Freival-daa, care dirigâză un institut de educa-tiune pentru domnişdre.
In urma serviciului religios, s’a oferit Majestâţel Sale primul dejun de di-minâţă din partea d-nel superiâre.
Cu acâstă ccâsiune, s’a presintat Ma-jestăţei Sale un frumos buchet de către o elevă îmbrăcată In costum naţional ro -mân esc, care a recitat o frumfisâ poesie de bunâ-venire, amintind suvenirile ţârei depărtate.
La ora 1 p. m., Regele a fost invitat la dejunul oferit de Ducesa de Mecklem-burg-Schwerin, princesâ de Prusia, care venise într’adins de la reşedinţa sea de vâră sâ visiteze pe Augustul nostru Suveran.
In cursul sâptămânet aceştia, Regele a bine-voit a acorda mat multe audienţe particulare :
D. comite de Merveldt, şambelan al
M.	S. I. R . împăratul Austriei, preşedinte al provinciei Silesia, care venise dinadins de la Tropau ;
D. comite Schweinitz, căpitan în retragere ;
D. Baron de Welczeck-Laband, căpitan în reservă, din regimentul de cuirasierl de garda, şi mal multe alte persfine de distincţiune.
Marţi, 26 curent, la orele 6 jum. p.
m., A. S. R. Principele Leopold de Ho-henzollern, fratele Regelui, a sosit la Graefenberg.
La gara Freivaldau, Augustul nostru Suveran a întâmpinat pe Alteţa Sa, care b venit în Graefenberg pentru câte-va tjile spre a petrece cu Augustul sâfi frate.
X
Sâpiamâna viitfire se va întruni consiliul permanent al Instrucţiunel publice.
X
Luni s« vor da rechisitârele în afacerea reşcfilel ţăranilor.
D’ALE PRIMĂRIEI
Perceptorul de la veniturile indirecte, Luca Constantinescu, a fost dat afară ca neapt pentru funcţiunea ce’i era încre-

dinţată de fostul consi’ia şi înlocuit cu un I. Ionescu, eare, din causâ că are o-biceiul de a juca cărţi, bănit ce încasa îl socotea ca al sfii, aşa că de vr’o trei 4ile nu s’a presentat la primărie spre a l vfirsa în casa comunei, ceia ce a făcut pe d. Tacorian, şeful serviciului, ca împreună cu un procuror sâ mârgâ la domiciliul lui spre a’l ancheta ; dfir negă-sindu-1, a râmaş pe a<Ji facerea acestei anchete.
In privinţa acfista vom da amănunte.
INCA 0-DATA: PHONETICA 7
Limbă ? gramatică ? ortografia ?
Departe de politica, neştiind nici ce va să fiică acfista, nici ce este ura sfict lupta, fie de partide fie între persfine, am citit şi citesc tâte gazetele, şi am căutat se mfi luminez, dar amărît râmân a mâ consola cu ideia că lumea este lume, şi, compusă din Omeni, aceştia aă pasiuni. Pasiuni pot fi în bine ca şi în râd. Mulţi care nu ştia nimic vor a se da ca a-tot-ştiutorl, — mulţi ştiutori nu vor a arăta ştiinţa lor şi altora, (egoismul). Faţă cu acestea tOte, tot-dfiuna am surîs, fiic surîs, nu ris, pentru că prin a surîde, înţeleg a admira, fie naivitatea, fie ignoranţa, fie tactita celui care ’tl procură causa, pe când a rîde, este a’ţl bate joc de el, considerându’l ca dobitoc. Sunt departe de acfistâ estremă idee, şi rog cu insistenta sâ fia crezut că nici pentru educaţia nici pentru morala, nici pentru respectul ce datoresc cititorilor şi scriitorilor nu ’ml permit a merge cu îndrâs-nfila până a rîde de nişte scriitori ale căror talente, instrucţiune şi capacitate le pretuese cu 1,000 la sută, mal presus de ale mele. A surîde însâ, îmi permit, fi ind-câ cred, că un inocent, citind scrisele unul naiv sed ascultându’l, nu se va simţi atins.
Ger ertâciune pentru prea marea în-drăsnfilă de a da atâtea esplicârl. Tre-bue însâ sâ le daâ, pentru a fi înţeles ce vrfia sâ fiic, pentru că sunt slab de tot în carte şi altfel nu voi fi înţeles, Repet dar din noa, ea, om simplu, m’am hotărît sâ gust hrana care dupâ cele scrise, şi dupâ raţiunea fie-cârul om, se chiamă lumină, (şi acfista prin şcfila cea mare, care se chiamă citirea şi cu osebire aceea a gazetelor). Aurind fir că scriitori nu se fac de cât omeni cu carte, şi fie-care cuvânt aceştia nu ’l aştern pe hârtie de cât cugetând asupra lui, — şi de aci deducţiunea că ei sunt Apostolii dreptăţei, propagatorii luminet, dascălii, sfia pe, româneşte învăţătorii poporului, cu alte cuvinte, cioplitorii petrei brute, care trebue sâ’l dea forma, s’o netezfiscâ şi s’o lustruia3ca,'-am început, cam de mulţi ani, sâ citesc de tfite, (pentru a mâ ciopli). Fiind-că de a o vreme încoa, de când a eşit moda instrucţiunel prin gazete, tot citindu-le, m’am bolnăvit de boia citirel lor, — am devenit maniac cititor de gazete. Nu este una pe care o ocolesc, le citesc din scfirţă până în scfirţâ, fie de orl-ce partidă ar fi, nu las nici anunciurile, nici întrfiga pagină a patra, acfista însâ la t6te ; sâ nu se credâ că Universul este necitit, — ci tfite câte apar aa căutare la mine. Telegraphul, de când se chema Felinarul ; Românul, de la naşterea sa până astă-fil; răposata Trompeta Carpa Iilor, Buciumul, Timpul, Secolul, România, România Liberă, Ţintarul, Nichipercea, Anuntăţorul,, etc., (începeţi de la Vesti-
FOITA DIARULUI ‘TELEGRAFUL,
(37)


rll ub	mn'lo ieu
D Lw	fî .-im jj nH
•«' .	0 ,i , J ,
U	• *« Jii rîîo
11 i	rt î < ' 010 i
	5 ri• i'1
MOŞTENIREA
MILIOANELOR
de
3‘
J AVEI SAUGER
jiul
v<
PARTEA A DOUA VIII
— Asta nu e o probă. Toţi criminalii , comit crime cu speranţa eâ nu vor fi prinşi, însâ o dată prinşi şi condamnaţi, unii din el se disperfiză, sunt cuprinşi de remuşcare şi sao nebuneai saa mor. Acfista din urmă se întâmplă cam rar.
In acest moment uşa se deschise.
Carol Denacy intră.	l
Vânând pe Rene Denoirac, faţa lut se înveseli d'odată. Dupâ un moment de îndoială se aruncă asupra lui strigând.
—	Fiica mea El vira trăeşte ? nu e aşa ?
Denacy se uita drept In ochii lut Renfi,
pare-câ voia sâ citâscâ In ochi respun-sul Iul.
—	D-ra Elvira e sănătfisă !... -fiise Renfi.
—	O, mulţâmesc!... mulţămesc !... Ve-fiândii-te, ’ml era frica se nu...
No. 75 surise.
Directorul şi pâzitorul se uitau unul la altul; pentru prima 6râ văzură pe Denacy schimbat la faţă, vesel.
Directorul fim© condamnatului.
—	Te las singur cu d. care voeşte sâ’ţl vorbfiscâ ceva; peste o oră, pâzitorul ’ vine şi te va duce înapoi la fnchisfire. Al înţeles ?
—	Mulţâmesc d-le, fiise Denacy.
Directorul şi pâzitorul plecară.
Renfi luă un scaun, ’l dădu lui Denacy, apoi se aşeqă in faţa lui, aşa că genunchele lor se atingean.
Denacy aştepta ca Renfi sâ incfipâ a vorbi ; el credea că ceva grav ’l a adus acolo.
—	D-le Denacy, disc R©nfi, iubesc pe fiica d-vfistră Elvira.
Denacy tresări şi câscând ochii se dădu cu un pas înapoi cu scaun cu tot.
—	Şi l-am propus sâ o iaa în căsătorie, urmă Rene.
Denacy nn ştia ce să respunda. Dapfi un moment de tăcere, fiise :
—	Voeştl sâ ial în căsătorie pe ... fiica mea... pe Elvira ?
—	Ial spus acesta ?
—	Da!
Voeştl sâ te căsătoreşti cu fiica u-nui condamnat la munca silnică pe viaţa ?
No. 75 se uită cam bănuitor la Renfi.
—	Nu fugi de mine, fiise Renfi. I-am spus Elvirel că o iubesc.
—	Bine ai făcut... E singură sărmana. Ah ! D-zeul men.
—	Tocmai pentru acfista am fâeut’o să înţelfigâ câ’i trebue nn apărător.
—	Ce a fiis ea ?
—	A spus că nu voeşte sâ se câsâto-rfiscă.
—	Pâte nu’i placi, fiise Denacy.
—	Din contra... mâ iubeşte la nebunie.
—	’Ţt-a spus acfista ?
—	Da.
—	’Ml pare ffirte curios.., nu mâ aşteptam la acfista de la ea...
—	In alte împrejurări pote n’ar fi făcut acfista declaraţie, insă acuma cănd e
I ’f i * 1/»H	i t e	i i '
torul românesc al răposatului Zaharia Car-calechţ) tfite le-am cilit, di cu fii. Si pentru ce ? Pentru nimic alt, de cât pentru a gusta din lumina Apostolilor propagatori al el fiind-că sunt doctrinat, am au-fiit, ştia, şi sunt convins încă din copi tărie, ca gazeta este şcfila, ea nu trebue sfi mintă, trebue sfi tuoraliseze, şi tot. ea trebue se lumineze pe cel ca mine ; scriitorii ei trebue se fie făclia luminâ-tfire a nepricepuţilor ca mine, şi în ceea-ce priveşte politica ei trebue sâ (ie stegarii, cum se (Jicea o-dată Bairactaril grupei, (nu mazel fonetico-guzetarâ ci masei). Sâ nu rîdeţtde mine daca ve voia spune că şi mozaicul-calaidoscopic în politică, numit Poporul, scapă neoilit de de mine. Apară el şi p-dală pe an, fie, tot îl ei*esc. Trăsnetul, Farfaraoa, nu rămân necitite. Foiţele de ocasie, le trec pe sub ochi, şi tfite ecestea nu pentru a mă alipi ca aderent cutârel sfia cutârei opiniunl, ci ca să mă cioplesc. Dar val!!! sunt, indus pOte în erfire, în starea fatală de a crede câ la noi toţi câţi nu ştia sâ citâscâ, se fac scriitori. Luaţi România Liberă şi România de la 26 Iulie şi vfi convingeţi. Iată un specimen : ,Nu este dar de mirare daca noi vom considera acfista stare a igienei publice a capitalei, ca una din căuşele destul de puternice pentru frequenţa bfilelor de piept*.
Lăsând la o parte frasa (nu în limba sa fraza), căci este dâscâlfiscâ,—de unde q în limba românfiscâ, în cuvântul fre-quenţă ? (ortografie ?)
Şi ce vrea sâ fiică acest cuvânt ast-fel cum este întrebuinţat în frasă ? (ah foneticilor !! temeţi-vâ de Dumnefiefi câ el nu bate cu ciomagul ca la alegeri).
Şi apoi :
„Pe o rază de câţi-va chilometri depărtare de barierele Capitalei, seconstruesc fortificaţiunile*.
De când chilometrul pe românesce a încetat a fi neutru, şi s’a făcut masculin ? (carte ! !!) şi ca masculin, cum este scrisă terminaţiunea pluralului? (gramatică ! !)
Dar caraghiosul de loc în urmâtfirele câte-va rlndurl ?
„Dficâ este necesitate de cheltuieli cart n’aa fost prevfifiute pentru acest scop, sfi se facă, căci n’am înţelege de loc asemenea economii, când sfinfitatea publica pâte fi ameninţată dintr’un moment în-tr’altul*.
Gazeta unul dascâl uita câ adjectivele sunt în tfite fiilele de acelaşi gen şi nu-mfir cu substantivele şi verburile lor. lată model de gramatica: (citiţi şi puneţi pe copilul din clasa Il-a primară sâ examineze pe scriitorul de gazetă :
,Au ajuns ca acei câini rii care se dă şi la stăpâni şi în furia lor se muscit pe ei înşişi.
,El vorbesc de corectitudine, el, al eă-„ror miniştri eraa antreprenori pe sub ,mână, ei care nici nu mai ţineţi licitaţii „ci da lucrările la cine voiaa dupâ plac ,şi pe contu statului, cum afi fost lucrările de la fecuciQ, şi cum era să se >pornfiscâ atâtea clădiri în valore de mi-„lifine*.
Model de gramatică, el dedea îl! (el, plural, şi dedea singular, gramatică !! !)
Dar cuvântul Trucul, ce o mal li, români buni ?
,Trucul inventat de Laurian şi Soco-„lescu este ceea ce nu s’a mat vâdut.*
O comedie maî nouâ : In ce limbă o mal fi şi cuvântul cuminţi? Pentru a evita bănuiala că fac ironie şi că mâ prefac a nu Înţelege ce ar vrea sâ <J*©â creatorul acestui cuvânt, îmi permit sub beneficiul de inventaria a spune câ bănuesc câ vrea sâ spună, că confraţii săi ’l-a
cred ut cu iriiule. Bine, în acest caz, 6-meni bum care ştiţî carte, analisaţi şi luminaţl-ne şi pe noî, de când substantivele colective an plural ? Şi de când hoţul de cu se pote lega sâfi mal bine <jis împreuna cu onorabilul minţi sfia mintea 1 (cum ? — spun! minciuni ? sfia eşti cu minte ?) Faceţi-vâ pomană şi cu noi profanii, formaţi barem un dicţionar de limba cea noâ care vreţi s’o formaţi, pentru câ suntem români şi ar fi păcat de Dumnedeo sfi nu ne înţelegem când vom vorbi unul cu altul.'
Ce cqjnedie ar fi când eo neînvâţalul a’şl sta de vorba cu creatorul cuvântului menţionat, şi admirîndu-l pe el cu aisâl, ’i-uş di?© : sunteţi cu minte, şi el ’mt-ar dice : şi voi sunteţi cu minţi ?
Reproduc frasa :
Confraţii de la Lupta spun câ ne-afi credut un timp cu minţi, ca şi peeî, etc.
Gel cu carte, luminaţi-ne daca acfista se chiamă fonetică, ca sâ ştim şi noi.
Cuvintele cuminţi de când sunt un cuvânt ? Şi In gramatică, ce parte de cuvânt este acest cuminţi ?
.Speram mult tn corigibilitatea confraţilor noştri de ore-ce, etc. etc.
Ge o mal fi şi acest de âre-ce f
Fonetica cere ca trei cuvinte să se transforme în unul? Daca o fi aşa, faceţi un dicţionar, daţi’l prin şcoli, ca să înveţe toţi limba aea din nou creată.
Altele :
Alta gazeta începe cu .
Este de mirare cu câta violenţa foile colectivităţei debuteză în oposiţiune, $i mal cu sfimâ cu ce rea credinţă apreciază ele lucrurile de acjl.
Foile apreciază!!! foile debutfiză 1! ! — plural, singural nu esistâ în limba propagatorilor luminet ? (gazetari) ! ! oîk, sărmana Academie, munceşte, cât poţi de mult, şi vădi în ce hal ajunge limba şi gramatica, aplicată de... învăţaţi.... Şi mal la vale :
,.... Că îndată ziarele colectivităţei tuna „şt fulgeră în potrtvâ-l, câ ţi se face pfi-„rul mâciucâ citiudu-le, de credl câ ţâră ,e dusâ pe copcă.*
Biata limbă, nu mat are nici plural. Se vede câ modelul sâfi doctrina este luată dupâ ebraică, dar nici acfisLa nu este, fiind-câ în acea limbă, cel puţin, pluralul se esprimâ prin repetirea cuvântului, de esemplu când vrea să dicâ ca mal sus, ca fiarele tun şi f ulger etc., d*©e : tună-tună şi fulgerăfulgeră. Dar nici a-cest noroc nu îl afi bieţii români să se iustrniască cel puţin după teoria e-araică. Limbă, limbft! ! ! gramatică, gramatică !!! Lumină, sărmana lumină, cine o fi eel care vrea sâ ţe propage ?!! ! ? Partea acfista de gramatică credfim câ pote sfi fie vre-o scăpare de condeifi sfiii greşalâ tipografică, dar, fiind-câ o vfid prea des repetată, cum se vede şi în frasă
,... se fac foc ziarele colectiviste şi
in jură cutfitâ violenţa ce le este proprie,* sunt atât de nedormit în cât am ajuns sfi rîd de mine, câ în limba mea nu în-eleg când citesc ceva, că dacă aşi vrea sfi vorbesc ceva, sâ nu ştia cum sâ vorbesc foneticeşte (limbă de gazetar,) să nu ştifi unde se mâ serv de noile cuvinte as-fel, de ore-ce, cuminţi, ei înjură, ei te laudă, ast-fel, dar, etc.
Atât pentru astâ-dl, cu adaos de rugăciune sâ ne lumineze creatorii limbei cel noi (fie şi Wolapuk), dar s’o înţelegem.
X Y.
singură, fără nici un sprijin... sdrobitâ de lovitura ce a suferit’o...
—	Ah ! strigă Denacy. Iml vine, sâ nu mai credl că e un D-zefi în acestâ lume.
—	Ea a observat că o iubesc, urmă Renfi, şi acfistâ iubire s’a transformat în-tr’o adevărată prietenie. Tocmai pentru câ mfi iubeşte prea mult, pentru câ mfi considera ca pe un prieten al el, nu voeşte sfi se câsâtorfiscă cu mine.
—	înţeleg pentru ce nu voeşte sâ facă acfista; numele el e desonorat.
Denacy plecă capul în jos, doufi lacrimi câdură din ochii lui.
—	Gu tfite aceste a spus câ dficâ o dală se va dovedi că eşti nevinovat, a-tuneî...
Nr. 75 ridică capul în sus.
—	Oh ! atunci !.„
—	Nu cum-va eşti vinovat ? d*se R©n^-
Audind aceste cuvinte Ni*. 75 se schimba d’odată la faţă. El se ridică repede de pe scaun şi strîngend pumnii se uita a-meninţâtar la Renfi.
—	Dacă al venit aci ca sâ mâ insulţi, atunci plăcâ, strigă Denacy.
Arătând uşa cu mâna, d‘se :
—	Plficft! şi spune câ am sfîrşit de vorbit!
Renfi nu se mişcase din loc. El se uită cu rficfilâ la condamnat şi nu scăpă nici un cuvânt al lui.
f	** oji	ii i	’’ *
In adevfir Denacy se revoltase peste măsură. El se ştia nevinovat, şi avea dreptate sâ se revolte.
Denacy nu se prefăcea în faţa lui Renă.
Denacy era vieţi na un©' g^eşelj jude, câtorescl.
Renfi Denoicac era convins câ Denacy nu e vinovat.
—	Domnul mea, d*se eL înţeleg pentru ce te-al supărat şi sunt vesel d’a-efista, pentru că dficâ am avut vre-o îndoială, vre o presupunere, le-am pierdut acuma. Amicul mea Jarier şi avocatul d-tale ne-am pus în gând sfi facem tfite chipurile pentru ca sfi desvfiluiui acest mister ce acoperă crima de care escl a-cuzat. Voiam sfi te vfid înainte de a’ml dice : e nevinovat.
—	Domnule Renfi, di©© Denacy, dacă aş fi vinovat, ’ţl-aşl spune: nu te mal duce pe la fiica mea; ea nu va fi nici
0	dată femeia d-tale. Insfi ea am speranţă câ Providenţa va da odată pe faţă pe adevăratul vinovat. Atunci... numai a-tunci fiica mea va fi fericită, atunci va putea fi femeia d-tale, pentru ca ea te iubesce.
—	Amândouî ne iubim, d*s® Renfi.
■
■ ilif! « abu/i.) j i
1	'AiV; ţii. |,v
(Va urma)
www.dacoromanica.ro
TELEGRAFUL — Bl IULIE 1888
CRONICA
CELE TREI SOMATIUNI
A
I
AŞA e modă ’» ori-cp, trdbă,
Că de trei ori se somezi 1 Cine ast-fel nu te 'ntrebă Merită ca se 'l blamezi.
Dar tot sunt lucruri în lume, Unde c'ori ce presiuni,
Nu e chip st faci anume,
Cele trei somaţiuni !
II
Un bărbat, venind acasă La nevasta lui găsi Pe un junimist de rasă Şi la el se repezi.
Dar craidonul fu cu minte, Căci răbdând pumnii cei buni Na pretins ca mat nainte Se ’î dea trei somatiuni !
III
O fetică, cam. trecută Ardea după măritat.
Dar de şi era cam slută,
Avea buzunar umflat.
Un calic o curtenesce,
Şi la aste pasiuni Domnişora se ’nvoesce.
Fără tren somatiuni!
•<n ff
IV
Un bărbat mergând pe stradă Q Mărită întâlni ;
Ii aruncă o ochiadă Ce-o făcu a se opri.
Domnişora cea milosâ Ne având ambiţiuni,
A plecat cu el acasă Fără trei somaţiuni !
V
!
Carp cârpesce o minciună Când, l'al stradelor scandal,
A strigat de la tribună Că guvernul liberal A dat ordin să lovească,
In cei plini de pasiuni,
Fără ca se poruncească Cele trei somaţiumJ.
VI
Dar ţăranii se rescolâ.
Atunci marele proroc,
Fără multă socotelă,
Porunci să se dea foc ;
Sânge curse, ca isvorul Iar miniştri căpcăuni Spun că s'a ucis poporul,
Dar cu trei somaţiuni !....
IDin «Jiarul Buzeul].
ClJRţI §1 TRIBUNALE
Tribunalele striine
După ce comise crima, stătu vre-o două ore cu ţigara in gura lângă cadavrul femei Iul şi nu eşi din casă de c&t după ce se asigură că femeia a mnrit. A doua <jd» Fieloux se dădu singur In mân ele justiţiei.
Curtea ’l a achitat.
Dramele geloşi el.
Curtea cu juraţi din departamentul Sei-na-Inferi6râ (Franţa) a judecat o afacere din cele mal dramatice.
Doufi fete. anume Thierry şi Lormiel, aO (ost seduse de un individ anume Boitei, servitor la o curte boereascâ. Una din ele, anume Thierry, fftcu un copii, cea-l-altă, Lormier, era însărcinată.
Din acâstâ causâ se născu o rivalitate între cele două femei ; fie-care din eio voia să ia de bărbat pe Boitei.
Intr’o d>» fata Lormier se duse la mama Iul Boitei, care alăpta copilul fetei Thierry. Ea spuse că e mătuşa /etel Thierry şi o rugă să’l dea copilul ca se’l crâscă ea.
Cu mare greutate mama Iul Boitei ’l dădu copilul.
Lormier luă copilul şi plecă ; după ce merse aprâpe vre-un chiloinetru departe de sat, se opri lângă un puţ şi aruncă copilul In el; în urmă se duse acasă.
Inchipuiţi-vă desperarea mamei ; două dile sărmana căuta copilul, însă în zadar. Instinctul care în asemenea împrejurări nu înşălâ nici odată, făcu pe fata Thierry să bănuiască că copilul i-a fost furat de fata Lormier.
In sfârşit Lormier, mărturisi crima. La judecată o scenă Ingro4U6re a avut loc între cele două femei. Desbaterile a-cestul proces aQ fost lungi. Lormier a fost condamnată la dece ani munca silnică.
El. Şolfeo.
SOCIETATEA
pentra
învăţătura Poporului Român
Un orb asasin
Curtea cil juraţi din departamentul Gurele-Ronulul (Franţa) a judecat o afacere din cele mal grozave.
Acusatul Fieloux, e orb. In luna Februar, anul curent, începu a bănui că femeia Iul ’l înşală. Vecinii îl spusese că ea are ca amant pe un amploiat de la compania omnibusurilor. Să născu o cărtă între cel doul soţi In urma acestei descoperiri ; femeia spunea că nu e vinovata, însă nu putu proba acăsta. Fiind-câ era orb, Fieloux, puse pe un prieten al Iul să’l observe nevasta. Nu trecu mult şi prietenul spuse bărbatului că a surprins de nevastă-sa cu un individ de la disa companie. Atunci Fieloux, propuse femeei lui se plece din oraşul îu care locuiau şi să se ducă la Marsilia. Femeia refusă. Fieloux se hotărî să’şl răsbune pentru acăstâ trădare.
După t6te informaţiile ce i le dădu prietenul lui nu mal era nici o îndoială că nevasta ’l înşală.
In dina de 3 Marte se duce într’un magasin şi cumpără un cuţit mare şi tăios. Săra se duse împreună cu femeia lui şi câte-va prietere la o cârciumă. Fieloux era f6rte vesel. Pe la zece ore întor-cându-sc acasă, înainte de a se culca, puse pe un scaun haina in eare avea cuţitul; în urmă întrebă pe femeea Iul daca voeşte se plece din oraş ; femeia răspunejând că nu voeşte, el se aruncă asupra el şi o lovi cu cuţitul de mal multe ori în gât.
[Seciime* centrală]
Pe lâng'. cele 7 burse vacante la şc6!a normală a societâţel, deschidându-se încă una cu spesele judeţului Buzân, se publică concurs pentru ocuparea acestei burse.
Piua şi locul concursului precum şi condiţiunile de admisibilitate sunt aceleaşi publicate în Monitorul Oficial No. 85 din 19 Iulie corent.
Aspiranţii la aceşti bursă trebue să fie domiciliaţi în judeţul Buzău.
Comitetul.
întâmplări din Capitală
Birjarii. — Ieri, birjarul cu Nr. 164 a călcat un copil de Si ani al d-lul Ioniţă J Râdulescu, din str. Şerban-Vodă.
• Caşul nu e grav ; poliţia trebue totuşi să dea ordine severe birjarilor ca să fie mal băgători de sămâ.
0
O pereche papuci de covor, pentru damă, aQ fost găsiţi pe stradă de sergentul postat la secţia 8.
Avis ddmnel, care de sigur fiind grăbită ’şl-a perdut papucii.
•
Slugă neeredinciăsă, — Gh. Alexandru, servitor la d. F.. Basiliu, cofetar, imitând iscălitura stăpânului său a luat 3 kilo» grame dulceţâ de la cofetăria Marinescu Bragadiru din strada Carol I.
Individul Alexandru, fără cele 3 kilo. dulcăţâ, a fost pus la răc6re.
Don Caprioe.
IDI-VZE-RSE
Testamentul unui Finlandes.— Sunt f6rte mulţi 6menl în lume, cărora dracul li-a luat averea şi i-a făcut calici, dăr ca cine-va de bunâ-voiâ şi intenţionat să ’şl dăruiască averea sa dracului, — acăsta până acuma nu s’a mal pomenit. P6le chiar cel d’ântăl, care a fâcu-t’o acăsta a fost un ţăran bogat din Finlanda, care murise în una din sâptâmâ-nele trecute. Când moştenitorii desfâcură testamentul lăsat In urma lui, spre marea lor suprindere vâ4urâ> că t6tâ averea este lâstâ dracului. De sine se înţelege, rudeniiele reposatulul n’aQ fost mulţâmite cu acest testament şi afl protestat — Caşul acesta causăzâ acum multă bâtae de cap juriştilor finlandesl.
Amor şi prietenie. — D-ra X. ... fu întrebată într-o <Ji ce diferinţâ e între amor şi prietenie.
—	E difetinţă ca între 4* Ş» năpte, res-punse d-râ.
*
D-l B. . . are obiceiQ a invita pe prieteni la masă, însă val d’aceî ce se duc, tot deauna pleacă flamândi.
—	De ce n’ ai venit duminică ia masă, 4icea d-l B. . . unul prieten al Iul. Ml al spus că vil sigur».
—	Ţ-i am trimis un bilet că nu pot veni.
—	Am primit biletul, însă de ce n’ al venit ?
—	Pentru că ’ml era f6me.
*
Un a'ter se plângea directorului unul teatru de receala cu care a fost primit de public.
—	Publicul n;a înţeles piesa, qlise directorul.
—	Dobitoci trebue să mal fie ămenil p’aci.
—	Nu tocmai cum ’ţl închipueştl ; n’ai vă4ut că erail numai vre-o două sute de spectacorl.
—	El şi ?
—• Aci, trebue să vină vre-o şase sute
ca să înţeleagă ceva.
*
Un sgârcit tocmind un servitor ÎI ijicea:
—	Uite, ţl dao 49 lei pe lună, casă şi masă.
—	Da spălatul rufelor, disc servitorul.
—• Atunci nu ’ţl daQ mâncare, dacă e
aşa, 4ise sgârcitul
*
Pe un album — .Obiceiul de a trai cu dobitocele mă-a făcut să fia indulgent cu omenii.*
Un înblântfitor de dobitâce.
Şi mal jos:
—	Obiceiul de a trai cu ămenii mă-a făcut să fio indulgenta cu dobităcele.
O ferate-
r
Un domn cheamă pe un oltean care avea într’ un coş nişte raci fierţi.
—	Sunt prospeţl ? întrebă domnul.
—	Da . . . domnule.
—	De ce l’al fiert atunci ?
—	Casă nu fugă din coş, domnişorule.
*
Două femei, măritate de curănc vorbesc de relele căsătoriei.
—	Iar al schimbat femeia din casă, 4icea una din ele.
—	0! draga, nu’ţl poţi închipui ce h6ţâ era. . . Fura tot din casa. . . chiar bărbatul ml ’l fura.
*
0 femee beţivană se plângea alteia că bărbatul el numai în cârciumă stă totâ (Jiua.
—	Daeâ mă ar lua şi pe mine la cârciuma, n’ar fi nimica. . . ,
*
Un bărbat surprinde pe femeia Iul în braţele amantului.
—	Ce era să fac, 4ise femeia, eram
singuri şi ca să ne trăeâ de urât...
*
—Asta’l curios, 4icea într’o 4b *L X.. n’am cunoscut pe tatâl med.
Apoi după ce se gândi adânc, adaugă — De sigur că asta e din cauză eâ m’am născut prea tânăr.
*
Noua pulbere pentru puşcă, ()iarul Cour-rier de la Meuse (Belgia) anunţă câ la fabrica regală de pulbere de la Wettern, se fabricesâ acum o pulbere nouă care se 4ice că dă aeeleaşl resultate ca pulberea Lebet francesâ şi se numesce ,pul-bere-h&rtie* şi valorea sa balistică este, pare-se, cu mult superidră aceleia a pul-berel obicinuite de infanterie, chiar modificată. O incărcâturâ de 2 şi jumătate grame din acesta pulbere-hârtie dâ glon-telul de calibru mic o vitesâ iniţială de 600 de metri, care se qhee câ este şi
aceia a pulberel Lebet.
*
Pulberea-hărtie mal are şi însuşirea bună de a nu murdari arma, de a produce forte puţin fum şi un recul neînsemnat.
Pulberea ecăsta se va întrebuinţa pentru arma de infanterie belgiană.
*
La tribunalul corecţional. — (Preşedintele câtrâ inculpat).—D6mna spune că o bateai In tdte (Jilele.
Inculpatul.—Pot să vă probez cu martori că nu e aşa, o bâtâm tdtâ săptămâna iar Duminica mă odihnăm.
Intre doi marinari. — Ca prin minune am scăpât de morte, 4ice hani din el.
—	Tot ce se pdte, răspunse cel alt.
—	Inchipuie-ţl, ieri după ce ’ml am spălat cămaşa am întinso pe o frânghie ca să se usuce..
—	El?
—	După câte-va cesuri, când mă uit,
I cămaşa nu e ; vântul o aruncase în mare. j — Nu înţeleg ce vrei să spui.
—	Cum nu ? Dacă cămaşa era pe mine !...
*
Femeia e schiinbăciosâ. E un dobitoc eine se încrede în ea.
Un arendaş tocmeşte un fecior în casă.
—	Ascultă, 4ise arendaşu, ştii să ra4i ? ea nu mă pot rade singur.
—	Pot să vă şi tal părul -domnule, la stăpânul la care am fost pânft acuma
tundâm oile şi cârlanii!
*
Doul ciocoiaşl se pâlmuiesc la Raşca, apoi ’şl schimba cărţile de visitâ.
—	Domnule, dise unul din el, mâne sunt t6ta 4iaa acasă, mă găseşti la^orl-ce oră voeşti, acasă.
—	Şi ea sînt tată 4iua acasă, răspunse celalt.
ultima ora .
Berlin, 10 August.
Gazeta Germaniei de Nord 4ice câ ştirea relativă 1a apropiata călătorie a împăratului Wilhelm la Strasburg şi la Meţ, este inexactă.
Belgrad, 19 August.
Generalul, Horvatovicî a fost pus în libertate.
Paris, 19 August.
Se observa ore-care destindere în si-tuaţiunea grevei terasierilor.
Sofia, 10 August.
D. Rangabe agent diplomatic al Greciei, a trimes totâ corespondenţa schimbată Intre tâlharii, prisonierii şi D. Uliopulos.
Una din aceste scrisori, semnata Di-mitri, ce se 4ice Albanez, 4ice : .N’avem să ne temem de guvernul bulgar, căci avem a face cu representanţii Austriei şi Greciei.
Principele Ferdinand se va întorce la Sofia mâine.
Heidelberg, 10 August.
Istoricul Weber a murit.
DIN EDIŢIAII
e OUE SEARA
Serviciă special al Şiaruluî Telegraful
Londra, 10 August.
Daily Telegraph dice că cercurile politice austriace găsesc discursul lordului Salisbury optimist şi nu cred că Rusia este aşa de desinteresatâ în cestiunea bulgară după cum o pretinde lord Salisbury.
Berlin, 10 August
Gazeta Germaniei de Nord discutând cestiunea de a şti care este autornl fal-şificârel documentului publicat de Nou-velle Revue relevă pasagiul care 4ice că împăratul Wilhelm, în ultimele momente ale vieţel, a fost grea atins de purtarea Ţarului, are âr fi respuns cu desconsiderare la invitaţia ce împăratul Wilhelm I ’l-o adresase cu prilegiul manevrelor din Stettin.
Norddeutche 4ice că este ştiut de toţi câ nu s’a făcut nici o dată o asemenea invitaţie, deci refusul era imposibil. Dacă Nouvelle Revue face, cu tote astea, o atare aserţiune, este evident câ nu manile ruseşti aQ comis falşificarea, căci, în Rusia, adevărata stare de lucruri e tot aşa de bine cunoscută ca şi la noi.
Informaţi? din ediţia li-a
D. sub-locotenent Chiriţe^cu, fost în compania de gendarrnl din Bucurescl, este citat a se presenta înaintea parchetului militar în (jiua de 16 August, pentru faptul că ar fi lovit la 15 Martie pe advocatul H. Fundăţânu.
tidulul-Iiberal, a fost bătut în mod bari* bar de telegrafistul Plarino, agentul cel mal activ al administ,raţiune! locale.
Drâgoescu are o parte din figură sdro-bitâ de lovituri.
Manevrele militare, la cari vor lua parte şi toţi dorobanţii cu schimbul şi cari se vor face pe divisil, afară de trupele din corpul JV de armată, cari vor manevra pe corp de armată, se vor face la 28 Septembrie._
BIBLIOGRAF I~E
Anuarul pentru Israeliţî, annl al XI pe 5649 [1888-89] de sub redacţia d-lul M. Schwarzfeld a apărat chiar acum şi conţine urmetdrele importante materii :
S. I. Bosanis- Istoria pe scurt a evreilor-bul-gari, in ordine chronologicft, dwpe isvdre directe, din cele mal vechi timpuri până la 187$. lacob Senea. Unde ?... poesie Karl Emil Franzo? David Flăcăul, novelă tradusă de Mariu Sainenu.
Dr. E. Schwarzfeld. Evreii din Moldova sub co-dica Calimacli, studia istorico-juridic.
Leopold Kompert. Pe muntele Pirtcio, istoridiâ, tradusă de 1. D. Bally.
D-r C. Lipe. Evreii în lupta internaţională, articolul al II [fine] studiu exegetic.
D-r M. Gaster. Îngerul şi sihastrul, studiu com
parativ.
Lasăr Sainenu. Jidovii seu tătarii scii Uriaşii,
ex cursiune istorico-linguistică.
M. Schwarzfeld Situaţia evreilor în România. Privire, retrospectivă asupra anului 1887.
M. Braunstein-Mebaşan. Sigiunund Carmcllin schiţă biografică.
Wilhelm Schtfarzfcld : losef David Cohendin Xvlevi [m, 1828] schiţa biografică.
losef Urmann (m- 18211. notiţă biografică.
A 25-a aniversare a morţii Dr. Iuliu Barasck-Notiţe diverse.
Preţul 3 lei. Ediţia de lnx 5. A se adresa la li-brăria L. Steinberg str. Carol, Bucureşti._
CASA DE SCHIMB
NAD.MOROEANO
Strada Lipscani, Noua clădire a societăţei Datia-Romănia numită „Pasagiul Dimitrie Ghtka“, No 6
BUCUREŞTI
Cumpără şi vindejefecte publice şi face orl-ce schimb de inonetjî
Cursul pe rfHua de 30 Iulie 1888
	Cump.	Vând
5°l0 Renta Amortisabilâ. .	an	95 »*
5°lo » Rom. Perpetuă .		—
60lo Obl. de Stat (Gonv. Rur)	95 '1*	96 '/2
6°l, , » (G.F. Rom.)	—	—
5°lo , Municipale 1883. .	80	81
5»!° , , 18,84. .	—	—
7°lo Scrisuri funciare Rural.	107 h*	108 V
6°l*	95	96
7°!0 „ » Urbane. fiol	105 0*	106 V
D io > ^ ^ Ro! O Io şt şt »	89 »u	90 */»
5°|a » func. Urbane Iaşi	80	81
Impr. cu prime Bucur. (201.).	40	45
Los. Crucea Roşie Italiană .	28	30
10 fr. Obl. Casei Pens. 3001.	220	230
, Sârbeşti cu prime.	69	73
Losuri Otomane cu prime .	40	45
, Basilica Dombau. .	18	20
Aur contra argint seQ bilete.	7 «I*	8 b2
Napoleoni contra lire. . .	20,05	20,08
Florini Val. Austriacă . .	2051/2	206 i/2
Mărci Germane		124	125
Bancnote francese . . .	100	101
Ruble Hârtie		235	245
Repetiţiile la tetrul naţional vor începe la 15 August.
Camera de punere sub acusaţie a ho-tărît că fostul funcţionar de la Eforia 1 spitalelor, V. Râdulescu, pote fi pus în libertate provisorie pe cauţiune, cu eon- 1 diţia nu nai ca dânsul se constitue o hy-poteoă în regulă pentru a garanta despăgubirile civile către casa de pensiuni a Eforiei, In cas de urmărire.
Primim din Slatina urmâtorea telegramă :
De şi alegerile sunt încă departe, tero-rile an început de pe acum în judeţul nostru ; d. C. Drâgoescu, membru al par-
NB. Cursul este socotit in aur.
Personelor care suferă de nervi
Există o stare particulară al spiritulu, şi corpului, o stare care ţine mijloc între sân etate şi botă care se numeşte nervni sitate. De a influenţa prin intermediul pielei asupra sistemului nostru nervol este unâ din cele mai mari descoperire a ştiinţei moderne; importanţa fisiolo-gicâ a acestui tratament este demonstrată prin efecte miraculose.
Personele apoplectice sen cari sufer de paralisia parţiala sen complectă, cari simt dureri şi slăbiciuni nervose cari sufer de histerie, bătăi neroose, de chorees (danse de saint Guy), dureri nevralgice, insomnie etc. şi cari vor se’şl facă o idee despre efectele minunate al tratamentului meu, aprobat de onor. consilia sanitar superior din Bucureşti n’au de cât se cerâ ediţiu-nea a 16-a a broşurei mele, asupra balelor de nervi şi li se va trimite franco de către farmacia naţională, I. A. Ciura str. Lipscani, în Bucureşti ; farmacia S. Lobel Ia ,Vulturul de Aur,1 PloeşU, farmacia Fraţii Remer, Focşani, farmacia la .România* E. Eitel, Galaţi, farmacia
E.|M. Kerestez, Roman, farmacia Charle-Herzenberg laşi, şi la farmacia Gurţel E Hainal, Botoşani.
(s)	Dr. Roman Weismann.
CHOISY
Iliceu DE DOMNIŞOAREI Str. Cernichei No. 2
vis-i-vis da Biserica cu Sfinţi
Direcţiunea acestui institut aduce j |la cunoscinţa părinţilor de familie, [ că, cu începerea anului acestuia, erganisând acest pensionat în con-i Iformitate cu programele Statului, |primeşte eleve interne şi externe; centru cursul primar şi secundar.) Programa studiilor se trimite fie-Icâruia după cerere. înscrierile se ] |pot face de la 1 August inclusiv, j Direcţiunea.
s
KV!
www.dacoromanica.ro
TELEGRAFUL — 30 IULIE 1888
£"*ÎSE53SHP*SHI
NEPUTINŢA
BARBATEASGA.
^PROVENITA DIN ORI-CE CAUŞA
|ae vindeca sigur şi radical tn-|tr un timp fdrte scurt, prin un [tratament extern sub conducerea Junui doctor în medicină, din Ga-|pitală. Resultate surprindătdre. „ţ A se adresa tu persdnă sdii pţuft
Iscrisdre la d. DIMITRIE GE-
|N1ELEAN0, Str. Bateriilor,. No, 1 , ucu vesel, (orele 1—r2 p. % feşi 7—8 sdra. -	(0)!
■D
ADINA ELIADE
Se închiriaţii d’acum şi până la 1 Noembrie.
I ' i ' V\» HUS'V.IjI m
Avis la toţi acei a căror existenţă feste turburată
Printr’o stare bolnăvicidsă a sistemului nervos.
.
Dacă atrag ast&ijt atenţiunea omenirel suferinde, asupra sisteinujul. meu de tratament ale afecţiunii nervoase, care se presintă sul) mai mulţe forme, se pite întru cftt-va considera ca o riscate în faţa atâtor medicamente, care datoresc existenţa lor fie sciinţel, medicale, fie unul scop speculativ pentru esploatarea publicului, însă dacă 11’aş fi -sigur de fapta mea, n\iş face-o. — DeeiZ&rulu-iniS a păji colea publici!,Aţei prin jurnale,jeste, nefiind alt mod mal nemerit şi mal eficace pentru a se adresa omenirel şi fiind-câ acest mod de publicitate nu pdte întru nimic micşora resultatele patente unei cercetări, bogate îi) succese şi basate pe principii sciinţitice, având ţintii de a micşora suferinţele. Acestea fiind rjise 1116 adresez mal ftntâitt la Acei care găsesc in starea boalei generale al sistemului nervos şi în urma la acei afectaţi de o anume nervositale caro se manifestează prin dureri de cap obicinuite, migrene, congestiuui sensibilitate mare, agitaţiuni insomnie, nelinişte şi îndisposiţiuni generale Iu urmă me adresez la :
Bolnavi cari ău fost loviţi de apopexie. şi care sufer încă de urinările acestui atac, şi anume paralisarea membrelor, alo limbei, dificnltăţl. do a Vorl bi de a înghiţi, articulaţiunl înţepenite.şi dureri permanente la ele, slăbiri locale ale memoriei etc. şi
Care au urmat deja un tratament medical, întrebuinţând fără folos tote remediele cunoscute, precum abţineri, cure d apă rece, electnsărî, galvani- s sări, băi de vapor, de mare sad de mlaştrinl şi în line:	1
Persoanelor predispuse apoplexiei şi ale căror temeri ar fi justificate printr'o nelinişte persistentă, strângeri şi durerii de cap, turburate de ocld ameţeală, simţimănt de presiune sub frunte, sbârniituri la urechi, furnicături şi ameţeală de mâni şi piccre	1
La toţi acel din aceste trei categorii de boale nerevoase precum şi la tote acele persdne sănătdse, fie- chiar tineri, care lucrând mult cu capul si care ar vroi să se podească de reacţiunile unei ocupaţiunl prelungite ale spiritului consiliee de a “încerca metoda mea de tratament, aprobat do onor. consiliu sanitar superior din Bucureşti, care este de o aplicaţiune atât de simplă cât şi de puţiu cost isitoare nu mai mult de cât 10 bani pe <;!']• SJffls acest scop recomand a şease-spre-decea ediţiune a broşurel mele în limba română, francesă şi germană.	!
ASUPRA AFECŢIUNILOR NERVOASE ŞI APOPLEXIEJ. PRESERVAREA ŞI VINDECAREA
care se espediază gratis şi franco la cererea adresată Farmaciei Naţională I. \ • 'iurca strada Lipscmî Bucureşti Farmacia la Vulturul de aur S. Ltbel la Ploieşci P armadei Fraţii Beimer Focşani Farmacia la România C. F. Eitel la Galaţi Farmacia E M. Keresztes, Roman; Farmaciei Charles Herzenberg Iaşi şi Farmacia Curţei E- Hainal, Botoşani.
Cil t<5te că această metodă de tratament descrisă într’o broşură, a fost deja obiectul unor articole favorabile, în presă, şi anume Gazeta Cincel [No. 145 din 25 Iunie]; Curierul Bursei din Berlin [No. 258 din 24 Maia]; Curierul de Berlin [No 140 din 24 Maia]; Poşta, Gazeta Germaniei de Nord, Hausfrauenzeitung din Viena, Jurnal de industrie şi de comerciu din Viena etc. sunt de asemenea îu situaţiune de a m<î referi la dovezile de api o baţiuni unor persone de t6tă onorabilitatea, precnui Alteţa sa Ducele de Oldenburg [Castelnl Erlaa]; Escelenţa sa Gr „eral-Locotcnent de Bonin (Dresda); Escelenţa sa General-Locotenent Bredov [Soignerie de Brisenj; Major General Baron de Krone [Darmastadt], Auditor regal bavares al tribunalului militar Stsrube [Friburg în Baden; Contesa Seher Thoss [Holienfriedenber]; Consilier intim Rittner [Francfort p Muin); Şef de district şl căpitan de Kunech [Wieck pe Darms]; Vogt, jndecător (Spaichuigen); de Oberschide, profesor [Krems]; De Funie, major (Ilerlin); Horst, inspector eclesiastic şi astor (Colrnar); director şcolar, Christofor de Issdhievtk (Rădăuţi); Baroneasa Villani (Francfort) p. Main); şef de district Krist (Wistegiersdorf ; Baroneasa de Knesebeck (Huysbnrg]; Sklarzyk, inspector şcolar [Sarnter]; Iahn, primar [Wittenberge); Schrayvogel, asesor guvernamental (Neu-UlmJ; iul- Schur, şef de dcstrict [Budwethen, Prusia orient.]; Grund- colonel [ICosmanos Brii jude criminal [Darmastadt]; storsh, jude de tribunal [Uerlin]; şi multe altele la care se mal adaogă îu broşura mea atestate medicale asupra resultatelor brilante obţinut de d-nii doctărl med. şi consilieri sanitar Cohn în Stetin, doctor Anton Curazza în Veneţia, doctor de arondisment H, Grosman în Jolilingen, doctor Arnkein în Viena, doctor L. Rcgen în. Berlin, doctor de arondisment ces. regal Busbach în Gurkfeld [Krain].
In posesiunea unul asemenea material, cred de datoria mea de a face ori cn publicitate menită a servi omenirel suferinde. Pentru a demonstra oi titorilor nu numai diversele boalelor nervoase ci încă şi mutiplele acţiune,i a metodei mele de cură, Hm adăogat la broşura mea 150 rapoarte de medici şi particulari. Pentru domnii medici şi savanţi cari vor citi acesta, ine refer în special la inare autoritate medicală, d. profesor dr. Wirchow din Perlin cate a Z‘» : Un minimum de eseitare energică pdte provoca efecte considerabile, escitarea primitivă ale nervilor propaăândti-se. Şi profesorul dr. de Liebig Z‘ce : .Experienţele tutulor acelora, care s’a ocupat cu cercetări asupra fenomenelor na turei sunt tdte de acord asupra unui lucru, şi anume : aceste sunt determinate şi produse prin mijldce şi cause mult mal simple de cât s’ar fi gândit ciue-va safl ne gândim noi şi că tocmai acesfâ simplicitate trebne s’o considerăm ca cea mai inare minune.
Vilshofeu (Bavaria). Ianuarie, .188$.	jROMAN WEISMANN
Vechiu Medic Militar
o	*> Emisii £	,Mejnbm-onoriiic ordinului Sanitaf- Italian al Crucei albe.
-------—-----------—------------------------------------------------—-------------
MAX FISGHER
OALATiî, Strada Mare, No. 29.
BUCURESCI, la d. A L PAT1N, Magasin de Instrumente şi Note Musicale, Calea Victoriei No. 6 (Palatul Dacia-România)
Mare deposit do renumite fabricate. Construcţiune americană încrucişate.
Preţurile convenabile. Înlesnire la pjată
închiriere de 1-Nftnine
18—dj.
C. G. PISTREANU
Str.
Advocat
Speranţei, 28, Sub. Popadtusu
_
0 FABRICA ie ATÂ tSTSStJSS:
)S1 de	EXPORT cu pre
Nasturi de Aţă
Ofertele s6 se adreseze : D-Iul Robert Exner, Agenţie de Anunciuri, Ia Warns dorf (Bohemia), adăugându-se pe plic cu veotu Zwirn.
x^sisrsxoisrA.a? idei fete
(Institut cn fece clase. — Diplome reennosente ie stat),
imr viena, vn x.i3srr>B3îTa-AJssB isro. ©. -thc
Programe amănunţite trimete,
J FANNY LANGER
(2)	directârea institutului) » b

BANCA NAŢIONALĂ A ROMÂNIEI
1887
25 Iulie
SITU ^.TITJ3STBA. SUMARA
35797629
25856375
3226358
19252466
16892730
11999501
2503075
195646
2916210
138476
37160
30157684
41330194
6446524
196760028
12000000
2506847
195859
105558020
1083676
133096
30157684
43374034
1750812
196760028
ACTIV
p (Monedă........................ .
asa( Bilete ipotecare..............
Efecte predate lă Casă spre încasare .	.	.
Portofoliu, român şi străin..................
împrumutul garantat cu efecte publice . .
Fonduri publice>.............................
Efectele fondului de reservă.................
»	,	, amortisarea Imobilelor
Imobili......................................
Mobiliar şi Machine de imprimat .	.	.	.	.
Cheltuell de administraţiune..............
Deposite libere.........................
CompturI curinţl........................,bn_
,	de valori.....................
PASIV
Capital......................................
Fond de reaerv...............................
, amortisarea Imobilului.................
Bilete de bancă în circulaţiune..............
Profituri şi perderl ,.......................
Dobândi şi beneficie diverse. ......
Deposite de retras.........................
CompturI curinţl .	, ,.................. ,
, de valori, . ..........................
> t'sbo. .Hi, jii'Dii ,asv'.,!.u\ ab	■ * t - * ,,, ţ. G,. ţu
16
1888
Iulie
23
/I
”in § 1
, .1 846l7h33| 33278742 I '2572^25 357-2.8235
6365041
17729503
11103610
11996167
3093616
235321
3371950
121800
44274
16977963
21483932
45196948
198063883
12000000
3093929
267901
11-7611720
1388839
65673
16977963
16320182
30337676
198063883
587981-8 18038516 11465650 11999850 3093659 235321 3378262 122334 47234 17938113 22631601 44486371
198323711
12000000
3093929
267901
117533750
1388839
96781
17938113
15725213
3027918t>i
1983247ÎF
‘.(Îî
MALADIE io PLĂMÂNI
Tutiercnlosă, Astlrnn, Catarhal ie BroncMă
(BRONCHIT1S)
■	. :-—	ai iir.
Pei‘8onele care sufer de sus jiuiuitele ţtţţg, se pot adresa personal sau prin scris câtre A. L. Wilheliu, Strada Isvor No. 29, eţagiuî I.
Asemenea şl în câsttrî de mare slăbiciune la copil mici de ţîţă,	(20)
.IiLiojalsia‘i
OPERAŢIUNI DE CEREALE

I t) ‘jfJjiit ________	, J1 L
Brăila 2S Iulie 1888
li VA
uumcjii
«\ ' f.
CUMPERATOR	VENZATJR	FELUL	flectj >1.	Libre	Preţul în au r	uf m * &a	OBSERVAŢII
Cvietovitz	Sarlo	Grâu n.	920	61>/2	11 90	c.	-î i Hvn')
V |	Vasniagidi	» î-	2000	57«|t	10 50	in.	.Lud )
Peu-ano	Perl ea		900	57 V*	10 80		1\ *■ K Iv
Millas	Lom bardo		2650	57114	10 15		
Sgardelli	NbgroprmtH	■»	3600	B9«'t	îl 27112	s.	
G. Mendl	Sassu	Secară	1450	58	6 60	in.	-1
	Vecsler		800	56	6 50		> i-, l
j ... Uli(V	■î>	* ii	900	56	6 55	*	v,
i " i8	Nichi foresou	Orz n.	1100	493/4	5 90		v >
Marchiam	Pei lea	Porumb	3200	61	8 05	V	
De vftnzâre seQ de închiriat
casa din strada Primăverii No. 30 bis, cu doue etaje, 7 camere de stăpâni, dintre | care un salon mare, cu parchet în tote, 3 camere de slugi, bucătărie, două pivniţe, grădină mică în faţă şi altă grădină mare In dos, gaz. Pentru cheie şi con-diţiunl a se adresa înstrada Colţei No. 54.
(6)
bil
Mosă diplomată din Streinătate
EK3J
Cil
BASINUL MITRASZEWSKI
Strada Poliţiei 4, şi cheul Dâmboviţei
situat într’o grădină bine îngrijită, s’a deschis pentru tot sesonul de vară de la 6 ore dimineaţa până la 8 ore seara.
De la 10 până la 12 ore a. m.basinul este reservat pentru dame.
Abonamentul de 10 băl. Lei 6.
’«! *•« ." . *'! • , v	.■ -• _J'S
APĂ MINERALA NATURALA St. GALMIER j
Sî»6 nu uitaţi a cer© Sursa IN0JEL
Sursa Niiel. Apele aeestei noul surse trebue placată îu pi'iimul rang din clasa gaedselor, fiinZ be-gată în acid carbonic natural, şi care se bucură de repuţa'vnnea sa ea cea mal bună pentru sţo,-maeli fiind digestivă, temperantă şi apărativă, ast fel că comb)1 i «u energie apele cunoscute pănâ acum ale Borzeculul şi Giesshilbler. Acestă apă escelenţa este ttrte bună de a o întrebuinţa la masă de băut eu vin sâfi cu siropuri în locul Borseculul, fiind recomandată de medici chiar şi la bolnavi pentru facilitatea ei digestivă şi recoritdre.
Apa din Sursa Niiel se găseşte la principalele magasiue de coloniale, farmacii, droguerh şi la top vînZstorii de ape minerale. Cu preţuri fdrte convenabile.
Iu Bueurescl la JI. Econonru et Comp.	[	In Ploieşci la Fraţii I. şi Th. Christescu.
In Ploieşci la N. Petrescu et Comp.	j	In Brăila la Petru şi Gheorghiadi.
Depoul general pentru tită România şi ţările limitrofe, a se adresa ia d.
S. STERI ANO, Galaţi.
___ ___r,’	—,—______lAj..,. _
TOMA ŢACIU
-■■-ir n'icT

In Noul Palat Dacia-Romania,
No. 4. — Strada Lipseau!.
BUCURESCI
I) • ! ! V
-.11.
No. 4. 1
) cb ■ •	■ 'Li;
Cursul pe <Jiua de 30 Iulie I88s
i srx
>1IV*. ”li, i
>y.
n oi.

.fisîi’vi«Aivn*rii fi\\)il<ii .iiiLfrH .'A ,b j :	llli'»î!<qfi}« «lojliă-
Mi	hi oh âjoolxh onifl
.1	x\ «	1'libJi ii
bii i
	Cump.	Vând.
5°/0 Rentă Amortiaabile. .	94e,/<	95./*
5°/0 Rentă Rom. Perpetuă. .	92,|2	93,/2
6% Obligaţii de Stat. . .	95,/2	96, /2
6% , C. F. R. Regal.	—	
5a/0 , Municip. vechi	80'/2	81,*p
10°/o fr., Casa Pens. 3001.	212—	218—q
5°Io Srisuri funciare Rurah	948J*	95tli
7°/o . . ■ : 1	107e/4	108'p
5°» , , Urban	i 90	91
6°/0 , . ‘	ll 99-	llX)
7°lo .	105'|2	106‘/2
57» , , de Iaşi	797*	80il»
Impr. cu prime Bucur. 201. b.	38—	42—
Los. Crucea Roşie Italiane.	26—	30—,
Aoţ. Bancel Naţ. Rom. 500 1.	—		i )
Soc. Rom. Gonstr. 500 1. .	_—	
Soc. Dacia-Rom. 200 1. . .	—			
Soc. Gr. Roşie Austriacă. .	—		 1
3°/0 Los. Imp. Sârbesc . .	—	—
DIVERSE		
Aur contra Argint. . . .	7 sl*	81/*
, , Bilete de bancă	«	€
Florin Wal. Austr. . . .	204—	206—
Mărci Germane. . . * .'	123—	126—
Bancnote francese. . . .	100—	101—
Ruble de hărtie		215—	226-

iJ'
oo
ac*.

.)|o;il.	. Un Jlllfli
DE EN6UTERA
i> Ni if;
Sub semnatul, am on<5re a anunţa pe Onor. clientela mea atât din capitală cât şi din provincie, că cu oca-sinnea tarifului autonom, am deschis aci în ţ£ră
<0 MM .E FAB U 5 M HAINE
BAKBATI
J3A.JETI
co
i x.iiN rauii
fui iu. »iij ftovli-
In care confecţionez haine, dnpă Ultimele Jurnale, 'lin stofele cele mai bune ale Europei.
Asemenea mal pntem efectua şi or!-ce Coi» un de, r» timp de 24 ore de dre-ce posedăm un mare deposit de stofe fine din cele mai renumite fabrici.
I
Renumita Cârtnrărdsă iqţ
IULIAN'POLONEZA
S'a miftat în ripsul PalaUfliţi i> egal j
I La finele Straie) Braiiaua, No. 51, (Iu coip |
LîngiViîi MjdHrile Pajnti|Ju[ Regal
eb bivib.ii ->in) i.«- bii ab
Ghiceşte viitorul, pre-i i sentul şi trecutul, jxite dos-j 'coperi şi pagube, liirturli [ judecăţi, ori ce secrete as-| cunse la cari. se intereseză] cine-va. Cine aduce semn/e pdte alia lucruri ascunse ;] | comori, etc.	Ajlbji v»i'|
DAVID AD'ANIfl
Agent de Publicitate
j- .	____
Str. Sft. Ipr. Nou ^ro. 33.

Ulii)
«H| nsi‘
Sper că Onor. Publio şi' clientela mea, mă va onora ou visitele d-îor, «pre a se convinge de -marfa confecţionată acî în ţări!,
■Ar,81^lî.ârlTt8atl?f&9pV- r ‘ZâZ. u,	Cu 8tiQlă’ H. LEIBOVICZ-
Vhf-rf-yţs de LegiiţurneĂ Ţtaliăuă.
Pi-iinpşfe anunciuri,’iqserţţe şi reclamă pentru (jiarul nostru, şi pentru or cqre alt $iar din ţeră şi străinătate.

Tuiuiirsiu A i a cil. uî • ŢK1..8GH /VptlUL,, hirsd#	{io. %0ţ
www.dacoromanica.ro
«8HI T^TIDIJA^
lU^^HOS.iaT

IN BUCUKESCI SI DISTRICTE 10 BANI KHMERUL
A B 0 N	E:
POutniiap'rtrtlu >
Pentru un iui	.	.	, Lei ‘24
„ aes« Inul .	...	12
„	\h\ i'unV [<’	• 7
l’Mtt'u (hslriiMU:
Pentru un un, J,jn.4 ts L»> # „ ţi'ino Umi ... n Iţj „ trei linii ...	«	®
Pentru Vpiuit 1att‘:
l’unlrn. tui nu	i. iu nur Ie> 41*
/i	20
» seu» lum ■	•	»	”7,,
„ trei luni.	r »
Abonamentele se c la 1 f 15 "ic /»* căi luni.
UN N UAI EB VCtllU 3b BANI
•, i un >
/;J ,L tUÎ
Aboiiaiuoiitol» plătesc înainte
Redac.ţiuuoa, trada Blănavî, ^No. 20.
'J ' 1 i '
ir» «-Uitmi 7 Jimilrto '.11 If yluii
tiu mim
ir li’
J.nra	.
a*j iii) %|i» i,!
•	■ ■ r _	~’■■<
IfTi U’i'rţSi	(«mkOji
• r»Siv li’h t !».(H (li *nrt
n(i’> iş 9'WiidtM al. litl.i'i io i«r ii i i .«• V»! Jl.'M.
,U ..HniUj il'» .11 .«■• fee
e-----n----——
: O» lOj/rfl'i nil ţ Li fcA’te h • -’jK uite i *
I..: «atOl.rtWfl
Ml !|Ir |f
T—i rern---r-rrrrn—-----—
1 IU 11).r V il t\ h t i ulititit'. mlwrtiiAj >u •oiMihiirte hU fii* ..eieoiu ir	noi ,b siq
Sb ii'ii i li f- nntctin
■i 1 Ml I
-
11 «Ir »S i6q0aÎTM‘ lll« li îrdtMKţ	i rt-i tel
U’ltilJll
EDIŢIA ANTRlA
,	J ’issllort’mn
linii > • lini i < li • «‘ni’ i i. .	___
, iiLnml iii ,1) tei or fiţi in .!• ii.loijuio ’iMi ii i'
.......
_
DIRECTOR POLITIC
PUNDESCU

>N VI
MARŢI, g AUGUST 1888
ANUNC1UK1 SI BECIiAME ati
AnuneiurI pe pag. IV linia 25 bani. Reclame	„	IU	„	.	.	.	1 lea
n	f ' ii ii	îl lei
ii	ii I	i.	,	.	.	5 lei
Pentru Inserţii şi Reclame Redacţia.nu e responsabila.
Epistole nefrancate se refiisăj artjc^la. nepubltcate se ard.
In Streinătate ii se âflit-esa: ,.
Francia, Ilavas, Laffitte et C -nie, place de la Rouise, Pari9.
Englitera, Eugino Micoud,81 Fleet Street, E C., London.
Austria,. Haasenstein et Vogler 2, Wien Rudplf Mosse Zeilerstaette, Wiene. Ungaria, D. Moritz Wiest, InBuda-Pesta Servitenplatz.
Abonamentele se plătescînainte
u4t n mirn
,i:tri t «mii i ..'a'
Administraţiunea, Strada Blănârî, No. !20
UCU RE Si
i august ms
LUPTA RODITOARE
I
Un diar libial din fosta coaliţiune, Liberte lioum\rte, constata. c& numai paifitul liboiî,naţional face oposiţi-une actualulu guvern şi desaproba modul cum l om acesta oposiţiune; După papersp ea, uliarole ndsWe trebuiau »sa ies ie programul partitu-luj„ să esplieteji se apere iiotele guvernului cadu se parăsdscă pe toţi aceia cari aui ompromis regimul liberal, să in tr/' basele pe cari par-titul avea sărje reconstituiască*. In loc se procdi,,, aşa—dice numitul diar—presa li^ală naţională s’a pus sa denunţe ţicelo* abu uri co se petrec subt ^taalul guver.n. Acbstă lupta, Libet* Eoumaine o consideră ca Sterpă şj’ condamna.
Mărturisii că dacă aceste obser-de nu
ia vr un le-am fi
nu sa ginit categorii
vaţium vio-s ti venit diar conser or, nici băgat în sen Dar Liberte Roumaine e un diar erai şi în ac6stă consideraţi uneî! credem datori să res-pundem şsg dovedim confratelui nostru că «efvaţiile ce ne fa^e sunt cu totul i: ‘epte.
Luăm fi'urile dc la început.
Nu ne- împlinit datoria, dice Liberte, i e arată anume care era după gân | seu datoria nostră.
N’am u 4 programa partitului.— E tu adef aşa mare nevoie s’o facem ? ArAat doui-spre-dece ani la putere şi tot acest timp, cu tdte c’a fost agitat, nici una din marele i uinţi ale statului n’a re-nias nes 'ăcutîî. Ei bine, ca se re-solvărn 1 acele mari cestiuni trebuia s’a^ un sistem de idei, un program ebuia sg seim ce voim şi unde m^Jm. Şi activitatea ndstră la o ramuTă, la o cestiuni; ea s’a întins peste ti’h t6te direcţiile, şi tot ce am făc. S e legătură şi tinde spre acelaşi j). Am fi putut noi să ne menţirn'ioui-spre-^iece anî, în nisce împrej/ ca cele prin cari am trecut^ Aă s’avem idei—cura pretind ceji rea^credinţă-—fără s’avem un prflni, un scop?
Şi (ă nu se pote acgsta ; dacă am şt sg resolvim probleme din C(,.tnaî mari ; dacă am lucrat în 't(51 amabile de activitate publică —ţpa ce, pe lângă că o scie o lume r<$gă, o putem dovedi oricând-^ uncî ce nevoie grabnică sg ne es ,em programul ? Ce! Pro-gram ^aj-tijei s’a nimicit odată cu retrasa iej ,je [a putere? Aveam idei < uvernămgnt, aveam program pe cfiadă numai pentru timpul pâîiă i\Iarte 1888 ? lai închipuesce cinei'evios aedsta?
Pţ era cine-va dator se-şi es-Pu‘bf jgrama, apoi era guvernul ju-nimi'n pi-imul loc ş’apoi conservat- cari îl susţin. Erau datori, peifi’i ă în oposiţie nici o dată n’aii vru,) lumineze naţiunea asupra a-cest ,unct de căpătenie; erau da-i°r vntru că nu se guvern<$ză fără Pr^fl stabilit dinainte; erau da-tor' jntru că poporul suveran — d a,uia suveranitate pare-că el în-
Su?l bate joc astă-dl — are dreptul	1	r
, scie ce vor cei cari îl guverne:
1|initu-şî-au junimiştii şi con-sel rii acgstă sacră datorie ?
miştii au şters cu buretele Peprincipiele ce, pe ici pe c>lea, oposiţiune. Fa-
-
4*' că le au în
cern apel la Liberii roumaine se spuie dacă d-nu Carp, în discursul-pro-gram rostit în Cameră, a îndrăsnit se formuleze un singur principiu ; mcem apel la iÂberte se spuie dacă î’au declarat gfieioşii că ideile junimiste din vremea oposiţiei sunt dei personale ale d-luî Carp« şţ prin urmare fără valbre pentru guvernă.» mântui ţgreî. Acesta pentbu junimişti. Cât pentru conservatori, eî se «buciumă să se împace cu junimiştii, adică cu sacul de grăunţe, şi tot spun că «între denşii şi junimişti nu esistâ deosebire de principii *•. Şi de vreme ce junimiştii n’au nici un principiu, ca se nu fie deosebire trebuie ca nici aceştia se n’aibă.
Nu găsescq Liberte că e mai drept şi mai folositor ca, cu toţii împreună, să somăm p aceşti usurpatori ai puterii se-şi dea gândurile pe faţă şi se-i denunţăm naţiune! când nu vor s’o facă ?
Noi credem că da.
A doua datorie ce ni se impută că n’am fi împlinit-o, e că nu ne-am pus se esplicăm şi să apărăm actele guvernului. —■ Pentru ce? Tot ce-a făcut guvernul liberal, s’a făcut la lumină; am esplicat, atunci când severşiăm fie care fapt Ce a 'fost de apărat am apărat ; precum şi ce a fost de condamnat am condamnat chiar atunci când se făcea. Ş’apoî — suntem acuzaţi de vre-unul din faptele ndstre? de politica ndstră este-ridră ? de politica ndstră vamală, etc.? Nu. Suntem acuzaţi de faptele unui colonel Maican sdu Rădulescu, de a-busurile cutăruî sdu cutărui sub-pre-fect. De aedsta voiţi să apărăm regimul ?
A treia datorie pe care ne-o indică Liberte, e c’ar fi trebuit se părăsim pe aceia cari au compromis regimul liberal.
Se ne înţelegem.
Noi nu credem că un Maican sdu altul de felul lui a putut se compromită regimul liberal. Omeni necinstiţi şi abusivî- au fost subt t<5te regimele şi vor mai fi încă multă vreme. Atunci ? Ce, guvernul ori partidul liberal a luat copii mici şi le-a făcut el educaţia, pentru ca el să fie respumjdtor de moralitatşa şi de imoralitatea lor ?
Şi ce atitudine păstrăm noi faţă cu cei compromişi ?
Dim primul moment am cerut ca justiţia sg-şî facă datoria şi se întrebuinţeze tdtă rigorea contra lor. Ce mai vreţi atuuci ?
A ! Am cerut se nu se facă persecuţii ; am cerut ca dreptatea, iar nu ura se conducă mâna justiţiei. Ddr aedsta o vom cere tot-d’a-uua, pentru orî-cine ; ş’acdsta trebuie s o cdră orî-ce. diar, ori-ce partid.
Imputarea confratelui nostru e deci neîntemeiată, ca şi cele-Ealte doug.
Mai Temâne c’am fi fost datori sg indicăm pe ce baze are sg se reconstruiască partidul. Dar mărturisim că nu pricepeni sensul acestei imputări. E vorba de principii ? A-tunci am avut deja la puntul ânteî acdstîi imputare şi era inutil se se repete. E vorba de dmeni ? Nu credem, căci despre 6menî asenţene s’a vorbit mai sus.
Bine voiască Liberte se se esplice.
In scurt, de nu vom fi avut cum-va alte datorii de cât cele pe cari ni le arată Liberte roumaine, putem fi cu consciinţa împăcată.
Sg trecem acum la cea-l-altă imputare : anume că lupta pe care anj întreprins-o e o luptă sterpă.
Luptă stdrpă —^pentru ce? Şi ce şoî de luptă putem duce contra actualului guvern ?
Când eram noi la cârmă, ni se spunea că influenţăm în alegeri, că turburăm întrunirile oposiţiei, că je-fuim averea publică, că schilodim <5-meniî, că protegiăm pe vinovaţi. Şi cei cari sunt adi la guvern se legau că subt ei administraţia nu se va a-mesteca în alegeri, că nu se vor far*e abusuri, şi cele-l.-alţe.
Şi ce vedem ?
Vedem că primarul Capitalei şi cu unul din consilieri fură locurile primăriei.
Vedem că se contractează împrumuturi ca cel cu Cerlenti.
Vedem că, în ajunul alegerilor, se bate de morte Rose Ştefănescu.
Vedem că întrunirea de la Fran-zelaru se turbură de bande.
Vedem că prefectul de Bacău pune el listă de candidaţi la alegerile comunale.
Vedem că la tdte denunţările făcute, guvernul tace şi prin tăcerea sea acopere pe vinovaţi.
Vedem că justiţia e influinţătă de ministru, cum o spune însăşi Epoca de Duminică.
Vedem—într’un cuvânt-------că tdte
angajamentele solemne luate în faţa naţiunii 'se calcă, c’o neruşinare fără de margini. Ş’aceasta, nu la un regim slăbit de anî, ci la un regim nou, prdspăt, de erî d’alaltă-erî.
Şi să tăcem ? Şi sg u’avem drep» tul sg strigăm şi se deşteptăm opinia publică ?
Şi stearpă, cu desăvârşire stearpă sg fie acestă luptă a ndstră ?
Cred-o Liberte, clacă p6te ; noi n’o credem. Noi credem că opinia publică, orî-eât ar fi ameţit-o fosta oposiţiune, vede şi judecă şi ave dreptul sg c6ră de la noi şi de la t6tă presa cinstită se-î atragă atenţia asupra celor ce se petrec.
Nu, lupta ndstră nu pdte fi stdrpă ; de vreme ce opinia publică câştigă, campania ce-am întreprins contra regimului hvpocrit e roditdre. Cât mai multe măsci vor cădea, cu atât mai bine.
Acesta am avut de respuns confraţilor de la Liberte roumaine.
TELEGRAME
(Serviciu 'particular al diar. Telegraful) Paris, 11 Ati tţnst.
D. Pierre Legrand, ministru de comerţ, a declarat că orl-ee s’ar întâmpla, exposiţia va putea fi inaugurata la data fixată, adecă la 5 Mal 1889.
Berlin, 11 August.
In cercurile nostre oficiale se crede câ tulburările din Paris nu vor aduce nici o schimbare durabilă a ordinel în Franţa. Se crede că aceste evenimente regretabile pot aduce vre-o criză ministerială.
Bruxela, 11 August.
Le Nord, comentând discursul lordului Salisbury, declară că întrevederea de la Peterhof n’a modificat de loc politica Rusiei.
Le Nord aprobă atitudinea Franciel în cestiunea Masuahului.
St. Petersburg, 11 August,
Regina Greciei a născut un băiat.
Roma, 11 August.
Regele a sosit ieri seră la Moncalieri. El a fost primit de principesele Clotilda şi Laetiţia şi de principii Napoleon şi A-medeu.
Ştirea cum ca Wilhehn II ar dori sg priraescă vizita regelui Huiubert la Ber-
lin, înainte de a merge la Roma, este lipsită de temeifl.
Buda-pesta, 11 August.
Trenul de inaugurare al liniei internaţionale a plecat la 3 ore la Sofia,, du-cend pe preşedintele drumurilor de fier ale statului unguresc, pe directorul dru-ţnulul de fier bulgar, pe reprezentanţii presei şi pe mulţi invitaţi.
Sofia, 11 August.
O scrisore a d-lul Carastoyanolf, fotograf, prins de tâlhari lângă mănăstirea Rilo, dice câ tâlharii pretind o răscumpărare de 5,000 lire.
Ministrul de interne face răspundătore mănăstirea. El a luat măsuri energice. Mai multe persone'bânuite de complicitate afl fost arestate.
SINGURI S’AC UZ A!
Când le spunem noi câ nu ţin nici una diu făgăduinţele date ; când îi acusăm că calcă legile şi că nu înţeleg se guverneze de cât cu favoruri sdu persecuţiunî—se superă şl ne înjură.
Dar când s’acuză singuri ? Când sprijinitorii cei mai înfocaţi aî guvernului îl învinovăţesc că calcă Io-gea şi că se amestecă în justiţie ?
Asemeni acuzări, venite de la prieteni, trebuie să fie drepte şi întemeiate ; căci prietenii au mai de grabă interes, să ascundă adevărul de cât se calomnieze guvernul. E imposibil de admis ca cineva — cu mintea sănetosă, bine înţeles—se se acuze singur pe nedrept. Prin urmare, dacă am vedea într’un diar conservator ca Epoca o acuzare contra guvernului actual, suntem în drept s’o credem, din cuvent în cuvânt.
Şi Epoca ridică tocmai o acuzare din cele mai grave contra unui membru al cabinetului; ea învinovăţesce pe d. Marghiloman că se amestecă în justiţie şi face presiuni asupra magistraţilor. Iată textual ce spune Epoca, în numeru-I de Duminică, pe pagina I, sub titlul Urmărirea hoţilor :
încă din prima <h a venirel la putere a guvernului actual, am spus şi am revenit des asupra acestui lucru, câ una din datoriile sale de căpetenie este să urmâ-rescâ tote hoţiile, abusurile şi fără de legile colectiviştilor.
Cu deosebită părere de rău suntem siliţi să constatăm astâ-ijl câ guvernul, şi în particular ministrul de justiţie, nu numai că nu şl-a împlinit şi nu-şl împlineşte acesta datorie, dar încă se pare că pe iă, pe colo, face tot ce'% stă prin putinţă pentru a ocroti pe hoţi, împedicând chiar pe aloeurea cursul justiţiei prin intervenţiunl forte ciudate.
E destul de limpede sdu nu ?
Noi nu vrem se seim în favdrea cui intervine d. ministru şi împiedică cursul justiţiei. Intervine ? Asta-Î totul; şi Epoca afirmă că ministrul Marghiloman, pr n intervenţiunl ciudate, împiedecă cursul justiţiei.
Şi, cum am mai spus-o, acuzarea venind de la prieteni, de la sprijinitori ai guvernului, ţinuţi suntem s’o credem.
Cum rămâne acum cu acuzările îndreptate contra regimului trecut şi cu făgăduelile că justiţia va fi justiţiă, că independenţa magistraţilor nu va suferi nici o atingere ?
Cum rămâne ?
Ori, di, tote astea subt fldcurî şi cei cari v’au crezut au fost nisce naivi.
O bună lecţiune pentru opinia publică î
nformaţiunî Exteridre
llc I. *JI
Bouliingisiiiul
Roulangisinul more în Franţa, daca nu cum-va a şi murit şi e îngropat, t- ’a vă-<jut ce primire s’a fâcut generalului la Şaintes.
Acuma regaliştii au părăsit pe acest politician de fantasie; manifestul adresat comitetului regalist din Charente Infe-rieure, combate candidatura generalului Bouianger, declarând câ revisiunea ceruta de Boulanger, n’are nimica comun cu idealul conservatorilor.
Generalul Bom-Ianger, prietenul tuturora la începutul campaniei lui anarhice nu inal are nici un prietin. El singur prevede ca în curând nu’l va remânea alt-ceva de fâcut de cât să se retragă pe o stâncâ în Bretania, unde va sfârşi cariera politică, ca şi Napoleon la sf.-Hâlâne..
L
Chestia bulgară pii
Din Londra se scrie urmâtârele :
In cercurile informate de aici se des-mint ştirile despre negocieri între Puteri asupra cestiuni! bulgare, căci până acum nu sunt semne ca vre-un cabinet ar voi ’ să deştepte această afacere din letargia ei diplomatică. Tot aşa de falşă e aserţiunea, că guvernul englez ar face acum un schimb de idei cu Puterile a căror linie de conduită merge paralel cu a Angliei, în afacerea bulgară.
Din Asia centrală.
In Asia centrală domneşte linişte deplină. Nisce incidente neînsemnate aii dat naştere unor ştiri exagerate în presa occidentală Se confirmă, că Rusia .are de gând se continue linia ferată spre Samar-kand până la Taşkend şi să o lărgească prin ramificaţiunl spre graniţa afgană.
In cercurile ruseşti se menţine afirmarea, câ aceste linii ferate urmăresc sco- * puri economice, asigurâpd Rusiei preponderenţa comercială. Sigur este, că în Asia centrală s’aă cheltuit sume colosale şi câ creşte deficitul ce a rezultat pentru Rusia din aceste întreprinderi. Gât priveşte pe Persia, acum Rusia nu face de loc saQ prea puţin să i se simtă preponderenţa şi influenţa sa cea mare şi nu continuă nici lupta latenă contra influenţei engleze.
Favoruri în şcoală
Citim în Bârladul:
Rezumăm călcările de lege sâvîrşite de comisiunea esaminâtore din Bîrlad pentru catedrele primare :
I.	Preşedintele comisiunel la teza înscris de la limbă Elină, asistat numai de unul din membrii comisiunel, alegind singur şi dictând subiectul de tractat, a călcat art 371 378 şi 379 din legea inştruc-ţiuneî.
371. Decisiunea comisiunel se va Ipa prin majoritate de voturi. Comisiunea nu va putea funcţiona de cât fiind în nume rul complect al membrilor sei legiuiţi.
378.	Tema pentru probă în scris precum şi pentru lecţiunea orală se trage la sorţi; însă, cea pentru proba scrisă în momentul când candidaţii sunt paraţi a intra în camera ce le. este destinată spre a tracta; cea pentru lecţiea orală cu 24 de ore mal înainte de încercare. Trgeraea la sorţi se xa face printr’un copil mic.
379.	Urna ca biletele la sorţi va cuprinde tote materiile obiectului asupra căruia se face esamenul saii concursul. In caşul contrar, precum şi în cazul când a-ceeaşl materie s’ar găsi scrisă pe "mai multe bilete totul este nul.
II.	S’a comunicat cu o şiră înainte fet-
us..
www.dacoromanica.ro

TELEGRAFUL — 2 AUGUST 1888
vorifilor subiectul tezei de la limba Elina ;
dllpC Crlit ser dovedesi'1* pfrii O SCI’.sorea
unuia < Li concntvn! i cari a i reuşii la concurs.
Nu dărn la lumina numele acestui concurent, nici u celor l’alţt pomeniţi în «irisore, cari « a ţii dîus.ul sriaiî d inainte subiectul tezei, pentru a nu se pule.i lua măsuri cari ar împiedeca de a se pune mina în d*l*a anchetei încă pe un act tot aşa de eompr uniţâtor. Serisorea se atlâ în păstrarea d-lul institutor V. G, Diaeonescu.
III.	In diaa teemihare.l oralului, comisi-unea a falsificat- notele puse in dilele an-teriiM'e..
.Martor!.: d-ntl profesori S. M llaliţâ, 0. Ghibânescu, d-nit Panaite Nicolau institutor, I). Teodor, concurente şi alte persiVn# onorabile pe care ie scie d. 8®-nislru.
Act doveditor : 0 filă s— catalog al u-nula din membri, pe care se afla la concurente si suma notelor din teză şi oral până la Seiiiuţeie Naturale exclusiv, — suma ci e la concurenta Teodor nu se potrivei cu acea a notelor In fiinţa as-tâ-41, de ore ce i s’att micşorat în urma notele.
I). V. IE. Diaeo.ieseu, care a găsit a-cestft lila In d*ua de pe urmă în sala de concurs, o pâştrâză încă.
Fata cu aceste flagrante calcan de lege iu contra cărora aprbpe de o luna strigăm noi şi iulte organe de publicitate din capitală, nu vedem de cât indiferenţă din partea Onor. Ministeritr respectiv.
Noii cerem casarea laoneuriwdul şi an-ehataiva Călcărilor dei lege de care s’a tăcut culpabilă comişiuuea esamiuăt.ăre.
Vom repeta cererea nostrâ până când d. Ministru- va bue-voi a ue asâullu.
BAŞI-BUZUClILt REGIMULUI
Slatina, 29 Iulie, i
Plecasem din Bueureşcl, se mal sea -de tropicalele călduri şi de tote flecurile junimiste ; îmi difcăiu ca aci în Slatina, pe lângă că voiu gâ->i o temperatura mal plăcută, dai4 voia mal avea câştigul de a nu mai .vedea horda junimista, compusă din cerşetori politici, cameloni, fiinţe ce nu ’t'l da a pas s6 ’ţt sorbi o cafea, până ce nu se aşetjă lângă tine, cornaâda ceva spirtbse, te r6ga se’i plăteşti consumaţia, câc! ’şl-a uitat punga acasă, şi începe se te asurdescâ cu laude peptru administraţia acestui zeflemea guverm. Uf ! îmi Şicem la sosirea mea aci, n’am se ved nici o multă junimistă-eouservatore. —Cocorul Costache Mohorâţii e dus la {eră, d. Peneseu, so’datul partidului compus din cinei, cată se ’şi faca catagrafie prăvăliei, ba nu, a pravâlielqr.... coconul Ni.ţâ din Dragâneştt pe lângă ca are să ’şi treere grâul, apoi e şi supărat pe chir Colibaş cacl numai voeşte se demisio-nede din işprâvnicie, ca se o apuce coconul Nitâ,—-al douitea Eliade, (mă ertatl nu trebue confundat cu marele Eliade, ' tncmat In toiul împărţelet hapurilor comitelui Mathd, declarând că densul ur-medâ dupe legea Caragea, care nu permitea a se cita ţărani îu acest timp de munca, şi ast-fel ţine creditul agricol închis unde din păcate âe gflseşce adminis-
trator,—coconul .lenică Jeapâ pe care ţo-rauil ’l numesc Ion Iapă, e forte ocupat, de a asmti'a pe I6r ui t din Cirâşor co V-tra tânărului Dimitriu, care ’l-a scos d n moşie. 'Ml frământăm mintea să ştiu despre d. Ion Hagiu şi despre mentorea sa oucorm Saftica de se vor găsi în Slal na, aflai însă în primele vestiri ale sosirel mele, că d. Hagiu e orânduit de prea aânţia sa să ătea închis în odaia ierusalimului» ti ip de 15 dile, căci numai aşa storsura bojiilor, »e va transforma în l'amia, când o va amesteca cu apă şi vin, şi ct apa versată în spirt va pro duce ţuică renumită {.Aceste sunt minuni sfinte, ea n’am priceperea se le aprofundez), — fâcănd predică pentru junimişti în cât d. dr. Bucholtzer Cealabact, ’i-a recomandat sâ bea cât va putea mal multe sprilurit, însă se fie ailapustitâ de vederea lumel, ca 36 nu’I Csâ nume ren, cad lumea e rea, nume rea ’t-a scos $4 dânşii,), fiiipi câ’l yede bând 10—Î2 şpriţuri Ia Nicolae Ton, 10—11 şpriţuri la Pepi Pelrescu înainte de dejun, ca şi când acesta gustare ar putea autorisa pe vre un om cu buna judecata, se’l gratuleze cu numele de d-rul Şpriţ... Hd, iată-me în adevăr liniştit, ’ml dieem, voia petrece câte-va dile, D-dea pare c’a voit se ’tni facă pe plac, nici un junimist, nici chiar Arhon Costea din Coli-Lmş, edecul partidului, stâlp, ispravnic, ciuntit şi cele-l’alte titluri ce şi le dâ cu mare prodigalitate, fiind ocupat cu cu'e-g.M'ea grânelor şi să mai îmboldăscâ pe musui Nitâ Mauon-Lescaut ca să’l Irimită omeni din comunele depărtate de 40 50 kilom. d« Văleni, nu doră ca sâ’l njun-cescă d-sele fără plata, der ca să ştie t6ranul român că e doctor, se lucrede □eiit.ru ispravnicul care a dat câte 10 iet în fie-care comuna. Gredeţi-mă câ ’ml uitasem zăpâoela de care biata tară e guvernata, ’mi dieem că de veţi avea parte să aven şi d-vostni aşa pe Ja Bu-cure.şct, apiî de sigur că veţi lua o vn-cantie mai nemerjjâ de cât cea luată de d. Nicolae Fleva, care a pus biata Dreptate la ciorchină, când o-datâ ca din senin, mi se aşterne sub vedere alăturatele acte ale faimosului Carjanovshv, care ca sub-prefect, până acum pentru binele judeţului şi numai după îndemnul d-lui Aleco Sinaro a rupt 2 trăsuri .şi a spetit 4 perechi cai, er lefa a dâruit’o pentru ca să se potâ transporta lemnele cumpărate din pădurea domnet Gherniani. Hei, ’ml-e dat se n’am odihnă, şi cum el nu ’ml dan bună pace, la .Sudul meu sunt nevoit a vă. cere să bine-voiti a’ml deschide colonele diarului d-v6stră, ca se daO publicitâtei faimosele acle demne d« timpurile lui căpitan Costache Chiorii, acte care asta-dl a£t ajuns să fie po-doba junimiştilor şi culme a şireteniei lor, căci neghiobii sunt deştepţi, să vedeţi cum le-a dat naiba în gând să pue mâna pe Simeon Mihâlescu în potriva căruia aii găsit probe sdrobitore şi au pus mâna pe acte care compromit pe toţi.
Citit! ve rog, şi vă veţi pliroforisi, să vedeţi ca un martor, în sistemul juni-mistic e un mixtum prevenit.
La revedere pe săptămână viitore.
ion din Obraeaii.
No. 7,711.	1888, Iunie 14.
Fd te urg. util.
Domnule Primar!
Conform ordinului d-lui jude instructor No. 1,948, vâ invit ca la moment sâ puneţi în vederea d-lul Nae Theodoreanu din acea comună ea cel mnlt. până mâine ora 3 p. m. se se presinte la cabinetul d-lui jude instructor ducând cu d-sea re-
gistrele din anul când a luat în arendă
moşia sau exploatarea pădure! Ciomă-gesci, proprietatea efor ei ; la caz de reies al mart irului ve|l c msidera presen-tu'	drept.mandat de aducere şi con-
feri' a ..Inel leg i.
SuVpref ct. I». Cîvjlătiesou.
Domnului primar comunei Ciomâgesci. f'drte mgi ntl,
Sub-prefect ura fr.dea Oltu.
In interesul serviciului şi spre a da nisce explicaliurn în privinţa ordinului ce ’i s’a dat ieri pentru d. Nae T’eodo-reanu, d. primar al comun I Ciomăgea-l, se va prescuta la reşedinţa sub-prefec-turel împreuna cu înfâţişetorul, contrariu va fi dat. în judecata.
pentru Sub prefect, T. llădub'SCU.
J88.A Iulie 16.
No. 7,762.	1888, Iulie i6.
Domnule Primar,
In conformitatea telegramei d-lui jude instructor No. 1,971 repet.tor celor cu No. 1,04-8, 1,964, şi 1,958 ve invit a pune in vederea d-lul N. fî. Tetoriati câ de vreme ce contra d-sele exista mandat de aducere nu s : pote admite cererea ce ne-a adresat şi der conformaţi-vă strict ordinului nostru No. 7,715 din 19 Iunie spre a aduce pe d. Telorian, contraria vom tisa de drepturile ce ne acordă legea contra d-vostra ca refus de serviciu, cât mandatele judecătoresc! nu se discuta de administraţie ci se executa.
pdntru Suti-prefect I. Mihilh-scu.
{.Jalba data d-lut jude instructor, Victor Nestur.j D-le Jude Instructor,
LCgile esistente garanteză peivdna fiecărui român seu locuitor al ţârei, în eas însă când individul se abate de la legile ţârei, atuncikmagist.rat.ul însărcinat cu e-secutarea lor, are dreptul de a ordona citarea părţii, are dreptul chiar a secues-tra libertatea individului abătut de la lege ; în nici un cas însă chiar judele instruc or nu pole a depăşi limitele drepturilor ce’l dâ legea, şi cu atât. mai mult nu pot.e ca fără o eituii ine sen mandat de înfăţişare, . seu mandat de aducere, care trebuese înmânate părţii, se ordone ca din senin şi din bun *plac individul să fie adus înaintea sea, nu conform legilor esistente, ci Intr’nn mod necali-ficabil, într’un mod care, respectul ce am către autorităţile şi legile ţârei mele, me opreşte a’l descrie ; ast-fel fiind în dina de 14 Iulie 1838 după umiadl, d-nu sui>-prefectjal plâşci Oltut-Vedea, Gârjanovski, dâ ordin scris, sub No. 7,7 L5 din Î4 co-reiit, d-lui primar al comunei Ciomâje.ştl, ca cel nmlt pânâ îa orele 5 p.ni. se me presint In cabinetul d-vostră, aducând cu mine şi registrele din anul când uni luat în arendă moşia seu esploat.area pădure! Giomăjesci, proprietatea Eforiei, iar îil cas de re fus din parte-mi, primarul se cons dere ordinul sus menţionat drept mandat de aducere, fapt ilegal şi înspăimântător, elu'tindu-ne credinţa că ne am mai guverna de spiritul legilor, ei numai după placul unui funcţionar.
Cum d-le jude .instructor, în acel ordin numele meu era schimonosit, în cel de Teodoreanu, am refusat îu primul rînd de a da ascultare acelui ilegal ordin. Şi pe dată am reclamat d-lut subprefect ilegalitatea ce se comitea faţâ cu libertatea mea individuală, garantată prin conslituţiune. D-nu sub-prefect în loc de a pune sfîrşit acestor acte ilegale, fără ţinere de vr’un control repetă ord. 7715
va
^ ou ordinul 888, ameninţendlpo primâr cu darea în judecată, decâ nu va veni îndatâ cu mine la sub-prefectuia, iar prin ordinul 7762 din Ui curent, repeia ordinele 1048, 1984, 190(5, şi ordonă primarului ca să mal pună în vedere ca cererea ce făcusem de a nu fi ridicat în-h’un mod cum nici hoţii nici bandiţii tiu se ridică, mi s’a respuns de d-ta, şi 9â nu ’mi-e dată voie se discut ordinele şi mandatele, fapt neadeverat căci fiecare român are obligaţii de a cundşle legile, şi a se supune numai lor, iar nu arbitrarilor agenţilor.
Am onore de a vâ alătura pe lângă a-căsta, certificatul d-lul d-r. Siauescu, din care reese că aceste ilegale măs u i luate contra mea, m’au adus iu stare de boia grava, şi cum vîrsta mea de 70 ani uu inai are fortâ de a resisla acestor llcga-litai., punându-mi viaţa îu pericol, caut. sâ me pun sub adăpostul a cărora me-nintă singur d-vostra o aveţi de a face sâ se respecte. Şi cum sunt avisat, pentru ce sunt tîrît pe drumuri, vâ declar urmâtorele :
1 N’am fost nici sunt fiu arendaş al moşiei Ciomâgesci, sau esploatator al moşiei Ciomâgesci.
2.	Atât. moşia Ciomâgesci cât şi pădurea Ciomâgesci aparţine d-lul T. Al. care este arendaşul şi fost esploatator al pă-durel Ciomageşti.
3.	Câ port fegistru!, că nu me găsesc arendaşul acelei dise moşii Ciomâgesci sau câ n’am fost esploatator al pâdurei Ciomâgesci, căci nu ştia cine şl-ar fi permis sâ’ml pună obligaţia de a arâta registrele averel mele, până ce nu aşi intra în rîttdul comercianţilor, ameninlînd cu faliment sau înşelând pe cineva. Atât timp Îns6 cât dupâ o vieţâ onestă de 70 ani n’ura comis cea mai mică infraefe, .şi cum nict astă dală n’mn nici un amestec, fie la pădure, fie la moşia Ciomâgesci. Vâ rog sâ bine voiţi a face ca agenţii se reintre In asen tarea legilor, iur ord. d-vostrâ No. 1948 sâ recmidsceţi îu simţimintele d-vostre de dreptate şi tmpărţitor al ei, că nu-mi pote ti de cât dăunător şi că trebuie sâ înceteze starea acesta de lucruri ilegale.
semnat: N. ti. I ctoritill.
INFORMA rilJiM
Se scie câ statul avea un proces cu Mustafa paşa pentru 26,000 pogdne de pădure, cea mal frumosâ şi mal bătrână din, Dobrogea, pe cari acel paşă te pretindea.
Brocesul se câştigase îu doue rîuduri, der din causa unor viţii de forme Curtea de casaţie ii trimesese la Calaţi spre u se judeca a treia ora.
l,)iua înfăţişare! era dilele trecute. A-vocatul public însâ, d. F.esmia, ca s6 plesuesaă slutul, nu s’a presentat înaintea curţei.
Care se fie causa }
Cinste junimista. Se i.lice c . d. Maio- j respu, fiind advocat îu acest pr «es îna- ! inte de a se tace ministru, n’ar ii strein la plesnirea ce-a tras’o adniinistraţiunel domeuielor d. Plesnilâ.
H
Fiind-câ vorbim de actualul ministru ai cultelor şi instrucţiunel publice, sâ mal spunem încă doue fapte bocârie.
D. Maiorescu a dat d-lul Belovan din Nâsâud 7,000 lei, ca se ’l facă un raport

asupra sculelor de comerj din Austro-llngar’a, şi d-!ul Oiacona-ţ di» Banat o,000 lei ca se înveţe ilvicultura la Kimniiz.
Dupe legile nostre hurie se dail cu concurs, şi la români se naturalisalî. Cu t6t.e acestea am puteadmite câ nu est.e o bursă ci un simpl ajutor. l)âr nu înţelegem de loc aruncă* celor 7000 Iei d-lul Belovan ^pentru } raport de care nu are de loc trebuia statul ; «aci chiar dilele trecute a vet o relaţiurie forte amănunţită de la lâţjutnea ndstrâ din Viena asupra şcblelor comercin-diii Anstro-Ungaria.
Curată căpătuială.
Ar fi bine ca miniştrii câpătuiascâ ori pe cine voesc, însă din inga lor.
n
D. Paul (i. Mnrgescu airesentat la 31 luliu anul curent tesa a pentru obţinerea titlului de medic kterinar. A-câstft tesâ tratăză despre , •opugaţiunţa tuberculosel lo om prin alini eii ţiu ne (carne şi lapte.)*
Felicitările nostre tânărul medic veterinar.
X
Camera de punere sub fysatie se va întruni din noa acjt, spre se pronunţa asupra cererei ce a făcut Jia nou Va-sile Râdulescu de a fi lR?at pe cauţiune.
X
Aflăm cu bucurie câ herul Viniilâ Brâtiann, al treilea fiii alj-bil I6n Brâ-tianu, a trecut, cu distincţne esainenul anului întâia la scola cenâlâ din Paris.
X
Ministrul de comerţ, a apbat modelul propus ca uniforma de ci -î . Martineanu, şeful serviciului greutăţiloit>* mâsurilor pe lângă primăria Capitalei pentru personalul verificârei greutăţile şi mâsurilor atât în capitală cât şj îr provincie.
*
lu viitorea sesiune a curţi cu juraţi, se vor judeca opt procese di 4>resâ.
x i
Moşia Chirnogî, a Efor.el spitalelor civile, e scosă din nou la lidaţie pentru arendare pe diua da 2.3epfembre viitor.
X
Un lup turbat a muşcat tolmenl din judeţul Putna. El au fost aduş în B icu-re.ştl şi au intrat în cura d-lut -r. Bâhes.
X
D. Theodoroft, girant al ageţiei diplomatice a Bulgariei în Bucuresc plecând în congediu, afacerile agenţieiror ti ge-rate, în lipsa d-sale, de d. D.fioranoff, secretar general al consiliului |e miniştri din Bulgaria.
X
Anul de aplicaţiune pentru e5v;i absolvenţi ai şeolei de agrieuttur silvicul tura de la Ferestreu, care si d^tsiaâ carierei silvice conform regulaiientului scolet, s’a înfiinţat anul acesta, e-levt absolvenţi urmâdâ eserciţiur|e prac. tic-» ale acestui an.
X
FOITA DIARULUI «TF.T.F.GRAFUL,
--------A------------------------------
{38
U ‘11*1
MOŞTENIREA
MILIOANELOR
du
JAVEI, S A II U E R
PARTEA A DOUA VIU
— Ascultă, dise Denacy. Din diwa în < are atu fost arestat m’am gândit necontenit la asasinarea lut Gendrin. Acea fotografie despre care amicul d-tale Jarier a vorbit la proces nu ’mt-a eşit din cap; mat ales urmele celor doue mâini de pe pânză.!,. Acele doue mâini cu câte patru dsg.tî fie- ar.*.
—	O'. asta se pote întîmpla.
—	Se pote ! Insâ acele urme pare-câ sunt de pâuiânt mole...
—	Da.
—	Da... de pâmânţ, repeta Nr. 75 ui-tâudii-se la Rene.
- Ei şi ?
i- In casa mea nu era pământ.
—	Aşa e.
-j- La cimitir însâ era.
Rene se uită acuma la Denacy. Nu înţelegea ce voeşte se spună acesta.
—	Se presupunem eâ corpul lut Gendrin a fost desgropat noptea.
—	Ah !
4- înţelegi ? Acele doue urme pot. M făcute de individii cart ’l an desgropat. Cine ştie cum unul din el, din nebăgare de sema, a câdut peste cadavru.
—	Tot ce se p6te. Insa!,.,
—	In ort-ee caz eu nu găsesc alta es-plicaţie.
—	Insă cu ce scap aU făcut acâsta ? Ce ’t-a împins pe acel individl se des-grope cadavrul ?
—	Pote fratele Iul... care se îndoia... sâa pote ştia cu siguranţă câ Ernest a lăsat pe Elvira moştenitâre pe averea Iul.
—	El, ce are d’a face asta ? . .
*- Cum ?
—	Nu î. t. ’ .g	a.
—	Ştii câ Gendrin a murit de apo-plexie cerebrală.
—	Da.
—	Ei, el a desgropat cadavrul şi a introdus acel cuiu de fer în cap ca sâ se creadâ că eu ’l am asasinat.
—	O ! asta’i îngrozitor !
—	Ul-te, vedt, nimeni mi s’a gândit d’odatâ la aceasta combinaţie infernala; peut.ru aceasta am fost condamnat.
Trecuse o oră de când Rene vorbea cu N-o 75. Directorul deşchise uşa şi întră urmat de păzitor.
—	El? întreba directorul.
—	Am sfârşii, de vorbit, dise Rene vesel. Am aflat ceia ce voiam să ştiu.
Apoi intiudând braţele câtrâ N-o 75, dise :
—	Sârute-me tată!
Get douî omeni se cuprinse cu braţele şi se sărutară. Directorul se uita cu mirare Ia el.
—	Dute copilul mea, dise Denacy. Să ’ţi ajute D-deu ea se’ţt ajungi scopul şi sâ faci fericita pe fiica mea. Aceasta e singura mea dorinţă.
Denacy salută pe director şi urmă pe păzitor.
Domnule, d'se Rene, acest om e nevinovat, şi ca probă e ca ea intern la
«pTla,'i1 Cir’tţitPâ ani cer’t mâ'i'ă fiicei
i , ft	i . ,
Iul, fiica unul condamnat la munca silnica! Nu numai câ sunt convins de nevinovăţia Iul, dar chiar sunt pe cale de a afla pe adevăratul vinovat.
—	Ve doresc succes, d*se directorul, aceasta pentru fericirea condamnatului, a fiicei Iul şi a d-tale. Vof da ordin ca de adi înainte N-o 75 se fie tratat nu ca cel alţi condamnaţi.
—	Oh! mulţumesc domnule!...
—	Din nenorocire condamnatul n’are se stea mult aci, ’l voiţi recomanda însâ comandantului vasului, care va transpofld pe condamnaţi în Caledonia.
—	Ah ! cât eşti de bun domnule.
—	Sunt drept. Dâcâ acest om e în a-devâr nevinovat, atunci ar fio nelegiuire se nu’l tratez bine.
Directorul dădu mâna lut Rene.
—	Succes bun domnule, dâcâ vet reuşi da’ml de ştire îndată. Te rog nu uita.
—	Fiţi sigur domnule.
Bene eşi din închisore, se urcă în braca cure plecă repede şi chiar în aceiaşi sârâ ajunse la Paris.
IX
Trei d‘le după acesta visită, Renâ reluă serviciul la spitalul Caritatea,
Cu o d* înainte el veduse pe Elvira, J
care nu ştia de plecarea lut, pentru că
Jarier nu’i spusese nimica, aşa t recomandase prietenul lut.
Bene îi spuse de călătoria ce icuse, fără sâ’i spună scopul câletoriel .entru că ar fi irebuit se’i spună că s’aiudoit un moment de nevinovăţia tatălui.)); e{ însâ îi spuse că ducându-se lu Sh-actin a voit se afle ceva despre tatăl etşj ca ceia ne a aflat întrecea speranţe ţuj.
Bene ît spuse chiar câte-va din mutele lui Denacy şi îdeia ce urmăa pe condamnat.
—	Oh! strigă Elvira. înţeleg... ,pue sâ... ah !
Apoi începu a plânge şi inftrmu:;
—	Ah! sennanul tată !... ".ât frple se sufere !...
—	Ah ! sufere grozav sărmanul El înse nu se gândeşte de cât la d-ta,
Elvira plângea şi mat tare.
Bene stătu apropo o oră de vo^ cu Elvira şi Berta, apoi plecă pentru i nu mat puteji de oboseală.
A doua di după cum am spus, infnul se duse la spiţa!.
—	£ vre'un bolnav interesant Sn-treîba el.
—	Nu... afară de unul boinav dtto-mach.
'[(	(	î
ţ— La ce numer V
No. 23... Sâ vâ duc la el. E, u.nn*
i -■
www.dacoromanica.ro
TELEGRAFUL — 2 AUGUST 1888
Aiji încep în totâ îtlră Conferinţele învăţătorilor rurali.
X
Pre cât am putut afla—scrie Democra tul din Ploe.ştl, pentru tabara manevrilor militare din tomna anului acesta, s’a ales teren pe rîul Telăjenu, pe câmpia din josul Vălenilor de Munte, care se va întinde pene în josul comunei Malâesci, împrejurul garei Plopeni, pe unde oficerit însărcinaţi fac măsurători terenurilor ne-oesarie.
La aceste manevre, se <jîce, câ vor lua J parte divisia Ml şi IV din corpul al M-lea de armată.
X
Acelaşi (jliar scrie urmâtOrele :
La 25 corent, de la salina Slănie, doui indivi<jl condamnaţi pe viata au profilat de împrejurarea visitelor ce se fac de cai re particulari, şi au evadat din salina; dupe cum se crede, ei s'aâ îmbrăcat în haine shinibate care trebue se li se fi procurat şi introdus, de alte persâue de afară.
Nu se scie ,ce măsuri se vor li luat pentru prinderea fugarilor, dăr după cum ni se relatăză. afară de d. inginer Vineş mal nict un funcţionar de la salină nu se intereseză la intrarea şi eşireavimitatorilor, de a controla şi observa mişcările condamnaţilor.
X
La Telega, în una din vechile saline părăsite, în care se află apâ, se fac bai de către cel suferinzi, apa fiind caldă naturala, de care pătimaşii se folosesc.
In anul acesta sunt acolo peste 20 familii, dăr nimeni nu caută a îmbunătăţi acea localitate, ca şi pe cea de la Slanic.
X
Mai mulţi comercianţi din capitală aU primit din Brăila depeşl în cari li se spune se nu mai vîndă cereale pâni, ce nu se ea jicsa a (/iul.
n
Subt actuala administratiune, la direcţiunea poştelor ca pretutindeni, legea se claca în folosul favorţilor. lata ce denunţă Naţiunea \
Am vorbit într’ifliul din numerile nostre trecute despre nedreptăţile ce se fac unora din funcţionari superiori de la serviciul telegrafo-postal.
Iată un fapt care confirmă disele nâst.re
In dina de 10 Iulie s’a ţinut examen de oficianţi superiori de gradul al Mi-a.
Programul, făcut chiar de acel cari au denaturat art. 7 din legea de orga- : nisare, esta forte clar. Pe lângă alte materii se prevede pentru concurent şi e-xamenul la aparat : lucru care nu s’a făcut, de asta dată, pentru că juriul a vroit cu ori-ce chip ^să scotă bină la şesameu pe un şef de b’rou care nu ltie a lucra la aparat, căci în tota viaţa ui n’a făcut alta slujbă de cât la ordo-nanţarea mandatelor.
In viata Iul n’a transmis nici n’a primit vre-o telegramă la aparat, câci nu ştie să lucreze.
Ce fel de şef de telegraf pâte fi acesta când nu ştie să lucreze la aparat ?
f). director Suţu se p6te convinge însuşi de acăsta.
Cerem -d-lui director se caseze acest
examen, de ore-ce juriul nu sa conformat programului de examinare.
Aşa e spiritul legei.
IMPRESIUNI DE CALETORIE
(De la Filaret, la Vidra)
Cititorul care cunoşte locurile', ştie că de la Bucureşti, gara Filaret şi până la Vidra, nu sunt do cât două staţii şi o haltă şi ca drumul nu tine de cât 25 de minute. Cu drept cuvînt are der să’şl (Jicâ in faţa titlului ce dam acestor rîn-durl: "Ce impresinnt pote cine-va căpăta dintr’un voiaj de la Bucureşti la Vidra?,
Hei! iubite cititor. Impresiunile ce pote căpăta cine-va, e o cestie de interior, subiectiva, iar nu o cestie de exterior care să ţie de distanţa ce o percurglşi de mulţimea oraşelor prin care treci ! Xavier de Maistre ce frumose impresiuni n’a făcut în călătoria- sen, împrejurul camerei $<'le ?! Sunt naturi care se impresioneză într’un cerc şi mal strîns şi unii chiar sunt. în stare să’ţi facă un volum de impresiuni de călătorie numai dintr’un pahar cu bere...
Suferă der şi aceste impresiuni.
S’apol, pentru ce te grăbeşti, iatâ, al fi ştiut spre pildă—fără să citeşti aceste rînduri—câ astăzi pe str. Filaretuluî ni-caeri nu se mal găsesc cârnati buni, cum se găseatt în vechime la Leul şi Comatul ? Ai li ştiut ea ceasornicului de sus de pe peronul garei Filaret îi lipsesc amăn-două minutarele şi câ, draga domne, ţera plăteşte intr’adins un ciasornicar care să îndrepte şi sădregă ciasoruicele publice...
—"Profiţi de ocasie, îmi veţi (Jice : Al vedut îiitr’o (Ji cesomicul farâ minutare şi dai svon. [)ute astăzi şi vel vedea câ e dres, că minutarele sunt puse la loc.
Răspund: de trei săptămâni de când nu fac alt-ceva de cât vin şi mă duc prin gara Filaret şi acest nenorocit căsornic tot olog stă...
Ai fi ştiut câte chipuri drâgălaşe se agit la ferestrele gâreî Filaret când plecă şi când vine trenul...
Ah ! cililor indiscret, te rog să nu mă faci — în dorinţa mea de a te ruga să mă citesci — să ’tî spui amănunte ce nu să cade se fie spuse...
Aşa der, urmăză-me cu încredere.
Trenul din gara Filaret spre Giurgiu plăcâ la 8 trecute. Nici acăsta n’alfi ştiut-o tu, fiind-că multâmita îngrijire! directiu-nel generale ast.â-dl tot aşa de rare sunt Tablourile itinerare ale drumului de fier, ca şi femeile cinstite şi omenii de trăbă...
Ş’apoî, ia spune-mt : cunoşti mijlocul d’a t.e duce la gară mai ieftin de cât în Iote felurile ?
Să ţi’l spui ea : este d’a te duce pe jos, dăcâ nu vrei să te duci cu tranwayul pănă la gara de Nord şi d’acolo să treci cu trenul de centură la gara Filaret, ceea ce te costa 90 de bani cu totul in loc să te coste 2 franci cât îţi cer neomeuoşiî birjari...
In sfîrşit, cum cum, iatâ-te la gara Filaret şi, lăsând la o parte şi minutarele ciasornicului (care lipsesc) şi figurile drăgălaşe de pe la ferestre (care nu te privesc) şi amorţela impiegatului de la bilete (care te (.ine două căsurl la ghişeu, pentru un bilet de clasa a IlI-a) — şi nu te sfatuesc, în timpul de faţă, se voiajezi de cât cu clasa 111-a — îţi voi spune pentru ee — iatâ-te (jic urcat în tren, care fluerâ de patru ori pănă să plece o dată...
Ajungi pănă la statia Jilava fără nici un accident. Vederi frumose şi în drepta şl în ştânga; vii şi vile poetice; dum-brave, pline de răcâre, la vederea cărora
simţurile se exaltez de un fior de voluptate. De la Jilava treci prin faţa fortului, colosale viitâre guri de foc, şi nu să p6t.e să nu zăreşti şi să nu auqll râguşitul flue-rat, al trenului fortului, care transportă tâtă dina nisip din gropile dupe moşia Creţesci. Apoi trenul se opresce câte-va secunde la Halta Sintescl... Pentru ce ?— Asta ra’am întrebat şi eU şi răspunsul nu e de cat acesta: Sinteşu, este moşia re-pausatulni Costaforu, care se găsea la putere când s’aU construit drumurile de fier. Să putea ca boierul să nu’şî oprăscă calăsca la scară ? 1...
In line, iată-te la Vidra. Un bîleifl întreg e pe peron, figuri tinere şi drăgălaşe pe lângă sbîrcituri caracteriste inundă peronul. Ici şi colea perechi ce aştăptă pe alte perechi ce se scobor din tren.
Ce e la Vidra ?
Vidra, său cum se (jlice în rîs Vidren-bad sen încă, Sabaren-bad, a ajuns de vre-o treî ani localitatea de băi reci, a ovreimeî sărace din Bueureşcl. Prin Vidra, ca şi prin alte sate situate pe şo-săua de până la Domneşti, trece rîul Sabarul, rin vestit pentru peştele dulce ce produce şi cântai, sub trăsuri magice şi legendare întreţinute iubire :
Cât îi Argeşul de mare Haz ca Sâbărelul n’are,
Sabârelul mititel
S’a încuibat dragostea ’n el...
Tote casele sătenilor din Vidra sunt închiriate ovreimeî bucureştene pe preţuri nu exagerate, dăr curiâse : unele sunt închiriate pe 15 lei şi 8 coţi de stambă; altele pe 10 lei şi 5 perechi de cercel... şi aşa mai departe.
Aud pe mulţi... tineri, că se petrece forte bine la Vidra... Nu ştim pentru ce —săn ca să fio drept, ştiu, dăr nu spui, pentru ce — între ovreicuţe se petrece forte bine, afară dacă n’o fi amestecat la mijloc câte vre un habodnic cu barba de doui coţi, cu perciunii de 2 palme şi cu halatul ne-scuturat... încă de la ne- I vasta a d’ântâl 1 sen vre-o căzătură rasă j în cap şi cu pleâpeie roşite de bolă ovreiască, întorse pe dos şi purulente. Ah 1 atunci, pre legea mea, nu mai sunt în j stare să suport mirosul de usturoi, nict ' situaţiunile clandestine care, în materie I de dragoste, te arunc adesea atăt de jos....
Ciudată luptă sufletăsca şi trupescâ mat e şi dragostea ! Cât de sus te ridici—la sfîrşit — după o luptă în care te-ai ttrît atât de jos—la început! E singura situa-ţiune în care, I. I. Rousseau în Emile, împreunându’I cu Sophia, eşi victorios prin umilinţă şi cade umilit, prin mândrie.
Der mal fermecător lucru de cât tote trebne să fie priveliştea în timpul înbă-iărei... Dacă şi figuri bărbăteşti nu s’ar vedea la suprafaţa apel, Sabarul ar putea fi luat, într’acest minut, drept rîurile acelea fermecate, unde amazonele îşi răsfăţ.aă în nudele apei corpul lor mlădios şi grăsulia şi ’şi ascundeau sînul lor rotund şi alb ca un ou şi dulce la pipăit... ca un sîn de femeeă — pentru a-semeuea lucruri nu se găsesc comparaţii!
Să nu uităm să vorbim şi despre serviciul telegrafo-postal din Vidra... Excelent !!! Soseşti în Vidra înaintea scriso-rel prin care anunţi prietenilor venirea ta şi plăteşti, din Bucureşti, 50 bani mal mult la o telegramă, pentru ca se o găseşti încă la biroul telegrafic, după trei cjile... Are încă şi mai mult has serviciul telegrafo-postal al satelor de prin prejurnl Vidrei : 0 scrisore soseşte prin Vidra pentru Creţeştl spre ex. Afli, căci aci merge pe aflate, alergi din Creţeşti la Vidra, cale de o jumătate de oră cu trăsura, să cauţi pe primar, depositarul
scrisorilor. Primăria e închisă; primarul, e la câmp, seu la ariă. Scrisorile, le-a luat cu el. fn fine după cine ştie câte (jile, îl întâlneşti, i — Da’mî, d-le primar, sprisărea... j — Zău, d-le, am băgat-o aici, în po-s:mar şi... să vede că am pierdut o...
Poftim 1
El 1 veijl, iubite cititor, câ tot al aflat ceva. Altă citiri âă nu mai judeci după titlu 1
La revedere.
Câmpănu.
—*-------------------
întâmplări din Capitală
S’a condus secţii 14, Eliza Blajena din str. Viitorii No. 74 surprinsă în momentul când a lepădat, un copil ca de 2 săptămâni pe strada Păcii, iar copilu s’a înaintat primăriei.
S’a condus secţii 18 Gfieorghe Ion c’a furat un portofel cu bani de la o domnă pe timpul serviciului divin în biserica catedrală Sf. Iosif.
S’a condus secţii 11 doi copil mici gemeni găsiţi înfăşaţi într’o plapomâ lângă ulucile Dichiu.
Eri pe la ora 12 din cjh s’a aprins un graj cu pae la catjurma sergenţilor guarcjl ai Primăriei, care s’a stins de pompieri.
Astâ-tjU diminetă Dumitru Gheorghe din str. Agriculturel No. 55 pe când trecea pe ctrada Furiile a cătjul jos în dreptul casăl cu No. 15 încetând grabnic din viaţă.
S’a condus secţii 43. Derji Şandru c’a furat nn sac cu ovăz de la stăpânul să u Pricopie, din calea Moşilor No. 286.
Don Caprice.
ULtIma_ ORA
Odesa, 11 August.
Prinţul Donducoff se va duce la Pe-tersburg pentru a primi instrucţiuni pri-vitore la călătoria Ţarului în Caucaz.
Se presupune că suveranul se va duce până la Merd, unde emirii Kivel şi Bo-careî, vor presenta omagiile lor.
Valpareso 12 August
Rezervuoriul unei berării a crăpat inundând stradele. E temere ca să nu se fi înecat vre-o 200 oameni în Pere.
M- Schwarzfeld Situaţia evreilor în România. Privire retrospectivă asupra anului 1887.
M- Braunstein-Mebaşan- Sigismund Carmellin schiţă biografică.
Wilhalm Sehtfarzfeld: losef David Cohendin Zvlevi [nu 1828] schiţa biografică.
losef Urmann (nv 1821). notiţă biografică.
A 25-a aniversare a morţii Dr■ Iuliu Barasck-Notiţe diverse.
Preţul 3 lei- Ediţia de lux 5. A se adresa la librăria L- Steinberg str. Garol, Bucureşti-
CASA »E SCHIMB
N.&D.M0R0EAN0
Strada Lipscani, Noua clădire a societăţei Dada-Romănia numită „Pasagiul Dimitrie Ghika“, No 6
BUCUREŞTI
Cumpără şi vinde efecte publice şi face ovî-cc schimb de inoncdî
Cursul pe diua de 1 Aygust 1888
Renta Amortisabilă. Rom. Perpetua
Municipale 1883. ,	1884.
Urbane.
0 mare nenorocire s’a întâmplat la Varna. Cazanul unul vapor al companiei austriace Lloydul, a făcut explosie în momentul când vasul abia părăsise Varna. Pe vas se afla mal multe familii din Bueureşcl şl Brăila dintre care unele aii perit în valurile măreî iar altele aă sc pat ca prin minime.
Se (Jice câ nenorocirea a isbit pe două copile ale consulului austriac din Bucureşti, d. Suzzara; iar fata d-lul Socec d-na maior Boerescu cu bărbatul d-sele ar fi fost păziţi de nenorocire.
B I B L I O G R A Ti T"
5° l0 5°lo 6T0 6°l0 5"lo 5°!°
7°lo 5°lo 7°lo 6°lo
5°i0
5°|q
Impr. cu prime Bucur. (201.).
Los. Crucea Roşie Italiană 10 fr. Obl. Casei Pens. 3001 » Sârbeşti cu prime Losuri Otomane cu prime , Basilica Dombau.	,
Aur contra argint săă bilete. Napoleoni contra lire.
Florini Val. Austriacă Mărci Germane. .	.
Bancnote Krancese .
Ruble Hârtie. .	.	.
NB. Cursul este socotit în aur.
Cu mp.	Veni
95	' 95~
96	96 %
80	81
'108'	108 V
95	95 */4
106	106 ‘i2
j 90	90 3/4
80	80 '1*
40	45
28	30
220	230
69	73
40	45
18	20
7%	8 >14
20,05	20,10
20b1!2	206 '/2
124	125
100	10 L
235	24-5

HOISY
Anuaml pentru Isracliţi, anul al XI pe 5619 [18S8-89] de sub redacţia d-lui M. Schwarzfeld a apărut chiar acum şi conţine nrmetdrele importante materii ;
S I. Rosanis- Istoria pe scurt a evreilor-bul-gari, în ordine chronologicâ, dupe isvdre directe, din cele mal vechi timpuri până la 1876.
Iacob Senea Unde ?... poesie
Karl Emil Franzos David Flăcăul, novelă tradusă de Mariu Sainenu-
Dr. E. Schwarzfeld. Evreii din Moldova sub co-dica Calimach, studia istorico-juridic.
ZLeopold Kompert. Pe muntele Pineio, istoridră, tradusă de I. D. BaUy.
D-r C, Lipe. Evreii în lupta internaţională, articolul al II [fine] studiu exegetic.
D-r M. Gaster. Îngerul şi sihastrul, studiu com parativ.
Lazăr Sainenu. Jidovii seu tătarii seu Uriaşii, excursiune istorico-linguistieâ.
[LICEU DL DOMNIŞI ARE| Str. Cernichel No. 2
vis-â-vis de Biserica cu Sfinţi
Direcţiunea acestui institut aduce j Jla cunoscinta părinţilor de familie, * jcă, cu începerea anului acestuia,j lorganisând acest pensionat în con-jformitate cu programele Statului,; [primeşte eleve interne şi externe j ■pentru cursul primar şi secundar.!
Programa studiilor se trimite fie-’ Icâruia după cerere. înscrierile se pot face de la 1 August inclusiv, t Direcţiunea.
..
I
Bolele Sifilitice
Neputinţa liârbâtâseă
Vindecă după cele mal noul metode, ra dical, fără durere .şi împedicare; după experienţă de 18 ani. Specialist în b61elo In-mesei
Strada Emigrat, No. 3, (în dosul şcdleî mi litare intrarea din calea Victoriei prin str sf. Voevojî (pe linie Tramvaiului. Consultaţiuni de la 8 a- m. penă la 6 şira. Loc separat de aşteptare pentru fie-oaro.
*«l te	s-	-a. o

divid grozav de înalt. E secretar !a un notar.
Intrară în saja unde se afla Serafim.
Serafim pe cât de slab era el mat înainte, acuma slăbise şi mal tare.
Furtul a cărui victimă fusese şi aerul de spital ’l făcuse aprăpe un schelet.
Ş’apoi când se mal gândea la banii ce ’l lâsase in casă pe cari putea să’l ia orl-cine ar fi voit, ’! făcea să slăbească şi mal mult.
Un lucru însă ’l înveselea mal mult. Banii ce ’l remăsese eraQ în obligaţiuni, a căror numere le avea la el.
— Nu cred să tndrâsnăscâ ciue-va să îmi fure acele obligaţiuni ; e compromiţător acesta.
Cu tote aceste el doria să aibă obligaţiunile la el, sub perină, piua şi n6p-tea se gândea numai la ele.
Apoi când se, gândea că acel care ’i furase banii nu era altul de cât Oscar,— pentru câ el nu mal avea nici o îndoială In acesta privinţa, — pe care el ’l protejase, când se gândea câ Oscar îi furase o parte din avere, strîngea pumnii cu furie şi ar fi gâtuit pe Oscar dacă ’l ar fi avut în mânele lui.
După visita doctorului primar, Rene se duse la Serafim şi ’l cercetă.
Internul ’şi făcea în conştiinţa datoria.
Cunoştea pe degete pe toţi bolnavii ce ’l avea în sală.
De multe ori, după visita doctorului primar, el îi examina cu mare băgare de sâină şi câte-odatâ găsea lesiunl pe cart şeful nu le găsise.
Pentru acesta doctorul Paulus, şeful acelui serviciu, avea mare dragoste pentru Rene şi de multe ori ’l consulta când era vre-nn caz mai grav.
Rene apropiindu-se de patul lut Serafim, se uită puţin la el, apoi dise :
—	Sunt internul spitalului şi fiind câ tu ai întrat în lipsa mea aci, trebue să te examinez, pentru ca să ştia de ce eşti bolnav.
Rene luă un scaun şi se aşeqlâ lângă pat.
—	Eşti bolnav de stomac, nu e aşa ?
—	Da, domnule.
—	De mult eşti bolnav?
—	Cam tot-d’a-una am fost bolnav de stomac... din când în când simt un felia de arsură... un fel de tăeturl...
—	Al făcut excese?., beai mult?..
—	Oh! nu — din contra mâncain şi beam prea puţin.
—	Rachia beai mult ?
—	Oh ! mal nici o dată... Băutura mea favorita e apa. Duminica beam câte puţin vin şi — cafea.
—	Şi asta ’i reu, <jiseRenă... Dacă nu mănâncă cine-va regulat e reu...
Rene ridică plapoma.
—	Ah I cât de slab eşti, dise el.
Apoi ridică cămaşa şi începu să examineze pieptul bolnavului şi stomacul. Apâsând mal tare pe stomac, Serafim strigă.
—	Te dore ? întrebă Renă,
—	Oh! da...
In urmă Rene cercetă cu d’amănuntul pe bolnav, ascultă inima, peptul, apoi ’l învâli cu cămaşa şi plapoma şi se gândi.
După câte-va momente se uilă iar la faţa lui Serafim apoi dise :
—	Vra să qlicâ d’acuma de curând ’ţî e mai răd ?
—	Da domnule.
—	Ce ocupaţie ai ?
—	Sunt prim secretar la d. Parisot.
—	Parisot ? dise Rene căutând să’şl aducă aminte d’acest nume.
—	La d. Parisot, strada St.-Honore.
—	Da... da... ’mi aduc aminte... Acesta împrejurare a bălei nu e din vre-o eausâ excepţională...
—	Cred că da domnule... din causa a două supărări...
—	Ah !
—	Da... din acesta causă ra’am îmbolnăvit acuma aşa de grea. Până acuma nu eram aşa greu bolnav...
www.dacoromanica.ro
—	’Ţî a murit cine-va în familie ?
—	Nu... am pierdut... bani.
Rene dădu din cap. El înţelese câ se allâ în faţa unul sgârcit... care căuta să siringă bani şi trăia mal reu ca un cerşetor.
—	La bursă ?
—	Da domnule, se grăbi a răspunde Serafim.
—	Şi a doua 6râ?
—	Am fost furat.
—	Furat!
—	Da domnule.
—	Ţi a furat mulţi bani ?
Serafim suspină.
—	Da domnule.
—	Şi în urma acestor nenorociri ?..
—	Am câijut într’un fel de amorţelâ.,.
—	Asculta, caută nu te mal gândi la acele nenorociri, ast-fe! fee vel vindeca forte greu.
—	Am să caut să uit.... Voesc mal a-les să scap d’aci ca să’mi resbun pe..
—	Pe cine ?
—	Pe acela care mă a furat.
—	Ştii cine te-a furat ?
—	Ba... un miserabil.
—	De ce n’ai dat de ştire jnstiţiel ca să’l aresteze ?
—	Am voit să aflu unde stă.,, ca să pot pune mâna cel puţin pe o parte din baui...
—	Apoi ai să stal acî cel puţin trei săptămâni, în acest timp el pote să cheltuiască foţi banii. Atunci ce ai să faci ?
—	Nu pote să’î cheltuiască. Luma e prea mare.
—	Vra să dică R-a furat mult .
Serafim stătu un moment la îndoială.
—	Oh! n’ai de ce să te temi, (Jişe Rene, doctorul e ca şi un duhovnic.
—	Mi a furat o sută cinci-tjeel mii 1.
—	Ah 1 <Use Rene... Al pentru ce să fii bolnav.
Serafim se uită în sus şi nu respunse nimica.
—	Ştii că aci în Paris, hoţul se fote ascunde forte uşor fără se’l poţi găsi vre-o dată.
—■ Oh ! ’l pot găsi repede, mal ales că are un semn după care se pote cunâşte.
—	Ah!
—	Miserabilul pare-câ e o fată îmbrăcată bârbâteste, apoi...
—	Apoi ?
—	Are numai câte patru degete la fiecare mână.
Rene tresări şi se uită la Serafim.
—	Numai patru degete la fie-care mână ? întrebă Renâ.
-Da,
(Va urma)
iii L
i
TELKGKAKUL — 2- AUGUST ISH8
SOCIETATEA ANONIMA
ir
DE
CAPITAL SOCIAL: LEI 1,500,000 Oa întâiul Versat la 31 Decembre 1886, LEt l,3î0,560.

Usiita situată la Bucuresci, Cotrocenî. Şoseaua Pandurilor, iin faţa Asilului Elena JJoamva, legată cu Calea Ferată prin staţiunea
Dealul Spirea.
[Direcţia şi depositul principal în Bucuresci: Str. Domne! 14 bis j
Adresa. Telegraficii: BASALT, Bucuresci.
DEPOSITE SECUNDARE :
In Bucuresci .	Calea Griviţeî, 6(1.
la d. G. Giosovicfm piaţa Sf. Arhgngell AI. G. Poumay. bancher.
AI. Sebastien Som.aripa.
.	.	.	.	AI. Serghie, B. Far faianţei.
Brăila. Craiova I îţi latl. Călăraşi
lusciuk
'1 homadis & DarnianoJ.
!:i Kxpoziţinneîi Cooperat nmre recompensa
DIPLOMA DE ONOARE CLASA 1
Industria Naţionali aie cărei produse ati obţinut la, Kxposiţinnea Cooperatorilor din Iiucnrescl şi
Craiova, cea nial nmre recompensă
U ESTRAS IUN PREŢURILE CURENTE PENTRU RUCURESCI
Felul Mate rial ului
PBBOIURIL'E
I\ivrie pentru ho dure 10 bucăţi !h m. pătrat,. , ,,	...	pavfigiu de stradă şi de curţi 50
bltcăţi bi metrii pătrat .	.................
hsţntj.i pentru trotuare 2b bucăţi la in.'p:U at .
ft Iut ile oO bucăţi la metru pătrat .
Hor dure de i'Tădiui ll) bucăţi la metru liniar. Cărămizi refractare 420 bucăţi la metru cubic . ,, eu 4, <> şi 6 găuri, 40 bucăţi la ui. p.
l-a CAL.		If-aCAL.		Ul-a	CAL.
Pentru miă	1 * § <y s ^ >2 S 3 tfl " N £ v 3 o £ ~ a (k	Pentru iniă	g« e« 23 = £ |3|- Pa W	Pentru miă	hs* Bs g | fl «*g a 2 a
350	4.25	325	4 —	SCO	3.75
S7-	15 ■	2 o	14 -	230	13 —
330	11	30'	1 ".50	22n	9.50
24	10-	21*'	ii.f.i	180	8 —
15*		13(*		100	
320					
fio					
Se p5to câştiga îfttr’o zi
300,000 FRANCI
Cumpărând bilele d’ale MAREI LOTERII TURCEŞTI
I Lli-a tragere va avea loc la O Septembre 18 8.
Plata câştigurilor e garantată de guvernul impe
	rial Otoman.	
Tnblonl Primelor :		
1 mare lot. de 300,000 fr		. 300,000 li-
L Iot de	25,000 .	25,000 .
t lot de	IU,000 »	10,000 ,
1 lot de	10.000 ,	10,000 .
| 1 lot de	2,000 ,	2,000 ,
1 lot de	2,000 ,	2,000 ,
1 lot de	2,000 .	2,000 ,
1 lot de	2,000 ,	2,000
1 lol de	2,000 .	2,000 .
1 lot de	2,000 ,	2,000 .
12 loturi de	1,250 ,	15,000 ,
? 28 loturi de	i ,000 rr.it	care 28,000 .
!500 loturi de	4ix> ...	200000 ,
550 loturi	Total	«00,000 fr.
PREŢUI. BILETELOR 1	Bilet	....	5	IV.
5	Bilete	....	24	,
25	Bilete	....	11S	,
100	Bilete.. .	.	,	465	,
A
Liota olieiniă a iragerei, va ii trimisă imediat fie-cânil cumpărător, după tra gerea ce va avea loc irevocabil la 30 Septembre 88.
B
u
I i Rucnresci si în oraşple unde executat lucrări pentru comună, Societatea se însărriiiâză si eu lucrări particulare, a căror întreţinere o garanteză pe timp de un an. Asemenea sc alia la uzină materiale de calitate măt inferiorâ cu
Preciuri ioane reduse.
Câştigătorul vă li insei .n at prin dc-[ peşă în (J iua tragerel.
C
Tragerea va avea loc la Constanti-nopol, în palului Imperial al nuuie tăriei.
D
; Pentru cumpărarea bileielor, a se ; adresa trimiţând banii în mandat poştal, ;| cec. s’aiî scrisore de valore la ‘diree- | torul Comptuarulul Comercial, grande rue de Teke, No. 557».
OoustantiHopole.
(25)	(Tuiquic)
naţionala
SOCIETATE GENERALA de ASIGURARE IN BUM BE8C1
Afirfrint*- p.in decret rOffiil Nr>. li'26, fliii bimcuie 1885.
CA Pi T-A L SOCIAL 6,000,000 L Bl N-OHi
Prima emisiune Gf)00,'000 Ier d'cpliul Vărsaţi It-u.OOO- acţiuni dc lei noiii 200 ( (ie-care, din care 1,000,000 lei iahhefcte afectaţi ca fond la garanţie pentru; lamura asigurărilor asupra Vie Un
Ueserva, do premii si fotiti reserva >850,000 Ici
]N A ’ T ti O v a. I . a»igfurâ, :
1. In contra daunelor de Incendiu. -II. Contra daunelor de Grindinii (pialu-a)
UI Contra daunelor de Transport, precurm şi Valori-— IV. Contra Spargere!] geamurilor, oglindii or, ete. V. Pace asigurare asupra viei ol.
a), Capi talui*f fixe în cas de deces
Cu participare de 70 la sulă din beneficiu în combinaţiunile următore : asigurări! aslipra vieţel uneia sdtl a două persbne, asigurări temporale, asigurări mixte cu] I papi t al dublu.
b). Capitaluri în căs de vidţă
Combinaţiunile următore,- AsociaţiunI mutuale de supra-vieţuire. Asociatiunl ] în grupuri de 12 ani pentru copil de la 2 ani jum. până la O arii inclusiv.
| Contra asigurări capitalul- fixe pentru Dote, fără contra asigurări, şi rente viagere | în diferite combinaţiuni.
Pănâ la linele amilul 1885, NAŢIONALA a realisat în diferitele ramuri do asi-| gurârl ca premii aproximative 10,500,000 lei noui şi a plătit ca despăgubiri aproximativ 7,500,000 lei noui.
DIRECŢIUNEA GENERALA I
wmm
Strada Ddnmei, No. 12
M.dsă diplomată <Hsi Stroinătate
’i " —*
ar *.	ase n^rMT.xa »«.w ssc. tu.

zs&sasBSsssBaaaaii&^vatâcsst^
IB INOĂLRIRE DE CLĂDIRI NOUI*»®
Pe gerurile deosibjt de g-rele ale ierneî trecute s'a putut constata, că. un există nici o sistema de încâl'Jire mai practica do uât aceea c.u sobe Meidinger „Comei. Nici sobele zidite, sobele de porţelan, calorifere o n’aii putut da căldura îndestulătoare; aşa că în mai multe cazuri citatele aparate de înmii lire s'a înlocuit prin sobe Meidiugor,, Cornet.** Regulare:, o&ldurei se face în mod cel ina prefect, obţinâiidu-s r.u una şi aceeaşi sobă diferenţă de căldură de la f>—80 K. după trebuiuţ* Consum iţiunea combustibilului este mică în raport cu mare căldură ce dă soba, iar ca material se poate întrebuinţa cocs, cărbuni de piatră, lignită, lemne şi coceni de porumb. Soba serveşte şi cs ventilator şi se găseşte în esociiţiunea cea mal simplă, precum şi în cea mal elegantă, ast-fel că poate ti aşezată în saloanele eelo mai luxoase precum şi în odăi simple. Sobele centrale Meidiuger Cornet-* încălzesc pâu* la 1,200 iu c. şi pot fi întrebuinţate ca lorifere pentru încălzire de clădiri complecte. Toate şcolile cele noi, precum şi palatunle administrative şi alte multe clădiri publice şl particulare sunt prevezute cu aceste sobe.
O îucălzire igienică şi economică fiind punctu capital alunei clădiri, îmi permit a atrage aten ţiunea proprietarilor asupra Sobelor Meidiuger „Comi t*1 construite îu fabrica mea’
(40!	Ad.olf Salomon, Strada Doamnei 14 bis.
UI)

Ren milita €i\vtunlr6sil
IUL1A POLON [ZA
S'a 'undat în dotai Palatului i. egal
1 La 11 ele S miel Brăliana, No. 51, (îu calp
* LI ngft grajdurile Rulatul ui Regal W«
Ghiceşti? viitorul, pre-j M sentul şi trecutul, p6te des-Icoperi şi pagube, furturi,]
1 jmlecjXţî, ori ce secrete as-8 | ciinse la cari se interesezdl ci ne-va. 4’iiie aduce senine! pdte tifla lucruri ascunse :MI comori, efcc.
III

OAVID ADANIA
âgeut de Publicitate
Str. Sft. Ion Nou 1 o. 33
\is-a-vi$ do Logaţiuuea Italiană.
l’i-imeşt.e uiumciiirl, inserţie şi reelame antrn cliarnl nostru, şi pentru or cure “li diar ilib terâ şi străinătate.

BAZA
NA KG FA
'i
Sub semnatul, am oudro n anunţ.*» pe Onor. clientei?? mea atât din capitala cât şi din provincie, că cu om- jl siunea tarifului autonom, asts deschis nci în ţeră
m mir
PENTKD
hahbati BAJsm
In care confecţionez haine, după Ultimele -furnale, din stofele cele mal bsute aie Europei.
Asemenea mal putem efectua şi orî-ce Comande, în timp de 24 ore de dre-ee posedăm im mare deposit de stofe fine din cele mai renumite fabrici.
Spor (*5 Onor Publio zi clin’itsla mea, va onora ou visiboja 4-lor spre a se convinge de marfa şi eunt sigur uA va ii pe deplin satisfăcuţi.	Cu Slinul, ]£-!£_ Xj3ElIIEă0"V“X02j
TOMA ŢACIU
In Noul Palat Dacia-Roviania-No. 4. — Strada Lipscani. — No. 4.
BUCUHESCi
Cursul po diua de I August 1888
co
.»onfecir,TJ»tl» noi în tAr4,

	Cu mp.	Viul.
5#/o Rentă Amortisabile. .	94*/‘	95 \
5#/0 Rentă Rom. Perpetuă. .	92,|2	93 ,/2
6®/0 Obligaţii de Slat.. . .	95,/*	96, p
«°;a , C. F. R. Regal.			—
5% , Municip. vechi	801/*	811/3
10»/0 fr., Casa Pens. 3001.	212—	218-
5°(„ Srisurt funciare Rural.	94e/*	95ţ/t
7e/a ,	107 s/ 4	1082
5% , , Urban.	90	91
6% ,	99-	100
70io » » » ■ •	105 h2	106'/2
57, , , de laşi	79*/2	80112
lmpr.cn prime Bucur, 201. b.	38—	42-
Los. Crucea Roşie Italiaue.	26 —	30-
Acţ. Hancei Naţ. Rom. 500 1.	—	—
Soc. Rom. Constr. 500 1. .	—	—
Soc. Dacia-Rom. 200 1. . .	—	—
Soc. Cr. Roşie Austriacă. .	—	—
3®/o Gos. Imp. Sârbesc . . DIVE HS E		—
Aur contra Argint. . . .	7 . S1'	8'/*
, , Bilete de bancă	C	«
Florin Wai. Austr.	204-	206—
Mărci Germane		123—	126—
Bancnote francese. . . .	100—	10L—
Ruble de hârtie. . . . (	215 -	226 -
BANCA NAŢIONALĂ A ROMÂNIEI
l*W2SF^
18»7 25 lui e
SITUATTUNEA
ACTIV
16
1 **-H
Iulie
23
35797629|	n ('Mcmfyjă		 , .1	346176331	33278742
>5.s(iii375	u " ( Bilete ipotecare	I	25726125	25728235
3226358	Efecte predate la Casă spre încasare . . .	6365041	587 9813
11)252466	Portofoliu, român şi străin		17729503	18038516
L6892730	Împrumutul garantat cu efecte publice . .	11103610	1!465650
tt999501	Fopdnrl publice		11996167	11999859
2:>. *3075	Ulcelele fundului de reservâ		3093616	3093659
! 1 )5(> i t)	, , , amorlisarea Imobilelor	235321	235321
’9 i 62 ii)	Imobili		3371950	3.378263
138476	Mobiliar şi Machine de imprimat ....	121300	122334
37160	Cheltuell de administraţiune		44274	47234
30157684	Oeposite libere		16977963	17938113
41330194	Complini curluti		21483932	22631601
i* 14652 4	de valori			44486371
196760028	PASIV	198063833	198323711
12(MHK)(KÎ	Capital			îacMxxxto	12CKXXX)T*
2506447	Fond de reserv		3093929	3093929
t95859	, amorlisarea Imobilului		26790 f	267901
Io5o58020	Bilete de bancă în circulatiune. . „ . . .	117611720	117533750
1083676	Profituri şi perderl		1.388839	1388839
133096	Dobândi şi beneficie diverse. 			65673	96781
30157684	Deposite de retras		16977963	17938113
43374034	Gonipturi curinţl		16320182	15725213
1750812	, de valort		30337676	30279185
!96760028		198063883	198324711
M ALADIE ne PLAMANI
Tuherculosă, Astlunn, Caîarîml te Bronclută
( BKONCHIT/S)
Persdnele care sulcr de sus numitele bdie, se pot adresa personal sau prin scris către A. L. Wil heliu, Strada îs vor No. 29, etaşiiil I.
Asemenea şi în casurî de mare slăbiciune la copii iniei de ţîţă.	(19)
L’A MINERALA NATURALA St. GALMIER
nu txitîiţî a cere Sursa ISO^L
Sursa Nd(d- Apele ncostâi m»uî uaiue trebue pln-atâ în pvţimul rang1 Jîd clas* gaziSselor, fiind bogată în acid car-jonic natural, şi care se bucura de reputa vnnea sa ca cea mai bună pentru sto-mach fiind digestivă, temperaută şi apăra ti vă, ast-fid că combate eu energie apele cunoscute până, acum «ale Ibmzecului şi Giesshubler. Acostă apă escelentă este torte bună de a o întrebuinţa la masă de băut on vin şed cu siropuri în locul Borsecului, fiind recomandată de medici chiar şi îa bolnavi pentru facilitatea ei digestivă şi recoritdre.
Apa din Sursa Ndel se găseşte la principalele magasine de coloniale, farmacii, drognerii şi la toţi viiufăioiii de ape minerale. Cu preţuri forte convenabile.
in Biicurescl la M. Economu et Comp.	Iu Ploiesci la Fraţii T. şi Th. ClaŢsţoscji.
in Ploiesci la N. Petreseu et Comp.	In Brăila la Petru şi Gheorghiadi.
Depoul general peutru totă Bo.nânia şi ţerile limitrofe, a se adresa la d.
8 STERI ANO, Galaţi.
81.)
..ui-x..L
'^B&s^osssBSSssaaEaaEza
*•* mssm^m'tiViaaxtissszaBttasittmsssst^aj^sir
Da vânzare seQ de închiriat
<asa din sti-ada Primăverii No. 30 bis, cu dou6 etaje, 7 camere de stăpâni, dintre care un salon mare, cu purcliet în ttţţfe, 3 camere de slugi, bucătărie, doue piv -uite, grădină mică în faţă şi altă grădină mare în dos, gaz. Pentru cheie şi con-diţimil a se adresa înstrada Col l ei No. 5 i-
(S) '

■îflyTţi'^î/
rigr;*	-f -
T,SSSSSaS2SSti
Singurul Deposit de:
AX


din prima fabrică englesă
Tomae Fleming Son& 0°
cu sreţ’rî şi condiţiimî avantagiose
SE GĂSEŞTE LA :
yisik L8chwartzstr.(Decebâl6
x'(-r*»’* :•*

1*51 Ir (,-f fiti A ‘Hi ti h* v * 1
www.da »n manicaro
f
ANUL XIX, — No. 4818 A BON AMANTE:
Pentru Capitală:
PentA	un an	.
„	ţiSne	luni	. . • i1
„	trai	luni	....
Pentru Districte-*
Pentru un an ...	Lei 30
„ şă*0 luni	i as *
_	trei	luni	.....
”	91
Pentru Străinătate:
Pentru un an	In aur Iei 40
şi-a» luni .	„	„20
„ trei luni. . .	„	„ 10
Abonamentele se fac la 1 şi 16 ale fa cărei lu)A.
UN NUM fiii VECHI U 25 BANI Abonamentele se plătesc înainte
IN BUCURESCI SI DISTRICTE 10 BANI NUMERUL
Rejacţiunea, Strada Blănari, No. 20.
n f* *»1 n:
Liti
DIRECTOR POLITIC :	I. C. FUNDESCU
MERCURI, B AUGUST 1888
ANUNC1UR1 SI RECLAME
Anuneiuri pe pag, IV liuia 25 bani. Reclame	„	IC	„	. . .	1 lefi
ii	ii	.U	i.	...	3 lei
ii	ii I	, 5 lei
Pentru Inserţii şi Reclame Ridactia nil e responsabila.
Epistole nefrancate se retuşa, articole nepubltcate se ard.
In Stroiinttate u se adresa:
Francia, Havas, Lafiitte et. C-nie, place de la Bourse, Paris.
h'nc/Utera, Hugine Mii-oud,81 Pleet Street, K C., Londou.
Austria, Haasenstein et Vogler 2, Wien Rudolf Mcsse Zeilerstaette, Wiene. Vngaria, D. Moritz Wiest, înBnd.'.-Pesta Servitenplatz.
Abonamentele se plătesc înainte
Administraţiunea, Strada Blănari, No. 20

BUCURESCI, 2 AUGUST
CINE SUNT BANDIŢII î
Şi cinici—şi neruşinaţi ! Cine ci-tesce Silnic fdia oficijtâ din Pasagiu nu pdte să nu scdţă aedstă esclama-ţiune plin de indignare.
Lirabagiul acelei foi este atât de violent, atât de injurios ia adresa adversarilor săî, în cât te întrebi d<5eă cel cari au scris, au avut vre-o ddtă cât de puţină crescere, cât de puţină instrucţiune, sdu au crescut în cocinele animalelor, şi s’aii istruit la foştii surugii boerescî de odinidră.
Oameni ca Golescil, Brătiani, Câm-pineanî, Rosetti, Bălcescil, Ghicules-cii, Heliaijlil, Teii şi o sumă alţii cari au contribuit, unii mai mult alţii mai puţin, la regenerarea acestei ţări, sunt trataţi de fdia oficidsă, de declamatori, de ţipători, de plângători. Acei cari au început deşteptarea României, acei cari a pus temelia statului român, acei cari aii lucrat, es-puind âiverea şi viaţa lor pentru a a-junge la un un resultat fericit pentru naţiunea română, aceia sunt dupe fdia oficiosă jorigieorî, şarlatani, hoţi, bandiţi. Partidul liberal care s’a format, pe baza unor principie, care conţinea1 până mai de unâ-qU pe D. Brătianu, C. A. Rosetti şi o sumă de tineri ee s’aii despărţit pentru nisce ambiţiuni personale şî cari până în fine au recunoscut greşala ce au făcut, acest partid dtă cum organul guvernului juntmist susţine că a’a format:
»Un tâlhar intră Mii codru singur sdli cu alţi tovarăşi. El dice : am venit aci cu ferma hotărîre ca se jefuesc «jliua namiada mare pe cine ne-o eşi în cale, să. calc casele dme-nilăr, se iaii şi cel din urmă ban al săracului, se chinuesc, se ucid. Cine vrea se. facă ce fac eu, n’aro de cât să se înroleze.
„Şi se găsesc dmenî mulţi—de asta sunt fdrte sigur—care să dieă: Etă ceva la care de mult mă gândeam. De minune, omul ăsta care ne chiamă în codru, a înţeles bine situaţia ; tdte propunerile lui sunt minunate. Le admit din punct în punct. Era necesitate de aşa ceva.4
Nu e vorbă că aceste graţiositaţi ale f<5îsî din Pasagiu sunt adresate tutulor partitelor, tutulor grupărilor politice, şi în special partituluî libe-ral-naţional al cărui şef este d. I. Bratianui Fostul prim ministru 12 ani este tâlharul care intra în codru şi cal l’alţi, sute de mii de dmeni cari ’i-au dat încrederea şi concursul —negreşit şi junimiştii—sunt nisce adunături m,onstru6se cu care un fisionamist n ar locui odată cu capul intr'o cameră !
Nu este bre aci şi cinism şi 'ne ruşinat e ?
Par ti tul liberal o adunătură formată d’un bandit şi juuimiştii omeni oneşti, bărbaţi politici* capabili ,şi învăţaţi!
Trebue se aibă cine-va mult cu-ragiu, un. pbraz de talpă şi iugim-farea parvenitului ca se schimbe în aşa mod rolurile, se despbie pe altul de fapte şi calităţi pentru a se îmbrăca el cu ele !
Apoi cine mai mult de cât cei de la putere aiJI merita epitetul de bandiţi de cât junimiştii ?
Prin ce cale au luat ei puterea? Pe calea constituţională, pe calea usitată tntr’un regim stabilit prin legi ?
Nici de cum. Ca bandiţii au esca-
lodat scările palatului, au silit pe rege să le dea guvernul contra voinţei generale a ţereî, căci ţâra se mamlestase prin trimiterea unor majorităţi amice fostului guvern.
Ca bandiţi aii început administrarea lor şi ca bandiţi continue. Funcţionari aii numit şi numesc tot ce e mai corupt, mai pungaşi. Un Mănciulescu care fură şi oul de subt coţofană a fost numit prefect de Teleorman. Un Grecianu care nu face de cât vorbesce singur pe uliţă şi se eănesce, a fost asemenea numit prefect Ia Vlaşca pentru ca să organiseze bande care să bată şi schingiuiaseă bmenî onorabili şi respectabili. Omeni cari aii fost prin pescării, dmeni cavi aii mâncat banii Statului şi au scăpat numai prin consideraţi uni de familie, bmeni cari aii pungăşii pe t<5te căile, aii fost numiţi funcţionari subt actualul guvern.
Prin urmare ei aii făcut apei la bande şi ele au alergat dicând : Etă ceva la care ne gândim de mult.
Şi aii început să lucreze şi să pro-d -că. Pe când cel> mici fac raita în mic prin provincii, cei mari caută se se 1 dice cu întreprinderile la înălţimea rangului ce ’şi ’i-aii luat în marea bandă.
Luarea locurilor Primăriei de gdba, încercarea cu licitaţia scdlelor prin-tr’un maxim stabilit mai dinainte, perderea procesului dintre stat şi un paşe în care este vorba de 26,000 pogbne pădure seculară, chestiunea împrumutului şi o sumă de alte ghe-şefturi junimiste, sunt fapta cari concordă cu origina venirii la putere a acestui guvern.
Guvernul liberal a şeqluţ 12 ani la putere. In acest timp a făcut fapte mari-, însă sdii întâmplat să se gă-sdscă câţl-va dmeni ne oneşti cari aii fost imediat daţi judecăţii. Junimiştii abia au venit* n’aii făcut nici un act cât de mic folositor ţăreî, însă s’au distins prin un început de ghe-şefturî cari, dâcă vor continua, în patru ani cel mult vor speria ţâra.
Intr’adever de el se pdte dice cu drept cuvânt de către un fisionomist: n’ aşi locui o detâ cu capul într'o cameră cu ei.
TELEGRAME
(SAviciu particular al (jliar. Telegraful)
I	.	n -	L)/
Constantinopol, 11 August.
Râspunjend demersurilor Portei, lord Salisbury <Jice câ Englitera n’are rela-ţiunl oficiale cu guvernul bulgar, ca, cu tote astea, el va ordona represintantului englez la Sofia să lucreze într’un mod oficios pentru ca Bulgaria se remită companiei de Hirş esploatarââ liniei Văkarel.
D. Stambuloff dice că compania de Hirş refusând să esploateze linia Vaka-rel, guvernul bulgar va negocia cu a-cestâ companie pentru a obţine esploa-tarea liniei în aceleaşi condiţiuni ca a-eelea obţinute de compania de Hirş. D. Stambuloff adaogă câ pentru a regula definitiv acâstă cestiune, guvernul bulgar este dispus să plâtâscă imediat Porţel cheltuielile de eonstrucţiune ale liniei Vakarel.
.1. Răspunsul Austriei n’a sosit încă.
Atitudinea şLlinibagiul,d-lul Stambuloff fac ca Pârta să aibă temă de aceea ca Bulgaria, de acord cu d. de Hirş, să nu spolieze asemenea şi vestuţ ţ-eţelei rume-lipte exploatat^ de compania Hirş., De aci vine că Pâr ta a .eşit din indiferenţa, sea şi urmăreşte înapoiare^ Jjniel Vakarel. Până una alta, Bulgaria va înaugura'Ja
12 August serviciul internaţional. Un tren special a plecat ierl-sără ducănd pe invitaţii guvernului bulgar. Zihni-Paşa, ministru de lucrări publice, şi alţi funcţionari turci au declinat, acăstâ invitaţie. Cestiunea poştală a fost reguată provi-soriO, coletele austriace mal cu sâmă vor fi remise închise agentului poştal austriac la sosirea trenului la graniţa turcească.
Circulara Porţel relativă la Masuah n’a plecat. Circulă ştirea că în faţa interpre-târei date de către Italia articolului 10 din convenţiunea Suezului, P6rta ar a-vea intenţ'unea să anuleze convenţiunea Suezului seil să amâne semnătura definitivă penă la o nouă examinare a articolului 10. Ast-fel presentat, acest sgomot este inexact, dar adevărul ar fi că Sultanul este împins în acâstă cale de către Italia, Germania, Austria şi Englitera cari ar găsi în acestă revanşa eşecului lor suferit în timpul negociărilor convenţiu-nei anglo-turceştt.
Constantinopol, 11 August.
Nu numai că Portă a sesisat pe ambasadorii puterilor de răspunsul Bulgariei relativ la linia Vaearel, dar a şi telegra-fiat la Londra şi la Viena pentru a cere ca lord Salisbury şi corniţele Kalnoky să lucreze într’un mod energic la Sofia pentru ca bulgarii sC remită esplâtarea acestei linii companiei de Hirş. POrta a te-legrafiat simultan la Sofia pentru a stărui în acelaşi sens pe lângă bulgari. Acesta pare a indica câ P6rta este dispusă să iasă din nepăsarea sa, dar pote câ se v& mărgini să revie la circulara semnalată mal deunăzi.
In privinţa Masuahulul, Sultanul în torcând primul proect de circulară cu corec-ţiunl, P6rta l’a modificat ieri. Consiliul de miniştri de aqll ’1 va examina din noa.
Paris, 13 August.
Generalul Boulanger ’şi-a pus candidatura în departamentul Nord.
Viena, 13 August.
Prinţul Waldemar de Danemarca a re-fusat categoric candidatura la tronul Bulgariei.
Neapoli, 13 August.
Cu ocasia visitel împăratului Wilhelm II la Roma, se va organisa un mare pe-lerinagio.
Petersburg, 13 August.
Banca Imperiului a ridicat scomptul la 5 şi jumătate la sută.
TUPEU Şi INFAMII
Tupeul cu care <)ilnic gazetele ciocoilor, batjocoresc pe membrii partidei liberale a ajuns un scandal!
Ar trebui o gazetă espre, care să se o-cupe cu t6te ticăloşiile lor, desemnându-le, şi admirând stilul grosolan în care ştiil să se exprime.
La ce anume seolâ o fi învăţat, că prea le spune bâcăne.
De exe nplu Epoca a ajuns mai neruşinată de cât o femeie de stradă.
Am luat pe Epoca, ca să dad un exemplu, In realitate i6te gazetele boierilor sunt de acelaşi calibru.
La el interesele generale se reduc la interese meschine, interese înguste de partid şi atâta tot.
Atacă cu înverşunare pe acel ce nu <Jic şi nu cred ca el.
Astâ-dl atacă pe liberali, mâne pe socialişti, pe Panu etc. ast-fel că ai să gâ-sescl injurii şi iar injurii pe fie-eare Ji în tote foile lor, de la pagina I-a penă la pagina IV-a.
Aceşti omeni, care spre ruşinea presei aâ luat condeiul în mână să se facă gazetari, sunt sigur că n’au învăţat alt-ceva de cât să injure, în tâtâ viaţa lor.
Dăcâ vom lua să citim insipidele lor gazete guvernamental - ciocoieşti, vom
găsi pagine întregi tratând acelaşi lucru, având aceiaşi culâre, acelâşi injurii, acelaşi stil.
Ridicolul şi-a ajuns culmea!
Prea cuviâsa din Pasagiu, destrăbălată din piaţa Episcopiei şi gazeta Ramolito-Conservatdre România scria articole întregi ocupându-se de d. Cortazi, şi pe fiecare (Ji ai să gâsescl în ele câte o minciuna sefl calomnie la adresa d-să!e.
Sosesc corespondenţe de la Dorohoifl cum că prefectul Stroicl împreună cu administraţia lui, terorizâzâ lumea, că d. Cortazi a fugit de frică, câ scandalul e la culme şi d-lor nu vor să credă, în ruptul capului, mulţumindu-se a desminţi penă şi lucrurile cele mai constatate.
Aii şi aerul a fi năsdrâvant, căci d-lor ştia de aci din Bucurescl, tot ce se petrece la DorohoiO.
Bine câ nu ne spune ce să petrece în fie-care minut în China şi că împăratul a strănutat de eâte-va ori !! La ei totul e cu putinţă !
Dar pentru că vorbesc de Cortazi să vedem ce <Jic el de d-sa şi să le dovedesc câ sunt ridicoli şi n’aă cunoşcinţâ
de ceea-ce vorbesc.
Să cercetăm ce (jice bJpoca de joi 28 Iulie, într’un articol de mal bine de două colone, care articol esceleză prin încurcătura fraselor şi a ideilor. Mă prind câ autorul n’a ştiut ce vrea să spue!
lată ce <)ice: Că prefectul Stroicl făcând o cercetare unei reclamaţiuni a măcelarilor în comuna Mamorniţa, plasa Herţa, jud. Dorohoia, aceştia în desvol-tarea reclamaţiei aâ pomenit numele unui Bucă Apel, cel cu prafu !
Prefectul voind să ştie (?) ce va să 4icâ cuvântul cel cu prafu a întrebat ce însâmnă acâstă vorbă ; iar cel ce o spusese nu a ştiut, de şi era chiar fratele Iul Bucă Apel.
Mal spune Epoca câ întrebând pe însuşi Bucă Apel ce însemnezâ aceste cuvinte, el ar fi spus câ : Anul trecut prL mărul din Mamorniţa ’l-ar fi chemat la un d. Florescu şi câ î-a fi dat din ordinul d-lui Cortazi care era pe atunci prefect, un săcuşor cu praf de puşcă, care să’l pue în trăsura d-lul Calcantraur, spre a’i face perchiziţie ca ast-fel Calcantraur se nu se pâtâ presenta la alegeri.
Şi pe declaraţia Iul Bucă Apel precum
şi pe basa unor scrisori, pe cari le voia reproduce mai la vale, şi cari chiar de ar fi adevărate tot nu pot fi compromi-ţâtdre ca d. Cortazi să fie dat judecăţei şi persecutat în aşa mod, el aa durat o operă întregâ de acusare contra d-lui Cortazi. Si aâ durat’o pentru că le tre-bue Cortazi cu orl-ce preţ. Voiatt să se scape de densul!
Rrefeciul cercetând chestia mai departe, întrebă pe Florescu (care e funcţionar la vamă) ce ştie în acâstă privinţă ; el i-ar fi declarat câ primarul Mintiei i-ar fi adus o scrisore de la d. Lâţescu (major) în care spunea ce are să facă.
In fine, ne mal spune câ C. C. Scâr lâtescu şef perceptor la vama Mamorniţa, a declarat câ anul trecut 30 Aprilie, Mintiei primarul, venind de la Dorohoi, ’i-ar fi adus o scrisore de la d. Petro-van, procuror, şi una din partea d-lui Cortazi. Voia reproduce aceste scrisori, să vadă ori cine de ese ceva compromiţător din ele, şţ spre a le dovedi guvernamentalilor cât de ridicoli sunt când daa în judecată un om pe asemenea motive ridicole.
lată scrisorile :
D-le Scărlătescu,
Ascultă instrucţiei primarului şi te
rog executaţi-le întocmai, dând >ot concursul d-lul Mintiei.
O. Petrovan.
Vel urma întocmai ce spune Mintiei.
P. H. Cortazi.
El şi!... Ce resultâ 6fe de aci ?
Resultâ câ aQ avut ordine să puie praf în trăsura Iul Calcantraur ?
De când 6re un prefect nu pâte să dea ordine inferiorilor săi fie scrise chiar ?
Să ştie că un prefect are poliţia pe mână.
Să ştie că are averea cetăţenilor.
Ce oare nu sunt lucruri secrete pe care nu le pote şti totă lumea, cari să pot raportata furturi. Cine ne pote spune că scrisorile nu se raportau la o chestie de asemenea natură ? Ce, stă în vr’una din ele câ d. Cortazi a dat ordin să puie praf în trăsura lui Calcantraur 7
Nici de cum !
Tote acusaţiunile sunt verbale. Dâcă era să fie adevărat era să fie o probă cât de mică scrisă ; dâr acâsta nu e.
La Iote acestea voia răspunde :
T6tâ istoria cu praful, este o farsă inventată de administraţia lui Stroicl.
Ancheta de la Mamorniţa a fost făcută cu intenţie şi pregătită de mai nainte.
Şi iată pentru ce : Prefectul ’şi-a <Jia în sine: lucrurile sunt pregătite, să iaa ca martor! câte-va persone la declaraţia ce vor face măcelarii.
Ancheta nu era provocată pentru d, Cortazi, ci pentru nişte pretinse nemulţumiri ale casapilor, căci lucrul ar & fost prea bătător la ochi.
Totul era pregătit.
Prefectul aude de cel cu praful şi întrebă pe însuşi fratele lui, care nu ştie ce va să cel cu praful.
O întrebare : Cum să p6te ca sâ’l Jicâ pe nume eel cu praful, să ştie tâtă lumea d’acostâ istorie când să’l întrebe de ce’t Jice ast-fel, să nu ştie, câ mal pe urmă să întrebe pe însuşi Bucă Apel de ce’l Jice ast-fel ? Totul era pregătit.
Ce ’şl-a Jis prefectul: Ca să facem lumea să credă că lucrul era secret, să întrebăm pe fratele lui Bucă, care pre-fâcându-se că nu ştie să întreb pe B. Apel, care ’ml va spune totă halimaua. Naşte acuma întrebarea: cum se pote ca acel om să pronunţe cel cu praful, şi când să’l întrebi să nu ştie ? Atunci trebuia să ştie. Pe urmă prea ridicol ar fi ca să potâ crede cine-va, şi prea prost ar trebui să credem pe d. Calcautraur* ca să’i puie cine-va praf de puşcă în trăsură fără ca el să ştie.
Pe urmă să se. noteze un lucru : tâte aceste declaraţii de la cine eraa pornite ? De la un jidan, care face orl-ce pentru interes, şi de la nişte sărmani funcţionari de la vamă, cart decă nu ar fi ascultat de ceia ce le-a ordonat Stroicl ar fi fost espuşi să fie daţi afară.
Întreb : Cum se pote ca aceşti funcţionari care după d. Stroicl a luat parte directă nu sunt distituiţi, ci menţinuţi în slujbele lor, pe când toţi funcţionarii de sub guverritll liberal aâ fost daţi afară ? Nimic alta de cât o recompensă, pentru serviciul infam ce a adus d. Stroicl prefectul.
lată pentru ce d. Cortazi a fost dat în judecată, pe nişte simple denunţări verbale, făcute după chipul şi asemănarea administraţiei lui Stroicl. Pe motive aşa ridicole să dă un om din oposiţie în judecată, acum să vedem ce se va face cu prefectul Stroicl, în sarcina căruia s’a descoperit lucruri grave. Pentru că m’am hotârît să urmăresc chestia de aprâpe, în numărul de mâine voia publica un articol în acâstă privinţă.
3
jG —
www.dacoromanica.ro
TIr J î "
TELEGRAFUL — 3 AUGUST 1888
Informaţiunî Exteri6re
„Nord* şi discursul lui Salisbury
(ilarul Nord <Jice în revista sa politica despre discursul lordului Salisbury, ca mal interesante sunt concluziunile sâle pacifice, ce nu le pote contradice nimeni. Inse părerile sâle asupra diverselor cestiuni politice sunt fârte contestabile. Aşa dînsul propune, ca Bulgaria s6 fie lasatâ în pace. Nord <Jice, câ starea actuală a Bulgariei da o idee despre ceea-ce ar deveni acest principat, daca s’ar permite ca se continue situaţia de astâqll. Salisbury nu vrea se admite, ca şi Egiptul se fie lăsat sieşi, dar de ce cere pentru Bulgaria, ceea-ce refuză Egiptului?
Cu privire la întrevederea de la Pe-terhof, Nord scrie, că lordul Salisbury recunâşte semnificaţiunea ei pacifică, dar crede câ prin acea întrevedere se va produce o schimbare în politica Rusiei. A-câsta e o erdre. Politica generală a Rusii nu se schimbă.
Iguatlef dojenit de Ţar
Nord, constată câ discursul Iul Igna-t iot’ în Kiew a făcut ca Ţarul se adreseze o dojanâ generalului, ceea-ce pro-beză în destul câ politica preconizată de general nu e politica guvernului rusesc:
Discursul lordului Salisbury şi presa engleză
Pe când Pali Mall Gazette, felicită pe lor-J Salisbury pentru discursul sea, Gazette de St-James declară câ discursul primului ministru a fost prea diplomatic, câ n’a elucidat nici o chestiune afară de aceia a Egiptului. Cuvintele lordului Sa-lisbury nu exprimă de cât dorinţe şi o-piuiuuî, cari nu sunt noul deloc, nu lu-miuezâ situaţia şi lasă viitorul nesigur ca şi până acuma.
Şi alte jurnale reproşâzâ lordului Salisbury ca a vorbii în termeni f6rte generali. In privinţa tutulor chestiunilor grave el n'a cjis nimica şi a lăsat publicul în ignoranţa cea mal complectă.
Discursul lordului Salisbury
Pester Lloyd comentâzâ pe un ton glumeţ discursul lordului Salisbury. Ministrul englez, tjice foia ungară s’a pronunţat asupra a două puncte principale : ceşti unea bulgară şi întrevederea de la Pe-terhoff.
La prima chestiune şi cea mal grea din tote, guvernul englez e cu totul d’a-cord cu punctul de vedere al politicei austro-ungare. „Bulgaria sft fie lăsată pe sema ei‘ a dis lordul Salisbury. Acesta a fost şi programa cabinetului din Viena.
F6ia ungară e veselă câ cabinetul din Londra îinpârtâşesee, din t6te punctele, vederile âmenilor statului austro-ungar. A-cesta e o garanţie de bun augur pentru viitor.
In oe prireşce apreciarea lordului Salisbury tu privinţa intrevederel de la Pe-terhoff. Pestei• Lloyd releva pasajul din
foiţa diarului «telegraful,
(39)
i
MOŞTENIREA
MILIOANELOR
de
JAVKL SAUGER
PARTEA A DOUA IX
—	Mâna e mică, ca de femee ?
—	Tocmai.
—. Asta’i curios, — şi crezi câ acest . tenor... pentru că e tânăr ?...
—	Nu cred să aibă mal mult de 23 t
ani.	|
—	Cred! câ e în stare să fure ?
—	Oh! ’l cred capabil de multe. |
discursul în care oratorul exprima sper ranţa că Ţarul va putea impune politica sea poporului sea şi va contribui ast-fel la formarea unei ligi de pace mal puternica de cât ’şl-ar putea închipui cine-va.
Un discurs pacific
Cu ocasia banchetului anual, ce lordul-primar a| Londrei ’l dă membrilor cabinetului, e obiceiu ca pri-mul-miniatru să pronunţe un discurs asupra politicei interidre şi exteri-<5re, mal ale
Discursul pronunţat de lord Salis-Lury anul acesta e forte important şi tipic tot o dată.
In privinţa politicei interne e o serie de afirmaţiuni îndrăsneţe, dar şi de o impudenţă rară.
Pentru politica externă, discursul e mal satisfăcător ; dintre t(>te statele Europei, singură Anglia afirmă prin gura miniştrilor săi, că poporul bulgar are dreptul de a dispune singur de el însuşi. Dm declaraţiile ce urmdză resultă însă limpede ca Anglia e hotărâtă a nu risca un res-boiu pe itru chestia bulgară şi ca va merge d’acord cu Germania şi chiar cu Rusia pentru a menţine pacea şi statu-qno. Acdsta e politica conser-vatdre în tdtă puterea ei, e politica lui Bismarck, care diferă însă de politica conservatorilor englezi pe când erau în oposiţie când acusau pe Gladstone de lipsa de patriotism pentru că el nu voia să ia asupra respunderea unor asemenea aventuri.
Si a ,i Salisbury ’şl baseză raţionamentul seu pe un neadevăr, după el popdrele ar ameninţa. Europa cu un resboiu, pe când regii ar fi adevăraţi stâlpi ai pacel. Acest raţionament dă o idee exactă de vederile politice a lui Salisbury.
La banchetul dat de lordul-primar, în on<5rea cabinetului englez, lord Salisbury respundând la un tuast, zice că guvernul a câştigat o victorie în parlament resoivând chestia guvernământului local, în aşa mod ca să nu jignească privilegiate lorduluî-pri-mar şi a corporaţiunilor Londrei.
Făcând alusie la conversiunea Consolidatelor marchisul Salisbury, arată că pe când tdte cele-l-alte state Europene măresc datoria lor,. Anglia o micşorează pe a eî şi ameliorează creditul său’
Vorbind de chestia irlandeză, oratorul zice că cabinetul a obţinut un mare succes cu acestă chestiune.
Reul de care sufere Irlanda e sărăcia ; acest rău trebue remediat înlesnind Irlandei mijlocul de a se îm-bogăţi, prin protejarea libertăţei, mun-cel şi prin respectul contractelor.
0 administraţie bună va da libertatea complectă Irlandei ; va face ca contractele să fie respectate şi va a-vea de resultat prosperarea ţărei.
ţn ce priveşte politica esternă, lord
Salisbury constată că pacea preve-dută domneşte.
El nu voeşte să se pronunţe pe ce cale pasiunea naţiunilor va putea angaja Torţele 1 ,>* într’un resboiu, însă, dice el, repet încă o dată că scopul suveranilor e menţinerea pă-cei (Aplause).
In privinţa chestiune! bulgare, totul arăta că dm acostă parte pacea nu va fi turburată.
El exprimă speranţa că Încetul cu încetul, toţi 6menii de stat vor considera ca cea mai bună soluţie a a-cestei chestiunei de a lăsa pe Bulgaria să se des voi te pe calea pe care au ales-o aceia cari au dat dovedi de curaj, caii sunt demni fundatori al unei mari naţiuni, pentru că a-câstfi cale e cea mai bună şi convine mai bine destinului acelei ţări şi des-voltăreî naţionale.
Cred că o asemenea politică va fi adoptată de tdte naţiunile europene, că ea convine mai bine Angliei cave nu doresşte de cât libertatea şi Independenta poporului bulgar, crede că ea va co iveni şi Germania care a declarat că nu se iuteresdză d’a-cdstă chestiune si Austriei care doreşte menţinerea statului quo teritorial.
Cred, (Jice lord Salisbury, că dacă Bulgaria va deveni prosperă şi fericită, acesta va fi cea mai mare satisfacţie ce p6te dori Rusia.
Rusia va <jice tot-d’a'uua, că ea a pus bazele edificiului acelei naţiuni liniştită, fericită şi care va merge pe calea progresului.
informaţiunî
S’a acordat un concedia de o lună de (jiie d-lul Al. Marghiloman, ministrul justiţiei.
1). Maiorescu e însărcinat cu interimul până la întbrcerea titularului.
X
Ofiţerii de reservâ aa primit ordin de concentrare pentru instrucţie, de la 25 August pene la 18 Septembre.
X
Sâmbătă s’a inaugurat un tren direct
între Bucureştii şi Sinaia. Anul viitor se
va organiza pentru Sinaia trenuri de lux,
cu vagâne-restaurunf,
*
Autorii omorului comis îu comuna Va-lea-Tânganulut au fost. depuşi asârâ la penelenciarul Văcăresc!,.
X
Din 25 de ofiţeri aî şcolel de cavalerie din capitală au obţinui brevetul şcălel numai 16.
Sub-locotenentul eşit primul la clasificare este d. Portocală.
1 \	V
X
I). procuror Floria Roseui, delegat a face instrucţiunea inculpaţilor în tâlhăria din Valea-Tînganului, indignându-se de modul barbar în care aa fost bătuţi la
—	Crecjl câ el ’ţl-a furat banii.
—	Da domnule.
—	Unde stă ?
—	Nu ştia.
—	Ce ocupaţie are?
E secretar.
—	Unde ?
—	La d. ParisQt.
—	P. Parisot nu ştie unde staa funcţionarii Iul ?
—	De sigur că a dat o adresă falşă.
—	Numele lui, Întrebă Renâ.
—	Oscar Binat.
—	Asta’l curios, murmură Benă.
—	’L cunosceţl? în'rebă Serafim.
—	Ea ? nu. Insă ’inl-ai spus că are nisce mâni... Am cunoscut... odată...
—	Oh ! nu sunt mulţi ca el.
—	In sfîr.şit, <jise Renâ, dacă vel reuşi sâ’l arestezi, dâ’ml de scire ; ine însărcinez ea...
—	Am se mal aştept puţin... Voesc se aflu unde stă, pentru ca se se potâ face o perchiziţie la el acasă... Cred câ se va afla multe lucruri...
—	Asta’l o idee, dise Renâ. Am se me ocup şi ea d’acesta afacere.
—	Mulţumesc domnule, dise Serafim. P6te cu chipul acesta voi pune mâna pe bani.
1 fond Serafim se mleresea puţin sea
mal de loc de arestarea Iul Oscar. Scopul Iul era se pună mâna pe ba.nl, încolo puţine îl păsa lui.
Rene fără a da mare importanţă celor ce află de la Serafim, i se părea însă curios acea coincidenţă bisară între mânele secretarului Iul Parisot şi urmele lăsate pe pânza din sicriul Iul Gendrin.
Ren6 tot drumul de la St.-Martin, până la Paris se gândi la ceia ce ’l spusese Denacy şi în mintea Iul ’şl reconstruise scena, aşa cum trebue să se fi petrecut la cimitir.
S’a găsit opium în stoniac, şl ijise el: acel cari aa avut ideia de a bate un cuia în capul Iul Gendrin, trebue să se fi gândit mult la acesta. Nu cred să fi înlrod is aşa uşor opiu în stomac. Gândindu-se mal mult, el ’şl (jise câ numai găsirea opiului In stomacul lui Gendrin era o sarcină contra tatălui Elvirel.
El găsise acuma capul de acusare contra lui Denacy.
Serafim rugă pe Rene să se ducă la Parisot şi să ’l spună eum se află.
Denoirac se duse la Parisot, acesta însă nu era acasă.
Al doilea secretar primi pe Renâ.
—	Sunt trimis de Serafim, iţise internul.
—	Serafim ?
—	Da... Ea sunt intern la spitalul Caritatea. Serafim e în secţia mea.
poliţie cel arestaţi* s’a retras nevoind a începe ancheta.
D. Rosetti a dis directorului poliţiei câ d-sea nu înţelege ca[|prin bătăi şi schingiuiri se st6rcâ declaraţiunl.
D£câ este aşa, atunol d. Rosetti să ancheteze fapîul bâtăet şi se dea în judecată pe culpabili.
X
Doue-decl şi doi de ţigani sunt arestaţi la politie, inculupaţl în tâlhăria din Va-lea-Tînganului.
Faptul a fost denunţat de unul din pr incipalii autori, anume A**i^.t•'»»*• 1. dr meserie zidar. Cea mal mare parte din inculpaţi aa mărturisit faptul.
Ancheta s’a făcut de directorul poliţiei împreună cu inspectorul Epureanu şi Ia-nolescu, cari aa bătut neoinenos pe cei arestaţi. Unii dintr'inşil se «ţie® 0!t zac bolnavi în arestul politiei.^
X
Adl se celebrâză în întrâga Bulgarie, aniversarea încoronărel prinţului Ferdj-nand.
»q SHfiJeeti'
Pe câmpia Bărăganului s’a isprăvit se-cerea. Recolta e bună. Fânul e fârtebun. Toţi se plâng, că nu sunt destule braţe pentru muncă.
x
Oficiosul (fiar maghiar Nemzet, spune câ în urma cererel procurorului regesc şi a apărătorului Fotvos, procesul de presă intentat d-lul general Doda se va judeca la 17 Octombre a. c. şi nu dupâ cum se anunţase mal d‘lele trecute.
î'i I » M UH
X
Citim în Buletinul Camerei de comerţ din Focşani :
De la 15^-30 curent piaţa a fost puţin agitată.
Recolta grâulbl, secara, ord şi ovâd de şi fdrte abondente, preţurile încă nu s’a fixat din causâ ca abea suntem în treerat.
Câte-va v&nd&ri făcute prea timpuria a ridicat preţul pe hectolitru la II până la 11 lei şi 50 bani predat la gara cea mal apropiată.
Suntem informaţi de corespondentul nostru din Pioeştl, — scrie acelaşi d*al't câ în acel oraş aglomeraţiunea gologanilor aa ajuns a fi o adevărată greutate în transacţiunl, ast-fel că faţă cu argintul saa hârtia, sufere o perdere de la 1—50 la sutâ.
Ar fi de dorit ca d. ministru de fi-nnnee să disposeze prin casieria generală de a se expedia o parte din gologanii aflaţi pe piaţa Ploeştilor, în Moldova, unde 3e simte mare trebuinţă.
X
Camarile vor fi disolvate înainte de l Septembre.
X
Lucrările pentru punerea terasamen-telor pe linia Vaslui-Iaşi, se vor adjudeca asupra societ >ţel de construcţiuni, care a oferit preţul cel mal jos sub devis.
I. p. s. mitropolitul primat, care se află la Viena, se va intărce în capitală vineri.
X- -L.l-itMîf mJ»a *
•# IIH 1 ,
Regina 'şl urmâzâ cu succes cură' Ia băile de mare de Ia Sylt.
L
Luni, 18 Iulie, Principele Leopold de Hohenzollern, fratele Augustului nostru Suveran, a venit, pentru câte-va iţile, spre a vedea pe Regina s
X V
Minisierul de râsboi a luat hotărârea să pue la pensie mal mulţi oficerl superiori cari aO trecut vrâsta de 50 ani.
fiii. W illv ij 1 IHIHi* eH.
1
< «#
Lucratorii de lâ gara de Nord s’ao pus în grevă.
ţv’-fX vjwaw
Disenteria bântue gr6smc în judeţul Argeş s’aa luat mfisarl de combatere. • r>
Ministerul domenelor a decis s£ vândă
* j JL| I 4
în loturi la săteni moşiile care aa o întindere mare de 100 hectare.
X
In curând o linie telefonică va lega diferitele forturi din jurul Capitalei.JJ
q
rn
Corpul al 3-lea de armată de sub comanda generalilor Radovicl şi Pencovicl, după ce va manevra pe brigăzi, va face manevre cu un simulacru de bătaie, pe corp de armată.
X
Mal mulţi oficerl din slatuj-rnajor aa plecat la Cocorâştl (Prahova) pentru a esamina terenul unde vor avea loc manevrele de tomna.
X
Regimentul I de roşiori a primit ordin ca la 20 August să plece la Slobozia unde va sta dece d^e, în urmă va pleca fa Cocorâştl, pentru p lua parte la marele manevre.
X	|;i*:<'! tiOIIJJiîblt u it
1). inginer Râmniceauu va pleca peste câte-va dile în Dobrogea pentru a începe lucrările de delimitare a pământurilor cari vqr fi pusp ţn vândare. t
X
Câţl-va oficerl superiori sondează terenul dintre comunele Peuda şi Plopeni, unde vor avea loc manevrele corpului 2 de armată'. . my» âto
6u
irrt
X brimfiuit hilumuu
La tragerea loteriei turceşti, ce a avut loc săptămâna trecuta, numărul 946,155 a câştigat 600,000 franci şi numărul 256,521 a câştigat 60,000 franci.
X
Mal mulţi oficerl al Statulul-major aa plecat la. Botoşani ca să facă studii to- -pografice.
X
Aceşti oficerl vor sta acolo mal mult de c lună.
De la băile din Dorna se scrie câ mari inundări aa avut loc acolo. Multe case aa fost dărâmate, 6r podurile aa fost luate de apă. Linia ferată şi cea telegrafică, i-nuudate. Oh şi ce co.nuuicaţie întreruptă
.m

—	Cum mal merge? întreba secretarul.
—	Nu tocmai bine.
—	E vina Iul domnule. Căuta să strîngă bani şi mânca forte prost.
—	Am aflat acăsta.
—	E bolnav d& rac Ja stomac, nu e aşa ?
—	Nu, are îusă o rană, care e destul de gravă.
—	Vra să d‘câ nu mal scapă ?
—	Ah ! nu, crpd câ ’l voi putea vindeca.
—	Ah!...
Secretarul se uită cu coda ochiului la Benă şi ’şl dise :
—	Ce se amestică el în afacerile Iul ' Serafim. . . Ce se interesează aşa mult de el ?
—	Ml a mal spus, urmâRenă, să aduc complimente unul tânăr secretar.
—	Oscar Binat?
—	Da.
—	A plecat d£ erl de la noi.
—	- A plecat ?
—- Da domnule.
—	Şi nu se mai Înt6rce?
—	Aşa mi se pare. A plecat Ia Marsilia, dice ca m’a murit mama.
—	Ştii unde stătea când era la Paris?
—	Nu domnule.
—	Ml pare forte râa. Spune Iul d-I Parisot câ am fost la el.
—	Bine domnule. Fiţi şi d-voastra buni şi spuneţi Iul Serafim ea doresc să se însânâtoşeze cât mal repede.
—	Bine, nu voi uita.
—	Această plecare neaşteptată a Iul Oscar are să facă pe Serafim sâ’l bănuiască. {Acuma e sigur că el a furat pe lucart. Trebue $sâ aflăm dacă In adevăr mama lui a murit. Vot afla aceasta. Se pote întâmpla, ca miserabilul să nu aibă mamă.
Renâ se întorse la spital.
—	Oscar avea o mamă care stătea la Marsilia? întrebă el pe Serafim, care se scula din pat când Renâ intră în sală.
—	Nu domnule. P6te de o suta de ori ’mt a spus câ nu cun6şte nici pe tatăl sea nici pe mama sa.
—	A spus câ a primit o depeşă de la Marsilia prin care l se anunţa c i m una Iul a murit acolo.
—	A plecat? strigă Serafim câscfind ochii.
—	Da.	i
—	Ah! miserabilul ! afe să ’mi chel-tutascâ toţi banii!
Serafim desperat, se culcă şi suspină aşa de tare ca incomoda pe vecini.
—	Linişteşte, d'ee Renâ, carâ na putu
www.dacoromanica.ro
TELEGRAFUL — 3 AUGUST 1888
Oficiul postai, e inundat. Visi ta torit s’au retras pe locul cel mal înalt. Până acum, nici o persânâ nu s’a înecat.
X
Curtea de apel din Galaţi va judeca mâine proeesul fostului primar lvanovici din Tulcea, care a frustrat casa comunei cu vr-o 20,000 lei.
n
Din Boştenl se scrie următârele Românului :
Pe una din frumâsele poenl ale muntelui Furnica, în diua de 29 Iulie s’a găsit. un tânâr sinucis. Judecând după situaţia în care s’a găsit, pare-că miseria şi amorul an fost îndemnât6rele. Mortul era întins pe iarbă şi ţinea în mâna dreptă un revolver nod din care descâr-case numai glonţul ce’i traversase inima. In stânga era pălăria, umbrela şi o sticlă g61a în care fusese rom. S’a găsit asupra mortului numai 80 bani, ş’o telegramă de la C. F. R. ceia ce a lăsat bănuială că este funcţionar la C. F. R. Identitatea nu s’a putut afla. Alături mal era o hârtie ruptă în mici bucăţi, care, adunându-se s’a constatat că era o poe-sie începută şi nefinitâ. Locul unde s’a sinucis este fârte poetic.
DRAGOSTE PENTRU TERf.Nl
‘Ol
Citim în Opiniunea din Craiova:
Din întâmplare, am aflat un fapt care trebue se ne dea t6tâ mesura solicitu-dinel pe care junimiştii o au pentru ţe-ranl.
E drept că, dupe ce’i îtnpuşcaserâ ca pe vite, nu pe puterii aştepta la ceva mal bun de la el.
OrI-cum, np vorbiseră de reforme cu care să îmbunâtăţâscâ starea ţăranilor.
Avâm drept deci să aşteptăm ca mal rea să nu le-o facă.
Acum vre-o 3 dile aflându-mâ în gara Piatra spre a aştepta trenul ce venia din capitală spre Craiova, am vâdut în bufetul gărel pe prefectul de RomanaţI, renumitul Cezianu, cel cu pricina cu procurorul.
Prefectul primea în bufet plângerile (?!) a mal multor proprietari contra sub-pre-fecţilor, cari nu voiau sâ le dea ajutor spre a scdte cu sila pe ţărani la muncă; şi el făgăduia că le va da dănsul tot a-jiitorul cerut şi va pune la regulă pe sub-prefecţl.
VorbâO destul de tare ca noi să I putem aud*-
Execuţia e deci restabilită.
In fine, iată una din i-eformele junimiştilor.
Execuţia fusese scâsi ca era şi ne-dre.ptă. Junimiştii o restatornicesc, — e drept că nu prin [le'gf, dar p6te o vor face-o şi ast-fel.
Şi, când te gâudeştî că aU neruşinarea să vorbăscâ de reforme pentru ţărani !
-	-	• • 9-9-9 •
EXPOSIŢIUNEA DIN ViENA
Vienp. 20 Iulie 1883.
Mă voiu ocupa adl de partea aceea a exposiţiunel, care se referă la patinagiu. Iată un lucru, care de £igur va interesa pe cocbne, cari să văd deja prin gând pe ghiăţa lacului CişmegiUiîn mijlocul unul vârtej de pâtinorl clatiriţându-se în sunetele musicei militare.
Zăresc aci o mare cantitate de patine,. unele cu extremităţi rotunde, altele cu vârfuri ascuţite, unele late de desubt, altele tâiâse ca iataganul, unele cu curele cari se lăgă pe deasupra piciorului, altele fără nici o curea. înaintea tuturor acestor modele, aşi fi forte încurcat dâcâ ar trebui ca să vă recomand vr’o sistemă, îmi mărturisese incompetenţa în ceea ce privesce arta patinagiulul. ’Ml place să văd pe alţii dedăndu-se acestui exerciţiu, exscutând fel de fel de figuri originale şi inedite şi la urma urmei câ-dând în nas pe ghiăţa lucitâre, încercând a trage după Jdenşil pe patinori pe cari un hasard nenorocit ’l-a pus momentan în apropierea lor. Der decâ e vorba d’a’l imîta, renunţ cu desăvârşire, nu mă simt capabil de atâta elasticitate şi aşi face un prea prost efect cu cele patru labe în sus.
Din norocire sunt multe persone pe cari acâsla perspectivă nu le sperie. Pic din norocire, căci decâ ele nu ne ar da spectaculul tumbelor, de ce am rîde noi? am fi condamnaţi la seriositate pe viaţă. Nu vorbesc, bine înţeles, de acel cari aU devenit maeştri în arta alunecuşului, ci numai de acel cari n’au luat încă tote gradele lor. In loc d’a opera în particular aruncând câteva doniţe de apă în curtea lor şi d’a nu apare în localurile publice de cât când se simt tari de tot, aceşti din urmâ nu esitâză a da popula-ţiunilor tristul spectacol al şovâiturelor lor. Curiosâ mal e lumea nostrâ! Cât timp, câtă muncă perdutâ pentru progres din causa acestor nugae diffidles!
Manechinil costumaţi în patinori pre-sintâ un interes straşnic, Sciţi că nu se p6te patina fără o livrea specială ; cine s‘ar presinta la skating cu hainele lui obicinuite, s’ar expune a fi taxat de rea crescut şi ar ridica un toile contra Iul; trebue neapărat să fie deghisat. Aşa de esemplu, domnii trebue să porte un veston scurt cu două rîndurl de nasturi şi învelind bine peptul, pantaloni strâmţi până la genunchi, închidându-se cu o cataramă de oţel sâa de argint, ciorapi de flanela cenuşie a doctoralul Iaeger. Cu-nonosceţl pe d-rul Iaeger, inventatorul flanelei de sănătate ? vedeţi portretul Iul la tote' colţurile de stradă, la toţi negu-storaşil de căciuli de lână şi de bumbac. Este un om cu obraz gros şi rotund, cu un aer vesel şi mulţumit de sine, cu burta mare, ascundând sub ochelari micii sel ochi strălucitori şi glumeţi, îmbrăcat cu flanelă de la cap până la pictore. Acâsta nu este nici de cum o manieră de a vorbi, căci nu numai cămeşă şi ismenile Iul sunt de flanelă ci şi gi-letca, pantalonul, cravata, pălăria şi încălţămintea. Flanela de sănătate, ast-fel este ideea genială, care a înlocuit într’un mod fOrte ’avantaglos, lângă d-rul Iager pe bolnavii absenţi.
Dar ca să revenim la patinori, el trebue să mal porte un guler şi manşete de flanelă, o căciulă pârosâ şi ghete galbene cu gâetane. Fără acest aparat, nu pot pretinde la titlul de sportman serios şi nu merită de cât cel mal adenc dispreţ. In ceea ce privesce pe coconiţe, le trebue rochii scurte de postav, cu două trei rîndurl de sutaşe, veste cu pasmanterie negră urgurăsca pe pept şi jur împrejur, câciuliţe mititele cu o singură până albă sâa roşie, manş6ne de blană atârnate de gât cu un şnur de aceiaşi colOre ca penă, mânuşi negre blânite cavi se suie până la cot şi ghete negre cu butonel roşii pentru unele, pentru altele cismuliţe de lac.
Dacă se patinâzâ mult în Bucnreştl, se patinâză mult mal mult în Viena. Pati-nagiul este aci una din cele mal fru-m6se distracţiunl ale lumei aristocratice
să se stăpânâscâ sâ %i surîdâ ; mă interesez eu d’afacerer „d-tale.
—	Mulţămesc d-le> Fii bun şi da de ştire poliţiei. Iată semnalmentele acelui miserabil: mic, bl/bnd, gentil ca o fată, ochii mari, albaştrjb nu uita că are numai câte patru de)Jete la fic-oure mână. Numai după aces,t semn, pâte să’l gâ-sdscl.
—	Cred şi eal dise Renâ.
itieir, jl
ii a*/	. i a
/
/	4	.1	]|
IuliU Jarier ^şea d® *a Pa'atul Justiţiei mal de vitame ca de obieein, — un proces ce’l avea se amanase, când d’o-datâ mergeutl pe bulevard vâdu pe Renâ care venea /repede spre el.
—	E eetfa noă ? întreba avocatul luând de brjaţ pe intern.
—	Da./Vin-o cu mine, vom vorbi împreună.
Cel doţl prietini se duseră la o berărie unde se {întâlneau de obiceia cu mal mulţi prietini dinainte de mâncare.
In be</ârie nu era mal nimeni. Cer ură câte o Aere şi Renâ spuse lui larier diferite îrftâmplari pe cari cititorul le cu-nâşte djeja.
Dupef ce Renâ sfârşi, aVocatubse gândi in mo/ment.
—	Da, dise el. E un mister pe care trebue sâ’l desvâluim. Insâ cum ?
—	Ah! dacă am putea pune mâne pe secretar. Insâ nu cred se fie aşa uşor. Oscar trebue sâ se pâzâscă.
—	Dacă are o sută cinel-zecl mii lei în buzunar, nu se pâte sâ nu facă vre-o prostie. Dacă am vesti poliţia ?
—	Mâ gândeam şi ell la acesta. Inse trebue sâ ’l dăm ore-care informaţiunl. Ce sâ spunem şefului poliţiei ca sâ ur-mâreaşcâ pe acel miserabil?
—	De sigur că nu ’l vom da adresa... Inse mi se pare că daca vom vesti poliţia, dacă vom spune ceia ce ştim, tot va putea face ceva... Sâ mal aşteptăm o di— Adl e duminică, Luni ne ducem la poliţie. Ce di°l» nu e bine’
—	Fie şi aşa. Atunci sâ mergem sâ prânzim.
Cel doi prieteni plecară din berărie şi se duseră într’un restaurant pe bulevardul St-Mihail.
După o 6râ se duseră la Elvira şi Berta care trebuiau sâ plece din casa în care stăteau, pentru că în timpul cât Rene lipsise din Paris, sett prietenul Jarier găsise pentru cele două domnişore un a-partament într’o casă nouâ Ia St-Germain aşezată îu faţa castelului.
Peste opt zile, ele trebuiau sâ plece
şi ale curţel. Ghiaţa n’are linisce nici diua nici noptea, nu numai în capitală ci şi în tote reşedinţele imperiale de prin prejur unde se organisâră serbări vene-ţiane cu iluminaţie şi focuri de Bengal.
Sunt sigur că nu se afiâ aci o singură fată care se nu cunoscâ la perfecţiune arta patinagiului, ce face parte din orl-ce crescere, bună sâa rea.
Vienezil sunt în stare sâ nu mănânce trei dile de-a rând, sâ se mulţâmâscă cu cincl-spre-dece halbe de bere pe di în loc de trel-decl şi şâse? ca sâ se potâ da pe ghiaţâ, căci acolo ’şl dau el întâlniri, acolo fac declaraţiile lor de amor înfocate fetelor însetate, acolo pregătesc îm-pârechiărl pentru viâţă sâu pentru o nOpte.
Amorul patinagiulul este împins aşa departe în cât nici vâra nu se astâmpără patinoril. El au constituit un club care dispune de o vastă sală în formă de circ cu bănci depuse în amfitetru pentru spectatori şi a cărui centru este podit cu un lemn tare cernit. Pe acesta suprafaţă lucitore ca o oglinda, bărbaţi şi femei, tineri şi fete, descriu cercuri, a-rabescurl, dansezâ cadriluri şi sâ învârtesc în tâte felurile câsurl întregi. Când sâ simt cam osteniţi, es prin una din părţile laterale ale circului şi sâ duc sâ se odihnescâ pe băacile amfitetrulul, luând locul spectatorilor cari, la rîndul lor, ’l înlocuesc pe podelâ.
Patinele cu cari se servesc, sunt pre-vâdute cu patru rotiţe metalice cari nu vrâu sâ stea un minut fără mişcare, astfel în cât imediat cum le-al încălţat, vrând ne vrând, esci silit sâ umbli şi sâ nu te mal oprescl. Dâcâ nu escl dibăcia, escl aruncat cu repediciunea fulgerului pe gard unde, spre marea ta bucurie, îţi strici câle-va măsele.
Dupe cum vâ puteţi gândi, nu merg âmenil vera la Skaling în acelaşi costume ca şi iarna. De aceea, fabricanţii ne aretâ, cu mijlocul unor manechinl, cum trebue sâ ne purtăm pe timpul cuptorului : o bluză elegantă de postav subţire, pantaloni de aceeaşi materie până la genunchi, ciorapi de fii d’Ecosse negri, pantofi deschişi de pele roşie, o pălărie de vânător tirolian nâgrâ cu pene versi-colore şi o lungă cravată roşie. Bluza şi pantalonii sunt negri, şi trebue sâ mărturisesc că acest costum este fârte frumos. Cât despre al coconelor, el constă într’o rochia de cit cu dantele aplicate la mâneci şi un jabou de-a lungu pep-tulul, fără turnură şi eâdend drept, fără marafeturi, dinainte şi dinapoi — colârea este ad libitum\— o pălărie cu aripi late de şese degete, cu totul ridicată dinapoi, mânuşi de Suedia scurte, şi de colâra deschisă, o încingâtore de pele de lac, ciorapi negri cu flori albe şi roşii de a-supra piciorului şi pantofi deschişi de lac. Nu e aşa câ costumul e frumuşel ? Nu va da el ore cuconelor nostre pofta d’a deschide un Skating de verâ ? N’ar fi râu,
La revedere.
Octaviau.
tîmplat un duel fârte caraghios ; doul greci s’aU bătut nu pentru onore, ci pentru 12 franci. Nu s’a întâmplat nici un accident. Sergentul a condus pe duelişti, care aveau aprâpe 100 martori, la răcorea unei aproţ ia te secţii.
Don Caprlce.
ULTIMA ORA
Wiesbanden, 13 August.
Principele regal al Greciei a sosit pentru u vizita pe regele Danemarcei. ‘El s’a dus în urmă la Esen pentru a vizita stabilimentul Krup.
Sofia, 13 August.
Guvernul a încheiat o învoială provi-sorie poştală cu Turcia care recunâşte timbrele poştale bulgare în Rumelia, re-servând dreptul sâu asupra veniturilor de fixat când se va revisui statutul organic al Rumeliel.
Berlin, 13 August.
Se asigura câ feld-mareşalul de Moltke a fost scos dupe cererea sa, printr’o scrisore imperială forte graţiâsâ, din funcţiunile sale de şef de stat-major general al armatei şi numit preşedinte al comi-smnil pentru apărarea naţionala.
Corniţele de Waldersee e numit şef de stat major general al armatei.
Londra, 13 August
Times constată câ deschiderea liniei internaţionale va mări influenţa Austriei în Serbia şi în Bulgaria.
Londra, 13 August.
Parlamentul englez a fpst amânat până la 6 Noembrie,
St.-Petersburg, 13 August.
Journal de St.-Petersbourg desminte într’un mod categoric ştirea dată de Standard şi după care d. de Giers stăruieşte pentru ca Turcia sâ profite de confiscarea liniei Vakărel pentru a relua militâ-reşte în posesiune Rumelia Orientală*
Roma, 13 August.
Agenţia ,Ştefani* anunţă câ Rusia, Germania, Englitera, Austria şi Spania aU declarat câ capitulaţiunile nu sunt aplicabile la Masuah nici asupra teritoriului dependinţe. Tâte cele-l’alte puteri au luat act, aderând la notele de la 25 Iulie.
întâmplări din Capitală
SS'i fie de bine.—Individul losef Con-trabasu, cetăţean alegător din ceata apărătorilor sferelor înalte, trecând prin str. Schitu-Măgureanu şi fiind cam hotârît şi pornit a eădut într’o varniţâ de unde a fost scos cu mare greutate pentru câ el voea ca sâ se culce a fost imediat transportat la cea mal apropiată cârciumă ca sâ se râcorescâ. Sâ’i fie de bine.
Duel.—Duminică pe Ia orele 4 s’a în-
d’acolo.jAcea dispârţire întristă mult pe cel patru tineri.
A doua dl după dejun cel doi prieteni se întrebau ce sâ facă după amiadâ.
El se preumblaU pe bulevard ; d’odată vâdurâ un omnibus încărcat cu lume, pare-câ se ducea spre curse. In adevăr în acea di erau alergări de cal la Pădurea Buloniel,
Cel doi prieteni se uitară unul la altul.
—	Mergem ? zise unul din el:
—	E o idee şi asta! răspunse cel-alt.
Făcură semn vizitiului, care opri om-
nibusul. Cel doi prieteni se aşezară pe bancă. Numai două locurLmai erau libere. După douâ-decl minute ajunseră pe aleea salcâmilor.
Era o di frumosă. Lumina sorelul se reflecta pe alămurile de la trăsuri, pare-câ arunca scântei de pe plăcile de alamă de la hamuri.
Strada era plină de trăsuri cari mergeau încet. De fie-care parte a stradel, pe trotuare erau o mulţime de 6menl pe jos.
Iuliu şi Rene mergeau prin acea mulţime când d’odatâ o adunătură de âmenl, îl făcu sâ sâ oprească.
El zăriră în mijlocul a vre-o douâ-decl de dmenl uu tânăr, palid, care parâ-câ
Serviciu special al diarului Telegraful
Roma, 14 August.
t Ministrul instrucţiunei publice, asistând la un banchet dat la Turin, a rostit un discurs fârte aplaudat. El a lăudat energia şi patriotismul d-lul Crispi şi a dis câ Italia este amică sinceră a păcel şi dispusă sâ respecteze pe toţi, dar decisă a face sâ fie respectată şi ea de toţi.
Alianţele Italiei sunt de pace şi pentru pace. Ministrul speră câ această pace va fi menţinută chiar în folosul acelora cari nu o socotesc tot aşa de scumpă după cum o socoteşte Italia.
întrevederea de la Peterhof a fost un mare eveniment menit să favoriseze causa pâcel. Visita Iul Wilhelm II la Roma va fi un nou gagiu al tendinţelor noastre pacinice.
Roma, 13 August.
Oficial.—Comandantul trupelor din A-frica a trimes 400 başibuzuci, coman-! daţi de un căpitan şi patru ofiţeri, wîn I contra oraşului Saganiti la 120 kilome-j tri de Arkiko, şi unde Debeb adunase j 300 de omeni armaţi cu pusei pentru a întreprinde un jaf (razia). Adamaga care cu 200 başibuzuci, urma pe Italieni pentru a asigura retragerea lor, se întâlni pe drum cu 200 AsaortenI, sosiţi la 8 August în faţa orăşelului Sageniti, Ita-
lienii găsiră câ Debeb luase tote dispo-siţiunile sale, pentru apărare.
Totuşi căpitanul italian intră cu vitejie în sat cu un ofiţer şi 100 başibuzuci şi ocupă mica întărire. Dar AsaorLenil întâlniţi pe drum comiseră o trădare informând pe Debeb de înaintarea italienilor; aceşti Asaârtenl deşertară, trecură la inamic şi atacară împreuna pe italieni, cari fură în neputinţă de a apăra întărirea. Că-^. pitanul şi un locotenent fură ucişi.
Başibuzucil fugiră atunci în cea mal mare desordine, aruncând panica printre başibuzucil cari se găseau rânduiţi afară din sat.
Cel trei ofiţeri râmaşi în viaţă cu câţiva soldaţi opuserâ oresisteuţâ desperată. Pare că toţi ofiţerii au pierit. Aprâpe 400 başabiizncl fură adunaţi la Waa.
Pierderile lui Debeb se urcă la 3606-menl.
Gomandantul-şef a dat ordin să se a-resteze 40 de AsaortenI ţinuţi ca zălog, şi va proceda la o represiune exemplară după ce va fi cules datele trebuinciose.
Ultime Informaţiunl
S’a luat disposiţiunea de către direcţia regală a căilor ferate de a se întări mat multe poduri cart aU suferit stricăciuni din causa ploilor.
Mal cu sâmâ podurile de pe linia Roman, au suferit 6re-carl stricăciuni pe timpul ultimului uragan
Rîurile Moldova şi Şiretul venind mari aU inundat partea de jos ’a oraşului Roman.
Mal bine de 100 de familii au câdut victime acestei nenorociri.
Sâmbătă 6 August, Colonia austro-un-garâ din Capitală va serba diua naştere-împeratulul Frantz losef, printr’un bani chet dat Ia ora 7 săra în grădina Cazi' nulul austro-ungar.
Acest banchet va fi presidat de d. Go-luchowski, ministrul plenipotenţiar al Austro-U n gariei.
CASA DE SCH1MH
N.4D.M0R0EAN0
Strada Lipscani, N^ua clădire a societăţei Da ia-Komânia numită „Pasagiul Dimitrie Ohika“, No 6
BUCUREŞTI
Cumpâră şi vinde efecte publice şi face orl-ce schimb de monedl
Cursul pe diua de 2 August 1888
	Cump.	Vâr'»
5°l0 Renta Amortisabilâ. .	AC l i	96
	95 >I4	
5°la , Rom. Perpetua .	—		
6bl„ Obl. de Stat (Conv. Rur)	96	96 >/2
6°l<, , , (C. F. Rom.)	—	—.■
5°lo , Municipale 1883. .	81 • 4	82
5°l° , , 1884. .	—		
7°lo Scrisuri funciare Rural.	107 ’/2	108 V
50l0 > » *	95 >/4	96
7°!o „ , Urbane.	106	106 ‘t*
6“lo , , ,	990,	100
Rol J Io V y » •	90 VA	91 */*
5°|0 » fune. Urbane laşi	80 •/*	81
Impr. cu prime Bucur. (201.).	40	44
Los. Crucea Roşie Italiană .	28	30
10 fr. Obl. Casei Pens. 3001.	220	230
, Sârbeşti cu prime.	69	73
Losurl Otomane cu prime .	40	45
, Basilica Dombau. .	18	20
Aur contra argint seu bilete.	7 !U	8
Napoleoni contra lire. . .	20,05	20,10
Florini Val. Austriacă . .	,206	207
Mărci Germane		124	125
Bancnote Francese . . .	100	101
Ruble Hârtie		235	245
1 N B. Cursul este socotit în aur.
se apăra contra celor ce *1 înconjurau, dădea din mâni şi din picâre.
Rene căută se afle ce e.
—	L’a apucat epilepsia zise unul din mulţime.
Dupe câte-va momente tânărul îmbrăcat cum se cade, ’şl sterse fruntea cu 1 batista.
Renâ scâse un strigăt şi apucând de braţ pe Iuliu strigă :
—	Ah! IuliU! uite-te la mâna lui... vedî ?
Lumea dimprejur se uita la băiat.
La aceste cuvinte băiatul tresări şt se roşi la faţă, apoi ridicându-se repede în pioiore, trecu prin mulţime ca o săgătâ şi se îndreptă spre o alee în apropiere
Renâ strigă :
—	Puneţi mâna pe el!
ţ)icând aceste se luă dupe băiat, urmat de Jarier, D’o dată însă mal mulţi tineri de pe la diferite case p,e bancă se puseră înaintea lor şi începură a ride.
In acest timp Oscar Binat, pe care cititorul de sigur câ ’l-a recunoscut dispăru în tufiş.
Rene se supără şi voi să dea la o parte pe unul din acelbâeţl care ’l oprise, Jarier însă strîngându’l de mână, dise :
—	Taci, nu vedi că te faci de rîs,
Cel cinci baeţl,—pentru câ erau cinci,
—în loc de a lua drumul spre hipodrom se întorserâ la Paris.
Jarier ţinea pe mână pe Renâ, care dicea :
—	Dacă n’ar fi fost acel băeţi puneam mâna pe individ.
—	Linişţeşte-te ’l mal găsim noi.
—	Aş!
—	Aide dupe cel cinci băeţi.
—	Pentru ce ?
—	Aide ! — ascultă ce ’ţl spun.
—	Ah! înţeleg, acel tineri sunt tovarăşii Iul.
—	Mal e vorba !
—	Atunci aide mal repede.
—	Lasă că’i ved eu... se mergem mal încet ca se nu ştie câ’l urmărim.
Cel doul tineri găsiseră că cel cinci individl erau tâvarâşil Iul Bibi-patru-de-gete.
Cum am vedut Bibi a fost apucat de epilepsie, bâla de care suferea de mult timp.
Audind cuvintele Iul Rene, par’câ un curent electric trecu prin el.
In acelaş timp, Bibi avu timp se d*ca tovarăşilor lui :	v
—	Luaţi sema 1
(Va urma)
www.dacoromanica.ro

TOMA ŢACIU
Renumita Cârturărtoă
ln Noul Palat Lacia-Romania.
No. 4. — Strada Lipscani. — No. 4.
BUCUR KS CI
Cursul pe (Jiua de 2 August 1888
Cump. Vând
5°/0 Rentă Amortisabile. . 948/4 953/ 5°/0 Renta Rom. Perpetua. . 92,|2 9-3,/ 6°/0 Obligaţii de Stat.. .	. 96'— 97-
6%	, C.F.R. Regal. —	—
5%	» Municip. vechi 81'/* 82 >/
10o/0 fr., Casa Pens. 3001. 210— 225-5°/0 Srisţuri funciare Rural. 94s/4 95*/
7®/0	>	,	,	108	1087
5%	,	, Urban. 90'/. 91
iS’a mutat in dosul Palatului Regal
La finele Stradal BrMjanu, No. 51, (lu colt)
Lingă grajdurile Palatului Regal
Ghiceşte viitorul, pre-sentul şi trecutul, pdte des-] coperi şi pagube, furturi, jndecăţî, ori ce secrete ascunse la cari se interesezi! cine-va. Cine aduce seinnej pdte afla lucruri ascunse : comori, etc.	1
’Ss.fcVSk'Si
Jt „BAZARDEEN6LITERA" li
Sub semnatul, am ondre a amiiţţa pe Onor. clientela mea atât. din capitală cât şi din provincie, că cu oca-si unea tarifului autonom, am deschis aci in ţâră
67.	.	, de Iaşi
)mpi\ cu prime Bucur. 201. b. Los. Crucea Roşie Italiane. Acţ. Bancel Naţ. Rom. 500 1. Soc. Rom. Constr. 500 1. . Soc. Dacia-Rom. 200 1. . . Soc. Cr. Roşie Austriaca. . 3</. Los. Imp. Sfirbesc . .
DIVERSE Aur contra Argint. .	.	.
>	, Bilete de bancă
Florin Wal. Austr. . . .
Mărci Germane............
Bancnote francese, . .	.
Ruble de hârtie. .....
PENTRU
BARBATI BAET1
ln care confecţionez haine, după Ultimei^ Jurnale, din stofele cele mal bune ale Europei.
Asemenea mal putem efectua şi orl-ce Comande, în timp de 24 ore de dre-ce posedăm un mare deposit de
AgOnt de Publicitate
---I
Str. Sft. Ion Nou "o. 33.
00 stofe line din cele mal renumite fabric!	co
——	——— 	■ -
lio s: clientela mea, mă vn oncri, ou visitele ddor, spre a se convinge de marfa oonfeoţionatS aci Sn tSrî
fi pe deplin satisfăcuţi.	Cu stimă, LEIBOVICZ
Vis-a-vis de Legaţiunea Italiană. Primeşte anunciuri, inserţie şi reclame pentru diarul nostru, şi pentru or care alt diar din ţ6ră şi străinătate'.
OPERAŢIUNI DE CEREALE
Brăila 29 şi 30 Iulie 1888
T-.Tlitll«ILfJltUliu	11 frl.Vilthf ’J fll.t LLtj‘.tlIglLî:Lt .
OBSERVAŢII ode
CITMPERATOR
farmacia CHR. ALESSANDRIU română
jt tf3u.it ating
Peirano
Evloghio
Catzighera
Sassu
Lombardo
Preparaţi unea acestui vin, care pentru mine a devenit uji cult e adesea denaturat de unii colegi cari găsesc de cuviinţă a debita alte preparaţiunl în locul acestui vin, d* aceia atrag atenţiunea onor. public a nu primi de cât fltcbne originale
VINUL COPIILOR
PREPARAT DB
CHR. ALESS A-UNTDRIXT
Farmacistul Curţii Regale Etatea cea iragedă a copiilor ’I face a se îmbolnăvi uşor; pentru a preîntâmpina maladiile se recomandă acest vin tuturor copiilor de Ia etatea de 6 luni în sus; tinerelor fete le ajută la buna desvoltare a corpului, întâ reşce dsele şi da putere muşchilor.—Modul întrebuinţării; a se vedea instrucţiunea ce însoţesce fie-ce sticla. Preţul 3 lei.
Dintre tdte preparatele de gudron care a obţinut o reputaţie netăgăduită ln faţa d-lor doctori şi clienţii ce dd constatat foldse surprin^etâre e
GUDRONUL ALESSANDRIU
«are se întrebuinţară cu succes contra durerel de piept, tosel provenita In urma guturalului, iritaţiunl ale peptulul, astma,. catar al băşicel udului.—-Lipsei de pofta de mânece, '«şei—-Cu o linguW din/ acea? Gudron pus într’o litră de kpS forme ape de,Mcurâ co se pote da cu mult succes la copil contra bdlelor mal sus indicate.
Pentru adulţi se iea o lingura de Gudron in apa ta-charată safi lapte dulce 2—3 ori pe <ji. 2 lei fl.
I. Verona
Tetenes
Perlea
Embirico
Marghiloman
Bach
■: nî . o uf. ăi»
b 1.) oif nun/ iqri	1'**. hvJm
h idii; 1 tm-t. t.l«iii;* ' , -q fs v iii . ...1	.3 InîiaiiJtif
.Linmt o\ lu! i9lM.
> ţt' j h Mtnfi turn
<)•* i.ji fie»
h. 1 o oi • •[ ait
Nicolopulo
Crisoveloni Th. Dimitriadi Sassu Gro soviet
Feitler
Manari
'■.mpta'iure gudronat dis Pauvre Homme (Alessandriu).—Contra durerilor Reumatismale, a Încheieturilor, mijlocului, durerilor de piept, spate şi alte junghiuri, 1 led ruloul.
Sgardelli
Marghiloman
Catzighera
Samarian
Evloghiu
Embirico
Ţuchlos
Gasanova
Cussoff
Ţuchlos
Vrioni
Vasmagidj
Petcu
Sgardelli
Gol tis
Capsule elastice ou ulei de Ricină (Alessan-
driu).—O dosă, cutia a 4 capsule I lefi, a 6 capsule 1 lefi şi 25 bani, a 8 capsule 1 lefi şi 50 bani.
iq <1
■ j 1' «ebj^d’ioV
m
rit', >Vt.'
jrr î t oiui itl
»siim\ fii VA
li-q un «0 iqe: .1 -ie.a Uf G-Hţ 7' fjiijţ ui biii b &h	I
Pastile Oumose-Codein-Tolu (Alessandriu).—
Superioritatea acestor medicamente în maladiele de piept este recunosoută de tdte celebrităţile medicale. Aceste pastile In urm, esaminăril ce li s'afi făcut s'afi aprobat de Onor. consilia medical superior, 1 led 50 bani Cutia.
G. Mendl
Slnaplsmul Alessandriu, muştar ta foi. —
Acfistâ preparaţiune esperimentată de autorităţile nbstre medicale şi profesor! la facultate a constatat că fiind su-peridre tuturor celor l alte preparaţiunl streine, şi chiar celui de Rigollot. Cutia 1 lefi 50 bani.
Cvietovitz
Gristoforato
Carnevali
Marghiloman
Sgardeli
Paul
Capsule oleo-balsamloe-aantallne (Ales-
sandrifi).—Remedia sigur contra maladiilor secrete (scursore, sculament) la 'bărbaţi,, fie în stare prds-pfită, safi ori cât de înveqhită, se vindecă prin întrebuinţarea unei cutii ce conţine 100 capsule, combinate ast-fel pentru un tratament de vindecare complectă.— .Modul întrebuinţării şi dieta prescrisă a se vedea instrucţiunea c^ însoţesce fie-care cutie.—Preţul unei cutii 6 lei.
A se observa pe capacul cutiei semnătura, eoldre roşie, şi a nu vfi debită alte capsule de a cărora eficacitate r.u sr garantesă. Se trimite contra mandat postai în ,orl-ce ioeahtaţe.

Senară
' / Vindecă \ f 8 din 10 ne- '
uralgiile ţi migrenele cele mal \ împoueră- J «re
/. X'X Frndee A \ tjj /crampele de n j stomach, palpi LJ_ vtaţiile,colicebe „ l patice, rărsi-vr \ t.url nervo- . \	se‘ etc. y
G. Mendl
Porumb
Embiricoi
Grosovici
Peirano
Manarj
Embirico
DE VI1VDAKE LA PRINCIPALELE FARMACII DIN TERA.
wtmammaGims&î-
hi localităţile unde nu ae găaeso aceste preparate cererile să se facă la Farmacia Română Bucureaoi fl contra mandat postaI espediez ln sri-ce localitate
FJBn<T^XCDl<TJLT IDE U?
(Institui cn fece cl0.se — Diplome recunoscute de Si
r VlEiNLA., "VII X.X3STIDBlSrC3-ASSB
Programe amenunţite trimete.
- ni	j ,«	a 1ANNY
(0)	directâref'
tllftfl
CALEA ViOtQRIEi 77, BUCURESC1, (CISMLUA ROŞIE)
•ÎNGER
istitutuluî
1 ou uir.qr, or f»(; t » «,-b K .bfcb
APA MINERALĂ NATIJRAL4 St. CIALWER
BANCA NAŢIONALĂ A ROMÂNIEI
SITXJATIIJNEA SXJM.AJEÎA.
S6 nu uituţl a, cere Stuvsa INOJ5L-.
Sursa Ndel. Apela acestei noul surse I găti în acid carbonic natural, şi care se bucură de i~ * ' uiacb fiind digestivă, temparantâ şi apărativă, ast-fel că combate
Se închiriată d’acum şi până la 1 tfoembrie.
trebue plasată îu prjimul rang din clasa .gazotţ' ‘ ' "	') reputa'% nuea sa ca cea mâl buti
) eu energie apele cu
ACTIV
Casa( Monedă.......................,	,	-
( Bilete ipotecare...................f
Efecte predate, la Casa	spre	încasare	.	.	.
Portofoliu, român şi străin .......
Împrumutul garantat cu efecte publice .	.
Fonduri publice.............................
Efectele fondului de reservâ................
,	,	, amortisarea Imobilelor
Imobili...................................
Mobiliar şi Maehine	de	imprimat	.	.	.	.
Gheltuell de administraţiune..............
Deposite libere.............................
Gompturi curinţi.................... J	s
,	de Valori ...................
PASIV
Capital..................^	.
Fond de reserv .	    .	.	.
,	amortisarea Imobilului . , . . .
Bilete de bancă în eirculaţiune..............
Profituri şi perderî ,.......................
Dobâmjl şi beneficie diverse................
Deposite de rhtras...........................
Gompturi curinţi.............................
»	de valori.................. . .
35797629
25866375
3226358
19252466
16892730
11999501
25(»3075
195646
2916210
138476
37160
30157684
41330194-
6446524:
196760028
34617633 25726125 6365041 17729503 11103610 11996167 3093616 235321 3371950 121800 44274 16977963 21483932 45196948 198063883 12000000 3093929 267901 117611720 1388839 65673 16977963 16320L82 3033/6i76 198063883
33278742 25728235 5879813 18038516 11465650 11999859 3093659 235321 3378263 122334 47234 17938113 22631601 44486371
Ce Lei noi ÎOO în sub
A se feri de contrafaceri
[]G. MlingCr, Bucureşti.^
Oa movlsfn
Singurul Deposit de
198323711
12000000 2506847 195859 105558020 1083676 133096 30157684 43374034 1750812 196760028
12000000 3093929 267901 117533750 1388839 96781 17938113 15725213 30279185! 19832471l|
De vânzare seQ de Închiriat
casa din strada Primăverii No. 30 bis, cu doue etaje, 7 camere de stăpâni, dintre care un, salon, mare, cu parchet în tote, 3 camere de slugi, bucătărie, douft pivniţe, grădina mică în fată şi altă grădină mare In dos/ gaz. Pentru cheie şi con-diţiuni a se adreşa ţnstiada.GoIţel No. 54.
din prima fabrică englesă
omas Fleming Son
SE GĂSEŞTE LA
I. Schwartz str. Decebal 6
VENZATOR	FELUL	Hectol.	J<b	Preţul în a u r	
		1,	j		«S
TELEGRAFUL — 3 AUGUST 1888

Tipografia farului ‘TELEGRAPHUL* Strada Blănarl. No, 20.
www.dacoromanica.ro
ANUL XIX. — No. 4819
IN BUCUkESCI SI DISTRICTE 10 BANI NUMERUL
ABONAMENTE: Pentru Capitală: pentru un an .... Lei 24 „	şiso luni . •	•	„	12
„	trei luni	„	7
Pentru JMstricte:
Pentru un an .... Lei 30 „	«6se luni	....	„15
n	trei 1““'.............8
Pentru Streinătute:
Pentru	un an .	.In	aur	lei	41)
*	ţ«ee luni	.	.	„	„
„ trei luni, .	„	„10
Abonamentele ee fac la 1 şi 15 ale fie cărei luni,
UN NUM fia VECH1U 25 BANI Abonamentele se plătesc înainte
8r«i T?noti 4 - nnAfldajaiT
ii;
nid o «1* ‘*1' *■" Minuni ;»«.•* -•
ll9 ,j*iP 1 Iu* f«’6 lirUfb''
,,.d u»« " 1 ‘ *
EDIŢIA A DOUA
JOUI, 4 AUGUST 1888
ANUNC1UR1 SI RECLAME
Anunciuri pe pag. IV linia 25 bani.
Reclame	„	III	„	...	1 iert
I»	,,	II	i«	• • •’	3 lei
m	ţi	I	.»	,	,	5 lei
Pentru Inserţii şi Reclame Redacţia nu e responsabila.
P.pistole netiancate se refnsft, articole nepubltcate se ard.
Iu Streinătnte a se adresa:
Francia, Havas, Laftitte et C-nie, place de la Bourse, Paris.
Etiylitera, Engine Miooud,8l Fleet Street, K C., Lomlou.
Austria, Haaseustuin et Vogler 2, Wien Rudolf Mosse /isiierstaetîe, W rene.
Ungaria, D. Merita Wiest, înBuda-Pesta Servitenplatz.
Abonamentele se plătesc înainte
Redaoţiunea, Strada Blănari, No. 20.
DIRECTOR POLITIC :	I. C. FUNDBSCU
Administraţiunea, Strada Blănari, No. 20
BUCURESCt, 8 AUGUST 1888
Scopurile junimiste
întocmai ca cochetele de la bal mascat cari îşi ridica puţin căte puţin masca spre a i’se vedea până tn fine tot obradul, aşa şi foia ofi-cidsă din Pasagiu ’şl a ridicat încetul cu încetul colţul de la velul care acopera ideile şi intenţiunile sdle^ până acum velul a cadut cu desăvârşire şi am putut vedea ce cugetă şi ce vrea patronii sel.
Velul a cadut asta-di, 8 August, di memorabilă spre a ne arăta că totul se pdte tn ţâra aedsta. Chiar şi acel cari au omortt <5 meni pe uliţe, pot se fie recompensaţi de urmaşii victimilor cu onorea de a’l administra.
Romania Liberă nu se mal sfiesce de nimic. Primul seu Bucurescî de adî este nu se pdte mal esplicit.
»Cinstea, inţelepciunea şi energia
i.fiind condiţiunile neapărate pentru >conducerea în bine şi cu folos a „orî cărui stat *, şi aedsta neputându-se avea pe câtă vreme poporul e ignorant şi representaţiunea naţională espre-siunea ignoranţei, prin urmare inaccesibilă de cinste, »până când poporul va ajunge ia acel grad de practică şi ipaturitate politică în care »să se simtă <5re cum rezemat şi a-,şe(Jat numai pe picidrele lui, până »atunci 'â,tât conducerea statului cât >şi educaţiunea politică şi socială'a „poporului s6 fie lasate pe mâi-„nelfe puţinilor Mrlbaţî de ini-„mă, : înţelepciune şi cu adevărată giubire ’de ţeră etc. et-c*.
'■ De şi aceşti bărbaţi de inimă şi înţelepţi fdia oficidsă spune ca se nu fi fost nici revoluţionari nici demagogi, şi de şi atât d. Carp cât şi d. Maiorescu 'au luat parte activă la revoluţiunea de la 11 Februarie când s’a restuinat Cuza, totuşi România liberă desemndză fără nici o îndou-ială pe junimişti.
Nu mai este deci mister că actualii guvernanţi, văzând că ddcă vor face alegeri noul nu vor rr,ai şedea un minut la putere, căci orice Camere vor veni nu vor putea se fie aşa de cinstite ca ei, s’au gândit la desfiinţarea Constituţiunei şi a Parlamentului şi la conducerea statului numai prin propria lor voinţă.
InsS ca se conducă cine-va un stat, trebue să se rezeme pe ceva. Se rd-zeipă junim ştii pe popor? Peste putinţă, pentru că el nici nu’i cundşte până acum, Chiar eî aii declarat’o aedsta când aii venit la cârma statului. Se rdzemă pe profesiunile libere ? Tot peste putinţă. Dovadă că în tdte împrejurările nu aii putut găsi un colegiu electoral care să’î aldgă şi aii fost scoşi din urnă, când de un partit, când de altul, cum tjicaa Naţiunea mai filele trecute.
Nu rămâne de cât regele. Aci ’şi aii pus ei tdtă nădejdea. D. Carp a dis o ddtă că ddcă va veni la putere va guverna cu regele şi dorobanţul, adică cu forţa. România liberă esplică aijU şi mai bine aceste cuvinte ale d-luî ministru de esterne. Ea ijice:
* Un gând mare avut'a regele nostru. când a pus pe vitejeasca sea frunte corona de oţel. Acel gând colectiviştii nu l'au înţeles. Actualul
guvern are tdte puterile de a’l înţelege şi de a’l îndeplini. înainte cil Dumne4eti».„I>H ^ ,ib \ J0
Mai limpede nici că se pdie. Colectiviştii n’aii priceput că puind pe
i	■	*
O»*

fruntea regelui cordnă de oţel, a-cdsta va se dică desfiinţarea Constituţiunei şi a î-egimului parlamentar. Junimiştii aşa au înţeles şi vor pune tdte puterile pentru a îndeplini a-cdstă ideiă. r e r;
Bine, eî cugetă ast-fel şi aii tdtă dorinţa de a lucra în acest sens. Insă regele consimţi-va ?
Ar fi fdrte curios ! Situaţiunea regelui este chiar acum destul de critică, nu credem că ar voi se o mai agraveze. Cărgea pe cai*e s’a rese-mat e prea putredă ca să nu se rupă la o asemenea sguduitură. In ţdră sunt grupări asupra unei idei, aceia a răsturnării lui Carol de Hd-henzolern şi înlocuirea lui cu unul sdii douî pretendenţi. Partidul conservator sprijină pe sub mână aedstă schimbare, fiind-că aşa voesce Rusia, după cum a afirmat-o chiar principele de Bismark tn raportul său către fostul împărat al Germaniei. Cine ’i-a mai rămas regelui care să’l sus-ţie ? Partidul liberal-naţional. Deră va consimţi la lovitura de stat, îşî va înstrăinaşi susţinerea acestui partid. Atunci pdte se’şl ia giamantanul şi să plece, căci nimeni nu’l va mai regi’eta. Românul va da o căciulă pomană şi îşi va cumpăra el singur alta, de sigur nu din cele impuse de streini sdii de ambiţioşi.
Noi însă nu credem că regele va aproba pe junimişti într’o asemenea întreprindere hazarddsâ. Din contra, avem dre cari motive să credem că astăzi chiar presinţa actualului guvern regele o credă jicnitdră pentru interesele ţăreî şi ale dinastiei şi că la tntdreere ar fi dispus a se ad.reşa d-lui Dumitru Ghica spre a compune un cabinet din tdte nuanţele liberale, din actualele corpuri legiui-tdre, pentru a nu mai disolva ca-merile şi a espune ţdra la nouî lupte, la noui corupţi uni şi la nou! oca-siuni date străinilor de a se amesteca tn afacerile ndstre interne.
Visul celor de la România liberă nu se va realisa prin urmare. Ilu-siunile vor sbura în vânt şi nu vor rămânea de cât cu ruşinea că ie-ah venit asemenea idei, lor cari suţineau altă ddtă că sunt liberali.
TELEGRAME
(Serviciu particular al diar. Telegraful) Paris, 14 August.
Contrariu aserţiunilor Ziarului Tribuna, diplomaţia franceză si cea grecă au mers de acord cu statornicie In afacerea Ma-suahulul.
Protestarea Turciei 4n contra ocupare 1 Masuahulul şi a Zulel n’a fost remisă încă, iar ambasadorul din Roma a fost însciinţat că acesta protestare i s’a trimis prin curier.
Viena, 14 August.
Wiener Allgemeine Zeitung face să reiasă partea strategică a liniei care pune în comunicaţie Austro-Ungaria cu capitala Turciei.
După fdia vieneză, acâstă nouă comunicaţie schimbă :u totul; din punctul de vedere militar, situaţia AustrO-Ungariel mal ales faţă cu C rmania<şi contra in-vasiujiei ruseşti in peninsuîa balcanica.
ŞARLATAN I
Pe fie-care iji ese mai mult la i-vdlă şarlatan ia celor cavi înconjdră guvernul actual ; primul loc printre aceştia îl ocupă Epoca.
S’a răspândit prin oraş sgomotul, i-,	ani .1
oY,
înregistrat de câte-va diare, că ţiganii arestaţi pentru tâlhării filele n-ceste ar fi fost crunt maltrataţi la poliţie ; atât de crunt, în cât parchetul s’a emoţionat ş’a refusat să urmede instrucţiunea afacerel pe basa primelor cercetări inchisitoriale ale poliţiei.
Faptul e adevărat ; Epoca însăşi îl mărturiseşce indirect, Dar ce face acest diar ?
Ca se potoldscă lucrurile, el se a-pucă se esplice, că cu bătaia nu se pdte ajunge la nimic serios în instruirea crimelor sdii delictelor.
Nimic mai adevărat; dar cum rămâne cu poliţail-călâî, cari au schingiuit pe nenorociţii arestaţi ?
Despre acesta e vorba acum ; a-cesta interesddă pe public, iar nu ceşti unea dacă instrucţia prin bătaie e folositdre sdii nu.
De ce nu ne spune Epoca ceva în aedstă privinţă ? Mai ales că unii din foştii şi actualii ei redactori fac parte din poliţie ?
Evident că d-nii de la Epoca aii interes să cocoloşdscă lucrul, de vreme ee nu’l pot tăgădui cu desăvârşire. Dar aedsta se chiamă şarla-tanie.
Tot Epoca spune că primarul comunei Furduesci se apucase să şicaneze pe d. Ion Brătianu, împiedicând pe ţărani să iasă la lucrul câmpului. înştiinţat despre aedsta, ministrul de interne a revocat pe "primar. *Vedeţî, strigă'■Epoca, ce corect e guvernul de a<jî ?»
Ei bine, ş’aci e şarlatanie la mij-: loc. Fiind-că uu putea s’ascundă faptul, Epoca ’l esploatdză în favdrea stăpânilor seî.
Dar să judece nenorocita gazetă ciocoiască că un primar de sat n’are curagiii să şicaneze p’un Ion Brătianu, decă nu e pus de cine-va ? Nu înţelege Epoca că prefectul şi întrega administraţiune de Ai'geş stă la spatele primarului din Furduesci? Şi că ddcă ministrul de interne a revocat pe primar şi-a dat cu aedsta o zdravănă palmă administraţiuniî din Argeş, a făcut-o pentru că prea era lucrul pe faţă?
Atât de t<5ntă nu e Epoca; dar şarlatani sunt redactorii ei.
Le folosesce aedstă şarlatanie ?
De sigur că nu. Tdtă lumea vede că se fac persecuţi uni pe scară largă ; şi ddcă junimiştii nu persecută din capul lor, o fac aedsta pentru pofta conservatorilor, ai căror instrumente au ajuns.
lată ce scie lumea, şi tdtă şarla-tania tinerilor reacţionari nu e de ajuns pentru a o orbi.
—■»»»»'?««■€■ .
InformaJunî Exteribre
*. .fcin-e e:	.*)nsbivi iM
Incidental din Masuah
Iată analisa circularei pe care d. Go-blet, ministrul afacerilor streine a Fran-ţiet a adresat-o puterilor în chestia Ma-suahulul.
Franţa, tjice d. Goblet, a câutat de la început să nu faca greutăţi Italiei, şi să îi uşureze sarcina. Ea discută numai chestia capitulatiunilor şi a ilegalităţei taxelor.
Guvernul francez a voit să discute a mical cu guVernul italian în speranţa unei înţelegeri care ar consacra situaţia Italiei în Masuah.
Inse în timpul când se discuta acdstâ chestiune de drept Italia a pus amenzi, a ameninţat cu expufsare pe străini, a secvestrat mărfurile lor, a închis maga-
4* Ih un obata k ■ i ■»	"
siile, a vândut mărfurile secvestrate, a fixat chiar acea vârnjare pentru diua de 14 Iulie şi a refusat a recunăşte pe a-gentul nostru consular d’acolo.
Gonclusia circularei e urmâtărea :
Daca purtarea Italiei trebuia se ajungă la simpla suprimare a capitulatiunilor şi o negaţiune a tutulor drepturilor, atunci nu-ne rămânea de cât se luam act de acest chip de a lucra şi d’acestâ maximă după care capitulaţiunile ar dispărea ple-no-jure, fără negoţierl şi fără o înţelegere prealabila a puterilor într’o ţară unde domneşte o administraţiune europeană.
Am avisat despre aceasta cabinetul din Roma şi ne-am reservat dreptul a discuta urmările acestor acte, după cum ne va dicta interesele nâstre în acele locuri unde stăm conform drepturilor ce le avem.
După cum se vede, d. Goblet a respuns cu tact şi cam cu dispreţ provocărilor i-talienilor, acesta însă n’a împiedicat pe mal t6te puterile de a fi în partea Italiei.
Serbarea din Kiev
Monitorul guvernului publică textul telegramei adresată de slavii occidentali, adunaţi la jubileul din Kiew, către mi uistrul Woronzow şi adaugă că ţarul a pus se se mulţumâscâ adresanţilor telegramei.
Bisraarck şi lord Salisbury
Mdmorial. diplomatique crede a şti că lordul Salisbury a invitat pe principele de Bismarck se p.elrecă câte-va dile la dânsul şi câ aceşti întrevedere este considerata la Londra ca un fapt important din puntul de vedere al situatiunel Europene. Ea arată de asemenea câ tote sgomotele ce aă circulat în privinţa unei râceli între Germania şi Anglia sunt lipsite de basă. Dupe aceste informaţiunl demne de cre<Jâmânt, împeratul Frederic a adresat reginei Victoria nişte scrisori în cari conduita tânărului împărat faţă cu mama este descrisă ca forte respec-tuosâ.
Propagandă Cuzistă
Voinţa Naţională primeşte urmetorea corespondenţa din Botoşani :
Intrigile de răsturnare de la centru încep a se urzi la hotarul ţării. Judeţul Botoşani este vecin şi cu Rusia şi cu Austria.
Nişte ţărani din satul Salcea me informează câ, cam pe la 20 a lunel.curente, fiul Iul Gu^a cel mal mic ar fi visitat pe d. Brigadir Ghica, jca^e locueşte in acel sat Salcea, situat la ua cuart d< oră depărtare de graniţa Iţcanl. Aici £să Zice câ s’a făcut un fel de manifestare ţărănească. La curtea boereascâ s’an adunat ţăranii ca să salute pe bastard; li s’a dat de băut, s’aft ridicat pahare pentru fratele cel mal mare în strigătul de ,sus Cuza, jos Carol*. D. Brigadir Ghica a declarat ţăranilor câ are 12 moşii şi câ pe tote le dă lor de s’o face răsturnare.
Am desluşit ţăranilor ce ml-ah dat informări, străinile intrigi cari tind a compromite ţara; i-am convins câ galantonul ce a declarat că dă 12 moşii la ţărani, n’are nici una; câ averea ce a avut’o a mâncat’o la străine ospăţurt şi acum a ajuns să vâtâşeascâ la cl.G. Suţu, arendaşul acestei moşii Salcea. Am făcut pe ţărani să înţeleagă că , schimbarea Domnilor e bucuria nebunilor" în cât el s’au hotărât la întoarcere în sat a lumina şi pe consătenii lor asigurându-1 câ Regele Carol I şi întreg partidul naţional-liberal, cu d. Brătianu îu frunte, lucrea-Zâ şi (in să vadă şi să facă pe toţi ţăranii fruntaşi. Câ în fine Ruşii cari ne-afl luat Basarabia pentru că i-am scăpat de la moarte în Bulgaria, pe ei şi pe împăratul lor, vor peireajioastra. LucreZ, ori când mi se prezintă ocasia, ca sâ scoatem pe ţărani din rătăcirea In care vor să ’l arunce intrigile ciocoeşti.
Cu t6te acestea administraţia locală, care trebue să ştie cp s au petrecut la
Salcea, n’a luat nici o măsură. Autorităţile în genere, cred că sunt dâtbre a desminţi lucrurile şi a da pe culpabili judecăţel, âr nu a’l acoperi. In interesul ţerel, spre a se da la lumină trădătorii, ve rog să daţi publicitate! faptul, căci sunt sigur câ ţeranil numai minciuni n aU putut sâ'mi spue. Sâ cereţi cu stăruinţă o ancheta locală; sătenii vor spune neapărat totul.

ADEVERATELE gunoaie
Foia oficiosă, România Liberă, într’un număr trecut şi într’un articol al el de fond, a susţinut teza că guvernul trecut, guvernul liberal-naţional, şi—în special câ d. I. G. Brătianu, cât a fost la putere, n’a făcut de cât sâ ridice plebea, vulgul, gunoile societăţei!
Intr’o revistă a nâstrâ precedentă, fără ca se combatem acâstă teză în fond, am relevat’o, ca ideia generală, ca tendinţă a oficioşilor de astâ-Zh ca program al lor politic şi, argumentând prin a con-trario, am arătat celor de la România Liberă câ nu sunt, aşa dar, alt-ceva de cât reacţionari, de cât conservatori!
Să examinăm astă-Z". în fond acâstă teză.
Mal întâi de tote, ce sens treime se’i dăm ? Ca se dăm acestei teze un sens propriii şi concret, de sigur câ acâsta nu o p6te afirma nici cel care an scris a-cest articol oficios. In acest sens, teza d-lor devine o stupiditate, căci lucrul nici nu se pote închipui măcar.
Prin ur nare acâstă teză nu pâte fi conceputa şi luată de cât într’un sens abstract şi figurat şi comparatiunile .. g' a-ţi6se cu vulgul, plebea, gunâie... etc., nu pot fi de cât lâ adresa celor care sub guvernul trecut âa1 însemnat, aO putut şi aa făcut ceva, fie măcar numai af, hoţii şi rele cum spune România Liberă. Şi e natural că sensul adevferat al acestei teze sâ fie acesta, pentru că alt-fel articolul în oestiune ar deveni de doue ori nerod, căci fiind vorba—în articolul foel oficiose—de omenii cu care a guvernat d. I. G. Brătianu, de sigur câ ori cât de tonţi ’i-am crede pe cel de la România Liberă, totuşi nu’i putem crede atât în cât se le bănuim prostia că dânşii cred câ d. 1. G. Brătianu a guvernat cu acei care în ordina erarhicâ a funcţiunilor lor cad în rândul al 20-lea.
Numai un singur sens ar putea avea, ast-fel interpretat articolul în cestiune : când prin vulg, plebe, gunâie... etc., s’ar înţelege alegătorii, care, prin majoritatea voinţei lor, aa tolerat 12 ani fostul gu-gern—şi, de sigur că nu se pote bănui câ acesta sâ fi fost intenţiunea autorului acelor gunâie... din România Liberă
Vrea sâ Z*ca» 0 cestiune am vidat’o : vulg, plebă, gunâie,.. etc., trebuesc luate în sens figurat şi nu pote fi vorba de cât de acel ce comptez ca factori în puterea de a guverna.
Alt-fel, în sens propria, teza diarulul cficios devine o stupiditate şi nici n’o mal discutăm.
Acum se trecem la a doua cestiune.
Care sunt acele gunâie, acea plebă, acel vulg căruia d. 1. C. Brătianu le dăduse puterea ca să o mânuiască aşa în cât se nu resulte de cât şederea d-sale la putere, cu orl-ce preţ?
Mai întâi, neapărat, miniştrii de care s’a înconjurat :
Deci d. Stâtescu : gunoi şi plebe, pe lângă d. Marghiloman ; d. D. Sturza, Fe-richide, Giani, gunoi şi plebe pe lângă d. Carp.
D. Stolojan, gunoi şl plebe pe lângă.....
Grea lucru de comparat fiind-că d-lor, junimiştii, toţi, sunt aţâţi câţi îl vedeţi. La*domenii, n’aa găsit până astă Z' încă (şi nici n’are de unde se gâsescâ) un mi nistru — cea ce ne aduce aminte cpL grama relativă la cel şâpte înţelepţi ai Greciei, care, tn traducere libera e cam ast-fel :
»Dacâ la greci nici o data nu s’a putut găsi de cât şâpte înţelepţi, ia judecaţi numărul nebunilor!*
Se trecem cu comparaţiunea dintre gu-nâile regimului trecut şi zmântâna regimului de aştă-ZL#1, t6te pamurile puterilor publice ?
Cu care dintre gunâile trecute vreţi să comparăm zmântâna ca d-nii Davila. Dună-Nebunu, Mănciulescu, Economu... ect ?
Ce neruşinate obrazurl mat an si o-ficioşi!!
uu
1
www.dacoromanica.ro
i* rwa M
1
surj# îfM oi ■
TELEGRAFUL — 4 AUGUST 1888

	
ţ I /	* *
* *1*1 Ju* ) i)
Şi dacă nu trecem comparaţiunea în t.6te ramurile, este că ne e ruşine de ruşinea lor ■!
Căci ce am observa ?
Am observa doue lucruri:
I. Câ cea mal mare parte a zmântâ-neî cu care se servă guvernul de as-tâ-<Jl, sunt tot acel funcţionari pe care oficioşii de la România liberă îl numesc : gunoile, plebea, vulgul de erl. Cum d6r aceleaşi gunâie, plebă, vulg de erl, aii devenit zmântână astă-dl ?...
Şi al Il-lea—eea ce este şi mal ruşinos—este că am mal observa o decadenţă în moralul şi în demnitatea unora care ştiu se serve astă-dl cu fruntea senină şi fără mustrare de cuget pe un regim şi pe nişte omeni pe care 'l-a înjurat până în ajunul decretului de numire în funcţiunile ce ocup dânşi asta-qU sub noul regim...
lată, onoraţi confraţi, adevăratele lichele, adevăratele gunâie !
Ca se nu împiedici ridicarea nici unul individ, din or ce clasă fie, fie chiar din clasa vulgului, plebei sâtl a gunoilor sociale, când el se ridică sprijinit pe meritele şi pe munca lui, acâsta se chiamă în politică a face politică liberală, democratică. A se împresura de lichele fără simţul demnităţel într’ânşi, care se te servescâ fără sâ’ţi împărtăşescâ credinţele ci numai pentru căpătuială, pentru ciolan—precum faţă cu un guvern fără program politic, ca guvernul actual — o faceţi toţi d-vs care ve grupaţi astâ-dî înprejurul guvernului Roseti-Carp-Maio-rescu, acesta se chiamă a guverna cu lachei, cu slugi şi cu lichele, cu adevărate gunoie.
Iată plaga, plaga grozavă a ţării nâs-tre ! Iată adevăratele gundie, nu ale politicei numai, ci ale societâţei întregi! Iată contigentul din care ese trădătorii şi laşii vieţel publice şi vieţel private.
In zadar, In faţa haosului acestui adevăr, căutaţi scuze sub nişte frase măe-strite, strigând câ astăzi nu mal e timpul de programe politice ci e timpul o-mului onest!
Acestea sunt frase gole care ne fac efectul acelora care poetisând materialitatea secolului în care trăim îşi vînd tot, până şi onârea familielor lor, surî-(Jănd satisfăcuţi şi nepăsători şi strigând sus şi tare :
— Bani să iasă, ce’mi pasă de rest...
Nu vă trudiţi dăr mintea, oficioşilor, d’a căuta gundiele în altă parte !
Ce pote fi mal gunoi — faţă cu noţiunile de onore, demnitate şi moralitate— — de cât flexibilitatea caracterului şi a cugetări, de cât învîrtirea existenţei întregi înprejurul acelei axe fără scrupule şi fără elevaţiune.
Şi d-v6stre, intraţi Intr’acăstâcategorie.
Nu căutaţi deci gunoiele în altă parte.
INFORMATIUNI
Biroul consiliului judeţean şi permanent pentru judeţul Ialomiţa s’a constituit ast-feliu:
Consiliul judeţiăn
Preşedinte : D. Michail Gheţu.
Vice-preşedinţl: D-nil Procop Dumi-tiescu, Ion Medigrecianu.
Secretari : D-nil Ion M. Iorgulescu, P. C. Enescu.
Comitetul permanent
Preşedinte : D. Procop Dumitrescu.
Membri : D-nil Alexe Vineş, P. C. E-nescu.
Supleanţi: D-nil Ştefan Pribegeanu, Cosma Bercaru, Michail Moldoveanu.
In Curierul Român din Botoşani citim următoarele :
,Din Dorohoiu ni se scrie, ca positiv, câ d. T. Calimachi ar fi adresat ministrului de interne o energică jalbă contra persecuţiilor ce ar fi suferind şi d-sa, In interesele sale gospodăreşti, din partea administraţiei judeţului. Se pare câ judeţul Dorohoiulul e condamnat a nu mal avea linişte şi pace de la inaugurarea regimului de împăciuire şi legalitate! Trist şi revoltător !...*
E de notat că d. Calimachi a fost unul din capii oposiţiunel din Dorohoia, sub guvernul d-lul I. Brătianu, şi că prin urmare numai prieten al nostru n’a fost şi nu ne poate fi.
Pentru toţi cel din Capitală care nu sunt în posiţie a cunoaşte cele ce se petrec în restul ţârei, credem câ rîndu-rile de mal sus le sunt un mijloc de a putea vedea mai lămurit adevărata situaţie politică, ce s’a creat prin încredinţarea judeţului Dorohol în mâinile lui StroicI şi ale Calcantraurilor.
Şi numai după 2 cesuri se înduplecă a porni la pădure. Intrând, găsiră la o mică depărtare de margine, căruţa şi cutl-.le de tutun de curând sparte. Apoi primarul în loc de alte cercetări, făcu proces-verbal de constatare*.
Prefectura fiind şi ea avisatâ se mărgini a sesisa parchetul şi nu luă nici o alta măsură.
X
S’a hotărât, ca turnul Colţel să fie dărâmat.
Arheologul Pachi a triumfat.
X
Citim In Rom. Liberă:
Ieri s’a ţinut, sub preşedinţa d-lul Ma-iorescu, licitaţia pentru clădirile şcolare.
Rezultatul a fost cel următor :
D. Dreina et comp. a obţinut şcola normală Vasile Lnpu de la Iaşi.
D. Solomonică a obţinut şcâla centrala de fete din Iaşi.
Societatea de construcţiuni a obţinut gimnaziul din Buzău.
X
X
Demisia d-lul Poteca prefect de Constanţa s’a primit.
X
Asociaţiunea generală a studenţilor u-niversitarl români, secţia Bucureşti, face cunoscut câ la congresul ce se va ţine la începutul lunci Septembrie, în Piatra, se vor ţine două conferinţe : una literară intitulată Politica şi Literatura de d. N. Sâveanu, şi ajta ştiinţifica intitulată Istorie şi Ipnotism de d. G. Marinescu.
X
Consiliul general al judeţului Ialomiţa a fost disolvat.
X
AdI la 4 ore, consiliul comunal se va ocupa de chestia împrumutului municipal.
X
Opiniuneă din Craiova constată câ pînâ atjll încă nu s’aO descoperit auti rii jafului comis la 7 Iulia <Jiua înanieatja mare pe şoseasua principală, la câţl-va paşi de Craiova, lângă comuna Şegarcea, a-supra personel d-lul Lâzârescu inspector al regiei tutunurilor, de la care, după ce fu torturat, i se furară 4000 lei.
Hoţii ’l luară apoi căruţa in care se aflaă nisce lâ(ţt cu tutun şi merserâ cu ea tn pădure.
Cu privire la acăstâ jafuirc, contratele nostru craiovean dâ’următărele amănunte î
,0 jumătate de ces stete d. Lâzârescu, aprâpe fără simţire, pe drum, până ce un trecător, gâsindu-1, îl dete ajutăre să ’şl vie în fire şi avisâ primăria din Şegarcea. Primarul fiind ^înştiinţat, i se spuse cum fusese făptuită hoţia, şi i se ceru să constate faptul. EI se mulţumi însă numai a făgădui un proces-verbal de constatare. Când i se ceru să facă o cercetare, refusă. I se spuse câ hoţii trebuiai să fie în pădure, că el luaseră căruţa acolo, ftâdejduind câ în lâcjile cu tutun se mai aflau alţi bani ; i se dete aprope siguranţe despre aceasta şi ’l se ceru se caute a ’i prinde, intrând după el. Primarul refuză a face vre-un pas.
Citim în Vocea Covurluiului ;
Luni săra, la orele 10, s’a găsit în canalul din strada Brăilei, vis-â-vis de d. Iancu Nica, un copil de sex masculin, israelit, în etate de vr’o trei luni. La gura canalului se vedea o frânghie de care copilul era atârnat în canal. Gardistul de la acel post aurind sgomot în canal, şi sosind ia gura canalului, a tras de frânghie, şi iată câ scâte un copil. S'a făcut arătare numai de cât parche-fulul.
X
Din Brăila primim scirile cele mal bune cu privire la preţul grânelor şi la cererile ce se fac pentru cumpărarea lor.
Citim în Tribuna din Sibifl :
Secţiunea din Braşov în curând va isprăvi t6te lucrările el privităre la re-gularea graniţelor între România şi imperiul nostru. Obiecţiunile ridicate din partea oficialilor români s’aO aplanat pe din deplin.
Planul oraşului nostru va fi lucrat de către marele stat-major al armatei, ce este sub conducerea generalului Fâlcoiau.
Aceste lucrări vor începe a se face îndată după manevre.
K
Trăsurile de ambulanţe cari vor face serviciul lor pe timpul marelor manevre din acest an, sunt gata.
Asemenea materialurile farmaceutice sunt deja t.6t.e preparate la Spitalul militar.
Greva lucrătorilor de la gara de Nord s’a potolit în urma intervenirel directorului general.
X
| | Vineri încep în capitală examenele căpitanilor corpului II de armată, cari aspiră la gradul de maior.
X
La alegerile comunale 'de la T.-Fru-mos, lista oposiţiel-unite a eşit cu 150 voturi, contra 127 date liberalilor-naţionall.
X
Piese falşe de 5 lei circula iarăşi prin oraş.
Avis celor în drept.
X
Debitanta de tutunuri, dâmna Maria Ionescu, din strada Regală, văduva unul ofiţer, a fost crunt bătută, luni pe la me-zul nopţel, în magasia sa de către o bandă de bătăuşi d’al Iul Pache-Brătescu fără ca poliţia să ’şl facă datoria cu tâte reclamaţiunile pacientei.
lată siguranţa sub regimul junimist. Dacă cine-va nu este sigur nici chiar în mijlocul Bucuresciulut, lângă două hoteluri centrale, ce mal putem Zice de mahalale şi sate ?
Avis parchetului.
iele nu sunt adevărate, şi acâsfa; < mal curând.
*
Iată încă un alt fapt. Pentru o neîn ţelegere de 50 de bani între un satâi. vâmjător de pepeni şi N. Niculescu, comerciant, cârciumar din Calea Văcăreşti No. 205, în urma intervenirel poliţiei răsbunâtâre, acesta din urmă şade de erl de diminâţâ In arestul secţiei 40, unde matură pe jos şi aduce apa cu doniţele, de frica de bâţae.
Frumâse lucruri.
Ştie d. prim-procuror ceva Oro t6te a-cestea ?
0 RESPLATĂ DEMNĂ
Ieri, cu trenul de la 6 ore p.m. a plecat prin gara Filaret, pentru Constanţa d. Iulian, preşedintele tribunalului Ilfov, secţia 11, cu familia d-sâle; d. Isaia Le-rescu, socrul acestuia, de asemenea cu familia şi d. Mirea, distinsul nostru pictor, cu soţia. De asemenea aâ plecat cu acelaş tren, d. D. Popescu, absolvent al conservatorului de muzică însoţit de d-na Ode-sianu şi de pianistă d-şora Ernestina Bran-deburg. D-lor se duc să dea un Concert la Constanţa în sala Casino. D. Kneisel, artist violinist, părăsea şi d-sea Capitala, tot pentru Constanţa, cu scop de a angaja sala pentru un alt viitor concert. Cum se vede lumea din Constanţa nu va fi lipsită de frum6se distracţianl.
Prefectura poliţiei ţi nenorociţii la Banele el
Suntem informaţi câ cazarmagiii şi copiii de la Epoca, două categorii de 6menl politici chemaţi în fruntea afacerilor poliţieneşti de către actualul guvern, încep să întrebuinţeze faţă cu arestaţii pentru vini bănuite, nişte procedeuri de o arbitrar itate ciocoiască şi de o barbarie vrednică de cazarmă. La dânşii nu mal e nici regulă, nici lege în materia de arestare. Aşa, în cea mal mare parte a cazurilor, primul procuror după lege care este ţinut să. fie înştiinţat de or ce arestare face poliţia, peste 24 de ore, n’are nici habar de cele mal multe arestări ce se fac la poliţia. Cazarmagiii şi ciocoiaşil singuri, taie şi splnzură! in ceea ce priveşte tratamentul arestanţilor, apoi cine vrea să vatjâ regimul de: ia'l, pu-ne'l jos şi d&'i... reînviat, să poftâscă la prefectura poliţiei. Cerceteze or ce om de starea celor bănuiţi a fi autorii tâlhăriei de la Tânganu şi se va convinge despre acest adevăr. Se (}*ce că primul procuror, spâimântat de starea acestor nenorociţi, pentru a declina or ce răspundere a unei asemenea barbare şi ilegale situaţiunl, ar fi început o anchetă şi câ ar fi presentat pe nenorocitele victime, d-lul medic legist al parchetului.
D-nu procuror Horia Rosetti e însărcinat cu anchetarea cazului.
Frâmâse sunt astea d-Ie prim ministru ? Justiţie şi legalitate e acâsta d-le ministru de justiţia ?
Am dori să fim desminţiţi dacă fap-
Mulţămitâ nedemnei purtări a doctorului primar al judeţului Tulceă, Gheladinos, , oraşul Babadag a pierdut pe un om, care a ştiut într’un timp f6rte scurt să ’şl câştige iubirea şi stima întregel popora-ţiunl. D. doctor Petru, cunoscutul de dobrogeni filantrop, şl-a dat demisiunea sea şi a părăsit postul său de medic de oraş,
Gausa demisiunel este obrăznicia doctorului primar Cheladino, care ’şl-a permis să ’l facă nisce reproşuri stupide. Orăşenii indignaţi ad protestat în contra conduitei blamabile atât a d-lul doctor Cheladino cât şi a d-lul director general al serviciului sanitar, care a păcătuit luând partea doctorului primar, când a-cesta n’a avut dreptate.
Dăm mal jos, după rugăciunea cetăţenilor din Babadag, conţinutul fidel atât al petiţiuniî trămise de orăşeni d-lul. director general al serviciului sanitar, cât şi adresa remisă de orăşeni d-lul dootor Petru la plecarea sea din Babadag.
Este trist a vedea cum în societatea I nâstrâ un om folositor, uman, onest şi activ devine negreşit victiipa unor 6menl ignoranţi, pismaşi, ipocriţi şi calomniatori 1
Este trist a vedea cum o fiinţă ca Cheladino, sprijinită de un popa Melhisedek şi de un general ca Fotino, ’şl bate joc de interesele şi simpatiele unei întregi poporaţiunl.
P»tiţiun«a orăşenilor din Babadag’ către directorul general al serviciului sanitar.
Domnule Director,
Sub-semnaţil locuitori al oraşului Babadag, cu on6re venim avă ruga să bine voiţi a face atât în interesul nostru, cât şi al familielor nâstre, ca demisiunea d-Iul dr. Petru Alecsandro medicul acestui oraş, să nu fie primită.
Domnule director, noi orăşenii, lipsiţi un timp îndelungat de ajutorul ştiinţei medicale, mulţumită energiei şi activită-ţei d-lul medic Petru Alexandro astâ-(Jl ne bucurăm şi noi de progresele ştiinţei medicale, şi ceea ce onorezâ şi mal mult pe d. doctor, este credinţa ce a înfipt nu numai nouă orăşenilor, dăr şi popula-ţiunii sătene, cari <}Umc cu toţi alergăm la îngrijirile d-săle.
Acesta parte ignoranta a lopulaţiaail, obicinuită a alerga la ajutorul babelor, asta-(jl cu încredere recurge la luminile ştiinţei medicale, precum sunt; lipovenii şi turcii.
Acesta fiind adevărul, cu mâhnire aflăm că motivele demisionăril d-lul doctor Petru
FOIŢA PI ARULUI «TELEGRAFUL,
(40)
MOŞTENIREA
MILIOANELOR
de
JATEL SAUGER
PARTEA A DOUA X
ş Apoi trecând ca o- săgeată prin mulţime dispăru în tufiş.
— Să le ia dracul mâini, dise el. Ele aU să mă prăpădâscâ.
Renâ şi Jarier urmăreau de vr’o Zece minute pe cel cinci tineri cari nu credeau de loc câ sunt urmăriţi de cine-va, când d’odatâ Renâ strigăm	|
—	Uite Paul! Aide Jarier.
Renâ se repezi spre o trăsură elegantă care trecea pe lângă el şi făcu semn vizitiului să oprescâ trăsura.
Apoi adresându-se către tânărul ce era în trăsură Zise:
—	Paul, date jos din trăsură şi lasâ-mâ pe mine singur. ’Ţl voiu esplica disârâ pentru ce.
—- Serios?
—	Fârte serios. Dâ-te mal repede jos. Eu şi prietenul meu urmărim nişte pungaşi...
Tânărul se dădu repede jos dih trăsură.
—	Ia sema ce ’ţl vor spune aceşti doui domni se faci, dise Paul vizitiului.
—	Intârce trăsura, Zise Renâ şi mergi repede, ’ti voiu spune eu când să opreşti.
Cel doul tineri se urcară în trăsură şi salută pe Paul care era f6rte intrigat. Vizitiul executând ordinul lui Renâ îndreptă trăsura spre Paris.
Iuliu Jarier se uita pe ferâstra trâsu-rel afară, d’odată trase clopotul şi vizitiul opri caii la pas.
Jarier (jlise visitiulul :
—	Uite, ve4i cel cinci tineri la stânga... îl vefll ?
—	Cel eincl cu pălării noul ?
—	Da.
—	Şi cravate roşii cu dungi albastre ?
—	Tocmai.
—	Trebue sâ1! urmărim d’aprâpe ?
—	Şi să nu’l pierdem din vedere un singur moment.
—	Numai dâcâ nu vor apuca prin pădure.
Jarier vâri capul în ;răsurâ şi Renâ Zise :
—	Ascultă... acum am şi eă credinţă fn Providenţă. Juliu surise şi <Jise:
—	Tu doctor şi al crezare în asemenea lucruri!
—. Ascultă, «Jise Renâ, credl câ nu ne-a ajutat Dumnezeu în acăstâ afacâre ? Nu veijî câ acuma se explică totul şi să înlânţuesce : acele urme de pe pânză, intrarea secretarului Iul Paiisot în spital, însftrşit acea întâlnire la pâdure acuma de curând. Ce însemnâzâ t6te aceste?.... Nu e ceva providenţial în aeâstâ afacere ?
—■ Ce mal pledezi în favorea Providenţei... Eâ am mal multă încredere în poliţie.
—	Aşa e... nu mal e îndoială câ poliţia ştie ceva în aeâstâ afacere... Vrea să flicâ, urmă Renâ, acel miserabil avea 5 tovarăşi.
—	Mie nu ’ml vine. a crede că e! să fi săvârşit acea faptă.
—	Al vădut pe acel tânăr ?
—	Da... pare-câ e o tată.
—	E îngrozitor, audl, să aibă el atâta curaj.
—	Trebue să ne asigurăm mai întâi de aceşti 5, chiar astă-sârâ să ne ducem la Poliţie.
Trăsura ajunse la ipârta Maillot şi se opri.
Julnl se uită pe furiş la cel cinci indivizi, care pare-că se sfătuiau între el ce să facă.
După câte-va minute trăsura plecă.
Cel doi tineri scoserâ cu băgare de sâmâ capul din trăsură însă nu văzură nimica.
—	UnZe să fie cel cinci indivifil ? îd-trebâ unul Zin el pe vizitiu.
—	Colo într’o trăsură.
—	Ia sâma să nu ’t pierdi Zin vedere.
—	Nu te teme!
Timp de o ora trăsura Iul Paul urmări trăsura In care se aflaă cel cinct indivizi El acuma se aflaă pe bulevardele exte-rjore şi se îndreptaă spre piaţa Tronului.
—	Unde dracu se duc acel pungaşi ? murmură Renâ.
% — La domiciliul lor, Zise Jarier. De sigur câ nu staă în centrul Parisului pe bulevardul Italienilor.
Ajungând In strada Menilmontant, trăsura apucă pe acea stradă.
—	P’acî trebue să stea, dise Jarier.
După vre-o Zece minute de mers, trăsura se opri.
—	Ce e ? întreba Juliă.
—	Aă ajuns acasă.
—	Plătesc birjarului ?
—	Da
__ Unde ne aflăm ?
—	Strada Roşelor? Trăsura plâcă. Ce să facem ?
—	Să trecem la pas pe dinaintea casei.
Casa se afla In partea drâptâ. Renâ şi
lnliu scoserâ capul pe ferâstrâ ea să obi serve mai bine casa unde intrară aceia pe cari îl urmăreau.
Mare greşâlă făcură; de îndată însă vârâră capetele în trăsură. Era prea târ-Ziă însă.
Doi din pungaşi se opriră în pprta casei şi se uitaă după trăsură.
—	Doi din el sunt afară, d'se Jarier. Numai de nu ne-ar fi recunoscut.
—	Am făcut o prostje câ ne-arn uitat la casă, dise Renâ.
Trăsura mergea la pasul cailor.
—	In ori-ce cad sâ notăm acâsta No. 17, case mobilate de dat cu chirie şi jos o cârciumă.
—	Nu se vede nimeni la ferestre ?
www.dacoromanica.ro
TELEGRAFUL — 4 AUGUST 1888
ar fi acuzarea şefilor sâl, cum câ d-sa nu ’şl îndeplinesce datoriile sâle de medic de oraş.
Noi orăşenii cari <Jilnic profităm de consultaţiunile d-sâle, protestăm sus şi tare contra acestei acusărl nedrepte, şi ve rugăm d-le director a ne crede şi pe noi cart în urmă vom suferi lipsa, de 6re ce precum ştim d. doctor părăsind oraşul Babadag şi mutându-se în altă parte nu pierde nimic ci din contră câştigă, pe când noi cu greb vom găsi un oin aşa de uman şi activ întru îndeplinirea da-torielor sâle.
Sperăm d-le director, că rugăciunea linul oraş întreg va fi ascultată, şi atât d-vdstrâ ca şef superior al d-lul medic de oraş, cât şi d. doctor Petru Alecsandro veţi satisface dorinţa nâstră : ca d-vâstrâ sâ respingeţi demisiunea, iar d, medic să ’şl-o retragă.
Primiţi d-le director stima şi conside-raţiunea nâstră devotată.
Urmezi poate douS suta de iscălituri ale orăşenilor.
Adresa remisă de orăşeni d-lul doctor Petru cu ocasiunea placârei s4le din Babadag :
Domnule Doctor,
Noi orăşenii alarmaţi de ştirea demi-sionărei şi plecărei d-v6stre din mijlocul nostru, venim a vă ruga ca lăsând la o parte nemulţumirile ce v’ab forţai a demisiona, se nu puneţi în cumpăna hotărârii vâstre de cât interesul sânătâţei oraşului întreg, şi speram a crede câ ne vom bucura şi de aci înainte de îngrijirile d-tale.
Acâstâ manifestaţie a nâstră, vâ rugăm a o considera ca o mângâiere la nedreptele acusărl ce vi s’aă adus.
Primiţi domnule doctor asigurarea con-sideraţiunil nâstre.
Urm£z& peste (louO sute de iscălituri ale. orăşenilor din tdte treptele societăţel.
Din România trans-dunârenâ
t
Tulcea, 1 August.
Influinţa guvernului junimist nicăieri nu se simte aşa de tare. după părerea mea, de cât aci, în Dobrogea. Sacerdotul acestei influinţe în momentul de faţă e d.JPersiceanu, omul fără colâre, fără principii, fâră nici o trăsură originală, înhe-rantâ persânel sâle proprie. D. Persiceanu aparţine acestei categorii de âmem din care se compune mulţimea. Scos din mu’ţime şi pus în afară de ea, bietul om nu ştie ce să facă, cum sâ se conducă. Situaţiune forte neplăcută şi une-orl... comică, mal cu sâmă comica aci, unde pe un prefect român sunt ţintiţi ochii mal multor neamuri străine: al bulgarilor, ruşilor, grecilor, turcilor, etc. etc. Pentru a administra judeţul Tulcea tre-bueşte un om energic, plin de spiritul iniţiativei, dotat de capacităţi indispensabile unul bun administrator, chemat a da acestei ţâri scâse din starea primitivă pentru a face parte nedivisibilâ a unul stat constituţional. D. Persiceanu e un om onest, dâratât şi nimic mal mult. Onestitatea e o calitate indispensabila pentru un prefect bun, der numai şi numai cu onestitate nu se pâte face nimica, precum cu o singură rîndunică nu se face primăvară.
Opinia nâstră este câ sub administra-ţiunea d-lul Persiceanu, judeţul Tulcea nu va câşţiga absolut nimic, ci din contra va perde.
Si pentru ce ?
Pentru că d-sea e incapabil a face un pas măcar, a lua o singură hotărîre, a
propune cel puţin o reformă cât de mică.
Fostul prefect, d. Paul Stâtescu, cu tâte cele ce se <Jic în contra d-sâle, rămâne netăgăduit c'a înzestrat acest judeţ cu şosele, cu edificii frumâse, spa-ţiâse, curate, cu şcoli şi biserici. Dintr’un judeţ lipsit de cele mal indispensabile lucruri, acest prefect a ştiut s6 facă în a-căstâ privinţă un judeţ model. Un lucru rea a avut fostul prefect şi anume acela câ s’a înconjurat cu nişte âmenl netrebnici, nedemni de a ocupa un loc cât de neînsemnat în administraţiune. Despre a-cest rea am vorbit noi pe timpul admi-nistraţiunel trecute, der în zadar.
Cu venirea la putere a junimiştilor în capul judeţului a venit d. Persiceanu. Ce a făcut d-sea ? El s’a înconjurat imediat cu nişte âmenl lipsiţi de cea maî rudimentară morală, el şl-a făcut din indivizi precum sunt: d-rul Cheladino, Ni-culescu, advocat al statului, Esonomu, secretar al primăriei, fraţii MilineştI—un cerc de eonsiliarl, cari vor periclita re-numele seU de om onest.
Altmintrelea nici că se pâte. Lipsit de Caracter, d. Persiceanu e silit de a se pleca sub influenţa âmenilor, cari lingeai ghetele fostului prefect, şi imediat, ce a-cest prefect a demisionat, ab aruncat cu pietre în idolul lor de ieri pentru a se închina noului idol. Din toţi aceşti indi-vidl cel mal abject, cel mal scârbos e Cheladino. Pe timpul ocârmuirel guvernului liberal, acest cinic bătrân se tăvălea la piciârele lui Fotino, căruia I trimitea icre şi peşte sarat, jura credinţa e-ternâ partidei liberale şi linguşea pe toţi cel cari inconjurab pe Iân Brâtianu. AZI Cheladino e junimist, el injurâ pe Brâtianu numindu’l *oinul sinistru*, el batjocoreşte pe Paul Stâtescu, fostul seu i-dol şi la distanţa de un chilometru scâte pălăria şi salută pe d. Persiceanu. Lumea se uită şi rîde de să prăpădeşte. Rî-sul dobâră greaţa, care coprinde pe toţi.
Aceiaşi conduită se afişâzâ şi de cel-l’alţl âmenl, cari adi se cred tari şi mari. Ve aduceţi aminte despre telegrama de felicitare, trimisă de Tulceni actualului guvern ? In acâstâ telegramă, precum şi în adresa trimisă, Tulcenii bine-cuvân-tau venirea la putere a junimiştilor şi blestemab regimul trecut. ŞtitI cine a or-ganisat aceste manifestaţii? D-nil Nicu-lescu, Davidoglu şi Milinescu. El bine cred cu cale a vă aminti câ tot aceiaşi âmenl a trimis în nenumărate rânduri telegrame de mulţumire şi adrese de felicitare guvernului liberal. Niculeştil-Mi-lineşt.l et tutti quanti e mori şea nâstră locală, care se învârteşte după cum bate vântul, âr cel cari sâ conduc de el, cari merg după cum dictâzâ Milinescu sâb Ni-culescu sunt âmenl ignoranţi, timiZl, lipsiţi de orl-ce caracter. Adresa iscălită sub indemnul Nieulescu-Milinescu şi trimisă guvernului actual fiind bine analisată, va demonstra unu! om serios câ cel iscăliţi sub acâstă adresă nu sunt de cât nevoiaşi, ameninţaţi de Milineşll, cari culegând iscăliturile, declarab âmenilor câ de nu vor iscăli va fi reu de el şi vor fi persecutaţi de actualul guvern.
In curând altă scrisâre.
Un Tulcenii.
CRONICA
Doctori şi Doctoranzi.
Ah ! Doctorii! Doctorii!
Dacă ar fi sâ credem pe celebrul J. .1. R «usseau, apoi ar trebui se chemăm din morminte pe tâte victimele lor şi sâ le înlocuim cu dânşii.
Dar doctorandil ?
Dâmne ! Dâmne !
Dacă mâre un bolnav pe care doctorii sab doctoranZil l’au trimes pe lumea cea-iantă, apoi «1 n’a avut Zile, Zi° el-
Dacă scapă bolnavul, doctorii l’ab scăpat, repeta tot el; natura nu jâeă nici un rol în chestiuni de higiena, ast-fel că el es tot-dâ-una de asupra curaţi ca unt de lemnul, neresponsabil), nici chiar când ucid pe bolnav în jiedibăcia lor, sab greşală de diagnosâ.
El fac tot d’a-una experienţă pe spinarea bolnavului. Puţin le pasă dacă bolnavul va scăpa sab va fi trimes pe lumea cea-ialtă, scopul lor principal fiind banii mal mult de cât ştiinţa sab viaţa pacientului ; şi pentru a câştiga ban) mal mulţi el prelungesc adeseori visitele, şi împreună cu ele, suferinţa bolnavului, care adese ori se sfârşeşte prin mârte.
Nu mal vorbim de cel cari refuză săracului vizitele lor, sâb le întârdiazâ es-puindu-1 prin acâsta la o mârte sigură, nici de cel ce se tocmesc jidoveşte mal înainte de a visita pe bolnav, căci cele pasă. Ab el vr’un control sab vre-oiâs-pundere ? Nici una. Căci care mort ,a venit din lumea cealantă, să declare că doctorii l’ab omorât, pentru câ nu-1 a înţeles bâ’a, sau câ l-a dat o doctorie contrare, cari i-ab tăiat firele vieţii ? Nu mai spunem că sunt medici cari ab farmaciile şi stabilimentele lor balneare privilegiate, şi te recomanda tot de-una la aceleaşi băl şi la aceleaşi spiţerii....
Studiând apoi pe medic din punctul de vedere moral şi social, găsim în el, atâtea viţiurl cât şi calităţi: ignorant, orgolios, lacom, neuman, intrigant, curtezan, invidios, calomniator, resbunâtor ş. c. 1.
Nu generalisâm ; sunt escepţiunl onorabile, cart es din cadrul celor pe cari ştiinţa şi morala îl condamnă, ca perverşi şi pernicioşl societăţii.
Sunt doctorii lefegii, mal ales prin judeţe şi sate cari îşi primesc salariul regulat fâră sâ visiteze pe bolnav, sab 11 visitezâ prea rar şi atunci numai când e prea târdib.
Un ţeran Îmi Z^e* odiniârâ : ,D-Ie, în satul nostru nu se pomenea bâle grele ; dar de când a venit doctorii s’ab ivit şi bâlele. Mal înainte ne mergea mal bine cu doctoriele nâstre de casă ; dar acum plătim doctorii şi nu-l vedem cu ochii, sab când îl vedem bolnavul şl-a dat obştescul sfârşit; mal bine le plătim dar sâ nu mal vie.“
Ştiinţa medicală este încă în faşc, şi mal înapoiată de cât tâte ştiinţele.
De aceia ni se spune că în Francia, când se dă un atestat sab diplomă unul absolvent în medicină i-se adăugă nota caracteristică : Bun pentru Orient.
I. Q. Valentlneauu.
ULTIMA ORA
Londra, 14 August.
Corespondenţa ziarului Standard la Berlin neagă câ ar fi vorba de un tratat de comerţ între Rusia şi Germania. Totuşi este posibil ca Rusia sâ uşureze drepturile de importaţiune.
Berlin, 14 August.
Gazeta militară publică numirea feld-, mareşalulul de Moltke ca preşedinte al comisiunit apărării şi a generalulul-comte de Waldersee ca şef de stat-major general al armatei.
Viena, 14 August.
Se anunţă din |Belgrad Corespondenţei Politice câ principele Bulgariei a exprimat satisfacţiunea sa deosebită câ Serbia a fost represintatâ într’un mod oficial la inaugurarea liniei internaţionale.
Principele a adaogat "că el vede în a-ceasta. expresiunea voinţei Serbiei de a
strânge şi mal jmult relaţiunile amicale ale celor douâ ţerl.
Sofia, 14 August.
In onârea aniversării prestării jură-mîntulul de către principele Ferdinand, un seryicib divin s’a făcut la catedrală. Toţi miniştrii asistab. Principele a asistat în urmă la defilarea trupelor. Apoi uu dejun de gală şi sera un banchet.
Paris, 14 August.
Greva continua fără incidente.
Constuntinopole, 14 August.
Primul tren internaţional a sosit dimi-nâţa la ora reglementară. Nici o recep-ţiune nu s’a făcut. Numeroşi spectatori erab la gară.
Berlin, 14 August.
Politische Nachrichten declară câ în cercurile competinte nu se ştie nimic de pretinsele negoeiârl vamale între Germania şi Rusia.
Berlin, 14 August.
imperatui a numii pe regele Portoga-licl şef al regimentului al 20-lea.
e oirUB seara
Serviciu special al Ziarului Telegraful
Paris, 15 August.gjj Noua Revistă a d-nel Adam afirmă autenticitatea raportului d-lul de Bis-marck şi promite noul destăinuiri.
Berlin, 15 August.
Regele Portugaliei a plecat adi dimineaţă la Praga. El a fost însoţit de către împărat până la gară, unde cel doul Suverani s’ab despărţit într’un chip foarte cordial.
Roma, 15 August.
După o depeşă a comandantului trupelor din Africa, din cel 400 başibuzuci trimişi Ia Sayaniti sub comanda unul căpitan italian, numai 221 ab râmas în viaţă, din caii 57 răniţi, iar cel 300 başibuzuci conduşi de Adamaga ab pierdut 40 de omeni.
Ultime Informaţiunt
Aflăm că la percepţia de Negru, Proto-popescu Pache a numit perceptor pe un fost ehiristigiu, fin de-a bătăuşului Stă-nescu, care pe lângă că nu ştie carte apoi n’are garanţia ceruta de lege.
Ast-fel se fac numirile sub cinstiţii junimişti !!
Adi dimineţâ a luat foc o şiră de paie în str. 13 Septembre. Arendaşul moşiei Gotrocenl care treera In apropiere a a-lergat cu o pompă şi câţl-va âmenl şi a localizat focul.
Când ab sosit pompierii focu era a-prâpe stins.
Serbia va lua parte la esposiţiunea din Paris, într’un mod oficial. Se fac deja pregătirile cuvenite.
Mulţi pictori vor espune tablourile lor
Diviziile 3 şi 4 din corpul al 2-lea de armata, vor face manevrele, lângă gara Plopenl, în apropiere de rîul Telâjen.
După manevre sa va face o nouă comandă la fabrica Krupp din Essen.
Românul cu data de mâine joi nu suflă nici un cuvânt despre torturile de Ia ' poliţie.	;
S’a schimbat timpurile.
Trel-spre Zece membri ab luat parte la şedinţa consiliului comunal Oferta d-lul
I
Cerlenti presintată direct, de Dresdener-bank a fost aprobată de consilib.
f;La colegiul II comunal din R.-Sărat a reuşit lista d-lul Orovânu şi G. Protopo-pescu.
MEDIC SI CHIRURG
D-r. SÂLTEE
Diu facultatea (lin Ticna
SPECIAL IN BQLELE BE ÎEIISI
■V 8 Y PHILI8 «a
Locueşte în Strada FORTUNA No. 4.
[Lingă Liceul Alexandri],
Gonsultatiiml în Iote Zilele de la 7 jum. pana la 8 jum. a.m. şi de la l pană la 5 p.m. P.S. Se primeşte bolnavi în pensiune
Elisabet Hardin
Mtfşă diplomată din Streinătate
STR SF. ELEFTERIE No. 1.
CASA DE SCHIMB
fUD.MOROEANO
Strada Lipscan1!, Noua clădire a societăţel Daiia-Komânia numită „Pasagiul Dimitrie Ohika“, No 6
BUCUREŞTI
Cumpără şi vinde efecte publice şi face orl-ce schimb de mone<Jî
Cursul pe qliua de 3 Auyust 1888
5°l« Renta Amortisabilâ. .	Cump.	Vâ nă
	95 ţ,	96
5®L » Rom. Perpetuă .	—	—
6°l0 Obl. de Stat, (Gonv. Rur)	90'/2	96 i/*
6°!, , , (C. F. Rom.)	—		V
5°lo , Municipale 1883. .	81 l *	82
5°l° , , 1884. .				—
7°l0 Scrisuri funciare Rural.	107’/2	108 O*
5°lo	95 >/4	96
7°l« „ , Urbane.	106 •/,	107
6alo	—	—
5° Io » » »	901;2	91V-
50jo , fnne. Urbane laşi	81	82
lmpr. cu prime Bucur. (201.).	40	44
Los. Crucea Roşie Italiană .	28	30
10 fr. Obl. Casei Pens. 3001.	220	230
, Sârbeşti cu prime.	69	73
Losurl Otomane cu prime .	40	45
, Basilica Dombau . .	18	20
Aur contra argint sâb bilete.	7	73/4
Napoleoni eontra lire. . .	20,05	20,08
Florini Val. Austriaca . .	206	207
Mărci Germane. . . . .	124'/*	126
Bancnote trancese . . .	100	101
Ruble Hârtie	 NB. Cursul este socotit ît	240 % aur.	255
GHOESY
iLICEt DE DOMNIŞOARE]
Str. Cernichei No. 2
vis-a-vis de Biserica cu Sfinţi
Direcţiunea acestui institut aduce! Ila cunoscinţa părinţilor de familie * Icâ, cu începerea anului acestuia,! lorganisând acest pensionat în con-i lformitate cu programele Statului,f (primeşte eleve interne şi externe? (pentru cursul primar şi secundar.] ! Programa studiilor se trimite fie-, (căruia dupâ cerere. înscrierile se] pot face de la 1 August inclusiv.] Direcţiunea.
____ Nu ; perdelele sunt date în jos.
Ah ! se vede cine-va.
,— Pâte e proprietarul.
—	Se uită dupâ noi.
Trâsura trecu înainte.
—	Mergi la pas, Zise Jarier vizitiului.
—	In sfârşit îi avem în mână, Z‘se Renâ, frecânduşi mânele.
—	Se pâte, răspunse Jarier. In orl-ce cad suntem pe urma lor. Vom avea ce sâ spunem şefului Poliţiei.
Dupâ o âră, cel doi tineri, dând un bacşiş visitiului, urcab scările prefectu-rei de poliţie.
XI
luliu Jarier dădu carta unul agent scriind pe ea cuvintele :ţ. pentru o afacere gravă.
Dupâ cinci minute, cel doi tineri fură i introduşi în cabinetul şefului politiei.
—	Domnule, Zise Jarier, eb şi prietenul meb Rene Denoirac, intern la spitalul Caritatea am venit se vâ vorbim de o şfacere gravă.
—	Vorbiţi, sunt la disposiţia d-vâstrâ.
—	Domnule, Zise Renâ, vâ aduceţi a-minte de bancherul Denacy, care a fost condamnat la munca silnică, acusat de asasinat ?
—	Ah! da...da... dise şeful increţind fruntea aducânduşl aminte de acea afacere misteriâsâ, care îl scapase din mâni, îl trecuse pe sub naş cum Zicea eî.
—	El bine, urma Renâ, am mult sâ vâ rugăm ca sa ne ajutaţi sâ probăm nevinovăţia acelui om.
Şeful poliţiei se uita eu răceală la Renâ.
—	Acel domn, Zise el, a fost judecat şi condamnat la 15 ani mancă silnică.
—	Ce are d’af&ce aceasta ? El e nevinovat !
—	Nevinovat ?
—	Da, domnule, e nevinovat. Ea voese să probez aceasta ca sâ mâ pot căsători eu fiica lui.
Şeful poliţiei se întreba dacă are a face cu nebuni sab cu nişte indivizi cari voese sâ ’şi bată joc de el.
Cu tâte aceste Renâ vorbea cu atâta convingere, în cât ori ce presupunere din partea şefului dispăru. Afară d’astâ el se mal gândea la sgomotul ce’l va face acea afacere dacă se va proba că în adevăr Denacy a fost condamnat pe nedrept.
El se apropiâ de cel doi tineri Zicând:
—	Spuneţi tot ce ştiţi, vâ ascult cu plăcere.
I— Renâ începu a istorisi diferitele în-cidinte ale autopsiei, îl arată fotografia
lui Gendrin ce o avea în portofolib, vorbi de călătoria ce a fâcut-o,|de convorbirea cu Denacy şi reflecsiiie acestui din urmă în privinţa crimei de care era acuzat.
Şeful poliţiei se sculă de pe scaun şi preumblânduse prin salon se gândea la cele ce audise.
—	Cel doi tineri se uitau la el fâră sâ Zică ceva.
—	D’odatâ şeful poliţiei se duse spre cămin şi apasă pe un buton electric.
Uşa se deşebise, un agent intră.
—	VeZl dacâ d-1 Brouveuil e aci; spune-l să vină până la mine.
Agentul eşi.
—• Domnilor, Zise şeful poliţiei, opinia mea este câ Denacy e nevinovat.
—	Aşa e! strigară d’odatâ cel doi tineri.
—	Da şi lucrurile trebue sâ se fi petrecut cum le-aţl istorisit, latâ vine d-1 Brouveuil.
Uşa se deşchise şi Brouveuil întrâ.
Cum întră, scâse pălăria şi după ce închise uşa se aşedâ la câţl-va paşi departe de biroul superiorului lui.
—	Stai aci, Zise şeful dăndu-i un scaun. Aceşti doi domni ml-ab vorbit de afacerea Debacy. Cred că ’ţi aduci aminte d’acea afacere misteriosâ.
—	Da . . . din strada Rivoli.
www.dacoromanica.ro
—	Tocmai.
—	Aceşti doi domni cred ca bancherul Denacy e nevinovat, şi eb cred câ ab dreptate. Sâ vedem şi opinia d-tale acuma.
Apoi întorcânduse câtrâ Renâ, ^ise :
—	Spuneţi şi d-lul Brouveuil ceia ce 'ml aţi spus mie.
—	Cu plâcere.
Din când In când, Brouveuil, care stătea cu mâneie încrucişate pe genunchi, cu capul plecat, închidea ochii, apoi îl deschidea, dădea din cap ; apoi se uita la cel care’i vorbea.
Când Rene sfârşi, şeful poliţiei întreba pe Brouveuil.
—	El, ce Zici ?
—	De.... ce sâ Zic ?... Se pâte sâ fie aşa... sâ pâte ca lucrurile sâ se fi petrecut cum le-a spus domnul.
—	Nu e aşa ?
—	Cine avea interes ca Denacy sâ nu moştenâscă averea Iul Gendrin ?
—	Un frate a lui, Zise Renâ, un âre-care Alfred Gendrin negustor de mobile vechi, strada Rambuteau.
—	Negustor de mobile vechi... strada Rambuteau ? Ştib cine e...
Apoi d’odată Brouveuil sări în sus.
—	Patru-degete!... Ah ! drace !... Trebue sâ fie el... ’Ml daţi voie ?... Zise el
întorcendu-se câtrâ şef şi apăsând pe un buton electric ce era pe birou.
—	Cum nu!
Un agent intră.
—r Adâr Zise Brouveuil fotografiile din seria B.
Apoi adresându-se câtrâ cei doi tineri.
—	Individul despre care aţi vorbit trebue sâ se numâscă Oscar Binat.
Cel doi tineri strigară d’odatâ.
—	Da.
—	De unde ştiţi ? întrebă Brouveuil
Renâ istorisi iucidentul de la spital ;
intrarea lui Serafim, şi furtul a cărui victimă fusese acesta.
—	Fârtebine, Zise Broveuil, merg bine, Binat a intrat la notar ca sâ fure testamentul : fiind câ Gendrin a murit el au căutat sâ facâ alt-ceva. De minune... lucrurile merg bine!,..
Uşa se deschise, agentul eij fotografiile intră şi le puse pe birob.
Brouveiul caută câte-va minute, apoi arată o fotografia zicând :
—	Iată individul despre care e chestiunea.
—	E el ! strigă Renâ. Nu e aşa Iulib ?
—	Ah ! zise Brouveiul, vra sâ zică ’l aţi vâZut ?
—	Da, zise Jarier.
(Va urma)
TELEGRAFLU— 4 AUGUST 188b
Renumita CârtunTvfaă
IULIA POLONEZA
S'a mutat în dosul Palatului Ilegal I
{La finele Straie! Brătîaun, No. 51, (In coif) |
Lîngă grajdurile Palatului Regal |
Ghiceşte viitorul, pre-sentul şi trecutul, pute des-1 coperi i pagube, furturi,! judecaţi, ori ce secrete as-j cunse la cari se interesezi» cine-va. Cine aduce semne! pdte afla lucruri ascuns? :[ comori, etc.
DAVIO ADANIA
Agent de Publicitate
Str. Sft. Ion Nou No. 33.
Yis-a-vis de Legaţiunea Italiană.
Primeşte anunciurl, inserţie şi reclami pentru 4i&nil nostru, şi pentru or care
alt diar din ţ6râ şi străinătate.
MARE MAG AS IN
i'ii
ii
co
BAZAR DE ENGL1TERA
Sub semnatul, am ondre a anunţa pe Onor. clientela mea atât din capitală cât şi din provincie, că cu oca-siunea tarifului autonom, am deschis aci în ţâră
0 MIRE FABRICA DE HAINE
> P ţ-

BiVETI
mb li
PENTRU
BARBATI ^1
In care confecţionez haine, după Ultimele Jurnale, din stofele cele mal hune ale Europei.
Asemenea mal putem efectua şi orî-ce Comande, în timp de 24 ore de dre-ce posedăm un maredeposit de stofe fine din cele mal renumite fabrici.
Sper că Onor. Publio pi olientela mea, mă va onora on visitele d*lor, spre a se convinge de marfa confecţionată aci fn ţără, fi sunt sigur că va ft pe deplin satisfăcuţi.	Cu stimă, T-T LEIBOVICZ.
CO
TOMA ŢACIU
In Noul Palat Dacia-Komania-
No. 4. — Strada lipscani. — N>. 4.
BUCURESCÎ
Cursul pe dhia de 3 August 1888
	Cump.	Vând.
5°/„ Renta Amortisabile. .	95	95,/*
5°/0 Rentă Rom. Perpetuă. .	93	93—
6°/0 Obligaţii de Stat. . .	96—	96» t
6% , G. F. R. Regal.	—	—
5% , Municip. vechi	81i/*	82 ■/*
10°/o fr-» Casa Pens. 3001.	225—	235—
5°Io Sriaurl funciare Rural.	95 V,	96
7*/o .	108	1087.
5% , , Urban.	90*/4	91*1*
6#/o »	99 V*	lOOi/*
’°lo » » » • •	107	107»/,
5"/o » » de Iaşi	808/4	81*1*
Impr. cu prime Bucur. 201. b.	36—	42-
Lob. Crucea Roşie Italiane.	26-	30—
Acţ. Bancel Naţ. Rom. 500 1.		.	—
Soc. Rom. Constr. 600 1. .	—	
Soc. Dacia-Rom. 200 1. . .				—
Soc. Gr. Roşie Austriacă. .	—	—
3% Los. Imp. Sârbesc . . DIVERSE	—	—
Aur contra Argint. . . .	7	70*
, , Bilete de bancă	*	«■
Florin Wal. Austr. . . .	205—	207—
Mărci Germane		123—	125—
Bancnote francese. . . .	100—	101—
Ruble de hârtie		225—	235-
SOCIETATEA ANONIMĂ
O-A.PXT-A.Ia SOCIAL: ^LEI 1,500,000 Capitalul Vdrsat la 31 Decembre 1886, LEl 1,370,500.
Usina situată la Bucurescî, Cotrocenî. Şoseaua Pandurilor,
I in faţa Asilului Elena Doamna, legată cu Calea Ferată prin staţiunea
Dealul Spirea.
I Direcfia şi depositul principal tn Bucurase!: Str. Domne! 14 bis |
I	Adresa Telegrafică : BAS ALT, Bucurescî.
DEPOSITE SECUNDARE :
In	Bucurescî	:	Calea Griviţei, 66.
,	Brăila.	.	.	.	.	.	la d. G. Grosovich, piaţa Sf. Arhangel.|
,	Craîova , .	.	.	•	M. G. Poumay, bancher.
»	Galaţi.	.	.	.	.	M. Sebastien Somaripa.
» Călăraşi....................M. Serqhie, B. Farfalomel.
, Rusciuk ..... 'Ihomadis & Damianoj.
Industria Naţională, ale caret produse afl obţinut la Exposiţiunea Cooperatorilor din Bucurescî şi
Cr&iova, cea mal mare recompensă
DIPLOMA DE ONOARE CLASA Ia
ESTRAS DIN PREŢURILE CURENTE PENTRU BUCURESCÎ
Felul Materialului	FIRE l-a GAL.		OIXJR Il-a CAL.		XL 33 IlI-a CAL.	
	Pentru miă	| ® O o 3,0 *, s 2 J S 8 pi- ce	Pentru miă	i»So gs|s a Pd	Pentru miă	îa|a Ifli g-aT
Pavele pentru bordura 10 bucăţi la m. pătrat. .	350	4.25	325	4 —	300	3.75
„ „ pavagia de stradă şr de curţi 00						
bucăţi la metru pătrat		270	15-	250	14-	230	13 —
Lespezi pentru trotuare 25. bucăţi la m. pătrat .	380	11 -	360	10.50	220	9.50
Pătrate felurite 86 bucăţi la metru pătrat : . .	240	10-	210	9.50	180	8-
Bordure de grădini 10 bucăţi la metru liniar. .	150		180		100	
Cărămizi refractare 420 bncăţi la metro cubic .	320					
„ cu 4, 6 şi 8 găuri, 40 bucăţi la m. p.	65					
In Bucurescî şi în oraşele unde execută lucrări pentru comună, Societatea se însârcinezâ şi cu lucrări particulare, a căror întreţinere o garantăzâ pe timp de un an. Asemenea se afiâ la uzină materiale de calitate mâl inferioră cu
IPreciurl foarte reduse.
Se pote câştig* într’o îi 300,000 FRANCI
Cumpărând bilete d’ale MAREI LOTERII TURCEŞTI
A 112-a tragere va avea loc la 30 Septembre 1888.
Plata câştigurilor e garantată de guvernul imperial Otoman.
Tabloul Primelor :
1 mare lot de 300,000 fr. 300,000 fr 1 lot	de	25,000	,	26,000	,
1 lot	ie	10,000	,	10,000	,
1 lot	de	10,000	,	10,000	,
1 lot	de	2,000	.	2,000	,
1 lot	de	2,000	,	2,000	,
1 Iot	de	2,000	„	2,000	,
1 lot	de	2,000	,	2,000	„
1 lot	de	2,000	*	2.000	.
1 Iot	de	2,000	,	2,000	,
12 loturi de 1,250 ,	16,000 ,
28 loţurt de	1,000 ff.fie-care 28,000 ,
500 loturi - de 400 | 200000 , 650 loturi	Total “ToAOOO fr.
PREŢUL BILETELOR
1 Bilet ....	6	fr.
5 Bilete ....	24	,
25 Bilete .... U8 ,
100 Bilete.. . . , 465 „
A
Lista oficială a tragerel, va fi trimisă imediat fie-cârui cumpărător, după tragerea ce va avea loc irevocabil la 30 Septembre 88.
B
Câştigătorul va fi însciinţat prin depeşă în diua tragerel.
C
Tragerea va avea loc la Constanti-nopol, în palatul Imperial al monetâ-riei.
D
Pentru cumpărarea biletelor, a se adresa trimiţând banii în mandat poştal, cec, s’aă scrisOre de valdre la «directorul Comptuarulul Comercial, srande rue de T6k6, No. 557,.
Coustautinopole. (24)	(Turquie)

OPERAŢIUNI DE CEREALE
Brăila 31 Iulie şl 1 August 1888
cumperator	VENZATOR	FELUL	Hectol.	Libre	Preţul în aur	«a	OBSERVAŢII
Peirano	Sassu	Grâa n.	1800	60	10 80	m.	
»	»	»	1900	591/2	11 60	»	
»		*	2050	60	11 80		
	Perlea	»	2050	59>U	11 35		
V	»	»	570	59 '/*	11 30	y>	
»	»	*	1670	59*/4	11 5792	c.	
»	P. Arion		2000	59	11 25		
»	Embirico	Grâfl v.	1100 ,	60n	11 30		fi T
G. Mendl	Eisestein	Grâu n.	750 ■	' 61'	12 — J	m.	
»	Bach	Grâu v.	1200	59U4	10 47t/:i	c.	
	Vecsler	Grâfl n.	1000	57%	10 25	m.	
■»	Marghiloman	»	1000	58»4	10 60	»	
L. Dreifus	Cambano		1000	591/2	11 20		
»	Cottis	»	1350	56%	10 45	c.	
Feitler	Grosovicl	»	3570	59	11 45		
	Evloghiu	*	2700	59	11 45	»	
	Cottis	»	1300	57 ',2	10 75	m.	0
L. Mendl	Crisoveloni	*	2750	57 V2	10 80	s.	
	s	>	3000	58	10 40	m.	
Bellet	Perlea		650	58 <|2	10 65	»	
M. Gohen	Grisoveloni	*	3000'	57 h2	10 70	s.	
A- nesi	Sgardelli	»	2000	55'/2	9 90	c.	o
Millas	Arhondi	Grâu v.	3400	58	8 80		
Nicolopulo	Embirico	»	1800	60>/2	11 52'/2	*	
E. Cohen	Nenovici	Grâa n.	5300	59	10 30	tn.	
Manari	Catzica	>	1500	58*4	10 40	»	
L. Dreifus	Haracopo	Grâu v	3300	57’/4	8 70	s.	
	Vamvuri	»	2890	5892	9 —	c.	
Feitler	Embirico		3850	61 «/*	12 —		
L. Dreifus		Porumb	4200	59 U3	7 75	s.	
	C. Cotti		1600	58	7 —	m.	I
Peirano	Embirico	»	4920	58'12	7 42',2	c.	t t jj»
G. Meu dl	Bl uman	Secară	2000	57«u	6 70	m.	
	Pretinger	Orz	8000	48	4 05	»	
Petrieioni	Sgardelţi	0v6z	2500-	"lokl.	7 30	-»	
Carnevalt	Haracopo	Grâu n.	2500	60	11 70		

v <
ELIS ABET H ARDIN
M6şă diplomată din Streinătate S *c> iriinsq iŞ
iTiuion
•â ii
BANCA NAŢIONALĂ A ROMÂNIEI |			
QITT7 ATTUNEA STJTS&AJEIA.			1
1887 25 Iulie	ACTIV	1888 ■ i 16 Iulie 23 I	
1 357976291	Casat M.°ned*	i > -1 ( Bilete ipotecare. 			34617633	33278742 |
258663751		25726125	25728235 1
3226358	Efecte predate la Casă spre încasare . . .	6365041	5879813 |
19252466	Portofoliu, român şi străin		17729503	18038516 |
16892730	împrumutul garantat cu efecte publice . .	11103610	11465650 |
11999501	Fonduri publice}		11996167	11999859 1
2503075	Efectele fondului de reservă		3093616	3093659 1
195646	, , amortisarea Imobilelor	235321	235321 ■
2916210	Imobili 			3371950	3378263 1
■1' 188476	Mobiliar şi Macb.intt de imprimat ....	121800	122334 1
37160	Cheltuell de adnainistraţiune		44274	47234
30157684	Deposite libere 			16977963	17938113
41330194	Compturl curinţî . j		21483932	22631601
6446524	, de nralori		45196948	44486371
196760028	PASIV	198063883	198323711
12000000	Capital. . . ;		12000000	12000000
<5506847	Fond de reserv		3093929	3093929
195859	, amo rtisarea Imobilului		267901	267901
105558020	Bilete de barnsă în circulaţiune		117611720	117533750
,1083676	Profituri şi pe rderl 			1388839	1388839
■ 133096	Dobândişi boneficie diverse. ......	65679	96781
1 30157684	Deposite de retras		16977969	17938118
1 43374034	Compturl ci arinţl		16320182	15725213
jf 1750812	, d,.e vajorl		30337671	30279185
1 1196760028		19806388;	11983247111
GRADINA ELIADE
Se închiriată d’acum si până la 1 Noembrie.
APA MINERALA NATURALA St. GALMIER
S6 nu uitaţi a cere Sursa NOEL
Sursa Ndel. Apele acestei noul surse treime plasată în prţimul rang din clasa gaziîselor, fiind bogată în acid carbonic natural, şi care se bucură de reputaXnnea sa ca cea mal bună pentru sto-mach fiind digestivă, temperanti şi apărativă, ast fel că combate cu energie apele cunoscute piuă acum ale Borzeculul şi Giessbdbler. Ae&stă apă escelentă este ffirte bună de a o întrebuinţa la masă de băut cu vin sâtt cu siropuri în locul Borsecului, fiind recomandată de medici chiar şi la bolnăvi pentru facilitatea el digestivă şi recoritdre.
Apa din Sursa Niiei se găseşte la principalele magasine de coloniale, farmacii, drogueril şi ,1a toţi vîmţătoril de ape minerale. Cu preţuri forte convenabile,
Iu Bucurescî la M. Economii et Comp.	In PloiescI la Fraţii I. şi Th. Christescu.
In Ploiesci la N. Petrescu et Comp.	| In Brăila la Petru şi Gheorghiadi.
Depoul general pentru t<5t& România şi ţflrile limitrofe, a se adresa la d.
(31.)
S. STERI ANO, Galaţi.
De vânzare seQ de Închiriat
casa din strada Primăverii No. 30 bis, xju două etaje, 7 camere de stăpâni, dintre care un salon mare, cu parchet în t6te, 3 camere de slugi, bucătărie, două pivniţe, grădină mică în faţă şi altă grădină mare în dos, gaz. Pentru cheie şi con-diţiunl a se adresa înstrada Goltei No. 54.
(3)
H
t£
ml
Singurul Deposit de:
-"Mii
din prima fabrică eiişleşă
Tomas Fleming Son k 0°
cn preţuri şi coadiţimn ayantagiose
SE GĂSEŞTE LA :rju; ,«0
I. Schwartzstr.DecebalG
s.	DA
Vl "	• i*l
Tipo»r^,,
Sti 3P
* TELEGRAPHUL„ Stwd» Rlăuwi, No, 20
•*< i ,jyJ. i, .	•	i • ! J » til 14
.iiOjviH jjLmîe nib	«aii» ivot&	’1‘
www.dacoromanica.ro
,M1
ie- oî 4", H
.trieofebj Jacrt s vieo ,voi:C‘ (l f'ied u'f.d eb «b 1	11 k	afirma «1 Lsiuii

t
ANUL XIX. — No. 4820
IN BUCURESCI SI DISTRICTE, 10 RĂNI NUMERUL
VINERI, 5 AUGUST 1888
ABONAMENTE: Pentru Capitală:
ii TftîRrlA d HJ’HA
Pentru	un an	.	Lei 24
»»	ţ6se luni	. . .	. »
R	trei luni	•	. ?.
	Pentru	Districte:	
Pentru	un an	, , , ,	Lei 30
n	yâee luni	....	„ 15
n	trei luui	.	. 8
	Pentru	Streinătate:	
P.iUtl-U	un au	. . In. hui	Iei 4(i
n	y£se luftl		- *1
	trei luni.	. r	, io
Abonamentele se fac la 1 f» 16 a^e ă* cărei Juni.
UN NU MEU V MC H IU 25 BANI Abonamentele se plătesc înainte
EDIŢIA A DOUA
ANUNC1UR1 SI RECLAME
Anunciuri pe pag. IV linia 25 bani. Reclame	„	IU	„	...	1	left
m	ii*	U	,.	...	3	lei
*«	,,	I	•(	* . *	5	lei
Pentru Inserţii ţi Reclame Redacţia nu e responsabila.
Epistole uefrancate se refus&, arti ole n epu bit cat e se ard.
tu Streinâtnte a se udresa:
Pruncia, Havas, Laffitte et Cuie, place de la Itoiiree, Paris.
Englitera, Kugâu» Miu»ud,81 Fleet Street, E C., I.ondou.
Austria, HaaseusUiin et Vogler 2, Wien Rndolr Moaşe Zeilerstaette, Wieue. Ungaria, D. Moriţa Wiest, în Huria-Pesla Servi teuplaix.
Abonamentele se plătesc î nalnte
Redaotiunea, Strada Blănarî, No. 20.
DIRECTOR POLITIC :	I. C. F U N D E S C 0
Administra)iunea. Strada BlSnaii, No. 90
*■
,3o
BUCURESCI, 4 AUGUST 1888
Instrucţia prin torturi
ţ» i	te
Gestiunea bătăilor şi torturilor oficiale e pe tapet; actuala poliţie a Capitalei a pus-o cu brutalitate şi încă subt una din formele el cele mal moustrudso şi mal revoltătdre: nisce nenorociţi, acudaţl de tâlhării, au fost greu bătuţi pentru ca se-şl mărturisiră vina. Parchetul însuşi, care se seie că nu prea e milos, s’ar fi spăimântat se dice de starea bieţilor arestaţi.
Ne-am făcut datoria în ce privesca pe făptuitorii acestei barbarii; l-am denunţat ş’am cerut să se cerceteze lucrul, să se pedepsăscă schingiuitorii.
Să cercetăm acum fondul cestiunil, macar cât de scurt.
E tradiţie în ţdra ndstră ca »ins-trucţia orî-cărei afaceri să se facă prin violenţă, prin bătaie şi torturi*. Se crede chiar că ,altfel nici nu se pdte face instrucţie.4 E atât de adevărat acăsta, încât, fără tămă de esa-gerare, putem afirma că toţi acuzaţii sunt ameninţaţi şi bătuţi în cursul instrucţiei, toţi, de la delicuentul cel mal mic până la criminalul cel mal mare. Nu scapă de la acostă regulă decât acel acudaţl cari fac parte din »lumea bună*, cum se dice, acel caii au ,o posiţiune mal înaltă în * societate*—adică numai fdrte puţini.
De unde vine acăstă credinţă — generală la dmenii poliţiei — că numai cu torturi se păta descurca o afacere criminală ?
Din mal multe cause, dintre caii următorele sunt mal de căpetenie :
I.—• Ideia că o instrucţie nu e perfectă până nu mărturiseşte aeusatul însuşi.
If.— Incapacitatea agenţilor instructori d’a aduna probe f ,ră de a-jutorul acusatulul.
III.— Credinţa adânc înrădăcinată a aceloraşi agenţi, că un bănuit şi un vinovat e tot una.
E lucru din vechi cunoscut că, pentru a curma un reu, trebuie să curmi căuşele lut ; acesta trebuie s’o facem şi în cestiunea de faţă, dacă voim să scăpăm d’aceste obiceiuri sălbatice şi degradatdre.
Cum ?	n
Lucrul nu ni se pare nici im posibil, nici macar greii din cale afară.
Trebuie se se -vtre în capul agenţilor instructori că instrucţia n’are absolută nevoie de mărturisirea vinovatului ; când are cine-va talent, cunoscinţe în materie şi metodă, p<5te să stabilâscă aprdpe tot-d’a-una vinovăţia unul inculpat, chiar când a-cesta ar tăgădui necontenit şi ar întocmi alibiurile cele mal meşteşugite.
Esemple strălucite şi numerdse dovedesc acesta.
Pe de altă parte, trebue să se eş-plice acestor agenţi că metoda lor, pentru a face pe acuzaţi să mărtu-visăscă, p<5te avea cele mai teribile consecuenţe: ea pdte scdte albi ca zăpada pe nisce criminali periculoşi şi pdte trămite la ocnă pe nisce ser-mani nevinovaţi.
In adevăr, să presupunem că poliţia a pus mâna pe adevăratul vinovat şi că acesta e un vechi criminal, întărit în rele. Politia în loc să adune elemente pentru instrucţie, îşi pierde vremea bătând şi schin-gi-uind pe bănuit, ca să mărturisdscă. Acesta însă, ca un om deprins cu procedura poliţiendscă şi învăţat să
sufere mult, va tăgădui cu îndrăsndlă, fără ca să slăbescă un s-ngur moment. Şi ’n timpul acesta, probele ce s’ar fi putut culege se pierd şi instrucţia pierde urmele. Banditul va fi achitat...
Asemene, să ne închipuim un om nevinovat, un om care nici odată n’a fost maltratat, un om cu pielea subţire şi cu nervi sensibili. Câteva împrejurări fac ca bănuiala să cadă asupra lui, de şi în realitate nu e vinovat. Poliţia, natural, îl va tortura .şi omul, ne putând suferi, va mărturisi tot ce i se va cere. Acuzatul'va veni la juraţi şi său va fi condamnat—ceea ce e o crimă mon-strudsă—şâii, de cumva reuşesce să convingă pe juraţi c’a mărturisit falş numai ca să scape de torturi, va fi achitat—în acest timp însă au dispărut tdte indiciile şi adevăratul vinovat se preumblă în siguranţă.
Esemplele în acâstă privinţă sunt peste sâmă de multe. In vremea in-chisiţiel, cu ajutorul torturelor, nu mărturisiau dmenl că „ sta ii în rela-ţiunî continue cu diavolu şl că, chiar în ajunul arestării, primiseră visita acestuia şi vorbiseră cu el atâte ore şi anume despre cutare şi cutare lucru“ ? In analele justiţiei criminale se găsesc sute şi sute d’asemeni mărturisiri, pe baza cărora nenorociţii erau arşi pe rug, sfişiaţî cu cleşti înroşite în foc, traşi pe rdtă şi altele.
Un fapt petrecut în Ungaria, la 1782, şi raportat de criminalistul Heister dovedesce pe deplin la ce urmări spăimântătdre duce metoda torturei :
O bandă de ţigani fusese arestaţi pentru diferite furturi şi escrocherii. Pe acea vreme, începură se circule sgomote că, din cutare sat a dispărut o femeie, din cutare loc un copil, din alt lpc un tânăr. De 6re-ce era răspândită credinţa că ,ţiganii fură copil*, justiţia acuză pe ţiganii arestaţi de tdte aceste pretinse dis-pariţiunl şi ’i trase la răspundere.
Ţiganii răspunseră că nu şciii nimic şi că nu sunt vinovaţi; dar judecătorii recurseră la torturi. Ne mai putând se mal sufere, ţiganii mărturisiră că el au furat pe cei dispăruţi. O dată acest punct dobândit, judecătorii întrebară pe acudaţl ce aii făcut cu victimile lor ; tot prin torturi obţinură mărturisirea că cel furaţi au fost ucişi. Mal remănea, pentru ca instrucţia se fie perfectă, să se stabilâscă ce-au făcut cu morţii. Mal ăntâî, ţiganii spuseră că l-au îngropat. Unde? »In cutare loc*. Se cer-cetâijiă şi nu se găsesce nici urmă de cadavre; atunci, noul torturi, şi mal grddnice. Unul dintre ţigani, ne maî putând suferi durerile, aprdpe nebun, mărturisesce că ^cei ucişi au fost mâncaţi de bandă......*
Resultatul ? Cei 45 ţigani au fost condamnaţi la cele mal grdsnice ese-cuţiunî: unii au fost tăieţl în bucăţi, alţii decapitaţi, alţii traşi pe rdtâ. Şi o adevărată g<5nă se începu în ţâră contra nenorociţilor ţigani, până când îapăratul Iosef II trimise o anchetă seribsă.
Ancheta dovedi că cel dispăruţi, pe cari ţiganii mărturisiseră că i-au mâncat, se aflau cu toţi în viaţă.
Iată ce vrea să <Jieă instrucţia prin torturi şi cari sunt resultatele iei.
Cele-l-alte cause ale relei tradiţi-unl poiiţiene8cî asemene pot fi înlăturate. Trebue să se ia în poliţie, pentru posturile mal înalte, <5menl
inteligenţi şi instruiţi, iar nu başl-buzucl. Dacă s’ar face aşa, agenţii n’ar mal confunda pe bănuit cu vinovat şi ar sci să facă instrucţie fără ca să smulgă prin torturi mărturisirea — maî mult de cât problematică — a acuzatului. Şi pentru ca să ajungem la acdsta mai curând j credem c’ar trebui să se înfiinţeze
•	la poliţie un serviciu special pentru 1 instruirea crimelor şi delictelor, com-
*	pus din drnenl cu cunoscinţă asupra materiei.
Până atunci, cerem c n nou se se pedepsâs .‘ă călăii de la poliţiil, ca să se mai înfrâneze barbarul obicei d’a tortura *în interesul instrucţiei.»
-o~
TELEGRAME
(Serviciu particular al qliar. Telegraful)
Pesta, 15 August.
Banul Khuen-Hedervary desminte ştirea că ar fi chemat la ministerul de interne.
Belgrad, 15 August.
O împăcare favorabilă în afacerea de divorţ e iminentă.
Regele va trimite noul propuneri reginei.
Se (ţice că perechea regală se va In-tîlni la Viena.
Londra, 15 August.
Parnell a depus o plângere la tribunal contra (Rarului Times acuzându-1 că a furat scrisorile aşa (fise aprocrife, publicate de (fierul Times înainte de procesul lui O’Donel.
Paris, 15 August.
Regina Natalia va sta provisor la Ver-sailles.
Gratz, 15 August
Comandantul baron Schonfeld a convocat pe toţi oficeril garnisonel din Gratz, şi în numele archiducelul Albrecht ’şi-a esprimat regretele pentru demonstraţiunile întîinpinate când cu punerea în disponi-biliate a generalului Kuhn. In urma a declarat câ Majestatea Sea din acâsta causâ nu va asista la manevrele ce vor avea loc anul acesta In Stiria-de-Jos.
1 if
eh; S-»
PUNEŢI FRIU!
Prefectul poliţiei a turbaţ.
Furios că s’au descoperit sălbaticele torturi sevărşite de directorul şi trei din inspectorii sei, furios de reprimanda ce-a primit de la ministrul de interne, d. Voinescu a făcut astă nbpte un scandal ne mai pomenit In analile poliţiei, un act pe care numai un om de cazarmă pdte să’l sevârşâscă.
lata de ce e vorba:
S’a vâdut că, în tdte denunţările diarelor se pomeneşte, ca tort urători, numai numele d-lor Dimancea (director), Ianolescu, Iepureanu şi Daviia (inspectori) şi al căpitanului de geau-darmi. De numele inspectorului C. Rădulescu nu se vorbeşte, si tn ade-văr acosta nici n’a luat vr’o parte la torturi.
El bine, pentru acestâ causă, prefectul Voinescu a sărit a-seră la in-spectorul Rădulescu, 'i-a spus vorbele cele mai grosolane, 'l-a ameninţat cu palme, a pus pe gardişti sg’] dea afară din localul poiiţieî şi ’l-a suspendat...
Iată cum ştie polcovnicul să trateze, în faţa inferiorilor, pe un funcţionar superior al poliţiei ; şi acdsta, ca răsplată pentru că n’a torturat şi Rădulescu.
Iată cum ştie Voinescu să esecute ordinele ministrului de interne, care ’l-a poruncit să ancheteze şi să pe depsâseă pe culpabili.
u isdifid 3*lt>	'	•	1
Schingiuitorii sunt protegiaţi ; nevinovaţii sunt maltrataţi cu o selbă-tecie fără sentă. Aşa e condusă poliţia capitalei.
In faţa acestui scandal revoltător, cerem guvernului se măture pe başi-buzucil de la poliţie.
lnformaţ.unî Exteridre
Căsnicie l-egală
Se scrie din Belgrad că regina Nataiia are de gând sâ facă să se constate în public câ Milan nu o lasâ să intre în Serbia cu t6te câ legea cere ca ea să fie în ţâră.
Depeşa ce regina a adresat-o preşedintelui consistoriulul spune câ ea nu e bolnava si câ numai acăsta ar fi o causă legală pentru ca ea să nu se presinte înaintea consistoriulul. Prin urmare regele e silit să loleroze pfesenţa el la Belgrad sâă să o expulseze formal dacă va câuta să intre în Serbia.
Un articol de seusaţie. — Socialiştii în Germania
Gazeta Crucei publică un articol care de sigur e inspirat de sus şi care face mare sensaţie. ,Am emis de multe ori părerea, (fice foia germană, câ atitudinea Angliei in Indii ar putea seduce într’o (fi pe Rusia şi a o împinge la o acţiune militară în acea ţară bogată. Dacă a-câsta se va întâmpla înlr’o di, liga eu-ropână a pâcei va pâstra o atitudine neutră şi nu va Impedica planurile Rusiei.*
— Poliţia a pus mâna pe 50 mii esem-plaro dintr’o broşură socialistă, publicată In vederea alegerilor viitore.
S’a făcut mal multe arestări.
TORTURELE DE LA POLITIE
I ..	_____ K‘ •	t
Voinţa Naţională d’asără dă îrmâ-târele amănute asupra torturelor de la poliţie :
Vineri sera mal mulţi ţigani fură a-restaţl.
Parte din el fura luaţi In cercetare de însuşi căpitanul Dimancea, tn cabinetul seu, fată fiind inspectorii de poliţie Da-vila, Ianolescu şi Epureanu, căpitanul Savopol, comandantul gendarmilor pe-deştrl, şi îngrijitorul arestului poliţienesc.
Ţiganii declarară că nu ştiu nimic despre tâlhăriele în cari sunt implicaţi.
El persistând în declaraţiele lor, ca u-nil ce erau nevinovaţi, după cum vom vedea, căpitanul Dimancea se hotărî să recurgă la mijlâcele estreme spre a face pe deţinuţi să mârturisescâ faptul.
Atunci începură torturele, în privinţa cărora ătâ ce ne spune chiar una din victime, care se presintâ asărâ în birourile redacţiunei nostre şi ale cărei arătări controlându-Ie le am găsit cu desăvârşire esacte.
Victima Constantin Asanac care se presintâ ieri la noi, abia putând merge, cu ochii inundaţi de lacrimi, după ce ne a-rătă corpul seu plin de lesiunl şi crestături cu cuţitul, ne istorisi următorele :
•— Sunt din comuna Brezoaia,. din jud. Ilfov, spre Bufta, şi lucrez de 4 ani la clădirea Bâncei Naţională din str. Smâr-dan.
Vineri, pe la 4 ore, mâ pomenesc cu un agent de poliţie care veni să mâ ceară de la maestrul lucrătorilor ca să mâ duc la poliţie, unde ’sâ iscălesc un protocol (?)
La poliţie, un domn cu ochelari, slab şi cu favorite, care mi s’a spus. că este directorul, d. căpitan Dimancea, mâ întreba dacă sunt amesticat în tâlhăriele de la Panteleimon. Râspund că nu. A-tunci d. inspector Iepureanu, ’în faţa directorului, mâ luă la palme ca să mărturisesc.
D. căpitan Savopol (fise d-lul Iepureanu: **“ — Nu mal daţi In el de geaba; încre-dinţaţi-mi’l mie să ’l duc Ia companie şi acolo de sigur câ ia spune tot.
Împreună cu alţii ful dus la compania
de geandarml, unde am fost dat pe mâna unul sergent-inaior. Aceasta m,’a bătut cu mii sul de pâiujă groasă pliu cu nisip cernut. De la companie in’aQ dus în arestul politiei, de unde, după ce m’am odihnit puţin, am fost duş din nou sus la poliţie, în camera inspectorilor.
Aci am fost In douâ rânduri foarte răfi bătuta-
Un inspector tânăr, cu mustaţa cam roşcata şi puţin creata (inspectorul Iu-nolescu) ’ml tragea palme- Un alt inspector înalt şi slăbănog, (inspectorul Daviia) îl (ficea: ,nu-l mal trăgea palme că te doare mâinile, pnne-1 jos să-l trag eă cu cravaşa.*
In adevâr, d-sa ’ml arăta o sârmă lungă şi groasă, îmbrăcată cu piele şi având forma unul biciâ şi-’ait disc: YedI cravaşa asta, cu dânsa te-volfi bate până ce vel spune adevărul.
Apoi ful trântit pe scânduri, aşternute cu covor, şi d. Davi.îa începu sâ’ml tragă cu cravaşca.
Directorul era într’o odaie de alături, de unde auifea vaetele mele.
Nu mal putâm de durere ; îngrijitorul arestului (ficea celui ce mâ batea ; numai da, d-le inspector, căci o sâ m6ră aci nenorocitul.
D. Iepureanu răspunse : se preface ţiganul. Daţi înainte.
In cele din urmă am leşinat în adevâr şi când int-am venit în simţiri, ro’am simţit ud de toi pe cap ; îngrijitorul, care ţinea un pahar în mână, vârsase apa pe mine. Dupâ ce resuilaia puţin, nm fost din nod luat ia bătaie, tot cu acel biciil de fler. Dâr şi de astâ-datâ leşinai. Am stat câte-va m nute în nesimţire. Când mâ desceptal, pe lângă durerile grozave ce le simţeai pe tot trupul, mâ durea şi mâna dreptâ; mâ uitaia sâ vâd ce este şi vâzui câ fusesem tăiat eu un brieâg.
Cel ce mâ schingiuiau ast-fel credulă câ murisem şi au voit sâ vadă dacă aşa este.
Pe când mă torturaă ast-fel, audiam pe d. Daviia strigând: .Să ml se aducă nisce pansamente şi să vedeţi cum are să spue atuucl tot.
A fost un mare noroc pentru mine câ leşinasem de douâ ori câcl alt-fel cine ştie ce era sâ mal sufer cu acele pansamente.
T6te acestea s’ao petrecut Vineri săra şi nâptea, când, pe lângă palmele ce am mâncat, apoi am fost torturat de 3 ori, o dată în casarina găndarmilor şi de două ori în cabinetul inspectorilor.
La asemenea torturi afl fost supuşi şi alţi tovarăşi al mei din cari 8 sunt fdrte greii bătuţi şi schingiuiţi.
Sâmbătă la 2 ore dupâ amiadl şi Duminică la 4 ore am fost unşi cu spirt pe părţile corpului, pe care am fost loviţi. Tot trupul nostru este o rană.
Luni la 5 ore seara a venit la poliţie un domn înalt, cu mustăţile rase şi care dupâ cum am aflat, este procuror. D-sa, (d. Horia C. Rosetti) fără sâ facă nici o cercetare în cea ce priveşte tâlhăriile pentru cari fuseserăm arestaţi, a poruu-cit sâ fim duşi la prefectura judeţului.
Aci d-sa, cu mila şi cu multă bunâ-vo-jnţâ pentru noi, nea întrebat pe fie-care de cine am fost torturaţi. Am spus ceea ce v’arn istorisit şi d-v6strâ.
D-sa a chemat apoi pe un d. doctor, care ne a esaminat şi s’a înspăimântat de rănile ce le a vâdut pe corpurile nâstre.
D. doctor ne a vâdut şi a doua di Marţi când a venit la prefectura şi d. procuror, care şi de astă dată a arătat multa milă pentru noi. D-sa a pus pe un tânăr sâ scrie tot ce ’l am declarat noi. A scris 2 coli, pe câte-şl 4 feţe şi a luat hârti-ele la d-sa.
De tâlhărie n’am fost întrebaţi de loc. Eoţun cu totul nevinovaţi. Dovada este ca duşi la d. judecător de iostjnuîţLe Sta-tescu, Marţi, la 12 ore, d-sa pus pe toţii, în libertate.
Eram 22 cu toţi, luaţi de la mun Jă şi dupâ ce ne a ţinut 4 (Jile de geaba arestaţi, apoi am suferit şi torturi, ast-fel câ ad> suntem aruncaţi pe drumuri-şi t?e-bue sâ treacă multa vreme până ce vom putea sâ mergem Iarăşi la lucru
D. procuror înainte de a fi duşf' la instrucţie, ne-a «pus t.— Gun6şteţl cine.âr’a bâtutJP.>(>
— Da, râspun/sşril., cg^toţiţ.
_ Veţi fi confrunţi cu, toţi funcţionarii ca sâ spuneţi parchetului eine aă fost aceia cari v’ (o torturat, i — Şi din	daca ne-am trezi am
putea sev recun^ştem ; faptele acelora
r
www.dacoromanica.ro
T
oi	i« nmvrrm n
. u
(i ..
TELEGRAFUL — 5 AU&US3T 1888
IX UO M I

m
<i
cari făceail să tlşnâscâ sângele din noi, ■le avem mereu înaintea ochilor noştri.
Pe lâugâ cele scrise a-sârâ pnlem a-dâoga că d. procuror Rosetti, fiind informat câ la politie se torturâzâ, se duse imediat acolo şi fftrâ a face nici o cercetare, dispuse ca arestaţii torturaţi să fie luaţi din mâinele călăilor.
Din declaraţia de mai sus, reese că d, procuror Rosetti a făcut un proces-verbal.
Se fac încercări pe lângă parchet ca acestui proces-verbal sâ nu i se dea curs.
Parchetul este forte nehotărît şi nu ştie ce cale se apuce pentru moment.
In faţa acestora orl-cine esie în drept se ’şl pună întrebarea :
De ce nu se lasă d. Huria Rosetti sS 'şl termine ancheta d-sale şi de ce nu se înainteză parchetului general al Cartel îusuşl procesul-verhal al d-sale încheiat la faţa locului 1
De când parchetul se crede în drept se controleze pe un procuror care constată torturi ?
A trebuit ca junimiştii se vie la putere pentru ca se se întemple şi acesta
Medicul care a constatat torturele este d. dr. Alexianu, vechili profesor de universitate şi medic legist.
D-sa a fost invitat formal de parchet se facă constatări.
Adresa este semnată de primul procuror şi. pârtă data de Luni seră ; în acea adresă, dată dupe stăruinţa d-luî Horia Rosetti, se invită medicul legist sS constate legiunile ţiganilor arestaţi In a-facerea de la TAugann.
Aceste constatări s’aa făcut de medicul legist, care a găsit că au fost, mai mult torturaţi 8 ţigani, din cari 5 mal grav, din aceştia putem cita pe Âristotel A sau, Constantin Asanac, Ioniţa Para-schiva Constantin, loniţâ Dumitran şi Nae loniţâ, lucrător la clădirea prefec-turel judeţului, trecut ca şef al bandei de tâlhari de (jiarul pahonţesc, care voind s6 ridice pe un eşafodagia de minciuni meritul căpitanului Dimancea, lovi în d. prefect Beldimano, pentru că a-aeesta, după pahonţii din str. Clemenţei, avea chiar la prefectura sa pe şeful bandei pe care căuta s’o descopere.
Intre cei torturaţi, loniţâ Paraschiva Constantin a fost torturat chiar la partea cea mal delicată a corpului ; din care causâ filele sale aO fost un moment în pericol şi nu a scăpat de la morte de cât numai mulţumită grabnicilor ajutâre medicale ce i s’aa dat.
Rănile constatate pe corpurile torturaţilor sunt considerate de medicul legist ca râul grave cari reclamă o căutare de peste 30 de cjile.
0. dr. Alexian va înainta acjî parchetului actele sale medicale, în No. de 8..
Se afirmă câ la poliţie se tortura de Vineri sârâ şi parchetul n’a sciut absolut nimic de cât tocmai Luni.
Cam ciudat!
Aceste torturi puteau sâ aibă chiar consecinţe fatale, dacă întâmplarea nu făcea ca ele să se denunţe, şi se se gâ-sâscă un procuror care s6 constate faptul.
Ţiganii puteafl sâ tnorâ. D-lul căpitan Dimancea şi călăilor sfii Davila, Iano-lescu, Savopol şi lepurâuu, puţin le păsa.
Era vorba ca reclama ce şeful călăilor ’şl o făcuse în tjharul pahonţilor, a doua <jli chiar dnpf arestarea ţiganilor, se se adeverâscă.
Căpitanul Dimancea spera sâ ajungă uşâr Ja acesta mal cu seină câ unul din torturaţi ne mal putând resista a spus tot ceea ce a fost pe placul torturâtori-lor oficiali.
Unul din deţinuţi a mărturisit, dar sciţi cum ? Inspectorul Davila, luând clescele de la sobâ încâldit, ameninţă
pe. nenorocitul că ddcă nu va spune, îl va apuca limbai cu dânsul şi ’I-o va strânge,
Este ceva aprope de necrezut, cu Iote acestea, spre ruşinea secolului în care trăim, faptul s’a petrecut ast-fel.
Cum rămâne dâr acum cu reclama căpitanului Dimancea câ a descoperit, pe autori, cari inse, tiupe ce an fost torturaţi au fost puşi în,libertate de parchet pentru că s’a constatat că erau nevinovaţi ?
INFORM ATIUN1
Monitorul publică programa de ordinea în care se vor ţinea examenele la şchla practică de agricultura din Roman, pentru anul şcolar 87—88.
Esamenele încep la 16 August şi se termină la 24 August.
Tribunalul de notariat a hotărât ca dupe cererea unor creditori se vândă în diua de 5 Sepiembre, fabrica de bere a
Se scrie de la Borsec cu data de Sâmbăta : Aici plouă de 4 dile. De şi n’a plouat, repede, cu t6te astea băile ?i cura sunt întrerupte, şi fiind-câ vremea rea s’a început cu luna nouă, apoi ploile au vor înceta decât sâptâmâna viitore. Din pricina ploilor circulaţia cu Moldova este absolut întreruptă ; tâte podurile dupe Bistriţa şi BistriciOra aâ fost luate, plutele au fost duse de ape ; grămădi rea plutelor lângă poduri a fost o causâ a stricâret podurilor. Moldovenii, cari se află In Borsec, sunt siliţi, — pentru a se înthrce în Piatra, laşi, etc. — ca, sân se aştepte până va scădea furia apelor Bistriţei şi se potă pleca pe plute, scâ sâ plece prin Braşov—Ploeştî.
X
Eforia spitalelor civile a publicat un tablou grafic representând scara mensuală a bâlelor şi a caşurilor mortali ţâţei în spitalele sale.
X
Erl, la 3 August, a început dărîmarea turnului Golţei, care se continuă cu mare activitate. E de regretat că un monument şi istoric şi tradiţional, ca acest turn, n’a fost construit aşa ca se potâ fi conservat. Cu dânsul dispare amintirea trecerel Iul Carol al XII regele Suediei prin ţara nostră, şi se şterg glumele şi suvenirile ce a deşteptat acest turn în mintea poporului nostm.
X
Cu trenul de erl sârâ de Vârciorovia, a plecat, pentru Milan, d-ra Evdochia A-venian, uua dintre elevele de Canto ale d-lui Stefânescu, şi în aeelaş timp una dintre „vocile cole mal pline de viitor. D-şora Avenian se duce se’şl continue şi se’şl termine cursurile musicale în con-servatornl din Milan. Urând isbânda vii-torel artiste, ne place sâ ne mândrim dup’acum cu o viitore ilustraţiune româna, care va şti se facă mândria ţârei.
X
£0
Colegiul II electoral din laşi, e convocat pentru dina de 28 August spre a a-lege un senator în locul d-lul Oh. Tăcu demisionat.
Colegiul 1 electoral pentru consilierii judeţeni din Vlaşca, e convocat pentru diua de 28 August spre a alege opt consilieri.
X
D-lor doctori Istrati, profesor în Bucureşti şi Negel, profesor în laşi, li s’a conferit numirea definitivă în posturile universitare.
X
D-l Vasile Râdulescu, fost funcţionar la Eforie şi depus pentru furt a fost pus în libertate de judecătorul de instrucţie cabinetul No. 3i
X
Ramolitul Bariton Racotâ, vedând câ Ulubeanu ’l a tras pe sf6râ la alegerea de primar al oraşului Giurgiu, ’şl a dat demisia din membru al consiliului co munal.
■«.-> x
La îucepulul septamânei viitdre, d-nul general Barozzi, ministru de resboift, însoţit de şefii statulul-major şi de mal mulţi ofiţeri superiori, se va duce în districtnl Prahova pentru a visita terenul pe care vor avea loc marele manevre de tbmnă.
x
D-l d-r Babeş a făcut erl noul inocu-laţiuni la ţâranil din Putna, muşcaţi de un lup turbat.
X
Pentru sub-oftţerll de la şcoala din Bistriţa cari au râmas repetenţi,, ministrul de resbel va lua dispoziţia ca sâ poată depune încă o dată esainen în Sep-tembre,
X
S’a disolvat consiliile comunelor rurale Pogânele, Cândesn şi Mârâcineni din judeţul Budcii.
X
* 0 rescdlâ ţerănăscâ a isbucnit în judeţul Teleorman. Proprietarul moşiei Tu-fenl şi alţi doul arendaşi vecini an fugit la T. Măgurele, ameninţaţi fiind de ţeram.
Procurorul a plecat imediat la faţa locului.
X
Cu privire la înecurile din Bucovina, fiarele germane primesc din Cernăuţi cu data de 11 August urmâtorea telegrama :
Din tute părţile inundate, sosesc ştiri mai liniştitâre, Numai localităţile Straza, lacobeni şi Dorna mal sunt încă în pericol. Pagubele eauăate se urcă la mai multe iniliâne. Şoseaua Oura-Humora este cu desăvârşire distrusă pe o întindere de 440 de ehilometri. In părţile mal inundate şoselele an suferit şi mal mult. Mare pagubă au suferit şi căile ferate locale din Bucovina, de ure-ce terenul, podurile şi stăvilarele mal pretutindenea aii fost distruse. Linia Hatna-Gâmpulung, pentru ca sâ fie restabilită, '-re nevoie do o muncă intinsâ de cel puţin şase septâmâni
i O
iu kt
Colegiele electorale pentru consili&l ju-detâu din Fălcifl, sunt convocate pentru (jilele de 6, 7 şi 8 August.
X
Doi ţărani din acel muşcaţi de lupu1 turbat la Putna se află mal bine, şi sunt în posiţiune a merge la institutul d-lul doctor Babeş, spre a’linocu’a. Pentru a-ceşlia se speră o repede îtisănftloşare.
Celor-I’âlţl, 12 ale căror râul sunt mal grave, li se face inocnlatiunea tot la spitalul Brâncovenesc, unde sunt instalaţi.
X
Direcţiunea teiruluî nuţiuuu! a di us că de acum înainte artiştii se nu uiai părărtâsca capitala în timpul verel, spre a putea începe repetiţiile din luna Iulie.
Vacanţa artiştilor din tâtru naţional va fi de o lună, de la 14 Iunie pânfi la 15 Iulie.
X
îndată ce se va întbrce în Capitală I. P. S. S. Mitropolitul primat va visita mo-nastirea Curtea de Argeş.
•A... Ailăm ca trupele sunt in munţii Mellovei şi ne mirăm cum consulatele n’ail putut face nimica ca sâ le retragă, până la scăparea nâslră d’aci. Dâcâ nu va face acâsta imediat, stăm râu de tot...
Laendler.
CN
Domnule Heliopulo,
D. Al. Davila, interpelat,— zice Naţiunea, de d. procuror Horia Rosetti cum se face ca un tînăr ca d-sa, cu educaţiunea ce i-a dat regretatul general Davila şi după o petrecere de 11 ani prin şcolile parisiene sâ praet ce asemenea procedt-url sălbatice, respunse scurt.
— O'est monflsy stime ;
..........•/•«*■»
Marele manevre de tdmnâ vor tine cinci tjile,
Ele yor începe la 18 Septembrie şi se vor sfârşi la 23 Septemvre.
X
Sâmbătă se va ţine un consiliu de miniştri la Sinaia.
X
Procesul d-lul N, Ivanovicl, fostul primar de Tulcea, care urma a se judeca erl de curtea de apel din Galaţi s’a a mânat pentru 13 Septembrie spre a se chema mărturii propuşi de t6te părţile.
O ambulanţă rurală s’a trimis în judeţul Argeş sub conducerea d-lor doctori Râdulescu, Pâltineanu şi Vianu pentru combaterea dizenteriei.
După manevre ministerul de resbel v.i procura mal mulţi porumbel şi mal mulţi porumbei regimentului de geniQ -din Focşani şi celui din Bucureşti.
Aci se vor dresa pentru a fi întrebuinţaţi în serviciul campaniei.
Brigandajul în Bulgaria
Secuestrare de omeni
Correspondance de VEst primeşte de la corespondentul el din Sofia o colecţie din
scrisorile schimbate între bandiţii de la Bellova, prisonierii lor şi consulul grec i din Tatar-Bazargik, d. Heliopulo.
lată câte-va din acele scrisori, cele mal importante :
8 Iulie, 1888.
Te rog trimite, din partea mea o depeşă d-lor Rangab6 şi Stambulolf; fă tot posibilul ca se nu se trimită trupe.
Miecucjlu.
Din pădure, 13 Iulie 8 Scumpul meu Heliopol,
Adi am primit scrisdrea de la George, se vede că ’şl-a perdut minţile ; pentru numele Iul D-deO sâ nu mal scrie. Scrie numai d-ta, şi scrie mai omeneşte ; în d-ta ’ml-e Iotă speranţa.
Fft tot ce ştii, vinde tot ce am, chiar şi copiii mei, numai se găseşti 1000 lire şi trimite-le împreună cu banii lui Laendler şi Binder, pentru ca se tiu liberat o-datâ cu el. Se vede câ fraţii mei preferă ca să mor..., sâ nu fie aşa cruqh...
...Te rog trimite banii.
Mitcuglu.
36 Iulie.
Scumpul meu. Heliopol,
Te rog din partea mea rşi a lui Luca (Mitcugiu) de a face tot posibilul pentru ca fratele Iul să trimită banii o data cu al noştril pentru câ mal pe urmă va fi greu sâ scape; spunel să ia bani de la banca otomana. Luca e gata să sacrifice totul numai ca sâ scape.
Laendler.
—
38 Iulie.
’■ i
FOITA DIARULUl «TELEGRAFUL,
(41)
MOŞTENIREA
’<* « uium ni
-t i j a«ki‘i
x > ist tu
JAVEL SAUflER

,*i 11 tu ,1 Iţii!?
PARTEA A DOUA
lt n
XI
<1
i
In urma el istorisi ceea ce s’a întâmplat la curse pe ateea Salcâmilor şi cum att urmărit pe cel .cinci miserabill, tovarăşi al Iul Oscar.
— Forte bine, zfistî Brouveuiî, atunci lucrurile merg de la si e 'C4mr nu mai departe mâine punem mână oeN toţi acel individ!.
\
—	Ce al de gând se faci ?
—	Se arestez mal întâi banda, apol^pe Oscar. Pe el trebue sâ ’l mal las puţin, se nu’l iaU aşa repede. Sunt sigur câ Oscar a făcut t6te.
—	’Ţl dau voie se faci ce vel voi. zise .şeful poliţiei secrete, dacâ vel reuşi ’ţî voi mulţumi cum se cade.
Şi ea pot sâ vâ spun, zise Renâ, câ daca veţi reuşi se puneţi mâna pe bandă, vâ fac o pensie bună pentru tâta viaţa.
■— Ah! zise şeful, ea însă am nevoe de d. Brouveuiî.
—	Asta un face nimica, zise Brou-veuiJ, chiar dacâ voi avea pensie, tot lucretj în poliţia secretă.
Cel patru, făcură planul cum se lucreze, apoi se despărţiră satisfăcuţi.
A doua d’ pe la zece ore, un bărbat şi o femee mergeau pe strada Roşelor spre casa unde erau cel cinci tovarăşi ai Ini Oscar Binat.
Bărbatul era îmbrăcat, ca uh lucrator prost. In cap avea o şapcă de mâtasâ cam pe cefâ. Mustăţile tăiate scurt şi un barbişon mic.
El era beat.
Femeia care era cu el, era îmbrăcată ca fetele ce aţin calea la trecători pe bulevardele exteriore ale Parisului. Ea
H b
era destul de frumosâ, faţă cu individul pe care ’l însoţea.
Cel doi indivizi mergeau, bărbatul clatinându-se pp picidre, iar femeia si-linduse se’l ţină se nu cadă jos.
Şi nu vorbeau de loc.
Ajungând în faţa casei cu pricina, bărbatul se opri şi începu se se certe cu femeia.
Cârciumarul deschise uşa şi se uită la ei.
— Aide păcătosule! d'9® femeia. Se intrăm în cârciumă, ved că nu e chip se te duc acasă. Sâ vede ca nu te al sâtu-
1 rat. vrei sâ mal bel...
—	Păcătos? eu? d’se beţivul.
*	—- Aide intrft, şi taci din gură.
i Femeia împinse pe bărbat >n cârciumă.
—	Nu’l ţin pipidrele şi tot vrea sâ mai bea, dise cârciumarul. Ce Sâ’l faci! Aşa’l beţivul.
—	Se’l ia dracul, dise fempia,. Ml a rupt mâna.
Apoi dupe câte-va momente urmă:
—	Al vre-o cameră sâ’l culc ?
—	Şi douâ dacă voeştl, respunse cârciumarul.
—	Bine!
—	Dâ’ml ceva de beut, dise bărbatul | cu mare greutate.
Cârciumărâsa turnă în doue pahare coniac.
—	In sănătatea ta ' dise femeia, Bărbatul puse numeR lă gură paharul.
nu putu bea,
—	Mu ma1 poţi! dise femela rîxând, Aide şă donul puţin,
—	Veniţi dupe mine, dise cârciumarul. Urcară scara, bărbatul ţinut de o mână
de femee, iar de. cealaltă de cârciumar.
Dupe ce merseră prin un coridor, cârciumarul deschizând o uşă dise ;
—	Iată camera !
Femeia duse pe bărbat, până la pat, ’l înpinse pe pat, d'când :
—	Stal acolo.
—	Da... da.., tu... ce... faci ?.
—	Statl şi eu, respunse femeia.
j Femeia se uită la cârciumar punând un deget 'ă gură.
Cârciumarul jutlişat uu se mişc8t din 1q,c.
Stâtură toţf-tre) câteva minute nemişcaţi.
| Beţivul adormi murmurăud vqr^p fără I nici un şir. Cârciumarul audi uru)^-rele :
—	Ascultă.„ Eugenio !,.. nu glumi!... Apoi adprmi l)ine şi începu a sforăi.
Femeiş dise cârciumarulul :
—	Se eşim d’aci, am se’ţl spun ceva.
Ajungând în cârciumă, femeia dise:
—	Bibi e aci ?
—	Bibi ?
—	Da. Bibi-patru-degete,
Căreiumăresa care moţăia la tijgnea deschise ochii ş‘ se uită la bărbatul el.
Aqesta remase cu gura căscată; apoi respiţnse :
—	Nu cunosc acest nume.
Femeia surîse,
—	Aide.,, nu mal face mofturi... am fost amanta lui Bibi multa vreme,— me a lăsat stricatul. Eă ’l iubesc... cu t6te aceste... şi fiind-câ ’l iubesc am venit sâ’l vestesc că e ameninţat de un pericol.
—	Insă...	(	__
—	Ştia câ e aci cu eeld-alţl... Nu te mal face câ nu ştii,., 'ml a spus Truffier...
—	Truffier ?
—	Pa Truftiep.,. nl1 fpst tovarăş al lor... El şţie câ Bibi e urmărit peutfu un furt. Pentru acâsţa fl apa aiţus aci. Voesp ca Bib> şâ’i câsplaţesca pentru câ!l a dat pe fşţâ. El, ce mat sta} pe gâpduii... Nu’ţţ fie frică dp individul ciţ care,qm yor|qiţ, e aşă de beat sâpnanul că şj mp cqpij ’l bate, nu quipai Bibi.
Cârciumărâsa surîdea. Ea voi se spună ceva, însă nu putu, se mulţămi a da d'n cap, aprqbând ceia ce spunea femeia.
—	Asculta, <|ise cârciumarqt, dacă e aŞ*
15 Iulie, 1888. -
Scumpul meu tieliopulo,	»
Vin se’1.1 spun cu lâcrâml în ochi, câ după multă rugăminte, căpitanul a hotâ-rît sâ me libereze pentru 1,(XX) lire în schimb, mai jos nu voeşte se lase. D-l# Heliopulo, te rog ca pe un tată, scrie părinţilor şi rudelor mele sâ pregătâscă acea sumă. Dâcâ nu au din întîmplare, împrumuta-!. Faci o fapta buna,
Mitcuglu.
P. S. Trimite lucrurile cu căruţa până la Railioc, şi d’acolo pe un cal...
Arme şi cartuşe împrutâ, dacâ nu puteţi cumpăra. Te rog cu lacrimi în ochi... Scrie fra'ilor mei se pregătâscâ bani până cel mult şase d'te. Trimitem un om care va însoţi pe cel ce va aduce banii. Noi nu stăm Intr'un ioc; ni schimbăm când ici când colea.
Mitcuglu.
In pădure, 2 Iulie 88
Daţi ordin să nu şe pună nici un semn pe lucrurile ndstre, căci suntem perduţl. Trimiteţi trei butelii de absint şi trei de coniac.
Mitmglu•
Scumpul meii Heliopol,
De sigur câ scrisorea de la 25 Iulie n’a ajuns la d-ta. Omul nostru s’a lutors spunând câ lucrurile şi bani trimişi au fost opriţi pe drum de gandarmi. Te rog telegra iadă imediat agenţiei austriace din Sofia şi direciiunel mele că autorii tâţile aâ secvestrat banii. Am trimis asemenea, prin Turcia, o scris6re|ministrulut nostru de externe din Viena spunându-i cum stao lucrurile. Numai guvernul bulgar va fi responsabil de râul ce ni-se va întâmpla. Ne pulâad împedica ca bandi-
\
www.dacoromamca.ro
TELEGRAFUL — 5 AUGUST 1888
ţii sâ pună mânâ pe noi, era de datoria guvernului princiar sa ne garantele viaţa Ia3ănd pe omeni sâ vina cu bani» pana la uol.
In tie-care (}i sîntem ameninţaţi a fi asasinaţi ; daca cel mult în patru fiile, nu sosesc banii, suntem morţi. Guvernul bnlgar va fi responsabil d’aceasta.
Omul care vâ va aduce scrisârea e bun, căpitanul a garantat pentru el. Cu tâte aceste el cere ca să’l daţi vre-o patru âmeui când va aduce banii
Scrie te rog nevestei mele câ sunt sănătos. Dacâ voi scăpa cu viaţa d’aci, vâ voi li recunoscător.
Fă t.ot posibilul ca banii pentru Luca sa fie toţi şi înţelegete cu consulatul au-stro-ungar ca sa facă să se lase să trecâ banii. îndată ce vom fi liberi, guvernul va putea înconjura pe bandiţi.
încă ceva; daca purtătorul scrisârel nu se Intorce sănătos, suntem perduţi.
Nu ’1 înireba de locul unde suntem ; asta ne va face mare i'âfi.
Al d-tale de\oiat.
Laeudler; M. Binder ;
A■ V. Mitcuqlu-
*
#.H(tlt
5 August 88
Scumpul meii Heliopol.
Te rog trimite imediat bănit pentru mine şi Binder, cel puţin, daca suma destinata pentru Luca n’a sosit încă. Nu ştim ce sa mai facem. Pentru rest, vă scrie căpitanul.
Salutările mele.
Laendler
(Scris<5rea cApitanalui>
Domnule,
Din lucrurile trimise, am primit numai trei bucăţi de brânză, 5 butelii de vin, 17 oca şi jum. de tutun turcesc, 3 cutii cu hârtie de ţigara, 7 săpunuri, 3 brice, 14 peptenl, 3 perechi de jaretiere (?), un turban şi o cutie cu cosmetic, restul a fost furat de jandarmi.
Gât despre rugăciunea ce ne aţi făcut să lepădăm armele, consimţim, Îus6 cu o condiţiune ca sâ ni să plătesca banii ce’l cerem.
In acelaşi timp ve rugăm se ne tri-meteţţ o camaşâ rusâscâ, un palton, două perechi de pantaloni, o jacheta, o vestă turcâşcă, un costum complect, 10 oca de tutun, trei cesurW ş 17 oca de slănină afumată.
Ve rugam se ne trimiteţi tâte aceste lucruri împreună cu 3,300 lire turceşti şi cât se pâte mal curând.
Afla că dacă nu trimetiţl ce ve am cerut, plecăm în Turcia. Coburg ve va plaţi acâsta sumă.
Ilica Casiroff, Dumitru Spiro, Coste a Ia-darmini.
P. S. — Grâbiţi-ve şi trimeleţl banii. Prea ve bateţi joc de noi. Dacă întârziaţi, atunci vom cere mal mult ca se liberam pe prisonierl.
!>•!
VARIETATE
Călătorie îu cer I
Eram la Veneţia. Ferestrele vechiului palat al ducilor de Spera.izi dădâU spre marele canal. Luna se oglindea in apele canalului. Când musicanţil duşi de gondole se depărtau spre podul Suspinelor, cele din urmă note ale instrumentelor se perdău în nâpte şi Veneţia pare ca a-dormea în acea tăcere profunda.
Acea tăcere a nopţei era turburată prin bătăile unul vechia ceas.
vorba, apoi sâ’tl spun drept. Bibi-patru-degete şi tovarăşii lui nu sunt aci. Erl aU fost urmăriţi de doi individl cari e-ratt într’o trăsură particulară. El aQ plecat d’aci, fără se spună unde se duc.
— Vra se fiică nu e nimeni aci,,. Ah ! aş fi voit să ved cel puţin pe Bibi. A-cuma însfi când ştie că e urmărit,.,
—	Da... ştie e! ce sfi facă.
—	Me duc se vedem ce face beţivanul.
In momentul când voi se iasA, se aufii
un sgoniot de paşi pe scară.
—	Pote se fie el 2 fiise femeia.
—	Da, se p6te, respunse cârciumarul, era se’şl rupă capul pe scări.
In adevăr beţivul cobora cu greutate scara.
—	Eşti nebun 2 strigă femeia. Unde te duci. ..
—	Me....eee... du... u... ue!...
—	Unde te duci 2 Şi pentru ce 2
—	Pentru... câ... ă... â... aaşa... voi eu !..
—	Să vedem ce voeştl se faci.
,— Aşa... fiise beţivul... Me... al lâăşaat şingpr... Ce câufal... în... cârciunţâ*.
~ Gp, era să stau lâng$ ţine 2... Dor-fneai.
v- Şine.... eă... plec... Ce'i fie plafa 2
—	Treţ lei.
—	Plăteşte şi aide ipal repedp.
—	Frumos... tot eu şâ plătesc.
Stând cu cotele rezemate pe Terestră me I uitam la acel glob de aur, la Lună, care 1 trona pe azurul cerului şi mă gândein că acel glob, care pare câ stă aşa de liniştit se mişcă cu tote aceste fârte iute, merge mal mult de un kilometru pe fie- I care secunda,
Me uitam la acel glob, pe care se pot vedea forte bine cu ochiul liber, vechile * mărişi me gândem la fiinţele ce au trăit pcel, şi la pustietatea ce domnesce acuma, neavâud nici apă, nici aer aprâpe. Ceia ce me lovi mai mult fu repeziciunea cu care se mişca acel glob în jurul pământului.
Luna merge cu o repeziciune de 6t kilometri pe minutâ, 3,660 kilometri pe oră, 87,869 pe fii şi 2,400,000 intr’o lună ’Ml închipuiam cum Luna se învârtesce In jurul pământul de la apus la răsărit şi în acelaşi timp pare-că simţârn cum pământul se invertesce îu jurul osiei lui tot de la apus la răsărit, aşa ca nouâ ni se pare ca cerul se învârtesce în jurul nostru de la răsărit la apus.
Pe când mâ gândâm ast-fei, luna se coborîse puţin în jos şi ’ml fiicâm uitân-du- ne la ea: tu, strâlucâl deja pe cer, lună tainică, te oglindei îu apele mărilor şi ale lacurilor, p * când omenirea nu e-sista încă.
Adi tu luminezi o omenire activă, cetăţi îufloritâre, palate de marmora ridicate în mijlocul undelor. Chiar acuma a trecut pe lângâ mine o gondolă în care doi amanţi te luau ca martoră a1 amorului lor.
Va veni Insa timpul când tu, regină a nopţei nu vel mal lumina de cât un cimitir de ghiaţâ, nu vei mal primi lumina de la sore, pentru câ şi el va fi stins, nu vor mai fi pe pâmânt câsurl cari se mesdre timpul, nici fiinţe omeneşti.
Mal repede ca gândul me transporta în luna, uitai Veneţia, Adriatica şi pământul şi mâ simţâm deja departe de atmosfera pământului.
II
Apropiiudu-mâ de lună vedem lanţurile de munt» cu eratele imense din cari unele avea o larpime colosala, şi o a-dâncime de 1,000, 2,000, 5,000 metri.
La suprafaţa lunel nu se vede nici un nor, nici u urma de evaporare a apel, atmosfera daca există trebue se fie forte rara.
Stând şi uitându-mâ la figura palida a satelitului nostru, me întrebam daca nu cum-va tocmai în acest moment se afla cine-va înlr’o veche cetate lunara, în fundul unei văl, şi dacâ nu cum-va se uita la pământul pe care ne aflam noi şi întrebându-se şi el daca pe pământ sunt fiinţe inteligente, cari tranâzâ perpetuu d’asupiA capetelor lor.
Pe când calâtorem ast-fel pe acâsta lume vecină, regina nopţilor se coborîse puţin spre apus.
La stânga observat o mica stea ro-şatica strâlucitâre, aruncând raze de foc în înălţimile cerului. Am recunoscut’o ; era vecina nâstrâ, planeta Marte.
Iatâ planeta cea mal interesanta şi pe
—	Femeile n’au alta ocupaţie de cât aceasta.
—	Păcătosule !..
Femeia scâse portofoliul din buzunar şi plăti zicând oârciumarulul :
Am sâ mai viu p’aci.
Bărbatul şi femeia, plecară în partea de unde venise, bărbatul clatinându-se pe piciâre, iar femeia, ţinându-l de braţ.
După ce merserâ cât va timp, apucară pe o stradă la dreapta. După ce se asigurară ca nu pot fi văfiuţi de eârciumar, bârbatul începu a merge drept, iar femeia ’l lâsâ de braţ.
—	Nu sunt aci, zise femeia.
—	’Ml închipuiam eu I strigă Brou-veuil,— pentru ca el era,— după ceia ce ’ml aU opus cel doi tineri, trebuia se se întâmple aceasta. Ge idee !.. sâ ’i urmărească până acasă şi cu o trăsură e-legantâ...
—	Vra sâ fiică nu sunt aci 2 Cârciu-maru! nu ştie unde sunt ?
—	Nu cred sâ ştie... daca ar fi ştiut nu-l ar fi spus.
—	Au plecat fifacolq... mâ am iţsigu-nţt dfacfista, am visitat tfite camerale... Ab 1 şi când ’ml închipui cfţ eram sigpr câ piţn mâna pe eţ.
—	Cp al d? gfind sâ faci ?
—	Mfs duc în strafia Rarpbutetţn. Diţ tâ aefisâ. Nu nţat a nţ nevoe fie ţipe.
care o cundştem mal bine, ’ml fiisel eu.
Ea e departe de noi de 20 miliOne leghe.
111
Acâstâ distanţă e f6rte mica, astrono-miceşte vorbind. Marte e fârte uprâpe de noi, putem fiice câ se atlâ la doui paşi.
Marte e pruna staţie din sistemul solar, prima planetă ce o întâlnim când depărtăm de s6re pentru a vi si Ut regiu uile depărtate ale cerului. Vâfiut. din luna, pământul nostru, luceş'e pe cer ca luna mare uprâpe de patru ori mal mare ca regina nopţilor noatre.
Dio planeta Marte, pământul apare ca o 9tea mare, luminâsâ. Locuitorii din Marte ne admiră ca pe o stea din cele mai mari ; noi suntem pentru ei, ceia-ce lucâfărul (Venus) e pentru noi.
Când am ajuns pe planeta Marte eri ora unu dupfi amiafiâ.
Mâ aşezai pe vârful unul munte de unde vedeam în depărtare marea, ale oarei valuri isbeaU cu furie îu stânci.
In depărtare vedeam corăbii mişcate de propulsorî ce nu se vedeau ; de sigur câ acele corăbii erau mişcate cu e-lectricitate. In aer vedeam plutind ba-16ne în formă de; pasere-peşte. Atunci ’ml am fiis că lumea d’acolo e mal înaintata ca noi. Inginerii au ajuns la cel mal înalt grad de perfecţiune.
Acâsta se explica fârte uşor : Marte fiind mal mic ca pământul, el s’a răcit mal repede şi a trecut mal curând prin fasele ' de desvoltare organică. Anii Iul sunt mal lungi ca al noştri, ceia ce e un avantaj. Sesânele, climatele, meteorologia sa, fiilele şi nopţile sunt ca şi ale nâstre.
Chiar de pe pământ observăm continentele sale, zăpezile polare, cari se topesc primăvara, nori, brumele de dimineaţa şi mal ales seara, inundările cari sunt fârte întinse etc. etc.
Nu mâ opri pe Marte de cât timpul necesar pentru a ’ml face o idee generala de viata ce domneşte pe acea lume şi luat sborul spre uite planete.
Camille Ftainmarion.
ULTIMA ORA
Roma, 15 August.
Lucrările pentru decorarea palatului Palanzino, în care va sta împăratul Wil-helm, când se va duce duee la Roma, se urmâză cu mare activitate.
Mobile antice şi tapiserii vechi aU fost aduse de la Turin.
Petersburg, 15 August.
Journal de St. Petersbourg desminte câ Rusia, cu tâte câ e dispusă sâ accepte abolirea capitulatiunilor din Masuah, ar fi admis îu principiu ca abolirea capitulatiunilor ar decurge din singurul fapt al ocupâreî de către Italia,
Peter&burrg, 15 August.
Nu este probabil că d. de Giers ar părăsi Rusia anul acesta.
Paris, 15 August.
Revolutiunea a triumfat î-n insula Hali. Preşedintele Salomou s’a refugiat înlr’o corabie englezească.
Praga, 15 August.
Regele Portugaliei, însoţit de princi-
pele regal şi de suita sa, a sosit afil. El va pleaa mâine la Îşi.
Roma, 15 August.
Se anunţă din Cair , Agenţiei Ştefani* : Se asigură că Keren ar fi fost ocupat lără nici o piedică de către Baramharas-Kafel, care s’ar ti afirmat mandatar al guvernului italian.
Sofia, 15 August,
Miniştrii Siambuloff şi Jivkoff au primit marele cordon al ordinului St.-Ale-sandru. Cel’l-alţi miniştri au primit diferite cadouri.
Maiorii Petroff, şef de stat-major, şi Panita au fost înaintaţi la gradul de lo-coteneni-colonel, iar locotenentul-colo-nel Lioubowsk a fost făcut colonel.
Sâra, la lagăr serbarea a fost fârte strălucită.
Oraşul a fost iluminat într’un mod spori taneu.
Consta ntinopol, 15 August.
Via Vama — răspunzând demersului Porţii, corniţele Kalnocy fiice ca a făcui ceea ce ea cere, mal înainte, adresând reprezintari la Sofia, în privinţa atitudine! nejuslificabile a Bulgariei, relativ la linia Vakarel şi asupra necesit.âţel unei înţelegeri cu Poarta şi G-ia de Hirş. l)-nu Kalnoky va repeta reprezintârile sale.
Compania de Hirş fiind austriaca, Austria s’ar considera ea ca deposedata prin acest act al Bulgariei ?
Mari pregătiri de drapele şi de ornamente se făcuseră la gara din StambuJ, pentru a primi afil primul tren europân ; dar, din ordinul Sultanului, s’aU 3Cos tâte, iar autorităţile turceşti au primit ordinul sâ se abţină cu totul. Ast-fel faptul memorabil al joncţiunii ferate a Gonstan-tinopolulul cu Europa a trecut cu totul nebăgat în sâmâ. Numai 2 sâu 300 de colonl străini s’aU dus sâ salute trenul de inaugurare pe tăcute, căci poliţia veghia.
Gircularea anunţată în privinţa Masua-huiui plâcă afil prin postă.
0 O RJK
Serviciu special al qHarului Telegraful Berlin, 16 August.
Gazeta Germaniei de Nord, reproduce articolul fiiarnlui A/ord, după care aplicarea articolului 5 din tratatul de la Praga este fcondiţiunea absolută a unei adevărate împăcări între Danemarca şi Germania şi fiicând câ călătoria impara-tulul a învioşat conflictul între cele două State, Gazeta fier maniei de Nord fiice câ aceste aserţiuni n’aU însemnătate de cât pentru câ sunt publicate în Nord, care este dirigeat de unul din cei mal înalţi functionaiTai ministerului afacerilor streine ale Ifiisiei ; ele lasă să se presupună câ âmenii politici ruşi cari inspiră fiiarul Nord ţintesc mereu a ne lua, pe timpul unul resboiu eventual eu Franciao parle cât se pole de mare a Slesvig-Holstein.
Ultime informaţiunî
Colonia austro-ungarâ ne râgă sâ publicăm urmâtârel e :
„Vâ rog sâ bine-voiţl a da pubiicita-ţel în mult cititul d-vâstre fiiar, ca serbarea ce se aranjâzâ pentru 6(18) August a. c. în grâdinâ Gasinulul austro-ungar, n’are nici de cum un caracter exclusiv ci din contra colonia austro-ungarâ s’ar considera fârte onorata vâ-dând gradina în acea săra frecuentatâ de un public ales ca pînâ acuma
,In urma mai multor interpelâţiuni în acâstâ privinţa, am recurs la cunoscuta d-vâstre amabilite, spre a înştiinţa onorab. cititori despre acesta.
D-nit generali Răcorită şi Radovicl, comandaţii corpurilor IV şi 111 de armată, vor fi puşi în disponibilitate, fiind trecuţi la pensie, pe fiiua de 15 August.
D. procuror Horia G. Rosetti a înaintat adi parchetului general al Curţei raportul sâU privitor la torturele săvârşite ia poliţie.
Crima din strada Ştirbel-Vodâ
Afil, pe la orele 3 p. in. o crimă, urmata de o sinucidere, s’a comis în strada Ştirbel-Vodâ, la No. 94.
In acea easâ locuia o femee tenfirâ, a-nume Magdalina Fischer, care trăia în eoncubinagiu cu un âre care Teleseu, antreprenorul mai multor chioşcuri uude se vând fiiare.
Numitul Teleseu bănuia pe concubina sa ca ’l ar face infiddit.au cnl un ore-care ui.litar -c.isa îu cesliime este situata în fata spitalului militar. Afil venind la densa nu o gâsi a-casă ; îndatâ ce se îutârse, el o primi cu douâ lovituri de revolver, care o răniră în pept ; nenorocita voi sâ se retragă dar abia ajunse la uşa şi primi o a treia lovitura de revolver în spate.
După aceea criminalul ’şl trase o lovitura de revolver, care ’l raui îu stomac.
Parchetul fiind avisat, d. procuror Voi-nescu-Boldur merse imediat la faţa 'o-culul, unde, * ra şi jeomisarul respectiv.
Un medic de serviciu de la spital fu chemat în graba şi constata starea victimei şi a sinucisului.
Gea d’ănteiu este în pericol de mârte ; cât pentru asasin, sunt ore-carl speranţe de scâpare.
D. procuror a luat disposiţie ca ambii sâ fie transportaţi imediat la spital.
In camera unde s’a comis acesta îndoita crimă, o camera forte mică, situata în fundul curţei, şi în care drept orl-ce mobilier nu se allaft de cât un pat, o masă şi câte-va scaune, s’a găsit lângâ pat, lângâ corpul lui Teleseu, un revolver mic. iar ne masă o scrisâre îu plic, adresată : către iubiţii mei fraţi şi în care Teleseu spune câ amanta sa înşelâudu-1 s’a decis s’o ucidă şi a-poi sâ se sinucidă.
S’a constatat că Teleseu era beat.
El putea sâ vorbescâ ; fiicea mereO câ acâstâ crimă a comis’o din râsbunare şi ruga pe amicii săi sâ staruiascâ ca totâ averea sa sâ Sie data comitetului pentru şcolele r.unâne din Maeeii mia.
Vict'ina Ini a putut sâ spună cum se numesce. Starea el este de plâns.
Teleseu este însurat, are copil ?i lo-cuesce în str. Schitu Mâgureanu, 20.
HO: SY
ILICEU DE DOMNIŞOAREI
Str. Cernichei No. 2
vis-â-vij de Biserica cu Sfinţi
Direcţiunea acestui institut aduce |la cunoscinţa părinţilor de familie, să, cu începerea anului acestuia, jrganisâud acest pensionat în con-
Iforinitate cu programele Statului, primeşte eleve interne şi externe ţ>ent.ru cursul primar şi secundar, f Programa studiilor se trimite lie-
Icăruia după cerere. Înscrierile se pot face de la 1 August inclusiv.'
Direcţiunea.
—	Sâ luam o trăsură. Mâ dor piciârele
—	At dreptate... trebue sâ fii obosita.
Brouveuil opri o trăsură.
—	Piaţa Bastiliei ! zise agentul.
Ajungând acolo, agentul şi femeia se
dâdură jos din trăsură şi se despărţiră.
Brouveuil apucă spre piaţa Regală şi după un sfert de oră ajunse în faţa ma-gasinului lui Alfred Gendrin.
—	Drace ! fiise el. Ce dracu a închis magasia aşa de vreme !
Ducânduse la un vecin ’l întreba daca Gendrin a vândut magasinui.
—	Nu, răspunse vecinul. A plecat în călătorie.
—	In călătorie ?
Mi se pare câ s’a dus sâ ia o moştenire.
—	Sfa dus departe 2
—	Cam fiepEţrte, fiise vechiul surG zânfi.
—	La IVjarsilia 2
—	Nu, la New-York.
Brouveuil râmase cu gura câseatâ.
—	Re ’l fa dracul, fiise vecinul- Dacâ rpi-sţr fi plâţit efiiria înainte fie a pleca !
Brouveuil nu fiise niţfa(fa.
—	Rupă cunţ m,l a spus, nu se înţârce fie efit pesţe vre o fieţuâ fanl.
~ Dafiâ s’a fiua sâ ia Q moiştepipe
I
fiise agentul surîfiând... sper că am încă şansă de reuşită...
Apoi plecă urmând :
— Ah! Ah!.. miserabilii din strada Roşelor s’aU dus dracului, Alfred Gendrin dupâ moştenire... Asta’l cam prost... La urma urmelor tot e ceva bun... am dat de urma lor... D’acum înainte pe lucru ! ..
[Finitul părţei a doua].
PARTEA A TREIA 1
Ginct-spre-fiece fiile dupâ călătoria lut Rene Demoirac la St.-Martin, pe la patru ore dupâ amiafiâ, comandantul fregatei Scorpion care staţiona în rafia insulei. Aix, se imbarcâ pe un mic vas, care dupâ oe ridica ancora, pare-câ se îndreptă spre Rocbella; ajungând înse lângâ port, a-pucâ la stânga şi urmând câsta insulei St .-Martin ancoră la o depărtare de vre-o inilă; în urmă deslegă o barcă în care se urcă comandantul fregatei Scorpion şi spb-coma,nfia nţu 1,
La comanda acestui din urmă, mate-laţii ţncepurâ a vâsli şi îndată luntrea a-junse la pârta cetăţuel.
Condamnat»' fa «şunca silnic? se cohor până fa mare pe o scară, care conduce până fa vasul pe c-are se irabarca, şi sunt
transportaţi ast-fel până la insula Aix, uude îl aştepta fregata, care ’t duce în noua Calodonie.
Gând comandantul fregatei debarca, directorul închisorel era pe cheia înconjurat de câţi-va soldaţi şi păzitori. Directorul se coborî pe scară pentru a da mâna comandantului şi a’l ajuta sâ pună piciorul pe uscat.
—	Ai venit la timp! fiise comandantul rîfiând. Mâncarea e gata.
—	Sâ nu o lâsâm sâ se râcâscâ, fiise comandantul.
Gel doi ofiţeri ai fregatei Scorpion după ce dăâurâ încă o dâtâ mâna cu directorul urcarâ scara, pe când matelotii mer-gâu în urma soldaţilor cetăţuel.
D. Bernard, directorul închisorel spusese adevărul. Masa era gata.
După ce presentă pe cel doi ofiiţeri nevestei lui, d-na Bernard la braţ cu comandantul trecură în sala de mâncare urmaţi de sub-comandant care ducea la braţ pe d-ra Bernard, fiica directorului. Acesta mergea în urma lor.
Dupâ ce mâncare, femeia directorului zise comandantului.
—	Yra sâ zică mâne plecaţi şi duceţi pe nenorociţi d’aci în noua Caledonie 2
—	Da domnă, mâine vom avea ouâre a face cunoscinţa cu aceşti onorabili
(Va urma)-
www.dacoromanica.ro
TOMA ŢACIU
In Noul Palat Dacia-Romania-
No. 4. — Strada Lipscani. — No. 4.
BUCURESCI
Cursul pe <}iua de 3 August 1888
5°/0 Rentă Amortisabile. .	Cu mp. 95	Vând. 95,/*
5°/0 Rentă Rom. Perpetuă. .	93	93—
6°/0 Obligaţii de Stat.. . .	96—	963.-4
6*/0 „ C.F.R. Regal.	—	—
5% „ Municip. vechi	811 /*	82>/*.
lO°/o fr.„ Casa Pens. 30011.	225—	235—
5«/„ Srisuri funciare Rural.	95 V»	96
7°lo ,	108	1083/4
5% , , Urban.	90*/t	91 'I*
6°/o .	99'/*	100'/*
7°lo ,	107	1078/t i
o®/» » » de Iaşi	80=/4	8l8l4
lmpr. cu prime Bucur. 201. b.	36—	42-
Los. Crucea Roşie Italiane.	26—	30—
Acţ. Bancel Naţ. Rom. 500 1.	—	—
Soc. Rom. Constr. 500 1. .	*				t
Soc. Dacia-Rom. 200 1. . .	—		r i
Soc. Cr. Roşie Austriacă. .	—	
3% Los. lmp. Sărbesc . .	—	1
DIVERSE Aur contra Argint. . . .	7	1 70*
» , Bilete de bancă	«r	<
Florin Wal. Austr. . . .	205—	207—
Mărci Germane		123-	125—
Bancnote francese. . .	100—	101—
Ruble de hârtie		225—	235-
MARE MAGASIN
'WW*»
„BAZAR DEENGLÎTERA"
co		co '
	Snb-senmatul, am on6rc a anunţa pe Onor. clientei»	o
cd . .	mea atât din capitală cât şi din provincie, că cu oca-	O
H co	siunea tarifului autonom, am deschis aci In ţdră	-w c/> M
fin c W CD 3 >*	0 MARE FABRICA DE HAINE	s Q CD Q SD H
K -o	PENTRU	d* H —t ii o m
U cd Q°	BARBATI ^ i BALOTA	1 w
	In care confecţionez haine, dnpă Ultimele Jnruale,	& -n
	din stofele cele mal bune ale Europei.	WR
o	Asemenea mal putem efectua şi ori-ce Comande, în	CD
o	timp de 24 ore de dre-ce posedăm an mare deposit de	-lc
CO	stofe flne din cele mal renumite fabrici.	co
Sper oS Onor. ţi sunt aignr că
Publio ?i olieutela mea, m§ va onora ou visitele d*Ior, spre a se convinge de marfa oonfecţionatS aci fn ţărî, va fi pe deplin satisfăcuţi.	Cu stimă, LEIBOVICZ.
Ren urnita Cârturărdsă
IIJLIA POLONEZA
S'a mutat în do»M Palatului h iyăl •,
\ La finele Strade) Brătlann, No. 51, du colp'
| Lingă grajdurile Palatului Regal
Ghiceşte viitorul, prc-1 sen tul şi trecutul, pole dos] coperi şi pagube, furturi," jndecăţl, ori cc secrete as ! cunse la ca I se interesez A j cine-va. Cine aduce semne! pdte afla lucruri ascunse :j comori, etc.
DAVIO ADANIA
Agent de Publicitate
Str. Sft. Ion Nou Mo. 33.
Yis-a-vis de Legaţi unea Italiană.
Primeşte anunciurl, inserţie şi reclamă pentru (Jiarul nostim, şi pentru or care alt diar din |,6ră şi străinătate.
Societate de Navigaţie cu YapOre pe Dunăre
ItinerariU
Valabil de la deschiderea Navigauneî 1888 pănă la altă disposiţie.
NB. — Orele de plecare mal jos arătate snnt a se înţelege aproximativ şi se schimbă după circonstanţele timpului şi apelor; in nic! un cas însă vapărele nit vor pleca de la staţiuni mal înainte <le orele indicate în acest itinerant!.
Pornirea vapdielor de la staţinnl va avea loc după orologiurile agenţilor.
CURSELE VAPOARELOR DE POSTĂ
Plecare în jos de la
Orşova	Sâmb.	Luni.	Joi.	12	a. rn,	Galaţi	Marţi.	JoT. Dum.
Seve rin	>»	tt	1»	3	p. m.	Brăila	tt	tt ii
Bisa-Pal.	»>	11	»>	440	ii	Gura Ialomiţa	>1	11 M
Radnjevatz		11	)»	6	ii	Hîrsova	tt	»t tt
Calafat	»»	11		8io	ii	Cernavoda	tl	tt tt
Vidin	Dura.	Marţi. Vin.		2	a. m,	Ostrov	tt	ÎT tl
Lompalanca	1)	»>	1»	4	ti	Calaraş (oraş)	tt	tt tt
Rahova	))	1)	)»	(JiS	i».	Silistra	tt	11 11
Beket	>>	11	)»	G60	t»	Olteniţa	Mei . 2 Vin. 2 Luni	
Corabia	ti	11	11	860	tt	Turtukeia	„ S“	,> 2'* „
Nicopoli		11	11	IO88	tt	în Ginrgitt (S)	.. 5,c	„ 580 „
Măgurele	11	>1	11	io«	t>	de la Ginr. (S)	„ 11	„ 11 M
Sistow	»	1»	11	1280	p. m.	Rusciuk	„ l80	„ 12 „
Zimnicea	11	>»	11	12*6	tt	Zimnicea	„ 486	„ 3>6 „
Rusciuk	11	11	11	316	ii	Sistow	„ 516	„ „
murgiafSmârd) „		11	11	880	tt	Măgurele	î*°	„ 6'° ,,
Turtukaya	11	n	11	10*6	tt	Nicopoli	.. 780	„ G*o „
Olteniţa	11	»i	11	11	tt	Corabia	„ 9«	„ „
Calaraş (Oraş)	Luni.	Mere. Slin.		1	a. m.	Beket	Jol.lî**	„ IO95 Luni
Silistra	ii	>1	11	4	tt	Kahova	R*o	„ 11» -
Ostrov	ii	11	11	480	tt	Lompalanca	))	J» 11
Cernavoda	ii	11	11	8	t>	Vidin	tt	11 11
Hîrsova	ii	11	11	10	tt	Calafat	ît	11 11
Gura Ialomiţa	ii	11	11	1080	ii	Radujevatz	Jt	11 11
Brăila	it	11	1 1	18°	ii	Brsa-Pal.	tt	11 11
Galaţi	ii	11	11	280	ii	în Severin de la Severin	tt 11 11 Vin. Dum. Mere.	
Plecare în sus de la
9 a. ni. 10^6 „
MALADIE fie PLĂMÂNI
Tuberculos, Asta, Catarlml de Broncliits
(BRONCHITIS)
--- S
Persdnele care şuier de sus numitele bdle, se pot adresa j personal sau prin scris efitre | A. L. Wilhelm, Strada Isvor No. 29, etagiul I.
Asemenea şi în caşuri de mare slăbiciune la copil mici i de ţîţă.	(18) |
OPERAŢIUNI DE CEREALE
Brăila 2 August 1888
CUMP (5RATOR VENZATOR FELUL Hectol.
Preţul în aur
OBSERVAŢII
Cursele Vaporului local între Galaţî-Tnlcea-Ismail :
Pornire în jos: De la Galaţi la Tnlcea-Israail, Marţia Joia şi Duminica 8 ore diminSţa.
Pornire în sus : De la Isrnail la Tulcea-Galaţî, Mercuria, Vineria şi Luni 8 ore diminăţa.
Cursele Vaporului de Pasageri şi de Mărfuri între GalaţI-Odessa.
Pornire de la Galaţi la Odesa, Luni şi Joi 8 ore dim. Pornire de la Odesa la Galaţi Marţi şi Vineri, 4 p.m. Galaţi, 8 Martie 1888■	Inspectoratul Agenţiilor Dunărei de jos.
INCĂLPIRE .DE CLĂDIRI NOUI
b
Pe gerurile deosibit de grele ale iernel trecute s’a putut constata, că nu există nici o sistemă de încâlcire mal practică de cât aceea cu sobe Meidinger „Comei. Nici sobele zidite, sobele de porţelan, calorifere 3 n’atl putut da căldura îndestulătoare; aşa că în mal multe cazuri citatele aparate de încălzire s’a înlocuit prin sobe Meidinger,, Comet,“ Regularea oâlduveî se face în mod cel mai prefect, obţinâudu-s cu una şi aceeaşi sobă o diferenţă de căldură de la 5—30 R. după trebuinţă Consumnţiunea combustibilului este mică în raport cu maro căldură ce dă soba, iar ca material se poate întrebuinţa cocs, cărbuni de piatră, lignită, lemne şi coceni de porumb. Soba serveşte şi ca ventilator şi se găseşte în esecuţiunea cea mal simplă, precum şi în cea mal elegantă, ast-fel că poate fi aşezată în saloanele cele mal luxoase precum şi în odăi simple. Sobele, centrale Meidinger „Comet“ încălzesc până la 1,200 m c. şi pot fi întrebuinţate ca lorifere pentru încălzire de clădiri complecte. Toate şcolile cele noi, precum şi palaturile administrative şi alte multe clădiri publice şi particulare sunt prevăznte cu aceste sobe.
O încălzire Igienică şl economică fiind punctu capital al unei clădiri, îmi permit a atrage atenţiunea proprietarilor asupra Sobelor Meidinger „Coiuet“ construite în fabrica mea’
(39)____________________A<lo1i‘ Salonion, Strada Boaameî 14 bis.
PIANE
PIANINE
PIANINE
PIANE
Sechiari
L.	Dreifus G. Mendl
*
M.	Cohen Manari Bellet
W al Ier I. Dreifus L. Dreifus Peirano
Vamvuri
Perlea
»
Marchiani
Ciani
Gheorghiu
Focsaniano
Satlos
T. Dimitriadi
Vasmagidi
Ţuchlos
Politis
C, Dimitriadi Marghiloman
fJrâfl v.
Grâfl n.
Grâfl v. Secară »
Porumb
Răpită
5400
1550
1480
1500
2000
1400
2000
3700
1500
3650
1000
2500
4900
2650
9 80 10 92 2 10 65 10 05 10 80
10	40 12 10
11	50 10 55 10 30
6 15
6	25
7	40 15 60
m.

& /
i£9£>l ^PIANINE
MAX FISCHER
GALATZ, Strada Mare, No. 29.
BUCURESCI, la d. A. L. PAT1N, Magasiu de Instrumente şi Note Musicale, Calea Victoriei No. 6 (Palatul Dacia-România)
Mare depozit de renumite fabricate. Construcţinne americană încrucişate.
Preţurile convenabile. înlesnire la plată
Închiriere d.e Pianine
17—d.j.
De vânzare set) de închiriat
casa din strada Primăverii No. 30 bis, cu două etaje, 7 camere de stăpâni, dintre care un salon mare, cu parchet în tote, 3 camere de slugi, bucătărie, două pivniţe, grădină mică în fată şi altă grădină mare în dos, gaz. Pentru cheie şi con-ditiunl a se adresa înstrada Cplţel No. 54.
(2)
OU) <: ,* * <>.}•
NAŢIONALA"
».Di»
SOCIETATE GENERALĂ DE ASIGURARE IN BUCURESCI
Aprobată prin decret regal No. 225, din 25 Ianuarie 1885.
CAPITAL SOCIAL 6,000,000 LEI NOUl
Prima emisiune 3,000,000 lei deplini vărsaţi 15,000 acţiuni de lei noul 2001 j fie-care, din care 1,000,000 lei special mente afectaţi ca fond la garanţie pentru] amura asigurărilor asupra vieţeî
■Rosei*va (le premii şi fond reserva 850,000 lei
NAŢIONALA. a.ssig-u.r£t :
1. In contra daunelor de Incendii!.—- II. Contra daunelor de Grindină (piatră).
- III Contra daunelor de Transport precum şi Valori.— IV. Contra Spargere! | [geamurilor, oglinzilor, etc.— V. Face asigurare asupra vieţeî.
a), Capitaluri fixe în cas de deces
Cu part cipare de 70 la sulă din beneficiu în combinaţiunile urmă ţâre : asigurăriJ [asupra vieţeî uneia s6U a două persone, asigurări temporale, asigurări mixte cu J capital dublu.
h). Capitaluri în cas de vi£ţă
; Combinaţiunile urinâtore : Asociaţiunl mutuale de supra- vieţuire. Asociaţiunl | lin grupuri de 12 ani pentru copil de la 2 ani jum. până la 9 ani inclusiv. — Contra asigurări capitalur fixe pentru Dote, fără contra asigurări şi rente viagere în diferite combinaţiunl.
Până la finele anului 1885, NAŢIONALA a realisat în diferitele ramurt'de asi-! | gurârl ca premii aproximative 10,500,000 lei noul şi a plătit ca despăgubiri apt’o- ] Iximativ-7,500,000 lei noul.
DIRECŢIUNEA GENERALA]
Strada Dâmnei, No. 13.
APA MINERALA NATURALĂ St. GALMIER
S6 nu nitiăţi a cere Sursa. ISOEL
Sursa Noel Apele acestei noul surse trebue plasată în prţimtil rang din clasa gazdselor, fiind bogată în acid carbonic natural, şi care se bucură de reputas unea sa ca cea mai bună pentru sto-mach fiind digestivă, temperantâ şi apărativă, ast-fel că combate cu energie apele cunoscute pană acum ale Borzeculul şi Giesshiibler. AcAstă apă escelentă este forte bună de a o întrebuinţa la masă de băut cu vin s£ă cu siropuri în locul Borsoculni, fiind recomandată de medici chiar şi la bolnavi pentru facilitatea ei digestfvă şi recoritdre.
Apa din Sursa Noel se găseşte la principalele magasine de coloniale, farmacii, droguerii şi la toţi vtmjătoi-il de ape minerale. Cn preţuri fdrte convenabile.
Iu Bueuresci I.t AI. Economii et Comp.	In Ploiesci la Fraţii I. şi Th. Christescn.
Iu Ploiesci Ia N. Petrescu et Couip.	In Brăila la Petru şi Gheorghiadi,
Depoul general pentru tdtîv România şi ţerile limitrofe, a se adresa la d.
(31.)	'	S. STERIANO, Galaţi. i
Singurul Deposit de:
•Mai
din prima fabrică englesă
Tomas Fleming Son k 0°;
cn preţuri şi condlţimU aYantagiose
SE GĂSEŞTE LA:
I. Schwartzstr. Decebal 6
GRADINA ELIADE
Se îndur iadă d’acum şi până la 1 Noembrie.
14]
LICOARE
DE
Gudron-Tolu-Vâscat
este formată din gudron vegetal de Norvegia, balsam de tolutan şi vSsc de brad. Se recomandă ea tâmăduitore tusei vechi, durerel de piept, tuşă, arsuri de stomac, nepoftă de mâncare, catar al băşice! urinare. Sticla 2,50,
INJECŢIA GALBENA sigură în vindecarea scursoreî (Blenoragie).Sticla 21.
Aceste preparate, compuse de Dimitrie G. Gherman, farmacist în Buzău, se gâ- \ sesce de venzare In Bucurescl la d. Roşu, farmacist, Sf. Gheorghe şi la farmacia Galenu, calea Grivitel, şi la farmacia d-lui Lazâr Bistriteanu, din Bârlad.
î
ur
BANCA NAŢIONALA A ROMÂNIEI
18S7
25 Iulie
SITUATIUNBA SUMARA
ACTIV
b-ji t
35797629	Casa^°Redâ 		’ » *1 ( Bilete ipotecare		34617633	33278742
25866375			25728235
3226358	Efecte predate la Casă spre încasare . . .	6365041	5879813
19252466	Portofoliâ, român şi străin		17729503	18038516
16892730	împrumutul garantat cu efectp publice . .	11103610	11465650
11999501	Fonduri publice		11996167	11999859
2503075	Efectele fondului de reservă		3093616	3093659
195646	, , amortisarea Imobilelor	235321	235321
2916210	Imobili		3371950	3378263
138476	Mobiliar şi Machine de imprimat .....	121800	i 122334
37160	Cheltueli de administraţiiine		44274	47234
30157684	Deposite libere			16977963	17938113
41330194	Gompturl curinţl 			21483932	22631601
6146524	, de valori		45196948	44486371
196760028	PASIV	198063883	198323711
12000000	Capital		1200(X)00	12000000
2506847	Fond de reserv		3093929	3093929
195859	, amortisarea Imobilului.....	267901	267901
105558020	Bilete de bancă în circulaţiune. . . , . .	117611720	117533750
1083676	Profituri şi perderl ,		1388839	1388839
,133096	Dobândi şi beneficie diverse		65673	96781
30157684	Deposite de retras		16977963	17938113
43374034	Compturl curinţl		16320182	15725213
1750812			30279185]
196760028		[Î98063883	19882471l|
1888 16 Iulie 23
TiQJjraSa 4i*ralttî «TELEGRAPHUL, Strada BLftnaH, No. 20.
www.dacoromampa.ro
ANUL XIX. — No. 4821
IN BUCURESCI SI DISTRICTE 10 BANI NITMERUL
SÂMBĂTĂ ŞI DUMINICĂ, 6, 7 AUGUST 1888
ABONAMENTE Pentru Capitală:
Pentru	un an	4 ,	Lai	24
n	ş6se luni	•	»»	12
n	trei luni	•	1*	7
	Pentru	Districte:		
Pentru	Ull HU		I.ei	se
»»	y£de luni		w	
	trei luni	•	1»	8
l’entru		Străinătate :		
Pohtra	Ull MII	. in nur	lei	40
n	ş£ge In iu	r	r	20
n	trai huil.	• • »		10
.. ...... — --------------- '
cărei luni,
UN NUM&R VECHI U 25 BA Ni Abonamentele se plătesc înainte-
EDIŢIA A DOITA
ANUNC1UR1 SI RECLAME
Anunciuri pe pag. IV linia 25 bani. Reclame „ III „	1 ied
M	M	II	M	•	»	*	*5 1®'
»	ţf	I	•,	*	*	.	5 lei
Pentru Inserţii ?i Reclame Redacţia nu e responsabila.
Epistole nefrancate se refusâ, artî ole nepubltcate se ard.
In Strei nil ta te a se adresa :
Franeia, Havsg, Laffc.t» el C-uie, plece de le Bourge, .Paris.
EttglUera,Rugkna Micoud,81 Fleet Street, E C,i Loudon.
Austria, Haesenstein et Vogler 2, Wien Kudolf Mosse Zeiiersiaetie, Wiene. Ungaria, D. Moritz Wiest, înBuda-Pesta Servitenplate. ____
Abonamentele se plătesc înainte
Redaeţiunea, Strada Blănarî, No. 20. ««rama
DIRECTOR POLITIC :	I. C. FUNDESCU
Administraţiunea, Strada Blănarî, No. 20
BUCURESCI,'5 AUGUST 1888
Negligeuţă stfu gheşeft ?...
Am anunţat în ooldnele acestui diar că procesul ce avea statul cu un pase pentru 26,000 pogiine pădure seculară în Dobrogea l’a perdut la curtea din Galaţi fiind-că d. advocat al statului -—Plesnită— a fost aşa de plesnit în cât nu s’a presen-tat la înfăţişare.
De atunci sunt mai multe tjfile şi n’am vSdut nici desminţiri prin Monitor şi nici destituirea d-lui Ples-nilă. Din acdstă causă lumea vor-besce multe. Se dice că d. Maiorescu era advocat în acest proces şi că d. Plesnită nu s’a presentat la Curte ca să fie complesant cu ministrul săli de mai deunădî.
Noi nu credem asemenea lucruri. Avem informaţi uni că d. Plesnilă este de felul seu leneş, indiferent şi negligent în gradul cel mai mare. Negreşit aceătei negligenţe se dăto-resce lipsa d-sdle de la Curte. Insă ce să ’î faci lumei ? Ea e bănuitdre. Din nimica face un lucru mare. De aceea guvernul ar trebui se esplice prin fdia oficială săli oficidsă cari sunt motivele pentru cari d. Plesnilă nu s’a presentat la înfăţişare. Ddcă sunt resdne de stat, ddcă sunt cause bine cuvântate, să scape pe advocatul statului de fel de fel de bănuieli. Ddcă e negligenţă, să spuie că, l’a destituit şi dat judecăţeî.
Oficidşa din Pasagiu desminte tdte nimicurile, se amestecă îu tdte flecurile, caută să lumineze t<5te cestiu-nile cele mai întunecate, de ce să nu vie şi aci ca să ’şî spue cuvântul săii când este vorba de 26,000 po-gdne pădure seculară, care nu este o bagatelă pentru statul român ?
Noi nu voim să facem o ceştiune de oposiţiune din acâstă afacere, ci o cestiune de dreptate. Dâcă guvernul este curat ca argintul, cu con-sciinţa limpede ca isvorul Peleşului, pentru ce să nuvorbdscă?
Sgomotele s’aii respândit, s’aîi mărit şi au luat consistenţă. De ce să nu le risipdscă ca o singură trăsătură de condeiii, de ce să nu le ni-micdscă cu câte-va rînduri scrise şi tipărite pe hârtie albă ?
Sistemul tăcerei este cel mai nenorocit, pentru că dă curs întins conjecturilor şi bănuelilor cari, ddcă se prelungesc , devin certitudini Acest sistem l’am combătut la amicii nostriî, căci compromitea, îl combatem la adversari căci face perturbări în ODiniunea publică.
Se respăndesce sgomotul că advo catul statului nu se presintă se sus-ţie nainlea Curţii un proces de care depindea pentru stat un căştig s£ii o pagubă colosală. Se afirmă chiar că ministrul care a ţinut mai întăiu ad-interim Domeniele şi acum ţine justiţia se afla o d£tă advocat în acel proces. Din aceste două fapte se conclude nu lucruri tocmai curate pentru guvern, şi representanţiî lui nu găsesc un moment pentru ca se scrie căte-va rînduri spre a lămuri pe lesne-creijătorî ?
Intr’adevăr acâsta ni se pare f<Srte curios, tot aşa de curios ca atunci când nu vedem nici o esplicare în cestiunea torturilor de la Poliţie.
Nu e vorbă că ministerul Dome-nielor va face oposiţiune la sentinţa Curţeî d« Galaţi. Procesul nu va rămânea în stadiul acesta. Funcţiona-riî de la Domenii nu vor fi aşa de negligenţi după noi — sâO aşa de
complesanţî—după alţii,—ca d. Plesnilă ca să lase pe turc stăpân definitiv pe o avere 'întrdgâ a statului. Ei vor ordona altui advocat să in-tervie, să facă tot posibilul a pune pe stat afară din ori ce pericol. Voim însă mai dinainte să seim ce cugetă despre purtarea actualului advocat ca să putem judeca cugetarea lui din urmă.
In chestiunea licitaţiunii şcdlelor am intervenit şi licitaţia s’a casat, altă licitaţiune s’a urmat şi statul a eşit cu un câştig. Am dori ca şi în acâstă cestiune guvernul să fie tot aşa de drept, mai cu sâmă că aci sunt In joc sume pe cari le perde statul dâcă se va negligia şi pe viitor.
TELEGRAME
[Serviciu particular al <fiar. Telegraful) Paris, 16 August.
Generalul Boulanger a visitat ieri A-miens şi Doules, cu ocasia călătoriei sale electorale. I s’ao făcut manifestaţii con-trazicâtâre. In bătăile ce aU avut loc. aU fost câţl-va răniţi. S’au făcut mal multe arestări.
Berlin, 16 August.
Cazeta Crucet asigură că politica Rusiei a suferit filele din urmă o modificare profundă.
Ţarul a şters din ordinea de <fi politică chestiunea bulgară.
Gratz, 16 August.
Perechea regală portugeză a sosit atR la Ischl.
MĂTURAŢI!
Abia câte-va luni aii trecut de când avem un noii regim, şi deja putem să strigăm guvernanţilor :
— Măturaţi !
Măturaţi, căci murdăria a ajuns pe une locuri ameninţătdre. Măturaţi, căci se conrupe atmosfera, se conrupe simţul de legalitate, de dreptate, de umanitate al. naţiunii.
Brutalitatea cea mai soldăţescă, instinctele cele mai sălbatice, îşi dau frîii liber. Doue-^ecI şi douî de 6-meni sunt arestaţi pe nimic, pentru simplul capriciu al unui Diman cea şi schingiuiţi de mdrte pentru gustul unor Davila, Ianolescu şi Ie-pureanu ; şi când lumea se indignâză, când parchetul intervine, când însuşi ministrul de interne dă ordine să se pedepsdscă cei vinovaţi, aceştia respund cu neruşinare :	Uest mon
systkme! La aceiaşi autoritate, pre fectul, adică şeful, se uită până a-colo în cât, în faţa inferiorilor, în-drăsnesce să rădice mâna contra u nuî funcţionai* superior al săii, să-l dea în brânci afară, să-l suspende contra legii, din propriul său chef.
Asta-i culmea mojiciei, e nebunie, e turbare. Chiar başi-buzuciî, numai iritaţi ar face asemeni selbătăcii; ş’apoî sunt başi-buzucî. Dar prefec tul poliţiei capitalei! Dar directorul şi inspectorii poliţiei!
Cine va resplăti ţiganilor arestarea fără motiv ? Cine va putea să-î despăgubâscă pentru oribilele torturi suferite la poliţie
Nimeni, şi cu nici un chip; aceşti nenorociţi vor remânea jertfa unor mişei nebuni. Dar cel puţin vinovaţii să fie pedepsiţi şi, înainte de orice, să fie măturaţi.
Lăsarea acestor sălbateci la posturile lor, ar fi o sfidare, o ameninţare pentru opinia publică. In adevăr, cine s’ar mai crede sigur de
viaţa sea când ar vedea în capul poliţiei pe un prefect care-şî maltra-tâzâ funcţionarii superiori, pe un director şi nisce inspectori cari schin-giuiesc mai reil de cât călâiî de meserie ?
Fâră îndoială, nimeni; căci nimeni nu pdte fi absolut sigur că nu va fi arestat într’o di şi nu va ajunge, pi*in urmare, pe mâna zbirilor Di-mancea, Davila, lepureanu şi cel-1-alţi, cari sciii să bată cu biciii de sîrmă, să ameninţe cu cleşte roşit în foc, să tortureze până să facă din om neom.
Gândâscă-se guvernul la acâsta; gândâscă-se la opinia publică revoltată; gândâscă-se la nenorociţii schingiuiţi cu atâtă cruzime. Gândâscâ-se, şi măture pe poliţaii-călăi.
Informaţiunî Exteriore
Aventurile regelui Milan
Independance belge primeşte urmâlorea corespondenţa din Viena eu data de 11 August.
O ştire euriosă ne soseşte din Veldes, situat în Alpil Carintiel pe marginea u-nul Iac forte pitoresc, unde regele Mi-lan, a sozit de câte-va d'de. Regele avea de gând să stea cu fiul său, prinţul regal, la Veldes până la sfârşitul lanel; o depeşa -sosita erî săra, anunţa câ a plecat din Valdes ducându-se în Tyrol. In urma acestei plecări precipitate s’a respândit sgomotul în cercurile năstreserbe d’aci, cum câ Regele ar fi părăsit Veldes în urma unei scrisori anonime şi amâ-ninţâtore trimisă chiar din localitate.
Se <Jice câ în scrisorea, scrisă în o limba slavă se protesta contra presentet regelui într’o ţară slava, care are cele mal mari sim-'atil pentru poporul şerb atât de apăsat de politica antislavă a suveranului ei.
a PeterhofT. ,Aceasta aserţiune, <fice Pester Lloyd nu laşa nimica de dorit în privinţa precisiunel. Ea nu ne surprinde de loc. E asemenea evident câ cele ce a spus primul ministru engled în privinţa intrevederel de la Peterhoff eraţi prea optimiste.
E timpul ca organul d-lui ,de Giers sâ pună capăt sgomotelor fantastice ce circulă de la întrevederea de la Peterhoff şi folositor de a se şti ce trebue să facă diplomaţia europeana faţa cu diplomaţia rusâ.
Siguranţa în Albania.
, Corespondentul particular din Sciuarv scrie urmâtorele diarulul Correspondance de VEst asupra jandarmeriei albaneze.
Personele cari au călătorit în Albania pot singure să ’şl facă o idee despre pe-ricolile la cari sunt expuse mal la fie care pas.
Siguranţa publică, aşa cum se înţelege în ţările civilisate nu exista. Albanezii n’aQ nici o idee şi nu voesc sâ creadă câ în oraşele occidentale şi în alte oraşe din răsărit se pote preumbla cine-va fără sâ albă la el o pereche de pisţole, un iatagan, o puşca şi cate-va cutite.
In Miridiţia, ţarâ, care n’a fost nici o data supusă, nici favorabila guvernului otoman, nesiguranţa e încă mai mare ea în alte părţi. Funcţionarii şi dapcii nu îndrâdnesc sâ intre în ţara lor.
Siguranţa în acei munţi, şi mal ales prin locurile pe unde trec caravanele ce ce se duc de la Scutarl la Prisrendi e încredinţată unul corp special dejander-merie indigena şi plătită de guvern Când guvernul nu o plăteşte atunci ea în loc să garantede siguranţa comunicaţiilor o ameninţ.ă
Pester Lloyfl şi Nord
Pester Lloyd respunde la cel din urmâ articol al diarulul Nord, în privinţa ehes-tiunel bulgare, în nişte termeni aşa de curtenitori, în cât cine-va ar crede câ e o mistificare.
,E f6rte adevărat, dice Nord, câ nici o dată puterile nu s’aă înţeles de a lăsa Bulgaria de capul el‘. Pester Lloyd n’a dis nici o data contrarul- E asemenea exact câ nici o chimbare nu s’a făcut în în politica rusâ în urma intrevederel de
Generalul Horvutovleî
Din Belgrad se scrie ca generalul Hor-vatovicl, unul din cel mai buni ofiţeri al armatei sârbe, a fost pus în disponibilitate printr-o decisiune a consiliului de miniştrii, însărcinat cu regenţa în absenţa regelui Milau.
Oare-carl cuvinte pronunţate de către general, în cursul unei convorbiri cu re-daclorul (Jiarulul Odjek şi publicate de acest din urmâ, sunt cauza acestei măsuri extra-ordinare.
In oare-carl cercuri politice din Belgrad se afirmă că ministerul n’are dreptul de a pune în disponibilitate un ofiţer superior de această valoare în timpul absenţei regelui. Dar este absolut sigur că regele Milan a aprobat această măsură şi un ukaz ce va confirma deciziunea ministerială se va publica în curând.
General Horiatovicl a intrat în serviciul armatei sârbe ca locotenent, în 1862. El a fost numit comandant în timpul războiului de la 1876-78 când s’a destins. Ministerul Garaşanin ’l-a înaintat la gradul de general şi ’l-a numit trimis extraordinar şi ministru plenipotenţiar la curtea din Petersburg. După desastrul de la Slivniţa, generalul a fost rechemat în Serbia şi numit generalisim al armatei sârbe; el a avut cartierul săa general la Biela-Palanca şi în urmâ la Niş.
După pacea de la Bucureşti, D. Horva-tovicl a făcut parte din Cabinet ca ministru de războia, păstrând în acelaşi timp gradul săa de comandant en chef al armatei active.
In anul trecut a fost însărcinat de a representa pe regele Milan la serbările a 90-a aniversare a împăratului Wilhelm I la Berlin, iar acum este pus în disponibilitate !
Generalul Horvatovicl este în etate de 48 ani.
Afacerea Masu&hulut
Incidentul Masuahulul nu este închis. D. Nelidof, ambasadorul Rusiei, a declarat urmâtdrele Iul Raghib-Bev, trimisul Sultanului : el a dis că nu crede că quvernul ţarului nu recunoşte vr'o dată legitimitatea anexărei Masuahului.
Le Nord, diarurcancelâriel ruse, confirmă acesta ştire.
Rusia nu este nici de cum dispusâ a recunoşte pretenţiunile italiene, dice ea.
Nota d-lul Goblet face on6re ministrului afacerilor străine ale Republicel. Acest document a luminat o cestiune asupra câreia domnea o mare confuzie din causa raporturilor pline de parţialitate.
D. Goblet a ţinut un limbajia pacific dăr demn, care convine representantulul Franţei. El a pledat nu causa Franţei, der causa ginţilor. El a dat cabinetului din Roma un avertisment necesar, fâcăn-du-1 să înţelăgâ câ afişând asemenea exorbitante pretenţiuni, un guvern constitue prin acăsta un precedent care ar putea lesne să se întârcâ în contra Iul.
O nouă enciclică a Papei
Foile catolice spun, câ după călătoria împăratului Wilhelm la Roma, Papa va publica o enciclica asupra situaţiunil strîm-torate a Sfîntulul Scaun.
INFORMAŢIUNÎ
Aprdpe trel-decl de căpitani de cavalerie din corpul al 2-lea de armată se presintă zilele acestea la examenul pentru gradul de maior.
X
Se d‘ce câ prefectul de Râmnicu-Sărat imediat după alegerea colegiului 1 comunal din acel oraş a trimes urmâtdrea telegrama ministeriulu: de interne :
,La colegiul I a reuşit lista mea*. Telegrama e la minister.
Bravo alegeri curate şi libere.
X
Din Sepsi-Szent-Gyorgy se scrie: Mare agitaţiune domneşte în oraşul nostru altfel fârte liniştit, prin descoperirea unul atelier de fabricarea biletelor de bancă
române şi prinderea unuia din falşifica-toril.
Numele lui este PeterCIos, dar nu vrea să divulge pe nici unul din complicii iul, care trebue să fie peste graniţă. S’a găsit şi vre-o câte-va clişeurl. Falşificatele încâ nu se pusese în circulaţie.
X
Mâine 6 August se serbăzâ la Brăila prima aniversară a societaţel economice Albina.
X
Pe <fioa de 15 August se vor face câte-va înaintări în armata.
Prefectul poliţiei, d. col. S. Voinescu, va fi înaintat la gradul de general.
X
Colegiile electorale pentru consiliul ju-deţian de Argeş şi Dorohoia, sunt convocate spre a alege fie-carej câte 8 consilieri judeţienl în filele urmâtâre : Colegiul I îndiua de 6Septembrie 1888.
»	II	,	7 Septembrie 1888.
»	III	,	«Septembrie 1888.
Delegaţii colegiului III se vor alege în (Jiua de 25 August 1888.
X
D-l G. Al. Costescu, a fost numit inspector clasa 11 pe lângă prefectura poliţiei capitalei, în locul zbirului-inspec-tor Al. Davila înaintat.
X
Ministrul plenipotenţiar al Germaniei, d. de Bulow, plecând în congediu, Lega-ţiunea va fi geratâ în timpul absenţei d-sale de câtrâ consilierul d. comite de Walwitz, In calitate de însărcinat de a-facerl.
X
Lupta afirmă câ pe lângă directorul poliţiei şi cel trei inspectori, a mal bătut pe nenorociţii ţigani şi aristocrata! Etienne Şuţu, redactor la f6ia pahon-ţască din str. Clemenţei.
X
A 14-a tragere la sorţi a obligaţiani-lor de stat 5 la suta se*va face la 20 August la Casa de depuneri şi consem-naţiunl.
La acăstâ tragere se vor amortisa titluri pentru o valăre nominala de 1,174,000 lei, în proporţiile urmâtbre :
117 oblig, a 5000 lei 585,000 lei.
146 ,	a 2600 , * 365,OCX) ,
448 ,	a 500 ,	224,000 ,
X
Oficiosa din Pasagiu vorbind de suspendarea inspectorului Râdulescu scrie : Prefectul poliţiei găsind pe inspectorul Râdulescu In neînţelegere cu datoriile ce’l impunea serviciul şi respectul, i-a traş o săpuneală şi l-a suspendat.
Am ruga însă, scrie o foie din Capitală, ca România Liberă care ne a vorbit despre sâpuneala inspectorului Râdulescu sâ ne spue şi ce ştie despre săpuneala ţiganilor. Sau aceştia aU fost raşl fârâ săpun ?
X
www.dacoromanica.ro
i
*«8^ t irit
•muia
/TJ.HM/R
TELEGRAFUL — G AGUST 1888
wxs rrm T/j
S’ufl obrăznicit (ie lot poliţiştii,
Erl sbirul-inspector lanolescti intrând în cafeneua Fialcovski şiaudind pe nişte domni vorbind de torturele de la politie, îl soma, se nu mat vorbeseâ.
Unul din domni ’l pofti se nu se a-mestece unde mi’i fierbe 61a şi sâ iasă alura, fără multă vorbă.
Plouat de tot, zbirul—inspector plecă fără s£ mai <J\că un cuvânt măcar.
n
Ministerul instructiunei publice ’şi-a schimbat, din causa căldurii la care e expus localul, orele de lucru pentru luna August. Vor lucra funcţionarii în acesta lună de la 8 până la J2-Mimiueţa şi de la .3 la 7 sera.
K
La băile de. la Slănic vizitatorii sunt în aşa de mare nunier încâl abia mai au Joc...
£
Diferendele ce se iscaserâ între cdmi-siune.a de regulare a graniţelor române -ungare, s’a aplanat; în înţelegere reciprocă lucrările se vor reîncepe. Delegaţii s’aâ dus la Predel pentru a’şi continua lucrarea. Lucrările se vor fini acoio pole în 8—10 <Jile.
¥
Săptămâna viitbre d. d-r. Sever in, şeful serviciului sanitar al corpului îl de armată, va pleca în inspecţie sanitara.
n
Judecătorul de instrucţie al tribunalului din Călăraşi a dat ordonanţa sa de urmărire în afacerea râscolel de la Urzi-ceui. .»t i
Faptul ce se imputa instigatorilor revoltei din acesta comună, nu este altul de cât ca au ultragiat pe autorităţile cart au venit se potoleseâ rescola.
m
0 companie franceză din Lyon şi alta engleză aă trimis representanţii în România, spre a cumpăra ori câta cantitate de grâu vor gâsi în ţară.
Representanţit acestor societăţi aO o-ferit preţuri mal avantagi6.se de cât cele cu cart» 'S’au veudut pânâ acum grânele. noslre.
II
Unul din ţiganii cari au fost torturaţi la poliţie se ;.ilâ pe morte. Despre acesta a di* d. procuror când s’a arătat pentru a l lua interogatul : „Ce se fee eu cu el. că e pe morte/
X
1). Galcianu, modic veterinar in judeţul Ilfov, întrebuinţezâ cu suces pentru combaterea bulei numita gastro-entero-nefrita (urinare cu sânge) urmâlprul tratament :
Se ia cafea prăjită' si pisată 2 linguri mari şi se ferbe într’un litru de apa.
In acest litru de infusiune de cafea se adauga l lingura mare de Naphtol li-quid A. şi se dă vitelor bolnave câte 3-4 biruri de cafea asl-fel preparată pe cji, până la însănătoşire.
Acest tratament e basat pe experienţele prof. Rouchard de la Paris, care în-ţrebuinteza Naphtolul spre a face anti-
FOfTA DIARULU1 *■ TELEGRAFUL,
sepsia intestinala, şi aiji 6 tratamentul raţional şi specific al febrei tifoide a o-mului.
H
Turnul Gol iei va li dărâmat. Lucrarea iţcâsfă va costa 10 —1,2 mii lei.
M
Ni sc comunica, scrie Fulgerul din laşi, G£ un nour s’a rupt. Mere.uri la Paşcani, causâna stricăciuni enorme prin inunda ţiu apel.
u
D. G. N. Paruscliivescu proprietarul a-pelor minerale de la Breazu (jud. iaşi) a hotărîl s6 pună în consumaţie acea,.apă minerală, i arc conţine o mai mare cantitate de inagnesie şi sodiă ca apa de Ruda.
--- .„*,<>0	-----
Rescola din Săboani
La Săboani ţăranii,—toţi unguri,—s’ao resculat.
lata amănuntele ce le da diarnl Romanul :
Călăraşii dlişi pentru a esecuta patru mandate de aducere au mtîinpmat resis-tenţa din partea locuitorilor de peste 300 care aă tras şi focuri asupra călăraşilor. Clopotele bisericel chemau pe omeni la împotrivire, şi arendaşul statului, Martin Miliai Roba n a inat fost cu putinţă sâ stea în localitate, el umbla pe la d. prefect, la d. judecătbr de instrucţiune şi parchet, şi m cele tlin urmă vâdând ca principalul instigator, Andrei Racoşca, primarul revocai, e liberat de ta instrucţiune de la primul interogate?, s’a tîn-guit d-lul ministru de interne cerând pro-tectiunea sea în acesta afacere.
Ne abţinem de la ort-ce comentarii!, reservâiidu-ne de a vorbi mai pe larg în alt număr.

(42)
• *t J ' i' A,l •	’ iUlllli. 1}
1 î ;	-< o'sflqţni Mi ia*) i$ H
h tsjool i u< i'îB'ji Ijt'u K‘ ia ii uq ml r »>iOÎ A : 1 L 1	; ?.	\ V
. > ' - n ) .iV nto i -•>«]
u
'	»	■ - I - h
’ . *!
ăl. el .£1
MOŞTENIREA
( .rxi* k i
MIUOANELO
de
J A V E . L S A IJ G E R
cijfi ISU ii ti '	1 1 ■, '	*	*
PARTEA A TREI \
I
Pentru prima oră sunteţi tn ser cili a' i cu o asţ-fel de misiune ? întreba directorul.
Da, respunse comandantul. Ve spun drept câ aş. fi preferit altă misiune — Inse ce se fac... nu me pot despărţi de fregata mea... După ce ain luptat cu ea, nu mal e .bunâ pentru lupfâ.
după ce
Inundaţia din Roman j
—7	S
In privipţa inundaţiei din Roman, despre care am anunţat deja la timp, estra-gein unnătorele din di arul local Romanul : Dupâ o secetă mare, care a folosit mult la strângerea pâinei albe de pe câmp, se porniră plot cari din d' în di eraă mal torenţiale. Aceste ploi cart ar fi fost bine făcOlore cu dane sepifunâni inaî înainte, nu ajutară întru nimic porumbului compromis deja de secetă; din contra ele causarâ multe daune pe la | locurile unde apele se vărsarâ. jj Oraşul Roman a suferit o imindaţimte | a râului Moldova, în totă partea din vale;
! peste 80 de case au fost cuprinse de apa şi ca lâ 280 de suflete eraâ ameninţate de a peri, daca autoritatea administrativa, cu acea comunala şi armata nu s’ar fi grăbit de a veni în ajolor.
Din judeţ avem informaţiunile următoare
A debordat nu numai Moldova, dar şi Slr'etiul, inse diu fericire accidente de persune nu s’ati întâmplat pe nicăirt. De îngrijit era podul mare despre Gâdinţl, însă el a remas neatins şi inundarea în-
acuma s’a hotărât cd se servească numai de transportat condamnaţii.
—	Vra se zică e seu să afară din rânduri ?
—	Da... Tunurile de pe ea au fost luate... a rămas o simplă corabie de transport. Interiorul el e împărţit în o mulţime de cabine în care se aşeZă condamnaţii cari t.rebuese duşi în noua Caiedonie.
Drept Şe ve spun, ministrul ’iţţi oferi alt vas, îjise am refusat. Nu pot sâ mC despart de bătrânul vas, pe caee am trăit atâta timp. Un marinar iubeşte vasul sâii după cum cavalerul ’şt Libeste calul, după cum vânătorul iubeşte canele Iul de vânâlore. De zece ani trăiesc pe, acest vas. Ş’appi la urina urmelor suntem în timp de pace, mal bine de cât să vegetez într un port, ine duc în Galedonia.
Aşa e, îiisâ în timpul acestei căjâ^ toni al se al o trista societate...
De sigur ca n’am sâj^etrec cu a» ristocraţii în aceasta călătorie '...
Trebue sâ fie o frumo a colecţi-une de 'bandiţi, zise suhreomandantuJ d-rel Rernard.
—	Nu l’arn vâdut nici o dată, zise fala, sunt însă sigura ca piţintre el se a-tla un nevinovat.
Oh! oh! dii rievuibvall striga co-mandautul Mkjîiîii.
tâiului podeţ care întrerupseră proviso-ria comunicaţiunea, a luat sfârşit prin retragerea apel, devenind imediat cireu-lat.iunea liberu.
Louiilitutile inundate în judeţ sunt: j Răchitenl 50 case,—Adjudenl 40 case,— TamaşenI 10 case, fâneţe grădini şi păpuşoi,—com. Garol, Elisabeta 10 case. Simioueştl 3 case iar la Fildeşii peste
i 30 case.
*
1 La Golu-Vameşul ui peste Si re ti A, 25 I de vite care se allaă la suiiat între Si i retifl şi (îâdiuţ.1, aă fost luate do apă şi s’aă înecai.
Podul de la Tu pi biţi a perdut 3 pi-eiore, 'ar acel de la Drăgeşti, a deviat din axă cu 50 centimetre.
î
| F. bine, ca cu ocasiunea împârţirel a-! julorelor cave se vor aduna pentru inun-1 ^aţl, să se faca parte şi acelor din juJ t deţ, cădi inulte sunt daunele în acea ■ pane.
— —^C'—*~ -    ,
Teranil mşiaii ie a lup tutliat
|
I lata modul cum aâ fost muşcat! de un j lup turbat, ţeranil din judeţul Putna, cari I se allă în cura d-lul dr, Babeş, la ins-( titutul bacteriologic din capitală:
In sera d*Ld 29 iulie, un lup turbat, intrând în ograda săteanului Ion D. Neagu, din comuna Câmpurile, judeţul Putna, s’a uat la băUie cu câinii acestuia.
Numitul sâten, care dormea afara, deşr , teptat Iu sgomolul produs, se apropie de ţ câini ca se vaija ce este ; în acel mo-| ment lupul sare asupra lui, ’l apucă dc j cefa şi ’l trânteşte jos.
I 0 fata anume Slanea Grâu-Roş, din ! familia acelui sătân, vine în ajutorul lui cu o lopată cu care loveşte lupul. Atunci I lupul sare asupra fetei şi muşcând’o de | obraz, ’i sfîşie ochiul drept, apoi pără-} sind ambele victime, se duce la stâna numită Valea-Babei unde trânteşte mal multe oi.
Ciobanul Ştefan Soare vine sfi scape oile ; lupul se repede asupră’i şi’l muşca de mâni şi obraz. Atunci sare, în ajutorul ciobanului rănit, un alt cioban anume Iancu Măgdâlinoiu, când lupul lăsând pe cel d’ânteî se aruncă asupra aeestuia şi rănindu’i capul forte grav, porneşte la alte stăm din târlele Momâia şi Teişiu unde muşcă mal multe oi.
Acolo se ia la lupta cu sătenii Vasile Vrânceană, Ion Puiu, Crăciun Mazili şi doui bac ţi care se sculase sâ apere oile, de unde apoi porneşte la altă stână fim căiuna Mănljl.i, comuna Kşcoasa, unde se repede asupra mai multor ol, muşca pe ciobanii Vasile Baniţă, Manea Tulucâ şi pe o copila ce se alia acolo ; apoi porneşte pe drumul mare al plâŞei Za-brauţul. In acest drum întâlnind pe sătenii loan Ştefan, cioban, şi Ion Stan Dobrin, îi sgârie pe piept şi pe spinaie şi în urma îşi continuă drumul.
Primarul comunei iRâc6sa, informat despre acestea, organiseză imediat o potera cu care reuşeşte a împuşca lupul turbat.
Toţi sâtenil răniţi de lup s:au instalat
imediat în spitalul judeţului, de unde s’afl trimis în cai'a institutului de buc-teriologie din BucureştL
Tot lu acest institut se Vu li iniile şi creerui lupului ppre exaiiiiuari‘.
In ce priveşte câinii şi oile cart an fost In contact, eu lupul turbat,, sa dispus aplicarea măsurilor dictate de legea poliţiei veterinare.
CATASTROFA DIN BOSFO i
In privinţa ciocnire! corab'ei Mar» cu vaporul rus Cadrowa, cu a avut. loc în Bosforul de sus, şi despre care am a-nuuţat la timp,, diarul tdtamboul din Gon-stanlinopol, cu data de J3 August stil nou, ne da următureic amânunle :
Erl pe la 2 ore fără 15 minute (â la turca), a avut loc o teribilă ciocnire între vaporul Castroma a) companiei .voluntara rusa, care venea din Hong-Kong, încârcat cu cel, şi vaporul Marş al companiei Lloid, care venea din Galaţi cu grâu, 2,000 oi, bol ect. pe bord, şi vre-0 50 calatori.
Marş, voind sâ se ferâsca de a se ciocni cu un remorcher care trăgea câteva vase cu pânză, a cârmit şi a ciocnit cu o lăture spr" Castroma. Fura a da timp vaporului austriac ca sâ mârgă mat duparte, Castroma, care manevra în port, nu s’a oprit, şi s’a isbit de Marş cii aşa putere în cât ’l-a tăiat drept în douâ &-prope, Castroma pare ca se unise cu vasul austriac a trebuit junietute de oră ca sâ se desfăcu vasul austriac de cel rus. Iu acest timp, vaporul austriac stând d’asLtpra apel călătorii şi parte diu animale u£t putut li scăpate.
I.i uv:est moment, ţ.petele femeilor, zapaccla luntraşilor, esclainârile, strigatele de ajutor a’e călătorilor şi asistenţilor, behăitul oilor cari se înecau forma un tanioâ îngrozitor.
Gând partea d.e dinainte a vasului Castroma a fost scosă diu Marş, acesta a început a se cufunda.
Vasul rus, care a suferit puţin, a luat o parte din căletori şi a plecat spre Sali-Bazar, unde i s’a l'âcut câte-va re-puraţiuui. Adt diinineţă a plecat spre Odesa.
Toţi călătorii aâ scăpat. Se vorbeşte că un maşinist şi un fochist ah dispărut. Alţii qfic câ patru călâtori lipsesc !...
Din 1,500 oi, mimat 10 an fost scăpate. Se (Jice câ multe s’aft furat.; asemenea câ s’afl comis furturi şi pe vapor în timpul îuvâhnâşelel. Geinanianele şi scrisorile cu bani aă fost scăpate.
Imediat ce a aliat despre acesta catastrofa, Dilaver-pii.şii, prefectul portului, ’şt-a dai, tute Mlinţele pentru a scăpa pe călâtori. Împreună cu el lucrau şi toţi funcţionarii prefecturel portului.
CRONICA.
însurăţeii.
— Doinnulâ, (fise ea, înainte de a lua loc îi acest pat, alături cu mine, unde i	i
legea ’ţl dă acest drept, însâ de care n’ar trebui sâ te apropii nici 6 data, să ’ţi spun ceva care cred câ te va face sâ me laşi în pace...
—	Gc spui ? (lise el uilându-se speriat
ta ea.
\sculiă d-le, urmă ea. Gred că ştii ea au ’int al plăcut nici o data; te uram din tot sufletul, şi această ura creştet) din ce în ce cu cât se apropia d>ua câ-Bâtoriei.
N’am nevoe sâ ’ţl mal spun ca eşti urât ca naiba. Gapitl citel şi ascuţii, la cela al o untlaturâ, care pute sâ ’ţl servească drept perină, ochit mici, în fundul capului, roşii, pleopele millale, buzele mari vinete, aşa că numai uilându-te la ele ţ.l vine greaţă sâ le mal seruţl. Gu Lotul alt-fel sunt etl ; abea atn douâ deci ani, în vinele mele curge sânge plin de vigore : voesc sâ am bărbat tânăr eu cure se transe cum nil place.
—	O I d>se el, ridicând manele în sus
s?i câfjlâud pe un fotolii!.
♦
* *
Ea urma suridâud;
—	Gât despre calităţile tale morale, nu ştiu dacâ a\ vre-tiua. Mi se pare că te-am vâdul o data dând uu ban u-n ul sârac.
Domnule, âşti bărbatul ineO, însâ te despreţuesc. Eşl.1 un uobiloc. Nu crede ca voesc sâ am un bârbat care sa fio un geniu, nu, domne fereşte^ dar nicţ aşa dobitoc ca tine.
Am vădut mulţi omeni proşti, dar drept sâ ’ţi spun ca tine n’uin vedut până a-cuma.
El uu ştia ce sâ facă, aşa de furios era.
—	Dacă sunt urât, prost, atunci de ce m’ai luat de bărbat?
—	Pentru câ eşti bogat, domnul meu
i	*
* jţi
După câte-va momente urmă :
—	Da. pentru că eşti bogat. Eşti bogat, te felicit pentru aceasta. Gum o al, nu mâ priveşte. Gu bani poţi face ort-ce voeşti. Dacă n’al bani, degeaba mai trâ-eştl. Pentru câ aveam nevoe de bani, ca sâ-ml cumpăr toaletei*» ce ’mt vor plăcea, te-am luat de barbat. Prin douâ inij-loce putem avea bani: seu fâcându-mâ femee publică, saă căsâtorindu-mă. Putâm sâ mâ fac prostituata. Am preferit mai bine s6 ’ţl pun corne,
—	Domnă! striga el.
—	Nu te înfuria, dise ea. S6 nu credi că mâ sperii. Lasă câ al sâ te depriudl cu aceste cuvinte. Asculta, până una aita fă ml un serviciu, dă perdeaua de la fereastră la o parte şi spune-mt dacâ sâ preumblă eine-va pe d’hiaintea casei.
El râmase ca trăsnit şi nu se mişca din Ioc.
—	El ? ce stal, dise âa.
In sfârşit el se ridică şi dădu perdeaa la o parte.
—	Da, dise el, e cine-va care se preumblă pe d’ioainţea casei.
—E uu tânăr, domnule. Pe cât el a de frumos, pe atât tu eşti urât : pe cât el e inteligent, p’alâl tu e.ştl dobitoc El 8 amantul meu : chiar astâ seră vot dormi cu el dacâ nu ’ţl va fi cu supărare Am vorbit cu el de cu di despre acesta. N’al de cât sâ ’i faci semn şi va veni.
El se uita pn moment !a ea, apoi plecă capul în jos,
***
Ea urmă :	tiilt
—	Aâl’am casâiorit cu tine penţru că eşti bogat, însâ nu voesc sâ fiu femeia ta, pentru că eşt.1 urât. şi prost. Diu coutra, iubesc la nebunie pe acel tânâr care e şi frumos şi deştept.
O! ştiu câ eşti stăpânul meu pentru câ mâ ui cuinpârut; ştiu ca poţi sâ le
• t!i	. . , ,	'	. i i. 9ii
—- Şi eu sunt d’aceiaşl părere, zise d-na Bernard.
—	Domnă, cu tote că nu pot pune la îndoiala buna d-vostrâ credinţa, daţi 'ml voie se cred numai pe jumetate. Eu nu prea am încredere îu nevinovăţia acelora pe care justiţia ţârei îl condamna la munca silnică pe viaţă.
—	Aş voi se şliu dacă d-ta cred* că justiţia nu pote greşi nici' o dată? zise d-ua Bernard.
—	Gain cred...
—	Gu t6te astea s’ait întâmplat o mulţime de grdşell judiciare, zise directorul.
—	Sâ întâmpla aşa de rar aceasta !..
—	Vra sâ zică tot .se îuiânv^i v De ce nu sar: li întâmplat şi jn caşul de faţă ?
Oficerul se uita la director, fără a căuta aşi ascunde surprinderea lui.
—	Eşti şi d-la de părerea d-lor ? întreba 'comandantul. D-ta care ai vedut pe acei individ*, eu care ai vorbit, cred' în tidevâr că vre-nnul din el e uevinovat V
—	Da, domnule comandant.
—	Ah! stjpigâ comandantul, ştii că eşti curios.
—	Tata, d’tse d-ra Bernard, istoriseşte acestor domni scena ce s’a petrecut între acel condamnat .şi internul de la spitalul Caritatea.
—	E drept, d‘se directorul, n’am asistat nici o data la. o scenâ aşa de dramatică.
Chiar păzitorul care era faţa a d‘s ; mare lucru ca No, 75 sâ nu fie nevinovat!
Directorul istorisi în urmă convorbirea lui cu Rene Denqu’âc, internul de la spitalul Cal itatea, îi spuse în tute aiiieimn-tele istoria condamnare! Iul Qenaey, pe care pene acuma nu l numea de cât No. 75. Iu stîrşit el repeta cuvintele ce le au~ dise când intra în sala şi le anunţ câ ora a trecut.
D-ra Bernard plângea.
Gel doi ofiţeri se uitai! unul la altul.
-- In adevâr, dise .comandantul, e un mister în acâstu afacere, şi ’ţl mărturisesc că deeă lucrurile s’au petrecut ast-feliu...
—	Nu mat e nîcl o îndoială.
—	Gu Uite aceste tbte probele sunt contra lut
La prima dată aşa s’ar părea. însâ în urma explicărilor date...
Ar fi îngrozitor, dâca acel nenorocit ar fi nevinovat, dise comandantul.
—	Şi când te gândesc! că are o fiică, dise d-ra Bernard, şi că tatăl ei a fost arestat în momentul când voia şâ se că-sâtorescâ.
Asta’i îngrozitor, d^e sub-coman-danlul.
.•vis • ■-
—	In sfîrşit, dise directorul, în urma acestor mişcâtore descoperiri, am despărţit pe No. 75 de cei’l-alţi condamnaţi şi am dat ordin ca sâ nu fie tratat după regulele îuchisorei. Am mai spus interr nulul că’l voia recomanda comandantului vasului,
—	Aş putea sâ vâd pe acel om ? întrebă comandunt.nl.
■
—	însâ...
—	Tata, te rog... da ordin sâ’l aducă.
—. La urina urmelor de ce nu’l aş a-
duce aci, maţ ales deqâ voeşţe ş| eo-mandanlul.
—	De ce nu, dise acesta., ce, nu cumva ml-e frică de el ? N’am sâ câlâtoresc pe mare douâ luni cu patţu sute de condamnaţi ?
Directorul trimise un servitor sâ cheme pe .păzitorul principal al încliisorel.
După câte-va minute păzitorul sosi.
—	Iul iu, d'S' directorul, spune Nr. 75 câ voesc sâ vorbesc cu el şi ada-l aci.
Păzitorul cască ochii şi nu d‘se n'mica’
Directorul siuîse.
—	Pleacă, fa ce’ţi spun, ce eşti aşa speriat ?
Păzitorul făcu stânga împrejur şi plec^.
Trebue sâ spunem ca acest pâzitpr iţa fusese faţa la scena d’intre Ueuacy şi Rene Denoirac. Acela n’ar fi fost de loe
www.dacoromanica.ro
TELEGRAFUL 6 AUGUST 1888
culei în acest pat alături cu mine, să faci ce vel voi. Ea nu me voi opune. Mâ al cumpărat, poci face ce voeştl cu mine. Insă sa ştii ca am să te fac de rîs. la sema ce faci. Mftine o să ’tl pararea. Da. Jur cft daca te vel culca lângă mine în acâstă nbpte, 3aU daca vel sta numai o 6râ lângă mine, atunci val de tine ; mâine mâ voi arunca în braţele celui d’lntâia bărbat ce ’ml va eşi înainte.
Daca voeştl ca »a fiu femeia ta, ia sâma, mâine voi fi amanta a douâ-cjecl de bărbaţi. Şi aâ nu credl că am sa me ascund de lume, nu, am să fac lucrurile pe fată. Atunci vai de capul teu. Al sâ fii batjocorit de tota lumea. Insa dacă vel voi sâ me asculţi, sâ te supui mie, dacâ vei deschide ferestre, vel bate în palme de trei ori şi apoi vel pleca în alta camera, o ! atunci lucrurile se schimba. Nimeni nu va şti despre acesta ofensă. Vei purta corne însă pe ascuns.
Gândeşte-te bine domnule. Voeştl să am un amant neştiut de nimeni, afară de tine, sail dojuâ deci pe ca’i să ’i jitie tota lumea ?
*
* *
—	Câţi? întreba surpnns lord Chur-
chil.
—	0 sută opt-3pre-dece ani, repetă bătrânul. Am mers pe jos trei kilometri ca să vin la d-vostră, se vâ salut.
In familia noslrâ toţi aU trăit mult; tatal med a murit la o suta dece ani, câdănd de pe cal. Dacă nu s’ar fi întâmplat acest accident trăia încâ mult.
Eu sunt forte sănătos; nu port ochelari, am dinţi buni şi în fie-care d* fuc un drum de trei chilometrl.
Gând stau degeaba me plictisesc grozav ; um voit sâ cer ceva de lucru, m'airl temut insa că nu ’ml va da nimeni, din causă ca sînt bătrân.
Lord Churchil întrebându-1 asupra trecutului, bătrânul răspunse :
—	Am fost în armata; în 1808 am luat parte la asediul Saragosel.
*
treci graţiosul rSspuus al domnişorei Clotilda la declararea de amor ce ’l-a fâcut-o un tipograf Tn Nr. 4804 al ilarului nostru.
Aşa fiicl tu, că eu te lac
Se mergi pe drumuri în VN/V
Şi pentru câ’ţi sunt eu stăpână,
Îmi ceri amorul ntefl şi a mea
In ţunctul prim, eQ contra nu-’s: Tu-’ml eşti între amanţi un -| «
Odr punctul Hymen, mi-se pare,
Că e un punct cu ?
De-ai fi notar ori chiar adjunct,
Ed m’aş uni şi ’n acest .
’Ml-eştl drag, dâr dec’al avea rentă, ’Ml-al fi mal drag cu S8°L
D6r’ d6câ n’al nici capital,
Tu ’inl eşti urît, ’ml eşti =
Tu al un câine numit Nero,
Al frac, ai ceas, der bani al O
Te rog deci taci, nu fii tiran !
A ta,
Clotilda Bursufleag.
*
Minimele trăsnetului.— Un cas în adevăr minunat de mârte prin trăsnet s’a în-tîmplat la Grange-Douville, în departamentul Dordogne (Francia). Ţeranul Ver-neuil, cu nevasta, copiii şi câţl-va vecini al săi, în numer de (jece, secerau într’un loc presărat cu nuci mari, De la 2 ore după amiaijâ nori mari se strânseră pe cer şi tute semnele unei furtuni puternice se arătară. Deja câte-va picaturi de plbie câduseră şi tunetul bubuia grosnic, când secerâtorii se adăpostiră sub
Asl-feliu vorbi ea. Ce făcu bărbatul ?
Se arunca asupra el şi o sugruma, cum voi sâ facâ acesta un moment, saU muri de o coiigestiune cerebrala?
Acesta istorie n’are desnodământ; cu tote aceste se fiice că cine-va trecând în acea nopte pe lângă casa însurăţeilor, a aufiit pe cine-va bătând de trei ori din palme.
Cutiille Mondrs.
DIVEHSE
O fată de măritat. — filele trecute o domna şi cu fata el,—fata de maritat,— se urcară într’un vagon de clasa I ca să se duca la bai de mare.
In momentul când Lrenul era să plece, un tânăr elegant întră în vagon şi se aşeda drept în faţa fetef
Trenul pleca. Iîidata se începu o convorbire între fată şi tânăr. Mama se uita cu drag la el.
La al 25-lea kilometru convorbirea deveni eu lotul iutii â; Mama se întreba dacă nu cum-va ’şi a găsit ginerele dorit de ea.
Pe la sfârşitul călătoriei trenul trecu pe sub un tunel lung. Gând trenul eşi din tunel, fata roşie la faţa, ’şi aşeză pălăria şt turnura.
Mama se prefăcu că nu observa.acesta.
Veni momentul ca tânărul sâ se despartă de cele două femei.
—	Cred, (Jise mama, ca ne vom revedea în curând.
—	Da domna, respunse tânărul, şi a-timpî voi avea p!âcerea să vâ recomand pe nevasta mea..,
—	Gunt ! eşti inşuiat? sţrigâ mama cu indignare.
Apoi adauga :
—	Gel puţin trebuia să;’ml spui acâsla înainte, ca trenul sâ trâeâ pe sub tunel!!... ' un nuc forte stufos. De o data unul din
*	| el spuse, câ erau în mare primejdie şub
Un bătrftn	cum puţini se găsesc. —Mal	I	pom ; imediat plecară toţi apucând'Q lft
fiilele trecute	lord Randolph Churchil era	!	gonâ către q	pădurice, De abea merserâ
la un prieten	al lui, march sul de Brete-	(	jumâtate de	drum, când fata Verneuil,
ull. Acesta ’i	prescutâ un bătrân, căruia	în vîrstâ de	14 ani, se întorse de o dată
braţe trunchiul nucului şi câfiând jos trăsnită, cu braţele întinse. Acâstă morte surprinse cu atât mal mult pe asistenţi, din causâ câ nu vâdurâ nici un fulger, nici nu aufiirft vr’un trăsnet.
* 1 { ' * > '
Un cavaler câfiu de pe cal şi ’şi sparse capul de pietre. Un alt individ veni sâ’t ajute.	j
—	Eşti medic, îl întreba unul din a.- 1
sistenţl ?	)
—	,0h nu,., răspunse el, leg 61e sparte cu sîrmă.
Berlin, 16 August.
lntr’o ordonanţă imperiala, împăratul exprima recunoştinţa sa Hotel de manevre cu deosebire, pentru aceea ea cooperarea celor dece corăbii, pe timpul călătoriei sale în Rusia, Suedia şi Danemarca s’a făcut fara incident.
Fetersburg, 16 August.
Corespondentul bulgar al diarulu! Graj-danine desminte proiectul de plecare al principelui Ferdinand. Din potrivă, zice corespondentul, principele a primit de la Viena asigurări liniştitbre.
Paris, 16 August.
Un incendiu a isbucnit. în timpul nopţii de la 14 August, în qualierul negustorilor la Cayenna, Peiderile sunt evaluate la 10 milibne.
Nici un accident de persâne nu s’a Întâmplat.
Berlin, 16 Aupust.
Gazeta de Moscova scriind nişte cuvinte rău-voitbre în urma ştirilor în privinţa încheierel unul tratat de comerţ între Rusia şi Germania Gazeta Germaniei ne Nord pole sa declare că Germania n’a ridicat ceşti unea tratatului şi nici nu o va ridica.
Libertatea economică care ar fi menită a apăra Rusia în contra atacurilor Germaniei, este toc nai pentru politica economică a Germaniei o exigenţă de cea mal mare însemnătate.
Frankfort, 16 August.
La dejunul ce s’a dat după inaugurarea monumentului lui Frederic-Carol, îm-pâratnl a ridicat un toast pentru oraşul Frankfort şi pentru corpul de armată bradenburges. El a arâtat geniul Iul Ca-ral-Frederic şi meritele acestui corp, repurtând victoria de la Rezonville.
P? Suveranul a adâogat: ,N’ar putea fi vorba de a pârâsi ceea ce s’a câştigai. F o singură voce pentru a diee : ,Mal bine sâ perdetn 18 corpuri de armată şi 42 mihone de locuitori, de cât se lăsăm a o singura piatrâ din ceea ce am câştigat.
vitle şi alte localităţi. Aceleaşi manifestări ad avut. loc, precum şi câte-va bătăi.
Londra, 17 August.
Corespondentul diarulul Standard la Paris confirma călătoria apropiata a d-lul Grispi la Friedrichfcrulie.
Londra, 17 August.
Şe Jmujilâ [lin Tuakim diarulul Times, câ A bisi metrii au bătut pe derviş) apropo (le Gtutdar.
Ultime Informaţiu.iJ
Aflam din sorginte autorizata că d-1 prefect al poliţiei, colonelul Voinescu ’şl va da demisia din funcţiunea de prefect.
Bomba, din Brăila fiibe, că agenţii poliţiei din acel oraş, împart liste de abonament pentru viitorul ziar Cuzist.
Din sorginte sigură aflăm Că ministrul de interne e hotărât a face o remaniere îutrâgâ a personalului superior de la poliţia Capitalei.
Ancheta judiciară iu privinţa descoperire! crimelor comise 0ilele trecute prin prejurul Pantelimonulul a fost cu desăvârşire părăsita, în urma descoperire! şi constatare! torturetor de la poliţie.
Magdalena Fischer, victima crimei din strada Stirbeiii-Vodâ, ale cărei amănunte le-am publicat, ieri, a încetat din viaţă, afil de dimineaţă la 9 ore, în spitalul Brâncovenesc, unde fusese transportată.
Asasinul Telescu, care se află tot la spitalul Brâncovenesc, se găsesce într’o stare destul de gravă.
D. Jude Instructor Pretorian, a fostadi la spital spre a lua asasinului un nou interogator şi a ’l confrunte caun băiat din prăvălia armurierului Mul Ier, de unde Telescu ctrmpârase revolverul cu care a săvârşit crima.
CASA 1) E SCIIIMJi
N.&D.M0R0EAN0
Strada Lipscani, Noua clădire a societăţei Da‘ ia-România numită „Pasagiul Dimitrie Ohika“, No 6
B U C U LI E S T I
Cumpără şi vinde efecte publice şi face orî-ce schimb de inoneijl
Cursul pe (Jtiua de 5 August 1883
Afil abea ministerul de interne a luat cunoştinţă de votul consiliului comunal al capitalei dat în şedinţa de la 3 August, relativ la împrumutul de 13,000,000 lei ce comuna a încheiat cu consilierul-bancher Gerlenti.
Ministerul nu se va putea pronunţa de cât tocmai luni, ministrul respectiv ne-fiind în Bucureşti.
lord Churchil îl dadea vre-o 70 ani,
— A! am o sută ppt-spre-fiece ani respunse bătrânul,
i <
şi apucă încet către nuc. însoţitorii ei. întoreându-se ca s’o sfătuiască sâ’l nr= meze, o vâdurâ zîmbitbre, cupriufiând în
0 OKE SEARA
Serviciu special al Ziarului Telegraful Roma, 17 August.
0 depeşă a d-lul Baldissera adresata ministrului de râsboiQ conţine amânunte asupra bătăliei de la Saganiti şi exprimă siguranţa câ toţi ofiţerii italieni cari afl luat parte la acâstă luptă aa fost ucişi. El laudă purtarea lor vitejâscă,
Mnnich, 17 August.
Treţ contrabandişti elveţianl atî fost arestaţi Ia Lindau. El aii debarcat dintr’o corabie încărcată cu petre, mal multe bu-tbie ce conţinea scrieri socialiste şi cea mal recentă ediţie a d'arulul dentocrat-i socialist,
j	Paris, 17 August,
i Generalul Boulanger a visitat ieri Abbe-
77
INSTITUTUL
LTr^IlsTA
Calea KahoveI,4G
LC
Curs primar şi secundar în internat şi preparaţi»ne pentru bacalaureat. Stu-diele încep la 1 Septembre. io—3<ş.
liotele Sifilitice
Neputinţa Bărbătâscă
Vindecă, după cele mal noul metode, radical, fără durere gi împedicare; după experienţă de 18 ani. Speoia’ist în bâtele turnesol
|U
Strada Kmigrat, No. .t, ,în dosul gcâleî militare intrarea din calea Victoriei prin utr. sf. Voevofiî (pe lini» Tramvaiului-Consultatului de la 8 a- m. penă la 6 sera. Loc separat de aşteptare pentru fie-oare.
• *.	1— w — sy

i\
- I
i\
m-n m t» #
	Cil mp.	v:"1
5°l0 RenLa Amortisabilă. .	"95 ’ J	96
50L » Botn. Perpetua .	—	—
6*>Iq Obl.de Stat (Conv. Bur)	96	96 t/2
6°l, , , (G. F. Rom.)	—	—
5°L » Municipale 1883. .	82	823/4
5°.® , , 1884. .	—	—
7°l0 Scrisuri funciare Rural.	108	108 y
5°Iq	95. fi2	96
7°l0 „ , Urbane.	1.06	107
b lo » ,	—	—
F\ o! «A io » -j, » •	91	91 Y
5' |Q » func. Urbane iaşi	81 ';2	82
Impr. cu prime Bucur. (201.).	40	45
Los. Grucea Roşie Italiană .	28	30
10 fr. Obl . Gasei Peus. .'5()0 l.	225	■235
, Sârbeşti cu prime.	68	72
I.osurl Otomane cu prune .	40	45
, Basilica Dombau . .	18	20
Aur contra argint sâă bilete.	7‘ .	77*
Napoleoni contra lire. . .	20,05	20,08
Florini Val. Austriacă	206	207
Mărci Germane. .	124','-i	1251/2
Bancnote raucese . . .	99 *	L00,|'2
Ruble Hârtie		240	250
NB. Cursul este socotit în aur.
Este aslă-zi un fapt stipulat prin ştiinţă şi neatingăior
ca se pote introduce lesne prin pelea intactă în corp substanţe disparibile precum eter, cloroform, gaz aerian, accid carbonic etc, şi care se regăsesce în urină. 0 încercare făcută cu tutun udat şi pus pe corp în direcţiunea stomacului va produce în câte-va minute o greaţă mare. Pe acest principiu recunoscut de ştiinţa se baseazâ remediul tneu care e şi aprobat de onor, consiliu sanitar superior din Bucurescl. Personele care stifer de paralizarea membrilor după un atac de apoplexie, dureri nervose de cap, migrene insomnii, agitaţiuni etc. şi care vor sâ se informeze despre succesele surprinzâ-tb.ie ule tratamentului ined n’afl decât a cere broşura contra afecţiunilor nervose şi apoplexia editiunea 16-a care se remite gratis de către farmacia Naţionale I A. Giura str. Lipscani la Bucureşti; farmacia I. Vultur-de-aur 8' Lebal, Ploesci, farmacia fraţii Bemer la Focşani, fa finala Bomânia G. F. Eiteî, Galaţi, farmacia E. M. Keresztes la Roman, farmacia Charles Herzenberg la laşi şi farmacia Curţei, Hainal la Botoşani,
(s)	Ur. Roman Weismann.
[L CEI DE DOxiNi^OAHEj Str. Cernichel No. 2
vis-â-vis de Biserica cu .Sfinţi
Direcţiunea acestui institut aducej Jla cunoscinţa părinţilor de familie,j| ica, cu începerea anului acestuia,ţ lorganisând acest pensionat în con-| lformitate cu programele Statului,| [primeşte eleve interne şi externe? |penl.ru cursul primar şi secundar.* Programa studiilor se trimite lie-| Icăruia după cerere. înscrierile se| (pot face do la l August inclusiv.| Divectiuuca.
surprins de gcea abatere de la regulele închisorel; pefitru că se ştie că el era convins de nevinovăţia Nr. 75 şi căuta sâ convingă şi pe cameracjlil Iul d’acâsta.
După câte-va minute uşa se descîţişe şi Nr, 75 îmbrâcat ca toţţ condamnaţii intră cu sfială în salon urmaţ fie păzitor.
La un semn al directorului, păzitorul se retrase.
—	la un scaun, Jise d. Bernard condamnatului şl slai...
Denacy se uită curios la cel ce’l în-conjuraă; el făcu câţl-ya paşi spre director,
Denacy luă un scaun, ’l aşefiâ la locul unde’t spusese dix’ectorul şi dupâ ce salută cu mult respect pe d-na şi d-ra Bernard se aşeză pe scaun, fârâ sâ fiic un cuvânt.
Gu tote aceste vederea fetei ’l făcu sâ se emoţioneze grozav ; doufi lacrimi cătjurâ din ochii lui.
—	Domnule, dise directorul, ştii câ efl mâ interesez de d-ta...
—	Ştiă şi vâ mulţâmesc din totâ inima. De sigur câ îngrijirea ce’ml daţi ’ml va alina puţin snpârarea.
—	Acâstă o fac, (jise ^rectorul, pen-tpiş cd ştia că aşti nevinovat... Liţ urma urmelor, prefer să mâ înşel...
—	Nu vâ înşelaţi de ioc domnule ! strigă nenorocitul cu multa convingere. Am fost. victima unei uneltiri infernale, de care n’ar fi fost capahih nict cel mal afurisiţi bqndiţl.
—	jn adevâr cţupp cele ce-ml ai spus.., apoş |n viitor juraţii trebue sâ se gân-deseâ bine înainte de a da verdictul de condamnare.
Denacy se uiia împrejur şi se întreba cine sâ fie cel doi marinari şi pentru pe ’l a adus înaintea lor,
nirectorul înţelese gândul Iul Denacy,
—	Poţi yorbi îp voe, «Jise directorul ; aceşti domni sunt ofiţerii vasului care trebue se v6 ia mâine şi sâ vâ conducă fu Noua Caledonie,
Condamnatul saluta pe cel doi ofiţeri.
—	Vra sâ (Jicâ, dise comandantul, recunoşti câ t6te probele erafl contra d-tale ?
—	Da, tote domnule. In urma unul desastru, care mâ a făcut sâ’ml pierd mal totâ averea, m’am gândit sâ daa fiica mea dupâ un tînâr bogat. Ah! a-cuma pricep acesta pedâpsa.
—	Pentru ce ? întreba d-ra Bernard.
—	Pentru că fiica mea nu iubea pe acel tâner domnişoră ; pare-câ ’l spunea inima câ se fie nefericită cu el şi aşa s’a întâmplat, pentru acel Varet a părfţsit-Q ffirâ sâ’l (jicâ vre-iţn cuvgnt de
consolaţie, fără sâ’şi arete părerea de rea pentru acâstă nenorocire. Să vâ spun drept. Orbit de averea viitorului mea ginere, am silit aprope pe fiica mea să se ducă dupâ el,., Da... da... în acea di n’am făcut ceva bun, ca un adevărat părinte... J£a am fost de vină.. Acuma trag consecinţele greşelel mele...
—	Eşti bun, fiise Bernard se spui a-cestar domni împrejurările în cari ai fost arestat, probele ce s’aO adus contra d-tale şi pentm cari al fost condamnat şi se reeonstitueştl drama aşa cum cred1 d-ta câ s’a petrecut ?..,
—	Gu plăcere domnilor.
Servitorul aduse o tablă cu ceşte pentru cafea, un ibric, zahar şi o sticlă eu coniac. Bernard dădu o câşcâ lui Denacy, care nu mal băuse cafea din dina când a fost arestat. După ce sorbi de câte-va ori din cafea, condamnatul se simţea mal vesel şi cu o voce tare istorisi teribilele evenimenle pe cari le cu-noştem. El descrise cu atât foc scena din cimitir, în cât cel ce ’l înconjurau credeau câ aa fost faţă la acea scenă îngro-ziţore.
D-na şi d-ra Bernard erau grozav de emoţionate; chiar cei doi ofiţeri simţeau fiori prin spate,
—	Asta ’l neaudit! strigă comandantul,
când condamnatul sfârşi de vorbit. E cu putinţă o ast-felia de monstruositate ?
—- Da, reluă Denacy. Un condamnat mă a pus pe cale ca să pricep cum s’aU petrecut lucrurile. El mâ tot întreba pentru ce am fost condamnat, li am spus1 cum slaU lucrurile şi i-am declarat că sunt nevinovat. El mâ-a credut pe cuvânt şi plecă fârâ sâ ’şl dea părerea a-supra odiseei mele. A doua di întâlnin-du-mâ ’ml dise : Me am gândit la afacerea d-tale, şi voesc sa ’ţl spun ceva in acâstă privinţă; am aflat că un condamnat de la Glairevaux întrebuinţeze acest mijloc de a bate cuie în capul morţilor, a le turna otravă pe gât. Se vede că a-cel condamnat are discipuli...
— Cum ’l zicea acelui condamnat ?
—,Cui de fier*..., procedeul* Iul şi pentru care a fost condamnat la 15 ani muncă silnică era acesta ; batea un cui în capul victimei lut. Auzind despre a-câsla m’am gândit câ crium care să zicea câ â fost comisa de mine, a fost simulată pe cadavru,l nenorocitului Gen-drin, prietenul mea pe care ’l plâng şi acuma,.,
Bătrânul începu a plânge.
Cel de faţă se sculară şi strânseră mâna condamnatului, care nu ştia cum să le mulţumâscâ.
Pentru mine, relua el, numai sper nimifta, 'pentru că pare-câ mi spune ci neva că n’am sâ me mal întorc de unde mâ duc. Singura mea dorinţă e acesta : câ îutr’o di sâ se dovedească nevinovăţia meu, pentru ca scumpa mea Elvira se se pâta căsători cu acela pe care ’l iubeşte şi care e demn de ea.
In acest moment, uşa se deschise, un păzitor intra şi înaintând oătre director îl dâdu un plic.
—	E o depeşă d-le directori.
Bernard desfăcu repede telegrama.
—	E o depeşă ministerială, zise e), ’Ml daţi voe sâ o citesc ?
Toţi cel de faţă făcură uu semn de aprobare , păzitorul la un semn al directorului se retrase.
Directorul ceti repede depeşa ; o bucurie se vedea pe faţa Iul.
—	E o bună ştire pentru d-ta domnule zise el, adresându-se lui Denacy.
—	Vorbeşte... vorbeşte d-le, dise a-câsta.
—	Ministrul ’ml ordonă sa recomand comandantului vasului Scorpion pe condamnatul Denacy ; sunt Ore-cart bânuell câ s a comis o gtfeşalâ judecâtorâscâ.
. »lf' t	* I li
(Va urma),
www.dacoromanica.ro

TELEGRAFUL — 6 AUGUST 1888
SOCIETATEA ANONIMĂ
DE
O.AJPIT.A.IL1 SOCIAL: ^LEI 1,500,000 Capitalul	Yărsat	la	31	Decembre 1886, LEÎ	1,370,500.
XJsina situată la Bucuresci, Cotroceni. Şoseaua Pandurilor,
I in faţa Asilulut Elena Doamna, legată cu Calea Ferată prin staţiunea
Dealul Spirea.
I Direcţia şi depositul principal In Bucuresci: Str. Domnel 14 bis
Adresa Telegrafică : BASALT, Bucuresci.
DEPOSITE SECUNDARE :
In Bucuresci	:	Calea Griviţeî, 66.
» Brăila. .	.	.	. la d. G. Grosovich, piaţa Sf. Arhangel.|
, Craiova	.	.	.	.	. M. G. Poumay, bancher.
.Galaţi. .	.	.	.	. M. Sebastien Somaripa.
> Călăraşi ...... m. Serghie, B. Farfalomei..
, Rusciuk ..... 'lhomadis & Damianoj.
Industria Naţională, ale cărei produse aâ obţinut la Exposiţitmea Cooperatorilor din Bucuresci şi
Craiova, cea mal mare recompensă
DIPLOMA DE ONOARE CLASA I-
ESTRAS DIN PREŢURILE CURENTE PENTRU BUCURESCI
Felul Materialului
Pavele pentru bordure 10 bucăţi la m. pătrat. .
„	„ pavagift de stradă şi de curţi 50
bucăţi la metru pătrat...................
Ltspeiţi pentru trotuare 2f> bucăţi la m. pătrat .
Pătrate felur ite 86 bucăţi la metru pătrat : .	.
Bordure. de grădini 10 bucăţi la metru liniar.
Cărămizi refractare 420 bncăţl la metru cubic .
eu 4, 0 şi 8 găuri, 40 bucăţi la in. p.
In Bucuresci şi în oraşele unde execută lucrări pentru comună, Societatea se Insâreinezâ şi cu lucrări particulare, a căror întreţinere o garau teză pe timp de un cat. Asemenea se aliâ la uzină materiale de calitate măi inferidrâ cu
Preciuri toarte reduse.
PRBOI1TBILE
I-a CAL.		II-a CAL.		111-a	CAL.
Pentru miă	â # 2	® o o p 'O ^ 3	a „ N C v 5 a; I s o.	Pentru	§ 5 S « ■ii a ej 2 N C (V ^ ® S -*-* W n>. ta os a	Pentru miă	E S o s t ® s. a “'S a £-2
350	4.25	325	4 -	300	3.75
270	16-	2r»0	14 —	230	13 —
380	11 -	360	10.50	220	9.50
240	10-	210	9.50	180	8-
150		130		100	
320					
65					
Se pote câştiga îatt'o ii 300,000 FRANCI
Cumpărând bilete d’ale MAU EI LOTERII TURCEŞTI
A 112,-a tragere va avea loc la 30 Septeinbr.e 1888.
Plata câştigurilor e garantată de guvernul impe rial Otoman-
Tabloul Primelor :
1 lot de	25,000 ,	25,000 ,
1 lot de	10,000 ,	10,000 ,
1 lot de	10,000 ,	10,000 , |
1 lot de	2,000 ,	2,000 ,
1 lot de	2,000 ,	2,000 ,
1 lot de	2,000 ,	2,000 ,
1 lot de	2,000 ,	2,000 „
1 lot de	2,000 ,	2,000 ,
1 !ot de	2,000 ,	2,000 , j
12 loturi de	1,250 ,	15,000 , I
28 loturi de	1,000 frie-care 28,000 ,	
500 loturi de	400 ,	200000 , |
550 loturi	Total	600,000 fr.!
PREŢUf	BILETELOR	
1 Bilet .	■ • •	5 fr. !
5 Bilete .	• • •	24 ,
25 Bilete .	• > «	118 ,
100 Bilete,.	• • î A	465 ,
Lista oficială a tragerel,		va fi trimisă
imediat fie-cârui cumpărător, dupâtra-!		
gerea ce va avea loc irevocabil la 30 Septembre 88.
B
Câştigătorul va ii însciinţat prin depeşă în tjiua tragerel.
C
Tragerea va avea loc la Gonstanti-nopol, în palatul Imperial al monetari el.
I)
Pentru cumpărarea biletelor, a se adresa trimiţând banii în mandat poştal, cec, s’afl scrisore de valore la ‘directorul Comptuarului Comercial, grande rue-de Tâkâ, No. 557,.
Constau tinopole.
(24)	(Turquie)
PRECIUR I LE CELE MAI MODERATE
.crea
Noul -qKf
HOTEL
CD
Bl
co
(12).
________BULGARIA
Acest liotei are 30 de camere confortabile şi bine mobilate. A-semenea poseda şi un mare Restaurant cu tot felul de mâncări şi băuturi dintre celp ţnai alese. Posedă şi un grajdifi pentru cal .şi un şopron peniru k-asuri cu Plreciurl forte moderate.
Sub'semnalul nu va cruţa nimic pentru ca onor. visitator! se fie pe deplin mulţumiţi, impunând cea mal mare acurateţe şi promptitudine.
i	•	.	t
tri
*-cd
tod
EL
cro
PROPRIETAR,
— 3.
SIFOIU Ţ A N E

OPERAŢIUNI DE CEREALE
Brftila 3 August 1888
CUMPERATOR	VENZATOR	FELUL	Hectol.	Libre 1	Preţul î n a u r	apă şi 1 mags.	OBSERVAŢII
L. Mendl	Haracopo	Grâu n.	2500	59'/*	11 62 '/a	s.	
Peirano	Negroponti	»	2450	59* A	11 —	c.	i*|f ) | l
» •		*	1600	58 «i2	10 50	»	
M. Cohen	Vrioni	»	3500	59	10 50	m.	
			3500	60	11 —	»	f 4 î 11
I. Orei fus	L. Maris	V !	3200	55'/2	11 —	»	
L. Dreifus	Cottis	»	1590	56',2	10 25	c.	
Cvietovitz	Casanova	»	600	800*	11 90	m.	
E. Cohen	Grosovicl	Grâu v.	2710	59-	9 67i/2	fie.	^ ’-fee» ■ - Ş-
Seehiari	Embirieo		3400	56	‘ 9 70	*	V J-v-i.
Frisman	Eisestein	»	1200	62	8 50	in.	
MARE DEPOSIT
DE
ŢEVI * FIER * ACCESORII
DA
14 bis. - BUCURESCI, STRADA DOAMNEI. - 14 bis.
(12—3 I.)
Renumita Cârturăr£sâ
IULIA POLONEZA
S'a mutat în dosul Palatului Regal \
| La Mele Strudel Br itiaiw, No. 51, (iu colţ)
Lîngă grajdurile Palatului Regal
Ghiceşte viitorul, pre-sentul i trecutul, p<5te des-l coperi şi pagube, furturi,|
[ judecăţi, orî ce secrete as-j cunse la cari se interesâzăj cine-va. Cine aduce semne] pete afle lucruri ascunse :j comori, etc.
daWadan
A gent de Publicitate
Str. Sft. Ion Nou h'o. 33.
MAR
AGAS1N
Vis-a-vis de Legaţiunea Italiană. Primeşte anunciurl, inserţie şi reclamă pentru diarul nostru, şi pentru or care alt diar din ţâră şi străinătate.
BAZAR REInGLITERA
___■ 	?>'r f •
Sub semnatul, am oudre a anunţa pe Onor. clientelu mea atât din capitală cât şi din provincie, că cu ora siunea tarifului autonom, am deschis aci în ţ6r&
O MARE FABRICA DE HAINE
h •
PENTRU
BAKBATI BAEÎX
Iu care confecţionez haine, după Ultimele Jurnale, diu stofele cele mai bune ale Europei.
Asemenea mai putem efectua şi ori-ce Comande, îu timp de 24 ore de dre-ce posedăm uu mare deposit de stofe flue diu cele mai renumite fabrici.
Sper că Onor, Public şi olientela mea, mă va onora ou visitele d»lor, spre a se convinge de marfa confecţionată aci in ţâră, (i sunt signr efi va fi pe deplin satisfăcuţi.	Cu stimă, Ii. IxEZBOVlCZ.
TOtoA ŢACIU
I» Noul Palat Dacia-Romania.
No. 4.— Strada Lipscani. — No. 4.
BUCURESCI
Cursul pe dina de 5 August 1888
5% Rentă Amortisabite.
5°|o Renta Rom. Perpetuă. 6°/0 Obligaţii de Stat. . 6°/»	,	C. F. R. Regal.
5%	,	Municip. vechi
10»/o fr., Casa Pens. 3001. 5®/„ SrisurI funciare Rural 7#/o	.
5°/«	»	,	Urban
6°/o	.
7°/o	,
5%,	.	,	de Iaşi
Impr. cu prime Bucur. 201. b Los. Crucea Roşie Italiane Acţ. Bancel Naţ. Rom. 500 1 Soc. Rom. Constr. 500 1. Soc. Dacia-Rom. 200 1. . Soc. Cr. Roşie Austriacă. 3tf/« Los. Imp. Sârbesc .
DIVERSE Aur contra Argint. .	.
,	, Bilete de banei
Florin Wal. Austr. , . Mărci Germane .... Bancnote francese. . . Ruble de hârtie. . . ■ .
Cump.	Vâud.
94*/*	95*r*
92'/»	93 b2
96—	97
—	—
82'/*	83
230-	236-
95*/*	96
107s/*	108*1*
•91	91*/*
99l/2	100*/*
106	107
81	82
38—	42 —
26—	30—
—		r
—	—
—	
—	—
	—
7 1/4	7 *1*
	«
205—	207—
.123—	125-
100—	101—
. 235—	245 -
BANCA NAŢIONALĂ A ROMÂNIEI
SITTTA.TXXJ3STK.A.
1887
1888
p,
25 Iulie	ACTIV	16 Iulie	23 1
357976291	Casat Monedă		 > ] ( Bilete ipotecare	1	34617633]	33278742 1
25866375		25726125	25728235 1
3226358	Efecte predate la Casă spre încasare . . .	6.365041	5879813 P
19252466	Portofolia, român şi străin	17729503	18038516 |
16892730	împrumutul garantat cu efecte publice . .	11108610	11465650 |
11999501	Fonduri publice,		11996167	11999859 |
2503075	Efectele fondului de reservâ		3093616	3093659 1
195646	, , , amortisarea Imobilelor	235321	235321 1
2916210	Imobili		3371950	3378263 |
138476	Mobiliar şi Machiae de imprimat		121800	122334 §
37160	Cheltuell de administraţiune .....	44274	47234 i
30157684	Deposite libere		16977963	17938113 1
41330194	Compturi curinţi		21483932	22631601 |
6446524	, de valori		45196948	44486371 |
196760028	PASIV	198063883	198323711 |
12000000	Capital		12000000	12000000 £
2506847	Fond de reserv			3093929	3093929 |
J95859	> amortisarea Imobilului	267 901	267901 i
105558020	Bilete de bancă în circulaţiune		117611720	117533750 1
10836*6	Profituri şi perderl ,		1388839	1388839 I
133096	Dobâmji şi beneficie diverse		65673	96781 |
30157684	Deposite de retras		16977963	17938113 |
43374034	Compturl curinţi				16320182	15725213 1
1750812	, de valori		30337676	30279185]
l96760028		198003883	[108324711|J
GRADINA EUADE
Se închiriată d’acum şi până j la 1 Noembrie.
[31
tyJfi...____
% DE ^
de Lei noi 100 în sus
Adeverate Singer]
A se feri de contrafaceri.
i|G. Minier,
< i
De vânzare seQ de închiriat
casa din strada Primăverii No. 30 bis, cu două etaje, 7 camere de stăpâni, dintre care un salon mare, cu parchet în tote, 3 camere de slugi, bucătărie, două pivniţe, grădină mică în faţă şi altă grădină mare în dos, gaz. Pentru cheie şi con-diţiunl a se adresa înstrada Colţel No. 54.
(o
APĂ MINERALA NATURALA St. GALMIER
So nu uitaţi a cere Sursa IN O EU
Sursa Noel. Apele acestei noul surse trebue plasată în prţimul rang din clasa gaidgelor, fiind bogată în acid carbonic natural, şi care se bucură de reputa t unea sa ca ceş mal bună pentru sto-uaach fiind digestivă, temperantă şi apărativâ, ast-fel că combate cu energie apele cunoscute pânfi acum ale Borzecului şi GiessliUblor. Acdstă apă escelentă este fdrte bună de a o îutrebuinţa la masă' de băut cu via se îi cu siropuri în locul Borseculul, fiind recomandată de medici chiar şi la bolnavi pentru facilitatea el digestivă şi recoritdre.
Apa diu Sursa Noel se găseşte la principalele magasine de coloniale, farmacii, drogtieril şi la toţi vSmJâtOiii de ape minorale. Cu preţuri f6rte convenabile.
In Bucuresci la M. Economu et Comp.	I	In Ploiescl la Fraţii I. şi Th. Cbristescu.
In Ploiescl la N. Petrescu et Comp.	|	In Brăila la Petru şi Gheorghiadi.
Depoul general pentru tdtă, România şi ţările limitrofe, a se adresa la d.
(31.)	S. STERIANO, Galaţi.

Singurul Deposit de: |
•■«Mii
din prima fabrică englesă
Tomas Fleming Son 40°
ci preţnrl şi conâiţinnl avantagiose i
SE GĂSEŞTE LA:	~
I. Schwartzstr. Decebal 6i

ŢjifVit diMolut *TF,l,EGRAPHULa Strad» Blăasr!, No.
www.dacoromanica.ro
ANUL XIX. — No. 4822
IN BUCT RESCI SI DISTRICTE 10 BANI NUMERUL
MARŢI, 9 AUGUST 1888
ABONAMENTE: Pentru Capitală:
Pentru un an .... Lei 24 „	şâse	luni	.....	12
„	trei	luni	. . . .	.	7
Pentru Districte:
Pentru un an .... Lei 30 „	ţ6»e	Urni	....	„15
*	trei	luni...............g
Pentru Streinătute :
puuti'rt un an	Jn aur lei 40
» şiae luni	„	„20
„	trei	luni.	. . „	„10
Abonamentele se fac la 1 $« 15 ale fie cărei luni,
UN NU Al tm VECU1U 25 BANI
Abonamentele se plătesc înainte
EDIŢIA ANTEIA
ANUNC1UB1 SI RECLAME
Anunciuii pe pag. IV linia 25 bani.
Reclame „	m „ .	. . 1 ied
»» »»	u ,. .	. . 3 lei
»» )»	i ,	. . 5 lei
Pentru Inserţii şi	Reclame	Railactin »u
e responsabila.
Rpistole nefrancate se refiisă, futi nle nepubltcate se ard.
In Stroinătiite a se adresa:
Francia, Havas, Laffitte et C-nie, place de la llonrse, Paris.
Knglilera,Engine Ali<;i>ml,81 Piuat Street, K C., London.
Austria, Ilansouateiu «I Vnglei 2, Wieii Rudolf Mosse Zeiterutaette, Wieue. Ungaria, D. Merita Wiest, înBuda-Pesia Servitenplatn.
Abonamentel e se plătesc înainte
Redacţiunea, Strada Blănarl, No. 20.
DIRECTOR POLITIC :	I. C. FUNDESCU
Administraţiunea, Strada Blîinari, No. 20
BUCUR*:SCI, 8 AUGUST 1888 I
Când a venit actualul guvern în capul afacerilor statului fam combătut. nu pentru persdnele din cari se compunea, ci pentru modul neconstituţional cu care a escaladat puterea. ţliceam chiar câ avem simpatii personale pentru unii din membrii cabinetului şi către alţi! deosebită consideraţiune ca <5menl cari n’au făcut nimic până anim ca se ne dea motive de tndouială în onestitatea şi moralitatea lor.
Din nenorocire nu a trecut mult timp ca se ajungem a ne pierde t«5te opiniunile bune despre actualul guvern apvdpe în întregul seu, şi despre d. Rosetti şi d. Carp în parti-colat*. Se vede că e o fatalitate, când o scrântescf de la început se o duci într’o scrânteală.
Actualul guvern a venit la putere numai prin încrederea regelui. Cu tdte acestea, când s’a presentat înaintea corpurilor ndstre legiuitore, el a dis că va face t<5te mijldcele, îşi va da t<5te silinţele spre a dobândi şi încrederea ţereî.
Ce a făcut el ca sS dobândâscă a-cdstă încredere ?
Cum a luat puterea a început se numdscă în funcţiuni nu numai <5-meni cari fluerase pe regele la Iaşi, Giurgiu şi Bucurescî, cari făcuse scandaluri de uliţă şi provocase lumea la nesupunerea legilor actuale, ddr încă a adunat tot ce este mai corupt şi mai necinstit în societatea ndstră spre a se servi de ei.
Dâr pdte se (jUcâ miniştrii competenţi că nu ’i a cunoscut şi că ’l a luat după recomandaţiunea i nor a-micl personali. Inse acdsta este imposibil, căci când cine-va vinelagu-vern se presupune că cundsce ţâra şi dmenii. Pdte se dică drăşi că ne-având cu cine se servi, partitul junimist fiind mic, a trebuit se alerge la ori-cine cu condiţiunea ca acela pe care îl va chiema sâ’şl lase obiceiurile vechi şi se servdscă cinstit şi corect, avend în vedere cinstea şi corectitudinea şefului seu. Ddr cel puţin fost’ail cinstiţi şi corecţi aceia cu cari s’ali servit până acum de la venirea lor la putere junimiştii ? In-lăturat’aii pe aceia cari n’au corespuns la aşteptarea lor şi ’i-a compromis printr’o atitudine scandaldsă ?
Faptele ne-ati probat că nu.
Presa a strigat că nisce consilieri comunali ai Capitalei ’şi-aîi apropr at locuri ale comunei pe preţuri de nimic, şi guvernul nu a luat nici o măsură, prin urmare a aprobat ghe-şeftul.
Prefectul de Vlaşca a organizat bande de mercenari sS bată cetăţenii onorabili şi inofensivi, ca prin a-acdşta se intimideze pe alegători de a merge la vot pentru alegerile comunale şi judeţiene. Tdtă lumea a văijlut acest scandal, tdtă lumea s’a indignat; chiar primul ministru s’a convins că faptul scandalos esistă, şi cu tdte acestea nici o măsură mu s’a luat; prefectul şdde la locul său pentru a sfida moralitatea publică.
D. Cortazzi esîe persecutat, lovit în interesele sdle, ruinat. Guvernul trimite In anchetă pe un prefect al său, om cunoscut de reacţionar şi inemic neîmpăcat al regimului liberal. Ce era se facă el, de cât se în-sghebeze o anchetă în care să spele pe persecutor, coleg al să ii de prefectură şi representant al guvernului pe care îl servă ?
Chestiunea de la Poliţiă apoi este şi mai bdcănă. Se torturdză dmeni în arest. Procurorul constată şi ameninţă cu demisiunea ddeă nu se vor lua măsuri ca se se pedepsdseă culpabilii. Cu tdte acestea miniştrii se plimbă la Sinaia şi călăi stau încă la locurile lor.
Şi ca covdnă a acestor fapte vine declaraţi unea României Libere, organul direct al guvernului, care spune că tdte cele făcute sunt bune şi că ne pregătesce încă ceva mai nostim. Fiind-că poporul e ignorant, fiind-că In ignoranţa lui nu pdte să dea nisce camere cinstite, camerile actuale sâ se desfiinţeze şi căţl-va dmeni de inimă—numai junimiştii aii inimă— se conducă afacerile statului până când poporul va eşi din faşe, până îî vor da o instrucţiune şi o educa-ţiune proprie a lor, şi până îl vor pune el pe piciâre.
Şi pe ce se rdzămă se facă tdte aceste, adică să desfiinţeze consti-tuţiunea, regimul constituţional pe care a început se'’! adopte mai tdte popdrele, cât de mari şi cât de mici ar fi ele ?
Pe rege.
» Un gând mare a avut regele n o-stru—dice fdia oficidsă—când a pus pe vitejesca sea frunte corona de : oţel. Acel gând colectivitatea nu l’a Î nţeles. Actualul guvern are tdte puterile de a'l înţelege şi a'l îndeplini, înainte cu Dumnezeu.*
După organul guvernului, gândul regelui când ’şi a pus cordna de oţel pe frunte era de a se proclama autocrat şi de a guverna cu dorobanţul şi cu d. Carp. Colectivitatea nu l’a înţeles şi atunci regele a chiă-mat pe acei cari îl sciau şi cari au puterele de a'l îndeplini.
Nu seim ddcă regele cugetă aşa, ddr cel puţin fdia oficidsă ne asicură cu o naivitate vrednică de luat în sdmă. Ceva mai mult, pentru îndeplinirea acestui mare scop, chiamă şi pe Dumnedeu ca se’i ajute a merge înainte.
Prin urmare jaf, scandal, perse-cuţiune şi terdretn administraţiune; torturi ca pe timpul lui căpitan Cos-tache ; ameninţări de lovitură de4Stat şi desfiinţarea tutulor instituţiunilor ndstre constituţionale. Acesta este regimul actual. Mai pdte el dura ? Ţdra este ea aşa de neghidbă în cât să se uite la el cum proceddză şi cum ne spune că are să urmeze ?
Noi nu credem. Din contra sperăm că se vor găsi destui bărbaţi, tntr’adevăr cu inimă, care să spue regelui că nu mai pdte merge ast-fel fără a’şi compromite demnitatea, şi pdte chiar Tronul.
Atâta pentru aZi.
. —.----t»	i. u-------
TELEGRAME
(Servicili particular al diar. Telegraful)
Berlin, 17 August.
In ondrea aniversărel împăratului Frânt z losef, un prânz de gala se va da mâine la Potsdam. Vor asista ambasadorul Aus-tro-Ungaril, personalul ambasadei şi mai mulţi invitaţi.
împăratul Wilhelm a vizitat pe d. de Moltke, care a venit la Berlin să-l mulţumească şi să i se prezinte ca preşedinte al comisiunl pentru apărarea naţională.
Berlin, 17 August.
In discursul ce ’1 a rostit ieri la Franc-fort, împăratul adaogft: „Ţia sâ apăr pe tatăl mea în contra insinuării ruşinose că el ar fi putut renunţa la o parte din cuceririle unei epoci mari.*
Wiesbaden, 17 August Principele regal al Grecii a sosit. aci. El va fi vr-o 15 (file oaspete al regelui Danemarcei.
Paris, 17 August. Greva terasierilor s’a terminat. Sultanul Zanzibarulul a dat unei compânil germane administraţia unei părţi a câstel.
Cair, 17 August.
Conform instrucţiunilor Porţii, guver-
ral al Italiei o protestare în contra protectoratului Italiei asupra Zulei.
Sofia, 17 August.
D. Beldimun, agentul diplomatic al Românii, a prezintat prinţului scrisorile sale de rechemare. El plecă mâine la Belgrad.
Paris, 18 August.
Răspunsul d-lul Crispi la ultima nolâ a d-lui Goblet în privinţa Masuahului, repeta cu asprime argumentele primitive. ). Goblet va face o scurtă replică.
Roma, 18 August.
Nota d-lui Crispi de la 1 August care replică notei d-lui Goblet, (fice că au voeşte să aţâţe discuţiunea. El probâzâ că Masuah a devenit res nulius şi că I-talia a proclamat de mai multe ori In-tr’un mod solemn, însînul parlamentului animus dominandi a Masuahului. Nota discută cestiunea capilulaţiei şi desvoltă argumentele în favdrea doctrinei d-lui, Crispi, care gâsesce straniu, că Francia fără vre-un motiv apreciabil, provocă po-pulaţiunea din Masuah la dispreţul legilor şi dă naştere la incidentul actual. Puterile vor şti în care parte este nedreptatea, Italia ţine sâ considere incidentul ca închis. Ea va stărui în pace pe linia ce şi-a tras-o.
Paris, 18 August
Campania boulangistă în departamentul Somme, continuă în aceleaşi condi-ţiuni.
Baronul de Watteville a fost arestat,, pentru că împărţea bani soldaţilor.
Un incendia a distrus parcurile fura-giilor râsboiului şi marinei din Tulon.
Pierderile sunt considerabile.
Scandalul continuă
Sunt Zece dile de când nenorociţii ţigan! acuzat! în afacerea din Valea Tânganuluî, aii fost supuşf la cele mal crude torturi de zbiri! Dimancea, Davila, Iepureanu şi Ianolescu.
Torturele au fost constatate de parchet şi de medicul-legist d-nu A-lexianu.
Intrdga presă, afară de Indepen-dance şi de România liberă, a înfierat sălbătăcia poliţie!.
Dupe cât s’a spus, chiar miniştri! aii fost mişcaţi de cele petrecute.
Eram dar în drept se credem că dreptate se va face, că Dimancea şi vrednici! săi tovarăşi vor fi suspendaţi şi daţ! în judecată; acostă urmare era firdscă şi nimic nu. putea 8*o împiedice.
Şi cu tdte astea, până aZi nu s a luat încă nici o măsură pentru a da satisfacere opiniuni! publice revoltate. Tort urători! start neclintiţi la posturile lor, capitala e tot în mâna acestor zbiri. Mai mult, prefectul însuşi sâvârşesce un fapt pe care ministrul ad-interim al justiţie! îl nu-mesce nebunesc.
Ce vra să dică batjocura acdsta?
Una din doue :
Or! guvernul aprobă mişelia de la poliţiă ; ş’atunc! trebue s’o spue verde.
Ori respectă legile şi dreptatea ; ş’atuncî trebue sS dea numai decât în judecată pe tort urător! şi se în-
locuiască pe colonelul Voinescu, care s’a făcut imposibil.
Cale mijlocie nu esistă, afară numai dacă miniştrii sunt neputincioşi faţă cu Voinescu et compania, afară numâ! dacă aceştia' sunt adevăratul guvern iar miniştrii nisce simple păpuşi.
| Guvernul trebue să scie că fiecare , oră ce trece, îl face mai solidar cu , başibuzuciî de la poliţie. In zadar anunţa Z'are'e oficidse că „d. ministru de interne a cerut prefectului pedepsirea torturatorilor*; în zadar vor spune aceleaşi d'aî'e că mi-nistrul Maiorescu l-a declarat „nebun* pe colonel ul-pi'efect. Lumea nu se mulţumesce cu vorbe, ci vrea fapte, vrea destituirea zbirilor, darea lor în judecată, pedepsirea lor. Tdte vorbele frumdse, decă nu sunt urmate de fapte, se vor considera ca o mo-mdlă, ca o încercare d’a potoli agitarea publică pentru a scăpa pe vinovaţi de peddpsă; şi agitarea, în loc să se potoldscă, va cresce, şi acuzarea, care până acum stă numai deasupra bandiţilor de la poliţie, se va urca până la miniştri.
Dacă guvernul nu vrea se fie considerat ca patron al călăilor şi tratat în consecinţă, trebue se curme scandalul. Şi cât mai curând.
Informaţiun» Exteriâre
Raportul secret al lui Bismarck şi răspunsul d-neî 1. Adam
Am aşteptat cu nerăbdare apariţia numărului Nouvelle Revue pentru a vedea cum va răspunde d-na Adam la nega-ţiunile presei germane în privinţa autenti-citâţei raportului secret al lui Bismarck.
Răspunsul d-nei Adam e fărte clar şi relevă t6te contrazicerile ce s’aă strecurat în desminţirile făcute de presa germană.
, Afirm pe onăre, (fice d-na Adam, autenticitatea acestui document după cum afirm şi autenticitatea Secretului de stat publicat în Nouvelle Revue de contele Vasili, după cum afirm şi autenticitatea documentelor bulgare.
Cu cât Bismarck va spune mai multe minciuni cu atât inanicii lui vor fi mai veseli, pentru că va fi sdrobit mai tare In dina când în sfîrşit va fi înfundat cu totul.
Am probe despre tote minciunile lui Bismarck, şî dacă ea nu voi mal fi, alte mâni, alte pene vor eşi la ivâlă pentru ă lovi pe cel mai neruşinat mincinos de pe pământ.
In raportul publicat de mine şi a cărui autenticitate o contesta, cancelarul a minţit împăratului său, pentru că docu-mentele^bulgare sunt adevărate.
Bismarck a minţit când a făcut pe împăratul Wilhelm 1 să jure Ţarului că documentele bulgare erau falşe.
Bismarck a minţit când a făcut pe împăratul Frederik III să afirme Ţarului că documentele bulgare aU fost fabricate.
Împăratul Rusiei are el cunoştinţa de înşelătoriile lui Bismarck ? Nu ştia. Insă în privinţa secretului de stat, trebue sâ fi fost deşteptat prin strania negare a foielor germane cari negaa tratatul german o-belgian.
D. de Bismarck, contele Herbert şi regele Leopold ştia că ceia ce a fost publicat de contele Vasili asupra tratatului militar germano-belgian e exact, însă nu mă voia adresa la el ca sâ mârturisâscâ aeâsta.
"Nimic n’a fost mai curios pentru aceia cari împreună cu mine cunosc secretele lui Bismark ca schimbările presei germane In
privinţa raportului către împăratul Fre-deric. Acele ale Gazetei de Colonia, care la început a admis autenticitatea raportului, apoi a negat-o sunt nostime de tot.
Suntem siguri, qlice foia germană, că autorul cundşte raportul, cu atât mai mult acesta, pentru că el a evitat tote punctele cari se îndrâptâ contra politicei» germane.
Gel din urmă articol din Gazeta Germaniei de Nord e şi mai instructiv. Iată :
Nouvelle Revue a tipărit în textul său dala Je 26 Marte ca data primire! scri-sorei adresată de regina Victoria, fiicei el împerătâsa Germaniei. *	, poie
nu e exactă, cred că 26 e cea mat adevărată. (1). de Bismarck pote se verifice textul său, după' cum verific şi ea pe textul fotografiat).
Pentru a pune o dată fixa în redactare, am ales data de 26. Insă cancelaria germană care răspunde în Gazeta germaniei de Nord la chestiune în articolul : „acest document este el autentic?* începe prin a nega existenţa scris6rel reginei Victoria şi nenorocitul redactor pune data pe care o ştie că e adevărată, anume 25 !!!
Scrisârea reginei Victoria o am înaintea mea; ea e etichetată şi are pe ea scrisă cu creionul roş data de 25. Gazetarul german fără a se îngriji de cealaltă dată, d>ce cu naivitate :
„Scrisârea din 25 Martie nu există ! Nouvelle Revue ştie mal bine ca noi ce se petrece la ministerul afacerilor străine etc. Sfârşind d-na Adam făgâdueşte că va publica în curând noul documente secrete în privinţa politicei germane.
După cum se vede s’a început o adevărată luptă de documente. Aşteptăm, fără sâ ne interesăm de unde provin aceste misteridse muniţium.
Din Maroc
Prinţul Muley, un vâr al Sultanului de Marok, a fost atras într’o cursă cu escorta sa de 200 călăreţi, de către rebeli mauri ; prinţul şi toţi Omenii săi aa perit în luptă.
Turburărî îu Epic
Din Atena se telegrafiază : In Epir aa fost seriose tulburări, şi mai multe districte sunt bântuite de fâmete. Garnizona albaneză din Metzovo, care de mult nu ’şl a primit solda, a prădat şi ars multe case şi a omorît pe mai mulţi creştini, care s’aă opus. Guvernatorul Eyub a trimes trupe pentru restabilirea ordinii.
Wilholm II şi armata
Din Berlin se telegrafiadâ urmâtârele cjiarului Independance Belge:
Tânărul suveran al Germaniei nu perde nici o dată ocasia a manifesta iubirea lui pentru armata.
Cei ce ’latt vădut sşptămânâ trecută la manevrele esecutate în jurul Berlinului au admirat (Jelui desfăşurat de tânărul suveran. El se interesa de t6te, comanda, lua note, umbla ca un simplu şef de brigada.
Sâmbătă trecuta, după ce a stat de demineaţa până la amiadă ca să studiere terenul manevrelor, a dejunat împreuna cu statul-major la umbra unor bradl.
Se pare-câ mişcările artileriei n’aa satisfăcut pe împărat. El a blamat în termini fârte energici diferite mişcări şi ajluat note de ore-care neregularitâţî, cari vor face objectul unul raport special al academiei de resboia. Prin urmare trebue sâ ne aşteptăm la cate-va modificări îu acest servicia aşa de important.
La fabrica de muniţii din Spandau, împăratul s’a Întreţinut mult cu guvernatorul fortareţei; a visitat turnul, unde
nul egiptean a adresat consulului gene- vor
www.dacoromanica.ro
TELEGRAFUL — 9 AUGUST 1888
3e dice ca se află vestitul tesaur de res-boifl, precum şi magasinile cu muniţiunl. împăratul a găsit că magasinele pentru fabricarea cartuşelor şi altor materialurl de resboiil sînL prea mici. A plecat, făgăduind ca va da ordin ca la primăvară să se construiască un local mal mare. Tot atunci şt fabricile din Erfurt şi Dan-tzig vor fi alipite la cea din Spandau.
Retragerea lui Moltke.
Retragerea Iul Moltke a produs o profundă impresiune în Austria. Foile aus-Iriace consacră articole de fond asupra acestei retrageri. Noua Presa liberă a-minteşte bătălia de la Groze (14 August 70) cea d’întâl din cele trei bătălii sân-gerose care a hotărât victoria armatei germane şi a atras după ea capitularea Sedanulul şi Metzulul, pentru a celebra geniul militar a contelui Moltke.
Etatea înaintată a contelui e singura cauză a retragerel, zice fâia vienezâ, cu tâte ateste, tâtâ lumea a fost impresionată aflând acesta noutate.
Generalul Moltke a fost unul din principalii eroi a marilor evenimente istorice ce s’au desfăşurat de vre-o două-cjecl ani şi a fost unul din principali fundatori ai Germaniei.
Geniul e fârte rar în filele nâstre; fără voie, simţi un fel de melancolie vexând dispărând de pe arena publică un om de acâsta valdre.
Impâratul Wilhelm 1, prinţul Frederic Carol, Frederic III sunt morţi. Contele de Moltke, gârbov de vârstă se retragâ din viaţa activă.
Toţi omenii iluştri, aceşti veterani al marilor lupte, a marelor triumfuri dispar unul dupe altul.
Numai unul a remas în capul afacerilor Germaniei şi acela e cancelarul de fer, care pare că a păstrat frăgezimea spiritului sâtl, ţâţa energiajşi tăria de caracter.
Noua Presă Liberă examinâzâ în urmă trecutul generalului Waldersee şi recu-n6sce bravura sea şi chiar capacitatea sea militară, însâ qlice f6ia vienezâ, dâcâ feld mareşalul Moltke n’a fost influenţat nici o detâ în cariera sea militară de con-sideraţinni politice sân religiâse nu e tot aşa şi cu urmaşul sâa. Generalul Waldersee aparţine partitulul conservator extrem, şi toţi cunosc simpatiile ce le are peatrn predicatorul Stoecker.
împrumutul turc
Sancţionarea imperială a împrumutului turcesc de un milion lire, ce era sâ se încheie cu grupul băncii otomane, n’a urmat pentru că Sultanul a găsit a fi prea grele condiţiunile din proiectul de convenţie, semnat de marele vizir, de fostul ministru de finariţe Mahmud Djelaleddin-paşa şi de d. Deveaux ca reprezentant al băncilor.
Directorii băncilor aii fost invitaţi la 1 corent la P6rta, spre a începe noi negocieri pe alte baze.
Yizita împăratului Wilhelm la Roma
Din Roma se scrie următârele :
Se asigura, că ministrul de râsboin a expus primarului Romei ideile sâle asupra revistei militare mari ce se va ţine în onbrea împăratului Wilhelm. Municipalitatea va îngriji pentru încuartirare de trei flile a trupelor venite de afară.
Primarul a expus ministrului planul sâu pentru grandiosul conduct cu facle, la care vor lua parte peste 10,000 soldaţi şi asociaţiunile oraşului. In acea sără vor fi iluminate cu foc bengal tote monumentele şi fcfumţromanum şi pe colina palatină va fi un grandios foc de artifiţie, reprezentând alianţa germano-italianâ.
In Quirinal sunt ocupaţi numeroşi lucrători cu pregătirea apartamentelor menite pentru împâ^at. Se va da o repre-sentaţiune de gală în Tâtru-Argintiua şi o serbare muzicală în Piazza Espagna.
LICITANT JUNIMISTE
Faimosul Socolescu pronumit Maxi-meseu
Noi am fost cel d’ântăl care am dat la lumină specula cu maximum a cunoscutului Socolescu şi dovadă că am avut dreptate, e că s’a făcut o a doua licitaţie ; o altă dovadă e că România Liberă, care publică resultatul obţinut la licitaţia 2-a la 1 August pentru aceste şcoli, se mărgineşte numai a arâta numele asuora cat aU rămas lucrările, iar nici de cum preţurile eşite la a 2-a licitaţie. Acâsta o vom face noi, spre a da la lumină dreptatea ce am avut.
Iată resultatul: 1. Şcâla normală Vasile Lupu pentru care la licitaţia întâia nişte italieni an lăsat numai 6 la sută, tot aceştia aU lăsat fără maximul lut Socolescu 13.75 la sută; 2. Şcâla centrală de fete s’au lăsat 12.50 la sută ; 3. Gimna-siul Buziă în loc de 17 la sută peste devis, s’aă lăsat 7 la sută sub devis.
Iată dar un resultat strălucit şi o mare economie pentru stat, diferenţa lăsăm sâ o judece lumea întrâgă. Dacă noi nu dâdem alarma, statul era sâ fie în o mare paguba şi construcţiunea şcâlelor era sâ se adjudece numai cu 6 la sută iar nu cu 13.75.
Acum o întrebare d-lul ministru al cultelor.
D. ministru Maiorescu ştie cum e format devisul pentru construirea şcâlel normale Vasile Lupu din Iaşi ?
D. ministru ştie ore în ce istorie se încurcă statul dacă d-sa va contracta dupâ devisul format de faimosul Socolescu ?
D. ministru a luat seina la oferta dată de către Societatea română în privinţa acestei lucrări ?
D. ministru a citit âre condiţiunile speciale ale lui Socolescu cu cheie în privinţa aoestel lucrări ?
De sigur că nu !! căci suntem convinşi cft dacă d. ministru ar fi ştiut t6te aceste denunţate de noi, d-sa ar fi anulat de-
Inrelişul va fi de tinichea Parveni prima qualitate lit. I. O. bine îmbinat etc. etc.
Costul lei 4 m. patrat.
visul şi ar suspenda imediat încheierea coutractulul pentru şcâla normală Vasile Lupu din laşi.
Şi iată cum sunt lucrurile.
La venirea d-lul Maiorescu ca ministru al cultelor şi cu ocasiunea desfiin-ţărel biroului technic al d-lul Duca, d. ministru Maiorescu a împărţit ţâţe lucrările şcolare din ţâră la diferiţi arhitecţi, între care este si maximosul Socolescu, apoi toţi arhitecţii aU prelucrat devisele dupâ placul lor şi dupâ ştiinţa lor proprie. Insâ fie-care arhitect dupâ cum este d-nii Mincu, Ciocârlan, Săvulescu şi alţii aă lucrat cu conştiinţă curată, prefâ-când devisele şi aă produs în fine o surnă netto cât anume va costa fie-care lucrare care este încredinţată lor, în cât nu a-vem nimic de «jis.
Cu maximosul Socolescu, căruia s’au încredinţat localul şcâlel normale Vasile Lupu din Iaşi, nu stan ast-fel lucrurile. In loc d’a face şi dânsul lucru curat ca şi confraţii Iul, Mincu, Ciocârlan, Săvulescu, dânsul s’a mărginit numai a fciti devisul făcut deja de către un alt arhitect pentru acâstâ construc-ţiune, şi la fie-care articol a adăogat un fel de NB. de 3 soiuri cu altă cernâlâ, din care vom cita o asemenea adâogira. De exemplu :
In devizul făcut de fostul arhitect est< prevăzut.
NB. adăugat de faimosul Socolescu pe acelaşi deviz şi dacă se va cere tablă u&gr& se va ptăti 3 30, dr Schercual se va adăuga 50 bani la metru etc. etc.
Acuma aşi dori sâ ştia de unde până unde a învăţat d-1 Socolescu pronumit Macsimosul de a încurca în aşa mod devizul, căci asemenea adăugiri sunt multe făcute şi adâogate pe vechiul deviz, în cât nu a obţinut nici o cifră exactă cât va costa acesta lucrare, căci un deviz nelămurit şi neexact, se numeşte că e făcut cu Cheiă în defavârea statului.
Fiind un deviz în modul acesta făcut de Macsimosul Architect, pe lângă că în a-dâogire nu e prevăzut măcar calitatea materialului, căci tablă negră e fel de fel, pentru ce n’a prevăzut tabla negră Bismarck 10 fol la legătură, căci sunt şi 14 şi 18 şi 20 fol la legătură. Iar la Scharcual'pentru ce nu a prevâdut „Schar-cual, litera B.B. 401a ladă» ? Vedeţi dăr reaua credinţă şi cu ce fel de cheia e făcută acâstâ adăogire.
Aşa sînt făcute tote devizele, în cât cu asemenea devize dâcâ sâ daâ în mâinele unul antreprenor, nu numai că are dreptul a aduce materiale dupâ cum vroeşte el, căci In deviz nu e specificat absolut nimic, nici o calitate, nici o greutate, a-pol statul de sigur va intra în buclucuri cari ar fi în favârea antreprenorului.
Iată ştiinţele lui Socolescu, iată conştiinţa curată a Maximosulul, iată cugetarea acestui giuvaier şi copil răsfăţat al guvernului actual.
Cerem ca d. ministru Maiorescu sâ se convingă de dreptatea nostră, şi sâ nu încurce statul Intr’un proces cu aceste construcţiunl, pe de o parte a suspenda
imediat contractarea construirii şcâlel Vasile Lupu din Iaşi, până la verificarea devisulul; îi cerem a trimite devizul a-dâogat de către Socolescu la consiliul technic de pe lângă ministerul lucrărilor publice spre a cere avisul sâU dâcâ a-cestuî deviz—adăogat după cum a servit la licitaţie se pâte da curs, şi dâcâ pe baza unul asemenea*} deviz se pâte contracta, şi atunci se va descoperi multe şi multe, şi guvernul se va convinge că acest deviz trebue sâ fie anulat şi că nu se pâte da, cum s’ar întîmpla cu acest deviz, o armă periculâsa în mâna unul antreprenor.
Lumea multe voroeşte cum e format acest deviz.
Aşteptăm sâ vedem dâcăjucrârile Mac-simosuluf se vor înainta consiliului superior al corpului technic de către actualul ministru spre a se încredinţa despre dreptatea nâstră.
Alt-fel, vom fi siliţi sâ dăm în vileag şi alte lucruri, cari de sigur nu vor plăcea d-lul ministru.
INFORMATIUNI
Furiosul polcovnic de la poliţia capitalei nu se pâte hotărî sâ se desfacă de zbirii Dimancea, Epureanu, Da vila şi Ia-nolescu. Nici pâne arjl nu s’a făcut încă nimic ; schingiuitorii stan la locurile lor, nesupâraţl.
Cât are sâ mal dureze acest scandal ?
IC
Prefectul capitalei a primit o zdravănă palmă.
' Se scie că, dupâ ce a tratat în chipul cel mal nedemn pe inspectorul Radu-lescu, l-a şi suspendat din propria sea putere şi a dat circulară pe la tâte secţiile din capitală, încunoşliinţându-le despre acâsta.
Dâr, ministrul a refusat sâ aprobe suspendarea, a refusat şi destituirea pe care o ceruse polcovnicul Serghie. Inspectorului Râdulescu 1 s’a dat numai un congediu de 20 4ile.
Firesce că ministrul a făcut bine. Dâr ce mutră mal are prefectul în faţa inferiorilor săi din tâtâ capitala ?
X
Primim o gravă denunţare contra unul agent al poliţiei d-îul Voineseu.
Iată despre ce e vorba :
Sub-comisarul clasa Il-a G. N., de la secţia 6, trăia de câl-va timp cu o tînârâ fata, Maria St. Voind sâ scape de ea, subcomisarul o vându unul stabiliment public, pe preţ de 60 de lei şi o duse prin înşelăciune în acea casă.
Tote protestările şi tâtâ opunerea tinerel fete aă remas în zadar; nici comisarul sanitar n’a voit s’o scape, spunân-du-l că trebuie sâ plătâseâ cel 60 lei— pe cari nu i-a luat ea — dacă vrea sâ scape.
Ni se mal spune că inspectorul Davila ar fi sciind despre acest târg monstruos.
Cerem celor în drept sâ cerceteze lucrul şi sâ pedepsâscă pe vinovat.
Ieri dimineţâ pe la orele 7 şi 20 m.s’a simţit nn cutremur de pământ, care a ţinut căte-va secunde.
La începutul acestei săptămâni,— scrie Dunărea din Brăila, vânzarea cerealelor începuse a se micşora şi piaţa era fârte calmă.
Din (Jiua de 5 August însă, preţurile aă început a se urca iarăşi,, şi cu tendinţe de urcare lot mal mare.
X
Puhoiul ce a fost în ijlilele de 27, 28 şi 29 Iulie pe rîul Bistriţa a rupt tâte podurile de la Broşleul şi până la Tar-că a, a schimbat în mal multe părţi albia rîului şi a luat mal mult de 1000 plute.
X
0 altă ambulanţă rurală se va trimite septâmâna acâsta în judeţul Vlaşea unde bântue disenteria.
Sa disolvat consiliul judeţean şi, comitetul permanent de Prahova.
X
Societatea Frăţia a meseriaşilor de încălţăminte din capitală organizâză pentru Duminecă 14 August o serbare la Fi-laret, In folosul fondului societăţii.
X
0 tâlhărie s’a comis în nâptea de Vineri spre Sâmbătă, pe drumul de la Măreaţa spre Bucureşti. Un anume Dumi-trescu, proprietar pe strada Belisarie, a fost atacat pe drum de o câtă de ţigani, cari ’l au torturat şi jefuit. Pacientul se află într’o stare de plâns.
X
Poşta scâte pe d. Ressu, Român neaoş macedonean. Noi, — scrie Vocea Covur-luiulul, cunâştem persâne ce ştiu când tatăl d-lul Ressu a venit cu el în ţâră, ambii îmbrăcaţi în fustanele. Voeşte sâ le cităm ?
X
Citim în Bârladul :
Grânele de la noi aO şi vor avea mare căutare precum am mal spus. Preţurile vor creşte, agricultorii noştri aflând câ în America şi în India este lipsă şi de unde Europa nu mal pâte aduce grâu.
X
D. M. Cogâlniceanu s’a întors din străinătate.
X
O telegramă din Westerland anunţă ur-mătârele eu data de 6 August curent.
„Regina Elisaveta a plecat cu suita sa, sâ viziteze pe mama sa. Ea va merge în urmă la Aderberg unde va aştepta pe regele Carol care, venind la GraefTen-berg, va pleca cu regina la 15 August în România.
„Regina lasă săracilor şi stabilimentelor de bine-facere, largi donaţiunl.
„Populaţiunea şi streinii din Westerland aii aclamat pe regina la plecarea sa»
______ X
In podgoriile de la Sărata, şi Valea-Teancului judeţul Buzău s’a ivit filoxera şi a făcut stricăciuni mal în tâte viile.
FOIŢA PIARULUI * TELEGRAFUL,
(43)
MOŞTENIREA
MILIOANELOR
de
J AVE L SAUGER
PARTEA A TREIA I
—	D-zeul mea! strigă condamnatul, ridicând mânele în sus. Oare am aufiit bine! Ah! Elviro!...
—	Tată! dise d-şora Bernard. Dacă e aşa de ce nu ţineţi pe domnul aci ?
—	Da, adaugă femeia directorului, de ce nu ?
Cel doul ofiţeri şi directorul se uitară uaul la altul şi suriseră cu tristeţâ.
—	Se vede câ voiţi să fiu dat afară, dise directorul.
—	Aşi! dise fata; de ce să te pedep-sâscâ pentru o faptă bună ; afară d’asta nu ve<}l ce <Jice ministrul în depeşă. Gândeşte-te, na e un pâcat să faci ca un om se facă o ast-fel de călătorie când nu e vinovat!
—	Aşa e d-şâră, <J*3e sub-comandan-tul, însă...
—	Insă parchetul l-a condamnat şi ministrul justiţiei a făcut ca sentinţa să se execute. Ministrul de interne care a trimis acâstâ depeşă nu pâte sâ se ames-tice în afacerile ministrului de justiţie.
—	Aşa e, fiise directorul. Ş’apoi a-câstâ afacere nu se regulâzâ aşa uşor...
—	Da, aşa e, adaugă Denacy. Trebue o mulţime de formalităţi de îudepliuit.
—	Ce formalităţi! dise d-ra Bernard.
—	Aşa e, dise comandantul, noi nu putem face nimica, trebue să ne supunem ordinelor justiţiei.
—	Sâ nu mal vorbim d’acâsta, d»se directorul, orl-ce vom dice, nu se face nimica. Să ne mulţămim cu ceia ce dice ministrul de interne. De sigur că justiţia e pe urmele adevăratului asasin. Să mal aşteptăm, u’avem ee face. Bine câ depeşa a venit înainte de plecarea vasului. D. comandant e de faţă, acuma el ştie cum se se porte cu condamnatul.
—	Fiţi sigur voi trata pe d. ca pe un prieten al meu ; va merge bine şi îndată ce vom sosi la Numea voi spune guvernatorului ce să facă cu d-lul şi vă pot asigura că guvernatorul Va face ce’l vot spune.
—	Vâ mulţâmesc din suflet domnilor, zise Denacy ; asemenea şi d-v6strâ dâm-nelor, vâ vel fi recunoscător tâtâ viaţa.
Denacy se sculase şi era să plece, pentru că directorul apasă pe un buton electric, chemând un servitor. D-ra Bernard, fără voie se scula şi apropiindu-se de bătrân dise :
—	Fiind-câ nu poţi săruta pe fiica d-tale, sârutămă pe mine. Sunt sigură că la acest sărut părintesc, inima Elvirel va tresări.... E o legătură misteriâsa^între inimele fetelor cari ’şl iubesc părinţii lor.
—	ţ)i între îngeri! strigă bâtrînul luând capul fetei între mâni şi sărutând-o pe frunte. Cel de faţă erau aşa de emoţionaţi îu cât mal nu plângea.
Păzitorul era în salon, el nu înţelegea ce însemnăzâ acea dragoste a bătrânului pentru d-ra Bernard.
—	Ia pe No. 75, dise directorul, ne-pntândn-şl ascunde emoţiunea de care era cuprins.
Denacy întinse îacâ o dată mânele că-
tre cel de faţă, pare-câ voia şă’l bine-cuvinteze pentru buna-voinţâ ce arătase pentru el şi tremurând, clâtinându-se pe pioiore urmă pe păzitor.
—	El ? întrebă directorul pe comandant, când condamnatul eşi; eşti convins acuma de nevinovăţia Iul ?
—	Convins, asta ar fi pâte prea mult. Insă drept se ’ţl spun, protejatul d-tale mă interesâzâ mult! ’Ţl declar că mă voi purta cu el ca şi cum ar fi nevinovat.
Era timpul ca cel doi ofiţeri să plece.
Îmbarcarea condamnaţilor trebuia să aibă loc a doua-di, după cum am spus.
Comandantul şi directorul se înţeleseră asupra disposiţiunilor ce trebuia să le ia. In acest timp d-ra Bernard luă pe sub-comandant la o parte şi uitându-se drept în ochii lui dise cu o voce rugâtâre.
—	Te rog fârte mult domnule, fie-ţl milă d’acel nenorocit.
—	Fiţi sigură domnişorâ... am o soră, cam de vârsta d-tale... mă voi gândi la ea şi la d-ta.
—	Şi eu me voi ruga Iul D-tJeu ea vasul Scorpion sfe ajungă în bună stare la locul destinat.
Cel doi ofiţeri ’şl luară remas bun de la director şi familia Iul.
A doua-fii, pe la deee ore diminâţa, o
mare animaţiune era în interiorul închi-sorei Şt.-Martin.
Cel patru sute condamnaţi se pregătea de plecare.
El eraa îmbrăcaţi în alt costum, compus dintr’o vestă şi pantaloni largi cenuşii ; în cap avâa pălării mol tot d’a-eeiaşl colâre.
Spectacolul era în adevâr mişcător.
Unii din el glumân şi rîdâa, alţii cântau cântece porcâse, alţii eraU posomoriţi şi înjurau, juraft resbunare contra a-celora cari i-au condamnat şi contra so-cietâţel care îl alungâ sinul el. Ah ! dacă ne vom tntârce odatft din exil, (jiceu u-nil, val d’aceia cari ne-aU condamnat! Alţii mal filosofi, se pregâtâu de plecare, nedicănd nici un cuvânt.
Toţi condamnaţii cari stâtâu In curte erau supraveghiaţl de vre-o douâ-decl păzitori ; aceştia trebuia se mârgă în Caledonia împreună cu condamnaţii.
La comandă, toţi ’şl luară legătura cu lucruri tn spate şi se aşedarâ Pe Patru rânduri,
In capul primului rând şi lângă şeful păzitorilor era Denacy, sau mal bine (Jia numârul 75.
Şiragul de condamnaţi plecâ, trecu pe sub arcul pe care ’l cunâştem şi începu a coborî scările cari duceau la vasul ce ’t aştepta.
www.dacoromanica.ro
TELEGRAFUL — 9 AGUST 1888
S’a disolvat consiliiele comunelor rurale Miroslava şi Tuţora din judeţul Iaşi.
X
Noul palat al Prefecturel de Ilfov, împreuna cu mobilierul e aprâpe gata.
H
Citim în Curierul din laşi :
In (Jiua de 31 Iulie, pe c&nd o companie din rog. 7 linie se întorcea de la tir, prin strada Unirea, patru soldaţi câ-durâ jos leşinaţi. Aceasta din cauza ma-rel caiduri. El att primit grabnice ajutâre.
*
Marţi 2 August, ad inal plecat din o-raşul Iaşi spre America, vr’o 20 israeliţl de ambe-sexe. Călătorie bună !
IC
Aflăm,— scrie Solidaritatea din Giur-gitt, câ "'primarul comunei Bulbucata din acest judeţ întrebuinţăză ca mijloc de descoperire a crimelor şi delictelor tortura ca în cele mal frumose timpuri ale închisiţiuuel.
Dacă se torturăzâ la BucurescI, pen-tru-ce Ore nu s’ar tortura la Bulbucata.
Atragem atenţiunea parchetului şi rugăm pe d. procuror să pue la locul lor pe aceşti sălbatici, cari compromit autoritatea fără de a aduce cel mal mic servicii! interesului public.
K
Din causa secetei celei mari, recolta porumbului e compromisă in cele mal multe părţi ale districtului Vlaşca.
Sunt localităţi unde cu t6te acestea se va face porumbul ca în anii de mijloc, sunt însă altele unde nu se va face nici pentru hrana ţăranilor.
In schimb preţurile grânelor se menţin şi e tendinţă spre ridicare.
X
D. Vasile Pogor a fost confirmat în funcţiunea de primar al comunei urbane Iaşi.
De asemenea afl fost confirmaţi ca a-jutâre, d căpitan Mavrodi, P. Niţescu, Al. Greceanu şi T. Tăutu.
La 22 August s'a fixat de către ministerul de resbel să se ţină examen pentru medicii stagiari, cari voesc a trece în rezervă cu gradul de căpitan.
X
Vineri s’a ţinut o întrunire în sala de jos a palatului Ateneului, pentru a proceda la măsurile ce trebuesc luate spre a reconstitui vechea societate a amicilor de Bele-arte, în vederea exposiţiei din Paris.
X
D-l d-r Zaharia Petrescu, profesor de Terapie şi materia medicala Qla universitatea din Bucureşti, a făcut o comunicare la Academia de Medicină din Paris asupra principiului estras din Brionia alba (Brei popular) .In tratamentul vărsărilor de sănge (hemoptisil etc).
Efectele acestui medicament sunt fârte repefli. Breioa şi extractul alcoolic în injeeţiunl sub piele a dat resultate, cari permit a pune acest medicament în capul antihemoragicilor celor mal activi.
Planta Brionia alba se Intrebuiţaijâ de babe şi mâşele de la ţâră contra hemoragiilor uterine.
Gel întâi care a atras atenţia doctorilor asupra acestei plante a fost d-l d-r Elianu, care a observat că mâşele din judeţul Olt întrebuinţai! această plantă contra hemoragiilor uterine.
D-sa a atras atenţia d-lul d-r Petrescu Zaharia asupra efectelor sigure ale plantei, le-a studiat şi a tratat despre jele în tesa pentru doctorat în Medicină.
Principiul activ al Brioniel, anume breina, a fost isolat de d-l farmacist Ur-beanu.
Câte plante nu întrebuinţazâ cu susoes babele la diferite b6!e şi despre cari doctorii n’afl cunoştinţa!
CONVOCAREA
Ofiţerilor de reserv^,
Conform ordinului ministerului No. 14,858 şi 14,859, basat pe disposiţiile prescrise la art. 9 din legea ofiţerilor din reservă, ofiţerii de reservă din corpul II de armată, se concentrăză pentru instruc • ţie, de la 25 August la 18 Septembrie inclusiv, la corpurile de trupă ce urme-zâ : La regimentul 6 de Dorobanţi (Bucureşti), 6 ofiţeri;— la regim. 7 de Dorobanţi (Ploeştl), 7 ofiţeri; — la regim. 20 de Dorobanţi (T. Mârguele), 6 ofiţeri;— la regim. 21 de Dorobanţi (Bucureşti), 6 ofiţeri;—la regim. 22 de Dorobanţi (Tărgovişte), 6 ofiţeri;— la regim. 23 de Dorobanţi (Călăraşi), 5 ofiţeri;—la regim. 30 de Dorobanţi (Câmpulung), 5 ofiţeri;—la regim. 2 de Linie (Bucureşti), 4 ofiţeri;—la regim. 3 de Linie (Bucureşti), 4 ofiţeri;—la batalionul 2 de Vânători (deposit Bucureşti), 2 ofiţeri;—la batal. 3 de Vânători (Bucureşti), 2 ofiţeri; la regim. 3 de Călăraşi (Bucureşti), 10 ofiţeri;—la regim. 4 Călăraşi (Ploieşti), 9 ofiţeri;—la regim. 10 de Călăraşi (Giurgiu), 11 ofiţeri;—la regim. 1 de Roşiori (Bucureşti), 8 ofiţeri;—la regim. 2 de Roşiori (Slobozia), 8 ofiţeri;—la regim. 2 de Artilerie (Bucureşti), 6 ofiţeri;—la regim. 3 de Artilerie (Bucureşti), 6 ofiţeri.
Ordinul de convocare mal adaogă şi m-mâtârele:
Toţi ofiţerii citaţi mal sus vor trebui să se presmte negreşit la corpurile de trupă unde sunt repartisaţl, în diminâţa flilel de 25 August, având ţinuta regulamentară, er cel din arma cavaleriei şi artileriei cu caii şi harnaşamentul i*egu-lamentar.
Acel din ofiţeri cari sunt repartisaţl la corpurile de trupă afară din localităţile unde ei domiciliâzâ, se vor presinta comandanţilor de garnisdnă său şefilor de-positelor de recrutare din raionul judeţelor, pentru a’sl primi foile de drum, pentru transportul cu calea ferată.
Acest ordin, conform cu disposiţiunile prescrise în art. 8 din legea ofiţerilor de reservă, este considerat ca notificat tutu-lor ofiţerilor menţionaţi, în diua publicare! lui în Monitorul Oficial şi, din acel moment, conform art. 8 din aceiaşi lege, fac parte din armată, şi sunt supuşi la tâte îndatoririle serviciului şi juridicţiu-nel militare.
IDIItT TEABA
Pe Ia 3 ore post-meridiane, în «Jiiia. de 2 August, un uragan puternic cu pioie torenţiala a trecut peste oraşul Bâcâtt.
A rupt arbori, a descoperit case, însă n’a causat nici un accident de rănire sefl mârte. Pe şoseaua Bâcău-Roman apr6pe de podul Negel, un acoperământ al unei prăvălii a fost aruncat peste drum ; In strada Corol acoperământul casei d-lul Cherama impreună cu calcanul nordic, a fost răsturnat ; crucea bisericel St. Ni-culae şi o parte din schelea făcută pentru reparaţiunea esteriârâ a bisericel, aă fost trântite la pământ ; în str. Alexan-dru-cel-Bun, o parte din acoperământul casei foste Florescu, a fost luat şi aruncat pe acoperământul unei case din curte; în curtea defunctului Iordache Iuraşc, o trăsură care staţiona a fost sdrobitâ de acoperământul grajdului. Au mal fost şi alte stricăciuni mal mici.
&
Inundările în Băcăil Din causa ploilor, în flioa de 29 Iuliu, Bistriţa şi Şiretul att debordat, stricând podurile şi întrerupând ast-fel comunica-ţiunea. Lângă Bacău, podul de la Şerbâ-neştl a Iul Cracti, şi podul de la Letea, ambele pe Bistriţa, aă. fost stricate. La Tamaşl podul peste Şiret .asemenea stricat. La Răcâtâu podul plutitor pe Şiret, în calea judeţenâ valea Râcătâulul, a fost aruncat la o parte şi rampele desfiinţate.
întâmplări din Capitală
Monede de aur falşe. — S’a arestat la secţia 47, indivizii Alli Mustafa, Ramatz Ahmed şi Roşu Iulian, găsiţi cu bani de aur falşi, ce voiatt sâ’i schimbe.
Atentat la pudore. — Individul Miha-lache Ionescu, plâpomar din calea Dorobanţilor 57, a atentat la pudârea unei fetiţe de 6 ani. Miserâbilul a fost conds la secţia 9.
Mdrte grabnică,—Ion Radu, din strada Puţu-cu-apă-rece, No. 20, în etate de 55 ani, de fel din Transilvania, trecând pe strada Mihal-Vodâ a câqlut jos, încetând din viaţă. Cadavrul a fost transportat la spitalul Brâhcovenesc.
O
Copil lepădat.—Pe şosâua Kiselef s’a găsit un copil de sex masculin, de 15 <)ile,—via sau mort acâsla nu ne spune raportul poliţiei.
O
Căleaţi, de trăsuri şi căruţe.—S’a condus secţii 2 căruţaşul Costache Tudor c’a călcat pe femeia Maria Văduva din strada Teilor No. 29 rănind’o grav la piciorul drept, pacienta s’a transportat la spitalu Brâncovenesc.
Idem secţii 20 birjarul cu No. 183 că trecând pe calea Griviţel a călcat o fată ca de 16 ani care fiind rănită grav s’a transportat la spitalu de copii.
Batae — S’a condus secţiei 34 indivi-flil Toma Gheorghe, lancu Marin, D-tru Tudor şi Gheorghe Vasile fiind-câatt bătut grav pe Ilie Nicolae ce se afla cu caii la pâşiune pe câmpul Vâcârescl ; pacientul s’a transportat la spitalul Brăn-covenese.
m
In Paradis. — Se scie câ sunt 6meni cari, fârâ nici un respect pentru fisele
religiei, cred câ paradisul se găsesce pe pământ. Părintele Chr.rjde la biserica Schitu- Măgurânu e de aceiaşi părere, după cât se vede; sfinţia sea s’a pus să’l descopere şi l’a găsit: o grădină lâugâ Cişmigitt, de asupra porţel căreia stă scris : Grădina Paradis şi în care poţi gusta tâte plăcerile. Numitul părinte vine în fie-care seră la acea grădină şi... face curte fără gard unei muzicante d’a-colo, lu&nd-o de sigur drept un înger. Avis celor în drept.
Furt. — Ion Alexe a furat un ceas cu lanţul de aur şi un inel cu patru diamante de la femeia Veler Maria din str. Polona No. 93. Hoţul a fost prins.
Vagabonzi. — 0 vacă, un bon. două gâşte şi doi câni aii fost găsiţi vagabondând pe strade.
Avis proprietarilor.
Femeia Zoe Creţulescu, a fost găsită mortâ în domiciliul său din calea Moşilor No. 69.
Căzut din trăsură. — Birjarul cu No. 29, gonind caii pe strada lipscani, muşteriul a căijut din trăsură. E întrebarea din ce cauză a căzut muşteriul din trăsură, pentru că trăsura mergea repede, sân pentru alt-ceva?... Cam grea de râspuns.
Un bou, o vacă şi o viţea att fost găsiţi pe stradă. Păgubaşul să se adresele la secţiele 4 şi 36.
Don Caprlce.
ULTIMA ORA
Londra, 18 August.
piareie englezescl demonstrezâ câ cuvintele lui Wilhelm II rostite la Franc-hort pe Oder nu sunt de loc ameninţâtâre pentru pace.
Bruxela, 28 August.
Nord continua polemica sa cu Gazeta Germaniei de Nord asupra urmărilor întrevedere! de la Copenhaga şi asupra cestiunel Masuahului.
Loodra, 18 August.
Pentru durele englezeşti reluarea polemicei între presa germană şi cea rusească demonstra că Germania nu e satisfăcută de întrevederea de la Peterhof.
Borna, 18 August. ^
Un diar anunţă că d. Crispi va merge de la Valdieri în Germania. După Po-polo romano, nu e improbabil câ de la Valdieri, d. Crispi va merge sâ-şî ia familia de la Carlsbad pentru a o aduce în Ii alia.
Berlin, 18 August.
Impârâtâsa Augusta a primit la Babels-berg de ambasaborul Austor-Ungariei şi personalul ambasadei cărora le-a expri mat felicitările sâle cu ocazia aniversării împăratului Ftantz-losef.
Postdam. 18 August.
La prânzul dat a (li la palat împăratul care era în uniformă austriacă a ridicat un toast în onârea împăratului Franz Iosef.
Borna, 18 August.
D. Crispi a plecat la 10 ore la Val dieri unde va conferi cu regele.
La alegerea colegiului I comunal pentru Galaţi, a eşit lista conserva tdre cu 207 voturi, contra liberali •lor uniţi cari au întrunit 102 vo turî.
CASA »F. SCHIMB
NUD. MOR OE ANO
Strada Lipscani, Noua clădire a societăţei Da< ia-Komănia numită „Pasagiul Dimitrie Ghika“, No 6
BUCUREŞTI Cumpârii şi vinde efecte publice şi face ori-co schimb de mouedî
Cursul pe (piua de 8 August 1838
	Cump.	V£nd
5°l0 Renta Amortisabilă. .	9b i.'t	9b
5°lo , Rom. Perpetuă .	—	—
6DI0 Obl. de Stat (Gonv. Rur)	958/4	96 »4
6°l, , . (C. F. Rom.)	—	—
5°10 , Municipale 1883. .	81V2	82 1/2
5°l° , . 1884. .				—
7°lq Scrisuri funciare Rural.	107 d2	108 1 [2
Py>! ° ’o » » *	95 >L	96 1 4
7°lo * , Urbane.	106 ‘/2	107 1/2
6°L	— 1			
5°la , . .	903/4	9îl3/4
5°|0 » func. Urbane Iaşi	81	82
Impr. cu prime Bucur. (201.).	40	44
Los. Crucea Roşie Italiană .	28	30
10 fr. Obl. Casei Pens. 3001.	225	235
» Sârbeşti cu prime.	68	73
Losurl Otomane cu prime	40	45
» Basilica Dombau. ,	18	20
Aur contra argint sătt bilete.	71,2	8
Napoleoni contra lire. . .	20,05	20,08
Florini Val. Austriaca . .	206	207
Mărci Germane. . . . •.	124	125'/*
Bancnote francase . . .	99’/2	100,/»
Ruble Hârtie		240	250
NB. Cursul este socotit în aur.
MEDIC SI CHIRURG
D-r. SALT ER
Din facultatea din Viena
SPECIAL IN BOLELE DE FEMEI
şi
■rSYPHILIS -w
Lccueşte în Strada FORTUNA No. 4
[Lingă Liceul Alexandri].
Gonsultaţiuni în tote filele de la 7 jum. până la 8 jum. a.m.şi de la 1 până la 5 p.m. P.S. Se primeşte bolnavi îu pensiune'
BA SI NUL MITRASZEWSKI
Strada Poliţiei 4, şi cheul Dâmboviţei situat într’o grădină bine îngrijită, s’a deschis pentru tot sesonul de vară de la 6 ore dimineaţa pâua la 8 ore seara.
De la 10 până la 12 ore a. m. basinul este reservat pentru dame.
Abonamentul de 10 băl. Lei 6.
CHOISY
iLICEt DE DOMNIŞOAREI Str. Cernichei No. 2
vis-ă-vis de Biserica cu Sfinţi
Direcţiunea acestui institui, aduce] |la cunoscinta părinţilor de familie,| că, cu începerea anului acestuia,* organisând acest pensionat în con-Iformitate cu programele Statului,' [primeşte eleve interne' şi externei [pentru cursul primar şi secundar.| Programa studiilor se trimite fie-| căruia după cerere. înscrierile seŢ aot face dv la 1 August inclusiv.] Direcţiunea.
C. G. PISTREANU
Advocat
Str. Speranţei, S®, Sub. Popa-Kusu
Când toţi condamnaţii se coborîrâ şi se aşezară In vas, directorul dădu ordin de plecare, apoi făcu cu mâna semn unul condamnat care scosese pălăria şi salută pe director.
Acest condamnat era Denacy.
Vasul se îndrepta spre insula Aix; unde ’l. aştepta Scorpion.
Era aprâpe amiază când cel din urmâ condamnat intră In vasul ce trebuia să’î conducă în Caledonia.
După câte-va minute, când totul fu gata, comandantul dâdu ordin de plecare.
Vasul plecă, iar mateloţii începură să cânte unjjcântec d’al lor.
După o oră, vasul Scorpion nu se mal vedea din insula Aix.
II
Brouvcuil avu mare dreptate când spuse câ Renă Denoirac şi Iuliu Jarier aU făcut rău de au mers cu trăsură în strada Roşelor, după cel cinci indivizi, tovarăşii Iul Bibi-patru-degete.
Acea trăsură atrase atenţia celor cinci bandiţi, speriaţi deja de incidentul din aleea Salcâmilor.
Pentru acăsta Şopârlft şi Pieior-de-barzâ râmaseră în uşa cârciumeî, pe când cel-l’alţi căutau să tragă perdelele, aşa ca
cel din afară să nu potă vedea înăuntru.
In urmâ cel doi pungaşi intrară în cârciumă, închiseră uşa şi se aşezară în dosul perdelelor, aşteptând să vufia trăsura care trecu încă o dătâprin faţa casei In-dreptându-se spre Paris.
In acest moment Renă şi Jarier, fără să ştie câ sunt observaţi, scâseră capul afară pe ferăstra trăsurel şi se uitară la casa unde intrară cel 5 indivizi.
—	I cunosc, <)ise Şopârlă, sunt cel ce i-am întâlnit la pădurea Buloniel...
—	Da... da... diserâ cei alţi,—sunt ej.
Trăsura trecu înainte.
—	Bâeţî, <Jise Şopârlă ; nu trebue să mal stăm mult pe gânduri... suntem urmăriţi.
—	Se pâte, (Jise Şopârlă.
—	Ce să facem ? întreba un al treilea.
—	Să aşteptăm pe Bibi...
—	Luaţi sema, (Jise cârciumarul, să nu mă daţi de belea.
Cârciumărâsa dâdu din cap, aprobând pe bărbatul el.
—	Las pe noi, dise Gât-de-lup. Până una alta să trecem în camera vecină. Dane ceva absint; pâte ne vor mal veni idei.
.— In sfîrşit, ee s’a întâmplat ? întrebă cârciumarul.
—	Drace! <Jise unul din el. Bibi a fost lovit de epilepsie, pe când se preumbla prin aleea Salcâmilor, la pădurea Bulo-nieî. Cel doi-indivizi- cari ne-aO urmărit până aci, trecăa din întâmplare pe lângă el. Unul din el dise:
,— Ascultă Iulia, privesce mâinele a-celul băiat*.
—	Drace, strigă cârciumarul, în ade-ver pe Bibi att să ’l piardă mâinele.
—	O ! sunt sigur, d'se unul din el. Mâinele lui ne-att stricat tota afacerea de la cimitir. Planul nostru era aşa de bine combinat. Pare-câ a avut pe dracul în el în acea sără. Ce dobitoc ! Audi, să cadă ca o vită cu mâinele pe pânza ce era întinsă pe pieptul mortului.
—	Aşa e, dise Picior-de-barzâ ; asta însemnezâ ca şi cum ’şl-av fi lăsat carta de visitâ în sicritt.
—	Ce a fost, a fost, dise Şopârlă, orice am spune acuma nu ne ajută la nimica. Acuma să ne gândim la scăpare. Să aşteptăm pe Bibi. Vom vedea ce să facem în urmâ.
—	Drept al vorbit, dise Picior-de-barză; până atunci hal să tragem câte un absint.
Cel cinci individ! intrară In camera de alături , în acea cameră în care Alfred Gendrin, făcu cunoştinţă cu prietenii lui Osear Bina.
Fe când eratt la al douilea rînd de pahare, sosi şi Bibi.
El era forte îngrijat.
—	De unde vil ? ’l întrebară tovarăşii, pe când cârcimarul îi aduse un pahar mal mare cu absint.
—	Pare-câ nu ştiţi; ce mă mal întrebaţi, dise Bibi aşedându-se lângă tovarăşii Iul. D’odată m’am acuns în tufiş; fugeam ca un epure... După ce am stat un moment, ca să văd dacă nu sunt urmărit am Iuat-c d’a dreptul ca să ies din grădină. Eşind din grădină, am căutat să aflu In ce parte mă aflu... Nu mă rătăcisem, eram într’un loc cunoscut. După ce am mers o bucată bană, am ajuns la pârta Mail-lot, am luat pe calea ferată şi iată-mâ acum aci...
—	Fârte bine ! dise Şopârlă ; însă trebue să ştii că şi noi am fost urmăriţi.
-— Urmăriţi ?
—	Da, răspunse Gât-de-lup.
O trăsură în care eratt doi individl ne-a urmărit pănâ aci...
—	Ce fel de trăsură?
—	O trăsură de casă.
•— O! daca e trăsură de casă, atupcl nu vă temeţi.
—	Ce spui!.. Cel doi individl din trăsură, erao cel doi ce i-am întâlnit pe alea Salcâmilor la pădurea Buloniel.
După cum se ştie, Bibi-patru-degete avea pentru cc să fie îngrijit. Mal întâi cu întâmplarea de la cimitir, care ’l compromitea grozav, ş’apoi cu furtul ce lor o sută cincl-tjecl mii lei, despre cari tovarăşii lui nu ştieatt nimica.
In general Bibi împărţea cu tovarăşii lui ce .câştiga" nopţile, însă cei 150,000 lei II considera ca al lui. Acea sumă îl învârtise capul. Pânâ atunci, Bibi trăise ca vai de el; acuma însă se hotărâse sâ’şl scotă din capete.
Din nenorocire, nori negri pare-câ a-copereatt cerul lui cel frumos pe care ’l visa. Pare că ceva ’l urmărea. Ce ? Nici el nu ştiea. Insă înţelegea că e ceva grav. Pare-câ necontenit audea acele cuvinte ale Iul Rene Denoirac :
lulitt, priveşte mâinele acelui băiat."
De sigur că aceste cuvinte, eratt în legătură cn urmele lasate pe pânda ce acoperea cadavrul Iui Gendrin.
Nu mal era nici o indoială pentru ca Bibi asistase la procesul lui Denacy.
Cine-va era pe calea cea adevaratâ, asupra misterului ce învăluia grozava crimă din strada Rivoli.
Cine era acel .cineva* ?
Cine eratt cei doi tineri ?
(Va urma)
www.dacoromamca.ro
d
TELEGRAFUL
AUGUST 1888
WWW?
ANONIMĂ
„iidOfl.
CAPITAL SOCIAL: îQC-iET 1,500,000
| Capitalul YCrsat la 31 Decembre 1880, LUI 1,370,500.
Usina situată la Bucureşti, Cotroceni. Şoseaua Pandurilor, in faţa Asilului Elena Doamna, legată cu Calea Ferată prin staţiunea
Dealul Spirea.
Dir ecţia şi depositu! principal In Bucurescl: Str. Domnel 14 bis
Adresa Telegrafică : BASALT, Bucuresci.
DEPOSITE SECUNDARE :
In Bucurescl	:	Calea Griviţet, 66.
la d. G. Oroiovich, piaţa Sf. ArhungelA M. G. Poumay, bancher.
M. Sebattien Samar ipa.
Se pote câştiga îatr’o:!
300,000 FRANCI
Cumpărând bilele d’ale MĂRFI LOTERII TURCEŞTI
L 112-a tragere va avea loc la 30 Seplcmbre 18S8.
1 Plata câştigurilor e garantată de guvernul impe rial Otoman.
Tal» Ioni Primelor:
1 mare Iot de 300,000 fr. 300,000 fr
PRECIURILE CELE MAI MODERATE
ciss s=—.
GD
mr Noui
HOTEL
BULGARIA
Acest hotel are 30 de camere confortabile şi bine mobilate. A-semenea poseda şi un mare Restaurant cu tot felul de mâncări şi beuturî dintre cele mal alese. Posedă şi un grajdiâ pentru cal şi un şopron pentru trâsuri cu Preciurî forte moderate.
Subsemnatul nu va cruţa nimic pentru ca onor. visitatorî să fie pe deplin mulţumiţi, impunând cea mal mare acurateţe şi promptitudine.
*-ci
53
fc-~a
co
tod
, Brăila.
* Craiova » Galaţi.
» Călăraşi , Rusciuk
M. Serghie, B. Farfalamei. 2'homadis & Damiaaoj.
Industria Naţionala «I» oărei produsa «a obţinut la Kxpoerţiauaa Cooperatorilor ţin B nour «aci şi
Craiova, caa mai mare recompensă
DIPLOMA DE ONOARE CLASA I ‘ "W
ESTRAS DIN PREŢURILE CURENTE PENTRU BUCURESCI
Felul Materialului	l-a CAL.		II-a CAL.		111-a CAL.	
	Pentru miă	£i|S. g3|«	Pentru miă	■â „ o Sl|l î***	Pentru miă	3*5 § mi a 85 ^ y 8^ a
Pavtle pentru bordura 10 bucăţi la m. pătrat. .	850	4.25	325	4-	300	3.75
„ „ pavagiu. de stradă şl de curţi 50						
bucăţi- la metru pătrat		270	15 —	250	14-	230	13-
Ltspetfi pentrn trotuare 25 bucăţi la m. pătrat .	380	11 -	360	10.50	220	9.60
Pătrate felurite 86 bueăţi la metru pătrat , . .	240	10-	210	0.50	180	8 —
JBOrdure de grădini 10 bucăţi la metru liniar. .	160		130		100	
Cărămizi refractare 420 bneăţl la metru cubic .	320					
„ cu 4, 6 şi 8 găuri, 40 bucăţi la m. p.	65					
1 lot de 1 iot de 1 lot de 1 lot de 1 lot de 1 lot de 1 lot .de 1 lot de 1 lot de 12 loturi de 28 loturi de 500 loturi de
25.000
10.000 10,000
2,000
2,000
2,000
2,QQo
2,000
2,000
1,250
25.000
10.000 10,000
2,000
2,000
2,000
2,000
2,000
2,000
15,000
PROPRIETAR, SIFOIU Ţ AN JE
,	(12).-3.
1,000 frJMin 28,000 40° , 200000 Total
550 loturi	Total 600,000 fr.
PREŢUL BILETELOR
1 Bilet . 5 Bilete . 25 Bilete . 100 Bilete..
5
24
118
<165
fr.
In Bucurescl şi în oraşele unde execută lucrări pentru comună, Societatea se însărciuezâ şi cu lucrări particulare, a căror întreţinere o garantâzâ pe timp de un an. Asemenea se află la uzină materiale de calitate mâl inferihrâ cu
Preciurî foarte reduse.
Lista oficială a tragerel, va 6 trimisă (imediat fie-cârul cumpărător, după tragerea ce va avea loc irevocabil la 30 ! Septembre 88;.
B
Câştigătorul va fi înştiinţat prin de-; peşă în <Jiua tragerel.
C
Tragerea va avea loc la Constanti-Inopol, în palatul Imperial al monetă-i riel.
D
Pentru cumpărarea biletelor, a se [ adresa trimiţând banii în mandat poştal,
| cec, s’aa scrisOre de valâre la ‘direc-I torul Comptuarulul Comercial, grande jrue de Tâkâ, No. 557,.
Constautinopole. (23)	(Turquie)
FABRICA
99
Ds SOBE Meiiinpr ji MAJINE ie BUCĂTĂRIE ADOLF SALOMON
Cea mal practică şi economică sistemă de încălzire. Căldura şi arderea pot fi regulate în mod perfect. Focul se pote întreţine în permanenţă dile şi săptămâni întregi. Ca combustibil se ptite întrebuiţa cok, lemne, ligorită, cărbuni de piatră şi coceni de porumb.
VENTILAŢIA ODĂILOR
Maşinele de bucate sunt de sistema cea mal per fecţionată. Durabile, practice şi cu o economie mare în combustibil. Se plite arde cok, lemne, cărbuni de piatră, etc.
CEREŢI BROŞURI ILUSTRATE CARI SE TRIMIT GRATIS
LfSAOETHAODlN
Mdşă diplomată din Streinătate
Renumita Cârturărdsă
S'a mulat în dosul Palatului Ilegal
I La finele Strafi6rBrătianfl, No. 51, (In colţ)
Lingă grajdurile Palatului Regal:
Ghiceşte viitorul, pre-J
seistiil şi trecutul, păte des-| copcii şi pagube, furturi,)
! judecăţi, oii ce secrete as ! cunse la cari se interesâz&I | cine-va. Cine aduce semne® jpdte afla lucruri ascunse ; comori, etc.
igent de Publioltata
Str. Sft. Ion Nou No. 33.
Vis-a-vis de Legaţiuue» Italiană.
Primeşte anunciurl, inserţie şi reclamă pentru (Jiaral nostru, şi pentru or care ait diar din ţeră şi străinătate.

JBÂZAR DE ENGLFT
Sper efi Oaor< şi sunt sigur oft
Sub semnatul, am ondre a anunţa pe Onor. clientela mea atât din capitală cât şi din provincie, că cu oca-siunea tarifului autonom, am deschis aci în ţeră
0 MARE FABRICA DE HAINE
PENTRU
BARBATI £0. BAJETI
In oare eonfeoţionei haine, după Ultimele Jurnale, din stofele cele mal bune ale Europei.	1
Asemer mal putem efectua şl orl-ce Comande, în timp de 34 ore de dre ce posedăm nu mare deposit de .stofe fine din eele mal renumite fabrici.	____
Pul şi olisntala mea, mC va o aer; ou visiţale d-lor, spre a se convinge da marfa oonfeoţionatS aci fn ţârS, va fi pe deplin satisfăcuţi.	Cu stimă,	T .’P.'mOVTQZ.
948/* 92 V* 96—
82i/* 230— 95 >/* 1078/4 91
99i/« 106 81 35— 26 —
TOMA ŢACIU
In Noul Palat Dacia-Bomania.
No. 4. — Strada Lipseau!. — No, 4.
BUCUBRSCI
Cursul pe tjina de 8 August 1888
Câmp. ,Vând.
5°/o Rentă Amortisabile.
5°/0 Rentă Rom. Perpetuă 6°/0 Obligaţii de Stat. .
6°/0	.	G.F.R. Regal.
b% . Municip. vechi 10% fr., Casa Pens. 3001.
5»/0 Srisurl funciare Rural.
19lo .
5%	,	,	Urban.
6% .
7 °/«	,
57,	»	,	de Iaşi
Impr. eu prime Bucur. 201. b.
Lob. Crucea Roşie Italiano.
Acţ. Bancei Naţ. Rom. 500 1.
Soc. Rom. Constr. 500 L Soc. Dacia-Rom. 200 1. .
Soc. Cr. Roşie Austriacă.
3%>* Los. Imp. Sârbesc .
DIVERSE Aur contra Argint. .	.
,	, Bilete de bancă
Florin Wal. Austr. .
Mărci Germane. .	.
Bancnote francese. .
Ruble de hârtie. . .
95V4
93»/*
97
83
236—
96
108 >|* 913/4 100»/“ 107
82
42—
30—
7 i/»
c
205— 123 100—
235—
7 *1* «
207—
125—
101—
245—
BANCA NAŢIONALĂ A ROMÂNIEI
GRADINA
T8S7
25 Iulie
BlŢTTJA.TITtJlSrEA. SUMARA
ELiADE
până
ACTIV
16.
18*8
iulie
23
35797629 25866375 3226358 19252466 16892730 11999501 251*3075 195(546 2916210 !38476 37160 30157684 41330194 6446524
196760028
12000000 2506047 195859 105558020 10836"6 133096 30157684 48374034 1750812
PASIV
Capital
j Fond de reserv................
, amortisarea Imobilului Bilete de bancă în circulaţiune. Profituri şi perderl ,	.	.
Dobândi şi beneficie diverse Deposite de retras . .	.
CompturI curinţî . . ,
, de valori. . .
196760028
p (Monedă............................. ,	.	34617633
•“*( Bilete ipotecare....................i 25726125
Efecte predate la Gasâ spre încasare . .	6365041
Portofoliu, român şi străin.................1 17729503
împrumutul garantat cu efecte publice	.	.	11103610
Fonduri publice .	   11896167
Efectele fondului de reservă................... 3093616
,	,	, amortisarea Imobilelor 235321
Imobili....................... ...	3371950
Mobiliar şi Machine de imprimat .	.	.	.	121800
Cheltueli de administraţiune .	.	.	.	.	44274
Deposite libere .....	.	16977963
CompturI curinţl ...	  21483932
, de valori.......................... 45196948
198063883
12000000
3093929
267901
117611720
1388839
65673
16977963
16320182
30337676
198063883
33278742
25728235
5879813
18038516
11465650
11999859
3093659
235321
3378263
122334
47284
17938113
22631601
44486371
198323711
12000000
3093929
267901
117533750
1388839
96781
17938113
15725213
30279185.
Se InchţriaZă d’acurn şi la 1 Noemhrie.


Us»>w	ţsS®5-i

\*i"

198324711
APĂ MINERALĂ NATURALĂ St. OALMIER
S6 nu uitaţi a cere Sursa NOEL
Sursa Ndel. Apele acestei noul surse trebue plasată In prjimul rang din clasa gazdselor, fiind bogată în acid carbonic natural, şi care se bucură de reputat nuea sa ca cea mal bună pentru sto-mach fiind digestivă, temperantă şi apăr&tivă, ast-fel că combate eu energie apele cunoscute pănâ acum ale Boraeculol şi Giesshubler. Acostă apă eseelentă este Wrte bună de a o întrebuinţa la masă de băut cu viu aâtt. cu siropuri in locul Borseeulul, fiind recomandată de medici chiar şi la bolnavi pentrn facilitatea el digestivă şi recoritdre.
Apa din Sursa Ndel se găseşte la principalele magaBine de coloniale, farmacii, drogueril şi Ia toţi vîmjătoril de ape minerale. Cu preţuri fdrte convenabile.
In Bucuresci la M. Ecouomu et Comp.	|	Iu Ploiesci la Fraţii I. şi Th. Cbristescu.
Iu Ploiesci la N. Petrescu et Comp.	|	Iu Brăila la Petru şi Gheorghiadi.
Depoul general pentrn tdţâ România şi ţârilo limitrofe, a se adresa la d.
31.)	S. STKRIANO, Galaţi.

De vânzare sed de închiriat
casa din strada Primăverii No. 30 bis, cu doue etaje, 7 camere de stăpâni, dintre care un salon mare, cu parchet în tote, 3 camere de slugi, bucătărie, două pivniţe, grădină mică în faţă şi altă grădină mare In dos, gaz. Pentru cheie şi con-diţiunt a se adresa înstrada Colţel No. 54.
(0)
Singurul Deposit de:
din prima fabrieft englesă
Tomas Fleming Son St î
CI
SE GĂSEŞTE LA:
I Schv/artz str. Pec0bal 6
TtpafjrftfU	*m«GRAPHUL, Strad»
www.dacoromanica.ro
ANUL XIX. — No. 4823
IN BUCURflSCI SI DISTRICTE 10 BANI NUMERUL
MERCURI, 10 AUGUST 1888
ABONAMENTE: Pentru Capitală i
Pentru un in	....	Lei	24
„	?4»e luni...........13
> trei luni............7
Pentru Districte:
Pentru un an	....	Lei	30
, ţ4»e luni	.	.	15
„ trei Inul	....	»	8
Pentru Streinătate:
Pentru un an .	.	.Iu	aur	lei	40
n ţ<»e luni	.	a	»	20
« trei luni.	.	■	»	10
Abonamentele se	fac	la 1	ţi	16	ale	/?«
cdrei_lunl-
UN NUMÎCR VECHIU 25 BAN1
Abonamentele se plătesc înainte
■urî ieîiP.rî
EDIŢIA A DOUA
Redacţiunea, Strada Bl&narI, No. 20.
ANUNC1UR1 81 RECLAME
Anunciuri pe pag. IV linia 25 bani. Reclame „ III „	1 left
»»	») II „ . , , lei
»»	m I	• 5 1®1
Pentru Inserţii şi Reclame Redacţia nu e responsabilă.
Epistole nefrancate se refusăK articole nepubltcate se ard.
In Streinătate a se adresa:
Francia, Havaa, Laffitte et C-nie, place de la Bouree, Paris.
Englitera, Eugine Micoud,81 Fleot Street, E C., London.
Austria, Haaseustein et Vogler 2, Wien lîudolf Mosge Zeilerstaette, Wlece. Ungaria, O. Morita Wiest, înBuda-Pesta ServitenplatE.
Abonamentele se plătesc înainte
DIRECTOR POLITIC :	I. C. FUNDESCU
Administraţiunea, Strada Blănarl, No. 20
BUCURESCI, 9 \AWOllST 1888
SPRE PRĂPASTIA
Cel lesne-credStorî, cel cari au luat de bune tdte laudele şi promisiunile junimiste, trebue să fie surprinşi de repediciunea cu care regimul actual se rostogolesce spre prăpastie.
In adevăr, tn abia cinci luni de di le, junimiştii secondaţi de conservatori au dat dovedi puternice că tdte făgăduielile lor n’au fost de cât o înşelătorie.
Au spus că sunt şi vor fi constituţionali, că nu se vor atinge de nici una din instituţiunile câştigate. —:Acum, fără cea mal mică sfială, susţin că naţiunea e incultă şi imorală, că vulgul trebue înlăturat de la afacerile politice şi că cârma statului trebue lăsată pe mâna *câtor-va omeni de inimă». Instituţiunile câştigate sunt prea timpurii şi pericu-lose pentru un popor nepreparat ca al nostru.
Au spus că alegerile vor fi libera şi curate, că cetăţenii nu vor fi câtuşi de puţin influenţaţi. — Iar la alegerile comunale prefecţii au pus liste de candidaţi şi au reuşit cel propuşi de administraţiune ; la Craiova, bandele prefectorale au presidat la alegere ; la Giurgiu, s’a bătut de mdrte şi s’a terorisat lumea ; la Galaţi, poliţia, a-jucat rolul cel mai activ.
Âu spus că cea mal straşnică cinste va domni în administrarea averii publice. — Şi am înregistrat deja minunatele licitaţii de la ministerul cultelor, răşluirea locurilor primăriei, gheşefturile cu arendarea pieţei de zarzavaturi, etc.
Au spus că torturi nu vor mai fi, că nici o dată gârbaciul funcţionarilor nu va cădea pe spinarea cetăţd-nuluî. —e Si am veiji't cum şi cu câtă cruzime a’âu torturat 26 de nenorociţi şi cum guvernul, cu tdte reclamările energice chiar ale prietenilor săi, nimic n’a făcut pentru ca cel vinovaţi sfi-şl ia peddpsa.
Ast-fol, <ţli cu (ţii, pas cu pas, guvernul a călcat tdte angajamentele sâle.	-j
Şi, peste tot plutesce cinismul Ziarului guvernamental, cinism care do-vedesce că, spie prăpastia spre care se rostogolesce, guvernul merge <ţu voinţă. 1
Se schî'ngiuiesce la poliţie.1—România liberă spune cu o cruzime do-bitocdscă că ţiganii aveau nisce mutre >da-ţi venea se t strângi de gât* 1
Prefectul tratdză tntr’un chip ne
promite autoritatea. — România lidera spune că prefectul a tras in spectorulul »o sâpuneală*/ i Şi aşa mai departe.
Astă-Zl România liberă ne spune aprdpe pe îaţă că nu se va face nimic contra torturatorilor... din consideraţii electorale.
Iată ce citim In numeru-I d’asdră :
Se cundşte ca se apropie alegerile.
De aci zorul cel mare al grupurilor şi grupuleţelor politice să lupte pe Întrecute ca să punâ mâna pe cel mal puternic a-gent electoral, pe administraţie şi in special pe politie.
Bună e popularitatea, nu Zicem ba ; dâr buni sunt şi comisarii de politie ; bun ar fi şi un prefect care să alerge din casa în casa şi din prăvălie îu prăvălie cu buletinul de vot.
Ca să’şl ajungft scopul lor, formaţiunile nâstre politice nu se mulţumesc a se năpusti asupra poliţiei, ci cautâ să ne înhate şi pe noi, cari nu ne cunâştem alta vina de cât aceea de a fi propaga».
o idee prea înaintata pentru moravurile nâstre politice, o recunâştem dealtminterl, aceea ca administraţia să se mârginâscă a asigura liniştea, pacea şi averea bieţilor contribuabili, cari în cele din urma numai d’aia 6 plătesc; iar iubitorii de glorie să alerge la alte mijldce pentru a câştiga sufragiele concetăţenilor.
Vra sd Z'c& nu 0 vorba aci de torturi ; cel ce strigă contra sdlbătăciilor de la poliţie—bine înţeles dintre prietenii guvernului — nu urmăresc de cât scopuri electorale. Urmare : nimic nu se va schimba la poliţie.
Şi nu se mulţumeşte numai cu a-cest pas spre prăpăstie; organul guvernului regretă că ’şi-a închipuit să nu amestice administraţiunea tn alegere. Ea se va amesteca deci, prefectul poliţiei va fi * marele alegător».
Luăm act de acdsta şi urării junimiştilor drum bun pe călea ce-au apucat.
TELEGRAME
(Serviciu particular al <jliar. Telegraful)
Paris, 19 August.
Ministrul marinei va pleca Miercuri la Toulon.
Paris, 19 August.
Baronul de Wutteville a fost liberat spre săra, în lipsa de probe cari să constate distribuirea de bani.
Roma, 20 August.
D. Crispi a plecat a seră de la Milan îu Germania.
După Diritto, el merge ia Friedrichs-ruhe.
Constantinopol, 19 August.
împrumutul proiectat cu Banca otomana neisbutind, Pârta a recurs la expedientul săă ordinar ^pentru a putea plăti leafa unei luni funcţionarilor, cu ocasia sărbătorilor Gorban-Bairam, cari încep astă-Zl. Compania indigena de naviga-ţiune pe Bosfor a înaintat Porţel 100,000 lire cu 7 la sută şi prelungirea conce-siunel săle. Aceşti bani adăogaţl câtor-va rămăşiţe d’ale tesaurului att permis să se atingă ţinta promisa. Administratorii companiei împrumutâtâre att fost natural-minte încărcaţi eu onoruri şi decoraţiunl estraordinare.
Ca orl-ce datornic învechit, P6rta nu e depărtata de a se crede încă o dată salvata, şi cu t6te astea situaţiunea imperiului n’a fost nici o datâ mal trista, eâcl la nenumăratele dificultăţi interidre vin să se adaoge acum patrumfătârele decep-ţiunl din spre Germania.
Intr’adevăr, după nisce informaţiunl sigure, Munir-paşa, trimis la Berlin pentru a felicita pe Wilhelm II cu ocasia urcârel sâle pe tron, avea asemenea ca misiune să exprime speranţa Sultanului ca Germania ar continua să sprijinescă şi să protăgă Turcia. Insă corniţele Her-bert de Bismarck ar fi răspuns Intr’un chip cu totul descuragiator, arătând lipsa de siguranţa în Turcia, desorganisarea administrativa causâtâ din neplata funcţionarilor şi a soldaţilor, etc. In sflrşit situaţiunea este ast-fel, ar fi adâogat corniţele Herbert de Bismarck, în cât nu numai ca Germania nu pote să promiţâ a continua protecţiunea sea, dăr tneft că n’ar putea să se opună Cu folos la încălcările teritoriale în Turcia.
Ga exemplu, corniţele Herbert de Bismarck âr fi (ţis, In privinţa Masuahulul, câ fără a examina eestiunea de drept, Germania n’a împedicat acţiunea Italiana.
Acăstâ întreţinere a impresionat f6rte mult i e Sultan care consulta îndată pe Said-paşa, fost mare vizir ; de atunci se vorbesce de o schimbare complecta de minister cu Said-paşa ca mare-vizir.
Trei geperal) germani cari servesc în
Turcia aO demisionat din cauza că nu li s’aa plătit solda şi din causa refusulul d’a li-o spori.
Constantinopol, 19 August.
După ce expune, In 6 pagine, chestiunea Masuahulul, după ce aminteşte asigurările date de Italia, în timpul ocupării Masuahulul, în privinţa drepturilor de suveranitate ale Sultanului, cari asigurări fură reînoite în timpul blocării Masuahulul, şi după ce combate argumentarea d-lul Crispi, basatâ mal cu sema pe art. 10 din Convenţiunea de la Berlin, relativă la Congo, circulara Porţii, expediată ieri, încheie tecstualmente după cum urmâzâ:, Suntem convinşi câ guvernul pe lângă care sunteţi acredidat, luând în consideraţiune tote cele ce pre-cedeaZâ, nu va putea adera fârâ îndoială în simţimintele de înaltă imparţialitate la declaraţiunea italinâ privitore la luarea în posesiune a teritoriilor anunţate în a-căstă depeşă, teritorii în privinţa cârora noi menţinem în plenitudinea lor reser-vele şi protestările nâstre.»
GUVERN CINSTIT
Cu sdii fără rost, tot-d’a-una poţi citi în România liberă că guvernul actual e un * guvern cinstit» şi că acesta e meritul săli de căpetenie.
E adevărat acdsta? Sunt junim:ştil neprihăniţi ?
Abia sunt de câte-va luni la putere şi gheşefturile patriotice n’au a-vut vreme sâ iasă la ivdlă ; cu tdte aste? sunt deja doveZ* că junim.ştii numai cinstiţii nu sunt.
Una din aceste doveZi e licitaţia de la ministerul cultelor, licitaţie făcută subt preşediuţa d-lul Lauriau, directorul jianului România liberă.
Am denunţat la vreme gheşeftul ce se făcea cu minunatul maximum de 6 la sută, inventat de d-nil Lau-rian-Socolescu. Firesce că ni s’a răspuns că suntem calomniatori şi că nu e nici un gheşeft la mijloc ; dăr s’a stricat totuşi licitaţia şi s’a făcut a doua... fără maximum.
r
Resultatul acestei d’a doui» lici-taţiunl puoe In cea mal viuă lumină cinstea junimistă.
Iată :
Pentru şcdla normală Vasile Lupu din Iaşi,	se primise o	ofertă	cu
6 la sută	sub devis.	La	a doua	licitaţie, s’a obţinut	un	rabat	de
13.75 la sută.
Diferenţa e de 7.75 ia sută. Cu atât se^fura statul la prima licitaţie.
Pentru şcola de fete s’a obţinut la a doua licitaţie 12.50 la sută.
Diferenţa e de 6.50 la sută, pe care statul p perdea la licitaţia d’ântăl.
Pentru	gimnasiul	din	Buzeu,	se
primise o ofertă cu 17 la sută peste devis ; la a doua lieitaţie, s’a obţinut 7 la sută sub devis.
Diferenţă de 2d la sută.
Tdte aceste diferenţe enorme, statul le perdea.
Cum rămâne cu cinstea junimistă, cu care se laudă guvernul tn România Liberă ?
Aide 1 Ajungă minciunile de până acum. Dacă nu le convine junimiştilor se mărturisdscă că sunt gheşeftari, cel puţin să nu se mal laude cu cinstea.
Informaţiunl Exteridre
Discursul Împăratului Wilhelm 11 şi presa austriacă.
Mal tâte jurnalele Vienese comentează discursul energic şi esenţialminte militar,
oe ’l a pronunţat împăratul Frederik la Francfort pe Oder.
Noua presa liberă, găseşte că caracterul militar al discursului Imperial nu trebue să sperie pe nimeni ; tânărul suveran german e din cap până la picidre un soldat german şi nimic mal mult. Cu tote aceste unele jurnale Berlinese interpretă ren cuvintele Iul Wilhelm II. Cela ce e sigur, e câ tânărul monarch a voit să dea asigurări formale că va şti să pălească neatinsă moştenirea gloriâsâ a predecesorilor lui.
Wiener Allgemeine Zeitung e de părere câ discursul Iul Wilhelm II cu tdte că e prea ameninţător, prea energic, nu va putea sa înâduşe în naţiunea francesâ sentimentul unei revanşe apropiată. ,Iatâ pentru ce, dice foiâ vienecjâ, pacea nu ţine de cât într’un fir de pâr.1
Deutsche Zeitung se întreabă ce e aşa neliniştitor şi neprevâ(jut în discursul împăratului Germaniei ?
„Acest discurs nu e dre expresiunea opiniunel naţionale germană ? Şi-ar fi putut închipui cine-va câ Germania va da înapoi Franţiel cele douâ provincii cucerite tntr’un chip aşa victorios
De sigur că nu, respunde Deutsch Zeitung. Insă în împrejurările actuale, cuvintele suveranului aâ o însemnare extraordinară.
După părerea foiel d e mal sus, situaţia Europei e tot aşa de neliniştită ca şi înainte de întrevederea lui Wilhelm cu colosul de la Nord.
Neues Wiener Tagblatt consideră discursul suveranului german ca un avertisment şi ca o desfidere acelora cari ar îndrăsni să provdce pe Germania. Insă, Zice foia democratică, acest discurs nu e de loc o provocare la adresa Republi-cel francese.
1	—-
CINE E COL VOINESCU
Ca opiniunea publică se cundscă cine este însărcinat In Cap tata ţârei cu conducerea serviciului siguranţei publice, dăm un resumat de scandalul şi brutalităţile comise de actualul prefect colonel Serghie Voinescu pe când s’afla tn gar-nisdna la Ostrov, înprejudîciul d-!ul d-r Mal coci.
0 neînţelegere asupra redacţiunel u-nui raport medical, al d. Malcoci, major doctor, a fost destul ca polcovnicul Voinescu, actualul prefect al Capitalei, sâ devie furios, sâ turbeze chiar şi sâ dea porunca ca la o companie din regimentul sâU se ’nconjâre casa numitului major doctor care creZându-se în dreptul sâă n’a voit a ceda furiosului polcovnic şi dupâ ce l’a ţinut tdtâ Ziua arestat tn casă, apoi la ora 6 jum. a.m. In aceiaşi Zi, trecu călare pe lângă casa numitului d-r şi’n auZui tutulor dete poruncă ca la 7 ore fix, doctorul se fie adus vid sâQ mort la arestul regimentului.
La 7 fără un sfert, totă lumea a V6-Zut cum sapieril alergau tn g6nâ spre casa doctorului având ordinul a-1 dărâma uşele spre a-1 lua viu sâd mort la ea-sarmâ şi numai un locot. colonel care scăpase în acea Zi din arestul ordonat de furiosul colonel, a intervenit pe lângă familia doctorului consiliind-o a nu se pune cu colonelul şi-a lăsa ca doctorul, îmbrăcat în uniforma de maior, se mergâ la arest unde de va merge îmbrăcat civil ar putea se fie bătut. Bietul dr. a stat ilegal arestat 30 Zile-
Terdrea coprinsese pe locuitorii orăşelului Ostrov prin turbarea colonelului Voinescu, care în acea localitate repre-sinta cea mal mare autoritate.
Administraţia civilă prin nrmare neputând lua nici o măsură, nu se putea aştepta la o intervenire spre liniştirea publicului înspăimântat.
£tâ dar cine e prefectul politiei capitalei.
Scrisori din Macedonia
Monaatir 3- August 1888.
Calomniile foel grecescl „Neologos1, şi Românii.
Printre campionii panellenismulul, cari se lupta pe faţă pentru realisarea Marii idei, Neologos e o f6iă fdrte stimată de a-depţil acestei mari idei. După părerea lor elservesce fârte îndemânatic vederile lor; căci nu este calomnia şi minciună pe care sâ nu o asvârle contra acelora dintre românii din Macedonia, cari nu se lasă a fi târîţl de ideile şi aspiraţiunile propagandei panelleniste, al cărei Neologos este echoul.
Pentru a arâta pe români, Neologos se servesce de denominaţiunea Propaganda Română, altă dată ’I numesce greci Vla-hophoni, adică greci cu voce românâscă. Admirăm spiritul inventativ al grecilor, dar din nenorocire săraca nâstrâ inteli-ginţă nu ne permite a intra în discu-ţiunl de felul acesta. Seim numai câ suntem români şi că acasă la noi nu formăm o propagandă precum grecii nu for-mâză o propagandă în ţâra lor. Seim că guvernul grecesc şi silogurile grecescl din Atena, Constantinopol, trămit şi plătesc profesori şi profesdre în comunele ndstre curat românescl, întreţin şcoli cu mult mal frumâse de cât ale românilor şi înzestrate cu tot ce este necesar pentru instrucţiune. — Aceşti profesor! şi profesâre fac tot posibilul ca micii românaşl sâ înveţe a vorbi limba gre-câscă, unii fanatici sunt în stare a le scote limba lor naturală şi a o înlocui printr’una grecâscă; dar chirurgia gre-câscâ n’a ajuns la un aşa mare progres.
Rugăm pe Neologos a ne respqnde cari fac propagandă în Macedonia, aceia cari urmăresc scopuri panelen.iste sâă noi românii cari învăţăm pe copil noştri carte românâscă ? Ne permitem a crede că de astă dată Neologos ne va respunde cu o sinceritate grecâscă şi că va fi atât de pseftis pe cât nu ne îndoim.
De la arestarea câtor-va clisurenl gre-cisaţl, Neologos umple paginele sâle cu discursuri philantropice. Se ailesce a a-arăta lumii că arestaţii Nessa, Ciagan, Pindu, medicul Arghiropulos, etc., sunt supuşi legali al Sultanului, câ el sunt victime ale intrigilor propagandei române, că în fine jastiţia va triumfa şi protegi-aţil Iul Neologos vor fi achitaţi.
Dâr ne mirăm de ce Neologos nu Zice nimica despre cel doi fugari, Ciagan fiul şi Nessa fratele. Nu ne spune dâcă şi aceşti doi cetăţeni prevâZâtori vor fi achitaţi ca şi concetăţenii lor pentru triumful justiţiei. Publicul phileîen asceptă cu nerăbdare ceva noutăţi bune şi despre a-ceşti doi martiri al elenismului (am Z*ce a’i banditismului fără a ne înşela), nu sunt 6re şi el victime ale propagandei române f
Iată un pasagid dintr’o scrisâre pe care Ciagan o adresa Silogului literar din Atena.
..... Ni se scrie din Salonic că Apostol Mărgărit a trecut Zhdc acestea pe acolo. Grecismul din Clisura multe a suferit din causa Iul. Siloqul din Atena pentrîi res-pândirea literilor grecescl sacrifică mai mult de 1,000 lire pe fie-care an pentru scâlele grecescl din cazaua Castoria. Dâr dâcă Silogul ar bine-voi a adâoga ceva la acâstă sumă, s’ar găsi un mijloc pentru a ne scăpa de acest monstru cu figură omenâscâ*.
Acâstă scrisâre permite, de şi fără voia Iul Neologos, a schimba pe calomniatori în calomniaţi. Deci propaganda romă-nâscă, ca sâ ne servim de expresia lui Neologos, este victima maşiavelismulul grecesc,, iar nu după cum pretinde patrioţii! Neologos.
www.dacoromanica.ro
TELEGRAFUL — 10 AUGUST 1888
BM—
Organul grecesc în cestiune calomniază fără ruşine pe romăni când <Jice ca arestarea clisurenilor sus citaţi este opera intrigilor românilor. Autoritatea locala cunoscând câ aceşti bravi cetăţeni erau în corespondenţă cu Pichion, a ordonat Caimacanului Aoduraman-Efendi şâ le facă o perchiziţie domiciliară. Cu modul acesta poliţia a pus mâna pe o mare cantitate de scrisori dintre cari vre-o sută au fost traduse fiind-câ justiţia le-a găsit eompromiţâtbre. Mal t6te aceste scrisori aveaO iscăliturile autorilor lor, cari nu erau alţii de cât sus numiţii clisurenl protegiaţil Iul Neologos.
Este demn de notat câ în casele a-cestor supuşi al Sultanului s’aa găsit scrisori din partea faimosului agent revoluţionar Pichion, în casa căruia s’a găsit prea compromiţătbrea corespondenţa a consulului grecesc Panurias, principalul autor al conflictului greco-turc.
Din tOte aceste se pbte vedea că arestarea clienţilor Iul Neologos s’a operat pe basa unor documente autentice. Dar Neologos cu ochii lui greceşcl nu vede de cât intrigi din partea românilor. In mijlocul capitalei imperiului fabrică în biroul sCU corespondente anonime favorabile unor arestaţi pentru crime politice, recomandă compâtimirel publice pe nişte vădiţi inamici al imperiului, calomniază pe români cari nu Împărtăşesc vederile revoluţionare ale grecilor şi încuragâzâ victimele propagandei Panelqnisţe pe calea ilegalitate! şi trâdârel.
In rândul viitor vom reveni asupra a-cesţui subiect şi vom da publicităţel documente găsite în casele culpabililor a-reslaţl.
N.
INFORMAT1UNI
Comitetul liberalilor uniţi din Galaţi nu presinţă listă pentru colegiul II comunal.
n
D. P. Carp va pleca la Graeflenberg, unde se află Regele Carol. Se crede că d. Carp va însoţi pe Magestaţile lor la întoarcere în ţa,ra.
*
A(jl se fac la Galaţi alegerile pentru colegiul II comunal.
X
Monitorul publica decretul prin care d. Petre Barozzi avocat e numit prefect al judeţului Tecuci, în locul d-lut dr. C. Romaşcu, demisionat.
X
Ministrul plenipotenţiar al Austro-Un-gariel, D Goluchowski, întorcându-se din congediu, a reluat direcţiunea Legaţiu-nel imperiale şi regale.
X
La lf. Septembre se va deschide în Veneţia at Xl-lea congres internaţional de literatura şi arte. Se vor discuta urmă-torele chestiuni:
1) Studiul legel asupra proprietâţel literare votată în Statele-Unite din America ;
2)	Asimilaţiunea traducere! în rela-ţîune cu reproducţiunea ;
3)	Mal multe modificări, ce trebue introduse în convenţiunea din Berna ;
4)	De a face circulari la diferite state din Europa, care aderă la convenţiune ;
5)	Drepturile şi datoriile reciproce dintre autori şi editori.
Multe cestiunl f6rte importante, ce nu sunt încă specificate, vor fi asemenea discutate.
Se vor face trei serbări mari, organi-sate de comitetul congresului.
Intre protectorii congresului, vedem figurând şi pe Regina nostrâ.
Ca membri din partea României sunt d-nil: B. P. Hâjdâfl, Dimitrie I. Gliica, George şi Alexandru Djuvara.
Limba oficială e cea francesâ. Oratorii sunt In drept sâ vorbâscâ în limba lor naţională. Desbaterile vor fi stenografiate. S’aU luat măsuri ca toţi membrii, cari vor sosi. se aibă cel mal mare comfort.
X
Relaţie oficială :
Starea sânâtaţei Regelui continuă a fi bună.
Vineri, 29 Iulie, A. S. R. Principele Leopold de Hohenzollern a părăsit oraşul Graefenberg după o scurta petrecere pe lângă Augustul sâa frate.
Duminică, Majestatea Sa a asistat la serviciul divin în capele din localitate.
In aceeaşi <Ji, la orele 3, Majestatea Sa a visitat un bazar organisat într’un frumos parc, proprietatea d-lor Fraţi Regenhart, de societatea filantropică a dbmnelor din oraşul Freiwaldau, pentru scopul îmbunătâţirel şi al întinderel con-strucţiunel spitalului din acest oraş.
Cu acâstâ ocasiune, Majestatea Sa a onorat cu presenţa Sa diferitele kios-curl, cu gust arangiate, luând în fie-care mal multe obiecte ce se vindeau de către domnele patronese în folosul acestei întreprinderi umanitare.
Majestatea Sa a fost întâmpinat la sosire de d-nil general în retragere Baron de Waldegg, Iulius Kerch, prefectul districtului, şi Schwartz, primarul oraşului Freiwaldau, cari au însoţit pe Suveranul nostru pe tot timpul visitei Sale. La o-rele 5, Majestatea Sa a părăsit serbarea şi S’a întors la Graefenberg.
Marţi, 2 August, Majestatea Sa a mers spre a visita fabrica de pânzărie fină a d-lor Adolf Ravmann şi Fraţii Regenhart, cea mal mare din imperiul austro-ungar. La plecare Majestatea Sa a bine-voit a exprima înalta Sa satisfacţiune, pentru produsele acestei mari fabrici, d-lor proprietari, cari, îu tot timpul visitei, aU dat explicaţiunile cele mai detailate a-supra funcţionarei maşinilor şi a aparatelor din acest stabiliment.
In cursul sâptâinânel, M. S. Regâle a bine-voit a acorda audienţe particulare personelor urraâtbre : D-nel Kutscha, vicepreşedintă a comitetului de bine-faeeie ; d-şorelor baronesâ Agathe de Sielfrid şi Francisca Kersch, membre ale acestui comitet ; d-lor maior în retragere Cari Pfintner, Cavaler de Safarik-Psotrosz, di-rector-general al poştelor şi telegrafelor
din Silesia, Othmâr Iustian, locotenent în retragere şi directorul poştei din Graefenberg, T. Nica, funcţionar superior al Bâncel Naţionale, precum şi mai multor altor persbne de distincţiune.
X
Sănătatea Reginei este f6rte bună. In cursul sâptâmânel Majestatea Sa a binevoit a primi în audienţă pe d. Pastor Koegel, predicatorul Curţel imperiale germane, pe Exc. Sa d. de Steinmann, guvernatorul provinciei Heswig, pe d. Seha-bert, consulul general al României la Hamburg, precum şi mal multe persbne de distincţiune aflate aci.
Regina a făcut în trâsurâ lungi ex-cursiuni în insula Sylt pentru a visita diferite localităţi ; pretutindeni Majestatea Sa a fost întâmpinată cu câldurbse demonstraţiunl, oferindu-I-se nenumărate buchete de flori.
Majestatea Sa va părăsi insula Sylt Sâmbătă, 6 curent, şi Se va îndrepta spre Neuwied, unde va ajunge Duminică, spre a petrece acolo o săptămână împreună cu Augusta Sa mumă, A. S. Principesa de Wied.
X
Statul-major face nişte escursil interesante. D. general Fâlcoianu, eolonelil Carcaleţeauu, Brâtianu şi Lahovary, precum şi patru ofiţeri inferiori ridică planurile comunelor Bivolari (laşi) şi Şte-fâneştl (Botoşani).
X
Atjll saă mâine d. procuror P. Sfetescu va da rechisitorul său definitiv în afacerea râscblei ţăranilor din comuna Că-ciulaţil, compusă din 4 Itune.
Din 42 preveniţi, s’aâ găsit probe de culpabilitate contra a 34 ţărani.
X
Duminica seară pe la 6rele 8 un incendiu a isbucnit în strada Dosul Râpei (Galaţi).
Cu tot concursul pompierilor sosiţi la locul sinistrului îndată ce au fost avisaţl, incendiul ar fi luat proporţiuni spăimân-tâtore, dacă o ploie abundentă n’ar fi început a curge, şi dacă vântul ce sufla puternic spre Dunăre, nu ar fi încetat la timp.
Pagube sunt de vr’o 4,000 lei.
Omenii poliţiei înveseliţi peste măsură de libaţiunile cu cari au serbâtorit. isbân-da noilor lor stăpâni, erau şi nostimi şi caraghioşi, -cu prilegiul acestui incendiu, scrie Galaţii.
Vr’o doi dintre aceşti onorabili, pe cari i-am pute numi la necesitate, în fala flagelului ameninţător, discutau forte impasibili decâ despărţirea în care isbuc-nise incendiul era a treia sau a doua. Erau diferite păreri şi o caraghibsâ con-fusie.
Un altul, sun-comisar, al cărui nume îl ţinem, de asemeni vedea atât de bine în cât se adresă d-lul comandant de pompieri care manevra pompa, nuinindu-1 sergent şi dâudu-l ordin despre chipul cum trebuia să manevreze. D. comandant, forte înţelepţeşte a administrat o duşă recorîtore^stimabilulul, care avea în adevăr multă nevoie de aşa ceva.
Iar d. comandant de gardişti, funcţionar prospăt, privea nedumerit la sinistru, în mare uniformă şi cu umbrela subsibrâ, de care părea că se îngrijesce cu deosebire.
Nostim.
Felicitările nostre d-lul şef al poliţiei, pentru noile achisiţiunl.
BULGARII şi PRINŢUL
Revue de V Orient primeşte urinătbrea corespondenţă din Sofia:
De cât-va timp se vorbeşte în presa streină de candidatura prinţului Walde-mar la tronul bulgar, tron care după cum se exprimă foile ruseşti sâa cele vândute Rusiei va deveni vacant peste puţin timp.
Se pbte ca cabinetele europene să facă diferite combinaţiuni asupra chestiunel bulgare. Asta nu e pentru prima oră.
Ceia ce e sigur e că Bulgaria nu va deveni nici o dată provincie rusâscâ, cu tbtă dorinţa oposanţilor noştri, cari din fericire nu sunt tocmai periculoşi. Cu tbte fasele prin care va trece chestiunea nostră, Bulgaria în orl-ce caz va remâ-nea independentă, cu prinţul seu guvernul seu şi fără ofiţeri ruşi.
De la sosirea prinţului Ferdinand în Bulgaria, existenţa patriei nbstre a scăpat de amestecul strein, pentru că chestiunea a trecut în mânele Europei care are mare interes în Orient. Aceste interese fiind contrarii unele altora şi ale nbstre fiind contrare scopurilor ruseşti, e evident câ Europa salvgardând interesele sale, contra planurilor ruseşti, va ajuta prin acesta la existenţa liberă şi la consolidarea Bulgariei.
Aceste stabilite nu văd pentru ce ea avea frică de intrigele urzite contra lor şi prinţului lor de către ruşi.
Combinaţiunile privitbre la noul candidat nu sunt de cât invenţiunl d’ale jurnalelor. Să admiteam Insă câ ele ar fi opera diplomaţiei europene. Ele nu vor putea fi realisate nici o dată. Fiind-câ e vorba de tronul bulgar Bulgaria va avea glasul cea d’ântâl în acâstâ privinţa. Insă Bulgaria ’ş! are deja prinţul el, ales liber de poporul bulgar şi el nu va consimţi nici o dată ca să înlocuiască prinţul lor prin alt suveran strein, pentru că Ferdinand a întins mâna poporului bulgar, când se afla pe margina prâpastiel.
Candidatura prinţului Waldemar e un lucru absurd, dacă e permis să inâ exprim ast-fel, pentru câ Europa ştie câ a-cest prinţ a refusat a primi tronul bulgar şi a răspuns cu dispreţ la apelul poporului.
Această purtare a arătat câ prinţul Waldemar nu se interesâzâ de loc de bulgari.
Acâstâ candidatură e contrară intereselor europene, pentru câ e evident că prinţul Waldemar nu posedă calităţile necesare, cari să pbtâ oferi Europei o garanţie seriosâ.
A face ca prinţul Ferdinand să plece din Bulgaria nu e lucru uşor. Prinţul nu se va da îndărăt înaintea ruşilor, de cât
numai in cazul când el vor veni în Bulgaria pe drumul desemnat de generalul Fadyeeff, adecă prin Vie.ua şi Berlin. Când ruşii vor trece p’acolo, atunci el vor putea aduce hi furgânele lor şi pe Waldemar. Până atunci, acesta să mal rabde.
Prinţul Ferdinand a primit tronul bulgar in împrejurări grele. Acuma când el a căpătat simpatia şi încrederea poporului, nu ’1 va părăsi.
Acela care a sacrificat averea şi a venit la noi, fără a fi silit de nimeni, a-cela care a suferit atâtea ameninţări şi critici nu va părăsi tronul sefl, ci va re-mânea pe el.
——1 P ^ B P U t ^0 4|	■
Scrisori din Dobrogea
(Corespondenţa pârtie, -a Telegraphului
Constanţa, ? August.
Constanţa geme de lume ; bulvardul şi piaţa Ovidiu sunt pline seara de Bu-curescenl, cari au fugit din capitala arsă de sbre şi s’aa oprit la malul fermecător al Mârel-Negre. A ! cât de fru-mbsâ e Marea şi cât de. . . . urît e Bu-curesciul pe timpul căldurilor tropicale, cari tortureaejă (să nu cră<}â confraţii mei de la Epoca ,şi L'Independance câ fac alusie la el), cari ^ic, tortureadă poporaţiunea capitalei.
Printre cel sosiţi aci am vă<Jut ieri, cănd abia am sosit, familia ilustrului nostru cetăţean, d-na Pia Bratianu cu d-na Cantacudino şi alte două copile ale sâle.
Să (jice că în curând va sosi aci şi d.
I. C. Brâtianu. Junimiştii din Constanţa să pregătesc a-1 face o priimire glacială şi / pentru acăsta vor trimite un prefect ere- v. dincios principiilor junimiste (???!) Cine va fi acest om? Să (Jice de un domn Ba-ruţ; alţii qlic că Vlahuţâ; să mal <Rce ca pote va fi numit prefect Clayinoor. Co-ebnele din high life sunt pentru acâ-sta din urmă numire, poporaţiunea musulmană asemenea, mal cu seamă acum când se serbâtoreşte Bairamul.
Halal se ’l fie de prefect!
Despre 4 societatea constanţianâ propriu dis nu vă pot da în acesta scrisoricâ scrisă pe un colţişor de masă nici o in-formaţiune. D. Moriţ Zaltzman, care s'a împuşcat, e rău bolnav; glonţul nu s’a putut scote şi un pleurit ţine pe bietul tînăr ţintit în pat. Causa sinuciderel a fost, precum ştiţi, o nenorocită daravere de bani, apoi... femea şi cărţile. Desilusi-onat de femei, părăsit de noroc, bietul tiner să aruncă în braţele Nirvanel, care încă ’l refusâ până acum deliciele nefiinţei.
Am întâlnit adi pe d. doctor şi profesor Râmniceanu. D-sea a venit aci pentru a face inspecţie. Intre cele-l’alte o-nor. doctor a anchetat tbte cele denunţate în contra d. doctor-primar Drâgescu.
0 droie de individl, voind a să face mal lachei de cât lacheii, aâ trimis o mulţime de denunţări insipide ministerului de interne, acusând pe d. Drăghieseu de tbte relele posibile. Pentru ce ? Pentru câ doctorul-primar na vrea să se juni-meascâ, pentru că ’şl caută de trăbâ,
FOIŢA DIARULUI ‘TELEGRAFUL,
1	*»/ NI
(44)
MOŞTENIREA
MILIOANELOR
de
JAVEL SAUGER
PARTEA A TREIA I
Acest mister, de şi nu emoţiona pe Bibi, pentru câ el nu se emiţiona aşa uşor, însă ’l plictisea.
El voia mal bine să ştie că poliţia ’j caută de cât să se afle într’o ast-feliă de încurcătură.
In orl-ce cas, era nevoe să caute !sâ fugă din acel loc. Şi fiind-câ de mult căuta să se despartă de tovărăşii lui,
găsi câ momentul e favorabil să se despartă de el.
—	Tovarăşilor, dise el. Stăm rău de tot, trebue să trăim despărţiţi unul de altul cel puţin o lună. Insă să nu ne depărtăm, aşa ca din când în când sâ ne mal putem întâlni. Ea mal ales cu mânele mele sînt perdut, dacă nu voi căuta sâ mă ascund. Sâ ne despărţim prin urmare.
—	Ce al de gând sâ faci ?
—	Nu ştiu ; ceia ce pot sa vâ spun e că voi căuta tbte chipurile ca să scap de urmăririle poliţiei.
—	Dacă te al duce la Alfred Gendrin cred ca ac lo vel fi în siguranţă, zise Gât-de-lup.
—	Mal e vorbă ; însă el plecă la America ; voeşte să pună mâna pe cei două sute mii lei ce se dice câ i-a lâsat fra-te-sâo.
Cel cinci individl ridicară capul in sus.
—	Douâ sute mii Iei! repetă Picior-de-barză.
—	Da. Eă cred câ n’ar fi rea ea doi din voi să ’l însoţiţi. ’Ml datoresce ceva şi mă tem ca nu cum-va dncându-se a-colo să nu se mal întbrcă.’L cunosc ea ; când va pune mâna pe acea sumă pbte să ’l vină gust să nu se mal întbrcâ.
—	Mă duc, după el zise Picibr-de-barză
—	Mă duc şi eo, zise Sfârleazft,
—	Vomjregula această afacere. Astâ-sârâ duceţi-vâ la Hale în faţa stradel Ram-buteau. Vin şi ea acolo şi vom mal vorbi.
—	Dar noi ce facem ? întreb â Gât-de-lup.
—	Voi ? se fit! în fie-care Sâmbătă la doUă ore după amiadă în grădina plantelor. Acolo mă veţi întâni dacâ nu se va întâmpla ceva...
Oscar Binat abia atingea budele de pahar ; sâ ţinea sâ nu se ameţească :
Afară d’asta doctorul închisorel din Clairevaux ii spusese sâ nu bea spirtbse şi mal ales absint,
—	’Ţl las tbte lucrurile, zise Bibi-pa-tru-degete, adresându-se cârciumarulul. Sâ nu închiriezl camera nbstră, nu se ştie ce se pbte întâmpla.
—	Am înţeles.
—	Gât despre voi, relua el, adresâri-du-se tovarăşilor Iul, sâ nu credeţi câ sunteţi în pericol, cu tbte că n’ar fi râu sâ vâ păziţi. Acel individl n’aa avut timpul sâ vâ observe bine, ca sâ vâ mal pbtâ recunosce.
Gel d’întâl lucru ce trebue sâ’l faceţi e să nu staţi aci. Vindeţl tot ce aveţi şi împărţiţi între voi. Al înţeles Şopârlâ ?
Şopârlă dădu din cap.
—	Cât despre Picior-de barză şiSfâJ-leazâ el vor merge după Alfred la New-
York. Mâ voi înţelege cu el ca sâ nu’l lase pe drumuri. Sâ ne împrâştiem, ăsta e cel întâi lucru ce trebue sâ’l facem.
Nu uitaţi ce vft-am spus: Picior-de-barzâ şi Sfârlâzâ la hale astă seră, iar cel-alţl, sâmbetele în grădina Plantelor. Acuma succes bun.
Oscar Binat strânse mâna tovarăşilor lui si cârciumarulul, intră în cârciumă, dâdu mâna eu cârciumârâsa care încercă sâ surîdâ, apoi deschise uşa încet şi ui-tându-se în tbte Jpârtile eşi in stradă şi se indreptâ spre Belleville.
Nouă bre sunaa la câsul de la biserica St.-Eustaţiâ, când Bibi-patru-degete, ajunse la Alfred Gendrin.
Oblbnele de la Magasin, nu eraa încă închise ; cu tbte aceste, Alfred închisese uşa pe d’înâuntru.
Alfred deschise uşa.
—	Tu eşti puiule î dise el.
—	Da.
Amândoi intrară în camera de dormit.
—	Beai un pahar cu coniac ?
—	Cum nu respunse Bibi, cu tbte câ jurase sâ nu mal bea spirtbse.
Alfred se duse în camera de mâncare şi aduse o sticlă cu coniac şi două păhăruţe.
Oscar Binat, luă un scaun şi se aşeză | la mesuţâ.
—	Ce e mal noa ? intrebâ Alfred ^intrând.
—	Poliţia mă caută, respunse Bibi; acuma trebue sâ fie pe urmele mele.
Noroc că Alfeld pusese sticla şi paharele pe masă, căci alt-felia le scapă jos, aşa de grozav se emoţionâ.
—	Poliţia? strigă el.
—	O! o! nu te speria încă, n’a pus mâna pe mine.
—	S’a aflat ceva ? întreba Alfred cu mare greutate.
—	Nu ştia dacă a aflai. Insfi presim-ţesc câ sunt ameninţat de o nenorocire.
—	Ge nenorocire ?.,.
—	Nu ştia nici ea.
—	Nu cum-va al|cu politia altă soco-tâla de regulat?
—	El, asta-I... cu poliţia ai tot-d’a-una câte ceva de regulat...
—	In sfîrşit ce s’a întîmplat ?
Bibi-patru-degete, spuse Iul Alfred ce
s’a întîmplat la pădurea Bulouiel şi îu strada Roşelor
—	Ge credl câ agenţii staa degeaba, dise Alfred.
Tocmai asta mâ plictiseşte şi pe mine...
—	Ce al de gând sâ fâcl ? întreba Gendrin...
—	Nu ştia, reluă Oscar, am sâ mâ gân-
www.dacoromanica.ro
TELEGRAFUL — 10 AGUST 1888
pentru că e popular, pentru că e activ, erudit şi cunoscut lumei nostre inteligente prin scrierile sâle, din cari Mater-nologia, Igiena populară şi darea de stimă privitdre la starea sanitară a judeţului Constanţa s'atl citit de toţi.
Invidia ignoranţilor, incapabilor şi leneşilor e fără margini, pisma lor nu să opreşte înaintea mijlâcelor pentru a combate pe cel pismuit.
Se fiice că ancheta făcrnă de d.îRâm-niceauu, a dovedit că nedrepte sunt şi remân tdte acusârile aduse în contra doc-torulul-primar ; atât mal bine pentru ministerul junimist. Ar fi mal demn pentru oeârmuitoril noştri! ca în loc să se agate de d. doctor Drăghiescu să trimiţâ o anchetă la Tulcea, unde se află un doctor-primar sui generis. Un ignorant septage-nar, care ocupă locul important de doc-tor-primar, fără a fi capabil sâ împarţă trei pale la doi magarl. Acolo sâ mârgâ onor. doctor Uârnniceanu sâ constate a-busurile făcute.
Pentru adl atât.	Dolman.
0 Exposiţiune de Bele-Arte
In urma invitaţiunel d-lul C. Esarcu, mal mulţi amici al Belelor-Arte, întru-nindu-se vineri, 5 August 1888, în sala muzeului palatului Atheneulul an luat urmâtârele decisiuni ;
1.	Se va face cât mal neîntârziat o exposiţiune generala în sălile noului palat al Atheneulul a operilor artiştilor români pictura, sculptura, arhitectura, cu diversele lor ramificaţiuni.
2.	Se va adresa pentru acâsta o circulară către toţi artiştii români cu 6re-care renume, i-ugându’l a trimite şefului cancelariei Atheneulul d-lul Alex. Stăn-cescu, strada Franklin No. 5, o listă de tâte operile ce atl executat şi care se află actualmente sall în atelierele d-lor sau pe la diferiţi particulari ce le-aU cumpărat. In urma propunerel d-lul arhitect Mincu adunarea a decis se se facă tot o-dată un apel într’adins d-lor artişti de a începe şi termina lucrări anume pentru exposiţiunea universală din Paris.
3.	Secretariatul Atheneulul se va însărcina a transportă aceste opere în sălile noului palat şi a le clasifica şi aşeza cu ajutorul unul juriu ce va fi numit într’o viitâre adunare.
4.	Când exposiţiunea va fi organisatâ şi catalogul operilor expuse săvârşit imprimat, comitetul român naţional pentru exposiţiunea universală din Paris, va fi invitat de a numi un juriu pentru a a-lege printre expuse acelea pe care le va crede demne de a figura la acea expo-siţiune.
Organele de publicitate din ţară sunt rugate a publica acest anunţ şi a da puternicul lor concurs unei opere de cultură naţională şi în acelaşi timp de a facilita lucrarea comitetului naţional pentru exposiţiunea universală din Paris.
IDrVE'H.SIE
Papagalul şi fonograful---Sciinţa pro-
gresâză cu paşi uriaşi, inse şarlatanii încep sâ exploateze progresele sciinţel.
Un călător scrie din Marienbad ur-inâtdrele cronicarului parisian Aurelien Schol.
Scumpul mea ; de câte-va tjile a sosit aci un papagal, care atrage admiraţiu-nea tuturor vizitatorilor.
Acest papagal stă într’o cuşcă mare, argintată, pentru a produce un efect mal mare. Cuşca e pusă pe o masă în mijlocul salonului otelului. Publicul se aşâfia în jurul mesei.
Proprietarul papagalului intră şi după ce salută publicul se adresâză la papagal.
—	A ! aci, eşti Jacqout ?
—	Da, aci, respunde papagalul.
—	Ce faci aci ?
—	Mfe plictisesc pentru 2 lei pe ceas.
—	’Ţi-e dor de ţâra ta ?
—	Da, cu tdte că viaţa e grea acolo ; în timp de secetă mulţi din fraţii inel mor, asa s’a întâmplat anul trecut.
—	El, şi aci eşti satisfăcut de posi-ia ta ?
—	Cum nu, mal ales că sunt admirat de spectatori, cu t6te aceste decâ cineva vîrâ degetul prin gratiile cuscel ’l muşc grozav.
Convorbirea proprietarului cu papagalul nu e aceiaşi nici într’o sâră.
Unii din spectatori, remân cu gura căscată, cănd papagalul vorbeşte ; femeile ’şl fac cruce. Un gentilom polones, religios, voia să ucidă papagalul, fiicând că are pe dracul în el.
Intr’o seară luând la o parte pe proprietar ’l am rugat să’ml {spună cum se face de vorbeşte papagalul. El ml spuse câ subt cuşcă e aşezat un fonograf, înainte de representaţie el aranjadă convorbirea cu papagalul.
Trucul e destul de ingenios, filele trecute, proprietarul întrebă pe papagal :
—	Ce mal cjice Jacquout?
Papagalul respunse :
—	Ce sâ fiic ; sînt trist; d-ta câştigi câte trei sute lei pe seară şi mie ’ml dai numai câte-va grăunţe.
*
Un glob monumental.—"Se construeşte In acest moment un glob terestru monumental, care va fi una din curiosităţile exposiţiunil franceze din 1889. Va reprezenta pământul cu milionemul şi va avea un diametru de patru-fiecl metri.
Pe globul acesta se va vedea o repre-zentaţiune esactă, în configuraţiunea lor, a unor spaţii cari nu figurâfiă de ordinar de cât printr’un cerc mic sau prin-tr’un punct.
Un turn de fontă înalt de cinci metri va servi de picior sferil, care se va în-târce împrejuru-1 în timp de douâ-fiecl şi patru ore. Schela globului va fi formata de meridiane şi de paralele de fier.
O scară, practicata în bază, va da intrare într’o sală cu trepte în care sâ încapă aprâpe trei sute persâne, şi care sală va servi pentru conferinţe.
Galerii, aşezate la cinci metri de sferă, vor permite sâ se observe harta de la înălţimi diferite. Polul nord va fi la pa-tru-decl şi cinci metri de la pământ.
a
ULTIMA ORA
Paris, 20 August.
Regele Olandei este indispus.
Viena, 20 August.
Impâratul a numit pe regele Portugaliei colonel proprietar al regimentului al 5-lea de infanterie.
Francfort Main, 20 August.
Congresul internaţional de navigaţiune interiârâ a fost salutat, în numele îm-pâratulul, de către ministrul Boethcher.
Francfort Main, 20 August.
D. Crispi a sosit aci. El va pleca mâine pentru a se întâlni cu d. de Bismarck.
Roma, 20 August.
Riforma dice câ în călătoria d-lul Crispi în Germania nu e nimic care să iasă din caracterul normal al politicei actuale a Italiei.
Potsdam, 20 August.
Visitând, Sâmbătă l-iul regiment al gardilor, împăratul a exprimat bucuria sea câ vede acest regiment tocmai la aniversarea bătăliei de la Saint-Privat, aniversarea care este însemnată pentru armata întrâgă, el a exprimat în acelaşi timp speranţa că acest regiment, dacă încă o dată va fi necesar, nu va fi mal pe jos de ceea ce făcu în astâ-dl, sunt acum 18 ani.
Londra, 20 August.^] Corespondentul diarulul Times, la'ţCon-stantinopol fiice câ d. Stambololf nu e de loc dispus â se înţelege cu JRusia, după cum nici Rusia nu voeşte sâ facă pace cu guvernul bulgar actual.
Q CXREÎ SBARA’fl
Serviciu special al tjliarulul Telegraful Sofia, 20 August.
D. Vulcovicl, agent bulgar la Constan-tinopol, a sosit ieri sără pentru a petrece o săptămână de congediu la Sofia.
Londra, 21 August. Times desminte sgomotele privitdre la împăcarea regelui şi a reginei Serbiei. Procesul de divorţ va urma cursul său.
Londra, 20 August. Corespondentul diarulul Times la Gons-tantinopol fiice că d. Stambuloif nu e de loc dispusa se înţelege cu Rusia după cum nici Rusia nu voeşte sâ facă pace cu guvernul bulgar actual.
Ultime informaţiunî
Sesiunea viitoare a Curţel ou juraţi din Ilfov se va deschide la 15 Septembre.
Din ordonanţele date de judecătorii de instrucţie resultă câ până acum în răscoalele de prin sate sunt implicaţi mal bine de 300 ţărani.
I. p. s. s. mitropolitul primat, losef Gheorghian este aşteptat mâine saă poi-mâne.
In cursul acestei săptămâni vor sosi mal multe regimente din diferite garni-s6nc ale ţârei.
In cursul săptămânel trecute s’atl exportat din portul Brăila pentru diferitele
ţări numai gria, în cantitate de 9,852,975 kilograme.
Cursurile la sc61a primară a societâţel pentru învăţătura poporului român, se vor începe mâine.
In partea de sus a Moldovei, rapiţa s’a vâdut cu 2,400 lei vagonul.
INSTITUTUL
„'XjXrn^ciisr^L“
Calea K ahovei, 46
Curs primar şi secundar în internat şi preparaţiune pentru bacalaureat. Stu-diele încep la 1 Septembre.	9—3 <j.
ANUNCIU
1 Sub-semnaţil, avem ondru de ft anunţa )u->
! cr&torilor străini din părţile Macedoniei, din j Turcia, că prin corespondenţa care o avem, pu-
>	tem espedia bani în nrmătdrele oraşe împreună| cu satele lor.
1.	Monastir, Perlepe, Cruşova, Magarovaj Moloviştea, lteaen, Florina şi Corcea; banii se vor respunde do către d-nu Constantin M. Pili!
>	la Monastir.
2.	Ochrida, Struga, Debar, Elbasan, Starovaj ii Pogradeţi; banii se vor respunde de către/ Fratele nostru anume Ianache I. Fortomar la,
; Ochrida.
>	In cas de perderea banilor, se vor despăgubi) j de c&tre noi sub-semnaţii.
Semnaţi :	>
Fraţi I. Fortomar Macedoneni
i	Turnu-M&gurele
■ Adresa pentru Telegrame: Fortomar, M&-! ji gurele.	j
MEDIC SI CHIRURG
D-r. SÂLTER
Diu facultatea din Viena
SPECUL IE SOLELE DE FEUEI
*•-SYPHILIS
Locueşte în Strada FORTUNA No. 4
[Lîng& Liceul Alexandri]. Consultaţiunl în t6te dilele de la 7 juni. până la 8 jum. a.m. şi de la 1 până la 5 p.m. P.S. Se primeşte bolnavi în pensiune*
BASINUL MITRASZEWSKI
Strada Poliţiei 4, şi cheul Dâmboviţel situat într’o gradină bine îngrij itâ, s’a deschis pentru tot sesonul de vară de la 6 ore dimineaţa până la 8 ore seara.
De la 10 până la 12 ore a. m. basinul este reservat pentru dame.
Abonamentul de 10 băl. Lei 6.
A apărut ediţiunea a 16-a despre
Btflele nervtfse şi Apoplexia Preservarea şi Vindecarea
de dr. Roman Weissmann sen., fost medic militar, membru onorific ordinului sanitar cruceî albe. Această broşura se recomandă tuturor care suferă de nervi şi care se liberăzâ gratis de către farmacia Naţionala I. A. Ciura str. Lipscani Bucureşti ; farmacia la Vnlturu-de-aur S. Lebel Ploescl ; farmacia fraţii Remer, Focşani ; farmacia la Romania C. G. Ei-tel, Galaţi; farmacia E. M. Keresztes Roman, farmacia Gharles Herzenberg, Iaşi ; şi farmacia curţel E. Hainal Boto-v ni.	(s)
C. G. PISTREANU
Advocat
Str. Speranţei, 28, Sub. Popa-Rusu
BIBLIOGRAFIE
A eşit de sub tipar: Prescurtare de Istoria Sacră a Vechiului şi a Noului testament de Protoiereul I. Coustan-tinescu Economu profesor de religie la şcdla centrală de fete din Bucureşti.
Ediţia IX, pentru clasele primare, în două părţi; aprobată de onor. ministru de Culte şi Instruhţiune publică, ■
Fie-care parte coprinde mal multe ta-, blourl.
De vândare la librăriile Socec şi Ioa-niţiO. Preţul 25 bani fie-care exemplar.
CASA DE SCHIMB
N.&D.M0R0EAN0
Strada Lipscani, Noua clădire a societâţel Dw ia-Eomănia numită „Pasagiul Dimitrie Ghika“, No 6
BUCUREŞTI
Cumpără şi vinde efecte publice şi face orî-ce schimb de moneijl
Cursul pe fina de 9 August 1888
	Cump.	Vând
3°l0 Renta Amortisabilă.	95 i,'4	96
5°l0 » Rom. Perpetua .	94 7,	95
60Io Obl. de Stat (Conv. Rur)	96	96 » t
6% , , (C. F. Rom.)	—	
5°la » Municipale 1883. .	82	82 s/4
501° , , 1884. .				—
7°la Scrisuri funciare Rural.	108	108 s/4
5°lo » » *	95 'l2	96
7°lo „ , Urbane.	106 ‘/2	107
6“lo » , »	—	—
Fiol u io » » » ■	90»/»	91l/2
5°|» » func. Urbane Iaşi	81	81‘/2
Impr. cu prime Bucur. (201.).	40	45
Los. Crucea Roşie Italiană .	28	30
10 fr. Obl. Casei Pens.3001.	225	235
, Sârbeşti cu prime.	68	73
LosurI Otomane cu prime	40	45
, Basilica Dombau. .	18	20
Aur contra argint sâa bilete.	7l 4	731*
Napoleoni contra lire. . .	20,04	20,08
Florini Val. Austriacă .	206	207
Mărci Germane		124	126
Bancnote Krancese . .	99' f*	100,/2
Ruble Hârtie		240	250
NB. Cursul este socotit în aur.
CHOISY
|LICEtf de domnişoare!
Str. Cernichel No. 2
vis-i-vi* de Biserica cu Sfinţi
Direcţiunea acestui institut aducea la cunoscinţa părinţilor de familie,| că, cu începerea anului acestuia,! organisând acest pensionat în con-S formitate cu programele Statului,! primeşte eleve interne şi externei pentru cursul primar şi secundar.' Programa studiilor se trimite fiecăruia după cerere. înscrierile sel pot face de la 1 August inclusiv.] Direcţiunea.
**►*•».

Bilete Siilitice
Neputinţa Bărbătâscfi
Vindecă după cele mal noul metode, ra dical, f&r& durere şi impedieare; după ex perienţă de 18 ani. Specialist In b61ele lu mesei
,1 Strada Emigrat, No. 3, (In doini şodlel m litare intrarea din calee Victoriei prin st i »f. Voevofil (pe linia Tramvaiului, j Consultaţiunl de la 8 a.m. pină la 6 şira. j Loc separat de aşteptare pentru fie-care.
-Al> «."i
dese; d’odată m’am despărţit de prietenii mei, el aă plecat din strada Roşelor.
—	F6rte bine aU făcut.
—	Dâr d-ta ce faci ?
—	Eh?
—	Da... am aufiit că voeştl sâ pleci !a New-York.
—	Aşa e.., mă gândeam sâ plec poimâine... însă dâeă lucrurile staa ast-fel, atunci plec mâine, nu mal stau pe aci...
—	Ai dreptate. Pleci singur ?
—	Da.
Oscar dădu din cap şi încreţi fruntea.
Alfred Gendrin se uita la el cam cu nelinişte.
—	Nu cum-va eşti d’altâ părere ?
—	lată care e părerea mea: presimţ că sunt ameninţat de ceva de când cu a-ventura din cimitir şi asta mal ales câ am aufiit pe cel doul indivizi cari m’att întîlnit la pădurea Buloninl, vorbind de mâinele mele.
—	El şi?
—	Cum, el şi ? de sigur că jusfiţia se lntrâbâ cine avea interes ca Denacy sâ fie condamnat.
Alfred Gendrin căscă gura.
___ Şi fiind-câ cel din poliţia secreta
nu sunt mat dobitoci ea noi, el ’şl-all Zis câ trebue sâ fie cine-va interesat în acâstă afacere şi acel cine-va, nu p6te fi de cât d-ta.
—	Crecjl ?
—	Ce dracu mă mal intrebî ?
—	El şi ce are d’aface acâsta cu plecarea mea ?
—	Ascultă, ar fi imprudent din partea d-tale sâ pleci singur. Acolo se p6te sâ se intîmple sâ păţeşti ceva. Ştii câ acolo pungaşii furnică...
—	Voeştl sâ pleci cu mine ?
«r- Aş. Eâ sunt mal sigur aci în Paris.
—	Atunci ce voeştl?
—	Sâ mârgă cu d-ta Sfârlâzâ şi Picior-de-barză, mal întâia pentru câ aci vor fi doul mal puţini de prins ş’apol el ’ţl vor da sfaturi la trebuinţă.
—	Creijl câ vor voijsâ plece cu mine ?
—	Fac ceia ce le voia spune.
—	Şi ea aş voi sâ am Ore-care tovarăşi, numai are sâ mâ coste cam scump...
—	Pentru călătorie le plătesc ea.
Alfred surise.
—	,Ţl-e frică sâ nu per<Jl milionul şf voeştl sâ’ml dai tovarăşi.
Oscar dădu din umeri.
—	El, trebue sâ mal aştepţi mult până se va termina procesul...
—	Cam aşa e.
—	Vra sâ dicâ ne-am înţeles... Când pleci ?
—	Plec mâine la opt ore.
—	Sfârlâzâ şi Picior-de-barzâ, vor fi lâ gară la 8 ore.
—	Vra sâ (jicâ de plata călătoriei lor n’am să mâ îngrijesc ?
—	Nu, însă să ştii câ in America al sâ le dai de|mâncare.
—	Bine. Dar tu ce te faci ?
—	Nu te îngriji de mine.
Ea mă voi îngriji de interesele nâstre.
—	Ascultă, de ce nu porţi mânuşi, nu ve^l că mâinele tale sânt periculdse.
—	M’am gândit la acâsta. Sâ facem a-cuma o socotâlă, douăsprezece Zile dusu, douâspreZece întorsu, cam tot atâta pentru a’ţl regula interesele. Vra să Zică peste o lunk şi jumătate te Întorci înapoi.
—	Cam aşa ceva.
—	Călătorie bună atunci.
Oscar Binat dădu mâna Iul Alfred şi plecă făcând o ţigară.
Se îndreptă spre Hale unde îl aşteptau Sfârlâzâ şi Picior-de-barzâ.
—	Afacerea e regulată, Z*se el. Mâine la opt ore plecaţi.
—	Dâr... bani ?
—	La şâpte ore şi jumâtate via şi ea la gară. Vâ voi plăti drumul. Pentru rest se Insărcinâzâ Gendrin.
—	Fârte bine.
—	Atunci ne vedem mâine de ditni-nâţă, Zise Bibi-patru-degete. Sâ ne despărţim, mâ tem sâ nu ne observe cine-va.
Bibi dădu mâna cu tovarăşii şi plecă.
II
Vasul Scorpion plecase de douft Zile din Aix.
Până acuma timpul fusese frumos. Albastrul cerului se oglindea in valurile mârel.
Pânzele vasului erau întinse, însft vântul abia le întindea, aşa de încet bâtea. Comandantul dădu ordin ca maşina să funcţioneze.
După cum am spus, mal t6te tunurile de pe vas fusese luate, remâsese numai două.
In locul tunurilor se făcuse camere pentru condamnaţi.
Aceste camere despărţite prin o sală lungă eraa închise cu grilaj uri de fier. Cele două tunuri eraa îndreptat0 spre camerele condamnaţilor, gata a fi slobozite contra lor în cas de revoltă.
Condamnaţii credeaa că tunurile sunt încărcate cu obuse cari explodâzâ, în realitate ele eraa Încărcate numai cu o singură ghiulea, care nu făcea explosie.
Oamenii vasului stăteaa pe nişte paturi atârnate d’asupra tunurilor ; tot a-colo stăteau şi păzitorii condamnaţilor.
Comandantul se ţinu de cuvânt.
Denacy era liber pe vvas. El nu purta nici măcar haina de condamnat.
Comandantul spusese Iul Denacy :
—	Am încredere în d-ta ; sunt convins câ nu eşti vinovat de crima pentru care societatea te-a aruncat din sînul el. Nu voesc sâ fia complicele el, ea voesc sâ te tratez nu ca pe condamnat ci ca pe o victimă. Cât timp vel fi pe vasul mea, nu vel li considerat ca un condamnat. Am sâ ordon sâ ţi se dea o uniformă de marinar şi sâ te las liber pe vas. N6ptea vel dormi într’un pat suspendat împreună cu marinarii. Ajungând In Noua Caledonie, vel îmbrăca costumul de condamnat, însă te voi recomanda guvernatorului, care te va trata ca şi mine.
Denacy nulţumi cu căldură comandantului vasului.
—	Fiica mea te va bine-cuvânta d-le, când va afla cât bine al făcut pentru mine.
Inir’o sâră comandantul stătea pe puntea corăbiei. Ţinând în mână un ochian se uita necontenit în depărtare.
—	E un văl saa un nor ? murmură el. Dacă e un nor, atunci noptea va fi neliniştită.
Corabia mergea necontenit, mânătâ de rota maşinel, pentru că nu bâtea vânt. Dacă ar fi fost un vas numai cu pânze de sigur câ trebuia sâ stea ps loc. începuse a înopta.
(Va urma)
www.dacoromanica.ro
TELEGRAFUL — 10 AUGUST 1888
TONiA ŢAC1U
In Noul Palat Dacia-Romania-No. 4. — Strada Lipscani. — No. 4.
BUCUR KS CI
Cursul pe <]iua de 9 August 1888
5°/0 Renta Amortisabile. 5#/0 Rentă Rom. Perpetua. 6°/0 Obligaţii de Stat. . 0°/0	,	G. F. R. Regal.
5%	»	Municip. vechi
lO/o fr.» Casa Pens. 3001. 5°/0 Srisurl funciare Rural.
7°/o	,	»	*
5%	.	,	Urban.
«°/o	,
7o/o >
57„
de Iaşi
Cump.
Impr. cu prime Bucur. 201. b Los. Crucea Roşie Italiane. Acţ. Bancel Naţ. Rom. 500 1. Soc. Rom. Constr. 500 1. . Soc. Dacia-Rom. 200 1. . . Soc. Cr. Roşie Austriacă. . 3*>/q Los. Imp. Sârbesc .	.
DIVERSE Aur contra Argint. .	. .
,	, Bilete de bancâ
Florin Wal. Austr. . . . Mărci Germane ..... Bancnote francese, . .	.
Ruble de hărtie.........I
95 93— 96—
82-230 95 O2
t07»/4 90a/4 99'p 106 81
36—
26—'
Vând.
950/4
94—
97
83
236-96 y« 108'|2 91l/* lOOl/* 107 81»/* 42-30—
205-
123-
100-
230-
7 »/2 €
207—
125-
101-
240-
MACASIN

BAZAR DE EN6LITERA
Sub semuatul, am ondre a anunţa pe Onor. clientela mea atât din capitală cât şi din provincie, că cn oca-ginnea tarifului autonom, am deschis aci In ţ£ră
0 mm FABRICA DE HAINE
BAJETI
PENTRU
BARBATI
In care confecţionez haine, după Ultimele Jurnale, din stofele cele mai bune ale Europei.
Asemenea mai putem efectua şi ori ce Comande, în timp de 24 ore de dre-ce posedăm un mare deposit de stofe fine din cele mai renumite fabrici.
Sper oS Ouor. Public ?i clientela mea, mâ va onora cu viaitele d-lor, spre a se convinge de marfa fi sunt sigur că va fi pe deplin satisfăcuţi.	Cu stimă, ~F-T

|
i Hi
Renumita Cârturărdsă
IULI.A POLONEZA
S'a mutat in donul Palatului U egal
| La finele Stradel Brătiaiiu, Ne. 51, (în colţ) |
Lingă grajdurile Palatului Regal
Ghiceşte viitorul, pre-J sentul şi trecutul, pbte des-Icoperi şi pagube, furt uri,j jndecăţi, ori ce secrete as-g I cunse la cari se interesdzâl cine-va. Cine aduce seninei pdte afla lucruri ascunse :| comori, etc.
DAVID ADANIA
Agent de Publicitate
Sir. Sft. Ion Nou .^o. 33.
Vis-a-vis de .Legaţiunea Italiană.
Primeşte anunciurl, inserţie şi reclamă pentru tjiarul nostru, şi pentru or care alt diar din ţâră şi străinătate.

A
FARMACISTUL
URŢII RE G A. X, E
-rrrr -m™--Iţp- W.'ff -ffiTTfVf -ŢIT^Trij5*	•*CT"	* •*:’’
fJtaiL*.juyufl^iuuwLajuaarJft-i
3l[Katâl farmacia CHR. ALESSANDRIU română [flM
SINGURUL
Dintre t(5te preparatele de gudron care a obţinut o E reputaţie netăgăduită în faţa d-lor doctori şi clienţi! ce f aii constatat foldce »urprincj5t6r£ e
GUDRONUL ALESSANDRIU
care sc ÎDtrebuinţdză cu succes contra durere! de piept, j tusei provenită în urma guturaiului, iritaţiun! ale peptulul ustmu, catar al bâşicel udului.—Lipsei de poftă de mân-j care, etc.—Cu o lingură din acest Gudron pus într’oj Ikră de apă formezi ape de Păcură, care se p6te da cu ] mult succes la copil contra b<51elor mal sus indicate.
Pentru adulţi se iea o lingură de Gudron în apă ba- j charată sati lapte dulce 2-—3 ori pe (ji. 2 lei fl.
Emplaature gudronat dis Pauvre Hosrtme (Alessandriu).—Contra durerilor Reumatismale, a încheieturilor, mijlocului, durerilor de piept, spate şi alte junghiuri, 1 lefl ruloul.
Pastile Oumdse-Codein-Tolu (Alessandriu).—
Superioritatea acestor medicamente în maladiele de piept este recunoscută de t<5te celebrităţile medicale. Aceste pastile în urma esaminăril ce li s’afl făcut s’aîi aprobat de Onor. consilii! medical superior, 1 leii 50 bani cutia.
-A. "V X S
Prep»raţiunea acestui vin, care pentru mine a devenit! un cult e adesea denaturat de unii colegi cari găsesc de I cuviinţă a debita alte preparaţiunl în locul acestui vin, de aceia atrag atenţiunea onor. public a nu primi de cât fliedne originale
VINUL COPIILOR
PREPARAT DB
CHR. ALESSANDRIU
Farmacistul Curţii Regala
Etatea cea fragedă a copiilor ’I face a te îmbolnăvi 11 uşor; pentru a preîntâmpina maladiile se recomandă acest vin tuturor copiilor de la etatea de 6 luni in sus; tinerelor fete le ajută la buna desvoltare a corpului, intă-resce fisele ţi dă putere muşchilor.—Modul întrebuinţării; a se vedea instrucţiunea ce însoţesee fie ce sticlă. Preţul 3 lei.
Capsula elastice ou ulei de Ricină (Alessau-driu).—O dosi, cutia a 4 capsule I leu, a 6 capsule 1 lefi şi 25 bani, a 8 capsule t lefi şi ţo bani.
Sinapismul Alessandriu, muştar In foi. —
Acostă preparaţiune esperimentată de autorităţile nfistre medicale şi profesori la facultate a constatai că fiind su-peridre tuturor celor-l-alte preparaţiunl streine şi chiar celnl de Rigollot. Cutia I lefi 50 bani.
Capsule oleo-balsamioe-santalino (Ales*
sandriu).—Remediu sigur contra maladiilor secrete (scursdre, sculament) la bărbaţi, fie in stare prfis-pfită, safi ori-c&t de învechită, se vindecă prin întrebuinţarea unei cutii ce conţine 100 capsule, combinate ast-fel pentru un tratament de vindecare complectă,— Modul Întrebuinţării şi dieta prescrisă a se vedea instrucţiunea ca msoţesce fie-care cutie.—Preţul unei cutii 6 lei.
jg5C* A se observa pe capacul cutiei semnătura, coldre roşie, şi a nu v6 debita alte capsule de a cărora eficacitate nu se garantezi. Se trimite contra mandat postai In ort-fe localitate.
DE VÎNDARE LA PRINCIPALELE FARMACII DIN ţ£RA.
hi localităţile unde nu se găsesc aceste preparate cererile să se facă la Farmacia Română Bucure* fi centra mandat postai espedkz In tri-ce localitate
CALEA VICTORIEI 77, BUCUKcSCI, ici CM£UA ROŞIE)
îs»
||gp303GOCgE^CCt€€(m%€CtcC€CCCC€CCC€€^^
îjţk:
ATI aiNBRALA NATURALĂ St. GALMIER
S6 nu uitaţi a cere Sursa nGel	I
Sursa Noel Apele acestei noul surse trebue plasată în prţimul rang din clasa gazfiselor, fiind bogată în acid carbonic natural, şi care se bucură de ieputa's unea sa ca cea mal bună pentru sto-mach fiind digestivă, temperantă şi apărativă, ast-fel că combate cu energie apele cunoscute pană acum ale Borzectilui şi Giesshiibler. Ac&tă apă escelentă este firte bună de a o întrebuinţa la masă de băut cu vin s6fi cu siropuri în locul Borseculul, fiind recomandată de medici chiar şi la bolnavi pentru facilitatea ei digestivă şi recoritdre.
Apa din Sursa Noel se găseşte la principalele magasine de coloniale, farmacii, droguerii şi la toţi vîmjătoril de ape minerale. Cu preţuri forte convenabile.
In Bucurescl la M. Economii et Comp.	In PloiescI lă Fraţii I. şi Th. Christescu.
Iu PloiescI la N. Petrescn et Comp.	In Brăila la Petru şi Gheorghiadh
Depoul gener.al pentru t<5tâ România şi ţerile limitrofe, a se adresa la d.
(31.)
S. STERIANO, Galaţi.

jdMEBiBKila
Singurul Deposit de:
' -Mii
din prima fabrică englesă
Tomas Fleming Son &0°
cn preţuri şi cowUţinnl ayantagifise
RE GĂSEŞTE LA :
I. Schwartzstr. Oecebal 6

'ea
MALADIE ic PLĂMÂNI
Tnliercnlosă, Asîlmm, Catarhul fie Bronchită j
(BR ONGHITIS)
Persdnele care sufer de sus umilitele bdle, se pot adresa personal sau prin scris câti-e A. L. Wilhelm, Strada Isvor No. 29, etagiul I.
Asemenea şi în caşuri de mare slpiciunc la copil mici de ţîţâ.	(i7)
GRADINA ELIADE
Se închiriaţi d’acmn şi pâmX la 1 Noembrie.
IU

ŞOiiLU'tlLVmiAM FEDERALI
EI.IflSX’XA. [ZUIUflI]
Anul şcolar 1888-89 începe pentru t6te devisiunile şoolel polytechnice federale, la 8 Octombre 1888.
Cererile de admisiune trebue trimise direcţiune! cel mal. târdiu până la 1 Oe-tombre. Ele trebue s€ contie indicatiuuea devisiunei şi al secţiunei în care cine va doresce a intra precum şi; autorisaţiunea părinţilor sen al tutorulul cu exacta lor adresă. -
Trebue âdâogat un certificat (vârsta reglementară este de 18 ani împliniţi), un paşaport şed un act de origină, un certificat de moravuri, certificate despre studiile anteriâre şi preparatore ale candidaţilor, sen despre practicaşi profesiunea lor.
Programa dă informaţiunl In privinţa timpului de admis şi regulamentul ad-misiunel precum despre ceea ce privesce cunoscintele prealabile cerute şi condi-tiunile sub care se p6te acorda dispensa la examine.
T6te aceste se pot procura Ia cancelaria Direcţiunel.
ZUR1CH, 9 August 1888	Diiectorul şctSlel Polyteohni'ee
(2 ori).	RlTPTER
«-„NAŢIONALA
kt
SOCIETATE GENEltALÂ DE ASIGURARE IN BUCURESCi
Aprobată prin decret regal No. 225, din 26 Ianuarie-1885.
CAPITAL SOCIAL 6,000,000 LEI NOUl
Prima emisiune 3,000,000 lei deplini versaţi 15,000 acţiuni de lei noul 200 fie-care, din care 1,000,000 lei specialmente afectaţi ca fond la garanţie pentru
ramura asigurărilor asupra vieţeţ
Hescrva de premii şi fond reserra S50,000 Iei
NAŢIONALA asigtirâ. r
l. In contra daunelor de Incendii!.— II. Contra daunelor de Grindină (piatră). |— III Contra daunelor de Transport precum şi Valori.— IV. Contra Spargere! ;eainurilor, oglinzilor, etc.— V. Face asigurare asupra vieţei.
a), Capitaluri flxe în cas de deces
Cu participare de 70 la sută din beneficia în combinaţiunile urmâtbre : asigurări asupra vieţei uneia sân a douâ persâne, asigurări temporale, asigurări mixte cu capital dubiu,
b). Capitaluri In cas de yi^ţă
Combinaţiunile urmâtâre : AsociaţiunI mutuale de supra-vieţuire. Asociatiunl în grupuri de 12 ani pentru copil de la 2 ani jum. până la 9 ani inclusiv. — Contra asigurări capitalur fixe pentru Dote, fără contra asigurări şi rente viagere în diferite combinaţiuni.
Până la finele anului 1885, NAŢIONALA a realisat în diferitele ramurfde asigurări ea premii aproximative 10,500,000 lei noul şi. a plătit ca despăgubiri aproximativ 7,500,000 lei noul.
DIRECŢIUNEA GENERALA
Strada DâmneI, No. 12.
j-VAp'.V "j*	'r5'7,s	c >, ■,	v-*	y:‘ ş
tar
BANCA NAŢIONALĂ A ROMÂNIEI
August
SITTJA.TIXJ2STBA. SXTlvflLA.RA
ACTIV
23
1888
iulie
30
353631831 r (Monedă 258667251uasa/	:
2653429
19675174
17057430
11999501
2503075
195646
2922743
138683
43210
30575684
44619666
6463855
200078004
12000000
2506847
195859
106642480
10836~6
169080
30575634
45045540
18588"8
200078(X)4
( Bilete ipotecare................ .
Efecte predate la Casă spre încasare . .
Portofoliu, român şi străin............ .
împrumutul garantat cu efecte	publice	.	.
Fonduri publice...........................
Efectele fondului de reservâ..............
,	,	, amortisarea Imobilelor
Imobili...................................
Mobiliar şi Machine de imprimat .	.	.	.	.
Cheltuelî de administraţiune .	.	.	.	.
Deposite libere.............. .	.	.	.	.
Compturl curinţl ...	......
, de valori........................
PASIV
Capital...................................
Fond de reserv .........
, amortisarea Imobilului.	.	.
Bilete de bancă în circulatiune. .	.	.
Profituri şi perderl ,...............
Dobântjl şi beneficie diverse........
Deposite de retras .......
Compturl .curinţl . . . ..............
de valori..............'	.
33278742 25728235 5879813 18038516 11465650 11999859 3093659 235321 3378263 122334 47234 17938U3 22631601 44486371
198323711
12000000
3093929
267901
117533750
1388839
96781
17938113
15725213
30279185Î
33820033
25728760
5081063
18032074
12881190
11999729
2971769
235321
3383719
122534
50035
17906941
21985684
43664224
197863076
12000000
3093929
267901
119221560
1388839
126500
17906941
13600957
30256449
198324711 197863076
Tipografi» Ziarul^ «TFI1GR A PH!n v|c^|d* Blănarî. No. 20.
JOUI, 11 AUGUST 1888
ANUNC1UR1 SI RECLAME
-Anuneiurl pe pag. IV linia 25 bani. Reclame	„	III	„	.	.	.	1	led
fi	tt	11	..	»	*	■	b	lei
»	i»	1	*»	•	•	«	5	lei
Pentru Inserţii şi Reclame Redacţia nn e responsabili.
Epistole nefrancate se refusi, articole nepubltcate se ari.
In Stroinătate a se adresa:
Francia, Havas, LafCtte et C-nie, place de la Bonrse, Paris.
Englitera, Engine Micoud,81 Fleet Street, E C., Loudon.
Austria, Haasenstein et Vogler 2, Wien
Rudolf Mosse Zeilerstaette, Wiene. Ungaria, D. Morita Wiest, SnBuda-Pesta Servitenplats.
Abonamentele se plătesc înainte
ANUL XIX. — No. 4824
ABONAMENTE:
Lei
Peatm şa ini . LJLL J „ şi se luni .
. trei luni .
Pentru Districte:
Pentru uu an n	ţise luni i
.	trei luul .
.	.	Lei	30
... 15
»	f	i	®
Pentru Stroinătate:
p..utm un an	Iu aur lei 40
„	ş<*e	luul	’.	a	n	2®
n	trei	luni, .	.	a	a	10
Abonamentele se fac la 1 fi 15 ale fie cărei luni,
UN NUM Eli VECffIU 25 BaNI Abonamentele se plătesc înainte
IN BUCURESCI SI DISTRICTE 1Q BANI NUMERUL
Ut
tiv iomi
<v# j vii»
EDIŢIA ANTfilA
.i bl filo of) oicjniud jiifi	i; ,r>«on
9 >» f.i m <H( i r' ,)'hh.o,i ni enâ<i Jibh» I
—
Redacţiunea, Strada Blîinarl, No. 20.
DIRECTOR POLITIC :	I. C. FUNDESCU
Administraţiunea, Strada Blănari, No. 20
f! 1	> i ‘	•• ' W '» I I ii a H Jjll IsilM li*ll	I ir ■	.11]

BUCURESCI, 10 AUGUST 1888
Unde duce pasiunea
Când cine-va este quprins de pasiune până la delir, acela nu mai pdte face cel mai mic serviciu nici societăţii nici chiar lui, pentru că ori ce întreprinde, ori ce plănuesce, ori ce săvârşesce, este produsul unor cugetări pismaşe, nedrepte şi violente. Binele când voesce să facă, este ca linsul câinelui turbat cu gura plină de spumele turbării. Răul când voesce se’l facă, e ca sgârtitura pisicii sălbatice.
Pasiunea nu mal lasă nici simţi-mânt in piept, nici generositate in inimă, nici raţionament în creeri. Focul ei, este flacăra infernală care arde, consumă şi distruge tot ce o-mul are spre a se deosebi de animal săli de reptilă.
Aceste reflecţiunî ne-aii venit a-laltă-ieri sără cetind organul d-lui Dumitru Brătianu.
Acea fdiă s’a ocupat de câte-va ^ile, cu cele-l’alte organe de publicitate, despre afacerea torturilor. Nu a fost espresiune, nu a fost insultă pe care să nu o adreseze guvernului şi agenţilor sei cari aii comis crima de a desfigura fiinţe omenesci. Se vede insă că acăsta n’o făcea t pentru că redactorii săi se indignau tntr’adevăr de fapte, ci numai că pasiunea ti împingea. Dâr când aii vă^ut că şi adversarii celor de la Naţiunea combat faptele de asemenea natură, s’aii năpustit asupra fostei administVaţiunî şi ca felul acela de dmeni cari caută cârtă în tdte părţile, şi când întălnesce pe doui inşi certându-se începe să strige la unul din ei: »Dâr nu te cunosc eu. pe tine, ce impuţi acestuia că bea, n'ara vâ<Jut eu pe fratele tău bând şi el?*
»Ce protestaţi voi contra torturilor, — <Jice fdia d-lui Dumitru Brătianu, — dâr subt guvernul colectivist nu s’a urmat torturi ?*
Şi apoi enumără o sumă de pa-rascoveniî, locurile unde s’aii Întrebuinţat torturele şi maşinele ou cari s’aii torturat dmenii !
Noi ne aducem aminte că de câte ori s’a vorbit de torturi subt guvernul liberal, am cerut pedepsirea vinovaţilor. Cu tdte acestea, nu seim să se fi urmat ceea ce ne spune fdia ddui Dumitru Brătianu. Bordenii numai aii făcut mare sgomot.
Dâr se presupunem că şi subt guvernul liberal s’a făcut asemenea crime, că şi subt el s’aii torturat dmenî. Este pentru acâsta un cuvânt ca presa liberală să nu aibă dreptul de a protesta, cum a protestat şi altă dâtă când s’a convins de dre-carl fapte violente sâii ilegale ?
Naţiunea ijice: *Se înşdlă parti-sanii fostului regim când îşi lnchi-puesc că e deajuns să fie a<JI în o-posiţiune pentru ca lumea să’i considere ca sinceri şi adevăraţi apărători al moralei şi a'l libertăţilor publice, i
Nu ne înşelăm de loc. Dâcă s’aii făcut greşeli subt guvernul trecut, pe care tdte guyernele trebue se le facă, fiind compuse din dmenî; însă, după cum dicea d. Miltiade Tzony, într’un discurs la 1879 : spentru o-sndrea ţărei şi a democraţiei, el a 3, săvârşit icte cari, ori ce s’ar spune,
„ vor lăsa în istoria neamului nostru ,o neştensă amintire.*
Dâcă nu pentru alta, ddr cel puţin pentru acele acte, chiar ddcă am
ni f 9>;i /en i ' ■ i J> :	■ .f.inb
sevârşit acele fapte pe cari ni le impută fdia d-lui Dumitru Brătianu, lumea ne va crede şi ne va considera ca sinceri şi adevăraţi apărători aî moralei şi a’î libertăţeî, pentru că faptele a doi-treî crimminali nu pdte să ştdrgă un trecut întreg de fapte măreţe.
Pe cei de la Naţiunea pentru ce ’i-ar crede dre mai mult de cât pe noi ? Cari sunt faptele ce aii săvârşit ca să fie consideraţi ca sinceri şi adevăraţi apărători ai moralei si libertăţilor publice ?
Până la un timp aii scri3 şi aii vorbit. Cănd a fost vorba se vie la fapte, aii dovedit că nu se pricep de loc. In administraţia internă incapacitate, în politica esternă scrân-teală. Patriotismul şi înţelepciunea lor nu stă de cât în veninul lor care a fiert necontenit până cănd aburul seu ’i-a condus în braciele inamicilor moralei şi libertăţilor ndstre publice. Aceşti falşi liberali, cum se esprima atunci d. Tzony, aii introdus lupul în oraş ca se sugrame drepturile şi libertăţile câştigate prin ani de lupte.
,Creatură perpetue a străinului— (Jice d. Tzony—reacţiunea numai prin el a trăit înainte ca castă priveligia-tă şi asta-<Jî ca partit.*
Cu aedstă creatură a streinului cel de la Naţiunea aii dat mână şi îşi închipuesc că lumea ÎI va crede pe ei mai mult de cât pe noi cari am făcut fapte ce vor lăsa în istoria neamului nostru o neştersâ aminţire £
Pasiunea deci orbindu ’i, ’i-a per-dut. Pasiunea acum îi face se ne combată pe noi când suntem alături cu ei se apărăm o causă drâptă. Ei nu vor acâsta. Ei nu înţeleg că ddcă casa vicinului arde, şi vecinul ne este inamic politic, trebue se o scăpăm! Voind se facă un act de pasiune, nu ved nenorociţii că slăbesc acţiunea moralei şi a dreptăţii, căci ddcă se va admite :	>şi tu al
făcut aşa /* tot dd-una se va găsi un asemenea pretecşţ spre a se nimici adevărul.
Torturile esistă, ele sunt cpnsta-tate, toţi avem dreptul se cerem pedepsirea culpabililor, şi noi mai mult de cât toţi pentru că — dupe cum am <Jis—douî-trei dmenî nu îm-pedică întru nimic ddtoria ndstră de a cere justiţie, pe cănd unirea celor de la Naţiunea cu un partit »crea-turâ a streinului, pătat de sânge*, cum adaogă d. Tzony, compromite şi desonofâză.
TELEGRAME
(Servietă particular al ţfiar. Telegraful)
Berlin, 21 August.
Se constata o receală în relaţiunile d’intre Rusia şi Germania. Limbagiul presei celor douâ ţerl devine din ce în ce :nal agresiv.
Viena, 21 August.
Reichsratu! austriac se deschide la 11 Octombre.
AFACEREA ABDULLAH
Pădurile statului. Ministrul—avocat Maior eseu
,
In nuinârul nostru de la 5 August a., c. am denunţat opiniunel publice gheşef-tul cel mare, gheşeft junimiafic ce se pregăteşte de d. Maiorescu, avocatul tătarului Abdulah-Mustafa, care pretinde mi A«tuA*i «••> n	»(i „j.-i
de la stat aprâpe tăie pădurile din Do-brogea în valâre de peste 10,000,000.
Ain scris că : se glice că d. Maiorescu era avocat în acest proces ; afirmăm aeji că : din nenorocirea statului român Maiorescu a fost avocat şi părtaş la câte-va puncte în contra statului, şi că lucrurile în acâstă afacere sunt fârle grave.
încă din anul 1882 se presintă înaintea comisiunel de verificarea titlurilor de proprietate în Dobrogea, un tătar din Medjidia, jud. Constanţa, anume Abdulah-Mustafa cu un ţapi (titlul de posesiune) care dupH legile otomane tiu se dă nici odată pentru păduri, a căror proprietate nu se pote transmite nimănui de stat de cât printr’un firman al sultanului. Cu acest titlu fals se presintă ca posesor peste aprăpe tăte pădurile din Dobrogea, anume: Taiţa-Balcani, care coprinde pădurile din plasa Tulcea până la Isaccea i Babadag, Mâcin, Balabancea, Taiţa, Co-iunpunar şi până în jud. Constanţa, cu alte cuvinte întrâga Dobroge ar aparţine acestui tătar, om de pae, tapiul fiind falsificat în Constantinopol de o societate întitulată : Societe d'esploitations des fo-rels en Dobrogea, cu un capital de 2 mi-lione, pentru ca să exploteze aceste păduri dupe ce le va câştiga, presupunân-du’şl ei că ţâra Românâscă n’ar putea resista în faţa unui asemenea capital de exploatare a conştiinţelor. Comisiunes de verificarea titlurilor însă, a respins pre-tenţiuiiea acestui tătar, dându’i dreptul de a apela la ^tribunalul de apel din Tulcea. Odată afacerea sorocită înaintea trib. de apel, misiţi, greci precum: Zi-siadis, Graţu I6nid, Avramidis şi alţii se pun în mişcare şi încep a fabrica acte că ore-când acest tătar de la 1866 In-coce, ar fi posedat pădurile statului.
Inse administraţiunea prinde de veste şi urmăreşte din pas în pas pe aceşti misiţi şi descoperă că: în adevăr se cumpără 6menl să mărturisescă neadevăr şi li st face chiar acestor misiţi procese, corecţionale pentru falsificai I de registre cari s’aâ descoperit confecţionate de un registrator al primăriei Isaccea, care voia să anti-dateze procesul verbal de comunicarea cecisiunei de respingerea titlului de către comisiunea din Bucureşti. — Se dovedeşte acte emanate de la perceptori turd, găsite la răposatul Garatino din Isaccea, din care resultă că statul avea posesiunea, şi tdte aceste acte s’aU înaintat Ministeriului pentru care Ministerul a şi mulţumit adminis-traţiunii din acel timp.
La tribunalul de Apel tătarul, care era representat prin delegatul d-lul Maiorescu, avocatul Paladi, perde procesul, pentru motivul că Apelul era tardiv. Maiorescu însă, avârd pe cinstitul de d-nu Roseti la Casaţie, isbuteşte şi casâză a-facerea sub motivul inventat că: administratorul plăşei Măcin, când a predat decisiunea de respingere, n’ar li fost la Isaccea, unde se menţiona că s'a făcut predarea, ci la mănăstirea Cocoşu, pendinte tot de Isacea, şi acâsta fără să fi fost propusă înaintea trib. de Apel din Tulcea, care a întrebat pe tătar în ce constă falsul şi a declarat câ nu ştie ! în urma căruia Curtea a respins declaraţia în falşi, repingînd cererea. Ei bine Casaţia, fiind avocat Maiorescu, prin influenţa actualului prim-ministru Roseti, este indusă în erore de către aceşti 2 cinstiţi şi <)ice că: pe cât timp tătarul a <)is: câ d. administrator al plăşii Mâcin s'a aflat la Cocoş, iar nu la Isaccea, este declarat în ce constă falsul şi, casâză afacerea. N’are cine-va voie de cât sâ compare procesul-Verbal al trib. din Tulcea cu hotărârea Casaţiei şi se va convinge câ acâstă declaraţie a'a foit făcută înaintea Curţii de apel
Uhu} vila'ut:
Afacerea fiind trimisă înaintea Curţei din Focşani, acâsta c’o uşurinţă remarcabilă găseşte câ bine a <Jis Curtea de casaţie şi .trimite afacerea la instrucţie, care naturalminte dovedeşte că predarea a fost făcută în regulă la Isaccea de către însuşi advocatul statului, Elefterie Ni-culescu, care şi aeji se găseşte în aceiaşi calitate şi care a subscris de primirea dovetjel de predare a acelei decisiuni.
Slatul câştigă, dâr, definitiv procesul pe acâstă cale; dâr d. Maiorescu, care are protector la casaţie pe Th. Rosset, nu se descuragiază şi d-sea care este nu numai advocatul acelui tătar, dâr şi asociatul sâd la câte-va puncte, da altă direcţiune procesului, adică, revindicend aceste păduri, proces pe care l’a perdut înaintea trib. Tulcea şi care aiji se află înaintea curţii de apel din Galaţi, care proces după cum am anunţat s’a pierdut, căci nu trebue să uite orl-ce român, câ d. Maiorescu nu se dă îndărăt de la nimic şi câ ori unde este o societate de es-ploatare în detrimentul ţârei, d-sea a-colo este.
Onorabilul d. Eugenia Stătescu pe cât ştim a fost rugat de Eliade spre a apăra procesul în contra comunei Galaţi şi a refusat ; asemenea a refusat pe toţi mi-siţii lui Abdulak, pentru că jast-fel trebue sâ facă orl-ce bărbat de stat în asemenea împrejurări ; iar nu ca d. Maiorescu, care n’are nici un scrupul de a lua asemenea procese; ba ce e mal mult, în calitate de ministru al domeielor şi actualmente al justiţiei, ne întrebăm cu îngrijire, care va fi sârta acestui proces, când ştim de ce e capabil d., Maiorescu, mal cu sâmă câ în primele (file cât a ţinut ad-interimul la Domenii va fi regulat afacerea şi n’a avut altă preo-cupaţiune la prima numire de cât pe advocatul statului din Galaţi, şi care era administratorul ce a descoperit acte şi luptat contra advocatului Maiorescu, ca şi a clienţilor săi, în favorul statului, şi ’l înlocuiesce la cea dintăi numire care a semnat-o ca ministru, spre onârea fostului advocat al statului şi spre des-onârea advocatului tătarului contra intereselor statului.
Am luptat la Plâvna ca sâ câştigăm a-câstă bucată de ţâră şi acum s’o dâruim d-lui Maiorescu pentru că d-sea, advocatul, părtaşul tătarului, este ministru junimist! ?
Cerem să se anecseiţe la dosarul cauzei recepisele descoperite de administraţia jud. Tulcea şi care sunt înăintate Ministerului domenilor din cari să se constate posesiunea statului; să se ceră şefilor de de secţii din Minist. Domenilor, să se adune tdte actele relative la acest proces, precum şi procesele 'corecţionale intentate la Măcin contra misiţilor, cari afl cumpărat martori, ca să dovedâscă stăpânirea lor, contra actelor existente, ca t6te să fie la dosarul causei spre a nu se compromite afacerea, silindu-se Ministrul Domenilor sâ dea ordine să se facă opo-siţie la decisiunea curţit de Galaţi, acum mai cu seamă câ Maiorescu nu mai este titularul acestui Minister, dâcă din norocire dosarele ce, iaâ fost pe mână, cât a stat lă Minister, n’o fi fost puricate.
Dăm alarma ; căci suntem informaţi că : acei misiţi ca Zisiade, Avramidi, Iânidi, vexând câ acjl le-a sosit timpul, tovarăşii lor fiind miniştri, cutreeră Dobrogea pentru ca sfe-şl facă noul acte de posesiune, pentru a întrerupe prescripţiunea care după legile otomane e de 10 ani pentru acei ce nu şi-an cerut dreptul lor, chiar în caşul când 1’aâ avut şi pe cari avocatul statului trebuia sâ o propuie înaintea Curţii.
Asemenea suntem informaţi că la ministerul Domenielor, nu există nici o ce1-

rere de a se trimite advocaturei din Galaţi, actele pe cari le-am menţionat mai sus.
Rugăm tdte parele sâ ia cunoscinţă de acest gheşeft, sâ se ocupe cu cercetarea fâptelor, şi ’ndeosebire pe România liberă, căci cu cinstea junimiştilor perdem pădurile din Dobrogea.
Aşteptăm ca târâtdrea guvernamentală se apere pe d. Maiorescu dâcă p6te.
Informaţiunî Exteribre
Abisinienti şi Mahdiştil
Mahdi a trimis 5000 omeni infanterie şi 200 cavalerie spre Fascoda pe drumul Kordufan.
Abisinienil att dat o bătae bună dervişilor de sub ordinile lui Abu-Anga. Abisinienil se află fârte mulţi la Galabat. Regele Ion ar fi jurat sâ ia Kartumul. Mahdi e forte speriat.
Paşa alb
Din Suakim se scrie Ciurului Times:
Sgomotele privitdre la apariţia unui paşa alb în Bahrel-Gazel se confirmă.
Forţele de care ar dispune sînt considerabile ; ele se compun din âmenl a-prâpe goi, probabil din Niam-Niam sân din Denka.
Persânele de la care am luat aceste informaţiunî, scrie corespondentul, insistă forte mult asupra exactităţei lor.
Aceste informaţiunî ar fi în favârea opiniunel, dupe care Abu-Dig, n’ar fi altuţ de cât Stanley.
Înarmările moderne. — 18 lovituri pe
minută—Obuse cu nitrogelatină.
Un nou tun cu tir repede e expus ac-tualminte la Copenhaga. Mânuit de un singur om, cu acest tun se pâte trage 18 focuri pe minută. Cu doi âmenl se pâte ajunge la 30 focuri, adecă un foc în douâ secunde.
Repegiunea ghiulelei e de 970 metri pe secundă , presiunea maximă a cula-sel echivalâzâ cu 2000 atmosfere.
Artileria turcă, sub direcţia d-lui Snydşr, a făcut în Dardanele o serie interesantă de tirurl cu obuse încurcate cu nitrogelatină.
Stricăciunele făcute de aceste obuse. cuirasatelor ar fi considerabile.
Snyder caută, nu a perfora plăcile de oţel şi a le desface din încheeţiii'ile lor.
Situaţia în Bulgaria.
Prin regiunile guvernamentale din Viena se crede ca un ce sigur, câ emigranţii bulgari aâ de gând sâ năvălească cât de curînd în Bulgaria, în acelaş timp din partea Dunării şi din partea muntelui Rodope. Sunt temeri de turburărl serioase.
Brigandajul în Bulgaria
Comandantul regimentului Riloki care se găseşte actualmente la Sofia a primit o scrisoare anonimă,^n care i se atrage atenţia asupra împregiurâril câ cele douâ companii ale sale urmăresc în zadar pe tîlhari la F o, de oare-ce aceştia s’ar fi aflând în Sofia.
Ivirea bandelor do tîlhari cauzează mare nelinişte în poporaţiune ; câţî-va comercianţi din Sofia aii primit scrisori anonime în care li se cer sume mari de bani; la caz de neplata, tîlharil ameninţă cu moaţtea,
*!• I ii* . JIJ	i ,	f	t >
Parnel şi	Times
Pameliţil aâ intentat <harulul Times din nou trei procese de calomnia. Par-nell ’şl-a ales un tribunal scoţian în Ei-denburg, pentru câ speră câ acolo va alia judecători mai imparţiali.
■	IH ii l * v fţ 1
I
www.dacoromanica.ro

IJ'
TELEGRAFUL — 11 AGUST 1888
ttotfs vj _____
Procesul este fixat pe [Ziua de 3 Octombrie, trei septămâni înainte de întrunirea parlamentului. Parnelt speră că dobândind de la judecătorii scoţieni o sentinţă favorabilă, va paralisa efectul primului raport al comisiunel de investigare ce va veni înaintea parlamentului. Tribunalul din Edinburg va avea se se pronunţe numai asupra cestiunel dâcă Par-nell şi soţi! lui sunt încurcaţi mediat s6tk imediat în afacerea omorurilor din parcul Phoenix şi dăcâ aă încuragiat politica de sănge şi dinamită a naţionaliştilor irlan-deji. Afară de Parnell aU mal intentat procese qliarulul Times şi amicii săi 0’-Gonnor şi Iohn Redmond înaintea înaltei curţi judecătoreşti din Londra, Common Lav.
POLIŢIA CAPITALEI
Sunt câte-va Zile de când ia poliţia Gapualei s’a comis, de către funcţionarii superiori, faptele cele mal oribile în prejudiciul câtor-va nenorociţi muncitori, şi guvernul nu găseşte că e datoria lui a pune stavilă unor asemenea selbâtâcil.
Presa independenta şl-a făcut în destul datoria, înfierând cum trebuia purtarea barbară a sbirilor poliţiei. Opiniunea publică scandalisatâ de torturele săvârşite sub scutul autorităţel, de consilierii polcovnicului agă, aduşi în mod irre-gular în funcţiunile ce ocupă, ’l-a stig-matisat ca pe nişte călăi ; justiţia părea un moment dispusă a-şi face datoria, şi daca irebue se credem ceia-ce se vorbesce, chiar loco-ţiitorul de la justiţie ceru ministrului president suspendarea vinovaţilor din funcţiunile lor, pentru ca justiţia se ’şl pâtă avea cursul el liber în ancheta ce urma a se face, şi numai singur primul consilier al tronului, în faţa unor asemenea fapte, ne-mal aurite în analele poliţiei moderne, rămâne indiferent ş’acăstă atitudine de sigur că ’I este dictată de interesul d’a dobândi încrederea naţiune! ? !! D-sea nu crede că se cuvine a-şl turbura liniştea sea la Sinaia, pentru a satisface legal-mente opiniunea publică şi pe nenorocitele victime.
A depărta funcţionarii abusivl, a lăsa Cursul firesc justiţiei pentru satisfacţia ce trebue să se dea victimilor, consti-tue numai pe jumătate datoriile ce T privesc p’un ministru consciincios, şi pentru a s’achita exact în faţa societăţel să nu’şl închipuiască d-sa c’ar fi destul atâta şi că, în locul unei poliţii ca cea actuală, ar fi destul să recruteze un alt personal, călăuzit d’aceleaşî considera-ţiunl pe care s’a întemeiat când ’şî-a compus poliţia la venirea regimului.
Nu, nu prin asemenea funcţionari şi nici printr’acest mod d’a-şl înţelege datoriile, ce’l privesc, va puţea să aibă dreptul la încrederea naţiunei ; dacă va continua pe calea apucată, îl putem consilia de pe acum chiar c’ar face bine a se lăsa de ideia d’a face politică bună şi priincidsâ ţârrei, d-lul care, să ne fie
permis a-I spune, nu să pricepe a face bună administraţiune.
Dacă poliţia actuală, de sus până jos. este rău constituită, vina stă numai în greşita alegere a persânelor care o compun şi răspunderea revine numai d-sale care ş’a compus mal tâtă admi-nistraţiunea din ţâră numai din stărpi-turl mcrale.
A bocşa, a tăia cu bricegul în carne, a lovi cu cravaşea de fier în trup omenesc, a face întrebuinţare de cleşte încălzit penă la roşiţi, a tortura în acest mod îngrozitor fiinţe omenesci, chiar vinovate de ar fi, nu mal este fapta u-nor âmenl cu mintea sânătâsâ şi nu cu asemenea omeni se p6te avea o bună poliţie; el pot fi, cel mult, buni pentru serviciul gazetelor oficiâse ca: România liberă şi Independenţa, dâr nici cum ca agenţi al ordinel şi siguranţei publice.
A fi bun poliţaiu, nu e destul să te râziml pe laurii reputaţiei părinteşti, sâă pe alte consideraţiunl care nu merită a fi luate în semâ de âmenii serioşi. Ne-cunoscinţa cea mal desăvârşită a legilor cum şi lipsa totală a judecâţel sănătâse ş’a bunului simţ vor face tot-d’a-una p’a-semenea omeni a comite sălbătăcil, ace s-tea fiind în sistemul ş’apucâturile lor.
In ce timpuri ne aflăm pentru ca s’aibâ drept orl-ce invalid moral a tortura fiinţe omenesci, fără nici o grijă de răspunderea la care pâte fi tras ?
Gazetele oficiâse ca : Inaependenţa şi România Liberă, pe când tâtă presa ceea-1-altâ dă alarma şi infiereatjă purtarea barbară a unor asemene funcţionar i abusivl, pâstreacjâ acea tăcere caracteristică vinovaţilor, şi nu ne daU nici o relaţi-une esactă asupra faptelor, nu ne daU nici măcar o desminţire ; nu, ele păstrează tăcerea, şi decâ întrecât au atins cestia nenorocitelor victime, apoi aceasta numai pentru a ne spune că n’a fost de cât o simplă trântealâ, iar oficioşii din Pasagiu merg cu crudimea până a ne spune că: ,vădend mutrele victimilor, le venea pofta să-I strângă de gât‘.
Citind, cu osebire, cele scrise în ofi-ciâsa din Pasagiu cu privire la victimele poliţiei, cum şi la scandalul ne mai au-Zit dintre prefect şi inspectorul C. Rădu-lescu, 1care, după scribii acelei gazete, fiind găsit în neînţelegere cu datoriile ce '% impunea serviciul şi respectul, 'i s'a tras o săpunelă şi a fost suspendat de către prefect», citind cele scrise în numita gazetă, e în drept orl-cine să cre<Jâ că scribii el constitue o nouă sectă, care nu visâză de cât spânzurători.
Lăsând pe spânzuraţii oficioşi de la România liberă a se îndeletnici cu spân-zurătorile, ca Don Quichot cu morile de vent, întrebăm pe d-1 prim-ministru dâcă d-sea nu socoteşte că e timpul a se pune un sfârşit cu asemenea spânzuraţi administrativi, cari caută a ’şi împlini apucăturile lor selbatice pe spinarea bieţilor nenorociţi muncitori din sudârea cărora vieţuesc asemenea călăi.
Vom vedea.
S.
INFORMATIUNI
Regina a plecat Sâmbătă la Neuvied, unde va sta opt Z*le. Sâmbătă se va în-târce la Sinaia, via Oderberg.
X
Direcţia generală a poştelor şi telegrafelor, publică următârea Înştiinţare:
Vaporul Marş al societăţel Austro-Un-gare Lloyd pornit din Galaţi pentru Con-stantinopol Vineri la 10 August st. n., în urma. unei coliziuni ce a avut cu un alt vapor în Ziua de 12 curent s’a scufundat în faţa schelei satului Jenikeni pe Bosfor, pei’Zându-se şi tâtă expediţia poştală ce s’a trimis cu acel vapor.
X
De Duminecă va începi să circule trenul de plăcere între Giurgiu şi Sinaia, cu ramificaţiunile acestei linii.
La direcţia căilor ferate se fac pregătiri pentru acesta.
X
D-1 Oppler, fabricant de bere, a consimţit să plătâscă primăriei suma la care a fost condamnat, pentru fraudă. In consecinţă sequestrul pus asupra averel imobiliare a fost ridicat.
Primăria va vinde la Bursă titlurile în valâre de 100,000, cari aă devenit pro-pnetatea ei.
x
D. N. G. Nicolau, vechiu absolvent al şcolei Technice din Iaşi, Mecanic la serviciul de poduri şi soşele a Capitalei, s’a numit Director al şcâlel de Meserii din Focşani, în locul d-lul Popescu, trecut în altă funcţie.
X
Waporul Lloyd, înecat în Bosfor, va fi scos de către inginerul Lutsky. Anga-geamentul este făcut pentru suma ’/s din costul vaporului fixat la 2,500,000 franci aur.
X
Intr’un volum de peste 1000 pagini, ministeriul afacerilor streine publica tractate, convenţiunt şi învoiri internaţionale ale României, acum în vigâre, de pe texturile originale, cu note esplicative şi indexuri, urmate de tarifele vamale şi de notiţe statistice asupra comerţului exterior.
Volumul acesta are şi o introducere la studiul dreptului convenţional al Ro- ; măniel de d. T. G. Djuvara, secretarul i general ad-interim al ministerului deex- ^ terne.
X
Gu ocasiunea dârâmărei Turnului Col-ţea, s’a scos din turn un mare clopot cu urmâtorea inscripţiune.
'Turnat în Wiena de Iohann Baptist Dival, în anul 1715.»
Pe partea din afară a clopotului se află o aquilâ cu două capete.
X
Sâptâmâna trecută s’a început captarea apelor la Lacul-Sârat.
X
Din şease candidaţi din regimentele
de artilerie, n’a reuşit la examenul de maior de cât un singur căpitan ; cel-1-atţl ar fi fost respinşi.
X
Se Zice că falitul Lambrinidi, din Galaţi, a fost pus în libertate, falimentul lui nefiind fraudulos.
»
In sesiunea curţii cu juri din Septembrie se vor judeca doul perceptori din Tunari şi Dămienl, inculpaţi că ar fi sâ-vârşit peste 60 de falsuri în acte publice.
X
Mal lipsind o âre-care sumă de bani la fondul statuei Miron Costin, d. V. A. Urechiâ a cerut prin o adresă învăţătorilor, cari iaă parte la conferinţele din acest an, să subscrie fie-care cu câte ceva.
S’a subscris o sumă destul de bunicică.
X
O bandă de hoţi, care comisese două tîlhâriî şi mal multe furturi de cal s’a prins de sub-prefectul plăşil Sabaru.
X
D-nu M. Cogâlniceanu a plecat erl la Constanţa.
X
Mâine d. general Gemăt va relua comanda corpului II de armată.
' X
Suntem informaţi că, prefectului polcovnic ’i s’a impus de ministrul respectiv, a face cuvenitele scuse inspectorului C. Rădulescu pentru actul de necuviinţă săvârşit de furiosul prefect!
Atât prefectul cât şi inspectorul Rădulescu ar fi fost chiemaţl la d. Rosetti ca si* se împace.
Ofensatul, <Jice~se, ar fi refusat şi ar fi stăruit în reclamaţiunea sea.
X
Se vorbesce despre numirea ca prefect al capitalei, în locul d-lul Voinescu, a d-lul Lupu Costache.
Candidaţi mal sunt : colonel Jacques Lahovary şi Alexandru Gatargi.
X
Ni se scrie din Constanţa cu data de 8 August :
Comitetul compus din consilierii comunali şi d. Gafencu, d. Eni etc. etc. aă hotărît ca obicinuitele regate se aibă loc acest ah pe la 15 ale lunel corente, sf. Măria. Se crede câ vor lua parte la regate atât marinarii noştrii cât şi marinarii străini (ingleşi).
Dr. Râmniceanu a plecat ieri la Cernavoda, de acolo va merge la Ostrov şi Sulina, apoi se va Intârce iarăşi, aci. D-sea este urinat de d. dr. Drâgescu, medic-primar.
Ieri, pe la orele 7 şi jum. dimineţa, am avut aci un cutremur de pământ. Direcţiunea cutremurului N. W. W., aâ fost două mişcări, din care una a durat vr’o 5 secunde, fiind urmată de un vuet surd şuier an.
IDIInT teaea
r	*
Grindină. — Furtună.
In Z»ua de 2 August a. c., pe la orele 2 p. m., a câZut o plâie torenţială cu furtună şi grindină In mărimea alunelor şi nucilor pe teritoriul comunelor Vânâ-tori-Nâmţu, Humulescl şi Băltăţeştl, din judeţul Nâmţu, care a făcut următârele stricăciuni
In comuna Vânători-Nemţu a distrus cu desăvârşire tâte soiurile de recolte, mal cu deosebire în vatra satului; pe lângă acesta a stricat tâte ferestrele caselor locuitorilor din partea, despre apus de unde a bătut grindina.
In comuna Humulescl a distrus cu desăvârşire recoltele de grîă, orz şi ovăz, rămase nesecerate; asemenea pe alocurea popuşoii, grădinile cu pometurl. Glăile cu fânuri, grîă, orz, ovăz, ce erau întinse a se usca, le-a stricat cu totul, din care causâ parte din locuitori sunt râmaşi în mare lipsă.
In comuna Bălţăteşti a distrus cu desăvârşire 57 hectare porumb, 86 hectare ovăz, 5 hectare hrişcă, 9 hectare orz şi 72 hectare fâneţe.
In Ziua de 2 August a. c., pe la orele 2 p. m. a căZut o plâie mare cu grindina şi furtună pe teritoriul comunei Talpa, din judeţul Nâmţu, care a causat stricăciunile urmâtâre :
A distrus eu desăvârşire 3 poduri de pe şosâua Talpa Borniş ; asemenea puhoiul a luat o cantitate de lemn din podul ce se construesee actualmente peste pârîul Valea-Albâ la Negoeşcl ; şanţurile şoselelor s’aiî mărit şi parte din şosele s’aă stricat. Recoltele de pâine albă de pe ogâre ale locuitorilor s’aă stricat şi fâneţele strînse în căpiţe aă fost împrăştiate şi nimicite. Din causa puhoiului s’aă rupt două iazuri ale d-nel proprietare a moşiei Talpa, aşa că satul era aprâpe să fie inundat; parte din case însă, situate mal în vale, aă fost stricate de puhoi şi mulţi copaci rupţi de furtună. Stricăciunile causate locuitorilor sunt aproximativ de vre-o 10,000 lei.
0 plâie cu furtună şi grindină, câZută la 3 August a. c., a causat mari stricăciuni târgului Adjud şi recoltelor din împrejmuirile acestui târg.
Două case aă fost distruse cu desăvârşire, 16 desvelite, zaplazurl dârîmate, gâmur! sparte şi mal mulţi arbori aă fost scoşi din rădăcini.
Valârea daunelor causate în acel târg se estimeză la cifra aproximativă de lei 8,000.
Stricăciunile recoltelor nu s’aă constatat încă.
sfc
Morte îngrozitore
Anghelina, fiica locuitorului Dănăilă Ţucă, din comuna Işalniţa, judeţul Dolj în vârstă de 18 ani, in Ziua de 31 Iulie a.c., însoţită de mal multe femeel, du-cându-se să prinZă pesce cu plasa din balta comunei de lângă apa Jiului, câna era să iasă din baltă a prins un pesce
) ’1>6 ,
meu
FOITA RIARULUI «TELEGRAFUL,
flf!	*1 G|I 1 li
£■> u > .	*
iâv;.', j ■ iji ‘ j;
.41 nun	(>>p lîi li-if-
■i ,di 1	i*' s
(45)
«HapluH n> Li (ibii^’t 11
MOŞTENIREA
MILIOANELOR
de
JAYEL SAUGER
PARTEA A TREIA II
Comandantul se urcă pe un loc mal înalt, dădu câte-va instrucţii ofiţerilor, apoi se duse în cabina Iul.
Ofiţerul de serviciu ridică tote pânzele; acesta ajută puţin la mersul vasului.
D’odată uitându-se la ceas d’aprâpe, pentru câ era grozav de întuneric, ofiţerul strigă unul matelot care era lângă el.
— Scâlă pe cel-alţi mateioţî.
Era miezul nopţei.
Se auZi o şuerătură.'
Mateioţil sculaţi din somn, începură se înjure. Condamnaţii treziţi de sgomotul marinarilor, murmurau şi ei.
Sgomotul fu întrerupt prin vuetul valurilor mârei, cari loveu în corabie.
Marea era grozav de agitată.
Ziua când comandantul vasului se uita în depârlare cu ochianul văZuse un nor. Acel nor care atunci semăna cu o păsărică cu aripele întinse, acuma acoperea tot cerul.
D’odatâ să vâZu un fulger, care lumină vasul, apoi se auZi o bubuitură,
Furtuna se apropia.
—	Avem să lucrăm asta nâpte, Zis® u-nul din marinari.
—- Cam aşa, respunse altul.
—	Ge bine s’a potrivit, Zise altul ; tocmai a seră mi-am scos hainele de cauciuc din fundul corăbiei.
O bubuitură întrerupse acâstă convorbire.
Valurile erau aşa de mari în cât trecură d’asupra vasului pe punte.
Lucrurile se agravaseră^
Tâte pânzele erad strânse ; vântul sufla acuma numai asupra corăbiei şi o purta în tâte părţile.
Comandantul care dormea forte uşor
se sculă şi era gata să iasă afară pe punte ; d’odatâ se auZi o bubuitură puternică; trăsnetul câZu aprâpe la piciâ-rele lui, scândura pe care sta comandantul se cutremură aşa de tare în cât el era sâ cază jos.
Se făcu o tăcere complecta.
Omenii din lâuntrul corăbiei încercară sâ’şi dea sâma de ceia ce se întâmplase.
Acesta tăcere n’a ţinut mult.
0 limbă de foc eşi din lăuntaul corăbiei. Atunci se înţelese ce se întâmplase.
Maşina făcuse esplosie.
—	Foc! foc! strigară toţi din tâte părţile.
Strigat sinistra într’un oraş Z‘ua în amiaza mare ; îngrozitor nâptea în mijlocul mârei.
Comandantul nepăsător în aparenţă, era pe punte.
La strigătul de foc ! marinarii dându-se jos din paturile lor, trecură pe puntea mică, pentru câ cea mare era ruptă.
Strigătele se auZeaă în fundul vasului de sigur erau maşinistul şi fochiştii cari strigau. Era cu neputinţă a ajunge până la el.
—	Patru marinari să arunce pulberea în apă! strigă comandantul.
Zece marinari săriră la strigătul comandantului.
Situaţia era îngrozitâre. Vasul se mişca în tâte părţile; era jucăria valurilor.
O parte din pompe lucrau. Era însfi în zadar. Focul se întindea mereu.
Comandantul striga :
—	Deschideţi camerele comandanţilor. Luaţi sănia şi pregătiţi bărcile de scăpare.
E cu neputinţă a se descrie spectacolul îngrozitor ce presenta corabia.
Comandanţii căutau se sfarme grilajul de la uşele cainerilor ca se iasă afară.
Focul aprâpe ’l cuprinsese.
Păzitorii se urcară pe puntea corăbii, lăsând pe condamnaţi prada flăcărilor.
Denacy era şi el pe punte şi ajuta marinarilor dupe, cât se pricepea.
Pe când marinarii se pregăteau se e-xecute cele din urmă ordine ale comandantului, adecă se cobore tunurile jos, se auZirâ două detunături.
—	S’.aă sloboflit tunurile f strigară ma-teloţil.
In acelaşi moment, strigăte se aufleaU în cabinele condamnaţilor. Din fericire, ghiulele tunurilor sfarmară grilajul ce închidea camerile, aşa câ condamnaţii putură se iasă alarâ.
Condamnaţii fugeau în tâte părţile. IJ-nii erau pe puntea corăbiei şi căutau un
adăpost ; alţii se aruncară în apă şi căutau se scape înot.
—	Se se pregâtescă şalupele ! sîrigâ comandantul.
Abei pronunţă aceste cuvinte şi vasul se cutremură grozav, se auZi o nouă bubuitură. Pulberea luase foc ! In aceleaşi timp corabia să sfarmă.
Acuma nu mal erau nici o ordine ; fiecare căuta se scape cum va putea ; corabia era perdută.
Din cănd în când, flăcările cari pare- că eşeaU dintr’un crater dispăreau sub valuri.
Chiar şalupele erau cuprinse de flăcări. Marinarii şi condamnaţii se certau de la şalupe.
Denacy era lângă comandant.!;
—r Suntem perduţl, nu'e aşa? Z‘se e'-
—	Da, răspunse comandantul.
Cel doul âmenl erau singuri.
—	Aide după mine, Zise comandantul, vasul se cofundă.
Comandantul se aruncă în cea din j urmă şalupă. Denacy voi să’l urmeze,
■ însă un lemn mare se restnrnă lângă el şi’l făcu să facă un pas îndărăt. Făcând acest pas se împedicâ şi caZu jos. Gând se ridică, nu veZu înaintea lui de cât un munte de foc.
Partea dinainte a corăbiei era scufundată, cea dindărăt nu mal avea mult.
www.dacoromamca.ro
TELEGRAFUL — 11 AUGUST 1888
I
ce se numeşte răspăr, în mărime de o şchiâpă, pe care luându-1 din plasă şi eşind cu el afară pe mal înaintea celorlalte femei, a voit se’l rupă capul cu dinţii ; când a căscat gura, pescele fiind vio, a sbicit şi s’a oprit tocmai în găt unde s’a înţepenit. Cu tot ajutorul dat de femeile ce eraO cu densa, nu att putut trage pescele înapoi, ast-fel că ne-mal putând respira, după o oră de suferinţa a încetat din viaţă.
A
Împuşcat din nebăgare de seaniă
In qliua de 1 August a. c., un copil al locuitorului Marin Bogoiu, din comuna Slobozia, judeţul Ialomiţa, anume Duţu, în etate de 6 ani, jucându-se 'cu un alt copil anume Vicoiu, în etate de 16 ani, fiul lui Ion Piciu, aO intrat în casa lui Bogoiu şi luând un revolver încărcat, din nebăgare de sâmâ Vicoiu a împuşcat pe Duţu în cdstele din stânga.
Copilul fiind dat în căutarea medicului regimentului 2 roşiori din acea comună, i s’a extras glonţul şi se speră a se însănătoşi.
--------- —«O-f#------
CRONICA
mărgăritarul de la constanta
—	I j
(Poveste]
15 Iulie. — Acesta di e scumpă pentru mine, e o amintire a unei iubiri din tinereţe.
De la aventura pe care voia istorisi-o, afl trecut multe veri.
Printre cel cari făceaO băl la Constanţa era şi o tânără rusâicâ forte frumâsâ. O particularitate bizară avea acea frumosâ ; anume avea un ochiu negru şi altul albastru. Cu tote acestea acel ochi eraO încântători, unul era strălucitor ca un diamant, cel-l’alti strălucea ca un mărgăritar.
Intr’o sără am fost presentat de unul din prietenii Tuliel Bokine, supra-numită şi ‘mărgăritarul de la Constanţa,. In scurt timp am devenit cel mal buni prieteni.
In seara de 15 Iulie, sunetul clopotelor de la biserică se IngânaO cu sgomo-tuf misterios al mârel.
Eo şi Tulia stăteam la o ferăstrâ ce dădea spre mare. Ochii el străluceau grozav de tare. N’am văijut nici o dată un negru mal frumos şi un albastru mal dulce. P6te pentru a zecea 6ră mă uitam la ochii ei cari o făceau sâ fie încântă-t6re.
—	Fiind-că ’mi vorbeşti necontenit de ochii mei, zise ea cu o voce dulce, sâ ’ţl spun prin ce întâmplare m:am născut cu un ochiu negru şi altul albastru.
După câte-va momente urmă:
—	Tatăi meu, SergiU Bokin, era cel mal frumos bărbat din Moscova. Avea nisce ochi negri încântători. Lui II plăcea să strîngâ hârburi vechi şi statutele de lut pe care le atârna pe perete d’a-supra capului.
Intr’o sără nu sciu prin ce întâmplare, o statuetă câdu şi lovi pe tata într’un
ochiu. Lovitura a fost aşa de puternică în cât sermanul tata perdu ochiul.
După câte-va luni de la acâstâ întâmplare, frumosul SergiU Bokin se căsători cu frumâsa Ana VascofT, căreia i se (Ji-cea ,zîna cu ochii albaştri*.
Ea avea nişte ochi albaştri fârte frumoşi şi pârul negru. Nu era altă femee mal frumâsâ In Moscova.
Tatăl meu ar fi fost cel mal fericit om din lume dacă n’ar fi avut un ochiu de sticlă. T6tă (Jiua şi ndplea se gândea numai la ochiul de sticlă.
Intr’o sârâ, tata şi mama erau în câte o cameră şi se pregăteau sâ se ducă la tâtru. Gamerile lor erau despărţite prin o odaie, care servea de cabinet de toaletă.
Părinţii mei se grăbeau ca sâ se îmbrace mal curând. După ce se îmbrăcă, tata intră în cabinetul de tualetâ, şi puse mâna pe o măsuţă sfr ’şl ia ochiul de sticlă. In acelaşi moment se au<ji un ,frou-frou* de rochie.
Tata se întorse repede Jn camera lui. Vă^ăndu-l, mama se întorse şi ea pe furiş în camera el.
După câte-va momente tata se duse iar In camera de tualetă, puse mână pe masă, luă ochiul de sticla şi ’1 puse la loc.
Mama întră şi ea în acea cameră, ia ceva de pe masă şi pleacă.
După douft-trel minute, îmânuşată, îmbrăcată ca pentru petrecere, mama se duse în camera de tualetă ţinănd o lumânare în mână.
—	Eşti gata dragă ! întrebă ea.
—	Da, scumpa mea. D’odatâ însâ mama sc6se un strigăt de grâzâ. Palizi, tremurând amândoi, se dau îndărăt, în faţa oglinzel în care se vâ<Juse cu câte un ochiu negru şi altul albastru.
Şi mama avea un ochiu de sticlă. In acel timp, mama era însărcinată .....
După cinci luni m’am născut cu un ochiu negru şi altul albastru.
Din fericire însă, (Jise frumâsa rusâicâ uitându-se la mine, nici unul nu e de sticlă.
Clopotele de la biserică nu mal sunau şi marea pare că adormise la piciorele nâstre. Tulia rezemă capul pe umărul meu şi pe când luna se oglindea în a-pele mărei, o sărutai peutru prima ^dată pe ochi.
X»
întâmplări din Capitală
Morţi. — In casa cu No. 10 din str. Plugari, s’a găsit mort un om anume Dumitru Cristea, care era bolnav de mal mult timp.
•
Atentat la pudore. —S’a condus la secţia 18, individul Barbu Dumitru, pentru că a atentat la pudorea unei fetiţe în e-tate de şâse ani.
Călcat de căruţă.— Căruţaşul Rasvan mânând caii în gona mare pe calea Gri-viţel a călcat pe Fritz Perere. Pacientul a fost transportat la spitalul Filantropia.
Don Caprlce.
ZDIV’ETR.SE
O glumă cu urmări rele.—In t6te oţelele mari din New-York este câte un registru, în care chelnerii înscriu pe pasagerii ce doresc să se scole de diminâţâ şi care n’aU încredere în voinţa lor proprie.
De curând la un otel, un nâmţ anume Bauer, voind sâ facă o glumă, fură registrul în cestiune şi însemnă în camera lui în dreptul tuturor pasagerilor, câtre-bue se fie sculaţi a doua di la trei ore diminâţâ. Pe'urmă puse registrul la loc şi se retrase.
Chelnărul de serviciu se miră fârte mult de acâstâ ciudăţenie, ca toţi pasagerii fără excepţie să fie sculaţi aşa de diminâţâ şi în acelaşi timp. Dar mal pe urmă el se gândi, că pote âmenil se sfă-tuirâ să facă cu toţi o escursiune.
La trei ore punct apăsă toţi nasturii clopotelor de deşteptare şi începu dealun-gul apartamentelor un sgomol îngroditor de clopote.
Pasagerii, credând că s’a aprins otelul, au sărit în cămaşă de prin paturi, au pus mâna pe hainele şi bagagele :lor şi o croiră la fugă. Nu se poate descrie încurcătura ce s’a produs pe scări.
Unii din el aU cădut de ’şl-au spart capetele, alţii aU fost loviţi de geamantanele scăpate din mâni şi care se rostogoliră pe scări. In sfârşit, după un sfert de oră se aflarâ cu toţii pe stradă, aşteptând sâ isbucnâscă flăcările din otel.
Gardiştii, audind de la un pasager, că e foc, aU dat alarmă şi curând au sosit pompierii în gânâ, aU aşedat aparatele şi stăteau gata sâ împroasce flăcările cu apă îndată-ce se vor arăta.
Tocmai după un câs s’aU explicat lucrurile.
Nenorocitul chelner, care sunase deşteptarea generala, era cât pe aci să fie sfâşiat, decă nu s’ar fi ascuns în pivniţa unei case vecine.
Mal mulţi pasageri, greu răniţi, ău fost transportaţi la spital.
ULTIMA ORA
Scutarl, 21 August.
Miridiţil, după ce au devăstat şi incendiat pe locuitorii din Skrelli, s’aU retras de eea-l-altâ parte a frontierei pentru a împărţi prada.
Se pretinde că el aU luat cu Bl mal mulţi munteni ca ză’og.
Bruxelles, 21 August.
Guvernul rus negociază la bursa din Amsterdam un împrumut de dou£ sute milione franci. Emisiunea va avea loc în Octombre pe cursul de 97 şi cu 5 la sută.
Sofia, 21 August.
D. Stoiloff, ministru de justiţie, având un concedia ,de o lună, plâcâ cu familia sea la Carlsbad.
r	*Wf‘ *' "' J
Paris, 2l August.
Sesiunea consiliilor generale s’a deschis ieri în Francia, fără incident. Mal mulţi preşedinţi au făcut apel la concentrarea republicană în contra bulangismulul.
Berlin, 21 August.
Se asiguiâ că Ţarul a trimes împăratului Wilhelm portretul său, cu o dedicaţie autografă, rugându’l să primâscă imagina sa, ca amintire a frumâselor dile petrecute împreună la Peterhof.
Francfort, 21 August.
1). Crispi a plecat dimineaţă la Ham-burg, de unde va merge la Friedrichsruhe.
Viena, 21 August.
Regele şi regina Portugaliei vor pleca Joul la Budapesta.
Borna, 21 August.
Tribuna dise că după informaţiunile sale particulare ce crede că emană din-tr’o sorginte forte sigură, scopul principal al întrevederel de la Friedrichcruhe ar consista a stabili acordurile preliminare pentru un congres europân de convocat numai într’un scop pacinic şi pentru a regula cestiunea bulgară. După acâsta s’ar face o propunere de desavmare generală. Dacă Francia n’ar adera la acâstâ propunere, congresul păcii ar da naştere fârte probabil războiului.
DIN EDIŢIAIÎ
e OKB SEARA
Serviciă special al gliarului Telegraful
Sofia, 20 August.
D. Vulcovicl, agent bulgar laConstan-tinopol, a sosit ieri sârâ pentru a petrece o săptămână de congediu la Sofia.
Londra, 21 August.
Times desminte sgomotele privitore la împăcarea regelui şi a reginei Serbiei. Procesul de divorţ va urma cursul său.
Londra, 20 August.
Corespondentul diarulul Times la Cons-tantinopol dice că d. Stambuloff nu e de loc dispusa se înţelege cu Rusia după cum nici Rusia nu voeşţe sâ facă pace cu guvernul bulgar actual.
Informaţii din ediţia ll-a
Sesiunea viitoare a Curţel cu juraţi din Ilfov sş va deschide la 15 Septembre.
Din ordonanţele date de judecătorii de instrucţie resultâ ^â până acum în răscoalele de prin sate sunt implicaţi mal bine de 300 ţărani.
I.	p. s. s. mitropolitul primat losef Gheorghian este aşteptat mâine sau poi-mâne.
In eursui acestei săptămâni vor sosi mal multe regimente din diferite garni-sone ale ţârei,
In cursul săptămânel trecute s’aU exportat din portul Brăila pentru diferitele ţâri numai grîU, în cantitate de 9,852,975 kilograme.
i Cursurile la scâla primară a societâţel , pentru învăţătura poporului român, se vor începe mâine.
SPECTACOLE
,Grădina Suvenir.— De sigur că una dintre gradinele Capitalei în care se pâte petrece o sârâ plăcută, este grădina Suvenir.
Trei muzici : una militară şi două civile, dintre care o bandă de mandolinari sârbi.
Cântecele orientale pe mandolină sunt d’o dulcâţă nesfârşită.
Public numeros în fie-care sârâ.
BIBLIOGRAFIE
A apărut:
Minuni mnemonice, sau mnemotech-nica Arta de a dobândi în cel mai scurt timp o memorie extraordinară. Conţinând deosebit de această materie şi un Calendar pe 21 Secole de M. I. Şapira autorul ,Studiilor physiognomice*
Depozitele în Bucureşti la Librăria So-cec şi la autor în Craiova la S. Samitca în Iaşi La tâte Librăriile.
CASA DE SCHIMB
N.&D.MOROEANO
Strada Lipseam, Noua clădire a societâţel Latia-Eomânia numită „Pasagiul Dimitrie Ghika“, No 6
BUCUREŞTI
Cumpără şi vinde efecte publice şi face orî-ce schimb de moueijî
Cursul pe fiâua de 10 August 1888
	Cump.	Vând
5°l9 Renta Amortisabilâ. .	95	95 8/t
5’ln > Rom. Perpetuă .	—	
6°Iq Obl. de Stat (Conv. Rur)	9 4V*	97
6°l, , , (C. F. Rom.)	—	—
5°10 , Municipale 1883. .	82	82 s/4
5°l° , , 1884. .		*	—
7°L Scrisuri funciare Rural.	108	108 3! 4
5°lo » » »	95 */*	96'L
7°io „ , Urbane.	106 b2	.107
6°la » » »	—	—
5° la » » , .	91	91 b2
5°|o * func. Urbane Iaşi	81	811/2
Impr. cu prime Bucur. (201.).	40	45
Los. Crucea Roşie Italiană .	28	30
10 fr. Obl. Casei Pens. 3001.	220	230
» Sârbeşti cu prime.	68	72
Losurl Otomane cu prime .	40	45
, Basilicn Doinbau. .	18	20
Aur contra argint sân bilete.	7Q10	71 2
Napoleoni contra lire. . .	20,03	20,06
Florini Val. Austriacă . .	206	207
Mărci Germane		124	125tl2
Bancnote l-rancese . . .	99’/2	100, |2
Ruble Hârtie	 NB. Cursul este socotit î	240 n aur.	250
CHOISY
jICEtJ DE DOMNIŞOARE
Str. Cernichel No. 2
vis-4-vis de Biserica cu Sfinţi
Direcţiunea acestui institut aduce la cunoscinţa părinţilor de familie, că, cu începerea anului acestuia, organisând acest pensionat în con-Iformitate cu programele Statului, primeşte eleve interne şi externe pentru cursul primar şi secundar.
Programa studiilor se trimite fie-Jcâruia după cerere. înscrierile se aot face de la 1 August inclusiv.
Direcţiunea.
C. G. PISTREANU
Advocat
Str. Speranţei, 28, Sub. Popa-Rusu
Denacy se tntârse cu faţa în partea în care credea că se află Franţa, întinse mâinele în acea parte şi ca şi cum fiica Iul ’l-ar fi putut auqh, strigă :
— Elviro! scumpă Elvira 1 Adio, fii bine-cuvântatâ.
picând acestea fu acoperit de valuri.
IU
El vira şi Berta se instalară la St.-Ger-main.
îndată împrăâtiara anunţuri In tâte părţile.
Cele două fete, în înţelegere cu IuliU Jarier şi Renâ, hotârîrâ ca faţă cu sgo-motul ce se făcuse cu condamnarea lui Denacy, că Elvira sâ dicâ ca * soră cu Berta.
Renâ şi advocatul suferirâ o lovitură grozavă, când se află despre perderea vasului ‘Scorpion,.
Oficeril, echipagiul şi o parte din condamnaţi aU fost scăpaţi de altă corabie, care debarcă în portul cel mal apropiat pe naufragiaţi.
D’acolo comandantul trimise o depeşă, anunţând perderea vasului.
După douâ (jile apăru un articol în New-York-Herald asupra acelei întîm-plârl ; articolul a fost reprodus de tâte gazetele francese, dând şi numele condamnaţilor, cari au scăpat.
Numele lui Denacy nu figura p’acea listă.
Era o fatalitate. Se părea câ nenorocul se legase de Elvira, care deja era destul de bolnavă. Scirea despre mortea tatălui el putea să o omâre... Cel doul prieteni se ^înţeleseră ca să se ducă la St.-Germain sâ spună totul Bertei, însă cu condiţie ca sâ nu spună nimica El-virel, recomandându’l în acelaş timp sâ nu cumpere nici un jurnal.
Puţin după călătoria Iul Renâ la Ro-chelle şi câte-va (Jile înainte de plecarea fetelor la St.-Germain, Jarier luă pe Elvira la o parte, şi cu multă sfială o întreba despre Berta, care în j impui con-vorbirel lor se aşedâ la piano într’o cameră de alături.
—	Sunteţi prietene bune, dise el cam jenat şi fârte emoţionat... pentru că ’şl pleda singur causa.
—	Suntem ca două surori, reluă Elvira cu o voce tare.
—	N’aveţl secrete una pentru alta ?
—	A ! nu !...
—	Atunci poţi sâ’ml spui ceva...
—	Ceva!
—	Da... ceva fârte important de la care atarnă... viaţa mea.
—	Vorbeşte I dise Elvira.
—	Crecjl câ d-ra Berta... va consimţi...
dâcâ o voi ruga cu lâcrăml în ochi să devină... femeia mea ?
—	Cred că da... cn tâte că nu mi-a spus nimica în acâstâ privinţă... Sunt însâ lucruri cari se ghîcesc... Ştiu bine câ Berta te iubeşte... şi încă fârte mult!...
Elvira subliniă aceste din urmă cuvinte cu un surîs.
—	Eşti sigură ? strigă Jarier, luând’o de mâni,
—	Fârte sigură...
In salon, Berta sfârşea un cântec melancolic. Elvira se sculă fără sâ spună nimica lui Jarier, deschise uşa salonului chemă pe prietena el care se rezemase cu câtele pe piano.
—	Berta, dise ea. Te ias cu d. Jarier, are să ’ţl spună ceva forte interesant.
Slvira plecă repede, pe când IuliU şi Berta ^râmaseră singuri, uitându-se unul la altibî fără sâ di°â vre-un cuvânt.
IuliU.', după câte-va momente dise :
—	[Ah.! d-şârâ, al talent la piano !
—	x^h ! dise Berta, asta erai să ’ml spui, \
Fata era şi ea grozav de emoţionată. In altă împrejurare ea ’şl-ar fi bătut joc de aceste ctuvinte ale Iul Jarier şi ’l-ar fi lăsat pe jris în vorbă... Insă ea înţelegea, după ceea-ce se petrecea şi în ea, emoţiunea ‘avocatului.
IuliU vedea câ s’a prostit cu întrebarea ce o făcuse fetei. Luând curaj, dise, în sfârşit:
—	Te rog, d-şâră, spune’ml drept, pentru că de la d-ta depinde viaţa mea...
—	Viaţa d-tale, repetă Berta fără voe.
—	Ştiu că sunt...
—	Ştiu că eşti bunătatea personificată...
—	Ştiu câ sunt orfan ca şi Renâ, reluă Jarier... Am o posiţie admirabilă...
—	Aşa e.
■— Aşa fiind... am hotărît să mă căsătoresc... Ce dicl d’acâstâ idee ?
Berta îngălbeni ca câra.
—	Vrea să di°â voeştl sâ ne părăseşti ? îngână ea.
—	EU să vă părăsesc ?... N’am dis a-câsta... din contra
Berta căscă ochii şi se uită drept în ochii lui Jarier. Începuse sâ înţelâgă însâ nu’l venea a crede.
—	Şi, urmă avocatul, am venit sâ te întreb dacă voeştl sâ porţi numele meu...
—	Ah! dise fata, a cărei ochi se umplură de lacrimi.
—... Să fii femeia mea ?
—	Adevărat să fie acâsta ?
—	Berta! strigă IuliU Jarier, câdând In genunchi la piciârele fetei. Eu trebue sâ ’ţl fac acâstâ întrebare. Sâ fie âre a-
devărat câ mă iubeşti ? 0 ! spune... spu ne dacă mă iubeşti,., spune dacă ’ţl plac ?...
—	N'am iubit pe altul în viaţa mea, răspunse Berta.
—- Oare am audit bine ce al spus ?... Berta! scumpa mea Bertâ, spune, nu cum-va visez... spune dacă tu ’ml vorbeşti în acest moment.
luliu Jarier se ridică de jos şi luând pe Berta de talie, dise :
—	Insă iubeşti şi pe d. Renâ Denoirac.
—	Da, iubesc şi pe el... însâ ca pe un frate... după cum şi Berta te iubeşte pe d-ta.
—	Dâr pe mine?...
Berta plecă ochii în jos şi roşi la faţă.
—	Berta! strigă IuliU, sunt cinstit,Ţmi dau şi corp şi suflet numai ca sâ fac fericită. VoieştI sâ ’ml dai mâna ?
Berta emoţionată peste măsură întinse mâna dicând :
—	Iatâ-o !
—	0 ! mulţâmesc! mulţâmesc ! Sunt cel mal fericit d’între muritori.
Avocatul sărută mâna fetei.
Berta încinse ochii, lăsând mâinele în mâinele aceluia pe care ’l iubea şi o iubea.
—	El stâturâ ast-fel câte-va momente, unul în faţa altuia : în aceste momente inimile lor se uniră pentru tot-d’â-una.
(Va urma)
www.dacoromanica.ro
TELEGRAFUL — 11 AUGUST 1888

BANCA NAŢIONALĂ A ROMÂNIEI
1
SITTT ATIUNEA
1887
August	ACTIV
35363183 lp (Monedă . .........................
25866725!	( Bilete ipotecare..............
Efecte predate la Casă spre încasare .
Portofoliu, român şi străin...........
împrumutul garantat cu efecte publi
Fonduri publice.......................
Efectele fondului de reservâ ....
2653429
19675174
17057430
11999501
2503075
195646
2922743
138683
43210
30575684
44619666
6463855
200078004
12000000
2506847
195859
106642480
1083676
169080
30575684
45045540
1858838
200078004
Imobili........................
Mobiliar şi Machine de imprimat Cheltueli de administraţiune
Deposite libere.............
CompturI curinţi...............
.	de valori ....
PASIV
Capital...........................
Fond de reserv.................
,	amortisarea Imobilului
Bilete de bancă în circulaţiune. Profituri şi perderi ,	.	. .	•
Dobândi şi beneficie diverse. .
Deposite de retras.............
CompturI curinţi...............
,	de valori. „ . . .
1888
Iulie
> Sn i 'r
30
!	33278742	33820033
. .1	25728235	25728760
	5879813	5081063
, ,	18038516	18032074
	11465650	12881190
	11999859	11999729
	3093659	2971769
elor	235321	235321
	3378263	3383719
#	122334	122534
	47234	50035
	17938113	17906941
	22631601	21985684
	44486371	43664224
	198S23711	197863076
, ,	12000000	12000000
	3093929	3093929
, ,	267901	267901
	117533750	119221560
• •	1388839	1388839
	96781	126500
	17938113	17906941
	15725213	13600957
» ♦	30279185	[ 30256449
	19832471lj197863076	
MALADIE ie PL AM AM
Tirterculosă, Astlimu, Catarlml ie BroucMtă
(BR ON GHITIS)
Persanele care sulei* de sus numitele bdle, se pot adresa personal sau prin scris câtre A. L. Wilhelm, Strada Isvor No. 29, etagiul I.
Asemenea şi în caşuri de mare slăbiciune la copii mici de ţîţă.	(i6)
GRADINA EL1ADE
I
j Se închiriată d’acum $i până la 1 Noembrie.
[OJ
APĂ MINERALĂ NATURALĂ St. GALMIER
S6 nu uitaţi a cere Sursa NOEL
Sursa Noel. Apele acestei noni surse trebue plasată în prţimul rang din clasa gazdselor, fiind bogată în acid carbonic natural, şi care se bucură de reputa'%nfiea sa cm. ’ce îi mai bună pentru sto-! mach fiind digestivă, temperautâ şi apărativă, ast-fel oă combate cu energie apele cun<\.eute pini acum ale Borzecului şi Giesshiibler. Acostă apă eseelentă este ffirte bună de a o înl-eDuinţa la masă1 de băut cu vin sâfi cu siropuri în locul Borsecului, fiind recomandată da mf Jiei ehiar şi la bolnavi, pentru facilitatea ei digestivă şi recoritdre.
Apa din Sursa Noel se găseşte la principalele magasine de coloniala, farmacii, drogueril şi la toţi vîncjătorii de ape minerale. Cu preţuri fdrte convex kh».
In Bucuresci la M. Economu et Coi»p.	I	1“ Ploiesci la Fraţii I. şi Th. Christescu.
In Ploiesci la N. Petrescu et '"‘«mp.	|	In Brăila la Petru şi Gheorghiadi.
Depoul genei?*’ pentru totă România şi ţfirile limitrofe, a se adresa la d.
S. STERIANO, Galaţi.
Singurul Deposit de:
n”n "pini
din prima fabrieă euglesS
Tomas Fleming Sbn & 0° ■
cn
SE GASEŞTE LA:
I. Şchwartz sir Becebal 6
Tipografi* farului «TELEGRAPHUL,	No* 20*
SOCIETATEA ANONIMĂ
DE
CAPITAL SOCIAL: ^LEI 1,500,000 Capitalul Vărsat la 31 Decembre 1880, LEI 1,370,500.
JJsina situată la Bucuresci, Cotrocenî. Şoseaua Pandurilor, in faţa Asilului Elena Doamna, legată cu Calea Ferată prin staţiunea
Dealul Spirea,
Direcţia şi depositul principal in BucuresoJ: Str. Domnel 14 bis
Adresa Telegrafică : BASALT, Bucuresci.
DEPOSITE SECUNDARE :
In Bucuresci	:	Calea Griviţeî, 66.
» Brăila. .	.	.	.	. la d. G. Grosovich, piaţa Sf. Arhangel.|
» Graiova	.	.	.	.	. M. G. Poumay, banchet'.
> ^Galaţi. ..... M. Sebastien Somaripa.
» Călăraşi	.	.... M. Serghie, B. Farfalomel.
» Rusciuk ..... ’lhomadis de Damianof
Industria Naţională ale cărei produse aii obţinut la Exposiţiunea Cooperatorilor diu Bucuresci şi
Craiova, cea mai mare recompensă
DIPLOMA DE ONOARE CLASA Ia
ESTRAS DIN PREŢURILE CURENTE PENTRU BUCURESCI
Felul Materialului
Pavele pentru bordure 10 bucăţi la m. pătrat. . „	„ pavagiu de stradă şi de curţi 50
bucăţi la metru pătrat........................
Lrspetjii pentru: trotuare 25 bucăţi la m. pătrat Pătrate felurite. 8(1 bucăţi la metru pătrat :	.
Bordure de gr-ădinî 10 bucăţi la metru liniar. Cărămizi refractare 420 bucăţi la metru cubic >, cu 4, 6 şi 8 găuri, 40 bucăţi la m. p
PRBOIUBILE					
I-a CAL.		Il-a CAL.		IlI-a	CAL.
Pentru mia	â «s* 2 ® o o >2» SjgS a S* a	Pentru miâ	§ " 3 g t « e s = s 8^1“	Pentru mii	Mţ |Se# cu "
350	4.25	325	4 —	800	3.75
270 880 240 150 320 65	15-11 -10-	250 360 210 130	14- 10.50 9.50	230 220 180 100	13- 9.50 8-
In Bucuresci şi în oraşele unde execută lucrări pentru comună, Societatea se însărcinezâ şi cu lucrări particulare, a căror întreţinere o garauteză pe timp de un an.. Asemenea se afiâ la uzină materiale de calitate măi inferiorâ cu
Precim?! foarte reduse.
Se pote câştiga întro zi 300,000 FRANCI
Cumpărând bilete d’ale
MAU El LOTERII TURCEŞTI
A 112-a
loc la 30
tragere va avea Septembre 1868.
Plata câştigurilor e garantată de guvernul imperial Otoman.
Tabloul Primelor:
mare lot de 300,000 fr. 300,000
1
1 lot de	25,000 ,	25,000 ,
1 lot de	10,000 ,	10,000 ,
1 lot de	10,000 ,	10,000 »
1 lot de	2,000 ,	2,000 ,
1 lot de	2,000 ,	2,000 ,
1 lot de	2,000 ,	2,000 ,
1 lot de	2,000 ,	2,000 „
1 lot de	2,000 ,	2,000 ,
1 lot de	2,000 ,	2,000 ,
12 loturi de	1,250 ,	15,000 ,
28 loturi de	1,000 fr.fie-care 28,000 ,	
500 loturi de	400 ,	200000 ,
550 loturi	Total	600,000 fr
PREŢUr	. BILETELOR	
1 Bilet .	• • o	5 fr.
5 Bilete .	• • ■	24 ,
25 Bilete .		118 ,
100 Bilete..	• • î	465 »
OPERAŢIUNI DE CEREALE
Brăila «, 1 il 8 Anglist 1888
CUMPĂRĂTOR
Nicolopulo
Carnevali
Nicolaidi
W al Ier
Peivano
Manari
Lista oficială a tragere!, va fi trimisă ; imediat fie-eărui cumpărător, după tra-: gerea ce va avea loc irevocabil la 30 Septembre 88.
Câştigătorul va fi înseiinţat prin de peşâ în (Jitia tragerel.
C
Tragerea va avea loc la Constanţi- j nopol, în palatul Imperial al monetă-riel.
D
Pentru cumpărarea biletelor, a se adresa trimiţând banii în mandat poştal, cec, s’ah scrisore de valbre la * directorul Comptuarului Comercial, grande rue de Tdke, No. 557,.
Constantinopole. (22)	(Turquie)
E. Cohen M. Cohen Cvietoviţz
Frisman Nicolopulo G. Mendl
Feitler Marcheto M. Cohen Paul
G. Mendl L. Dreifus I. Dreifus L. Dreifus Zerman Millas
VENZATOR	FELUL	Hectol.	Libre 1	Preţul în au r	■ r—* t/y a •CS ci &£
Evloghiu	Grâu n.	1150	58»/4	10 90	c.
Veri eu		2450	59*/*	11 75	m.
Calziea		1800	59	10 90	»
Sassu		1300	593/4	11 20	
Portocala		2000	60	12 30	*
Zuvara	*	2500	59	11 57V4	»
Embiiico		9800	59'/s	12 —	s.
Negroponti	*	3360	58 'i2	10 80	c.
»	»	1350	59	11 50	*
»		1330	58>U	11 —	»
Politis		4000	60'/-	11 52 O5	m.
		4000	59i 4	11 52‘.2	
Ţuchlos		3500	59	11 55	»
Cottis		1300	59t/2	11 60	»
L. Mendl		4000	6202	12 40	s
Sgardelli	»	2000	623U	13 25	m.
Cottis		1050	60 ‘14	11 15	»
Evloghio		3000	591/2	11 85	»
Haracopo	»	2410	58M2	11 —	s.
Politis		4200	59s 4	11 85	*
Perlea		1900	Bl'/3	13 50	m.
Vrioni	Porumb	1500	56 V.	7 10	»
		1800	580*	7 50	»
Crisoveloni	Grâu n.	3000	60 .	11 50	*
		2380	57	11 —	c.
Marghiloman	»	3400	60	12 -	in.
Vasmagidi	»	600	59i jt	11 30	c.
T. Dimitriadi		300	58	10 75	m.
Casanova		1500	60	11 60	»
Sgaideii		2600	59	11 20	V
Embirico	Grâu v.	3600	58*1*	10 40	c.
		2000	6092	12 67 V2	s.
Sassu	Grâu n.	1750,	57-, 2	10 35	m.
C. Cotii		1600	600*	11 25	»
Sgardelli		3500	60Ţ2	11 30	*
Curvisiano		2660	590*	10 25	s.
Marghiloman		3300	59	11 15	m.
Nenovici	Secară	1700	54»/*	6 10	
I. Dreifus	Orz	1600	50	6 —	*
Bach	Porumb	4900	59'[*	7 70	c.
		2450	58»/*	7 67 */*	»
Marchiani		2150	59'-2	7 35	UI.
Vamvuri		8100	573[4	7 55	s.
Evloghiu	Grâfl	3100	60	11 85	m.
OBSERVAŢII
1 i ■	)	5 v*M3
<*î «1 pmW

llHt	3
|
l|lT | i( [
h Hl.,i .AţoliiP
e	>ii
lr , mllilC Ji|0'i I *;l i i f |
fii . i- (f
S.Jtî U
i al i iJm I
. d '.In J »
■1 fi luluJiiviuijj;;. i u'An ifi'ui ■* n\
. şt)
Jrio
Renumita Cârturăr^să
!ULIA POLONEZA
S'a mutat în dosul alatulul. iegal \
i La Mele Mei Brătiaim, No. 51,. (îu colţ) j§§
Lingă grajdurile Palatului Regal
Ghiceşte viitorul, pre-sentul şi trecutul, ptfte des-| coperi şi pagube, furturi,] i judecăţi, ori ce secrete as-l cunse la cari se inteuesfizăî cine-va. Cine aduce semne! pdte afla lucruri ascunse :L comori, etc.	pi
tiîh iO(
DAVIO ADAN1A
Agent de Publicitate
Str. Sft. Ion Nou No. 33.

is-a-ris de Legaţiunea Italiană. (
•imeşte anunciuri, inserţie şi reclamă ‘ xu diarul nostru, si pentru or care Jiar din ţeră şi străinătate.
CO
9_
-O
CO
BAZAI i IE ENGLITE t
CC
Sub semnatul, am on<5re a Anunţa pe Onor. clientela mea atât din capitală cât şi din provincie, că cu oca-siimea tarifului autonom, am deschis aci îu ţdră
oo
SURE miim DE HAINE
PENTRU
ABBATI ^ L
BAETX
Sper oâ Onor. şi sunt sigur oft
Public şi va fi . p e.
In care confecţionez haine, după Ultimele Jurnale, din stofele cele mai bune ale Europei.
Asemenea mai putem efectua şi orl-ce Comande, în timp de 24 ore de dre-ce posedăm un mare deposit de _ stofe fine din cele mai renumite fabrici.
clientela mea, mâ va onora cu visitele d°ior, spre a se convinge de marfa confecţionate aoi fa ţSrS, deplin satisfăcuţi.	Ou stimă, T—T_ Ţ f'P.TRO'VICZ.
OO
TOM A ŢACIU
In Noul Palat Dacia-Romanţa-
No. 4.— Strada Lipseaul. — No. 4.
BUCUBESCI
Cursul pe (Jiua de 10 August 1888
5°/0 Rentă Amortisabile. .	Câmp. “95L	Vând. 95»/*
5°/<> Rentă Rom. Perpetuă. .	93—	94-
6°/0 Obligaţii de Stat. . .	96—	97
6% > C. F. R. Regal.	—	—
5% , Municip. vechi	82—	83
10°/o fr.» Casa Pens. 3001.	230—	236-
5°/0 Srisurl funciare Rural.	950*	96 V*
7°l o »	107*/*	108 Ma
5% , , Urban.	90*|*	91'/*
6°/0 ■ »	99 fi2	100*/*
7°lo »	106	107
57o » , de Iaşi	81	817,
Impr. cu prime Bucur. 201. b.	36—	42-
Los. Crucea Roşie Italiane.	26—	30—
Acţ. Bancel Naţ. Rom. 500 1.				—
Soc. Rom. Constr. 500 1. .				—
Soc. Dacia-Rom. 200 1. . .	—			
Soc. Cr. Roşie Austriacă. .	—	—
3ti/9 Los. Imp. Sărbesc . .	—	—
DIVERSE Aur contra Argint. . . .	7	7 0*
„ , Bilete de bancă	€	C
Florin Wal. Austr. . . .	205—	207—
Mărci Germane		123—	125—
Bancnote francese. . . .	100-	101—
Ruble de hârtie		1230—	240-
.Of'» •!if!
) i.iif ’< •••ni uti In'	Ifl
- .«*■ I O 1021 de li. A. >.	• |
nu £9 it .nunu
io* ih) .unt d - cu .nnJfilmCTpf M .taraiĂi
t*ti mu e'h'c b un
www.dacoromanica.ro
ANUL XIX. — No. 4825
IN BUCURESCI SI DISTRICTE 10 BANI NUMERUL
VINERI, 12 AUGUST 1888
ABONAMENTE: Peutru Capitală:
Pentru un an .... Lei 24 „ ş6se luni .	.	.	.	„	12
„ trei luni..............7
Peutru Districte:
Pentru un an .... Lei 30 „ ţise luni ....	«15
„ trei luni ....	„	8
Peutru Strei uit ta te :
pentru un an . .In aur lei 40 n ş«5se luni .	p "20
„ trei luul. .	v p
Abonamentele se fac la 1 f» 16 ale fx* cărei luni%
UN NUMER VECHTU 25 BAN2
Abonamentele se plătesc înainte
EDIŢIA A DOUA
ANUNC1UR1 SI RECLAME
Anunciuri pe pag. IV linia 25 bani. Reclame	„	III	„	...	1	iea
i,	rt	H	,i	...	3	lei
»	»»	I	*,	i • •	5	lei
Pentru Inserţii şi Reclame Redacţia nu e responsabila.
Epistole nefrancate se refiisă, arti ole nepubltcate se ard.
In Streinătate a se adresa:
Francia, Havas, Laffitte et C-nie, place de la Bourse, Paris.
Knglitera, EugĂne Micoud,81 Fleet Street, E C., London.
Austria, Haasenstein et Vogler 2, Wien Rndolf Moaşe Zeilerstaette, Wiene. Ungariat D. Moritz Wiest, înBuda-Pesta Servitenplatz.
Abonamentele se plătesc luaint
Redacliunea, Strada BlănarI, No. 20.
DIRECTOR POLITIC :	I. C. FUNDES CU
Administraţiunea, Strada BlănarI, No. 20'

BUCURESCI, 11 AUGUST ÎS88
CINISMUL CĂLĂILOR
România liberă a ajuns fără dor şi pdte la macsimul neruşinării; lipsa de sfială cu care patrondză mişe-liele săvârşite de poliţie, e mai mult de cât scârbdsă şi trebue să facă pe ori-cine se se ruşineze că pdte esista în ţdra ndstră un diar aşa de destrăbălat ca organul junimiştilor.
Am reînprospătat a-l-altă-ierî tu mintea publicului una din isprăvile d-lui colonel Voineseu, pe când era tn garnisdnă la Ostrov ; acea ispravă dovedea că d. Voineseu e d’o violenţă fără de margini, care îl face neapt d’a sta în capul unei admi-nistraţiunî, ori-care, şi mal cu sdmă a poliţiei. România liberă d’asdră res-punde şi dtă în ce chip :
Sub titlul Cine e colonelul Voineseu,
o fOie colectivistă istoriseşte într’o jumătate colonâ cum acest ofiţer superior a dat ordin să aducă între baionete pe un ăre-care d. Malcoci, de origină armân care a refuzat de a se supune la ordinele şefului sân de regiment. Tote acestea sunt forte adevărate, colonelul Voi-nescu însuşi nu le-a tăgăduit ci a istorisit lucrul în cele mal mici detailii în-tr’un raport către ministrul de resbol şi nu s’a sfiit de a declara că dase ordin ofiţerului însărcinat cu arestarea numitului Malcoci că dacă nu se va supune se useze de baionete şi că soldaţilor sâ nu le fie târnă de a’l omorî, căci trebue să’l aducă vio seu mort.
Ceea ce uită însă gazeta colectivistă sâ spue este că acest d. Malcoci a căutat să provoace un scandal spre a fi gonit de la regiment ca să scape ast-fel de a restitui o sumă de 400 de lei pe cari ’l luase de la casier .prin înşelăciune ; ceea ce uită i-ar generosa gazeta este să spue că tot acest d. Malcoci a fost maltrat şi înjurat de d.. Rîmnicânu eare l-a prins cu reţete cu chee asupra Cărora percepea de la farmacişti 3 s’aO f? lei, după cum reţeta purta doă ori trei ■ ancte —sân semne cabalistice — că în
ma acestora d. dr. Rimniceanu a mai descoperit numerose abuzuri comise de ''dânsul şi a cerut prin telegraf destitui-
ea Iul, ceea ce i s’a şi acordat de câ-
:e şeful serviciului sanitar, d. dr. Ser-giu ; că din inepţia acestui medic a rămas infirm un soldat, şi că din causa altor fapte meritorii de felul acesta serviciul sanitar militar a căutat sâ se scape cu or-ce preţ de luminile acestui neluminat ipocrat.
Precum se ştie nici ,d. Rimniceanu nici d. dr. Sergiu n’aO fost nici o data conservatori, n’aO fost până acum junimişti, prin urmare nu pot fi bănuiţi de parţialitate.
Nu cum-va gazeta colectivistă ’l repudia# ca membrii al marelui partid libe-ral-naţional fiind-că an destituit un impiegat pentru abuzuri ? să ne-o spună. Or ÎI e teamă de pudăre mărturisind un asemenea lucru !
Am mal avea multe de spus în privinţa afacerii Malcoci, însă ar fi a-1 da prea multă importanţă atât lui cât şi gazetei care ’l ia apărarea.
Vra să dică faptul e adevărat, n’aui falşificat, nici măcar n’am esa-gevat n;mic. Şi faptul e scandalos, el pune pe colonelul Voineseu în cea mai rea lumină, îl arată ca un om care, când se înfurie, uită pe ce lume se ailă şi e capabil să dea ordine se se omore 6menî.
Cu tote astea, România liberă are aerul d’a «)ice: — 'El şi?»
Doctorul Malcoci, spune ^iarul junimist, e armen \ doctorul Malcoci e un om neonest; doctorul Malcoci a
înşelat pe casierul regimentului cu 400 de franci. De aceea, diee România liberă colonelul Voineseu avea drept a spune soldaţilor ca să-l o-mdre, şi nu regretă aedsta, şi România liberă găsesce tdte în regulă.
Aşa merge ?
Ddr să fie doctorul Malcoci de deoe mii de ori armân, de o sută de mii de ori neonest. Aveţi pentru aedsta dreptul să-l ucideţi ca p’un câine ?
Ddr legile pentru ce sunt făcute ?
Jndece opiniunea publică şi des-chidă-şî ochii. Pe. noi acdştă neruşinare, am <Jice aedstă nesimţire, ne revoltă atât că nu putem insista mai mult.
Şi tot aşa de cinică e România liberă în afacerea ţiganilor torturaţi; căci în sfîrşit a bine-vnit să res-pundă.
Organul junimist reproşdză presei c’a intervenit în favdrea ţiganilor şi spune că mal de‘plâns sunt familiele oltenilor omorâţi.
Pentru Dumnezeu! s’aii tîmpit cu totul, scriitorii junimişti?
Dar cine aprobă omorul şi jaful oltenilor ?
Cine spune că vinovaţii nu trebue pedepsiţi ?
Ce are a face una cu alta?
Şi pentru că s’a făcut un omor, apoi trebue să se aresteze dmenil cu duiumul şi se se schingiuiască cu cruzime câindscă ?
Şi ddcă se găsesc zbiri la poliţie, ddcă aceştia torturdză aşa cum au torturat, trebue să tăcem fiind-că eî aii lucrat 4în interesul instrucţiei» ?
România liberă întrdbă:
Se apără 6re (cu campania contra tpr-turatorilor) o causă de ordine publică ?
Şi noi întrebăm : perdutu-şl-au junimiştii cu desăvârşire minţile ?
Dar se apără cea mal importantă cauză de ordine publică, când se a-pără viaţa cetăţenilor, fie ei de #ce ori ţigani.
Junimiştii nu judecă însă aşa — el cari vor să introducă peddpsa cu morte. Turturele sunt fldcurl pentru dânşii şi colonelul Voineseu s’a purtat nu se pdte mal frumos la Ostrov.
încă o dată, judece naţiunea şi deschidă-şî ochii, căci am intrat pe mâna unor călâl din principii.
---------—O— —  ——
TELEGRAME
(Serviciu particular al (}iar. Telegraful)
Oonstantinopol, 2i August.
S.	S. Said-Paşa către representanţil O-tomani :
Ambasada regală a Italiei ne a anunţat că guvernul sâa a luat îu stăpânire Masuahul; că guvernul imperial Otoman, după ce a formulat reserve ar fi recunoscut faptele neîndeplinite după cum ar proba-o articolul 10 din proiectul de con-ventiune a Suezulul, care din punctul de vedere al cabinetului italian, ar implica o renunţare din partea Sublimei-Porţl la orl-ce posesiune în marea Roşie alta de cât acelea ce ea are pe costa o-rientalâ si câ conform articolului 34 din actul general al conferinţei din Berlin, guvernul regal notifică luarea în posesiune, pe lângă Masuah, a unei alte localităţi numită Zula situată în aceleaş ţinut.
Comunicarea precedentă a produs a-supra nostrâ cea mal penibila impresiune.
înainte de tăte, n’aşl putea trece sub tăcere contrazicerile isbitore ce există între declaraţiunile anteriore repetate pe cari guvernul Majestâţel sale Regelui I-taliel bine voise a ni le face în epoca ocupărel teritoriului Masuahulul ce depinde de administraţia ksdivulul, cu pavilion otoman şi garnisona egipteană, şi motivele mal mult de căt contestabile pe cari recenta comunicare de cari este vorba, încârcă să le prevaleze.
Intr’adevăr Excelenţa Văstră ’şi reaminteşte că, la tote represintârile şi protestările făcute de la început de cătră guvernul imperial în contra acţiunel Italiei în marea Roşie, cabinetul din Roma declarase în mal multe rânduri, prin canalul ambasadei nostre din acest oraş şi al represintantulul sen la Gonstantinopol, câ drepturile de suveranitate ale Sublimei Porţi ar fi respectate într’un mod scrupulos de dânsul ; câ mal cu seină în Februarie 1885 d. ministru al afacerilor străine ale Italiei ne asigurase din nod că ocuparea Masuahuluf, făcută numai pentru a ocroti ordinea şi siguranţa comercială în acest district, avea un caracter provisoriu şi nu ascundea nici un gând de luare în posesiune, şi câ în timpul sta-bilirel de către forţele italiene a blocului pe costă, de la Amphylla până la punctul din faţa Dufeinulul, guvernul italian, ca respuns la reclamaţiunile nostre, ne «Jisese că nu înţelegea de loc prin faptul acestei blocări sâ vateme drepturile de posesiune privitore la câsta la care se aplica acest bloc.
In faţa acestor asigurări solemne şi precise, a transporta cestiunea Masuahu-lul pe terenal luârel în posesiune definitivă şi aşa (fisă legală şi a o lega pentru mal multă siguranţă de o Interpretare care ţinteşte nimicirea drepturilor de suveranitate ale Majestăţel Sale Imperiale asupra posesiunilor sale de pe căsta occidentală a Mărel Roşii şi care găseşte sorgintea sa, după părerea guvernului i-talian, în nişte motive fictive pe cari spiritul precum şi litera proiectului conven-ţiunel canalului le respinge, nu e a pretinde stabilirea consfinţire! uiiel mâsurl basate numai pe un act contraria tratatelor şi a încerca în acelaşi timp de a da o altă valore stipulaţiunilor explicite ale acestui act internaţional ?
Intr’adevâr, chiar un studia superficial al convenţiunel canalului de Suez n’ar lipsi de sigur să demonstre că articolul 10 din acest act invocat de comunicarea italiană, departe de a implica umbra chiar a unei renunţări a Sublimei Porţi la posesiunile sale situate pe coasta occidentală a Mărel Roşii, arată numai măsurile de luat de către guvernul imperial şi ke-divatul, în limitile firmanelor date, nu numai pentru apărarea Egiptului, parte integrantă a imperiului otoman, ci şi pentru a celor-l’alte posesiuni ale sale de pe coasta orientală. Este adevărat câ redactiunea primitivă conţin a numai frasa apărarea celor-l'alte posesiuni ale sale de pe Marea Roşie, dar mal târzia, pentru a se asigura asemenea măsurile eventuale de apărare de luat de către Sublima Poartă, pentru provinciile sale din Arabia, şi asupra dorinţei exprimate de Francia şi Marea Bretaniâ, s’a adâo-gat la sfârşitul cuvintelor ,celor-l’alte posesiuni ale sale*, cuvintele ,situate pe coasta orientală*.
De altminterea cuvântul alte (autres) demonstra clar antica şi perfecta asimilare, sub raportul drepturilor de posesiune ale imperiului, a teritoriilor noastre de pe coasta occidentală eu acelea de pe coasta orientală. Şi dacă n’ar trebui sâ fie ast-fol, şi dacă ar fi existat un gând inexplicabil de a stabili principiul unei renunţări oare-care, atunci pentru ce convenţ unea în cestiune ar fi consfinţit, pentru a <Jice ast-fel, de la un capăt la altul, şi în termeni clari şi nete# ocrotirea deplină şi întreagă a firmanelor Imperiale şi a suveranitâţel M. S. I. Sultanului asupra provinciei sale egiptene, care coprinde, tot! o ştia, coasta occidentala a JVlârel-Roşie şi prin urmare teritoriile Masuahulul şi Zulei? A se vedea
într’altele articulele IX paragr. 2, XII) ultim aliniat şi XIII.
Este evident că o renunţare de acâstă natură ar fi trebuit necesarminte a fi a-rătatâ fără echivocitate In convenţiunea mal sus citată cu indicaţiune de teritorii la renunţarea cărora guvernul imperial ar fi consimţit.
In ceea ce privesce articolul 34 din actul general al conferinţei de la Berlin, n’ar putea găsi aplicarea sa în privinţa posesiunilor M. S. I. Sultanuiul atât la Nord cât şi la Estul continentului african, mal cu seamă până la capul Ras-el-Hafun şi chiar şi acestui punct, după cum plenipotenţiarul otoman a făcut declara-ţiunea în şedinţa de la 31 Ianuarie 1885, declaraţiune Pe care preşedintele a inserat-o în protocol ca conformă spiritului în care conferinţa a urmat lucrările sale.
Suntem convinşi că guvernul, pe lângă care sunteţi acreditat, luând in conside-raţiune t6te cele ce precedeacjă, n’ar putea fără îndoială se adereze, în simţi-mintele sale de înaltă imparţialitate, la declaraţiunea italiană privităre la luarea în stăpânire a teritoriilor arătate în a-cestă depeşe, teritorii în privinţa cărora noi menţinem, în plenitutidinea lor, re-servele şi protestările nâstre.
Escelenţa Vostră va bine-voi a da citire şi copie acestei depeşl Escelenţel sale d-lul ministru al afacerilor străine şi a ne face cunoscut resultatul demersurilor sale în această privinţa.
Primiţi, etc.
Bruxelles, 22 August.
Prinţul Victor Napoleon pregăteşte un manifest către naţiunea franceză, în care va recomanda restaurarea Imperiului, ca singurul mijloc de a stabili ordinea în Franţa şi a da ţârei o situaţie sigură.
Acest manifest va apărea după căsătoria princesel Laetitia.
Moscova, 22 August.
Consiliul superior al Universităţii a exclus de la cursuri pe toţi studenţii evrei.
COPILĂRII
Trei (jliare : unul liberal, altul radical şi al treilea reacţionar, ne-aii tăgăduit dreptul să vorbim de tor-turele de la poliţie. »VoI colectiviştii—<jhs-au aceste «jUare—n’aveţî dreptul să vorbiţi şl se acuzaţi poliţia actuală că torturdză, fiind-că'şi subt voi s’a torturat. Dovadă schingiuirile de la Bordenî».
N’am respuns pe câtă vreme nu sciam ce are să se facă cu tortura-torii ; acum însă, când oficiosele ne anunţă că procurorul general a luat în cercetare dosarul afacerii, ne credem în drept să desluşim o dată pentru tot-d’a-una aedstă chestie;
Mai ântâl, ni se pare fdrte stranie teoria că n’am avea drept să vorbim pe itru că şi noi am fi păcătuit. Chiar dacă adevărat ar fi a-cdsta, încă suntem slobod! să cri ti-căm cea ce credem că trebuie criticat.
Adeverul nu se caută de unde vine, numai adever se fie. Aşa o cere interesul general ; cui ce-î pasă că »gura păcătosului a grăit adevărul» ?
Dacă sistemul torturilor e ilegal şi barbar, dacă nimeni n’are drept să tortureze—aedsta e absolut adevărat pentru tdtă lumea şi prin urmare orî-cine e dator s’o recundscă şi s’o spuie.
Observaţiunea răutăcidsă a celor trei confraţi cade ddr, chiar când ar fi adevărat că noî am acoperit
vr’o dată torturile, şi se reduce la o simplă copilărie.
Ddr e adevărată acuzarea ce ni se face ?
S’a vorbit de BordenI ; ni s’a spus că am tăcut din gură când Gongo-pulo şi administraţia din Ploieşti a torturat pe ţăranii cari uciseseră pe Scorţeanu, şi c’am tăcut pentru că eram la guvern.
El bine, confratele care ne-a a-runcat aedstă acusare sdu. nu scie ce s’a petrecut atunci, sdu e de rea credinţă.
Se na scie <5re acest confrate că atunci a plecat la BordenI o comisie de anchetă a presei şi eă din a-cea comisie a făcut parte un redactor al diarulul Telegraful, care în numele (Jiarului a iscălit procesele verbale ?
Se nu scie acel confrate că Ziarul Telegraful, alături cu t6te oele-1-aite diare, a protestat contra sălbăticiilor comise ş’a cerut darea în judecată a schingiuitorilor ?
Aprdpe nu ne vine să credem că nu scie ; căci ar trebui să fie nu numai prea tiner, ddr şi prea leneş pentru a se pune în curent — cum ar fi dator—cu faptele şi împrejurările din ţdră. Mai curând am elice că e rea-credinţă la mijloc.
Aldgă-şî confratele însuşi ce i se cuvine.
Şi contra cruzimii cu care s’a potolit răseola ţăranilor, asemenea am protestat. Ori ce ar <Jice Lupta, co-lecţiele sunt de faţă şi dovedesc că nu numai d. Panu a strigat contra barbariei cu care a procedat guver-r nul junimist.
Rămâne ddr bine înţeles că avem dreptul să ne indignăm de barbariile ce se comit şi să protestăm contra lor.
DINMISTERELEPOLIţlLI
MIJLOACELE DE TORTURI
Tina de boQ. La batalion. Suini. Mo-riscele. Sistemul ghionturilor. La poliţie. Masagiif. Trăgătorile
Pe totâ «Jitia autjitn strigăte desperate în potriva bătăii ; în lege chiar sub pe-dâpsâ, este prohibită ; bunul simţ şi mij-locele inteligente ne dovedesc până la evidenţă câ ea numai este raţională şi absolut de nici un folos, nu numai pentru âmeni, dar chiar pentru dobitâce, şi cu tăte acestea ea, de şi oprită sub pe-dăpsâ prin lege, totuşi se practică pe o scară forte întinsă, în şcoli, în armată şi mal cu osebire la poliţie, ceea-ce a şi dat naştere «Jicâtorel : ca la poliţie, ori de câte ori e vorba de bâtae.
T6tâ lumea ştie că la poliţie se între-buinţâză acesta măsură barbară contra vinovatului ca şi contra acelor numai bănuiţi, fără chiar ca contra lor să existe un indicia de vinovăţie ; dar de ce mij-16ce să servesc sbiril poliţiei pentru a smulge o declaraţiune silită din gura linei nenorocite victime lumea încă nu are deplină cunoştinţă. El bine, faptele recente săvârşite la poliţie, ne-aa înlesnit prilegiul a cunăşte, cel puţin în parte, acele mijlâce de care numai nişte ămenl desăvârşit ignoranţi şi cu apucături sâl-latice ca sbiriî poliţiei.
Sunt în stare a face întrebarea.
Dăm ddr pentru astâ-(Jl un resumat din acele mijlâce pentru ca lumea sâ cunâscâ cum poliţiştii, voind a urmări şi descoperi pe autorii unei crime, el
\
www.dacoromanica.ro
TELEGRAFUL — 12 AUGUST 1888

i
însu’şl săvârşesc, nu numai un abus de putere, dâr chiar crime adesea-orl, prin întrebuinţarea unor asemenea mijlâce.
Am <Jis ca bătaia la p >liţie se practica pe o scara fârte întinsa şi aşa este, câci e destul ca un vinovat seu un nevinovat să intre pe mâna agenţilor poliţiei, pentru a fi torturat.
Se presupunem un individ prins d’agen-ţil secreţi, care mal tot-d’a-una fiind în cele mal strînse relatiuni cu făcătorii de rele, î-I iau sub ocrotirea lor ascun-dându-I de urmărirea poliţiei până când impart între el tot produsul furtului sâvîr-şit tot sub povatâ lor şi pentru a zădărnici urmărirea agenţilor poliţiei propriu disă, pun mâna pe vr’un individ cu totul strein şi de faptul severşit şi de relaţiu-nile intime dintre adevăraţii făptuitori şi prelinşi agenţii al poliţei secretej, şi sub invinurea de autor al eutârul fapt este predat primului agent auxiliar al parchetului, adică unul comisar de la vr’o secţie.
Yena de boii.
Acesta, cum în general sunt toţi, lipsit de cunoscinţele indispensabili unul inte-ligint poliţai», pune temeiu pe arătările agentului denunţător şi fără nici un scrupul începe a face pretinsa instrucţiune sub influenţa presiunel, bătând pe închipuitul vinovat c’o venă de bou iu-pletitâ spre a’I scote, prin silă, primele mărturisiri de vinovăţie.
Nenorocita victimă sufere usturimi, cum ori cine ’şi p6te închipui că pâte să producă o vână de boQ şi persistă în a spune că nu are absolut nici o cuno-scinţă asupra faptului ce, pe nedrept, ’i se impută.
La batalion—Suini
Această atitudine din partea nenorocitului, turbură pe inteligintul sbir până înlr’atâta că .resupuind, după ce’l a umplut corpul de vânătăl prin vâna de bou, a-şl fi perdut rabdarea, se hotărăşte a-1 trimite la batalion.
Aci i se aplică bâtaa aşa numită sistematică care consistă intr’un sul de pânză grâsă de diametru diferit, destul de lung pentru ca să aibă cumpănâlă, — în termenii zbirilor — plin cu nisip cernut, şi care — dupe cum afirmă zbirii — produce dureri teribile sub presiunea lovi-turel, fără însă a lăsa urme ca vena de boQ.
Insă zbirii aU grija a lăsa timp între prima aşa numita încercare de bătaie — şi între cele ce aQ să se surcâdă, şi a-câsta ca măsură de precauţiune pentru mistuirea vânâtăilor de pe corp sub influenţa spirtului cu care victima a fost unsă pe părţile lovite.
Şi trebue să se ştie că, din momentul când a fost predat la secţinne şi până în momentul când ajunge în sfârşit la poliţie — după trecere de două, trei, sau mal multa d‘le> nenorocitului i se dă un nutriment atât de frugal în cât abea să mal p6tă suferi, căci cu napastie dâcâ ’l se dă în termen de 48 6re o jumătate seti o pâine, şi acâsta luată de rechisiţie de la vr’un brutar, de şi esistâ în budget alocate suml anumite pentru aşa numita hrană a arestanţilor.
Moriscele
După un repaus de o <Ji seu două, în care timp loviturile, ce se aplică nenorocitului, sunt transformate în aşa numitele morisce, dâcâ bănuitul are cumva pârul capului destul de lung pentru ca amândouă mâinile inteligenţilor agenţi instructori să potâ apuca cu nădejde de pâr şi să descrie cu fiinţa nenorocitului cercuri destul de numerose, până când în sfârşit este aruncat cu putere la pământ
unde, fiind-că inteligentul comisar a o-bosit, sunt însărcinaţi pe rând fie-care din cel-l’alţi agenţi al secţiei a continua cu curagiU instrucţia în modul început de comisar şi ast-fel se urmeză până când victima cade ameţită în leşin.
In acest cas, comisarul ordonă a se uda hpţul de păgubaş, care simuleză după cum pi etind dânşii, c’o doniţă de apă şi aşa ud şi în nesimţire cum se află este trîntit din pretinsul cabinet de instrucţie în camera de arest, care mal tot-d’a-una este umedă, fără lumină, lipsita şi de aer şi lăsat jos pe pământ până se deştepta.
Sistemul gliionturilor
Arestatul revenindu-şl în simţiri după un repaus care atîrnă de la voinţa inteligentului agent instructor, flind că şi el este om ş’&re trebuinţele şi poftele iul care nu sufer amânare, este readus în cabinetul comisarului, unde instrucţia ur-mezâ a se complecta ; aci după căle-va întrebări fârte inteliginte, începe o nouă serie de lovituri, cu pumnii pe sub fălci, pe după gât şi la braţe tocmai la locul unde durerile sunt atroce şi cu t6te a-cestea nenorocitul arestat nici să ’ndrâs-nâscâ a se vâita, acusând vr’o durere in urma loviturilor primite, căci inteligintele agent iarăşi pierde răbdarea, ş’atuncl cu capul nenorocitului se cercă tăria: pereţilor, uşilor şi dulapurilor din cabinetul d-sâie.
La poliţie
In fine instrucţia continuă, se înjghe-bâzâ aşa numitele acte pregâtitOre pentru stabilirea vinovăţiei nenorocitului a-restat care urmeză a se înainta zisului loc competinte, adică poliţiei, împreună c’un raport în care mai tot-d’a-una se spun cu multă siguranţă fapte foarte grele în sâma nenorocitului, adunate de destoinicul comisar numai dupe multe şi inteligente investigaţiunl, despre care am dat deja mal sus un resumat.
Ajuns în sfirşit la poliţie, instrucţia urmâzâ a se face din nou prin aşa numitele mijlbce sistematice, până când nenorocitul răsbit în trântell a la Independenţa va fi silit să se dea de vinovat de gr6za bătăilor ce ar mal avea sâ sufere dâcâ n’ar preferi a spune chiar o minciună, în speranţa că ajungând la parchet are să mărturisâscă cum de frica bătăii s’a recunoscut vinovat într’un fapt de care n’are absolut nici o cunoscinţă şi că parchetul stabilind nevinovăţia Iul ’l va pune în libertate, fără a’l mal da altă satisfacţie la care ar avea drept în urma torturilor suferite de lâ începutul instrucţiune! poliţieneşti.
La poliţie mijldcele de a stabili vinovăţia şi d’a complecta instrucţia sunt cu mult mal perfecţionate.
Vena de bon, este înlocuită prin sulurile cu nisip şi acestea se administrezâ sistematic la batalion (?!!), adică la ca-sarnau sergenţilor de oraş.
M a s a g i n
Aci, lăsat numai în costumul lui Adam, întins cu faţa în jos, după comandă începe, pe corpul nenorocitului, acel ina-sagin care în dialectul sbirilor se chiainâ fricţiuni cu.... (restul e necuviincios), căci aşa se numesc acele mijldce sistematice cu care se continuă şi se complectâzâ instrucţiunea.
Numărul lor variază periodic dupăd s-posiţia agentului superior instructor însărcinat a complecta instrucţia : am dis periodic, el da, periodic căci după o serie de lovituri, este sculat spre a res-punde la întrebările ce-i se pun ; de persistă a nega faptul în care şi dovedi esistâ, de multe ori chiar sirguitoril a-genţl al poliţiei secrete cari 1’aU denun-
ţat şi cari au şi tras folosele faptului pentru care acest din unnâ nenorocit plăteşte g!6ba—, apoi ’t se comandă din nou a se culca în aceiaşi posiţie având a fi supus unei alte periâde de masagiu, care consista iarăşi dintr’o serie de lovituri ce pot începe în sens invers de cum începuse în primul rând; acum se pote să leşine, totuşi inteligenţii agenţi nu ’l pot crede, cum nu pot crede că e nevinovat, mal cu sâmâ că vestitul agent secret X. Y. a dat fapte positioe prin care se stabileşte vinovăţia Iul, deci, pentru a ’şl forma convingerea inteligentu agent face încercare, seu ascultându-1 cu urechia, de unde şi vorba între bătăuşi '■am sS-i trag o sfântă de bătaie pânS 'l voi asculta cu urechia,, sad întrebuinţând orl-ce mijldce cât se p6te de con-vingătâre precum : înţepături c'un corp ascuţit seă crestături cu briceagul şi numai în urmă se recurge la apă ca mijloc d’a redeştepta pe vinovatul adormit în urma masagiulul aplicat.
‘Trebue se fie un hoţ vajnic acest tâlhar care sufere atâta de „mică trântealâ" şi cu tote astea se nu declare faptul* aceasta efrasa funcţionarului desolat de neisbândă, şi tocmai aceasta ’l hotârâsce ca vinovatul se fi pus un timp de repaos in uă celulă din arestul cel î.i perfecta curăţenie al poliţiei, unde ’l se serveşte cu multă grijă d’a nu se face risipă, nutrimentul forte iconomic consistând din pâine veche ş’o găleată cu apă.
Pus la secret, căci aşa se numeşte de către poliţişti camera în care nu se vede şi nu se aude nimic, orl-ce s’ar petrece în ea, i se dă un timp de repaus în care trebue să se gândâscâ decâ vrea să mal sufere bătaie sâu sâ mărturisâscă şi ce nu ştie, şi după scurgerea acelui timp, dâcâ nenorocita victimă nu mărturiseşte după placul poliţiştilor care în nedibăcia lor inaî aO şi pretenţiunea a’şl face o glorie din mijlâcele pe care le întrebuin-ţâzâ pentru a da pe mâna justiţiei p’un tîlhar numai închipnit, apoi atunci încep din notl o serie de bătăi cu sulurile o-bicinuite şi dâcâ şi în urma acestora nu isbutesc, atunci pare-eă auqll pe şeful sergenţilor, care e în acelaş timp şi căpitanul geandarmilor.'cum c’un ton ho-tărît intervine în sprijinul causel poliţiştilor şi li-l cere a’l fi încredinţat spre a’l face sâ înţelâgâ o dală că nu mal trebue să obosâscă atâtea cinstite feţe cu tăcerea lui şi se mărturisâscă la un fel.
Trăgătorii e
Aci e aci; sergentul-major intră în e-serciţiul rolului de călău şi, cu sînge rece, comandă bătaia cu timpi şi mişcări ce se esecutâ pe rînd de câţl-va soldaţi prin ajutorulă trăgătorilor, până în sfîrşitu pielea sub presiunea loviturilor crapă şi lasă ca sîngele sâ ţişnâscă; şi pentru a’şl corona opera lor.de călăi, mal cu sâmâ că ’şi împlinesc pofta lor pe piele străină, apoi s’aplicâ pe părţile lovite cârpe cu spirt.
Şi trebue sâ se noteze că la poliţie încercările acestea d’a scote o declaraţie din gura victimei se fac succesiv de fiecare din cei 5 inspectori plus prefectul şi directorul, cum şi de către comandantul sergenţilor ş’al geandarmilor aşa că biata victimă are de suferit de la fie-care din aceşti inteligenţi agenţi lovituri în chipul arătat.
Dacă victima în urma torturelor suferite s’alege cu vre-o pneumonie sau alte asemenea boit, efect al hunelor condi-ţiunl în care e tratat, atunci ’l ţine tot la secret până când, fie prin cârpe cu spirt, fie prin apă de plumb, urmele loviturilor dispar ş’o dată aceste dispărute, orl-ce târnă, dacă acâsta a mal avut
timp să nască în spirit il cel larg al bunilor poliţai, încetâză; dacă băla contractată în urmă nu are un caracter grav şi pentru a scăpa de răspunderea faptelor lor, fac ce fac ca prin mărturii a-genţilor secreţi se dea aparenţa unul fapt dovedit după el, şi pentru ca victima sâ n’apuce a face mărturisiri parchetului asupra torturilor ia care a fost supus, un procuror şi un judecător de instrucţie descind la poliţie unde în faţa fie a prefectului, fie a vre unuia din călăi, victima să n’aibâ timpul a spune, de te-rârea ce’l inspiră presenţa călăului, câte ’i-a tras sufletul de când a intrat pe mâna poliţiei.
In timpul însă care se strecură de la data arestărel nenorocitului şi până când intervine parchetul înştiinţat tot de călăi, căci trebue să mărturisim cu părere de refl că membrii parchetului, cari an puterea de la lege d’a inspecta aresturile secţiunilor ca şi acelea ale poliţiei, n’o fac de cât forte rar, fie că tot ti u -pul li este absorbit de multiplele ocupa-ţiuni, fie din alte consideraţiunl streine, pe cari nici legea, nici bunul simţii nu le admite, şi dacă din întâmplare vr’o neînţelegere s’a iscat între parchet şi poliţie, atunci numai d-lor ’şl aduc aminte de acestS obligaţiune a legel şi se încărca a îşi o împlini, dar atunci intervin alte greutăţi cari se opun şi de regulă parchetul trebue sâ cedeze auxiliarilor Iul. j In timpul cât victima stă arestată sub ! oblăduirea bine voitore a poliţiştilor, | alte încercări de’a pune mâna pe adevâ- ! râtul făptuitor nu se mat fae, fiind cu > acâsta însărcinaţi inteligenţii agenţi se- * creţi cari, după cum am vâdut, impart produsul faptului între el şi făptuitor, că- | ruia ’l lasă tot ce ’l mai puţin şi decâ ! făptuitorul nu pare a fi mulţumit de a-câstâ împârţâlă, atunci faptului ’l se dă o altă faţă şi dibacii agenţi fac cum e mai bine pentru dânşii. *
(Va urma)
Hoţ a fost loan Brâtianu
Cât a stat hoţul de Brătiauu la putere, n’a ploat, n’a crescut grâne, era sărăcie. Lumea murea de fome, bucate nu numai că nu erau, dâr şi cele puţine care erafl, nu se puteau vinde. (Hoţ e Brătianu). Agio era sus de tot!!!
In gara Goleşti s’aa ciocnit două trenuri alaltă-ierl, dintre care unul era cu materii esplosibile (spuse o gazetă), dinamită, bombe, cartuşe, tnnete, trosnete, plesnete şi alte grozăvii. Ce noroc că n’au esplodat acestea, căci ar fi aruncat ţâra românâscâ în aer ; pote că o trimitea până la capul nord. Causa? Hoţul de Brătianu. Ce a făcut ? A pus pe un hoţ de funcţionar la mişcare, care nu se | pricepe, şi de aci pericolul ţârei. Acesta la rîndul Iul a pus în servicii! pe alţi hoţi proşti, cari prin neştiinţă, aU causat ciocnirea. (Hoţ e Brâtianu).
A pus dracu, să se inundeze linia ferată lângă Bărboşi. (Godila lui Brătianu).
Al dracului colectivişti, hoţi mal sunt, n’aâ nici meritul ca măcar într’o ciocnire de tren sâ se omdre ca în Englitera, Germania, Franţa, Spania, barem o sută, două, de pomeni. Incapacitate !!! ticăloşi, proşti sunt românii, nici de atât nu sunt
rate de la Bărboşi, nu se şt.e dâcă nu o fi trimisă tot de colectivişti, pentru că tot el, când an făcut acea linie aă pre-cugetat sâ se inundeze.
Dâcă rele sunt în ţâră, şi nu se pot corigea, hoţii de colectivişti sunt vinovaţi.
Dâcă din ţînţar să face cămilă şi ţările străine ne calific de urşi, când citesc gazetele Brâtianofage, şi cred România un codru mal presus de fosta Vlăsie, un cuib de tîlharl, lot hoţii de colectivişti sunt de vină.
Dâcâ demnitatea naţională nu mal e-sistâ, dâcă pentru a mânca fript pe Brâtianu sâu vr’un colectivist, căutăm nu a’l prinde, ci a înjura, a arunca noroitl pe întrâga ţâră, spre a ne râsbuna, tot hoţii de colectivişti sunt de vină.
In alte ţări s’ai! descoperit hoţii şi trădări de ţâră ; pedepsele cuvenite s’aă dat cui merita, demnitatea ţârei însâ, s’a ţinut sus şi tare, gazetele nu concurai! între dânsele, care seminţămal mult, care sâ defaime mal mult ţâra, autorităţile el, foste, presinte, sâu viitdre. Escesul cel mal mare care ’l-an făcut unele, a fost sâ indice persona şi abuzurile făcute. Nici într’o ţâră din lume, nu s’a auijit mişelil ca la noi, defăimare a tot, spre a ne râsbuna, cu alte cuvinte, foc morel, ca sâ omorîm pe şârecl. Şi pentru ce? Find-că, eU sunt paraponisit, că gazeta mea subt cutare regim nu a fost considerată, sâu fiind-că A era favorisat de sortă, că în epoca cutare câştiga mal mult de cât mine, s’aâ fiind-că B era mal vâdut a-tuncl.
Sâ vâ trăiască patriotismul, acestea sunt probe de buni români. Cine trece graniţa bine-voiascâ să se informeze, şi sâ va convinge, că pe lângă ruşinea adusă ţârei prin asemenea scrieri, în prima linie despreţuiţl şi criticaţi, sunt acel scriitori.
Sărmană ţâră!! !
X. Y.
Informaţiunî Exteribre
Succesiunea tronului Olandei.
Se scrie din Berlin dmrulul Standard că recenta visitâ a ducelui de Nassau la regele Olandei, ar fi avut de obiect un proiect de căsătorie între fiul ducelui şi princesa Wilhelmina, fiica regelui, în vîr-stă de opt ani.
Acâstâ unire e făcută în scop de a înlătura vre-o atingere la integritatea teritorulul când regele va muri.
Reichsratul austriac
Parlamentul austriac trebue sâ se în-trunescâ la 11 Octombre viitor. Contele Taafe ar fi declarat la mal mulţi deputaţi că guvernul doreşte ca bugetul sâ fie votat înainte de sfârşitul annlul.
Lucrările pregătitdre s’aU terminat şi bugetul va putea fi presentat camerei îndată după deschiderea sesiunel.
Tot discursul împăratului Wtlhelm
buni. Causa e hoţul de Brâtianu, că a pus personal prost la acest serviciu. Si ploiea care a causat inundaţia şoselei fe-
Wiener Tagblatt şi Neues Wiener Tag-blatt, comentâză încă discursul Impâratu-i 4ul Wilhelm.
ssnssis^maa...
i
I
FQIŢA DI ARULUI * TELEGRAFUL,
(46)
MOŞTENIREA
MILIOANELOR
de
J A V EjL SAUGER
PARTEA A TREIA III
In sfîrşit Berta venindu-şl în fire (J'se avocatului:
—	’Ţl-am vorbit din t6tâ inima, am primit sâ fia nevasta d-tale, însă trebue sâ ’ţl spun că nu e cu neputinţă sâ mă mărit acuma... să las singură pe Elvira.
—	Sâ o laşi singură ?,.. asta nu voesc nici ea.
—	Te cunosc că eşti bun la inimă şi
nu mâ vei despărţi de cea mal bună prietenă a mea... Inse nu crecji că ar fi prea crud din partea nâstra ca noi sâ ne căsătorim, pe când Renâ şi Elvira nu pot să facă acâsta ?
—	Da, respunse Iulifl, plecând capul în jos, al dreptate. .
—	E bine sâ mal aşteptăm... sâ vedem pote veţi putea face ceva pentru tatăl Elvirel.
—	Pâte sâ ţină prea mult acâstâ afacere, (Rse Iuliâ.
—	Nu... nu reluă Berta, care nu putu sâ se stăpânească de a suride ; am o presimţire că adevărul are sâ iasâ la i-vealâ... Fii răbdător scumpul mea.
Apoi adaugă ;
—	Ea voi aştepta cât de mult.
Se au^i cine-va bătând în uşa salonului. Cel doi amorezaţi întorseră capul spre uşă In acelaşi timp uşa se deschise şi Elvira intrând zise :
—	Nu vâ supăr mâ rog ?
—	De loc respunse Berta.
—	El, d. Jarier ţi-a spus... lucruri interesante ?
—	Da, respunse Berta roşind.
Avocatul veni în ajutorul iubitei Iul.
—	Domnişoră, zise el Elvirel, luând de mână pe Berta, am onâre de a ’ţl pre-senla pe d-ua lulia Jarier...
—	Ah ! ce fericire ! strigă Elvira, a-runcându-se în braţele prietenei el..
Apoi adresându-se către Iuliil.
—	Până acuma te iubeam ca pe un prieten, d’acum înainte te iubesc ca p’un frate.
luliu fârte emoţionat nu putu zice nici un cuvânt,“însâ luă în braţe po cele două fete şi le sărută pe frunte.
Din dina în care avu loc acâstâ scenă atât de simplă şi atât de măreaţă în a-celaşl timp, lulia şi fidanţata lui vorbâtl mal în libertate şi fâeeaa o mulţime de planuri pentru viitor,— planuri cari nu executa nici o dată,— consacrând în acelaşi timp, timpul liber pentru a dovedi nevinovăţia lui Denacy.
D’altâ parte Elvira, ’llă a să vorbâscâ cât le plăcea, ^ea se prefăcea că are trâbâ în altă cameră.
Intr’o sârâ Jarier, stând singur cu Berta într’o cameră îi spuse cu multă sfială scirea fatală dată de jurnale. El ştia ce râu putea făcea acea ştire d-reî Elvira.
Berta râmase ca trăsnită aflând aceea scire.
—	Serinana Elvirâ ! îngână ea.
Berta nu scia ce sâ mal zică. O altă
nenorocire căzuse pe capul prietenei el Ea acuma se întreba ce nenorocire p6te sâ o mal lovească.
După câte-va momente Berta întrebă.
—	Eşti sigur că a mu rit ?
Da.
—	Nu s’a publicat numele celor morţi ?
—	Nu, însâ s’a publicat numele celor cari trăesc şi Denacy nu e pe listă.
Sâ făcu un moment tăcere.
—	Ce morte îngrozitâre ! murmură Berta.
—	Al zis îngroditâre ? ai dreptate.
—	Nici o dată Elvira nu va fi în stare să suporte o ast-fel de ştire...
—	Mâ tem să nu i se întâmple ceva...
—	Nu trebue sâ ’i spunem nimica.
—	Şi ea sunt d'aceastâ părere, Renâ d’asemenea. Tocmai pentru aceasta am venit astă sâi’ă aci. Până la un noii ordin, nu trebue sâ laşi pe Elvira sâ ei-tâscâ vre-un jurnal.
—	Fii sigur, voi observa aceasta.
—	Atunci... dacă vom reuşi... dacă mai târziu vom dovedi nevinovăţia tatălui el... se va putea căsători... şi cred că iubirea lui Renâ o va mal uşora puţin d’aceastâ suferinţă.
—	Da... da... Pentru moment însâ să nu ’l spunem nimica.
In acest moment, Elvira intră în salon şi se aşeză lângă el. Ea nu observă nici gâlbineala feţei lor nici emoţiunna, saă mai bine zis nu observă de cât semnul
pasiune! lor. Şi de ce n’ar fi fost aşa ? Ore ea nu simţea aceiaşi emoţiune când era lângă Rene ?
—	Denoirac, de ce n’a venit ? întreba ea
—	E ocupat ia spital, respunse lulia.
—	D-ta eşti liber ?
—	Nn prea. Am venit la St-Germain, ca sâ văd un client.
—	Ah !
—	P6te voi pleda un proces laSeine-et-Oise
—	Nu cred că pentru prima 6ră sâ întâmplă aceasta, în orl-ce caz te felicit.
Iuliil Jar.er ’şl luă dina Jbunâ de la cele două fete, le sărută cu mult foc, şi strîngând la pept pe fidanţata lui ’I murmura aceste cuvinte :
—	la seama ce ’ţl am spus !
După câte-va minute, plecă cu trenul spre Paris.
Renâ ’l aştepta la gara St-Lazare.
—	El ? întrebă acest din urmă, strîngând mâna prietenului sâu.
—	Berta ştie totul; ea ’mi a fagădu i t sâ nu spună Elvirel această scire fatală.
—	De sigur ca această no itate a emoţionat grozav pe sărmana fată...
—	Da...
—	Dar... E'vira... nu ’ţl a vorbit nimica de mine ?.«
(Va urma)
www.dacoromamca.ro
TELEGRAFUL — 12 AGUST 1888
Cel d’intâl confirmă op lia exprimată deja de presa vienezâ că întrevederea de la Peterlioff n’a modificat întru nimica situaţia politică a Europei.
Se credea, Zice VJiener Tagblatt că după întdrcerea împăratului din călătoriile ce le-a făcut în Nord, va convoca un congres internaţional, pentru a se afirma prin glasul representanţilor statelor Europene opera pacifică ce părea că voia să o întreprinzâ.
Toţi se aşteptai! ca afacerile să mărgă bine, toţi se aşteptat! la o mişcare comercială şi industriala.
In locul atâtor bunuri dorite de t6te statele, împăratul Germaniei ne anunţă că pacea nu va fi păstrată de cât cu armate puternice şi că siguranţa statelor depind ţ de puterea lot.
Neues Wiener Ţagblatt e de părere că cuvintele violente ale împăratului nu se adresăzâ nici Franţei nici unor organe de oposiţiune germane, ci sunt la adresa pan-slaviştilor, cari sunt dispuşi a încurajaşi susţine aspiraţiunile soviniştilor francezi.
Neues Wiener Tagblatt crede că Im ă-ratul a câştigat acăstă convingere în timpul călătoriei în Rusia.
Situaţia în Franţa
Wiener Allgcmeine Zeitung crede că situaţia s’a agravat în Franţa şi zice că Ziua de 19 August (data alegerilor parţiale), trebue să decidă sdrta guvernului Republicel franceze.
Se pare că Boulanger a combinat pentru acea 4' un adeverat plan de bătae şi agenţii fostului ministru aa făcut în favdrea lui o teribilă campanie electorală.
Din partea sa guvernul n’a rămas neactiv. El ’şl a dat tote silinţele ca să iasă candidaţii republicani. T6te sforţările aă rămas zadarnice. Generalul Boulanger (băşica de săpun) a eşit.
Guvernul francez trebue să se gftndescâ bine şi să iasă din impasul în care ’l a aruncat politica periculd.să de până acuma Alt-fel Franţa e în pericol.
Alegerea Iul Boulanger şi presa franceză
Foile boulangiste şi regaliste Gaulois şi Soleil jubileadâ că s’a reales Boulanger, Soleil vede aci o înfrângere mare a republicanilor. Figaro regretă că mo-narhiştil nu sunt independenţi. Oportuniştii nu ascund că sunt descuragiaţl. Republique Franţaise scrie : Ni se urcă sângele în faţă de ruşine când ne gândim, cu ce ironie despreţuitdre va primi Europa ştirea despre alegerea de ieri.
Bulgaria
Presa din Viena, consacră articolul sefl de fond aniversarei a doua a căde-rel prinţului Alexandru de Batemberg. Acăstă ţară, care a fost causa atâtor conflicte, e menită a deveni în viitor teatrul unor evenimente pe cât de importante pe atât de neprevăzute.
OrI-cine doreşte pacea, (jice Presa, trebue să constate cu satisfacere că tănă-rul principat a ştiut să ’şl consolideze situaţia lui internă.
Dar dacă Bulgaria a ştiut să ’şl croiască acest drum pe calea progresului şi civilisaţiunel, acăsta nu se datoreşte nici omenilor el politici nici bunului simţ al lor politic. Causa prosperităţel Bulgariei se datoreşte greşalelor comise de inamicii el. Amestecul Rusiei în afacerile interne ale ţârei, a deschis ochii patrioţilor bulgari şi i-a făcut să se Intereseze de ţara lor.
Nota lui Crispi şi presa germană
Nord. Allg. Zeitung Zice că nota e clară şi nu lasă nimic de dorit. Că a fost înţelăsă de presa din Paris, se vede din modul parte întortochiat, parte maliţios cu care se atacă Italia. Foile fran-cese supărate de nereuşita intrigelor ţesute contra politicei transocăne a Italiei şi de situaţia umilitbre în care a ajuns republica francesă prin polemica diplomatică a Iul Crispi, ’şl-att dat mâna spre a întărită ura contra vecinului meridional.
Tot aşa judecă şi Vossische Zeitung care Zice : Nota arata că Italia are cunoştinţa nu numai a drepturilor ci şi a forţe! sale. Cuvinte, cum le scrie Crispi, curg din condei numai când cea-l’altâ mână stă pe spadă. Acăstă împrejurare dă măsura situaţiunet actuale. Când două
puteri mari sunt aşa de înstrăinate, o singură picătură face să debordeze cupa. Nimeni nu păte Zi°e «â Franţa arată astă-Zl o încredere prea mare în sine ; însă o isbucnire a pasiunei poporului păte lesne împinge o naţiune să ia o ho-târîre dintre cele inal fatale. Crispi e la Friedrichsruh, unde se va duce păte şi corniţele Kalnoky ; să sperăm că tăte astea vor convinge pe francesil agitaţi, nu numai ca să păs'reZe pacea, ci să se fe-răscă pe viitor de intrigi, ce şi lor le pot aduce numai înfrângeri umilităre.
INFORMĂTIUNI
Regimentul al doilea de artilerie a plecat a sără la Slobozia spre a lua parte la manevrele ce se vor face acălo.
*
AZl soseşte la Craiova d-ra Elena Te-odorini. Cetăţenii Craiov.el ii vor face o primire magnifică.
*
D, G. Ghica, ministrul României la Pe-tersburg a sosit în capitală.
IC
Recensimântul tinerilor pentru conti-gentul anului 1889 s’a început în Capitala.
IC
La alegerea colegiului II comunal de de Galaţi a eşit lista conservatorilor cu 400 voturi
d
Consiliul comunal al Capitalei e convocat pentru aZi la 4 ore.
IC
Femeia Nastasia din comuna Tâncâ-beştl plasa Snagov fiind bolnavă de friguri, a luat de la medicul plăşil nişte prafuri de chinină 'şi după câte-va ore a murit.
D. procuror Mavrus, ÎDsoţit de d. medic primar al judeţul Ilfov, s’a dus la faţa locului spre a face o anchetă şi autopsia.
IC
Lucrătorii de la atelierul de la gara de Nord, în numSr de 800, s'au pus în grevă generală aseară.
Se zice că ţi maşiniştii.se vor pune în grevă diseară,
Asemenea se vorbeşse că şi lucrătorii de la atelierul din Galaţi se vor pune în grevă.
Astă-seară va fi întrunire la cercul muncitorilor. E temere si nu se întâmple turbur&ri.
X
No. 1,941, 446 al loteriei canalului de Panama a eşit la prima tragere, cu câştigul cel mare de 500,000 franci.
IC
S’a promulgat în Bulgaria decretul, prin care poştele de acolo sunt autori-sate să primească şi să expedieze mandate poştale din străinătate.
IC
La gara Botoşani s’a văndtt cu 1400 lei în aur, vagonul de grâiî.
IC
Ni se scrie din Focşani :
‘Sărman trebue să fie partidul junimist dacă n’a mal găsit să numească alt prefect la Tecuci de cât pe Petru Barozzi, un avocâţel de judecătorii de scăle, lipsit de învăţătură, căci nu posedă nici a-testat de clasa a 4-a primară, desconsiderat în oraşul nostru, unde nu ’l face nimeni credit nici de un franc.
“Mal mult: i-a dat încredere d-na Eucsandra Stamatiu sS-i aducă o sumă de bani resultaţl dintr’un proces — şi i-a p&pat.
“De milă, d-na .Stamatiu nu l-a dat
în judecată.»
Sărman judeţ Tecuci, p’a cuî mână al aiuns !
u
In judeţul Râmnicu-Vâlcea, se prepară peste câte-va Zile o mare venâtâre de urşi, la care vor lua parte un mare număr de invitaţi din Bucureşti.
IC
D. judecător de instrucţie CostovicI împreună cu d. procuror Horia Rosetti, aă plecat ieri diminăţâ la OtopenI, unde se Zice că se află un ţeran al cărui tovarăş a fost găsit omorât în apropierea comunei OtopenI.
Acest ţeran să presupune că este unul din omorâtoril ciobanului găsit fără haine şi fără pungă pe o şosea lângă Pante-limon.
IC
Directorul general al regiei monopolului tutunurilor a delegat pe d-nul Suchă-ţeanu, funcţionar superior de la regie, să facă o anchetă contra unul impiegat de urmărire, care a luat 40 lei pentru a nu confisca nişte cărţi de joc netimbrate.
IC
In comuna Militari din judeţul Ilfov s’a întâmplat o crimă îngrozităre :
Un lucrator de Ia fabrica de carâmiZl de acolo, certându-se cu un coleg al sea,
’l a om,orât lovindu’l în cap cu un târnăcop.
Omorâtorul a fost imediat arestat şi trimis parchetului.
IC
Consiliul general al judeţului Ilfov e convocat pentru mâ ne în sesiune extraordinară.
*
Raportul comisie! de anchetă, peutru încheierea socolelel comunei Galaţi, pe periodul anilor 1886 esclusiv, s’a depus la ministerul de interne în Ziua de 27 Iulie 1888.
IC
S’a disolvat consiliile comunelor rurale. Malu (Ialomiţa), Rugi (Gorj), Ceptu-ra (Prahova); Valea-Dragulul (Ilfov); Moi-neştl (Bacău); CoşerenI (Ialomiţa); Răscă-eţl (Argeş); Nisipurile, Salciâra şi Dragu (R. Sarat) ; Urezanil-de-sus şi Urezanil-de jos (Gorj). Rusenca (Iaşi) ; CâlnenI (R. Sarat); Brâtenl (Botoşani) şi Gheboia (Dâmbaviţa) -
IC
Fiind-câ junimişţil fac mereu vorba de cinstea lor, dăm pentru asţâ-Zl prin un fapt cea mal formală dovadă că numai cinstiţi nu sunt.
îndată după venirea d-lul Maiorescu la ministerul cultelor, duol din dorobanţii acelui minister cel mal vechi şi mal buni servitori, afl fost depărtaţi fără nici o vină şi înlocuiţi cu duol servitori din care u-nul ţine de casa d-lul ministru, iar altul un ungurăn ţinând de casa d-lul Laurian directorul acelui minister.
Frumăsâ dovadă dăr de cinstea junimiştilor, cari, ca peştele, de la cap se mpute.
IC
Ni se afirmă, scrie Vocea CovurluiiJui că la alegerea colegiului al II-lea, după amiaZâ, poştaşii, văZănd că alegătorii nu vin la vot, şi fiind necontrolaţi de nimeni, spre a mări numărul votanţilor, att adus o mulţime de Omeni fără drept, le att scos cărţile de alegători a alegătorilor adevăraţi şi i-aâ introdus să voteze sub numele lor. Faptul ni s’a afirmat de câţl-va alegători ce s’an dus mal târZiă să-’şl scOtâ cărţile şi le-an găsit luate de alţii.
IC
Monitorul publică hotărârea ministrului de interne prin care se anulăZâ operaţiunea alegerel făcută prin balotaj la 1 Iulie în persona d-lor Ghiţă Lăzârescu, Radu Stanian, Ghiţă lonescu, Cătălin Pa-raschibescu, Iorgu Anghelescu, Ştefan Ni-colescu şi George Drosescu, alăşil colegiului I de Ploeştl.
Motivele pentru anularea alegerel sunt:
1)	pentru d. Ghiţă Giorâneanu s’an a-dunat voturile date pentru trei liste, cu tOte că numai pe una dintr’ănsele figura numele d-sale, iar pe cele-l’alte două numele de George Ciorâneanu, care s’ar mal fi purtând de încă alte două per-sOne din localitate.
2)	pentru că unul din aleşi ocupă şi actualminte o funcţie salariată de stat şi
3)	pentru că balotagful s’a făcut Vineri, 1 Iulie, în loc de Duminica, cum ar fi trebuit, conform legei.
XDI’VE'R.BS
0 aventură a împSratului Franţ-Iosef. —pilele trecute împăratul Franţ-Iosef se plimba prin valea Iainzen la Ischl. Un ţăran se apropie de el şi se puse la vorbă : ,Sunt mulţi Omeni în Ischl, dar mie nici unul nu ’ml pOte ajuta ; am o plângere la curte. Dar nu ’ml vine răn-dul să mă văd şi eă la un capăt cu ea, —hei, de ar trăi fericitul arhiduce Fran-cisc Carol, tatăl împăratului, el mă cunoştea, şi acum ar pune o vorbă bună pentru mine*. împăratul îl Zise zîmbind: ,Povesteşte’ml şi mie ce plângere al, pOte că ’ţl pot da eă vre un sfat, măcar că nu sunt aşa bun prieten cu d-ta ca Francisc Carol«. Ţăranul îl povesti tot
ce avea de povestit. După câtâ-va vreme se apropie un grup de Omeni, care salutară plini de respect. Ţăranul grăi a-tuncl : ,Trebue că d-ta să fii om mare, de te cinstesc Omenii ăştia atât de mult*. După 2 şi jum- căsurl ţăranul ajunse a-casă. Aici află, că un lacheu de curte fusese la el să’l spună, că împăratul ’t-a împlinit dorinţele.
întâmplări din Capitală
Agenţii poliţiei colonelului Voinescu. —
Ofiţerul de poliţie Vasile Chichim din compania de Zi» plin de drojdii de vin, ieri a dat loc unul scandal fără sămăn, căci, beat cum era, cu sabia scOsâ din teacă după ce bătu pe drumul şoselei despre bordeiU pe un nenorocit de băiat, apoi pe şoseaua Chişelef turbat cum era insulta nişte dOmne, ceia ce făcu pe un domn ofiţer din armată a interveni şi a da o meritată lecţiune obraznicului a-gent de poliţie.
Avis celor în drept.
Furt. — S’a condus Ia secţia 12, individul Andrei Grigore, pentru că a furat de la femâia Lina din slrada Măcelari, două cămăşi, o rochie de stambă, o pereche pantofi, două camisOne, o basma, o pereche ciorapi şi două batiste.
•
Foc.—Aseră pe la orele 10 s’a aprins grajdul cu fân a lui I. Bosm, birjar din str. Occident. A ars parte din acopere-mânt şi fânul. Focul se presupune că a fost pus de un rândaş, căruia stăpânul i-a dat drumul erl. Pe la ora 11 şi un sfert focul s’a stâns.
9
Otrăvire.—Femeia Mariţa Binder, din strada Jupiter No. 1, a voit să se sinucidă bând o soluţie de chibrituri. Pacienta a fost transportata la spitalul Brancove-nesc. Starea sănâtâţel vretimel nu e gravă.
Doa Caprlce.
"ultimX ojuT
Petersburg, 22 August.
Victoria generalului Boulanger e pentru No voie Vremia o dovadă de slăbiciunea regimului actual în Franţa.
Novosti consideră tripla alegere a generalului Boulanger ca urmarea discursului pronunţat de Wilhelm II la Francfort pe Oder.
Paris, 22 Augut.
Sitele cere ca alţi 6ment politici să vină în capul partidului republican. D-nil Ferry şi Floquet trebue să dispară, pentru că el nu sunt capabili să centrali-seze fracţiunile republicane.
D. Ranc, recunosce în Mot d’ordre că o parte din republicani susţin pe generalul Boulanger.
Roma, 22 August.
După Tribuna ultimele incidente diplomatice aâ grăbit şi aă decis chiar întrevederea de la Friedrichsruhe, dăr origina se urcă la câte-va luni.
D. Crispi stuoiând în special cestiunea bulgară pentru a găsi o soluţiune care să permită a pune în armonie drepturile populaţiunel bulgare şi aspiraţiunile Rusiei, comunică d-lul de Bismarck resul-tatul studiului săă indicând oportunitatea unei întrevederi în cursul căreia s’âr putea hotărî liniile proectulul. I). de Bismarka primit foarte bine propunerile d-lul Crispi, dar fără mare speranţa în isbânda acestui proiect. Acest acord a necesitat cu I toate acestea întrevederea actuală.
După întrevederea de la Peterhof, d. de Bismorck a creZut 8în putinţa de a face ceva practic în cestiunea bulgară şi-a invitat pe d. Crispi să vie să ’l vaZâ la Friedricsruhe, dac i crede oportun.
© OUE SEARA
Serviciu special al qliarului Telegraful
Berlin, 23 August.^
După Gazeta Naţională, Ţarul a trimis portretul săQ comitelui Herbert de Bismarck.
Simla, 23 August.
O parte din trupele şefului resculat, Ishak-Khan s’a pronunţat în favorea Emirului Afganistanului.
Buda-pesta, 22 August.
D. Trefort, ministrul cultelor, a murit.
Sofia, 23 August.
Ministrul de răsbol plăcâ aZi la Plevna pentru a continua inspecţia sa. j C. VulkovicI plâcă mâne la Constan-! tinopol.
j Erl, cu ocasia aniversârel naşterei sale, agentul diplomatic al Serbiei a primit ordinul ,St. Alexandru* clasa Il-a.
I.
Londra, 23 August.
Corespondentul Ziarului Standard la Berlin crede că principele de Bismarck şi d. Crispi vor trata cestiunl cari iute-resăză Europa întrâgă şi menite să producă sensaţie.
Paris, 22 August.
O răscâlâ seriosă a isbucnit la Mai-mena, la nordul Afganistanului. S’atl trimis ajutăre din Herat.
Sofia, 22 August.
O bandă de 8 Macedoneni a încercat, pe şesul Sofiei, să comită tâlhării cari n’aâ isbulit.
Oposiţia negă că aceste fapte ar avea un caracter politic.
Şâse diu aceşti tălharl aQ fost arestaţi. Cel-l’alţl sunt urmăriţi.
Banda care a prins pe d. Carastoian a trecut în Macedonia.
Budapesta, 22 Augus.
Patru Zeci de ţărani români din comuna Bombast, ce trebue incorporată la Ungaria, se opun comisiunl ungaro-română a delimitârel graniţelor.
Delegatul român a promis concursul armatei, dacă ţăranii nu vor ceda îndem-nărel.
Ultime Informaţiunî
S’a decis darea în judecată a călăilor căpitan Dimancea, lanolescu şi Davila.
Mâine chiar şeful parchetului general al curţel va înainta primului preşedinte al curţel rechisitoriul săă, prin care cere ca călăii mal sus numiţi, protejaţi de colonelul Voinescu, să fie citaţi înaintea curţel.
Aşa dăr, cel ce s’aâ încercat să pre-întîmpine un asemenea proces şi să scape de pedăpsa legei pe nişte călăi n’ati is-butit.
Consiliul comunal al Capitalei, convocat pentru afii, u’u putut ţine şedinţă publica, nefiind în număr.
D. ministru Carp a plecat la Graefen-burg, de unde va însoţi pe Regele şi Regina la înturnarea lor în ţâră.
Libertatea din R.-Vâlcea publioâ ur-mâtorea denunţare.
Suntem informaţi că d. sub-prefect C. C. Pleşoianu, care a fost numit prin stăruinţa d-lul Vasile Pleşoianu, executa administrativ cu călăraşii de servicii! pe locuitorii ce aâ avut învoell cu d. Vasile Pleşoianu, dupe moşiile Vaideni şi Romani.
INSTITUTUL
„ LUMIUA“
Calea Kahovel, 40
Curs primar şi secundar în internat şi preparaţiune pentru bacalaureat. Stu-diele încep la 1 Septembre. 9—3 <J.
CHOISY
JliceC de domnişoare!
Str. Cernichei No. 2
via-â-vis de Biserica cu Sânţi
Direcţiunea acestui institut aduce pa cunoscinta părinţilor de familie,] Jcă, cu începerea anului acestuia.] lorganisând acest pensionat în con-ij Iformitate cu programele Statului,! [primeşte eleve interne şi externei pentru cursul primar şi secundar."
Programa studiilor se trimite fie-^ |căruia după cerere. înscrierile se] oot face de la 1 August inclusiv.* Direcţiunea.
IN S T IT U TU L
ENIU BALTEANU
CALEA MOŞILOR No. 138
Cursurile primar, gimnasial şi comercial încep la 1 Septembre, dăr înscrierea elevilor se face de acum, mal ales a acelora ce vor să urmeze în gimnasiile statului. In acest pension se mal află vacante puţine locuri de interni.
C. G. PISTREANU
Advocat
Str. Speranţei, 28, Sub. Popa-Rusu
www.dacoromanica.ro
TELEGRAFUL — 12 AUGUST 18S8
/
.RMAOISTXTL
h T3 X7 -R. Ţ I X HEQALE
ii 1	----
^SSL.'^BEDSSSsas
iiN$e«iismaiEaaa6masBasBSBSEasdfcSE&Midyy!!E£&M$^^^&!MyyyM
farmacia CHR. ALESSANDRIU română |gal|
«~'t -ft rtTTTr 'I tiTt ;i	w^jLhja*
%.... ".ts*1 ^sscsa^^aaBElag *3£gsMBa; 3Şs©-
OPERAŢIUNI DE CEREALE
Brăila 9 August 1888

SINGURUL
Dintre tdte preparatele de gudron care a obţinut reputaţie netăgăduită in faţa d-lor doctori şi clienţi! ce E •6 constatat foldse surprincjstdre «
GUDRONUL ALESSANDRIU
eare >c Întrebuinţezi cu succes contra durerel de piept, tase! proveniţi In urma guturaiului, iritaţiunl ale peptulul. I astmu, catar al băşice! udului.—Lipse! de poftă de u.âr.- ' care, etc.—Cu o linguri din acest Gudron pus intr'o j litri de apt formezi ape de Păcuvl, care se pdte da cu | mult succes la copil contra bălelor mal sus indicate.
Pentru adulţi se iea o lingură de Gudron In apă sa | charată safl lapte dulce 2—3 ori pe </•• 2 lei fi.
Empiasture gudronat dls Pauvre Homme (Alessandriu).—Contra durerilor Reumatismale, a încheieturilor, mijlocului, durerilor de piept, spate şi alte junghiuri, 1 leii mlonl.
Pastile Gum6se-Codein>Tolu (Alessandriu).—
Superioritatea acestor medicamente în mnladiele de piept este recunoscută de tdte celebrităţile medicale. Aceste pastile In urma esaminări! ce li s'au făcut s'au aprobat de Onor. consilii! medical superior, 1 led 50 bani Cutia.
A. "V X S
Prep&raţiunea acestui vin, care pentru mine a devenit j un cult e adesea denaturat de una colegi cari găsesc de j cuviinţă a debita altr preparaţiunl în locul acestui vin, de aceia atrag atenţiunea onor. public a nu primi de cât i flacdne originale
VINUL COPIILOR
PREPARAT DB
OPIU. -Al,T3SSA.ISriDRIU
Farmacistul Curţii Regala
Etatea cea fragedă a copiilorVl face a se îmbolnăvi) uşor; pentru a prelntempma maladiile se recomandă acest j vin tuturor copiilor de la etatea de 6 luni In sus; tine-1 relor fete le ajută la buna desvoltare a corpului, Intâ-resce dsele şi dă putere muşchilor.—Modul întrebuinţări!; a I se vedea instrucţiunea ce însoţesce fie-ce sticlă. Preţul 8 lei
Capsule elastice eu ulei de Riolnă (Alessan-
dl'ill).—O dosă, cutia a 4 capsule I lefi, a 6 capsule I leu şi 25 bani, a 8 capsule I lefi şi 50 bani.
SinaplaiHul Alessandriu, muştar in foi. —
Acdstă preparaţiune esperimentati de autorităţile ndstre medicale şi profesori la facultate a constatat că fiind su-peridre tuturor celor-l-alte preparaţiunl străine, şi chiar celui de Rigollot. Cutia 1 lefi 50 bani.
/ ^ /'--------<J‘Vv-
/ Vlnaecă \	\
uî (8 din 10 ne' \ ^ Cu f vra,9‘i,e V ml■ \ S
{arenele cete mai I ^
■ ^ X impoueră■	/. # /
, ffSA SD* ^
Capsule oleo-balsamlcs-santalîne (Ales-sandriu).—Remediu sigur contra maladiilor secrete (scursdre, sculament) la bărbaţi, fie în stare pr<$s-pgtă, saă orl-cât de învechită, se vindecă prin întrebuinţarea unei cutii ce conţine ioo capsule, combinate ast-tel pentru un tratament de vindecare complectă.— Modul întrebuinţării şi dîetn prescrisă a se vedea instrucţiunea ce însoţesce fie-care cutie,—Preţul unei cutii 6 iei.
A se observa pe capacul cutiei semnătura, colore roşie, şi a nu vă debita alte capsule de a cărora eficacitate nu se garanteză. Se trimite contra mandat postai în ori-ce localitate.
kt -_t vx-m.
. 0UD-
r , O?"/^Vindec k *4J /crampele de , fţ /stomach, palpi- \
\taţiile,c patice,
nerr6-etc.
*1
sn'
DE ViHpARE LA PWSCIPALELE l’AEMACII BIBI ŢEBA,
te localităţile^unde nu se găsesc aceste preparate cererile să se facă la Farmacia Română Sucuresei fl contra mandat piostai espedlez Iri tri-ce localitate
CALEA VICTORIE! 77, BUCURESCI, (CISM£UA ROŞIE)
ÎOOOCOC€CO€€CCC€CCCC)CCC€CCCCC€CaXX:€€X<XmXCC€C€CCaTXXTCCCCCC'CCCCC€€OC€C€€COC
CUMPERATOR	VENZATOR	FELUL	Hecto!.	Libre 1 1	Preţul în aur	Tr cr* §■ s	OBSERVAŢII
G. Mendl	Sgavdelli	Grftfl n.	26000 '	59'A	11 92'2	s.	
>	Papudoff		6000	60	12 —	m.	
Cvietovitz	Politis		3100	69 W.	10 60	c.	
a v	Emhirico		2600	59	11 65	»	
	Haracopo		1700	591/8	11 70	s.	
»	Catzighera		1500	58 >|8	10 25	m.	
Feitler	Sgardeli	»	2500	611/8	12 25	»	
	Vrioni		2400	60'/2	12 10	%	
Peirano	Domeno		6000	59'/8	12 25	*	
Nicolopulo	Perlea	»	2350	57»,t	11 30	c.	
	Peirano	»	2520	00'h	12 40	s.	
	T. Dimitriadi	»	910	59-,8	11 90	m.	
Zermari	Ţu chl os		3500	59	11 15	Sa	
Se cili ari	»	»	2200	69 V,	11 15	c.	
»	Calzica	>	1500	58*12	10 70	m.	
Manari	Ţuchlos		3900	61	11 60	»	
E. Cohen	Crisoveloni		1600	3	U —	H.	
Feitler	Marghiloman	y>	10600	60	13 -n.	tn.	
n	Peteu		2130	58	11 —	c.	
JJ	L. Mendl &		3600	62	12 60	s.	
A. Veroim	Vecsler		1500	59.	H 15	m.	
	Politis		4000	59	11 30	s.	
	Perlea		3000	60	12 30	m.	
G. Mendl	Grosovicl		3210	58	10 75	c.	
	>		870	56%	10 30	>	
Zerman	I. Dreifus		3400	57'/*	10 60	s.	
Nicolopulo.	Cottis		1800	59	11 32 %	m.	
Peirano	Nichiforescu		2500	59'|2	11 50	»	
*	Lom bardo		1800	56 V,	10 S5	c.	
*	*		2700	57 V2	11 —	>	
MU las	Evloghio	GrâO v.	1900	59 V2	10 40	m.	
Waller	Portocala		2900	62	13 -		
Agnesi	Sgardelli		1010	60	12 —	»	
»	T, Dimitriadi	Secară	4300	55%	6 50	s.	
Peirano	Perlea		2050	54%	7 10	c.	
Carne val i			2000	54 >,*	7 10	»	
Sechiari	Carantino	Porumb	3000	571!2	7 50	s.	
G. Mendl	Vecsler	Orz	1200	50%	6 25	rn.	
Moşă diplomată din Streinătate
'ttm
TOMA ŢACIU
in Noul Palat Dacia-Bomania.
No. 4. — Strada Lipscani. — No. 4.
BUCURESCI
Cursul pe ijiua de 11 August 1888
50/0 Rentă Amortisabile. 5°/0 Rentă Rom. Perpetuă. 6<V0 Obligaţii de Stat. . 6°/„	,	C.F.R. Regal.
5%	,	Municip. vechi
10»/o fr.. Casa Pens. 3001. 5®/0	Srisurl funciare Rural
7°/0	,
5°/»	*	,	"Urban.
6"/o	>	,
7°lo	>
5%	»	,	de Iaşi
Impr. cu prime Bucur. 201. b. L.os. Crucea Roşie Italiane. Acţ. Bancel Naţ. Rom. 500 1 Soc. Rom. Constr. 500 1.	.
Soc. Dacia-Rom. 200 1. . . Soc. Cr. Roşie Austriacă. . 3% Los. Junp-Sărbesc . . DIVERSE
Aur contra Argint. .	.	.
,	, Bilete de bancă
Florin Wal. Austr. .	.	.
Mărci Germane...............
Bancnote francese. . .	.
uble de hârtie.............
Cump.
95t't 931/2
96—
82— 230-95V 107»/* 91-99'/2 106 81
38—
26—
205—
123—
100—
230—
Vând.
96-
94 V8 |
9I !
83 j 236-96% ! 1 08 12 91»/* 100'p 107 82— 42-30-
7 Va
C
207—
125-
101-
240-

„BAZAR DE ENGLITEEA"
1 00 jj ^	Sub semnatul, am oiKîre a anunţa-pe Onor. clientela	co o
1 5X3 1 . . 05	mea atât din capitală cât şi din provincie, că cu oca-	
h o	siunea tarifului autonom, am deschis aci în ţ6râ	— ti co _I
S rn ^ n ^ * îa >	0 MARE FABRICA DE HAINE	F Q c~> Q w H
r* >— K -o	PENTRU	o hp
U «J K CS>	BAKBATI JBAJ^TX	1 h
	In care confecţionez haine, după Ultimele Jurnale,	‘ cc —- Q
B-s	din stofele cele mai bnne ale Europei.	co Hj
* o	Asemenea mal putem efectua şi ori-ce Comande, în	CD &
o	timp de 24 ore de dre-ce posedăm un mare deposit de	
GO	stofe fine din cele mal renumite fabrici.	CO
Sper o5 Onor. Publio şi clientela mea, mă şi sunt sigur o& va fl pe deplin satisfăcuţi.
ra onora ou viaitele d-ior, spre a se convinge de marfa confecţionată aci in ţără,
Cu stimă, Ii LBIBOVIOZ.
Renumita Cârturăr^să
ÎULÎA POLONEZA
S'a mutat în dos ii Palatu uî Regal
| La finele Strailei Brătiann, No. ăl, (In colţ)
Lingă grajdurile Palatului Regal j
Ghiceşte viitorul, pre-seutul şi trecutul, pdte des-! eoperi şi pagube, furturi,]
| judecăţi, ori ce secrete as-l j cunse la cari se interesez A] î cine-va. Cine aduce semne] pdte afla lucruri ascunse P comori, etc.
i DAVIO AOÂNiA
Agent de Publicitate
Str. Sft. Ion Nou Ho. 33.


Ais-a-vis de Legaţi unea Italiană.
Primeşte anunciuri, inserţie şi reclamă pentru arul nostru, şi pentru or care $.lt diâr din ţără şi străinătate.
APĂ MINERALĂ NATURALĂ St. GALMIER
S6 nu uitaţi a cere Sursa ISOEL
Sursa Ndel■ Apele acestei noul sutse trebue plasată în ptlimul rang din clasa gazdselor, fiind bogată în acid carbonic natural, şi care se bucură de veputa's nuoa sa ca cea mai bună pentru sto-;mach fiind digestivă, temperantă şi apărativă, ast-fel că combate cu energie apele cunoscute pitii lacutn ale Borzecului şi Giesshfibler. Aceşti apă escelentă este fdrte bună de a o întrebuinţa la masă de bănt ca vin şefi eu siropuri în locul Borsecalui, fiind recomandată de medici chiar şi la bolnavi pentru facilitatea el digestivă şi recoritdre.
Apa din Sursa Noel se găseşte la principalele magasine de coloniale, farmacii, drogueril şi la toţi vîmjătoiii de ape minerale. Ou preţuri fdrte convenabile.
In BncurescI la M. Econotnu et Comp.	In PloiescI la Fraţii I. şi Th. Christescţt.
In Ploiesct la N. Petrescu et Coutp.	In Brăila la Petru şi Gheorghiadi.
Depoul general pentru tdtfi ltoa.inia şi ţ&rile limitrofe, a se adresa la d.
l *
S. STERIANO, Galaţi.

Singurul Deposit de:

din prima fabrică englesă
Tomas Fleming Son 40°
cn preţuri şi condiţinnl ayantagiose
SE (jASEŞTE LA
*. Schwartzstr. Decebal 6
NEPUTINŢA
BARBATEâSGA
PROVENITĂ DIN ORI-CE CAUSĂ se vindică sigUT şi radical tn-^tr’uu 'timp fdrte scurt, prin. un
tratament extern sub tonducerea unui doctor tn medicină, din Capitală. Resultate surprindStdre.
A se adresa în personă s<5u prin Iscrisdre la d. D1MITRIE GE-IELEANO, Str. Bateriilor, No. 17, Bucuresci, (orele 1—2 p. m. 7--8 sdra).	(3)]
BASINUL MITRASZEWSKI
Strada Poliţiei 4, şi cheul Dâmbo viţei
situat într’o grădină bine îngrijită, s’a deschis pentru tot sesonul de vară de Ia 6 ore dimineaţa până la 8 ore seara.
De la 10 până la 12 ore a. m. basinul este reservat pentru dame.
Abonamentul de 10 băl. Lei 6.

El
Spre ştiinţa Bolnavilor de Nervi
După aprobarea strălucită la ultimu (al şăptelea) congres balnelogic, la Therapia, acUcă întrebuinţarea capacităţi absorbărl pielei spre a influeuta direct asupra sistemului nostru nervos, de către d-nil profesori Schott, Rohrig, ParisOt şi alţi, sunt cel d’ântâl care mă prezint publicului cu un remediu aprobat şi de onor. Consiliu sanitar superior din Bucureşti şi mă adresez deci la totî acijî care su fer de boie nervose.
caracterizat în general prin congestiune, migrenl, dureri de cap, mare sensibilitate, iritaţiune etc., precum şi la acei bolnavi care aii fost loviţi de
m- APOPLEXIA -*■
(Paralizarea membrelor, incapabili de a vorbi, slăbiciunea memoară, insomnii, care urmează după un asemenea atac) şi la bolnavi cari sunt predispuşl la apo-plexie din cauza simţimentului de nelinişte, ameţeală, turburare de ochi, amorţeala extremităţilor etc. Tutulor acestor persone precum şi acelor sănătoşi, care însă vor să prevină la timp o asemenea suferinţă, recomand de a încerca metoda mea de vindicare care se efectuează cu un cost de abia 10 bani pe di î?1 care consistă numai în spălarea externă.
In acest sens recomand broşura maa ediţiune a 16-a :
Despre afecţiuni nervose şi Apoploxie
Preservave şi Vindecare
care se eliberează GRATIS la farmacia naţională I. A. Ciura strada Lipscani Bucuresci, farmacia la Vulturu de aur S. Lebel Ploesci, farmacia fraţi Reiner Focşani, farmacia la România F. Eitel Galaţi, farmacia E. M. Kerestez Roman, farmacia Charles Herzemberg Iaşi şi la farmac'a Curiei E. Hainal Botoşani.
(s)	ROMAN WEISSMANN, .fost medic militar
membru onorific al ordinului sanitar italian al Crucel albă.

Tiooţrâfi* 4i*r«.b*t «TELEGRAPRUL, Strada fUăaarî. NE
www.dacoromanica.ro
20.
V
I
ANUL XIX. — No. 4826
IN BUCURESCI SI DISTRICTE 10 BANI NUMBRUL
SÂMBĂTĂ, 13 AUGUST 1888
Lei 24
ABONAMENTE: Pentru Capitală:
Pentru un an ....
„ ş£se luni .
„ trei luul ....
Pentru Districte:
Pentru ut «n	.	Lei 30
B şise luai .	.	.	,	15
„ trei luul ....	„3
Pentru Streiiultute:
Pi.utru uu an .	.	.In	aur	lei	40
„ ş«5se luni	,	r	■	20
„ trei luni.	.	.	n	•>	1”
Abonamentele ae fac la 1 fi 16 ale fi* cărei luni.
UNNUMER VEGTTfU 25 BANi
Abonamentele se plătesc înainte

nijR'w
a liuuiAJ
*b iţi siiuieacmj »b tluifhjSli	ta
.alMomf n ‘w» &l* ituiifiba ;*ib fh-Asi
EDIŢIA ANTBlA
il.tn ti! __ n
./Linjjii 'im loU »bnu ,‘r.usn 1 ,»t ,l .e.hB.r A lur	d
--------■	.	a-w-T.rTi,;.i..
Redacţiunea, Strada Blănarî, No. 20.
ANUNC1UR1 SI RECLAME
AnunciurI pe pag, IV linia 25 bani. Reclame	„	III	„	. . .	1 left
„	ti	II	.,	...	3	lei
ti	»»	I	*t	t •	*	5 lei
Pentru Inserţii ţi Reclame Redacţia nu e responsabila.
Epistole nefrancate s6 refusi, artiole nepubltcate se ard.
In Streinătate a se adresa:
Frauda, Havas, Laffitte et C-nie, place de la Bourse, Paris.
Fnglitera,Eugiue Micoud,gl Fleet Street, E C., London.
Austria, Haasenstein et Vogler 2, Wien Uudolf Uosse Zeilerslaette, Wiene. Ungaria, D. Moritz Wiest, înBuda-Pesta Servi tenplatz.
Abonam entele se plătesc îuaint e
- - -T— ■Ţr- _______ ^
Administraţiunea, Strada Blftnarî, No. 20

BUCURESCI, 12 AUGUST 1888
■
Trebue fapte contra propagandei streine
Un afiş lipit pe stradele capitalei ne anunţă că la 15 ale lunel curente va apare un noii organ de publicitate subt direcţiunea d-lui Al. Beldiman, fost prefect al principelui Cuza în ndptea resturnărei sâle. Se mai Zice că redactor şef ar fi d-nul Ventura. F6ia este făcută tn scop de a apăra candidatura pretendentului Cuza la tronul României şi a fi citită de popor, căci se vinde numai cu 5 bani. Ea se numesce Adevărul.
Este drept că pretendentul nu prea a brodit’o cu apărătorii sei, cu susţinătorii candidaturei sdle, căci ambii conducători ai diarului nu aii destulă influinţă morală în opiniunea publică. Oraşiele cu deosebire nu vor da nici o importanţă fdiei cuziste, căci cunosc în destul ce le aştăptă de la un regim cu susţinători ca Ventura, Savel Mânu şi general Florescu.
Prin sate nu va fi însă tot aşa. Propaganda neîntreruptă de câţi-va ani printre populaţiunea rurală, atât de către agenţii pretendentului cât şi de către streinii cari îl împing pe acăstă cale, a găsit destul teren. Spuindu-le că Ţarul şi Cuza le va da pământ şi bani, ei aii creqlut şi aii alergat chiar la rescdlă. Administraţiunea liberală, contra căreia am strigat necontenit, n’a observat acea propagandă ca se o paraliseze; Guvernul trecut de asemenea nu prea a dat importanţă nici tendinţelor criminale, nici adevăratei situaţiunî. Corpurile legiuitdre ărăşi erau nepăsătdre. De câte ori deputaţii ţeranilor cereau vre-o lege folositdre populaţiunei rurale, era destul ca se vie un Marghiloman său un Vernescu se o combată ca ea să nu se voteze.
Ne aducem aminte câtă luptă a fost cu legea tocmelilor până să se facă ast-fel cum este a<jî. Ne aducem încă aminte de legea vânzării bunurilor cum părintele actualului ministru de justiţie o combătea şi numai mulţumită domniei săle noi representanţil ţeranilor n am putut se facem o lege cum doream ca se tnlesnăscă tutulor ţeranilor putinţa de a cumpăra pământuri şi a le plăti fără nici un avans. »Ce, striga d. Marghiloman, voiţi se vindeţi averea statului la săteni fără bani? Nu voiu consimţi nici o dâtă. Şi ţe-ranul e cetăţian ca mine, se plătâs ;ă şi el ca noi ăştia albastrimea*.
Negreşiţ aeâstă protestare nu era că d. Marghiloman avea durere de i-nimă pentru Interesele ţerei, ci tdtă grijea era că sătenii) luând moşieie statului în loturi, nu mai remâneaii pentru domnia sea.
Cu tbte acestea însă, noi tot am isbutit se facem o lege care. dâcă s’ar fi aplicat cu repeziciune, ar fi dat rdde bune şi ar fi împedecat nenorocirile din urmă, căci propaganda criminală n’ar fi găsit teren. Ddr pe de o parte lipsa de ingineri care se măsdre şi se parceleze moşieie pe care le cereau sătenii, âră pe de alta reaua credinţa din partea multor funcţionari, legea a ramas în pa-
saiisie. Abia s’aii vândut căte-va moşii ţăranilor şi acelea numai după stăruinţe energice din partea unora şi altora.
Sătenii Be găsesc der a<Ji nemulţumiţi din aceste cause. Propaganda cuzistă şi străină ’i-a, mai îndârjit. Vine şi fdia pe care o scdte d-nii Beldiman şi Ventura ca se le spue Zilnic aceea ce ’i d<5re. Etă că situ-aţiunea se agrav^Ză.
Ce e de făcut că se se înlăture noui complicaţiuni, nouî desordine ?
Ori care va fi guvernul, rămâe acesta, vie d. Dumitru Ghica, — afară negreşit de conservatori cari lulrâză în sensul ideielor propagandei streine pentru aducerea lui Cuza, —-trebue se ia măsuri seridse. Cea ce propaganda promite numai pe chartie, guvernul se dea în realitate. Se facă dâci legi căt de iute care se pue în vănZare tdte moşieie statului în loturi mici numai pentru săteni, să hotărăscă un termen scurt pentru formalităţi, se adune căt de mulţi ingineri şi se ’i trimită a măsura şi parcela pământurile, şi dupe ce sătenii vor cumpără fie cave, negreşit aceia cari n’au său au puţin, câte 5 sâii 10 ectare cel mult, fără să plătescă nimic înainte, apoi se le dea şi o sumă dre care de bani cu care să ’şî întâmpine cele l’alte nevoi, să ’şi asicuri uneltele de muncă şi vitele necesari pe cari se le plă-tâscă cu o dobăndă de 5 la sută şi cu amortisave tntr’un număr dre care de ani.
Să se modifice legea tocmelilor a-gricole şi să se stabildscă un macsim al învoelilor peste care se nu pdtă trece arendaşul sdu proprietarul.
Numai ast-fel se pdte nimici propaganda nesănătdsă pe care au fâ-cut-o şi o fac streinii în acdstă ţdră printre populaţiunea rurală. Numai ast-fel Z'arul Adevărul nu va găsi nici un echoii în sate, precum nu gă-sesce de la început în oraşe.
TELEGRAME
{Serviciu particular al (jliar. Telegraful) Berlin^ 23 Augiist.
Gazeta Germaniei de Nord qlice câ întrevederea de la Friedrichsruhe are o mare valore politică^ cea din urma notă a lut Crispi arată în d’ajuns politica Italiei.
Petevburg, 23 August.
GuvernuC Viisesc propune ca candidat la tronul Bulgariei pe fiul regelui Oscar al Suediei.
EVREII Şl JUNIMIŞTII
Se scie că cu ocasiunea scandalurilor de la 14-15 Martie şi triumful căpătat de d-nii Fleva şi Fili-pescu la eşirea lor din tnch ore, po-pulaţiunea israilită a jucat ain rol mare. In grupurile cari se formau pe strade, israiliţii eraii mulţi, însă înddtă ce se proecta o manifestare la Palat, ori un atac la parlamentul ţerei, ei se respândeau ca puii de potirniche. Vorbă câtă vrei, ddr acţiune de loc, pentru că câştig ca câştig ddr alţii să se espue. Când a fost însă de o manifestare unde sciau că nimeni nu are să ’î supere,
maî cu s<$mă că guvernul era prieten al evreilor, ei se strânsese în mase mari. Am putea Zice că la trecerea tn triumf a d-îor Fleva şi Fi-lipescu stradele erau înţesate numai de jidani cavi strigau de te asurZeati. Ei ocăra u sorele care a apus şi salutau pe cel care răsărea, căci credeau că ’i va încălZi maî bine. Aşteptase de la partitul liberal se ’i îm-pământenâscă în număr mare şi când colo nu se învredniceau a deveni cetăţienii nici cinci pe an. Prin urma re speranţa nu le maî rămăsese de cât într’o schimbare. De aci manifestări, de aci bucurii, de aci osanale celor ce veneau în numele lui Israil.
Pe cât se vede speranţa lor nu era deşârtă. De la venirea junimiştilor în capul afacerilor publice, e-vreii au luat un îas cât turnul colţii, înainte de a se dărâma. Până aci legea comerciuluî ambulant era păzită cu tdtă rigdrea. Acum pe tdtă Ziua vedem sumă de comercianţi de mărunţişuri cutreerând stradele principale şi mahalalele cele mai înfundate, fără ca un agent poliţienesc să ’î observe. Un prieten al nostru întreba pe un băiat evreii care vindea apărători decă are voe. Sciţi ce respundea el, cu un şiretlic în-tr’adevăr evreesc ? »N’am voe, dâr »nici nu e trebuinţă. Eu nu vind ^apărători pe uliţă. Când cine-va vo-»esce se cumpere, îl bag într’o prăvălie şi acolo e slobod se vând!»
Acâstă sistemă pdte să fi venit în gând evreului, ddr ea a fost negri-şit ddcă nu inspirată cel puţin asigurată de niscai-va advocaţi jidovesci cu înalte proecţiuni, sdii chiar ei mari protectori ai ovreimeî.
Cu acest sistem legea comerciuluî ambulant a devenit o literă mdrtă.
Alt ceva mai serios.
Se sciă că legile n<5stre opresc comerciul cu băuturi spirtose prin sate de către streini. Răposatul şi neuitatul nostru om politic, C. A Ro-setti, care de alt-fel nu era inemic al nici al unei rase, ddr care văZuse neajunsurile ce aduc streinii sătenilor prin falsificarea băuturilor cari tâmpeau generaţiunile vittdre, luase măsuri fdrte energice când a venit la ministeriuK de interne. Acele măsuri aii continuat pănă la căderea ■ guvernului liberal.
Acum ce se întâmplă ?
Mulţime de evrei cârcitimar! nă-bălese prin sate. Resemaţî pe puterea centrală, căria au dat tot concursul spre a o aduce la guvern, şi bazaţi pe proclamaţi unea celor cu triumful dupe uliţele Bucurescilor, în care îi numeau »fraţî israiliţi,* nici nu mai cer voie pentru a se stabili prin comunele rurale din Moldova. Ni se scrie că chiar primarii şi subt-prefecţiî sunt neputincioşi înaintea obrăzniciei ovreiesci.
Urmându-se ast-fel, pe de o parte se nesocoteşte legile ţârei de o haită de vagabonZi, subt ochii administra-ţiunei superiore, dr pe de alta u-liţele ndstre-se umple de negustori ambulanţi şi satele de negustori falsificatori de băuturi spirtdse.
Ce este de făcut ? De reclamat n’ai unde până să se strângă corpurile fcontrolătdre ale guvernului, ddcă
se vor maî întruni pe câtă vrerne junimştiî arăt intenţiunea de a le desfiinţa şi a guverna singuri. Se închiZi ochii şi să taci, este o neno-nocire, căci se omdră şi comerciul român şi populaţiunea satelor. Singurul lucru ce remâne poporului român, este să’şî facă singur dreptate. Unde găsesce un comerciant ambulant cai*e nu are permisiune, se fie regularisit de cetăţeni. Unde se pre-sintă un cârci umăr tntr’un sat, locuitorii se’l pună pe gdnă cu parii. Numai aşa se pdte face ca să se respeate legile (esisitente caia apără economia naţională ai viaţa ipopula-ţiunei rurale.
DIN MISTERELE POLIŢIEI
Mijloacele de tortură
ii
După ce mstrlictia seriOsâ a rjisului instructor găseşte că nu esistâ nici o vinovăţie în potriva victimei, ’l pune în libertate.
întrebăm în acest cas cum rămâne cu torturile suferite de victima?
Rămâne ca şi cu caşul recent.
Am Zis câ, în caşul când adevăratul hoţ se aratâ nemulţumit de împărţeala produsului făcut de agenţii secreţi, atunci, aceştia următori fâgaduielel date, schimbă faţa lucrului şi din tovarăşi de hoţie devin victime ale unei încercări de conru-pere, în momentul când, prin neobosita lor strădanie isbutesc a pune mâna pe adevăratul făptuitor care în acest cas are de furcă cu vechii Iul tovarăşi; aceştia îşi varsă tot veninul supărărilor pentru nemulţrmirea hoţului şi drept satisfacţie pentru câ li se duce plâşca din mână, aO să’! înveţe minte pentru viitor.
Simulând părere de răii câ aii făcut o greşală prin bânuelile lor aruncate asupra unul nevinovat, pe careafl fost siliţi a’l bate şi tortura In chipul arătat, pentru câ adevăratul hoţ prin dibăcia Iul a zădărnicit urmărirea lor, pe hot îl dau pe mâna primului agent care e tot comisarul d’întâio şi care şi acesta acum mal cu semâ câ a ajuns să cunăscâ în adevăr câ are a face c’un hoţ reputat, dupâ recomandaţiunea agenţilor civili, are să ’şl restorcă pe pielea acestuia pentru că mişelul de hoţ n’a venit la timp în mâna sea până a nu începe instrucţia ştiută cu primul bănuit.
Lesne se p6te înţelege cum adevăratului hoţ i se vor aplica pătratul loviturilor aplicate primului bănuit, ş’acăsta se va repeţi; în aceiaşi proporţiune la batalion, poliţa şi casa rina geandarmilot* şi tortura va fi cu atâta mal straşnică, cu cât agenţii civili de târnă a nu se da pe faţă mişelia lor, vor întrebuinţa tâte mijlo-cele pentru a raporta inteligenţilor a-grnţl superiori fapte atingătore de dibăcia hoţului.
Aceştia din urmă călăuziţi de dorinţa’ a se recomanda cetăţenilor ca iscusiţi şi vrednici poliţai, se mărginesc a nu vedea şi a nu pricepe mal mult de cât ceia ce li s’a raportat de agenţii secreţi, şi în chipul obicinuit fac îndoitul şi împătritul uz de aceleşl mijloce simţitâre.
Şi pentru a intra în bunele gratii ale nuoiior stăpâni, vor face esces chiar în modul d’a tortura.
Instrucţia ast-fel începută, continuă să-complectâză şi ’n sfîrşit se încheie spre a se da justiţiei plăcintă.
Iată dâr prin ce mijlâce inteliginte şi moralisatâre ajunge ori ce nemernic a se pretinde bun şi destoinic poliţaiâ, care, mal tot-d’a-una nu şlie nici să scrie, ne cum să pricâpă dibâcia cursei ce i se întinde de pretinşii agenţi secreţi, recrutaţi dintre cel mal compromişi indiviZb a câ-rora educaţiune â datorita stagiului fâ-
. ÎOJiîY	11 > r J<
cut în vr’o casă de corecţiane (în vr'un penetenciar).
Bătaia fiind prohibită prin lege subt pedâpsă chiar, şi cum agenţii poliţiei sunt datori a asculta de lege ş’a-o aduce la îndeplinire în mod prudent, cu modera-tiune, dâr fermi, urmâzâ dâr că cel întâia (trebue) sâ le cunâscâ şi se fi dat dovezi de perfecta lor înţelegere pentru ca sâ fie capabili a le executa, şi nici odată funcţionari tocmai în vederea importantului lor rol, nu trebuesc sâ fie recrutaţi dintre omeni cari, fie prin trecutul lor, fie prin apucăturile lor, aă dat deja dovezi nu numai de lipsă desăvârşită a cu-noscinţel legilor, dâr chiar lipsâ de prudenţă şi moderaţiune.
Şi cu o aşa politie crede guvernul a ’şl dobândi încrederea naţiunei ?
Noi din potrivă credem contrariul, fiind convinşi de ceia ce susţinem, mal cu sâmâ câ trăim în mijlocul naţiunei iar nu ’n clasa privilegiaţilor deprinşi a avea tot-d’a-una asemenea spectacole demne de timpii regulamentului organic, iar nu de un stat constituţional cu reputaţiunea deja formată între popârelo culte.
Şi când te gândeşti cum o instituţiune ca cea a poliţiei este compusă din 6menl puşi numai în urma unor consideraţiunl care în nici un cas nu eonstitue un titlu de capacitate, şi în ale căror antecedente se găsesc sân fapte de omeni depravaţi, sâd de dmenl smintiţi, în mâna cărora mijlâcele indicate mal sus pot fi mal mult de cât o nenorocire, fără îndoială te poţi aştepta la fapte ca cele săvârşite mal filele trecute la poliţia Capitalei.
In acest cas e de datoria presei în general a nu mal sta un minut la îndoială ş’a atrage serisâsa băgare de semă a celor în drept, dând alarma, spre a se pune o dată sfîrşit sistemei atât de barbare ca aceia practicată la poliţia regimului.
Justiţia, care trebue să vadă în poliţie nici mal mult, nici mal puţin de cât nişte agenţi ajutători cari nu trebue şi nici le este permis a face mal mult de cât în mâsura legel, justiţia chiar, cu o poliţie ca cea actuală va avea mult de lucru, va fi chiar zădărnicită In mersul el de nepriceperea celor ce tr°bue şi ’l aducă elementele şi t6te doveZile unul fapt, delict saâ crimă, şi sâ nu se crâdâ câ, o poliţie ast-fel compusă va fi capabilă a se forma, când cel ce o compun lasă forte mult de dorit sub I6te raporturile morale şi intelectuale care pot fi o garanţie puternică şi de care trebue sâ se tie sâmâ când este vorba de o bună poliţie.
Se p6te forma o bună poliţie nu cu slugile de prin curţile ciocoeştl, nici cu adunăturile de prin localurile publice ale omenilor pierduţi, dar cu âmenl o-neştl şi pricepuţi pentru o trâbă atât de importantă ca a poliţiei.
Poliţia pe lângă partea judiciară pe care are a o îndeplini, mal are şi partea administrativă, care cere tot atâta, dacă nu mal multă chiar pricepere, de cât cea judiciară, căci aci, agentul de poliţie are raporturi cu tâtâ suflarea din cercul în care trâeşte, şi aceste raporturi deferind de la individ la individ, dupâ meserie, dupâ posiţiunea socială şi njftralâ, cuns şi dujţâ împrejurările din care iati naştere asemenea raporturi, ur-mt&Ză ,câ agentului dş poliţie ’l trebue o judecată sânâtâsă şi multă pătrundere a-supra posiţiunel lui, resultat al unei instrucţiuni seriâse şi alâsă. iar nu al unei spoell,
Greutăţile în acâstâ parte sunt cu a-tâta mal mari, cu cât legile şi regulamentele existente nu stabilesc în chip determinat limitele atribuţiuni ir lut în multe caşuri neprevâZute. şi tocinâl pentru asemenea consideraţiunl, e de datoria tutulor guvernelor, ori care ar fi ele a viza la o alegere nemeritâ a funcţionarilor poliţiei administrative şi judiciare, d’a se călăuzi în acestfi alegere nu de consideraţiunl de care pare a se fi călăuzit regimul existent, ci de conside-mţiunl cu totul independente de interesul de coterii şi favoritism.
0 bună şi inteligentă administraţiune


www.dacoromanica.ro

TELEGRAFUL — 13 AGUST 1888
trebue se aducă folose netăgăduite din puntul de vedere al interesului general şi tocmai de aceea e de datoria guvernelor a organisa în chip raţional şi prin omeni bine reputaţi serviciul poliţiei.
Nu putem pretinde acesta Insă de la tin regim care pare că nutreşte In spiritul set! intenţiunl răa-voitore pentru libertăţile nOstre constituţionale şi care are pretenţiunea a guverna cu regele şi dorobanţul.
Vom reveni.
Informaţiunî Exter 5ra
Reamintire
«
Ştirea despre măsurile excepţionale contra lui Boulanger precum şi despre o convocare mal curând a camerilor e lipsită de temeia.
Temps are un articol de fond simpatic pentru jubileul domniei de patru-deci am a împăratului Franz losef şi vorbind despre situaţiunea lui Taafe crede, că abilitatea’! politică va putea ţine pept şi cu luptele viitore.
Călătoria lui Crispi la Friedrieh-sruhe.
Wiener Tagblatt şi Deutsche Zeitung, comentezâ călătoria lui Crispi la Frie-drichsruhe. De cât-va timp orizontul politic în Europa, se acopere de nori, neliniştea domneşte pretutindeni şi sc mâ-resce din fii în di în aşteptarea soluţiu-nilor care nu mal vin. ni aceste condi-ţiunl întrevederea Iul Wilhelm cu Regele Humbert la Roma şi călătoria prinţului ministru italian la Friedrichsruhe atl o mare importanţă.
Cu tâte aceste, urmezâ Wiener Tagblatt, Crispi e incapabil sâ combine vreun plan vast de campanie politică. 0 în-căerare la graniţa fraco- italiană, sad refusul de a participa la exposiţia universală din Paris, sad chestia Masuahu-lul, ajung d-lul Crispi pentru a atrage atenţia Europei asupra guvernului săd. El s’a încurcat în această din urmă chestiune şi neştiind cum să iasă s’a dus să consulte în acâstă privinţă pe omul de Stat german, care ţine în mânele sale de fer, destinele Europei
Călătoria lui Crispi şi presa streină
Naţional Zeitung, scrie despre călătoria lui Crisi la Friedrichsruhe : Orl-cine trebue să fie jconvins, că actualmente Franeia u’are nici cea mal mică poftă a se încăera cu vecinii săi şi se pote da Franciei testimoniu, că suportă cu resignare liniştea ce i s’a impus, mal ales daca în inimă este aşa de războinică, precum voiesc unii a face pe lume să creadă.
Kreuzzeitung afiâ dintr’o scrisore a u-nel dame engleze, ce stă în relaţii cu cercurile bonapartiste, că Nouvelle Sevue a primit .revelaţiunile* sale din tabăra napoleonâ. Princesa Matilda ar fi fost mijlocitore.
Campania boulangistă
Dirf tote părţile se pune.întrebarea, de unde ia Boulanger bani pentru cheltue-lile şi campaniile sală electorale : Journal des Debats se ocupă cu acăstâ întrebare, ca şi organul lui Joffrin Le Parti Ouvrier şi Radical, organul Iul Henri Marel. S'a calculat, că pentru ca npaniile electorale s’ad cheltuit trei miliâne, cel puţin 500,000 franci în Charente Infă-rieure, unde trei mii agenţi, ce stau sub ordinele bonapartistulul Esclasserian, primesc fiilnic căte dece franci. De sigur că aceste cheltuell nu se întîmpină din venitul foilor boulangiste, care In realitate se Împart mal mult gratis.
Pentru un ban ’şl poate cine-va procura o arhivă întreagă, adică: Cocarde şi Presse, un portret al generalului, 50 cehtimetre înalt şi 30 centimetre lat; o broşură de 16 pagint cu: discursurile generalului Boulanger ; alta de opt pa-gine : , Adevărul asupra morţii admiratului Courbert,* o antiologie de cântări boulangiste, un căntec de stradă, o biografie a Iul Boulanger, etc., etc.
Oficioasele din Rue de Seze afl tot-d’a-una gata un răspuns la toate întrebările, numai la următoarea nu : „De unde vă vin paralele ?* şi de oare-ce izvoarele francese de vor fi existat, trebue să fi secat, de aceea se vorbeşte iarăşi despre izvoare americane, despre un sindicat de speculanţi de grâne, cu care se fiice că gălăgiosul general ar fi încheiat un contract. ,0 foaie din Lille pretinde e şti că în săptămftna trecută ^Boulanger a primit şi incasat două cecuri de 400,000 franci.
CON VENŢIUN E A de DEUMITARE
intre
ROMÂNIA ŞI AUSTRO-UNGARIA
D. ministru al afacerilor streine a trimes urmâtdrea circulară cătră prefecţii judeţelor limitrofe cu Austro-Ungaria.
Domnule prefecte,
Departamentul mea a primit de cât-va timp mal multe plângeri din partea proprietarilor săa arendaşilor de moşii situate pe frontiera ţărel despre Austro-Ungaria, văfiend că noua linie a frontierei nu se potrivesce în multe părţi cu limitele trase prin actele, planurile şi alte documente ce posed, el aa crefiut că se compromite dreptul lor de proprietate sea posesiune asupra bucăţilor de pământ cari le-aa stăpânit şi cari rămân dincolo de hotar.
Dorind a face să dispară ori-ce nedo-mirire în acâstă privinţă, nu cred de prisos a vă reaminti coprinsul art. X şi XI din convenţiunea de delimitare între România şi Austro-Ungaria încheiată anul trecut.
Art. x- Se înţelege că presenta con-venţiune nu pote aduce prejudicii drepturilor private actuale ale proprietarilor acelor imobile cari trec, în total sau în parte, dintr’o ţâră într’alta, în ceea-ce se
atinge de drep'urile de posesiune şi de liberă disposiţiune ale acestor imobile.
Cu t6te acestea, ori de câte ori un imobil de categoria acăsta ar trebui să trăcâ în mânile unul noa proprietar prin vânzare, schimb, donaţiune saa legat, statul pe teritoriul căruia se află situat imobilul va avea un drept de preem-ţiune şi va putea să dobăndâscâ acel imobil, plătind preţul normal, care se va determina, după valârea pământului în localitate, de către arbitrii numiţi de ambele părţi interesate şi In cas de neînţelegere între arbitrii de către tribunalul unde se află situat imobilul care se va pronunţa asupra contestaţiunel.
Art. XI. Proprietarii imobilelor, despre cari se fac menţiune în articolul precedent, vor fi trataţi, în ceea ce priveşte aceste posesiuni, după principiele cele mal liberale, adică aceşti proprietari mixtl, servitorii lor şi locuitorii vor avea dreptul de a trece ori când, cu instrumentele de arat, cu vitele, cu uneltele lor, etc., etc., dintr’o parte a proprietăţel, tăiată ast-fel de fruntarie, în cea’l-altă, fără a ţine seină de deosebirea de suveranitate ; tot ast-fel vor putea transporta de la un loc la altul recoltele lor, vitele lor şi tote produsele solului, în stare brută sea preparată, fără împedicare şi fără plata vr’unul drept ore-care.
Acestă favore este totuşi restrînsâ la produsele teritoriului, ast-fel tăiat de linia de demarcaţiune, fără a exclude perceperea impositelor directe ale acestor imobile*
Beneficienţil acestei imunităţi vor tre-tui să aibă tot-d’a-una cu dânşii un certificat permanent, constatator de individualitatea şi calitatea lor, care să porte vifia autorităţilor celor două ţări şi pe care să’l potă presinta la orl-ce cerere autorităţel de fruntarie. Acest certificat, precum şi vifia luj nu vor fi supuse la nici o taxă.
Precum vedeţi, d-le prefect, dorinţa ambelor guverne a fost de a se respecta drepturile de proprietate şi posesiune a-supra părţilor de teritoria cari aa trecut sub stăpânirea Statului vecin, precum şi de a înlesni pe cât se p6te exploatarea acelor bucăţi de pâment de către proprietarii lor rămaşi în ţeră.
Veţi bine-voi, d-le prefect, să luaţi disposiţiunile ce veţi crede mal nemerite, pentru ca toţi locuitorii al comunelor învecinate cu frontiera să fie puşi în cunoscinţă de cele de mal sus.
Acestă publicitate va fi cel mai bun mijloc pentru ca dispărând nedomiririle ce mal pot exista, să se previe orl-ce contestaţiunl.
In privinţa părţilor de pământ din Bucovina şi Transilvania trecute In stăpânirea Statului român şi asupra cărora drepturile de posesiune ale proprietarilor lor, domiciliaţi în Austro-Ungaria, ur-măză a rămânea neatinse.
Vă rog să daţi autorităţilor administrative, dependinţe de acea prefectură, ordine severe ca să vegheze la stricta aplicare a sus citatelor articole din con-
venţiunea de delimitare, spre a preîntâmpina orl-ce plângere din partea vecinilor noştril.
INFORMAŢIUNÎ
D. dr. Istrati, profesor de chimie organică la facultatea de sciinţl din Bucu-rescl, făcând nisce cercetări la Câlimă-nesci a dat de un isvor de apă caldă.
Acesta apă va fi examinată şi în urmă captată.
X
Inspecţiile generale în armată se vor începe la 15 Octombre.
IC
Alegerile consiliului general pentru Prahova vor avea loc între 15 şi 20 Sep-tembre.
IC
I.	P. S. Mitropolitul primat a plecat afil la Sinaia.
IC
Representantul unei case mari din strei-nâtate a sosit în Capitală spre a face filele acestea ministrului de resbel o ofertă pentru furnizarea de material de resbel.
IC
Ministrul de răsboia a plecat afil în inspecţie la Constanta.
IC
In timpul marelor manevre, direcţia C. F. R. va pune la disposiţia ministrului de răsboia o sută vagone pentru serviciul armatei.
IC
Bricul Mircea, care călătoreşte cu e-levil scâlel de marină se va îutârce în Ga'aţl pe la sfârşitul lunel.
IC
S’a deschis pe seama ministerului de răsboia un credit de 44,000 lei pentru plata soldaţilor chemaţi sub arme pentru manevre, de la 25 August până la 3 Septembre.
IC
După informaţiunile ce le are Gazeta Transilvaniei sediul ambilor arbitri pentru demarcarea fruntariei între Austro-Ungaria si România s’a mutat pe un timp nedeterminat de la Sibiu la Braşov, Comisarul român d. general Peneooicî a şi sosit deja în Braşov, de unde făcu Marţi, o *escurţiune la Branu spre ar resolva chestiunea rămasă deschisă în privinţa neînţelegerilor ivite la punctul numit la ,Crucea*. O dată cu d. general PencovicI a sosit aici, în trecerea sa spre Bucureşti, şi d. locot.-col. Groza, care face parte din comisia de delimitare
IC
£|D. Ţepeluş, sub-prefectul plâşil Snagov mergând pe la forturi pentru a cerceta personele care lipsiseră în ndptea când se comiseseră tâlhăriile de la valea Tîn-janulul şi Pantelimon, a constatat că doul lucrători forte bănuiţi dispăruseră o dată cu sosirea lui acolo.
D. Ţepeluş a putut prinde pe aceştia
la ŞtefânescI, de unde i-a trimis Ia parchetul din Capitală.
X
La 4 August s’a procedat în atelierele de la Seyne lângă Toulon la lansarea pe apă a torpilorului de 35 m. lungime, construit pe contul guvernului nostru.
Operaţiunea a reuşit f6rte bine.
Acest torpilor p6rtâ numele de Zmeul, şi în curând va sosi în portul nostru.
*
D-l fi. Robescu a sosit în Capitală ca să depună la piciorele nouilor sel stăpâni resultatul alegerilor comunale din Calaţi.
X
Consiliul judeţean şi comitetul permanent al judeţului R.-Sârat s’a disolvat.
X
S’a disolvat consiliile comunelor rurale Cotnari (Iaşi) Costeni-Marl, Vişanl Amara (R.-Sărat).
X
Regele şi Regina se vor întârce în ţară săptămâna viitâre.
X
rentru cirecţiunile şcOlelor dependinţe de ministerul instrucţiunii.
La art. 5 din regulamentul pentru pro-moţiunea şcolarilor, de la 6 August 1885, s'a adăogat. următorul aliniat final:
,Cu tote astea, elevii saa elevele care aâ media generală cel puţin 6, dar care la muzică, la desemn, la gimnastică saâ la frecuentare, n’aa media parţială de cel puţin 4, pot fi promovaţi de conferinţa clasei*.
Acâstă disposiţie se va aplica de îndată şi la hotârîrea protnoţiunel de la Iulie 1888.
Iar la art. 13 bis din „Proectul de a-daos la regulamentul din 6 August 1885* se introduce următorul aliniat :
,IşI păstrâzâ bursa toţi elevii şi elevele eare se promovâză, cu o medie generală de cel puţin 7, precum şi aceia care având o medie generală inferiârâ Iul 7, aa tote mediile parţiale cel puţin 6.‘
X
Se fiice că postul de general de flotilă va fi suprimat.
In schimb se vor crea două posturi de majori de flotila.
X
Agiul a scăfiut la 5 şi jum. la sută, cu tendinţă de scădere.
X
Planul definitiv a marelor manevre a corpului 2 de armată e aprope terminat.
Planul va fi presentat regelui, îndată ce se va întârce în ţâră
. X
Clopotul ce s’a scos din turnul Colţei, despre care am vorbit în numărul de erl, mai portă şi următorea inscripţie, scrisă cu litere cirilice :
S'a aşezat acest clopot în (pilele măritului ministru Mihail Cantacuzin, întru amintirea sea şi a poporului s?.u, în anul mântuireî 7223.
X
FOITA DI ARULUI * TELEGRAFUL,
(47)
MOŞTENIREA
MILIOANELOR
de
J A V EjL SAU GER
găsi pe Oscar Binat.JŞeful siguranţei publice se interesezâ mult d’această afacere ; el a dat semnalmentele lui Bibi-patru-de-gete la toţi agenţii ; însă până acuma n’a aflat nimica. Un agent Secret a fost trimis la New-york ca să spioneze pe Al-fred Gendriu, care trebue să se întârcâ la Paris, pentru că a intentat proces El-virel ca să strice testamentul. Iată tot ce ştia Broudveuil. Cot t6te aceste c&nd s’a dispflrţit de mine a fiis: p6te astă seară voi avea scirl mal bune.
—	E al dracului Brouveuil 1
—	Da... putem avea încredere în el.
Erau patru ore.
1 Cel doi tineri strigară un birjar şi se îndreptară spre cuartierul Latin.
IV
servaţi! fiului el asupra purtărei Iul faţă cu Elvira în momentul când tatăl el a fost arestat. Acâstă mojicie din partea lui Gontran, nu putea sâ o uite d-na Varet.
Gontran insă nu prea băga lu sâmâ observaţiile ce i-le făcea mama Iul şi glumele ce le făcea prin gazete cronicarii.
—	Peste o lună totul va fi uitat, fii-cea el.
Pentru gazetari era lucru uşor de di» acăsta, nu tot ast-fel se putea fiice şi despre mama Iul, care era grozav fie supărată.
I D-na Gontran, umbla ca o nebună prin ' casă, ridica mâinele în sus, punea măna pe câte un jurnal ’l rupea şi striga :
—	Dumnefieule, ce vremuri am ajuns ! Sermana Franţa. Decâ împăratul ar trâl
j nu s’ar întâmpla asemenea lucruri.
I In sfîrşit după ce se preumbla cât-va . timp prin casă se trântea într’un fotoliu, ’şl ştergea buzele cu o batistă parfumată şi murmura necontenit:
,	— A ! subt ce regim trăim ! Dâcâ ar
| fi Imperia nu s’ar întâmpla asemenea lu-. crurl!
Gontran regulase socotelile cu Denacy el pu ese mâna pe cel cincl-sute mii lei şi ’l strînsese.
Frica de a trăi în miserie ’l făcea să fie prevâzâtor.
PARTEA A TREIA 111
—	Ba da... Ml-a spus sâ te dojenesc.* pentru că n’al venit. Când i-am spus câ eşti ocupat... te a ertat...
—	Scumpa mea Elvira ! murmură Renâ.
După câte-va momente reluă:
—	Asculta, am întâlnit pe Brouveuil nu de mult ; venea spre gară.
—	El, ce mal noa ?
—	Cam puţin. Până acuma n’a putut
Lui Gontran^ Varet Începuse sâ ’l iasă pâr alb pe la tâmple. Cât despre mama Iul, în momentul când totă presa vorbea de incidentele de la Curtea cu juraţi în privinţa afacerel Denacy, ea era bolnavă de gâlbenare ; doctorii credeaâ că e a-tinsâ de o boia de ficat.
In acest timp el se aflaa în Norman-dia. Acolo el citeaa totă diua numai la jurnale, cari eraa pline cu afacerea mis-teriosă din strada Bivoli.
Mama Iul Gontran, făcea necontenit ob-
Când se gândea câ într’o fii pote va fi silit sâ facă ca tâtâ lumea, adică sâ lucreze, un fior ’l trecea prin tot corpul.
El sâ lucreze ! El care nu pusese mâna pe nici un lucru, care nu Întrebuinţase cele 10 degete de la mână de cât pentru mâncare, sâ ’şl aşeze pârul şi sâ ţipă cărţile de joc.
0! au... nu! El nu v# lucra nici o-detă!
El un era născut pentru acâsta.
Frica de muncă ’l făcu să fie mal puţin cheltuitor.
Intorcăndu-se la Paris cu marna lui, nu se mal duse la club şi- nu mal jucâ cărţi.
Vându mal multe trăsuri, u&ţl-va Cal netrebuincioşl şi dădu drumul la o mulţime de slugi.
Mama lui era contra tuturor acestor economii, însă el II fiise :
— Am perdut la Bursft... trebue să cheltuim mal puţin... alt-fel trebue să ne în-torcem la ţâră.
Dom na Gontran auzind aceste cuvinte sări în sus de furie.
Ea se întrebă dacă nu curn-va fiul el a 'nebunit.
Cu tâte câ Gontran se hotârîse să facă economii, nu putu să se despartă de a-manta Iul, o spaniolă, artista la tătrul de Varietăţi.
Ea se numea Ştefana.
El ’l închiria un apartament pe bulevardul Haussnan, unde petrecea în fiecare fii câte o oră, două, după prânfi.
Când vel să se câsătorâscâ cu Elvira, Gontran spuse despre acâsta Ştefanei.
—	Vrea să fiică, orl-ce legătură între noi s’a sfîrşit ? fiise ea.
Gontran se uită speriat la ea.
—	S’a sfîrşit?
—	Mal e vorbă ?
—	Adică pentru oâ mă căsătoresc ?
—	Da...
Gontran dădu din umeri.
—	Şi ce are d’a face acâsta ?... Mă căsătoresc pentru câ trebue să fac a-căsta, însă rămân stăpân pe mine, pot face ce voesc.
—	Asta nu’l frumos.
—	Nu fac tot ast-fel şi cel-l’alţt 6-menl din societatea mea ?
—	Frumosâ societate I fiise Ştefana.
Cu tâte câ Ştefana primea bani de la
Gontran, ea par’câ sâ mal uşura puţin când el pleca.
Intr’o dimineţă, Gontran primi urmâ-torea scrisore :
Scumpul meti,
In astă-sărâ n’am nici un rol în piesa | ce se jâca, nu te îfigriji, voi lipsi cât-va
i
www.dacoromanica.ro
i
TELEGRAFUL — 13 AUGUST 1888
Intre punctele principale din preten-ţiunile lucrătorilor grevişti de la gara de Nord sunt urmâtârele :
1.	Sporirea saiarielor cu 25 la sută;
2.	Formarea unul fond din amendb care să serve la ajutorul lucrătorilor şi din care să se p6tă împrumuta la timp de nevoe ;
3.	Acordarea fie-cârul lucrător a câte patru bilete de liber parcurs pe an ;
şi altele multe, de o importanţa secundară.
IC
Se crede că generalul Gernat va comanda manevrele corpului II de armată.
IC
Consiliul judeţian de Ilfov e convocat pe «Jiua de 12 curent, ca alăgă un membru şi preşedinte în comitetul permanent precum şi pe supleanţii comitetului.
JC
A eşit de sub presă un nou volum al regretatului V. Conta: Origine, des espices.
n
Un confrate din capitală anunţă că circulă prin oraş bilete de 25 ruble, falşi ficate.
CRONICA JUDICIARĂ
Tâlhărie cu omor
Indivizii Panait Năgoiţă, M. N. Grigo-raşul, Niţă Sidor Creţişor, N. Avram Tâ-der şi Tudorache Ionescu, în sâra de 11 Iunie 1887 aii maltratat şi prădat pe E-nachi Leondidis, aO maltratat pe femeia acestuia şi aU bătut aşa de grav pe D. Ştefan, argat la Leondidis, în cât a murit din acâstă causă.
Toţi hoţii afară de doi aU fost prinşi şi daţi în judecată.
Iată cum procurorul generat, tn actul seă de acusare, arată că s’a săvârşit a-căstă tâlhărie cu omor:
Cei dintâia 5 acusaţl, mai sus numiţi, în (Jiua de 11 Iunie 1887, după ce se înserase bine de tot, au Intrat în curtea arendaşului moşiei Lămoteşti-Gălbinaşl, a nume Enachi G. Leondidis, ca să’l jefuiască, şi fiind prea de vreme şi vădând că are mosafiri şi câ slugile umblă prin curte, s’aa ascuns în fânârie. Pe la orele 8 sera, arendaşul Leondidis a stat la masă cu mo-satirii: d. Davidescu, conductor la şosele, şi d-şora Victoria Strelicovschi, profesâra acelei comune. Pe la 9jum, după ce s’aa retras mosatirii şi slugile s’aa liniştit prin curte, d. Leondidis Intră în cameră şi se desbrâcâ, apoi eşind afară în cămaşă de nopte şi în halat, închise uşa sălei. de din dos, lăsând deschisă uşa antreului. Odăile eraţi luminate.
Când se întârse de afară găsi deschisă uşa de din dos care fusese închisă şi apropiindu-se puţin vădu un om în uşa antreului cu o puşcă întinsă asupra lui (Jicându’i: »stal că te împuşc*. Gel care ’l ameninţa ast-fel era acusatul Ion Panait Negoiţă. Arendaşul Leondidis, vânând aceasţa, fugi prin grădina de din dosul caselor şi sărind ulucile eşi pe linia
satului şi începu a striga: .săriţi hoţii*; pe când tâlharii din bătătură descărcaţi arme asupra sa. Apoi tâlharii văzând că totul se liniştise, trecură în curtea principală pe din naintea bucătăriei, lăsând de pază în uşa bucătăriei pe Niţă Sidor Creţişor, care, cu puşca întinsă asupra vizitiului Nicolae Grig. Popescu, asupra Catrinet Vasile Toma şi asupra lui moş Ion, ’i ţinu în respect, făcendu-l, ca de frica ârmei, sa se culce la pământ înciudând ochii spre a nu vedea nimic. Cel-’alţl tâlhari, Mihalache N. Gogoşarul, Nicolae Avram Toader şi Tudorache Ionescu intrara în casa lui Leondidis prin uşa din faţă şi găsind în sufragerie culcat pe Ştefan Leondidis, fiul arendaşului, după ce 'l iad o puşcă, un revolver, |un iatagan şi un sac de cartuşe, ameninţându-1 şi tovindu-1 peste cotul drept cu iataganul, ei spune că, dacă nu le va arăta unde ţine tatăl sâQ banii, T vor omorî. De frica, Ştefan Leondidis duce pe asu-sall la locul unde tatăl sâa ţinea banii şi pe când aceştia eraa ocupaţi a căuta, Ştefan Leondidis profită de ocasiune, fuge pe uşa de din dos dintre casă şi bucătărie şi aci, vânând pe Creţişor cu puşca întinsă, vâdând pe cel-l’alţl trăgând focuri asupră’i şi neavând alt refugia se sui Intr’un nuc de lângă casă, unde râmase până când tatăl sâa se întoarse însoţit de primar şi de oamenii din sat. Unul dintre acusaţl, intrând în camera în care dormea d-na Leondidis, o deşteaptă din somn, o apucă de mâni şi înjurându’o o ameninţă să'i spună unde ţinea giuvaericalele.
In timpul acesta a mal intrat încă u-nul; cel d’ântâia o ameninţa cu revolverul sâ nu facă sgomot; iar cel de al douilea începu sâ scotocâscă prin căsă scoţând tote rufele şi neisbutind a deschide o cutie a unei mese, dete de câteva ori cu cuţitul într’ânsa şi ast-fel des-chicjânâ’o, luă toţi banii ce se găseau, plus 2 cesornice, unul de aur şi altul de argint şi un giamantan de mână în care erau înscrisuri de datorii de vre-o 4,000 de lei şi 6,000 lei scrisuri fonciare urbane. lenache Leonidiş, care fusese şi se găsea pe linia satului cerând ajutor, reuşise a chema pe un logofăt şi vre-o 3 argaţi, între cari era şi Dumitru Ştefan voind a’I urmări mai de apr6pe, câ<Ju mort, fiind împuşcat de tâmarl, cari se vedeau urmăriţi. Când primarul sosi la faţa locului, acusaţil dispăruseră şi nu se găsi de cât un ciomag care fu recunoscut de asusatul Panait MihaiU ca fiind al servitorului sâU Ion Ciobanul, astâ-di acuzat Ion Panait Negoiţă, care dispăruse de la târlă chiar în sâra comiterel crime. D. jude-instructor sesisându-se de afacere şi făcând cercetări atât la faţa locului cât şi la cabinetul d-sale, acusaţii Ion Panait Negoiţă, Mihalache Nicolae Gogoşarul şi Niţă Sidor Creţişor, mărturisiră faptul în totâ goliciunea sa denunţând şi pe tovarăşii lor, cum şi pe gazde şi recunoscând ciomagul ce s a găsit la locul crimei.
Din visum et reportul» se constată câ
mârtea lui Dumitru Ştefan, a provenit din împuşcătura ce ’1 s’a aplicat în partea stângă a toracelui. La interogatorul luat de d.jude instructor acusatulu! Gheor-ghe Lupu, el mărturisesce câ la el se adăpostea mal tot-d'a-una acusatul Nicolae Avram Toder şi că în urmă a adus şi pe a-cuzatul Tudorache Ionescu, care ah fost chiar surprinşi în nâptea de 11-1:2 Iunie 87, însâ aU scăpat cu fuga, trăgând focuri a-supra soldaţilor cari ’I urmăreau şi lăsând la domiciliul lor atât inile lor cât şi parte din obiectele luate de când cu tâlhăria de la Gâlbinaşi şi câ acusatul cunoscea râua lor purtare, fiind-că de asemenea mărturisesce că l-a cerut in-formaţiuni despre călugării de la Cer-nica cari sunt bogaţi, pentru a’I jefui.
Cet-l’alţl acusaţl Panait Mihail şi Stan Ion Dumitrana mărturisesc, de asemenea câ şi ei au dat gâsduire acusatulu! Nicolae Avram Toader, mărturisire coroborată prin disposiţiunile martorilor Ion Dragu şi Constantin Pârvu.

Un f urt genial. — Măiestrul de capelă al unei orchestre ţigănescl din Viena s’a dus la un neguţător de note musicale sâ cumpere un marş noâ. Neguţătorul ’l-a servit îndată, spunându-’l preţul.
—	Scil ce,—dise Ţiganul,—ea am sâ via cu tovarăşii mei sâ le cânt marşul şi dacă le va plăcea bucuros o sâ'l cumpâr.
—	Bine,—răspunse neguţătorul.
Preste un ceas el se întoarse cu vre-o
şase nespălaţi, pe care îi aşă<jâ la rând şi apucând arcuşul execută după note cântecul cel noâ.
De abia isprăvise, când toţi Ţiganii începură să strige :
—	,Nu cumpărăm noi ast-fel de bazaconii*.
—	Cum! Câ e frumos marşul, câ e cel mai nou, dise negustorul.
—,Nu ne trebue*.
Şi toţi ţiganii eşirâ.
Cântarea era fârte exactă.
După vre-o câte-va dile, negustorul de piane se puse din întâmplare înt’o sără la o masă într’o grădină, unde râmase îmărmurit găsit pe aceiaşi Ţigani, care fuseseră în prăvălia lui, cântând tocmai marşul, ale cărui note nu voiseră sâ le cumpere şi care este acum la modă în Viena.
Densul a chemat la o bere pe capel-maistrul şi cu puţin şiretlic a aflat, că lăutarii învăţaseră cântecul dintr’o singură audire, ast-fel c i nu mai avură trebuinţă de note. Tot-de-odatâ ’i-s’a spus, câ ori de câte-orl ese un cântec nou. ţiganii în-trebuinţezâ stratagema acesta de a se pre face, că vor sâ cumpere note. pe care le învaţă chiar în prăvălie după o escepţie a măiestrului lor, prefâcându-se apoi, că nu le place cântecul, spre a scăpa de cheltuială.
învăţarea unui cântec dintr’o singură audire arată la ţigani un simţ mtisical forte desvoltat.
întâmplări din Capitală
I
Contrabandă.—Individul Ioniţă Sorescu din calea Şerban-Vodă No. 222 a fost. prins la bariera despre Filaret cu 137 de-calitri spirt de contrabandă.
•
Furt. — Individul G. Tomescu a fost găsit în strada Poliţiei, c'un palton de furat.
Don-Caprlee.
ULTIMA ORA
Bruzelles, 23 August.
Prinţul de Nassau trebue sâ fie numit în curând guvernator al marelui-ducat de Luxemburg.
Această numire va putea evita ori-ce complicaţiune în caz când va muri regele Olandei.
Marsilia, 23 August.
Ministrul de resboia a destinat 800,000 lei pentru stabilirea unul câmp militar la graniţa tripolitană.
Paris, 23 August.£
O ciocnire s'a întâmplat aprope de San-Francisco, între vaporul ,Ocânia* care venia din Hong-Kong şi vaporul ,City-Chester*. S’au înecat 34 persâne.
Friedrichsvuse. 23 August.
D. Crispi a plecat diminâţă ; el va petrece nâptea la Lipsea de unde se va duce mâine la Carlsbad pentru a se întâlni cu familia sa.
Cluşu, 23 August.Q
După un sgomot care nu e încă verificat, Corniţele luliu Andrassy ar fi grea bolnav în castelul sâa Dorm.
Viena, 24}August.
Corespondenţa Politică $ice câ d. Crispi nu va sta la Carlsbad de cât două săa trei (jile, pentru câ afacerile interiore ale Italiei cer întorcerea sa.
Corespondenţa Politică poite sâ asigure câ călătoria d-lul Crispi la Fried-richsruhe nu trece de loc limitele politicei de pace trase de curând de către d. de Bismarck şi ministrul afacerilor străine ale Italiei.
Dresda, 23 August.
Se asigură câ împăratul Wilhelm va sosi luni la Pilnetz pentru a visita curtea regală a Sacsei şi câ se va întorce sâra la Berlin.
Viena, 23 August.
Se anunţă din Paris Corespondenţei Politice câ d. Goblet va trimite aeji circu-larea sa, care confirmă notele sale precedente relative la afacerea Masuahulul şi pune capăt desbaleret.
Corespondenţa politica—adaogă câ după resultatul discuţiunel între Turcia şi Italia, Francia va menţine tsaa va retrage pe consulul sâU.
St. Petersburg, 23 August.
Presa rusăscâ consideră cu indiferenţă călătoria d-lui Crispi la Friedrichsruhe. Ea crede câ acesta călătorie nu va avea nici o influenţă seriâsă asupra politicei generale.
DIN EDIŢIA II
0 OlfcB SEARA
Servietă special al Ziarului Telegraful Berlin, 23 August.
După Gazeta Naţională, Ţarul a trimis portretul săâ comitelui Herbert de Bismarck.
timp; am nevoe de aer curat. Viâţa ce o ducâm era prea monotonă.
La revedere.
Ştefana
Gontran râmase ca trăsnit citind scri-sârea.
Ce insâmnă aoâstă plecare a Ştefanei ?
Prin urmare Ştefana ’l înşela cu un altul şi el făcuse atâtea sacrificii pentru ea.
Gontran era lovit grozav în amorul Iul propria.
El întreţinea pe Ştefana pentru că era o fată frura6să, o actriţă la modă.
“El era f6rte încântat când cine-va vor- I bind de Ştefana dicea : e amanta lui Gontran Varet.
Ţinând scrisârea în mână, Gontran se preumbla prin casă, dând din mâini şi vorbind. Pare-câ era un bărbat, care a aflat câ femeia Iul ’l trâdezâ.
După ce se mal linişti puţin, dădu ordin sâ pună caii la trăsură şi plecă la domiciliul Ştefanei.
Cuibul era gol. Păsărică sburase.
Ce se întîmplase ?
A doua <ji, după cea din urmă repre-sentaţie la teatrul Varietăţilor, Ştefana după ce dejunâ, ’şi făcu o ţigară şi se aşeejă pe divan.	|
D’odatâ uşa se deschise şi femeia din I casă intrând dise :	I
—	0 dâmnâ voeşte sâ vorbăscâ cu d-v6strâ.
—	O domnă ? Cum se numeşte ?
—	Nu mi-a spus numele.
—	De sigur e vr’o prietenă, dise actriţa. A venit tocmai bine.
Apoi cu o voce tare :
—	Să intre.
Femeia deschise uşa, se dădu la o parte şi făcu loc unei tinere blonde, fru-mâse, ochii strălucitori şi îmbrăcată destul de bine.
Necunoscuta, care pare câ avea vre-o douâ-decl ani abea, salută cu respect pe actriţă, întorse capul sâ vadă dacă ser-vitârea a eşit, apoi făcu câţl-va paşi spre Stefania, cure îl făcu loc lângă ea
—Sînteţl bună domnă sâ ’ml spuneţi cu cine am onorea de a vorbi?
___ Daţl-mi voie dâmnâ să nu \ ă spun
chiar acuma numele mea ; vă voi spune numai după ce am venit la d-vostră.
Necunoscuta era cam emoţionată. Ştefana obsârvâ aceasta.
—	Vorbiţi dâmnâ, dise actriţa, vă ascult.
—	Sâ vă spun fără încunjur pentru ce am venit. Intre femei deştepte bava-litâţile nu fac două parale.... Iată despre ce e vorba : o persânâ care vă a vâdut jucând de câte-va ori s’a înamorat de d-ta. . - •
Ştefana începu a rîde.
—	Şi acea persânâ vă a însărcinat sâ ’ml spuneţi aceasta ?
—	Da.
I
—	Era bine sâ nu vă mai osteniţi pentru aceasta .... pentru că drept sâ vă spun nu sînt liberă. ...
—	Da ... ştia câ sînteţl ..protejata* d-lui Gontran Varet.
Ştefana ridică capăt în sus şi se uită drept în faţa necunoscuţi .
—	Ah! dâmnâ... eh nu darii nimenul socoteală de faptele mele.
—	N’am avut de gând sâ vă jignesc.
—	Se pâte, însă. . .
—	Am voit numai, urmă necunoscută, sâ constat un fapt... . Ştia câ sînteţl amanta unui om pe care nu’l iubiţi.
—	Domnă! . .
—	Acel domn, nu ţine la d-ta de cât numai pentru câ eşti la Teatru. El nu are de cât un scop ; acela ca legătura dintre d-ta şi el să fie cunoscuta de întreg Parisul.
—	Mă rog, unde voeşti sâ ajungi d-ta?
—	La acâstâ: persânâ desprec are vâ-am vorbit vă iubeşte din tot sufletul, nu pentru numele d-vâstre... şi ea va fi fericită să pună la piciârele d-vostrâ averea sa şi în acelaşi timp amorul el...
La cuvintele ,averea lui* actriţa făcu o mişcare fără voie.
A
—	Cunoşti bine pe acea persână ? întrebă Ştefana.
—	Da.
—	In ce chip ?
—	O iubesc.
—	D-ta o iubeşti ?
Ştefana începu a ride cu' hohot.
—	Atunci trăiţi amândoi Imprennâ şi lasâ-mâ în pace.
—	Nu se pâte... pentru câ...
—	Cunosc ea pe acea persânâ ?
—	Puţin.
—	Am vâdut-o ?
—	Da....
f
—	Mă intrigezi cu acăsta.,.
—	Cu atât mal bine.
—	Te rog... spune cine e acea persânâ.
Necunoscuta se uită drept în faţa Ştefanei.
—	Acea persână... sunt ec.
Ştefana râmase ca trăsnită. înainte de a’şl veni în fire, se simţi prinsă de două mâni nervâse şi necunoscuta o sărută.
—	Nu sunt femee, ’I dise la ureche o voce emoţionată, sunt vicontele Rostan. Te ador!...
—	Un bărbat! strigă actriţa, fâcend o sforţare şi scăpând din mâinele lui. A-cuma totul se explică.
Fiind că necunoscuta, — adecă vicon-
Simla, 23 August.
O parte din trupele şefului resculat, Ishak-Khan s’a pronunţat în favorea Emirului Afganistanului.
Buda-pesta, 22 August.
D. Trefort, ministrul cultelor, a murit.
Sofia, 23 August.
Ministrul de râsboi plâcâ adt la Plevna pentru a continua inspecţia sa.
C. Vulkovicl plăcâ mâne la Constan-tinopoL
Eri, cu ocasia aniversârei naştere! sale, agentul diplomatic al Serbiei a primit ordinul ,St. Alexandru* clasa Il-a.
Londra, 23 August.
Corespondentul darului Standard Ia Berlin crede câ principele de Bismarck şi d. Crispi vor trata cestiuni cari inte-resâzâ Europa întrâgă şi menite sâ producă sensaţie.
jParis, 22 August.
0 râscâlâ seriosâ a isbucnit. la Mai-mena, la nordul Afganistanului. S’aa trimis ajutâre din Herat.
Sofia, 22 August.
O bandă de 8 Macedoneni a încercat, pe şesul Sofiei, sâ comită tâlhării cari n’aa isbutit.
Oposiţia negă câ aceste fapte ar avea un caracter politic.
Şâse din aceşti tâlhari aa fost arestaţi. Cel-l’alţl sunt urmăriţi.
Banda care a prins pe d. Carastoian a trecut în Macedonia.
Budapesta, 22 Augus.
Q Patru deci de ţărani români din comuna Bombast, ce trebue incorporata la Ungaria, se opun comisiunl ungaro-românâ a delimitârel graniţelor.
Delegatul român a promis concursul armatei, dacă ţăranii nu vor ceda îndemnare! r
Informaţii din ediţia ll-a
S’a decis darea în judecată a călăilor căpitan Dimancea, Ianolescu şi Davila.
Mâine chiar şeful parchetului general al curţel va înainta primului preşedinte al curţel rechisitoriul sâa, prin care cere ca călăii mal sus numiţi, protejaţi de colonelul Voinescu, sâ fie citaţi înaintea curţel.
Aşa dâr, cel ce s’aa încercat sâ pre-întîmpine un asemenea proces şi sâ-scape de pedâpsa legei pe nişte călăi n’au isbutit.
D. ministru Carp a plecat la Graefen-burg, de unde va însoţi pe Regele şi Regina la înturnarea lor în ţâră.
li Uo brftila
Ş1
^DOLF jSlNI
F lottjaţi
Galaţi'.
tele Rostan, — o strângea în braţe, Ştefana strigă :
—	Dâmnâ... domnule!.. Ah! m’am zăpăcit. .. nu ştia cum se vă fiic... Lasă-mâ în pace... Varet pâte sâ vină şi să ne surprindă...
—	Sâ nu dea dracul sâ vină câ T dau afară...
—	El /.. el !.. nu te p.’ea întrece d-le viconte... Ascultă... adevărat e câ nn eşti femee ?..
—	Te mal îndoeştl despre acăsta ?.. Atunci e un mijloc fârte uşor de a te
convinge...
—	Ah! domnule...
—	Vra sâ dicâ te al convins că sunt bărbat.
—	Da... da... Cred, dise Ştefana făcând nn pas îndărăt. D-ta te numeşti ?
—	Vicontele de Rostan ?
—	De ce te ai îmbrăcat femeeşte ?
—	’Ml place sâ fac asemenea lucruri..* ş’apoi sunt şi raţiuni de familie ce ţi-le VOI spune mai târdiU... Până atunci sâ ’ţl spun că te iubesc la nebunie...
—	Mi-ai mal spus acăsta. In sfârşit dacă aşi ceda dorinţei d-tale, atunci sây ştii că nu ne putem vedea aci...
—	Ştia acâsla... Tocmai pentru acăsta am închiriat, — pentru d-ta, o vilă Ifc ViUă’d’Avry...
(V» urmi ,
www.dacoromamca.ro
TELEGRAFUL — 13 AUGUST 1888
Renumita Cftrturăvdsă
m POLONtzA.
S'a mutat in dosul Palatului Uegal
| La mele stradei Brătiana, No. 51, (la colţ);
Lingă grajdurile Palatului Ilegal
. Ghiceşte viitorul, prezentul şi trecutul, pdte des-f coperi şi pagube, furturi,jj judecăţi, ori ce secrete as ! emise la cari se interesăză] cir -va. Cine aduce semne!

MARE
llnq/. iu i,m mJ tuf
.«ă llifjll -
rrif :h «,
Sj pdto afla lucruri ascunse comori, etc.
l&S'ent
t «...
Str. Sft.
im i ‘<0 Vis-a-vls de
A0AN1A
de Publicitate
Ion Nou Mo. 33.
Legaţiunea Italiană. Primeşte anunciurl, inserţie şi reclame pentru «parul nostru, şi pentru or care alţ diar din ţâră şi străinătate. v
BAZAR DE
inr *
Sub semnatul, am ondre a anunţa pe Onor. clientei» mea atât din capitală cât şi din provincie, că cu oca-siunea tarifului autonom, am deschis aci în ţâră
O MAKE FABRICA DE HAINE
PENTRU

In care confecţionez haine, după Ultimele Jurnale, din stofele cele mai bune ale Europei.
Asemenea mai putem efectua şi ori-ce Comande, în timp de 24 ore~de dre-ce posedăm un,- mare deposit de stofe flue din cele mai renumite -fabrici.
Sper oS Onor. Public pi clientela mea, me va onora cu visitela d.lor, apre a se convinge de marfa confecţionată aci în ţărS, şi aunt sigur c& va fi pe deplin satisfăcuţi.	Cu stimă, TT, Tj 1-11	]
TOJSiA ŢACIU
ln Noul Palat Dacia-Romania.
No. 4. —• Strada Lipscani. — No. 4.
BUCUR RSOI
CursuJ. pe «jiua 1115 12 August 1888
Cump. I Vând.
5% Rentă Amortisabile.
5#/0 Rentă Rom. Perpetui. 8°/0 Obligaţii de Stat. . «•/a	.	C.F.R. Regal
6%	,	Municip. vechi
I0°/o fi’-» Casa Pens. 3001. B°j0 Srisurl funciare Rural 7°lo	»	».	»
B°/9	.	,	Urban.
6°/o
7°/
57,
de Iaşi
Impr. cu prime Bucur. 201. b. Los. Crucea Roşie Italiane. Acţ. Bancel Naţ. Rom. 500 1. Soc. Rom. Constr. 5001. Soc. Dacia-Rom. 200 1. . Soc. Gr. Roşie Austriacă. 3“/o Los. Imp. Sârbesc .
DIVERSE Aur contra Argint. .	.
,	» Bilete de bancă
Florin Wal. Austr. . . Mărci Germane .... Bancnote francese. . . Ruble de hârtie. .	.	.
95^4 931/« 96—
82—
230-
96*/*
107,/*
91,/*
991/2
106
81
38—
26-
96-94 •;* 97
83
23b-
97
10811* 92./* 100*/* 107 82
42 -30 -
205— 123—
100— 235—
4 •/«
207—
125-
101—
245-
		

SOCIETATEA ANONIMĂ
CAPITAL SOCIAL: SXaEI 1,500,000
Capitalul Versat la 31 Decembre 1886, LEl 1,370,500.
Us’ina4 sktîută la ButSiresci, Cotroceni. Şoseaua Pandurilor, lin faţa Asilului Elena Doamna, legată cu Calea Ferată prin staţiunea
Dealul Spirea.
[Direcţia şi depositul principal in Bucurase!: Str. D6mnel 14 bis
Adresa Telegrafică : BASALT, Bucurescl.
DEPOSITE SECUNDARE
■ ICI
l-l
In
Bucurescl
Brăila.
Craiova
Galaţi.
Călăraşi
Rusciuk .
Calea Griviţet, 66.
la d. G. Grosovich, piaţa Sf. Arhangel^ M. G. Poumay, bancher.
M. Sebastien Somaripa.
M. Serghie, B. Farfalo.net. jl homaais " ~
lis dk Damianof.
Industria Naţională ale cărei produse aC obţinut la Exposiţiunea Cooperatorilor din Bucurescl şi
Craiova, cea mal mare recompensă
fiesi.
D1TL0MA DE ONOARE CLASA I ‘
ESTRAS DIN PRETURILE CURENTE PENTRU BUCURF.SCI
Felul Materialului
Pavele pentru bordure 10 bucăţi la m. pătrat. . „	„ pavaţriti de stradă şi de curţi 50
bucăţi la metru pătrat..........................
Lespezi p^nţru trotuare 25 bucăţi la m. pătrat PătratS/peuttite ROM/Măţinja metru pătrat . Bordure de grădini 10 bucăţi la metru liniar. Cărămizi refractare 420 bacăţl la metru cubic „ cu 4, 6 şi 8 găuri, 40 bucăţi la m.
PBBOIUBILB					
I-a CAL.		Il-a CAL.		IlI-a CAL.	
â Pentru mii	te f|ft I2 a Ph	Peştni mii	»n	Pentru miă	"S - 0 g ® o o >4 t |lg§. PL
350	4.25	325	4-	300	3.75
270	15-	250	14-	230	13-
380	11 -	360	10.50	220	9.50
■ 240	10 —	210	9.50	180	8-
150		130		100	
320					
65					
in Bucurescl si. în. oraşele -unde execută lucrări pentru comună, Societatea se însârcinâză şi cu lucrări particulare, a căror întreţinere o garanteză pe timp de un an. Asemenea se află la uzină materiale de calitate măi inferiorâ cu
/Bid I jjojpiLjl
Preciuri foarte reduse.
nid fjşoi.uy
_ " _
Compania de Gaz
din
BUCURESGI
Direcţiunea Companiei de Gaz din Bucurescl invită pe Onor. Public, să bine-voiască a visita Magasinul său de ex-posiţie din Calea Victoriei, No. 66, unde va putea vedea cea mai nouă. Maşină de gătit bucate cu gaz.
Acăstă maşină t cea mal economică, ftfrte uşără de întrebuinţat, torte curată, fără I a aduce căldură mare şi per-
OPERAŢIUNI DE CEREALE
Brăila 10 August
1888
m
iile.
miţend a prepara în ăeelaşl timp
6 feluri de bucate,
între care, o friptură şi prăjituri gătite într’un coptor special ce posedă maşina.
Preţul unei ast fel de ma-şine este de lei 105.
Cu uii aparat care face a se învârti friptura singura, preţul ei este de 30 lei mal scump.
Direcţiunea.
CUMPERATOR	VENZAT3R	FELUL	Hectol.	Libre	Preţul în au r	apă şi 1 mags. (	OBSERVAŢII
Fancioti1	T. Dimitriadi	Grâu	3760	59	12 50	s.	- o»da>a
»	Embirico	*	1900	58	10 50	c.	*
»	Vrioni		1900	583/4	10 50	s.	
Feiiler	Sassu		1950	58'/*	11 75	m.	
n		*	2400	60*/1	11 60	»	
r	»		1950	60 >14	12 75		■ i ri ci
Sechiari	Casanova	»	3500	60	12 —		•! WJ •fâl"
»	Vasmagidi	»	3400	60*/*	12 —	9	n» .u‘ - ah ih»
Peirano	Evloghiu	»	1800	59*/2	12 20	»	
>	>		1800	59	11 80		
*	»		2000	57 L2	11 20	9	
Mill’as	Eisesteiri		1050	58*|“	9 25	s.	. 9b ip < i
L. Mendl &	Embirico	Porumb	3900	59*/*	)	c.	I' e«i«J
T>	»		5000	6072	) 7 90	9	■ tu i [ii si .•
V	> î	»	4600	59* u	)	S.	
	Sgardeli		1690	58	7 40	m.	1 -11 ff! 11
			2700	59	7 55		r
Paul	Ergasu		2000	57 *l2	7 25	9	
L. Dreifus	Ferando	9	2000	5S'l2	7 20		U'>- i r
»	Matheo	>	2000	56*/,	7 05	9	«Căii L «1

MEDIC SI CHIRURG
D-r. SALTER
Din facultatea din Viena
SPECUL m BOLELE DE FEMEI
TNCĂLPIRE DE CLĂDIRI NOUI
Pe gerurile deosibit de grele ale iernel trecute s'a putut constata, că nu există nici o sistemă de încălzire mai practică de cât aceea cu sobe Meidinger „Comei* Nici sobele zidite, sobele de porţelan, calorifere e n’afi putut da căldura îndestulătoare; aşa că în mai multe cazuri citatele aparate de încălzire s’a înlocuit prin sobe Meidinger,, Comet,“ Regularea oăldurei se face în mod cel mal prefect, obţinându-s cu una şi aceeaşi sobă o diferenţă de căldură de la 5—30 B. după trebuinţă Consumaţiunea combustibilului este mică în raport cu mare căldură ce dă soba, iar ca material se poate întrebuinţa cocs, cărbuni de piatră, lignită, lemne şi coceni de porumb. Soba serveşte şi ca ventilator şi se găseşte în esecuţiunea cea mai simplă, precum şi în cea mai elegantă, ast-fel că poate fi aşezată în saloanele cele mai luxoase precum şi în odăi simple. Sobele, centrale Meidinge; „Cornet11 încălzesc până la 1,200 m c. şi pot fi întrebuinţate ca lorifere pentru încălzire de clădiri complecte. Toate şeolile cele noi, precum şi palaturile administrative şi alte multe clădiri publice şi particulare sunt prevăzute cu aceste sobe.
O încălzire igienică şl economică fiind punctu capital alunei clădiri, îmi permit a atrage atenţiunea proprietarilor asupra Sobelor Meidinger „Cornet** construite în fabrica mea’
(39)_____________________Adolf Salomon, Strada Doamnei 14 bis.

. j-

arSYPKILIS
Locuefte în Strada FORTUNA No. 4
[Lîngă Liceul Alexandri].	I
Consultaţiunl în tote filele de la 7 juin. I pănâla8 jum. a.m. şi de la 1 până la 5 p.m. I P.S. Se primeşte bolnavi în pensiune. •
u i )k.
ELISABET H ARD1N
Moşă diplomată din Streinătate
,9U
li ol
w ; qiBi liViaui) o

10
APA MINERALA NATURALA St. GALMIER
S6 nu uitaţi a cer© Sursa NOEL
Sursa NSel Apele acestei noul surse trebue plasată în prţimul rang din clasa gazoselor, fiind bogată în acid carbonic natural, şi care se bucură de reputa'v nnea sa ca cea mai bună pentru sto-mach fiind digestivă, temperantă şi apărativă, ast-fel că combate cu energie apele cunoscute până aeuin ale Borzeeulul şi Giesshiibler. Asistă apă eseelentă este forte bună de a o întrebuinţa la masă de băut cu vin sâtt cu siropuri în locul Borsecului, fiind recomandată de medici chiar şi la bolnavi pentru facilitatea ei digestivă şi vecoritâre.
Apa din Sursa Noel se găseşte la principalele magasine de coloniale, farmacif, droguerii şi la toţi vânzătorii de ape minerale. Cu preţuri forte convenabile.
Iu Bjicuresci la M. Economru et Comp.	I	In Ploiesci la Fraţii I. şi Th. Christescu.
In Pluiesei la N. Petreseu et Comp.	|	In Brăila la Petru şi Gheorghiadi.
Depoul general pentru tdtă, Romanii şi ţerile limitrofe, a se adresa la d.
S. STERIANO, Galaţi.
I
HUI

INSTITUTUL WINTERBERG

w
-v.
.pffllmS, i Sas i m
Hifi
. ■
Singurul Deposit de:
«Maii
pMpifcl!

\
din prima fabrici euglesâ
Tomas Fleming Son & G°
eu preţuri şi conâiţmpl ayantagiose
SE GĂSEŞTE LA:
I. Sohwartz str. Decebal 6
viena, Vairm, Cottv-Mim
Mare Pensionat pentru fete, prevâ-dut cu tot eonfortul. Salone frumâse pentru înveţămănt, dormit şi conversaţie. Posiţia sânetosâ. Certificatele sunt valabile şi autorisate de guvern.
Propietarâ şi directorâ :
M-me Mărie Wiuterberg din Coblenz (3)	lângă Rhin (Rein).
!! CONSTANŢA!!
Yolagiorilor pentru Constanţa se recomandil HOTELUL GAMBETTA, situat în centrul oraşnlnî cu faţa spre Mare, şi într’o posiţiune din cele mal încântâtdre
Preţuri Moderate
Restaurantul cu serv ici fi promp şi preţurile Mâncărilor eftine.
BANCA NAŢIONALĂ A ROMÂNIEI
lgh7
SXTTJ^TI	SIJMAKA
1888
8 August	ACTIV	30 Iulie	5 August
35346142	pasa( Monedă		 , .	33820033	34207521
25867515	( Bilete ipotecare	 . .	25728760	25729480
1744647	Efecte predate la Casă spre încasare . .	5081063	4016973
19955411	Portofoliu, român şi străin		18032074	18109035
17373340	împrumutul garantat cu efecte publice . .	12881190	13266370
11988501	Fonduri publice 			11999729	11999729
2503075	Efectele fondului de reservâ		2971769	3090380
195646	, , „ amortisaiţea Imobilelor	235321	266263
2924476	Imobili			3383719	3389560
138990	Mobiliar şi Machine de imprimat ....	122534	122534
46473	Cheltueli de adminisţraţiune / . . s -«n	50035	54504
30640384	Deposite libere	 ....	17906941	22640348
40224853	Compturî curinţl ... . . ,	21985684	20975445
6873802	de valori . . .	43664224	44483496
195823255	PASIV	197863076	202351638
12000000	Capital •••••«•. .,. «, | •	12000000	12000000
2506847	Fond de reserv		3093929	3093929
195859	» amortisarea Imobilului		267901	267901
108072640	Bilete de bancă în circulaţiune. .....	119221560	120216560
10836 6	Profituri şi perderl		1388839	1388839
204360	Dobâncjl şi beneficie diverse		126500	151979
30640384	Deposite de retras		17906941	22640348
39224746	Compturî curinţl	, ,	13600957	15940424
1894743	, de valori		30256449	26651658
195823225	i 1	197863076	202351638

Ti.»-*8ră'I* diMului «TELEGRAPHUL, Strada Blânarl, No. ?i0.
www.dacoromanica.ro

ANUL XIX. — No. 4827
IN BUCURESCI SI DISTRICTE 10 BANI NUMERUL
A	lBONj	kMENTE	• •	
	Pentru	i Capitală:		
Pentru	un an	•	Lei	24
B	ş6se luni	• • • *r	B	12
%	trei luul	• . . ,	»>	7
	Pontru	Districte:		
Pentru	au au		Lei	30
r	fise luni	, , ,	B	15
	trei luni	e . i .	n	8
Pentru Streinătate:				
Politru	uu au .	In aur	lei	40
B	luni	B	B	20
B	trei luni.	e • B	B	10
Abonamentele se		fac la t pi 15	ale	fie
	cărei luni.			
UN NUM&R VECHIU 25 BANI Abonamentele se plătesc înainte
DUMINICĂ 14, LUNI 15 AUGUST 1888
EDIŢIA ANTfilA
ANUNC1UB1 SI RECLAME
AnunciurI pe pag, IV linia 25 bani. Reclame	„	III	„	1	left
ti	n	n	,.	.	.	.	3	lei
ti	tt	I	.,	»	.	•	b lei
Pentru Inserţii şi Reclame Redacţia nu e esponsabila.
Bpiatole nefraucaţe se refusâ, articole nepubltcate se ard.
In Streinîttiite a se adresa: Francia, Havas, Laffîtte et C-nle, place de la Bourse, Paris.
Fnalitera, Engine Micoud,81 Fleet Street, E C., London.
Austria, Haasenstein et Vogler 2, Wien Rudolf Mosse Zeilerstafctte, Wiene. Ungaria, D. Moiita Wiest, înBuda-Pesta Servitenplatz.
Abonamente! e se plătesc înainte
Redacţiunea, Strada Blănarî, No. 20.	DIRECTOR POLITIC :	J. C- FUNDFSCU	Administraţiunea, Strada Blănarî, No. 20
BUCURESCI, 13. AUGUST 1888
In teorie şi’n practică
Regimul de astâ-dî, „regimul încrederii regale4, e cu desăvârşire reacţionar şi pune o deosebită grabă ca să arate acăsta, ca să sflşie ii u-siele ce-au putut să se’ncuibeze în capul unora ş’al altora.
Deja după declaraţiile României libere, tn ce privesee oonstituţiunea şi parlamentarismul, era greu să nu vadă orl-cine că la cârmă astă-^I sunt reacţionari.
Că „ţâra e prea înapoiată4; că „naţiunea n’are âncă educaţiune politică*; că „grija intereselor statului trebuie lăsată pe mâna câtorva dmenl de inimă*; că „poporul, vulgul, tre-bue înlăturat de la trebile publice* — tdte astea sunt principii şi vederi de reacţionari, de dmenî cari visâză un regim aristocratic mal rău pote de cât cel de subt regulamentul organic.
In teorie, guvernanţii noştri îşi a-rătaseva'deci arama , rămânea să şi-o arate şi’n practică, rămânea să vedem dât'ă au şi curagiul se’şi aplice nenorocitele, strimtele lor idei.
Şi, cu aceiaşi grabă, ne-aii luminat şi asupra acestui punct.
Mntr’o afacere relativ mică, sistema loţ- s’a dat pe faţă. Cârmacii de a<Ji sifnt -aSmenii cnutului, sunt partisanii * tutulor mijlocelor, ; după dânşii, plfebea p<5te să fie „strtnsă de gât*, „săpunită,, „străpunsă cu baioneta», cu condiţia ca cel care strînge de gât şi săpuneşte şi străpunge să fie călău de neam, să fie de pildă un Voinescu sâii altă pasăre ca dânsul.
Ei ne spun limpede că administraţia lor are drept să recurgă la tdte mijldcele şi, de după culise, ne arată un şir lung de spânzurători.
Aceştia sunt âmenil, acestea le sunt ideile şi, prin faptele de până acum şi prin obrasnicele lor ameninţări, ei arată că sunt hotărâţi să pue tn practică, fără cruţare, fără şovăire, tntunecâsele lor gânduri.
Ii vom lăsa să mârgă ast-fel înainte ? Sta-vom cu mânele ’n sîn ?
întrebarea acâsta o punem tuturor liberalilor şi democraţilor din ţâră.
Până astă-^î, se pare c’avem de gând să ne mulţumim cu rolul de privitori şi să lăsăm pe reacţionari să’şi bată joc de ţâră. Abia -fiarele protestâză ; în colo, pace-adâncă.
Liberalii disidenţi', cu o orbire peste fire, urmâză a da sprijin guvernului.
Liberalii naţionali stau retraşi şi nu se gândesc să agite opinia publică. Şi acâstă stare de amorţire încuragiază pe guvernanţi şi-i întă-resce în credinţa că nimic nu li se pâte pune în cale.
Unde-o s’ajungem p’acâstă cale?
La nimic alt, de sigur, de cât să lăsăm pe reacţionari să se aşeze bine tn scaun şi să ne jâce apoi cum le-o plăcea.
Dâcă nu voim s’aj ungem aci, dâcă nu voim să vedem reînviat regimul de la 71—76, trebue se scuturăm amorţirea şi să ne punem pe lucru ; trebue să realisăm unirea tutulor liberalilor, -să» depărtăm tot ce ne-a desbinat tn trecut şi, umăr la umăr, să păşim la redeşteptarea opiniei publice.
....«M*—o-------------—
TELEGRAME
(Serviciu particular al fiiar. Telegraful)
Viena, 24 August.
Scirile despre turburările din Paris afi produs o scădere la Bursă.
Se (Jice că Crispi va avea o întrevedere cu Salisbury.
Viena, 24 August.
Ministru de instrucţiune, va fi numit d-1 Schoenborn.
Berlin, 24 August.
Prin cercurile [diplomatice se asigură ca Italia va inaugura o politică din cele mat energice în Mediterana şi că ’şt a asigurat sprijinul Germaniei.
Italia e sigură de Germania, pentru că după tratatul Italo-German, cele două puteri trebue să lucreze d’acord şi după acelaşi plan în cas când una din ele va fi atacată de cine-va.
PARTISANII KNUTULUl
Născută acum 12 ani cu ajutorul banilor ruseşti, L'Independance Boumaine, sub masca unei amice desinteresate a frumăsel Francie, face la noi, In ţâră o politică muscălâscâ a outrance.
Ne-am obicinuit cu toţii a considera acest qliar, citit mal cu sâmâ de colonia streină în ţâra, ca făcând parte din presa româna, dâr care numai interesele române nu apără.
Ne-am obicinuit a considera acest (ţiar ca o bubă purulentă ieşită pe corpul nostru social, mulţumită molipsirel gangre-nel parisiane, adusă în ţâră de către ge-neraţiunea tînâră, care a trăit la Paris, unde n’a înveţat nimic.
Ne-am obicinuit în fine a nu prea lua în consideraţie ideile bolnave aleămeni-lor, cari s’afi grupat în jurul «jiarulul strein şi cari infectâză tiparul nostru prin elucrubraţiunile mintale ale nenorociţilor scribi din strada Clemenţei.
Cu tătă obicinuinţă înse siliţi suntem une-ori a atrage atenţiunea omenilor •-neşti asupra celor scrise de confraţii noştril de la L'Independance. In numărul penultim, acest (Juir, vorbind despre torturele infame, comise la poliţia capitalei, între multe alte declară că :
„Se miră mult cum presa română însă „găseşte cu cale de a protesta în contra „unul fapt aşa de natural pre cum este „acela qâ nişte criminali aă fost pălmuiţi*.
Opinia publică ştie acum, că palmele despre care este vorba sunt torturi, că palmele aceste s'au administrat cu vina de boă, cu un drug de fier şi cu un briceg.
Opinia publică ştie asemenea acum, că pălmuiţii de către un redactor al Ziarului L'Independance şi un cfiarist-epochist s’afi constatat a fi nevinovaţi.
Şi cu tăte astea Ziarul muscălesc, fără cel mal imperceptibil sîmbure de con-sciinţâ, are obrăznicia s6 continuo a a-păra pe incuisitori.
L' Independance Boumaine e francă, Ziarul d-lui G. Lahovary e consecinţe.
Născut cu bani muscâleştl, acest Ziar nu numai că apără interesele Rusiei în peninsula Balcanică, dar merge şi mal departe—el propagă la noi în ţară regimul knutului şi al zastencei, adică al tor-turel în temniţă. Gât de ferice trebue să fie d. Hitrovo, având un asemenea organ de publicitate ?!
—o<a«i ■—
Informaţiunî Exteriore
Chestia Masnahuluî
Wiener Allgemeine Zeitung consacrâ articolul de fond chestiunea întrevede-rel lui Grispi cu Bismarck.
întrevederea acestor doi 6menl de Stat, zice f6ia vienezâ era să tragă puţin a-tenţia ămenilor politici, dacă n’ar fi fost în cele din urmă timpuri conflictele cele dese între Franţa şi Italia.
întâlnirea Iul Crispi cu prinţul de Bismarck a devenit un sol de obiceia şi a-i nul trecut a avut loc o asemenea întrevedere.
Contele Kalnocky, trebue să se întâlnească asemenea cu prinţul de Bişmark, nimeni însă nu e îngrijit d’această întrevedere.
Conflictul franco-italian dă însă situa-ţiunel un caracter de o gravitate specială. Germania nu numai ca e de partea Italiei în acest conflict, dar pare câ ’şl i-a sarcina să ’l agraveze.
Projeetele generalului Boulanger.
După Figaro, generalul Boulanger s’ar fi exprimat ast-fel către unul din redactării săi.
‘Mă întrebi, a zis generalul, ce am de gând să fac pânft Ia deschiderea ca-merilor. Iată ce am să fac : în acest timp voi organisa comitete în tâte comunele din Franţa.
*Am depus un proect de revisiune» Ce trebue să fac ca să reuşesc eu acest proect ? Trebue să am majoritate nu numai în două-trel departamente, dar în Cameră şi cred câ nu va fi gretl acăsta.
Ca să ’ml ajung scopul, în 1889 mă presint în tăte departamentele. In departamentele unde nu mă pot presenta, voi pune candidaţi revisioniştl şi pot să să vă spun de p’acuma câ sunt sigur de reuşită.
Iată cărţile de visitâ a opt deputaţi cari până acuma nu dâdeafi semne de viaţă şi cari mă felicita de reuşită..
Redactorul întrebându-1 und voeşte să ajungă, generalul respunse :
Mă întrebi dacă aş voi să fiâ dictator? N’am făcut cunoscut Camerei pro-ectele mele ? In ele n.u*e vorba de dictatură. Eâ voesc revisiunea, adică un mod de guvernământ care să ne scape pentru tot-d’a-una de intrigile ministeriale.
In urmă generalul explică interlocutorului său provenienţa banilor trebuincioşl pentru campania electorală.
El zice câ aceşti bani I-afi fost trimişi de alegători bogaţi, partisanl al revisiu-nel şi disoluţiunel.
Boulangismul
Pester Lloyd comentezâ întreita victorie a generalului Boulanger. El Zice că şansele acestui agitator nu se mal pot discuta. înfrângerile şi triumfurile ce le va avea generalul Boulanger nu se pot prevedea.
Opinia publică în Franţa nu se pote calcula. Ridicolul nu omără nimica, din contra ridică şi aci e pericolul boulan-gismulul.
Durata acestei comedii depinde de mo-narchiştl, adică trebue ştiut cât timp va dura compromisul Intre boulangişti şi imperialişti, — compromis cu ajutorul căruia părţile contractante speră a se înşela una pe £\lta într’o ZL
La ordinea
Alegerea generalului Boulanger şi călătoria lui Crispi la Friedrichsruhe sunt chestiunile cele mari la ordinea Zilei-
Jurnalele austriace aă comentat tâte tripla alegere din Franţa.
Deutsche Zeitung revine asupra acestei alegeri. Franţa, are din nofl evenimentul sâfl, scrie făia germană. Generalul Boulanger care era trecut între morţii poli-ticeştl, a celebrat în chipul cel mal strălucit reînvierea Iul. El s’a sculat în nişte condiţiunî cu totul neaşteptate.
Poporaţiunea din trei departamente s’a declarat pentru generalul plebiscitar cu mare majoritate. In Nord şi Charente In-ferieure acăsta n’a surprins pe nimeni. Se ştia că bonapartiştiî afi aderenţi în acele departamente, pe când în Some republicanii avâfi speranţa de reuşita. Toc mal in acest departament., generalul a întrunit cele mal multe voturi.
Ceia ce a făcut pe generalul să triumfe în acest departament a fost cuvântul re-visuire, care va avea d’acum înainte un mare rol în Franţa. In jurul acestui cuvânt se învârtesce acuma tătă politica franceză.
COMEDIA OFICIOASA
De câte-va Z^c asistăm la un curat scandal, fără sâmân în ziaristică, iscat între gazetele oficiose ale regimului, cu prilegiul torturelor săvârşite de sbiriî poliţiei capitalei, în potriva unor nenorociţi muncitori, aşa câ, dacă publicul cititor n’ar eunăşte scopul ce urmăresc, cum şi cine sunt cel ce se cârtă, mal c/ar fi ispitit a crede în sinceritatea lor, şi ar lua pe cocouaşil de la Epoca drept nişte cinstiţi şi desinteresaţi apărători al celor asupriţi, torturaţi şi persecutaţi de sbiriî regimului.
Nenorocul lor însă câ, lumea ţine so-cotălâ de faptele lor recente încă în memoria tutulor, cum Zice dicâtărea româ-mânăscâ câ ce ese din pisică pârecî mănâncă, pentru ca să nu se lase nici pentru un moment chiar, a fi ademenita de comedia Înscenată, şi nici să le lase măcar speranţa de a-’şl lua în serios aerul de tribuni populari, cum numai nişte naiv! ’l pot socoti ast-fel.
Cât de colo mirăse a ceva convenţional între dânşii în acesta cârtă aparentă, şi acăsta numai în vederea. interesului ce- urmăresc pentru viitărele alegeri.
Sunt sărmanii atât de naivi, în cât cred câ nimenea nu’l va pricepe.
.Să ne explicăm :
Se torturâzâ de sbiriî poliţiei sub comanda gazetarilor de la Independenţa nişte nenorociţi muncitori presupuşi vinovaţi într’o tâlhărie.
Conform convenţiunei prealabile, co-conaşil fie la Epoca şerifi şi ţipă prin gazeta d-lor contra. torturelor, pe când junimiştii de la coţofana din pasagifi vin în sprijinul sbirilor.
Ce o fi însemnând acâstă polemică scandalâsâ ?
Nu cum-va numitele gazete aparţin la tret partide (!!!) politice distincte, având-fie-care programul el definit ?
Nu cum-va unii sunt mal cinstiţi de cât cel-l ’aţl.
Ne temem câ, dânşii voind să ascundă scopul ce urmăresc prin ăcâstă comedie, afi fost atât de pricepuţi în cât singuri ş’afi dat de gol.
Să vedem mai departe:
Omul lor, prefectul poliţiei, colonelul Serghie Voinescu, ameninţă cu palma, dă în brânci afară din poliţie în insulte triviale pe inspectorul C. Rădulescu tot omul lor de pe când provocafi scandale publice pe pieţele capitalei şi înscenau atentate asupra parlamentului.
Gazeta oficiosâ atinge faptul in trâcât, dar numai pentru a nu se Zic® că n’a spus o prostie, iar ciocoiaşil din piaţa Episcopiei se năpustesc cu furie în potriva scribilor din pasagifi, simulând câ desaprobâ atitudinea acestor şi regretând câ, un stimat prieten al lor polcovnicul Voinescu, a fost silit a se purta ast-fel cu un inspector.
Să ştie Insă câ junimiştii sunt cel mal puţini la număr în grupuleţul lor cu nă-suinţi politice destul de. îndrăsneţe şi câ la viitârele alegeri nu pot spera, conser-
vatorii însă presiuta un partid sfărâmat şi la viitârele alegeri vor avea de luptat cu un partid cum şi cu grupul celor răsplătiţi de la trunchiul partidului liberal, deci un expedient trebuia pentru a înşela opinia publică.
Unul care n’are nimic de pierdut nici de câştigat aprobă fapte'e, cel-l’alt le regretă şi se preface în duşmanul junimiştilor, ast-fel că, opiniunea publică să fie indusă în eră re încreZându-se în sinceritatea lor.
Opiniunea publică din contră privind cu indignaţiune la acâstă comedie ofi-cidsă, pâstrâzâ neşterse din memoria el faptele trecutului şi va şti a’şl face datoria cu demnitate faţă cu lupii năpârliţi,—cărora nu le-a rămas ca moştenire de cât năravul.
lupteLe
Românilor - Macedoneni
Goptşl, 35 Iulie, 1888.
Sentimentul naţional la Românil-Mace-donenl se desvoltă din Zi 'b Z> mal mult.
i Luptele lor naţionale contra episcopi-lor fanarioţi s’afi întins In tăie unghiurile Macedoniei, locuită numai de români. Episcopii, care sunt adevăraţi agenţi al causel pan-eleniste, astâ-Zi sunt fărte descuragiaţi, de ăre-ce nu şl-afi putut re-alisa scopul lor de mult urmărit pe de o’ parte ; iar pe de alta îşi perdurâ tot prestigiul lor de capi al Hi sericei.' In tăte părţile, bieţi episcopl fanarioţi sunt huiduiţi.
Aceiaşi sărtă afi şi profesorii greci, cart sunt cu totul desperaţi, de 5re-ce resursele lor afi secat. Mulţi din el afi ajuns revisorl de pavele. VâZând cel-l’alţl, câ ăte sacrificiile şi luptele lor de atâţea ani s’afi sdruncinat cu totul, şi temân-du-se a nu avea şi el ca şi colegii lor acea sortă, afi început a recurge la măsuri infernale. Ast-felifi la 24 Iulie în o-raşul GopeşI, doi profesori grecescl, Geor-ge Popa Cosma şi Costa Durda, afi avut îndrâsnâla a atenta la viaţa profesorului român Pilită Dumitru, pe când acesta se întorcea acasă de la biserică. Aceşti doi indiviZl afi căZut în disperare, câ în curând vor ajunge şi el revisorl de pavele, de 6re-ce toţi elevii lor s’afi retras la şcăla naţională. Mulţumită a două femei, profesorul român Piliţă Dumitru a scăpat ne atins.
Vâ rugăm, domnule redactor a publica acest fapt mişelesc în Ziarul d-văstrâ, ca sâ vaZâ totă lumea, faptele infernale ale grecilor.
Râfi să înşâlă aceşti mizerabili, câ prin aceste măsuri mişelescl vor putea desna-ţionalisa un popor aşa de vechifi. Românul mal bine preferă mărtea de cât sclavia grecilor.
Primiţi, vâ rog, domnule redactor, a-sigurarea deosebitei mele conşideraţiunel.
Tritoni.
—.—wm'Ww...
informatiunT
Ni se scrie din Chişinefi câ la Israail ar fi sosit d. P. Zabarinscky, care va constata tăte locurile molipsite de lăcuste. Se Zice că acâstă insectă s’a îngropat deja în districtul Ismail pe o întindere de 114 desiatine.
K
Suntem informaţi câ în curând va sosi în capitala d. Rogozin, delegatul industriaşilor ruşi, pentru a organisa o expo-siţiune permanentă a manufacturilor ruse.
K
Consiliul judeţean de tlfov va fi în cerând disolvat.
X
www.dacoromamca.ro
TELEGRAFUL — U AGUST 1888
D-! M, Cogâlniceanu va pleca septâ-mâna viitore la- Constanta, unde va sta, cât-va timp.
IC
Luni şi Marti, d-1 general Arion va inspecta regimentele de artilerie ce se afla in garnisână in Capitală.
X
Adi, căpitanul Stânciulescu va fi supus la un nou iuterogator, de raportorul consiliului de resboiu al corpului 2 de armată.
X
F Un ţăran, care era mai grav muşcat de lupul turbat din judeţul Putna, a murit în spitalul Brâncovenesa. Cel-l’alti 13 ţărani se află mult mal bine şi njerg spre vindecare.
X
In cursul acestei septămân! au mal plecat din Iaşi la America încă 50 ovrei. Călătorie bună/
X
Telescu, autorul crimei din strada Ştirbei Vodă, merge mal bine de două d*le. Medicii însă nu se pot pronunţa poşitiv că va scăpa.
X
La 24 August se va face prima vărsare a împrumutului de 14 milione, făcut de primăria Capitalei.
X
Mâne se vor face alegerile comunale
la Mişeii.
X
Manevrele c rpulul 2 de armată se vor face anul acesta pe un teren, ales în judeţul Prahova.
X
In arma artileriei aA reuşit la gradul de maior căpitanii, Parfenie, Tănâsescu şi Grecescu.
X
Peste patru-deci de modici din rezervă sunt chemaţi pe di**a de 20 August în activitate pentru a lua parte la manevre.
X
Se zice că corpul flotilei va executa şi dânsul diferite manevre între Galaţi şi Constanţa.
Aceste manevre s’ar face în presenţa regelui.
0 decisiune definitivă n’a fost însă luată până acum în această privinţă.
X
Ni se scrie din Canstanţa că vaporu 1 Constanţa, n’a putut lua parte la regatele din Constantinopole pentru că a trebuit să se demontede maşina şi să se curâţe.
X
Ni se comunică din Tulcea că acoio s’ar fi format un comitet rus sub presi-denfia d-lul Celibadachi.
Ce scop ar avea acest comitet?
X
Banditul Simionicâ, care cutrierâ judeţul Tulcea, a fost desarmat (filele a-cestea de către un cârciumar anume A-ron.
Cutezătorul bandit a fugit însă şi să crede că a trecut Dunărea.
X
Ni să scrie din,Huşi că diarul£noştru este rea prigonit de administraţiunea locală a poştei. Abonaţii noştri! primesc numai din când în când diarul nostru.
De ce s’aa supărat pe noi poştaril Hu-şenl ?
Ar fi bine ca onor. director al poştelor să puie acăstă cestiune subalternilor săi.
X
Grădina de copil sao şcoala Froebeli-ană din curtea bis. Sf. Ecaterina îşi începe anul sâa şcolar la*16 August curent.
Se prilmesc copil: băieţi şt fete în etate de 3—7 am.
Copil săraci se priiinesc fără nici o plată.
X
Piarul Tutova dă urinătârea relaţie despre cutremurul de pămănt ce a avut loc Duminică dimineaţa, 7 August : cutremurul a fost semnalat la început prin trei sguduituri mici, după care au urmat alte trei foarte violente. Ca urmare s’a dărîmat vre-o 2 case. Un copil a fost rănit la mâini şi la picioare, prin căderea unul tjid. Afară de aceste accidente, pe la unele case s’a observat crepâturi în flidurl provenite din sguduiţurile cutremurului.
X
Greva lucrătorilor de la Gara de Nord continuă. El an declarat direcţiune! că nu vor începe lucrul, până când nu li se va admite cererile lor, adică: împuţinarea orelor de lucru şi sporirea salarului.
X
Direcţiunea Cailor Ferate Române a închiriat, încă de acum 15 4*1©» la Milan 400 de vagoane de marfă pe preţul de trei lei pe (ji.
Aceste vagoane sosesc afli la Vârcio-rova, unde se va face şi predarea.
X
Ca dovadă de vjnovăţia sbirilor poliţiei în ceslia muncitorilor ţigani bănuiţi ca autori al tâlhăriei de Ia Tânganu, dăm următorul fapt care, fiind adevărat, confirmă convingerile nostre despre inteligenţii agenţi junimişti.
Se d'ce că, în urma schingiuirilor săvârşite, pe care sbiril căutau a le ascunde opiniunei publice, şi de târna res-punderel, poliţiştii aU căutat un expediat la care au şi recurs. Inspectorul la-nolescu a însărcinat pe agentul secret Gri-goriu a cumpăra din piaţă mal multe basmale şi madipolon, pe care le-a murdărit cu noroi şi cu sânge, simulând că aceste lucruri an fost găsite la ţigani şi că ele sunt din lucrurile furate dela turci.
Norocul Insă, că turcii au ghicit gradul de pricepere al numitului inspector şi an negat că acele lucruri an fost vre-o dată ale lor, când an fost întrebaţi dacă nu'şl recunosc lucrurile furate.
X
Iarmarocul de la Roman, după cum ne eomunică corespondentul nostru, scrie Fulgerul diu Iaşi, a fost f6rţe slab, din două motive :
Crisa ce se simte forte mult şi ploile cari aii curs aprope neîntrerupt.
Totuşi, printre picături—-cum 4*©© Românul—s’an făcut câte-va vântjârl.
Boii mari şi buni an ajuns până la 500 lei perechea. Asemenea caii de lux s’an vândut ou preţ. Caii ordinari încă an fost fârte ieftini; de la 50 la 100 san 120 lei unul.
X
Starea sănătăţii d-lul Rose Stefănescu, care face cură de bai la Constanţa, merge spre bine. Victima iniserabililor din Giurgiu resimte însă şi până acum dureri acute în antebraţul lovit de bătăuşii prefectului.
X
Regina, terminând cura de la Sylt, a plecat Sâmbătă, 6 curent, la orele 9 di-minâţa, spre Neuwied. La gară, autorităţile locale, personele de distincţiune aflate la bâile de la Sylt şi un public numeros an întâmpinat pe majestatea sa cu buchete do flori, urându’l călătorie buna. La orele 2 dupe amiafli, majestatea sa sos nd în Tondern a bine-voit a lua dejunul ce se pregătise la palatul administrativ de către d. Hansen, administratorul superior al circumscripţiunel Tondern. Dupe dejun, Regina ’şi urmă călătoria trecând prin Hamburg şi ajunse Duminică diminâţa la orele 9 la gara de la Neuwied.
Aci, maiestatea sa a fost întîmpinatâ de muma sa, A. S. Principesa de Wied, de Alteţele Lor Principele şi Principesa de Wied, încongiuraţl de demnitarii Curţilor Lor. Primarul oraşului şi autorităţile locale adâstan pe peron, unde se îndesa un numeros public care a făcut reginei o primire strălucită.
Maiestatea sa, după ce a convorbit câtva timp cu personele presente, a plecat împreună cu familia sa la castelul Se-genhaus, unde va sta o septămânâ. Sănătatea Reginei este forţe bună.
Vindecarea Holerei
Sciiuţa a repurtat o nouă isbândă. După o comunicare făcuta la Academia de Sci-inţe din Paris de Pasteur, vindecarea holerei se pote considera ca aprope sigură, graţie vaccinului holeric.
Acâstă descoperire se datoreşte unui doctor rus anume Gamaleie.
Se scie ce sgomot a făcut acuma câţiva ani descoperirea vaccinului contra turbărel, de Pasteur. învăţaţi din tâte ţările aâ verificat metoda ilustrului Pasteur şi s’aâ convins de adevăr.'
Institute pentru căutarea celor muşcaţi de animale turbate s’aa creat in tâte ţările.
Doctorul Gamaleie, care în 1886 a studiat la Paris metoda Iul Pasteur contra turbărel, a creat o mulţime de institute in Rusia. Resultatele obţinute aU fost strălucite, el a obţinut vr’o 200 vindecări de turbare, cu t6te că mulţi din cpl bolnavi erau muşcaţi de lupi turbaţi.
învăţatul rus nu s’a mulţâmit însă .numai cu acesta, Acuma cinci pni, jlus-
trul Pasteur studia mijlocul de a vindeca holera, prin vaccinul holeric ; în «cest scop s’a şi trimis o misiune la Alexandria.
Unul din doctorii care facea parte din misiune a murit de băla pe care voiau să o combată. Acâstă morte a întristat grozav pe Pasteur, care se foloseşte de orl-ce orasie pentru a’şl arăta regretele sâle.
Doctorul Gamaleie a descoperit o metodă analogă cu acea a Iul Pasteur pentru vindecarea holerei. Resultatele căpătate sunt surprindăt6re. Acâstă metodă, care s’a aplicat până acuma numai a-supra animalelor, se va putea aplica în curând şi la om.
SCRISORI DIN BRĂILA
Târgul de cereale
Brăila, 12 August.
Târgul nostru de cereale, grâu, ur-mâcjă a se menţine activ, şi se fac în fie-ce <Ji afaceri importante cu preţuri ce se urcă progresiv.
Cererile productelor nâstre din partea Nord-Vest a Europei nu se micşorâză, Insă tot trebue să ne aşteptăm la o reac- • ţiune apropiata, fiind-câ ori cât de reală pâte fi trebuinţa din causa relei recolte din acele locuri, totuşi nu pote fi eminentă, căci trebue împărţită cu cele 12 luni ale anului.
Cumpărările cele mart ce s’atk făcut în aceste din urmă săptămâni întrecând trebuinţele momentane; se înţelege că sosirea lor nu vor putea de cât a influenţa la scăderea preţurilor, flind-câ nu tâtă marfa se află în mâni dispunâtâre, dar unii vor fi obligaţi de a realisa bani imediat după sosirea el la locul de descărcare.
Este de crezut că anul acesta tendinţa generală a preţurilor va fi spre urcare, dar nu rămâne îndoâlâ că vom avea încă momente de calmă şi scădere.
Trebue să mai ţinem comp că toţi proprietarii în aceste momente spre a face faţă la cheltuelile causate de lucrările câmpului, sunt obligaţi a aduce o parte din marfa lor spre a o vinde.
Din aceste cause ofertele de odată vor fi mal mari de cât cererile şi vom avea ca consecinţă naturală scăderea preţurilor.
Italia până acum nu a adresat de cât cereri neînsemnate şi cu preţuri atât de reduse în cât n’an presintat nici o convenienţă.
A. Biţii.
Un Registru Dispărut
piarul Bomba din Brăila scrie urmâ-târele cu privire la pungăşiile administraţiei din acest oraş :
Este cât-va timp de când într’o bunâ diminâţa a dispărut din cancelaria co-mandel sergenţilor de ţ/i pi nopte, regis-rul de predarea soldelor a acelui corp, fără ca până afli sâ-1 se dea de urmă
.Relativ la dispariţiunea acestui registru iată ce aflăm :
,Se <Jice ca tntre altele multe neregu-larităţl de la comanda sergenţilor, există şi mal multe falşurt, prin cari se deturnau salariile a mal multor sergenţi prin buzunarele jumuliştilor, ast-fel că cel interesaţi ao făcut ca să dispară zisul registru, cajcu modul acesta săseştârgâ ori ce urmă de culpabilitatea lori!
.In timpul dispariţiunel acelui registru erea ca adjutor de comandant şi gi_ lant al comandel sergenţilor, actualul comandant al gândarmilor de poliţie, d. I. Gherman, omul de încredere al d-lul poliţaiu Gociaşu.
.Denunţăm dar oaşul dispariţiunel registrului de solde atât d-lul prefect Su-ditu cât şi d-lul primar Ferica spre ase face o anchetă, din care se pote constata că cea mal mare parte din salariile sergenţilor iptraU în busunarele junimiste!
Atât de o cam dată.
întâmplări din Străinătate
O bandă de hoţi
O bandă de hoţi răpiră nu de mult dinaintea porţilor Constanţinopolulul o fată, fiica unul ţăran, iar căpitanul hoţilor hotărî a se căsători cu ea. Banda arangiâ o cer. monie, căsătoria s’a serbat în munţi după tute regulele. Unul dintre bandiţi funcţionă ca popa şi dădu noilor căsătoriţi bine-cuvântarea. După îndeplinirea căsătoriei se trimise o deputaţiune în comuna de unde s’a răpit fata — cu provocarea ca căsătoria făcută; să se trâcfi în registrele oficiale, tot-o-dată, fu ameninţată comuna cu cele mal înfricoşate represalii, dacă nu se va aduce în depli-nire ordinul acesta al bandiţilor.
Se fură chiar pietrele
Este deja, dacă nu ne înşelăm, două luni, scrie Bomba din Brăila, de când se svonise prin oraş că un onorabil pungaş,— pardon,— negustor, d. I. Stoica Bogdânescu, fratele pungpşulul consiiief Bogdănescu, ar fi cârat mal multe cara cu piatră din aceea ce comuna are ÎQ mare cantitate în piaţa Gărei şi Sfântului Constantin, fără ca onorabilul s’o fl cumpărat s’aă s’o fi cerut cul-va, pe care piatră, d. Bogdănescu a întrebuinţat-o la construirea unul zid Ia casele sale, precum şi la pavarea curţel !
Hoţia de şi s’a făcut cu multă precau-ţiune, ea totuşi n’a rămas străină ochilor de argus a vecinilor de prin prejur, asţ-fel că dându-se alarma, a ajuns până la autjul d-lul prefect Suditu, precum şi a preşedintelui comisiunel interimare de pe atunci, C. Foten, dar în conaidera-tinnea alegerilor comunale, cari le bătăii la uşă, şi temându-se d. Suditu că dacă va da pe mâna justiţiei pe hoţul de piatră, va risca a pierde voturile întregel familii a Bogdăneştilor, a făcut lucrurile muşama !
■
FOIŢA PIARULUI * TELEGRAFUL,
(47)
MOŞTENIREA
MILIOANELOR
de
J A V EJL SADOER
PARTEA A ŢREIA IV
■— La Ville-d’Avry ? Insă â'rna nu e frumos la ţară.
—	N’al vâijut nici o dată pădure îu luna Decembrie ?
—	Nici o dată.
—	Ah! e încântător să vefll. Pământul e acoperit de un covor de frunte uscate...
E o tăcere... o linişte... e paradisul amo-recjaţilor... Vel vedea ce bine vom petre- *
ce, pealeele cele mari ale grădinel, îmbrăcaţi bine şi strlngândurne în braţe... După prând ne vom preumbla cu trăsura în apropiere de vilă. Sunt nişte locuri în-cântatâre p’acolo... (Nu rîde ; am citit despre aceasta în câlăuse). El ce 4*ci ?
—	Primesc, 4’se actriţă, după un moment de îndoială.
—	Când plecăm în acel paradis întrebă Rostan, prinzând de talie pe Ştefana.
—	Chiar afli, dacă voeştl.
—	Oh! mulţâmesc.
—	Vila e aranjată ?
—	Da. Insă fiind-câ sînt silit sfe las servitorii la Paris, ar fi bine sâ ial unul care e mal devotat... Cu chipul acesta vom fi în siguranţă acolo...
—	De minune ; iau pe Suzeta. Ea e la mine de vre-o cinci ani. Sunt sigura de ea.
—	Sâ plecam atunci.
Vicontele se ridică de pe scaun.
—	Eşti prea grăbit, dise Ştefana, ri-zând. Mal aştâptă, sâ’mi strîng cel puţin lucrurile şi sâ scria Iul... Varet.
—	Cât ’ţl trebue pentru acâsta ?
—	Două ore.
—	E unul şi un sfert. La patru ore vin cu trăsura sâ te iau.
Plecând, Rostan săruta pe Ştefana,
-— Mă vel iubi ? întrebă ea.
—	Cred că da.
—	Atunci te ador.
Două ore mal târflia, vicontele Rostan, Ştefana şi femeia din casă a actriţei plecară la ViUe-d’Avrv.
Iată pentru ce Gontran Varet, sosind la Ştefana găsi cuibul deşert, fără măcar sâ aibă consolaţia de a şti în ce parte a sburat păsărică.
V
Alfred Gendrin, ajungând la New-York cu cel doi tovarăşi, descinse Ia un otel lângă port.
A doua di se duse la casa de bancă a fratelui sâa.
Acolo el arată hârtiile şi declară că a venit sâ pună mâna pe cel două sute mii lei ce le-a lăsat fratele sâa, până când justiţia ’1 va pune in stăpânirea îutregeî averi.
« (Americanul, care înlocuise pe Gendrin, şi care era de mult sub-directorul casei de bancă, un om inteligent, activ, nu ştiea peptr.u ce Gendrin a dezmoştenit pe fratele sââ. El primi cu multă bunăvoinţă pe acela pe care M credea nedreptăţit.
Amândoi se duseră la notarul la care Gendrin depusese o copie de pe testamentul ce’l depusese la Parisot.
Notarul, care se aştepta la acâsta, pentru că întreg New-Yorkul ştiea despre misteriosa morte a lui Gendrin, introduse pe cel doi domni în cabinetul sâa şi dupâ ce le făcu semn sâ stea jos, scose din buzunar nişte chel şi deschise o casă de fer.
Notarul scâse din easâ un dosar mare, în care era testamentul Iul Gendrin şi ’l ceti.
Alfred era forte agitat, pe când notarul cetea testamentul.
Alfred se simţi mal uşor, pare-că i se luâ o piatra de pe inimă.
Acuma era scăpat; nici nu se aştepta el la una ca acâsta.
—	Domnule, dise sub-directorul Iul Alfred ; ţin la disposiţia d-tale douâ-sute mii lei. Actele aceste trebue sâ le lăsăm în mâna domnului, le vom lua numai la proces.
—	Fârte bine... pentru un mpment ’ml ajung cele douâ-sute mii lei.
—	Dacă vel mai avea nevoe de bani, dise sub-directorul sunt la disposiţia du-mitale.
Sub - directorul era f6rte şiret, el ştiea că dacă va tndatori acuma pe Alfred va sta mal bine, când acesta va deveni stăpân pe casa de bancă.
—	Mulţâmesc, dise Alfred, care voia sâ facă pe marele, când voi avea nevoe de bani, mâ adresez la d-ta.
Sub-directorul şi Alfred plecară la casa de bancă.
Picior-de-barză şi Sfârlâză, cari eraâ afară, 11 urmăriră.
Ajungând la casa de bancă, sub-dircc-torul introduse pe Alfred în cabinetul Iul, scrise ceva pe o f6ie de hârtie şi chemă un amploiat, căruia îl dădu hârtia.
—	Acuma, dise sub-directorul lui Alfred, dupâ ce amploiatul eşi, cu t6te că nu sînteţl încă moştenitor definitiv a fratelui d-vâstre, trebue sâ vâ spun că ea vâ consider câ adevăratul stăpân al
' casei şi sunt gata sâ vâ dau tâte infor-| maţiunile ce le veţi cere asupra casei, j — Mulţâmesc, d*se Alfed; acâsta nu vâ voi cere nici o dată. Am încredere în t inteligenţa şi zelul d-tale.
I — Fratele d-v6stre avea mare încre-* ' dere în mine... Eram mâna drept*'a Iul şi’l înlocuiam mal ţot-d’a.una
—	Ştia acâsta.
—	Cred câ dupâ proces, voi urma a
•	fi ca şi în trecut...
I — Da... da... dise Alfred, care în acel , moment nu dorea de'cât un lucru, sâ
*	pună mâna pe cele douâ-sute mii lei.
Uşa se deschise.
I Amploiatul intră.
El avea în mână un portofolia.
Alfred se emoţiona grozav, vâdând portofoliul-,
www.dacoromanica.ro
TELEGRAFUL — 14 AUGUST 1888
Bine merg junimiştii. Partizanii lor, ştiind că guvernul poreclit »cinstitl n’are sâ;stea tocmai mult la putere pun mâna pe tote câle cari se pot fura.
In piaţa gârel la Brâila comuna are nişte petre. El bine, Bogdănescu s6 mulţumeşte şi cu petrele.
Cu ce se va mulţumi însft prefectu Suditu ?
Brăilenil trebue s'o ştie.
IDX‘V33j'E£SE
Prietenul prietenă.—Toc ! toc ! se amjl bătând la uşa d-nel X...
—	Cine e acolc ?
—	Eu!
—	Cine dracu te-a adus la ora acâsta la mine. Abea am inceput sâ mâ desbrac. Plâeă!
—	Deschide uşa, te rog, am’sâ’ţj spun ceva.
—	Nu se pbte.
—	Deschide, sunt un tânăr cu avere.
—	Se p6te, însă eşti prost,
—	El deschide, nu mâ ţine atâta afarâ.
—	Nu pot, abia ’ml-am scos corsetul şi acuma scot ciorapii de mătase.
—	Te rog lasă-mâ în casă sfe ţl-’l scot eO.
—	Eşti prea obraznic.
—	Se p6le, însă deschide uşa.
—	Spune’ml cine eşti şi atunci ’ţl deschid.
—- Sunt prietenul d-nel Y. prietena d-tale cea mal bună.
—	Ah ! de ce nu’ml al spus de la început, nu te ţinem afarâ.
Uşa se deschise şi tânârul intră.
O luptă cu un requin. — 0 luptă din cele mal dramatice a avut loc în portul New-York, cu un requin.
Căpitanul Tapen comandantul vasului Brooklym, făcea o escursie în port pe o barcă, împreună cu două fete, când d’o-dată un requin colosal se arătă d'asupra apel lângă el. Fetele începură sâ strige vâtjând monstrul. Cu mare greutate căpitanul a făcut ca barca sâ nu se res-târne.
Requinul cu gura căscată urmărea barca şi in câte-va secunde se apropiă tare de ea.
Căpitanul nu ’şl perdu sângele rece şi luând lopata lovi pe requin în cap. Se începu o luptă îngrozitore. De mal multe ori requinul înfuriat cercă sâ sară în barcă, însă căpitanul ’l lovea în cap, de câte-orl ’l scotea afară.
In sflrşit monstrul lovit de morte, renunţă la luptă şi dispăru sub apă.
in timpul luptei fetele leşinase. După ce requinul dispăru, căpitanul îndrepta barca spre ţârm.
*
O casă cu un-spre.-ii.ece proprietari, — Intr’una din suburbiile occidentale ale V^enel se afla o casă care este proprietatea comuna a unspre-(Jece -factori.
Aceşti împărţitorl de scrisori cumpăraseră
jn comun prin cotisare un bilet de loterie şi avură ferecirea a eâsciga lotul cel mare. In comun acord întrebuinţară câ-scigul lor In cumpărarea (Jisel case.
T6te apartamentele casei sunt închiriate şi cu tote acestea locuesc şi el în casa lor, însă numai în calitate de sub-închirietorî al chiriaşilor lor, ast-fel că fie-care din el este tot-d’o-dată un proprietar în davălmăşie şi un sub-chiriaşl al proprietăţel sâle.
Chiriaşii principali sunt siliţi a face tot felul de hatîrurl sub-chiriaşilor lor ca sâ nu super» în persâna lor pe u-nul din proprietarii casei.
Ast-fel situaţiunea lor a fi destul de plăcută, dâcă nu s’ar ivi adese certe între coproprietarii, toţi geloşi d'aşl eser-cita autoritatea fie-care voind a impune celor-l-alţl voinţa sea.
întâmplări din Capitală
O femee fără noroc... — Paulina Hal-mandi voind să petreacă şi ea cu iubitul la vre-o gradină afarâ, a luat o sticlă cu şampanie de la stăpânul el Soliman din strada Pitar-Moşu. Poliţia însă a pus mâna pe Paulina şi’l a stricat cheful.
Contrabandă.—Lazăr Christescu a fost prins cu 12 beşicl de spirt ce voia să le Introducă în capitală. Contrabandistul a fost pus lagrftcâre.
Foc. — Astă n6pte pe la orele trei în casa cu N. 18 din strada Duzilor, re stur-nându-se lampa aă luat foc perdelele de Ia o fereastră ; femeea Elena Popescu şi concubinul el voind a stinge focul femeiel i-a ars mâtiele. şi pieiârele, i-ar bărbatului mâinele. Pacienţii aft fost, transportaţi la spital.
Dou-Capri te.
Noi n’avem veleităţi râsboinice. Noi acceptăm or-ce puvern francez care nu ameninţă pacea. Generalul Boulanger a afirmat în destul că doreşte pacea. Deci n’avem nici o nelinişte.
Putem trăi în bună armonie cu Fran'a boulangistâ, tot aşa de bine ca şi cu Fran-cia bonapartistâ. E f6rte probabil că dacă generalul Boulanger câştigă o mare influenţă, el nu o va întrebuinţa într’un sens anti-german.
După toate ceea-ce a dis şi scriâ, noi i considerăm ca un amic al păcel. Generalul Boulanger nu ne nelinişteşte, după i cum nu ne nelinişteşte ori cine ar fi. Dacă isbuteşte sâ restabilească ordinea şi liniştea în Francia, succesele sale ar E de sigur bine primite de noi şi d europa întreagă._______________
DIN EDÎŢÎAn
SS 1	-------a • ■ajgiM—MBHi
Q Ott33 3EARA
Serviciu special al qliaruluî Telegraful
vice şi la acela de a mal ocupa funcţiuni.
i
ULTIMA ORA
Sofa, 28 August.
Briganzii din munţii Rodope făcând prâ-dâciunl prin împrejurimile Capitalei, guvernul a hotărît sâ publice o lege asupra brigandagiuluî, care e aprâpe identică cu starea de asediu, aşa cum se practică în cele alte ţâri. Se speră că prin a-cest mijloc se va restabili siguranţa publică.
S’a mal hotărît ca d’acum înainte sâ nu se mal plâtâşcâ brigantjilor nimica pentru a rescumpâra pe prisonierl.
Haga, 24 August.
Regele Olandei e bolnav greu. Regina Emma stă necontenit la capul bolnavului.
Roma, 24 August.
După Corricre, Crispi duce o scrisâre autografa din partea regelui Hubert, câ-trâ împăratul Wilhelm.
Sub Quirinal s’a descoperit ruinele vechiului palat al lui Romulus.
Berlin, 24 August.
Gazeta Germaniei de Nord nâgă că isbânda generalului Boulanger ar fi făcut la Berlin c impresie displăcută. Se priveşte tot-deuna cu satisfacţie, (Jice Gazeta, ori-ce desvoltare în Franţa de tura de a’l da odihna, şi dorim ca ţâra sâ devină din nod cunârâiâre a productelor nâstre.
Londra, 24 August.
Se anunţă din Berlin (Jiarulul Standard că d. de Bismarck ar fi sfătuit pe d. Crispi sâ nu caute pentru moment o nouă întindere de teritoriu în Africa, pentru , că situaţiunea nu permite a se trimite 1 afarâ forţe considerabile ce ar exige o i politică de întindere.
Lipsea, 24 August.
D. Crispi a sosit ieri după amiaijl şi a făcut o preumblare în trăsură. El va pleca mâine diminâţâ la Carlsbad.
Viena, 24 August.
Ştirile private din Berlin spun că generalul Bronsart de Schellendorff va fi înlocuit prin generalul Hahnke ca ministru de răsboia.
70 de coloneii safl locotenenţl-colonell vor fi puşi in retragere.
Viena, 24 August.
piarele anunţă că arhiducele Albert a acceptat invitaţiunea împăratului Wilhelm de a asista la marile manevre. El va merge la Berlin îndată după manevrele ce se vor face în Bohemia între 2 şi 5 Septembre.
Paris, 24 A'ugust.
Actele arbitrarii ale companiei germane pricinuiesc o mare iritaţie printre indigenii de pe coastele Zanzibarulul.
Sofia, 24 August.
D. Garastoianoff a depeşat din Djuma că fratele sâfl, care fusese prins de tîl-harl, a fost pus în libertate. Nu se cu-noşte rescumpârarea ce a plâtit’o.
Informaţii din ediţia ll-a
La Cernavoda se află în calitate de agent al companiei Gagarin un ovrei rus. Pilele trecute vorbind cu acest agent, d-sa ne-a spus lămurit :
—	Aşteptăm cu nerăbdare venirea la putere a partidei boerilor (dvorean ro-mânstich) şi atunci vom căpăta mari privilegii în România pentru compauia rusa.
—	Sunteţi siguri? am.întrebat.
—	Da ; ni s’a şi promis deja.
Autentic.
______	i
U|0 numire forte nemerită.
F.	Pache gospodarul primar ăl Capitalei, a numit în postul de intendent al primăriei pe un 6re-care Emanuei Po-pişteanu, dat în judecată pentru faptul că în calitate de sub-prefect la plasa Glavacioc, din jud. Vlaşca, a luat mită. El a fost condamnat de curtea de apel la închisâre, la perderea drepturilor ci-
A seră comunicându-i-se d-lul dr. A-lexian că torturatorii de la poliţie ar fi fost daţi în judecata, a tjlis cam urmă-tdrele :
Sunt atâţia ani de când esercit funcţiunea de medic legist; am vâijut multe, cu tote acestea nici o-dată până acum nu mi s’a presentat ocasiunea sâ constat asemenea torturi oribile ca cele săvârşite la poliţie şi încă asupra unor nevinovaţi. Ar fi fost ceva monstruos dacă asemenea atricitâţl s’ar fi cocoloşit. Toţi omenii de bine şi presa trebue sâ înfiereze şi să lovească fără milă pe a-ceia cari aii fost capabili să le săvârşească.
Aflăm că procurorul-geueral Burada a dat în judecată ca implicaţi în afacerea torturilor de la poliţie pe căpitanul Di mancea, directorul poliţiei, pe inspectorul Davila şi pe d. procuror Paraschivescu.
Gât despre inspectorii Ianolescu şl Epureanu el nu aă fost daţi de o cam-dată judecăţel.
In cursul instrucţiune! orale ce Curtea de apel va face în şedinţă publică se va vedea daca nu se vor ivi probe de culpabilitate şi contra acestor inspectori.
Reclamaţiunl s’ao 'presentat şi contra inspectorului Râdulescu, cel cu săpunela primită de la prefectul Capitalei.
Procurorul general n’a găsit însă destule probe pentru a’l da în judecată.
Dosarul acestei afaceri, împreună cu rechisitorul procurorului general se vor înainta a<Jl d-lul Stoicescu, preşedintele secţiunel de vacanţe a curţii de apel
Procesul însă nu se va judeca de cât numai după espirarea vacanţei judiciare.
Cel torturaţi s’au constituit parte civilă.
Mal mulţi membri al baroului din Ga-pitală vor lua apărarea lor._______
CASA DE SC Ui. UD
N.&D. MOR 0E ANO
Strada Lipseam, Noua clădire a societăţii Ba ia-Momănia numită „Pasagiul Bimitrie Ohika“, No 6
BUCUREŞTI Cumpără şi vinde efecte publice şi face orî-ce schimb de tnonedî
Cursul pe fiiua de 13 August 1888
5°!0 Renta Amortisabila. .	Cump. 95 ^	Vând Jo
5°l» » Rom. Perpetuă .	—	
66l0 Obl. de Stat (Conv. Rur)	96'/a	97
6*1, , , (C. F. Rom.)	—	—
5°10 » Municipale 1883. .	82 >1*	83
5°l» , , 1884. .	—			
7°Iq Scrisuri funciare Rural.	107'/2	108
tj ia * » » •	96 '/*	97
7p!o „ , Urbane.	106' U	106*1*
O Io » * » 50 Io » y » •	9102	92*/*
5°|» , func. Urbane Iaşi	81l/2	82
Impr. cu prime Bucur. (201.).	40	45
Los. Crucea Roşie Italiană .	28	30
10 fr. Obl. Casei Pens. 3001.	225	235
, Sârbeşti cu prime.	68	72
Losuri Otomane cu prime .	40	45
, Basilica Dombau. .	18	20
Aur contra argint sâa bilete.	4,75	5,25
Napoleoni contra lire. . .	20,02	20,05
Florini Val. Austriacă . .	206	207
Mărci Germane		124	125
Bancnote 1rancese . . .	99'i*	100 ii*
Ruble Hârtie		240	250
NB. Cursul este socotit în aur.
D	de închiriat de acum
CclUlSl c^lar de la sf. Dumitru o casă cu grădină spaţiosâ la mahala.
A trămite adresă prin poştă la admi-nisttaţia (Jiarulul.
Personelor care suferă de nervi
Există o stare particulară al spiritulu, şi corpului, o stare care ţine mijloc între sănătate şi bălă care se numeşte nervnl sitate. De a influenţa prin intermediul pielei asupra sistemului nostru nervol este ună din cele mal mari descoperire a ştiinţei moderne; importanţa fisiolo-gicâ a acestui tratament este demonstrată prin efecte miraculâse.
PersOneie apopiectice seu cari sufer de paralisia parţiala său complectă, cari simt dureri şi slăbiciuni nervâse cari sufer de histerie, bătăi nervâse, de chârees (danse de saint Guy), dureri nevralgice, insomnie etc. şi cari vor sâ’şl facă o idee despre efectele minunate al traţamentulul mea, aprobat de onor. consi'ia sanitar superior din Bucureşti n’aQ de cât sâ cârâ ediţiu-nea a 16-a a broşură! mele, asupra bălelor de nervi şi li se va trimite franco de către farmacia naţională, I. A. Ciura str. Lipscani, în Bucureşti ; farmacia S. Ltfbel la .Vulturul de Aur,1 Ploeşti, farmacia Fraţii Remer, Focşani, farmacia la .România* E. Eitel, Galaţi, farmacia E. M. Kerestez, Roman, farmacia Charle-Herzenberg Iaşi, şi la farmacia Curţel E Hainal, Botoşani.
(s)	Dr. Roman Weismann.
INSTITUTUL
U BALTEANU
CALEA MOŞILOR No. 138
o
Cursurile pr:mar, gimnasial şi comercial încep la 1 Septembre, dâr înscrierea elevilor se face de acum, mal ales a acelora ce vor sâ urmeze în gimnasiile statului. In acest pension se mal aflâ vacante puţine locuri de interni.
Bolele Sifilitice
Neputinţa BSrbătăacS
Vindecă după cele mal noul metode, radical, fără durere şi împedioare; după experienţă de 18 ani. Specialist in b<51ele turnesol
nn
,■ Strada Emigrat, No. 3, iîn dosul şodlet mi litare intrarea din calea Victoriei prin str sf. Voevoijî tpe linia Tramvaiului-Consultaţiuni de la 8 a. m. penă la 6 şira. Loc separat de aşteptare pentru fie-care.
*• ♦
El găcise că în portofoliâ sunt cele douâ-sute mii lei. Da... două sute mii lei, pe cari avea sâ pună mâna îndată. Ah ! ce fericire pentru el!
Amploiatul dădu portofoliul sub-direc-torulul, care scose din el patru pachete de bilete de câte 500 lei şi le ţlâdu lui Alfred.
Alfred cât pe ce era sâ se arunce a-supra acelei comori, se stăpâni Insă.
—	Forte bine, (Jise el cu un fel de nepăsare.
Când amploiatul eşi şi sub-directorul se Intorse ca sâ facă o chitanţă, Alfred a-runcâ o privire asupra biletelor de bancă, le pipăi câte-va secunde şi cu o mână tremurfttâre le puse în buzunarul jachetei.
Acuma când le avea la el, numai dacă ’l ar fi ucis putea sâ i le ia.
Sub-directorul puse chitarţa dinaintea Iul şi-l dădu un condeih sâ iscâlescă.
—	Mâna Iul Alfred tremura grozav de tare ; cu mare greutate putu să iscâlâscă chitanţa de primire.
—	Ce dracu! (Jise el, ce m’a apucat ?
—	Aşa se întîmplâ, când pune cine-va mâna pe bani, (Jise sub-directorul su-rîcjcnd,
—	Cam aşa e, (Jise Alfred. Ceea ce
i
mâ emoţiouâză grozav, e când mâ gândesc la mdrtea fratelui meu.
Alfred încercă să plângă puţin, era cu neputinţa acâsta. Se sculă ca să plece.
—	Plecaţi îndată în Europa ? întrebă sub-directorul.
—	Da, mâine dimineţâ.
—	Călătorie bună, (Jise sub-directorul. Până ce veţi pune mâna pe avere mâ voiu ocupa eU de casă.
—	Vă mulţumesc încă o dată, dise Alfred. Am cea mal mare încredere în d-v6strâ.
—	Vă mal spun încâ o dată, dâcă veţi avea nevoe de bani, scrieţi-ml.
—	Mulţumesc, cred însă că acestă sumă îmi va ajunge pentru cât-va timp. Şi eQ am o casă comercială la Paris, însă afacerile nu merg tocmai bine... şi...
—	E crisă generală...
Eşind din casa de bancă a fratelui sâQ, Alfred se întîlni cu Picior-de-barzâ şi Sfârlâză, care ’l aşteptau.
—	El ? întrebară el.
—	Merge bine.
—- Al pus mâna pe bani ?
—	Da... pe ceva hârtiâre, sunt în buzunar colea.
Alfred arătă buzunarul în care pusese cel două sute mii lei.
—	Acuma ce ai de gând sâ fac’. ? întrebă Picior-de-bargâ.
—	Mă duc sâ spun căpitanului vaporului că plec mâine dimineţă.
—	Mal e timp.
—	Da, (Jise Sfîrlâzâ; ar fi mal bine sâ dejunăm, în urmă vom vedea ce vom face...
!	— Bine, (Jise Alfred.
Toţi trei se îndreptară, spre port şi dupâ ce se uitară la mal multe birturi intrară într’unul de unde se putea vedea marea şi corăbiile pe mare.
Se aşezară la o masă lângă tijghea şi cerurâ de mâncare.
Când se aşe(JaU la masă, doui individ! îmbrăcaţi ca nişte lucrători, intrară şi se aşezară la o masă lângă el.
—	Eu, (Jise Sfârlâză, ştergându-şi paharul cu şervetul, ţin sâ mâ întorc în ţâra mea.
—	Şi eâ asemenea, (Jise Picior-de-barzâ... m’am saturat de lumea nouă.
—	Dâr eO ce sâ (Jic, când mâ gândesc câ ’ml-am lăsat magasinul închis, (Jise Alfred.
—	Al dreptate.
—	Insă, (Jise Sfîrlâză, <i-ta al avut pentru ce sâ’ţl laşi magasinul şi să vil aci.
Fără sâ mal pul la socotâlâ, ce al i sâ mal iei pe lângă ceia ce al luat,' (Jise I Picior-de-barzâ.
—	Aşa e... afacerea merge de minune...
—	Graţie noâ, (Jise Sfârlâză tăind o bucată din biftec.
—	Da..., afacerea a mers de minune, adăogă Picior-de-barzâ.
—	Sâ nu mal vorbim de acâsta, (Jise Alfred cam neliniştit.
Cel doi lucrători se uitară unul la altul când cel trei companioni începură să vorbâscă.
Cuvintele lui Alfred din urmă nu le prea plăcu.
—	Vra să (Jică plecăm mâine diminâţâ, (Jise Picior-de-barzft.
—	Da.
—	La ce 6râ ?
—	La nouâ ore.
—	Cu ce vas ?
—	Cu PSriere, (Jise Alfred.
—	Bun vas.
—	Încă două-spre-(Jece (Jile de canon pentru mine, când mă gândesc la boia dâ mare, (Jise Sfârleasâ,
j — Se vede că nu eşti făcut sâ fii bun mârinar, (Jise Picior-de-barzâ.
—	Cam aşa e... Pe Seina sau pe Marna nu ’ml pasă, însă pe mare ’ml vine reU.
—	Dar dacă ar fi vorba sâ te duel colo.
—	Unde ?
—	In Noua Caledonie, ce te faci că nu ştii.
—	El, nu ti-am spus sa nu vorbim de acâsta, (Jise Alfred.
—	Aşa e... ce să’l fac dacă el începe, (Jise Picior-de-barză..
Cel doi lucrători se uitară ârâşl unul la altul şi unul din el scoţând un creion din buzunar scrise pe marmura mesei numele Iul Picior-de-barză.
—	Insă, (Jise Sfârleasâ, n’am putea să plecăm de aci fără sâ mergem cu vaporul ?
—	Ba da... dacă voeştl sâ mergi în America de sud, atunci potl merge cu trenul.
—	Vra sâ (Jicâ putem merge şi pe uscat.
—	Fără îndoială.
—	Şi e frumosă America de Sud ? întrebă Sfârleasâ.
—	Da fârte frumosă, mal ales Brasilia, Ghili...
—	Insă e cald pe acolo, (J‘se Picior-de-barză.
—	’Ml place căldura, respunse Şfâr-leasâ, bând un pahar cu vin.
—	Ori cum ar fi nu e ca în Franţa, (Jise Alfred.
Din acest moment el- mâncarâ fără să mal vorbâscă.
Sfârleasâ părea f6rte ocupat, pentru câ de mal multe ori când duse furculiţa la gură mâna îl tremura. Picior-de-barză observă acâsta, apoi fără voie puse mâna în buzunarul pantalonului.
(Va urma)
www.dacoromanica.ro
11
TELEGRAFUL — U AUGUST 1888
TOMA ŢACIU
In Noul Palat Dacia-Romania-No. 4. — Strada Lipseau!. — No. 4.
BUCUR KSCI
Cursul pe (jiua de 13 August 1888
Cuinp.
5°l0 Rentă Amortisabile. .
5°/0 Rentă Rom. Perpetuă. .
6°/0 Obligaţii de Stat. .	.
6%	»	C. F. R. Regal.
5%	,	Municip. vechi
10»/0 fr., Casa Pens. 3001.
5°/0 Srisurl funciare Rural
7°lo ,
5%	,	,	Urban.
0% » » » • •
7°/0	>
57b	i	»	de Iaşi
Impr. cu prime Bucur. 201. b.
Los. Crucea Roşie Italiane.
Acţ. Banceî Naţ. Rom. 500 1.
Soc. Rom. Constr. 5001.
Soc. Dacia-Rom. 200 1. .
Soc. Cr. Roşie Austriacă.
36/0 Los. Imp. Sârbesc .
DIVERSE Aur contra Argint. .	.
, Bilete de bancă Florin Wal. Austr.
Mărci Germane Bancnote francese Ruble de hârtie.
■>| V
MARE MACASIN
BAZAR DEENGLITERA"
.abx?» li di
. t
Sub semnatul, am ontfre a anunţa pe Onor. clientela mea atât din capitală cât şi din provincie, că cu oca-siuuca tarifului autonom, am deschis aci în ţdră
0 MAPE FABRICA DE HAINE
co
PENTRU
BAHBATI S I
BAJETI
.In care confecţionez haine, după Ultimele Jurnale,
| din stofele cele mai bune ale Europei.
Asemenea mal putem efectua şi ori-ce Comande, iu Itimp de 24 ore de dre-ce posedăm un mare deposit de ! stofe fine din cele mai renumite fabrici.
Sper că Onor. Public şi clientela mea, mS va onora cu visitele d-lor, spre a ee convinge de marfa confecţionat? aoi iu târî şi sunt aigur cft va fi pe deplin satisfăcuţi.	Cu stimă, H. LEIBOVICZ.
CO

PENSIONAT
DE
DOMNIŞORE
555 IMpa DOMNISOIHEI LISTE
Viena [Austria] V Strada Nicolsdorf No 8
In acest pension nu se primesc de da cât un număr limitat de eleve, pentru a ’l da cu totul caracterul u-nel case de familie, particulară, Scopul acestur pension e de a da fetelor o educaţie seriâsâ, îngrijită, o instrucţie variată şi solidă.
Casa e aranjata pentru trebuinţele acestei instituţiunl şi se află în condiţii de salubritate perfecta ; copilele se bucura de un adevărat confort. Grădina frumosă are un basen mare de înotat de 15 metri lungime pe 9 de lărgime, jocuri, gimnastica, crochet etc.
Sunt 11 clase în care se învaţă t6te branşele trebuinciose, cari formâză e-ducaţia superibră. Se dă o mare îngrijire pentru musică. Fetele mari sunt iniţiate cu obiceiurile vieţel practice şi tot ce priveşte ţinerea unei case.
Cu începere de la 1 Octombre un telefon va pune în comunicaţie pensionul cu principalele oteluri din Viena.
Se trimit recomandaţii de la familiile elevelor vechi şi a celor ce se află în pension.
Cursurile încep la 1 Octombre.
Spre ştiinţa Bolnavilor de Nervi
După aprobarea strălucită la ultimu (al şbptelea) congres balnelogic, la Therapia, ad că întrebuinţarea capacităţi absorbâri pielei spre a influeuţa direct asupra sis ternului nostru nervos, de către d-nti profesori Schott, Rohrig, Parisot şi alţi, sunt cel d’ântet care ine prezint publicului cu un remedia aprobat şi de onor. Consiliu sanitar superior din Bucureşti şi mâ adresez deci la toţi acel care su-ifer de boie nervose.
caracterizat. In general prin congestiune, migreni, dureri de cap, mare sensibili tate, iritaţiune etc., precum şi la acel bolnavi care aa fost loviţi de,
sw APOFLEXIA “•«
(Paralizarea membrelor, incapabili de a vorbi, slăbiciunea memoarâ, insomnii, care urmează după un asemenea atac) şi la bolnavi cart sunt predispuşi la apo plexie din cauza simţimentulul de nelinişte, ameţeală, tulburare de ochi, amorţeala extremităţilor etc. Tutulor acestor persone precum şi acelor sănătoşi, care însă vor să prevină la timp o asemenea suferinţa, recomand de a încerca metoda mea de vindicare care se efectuează cu un cost de abia 10 bani pe di şi care consistă numai în spălarea externă.
In acest sens recomand broşura maa ediţiune a 16-a :
Despre afecţiuni nervtfse şi Apoplexie
Prezervare şi Vindecare
care se eliberează GRATIS la farmacia naţională I. A. Ciura strada Lipscani Bucuresci, farmacia la Vulturu de aur S. Lebel Ploescl, farmacia fraţi Remer Focşani, farmacia la România F. Eitel Galaţi, farmacia E. M. Kerestez Roman, farmacia Charles Herzemberg Iaşi şi la farmacia Curţel E. Hainal Botoşani.
(s)	ROMAN WEISSMANN, fost medic militar
membru onorific al ordinului sanitar italian al Crucel albă.

INOĂLpiRE DE CLĂDIRI NOUI
| Pe gerurile deosibit de grele ale ierneî trecute s’a putut constata, ci nu exişti nici o sistemă de iîueâţjtire mal practiei de cât aceea cu sobe Maidinger „Comei* Nici sobele zidite, sobele de porţelan, calorifere'e n’aft putut da căldura îndestulătoare; aşa că în mal multe cazuri citatele aparate de încâlcire s’a înlocuit prin sobe Meiding-er,, Cornet.11 Regularea oâldurel se face în mod cel mal prefect, obţinându-s cu una şi aceeaşi sobă o diferenţă de căldură de la 5—30 R. după trebuinţă Consumaţiunea combustibilului este mică în raport cu mare căldură ce dă soba, iar ca material se poate întrebuinţa cocs, cărbuni de piatră, ligniti, lemne şi coceni de porumb. Soba serveşte şi co ventilator şi se găseşte în esecuţiunea cea mal simplă, precum şi în cea mal elegantă, ast-fel că poate ii aşezată în saloanele cele mal luxoase precum şi în odăi simple. Sobele centrale Meidinger .,Oorwet“ încălzesc până la 1,200 m c. şi pot fi întrebuinţate ca lorifere pentru încălzire de clădii 1 jomplecte. Toate şcolile cele noi, prscnm şi palaturile administrative şi alte multe clădiri publice şi particularo sunt prevfizute cu aceste sobe.
O încălzire igienică şl economică fiind punctu capital al nnel clădiri, îmi permit a atrage aten ţiunea proprietarilor asupra Sobelor Meidinger „Comet“ construite în fabrica mea’
(391	Adolf Salomon, Strada Doamnei 14 bis.
LiSABETHARDIN
M<Sşă diplomată din Streinătate
Se pote câştiga îatr’o Ai 300,000 FRANCI
Cumpărând bilete d’ale MAREI LOTERII TURCEŞTI
A 112-a tragere va avea loc la h Septembre 1888.
Plata câştigurilor e garantată de guvernul imperial Otoman.
Tabloul Primelor :
mare lot de 300,000 fr. 300,000 fr
1 lot de	25,000 ,	25,000
1 lot de	10,000 ,	10,000
1 lot de	10,000 ,	10,000
s 1 lot de	2,000 ,	2,000
1 lot de	2,000 ,	2,000
1 lot de	2,000 ,	2,000
1 lot de	2,000 ,	2,000
1 lot de	2,000 ,	2,000
1 Tot de	2,000 ,	2,000
12 loturi de	1,250 ,	15,000
28 loturi de	1,000 frigare 28,000	
500 loturi de	100 ,	200000
550 loturi	Total	600,000 f
PREŢUL BILETELOR
1 Bilet . .	. . 5
5 Bilete . . .	. . 24
25 Bilete . . .	. . 118
100 Bilete.. . .	. 465
fr.
Lista oficială a tragere!, va fi trimisă imediat fie-cârul cumpărător, după tragerea ce va avea loc irevocabil la 30 Septembre 88.
B
Câştigătorul va fi însciinţat prin depeşă în (jiua tragere!.
C
Tragerea va avea loc la Constanti-nopol, în palatul Imperial al monetâ-rieţ.
D
Pentru cumpâi’area biletelor, a se adresa trimiţând banii în mandat poştal, cec, s’aU scrisbre de valore la 5 directorul Gomptuarulul Comercial, grande rue de Teke, No. 557,.
Constantinopole. (21)	(Tnrqnie)
OPERAŢIUNI DE CEREALE
î		Brâila 11 August 1888						
							•r“(	
|	CUMPERATOR	VENZATOR	FELUL	Hectol.	03 Ui â	Preţul		OBSERVAŢII
					j		& S	
	Nicolopulo	Crisoveloni	GrâU	1600	57* 4	12 30	c.	
j		M. Cohen	»	3400	59*/*	12 55	IU.	
	1 "	>	»	3300	59	11 55		
ţ	1	Kisestein		700	59	11 50		
|	G. Mendl	Bacii	»	900	58»u	11 —	c.	
\	>	T. Dimitriadi		1750	59	11 40		
j	Zerman	Crisoveloni		12400	591/3	12 —	s.	
	Wal Ier	Perl ea		4200	55	10 40		
j	»	Cottis		1300	60'/2	13 25	m.	
	Peirano	Catzighera		2600	60	12 70	»	
1	Sechiaci	Lombardo	»	4450	58'12	11 2t)	s.	
J	>	Casanova		3000	591/2	12 25	m.	\u
	A. Verona	Vrioni	»	2000	59 u2	11 80		. ‘î I
		Sgardeli	»	3500	59	11 70		
f	Nicolaidi	Politia		2800	59	11 80		
i	Feitler		Grâu v.	12000	60	12 35	s.	
	Agnesi	Vrioni		1500	572	11 70	m.	
1	Marghiloman	Bluman	»	1500	60	11 80	»	
	L. Mendl &	Violato	Porumb	2700 1	60’'4	7 87'.2	c.	
|	!	Vecsler	»	2000	61	7 85	m.	
[	Nicolopulo	Cottis	Grâu	2400 1	59	11 60	»	
	!G. Mendl	Vasmagidi	Orz	2000 1	47*/i	5 80		
Athanasio M. Tlianu, mijlocitor de cereale, Bursa Brăila
PBECIURILE CELE MAI MODERATE
■ j:
m
OJ3
Noul
HOTEL
m
CTC3

__________BULGARIA
Acest hotel are 30 de camere confortabile şi bine mobilate. A-semenea poseda şi un mare Restaurant cu tot felul de mâncări şi băuturi dintre cele mal alese. Posedă şi un grajdiu pentru ca! şi un şopron pentru trăsuri cu Preciurî forte moderate.
Sub-semnatul nu va cruţa nimic pentru ca onor. visitatorl să fie pe deplin mulţumiţi, impunând cea mal mare acurateţe şi promptitudine.
r
fad
Sk
B3
e~q
P3
fcxd
__ __

(10.
1.1-
PROPRIETAR,
-3.d.j.)
sip o i or ţ a mr e
! rj	.ir î . ai c. i	seve
l'lfiO

BWf .
BANCA NAŢIONALi A ROMÂNIEI
SrrTJ^'TIXJlSrEîA.
1887	1888
8 August	ACTIV	30 Iulie 5 August
35346142	CasatMoneda	, , •	33820033	34207521
25867515	( Bilete ipotecare		25728760	25729480
1744647	Efecte predate la Casâ spre încasare . .	5081063	4016973
19955411	Portofoliu, român şi străin		18032074	18109035
17373340	împrumutul garantat cu efecte publice . .	12881190	13266370
11988501	Fonduri publice		11999729	11999729
2503075	Efectele fondului de reservâ		2971769	3090380
195646	, , , amortisarea Imobilelor	235321	266263
2924476	Imobili			3383719	3389560
138990	Mobiliar şi Machine de imprimat .....	122534	122534
46473	Cheltueli de administraţiune . . , .	50035	54504
30640384	Deposite libere ..... ....	17906941	22640348
40224853	Compturl curinţl ... 		21985684	20975445
6873802	, de valori		43664224	44483496
195823255	PASIV	197863076	20235L638
12000000	Capital		 . . . .	12000000	12000000
2506847	Fond de reserv		 . .	3093929	3093929
195859	, amortisarea Imobilului		267901	267901
108072640	Bilete de bancă în circnlaţiune		119221560	120216560
1083676	Profituri şi perderl ,		 .	1388839	1388839
204360	Dobândi şi beneficie diverse		126500	151979
30640384	Deposite de retras		17906941	22640348
39224746	Compturl curinţl		13600957	15940424
1894743	, de valori. . . .	30256449	26651658
195823225		197863076	202351638
NEPUTINŢA
1ARBATEÂSOA
|PRO ENITĂ DIN ORI-CE CAUSâ Jso vindică sigur şi radical în-tjtj’un. timp fdrte SCUrt, prin un tjatament extern sub conducerea unul doctor în medicină, din Capitală. Resultate surprindetdre.
A se adresa In persdnă s£u prin scrisdre la d. DIMITRIE GE NIELEANO, Str. Bateriilor, No. 17, Bucuresci, (orele 1—2 p. m. şi 7--8 sdra).	(2)
BASINUL MITRASZEWSKI
Strada Poliţiei 4, şi cheul Dâmboviţel
situat într’o grădină bine îngrijită, s’a deschis pentru tot sesonul de vară de la 6 ore dimineaţa până la 8 ore seara.
De la 10 până la 12 ore a. m. basinul este reservat pentru dame.
Ab ouam intui de 10 băl. L el 6.
APA MINERALA NATURALA St. GALMIER
S6 nu uitaţi a cei © Sursa NOEL,
Sursa Ndel. Apele acestei noul surse trebue plasată în prţimul rang din clasa gazdselor, fiind bogată în acid carbonic natural, şi care se bucură de reputaS-nnea sa ca cea mal bună pentru ito-maeh fiind digestivă, temperantă şi apărativă, ast fel că combate cu energie apela cunoscute până acum ale Borzeeulul şi Giesshtibler. Acesta apă eseelentă este ffirte bună de a o întrebuinţa la masă de băut cu vin s4tt cu siropuri în locul Borseculul, fiind recomandată de medici chiar 171 la bolnavi ' pentru facilitatea el digestivi şi recoritore.	|
Apa din Sursa Ndel se găseşte la principalele magasine de coloniale, farmacii, drogueril şi la toţi vînijătoril de ape minerale. Cu preţuri fdrte convenabile.
In BuenrescI la M. Econom» et Comp,	In Ploiesci la Fraţii L şi Th. Christescn
In Ploiesci la N. Petreacă et Comp.	In Brăila la Petru şi Gheorghiadi.
Depoul general pentru tfită, România şi ţările limitrofe, a se adresa la d.
(31.)
S. STERIANO, Galaţi.
Singurul Deposit de:
din prima fabrieă engles*
Tomas Fleming Son & Q°
cu preţuri şl condiţ
SE GĂSEŞTE LA:
I. Schwartzstr. Oeoebal 6


Tipografia Ovulul *TELEGRAPHUL, Strada Blăaarl, No. 20-
www.dacoroinanica.ro
ANUL XIX. — No. 4828
IN BUCURE8U1 81 DISTRICTE 10 DANI NUMfiRUL
MERCURI, 17 AUGUST 1888
ABONAMENTE: Pentru Capitală:
Pentru un an .... Lei 24 „	şine luni	.	.	. .	„	12
„	trei luni	.	.	. .	„	7
Peutru Districte:
Pentru un an .... Lei 30
i>	?6«e luni.............16
»	trei luni	....	„8
Pentru Sire iuţită te:
Pentru un.au .	. ţu aur lei 40
B	ţXse luni	.	. >>	«20
„	trei luni.	.	• «	«10
Abonamentele te fac la 1 ?» 15 ale fii cărei luni.
UN NUM Eh' VECH1U 25 BANI
Abonamentele se plătesc înainte


EDIŢIA A DOUA
ANUNCIUBI 81 RECLAME
Aunneiuri pe pag. y linia 26 bauL Reclame	,,	IU	„	...	1 iei
,,	h	H	(.	. . •	3 lei
„	M	1	•«	* • *	6 lei
Pentru InaerţU ţi Reclame Redacţia na e responsabili.
Rpbtole nefrancate se refusi, articole nepubltcate se ard.
Iu Streinătate a se adresa:
Franci», Hayas, Laffittc et C-nie, plaoe de la Bourse, Paris.
Englitera, Eugiuo Mlooud,81 Fleet Street, E C., London.
Austria, Haaseustein et Voglei 9, Wien Rudolf Mosse Zeilerstaette, Wiene. Ongarta, O. Moriu Wieet, înBuua-Pesia Serviteuplats.
Abonamentele seplăteseînainte
Ax

Redar.ţiunea, Strada Bl&narl, No. 20.	DIRECTOR POLITIC :	I. 0. FUNDESCU	Admin istraţi unea, Strada Blftnarl, No. 20
BUCURESCI, 16 AUGUST 1888
Datoria tiberalilor-disidenţl
Vorbim astâ-(Jl cu şi despre lite-ralit-disideuţl.
In faţa gravei situaţiunl creată prin chiemarea junimiştilor la putere şi prin purtarea acestora, întrebăm : | caye e gândul liberalilor din aşa nu mita oposiţiune-unită ?
Ca să se înţel<Sg& bine gravitatea acestei întrebări, trebue să insistăm măcar cât de puţin asupra situa-ţiuniî politice de astă-(Ji.
Avem mal ântâî, un precedent nenorocit creat prin aducerea la putere a unui grupuleţ de 6meni cu totul străini ţerel şi fără consimţi-mânlul acesteia. Regimul nostru constituţional u’admite aces.a şi liLera-lil-disidonţl, prin orgagul lor Naţiunea, aii recunoscut-o.
Apoi, tn cele cinci luni de <Jile de când guverndză junimiştii, avem din partea acestora un mare număr de dovedi, şi tn vorbe şi tn fapte, că regimul ce aii să întemeieze e un regim reacţionar tn cel mai strict înţeles al cuvântului. In vorbă am vă-<jlut cu toţii deelaraţiunile României libere car! se rezumă în următdrea teorie : ,ţira acesta e incultă şi prea puţin desvoltatâ pentru ca se se potâ bucura de regimul constituţional ce i s'a dat; acest regim e periculos şi, dacă nu se pote restrânge informă, trebuie cel puţin ca, direcţiunea a-facerilor se se dea pe mâna câtorva âmenl, cu escluderea masei populare*. In faptă, am avut scandalul de la Giurgiu, lista prefectorală de la Bacăil, alegerea comunală de la Galaţi, schingiuirile de la poliţia capitalei şi atitudinea păstrată de guvern şi de organul seu oficios, România liberă.
Teoria şi practica concordă deci şi junimiştii dovedesc că aii nu numai idei reacţionare, dar şi hotărtrea d’a le aplica.
Faţă cu acâstă stare de lucruri, ce fac liberalii disidenţi ?
Ei stau neclintiţi tn ooaliţiune cu conservatorii, ca şi cum nici o schimbare nu s’ar fi făcut.
Aii drept să păstreze aoâstă posi-ţiune?
Să vedem.
In coaliţiune sunt două elemente, dintre care cel preponderant e elementul conservator. Acesta dă direcţia.
El bine, conservatorii sprijinese pe faţă regimul de asta-(JI ; organele lor de căpatenie susţin că Intre den-şiî şi junimişti nu esistă nici cea mai mică deosebire de vederi — şi esperienţa de cinci luni tnc<5ce dove-desce că tn adevăr aşa este şi unii şi alţii sunt tot aşa de reacţionari.
E deci evident că, mai curând săli mai târziii, dispărţirea ce de formă esistă între junimişti şi conservatori se va şterge, micele netnţelegeri de persăne vor dispare şi vechiul partid conservator se va reorganiza, păstrând naturalmente puterea.
Liberalii disideuţi ? —- Vor fi tu-
lăturaţi, pdte cu politeţă cu delicateţă, dar înlăturaţi negrişit.
Dar nu acesta e paguba cea mare ; la urma urmelor e fdrte să se întâmple aşa. Ceea ce e grav, e că liberalii-disidenţi, prin stăruinţa lor tn cualiţiune, vor fi colaborat la reconstituirea partidei conservatore şi la întorcerea regimului reacţionar.
In adevăr, stând într’o coaliţiune care sprijină actualul guvern, libe-raliî-disidenţî aprobă precedentul ne-constituţional creat de rege prin chemarea junimiştilor.
Stând î x coaliţiune, liberaliî-disi-de iţi aprobă teoriile reacţionare pe cari Rom. Liberă le face tn numele guvernului şi faptele acestuia.
Stând tn coaliţiune, liberal iî-ilisi-deuţi permit conservatorilor să se organiseze, să se întindă, să pue deplină stăpânire pe cârma statului.
Pot să voiască a easta liberalii-disidenţi ?
Neapărat că nu ; şi tdemai de a-ceea remânerea lor în coaliţiune e i-neesplicabilă, tocmai de aceea ei trebue să denunţe contractul cu conservatorii.
Acâsta e datoria liberalilor-disi-denţi şt ei nu pot lipsi de la dânsa decât dacă nu mal sunt liberali.
TELEGRAME
(Serviciu particular al <jliar. Telegraful)
Sofia, 25 August.
Guvernul urmăreşte cu vigore pe brigand!. In fie-care <ji se aduc prisonierl. Erl aft fost spânzuraţi două-rjecl de bandiţi de la Teteven şi c ici la Lom-Pa-lanca.
Berlin, 25 August.
Ştirea că amiralul Krantz, ministrul de marină francez, a ordonat înarmarea a opt cuirasate pentru a întări flota din Mediterana, a provocat aci o mare nelinişte.
Petersburg, 25 August.
1000 case atl ars în Orenburg. Peste 10,000 6menl sunt fără adăpost.
Pesta, 25 August.
Se diee că urmaşul lut Trefort va fi Albin Csaky saâ Geza Szapary.
Roma, 26 August.
Riforma speră câ întrevederea de la Eger va precurma comentările de acum înainte discreditate ce s’a încercat să se facă asupra întrevedere! de la Friedrichs-ruhe. Piarul stabilesce că Italia şi Austria sunt de acord în modul lor de a aprecia diferitele cestiunl ce preocupă Europa. El conchide că .din cele două întrevederi nu va ieşi nimic de care Europa ar putea să se plângă.
Viena, 26 August,
In privinţa întrevederel Comitetul Kal-noky cu d. Crispi se d*ce» 1° cercurile năstre autorisate, câ acăstâ întrevedere a fost un curat act de curtenire, dovada bunelor raporturi ce continua a esistă Intre Italia şi Austria. Nu s’aă încheiat înavoili politice. Nici cestiunea Masuahu-lul, nici delaţiunile între Francia şi Italia n’aa făcut obiectul întrevederilor de la Friedrichsruhe. Tripla alianţă e mal fermă de cât ort când.
Talon 26 August.
Opt cuirasate ale reservej aâ fost mo-bllisate erl pentru a face esperiente şi sserciţii în timpul unei periode de dece dile. Ele vor reintra In urină In reservă.
Londra, 26 August.
Guvernul a decis să urmârâscâ pe de-
putatul Redmond şi pe jurnalistul Valsh pentrr rolul jucat de dânşii în mişcările Irlandei.
Munich, 25 August.
D. Crispi a sosit. El a cinat, apoi a plecat pe la 9 ore la Milan.
Viena, 25 August.
Se anunţă din Gmunden (Jiarelor că Impărâtâsa Rusiei va sosi negreşit în a-cest oraş pe la 28 August ca să vâ<J& pe surorile sâle, ducesa de Cumberland şi principesa de Galles.
Berlin, 25 August.
împăratul a numit pe regele Danemarcei sef a! regimentului 6 de nlanl tu-ringezl.
Berlin, 25 August.
In onorea regelui Danimarcel s'a dat un prânz de gală de 60 tacâmuri. An luat parte principi! regali, principele regal al Greciei, fratele regelui Danimarcel, miniştrii Danemarcei şi Greciei, şi alţi demnitari.
Berlin, 25 August.
Regele Danimarcel şi fratele sân an plecai săra la Viesbaden, după ce an luat de la împăratul, care’! însoţise la gară, un concedin cordial..
Sofia, 25 August.
Ştirea unul atentat în contra principelui este cu totul falşă.
St.-Petersburg, 25 August.
Ţarul va merge probabil să asiste pe la sftrşitul lunei la manevrele din guver-vernâmântul Kherson.
----—
Iarăşi agitaţiuni antidinastice
Ziarul nostru a fost cel d’întîl care cu sosirea d-lui Lascar Catargiu în Iaşi, a denunţat ţârei conspiraţiunele câtor-va boert din Moldova, împreună cu copilul din flori Cuza, prinţul archimandrit Vo-gorides şi chiar cu însuşi prefectul oraşului Iaşi, Aleco Balş.
Denunţarea ndstră, pe care astâ-dl o reînoim, să nu se creadă câ este lipsită de temeiu. Agitaţiunile antidinastice iarăşi an început şi misteriosele conciliaburl de la .Hotel Binder, din a doua Capitală, continuă Zilnic. Guvernul junimist trebue să aibă cunoştiinţă perfectă despre acele conspiraţiunl, precum de sigur are cunosciintâ câ prefectul Balş ia parte activă la iele.
Şi ar trebui cine-va să fie orb şi neghiob, pentru ca să nu vadă san vânând, să nu priceapă cele ce se petrec de o bucată de vreme.
Curiosâ coincidenţă găsim în faptele care se petrec. Când sosise In Iaşi, şeful conservatorilor, d. Lascar Catargiu, — Cuza venise şi el. Consfâtuirele secrete aO urmat apoi In cursul unei săptămâni împreună cu prefectul Balş şi alţi cunnoscuţl antidinasticl din Moldova, astâ-dl după intdreerea d-lui Nunufâ Roz-novanu şi a prinţului Vogorides de la Kiew, boeril şi Guza 'şl an dat iarăşi întâlnire la Hotel Binder şi an. reluat cursul întrevorbirelor conspiratdre. Vorbe de sigur destul de interesante, i-ar fi a-dus gospodin Vogorides din Kiew.
Şi apoi ciue nu vede agitaţiunile continue antidinastice ce se desfăşură, de o bucală de vreme In iaşi, cu o ne mai pomenita neruşinare şi indrăsnâlă. Ce însâmnâ 6re discursul spionului Muzicescu şeful carului Metropolitan din Iaşi şi profesor la conservator, care M a ţinut la Kiew în limba rusească*, limba sa naţională, protestăm în numele protectorului sân, Episcopul Melchisedek contra guvernului, care u’a trimes represintanţi oficiali, din considerente politice. Cine-6re l-a autorizat pe acest parvenit să afirme în faţa representaţilor poporului rus, adunaţi la Kiew, cu o îndrăznâlâ ne mai pomenita : câ se face forte de a de-
clara că sentinentele romaneşti sunt pentru Rusia ? Ce înseamnă apoi broşurele ,Cestiunea dinastică în România tipărite româneşte şi franţuzeşte, sub pseudonimul ‘Un gălâţean, şi împrăştiate în tdta părţile ? Cine-’l autorul ? Nu cum-va o fi d. Lermentoff, un Hitrovo al laşului ? Cum se esplică relaţiunile strînse ale conservatorilor cu acest domnişor consul care la 14 Martie se afla în mijlocul turburătorilor de stradă ? Cum se esplică apoi curînda apariţiune a ziarului Cuzist Adevărul, care va fi redactat de un fost agă al Domnitorului Cuza ?
lată cestiunl grave, care pun pe gânduri ori ce român de inimă. Ce face însă guvernul faţă cu aceste făţişe conspira-ţiunî contra Tronului ? Ce face d. Ro-setti, care are deplină cunoştinţă despre tot ce se urzeşte, de vreme ce a declarat câ o mână streină se amestecă în tre-bile nâstre de Stat ?
Ce face ?
sperie -cine-va de succesuh-lul Boulan-ger, numai dacă republicanii se vor uni şi vor face o coaliţie contra reacţionarilor,

0 couspintţlane
Din Madrid se scrie (Jiarulul Temps câ in regimentul d’artilerie din împrejurimile Madridului s'a descoperit o conspiraţiune urzită de sub-oficeril din acel regiment, de doul profesori de eihitaţie, din care unul şeful manejului grajdurilor regale. Şâse sergenţi an fost arestaţi ; 60 ofiţeri de la acest regiment aă fost detaşaţi.
Autorităţile din provincie atl primit ordin să fie cu mare băgare de sâmâ. Se crede câ va fi o mişcare militară. Ofiţerii superiori dorm în fie-care sără în casarme'
Ministrul de resboiu pretinde câ a ştiut despre acăstâ conspiraţiune şi că a ţinut-o secretă până acuma.
Informaţiunî Exteribre
Alegerea lut Boulauger şi presa străină
Premdenblatt (jjce câ alegerea generalului Boulanger nu arată In nici un chip opiniunea ţârei.
Jurnalul austriac adaogă că victoria generalului Boulanger nu constitue un succes nici pentru orleanişti nici pentru bonapartişll.
Noua presă liberă sfâtueşte pe republicani se tragă o învăţătură folositâre din experienţa neplăcută ce aâ făcut-o şi să se gândeşcâ pentru viitor.
‘Rămâne cu t6te acestea o consolaţiune pentru republicani, d>ce jurnalul vienez, aceia câ generalul Boulanger, nu e măcar jumătate ca Napoleon,.
Presa se teme să nu fie mare încurcătură la alegerile viitore mal ales dăcfi agitaţia electorala â la Boulanger va intra în obiceiurile poporului; ea declară că a-tuuci francesii pot să se desguste de Republică.
Impresiunea produsă prin alegerea generalului n’a fost tocmai rea, după cum se aştepta. Numai presa germana a e-xagerat înadins importanţa loviturei primită de republicani şi afectâzâ o nelinişte nu numai pentru pacea internă a Franţei, dar pentru pacea europânâ, care necesarminte e ameninţată de o schimbare de regim care nu se va putea face fără violenţe grave.
Acest pesimism a presei germane a impresionat chiar Bursa din Berlin, eare a primit cu o uşărâ scădere scirea despre isbânda generalului.
Presa din cele alte ţeri a primit cu sânge-rece şi imparţialitate scirea despre isbânda generalului.
Atitudinea jurnalelor engleze e demnă de remarcat ; ele apreciază faptele cu calm şi par a fi în perfectă cunoştinţă de cau4â, pentru că ele constată câ succesul lui nu va avea nici o influenţă asupra majorităţel pe care să sprijină guvernul. Aceasta e conform cu realitatea.
Cu acesta ocasie s’a făcut o curi6sâ statistică, acea a voturilor obţinute de generalul Boulanger în diferitele alegeri în cari a fost candidat, faţă cu voturile căpătate Ia aceleaşi alegeri de candidaţii republicani.
Din comparaţiuneaa cestor cifre resulta câ numărul voturilor căpătate de republicani în diferite alegeri parţiale e a-pr6pe îndoit de acele ale Iul Boulanger.
Acesta a întrunit 693,172 voturi, >pe când diferiţii candidaţi republicani, ad-> versarii Iul aă intrat 1,173,146.
După cum se vede, nu trebue să se
Desminţire
Politische Correspondentz e autorisată a declara cu totul lipsită de temeiu ştirea unei fol din Paris, câ s’ar fi ivit noul semne ale unei mişcări revoluţionare în oştirea spaniolă şi câ s’ar fi făcut arestări în casarme. încercarea, de a reduce aceste pretinse fenomene la influente carliste, n’are nici o bază, pentru câ In Spania nu mal există o partidă carlistâ.
întrevederea Iul Crispi eu Bismark
Din Berlin se scrie următorele :
Se menţine părerea, că între Bismark şi Crispi s’au preparat aranjamente im portante privitâre la cestiunea Meditera-nel. Nu se crede că se va agrava conflictul franco-italian, dar bate la ochi, câ Crispi ’şl-a grăbit plecarea de la Friedrichsruhe, când s’a anunţat din porturile franceze o activitate mal mare şi hotâ-rîrea, de a se încerca o mobilisare a flotei franceze.
Fortificaţiile nostro şt presa rusfi
Novosti într’un lung articol se ocupă de fortificaţiunile de la Galaţi şi Focşani. Vor fi construite la graniţa ruso-românâ, —(jice numitul iar, puternice puncte de rezem, care închid ambele căi ferate strategice cart duc din Rusia spre Dunărea de jos. Urmând instrucţiunile vecinilor sât, România, nu se dă Înapoi de la nici un sacrificiu pentru ca să închidă Rusiei drumul spre peninsula balcanică şi să o aducă lu frontul de la sud-vest într’o posiţiune strategica tot atât de nefavorabilă ca şi posiţiunea pe care o are şi cele-l’alte graniţe europene.
Novosti încheie cu urmâtdrele cuvinte Românii comptâzâ că fiind uniţi cu Austria să p6tâ strămuta resbelul pe teritoriul rusesc, pentru câ nu numai Germania dar şi Austria sunt pe deplin convinse câ românii, îndată ce se va declara resbel, vor intra în Rusia.
■ ■	»«*»> • »w<
STRfilNIt ŞI ROMĂNll
piarul oficial al imperiului rus Pra-vitelstveni Wiestnik publică în numărul sâU penultim, Ukaznl imperial, prin care se ordânâ tutulor societăţilor de exploatare, precum sunt cele industriale, comerciale, de asigurare etc. etc. ca până la Ianuarie 1889 să se conformele cu ur-măt6rea disposiţiune a Ukazuliiţ imperial :
Art. i. Totl amploiaţii societăţilor In cestiune trebue neapărat se fie supuşi ruşi.
Alin. a). înlocuirea amploiaţilor se vă face ireptat şi anume in următorul mod :
www.dacoromanica.ro
/
T h
?i
TELEGRAFUL — 17 AUGUST 1888
t
tu
De la 1889 şi pSnft la 1890 se vor înlocui Vs din amploiaţii streini cu amploiaţi "omâni, iar de la 1890 si păne la 1892 se vor înlocui şi '|s reinasă ocupată de streini.
Ministerul de interne este însărcinat a pune în esecuţiune acest ukaz, anunţând conţinutul sen tutulor societăţilor esistente în imperiu.
Ukazul imperial a produs, precum ne declară presa rusă, cea mai bună impresie asupra opiniei publice. In Rusia până acum societăţile de exploatare, precum sunt cele ale căilor ferate, de asigurare, de exploatare a podurilor, minelor, fa-bricelor, etc. etc. att avut de obiceiu să recurgă la străini şi mai cu sâmâ la germani şi francezi. Tehnici ruşi, ingineri, mecanici, precum şt în general 6menl cu educaţiune profesională cu greu ’şl gâ_ s6tt ocupaţie. Din acăstâ causă s6 for-mezâ un strat mare de proletari inteli-ginll, cari de şi diplomaţi şi cu cunos-cinţe largi în sciinţele aplicate, nu ’şî putăa găsi de loc mijlâcele de esistenţă în ţera lor proprie.
Acâstâ stare de lucruri a făcut pe guvernul imperial rus să reguleze cestiu-nea privitâre la amploiaţii streini şi se puie printr’un Ukaz special capet unei adevărate invasii de streini în Rusia.
Lăsând la o parte ţera muscalilor s6 ne întârcem privirea spre mica nostrâ ţerâ.
La noi mal mujt de cât în Rusia valurile streinilor aU acoperit t.6t.e caile de exploatare. Multe şi numerose societăţi există în ţ6râ; avem două de asigurare, cea Naţională şi cea numită Dacia-România ; avem apoi un număr ore care de societăţi precum e aceea de Construcţii şi altele. In tote aceste societăţi personalul administrativ să compune aprdpe esclu-siv de străini, în biuronrile societăţeî Dacia nu se vorbesce de cât unguresce, nemţeşte şi leşeşte, în biurourile celor alte societăţi asemenea.
Nici un cuvânt românesc, nici o fisio-nomie română... streini şi streini. Şi în acest timp tinerii români, toţi cei cari a£i în buzunar diploma de bacalaureat său sunt licenţiaţi din şcâlele normale cutreerâ stradele oraşelor căytând ocupaţie. Uşile societăţilor nostre le sunt închise, căci acolo nu se primesc de cât străini şi streini.
Părerea nâstrâ este că a sosit în fine timpul oportun pentru ca cei de la cârmă se se ocupe cu stârpirea răului, pe care’l denunţăm.
Ţâra românâscâ, înainte de tote, a românilor este şi trebue se fie; românii cer pâine, românii cer de muncă—se le dăm ceea-ce drept aQ imprescriptibil, apoi din prisosul ce rămâne se împărtăşim pe streinii-nevoiaşl.
Mare pâcat att avut şi ah ocârmui-toril noştril că cu uşurinţă aâ privit la acestâ cestiune, mare greşalâ aâ comis şi comit când sunt buni şi îndurători pentru streini şi răi şi nepăsători pentru români. '
Atragem der atenţiunea ocârmuirei a-supra cestiunel de faţă.
INFORMATIUNI
ţ)iarul Svoboda în ultimul săfl număr tipâresce o corespondenţă din Giurgiu, în care autorul corespondenţei narâdâ o conversaţie ce ar fi avut cu un cinovnic de la Ambasada rusăscă din Bucuresci.
Intre multe alte cinovnicul a declarat că d. de Hitrovo aşteptă cu nerăbdare nisce evenimente sângerâse, ce se vor isca In România pe timpul viitorelor alegeri generale.
Aşa se fie ?
Nu cum-va d. de Hitrovo prevede o nouă răscdlă a ţăranilor ? Nu cum-va iarâ-şl vom vedea cutreerănd satele nos-Ire iconarii ruşi ?
That is the question.
X
Intre Cotnana şi Prundu, judeţul Vluşca s’a ivit o bandă de tâlhari. Ea se compune din vre-o două-deci indivizi înarmaţi cu puşti Peavody
*
Citim în Curierul Român din Botoşani:
Preţul grâului continuă a se mănţinea bine, cu sigure tendinţe spre urcare. U-nul din marii proprietari ai Dorohoiulul, d. Pilat, a vândut cu 1470 lei în aur vagonul, pe loc, iar unui alt mare proprietar, d. Cortazzi care posedă cel mai frumos grââ îu partea locului, i-s’au o-ferit iert 1,550 lei pe vagon, gara Leor-da. — Totul, der, indică producătorilor reservă şi prudenţă, nerămâind cea mai mică îndoială despre tendinţa spre urcare a preţului produselor lor.
n
Aflăm cu cea mal mare bucurie că starea sânătâţ i d-rel Ifajdea merge spre ameliorare.
Distinsul nostru om de şciinţâd. B. P. Hâjdeu s’a întors Vineri în Capitală, venind de la Agppia.
u
Piarul academiei medico - hirurgicale din Petersburg Medeţinsky-Wiestnik a-nalisând raportul d-lul Gamalia, privitor la vaccinul holeric, să pronunţă contra descoperirei făcute.
Facem cunoscut cetitorilor noştril că d. Gamalia e basarabean, adică român din ChişineU.
X
Un lup turbat a muşcat şapte ţărani din comuna Iveşti. Toţi aft fost aduşi în cura d-!ul d-r. Babeş.
»
Eri s’a terminat congresul institutorilor rurali. Fie-cane revisor va face un raport amănunţit în acesta privinţă.
X
Ministrul nostru din Athena face cunoscut ministrului de externe că de cât va timp a apărut în Athena şi Pireu bilete falşe a 500 drahme, s’a prins până a-cuma 99; după multe cercetări s’a descoperit că ele eraâ puse în circulaţie de fraţii Adolf şi Sttilio Demardini lucrători în minele de la Laurium, ei aâ mărturisit că esistâ în Itâlia o asociaţiune de falşificatorl ai căror membrii se află răs-
pândiţi în t6te Statele şi bă tot ei sunt falşificatorii biletelor bâncel Franciel şi ai biletelor băncei României descoperite la Seve rin.
Guvernul grecesc a trimis în Italia pe procurorul Caragea pentru urmărirea in vestigaţiunilor ; în momentul din urmă s’a mal descoperit la Misolonghi mal multe bilete false de 100 drahme.
X
! Aflăm că hotelul Binder din Iaşi ar fi scos în vîmjare de către proprietarul său. Şi fiind-că acest hotel este una din zidi-rele mari din oraşul laşi, nu ar fi nimerit 6re ca Primăria să o cumpere pentru instalarea şcdlel de meserii, ori chiar pentru palatul comunal ? Situaţiunea â-cestel zidiri, este din cele mai fericite pentru asemenea destinaţiune, de 6re-ce se găseşte în cartierul cel mal frecuent şi deci ar corespunde, nici că se p6te mal bine, uneia din menirele mal sus arătate, şi apoi preţul după cât suntem positiv informaţi, e fârte avantagios.
X
tvBiuroul societăţeî institutorilor din Ilfov, s’a constituit ast-fel:
Preşedinte d. Constantinescu (Gopâ-ceni), vice-preşedinţi d-nil Vasilescu (Ra-dovani) şi lonescu (Otopenl), casier d. Simionescu (Otopenl), secretar d. Timuş J şi bibliotecar d. Gilorgeanu (BudescI).
X
Ieri s’a întâmplat o ceartă între căpitanul A. B. de linie şi căpitanul V. R. de roşiori.
Cearta se va vida printr’un duel. Aijl la orele 10 secundanţii ambelor părţi s’aâ întîlnit şi aâ stabilit condiţiunile întîlnirel pe teren.
X
Asărâ a sosit, venind din Florica, fostul ministru de instrucţie, d. Dumintru Sturdza.
X
Un individ anume M. C. ;Molu, aspirant pachist la vr’o funcţie la primărie, a înşelat ieri pe <1. Anghelachi Solacol cu mal multe parale, declarându-se a fi agent al primăriei însărcinat de a închiria nişte case pentru o sc61â.
D-le primar, dări iute omului o funcţie, de âre-ce vedeţi bine că dignus est, pentru a sta alături cu d-ta şi cu spionul Leontie Constantinescu la primăria Capitalei.
Ce bandă de pungaşi vulgari 1
X
D-l D. G. Rosetti, fost. senator şi prefect la Covurlul a fost numit epitrop la Epitropia Sf. Spiridon din Iaşi în locul d-lul Vasile Pogor.
X
Septâmâna acâsta Regina va părăsi Neu-wied. M. lor se vor întâlni la Oderberg şi d’acolo se vor îndrepta prin Ungaria, Transilvania spre Sinaia.
X
O furtună forte puternică a distrus t6tă recolta de pe moşia d-lui V. Alexandri. Pagubele se urcă la 100,000 lei.
O nouă fabrică de hârtie de ţigară se (Jice că se va face îu Iaşi de mal mulţi debitanţl de tutun.
Le urăm isbândă.
X
Procesul comunei Galaţi cu antreprenorul egourilor, care s’a redeschis prin nereuşita transacţiunei propuse, e sorocit în Septembre la Curtea de apel din
laşi.
X
A(Ji aâ început cursurile şcdlelor primare în tetă ţâra.
n
Oficiul telegrafic de la Bălţate-ştl s’a închis cu începere de sâmbătă 13 August.
X
La direcţia căilor ferate române se va face o comandă de nişte vagdne.
X
Se (jice că d. I. Popp Florentin, profesor la liceul din Iaşi va fi numit ca director al acelui liceâ în locul d-lul V. M. Burlâ.
X
Tertipuri junimiste.
Alegerile de la Mizil, care erau sft se facă duminecă n’aâ avut loc, şi s’aâ a-mânat.
Pentru ce ?
Pentru că judecătorul care trebuia sâ presideze a plecat în congediu de sâmbătă seră.
Iată ce scrie piarul Buzeul despre nelegiuirile la care a recurs administra-ţiunea spre a paralisa alegerile în cestiune :
„D. Judecător de ocol ce urma a presida biroul, din ordinul d-lui Marghiloman No. 2 a părăsit postul astâ-serâ la ora şi jum. cu trenul spre Bucuresci.
»Subprefectul a fost astâ-dl în Buzââ pentru a lua instrucţil cura are sâ procedeze, şi prevâfjând că alegătorii nu se vor lăsa a fi escamotaţi de membrul co-misiunel interimare care va presida biroul ,în lipsa judecătorului, i s’a pus la disposiţie forţa publică ca mijloc eficace pentru convingerea alegătorilor neînţelegători care se vor opune a vota pe candidaţii d-lul Marghiloman.
„In cas când nici cu acâstă sperietură nu vor fi siguri de isbândă, atunci vor recurge la ultimul espedient de a nu deschide biroul.
X
Leonte Constantinescu cunoscutul spion rusesc s’a numit inspector al grajdurilor primăriei.. Bravo Pachi Protopopescu ! Frumoşi funcţionari aveţi. In ce ţâră, un individ, care fără ruşine sâ declară singur de a fi spion şi agent străin, sâ pune în slujbă ?
Mişelie d-le primar, mişelie demnă de un primar caraghios ca d-ta.
Aflăm că d-nu Nicolae Gristescu ex ad-dvocat public şi vechiâ funcţionar at statului, ’şl a strămutat domiciliul în comuna VrănescI, plasa Podgoria, judeţul Muscel, unde ’şl esercitâ şi profesiunea de advocat. Orl-ce corespondenta, se pote transmite prin gara Golescî.
u
Ni se «jice, că diarul cuzist Adevărul
s’ar fi espediat în mare cantitate pe la comunele rurale din disirictul Mehedinţi unde va fi distribuit gratis.
Propaganda cuzistâ se întăreşte în ţâră 1
—■»» ■»«	—
Un popă bătăuş
Citim în Viitorul din Târgovişte :
D-nu M. Georgescu învăţătorul şcdlel comunei Jupânescl, jud. Muscel, ne comunică lucruri grave în contra preotului I. Bucurescu, asupra cărora atragem de-osibita atenţiune a autorităţilor în drept şi le rugăm sâ caute grabnice măsuri de îndreptare. Ast-fel, ni se scrie că acest preot a devenit un haidamac, bătând pe ori-cine nu ’i face pe voie.
Pentru bătaia ce a suferit de la acest preot un anume Barbu, a fost condamnat la inchisâre şi graţiăt de Rege. Pe cumnata sa I6na Păun Văduva a bătut-o asemenea fârte crunt în cât era sâ mâră. Pe mulţi locuitori din comunele Dârmo-nesci, Petrescl şi Valea-Mandri ’l-a speriat cu asemenea fapte barbare.
Ceva mal mult, denunţătorul, Jnvâţâ-tor în Jupânescl, mergând pe la dânsul a voit să’l sugrume de gât. D-sa a reclamat I. P. S. S. Mitropolitului Primat, care a trimis la localitate pe părintele protoereu al judeţului Muscel. Ancheta s’a făcut, dar culpabilul n’a fost dat în judecata, lntr’una din (jilele lunel Iulie s’a dus cu câţi-va Omeni din comună la o proprietate a d-lul Georgescu şi ’i-a cosit ca la un pogon de loc.
Pe când voia sâ ’l încarce a fost prins de d-sa, şi în loc sâ respec.e dreptul de proprietate a sărit asupră-i cu uu lemn, o vindu-1 în cap şi făcându-1 Ir el răni, din care causă a zăcut mal mult timp.
Supunem aceste fapte neomenescl la conoscinţa I. P. S. S. Mitropolitului Primat şi ’l rugăm sâ ia măsuri de îndreptare contra acestui preut.
MONUMENTELE IAŞULUI
Primim din laşi urmâtârele:
La biserica Trel-Erarchi din laşi, mulţumită silinţelor distinsului architect, d. Gabrielescu, lucrările de restaurare merg repede, aşa că se speră, urmând cu stăruinţa ce o vedem că se pune acuma, de a avea acest monument mal curând gata, de cum se prevedea dacă ar fi re-mas exclusiv pe sâma d-lui Lecomte de Nouy.
Intru cât priveşte lucrările de sculptură a exteriorului bisericei, ele sunt a-prâpe de a se termina, dar în lăuniru, afară de instalarea calorifelor tot mal remâne încă mult de lucru. Nu se pdte hotărî cam cât timp se vor face decora-ţiunile interne şi externe ce suut aprope de a se începe, totuşi judecând după activitatea ce o desfăşură talentatul architect d. Gabrielescu, am putea crede că până în trei ani biserica va fi dată cultului.
Dărâmarea caselor, ce închideau ve-

FOITA PIARULUI «TELEGRAFUL,
- »b
tt-)S <	■>	' !
{'noti.i e o i . imu i it -ijji-iS; ou fulVU ii / i'l :
(48)
MOŞTENIREA
MILIOANELOR
de
JAVEJ, 8 AU GER
PARTEA A TREIA VI
-». i .	* ij* » •	■
Picior-de-barzâ, deveni şi el nervos ; din când în când se uită la Sfârleasă, clipea din ochi, când Alfred nu se uita ut la el.
Sfârleasă, care ia început respundea tovarăşului lui, începu a nu se mal uita la el.
Alfred care nu observa aceasta, mânca şi bea. Iusă din când în când punea
mână la buzunarul jachetei ca sâ se asigure, dacă cel două sute mii lei sînt în buzunar.
Cel doi lucratori plătiră şi se sculară de la masa, apoi după ce se uitară încă odata la cel trei companioni plecară.
Eşind afară, unul din el scose un carnet din budunar şi scrise pe el la lumina unul felinar, numele lui Picior-de-bartjâ.
—	Pleacă mâne, <Jise cel-alt.
—	Da, cu vasul Pereire.
—	Sâ luăm şi noi căte un bilet,
—	Şi ea sunt d’aceastâ părere; în «rmâ ne vom culca.
—	Cine sâ fie cel doi indivizi ?
—	Nu ştia. . . Me tem să nu’l urmărească cu acelaşi scop ca şi al nostru.
Cel doi omeni, se îndreptară spre locul unde era vasul Periere.
Trecând pe lângă o bancă, vâdurâ un serinan om, îmbrăcat prost, şi care rodea o bucată de pane uscată.
—	Iată un om, dise unul din el, care n’are nevoe de cuţit ca sâ şl taie pâinea,
—	Ce miserie !
—	Se vede că în tote ţerile e miserie.
Unul din el scose un gologan de
dece şi’l dădu nenorocitului.
Acesta ridică capul în sus şi se uită la bine-fâcâtor. Sermanu! pare-că stătea
la indoialâ ... apoi luă banul şi strîn-gându-1 în mâna (jlise :
—	Mulţâmesc! 'dise el în franţudeşte.
—	Eşti francesl strigă lucrătorul.
Nenorocitul tresări şi respunse:
—	Da ... da . . dise ei
—	De mult eşti în America .
—	Cam de mult.
—	Se vede că ai venit aci să fad bani şi când colo . . .
Cel-alt lucrător ’l întrebă :
—	Din ce departament eşti ?
—	Sînt din Bretania, res.unse necunoscutul, după un moment de indoialâ.
—	Eşti de pe termul mărei atunci ?
—	Da ... şi am venit în America sâ cultiv pământul.
—	Ren al făcut.
—	Mal bine te duceai în Africa.
—	Se pote. . . însă acuma ce sâ mal fac, se vede că n’am noroc. . .
—	Ţine, dise lucratorul care nu’l dăduse nimica, nu sîntem bogaţi, însă sâ nu did că ai întâlnit în străinătate nişte compatrioţi şi n’aâ voitsâ te ajute. Ţine dece lei, şi succes bun.
—	Mulţâmess, dise necunoscutul.
Sculânduse de pe bancă strînse mâna
celor doi lucrători cari plecară.
Alfred, Picior-de-bardă şi Sfârleadă, sfârşiră de mâncat.
Viitorul moştenitor al celor cinci ini-li6ne, puse mâna în budunar ca să scotă un bilet de bancă şi sâ plătească.
—	Nu te osteni, dise Picior-de-bardă, plătesc eu.
—	Da, plătim noi, adăuga Sfârleadă.
—	De ce să plătiţi voi, tot trebue sâ schimb.
Alfred făcu semn unui, chelper şi ’l dădu biletul de bancâ.
Picior-de-bardă se uită încă o dată la prietenul lui, care părea fârte preocupat
După ce plăti, Alfred se sculă. Cei doi to varâşi’l imitară.
—	Acuma, dise Alfred, să ne luăm biletele.
—	M6 tem sâ nu fie prea făi'dia, djse Picior-de-bardă.
—	Ş’apol nu e nevoe sâ luăm numai de cât astă seară bilete ; se găsesc ele şi mâne.*
—	Aşa e, dise Picior-de-bardă.
—"ie şi aşa, dise Alfred, atunci să facem o preumblare pe cheia şi apoi sâ ne ducem să ne culcăm.
Picior-de-bardă şi Sfârleadă se uitară iarăşi unul la altul.
Era intunerec, din distanţă în distanţă eraa felinare, cari luminaa cheiul.
—	Cum voeştl, dise Picior-de-bardă.
—	O! sîntem trei, n’avem de ce sâ ne temem, dise Sfârleadă.
—	Se pâte, însă multe sâ întâmplă în porturi, nu e ca în Paris.
—	Aşa e, dise Sfârleadă, aci se adună bandiţii din tâte ţerile.
Dacă în acest moment, Alfred ar fi putut vedea la faţă pe cei doi individt, ar fi observat că sînt forte schimbaţi. In adevăr cei doi individi eraa grodav de palizi.
Iţi acelaşi timp, pare-câ se înţeleseră, puse mâna dreaptă în busunarul jachetei şi scoserâ câte un cuţit.
Sfârleadă ghionti pe Picior-de-bardă. Acestâ era un semn al lor; în acest moment acesta din urmă punând mâna pe umârul stâng al lui Alfred, dise :
—	Ul-te colo, ce e ?
Alfred se opri şi întorse capul în acea parte.
Iu acelaşi moment Sfârleadă ridică mâna dreaptă şi ca fulgerul împlântă cuţitul în peptul lui Alfred.
—	Ajută-mi să’l aşedâm jos, dise Pi‘ cior-de-barzâ.
—	îndată, dise Sfârleasă.
Lama unul cuţit străluci din noa în umbră şi se audi un strigăt de durere.
Cuţitul lui Sfârleasă întră în gâtul lui P’oior-de-barză,
—	A! miserabile,- striga acesta din
www.dacoromanica.ro
TELEGRAFUL — 17 AGUST 1888
derea bisericei dinspre stradă, a început din săptămâna trecută şi ne mângâiem cu speranţa că până după sf. Dumitru anul curent, t6te ruinele dintr’o parte şi de alta a turnului vor fi desfiinţate, aşa că frumosul monument să fie scăpat cu totul dintre zidurile, in care era închis întocmai ca într’o fortăreţă.
Şi fiind-că e vorba dc turn, în jurul căruia staa schele aşezate până în vârf, nu putem trece fără a arăta, opiniunea în general admisă, că mal de grabă să fie dărâmat cu iotul şi pentru tot-d’a-una de cât ar forma un contrast atât de păgân cu biserica. Apoi locul pe care ,e rădicat strică f6rte mult alinierel stradel şi dar, dacă este să se rădice un alt turn acela să fie în stilul bisericei şi pe un loc aşa ca se nu împedice alinierea stradel. In caz când s’ar invoca că ar fi o profanare pruilru amintirea istorică, clădirea unul turn pe un alt loc, rădicel atunci pe locul ce-1 ocupă actualminte, numai ca devenind să ocupe mijlocul stradel, să se aibe prevederea de a lăsa în jurul Iul, o piaţă destul de întinsă aşa că circula-ţiunea să nu sufere, precum nici alinierea stradel, pentru care Primăria ar trebui să ţie sămâ, acu in cât mal e timp, dacă are un plan de înfrumuseţare a oraşului.
Un alt monument al laşului este biserica Domnescă, Sf. Neculae-cel-Bogat, a căruia unic merit este de a fi istoric. A-căstâ biserică a fost dârimatâ până în temelie încă din anul trecut, din causâ că s’a găsit zidirea f6rte sdruncinată, atât de timp cât p6te şi de defectuositatea arhitecturel sete. Septămâna viitdre reînălţarea el va începe tot sub conducerea arhitectului Gabrielescu şi se crede că acestă lucrare va merge mult mal iute de vreme ce din punctul de vedere arhitectonic, nu presintâ nici o greutate şi nici nu are un stil artistic mal deosebit. Septămâna acăsta s’a curăţit temelia, care are o lărgime de doul metri şi s’ati săpat din jur împrejur, spre a se constata dăcâ nu este slăbită. In incinta bisericei, încă începuse a se face săpături pregâtitdre instalârel caloriferelor, der de abia s’ati ridicat câte-va straturi de ţerină şi s’a dat peste un şir de morminte 16te zidite în cărămidă. Procedându-se la desfacerea lor, subt privigherea comisarului desp. a IV-a, d-1 Nicşol, om ce se ocupă mult cu istoria şi cunoscut deja prin serviciile ce le-a adus archeologiel; s’a găsit până acuma 11 morminte şi se speră ca se vor mal găsi încă, de 6re-ce s’ati aflat din ele şi suprapuse.
Aceste morminte, după cât se pote constata din remăşiţile de mâtăsăril şi fireturi nedistruse încă de timp, par a fi de a familiilor Domneşti. Vrednic de luare aminte, este mormântul No. 7, prin mărimea lui şi care se găseşte aşezat la adâncimea de doul metri, de la fa a temeliei. Sicriul ce s’a aflat în el, este de scânduri de stejar, în grosime de 8 centimetri, care de şi putred, arăta însă a fi fost îmbrăcat pe din lăuntru şi din a-fară cu stofă bogată ; are patru belciugl grdse, prinse în scânduri de cuie mari în
formă de lance. In sicriul s’afl găsit pe lângă ose şi resturi de stofe bogate de mâtasă gelbenă brodată în aur.
In faţa altarului s’a mal găsit un mor-mînt de copil ca de doi ani, a cărui costum, păstrat întreg aminteşte secolul al XVI şi este de mâtasă galbănâ, bro-dât în aur cu fireturi tot de aur, cu mâ-niceie strimte şi acăror reverurl sunt susţinute şi încheiate în câte 9 bumbi de aur. Haina se închide de la dreapta în spre stânga în curmeziş. In lâuntrul mâ-necelor s’aU găsit resturi de cămaşă în burangic {brodat cu colţurele în mataşă roşie. Această haina era înfăşurată într’o bucată mare de mâtasă galbînâ, ce pare a fi servit drept giulgiu. In locul capului (fiind-că oasele toate erau nimicite) s’a găsit numai un fes de mâtasă ce prezintă semne că ar fi fo3t brodat cu fire de aur, iar canaful de mâtasă verde. In locul picioarelor s’ati găsit căte-va bucăţi de pele galbănâ, ce arată a fi servit drept cisme ; după forma lor sunt cisme scurte, aşa cum se purtau prin secuiul al XVI; la cingătoare s’au găsit resturi a unul colan brodat tot în aur, din care unele părţi sunt încă foarte bine conservate. T6te oasele aflate prin morminte Js’au pus de d-1 Comisar în seculteţe fie-care cu numărul mormântului, iar vestmintele şi alte objecte aflate, d-sa cu o mare îngrijire le-a pus în cutii, tot numerotate în regulă şi sub pacjâ, într’o cameră din ograda bisericei.
Sepâturile încă urmeafiâ şi vom ţinea pe cetitori, cu interesantele descoperiri ce se vor mal face.
JDXHT TEABA
D-na Elena Teodorini, celebra ndstrâ artistă, se află acum la Craiova în mijlocul familiei sâle.
A
Omorît de un butoiu. — Marin Oprea Gurcu, din comuna VoineştI, jud. Dâm-boviţa, împreună cu fiul sâtt Tudor, pe când trecea spre Bucureşţl cu căruţa cu un butoiu, în care se afla 60 vedre ţuică pentru vân<Jare, în dreptul comunei Mă-neştl, s’a resturnat căruţa cu butoiul peste dânşii într’un lac. Marin Oprea Gurgu a încetat pn dată din viaţă, iar fiul sâU Tudor, fiind strivit mal puţin la cap, Ia mână şi la gură, se speră că se va face sănătos.
întâmplări din Capitală
Comisar cinstit. — Comisarul secţiei a Vll-a numit Gr. Birou este un model de cinste în poliţia regimului, nenorocirea însă câ; bietul om suferă d’o b6lâ cronică în gât şi este nevoit să facă cât 3e pote de des, gargară cu licărea lui Gam-brinns.
Aşa mai nopţile trecute venindul râO a dat fuga cu mai mulţi pătimaşi ca dânsul, la cafenăua Iul Luca Mihailovitz din calea Victoriei No. 220 şi după dese şi repeţite spălaturi cu numita licore din

urmă, apoi cătju peste Alfred, care murise.
Sfârleasă, palid şi tremurând se plecă jos, scose din buzunar pachetele cu biletele de bancă, le puse în buzunar ş o luă la fugă.
Mergând, desfăcea pachetele cu bilete şi le punea în buzunar.
—	Frumos câştig, dise e' > am cu ce trăi la Rio-Ianeiro.
După un sfert de 6ră se opri.
—	Acuma nu mal am de ce să mă tem; mâine însă trebue să plec din New-York.
Necunoscutul adormise pe bancă.
Sgomotul de paşi a lui Sfârleasă ’l trezi. Un fior îl trecu prin spate.
—	’Ml e frig, <Jise e^
Necunoscutul se sculă şi fără voie se
îndreptă în partea în care se ducea şi Sfârleasă.
Ajungând în dreptul unul felinar se opri d’odatâ şi se plecă în jos. Vr’o cinci, şase hârtii d’aceiaşl mărime eraţi împrăştiate pe jos.
Luându-le şi apropiindu-le de felinar, strigă :
—	Dumnezeul med.!
Apoi după ce se uită mal bine la ele strigă :
—	Bilete de bancă !
‘ Cu mare băgare de sămâ puse biletele în buzunar.
j — Asta e scăparea mea, murmură el. j Doufi lăcrimi câcjură din ochii lui.
VII
Trecuse opt dile de când Brouveuil (Jisese lui Benă Denoirac : astă sără cred că voi afla ceva important.
Sunase 12 ore la cesornicuî cârciuma-rulul din strada Roşelor, când o tînârâ femee intră In cârciumă.
Femeia era acea care venise mal înainte la acea cârciumă împreună cu a-gentul pe care ’1 cunoştem deja.
Ea se aşeqlă la o masă şi ceru un pahar cu vin.
Cârciumârâsa făcea mutre, pentru că bărbatul el lipsind d’acasă, ea fu silită sâ servâscă pe femee.
El îl plăcea numai sâ stea pe fotoliâ, sâ bea din când în când câte puţin ra-chiâ şi şampanie.
In adevâr cârciumâresel îl plăcea grozav şampania.
— Pare-că ’ml mal dă viâţă, (Jicea ea, şi me face să uit supărările.
După ce stătu câte-va momente la îndoială, se redică cu mare greutate de pe fotolid şi suflând ca un câne obosit se dădu jos de la tejghea. Fiind-că rochia
butoiul cafegiului care nu era de loc dispus a da consultaţiunl gratuite unor a-semenea cinstiţi clienţi, a crezut că e ne-merit, fiind ndptea târziu, a amâna plata licdreî la calendele greceşti,
Ingratul cafegiu nevoind se ţină sâmă nici de calendele greceşti, nici de cel junimistic, a poftit afară tn brânci pe auxiliarul parchetului pe care nici picio-rele nu’l mal ţinâa, iar sergenţii de stradă l’aâ condus de subţiori la biuroul secţiei al căruia şef are onâre a fi.
Atragem atenţia d-lul prefect asupra ingratului cafegiii şi ’l rugăm ca, pe viitor se dispună ase da consultaţiunl gratuite de către toţi cârciumaril şi cafegii capitalei tutulor pătimaşilor agenţi al poliţiei junimiste, spre a nu se mal da loc la privelişti atât de scandalbse ca aceia cu numitul comisar.
#
Divorţ. — Mare scandal în str. Plevnel.
O neînţelegere de familie a dat nascere unei mişcări pe stradă: lume, strigăte, sbierete.... apoi comisar şi dresarea unul act. Din t6te astea un divorţ in spe.
Şi când te gândesc! că ambii soţi sunt âmenl tineri şi simpatici. O tempora, o ■tnores!
Dou-Oapiice. ■»»« »«♦€■ -
DIVERSE
Zmântâna Sultanului.—De necredut., cu , t6te acestea adevărat :	|
D-ra Laura Schirmer, o eântârâţâ ame- , ricană, fdrte frumcsă. dispăru într’un chip fârte curios.
Aflându-se la Constantinopol, consimţi, —cu voie seâ fără voie, asta nu se ştie, j —de a intra în haremul Sultanului. j
Acum câte-va dile, ministrul Statelor-Unite, după cererea familiei, făcu demersuri pe lângă P6rta, pentru a pune în libertate pe cântăreaţă. I se râspunse că a murit, împreună cu alte trel-spre-dece femei, mâncând smântână otrăvită.
*
Reclamă americamă. — Editorul unul jurnal din Ilinois era acuzat că primeşte subvenţiune de la stat. El suspendă f6ia pentru 24 ore, fără nici un avertisment şi a doua zi apăru în gazeta urmâtb-rea notă : s Directorul diarului Drapelului din Ilinois rogâ pe abonaţii sei se’l scuze pentru suspendarea neprevâ-(Jută a jurnalului. I-a fost cu neputinţă să se ocupe^erl cu jurnalul din causâ eâ ’şl a trecut mal totâ dina bătând pe un miserabil care ’l acuza că e vândut guvernului,.
*
Cea mai mare gară in lume e aceia ie la Frankfurt p. Main. Ea cuprinde un teren de 31,248 metri pătraţi, ast-fel că întrece cu 10,200 metri pătraţi gara centrală din Munchen, care a fost până a-cum cea mal mare în lume. Gara slesi-ană de la Berlin e mal mică cu 12,110 metri pătraţi, âr gara St.-Pancras în Londra cu 15,000 metri pătraţi.
O întâmplare comică s’a petrecut dilde acestea pe o stradă a Berlinului. Prin o fatală voinţă a sorţii, o damă ’şl-a per-dut turnura chiar în mijlocul stradel. De ruşine, ea nu s’a plecat sâ o ridice ; un domn cam în vîrstâ, vrând sâ se arete galant, se pleacă după |turnurâ, atunci vântul îl ia pălăria de pe cap cu pârăca dimpreună şi el rfimâne ras pe eap. Dama fugia după pârucă, domnul fugia după damă cu turnura în mână. In mrmă fiecare a ajuns earâşi în posesiuuea obiectului perdut, ear’ trecetoril rîdeaă în pumni sâ se prăpădească.
e ORE SEARA
Serviciă special al tjiiandui Telegraful
Hamburg, 27 August.
Un mare incendia a distrus magasinole situate în cartierul dis Sreinwaerder cari conţineaQ, în cantităţi mari, bumbac, dahar, ored, vin şi alte mârâurl.
Pagubile pricinuite de acest incedio se urcă la mal multe milioane, şast persoane aă pierit.jgj
Londra, 27 August.
Times convine că întrevederea de la Friedrichsruhe are un caracter pacîiiic, dar că pacea care necesitâzâ consultaţiunl aşa de dese este precară. Times crede că influenţa d-lul de Bismark va lucra asupra d-lul Crispi fără modera-ţiune.
Gmunden, 28 August
Ieri la sosirea sa, împârătesa Rusiei a fost salutată la gară de familiile Cum-berland şi Galles.
Se asigură că împăratul Austriei va veni aci în cursul acestei săptămâni să salute pe împârătâsa Rusiei şi pe principesa de Galles.
Londra, 28 August.
Aeronatul Simmonds voia să încerce sâ facă o călătorie de la Londra până la Viena. Balonul, silit sâ descindâ la Molton, s’a agăţat de un arbore. Luntrea s’a răsturnat, d. Simmonds a fost ucis, âr cel 2 companioni ai Iul răniţi.
Iţoma, 27 August.
Regele va pleca de la Milan pentru Romugna mâine dimineţâ şi va sosi la Forli după amiadâ.
Viena, 27 August.
D. Nigra a plecat ierl-sârâ la Milan pentru a se întîlni acolo cu d. Crispi. El se va întârce la Viena după o absenţă de 2 sâă 3 (Jile.
Petersburg, 27 August.
Ţarul a plecat la Yelinskoje, aprope de Moscova.
Ultime Informaţiunî
Din Alexandria s’a trimes urmâtorea telegramă procurorului general :
Fratele mea Dumitrache Marinescu, fiind persecutat de poliţie, acesta sub motiv că ieri s’ar fi insultat cu un altul, l’a arestat. El se găsesce legat în lanţuri şi astă nâpte a fost ren bătut si torturat. Sbiril poliţiei nu me lasă nici se ’l văd.
Rog anchetarea autorilor ş: pedepsirea unor asemenea infamii.
G. Marlnescn.
Căpitanul Dimancea, vătaful cazacului de la agie, suspendat şi dat 'judecâţel pentru noua sa invenţie, care consistă în torturarea unor nevinovaţi, continuă a avea la locuinţa sa şi acum chiar un birou telegrafic precum şi sergenţi de oraş.
D. căpilan Dimancea este tot director al agiel?
Greva lucrătorilor din atelierele căilor ferate nu s’a terminat încă.
Lucrătorii din Galaţi s’aă pus şi el în grevă. Din 250 lucrători nu s’aă presen-tat adl la lucru de cât 44.
Ni se comunică că d. Anton Haim, directorial agenţiei vapoarelor austriace pe Dunăre, s’a reîntors din străinătate şi a reluat direcţiunea agenţiei.
77
INSTITUTUL
Lxrn^ciisr^
Calea Rahovel, 40
CC
Curs primar şi secundar în internat .d preparaţiune pentru bacalaureat. Stu-■liele încep la 1 Septembre. 8—3<j.
IN S T IT U TU L
ENIU BALTEANU
CALEA MOŞILOR No. 138
Cursurile primar, gimnasial şi comercial încep la 1 Septembre, dâr înscrierea elevilor se face de acum, mal ales a acelora ce vor să urmeze în gimnasiile statului. In acest pension se mal află vacante puţine locuri de interni.


| Belele Sifilitice
Neputinţa Bărbătâscă
Vindecă, după cele m<i! noul metode, ra-) dical. fără durer» şi împodioare; după experienţă de 18 nul. ?|incia i»t îu bălei* I» mesei
Strada Emigrat, No. 3, .lu dosul jcălei mi-:, litare intrarea din cale» Victoriei prin str.jj ; sf. Voevoijl (pe linia Tramvaiului.
: Consultaţiunl ie la 8 a. m. pînă la 6 str a. ţi Loc separat de aşteptare pentru fie-care.
ea» a.»
CASA DE SCHI MD
NUD. MOR OE ANO
Strada Lipscani, Noua clădire a şotie ţâţei La ia-Eomânia numită „Pasagiul Dimitrie Ohika“, No 6
BUCUREŞTI
Cumpâră şi vinde efecte publice şi face orî-ce schimb de inoneijl
Cursul pe qliua de 16 August 188S
	Câmp.	Vând
5°l9 Renta Amortisabilă. .	~95TfI	' 96
5°Iq , Rom. Perpetuă .	—	—
6°l0 Obl.de Stat (Conv. Rur)	96 V®	97‘l2
6®L > » (C. F. Rom.)	—	—
5°lo , Municipale 1883. .	82 iR	83V
5°l° , , 1884. .	—	—
7H0 Scrisuri funciare Rural.	107>/2	108
5°Iq * „ » *	96 1/2	97 >/2
7°lo „ , Urbane.	106’	107 'l2
6°lo	—	-—
5° Io » » » •	92	92s/t
5Dja » func. Urbane Iaşi	82	83
Impr. cu prime Bucur. (201.).	45	50
Los. Crucea Roşie Italiană .	28	30
10 fr. Obl. Casei Pens. 3001.	225	235
, Sârbeşti cu prime.	68	72
Losurl Otomane cu prime .	40	44
, Basilica Dombau. .	18	20
Aur contra argint sâa bilete.	4	4d2
Napoleoni contra lire. . .	20,05	20,08
Florini Val. Austriacă . .	206	207
Mărci Germane		124	125
Bancnote l rancese . . .	99’/*	100,/2
Ruble Hârtie		245	250
NB. Cursul este socotit în aur.
era prea lungă o ridică dinainte ca sâ nu o calce cu piciorele.
Prietena lut Brouveuil observă atu ncl că cârciumârâsa are nişte picidre ca bu-turugele.
Cupă câte-va minute se întdrse în sfârşit aducând un pahar cu vin.
In urmă cu mare greutate se aşeză iar pe fotoliâ.
—	De sigur câ nu mă cunoşti dise prietena Iul Brouveuil.
—	Mi se pare că te-am văejut unde-va, răspunse cârciumârâsa.
—	Eă am fost mal filele trecute .ci cu amantul mea... ’l am lăsat, pentru câ am aflat că- a intrat în poliţia secretă.
Audind cuvântul de poliţie, cârciumaru râmase cu gura căscată.
—	’Ţl aduci aminte că era beat de abea se putea ţine pe picidre şi te-am întrebat ce mal face Bibi, amantul mea, pentru câ voiam sâ’i spun ceva.
Audind câ pronunţă numele Iul Bibi, cârciumârâsa făcu o mişcare.
—	A! ’ml aduc aminte acuma.... Vra să dicâ d-ta cunoştea! pe Bibi ?
—	Am trăit cu el şase luni de di’®*
—	D-ta ’1 al lăsat ?
—	Nu, el mă a lăsat. Cu tote aceste ’l iubesc... nu sunt supărată de loc pe el. La vrâsta Iul, asa fac toţi bărbaţii.
—	Da... dis® cârciumârâsa oftând-
—	Nu ştia cât preţuieşte amorul.
—	0 ! da... nu înţeleg acâsta !
Cârciumârâsa se uită în sus.
Prietena lui Brouveuil puse paharul la
gură, ca sâ’şl ascunzâ surîsul pe care nu putu sâ’l reţină.
—	Ţii la el şi d-ta.
—	Ed ?
—	Da.
Cârciumârâsa plecă ochii în jos.
—	Cum al crede acesta ?
f— Mi-a spns el.
—	El !
—	Da. Bibi şties câ ţii la el şi pentru acâsta ?
Dacă n’al fi avut bărbat nu ştia ce s’a fi întâmplât.
Faţă cârciumâresel se înveseli.
—	Ce spui ?... ’ţi-a spus el acâsta ?
—	Da... şi âtâ cum : tot ’ml vorbea de d-ta şi Intr’o di ’l-am tras o palmă... Ştii când iubeşti pe cine-va nu’ţl place sâ au<Jl vorbind de alta.
—	Aşa e... dâr de ce nu ’ral-a spus şi mie acâsta ?
—	Se temea de bărbatul d-tale, ş’apol nu voia sâ ’l înşele. Insă nu perde speranţa. El ţinea mult la d-ta. Când vorbea de d-ta, Îmi dicea : tu eşti prea slabă pe când ea,—adică d-ta,—e mal grăsulie.
Cârciumârâsa mal bea un păhăruţ cu
rachia, de sigur în speranţa ca sâ’şl ascundă emoţiunea.
—	Decă aş şti unde e ticălosul, d'se prietena lui Brouveiul.
—	Aşa e... însă drept să’ţl spun, după întîmplarea de la pădurea Bouloniel nu l’am mal vă<jut.. ’Ml pare grozav de râa câ nu ’l-am mal întâlnit, pare-câ am mal slăbit d’atuncl.
Necunoscuta abea ’şl ţinu surîsul.
—	Insâ nu se observă câ aţi slăbit, dise femeia.
—	Da, aşa e... tot mal e ceva grăsime.
Cârciumârâsa ridică mâneca rochel şi
arătă braţul el, care par-câ era umflat cu ţâva.
—	Cu acâsta al sedus pe Bibi, dis® necunoscuta.
—	Şi încă braţul nu e aşa gras, sâ vedî piciorul.
—	Te cred... Vra sâ d^câ nu ştii unde e Bibi?
—	’L iubeşti aşa de tare în cât al voi sâ’l mal vedî ?
—	Asculta sâ ’ţl spun despre ce e vorba, dise necunoscuta, Bibi e încurcat într’o afacere, poliţia ’l urmăreşte, voesc sâ’l vâd ca sâ’l spun sâ se ascundă.
—	Nu ’ţî-e frică de amantul pe care l’al lâsat şi care dicl că a intrat în po-
j liţia secretă ?
(Va urma)
www.dacoromamca.ro
TELEGRAFUL — 17 AUGUST 1888
Renumita Cârturftr&ft
IULIA POLONEZA
S'a mutat in dosul Palatului Negai
' La finele straflel Brătiann, No. 51, (In colţ)
Lingă gr jdurile Palatului Regal 1
Ghiceşte viitorul,, prezentul şi trecutul, pdte des-l jjooperi şi pagube, furturi,
I judecăţi, ori ce secrete as-j I cunse la cari se ihtercs6ză | cine-va. Cine aduce semne> pote alia lucruri ascunse :| $ comori, etc.
DIVID âOANIA

Agent de Publicitate
Str. Sff Ion Nou No, 33.
Yls-a-vis de Legaţiunea Italiană. Primeşte anunciurl, inserţie şi reclame pentru cjliarul nostru, şi pentru or care alt cjiar din ţâră şi străinătate.
BAZAR DE ENGLITERA
Sub semnatul, am ondre a anunţa pe Onor. clientei*’ mea atât din capitală cât şi din provincie, că cu oca siunea tarifului autonom, am deschis aci în ţâră
0 MVKE FABRICA DE HAINE
Sper că Onor. fi sunt signr oft
PENTRU
BAHBATI ^>1 BAETI
t
In care confecţionez haine, după Ultimele Jurnale, din stofele cele mai bune ale Europei.
Asemenea mal putem efectua şi orî-ce Comande, în timp de 24 ore de dre-ce posedăm un mare deposit de _____stofe flne din cele mal renumite fabrici.	_____
Public şi clientela mea, mă va onora ou visitele d-lor, spre a se convinge de marfa oonfecţionatS aci ir ţării, va fi pe deplin satisfăcuţi.	<ju stimă, H. LBIBOVICZ.
TOJkA ŢAC1U
In Noul Palat Dacia-Bomania.
No. L — Strada Lipscaul. — No. 4.
BUCURKSGI
Cursul po (lina de 10 August 1888
5°/0 Rentă Amortisabile. 5°/0 Rentă Rom. Perpetuă, 6% Obligaţii de Stat. . 6%	»	G. F. R. Regal.
5%	»	Municip. vechi
10»/o fr., Casa Pens. 3001. ' 5°/o	Srisurl funciare Rural.
7"/o	.
j 5%	>	>	Urban.
! 6%	»
7°/o	»
57o	»	.	de laşi
Impr. cu prime Bucur. 201. b. | Los. Crucea Roşie Italiane. I Acţ. Bancel Naţ. Rom. 500 1. Soc. Rom. Constr. 500 1. Soc. Dacia-Rom. 200 1. . Soc. Cr. Roşie Austriacă. îl6/o Cos. Imp. Serbesc .
DIVERSE Aur contra Argint. .	.
i ,	, Bilete de bancă
Florin Wal. Austr. . . Mărci Germane.... Bancnote francese. . . Ruble de hârtie. .	.	.
Cuinp.
95,'
93'/
97-
82,1, 230— 96V 107 »/4 91— 991/2 106 81
38—
26—
205—
123—
100—
235—
VOud.
96-94 V* 98
83
236-
97
108./*
92,/*
100'/*
107
82—
42-
30-
5
207-
125
101-
245

ŞCOALA P01,YTECNICA FEDERALA
■DIN
:
*3 Mu MTJE2 ra? M m.[ZURl( Hj
Anul şcolar 1888-89 începe pentru tote devisiunile şcâlci polgtechnice federale, la 8 Octombre 1883.
Cererile de admisiune trebue trimise direcţiune! cel mal târziii până la 1 Oc-tombre. Ele trebue s6 contie indicafiunea devisinnel şi al secţiunei în care cine va doresce a intra precum şi autorisaţinnea părinţilor sefl al tutorului cu exacta lor adresă.
Trebue adâogat un certificat (vârsta reglementară este de 18 ani împliniţi), un paşaport seă un act de origină, un certificat de moravuri, certificate despre studiile anteriOre şi preparatore ale candidaţilor, sâă despre practica şi profesiunea lor
Programa dă informaţiunî în privinţa timpului de admis şi regulamentul ad-misiunel precum despre ceea ce privesce cunoscinlele prealabile cerute şi condi-tiunile sub care se pote acorda dispensa la examine.
T6te aceste se pot procura la cancelaria Direcţiunei.
ZUB1CH, 9 August 1888	Directorul şcălei Polytechnice
(0 ori).	R1TTER
»**'„NAŢIONALA
t
SOCIETATE GENERALĂ DE ASIGURARE IX BUCURES01
Aprobată prin decret regal No. 225, din 25 Ianuarie 1885.
CAPITAL SOCIAL 6,000,000 LEI XOUl
Prima emisiune 3,000,000 lei deplini versaţi 15,000 acţiuni de Iei noul 200! Ifie-care, din care 1,000,000 lei specialmente afectaţi ca fond la garanţie pentru | ramura asigurărilor asupra vieţei
Reserva de premii şi fond rcserva 850,000 lei
NAŢIONALA, asigură s
1. In contra daunelor de Incendii!.— II. Contra daunelor de Grindină (piatră).
|— III Contra daunelor de Transport precum şi Valori.— IV. Contra Spargere! | geamurilor, ogliudilor, etc.— V. Face asigurare asupra vieţei.
a), Capitaluri fixe în cas de deces
Cu participare de 70 la sută din beneficiu în combinaţiunile urmâlore : asigurări I I asupra vieţei uneia sâu a douâ persâne, asigurări temporale, asigurări mixte cu capital dublu.
b). Capitaluri în cas de vieţii
Combinaţiunile urmâtâre : Asociaţiunî mutuale de supra-vieţuire. AsociaţiunI J Jîn grupuri de 12 ani pentru copil de la 2 ani jum. până la 9 ani inclusiv. —I I Contra asigurări capitalur fixe pentru Dote, fără contra asigurări şi rente viagere I ' în diferite combinaţiunl.
Până la finele anului 1885, NAŢIONALA a realisat în diferitele ramurl'ue asi- i Igurărl ca premii aproximative 10,500,000 lei noul şi a plătit ca despăgubiri apro-i ximativ 7,500,(XX) lei noul.
DIRECŢI UXEA GENERALA
3e pote câştiga îatr'o si 300,000 FRANCI
Cumpărând bilete d’ale MAREI LOTERII TURCEŞTI
A llA-a tragere va avea loc la 30 Septembre 1888.
Plata câştigurilor e garantată de guvernul imperial Otoman.
Tabloul Primelor s
1 mare lot de 300,000 fr. 300,000 fr
1 lot de 1 lot de 1 Iot de 1 lot de 1 lot de 1 lot de 1 lot de 1 lot de 1 ’ot de 12 loturi de 28 loturi de 500 Ioturi de
25.000
10.000	,
10,000
2,000 2.000 2,000 2,000 . 2,000 . 2,000 1,250 1,000 (r.S 400 Total
25.000 10 000
10.000 2,000 2 000 2,000 2,000 2,000 2,000
15,000 i-cirt 28,000 , 200000
550 loturi	Total 600,000 fr.
PREŢUL BILETELOR
1 Bilet , 5 Bilete . 25 Bilete . 100 Bilete..
5 fr. 24 , 118 ,
465 ,
SOCIETATEA ANONIMĂ
■m
DE
CLĂDITA.H, SOCIAL: LEI 1,500,000 Capitalul Versat la 31 Decembre 1886, LEI 1,370,500.
«.11
Usina situată la Bucurescî, Cotroceni. Şoseaua Pandurilor, in faţa Asilului Elena Doamna, legată cu Calea Ferată prin staţiunea
Dealul Spirea.
Direcţia şi depositul principal in Bucurescî: Str. Domne! 14 bis |
Adresa Telegrafică : BASALT, Bucurescî.
DEPOSITE SECUNDARE :
In Bucurescî .	:	Calea Griviţel, 66.
, Brăila. .	.	.	.	. la d. G. Grosovich, piaţa Sf. Arhangel.I
, Craiova .	.	.	. M. G. Poumay, bancher.
, Galaţi. ..... Al. Sehasţien Şomaripa.
, Călăraşi	.	.	.	.	Al. Serghie, B. Farfalomet.
, Ruse iu k .....	’1 homadis <k Damianof.
Lista oficială a tragerel, va fi trimisă ! imediat fie-cârul cumpărător, după tra-jgerea ce va avea loc irevocabil la 30 Septembro 88.
Industria Naţională ale cărei produse att obţinut la Kxposiţiunea Cooperatorilor din Bucurescî şi
Craiova, cea 1nal mare recompensa
DIPLOMA DE ONOARE CLASA I-
ESTRAS DTN PREŢURILE CURENTE PENTRU BUCURESCÎ
B
Câştigătorul va fi însciinţat prin depeşă în dhia tragerel.
C
Tragerea va avea loc la Constanti-nopol, în palatul Imperial al nţonetă-riel.
D
Pentru cumpărarea biletelor, a se adresa trimiţând banii în mandat poştal, cec, s’ad scrisâre de valâre la ‘directorul Gomptuarulul Comercial, grande rue de Teke, No. 557,.
Constautinopole.
(20)	(Turquie)
ouia âfjniio
l '	Strada Dâmnel, No. 13.
Felul Materialului	PBE		Q H d H a			
	I-a CAL.		II-a CAL.		IlI-a	CAL.
	Pentru mii	~ © o © a,°«f a * ~ n &2§ S. «a! 2 a	Pentru miă	§• S. 3 eS ^ N 2*3	Pentru ntiâ	i«s „ ^5 g 8
Pavele pentru bordure 10 bucăţi la in. pătrat.	350	4.25	< 325	4 —	300	■ 3.75
„ „ pavagil de stradă şi de curţi oO		‘				
bucăţi la metru pătrat		2i	16-	2i(	14 -	230	18-
Lespezi pentru trotuare 25 bucăţi la m. pătrat .	380	11-	360	10.50	220	9.50
Pătrate felurite 36 bucăţi la metru pătrat .- . .	2*o	10-	210	9.50	180	8 —
Bordure de grădini 10 bucăţi la metru liniar. .	160		130		100	
Cărămizi refractare 420 bucăţi la metru cubic .	820					
„ cu 4, 6 şi 8 găuri, 40 bucăţi la m. j.	65					
In Bucurescî şi în oraşele unde execută lucrări pentru comună, Societatea se însărcinâză şi cu lucrări particulare, a căror întreţinere o garantezâ pe timp de un an. Asemenea se află la uzină materiale de calitate mâl inferidră cu
Preciuri foarie reduse.
- j jj->
APĂ MINERALI NATURALA St. GALMIER
S6 nu uitaţi a cere Sursa. NOEL
Sursa NoeL Apele acestei noul surse trebue plasată în prjimul rang din clasa gazdselor, fiind bogată în acid carbonic natural, şi care se bucură de reputa > unoa sa ca cea mai bună pentru sto-mach fiind digestivă, temperantă şi apărativă, ast-fel că combate cu energie apele cunoscute pănft acum ale Borzecului şi Giesshiibler. Acostă apă eseelentă este forte bună de a o întrebuinţa ia masă de băut cu vin s£ti cu siropuri în locul Borseeului, fiifid recomandată de medici chiar şi la bolnavi pentru facilitatea el digestivă şi recoritdre.
Apa din Sursa Ndel se găseşte la principalele magasine de coloniale, farmacii^ drogueril şi la top vîiKjătorii de ape minerale. Cu preţuri fdrte convenabile.
In Bucurescî la M. Economu et Comp.	I	In Ploiesci la Fraţii I. şi Th. Christescu.
In Ploiesci la N. Petrescn et Comp.	)	In Brăila la Petru şi Gkeorgkiadi.
Depoul general penţju totă Uominia şi ţările limitrofe, a se adresa la d.
G«.)	S. STERIANO, Galaţi.
wa
Singurul Deposit de:
Maşini
din Prima fabrică englesă
'Tomas Fleming Son 40°
cn Pfeţprl şi condiţinm avantagiose
SE GĂSEŞTE LA :
I. Sohwartzstr. Decebal 6
NEPUTINŢA

BARBATEASGA
PROVENITĂ DIN OR1-CE CAUSĂ se vindică sigur şi radical îu-tr’un timp fdrte SCUl’t, prin un tratament extern sub conducerea unul doctor tu medicină, din Capitală. Resultate surpnndătdre.
A se adresa tn persbnă s<$u prin scrisdre ia d. DIM1TRIE GE-NIELEANO, Str. Bateriilor, No. 17, Bucurescî, (orele 1—2 p. m. 7--8 sdra).	(0)
si
BASINUL MITRASZEWSKI
Strada Poliţiei 4, şi cheul DAmbooiţei
situat într’o grădină bine îngrijită, s’a deschis pentru tot sesonul de vară de la 6 ore dimineaţa până la 8 ore seara.
De la 10 până la 12 ore a. m. basinul este reservat pentru dame.
Abonamentul de 10 băl. Lei 6.
	BANCA NAŢIONALĂ A ROMÂNIEI				
	SITTTATITJifcTE.A. STTlSdLA-H-A.				
	1SS7			1888	
	8 August		ACTIV	30 Iulie	5 August
		35346142	CasatMoneda	’ ’ •	33820033	34207521
		25867515	( Bilete ipotecare	 .	25728760	25729480
		1744647	Efecto predate la Casă spre încasare . .	5081063	4016973
		19955411	PortofoliQ, român şi străin		 .	18032074	18109035
		17373340	împrumutul garantat cu efecte publice . .	12881190	13266370
		11988501	Fonduri publice		11999729	11999729
		2503075	Efectele fondului de reservâ ......	2971769	3090380
		195646	, , , amortisarea Imobilelor	235321	266263
		2924476	Imobili		3383719	3389560
		138990	Mobiliar şi Machine de imprimat .....	122534	122534
		46473	Cheltuell de administraţiuue .....	50035	54504
		30640384	Deposite libere	 ....	17906941	22640348
		40224853	CompturI curinţl *		21985684	20975445
		6873802	, de valori		43664224	44483496
		195823255	PASIV	197863076	202351638
		12000000	Capital		12000000	120000(X)
		2506847	Fond de reserv			3093929
		195859	, amortisarea Imobilului		267901	267901
		108072640	Bilete de bancă în circulaţiune		119221560	120216560
		10836'6	Profituri şi perderl			1338839	1388839
		204360	Dobândi şi beneficie diverse		126500	151979
		30640384	Deposite de retras		17906941	22640348
		39224746	CompturI curinţl . . . • 			13600957	15940424
		1894743	, de valori		30256449	26651658
		195823225		[197863076	202351688

Tinofr»u» diarulul ‘TELEGRAPHUL, Strada Rlău&rl, No, 2Q
www.dacoromanica.ro
ANUL XIX. - No. 4829
IN BUCURESCI SI DISTRICTE 10 BANI NUMfSRIJL
JOUI, 18 AUGUST 1888
ABONAMENTE: Pentru Capitală:
Pentru nn au .
„	qâs© luni	. . .	,
„	trei Inul	....
Pentru Districte:
Pentru	un an	....
„	^se luni	....
„	trei lum	....
Pentru .Strein ăla te :
Pniit.ru iui an . In aur lei 40 „ şise luni .	.	„ a 20
»	trei lum.	. . r . 1°
Abonamentele se fac la 1 fi 16 ale fie cărei luni.
UN NUMM VECHfU 25 BA Ni
Abonamentele se plătesc înainte
EDIŢIA A DOUA
Redacţiunea, Strada Blănarl, No. 20.
DIRECTOR POLITIC :	I. C. FUNDESCU
AM'M’II RI si RECLAHE
Anuncinrl pe pag. IV linia 25 bani. Reclame	„	III	„	...	1 iefr
ii	ii	II	f.	...	6 lei
n	ii	I	.»	. . i	5 lei
Pentru Inserţii şi Reclame Redacţia nu e responsabila.
Epistole nefrancate se refusa, artitole nepubltcate se ard.
In Streinătate a se adresa:
Francia, Havas, Laffitte et C-nie, place de la Bourse, Paris.
Englitcra, Engine Micoud,81 Fleet Street, E C., London.
Austria, Haasenstein et Vogler 2, Wien Rudoli Mosse /eilurstaene, WTeno. Ungaria D. Morita Wiest, îuBuda-PesIa Servitenplata.
Abonamentele se plătesc înainte
Administraţiunea, Strada Bl&narI, No. 20
BUCURESCI, 17 AUGUST 1888
Am vorbit ieri despre conspira-ţiunea cuzistă şi am arătat cum pa .-titul conservator adi lucrâză pe faciă pentru resturuarea Regelui Carol şi aducerea celor doul pretendenţi pe tronurile României şi Moldovei, din-cdce de Milocv pe d. Bibescu şi dincolo pe d. Cuza.
Acdstîi ideiâ de mult o uvmăresce Rusiai/Ne aducem aminte că la 1866 ea ne propunea Republica, numai să nu se facă unirea subt un prinţ străin. Naţiunea româna ’i-a răspins darul ce voia să ne facă, sciind că în unire stă puterea, şi a avut dreptate. U-nirea ne-a dat tăria, şi tăria ne-a dat independenţa şi ridicarea statului român între statele respectate din Europa.
Cea ce n’a putut face atunci, Rusia voesce să facă a<JI. Legăturile strânse între conservatori şi agenţii y rusescl, desele întruniri în BucurescI t Şi mal cu sdmă în Iaşi, apariţiuuea * unei fol cuziste care mirdsă cât de £ colo de unde se inspiră, căci dă me-ţ reu scirl falşe din Bulgaria, tdte a-cestea sunt dovedi că vecina ndstră de peste Prut ’şl a adus drăşl a-| minte de Republica de la 1866, cu ’’ deosebire că acum voesce a face o Republica căzăcdscă.
Acăsta însă pe noi nu ne-ar preocupa de loc, căci seim ce se lucrdză de agenţii rusesc! şi putem să ne păzim d’a nu cădea în cursă. Cea ce ne tngrijesce însă, este că guvernul chiar nu pare destul de sincer faţă cu regimul actual. Din faptele sdle de până acum reese un fe! da complicitate.
Se sciă că la alegerile trecute d. Isvoranu şi d. Burileanu aii ales pe Cuza la Mehedinţi şi că imediat după venirea actualului guvern d. Burileanu a fost numit prefect acolo.
Se sciă că d. BalşI, a provocat poporul la ură şi dispreţ contra regelui Carol, l’a fluerat chiar în uli-ţile laşului, cu tdte acestea imediat după venirea actualului guvern la putere d. BalşI a fost numit prefect de poliţie al celei d’a doua capitală a ţăreî pentru a se aduna şi lucra împreună cu conservatorii la răstui--nare, subt protecţiunea poliţiei junimiste.
Ceva mal grav- filele acestea a apărut un <Jiar cotidian care, fără nici un ocol, se declară contra stă-rel de lucruri aflată a<R şi pentru domnia pământeană, adică pentru des-unirea ţerilor şi aducerea lui Bibescu în România şi lui Cuza tu Moldova. Directorul acestei fol este d-1 Al. Beldiman, partisan al lui Cuza şi rudă cu actualul prim-ministru, unchiul pretendentului. Voinţa Naţională ne spune că între aceşti doul domni nu numai că esistă rudeniă, ddr şi o pţrieteniă intimă, până a ’l face de a se uita pe sine şi a se tm-brăţişa tn faţa publicului uimit, vă-dând sărutându-se consilierul lui Carol I cu acela care cere sus şi tare resturnarea sea.
Guvernul actual — sdii mal bine parte din membrii sel — nU mal este îndouială că ddcă nu tncura-giază propaganda streină pentru res-turnare, cel puţin închide ochii şi o lasă să se lăţdscă din <ji în dj mai mult.
Noi se spunem drept nu ne-am ocupa de aedstă atitudine a guvernului, nici de luptele de partit cari se desfăşdră, fie ele cât de înverşiu-nate, ddch n’ar fi la miijiloc propa-
ganda streină. Ea într’adever ne sperie şi ne face se o combatem cu tdtâ vigdrea, atăt pe ea cât şi pe aceia cari se fac agenţii el în ţâră, pentru că străinul nu lucrddă nici o ddtă de cât pentru interesul şeii propriu er nici de cum pentru noi. Istoria ne spune că acolo unde a pus vorba, apoi pe urmă a pus mână şi până în fine a înfipt ghiara de unde n’a mai scoso.
Contra acestui strein ddr vom lupta până vom mai avea sânge în vine şi foc tn inima.
TELEGRAME
(Seroiciti particular al qliar. Telegraful)
Rusciuck, 29 August.
Pe fie-care di vedem prin diarele streine şi prin unele chiar române, scirl de sen-saţie trimise din Bulgaria. Să nu credeţi nimic. Sorgintea lorse sciă. Agenţii streini, cari an interes de a face agitaţiune aici şi a induce opiniunea publică în e-râre, fabricdzâ telegrame şi le trimite în Europa când de la Semlin, când de la Giurgiu şi când din BucurescI chiar.
Principele Ferdinand nici nu se ascunde, nici nu stă ren dupeŞcum spun acele telegrame. FI aştâptâ cursul evenimentelor, resemându-se pe poporul bulgar şi pe dreptatea puterilor care doresc ca Bulgaria sâ se bucure de drepturile şi libertăţile sâle la ea acasă.
Betiin, 28 August.
După tabloul biuroulul statistic afişat adi la bursă se constată că în Prusia recolta anului corent a fost urmâtărea (In procente; : grftă — 91 pe când în anul trecut a fost de 102 ; secara—78 în loc de 100; ord — 96 în loc de 85 ; bâbe— 94 în loc de 91 ; răpită—77 în loc de 89 ; cartofi—96 în loc de 89.
Viena, 28 August.
Se vorbeşte de întrevederea Ţarului cu împăratul Frantz Joseph la graniţa Poloniei.
New-York, 28 August.
Greutăţile culegerel recaltel în Europa din causa timpului rău aU ridicat preţurile asupra grânelor. Esportul se activeza.
D. Majorescu - Mustafa
piarul jidânesc RSsboiul, care la 1882 publica articole semnate ale unui misit Ionieli, misitul societăţii din Constantino-pol pentru esploatarea pădurilor din Do-brogea —• dupS ce le va câştiga, — prefâ-cându-se desinteresat in afacerea turcului ce cere pădurile statului din Dobrogea, de şi el e organul misiţilor sus menţionaţi, de mult s’a găsit singurul să ia a-părarea lui Majorescu şi a avocatului săă •Plesnilă şi începând iarâ-şl cu insultele obicinuite, şi la fie-care frasă întrebuinţând de dece ori cuvântul ,colectivist* cu cari cred aceşti demni că pot masca hoţiile junimistico-reacţionare, dice : 1 că ce este deeă Majorescu a fost avocatul statului, şi al 2) că ce este dâcâ Plesnilă nu s’a presentat şi statul a pierdut procesul. Nu este cunoscut că acest avocat este model de activitate ? Dacă este model de activitate atunci întrebăm de ce a lăsat sâ se piardă procesul?
Afară de acâsla noi am dat alarma şi am dis:
I. Gâ Majorescu este tot una cu Abdu lah Mustafa, este că în calitate de ministru al domeaielor nu ne inspiră nici o confienţâ, mal cu sămâ că în Casaţie a întrebuinţat mijloce nepermise spre a câştiga procesul protegiat de coconu Tu-doriţâ Rosetti.
Câ dar urmând ca noi să dăm alarma ca să nu vă remâie pretestul câ n’aţl
ştiut şi că justiţia daca s’a pronunţat, a-pol procesul trebuia să se piardă. Nu, căci prosesul s’a fi câştigat până în present la t6te instanţele afară de Casaţie.
Că îndată ce Majorescu a venit la putere, afacerea nu va mal merge ca până acum, proba câ i-a dat alt termen revendicând pădurile de şi le-a perdut în procesul d’îutâiă.
II.	Câ statul a adunat sub necinstiţii de colectivişti, cum ’l numesc ciocoi pentru ca sâ li se tolereze lor hoţia, a adunat recipise tipărite din timpul guvernului otoman pe care administraţia de pe atunci le-a trămis domenielor, şi noi di-cem, câ acele recipise care dovedesc proprietatea şi stăpânirea statului trebue să se caute ca să se ataşeze la dosar.
III.	Că urmădă sâ se strângă tdte actele de darea în judecată a misiţilor şi a celor ce aă comis falsuri în acăstâ a-faeere pentru ca să-şi pdtâ face acte de posesiune.
IV.	Câ afacerea e prescrisă şi că daca nu se invâcă din partea avocaţilor statului, procesul se perde.
In fine că ne dâre inima ca averea statului de 10,000,000 să se părdâ numai pentru ca Majorescu a fost avocat al tătarului, cu atât mal mult ca primul act pe care l’a făcut fiind ad-interim la Domenii a fost ramplasarea avocatului statului care lucrase contra misitulul Abdu-lah şi a d-lut Maiorescu. căruia negâsin-du’l nici un motiv îl spune In decret că remâne a se chema tn altă funcţiune.
Că în faţa tutulor acestora noi ne îngrijim şi cerem cu stăruinţă ca consiliul de advocaţi sâ studieze chestiunea din vreme, şi să se delege avocaţi cu experienţa în susţinerea procesului, căci aci are a face statul cu Majorescu pe care ’1 rugăm sâ denunţe dâca în angajament nu esistă condiţia de câte-va puncte dăcâ se va câştiga de tătar.
Informai uni Exteribre
Călătoria lui Crispi şi presa rusă
(Marele rusescl nu prea daâ importanţă politica visitel primului ministru la principele Bismark. Ele, în majoritate, sunt de părere că d. Crispi s’a dus la cancelarnl german pentru ca să’şl mal întârăscă posiţiunea sa ca şef al ministerului italian, care este fârte slăbită în urma înfrângere! de la Saganieti. Poporul italian este torte nemulţumit cu politica esternâ a d-lui Crispi, precum şi de atitudinea sa faţâ cu Francia, şi de aceea d. Crispi s’a grăbit se facă călătoria la Friedrichsruhe spre a atrage a-tenţiunea Italiei în altă direcţiune.
La Viena, dice Novoie Vremia, se ex-agerâzâ importanţa acestei visite, ceia ce se esplicâ uşor când este vorba de nişte cercuri politice cari doresc din tâtâ inima sâ vadă reîntorcându-se cjilele de aur ale ligel pentru pace. Călătoria Insă n’are importanţa ce i se atribue.
Cel din Rusia nu se simt de loc dispuşi ca sâ se întărâte din causa planurilor care se atribue la Viena acestei călătorii. Planurile nu vor avea nici o influenţă seriâsă asupra mersului ulterior al evenimentelor europene ; ele cel mult vor întări posiţiunea ministerului actual din Italia.
Novosti, din potrivă, crede câ liga pă-cel totuşi are vre-un scop ascuns. întrevederile dintre Bismark şi Crispi, Crispi şi Kalnoky, Kalnoky şi Bismark, dovedesc o viue activitate din partea ligei pentru pace.
Don Pedro împăratul Brasiliel
O depeşă din Rio-Janâiro anunţă că Împăratul 3rasiliei don Pedro, ltnpâră-
tâsa şi prinţul Imperialaa ajuns acolo în mijlocul ovaţiunilor celor mal entu-siaste.
S’a strîns mal mult de 200,000 lei pentru a se da serbări în onorea reîntârce-rel lor.
împăratul don Pedro e bine. Drumul din Eutopa până în America ’l a făcut în 19 dile.
Chemarea reser rişti]or în Rusia
Corespondentul din Odesa al diavolul Standard, dice ca reser vele anului 1878 vor fi chemate, fără să se ştie dacă a-căstâ chemare e numai pentru exerciţii.
Se presupune că ele vor sta sub arme un timp nedeterminat.
întrevederea de la Friedrichsruhe
National Zeitung vorbind de întrevederea de la Friedrichsruhe se exprima
ast-fel :
Se pâte considera ca sigur câ politica care a fost proclamată în mod solemn la deschiderea parlamentului german şi în urmă sancţionată prin călătoria împăratului la Peterhoff va li menţinută în totul şi câ acăstă politica e cu totul pacifica atât faţâ cu apusul cât şi cu răsăritul.
Germania ar urma o politică cu totul contrara limpezime! care caracteriza politica sa, dar ar căuta pe căi piedişe un conflict cu Franţa.
Germania nu voeşte ca Italia să ia o atitudine energică şi independentă, acăsta ar fi contraria cu basele principale ale tratatului de alianţă între cele două puteri.
Nu mal e nici o îndoială câ Germania nu va căuta să înâsprăscâ conflictul franco-italian, însă e sigur că Germania are interes ca acest diferend să se sfârşâscâ într’un chip onorabil pentru Italia.
Să sperăm prin urmare câ contrar temerilor exprimate din tote părţile, întrevederea de la Friedrichsruhe va consolida şi mal mult pacea europânâ.
Un discurs al Juî Richter
Intr’o întilnire electorală ce a avut loc în Friedrichstrase, şeful partidului liberal din Germania a pronunţat un discurs fârte important din care extragem urmâtorele pasagil.
Şeful partidului liberal, după ce a făcut o expunere repede a situaţiunel partidelor, blamâ pretenţiile exagerate ale conservatorilor şi socialiştilor.
Adresându-se câtrâ aceşti din urmă, a dis: Dacă ne-am uita la voi, atunci am apuca pe o pantă fatală. Doctrinile vâ-stre dacă ar fi împărtăşite de majoritatea naţiunel, ar conduce-o la o perdere sigură.... Se pot face reforme, şi se pâte du poporului ceia ce’l se cuvine, fârâ a recurge la miiloce, pe cari raţiunea, bunul simţ şi justiţia le condamnă....
.... Argumentele cu cari socialiştii combat teoriile democratice nu pot fi ascultate. Pentru ce sîntem acusaţl că vorbim numai fârâ a lucra ? Ceia ce probeadă câ sforţările nâstre nu sînt zadarnice, ce demonstrâ că propaganda nâstrâ e eficace, e că vedem că rândurile nâstre cresc pe fie-care (Ji; chiar în Reichstag avem influenţă. Sunt sigur câ prinţul de Bismark ar dori sâ aibă cinci sau şase socialişti mal mult în locul u-nuî liberal democrat.
...Antisemitismul e şi mai blamabil ca socialismul. Limbagiul foilor antisemite cari apără candidatura lui Forster, e cu atât mat ruşinos cu cât unele fol sunt inspirate, subvenţionate de un om ca Sioecker, care e însărcinat de stat cu e-ducarea tinerimel.
Sâ nu presentăm pe nimeni, şi în luptele politice de tâte d^ele Sâ ne aducem aminte de cuvintele regretatului nostru
împărat Frederic: antisemitismul e o ruşine pentru o naţie mare ca Germania. Libertatea sâ fie aceiaşi pentru toţi cetăţenii.
------------
CONSERVATORII
Este incontestabil, pentru orl-cine, câ faptele caracterisă pe un om ca şi pe un partit, şi câ numai de pe fapte frebuesc judecaţi âmenil şi partidere.
Der decâ am esatnina, cu scrnpulositate, pe âmenil partidului conservator şi ’i-am judeca după faptele si antecedentele lor, apoi am vedea câ ori de câte ori el aa fost la putere nu s’aă ilustrat de cât prin fapte de brutalitate, de violinţe şi chiar de asasinat.
Ast-fel făcând un tabloQ sinoptic si istoric din trecutul lor administrativ, am constata până la evidenţă că brutalitatea, violinţa şi asasinatul, fac parte din credul lor politic, pe care îl pun în aplicare ori de câte ori vin la putere.
Şi ca să nu dăm de câf, câte-va esem-ple practice, vom întreba :
Cine, şi sub cine s’ao comis omorurile din Craiova, în timpul Iui Cuza-Vodâ, când s’aa ucis mai mulţi cetăţeni şi copiii de şcâlâ pentru o pretinsa revoluţie de umbrele, făcută înaintea prefecturel, subt răposatul Grigore Marghiloman, decâ nu de conservatoril-liberali ca: Epureanu Costaforu, ş. c. 1. ?
Cine şi sub cine s’aa comis barbariele şi omorurile ţăranilor din Ferbinţl şi bivolarilor din Giurgia, decâ nu sub conservatori şi sub guvernul conservatorilor ?
Cine a provocat uciderile de Ia 8 August 1865, când s’aa pus tunurile în piaţa Mare de la Basaca şi s’aa omorî t a lăţea cetăţeni, dăcâ nu conservatorii cu generai Florescu, Mihail Marghiloman, Sa-velman, ş. c 1. ?
Cine a ordonat şi esecutat măcelul de la Biserica Mavrodolu din PitescI, când s’aa ucis o mulţime de cetăţeni In timpul alegerilor, — decâ nu conservatorii ?
Cine a provocat măcelul de la 3 A-prile 1866, in Iaşi, când aa perit mal multe victime sub glânţele reacţiunel con-servatâre, în cap cu răposatul Mitropolit Ca Inie Miclescu, dăcâ nu conservatorii cu aşa dişi cuziştl ?
Cine a organisat şi esecutat atentatul de la 1870 înaintea teatrului Naţional, contra redactorului Reformei şi a d-lul Nicolae Costinescu ?
Cine a provocat revoltele de Ia Botoşani şi Severin, atentatele lui Petrariu şi Stoica Alexandrescu contra vieţii d-lul I. Brătia.m, dâcă nu conservatorii ?
Cine a organisat şi esecutat fluerâtu-rile contra regelui Ia Iaşi, scenele anarhice de la Orfea şi de la Palat, violenţele şi omorul de la Camera deputaţilor, decâ nu conservatorii liberali, ca Balş-Filipescu, pe cari guvernul junimist s’a grăbit a’l numi în funcţiuni ?
Gine a ordonat şi esecutat uciderile şi arestările atâtor sute de ţărani, dâcâ nu conservatorii cjlişl junimişti ?
Cine a provocat bătăile barbare comise la Giurgia asupra paciniculul şi onestului cetăţean, Rose Stefânescu, fost primar şi d. putat, dăcâ nu conservatorii ca prefectul Greceanu şi uneltele lor ?
Şi în fine ca sâ venim la fapte mai recente, cţne a esecutat barbariele şi torturile din poliţia colonelului Voinescu, dâcâ nu conservatoril-junimiştl ca Suţu şi Davila care a declarat înaintea procurorului Horia Rosetti câ acăsta este sistema lor, cari astăzi sunt daţi judecăţii de guvern şi parchet ?
Acestea sunt fapte cunoscute de toţi, iar nu vorbe.
Dâr dâcâ vă place asemenea fapte şi isprăvi onorabili junimişti, apoi aiiaţi-vâ
www.dacoromanica.ro
TELEGRAFUL — 18 AGUST 1888
cu conservatorii şi daţi-le puterea pe mână precum le-aţi dat-o prin numirile în funcţiuni cu care v’aţl ilustrat până acum împreună cu dânşii.
Dâcă vâ place bătăile, torturele şi a-sasinatele, onorabili alegători reacţionari, apoi votaţi pentru conservatori şi adu-ceti’l definitiv la putere, căci atunci va juca bâta şi biciul pe spinările vdstre şi veţi invoca în deşert, ca se vâ scape, regimul liberal pe care înşi-vâ aţi contribuit a’l răsturna.
I. G. V.
■ ■»>>■»« ■
Cine a fosi învins
^Resbelul vamal intreprins de câtre guvernul liberal, pentru a desrobi ţâră eco-nomiceşte de sub jugul austro-maghiar, creat de Costaforu şi reacţionari a fost ucigător pentru industriaşii din imperiul Habsburgilor. Iată de pilda ce scrie Gazeta Transilvaniei în aceasta privinţă ,La o intrebare a Camerei comerciale şi industriale din Braşov despre vânda-rea mărfurilor de aici pe piaţa Brăilei, a respuns consulatul c. r. de acolo ur-mâtorele :
„Pe când esista convenţia comercială, ve«darea mărfurilor de Braşov în Braila şi în totă ţara era considerabilă. De la aplicarea tarifului autonom, trecerea lor este cu totul neînsemnata şi anume :
a)	pentru că ele sunt supuse la dări vamele enorme, prin ceea că se favori-se^a concurenta străină ;
b)	din causa scadenţelor lungi (termene de plată mal mari), ce le acordă concurenţii streini ;
c)	pentru că mal multe articole de Braşov se fabrică chiar îu România.
„In mărfurile de postăvârie concurădâ, Italia, Germania şi Anglia, precum şi fabricile din ţară. Postavul fabricat în Braşov, se preferă totuşi din causa bunel sale calităţi şi de aceea se vinde pe lângă tot preţul seu urcat. In cantităţi mal mici se importeqlă şi flanele din Transilvania, dar află în fabrica înfiinţată îu Azuga, cel mal aprig concurent. Dimia pentru un cunoscut n’are concurent, fabrica din jAzuga însă îşi dă silinţa a o imita şi de ’l va succeda acesta, atunci şi acest articol va fi delâtu-rat pentru Transilvania de pe pieţele române.
„Mărfuri de funârie, cu deosebire funii, câpestre, se fabrică cea mai mare parte aici de Români şi Saşi transilvăneni emigraţi. Numai părţi mici vin din Ungaria. Pânzârii vin din Belgia şi Anglia, sfori din Germania. Gisme şi papuci ţerăneştl de Transilvania, mărfuri de lemn ordinare, ploştl, sticle, etc., sunt înlocuite cu totul prin fabricate interne. Strae din Transilvania se pot încă plasa ai*i ; s’a început însă a se fabrica şi a-ici în ţară/
„Faţă cu acesta stare de lucruri, care nu se mai p6te ascunde, se naşte întrebarea, ce remedia va lua guvernul unguresc pentru a împiedica ruina totală ce ameninţă poporaţiunea de la graniţă,
care trăia până acum numai din âomer-ciul cu România ?
„Cu câle o-mică liferaţiă, ce se acordă industriaşilor şi comercianţilor ca din graţia, mângâindu-I cu speranţa că în viitor li se va face posibil a primi şi comande mai mari, cari acum sunt mono-polisate de consortiile jidoveşti, nu mal merge.
„Nu eum-va prevăd guvernan il şi în mijl6cele de maghiarisare nişte antidote contra acestei stări de lucruri iniserab -le?... Vom vedea unde ne vor duce „patrioţii, eu politica scurt vâdâtore economica şi naţională !
Sâ ştie din altă parte că suferinţele nâstre în acelaşi timp .nu sunt tocmai mari. Incâpâţinarea Austro-Ungariel său mal corect (Jis a Ungariei pentru înche-iarea unei noul convenţii raţională, întemeiata pe concesiuni reciproce raţionale a dat rode rele, pe care le culege industria nenorocitelor ţerl supuse coronei Sf. Ştefan.
Se vor deştepta ore cel de la Pesta, vâdând la ce resultat att ajuns?
Z. X.
1NFORMATIUNI
D. G: Râdulescu, fost inspector de poliţie a adresat o scrisore cjiarulul Epoca în care declară că cerând ancheta privi-t.6re la brutalitatea actualului prefect ’şl reserva dreptul de a se achita personal-minte faţă cu un om care ’l-a insultat.
Bietul polcovnic Voinescu, atât ’l mal trebue.
Ieri d. Majorescu, ministru de instrucţie, vorbind cu un ministru plenipotenţiar străin ’i-a declarat că camera va fi disolvatâ pe la 5 Septembre. Alegerile vor fi fixate pentru 10, 12 şi 14 Octombrie.
X
Ministerul instrucţiune! publice a luat următorea hotârîre :
In tâle seminariele din- ţâră se vor primi şi solvenţi numai cu concurs.
Concursul se va ţine în acelaşi timp pentru bursieri şi solvenţi.
X
Tribuna din Sibiu ne comunică că co-misiunea româno-ungara pentru regula-rea graniţei între România şi Ungaria a sfîrşit regularea graniţelor comitatului Braşov şi continuarea lucrărel s’a predat comisiunel comitetului Făgăraş.
X
Primăria Botoşanilor a cerut la ministerul instrucţiunii publice ca deschiderea şcâlelor primare în acel oraş sâ se a-mâne pânâ la' 1 Septembrie, din cauza vărsatului şi anghinel ce bântue printre copil.
X
Agiul a căzut la trei la sută.
X
Din Berlin primim un avi3 prin care se anunţă că în curând va apare o corespondenţă sub numele de Correspon-dance des Etats.
X
Patru ţărani din cel cari au fost muş caţl de lupul turbat în judeţul Putna au eşit din spitalul Brâncovenesc pe deplin însănătoşiţi.
X
In şedinţa de ieri, consiliul comunal al Capitalei a votat o sumă de 2,400 lei pentru dărîinârea Turnului Golţea.
X
Oficiosa din Pasaj spune că Duminica noaptea pe Ia orele 10, perceptorul comunal de la bariera Mandritu voind a căută pe mal mulţi precupeţi dacă au spirt de contrabandă, dînşil aă sărit şi afl bătut până la sânge pe perceptor, doi sergenţi comunali şi un sergent de poliţie, luân-du-le o sabie, un revolver şi cutia primăriei cu 134 lei -din acsize. D. procuror Sfetescu a fost însărcinat a merge imediat la faţa locului, unde a arestat pe unul din agresori Gh. Patulescu, măcelar din strada Ţăranilor, la care s’a găsit sabia.
A doua db d. judecător de instrucţie Gostovicl a fost sedidat de afacere.
X
Se di°e că d-1 Fara, consul român la
Pesta va li înlocuit.
D-na Maria Flechtenmacher, soţia cunoscutului eompositor musical, a încetat din viaţâ.
înmormântarea s’a făcut âlaltâ-erl.
n
D-l Dr. Babeş, directorul institutului bactereologic din capitală, a luat o mâ-sură din cele mal lăudabile şi anume : ca pe fie-care septămână familiile celor aflaţi în cura d-sale şi muşcaţi de animale turbate să fie înştiinţate despre starea bolnavilor.
X
Aflăm dintr’o sorginte autorisatâ că d. ministru de interne a supus Regelui ces-tiunea de a şti dacă trebui ca guvernul sâ facă un proces pentru ultragiu şefului statului de câtre d>arul Adevărul.
Regele a declarat ministrului de interne că nu vrea sâ se facă proces de presă şi că sâ se aştepte în ceia ce pre-veşte diarul Adevend alte articole.
X
Mâine regele şi regina se întorc din streinâtate. El se vor opri la Sinaia.
In urma unei disposiţiunl a ministrului de resbel, elevii anului al 2-lea de la şcola din Bistriţa, vor lua parte la manevre ca şefi de plutone.
X
Tote regimentele de artilerie au primit ordin sâ facă eserciţil de tir cu începere de la 20 August.
X
In şedinţa de ieri, cousiiiul comunal a admis un adaos de lucrări necesare pentru rectificarea Dâmboviţel între podul şoselei GotrocenI şi acel al căiel ferate
X
La GălimânescI s’a constituit un comitet în scop d’a aduna bani pentru construirea unul local do şcdlâ în acea lo-
calitate. Mai dilele trecute s’a dat un bal tot pentru acest scop, de unde a resultat un beneficia curat de 566 de let.
X
Din Cernăuţi se anunţă că deputatul român bucovinean, în Reichsrathul austriac, Isidor cavaler de Zotta a murit în Suceava.
Regretăm acâsta pierdere simţită pentru fraţii noştri din Bucovina.
n
Comitetul de apărare a ţârei e convocat pentru Sâmbăta la Sinaia.
Membrii comitetului ’şl vor da avisul asupra planului manevrelor.
x
Ni se scrie din Aix-les baines că d. A. Marghiloman, ministrul justiţiei, a per-dut In cărţi 140,006 lei
Are de unde negreşit ; dâr este frumos penlru un ministru ?
X
Din causa lipsei de vagâne, timpul de încărcarea şi descărcarea vagdnelor de 8 ore, s’a redus pânâ Ia altă disposiţil la 6 ore.
X
Se vorbesce cum că d. G. G. Robeseu va fi numit prefect de Galaţi.
X
Se dice căla Iaşi bentue difterita. Consiliul general sanitar cu i.6te astea nu se mişcă de loc.
X
La 16 curent s’au început examenele la şcâîa de agricultură de la Strihareţ.
X
Citim în Buletinul Camerei de Comerţ
din Focşani :
De la 1—15 curent piaţa a fost cercer tată de mal mulţi cumpărători.
Grâul s’a vândut după calitate, hectolitru 11—11.50 şi 12-12.50.
Pentru secară, orz şi ovăz s’a oferit preţuri avantagiâse, variind după calitate.
Treeratul se face cu mare activitate.
X
Aflăm că în curând va apare un diar nou ; acest d'ar va fi organul peisonal al d-lul George Bibescu şi va fi redigiat de către d-nii Macedonsky şi Bonifacia Florescu.
Se vede că d-nil pretendenţi la tronurile României şi a Bulgariei s’ail pus serios pe lucru.
Revista Nouă, No. 9, va apare la 22 August. Intârdieroa de câte-va d>le se explică prin lipsa din capitală a d-lul Hăşdea, din causa grelelor împrejurări de familie.
Acest numâr va conţine sumarul următor :
Gaspar Graţiani (Biografie) de UâsdâU.
Amintiri din pribegie dupâ 1848 de Ion Ghika.
Vis (poesie) de Ion Gatina.
Escursiune la Buşteni (nuvelă) de Nes-tor Ureche.
Poesie de Gheorghe din Moldova.
Vitejia ţiganului (snâvă) de Dumitru Stăncescu.
In trâsură (poesie) de Victor Bilciu-
reseu.
Busuioc verde (basmul de Th. D. Speranţă.
Profile din telru . Notara, de D. D. Ra-covitâ.
Puşra j’danulul (anecdota populară) de Th. D. Speranţă.
Notiţe bibliografice, de Ion Bianu.
In fine (inusica) de Dumitru Voriaş. Portret Gaspar gfaţiani.
ŢfiRANÎBĂTUŢI
Perceptorul Ghiţă Lăzâreanu din comuna Podeni-Noui, jud. Prahova a bătut, mal mulţi locuitori pentru împlinirea dărilor fiscale, piarul Democratul denunţând acest fapt citâda şi numele ţera-nilor bătuţi de sus-numitul perceptor.
înregistrând acest, fapt cerem a se face ancheta, pentru ca sâ se pedepsâscă culpabilii.
N’am crede că în România liberă şi democratică se pâte bate luinea pentru împlinirea dărilor precum acâsta este de obiceia în Rusia, unde dările se percep cu ajutorul vergilor şi a knutnlui distribuit îu profusiune de câtre autorităţile competinte.
tXPOSIŢIUNEA OIN VIENA
•	i< ■
Viena, 28 Iulie, 1888-
Venim acum la exposiţinnea de scrima. Aici este grea a inventa ceva nofl ; arta d’a se ucide între sine nu pare a escita prea mult imaginaţiunea, în adevăr aceleaşi instrumente : fleurete, plastrdne, mâscl, mânuşi. Aceste instrumente nu variază de cât prin dimensiunile lor. Astfel, pe lângă plaslrone grozav de mari, formând un gheb care asemănă pe amatori de scrimă cu nişte polişinell cărora M s’ar fi tăiat ghebul de d’inapol, mal vedl plastrone cu proporţiunl mal reduse, inititeluţe, formate dintr’o fină pele ne-gră umpluta cu vată în loc de paie. A-cest instrument lârgeşce mult mal puţin peptul şi nu ridiculâză pe om. Inchipui-ţi-vă pe un domn serios, grav, precum e, de exemplu, un membru al Curţel de conturi, săli un profesor de medicina legală, său un urcheolog, exercitându-se într’o sală de scrimă cu ghebul ce’l ştiţi pe pept, acâsta n’ar fi curată comicărie? Daţi însă la aceleaşi personagii un plas-tronaş frumuşel şi veţi privi cu cel «iai profund respect, cu cea mal mare admi-raţiune la evoluţiunile lor : Cosi il va mondc ; aparenţă, tâte nu’s de cât aparenţă,
Tare mă mir cum fabricanţii, aşa de meşteri, nu s’aa gândit a înlocui urîtul plastrou printr’o fmâ chiurasâ de'oţel, care s’ar purta sub haine, şi n’ar răpi nimic frumuseţel trupului, eleganţei mişcărilor. Las acâsta problemă meditaţiu-nilor lor.
Gât despre fleurete, ce sâ di° ? Se fac din ce In ce mai tari şi mal flexibile, dar forma lor rămâne nestrămutata. Ele sunt inal mult sâa mal puţin ornate, mai mult sâa mal puţin late şi âta tot. Nu vâd la ele nimic, care sâ merite d’a fi observat.
■an
FOITA OIARULUI «TELEGRAFUL,
(49)
MOŞTENIREA
MILIOANELOR
de
J A V E,L SAGGER
PARTEA A TREIA VII
—	Nu înţelegi... nu sunt ea aşa do-bitocâ ca sâ rup cu desăvârşire cu el... Nunnal de aşi vedea pe Bibi, atunci ştia ea ce sâ fac.
—	Insâ cum să dâm dă ştire Iul Bibi despre acâsta ?
—	Asta’l grea.
—	Pâte e arestat.
—	Nu cred...
—	Dacă prietenii lui ar veni p’aci...
—	Nu ’l-al vâdut de mult ?
—	Nu... se vede că ştiau câ sunt urmăriţi şi ăU plecat în altă parte.
—	Bărbatul d-tale nu ştie unde sunt 0
—	Nu sunt sigură.
—	Cum dracu le die® prietenilor lui Bibi... îi ştiam o-data, ’l-am uitat acuma.
—	E Şopârla, Picior-de-barză, Gât-de-lup, Sfârlează şi Veveriţă.
Prietena lui Brouveuil repeta aceste nume ca să nu uite.
—	Dacă a’şl întâlni pe vre unu! din el, a’şl putea afla unde s’a dus.
—	Asculta, dise cârciumârâsa. Aştept pe unul din el să vină aci, are sâ ia nişte parale ; bărbatul mea le-a vândut nişte lucruri. Dâ’ml adresa d-tale, ca să ’ţl scriu daca voia afla ceva.
—	Asta’i o idee... şi ea dacă voi afla ceva din întâmplare despre Bibi ’tl voia scrie pentru că el te iubeşte la nebunie...
—	Nu ştiu ce aşi face pentru Bibi ca sâ scape, dise cârciumârâsa.
—	Iată adresa mea, dise necunoscuta: „d-na Eugenia Tanpin, strada Regele Si-ciliel, 12.
—	Bine.
Femeia scâse un portofoliu ca sâ plâ-tâscă.
—	Ea am făcut cinste, dise cârciumâ-râsa, nu primesc nici un ban.
—	Fie şi aşa... cu altă ocasie ea voia face cinste.
—	La revedere!
:— La revedere !
—	Fa Iote chipurile ca sâ rae pot întâlni cu Bibi; încolo ştia ea ce s$ fac.
—	Bine... bine... am înţeles. Necunoscuta plecă şi înainte de a închide uşa dise :
—	Am încredere în d-ta.
Cârciumârâsa dădu din cap şi surîse
graţios.
Douâ ore mal târdiu, Brouveuil care era la o berărie în colţul str. Beaumarchais şi Basţilia vâdu deschidându-se uşa repede şi o femee tânără intraând şi uitându-se în tote părţile.
Vâdând pe Brouveuil, femeia se apropia de el.
—	El! disă el.
—	N’am aflat ce voeşth Insă tot am aflat ceva.
—	Ce?
—	Numele tovarăşilor lui Oscar Bina. Femeia scose din buzunar portofoliul,
scrise pe o bucată de hârtie numele tovarăşilor lui Bibi şi dădu lui Brouveuil.
El citi acele nume încet. Astea sunt poreclele lor dise agentul. E o bandă or-ganisatâ în tâtâ regula. Femeia istorisi in urmă lui Brouveuil ceia ce se petrecu
între ea şi cârciumârâsa. Ea nu se putu stăpâni de a rîde cu hohot descriind pasiunea cârciumrresel pentru micul Oscar.
—	Afacerea merge de minune, dise Brouveuil. Suntem siguri câ punem mâna pe el.
—• Da.. îndat ce ea va afla ceva despre el ’ml va scrie.
—- Atunci n’avem de cât sâ aştepţăm... Nu trebue se te mal duci p’acolo, sâ nu cum-va sâ încâpă a bănui ceva. Bărbatul ei e un hoţ şi eunoşte tote chiţibuşurile poliţiei.
—	El nu era acasă.
—	Cu atât mal bine. fote nu aflai nimica nu cred că cârciumârâsa II va spune a fost p’acolo.
—	Nu cred. E ca un fel de jurământ Intre noi; ca va căuta se afle totul de bărbatul el, fără sâ spuie pentru ce voe-şte sâ afle.
—	Dupâ cum se vede afacerea raer£e bine... Insă avem de lucru... Bibi-patru-degete se ascunde ca un drac. E grea până vom pune mâna pe el, cel alţi vin dupâ el. Trebuie sâ umblu prin tâte cârciumile şi găurile cele mal infecte ca sâ daa de el.
—	D’odată dacă ai pune mâna cel puţin pe unul din bandă.
—	Aşa e.
—	Insâ lucrul dracului... nu’l cunâstem măcar din vedere...
—	Mâ duc la Prefectură, acolo voi şti în ce posiţie mă aflu în acâsta afacere, voi şti cum sâ iaU lucrurile ca sâ ajung mal repede la un bun sfârşit.
Brouveuil plăti şi eşi din berărie împreună cu femeia, sâa mal bine <jis a-manta lui pentru câ trăiau împreună de vre-o cinci ani.
Femeia, căsătorita cu un beţivan, era sâ fie ucisă tntr’o sârâ de el.
Brouveuil care din întâmplare trecea pe lângă casă, la uşa căreia se strîsese lume multă, atrasă de strigătele femeei, intră îulâuntru şi punându-se înaintea femeei primi în braţul drept glonţul ce era destinat pentru femee.
Brouveuil se aruncă asupra asasinului ’I apucă de gât cu mâna sânâtâsă şi a-jutat de vecini ’l trânti la pământ.
Bărbatul timerel femei a fost condam ' nat la şase ani închisâre; muri însă în urmă nebun într’n casă de sănătate^
Tânăra femee voind sâ fie reeunâscâ-târe lui Brouveuil intră la el.
Ea ’şl aduse un pat în camera agentul!* şi nu se mişcă de lângă el de cât după ce ce vindecă rana de la braţ.
Când Brouveuil se sculă din pat, d*®6 femeei :
1	>	i
—	Dacă d-ta al tot atâta dragoste pentru mine cât am pentru d-ta... atunci se-
(5
www.dacoromanica.ro
TELEGRAFUL — 18 AUGUST 1888
7
ir
Măscile vor rămâne în veci ceea-ce sunt, o pânză motalieâ verde, ca aceea care servesce a apăra brânza de muscele obrasnice. Sub mască, amatorul semăna fârte mult cu un caşcaval de Pentelea.
Şi mânuşile, aceste mânuşi uriaşe umplute cu paie, cari transformă degetele în nişte cârnâţol, cari te sperie ? Unele’s albe, altele galbene sen negre ; unele învelesc puţin mal mult de cât mâna, altele se sue până la cot. Pe lângă mânuşi sunt înşirate şoşone de pele săO de sforft la cari nu găsesc nimic demn d’a fi notat.
T6te aceste obiecte sunt expuse în mare număr., Se vede câ comerţul lor este f6rte activ. Şi cum n’ar fi aşa într’un secol in care t6te chestiunile se tranşă(Jâ cu spada în mână ? Până şi femeile sunt atinse de bâlâ scrimei.
Ml aduc aminte că, acu doui ani, un maestru de arme avuse ideia d’a percur-ge Europa cu o trupă de tinere fete ca de opl spre (Jece, două (Jeci de ani, pentru a da representaţil de scrimă. Specta-culul era urmat de o mulţime de amatori veniţi, nu pentru a judeca valorea loviturilor ci pentru a admira frumuseţea copselor acestor domnişore, ascunse numai sub un tricou subţire oolore de carne. Am vâ(Jut şi eU .acâstâ trupă în-cântâtâre, compusă de fete fragede din Boemia, din Stiria, din Tirol. Ele trăgeau forte bine dar se vedea cât colo câ aveau mare opiniune despre talentul lor; încă puţin şi s’ar fi crezut fiinţe de o natură superiârâ. Să le fi vâ<Jut cum se crăcănau, cum se râpădiau cum bateau din piciore, cum rîdicaU braţele ornate cu petre falşe, cum ţineau peptul sus şi înainte pentru a pune în evidenţă t6te atracţiunile lor, cum sălutaU pe public cu un aer măreţ ! Gât despre mine, mă întrebam dâcâ cornacul acestor domnişore avusese în adevăr ca scop d’a arăta o trupă de trâgătore, căci pentru ca publicul s’a le fi putut judeca bine, ar fi trebuit ca să le vădâ luptându-se cu nisce amatori de bună voie luaţi printe spec-torl. Termenul de comparaţie lipsea şi mi se părea că publicul aplauda mal mult pioiărele de cât virtuositatea artistelor.
Să învăţăm scrima, care nu mal con-stituesce un exerciţiu fârte bun de gimnastică ci şi ne permite a impune respect acelor âmenl, împinşi de ura partidelor, cari pentru câţl-va bani său pentru a căpăta vr’o funcţie, lovesc în ono-rea persânelor celor mal de frunte, â persânelor cari ’ş’aU jertfit viaţa pentru Drogresul patriei şi libertatea cetăţenilor.
S’a strigat mult contra duelului, s a făcut legi contra dueliştilor. Jean Jacques Rousseau a scris pagine fârte elocuente contra unui obiceiu ce nu se sftesce a T califica de barbar. Dar totâ elocuenţa filosofilor, totă severitatea legilor nu vor ajunge a desrădâcina din mijlocul societăţilor sentimentul onârei, care lucesce ca o stea în fundulj ininuel omului cinstit. Este stimabil, este respectabil acela care ’şî apără reputaţiunea şi vine piept
în piept cu insultătorul seu. Gât despre Rousseau şi alţi retori deocli aţi ejusdem farinae, el ar fi făcut mult mai bine dăcâ ’şl-ar fi ridicat glasul contra resbe-lurilor între poporă aţîţate de monarchl egoişti şi ambiţioşi, cari privesc de departe cum se omor cu miile nisce fiinţe nevinovate.
Admiraţiunea mulţimel merge la acela, care scie a resbuna o injurie printr’o bună lovitură de spadă. Vedeţi pe Flo-quet, prim-ministru al unei mari ţări, care nu esitâ a provoca pe Boulanger, teribilul general şi i înfige arma în gât. 1 Sunt sigur câ acăstâ lovitură a servit mal mult popularitatea ministrului de cât cea mai bună reformă a impositelor. Arma lui Floquet a atins nu numai guşa ci şi tupeul generalului. Este lucru ruşinos, este lucru ridicol pentru acest din urmă d’a fi fost împuns ca o beşică plină de vent de către un civil, de către un advocat. Cedant arma toc gae\ Dar pare-se câ veleităţile de agitaţiune ale lui Boulanger n’ar fi pe cale-de a se Iinisci, de ore-ee el a fost ales, cu concursul reacţionarilor, deputat în trei departamente. Acăstâ probeză că agitatorul mal are trebuinţă de o lecţie: guşa strepunsă n’a fost de ajuns, trebue ca altul sâ-I despice burta ca să scape libertatea poporului ameninţată de acest Cesar de contrabandă.
Dar vederea tuturor instrumentelor de scrimă înşirate înaintea mea mă a aruncat în nisce reflexiunl la ale căror provocare nu se aşteptaă de sigur d-nil fabricanţi. El n’ail avut de gând de cât să facă parale prin vântjarea fabricatelor lor. Eu însă, cu tâte că par a dispreţui scopul lor mercantil, ’l favorisez în realitate prin teoriele mele asupra duelului. Este timp d’a închide aci acâsta corespondenţă pentru a nu fi acusat d’a fi plătit de dânşii.
’Ml mai remâne, pentru a isprăvi cu exposiţiunea sportmane. d’a vorbi de ex-posiţiunea cluburilor alpine, ceia ce voiţi face în curând.
Octavian
jdxmt rc:
Omorât de o căruţă
In <Jiua de 9 August a. c., revisorul regiei tutunurilor din ocolul Mangalia, venind de la Caraomer, cu o căruţă mânată de un tătar, pe când intra în comuna Gavaclar, s’aâ speriat caii, şi, lu-ând’o la fugă, s’a răsturnat căruţa ; er tătarul, care mâna caii, câfiând sub iote a fost grav lovit la tâmpla dreptă, din care causâ, începând îndată sâ’t curgă sânge din ureche, peste câte-va minute a şi încetat din viaţă.
*
Surpare de mal
Ea. 10 August a. c., Solomon Rozim-berg, din comuna BuK-uş, judeţul Neamţu, însoţit de un fiu al seu, Haini Volf Ro-zimberg, în etate de 13 ani, ducându-se la lutăria de la cimitirul evreesc pentru a săpa lui, băiatul a intrat în carieră şi
s’a dărâmat malul peste el, aşa câ tatăl sâh, râmas afară, a dat alarmă şi, cu a-jutorul unor persâne ce erau în apropiere, a săpat ca sâ destupe cariera ; dar s’a scos copilul afară abia respirând, în cât peste câte-va minute a şi încetat din viaţă.
&
O clopotniţă dărâmată
Citim în Ordinea din Târgovişte :
In dina de 13 curent pe la ora 1 după amiadâ un sgomot neobicinuit s’a au(Jit în oraşul nostru.
Iată ce se întîmplase :
La biserica cu hramu Sf. Niculae <Jisâ Simnleasa, se lucra la construirea unei clopotniţe ; lucrarea ajunsese până la stra-şinâ şi presinta o înălţime de peste 11 metri.
La ora 12 meşterii părăsise lucru pentru a’şi lua prândul, la ora 1 un lucrător se sue pe schele în vîrful construcţiei spre a bate toca obicinuita pentru chemarea lucrătorilor. In acest interval şi pe când alţi doul lucrători se găseau urcându-se pe schele un sgomot îngrozitor se produce, lot edificiul s’a dărâmat transformându-se într’un morman de moloz şi cărămidă.— Atât cel ce bâtea toca cât şi cel ce sâ găsea urcându-se în momentul desastrulul aQ câdut de la înălţimele în care se găseaţi; cel care bâtea tâca şi care se afla la cea mai marea înălţime, printr’o fericita întîmplare a scăpat cu viaţă alegându-se cu o con-tusiune la cap care nu presintă gravitate, cel l’alţl doul mai mult norocoşi ati scăpat teaferl.
Un bătrân însă, care în timpul când edificiul se surpa se găsea sub gangul clopotniţei a fost îngropat de viii sub ruine, şi numai după e muncă de 5 ore, făcută de pompieri şi dorobanţi abea s’a găsit cadavrul.
Gausa principală a acestei nenorociri, provine din modul prost al construcţiei şi a 'materialului întrebuin'at.
rvncrrjw. u.	airji ,n——n*
ULTIMĂ ORA
(Serviciul par. al ziarului Telegraful)
Paris, 28 August.
(Mărul le Matin anunţă că generalul Boulanger a făcut o lungă visitâ principelui Jerome, în cel mal strict incognito.
Petersburg, 28 August.
Perechia imperială are intenţiunea de a zidi o biserică colosală în Abyssinia.
Paris, 28 August.
Journal des Ddbats asigură că în urma unei învoieli, Italia ar pune la disposi-ţiunea Engliterel 68 de mii de omeni, pentru a susţine pe Pârta în Asia Mică.
Londra, 28 August.
Se anunţă din Berlin diarulul Standard câ dacă Italia s’ar gândi sâ redeschiză cestiunea Mediteranel, acâsta ar fi pe propria sa respundere.
Milan, 28 August. J
Generalul San Marzano a primit ordin pentru a fi gata în orl-ce moment, ca să plece la Masuah.
Roma, 28 August.
Regele, însoţit de prencipele moştenitor, a sosit la Forli. S’a făcut o demonstraţie impunătoare. Oraşul era împodo-
		
bit. Din toate părţile ţârii de a lungul drumului de fier de la Bolonia la Forli, sosesc depeşl entusiaste. S’aO făcut ova-ţiuni regelui în toate gările.
Paris, 28 August.
' Generalul Boulanger a plecat în sudul Francief
Berlin, 28 August,
Se afirmă câ legea escepţionalâ contra socialiştilor, aşa cum a fost votată acuma (Jece ani va n modificată, după cererea ministrului de interne.
Se crede că guvernul va combate de acum înainte democraţia socială, prin codul penal, fără a recurge la disposiţil escepţionale. Pentru acest scop, codul german se va modifica puţin. Legea contra socialiştilor se va aplica până la tomna anului viitor.
Roma, 28 Augus.
După Tribuna, escadra italiană, care a plecat ieri sârâ în Levant, se va întârce în Italia la sfârşitul Iul Septembrie.
Belgrad, 28 August.
Ratificările tratatului de comerţ turco-sârbesc s’aU schimbat ieri la Gonstan-tmopol.
Berlin, 28 August.
Monitorul Imperiului publică documentele relative la retragerea d-lui de Moltke care a motivat cererea sea de retragere prin vârsta sea înaintată.
Intr’o scrisore, împăratul recunoşle justeţea motivelor sâle. exprimă părerile sâle de râtl şi cere d-lul de Moltke sâ ser-vâscă patria şi armata, acceptând presi-denţia comisiunel de apărare.
Intr’o altă scrisâre, împâratul cere d-lul de Moltke sâ permiţă ca urmaşul sâU sâ ia sfaturile sâle în tâte cestiunile importante. Wilhelm II mulţumeşte fostului şef de stat-Major, făcând sâ reiasă marile sâle merite.
Mareşalul de Moltke mulţumeşte împăratului în douâ scrisori şi (Jice că scrisorile suveranului săâ vor fi păstrate în familia sea ca o amintire nepreţuită.
e OTUE SEARA
Serviciu■ special al gliarului Telegraful Sofia, 29 August.
Erl sâră, poliţia a pus mâna pe unul din tâlharii bandei din Bellova care trecea prin Sofia. EI era îmbrăcat cu haine cumpărate prin mijlocul râscumpârărei şi prevâdut cu un paşaport sârbesc. El va fi judecat de Curtea marţială peste trei (Jile.
Dupâ declaraţiunile sâle, Danda din Bellovo s’a împărţit în douâ. 0 jumătate a trecut în Macedonia, iar cea-l’altâ se îndreptâzâ spre Serbia unde banda se formase în Aprilie.
Paris, 29 August.
Un individ a mers ieri la ambasada Germaniei şi a tras o lovitură de pistol asupra unul amploiat orânduit la infor-maţiuni care n’a fost atins. Autorul a-tentatului se numeşte Garnier. El a fost ruinat de invasiunea de la 1870. Se crede câ a devenit nebun.
Ultime Informaţi uni
Ni se anunţă că resultatul licitaţiei ţinută pentru închirierea magherniţei de pe piaţa Bibescu-Vodă, unde comuna a instalat un debit de băuturi spirtose, n’a fost aprobat de Primărie.
La acestâ licitaţie a eşit un preţ de 3,760 lei pe an. Acâstâ sumă destul de însemnată n’a fost aprobată numai pe singurul motiv că cel ce dăduse acest
1 preţ era un inamic neîmpăcat al regimu-1 lui ciocoiesc.
j Foia pahonţilor din strada Clemenţei i a făcut un erou din comisarul Creţu şi voesce se ’l înainteze mereu.
Noi sciam câ d. Creţu era odâtâ erou, însă erou de birturi şi cafenele. Nu era di de la DutnnedeU când era în funcţia sâ nu se bată cu chelnerii.
Pentru acâsta 6re îl vom vedea în curând comisar clasa I, inspector şi pâte chiar pref ct de poliţie ?
Regele sosesce mâine la Sinaia şi se va ţine imediat un consiliu de miniştri). Se dice că se va trata dâcâ se disolvâ camerile sân se formâzâ un minister din majorităţi care să mârgă cu actualele corpuri legiuitâre.
i In Constanţa lumea abia acuma înce-. pat să se ducă, cu tâte acestea tot e puţin.
CASA DE SCHIMB
N.&D.jVlOROEANO
Strada Lipscani, Noua clădire a societăţii Dacia-Bomânia numită „Pasagiul Dimitrie Okika“, No 6
BUCUREŞTI
Cuinpâră şi vinde efecte publice şi face orl-ce schimb fie monedî
Cursul pe (f ina de 17 August 1888
	Cump.	Vând
5°Ig Renta Amortisabilâ.	95 b2	96
â'lo » Rom. Perpetuă .					-
6°10 Obl. de Stat (Conv. Rur)	96®/4	97*/*
6°I, , , (C. F. Rom.)	—		
5°l0 » Mnnic.pale 1883. .	83	84
5"!° „ , 1884.						
7°Iq Scrisuri funciare Rural.	107 72	108 72 97*/*
f)o| 1Q » * * •	97	
7°l0 „ , Urbane.	,106*/*	107*1*
O Io * » * Rol *1 Io » * * «l	92»1*	93'/4
5°|q » func. Urbane Iaşi	82’ 2	83 i/*
Impr. cu prime Bucur. (201.).	45	50
Los. Crucea Roşie Italiană .	29	31
10 fr. Obl. Casei Pens.3001.	230	235
, Sârbeşti cu prime.	69	72
Losuri Otomane cu prime .	40	44
, Basilica Dombau.	18	21
Aur contra argint sea bilete.	O ;>	3!14
Napoleoni contra lire. . .	20.05	20,08
Florini Val. Austriacă . .	205 fi2	206 72
Mărci Germane		124	125
Bancnote 1 raricese . . .	99	100
Ruble Hârtie		245	250
NB. Cursul este socotit în aur.
Bolele Sifilitice
Neputinţa Băibătâscâ
■i Vindecă după cele mal noul metode, ra- i j ■ dical, firi durere şi împedioare; du pi ex-jj | perienţa, de 18 ? ni. Specia’iet în bdleie In- j ! mesei
Strada Emigrat, No. 3, (în dosul şc<51el mi-j litare intrarea din cale» Victoriei prin atr.i®’ i sf. Voevocjî (pe linia Tramvaiului-	j1
; Gonsultaţiuni de la 8 a. m. penă la 6 şira. 1 ţi Loc separat de aşteptare pentru fie-enre. j se-» b*»	»- ’ » »	» -»-» va. J* »
INSTITUTUL
Calea Hahovel, -46
Curs primar şi secundar în internat şi preparaţiune pentru bacalaureat. Stu-diele încep la 1 Septembre. 8—3 <?.
nu ne despărţim... eu le iubesc... Eu sunt un om cinstit... N’am aşa mare funcţiune... însă ce sâ fac, mâ mulţâmesc şi cu atâta... Tot trebuia sâ ocupe cine-va acâstâ funcţiune... alt-feliu n’am fi îţi siguranţă...
Femeia dădu mâna agentului (Jicând :
—	Primesc.
Brouveuil palid emoţionat o prinse de talie.
Se sărutară... Era primul sărut.
Acuma erau căsătoriţi.
Fiind-câ femeia era fârte deştâptâ, ea îl făcu multe servicii, ’l ajută mult în descoperirea crimelor şi urmărirea hoţilor.
Brouveuil şi femeia lui se despărţiră în str. Rivoli.
El se duse la Prefectură.
—	El! dise şeful lui vă(Jându-l. Afacerea Denacy cum merge ?
—	E semn câ merge bipe.
—	A ! Ce fel ?
Brouveuil spuse şefului siguranţei publice ceia ce’l spusese femeia lui.
Când sfârşi, şeful apasă pe un buton electric; un amploiat veni îndată.
—	Adâ colecţia fotografielor condamnaţilor de la Chaireveaux.
După fiece minute amploiatul se în-târse.
î Fotografiile erau aranjate în ordine 1 alfabetică, aşa câ ştiindu-se numele con-I damnatului, cercetările se faceaU uşor.
In dosul fie-cărei fotografii era un mic dosar în care erau tâte amănuntele a-supra individului.
După un sfert de oră de căutare, Brouveuil şi şeful siguranţei publice dădură peste fotografia lui Bibi-patru-degete.
IPe lângă acest dosar de fotografii mai era un altul.
Brouveuil şi şeful siguranţei se înţeleseră ca cel d’întâl să ia unul din acele dosare ca să studieze mal bine acasâ figura micului bandit.
Şeful era să dea semnalmentele lui Oscar tuturor agenţilor lui, se gândi însă că e mal bine a nu face mult sgomot cu acea afacece.
Afară d’asta Brouveuil SI (Jise :
— Fiind-câ mă al însărcinat cu a-căsta afacere lasa-o pe săma mea, vo-esc ca singur să trag beneficiile el. Dăcâ voi vedea câ nu pot face nimica vă voi spune franc, atunci veţi pune în piciâre tâtă poliţia secretă.
Şeful poliţiei dădu mâna lui Brouveuil zicând :
— La lucru scumpul med... dacă reuşeşti, vel fi bine resplâtit.
— Voi face tot ce voi putea... cu a«
tât mal mult cu cât cred câ toţi cei din otelul Bulon.„
—	Ce spui !...
—	Asculta ce spun eu...
—	Atunci felicitările mele...
Brouveuil dădu mâna cu şeful, plecă
şi se duse la biroâ.
VIII
Era aprâpe o ora de când Brouveuil plecă de la şeful siguranţei publice, când acesta primi urmâtârea depeşă din New-York.
.Alfred Gendrin, care avea la el două sute mii lei a fost asasinat. ’L am găsit mort pe cheia pe la (Jece ore săra. Lângă el s’a găsit un tânăr de vre-o douâ-deci şi doi ani, rănit de morte. A-cesta a (Jis în cel din urmă moment:
.Sfârlăză mâ a ucis.1 Plecăm mâne dimineţă.*
—	Sfârleadă, disc şeful poliţiei seqrete, tocmai pe un individ cu acest nume ’l căutam; el face parte din banda Iul Bibi-patru-degete. Numai e nici o indoilâ. Bibi-patru-degete ştiea câ Alfred Gendrin s’a dus sâ pună mâna pe acea sumă şi atunci. . . .
Şeful se scula de pe scaun.
—	Drace! . şi pâte ca cel ucis sâ fie
şeful bandei, Bibi-patru-degete... atunci sîntem perduţi...
Agentul începu a se preumbla prin camera.
—	Nu.., nu se pâte sâ fie el, sunt sigur d’acâsta... Bandiţii trebue sâ asculte de şeful lor... A! afacerea se încurcă. 1 In tot caşul ştim un lucru, anume : câ Alfred Gendrin, fratele bancherului era în legături cu banda lui Bibi-patru-degete. Acâsta a fârte important, pentru câ se pâte deduce că mârtea bancherului e opera lui Alfred... Da..., Alfred a plănuit crima, el a plătit pe bandiţi ca s’o comită. De sigur câ el se se angajase sâ le dea o sumă mare de bani dâcâ va reuşi sâ pună mâna pe averea fratelui.
Şeful poliţiei se opri d’odatâ şi se lovi peste frunte.
—	Dar pentru ce sâ T ucidă ? ’şi (jise el. Asta nu o înţeleg.
El se aşeză pe fotoliu şi rezemându-se cu câtele pe biuroa, remase gânditor.
Pentru el lucrurile se încurcau din ce în ce. In momentul când credea câ a pus mâna pe afacere, vâzu că a apucat pe o cale greşita. Tot edificiul ce ’l construise pânâ acuma e sfârma...
—	Trebue sâ mâ întâlnesc cu Brouveuil, dise el sculându-se de pe scaun.
Brouveuil se întârse acasă. El era
fârte mulţumit de întrevederea lui cu şeful poliţiei secrete şi istorisi feineel lui cqea-ce ’l spusese şâful.
—	0 sâ fie bine... poţi ajunge departe... poţi sâ ajungi la gradul de general.
—	Tocmai asta am spus şi eu şefului meU.
—	Cum ! i-al vorbit d’acâsta.
—	De ce nu... n’am drept sâ pretind una ca acâsta.
—	De ce n’ai mai aştep'at; nu ve<J câ nu suntem siguri...
—	Aşi... sunt sigur că ajung general...
Brouveuil începu a rîde cu hohot, a-
poî luând pe femeia lui de talie o strînse în braţe şi o sârută pe frunte.
—	Nu bucura aşa repede, (Jise femeia... sâ sfârşim afacerea şi apoi vom vedea ce vom face.
In acest moment se aufii sunând clopoţelul.
—	Iată o femee deştâptâ, (Jise Broud-veuil.
Femeia se scula şi deschise uşa.
Ea făcu un pas îndărăt lăsând pe şeful poliţie! secrete.
—	Nu te speria, (Jise el, n’am venit sâ te arestez... din contră, te felicit... Broudveuil m’a pe calea cea adevărată în acâstâ afacere.
(Va urma)
www.dacoromamca.ro
TELEGRAFUL — 18 AUGUST 1888
PRECIURILE CELE MAI MODERATE
GUT)
Noul
HOTEI
___________BULGARIA
Acest hotel are 30 de camere confortabile .şi bine mobilate. A-semenea posedă şi un mare Restaurant cu tot felul de mâncări şi băuturi dintre cele mal alese. Posedă şi un grajditi pentru cal şi un şopron pentru trăsuri cu Preciurî forte moderate.
Sub'semnatul nu va cruţa nimic pentru ca onor. visitatori să fie pe deplin mulţumiţi, impunând cea mal mare acurateţe şi promptitudine.
CD
P3<
fccJ
CO-
PROPRIETAR. SIFGI O TARTE
~3.d.j.)
1 BANCA NAŢIONALĂ A ROMÂNIEI f				
1 ©riTVTAXXTJ3STBA				
& 1887		’ J\\ ■ \ * ’ ’	1888 S	
8 August		ACTIV	30 Iulie	5 August 1
1	35346142	1 Monedâ	, , •	33820033	34207521 li
1	25867515	( Bilete ipotecare		25728760	25729480 |
	1744647	Efecte predate la Casă spre încasare . .	5081063	4016973 ri
	19955411	Portofoliu, român şi străin		18032074	18109035 Q
	17373340	împrumutul garantat cu efecte publice . .	12881190	13266370 |
	11988501	Fonduri publice		11999729	11999729 1
1	2503075	Efectele fondului de reservă		2971769	3090380 1
$	195646	» , , amortisarea Imobilelor	235321	266263 1
	2924476	Imobili		3383719	3389560 I
	138990	Mobiliar şi Machine de imprimat ....	122534	122534 I
	46473	Cheltueli de administratiune .....	50035	54504 |
1	30640384	Deposite libere	 ....	17906941	22640348 1
	40224853	Gompturl curinţl ... 		21985684	20975445 |
1	6873802	, de valori		43664224	44483496 8
i	195823255	PASIV	197863076	202351638 1
i	12000000	Capital			12000000	12000000 1
m	2506847	Fond de reserv			3093929	3093929 I
	195859	, amortisarea imobilului		267901	267901 |
|	108072640	Bilete de bancă în circulaţiune		11922L560	120216560 I
ş	1083676	Profituri şi perderl ,		1388839	1388839 1
	204360	Dobândi şi beneficie diverse		126500	151979 |
i	30640384	Deposite de retras		17906941	22640348 |
1	39224746	CompturI curinţl		13600957	15940424 |
1	1894743	, de valori	v . .		26651658 1
L	195823225		197863076	202351638 |
Compania de Gaz
din
BUCtRESGI
Direcţiunea Companiei de Gaz din Bucurescl invită pe Onor. Public, sâ bine-voiască a visita Magasinul seu de ex-posiţie din Calea Yictorieî, No. 66, unde va putea vedea cea mai nouă Maşină de gătit bucate cu gaz.
Acostă maşină t cea mai economică, ftfrte uşriră de întrebuinţat, forte curată, fără a aduce căldură mare şi permiţând a prepara în âeelaşl timp
6 feluri de bucate,
între care, o friptură şi prăjituri gătite într’un coptor special ce posedă maşina.
Preţul unei ast fel de ma-şine este de lei 106.
Cu un aparat care face a se învârti friptura singura, preţul el este de 30 lei mal scump.
(2)	Direcţiunea.
[ MEDIC SI CHIRURG
D-r. SXLTEIi
Din facultatea din Viena
SPECUL IE BOLELE DE FEMEI
i gr8YFHILI8-«a
! Locueşte în Strada FORTUNA No. 4
[Lingă Liceul Alexandri]. Gonsultaţiunl în tote <Jilele de la 7 jum. până la 8 jum. a.m. şi de la 1 până la 5 p.m., 1 P.S. Se primeşte bolnavi în pensiune'
SOCIETATEA ANONIMĂ
P*
şl de I.HI HIIIIIIH de le
CAPITAL SOCIAL: JX.BI 1,500,000 Capitalul Versat la 31 Decembre 1886, LEl 1,370,600.
XJsina situată la Bucuresci, Cotrocenî. Şoseaua Pandurilor, in faţa Asilului Elena Doamna, legată cu Calea Ferată prin staţiunea
Dealul Spirea.
Direcţia şi depositu! principal In Bucurescl: Str. Dâmnel 14 bis
Adresa Telegrafică : BASALT, Bucurescl.
DEPOSTTE SECUNDARE :
In Bucurescl .	:	Calea Griviţeî, 66.
, Brăila....................la d. G. Grosovich, piaţa Sf. Arhangel.\
, Graiova	.	.	.	•	. M. G. Poumay, bancher.
, Galaţi. ..... M. Sebastien Somaripa.
, Călăraşi....................M. Sergkie, B. Farfalomeî.
, Rusciuk...................’i homadis & Damianoj.
Industria Naţională ale cărei produse a* obţinnt la Exposiţiunea Cooperatorilor din Bucurescl şi
Ci&iova, cea mal mare recompensă.
DIPLOMA DE ONOARE CLASA I» H
—:----------------------	i
f:stras din PREŢURILE CURENTE PENTRU RUCURESCI
Felul Materialului	I-a CAL.		II-a CAL.		IlI-a CAL.	
	Pentru jniă	■g P» P-S ° 2 *i 5 0 «a S n hS S g. a • B	Pentru iniă	** *3 w t-a ta	Pentru miă	£5 s 3
Pavele pentru borinre 10 bucăţi Ia m. pătrat. .	350	4.25	325	4 —	300	3.75
„ „ pavagiu de stradă şi de curţi 50						
bucăţi la metru pătrat		270	15 —	250	14 —	230	13-
Lespezi pentru trotuare 25 bucăţi la m. pătrat .	38<	11 -	360	10.50	220	9.50
Pătrate felurite 36 bucăţi la metru pătrat ; . .	24o	10 —	210	0.50	180	8 —
Bordure <le grădini 10 bucăţi la metru liniar. .	150		130		100	
Cărămizi refractare 420 becâţl la metru cubic .	320					
„ cu 4, 6 şi 8 găuri, 40 bucăţi la m. p.	65					
PBBOIUBILE
In Bucurescl şi în oraşele unde execută lucrări pentru comună, Societatea se însărcinâzâ şi cu lucrăi-i particulare, a căror întreţinere o garau teză pe timp de un an. Asemenea se află la uzină materiale de calitate mâl inleriâră cu
Preciurî foarte reduse.
LICOARE
DE
Gudron-Tolu - Vâscat
este formată din gudron vegetal de Norvegia, balsam de tolutan şi vâsc de brad. Se recomandă ca tâmâduitore tusei vechi, durerei de piept, tuşă, arsuri de stomac, nepoftă de mâncare, catar al băşicel urinare. Sticla 2,50.
INJECŢIA GALBENA sigură în vindecarea scursorel (Blenoragie).Sticla 21.
Aceste preparate, compuse de Dimitrie G. Gherman, farmacist în BnzâU, se gâ-sesce de vânzare în Bucurescl ia d. Roşu, farmacist, Sf. Gheorghe la farmacia Galenu, calea Griviţeî, la farmacia d-lui Lazâr Bistriţeanu, din Bârlad, şi la d. I. Krâusler, la Varna (Bulgaria).
DAVID ADANIA
Agent de Publieitate
Str. Sft. Ion Nou No. 33, _
&

•< î
mm	m
Yis-a-vis de Legaţiunea Italiană.
Primeşte anunciurl, inserţie şi reclamă pentru (Jiarul nostru, şi pentru or care alt diar din ţerâ şi străinătate.
BAZAR BE ENGLITERA
Sub semnatul, am onore a anunţa pe Onor. clientela mea atât din capitală cât şi din provincie, că cu oca-sinnea tarifului autonom, am deschis ac! în ţâră
O MIRE FABRICA DE HAINE
PENTRU
BAlRJB^TI	BAJETI
In care confecţionez haine, după Ultimele Jurnale, din stofele cele mal bune ale Europei.
Asemenea mal putem efectua şi orî-ee Comande, în timp de ore de âre ce posedăm un mare deposit de stofe fine din cele mal renumite fabrici.
Sper oS Onor. Publio şi olientela mea, mă va onora ou visitele d-lor, spre a ee convinge de marfa confecţionată aci in ţâr5, şi sunt sigur că va S pe deplin oatisfăcnţr.	Cil stimă, TT T .P,TRO~VXOZ.
PUDRA
pentru scoterea petelor de rugină de pe rufe * Preţul 1 leu 50 bani.
TIN CiTURA
! Pentru scoterea petelor de cernită, de vin si de S fructe de pe hârtie şi rufe— Preţu 1 ha 50 6ani. j
CIMENTUL UNIVERSAL
pentru porţelan, piatră, sticle—Preţu 1 leu 50 b '
ESENŢA CONTRA PETELOR
pentru tâte stofele fără si strice nici de cum] culorile cele mai delicate.
NB. — Muiaţi o bucată de pânză Jn astă esenţa şi apoi frecaţi petele cu pânza, muiată ţi. mdata petele dispar cu desfrvîrşire.
Preţul 1,50 h—Fabricant: PAUL WITORT, ■ Calea Plevnei No. 60, Bucurescl ~ Deposit 1 ia Ubrana Graeve, calea Victoriei, No. 43.	1
APĂ MINERALA NATURALA St. GALMIER
S6 nu uitaţi a. cere Sursa NOEL
Sursa N6el Apele acestei noul surse trebue pl'.sată în orjimul r ,.ug din clasa gazoselor, fiind bogată în acid carbonic natural, şi care se bucură de reputat anca sa ca cea mai bună pentru sto-oaacb fiiud digestivă, temperantă şi apărativă, ast-fel că combate cu energie apele cunoscute pănâ acum ale Borzeculul şi Giesshiibler. Aceată apă escelentă este f<5rte bună de a o întrebuinţa la masă de băut cu vin s6b cu siropuri în locul Borsecnlui, fiind recomandată de medici chiar şi la bolnavi pentru facilitatea ei digestivă şi recoritore.
Apa din Sursa Noel se găseşte la principalele magasine de coloniale, farmacii, droguerii şi la toţi vîmjătoril de ape minerala. Cu preţuri forte convenabile.
In Bucurescl la M. Economu et Comp.	In Ploiesci la Fraţii I. şi Th. Chrisţoscu.
Ia Ploiesci la N. Petrescu et Comp.	In Brăila la Petru şi Gheorghiadi.
Depoul general pentru t6tâ România şi ţările limitrofe, a se adresa la d.
(:d.)	S. STERIANO, Galaţi.
Singurul Deposit de:
ptra Hlizim
din prima fabrică cuglesă
Tcirias Fleming Son &Q°
cn preţuri ţi confljţmnl ayantapsE
SE GĂSEŞTE LA:
I Schwartzstr. Decebal 6
MALADIE ie PLĂMÂN.
Tnberciilosă, Astiinm, Catarlnl as BroncMia;
(BR0NCHIT1S)
Persanele care sufer de sus numitele bâle, se pot adresa personal sau prin scris câtre A. L. Wilhelm, Strada Isvor No. 29, etagiul I.
Asemenea şi în caşuri de mare slăbiciune la copil mici de ţîţă.	(14)
BASINUL MITRASZEWSKI
Strada Poliţiei 4, şi cheul Dâmboviţeî
situat într’o grădină bine îngrij itâ, s’a deschis pentru tot sesonul de vară de la 6 ore dimineaţa până la 8 ore seara.
De la 10 până la 12 ore a. m. basiriul este reservat pentru dame.
Abonamentul de 10 băl. Lei 6.
NAŢIONALA
— III
SOCIETATE GENERALĂ DE ASIGURARE IN RUCURESCI
Aprobată prin decret regal No. 225, din 25 Ianuarie 1885.
CAPITAL SOCIAL 6,000,000 LEI NOUl
Prima emisiune 3,000,000 lei deplini vârsaţi 15,000 acţiuni de lei noul 2o0 I fie-eare, din care 1,000,000 lei specialmente afectaţi ca fond la garanţie pentru | ramura asigurărilor asupra vieţeţ
Reserva de premii şi fond reserva 860,000 lei
NAŢIONAL -A asigură, :
1. In contra daunelor de Incendiil.— II. Contra daunelor de Grindină (piatră) ^ Contra daunelor de Transport precum şi Valori.— IV. Contra Spargere! I geamurilor, oglinditor, etc.— V. Face asigurare asupra vieteî.	1 s 1
a), Capitaluri fixe în cas de deces
Cu participare de 70 la sută din beneficia în combinaţiunile următore • asigurări asupra vieţel uneia sâă a douâ persone, asigurări temporale, asigurări mixte cu capital dublu.
b). Capitaluri în cas de viâţă
Combinaţiunile următore: Asociatiuni mutuale de supra-vieţuire Asociaţiuni în grupuri de 12 ani pentru copil efe la 2 ani jum. până la 9 ani inclusiv. — Contra asigurări capitalul- fixe pentru Dote, fără contra asigurări si rente viagere în diferite combinaţiunl.
Pănâ la finele anului 1885, NAŢIONALA a realisat în diferitele ramurfde asigurări ca premii aproximative 10,500,000 lei noul şi a plătit ca despăgubiri apro- I ximativ 7,500,000 lei noul.
DIRECŢIUNEA GENERALA
Strada Domnelfj No. 13.
Tipografi*	‘TELEGRAPHUL, Htrmd» Bl&aarî, tio. 20.
www.dacoromanica.ro
ANUL XIX. — No. 4830
IN BUCURESCI SI DISTRICTE 10 BANI NUMERUL
VINERI, 19 AUGUST 1888
ABONAMENTE: Pentru Capitulă:
Pentru au u .... Lei 24
.	ţâse luni..............12
.	' trei luni.............7
Pentru Districte:
Peutru un an .... Lei 80 »	fâss luni	....	„15
r „ * ( trei luni	....	„8
Pentru Străinătate:
Pentru un an .	.In aur lei 40
„ ş*«e luni	. .	„	„20
„	trei luni.	t . „	„10
Abonamentele se fac la 1 fi 15 ale fi* cărei luni.
UNNUMER VECII IU 25 BANI
Abonamentele se plătesc înainte
EDIŢIA A DOUA
ANUNC1UR1 SI RECLAME
Anunciuri pe pag. IV linia 25 bani. Reclame	„	III	„	...	1 ieft
n	n	H	|.	. .	8 lei
»	fi I .» «	. 5 lei
Pentru Inserţii şi Reclame Redacţia nu e responsabila.
Kpistole nefrancate se refusi, arti ole nepubltcate se ard.
In Streinătate a se adresa:
Francia, Havas, Laffitte et C-nie, place de la Bourse, Paris.
Englitera,Eug-ine Micoud,81 Fleet Street, E C., Loudon.
Austria, Haasenstein et Voglei 2, Wien Rudolf Mosse Zeuerstaette, Wiene. Ungaria, D. EioritstoWiest, îuBuda-Pesta Seryitenplats.
Abonamentele seplăteseînainte
■aaagjg;ia-i =■ s=a ’~rr~ — sas ssb s sss gssa
Redacţiunea, Strada Bl&narI, No. 20. BUCURESCI, 18 AUGUST ÎS88
cxrziSTxi
<
De notorietate publică este că a’a format la noi în ţâră un grupu-şor politic, care în capul programei sdle politice a pus un apel către ţeră pentru alegerea unui noii rege. Acest grupuşor pdrtă nume de cuzişti şi cere ca ţâra să fie chemată să se pronunţe printr’un plebiscit pe cine voieşte să vadă aşe<Jăndu-se pe tronul României, ocupat de regele Carol.
Propaganda prin agenţi, prin grai şi scris c.e face acest grup de omeni e fripte activă şi focarul ei pentru moment să concentrează mai cu seamă tn capitala ţdrei precum şi în unele din judeţe ca Mehedinţi, Covurlui, etc. Mai cu seamă dincolo de Mil-eov acesta propaganda cresce din <jli tn <Ji şi după spusele călătorilor prin sate chiar nu se vorbesce a<Ji de cât despre apropiată domnie a lui Cuza şi prin urmare despre detronarea regelui Carol.
Ne-am spus .dejajaărerea ndstră tti :eia ce privesce acostă propagandă; am -declarat sus şi tare că convinşi 'suntem că străinul a organizat o şi că străinul prin bani şl prin agenţii săi plătii o hărăneşte ; am mai declarat asemenea că mare nenorocire prita să fie resuUatub-aceştei pi’opa-gande, mai cu srimă pentru clTea ’şi înrolăcjă prozeliţii printre straturile ue jos ale societăţei, cari tn ingno-rinţa lor adesea ori sunt supuşi a asculta şi a crede tn făgăduelile insipide ce sa fac de propagatorii noiei domnii.
Acrista fiind profunda convingere a riristră, datori suntem ca buni români şi buni patrioţi să fim cu băgare de srimă şi să nu perdem nici pentru o singură clipă din vedere pe rimenii cari compun noul grup politic.
Aşa fiind, atragem drir atenţiunea naţiunel asupra disposiţiunilor luate de cuzişti.
Aceste disposiţii trebue să fie bine cunoscute de toţi cei, cari ţin la a-cdstă ţâră şi cari nu vor să permită ca opera măruţă a libertăţei nristre din afară şi a libertăţilor nristre din lăuntru, cimentată cu atâtea jertfe şi sângele scump al martirilor patriei, să fie periclitate şi pdte chiar strivite de către nisce rimeni aţâţaţi de străin.
Să ştie că cuziştiî aii de gând a pune la viitrirele alegeri candidatura tînăruluî Cuza la colegiul al treilea din trite judeţele, ca prin acest mijloc să potă face un apel către ţeră Întemeiat pe un plebiscit.
Să ştie că In acelaş timp aedstă candidatură se va pune şi la unele oraşe, unde, mulţumită prefecţilor cuzişti, să crede cu putinţă isbtnda candidatura! lui Cuza.
^ j j
Aceste sunt hotărtrile luate până acum.
Pentru a garanta reuşita lor o a-
DIRECTOR POLITIC :	I. C. FUNDESCU
Administraţiunea, Strada Rlănari, No. 20
rt1 -*>r-r,-r—---rrp—-tt
devărată organisaţiune să face. Din-
tr’o parte se intocmeşte ramificaţia
-■»- - -
agenţilor cuzişti prin sate şi oraşe, din altă să răsptndesc scirile cele mal defavorabile regele! Carol şi cele mai avantagirise pentru tî nărui pretendent la tronul României.
Iu faţa acestei stări de lucruri, tn faţa unei adevărate conspiraţiunl care să urzeşte tn ţriră este necesar ca naţiunea să fie luminată şi să ne rădicăm cu toţii pentru a a-păra patria pusă tn pericol de nişte rimeni orbiţi de pofta putere! şi a avarei.
Agitaţiunea cuzistă, aţtţată şi sprijinită puternic de străini, va deveni causa unei vărsări de sânge. Iar o revoluţie tn momentul de faţă va pune tn pericol fiinţa chiar al statului român.
TELEGRAME
(Serviciu particular al <jliar. Telegraful)
Viena, 29 August.
Circula sgomolul că ImpAratăsa Rusiei ar fi purtâtârea unei misiuni im «ortante în privinţa Bulgariei.
Belgrad, 29 August. F6ia rusofPâ Velicasrbia agitâzâ în contra Austro-Ungariei, afirmând, ca a-căsta a concentrat la graniţa sârbâscă opt brigade cu scopul de a anecsa Sârbia.
AMNISTIE
A<ji la orele 3 şi 40 p. m., Regele şi Regina se vor tntrirce tn ţdră, venind din străinătate unde augusta pereche a stai aprripe o lună.
Primul act pe cave Regele este dator sâ’l facă ar fi amnistiarea ţăranilor, cari zac tn temniţele statului.
Să ştie că din cauza nenorocitelor răscrile a nevoiaşilor aţtţaţî de strănl, România a fost mânjită cu sângele scump al fiiilor săi, căluţi în numele ordinai ; să ştie asemenea că peste 300 de săteni sunt de atunci puşi în fiare şi închişi tn temniţe.
Este cu neputinţă a tnvia pe cei morţi şi sângele lor să caijă pe capul celor, cari ’i aii espus cu mânele grile şi cu pieptul deschis în faţa baionetelor şi glrinţelor.
Este Insă în puterea regelui de a reda famiiieler pe părinţii lor, de a alina suferinţele mumelor caii staii la uşile penitenciarelor cu ochii plini de lacrimi privind la ferestrele cu gratii de fier a edificielor posomorâte, a pune capăt durerei soţielor şi nevoilor copilaşilor lăsaţi fără sprijinul celui care a fost şi este temelia casei.
Să se grăbească dar Regele de a da amnistia, căci grija de căpetenie, grija patriotică şi spornică tn rride bune, a tuturor românilor în momentul de faţă este alinarea revoltei spiritelor, aducerea pacei la> vetrele sătenilor.
Să se grăbească Regele a amnistia p - cel 300 de săteni, cari <jlac prin temniţe statului, pentru că
prin acest act de compătimire, de indurare, de iubire pentru poporul român se atragă câtre sine inima celor, câtre cari adl se adreseadă tânărul Cuza, pentru ale cere sprijinul şi jertfe noi spre a se urca pe tronul de pe care a fost resturnat acela care ’l a adoptat.
Să se grăbească Regele a da amnistie, căci naţiunea întreagă ca un singur om strigă :
Amnistie, amnistie!
Informaţiunî Exteribre
Manevrele flotei italiene şi întrevederile
Foile germane discută simultaneitatea masurilor maritime ale Italiei cu conferinţele de la Friedrichsruhe şi Eger. Ele se tem de nisce evenimente surprinijă-t6re, ca o acţiune contra Tripolitanil. Wossische Zeii ung renminlesce vorbele Iul Bismarck de la 1874 (cănd ,nu exista a-lianţa), că Germania nu ar privi indiferentă, ca Italia să fie bătută de Francia. Acâstă gazeta spune, câ d. Crispi a voit sâ se asigure de asentimentul Iul Bismarck şi Kalnoky pentru pre-care demersuri.
Chestia liniei Yarna-Rusciuk
Ultimele aranjamente cu privire la luarea In primire a linii .ferate Ruscitik-Varna din statul .bulgar s’afl făcut la Londra între împuternicitul guvernului bulgar, Belcew şi Tenem, şi societatea engleză, proprietara linii. Suma totală a a bonurilor de tesaur, ce se vor emite cu acâstă ocasiune el pari va fi aprâpe de 47 milifine.
i
Contele Andrassy
Citim în Tribuna :
Contele Iuliu Andrassy s’a îmbolnăvit serios în castelul sân de la Dobrin. Doctorul îanny din Budapesta şi membrii familiei afl fost chemaţi pe cale telegrafică la patul bolnavului. Dupâ cum ’l scrie lui EUenzek, catastrofa tragică nu este exclusa.
Chestia generalilor germani în serviciul otoman.
S’a regulat afacerea pîecarel sed re-mânerel generalilor germani în serviciul otoman. Sultanul avea într’finşil o Încredere deosebita şi a pus sâ li se exprime via sa dorinţa, de a’şl vedea asigurate serviciele lor şi pe viitor. Li se spusese de mal înainte în mod oficios, câ starea finanţelor turceşti se opune acum împli-nirei dorinţelor lor, căci celor-l’aţl ofiţeri 11 se reţin din lâfâ trei din cinci pârţl. Ast-fel de o cam-datâ s’afl decis sâ ’şi prelungâscă contractul numai d-nil Hobe şi Ristow. El vor avea o lâfâ fixa de 40 mii franci. Se crede câ în cele din urmă şi generalul Kamphoevener, instructorul infanteriei, se va învoi să mai rămână în serviciul otoman.
Călătoria Ini Kalnoky la Eger Călătoria contelui Kalnoky la Eger, <Jice Presa s’a făcut în nişte condiţiunl, cari afl causat 6re-care surprinsă, cercurile intimfy din jurul ministrului ştieafl singure, de câte-va <)ile, câ contele Kalnoky trebuia să aibă o întrevedere cu Crispi.
Surprins a fost şi mal mare, mal ales când se ştiea, că ministrul afacerilor streine a Austriei trebuia să aibă în curând o întrevedere cu Bismark. Din gura Iul Bismark, contele Kalnoky putea afla ce s’a vorbit la Friedrichsruhe.
E fârte grefl de a’şl face cine-va de p’acuma o idee de motivele cari afl determinat întrevederea de la Eger şi mal ales asupra dorinţelor Italiei. Se ştie numai că peninsula are aspiraţiuni maritime, că ea doreşte să j6ce un rol în Mediterana. Cum va ajunge la acăsta ? Nu se ştie.
Ceia ce e sigur, e câ nimica nu ameninţă pacea europenă. Tote conjecturile la cari afl dat loc mişcările flotei italiene nu sînt de loc fundate.
Un iioâ incident la graniţa franco-italiană
Corespondentul din Coni, al Gazetei piemonteze istoriseşte în chipul următor incidentul ce s’a ţrodus la graniţă lângă, Tenda :
Căpitanul bateriei a 9-a de munte, din nebăgare de sâmâ a staţionat cu soldaţii pe un loc dincolo de linia de frontieră, care e cam neregulata în acel loc.
CâţI-va soldaţi s’afl depărtat, de locul unde se adăposteau lăsând armele şi bagajele în acel loc. Intorcânduse n’afl mal găsit nici o armă; se crede că jandarmii francezi le-afl luat.
Demonstraţiunî maritime
Sub acest titlu, Wienir Tagblatt se ocupă de mişcarea flotei Italiene şi de manevrele flotei francesă în portul Toulon.
Aflânduse ştirea despre înarmarea a opt cuirasate francese, opiniunea publică s’a alarmat. Toţi se lemeafl să nu înceapă ostilitaţite între cele două naţiuni surori.
La Toulon, Franţa nu face însă de cât o încercare de mobilisare, In câte-va dile totul va fi sfârşit; cuirasatele ’şl vor lua drumul pentru alte destinaţiunl.
Ce va face însă flota Italiană ? Pentru ce a părăsit coatele Italiei şi a apucat în largul măreî. Jurnalele din Roma, <jic câ Italia voeşte să arate ca are scopuri pacifice. Se îndepărtează flota pentru a arăta câ Italia nu voeşte să o întrebuinţeze ..contra Franţiel.
Explicaţiunea e cam stranie, eu t6te aceste ea demonstra câ politica internaţională n.u. se va abate din calea creata de Bismark.
Neues Wiener Tagblatt crede asemenea ea nu e nici o tenţere şi că plecarea flotei italiene n’are nici o semnificare. Cu tote aceste, Zice foia vienesă, această demonstraţie aşa Z^ă pacifică, în condiţiunile în cari s’a făcut, ar putea produce ore-care îngrijire.
Pe când flota francesă primeşte ordin ca să manevreZe în faţă Toulonulul, escadra italiană primeşte şi ea ordin s£ fie gata pentru orl-ce întâmplare şi se apară îu apele siciliene.
Italia voit-a să facă numai paradă de forţele el maritime, .safl e o ameninţare deghisalâ? Nu credem de loc să fie o ameninţare.
De aceiaşi opinie e şi Deutsche Zeitung. Acest jurnal găseşte câ demonstraţiile maritime făcute în acelaşi timp de Franţa şi Italia sînt mal mult safl mal puţin un la locul lor. Aceste deinonstraţiunl pot lesne da loc la interpretaţiunl greşite.
Manifestul prinţnlnl Yictor Napoleon,
Correspondance de VEst, primeşte ur-mâtdrele de la corespondentul el din Bruxelles :
In curirid principele Vieţor Napoleon va adresa în curînd francesilor un manifest, care va face un mare resunet. Acest manifest scris de însăşi principele va fi revâZut de cel câţl-va consilieri al sfii. El este redactat ast-fel, câ e d’asu-pra tuturor scrisorilor politice eşite până acuma din mâna prinţului.
Acesta va fi un manifest-program, care va conţine motivele pe cari se basfiză moştenitorul Napoleonilor, voind se arate câ reedificarea imperiului e necesară şi importantă.
Prinţul, care pănâ acuma a trebuit se rabde tote susceptibilităţile comitelui de Paris, va rupe de astă-datâ într’un mod pnblic şi desenis cu monarhia parlamentară. El se va presenta ca partisan al parlamentarismului moderat.
El va combate într’un mod energic dreptul camerilor de a ’şl aroga nu numai supraveghierea şi controlul puterei esecutive, dfir şi puterea ce o afl ele înşi-le, după cum stafl lucrurile aZt în Franţa.
El va cere de asemenea alegerea pre şedintelul de stat prin un plebiscit : tot o dată şi neresponşabllitalea miniştrilor.
Va mal cere şi o restricţiune importantă în drepturile acordate parlamentului, votate prin Constituţia republicană din anul 1875. Se vede câ acesta e întocmai cu programul generalului Boulanger, înfăţişat sub a’t'ţ forme.
SCRISORI DIN BASARABIA
(Corespondenţă par ticul, a Telegrafului)
Chifiniil, 9 August.
Arestanţit. — Ci'itnă comisă îa temniţă.— Bande de hoţî. — Altă crimă la Orhel.— Mişcarea somatei.
Ieri s’a espedial din temniţa nOstrâ Focală un convoifl de aresta iţt spre Saha-lin. Asemenea couvoiurl se fac aci de doufi ori pe lună. Expediarea convoiurilor trece nebăgata de sfimă de publicul nostru ; lucrurile acestea d’altmintrelea nu sunt nici de cum interesante de orl-ce în general arestanţil cari se.tremit Ta Sa-halin sunt nişte criminali de drept «o-mun şi pentru acest fel de omeni îndurare şi compătimirea sfifl mila rare-orl vorbeşte în inima fimenilor.
Aşa a fost însă până acum. Ultimul convoifl a mişcat mult opinia publică; causa mişcarel produsa este că în acest convoifl afl intrat 17 polonezi din guvernământul Podolia, condamnaţi la munca silnică pe insula Sahalin pentru nişte crime de stat. Nenorociţii tineri afl fost conduşi până Ia Odesa împreună cu familia lor. Aci mumele, soţiele, fraţi şi surori ’şî-afl luat ul'.imul adio de la ocnaşii cari vor fi îmbarcaţi pe vaporul Castroma pentru a fi transportaţi la răsăritul Siberiei. Printre cel cari plec pentru tot-d’a-una şi caii prin urmare făceafl parte din convoiul de ieri este şi un tfi-nfir basarabean anume Mililiu Alecu. Tdtft crima acestui tfinfir, de 22 de ani este că la nenorocitul om s’âr fi găsit un colet de cărţi interZise în Rusia şi tipărite în străinătate. Esilarea şi munca silnică pe viaţă la care este osândit Mililiu este re-sultatui nu a vre-unel judecăţi regulate, a vre-unui proces făcut în regulă, ci o simplă mlfsura administrativă. Prin uka-zul Senatului şi nimic mai mult acest nenorocit pleacă la Sahalin.
Şi ştiţi ce este aefistă ocnă? O insula, de o formaţiune vulcanică, o insulă sălbatică, sterilă, cu un climat ucigător care se află situată în Oceanul Japonez dincolo de Siberia răsărit eanâ. Deţinuţii politici cari afl fost transportaţi pe acâstă insulă Zic despre ea, că Sahalin e adevăratul iad al Iul Dan te şi- câ prin urmare :
Lasehiate ogni speranUa voi ch’entrate ....
Nici unul din osăndiţil pentru Sahalin n’a trăit !n acâstă insulă mal mult de doi ani de Zi'e* insalubritatea climatului insulei să datoresce mal cu sfimâ unor ma-laştine şi plantelor acuatice, cari fiind depuse de ocăn pe malurile insulei să
www.dacoromanica.ro
TELEGRAFUL — 19 AUGUST 1888
descompun, dând nascere miasmelor uci-gfttore.
Tocmai pentru acâsta guvernul rus a şi ales acâstă insulă ca loc de esil si de ocnă pentru condamnaţi politici.
Pentru a complecta tabloul suferinţelor fisiee, la cari sunt supuşi condamnaţi tinerii ruşi, poloni, români şi caucasienl transportaţi la Sahalin se ve mal aret în ce fel de societate guvernul rus pune e elita tinerimel sâle. Aşa de pilda împreuna cu nenorocitul Alecu Mililiu, înlănţuit la a-celaşl drug de fier *) a plecat ieri la Sahalin un 6re care arestant anume Lomaca. Iată în câte-va linii istoria acestui criminal. Lomaca a fost sergent la regim. 56 de linie, care se află acum în gar-nisână la Bender. Acum un an acest militar s’a certat cu proprietarul caselor, unde a fost dat în cuartier. Gârta a degenerat în bătaie. Nenorocitul proprietar, anume d. Ciumacencu priimindo lovitură la câfă a căcjut jos leşinând. Văzând că victima nu să mai mişcă, Lomaca începu a scotoci prin buzunarele sele şi a sc6te tot ce se mal găsea în ele.
Ciumacencu s’a desceptat şi vânând că sergentul ’l pungăşeşte dise :
— Frumos de tot; şi încă eşti sergent. Las că te spun ea comandantului!
Atâta trebuia să auda Lomaca. Având frică de comandant, miserabitul sc6se sabia şi tocă în carne vie. Din nenorocitul Ciumacencu peste un sfert de ’câs n’a remas de cât o grămadă de carne măcelărită. Pentru a ascunde cadavru criminalul tîsîse remâşiţele victimei s61e într’o pivniţă, unde ă îugropat’o în năşip. A doua di cadavrul a fost descoperit de fiica ucisului, iar Lomaca care a fost de faţă când nenorocita găsi cadavru părintelui seu, o apuca de gât şi o strangula. Imediat dupe acâsta miserabilul a fost arestat.
El bine, în companie cu asemenea fiarie sâlbatice plecară nenorociţii noştrii tineri, culpabili de a li cutezat se rădice stindardul revoluţinnel in contra absolutismului.
*
* *
D mişcare de armată să observă de lâ un timp în câce în sudul Basarabiei: regimentul Jitomirsky, care a fost până acum în garnisonâ la Bender, a plecat luni la Reni unde va sta în lagăr până la Octombre; regimentul 55 de linie a plecat la Bender; regimentul cazacilor de Don, care a fost la Hotin a sosit la Tatarbunar. iar in locul lor a venit din Podolia (cartierul general Mohileu) regimentul de dragonl, care va ierna la noi. Tâle aceste mişcări de armată se dice că n’aă în vedere de cât manevrele de t6mnâ.
Bas arab.
*). Convoiul de arestauţl s6 formai în următorul mod : la un drug de 6er de o lungime de 3 şijuingtat# metri sunt înlănţuiţi de mâna drdptă arestanţi expediaţi. A fugi deci este eu neputinţă.
1 INFORMATIUNI '
D. general Berendey, a inspectat duminică şi luni lucrările de fortificaţie din jurul capitalei.
X
Suntem rugaţi a vesti că d. Z. C. Ar-bure, nu mal face parte din redacţia dia-rulul Telegraphul.
X
Pe d>ua de 1 Septembre se va chema în activitate de către ministrul de res-bel mal mulţi ofiţeri care sunt în disponibilitate pentru congedil mai mari de şâse luni.
X
Şese-spre-dece afaceri de răscoală vor fi trimise înaintea curţii cu juraţi, la care sunt implicaţi vr’o 250 de ţărani.
Şese din aceste afaceri fiind deja terminate, ordonanţele lor definitive aQ fost înaintate procurorului general.
Ţăranii implicaţi în rescâlele de la Dridu şi Catrunoeasa, sunt singuri trimişi înaintea tribunalului corecţionaJ.
X
D. Eduard Gruber, profesor la liceul şi la şc61a comercială din Iaşi, este însărcinat de ministerul instrucţiune! publice, de a visita diferitele şcoli din Europă şi a face un raport.
D-sea a plecat d’o cam dată la Pesta.
X
Afacerea crimei din strada Dionisie va veni înaintea curţel cu juraţi în sesiunea de Septembre.
Camera de punere sub acuzaţie se va pronunţa asupra acestei afaceri la 2 Septembre.
«**
Agiul a căzut la 2.90 la sută.
X
Doue-spre-zece procese de presa se vor judeca de curtea cu jurat! Iu. sesiunea de Septembre.
X
Căpitanii puşi pe tabloul de înaintare, în urma esamenelor ţinute, sunt :
In infanterie : Căpitanii Teişanu Lam-bru şi Vlâdescu.
In cavalerie: Căpitanii Corlâteseu, Dâ-răscu şi Dănescu şi probabil încă doul cari n’aQ eşit bine la câmp.
In artilerie : Căpitanii Toma Gonstan-tinescu şi Grecescu.
In geniă : Căpitanul Teodoru.
X
Regele şi regina sosesc aiji Iu Sinaia, pe la orele 3, 40 m.
X
Sunt numiţi : d. dr. D. Miloş medic secundar la spitalul comunal din oraşul Galaţi ; d. dr. N. Teodorescu, medic la plasa Gradiştea-de-jos din judeţul R.Sarat.
X
0 parte din învăţătorii rurali din Ilfov aâ vizitat, Duminecă şi Luni, salinele din Slânic. Inginerul salinilor d. Vineş i-a primit şi le-a dat. explicările necesare.
De la Slânic, învăţătorii s’ao dus la Văleni-de-munte, unde primam oraşului,
d. Ion Cereşanu, i-a găzduit şi tratat forte bine.
X
Greva căruţ aşilor din Brăila s’a sfârşit. Căruţaşii atl obţinut 4 franci mal mult de cât aveau pentru fie-care transport, aşa din 10 franci cât era transportul, acuma căruţaşii primesc 14 franci.
X
0. Paciurea şef al mişcftrei la căile ferate, a plecat la Paris cu să ia în pri mire cele 400 vagâne împrumutate din Franc ia.
X
In câte-va localităţi mal principale din ţară, se di® că se vor înfiinţa şcâle de adulţi.
X
In <Jil®l® de 2, 6 şi 9 Septembre, d-na Teodorinl va da representaţiuni în oraşul Craiova.
X
Consiliul comunal a hă târli să clâdăscâ, în dosul Primăriei, un local pentru vaccinare, unde publicul va putea aveâ vaccin luat de la vite, întrebuinţate pentru acest scop.
X
ErI regimentele 2 şi 6 de artilerie aU făcut unMmarş până la Otopeni.
X
Pirotcehnia armatei expediată în fiecare qli regimentelor de artilerie materialul uecesar pentru manevrele de tâmnă.
JDTET TEARA
înecat
In (jiua de 7 August a. c., Tâder Ră-bădan şi Negoiţâ VulpoiQ, din comuna Cosmesci, judeţul Tecucia, umblând după pesce pe rîul Şiret, afl găsit din sus de podul de fer, în prundul dintre rîul Şiret şi o gârlă, cadavrul unui om necunoscut lângă tulpina unul plop mâlit, şi după cercetarea făcută, s’a constatat că este înecat de mal mult timp şi adus de apa, lipsindu’l părul capului, ochii nasul şi în fine tâtâ carnea de pe obraz ; îmbrăcămintea lui este putredă, anume: cămaşe de căiţi, iţarl albi de lângă, un brâu de lână puţin verde şi cu opinci în piciâre, ceea ce dă a se crede că ar fi fost plutaş.
A
Tăiată de o maşină
In (Jiuă de 9 August a. c., Ancuţa Radu Nicolae, de 19 ani, din comunuFun-denl-Gherasi, judeţul Ilfov, punând nisce spice de grâu în maşina de treerat a d-lui arendaş C. Papudof, din negligenţa el, valul maşinei apucându-l mâna drâptâ i-a sdrobit’o până în cot. Adusă imediat la spital i s’a făcut amputaţi».
dt
O anomalie. — Doul morţi
la (jliua de 20 iulie a. c., Maria, soţia lui Dumitru Preda Radu, din comuna .Fu-murenl, judeţul Vâlcea, a născut o fală mortâ. A doua <jfi a mal nâşcut un copil de sex bărbătesc via, care avea în spate
pe lângă c6sle o gaură ; când sugea, re-sufla pe acăstâ gaură. După puţin timp, atât muma cât şi copilul afl încetat din viaţa.
* *
O sinucidere. Un omor îngrozitor
In diminâţa cjilei de ll August a. c., s’a găsit în casă, la intrare, individul Mitiţâ Stan Delcea, în oraşul Caracal, cu stomacul tăiat şi matele eşite, er alăturea soţia sa Mariţa mârtă. Numitul fiind încă în viâţa a declarat ca pe soţie a omorât’o singur, lovind’o în cap cu un cheglu de- glugârie, fiind-câ a prins’o nâptea în adulterin cu un tânăr pe care nu’l cunâşce şi, în urmă, s’a tăiat şi dânsul cu un cuţit- Pacientul fiind transportat la spital, după 6 ore a încetat din viâţă.
Sinucidere
In (piua. de 11 august a. c., la orele 4 p. m. acostând în portul Galaţi vaporul Otoman „Smirni,1 a adus cadavrul unul om înecat ; avizându-se parchetul şi medicul respectiv, s’aU făcut cercetările cuvenite şi s’a constatat că înecatul se îmbarcase pe vapor la Tulcea» şi, în dreptul milet 56, s’a aruncat singur în Dunăre ; marinarii, puindu-se imediat cu bărcile în urmărire, ’l-aa scos. Din actele găsite asuprâ’l s’a constatat că se numesce Cosma Ion, de loc di a Btizâa. Ne existând nici o bănuială, s’u dispus înmormântarea cadavrului.
dt
Morte îugrozitdre
In cjiua de 12 August a. c., Tasicâ Ion Crăciun, din comuna Şerbesci, judeţul Nâmţu, ducându-se cu o căruţă de un cal la o morâ din acea comună pentru a mâ-cina un sac cu porumb, a luat cu sine şi pe o fică a sea, numită Casandra, In etate de 9 ani. După ce a ajuns acolo, până a se goli coşul cure era încărcat cu popuşoiil, numita femee s’a culcai in podul morel şi a adormit; iar fiica sea, coborîadu-se jos şi jucâneu-se, crângul morel a apucat’o şi Îndată a şi omorît’o.
VAKXETATB
Lupta unul câine cu dihor iî
Citim în Scutul din Buzău :
In culârea de negru, locuitorii mărginaşi după stradele Raionu şi Brebenel, rămăsese aprope fără paseri, mal ales pul de găina şi raţe.
Când se deştepta gospodinele dimineţa şi le chema la apel, pui! pul ! puişori mamei, cu pâla plină de grăunţe ; puii nu veneaa toţi! ci numai o parte din el!! restul era saa dispărui ! saQ rămas în cotineţă ca capele'e mâncate ! ast-fel că în fie-care di se autjea bocete, blesteme şi ocări ; astâ-dl la o casă mâiue la alta, fără să se dovedescâ Vameşul safl .Perceptorul, Nu se scia dacă este Vulpe satt Dihor. Intr’o nâpte însă veni şi rândul cotineţel d-nel Anica Ionescu, din strada Raionu, dar aci se înfundă perceptoru-
lui, căci bravul câine Leu cu pârul roşiii de şi cam mic de corp dar isteţ având se vede şi 6re-eare noţiuni de ‘drept, sciind că urmăririle şi petrecerile sunt cu totul oprite noptea, (jăreşte un stimabil şi respectabil Dihor introducându-se pe furiş! in cotineţă fără autorisaţie! f nici una nici două haţ şiM apucă de partea carnâsă din napoi ; la rândul sâQ onorabilul Dihor are impertinenţă d’a se în-târc la câine să’l musce ! dar Leul ghicind intenţiunea Dihorulul, nu’I dete timp căci ’l smuci ’napoi şi’t dete drumul trântindu-1 de pământ.
Dihania o ia la sănătâsa l câinele după el, ’l soseşte şl’l apucă iarăşi dinapoi, şi iarăşi ’1 trânteşte şi ast-fel inteligentul câine întrebuinţând mereu aceiaşi tactică reuşeşte a ucide pe violatorul cotineţe-lor şi stricătorul somnului gâinâritulul.
Din acâstă memorabilă luptă, Leul a scăpat numai cu câte-va sgârieturl pe bot.
A două (ji dimineaţa, femeile din tâtft mahalaua erau împrejurul Dihorulul care era forte mare şi gras, avea o blană nâ-grâ cu părul lung şi lucios pe spinare ; iară pe burtă roşu şi scurt.
Lupta acâsta s’a întîmplat m nâptea de 2 August curent.
Era scris se vede că bravul câine Leul să trâcâ lâ nemurire căci după trei <Jile în nâptea de 5 se pomeni cu un alt dihor pe care T omorî tot cu tactica ştiută. — Dar acijU.eul nu prea s’a purtat ca un cavaler căci s’a luptat şi a ucis o femeie! voi să tjlic dihoriţâ, era mal mică ca dihorul, slabă şi cu şâptă mamele atârnând în jos, se; vedeau, că era suptă, ceia-ce prabea^ă că avea pul sâţa soţului ucis mal ’nainte, care vânând că bărbâţelul nu se mat întorce acasă cu de ale mîucării pentru cbpii, a fost silită să mârgă singură să caute.
Onâre el! a murit ca o martiră victima devotamentului pentru puişorii săi.
T6te bune, dâr ce o fi făcând bieţii orfani fără hrană în fundul pământului ? de âre-ce se găsesc în- raionul oraşului n’ar fi bine ca d. primar ca părinte al săracilor să pună sâ’l caute şi să îngri-jâscă de el până se vor., face mari ? la meştejug nu trebue daţ! pentru că Ta “învăţat de~Tirititel pâ acpla al părinţilor, căci de.... pâte să prindă bine d-lor consilieri, care aQ în cotineţe puişori, râţi-j şore, bobocel, ele.	ş
LEU (câinele).
O sinucidere dramatică. — Citim în EgyeUrtes : In Piatra, un orăşel din România sosi acum o săptămână, o fată frumâsâ şi elegant îmbrăcată cam în e-tate de 20 ani. Ea îşi închiria o cdaie la o femeie văduvă plătind pe o lună înainte şi asigurând pe gazda casei că ea vine din Rusia şi se numeşte Ana Mi-hailov şi că va rămâne multă vreme în România. Trei dile d’a rindul ea nu voi să părăsâscă odaia de loc ocupându-se cu romanul Miserabi'ii de Victor Hugo.
După 4 dil® î?1 angaja o birjă şi merse
FOIŢA PIARULUI «TELEGRAFUL,
(50)
MOŞTENIREA
MILIOANELOR
de
JAVE.L SAC GER
PARTEA A TREIA VIII
—	Trebue să fie ceva interesant, d*se Brouveuil, nu cred să fi venit degâba Ia mine.
—	Te miri că am venit la d-ta, dise şeful.
—	Cam aşa;.. Trebue să fie ceva grav de a’ţi venit.
—	De sigur.
Şeful poliţiei secrete dădu depeşa ce o primise din New-York, lui Brouveuil.
Apoi se aşe<Jâ pe un fotoliu ce’l adusese femeia din salon.
La cele d’ântâl cuvinte, agentul încreţi fruntea.
—	Alfred asasinat! murmură el.
Agentul urină cu citirea depeşei.
După ce citi dădu ^Jelegrama şefului său.
—	Ce dici despre acesta ? întrebă şeful.
—	Drept să spun că nu înţeleg ni-m ca.
—	Atunci suntem d’aceeaşl părere, disc şeful siguranţei publice.
—	Sfârlează face parte din banda Iul Bibi-patru-degete.
—	Da... dar cel-l’alt... dacă era...
—	Bibi-patru-degete ?
—	Da.
Brouveuil nu răspunse nimica.
După câte-va momente <Jise :
■>— In acest cas va fi greu să dovedim nevinovăţia Iul Denacy.
—	Aşa e.
—	Cu tâte acestea ne trebue Bibi-patru-degete...
—	AI dracului lucru ! toomal când e-ram aprope siguri de reuşită...
—	Ce caută ore el In America... Se
presupunem că Alfred trebuia sâ’i dea o sumă âre-care, să râsplâtescâ pentru a-jutorul dat... însă trebuia să câştige mal întâi procesul.
—	Insă Alfred trebuia să pună mâna pe doue-sute mii Ici.
—	Ce’I acâstă sumă pe lângă cele cinci milione. Binat nu era aşa de prost ca sâ om6re pe Alfred când ştia că trebue să stăpâneccâ cinci milione lei... din contră interesul lut era cu Alfred să trăiască.
—	Al dreptate, dise şeful. Bibi nu s’a dus în America.
—	De sigur însă că acela care a ucis pe Sfârlează, făcea parte din bandă.
Brouveuil se lovi cu mâna peste frunte.
—	De sigur că cei doul individl aQ fost trimişi după Gendrin ca să’l supravegheze, în cas când acesta s’ar fi hotă-rît să nu se mal întârcâ în Franţa.
—	Se pâte.
—	In adevăr nimica nu’l îrtf^ţdica de a da procură unul advocat Iar el să stea la New-York, unde se afla averea fratelui, şi să aştepte hotârîrea justiţiei.
—	Da.., da..., d*se şeful, aşa trebue să fie.
—	Atunci cel doul individl, credând că Alfred are o sumă mare asupra Iul aQ hotârît sâ’l ucidă.
Femeia lui Brouveuil, care asculta cu mare băgare de sâmâ, aprobă pe bărbatul el, dând din cap ’şi dise:
—	In urmă lucrurile se explică fârte uşor. Unul din el a ucis pe Alfred, însă SRrlâzâ credând că e o dobitocie a împărţi cu cel-l’alt suma, a asasinat pe tovarăşul lut.
—	Aşa trebue se fie, diseră cel doul bărbaţi d’o dată.
Şeful adâogâ:
—	Pe al treilea să punem mânia.
Brouveuil ’şl frecă mâinele.
—	Mergem de minune...
—	Atunci trebue să dăm de ştire celor
l’alţi.
—	Mă gândeam şi eâ la acâsta.
—	Te însărcinezi cu acâsta ?
—	Da.
—	Ştii adresa lor?
—	Da. Ne-am înţeles că îndată ce voi afla ceva să Ie dan de ştire.
—	Atunci sunt sigur de d-ta.
—	După masă, plec imediat.
—	Bine.
Şeful se sculă de pe scaun.
—	EQ mă duc aslâ-sârâ la o petrecere oficială. La revedere.
Picând acestea strînse mâna Iul Brouveuil apoi adâogă.
—	Mănâncă şi grâbeşte-te.
Şeful se Îndreptă spre uşă urmat de femeia agentului. Ajungând la uşă se îa-torse dicând :
—	Ascultă Brouveuil, eâ voi fi naş. Brouveuil mâncă, luă cafeaua, apoi
după ce fumâ o ţigară şi sărută pe femeia Iul plecă pentru a se duce mat în-tăia la Denoirac, apoi la Jarier în cas când nu va găsi pe intern acasă.
Ajungând la Renâ, portărâsa îl dis® :
—	Domnul a plecat.
—	Nu ştii unde s’a dus ?
—	Mi se pare-câ s’a dus Ja un prietin el d-sale, un domn advocat.
—	La d. luliu Jarier ?
—	Dă.
1
—	Bine. Mă duc la d. Jarier. Brouveuil plecă; portărâsa eşind din
camera, el di»® :
>	— Mi se pare ca n’ai sâ’l găseşti la
prietenul d-sale.
—	De ce ?
—	Pentru că, când a plecat, a di»: am să mă întorc târdifi, mă duc la st. Germain.
I
i — In piaţa Castelului No. 7 ; nu’l aşa ?
—	Aşa mi se pare. Acolo d. Renâ se duce cam des. Puteţi însă să vă duceţi pe la d. Jarier ca se fiţi mal sigur ; pâte că d. Denoirac să fie încă la el.
—	Aveţi dreptate domnă.
www.dacoromanica.ro
TELEGRAFUL — 19 AGUST 1888
afară ta câmp la proprietatea lui Theo-dorj. Ea se recomandă bătrânului Theo-dori tot sub numele de Ana Mihailov şi-l întrebă, că nu cum-va atl rămas după mârtea logofătului săa Mihail MihailovicI nisce documente. Acest Mihail MihailovicI era un om unic In felul sâa.
El venise de multă vreme în România dăr nimeni nu scia de unde a venit. Poporul ţinea că el este fratele mal mic al Ţarului Nicolae care a fugit din Rusia şi se vorbea despre el că pe când Ţarul Alexandru al 11-lea a trecut cu prisonie-rul Osman-Paşa prin Roman, .Mihail MihailovicI încă se afla pe peronul gărel, toţi cel de faţă se închinară numai el sta cu capul acoperit, superb şi mânios în faţa Ţarului tuturor ruşilor.
Când îl făcură atent unii dintre âspeţl despre nepoliteţa sa el strigă ,jamais« (nici odată) şi plecă, Acest îndărătnic bătrân muri înainte de asta cu 4 ani şi înainte de mârtea sa t6te scrisorile şi le aruncă în foc în faţa mal multor martori. Theodori le istorisi t6te aceste tinerel fete care făcându-se deodată palida ca cera la autjiul vorbelor lui, se depărta numai de cât.
După o jumătate de căs fata se aruncă în valurile Bistriţei unde s’a înecat. Pe ţărmul rîulul ’I râmase pălăria şi umbrela. Se vorbesce cu siguritate, că ea s’a sinucis de desperarea ce a coprins’o aflânda că bătrânul MihailovicI şl-a ars documentele. |Nenorocite fală numai cu o di mai înainte scrise o epistolă reginei Natalia a Serbiei la Versailles şl se crede că scrisârea acâsta va lămuri sinuciderea el.
*
Comâra de la Starogtorotko. — Din Petersburg se scrie urmâtorele către o o f6ie germană: De mulţi ani deja se vorbea prin satul rusesc Starogorolko din guvernământul Cernigow, ;'câ trebue să fie îngropată o mare comârâ de aur la locul unde a fost odiniâră strălucitul castel al bogatului prinţ Ostersky, care de secole a dispărut de pe faţa prmân-tului.
De aceea locuitorii saţului s’aă silit să ■ pue mâna? pe acea comorâ şi atl răscolit dâlu\ în t6te direcţiile. Intre alţi neobosiţi săpători după comori a fost şi Kuzma Levoşko care nu înceta cu săpăturile, de şi muncise mult în zadar. Ş’apol el avea acasă un document strâvechitl, rămas Iul moştenire tn care se spunea, că aurul trebue să fie îngropat In beciurile de odiniâră ale castelului.
Aşa dar el căută şi sâpâ înainte şi stăruinţa sea fu în fine încoronată de succes.
Nu de mult Levoşko veni la Petersburg şi comunică unui domn Antonow, că a> găsit 12 butoiaşe cu bani de aur şi cu alte obiecte preţiâse, în satul săă, în-tr’o pimniţă surpată a vechiului castel ruinat şi anume la 12 arşine sub pământ.
Levoşko arătă şi patru inonele vechi de aur, rugând pe d. Antonow să obţie de la guvern permisiunea pentru scote-
Aj ungând la Jarier, agentul află că cel doul tineri aQ plecat la st. Germain.
Eşind In stradă, se urcă într’o tresură şi ajunse la gara st. Lazare cu vre-o două minute înainte de plecarea trenului.
Brouveuil avu timpul să ia un bilet dus şi întors.
Ajungând la st. Germain, Brouveuil umbla vre-o cinci minute până ce găsi în care locuia Elvira şi Berta.
Servitârea Justina îl deschise uşa.
—	D. Denoirac e şei ? întrebă el.
—	Da d-le.
—	Fii bună şi spune-l că Brouveuil voeşte să vorbâscă cu el.
—	F6rte bine domnule, intraţi.
Justina care ştiea tot ce se petrece
între cel doi tineri şi fiica Iul Denacy, cunoştea du pe nume pe agent.
—	Mă duc să datt de ştire celor doi domni... D. Jarier e aci. Intraţi în sala de mâncare.
—	F6rte bine.
___Să aprind o lumânare, Zise Justina.
_____ Nu e nevoe. Nu’ml e frică de întuneric. Ştii, ea sînt ca pisicile, văd şi nâptea.
Justina intră în salonul în care se a-flao cel patru tineri şi anunţă pe Brouveuil.
—	Spune-l să intre! strigă Elvira.
rea comorii; el arătă şi documentul cel vechia, ce conţine descrierea locului în care se găseşte comâra.
Spre a se încredinţa de tâte astea Antonow se duse însuşi la faţa locului şi găsi într’adevâr tâte aşa cum povestise ţăranul.
Acum se Zice, că guvernul ar fi asigurat pe Levoşko că ’l va da răsplata legală şi de âre-ce acea pivniţă se găseşte pe domeniele corânel, a însărcinat pe guvernatorul de Gernigow să pue a se face săpăturile necesare.
Răsplata ţăranului reprezintă suma de 6 milioane ruble, căci comoară întreagă s’a evaluat lo 18 milioane. Insă butoiaşele pline cu monete vechi afl o valoare de 16—17 milioane ruble, afară de valoarea altor obiecte preţioase.
ui.hm—p————mammm
ULTIMA ORA
(Serviciul par. al ziarului Telegraful)
Sofia, 29 August.
Prin cercurile nâstre politice se vorbeşte că Milan ar avea intenţia să re-cunâscâ oficial pe Coburg ca prinţ al Bulgariei.
Petersburg, 29 August.
Opiniunea generala în Petersburg. e că întrevedeiea de la Friedrichsruhe va îmbunătăţi situaţiunea generală.
Paris, 29 August.
După o depeşă ce o primeşte Gauloiş din Berlin, s’a descoperit un noa complot în contra Ţarului. Unsprezece indivizi aa fost arestaţi. El aveaa bombe în cărcate cu dinamită.
Munich, 29 August.
Regina Isabela a sosit la Munich ca să vadă pe fica sea, infanta Mărie de la Paz.
Constantinopol, 29 August.
Palatul face mari pregătiri pentru a pliimi mâine pe ducele de Edimburg.
Pare că Sultanul voesce să ştârgâ ră-câla primei recepţiunl.
Ducele de Edimburg va pleca Sâmbătă.
Constantinopol 29 August.
Ofiţerii germani aa retras demisia lor, în urma reînoiril contractelor lor cu sporire.
Berlin, 29 August.
Monitorul Imperiului publică numirea d-lui Bennigsen ca preşedinte superior al provinciei Hanovra.
Paris, 29 August.
D. Floquet a plecat la Tulon, ca să a-siste la manevre.
Vieria, 29 August.
Împăratul Austriei va părăsi mâine sără Teyensse, pentru a merge la Gmun-den, ca să salute pe împerătâsa Rusiei.
Impărătâsa Elisabeta ’l va urma vineri diminâţă.
Constantinopol, 29 August.
Râspundând circularii relative la Ma-suah, Corniţele Kalnoky Zice că neavând nici un interes la Masuah, şi îa vederea bunelor raporturi austro-italiane, Austria nu obiecteaZă nimic în contra punerel supuşilor austriacl, sub juridicţiunea italiană.
Din partea sa, d. de Bismarck a repe-tat că, fără a examina cestiunea de drept, Germania nu va împiedica acţiunea ita- ^ liană.
Dar d-nil de Kalnoky şi de Bismarck aa arătat înţelegerea celor trei puteri mediterane şi frământările interiâre ale Franciei, pentru a sfătui pe Pârta să nu mal stăruiască, ori cari ar fi drepturile sale.
In sfârşit d. Goblet a Z^ că Francia aderâzâ pe deplin la circulara Porţii.
Răspunsurile Engliterel, Rusiei şi I-taliel n'au sosit încă.
e ORE SEARA
SeroiciU special al glia ralul Te tigru ful
Paris, 30 August.
Autorul atentatului contra ambasadei germane a fost recunoscut de nebun. In-eidentu este fără în emnâtate.
Paris, 30 August.
Regina Natalia va pleaa spre sără la Bucureşti.
Nisa, 30 August,
Un spion german a fost arest pe când trimitea o cartuşă de puşcă Lebel într’o cutie cu flori remisă de dânsul biroului poştal.
Ulfme Informaţiuni
O însemnata cantitate de postav pentru armata va fi predată peste câte-va Zile depoului central al armatei, de către fabrica colonelului Alcaz.
La începutul săptămănei viitâre regele va convoca mal mulţi generali la Peleş, pentru a’I consulta asupra manevrelor din acest an.
Atragem atenţiunea consiliului de igienă şi salubritate publică al Capitalei în privinţa marelor deposite de necurăţenii ce se află în matca vecliel gârliţe din suburbia Cărămidarii-de-jos, şi mal cu sâmâ asupra zemurilor infecte ce se scurg în gârliţâ de la nisce săpunaril din localitate, cari fac nesuferita viaţa locuitorilor de prin prejur.
Se vor face mal mult înaintări în armată pe Ziua de 30 August, Z^ua aniversarei luârel Griviţel*
Ataşaţii militari de pe lângă legaţiu-nile străine din capitală, aa exprimat dorinţa lor ministrului de resbel de a asista la manevrele armatei nâstre.
Aflăm că reclamaţia d-lul D. Grigorescu, propietar şi alegător în colegiul I, contra bătăuşului comisar Creţu a fost pusă la dosor de d. procuror-general, sub motiv că nu s’ar găsi îndestul probe de culpabilitate contra comisarului Creţu.
Personalul serviciului flloxerie va fi mărit.
I Aflăm cu cel mal profund regret moartea d-Iul N. Bordeanu, fost redactor al j Naţiunel.
j Trimetem expresiunea condoleanţelor , noastre întristatei sale familii.
Renâ după ce se uita la prietenul Iul Zise sculându-se de pe scaun.
—	Lasă sâ’l văd ea mal întâi.
Pentru a înlătura orl-ce presupunere
din partea Elvirel adaugă, adresându-se Iustinei :
—	De mine a întrebat ?
—	Da d-le.
—	Atunci trebue sâ’ml spună ceva, care priveşte numai pe mine.
Luând lumânarea din mâna Justinel, eşi din salon şi închise uşa după el.
—	E ceva noa ? întrebă Renâ.
—	Da.
—	Aide cu mine.
Apoi adaugă.
—	Să nu spui nici un cuvânt de Denacy.
Brouveuil se uită Ia el.
—	Să nu spui nimica de înecarea corăbiei, ai înţeles ?
—	Ah I fii sigur... ş’apol nu cred că ea să ştie despre acâsta.
Renâ dădu din cap că da.
—	La urma urmelor, Zise Brouveuil, e mal bine ca acuma sâ ştie nenorocirea ce s’a întâmplat de cât mal târZia.
Renâ se retrase cu Brouveuil într’un ' colţ al camerei, dădu lumânarea Justinel
Işi se apropiâ de el ca sâ auză mal bine ce’l va spune agentul.
Jarier se apropiâ de el.
—	El, ce e întrebă Jarier.
—	Gendrin a murit.
—• A murit 1
—	Da... a fost asasinat.
—	Unde.
—	La New-York. Şeful poliţiei secrete a primit o depeşă de la poliţia d’acolo.
—	A fost asasinat !... De cine ? Nu se ştie ?
—	De un âre-care Sfârlâză, care făcea parte din banda Iul Oscar Bina, Z's şi Bibi-patru-degete.
—	De ce a fost asasinat ?
—	Alfred Gendrin avea la el două sute mii lei.
—	Atunci se explică.
—	Atunci domnişârâ, Z*se Jarier, lucrurile s’aa schimbat cu totul, nu mai e vorba de proces, de contestaţiune; sunteţi moştenitâre a cinci miliâne lei.
—	Nu mă voia atinge de nici un ban din acea avere, Zise Elvira, până ce nu se va proba nevinovăţia tatălui mea.
Cel trei bărbaţi şi Berta se uitară unul la altul.
—	Fie şi aşa, Zis® Jarier; cu tâte a-ceste eşti moştenitâre a cfncl miliâne lei, şi fiind că noi sîntem convinşi de nevinovăţia tatălui d-vâstre, ’ml veţi da voie
Peste câte-va Zile se vor termina lucrările la faţa locului pentru delimitarea fruntarielor române despre Austro-Unga-ria şi delegatul român, d. general Pen-covicl se vă întoarce în Capitalâl.
O gazetă din Capitală e informată că se fac enorme cumpărături de grâa în Moldova de casele Dreifun, Waller, Gus-tav Mendel şi Nfgroponte.
Cea mal mare pai te a grâului cumpărat c atât de mare în cât întrece nevoile ordinare ale Italiei, şi se crede că sunt destinate la aprovisionărl de răsbol.
CASA DC SCHIMB
NUD. MOR OE ANO
Strada Lipscani, Noua clădire a societăfel Dacia-Homânia numită „Pasagiul Dimitrie Ohika“, No 6
BUCUREŞTI
Cumpăni şi vinde efecte publice şi face orl-ce schimb de moneZI
Cursul pe qliua de 18 August 1888
]	Cnmp.	Vând
5°l0 Renta Amortisabilă. .	95B|i	96',*
5°10 » Rom. Perpetuă .		—
66lo Obl.de Stat (Conv.Rur)	97'/*	98!/*
60l<, » , (C.F. Rom.)	—	—
5»L , Municipale 1883. .	83'18	84,|*
5dI° , , 1884. .	—	
7t,lo Scrisuri funciare Rural.	107-/4	108 ',* 978/t
5°lo ,	97	
7°10 „ , Urbane.	106s/4	107314
6°l.	—	—
6*1 o » » »	92114	93'/*
5°|« . func. Urbane laşi	82’/*	83 '/*
Impr. cu prime Bucur. (201.).	45	50
Los. Crucea Roşie Italiană .	29	31
10 fr. Obl. Casei Pens. 3001.	230	235
» Sârbeşti cu prime.	69	72
Losurl Otomane cu prime .	40	44
, Basilica Dombau	18	21
Aur contra argint sâa bilete.	3	3'L
Napoleoni contra lire. . .	2(1*	3°10
Florini Val. Austriacă . .	205-1*	206 '/*
Mărci Germane.		124	125
Bancnote l-rancese . . .	99	100
Ruble Hârtie		245	250
NB. Cursul este socotit în aur.
Bilele SifiliUce
Neputinţa Bărbătâscă
| Vindecă după oele mal noul metode, ra-! j dioal, fir*, durere şi împedicare; după ex- ; ] perienţă de 18 ani. Specialist tn bălele lu-j i mesei
: Strada Emigrat, Na 3, ,in dosul şc<51e: mi-: litare intrarea din calea Victoriei prin str, i si. Votyoijl (pe linie Tramvaiului.
Consultaţiuni de la 8 a. m. penă la 6 şira. Loc separat de aşteptare pentru fie-care.
a» y»	va.» ^
*
j •
•4»
l
Este astă zi un fapt stipulat prin ştiinfă şi neatingător
că se pâte introduce lesne prin pelea intactă în corp substanţe disparibile precum eter, cloroform, gaz aerian, accid carbonic etc, şi care se regâsesee în urină. O încercare făcută cu tutun udat şi pus pe corp în direcţiunea stomacului va produce în câte-va minute o greaţă mare. Pe acest principiu recunoscut de ştiinţa se baseazâ remediul mea care e şi aprobat de onor, consiliu sanitar superior din Bucurescî. Persânele care sufer de paralizarea membrilor după un atac de
să fac cele trebuinciâse pentru a începe procesul.
—	Aşa e, Zis® Brouveuil; d. Denacy a plătit destul de scump acel testament; trebue că o dată ce se va dovedi nevinovăţia lut să stăpâniţi acea avere.
—	Las să faceţi cum veţi şti că e mal bine, Zis® Elvira ; însă vă declar încă odată că nu pun mâna pe nici un ban până nu se va dovedi nevinovăţia tatălui mea.
După vorbele el, se vedea că Elvira era hotărâtă să facă aşa cum vorbea.
Toţi cel de faţă admirară hotărârea Elvirel.
—	AscuRâ d-le Brouveuil, Zis® Rene, pentru cea din urmă dată când ne-am văZut, ml-al spus: cred că astă sără vel avea ceva noutăţi.
Elvira mulţumi Încă o dată Iul Brou-veiul şi i strânse mâna.
Dupâ un sfert de âră, Râne Denoirac, Julia Jarier şi Brouveuil mergeau spre Paris.
—	Aşa e, însă o împrejurare nepre-văZutâ, mi-a pus beţe în râte, aşa că a-cea noutate n’am aflat’o de cât aZl.
—	Şi ce noutate al aflat ?
—	Ştia numele celor ce fac parte din banda Iul Oscar Binat ; am chiar foto-
J grafiile acelor indiviZi.
■
apoplexie, dureri nervâse de cap, migrene insomnii, agitaţiuni etc. şi care vor sâ se informeze despre succesele surprinzâ-tâae ale tratamentului mea n’aa decât a cere broşura contra afecţiunilor nervâse şi apoplexia ediţitmea 16-a care se remite gratis de către farmacia Naţională I A. Ciura str. Lipscanlla Bucureşti; farmacia I. Vultur-de-aur S1 Lebal, Ploescl, farmacia fraţii Remer la Focşani, farma-la România C. F. Eitel, Galaţi, farmacia E. M. Keresztes la Roman, farmacia Charles Herzenberg la Iaşi şi farmacia Curţel, Hainal la Botoşani,
(s)	Dr. Roman Weisniann.
3®»5&s.
! ANUNCIU !
> Sub-seinmiţii, avem ondr* de a anunţa lu-j «r&torilor străini din părţile Macedoniei, dini l'uicia, că prin corespondenţa care o avem, pu-j tom espedia buni în următdrete oraşa împreună; :u satele lor.	)
;	1. Monastir, Perlepe, Cruşova, Magarova,!
, Molovişteu, Resen, Florina ;i Corcea; banii se! vor respnnde de către d-nu Constantin M. Pili; Ia Monastir.	i
j 2. Ochrida, Strugs, Debar, Elbasan, Staroval
Iţi Pogradeţi j banii se vor răspunde de către; Fratols nostru anume lanuche I. Fortomar laţ Ochrida.	)
In cas de perderea banilor, se vor despăgubi; de c&tre noi sub-semnaţil.
Semnaţi :	ţ
Fraţi I. Fortomar Macedoneni) Turnu-Măgurele
Adresa pentru Telegrame: Fortomar, Mă-j gutele.	ţ
BOLNAVI DE NERVI
Care vor să orienteze asupra succesului întrebuinţărel absorbâril piele! prin scop de a influenţa direct asupra seismului nostru nervos şi de a scăpa de diversile suferinţei nervoase precum : migrenl, congestiuni, insomnii, paralisil în urma de aploplexia etc. etc, prin mijlocul simplu arătat de domnii profesorii Schtt, Roehrig, Parisot, Munk ş. a. la ultimul (al 7) congres balneologie, se citească a 16 ediţiune, a broşurel mele asupra bâlelor de neiwl care se eliberezâ gratis de către farmacia Naţională I. A. Ciurea strada lipscani în bucurescî farmacia la Vulturul de aur S. Lebel la Ploeştl ; farmacia Charles Herzembei g Iaşi ; farmacia Fraţii Remer Focşani, farmacia la România C. F. Eitel la Ga-latz ; Farmacia E. M. Kerestez Roman şi farmacia Curţel E. Hainal Botoşani (3)	Dr. Roman Weismna
IN S TIT U TU L
ENIU BALTEANU
CALEA MOŞILOR .No. 138
Cursurile primar, gimnasial şi comercial ncep la 1 Septembre, dâr înscrierea elevilor se face de acum, mal ales a acelora ce vor se urmeze în gimnasiile statului. In acest pension se mal află vacante puţine locuri de interni.
BIBLIOGRAFIE
A apărut:
Minuni mnemonice, sau muemoteeh-nicn Arta de a dobândi în cel mal scurt timp o memorie extraordinară. Conţinând deosebit de această materie şi un Calen -dar pe 21 Secole de M. I. Şapira autorul .Studiilor physiognomice*
Depozitele în Bucureşti la Librăria So-cec şi la autor In Craiova la S. Samitca tu Iaşi La tâte Librăriile.
—	Aratâ-le şi nouă.
Brouveuil scâse din buzunar -un portofoliu şi arătă fotografiile celor cinci indiviZi şi a şefului lor.
Râne şi Julia se uitară mult la ele ca să şi-le tipârescâ In mintea lor.
Pe Oscar Binat ’l văZuse ; el puteau să ’l recunâscâ ori când.
—	Sper, urmă Brouveiul sâ aflu ceva despre aceşti cinci indiviZi şi prin el sâ ajung a afla şi cuibul Iul Bibi-patru-de-gete. Numai sâ punem mâna pe el, a-tuncl aflăm totul.
Elvira mulţumi iul Brouveuil pentru zelul cu care lucra in acâstâ afacere.
—	Asta-l meseria mea, Zise Brouveuil ; afară de asta eu mă interesez de acesta afacere... mal ales pentru d-ta...
Elvira strânse mâna agentului, iar Berta cuprinZend-o cu mâna dupâ gât o sărută de câte-va ori.
Justina, care eşise din salon de vre-o Ze«e minute întrâ, aducând o tablă cu cinci pahare cu ceai.
Berta dupâ ce şterse singură ochii Elvirel, aduse cele trebuinciâle pentru ceai şi le puse pe masă. Aprâpe vre-o jumătate de âră, el vorbiră. In sfârşit Jarier dădu semnalul de plecare.
(Va urma)
www.dacoromamca.ro
TELEGRAFUL — 19 AUGUST 1888
PUDRA
pentru scâterea petelor de rugină de pe rufe — Preţul 1 leii 50 bani.
TINO.TURA
pentru scoterea petelor de cernită, de vin şi de fructe de pe hârtie şi rufe.— Preţu 1 leii 50 bani.
CIMENTUL UNIVERSAL
pentru porţelan, piatră, sticle.—Preţu 1 leii 50b.
ESENŢA CONTRA PETELOR
pentru tâte stofele fără se strice nici de cum culorile cele mai delicate.
NB. — Muiaţi o bucată do pânză în astă esenţă şi apoi frecaţi petele cu pânza muiată şi îndată petele dispar cu desăvîrşire*
Preţul 1,50 b.—Fabricant: PAUL WITORT, Calea Plevnei No. 60, Bucurescî. — Deposit la librăria Graeve, calea Victoriei, No. 42.
VW&
MAR


INSTITUTUL WINTERBERG
VIENA, Wăiirag, Cottap-Anlagen.
Mare Pensionat pentru fete, prevâ-(Jut cu tot confortul. Salone frumose pentru înveţâmânt, dormit şi conversaţie. Posiţia sânâtdsâ. Certificatele sunt valabile si autorisate de guvern.
Propietarâ şi directorii r UI- ine Mărie Winterberg din Coblenz ţ (1)	lângă Rhin (Rein).	j|
BAZAR Di ENGUTERA
Subsemnatul, am ondre a anunţa pe Onor. clientela mea atât din capitală cât şi din provincie, că cu oca* Miuuca tarifului autonom, am deschis aci în ţ&ră
0 MVHE FABRICA DE HAINE
OARBATI £0.
B^lJETX
Sper că Onor. şi sunt signr cfi
PENTRU
£
In care confecţionez haine, după Ultimele Jurnale, din stofele cele mai bune ale Europei.
Asemenea mai putem efectua şi ori-ce Comande, în timp de 24 ore de dre ce posedăm an mare deposit de stofe fine din cele inai renumite fabrici.
Public şi clientela mea, m6 va onora ou visitele d*Ior, spre a se convinge de marfa confecţionată aci m ţârS, va fi ţe deplin satisfăcuţi.	Cu stimă, LEIBOVICZ.

LICOARE
_ _ » III DE
I
Gudron -Tolu -Vâscai
este formată din gudron vegetal def Norvegia, balsam de tolutan şi vâsc de brad. Se recomandă ca tâmăduitore tusei vechi, durerel de piept, tuşă, arsuri de stomac, nepoftă de mâncare, catar al băşicei urinare. Sticla 2,50.
INJECŢIA GALBENA sigura In vindecarea scursorel (Blenoragie).Sticla 21.
Aceste preparate, compuse de Dimitrie G. Gherman, farmacist în Buzâil, se gâ-sesce de vânzare în Bucurescî la d. Roşu, farmacist, Sf. Gheorghe la farmacia Galenu, calea Griviţel, la farmacia d-lul Lazâr Bistriţeanu, din Bârlad, şi Ia d. I. Krăuslcr, la Vama (Bulgaria).^
DAVIO adania;
Agent de Publicitate
Str. Sft. ion Nou Mo. 33.
Vis-a-vis de Lega ţiu nea Italiană. Primeşte anuneiuri, inserţie şi reciamâ pentru diarul nostru, şi pentru or care alt diar din ţâră şi străinătate.
MAX PISCHER
GÂLATZ, Strada Maro, No. 29.
BUCURESCÎ, la d. A. L. PAT1N, Magasin de Instrumente şi Note Musicale, Calea Victoriei No. 6 (Palatul Dacia-România)
Mare deposit de renumite fabricate. Construcţiune americană Încrucişate.
Preţurile convenabile. înlesnire la plată
închiriere de Piunine
5—do.
MAGASXMT um
ÎNCĂLŢĂMINTE
ipjnsasmîm
EN GROS - EN DETAIL
Recomand Onor. Pnblie Bucareştlan şl «umevdseî mele clientele, că magasinnl meu din
CALEA MOŞILOR No. 8
este tjt-d’a-nna bine asortat en tdte felurile de încălţăminte pentru Bărbaţi, Dame şi Copil de o soliditate garantată şl preţuri avan-tagldse. Recomand asemenea d-lor Corner* eianţî din provincii că Magaslnnl meb este tot-d’a-nna bine asortat cu tdte felurile de ineălţămiute grose şi subţire, asemenea
OIShdCB ST OHBTB
de Braşov fine, cu preţuri fărte moderate.
Se mal găseşte în magasiuul meă tdte felurile de pielărie şi talpe, asemenea pe* tioărie de talpă, toral şi iuft în cantităţi mari, preţuri fdrte moderate.
Adno la eunoseiuţa onor. mele clientele că am mal deschis nn magasin de încălţăminte an gro tot în Calea Moşilor No. 5.
Cu stimă
ILIE ALECSANDRESGU
Calea Moşilor No. 8.
FARMACISTUL
CURŢII REGALE
farmacia CHR. ALESSANDRIU română Hm
SINGURUL
Dintre tdte preparatele de gudron care a obţinut o reputaţie netăgăduită tn faţa d-lor doctori şi clienţii ce aâ constatat foldse sarprindfitdre 6
GUDRONUL ALESSANDRIU
■« se întrebuinţezi cu succes contra durerel de piept, tusei provenită în urma guturaiului, iritaţiunl ale peptulul. astnau, catar al băşicei udului.—Lipsei de poftă de mâncare, «te.—Cu o lingură din acest Gudron pus într'o litră de apă formezi ape de Păcură, care se pdte da cil || mult succes la copil contra botelor mal sus indicate. ţii Pentru adulţi se iea o lingură de Gudron în apă aa charatâ sal lapte dulce 2—3 ori ■ pe di. 2 lei II.
Emplasture gudronat dis Pauvre Hoinine (Alessandriu).—-Contra durerilor Reumatismale, a încheieturilor, mijlocului, durerilor de piept, spate şi alte junghiuri, 1 lett rulonl.
Pastile Gum6se-Codein-Tolu (Alessandriu). —
Superioritatea acestor medicamente în maladiele de piept este recunoscută de tdte celebrităţile medicale. Aceste pastile In urma esaminăril ce li z'au făcut s'ail aprobat de onor. consilia medical suoerior, 1 led 50 bani 0litiu.
A. "V I S
Preparaţiunea acestui vin, care pentru mine n devenit un cult e adesea denaturat de unii colegi cari găsesc de cuviinţă a debita alt* preparaţiunl in locul acestui vin, de aceia atrag atenţiunea onor, public a nu primi de cit flâcdne originale
VINUL COPIILOR
PREPARAT DR
CKR- ALESSANDRIU
Farmacistul Curţii Regale
Etatea cea fragedă a copiilor ’I face a se îmbolnăvi | uşor; pentru a premtempraa maladiile se recomandă acest | vin tuturor copiilor de la etatea de 6 luni în sus; tine-| relor fete le ajută la buna desvoltare a corpului, întă-resce dsele şi dă putere muşchilor.—Modul întrebuinţării; a I se vedea instrucţiunea ce însoţescefie-ce sticlă. Preţul 3 lei.
Capsule elastice ou ulei de Rioină (Alessandriu).—O dosâ; cutia a 4 capsule I leu, a. 6 capsule I leu şi 25 banî, a 8 capsule I leu şi 50 banî.
Sinapismul Alessandriu, muştar In foi. —
Acostă preparaţiune esperimentată de autorităţile ndstre medicale şi profesori la facultate a constatat că fiind su-peridre tuturor celor-l-alte preparnţiunl streine şi chiar .ceiul de Rigollot. Cutia 1 leii 50 banî.
Capsule oleo-bals&mioe-santaline (Alessandriu).—Remediu sigur contra maladiilor secrete (scursdre, sculament) la bărbaţi, fie în stare pr<5s-pfită, saă orl-cât de învechită, se vindecă prin întrebuinţarea unei cutii ce conţine 100 capsule, combinate ast-fel pentru un tratament de vindecare complectă.— Modul întrebuinţării şi dicta prescrisă a se vedea instrucţiunea ce însoţesce fie-care cutie.—Preţul unei cutii 6 lei.
A se observa pe capacul cutiei semnătura, coldre roşie, şi a nu v6 debita alte capsule de a cărora eficacitate nu se garanteză. Se ţrămite contra mandat postai în orî-ce localitate.
DE VINUARE LA PRINCIPALELE FARMACII DIN TERA
M localităţile unde nu se găsesc aceste preparate cererile sd se facă la Farmacia Română Bucuresoi fi contra mandat postai espediez în 9rî-ce localitate
CALEA VICTORIEI 77, BUCURESCÎ, (CISM^UA ROŞIE)
Sd p$to c&ştiga într’o zi 300,000 FRANCI
Cumpărând bilete d’ale MAREI LOTERII TURCEŞTI
A ll--a tragere va avea loc la 30 Septembre 18 8.
! Plata câştigurilor	e garantată de guvernul impe-	
\	rial Otoman.	
rrohloxil X-'i-i meloi* i		
1 mare lot de 300,000 fr.		300,000 fr
1 Iot de	25,000 ,	25,000 ,
j 1 lot de	10,000 »	10,000 ,
1 lot de	10,000 ,	10,000 ,
1 lot de	2,000 ,	2,000 ,
\ 1 lot de	2,000 „	2,000 ,
1 Iot de	2,000 ,	2,000 ,
1 lot dc	2,000 ,	^,000 „
1 lot de	2,000 , 2,000 .	iooo ,
1 ’ot de		2,000 .
12 loturi de	1,250 ;	115,000 ,
28 loturi de	1,000 (rie-eire 28,000 ,	
500 loturi de	400 »	200000 ,
550 loturi

î
5
Total 600,000 fr. PREŢUL BILETELOR Bilet ....	5	fr.
Bilete ....	24	>
25 Bilete .... 118 ,
100 Bilete.. . . , 465 ,
A
Lista oficiala a tragerel, va fi trimieă imediat fie-cârui cumpărător, după tragerea ce va avea loc irevocabil la 30 Septembre 88.
B
Câştigătorul va fi însciinţat prin de-i peşă în (Jiua tragerel.
C
Tragerea va avea loc la Constafiti-; nopol, în palatul Imperial al monetă-
>	riel. ,
1)
Pentru cumpărarea biletelor, a se adresa trimiţând banii în mandat poştal, cec, s’ail scrisâre de valbre la ‘direc-
>	torul Comptuarulul Comercial, grande rue de Tâkâ, No. 557».
Coustantiuopole. (19)	(Turquie)
o
«‘•liSI-,
.■jLiP
„NAŢIONALA
SOCIETATE GENERALI DE ASIGURARE IN BUCURESCÎ
Aprobată prin decret regal No. 225, din 25 Ianuarie 1885.
CAPITAL SOCIAL 6,000,000 LEI NOUl
Prima emisiune 3,000,000 lei deplini versaţi 15,000 acţiuni de lei noul 200 fie-care, din care 1,000,000 lei specialmeote afectaţi ca fond la garanţie pentru! ramura asigurărilor asupra viet.ci
Rcserva de premii şi fond reserva 850,000 lei
NAŢIONALA, asigură :
1. In contra daunelor de Incendii!.— II. Contra daunelor de Grindinii (piatră).
- III. Contra daunelor de Transport precum şi Valori.— IV. Contra Spargere! geamurilor, oglindilor, etc.— V. Face asigurare asupra vieţel.
a), Capitaluri flxe în cas de deces
Cu participare de 70 la sută din beneficia în combinaţiunile următore : asigurări asupra vieţei uneia şed a douâ persone, asigurări temporale, asigurări mixte cy capital dublu.
b). Capitaluri în cas de vieţă
Combinaţiunile următore : Asociaţia»! mutuale de supra-vieţuire. Asociaţiuni j in grupuri de 12 ani pentru copil de la 2 ani jum. până la 9 ani inclusiv. — j Contra asigurări capitalul- fixe pentru Dote, fără contra asigurări şi rente wugerg în diferite combinaţiunl.
Până la finele anului 1885, NAŢIONALA a realisat în diferitele raiduri'de asigurări ca premii aproximative 10,50 ■ 000 lei noul şi a plătit ca despăgubiri aproximativ 7.500,000 lei noul.	rid
DIRECŢIUNEA GENERAL^
Strada Domnel, No. 12.
MALADIE ie PLAMANI
Tutoulosa, Asthmn, Catarlwl de BrouciuîR
( BR ON CHI TIS)
Personele care snfer de sus numitele bdle, se pot adresa personal sau prin scris câtre A. L. Wilhelin, Strada Isvor No. 29, etagiul I.
Asemenea şi în caşuri de mare slăbiciune la copii mici de ţîţă.	(13)
APĂ MINERALA NATURALA St. GALMIER
S6 nu uitaţi a cere Sursa NOEL
Sursa Noel. Apele acestei noul sulse trebne plasată în prţimul rang din clasa gazdselor, fiind bo-( gată în acid carbonic natural, şi care se bucură de reputa’% nn.ea sa ca cea mai bună pentru sto-uiaeh liiud digestivi, temperantă şi apărativă, ast-fel că combate cu energie apele cunoscute până acum ale Borzecului şi Giesshtibler. Acostă apă escelentă este fdrte bună de a .o întrebuinţa la masă de băut cu viu seti cu siropuri îu locul Borsecului, fiind recomandată de medici chiar şi la bolnavi pentru facilitatea ei digestivă şi recoritdre.
Apa din Sursa Noel se găseşte la principalele magasine de coloniale, farmacii, droguerit şi“Iâ toţi vîmjătorii de ape minerale. Cu preţuri fdrte convenabile.
In Bucurescî la M. Economu et Comp.	i	In Ploiesci la Fraţii I. şi Th. Cbristescu,
In Ploiesci la N. Petrescu et Comp.	|	In Brăila la Petru şi Gbeorghiadi.
Depoul geueral pentru tdtâ Komânia şi ţerile limitrofe, a se adresa la d.
S STERIANO, Galaţi.
(31.)
viiTTrm
BASINUL MITRASZEWSKI
Strada Poliţiei 4, şi cheul Dâmboviţel
situat într’o grădină bine îngrijită, s’a deschis pentru tot * sesonul de vară de la 6 ore dimineaţa până la 8 ore seara.
De la 10 până la 12 ore a. m. basinul este reservat pentru dame.
Abonamentul de 10 băl. Lei 6.
Singurul Depozit de r
|ntra
din prima fabrică euglesă
Tomas Fleming Son & 0°
CD
SE GĂSEŞTE LA.
A I. Schwartz str. Decebal 6
Ţioogţrnâ* Jixrctlul *TWJ.^/iRAPHlK.,	RUuael, No. 20..
www.dacoromamca.ro
ANUL XIX. — No. 4831
IN BUCURESCI 81 D18TRICTEJ10 BANI NUMERUL
SÂMBĂTĂ, 20 AUGUST 1888
ABONAMENTE: Peutru Capitalii:
Pentru	un an	• • • •	Lei	24
l»	ţise luni		»*	12
Km	trei luni	•	n	7
S( Patrii	Pentru	Districte:		
	un an	• • • •	Lei	30
-fi »»	ţ£ae luni	- . • •	r>	1&
	trei luni	.	m	8
î Pentru		8 trei uit tute :		
Kuntru	un an .	. In aur	lei	40
n	fise luni	• ♦ n	n	20
»>	trei luni.	• • »t	r	10
Abonamentele se		fac la 1 fi 15	ale	fi'
	cărei Juni,			
UN NUNtli VECUtU 25 BANI
Abonamentele se plătesc înainte
EDIŢIA ANTElA
ANUNC1UR1 SI RECLAME
AnunciurI pe pag, IV linia 2& bani.
Reclame	IU..........1 left
ii	ff	II	r, • .	•	3 lei
ii	||	I	*v t •	,	5 lei
Pentru Inserţii şi Reclame Redacţia nu e responsabilă.
Kpistole nefrancate se re fu să, articole nepubltcate se ard.
In Streiuătate a se adresa:
Francia, Havas, Laffitte et C-nie, place de la Bourse, Paris.
Etu/Htera, EugĂue Micoud,81 Fleet Street, E C., London.
Austria, Haaneustein et Vogler 2, Wien Hudolf Mcsse ZeiJerstaette, Wiene. Ungaria, D. Morits Wiest, înBuda-Pesta Servitenplatz.
Abonamentele seplătesc înainte
Redactiunea, Strada Blănarl No. 20.
/ •,'(! JOI	Ot«:i - .V-
DIRECTOR POLITIC :
i. c. FUNDESCU
Administraţiunea, Strada Blănari, No. 20
htJCUUESCl, 19 AUGUST 1S88
Cine sunt ne cinstiţi P
Cifoe a visitat închisorile statului a phtpj. vedea că hoţii cel mal vestiţi, eiţjjninalii cel mal îngrozitori când sunt întrebaţi pentru ce nenorocirea. ’l-a adus în acel loc, el răspund cu cea mai mare cutezanţă că sunt nevinovaţi, că cei cari ’l-aii prins, cel cari ’l-au tondamriat şi cel cari ’i-aii închis suiit hoţi, sunt bandiţi.
Tocmai aşa face şi oficidsa din Pasagiu. Cu o cutezanţă proprie numai banditului din temniţă, acusă pe tdtă lumea de hdţă, numai redactorii ei şi protegiaţiî lor rămân cinstiţi. In particular membrii partitului liberal sunt trataţi, fără escepţiune, în modul cel mai infam. Ea <jlice că cuvintele colectivist şi hoţ sunt sino-mime şi prin urmare nu este nici un bărbat care a dat concurs guvernului Brătianu care să fi fost său să fii rămas cinstit până tn fine.
Obrăznicia într’adevăr e mare, cu deosebire că tocmai acel cari o aii nu sunt de loc curaţi.
Este drept că în partitul liberal s’au găsit dmenî cari n’aii sciut să respecte nici pe colegii lor, nici pe ei singuri. Ce s’a întâmplat însă cu aceştia ? Aii fost daţi judecăţii chiar de guvernul amic lor până atunci şi unii 'şi aii luat pedâpsă., di’ alţii sunt' pe cale.
Tot aşa se întâmplă cu guvernul actual, cu guvernul cinstiţilor ?
Se vedem.
Directorul foicl oficidse se sciă câte neregulărităţî, ca să nu (Jicem alt-fel, a făcut subt guvernul liberal ca director de gimnaziu şi ca membru tn consiliul permanent de la instrucţiune. Un raport se află la minister în acdstă privinţă dupe.care domnia sea este distituit din directorat pentru motive grave. Ddcă n’a fost însă şi dat judecăţii, este pentru consideraţiunl câtre răpusatul şeii părinte. Cade guvernul liberal şi vine acela al junimiştilor. Ce face acesta? Cea dmtâiii preocupare a sea este de a numi pe acel domn secretar general la ministerial instrucţiune! ca se facă licitaţiunea ou maximum de care am vorbit în atâtea rtndurî şi care, ddcă nu strigam la timp, ar fi păgubit statul cu o sumă însemnată.
Alt esemplu. D. Maiorescu era advocatul unul paşă turc, agent al unei companii de esploatare a pădurilor din Dobrogea care pretindea păduri în acea parte cu nisce acte falşe tn sumă de milidne. Actualul ministru a’l instrucţiune! publice, pe lângă plata sea ca advocat, mal avea şi câţe-va punte tn afacere. Procesul se perde de turc In tdte părţile, însă d. Maiorescu găsesce o chichiţă si la Casaţie prin prieteni casdză ho-tărirea şi trimite afacerea Curţel din Galaţi. In timpul acesta d. Maiorescu vine ministru la instrucţiune şi pro-
visoriu la Domenii. Cea dinteiii trdbă a sea este să distitue pe advocatul statului de la Galaţi care îl contrariase reb şi se ’l înlocuiască prin un domn Plesnilă. Procesui se înfacisdză, domnul Plesnilă nu se presintă şi statul pierde.
Acdsta e afacere cinstită ? Pdte să fie, ddr ddcă e aşa noi nu’i felicităm pe junimişti.
Nu mal vorbim de numirea unor funcţionari ca Mănciulescu şi alţii, ale căror escrocherii aii speriat lumea. Am enumera multe nume şi noi n’avem trebuinţă de cât de fapte.
Guvernul liberal a şe<Jut 12 ani la putere şi abia acum pe la fine s’a comis câte-va lucruri blamabile pe cari le-a veştejit chiar el. Guvernul juuimist a luat’o de la început cu numirea funcţionarilor compromişi pe tdte căile. Soim că nu are de unde să ia alţii mai buni, căci partidul lor e mic şi conservatorii sunt deochiaţl de mult, însă a-tunci se tacă , să nu impute la alţii ce tosmai se găsesce la ei !
Ddr ce se faci ? Acdsta se vede că e sistemul lor, cum bătaia şi tor-turele sunt sistemul d-lui Davila. Puddrea lipsind cu deosebire ca a-restanţilor de prin temniţe, pretind că tdtă lumea cea-l-altă e necinstită şi că numai eî singuri sunt curaţi ca argintul.
Acdsta e presumţiune, şi noi ne consolăm că presumţi'unea aduce sdii ridicol, sdb nebună.
TELEGRAME
(Serviciu particular al (fiar. Telegraful)
Petersbusg, 29 August.
Manevrele ce s’ah început ieri se vor termina cu o încercare de mobilisare.
Paris, 30 August.
Generalul Boulangcr a plecat în Suedia. Ora plecărel a fost ţinută secretă.
St.-Petersburg, 30 August,
Familia imperială s’a stabilit la Iliinskoe unde va sta până la manevrele generale. Ştirea privităre la presenţa împăratului la manevrele de la Elisabetgrad este născocită.
St.-Petersburg, 30 August.
Consiliul miniştrilor a primit proiectul de lege privitor la crearea monopolului asupra băuturilor spirtăse. Acest proiect de lege a fost remis Senatului, care după ce ’l va discuta are să ’l supuie M. Sele împăratului.
Constantinopole, 30 August.
Comisiunea specială instituită sub pre-şidenţia d-lul Deveaux pentru exposiţia universală francesă s’a pus pe lucru. Industria otomană va. fi bine represintată.
AMNISTIE
Aflăm că consiliul de miniştrii, în şedinţa sea de ieri, s’a ocupat cu ces-tiunea pvivitore la amnistia sătenilor inculpaţi în recentele rescdle. Majoritatea miniştrilor s’a prenun*' ţat contra amnistiei şi singurul d. T. Maiorescu a susţinut amnistia, iar ca cei mal învterşunat inamic al sătenilor implicaţi tn revolte s’a manifestat primul ministru, d. Teodor Rosetti.
— Trebue ca esemplul salutar să fie dai ţăranilor, a dis ministru de iuterne.
Parcă glonţele după cele trei so-maţiuni reglamentare şi fără soma-ţiunî n’aii fost indestulaidre pentru a da sătenilor un esemplu salutar l
Or şi cum ar fi, consiliul de miniştrii a respins amnistia şi eşie ho-tărit ca cel 250 de săteni, ne dac tn temniţele statului, să fie judecaţi şi condamnaţi.
Aşa ddr vom fi martori oculari a unui şir lung de procese, cari, or cât de grdsă va fi perdeaua ce va acoperi pe instigatori la revoltă, ne vor da pe faţă multe lucruri fdrte interesante.
O nouă lege comunală
ţ)iarul oficios vestesce cum că preşedintele consiliului de miniştrii şi ministru de interne ar fi elaborat deja vin nou project de lege comunală, care project va fi depus pe biuroul camerilor imediat ce acestea se vor deschide.
Detail urile precum şi spiritul general al acestui project da lege nu este cunoscut încă ; ştim însă că autorul projectulul are în vedere in-stituţiunea cantonului.
Cantonul se va compune din mai multe comune, apropiate unele de altele. Sub-prefecturile vor fi desfiinţate şi în locul sub-prefecţilor vor fi şefii cantdnelor, numiţi de guvern şi retribuiţi cu salariul lunar de 250 lei. Fie-care comună va continua a ’şî alege pe primar, ale cărui însă atri-buţiuni vor deveni puraminte municipale.
Iată pene acum ce a transpirat din projectul elaborat de către d. Teodor Rosetti.
In cas ddcă actualul guvern va sta încă la cârma ţărei, apoi desigur că vom fi marturî mai multor legi noui, cari cu pripă şi puţină judecată se vor impune ţereî.
Din norocire noi nu dăm guvernului junimist mai mult de cât mult trei luni de viaţă şi prin urmare tdte -aceste proiecte poi lesne remânea pentru tot-d’a-una tn portofoliul autorilor.
Urzeală anti-dinastică
Citim în Vocea Covurluiuluî urmâtorele :
Alegerea Galaţilor ca punct de nodă-mând, în care să se lege firele unul a-tarl mişcări, li se pare negreşit forte ne-meritâ pentru cel interesaţi, căci aci tocmai cel cari ah insultat mai mult pe Rege şi dinastie, acel care a 4>s Regelui României: Se se plece sdw se plece, guvernul a găsit de cuviinţa sâ’l decreteze preşedinte al comisiunel interimare, iar poliţia comunală ca şi cea administrativă având’o la disposiţiunea sea şi a coteriei sele, ah reuşit se devie deplin stăpâni pe întregul consilia comunal.
Cine voeşte se se convingă că avem douC poliţii, una oficială şi alta ocultă, la disposiţiunea companiei Ressu-Ro-bescu, nu are de cât se mârgâ în ori-ce dimineţâ în curtea d-lui Robescu, şi ac
vor vedea doue treimi din comisari, subcomisari, agenţi de poliţie şi comunali, cum dan raporturi, ian instrucţiuni şi curmă mai dinainte diferitele caşuri ce pe urmă de formă se duc de le înregis-trâzâ la comisii sâh poliţie. Lucrul e torte natural: toţi şefii de comisii, începând de la comandantul gardiştilor, sunt recrutaţi din personalul agenţilor electorali al companiei Ressu-Robescu, omeni ce n’aU absolut nici un merit şi nici o greutate alta de cât calitatea de absolut devotament companiei în cestiune. Şefii lor nu sunt nici poliţaiul, nici prefectul, ci Ressu-Robescu. După instrucţiunile lor se mişcă şi se comportă ei şi lor ştia că le da-toresc posiţiunile ce ocup.
In aşa împrejurări, ori-cine înţelege ce teren excepţional defavorabil ah ,ceî cari nu doresc mal bine de cât ca Regele să plece. Iată cum se explică de ce s’a anunţat cu atâta sgom.ot că la Galaţi îşi va pune candidatura tânărul principe Cuza, căci în urma peregrinagiuluî de acum 6 ani ce d. Ressu făcu la Rugi-n6sa, tdtă lumea îşi aduce aminte cu ce admiraţiune vorbea Posta de el. Iată cum se explică de ce societatea Prutul, orga-nisatâ de compania Ressu-Robescu, nici o data nu se va putea şti adevărul asupra ei, căci agenţii poliţiei nu pot controla şi urmări pe şefii lor.
Şi acum când ah reuşit, cu ştiinţa său fără ştiinţa guvernului de la centru, a da şi satele judeţului Covurluih, cu învăţători cu tot, la disposiţiunea noului re-visor şcolar d. I. Plâvânescu, ruda d-lui Ressu, înţelege ori cine căt cămp şi-ah a-sigurat pentru a propaga ideea preşedintelui comisiunel interimare şi viitor primar că : Regele trebue se plece ; înţelege ori-cine că candidatura tânărului principe Guza e mai mult de cât asigurată pentru viitdrelă alegeri.
Ceea ce facilitdzâ enorm de mult la Galaţi propaganda companiei Ressu-Robescu este tradiţiunea mare şi frumosă ce a lăsat aci marele Domnitor Cuza, căci se scie că Galaţul fu punctul de plecare a ilustrei săle carieri.
Numele lui Guza e fdrie popular aci, suvenirele pârcălăbiei, a presidenţei sele la tribunal şi în urmă a domniei săle sunt fârte vii aci, şi compania aventurărilor Ressu-Robescu ştia să exploateze cu abilitate tote aceste, şi inculcă di cu di ideia preconisată de d. Ressm că : Regele trebue să plece.
Aşa se explică şi urarea de lungă viăţă cu care Posta saluta ieri apariţiunea di-arului antidinastic Adevărul şi entusias-mul cu care reproduce devisa diarului în cestiune.
Aşa se explică şi zelul cu care unul din comisari făcea propagandă diarului Adevărul In despărţirea sea, chiar în diua apariţiunii lui.
Ah dreptate : comisarii sunt agenţii companiei Ressu-Robescu, iar nu ai adminis-traţiunii publice a Statului român.
Informaţiunî Exteriore
întrevederi în Asia
In Europa, suveranii şi diplomaţii ah avut o mulţime de intrevederi; de ce a-dicâ suveranii din Asia nu s’ar întîlni şi el ?
Vor avea loc intrevederi şi în Asia centrală.
Emirul Afganistanului a exprimat dorinţa de a se întîlni la Cabul cu cel mai mare funcţionar engles din India englesâ.
Lord Dufferin, vice-regele Indiei a răspuns că primeşte cu bucurie acea invitare.
E curiâsă acăstă întîlnire, mal ales când se ştie ura afganilor contra englezilor; n’a trecut mult timp de când afganii ah
masacrat ambasada englesâ din Cabul.
Acesta întîlnire va avea loc la 1 Oc-tombre. Despre ce vor vorbi însă Emirul Afganistanului şi lord Dufferin ? De sigur că ei nu pot vorbi de cât de măsurile ce trebuesc luate pentru a apăra la trebuinţă graniţa afgană contra Rusiei.
Alianţa afgano-englesâ n’are altă raţiune de a fi de cât temerile ce inspiră Angliei, progresele Rusiei în Asia centrală.
Visita ţarului la Samarcanda întăreşte acăstă temere şi intre vederea n’are alt scop de cât a se înţelege asupra mijlo-celor ce trebuesc luate contra orî-câreţ cuceriri a imperiului moscovit.
Chestia Masuah
Gu tdte că Grispi a declarat în cea din urmă notă câtre Franţa, că consideră ca închis incidentul din Masuah, se pare că voeşte să răspundă d-lui Goblet. El voeşte să aibă cel din urmă cuvântul.
National Zeitung anunţă că primul ministru italian pregăteşte un răspuns, şi de sigur că acâsla a provocat lutdrcerea repede la Roma, după o întrevedere fdrte scurtă cu Kalnoky la gara Eger.
După acăstă din urmă notă se va putea trage o conelusiune asupra importanţei intrevederi de la Friedrichsruhe
Naţionalităţile în Austria
Adunările provinciale din Austria sunt convocate pentru 10 Septembre. Lucrările cu cari se vor ocupa aeeTe adunări suni grele. O mulţime de proiecte de lege,sunt la ordinea (jlilei. Din nenorocire se văd pe program o mulţime de chestiuni cari vor da loc la vil desbaterl, fără nici un folos.
Chestiunile de limbă vor veni în discuţie înaintea dietetIDalmaţiei, Bohemieî, Moraviei. Cu t6tă buna-voinţă a unora cari vor să j6ce rol de intermediari, e de temut că nu se va ajunge la o unire solidă a acelor diferite naţionalităţi.
Austria şi presa rusă Pressa din Viena atrage .atenţia asupra limbagiului jurnalelor ruse, şi mai ales a Novoiei Vremea. Aceste foi neştiind ce să creadă despre întrevederile lui Grispi cu Bismark şi cu Kalnoky, atacă din noii pe Austria. Ele acusă că politica austriacă e îndoelnică, nesigură, şo-văitâre în privinţa chestiilor orientale. Pressa crede că nu e nevoa a repeta încă o dată acusaţiile la cari a respuns. Ea repetă că dacă Rusia doreşte sincer a se înţelege cu monarhia Habsburg, aceasta e gata a făce ori-când o împăcare prieteneasca.
întâlnirile diplomatice
întâlnirile de la Friedrichsruh şi Eger predomineză încă discuţiunea politică în presă.
Reforma declară că convorbirea între d-nii Kalnoky şi Grispi a stabilit că guvernele din Austro-Ungaria şi Italia sunt în deplin acord în ce priveşte cestiunile care preocupa Europa. Afară de cestiu-nea bulgară mai este actualmente ceşti-unea Masuahulut, său mai bine di9 ceşti unea mârei Mediterane care reclamă a-tenţiunea diplomaţilor. Din declaraţiunile diarului italian reese că cabinetul din Viena aprobă politica Italiei în marea Mediterană, ceea ce este de mare însemnătate având în vedere diferendul italian-fances şi trimiterea unei escadre italiane în Orient.
O încercare de mobilizare4în Rusia
Manevrele vntâre de- la Sud, unde a plecat Ţarul ieri, ah o importanţă pentru că sunt legate cu o încercare 4e mobilizare. Doue clase de rezervişti din gu*
www.dacoromanica.ro
TELEGRAFUL — 20 AGUST 1888
rw
vernămăntele Pullava, Charkovv, Cherson, Iekaterinoslaw, Gernigow, Kursk şi Orei a£i fost chemate spre a complecta o divizie de infanterie de rezervă. Trupele sunt prevestite cu poş'a de câmp şi în timpul manevrelor se vor încerca şi liniile ferate, transportându-se trupe mat multe.
întreita alianţă
Moscovskie Viedomosti ocupându-se de întreita alianţă Zice :
Liga pâcel nu numai că n’a îmbunătăţit situaţiunea în Europa ci a făcut’o şi mal rea pentru că ea constitue o a-meninţare continuă a păcel. I)-nu Crispi, prin politica sa atât în cestiunea bulgară cât şi în cestiunea Massauahulul, lasă se se recunflscâ adevărata importanţă a scopurilor ligei. Gutesanţa Italiei în cestiunea Massauahulul, sprijinită de presa germană oficidsă a produs relaţiuni încordate, ast-fel că orl-ce pas nesocotit pole da nascere la o catastrofă, care nu va atinge numai pe Italia şi pe Francia.
Intrâga politică a ligei pentru pace constă în aceea ca Italia se caute se provbce pe Francia, şi Austro-Ungaria pe Rusia, iar Germania se ia asupră-şi rolul de judecător suprem seu ‘mijlocitei onest» care resolvâ certurile europene în profitul sea.
Der Germania n’a renunţat încă la dorinţa sa intimă d’a supune pe Rusia influinţel sele şi caută să ’şt ajungă scopul prin aceea că ameninţă pacea în mod sistematic prin aşa numita ligă pentru pace. Liga pentru pace prepară acum pentru noul fapte şi călătoria d-lul Crispi la Friedrichsruhe este primul pas pentru acesta. Liga de sigur şi d’acum înainte prea puţin îşi va bate capul pentru menţinerea pâcel. Dâr acesta nouă conjura-ţiune a ligei pentru pace nu insuflă nici o târnă Rusiei, de ore-ce punctul de greutate al politicei europene actualmenLe nu se află în Friedrichsruhe ci în Pe-tersburg.
1NFORMAT1UNI
Ni se scrie din Sinaia că în consiliul de miniştrii ţinut a sără la castelul Pe-leşi, s’a discutat disolvarea seu menţinerea camerilor actuale. Opiniunile s’aa împărţit. Regele, d. Carp şi încă un d. ministru înclin pentru menţinerea actualelor corpuri legiuitOre, ărâ cel l’alţl miniştrii pentru disolvarea imediată.
Astăzi se (Jice că se va lua o decisiune.
X
Aceiaşi personâ, care ne-a dat scirea despre consiliul de miniştrii la Peleşi, ne comunica cum că regele ar fi arătat mare nemulţumire şi ar fi imputat primului ministru persecuţiunile contra adversarilor politici al guvernului actual, persecuţiunî al căror sgomot a ajuns până acolo unde majestatea sea se dusese se’şl facă cura .'liniscit. Regele se dice că a primit mal multe telegrame la Graefenberg.
X
In locul ministrului de culte Trefort, mort pilele acestea, Tiza ar dori să nu-măscă pe Szogăny, şef de secţiune la ministerul de externe, însă foile de peste Garpaţl, ne spun că d. tCalnoky sar o-pune.
X
încă o mască.
Riarul pahonţilor din strada Clemenţei face elogiurl fâiel cuziste Adevrrnl.
Sciam că acel diar făcea propagandă pentru Rusia, sciam că Guza este agent şi candidat al acelei puteri, dăr mal sciam că Independenţa are înclinări către candidatura d-lul Bibescu.
Cum se esplicâ atunci de susţine si candidatura lui Guza? Nu cum-va e şi ea pentru separare ?
X
Cetăţenii Albel-regale au luat hotă-rîrea într’o întrunire generală de a numi pe Ludowic Kossuth cetăţean onorar. Magistratul a fost însărcinat cu compunerea textului adresei prin care se va comunica marelui patriot esilat acesta ho-târîre.
X
Cursurile şcâlel militare din Bucureşti şi a şcolei speciale de genifl şi artilerie vor începe la 1 Septembre.
X
Duminica va sosi la Galaţi un transport. de muniţiunl de resboiă de la casa Grusson, pentru fortificaţiile Capitalei. Aceste muniţiunl vor fi depuse la piro-tec linie.
X
Pentru gradul de major în intendenţa afl reuşit la examen căpitanii Petrovicl, Vasilescu, Sergiescu şi Dimitriu.
X
In admnistraţia căilor ferate e cea mal mare neorânduială.
Trenul de Verciorova, care a sosit a-săra în capitală, a suferit un accident ; la un vagon de clasa III s’a aprins osia din causă că nu era unsă.
Duminica trecută, între Mâtâsaru şi GăiescI, în apropierea cantonului 29, s’a rupt biela din stânga a locomotivei Lazăr aşa că trenul a trebuit -se se oprăscă.
Dacă merge tot aşa, călătorii vor mal ti siguri pe liniile nostre ferate.
X
Poliţia din Graiova îşi face de cap.
Corespondentul nostru din localitate ne denunţa că un cetăţănu, I osif Fâutâ-naru, a fost grosnic bătut la tălpi
S’a reclamat parchetului,
X
Alegerile pentru colegiul I comunal de Ploescl vor avea loc la 3 Octombre.
X
Ziarul Figaro din Paris, Iu numărul de Duminică 14 August, anunţă că d-na Darclăe, care se află de 2 ani la Paris, unde s’a perfecţionat în arta cântului, a fost angajată la operă ca prima-donâ.
D-na Darclee va debuta în rolul Ju-lietel din opera ‘Romeo şi Julieta», compusă de maestrul Gounod.
La o audiţîune, la care d-na Derclăe a cântat duetul din opera “Romeo şi Julietta», reuşita a. fost briluntâ, (Jice Figaro.
X ■
Regele şi Regina s’aO întors erl din străinătate şi ’şl afl luat reşedinţa la castelul Peleş.
X
La începutul lunel viitore va avea loc la ministerul domeniilor inal multe lici-taţiuni pentru vinderea mai multor moşii de ale Statului în loturi, sătenilor.
X
Prin bugetul anului viitor al ministerului instrucţiune! publice se vor prevedea clădirea mai multor şcoli primare.
u
Elevii anului al 11-lea de la şcola sub-ofiţerilor de la Bistriţa vor fi înaintaţi la gradul de sub-locotenenţl pe Ziua de 2 Septembre.
X
Fabrica de hârtie din judeţul Bacăfl va incepe se funcţioneze pe la începutul lunel Octombre, când se crede că reparaţiile vor fi terminate.
X
Lucrătorii din portul Brăila afl hotărît sfe facă o societate şi un sindicat de lucrători.
X
Judecătorii de instrucţie a dat caz de urmărire pentru răscfllele din comunele Corbeanca, PopeşLI-Conduratu, CăciulaţI, Creţa-Laşile, Stefâneşti şi Dridu.
22 de ordonanţe s’a dat fără caz de urmărire pentru comunele: Ciocăneşti, Pantelimoh, Roşu, Preasna-Nouă, Bolin-tinu din Deal, Stubeiu-Orăştl, Vârăştl-Obedenl, Jitava-Merlarii, Popeştl-Drago-înireştl, Măgurelele, Chirnogl, Radovan, Olteniţa, Hotarele, Greaca, ColibaşI, Domneşti, Belciugatele Drâgoeştl-Biţinile, Va-silaţl, Bâneasa, Gopăcenl-Mogoşeştl, 0-bileşti-vechl.
X
Anghina dil'terică, scarlatina şi disen-teria seceră-într’un mod îngrozitor popo-raţia laşului. Avis autorităţilor medicale.
X
Aflăm din> isvor sigur,—scrie Fulgerult —că comitetul teatral ieşean insistă pe lângă distinşii artişti d-na Aristiţa Ro-manescn Manolescu şi d. Gr. Manolescu pentru a’l angaja pe viitorea sţaţiune teatrală. Tratările comitetului teatral isbu-tine, publicul ieşan nu va putea de cât să’i mămâie recunoscător.
X
D. Xenopol, profesor la universitatea din laşi şi unul dintre redactorii Revue historique din Paris, cea mai renumita revistă istorică, a întreprins o nouă lucrare istorică de o însemnătate capitală, anume Istoria Românilor din Dacia Tra-jaaă. Volumul întâifl, din acest studifl | complect a apărut deja în 624 pagi ni şi coprinde istoria veche, până la înleme-iarea ţăriloâ române. Volumurile viltdre, | în număr de 5, vor apărea în interval de 6 luni şi vor coprinde espunerea isto-
riei româneşti până la unirea principatelor (1862). Acâstâ colosală operă va umple un gol simţitor în ramura istoriei nflstre.
X
Buletinul statistic de mişcarea bulelor cantagiflse la animale în diferitele localităţi din ţâră, de la 6—13 August:
Vărsat la ol în judeţele Botoşani, Do-rohoifl, Ilfov, Dolj, Iaşi şi Vaslui.
Răpciugă la cal în judeţele Roman şi Ilfov.
X
Citim în Galaţii ;
Greva lucrătorilor de la căile ferate din oraşul nostru, continuă încă. Unii dintre lucrători s’afl detaşat de grupul de aci şi s’afl dus la Bucureşti. Alţii afl încedul a lucra la depou.
Armata veghiază.
X
In curând va începe fortificarea diverselor puncte din jurul Galaţilor. Deja afl sosit ofiţeri de genifl. Prima lucrare va începe la cantonul Nr. 5 de pe şoseaua judeţână.
j.. . ..—.—-------------
0. OAEP COSTEABASDtST
Somăm, — scrie Fulgerul, pe primarul junimist al Iaşilor, d. Vasile Pogor, să ne respundă ce a făcut cu tânguirea perceptorului de Ia bariera Nicolina contra ministrului junimist P. P. Carp, care a găsit de cuviinţă să se achite de taxa comunală ce trebuia s’o plâtăscă pentru o balercuţâ cu spirt prin insultele cele mal grosolane adresate slujbaşului comunal.
Ştim că cornisiunea interimară s’a abţinut de a face vre-o lucrare în acâstâ chestiune pentru a nu i se aduce imputări, reservând celui ce va fi ales primar îndatorirea de a face să fie respectate drepturile comunei.
Ştim asemenea că preşedintele comisi-unel interimare a dat în primirea primarului junimist tânguirea în chestie.
Dat-a curs, în justiţie, acestei tânguiri, primarul junimist ?
Dacă nu ’l-a dat, care este causa ?
Căutat-a primarul junimist să facă să intre în lada comunei suma cu care ministrul contrabandist a voit să o frustreze ?
Dacă nu, care’l causa ? Noi ştim că nu există nici un articol în le ile şi regulamentele comunale care să scutăscă pe miniştri de taxele cuvenite comunei.
Dacă d. primar are, în aceslâ chestiune, vre-o cunoştinţă de a nostrâ, bine-voiascâ a ne-o comunica.
Scrisori din Macedonia
(Corespondenţă particul.a Telegrafului) Grepena, 8 August.
Ferice de poporele, cari norocul le a favorisat a nu se atinge de ciuma gre-câscâ. Pentru că departe de biciul străin, s’afl desvoltat mai de timpuriii, cultivând limba lor maternă, şi în scurl timp afl devenit renumite.
FOITA DI ARULUI ‘TELEGRAFUL,
(51)
MOŞTENIREA
MILIOANELOR
de
JAVE.L SA UGER
PARTEA A TREIA IX
Serafim Iucart, pe care ’l am lăsat bolnav grefl la spitalul Caritatea, se însănătoşi repede. Rene ’l recomandase doctorului primar şi supraveghetflreî, aşa că trăia, forte bine ; mal bine ca la el acasă.
Causa pentru care Rene-se îngrija aşa de mult nu era pentru ca avea vre un
interes pentru el; Renâ ingrija de Serafim pentru că presupunea ca a făcut avere nu tocmai în mod cinstit.
Rene mal avea speranţă ca Serafim însăhâtoşinduse ’l va ajuta să pună mâna pe Bibi-patru-degete.
După ce ’l vindecă de bălă de stomac ii dădu medicamente întâritdre. Ii dădea numai biftece cu sânge şi vin vechifl
Serafim în sfârşit era bine. El voia să scape din spital. Pentru ce? Pentru a pune mâna pe bani. El nu se gândea la alt-ceva:
Era sigur că Oscar ’i furase, pentru n meni nu putu întră în camera lui când casa era deschise.
Insă şi Oscar nu era prost. El nu se mal gândea să se ducă pe la notar. Avea el acuma cu ce trai.
—	Acea suma ml ar fi ajuns să trăiesc două-Zecl ani, Zioea cu naivitate Serafim .
In timpul cât Serafim stătu la spital, Parisot veni de o mulţime de ori la el. De câte ori Parisot venea la spital, Se-rafin ’l întreba dacă uşa de la camera lui e închisă. El se temea să nu i se fure mobilile.’
—	Eşti nebun, Zicea Parisot, cine p6te să între la mine ? Şi chiar dacă ar veni cine-va, nu întră în camera ta, pentru ca n’are ce lua.
—	Aşa e, Zise Serafim.
—	Caută şi vindecă-te mal curând, Zicea Parisot ; nu te-am înlocuit; aştept ca să vil la postul tăfl; n’am pus pe nimeni în loc.
—	Vă mtlţâmesc, Zicea Serafim. CreZ că ştiţi că ţin la d-vostră.
—	Ştiu. . Tocmai pentru aceasta voesc să vil mat curând la post. . . . N’am pe cine lăsa când plec d’acasâ.
—	Şi efi doresc să scap mai curînd din spital.
—	Şi atunci să trâeştl mal bine ca până acum, pentru că internul...
—	D-l Denoirac ?
—	’Mt-a spus că băla d-tele, e din cauza mâncârei proste...
—	Aşa e... mâneam forte prost înainte de a intra la spital.
—	Atunci ce făceai d-ta cu banii. . . Pentru că casă nu plăteai mai nimic, pot Zice chiar nimic.
—	Aşa e.
—	Gheltuial ou femeile ?
—	Nu... nu, Zise Serafim, plecând o-chil în jos. Nu am obiceiul a face acăsta.
—	Atunci ce al făcut banii ?
—	I-am strîns.
—	Pentru cine ?... D-ta n’at rude.
—	Nu... sunt singur.
—	Dacă e aşa, atunci caută şi mănâncă
mal bine. Nu ’ţl strica sănătatea căutând să stingi bani.
—	Al dreptate, m’am gândit şi efl la acesta... şi m’am hotărît să trăiesc mal bine d’acum înainte.
Parisot dădu mâna lui Serafim şi ’l spuse să iasă cât mai repede din spital şi să vină la slujbă, pentru că nu pote pleca d’acasâ nici o Zi măcar; afară d’asta, Zise el, se apropie vânâtorea şi trebue se plec la ţară.
Cincl-spre-Zece- Zile după visita Iul Parisot şi opt Zile după călătoria lui Brouveuil la St.-Gerra.ain, Serafim eşi din spital, nu vindecat cu totul ; însă era în stare să lucreze.
Gând eşi din spital, Renâ Denoirac îl scrise ce tratament să urmeze cât-va timp.
—	Mal ales, Zise el lui Serafim, să mănânci bine ; să nu faci excese, să nu treci de la o extremitate la alta ;... Insă să mănânci bine. VeZl cât te a ’i schimbat dacă at mâncat bine.
—	Aşa e, Zise Serafim surîZând.
—	Gând al intrat aci erai un schelet,; nici acum nu eşti gras ca un popă, dar tot eşti mal bine.
—	Vă sunt recunoscător d-l mea, pentru că numai graţie îngrijirilor d-tâle sunt mal bine.
Grecii de când afl exi sta-t până astâd', nu s’afl ocupat şi nu se ocupă de cât cu grecisarea altor popăre. Unde afl rău-şit a introduce limba lor, afl stricat, fflvâ a se folosi nici el, nici popârele acelea.— T6tâ activitatea lor răspândita până mal de unăZl prin Rusia; România, Bulgaria, etc, s’a concentrat acum în Macedonia —pentru că până la un timp se forţafl a mări Grecia, er acum se gândesc, după cum s’a dovedit prin corespondinţele infernale din Ianuarie, la existenţa el — cu speranţa că de astă dată cel puţin vor reuşi ori şi cum. Din nenorocire n’afl nemerit-o. De ore ce este atâta timp ce lucrăzâ necontenit şi tot n’afl câsci-gat, de cât un lucru care până în urmă uu-l va folosi întru nimic : afl putut n-dică recomanda la Români şi Albanezi numele de ,Grec‘ ca un ce nobil, demn de imitat şi dorit de dobândit. Aşa dar n’a fost nici nu p6te fi mal urît aslâZl la Macedoneni de cât ,Grec‘. Ca dovadă despre acăsta putem cita urmâto-rele fapte din trecut : la 1821 câte sacrificii afl făcut Românii şi Albanezii pentru liberarea Greciei şi pentru glorificarea numelui ,Gree‘! Câte sacrificii iarăşi la 1854, când Românii pentru grecism şi-afl perdut averile ! Câte în fine la 1877-81, când anexându-se Tesalia Greciei Românii s’afl tăiat în mijloc! Cu t6te aceste Macedonănul astăZl nu simte fiindu-I încă înplantat în inimă grecismul.
Este evident, că poporul nu cundsce de cât două lucruri : trebuinciflsele na-turei şi pofta d’a le satisface; îndată ce se află la adăpostul miseriel, nu ’l pasă de naţionalitate, nici de libertate daca l-o sustrage cine-va, fiind că nu simte cât valorâză.
Observăm astăZl la poporul român d’aci. Gând ’l vorbescl de interesul săfl particular dili trecut, oflezâ din fundul inimel, blestemă Grecia Zicând: că a-co!o domnesee corupţia; că el s’a prăpădit, de când s’a anexat Tesalia ; că pe timpul Turciei se bucura de o libertate fără margini şi câsciga cu mal măre înlesnire necesarele vieţel etc.
Gu tâte aceste însă, când este vorba de român şi grec, prefera a fi tăiat de cât a părăsi preciosul nume de »grec.‘ II place a se numi grec de cât ceea ce este fără a se gândi că prin acăsta ’şl perde nu numai libertatea ci suferă şi de trebuinciosele vieţel. Causa principală este ci multe cărţi grecescl vechi pline de ilusiunl citindu-se de părinţii noştri, le impunea ca datorie din cele mal sacre a urî pe Turci şi a iubi pe creştinii greci ca pe cel mal aprope ; şi acăsta a re-mas tradiţiune la copii. Printre românii noştril domnesee încă idea, că afară de greci nu numai turcii ci şi toţi omenii de pe faţa pământului fie ortodox, fie catolic sunt păgâni. Regatul vecin nu se numesce de noi Grecia ci ,creştine3că‘ său ,Megas Vasilefs* care in cele din urmă va triumfa contra tutulor şi va domni peste pământul întreg.—• De şi nu trebue să ne mirăm că romanii numai fiind-că chiar grecii instruiţi se mângâiafl cu a-cesta. A doua causă este: ca agenţii pa-
— Ga mulţâmire ştii ce aştept de la domniata.
—	Da d-le, n’am uitat.
—	Ştii adresa mea ; dacă vel afla ce s’a făcut Oscar Binat să ’ml dai de ştire imediat ; atunci ştii că voi fi recompensat de îngrijirile ce ’tl-am dat.
—	Fiţi sigur domnul mea ; în loc să stafl în casă săra după masă mă voifl preumbla, voi merge prin tete găurile cele mal infecte numai ca să dafl de miserabilul de Oscar.
Serafim scrâşni din dinţi, gândindu-se la pachetele de bilete de bancă.
îndată ce ajunse acasă, Serafim se duse direcţia casa cu bani şi o deschise să se asigure dacă n’a umblat cine-va în ea.
Casa nu fusese deschisă, Serafiim găsi 16te la loc, afară de cel 150,000 lei, ce’l furase Oscar Binat.
Serafim resuflâ mat uşor găsind toţi banii ce ’l lăsase.
La urma urmelor lui Serafim îl rămăsese încă o suină bunicică ; avea cu ce trăi în cas când nu va putea munci pentru că b61a ’l pusese pe gânduri. Findr că nu era prost înţelese că e ceva stricat în el şi că n’avea să trăiască mult; d’aceia se hotărî să nu mal fie aşa sgâr-cit pentru persona Iul pentru viitor.
www.dacoromanica.ro
TELEGRAFUL — 20 AUGUST 1888
neleniştl n’afl lipsit vre-o dată din Turcia iritând poporul pe fie-care moment şi îndemnându-1 la resculărl dese contra Imperiului.
Se venim acum la cei înstuiti. Pe unii instrucţiunea fiind plină de fumuri grecescl îl împedică d’a se gândi la mi-serabila lor stare. Iar pe cel-l-alţl una „chiru cutare* sefl una „cophiase chir cutare* din partea arhiereilor îl îndatoreză prea mult. Mal toţi aceia se forţâză a înlocui vorbele românescl prin grecescl socotind miserabill că prin modul acela se arăta lumel învăţaţi, li separe că învăţătura depinde de la grecesc! grose. Fiul păstorului întâlnindu-se cu tatăl său ÎI vorbesce eleneşte. Nu’l place româneşte pentru că prin ele se îujose3ce. Se căsnesce a le Înlocui şi în familia sa prin limba grâcâ. Ică în ce consista încă instrucţiunea grâcă. Nu este de cât fumuri.
(îrecil pe lângă cele l’aUemijlâoe pentru realisarea „marel ider s’a mai servit şi de nisce alle epitete ruşinbse spre a face pe români să’şl tăgăduiască naţionalitatea şi idiomul şi a Imbrăcişa pe ale lor.
Numele „vlah* corespondea până ieri cu Paria. Câte espresiunl despreţuitdre Câte proverbe, ca ale ţiganilor, nu se fabricaţi contra Iul «vlah* ?
Ml aduc aminte, că' o dată fiind la şc6lâ grâcâ, e pâ(Jir.m forte a nu vorbi românesce să nu cum-va ne do vedim, ca suntem români. Ca şi când nu scia nimeni despre acesta. Nu ca atât ne taia capul. Eram în vîrsta. Ne era ruşine a mărturisi la ori şi cine patria nostrâ natala. Ne ^Bra ruşine de părinţii, cari venea să ne vada la şc61â, pentru că nu scia să „vorbâscă grecesce curat. Une-orl se întîinpla că vr’un elev grecisat să ne atace cu ^epitetul „vlah*. Atunci mal bine să ne fi îngropat de vil. De reclamam la ^profesori, aceştia pedepsia aspru pe elevii agresori şi î ntercjicea de a se pomeni românesce in şcola safl numele „vlahos*, pentru ca 'acesta le era şi este încă misiunea.
Cei din streinâtate Macedoneni nu mai puţin grecisâtjâ; ca şi când ar avă fiecare câte un agent grec legat, care îl spovedesce mereu. Maxima lor este, după cum susţin, Interesul. El bine! Pentru ce ore le place să trâhâ de greci ? Nu cum-va românii nu pot să şi caute interesul ? Vrea să (Jică, că naţionalitatea este pedica la interes? Ba nu. Să lăsăm la o parte pe cei din Grecia. Cel din România, a câror viitor depinde de acolo pentru ce grecise^ă ? Acesta ne demonstra până la evidenţa, ca sunt orbiţi de principiile , Marel idei * : Un îngrijitor Macedonân la Turnu-Mâgurele acum trei ani priimesce o scrisâre de la un nepot al sâfl, elev din Iyceul de Monastir, prin care 1 se cumunicâ-cam pentru bucuriă unchiul,—că părinţii săi ’l trimiseseră la şcbla româna. D sa însă, departe d’a se bucura, îrespunde „Nu cum-va afl nebunit părinţii tel trimiţândute la şc61a ro-„mâna? N’ar face râfl, dacă te ar retrage,
pentru ca noi, deşi trăim în România, „totuş n’am pute face nici un moment» „fără de limba grâcă*. Eca renegatul cu ce se mângâie! Cine sciă, că limba grâcâ în secolul al XIX are să devie universală.
Când un macedonân venind în România se întâlnesce cu vre un patriot şi începe a-l vorbi românesce, acela se preface că a uitat şi bună qliua şi tot. Noul venit (Jice: „bună (Jiu»! cum escl? ghine*, Acela răspunde „calos orises patrioţi, pos ise cala* şi apoi „ti diavoli! den iinboro na miliso afta ta cuţovlahica, ta elismonisa*. Poftim 6menl fără caracter! Le este ruşine a vorbi limba maternă prefâcându-se că o uită. Le place a se numi greci, nume care în comparaţiune cu nobilul român, nu este de cât ţigănesc. Mi-ar place d. e. să fiu descendentul unor strămoşi glorioşi, nici de cum unor ţigani despreţuiţl. Românul po'e fi ore mal despreţuit de cât ţiganul ? Negreşit nu. Cu tâte acestea ţiganul preferă a fi cum s’a născut, de cât să ’şl schimbe naţionalitatea. Fâgădueşte’l o moşie. Spu-ne’l câ’l vel face mare proprietar, daca voeşte a se face stabil. N’aude, nici cortul părăseşte să nu cum-va să ’şl lepede pielea de ţigan. Iacâ dar ţiganii sunt mal cu minte de cât noi macedonenii. Daca grecii fiind un pumn şi cari sunt un nimic vis-a-vi de alte popbre, susţin naţionalitatea lor, fără a le fi ruşine, cu cât mai mult noi?
Este de datoria fie cărui om a şi apăra mal pre sus patria şi naţionalitatea sa. Ce ar pierde daca ar susţine ceea ce este ? Ce pierd 6re macedonenii din Serbia şi Bulgaria daca susţin românismul ? Ce câştiga cel din România daca susţin grecismul ? Nu cum-va se bucură de o reputaţiune distinsă ? Nu cum-va se bucură de mai mari avanta-giurl ? Din contră. Mal mult păgubesc, pentru că comerţul principal le este interzis.
Tote aceste sunt efectele ciumei gre-ceşcl. Dar de gâba. Românismul va triumfa în cele din urmă. Gresiomul va dura până la un timp scurt şi se va îngropa împreună cu rugina poporului.
Un român din Find.
De ale şcâlelor
ML sterul instrucţiune! a trimes urmă-târele instrucţiuni pentru aplicarea articolului 2 din regulamentul de şcâle primare :
Contorm art. 2 din regulamentul de la 18 Maifl 1888, examenul va consista în o probă scrisă şi o probă orală. Râo mâne la alegerea comisiunel din care obiect să fie probă scrisă şi din cea oaalâ,
Conform aliniatului despre normele de promoţiune, se aplica se înţelege, numai cele corespondente caşului, adică urmă-târele:
a) Elevul safl eleva se consideră promovaţi dacă afl de la t6te probele făcute (în scris şi oral) media generală de cel puţin şase:
b) Pe lângă media generală de cel puţin 6, elevul safl eleva trebue să albă la fie-care probă cel puţin patru,.
Acestă medie se va forma adunând tote notele date la în scris şi la oral şi împărţind suma cu numărul probelor.
La examenul de clasa I primară, pentru admiterea în clasa II, proba în scris va consista firesce în simpla scriere de cuvinte safl mici proposiţil, din cari să se constate dacă elevul safl eleva scie să scrie.
'JDIIfcT TEAEA
îngropată de vină
Citim în Fulgerul din laşi cu data de 18 August :
AZI a fost adusă la parchet femeia Maria lui Hristea Alexandrescu, din comuna Stînca, cotuna Luceniî, care-a fost îngropată de viuâ de către soţul el Hris-tea Alexandrescu.
lată cum s’a petrecut faptul pe care l’am aflat chiar de Ia victimă : Bărbatul el trâeşte în concubinaj cu Maria lui Leonida Ifrim, care de mult îl dăduse planul a’şl omorâ femeia pentru ca traiul lor să fie nesupârat.
încă cu patru săptămâni în urmă, Hristea luă hotărârea sâ’şi îngrflpe de viuâ femeia. Planul acesta T şi puse' în exe-cuţiune în modul următor :
In nflptea de 11 spre 12 August, el amăgi pe femeia lui să mărgâ la vie, cu căruţa. In realitate însă o dusă la o hrubă, formata prin scurgerea unul is-vor, şi în care, cu mare greutate, pote intra un om.
După ce-o vârâ înăuntru, o trânti jos şi’ncepu a o călea cu piciorele peste tot corpul. In urmă, cu ajutorul unul hârleţ, astupă hruba.
Ţărena însă fiind înfoiată, femeia răuşi peste nopte, dupfl multe siliţi, a’şl face loc şi a ieşi din mormântul în care-o închisese so ul sâfl.
Ea însă se află într’o stare cu totul desperată din causa spaimei şi a loviturilor de călcăiu primite de la nelegiuitul el bărbat.
Omorâta
m Ziua de 12 Angust ora 2 p. m., femeia Tasilca Ion Crăciun din comuna ŞerbescI, ducândn-se cu căruţa de un cal la o m6ră de pe teritoriul acelei comuni pentru â mrcina un sac cu pâpuşâifl, a luat şi pe o fiică a numitei Ca-sandra în etate de 9 am, după ce a ajuns acolo a aşteptat spre a se goli coşul care era încărcat cu păpuşoifl, numita femei s’a culcat în podul morel şi a adormitt, iar fiica sa coborându-se jos şi jucăndu-se împrejuru crângului morel a prins-o şi la moment a şi omorît-o.
II I I V ~ HI I—1T IIIMT" T I III UMfcMiWini Wil" i' BIŢI i li W>~IWîi ~1« flIjT'ii |
ULTIMA ORA
(Serviciul par. al ziarului Telegraful) Berlin, 30 August.
Regele Suediei a sosit după amiaZl. El a fost primit de Împăratul.
Cair, 30 August.
Dervişii afl atacat întărirea Khormussa, aprope de Wadi-Halfa, în noptea de luni. El afl fost respinşi cu perderl. Numărul morţilor lor se urcă la vre-o sută.
Berlin, 30 August.
Arhiducele Garol Ludovic şi arhiducesa afl sosit. El afl fost primiţi la gară de către împăratul, care purla uniforma prusiana. împăratul şi ospeţil săi s’âfl dus în trăsură deschisă la palat. Mulţimea ’-a aclamat.
Ataşaţii militari de pe lângă legaţiu-nile străine din capitală, afl exprimat dorinţa tor ministrului de resbel de a asista la manevrele armatei nâstre.
| Aflăm că reclamaţia d:lul D. Grigorescu, ; propietar şi alegător în colegiul I, contra bătăuşului comisar Creţu a fost pusă la | dosor de d. procuror-general, sub motiv | că nu s’ar găsi îndestul probe de culpabilitate contra comisarului Creţu.
Berlin, 30 August.
La alegerea pentru Reichstag în circon-scripţiunea a 9-a din Berlin, după scrutinul prealabil, a isbutit d. Liebhnecht, socialist, 26,067 voturi din 41,791 volanţi.
Paris, 30 August.
Regina Natal ia a plecat asâră cu O-rient-Express. Un mare număr de per-s6ne, afl venit s’o salute la gară, şi ’i-ati oferit flori. Regina Natalia va sosi la Bucureşti la 2 Septembre.
Parts, 30 August.
In răspunsul săfl la nota d-lul Crispi, publicat afli, d. Goblet exprimă părerea sa de râfl, că îtalia a adus afacerea îna-inte.i puterilor. în loc să se înţelăgă direct cu Francia.
Ni ne, 30 AuSust.
Se asigură că cartuşa confiscată de poştă, e un tun de cartuşă gol.
--.-.m.ti: ■ ■”-!-!—!_r—«s .. anfcynB ■ gag g **
DIN EDIŢIA II
0 ORE SEARA
Serviciu special al Ziarului Telegraful
Paris, 30 August.
Autorul atentatului contra ambasadei germane a fost recunoscut de nebun. Incidental este fără însemnătate.
Paris, 30 August.
Regina Natalia va pleaa spre sără la Bucureşti.
Nisa, 30 August.
Un spion german a fost arest pe când trimitea o cartuşă de puşcă Lebel înlr’o cutie cu flori remisă de densul biroului poştal.
Informaţii din ediţia ll-a
O însemnată cantitate de postav pentru armată va fi predată peste câte-va Zile depoului central al armatei, de către fabrica colonelului Aleaz.
La începutul sâplămânel viilâre regele va convoca mal mulţi generali la Peleş, pentru a’l consulta asupra manevrelor din acest an.
Atragem atenţiunea consiliului de igienă şi salubritate publică al Capitalei în privinţa mar.elor deposite de necurăţenii ce se află în matca vecbel gârliţe din suburbia Cărămidarii-de-jos, şi mal cu sâmă asupra zemurilor infecte ce se scurg în gârliţâ de la uisce sâpunaril din localitate, cari fac nesuferită viaţa locuitorilor de prin prejur.
Se vor face mal mult înaintări în armată pe Zifla de 30 August, Ziua Adversarei luârel GriviteP
Personalul serviciului filoxerie va fi mărit.
Aflăm cu cel mal profund regret moar tea d-lul N. Bordeanu, fost redactor al Naţiunei.
Trimelem expresiunea condoleanţelor noastre întristatei sale familii.
Peste câte-va Zii® se v01‘ termina lucrările la faţa locului pentru delimitarea fruntariei or române despre Austro-Unga-ria şi delegatul român, d. general Pen-covicl se vă întoarce în Capitalâl.
O gazeta din Capitală e informata că se fac enorme cumpărături de grâfl în Moldova de casele Dreifun, Waller, Gus-tav Metidel şi Negroponte.
Cea mal mare pai te a grâului cumpărat e atât de inare în cât întrece nevoile ordinare ale Italiei, şi se crede că sunt destinate la aprovisionărl de răsbol.
CASA DE SCH IM 11
N.&D.MOROEANO
Strada Lipseam, Noua clădire a societăfei Dacia-Bomănia numită „Pasagiul Dimitrie Ghika“, No 6
BUCUREŞTI
Cumpără şi vinde efecte publice şi face ori-ce schimb de monecll
Cursul pe ijliua de 19 August 1888
	Cump.	Vând
5°l9 Renta Amortisabilă. .	95V	96',*
5°l0 » Rom. Perpetuă .		
6'L ObI.de Stat (Conv. Rur)	97 V 2	98,/*
6°l, „ . (C. F. Rom.)	—	—
5®lo „ Municipale 1883. .	83 ‘U	84,|*
5»l» „ , 1884. .		
7®Iq Scrisuri funciare Rural.	107 ‘/a	108 '/*
5°l0	97	988/*
7°lo , , Urbane.	lOti-'*	107*1*
6“lo	—	—
5° Io » * * • 5°j0 , func. Urbane Iaşi	93»/*	94
	82’ *	83 '/*
Impr. cu prime Bucur. (201.).	45	50
Los. Crucea Roşie Italiană .	29	31
10 fr. Obl. Casei Pens. 3001.	230	235
* Sârbeşti eu pm’rrip	âQ	na
Losurî Otomane cu prime .	40	44
„ Basilicu Dombau. .	18	21
Aur contra argint sefl bilete.	3	3*1*
Napoleoni contra lire. . .	2*14	3'1*
Florini Val. Austriacă . .	205 T-	206
Mărci Germane		124	125
Bancnote I rancese . . .	99	100
Ruble Hârtie. . . . . .	245	250
NB. Cursul este socotit în aur.
Bolele Sifilitice
Nepntinţa Bârbătâscă
Vindecă după cele mal noul metode, ra- , dical, ţâră durere şi impedicare; după ex-: perieuţă. de 18 nnl. Specialist In bâlele lo mesei
f
j Strada Emigrat., No. 3, (în dosul şed lei mi-; litare intrarea din calea Victoriei prin str.^ ' j sf. VoevoZI (pe linia Tramvaiului*
ConsuJtaţiunl de la 8 a. m. penă la 6 şira.
Loc separat de aşteptare pentru fie-care.
i<
ar- -
Serafim urmă dieta ce ’l-o recomandase Renâ, şi In fie-care diminâţa şi sâra mânca la restaurant nu ca până acuma acasă.
După masă, se ducea pe la cafenea, grădini, concerte, aşa după cum făgăduise Iul Renâ. Se intorcea acasă numai pe la miezul nopţel, obosit şi dormea dus până a doua-Zb când se trezea mal veşel, mal dispus.
Intr’o sâră, după masă se duse la concert la Belleville.
P6te Oscar Binat să mârgâ p’acolo, ’şi Zise Serafim.
Cu o sâră înainte fusese la Elisâe-Montmartre şi aşeZându-se într’un colt al salonului de danţ observă tâte figurile ce’l trecâfl pe d’inainte.
Pe Oscar Bina nu’l vâZu !
Când treci mahalaua Templului, şi traversezi bulevardul Exterior, intri în strada Belleville. La drâpta dai de o mulţime de afişe lipite pe Ziduri, aceste afişe ’ţl arată că eşti In faţa vestitei sale Belleville, unde se dafl concerte şi baluri.
Sala e destul de mare şi cam patrată.
De jur împrejur e o galerie.
In fund e scena ; la drâpta o salâ lungă «are duce la cabinetul secretarului şi culise.
înainte de a ajunge în acest loc, unde
publicul nu intră, dai de foaierul artiştilor, mare ca un cabinet de tualetâ,
In acâstă sală autorii convorbesc cu artiştii şi le fac complimente pentru chipul cum le-a interpretat piesa.
Erafl aprâpe nouâ ore, în acea sâră, i când d’odatâ uşa se deschise şi un indi-| vid lung intră în sala concertului în timpul unul cântec care transportase pe ascultători.
Profitând de momentul când privirile tuturor erafl îndreptat spre cântârâţâ, şi mânele ridicate pentru a aplauda, Serafim Iucart, — pentru că el era acel individ, se furişă pe scara de lemn ce ducea la galerie şi se instală în întâiul rend în partea stângă, cu dosul spre scenă.
Serafim ceru sâ i se aducă un pahar cu coniac.
In partea de lângă scenă erafl mai mulţi lucrători cu familiile lor; se ve-deafl şi oâţl-va crai din acea mahala, cari se uitafl numai la mueri.
Trecuse aprâpe Zece m'nute de când Serafim era instalat în galerie, şi se uita la toţi cel de jos, când d’o dată doul tineri, îmbrăcaţi binişor, şi urmaţi de douâ fete înaintau în partea în care era secretarul lui Parisot.
Fetele păreafl a fi lucrâtâre. De sigur că ele nu venise la concert de cât sâ
petrâcâ o seară, pentru ca sâ aşeZarâ la o masă lângă Serafim ca sâ pâtâ vedea mal bine pe scenă.
După cinci minute, secretarul Iul Parisot, văZu venind un individ bine făcut, în vârstă de vre-o 35 de ani şi având mutra nnul pezevenghii!.
Individul era îmbrăcat cu o r edingotă nâgrâ cam lungă, guler mare, cravată albastră, cu colţurile afară şi fftlfâiud.
In cap avea şapca legendară a pezevenghilor.
Individul se aşeză la o masă între Serafim şi cel doi indivizi cu fetele.
— Bâete, strigă el, un pahar cu bere... Insâ fără tresă de general.
D’odatâ însă el făcu o mişcare fără voie puse mâna pe şâpcă o ridică şi se scărpina în cap.
Doi indivizi cari se afiafl jos în stal şi cari de când venise se uitafl în tote părţile, pare-că căutau pe cine-va, plătiră consumaţia, urcară scara galeriei şi se aşeZarâ lângă cel doi tineri cu fetele.
Cel doi cari veniră în urma comandară un puncifli
După fizionomia lor, el trebuia sâ fie nişte ofiţeri îmbrăcaţi civil.
Acel care părea mal bătrân, nu putea avea mal mult de douâ-Zecl şi opt ani.
Cel doi cari veniseră cu fetele păreafl neliniştiţi şi se uitafl la cel doi indivizi de lângă el, pare-că voiafl să le t^ică :
—- Ce dracu nu mal tăceţi din gură.
In adevăr, cel doi tineri cari veniseră în urmă erafl forte veseli şi vorbeau tare.
El însă nu se ultaă la mutrele celor doi de lângă el şi vorbeufl tare înainte.
In momentul când un cântăreţ vestit in acea mahala, încânta cu vocea Iul publicul, unul din cel doi tineri strigă :
—	Bâete, încă un puncl!
—	Tăcere ! striga un spectator de jos.
—	Da, n’ar fi râfl sâ nu faceţi atâta sgâmot, Zise unul din cei cu fetele.
Cel doi indivizi aprinseră cate o ţigară şi începură să vorbească iarăşi, nu aşa tare ca să se audă de jos, Insă d’ajuns ca să plictisească pe cel de prinprejur.
Cel doi tineri se uitafl la ei şi erafl a-prâpe sâ sară la bâtae.
Serafim după ce se uită la cei doi cari se urcară în urmă în galerie, Sntârse capul spre uşă, şi se uită cu un mic binoclu la toţi cel cari intrai! în salâ.
Dacă cei doul cari beau puncifl s’ar fi mulţămit a vorbi tare, dă sigur că cel alţi dpi de lângă el n’ar fi Zis nimica.
INu se putea cere de la el ca să stea ca la un alt tâtru mare, ca la comedia Franceza de pildă.
După cum am spus, dacă ar fi vorbit numai, calea-valea tot mal trecea, el însă începuse sâ facă curte fetelor ce erafl cu cel doi tineri.
—	Cine sunt dobitocii ăştia ? Zise una din ele.
—	Lasă-I In pace, Zise ceâ-l-altâ.
Unul din cel cari beafl puncifl, merse
cu obraZnicia până acolo că făcu somn unei fete. i
Atunci cel mal în vrâstâ din cel ee erafl cu cele douâ fete, sări asupra obraznicului şi T apucă de gât.
Se Începu o batae în regulă, masa se resturnâ, paharele cu puncifl cadnrâ jos, fetele îrcepurâ sâ strige.
D’odatâ individul cu mutra de pede-venghifl sc aruncă asupra lor şi Iprin-Zând de gulere pe cel doi necunoscuţi, ÎI despărţi.
—	Ce te amesteci In trâba nâstrâ, Zise unul din el.
—	Asta nu te priveşte.
Apoi fâcâpd câţl-va spre Serafim, care de frică se retrăsese într’un colţ, stătea gata de bâtae.
Concertul se întrerupse.
O mulţime de spectatori de jos se suiră pe scaune să vadă ce s’a Întâmplat în galerie.
(Va urma)
www.dacoromanica.ro

TELEGRAFUL 20 AUGUST 1888
u
3? XT XD IR _A_
pentru scdterea petelor de rugină de pe rufe.— Preţul 1 leii 50 bani.
TINO.TTJRA
pentru scdterea petelor de cernelă, de vin şi de fructe de pe hârtie şi rufe.— Prefă 1 leu 50 bani
CIMENTUL UNIVERSAL
pentru porţelan, piatră, sticle.—Preţu 1 leu 50 b.
ESENŢA CONTRA PETELOR
s
pentru tdte stofele fără se strice nici de cum culorile cele mai delicate.
NB. — Muiaţi o bucată de pânză în astă esenţă şi apoi frecaţi petele cu pânza muiată şi îndată petele dispar cu desSvîrşire.
Preţul 1,50 b.—Fabricant: PAUL WITORT, Calea Plevnei No■ 60, Bucuresci. — Deposit la librăria Oraeve, calea Victoriei, No. 42-

INSTITUTUL WINTERBERG
VIENA, Wainuî, Coitags-Anton,
Mare Pensionat pentru fete, prevenit cu tot confortul. Salone frumâse pentru înveţământ, dormit şi conversaţie. Posiţia sânâtosă. Certificatele sunt valabile şi autorisate de guvern.
Propietarâ şi directdrâ :
M-me Mărie Winterberg din Coblenz ((li	lângă Rhin (Rein).	i


„BAZAR DE EN6LITERA"
co			„r	oo
»—	Siib-semiiatul, am on<5r« a amuiţa pe Onor. clientela	o
C3	mea atât din capitală cât şi din provincie, că cn oca-	O -v-r
	siuuea tarifului autonom, am deschis aci în ţ6ră	r w
0 = rJ >	0 MVfiE FABRICA DE HAINE	d CD Q co H
'Jj O K -o	PENTRU	ET H 1 ci Irt .>
dg	B AKBATI ^ i J3A.L7IM	< <u § t
t3 %	In care confecţionez haine, după Ultimele Jurnale,	~ CC r\
«5-	din stofele cele mal bune ale Europei.	wR
o	Asemenea mal putem efectua şi orî-ce Comande, în	CD co
o	timp de 24 ore de dre-ce posedăm un mare deposit de	—1
CO	stofe fine din cele mal renumite fabrici.	CO
Sper că Onor. Public şi clientela mea, m<5 va onora cu visitele *lor, spre a se convinge de marfa confecţionată aci in ţâră, fi sunt sigur că va fi pe deplin satisfăcuţi.	Cu stimă, *PT LEIBOVTCZ.
L—^----Jk k ± ■ Jf ■ f.-l-------4-(  ---------—	"
LICOARE
-!SBi
MAX FiSCKER
GALATZ, Strada Mare, No. 29.
BUCURESCI, la d. A. L- PAT1N, Magasin do: Instrumente şi Note Musicale, Calea Victorie No. 6 (Palatul Dacia-România!
Mare deposit de renumite fabricate. Construcţiune americană încrucişate.
Preţurile convenabile. înlesnire la plată
închiriere de Pianine
4—dj.
IWAGASm DE
ÎNCĂLŢĂMINTEI
ŞI
SI » i
a
ENGROS - EN DETAIL
Recomand Oho'. Public Bucureşti an şl unmerdsel inele clientele, că înngasinul meu iliu
CALEA MOŞILOR No. 8
este tot-(l’a-uua bine asortat ca tdte felurile de încălţăminte pentrn
Bârbaţij Dame şi Copil de o soliditate garantată şi preţuri avan-tagidse. Recomand asemenea d-lor Comercianţi din provincii că Magaslnul încă este tot-d’a-uua bine asortat eu tdte felurile de încălţăminte grdse şi subţire, asemenea
OISlVtH SI GHETE
de Braşov fine, cu preturi fdrte moderate.
Se mai găseşte iu magasiuul meii tdte felurile de pielărie şi talpo, asemenea pe-ticărie de talpă, toval şi iuft îu cantităţi mari, preţuri fdrte moderate.
Aduc la cuaosciuţa onor. mele clientele că am mai deschis un magasin de încăl-(ţăminte an gro tot îu Calea Moşilor No. 5.
Cu stimă
ILIE ALECSANDRESCU
Calea Moşilor No. 8.
F A Rrlvr A CISTUL
jIjCTTF.'Ţ’II R.BO-AX.B
------------------------------------agqac—d!WHBiag,at	^aKgBEZ.---------------------------
. ■ .1 m I - I ■ .1.1. ... .1 , ■ li . — i    .-..I T. ; ■ -	^ i. - .. ------ T .. - ■	1—-  —   —   
farmacia CHR. ALESSANDRIU română Pm1|
A'ăăuLa^i. j-1 «FiEaiij
SINGURUL
Dintre tdte preparatele de gudron care reputaţie netăgăduită in faţa d-lor doctor! şi au constatat foldse aurprintjătdre e
a obţinut o I clienţii ce j
GUDRONUL ALESSANDRIU
care te Întrebuinţez* cn succes contra durere! de piept, j tusei provenită în urma guturaiului, iritaţiunl ale peptulul. I astinu, catar * al băşice! udului.—Lipsei de poftă de mân- j rare, etc.—Cu o lingură, din acest Gudron pus într’ol litră de apă formez! ape de Păcură, care se pdte da cu j mult succes la copil contra bdlelor mal sus indicate.
Pentru adulţi se iea o iingură de Gudron în apă sa cbarată sad lapte dulce a—-3 ori pe di. 2 lei II.
$5s5tW
Emplaature gudronat dlu Pauvre Homme (Alessandriu).—Contra durerilor Reumatismale, a încheieturilor, mijlocului, durerilor de piept, spate şi alte junghiuri, 1 left rulonl
Pastile Oumdse-Codeln-Tolu (Alessandriu).-
Superioritatea acestor medicamente în maladieie de piept este recunoscută de tdte celebrităţile medicale. Aceste pastile In urma esaminăril ce li s’au făcut s'au aprobat de onor. consilia medical superior, 1 lefi 50 bani cutia.
.A. "V X S
Preparaţiunea acestui vin, care pentru mine a devenit un cult e adesea denaturat de unii colegi cari găsesc de cuviinţă a debita alte preparaţiun! in locul acestui vin, de aceia atrag atenţiunea onor. public a nu primi de cât flaedne originale
VINUL COPIILOR
PREPARAT DE
CHR- ALESSA3STDRIU
Farmacistul Curţii Regal*
Etatea cea fragedă a copiilor ’î face a se îmbolnăvi uşor; pentru a preîntempma maladiile se recomandă acest vin tuturor copiilor de la etatea de 6 luni în sus; tinerelor fete le ajută la buna desvoltare a corpului, întă-resce 6sele şi dâ putere muşchilor.—Modul întrebuinţării; a se vedea instrucţiunea ce însoţesce fiece sticlă. Preţul 3 lei.
Capsule elastice ou ulei de Ricină (Aleasan-driu).—O dosă, cuba a 4 capsule l l^îij a 6 capsule 1 led şi 25 bani, a 8 capsule 1 led şi 50 bani.
Sinapismul Alessandriu, muştar in foi. —
Acdstă preparaţiune esperimentată de autorităţile ndstre medicale şi profesori la facultate a constatat câ fiind su peridre tuturor celor-l-alte preparaţiunl streine şi chiar celui de P,igollot. Cutia 1 leii 50 bani.
Capsule oleo-balsamice-santaline (Ales-sândriu).—Remediu sigur contra maladiilor secrete (scursdre, sculament) la bărbaţi, fie în stare pr6s-p£tă, sad ori-cât de învechită, se vindecă prin întrebuinţarea unei cutii ce conţine 100 capsule, combinate ast-tel pentru un tratament de vindecare complectă.—-Modul întrebuinţării şi dieta prescrisă a se vedea instrucţiunea ce însoţesce fie-care cutie.—Preţul unei cutii 6 lei.
|Tgg°“ A se observa pe capacul cutiei semnătura, coldre roşie, şi a nu v£ debita alte capsule de a cărora eficacitate nu se garanteză. Se trămite contra mandat postai în orT-ce localitate.
DE VINDAStE'LA PRINCIPALELE FARMACII DIN ŢERA.
ta localităţile unde nu se găsesc aceste preparate cererile sd se facă la Farmacia Română Sucupoooi fi oontra mandat postai espediez in *rî-cet localitate
CALEA VICTORIEI 77, BUCURESCI, (CISM^UA ROŞIE)
>^30CCCCCCCCCCCC€CC€CfX<Xt.C CCC , CCOCCCCCCC "CCCC.CC CCCCC ~ CC. cccccc
.NAŢIONALA
1
DE
Gudron-Tolu -Vâscat
este formată din gudron vegetal de Norvegia, balsam de tolutan şi vâsc de brad. Se recomand;’! ca tămăduitâre tusei vechi, durerel de piept, tusa, arsuri de stomac, nepoftă de mâncare, catar al başicel urinare. Sticla 2,50.
INJECŢIA GALBENA sigură în vindecarea scursorel (Blenoragie).Sticla 21.
Aceste preparate, compuse de Dimitrie G. Gherman, farmacist în Buzââ, se gă-sesce de vânzare în Bucuresci la d. Roşu, farmacist, Sf. Gheorghe la farmacia Galenu, calea Grivitet, la farmacia d-lul Lazâr Bistriţeanu, din Bârlad; şi la d. I. Krâusler, la Varna (Bulgaria).
DAVID ADANIA
Agent de (Publicitate Str. Sft. Ion Nou No. 33.
Vis-a-vis de Legaţi unea Italiană.
Primeşte anunciuri, inserţie şi reclamâ pentru dtarul nostru, şi pentru or care alt d>ar din târfi şi străinătate.
Se pote câştiga îatr’o ti
300,000 FRANCI
Cumpărând bilete d’ale
MABEI LOTERII TURCEŞTI
A LL~-a tragere va avea log la 30\ Septembre l V 8.
Plata câştigurilor e garantată de guvernul imperial Otoman.
Tabloul Primelor:
1 mare lot de 300,000 fr. 300,000 fr
1	lot de	25,000 ,	25,000
1	Iot de	10,000 .	10,000
1	lot de	10,(XX) ,	10,000
1	lot de	2,000 ,	2,000
1	lot de	2,000 ,	2,000
1	lot de	2,000 .	2,000
1	lot de	2,000 ,	2,000
1	lot de	2,000 ,	2,000
1	iot de	2,000 ,	2,000
12	loturi de	1,250 ,	15,000
28	loturi de	1,000 fr.fie-	tare 28,000
500	loturi de	400 .	200000
550	loturi	Total	600,000
PREŢUL BILETELOR 1	Bilet	....	5	fr.
5	Bilete	....	2i	„
25	Bilete	....	11$	,
100	Bilete.. . . ,	465	,
A
Lista oficiala a tragerel, va fi trimisa, imediat fie-carui cumpărător, după tra- ; gerea ce va avea Ioc irevocabil la 30; Septembre 88.
B
Câştigătorul va fi însciinţat prin depeşă în dina tragere!.
C
Tragerea va avea loc la Constanti-nopol, în palatul Imperial al monetâ-riel.
D
Pentiu cumpărarea biletelor,, a se adresa trimiţând banii în mandat poştal, cec, s’aQ scrisore de valdre la ‘direc-i torul Comptuarulul Comercial, grande ru.e de Tâke, No. 557,.
Constantinopole.
(18)	(Turquie)
SOCIETATE GENERALI DE ASIGURARE IN BUCURESCI
Aprobată prin decret regal No. 225, din 25 Ianuarie 1885.
CAPITAL SOCIAL 6,000,000 LEI NOUl
Prima emisiune 3,000,000 lei deplini versaţi 15,000 acţiuni de lei noul 200 J fie-care, din care 1,000,000 lei specialmeate afectaţi ca fond la garanţie pentru ; | ramura asigurărilor asupra vieţei
Reserva de premii şi fond reserva 850,000 lei
N A T 1 O IN ALA n-sig-urâ, :
1. In contra daunelor de Iuccudiâ.— II. Contra daunelor de Grindiuă (piatră).
I — III Contra daunelor de Transport precum şi Valori.— IV. Contra Spargerel | geamurilor, oglindilor, etc.— V. Face asigurare asupra vieţei.
a), Capitaluri fixe în cas de deces
Cu participare de 70 la sută din beneficia în eombinaţiunile urmâtore : asigurări j asupra vieţei uneia sân a douâ persâne, asigurări temporale, asigurări mixte cu | capital dublu.
b). Capitaluri în cas de vicţtl
Combinaţiunile urmâtore: Asociaţiunl mutuale de supra-vieţuire. Asociaţiunl I lîu grupuri de 12 ani pentru copil de la 2 ani jum. până la 9 ani inclusiv. — Contra asigurări capitalur fixe pentru Dote, fără contra asigurări şi rente viagere I | în diferite combinaţiunl.
Pană la finele anului -.885, NAŢIONALA a realisat în diferitele ramuri de asi- , I gurări ca premii aproximative 10,500,000 lei noul şi a plătit ca despăgubiri apro- I ximativ 7,500,000 lei noul.
DIRECŢIUNEA GENERALA I
Strada Domnei, No. 12.
MALADIE ie PLAMANI
Tutenlosă, Asthm, Catarul de Bronchită
( BRONCH1T1S)
Persdnele care şuier de sus numitele bdle, se pot adresa personal sau prin scris câtre A. L. Wilhelm, Strada Isvor (No. 29, etagiul I.
Asemenea şi în caşuri de mare slăbiciune la copii mici de ţîţă.	(12)
BASINUL MITRASZEWSKI
Strada Poliţiei 4, şi cheul Dâmboviţei
situat într’o grădină bine îngrijită, s’a des-1 chis pentru tot sesonul de vară de la 6 jore dimineaţa până la 8 ore seara.
De la 10 până la 12 ore a. m. basinul âste reservat pentru dame.
! Abonamentul de 10 băl. Lei 6.
APĂ MINERALA NATURALA St. GALMIER
S6 nu uitaţi a cere Sursa NOEL
Sursa Ndeh Apele acestei noul surse trebue plasată în prjimul rang din clasa gazdselor, fiind bogată în acid carbonic natural, şi care se bucură de reputa'v unea sa ca cea mal bună pentru sto-‘mach fiind digestivă, temperantă şi apărativă, ast-fel că combate cu energie apele cunoscute păuâ acum ale Borzeculul şi Giesshubler. Acostă apă escelentă este fdrte bună de a o întrebuinţa la masă de băut cu vin sdfi cu siropuri în locul Borseculul, fiind recomandată de medici chiar şi la bolnavi pentru facilitatea el digestivă şi recoritdre.
Apa din Sursa Noel se găseşte la principalele magasine de 'coloniale, farmacii, droguerîl şi a toţi vîmjătoril de ape minerale. Cu preţuri fdrte convenabile.
In Bucuresci la M. Economu et Comp.	I	In PloiescI la Fraţii I. şi Th. Cbristescu.
in PloiescI la N. Petrescu et Comp.	j	In Brăila la Petru şi Gheorghiadi.
Depoul general pentru tdtâ România şi ţfirile limitrofe, a se adresa la d.
(3i.)__________________ __________________________S. STERI ANO, Galaţi.
Singur ui Deposit de:
pentru
din prima fabrică euglosă
Tomas Fleming Son &Q"
ca preţuri gi coMiţiMT ayantagiose
SE GĂSEŞTE LA:	,
I.Schwartz3tf.0ecebal6
Tipografia dÎAruluţ 4TSLEGR\PHUL* Strada Blănuri. No. 20.
www.dacoromanica.ro
Aîm XIX. — No. 4832
ABONAMENTE: Pentru Capitali:
Pantru un an	....	Lai 24
„	?<5»« luni	„	12
„ trei Iutii	.	.	,	.	„	7
Pontru Districte:
Pentru uu au	....	Lei 30
* ş6ee luui	...	«16
„ trei luni	....	„8
Pentru Şireiuitate:
Pentru un hii «	. In aur lei 40
n şese luni .	.	. „	„
p trei luni.	.	.	„	„ 16
Abonamentele se fac la 1 şi 15 ale fie cărei luni,
UN NUMER VECH1U 25 BANI
Abonamentele se plătesc înainte
IN BUCURESCI SI DISTRICTE 10 BANI NUMERUL
DUMINICĂ, 21 AUGUST 1888
EDIŢIA A NT fii A
ANUNC1UB1 SI RECLAME
Anunciuri pe pag, IV linia.25 bani.
Reclame	„	III........1	le*
11	»	II	,. ...	3	lei
w	ii	I	.....	5	lei
Pentru Inserţii ţi Reclame Redacţia nu e responsabili.
Bpistole nefrancate se refusă, articole nepubltcate se ard.
In Streiuitate a se adresat
Francia, Havas, Lnffitte et C-nie, place de la Bourse, Paris.
Englitera, Eugene Micoud,81 Pleet Street, E C., London.
Austria, Haasenstein et Vogler 2, Wien Rudolf Mosse Zeilerstaette, Wiene. Ungaria, D. Moritz Wiest, înBuda-Pesla. Servitenplatz.
A bonainentele s« plătesc înainte
'•q
Redactiunea, Strada Blănarî, No. 20.
DIRECTOR POLITIC :	J. C. PUNDESCU
jJWBBM<BawaB8saiagaB«a^ji^^g«diseB>aBag3SEg!i
Administraţiunea, Strada Blănarl, No. 20
BUCURESCI, 20 AUGUST 1888
Situaţia se agray^ză
Nu maî este nici o îndouială că propaganda cuzistă se face cu multă stăruinţă şi cu multă abilitate. Satele sunt împănate de agenţî. Se promite ţăranilor tdte câte în lună şi în sore. Nu va maî rămâne pământ în ţâra românâscă care se nu fie dat lor, fie al statului fie al proprietarilor. Nu va exista bunuri pe lume de care se nu se bucure pe viitor populaţi unea rurală diu România, când va veni aşa numitul Cuza~
Şi acâstă propagandă care se face subt ochii administraţiunei junimiste prinde, pilele acestea nisce săteni din comuna Popescii-Leordeni, districtul Ilfov, cumpărau iarbă de puşcă într’o băcănie. Un domn îl îutrâbă : ^Pentru ce vă trebue, ori voiţi se maî faceţi vr’o revoltă? * Răspunsul a fost categoric. „Aşi ! d-le ! Acelea aii fost atunci copilării ? Ce am câştigat decât omorîrea câtor-va fraţi. Alţii luorâză pentru noi, se aducă pe fiul lui Cuza. Numai de la el no spune să nădăjduim că ne va scăpa de nevoi*.
Altul întrebă pe prietenul nostru : ‘Nu e aşa domnule că Regele se duce ?*
La uu răspuns că nu, el adaose : *Apoî ddcă nu se duce, îl vom trimite noi, că suntem mulţi. Setdnul e puterea acestei ţări, nu proprietarul, nu negustorul, nu lipitdrea de slujbaşi !*
Orî-ciiie se p6te convinge din a-cestă convorbire cum stă spiritul prin satele ndstre. Şi acdsta nu este numai în Popescii-Leordeni. E cam general.
Cine face acâstă propagandă ? Cine nutreşte acest spirit? Negreşit aceia cari au interes. Şi cine au interes alţii de cât conservatorii ? Ei deci lucrdză împinşi de străini la o res-turnare. Ni se asicură că d. Vernescu, după o lungă tntrevorbire cu d. Las-car Catargiu, a plecat la Paris ca să se înttlndscă cu Cuza. Prin urmare ei cred momentul apropiat pentru isbândă!
Pe ce contdză denşii ? Negreşit pe disolvare şi pe alegerile viitdre ale parlamentului. Satele fiind atrase în sfera vederilor lor, oraşele în parte puse subt presiunea administraţiunei despotice şi teroriste şi proprietarii ademeniţi prin promisiuni, conservatorii speră a avea o mare majoritate în viitorul parlament. Ast-fel fiind, guvernul junimist se duce, un minister din conspiraţiune ’i ia locul şi într’o bună dimindţă ne pomenim cu câte-va mii de dmenî susţinuţi de poliţie şi de Camere cerând abdicarea regelui, obţinând’o prin forţă şi străinul triumfând.
Fdia oficidsă din Pasagiu rîde de prevederile ndstre, le crede basme. Aşa este tot-dd-una puterea : orbesce. Cei cari sunt sus, se uită tot-dd-una ddsupra lor, nici o ddtă la estrada pe cave sunt urcaţi se vddă ddcă nu e putredă. Cu tdte acestea isto-‘ ria ne spune că au fost puternici cari tocmai când se credeau mai tari au oăŞut.
»Nu dăm importanţă cutăruî lucru, nu dăm importanţă cutăreî propagande, nu dăm importanţă cutărei persdne*. Aşa vorbesce fdia oficidsă, aşa vorbeaţi tdte guvernele. Rezemate pe forţa lor materială, nu caută sS ’şi câştige şi forţa morală. Forţa
materială înse e ilusoriă şi până în fine devine ca rugina care mănâncă fierul şi ’l distruge.
Un om înţelept, cu atât maî mult un guvern înţelept trebue să ţie compt de tot, să nu nesocotdscă pe nimeni, căci consiliul bun pdte se vie de multe ori de la cel maî de rînd om.
Afirmăm că situaţiunea ţerei este critică. Propaganda streină susţinută de conservatori e întinsă, a câştigat teren — cu deosebire prin sate. E trebuinţă de măsuri. Şi cele dintăiii măsuri, dupe cum am maî spus, trebue se fie pentru îmbunătăţirea stă-reî sătdnuluî şi pentru punerea lui în posiţiune se aibă dreptate ca tdtă lumea. Acdsta mai nainte de tdte şi apoi reforme fantastice. Alt-fel catastrofă.
—■»>»»««€■—
TELEGRAME
(Serviciu particular al ijliar. Telegraful)
Arad, 30 August.
In procesul de presă contra Româ-nische Revue autorul articolului incriminat, d. Albu, a fost declarat vinovat cu 7 contra 5 voturi şi condamnat la un an închisoare şi 500 fl. amendă.
Viena, 30 August,
Se vorbeşte că se vor face mari schimbări în corpul diplomatic.
Pesta. 30 Au?u“ţ-
1T-1 ijaDrîei Barosş, min strul lucrărilor publice, a fost însărcinat cu girarea afacerilor ministerului instrucţiunel.
Politica Românâscă
Mare zăpăceală în crierii unor români, cari oc ipându-se de politică caută a ne recomanda ba o politică nemţdscă, ba o politică rusdseă, ba o politică franţuzdscă şi numai pentru o politica naţională, româ-ndscă nu vor se lupte, nu vor se se pronunţe.
Fie-care din aceşti dmenî politici la noi în ţdră fac discursuri, scriu şi propagă prin grai şi scris părerile sdle privitdre la linia de conduită ce trebue dată afacerilor nds-tre din afară. Unii din aceşti ome.i nu să mulţumesc cu atât şi au câte un organ de publicitate, care adese ori în loc de a remânea organul propriu al unul om politic se transformă printr’un şir logic de împrejurări tn organul cutăreî legaţiunî diplomatice seu cutăruî stat strein.
Opinia publică Ia noi în ţdră cu-ndsce bine atât p’aceşti dmenî politici despre cari vorbim aci, cât şi p’aceste organe de publicitate, cari alune ând pe poverrfişul unei politice din afară nenorocite au devenit foile subvenţionate şi nesubvenţionate ale cutăruî sdu cutăruî ministru plenipotenţiar străin.
Am avut pene deunădi diarele române cari apărau cu un entusiasm, ce ar fi meritat o cauză maî bună, interesele austro-magliiare şi cele germane, am avut diarele, cari dilnic se restigndu pentru interesele politice şi economice ale Francieî, am avut asemenea diarele închinate sfintei Rusie, ddr n’am avut şi n’am credut că vr’o dată că vom ajunge a avea şi diare, cari să ne recomande nu numai interesele străine ci şi un candidat pentru tren, capabil a îmbrăţişa cu căldură aceste interese şi a le realisa printr’o domnie supusă unei curţi străine. AŞî avem asemenea Şiare şi unul din aceste diare propagă la pol tn ţdră cu mare entusiasm politica
tradiţională a Rusiei, alături cu a-cdstă propagandă insipidă «jliarul în cestiune ne recomandă şi pe tînărul Cuza, care fiind ales de rege al României (risurn tematis \) va şti a i-naugura temeinic politica căzăcdscă în ţdră.
Ca argument pentru răsturnarea regelui Carol, diarul tn cestiune ne Şice că de când s’a urcat pe tronul României regele Carol, nu s’a făcut şi nu se face la noi de cât politică nemţdscă şi că până nu vom scăpa d’acest rege nu vom putea inau gura o altă politică.
Şi care anume?., cea muscălescă. ne desluşeşte enigma Şiarul tn cestiune.
Mare pricopsdlă ner promite noul nostru confrate; mult vom câştiga noî în caz dacă vom face o revoluţie şi vom schimba de rene. In loc de o politică nemţdscă, precum dice noul Şiar, vom schimba de front şi vom face politica muscăldscă.
CEARTA MARE
Conservatorii sunt în păr cu junimişti. Cauza certei pentru astă-
dată este prefectura politiei capitalei^
Boeriî n’aii încredeie în guvern Şi
se tem ca nu cum-va se fie traşi pe sfdră la alegeri. Tragerea pe sfdră, după părerea reacţionarilor, ar consta în prea slabă ingerinţă în alegeri din partea prefectului poliţiei, inspectorilor, comisarilor, sub-comisarilor şi ipistaţilor.
Pentru a fi siguri, conservatorii cer imperios ca actualul prefect să fie negreşit înlocuit printr’o persdnă, care ar inspira încrederea deplină boerilor şi care ar fi capabil să sc<5tă cu siguranţă din urne pe candidaţii conservatori.
Junimiştii sunt gata de a ceda, ddr actualul prefect mai are aiurea un sprijin atât de puternic în cât chiar Titus Maiorescu nu eutdză se’l prea ameninţe.
Iată ddr cauza marei certe.
Informaţiuni Exteribre
Intorcerea lui Crispi la Roma
Pester Lloyd comentăză întorcerea precipitata a lui Crispi la Roma, care nu p6te avea allă însemnare de căt acea câ : vedeţi francezilor, Italia e gata să sară asupra vostră în orl-ce moment.
Foia ungară regretă că asemenea măsuri sunt trebuinciose între cele două ţări.
Cât despi-e sgomotele că conferinţele de la Friedrichsruhe ar fi avut de scop regularea chestiune! Medileranel, Pester Lloyd nu crede acesta.
Acesta chestiune e fârte gravă şi in-teresâzâ prea mult pe totâ lumea ca să potâ fi regulată numai de două puteri.
Soluţiunea chestiunel Mediteranei ar implica forţaminte soluţiunea chestiunel orientului.
Aceste două chestiuni sunt nedespărţite una de alta. Aceste chestiuni sunt pentru moment şi In viitor din acele cari nu se pot resolva imediat.
Iarăşi discursul răsboinic al Ini Wilhelm II
Deutsche Zeitung publică o scrisâre din Berlin în care să dă pe faţă misterul ce plană încă asupra unul pasaj din discur-
sul pronunţat la Francfort pe Oder de împăratul Wilhelm II cu ocasia inaugu-rârel statuel lui Frediric Carol.
Se ştie că în acest discurs, tânărul suveran a voit să apere memoria tatălui său contra insinuaţiunilor cavi tindeau a face să să creadă ca Fridiric III era dispus a ceda parte din pământul german cucerit de armata germană.
Totâ lumea se întreba la cine a făcut alusie Wilhelm II.
Corespondentul lui Deutsche Zeitung crede a şti că acele cuvinte aă fost la adresa prinţului de Galles, care ar fi spus câ împăratul Frederic avea intenţia de a se înţelege cu ducele de Cum-berland şia’i ceda lui corăna Hanovrel. Wilhelm II afirmă cu energie că tatăl lui n’a avut nici o dată asemenea idei.
Bulgaria şi Macedonia Piarul bulgar La Bulgarie s’a ocupat Jilele acestea cu situaţiunea celor două milione de Bulgari, cari trăesc în Macedonia şi în provincia Andrianopol. As-tă-<jl numitul <jiar publică din noii nn lung articol, în care reamintesce articolul din tratat privitor la reformele administrative şi arată necesitatea pe care o reclamă atât pentru Turcia cât şi pentru supuşii el esecutarea reformelor, In-
neallte. f^rflfcbfiie ^PVesiu' Bulgaril rămaşi în Macedonia, ale căror drepturi sunt nesocotite, şi ale 'căror libertăţi, în potriva tratatelor, sunt câlcate în piciore, în loc să se alipescâ pe lângă suveranul lor, sunt nevoiţi să’şl îndrepte privirile spre ţera suroră.
Der Bulgaria este prea tânără; ea simte că trehue să ascepte la maturitate politică ; scie câ are nevoie să lucreze la desvoltarea el intimă, spre a se face vrednică de bunăvoinţa Europei.
Articolul se ocupă In fine cu situa-ţiunea Armenilor în Turcia şi întrebă pentru ce Porta nu ia pe faţă iniţiativa ca pe de o parte să creeze o mare Bulgarie libera, iar pe d’alta o provincia armână autonomă, acordând acestora in-stituţiunl naţionale, asigurându-le bună starea şi folosindu-se de acăstâ împărţire pentru consolidarea califatulul în Islam.
Chestia bulgară
Din Stocholm se scrie urmâtorele :
Ştirea din foile ruseşti, câ mal ales cercurile dirigente din Petersburg iafl serios în vedere candidatura prinţului Oscar de Suedia pentru tronul bulgar, este o împrospătare a unul sgomot vechia, căruia şi atunci i-a lipsit ori-ce temeia, ceea-ce este şi astâdl. In cercurile Curţii din Stockholm, unde nu e nimic cunoscut despre acăstâ candidatură, aceste zgomote an produs o vie mirare. Fată cu zgomotul din Petersburg, câ în curînd regele Oskar va face o vizită la Curtea rusâscă, se asigură, câ nu sunt semne din care să se pâtă conchide la o asemenea intenţiune a regelui.
Incidentul de la ambasada germană din Paris.
Foile germane comentâzâ incidentul de la ambasada din Paris cu sânge rece şi fără aluziuni politice. Nazional Zeitung dice câ france sil care mal au încă destulă cuminţie spre a judeca impresi-unea ce o produc asemenea incidente nu numai în Germania ci în totâ lumea cultă, vor trebui să se întrebe, dacă în-târâtarea pasiunilor populare ce se în-drepteazâ dinadins contra străinilor, fie Germani, Italieni sau Belgieni, nu va împinge pe Franţa într’o poziţie excepţională faţă cu lumea cultă de astâ-dl.
SCRISORI DIN BULGARIA
(Corespondenţă particul. a Telegrafului)
Sofia, 8 August.
Plăcii prinţul Ferdiiwnd săQ nu ?— Fiasco principelui de Mingrelia, fost candidat rusesc. — Desperarea rusofililor.
Diarele rusofile nu se obosesc de loc scriind merett la minciuni şi la invenţii din cele mal grosolane : ba că principele Ferdinand e gata a pleca din principat, ba că chiar un vapor austriac ’l aşteptă deja pe Dunăre, ba câ prinţul e rău certat cu Stambuloff şi proselil săi, ba că el s’a fâeut frate de cruce cu Naceviclj ba că oposiţia întrâgăa nostrâ, având în cap pe Zancoff, Rodoslavoff şi Slave.coffţ au cuprins ţera întrâgâ şi mâine său poimâine vor alunga din Bulgaria pe toţi patrioţii adevăraţi, vor spândura pe Za-haria Stoianoff şi vor chema ca mântuitori al patriei de neamţul, pe^bine-cuven-tata şi sfînta Rusie cu knutul şi cu na-gaica căzăcâscă.
Tote aceste născociri citite p’aci ne fac a rîde, căci deh ! n’a rămas inamicilor noştri alt-ceva de făcut de cât a’şl căuta consolaţie în aceste şi alte născociri. Noi, adevăraţii patrioţi, suntem gata chiar a le lăsa acăstâ supremă mângâere,
3e eTsl^rfu^auEa iff*§PSPÂr%A<&it£te
blicâ a Europei la care ţinem şi trebue să ţi hem.
Diarele din Europa tocmai, din nenorocire, întemeindu-şl inforinaţiunile lor pe foiţa lui Hitrovo Expres Orient, ţin adl isonul tutulor neadevărurilor fabricate de rusofili. Dhele din urmă de pildă s’a svonit cum câ candidatura principelui Waldemar de Danemarca pentru tronul bulgar este o cestiune resolvată deja de diplomaţia europănă. Acest svon e cu totul falş. Se pote ca cabinetul din Petersburg să fabrice fel de fel de combinaţiunl în acăstâ privinţă. A-căsta este chiar nediscutabil. Dăr ceia ce e sigur asemenea constă în faptul că Bulgaria nu va deveni nici o dată o guber-beniă rusăscâ, cu totâ dorinţa omenilor ca Garaveloff, Zancoff ejusdem, farinae ; cu tote fasele prin care va trece păte cestiunea nostrâ, tăra nostrâ va remânea independentă, va fi domnită de principele nostru, guvernată de guvernul nostru fără ofiţeri şi generali ruşi.
După urcarea pe tron a principelui Ferdinand, fiinţa patriei nostre e alvgardatâ de or-ce amestec străin, de dre-ce at)l cestiunea bulgară nu să mal află în mâi-nele ruse ci în mânele lumel civilisate, care are interese mari In Orient. Aceste interese fiind contrarii unele altora şi ale nostre fund diametralmente opuse intereselor muscâleşti, în peninsula balcanică, este învederat câ Europa, salvgardând interesele săle proprii în contra ambiţiunilor muscălescl prin acăsta chiar ne va ajuta să scăpăm esistenţa năşiră şi să consolidăm statul nostru.
Combinaţiunile privitdre la noul candidat nu sunt deci de cât nişte simple povestiri. Dăr să admitem chiar câ acăstâ candidatură săh alta este opera diplomaţiei europene întregi. De orl-ce este vorba de tronul bulgar, apoi ştiut este că cuvîntul de căpetenie în acăstâ cestiune revine nouă, bulgarilor în or ce caz. El bine, Bulgaria are deja un prinţ, ales de bună voie, aleş liber de către întregul popor bulgar, care nu va consimţi de loc ca un Ţar să ordone acestui prinţ ales să plece şi în locul săd să ne trâmiţâ pe vr’o creatură a palatului de iarnă.
Candidatura principelui Waldemar aijl este absurdă, de ore ce să ştie în Europa întrăgâ, că el a refusat să fie princî-
www.dacoromanica.ro
0
8881 TSTJOUA l£ «ĂOltflMUd
jujiSiov i/jji 01 :mnnxm	vli
TELEGRAFII^	21 AGUSÎ 1888
SF.8-’
>/
Bl» i I»
pele ales şi a despreţuit apelul poporulu bulgar. Consimţind acum a se urca pe tronul bulgar acest prinţ ar fi probat ca e lipsit de or ce ambiţiune şi ca nu rîvnesce la alt rol de cât la acela al simplei ereaţure al diplomaţiei muscălescl.
Acestâ candidatura ar fi acum contraria intereselor europene, de 6re ce acest prinţ e lipsit, precum s’a demonstrat, de calităţile cele mal esenţiale pentru a garanta pacea.
Decă Europa ar consimt? să facă ca prinţul Ferdinand. se plece ispre Sofia, apoi prin acest singur fapt s’ar periclita pacea europenâ.
Pentru ee ?
Pentru câ prinţul Ferdinand nu se va da înderat de cât atunci numai când armatele ruse ar veni la noi prin calea a-retata de repausatul general Fadeeff, a-dica prin Viena. Gând ruşii vor fi trecut p’acolo, atunci şi numai atunci pote în-tr’un furgon militar ar fi putut sosi Ia Sofia şi noul pretendent.
Se nu se uite că bulgarii vor şti a a-pera patria lor şi pe prinţ, care a consimţit intr-un moment de mare ispita se puie In pericol viaţa şi averea sa, primind un tron, care se clătina şi fu a-meninţat de o mână de asasini.
In ceia ce ne priveşte, apoi trebue s’o declarăm, câ nu ne preocupăm de loc de noul candidat, despre care s’a trtm-biţat. Sorta acestui prinţ, care permite ca amicii săi se’şi bată joc cu numele sân va fi aceia a principelui Dadian de Mingrelia.
Ştiţi ce s’a întâmplat acum, nu de mult, cu acest fost candidat la tronul bulgar al Rusiei ? Prinţul Dadian a vrut cu ori-ce preţ se se despâgubescâ de ne ■ reuşita candidaturel sele, alegându -se cel puţin ca şef (predvoditel droreanstva) al nobilimel georgiane. Pentru acest scop omul ’şi a pus candidatura la Kutais. Der val! nobilii georgeani nu ’l aQ ales. Guvernul rus e forte supărat, der cu totâ presiunea nobilimea nu s’a supus şi a ales pe un Kipiani.
Iatâ renumele ce au candidaţii ruşi
■ *
* *
Zaharia Staynow, distinsul nostru scri-tor politic şi marele patriot, st află acum la Ruşciuk unde trăeşte în sinul familiei.
____	Z 0.
INFORMATIUNI
Procesul intentat sbirilor Dimancea, Davila şi Paraschivescu se va judeca la 12 Septembre de curtea de Apel secţia III.
IC
Mai mulţi maşiniştl de la căile ferate aa dat o petiţie direcţiei, cerând mai multe îmbunătăţiri. Dacă cererea lor va fi respinsă, se vor pune şi ei în grevâ.
IC
Săptămâna viitâre se va ţine un concurs pentru trimiterea a doi ofiţeri la şcâla speciala de cavalerie din Viena, pe comptul statului.
IC
O comisie de studenţi, va merge săptămâna viitâFe la minister, pentru a cere ca se se dea studenţilor, cari merg la congresul din Piatra, unde va avea loc congresul anual al studenţilor universitari, trenul gratis.
IC
Gonjonctivita granulâsâ descreşte în mod simţitor în armată.
IC
La facultatea de litere din Bucureşti se va înfiinţa o catedra pentru limbele slave.
IC
D. Al. Enacovicl s’a confirmat primar al comunei Botoşani şi d-nil Garabet Ciolac, I. T. Buzdugan şi Sc. Maicânescu ajutârp.
IC
D-nii Nae Siancescu şi N. S. Cenuse aa fost numiţi mijlocitori de cereale în oborul Brăila.
K
Unul din ospeţil aulorisaţl, care a fost la serbarea slavă din Kiew, ne povestea ieri multe detalii privii 6re la modul cum aa fost priimiţl la Kiew românii, cari aa mers acolo pentru a să baga unde nu le-a fiert 61a.
Am rîs, de ne-am prăpădit. Bieţii Gosta-Foru, Vogorides ejusdem farinae aa fost ca ploaţi ; lumea slavă vorbea slavonesce, se înţelegea, petrecea la un loc iar a-ceştl români nu înţelegea o b6bâ.
D. Pobedonostzeff mai cu sămâ a arătat un deosebit dispreţ pentru aşa qfişil delegaţi români, cărora n’a adresat nici an cuvânt măcar, pe când a vorbit cu sârbii, croaţii, etc.
Bieţii 6meni ! Ce umilinţă !
IC
In diua de 17 August, nişce pescari cari prindeau peşce pe canalul Veriga, zărind pe mal nişce haine şi o pălărie fără stăpân, âr în apă nimenea scăldân-du-se, bânuirâ câ stăpânul acelor haine o se fie înecat. E probabil ca un necunoscut se se fi înecat.
gi care a	hainele şi păiana dre-
p* ^	’ ji
’săna pentru t6te acestea cuvenitele acte.
X
Ministrul de finanţe a fixat cursul lirei turceşti la 22 lei 70 bani.
x
Ministerul de resboia va trimite anul acesta câţl-va ofiţeri, în străinătate, ca se’şl continue studiile.
X
Distinsa artistă d-na Aristiţa Mano-lescu se află împreună cu distinsul artist Gr. A. Manolescu şi alţi artişti la Botoşani de unde vor merge spre Roman.
In timpul iernel, aflăm că d-na Aristiţa Manolescu şi Gr. Manolescu vor juca în Iaşi, fiind angajaţi de societatea dramatică d’acolo.
X
După manevre se va face o noua comandă de muniţiunl pentru armată.
X
La 1 Octombre e sorocit termenul când
se va înfăţişa înaintea cur ţel cu juraţi din T.-Severin, procesul falşificatorul ut de monede, Merdinger.
X
Ad' se ţine un consilia de miniştri la Sinaia.
X
Mâine se vor trage la sorţi membrii curţilor, cari trebue se presideze curţile cu juraţi.
X
Din Botoşani se scrie că se exporta mari cantităţi de făină pentru Italia.
X
Ieri sără la Cercul Muncitorilor a a-vut loc o imposantâ întrunire a greviştilor. A vorbit d. deputat V. Morţun.
D-sa a dat 1000 de lei pentru ajutorul fuiuilielor lucrătorilor în grevâ.
Se dice că greva va urma.
X
A sosit în capitală d. Nebolsin, corespondentul diarulul rus Nowoie Wremea.
D-sa să ocupă cu adunarea materialului privitor la importul austro-maghiar şi rus.
X
Se dice că d. Jacques Lahovary va fi în curînd înaintat la gradul de general.
Per che ?
Nu cum-va pentru că a scos vestitul plan al Griviţel , indicând numai un singur rînd de avanposturi, din care causâ la asalt aa cădut mii de viteji românii, cari au dat piept cu două rîndurl de şanţuri.
X
Aflăm câ primarul din Podul-I16ei, d. Gheorghiu, a fost împuşcat Vineri, pe stradă de către un grec. M6rtea a fost instantanee.
Se dice câ crima a fost comisă din resbunare.
ţjfcfr
Consiliul miniştrilor a sancţionat modificarea aliniere! stradei Colţea şi a-nume partea d’intre bulevardul Academiei şi strada Lipscani.
X
D. Anghei I. Ulubeanu s’a confirmat
fiinp.tinnAn He npim»* comunei urbane
"Giurgiu din judeţul Vlaşca. şi d-nil Alecu Miculescu şi Gheorghe Petrescu ajutore primarului.
X
Regimentul 4 de artilerie din Roman pleacă la 4 Septembre la Iaşi pentru manevre.
X *
Citim în Gazeta Săteanului :
Acum când secerişul grăuelor de tomna e terminat în America, se pote avea date mal apropiate de adevâr asupra recoltei în America a giânelor.
Recolta grânelor de tomnâ e mal bună de cum se credea primă-vara. Cât despre recolta grânelor de primă-varâ, ea pare a fi escelentâ.
Ordele şi ovâsurile vor da o recoltă puţin mai bună ca mijlocia.
Porumburile promit a da o recoltă din cele mal înbelşugâtâre.
X
Preţurile cerealelor în străinătate se menţin şi cu tendinţă spre urcare.
Preţul grâului din România în porturile francese s’a urcat încă cu 75 centime la suta de kilograme.
X
Când o se se isprăvească o dată cu bâtaea ? întrebă Solidaritatea din Giurgiu. La BucurescI ajutorii Agâl bat, la Giurgiu bătăuşii administraţiei bat, la ţară soldaţii guvernului bat, la Ciolanu, comună din plasa Marginea, ispravnicul bate pe primarul acelei comune, peste tot nu este de cât un vast câmp de bâ-tae. S’ar dice câ bătaia intră în sistema de guvernare a junimiştilor, aşa dar noi ’l vom numi de aci înainte guvernul sehin-giuririlor
ţ fiR ANII DE LA AM AR II
Citim în diarul Buziul următorele cu privire la nenorociţii ţâranl români:
Moşia statului Amaru din acest judeţ a fost, sunt vre-o doui ani, vîndutâ locuitorilor.
Aceştia aa plătit preţul şi eraa în dreptul lor sâ cârâ a fi puşi în posesie ; precum însă moşia era arendată şi ax*en-daşul nu consimte sâ rezilieze contractul, reclamaţiunea sătenilor suferea întârziere.
Astâ-primâvarâ pe timpul revoltei satelor din Ilfov, sătenii din Amaru aa făcut şi el o manifestare în sensul revan-dicârel dreptului lor, şi guvernul speriat le-a făgăduit câ în tâmna anului curent vor fi puşi negreşit în posesie.
Locuitorii nici nu doreaa alt-ceva, şi încredâton pe cuvântul formal dat de minister s’aa potolit şi aşteptau cu încredere strângerea recoltei de vară de către arendaş, ca sâ potâ se ’şl facă o-gorele lor de tomnâ.
In loc de acâsta, arendaşul se pregăteşte a face tot dânsul ogârele, prin urmare a continua posesiunea şi pentru viitor.
Locuitorii alârgâ la ministru şi se plâng. Arendaşul reclamă şi dânsul, şi se vede că reclamaţiunea acestuia susţinută de puternicul Buzăului, între a I cărui credincioşi se numără acest arendaş, este luata iu consideraţie ţi „atonii trimişi să se plimbe.
îndată arendaşul scote plugurile şi se pune să are. Locuitorii disperaţi apucă calea cea mal scurtă—de altmintrelea era singură ce le mal rămăsese—gonesc plugurile arendaşului după brazdă şi se ^dunâ împrejurul conacului moşii ca să convingă pe arendaş de dreptul lor, pe care sunt hotărî ţi a face să li se respecte, de astă-datâ fără dor şi p6te.
Arendaşul speriat fuge la Buzău şi dă alarmă că locoitoril sînt revoltaţi şi prăpădesc pământul.
Titularul Prefecturei lipse sce fiind dus la plimbare ca sâ’şl exibe carta cu eticheta de Prefect junimist prin streinâtale. D. Marghiloman, atot-făcătorul şi conducătorul Buzăului lipseşte şi d-lui. Deci puterea se gâsesce pe mâini slabe.
D. director Murgulescu, dupe |drept şi în formă ţine loc de Prefect şi represinta
puterea autorităţi, dar d. laneu Demitri-ade, primarul oraşului şi deputat, represinta ceva mai muH de cât o simpla etichetă oficială : represinta pe d. Marghiloman şi sc crede automat a se amesti-ca, cu rost saa fără rost, în toate mărunţişurile administraţiunel, cu atât mal mult când este vorba de o primejdie atăt de colosală ca aceea de care este ameninţat un client politic din cel mal devotaţi cum este d. Hristodorescu arendaşul în special, şi ordinea legală junimi -stico-Marghilomanească în genere.
D. Director ia măsuri să se trimită pu terea armată la Amaru pentru casă pue la locul lor pe obraznicii de săteni care ’şi pinnit să’şi revandice dreptul printr’un act de energie. D-lui Demitriade i-se pare că Directorul n’a desfăşurat destul del> şi sâ pune în corespondenţă directă cu d. Rosetti, primul ministru.
Nu vă miraţi, acesta este sistemul guvernului junimist!
Premierul semnaleadâ d-lul Director al Prefecturei denunţările ce primise şi’i cere esplicaţiunl.
Nu seim ce va fi respuns d. Murgescu, dar sătenilor de la Amaru, este mal mul t de cât sigur, câ li-se va astupa gura după sistema d-lui Carp: trei so, naţiuni! şi restul...!
Incidentul cu revolta sătenilor până în momentul când serim stă aci. Aşteptăm îuformaţiunl.
VA.mfiTA.TE
Cât înghite Sultanul
Mal mult de şâse mii persone mânincâ pe socoteala Sultanului’ In palatul Dolina-Baccea, dice New-Yurk-Herald. Lucrul ar fi grea, dacă fie-care n’ar mânca la oră hotărâtă şi ar mânca aceiaşi mâncare ; trebue luate însă în sămâ cele mal iniei capriţii ale Sultanului şi favoritelor lui. Ori cum ar fi, se caută ca toţi sâ fie satisfăcuţi. Cea mal mică în-târdiere, cea mal mică nesupunere, a-trage după sine disgraţia imperială, care constă în perderea libertâţel şi confiscarea averei, pentru că în Turcia una fără alta nu merge.
Cu chipul acesta serviciul Sultanului merge de minune. Fie-care departament se află sub diregţia unul şef responsabil care comandă o armată de servitori şi sclavi, şi acâsta sub ordinul casierului. Nu e nici o femee în aceste diferite servicii. Acei cari sunt pentru serviciul palatului servesc numai pe favoritele Sultanului.
Afară d’asta împărţirea muncel e aşa de mare în casa Imperială în cât fie-care lucrează forte puţin, afară di marele-şambelan şi casier.
Marele-şambelan face tâte gusturile stăpânului sâo. El trebue şâ stea di şi n6ple la dispoziţia lui. Şi casierul are d’asemenea mult de lucru ; tâte serviciile casei sunt pe seama Iul.
Fie care din servitorii cari cumpără din piaţă cele necesare pentru masă, are o atribuţie specială, aşa de pildă unul
FOIŢA QI ARULUI * TELEGRAFUL,
(52)
MOŞTENIREA
MILIOANELOR
de
J A T EjL SAUGER
—i -	«
PARTEA A TREIA IX
In momentul când cei doi necunoscuţi voiaă să se arunce asupra individului care’i despărţise, doi agenţi puseră mâna pe el.
— Urmaţl-ne dise el; la poliţie vom vedea despre ce e vorba.
__ Cum! sâ ne ducem la poliţie ! strigară unul din necunoscuţi.
Audind cuvântul de poliţie cel doi tineri făcură o mişcare.
—	Noi n’am făcut nimica, dise unul din el... Noi stâtăm linisciţl lângă domne... el aa provocat scandalul.
—	Da... aşa e, dise nna din fete... u-nul din el ne făcea cu ochiul... Nu’l cu-noştein cine sunt...
—	Trebuia se ne spuneţi dâcă nu se p6te glumi cu d-vostrâ, dise unul din necunoscuţi, aşezându-şi cravata.
—	Asta e, dise unul din agenţi, însă de ce aţi căutat cârtâ.
—	Dâr d-ta ce te al amestecat ? întreba un al treilea agent pe individul cu şapca.
—	Iaa de martori pe cel de lângă noi, i-am despărţit pentru câ ceşti doi tineri eraa sâ fie asasinaţi,
—	Cum ! asasinaţi ?
—	Da... da... d‘serâ fetele, voiaa să ne facă râd.
—	In sfîrşit, dise agentul câtrâ unul din cei doi individi, resultă câ n’aveţl dreptate.
—	Cum nu !
—	Aide nu mal vorbi... Veniţi după mine.
—	Cum n’avem voe să glumim ?
—	Aide, ori vă iaa de gât.
Unul din cei doi individi dădu la o
parte pe un agent care pusese mâna pe el.
Agenţii însă puseră mâna pe el şi ’i scâserâ afară.
Cel doi tinerii se duseră la cel eu şapca pe cap şi ’l diserâ:
—	Mulţumim.
—	0! n’aveţl pentru ce,
—	Sunteţi buni să bem ceva împreună
—	Cum nu, cu plăcere.
Individul se aşeză la masă şi ceru un pahar cu bere.
—	Eşti voinic, dise unul din cel doul tineri.
—	Am o mână sdravânâ... Noroc că a venit agentul că le trăgeam o bă'ae de mă pomeneaa.
Ciocniră' paharele apoi tăcură. Era sâ se încâpâ o operetă prin care se termina spectacolul.
După ce se sfârşi piesa, cel cinci plecară.
Serafim plecase înainte.
Coborârâ la vale spre bulevardele ex-teriore ; ajungând la capătul stradei Belle-ville, cel cu şapca In cap dise :
—	E rândul mea sâ fac cinste.
—	Nu refusăm.
Intrară într’o cârciumă şi se aşedarâ la masă.
—	Voiţi un puncl ? întrebă cel care făcea cinste.
—	Da, răspunseră tinerii.
—	Atunci pregăteşte un puncl d-le.
După cinci minute un băiat aduse o
strachină mare, d’asupra căreia pălâlâia o flacără albastră.
D’o dată una din fete ^suflâ asupra strachiuet şi stinse flacăra.
—	Aveţi dreptate d-şârâ, dise omul cu şapca, dacă arde prea mult, nu mal rămâne nimica.
începură a bea şi a vorbi multe şi mărunte.
—	Ce faceţi d-v6strâ? întrebă unul din tineri după câte-va minute.
Omul cu şapcă stătu un moment la indoialâ, apoi dise surîdând :
—	Fac de t6te... numai să ’ml câştig pâinea cinstit.
—	Dar... acuma ?
—	Nimica... nu lucred în tâte dilele... ci din când in când ca să nu pierd obiceiul de a munci... Când câştig ceva numai lucrez... Când văd că se isprăvesc banii încep iar a lucra... Dar d-vâstrâ... sunteţi la vre-o casă comercială ?
Cel doui tineri suriseră la rîndul lor.
—	Şi noi lucrăm ca d-vâstrâ... din când în când.
—	Aş!
—	Da...
—	Ascultaţi, spuneţi cum vă numiţi... dâcă se pâte, dăcă nu, nu insist.
—	Şopârlâ, d^38 încet unul din cel doui tineri.
—	Şi ea Gât-de-lup, răspunse cel-l’alt. Individul plecă capul în jos, pare-că se
gândea la ceva.
—	Mi se pare câ am audit vorbindu-se de d-vâstrâ... In sfîrşit... dise el ridicând capul în sus, cred câ ne vom mal vedea.
—	Da.
—	Dâcă vr’o dată voia avea nevoe de d-vâstrâ cred că mă veţi ajuta.
—	Cum nu!
—	Dăr pe d-ta cum te chiamâ ?
—	Eugeniu.
Apoi plecându-^se spre Şopârlă şi Gât-de-lup adâogâ:
—	...J,)is şi Cap-de-mort.
Cel trei individ! ’şt dădură mâna.
—	Acuma, dise Eugenia, sâ ne culcăm. El scâse din buzunar o piesă de dace
lei şi o aruncă pe masă.
—	Unde ne mal vedem ? întrebă Gât-de-lup.
—	Aci dâcă voiţi.
—	Când ?
—	Mâine... mă duc la fabrică sâ vedem dâcă e ceva de lucru.
—	Atunci ne vedem mâine.
—	Da... pe Ia nouă ore săra.
—	Bine.
Eşiră impreună d’acolo.
www.dacoromanica.ro
TELEGRAFUL — 21 AUGUST 1888
<
e însărcinat să cumpere peşte, şi nu e lucru uşor să găseşti peşte pentru şase mii guri într’o capitală unde nu prea sunt pieţei. Cumpărătorul trebue să umble prin t6te mahalalele pe unde sunt pescari. Pe fie-care săptămână se consumă mal mult de 10,000 kilograme peşte pentru serviciul palatului.
Pe fie-care di se mănâncă câte 19,000 livre de pâină, pentru că turcit mănâncă multă pâine. Această pâine se face în nişte coptâre colosale în jurul palatului. Pâinea turcească e forte bună, şi e făcută din faină de grău amestecată cu făină de secară.
Mâncările pentru Sultan sunt pregătite de un bucătar personal al lui, nimeni nu p6te s6 guste din ele. Tingirile sunt de aur seu argint înfăşurate cu o bandă de hârtie care se desface de către şambelan. Banda acâstase rupe în fala Sultanului.
Bucatele se aduc la masă de multe ori în vasul în care an fost pregătite, afară de cazul când mâncarea a fost pregătită într’un vas de pământ, şi a-tunci. încă se pune într’un alt vas, pe care un sclav T tine în mână până ce Sultanul sfârşeşte de mâncat.
Fie-care mâncare formeză un serviciu deosebit, pe care un al doilea sclav o presintâ Sultanului. Pentru fie-care serviciu trebuesc doul sclavi, şi aceste servicii sunt nenumărate.
De obiceiu Sultanul când mănâncă stă pe un divan lângă o ferâstră ce dă spre Bosfor. Dupâ ce mănâncă se râstornâ pe divan, trage un ciubuc şi ’şl bea cafoua. Val d’acela care ar îndrâsni sâ’l strice liniştea în acele momente fericite pentru el.
Când mănâncă, Sultanul nu întrebuin-ţeză furculiţa ; mănâncă cu mâna ; se serveşte de lingură pentru a întinde miere saii dulcâţă pe pâine ?
Oamenii casei mănâncă când pot.
Pentru a aprovisiona palatul Sultanului cu cele trebuinciose pentru masă se intreţine mal multe domenii lângă Con-stantinopol numai pentru aceasta. Patru din ele sunt cele mal însemnate şi anume: Giaeialdia, Ali-bey-Caul; Cuciuc kikined-ge, şi Buiucmedge.
Orez fiu se cultivă pe aceste domenii. Trebue să se cumpere câte o mie k ilo-grame de orez în fie-care <ju pentru pilaf şi şase sute livre zahăr.
Apa trebuinciosă serviciului palatului se aduce în poloboce de la două pârâie cari dafl în Bosfor.
Serviciul palatului trebue să fie acelaşi în fie-care <jii, în orl-ce parte s’a r duce el.
Sultanul trebue să fie aşteptat pretutindeni şi la orl-ce oră ; prin urmare totul trebue să fie gata.
Dacă din întâmplare i-ar veni chef să se ducă unde-va pe la medul nopţel, după cum se întâmplă adese-orl, acâsta nu trebue să surprindă pe nimeni; cele mal mici ordine trebue să fie executate în scurt timp.
Pentru acesta un cal trebue să fie cu şâua pe el şi caii să fie la tresură în caz când Sultanul ar voi să’şl schimbe
—	In be parte mergeţi? întrebă Eu-geniu.
—	Spre bariera Tronului, răspunse Şo-pârlă.
—	Efl m6 duc în strada St.-Mauriciu. La revedere mâine.
—	La revedere.
Şopârlâ, Gât-de-lup şi cele două femei dispărură în umbra bulevardului Menil-montant.
Eugeniu trecu bulevardul şi intră în mahalaua Templului.
D’odatâ el se întorse. Un surîş se de-sinâ pe buzele Iul.
Apoi arătând cu mâna spre bulevard dise:
—	iyacuma s6 vă ţineţi bine tinerilor!
[Sfârşitul părţii a treia]
PARTEA A PATRA I.
Cinci luni după sosirea la Paris a a-genţilor poliţieneşti cari trimisese din New-York telegrama pe care o cundş-tem deja şi în care se anunţă morfea lui Alfred Gendrin şi Picior-de-barzâ (Alfred asasinat de Picior-de-barză şi a-cesta de Sfârlăzâ), o corabie de transport intră în portul comerţului la Havre şi se opri.
reşedinţa. Locuinţa lui de predilecţie e
Yediz-Kiosk.
Ceia ce remâne de la masa casei sultanului se dă săracilor şi restul cănilor, de cari sunt pline stradele Constantino-polulul.
Se socoteşte că cheltuiala pentru casa Sultanului se ridică până la:
Reînoirea mobilierului, paturilor şi
tapetelor . .	16,000,000
Haine, juvaerurî, cosmetice etc. pentru femei		50,000,000
1 Diferite capriţi!			65,000,000
| Haine pentru personal şi mobilierul Sultanului . •		10,000,000
j?resente		20,000,000
Vase de aur şi argint ....	12,000,000
întreţinerea a 474 trăsuri . . .	2,300,000
Bucătăriile . . . 			25,000,000
Total	199,800,000.
De sigur că acâstă cifră e	departe de
adevăr, pentru că trebue să mal punem la socotelâ şi capriţiile favoritelor cari sunt fără margini.
DIVEHSB
Turnul Goliei.—Tote naţiunile civili-sate vedem că nu numai caută a construi monumente noul, dar au şi pentru monumentele vechi un cult deosebit, căutând a le întreţinea în hună stare, aşa ca să fie păstrate posteritate! pentru un timp cât mal lung posibil.
Nu’l tot aşa şi la noi. La noi doîn-neşte mania dârîmârilor în modul cel mal furios. Fie un moment bun sâfl râfl, e destul să se gâsăscâ cine-va care să dică că trebue dărîmat, pentru ca acel monument să fie sacrificat, să fie şters de pe faţa pământului.
Aşa, un glumeţ, vădertd halul prost în care se găseşte turnul Golieî, vădând că nimeni nu se îngrijeşte a’i face repara-tiunile necesare şi că, cu timpul, ar putea să se dărâme de la sine, şi pentru a încerca gradul de interes ce omenii technicl din Iaşi portă monumentelor existente, a propus prin qliarul Noua Revistă că n’ar fi râfl să se dărâme turnul Goliei.
A fost de ajuns atâta pentru ca acest turn să fie condamnat.
In adevăr, comisiunile însărcinate să vadă dăcă nu’l nici un mijloc prin care s’ar putea întări turnul Goliei, s’afl pronunţat pentru dărâmarea lui.
Datu-ail ore s6ma mombrii acestor'CO-misiunl, d’altmintrelea omeni technicl, de ceia ce fac când aă dat verdictul lor condemnător ? Ni se pare ca nu.
Găutat-afl aceste comisiunl a se încredinţa decă nu’l vr’un mijloc prin care s’ar putea întări turnul Goliei? Câutat-afl a’şl da seina de căuşele eari afl produs crăparea părţilor acestui turn ? De sigur că nu. A fost de ajuns ca să vadă crăpată bolta de d’asupra porţeî şi pereţii, pentru ca să se pronunţe pentru dărâmare.
Dar daca membrii acestei comisiunl, câ omeni speciali, ar fi căutat să ’şl dea seama de starea lucrurilor, ar fi putut înţelege lesne câ bolta de d’asupra porţeî pote fi dărâmată şi înlocuită cu traverse de fier fără ca prin aceasta soliditatea turnului se diminueze în ceva.
Cât despre crăpăturile pâreţilor, dacă comisiunea ’şl ar fi dat osteneala a studia turnul în de aprope, ar fi găsit ca-usa ce a produs aceste crăpături. In a-devăr, ’ml aduc aminte că, încă fiind copil, autjeam vorbindu-se despre o boltă vicios construită în turnul Goliei, şi des-
pre care se profetisa că va aduce dărâmarea turnului de ore-ce apasă în mod neregulat asupra pâreţilor turnului.
Studiat-au membrii comisiunilor acăstâ boltă? Iritrebatu-seu el care ’l causa de de n’aă crăpat toţi pâreţil tumulul ci numai cel din strada Golia şi cel dinspre Târgul-Cuculul ? De sigur câ nu, căci în caşul afirmativ s’ar fi pronunţat pentru dărâmarea boitei, iar nu pentru dărâmarea turnului.
Resultatul final al lucrărilor comisiunilor deja numite fiind numai un lucru de mântuială, n’ar fi răă ca să se nu-măscâ o nouă comisiune technicâ, compusă din omeni cu durere de inimă pentru lucrurile publice, cari să studieze în de aprâpe dacă nu ’i nici un mijlocaşe întări şi repara turnul Goliei şi, numai în caşul când şi acăstâ comisiune s’ar pronunţa pentru dărimare, se se desfiinţeze acest falnic monument.
Alt-fel, numai aşa în mod superficial judecate fiind lucrurile, ar fi păcat să se dărâme un monument ce s’ar putea repara şi întări cu suma ce ar reclama-o dârimarea sea.
( Fulgerul)
ULTIMA ORA
(Serviciul par. al ziarului Telegraful)
Berlin, 31 August.
Spre seră, împăratul distribui intr'un mod solemn drapele împodobite cu noul panglici regimentelor ce le comandase înaintea urcărel sele pe tron.
împăratul adresă în urmă un discurs călduros trupelor care răspunseră prin trei urale.
Oaspeţii imperiali asisiaă, din balconul împăratului Frederic, la acăstâ ceremonie.
Petersburg, 31 August.
piarul Grajdanin a primit întâiul avertisment pentru provocare la dispreţul instituţiunilor.
Berlin, 31 August.
Un rescript imperial ordonă publicarea a patru extracte din testamentele scrise de Wilhelm I în 1857, 1866, 1871 şi 1878, nevoind să ascundă poporului aceste gloriăse mărturisiri ale unul suflet mare şi unui spirit nobil şi pios.
Paris, 31 August.
Adi, a 102-a aniversare a naşterel sale d. Cheuvreul se află sănătos.
Paris, 31 August.
Sultanul Marocului a supus pe rebelii Atlasului.
Pestdam, 31 August,
Un prânz de gală la care asistau 170 de invitaţi s’a dat ieri cu ocazia botezului noului principe. împăratul avea la drăpta pe regina Saxei, regele Suediei, Arhiducele Carol-Ludovic şi pe marele duce Meklenburg, iar la stânga sa pe Arhiducesa Carol-Ludovic regele Saxei şi pe marea ducesă de Mecklenburg.
Regele Suediei a ridicat un toast pentru noul priucipe.
Berlin, 31 August.
Regele Suediei a fost numit âmiral în suita marinei germane. împăratul a acceptat aceeaşi posiţiune în marina suedeză.
Viena, 31 August.
Corespondenţa Politică, află că împăratul, care a sosit acjl dimineţâ direct din Ba varia, va merge mâine diminăţâ la Gmunden să vadă pe împărătăsa Rusiei, şi câ se va întorce dupâ amia<)I la Viena.
Roma, 31 August.
Regele şi principele moştenitor aă a-sistat ăqlî diminăţâ la manevrele de lângă Caşena şi afl plecat dupâ amâ<jâ la Ravena unde afl sosit la 6 6re.
Pe tot drumul, entusiasmul populaţiu-nel era indescriptibil.
Regele exprimă de mal multe ori în-nalta sa satisfacţiune pentru primirea ce i s’a făcut în Romangna.
mNEDIŢIAÎI
e OME 8BARA.
Seet-iciu special al Ziarului Telegraful
Paris, 31 August.
La banchetul ce a avut loc la Tulon, un amiral spaniol, ridicând un toast în onorea preşedintelui Republicei, a constatat simpatiile reciproce ale Franciel şi Spaniei.
D. Floquet a ridicat un toast în on6-rea Reginel-regentă.
Viena, 31 August.
Fremdenhlatt este autorisat să califice de curate combinaţiunl ştirile diarefoi' relative la o pretinsă schimbare printre titularii misiunilor diplomatice.
Informaţii dinedifia ll-a
Procesul între .Tean Herdan şi primăria capitalei, s’a judecat adi înaintea tribunalului, secţia vacanţelor. Primăria cerea dărâmarea dependinţelor de lîngă grand hotel de Bulevard unde se află cafeneaua, ca ne fiind conforme reglementului de construcţiuni. Tribunalul a admis cererea Primăriei, condamnând pe d. Herdan la dărâmare.
După cum ne comunică Tribuna, ieri, 30 August s. n., urma să se judece de curtea cu juraţi din Arad prdcesul de presă intentat revistei Romanische Revue.
Autorul articolului incriminat este d. Ştefan Albu, învăţător în Reşiţa.
Prâvăliele neguţătorilor an fost adi i-nundate de nisce omeni în uniforme. A-ceştia erau comisarii comunali cari controlau măsurile. Actualii municipali afl crefiut câ nu afl destulă autoritate fără galăne. Decă autoritatea şi prestigiul le-a rămas în uniformă, apoi prost lucru pentru el !
Mâine, sâmbătă, 20 Augusl, d. Vilhelm SKrianat, airigiureie	«naiihor*
care cântă în grădina Gasinuluî A.ustro-Ungar, va da un concert în beneficiul săfl. Programul acestui concert este îndestul de bine compus ca să atragă pe amatorii de musicâ.
In (jiua de 14 August urma a se face nuol alegeri comunale în comuna Podeni-Nuol, din judeţul Prahova.
Democratul ne comunică că alegătorii se adunară la primărie, dar membăiî comisiei interimare n'au voit se deschidă sub pretest că lista electorala!, aivend e-rorî, a fost trimisa! la sub-prefectnra!.
BIBLIOGR A~fTe
A apărut în editura Librăriei şi Tipografie Şcâlelor, Eniu D. Băltinu & C. P. Conduratu:
Etimologia Limbeî Francese
de
I.	MAURER
Preciul 1 lefl.
CASA UE SCHIMB
N.4D. MOR QE ANO
Strada Lipseam, Noua clădire a societăţei Da; ia Bomânia numită „Pasagiul DimitrieOMia“, No 6
BUCUREŞTI
Cumpăr;! şi vinde efecte paiblicc şi face ori-ce schimb de inonedî
fiursul pe (jliua de 20 August 1888
	Cump.	Vând
5jI9 Renta Amortisabilă. .	96%	964
» Rom. Perpetuă .	—	—
6°l0 Obl. de Stat (Conv. Rur)	98l/2	99
6*1, , , (C. F. Rom.)	_	—
5°l0 , Muuicipâle 1883. .	84 ll?	85
5°i° , I 1884. .	—	—
7°Iq Scrisuri funciare Rural.	1078L	108 '/a
Rol u ■» > î	97 V2	98
7°l0 „ , Urbane.	106s/4	*07,13
u i.j * » »	—	—
5°I«j > * > •	93>/2	94
5°|Q , func. Urbane Iaşi	88‘ *	84 </2
Impr. eu prime Bucur. (20 L).	45	50
Los. Crucea Roşie Italiană .	29	31
10 fr. Obl. Casei Pens. 3001.	230	235
, Sârbeşti cu prime.	69	74
Losurl Otomane cu prime	40 ■	45
, Busilica Dornbau. .	u)	21
Aur contra argint sefl bilete.	3	36*
Napoleoni contra lire. . .	2*14	3814
Florini Val. Austriacă . .	2005	206
Mărci Germane		124	125
Bancnote ! rancese . . .	99	100
Ruble Hârtie		245	250
pf B. Cursul este socotit in aur.
in o. 140.
Clubul Militar din Rusdiuk prin acdsta face cunoscut esi, doreşte de a angaja un antreprenor cave se întreţină în club, bufetul şi masa d-ior ofiţeri, de la 1 Septembre, anul 1888 până la 1 Maiii anul 1889.
Porsoneio co ar voi se ia acest angajament, sunt rugate do a se pre-sinta în localul Clubului oraşul Rus-ciuk, la 28 August orole 4 după a-miadă spre a se înţelege.
Clubul Militar.
Este astă-zî un fapt stipulat prin ştiinţă şi neatingător
câ se pote introduce lesne prin intactă în corp substanţe disparibile precum eter, cloroform, gaz aerian, aecid carbonic etc, şi care se regăsesce în urină. O încercare făcută cu tutun udat şi pus p«e corp în direcţiunea stomacului va produce în câte-va minute o greaţă mare. Pe acest principiu recunoscut de ştiinţă se basează remediul mefl care e şi aprobat de onor, consiliu sanitar superior din Bucuresci. Personele care sufer de paralizarea membrilor după un atac de apoplex<e, dureri nervose de cap, migrene insomnii, agitaţiuni etc. şi care vor se se informeze despre succesele surprinzâ-tflae ale tratamentului mefl n’au decât a cere broşura contra afecţiunilor nervose şi apoplexia ediţiunea 16-a care se remite gratis de către farmacia Naţională l A. Giura str. Lipscanîla Bucureşti; farmacia I. Vultur-de-âur S' Lebol, Ploesci, farmacia fraţii Remer la Focşani, farma-la România C. F. Eitet Galaţi, farmacia E. M. Kecesztes la Roman, farmacia Charles Herzenberg la Iaşi şi farmacia Curţel, Hainal la Botoşani,
(s)	Dr. Roman Weismann.
îndată unul Jdin^ mateloţl aruncă o punte şi cel câţl-va pasageri debarcară.
Printre el se observa unul cu faţa palidă şi bolnâviciosâ.
Acest om era în vârstă de vre-o cinci deci ani. Cu t6te aceste credeai că e mai bătrân, după sbârciturile feţei şi expresia figurel lui. Atitudinea lui arăta că e forte trist.
Punând piciorul pe pământ, tresări, cum se întâmplă acesta tuturor acestora cari afl stat într’o cabină a vagonului safl pe vapor.
Când trecu puntea, ţinând în mână un geamantan mic de piele, pare câ stătea la îndoielă să plece înainte safl să se întdreâ pe vas. împins însă de alţi călători ce erafl în urma lui, merse Înainte. Un suspin profund eşi din pieptul lui şi se hotărî să mârgâ înainte, însă tot pare-câ stătea pe gânduri. Atitudinea lui era a unul desperat.
De sigur acel om trebue să fi suferit multe în viaţa lui; şi suferinţele lui trebue să fi fost multe şi nu de eri alal-tăerl.
Cu t6te aceste părea că cunbşte forte bine locul unde debarcase, pentru câ ajungând pe cheia, mergea cu paşi siguri ca unul care ştie unde merge şi n’are timp de perdut. El avea un scop şi acel scop
era d’a ajunge la gară, unde ajunse dupâ o jumătate oră.
Ajungând Ia gară se informă când pleacă trenul.
Un tren de persone pleca spre Paris la douspredece şi jumătate dupâ amiatjă şi ajungea Ia opt şi cinspreijece seară.
Se hotărî să plece cu acel tren.
Fiind-eă mai era ceva pănâ la precarea trenului întră într’un restaurant lângă gară şi mânca ceva; el ’şî dise ca şi sgârcitul: să mânănc numai ca să nu mor.
Acel om trebue să fi ştiut valoarea banului, de ’şl dise aceste cuvinte.
După ce mancă repede se duse la gară.
Lume multă era la ghişefl.
In sfârşit îl veni rândul şl luă un bilet pentru Paris.
Până să plece trenul să aşedâ pe o bancă şi plecând capul în jos, pare-câ se gândea la ceva forte grav.
Necunoscutul era îmbrăcat aprope ca ţăranii bretoni: vesta şi pantaloni de postav gros, albastru şi o pălărie mole şi cu bondurile mari pe. cap.
Dacă cine-va ar fi vâdut pe cerşetorul căruia cel doi lucrători îl dădură ceva la New-York, şi s’ar fi uitat şi la necunoscutul din gara de la Havre, ar fi observat că seamanâ forte bine.
5
l
(
\
i
Nu era nici o îndoială. Omul îmbrăcat câ un ţăran breton şi cerşetorul de la New-York era unul şi acelaşi pesonagifl.
In adevăr el era acel individ pe care T am vftdut strîngând de jos biletele de bancă perdute de Sfârleadâ pe când fugea pe bulevard, dupâ câte-va minutedupă ce ucisese pe Picior-de-bai'dă. Era cerşetorul care apropiinduse de un felinar, şi vâ-dând că acele hârtii sînt bilete de bancă strigă :
— Aceste sînt scăparea mea! . .
Uşele cari dâdeafl spre peron se deschiseră şi amploiatul ^însărcinat cu controlul biletelor strigă : Pentru Paris, pleacă trenul!
Acest strigăt deşteptă pe necunoscut.
El ’şl luă geamantanul, se sculă şi urmă pe cel alţi călători.
Ajungând lângă tren, aşteptă până ce toţi călătorii se urcară, apoi alegând un compartiment gol se aşedâ în el.
Maşina şuerâ şi trenul plecă.
Necunoscutul se puse iar pe gânduri. Dupâ câte-va minute însă ridică capul înr sus şi se uită afară. In urmă seflse o cutie din geamantan, o dischise şi scose din ea o perucă, o barbă lungă, cari se ţineau una de alta.
Necunoscutul se mal uită încă o dată afară ; trenul trecea prin o câmpie în-
tinsă ; nici un om nu se vedea în apropiere, Atunci necunoscutul ’sl puse p_e ruca pe cap. Dupâ ce se deghiza ast-fel, «cose din cutie o oglindă mică şi se uită. El părea satisfăcut de chipul cum era deghizat.
Aşa cum se deghizase necunoscutul era schimbat cu totul.
In urmă se aşeză într’un colţ al vagonului şi adormi.
La opt ore şi cincl-spre-zece minute ajunse la Paris.
Inoptase pentru câ era pe la sfârşitul lunei Ianuarie.
Necunoscutul dupâ ce eşi din gară, a-pucă pe calea Operei, merse până la piaţa Palatului regal, apucâ la stânga pe strada St. Honore şi dispăru sub un. gang luminat de o lampă atârnată de tavan.
Necunoscutul ceru o cameră şi plăti pentru cinci-spre-dece d^e înâinte.
Dupâ ce ’şl aşeză lucrurile într’un dulap, închise uşa, dădu cheia portarului şi plecă.
Necunoscutul se îndreptă spre strada Rivoli.
! El mergea încet şi era emoţionat; emo-
j ţiunea creştea cu cât se apropia de casa
1 unde stătuse o dată Denacy.
!
j	(Va urma)
www.dacoromanica.ro
TELEGRAFUL — 21 AUGUST 1888
PRECIU.RJJ_E.CF1 E MAI MODERATE
Noul *^8“
'HOTl'lL
Acest hotel are 30 de camere confortabile $i bine 4mlbi1ate> Au semenea poseda şi un mare Restaurant cu tot felul de mâncări şi băuturi dintre cele mai alese. Poseda şi un grajdiO pentru cal şi un şopron pentru trăsuri cu PrecinrI forte moderate.
Sub'semnatuî nu va cruţa nimic pentru ca onor. visitatori se fie pe deplin mulţumiţi, impunând cea mal mare acurateţe şi promptitudine.
PROPRIETAR, SIFGIO ŢANE
(9.—S.d.j.)
&M.


BANCA NAŢIONALĂ A ROMÂNIEI

1887
8 August
SITTTATITTnSTBA
ACTIV
1888
30 Iulie 5 August
1 35346142	Casat Monedâ	• » » • (Bilete ipotecare,			33820033	34207521
25867515		25728760	25729480
1744647	Efecte predate la Casă spre încasare . .	5081063	4016973
19955411	Portofoliu, român şi străin		18032074	18109035
17373340	împrumutul garantat cu efecte publice . .	12881190	13266370
11988501	Fonduri publice		11999729	11999729
2503075	Efectele fondului de reservă		2971769	3090380
195646	» , , amortisarea Imobilelor	235321	266263
2924476	Imobili			3389560
138990	Mobiliar şi Machine de imprimat . . . . .	122534	122534
46473	Cheltueli de administraţiune .....	50035	54504
30640384	Deposite libere	 ....	17906941	22640348
40224853	Compturl curinţi ... 		21985684	20975445
6873802	» de valori		43664224	44483496
195823255	PASIV	197863076	202351638
12000000	Capital		12000000	12000000
2506847	Fond de reserv				3093929
195859	, amortisarea Imobilului		267901	267901
108072640	Bilete de bancă în eirculaţiune		119221560	120216560
1083676	Profituri şi perderl ,	 Dobândi şi beneficie diverse		1388839	1388839
204360		126500	151979
30640384	Deposite de retras		17906941	22640348
39224746	Compturl curinţi		13600957	15940424
1894743	, valori		30256449	26651658
ll95823225	•	197863076	202351638
Compania de Gaz
din
BUGURESGI
Direcţiunea Companiei de Gaz din Bucurescî invită pe Onor. Public, s6 bine-voiască a visita Mag asinul seu de ex-posiţie din Calea Victoriei, No. 66, unde va putea vedea cea mai nouă Maşină de gătit bucate cu gaz.
Acostă maşină e cea mal economică, fdrte uşdră de întrebuinţat, fdrte curată, fără a aduce căldură mare şi permiţând a prepara în aeelaşl timp
G feluri de bucate,
între care, o friptură şi prăjituri gătite într’un ’coptor special ce posedă maşina.
Preţul unei ast-fel de ma-şine este de lei 105.
Cu un aparat care face a se învârti friptura singura, preţul el este de 30 lei mal scump.
(2)	Direcţiunea.
SOCIETATEA ANONIMĂ
Ht Artificial
DE
CAPITAL SOCIAL: iLîEI 1,500,000 1 Capitalul Vdrsat la 3ţ Decembre 1880, LEÎ 1,370,500.
Usina situată la Bucurescî, Cotroceni. Şoseaua Pandurilor, in faţa Asilului Elena Doamna, legată cu Calea Ferată prin staţiunea
Dealul Spirea.
Direcţia şi depositul principal In Bucurescî: Str. D6mnel 14 bis
Adresa Telegrafică : BASALT, Bucurescî.
In Bucurescî , Brăila.
» Craiova » Galaţi.
, Călăraşi _ Rusciuk .
DEPOSITE SECUNDARE :
.	.	. Calea Griviţeî, 66.
.	.	. la d. G. Gro8ovich, piaţa Sf. Arhangeli
.	.	. M. G. Poumay, bancher.
M. Sebastien Somaripa.
.	.	M. Serghie, B. Farfalomeî.
'Ihomaâis de Damianof.
Industria Naţională ale cărei produse aft obţinut la Exposiţiunea Cooperatorilor din Bucurescî şi
Craiova, cea mal mare recompensă
DIPLOMA DE ONOARE CLASA I»
ESTRAS DIN PREŢURILE CURENTE PENTRU BUCURESCÎ
MEDIC SI CHIRURG
D-r. SÂLTER
Din facultatea din Yiena
SPECUL IN BOLELE DE FEMEI
ŞI
: >*w
Felul Materialului
Pavele pentru bordeie 10 bucăţi la m. pătrat. . „	„ pavagiu de stradă şi de curţi 50
bucăţi la metru pătrat .	...................
Lespezi pentru trotuare 25 bucăţi la m. pătrat . Pătrate felurite 36 bucăţi la metru pătrat ;	.	.
Bordure de grădini 10 bucăţi la metru liniar. . Cărămidl refractare 420 bucăţi la metru cubic „ cu 4, 6 şi 8 găuri, 40 bucăţi la m. p.
PRBOIUBILB
l-a CAL.		II-a CAL.		IlI-a	CAL.
Pentru ruiâ,	^5 J £ ** efl «8 N C <u P m ■ff t; ® a $ « 04	Pentru iţi iâ.	§ « 2 •> -ss 3	a 2 n C o g a> a tjs ?j" S2 a 04	Pentru iniă	a <« 2 C ® g 3 a-S’S:» <r a a. w
SUj	4.25	325	4 —	300	3.75
J»7c	15 —	250	14-	230	13-
1380	11 -	360	10.50	220	9.50
24<	10-	210	9.50	180	8 —
150 320 65		130		100	
SYPHILIS
Locueşte în Strada FORTUNA No. 4
[Lingă Liceul Alexandri],
Consultaţiunl în tote filele de la 7 jum. pănăla 8 jum. a.m. şi de la 1 până la 5 p.m. F.S. Se primeşte bolnavi în pensiune
In Bucurescî şi în oraşele unde execută lucrări pentru comună, Societatea se însărcineză şi cu lucrări particulare, a căror întreţinere o garantând pe timp de un an. Asemenea se afiă la uzină materiale de calitate mâl inferidrft cu
Precinri foarte reduse.
|| Renumit» Cin
jUUA POLONEZA
S'a mutat în dosul Palatului Jiegal ~J
| La finele Stradeî Brătiann, No. 51, (în colţ)
Lingă grajdurile Palatului Regal
Ghiceşte viitorul, pre-j sen tul şi trecutul, pdte descoperi şi pagube, furturi,! |jndecăţî, ori ce secrete as ] cunse la cari se interesâză cine-va. Cine aduce semne] pdte afla lucruri ascunse :t comori, etc.
PENSIONAT
DE
I
DAVIO ADANIA
Agent de Publicitate
Str. Sft. Ion Nou Mo. 33.
Vis-a-vis de Legaţinnea Italiană. Primeşte anunciuri, inserţie şi reclame pentru diarul nostru, şi pentru or care alt diar din ţâră şi străinătate.

BAZAR DE ENGLITERA
Sub.semnatul, am oiidre a anunţa pe Onor. clientela mea atât din capitală cât şi din provincie, că cu oca-siunea tarifului autonom, am deschis aci în ţâră
O MARE FABRICA DE HAINE
PENTRU
JJ^VLLBVkTI ^ 1 B^JETI In care confecţionez haine, după Ultimele Jurnale,
din stofele cele mal bune ale Europei.
Asemeuea mal putem efectua şi orl-ce Comande, in timp de 24 ore de dre-ce posedăm un mare deposit de stoffe fine din cele mai renumite fabrici.
Sper c8 Onor. Publio ţii clientela mea, mă va onora on visifcele d-lor, spre a se convinge de marfa confecţionată aci in ţâră, şi sunt sigui că va fi pe deplin satisfăcuţi.	Cu stimă, E~T T. l-l I l-tO*VlClZ-
DOMNIŞORE
99
NAŢIONALA
it
SOCIETATE GENERALA DE ASIGURARE IN BUCURESCÎ
Aprobată prin decret regal No. 225, din 25 Ianuarie 1885.
CAPITAL SOCIAL 6,000,000 LEI NOUl
Prima emisiune 3,000,000 lei deplini vărsaţi 15,000 acţiuni de lei noul 2001 I fie-care, din care 1,000,000 lei spedalmente afectaţi ca fond la garanţie pentru | | ramura asigurărilor asupra vieţei
Rcscrva dc premii şi fond reserva 850,000 lei
NAŢIONALA, asigură. :
L. In contra daunelor de Incendii!.— II. Contra daunelor de Grindină (piatră).I I— III Contra daunelor de Transport precum şi Valori.— IV. Contra Spargere! | geamurilor, oglinditor, etc.— V. Face asigurare asupra vieţei.
a), Capitaluri fixe în cas de deces
Cu participare de 70 la sută din beneficiu în combinaţiunile urmâtOre : asigurări I I asupra vieţei uneia seu a două persâne, asigurări temporale, asigurări mixte cu | | capital dublu.
b). Capitaluri în cas de viâţă
Combinaţiunile urmâtore: Âsociaţinni mutuale de supra-vieţuire. Asociaţiunll n grupuri de 12 ani pentru copil de la 2 ani jum. până la 9 ani inclusiv. —
I Contra asigurări câpitalur fixe pentru Dote, fără contra asigurări şi rente viagere ] | în diferite combinaţiunl.
Până la finele anului 1885, NAŢIONALA a realisat în diferitele ramuri 'de asi- I I gurâri ca premii aproximative 10,500,000 lei noul şi a plătit ca despăgubiri apro-| ximativ 7,500,000 lei noul.
DIRECŢIUNEA GENERALA j
Strada Dâmnei, No. ““
MALADIE de PLAMANI
IWerculosd, Asthmu, Catarhol ie Bronciiîă
(BRONCU1T1S)
Pers 6 ii ele care snfer de sus numitele băle, se pot adresa personal sau prin scris câtre A. L. Wilhelm, Strada Isvor No. 29, etaginl I.
Asemenea şi în caşuri de mare slăbiciune la copil mici de ţîţă.	(12)
APA MINERALA NATURALA St. GALMIER
S6 nu uitaţi a cere Sursa NOEL
Sursa Noeî. Apele acestei noul surse trebue plasată în primul rang din clasa gazoselor* fiind, bogată în acid carbonic natural, şi care se bucură de reputaS unea sa ca cea mal bună pentru sto-mach fiind digestivă, temperantă şi apărativă, ast-fel că combate cu energie apele cunoscute până acum ale Borzeeului şi Giesshiibler. Acostă apă escelentă este fdrte bună de a o întrebuinţa la masă de băut cu vin sâti cu siropuri în locul Borsecului, fiind recomandată de medici chiar şi la boluavi pentru facilitatea ei digestivă şi recoritdre.
Apa din Sursa Noel se găseşte la principalele magasine de coloniale, farmacii* drogueril şi la toţi vîmjâtorii de ape minerale. Cu preţuri fdrte convenabile.	:
In Bucurescî la M. Economu et Comp.	In Ploiesci la Fraţii I. şi Th. Chrlsteseu.
In Ploiesci la N. Petrescu et Comp.	In Brăila Ia Petru şi Gheorgliiâdi.
Depoul general pentru t6tă România şi ţările limitrofe, a se adresa la d.
(3i.)	S. STERIANO, Galaţi.
k
; 1
M direcţia DOMNIŞOAREI LISTE
Viena [Austria] V Strada Nicolsdorf No 8
In acest pension nu se primesc de do câl un numâr limitat de eleve, I pentru a ’i da cu totul caracterul u-' nel case de familie, particulară, Seo-, pul acestui peusion e de a da fete-i lor o educaţie seriosâ, îngrijită, o instrucţie variată şi solidă
Casa e aranjată pentru trebuinţele [ acestei instituţiunl şi se află în condiţii de salubritate perfecta ; copilele] se bucura de un adevărat confort. Gră-< dina frumdsă are un basen mare de îno- j tat de 15 metri lungime pe 9 de lărgime, I jocuri, gimnastica, crochet etc.
Sunt 11 clase în care se învaţă tote: branşele trebuinciose, cari formâzăe-; dupaţia superiorâ. Se dă o mare îngri- I jire pentru musicâ, Fetele mari sunt] iniţiate cu obiceiurile vieţei practice i şi tot ce priveşte ţinerea unei case. ;
Cu începere de la 1 Octombre un telefon va pune în comunicaţie pen-; sionul cu principalele oteluri din Viena.!
Se trimit recomandaţii de la fami-; liile elevelor vechi şi a celor ce sej afiă în pension.	j
Cursurile încep la 1 Octombre.
'9
gJ

b
om
cm

«an in a

BASINUL MITRASZEWSKI
Strada Poliţiei 4, şi cheul Dâmbo viţei
situat într’o grădină bine îngrijită, s’a deschis pentru tot sesonul de vară de la 6 ore dimineaţa până la 8 ore seara.
De la 10 până la 12 ore a. m. basinul este reservat pentru dame.
Abonamentul de 10 băl. Lei 6.
VcaaMiEaflieBreaaaaa^.- agasam

Singurul Deposit de:
putui
din prima fabrică engltfsă
Tomas Fleming,Son&0
cn preţuri şi coMiţinnl ayântagj6se
SE GĂSEŞTE Va :
I.Schwartzstr.Dec0bal6
îi'
Tipografi*
RUa»rI. No. 20.
ANUL XIX. — No. 4833
IN BUCURESCI SI DISTRICTE 10 BANI NUMflRUL
MARŢI, 23 AUGUST 1888
ABONAMENTE: Peiitru Capitulă :
. Lei 24
pentru iţn an „	ş&se luni
.	trei luni
12
7
Pentru Districte:
Centru	un an	....	Lei 30
„	ţ6se luni	....	„15
„	trei luni	....	„8
Pentru Străinătate:
pentru uu au .	. In aur lei 40
„ ş*se luni .	„	„ 2tf
„	trei luni.	. . „	„10
abonamentele se fac la 1 şi IC ale fit cărei luni.
i 1
VNNUMtiR VECIJIU25 BAN) —
Abonamentele se plătesc înainte
EDIŢIA A DOUA
ANUNC1UB1 SI RECLAME
AnunciurI pe pag, IV	linia 25	bani.
Reclame	„	III	„	1	left
i»	ii	II	j«	•	•	•	3	lei
»	>»	I	♦,	*	•	»	5	lei
Pentru Inserţii şi Reclame Redacţia nu e responsabilă.
Epistole nefrancate se refusă, articole nepubltcate se ard.
In Streinătate a se adresa:
Francia, Havas, Laffitte et C-nie, place de la Bourse, Paris.
Englitera,EugĂne Micoud,81 Fleet Street, E C., London.
Austria, Haaaenatein et Vogler 2, Wien Kudolt Mone Zeiierstaette, Wiene. Ungaria, V. Horit» Wieit, înBuda-Pesta Servitenplatsi	TT r> r.
Abonamente! e se plătesc înainte
_!__U___L.
oţiunea, Strada Bl&narî, No. 20
DIRECTOR POLITIC :	I. C. F U N D E S C CJ
Admţnistraţiunea, Strada Blănari, No. 20
BUCURESCI, 22 AUGUST 1888

*
CONSPIRATORII
ii! l|f ,-t irilll “‘r *' iî1 -fi/ : untfrtc •'
Printre organele de publicitate, cari tn momentul de fată se adre-Stîză către naţiunea română, asistă un <Jiar care crede că speranţa fe-Wcirei pentru ţâra românâscă ar fi In schimbarea de stăpân, în întemeierea unei domnii pământene.
A discuta propunerea făcută de noul confrate, a polemisa cu dmenii pari scriu în noul «jfiar, nouă ne pare de prisos, căci receta pentru îndreptarea tutulor relelor, cari esistă in âră, prescrisa de către nouii veniţi iu pdte susţine absolut nici o cri-ică. Dâr dacă nu discutăm, apoi ămânem ceea-ce am fost.
Am fost şi suntem pentru sciinţă, pentru luminarea şi libertatea omului şi a naţiune! române; aşa fiind vom urma opera la care am lucrat până acum ; ne vom sili a smulge din mintea şi consciinţa dmenilor închinarea la stăpân, căutarea mâu-ituirel de la un om, care ne promite binele şi fericirea.
Nenorocirea nostră, a românilor, onstă tocmai în deprinderea rea ce am moşcenit de la strămoşii noştril, şi anume aceia ca stăpânul să înveţe pentru noi, ca stăpânul să cugete pentru noi, ca el să ne hrănâscă, hă facă tot, ca el să fie tot şi noi să ne supunem numai şi se ne închinăm lui.
Să urmăm cu acâstă deprindere şi om peri.
Ar trebui să credem că robia este fcondiţia sine qua non a societăţeî omâue, dacă idealul nostru ar fi a ne alege mereu un stăpân în mâi-hele căruia să depunem apoi consci-inţa, mintea, drepturile şl datoriile Mstre.
Ca răspuns celor cari ne recomandă o nouă stăpÂrireţ făgăduin-îu-ne pentru aeâsta fericire ce-vâscă, răspundem sc/m t şi lămurit :
Am luptat şi vom lupta 6a din Contra se scăpăm în {jblitică de stă-oâni, să fim liberi, clâr li' >-r 1 j, de plin atât pe voinţa jiirea şi pe simţimin:ele ionale.
A aştepta mântuirea de la un 6m iste a ne crede inia iabiH de a trăi Drin noi înşi-ne, este a np av^ convingerea datorielor 1 ndstre, este a nu (ie cundsce interesele,' estâ In fine i declara că suntem ilfemnl de a
i	stăpâniţi, epitrop iţi şt nedemni le a fi liberi, de a>, nu avea âbso-mt nici un stăpân fu politica ţârei lin lăuntru şi din a ă
Acâsta avâm să cjicem ace din onfraţii noştril, cari pro ig aijî esturnarea regelui la rol pyjntr o a-[ilaţiune legală şi un plebi. it.
In afară de aceş ia însă -ăl sunt
ii	alţii, mai avem un fel le dmeni lolitici cari prin o mploiurl şi chiar onspiraţiuni milita e caută a ajunge a acelaş scop.
Ne aşteptând nimic de la stăpân, ol ceşti cari nu aprindem nici o ată luminarea la vr un fini, pu-urea am căutat ş. ■ ăutăi a atrage tenţiunea naţiune; asupra acejor ari să adresaţi către regele, cerând e la el satisfacer *a tutţjil poftelor r, iar când regel refusa să e sa-tsfacă poftele ’l înjuraţi ii coonplo-au tn contra sea.
Am denunţat naţtllnel j aceşti ijhenl, pentru că periculjşî pentru jîjră ’i considerau / Acusările ndstre ‘att isd tot-
cât şi pe por-ndstre na-
d’a-una respinse. Acusaţii negaii că conspiră şi jurau mereii credinţă, tronului, credinţă regelui, care ocupă acest tron.
A<JI acusările privitdre la conspi-raţiuni şi comploturi vin din altă parte.
Am putut să fim bănuiţi de parţialitate, am putut să nu fim ascultaţi, de dre-ce acusam pe inamicii noştril politici.
A(jli acuzările vin din mijlocul chiar al conspiratorilor.
A«jll cei cari abia ieri conspirau Împreună, denunţă sus şi tare pe tovarăşii lor de conspiraţie.
Iată ce scrie noul diar tn acâstă privinţă :
Ştim că nu numai grupul tinerilor de la Epoca d&r şi partidul conservator întreg, afară de câte-va personalităţi puse în carantină, luptau făţiş pentru restur-nareâ Regelui Carol, lucru ce nouă cel puţin nu ne pare a fi un act dinastic.
Mai mult încă; acesta restumare nu era menită a se face prin o agitaţie legală şi plebiscitară precum o voim noi, ci prin comploturi nocturne si conspir aţi-uni militare. Daca nu era aşa, presa con-servatore ar fi fost criminală, batjocorind şi tîrînd în noroiu pe Regele Carol, căci nu e permis unor conservatori monarchici d'a înjosi un Suveran pe care au inten-ţiunea d'al păstra în capul ţfrei.
Piarul cuzist are mare dreptate ; mult trebue să fi ştiut cei, cari scriu în acest diar, pentru a putea face o asemenea denunţare lămurită, precisă şi chiar detaliată.
Acâstă acuzare pornită din sinul dmenilor cari conspiră nu este cea din-teia, ce să face. S’a fă -ut deja odată o asemenea acuzare de către d. Bla-remberg acum doi ani.
Să 'uăm ddr act de denunţările făcute şi să avem mereu ochii ţintiţi asupra conspiraţiunilor, căci ceia ce plănuesc aceşti ambiţioşi are de ţintă peirea statului român, peirea libertăţilor ndstre politice, peirea naţiunei române.
Nu mai este permis nimănui astă-dî a se îndoi, că boerii noştri! sunt cuprinşi de visurile boluăvicidse, cari le făgăduesc reconstituirea oligarchiei de tristă memorie ; nu mai este permis a tăgădui că poftele acestei caste s’au deşteptat şi că odraslele rahitice ale boierilor stau la pândă voind a pune mâna lor sacrilege asupra averei şi puterei statului român.
Partidul liberal, curăţit de cei păcătoşi, să se ridice ddr în picidre şi ca santinelă credincidsă a libertăţilor ndstre politice, a neatârnărei ndstre, să ’şi facă datoria.
Naţiunea va urma-o, precum a urmat-o tot-d’a-una în, filele negre ale poporului român.
La lucru dâr, căci duşmanul e în zidurjle cetăţeî.
»b
TELEGRAME
(Sei’viciu particular al (far. Telegraful)
Berlin, 1 Septembre.
O revistă a corpului de gardă a avut loc a<Jl. Asistaă împăratul, regii Suediei şi Saxei, principele regal al Greciei, ataşaţii militari şi membrii legatiumlor.
împăratul şi ăspeţii princiari aă fost aclamaţi pretutindeni cu entuziasm.
Bruxela, 1 Septembre. Le Nord crede că trimiterea flotei i-1 taliene în Levant n’are nici o semnificare neliniştităre.
Londra, 1 Septembre.
Se anunţă din Cair ziarului Standard că un noft atac este aşteptat din partea Mahdiştilor, şi că o Vie nemulţumire dom-
neşte printre populaţiunile supuse Mph-diulul.
Regina a conferit pairia lui Sir Lum-ley fost anţbasaaor la Roma.
Sofia, 1 Septembre.
Balcanii şi împrejurimile lui Rillo şi Belovel mai sunt frecuentate de briganzi, mulţumită vecinitâtil graniţei Macedoniei care oferă tîlharilor treceri uşăre.
Ieri, spre Dubniţa, trei persone aă fost prinse de tălhari.
Gmunden, 1 Septembre.
împăratul a sosit la 12.30. El a fost primit la gară de marele duce moştenitor al Rusiei şi de ducele de Cumberland cart erau în uniformă austriacă. împăratul purta uniforma rusăscâ. Sosit la castelul ducelui de Cumberland, împăratul a fost primit de împărâtăsa Eţusiel şi de ducesa de Cumberland.
După un prânz de familie, împăratul a plecat la 3 ore.
Viena, 1 Septembre.
Arhiducele Carol Ludovic şi arhiducesa cart s’au întors aqă de la Berlin, vor pleca spre sără la Prerau pentru a saluta pe Impărătâsa Rusiei care sosesce mâine de la Gmunden.
După o întrevedere de o jumătate de ceas, împărâtăsa, marele duce moştenitor şi marea ducesă Xenia vor continua călătoria lor spre Rusia, iar arhiducele Carol Ludovic şi arhiducesa se vor întărce la Viena.
Ravena, i Septembre.
Regele şi principele regal aă asistat la inaugurarea monumentului ridicat îu o-nărea martirilor cauzei naţionale.
Primarul şi d. Baccarini aă rostit discursuri. Regele a fost pretutindeni obiectul unor ovaţiunl continue.
Petersburg, 1 Septembre.
Din ordinului ministrului de interne, s’a dat un prim avertisment ziarului Grajdanin.
Avisul oficiai zice că ziarul în chestiune nu face alt-ceva de cât critică actele guvernului; cu timpul, acesta ar putea face să se deconsidere guvernul în ochii opiniuneî publice.
Paris, 1 Septembre*.
Ministerul de răsboiâ a ordonat cumpărarea a trei sute noul maşini pentru fabricarea puştelor sistem Lebel.
La 1 Noembre vor funcţiona 8;200 d’aceste maşini, din cari 5,000 la Str Etienne, 2000 la Chatellerault şi 1200 la Tulles.
La 1 April va trebui se se predeze 1,200,000 puşti Lebel,
Paris, 1 Septembre.
Guvernul chinez, după ce a stat multă vreme la îndoială, a refusat să ia parte la exposiţia din 89. Presa guvernamentală francesâ nu spune nici un cuvânt despre acest refus.
Belgrad, 1 Septembre.
Agiul, care fusese de 7 şi jum. la suta, a descrescut fârţe repede şi în momentul de faţă nu mai e nici o diferinţâ între aur şi argint. Acăsta se datoresce exportului de cereale, care a fost est-timp fârte vid.
Berlin, 1 Septembre.
Bugetul militar al imperiulftî nu va presinta nici o sporire; în schimb, bugetul marine! va fi mult mai mare de cât cel din anul curent. Sporul va fi întrebuinţat mal cu sămă la construirea de noul vase de răsboi.

BUIN SITA.T
Greşala cea mare a cultivatorilor nostriî a fost în tot-d’a-uua că el n’aii căutat să fie şi buni comercianţi.
Nici o marfă nu pdte se aştepte mai puţin ca cerealele ; şi cel care
www.dacoromanica.ro
nu ştie să vândă la timp, este adesea nevoit să recundscă că aşteptarea ’i-a adus o pagubă destul de simţită.
Cultivatorii noştril ştiii fdrte bine acâsta, căci nu o dată s’aiţ aflat într’o asemenea posiţiune.
Anul acesta grânele ndstre s’aii urcat la uu preţ cât se pdte de a-vantagios şi cu tdte astea ni se scrie din Brăila că unii aştdptâ ca aceste preţuri să se mai ridice.
Greşală fdrte mare fac aceşti cultivatori, căci, cum «jhserăm, aii pilde povăţuitdre în trecut. Să nu piardă din vedere că transporturile cele mari ale grânelor din America ce se aş-tâptă acum chiar în Englitera şi Germania vor avea o influenţă mare a-supra preţului.
Avem pi'in urmare t<5tă dreptatea s’aducem aminte cultivatorilor noştril să fie şi buni comercianţi : să vândă la timp, se ţină sâmâ de t6te împrejurările şi se nu se lase a fi legănaţi numai în nădejdea unui câştig mare, mai cu semă când acdstă nădejde nu se mai p<5te întemeia pe un ce cert.
înţelegem se nu ne grăbim a vinde grânele ndstre, când să simţea o lipsă în Germania şi când în cele-1-alte ţări cari servesc de grânare recolta să arăta rea; ddr a<Jî starea generală a recoltei trecute ne este deja pe deplin cunoscută şi prin urmare nu pe presupuneri ci pe cifre certe putem să calculăm şi să întemeiem speranţa nostră în cea ce priveşte preţul.
Anul acesta am avut până acum preţuri bune pentru grânele ndstre, să nu crndem însă c’aceste preţuri au să fie mal mari nervind a primi ofertele bune ce ni se fac, în speranţa că cu cât vom aştepta, cu atât aceste preţuri aii să se urce mai mult.
Sciindu-se atjll care este starea de producţiune şi duantimul de conso-maţiune al cei-ealelor în Europa, lesne să pdte prevedea şi calcula de fie care cu cât are său nu se se grăbească a profita de preţurile cari i se oferă asta<jh.
Acesta este sfatul ce dăm noi proprietarilor grânelor nevândute.
Z. C.
,	ii ■	i	■ t.
Informaţiunr Exter ore
Retragerea Ini Moltke §i serisorea lui Wilhelm
■Noua presă liberă, face se reiasă în-tr’un articol de fond tonul amical a scri-sârel adresată de împăratul Wilhelm mareşalului Moltke cu ocasia retragerel a-cestuia. „Al condus, a qlis Împăratul, armatele năstre la victorie. Ţara ’ţl dato-reşte tote isbândele din timpurile din urma. Te rog primeşte pentru patrie şi pentru mine funcţiunea de preşedinte al consiliului apârărel naţionale. Nu pot să mă lipsesc de consiliile d-tale cât de mult vei trăi ; sunt fericit că poţi sta In rândurile armatei, care are cea mal mare încredere în d-ta.‘
E sigur că tonul aeestel Seri.;ori oricât de justificat ar fi serviciile ce Moltke le a făcut patriei, e de natură a satisface pe toţi aceia cari văd pe prinţi recunoscători pentru serviciile aduse spre gloria patriei.
Sunt omeni, <Jiee f6ia vienezâ, cari servesc patria până la cele din urmă momente ale vieţel lor, din aceşti 6menl e Bismark şi Moltke.
Împăratul înţelege acăsta şi Germania va fi satisfăcută de chipul cum el 'şl manifesta recunoştinţa sa.
Fremdenblatt se ocupă şi el de Scri-sârea imperială şi observa desminţirea ce s’a dat tuturor sgomotelor celor mal stranii puse în circulaţie de jurnalele streine din «Şliua când s’a aflat despre retragerea mareşalului Moltke. ,E fdrte natural, <fic© Fremdenblatt, ca un bâtrîn de 88 ani să albă trebuinţa de odihnă, ştiind că nu pdte face serviciile ce ar voi să le facă.*
Seri sărea Împăratului Wilhelm II arată că cea mai mare înţelegere domneşte între tânărul suveran şi omenii cari a* servit pe tatăl şi unchiul săti. „Nu e o sinecura luuu funcţiune a mareşalului Moltke; direcţia apârărel naţionale îl asigură o influenţă asupra armatei germane.
Natalia şi Mii ui
Gonsistorul sârb a ţinut o şedinţa pentru a discuta afacerea de divorţ a pe-rechei regale şi a cerceta objecţiuniie reginei.
Nu se ştie ce hotărâre a luat consis-torul.
Guvernul a inter<Jis comunelor şi bisericilor serbarea «Jilel naştere! reginei.
Tâlharii bulgari
Din Sofia se telegrafiazâ urmălorele cu data de 18 August ;
Tâlharul Sawovv a refuzat mult timp de a arăta pe complicii săi. Patrula de cavalerie a umblat prin Sofia şi împrejurime şi s’aO arestat doi ruşi, Bala-cink şi Dubrnicinki, pe care Sawow i-a vizitat cum aa sosit ei în Sofia. Până când ofiţerii ruşi aa părăsit ţera el fu-serâ sub-ofiţerl în artilerie, apoi aa eşit din armată şi împreună aa deschis un birt lângă cazarma. Astacfi aa o cantină la tabăra de varâ a garnizonel de aici. S’a arestat şi birjarul, un rus, de care s’a folosit Sawow şi căruia ’l spusese, câ a venit la Sofia spre a provoca aici o răscălâ pentru Rusia, după un inte-rogatoria, ce a ţinut totă năptea. Sawow pus în fiare în fine a declarat, ca tovarăşii săi sînt încă în codri de la Bellova. El n’a vrut să spue nimic cu ce scop a venit aici.
Boulanger la Bismarek
Diarul parisian Gil Blas pretind^ câ Boulanger nu s’a dus în Suedia după cum anunţao foile boulangiste ci la Friedrichsruhe ca să se întâlnăscă cu Bismarck.
Piarul parisian ’şl sprijină afirmafiunea pe lauda ce a adus’o Gazeta Germaniei de Nord lui Boulanger şi chipul în care a apreciat alegerea din urmă în cele trei departamente.
Foile boulangiste desmint ştirea acăsta, şi pretind că Boulanger s’a dus în Suedia la un prieten al lui.
Din Germania
piarele discuta cu vioiciune numirea Iul Bennigsen. — Kreuzzeitung s nemulţumit ; cu tăte astea vede mal bheuros pe Bennigsen ca prim-preşedinte afară din Berlin, de cât daca ar fi ministru fn Berlin. Ea se mângăe, câ şeful liberalilor naţionali ca funcţionar al stalului va trebui să pue puţină apă în vinul săO politic.	____
Post salută cu mulţumire numirea, pentru că acum e probat, că politica interna va urma şi pe viitor căile, pe care e sigură de sprijinul liberalismului moderat ; alt-fel Bennigsen n’ar fi primit postul oferit.
Berliner-Tagblatt <Jice, câ de aci înainte partida liberală naţională este numai un apendice guvernamental, dar nu un factor independent. Contopirea el cu conservatorii liberali pâte fi numai o ces-tiune de timp.
TELEGRAFUL — 23 AUGUST 1888
’ Vossische Zeituny declară, că din punct de vedere liberal evenimentul p6te fi primit fără supărare, căci daca liberalii naţionali vor fi acum mai tare legaţi de politica anti-liberală, atunci tăia şi imperiul se vor îndrepta cu atât mai sigur într’acolo, unde pot conta că vor fi mulţumiţi.
STRAIHH
şx
msmmmn nqastba
< ________________ 110'
Unele d’are străine ne ocupă de arti-• colul VII al constituţiuneî n6st.ro. Un diar german la destul de răspândit, Leipziger Tageblatt din 14 Iulie, publică, sub semnătura C. H. Kessler, următorele rîndurî :
*Prin legea de la 20 August 1864, s'a dat străinilor creştini aşezaţi în România drepturi, de a cumpăra bunuri rurale în România, pe cât timp jidanii şi turcii aii fost escluşl de la acest drept.
*Cu ocasiunea tratatului de Berlin, când recunoşterea independenţei României era legată de condiţiunea de a proclama o legală îndreptăţire pentru tote confesiunile, în anul 1879 s’ati introdus în cons-lituţiune alte clause şi prin acesta toţi străinii aflători întru cât priveşte dobândirea proprietâţei rurale s:aâ pus pe a-celaşl picior pe care se aflau jidanii şi turcii mal înainte. Art. VII al Constituţiei României a fost redactat în 1879 în felul următor că pe d’o parte deosebirile religidse nu vor forma în România un obstacol la dobândirea drepturilor civile şi politice, iar pe d’altâ parte fiice că numai rumânii seă românii naturalisaţi pot cumpăra moşii în România, prin urmare posesiunea pământurilor rurale devine un privilegiu esclusiv al cetăţenilor români!! Acum câţi-va ani se răspândise în Bucureşti sgomotul cum că guvernul Iul Brâtianu ar avea intenţiunea de a modifica alineatul articolului VII, care lega dobândirea proprietâţei rurale de drepturile politice ! Domnul Petre S. Au-relian din Bucureşti se folosi de acest svon la timp spre a deschide o dis-cuţiune în acâstâ privinţă şi fiise între altele : „Românii sciu că suprimarea alinieatulul 5 al art. VII ar însemna înstrăinarea succesivă a pământului, inva-siunea coloniilor străine şi peirea României ! !*
„Adevărul este că până în 1879, până când străinii de confesiune creştină puteau să cumpere proprietăţi rurale în România, fârte puţini streini s'aîi folosit de acest drept, prin urinare prin legea de la 20 August 1864 România n’a devenit prada străinilor, nici n’a fost i-nundatâ de străini. Pe când trăiam în România am opinat prin graiu şi prin scris că : viitorul economic al României nu depinde de la o îndulcire a art. VII al constituţiei, ci de la completa suprimare, fiind-câ, tocmai din puntul de vedere economic, art. VII este un răU în tote privinţele pentru desvoltarea economică a României în adevăratul sens al cuvântului*.
Iată acum ce respunde la acesta Economia Naţională :
„Este adevărat că directorele Economiei Naţionale, a fost şi este pentru păstrarea integrală a înţeleptel dispositiunl cuprinsă în Constitutiunea ndstrâ, care face din proprietatea rurală un privilegiu al cetăţenilor români. Asemenea este adevărat că atunci când iarăşi unele organe străine
respândiserâ vorba că guvernul Brâtianu avea de gând sâ modifice articolul 7 din Constituţiune, acesta Revistă a căutat sâ determineze pericolul la care s’ar espune naţiunea română, când proprietatea rurală ar deveni accesibilă tutulor.
*Pulen însă încredinţa că^guvernulul liberal nici nu’l trecuse prin minte ca să propună vr’o modificare a acestui articol. Asemenea putem încredinţa că imensa majoritate a poporului român este pentru menţinerea acâstel -dispositiunl constituţionale : aşa că nu este nevoe ca cineva sâ stăruiascâ pentru a o menţine.
*Noi gândeam că acâstă Gestiune este hotărîtâ în aşa mod în cât ’şl pierde cineva timpul revenind asuprâ’l. Cu t.6te a-cestea din când în când este adusă în discuţiune seu reamintită de unele organe ale presei străine. De rîndul acesta d-nu Kessler în suplimentul economic al fiia-rulul de la Lipsea, crede oportun a’l consacra câte-va rânduri, spuindu-ne că viitorul economic al României depinde de la complecta suprimare a articolului VII; că tocmai din punctul de vedere economic articolul VII este un râu în t6te privinţele pentru desvoltarea economică a României în adevăratul înţeles al cu-
o	. -	' -	»v t ■
vântului.
„Ain căutat sâ ne dăm sâmă despre mobilul ce a putut îndemna pe d. Kessler să reamintâscă cestiunea acestei dispositiunl constituţionale, şi mărturisim că nu l’am putut descoperi. P6te că rândurile diarulul din Lipsea să fie numai un balon de încercare ; p6te că s’o fi şoptit cui-va niscat-va speranţe că odalâ acest articol hulit va fi desfiinţat. Viitorul ne va lumina. Cea ce vroim sâ combatem este părerea nestrămutată a autorului că viitorul economic al României depinde de la suprimarea articolului VII din Constitutiune.
„D. Lessler spune ca a trăit în România ; deci trebue sâ cunoscâ că noi românii nu subordinâm interesele politi-co-naţionale intereselor economice, oricât de importante ar fi acestea. 1Ceea ce urmărim noi prin t6te legile nâstre este garantarea naţionalităţel. Ast-fel fiind noi suntem încredinţaţi că din minutul când străinii ar dobâdi dreptul să cum -pere moşii, mari seu mici, în România, naţionalitatea nostră s’ar espune celor mal mari pericole.
Şi acestă credinţă este atât de adânc înrădăcinată în inimile românilor, în cât nici o putere omenescâ nu ’l-ar putea hotărî ca ,se desfiinţeze art. VIL Inutil se ni se pună că în alte ţâri civilisate străinii se bucură de acest drept. Fie care ţâră ’şl înţelege mţal bine interesele şi în caşul de faţă nimeni mai bine de cât românii nu pot sâ’şi cunoscâ interesul.
„Ni se va răspunde şi pote cu nume proprii, că sunt bărbaţi politici români, cari sunt de altă părere şi cărora dacă le-ar sta în mână ar face ca proprietatea rurala sâ p6tu fi accesibilă tutulor străinilor. Se pole şi una ca acesta ; dar până astă-fii nu avem cunoşcinţâ ca 6re-care bărbat seu 6 re-ca re grup politic djn
România să fi susţinut In mod serios desfiinţarea art. VII. Că estetă indivifii cărora le-ar conveni ca stăinil să pdtă cumpăra moşii în România, acâsta este adevărat. Şi pe noi, un fost deputat şi fost mare proprietar, s’a silit să ne convingă că dacă străinii s’ar bucura de a-cest drept, preţul moşiilor s’ar îndoui. Se vede însă că acest fost deputat a ţinut atât de mult la pământul moştenit, de la părinţii seî, în cât a perdut tot ce avea.
„Noi nu putem face o treabă de negustorie de însuşirea dreptului de a cumr păra pământ ; căci dacă am apuca pe a-câstă cale n’ar trebui mult timp pentru ca cei de alt n^am sâ devie cel mal-mari propietarl ''tu România.
„Intru cât privesce, viitorul economic al României, rugăm pe autorul articolului sâ crâfiă că pe noi românii ne preocupa mal mult de cât pe dânsul. In materie de interese economice, România vroiesce să facă prin sine, prin al săi, şi nu pentru a ne înavuţi vom putea vre-o dată sacrifica temelia naţionalităţel nostre, adică pământul. Şi fiind că cu-n6sce ţâra, trebue să scie că s’ar sacrifica pământul când s’ar desfiinţa articolul VII din Constituţiune. Avem exemple îndestule despre aceasta ; avem înaintea ndstrâ provincii întregi anrope înstrăinate prin cotropirea moşiilor de către străini. Sunt aci de faţă Transilvania, Banatul, Bucovina, unde proprietarii cel mari au dispărut, unde cel mici de abia mal pot păstra puţinul ce li s’a mal lăsat. Şi noi nu putem dori ca în România independentă să =e înstreineze pământul, orl-cât acesta ar putea favorisa interesele economice după cum le înţelege d. Kessler.
„Nu ni se mai impute apucături es-clusiviste, spiril de monopol. Ni se pare că în nici o parte a Europei străini de tdte neamurile n’ati aflat o ospitalitate mai mare ; nicâiri nu s’a putut bucura de o mal mare libertate, până acolo că unii dintre dânşii s’aîi organizat a parte de noi în societăţi de tot felul. Şi cu t6te acestea cu ce ne-am ales ? Vom spune cu ocasmne.
„De o cam dată ne mărginim a încheia : România e a românilor, acesta în înţelesul nu numai politic dar şi economic, căci numai cu chipul acesta ţera nâstrâ se va întâri şi va ajunge la mărire*.
Suntem în tote puntele de aceiaşi părere cu valorosul nostru confrate, care apără cu aşa tenacitate interesele ndstre economice.
■i»	« - •*-«.>»-.—
INFORM ATIUNI
Cititorii noştril cunosc cine este Aron Buhor ? Acest evreu arendaş a fost mal anii trecuţi dat în judecată şi arestat pentru faptul că a bătut un ţăran până l’a omorît. Curtea cu juraţi djn Vlaşca însă, după pleduariele d-lor Fleva, Epu-rescu şi alţii, l’a achitat.
Cu t6te acestea evreul nu se învaţă minte. Maltratările continue contra săte-
nilor şi răsbunarea către bieţii muncitori merge până acolo în căt nu le dij-muesce porumbul până în Ianuarie. Numai după intervenţiunea autorităţii centrale, deşteptată de presă, se dâ dmenilor hrana lor dâ t6te fiilele pe care o muncise cu suddrea frunţii lor.
Aceste fapte ’l-aU atras o lovitură de puşcă pe când era la masă cu procurorul .şt subt-preieciul.
Buhor însă a contat se vede pe nis-cai-va influenţe, căci anul acesta a mal făcut una sdravână.
Se scie că se vorbea de omorul unul vizitiu şi unele fiiare ca EHsboiul susţineau că vizitiul a fost omorît de un alt servitor din causă de gelozie. Acâsta însă nu este adevărat, căci âtă ce aflăm :
Buhor angajazâ la 27 Iulie, prin biu-roul d-lul Ştefânescu, pe AndraşI Fototon ca vizitiu şi pe femeia Iul Agnesa ca bucătărâsă, cu condicuţă în regula. Tot îr. acea di Buhor plâcâ cu AndraşI la moşia Nemtdica, fiicend că peste trei fiile se va întârce la. BucurescI să ia şi pe Agnesa. De atunci el nu s’a mal vădut prin BucurescI.
Agnesa s’a presentat Sâmbătă, 20 August, la poliţie cu o jalbă în care arată că, neprimind nici o scrisOre de la socmi său, a mers la informaţiunl şi a aflat că d-na Buhor ar fi sosit la 17 August în BucurescI, coborând la hotelul Romania, şi fiica d-sele ar fi spus ?ervit6’rel de la hotel că tatăl său a bătut pe AndraşI până l’a omorît.
Agnesa cere de la Poliţie a lua informaţiunl de la parchetul din Vlaşca şi în caz de a se constata omorul ea se con-stitue parte civila.
IC
Ni se scrie din Rusciuc că d. Petru Doneff, unul din redactorii fiiarulul Na-rodni pravo este dat judecâţel pentru un articol în care a fost insultat pe principele Ferdinand.
IC
Ni se scrie din Roman că acolo se face o propagandă activă printre ţărani în favârea tînârului Cuza. Sătenii umblă din sat în sat şi întrăbă pe călători dacă adevărat este, său nu că : „Regele plâcâ ,şi vine Guza-Vodă, care va împărţi pâ-„mânturile statului pe la ţărani.
IC
F6ia pahonţilor din strada Clemenţei ne spune că d. Ciulei şeful poliţiei dm Fălticeni, ar fi fost suspendat şi dat judecăţii în urma reclamaţiunil d-lul Vigder Riehman că l’ar fi maltratat!
Acesta într’adevăr este dreptate junimistă! La Giurgiu se schinghiuesc omeni onorabili de agenţii prefectului şi d. Gre-cianu stă la postul săâ. La BucurescI se tortureză în poliţie şi doul agenţi sunt suspendaţi de formă. La Fălticeni poliţaiul sâ pdrtâ cam aspru cu un evrefl care trebue sâ fi fost necuviincios eu el, şi numai pentru că acel evreu a reclamat, poliţaiul este suspendat şi dat judecăţii !
Bine mergem!
IC
•i iKjq» ih
.,i. <
D. Titus Maiorescu, ministru de in-j strucţie, care a plecat ieri la -Sir iia s va întoree marcuri în capitala.
IC
Aflăm că d. Gr. Canta< it uo i s’a propus din nod portofoliul de'ministru.
Sâ fiice că marele proprietar JfrT Prahova refusă de a intra în pouâ cornii naţiune ministerială.
X
Aflăm că procesul nenorocirilor ţi ani, torturaţi de către tinerii conservaţbrl-' poliţişti, sorocit pentru 12 Septernbre, s’a amânat la... calendele greceşti pen-
tru cuvînt că procurorul general crede de trebuinţă a mal cita şi alţi martori.
Cari anume !
Nu cum va pe d. Şuţii de la L'Indi-pendance?
IC
Ţăranii din comuna Amaru aft intrat în ordine, care s’a făcut cu ajutorul baionetelor.
Adl la Amaru ordinea domnesce ca la Varşovia,
X
Iarmarocul din Bârlad, s’a început şi promite a fi mult mal animat de cît a-nul trecut.
a
Fabrica de iarbă de puşcă de la Lă-culeţe, care a Irecut de cât-va timp în definitiva posesiune a Statului va fţ re-organisatâ.
u
Ofiţerii cari vor pleca în străinătate ca să şl complecteze studiile se vor duce la şcâlele de genia din Turin» Fontaine-bleaâ şi Bruxelles.
Citim în Vocea Covurluiulul:
Greva lucrătorilor la gara năşiră încă continuă. Atelierele sunt închise. Lucrătorii persistă în cererile formulate de ei. Nici un incident nu s’a produs. Un pichet de soldaţi veghâza pentru orl-ce e-ventualitate.
tt
Sâmbătă a plecat la Buftea d. judecător de instrucţie şi procurorul ROsâtti într’o anchetă.
A murit în hotelul Dacia, Tache Ra-dulescu, comerciant din Buftea, şi teş-ghetarul sân în unire cu ore-carl per-sone se dice că a furat mortului 47,000 lei din casa de fier din Buftea.
Vineri a ars în Bndeştl hanul (FI ui general Mânu, prdducăndu-se o pagubă de 12,000 franci.
Focul a isbucnit din negligenţa brutarilor care stad sub acelaşi acoperiş.
X
D. Algazi, toplangid de manufactură din piaţa Sf. tihoorghe a încetat plăţile.
Se fiice că pasivul se urcă la aprâpe jumătate milion.
«
La 1 Septernbre i se va inaugura fabrica de hârtie de la Câuipul-Lung a d-lor Socec şi St. lănide.
X
{p
tun
•OIŢA QIARULUI c TELEGRAFUL»
(53)
' u I
MOŞTENIREA
MILIOANELOR
de
J A V E L SATflER
PARTEA A PATRA
I. -
u i
ifil ArlllP
Când ajunse în fata casei bancherului, pnse mâna la inimă şi stătu câte-va momente nemişcat, uitându-se Ia ferestre'e casei.
Uşa şi ferestrele eraţi închise, perdelele erau date în jos.
Făcând o sforţare neciiposcutul trecu strada şi sună clopoţelul,
/
Uşa se deschise şi necunoscutul se a-propiă de ferestra portăresei.
—	Domnişora Rosny e acasă ? întye-bă el.
,0 femee care stătea pe un scaun în
fundul odăiţei se uita curios la necunoscut.
—	D-ra Rosny nu mal stă aci domnule, respunse ea uitându-se la pârul şi barba lungă a necunoscutului.
—	De când ?
—	Cam de mult,.. Să vede că nu ştiţi ce s’a întâmplat. ?
—	Ba da... ştiu acea dramă îngrozitâre insâ nu poţi sâ ’mi spui unde stă acuma d-ra Berta ?
—	Cred că stă în strada Balelor 17.
—	Mulţumesc domnă.
Necunoscutul se duse în acea stradă.
Acolo află că d-ra Berta n’a stat de cât forte puţin şi s’a mutat ţa St-Qermain, în piaţa Castelului.
Mal mult nu putu află Recunoscutul în privinţa locuinţei celor două fete.
Necunoscutul se lnt6r.se în strada St-Honore, se duse în camera Iul şi se culca, după ce se asigură ca geamanţa nul e în dulap.
Dacă vre-uniil din cel cari aii vâdut pe omul cn barba la Paris, s’ar fi aflat patru mal tânjia la St-Gerinaiu ar
fi rămas surprins recunoscând pe acest personagiu cu o orgă în spate şi stând în faţa unul restaurant de lângă gatâ.
Stând ast-fel şi cântând din orgă, se uita cu nelinişte la ferestrele unei casei. D’odată tresări şi abea putu să mai urmeze înainte cu cântecul.
Un cap de fată apăru la ferestrele casei
Era Berta.
Aprâpe în acelaşi timp o altă fată a-păm la fereastra.
Văzând-o muzicantul se clătină pe pi-ciore şi îngălbeni la faţă. Cu tote aceste avu energia să ’şl ascundă emoţiunea şi cu o mână din ce în ce mal tremu-rândâ urmă cu cânlecul.
Cele două fete scimbară câte-va vorbe între ele. Fereastra se deschise şi Elvira întinflând mâna aruncă la piciorele nenorocitului o piesă de 50 bani, învălită într’o bucată de hârtie.
Omul voi să le mulţumească, însă un suspin ’l împiedică să facă aceasta.
Se uită cu ochii plini de Jacriml la cele două fete, apoi plecându-se, luă hârtia ce căzuse la piciorele lui şi întor-rl îi pe
Acel necunoscut era Denacy, după cum cititorii au ghicit de mult acesta ; era Denacy care văzuse In sfîrşit pe fiica
lui şi se asigurase că ea se afla sănă-t6sâ, bună la inimă şi făcând milă celor săraci.
Când voi sâ plece Înt6rse capul spre ferâstră; fetele însă dispăruseră.
»*	.	! ţ
II
Denacy când simţi1 că se cufunda în mare împreună cu partea de dindărăt a corăbiei, închise ochii ca şi cum ar fi voit sâ nu vaflă mărtea sigură de care nu putea sâ scape.
In locul vasului, nu mal rămăsese de cât un vârtej de valuri spumegftnde. Insâ Denacy făcând o sforţat* esupra-naturalâ, eşi d’asupra valurilor.
Instinctul de conservare îi înzeci puterile. El ştia sâ înote de minune şi sâ hotărî sâ scape de acel linţoliu umed şi rece care’l înconjura din t6te părţile:
El voia sâ mal vaflă o-datâ cerul, sâ respire .,er curat, voia sâ trăiască în sfîrşit.
O luptă grozavâ era acâsta, şi Denacy era hotărît să lupte până la sfîrşit.
. ,	- .	.	,	,	| D’o dată Insâ dădu cu mânele de nişte
când capul in alta parte sărută bucata I
de hârtie pe care i-o dăduse fiica lui. frânghl'' Denac? Puse mâna Pe ele> aP°L
la lumina unul fulger, zări un drug mare
de lemn, .care plutea d’asupra apel la
câţl-va paşi departe de el.
De sigur acele frânghii eraâ legate d» drugul de lemn.
Din acest moment t6te sforţările Iul aveaO de scop ca se punâ mâna pe drugul de lemn.
După vre-o douâ+deci minute de lupta cu valurile, ajunse în sfîrşit sâ se urce pe el.
începuse a slabi... după atâta luptă...
PentrUj,moment era salvat, cu t6te a-cestea tot trebuia sâ m6ră.
In jurul lui nu se au^ea de cât sgo-motul valorilor cari se sfărmad unele de altele. l;
T6te bărcile dispăruseră.
Ştim că comandantul vasului dădu-se numărului 75 un costum de marinar. Acest costum era scăparea lui, pentru că el avea ca toţi marinarii un cuţit mare legat cu o lurea de unul din nasturii
vestei.
■
Aducâudu-şl amiute de cuţit vârî mana în buzunar, sc6se cuţitul, taiă frânghiile şi se prinse bine de drugul de fer, le-gându-se cu o frânghie de mijloc. Nu mal cu chipul acesta Denacy putu sâ rasiste valurilor.
încetul cu incetul marea se linişti.
Furtuna trăcuse înainte. D’odatâ în{^ în partea de răsărit o dunga galbena păru la orizont.
www.dacoromanica.ro
TELEGRAFUL — 23 AUGUST 1888

L'Independance de ieri public^ urmâ-tbrele rînduri :
•Regimul parlamentar, care a făcut deja atâtea nenorociri în Europa, desfăşură acum drapelul seu triumfal în es-tremul Orient.
‘Cu începere de la anul viitor japonezii se vor bucura d’o Cameră, d’un Senat şi d’un minister.
‘Tbte ca la noi ! Va fi bre şi un partit colectivist ?,
Negreşit că va fi, de bre-ce se propune a se introduce regimul constituţional a-colo. Suntem însă şicuri că nu va fi un partit mişel care să lucreze pentru interesele străinilor şi contra intereselor ţâ-rei, nici un partit care să voiască dărâmarea constituţionalismului după ce se va înfiinţa şi înlocuirea lui cu domnirea a trel-patru indivitjli de inimă !
n
Bârladul anunţă că înscrierile în şcb-lele primare afi dq,t un mare prisos a-nul acesta ; numai de la şcbla No. 2 de fete aU fost repinse peste 40 de copile înscrise în clasa l-a. De aceea şi anul acesta mulţi copil vor rămânea lipsiţi de bine-facerile şcblei.
Cu prilejul acesta notăm că anul a-cesta, faţa cu nuinârul din anii trecuţi, copil din -comunele rurale s’ati în scris fbrte mulţi în şcolele din oraşul nosiru
x
Lumea noua e numele unul nou ziar ce a apârut în Bacău.
Programul nouiel gazete e : .totul pentru ţară şi nimic pentru noi/
Ii urăm viaţă lungă. Numai de s’ar ţine de programul din capul foiei care e fbrte scurt şi cuprinzător.
X
Citim în Democratul din Ploieşti :
La primăria comunei Gherghiţa,- din plasa Gâmpu, a fost arestat în sâptft-trecutâ şi bătut cumplit în timp de 3 Zile, un locuitor d’acolo, şi ca se nu moră în primărie a fost pus într’o căruţă aşternută cu pae şi transportat la casa sa. Soţia vâdându-1 în aşa stare, a plecat pe dată la Ploescl şi Marţea trecuta a reclamat Parchetului.
Nu seim ce se va fi făcut, dar nu ne aşteptam la lucruri mari, căci aşa este sistema ce domnesce în ţară : Bâtae cumplită în tote părţile! Esemple de acestea avem multe fără sâ fie nevoie a le mal repeta.
X
Ni se scrie din Tulcea că acolo aii sosit mal mulţi iconari, cari povestesc poporaţiei cum că în curând domnia română se va, isprăvi şi Ţarul ya da mari privilegii noei sele provincie.
t
Aurul, aruncat în piaţă de d. Carp, se strânge de câţî-va speculanţi.
AZl a bursă se vorbea ca numai departe de cât la finitul lui Septembre agiul se va urca brusc Ia un preţ fbrte mare.
K
Filoxera s’a ivit şi în viile de Ia Ore-viţa, judeţul Mehedinţi.
Se crede că aceste vil s’aîî molipsit de la viile sârbeşti din Negotin, care sunt infectate de filoxeră.
X
Celebra cântărbţă Elena Teodorinj va da în luna Septembre câte-va represem-taţiunl în Brăila.
X
Citim în Buzeul:
Revolta sătenilor de la Amaru s’a aplanat fără urmări regretabile.
S’aă promis locuitorilor că dupâ espi-rarea contractului de arendă vor fi puşi în posesia moşiei, şi banii ce aâ plătit deja li se vor socoti ca acompt din preţul vînZărel.
Acest arangiament a fost constatat prin-tr’un proces-verbal, încheiat între ministerul Domenielor representat prin d. Ia-covache directorul şi înlre locuitori.
Un asemenea arangiament s’a încheiat şi cu locuitori din comuna Glodenu-Sârat, care se aflau în acelaşi cas.
n
Suntem informaţi, scrie Buziul, că d. Lupu Costaehe, secretarul general al ministerului de interne, este aşteptat la Mi-zil, pentru ancheta.
Dâcâ d. Lupu Costaehe va voi să fie imparţial — ceva mal imparţial de cât în ancheta de la Giurgiu — suntem siguri că va descoperi manoperile petrecute pentru sublilizarea alegerel.
De almintrelea nici se cere mare bâtae de cap; lucrurile s’aU petrecut într’un mod atât de brutal, în cât apar la cel mai superficial esamen. Gomisiunea interimară a mers cu cutezarea penă a încheia un proces-verbal că alegătorii nu s’au prezentat la vot şi de aceea a trebuit se se amâne alegerea. Atâta numai că procesul-verbal subscris de 33 alegători, prin care constată că s’aă prezentat la ora legală în localul alegerii şi că preşedintele Comisiuui! interimare le-a spus că nu se pote face alegerea din cauza lipsei judecătorului care trebue să pre-sideze, este greu de mistuit.
$c
Sâmbătă sera un foc a isbucnit la d. Şincă, şosăua Bonaparte, arzând învălişul unul grajd şi fânul din podul grajdului.
Focul s’a stins pe la orele 9 de către pompieri.
— ■ ■■■«MO ■ M — ■
Procesul d-luî Albu
Să ştie de către cititorii noştri! că d. Albu, scriitorul articolelor dintr’o revistă, care a luat asupra sa greaua sarcină, de a informa publicul europăn despre starea românilor de din colo de munţi a stat Zilele trecute înaintea curţii cu juraţi din Arad şi a fost condamnat şi pus sub pedăpsâ grea, forte grea pentru vina, care ’i-se împutâ, pentru posiţia sa socială şi materială şi pentru că numai un vot l-ar mal fi trebuit ca să fie achitat.
Cugetând asupra acestui fapt Ziarul Tribuna scrie urmâtorele :
.Libertatea de presă exista şi este garantată prin lege, iar, noi ne vom folosi de dănsa. Vom spune resolut şi sincer
părerile nostre, vom constata şi adevărurile cele mai neplăcute guvernului, de câte-orl vom crede, că interesele naţiunii nbstre şi interesele patriei, va pretinde-o.
.Procurorul şi temniţa nu ne va intimida, nu no va face să tăcem. Dacă vo-esce şi îl dă mâna să o facă, pbte d. Tisza să umple tbte temniţele din Ungaria cu .agitatori* cum sunt Românii, care zac astă-Zi în temniţă pentru delicte de presă, şi se va convinge, că tot se vor mal afla bmeni care vor spune fără frică adevărul şi ’l vor spune mereu, până când relele şi nedreptăţile, de care suferim, nu vor peri din ţâră.*
Bine grăiesce confratele nostru din Transilvania. Fără lupta nici un popor nu ’şl-a câştigat drepturile, nu ’şl-a redo-bîndit libertatea.
OBIMA^dirTPODUL ILOAEI
In privinţa asasinare! primarului din Podul Ilbei, despre care am vorbit în numărul trecut, Curierul din Iaşi dă ur-mătbrele amănunte .
Vineri 19 a. c. pe la brele 7 jum. a. m. pe când d. Niculal Gheorghiu primarul comunei. Podul Ubea din plasa Bah-lul jud. Iaşi se afla în arhiva primăriei cu funcţionarii săi, au venit cu căruţa cu un cal individul Procapie Dimitriu grec, parvenit în acel târg, şi lăsând căruţa afară a intrat în primărie a deschis numai uşa la arhivă unde se află d. primar, s’a uitat înăuntru şi s’afi reîntors.
In urmă d. primar eş nd din cancelarie s’a dus în târg pentru a cumpăra bre care obiecte casnice ; numitul grec însă ’l urmărea din pas în pas, şi pe când d. Gheorgiu se reîntorcea din târg în dreptul casei d-lul Ibn Negruş, bărbier din acea comună, strada Naţională, pe Ia orele 8 jum. dimineaţa ajungân-du-1 din urmă cu căruţa, grecul proco-pie Dimitriu, s’a oprit la 6 paşi în urma d-sale şi dându-se jos din cănită a luat puşca ce o avea învălitâ într’un şal şi imediat a tras asupra d-lul Gheorghiu, lovindu’l în spata stângă.
D. Gheorghiu a mai făcut câţî-va pas! şi ce ren il ajutor s’a pus jos în dreptul unei case din apropiere. Asasinul creZănd că nu l’a lovit mortal s’a repeZit asi-râ’l cu puşca ridicată spre a’l lovi eu patul ei în cap. dar, fiind prins pe din dos de cătră un evreu ce se afla aprupe, n’a reuşit şi la acesta. Atunci d. Gheorghiu care nu murise încă s’a reyeZit asupra grecului şi luându’i puşca din mână a căZut fără cunoştinţa, după oare a şi încetat imediat din vieţâ.
Asasinul vâdând că l’au omorâ[ s’a suit în căruţă, a scos un cuţit ce’l avea la îndemână şi dând biciu calului i început a fugi, stând în picibre în căruţă . şi strigând că ori cine se va apropia de el, îl va ucide ca pe Gheorghiu. Ajuns ast-fel până în dreptul primăriei ’l-afi eşit înainte comisarul comunal cu lume multă, cari lovind cu un băţ îa capul c ilului căruţa s’a oprit şi răsturnat şi asasinul a căZut jos, pe care apoi lu-ându’l publicul l’a dus la primărie.
Gazul fiind încunoştiinţat parchetului la orele 2 jum. a şi venit d. prim-pro-curor Teodor la faţa locului cu d. judecător Savinescu şi d. dr. Samfirescu care a procedat la constatarea crimei.
(Serviciul par. al ziarului Telegraful)
Lisabona, 1 Septembre.
Se anunţă din Macoo, posesiuni portu-
gheze. că holera a isbucnit pe borbul vasului de transport India, printre soldaţii îmbarcaţi la Mozambic.
Trel-Zecl şi opt de cazuri s’afi declarat. Ah fost două-Zecl şi pâtru de ţporţl în 48 ore.
Petersburg, 1 Septembre
Poliţia secretă a reuşit a descoperi un complot nihilist Ia Peterhoff. Opt bmeni şi trei femei aii fost arestate.
S’au găsit bombe la domiciul unul conjurat. Tzarul a făcut cadoU şefului poliţiei, colonel Wajak, un inel cu brilante şi subordonaţilor sâl câte o sută ruble.
Gmunden, 2 Septembre.
Impârâtâsa Rusiei, marele duce moştenitor, marea ducesă Xenia şi suita lor au plecat la 11 ore săra în Rusia. El ah fost însoţiţi la gară de familia Cum-berland, de principesa de Galles şi copii sâl şi de Don Alfonso cu sora sa.
St.-Petersburg 2 Septembre ?' Gazeta de Moscova recomanda Rusiei o estremâ prudenţa în privinţa princepe-lul de Bismark, a cărui politică tinde se provbce într’un chip sistematic slăbirea interna şi esternâ a Rusiei, in folosul Germaniei.
Roma, 2 Septembre.
Riforma Zice : Noi credem că guvernul italian nu va replica ultimei note a d-lul Goblet şi că incidentul va putea fi socotit ca închis, după cum guvernul frances el însuşi pare că o doresce, după succesul negativ ce au obţinut în Europa protestările sele.
Athena, 2 Septembre.
Contrariu aflrmaţiunilor foilor germane, Ephimeris afirmă că relaţiunile între regele George şi Ţarul sunt escelente.
Viena. 2 Septembre.
Informaţiunile din Constantinopol confirmă fondul dacă nu forma întreţinerel Iul Munir-paşa cu corniţele Herbert de Bismarek, telegrafiată la 18 August şi desininţifâ cu atât dispreţ de Norddeutsche.
Aceste declaraţiunl ale comitelui Her-berte, cari fură făcute probabil sub formă de mustrări amicale, par-câ aU avut numai ţinta de a face pe Sultanul se re-înoiascâ contractele ofiţerilor germani, şi deeâ ar fi cu putinţă, să sea ore-care acont sbti promisiuni pentru eomandele germane Mauser şi altele. Festa fiind jucată adU cel puţin în privinţa contractelor ofiţerilor, desmin irea Ziarului Norddeutsche era de vulgară conveniaţă.
Atena, 2 Septembre.
Flota italiană din care câte va corăbii afi sosit în raza Pireulul, plecă pentru a merge în mal multe porturi ale Greciei.
Viena, 2 Septembre.
împăratul a sosit aZl diminâţâ la Pro-tivin unde vor începe marile manevre. In acest oraş şi mal cu semă la Pisek, capitala arondismentulul, primirea a fost entusiastă din partea demnitarilor şi a populaţiunei.
e ORE SEARA
. Serviciu special al rjiarului Telegraful
Londra, 3 Septembre.
1 Se anunţă din Constantinopol Ziarului
* Daily News sub reservă, că Rusia ar fi exprimat nemulţumirea sea în privinţa inacţiune! Porţei în afacerea drumului de fier din Bellova şi că d. de Neldoff a1- fi îndemnat pe Pbrta să declare vacant tronul Bulgariei; decâ nu, Rusia ar lua măsuri speciale.
j	Sofia, 3 Septembre.
J Sâmbătă, a apărut un nofi Ziar Christo Botefi care este numele celebrului revoluţionar bulgar. Programa acestui Ziar fiind fbrte revoluţionară, procurorul a ordonat arestarea redactorului săfi.
Londra, 3 Septembre. Corniţele de Hatzfeld, ambasador al Germaniei, a plecat la Berlin, în congediu.
Ultime Informaţiunî
Ieri s’a făcut alegerea primarului şi a două ajutbre la Râmnicu-Sărat.
Lupta pentru alegerea primarului a fost destul de crâncenă.
Primar s’a ales d. I. C. Zamfirescu, iar ajutbre dd. Sava Gherghicânu şi G, C. Gealep,
Suntem informaţi că îndată după reîn-tbreerea sa, ministrul justiţiei se va o-cupa de afacerea fostului colonel Polizu pe care o va trimite îuaintea înaltei Curţi de casaţie, în interesul legei, Zice-se.
AZI nbpte a sost în capitală regina Na-lalia a Serbiei.
Ieri urma să se facă alegerea primarului şi ajutorelor la Galaţi.
Până acum nu cunoştem încă resul-tatuj.
Locuitorii comunei Dadilov din jud. Vlaşca, au pus foc tutor productelor a-rendaşulul.
INSTITUTUL
JErv&iL- ks ac
Strada Fortunei 3, (sub. Caiiuata)
Cursurile primare secundare şi Liceale vor începe la 1 Septembre. Se primesc eleve interne şi externe de la vârstă de 5 ani, înscrierile se fac în tote Zilele.
10-2 c.
INSTITUTUL
„!XjT7nyniiT^“
Calen i î ahovel, 46
Curs primar şi secundar în internat şi preparaţiune pentru bacalaureat. Stu-diele încep la 1 Septembre. 5—34.
(>,»H	«y-j» -An
Bilele Sillllice
Neputinţa lîitrbiUăscâ
Vindecă după ce>a mal noui metode, ra-p| dical, fără durere tjr împediostre; «lupă experienţă de 18 ;>nt. Specialist în IxSlele In mesei
i Strada Emigrat, No. 3, (în dosul şeâîeî militare intrarea din ralea Victoriei prin atr. si. Yoe^oa. (pe liniii Tramraiului-Consultaţium de la 8 a. in. penă la 6 sera.
Loc separat de aşteptare pentru fie-care.
-a» a a»	«i *» ii ♦

*
«
ii
IN S T I T U TU L
ENIU BALTEANU
CALEA MOŞILOR No. 138
Cursurile primar, gimnasiat şi comercial ncep la 1 Septembre, der înscrierea elevilor se face de acum, mal ales a acelora ce vor să urmeze în gimnasiile statului. In acest pension se mal aflâ vacante puţine locuri de interni.
Naufragiatul stând călare pe drugul de lemn şi rezemat cu spatele de o altă bucată de lemn, adormi.
Drugul de lemn plutea îu voia valurilor şi mergând în acelaşi timp în aceiaşi direcţie.
Dacă Denacy s’ar fi treZit în acel moment şi în orl-ce parte s’ar fi uitat nu vedea de cât apă şi iar apâ şi d’asupra cerul. Aceste două imensităţi pare-câ e-rafi unite împreună, ca şi cum ar fi voit să Z>câ nenorocitului: facem în jurul un cerc din care nu vei eşi nici o dată.
încetul cu încetul dunga galbenă de îa orizont se mărea şi devenea mal stră-lucitâre, apoi sbrele eşi ca din apă. 0-rizontul se lumină şi crestelele valurilor scânteiafi pare-că erau în foc.
Când Denacy se trezi din somn, spectacolul era feeric.
Fostul bancher ar fi admirat acest tablou măreţ al naturei care se deştăptă, însă el se gândea la alt-ceva şi anume că pentru cea din urmă dată mal vede sbrele răsărind
Nenorocitul întbrse capul şi 3e uită, în tbte părţile. Nu vedea nimic alt-ceva de cât apa.
In sfârşit nenorocitul văZu că nu mal e nici o scăpare; totul era sfîrşit înjurai lui nu se vedea nici Z fiinţa ome-născă.
Atunci se hotărî să mbră. De ce să mal lupte în zadar. Şi nici nu se putea alt-fel, trebuia se mbră. Nu mâncase nimica de o zi. Se cutremură însă gândin-du-se câ trebue să morâ de fome.
— Nu. . . nu. . . starea în care se afla era de nesuferit, mai bine să sfârşească mal curând !
Denacy deslegă frânghia cu care era legat de drugul de lemn, se ridică în picibre, şi după ce pronunţă încă o dată numele fiicei lui se pregăti să se arunce în apa
D’odată însă văZu în depărtare o mică pată albâ.
Nenorocitul se prinse bine de drug şi se uîtă'la pata albă care se vedea în depărtare.
Acea pată era vre-o pasăre de mare, sau vre-o corabie cu pânZâ ? De sigur câ nu era o pasăre, pentru că pata părea nemişcată. Acea pată era scăparea lui.
Inima lui începu a bate mal tare ce de obiceifi.
Pată alba se mărea din ce în ce. A-cuma numai era nici o îndoială, acea pată era pânZa corăbiei care se apropia.
Denacy era aşa de emoţionat 4în cât se aşeZâ calare pe drug, ca să nu caZâ în apâ.
^Nerăbdător, după câte-va ,minute închise ochii şi începu a se ruga.
Născut într’un departament în care regalitatea prinsese rădăcini profunde, şi cleiul era stăpân, Denacy mai păstra să încă din credinţele ce l le vârâse în cap în copilărie,
Cu tbte câ, când crescuse mare se făcuse atefi, în acele 'momente şi aduse aminte de credinţele religibse ce le avea în copilărie.
Gând deşohise ochit şi ridică capul în sus, pata albă să mărise aşa de tare în cât se putea distinge ca e pânZa unei corăbii.
Corabia venea spre el. Nu mal spunem cât de emoţionat era Denacy şi ce simţea în inima lui în acele momente supreme...
După cum corabia se apropia safi se depărta de el, naufragiatul trecea repede de la o bucurie nebună la desperare.
In sfârşit după o brâ de aşteptare, care păru pentru el un secol de tortură, se convinse că corabia venea drept spre el.
Denacy ’şl desbrâcâ vesta şi stând în picibre pe drug, începu a fâlfâi vesta ca cel de pe corabia sâ ’l potă vedea.
Cel de pe corabie ’l văduseră de mult. Corabia era o goeletă austriaca care se ducea spre New-York.
Comandantul coborî o barcă şi ordonă
unui matelot să se ducă în ajutorul naufragiatului.
După două Zeci minute, Denacy era pe corabie. El însă nu spuse în ce situaţie se află, respunse numai căpitanului câ e un matelot de pe un vas francez care s’a cufundat.
Ajungând la New-York, cheltui în scurt timp banii ce ’l dăduse Râne Denoirau şi directorul închisbrel.
In acâstă stare ’l am văZut la New-York, într’o nbpte, stând pe o bancă, murind de fome, întrebândn-se ce va face a doua-di, neîndrâznind să întindă mâna la trecători şi căindu-se că a scăpat de acea mbrte îngrozitore când era în mijlocul mărei.
Se ştie prin ce împrejurare fericită to-bul s’a schimbat când a găsit cele câteva bilete de bancă perdute de asasinul Iul Picior-de-barzâ.
Ce coincidentă bizara! Acel bani, erau din moştenirea lui Gendrin... Al fi Zis sufletul amicului lui mort, încă veghia a-supra lui.
Punând1 mâna pe cele cinci bilete. Denacy, şi cumpârâ haine noul şi se înţelese cu căpitanul vasului care trebuia sâ ’l aducă în Franţa pentru un preţ dpstul de mic.
Ast-fel Denacy ajunse la Havre.
îndată ce allâ unde stă fiica lui şi Berta, adică o dată ce afla câ stau la St.-Ger-inair, îl veni ideia sâ se ducă în acel loc sâ caute pe fiica lui şi sâ se arunc în braţele ei,
Dupâ ce se gândi însâ bine, ’şl Zise câ e bine sâ păstreze cel mai strict incognito pentru moment.
Acâsta ara un sacrificiu fbrte mare pentru sermanul tată, care nu vâduse d’atâta timp pe fiica sea.
Ce n’ar fi dat el ca sâ o suîngâ măcar o data în braţe ! ca sâ o vadă măcar un moment! sâ’i audă glasul el !
Denacy înţelese câ dace ştirea despre mortea luî a ajuns la urechele fetei, e bine sâ o lase încă cât-va timp sâ crâză acea ştire greşită. Cu tbte acestea trebuia ca lovitura ce o va primi când va afla câ ştirea iu e adevâratâ, sâ nu fie aşa puternică... pentru câ putea sâ se întâmple vre-o nenorocire.
Afară d’asta dacă Elvira ar fi ştiut câ fatal el e în Paris, M ar fi silit sâ fugâ din Franţa ca sâ nu mal audă nimeni de ei.
(Va urma)
---------® —«S1—O------------
www.dacoromanica.ro
TELEGRAFUL — 23 AUGUST 1888
Renumita Cârturăr&să
IULIÂ POLON t ZA 1
»<$
S'a mutat in dosul Palatului < ryal
La Mele Straie) Brătiaiw, No. 51, (Iu colţ) jg
L ligă grajdurile Palatului Regal
Ghiceşte viitorul, prc->
! sen tul si trecutul, p6te des | icoperi şi pagube, furturi,] judecăţi, ori cc secrete ascunse la cari se interesdză | cine-va. Cine aduce semne pdte afla lucruri ascunse :] comori, etc.
MARE MACASIN
9AVI0 ADANIA
Agent de Publicitate Str. Sft. Ion Nou &o. 33.
Yis-a-vis de Legaţiunea Italiană.
Primeşte anunciurl, inserţie şi reclame pentru «Jianul nostru, şi pentru or care alt diar din ţeră şi străinătate.
BAZARDEENGLITERA" A
Sub semnatul, am ondre a anunţa pe Onor. clientela mea atât din capitală cât şi din provincie, că cu oca-siuuea tarifului autonom, am deschis aci în ţdră
0 MWE FABRICA BE HAINE
PENTRU
fc’OL 13AJETI
In care confecţionez haine, după Ultimele Jurnale,
din stofele cele mal bune ale Europei.
Asemenea mal putem efectua şi orl-ce Comande, în timp de 24 ore de dre-oe posedăm un marc deposit de stofe fine din cele mal renumite fabrici.
Sper oâ Onor. Public şi olientela mea, mă va onora ou viaiie'e d-lor, spre a e? convinge de marfa oonfecţionştS aci jn Jţd/ă, şi sunt sigur cS va fi pe deplin satisfăcuţi.	Cu stimă, H. LBIBOVICZ.
1 TOBiA ŢACIU
In Noul Palat Dacia-Romania-No. 4. — Strada LipscauY. — No. 4.
B V CUR KS Ol
CnTsill pe d<u>1 ,:e 22 August 1S88
Cu mp. Vând.
95,/"J 86/S 98 ‘/4 94',* 98— 99
5#/« Rentă Amortisabile. . 5°/0 Rentă Romi Perpetuă, l G°/u Obligaţii de Stat. . . 6*7o	» C. F. R. Regal.
5%	, Municip. vechi
10V« fr.» Casa Pens. 3001. 5®/0 Srisurl funciare Rural.
7«/o	,
5%	».	*	Urban.
6°/o f	»	» • •
7«/0	.
5%	,	,	de Iaşi
Impr. cu prime Bucur. 201. b. Los. Crucea Roşie Italiane Acţ. Bancel Naţ. Rom. 500 1. Soc. Rom. Constr. 5001. . Soc. Dacia-Rom. 200 1. . . Soc. Gr. Roşie Austriacă. . Los. Imp. Sârbesc ... . DI YERSE Aur contra Argint. . . . 1 ,	,	Bilete de bancă
Florin Wal. Austr. . . i Mărci Germane.... Bancnote francese. . . Ruble de hărtie. .	,
84 230— '971/* 107 93'/» 100— 106 83
38—
26—
2 ,U
«
205— 123— 100 245
85
236-
98
108 -94,/» 101 107 84'/'*' 42 -30'—
207-
125
101-
255
„NAŢIONALA
>
SOCIETATE GENERALĂ DE ASIGURARE IN BUCURESC1
Aprobată prin decret regal No. 225, din 25 Ianuarie 1885.
CAPITAL SOCIAL 6,000,000 LEI NOUl
Prima emisiune 3,000,000 lei deplini versaţi 15,000 acţiuni de lei noul 2U0j fie-care, din care 1,000,000 lei specialmente afectaţi ca fond la garanţie pentru j ramura asigurărilor asupra vieţei
Reserva de premii şi fond reserva 850,000 lei
N AŢION A L A asigură :
1. In contra daunelor de Incendii!.—II. Contra daunelor de Grindină (piatră). H — III Contra daunelor de Transport precum şi Yalorî.— IV. Contra Spargere! geamurilor, oglinzilor, etc.— V. Face asigurare asupra vieţei.
a), Capitaluri fixe în cas de deces
Cu participare de 70 la sută din beneficiu în combinaţiunile următâre : asigurări j asupra vieţei uneia sdu a două persâne, asigurări temporale, asigurări mixte cu j capital dublu.
b). Capitaluri în cas de yi6ţă
Combinaţiunile următore : Âsociaţiuni mutuale de supra-vietuire. Asociaţiunl 1 în grupuri de 12 ani pentru copil de la 2 ani jum. pănă la 9 ani inclusiv. — | Contra asigurări capitalul' fixe pentru Dote, fără contra asigurări şi rente viagere j în diferite combinaţiuni.
Până la finele anului 1885, NAŢIONALA a realisat în diferitele ramuri"de asi-j gurârl ca premii aproximative 10,500,000 lei noul şi a plătit ca despăgubiri apro- | ximativ 7,500,000 lei noul.
DIRECŢIUNEA GENERALA
Strada Domnei, No- 12.
MALADIE le PLĂMÂNI
Tntoulosă, Asiliiun, Uatarliol de Bronchilă j
(BRONCHITIS)
Personele care sufer de sus | numitele băle, se pot adresa j personal sau prin scris câtre A. L. Wilhelm, Strada Isvor No. 29, etagiul I.
Asemenea şi în caşuri de mare slăbiciune la copil mici de ţîţă.	(12)
BASINUL MITRASZEWSKI
Brada Poliţiei 4, şi cheul Dâmboviţel
s'itult într’o grădină bine îngrijită, s’a deschis pentru tot sesonul de vară de la 6 ore limineata până la 8 ore seara.
De la 10 până la 12 ore a. m. basinul este leservat pentru dame.
Aboramentul de 10 băl. Lei 6.
OPERAŢIUNI DE CEREALE
Brăila 19 August 1888
-4 .|>j.Ui4\ Ii Wfllt
cumperator	VENZATOR	FEf.Uf.	/i Hectol.	i> u	Preţui în au r	• r-* . S* tfi g-S	OBSERVAŢII
Peirano	Lombardo	(!rftn	2600	60	13 40	S.	
Embirico	Nenovici		1300	60	13 10	m.	
Bellet	Rosemberg	.Grâu v.	1100	60	11 30	»	
I. Orei fus	L. Dreifus	Orz n.	2150	47	5 55	c.	
Peirano	Silberstein		2400	431/2	4 75	0.	
U. Mendl	Petcu		1750	50	6 90	,c.	i -j * <
1. Dreifus	Perlea		1600	48'4	5 75	m.	
Paul	Cambano	Secară	1000	55 '	6 65	»	î îl
»	Perlea		1000	56	7 —	»	
V	1 *	*	700 .	53	6 90	»	, ii-
»			1550	55 L»	7 20	c.	
»		>	1000	55	6 55	m.	
G. Mendl	Politis	»	2200	55 'U	7 55	c.	,
Athanasie M. Thanu, mijlocitor de cereale, JŞursa Brăila
i
T0»c-
ir
diplomată din Streinătate
DHl
, ,J »T,( J.
PIANE
PIANINE Bl ANE /
T
MAX FISCHER
GALATZ, Strada Mare, No. 29.
BUCURESCI, la d. A- L. PAT1N, Magasin d. Instrumente şi Note Musicale, Calea Victorie No. 6 (Palatul Dacia-România)
Mare deposit de renumite fabricate. Construcţiune americană încrucişate.
Preţurile convenabile. înlesnire la plată
închiriere d.e Pianine
3-d.j.
MAGăSla DE
ÎNCĂLŢĂMINTE
EN GROS - EN DETAIE
Recomand Oho-, Public Bucnreştian ,1 iiuincrdscî mele clientele, că magasinu! ui eu diu
i CALEA MOŞILOR No. 8
este tot-d’a-nna bine asortat cn t6te felurile de încălţăminte pentrn
Bârbaţî, Dame şi Copil
de o soliditate garantată şl preţuri avan-tagidse. Recomand asemenea d-lor Corner-ciauţî din provincii că Magasinnl mefi este tot-d’a-nna bine asortat cn tdte felurile de încălţăminte grdse şi subţire, asemenea
OI3MB SI GHBTE
ie Braşov fine, cu preţuri forte moderatele mal găseşte în magasinnl meu tOte felurile da pielărie şi talpe, asemenea pe* tioărie de talpă, toval şi inft in cantităţi mari, preţuri fdrte moderate.
Aduc ia cnnoscinţa onor. mele clientele că am mal deschis un magasiu de încălţăminte an gro tot in Calea Moşilor No. 5.
Cu stimă
1L1E ALECSANDRESCU
Calea Moşilor No. 8.
Q% L
FARMACISTUL
URŢ1I RBOALE
farmacia CHR. ALESSANDRIU română
bl
ii jî i

SINGURUL
Dintre t6te preparatele de gudron care a obţinut o repntaţie netăgăduită in faţa d-lor doctori şi clienţii ce aă constatai folbse surprindStdre e
GUDRONUL ALESSANDRIU
care w întrebuinţezi cu succes contra durerel de piept, tunel provenită in urma guturaiului, iritaţiunl ale peptulul, ttctmu, catar al băşice! udului.—Lipse! de poftă de mSri-eare, «te,—Cu o lingură din acest Gudron pus într'o litră de apă formezi ape de Păcură, care se pdte da cu mult succes la copil contra bblelor mal sus indicate.
Pentru adulţi se iea o lingură de Gudron In apă sa. charatâ safl lapte dulce 2—3 or! pe (ţi. 2 Iei li.
Emplasture gudronat dis Pauvrs Kojnma (Alessandriu).—Contra durerilor Reumatismale, a încheieturilor, mijlocului, durerilor de piept, spate şi alte junghiuri, 1 led ruloul.
Pastile Gumdse-Oodeln-Tolu (Alessandriu).—
Superioritatea acestor medicamente în maladiele de piept este recunoscută de tote celebrităţile medicale. Aceste pastile tn urma esaminăril ce li s’au făcut s’au aprobat de onor. consilia medical superior, 1 led 50 bani Cutia.
Capsule oleo-balsamloe-santaline (Alessandriu).—Remediu sigur contra maladiilor secrete (scursdre, sculament) la bărbaţi, fie în stare pr<5s-petă, sau orl-cât de învechită, se vindecă prin întrebuinţarea unei cutii ce conţine 100 capsule, combinate ast-fel pentrn un tratament de vindecare complectă.— Modul întrebuinţării şi dieta prescrisă a se vedea instrucţiunea ce insoţesce be-care cutie. —Preţul unei cutii 6 lei.
®sr A se observa pe capacul cutiei semnătura, colbre roşie, şi a nu v5 debita alte capsule de a cărora eficacitate nu se garan^ză. Se trimite contra mandat postai ya orî-ce localitate.
DE VÎNDARE LA PltlNCiPALELS FAEMAClI DIN ¥ERA.
ia localităţile unde nu se găsesc aceste preparate cererile să se facă la Farmacia Români Bucuresci fl contra mandat postai espediez in tri-ce localitate
eM CALEA VICTORIEI 77, BUCURESCI, (CISMEUA ROŞIE)

A VIS
Preparaţiunea acestui vin, care pentru miae a devenit un cult e adesea denaturat de unii colegi cari găsesc de cuviinţă a debita alte preparaţiunl în locul acestui vin, de aceia atrag atenţiunea onor. public a-nu primi de cât flăcdne originale
VINUL COPIILOR
PREPARAT DH
CHR. -ALESS AINriDiEtlTT
Farmacistul Curţii Regele
Etatea oe'a fragedă a copiilor 'I face a se îmbolnăvi uşor; pentru a preîntâmpina maladiile se recomandă acest vin tuturor copiilor de la etatea de 6 luni în sus; tinerelor fete le ajută la buna desvoltare a corpului, kită-resce osele şi dă putere muşchilor.—Modul întrebuinţării ;• a se vedea instrucţiunea c» însoţesce fie-ce sticlă. Preţul 3 lei.
Capsule elastice ou ulei de Bicină (Alessan-driu).—O dosă, cutia a 4 capsule x leu, a 6 capsule leu şi 25 bani, a 8 capsule 1 leă şi 50 bani.
Se pote câştigi. într’o ti
300,000 FRANCI
Cumpărând bilete d’ale
MARKI LOTERII TURCEŞTI
A. t-ll-a tragere va avea loc la 30 Septembre i8 ■' 8.
Plata câştigurilor e garantată de guvernul imperial Otoman.
'T’oAvlonl Primelor :
1 mare lot de 300,000- fi*. 300,000 fr lot de Iot de lot. de lot de lot de lot de lot de lot de 'ot de
12 loturi de 28 loturi de 500 loturi dti
Iu
ii
25.000
10.000 10,000
2,000 2,000 2,000 ,
2,000 ,
2,000 ,
2,000 ,
1,250 ,
1,000 (de-eare 28,000 ' v 200000 iT|
25.000
10.000
1 000
2,000
2,000
2,000
2,000
2,000
2,000
15,000
‘550 loturs
400
Total
600,000 fr.
Sinapismul Alessandriu, imuştar în foL —
Acostă preparaţiune esperimentată de autorităţile nostre medicale şi profesori la facultate a constatat că fiind su* peri<5re tuturor celor-l-alte preparaţiunl sîr^ine şi chiar celui de Rigollot. Cutia i leă ^o b *m.
PBl'iŢUL BILETELOR
1 Bilet 5 Bilete 25 Bilete 100 Bilete.
5
24
118
465
fr.
Lista oficială a tragerel, va fi trimisă imediat fie-cârul cumpărător, după tra- I gerea. ee va avea loc irevocabil la 30 Septeiftbre 88.
B
i
Câştigătorul va fi însciinţat prin depeşa în (Jiua tragerel.
C
Tragerea va avea loc la Constanţi0 ] nopol, în palaj.nl Imperial al monetă-riel.
D
Pentru cuinpârarea ţiletelo)*, a se adresa trimiţând banii în mandat poştal, cec, s’afi scrisdre de valdie la ‘directorul Comptuarulul Comercial, glande rue de Tekâ, No. 557,.
Constanţi nopole.
(17)	(Turquie)
_________________________________
Tid>(rtSţ tivului ‘TELEGRAPHUL, Strmd» Blâairl, No. 20.
www.dacoromanica.ro
ANUL XIX, — No. 4834
0
Lai 24 . 12 7
ABONAMENTE: Pentru Capitală
Pentru un *	-.
„	ş6se luni	.
„	trei luni	.
Pentru Districte:
Pentru un an .... Lei 30 n	ş6se hinl	....	»	15
»	trei luni	....	»	8
Pentru Streinătate:
Pentru un an .	In aur lei 40
„	şise luni
„	trei luni.
Abonamentele se fac la 1 fi 15 ale fie cărei luni.
IN BUCURESCI SI DISTRICTE 10 BANI ftUMEflljL ---------------------»
MARCURI, 24 AUGUST 1888
2#
10
UN NUMEIi VEClflU 2C> BA NJ
Abonamentele se plătesc înainte
EDIŢIA ANTEI A
ANUNC1UR1 SI RECLAME
Anunciuri pe pag. IV linia 25 bani. Reclame	„ III	„ . . .	1 laO
„	„II................a	lei
„	„I	...........5	lei
Pentru Inserţii şi Reclame Redacţia «' e responsabilă.
(îpistole nefrancate se refusă, articole nepubltcate se ard.
In Streinătate a se adresa: Francia, Havas, Laffitte et C-nie, place de la Bourse, Paris.
Englitera, Eugene Micoud.gl Fleet Street, K C., London.
Austria, Ilaasenstein et Vogler 2, Wien Rudolf Mosse Zeilerstaette, Wiene. Ungaria, D. Monta Wiest, înBuda-Pesta Servitenplatz.
Abonamentele se plătesc înainte
Redacţiunea, Strada Bl&narî, No. 20.
DIRECTOR POLITIC :	I. C. F UNI) E S C U
Administraţiunea, Strada Bl&narî, No. 20
BUC Uli ESCI, 23 AUGUST 1888
Sătenii şi junimiştii
Pentru un guvern care e în adevăr hotărît se muncăscă, mai rar se pot presinta ocasiuni aşa de potrivite ca acele ce-a avut guvernul junimist.
Chiar de la venirea sea, o cestiune gravă i s’a pus în cale : acea a stării ţăranilor.
Ce-aii făcut junimiştii ?
Ah împărţit cu belşug glonte, au torturat pe săteni, ’i-au tîrât prin temniţe şi la urmă au făgăduit că vor propune reforme noului parlament.
Gestiunea însă a rămas în picidre şi, cu tdtă terdrea ce-aii respendit prin sate, răsedlele nici până adi n’au încetat. Nu trece săptămână, fără se audim că în cutare sdu cutare sat s’au resculat ţăranii.
Şi cu t<5te astea, calea ce trebuia se urmeze guvernul era limpede indicată.
In primul loc, el era dator se facă o seridsă anchetă asupra căuşelor rescdlei, anchetă care ar fi pus în lumină starea clasei rurale.
S’ar fi vădut atunci că un mare număr de ţărani sunt cu desăverşire lipsiţi de păment şi că chiar mulţi din cei împroprietăriţi la 64 aii a-j uns să nu. urşii poşidă^da .cât câte-va prăjini, unii nici măcar o palmă de pământ.
S’ar mai fi vădut că legea de tocmeli agricole nu c respectată, că perceptorii încurcă pe ţărani, că sătenii sunt înglodaţi în datorii către proprietari, că dijma e prea onerosă, că, cu tdte reformele făcute, proprietarii cei răi aii încă multe mijloce ca să esploateze în chip neomenos munca ţăranului si altele.
5	1
După o asemenea anchetă, era lesne se se găsdscă mijldcele de îndreptare şi s’ar fi putut face reforme în adevăr seridse, cari să ridice pe ţăran din starea deplorabilă în care se găseşte.
Un guvern serios, un guvern ho-tărîţ sg îngrijdscă de interesele publice, aşa ar fi urmat. Şi când s’ar fi întrunit parlamentul, un asemenea guvern ar fi avut se-I propuie o sistemă întrâgă de măsuri.
Junimiştii nici un moment nu s’aii gândit să facă aşa ceva; asupra res-cdlelor din Aprilie trecut nu s’au făcut de cât arţchete judiciare. Le trebuiau victime, junimiştilor, şi firesoe că aii avut de unde alege.
Ca şi cum nimic nu s’ar fi întâmplat, miniştrii s’au răspândit în vilegiatură, mulţumiţi cu reformele ce au croit în cabinetele lor, fără cea mai mică cercetare, fără cel mal mic studiu.
Ce fel de reforme pot se fie ?
După cât se spune, guvernul va modifica legea vîndăriî bunurilor statului, făcend mai multe înlesniri de cât erau până acum.
Ce vor folosi aceste înlesniri ţăranilor cari aii fost deposedaţi de pământul dat la 64, pământ pentru care aii plătit răscumpărarea şi plă-tesce şi ad.î fon ci era ?
Ce vor folosi aceste înlesniri ţăranilor cari şi-au perdut, din diferite împrejurări, usufructul pământului lor pe ani de dile — cum sunt sate întregi dincolo de Milcov ?
Intru cât aceste înlesniri vor face ca legea tocmelelor agricole să fie mai respectată ?
Junimiştii nu şi-ah pus nici odată aceste întrebări. Şi nu şi le-au pus pentru că nici prin gând nu le-a trecut se îmbunătăţâscă serios sdrta ţăranului.
Vor face o reformă care va lua ochii câtor-va, care le va aduce ceva popularitate. România Liberă va a-vea cu ce se'şî laude patronii. Iar sătenii vor suferi înainte, şi când xiu vor mai putea suferi, atunci glon-ţele vor ploua din nou.
Remâne de întrebat dacă naţiunea se mulţumeşte cu acâstă sistemă, dacă găsesce vre-un folos din ea.
Ia alegerile viitdre ea are prilej să’şi spue părerea.
D-sa der a încetat de a mal fi român ; nici o lege n’a urmat care sâ-I dea din nou cetăţenia română, după cuib cere Constituţia.
Şi omeni care viaţa lor întregă să plimbă prin străinătate, să bagă în slujbă la străini, jur credinţă străinilor şi să fac cetăţeni străini •— asemenea omeni sunt aleşi de consilieri municipali ai capitalei j României.
Ce ruşine! Ce batjocură pentru bucu- j resceni !
TELEGRAME
[Serviciu particular al diar. Telegraful)
Yiena, 3 Septembre.
Cercurile politice de la noi se ocupă mult de ceia ce se petrece la Gmunden, unde Impârătesa Rusiei presideză un a-devârat congres de principese.
Bruxelles, 3 Septembre.
Nord constată că Crispi n’a fost încurajat în planurile lui nici la Eger nici la Friedrichsruhe.
Chestia Masuahului se va închide în curând.
Străinii la primăria Capitalei
E ruşine pentru noi români de a ve-b^-ăii«ÎUapjlV>e; îl) tote posturile administrative, bă chiar la Cameră^şi Senat, s’au strecurat străini, cari n’aă nici o legătura cu ţerâ, pe care o adminisLrâ<Jă, ba chiar une ori o represintă.
Greci, bulgari, sârbi, arnăuţi, albanezi, nemţi—iată în mare parte cine sunt prefecţi, sub-prefecţi, funcţionari superiori şi une ori chiar deputaţi şi senatori în România.
Grecii, bulgarii şi sârbii se mândresc cu acesta, der noi românii putem 6re să facem acelaşi lucru ?
Ca culmea ruşine! a trebuit să a-vem adi în consiliul comunal chiar al capitalei, de loc-ţiitor de primar pe un ore-care Efrem Ghermani, ales de poliţia lui Voinescu pentru hatârul regelui Serbiei.
Cine e acest Efrem ?
Efrem Ghermani, ne spun omenii cari ’l cunosc a eşit din armata română cu gradul de căpitan în 1867.
Cu suirea pe tronul Serbiei a principelui Milan, d. Efrem Ghermani, ostaşul român şi vărul primar al actualului rege al Serbiei, s’a dus la Belgrad unde a stat până la majoratul principelui Milan, adi rege, când fu primit în armata ştirbă cu gradul de maior şi numit adjutant al Suveranului Serbiei. Ivindu-se însă nemulţumiri printre ofiţerii sârbi, cari considerau pe d. Efrem Ghermani de român pentru că a fost crescut în România, principele Milan fu nevoit să presinte Skupcinei o lege prin care se recunoscea d-luî Ghermani, fără a avea stagiul cerut şi numai pe consideraţia că este rudă în primul rang cu suveranul ştirb, calitatea de cetăţen şerb.
Acesta este un act oficial care se pote controla ori-când, şi trebue să se găsâscă în arhivele Serbiei.
Maiorul şerb, cetâţenul şerb recunoscut ca atare de Adunarea Naţională din Belgrad, d. Efrem Ghermani, rămase cu oştirea sârbă penă după terminarea resbe-lului serbo-turc, când atunci nisce intrigi ale camarilei de la palat, îl sili să se retragă din armată şi fu trecut prin urmare în reserva armatei serbe, în rîndurile căreia figiirâdă şi adi.
D. Efrem Ghermani este der şi a^l maior de reservă în armata rârbă.
Regele se se plece seO $6 plece
Acesta este moto sub guspieiele căruia ieri s’a ales la Galaţi de primar d. G. Ressu, emigratul din Zagora.
Gălăţenii n’ail găsit în mijlocul lor pe un român, care să le represinte oraşul ; gălăţenii, printr’un şir de manopere ale conservatorilor, au isbutit să aibă aţii în capul primăriei p’un ttăssu, care va pregăti candidatura tânărului Cuza, ca să va pune de prozeliţii domniei pământene, la viilorele alegeri.
Frumosă isbâudă !

Informaţiuni Exteriore
Oii, »<*. nA
Din Cair se telegrafiază nrmătorele cu data de 29 August..
Eri pe la asfiinţitul surei ui avanposturile de, lângă Vady-Halfa observară pe
coliliile de la râsări*ţ4ervi.şi cari se retraseră îndată ce zăriră pe eeleroriî q-giptenl.
Pe la unspre-dece ore sera, dervişii se rentorseră şi atacară fortul Kermusa, o-cupat de o garnisonâ de 200 soldaţi e-gipteni. •
Un detaşament de 50 omeni infanterie şi 80 cavalerie plecară imediat din Hady-Halfa cii calea ferată ; când detaşamentul ajunse la Kermusa, dervişii puseseră mână pe o parte din fort ; gar-nisona se apără cu bărbăţie contra dervişilor, cari câştigau teren.
Comandantul trupelor de ajutor, ajunse la timp şi ucise pe toţi dervişii în număr de 80; aceştia se aflau înlăuntrul fortului.
Egiptenii au perdut 16 6menl : sunt şi 27 răniţi.
Trupele egiptene s’aQ purtat minunat de bine în acestâ luptă.
Dervişii erau în număr de 500.
Greva în Havana.
Se scrie din Havana că tote încercările pentru a stabili o înţelegere între lucrătorii de Ia fabricele de ţigări şi patronii, n’au ajuns la nici un rezultat.
Tote fabricele sunt închise. 20,000 lucrători sunt fără lucru.
Flota italiană.— Panica în Grecia.
O corespondenţa din Italia publicata
de Efemeris asigură ca sosirea flotei i-taliene în apele Greciei n’ar avea alt scop de cât o demonstratiune contra Greciei.
Acestâ scire a produs o viue emoţiune la Burse. Mai multe di are anunţau începerea ostilităţilor între Franţa şi Italia.
_L
Soldaţii turci dezertează.
M
Se scrie din Viena (Jîarulul Times câ vre-o 50 soldaţi turci aă deşertat din garnisona din Kirdjali şi ah fugit în Ru-melia orientală.
P6rta a cerut extrădarea lor, însă guvernul bulgar n’are intenţie a da urmare aceste! cereri.
f Soldaţii aU declarat câ ah deşertat pentru că nu li s’a plătit solda pe mal multe luni.
Bnlgaril şi Ruşii.
Fotograful Stoianow a fost liberat de tâlhari fără bani de rescumparare. Stoianow ar fi păţit următorele : Tâlharii ’î-au smuls ceasornicul din buzunar zicând : „Aşa ! vra se zică voi nu vreţi pe Ruşi ?
Tâlharii ah declarat, că aveau de gând sâ pue mâna pe un ministru, mal ales pe Stambulow, pentru care ar fi cerut suma de 100,000 lire. El mal adaugă: „Cu tote astea, după ce am fi primit banii, p6te ’i-am fi tăiat capul*
Ei ar fi proectat chiar răpirea prinţului Ferdinand de Goburg şi qliceaa, cft acest plan le ar fi reuşit cu ocazia mergerii prinţului la mănăstirea Rillo, daca o ceată de tâlhari s’ar fi pus la timp la pândă. „N’am fi făcut nici un rău prinţului, pentru că s’ar fi putut întâmpla ca Austria sâ ocupe Bulgaria, ceea ce n’am vrea de loc sâ se facă. *
Apoi tâlharii aă întrebat pe Stoianow despre situaţia generala politică din Bulgaria şi dacă prinţul Ferdinand se mai pote ţine mult timp. In fine au declarat că dacă guvernul ’l va amnistia, el se vor apuca de ocupaţiuni pacifice. Ua din contra tâlhăriile se vor înmulţi la primă-vară şi vor putea fi atacate chiar oraşe mai mari.
SCRISORI DIN BULGARIA
(Corespondenţă particul. a Telegrafului)
Sofia, 1 Septemb.e.
Hoţii şi tâlhării la drum ţnaţe—Spovedania unul tâlhar de la Bellova-Cei spânzuraţi Ia Teteven —Oficerii bulgari—Resenmpărarea liniei Rns-ciuk-Vama.
Ijilele trecute capitala nostră a fost forte emoţionată de soirea îmbucurâtâre cum că politia nostră ar fi pus mâna pe unul din tâlharii care făcea parte din cunoscuta bandă din Bellova. Pentru a verifica sgomotele râspândite, am mers la sorgintea chiar autorisatâ pentru a mâ informa într’un mod cât se pote de lămurit despre val or ea prindere! făcute.
Iată acum ce am aflat:
Este adevărat câ s’a prins un tâlhar din pădurea Bellova, acest ţâlhar se numeşce Christo Savoff, în vârstă de 25 ani, bine făcut, 'nalt, frumos, cu trăsurile energice ale unui haiduc. Savoff a fost sergent în cavalerie şi deşertând din cadrele armatei fugi acum un an în Serbia. Despre ce a făcut jel la Niş unde s’a adăpostit, Savoff declară c’ar fi fost hrănit şi ospătat acolo de către comiteful ruso-fil din localitate. Pe timpul guvernului Gruici, Savoff a fost înregimentat într’o bandă, care era se ridice pe bosnieci la rescolă.
La perchiziţia ce s’a făcut aşupra sea s’a găsit un paşaport şerb cu data eliberare! de la 12 Aprilie anul curent, dat la Nişu.
După* spusele tâlharului banda din care p’atunci făcea parte şi el sâ compunea din 8 persone, plătite de comitetul rus pentru a intra în Bosnia şi apoi în Bulgaria unde se ridice pe săteni în contra guvernelor stabilite şi în numele „unirei tutulor slavilor.* Iu ajunul plecării bandei, un rus, (sâ (Jice c’ar fi fost un ofiţer rus) le-ar fi <)is, câ poporaţiunea din Sofia e gata de a se ridica şi că în Bulgaria este gata tot pentru revoluţie. Primind aceste informaţiuni banda s’a de-visat în două, muntenegrânul Zelsajian cu trei bosniaci a luat-o spre Custendil, c’a d’acolo să trecâ la Brezina, iar Sa-voff cu cel-l-alţi a apucat-o spre graniţa Bulgariei. înainte de tâte Savoff cu tovarăşii intrară în satele bulgare limitrofe cu graniţa Serbiei, unde au fost răii primite. Văzând că nu isbutesc la nimic şi că cele spuse de şefii lor de la comitet
nu să adeveresc, Savoff cu tovarăşii săi apucă potecile pădurilor şi strîmtorile munţilor, pentru a se resbuna în contra călătorilor de nereuşita scopului politic pentru care au fost. trămişi. In curând banda lui Savoff crescu, primind în sînul săil 5 nuoi tâlhari.
Acestâ bandă, precum ştiţi, a atacat statia Bellova şi a arestat noptea pe Laendler-Binder şi Comp.
D. Binder veni şi d-sa la prefectură, pe când am fost eu Eţcolo. Tâlharul ’l a recunoscut imediat şi adresându-se către fostul seu prisonier a <Jis :
—- Dă’mi două leva (doi lei), căci n’am nici tntun, mi s’a luat tot.
Binder scose bani şi ’l det,e hoţului. Apoi ’l întrebă:
—	Cum ai venit la Sofia şi ce cauţi aci ?
—	M’am desgustat de vieţă în codri, am venit să mă dan pe mâinele poterei, răspunse tâlharul.
Acesta însă nu e adevărat. Să ştie câ banda după ce a primit cele 3.300 lire otomane, rescumpărarea cuvenită pentru prisonier, s’a retras în spre Turcia. Banda în acest moment se compunea de 17 omeni, cari s’aO despărţit în două tabere ; patru din bandiţi se îndreptară spre Serbia şi tocmai din aceşti patru a fost şi Savoff Christu, care se opri la Petro han şi apoi veni în capitală. Apropiindu-se de Sofia, banditul să ascunse în pădurea Grubli-Lan unde să culcă în tufiş. Aci ţr poteră a pus mâna pe somnorosul haiduc. La arestarea sea în buzunarul maa talei s’a găsit 194 lire ot «mane şi jumătate leva în argint, un revolver şi un pumnal atârna de brîul său.
La întrebarea de unde are atâţia bani, Christo a d>s câ aceşti bani sunt restu de cele 250 lire ce a fost partea sea din suma rescumpărărei prisonierilor.
Săptămâna viitdre Christu Savoff va fi judecat de tribunalul militar şi de sigur că... va fi condamnat la morte, precum s’ah condamnat deja cei un-spre-qleee tovarăşi ai lui, cari s’au şi spîmjurat deja la Teteven.
Eseciiţiunea acestor tâlhari a produs un efect mare asupra poporaţiunel. Până acum nici un tâlhar prins în asemenea împrejurări n’a fost încă spânzurat.

1

*
* *
Guvernul nostru a luat disposiţiunea forte bună de a rechema pe toţi ofiţerii trămişi în Belgia pentru a’şl face studiile acolo. Aceşti ofiţeri să vor trămite de aijl înainte în scolele militare italiane,
*
* *
Guvernul nostru a primit din Bucureşti şciri detaliate privitore la mişcarea refugiaţilor noştri! politici. Sâ ştie câ a-ceşti refugiaţi au fost chemaţi din Rusia de către d. Hitrovo care, precum se vede, din noii s’a pus pe lucru.
Z. X.
INFORMAŢIUNI
Ni se scrie din Sinaia că nu este adevărat scjrea dată de mn^le diar®, eujn că d. general Barozzi arţfi «fost acoP» ca se supue 1# iscălitura reg^ă decretul 4® di-solvarea Camerilor. D-sea a fost dilele a-cestea la castelul Peleşi, însă ca sâ su-puie iscăliturei regelui decrete cari privesc serviciul săă de la minister iul de resbel.
Ni se adaogă apoi că d. Dumitru Ghica face forte dese şi lungi visite la palat unde se întreţine cu şeful statului asupra viitorelor chimbărl ce trebue să aibă loc în ţârâ. Atât înaintea eonsilielor de miniştrii cât şi după ţinerea lor d. Dumitru Ghica a fost chemat continua I de rege şi consultat.
X
Aflăm că regele va sosi în capitală <pe la începutul luneî viitore ca să inspecteze trupele de cavalerie ce vor fi concentrate în jurul capitalei. Atunci ni sâ
]
www.dacoromanica.ro
m
TELEGRAFUL — 24 AUGUST 1888
afirmă ca se va tine un consilia de mai mulţi bărbaţi politici asupra mai nultor cestiunl interiâre şi esteriore.
X
0 frumâsă scire pe care ne-o dă 16ia pahonţilor din strada Clemenţei. Luminăţia sea principele Gheorghe Bibescu va sosi peste căte-va cjile în ţâră. Suntem şicuri că ţâra va sălta de bucurie şi îi va aşterne calea cu flori. Se va da bre şi tunuri ?
Acbsta trebue sâ ne-o spuie fbia fran-cesă, negreşit în altnumâr, când va publica programa.
X
Independenţa neromână e bogată în noutăţi, fbrte importante. A<Jl ne spune că Adunările se vor convoca la 15 Noembre !
Cine scia bre acesta ? Etâ dâr o noutate care va pune In mirare lumea despre pătrunderea şi prevederea celor de la f6ia pahonţilor.
X
Spiritul de şantagih nu p6te dispărea din presa noslra. Sciam o foiţă care nu trâ-eşte de cât din specule meschine. Nu credeam însâ că şi f6ia pahonţilor sâ ajungă acolo. Un om bogat ca d. Lahovary p6te sâ’şl vân(jă politica diărulul la o putere 6re-care, pentru scopuri de partid, şi pe sume mari, dâr nu ne-ar fi trecut prin minte ca se ajungă la şicane contra unor antreprenori de pavagie sâa canalisare. Cu t6te acestea a(Ji avurăm nenorocirea se vedem şi acâsta. Societatea belgicâ de canalisare e râfuită groznic şi se cere intervenirea primăriei ca s’o pue la regula... decâ nu va recunoşte mal dinainte că Independenţa este cea mal influentă foiâ din capitală.
X
Ambulanţa militară care era duse la băile de la Lacul-Sârat cu 160 soldaţi s’a întors în capitală.
X
Mâine se va ţine la Castelul Peleş un consilia de miniştri sub presidenţia regelui.
X
Statua lui Miron Costin va fi inaugu-ruatâ la 14 Septemvrie.
n
D. W. Hegel, turnătorul statuei lui Miron Costin, este găzduit de d. V. A. Ureche.
X
Parchetul a hotărât ca este caz de urmărire în contra ţăranilor din comunele Lipia-Bojdani, Dascălu-Creaţa, Greci-Grâ-diştea, Peri-Petchit Micşuneşti-Greci- şi Ferbinţl.
X
Judecătorul de instrucţie ’şi a dat ordonanţa în afacerea Preda Fântâuaru, autorul atentatului contra ferestrelor Palatului.
Ordonanţa conchide că Fântânaru nu e responsabil de actul comis.
X
D. major Barozzi, fratele ministrului de resboiu a fost numit prefect în locul d-lui Poteca, la Constanţa.
X
S’a pus sub presă o nouă operă ino-ditâ a regretatului Yasile Conta : Premiere pricipes composant le monde.
Colegiul III electoral pentru consilierii judeţiani de Vasluiu este convocat, spre a alege doui consilieri, în tjiua de 30 Septembre 1888, în locul vacanţelor rămase prin demisionarea d-lui N. Gheor-
ghiu şi încetarea din viaţă a d-lui î). Vasiliu.
Delegaţii se vor alege în <jiaa de 18 Septembre 1888.
H
Colegiele electorale pentru consiliul judeţian de Prahova sunt convocate, spre a alege fie-care câte 8 consilieri jude-ţiani în cjilele urniâtâre :
Colegiul I	în	diua	de 18 Septem.	1888
, II	»	»	» 19 Septem.	1888
, III	»	,	, 20 Septem.	1888
Delegaţii colegiului III se vor alege în (jiua de ,7 Septembre 1888.
S’a deschis pe sâma ministerului de instrucţie un credit de 3,000 lei pentru acoperirea cheltuelilor ce vor necesita trimiterea unui represintant din partea României la congresul al 8-lea al orien-taliştilor, care se va ţine în Septembre viilor la Stockholm.
X
La congresul orientaliştilor, România va fi represintată prin d. Hajdâa.
X
Atjl regimentul 1 de geniu a executat un simulacru de luptă fârte interesant.
Planul a fost de a se lua cu asalt gara de la Bânesa.
După luptă s’a dat un dejun în pădurea de la Bânesa. D. general Berendei a asistat la aceste manevre.
Disâră, regimentul cu musica în cap se va întorce la casarmâ.
X
Pe la sfârşitul sâptâmânei d. dr. Asachi se va întorce în capitală venind din Paris.
X
Ijiarul Lupta află câ cronica din Adevărul în care se batjocoresce Regele este scrisă de către d. Eugenio Ghica, redactor la Epoca.
Descoperirea făcută de d. Panu nu ne surprinde de loc.
X
Aflăm cu bucurie câ direcţiunea G. F. R. ar fi consimţit sâ satisfacă cererile modeste ale greviştilor şi cu acest mod a pune capăt grevei, care nenoroceşte sute de familii ale valoroşilor lucrători de la atelierile gârel de Nord.
X
Adl a sosit în capitală d. Stirbey, ministru junimist al domeniilor statului,
X
Piarul Bizantis din Constantinopol de la 20 ale curentei anunţă câ Sultanul a conferit următorele decoraţiuni :
D-lor D. Sturdza şi M. Ferichide ordinul ,0smania* clasa I.
D-lor Aurelian şi Gr. Ghica ordinul „Megidie* clasa I.
D-lor Gogu Cantacuzino si D. Protopo-pescu ordinul ,Osmanie* clasa II.
D-lor Tr. Giuvara şi Gh. Ghica (secretar al ambasadei nostre din Constanti-nopol) ordinul .Megidie* clasa II.
X
D. Al. Ghica Rragadiru a fost numit consul la Pesta în locul d-lui Fara.
X
jjSe vorbesce că lucrătorii de la arsenalul armatei vor sâ se pună în grevă.
X
£ Se Jice câ mal mult de 100 lucrători de la gara de Nord aU cerut direcţiunel se fie primiţi a reîncepe lucrul. Unii din ei aa spus câ ueştiind carte nu ştia ce aa iscălit.
________________X
FOITA OLARULUI ‘TELEGRAFUL,
(54)
MOŞTENIREA
MILIOANELOR
de
JAVEL SAUGER
PARTEA A PATRA 11
In acest caz era cu neputinţă s6 se mai probeze nevinovăţia lui sau cel puţin era nevoit se lase pe Renâ şi Jarier să se ocupe d’acesta. Inse Renâ depărtându-se d’acea pe care o iubea, n’ar fi încetat de a o mai iubi ? N’ar fi uitat el pe Elvir a şi s’ar mai fi gândit la sarcina nobilă ce şi-o luase ?
Nu; trebuia se se ascunzâ, se remână necunoscut de nineni, chiar de acei cari
îi iubea mal mult în acestâ lume. Afară d’asta, el era mai sigur câ va fi mai liber ca se caute pe omul cu mânele mis-teriâse, pentru că Denacy era convins a-cuma ca sbrta lui depindea de arestarea acelui om.
D'allă parte, Denacy ardea de dorinţa de a vedea pe fiica lui. Atunci el se gândi să-’şi cumpere o orgă şi se cânte pe strade la St.-Gerinain. Cu chipul acesta era sigur câ va vedea pe fiica, cel puţin o mi-nută d6câ nu mai mult.
Dacă va vedea pe fiica lui, atunci se va întorce la Paris, va umbla prin tote mahalalele, va intra prin tote cărciumele tunelurile cele mal infecte, va sta pe bulevardele exteriore, şi în acest chip va câştiga ceva gologani şi pote va deseor, eri pe omul cu patru degete.
Cititorul a vâijut că cea d’intei dorinţă a lui s’a realisat.
111
Drumul ce duce de la Belleviile la Sâvres e încântător, pentru că trece printre o mulţime de vile perdute în mijlocul unor grădini cari sunt adevărate cuiburi de verdâţă.
Acest loc e cel mal căutat din tote locurile din jurul Parisului.
Acvlo petrec cei bogaţi, cari pot găsi
Două baterii de artilerie din regimentele 2 şi 6 sunt concentrate pe (jiua de a<ji pe picior de râsboi.
Ambele baterii vor merge pe platoul de la Gotrocenl, unde vor executa diferite exerciţii de lupte.
Inspectorul general al artileriei va a-sista la aceste exerciţii.
X
O bandă de 12 tâlhari călări şi armaţi care ’şi are cuibul în” pădurea Ciorno-leasa din plasa Olteniţa a atacat alaltăieri | e un trecător, trăgând asuprâ’t mal multe focuri de revolver care însă nu i'au atins.
Se crede că acâsta bandă a comis crimele din valea Tânganulm şi Pante-limon.
u
La 29 August se va vinde prin licitaţie la Mitropolie diferite tablouri, cărţi şi alte obiecte din averea Mitropolitului Primat.
X
Citim în Vocea Covurluiulut de luni 22 August :
Astâ-nâpte s’au găsit între magasinele cu cereale din port doui 6menî, unul mort, altul înjunghiat, dar încă trăind. Ambii erau lucrători la atelierele căilor ferate ; cel înjunghiat este dintre grevişti, mortul e dintre negrevişti. Parchetul cer-cetâzâ.
X
Acelaşi <Jiâr scrie următorele :
Nişte locuitori ce mergeau asta-n6pte cu carele spre comuna lor, pe dâlul Ţi-glinel, au fost jâfuiţl de o bandă de hoţi. Unul are capul spart.
X
Posta de sâmbătă tăgăduesce câ în Ianuarie patronii săi aa voit să pună candidatura tânărului Cuza. Noi, scrie Vocea Covurluiuluî cunoştem persâne, ştim locul şi împrejurarea în care s’a tratat cestiunea, dar nu vâim a usa de nume de persâne prin publicitate. Spre a constata însâ cu cine e adevărul, propunem un mijloc: sâ se numescâ un juriu mixt de ondre pe 3 persdne, şi luăm angajamentul a’I da anume numele personelor de ia cari se vor putea încredinţa cu cine e adevărul. Primesc acesta ?
AFARA DIN LEGE
Primim următoarele din partea unul sătean :
Incâ din luna trecută am voit sâ aduc la cunoştinţa d-v6stre infamiele ne mai pomenite ce se comit de către primarul comunei Scorţaru-Veehiu, judeţul Brăila; în timpul de faţă însă gândindu-mâ câ dâcă aşi face acâsta, pe lângă câ aş fi persecutat cum sunt, dâr mi s’ar (jice că din acesta voia a face o cestiune politică, m’am poprit de la ori ce comentarii ; der vâ(jend că infamiele acestui primar aU mers până acolo unde numai o fiară sălbatică ar fi mers, ’ml permit a aduce la cunoştinţa d-vostrâ următorele :
Aci legele ţârei care sunt făcute după cum ştiţi pentru binele public, sunt nesocotite şi călcate într’un mod ne-mal pomenit de către actualul primar. Ga sâ arăt tote acele călcări şi infamii ’ml este peste putinţă de ore-ce spaţiul nu ’ml permite, totuşi ţin a vâ nota câte-va din aceste fapte.
un loc de petrecut la doi paşi de Paris şi în acelaşi timp | ot se’şi facă afacerile lor în oraş.
Comunicaţia între Paris şi Sevres e forte uşorâ. Acesta din urmă localitate se află situată între douâ linii ferate.
Cinci (jile după scena de la. Belle viile, la care asistase Serafim Iucart patru in-diviiji coborîrâla Sâvres de pe Imperiala unui tramvai care face serviciul între Paris şi Versailles.
Erau unspre-^ece ore sâra.
Era cam frig şi cei patru indivizi ca sâ se mai încâlzâscâ începură a da din mâini şi piciore, a face mişcări repezi. ■
—	Al dracului e de frig, (jise unul din ei, care avea fisionomia unui pungaş.
—	Cam aşa e, râspunse un altul lo-vindu-se cu mânele pe spate, ca sâ se mai încâlzoscâ.
—	Nu e de chip, «jise cel d’ântel, trebue sâ intrăm într’o cârciumă, sâ bem ceva... alt-fel nu ne mai încălzim.
—	Aşa e, (jise un altul. Insă nu prea treque sâ umblăm prin locuri frecuen-tate în acestâ parte, pentru câ...
—	Mai e vorbă, (jise cel d’ântel care avea o şapcă în cap... Credeţi câ dacă n’aşl avea un prieten aci ve aduceam...
—	Aşa e, (jise «nul din cei-l'alţi trei.
—	Veniţi după mine, $ise cel cu şapca
www.dawrpmanica.ro
In (jiua de 15 corent, locuitorii Chiriţâ S. Sârbu şi Ion P. Sârbu aO fost nu numai maltrataţi prin ofense orale cu îu-juril şi ameninţări de numitul primar, dâr aa ordonat arestarea lor în mod ilegal la al cărui ordin de arestare vătăşelul Tudor ’l-aa luat tîrâşi ai băga în arest şi acâsta sub pretext câ de ce acei locuitori s’ar fi consultat cu alţi prieteni şi rude ale lor sâ’l denunţe prefecturel câ e cârciumaru şi după disp. ari. din legea electorala comunală nu poate fi primar, şi dacă e, el e prin frauda lege! şi câ introduce băuturi şt se sustrage de la plata de accis. D-le redactor, art. 13 din Constituţie prescrie clar câ: libertatea individuală este garantata şi nimeni nu pote fi urmărit şi arestat de cât în puterea unul mandat judecătoresc. Cum dâr acest primar, venit de câţi-va ani aci şi care la început avea presenţa unui cerşetor, distruge şi calcă aceste mari libertăţi. Nu ’l-a fost în d’ajuns, tdte acestea ci a doua (ji însă ce sâ ve(jl, lucruri ce nu s’aa mai vâdut până astâ-<jl, 17 August, a. c., de când e satul acesta}: Ne pomenim cu ajutorul sub-prefecturel la activul căruia avem multe de (jis, unde soseşte în comună însoţit de mai mulţi călăraşi şi în unire cu primarul ordânâ acelor călăraşi a se introduce în domiciliul locuitorilor Chiriţă S. Sârbu şi I6n S. Sârbu spre a’i ridica şi aduce pe şus, aşa că aceşti călăraşi ajungând în domiciliul acelor locuitori ’i-aU ridicat cu forţa din ariea j unde muncea a, iar femeele şi copiii lor j înspământaţi de groza şi sunetul săbieior şi alarmele călăraşilor, plângeaa amar după bărbaţii lor pe cari călăraşii îi duceau sub escortă, par-câ o invasiune străină venise în sat, căci era ceva îngrozitor, d-le redactor, şi ori-cine ar fi vâdut acest vandalism nu s’ar fi putut abţine ;de a nu plînge şi a nu dice : ‘Sărmane şi nenorocite ţăran, care te numeşti temelia statului, în ce hal al ajuns,!. In fine ajunşi înaintea ajutorului sub-pre-fectulul, acesta în loc a le face dreptate, din contra ’i ameninţa a’i trimite cu călăraşii Ia arestut sub-prefecturel şi puşcăriei, tratându’l mal râa ca pe nişte hoţi de cai, şi pentru ce tote acestea? Pentru câ a denunţat prefecturel pe acel primar pe care autorităţile îl protegâjâjcă e câr-ciumar. Ei, cum, în puterea cărui inundat acest ajutor de sub-prefect şi primar a violat domiciliul numiţilor locuitori şi ’l-aa ridicat cu forţa armată de la căminul lor şi le-a speriat femeile şi copiii în cât astă-di zace bolnavi la pat ? Când art. 15 din Constituţie_prescrie câ : domiciliul este neviolabil şi nici o visitare a domiciliului nu se pote face de cât în caşurile anume prevâdute de lege.
In faţa acestor infamii ne mai pomenite, protestăm sus şi tare şi le denunţăm ţârei ca întrâga presă sâ ridice vocea et puternica, ca cei în drept se ia cuvenitele .mâsuri spre a se trimită anchetă la faţa locului pentru darea în judecată şi revocarea acestor funcţionari.
Un sătean.
STATUA LUI MIROM COSTII
Autorul colosalei siatuie al martirului nostru, d. W. Hegel, a sosit în capitală. D-sa vine pentru a dirige lucrările pri-vitâre la ridicarea statuiei şi aşedarea sa pe soclu de la laşi.
D. Hegel va espune statuia la noi în Capitală. Venitul din acâsta esposiţiune va mări fondul statuei.
Suntem siguri câ bucureşlenii mic şi măre, vor alerga a privi măreţa operă sculpturală a d VV. Hegel.
Un afiş special va anunţa deschiderea esposiţiune!.
O bandă de pungaşi îndrăzneţi.— Cum se deralisdzâ un apartament. — Un denunţător
Serviciul siguranţei publice a adus un mare serviciu poporaţiei parisiene punând mâna pe o bandă de pungaşi îndrăzneţi, cari aa comis trei furturi importante.
Acei cari aa comis aceste furturi, dupâ o scurtă cercetare aa fost arestaţi. Iată în ce împrejurări :
Cele d’intâî cercetări
Când s’a comis furtul de 300,000 lei în titluri, la d. Benoit, d. Goron, şeful siguranţei publice a telegrafiat la Londra şi Bruxelles, pentru ca sâ proceda la cercetări în acele oraşe şi să se aresteze orice individ care ar încerca sâ vendă titlurile furate, al căror numâr se ştiea.
Cele d’întâl cercetări puseră pe şeful siguranţei publice pe urmele hoţilor. El află că un ore care Catusse, certat cu justiţia luase parte la acest furt. Fără a perde timpul, el trimese agenţi în Iote părţile.
Un denunţător
In acâsta împrejurare norocul îi veni în ajutor. Pe când agenţii umblau în t6te părţile, un om veni în biurotil şefululul siguranţei publice. Acel Om era însuşi Catusse.
Pentru ce venise el ? Sâ denunţe pe complicii şi acesta din resbunare. Tovarăşii lui se purtarâ forte râd cu el, dupâ cum vom vedea în curând.
’Şl p6te închipui cine-va cu câtă satisfacţie d. Goron primi pe Catusse.
Acesta istorisi cum s’a comis furtul Ia Benoit jnsâjiu spuse nimica despre cele alte' doue, anumectuf strada Notre-dame-de Nazaret şi Montaigne, la care luase parte.
Scopul lui era că denunţând pe tovarăşi sâ scape de pedepsă.
Acest şiretlic însâ nu’i ajuta de loc; în momentul când Catusse voi sâ plece, d. Goron îi puse mâna pe umăr ijicând :
— A! nu crede că mal pleci d’aci ; în numele legei eşti arestat.
Catusse începu sâ protesteze. El însâ fu arestat şi fâcânduse percheziţie la el s’a găsit mal multe objecte furate din strada Montaigne şi mal multe hârtii cari arâtaa câ e complice cu acel pe cari îi denunţa.
Cu multă delicateţă, şeful siguranţei publice conduse pe Catusse la închisâ-rea centrală şi începu cercetările dupâ denunţările primite.
Un succes strălucit
Vineri sâra, Goron arestă pe unul din capii bandei, anume Lacaille. A doua (ji

pe cap... însâ ridicaţi gulerele în sus ca sâ nu vâ va<jâ lumea la faţă... La vremea asta, e permis sâ facem acesta.
Dupâ cinci minute ajunseră în faţa u-nel cârciumi cu două faţade, una în strada principală şi alta în o stradelă.
Cel ce mergea în frunte intră în stradelă se opri în faţa unei uşi pe care sigur câ o ştia, ca sâ o potâ distinge în întuneric.
Lovi de douâ ori în uşă; după câte-va momente uşa se deschise.
Intrând, observară că sunt într’o curie lungă, care avea d’o parte şi de alta mai multe boschete.
Vara acesta curte trebue sâ fi fost frumuşică, în acea epocă a anului avea însâ un aspect lugubru.
Cei patru indiviiji intrară într’o cameră mare în care era un bilard. Stăpânul stabilimentului după ce dădu mâna cu omul cu şâpca în cap, făcu lampa mai mare şi întrebă :
—	Ce poftesc d-nil ?
—	Nişte vin fiert.
—	Forte bine, îndată.
Cel patru se aşezară la o masă.
Cititorul a recunoscut în omul cu şapca pe Eugenia (Jis şi Cap-de-mort.
Cei alţi trei erao Şopârlâ, Gât-deMup şi Veveriţa,
BHWBBMBMea! mmstssBt
Cu o di înainte, aceşti trei din urmă avură întâlnire cu Eugenia, în piaţa Louvre, care le propuse ,o afacere superbă*.
Vom vedea îndată acea afacere.
Când Eugenia le spuse planul afacere!, Şopârlă strigă ;
—	Ce păcat câ Bibi-patru-degete nu se mai ocupă cu asemeni afaceri.
—	Am putea sâ’l dăm de ştire (jise Eugenia.
—	Nu ştim adresa lui.
—	Cum ! nu ştiţi pe unde umbla el.
—	Nu.
—	Unde vâ întâlniţi cu el ?
—	Nu ’l am mai vâ(Jut de mult... De la o afacere ce am avut-o nu de mult, nu ’l am vâ(Jut de cât odată.
—	Vra să <jicâ ’l ai văijut ?
—	Da, la grădina Plantelor. Acolo ne întâlneam cu el în t6te Sâmbetele... Iu-tr’o Sâmbătă mâ preumblam pe alea principală de vre-o oră aşteptând pe Bibi.
D’odatâ vâd două fete care se apropie de mine. Mă uit la ele... inima începu să bată mal tare ca de obiceia..
—	Ştrengarule! ’ţi eraU drage fetele.
—	Una din ele, anume cea blonda surîzând se apropie de inine.
—	Vroia sâ rîzâ de tine, (jise Euge-niu Cap-de-mort.
i
(




TELEGRAFUL — 24 AUGUSi’ 1888
puse mâna pe un alt complice. Fâcân- j dusă perchiziţie la domiciliu se stabili că « el luară parte la cele trei furturi.
Mai rămânea să se prindă încă doi \ .membri* din bandă, anume Ghesnay şi j Mariâ. D-nu Goron ailâ că unul din ei | a plecat în Belgia. Iată cum au fost a- j restati şi aceşti doi hoţi.
Şeful poliţiei ca se nu piardă timp j plecă în Belgia la amanta lui Chesnay şi o arestâ. La ea s’a găsit mai multe objecte cari proveneau din unul din cele trei furturi.
Alte descoperiri
Goron trimise pe femeia Lefevre, a-manta lui Ghesnay la închisâre apoi supuse la un nou interogator pe Gatusse. De la el află tot ce voia. Gatusse fără multă vorbă spuse cum s’a comis şi cele-alte două furlui.
Furtul din strada Notre-dame-de-Nn-zaret.
Acest furt a fost combinat de Gatusse, Lacuitlc, HYise, Chesnay şi Mărie.
Acest din urină, pricepui, ia furturi, cu ajutorul unor chei falşe deschise uşele apartamentului d-lui Benoit pe când a-cesta era la Bursă.
Stând in salon, banda discută mijlocul cel mai eficace de a comite furtul. Gatusse <Jise : casa cu bani nu trebue sfe fie cu secret, douî din voi anume Ghesnay şi Mariâ se intraţi în camera de dormit a stăpânului să staţi până noptea se’l furaţi cheia, să deschideţi casa şi să furaţi tâte hârtiile din casa de fier.
— Ne-am înţeles 1 strigară hoţii şi plecară.
Ghesnay şi Mariâ ’şi (Jiserâ: am li nişte dobitoci dacă am lucra pentru cei-l’alţl tovarăşi.
El se duseră la Benoit şi cu ajutorul unei chei falşe deschise casa şi luară toţi banii.
Tovarăşii îi aşteptară în zadar, cei douî hoţi cum puseră mâna pe bani plecară unul în Anglia, cel-l’alt în Belgia.
Acuma ’şi înehipue cine va furia lui Gatusse când află acesta.
Şi la al doilea furt, Gatusse fu tras pe sforă ; tovarăşii lui împărţiră banii furaţi fără să’l numere şi pe el.
Ultima Oară
In cel din urmă moment, aflăm că Ghesnay şi Mariă aii fost arestaţi.
g»»l—
CURŢI şi TRIBUNALE
Cum progresdză maghiarizarea Pestei
[Un intermezzo la tribunalul local d’acolo].
Gazeta Transilvaniei primeşte urmfi-t.6rea corespondenţă din Budapesta :
Nu pot trece cu vederea un intermezzo petrecut într’o şedinţă a tribunalului penal din ,Fortuna" în Pesta.
E acusat un ceasornicar: Schmiedt Jakob, lsrailit de 50 de ani, pentru de-fraudarea mai multor ceasornice, cari le-a primit spre reparare.
înainte de a răspunde la întrebările generale, declară că nu scie unguresce.
Preşedintele : unde ai fost născut ?
Acusatul : Aici în Budapesta.
Preşedintele : Fiâ-ţi ruşine ! Dacă vo-iescî se trăiesc! în ţara noastră, eşti dator să înveţi şi să vorbeşti limba nâstrâ !
Stern Jacob, păgubaşul, e din Buda-vechiâ. Nici el nu vorbesce unguresce. I, Preşedintele : Cum e cu putinţă să nu scit d-ta unguresce, când esci născut, iu patria ungară, te hrănesc! tot aici, mâncând pânea nâstrâ ?
Păgubaşul firesce, tace. Ge să şi dicâ bietul ?
Preşedintele: N’avem lipsă de patrioţi, ca şi d-ta.
Un alt păgubaş asemenea provocă in-dignaţia marelui patriot preşedinte, fiindcă nici dândsul nu vorbesce .limba statului.*
Preşedintele : Ruşine, mare ruşine !
Mare ilaritate în auditoriu. Toţi râd.
Preşedintele : Cine voescesă râdă şi să-şi petrăcâ să iasă din sală afară E f6rle regretabil, că auditorului"’! vine sărâdâ de a-ceste ! Cine trăesce în ţara nâstrâ şi mănâncă pâne ungurească, ar putea să scie limba maternă; dacă nu, atunci să o înveţe din respect către patria !
N’am aufţit nici un aplaus la aceste cuvinte ale „marelui patriot* Geza Ko-ssuthenyi.	T
----f.	n—r------
Institutul Meteorologic
din
BTJOTJ^BSCI ;L
Meteorologia îu România.
Sub acest titlu se află cele ce urmăză îu numărul din Iulie a. c. la pag. 120 din American Meteoroloqical Journal, care apare la Ann-Arbor în Micliigan, Statele-Uiiile din America, si care este unul din organele cele mai autorisate în sciinţa meteorologiei : »A1 doilea volum anual al serviciului meteorologic al României pentru 1886 este uu volum în cuarto, ca şi predecesorul săO, cu 322 pagine. Volumul conţine 588 pagine şi este împărţit în trei părţi : partea a treia singură conţine 322 de pagini, publicat românesce în paralel cu limba franceză. Asemănarea limbii române cu cea latină este numzî superficială ; ea devine ilu-sorie când se ezaminează mai deaprâpe.
Din raportul, care însoţesce volumul ce avem dinaintea nâstrâ, vedem că acest servicii! face parte integrantă din institutul meteorologic, care depinde de mi-nistorul agriculturii. Institutul posede a-cum o staţiune meteorologică de întâiul ordin în Bucuresci, 16 de al doilea ordin şi 13 staţiuni udometrice.
Observatorul din Bucuresci a găsit un bine-făcător în Vasile Papa, care a dăruit institutului suma de 10,000 dolari (50,000).
Volumul, de care ne ocupăm, coprinde între altele trei memorii ale Dr. St. He-pites, directorul acestui serviciu. Unul tractează de clima Bucurescilor în 1885 şi sunt discutate observaţiunile până la şi inclusiv 1852. Al .doilea memorii! tractează de mijlociile barometrice laBu-curesci şi al treilea se ocupă cu planul organisărit serviciului meteorologic.
Observaţiunile publicate sunt relative la Bucuresci şi coprind observaţiunile o-bicinuite ale staţiunilor de primul ordin. Multe observaţiuui din cele-l-alte părţi ale regatului sunt forte bune si se vor publica îu viitor.
Acest întreg mare volum este în cea mal mare parte lucrarea exclusivă a directorului şi probează o enormă muncă din partea sa. Este cu totul evident, că România va fi adăugată la lista serviciilor de timp efective internaţională*.
IDX3ST TEARA
Bureţi otrăviţi
La 11 August a. c., Saveta lui Gheor-ghe a Zoiţei, din oraşul Dorohoi, preparând bucate din nisce bureţi otrăviciişi ce au fost găsiţi în grădina caselor sele în nisce cânepă, şi mâncând dintr’enşii numita femee, în etate de 45 ani, soţul ei Gheorghe de 48 ani cu 5 copii anume :
Maria de 2 ani, Maria de 6 ani, Vasile de 10 ani, Dumitru de 15 ani şi Tâder de 18 ani, împreună cu 2 femei, Ileana lui G. Grigorescu de 38 ani şi Ileana lui
G.	Pricopie de 40 ani ; din diua de 11 curent, data când aii mâncat bureţii, s’aii bolnăvit toţi aceşti 9 indivifii şi până la 14 August, cu Iote căutările făcute de medic, aii încetat dm vtelă 8 din el, râmâind in vieţâ încă Gheorghe care se află bolnav în căutare la spitalul local.
A
Muşcaţi de lup turbat
In privinţa ţăranilor din judeţul judeţul Tecuci, muşcaţi de un lup turbat, Monitorul dă următorea relaţie.
In diua de 10 August a. c., orele 2 p.m. un lup turbat intrând în grădinile şi viile locuitorilor din comunele Bu-cesci şi Liescl, judeţul Teeuciu, a muşcat la fată, mâni şi piciâre pe locuitorii Neculaî Glienea, Constantin Vasile Stan, Alexandru Ioniţâ Hodorogea, Ştefan Ma-nolache Bulăî, femeile Paraschiva Ghenea şi Varvara Vasile Satan Gheorghe, din comuna Liescl, cari se aflai! în vii cu legând fructe.
Dupfi urmăririle făcute, lupul a fost împuşcat lângă mora d-lui M. Balş, din comuna Torcesci, distanţă de 4 kîlotetri.
Pacienţii s’au transportat imediat, însoţiţi de medicul plâşei, la institutul de bactereologie din Bucuresci, unde s’ad înaintat şi creerii lupului.
Afară de aceşti locuitori a mai fost muşcat de lup şi un evrei! din Galaţi, ce cumpăra fructe de la numiţii, şi care a plecat îndată spre Galaţi, fără a se putea da de urma lui
întâmplări din Capitală
Bacşiş.— Unul din confraţii noştri! d. X. de la (Jiarul Y. a fost ieri, ca de o-biceiil la cafeneaua Bulevardului. Plătind consumaţia, d. X. puse în buzunar restul adus de ţal.
—	D-l nu mâ va uita, ’l c^ise ţalul, privind Ia moneda care dispărea în buzunarul d-lui X.
- Nu ; n’am să te uit, fii pe pace,.. Se mi scrii ! respuuse serios d. X.
O
Flori.—Ieri un oltean trecând cu fiori pe str. Romană sâ adresă către un domn care mergea cu dâmnâ la braţ.
—	Boerule fiori, flori, frumose ! cumpăraţi pentru cucona.
—	Dobitocule... e soţia mea! ’l res-punse d. cu supărare.
Autentic.
Dou-Caprice.
ULTIMA ORA
(Serviciul par. al ziarului Telegraful)
Petei'sburg, 3 Septembre.
Se vorbesce iarăşi de comploturi şi atentate contra Ţarului. Nihiliştii încep sâ fie mai activi.
Pisek, 3 Septembre.
Un prânz a avut loc a<jh la împăratul. Ataşaţii militari străini afi asistat.
Westerland, (Sylt), 3 Septembre.
Ieri a avut loc punerea primei pietre a monumentului comemorativ ridicat de regina Elisabeta în cimitirul unde sunt înmormîntate cadavrele aruncate pe mare.
Londra, 3 Septembre.
Goresponpentul cliarului Daily-News la Petersburg asigură că ţarina s’ar sili să împace pe ducele de Cumberland cu Germania.
Praga, 2 Septembre.
Din cauza ploilor continue, ah avut loc inundaţiuni la Budweis, Kaplitz, Stra-konetz. Asemenea e primejdie de inundare la Pisek, unde se fac actualmente manevre în făţa Împăratului.
Paris, 3 Septembre.
Ştirile din Alexandria anunţă că guvernul egiptean negociază actualminte cu Italia, pentru crearea unui nou serviciu săptpmânal înlre Egiptul şi Europa, prin Pireu şi Brindisi.
DIN EDIţÎâIÎ
e ORE
SeroiciU special al qliarului Telegraful
Londra, 3 Septembre.
Se anunţă din Gonstantinopol diarului Daily News sub reservă, că Rusia ar fi exprimat nemulţumirea sea în privinţa inacţiunel Porţeî In afacerea drumului de fier din Bellova şi că d. de NelidofT ar fi îndemnat pe Pârta sâ declare vacant tronul Bulgariei; decă nu, Rusia ar lua măsuri speciale.
Sofia, 3 Septembre.
Sâmbătă, a apărut un uoQ cjiar Ghristo Botef care este numele celebrului revoluţionar bulgar. Programa acestui diar fiind fârte revoluţionară, procurorul a ordonat arestarea redactor ului sâtt.
Londra, 3 Septembre.
Corniţele de Hatzfeld, ambasador al Germaniei, a plecat Ia Berlin, în con-gediil.
Informaţii din'ediţia ll-a
Ieri s’a făcut alegerea primarului şi a două ajutâre la Râmnicu-Sărat,
Lupta pentru alegerea primarului a fost destul de crâncenă.
Primar s’a ales d. I. G. Zamfirescu, iar ajutâre dd. Sava Gherghicânu şi G. C. Gealep,
Suntem informaţi că îndată după reîn-târcerea sa, ministrul justiţiei se va o-cupa de afacerea fostului colonel Polizu pe care o va trimite îuaintea înaltei Curţi de casaţie, în interesul legei, (Jice-se.
Afli nopte a sost în capitală regina Na-talia a Serbiei.
Ieri urma sâ se facă alegerea primarului şi ajutârelor la Galaţi.
Până acum nu cunoştem încă resul-• ta tul.
Locuitorii comunei Dadilov din jud. Viaşca, an pus foc tulor productelor a-rendaşului.
Societatea Geografică va ţine în luna viitâre Septembre a. c. un concurs de geografie între elevii de licee şi gim-nasii.
Condiţiunile de admisibilitate sunt:
Sâ fi absolvit cl. Il-a liceală sau gim-nasială din acest an (1887—88) şi să fi obţinut la geografie atât la examenele de la finele cât şi în cursul anului nota minimă de opt.
Înscrierile se fac la d. secretar general al societăţii (Bucureşti str. Vestii 4), iar actele şi certificatele necesare se vor depune cel mult până la 25 ale lunei curente August.
Pe lângă cele alte acte şi ’ certificate elevii vor aduce şi harţi lucrate de dîn-şii, vizate de d-nii profesori respectivi.
CASA DE SCHIMB
N.&D. MOR OE ANO
Strada Lipscani, Noua clădire a societăţel Dacia-Bomănia numită „Pasagiul Dimitrie Ohika“, No 6
BUCUREŞTI
Cunipgrit şi vinde efecte publice şi face
ori-ce schimb de mone<]I
Cursul pe <jliua de 20 August 1888
	Cump.	Vând
5°l0 Renta Amortisabilă. .	96’	97
5°l0 „ Rom. Perpetuă .	——	■—
6»l0 Obl. de Stat (Gonv. Rur)	98>/t	99
6°l9 , , (G. F. Rom.)	—	—
5°l0 , Municipale 1883. .	85	86
5°!» , „ 1884. .	—	—
7°l0 Scrisuri funciare Rural.	1078/*	108 Y 97 •/»
5°la » , »	97V4	
7°l0 „ , Urbane.	106 fi2	107,12
U Io » » » fy>| 'o » » »	93» t	94 i/s
o"|u » func. Urbane Iaşi	84	84 >/2
linpr. cu prime Bucur. (201.). [.os. Crucea Roşie Italiană .	45	50
	29	31
10 fr. Obl. Casei Pens. 3001.	230	240
, Sârbeşti cu prime.	75	80
Losuri Otomane cu prime .	42	46
» Basilica Dombau. .	19	21
Aur contra argint sâa bilete.	2	2 fi2
Napoleoni contra lire. . .	2005	2008
Florini Val. Austriacă . .	206	207
Mărci Germane. , . . .	124	125
Bancnote Erancese . . .	99 V2	100 ‘l2
Ruble Hârtie	 NB. Cursul este socotit r	250 n aur.	255
AVIS
In fabrica de bere din Brăila a decedatului Gheorghe Garoi se află spre vîn-dare tot materialul acestei fabrice precum şi butâe mari (fiâc#târe), bâtâe mici, hamevu, malţe, orz, etc. Doritorii sunt rugaţi a se adresa la Dâmna Con-standina G. Garoi, în Brăila, Strada Bulevardul Carol I, No. 55.
ENIU BALTEANU
CALEA MOŞILOR No. 138
Cursurile primar, gimnasial şi comercial ncep la 1 Septembre, dâr înscrierea elevilor se face de acum, mai ales a acelora ce vor sâ urmeze în gimnasiile statului. In acest pension se mal află vacante puţine locuri de interni.
INSTITUTUL
jLTTIMilINLA"
Calea Ti? alioveî, 40
Curs primar şi secundar în internat şi preparaţiune pentru bacalaureat. Stu-diele încep la 1 Septembre. ş—3<j.
ifci
■f»—	A
u -A»	»|»<
Bilele Siluite
Nepifi rnţ.a Bărbatdscâ
Vindecă, după cele in ai noul metode, ra- i I dical, fără durere şi împedicare; după ex-j perienţă de 18 #ni. Specialist îu bdlele lumesc!
n>

• Strada Emigrat, No. 3, (in dosul şcdleî mi-i litare intrarea din calea Victoriei prin str.; ! sî. Voevocji (pe linia Tramvaiului, j Consultaţiuni de la 8 a. m. penă la 6 str a. ţi Loc separat de aşteptare pentru fie-care.
4» -A» g| jţ Au 4« -
V +
IN S TIT U TU L
îiHSs
—	Fata ’mi dise : bună diua Şopârlă. Eh am rămas cn gura căscată, audindcă mă striga pe nume. Fata însă schimbând tonul, ’ml dise *ncet :
—	Dobitocule nu mâ cunoşti !
—	Era Bibi-patru-degete ! strigă Eugenia.
—	Tocmai... închipueşteţi ce mutră avâm în acel moment.
,— Dar prietenii ce fac ? întrebă Bibi-patru-degete .
,— Sînt bine, sănătoşi.
,— Dar cei-l’alţl s’aa întors din America ?
Nu.
„■— Asta’i curios, dige Bibi-patru-degete.
Apoi adăugă :
»— Unde te mal văd ?
,— Nu ştia.,,
,— Luaţi sâma... păziţi-vă.
,— Ai aflat ceva ? ’l întrebai.
,— Nu ştia nimica încă... dar simt că sîntem urmăriţi.
Adio şi spune eelor-l-alţi sâ fie cu băgare de sâmâ.
In urmă Bibi-patru-degete se duse lâng cea-I’aUă fată şi’l dădu braţul.
Am căutat sâ’i urmăresc, m’am furişat printr’un tufiş şi i-am urmat câţi-va paşi.
Acesta însă n’a ţinut mult. Cele două
fete s’aa urcat într’o trăsură şi aa plecat.
—	Vra se dică, întrebă Eugenia, Bibi s’a schimbat aşa de tare, în cât nu’l mal poţi recunâşte.
—- Da... însă...
—	Insă ?
—	Două lucruri ’l dah pe faţă ori cât s’ar deghiza el...
—	Anume cari ?
—	Mâinele Iul.
—	Şi ?...
—	Vocea.
—	Are o voce deosebită ?
—	Da are o voce ascuţită, aşa câ’l recunoşti numai de cât.
—	In sfârşit dise Eugenia, să lâsarn pe Bibi, sâ ne ocupăm noi de afacere.
—	Nici vorbă, dise Gât de lup. Dacă Bibi ne-a lăsat, să se duca dracului.
—	Dar tu Şopârlă ce stai pe gânduri ?
—	Sunt şi ea de părerea lui Gât-de-hip. Lui Bibi ce’i păsa de noi, el stă bine. Sâ nu ne ocupăm nici noi de el. Mai bine de cât să avem asemenea şefi ca el, sâ lucrăm singuri.
—	Ai dreptate.
—	Se vede, dise Eugenia, că Bibi nu se îngrijeşte de noi... Insă de unde are bani ca sâ întreţină muert ?
—	Nu ştiu de unde, respunde Şopârlă.
—	Să lăsăm der pe Bibi şi sâ vorbim de afacerea nostrâ.
După o oră, se despărţiră.
Eugenia le dise dând mâna cu ei.
—	Piaţa Louvrului, pe Ia d®ce ore şi sâ fiţi pregătiţi pentru ori-ce întâmplare.
—	Am înţeles.
Cel trei individ! se ţinură de cuvent, şi veniră la locul de întâlnire, pentru că ei aa plecat din piaţa Louvre la Sevres.
Când cei patru indivizi plecarâ de la cârciuma din Sevres era unul după mie-qul nopţei.
0 tăcere profundă domnea în acele locuri. Era întunerec şi un fel de câţă aşa câ drumul abea se vedea.
—	Ce timp bun pentru lucru, dise> Eugenia.
Cei patru indivizi merserâ până la parcul St.-Gloud şi d’acolo apucară la stânga spre Belleville.
Eugenii! mergea înaintea Ier.
După vre-un sfert de 5ră se opri şi dise încet.
—	Aci!
In faţa lor se afla un grilaj şi în dosul lui o masă cenuşie, care trebuia sâ fie o casă.
—	La lucru Gât-de-lup; ia sema şi deschide uşa fără sâ faci sgomot.
Gât-de-lup scose din buzunar o mulţime de chei, şi în câte-va minute deschise portiţa,
—	Treeeţi ! dise Eugenia.
După ce cei trei tovarăşi intrară, el închise portiţa cu mare băgare de semâ.
—	Luaţi sema dise el şi urmaţi mă.
—	Eşti sigur câ nu e vre-un câne In Curte ? întreba Şopârlă.
—	Nu e.
Ajunseră la uşa casei pe care Gât-de-o deschise cu mare uşurinţă.
—	Ce dracu, dise el, tâte uşele sunt închise numai cu o singură învârtitura de cheie. Se vede câ în aceste locuri toţi âmenii sunt cinstiţi.
Eugenia nu respunse la acestâ obser-vaţiune. El intră şi aprinse un chibrit.
—	Să vedem cum stah lucrurile dise el. După planul ce’l am, sofrageria trebue sâ fie aci. Sa intrăm, pâte vom găsi vre-o lumânare.
Intrând în sofragerie, Eugeniu aprinse iarăşi un chibrit. Pe masă era un sfeşnic mare cii câte-va lumânări în el.
—	Ce i asta ! dise Şopârlă ; pare-câ e pregătit înadins acest sfeşnic pentru noi.
Gât-de-lup vorbea puţin, se uită în tâte părţile şi era necredâtor. Afară d’asta el nu era din aceia care sâ mârgâ dune ,afaceri* afara din Paris.
El nu cunoştea de cât Parisul.
Gând era vorba sâ facă vr’o afacere în Paris, studia casa, ca tn caz când nu
va isbuti, sâ ştie cel puţin pe unde sâ fugă ca sâ nu fie prins.
Aci, în acestă casă necunoscută pentru el, în care a fost adus de un prieten, putea sâ fugă în caz când va fi surprins ? In ce parte sâ apuce el ? Era închis în acea casă ca într’o capcană.
Acestâ din urmă reflexiune ’l făcu sâ ngâlbenescă. Nu câ ’l era frică. Cu meseria lui trebuia sâ se aştepte la orl-ce. Insă el nu voia sâ mai fie prins, pentru câ avend în vedere serviciile lui, adică antecedentele judiciare, dacă ’l mai prindea încă o dată apoi ’l trimitea la ocnă...
Acesta ’l dispârţia de Zelia, iubita lui, care ar fi înebunit de supărare dacă s’ar fi despărţit de el. Gât-de-lup nu se putu stăpâni şi dise :
—	Am o presimţire câ acâstâ afacere are se fie perderea nâstrâ.
Gei-l-alţi începură a rîde.
—	Eşti prea bănuitor, dise Veveriţa.
—	Se pote... Insă gândiţi-vă ce face Bibi... El trebuie sâ ştie cum stah lucrurile, de nu voeşte sâ ne spună măcar unde stă...
—	Dâ-1 Dracului pe Bibi !, dise Şo-pârlă.
(Va urma)
www.dacoromanica.ro
TELEGRAFUL — 24 AUGUST 1888
TOM A ŢACIU
In Noul Palat Dhcia- Romanţa-
No. 4. — Strada Lipscani. — No. 4.
BUCUSESCI
Cursul pe <]iua de 23 August 1888
Vând.
o°/o Rentă Amortisabile.	Cump. 95,/2
5°/0 Rentă Rom. Perpetuă.	93i/4
6°/0 Obligaţii de Stat. .	98—
0% , C. F. R. Regal.	—
5% , Municip. vechi	84
lO°/0 fr., Casa Pens. 3001.	230—
5°/0 SrisurI funciare Rural.	97 */*
7°/o > » »	107
5% , » Urban.	93*/2
6% .	100—
7°/0 .	106
5 "/o » » de Iaşi	83
Impr. cu prime Bucur. 201. b.	38—
Los. Crucea Roşie Italiane.	26—
Aeţ. Bancex Naţ. Rom. 500 1.	—
Soc. Rom. Constr. 500 1. .	—
Soc. Dacia-Rom. 200 1. . .	—
Soc. Cr. Roşie Austriacă. .	—
3s/« Los. Imp. Sârbesc . .	—
DIVERSE Aur contra Argint. . . .	2 ,1*
, , Bilete de bancă	c
Florin Wal. Austr. . . .	205—
Mărci Germane		123—
Bancnote francese. . . .	100—
Ruble de hârtie		245—
96./*
941/2
99

85
236—
98
108—
94,/* £ 101 107 84*/* 42— 30-
207-
125-
101-
255
BAZAR DE EN6UTERA
II
Bnb-semiiatul, am ontfre a aimniţa pe Onor. clientela i o mea atât din capitală cât şi din provincie, că cu oca-li? siunea tarifului autonom, am deschis aci în ţ£ră *' bd
0 NARE FABRICA DE HAINE m
PENTRU
BARBATI
£<L
BA JETI
In care confecţionez haine, după Ultimele Jurnale, din stofele cele mai bune ale Europei.
Asemenea mai putem efectua şi orl-ce Comande, In timp de 24 ore de dre-ce posedăm un mare deposit de stofe line din cele mai renumite fabrici.	_____
Sper că Onor. Publio şi clientela mea, mâ va onora «a visitele d«lor, spre a ne convinge de marfa confecţionată aci In ţâră, şi sunt sigur că va fi pe deplin satisfăcuţi.	Cu stimă, W T .1? rrtQ'VT0*7.
CO
J
Renumita Cârturărdsă |
IULIÂ POLONEZA
S'a mutat în dosul Palatului Regal i
| La finele Stradel Brătiann, No. 61, (în colţ) |
Lingă grajdurile Palatului Rega]
Ghiceşte viitorul, pre«? sentnl şi trecutul, pdte des-| coperi şi pagube, furt uri, j I judecăţi, ori ce secrete as-| ! cunse la cari se interesdzăj cine-va. Cine aduce semne] pdte afla lucruri ascunse comori, etc.
DAVIO ADANIA
Agent de Publicitate
Str. Sft. Ion Nou No. 33.
Vis-a-vis de Legaţi unea Italiană.
Primeşte anunciurl, inserţie şi reclame pentru diarui nostru, şi pentru or care J alt diar din ţâră şi străinătate.
APĂ JIINERALl NATURALA St. GALMIER
S6 nu iritaţi a cere Sursa iNGEL
Sursa Noel. Apele acestei noui surse trebue plasaţi în' pi'Jimul rang' din clasa gazdselor, fiind bogată în acid carbonic natural, şi care se bucură de reputat nnea sa ca cea mal bună pentru sto-mach fiind digestivă, temperantă şi apârativă, ast-fel că combate cu energie apele cunoscute pânâ^ acmu ale Borzecului şi Giessbfibler, Ac&tă apă escelentă este Port o bună de a o întrebuinţa la masă de băut cu vin scirt cu siropuri în locul Borseculul, fiind recomandată de medici chiar şi la bolnavlj pentru facilitatea ei digestivă şi recoritdre.
Apa din Sursa Noel se găseşte la principalele magasine de coloniale, farmacii, droguerii şi la toţi vimjătoril de ape minerale. Cu preţuri idrte convenabile.
In Bucurescî la M. Economu et Comp.	I	In Ploiesci la Fraţii I. şi Th. Christescu.
In Ploiesci la N. Petrescu et Comp.	|	In Brăila la Petru şi Glieorghiadi.
Depoul general pentru t6t& România şi ţfirile limitrofe, a se adresa la d.
(31.)	S. STERI ANO, Galaţi.


Singurul Deposit de:
din prima fabrică englesă
Tomas Fleming Son &Q°
t cu preţcri şl conilţimil anntasiose
SE GASESTE LA:
I.Schwartzstr.Decebal6
MALADIE fie PLĂMÂNI
TuLerculosă, Astlimu, GatarM fie BroiichitS
(BRONCMTIS)
Personele care sufer dc sus numitele bdle, se pot adresa personal sau prin scris câtre A. L. Wil heliu, Strada Isvor No. 29, etagiul I.
Asemenea şi în caşuri de mare slăbiciune la copii mici de ţîţă.	(U)
NAŢIONALA
I
IîASINUL MITRASZEWSKI
Strada Poliţiei 4, şi cheul Dâmboviţeî
situat într’o grădină bine îngrijită, s’a deschis pentru tot sesonul de vară de la 6 ore dimineaţa până la 8 ore seara.
De la 10 până la 12 ore a. m. basinul este reservat pentru dame.
1 Abonamentul de 10 băl. Lei 6.
SOCIETATE GENERALĂ DE ASIGURARE IN. BUCURESCÎ
Aprobată prin decret regal No. 225, din 25 Ianuarie 1885.
CAPITAL SOCIAL 6,000,000 LEI NOUÎ
Prima emisiune 3,000,000 lei deplini vărsaţi 15,000 acţiuni de lei noul 200 I fie-care, din care 1,000,000 lei specialmente afectaţi ca fond la garanţie pentru | ramura asigurărilor asupra vieţei
Reserva de premii şi fond reserva 850,000 lei
IN A ŢION A L A. asigură s
1. In contra daunelor de Incendiu.— II. Contra daunelor de Grindină (piatra). I— III Contra daunelor de Transport precum şi Valori.— IV. Contra Spargerel geamurilor, oglinzilor, etc.— V. Face asigurare asupra vieţei.
a), Capitaluri fixe în cas de deces
Cu participare de 70 la sută din beneficiu în combinatiunile următăre : asigurări | asupra vieţei uneia seu a două persOne, asigurări temporale, asigurări mixte cu [capital dublu.
b). Capitaluri în cas de vfeţă
Combinaţiunile urmâtore: Âsoeiaţiunl mutuale de supra-vieţuire. Asociaţiunl | în grupuri de 12 ani pentru copil de la 2 ani jum. până la 9 ani inclusiv. — .Contra asigurări capitalul1 fixe pentru Dote, fâră contra asigurări şi rente viagere | m diferite combinaţiunl.
Până la finele anului 1885, NAŢIONALA a realisat în diferitele ramuri 'de asi-j gurărl ca premii aproximative 10,500,000 ! I noul şi a plătit ca despăgubiri aproximativ 7,500,000 lei noui.
DIRECŢIUNEA GENERALA
Strada Dimnei, No. 13.
PBECIURILF CELE MAI MODEBATE
£3
Noul -ygtf
HOTEL
BULGARIA
Acest hotel are 30 de camere confortabile şi bine mobilate. A-semenea posedă şi un mare Restaurant cu tot felul de mâncări şi beuturt dintre cele mal alese. Posedă şi un grajdiu pentru cai şi un şopron pentru trăsuri cu Preciurl forte moderate.
Sub'semnatul nu va cruţa nimic pentru ca onor. visitatorî se fie pe deplin mulţumiţi, impunând cea mal mare acurateţe şi promptitudine.
fcrcJ
CA3

PROPRIETAR,
(73.d.j.)
SIFGIU Ţ A N E
BANCA NAŢIONALĂ A ROMÂNIEI 1			
SrTTTA.TITJISrB^			
1887		1S8S I	
8 August	ACTIV	30 Iulie	5 August |
35346142	^asa( Bilete ipotecare		33820033)	34207521 1
25867515		25728760	25729480 1
1744647	Efecte predate la Casă spre încasare . .	5081063	4016973 |
19955411	Portofoliu, român şi străin	 împrumutul garantat cu efecte publice . .	18032074	18109035 |
17373340		12881190	13266370 1
11988501	Fonduri publice		11999729	11999729 |
2603075	Efectele fondului de reserva		2971769	3090380 i
i 95646	, , , amortisarea Imobilelor	235321	266263 1
2924476	Imobili		3383719	3389560 p
138990	Mobiliar şi Machine de imprimat ....	122534	122534 |
46473	Cheltueli de administraţiune .....	50035	54504 (I
30640384	Deposite libere	 .....	17906941	22640348 f
40224853	Compturl curinţi ... 			21985684	20975445 |
6873802	» de valori			43664224	44483496 I
195823255	PASIV	197863076	202351638 |
12000000	Capital		12000000	12000000 1
2506847	Fond de reserv			3093929 1
195859	, amortisarea Imobilului		267901	267901 §
108072640	Bilete de bancă în circulaţiune		119221560	120216560
1083676	Profituri şi perderl ,		1388839	1388839 |
204360	Dobăn«jl şi beneficie diverse		126500	151979 |
30640384	Deposite de retras		17906941	22640348 f
39224746	Compturl curinţi				13600957	15940424 -
1894743	, de valori		j 30256449	26651658 u
195823225		|197863076	202351638 1
			
Companii
din
BDGURESGI
Direcţiunea Companiei de Gaz din Bucurescî invită pe Onor. Public, se bine-voiască a visita Magasinul seu de ex-posiţie din Calea Yictoriel, No. 66, unde va putea vedea cea mai nouă Maşină de gătit bucate cu gaz.
Acesta maşină e cea mai economică, fărte usdră de întrebuinţat, forte curată, fără a aduce căldură mare şi per-miţend a prepara în âeelaşî timp
6 feluri de bucate,
între care, o friptură şi prăjituri gătite într’un coptor special ce posedă maşina.
Preţul unei ast fel de ma-şine este de lei 105.
Cu un aparat care face a se învârti friptura singura, preţul ei este de 30 lei maii| scump.
(4)	Direcţiunea
SOCIETATEA ANONIMĂ
DE
CAPITAL SOCIAL: LEI 1,600,000 Capitalul Versat la 31 Decembre 1886, LEÎ 1,370,500.
Usina situată la Bucurescî, Cotroceni. Şoseaua Pandurilor,
Iin faţa Asiluluî Elena Doamna, legată cu Calea Ferată prin staţiunea
Dealul Spirea.	taid |
Direcţia şi depositul principal tn Bucurescî: Str. Dâmnel 14 bis
Adresa Telegrafică
DF.POSITE
In Bucurescî .	:	.	.	.
, Brăila......................
, Craiova	.	.	.
„ Galaţi. .....
, Călăraşi .
, Rusciuk .....
arA
: BASALT, Bucurescî.
SECUNDARE :
Calea Griviţei, 66. la d. G- Grosovich, piaţa Sf. Arhanael, M. G. Poumay, bancher.
M. Sebastien Somaripa.
M. Serghie, B. Far/alomeî.
'I homadis & Damianoj.

Industria Naţionala ale cărei produse aîl obţinut la Exposiţiunea Cooperatorilor din Bucurescî şi
Craiova, cea mai mare recompensă
DIPLOMA DE ONOARE CLASA I- -----------------------
(7‘)
ESTRAS DIN PREŢURILE CURENTE PENTRU BUCURESCÎ
!j6«,
MEDIC SI CHIRURG
D-r. SALTER
Din facultatea din Viena
SPECUL m BOLELE DE FEMEI
şi
Felul Materialului
Pavele pentru bordnre 10 bucăţi la m. pătrat. . „	„ pavagiă de stradă şi de curţi 50
bucăţi la metru pătrat........................
Lespezi pentru trotuare 25 bucăţi la m. pătrat Pătrate felurite 36 bucăţi la metru pătrat: Bordure de grădini 10 bucăţi la metru liniar. Cărămizi refractare 420 bHCăţi la metru cubic
cu 4, 6 şi 8 găuri, 40 bucăţi la m. p
PRBOI u BILE
I-a CAL.		II-a CAL.		Ill-a	O, £
Pentru mia	xa 5 a « S n C ® M O 131 f fi*	Pentru miă	® « S « "■“îS llsi. 8*1- fi*	Pentni miă	Si s» >« s a oj 3 |j! g 8 JKi
350	4.25	325	4 —	300	3.75
270	15 —	250	14-	230	13 —
380	11 -	360	10.50	220	9.50
240j	10 —	210	9.50	180	4-
150		130		100	
320					
65					
A
SYPHILIS^a
Locueşte în Strada FORTUNA No. 4
[Lîngă Liceal Alexandri],
Consultaţi uni în tote «jilele de la 7 jum. până la 8 jum. a.m. şi de la 1 până la 5 p.m. P.S. Se primeşte bolnavi în pensiune
In Bucurescî şi în oraşele unde execută lucrări pentru comună, SociUaJ^^se însârcinâzâ şi cu lucrări particulare, a căror întreţinere o garantâză pe^mp le un an. Asemenea se afiă la uzină materiale de calitate mâl inferiorâ cu

IPrecmri foarte reduse.
uăl
Tipografi*	«TELEGRAPHUU .Strada BUuari, Nb. 20
.i
www.dacoromanica.ro
ANUL XIX. — No. 4835
IN BUCURESCI SI DISTRICTE 10 BANI NUMERUL
JOUI, 25 AUGUST 1888
a
ABONAMENTE: Pentru Capitală:
pentru un an .... Lei 24 „ şĂse luni .	.	.	.	„	12
„ trei luni............7
Pentru Districte:
Pentru un an .... Lei 30 „	ţ6se luni	....	„ .15
„	trei luni	....	*8
Pentru Streinătate:
Pentru un an .	. In aur lei 40
„	ţ£se luni	.	„	„2*
„	trei luni.	. . „	„
Abonamentele se fac la 1 şi 15 ale fi» cărei luni.
UN NUMER VEGHIU 25 BANj
Abonamentele se plătesc înainte
EDIŢIA ANTElA
ANUNC1UR1 SI RECLAME
Anunciuri pe pag. IV linia 25 bani. Reclame	„ IU „	1 left
n	ii	H i* ... 3 lei
ii	w I	. 5 lei
Pentru Inserţii ţi Reclame Redacţia nu e responsabili.
Epistole nefrancate se refusă, articole nepubltcate se ard.
In Streinătate a se adresa:
Franria, Havas, Laffitte et C-nie, place de la Bourse, Paris.
Englitera, Eugine Micoud,81 Fleet Street, E C., London.
Austria, Haasenstein et Vogler 2, Wien Rudolf Mosse Zeilerstaette, Wiene. Ungaria, D. Moritz Wiest, înBuda-Pesta Servitenplatz.
Abonamentele se plătesc înainte
Redacţiunea, Strada BlânarI, No. 20.
DIRECTOR POLITIC :	I. C. IUNDESCU
Administraţiunea, Strada Bl&narij No. 20
BUCURESCI, 24 AUGUST 1888
OEt OU ISTOROC
Este de notorietate publica tupeul nemărginit al confraţilor noştri! de la România Liberă ; acest tupeu., pe care nu’l pot avea de cât dmenii cu un orisont îngust şi cu o erudiţiune mărginită şi cât se p6te de superficială, adese or! ne sileşte a nu mai discuta serios şi, în polemica cu, dia-rul oficios, a ne mulţumi pur şi simplu prin singura înregistrare a celor dise şi scrise de către cel cu tupeu.
Ce se pote răspunde, de pildă, la aceste linie, pe care le estragem din-tr'un articol privitor Ia agio şi tipărit în numărul penultim al ijiaruluî în ceştiune ?
Să judece oii ce om cu mintea să-nătdsă :
»Or cum ar fi, scrie România Li-»6eră, este bine constatat că agiul »s’au nimicit, fie acăstă nimicire din »tnttmplare, fie din marele export »al cerealelor ; nu este mai puţin a-»devărat atunci că guvernul juni-»miştilor a venit la putere cu no-»roc, şi ţera întregă speră într'un »viitor mai bun.*
Aşa dâr confraţi! noştri! găsesc de cuviinţă să respînddscă atji svo-nul cum că noroc au junimişti! şi că tocmaî acest noroc e cauza scădere! agiului.
Cred 6re serios în ceia ce dic o-ficioşil ?
învederat că nu, căcî aceşti domni stiti bine cum d. Carp şi C-iade la cârma ţărel aii adus mărci germane în ţâră prin împrumutul făcut şi aîi consumat aceste măi’cl pentru a nimici agiul într,uni’mod artificial. Aşa fiind, norocul junimiştilor în cestiu-nea agiului se asâmănă multcu norocul unul jucător de cărţi măsluite, care înşelând pe partnerî, câştigă partida.
Şi ştiu 6re confraţii noştri! cum isprăveşte în general acest soiu de jucători?
Sunt daţi afară cu ghiont uri şi cu mare ruşine,
Tdmă ne este că tocmai acdsta se va tntîmpla cu norociţii de la putere.
Am vorbit Încă în luna Iulie şi a-nume în numărul (jbarulul nostru de Ia 10 ale lunel trecute despre adevăratele cause ale seăderel agiului ; de atunci acâstă ceşti une a fost într’un mod cât se pdte de competent tratată în diarul Raţiunea de o persdnă cu erudiţie în d’ale finance-îor. Conclusiunea la care acest <Jiar liberal ajunge, analisând căuşele scădere! agiului, între multe altele este şi aceia că ‘guvernul actual, pentru ‘ca să facă pe public să ordtjă în ‘priceperea Iul estraordinară şi să’şl ‘câştige un credit, cu atât mal ne-: ‘cesar cu cât se apropie alegerile, a ‘aruncat praf de aur în ochii mul-‘ţimeî, gândindu-se numai la efec-‘tul momentan fără a se îngriji de »viitor şi de sacrificiile imense» făcute pentru a scoborî agiul într’un mod artificial.
Iată dâr la ce să reduce pentru ţ<$ră norocul guvernanţilor în cestiunea agiului. Şi dacă acest noroc într’un Viitor apropiat va deveni o nenorocire pentru noi, dacâ în curend ne Vom descepta cu o urcare bruscă a , agiului, dacă atunci vom afla cu toţii că norocul aşa de trecător ne a costat milidne, apoi este adeverat că tn nenorocirea generală cu noroc vor remânea numai ceî, cari fiind adî la
cârma ţereî să ocupă cu un adevărat joc de bursă, în „care mulţi iniţiaţi au câştigat şi câştigă stime considerabile. »
„Subliniem acestă informaţiune» la rendul nostru.
Nu cum va iscusiţii de la România Liberă vorbind de noroc fac a-lusie tocmai la acest fel de noroc ?
Dacă este aşa, apoi am avut dreptate când ’î am comparat cu jucă-cătoriî de cărţi măsluite.
Dacă este aşa, apoi dreptate aii ceî de la (Jiarul oficios, că guvernul junimist e cu noroc.
N’am tăgăduit nici o dată junimiştilor acest fel de noroc.
Norocoşi sunt cel de la cârmă, căcî fără încrederea ţărel, fără muncă, fără a fi fost cunoscuţi de ţâră, aii escaladat treptele putere! şi printr’o uşă din dos aii ajuns acolo unde sunt ; norocoşi sunt cel de la cârmă, căci oeărmuiesc ţâra, având a lupta în contra unul partid politic divisat în grupuri, desorganisat şi sfîşiat de âmeniî pismaşl şi ambiţioşi, compromis de o mână de păcătoşi, precum este marele partid liberal-na-ţional ; norocoşi sunt în fine cei de la cârmă, căcî pentru norocirea ţereî, suntem convinşi că domnia lor e de o scurtă durată.
Şi dacă cu noroc sunt junimiştii, apoi cu noroc va fi şi ţâra când va scăpa de el.
TELEGRAME
(Serviciu particular al ijliar. Telegraful)
Wellington, 3 Septâmbre.
In întrega Zelandâ-nouă a fost er! un puternic cutremur de pământ, de vre-o jumătate de oră.
Pisck, 3 Septembre.
împăratul Frantz Iosef a sosit la manevre şi a fost întâmpinat, de mulţime cu strigăte de : Slava !
Primarul a salutat pe M. Sea în l imba cehă.
Sibiu, 3 Septembre.
A doua exposiţiune periodică s’a deschis er! în presenţa unul public numeros, a autorităţilor şi representanţilor prese!.
Malmve, 3 Septembre.
Regele a fost la reîntdrcere cu entu-siasm întâmpinat. Cu prilegiul banchetului de onore a ridicat un toast pentru împăratul german, (jicănd că împrejurarea, că împăratul a dat noului născut un nume curat svedic, este nu numai o dovadă de prietenie faţă cu el (regele), ei faţă cu întrâga ţărâ.
VORBĂ DE CLACĂ
S’a încins cârtă între foştii coa-lisaţl asupra sentimentelor lor faţă cu tronul. Gel de la Adeverul denunţă pe conservatori c’au conspirat contra regelui pe când erau în opo-siţiune ; cel de la Epoca se apără şi jură că nici o-dată conservatorii n’au uneltit nimic.
Adeverul îşi întemeiază acuzarea pe faptul c’ati lăcut parte din coaliţie şi sciţi ce s’a petrecut în sinul iei.
Epoca i-espunde de sus, tratând pe denunţători ca pe nisce 6menî prea neînsemnaţi pentru a fi sciut tainele coaliţiunii.
De care parte e adevărul?
Fără îndoială, el se găsesce de partea Adeverulni.
Nu seim ce loc ocupa d. Beldi-man in coaliţiune şi dacă era saii
nu membru important al iei; dar seim că aceiaşi acuzare -— că coali-ţiunea a conspirat contra regelui Ca-rol-—a rădicat-o cu mult înainte d. Nicolac Blaramberg, unul din fruntaşii politicei române, a cărui va-lâre Epoca n’o pâte tăgădui.
D. Blaramberg nu era printre sol daţii coaliţiunii, ci printre căpetenii; prin urmare era în posiţiune se cu-nâscă „sfintele mistere* ; al douilea, d. Blaramberg e un om politic prea serios, pentru ca să avanseze acuzări aşa de grave, într’un chip atât de hotărît, fără se fie perfect sigur de ceea -ce spune ; în sfîrsit, d. Blaramberg era prea înfocat oposant şi prea înverşunat duşman al guvernului trecut, pentru ca să dea cu uşurinţă, în mâna adversarilor săi, o armă puternică contra tovarăşilor seî de luptă.
In afară de tâte aceste considera-ţiunl, de ordin politic, trebue se mal notăm şi înprej urarea că d. Nicolal Blaramberg n’are personalmente simpatii pentru dinastia actuală. Personal, d-sea detestă pe regele Carol.
Dâcă cu tâte aceste d. Blaramberg acuză coaliţiunea de conspiraţiunl contra tronului, trebuia să fie adevărat acâsta şi nelealitatea coalisaţi-lor faţă cu dinastia trebuia să fi a-juns departe.
Şi ajunsese departe, căci, precum a scris şi subscris d. Blaramberg, coaliţiunea avea şi candidaţi la tron şi anume dintre pretendenţii pământeni.
Aceste le-a denunţat d. N. Blaramberg în ultimul numeral diavuluî său Peuple roumain, într’un articol întitulat * Ultima verba». Dacă cel de la Epoca au uitat, n’aii de cât să ia colecţia numitului (jiar şi se-şt reîmprospăteze memoria.
In faţa acestei mărturii atât de autorisată, nu mai pâte exista nici umbră de bănuială că coaliţiunea a conspirat contra dinastiei, voind s’o restorne şi se aşeze pe tron un pretendent român.
Nu mai e vorba aci de âmenî neînsemnaţi, despre cari nu se scie ce rol aii jucat în coaliţiune şi cari pot fi ‘repudiaţi» sans faşons, cum ÎI repudiază confraţii din piaţa Episcopiei ; Nicolal Blaramberg nu pdte fi * regularisit» cu atâta uşurinţă. Epoca; tăgăduiud faptul, dovedesee că e de rea credinţă sâu, cel mult, că âmeniî iei au ocupat un loc prea mic În coaliţiune pentru ca să fie iniţiaţi în sfintele taine : numai în acest cas ar fi de bună credinţă.
Dâr, ce mal vorbă de clacă ? Pe cine vrea Epoca se înşale ?
Pe rege ?
N’aibă grijă, regele ne cundsce pe toţi şi scie aproximativ cât de trainic e devotamentul fie-căreî partide.
Pe noi?
Muncă zadarnică, căcî ne cundscem de prea multă vreme.
Pe ţâră ?
Ţâra a vedut, într’atâţia ani, că tdte partidele sunt, rând pe rând, dinastice şi anti-dinastice : dinastice, când sunt la putere ; anti-dinastice, când sunt în oposiţiune.
Acuzările şi apărările, denunţările şi jurămintele de fidelitate înacâstă materie sunt, deci, vorbă de clacă.
Informaţiunî: Exteribre
Deficitul bugetar în Serbia
Deficitul gestiune! financiare a regatului şerb, a atins anul acesta 17 miliăne lei. Guvernul se afla în cea mal mare încurcătură neputând să plătescâ soldele ofiţerilor.
In garnisonele mal depărtate n’ati luat solda pe trei luni şi cel din Belgrad pe opt luni.
In 1876, guvernul şerb n’avea nici o datorie.
Seopul călătoriei luî Crispi la Frie-driehsmhe
După o depeşă din Londra primită de diarul Paris, Crispi după înfrângerea de la Saganetti, s’ar fi dus la Friedrichsruhe pentru a înştiinţa pe prinţul de Bismark de planul ce’l are de a debarca un corp de armată în Tripolitania şi a’l cere sprijinul aliaţilor la caz de nevoe.
Cancelarul i-ar fi spus că Sultanul se opune la acesta, sprijinit probabil de Rusia şi Franţa. Bismark i-ar fi răspuns câ tripla alianţă e făcută numai pentru Europa.
Kalnoky i-ar fi făcut aceleaşi declara-ţiunl. Lord Salisbury ar fi semnalat pericolul pentru Italia, în cas când ea va apuca pe calea aventurelor maritime.
La graniţa Egiptnlul
Se scrie din Caii* ziarului Standard : „Situaţia la grani(â e încordată, pentru a nu dice ameninţâtore. Informaţii primite din t6te părţile, fac a se crede câ trebue să ne aşteptăm la un atac, îndată ce creşterea Nilului va fi inal mare,
E evident că acuma mal mult ca tot-d’a-una trebue să se ia măsuri decisive pentru a înăduşi mişcarea mahdistâ.
Nemulţâmirea domneşte nu numai printre poporaţia indigenă der încă şi printre partizanii Mahdiului, cari sunt sătul de tirania acestuia.
Einin Paşa
Naţional Zeitung, constată că projectul unei expediţii germană pentru căutarea lui Emin paşa e primit cu plăcere în întreaga Germanie.
La Ramburg şi Magdeburg s’a format corniţele pentru a face subscripţiuni de bani.
Gazeta observă câ această expediţie nu e cu scop de a face concurenţă Angliei sâo Statului Congo din contra, Germania va fi tot-d’auna dispusă a se uni cu cele două state puternice pentru a lucra în comun la civilisarea Africei centrale.
Ălegerea de la Berlin.
O alegere a cărui resultat era aşteptat cu nerăbdare a avut loc în a şasea circonsripţiune electorală a oraşului Berlin pentru a înlocui pe Hasenclever, deputat socialist lovit de alienaţie mentală.
Partidele conservatore nu s’a putut coalisa contra candidatului socialist, din cauză că progresişti n’aă voit se intre în coaliţie. Acest refus se p6te uşor înţelege pentru că progresişti,i polonezii alsacienii şi socialişti sunt consideraţi eâ inamicii imperului. Dacă* conservatorii de tote nuanţele nu s’aă putut înţelege cu progreşişti cum puteaîlr să se înţeleagă cu socialişti ?
Această alegere a arătat câ reacţionarii uniţi s’au nu, eraă să fie bătu ţi. Cu totâ presiunea poliţiei, cu totă propagandă agenţilor poliţieneşti/- pe la întrunirile electorale, cu totâ confiscarea manifestelor, ^democraţii socialişti aft isbu-tit şi democraţia-socială a câştigat o victorie strălucita..
f! Din 41,700 votanţii 26.007 aă votat pentru Liebkneeht şi 7,507 pentru candidatul progresist, care a fost susţinut de Richter.
Candidaţii antisemiţi şi conservatorii, aă avut f6rte puţine voturi, ceia ce a-rată câ ei nu reprezintă mal nimica în capitala imperiului. Liberalil-naţionall nici n’aă îndrăznit să intre în luptă.
EXP0S1Ţ1UNEA DIN VIENA
Viena, 6 August 1888
Trecem astâ-di la exposiţiunea cluburilor alpine, care, trebue s’o recunosc, este mult mal importantă şi mal ales mult mai interesanta de cât cele de care am vorbit până acum.
întâia, ea ocupă un loc mult mal vast; al doilea, obiectele expuse, prin varietatea şi aspectul lor, sunt de natură a fixa atenţiunea visitatorului ostenit prin vederea patinelor, velocipedelor, amazâne-lor, bicelor ş’a altor secături.
Se scie ce este un club alpin. Numele este de origină englesâ şi a fost adoptat pretutindeni. El arată o societate servind, de legătură tuturor acelora, pe care gusturile şi studiile lor îl atrag spre orl-ce munţi, Alpit fiind luaţi ca tip.
Primul club alpin engles, care a servit de model acelora cari 1’aO urmat, a luat nascere în Elveţia, la 4 August 1857, acu 31 de ani. Aşa de tânăr şi ajuns deja strămoş ! După Englitera aa venit succesiv : Austria în 1862, Elveţia şi Italia în 1863, Germania în 1869, Ungaria în 1873, Franţa şi Polonia în 1874, şi în fine mal în urmă Norvegia, America, Spania şi Indiile.
Origina recenta a tutulor acestor societăţi este o proba cum că alpinismul seă admiraţiuuea munţilor este un sentiment cu totul modern. Românii, vecini cu Alpiî, nu înţelegâiî nici frumuseţea nici poesia lor, şi nu vorbesc de el de cât cu grbzâ. Titu Liviu, născut la Pa-dova, la piciorele munţilor, dice că totul e de o urîciune nespusă în AlpI.
Romanii se grăbâa a trece munţii, tremurând şi rugându-se la Jupiter Pennin, căruia-I ridicaseră temple în vârful trecă-torelor. Numerâsele obiecte găsite pe timpurile noslre, în ruinele acestor temple, probeză recunoscinţa acelora cari scăpaseră teferi din aceste drumuri pericu-16se.
Trebue să ajungem până la al 18-lea secol, până la Genevesul Rousseau pentru a găsi pe un scriitor, care să admire Alpil. Un alt geneves, Saussure, a scris prima carte sciinţifică şi descriptivă asupra Alpilor, un cap d’operă. In fine, un al treilea geneves, Topffer, isprâvesce d’a popularisa aceşti munţi cu până şi cu creionul. Asta-db causa lor este câştigată cu desăvârşire. Ei aa în tot universul admiratori, amici şi chiar câţt-va inamici, ceea-ce este semnul meritului şi al succesului. Cluburile alpine din Europa numără în momentul de faţă mal mult de 60,000 societari. Nu mal este o legiune, este o armată, care se recrutâdâ merea prin angajamente voluntare chiar printre eocbne.
In adevăr, mal multe cluburi alpine, mal ales acele din Franţa şi din Italia, recunosc egalitatea sexelor înaintea a-morului munţilor. Decâ ar exista concursuri generale între ascensionişti, mal multe parisiene şi engleze ar disputa cu succes premiile sexului care se numesce el însuşi cel mal tare.
Ce fac cluburile alpine printre rândurile cărora vedem figurând âmeni de stat, savanţi, ilustraţiunl de tot felul?
Ele creăzâ saa ameliorâză cărările cari uşureză drumurile In AlpI, în Apenini, în Carpati, în Firenel, în Vosgl, în Jura în munţii Seandinavi; organisâzâ companii de guid! sâa regulamentezâ şi revi-sâză tarifurile lor ; organisâzâ caravane şcolare pentru a desvolta în tinerime gustul câlâtorielor pe jos, publică importante reviste anuale şi trimestriale conţinând lucrări sciinţîfice, literare şi artistice ; stabilesc biblioteci pentru usul turiştilor şi al guizilor; organisâzâ întruniri, conferinţe periodice, exposiţiuni şi congrese internaţionale ale tutulor cluburilor alpine şi aşa întăresc legăturile, cari unesc între ele aceste societăţi surori ; asigură tutulor membrilor, in schimbul cotisaţiunei anuale de 2 franci, o reducere de 50 la sută pentru voiagele
www.dacoromanica.ro
TT7T mP AÎTTTT __ ATTGTTST 1888
în comun pe tâte liniile ferate precum şi pentru cumpărarea harfelor statului ma- j jor, a cărţilor şi a instrumentelor trebu-inci6se voiagiului. In fine, constituesc la diferite înălţimi, pe pdlele munţilor, că- J suţe destinate a servi de adăpost ascen-sionistulul surprins de nopte său de furtună.
In aceste căsuţe construite cu mari cheltuell, ospitalitatea se dă, nu se vinde. Intraţi fără a bate la uşă : nu veţi găsi nici păzitor nici bucatar; pe pereţi sunt înşirate câte-va unelte de bucătărie, cele mal indispensabile ; o sobă serveşte ca calorifer şi ca maşină de gătit ; câte o dată, vi se oferă luxul câtor-va tacâmuri de fer. Se prândeşt“ minunat acolo, însă cu condiţie d’a aduce prânzul. Intre cele două servicii, putetl absorbi şerbeturi fabricate de voi înşi-vâ. Voiţi receta ? Luaţi în ceşeă omăt—nu e grea de loc, n’aveţi de cât se vă plecaţi—amestecaţi cu zahăr pisat şi turnaţi, după cum poftiţi, kirş, rom său cafea rece. încercaţi, sunt sigur că n’aţi luat nici o dată o băutură mal gustâsâ.
Pentru nopte, căsuţa e prevădutâ c’un pat de scânduri acoperit cu un strat de paie prâspete, cari se schimba în fie-care... an, câte-va plapome (când ciobanii nu le fură, mal ales cel italieni) şi câte o dată hamacuri pentru cocdne, oferite de unii oinenl generoşi. Ori unde, aiurea, se des-bracă cine-va ca să se culce ; aci se îmbracă, nu cât mai bine, dâr cât mal mult se pâte.
Exposiţiunea din Viena este o probă mal mult de progresul neîncetat al a-cestor societăţi. Fie-care club alpin din Austria a trimes registrele sâle în care se înscrie darea de s6mă a tutulor ascensiunilor făcute de membrii săi. Aceste registre sunt mari, legate de lux şi constituesc un fel de carte de aur a cluburilor, fie-care căutând a întrece pe vecin. Pe lângă aceste registre mai figurâză fel de fel de fotografii, format mare, repre-sintâud locurile explorate. Vederea acestor fotografii excită fârte mult interes prin mulţimea de posiţiuni pitoreşti, stânci de o înălţime grozavă, păduri de braijl nesfîrşite, torente impetuâse, poduri în-drâsneţe aruncate peste prăpăstii fără fund, ghieţurl întinse şi eterne. &
Pe urmă vin catastifele conţinând numele membrilor, harţe geografice reproducând pe o scară forte întinsă, regiunile muntâse,planurile în relief ale tutulor munţilor din Europa, cărţi orografice, o întrâgâ bibliotecă de descripţiuni ale ascensiunilor, de câlâuse de drum, de planuri de drumuri de fer şi până insemnele distinctive ale tuturor societăţilor alpine.
Dupe acâsta vin instrumentele de Al-piniştl, precum funii şi bastâne de fer ascuţite terminate la partea de sus cu un mic hârleţ şi un toporaş cu care se pot tăia scări în ghiaţâ. Funia este indispensabilă asceusioniştilor, şeful gui-(Jilor o lâgâ forte tare împrejurul taliei turiştilor, recomandându-le a o ţine tot-d’a-una întinsă, umblând la patru metri unul de altul. Ce trebue atâtea marafeturi ? veţi (Jice, pote. Iată pentru ce trebue : crepăturile ghieţel sunt ascunse sub un strat de omăt. Acest pod, mal mult s6u mal puţin subţirel, cedezâ câte o dată sub greutatea tu stulul. Dâcă acest din urmă este isolat, dispare pentru tot-u’a-una, dâr decâ este legat prin mijlocul funiei de cel ce’l precedă şi de cel ce urmâză, funia întinsă d’inainte şi dinapoi ’l susţine şi’l scapă. Ceia ce, fără funie ar fi un accident mortal, nu este, cu funie, de cât o tumbuşorâ veselă. A nu se lega unii de alţii pe ghiaţa, crăpată s6U nu, a unul munte, este o imprudenţă ne-ertatâ. Nu trebue a lăsa nimic în voia întâmplârel, trebue a pune tote şansele
în partea sa, destul ca dracu sâ’şl păstreze una pentru el. Funia a scăpat sute de ascensioniştl. In ceia ce me priveşte, am un motiv personal d’a o iubi. Fără ea, n’aş mal ţine condeiul în momentul de faţă şi n’aş mal avea plăcerea d’a convorbi cu cetitorii d-vâstrâ.
Acuma ajung la îmbrăcămintea Alpinistului. Un sir de modele de mărime naturală ne presintă vestâne blănite, pâ lăril de pâslă cu aripi mari, căciuli diferite, pantaloni scurţi, ciorapi de flanela grâsă, ghete de piele şi încălţăminte cu o talpă de un deget grosime prevăzută cu nisce pirdne ascuţite şi late la basă ca o piesă de cinci <Jeci de bani. Aceste pirone intră adânc in stratul de omet şi ajută fârte- mult turistului. Trebue se mărturisesc că acâstă îmbrăcăminte este departe d’a fi elegantă dar pdlele munţilor nu sunt salâne şi luptele contra naturel sunt mult mal grele de cât luptele contra eoconelor. Asceu-sionistul nu se gândesce la altă cucerire de cât la aceea a vârfului dorit.
Turistul mal trebue se fi prevăzut cu o manta, cu ochelarii de sticlă afumată şi cu un vel verde. Mantaoa servesce contra frigului polar al vîrfurilor, ochelarii şi vălul preservă ochii, cari fără asta ar suferi fârte mult. Tâtâ <Jioa, ascensionistul se plimbă pe un covor de omet de o albâţâ nemaculatâ ; strălucirea el oslenesce vederea ; reverberaţia sârelul după miliâne de cristaluri cari seânteiă, şi chiar în lipsa sârelul, uscăciunea aerului arde pelea obrazului şi ’I dă un color de cărămidă până când se usucă şi cade. Acâsta este grav pentru sexul frumos, nu mai puţin penlru sexul urît. Se cjiice, cu tâte astea, că printre ascensioniştl, unii şi chiar unele, departe d’a se teme de aceste semne a alergăturilor pe vârful munţilor, le caută. Acelora, cari n’au acâstă cocheterie pe dos, le recomand usul vălurilor venjl sâu albastre seu, decâ le place mal bine, al unei mâscl uşâre de mătuşă albă, care s'a inventat de curând de către unii alpinişti francesl.
Am isprăvit cu exposiţiunea sportmane. Am se arunc dupe câteva (Jile o ochire asupra trupului principal al exposiţiunel vienese.
Oetavlnn.
1NFORMATIUNI
Ieri regina Nutalia a primit vi/.ila corespondentului diarulul Noooje Vremja d. Nebolsin.
X
Aflăm dintr’o sorginte autorisată că căsătoria principelui Ferdinand cu ducesa Luisa de Parma, fiica ducelui Robert de Parma este aprâpe decisă.
X
Regina Natalia a descins la sora sa d-na Maria Ghika, unde va sta câte-va dile. Regina a primit ieri visita mai multor domne din colonia serba. Se dice că regina va sta la noi în ţerâ până la isprăvitul procesului de divorţ, care se va judeca la Belgrad luna viitâre.
IC
Ofiţerii de stat-majos cari aU inspectat diferite puncte la graniţa despre Transilvania şi Bucovina s’au întors în capitală venind din nordul Moldoviel.
IC
Regele a aprobat planul manevrelor ce i s’a presentat de marele stat-major.
IC
La examenul de maior din arma artileriei aU reuşit căpitanii: Cocea, Dicu-lescu, Botez, P. Scheleti, Piperescu, Pan-delescu, Valean ii, Viişoreanu, Dtfpont, Lambru, Rusienescu, Toran şi Teişanu.
X
Agiul aurului a scăzut la t,501a sută.
IC
Luni a fost un mare scandal la biserica Sf. Nicolae de sub Mitropolie.
Pe când se slujea un mort, anume Nicolae Paşol, a venit în biserica muma mortului şi a început să strige că fiul săU este otrăvit de nevasta sen şi nu dă voe a’l înmormânta.
Cu mare anevoinţă s’a putut ridica mortul, spre a se conduce la Belu.
Pe stradă s’a încins o bătaie între ru dele mortului şi între rudele nevestei.
Sosind un procuror a oprit înmormântarea şi ast-fel mortul stă depus la Belu pentru a i se face autopsia.
IC
Fâia pahonţilor din strada Clemenţei spune lucrurile cele mal neadeverate, cele mal absurde, cu atâta seninătate de cuget, cu atâta naivitate că nu scil ce să mal credl de redactorii el. Ori sunt prea ignoranţi, ori sunt prea cutezători!
Astă-cjl voind să apere pe d. Efrem Gherman, voind să probeze că actualul loc-ţiitor de primar este cetâţian român spune că a fost la 1870 prefect al d-lul Catargju şi că d. Costache Rosetti, când era prim-ministru, a îndemnat pe d. Gher-raan se cârâ împământenirea şi că a şi obţinut-*o.
Cu tâte acestea nici d. Catargiu n’a fost ministru în 1870, căci a venit la 10 Marte 1871, nici d. ,C. A. Rosetti n’a fost prim-ministru.
Cât pentru obţinerea împământenire! de ce nu ne spune foia pah onţilor când a obţinut’o, când s’a votat de Cameră şi Senat, când s’a sancţionat legea şi în ce Monitor s’a publicat?
IC
Kalpacu e numele unul nou jurnal umoristic ce a apărut în Brăila.
IC
Vocea Covurjţuiulul anunţă că ers lucrătorii din port aU făcut un fel de grevă, urcând preţurile de transportat productele de la gară la hambare şi re-fusând transporturile ce nu satisfăceau tarifa lor.
IC
Poşta spune că în logosul de mulţumire ce a ţinut consilierilor comunali, emigratul diu Zagora, spre a le mulţâmi că i-&U dat 8,000 lei pe an, afară de altele ce’şl va economisi singur, ar fi <Jis că vor înapoia alegătorilor mandatele lor în (Jiua când se vor convinge că nu vor putea aduce oraşului îmbunătăţiri reale.
Promisiunea e vagă, căci se pote lua cel mal mic lucru drept îmbunătăţire. Noi sciam, — scrie Vocea Covurluiului, că giambaşil noştri politici promiseserâ, înainte de a se alege, anume că se vor retrage diu comună, dacă guvernul nu va lua poliţia şi şeâlele comunale din
sarcina comunei, dacă nu va pune la disposiţiunea lor întreg fondul de jumătate la sută, şi alte multe năsdrăvănii.
De ce d. Ressu nu le a trecut tâte aceste în logosul seu ? De ce s’a mărginit numai la promisiuni vagi, ce se pot lesne eluda? De ce? Pehlivănil! Nicl-o-datâ nu se vor duce de voe din comună. Audi! Să se despartă Ressu-Robescu singuri de nisce mandate cu cari s'aU întâlnit atât de rar şi cu cari cine scie de se vor mal întâlni ! Ar fi a opla minune !
X
Românul crede a şti că grupul Iul Lascar Catargi va lupta la alegeri deosebit de cele-l-alte grupuri liberale.
X
La 1 Septembre va apare la Constanţa un jurnal român, cu titlul: gazeta Do~ brogieî. Cu începere de la 1 Noembre acest jurnal va apare în limba română şi turca. El se va ocupa mal mult de interesele economice ale Dobrogiel.
X
Mâine dimineaţă trebue să se presintă la corpurile respective reserviştl din clasele 80-81 şi 82. Aceste trupe vor fi concentrate zece zile.
X
Democraţia află că la reg. 6 de dorobanţi un soldat a fost bătut ert de un d. o-fiţer aşa de grav în cât a murit din bâtae.
x
Vineri dimineaţa a avut loc un duel cu pistolul la BuzăU între d. B. Murgu-lescu, directorul prefecturel şi 1. Derne-triad, primarul oraşului, din causa unor cuvinte grave schimbate între dânşii. S’aU dat 2 glânţe fără nici un resultat.
X
1). general Teodory, care a insoţît pe rege la Graefetiberg, va pleca săptămâna viitâre în inspecţie sanitară.
X
Ministrul lucrărilor publice va numi o comisiune care va fi însărcinata cu dirijarea lucrărilor de construcţie a liniei Iaşl-Vaslul.
X
Din ţăranii muşcaţi de lupi turbaţi (Te-cucia-Putna) vr’o doul au început să pre-sinte fenomenele turbârei.
X
Locotenentul-colonel Grimineanu, maiorul NiculaU şi căpitanul Zupazu din regimentul I d’artilerie sunt citaţi înaintea consiliului de resboiu al corpului 1 de armată, pentru a da socotelâ de o sumă de bani dispăruţi din casa regimentului.
X
S’a disolvat consiliile comunelor rurale Bănâsa (Vlaşca), Bărcâneşti (Prahova), Corăbiile (Mehedinţi) şi Boldu (R.-Sârat).
X
D. Nicolae D. Râdulescu, şef de atelier al Imprimeriei Statului, a încetat din viaţă.
înmormântarea se va face a<}l, 24? August, 1888.
X
Monitorul publică tabloul numerilor o-
bligaţiunilor 5 la sută eon versiunea Schuld-verschreibungen, eşite Ia sorţi la tragerea de la 20 August (1 Septembre).
mormEntul ASASINATEI
In luna Iunie, a murit la spitalul Filantropia o tânără femeie, (în vârsta de 24 ani), anume Mariţa. După spusele 6-inenilor, mârtea tinerel femei ar fi provenit din causa unei grave bâle. Cadavrul repausatel a fost îngropat fără ca să nască vr’o bănuială în ceia ce priveşte bâla.
Duminica trecuta însă, parchetul a fost sesisat de o afacere fârte misterîOsă pri-vitâre la mârtea Mariţa. 0 femeie, Anica ludor, locuitâre în strada lanculul, veni şi denunţă procurorului cum că femeia Ma-riţa ar fi fost otrăvită. Parchetul însărcina pe procuror cu desgroparea cadavrului. Desgroparea s'a şi făcut. încă mare a fost surprinderea, atât a parchetului, cât şi a d-lul d-r Alexianu, când coşciugul scos din mormânt s’a găsit gol.
Cadavrul Mariţel a dispărut.
Instrucţia urmâză. Vom da tâte amănuntele ce vom putea afla de adl înainte cu privire la acâstă misteriâsâ crimă.
Citim în V Economiste roumain:
Ministrul de comerciu al .Ungariei a publicat o statistică asupra recoltei grâului în 1888 în ţările mar! producător, ale globului.
Estragem din această lucrare pâsagiele cele mal interesante:
Ca şi anii precedenţi, zice Ministerul ungar, vom împărţi ţările în două grupuri : cele care importă şi cele cari esportâ.
In grupul întâi intră Englitera, Fran-cia, Germania, Sviţera, Belgia, Italia şi Austria ; în al doilea Statele-Unite, In-diile, Australia, Rusia, România şi Ungaria.
In Englitera secera abia a început, dar este sigur că resultatul va fi cu mult mal inferior celui al anului trecut.
Recolta anului 1887 a produs 27 miliâne hectolitre. Importaţia pe acelaşi an s’a urcat la 55 miliâne de hectolitre. Producţiunea englesă acopere de ordinar a treia parte a consumaţiei ; în acest an ea nu va acoperi de cât o a patra parte.
In Francia, recolta se pâte estima Ia 85 miliâne hectolitre. Consumaţiunea oscilează de ordinar între 118 şi 121 miliâne de hectolitre, ceea ce ne dă uu deficit de 35 miliâne hectolitre.
Olanda va avea nevoe pentru a acoperi consumaţiunea, de 7—8 miliâne. Belgia de 6 miliâne, Sviţera de 3 milione şi jumătate, Spania de 4 miliâne şi Portugalia de I milion de hectolitre.
Recolta în Austria pâte fi considerată ca mijlocie ; se estimâdă la 16 miliâne hectolitre şi importaţiunea se va urca la
7-8 milione de hectolitre.
In Statele-Unite recolta se estimâză la
FOITA PIARULUI * TELEGRAFUL,
(55)
MOŞTENIREA
MILIOANELOR
de
JAVEL SAUGER
PARTEA A PATRA III
—	Ce ve ocupaţi d’asemenl lucruri, dise EugeniU. Trebue să lucrăm... Ca să prindem curaj, se facem o inspecţie la bibliotecă.
—	Ce, cre<JI că am venit aci să facem lectură, dise Şopârlâ.
—	Ce proşti sunteţi, dise EugeniU, des-chidând un dulap şi scoţând nişte sticle cu vin.
Iată biblioteca nâstrâ.
Gât-de-lup se uită de sus până jos Ia	Şopârlâ şi Veveriţă râmaseră ca trâs-	portiţa, se urcă cu cel alţi agenţi în altă
omul care ’l adusese în acea casă. Acest	niţl aşa că agenţii puseră mâna pe ei	trăsură, care dispăru în întunerecul nopţel.
din urmă observă acesta şi tresări. — Eu nu beau, dise Gât-de-lup.	fără multă bâtae de cap. — Dobitoci ce sunteţi ! strigă Gât-de-	IV
— Eşti prost, dise Veveriţă, care scose	lup. Aşa e câ avâm dreptate când vă	Cârciumărăsa din strada Roşelor ţse
un cuţit din buzunar şi destupă sticla.	spuneam câ aci, slntem ca într’o cap-	ţinu de cuvânt.
EugeniU aduse câte-va pahare. Gât-de-	cană... 1	Veveriţa venind într'o sără la câreimâ
lup turnă vin în ele.	Cel doi tovarăşi nu d'seră nici un cu-	să vadă dacă nu mal e ceva nou din
— Drace ! dise Şopârlâ, e minunat	vent.	partea prietenilor, nu găsi de cât pe câr-
vinul, greu poţi găsi un asemenea vin.	— Cât despre tine, dise el adresân-	ciumâresâ, care moţăia la tijghea.
— Mal târnă un pahar! dise Veve-	du-se la EugeniU, dacă din întâmplare	Audind că se deschide uşa, cârciumă-
r'jţâ.	te voi mai întâlni ’ţi voi resplâti pentru	râsa deschise ochii; vâdând pe Veveriţă,
— Prieteni, dise Eugenia să nu ne	aceasta.	o schimbare se făcu în ea.
prea întrecem la băutură. Întâi să ne	EugeniU începu a rîde.	Ea sări de pe fotoliu, eşi de după tij-
isprăvim trâba şi apoi vom bea. Nu ple-	— Cu plăcere, dise acesta. ’Mi pare	ghea şi făcu câţl-va paşi spre Veveriţă.
căm până nu vom mal bea ceva. Insă	râu n’am nici o cartă de visită Ia mine.	— Ce bine ’ml pare că al venit,'dise ea.
pentru moment la lucru !	In ori ce caz să’ţl spun numele meu a-	— Chauvin e aci ? întrebă Veveriţă.
— Al dreptate. De ce ne apucăm întâlj?	devărat şi meseria mea, sunt: Anatol	— Nu e acasă.
— Voi trei revizuiţi camerile de sus,	Brouveuil, agent al poliţiei secrete.	— Ce mai e nou ?
eU mă duc în salon. Staţi puţin însă sâ	— Brouveuil ! strigară cel tpel indi-	— Nimica.
mă asigur de un lucru...	vidl.	— N’a fost nimeni p’aci ?
EugeniU eşi afară, şi rădică de trei ori	Agenţii rîdeaU de nu mal puteau.	— Nimeni.
lumânarea în sus.	— Trăsura e afară ? întrebă Brouveuil.	— Nici Bibi ?
La acest semnal un sgomot de paşi se	— Da, d’inaintea porţei.	Ochii cârciumâresel deveniră scânteie-
audi afară.	— Poftim domnilor, dise el. Cel trei	ton.
EugeniU intrâ înlâuntru, puse lumâ-	individl însoţiţi de câte un agent fură	— N’a mal fost p’aci. D-ta nu ’l-al
narea pe masă şi prinse In braţe pe Gât-	duşi până la pârtâ şi închişi într’o tră-	mal vâdut ?
de-lup.	sură.	— Nu !
— Săriţi ! strigă acesta. Ne-a trădat miserabilul!	Doul agenţi se urcară pe capra tră-	— Asta’! curios.
In acelaşi moment, agenţii intrară în	surei.	— Aşa e... Insă în fie-care sâmbătă e
sufragerie.	Brouveuil după ce închise uşa casei şi	la grădina Plantelor, ’l pot! vedea între
două şi trei ore după amiază. Acolo ne întâlnim cu el.
—	Dacă vel afla ceva de la el sâ’mi spui şi mie.
—	Cum nu!
—	Car dacă va fi sâ’ţl spun ceva d-tale, unde să te găsesc ?
—	Ştiu şi eu unde... Stau când ici, când colea... afară numai dacă...
—	Dacă ?...
—	Dacă d. Ghoavin voeşte să ne*vadă pâte să vină la Belleville.
—	Bine...
—	Ne ducem mal in tâte serile acolo.
—	Bine că ştim.
—	Vom sta în rangul întâi la stânga.
—	Am să spun lui Chauvin despre a-câsta... Cred că va fi făcut zilele astea vre-o afacere şi vă va da înapoi banii ce vil datoreşte.
•— N’ar fi râu să ne dea ceva.
—	Acuma nu cam merg afacerile ?
—	De când Bibi ne-a părăsit tragem mâţa de câdâ.—Pe lângă acâsta Sfârlâzâ şi Picior-de-barzâ sunt în America.
—	N’aveţi nici o veste de la el ?
—	Nu... şi asta ne pune pe gânduri... In sflrşit decâ nu suntem cu toţii împreună şi Bibi care să ne comande, nu suntem buni de nimica.
—	Da Gât-de-lup ce face?
www.dacoromamca.ro
/
TELEGRAFUL — 25 AUGUST 1888
410 miliâne de buschels, adecă cu 50 •
i
miliâne mal puţin de cât în comparaţie cu anul trecut. Scăpând consumatiunea locală, va rămâne un sold disponibil pentru esportaţiune de 35 miliâne de Buschels. (Buschelul e de 35 litre).
Canada dispune de un escedent de 6-7 s miliâne, Indiile 14-16 miliâne hectolitre.
In Rusia reedita grâului e escelentâ ; acâstâ ţâră dispune de un escedent pentru esportaţie de 36 miliâne hectolitre.
România are o bună recoltă ( ea va putea esporta de la 9-10 miliâne hectolitri.
Recolta în Ungaria p6te fi estimată la 48 miliâne hectolitre, din cari 21 miliâne hectolitri remân disponibile pentru export. Dtn acâstâ Austria absorbinn vre-o tjece miliâne, Ungaria nu va contribui la alimentarea târgului internaţional de cât cu vre-o 10 milione hectolitre.
Recapitulam : Necesităţile importului ţărilor consumatâre se urcă la aprâpe 145 miliâne de hectolitre, pe când ţările de esport nu dispun de cât de vre-o 128-130 miliâne hectolitre. Acest deficit de 13-14 miliâne va putea fi în pace acoperit de eşportaţiunile din Serbia, Bulgaria, Turcia, Egiptul, Algeria şi Tunisia. Mal sunt încă şi aprovisionârile anului trecut care sunt destul de importante.
ATHENEUL ROMAN
(PALATUL NOU)
Vinenl, 26 August 1888, orele 9 dimi-năţa, va avea loc deschiderea, sub pa-tronagiul presei, a exposiţiunel statuei colosale de bronz, a nemuritorului istoric şi om de stat Miron Costin şi a baso-relievurilor, representâud episode din viaţa Iul, lucrate de statuarul din Paris d. Vlad Hdgel.
Exposiţia va dura trei <jlile, după care statua se va transporta la Iaşi spre inaugurare.
Banii ce se vor strânge din exposi-ţiune sunt meniţi a scade deficitul încă mare din preţul ridicârei soclului. In vedere cu acest scop, deoparte, de alta însăşi valorea artistica şi istorică a statuei şi a baso-relievurilor, face pe comitetul statuei, să spere că Românii buni şi iubitori de tot ce e frumos, se vor grăbi a profita de ocasiunea de a vedea fru-mâsa lucrare a d-lul Hegel, oeaziune, ce nu o vor mal avea, de cât cheltuind sute de lei pe călătoria la Iaşi.
Preţul intrărel un leu. Copil plătesc 50 bani.—Pensionatelor li se vor face o scădere mai mare.
■	tui ■ «I mm.	. .
IDIIsT TE-A-K-A.
Focuri
La comuna Costescll, diu judeţul Botoşani, în nâptea de 15 August a. c. pe la orele 10, a isbuctit un incendiu la a-ria cu paie a d-lul Anton I. Ţâranu, posesorul moşiei Statului Teişâra-Nicşeni, din acea comună. După constatarea făcută de primar, gireada cu paie de la
locul numit Botuşanca era în mărime de 45 stânjeni, de pe 68 fălci grâu. Focul a fost pus de către necunoscuţi făcători de rele : iar paguba, se urcă ca la 1,800 lei. Productele nu erau asigurate.
— In sera de 15 August a. c., pe lâ 0-rele 8, s’a aprins şi ars învălitârea casei locoitorului Marin Ciopâc, din comuna Mârunţişu, judeţul Dâmboviţa, care era cu paie, causându-I o paguba ca de lei 200. Focul nu se sciedeunde a provenit.
—In diua de 16 August a. c., a luat foc aria cu grâu a lui Radu Popa, din cătunul Petrechioa, pendinte de comuna FrimuşanI, judeţul Ilfov. Paguba causată se urcă la 1,000 lei.
In qliua de 18 August a. c., aă ars şirurile cu grâu ale rudarilor din comuna LomolescI, judeţul Ilfov, causându-le pagube ca de 1,000 chile grâu.
A
Spânzuraţii
In nâptea de 15—16 August a. c. s’a găsit stangulată în casă de o grindină cu un tulpan .de cap vechia, Anica, soţia lui Ion Prodan, din comuna Târnauca, jud. Dorohoia.
Din cercetările făcute s’a constatat că numita suferea de o bâlă cronică.
Ucis de o batoză
Gheorghe Ştefan, servitor pe moşia Scorţaru-Nod, jud. Brăila, lucrând în diua de 17 gAugust a.c. la maşina de treerat, din nebăgare de sâmâ a alunecat cu piciorul stâng în tromba batozei, care i-I’a rupt şi peste puţin a încetat din viaţă.
DIVERSE
Propagandă electorală cu Zmeul.— Faptul s’a petrecut în America. Iată cum ’l istorisesce Curierul Statelor Unite : A-cuma câte-va zile, poporaţiunea din 0-range-Vally cari se ocupa cu industria pălăriilor, făcu un zmeu mare, pe care zugrăvi portretul lui Harisson (candidatul republican la preşedinţia Statelor-U-nite.)
Multă lume se strânsese ca să asiste la acest spectacol, fie-care voia să vadă pe candidatul republican în slava cerului.
Doul âmenl ţineau Zmeul şi alţi doul sfâra. Insă dnaeul nu voia să se ridice de loc în sus.
îndată ce cel doi âmenl T lăsaă din mână zmeul se sbătea, In tâte părţile, dădea din cap ca un taur furios, şi cădea jos.
Un spectator,— de sigur un democrat, dădu ideea ca în locul Iul Harisson să se zugrăvească portretul lui Gleveland. Veţi vedea cât de frumos are se se rădice zmeul în sus zicea el.
îndată se zugrăvi portretul lui Cleve-land pe zmeu.
Zmeul fu luat de doul âmenl 'şi îndreptat în direcţia vântului ; când cel doul carî ţineaO sfârâ, strigară; daţi-I drumul! zmeul cu portretul lui Cleve-land se ridica în sus cu mare fală !
Nu uitaţi ca aceasta s’a întâmplat în America!
♦
Cât costă alegerea preşedintelui în Sta-tele-Unite. — Costul unei întruniri electorale de circumscripţie în asemenea îm-
prejurări se ridică la 7,000 dolari, pentru oraşul New-York se ridică la 250,000 dolari (1,250,000 lei), afară de cheltue-lile oficiale cari se ridică la la 290,300 dolari.
0 retragere cu torţe la New-York costă 500 dolari pentru fie-care circumscripţie electorala, adică 12,000 până la 15,000 dolari.
Pentru un meeting public se cheltuesce
3.000	până la 4,000 dolari.
Douâ asociaţiunl democratice au cheltuit 170,000 dolari pentru alegerea lui Gleveland.
Rervitt a dat salariul Iul de primar, care se ridică la 20,000 dolari, plus alţi
4.000	dolari. In campania lui în favârea lui Tilden a cheltuit mai mult de 40,000 dolari.
Dacă se adună tâte sumele cheltuite în diferite circumscripţii, pentru alegerea preşedintelui, ajungem la respectabila sumă de 20,000,000 doi ari, sâ$ 100,000,000 franci.
Cam scump!
ULTÎMX ORA
[Serviciul par. al ziarului Telegraful)
Viena, 4Septembre.
Fremdenblatt (jice; ,Mal multe diare discută ştirea dupâ care s’ar fi decis în principia ca împăratul să mârgâ Ia Roma să visiteze pe Regele Humbert.
Informaţiunile nâstre, luate din sorginte bună, ne permit a asigura că nimic nu e cunoscut în acâstâ privinţă în cercurile competinte.
Paris, 4 Septembre.
D. Gonstans, guvernator al Indochinel, a fâst scos din funcţiunile sâle.
Sofia, 4 Septembre.
Lady White a trecut aijl prin Sofia, înalţii funcţionari ah mers să o întâmpine la Hermanly. Girantul agenţiei En-gliterei şi mat mulţi membri al guvernului s’a dus s’o salute la gară.
Petersburg, 4t Septembre.
împărăteasa s’a întors.
Viena, 4 Septembre.
Se anunţă din Petersburg Corespondenţei Politice că plecarea familiei imperiale la Sudul Rusiei e proectată pentru mâine.
Pisek, 4 Septembre.
Cu prilejul inundărel oraşului Budvveis, împăratul însoţit de principele imperial şi de guvernatorul, a plecat la amăzl pentru a merge să. viziteze oraşul inundat ; de acolo \a porni direct la Viena. El a fost salutat la gara din Pisek de autorităţi.
împăratul a exprimat primarului via sa satisfacţiune pentru primirea ce i s’a făcut şi pentru îngrijirile date trupelor.
Plecarea Suveranului s’a făcut în mijlocul aclamaţiunilor entusiaste ale popu-laţiunei.
Archiducil vor pleca spre sără la Vie-selburg.
Timpul e fârte frumos. Nu mal e nici o primejdie de inundaţie pentru oraş.
Athena, 4 Septembre.
Intr’o întrevedere cu redactorul diaru-lul Ephimeris, d. Fedostiani, ministrul Italiei, a declarat că sunt neîntemeiate ştirile, răspândite cu prilegiul sosirel flotei itapene în mările greceşti. D. Fedostiani crede că liota va asista la serbările ce se vor da cu prilegiul a 25-a a-niversărel a urcărel pe tron a regelui George.
DIN EDIŢIA II
e OitE SEARA
Serviciu special al Ziarului Telegraful
Londra, 4 Septembre.
Se anunţă diu Berlin (Jiarulul Standard că, în acest oraş, nu se scie nimic în privinţa unei nuol călătorii ce d. Crispi ar avea de gând să facă în Germania în cursul lui Octombre.
Berlin, 4 Septembre. Principesa Sofia, sora împăratului, s’a logodit cu principele regal al Greciei.
Paris, 4 Septembre. ţliarul La Presse desminte că generalul Boulanger s’ar fi dus In Germania.
Informaţii din ediţia ll-a
Opiniunea din Graiova scrie următo-rele :
Dumitru Constantinescu, ajutorul sub-prefecturel Balta, şi Dumitru Nicolad, primarul de la Bărca, beţi att năvălit nâptea cu violenţă asupra domiciliului d-lul Marin D. G. Celarianu din Bărca, un comerciant destul de onorabil, aă spart porţile şi l'a luat tîrîş din prispa casei de unde dormea şi în mijlocul ţipetelor copiilor sei sculaţi din somn, l'aă bătut şi torturat în modul cel mai îngrozitor—Strejarul sărind în ajutoru-i, a fost grav bătut atât de aceştia cât şi de doui călăraşi cu curi veniseră la d. Celarianu.
D. Celarianu a reclamat la ministerul de interne, de justiţie, la procurorul general şi la primul procuror — S’a cercetat caşul şi s’a dovedit tot ce s’a reclamat. Făptuitorii însă staii liberi şi în {posturile lor D. Celarianu care a întâmpinat mari pagube, care şl-a lăsat familia, tot comerciul său, umblă pe drumuri ca să caute dreptate şl până astă-cjl n’ar nici o satisfacţiune.—Faptul e destul de feroce, şi mal cu tămă când vine de la funcţionari cari sunt datori să garanteze a-verea, onârea şi viâţa cetâţenului.
Orl-ce cetăţean pote vedea şi se pote convinge de administraţia d-lul prefect Economu.
Noi cerem cu stăruinţă destituirea a-cestora, arestarea lor şi darea în judecată a acelor călăi.
mi sar de poliţie s’a încercat să ademe-nescă, prin tot felul de promisiuni, pe ţiganii torturaţi de tineri inimoşi de la poliţie spre a’l face să ’şl retragă orice pretenţiune în privinţa torturelor la cari aa fost supuşi.
Agentul de poliţie a întrebat pe toţi torturaţii de când aă reînceput lucru şi cât timp aQ zăcut bolnavi pe strade şi maidane, căci torturatoril n’aă avut măcar grija de a’l instala într’un spital-
Faptul este însă atât de constatat în cât cu greii s’ar putea crede că încercările vinovaţilor să pâtă reuşi.
Ni se spune că tjilnic se primesc la parchetul general al curţel reclamaţiunl din partea cetăţenilor bătuţi şi maltrataţi de agenţii poliţiei d-lul colonel Voi-nescu.
La casele din calea Moşilor 327, sâ-pându-se o grupă în adâncime de 80 centimetri pentru a se stinge var într’ânsa, s’au găsit âsele a două cadavre umane.
Parchetul a fost avisat.
Jalnicii soţie Elena N. Rădulescu, fiică, marnă, frate, surori, cumnaţi, cumnate şi nepâte ; sâcră, cumnaţi, cumnate Is-pirescu ; mătuşe şi unchi Paliţa, nepoţi şi nepOte, aa durerea a vă anunţa încetarea din viaţă erl, Luni 22 August 1888, orele 8 seara, a prea iubitului lor:
NIQOLAE 0. RĂDULESCU
Şefuî atelierelor imprimeriei statului, în etate de 38 ani
Rugându-vă a bine-voi şi domnia-vâs-tră a asista la ceremonia funebră ce va avea loc la domiciliul decedatului, Bulevardul Independenţei, (localul Imprimeriei), astâ-zl Mercurl 24 curent, orele 4 p.m., de unde cortegiul va porni la cimitirul Şerban-Vodâ (Belu).
Se vorbesce că procesul torturilor de la poliţie, ce este a se judeca la 12 Septembre de secţiunea III a curţi de apel, se va amâna, din causâ că procurorul general va cita noul martori.
De ce nu-I a citat până acum ? Ori fâcut’a d-saâre vre-o nouă descoperire ?
In Vocea Covurluiului de adl, 23 curent citim următârele:
Astâ-nâpte un scandal s’a întâmplat în stradă între doul funcţionari de la vamă şi un impiegat de la primărie, ce e cumnatul primarului Ressu. Scandalul a provenit de la o femeie. Cumnatul primarului ordonă unul sub-coroisar să ducă la poliţie pe cel doui rivali ai săi. Oameni: poliţiei, de cuvent, şi înhâţa pe bieţii impiegaţi vamali. Sărmana libertate individuală, pe a cui mână al încăput ! Să se jâce cu libertatea âmenilor cumnatul unul primar! Ce mişelie 1 Câţiva comercianţi, vădând acâstâ ticăloşie, mersere la poliţie, şi numai graţie ati-tudinel lor energice, funcţionarii aă fost eliberaţi.
La Zagerh tot aşa se face.
Ni se afirmă că Vinerea trecută un co-
INSTITUTUL
]V Gr Iji JE3 SE
Strada Fortunei 3, ml Caimata)
Cursurile primare secundare şi Liceale vor începe la 1 Septembre. Se primesc eleve interne şi externe de la vârstă de 5 ani, înscrierile se fac în tote qlilele. Plata trimestrială şi preţuri moderate.
Directâră, Mar ia Lakemau.
ro—2 z.
Bolele Sifilitice
Neputinţa B&rbătâscă
Vindecă după cele mal noul metode, ra dical, fâri durere şi împedicare; după experienţă de 18 ani. Specialist în bdlele lu mesei
na

! :
Strada Emigrat, No. 3, (în dosul şcdleî mi litare intrarea din calea Viotoriel prin str. jf. Voevojî (pe linia Tramvaiului-Consultaţiuni de la 8 a. m. penă la.6 şira. Loc separat de aşteptare pentru fîe-oare.

— Ce să facă ? Val de el. Ş’apol noi trei nu facem nimica... Nu prea avem încredere unul în altul. Cu Bibi-patru-de-gete ne ducem şi în foc.
Veveriţă mal vorbi ceva cu câreiu-mârâsa, apoi plecă.
Fără a perde timp, cârciumârăsa se duse la tijghea şi scrise aceleia pe care o credea fosta amantă a lui Oscar Binat, <jis şi Bibi-patru-degete.
A doua (Ji când se duse în tîrg să tîr-guiască, puse scrisârea la poştă.
Aflând ceia ce voia, Brouveuil ’şl făcu planul cum să prindă pe bandiţi.'^
Cititorul ştie cum agentul s’a făcut prieten la Belleville cu cel trei tineri, graţie ajutorului dat de doul agenţi al siguranţei publice.
Se va întreba însă cititorul pentru ce Brouveuil n’a arestat îndată pe cei trei bandiţi. Causa e că nu poţi aresta pe cineva numai pe presupuneri, trebue să al probe.
Afară [d’asta el voia să ducă la bun sfîrşit afacerea Iul Denacy, el voia să facă din reabilitarea fostului bancher o chestiune de amor propria.
Pe d’o parte el se interesa grozav de Elvira, pe d’alta el voia să fie folositor şefului săa, protectorului sâa, care în multe rîndurl îi arătase că ţine la el.
El mal ştiea câ dâcâ va ajunge să do-vedâscă nevinovăţia lui Denacy, şeful săa, care era pus pe tabloa pentru decoraţia " Legiunea de Onâre, va ajunge să fie în sfîrşit recompensat. Nu se aştepta de cât o ocasiune pentru acăsta. Şi mal bună ocasie nici câ se putea.
El era sigur câ acâstâ afacere nu era să mârgâ înaintea tribunalului corecţio-nal. ci la curtea cu juraţi.
Brouveuil se gândi să întrebuinţeze tâte mijlâcele ca să capete încrederea celor trei bandiţi, să afle de la el adresa şefului lor, aşa ca să’l pâtâ lua ca din oală.
In privin'a lui Bibi-patru-degete, nu mal era nici o îndoială, el era aceia care dăduse planul ca să facâ să se crăijâ câ Denacy e asasinul prietenului lui Ernest Gendrin, şi dacă nu eraO probe în destul pentru acăsta, era sigur că el furase cel o sută cincizeci mii lei de la Serafim.
O dată Oscar prins, era uşor să se do-vedâscâ câ el a plănuit cum să facâ ca Denacy să fie condamnat pentru asasinat.
Când află despre ceea-ce se petrecu la grădina Plantelor, Brouveuil nu ştia ce să facă de ciudă.
— Acel bandit e al dracului, ’şi <jise
el. A se deghisa ca o femee şi a se ascunde de tovarăşii lui, chiar asta arată câ e fârte deştept.
Brouveuil era sigur că Bibi arestat va mărturisi nu numai furtul celor 150,(XX) lei, dar şi violarea mormântului lui Gendrin.
Ca probă că era amestecat în acâstâ din urmă afacere, e că Bibi dispăru îndată ce Renâ T vâiju la pădurea Bu-loniel.
Pentru un om deştept ca Brouveuil, afacerea era ca sigură.
Neputând să aresteze pe Oscar Bina, arestă pe Şopârlâ, Veveriţă şi Gât-de-lup.
In urmă voi vedea ce voi face, ’şl (Jise Brouveuil.
Brouveuil intră într’o cafenea şi scrise Elvirel, următârele rânduri :
,Domnişâră,
, Afacerea merge de minune. Nu perde speranţa.
Broaveull.
După ce puse scrisârea într’o cutie, se duse la prefectura pc iiţiel.
El explica şefului tâte ; acesta aprobă planul agentului. Rămânea a se şti în ce cursă să tragă pe prietenii lui Oscar, ca să'i aresteze în flagrant delict de furti
—	Ea sunt de părere, <Jise Brouveuil, ca să’l duc nâptea într’o casă ore-care cu scop de a prăda acea casă şi acolo să’l arestez.
—	In Paris voeştl să faci acăsta ? Nu e tocmai frumos.
—	Saa în Paris saa afară e tot una... Cred că îl voi duce afară.
—	Greul va fi să găseşti o casă.
—	Aşa e... şi trebue să nu pierd timpul... Mă tem ca nu cum-va pungaşii să ’mi scape din mână.
—	Dacă e aşa du-i la mine laSăvres, <jise şeful poliţiei secrete.
—	O! ce idee !
—	Nu e aşa?... Insă ia săma se nu faceţi prea mari stricăciuni.
—	Nu te teme... O! ee idee minunata! Poimâine să ştii câ sunt la dubă. In urmă mă voi ocupa numai de Bina.
—	Fârte bine.
Şeful poliţiei secrete ’şl frecă mânele (jicend:
—	Ah ! domnule procuror, voiai să ’ml iei afacerea din mână... Te al înşelat !
Brouveuil începu a rîde.
—	Ce e drept, grozavă lovitură are să fie pentru el acâstâ descoperire.
—	Cu atât mal mult acesta cu cât el se credea câ va fi avansat, dacă va descoperi adevărul în acâstâ afacere miste-riâsâ.
—	Să mai aştepte, qlis® Brouveuil'.
Cel doi âmenl începură a rîde din noa.
In urmă Brouveuil plecă ca să pregâtâscâ totul la casa şefului, pentru a pune mâna pe cei trei bandiţi.
Cititorul scie câ planul Iul Brouveuil a reuşit.
Şeful siguranţei publice aduse în cabinetul săa a doua <jh Pe cel trei bandiţi şi ’l supuse la un interogator.
Lângă biuroa stătea un bătrân la măsuţă şi însemna respunsurile lor.
După ce ’l întrebă despre tâte furturile cu efracţiune comise în diferite locuri şi asupra antecedentelor lor, şeful îl întrebă repede.
—	In nâptea de 10 Aprilie 1883, ce căutaţi în cimitirul Pere-Lachaise ?
In acest moment bătrânul de la măsuţă se uită drept în ochii asasinului.
Toţi trei bandiţii, la acâstâ întrebare tresârâa şi se uitaa speriaţi la cel ce ’î întreba.
Şopârlâ căruia ’I se puse cel d’întâl a-câstâ întrebare, respunse ;
—	Ea nu vagabondez nâptea prin cimitire.
Veveriţă respunse.
—	Nu ştia ce fâcem în acea nâpte, de sigur însă ca nu mă rugam pentru sufletul strămoşilor mei, pentru că nu’l cunosc.
(Va urma)
www.dacoromanica.ro
TELEGRAFUL — 25 AUGUST 1888
Renumita Cârturărdsă
IULIA POLONEZA
S'a mutat în dosul Palatului li egal
| La finele straie) Brătiaim, Mo. 51, (la colţ)
Lingă grajdurile Palatului Regal j
Ghiceşte viitorul, pre-sentul şi trecutul, ptfte des 1 coperi şi pagube, furturi, j jndecăţî, ori ce secrete as-j cunse la cari se interesdză] 1 cine-va. Cine aduce semne] ptfte afla lucruri ascunse :] comori, etc.
MARE MAGASIN
„BAZAR DEInGLITERA"
DAVIf AOANIA
Agent de Publicităţi
Str. Sft. Ion Nou No. 33.
Yis-a-yis de Legaţlunea Italiană.
Primeşte anuncTurV, însefţie şi reclame pentru ilarul nostru, şi pentru or care alt diar din ţâră şi străinătate.
co	—^			co
’C	Snb-semuatul, am ondre a anunţa pe Onor. clientela	o
. .	mea atât din capitală cât şi din provincie, că cu oca-	O
H oo	si unea tarifului autonom, am deschis aci in ţ6ră	-w
y co-“E n <£> 1 3 >	0 MIRE FABRICA OE HAINE	CD Q H- i
rl v- K -o	PENTRU	ET H o Jrj
ij C3 5°	3A.RJ3A.TI ţ\L BAETI	<C & § m
	In care confecţionez haine, după Ultimele Jurnale,	152. r\
w =	din stofele cele mai bune ale Europei.	C/3 H
6	Asemenea mai putem efectua şi ori ce Uomanile, în	CP co
o	timp de 24 ore de dre-ce posedăm un mare deposit de	
CO	stofe fine din cele mai renumite fabrici.	co
TOJViA ŢACIU
ln Noul Palat Dacia-România-
No. 4. — Strada Lipscani. — No. 4.
BUCURESCI
Cursul pe ijiusvi de 24 August1 Î888
Sper r.ă Onor. Public pi clientela mea, mâ va onora ou visitele d-lor, spre a se convinge de marfa confecţionată aci în ţâră,
şi sunt sigur cft va fi pe deplin satisfăcuţi.
Cu stimă, n. LBIBOVICZ.
	Cilmp.	Vând.
5e/0 Renta Amortisabile. .	96,/*	~V7lp
5°l0 Renta Rom. Perpetuă. .	93*/*	94'/*
6°lo Obligaţii de Stat. . .	100 1	101
6°/o , C. F. R. Regal.	—	—
5% , Municip. vechi	86	87
lO»/o fr., Casa Pens. 3001.	230—	236 —
5°/0 SrisurI funciare Rural.	970*	98
7#/o , , ,	107	108-
5% , , Urban.	94 V*	95./*
6°/o , , » ■ •	100—	101
7°lo ,	106	107
5% , , de Iaşi	84,1*	851/*
Impr. cu prime Bucur. 201. b.	38—	42 —
Los. Crucea Roşie Italiane.	26—	30-
Acţ. Bancel Naţ. Rom. 500 1.	—	—
Soc. Rom. Gonstr. 5001. .	—	—
Soc. Dacia-Rom. 200 I. . .	—	—
Soc. Cr. Roşie Austriacă. .	—	—
S^/o Los. Imp. Sârbesc . . DIVERSE	—	—*"*
Aur contra Argint. . . .	1 *l4	1
, , Bilete de bancă	«	C
Florin Wal. Austr. . . .	205—	207—
Mărci Germane		123—	125-
Bancnote francese. . . •	100—	101—
Ruble de hârtie. . .. . .	245—	255-
APĂ MINERALĂ NATURALA St. GALMIER
nu uitaţi ;x cere Sursa IN OEL
Sursa Ndel. Apele acestei noul surse trebue plasată în prţiraul rang din clasa gaztSselor, fiind bogată în acid carbonic natural, şi care se bucură de reputa'vnnea sa ca cea mal bună pentru sto-măch fiind digestivă, temperantă şi apărativă, ast-fel că combate cu energie apele cunoscute până acum ale Borzeculul şi Giesahttbler. Acostă apă escelentă este fdrte bună de a o întrebuinţa la masă de băut cu viu a&t cu siropuri îu locul Borseculul, fiind recomaudată de medici chiar şi la boluavl pentru facilitatea el digestivă şi recoritore.
Apa din Sursa Ndel se gâbeşte la principalele magasine de coloniale, farmacii, droguerii şi la ti>ţl vîmjitoril de ape minerale. Cu preţuri forte convenabile.
In Bucuresci la M. Economu et Comp.	I	In Ploiescl la Fraţii I. şi Th. Christescu.
In Ploiescl la N. Petrescu et Comp.	|	In Brăila la Petru şi Gheorghiadi.
Depoul general pentru t6t5. România şi ţârile limitrofe, a se adresa la d.
S. STERIANO, Galaţi.
Singurul Deposit de:
pratri
din prima fabrică englesă
Tomas Fleming Son &0°
cn preţuri şi coudiţmni ayantagiose
{ SE GĂSEŞTE LA:
I. Schwartz str. Decebai 6
0 FABRICA de ATÂ *SrS?JS£
?' de	EXPORT cu pre-
Nasturi de Aţa **£8^
Ofertele s6 se adreseze : D-lul Robert Exner, Agenţie de Anunciurî, la Warns-dorf (Bohemia), adăugându-se pe plic cuvântul : Zwirn.
MALADIE ie PLAMANI
Tulierculosă, Aston, Catarhul de BroncMta
(BRONCH1T1S)
Personele care sufer de sus niuuitele băle, se pot adresa personal sau prin scris câtre A. L. Willielm, Strada Isvor No. 29, etagiul I.
Asemenea şi în «asurl de mare slăbiciune la copii mici de ţîţă.	(io)
OPERAŢIUNI DI CEREALE
Brăila 21 şi 22 August 1888
cumperator	vfcNZÂTOR	FELUL	Hectol.	Libre	Preţul 1 n aur	apă şi 1] mags. 1	OBSERVAŢII
Sechiari	Negroponti	(îrâfl	3700	58’/*	12 20	c.	
>			1310	58'u	12 —	s.	
î»	» f	vt	■ 1070	58b*	12 20	m.	
CvietAv-i4z	Samarian	, 1	■ 1400	56 V,	) 11	c.	
»	»	»	1400	■58	)	*	
V	»		800	58	11 15	m.	
>	Marchiani	»	1400	57	10 40	»	
Embirico	Lombardo		1080	57*/4	11 77-/*	c.	
Miîlas	I. Veiona	»	2650	57 »/4	10 87U*		
Petricioni	T, Dimitriadi	»	2600	58i/4	11 20	m.	
E. Cohen	Gaetanu		3000	61	13 40		V
Nicolaidi	Catzica		1700	59	12 10	>	.. 11
A. Verona	*	*	1450	57 V*	11 15	»	
Feitler	Catzighera	Secară	1350	55«/t	6 55	>	
Athanasie M. Thanu, mijlocitor de cereale, Bursa Brăila
EI.ISABETHARDIN
Mdşă diplomată din Streinătate
MAX FISCHER
GALATZ, Strada Mare, No. 29.
BUCURESCI, la d. A- L. PAT1N, Magasin de Instrumente şi Note Musicale, Calea Victoriei No. 6 (Palatul Dacia-Roraânial Mare deposit de renumite fabricate. Construcţiune americană inerucişate.
Preţurile convenabile. înlesnire la plată
închiriere de Pianine
: k**,i -mu) JS	2—dj.
IWACASIIW DE
ÎNCĂLŢĂMINTE
EN GROS - EN DETAII.
Recomand OWo~. Public Buour.ţtnin şi nnmerdseî mele clientele, cu niagaslnol meu din
CALEA MOŞILOR No. 8
este tot-d’a-nua bine asortat cu tftto felurile de încălţăminte pentru
Qă-rb&tl, Dame şi Oopil de o soliditate garantată şi preţuri avan-tagidse. Recomand asemenea d-lor Corner* cianţî din provincii că Magrasiiiul mefi este tot-d’a-una bine asortat cu tftte felurile de încălţăminte grftse şi subţire, asemenea
OISLdTH ST OSHTB
de Braşov fine, cu preţuri fărte moderate-Se mai găseşte îu magasinul met tăie felurile de pielărie şi talpe, asemenea pe* Mcărle de talpă, toval şi luft in cantităţi mari, preţuri fărte moderate.
Aduc la cunosclnţa onor. mele clientele că am mal deschis nu magasin de încălţăminte an gro tot In Calea Moşilor No. 5.
Cu stimă
ILIE ÂLECS4NDRESCU
Calea Moşilor No. 8.
SINGURUL
Distre tftte preparatele de gudron care a obţinut o reputaţie netăgăduită ln faţa d-lor doctori şi clienţii ce aS constatat folftre snrprindâtftre e
GUDRONUL ALESSANDRIU
■* întrebuinţară cu succes contra durerel de piept, prevenită tn urma guturaiului, iritaţiun! ale peptulul, catar al băşicel udului.—Lipsei de poftă de mânea»*, «te.—Cu o lingură din acest Gudron pus într’o btră de apă formezi ape de Păcură, care se pftte da cu mult succes la copil contra bftlelor mal sus indicate.
Pentru adulţi se iea o lingură de Gudron în apă sa-charată sad lapte dulce 2—3 ori pe di, 2 lei 11.
Emplasture gudronat dls Pauvre Homme (Aii Baiidriu).—Contra durerilor Reumatismale, a încheieturilor, mijlocului, durerilor de piept, spate şi alte junghiuri, 1 leă ruloul.
Pastile Oumdse-Codetn-Tolu (Alessandriu).—
Superioritatea acestor medicamente !n maladiele de piept este recunoscută de tftte celebrităţile medicale. Aceste pastile tn urma esaminăril ce li s’afl făcut s’aii aprobat de Onor. consiliu medical superior, 1 left 50 bani entia.
A VIS
Preparaţiunea acestui vin, care pentru mise a devenit un cult e adesea denaturat de unii colegi cari găsesc de cuviinţă a debita alte preparaţiunl ln locul acestui vin, d« aceia atrag atenţiunea onor. publica nu primi de cât fiicftne originale
VINUL COPIILOR
PREP ABAT DB
CHR. A.LESSA.3STIDK.XXJ
Farmacistul Curţii Regala
Etâtea cea fragedă a copiilor ’I face a se îrabolnâvi uşor; pentru a preîntâmpina maladiile se recomandă acest vin tuturor copiilor de la etatea de 6 luni in sus; tinerelor fete le ajută la buna desvoltare a corpului, întăresc e dsele şi dl putere muşchilor.—Modul întrebuinţării; a se vedea instrucţiunea ce însoţesce fie ce sticlă. Preţul 3 lei.
Capsule elastioe ou alei âe RioinA (Alessandriu).—O dosă, cutia a 4 capsule I leu, a 6 capsule 1 leă şi 25 bani, a 8 capsule I leă şi 50 bani.
Se pot# câştiga îătt’o >1 300,000 FRANCI
Cumpărând bilete d’ale
MAREI LOTERII TURCEŞTI
A ll'i-a tragere va avea loc la 30 Septembre 1888.
Plata câştigurilor e garantată de guvernul imperial Otoman.
Tabloul Primelor 1
1 mare lot de 300,000 fr, 300,000 fr
25.000	,
10.000	. 10,000
2,000 2,000 2,000 2,000 2,000 2,000 15,000 -care 28,'000 200000
1 lot de	25,000 ,
1 lot de	10,000 ,
1 lot de	10,000 ,
1 lot de	2,000 ,
1 lot de	2,000 ,
1 lot de	2,000 ,
1 lot de	2,000 ,
1 lot de	2,000
1 *ot de	2,000 ,
12 loturi de	1,250 ,
28 loturi de	1,000 fr.le
500 loturi de	400 ,
s
550 loturi
Sln&plsmul Alessandriu, muştar tu ML —
Acâstă preparaţiune esperimentată de autorităţile nostre medicale şi profesori la facultate a constatat că fiind'su-peridre tuturor celor-I-alte preparaţiunl streine, şi chiar celui de Rigollot. Cutia I lefi 5° bani
Total 6007000~fr. PREŢUL BILETELOR
fr.
1 Bilet .	. - . 5
5 Bilete .	« . . 24
25 Bilete .	... 118
100 Bilete..	. . , 465
"V 'Vi ndeeă 'yA \ (s ( 8 din 10 ne- \
/ uralgiile ţi ml- \ " \ grenele osie m S, impouSră-
Capsule oleo-balsamioe-santaltne (Alessandriu).—Remediu sigur contra maladiilor secrete (scursdre, sculament) la bărbaţi, fie în stare pro -pfiti, sad orl-cit de învechită, se vindeci prin întrebuinţarea unei cutii ce conţine 100 capsule, combinate ast-fel pentru un tratament de vindecare complectă.— Modul întrebuinţării şi dieta prescrisă a se vedea instrucţiunea c« însoţesce fie-care cutie.—Preţul unei cutii 6 lei.
■** A se observa pe capacul cutiei semnătura, colbre roşie, şi a nu v6 debita alte capsule de a cărora eficacitate nu se garantezi. Se trimite contra mandat postai în orî-ce localitate.

DE VÎNDARE LA PRINCIPALELE FARMACII DIN ŢERA,
k1 localităţile unde nu se găsesc aceste preparate cererile »ă se facă la Farmacia Romană ţl contra mandat postai espedlez ' în trl-ce localitate
«sSS CALEA VICTORIEI 77, BUCURESCI. (CISMEUA ROŞIE) gfe
Lista oficială a tragerel, va fi trimisă [imediat fie-cărul cumpărător, dupâtra-; gerea ce va avea loc irevocabil la 30 Septembre 88.
B
Câştigătorul va fi însciinţat prin depeşă In (iiua tragerel.
C
Tragerea va avea loc la Constanti-mopol, In palatiil Imperial al moneta-1 rlel.
D
Pentru cumpărarea biletelor, a se adresa trimiţând banii în mandat poştal,. ; cec, s’aă scrisdre de valdre la * direc-, torul Comptuarulul Comercial, grande j rue de T6k6, No. 557,.
Constantisopole. (16)	(Turquie)


ANUL XIX. — No. 4836
IN BUCURESCI SI DISTRICTE 10 BANI NUMĂRUL
VINERI, 26 AUGUST 1888
ABONAMENTE: Pentru Capitali:
Pentru nu an .... Lei 24
. l“ni.................12
„ trei luni .	. ■	.	„	7
Pentru Districte:
Pentru un an .... Lei 30 *	<f6se luni	....	„	13
„	trei luni	....	*8
Pentru Streinitate:
Pentru un an .	. In aur lei 40
n ţese luni	r> n 2(1
„	trei luni.	. . *	»
Abonamentele se fac la 1 şi 15 ale fit cărei luni.
UN NU Al ER VECHIU 25 BANI
Abonamentele se plătesc înainte
EDIŢIA ANTfilA
ANUNC1UB1 SI RECLAME
Ânunciuri pe pag. IV linia 25 bani. Reclame	„	III	„	. . * .	1	ietk
n	ii	H	i*	...	3	lei
ii	ii	I	.,	i • .	5	lei
Pentru Inserţii şi Reclame Redacţia nu e responsabilă.
Epistole nefrancate se refusă, articole nepubltcate se ard.
In Streinătate a se adresa:
Francia, Havas, Laffitte et C-nie, place de la Bourso, Paris.
FngUiera,'^ag! n« Micoud,81 Pleet Street, E C., London.
Austria, llnasonstiiiu et Vogler 2, Wien Rudolf Mossc '/.uilerstaette, Wiene. Ungaria, D. MoriL Wiest, înBuda-Pesta Servitenplat/..
Abonamentele se plătesc înainte
Redacţiunea, Strada Bl&narî, No. 20.
BUCURESCI, 25 AUGUST 1888
DIRECTOR POLITIC :	I. C. F U N D E S C U
Administraţiunea, Strada Blânari, No. 20
RfiSPlfNSUL NOSTRU
Succesele de penS acum, speranţa că vor pune deplin mâna pe mult dor.ta putere, daii conservatorilor o tndrăsndlă fără de margini. Nu le a-junge că pot să-şî scdtă faţa în lume, că naţiunea pare a fi uitat păcatele lor : aceste păcate, eî vor sâ le im-pue altora.
Ast-fel am putut vedea, tn două numere ale adevăratului organ conservator, Epoca, susţinându-se că partidul liberal-naţional e un partid reacţionar.
De sigur că dmeniî serioşi aii strîns din umere în faţa acestei îndrăzneţe calomnii ; un partid care 40 de ani a luptat pentru libertăţi, care şî-a legat numele de fie-care pas înainte sevârşit de naţiune, se fie acuzat de reacţionar... asta e curată nebunie !
D<k se vede că mai sunt şi alt-fel de 6menî,ca cititorii Epocei de pildă, la cari t<5te năsdrăvăniile găsesc trecere ; de aceea nu putem trece cu vederea încercarea tinerilor conservatori d’a ne ponegri.
Pe ce se întemeiază Epoca în în-drăsndţa-î acuzare ?
Pe douâ fapte : întâi, că d. deputat Stoicescu, ales al colegiului ţărănesc din Ilfov, a cerut guvernului să fie si mai crud de cât a fost cu o-casiunea rescdlelor de ţărani ; al douilea, că Voinţa naţională a cerut să se curme propaganda socialiştilor, retrăgându-se acestora libertatea cuvântului.
Cu tdtă buna iei voinţă, Epoca n’a putut descoperi de cât aceste două fapte... Dar să ne mulţumim şi cu atât şi se vedem intru cât aceste fapte compromit partidul 1 iberal.
Fără îndoială că d. Stoi eseu face parte din partidul liberal-naţional ; dar, făcea d-sa operă de liberal a-tunci când a vorbit contra ţăranilor ? Nici de cum ; şi acâsta se pdte vedea şi mai bine din aceea că d. Stoicescu era alesul ţăranilor, şi cu tdte astea a luat cuvântul în numele proprietarilor — de şi proprietarii şi sătenii se aflau In luptă directă. In acel moment d. Stoicescu nu era nici liberal, nici representant al colegiului III, ci pur şi simplu marele proprietar de la Herăstrău, absorbit şi preocupat de propriele săle interese, iar nici de cum de interese generale.
E regretabil acăsta, e fdrte regretabil ; dar e adevărat.
Voinţa Naţională, asemenea fără de tăgadă, e un (Jiar liberal-naţional ; dar, făcea acest diar operă liberală atunci când cerea să se restrângă libertatea cuvântului pentru o categorie de cetăţeni ? Neapărat că nu. Numai tîrîtă de tăria convingerilor săle, că societatea ar cădea în cea mai teribilă perturbaţiune dacă s’ar distruge vre una din temeliele pe care e aşezată, a putut Voinţa Naţională să uite un moment că libertatea cuvântului e unul din puntele cardinale ale programei liberale.
E regretabil acăsta, fără dbr şi pdte ; nu’i e permis unui liberal să cadă în asemenea greşală. Dar partidul liberal nu se încheie în Voinţa Naţională şi nu o greşală d’un moment p6te să distrugă o luptă de peste 40 de ani în favdrea libertăţilor.
Unele din organele liberale, în focul luptei şi împinse de interese momentane, au mai comis asemene
greşeli, aruncând — fără voie negreşit — o lumină falsă asupra ideilor partidei liberale.
Ast-fel, acum câtva timp s’a fost încins o discuţie asupra cestiuniî intervenţiei statului ; pe când Epoca şi I/upta se rosteai! pentru intervenţie — acăsta din urmă făcând colosala descoperire că ideia intervenţiei statului e *o ideie âre-cum modernă*... — două diare liberale naţionale, anume Democraţia şi Voinţa naţională, se declarai! contra intervenţiunii şi se ’ncercau să înscrie pe drapelul partidei faimosul principid laissez faire, laissez passer.
Eî bine, aceste declaraţiunî —- ori cât de doctoral ar fi tonul cu care sunt făcute — n’au nimic a-face cu credinţele partidului liberal-naţional. Acest partid, ori ce-ar dice Democraţia şi Voinţa, a fost şi este pentru intervenţia statului. Dovadă despre aceasta sunt o mulţime de acte sevîrşite de partidul liberal în timpul guvernării sdle ; cităm ca esemplu : legea tocmelilor agricole, protecţionismul în materie vamală şi împroprietărirea însurăţeilor. Nu sunt aceste acte hotărîtdre de intervenţie a statului ? Şi pentru viitor, gândesc <5re liberalii să lase pe ţăran în libera concurenţă, în plata Domnului, şi să nu facă pe stat se intervie în favdrea lor ? Nici de cum.
Declaraţiile Democraţiei şi Voinţei sunt deci nule şi neavenite, ele nu angagiază nici de cum partidul liberal, precum nu pot şterge faptele acestui partid.
Am dat acest esemplu, pentru ca Epoca şi cei d’o credinţă cu dânsa să vadă că nu cu o linie, scrisă în-tr’un tjhar subt impulsiunea cine scie cărui interes momentan, se p6te transforma un partid. Articolele de diar se uită, diarele însăşi pier—partidul remâne însă, cu trecutul său de fapte şi cu viitorul săli de idei.
Tot aşa partidul liberal, pe care nu fapta necugetată a unui deputat său articolul unui diar îl pot face să trâcă drept reacţionar.
Sperăm că adversarii noştri vor înţelege acăsta şi nu vor mai cerca marea cu degetul.
TELEGRAME
(Serviciu particular al (jliar. Telegraful)
Bamburg, 5 Septembre.’^
General Anzeiger anunţa câ agenţii secreţi al poliţiei din Berlin s’afl dus în Olanda pentru a observa pe Boulanger în călătoria sa prin Germania.
Berlin, 5 Septembre.
împăratul soseşte la t «tetombre la Munchen, la 4 la Viena şi la 10 la Roma.
TORTURATORI1
In ediţia a doua de ieri a diavu-luî nostru am publicat recliisitoriul procurorului general d. Burada.
Acest rechisitoriu ne anunţă cum că, mulţumită indignărel opiniei publice, vor fi judecaţi torturatoriî nenorociţilor ţigani, arestaţi la poliţia capitalei.
Sunt daţi însă judecăţii numai trei din torţuratori şi anume d. căpitan Dimancea, d. Al. Davila şi procurorul Pavaso.hivescu.
Citind aceste trei nume ne ia mirarea că de ce numai eî sunt daţi judecatei şi înpreună cu ei nu vor fi judecaţi d niî lanoleseu şi Epu-reanu ?
Nu cum va aceşti doi domni cred că acusările formulate în contra lor n’au temeili ?
Lucru şi mai puţin espheit, cum aceşti doi domni, cari precum s’a spus aii luat parte activă la aplicarea bănuiţilor sistemei Davila et C-nie pot fi citaţi ca martori ?
Este natural că lanoleseu şi Epu-rdnu nu vor depune tn contra foştilor lor colegi Davila C-nie.
Este asemenea natural că mărturiile acestor doi dmeni vor fi încon-traqlicere flagrantă cu mărturirea torturaţilor.
Or cum ar fi, aşteptăm cu nerăbdare procesul în cestiune şi suntem siguri că cu tdtă dorinţa ce ar avea colonelul Voinescu să’şi apere crea-turele sdle poliţieneştii, se va constata că torturele au fost şi că sistemul tînăruluî Davila a fost intrebuinţat la prefectura poliţiei cu aprobarea şi pdte... concursul chiar al resboiniculuî Voinescu.
CUZA Şl RUSIA
Ijiarul care pOrtâ subiectul de codiţa Epocei anunţă în numărul săn de adi cum câ pretendentul la tron al României, tânărul Al. Cuza, fiul natural al lui A-lexaudru Ion Cuza, plăcâ în Rusia, unde împreună cu corniţele lgnatieff vor stabili programul comun aV viitârel politice pentru România.
De sigur câ Adevărul, comentând a-ceastâ scire, ne va zice că precum Cuza-Vodâ a întins mâna Rusiei spre a urmări unirea tutulor românilor, lot aşa şi tânărul Cuza împreună cu lgnatieff v6r aşterne pentru noi un program de adevărată politiea naţională.
Se vede că cei de la ziarul cuzist ne cred pe noi români mâi proşti de cât şerbi şi bulgari, cari, de şi slavi de o-rigine, aQ priceput bine câ juna e politica museâleaseâ şi alta e politica naţională sârbă şi bulgară.

Informai uni Exteribre
Atentatul de la ambasada germană din Paris. — InsinuatiunI
s
Gazeta de Colonia declară, în privinţa atentatului de la ambasada germană, câ guvernele străine an interes de a şti dacă guvernul francez nu favorizezâ cum-va, pe aceia cărora le vine ideia de a ataca ambasadele streine.
Jurnalul german adaogă câ d. Goblet ar face bine se lumineze opinia publică asupra acestui punct de cât se înăbu-şâscâ afacerea, închinând pe Garnier — autorul atentatului — într’o casă de nebuni.	_______
Alegerea de la. Berlin.
Pester Lloyd e de părere câ alegerea socialistului Liebknecht la Berlin ] nu trebue să mire pe nimeni, orl-care ar fi importanţa el. In adevăr nimic nu e mal natural de cât a vedea pe candidatul lucratorilor isbutind într’o circumscripţie electorală locuită de lucrători, având în vedere în acelaşi timp şi sufragiul universal.
Alegerea Iul Liebknecht are importanţă numai dintr’un punct de vedere şi şi anume aceia, câ cu tâtâ presiunea şi mica stare de asediă, socialismul se întinde în Germania.
Expulzările în Irlanda
Lupte violente afl avut loc în Irlanda pe moşia lordului Clauricarde, cu ocasia expulsârel arendaşilor cai*i nu ’şl afl plătit aren<)ile.
In jurul unei case, arendaşii afl ridicat baricade ; cu mare greutate poliţia a stricat acele baricade.
Femeile aruncafl cu apă clocotită, şi murdării asupra flmenilor poliţiei, cari afl fost siliţi In mal multe rlndurl să se retragă ; mal mulţi agenţi cari se suiseră pe casă afl fost aruncaţi Intr’o gr6pă; armele lor afl rămas în mâinele arendaşilor.
Numai după o luptă înverşunată, care a durat aprflpe doue ore, poliţia a putut scâte afară pe arendaşi din case.
După ce a luat cu asalt o casă, poliţia a trecut la alta. Aci lupta n’a durat mult.
S’a arestat, opt-spre-dece tineri, din cari mulţi răniţi grefl, mal ales la cap.
Trei familii afl fost expulsata de pe moşia lprdulul Clauricarde.
Unde e Boulanger 1
Nici până atjl nu se scie nimic positiv despre călătoria generalului Boulanger.
Unii pretind câ el ar visita pe principele Victor Napoleon la Bruxelles, alţii spun câ se va duce în Suedia, Danemarca sefl Rusia.
Un reporter al d'arLduI Gil Blas a mers pânâ iutr’atâta câ a ijis că Boulanger va merge prin Hamburg la Friedrichs-ruhe ca să visiteze pe principele de Bis-marck. Acest svon nu prinde credinţă ni-câerea, căci ar fi imposibil a să admite una ca acesta. Der ceea ce se crede mai de grabă, este ca generalul să se ducă în Rusia să visiteze pe prietinii săi. Onorurile ce le-a avut Dâroulâde, amicul sea, atrag şi pe general.
Ziarul Kristo Boteff
Rizow, un fost funcţionar şi amic al actualilor membri al guvernului, acum fiind în opoziţie pentru câ n’a obţinut un post dorit, a venit nu de mult la Sofia spre a fonda o foae de opoziţie. Titlu ziarului e Christo-Botew, un cunoscut revoluţionar bulgar.
Inir’un apel către oficeril bulgari, a-ceştia sunt îndemnaţi la insubordonanţe şi îndemnaţi să nu împiedice pe popor în exerciţiul drepturilor sale constituţionale spre a libera Bulgaria de criza actuala.
Prinţul e acuzat de sperjurifl, pentru câ împarte ordine şi demnităţi contra constituţiei,. pe care a jurat.
Rizow recomandă, probabil după insti-gaţia ,Zankowiştilor, împăcarea tuturor partidelor, formarea unui cabinet de coaliţie, la nevoe părăsirea prinţului şi găseşte, câ criza trebue resolvatâ nu de marile puteri, ci de bulgari însăşi. Pentru împăcare, Rizow propune să se ţie meetinguri în toate oraşele mal mari.
Rizow a fost dat în judecată pentru întârîtarea poporului şi insultarea prinţului ; el e arestat până va depune o garanţie.
Scrisori din Macedonia
(Corespondenţă particul. a Telegrafului)
Bitolia, 17j29 August 1888-
Mal de ună-di Telegraful ne-a comunicat durerosa scire a morţii lui Andrei Bagav, neadormitul redactor al revistei Macedonia.
Două simţiminte ne împing ca se dăm la lumină aceste eâte-va rânduri — e simţimântul de recunoscinţâ şi cel de datorie ; el ne-a fost profesor şi ne-a fost unul din cel mai înfocat! patrioţi români.
A murit Andrei Bagav şi cu dânsul a murit şi singura nostră revistă, a murit tot ce avăm mal redutabil în arena luptei literare, a câdut stâlpul causel literare a Macedo-românilor. Bagav numai este, fraţilor, cari în adevăr simţiţi că i-nima vâstrâ palpită pentra desceptarea românilor din Turcia. O ! voi de sigur în-
ţelegeţi perderea ce mortea ne aduce în persâna lui Bagav. Cine n’a cunoscut de aprâpe pe acest bărbat care şl-a consacrat corp şi suflet causel nâstre, cine n’a vădut sîrguinţa şi munca neobosită a sea, cine n’a simţit interesul şi iubirea adevărată. ce purta el către patria nflstrâ, a cela nu p6te să preţuiascâ meritul şi însemnătatea aprigului nostru luptător pe care ’l-am perdut. — Mi aduc aminte când era profesor la gimnasiul român din Bitolia. încă simt fiorii ce făcea să ne cuprindă când ne vorbia de patria, de naţie, de viitor. In mijlocul tinerimel studiâse şedea ca bradul bâtrân din pădurea mică şi tînârâ de bradl şi ne spunea, ne spunea atât de multe lucruri interesante pentru noi; iar noi — ascultătorii lui elevi — îl ascultam ore întregi şi priimăm cu nesaţifl tot ce ne spunea frumos şi bun ; ne obicinuisem a’l iubi, a’l stima, a’l admira. Şi era ceva admirabil într’însul : vorbirea lui înfocată, simţimântul curat şi fără de margini, statura lut mârăţă, braţele sele erculane — t6te aceste lucruri le resumâm în singurul puternic şi vibrâtor nume de — Bagav! Re resentaţiunile legate cu acest nume ne sunt multe, felurite şi scumpe amintiri pentru noi cel tineri, pe cari ne-a iubit ca pe fu şi fraţi al set pro rii. Par-că ’l vâd incâ rezemat de părete cântând din flaut arii frumose naţionale cari escitafl în noi simţimintele cele mal nobile, — par-câ’l vâd cântând din piano, ocolit de mulţimea elevilor veseli şi fericiţi, cântece în dialectul nostru compuse — pentru că era şi poet — şi puse în note de dânsul, cântece dulci româ-nescl cari şi astă-dl încă sunt respândite prin tote părţile, unde se găsesc inimi a-prinse de scânteia românismului şi cari încă fac se vibreze puternic cbrdele a-morţite ale fraţilor noştri, precum : Ţira mea muşată, Astă-ŞX Gioni cu bucurie. Daţi lumină, daţi lumină, Un român 'nă-âră localisat, Ani ’nă inimă tu chept etc. etc. T6te aceste cântece şi marşuri românesc! la aparijiunea lor afl avut un astfel de efect salutarifl asupra spiritului practic şi sceptic al Macedo-românilor in cât publicul bitolian uitând ura sea fanatică în contra românilor ,propagandişti* cum le dicea p’atuncî, se îmbulzea în fie-care di în localul Gimnasiulut român numai şi numai ca sâ asculte cân-tecile naţionale executate din piano şi însoţite de vocea şcolarilor — când mulţi convinşi în adevâr câ şi prin limba nostră maternă se p6te face tot aşa de mare trăbâ, deca nu maî multă, ca şi prin limba grecă, se declaraţi In faţa tutulor câ erafl români.
Mândre timpuri şi pline de speranţe mal erafl şi acelea, când elevi şi profesori trăiam în sc61â într’o ast-fel d’ar-monie şi înţelegere, plini de acelâşl aspiraţii ’nalte şi visuri de aur, în cât s’ar fi dis câ nu eram în şcâlâ, ci formam o familie comună, în care demonul râfl a-■ nevoie ar putea sâ pătrundă. — Mal ’mi place sâ ml-1 aduc aminte pe regretatul mefl profesor, adâncit în gânduri, cu lam-pa-I înainte-l, cu condeiul în mână, scriind mereu scriind si prelungîndu-şl vegherea mai departe de medul nopţel. Cocoşii cântat! a pustia şi el scria neobosit.
AcAsta a fost ceia-ce la doborât ata-cându-1 în piept şi consumându-I încetul cu încetul t6tâ vigorea corpului sefl.
După 2 ani de lucru şi activitate nemărginită în folosul naţiei săle iubite, din causa unei neînţelegeri nenorocite între corpul didactic de la gimnasifl şi d. inspector, a plecat la Bucurcsd cu multă părere de râfl şi acolo ca şi în patrie se interesa de causă ca şi de propria sea fericire. Dovadă e — afară de alte lucrări literare, ca traducerea operetei Bocacio şi altele cari dovedesc nepregetata sea străduinţă şi muncă pentru binele în genere al românismului — dovadă e dic* Cartea de alegere şi revista nâstră Macedonia \ cea dintâi unică carte didactică mai seriosâ şi însemnată în dialectul nostru născând şi cea a doua : unica nâstrft revistă literară care avea de scop: demonstrarea averel nostre literare populare şi publicarea scrierilor talentaţilor Ma-cedo-românl. Nemăsurată trebuia sâ fie lumina ce era sâ se respândâscâ prin a-câstă fâie lunară de o necesitate absolută pentru noi asupra Macedo-românilor de abia iviţi pe orizontul existenţei naţionale. Nu nouâ se cade sâ vorbim pe larg despţe valârea operilor sele.
Noi ne mărginim numai a schiţa ta-
www.dacoromamca.ro
TELEGRAFUL — 26 AUGUST 1888
b oul naţional al lui Bagav. Ga cititorii Telegrafului cari se interesfeză de sortă nostră sC ’şi formeze o idee mai clară despre densul extragem câte-va fragmente din corespondenţa sa cu sub-sem-natul, care mai mult ca ori-cine cunoscând pe d’aprope pe autorul „cartei de alegere*, iubiam şi admiram calităţile distinctive ale unui bărbat de la care se aştepta încă mult pentru draga nâstrâ patrie. Ursita însă, ursita ca tot-d’a-una ne-a răpit din mijlocul nostru pe unul din cei mai mari apărători şi luptători ai causei macedo-române. Iată cum exprimă el într’o scris6re ce mi-a trimis iarna trecută vorbind despre renascerea fraţilor noştri—singura cestiune ce preocupa gândul sen zi şi nopte până în momentul cel din urmă. „Intr’un crâmpei de scrisore—scrie dânsul—ce ţi-am trimis de cât-va timp, îţi spuneam că a început printre noi, sâ bată cu putere un «ou curent de luptă pentru atingerea scopului vieţel nâstre : regenerarea a lor noştri prin el înşişi. înţelegi forte bine că de vei putea face pe român sâ ajungă la convingerea că a fost stăpân o-datâ acolo unde alţii astâ-dl vor sâ’l aibă drept sclav, efl cred că cu greu el va primi acâstâ schimbare de posiliiune, mai mult încă, o va respinge cu virtute. Pentru acesta indispensabil este sâ’l regenerezi, sâ’l renasci, sâ scoţi la lumină nu palida şi sarbeda figură a gre-comanului sec la cap şi la inimă; nu afemeiata mutră a orâşanulul trândav şi fără nici un pic de vigore în moleşitu’i corp, ci clasica şi vîgurosa figură a mun-tenului nepângârit încă de fetidul suflu al grecismului ; omul amintirilor măreţe ale unui trecut neîntrecut de nimeut până acum, fiinţa ce face că în adevăr merită sâ conducă şi sâ domnâscă pentru îndeplinirea acestui scop, multa abnegaţie, mult devotament şi mai cu deosebire multă decisiune trebue aci şi a-cuin e timpul se se arate că verbul a voi pentru noi a fost tot-deuna afirmativ, că voim cu convingere, că voim din inimă şi că trebue sâ reuşim ori câte şi ori cât de mari predice s'ar pune înaintea nostră. Ţin’a, deci, ce trebue sâ ne câlăuzescă în tote acţiunile nâstre fiind regenerarea sâ voim din tote puterile nostre a regenera pe românii din Macedonia,.
Şi aiurea vorbind de importanţa revistei Macedonia. Importanta acestui cjiar —<jlice—înţelegeţi forte bine cât este de mare şi rolul nâstru—celor tineri cât este de nobil ! In neacţiune e mortea i-nimei şi a trupului, în acţiune înflorirea corpului şi a sufletului : alegeţi!... Gân-diţi-ve la pericolul ce ne ameninţă de prin prejurul nostru, şi in disperare sâ găsiţi puteri neînvinse ca sâ loviţi pe cel ce vor ca sâ ne prade avutul strămoşesc. Faceţi ca prin fermecâtârele vos-tre composiţiuni în limba maternă sâ lăcrămeze mameli, sâ plângă surorile şi fraţii voştri, se ofteze cu dor şi înfocare bătrânii ce se duc fără sâ fi avut măcar fericirea d’a se ruga în limba lor, şi fiţi siguri că veţi fi regenerat pe poporul macedoneni* Din acestea pote cine-va sâ ’şi facă o idee desluşită despre sim-ţimentele patriotice cari bateau cu putere în peptul sâu generos. Speranţa de viitor trebue sâ lumineze fruntea omului tot-deuna şi care nu pote străluci de cât dintr’un gând mare şi pâtrundâtor l’a călăuzit şi l’a încuragiat în totâ cariera sa scurta. El cnnoscea mai mult ca oricine starea înjosită şi întunecosâ în care zăcem. Avea sete de lumina — setea a-dâncâ a lui V. Hugo. De sigur—era mic pe lângă acest gigant al secolului nostru, dar pentru noi era tot aşa de mare, pentru noi era mult, fiind-câ avea pa-
triotismul neîmblândit şi o voinţă de fer I —şi voinţa ? O ! voinţa singură ar putea 1 sâ înalţe românismul la gloria naţiilor mari, ar putea sâ’l facă sâ se mâsore cu orl-ce putere fisică colosală, ar putea sâ’l facă să esclame, în mijlocul pericolelor ce pe fie-care di îl ameninţă ridicând fruntea sus şi plin de mândrie legitimă. „Trâesc, sunt demn d’a trăi, voi trăi!* Tinerime! Tinerime! Groiesce’ţl viata ta după exemplul lui Bagav : con-centreză Iotă puterea ta intelectuală, vo-esce, lucrezâ, cercetâză şi analisâză trecutul, oglindesce-te într’ensul, cugetă a-dânc, vei sonda întunecosul mâine, vei pătrunde noptea din faţa ta. Viitorul se rezimâ de tine, tu eşti aripile nâmului : De vei lucra, de ’ti vei cunosce sfintele tâle datorii, de vei înţelege menirea ta înalta, de vei fi mândria şi speranţa ţârei care te-a născut, fii bine-cuventată ! In risipa ta însă, în nepăsarea ta bestială, în pesimismul şi scepticismul tOQ omorîtor, în dispreţul a tot ce avem mal scump pe lume blestemul umbrelor jertfite pentru binele nostru şi al naţiei ne va urmări pretutindeni !
Noi tinerii; cari am primit cele d’ântâi raze salutare de la nemuritorul nostru profesor ni’l vom aduce aminte de-apu-rarea, îi vom fi recunoscători pentru i-deile şi simţimentele ce ne-a infiltrat, şi promitem că vom fi aderenţii sâi urmaşi şi că nici o-dată nu ne vom abate de la calea croită de densul.
Deci, pentru recunoscinţa nostră şi pentru durerea generală simţită adânc în inimele tutulor acelor cari 1’aQ cunoscut, iubit şi sciut sâ’l apretuiascâ, am acordat lira nostră tânără şi cutezăm sâ arătăm stimabilului public român pe săracul fiu al musei nostre îu memoria eternă a bărbatului care avea nestrămutată credinţă că veni-vor şi pentru noi file frumâse şi strălucitâre, cu atât mal mult cu cât precum dice şi nemuritorul părinte al literaturei române.
Se petrificâ braţul la bundele metalici
Şi când într’însul bate oţelul tiraniei;
Rescapâră scîuteea divină a libertăţel,
S’apriude iuimi-suflet : eroul devine sclavul!
Dea D-deă ca sclavul—nu politic — ci al ignoranţei şi al întunericului sâ devie erou.
Iată poesia în cestiune :
La mortea lui Andrei Bagav
Peristerâ, *J plocii-ţl frnntea, lasă codrii tâî sâ tremă, Isvorăsce dor j» lacrăral pentru pat ia-ne mamă;
Sfe resitue văi şi deliui prin puternicul suspin Si prin gemetul selbatic scos din pieptul teii de pin. Pretutindeni merg-â vestea prin a văilor ecouri,
Si verdeţu ’mbracă jalnic cn linţoiul de nori Galbană rCmâie Horea de pe plaiul ten cel verde: Fiul cel iubit, o t iată-i... sînul tea d’acum îl perde ! Musă tu lăcrămătâre pentru noi d’apururl, vino ! Varsă rîu de note triste şi durerea nâstrâ alin-o. Lacrămile tale numai până acum am invocat. Printre noi tt'onezâ mortea şi destinul neîmpăcat. Si o grâ«ă ne coprinde vecinie inimele nâstre,
Stăm cu mintea rugătâre spre tăriile albastre Vedem ramurile tinervdin tulpina nâstră verde Cum le smulge ventul morţii şi le-asvârlâ şi le
pierde I...
Umbra sârtei ne-’nvelise, subt o haină de uitare Purtăm haina-I grea eroic, vremi întregi de desperare ;
Cu ’ntunericul în cale pieptul nostru niâsurâin , Uriaşi perduţx în neguri luptând neîncetat. ..
Dâr din haos de ’ntuneric printr’a vremilor mânie Sfărâmăm oţelul sdrtei, călcând aspra-î tiranie; Fruntea nostră din genună scdtem mândră şi zim-
bindă
Căci departe luminezi o stea dulce licărindâ !
*] Peristera, este muntele cel mai înalt aprâpe de Bitolia.
| Rînji sdrta hotărîti, din noi ca sâ va<Jâ scrumul:
| Veacurile spăimântate, ne-aft deschis ’nainte drumul,
| Cerul care ne-’ntrelise printre neguri s’a deschis Si uităm încet trecutul, grdznic ca un grdznie vis. Si p’o stâncă neclintită ne clădim zidirea nostră Cu privirea pironită la o stea din bolta albastră, Rădăcina s’adânceşte, creştetul surîde verde,
Nici ursita,'nici timpul, fiica Romei nu o perde ! Stâua dulce-l România. Inima e stânca taie înfocată de lumina razelor din depărtare.
Căci ’nălţat-a România în Carpaţl ochiifK triumfal Şi cif’n zori umbra de nâpte, fuge demonul fatal. Flutur’pletele’! pe spate, 'nalţă steagul de scăpare Strălucind de vechiul farmec cu a-tu&rirel câştigare; Al Carpaţilor nlb creştet se transformă îu creştet
verde :
România din mărireai antică nimic nu perde!
Dunărea în calea-I lată, geme, se învertejeşte !
De la Tisa pân’ la Mare inima tresare, creşte,
Slirele se scaldă falnic peste falnicii Carpaţl,
Vede măndru, neamul mândru de eroi şi de bărbaţi. Milcorul deja tăcuse... limbele aplaudară :
Resunat-a lumea intrigă şi de arme şi fanfară I Muma în lacrămEse scaldă. Fruntea ta ridic-o verde ; Românie, ’nlocde nori ea’n lumină acum se perde 1
Mâna el cu drag întinde la o mână regăsită ;
Este fiica el perdută, este fiica el iubită ; Curgplânsori de bucurie... îu piept dulc^ palpite bat. Ochiul teu e vesel mamă, dâr al el e ’ntunecat j Somn adânc ea dârrne încă... Te în tir ce; veijl trecutul!
S’a luptat.,. Luptând cu valul, s’a afirmat braţul şi
scutul...
Insă nu mai plânge... speră!. . Sufletu-i e încă verde, Este scris îu cartea sdrtei: „Fiica ta nimic nu-o
pierde !“
Din prăpastia ce cască fără fund, întdrcem paşii; , Ochi] Uimei cu ’nrăire se aţint pe noi — pismaşii, Mreaja lor ne-aruncă în faţă... mintea ndstră ’mple- I
ticeş&,..	1
Lupta crâncină începe,., dâr puterile slăbesc,
Sunt sleite de mânia timpurilor de urgie	j
Nu simţim acum nimica, stăm perduţî în letargia. Rădăcina s’a înfipt tare, trunchiul este vecinie verde : 1 De şil bate uraganul, tot puterile nu ’şi perde ;
Si străinii şi vrăşmaşii toţi cu spini ne încunună. | Vedeţi duşmani fraţi ai noştri, zâmbetul de semi-lană? Intre noi şi între dânsa stă deschis întreg abis, Deratotuşlne răsfaţă compătimitoru-I rîs...
Insă tu, vrăşmaş^- infame, înjosit şi plin de patimi, j Iată pieptul meii sfîşie-1, iată, inima-mi străbate’t*,' Oceamtf se scdlâ asuprit-mi... Nu te teme—roitt fi ,
verde :	|
Căci e scris în cartea sdrtei: Fiul Romei nu-1 vei
pierde !
I
Jalea mea batjocoreşte... în căderea mea tu rîde ! Eşti stăpân sâ faci ce’ţi place :	sâ fii bun ori sâ 1
fii gâde.
Josnica ta lovitură merită numai dispreţ.
Mama mea mărdţă este şi-al ei fiţi e tot măreţ^	I
Si murdara ta ochire an mă sperie vr-o dată ;	|
Bate inima-ţi de ură, ddrme inima-mi curată;
Ast-fel de-eşti în veci, eşti demon; ea curat, voifi fi
tot verde
Şi bătut de vijelie tot (surugiul nu voia perde. Astă-fji însă îmi plec fruntea, căci durerea mea e
mare;
Simt în jalaa mea adâncă, o cumplită sbuciumare, Căci pe patul d’agonie, de-umbra morţii înveliş Părăsit de ori-ce speranţă, zace fratele-mi iubit...
Iţi îmbracă ceaţa tdmnei.. veştejeascâ-se a ta frunză, Peristeră, ce simţise-şi, zîmbetu-i sâ te pâtrunejă... Schimbă-se în ţârnă ndgră lunca ta, pădurea-ţi verde, Căci eroul ce născură, sînul lor d'acum îl perde !
Noi te perdem... Tinerimea te priveşte tremurândă, Este ea călăuzită d’a ta inimă plăpândă In iubirea el frăţescă te-lTcnjipwt cu braţ deschis;
Când tu braţul deschid! noă, mortea crudă ţi-l’a
’nchis.
Plecăm capul trist şi umil, jalea ţine gura mută,
Si ca străbătuţi dg trăsnet stăm cu inima perdută. Ocean de nori îmbracă plaiul ţârii nâstre verde.-Este ceasul cel din urmă ; De la sîn erou ’şi perde !
Am perdut raza ta dulce, al tâit braţ vitez d’aramă Si la gât iată fierbinte, strângem patria-ne mamă. Lacrimile-i ştergem fraged şi din suflet îi zîmbim : „Mamă tu, iubită mamă, noi atâta te iubim !
„Deşi mici, luptăm eroic—lupta nu ne înspăimântă, „Dorul nostru şi voinţa, mamă, ne bine-cuvânti 1 „Te încrede, vom învinge ! Pieptul nostru este verde „Nici vrăşmaşul, nici ursita,//nici vremea nu ne
9S perde"!
George Murnu.
1NFORMAT1UNI
Asasinul Telescu se afla grea bolnav a spitalul Filantropia. Rana ce i-o făcuse glonţul s’a deschis. Nu e speranţa de scâpare.
K
Banda de tâlhari ce era ascunsă în pe-durea din pis. Oltelnita, a apârut acuma în plasa Negoeştl. 0 potera a plecat în urmărirea bandiţilor.
K
Greva lucratorilor de la gara de Nord urmează.
La Calaţi şi Paşcani greva continua.
X
D. Maxr fiul d-lul dr. Max, elev al conservatorului din Paris, a fost primit erl în audientă de Regina la castelul Peleş.
*
La Caracal s’a încheiat mal multe transacţiuni de cereale, platindu-se bani înainte.
X
Adî se da un concert în gradina Casi-nulul Austro-ungar, de către orchestra I din Praga, în folosul incendiaţilor din I Ruşl-de-Vede.
IC
Banda tâlharului Avram Poder s’a a-râtat Intre Frecaţil şi Aprozi. Bandiţii înarmaţi cu puşti şi revolvere,
,/ *
A41 soseşte în capitala regimentul 27
de dorobanţi.
x
D. Eduard Gruber profesor la şcâla comercială din Iaşi a plecat erl în străinătate.
D-sea ^jte însărcinat de ministerul instrucţiei ţibblice şi al cultelor de a vi-sita localele de şcole primare şi secundare din Viena, Lipsea, Berlin şi Paris şi a presenta ministerului în urmă un raport în aceasta privinţa.
IC
Dumineca trecută orfanele din Asii a-flâtâre în cura la Lacul-Sărst, aU făcut o excursiune până la Brăila însoţite de institutorele lor. In Brăila an cântat în cor la biserica numită împărătească, sf. leturgie şi apoi aU visitat oraşul.
In urma au făcut o escursiune până laGalaţi pe un vapor al Societâţel Lloyd. Seara orfanele s’au întors la Lacul-Sârat,
X
S’a disolvat consliile comunelor rurale Speteni (Ialomiţa) Valea-Sârel Herastru (Putna); Stoiceni-Plesoiu (Argeş) Valea-lui-Căine, Carbuneştt (G -rj) Urlaţi (Prahova); Luciu, Fraţi Ieşti (Ialomiţa). Negri (Roman) (".âineni (Gorj), Spantovu (Ilfov)
S*2SBS
Ministerul instrucţiune! publice a hotărât sâ trimită în Franţa şi Germania câte doi bursieri cari sa studiere pata-logia experimentală şi fisica.
X
Mai mulţi ofiţeri de stat-major vor pleca filele aceste pentru a ridica planuri între Balcoiu şi Sinaia.
Curtea cu juraţi din Capitala va avea sâ judece îu viitoarea sa sesiune pe un fost funcţionar de ia Banca Românie!, acuzat pentru falş în acte private.
IC
A(jl încep manevrele de tâmna. Erl au mal plecat din Capitală trupe cari vor lua parte la manevre.
EFREM GHERMAIMI
Riarele guvernamentale în loc de a apara causa îngratâ a ofiţerului serbesc, care aeji ţine loc de primar al capitalei, aU infundat rea pe clientul lor. România, organ liberal-conservator, combătând cele 4ise de noi şi anume cum că d. Efrem Germani ’şl a pierdut calitatea de cetăţean, argumentează în următorul mod:
— In anul 1875 se întîmplă căsătoria principelui Milan. Cu acesta oeasiune d. Efrem Ghermani să duse împreună cu maî inulte rude ale suveranului la Belgrad. După petrecerile Ia nunta, isbucni resbelul serbo-turc şi d. Efrem Ghermani a rămas în Serbia, intrând cu gradul de maior în cadrele armatei serbe. După încheiarea pac*! d-ea sea s’a întors acasă.
Acesta este naraţiuuea fidelă a episo-tulut, din viaţa actualului loc-ţiitoc de primar al capitalei nâstre, făcuta de România.
} f
Ce reese din acăsta ?
Reese limpede şi lămurit ca dreptate am avut când am <h3 câ d. Efrem Ghermani a pierdut dupâ spiritul legilor ţereî dreptul la cetăţenia română.
Codicele civile e precis în acesta privinţă şi suna lămurit cum ca ort-ce român, care fără autorisaţie a intrat în serviciul unul stat strâin, pierde prin a-cest fapt dreptul de cetăţean româu.
Cerut-a d. Efrem Ghermani, său nu a-cestâ autorisaţie?
Nu.
Aşa dâr d-sea a pierdut drepturile de cetăţean, aşa dăr el n’a putut se fie ales ca consilier comunal, aşa der un străin e a<)l Ioc-ţii tor de primar al capitalei şi în fine decă Efrem Ghermani ar fi luat parte la vot apoi d-sea trebue se fie pedepsit, precum cere legea, care interzice riguros străinilor de a participa la alegeri.
România (Jice cum că C. A. Rosetti, ca ministru de interne, din propria sea iniţiativă a constatat că d. Ghermani nu 'şî-a pierdut drepturile de cetăţen.
Argument şubred. Un ministru de interne nu pâte prin iniţiativa sea proprie sâ resolve asemenea cestiune. Şi dăcâd. C. A. Rosetti, ceia ce nu credem, a f&-
FOITA DI ARULUI cTELEGRAFUL»
(56)
MOŞTENIREA
MILIOANELOR
de
JATEL SAFOER
PARTEA A PATRA IV
Gât-de-lup, zăpăcit, au<)iad acesta întrebare respunse :
—	Aşteptam omnibusul de la bariera Fontainebleau.
{^lndatâ ce se sfârşi interogatorul, şi bandiţii fură duşi la închisâre, bătrânul ’şl soAse ochelarii, barba şi peruca şi zise :
—	Sunt sigur că ei au viplat mormântul lui Gendrin.
—	Ai dreptate Brouveuil, zise şeful ; bancherul Denacy a găcit cum stă afacerea. Lucrurile s’au petrecut cum a spusei.
—	Din nenorocire, zise agentul punînd lucrurile cu care se deghizase într’o cutie Denaev nu va fi aci când se va dovedi nevinovăţia lut.
Era aprope amiază când Brouveuil plecă de la prefectură.
El se duse acasă repede ca se dejuneze, apoi se îndreptă spre locuinţa lui Rene Denoirac.
—	Ei! zise Rene dând mâna agentului.
—| Şopârlâ, Veveriţă şi Gât-de-lup sunt
l i dubâ.
•— Ce spui ?
—	Afară d’asta aă fost' supuşi unui interogator în faţa mea. Sântem siguri că Oscar Binat a violat mormântul lui Ernest Gendrin.
—	A! aşa e că aveam dreptate când susţineam că Denacy nu e vinovat ?
Brouveuil spuse lui Rene"cum a arestat pe cei trei bandiţi ; acesta nu se putea stăpâni şi la fie-care moment zicea :
—	De minune !
—	Trebue s6 fii artist şi în asemenea afaceri, zise Brouveuil, se nu credl că numai la chirurgie s6 cere asta...
—	Se lăsăm aceasta la o parte, dar cu şeful bandeice faci ?
—	Cu el e mal grea... Insă am se ’l pândesc la grădina plantelor, unde a dat întâlnire tovarăşilor lui... Ea cred câ nu voi putea pune mâna pe el acolo... trebue să me. gândesc la uit mijloc.
—	Vei găsi, zise Renă.
—	Nici nu me îndoese despre jacâsta.
Brouveuil se lovi peste frunte.
—	Ai vre-o idee ?
—	Da, Insa nu e prea... Ţi-voi spune în daţii.
—	O ! ce fericire pentru mine, zise Rene, me duc se dau de ştire lut Jarier şi chiar asta-searâ plecăm la St-Germain.
—	Ain scris eu d-rei Denacy, însă nu cred se înţeleagă mult din acea scrisâre; forte bine faci dacă te duci se o vedt, ’t vel spune totul mai lămurit.
—	Fii sigur şi ’ţi mulţumesc de bunăvoinţă şi de interesul ce dai acestei a-facerl.
Brouveuil ’şi luă pălăria şi se îndrepta spre uşâ urmat de Ren6 ; d’odatâ însă se opii şi zise.
—	Ascultă, cum i zice secretarului lui Parisot ?
—	Serafim Jucart.
—	Cre^l câ ’l voi găsi acasă ?
—	Sigur.
—	E mal bine ceva ?
—	Da., mult mal bine.
—	Fârte bine.
—	Ce al cu el ?
—	Nimica... La revedere d-le Renă.
—■ La revedere.
Brouveuil se duse la Parisot şi întreba de Serafim.
Vadându-1, agentul rămase mirat/
—	Uite... mi se pare câ te cunosc!..
Apoi adaugă :
—	Sunt Brouveuil agent al siguranţei publice şi caut pe Oscar Binat.
Jucart tresări şi luând de mână pe a-gent strigâ :
—	O ! d-le — daca al pune mâna pe acel miserabil.. atunci...
Serafim se opri.
El voia să zică: ’ţi dau jumătate din averea mea.
—	Fii pe pace, zise agentul, afacerea merge de minune, însă unde te am vedut ?
—	Nu ştiu...
—	Ah! ’mi aduc aminte, la concert Ia Bellevile.
—	Tocmai.— Am fost şi eu într’o sără acolo... a fost o bătaie în acea seară.
—	Tocmai. ’Ţl aduci aminte de individul cu şapca în cap...
—	Da... a ! ce individ spurcat.
—	Eram eu !..
Serafim Jucart făcu doi paşi îndărăt.
—	D-ta ? murmura Serafim.
—	Da, eU... aşa e ca eram de minune deghizat ? zise Brouveuil uitându-se la Serafim şi râdând de mutra ce o făcea secretarul notarului.
—	E de necredut,.. nu te aş fi recunoscut nici o dată.
—	Te cred... numai ast-fel mal putem pune mâna pe hoţi.. Insa acuma nu e despre aceasta vorba! cum punem mâna ne banditul de Oscar Binat ?
—	A! miserabilul ! strigă Serafim a-meninţând cu pumnii... ’l aş gâtui daca as pune mâna pe el acuma.
—	Am aflat de la prietenii, tovărăşii lui zise Broveuil, câ are vâce, dupâ care fârte uşor ’l poţi recunâsce.
—	Aşa e.. sunt sigur ca fără se ’l ved ’l aş recunâsce dintr’o mie.
—	Fârte bine.
—	Ce voe.ştl d-ta ?
—	Am o idee reluă agentul, voeşti să vil la mine şi se dejuned! ?
—	De ce nu, zise Serafim.
—	Bine... atunci între unspre-zece şi do li 6-spre-zece te aştept., ţine adresa mea.
Brouveuil scâse o carta de visitâ diu buzunar şi o dădu Iul Serafim.
—	Vra să zică cred* ? zise acesta din urmă.
(Va urma)
www.dacoromanica.ro
TELEGRAFUL — 26 AUGUST 1888
cut acesta, apoi constarea sea n’are nici o valore pentru ofiţerul sârbesc d. Efrem Ghermani.
Avem din contra un precedent analog cu acela al d-lul Efrem Ghermani. Confraţii noştrii de la România ’şl pot a-duce aminte afacerea d-lul C. Pilat Acest militar s’a dus în Franţa unde a luat parte la resbelul franco-german, a-pol întorcându-se în ţâră pentru a nu pierde drepturile cetăţenesc! a cerut re-cunâseerea sea, care s’a şi făcut printr’o lege speciala.
Aşa dar din tâte cele fiise de noi până acum în ceea-ce privesce pe d. Efrem Ghermani râmâne netăgăduit că d-sa nu e roman şi ca prin urmare nu pote fi consilier comunal, precum nu p6te avea nici o demnitate eligibila. Am fiis.
Banda Catusse, Lacaille şi C'"“
Arestarea lut Mennegaut—Un pretins gentilom olandez.—10,000 let îutr’o cutie de pălărie. — O îndoită lovitură.
Am arătat în unul din numerile trecute, In ce împregiurărl aii fost arestaţi autorii furturilor din stradele Bienfai-sance, Notre-daine-de-Nazaret şi Mon-taigne (Paris).
Adi toţi acel hoţi sunt în închisâre. Unul din eî, anume Mennegaut, care scăpase pănă acuma, a câdut în mâinile poliţiei.
El a fost arestat la Londra, de doul agenţi al siguranţei publice din Paris.
Când cel doi agenţi s’au presentat la el şi ’i-aă spus că e arestat, pungaşul a protestat şi a dis că trebue se fie o greşeală-
—	Sunt gentilom olandez a dis el ; am sâ me plâng guvernului că ’ml-aţî călcat domiciliul.
Unul din agenţi dise :
—	Lasă glumele la o parte, nu te face prost, urineză-ne.
Mennegaut vâfiând că e prins şi nu e chip de scăpare începu a lovi cu picio-rele şi pumnii în agenţi.
—	Cel puţin sâ ’rol. resbun pe voi ! strigă el.
Cu mare greutate, agenţii au putut pune mâna pe el. Pungaşul ascunsese o sumă mare de bani jîntr’o cutie pentru pălărie şi în câptuşâla de la jachetă:
Fâcându-se perchiziţie la cele doue domicilii ce le avea la Londra s’aâ găsit o mulţime de objecte preţiâse şi douâ pachete de bilete de bancă şi valori fran- f cese în valdre de 100,000 lei, furaţi de | (a d. Benoit, strada Notre-dame-de-Na- I zaret.	j
Pe când acostă arestare se făcea la Londra, Goron, şeful siguranţei publice aflând că Mennegaut avea o amantă la Paris, fâcu o perchisiţie la ea.
Pe când d. Goron făcea perchiziţie, se presintâ nin individ cu mutra suspectă aducând un pachet cu douâ-decl şervete, piepteni, sticluţe cu parfum, etc.
—	D-ta eşti Mennegaut ? întrebă el pe Goron.
—	Nu., respunse agentul. Insă eă ’l ţin locul ; putem regula noi afacerea. Ce al adus ?
—	Mal multe lucruri ; am prădat pe un cuafor.
—	F6rte bine, zise Goron, arătând eşarpa de poliţiest.
Individul remase cu gura cascată, vâ-dând aceasta.
—	Poliţia! sberâ el. Nu e timp de stat
Individulfvoi sft fugă. Un agent M opri.
Întrebat, individul .refuză sâ dea vre-un respuns.
Dus la închisdre s’a dovedit că e un vestit pungaş, cu numele Victor Colin, care a stat de multe ori la închisâre.
Scrisorea d-lul Caragiale
(director ul'tâtrnlul naţional)
D, I. L. Caragiale, directorul general al tâtrulul, a publicat sub titlu: O întâmpinare personala în cestiunea tâtrului naţional, 13 pagini, strânse într’o c61â de tipar râspunfiând mal întâiâ criticelor ce s’au adus numirel d-sele ca director, iar în urmă—ca un fel de desfidare — arătând care este activitatea d-sele, şi ca administraţie şi ca artă, de la venirea d-sâle în fruntea afacerilor teatrale.
Aeâstă scriere este adresată redactorilor diarelor din Bucureşti şi se termină printr’o mulţumire relativă la o bănuită
ospitalitate ce ’i s’ar acorda în colonele diarelor.
In privinţa acestei ospitalităţi, nu vom apâra pe cei alţi confraţi gazetari ai noştri, care nu vor publica în colonele diarelor lor scrisârea d-lul Caragiale. Intru cât ne priveşte însâ, de şi scrisârea d-lul Caragiale presintâ 6re-care interes, iar persâna d-sele ne este simpatică, totuşi, în vederea atât a formatului t^iamlul nostru—-care nu e dintre cele mari, cât şi a cititorilor noştri, am credut mal ne-merit ca, într’un spaţiu cât ar fi necesar pentru reproducerea scrisârel d-lul Ca-ragiale, să dăm nu numai coprinsul, deţinea şi critica el. Urmând ast-fel suntem siguri d’a servi mai bine nu numai Cuza dâr încă şi persona d-lul Caragiale. însuşi d-sea—suntem siguri, ne va citi cu mult mal mult interes de cât ar mal citi încă o dâtă, reprodusă, scrisârea d-sele.
D. Caragiale începe scrisorea d-sâle prin a râspunde criticelor ostile ce s’aă ridicat în contra d-sâle cu ocasiunea nu-mirel în funcţiunea înaltă de director al trâtulut naţional. ,Care sunt titlurile acestui om tânăr—s’aâ întrebat unii —şi de naştere obscură, pentru a ocupa un loc pe care îl ocupară nişle bărbaţi aşa de venerabili şi de nume ilustru ca d-nii Ion Ghica, Gr. G. Cantacuzino şi I. C. Stâncescu ?»
La aceste întrebări, de o evidentă ostilitate, d. Caragiale găseşte douâ răspunsuri.
I-iâ) titlul de copil răsfăţat al socie- j ţâţei * Junimea,—care nu se îndoieşte d. Caragiale a crede că şi talentul d-sâle contribuise cu ceva la cucerirea Iul şi al
II-lea) titlul d-sâle de autor dramatic !
Sâ ne oprim puţin asupra acestei prime cestiuni. Mărturisim eâ terenul, e fârte delicat, pentru d. Caragiale! A’şl a-râta cine-va, singur, meritele ce Ie are, pentru un scriitor de un profund bun simţ ca d-sea, e tot ce pâte fi mai greu; şi cu t6tă volubilitatea, fineţa şi gluma stilului d-sele, mărturisim că cestiunea nu e tranşată şi că nici un om nu se pote simţi pe deplin satisfăcut de aceste răspunsuri ale d-lui Caragiale. Ceva de o ordină de lucruri capriciâsă stă în fundul numirei d-sâle ca director; ceva mal mult de cât titlul de autor dramatic, stă în fundul cunoştinţelor d-sele, când e vorba de meritele d-sele intrenesclşi personale Scrierile dramatice ale d-lul Caragiale, de şi originale prin excelenţa şi de spirit la culme, totuşi, prin esenţa lor, nu sunt dintr’aceea care sâ’lu fi ridicat până la nivelul funeţiunei ce ocupă. Ca merit literar, desbrâcate de vestmântul scenei şi de înfăţişarea artistului comedian, scrierile dramatice ale d-lul Caragiale las mult de dorit. Pot sâ citesc scrierile Iul Mo-liere, Piron, Scaron, Le Sage ; nu pot citi pe aceea ale d-lui Caragiale. Nu pot sâ văd pe scenă scrierile celor d’ântâiâ ; ’ml plac însâ la nebunia sâ văd jucân-du-se piesele d-lui Caragiale ! E cestia de literatură care le despart pe unele şi pe altele. Aş adormi pe fotoliul meâ în faţa Metromaniei, sââ în faţa lui Tur-caret sefl In faţa or cărei comedii d’ale lui Moliâre, dacă m’aşl duce fără sâ fiu pătruns de un interes literar—lucru aşa de antipatic culturel şi educaţiunel nostre, în cât n’am lăsa un chief pentru una dintr’aceste comedii.
Din contră, n’aş adormi nici odâtâ pe fotoliă în faţa Scrisorel pierdute sâă a Nopţeî furtunâse şi aş lăsa tâte chiefurile din lume pentru a mâ duce sâ le văd şi sâ rîtj, sâ rîfi eu hohot...
Nu e locul de a face aci critica scrierilor dramatice ale d-lul Caragiale. Insă câte-a esemple aU fost necesare, pentru ca sâ facem sâ reiasă acel ceva, literatura, care singură p6te sâ ne servescă de titlu, de la cele mai înalte funcţiuni de ordina tâtralâ şi până la nemurire....
Pe de altă parte, no! avem convingerea că d. Caragiale are mult mal multe merite de cât acelea pe care le expune— ca copil vesfăţat al ^Junimeif mal ales.
Der cine îşi pote d’a sema, exact, de meritele sâle proprii, mal ales când—or-ce s’ar fiice—ia condeiul cu âre-ear^yirin-dere In contra detractorilor sfirvn rgi de şâse-fiecl ori o frasâ—în care pote că al spus un adevăr — der în care reşade o adevărată lipsă de modestie — şi prin urmare şi de cuviinţă — de temă d’a nu deveni ridicol şi presumpţios, aşa câîn definitiv, ajungi la o sarbâdâ descriere, care nu coprinde de cât a fiecea parte din cea ce preţueştl şi pe care—dintr’unsim-ţimânt tot de modestia—o recomanzi publicului ca cum ar fi oglinda fidelă a meritelor ce le ai !
Iată ce face d. Caragiale, în recomandabile ce’şi le dă !
El bine, noi ne explicăm alt-fel numirea d-lul Caragiale şi ca director al tetru-lui, ni se pare că explicaţia nostrâ e mal naturală şi mai logică, Fără sâ căutăm d’a examina cestiuuea d’a se şti dacă d. Caragiale merită sâă nu funcţiunea ce ocupa—şi, în vederea tutulor împrejur i-riior din ţara nostrâ şi a persanei d-sâle, părerea nâstră e că alegerea d-sale e minunat de nemerită — noi ne explicăm acesta ca un act personal şi prietenesc al d-lul Maiorescu, în afară de or ce Gestiune de merit seu demerit! Neapărat că acest act vine dintr’acel răsfăţ, care coprinde şi el meritele de prima şi de a
doua categoriă, despre care ne vorbeşte J d. Caragiale, dâr care merite nu se pot măsura cu adevărata mâsurâ a înâlţimei acestei funcţiuni.
Sfârşim cu prima parte a ^prisoreî d-lul Caragiale. In numărul viitor vom vorbi despre cele-l-alte părţi în care natural-mente se desparte scrisârea d-sâle.
Sempron.

JDT3ST 1EABA
Bătaie
Femeea Pâunica S. din Focşani, du-cându-se la cârciuma d-lul Coloros pentru a chema a-casă pe soţul sâo ; este luată la bătae de soţia şi slugile cârciu-marului şi pentru a putea scăpa din manele agresorilor sfii slobâde mal multe focuri de revolver.
Substitutul trib. Putna venit a ancheta faptul, poftesce pe femeea Pâunica a’l însoţi la hotelul sâă. Acâsta refusând» este tîrîţâ de agenţii poliţienesc! din ord-substitulul la arest. Nemulţumita de procedarea substitutului, căruia, se vede, ’l plăcuse ochii ei, a înaintai plângere ministerului.
Guşaţii.—Dintr’o corespondenţă a unul fiiar din capitală estragem urmâtârele:
Lângă Braşov, este un sat. anume Zâr-neştl, pe unde se află mal mulţi guşaţi. Soiul acesta de omeni sunt leneşi şi proşti, or fi pote şi mincinoşi, dâr n’am avut încă vreme sâ constat lucru, precum l’am constatat în altă parte,—scrie corespondentul. Iată că un om neguşat se întîl-neşte cu un guşat din Zărneşti şi se începe între el următorul dialog :
—	Din ce sat eşti, mâi ?
—	De la noi.
—	Cum te chiamă?
—	Ca pe tetea.
—	Dâr pe tat’to cum ’l cheamă ?
—	Ca pe mine.
—	Der pe amândoul ?
—	Unul ca pe altul!
*
Cutie de scrisori-capcană.—Un comerciant german a făcut cjilelc trecute o călătorie cu totul particulară. Căruţa poştală trecea prin Pallychen ; comerciantul voind sâ pună o scrisâre în cutia cu scrisori a căruţei poştale, vîrî mâna în gaura cutiei ca sâ pună scrisârea. Se audi un mic sgomot şi o verigă intră în degetul comerciantului. Cam fără de voie comerciantul trebui s’o ia la fuga ca se sâ pâtâ ţină de trăsură.
Vizitiul opri în sfîrşit caiil, însă n’avea cele trebuinciâse ca sâ taie veriga de fer şi sâ scape pe comerciant din capcană. Cu mare greutate se deschise cutia şi ast-fel sărmanul comerciant scăpă.
*
Repejiunea sunetului, după fisica morală : Sunetul se propagă cu o repejiune de 340 metri pe secundă.
Lauda merge cu repeziciune de 1,500 metri.
Linguşirea şi mal repede, ajunge până la 1,800 metri pe secundă.
Adevărul abia percurge 2 metri !
*
Limbagiul, timbrelor poştale..—Un timbru poştal pe o scrisâre are o însemnare pentru femeile din Berlin . In colţul de sus din partea dreaptă şi cu capul în sus însemnează : Aş dori sâ facem cunoscinţâ, daca timbrul e lipit culcat însemnează: mâ iubeşti ? Cu capul în jos nu ’ml mal scrie. In colţul de jos, partea dreaptă : amorul d-tale mâ încântă. In colţul de sus partea stânga, cu capul în sus : te iubesc. Culcat: inimă mea e a altuia. Cu capul jos: bună fiiua scumpul mea ! Iu partea de jos, în stânga însemnează : credinţa va fi resplătitâ. Orizontal : nu me părăsi In supărări. Cu capul în jos : vei reuşi. Când timbrul e în aceiaşij*li-nie cu adresa şi la dreapta însemnează : fii sigur de iubirea mea. Culcat: doresc sâ te văd. Cu capul în jos : nu sunt libera.
*
Intr'un magasin cu pălării :
—	Domnule, cât costă pălâria asta ? întrâbă clientul.
—	Trel-fiecI lei.
—	Nu e cam scumpă ; însâ are vre-o gaură în ea.
—	Pentru ce ?
—	Pentru ca măgarul care va cumpăra aeâstă pălărie aşa de scumpă sâ aibă pe unde sâ ’şl scâţă urechile afară.
ULTIMA ORA
(Serviciul par. al ziarului Telegraful)
Berlin, 5 Septembre.
Gazeta Germaniei de Nord vorbind de atentatul iul Garmer în contra ambasadei germane la Paris, fiice eâ dacă Garnier a devenit nebun, a devenit din causa aţâţârilor şioviniste, ale spiritelor turbate de ura naţională care sporeşte in Fran-
cia într’un ast fel de chip în cât ţara în-tregâ şi populaţiunea sunt î âspiinzâlâre de acestâ situaţiune,.
Viena, 5 Septembre.
Corespondenţa Pocitică zice că este i-nesact că d. Risticî a fost chiemat la A-buzia de Regele Serbiei. Prezenţa sa în acest oraî e cura accidentala.
Ştirile în privinţa unei schimbări a cabinetului din Serbia sunt lipsite de temei.
Paris, 5 Septembre.
Un accident grav s’a întâmplat afil-nâpte la Velars pe Anche, aprâpe de Dijon.
In urma deraiării şi a întâlnirii Expresului provenind din Paris cu Expresul provenind din Macon şi din Italia, un maşinist şi opt călători aU fost ucişi, iar 40 răniţi.
Roma, 5 Septembre.
0 depeşă a Regelui adresată d-lui Crispi semnalâză reaua stare a populaţiunel Ro-magnole, stare care cere examinarea oricăror probleme. Regele va trimite d-lul Crispi petiţiile ce i s’ai't adresat., pentru ca el sâ le studieze de acord cu colegii şi ca sâ’l refereze ou ferma speranţă de a isbnti, căci trebue sâ se isbutescă.
DIN EDIŢIA II
e OKB SEARA
Serviciu special al fiarului Telegraful
Viena, 5 Septembre.
Depeşile venite din Anstria-de-sus semnalează mari stricăciuni din causa inundărilor ce s’aă întâmplat în aceste din urmă dile. Comunieaţile sunt întrerupte în mal multe locuri. Oraşul Budweis este inundat. Mărfuri de o valâre de câte-va sute de mii de fiorini se găsesc sub apă.
Imperatul visitând ieri oraşul, a da 5,000 fi. pentru victemele inundări.
La Presburg, apa a târât 11 corăbii încărcate cu grâu. S’a trimis mai multe va-pore pentru a le scăpa. Lumea se teme de accidente considerabile.
Londra, 5 Septembrie.
■j Daily Telegraph menţionează din nou ştirea ce circulă în privinţa apropiatei logodne a principesei Margareta de Prusia cu Tarevieiul.
Torturele de Ia Poliţie
Recliisitoriul procuror, general
Noi procurorul general de pe lângă Curtea de apel din Bucuresci.
Având în vedere reclamaţiunea Iul A-ristotel Asan, Constantin Asanac, Nae loniţâ, Cuza Paraschiv ce ’l fiice şi Di-mitrana, Constantin Gheorghe Biranu şi Gheorghe Dragostin car! se plâng că, cu ocasiunea instrucţiunei criminale ce se făcea pentru descoperirea crimei de tâlhărie din valea Tânganulul şi de la Leur-denl fiind presupuşi părtaşi în aceste crime aâ fost maltrataţi a’î sili sâ facă mărturisiri ;
I^Având în vedere raportul d-lul procuror de secţiune pe lângă trib. Ilfov Horia Roseti;
Având în vedere actul medical sub No. 307ţ88 din care resultâ că numiţii reclamanţi într’adevâr aă fost maltrataţi;
Având în vedere că din cercetările pre-; liminare făcute de d. jude instructor resultâ că autorii acestor maltratări sunt d. căpitan Dimancea, directorele Prefec-turel poliţiei capitalei, d. Davila inspector de poliţie şi d. Paraschivescu, procuror pe lîngâ trib. Ilfov ;
Considerând că acest fapt intră în previsiunile art. 150 c. p.
^Pentru aceste motive înaintăm actul medical No. 307[88 d-lul prim-preşedinte al acestei curţi şi cerem că în basa art. 493 pr. cod. penal să bine-voiască a cita în judecata curţii pe d. căpitan Dimancea directorele Prefecturel poliţiei Capitalei, Davila inspector de poliţie şi d. Paraschivescu, procuror pe lângă trib. Ilfov.
Vor fi citaţi pentru fiiua înfâţişărel pacienţii mal sus notaţi precum şi martorii Epurenu, Ianolescu, inspector de poliţie, C. n;^Meccu, fost inspector de poliţie, şi ZâUU[-escu îngrijitorul arestului prefecturel politiei.
Informaţii din ediţia ll-a
Agiul aurului a scăfiut afil la 1,20 la sută.
Adi pe la tribunal se vorbea f6rte mult despre o nouă mişelie a actualei admi-nistraţiunl.
Este vorba de un procuror urmărit de poliţie.
Se afirmă în adevăr că, de câte-va fiile, d. procuror Horia C. Rosetti este urmărit de un agent secret, din ordinul căpitanului Dimancea, dat judecâţei pentru torturarea unor nevinovaţi şi tolerat de cinstitul guvern, în dispreţul legilor ţârei şi a opiniunel publice, sâ funcţioneze şi sâ ’şl încaseze lâfa, de şi s’a anunţat într’un mod oficial că este suspendat.
Un procuror urmărit de poliţie ! Acesta nu s’a mal pomenit.
CASA DE SCHIMB
N.&D.MOROEANO
Strada Lipscani, Noua clădire a societăţel Dacia-Romănia numită „Pasagiul Dimitrie OhikaNo 6
BUCUREŞTI
Cumpără şi vinde efecte publice şi face crt-ce schimb de monefil
Cursul pe diua de 25 August 1888
	Cump.	Vând
5°lo Renta Amoit salula.	967*	97'7
5°lo „ Rom. Perpetuă .	—	—
66l0 0bl.de Stat (Conv. Rar)	99l/2	100, [4
6°lq , , (C. F. Rom.)	—	
5°lo » Municipale 1883. .	86,|s	87,/*
50!0 » , 1884. .	—,	
7°l0 Scrisuri funciare Rural.	107'/2	108 ,/*
	977*	98
7°l0 „ , Urbane.	106 <12	107,1,
6“lo » , » .	—	
6° Io » » » -	94	94!/j
5°|„ , func. Urbane Iaşi	84‘/2	85
Impr. cu prime Bucur. (201.).	45	49
Los. Crucea Roşie Italiană .	29	31
10 fr. Obl. Casei Pena. 8001.	230	240
, Sârbeşti cu prime.	74	79
LosurI Otomane cu prime .	41	46
, Basilica Dombau. .	19	21
Aur contra argint sâo bilete,	1 «1*	l»/t
Napoleoni contra lire. . .	*0,05	20,08
Florini Val. Austriacă . .	206	207
Mărci Germane		124	125
Bancnote iran cese . . .	100	10L
Ruble Hârtie		250	255
NB. Cursul este socotit în aur.



Bolele Sifilitice
Neputinţa Bărbătâscă
Vindecă, după cele mal noul metode, radical, fără durere şi împedioare; după ex- 4 perienţă de 18 ani. Specia'ist în bdlele Iu jf

mesei
Strada Emigrat, No. 3, ţin dosul şodieî mi litare intrarea din calea Victoriei prin Btr.Jj sf. Voevofil (pe linia Tramvaiului.	**
Consultaţiunl de la 8 a. m. penă la 6 şira.
Loc separat de aşteptare pentru fie-care,
-I
t
IN S T IT U TU L
ENIU BALTEAIMU
CALEA MOŞILOR No. 138
Cursurile primar, gimnasial şi comercial ncep la 1 Septembre, der înscrierea elevilor se face de acum, mal ales a acelora ce vor sâ urmeze în gimnasiile statului. In acest pension se mal află vacante puţine locuri de interni.
JJ
INSTITUTUL
CLiTTIMIIItT-A'-
Galeţi Kaliovel, 46
CC
Curs primar şi secundar în internat ş oreparaţiune pentru bacalaureat. Stu-diele încep la 1 Septembre.	4—34.

ANUNCIU
Sub-semnaţiî, avem on<5rs de a anunţa lucrătorilor străini din părţile Macedoniei, din Turcia, că prin corespondenţa care o avem, putem espedia bau! in unu:-.!orele oraşe împreună cu satele lor.
1.	Monastir, Perlepe, Crugova, Magarova, Molovigtea, Kesen, florina şi Coroea; bani! se vor respunde de către d-nu Constantin M. Pili la Monastir.
2.	Ochrida, Struga, Debar, Eibasan, Starova şi Pogradeţi; banii se vor respunde de către Fratele nostru anume Ianache i. Fortomar la Ochrida.
In cas de perderea banilor, se vor despăgubi de către noi sub-semnaţiî.
Semnaţi :
Fraţi I. Fortomar Macedoneni
Tnrnu-Măgurele
Adresa pentru Telegrame: Fortomar, Măgurele.
A. "VIS
In fabrica de bere diu Brăila a decedatului Gheorghe Garol se află spre vîn-fiare tot materialul acestei fabrice precum şi butoe mari (<}ăcâtâre), bâtâe mici, hameiă, mălţe, orz, etc. Doritorii sunt rugaţi a se adresa la Domna Con-standina G. Garoî, în Brăila, Strada Bulevardul Carol I, No. 55.
institutul""*
strada Fortunei 3, (sas. Gainiata)
Cursurile primare secundare şi Liceale vor începe la 1 Septembre. Se primesc eleve interne şi externe de la vârstă de 5 ani, înscrierile se fac în tote fiilele. Plata trimestrială şi preţuri moderate.
Directâră, Maria Lakeman.
8-2 z.
C^aPISTREANU
Advocat
Str. Speranţei, 28, Sub. Popa-Rusu
www.dacoromamca.ro
\
TELEGRAFUL — 26 AUGUST 1888
Renumita* (Jârhirăvesă
IUL A POLONIZA
S'a mutat în dosul Palatului ilegal
| La finele Stradel BrStianu, No. 51, (în col()
Lîugit grajdurile Palatului Regal |
^ Ghiceşte viitorul, pre-5 sentul şi trecutul, p<Ste des ^
Scoperi şi pagube, furturi,?
jndecâţi, ori ce secrete as-H 11 cunse «a cari si
se interesez A] cine-va. Cine aduce semne! fl pdte aila lucruri ascunse :| comori, etc.
m
WM.
TOJViA

In Noul Palat Dacia-Romanţa.
Nrt. 4. —r- Strada Lipscani. — No. 4.
BUCUR ERCI

DAVIO ADAN
Agent de Publicitate Str. Sft. Ion Nou No. 33.
Vis-a-vis de Legaţiunea Italiană. Primeşte anunciurl, inserţie şi reclame pentru diaru! nostru, şi pentru or care alt diar din ţ6ră şi străinătate.
BAZA.l DE EMGÎ.ITERA
IC
§
Cursul pe ijiua de 24 August 1888
Vo Renta Amortisabile. î>°lo Renta Rom. Perpetuă.
Sub semnatul, am ondre a anunţa pe Onor. clientei* mea atât, din capitală cât şi din provincie, că cu oca siunea tarifului autonom, am deschis aci în ţdră
0 i'IAKE FABRICA DE HAINE
PENTRU
BARBATI ^ JL
BAETI
In care confecţionez haine, după Ultimele Jurnale, din stofele cele mai bune ale Europei.
Asemenea mai putem efectua şi ori-ce Comande, în timp de 24 ore de dre-ce posedăm un mare deposit de _______stofe fine din cele mai renumite fabrici.
Sper o5 Onor. Public şi clientela mea, mfe va onora cu visiteie d-lor, spre a se convinge de marfa confecţionată aci in ţărît,
şi sunt sigur că va fi pe deplin satisfăcuţi.	Cu stimfi, IE3C- LT3XBO~^ICZ.
_____________________*_____
6% Obligaţii de Stat.
6%	,	C. F. R. Regal.
5%	,	Municip. vechi
10e/o fr., Casa Pens. 3001. 5°/0 SrisurI funciare Rural.
7°/0	.
5°/*	,	>	Urban.
6°/o	,
7°/o	,
5%	,	,	de Iaşi
Impr. cu prime Bucur. 201. b. Los. Crucea Roşie Italiane Acţ. Baneel Naţ. Rom. 500 1. Soc. pom. Constr. 5001. . Soc. Dacia-Rom. 200 1. . . Soc. Cr. Roşie Austriaca. . 86/<, Los. Imp. Sârbesc .	.
DIVERSE Aur contra Argint. .	.	.
,	, Bilete de bancă
Florin Wal. Austr. . . .
Mărci Germane.............
Bancnote francese. . .	.
Ruble de hărtie...........
Cu mp.
96, * 93'/* 100
86
230— 970* 107 94 V2 100— 106 84,1* 38— 26
1 "1*
«
205—
123—
100—
245—
Vănd.
97,/*
94'/*
101
87
236-
98
108-95,/* 101 107 85 >/* 42-30—
207-
125-
101-
255
APA MINERALA NATURALA St. GALMIER
nu ni taţi u cere Sursa NOEL
Sursa Noel. Apele acestei noul surse treime plasata în prjimul rang din clasa gazfiselor, fiind bogată în acid carbonic natural, şi care se bucură de repntaS nnea sa ca cea mal bună pentru sto-macli fiind digestivă, temperantă şi apărativă, ast-fe! că combate cu energie apele cunoscute până acum ala Borzeculuî şi Griesshubler. Acostă apă esceleută este forte bună de a o întrebuinţa la masă de băut cu viu sfifi cu siropuri în locul Borseculul, fiind recomandată de medici chiar şi la bolnavi pentru facilitatea el digestivă şi recoritdre.
Apa din Sursa Noel se găseşte la principalele magasine de coloniale, farmacii, droguerii şi Ia top vîui/ătorii de ape minerale. Cu preţuri forte convenabile.
In Bucuresci la M. Economu et Comp.	I	In Ploiesci la Fraţii I. şi Th. Christoscu.
In Ploiesci la N. Petrescu et Comp-	|	Iu Brăila la Petru şi Gheorghiadi.
Depoul general pentru tfită, România şi ţerile limitrofe, a so adresa la d.
(31.)	S. STERI A NO, Galaţi.
0 FABRICI de ATA
ş; de	EXPORT cu pre-
Nasturi de A{ă
Ofertele se se adreseze : D-lul Robert Exner, Agenţie de Anunciurl, la Wariu;-
dorf (Bohemia), adâugându-se pe plie cu-ventul: Zwirn.
FA B R I A

99
De SOBift fflei^ier si MAŞ1NE fle BUCĂTĂRIE ADOLF SALOMON


5X\
K t:ţ \
Singurul Deposit de
peitfii
din prima fabrică euglesă
Tomas Fleming Son &0°
cn preţuri şi condiţiniii avautapse
SE GĂSEŞTE LA:
I. Schwartzstr. Decebal 6
HUI III— I I ■ l li P llllllil !■■■!
MALADIE ie PLAMANI
: Tuliercuiosa, Astiinm, Caîarîml de Broacîuta
(BRONCHITIS)
Personele care sufer de sus 1 numitele bdle, se pot adresa personal sau prin scris către j A. L. Willielm, Strada Isvor No. 29, etagiul I.
Asemenea şi în caşuri de mare slăbiciune la copii mici de ţîţă.	(9)
iCea mai practică şi economică sistemă de încăl-dire. Căldura şi arderea pot fi regulate în mod perfect. Focul’se pdte întreţine în permanenţă dile şi săptămâni întregi. Ca combustibil se pdte întreboiţa cok, lemne, ligorită, cărbuni de piatră si coceni de porumb.
VENTILAŢIA ODĂILOR
Maşinele de bucate sunt de sistema cea mai per feeţionată. Durabile, practice şi cu o economie mare în combustibil. Se pdte arde cok, lemne, cărbuni de piatră, etc.
CEREŢI BROŞURI ILUSTRATE CARÎ SE TRIMIT GRATIS
Moşă diplomată din Streinătate

PIANE
PIANINE
PIANE
PIANE
PIANINE
XVI AX FISCHER
GAI.ATZ, Strada Mare, No. 29.
BUCURESCI, la d. A. L. PAT1N, Magasin de Instrumente şi Note Musicale, Calea Victoriei No. 6 (Palatul Dacia-România)
Mare depozit de renumite fabricate. Construcţiune americană incrucişate.
Preţurile convenabile. înlesnire Ia plată
închiriere de Pianine
l-dj.
FARMACISTUL
isvă.rj>isra3!s«*
MAGASIM DE
ÎNCĂLŢĂMINTE
ŞI
EN GROS — EN DETAIL
Receiiiiiud Ou.: . Public Bucureştian *1 uamerAacî s:it4v clientele, Cn magasin ui meu diu
CALEA MOŞţLOR JLq. 8
este tot-d’a-mm. bine asortat13cu tote-felurile de Încălţăminte pentru
Bărbaţi, Dame şi Copil de o soliditate garantaţii şi preţuri avan* tagidae. Recomand asemenea d-lor Comercianţi din provincii că Magasin ol meu este tot-d’a-nna bine asortat cn tdte felurile de ineălţămiute grdse şi subţire, asemenea
OISM3B ST OHHTB
de Braşov fine, cu preţuri forte moderate.
Se mai găseşte iu laagasiual meu tdte 0 pieli
felurile de pielărie şi talpe, asemenea pe-ticăite de talpă, toval şi iuft in eantităţî mari, preţuri fdrte moderate.
Adue la ennosetnţa' Auor. mele clientele că am mal deschis un magasin de încălţăminte an gro tot in Calea Moşilor No. 5.
Cu stimă
ILIE ALECSANDRESCU
Calea Moşilor No- 8.
-mwMFja.fi1">1.'îs

farmacia CHR. ALESSANDRIU română
SINGURUL
Dintre tdte preparatele de gudron care a obţinut o j reputaţie netăgăduită în faţa d-lor doctor! şi clienţii ce I *ă C9nstatat foldse Mrprim/dtdre e
GUDRONUL ALESSANDRIU
M tatrebuinţdaă cu succes contra durere! de piept, provenită în urma guturaiului, iritaţiun! ale peptulul. i, catar al băşicel udului.—Lipsei de poftă de măn-earc, «te.—Cu o lingură din acest Gudron pus într'o litri de apă formezi ape de Păcură, care se pdte da cu mult succes la copil contra bdlelor ma! sus indicate.
Pentru adulţi se iea o lingură de Gudron în apă sa charată safl lapte dulce a—3 ori pe 4>- 8 lei fi.
Emplasture gudronat dis Pauvre Homme (Alessandriu).—Contra durerilor Reumatismale, a în-eheieturilor, mijlocului, durerilor de piept, spate şi alte junghiuri, 1 len ruloul.
Pastile Ou j6se-Codein-Toln( Alessandriu).—
Superioritatea acestor medicamente în maladiele de piept este recunoscută de tdte celebrităţile medicale. Aceste pastile în urma esaminări! ce li s’au făcut s’aă aprobat de onor. consilia medical superior, 1 leă 50 bani entia.

A. "V I S
Preparaţiunca acestui vin, care pentru rame a devenit un cult e adesea denaturat de unit colegi cari găsesc de cuviinţă a debita alte preparaţiunî în locul acestui vin, de aceia atrag atenţiunea onor. public a nu primi de cât flâcdne originăle
VINUL COPIILOR
PBEPABAT DH
CHIR. .A.LESS A.ISTIDIRITJ
Farmacistul Curţii Regale
Etatea cea fragedă a copiilor ’t face a se îmbolnăvi uşor; pentru a preîntempiua maladiile se recomandă acest vin tuturor copiilor de la etatea de 6 iun! In sus; tinerelor fete le ajută la buna desvoltare a corpului, intă-resce dsele şi dă putere muşchilor.—Modul întrebuinţării; a se vedea instrucţiunea ce însoţesce fie ce sticl^. Preţul 3 lei.
4 1
So pote câştiga într’o ti 300,000 FRANCI
Cumpărând bilete d’ale
MAREI LOTERII TURCEŞTI
A lil-a tragere va avea loe la SO Septembre ÎS88.
\ Plata câştigurilor e garantată de guvernul impe rial Otoman.
Tabloul Primelor i
1 mare lot de 300,000 fr. 300,000 fi»
Capsule elastice ou ulei de liiciuâ (Aleesan*
driu).—O dosă, cutia a 4 capsule i leu, a 6 capsule I leO şi 2 s bani, a 8 capsule i lefi şi 50 bani.
Sinaplsmul Aiessandriu, muştar In foi. —
Acestă preparaţiune esperimentatl de autorităţile ndstre medicale şi profesori la facultate a constatat că fiind su peridre tuturor celor-l-alte preparaţiunî străine şi chiar
celui de Rigollot, Cutia I leu 50 bani.
Capsule oleo-balsamloe-santaline (Alessandriu).—Remedia sigur contra maladiilor secrete (scursore, sculament) la bărbaţi, fie în stare pr<5s-p«tâ, sa<3 orl-cât de învechită, se vindecă prin Întrebuinţarea unei cutii ce conţine 100 capsule, combinate ast-fel pentru un tratament de vindecare complectă.— Modul întrebuinţării şi dieta prescrisă a se vedea instrucţiunea ce însoţesce fie-care cutie.—Preţul unei cutii 6 lei.
Sgr A se observa pe capacul cutiei semnătura, coldre roşie, şi a nu vg debita alte capsule de a cărora eficacitate nu se garantezi, Se trămite contra mandat postai în ori-ce localitate,
DE VÎNDARE LA PRINCIPALELE FARMACII DIN ŢiRA.
Farmacia Ramâai
Im heaiitâfMe unde nu se gâUesc aoeste preparate cererUe ei te facă Im ft centra mandat postai espediez In trl-ce localitate
1 lot de	25,000 ,	25,000 ,
1 lot de	10,000 ,	10,600 ,
\ 1 lot de	10,000 ,	I0»0 ,
1 1 lot de	2,000 >	â,ooe
l lot de	2,000 ,	1 2,000 ,
1 Iot de	2,000 ,	2,000 ,
l lot de	2,000 ,	2,000 „
1 lot de	2,000 ,	2;ooo
1 'ot. de	2,000 ,	2,000 ,
; 12 loturi de	1,250 ,	15,000 i
! 28 loturi de	1,000 fr.fle-care 28,000 .	
; 500 loturi de	400 ,	200000 , (
j550 loturi	Total	600,006~fr. I

CALEA VICTORIEI 77, BUCURESCI, (CtSM^UA ROSfE) gfe»

s&rth Bua»n, nd
PREŢUL Bilet . Bilete .
25 Bilete . 100 Bilete.. .
1
5
BILETELOR ...	5 fr.
...	24
. . 118 • , 465
A
Lista oficiala a tragerel, va fi trimisă imediat fie-cărui cumpărător, după tragerea ce ya avea ldc irevocabil lă 30 Septembre 88.
'
B
Câştigătorul va fi însciinţat prin depeşă în ţjiiia tragerel.
C
Tragerea va avea loc la Constanti-nopol, în palatul Imperial al monetă-riel.
D
Pentru cumpărarea biletelor, a se adresa trimiţând banii în mandat poştal,
cec, s’aâ scrisdre de valOre la ‘direc-
torul Comptuarulul Comercial, grande rue de T6kă, No. 557,.
Constantinopole. (15)	(Tm-quie)

I
“sa*
ANUL XIX. — No. 4837
IN BUCURESCI SI DISTRICTE 10 BANI NUMERUL
SÂMBĂTĂ, 27 AUGUST 1888
ABONAMENTE:
Pentru Capitală:
Pentru un an .... Lei 24 „	ş5se luni	.	.	. .	„	12
n	trei luni	.	.	. .	„	7
Pentru Districte:
Pentru un an .... Lei 30 „	ţjtSuo luni	....	„15
„	trei luni.................„3
Pentru Streinătate:
Pontru	un au .	.	.In aur lei 40
„	şise luni	.	„	„ 2<f
„ trei luul. .	„	„1®
Abonamentele se fac la 1 şi 16 ale fi* cărei luni,
UN NU Al fiii VECHI U 25 BANI
Abonamentele se plătesc înainte
EDIŢIA A DOUA
ANUNC1UR1 SI RECLAME
Anunciuri pe pag, IV linia 25 bani.
Reclame	„	HI	„	1	ie*
„	*i	II	>.	...	3	lei
ii	»	I	•»	* • *	5	lei
Pentru Inserţii şi Reclame Redacţia nu e responsabilă.
Epistole nefrancate se refusă, articole nepubltcate se ard.
In Streinătate a se adresa:
Franci a, Havas, Laffitte et C-nie, place de la Bourse, Paris.
Engiitera,Eugene Mio «ud,81 Fleet Street, E C., Lnndrni.
Austria, llaaaenstPin Oi Vogler 2, Wien Kudolf Mosse y.eiler staette, Wiene.
Ungaria, D. Morit.% Wieut, îuBuda-Petita ServitenplatE.
Abonamentele se plătesc înainte
Redaoţiunea, Strada Bl&narl, No. 20.
DIRECTOR POLITIC :	I. C. FUNDESCU
eram
Administraţiunea, Strada Bl&naii, No. 20
BUCURESCI, 26 AUGUST 1888
Ori-câtă buna voinţa am avea noi ' se nu căutăm complicitatea unora din miniştrii actuali tu propagandele de răsturnare a actualei stări de lucruri, faptele vin şi ne contrariată. Ele ne probăză că cel puţin unul din miniştrii, preşedintele consiliului, nu e străin la planul făcut şi desfăşurat penU’u evenimentele viitdre din a-cdfită ţdră. După cum am spus tn atâtea rînduri, toţi destrăbălaţi! cari făceau scandaluri pe sti’ade şi cari lluerau la Iaşi, Giurgiu şi Bucureşti pe Rege, au foşti numiţi în funcţiuni de cari depinde sicuranţa publică. Aceşti dmenl sunt în relaţiunl intime cu unchiul Iul Cuza, d. Lasear Ca-targiu, acela care n’a voit se asiste la proclamarea independenţei şi re-galităţeî sub cuveutul ironic şi des-vălitor a’l intenţiunilor sdle că ar fi mâncat ciapâ în acea fii. La întrunirile intime de la Iaşi, acei funcţionari sunt tot-d’a-una presenţi. La clubul conservator din Bucureşti se ia tn bătae de joc instituţiunile actuale şi se vorbeşte de regimul bo-eresc când o sâmh de dmenl trăiau fără să muncdscă din suddrea celor mulţi. Primul-ministru e în relaţiunl dilnice cu d. Beldiman, directorul diarului cuzist care atacă în fie-care număr pe şeful statului. Se <Jice chiar că d. Rosetti inspiră acel diar. D. Ressu, care disese acum câte-va luni că Regele trebue se pieţe s6ii se se pieţe, este confirmat de d-sea primar al oraşului Galaţi.
Ce-va şi mai curios. Nu este nimeni în Bucuresci care să nu sciâ că nici o funcţiune nu se dă adi
i	i
fără recomandaţiunea celor de Ia fdia pahonţilor din strada Clemenţei. Ci-ne-va trebue să fie botezat mai în-tâiii în apele ciocoiescî din redacţia acelei foi pentru ca să capete un post. Deci redactorii săi se bucură de o influenţă nemărginită, cu deosebire pe lângă primul ministi'u. Eî bine, L'Independance atât prin câteva articole ale s<$le proprii cât şi prin reproducerea, sublinierea şi prin urmare aprobarea unor articole din Adeverul, se vede că nu numai că n’are nici o simpatie pentru actuala stare de lucruri, ddr încă lucrdză spre a o dărăma. Primul ministru aprobând drăşî atitudinea ambelor foi, devine fără nici o îndouială complicele acelora cari lucrdză pentru resturnare.
Este acesta corect, este cinstit, ca într’o ţdră constituţională ca a nd-stră, unde fie-care e liber să ’şî spue opiniunile sdle în public, primul ministru chiar, ddcă nu se conspire ddr cel puţin să aprobe conspira-ţiunea ?
Noi am amjit că însăşi d. Carp s’arfi convins de incorectitudinea d-luî Theodor Rosetti şi ar fi avut cu d-sea o discuţiune şeridsă şi violentă. Ni se asicură drăşi că Regele a observat d lui prim-ministru atitudinea sa şi spiritul de persecuţiune contra acelora cu cari majestatea sea a lucrat ani întregi, şi că în urma acelor observaţiuni d-sea s’a decis a înlocui pe d. Stroici, prefectul de Do-rohoî, pe d. Grecianu, prefectul de Vlaşca, pe d. Mănciulescu, prefectul de Teleorman, pe d. Chiriţescu, prefectul de Argeş, şi pe d. Economu, prefectul de Dolj.
Totuşi, chiar ddeă vă urma astfel, crede d. prim-ministru că numai prin aceste schimbări se vor risipi
bănuelile, vor dispare faptele cari cad în greutatea d-sdle, până când va fi în relaţiunî intime cu d. Beldiman şi până când cei de la f<5ia pahonţilor din strada Clemenţei nu vor fi puşi la locul lor, nu vor fi înlăturaţi din consiliele politice şi administrative ale d-sdle ?
Noi nu credem. Opiniunea publică stă cu ochii aţintiţi asupra d-sdle, având convingerea că ddcă nu inspiră propaganda revoluţionară, cel puţin o tolerdză. Trebue fapte de a-celea caii se probeze până la evidenţă că naţiunea se înşdlă şi fapte de acelea nu vedem. Din contra dil-nic, după cum am mai spus, faptele probcză că primul ministru al lui Carol I este implicat în conspira ţi u-nile pentru resturnare !
Acdsta ne aduce aminte faptele din Bulgaria de la 9 August 86. Cara-veloff era prim ministru al lui Ba-temberg şi l’a resturnat cu conspiratorii.
TELEGRAME
(Serviciu particular al fiiar. Telegraful)
Roma, 6 Septembre.
Circulă sgomotul că împăratul Fr«ntz Ioseph, după visita împăratului german, va face şi el o visită la Quirinal.
Berlin, 6 Septembre.
Jurnalele insistă asupra semnificărel pacifice a logodnei princesel Sofia cu moştenitorul Greciei.
----.180 M
RESBOIUL VAMAL
Handels museum, din Pesta, a publicat acum câte-va timp i'aportul d-luî Suzzara, consul austro-ungar la Bucuresci, asupra resultatelor res-boiului vamal dintre noi şi monarchia vecină.
Procedând după regulele diplomaţiei, firesce că d. consul austro-ungar a descoperit că tdte desavantajele a-cestuî resboiu sunt pe sdma ndstră.
Ga se ajungă la acdstă conclusiune, d. Suzzara trece printr’un şir decon-tradicţiunî.
După ce stabilesce, în teorie generală, că atât o parte cât şi cea-1-altă aii pierdut în acdstă luptă şi că nimeni n’a câştigat, ajungând la încheiere d-sea constată că Austro-Ungavia totuşi a câştigat.
Cităm tecstual:
Pentru acela care judecă cu nepărtinire resultatele positive ale resboiulul vamal, nu e de loc îndoelnic, că acăst resboid a adus pagubă ambelor părţi, şi numai pagubă , ar fi grea in adevăr, sS se constate măcar cel mai mic folos pentru o parte şi alta, şi nu pote să fie vorba aci de cât de mal multă sen mai putină pagubă a uneia sâd celei-l-alte părţi.
Iar la finele raportului, d. consul Suzzara găsesce că:
Paguba pentru Austro-Ungaria e fărte mică ; ea se compenseză prin aceea că mărfurile auslro-ungurescl aă putut străbate în România prin alte ten şi că fabricanţii şi-ad găsit alte debuşeurl, chiar mai mari de cât acela din România. Cel mult, âd pierit câte-va industrii, cari nu mai erad moderne şi cari ori cum trebuiau să piară...
De sigur că onorabilul consul n’ar fi că^ut în asemeni contradicţiuni, dacă s’ar fi ţinut la o esactă şi o-biectivă relaţiune a faptelor! Raportul ar fi fost mai puţin diplomatic,
dar ar fi contribuit se lumineze pe unguri şi se’î hotărască a nu mai împedica negooiările prin absurdele lor pretenţiunî.
De altminteri, încercările d’a ascunde adevărata situaţie sunt za-darni30 ; pierderile Austro-Ungariei sunt enorme şi ori-cine le vede. Si pe când agenţii monarhiei se silesc se ne convingă că noi perdem şi că mergem spre ruină, cercurile industriale austria e, prin manifestaţiile lor, arată tocmai contrariul.
Exportul produselor austriace în România, dice consiliul comunal vienes, s’a coborît în aceste din urmă timpuri pânâ la o treime din ceea-ce era altădată. Ceea-ce a împiedicat mai cu sămâ relnoirea convenţiei comerciale cu România, e luarea în consideraţie a intereselor poporaţiunii care se ocupă cu a-gricultura şi cu crescerea vitelor. De sigur că nu se pote tăgădui âre-care legitimitate acestor interese şi tendinţelor d’a le favoriza, dar de alta parte e vă-dit o’ai- fi o greşâlâ d’a le înconjura cu prea multă solicitudine.
E un fapt sciinţificesce dovedit că clasele muncită re, în deosebi acele cari depind de industrie, consacră cea mal mare parte a venitului lor la cumpărarea celor pentru hrană, şi sunt cei mal mari consumatori, ai produselor solului. E limpede că o micşorare a veniturilor acestor clase trebue să micşoreze capacitatea lor de consumare. E asemeni sigur că starea materială a lumii industriale devenid mai rea, consumarea cărnei de cal a crescut necontenit la Viena, pe când consumarea cârnei de vacă a descrescut în aceiaşi proporţie.
Ramurele industriale cari ad fost mal serios lovite sunt acele cari stan în legătura cu îmbrăcămintea şi concurenţa celor-1-alte state e cu atît mai de temut pentru industria austriacă, cu cât în aceste state condiţiile producerii sunt cu mult mal favorabile de cât în Austria.Locuitorii Vienei plătesc pe an, în imposite, cu 30 fiorini mai mult pe cap de cât locuitorii Berlinului. Aceşti din urmă pot deci mai lesne să susţină concurenţa de cât cel d’întâid. Oraşul Vienei plâtesce statului a cincea parte din produsul total al contribuţiunilor directe vărsate de imperiu. Interesele sâle merită deci să fie luate în seriosâ atenţiune, şi cum aceste interese sufer greu din causa stării actuale a relaţiunilor economice cu România, e indispensabil sS se puie capăt a-cestei situaţiuni, incheindu-se cât mai curând un tratat de comerciu cu regatul dunărean.
Ce mai dice d. consul Suzzara?
Aşa că Austro-Ungaria *nu sufere» ?...
Manifestaţia consiliului comunal vienes a venit nu se piSte mai la vreme ca se dobdre aserţiunile d-luî consul austro-unguresc.
—■	—
Informaţiunî Exteribre
Franţa şi Germania
Pester Lloyd compară atitudinea Germaniei cu a Francei în (fiua aniversarei victoriei de la Sedan.
Bucuria sgomotosă ce a fost în acea zi în Germania, probăză că germanii an încredere absolută în puterile lor, pe când manevrele flotei franceze la Toulon, serbările oficiale atât de nnmerâse şi discursurile lui Gai'not, fac a se crede că guvernul Republicel francese n’are nici o temere de pericolele ce ’1 ameninţă, anume mişcarea monarhică şi ple-
biscitară, cari pot să ducă fatalminte la dictatură.
E lăudabil, că cu tătâ situaţia grea în care se află guvernul, el nu pierde cu-ragiul şi n’a recurs la nici un mijloc de represiune care ar fi în contradicţie cu ideia republicană şi ar aduce vr’o atingere libertăţilor constituţionale de «ari se bucură cetăţenii.
Anarhia în Albania
Se scrie din Scutari ziarului Temps : Ţara e într’o stare complectă de a-narhie din cauza certelor d’intre Miridiţi şi Albanezi. Bande de cinci-sute omeni cu trieră ţâra. Nu de mult, a ars un sat întreg. E temere ea nu cum-va bandiţii Incuragiaţl de nepăsarea autorităţilor otomane, să nu ajungă pânâ la Scutari. Siguranţa în apropierea oraşului e deja fârte mică.
Politica germană şi interesele Rusiei.
Gazeta de Moscova într’un articol, bazat pe probe, stabileşte că politica prinţului de Bismarck tinde a aduce o slăbire internă şi externă a Rusiei în profitul Germaniei.
Gazeta declară că experienţa trecutului,
comandă Rusiei o prudenţă extremă, ca nu cum-va apropierea d’intre Rusia şi Germania să fie în paguba celei d’ântel.
Ciocnire de vapore.
Pachebotul italian Matteo Bruzzo venind de la Genua, s’a ciocnit cu Pachebotul francez Salvador în apele de la Porto-Maurizio. Nu se ştie nimic de sârta celui din urmă. Primul vas a primit, o spărtură mare şi are doi morţi şi un rănit dintre pasagerii emigraţi.
Situaţia în Serbia.
Chemarea lui Risticl de regele Milan la Abbazia are x> deosebită importanţă politica după cum se crede în sferele politice din Belgrad. Domneşte părerea că cu privire la recentele evenimente din Belgrad este vorba de remanieri în cabinet, eventual de o schimbare a ministerului. Acâstă părere pare cu atât mai întemeiată că astâ-dt ar fi fost chemat la Abbazia şi ministrul Boghicevici.
SCRISORI DIN RUSIA
(Corespondenţă paiticul. a Telegrafului)
Odesa, 17 Auguşt.
Marele manevre de la sud,—Sosirea Impfiratuluî —
Nereuşita altoiului ciumei siberiane /iibislcaia
iazvaj-—O cifră elocintă.
După ordinele primite atât de către guvernorul cireomscripţiunel militare din Chu'cow, cât şi de către guvernorul eir-comscripţiunei din Odesa se vor face manevrele militare de tâmnâ pe platourile din prejurul oraşelor Elisabetgrad şi Alexandria. La aceste manevre va fi pre-sent Împăratul şi trei mari duci.
Armatele ce vor lua parte la manevre se vor despărţi în două tabere—una de la răsărit şi alta din apus.
Tabăra de la răsărit se va compune din armata cireomscripţiunel Charcow, care coprinde următârele regimente : di-visiunea 9 şi 31 de infanterie, 9 şi 10 de cavalerie şi 54, 61, 67, 68 de re-serve (mobilisate), trei baterii de artilerie, 12 batalione de sapieri, 15 parcuri de telegraf cu batalione de gen-darmi şi cu un batalion geografic. In total 43 bataliâne, 48 escadrâne, cu 80 tunuri de câmp .şi 24 tunuri de asediu. Numărul total al ămenilor din tabăra de la răsărit va fi de 1,183 generali, ştab
şi ober-oficerl şi 37,000 soldaţi cu ,8,810 cal. Adică 23,620 baionete şi 6,480 săbii.
Tabăra de la apus a cireomscripţiunel Basarabia-Odesa-Herzon se va compune din divisiunea 8-a cu 1, 4, 6 baterii, 14, 1, 34 baterie a brigadel 15 de artilerie, 34 divisie de infanterie cu 34 baterii de artilerie, 4 brigade de vânători, şcâla de sub-oficerl din Elisabetgrad, 7-a divisie de cavalerie cu regimentul 7 de cazaci, 13—14 baterii de artilerie, 8 divizii de cavalerie cu una brigadă de cazaci, 11 bataliâne de sapieri, 13 pare de telegraf-militar, o comanda geografică, o comanda de gândarml şi patru escadrâne de gân-darml de câmp. Tabăra de la apus va avea 36,000 omeni.
Şeful suprem al manevrelor va fi marele duce Niculae Niculaevicl senion (starşil).
Se 4'ce că Maj. Sa împăratul va sosi la Elisabetgrad în <Jiua de 3 Septembre. Primirea care se pregăteşte autocratului Rusiei va fi strălucită.
*
* *
Ni se scrie din Herson că un proces va fi inteniat d'lele acestea staţiunei nostre bacteriologice, lată în ce consta acest proces. Acum două luni proprietarul turmelor de ol din judeţul Tiraspol anume d, Pankeeff s’a adresat către d. Gamalia rugânduT a dispune ca să se altoiască turmele săle de oi cu altoiul ciumei siberiane. I). Gamalia a trâmis, după rugăciunea proprietarului turmelor, pe trei studenţi de medicină pentru a efectua altoirea cerută. S’an altoit 5,000 de oi, din care chiar a cincea di an murit de duma siberiană 4,700, remâind penă în diua de ieri în viaţă numai 300 din cele altoite. Nenorocitul proprietar al oilor omorîte, voind a sci din ce causâ ’l s’a întâmplat aşa mare neajuns, în prima linie s’a adresat Iad. Gamalia, cerându’i explicaţie. Explicaţia dată dovedesce că s’ar fi comis o mică greşelă, internii în loc de a lua vaccina No. 1 adică cea slabă şi apoi vaccina No. 2 adică cea tare, aâ început altoirea vice-versa, aşa că orga nismul oilor ne putând suporta tăria altoiului s’aO molipsit de adevărata ciumă, pentru cari s’aa făcut. Pe temeiul acestei explicări, d. Pankeeff a intentat staţiei bacteriologice un proces de daune-interese.
*
* *
Citesc într’un <Jiw oficios rus că numărul ucişilor pe căile n6stre ferate a-nual să urcă la cifra de 1,762. Din tâte, linia cea care merge din Kursk la Orei să considera de cea mai primejdiosâ. O anecdotă chiar esistâ în acâstă privinţă :
La o staţie în apropiere de Kursk să apropie de casă un individ turmentat de băuturi spii’tâse. Omul să clătina şi ceru un bilet.
—	Dâr nu poci merge în aşa stare ’l dice casierul. Nu vedl că eşti bât.
—	Ei şi! ’l respunde individul. Dâr bine domnule nu cum-va credl că vr’un om tâfăr e capabil să risce un voiagiă pe calea nâstrâ ferată. Numai că sunt bât am curagiă să risc şi ’ţl cer un bilet.
Iată anecdota privitâre la căile ferate ruse.
Barsii.
INFORMAŢIUNÎ
Duminică 28 August, plâpâmaril şi tapiţerii din Capitală vor serba in grădina Herăstrăul nod prima aniversare a înfiiin-tărel societâţel lor „ Arcul.4
*
Doi din tâlharii din pădurea Ciurnu-leşti ad fost prinşi de suprefectul plâşei Olteniţa.
K
www.dacoromanica.ro
m~':rn
TELEGRAFUL — 27 AUGUST 1888
£B« MTSX«k *
La 3 Septembre se va inaugura teatrul Teodorini din Graiova.
x
D-ra Elena Teodorini va da în Bucu-rescî trei representatiunl la tâtrul Naţional : la 15, 18 şi 20 Septembrie.
Părţile ce va cânta sunt:
Actul IV din „Geoconda* ; actul 1 din „Traviata*; actul al III din „Trovatore* ; .Havanesa* din Carmen ', Aria din ,Ves-perele Siciliene* şi duetto din »Hughe-noţi.
X
D. M. Gogălniceanu s’a întors în Capitală
M
Fabrica de hârtie de la Letea a reînceput se funcţioneze.
n
0. dr. Asachi, care a luat parte la congresul de tuberculosâ ce s’a ţinu la Paris s’a întors în Capitală.
n
Agiut aurului a scădut la 0,85 la sută.
m
Citim în Galaţii :
In săra de 20 curent, tînărul Alexî, Impiegat la fabrica de spirt de lângă Mo-vilenl a d-luî A. Manoeîide, ducându-se cu căruţa de la Galaţi la fabrică, a fost întâmpinat pe sosea d’asupra Tirighinel de patru bandiţi ce eşirâ de sub un pod al şoselei. Tîlharil erafl toţii îmbrăcaţi în haine lungi şi cu căciuli. Când hoţii se repeziră la cal ca sâ oprescă trăsura, tî-nerul Alexi scâse revolverul, descărca câlt'-va focuri în aer, dând vent cailor. Ast-fel reuşi a’şi deschide drum printre bandiţi, cari intimidaţi un moment nu răspunseră cu focuri de cât după ce trăsura se depărtase. Din fericire nu s’a întâmplat nici un accident.
x
Concentrările rezervelor se vor face în locurile următore :
Regimentele 21 şi 23 de dorobanţi se vor concentra la Pantelimon.
Regimentele 6 şi 7 de dorobanţi la Ploescl.
Regimentele 3, 4 şi 10 de călăraşi la Dudesci.
Pe un timp de 8 rjile trupele concentrate vor face instrucţiunea simplă.
X
D. M. Cogălniceanu a convorbit mult ieri cu d. N. Ionescu. Subiectul conver-saţiunei a fost viitorea atitudine a d-sele în parlament.
X
Aflăm dintr’o sorginte autorisată cum că Regele, când i s’a adus decretul de disolvare a dis miniştrilor :
— Lăsaţi acesta pentru mai pe urmă. Miniştrii stau de atunci cu gur, le căscate.
x
Sgomotul privitor la resoola ţăranilor din Fundeni se adevereşte. Un batalion de infanterie a plecat la faţa locului.
x
Construcţtunea docurilor din Gala'i şi Rrăila se face cu mare activitate.
Regimentul 3 de călârăşl a plecat a«^I diminâţă Ia manevre.
X
Agenţii poliţiei umblă prin piaţă, îndemnând pe comercianţi să iscălâscâ o petiţie către guvern, prin care i se nulţu-meşte pentru scăderea agiulul.
S’aă găsii câţi-va naivi cari sâ iscâ-lescâ.
X
Mercurl a venit înaintea Curţei de apel din Iaşi, procesul vestitului escroc, Sion Gherey, pentru "escrocherie cu apă de aur, în prejudiciul d-luî Zoga, proprietar din BăcâU.
Procesul a urmat şi eri.
X
0. M. Ştefănescu, pictor român, medaliat la exposiţii şi brevetat în Fraţa pentru invenţii, va expune în localul din str. Stravropoleos vre-o 60 tablouri mari.
X
S’a disolval, consiliile comunelor rurale Pieleştl (Dolj); Domniţa, Racoviţă, ObileştI, Sihlele, ^Cămpinenea (R.-Săral, Basgarel şi Brastavaţu (Romanaţi), Tăcute şi IvaneştI (Vaslui) ; Bucşanl (Dâm-boviţa), Profa (Olt).
X
S’a disolvat cosiliu! comunei urbane Olteniţa, judeţul Ilfov,
Bancherul Neuchotz Iacob din Iaşi se află în ultimile d'le de agonie. Averea care va rămânea se urcă Ia 4 milione.
Un testament, există care între alte multe disposiţiuni, s lasă o sumă însemnată rrfelinatuliii Iacob şi Bety Nnuchotz. 20 mii franci Academiei române şi câte 5 fr. de ori-ce sărac tse va presenta a treia di după înmormântare.
X
La o mulţime de şcole primare din Galaţi nu s’a terminat încă reparaţiile aşa că cursurile n’au început.
Halal de administraţie comunală! Halal interes de şcole !
X
Luna viitore se va începe clădirea celor şapte spitale rurale în diferite judele.
X
Naţiunei i se denunţă că locotenentul guard de geniâ, N. R., a sustras de la armată: materialul necesar la reparaţia radicala ce a făcut caselor sale din strada Militarii (Delut Spirei) ; mobila ce are în casă şi pe care a Imbrâcat’o cu rips de lână de bordeaux spre a nu se mai cunosce, mese, paturi de fier, florete şi măsci de duel ; corturi militare, transparente, şervete de la şc.61a de trupă, etc.
Atragem atenţia ministrului de râsboiă asupra acestor fapte.
X
Adl s’a deschis în loea'ul Ateneului român, exposiţiunea Statuei lui Miron Costin.
Exposiţia va dura numai trei <Jile.
x
In comunele Banca, Murgeni şi Pripo-neştii-de-jos, judeţul Tutova, bântue tusa
convulsivă şi desinteria S’a luat tote măsurile pentru stârpirea acestor maladii.
Funcţionarii Iul Voinescu
Colonel Voinescu e nenorocit în alegerea contigentulul din care ’şl compune cadrele funcţionarilor de poliţie.
pilele acestea resboinicu! nostru prefect a făcut o numire cât se p6le de nemeritâ—a numit pe d. Ilie Christescu, sergent-major de gardişti de nopte din colârea Albastră.
Cine e acest nou Impiegat.
Este soţul factoriţel Polina din strada Nerva-Traian.
Noul sergent-major imediat ce a intrat în funcţiune apus la uşa casei de.... o santinelă de doi gardişti.
Frumoşi Impiegaţi mai aveţi d-le colonel Voinescu.
Felicitările ndstre.
CRONICA ECONOMICA
Grânele îu Europa şi America
Deficitul în care Franţa după spusele Bursei, de Galaţi se află, relativ la recolta grânelor, se estimâsâ la cifra de peste 20 miliOne hectolitri. America nici ea nu p6te procura Europei o cantitate mal mare de grâue, de cât în anul es-pirat, căci de şi recolta ar fi fost satis-fâcâtore în anul corent, totuşi acea a-a anului espirat fiind inferiorâ, şi exportul pentru Europa fâcându-se în propor-ţiuni mal mari de cât de obicinuit., stok-sul normal al Americel fiind demiuuat în mod considerabil, forţamente America va trebui se reducă exportul, dâcâ nu va voi a consuma la dânsa mai scump pote de cât cei din Europa.
Dacă Franţa are nevoe de vr-o 20 milione hectolitri, Engliterei ’î trevue 50 milione, Italia, Spania şi o parte din Germania unde recolta este asemenea rela-tivamente slabă au asemenea nevoe de cel puţin încă 40 milione prin urmare în total, Europa are lipsă de 110 mili-6ne hectolitri. Aceste grâne vor trebui a i se procura dă America, India, Rusia Ungaria şi România ; dar sg vedem în ce proporţiuni aceste localităţi pot aGO-peri deficitul grânelor din Europa ? America şi Rusia Inpreunâ nu vor putea procura de cât maximan cifra de 60 milione India 11 până Ia 12 milione, i-ar Ungaria şi România şi cele-l-lalte state unde recolta a fost puţin mai bună vor putea exporta maximum de la 16 la 18 milione, In faţa acestor cifre se face e-vident câ Europa în cursul anului 1888-1889, va simţi o lipsă de 20 milione hectolitri.
Cifrele acestea le estragem din organele cele mai bine informate ale fran-ciei, Engliterei şi Americel, precum. La
qazete Commerciale et le moniteur corn-mercial riunis din Paris Buletinul Co-
mercial din Englitera Cincinnati Prisce Curent şi Chicago Dily Bulletin din America.
Asigurarea obligatorie în contra grindineî
D-vâstră cari aveţi deviza principală, principiele liberale şi cari nu v’aţl schimbat, rămânând t.ot-d’a-una credincioşi a-cestor principii salvatdre, cari aţi susţinut tot-d’a-una causa ţăranului, cată să cugetaţi serios a forma o schiţă de proiect cum credeţi mai bine nemeritâ sâ fie şi se’l susţineţi continuă până ce guvernul şi Camerele Legiuitore sâ se deştepte o dată şi să se puie pe lucru serios venind în ajutorul nenorocitului agricultor asigurându-I munca câmpului de grindină. Noua lege se fie speciala şi sâ fie asemenea pusă sub patronagiul guvernului, el s’o aplice, el s’o esecute prin mijlocele ce dispune ; cu dreptate imparţialitate şi lealitate sâ despâgubâscâ pe fie-care, fie proprietar, fie arindaşi, fie locuitor ţăran. Este de neapărată trebuinţă sâ nu mal rămână pe drumuri, cum de exemplu rămân acum peste 200 familii, Rusanesteni, Rotunjenî, Studinceni, cari aâ perdut tot din causa grindineî. Este ştiut că ţăranul nu ’şl asigură nici o dată nimic şi pote că are dreptate să nu asigure, fiind-câ şicânii, estimaţiunile ce fac societăţile şi enormele formalităţi ce li se cer, nu le pote îndeplini. Dâcă ne vom da bine săma de aceste lucruri, şi ne vom ocupa serios cu analisarea prospectelor societăţilor de asigurare decă vom observa condiţiuflile cu amănuntul, vom vedea ce absurdităţi sunt în acele condiţiunl pe cari omul instruit chiar cu carte, aneyoe le p6te îndeplini fiind fărţe elastice şi în fine în mare parte atât de favorabile societăţilor de asigurare că adese ori asiguratul după pierderile făcute de grindină rămâne cu buzele umflate.
Repet şi cred ca d-vostră veţi lua osteneala sâ citiţi o poliţă în dosul căria sunt condiţiunile de grindină şi vă veţi uni cu idea mea că este imposibil ca ţăranul sâ îndeplineseâ asemenea formalităţi fiind-ca nu scie nici carte şi chiar sciind tot este zadarnic, aşa de echivoci sunt redactate.
Iată acum propunerea mea, ce o fac în cestiunea de faţă :
^Guvernul sâ vină cu un proiect în Cameră, să ceară sâ se facă îa tqlă (era asigurare de grindină cu voe şi fără yoe, a tutqlor ţăranilor mari şi mici, a tutu-lor proprietarilor mari şi mici şi a tu-tulor arendaşilor mari şi mici, fixând uu preţ pe ectar seu pe pogon; notaţi bine, d-le redactor, că un ţăran când are grâfl 10 pogone, termen mediu să luăm, face 10 kile mari (termen mediu), sâ luăm preţul a 3 napoleoni, fiind şi cheltueali; se scade cfleltueala unui pogon, un napoleon, rămâne 3 napoleoni de pogon ; ia 30 napoleoni ce’l costă pe el, decă da o jumătate napoleon la 30 napoleanl, nimic, ca şi când Far muşca un purice,
asemenea şi proprietarii şi arendaşii, legea să se facă (ară eseepţie penlru totl şi din acâstă suma enormă ce va eşi va despăgubi pe cei bătuţi de grindină în-tr’un mod leal fără şicană căci comisiu-nile numite de guvern for fi imparţiale şi iată remediul, suma ce va rămâne din acestâ operaţiune să se depună !a con-semnaţie, sâ merga cu dobândă chiar cu 4 la sută şi se va forma un capital e-norm, cu acel capital să se procure bucate acolo unde bentue seceta şi locuitorii mor de f6me, din acesta sumă care se va forma cu abondenţâ va fi îndestulă-tdre, căci un lucrul âste constatat de specialişti şi dmenl cu esperienţfl, câ grindina nu aduce fometea, acâsta loveşte parţial şi nenoroceşte o părticică de po-poraţiune şi care imediat sâ facă remediu dăcâ d-vostră şi alte fii are seriose se vor ocupa a desbate acăstâ idee cari este fârte nemeritâ, însă negreşit corectata cu matoritate şi remediul este isbutit.
G. M. Cioneal
Arendaşul moşiei Studina, plasa Balta, Oltu-de-jos, Romanaţi.
SINUCIDEREA
de la
MITOCUL CERNIKI
Am anunţat în numărul de erl, că d Nae Petrescu, fost inspector financiar s’a sinucis, într’o cameră la mitocul Cernikei.
Antecedentele sihucisulnî
Nae Petrescu începuse a da de mal mult timp semne de alienaţie mintală ; a stat cât-va timp în institutul de alienaţi a d-Iui d-r Şuţu, Fugind din institut s’a dus pe la mai multe mănăstiri de călugări, pentru a i-se ceti molifte şi alte rugăciuni.
Cum a intrat Petrescu la Mitoc
Mercur! după amiază, numitul Nae Petrescu se presiniâ la Mitoc, cerând superiorului se’l dea o cameră ca sâ se odih-nâscă.
Superiorul îi răspunse că Mitocul e pentru călugări, iar nu pentru civili; sunt oteluri în oraş pentru ei.
—	Dă-ml voe părinte, a dis Petrescu, sâ stau puţin in grădină.
Superiorul crezând câ e vr’un om sărac îl spuse că p6te sâ se ducă în grădină şi sâ se odihnâscâ puţin.
Pentru a intra în grădină, tpebue sâ treci printr’uq coridor, după care nrraeză un corp de casa compus din trei chilii.
Nea Petrescu cura trecu coridorul, intră într’una din acele chilii, care era deschisă şi o închise cu zăvorul pe dinăuntru.
Unde e Petrescu!
Superiorul avănd ceva de mâncare, se duse în grădină sâ caute pe noul venit şi sâ’l dea şi lui de mâncare. Nu’l găsi încă. Atunci caută prin camere; metoca-rul găsi o cameră a cărei cheie o avea la el, închisă. Bătu la uşă, nu căpătă nici un răspuns.
—	Trebue sâ fi mâncat ceva, ’şl «Şise
FOITA IRAKULUI ‘TELEGRAFUL,
(57)
Ici /)	1
*!•>.« i *	. / i •	<
i i*» . lii.in.
MOŞTENIREA
MILIOANELOR
de
J A Y E L SAUGER
PARTEA A PATRA IV
—	Nu pot sâ ’ti spun nimica... Am un plan şi cred câ cu ajutorul d-tale voi reuşi... Acuma trebue să facem ceva ca sâ punem mâna pe Oscar.
—	Ga să ajungem la aceasta fac tot ce mi vel spune... mă duc unde vei porunci,.. până la capătul lumei.
—	O!., o! zise Brouveuil, nu e nevoe sâ mergi până acolo.
ir r.,
Erau aprope unspre-zece ore seara,—• într’o sâmbăta. Piaţa Operei era mai a-nimatâ ca de obiceiă.
In acea seara era bal mascat ; şi măştile de tot soiul fâceafl coda în jurul monumentului Garnier. Nu mal e vorbă ce cea mai mare parte din măşti erau gagişti, amploiaţi de la teatru, pe cari administraţia ’l plata cu câte 3 lei pe seră pentru a juca totâ nopfea şi a da exemplu de entusiasm publicului.
Publicul perdând răbdarea căci nu ’l dăduse drumul în lâuntru începu se murmure.
Unii din ei începură să strige.
— Daţl-ne banii înapoi, s’aă deschideţi uşa.
In sfârşit uşa se deschise. Lumea începu să intre în ordine, fie-care mască primea câte un bilet, cu care mai târziu trebuia se se prezinte la casier dacă ar fi căpătat vre-un premiu.
Abia după vre-o jumătate de oră, t6te măştile erau în teatru.
Pe locul unde e statul era o gălăgie infernală. Toţi începură săjoce ce Ie plăcea
După ce ’şi mai desmorţiră pictorele pentru câ se reciserâ cât statura afară, începu jocul mal regulat.
Un cadril colosal se organişâ în scurt timp.
Spectacolul ce ’l presentaU jucătorii era în adevăr eurios ; cei din loje, credeau că cavalerii şi unele din dame, au sâ ajungă cu piciorul !a nasul celor ce eraU în faţa lor, aşa de sus ridicau pi-ciorele," Nimeni însă nu se seandalisa d’aceste mişcări destrebâtate.
Trecuse mai mult de o de jumătate de oră de când se juca ; d'odată intrară în sală o doică normandă, şi urâtă ca dracu... ea era la braţ cu un individ bine făcut, în cap cu un fes de bumbac jumătate alb şi jumătate albastru.
Amândoi aveau un nas falş, mare şi roş ca o pătlăgică.
îndărătul lor veneau patru paiaţe cu costumurl jumătate alb, jumătate albastru cu pălării înalte, ascuţite şi în vârful cărora erau patru morişte.
In acel moment era linişte în şalâ,— linişte relativă, bine înţeles.
Intrarea doicei în sală făcu mare sen-saţie. Toţi cel din prejur începură sâ glumească pe socoteala el.
—	Uite doica mea! zicea unul.
— Ce frumoşâ e ! zicea un altul.
— Am să o pişe ! zicea un al treilea
—	’Ţi ai lăsat copil l.a garderob, zise o paiaţă.
Se făcu un cerc în jurul doicei.
—	Să jucăm ceva, zise unul din ei.
Doica râmase cu gura căscată văzând
că atâtea măşti se strâng în jurul el.
De sigur câ acuma pentru prima Oră venea la bal mascat. Nu ştia câ la asemenea baluri e permis ori Ge glume.
Cel care era cu doica, era deprins cu asemenea lucruri; el răspundea la t<5te glumele, ajutat fiind şi de Gele patru paiaţe care ’l venise în ajutor.
In sfârşit după câte-va minute doica scăpa de hârţuiala măştilor.
Cei doi normanzi nu veniră la bal ca să j6ce, pentru ca ei se furişară pe lângă loje şi se uitau la tote muştile cu mare băgare de seamă.
Se îndreptară spre orchestră, voind sâ se odihnească acolo puţin.
Ajungând la cea din urmă lojă, doica tresări şi strânse de braţ pe tovarăş.
Jn loje eraă două măşti din cari una pu un domino roz, şi ţinând îu mână un buchet de liliac alb.
Văcjând pe doica, masca strigă.
—	0 ! ce doică... pare-câ e dracu.
Aurind aceste cuvinte, doica tresări
aşa de ţâre ca şi cum ar fi voit sâ sară asupra persqnel, care ’l spusese aceasta obrăznicie. Nornşandul însă q reţinu.

—	El, Caterino... ce te superi... aşa e la bal, ia seama nu face prostii..-
Apoi mai încet.
—	Ce e ?
—	E el respuţţse doica plecându-sp la urechea lui,
—• El I unde ?
—	Jn aceasta lojă.. Masca cu domi-nul roz,
—	Eşti sigur ?
—	Da!
—	Caca e aşa, sâ ne aşezăm aci şi să nu ’l perdem din vedere...
Doica se aşetjâ pe o bancă nu departe de loji ; i-ar normandul se uita prin sală.
—	D’odatâ el se scula de pe scaun, ’şl făcu cu greă loc prin mulţime şi a-jungând, lângă cele patru paiaţe earl se puteafl vedea de departe,] după moriş-tele ce le avead în pălărie şi le zise:
—	Am pus mâna pe individ.
—	Păsărică e aci ?
—	Da !
t
—	Unde ? întrebă cele patru paiaţe.
—	Uityţi-vâ îq acea Iqje, unde sq yrărţ două nţaştl cjiu chf! una cu dqmimul ros.
t— Du, vedeftt.
—	Şi cu un buchet de liliac alb în
.i
www.dacoromanica.ro
TELEGRAFUL — 27 AUGUST 1888
1
Superiorul, şi s’a culcat; sâ’l Tas să se » odihnescâ sărmanul.
Când s’a săvârşit sinuciderea 1
A doua-tji pe la opt ore, superiorul vâdând că noul venit nu dă semne, bătu la uşă ; necăpâtând nici un, răspuns, se duse în grădină şi se se uită pe ferestră. j In pat nu vătju nimica, iar jos lângă uşă, spre sobă vătju un om culcat jos.
Parchetul şi poliţia la faţa locului
Superiorul speriat, se duse şi dădu de ştire gardistului; acesta veni şi deschise uşa cu forţa.
Cadavrul nenorocitului stătea jos, cu capul într’un lac de sânge. Lângă el s’a găsit un revolver, cu care se sinucisese. Glonţul străbătuse regiunea inimel.
La sinucis s’a găsit o sută tel, o chi-lanţă că a plătit pentru dece dile la otel patria şi o telegramă.
Parchetul cercetăză caşul.
JDXHT TEARA
împuşcat
Sub guvernul junimist se îmmulţese crimele în judeţul nostru, — scrie Drapelul Muscelului, fără să li se p6tă găsi o esplicaţiune raţională satisfăcătâre.
Pe drumul de la Albeşti laCâtnpu-lung a fost împuşcat în spate Bucur Isbăşoin care a murit îndată.
*
Torturat
La GodenI judeţul Muscel, preotul Constantin Di'aconescu, a fost călcat şi torturat noptea de mal mulţi tâlhari.
&
împuşcat
La Goteştl acelaşi judeţ, un alt locuitor anume Nicolae Militam, a fost împuşcat noptea lângă soţia şi un. copil al seu.
,
Furt
Drapelul Muscelului află că tjlilele trecute, mal mulţi făcători de rele, au călcat pe baciul d-lul Ion Băjan din comuna Rucâru, aflat în muntele Drăgan, pe care îl aii împuşcat şi omorât, jefuindu-1 de brânza făcută din oile mal multor proprietari, în cantitate de peste 500 chilo-grame. Intre bănuiţi ar fi un Ghică 01-teanu din Rucăr. D-nul Procuror însoţit de medicul primar sunt în faţa locului.
*
F n r t
)n nâptea de 21 spre 22 curent, d. Ro-manescu, directorul liceului din Ploescl, care a venit să petrecâ câtâ-va vreme aici, s’a dus la o nuntă din apropiere însoţit fiind şi de d-na Zoe Scorţinu. A doua-<JI, d-na Scorţânu a obcervat, că ’I lipsesce un sac de voiagia de piele ne-gră îmbrăcat în dril, în care se aflau 800 lei în bilete de bancă, 11 poli imperiali în aur, un carnet de pele de crocodil, în care erau un înscris de 2,000 lei, 2 banc-
note a 20 lei, un paşaport şi un lanţ gros de gât. S’a purces la instrucţia causei de către d. ajutor de sub-prefect. In curând amănunte.
__—-■
SINISTRE MARITIME
Vaporul Medusa, plecat din Hon-Kong la 10 August, încâcat cu bumbac şi alte mărfuri pentru Triest, la o distanţă de două ore i s’a stricat maşina şi a fost silit să cheme în ajurorul săd un vapor englez ca să’l remorcheze la port, însă în momentul când acesta se apropia îl luă curentul şi’l împinsn peste Medusa făeăndu-i o mare spărtură în flancul drept. Căpitanul ordonă imediat să arunce ancorele de cea-l-altâ parte şi vaporul înclinându-se spre stânga, s’a putut scăpa o mare parte din mărfuri.
Compania Lloyd, informată telegrafic de accident, espediă vaporul MariaTereia ca să ia mărfurile Medusei. Sosind la Bombay fu surpins din nenorocire de un cyclon care în furia Iul i-a luat cabina dupe punte împreună cu căpitanul anume Constanţa, al 3-lea locotenent, 4 mate-loţl, şi câţi-\ a pasageri.
--<, * -----------

ULTIMA ORA
(Serviciul par. al ziarului Telegraful)
Berlin, 7 Septembre.
împăratul plâeâ la 10 ^ore jum., săra de la Gharlottenberg la Posen, de unde se va întârce mâine fără.
Londra, 6 Septembre.
Times semnaleză un nou conflict. între Turcia şi Bulgaria, în privinţa tratatului de comerţ prâiectat între Serbia şi Bulgaria.
Bulgaria conleslâ dreptul Porţel de a lua parte la negocieri.
Paris, 6 Septembre.
Corăbiile mobilizate s’aU întors la Tulon.
Pelersnurg, 6 Septembre.
70,000 de 6meni vor lua parte la manevrele ce re vor face în sudul Rusiei.
Petersburp, 6 Septembre.
Noul timp află că o mare revoltă a isbucnit la nordul Afganistanului.
e OLiS SJBA.R.A.
Serviciu special al di ar ului Telegraful
Berlin, 7 Septembre.
National Zeitung confirmă ştirile pri-vitore la sporirea flotei şi la construirea unul canal între marea Nordului şi ma.ea Baltică.
Munich, 7 Septembre. Principele de Galles a trecut diminăţa pe aci.
Ultime iniormaţiunî
Din Bath (Anglia) primim urmâtbrea telegramă cu data de 7 Septembre s. n.
‘Ieri s’a deschis sesiunea Asociaţiunel Britanice pentru progresul sciinţelor, sub presidenţia lui Sir Fr. 1. Bramwel şi în presenta unei fârte mari mulţimi de membri.
D. Gr. Ştefănescu, profesor la Universitatea din Bucureşti, a fost ales printre vice-preşedinţl în secţiunea geologică,.
Guvernul nostru a ceru» de la cel A-ustro-ungar, strădarea falsificatorilor de bilete Moniz Gohn şi Sald, complicii Iul Merdinger.
Marele manevre din acest an vor avea loc în filele de 21, 22 şi 23 Septembre. Şi Regele va avea la ele.
A(Jl de diminăţa, la 6 ore, s’a găsit, într’o grădină din strada Francmasonă, un soldat spânzurat.
Gazul s’a anchetat de d. procuror Ho-ria Rosetti, care, în urma cercetărilor făcute, constatând că este sinucidere şi negâsind nici o urmă de violenţă pe corpul soldatului, a autorisat înmormântarea cadavrului.
Din partea autoritâţel militare, cercetarea s’a făcut de d. căpitan StaicovicI, adjutantul comandantului pieţei.
Se vorbeşte iarăşi că lucrările de dărâmare a turnului Colţea vor înceta şi că el va fi restaurat.
Gel puţin ast fel ni se comunică că ar fi spus ieri lucrătorilor d. Gr. Tocilescu, care le-a recomandat să procedeze cu multă băgare de semâ la scâterea petelor de ornament.
La primăria Capitalei s’a decis ca pe qliua de 1 Septembre să se facă urmâto-rele schimbări de funcţionari :
D. Iliescu, care ocupă de mal mult timp postul de ajutor al secretarului general, funcţiune pe care ’şi-o îndeplinea în modul cel mal corect, a fost numit şef al divisiel I în locul d-lul Aslan, demisionat.
Ajutor al serviciului general a fost numit d. G. I. Sâulescu, de curând numit în postul de şef al biuroulul administrativ.
A apărut ediţiunea a 16-a despre
Bolele nervtfse şi Apoplexia Preservarea şi Vindecarea
de dr. Roman Weissmann, sen., fost medic militar, membru onorific ordinului sanitar cruceî albe. Această broşură se recomandă tuturor care suferă de nervi şi care se liberezâ gratis de către farmacia Naţională I. A. Ciura str. Lipscani Bucur esci ; farmacia la Vulturu-de-aur S. Lebel Ploesci ; farmacia fraţii Remer-Focşani; farmacia la Romania G. G. Ei, tel, Galaţi ; farmacia E. M. Kereszte, Roman, farmacia Gharles Herzenbergs [aşi ; şi farmacia curţel E. Hain al Boto-vni.	(s)
C. G. PISTREANU
Advocat
Str. Speranţei, 28, Sub. Popa-Rusu
Jalnica familie anunţă încetarea din viaţă a lui :
TOMA G. BILCIURESCU
înmormântarea va avea loc astă-dL 26 August. Cortegiul va porni de la biserica Mavroghenî.
OASA DE SCHIMB
NUD. M0R0EAN0
Strada Lipscani, Noua clădire a societăţei Datia-Bomânia numită „Pasagiul Dimitrie Ohika11, No 6
BUCUREŞTI
Cumpără şi vinde efecte publice şi face orl-ce schimb de monedl
Cursul pe (JLiua de 26 August 1888
5°lp
5°l0
Renta Amortisabilâ.
, Rom. Perpetuă 60lo Obl. de Stat (Gonv. Rur) 6°l,	,	,	(G. F. Rom.)
5°l0	, Municipale 1883.
5°l° ,	,	1884.
7°Iq Scrisuri funciare Rural.
Fy>|
J 'Q	»	»	»
7°l0	„	, Urbane
6°lo »	,	»
5°l0
5°|a	, func. Urbane Iaşi
Impr. cu prime Bucur. (201.). Los. Crucea Roşie Italiană . 10 fr. Obl. Casei Pens. 3001.
, Sârbeşti cu prime Losurî Otomane cu prime , Basilica Dombau. Aur contra argint sân bilete. Napoleoni contra lire. . , Florini Val. Austriacă . Mărci Germane. .	. .
Bancnote I rancese .	.
Ruble Hârtie............
Vend
~97‘|4
100, l4
87,/*
108 ,/4 98
107,L
94>/2
85
49
31
240
79
46
21
l®/4
20,08
207
125
101
255
No. 140.
Clubul Militar din Rusciuk prin acâsta face cunoscut că, doreşte de a angaja un antreprenor care se întreţină în club, bufetul şi masa d-lor ofiţeri, de la 1 Septembre, anul 1888 până la 1 Maiu anul 1889.
Persdnele ce ar voi se ia acest angajament, sunt rugate de a se pre-sinta în localul Clubului, oraşul Rusciuk, la 28 August orele 4 după a-miatjă. spre a se înţelege.
AVIS
în fabrica de bere din Brăila a decedatului Gheorghe Garol se află spre vîn-dare tot materialul acestei fabrice precum şi butoe mari (dăcttâre), botve mici, hameiu, înalţe, orz, etc. Doritorii sunt rugaţi a se adresa la Dâmna Gon-standina G. Garol, în Brăila, Strada Bulevardul Garol I, No. 55.


Bilele SiUIUce
Neputinţa Bărbătâscâ
Vindeci! după, cele mal noul metode, ra- j j dical, fără durere ţi împedicare; după ex- j i perienţă de 18 ani. Specialist In bălele lu-' j mesei
,i Strada Emigrat, No. 3, (.în dosul şcălel militare intrarea din ral. a Victoriei prin str.
: sf. Voevoiţt (pe lini» Tram «aiului-i Consultaţiuni de la 8 a. m penă la 6 şira. ; j Loc separat de aşteptare pentru fie-care. J '-*>	-y—	♦ ♦
IN S T IT U TU L
ENIU BALTEANU
CALEA MOŞILOR No 138
Cursurile primar, gimnasial şi comercial ncep la 1 Seplembre, der înscrierea elevilor se face de acum, inal ales a acelora ce vor sâ urmeze în gimnasiile statului. In acest pension se mal află vacante puţine locuri de interni.
1 ANUNCIU
ISub-semnaţil, avem onăre de a anunţa lu-1 crăt-onior străini din părţile Macedoniei, din 1 Turcia, că prin corespondenţa care o avem, pu- ) tem espedia bani în urm&tdrele oraşe împreună I cu satele lor.
1. Monastir, Perlepe, Cruţova, Magarov», Moloviştea, U. sen, Florina ţi Corcea.; banii se vor lespunde de către d-nu Constantin M Pili J la Monastir.	(
2. Ochrida, Struga, Debar, Elbasan, Starova ! §i Pogradeţi; banii se vor respuude de către {Fratele nostru anume Ianache I. Fortomar la j Ochrida.	i
{ In cas de perderea banilor, se vor despăgubi1 {de către noi sub-semnaţil.	(
{	Semnaţi :
Fraţi I. Fortomar Macedonenii Turnu-Măgurele	\
| Adresa pentru Telegrame: Fortomar, Mă- i | gurele.	1
INSTITUTUL
EilVCtKjEZ
Strada Fortunei 3, ml Caiinata)
Cursurile primare secundare şi Liceale vor începe la 1 Septembre. Se primesc eleve interne şi externe de la vârstă de 5 ani, înscrierile se fac în tote dilele. Plata trimestrială şi preţuri modera Le.
Directiva, Maria Lakeman.
8-2 z.
BOLNAVI DE NERVI
Care vor sâ orienteze asupra succesului întrebuinţărei absorbăril pielei prin scop de a influenţa direct asupra sistemului nostru nervos şi de a scăpa de diversile suferinţei nervoase precum : migrenl, congestiunl, insomnii, paralisil în urma de aploplexia etc. etc, prin mijlocul simplu arătat de domnii profesorii Schtt, Roehrig, Parisot, Munk ş. a. la ultimul (al 7) congres balneologie, se citească a 16 ediţiune, a broşurel mele asupra bolelor de nervi care se eliberezâ gratis de către farmacia Naţională I. A. Ciur ea strada lipscani în bucurescl farmacia la Yultnrnl de aur S. Lebel la Ploeşti ; farmacia Charles Herzeinbei-g Iaşi; farmacia Fraţii Remer Focşani, farmacia la Romania C. F. Eitel la Ga-latz ; Farmacia E. M. Kerestez Roman şi farmacia Curţel E. Hainal Botoşani (s)	Dr. Roman Weismna
—	Da...
—	El bine, dominul roş e păsărică fpe care trebuc sâ punem mâna.
—	Acum credem că păsărică nu ne va mal scăpa din mână.
—	Gred şi ea... Acuma despârţiţi-vâ şi prefaceţi-vâ că nici nu vâ uitaţi în a-eea parte... însă din când în când trageţi cu gâda ochiului.
—	Lasă pe noi.
Cele patru paiaţe se perdurâ prin mulţime. Normandul se duse lângă tovarăşa sa.
Cele două măşti din loje nu credeau de loc că sunt observate de cine-va... Ele, rîdeau, răspundeau Ta glumele altor măşti... se uitaO în tote părţile.
Cine erau cele douâ măşti ? Cine mai ales era dominul roş. Pentru ce doica spusese tovarăşului el: lEelc. Cine el? Era un bărbat deghizat femeeşte ? Acesta era cu neputinţă. Nu se putea ca un bărbat sâ se deghiseze aşa de perfect.
Cu tete acestea, acea^exclamaţiune Jn-soţiţâ de un rîs, pe care am audit’o curând, bu era a unul bărbat,
Gine era dominul rqz ?
Vom vedea în curând.
Cele douâ măşti eşiră din loje şi se duseră în foaier.
Indâtâ douâ paiaţe apărură în urma lor. *
G mulţime ne măşti se strînserâ în ju-
rul lor ; damele însă, — adică cele douâ dominurl, nu voiau sâ răspundă la nici o întrebare a măştilor din jurul lor.
Pe una din dame, anume cea cu dominul negru o plictisea grozav un tînâr muşchetar.
— Las că ’l fac eU, dise dominul negru... am sâ ’l fac sâ umble totâ noptea după mine.
—	Nu so pote dlse dominul ros, luând de braţ pe prietena el şi plecând în altâ parte.
Cele douâ mâşci se întorserâ în loje, urmărite de o grupă de tineri cari le tachinau.
Cele douâ paiaţe intrară în sală şi se uitau la lojă.
Orele trecâu repede, cum se întâmplă acestă când nu stai degâba şi petreci. Dominul negru scose un ces de aur, forte frumos, şi uitându-se la el dise :
.— Trei ore şi jumătate. Ml-e fâme.
—	Şi mie asemenea, respunse dominul ros, Sâ mâncăm ceva.
Unde ?
—	Intr’un restaurant prost, seu într’o cârciumă.
—	Ce dracu nu ’ţl-e ruşine...
—	Dâr unde sâ mergem ?
—	Sâ pe ducem într’un restaurant mal
curăţel... doar nu venim în fie-care sără la bal la operă.
Cele douâ măşti se sculară de pe scaun, ’şl aşezară toaleta şi deschidând uşa se repeziră în culuar, fără a observa pe cele douâ paiaţe cari erau în calea lor.
La garderob luară două blânl fru-mose, se îmbrăcară şi plecară.
Era un timp splendid, cerul era pre-surat de stele.
—	Nu luaţi o trăsură, întrebă o femee, din cele multe, cari stau pe la uşele teatrelor şi deschid portiţa trăsurel.
Cele douâ femei trecură înainte şi a-pucarâ pe bulevardul Capucinilor.
—	0 trăsură ! o-datâ cu capu nu mâ are în trăsură, dise dominul negru ; ’ml place sâ merg pe jos. Ce nopte frumâsâ!
—	Aşa e, reluă dominul ros, însă dacă vom fi atacate ?
—	Cum ! ’ţl-e frică ?
—■ Nu ’ml-e frică, am ajuns.
Cele douâ mâscuţe intrară într’un mare restaurant de pe vulevârd.
In acelaşi moment o paiaţă intră în urma lor. Paiaţa audi cum cele douâ mâşci dădură ordin restauratorului să le introducă într’un cabinet particular, şi sâ închidă uşa cu cheia.
Paiaţa se presintă la stăpân şi’i dise:
— Ne trebue o cameră mal mare, suntem şase persâne.
—	Aide sâ’ţl arât camera.
—	Nu d-le, voesc o cameră aprope de aceea în care au intrat cele douâ mâşci.
Pâiaţa arată o cameră alăture cu acea a celor douâ măşti.
—	’Ml pare râu domnule, însă acâstâ cameră e ocupată.
—	Atunci dăm! aceasta, zise el arătând una alături cu acea pe care o arătase la început,
—	Bine d-le. Pregătesc şase tacâmuri.
—	Da... şi cât mal repede...
In acest moment sosi altâ păiaţâ în fuga mare, spuse ceva la ureche tovarăşului sâU şi se întorse tot fugind, pe când stăpânul deschise uşa camerei pe care o arvonise pâiaţa.
—	In acest moment un chelner intră în camera celor douâ măşti sâ vadă ce voesc sâ mănânce. El vfidu douâ fete, forte frumose, una blondă şi altă brună stând pe un divau şi uiţându-se seriâse la lista de mâncare.
—	Câ poftiţi domnelor ? întrebă chelnerul.
Dominul roz respunse :
|	— Douâţiduzinl de stridii de Ostanda
| câte douâ ouâ, friptură, saladâ.
—	Ce fel de saladâ ?
—	Saladâ rusescâ. ’Ţi place salada rusescă? întrebă dominul roz, pe cel negru.
—	Da.
—	Bina, adâ saladâ rusâscă, struguri şi fructe.
—	Ce fel de vin ?
—	Şampanie.
—	Forte bine... mâ întorc îndată.
Chelnerul eşi, închise uşa c« cheia,
şi iatră în camera în care stătea paiaţa.
—	Aţi poruncit ceva?
—	încă nu... dă’ml un pahar cu Ma-derâ d’odată.1
Aştept pe cine-va.
—	Bine domnule.]
Eşind afară, che'aerul se îutîlni cu cele trei paiaţe, doica şi normandul.
—- Ei! strigă normandul punând mâna la gura ca si cum ar fi voit sâ facă’Şun cor din ea.
—	Aci! râspunse paiaţa deschidând uşa camerei.
NouiI veniţi intrară în camera pe care o reservase paiaţa care ceru uu pahar cu Maderă.
—	Sâ mâneam cât mal repede, dise normandul.
—	Da .. răspunse doica, n’avem timp,
(Va urma)
www.dacoromanica.ro
TELEGRAFUL - 27 AUGUST 1888
3R5KWS: «««&&£«*;
TQjajmiO» L(V V
i
If

Renumita Cârturârâsâ
1ULIA POLONEZA
S'a mutat în dosul Palatului Regal
| La finele straie) Brătiaim, No. 51, (în colţ)
Lingă grajdurile Palatului Regal |
Ghiceşte viitorul, pre-sentnl şi trecutul, prite descoperi şi pagube, furturi, judecăţi, ori ce secrete as-| cunse la cari se intereşGză: cilie- va. Cine educe semne/ p<5te afla lucruri ascunse :] comori, etc.
• t>
DAVID
ADANIA
Agent do Publicitate Str. Sft. ion Nou No. 33.

Vis-a-vis de Legaţiunen Italiană. Primeşte anunciurî, inserţie şi reclame pentru tjiarul nostru, şi pentru or care It diar din ţeră şi străinătate.
BAZAR DE EN6LITERA
Subsemnatul, am ondre a anunţa pe Onor. clientela mea atât din capitală cât şi din provincie, că cu oca-siunea tarifului autonom, am deschis aci în ţdră
0 HAttE FABRICA DE HAINE
TOfilA ŢACIC
In Noul Palat> Dacia-România.
No. 4. — Strada Lipscani. — No* 4.
BUCURESCI
Cursul pe diua de 24 August 1888
Cump. | Vând
PENTRU
BAKBATI

BAETI
In care confecţionez haine, după Ultimele Jurnale, din stofele cele mai bune ale Europei.
Asemenea mal putem efectua şl ori-ce Comande, in timp de 24 ore de 6re ce posedăm un mare deposit de _____ stoîfe flne din cele mai renumite fabric!.
Spor oă Onor. Pubiio şi clientela mea, m$ va onora cu visitolo d«lor, spre a ea convinge de marfa confecţionată aci in ţărâ, ţi sunt sigur cS va fi pe deplin satisfăcuţi.	Cu stimă, ~PT T ,P:T ROVTQT’.
50/o Renta Amortisabile.
5u/0 Renta Rom. Perpetuă. 6°l0 Obligaţii de Stat. . 6«/0	>	C.F.R. Regal.
5%	»	Municip. vechi
10»/o fr-. Casa Pena. 3001. 5®/o Srisurl funciare Rural
7°/o
Urban.
5%
6%
7°/o
57*	.	. de laşi
Impr. cu prime Bucur. 201. b. Los. Crucea Roşie Italiane Acţ. Bancel Naţ. Rom. 500 1 Soc. Rom. Constr. 5001. Soc. Dacia-Rom. 200 1. . Soc. Gr. Roşie Austriacă. 3°7« Los. Imp. Serbesc .
DIVERSE Aur contra Argint. . .
,	, Bilete de bancă
Florin Wal. Austr.
Mărci Germane .	.
Bancnote francese.
Ruble de hărtie. .
90,/» 97;/.»
93'/* 100 |
86
230—
970*
107
94 V 2 100— 106 84,1* 38— 26—
205— 123— 100— 245 —
94'/*
101
87
236-
98
108-
95,/*
101
107
85*/»
42-
30-
1
<
207-
125-
101-
255-
APĂ MINERALĂ NATURALA St. CALM IER
S6 nu uitaţii u ceiî*© Sursa 1NOKL
Sursa Ndel Apele acestei noul surse trebue plasata în prjimul rang din clasa gazdsolor, fiind bogată în acid carbonic natural, şi care se bucură de reputavnnea sa ca cea mai bună pentru sto-macb fiind digestivă, teinperantă şi apărativă, ast-fol că combate cu energie apele cunoscute până acum ale Borzecului şi Giesstuiblm. Ac&tă apă escelentă este fdrte bună de a o întrebuinţa la masă de băut cu vin s5ii cu siropuri în locul Borseculul, fiind recomandată de medici chiar şi Ia bolnavi pentru facilitatea el digestivă şi recoritdre.
Apa din Sursa Noel se găseşte Ia principalele magasine de coloniale, farmacii, drogueril şi la toţi vîmjătorii de ape minerale. Cu preţuri forte convenabile.
In Bucuresei la M. Eeonomu et Comp.	In Ploiesci la Fraţii I. şi Th. Christescu.
Iu Ploiesci la N. Petrescn et Comp.	| In Brăila ia Petru şi Glieorghiadi.
Depoul general pentru t6t& România şi ţftrile limitrofe, a se adresa la d.
—

S. STERIANO, Galaţi.
1	Singurul Deposit de:

din prima fabrică euglesă
Tomas Fleming SonĂC"
cu pveţnrî şi coniiţimiî avantagiose
SE GĂSEŞTE LA :
.8chwartzstr.Decebal6
0 FABRICA fle ATI rsrSuJSSr
?* de	EXPORT cu pre-
Nasturi de Aţă
Ofertele să se adreseze : D-luI Robert Exner, Agenţie de Anunciurî, la Wftrns-dorf (Bohemia), adăugându-se pe plic cu ventul: Zwirn.
MALADIE de PLĂMÂNI
THterculosă, Astlinm, CatarMl de Bronclută
(BRONCHITIS)
Persdnele care sufer de sus numitele bole, se pot adresa personal saii prin scris câtre A. L. Wilhelm, Strada Isvor No. 29, etagiul I.
Asemenea şi în caşuri de mare slăbiciune la copii mici de ţîţă.	(8)
■	■ i.-io wlrioiiu înclinam , .i
De SOBiî Milner fi MAPE Je BUCĂTĂRIE ADOLF SALOMON
Cea mal practică şi economică sistemă de încăl-dire. Căldura şi arderea poţ ii regulate în mod perfect. Focul se pute întreţine in permanenţă (Iile şi săptămâni întregi. Ca combustibil se pdte întrebuiţa cok, lemne, ligorită, cărbuni de piatră şi coccnî de porumb.
VENTILAŢIA ODĂILOR
Maşinele de bucate sunt de sistema cea mal perfecţionată. Durabile, practice si cu o economie mare în combustibil. Se pdte arde cok, lemne, cărbuni de piatră, etc.
CEREŢI BROŞURI ILUSTRATE CARI SE TRIMIT GRATIS
wmmwtp'
Moşă diplomată din Streiuătate

aaci
PIANE
PIANINE/
PIANE /
MAX FISGHER
GALATZ, Strada Mare, No. 29.
BUCURESCI, la d. A. L. PAT1N, Magasin de Instrumente şi Note Musicale, Calea Victoriei No. 6 (Palatul Dacia-România!
Mare deposit de renumite fabricatei Construcţiune americană încrucişate.
Preţurile convenabile. înlesnire la plată
închiriere d.e Pianine
ti ii* «^‘Wn	nba ,6ir$——$

FARMACISTUL



$8®
g?	oxTR^n reg


VNS>a^SWtJ3iiBmsdi^iimmmKJBBmaslmam^!Aaaxai3b0^SaiSSSKisi^sm^smsSK'13S^SM3S ritm?'" - SAS^itswsssstSBIBBBtS^.m^ 33»
farmacia CHR. ALESSANDRIU română
.«p;*gap.-7.T 1 h.» ihlili ti 1 >■ n'iTUfn'i ai ,t tu
1
mAGASIM UE
ÎNCĂLŢĂMINTE
ŞI
T*> «
EN GROS - EN DETAIL
Recomand Ono-. Enbllc Bncnreştian şl nnmerâsel mele clientele, c5 magasinul meu din
CALEA MOŞILOR No. 8
este tot-d’a-una bine asortat eu t6te fe-lurlle de încălţăminte pentru
Bârbatl, Dame şi Copil
«le o soliditate garantată şi preţuri avan* t agidse, Recomand asemenea d-lor Comercianţi din provincii căMagasinnl nieă este tot>d*a-una bine asortat cu tdte felurile de îueăiţămiute grdse şi subţire, asemenea
OXSL^CS SX GFHHTB
de Braşov fine, cu preţuri fdrte moderate.
Se mal găseşte iu magasiuul med tdte felurile de pielărie şi talpe, asemenea pe* tioărie de talpă, toval şi inft in cantităţi mari, preţuri fdrte moderate.
Aduc ia cunoseinţa oaor. mele ellbutele că am mai deschis un magasin de Încălţăminte au gro tot în Calea Moşilor No. 5-Cu stimă
1LIE ÂLECS ĂN DRFSCU
Calea Moşilor No. 8.
e U R îl L
Dintre tdte p-eparatele de gudron care a obţinut o! reputaţie netăgăduită în faţa d-lor doctori şi clienţii ce I aA constatat foldse surprindătdre e
GUDRONUL ALESSANDRIU
c»re sc întrebuinţezi cu succes contra durerel de piept, I tu*cl pro .enită în urma guturaiului, iritaţiunî ale pepi aluf, I astmu, caţar al băşiceî udului.—Lipse! de poftă de mân-1 care, etc.—Cu o lingură din «.cest Gudron pus într’o I litră de apă formezi ape de Păcură, care se pdte da cu I mult succes la copi! contra bolelor mal sus indicate.
Pentru adulţi se iea o lingură de Gudron in apă sa-fharat-ă slfl lapte dulce 2—3 or! penjj. 2 lei fi* |(
1
Emplasture gudronat dis P&uvra Homme (Aîessandriu).—Contra durerilor Reumatismale, a încheieturilor. mijlocului, durerilor de piept, spfle şi alte junghiuri, 1 leu rdlfiiii.
Pastile Guin6se-Codein-Tolu (Aîessandriu).—
Superioritatea acestor medicamente în maladiele de piept este recunoscută de t(5te celebrităţile medicale. Aceste pastile In urma esaminăril ce li s’au făcut s’au aprobat de onor. consiliu medical superior, 1 len 50 bani cutia.
.A. X S
Prepi raţiunea acestui vin, care pentru mine a dev ’t I un cult e adesea denaturat de unii cottgl cari găsesc de I cuviinţă a debita alt? preparaţiunl în locul acestui vin, de aceia atrag atenţiunea onor. public a nu primi de cât 1 flaedne originale
VINUL COPIILOR
PREPARAT DF
CHK ALESSANDBIXJ
Farmacistul Curţii Rega.lt>
Etatea cea fragedă a copiilor ’l face a se îmbolnăvi ii uşor; pentru a preîntempkia maladiile se recomandă acest! vtn tuturor copiilor de la etatea de 6 luni în sus; tinerelor fete le ajută la buna desvoltare a corpului, Sntă- I reşce dsele şi dă putere muşchilor.—Modul întrebuinţării; a I se vedea instrucţiunea ce însoţesce 6e-ce sticlă. Preţul 3 lei.
Capsule elastice ou ulei de Ricina (Alossan-driu).—O dosi, cutia a 4 capsule I led, a 6 capsule 1 leu şi 25 bani, a 8 capsule 1 leu şi 50 bani.
1 lot de	25,000 ,	25,000
1 lot de	10,000 .	10,000
1 lot de	10,000 .	10,000
1 lot de	2,000 ,	2,000
1 lot de	2,000 .	2,000
1 lot de	2,000 „	2,000
1 lot de	2,000 ,	2,000
1 lot. de	2,000 ,	2,000
1 iot de	2,000 ,	2,000
12 loturi de	1,250 »	15,000
| 28 loturi d*e	1,000 fr.Se-e&ri 28,000	
50Q loturi de	400 .	200000
Slnapismul Aîessandriu, muştar în foi. —
Acestă preparaţiune esperimentată de autorităţile ndstre medicale şi profesori la facultate a constatat că fiind su-periore tuturor celor-l-alte preparaţiunl streine, şi chiar celui de Rigollot, Cutia I leu 50 Ivmî.
v/
' ^ S Vindecă
8 din 10 .18 ^ I uralgiile. şi ini-\grenele ceis mai
Capsule oleo»balsamloe>santaline (Ales-sandl’iu).—Remedia sigur contra maladiilor secrete (scursdre, sculament) la birbaţl, fie in stare prds-pfită, sad orl-cât de învechita, se vindeci prin întrebuinţarea unei cutii ce conţine 100 capsule, combinate ast-fel pentru un tratament de vindecare complectă.— Modul întrebuinţării şi dieta prescrisă a se vedea instrucţiunea ce însoţesce fie-care cutie.—-Preţul unei cutii 6 lei.
■e* a se observa pe capacul cutie! semnătura, coldre roşie, şi a nu vS debita alte capsule de a cărora eficacitate nu se ^arantdză. Se trimite contra
mandat postai în ori-ce
ocaîitate.
io AC
DE VÎMDARE EA PRINCIPAÎ-EiLE FARMACII DIN ŢSRA.
In localităţile unde. nu_ se gdsese aceste preparate cererile eă se facă la Farmacia Rămână Bucuresei şt centra mandat postai espeaiez in tri<e localitate.
<s$l calea victoriei 77, BUCURESCI, (cism^ua roşie)
|^§jt^^CCCCC<^C^€CtXCCCCCC^^^^D^^^^XCOC!D!OCCCCiC€!OCC!QCi!OCCCCCCCC(^Ci6tiCC55^

Sa poto câştiga într’o fi
300,000 FRANCI
Cumpărând bilete d’ale
SAREI LOTERII TURCEŞTI
A Hj-a tragere va avea loc la 30; Septembre 1SS8.
Plata câştigurilor e garantată de guvernul impe rial Otoman.
Tabloul Primelor :
1 niare lot de 300,000 fr. 300,000 fr
550 loturi
PREŢUI 1 Bilet . 5 Bilete . 25 Bilete . 100 Bilete..
»
»
Total 600 000 fr. BILETELOR •	. .	5 fr.
...	24
... 118 . , 465
A
Lista oficială a tragere!, va fi trimisă; imediat fie-cărul cumpărător, după tra- ( gerea ce va avea loc irevocabil la 301
Septembre 88.
B
Câştigătorul va fi însciintat prin depeşă în (Jiua tragerel.
C
Tragerea va avea loc la Constanti-nopol, în palatul Imperial al moneta-f riel.
D
Pentru cumpărarea biletelor, a se I ’ adresa trimiţând banii în mandat poştal, j cec, s’afl scrisore de valâre la ‘directorul Goinptuarului Comercial, grande rue de Tâk6, No. 557,.
Constantinopole. \
(14)	(Turqule)
TiDifVit 4t*rulul ‘TELEGRăPHUL* Strada RUaarI No. 20,
www.dacoromamca.ro
ANUL XIX. — No. 4838
IN BUCURESCI SI DISTRICTE 10 BANI NUMERUL
DUMINICĂ, 28 AUGUST 1888
ABONAMENTE: Pentru Capitală:
Pentru un an .... Lei 24 „ ifâsa luni	,	12
„ trei luni	7
Pentru Districte:
Pentru un an .... Lei 30 „ fise luni ....	„16
„ trei luni ....	„8
Pentru Străinătate:
Pentru uu an .	. .In aur lei 40
n fise luni	r „ 20
„ trei luni. .	„	„16
Abonamentele se fac la 1 }i 15 ale fit cărei luni.
UNNUM&R VECHIU 25 BANI
Abonamentele se plătesc înainte
09
EDIŢIA ANTEIA
n    W... . L I	..   , _____________________ .  ____________
ANUNC1UB1 SI RECLAME
AnunciurI pe pag, IV linia 26 bani. Reclame	„	III	„ ...	1 led
,,	„	U	,.	...	3	lei
„	i,	I	.....	6	lei
Pentru Inserţii fi Reclame Redacţia nu e responsabilă.
Epistole nefrancate se refusă, articole nepubltcate se ard.
In Streinătate a se adresa:
Francia, Havas, Laffitte et C-nio, place de la Bourse, Pariu.
Knglitcra, Eugine M u >nd,81 Fleet Street, E C., London.
Austria,	et. Vogler 2, Wieu
Rudolf Mosse Zeilerstaette, Wiene. Ungaria, O. Morii». IViest, înBuda-Pesta Servitenplat*.
Abonamentele se plătesc înainte
Redscţiunea, Strada Butnari, No. 20.	DIRECTOR POLITIC :	I. C. FUNDESCU	Administraţiunea, Strada Bl&narî, No. 20
'■ >6'4 ii >	/, •	.	'	'
Dlnasticlsm de comandă.
BUCURESCI, 27 AUGUST iS8S
Dinasticism de comandă
Conservatorii apucă ori-ce ocazie casă facă manifestaţii de dinasticism; mal credincioşi sprijinitori — dacă i-am crede — n’a avut regele Carol şi nu are de cât pe conservatori ; în tot-d’a-una, la guvern ca şi în o-posiţie, nici cu gândul nici cu fapta n’a ii păcătuit.
Firesce că t6te aceste manifestaţii se fac pentru ochii regelui; conservatorii sunt aşa de aprdpe de putbre, ei speră atât de mult s’o acapareze cu totul în cea mai scurtă vreme, în cât simt nevoie se inspire încredere regelui, să-l convingă că-î vor fi credincioşi şi că-1 vor servi cu lealitate.
N’avem nimic de (jis în aeăstă privinţă: slobod! conservatorii să-şi înddie genuchii şi să-şî plece frunţile la picidrele lui Carol I; slobod asemenea regele se-i crădă pe cuvânt şi se le deschidă braţele. Pe noi acăsta nu ne privesce ; ne aşteptând nimic de la rege ci totul de la naţiune, nefiind monarchiştî din principiu, ci fiind-că aşa ordonă interesele statului român — lucru pe care nu-1 spunem acum pentru intâiaşi-dată— nimic din ceea ce se petrece în jurul şi în vederea palatului nu ne in-teresăză. Suntem l.berali-democraţî, sprijinitori ai constituţiuniî, recunds-eem suveranitatea absolută a poporului, u’am fost şi nu suntem curtezani.
Putem chiar să dăm conservatorilor acest certificat: ei au, mare interes — cel mai mare adi pentru dânşii— se manifesteze cât mai des şi mai cu tărie că sunt, au fost şi vor fi credincioşi dinastiei. Vom esplica pdte, tn una din filele aceste, de ce conservatorii aii acest interes.
Dar, numai Regele esistă în ţdra acăsta ? Numai în vederea lui lu-crăză partidele politice ?
Na mai esistâ ş un popor, care ţine statul şi-şi varsă sângele pentru el, un popor care de drept e suveran, şi singurul suveran, şi care ar trebui< să fie şi de fapt ?
Acest popor are Interes să cu-ndscă pe toţi, să-i cundscă cât mai d’aprdpe. El scie că mântuirea statului nostru stă tn menţinerea dinastiei actuale şi d’aceea trebue se cundscă pe cei cari, din tdtă mintea—căci nu pdte fi vorba de inimă acolo unde sunt interese—şi cu tdtă credinţa sunt dinastici, şi pe acei cari se schimbă după vănt, cari conspiră contra dinastiei şi pun astfel ţdra în pericol când nu sunt la putere.
Căci se scie conservatorii :
Nu dinasticismul lor de aţii ne superă, ci vinovatele lor conspira-ţiuni de ieri şi acele de mâne când nu vor mai fi la putere. Că sunt astă-<Jî dinastici, acdsta e bine ; dar e răii că sunt dinastici numai când staii aprdpe de putere, pentru a deveni anti-dinastici turbaţi atunci când puterea se depăi’tdză de la. dănşiî.
Asemenea dmeni sunt un pericol pentru naţiune, pentru statul român,
şi d’aceea poporul trebue să’i cu-ndscă, pentru ca să se pdtâ feri de dănşiî.
In vederea acestui scop am vorbit de dinasticismul noii-nouţ al partidei conservatdre şi am dovedit, în numărul nostru de joi, cu mărturia d-lui N. Blaramberg, că linguşitorii de adi aii conspirat contra dinastiei.
Epoca, care în momentul de faţă e singurul organ curat al conservatorilor, tn loc se se apere serios de acusarea ndstră şi să caute a nimici dovedile aduse, găseşte de cuviinţă se înconjure cestiunea şi crede că scapă făcănd noul declaraţii de dinasticism.
încă o dată, la palat pdte că se va lua notă bună de aceste declaraţii — şi acdsta nu ne priveşte ; ddr nu putem permite Epocei să înşele opinia publică. D’aceea îî facem plăcerea se revenim asupra cestiuniî.
Am susţinut că coaliţia a conspirat în potriva dinastiei, voind s’o restdrne şi să puie pe tron pe unul din pretendenţii pământeni.
Acdstă acuzare n’am aruneat’o aşa în vânt, fără nici un temei. Am citat, în sprijinul ei, mărturisirea u-nuia din cei mai însemnaţi membri aî coaliţiunii, mărturisire făcută în public de d. Neculaî Blaramberg.
Pentru ce Epoca nu răspunde a-supra acestui punt ? Pentru ce nu pomeneşte nimic de articolul intitulat Ultima verba, scris şi subscris de d. Blaramberg în (Jiarul şeii Peu-ple roumain ? *)
Vrea se’i punem subt ochi pasa-giul în care se face acea mărturisire ?
Iată-1, cuvânt cu cuvânt :
*In comoţiunile politice, a-şt ascunde busola vra să dică a o pierde.
*	Acela care lucrdzâ numai în vederea distrugerii, deslănţuieşte o putere drbâ ; ddcă nu însemnaţi acestei puteri o margine fatală, un punt absolut de oprire, mergeţi spre haos.
*	Necontenit am repetat-o: pentru noî acest punct fics e dinastia străină; ş’acdsta nu e afacere de gust său simţimânt, ci de necesitate şi de salvare naţională. De aceea n am stat la îndoială s6 ne despărţim brusc de toţi aceia (coaliţiunea) cari urând presentul, favorisau cujconsciinţă s6u nu restaurările şi competiţiunile pământene,.
Cu acdsta îşi motivâză d. Blaram-bcrg retragerea din coaliţiune.
1) Adevirul, rSspuniJând la apărarea Epocei, face următdrea formala acusare:
Partidul conservator singur, a desbă-tut în numerose conciliabule meritele mai multor candidaţi străini şi români, din care nici unul n'a întrunit unanimitatea sufragiilor.
Confraţii de la Epoca se înşalâ încâ când cred că vor putea sa ne pună în contradicţiune cu noi înşine, citând-o frază trunchiată a d-lui A. Beldimanu, prin oare el ar fi declarat, că conservatorii n’aa conspirai nici odatâ contra Regelui. Domnul A. Beldimanu nu ştia atunci ce ştie astâ-ijl adicâ că apropo tot partidul conservator a avut onăre d’a lupta contra Domniei străine şi câ în urmă mulţi din membrii partidului aâ renegat aceea-ce ar fi trebuit să fie titlul de glorie, spre a putea ajunge la putere.
Tăgăduiesce Epoca esactitatea a-cestei citatiunl ?
Tăgăduiesce ea că d. Blaremberg e un politician serios şi cinstit, care nu’şî pdte permite se arunce, fără temei, unei întregi coaliţiuni, o aşa gravă acuzare ?
S’o facă, dacă îndrăsnesce. Dar, nu va îndrăzni, acesta o garantăm cu capul nostru. Epoca va căuta se răspundă iarăşi cu glume copilăreşti,
sdu va tăcea.
Nici nu pdte face alt-fel, dacă tupeul ciocoiesc nu î-a mâncat şi cel din urmă pic de ruşine.
Dar, orî-ce ar face Epoca, remâne dovedit, şi bine dovedit, că conservatorii aii «conspirat contra dinastiei şi au patronat pretenţii pământene la tron,. Pe acelaşi Garol I, dinaintea căruia fac a<jî temenele, conservatorii hotărîseră se’l resturile şi se’l înlocuiască...
E bine ca naţiunea să scie acdsta şi să n’o uite; e bine să cundscă că conservatorii s’aii jucat cu cele mal mari interese ale statului nostru, punând liniştea şi * chiar esistenţa ndstrâ în pericol, numai şi numai ca s’ajungă la putere.
TELEGRAME
(Serviciu particular ql (jtinr. Telegraful)
Belgrad, 7 Septembre.
Guvernul a luat măsuri ca să împiedice ori-ce manifestaţii ce s’ar face eu ocasia aniversarei naşterel reginei.
Paris, 7 Septembre.
La Limoges, Ancecy şi Pau aQ isbuc-nit greve ; din acâstâ causâ manevrele de divizie aă fost întrerupte.
Berlin, 8 Septembre.
După dorinţa împăratului Wilhelm la 18 Octombre se va publica o parte din memoriile împăratului Frederic.
Informaţiunî Exteribre
Sufragiul universal îu Suedia
Se observă în Suedia o 6re-care agitaţiune care are o importanţă mare ; e vorba de o mişcare în favorea întrodu-cerel sufragiului universal.
La Stocholm, la Malmoe şi Guthemburg aQ avut loc zilele aceste meetingurl mon-stre, organisate de partidul lucrătorilor şi în care meetingurl s’au votat hotârfrl ia favorea sufragiului universal.
Pentru a da o idee de importanta a-cestor întruniri populare e d'ajuns d’a spune că după evaluările poliţiei nu erau mai puţin de 14,000 cetăţeni la cel din urmă meeting ce s’a ţinut la Stocholm şi 10,000 la cel din Malmoe.
In acest din urmă oraş s’a votat reso-luţiunl forte ostile guvernului. ‘Prin voturile lor, se <)ice în acele hotărâri, re-presentantiî tărei aQ arătat câ sunt incapabili de a da o soluţie pacifică chestiu-nel sociale.*
Se pare că democraţii suedezi sunt hotărâţi a lupta serios în acăstă campanie.
Memoriul reginei Natalia Pester Lloyd comentăză în chipul cel mal simpatic memoriul presentat de regina Natalia consistorulul şerb. F6ia un-
gurâscă relevă mal ales pasagiul în care regina caută a proba câ omenii cu cari întreţinea relaţiunl amicale aQ fost supuşi credincioşi aî regelui Milan.
F6ia ungară (jfice în acesta privinţă ca nu se pdte judeca în nici un chip fidelitatea acestor personagii pe cari regele le credea cu drept sâQ nedrept inamicii lui.
Insă, urmâză Pester Lloyd, pasagiul în care regina vorbeşte de chestia abdicâ-rel discutată un moment de regele Mitan după resboiul serbo-bulgar, face o peri-bilâ impresiune. Regina mărturiseşte că în acâstâ ocasie n’a făcut nicî o comunicare regelui pentr’u a’i proba devotamentul el.
Pester Lloyd, speră că mai curând seu mal tânJiQ regina va recunăşte câ a-tiludinea el n’a fost acea a unei soţii devotate Fâia ungară doreşte că acăstă schimbare să se facă cât mai curând în spiritul reginei, pentru câ alt-fel iQ ea va perde nu numai cordna dar şi simpatiile acelora cari până acuma aQ considerat-o ca una din cele mal virtuose femei.
O întrevedere cu prinţul Ferdinand
Standard publica o corespondenţă din Yiena în care se dă semâ despre o întrevedere ce o persdnâ, al cărui nume nu se spune, ar fi avut-o cu-principele Ferdinand al Bulgariei.
Principele ar fi făcut interlocutorului săQ urmâtdrea declaratiune:
Nu pot crede câ posiţia mea ar fi vre-o dată ameninţată de Bulgari, şi nici o-dată de bunâ-voe nu voia părăsi ţăra. VoiQ consacra neîncetat forţele mele şi voiQ vărsa până la cea din urmă picătură din sângele mea pentru îndeplinirea unor datorit ce ’ml-am impus când am depus jurământul în calitate de Suveran al Bulgariei. Poţi considera ceea-ce ’ţl spun ca un jurământ solemn. Pote că ardorea tinereţe! mele te va face să su-râqll, dâr ’ţl spun câ sunt mai bătrân de cât vârsta mea, pentru câ munca, grijele şi supărările m’ao îmbătrânit. A trebuit să renunţ la tote din trecut. Nu ’ml găsesc vreme să mă preumblu şi nu voi mal putea satisface pasiunea mea de citire de cât în (jiua în care Bulgaria ’şl va reveni la situaţia el normală şi până ce pacea şi liniscea se vor restabili în ţâră. Am ferma convingere că aceste vremuri fericite vor sosi; am deplină încredere In împlinirea misiunelmele şi sunt convins că Bulgaria va deveni prosperă. Atunci Europa ’ml va mulţumi câ am răspuns la apelul unul popor de care din <ji în mă simţ mai strâns legat şi în serviciul căruia mă voia consacra t6ta viaţa mea.
SCRISORI DIN TARA
«
[Corespondenţă particul. a Telegrafului)
Tulcea, 22 August.
Creditul agricol local, instituţiune menita de partidul liberal a veni în ajutorul plugarilor, nu numai câ nu înlesnesce pe locuitori, dăr prin procedările sale nemilăse compromite şi ce brumă aQ a-gonisit omenii. Acăstă nu din causâ câ institutiunea în sine nu e folositâre propăşirii ţăranului, ci fiind-că aceia ce sunt chemaţi a o conduce sunt nisce zevzeci. Aici la noi lucrurile acum se petrec cu totul anapoda, administratorul creditului
un domn Luca bătrân gârbovit, cunoscut sub numele de popa Luca, de şi e candidat de însurâtâre, a compromis cu totul acăstâ instituţiune, aşa că ţăranii aQ groză când aQ dara veri cu creditul a-gricol.
Aşa, (Jileîe trecute s’a vândut prin licitaţie o parte din vitele unui locuitor pe preţ de nimic şi se vindea t6te daca era concurenţi, acuma când munca câmpului cere vite şi braţe. Ceea ce m’a surprins mal mult este, câ acest locuitor a fost pâsuit contra legel 2 ani şi acum este aşa de crud lovit ! lJe semne câ administratorul s’a condus după bunul plac.
Las altei corespondenţe matrapaslâcu-rile acestei hidâse fiinţe cari a cutezat prin o scrisore în Naţiunea, a se arăta ca victimă a regimului trecut, noi cel d’aci ’l ştim şi dispreţul opiniunil publice ’l-a făcut, ca nici afară din casă să nu iasă.
Aştept venirea d-rulul inspector Efâm-niceanu, se vedem ce se va face cu Chel-dos poreclit doctor de rîde şi dracu, acela despre care părintele Mele-sec ’şi aduce bine aminte din tinereţe, serviciile aduse prea sfinţiei sale.
Timpul s’a îndreptat, plugarii pe capete ’şl strâng recoltele cari de şi abon-dente, promiteau şi mal mult de nu bătea grindina. Viile merg bine de tot.
Pius.
INFORMAŢIUNÎ
Să ne permită d. director al poştelor şi telegrafelor să ne plângem de nere-gularitatea cu caţe se împart scrisorile şi ijiai'ele- BBaic priimim reclamaţii de la abonaţi şi corespondenţi câ nu primesc (jiarul Ia timp, şi de multe ori nu ’l primesc de loc.
Scrisorile de asemenea când nu se perd, sâQ când nu se dă altei persâne, apoi sosesc fărte târcJiQ. Noi am trimes o scri-s6re într’o comună de lângâ Zimnicea la 28 Iulie şi a fost primită la 11 August. Ceva mal mult. Nu mal departe de cât ieri ain primit o scrisăre, cu adresa năs-trâ, de la d. Freidmann giuvaergiu, Calea Victoriei No. 34 dicând oâ a fost lăsată din greşalâ la d-sea de conductorul postai. Scrisărea din Bucurescl pe adresa I. C. Fundescu, calea Victoriei No. 36, era intima şi grabnică. Un prietin ne comunica ceva care trebuia să seim imediat alaltă-ierl şi noi am primit scrisârea ieri.
Acesta pbte să provie şi din schimbarea împârţitorilor şi cu înlocuirea lor prin âmenl mal mult necuviincioşl de cât eouseiinţloşl. La redacţia nbstră în pal-te un om care intră în local cu pălăria în cap şi cu ţigara în gură.
Noi însă am trece şi aceste necuviinţe când distribuirea s’ar face regulat.
X
Eri se răspândise sgomotul că în urma neînţelegerilor dintre miniştrii în diferite chestiuni, şi cu deosebire în chestiunea disolvâril camerilor, ministerul junimist ar fi dimisionat şi un minister Dumitru Ghika, Gogâlnicănu, Carpp şi încă vr’o câte-va personage din diferite grupuri liberale se va forma.
Nu seim dâcâ acest sgomot are vre-un temeiu. Cea ce seim însă este că primul ministru era eii forte agitat. Pe lângâ mal multe întrevorbirl cu diferiţi conservatori, s’a dus la d. Nicolae Creţulescu
A
www.dacoromanica.ro
pe la 12 ore unde a stat mal mult timp.
Ni se asieură câ fostul ministru al tâ-rit la Petersburg, după ce s’a Închis în-tr’un cabinet d. Theodor Rosetti, a ordonat feciorului se nu mai primâscă pe nimeni ca sâ’l întrerupă. Ce vor fi vorbit, ce vor fi pus la cale representantul opiniunilor rusolatre şi cu unchiul pretendentului, nu se sciâ. Totuşi se bânu-iesce că actualul prim ministru voesce să lege o alianţă ofensivă cu d. N. Creţu-lescu In evenimentele viitore ce se vor desfăşura în ţâră.
X
Un prieten ne spunea a sără că primea VIndipcndance roumaine la Ostanda in-dicăndu-se pebandă: En Olande.
Rine scifi geografia cel de la fâia pa-hontilor din strada Clemenţei ! Ostanda e în Belgia şi ei o mută în Olanda!
X
D. Gumpanâşescu, ne scrie din Slatina, cum câ ar fi bănuit d-sea de autorul u-nel corespondente trimisă d’acolo şi publicata în numărul nostru de la 2 August cu iscălitură 16n din Obrocări.
Rett se înşalâ aceia cari îl bănuesc pe d-sa. 1). Cumpânăşessu n’a scris în Telegraful de la căderea guvernului liberal.
x
S’a disolvat consiile comunelor rurale Lunca, Tomaşani, Urdeştl, (Falciu) Epu-reni (Iaşi) Baileştl, Goeştl, Foişoru (Dolj).
X
Bancherul Jacques Neuschotz, din laşi a încetat din viaţă.
X
Moşia Malaeasea, din judeţul Ilfov, fosta pendinte de monast.irea Bradu se vinde in loturi mici locuitorilor:
X
Pilele trecute s’a comis în comuna Toporu, plasa Marginea, judeţului Vlaşca o crima oribila.
Un emancipat ursar, fiind bănuit de furtul unor obiecte a fost bătut şi torturat de pâgubaşl în defaţa primarului şi a consilierilor în aşa mod în cât pacientul a şi încetat din viata după câte-va ore de suferinţa.
X
Procesul lui Aron Buhor, arendaşul moşiei Neamţu, judeţul Vlaşca nu se va judeca în sesiunea de Seplerabre a cartei cu juraţi.
X
Lucrările de săpare şi adâncirea canalului St-Gheorghe din Giurgiu urmâzâ cu activitate. Peste 300 lucratori lucrâzâ în permanenţa ajutaţi în munca lor de 3 puternice maşini şi de un escavator.
X
Citim în Vocea Coourluiulut ;
De puţine (Jile a început o mare mişcare în portul nostru, fâcându-se încărcări de cereale pentru export ; avem opt vapore cari încarcă*; de mult timp nu a fost norocit portu Galaţi se aibă aşa încărcări ; causa este ca avem o mare a-glomeraţiuuee de cereale, magasinele sunt mal tote pline şi vag6ne cu calea ferata sosesc incontinuă.- muncitorii aa
FOITA PIARULIU «TELEGRAFUL,
(58)
MOŞTENIREA
MILIOANELOR
de
JAYEL 8 A UGER
PARTEA A PATRA IV
—	El al comandat ceva? întreba normandul pe paiaţă.
—	Nimica..- am aşteptat se veniţi voi
—	Se te ia dracu: trebuia se comanzi ce ’ţl plăcea.
—	Gâte-un biftec! strigă păiaţa.
—	Mie un jigot mal bine, zise o paiaţă.
—	Mie ceva vânat!, zise doica,
TELEGRAFII! — 28 AUGUST 1888
Mg—KaztBCttgtggi.	xm. ra <(r«gmoBg;.Trftafr
ajuns a se plaţi cu 12 lei pe di cea ca de mult nu s’a pomenit.
X
Acelaşi diar scrie următ6rele :
Ieri mal mulţi comercianţi aa plătit taxele vamale în aur. Mal multe case şi an schimbat hârtia pe aur fără niei-o diferenţa de agiil.
X
Corpul al 3-lea de armată de sub comanda generalului Radovici nu va executa de cât mici manevre în tomna a-ceasta.
X
Societatea pentru cultura şi literatura română din Bucovina a ridicat un monument Iul Aron Pumnu, cel d’ânlâl profesor de limba şi literatura română de la institutul filosofic din Cernăuţi.
X
La 30 August, în cjina de sf. Alexandru, se va face o serbare la Siuaia.
Corul Mitropolitan este chemat pentru acea di la Sinaia, spre a cânta la Te-Deum, ce se va oficia la biserica de acolo.
Săra va avea loc un banchet.
X
Din cel 20 ţărani muşcaţi de lupii turbaţi, 8 au murit pftnâ acum de turbare. Asta-tjl se află turbată şi o fată de vre-o 12 ani, care se găseşte în cele din urmă momente ; mănâncă In nescire şi cere mereO se bea apă, ceea-ce e cu totul contrar la turbaţi; el nu pot vedea apa.
Patru, cari sunt mal uşor muşcaţi s’an transportat chiar la institutul de bacte-reologie, iar cel-l’alţi au rămas tot la spitalul Brâncovenesc.
D. dr. Babeş, neştiind positiv câ lupul care a muşcat pe aceşti nenorociţi a fost turbat ; din causâ că creerul lupului i s’c* adus d-sale tocmai după 8 (jlile, nu le-a aplicat o inoculaftune intensiva.
Cet-l’altl tirani se spera câ vor scăpa.
X
Dunărea a început a se urca din causa ploilor mari ce au fost în Austro-Unga-ria. In unele locuri ea s’a urcat d’asu-pra lui zero, cu 246 —464 centimetri. Ltţ Viena ea a ajuns la 154 centimetri.
Omorul Primarului
de la Podul-lloaei
Piarul Fulgerul vorbind despre acest omor da urmetOrele desluşiri asupra mobilului crimei comise şi despre care am dat deja amănuntele cunoscute cititorilor noştril :
Iată una din versiunile ce circulă a-supra mobilului ce a provocat pe Pro-copie Dimitriu să assassineze pe N. Ghior-ghiu, primarul Ue Ja podul-Uoel:
Pricopie Dimitriu de origine gree, se alipise pe lângă moşul sen d. Vlasto, proprietarul morei cu vaţorl din Podul-Il6el la care si făcu ceva parale.
In timpul când era pe lângă moşul seu, Pricopie Dimitriu 'şl aţinti atenţiunea asupra unul meidănaş cu crâşmă, din faţa morei moşului seu şi ’şl făcu
calcul că nu ’l ar fi spre pagubă daca’r deveni stăpânul crâşmei şi al meidaoulul.
Cu bănit ce ’l avea el şi cu 110 galbeni împrumutaşi de Ia moşul său d. Vlasto, el cumpăra ineidaiml şi construi o crâşmă nouă.
Se ştie ca muncitorii de pământ cari caută de lucru se adună diu tot judeţul de prin judeţe limitrofe şi chiar din Bucovina, la podul-Ilâei unde cel ce aa ne-voe de dânşii ’t găsesce la timp.
El bine, crâşma Iul Pricopie fiind situată chiar la una din intrâririle în târ-guşorul Podul-Ilâel anume la cea despre Iaşi atrăgea mal pe toţi aceşti muncitori ca şi pe cărăuşii ce treceau prin Podul-ll6el cu carele deşerte sau încărcate.
Evrei din Podul-IlOel vâtjând concurenţa ce le o făcea Pricopie, adunară,— se qiice— mână de la mână 2008 lei pe cari 'l dădură Primarului pentru ca sâ sdrobfcscâ pe concurentul lor.
Şicanile începură a curge de Ia acel ; timp.
I Se întâmplă câ inore bătrânul Vlasto, actualul proprietar ai morei din Podul-IlOel.
Natural câ, între alte hârtii de va!6re, a moştenit şi obligaţia de 110 galbeni a Iul Pricopie Dimitriu.
D. Xenofont Vlasto, fiind în bune re-1 laţiunl cu primarul N. Ghiorghiu şi având 1 nevoe se plece pentru cât-va timp în strft-1 inâtate, încredinţează primarului Ghior-! ghiu, spre încasare, mal mulfe hârtii de j valore, între cari şi obligaţia lui Prieo-! pie Dimitriu.
| Primarul Ghiorghiu, caută se profite j de ocasiune pentru a da lovitura de gra-' ţie Iul Procopie şi ceru d-lul Xenofont | Vlasto se ’l eessioneze obligaţia în chestiune. ceia ce se şi făcu..
I înarmat cu această obligaţiune, Ghior-
Ighiu intentâzâ acţiune contra lui Procopie Dimitriu. Acesta riposteafiă că a de-, bursat bani în socoteala moşului sea şi j nu ştie dacă mal datoreşle 20—30 galbeni din întreaga suină datopită,
Din proces in proces, de unde mal înainte negustoria Iul Procopie Dimitriu mergea bine, la urină râmase sărac lipit pământului de âre ce i se vându chiar aşternutul şi olele de bucătărie.
Aceasta 11 adusă la desperare şi ’l făcu să ia nenorocita şi sălbatica hotărâre de a ’şl răsbuna printr’o crimă.
Ofiţerul sârb Efrem Ghermani
Diarul conservator l'lndependance Roumaine, precum şi diarul liberal La Liberte revenind asupra cestiunel privitâre la d. Efrem Ghermani, declară câ după spiritul art. 18 şi 20 al codului civil, locţiitor actual de primar al capitalei se află reintegrat in drepturile sâle de cetăţean.
Confraţii noştril Intemeiadâ convingerea lor pe temeiul faptului că d. Efrem Ghermani, dupe ce s’a întors în ţâră la 1878 a adresat guvernului o petiţie prin care ceru ca se fie reintegrat în dreptu-
rile ce a perdut. Preşedintele consiliului fâiu un raport în acestâ privinţa şi raportul acesta a fost aprobat de Domnitor.
El bine, declarăm ca nule şi neavenite sunt atât resoluţiunea consiliului de miniştri cât şi aprobarea Domnitorului.
Şi iatft pe ce anume consideraţie logică.
Codicele nostru civil a fost tradus din franţuzeşte. In Franţa împământenirea se dă de guvern. Şi art. 18-20 e conform cu legea organică francesâ, dâr contraria constituţiunel nâstre.
După constitutiunea deijla 1866 împământenirea şi recunâşterea se da nuinal şi numai de Corpurile legiuit6re.
Aşa dar d. Efrem Ghermani confomân-du-se celor c^ise în codic le civil prin a-cesta nu s’a conformat de loc cu cartea ţârei. Şi Constitutiunea nâstră fiind temelia legilor ţârei, d. Efrem Ghermani, dupfi logica cea tnal drâptă, râmâne străin, rămâne ofiţer sârb şi nu e cetăţân român.
Din Patria Iul Wilhelm Teii
(Corespondenţă particul. a Telegrafului!)
Geneva, 2 Septembie,
Emigraţiunea Hriţeriană. — Iarna trecută ţi accidente cu zăpada.—Falimente.
Frumosă e Elveţia cu munţii sel gigantici, cu dealurile sele învelite din Jura-Bernois, cu lacurile sâle şombre şi posomorite sâa vesele şi rîdâtore, eu prâ-pâstiele sâle nemăsurabile, cu haosul sâa de pe văele de la Sâmplon şi de la St.-Gotard. FrmnOsă e ţâra acesta, locailâ de trei popdre diverse, cari compun un singur popor sviterian, de germani, fran-cesl şi italiani. Dâr... este un dâr,., cu totăgfrumuseţea natureî de aci.., dâr poporul muncitor, poporul liber din Elveţia este un popor miserabil, an popor a-coperiî. cu sdrenţe, anemic, discreditat, idiotisat prin miseria ce ’l ţine în braţele sâle de schelet. Sunt fapte revoltă-ţâre, care ilustrâză viaţa acestui popor. Se v$ vorbesc deci de aceste fapte,
In cantonul Vaud, prin satele, cari ornează la vaUe du Rhdne şe fgcg traficul cu robi albi. Da, cititorule, sunt convins că nu mâ vel crede, câ vel esclama r psje imposibil ! Glumesc!! Şi cu tote astea nu glumesc, că.cl gste un adevăr. Comunele rurale ’şl vând pe membrii spl bătrâni, incapabili de a munci. Un bă* tren moşneag, un ţăran sdrobit sub povara anilor şi care nu mal pote munci, j Ijpgvend nici o rudă care sâ’l sustie, sâ’l * adâposţâşcâ La bătrâneţe, o bătrână mamă, * care avu nenorocirea să tpâi.nscâ vânând popii! săi jnorţJ, sunt vânduţi la licitaţie de către primărie, care, nevoind a’şî impune sarcina, îl vinde celor pe vor s£ se însărcineze cu hrana şi întreţinerea lor puindu-t la o muncă potrivită cu forţele lor. Acâsta ultimă frasâ o iaa textual din contractele de vân<jlare. Situaţiunea acestor bătrâni este bine înţeles forte neîn-vidiabila: pentru o bucată de pâine de. secară, pe care lg dă proprietarul lor, el
sunt înjugaţi la tdte muncile grele ale ţâ-rânimel. Bătaia şi insulte nu lipsesc, a-cesta e natural.
In cantonul Aberland, unde poporatiu-nea desă pune hotarele unei înmulţiri ale poporaţiunel, autorităţile locale in-terdic printr’o lege câsâtoriele ne autori-sate de autoritatea comunala.
Iar comunele rurale neavând pădure şi păşunatea da noilor însurăţel liberâzâ permisiunea pentru căsătorie numai cu o singură condiţie ca tânăra pereche sâ pâ-răsâsâă Elveţia emigrând în America. In acest eas comuna ’l înzestrâdă cu 400 -500 franci şi un bilet gratis pânâ Ia Ham-burg sâa Havre. Acâstâ espat,fiare obligatoria sâ practica în momentul de faţă nu numai la Aberland ci şi în Uhri, Un tervnlden şi Saint-Galle, de unde în fiecare an plec peste 7,000 de emigranţi, în mare parte noi căsătoriţi.
Miseria cantonului Tesşin este proverbială în Elveţia : satele limitrofe cu lacul Majore deja aprâpe 30 ani nu mal mănânc peşte, care se consideră de un aliment de luxa, asemenea şi laptele se îu-trebuinţâză forte puţin şi nu se bea de cât amestecat cu apă. Pâinea târanuîul de la Tessin făcută cu făină d( secară, să face o dâtă pentru 14 fiile, acâsta pentru a face economie de foc. Acâslâ pâine chiar peste trel-patru <Jile devine aşa^de tare, câ numai cu un mic toporaş pâţa sâ fie despicată în bucăţi, care apoi fiind muiate în apă devin apte a ii amestecate. Ialâ-yâ deci Iu câte-va, trâsure scurte, luate a voi d'oieeau, tabloul stârel sociale a poporului helveţian.	, t
Un voiajor ce oâlâtoresce prin Sviţera, «burând ca o păsărică fericită din otel în otel, din orăşel în qrâşel, benche-tuind ă table d'hote, urcând munţii pito-rescl cu ajutorul ghidilop îmbrăcaţi , îi» costumul naţional, greşeşce când dţce ■ cât de fericit ţpebue sâ fie şţcţşat popor elveţian. A ! d-Ie voiagior nu uita ?â mj«eria nidOsă se abunde aci şi nU-,S8 afişefiâ pe căile lăsate l.bere pentru cei ce aduc bani d-lor otelieri şi burghesi-mel de prin oraşe. Dâcâ voesci să scil, s’o pipâescl acestâ mult lăudată fericire a ţârânimei elvetişne diţ-te iţi nqunţl cari BU sţaîl indicate în ,Ba§dechef» tâtţ legat ciţ safian rQşiu, pâtrundp ţn satele pierdute prin vâiie posomqrite şi iii-trâ fără sfială în visuina ţăranului şi vel vedea câ nu tot e frumos ţu frumoşii Eiyeţiâ!
X,
CROITICA
0 crimă socială
Zilg’e Ireciije un om muri de fome pe stradeie Rafisuţul. Nqmele Iul ? Pu-ţiq importă, Se numea Meserie ; Profesia Iul ? Peritor de fome, De unde venea el ? De pretutindeni,
Era bătrân, singur p acâstă lume, părăsit de toţi. De trei fiile vagabonda pe stradele Parisului. Sermanul mergea pa-re-că era beat. Copil se tineaa de el şi ’şl băteaa joc. Cel ce’l vedeaa d'ceaa :
vffll h“î'

In acest moment, chelnerul sosi aducând o tablă plină cu pahare şi o butelie de madera.
—	De minune zise normandul... până la mâncare, avem cu ce perde vremea-Aide a-dâ ceva de mâncare, şi repede.
—	Ce poftit! ?
—	Ceva biftece, j;got...
—	Stridii nu poftitl ?
—	Nu... a-dâ ce o fi, numai mâncare sâ fie.
Chelnerul eşi. Normandul turnă vin în pahare.
—	Oare pasările sunt în colivie ? întrebă normandul după ce goli paharul.
—	Da... sigur.
—	Dâr dâcâ vor sbura ?
—	Pânâ acuma nu se gândesc la a-câsta... nu ştia mai în urmă ce le va trece prin gând...
—	N’ar fi râa ca unul din noi sâ stea afârâ... înainte insă sâ mâ asigur ea, decâ păsărelele sunt în colivie,
Normandul se sculă, deschise Inset uşa camerei şi se preumbla prin sală puţin, mergând în vârful degetelor.
Ajungând la uşa camerei în care eraâ cele două măşti, puse urechia la gaura cheel. Audi pe cele două femei râfiând şi mâncând.
lutorcându-se la tovarăşii Iul dise :
—	N’avem frica, păsărelele n’aa sburat cu tote aceste unul din voi trebue sâ stea afară de pazfl.
jţgCele patru paiete se sculară; eraa gata de plecare.
—	Du-te tuf dise normandul alegând pe cel mal intelegent din bandă, la sâma preumblate prin salâ şi prefâte câ eşti j bolnav ca nu cum-va chelnerii sâ bănuiască ceva.
—	Las pe mine, dise paiaţa.
Chelnerul aduse de mâncare şi băutura.
Paiaţa care era de strâja se uita cu dor la tovarăşii lui şi murmură.
—	De ’inl ar lăsa şi mie ceva.
VI.
In acea sârâ Renâ şi luliaJarier mân-cară în oraş într’un restaurant.
După masă, Renâ, dise pietenulul sea.
—	Dacă ne-am duce astă-seară la St-Germain ?
—- Ar fi o nebunia, respunse Jarier. Ajungem prea târdia. Mâine e duminică : mal bine sâ ne’ducem mâine şi să stăm tâtâ d>ua.
—	Al dreptate... Ce facem însă astă seară ?
Avocatul n’avu timp sâ răspundă prie tenului sâa pentru că o dufiina de măscl
intrară în restaurant şi se aşezară nu departe d$ ei,
Din aceşt moment el yorbirâ de balul de la Operă, de jocurile de la bal şi de nebuniile ce fac măştile la baluri mascate. In acelaşi timp şi măştile cart intrară vorbiră despre aceleaşi lucruri.
După pg se plictisiră de a vorbi despre asemenea lucruri, Jiţlifi Jarier d>se prietenului :
—	Dâcă ne-am duce şi noi ?
-= 1 fade ?
—	Im bal la Opera,
—	Aş!
—	De ce nu ? Nti suntem liberi f
—	Da, da... dâr dâcă s’ar alia la St. Germain despre acâste ?
—	Nu vor afla... Şi chiar dâcâ vor afla ce are sâ fie .. Balurile sunt pentru tineri... dâcâ acuma nu ne vom duce la baluri, când avem sâ ne ducem...
—	Aşa e.
—	pe unde ştii, câ p6te sâ dăm acolo peste hoţul de Qs.car Bin^t.
—	Al dreptate. Ui-te nu qV*m gfindit la acâsta.
—	De unde ştii că în acesi moment el nu se dfighiz&sâ.,. !)e unde ştii că nu ne vom întâlni cu el la bal ?
—	Toţ .ce se p6te. lq opi-ce cas şr Câsta f. 9 scuză pentru noi. Sâ mergem,..
şi după ce ne yqm plictisi vqm eşi şi ne vom duce înlr!uţi restaurant pe buler vqrd, Mat şti), pote mhne yonţ avea de istorisit ceya inţeresaqt celor dquâ domni şore,
EEraa fiece ore,
Rene şi Julia eşind din restaurau! şe duseră ia intern, care se îmbracă, pe când prietenul Iul fuma ţigară. După ce se îmbrăcă în haine negre, se duseră la Japiep, care fjeu acelaşi lucru,
îmbrăcaţi bine, sq îndreptară pe jos spre cartierul Operei, admirând Parisqţ nocturn, spunăndu-şl impresiile lor.
Epa 0 “bpte splendidă. El stftturâ câ-te-va minute pe pâfiul Gh^telet, uiţân-du-se la siluetele turnuleţelor palatului Juâtiţiel şi a altor edificii ale Parisului.
Vorbind de frumuseţele Parisului, et trecură Halele, intrară în strada Mont-martre, trecură piaţa Bursei şi după ce se opriră puţin îr.lr’o cafenea pe bulevard ca sâ se mal încâlzâscă puţin se fiuseră la Operă.
| ’ Trecuse de ^eziţl uoptel.
Jn fqier, care şra plin de jume se în-j tâtnirâ cu pâţl-va prieteni, cţarl opcţbl^u după aventuri, Nici unii nici aliil ţnşâ nu se prea amusaa. Dupâ pe vorbiră puţin se despărţiră. Internql şi avoeatul voiră sâ nţoargâ prin sâ!â dă daujţ.
(Va urma)
S
www.dacoromanica.ro
TELEGRAFUL — 28 AUGUST 1888

ci
a tras bine la măsea. Bătrânul se uită cu jale la trecători ; nu îndrăznea se întindă mâna,
P6te sărmanul n’avea putere s6 facă acesta; de sigur că n’avu nici o dată îndrăznâia morală să cerşâscă.
La coltul unei strade, bătrânul voind se trecă de cea-l-altâ parte, fu isbit de o trăsură care venea în gânâ mare şi îl trânti jos. Mulţimea se strânse în jurul Iul. Sergentul de stradă veni şi duse pe bătrân la o farmacie în apropriere.
Unul din mulţime strigă se se cheme un doctor şi un doctor veni.
Doctorul examinâzâ pe bătrân ; farmacistul aştepta ordonanţa doctorului; mulţimea uitându-se pe ferestre urmâresce cu interes cercetarea doctorului.
—	Ce medicament să pregătesc? în-trâbă farmacistul.
—	Pregătesce o supă, fiise doctorul. Acest om măre de fâme. Bula lui nu se vindeca cu medicamente. B61a Iul e băla oraşelor mari.
Farmacistul dădu bătrânului o supă; sărmanul nu putu s’o mănânce. După câle-va minute muri.
Acâstâ mârte sâtnânâ mult cu un omor social. Te întrebi cum asemenea lucruri se pot întîmpla...
Când un om măre de fOme în deşertările Africei centrale, când caravana a fost prădată şi apărătorii el ucişi sân fugiţi, când un om mâre de fâme, aruncat fiind de valuri pe o stâncă sân insulă pustie, n’al ce (Jice ; sunt lucruri contra cărora nu te poţi indigna, nici nu e vr’o doctorie contra lor.
Insă ca un om să mâră de fome pe stradele unul oraş, între două rţndurl de case pline cu bogăţii, la doul paşi de mâncări din cele mal gustâse, în fata pâle a unul brutar sân măcelar, ialâ un lucru criminal al civilisaţiunnt care cu grea se p6te explica, Acâstâ mârte e o crimă aacialâ.	X.
HAIDUCIE
Mulţime de tâlhării ni se denunţă din judeţul Dorohoin. Un biet nenorocit cioban din notuna Popenii a fost ucis de trei făcători de rele, şi, dus în agonie la spitalul din Dorohoin, acolo a fost refusată internarea lui şi retransportat acasă , unde ’şl-a găsit, locuinţa consumată de flăcări şi unde a şi murit îndată. Cu tâte aceste, nici primăria, nici parchetul, n’aă făcut până afli nici un pas pentru urmărirea faptului. Acum trei (Jile, la crâşma din coluna Ibâneasa, întroducându-se opt făcători de rele, an jefuit pe cârciumar de tot avutul sen, sncindu-I şi gâtul copilului. Tot acolo şi ţoţ atunci atţ 111$! jefuit p!qn ciurar Leiba, cfâphnfiq-ţ capul în flouâ, iar p'gn qrupap Galmgn 1’aO jefujţ de cigsopnic şi 250 lei, rupându-l ş’un picior, In fine, lipul om din sat T-aU rupt mânile. Nici aici, nici o cercetare până afli, nict din partea primăriei, nici a parchetului. — S’ar părea că e o adevărată sistemă organisatâ. Mal răn de cât în codrul Herţet şi a Vlăsiei !
Mare nelinişte domneşte în ţâră de când a venit la cârmă grupul junimiştilor. Nu trece o fii ca să nu avem a Inre-gistfa trel-patru tâlhării şeii hoţii de dru-nţul mare.
Alături cu aceste tâlhării ţnerge mână în mână propaganda cuzistâ ; ţăranii sunt chemaţi 1& râscpla pentru a face se vie ţînărul Cjuza şi şe sş aşeze pe tronul României.
Frumâsâ stare de lucruri!
Scrisorea d-lul Caragiale
^directorul tâtpuluî naţioiţal)
n
A doua parte a sqrisârei d-lui Caragiale, se ocupă despre activitatea d-sâle de la venirea în fruntea tâtmlul. Acâstă parte se subdivide în trei: ca administraţia, ca artă şi ca literatură.
Ca administraţia d. Caragiale ne spune că a ,descoperit— afară de cea ce, înaintea d-sele descoperise inspectorul financiar, d. Constantinescu—nişţe greşelţ fie ^fiministraţiâ fiin sare cea maţ slabă ş?ar numi petentq incapacitate., iar cele maţ grave se numesc delapidare, abuz de încrţdere şi furt,. Apoi, pătruns de âre-care noţ>um fie firepţ penal şi fie bqn
simţ, motiveză aceste afirmaţiuni şi inculpă pe fostul director, de complicitate, de negligenţă şi de incapacitate.
„Dâr numai atât am găsit en la tâtru?— urmâză d. Caragiale. Dăr risipele ? dâr favorurile ? der incapacitatea profesională ? dâr trândăvia, dreptul datoriei ? etc.
Pentru noi care n’am citit raporta d-lul inspector Constantinescu şi care cu ces-tiunele de risipe, favoruri... ? nu ne-am ocupat nici o dată — în cea ce priveşte tâtrul, lăsăm sâ trâeă aceste rânduri, sub încrederea ce fie-care vrea sâ le dea.
Tecând la partea activitâtel d-sâle, ca administrator — printr’o introducere în care se plânge de neeinstitea şi de dreptatea criticelor ce’l se fac—-d. Caragiale fiice : „Intru diminâtâ la 8 ore în tâtru ; lucrez în birod pânâ la 11.; la 11 precis, trec în sala probelor» — aci începe rolul d-sâle, ca artă —,unde dirigez, ca regisorul d. Gusty, pânâ la 3 d. a.m. repetiţia. De la 3-6, tâtrul e închis ; avem o pauză. La 6 precis, nici un minut mal târfiiu, sunt în sala probelor, unde lucrez cu cea mat amănunţită luare aminte la pregătirea spectacolelor. Vin cel d’ân-tâio în tâtru şi es cel din urmă, la 10 ore sâra».
Ca parte morală a acestei munci materiale—care parte servă de cal de bătaie unor critici al d-lul Caragiale, d-sea fiice că acesta o va vedea publicul inparţial, a cărui judecată, de şi cu emoţiune o aşteptă d. Caragiale. nu însâ fără încredere.
Asupra acestei cestiunl să ne fie iertat sâ îndreptăm întru cât va terenul pe care ea este pusă. Mal ânteiă, fără să contestăm priceperea d-lul Caragiale, noi credem că e greşită mesura în care d-sea are aerul de a avea atâta încredere : publicul ! şi a! doilea, bine pusă cestiunea nu pote fi vorba de cât de acea sumă de idei şi cunoştinţe dramatice, şi teoretice şi practice, care fac pe consumatul \ Sunt reguli de estetică şi de dramă, pe scândura 3cenei, care trebue pururea sâ poleiască expresiunea vulgară a naturalului. Pot cu inteligenţă şi cu simţurile mele sâ descoper greşeli de interpretări, de intocmirl de scene de aranjament de persone şi cu tote acestea când mi se pare că am aranjat totul după chipul şi asemănarea mea, totuşi sâ mal fie încă mult de dorit până ca cea ce am aranjat sâ fie după chipul şi asemănarea re-gulelor de estetică şi de dramă, pe care publicul nu le-cam pricepe. Precum cuvintele ordinare prin care omul naturii îşi exprimă veselia, mănia, plăcerea, furia şi poftele nu se pot exprima pe scenă, cu tot naturalul coprins într’ensele, tot ast-fel şi tecnica vulgară dar naturală, învestmântată de aceste patimi, trebue înainte de a fi presentatâ vederel sâ fie corectată şi desbrâcatâ adesea tocmai de cea ce este mai natural, pentru ca sâ fie înlocuită cu cea ce e estetica, cea ce e artă.
Asupra repertorului care după d. Caragiale, va face obieclul stagiune! viitâre, 11’avein nimic de dis nici de bine, nici de râu. Vom atrage însâ atenţiunea noului director asupra a câtor-va lucruri despre care nu ne pomeneşte nimic în scrisorea d-sâle.
Bub,lieql, e de inultg categorii ; e pur blic, şi public ! Qâ ţi trebuesc menajate gusturile, neapărat—şi acesta în interesul râţet§I şi al dividendelor. însâ pe deasupra acestor diverse gusturi, sunt doue de natură a atrage atenţiunea direcţiune! j primul e gustul liţeraturei nâstre proprii şi mal ales a litera turei nâstre vechi şi al douilea, al lileraturel streine curen'e !
Desgropaserâ de sub praful uiţărel g-pele prcţductium teatrale care an deşteptat pe strămoşii noştri şi pe care noi, astâ-fil nn le mal cunâştem nici drept nimic ? Pune-se-va la lumină tâte acele încercări ale efemerelor talente din pleiadele trecute ? Lua-se-va vre-o disposi-ţiune în contra lennl şi lipsei de orl-ce sprijin, de astâ-fil, pentru acei ce ’şl încerc condeile în literatura dramatică ?
Am fi dorit sâ ştim tâte acestea.
Dâr cu artiştii? Dâr cu conservatorul?
Ş se vorbeşte, în şerisârea d-lul Ga- I ragiale despre lipsa în anul acesta a d-lul şi d-nei Manolescu şi de înlocuirea acestei lipse prin d-nil Anestin şi Ha-giescu. Fârte bine ! Dâr de d. Tqneanu şi d-şorele Paulina Moor şi Ciupgnea - I elevţ şi eleve distinse ale conservato- J
ruluj—nu se vorbeşte nimic. Pe scenă —p ; scena trecută—afară de cunoscuţii artişti—figurag fieciml de suflete fără suflet, cărnuri voluptâse şi figuri drăgălaşe —este adevărat — dâr cu puţină artă şi eu puţine cunoscinte. Lua-se-va vre-o măsură de revendicare a acestei infruc-tuâse abondenţe ?
Ş’apol orchestra teatrului care astă-di e compusă de slovaci şl de boemi—slugi prea plecate—în detrimentul tinerilor ca
E.	Wiest, Rubinştein, Drâgoescu şi a altora care se ridic astâ-fil ?
Dâr repertorul acestei orchestre ?
Sunt aşa dâr multe lucruri de făcut, asupra cărora pote că d. Caragiali a şi pus ochii şi cari, dâcă nu figurâză In seri-sărea d-sâle de astă-fii, este că acâstâ scrisâre e mal mult. o apărare a d-sâle la criticele ce purtau lovituri cunoştinţelor activitâţei şi competinţel d-sâle, aşa că în avântul apârarel, aceste mici deta-liurl an fost uitate, până una alta
Sâ sperăm că ele vor fi luate în băgare de sâmă, pe viitor.
Sempron■
ULTIMA ORA
(Serviciul par. al ziarului Telegraful)
Londra, 7 Semtembre.
Standard, denunţă primejdia în care se găseşte lumea din causa creştem eons-tarte a putem moscovite, şi reproşâză principelui de Bismarck nepăsarea sea prefăcută în faţa ambiţiunilor Rusiei.
Dombrowka (Posen), 7 Septembre.
împăratul a sosit diminâţa. El s’a dus îndată pe câmpul manevrelor.
Mexsic, 7 Septembre.
Un violent cutremur de pământ s’a simţit ieri la Mexic.
Paris, 7 Septembre.
Un ciclon teribil a isbucnit aprope Lah-vant. (Pote e vorba de insula Levant, care face parte din grupul insulelor Hyâres). —Numerose care an fost distruse. Cano-niera Spaniolă „Lealdad* şi mal multe alte corăbii s’a înecat. Sunt victime numerâse.
Paris, 7 Septembre.
Svonul după care s’ar fi constatat cazuri de holera în întărirea Rosny este falş.
Paris, 7 Septembre.
Se anunţă din Zanzibar ziarului Temps că un confict a izbucnit între Germani şi indigeni.
Sofia, 7 Septembre.
D. Ţvelkof, şef al secţiunel contribu-ţiuuilor indirecte, a fost delegat pentru a negocia tratatul de comerţ între Bulgaria şi Serbia.
D. Ţvetkof, va pleca în curând.
Demisia prefectului de poliţie n’a fost primită.
După dorinţa exprimată de Pârlâ, guvernul a comunicat lui Onik-Bey amănuntele aranjamentului din Bregovo.
DIN EDIŢIA II
&	OKE SEABA
Serviciu special al faurului Telegraful
Berlin, 7 Septembre.
National Zeitung confirmă ştirile pri-vitâre la sporirea flotei şi la construirea unul canal între marea Nordului şi ma.ea Baltică.
Munich, 7 Septembre.
Principele de Galles a trecut dimineţa pe aci.
Informaţii din ediţia ll-a
Din Bath (Anglia) primim următârea telegramă cu data de 7 Septembre s. n.
*IerI s’a deschis sesiunea Asociaţiunel Britanice pentru progresul sciinţelor, sub presidenţia lui Sir Fr. 1. Bramwel şi în presenta unei fârte mari mulţimi de membri.
D. Gr. Ştefănescu, profesor la Universitatea din Bucureşti, a fost ales printre vice-preşedinţl în secţjuneg geologică.,
Guvernul nostru a cerut de la cel A-ustro-ungar, strâdarea falsificatorilor de bilete Moniz Gohn şi Sald, complicii lui Merdinger.
Mgrele maneyre din acest gn vor avea loc ţn dileţe de 21, 22 şi 23 Septembre. Şi Regelş va aveg lg ele.
Afil de dimineţa, la 6 ore, s’a găsit, într’o grădină din slrada Francinazonă, un soldat spânfiurat.
Cazul s’a anchetat fie d. procuror Ho-ria Rosetti, care, în urma cercetărilor făcute, constatând că este sinucidere şi negâsind nici o urină de violenţă pe corpul soldatului, a autorisat înmormântarea cadavrului.
Din partea autoritate! militare, cercetarea s’a făcut de d. căpitan Staicovicl, adjutantul comandantului pieţei.
Se vorbeşte iarăşi că lucrările de dărâmare a turnului Colţea vor înceta şi că el va fi restaurat.
Cel puţin ast fel ni se comunică că ar fi spus ieri lucrătorilor d. Gr. Tocilescu, care le-a recomandat sâ procedeze cu multă băgare de semâ la scâterea petelor de ornament.
La primăria Capitalei s’a decis ca pe fiiua de 1 Septembre sâ se facă următâ-rele schimbări de funcţionari :
1). Uiescu, care ocupă de mai mult timp postul de ajutor al secretarului general, funcţiune pe care ’şi-o îndeplinea în modul cel mal corect, a fost numit şef al divisiel I în locul d-lui Aslan, demisionat.
Ajutor al serviciului general a fost numit d. C. 1. Sâulescu, de curând numit în postul de şef al biuroulul administrativ.
Jalnicii: Elena G. Horezeanu, Ma-ria Constandinescu, Dumitru şi An na Teodorescu, Mihail şi Sevastia Stoja-noyici, Ton şi Solia Poenaru Bordea, au durerea a face cunoscut pierderea prea iubitului lor soţ, unchiu, frate, ginere şi. ( uni at
GHEORGHE HOREZEANU
încetat dih viaţă în ndptea de 26—27 August, şi r<5gă pe toţi amic! care din erore n’au primit invitaţiunî se bine-voiască a asista la serviciul funebru care se va oficia mâine Duminică 28 August, în biserica sf. Gheorghe nou, le orele 2 p. m.de unde cortegiul va porni la cimitirul Şerban-Vodă (Belu) unde .se va înmormânta reposatul.
Bucuresci, 37 August, 1888■
CASA DE SCHIMB
N.&D, jftOROEANO
Strada Lipscani, Naua clădire a societăţel Da ia-Romănia numită „Pasagiul Dimitrie Ohika“, No 6
BUCUREŞTI
Ciunpâră şi vinde efecte publice şi fiice orî-ce schimb de tnonefiî
Cursul pe faua de 27 August 1888
	Cump.	Vând
5°l? Renta Amortisabilâ.	963/4	97'|4
5°lo > Rom. Perpetuă .	—	—
6®l0 Obl.deStat (Conv. Rur)	100	101
6°I<j , , (C.F. Rom.)	—	—
5°lo ., Municipale 1883. .	868[*	87,/2
5°1° , » 1884. .	—	
7°l« Scrisuri funciare Rural.	107 V2	108 ,/4
5°Iq , , » •	97%	98 >[t
7°L „ , Urbane.	106 *14	107,1*
6“l.	—	
50l0 » , » •	95	951 /a
5’>|0 » func. Urbane Iaşi	85 >/2	86'/*
Impr. cu prime Bucur. (20 IA!	45	50
Los. Crucea Roşie Italiană .	29	32
10 fr.Obl. Casei Pens. 3001.	235	245
, Sârbeşti cu prime.	78	82
Losurl Otomaue cu prime .	44	48
„ Basilica Dombau. .	19	22
Aur contra argint sen bilete.	0,60	1
Napoleoni contra lire. . .	20,05	20,08
Florini Val. Austriacă . .	206	208
Mărci Germane		124	126
Bancnote Francese . . .	99 h2	10052
Ruble Hârtie		250	260
NB. Cursul este socotit in aur.		
AVI S
In fabrica de bere din Brăila a dece-datulql Gheorghe Garol se află spre vîn-figre tot materialul acestei fabrice precum şi butăe mari (fiăcdtore), bâtâe mici, hameiă, mălţe, orz, etc. Doritorii sunt rugaţi a se adresa la Dâmna Con-standina G. Garo), in Brăila, Strada Bulevardul Carol 1, No. 55.
BIBL I O G R A F I E
început sâ apară în fascico'e ilustrate inlerusantul roman , Secretul nebu-nulul, de Pierre Ninous, tradus de I. Arghiriadis.
5 Bani fascieola In tâtâ ţara, prima fascicolă gratis.
*
A apărut în editura Librăriei şi Tipografie Şcâlelor, Eniu L>. Băltinu & C. P. Conduratu:
Etimologia Limbei Francese
de
I. MAUHER
Preciul 1 led.
INSTITUTUL
ENIU BALTEANU
CALEA MOŞILOR No. 138
Cursurile pruriar, gimnasial şi comercial ncep la 1 Septembre, dâr înscrierea elevilor se face de acum, mal ales a acelora ce vor sâ urmeze în gimnasiile statului. In acest pension se mal află vacante puţine locuri de interni.
ANUIMCIU I
| Sub-semnaţii, avem on<5ra de a anuuţa lu- j jcriU'oritor strltinl din părţile Macedoniei, din! : Turcia, că prii, corespondenţa care o avoiu, pu-1 : tem espedia b; ni în uruiâtdrele ora;e împreuna j
>	cu satele lor.	j
1. Monastir, Perlepe, Criişova., Magarova, \
>	Moloviştea, Uesen, Florina $i Corcea ; banii se i
>	vor respunde de către d-nu Constantin M. Pilii
i la Monastir.	;
_ 2. Oehrida, Struga, Debar, Elbasan, Starova i îşi Pogi-sdeţi ; banii se vor răspunde de către! \ Fratele nostr.i anume lanache I. Fortomar la j , Oehrida.
| In cas de perierea banilor, se vor despăgubi j
>	de c&tre uot sub-semnaţil.
ţ	Semnaţi :
IFrftţl I. Fortomar Macedoneni';
Turnu-Măgtirele	i
Adresa pentru Telegrame • Fortomar, Mă- i gurele.
INSTITUTUL
E:ivG-XiE] ac
Strada Fortunei 3, (sub. Caimata)
Cursurile primare secundare şi Liceale vor începe la 1 Septembre. Se primesc el ve interne şi externe de la vârstă de 5 ani, înscrierile se fac în tote fiilele. Plata trimestrială si preturi moderate.
Uirrclâeă, .11 al in L ikemaii.
6—2 z.
Persanelor care suferă de nervi
Există o stare particulară al spiritulu, i corpului, o stare care ţine mijloc între sănătate şi boia care se numeşte nervnl sitate. De a influenta prin intermediul pielei asupra sistemului nostru nervol este uuă din cele mal mari descoperire a ştiinţei moderne ; importanta fisiolo-gică a acestui tratament este demonstrata prin efecte miraculâse.
Personele apoplectice sân cari sufer de paralisia parţiala sâu complectă, cari simt dureri şi slăbiciuni nervose cari sufer de histerie, bătăi neroâse, de châries (danse de saintGuy), dureri nevralgice, insomnie etc. şi cari vor sâ’şl facă o idee despre efectele minunate al tratamentului men, aprobat de onor. consilia sanitar superior din Bucureşti n’atl de cât sâ cerâ ediţiu-nea a 16-a a broşurel mele, asupra bălelor de nervi şi li se va trimite franco de către farmacia naţională, I. A. Ciura str. Lipscani, în Bucureşti; farmacia S. Lobel la , Vulturul de Aur,c Ploeştl, farmacia Fraţii Remer, Focşani, farmacia la ,România* E. Eitel, Galaţi, farmacia E. M. Kerestez, Roman, farmacia Charle-Herzenberg laşi, şi la farmacia Curţei E Haina), Botoşani.
(s)	Dr. Roman Weismamu,
f »	T- f-
"V-
Botele Sifilitice
Neputinţa Bărbătâseft
Vindeca dup& cele mal noul metode, ra- • ,i dical, feri durere ţi împedicare; dnp& ei- ; perienţu de 18 snî. Spec.ia'ist tn bălele lu-ţ mesei
,! Strada Emigrat, Mo. 3, (Iu dosul ţcdlet militare intrarea din calea Victoriei prin »tr,:| sf. Voevofiî (pe linia Tramvaiului-■ Gonsultaţiuni de la 8 a. m. până la 6 şira. ţ Loc separat de aţ'.eptare pentru âe-c,ave. i 4 * *»-» — tC-* if— r- y— *• AniT*.#
/
www.dacoromanica.ro
TELEGRAFUL — 28 AUGUST 1888
ase»,*••*•*< -Sfgaaat'tm&XK s»aMi ca
Renumita, £&rtnrftr6s&
iULIA POLONI-ZA
6"a mutat în dosul Palatului /> '.gal
La Inele Straie! Brătiauu, No. 51, (în coip;
LÎJigă grajdurile Palatului Ilegal
TOBiA ŢACIU
ln Noul Palat l)ac-- Romanţa.
No. 4. — Strada Lipscani. _ No. 4.
BUCUR RS OI
Allg;igt
MARE MACASIN
Ghiceşte viiflorulj pi^e-sen tui şi trecutul, p<ite des-J euperi şi pagube, furturi, judeciiţi, ori ce secrete as-j emise la cari se interesez#! cine-va. Cine aduce semne pdte alia lucruri ascunse comori, etr.
DAVID ADANIA
âgent de Publicitate
Str. Sft. Ion Nou Ho. 33.
Yi.s-a-vis de Legaţiunea Italiană. Primeşte anunciurl, inserţie şi reclame pentru Ziarul nostru, şi pentru or care lt di ar din ţerâ şi străinătate.

BAZAR DE ENGLITEM
Sub-semnatuî, am ontfre a anunţa pe Onor. clientela mea atât din capitală cât şi din provincie, că cu oca-siunea tarifului autonom, am deschis act în ţ£ră
0 MAKK FABRICA DE HAINE
FENTUU
BÂKBATI £0. BAJCTL
In care confecţionez haine, după Ultimele Jurnale, din stofele cele mal bune ale Europei.
Asemeuea mai putem efectua şi ori-ce Comande, în timp de 24 ore de dre-ce posedăiîi uu mare deposit de stofe flne din cele mal renumite fabrici.
Sper o5 Onor. Public pi clieateia mea, m*5 va onora cu viaiteie d-lor. «spre a se convinge de marfa confecţionată aci in t^ră, şi sunt sigur oă va fi pe deplin satisfăcuţi.	Cu stimă,
50/o Rentă Amortisabile.
&°/o Renta Rom. Perpetuă. 6°/0 Obligaţii de Stat. . Pf/o	,	C. F. R. Regal
6%	*	Municip. vechi
lOVo fa» Casa Pens. 3001 5°/0 SrisurI funciare Rural. 7°/o	»	»	»
,	,	Urban
,	, de Iaşi
Impr. cu prime Bucur. 201. b. Los. Crucea Roşie Italiane. Acţ. Bancel Naţ. Rom. 500 1. Soc. Rom. Constr. 500 1. . Soc. Dacia-Rom. 200 1. . . Soc. Cr. Roşie Austriacă. . 3®/« Los. Imp. SCrbesc . .
DIVERSE Aur contra Argint. ..	. .
,	» Bilete de bancă
Florin Wal. Austr. . . .
Mărci Germane...........
Bancnote francese. .	.	.
Ruble de hârtie.........
96^“ 93i/* 100
86 230-979* 107 941/ 100-106 84,1* 38— 26—
1 "li
APA MINERALA NATURALA St. GALMIER
S6 nu nitaţl a cere 8ursa IVOKL
Sursa Noel. Apele acestei noul surse treime plusată iu prţiinul rang «lin clasa gazâselov, liirid bogată în acid carbonic natural, şi care se bucură de reputav nnea sa ca cea mal bună pentru sto-macb tiiud digestivă, temperantâ şi apârativă, nst-fel că combăte cu energie apele cunoscute până! acum ale Borzecnlui şi Giesshiibler. Acesta apă esceleută este forte bună de a o întrebuinţa la masă de băut cu viu sâfi cu siropuri îu locul Borsecnlul, fiind recomandată de medici chiar şi Ia bolnavi pentru facilitatea ei digestivă şi recoritore.
Apa din Sursa Noel se găseşte la principalele magasine de coloniale, farmacii, droguoril şi la top vint/ătorii de ape minerale. Cu preţuri forte convenabile.
In BucurescI Ia M. Econoinu et Comp.	In Ploiesci Ia Fraţii I. şi Tb. Christoscu.
In Ploiesci la N. Petreseu et Comp.	In Brăila Ia Petru şi Gheorghiacii.
Depoul general pentru tofâ România şi ţârile limitrofe, a sa adresa la d.
(31.)
205— 123— 100— 101 245—! 255
Vând.
97,/*
94«/*
101
87
236-
98
108-
95,/*
101
107
85'/‘ 42-30-
1
207-
125-
S. STERIANO, Galaţi.
0 FABtilCÂ fe ATÂ rST3uJS&
ş» de	EXPORT cu pre-
Nasturi de Aţâ ^îî^r1
Ofertele se se adreseze : D-lul Robert Exner, Agenţie de Anunciurl, la Warns-dorf (Bohemia), adâugându-se pe plic cuvântul : Zwirn.
F £ BR I


Singurii! Deposit de:

din prima fabrieă engfasă
Tomas Fleming Son &0°
cu DreţnrT şi condiţiunî avantagiose
SE GĂSEŞTE LA:
I. Schwartz str. Decebal 6
MALADIE ie PLĂMÂNI
Tiilicrcuiosă, Asthmu, Catarlml de Bronchita
(BRONCHITIS)
Persdnele care şuier de sus numitele bdle, se pot adresa personal saii prin scris câtre A. L. Wilhelm, Strada Isvor ÎNo. 29, etagiul I.
Asemenea şi în caşuri de mare slăbiciune la copil mici de ţîţă.	(8)
. . <« Jqab \ ,vi\o'6
De SOfii: MeMiUfer ţi MâŞJE de BDCATAfill ADOLF SALOMON
Cea mal practică şi economică sistemă de încăl-dire. Căldura şi arderea pot fi regulate în mod perfect. Focul’se pdte întreţine în permanenţă dile şi septămânl întregi. Ca combustibil se pdte între’buiţa colt, lemne, ligorită, cărbuni de piatră şi coceni de porumb.
VENTILAŢIA ODĂILOR
Maşinale de bucate sunt de sistema cea mal perfecţionată. Durabile, practice şi cu o economie mare în combustibil. Se pdte arde cok, lemne, cărbuni de piatră, etc.
CEREŢI BROŞURI ILUSTRATE CARI SE TRIMIT GRATIS
Mdşă diplomată din Streinătate
jSEma»
PIANINE
PIANE PIANINE
PIANE PIANINE PIANE /	^
MAX FISGHBR
GALATZ, Strada Mare, No. 29.
BUCURESCI, /a d. A-L- PATlNi Magasin de Instrumente şi Note Musicale, Calea Victoriei No. 6 (Palatul Dacia-Rom inia:
Mare deposit de renumite fabricate. Construcţiune americană incrucişate.
Preţurile convenabile. înlesnire Ia piară
închiriez© de Piănine
) s>0 ‘iC;8l^_aj.
?

MAGASIM DE
ÎNCĂLŢĂMINTE
2P2ag2LS2&a;5fe
ENGROS- EN DETAIL
Recomand One-. Public Bneureştlau şl ţ nuinerdsel mele clientele, că magasiuul meii din
CALEA MOŞILOR No. 8
este tot-d’a-uua bine asortat eu tdte fe-Inrile de încălţăminte pentru
Bărbaţi, Dame şi Copil
de o soliditate garantată şi preţuri avan* tagidse. Recomand asemenea d-lor Corner-cianţî din proTinciî eă Magasiunl meu este tot-d’a-nna bine asortat eu t6te felurile de încălţăminte grdse şi subţire, asemenea
OlSINd^B SX GKEXHTJB
de Braşov fine, cu preţuri forte moderate■
Se mai găseşte iu magasinnl weă tdte felurile de pielărie şl talpe. asemenea pe-tieărie de talpă, toval şi iuft In eantltăţl mari, preţuri fdrte moderate.
Aduc la onnoscinţa onor. mele clientele că am maî deschis nn magasin de îne&l-ţămlnte an gro tot in Calea Moşilor No. 5-Cu stimă
1L1E ALECSAnDRESCC
Calea Moşilor No. 8.
ott	«lUi'j. amanţi.
FARMACISTUL
8 ii? v-ahHţi2aMWna^g^HcaanSaejnaa6BjamaBMBg3W»«aiig5aSa^Z5aSa^g^
?€	'JJ'r‘ -W'" J
WmvM gPRŢI^	AX.E

farmacia CHR. ALESSANDRIU română jă
h\ vK'â.
SINGURUL
__
i
Dintre tdte preparatele de gudron care a obţinut o I reputaţie Detăgâduită ln faţa d-lor doctori şi clienţi! cc j ta constatat folose sarprindătdrC e
GUDRONUL ALESSANDRIU
care se întrebuinţezi cu succes contra durere! de piept, j ta ţel proveniţi ln urma guturaiului, iritaţiunî ale peptulul, i astnau, catar al băşice! udului.-—Lipsei de poftă de mâncare, etc.—Cu o lingură din acest Gudron pus într’o , litră de apă formezi ape de Păcură, care se pdte da cu l mult succes la copil contra bdlelor mal sus indicate.
Pentru adulţi se iea o lingură de Gudron în apă sa charatâ sat! lapte dulce 2—3 ori pe di. 2 lei 11.
Emplaaturs gudronat dls Panvre Homme (Alessandrln).—Contra durerilor Reumatismale, a încheieturilor, mijlocului, durerilor de piept, spate şi alte junghiuri, 1 lefi ruloul.
a. -\r 1 s
Preparaţiunea_ acestui vin, care pentru mine a devenit I un cult e adesea denaturat de unii colegi cari găsesc de I cuviinţă a debita alte preparaţiunl in locul acestui vin, de aceia atrag atenţiunea onor. public a nu primi de cât I fliedne originale
VINUL COPIILOR
PREPARAT DR
CHR. ^aX.ESS ATsriDiR.ITT
Farmacistul Curţii Regalt»
Etatea cea fragedă a copiilor ’I face a se îmbolnăvi j uşor; pentru a preîntâmpina maladiile se recomandă acest] vin tuturor copiilor de Ia etatea de 6 Iun! în sus; tine-[ relor fete le ajută la buna desvoltare a corpului, întA-resce «Ssele şi dă putere muşchilor.—Modul întrebuinţări!; a | se vedea instrucţiunea*oe însoţesce<fie-ce sticla. Prelul rt lpl.
Capsule elastice ou ulei de Kioină (Alcsaan-driu).—O dosă, ciitia a 4 capsule 1 leu, a 6 capsule I
leu şi' 25 ban!, â o capsule I leu şi 50 bani.
Pastile Gumdse-Codeln-Tola (Aless andriu) — Superioritatea acestor medicamente în maladiele de piept este recunoscută de t<5te celebrităţile medicale. Aceste pastile ln urma esaminăril ce li s’att făcut s’afl aprobat de onor. consilia medical superior, 1 lefi 50 bani cutia.
Slnapismul Alessandriu, muştar în foi. —
Acestă preparaţiune esperimentată de autorităţile ndstre medicale şi profesor! la facultate a constatat că fiind su peridre tuturor celor l alte preparaţiunl streine, şi chiar celui de Rigollot. Cutia I leu 50 h-mi
Capsule oleo-baisamioe-santaline (Ales-aandriu).—Remediu sigur contra maladiilor secrete (scursdre, sculament) la bărbaţi, fie în stare pr«Ss-pătă, safl orl-cât de Învechită, se vindecă prin întrebuinţarea unei cutii ce conţine IOO capsule, combinate ast-fel pentru un tratament de vindecare complectă.— Modul întrebuinţării şi dieta prescrisă a se vedea instrucţiunea ce insoţesce fie-care cutie. —Preţul unei cutii 6 lei.
A se observa pe capacul cutiei semnătura,
coldre roşie, şi a nu vă debita alte capsule de a cărora eficacitate nu se garantdză. Se trămite contra mandat postai în ori-ce localitate,
DE LINEARE LA PRINCIPALELE FARMACII DIN TERA.
ta fcnalităţila unde nu se găsesc aceste prepaiate cererile să ss facă la Farmacia S-amână SocuneBCl f! contra mandat postai espedisz in sri-ce localitate
CALEA VICTORIEI 77, BUCURESCI, (CISMgUA ROŞIE)

4iar«l«tl *T£L8GR\?aUL. Str*î« BHattU ‘i0.
www.dacoromanica.ro
Sg pot© câştiga iatr’o ti
300,000 FRANCI
Cumpărând bilete d’ale MAREI LOTERII TURCEŞTI
T 112-a tragere va avea loc la 30 j Septembre ISS’S.
Plata câştigurilor e garantată de guvernul impe- ] rial Otoman.
Tabloul Primelor :
mare lot de 300,000 fr. 300,000 fr |
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
12
28
lot lot lot lot lot lot lot lot ’ot loturi loturi
de
de
de
de
de
de
de
de
de
500 loturi
de
de
de
25.000
10.000 10,000
2,000
2,000
2,000
2,000
2,000
2,000
1,250
25.000
10.000 10,000 i 2,000
2,000
2,000
2,000
2,000
2,000
15,000
550 ioturi
PREŢUI 1, bifat . 0 Bilete . 25 Bilete . 100 Bilete..
1,000 fr.ie-tsm 28,000 400 , 200006 Totul 600,000 fr. , BILETELOR
•	f • Ş fr.
... 118 ,
•	• , 465 »
Lista oficială a tragerel, va fi trimisă imediat fie-eârul cumpărător, după tragerea ce va avea loc irevocabil la 30 < Septembre 88.
B
Câştigătorul va fi însciinţat prin de-i peşâ în diua tragerel.
C
Tragerea va avea loc la Constanti-nopol, In palatul Imperial al monetâ-riel.
D
Pentru cumpărarea biletelor, a se! adresa trimiţând banii în mandat poştal, j cec, s’aâ scrisbre de valdre la *direc- J torul Comptuarulul Comercial, grande ‘ rue de Tâkâ, No. 557..,jb
Constantinopofa.;
(14)	(Tnrquie)


ANUL XIX. — No. 4839
IN BUCURESCI 81 DISTRICTE 10 BANI NUMERUL
MERCURI, 31 AUGUST 1888
ABONAMENTE: Pentru Capitală:
pentru un an	• • . .	Lei 24
„ (fia lnnl	• • • •	n 12
. trei luni	• •	8 1
Feutru	Histricte:	
Pentru un an	• • • o	Lei 30
„ şfie luni	....	n 1&
„ trei luni	. . • .	8 8
Pentru !	Streinătate :	
Pentru uu an	In nur	lei 40
„ ţ<5aa luni	n	n 2<f
„ trei luni.	• fl	.
Abonamentele se	fac la t fi 15 ale fii	
cărei luni.
UN NUMER VECHIL'25 BANI Abonamentele se plătesc Înainte
ANUNC1UR1 SI RECLAME
AnnnciurI pe pag. IV linia 25 bani. Reclame	„	III	,,	...	1	iei
„	„	H...........3	lai
»	ii	^	*,	i • »	5	lei
Pentru Inserţii ţi Reclame Redacţia nn e responsabilă.
Kpistole nefrancate se refusă, articole nepubltcate se ard.
In Streinătate a se adresa:
Francia, Havas, Laffitte st C-nie, place de la Bonrse, Paris.
Englitera, Eugene Micind,81 Finet Street, E C., London.
Austria, Hansensti in nt Vogler 2, Wten Rudolf AIosbb 7.eilerstaette, Wieue. Ungaria, D. Morii». VYiest, InBuda-Pesta Servitenplatz.
Abonam eu tel e se p] ătesc i naiute

Redacţiunea, Strada Blănarl, No. 20.	DIRECTOR POLITIC :	I. C. FUNDESCU	Administraţiunea, Strada BlAnari, No. 20
AVIS
Pentru motive deosebite am trecut, pentru cinei nul, direcţiunea politică a (li ar ului TELEGRAFUL d-lul I. G. BiMcescu er editura d-lor Eiiiu D. Bfil-teanu şi C. P. Conduratu.
De la 1 Septembre ddr pen6 la terminarea celor cinci anî tot ce privesce redacţinea şi administraţiunea 4iarillul va privi pe d-lor. Banii ens6 pentru foile trimise corespondenţilor penfc la 1 Septembre se vor înainta pc adresa mea. Pe ori-care altă adresă nu se vor ţine în s6mă.
I. C. FUNDESCU.
BUCURESCI, 30 AUGUST 1888
plUA DE ApI
Aeum 4ece ani sătdnul român cu puşca în mână. şi cu mantaua dorobanţului pe spinare luă Gr ivi ţa.
Căderea Griviţel a fost fatală turcilor ; descuragiate, armatele lui Os-man-pasa tu curând depuseră armele, şi Plevna a fost luată.
Mulţi ati că^ut tu acea Z1 gloridsă memorie pentru noi românii.
Mulţi din fii sătenilor nu s’au mal întors la căminele lor, şi prin satele şi cătunele ndstre nici până acum Încă nu s’aii uscat lacrimale mumelor, cari ’şl plâng mdrtea vite-jdscă a copiilor cS^uţi pent™ patrie.
împreună cu aceste mume mai plâng adî şi alte, a căror fii au că^ut sub glonţul soldaţilor, trămişi a face ordinea prin satele resoulate sub îndemnul unor agenţi strSinl.
împreună cu aceste mume nenorocite, plâng soţiele şi copiii celor ce zac adî în temniţele statului, aşteptând ca poliţia ţârei sd ’i lovdscă cu un verdict crud şi fără milă.
Patria recunoscătdre a făcut tot ce a putut pentru a alina durerea mumelor eroilor de la Griviţa.
Sg se facă acelaş lucru peutru mumele victimelor rgsc<51elor ţărăneşti.
Sg se grăbdscă cel tn puterea cărora stă de a tmpăciui spiritele, de a aduce pacea tn satele ndstre deso-late.
Sg se grăbdscă Regele, care e învestit de carta ţârei cu un drept nepreţuit, cel mai frumos din drepturile, pe care un rege constituţional ’l are printre t<5te prerogativele cortinei.
A<Jb la a decea aniversară a luă-reî Griviţei, regele are cea mal ne-merită ocasiune de a manifesta grija sea mal de căpetenie, gri;a cea mal patriotică, cea mal spornică tn r<5de bune.
Acâstâ grijă este alinarea revoltei spiritelor, este aducerea păcel la vetrele sătenilor.
Sg se grăbească dâr acela care a fost şeful suprem al dorobanţilor căluţi sub zidurile Griviţei se dea amnistie sătenilor ce zac tn temniţele nbstre.
TELEGRAME
vServiciu particular altjiar. Telegraful)
Petersburg 9 August.
Ţarul şi Ţarina afl sosit la Elisabet-grad unde li sa făcut o mare ovaţiune.
Paris, 27 August.
Escadra germană a sosit în Golfu Jonan Atena, 9 August.
Torpilorii italieni aO sosit în faţa pi-reulul. Restul escadrei este aşteptat. Corăbiile italiene aa avut o primire forte rece în fote porturile Greciei.
Atena, 9 August.
Guvernul grec a prescris un doliu de trei zile cu ocazia morţii d-lul Lombar-dos, ministru de interne.
Sofia, 9 August,
Ştirile (fiarelor, care spun că din ordinul d-lul Stambuloff mal mulţi deputaţi ar fi deputaţi a fi fost arestţt, sunt eu totul falşe.
Petersburg, 10 Septembre.
Gazeta de Moscova efice că nici o îii-poialâ asupra vre unei ceatiunl nu s’a încheiat la Peterhof. D. Herbert de Bis-mark făgăduise numai sg sprijinâscă în orl-carc limită reclamaţiunile Rusiei în privinţa Bulgariei, dar de atunci, Germania a declarat că nu pote să întrebuinţeze nici o presiune asupra Austriei.
Berlin, 10 Septembre.
Gazeta Germaniei de Nord desminte că publicarea testamentului lui Frederic UI se va face în curind.
Post <fice din parte-i, că testamentul lui Frederic nu există.
Gazeta Germaniei de Nord declară cu totul neîntemeiată ştirea relativă la a-propiata numire a unul nou ministru de comerţ care ar avea de scop sg descarce pe principele de Bismark de acâstâ funcţiune.
Viena, 10 Septembre.
Corespondenţa Politică constată, dupe cererea telegrafică a d-lui Piioşanaţ, care lucrâză ca reprezentant al reginel’Nata-lia că textul publicat până acum ca fiind acela al documentului remis de regina Natalia Gonsistoriulul din Belgrad, e cu totul inexact. Acest document va fi publicat a timpul dorit.
Berlin, 10 Septembre.
Monitorul armatei publică o ordonanţă imperială relativă la ediţiunea noului regulament pentru exerciţiile infanteriei făcut după indicaţiunile împeratului Ere-deric.
Ordonanţa (fice că noul regulament trebue se lârgeseă instrucţiunea pentru trebuinţele luptei, menţinând în acelaş timp vechia ordine în disciplină.
împăratul ordonă menţinerea rigurdsă a^prescripţiunilor regulamentului. El va pedepsi orl-ce abuz prin licenţiare.
Constantinopol, 10 Septembre.
înaintea semnatarei definitive a con-venţiunil Suezulul, Porta va propune puterilor s6 semneze un protocol separat ce se va anexa la convenţiunea care constată şi reînoeşte drepturile Porţii a-supra posesiunilor sale de pe costa occidentală a mărei Roşii, adică care dă o adeveratâ interpretare articolului 10 al convenţiunel Suezulul, aşa de strjmiu travestită de d. Crispi. Se crede în ge neral că Italia va refuza se semneze a-cest articol.
Figaro e oprit In Turcia, pentru articolul său asupra cheltuelilor Sultanului.
—— ■ M»OQ •»»<>	--
ŞITUAŢIU NEA
Junimiştii cu perul alb, sau jumu-liştî, precum îî califică poporul, se află într’o mare încurcătură din cave
nici ei nu aciu cum o se pâtîi eşi. In fie-cai e di ei vgd că le scapă te-rtmul de sub picidre, cu tbte opintirile disperate şi cinice ce ’şî dă unicul lor organ de apgrare România liberă, de ai spăla de păcatele ce dilnic comit.
Ei îşi blestemă câsul când s’aii gândit a înclina spre conservatori cari, la rendul lor, luptă ca se le ia locul şi sg se ridice pe ruinele lor.
Ori de câte-orî au pus pe tapet cestiuuea disolvărîi corpurilor legiui-târe, aii eşit cu un resultat negativ. Sg nu le disolve, eî sg tem de uti vot de blam care se’i trimâţă de unde au venit.
Se le disolve, tare le e târnă sg nu triumfe conservatorii, sprijiniţi de colosul Nordului, sâii p<5te chiar li-berali-naţionali.
A trebu't o ţâră ca a ndstră ca trei dmenî, fără trecut şi fără antecedente politice, sg se impue ca partid de guvernământ numai pentru că aşa a plăcut palatului.
Mai sunt şi alte consideraţi uni de o importanţă capitală de care se tem junimiştii.
Din di în di pdtă sg se ivdscâ vre-un eveniment politic din afară, care se nu le permită a disolva ca-merile şi atunci eî ar fi spulberaţi şi înlocuiţi cu alţii; deja se vorbesce cu multă siguranţă de neunirea între eî, şi de o nouă combinaţi une mi-mi8terială în capul căria ar figura domnul D. Ghica, Gogălnicenu şi alţii. De alt-fel, junimiştii sunt şicuri că dacă s’ar isca vre-un resbel neas-ceptat, acel resbel nu se va face cu eî.. Ce sg facă dar ? De o cam dată ei continuă opera lor de prigoniri, de destituiri şi de disolvărî de consilii In care au escelat şi cochetdză cu tdte partidele încurajând însg pre cât pot, partidul anti-dinastic ruso-cuzist al copilului din flori, care portă numele de Alexandru Cuza. Căci este de notorietate publică că organul cuzist Adevărul este redi-giat de, un nepot al primului ministru ; iar directorele seu, D. A. Bel-diman este asemenea nepot cu d. Theodor Roseti, mănâncă mai în tdte dilele la dânsul, şi are dese si intime relaţiuni cu dd. Carp şi Maio-rescu.
Reformatorul visionar, d-nu Petre Carp, cel cu devisa-program: regele şi dorobanţul crede că încurajând şi protegând un diar anti-dinastic în ţâră, s’ar impune mai mult regelui şi ţgreî, speriind pe rege şi căpătând de la ţâră popularitatea ce’l lipseşte. D. Hitrovo e sufletul si braţul raa-
*	f
noperilor cuziste ale junimiştilor în cestiunea dinastiei ndsire tn privinţa căria s’a tipărit şi împărţit o broşură în mii de esemplare francese, române şi e scrisă de d. Gr. Ventura supra-numit: icre de chefal,
Pe tgrîmul anti-dinastic ruso-cu-zist, junimiştii fac mare concurenţă fraţilor lor conservator! cunoscuţi de td(* lumea de ruso-fîli declaraţi şi denunţaţi de însuşi .(fiarul anti-dinastic Adevărul, de conspiratori ai tronului.
Se '^ice că însuşi, P. S. S. Melhi-sedec de Roman ji-aiţ asigurat că ati blagoslovenia Sea şi că pot conta pe sprijinul marelui şi puteai icul ui au-trocat al Rusiei dâcă vor u,iŢQa politica conservatorilor şi a organu-firf -anti-dinastic Adevărul.
Vom vedea ce va mai eş din tdte aceste tripotage junimisto-i so-con-servatdre care se aecentuiază pe di ce merge în daunajţâreî.şi alorpropr*t
Din isvor competinte aflăm că regele ar fi fdrte nemulţumit şi îngri-jat de mersul lucrărilor sub guvernul junimist, şi de cele petrecute cu torturele de la poliţie şi cu greva lucrătorilor care, departe de a se potoli, ia din ce tn ce proporţiunî mai mari.
I. G. V.
.-
Informaţiile Exteriore
Franţa şi Italia
Moming Post examinând situaţia Fran-ţiei în faţa puterilor, constata că în ceia ce priveşte incidentul Masuahulul, ea nu putea face alt-fel, şi cu chipul acesta a evitat un resboia în care ar fi avut pe totâ Europa con tra ei.
Insâ, dice foie engleză, demnitatea Franţieî a remas neatinsă şi francezii pot se se consoleze cu acâsta că armata lor e superioiă celei italiene şi că o flotă care i s’ar putea opune celei franceze, de sigur nu e flota italiană.
In aceiaşi ordine de idei, Standard felicită pe Floquet câ a ştiut fără multă gălăgie se pună Iu relief superioritatea marinei franceze.
Rusia şi AusfrO'Ungaria
In presa ruseseâ începe a se discuta cestiunea unei apropieri între Austro-Un-garia şi Rusia. Novosti publică un articol, în care pledează pentru acâstă apropiere.
piarul rusesc crede, că cercurile guvernamentale din Viena s’ar bucura, dâcă s’ar îmbunătăţi raporturile dintre Rusia şi Austria.
El declară, că nici o dată nu a fost adversarul acestei apropieri, cu tote că ar crede, câ interesele Rusiei şi ale Aus-tro-Ungariel sunt mult prea deosebite, pentru a se putea spera la o apropiată îmbunâtâţ re a raporturilor dintre aceste doue puteri.
Nici Rusia nu pote renunţa la rolul;el conducător al limbel slave şi în special la o anumită măsură de înrîurire asupra tutulor poporelor din Balcani, şi nici Austria, care prin puterea împrejurărilor a fost împinsă spre Peninsula-Balcanică, nu voeşte şi nu pote să se lepede de în-rîurirea el asupra statelor din Balcani. Gu tote acestea o apropiere cu Austria decă s’ar putea efectua, nu numai nu ar contrazice intereselor ruseşti, ci ea ar fi de dorit spre a uşura rezolvarea practică a unor cestiunl ale politicei orientale ruseşti.
Decă Rusia nu voeşte să fie în resbel cu Austria, n’ar trebui de altă parte să uite, câ pe calea diplomatică nu ar putea resolva cestiunea bulgară de Austria. Primul pas de apropiere ar trebui sg’l facă înteiâ Austria, nu Rusia.
Rusia năvălitore.
Standard se ocupă de Rusia. El o re-presintâ uitându-se cu un ochii! la Cor-nul-de-aur, Dardanele şi marea Egee şi cu alta spre golful persic şi'în regiunile depărtate ale imperiului chinez.
Austria e aprbpe de Rusia, Zice Sfow-dard, şi ea ÎI va ridica în calea el o barieră.
înţelegerea Austro-Germană.
Czas din Gracovia, spune câ împăratul Wilhelm ar fi adresat o lungă scrisore împeratului Frantz-Joseph prin care’i dă socotâlâ de lot ce s’a petrecut la Peter-hotî şi a ’l afirma credinţa lui alianţei aust^o-germană. Acesta scrisore ar fi destinată^ refuta 6re-carJ insinuaţiunl cart ad de a semăna discordia între cel doui inonu^ohl.
- - Oi-	«•	--
FLOTILA NOSTRA
Anul acesta flotila ngstră se va îmbogăţi cu şapte bastimente şi anume : în-crucişâforul Elisabeta, canonierele Oltul, Şiretul şi Bistriţa, torpilorele Smeul, Năluca şi Sborid, cari vor sosi la Galaţi pe la sfârşitul luuel Septembre.
Canonierele Oltul, Bistriţa şi Stretul au şi plecat spre Galaţi. Ele aă o lungime de 30 metri şi 4 lărgime ; vitesa e de 13 noduri pe oră.
Aceste vase sunt destinate a servi pentru transporturi civi'e şi militare în porturi. Sunt armate cu tunuri revolver, sistem Hotckiss.
Torpilorile sunt construite în Franţa. Ele aa o viteză de 20 noduri pe oră continua.
Torpilorele vor fi armate cu torpile automobile şi cu tunuri cu tir, sistem Hotckiss.
In curînd comisia însărcinată cu primirea acestor vas >, plâcă la New-Castele pentru a face încercările cu încrucişe-toru! Elisabeta, un vas de 1200 tone, comandat ia Armstrong et comp.
Acest vas va avea o artileria forte mare. Costul lui e cu t6tâ artileria de vr’o 2 milione lei.
INFORMA I’IUNI
Consiliul de râsboia al corpului III de armată, cu reşedinţa în Galaţi, a achitat pe sub-locotenentul Chineza, acuzat ca instigator al ţeranilor din Dorohoia, şi pe care consiliul de râsboia din Iaşi ’l condamnase la un an de închisore.
•Ş-5?
Asociaţiunea generală a studenţilor u-niversitari români secţiunea Bucurescl, face cunoscut câ înscrierea pentru congres ce se va tine anul acesta la Piatra la 6 Septembrie care începe în Ziua de 31 August şi va dura pene la 4 Septembrie inclusiv.
înscrierea se va face în sala facultăţel de medicina (Universitate) în tOte ZilO® între orele 5—7 p. m.
Taxa pentru înscriere va fi ca de ordinar şase lei de persânâ.
In acelaşi fim , comisiunea face cunoscut ca va refusa cu desăvârşire înscrierea tutulor care nu vor dovedi că sunt înscrişi ca studenţi regulaţi la vre una din facultăţi. Aceeaşi măsură se va observa şi pentru studenţii scalelor speciale superiâre care aa dreptul a participa la congres.
Programul se va publica în curând.
X
Se Zice câ atelierele gârei de Nord se vor deschide la 15 Septembre.
X
La 15 Septembre va reapare Drepturile omului.
X
In n6ptea de 23 August curent a i» bucnit un incendia la chirch&“.'£ua de pescărie a d lui Costache S.. Uşurel, din valea oraşului Călăraşi»-judeţul Ialomiţa, ai'Zând cu desăvârşiri atât marfa cât şi objectele aliate într’ensa. Cu tot concursul dat de pompieri şti armată nu s’a putut de cât localisa f >cul. Paguba dupe de-claraţiunea d-lul £î,şurel, se urcăjaproxi-mativ la suma de 20,(900 lei.
X
Ministerul de resbel a ^cordat elevilor din scola de ofiţeri remaşi repetenţi dreptul d’a trece un noa examen, dacă Iacei de sfîrşitul anului vor fi avut nota 11.
Sunt 18 repetenţi din care numai 7 aa nota 11. Aceştia vor fi supuşi Ia un noa esamen
Comisiunea va fi compusă, tot ca şi la
www.dacoromanica.ro
TELEGRAFUL — 31 AUGUST 1888
examenul precedent, din d-nil general Fâlcoianu, colonel Popescu şi 1.-colonel larca.
X
Peste vre-o d«ce d'le, Regele va pleca se inspecteze trupele concentrate pentru manevre.
IC
Preţul cerealelor, în portul Braila, a început se sca<)a. Acesta se datoresce ridicării navlului care s’a îndoit de câteva dile.
x
Uiarul Odesky Wiestnik scrie în numâ-rul sâU de adi ca în de 28 August an trecut prin Reni 87 iconari, cari duc în România ic6ne şi tablouri ruse (lubocl-niej pentru suma de 42,700 ruble.
IC
Citim în Vocea Bdioşm\ilor*m:
In cursul sâptâmâneî a fost stagnati-une în transactiunele pentru cereale.
Pe de o parte serbatorile evreeşti, pe de alta angajarea capitalurilor enorme în cumpărări de grâue au contribuit ca piaţa se fie puţin mal calmă. Cu t6te acestea preţul n’a slăbit ci se menţine de la 1,500—1,550 în aur la gară.
In orl-ce cas se prevede pentru viitor o mare animaţie în transacţiunl şi o urcare la preţ în vederea lipsurilor din mal multe state.
IC
In urma unei certe, un duel cu floreta a avut loc erl la Fllaret, între d-nil M. Balş şi Rrnest Varnav.
La ânt.eia pasa, d. M. Ralş a fost răni* destul de grav la piept.
Martori aa fost din partea d-luî Varnav, d-nil Em. Culoglu şi C. Vartiady ; din partea d-ltii M. Balş, d-nil G. Isvo-ranu şi I. N. lancoveseu.
IC
0-1 I. Zăhăreanu, a deschis o nouă casă de bancă şi de schimb în strada Lipscani.
IC
Un duel cu pistolul a avut loc la Caracal Intre d-nil căpitan I. (îhidanescu şi
N.	Angelian redactor la ziarul Vulturul.
S’a schimbat câte douâ gldnţe fără ca vre-unul din adversari sâ fie rănit.
n
D. general Falcoianu şeful marelui stat-major va coduce în persâna operaţiile de stat-major în tot timpul manevrelor.
u
Colegiul III electorul-pentru consilieri judeţului (Nâmţu) e convocat pentru qliua de 1 Septembre pentru a alege doi consilierii în locul vacanţelor re mase.
X
La 15 Septembre se va tine concurs pentru ocuparea a 6 burse lascUla Normală Superiâră secţia sciinţilor.
.IC
Citim în Tribuna.
Generalul Pencovicl delegatul României. îu chestiunea regularei graniţilor e aşteptat se vina la Braşov dilele aceste pentru a intra în negoţiert c" corniţei e Pethlem, delegatul Austro-Angariel.
X
S’a acordat d-!uî T. G. Djuvara, agent dipiomatic şi consul general al României la Sofia, autorisaţiunea de a primi şi purta insemnele de mare oficer ale ordinului Franz loseph,
X
Se telegrafiazâ dih Zara, ca lângă comuna Podgradie (Dalmaţia) s’a început de câte-va dlile a se face săpaturi pe locul unde a stat în vechime cetatea romană Asseria. S’a scos deja la lumina o mulţime de obiecte archeologiee.
cine nu scie eâ aceşti vestiţi ciobani din bărâganu lalomiţl în trecerea lor au bă-, gat spaima şi în localităţile m un tuse din plaiul Buzău şi Pârscov.
£
Omorât de tren.
Locuitorul Ioniţâ al Sinaraudel, căprar de vătăşei în serviciul plâşel Bolintin, de fel din comunn Găisenl viind pe raiuri spre gara Titu în (Jiua de 25 coren-
Rochini era tânăr; cea din urina victimă a lui Deibler (călăul Franţe') avea 24 ani. Acuma doi ani, Rochi ni se apucă de haiducie, şi ştiţi pentru ce ? pentru un câne. Un 6re-care Taffini ucise un câne al Iul Rochini, a doua-db Roehini ucise un câne al Iul Taffini.
Dupâ două dile, Taffiini ucise pe un frate al lui Rochini; apoi Rochini ucise
Funcţionarii lui Voinescu
Colonelul Voinescu e nenorocit în a-legerea contingentului din care îşi compune cadrele funcţionarilor de poliţie.
Am <jlis acâsta şi o repetăm.
Un fapt rec nt pentru a ilustra pftre-rea nostru.
Pilele acestea s’a înaintat la postul de ofiţer de poliţie un ore-care Petrescu.
Ni se denunţă ca acest Petrescu este tocmai amantul fiicei lui Ion Popa unul din asasinii nenorociţilor Lespezânu, la care s’a găsit câsornicul nenorociţilor a-sasinaţl.
Frum ofiţer!
Felicitările ndstre d-luî Voinescu 1
IDIIsT; TEARA
0 bundă de ciobani
Citim In Buzeul :
Marţi la 23 curent ci. I6n Jitianu, fiul d-lul P. .Jitianu pe la 8 jura. seara plecând din oraş la proprietatea pârintescâ din comuna Ţinteşti înlr’o brişcă însoţit şi de un domn misit. ce voia se vad a productele aflate pe arie la 2—8 chilo-metri de barieră, întâlneşte un câid de oi cu mal mulţi ciobani pe lângă arie trece înainte D’odatâ însă sâ pomenesc în urma trăsurii cu ciobani cari dau cu bâtele lor şi lovesc pe acel d. misit în spate de cate-va ori. Caii o i-aă la fugă în trap însă din cauza întunericului rătăcesc prin şanţuri şi frânturi de drum Goana ţine cam vre-o 5 chilometre până în marginea comunei, în apropiere de casa moşii unde, la ţipetele şi strigătele lor se deşteaptă argaţii curţei şi alţi cucrâ-tori de la maşină s’ar la pârta despre drum apucă în mână fie-care ce p6te şi se reped asupra agresorilor, dar nu pot prinde de cât pe unu, cei-l-laţl scăpând cu fuga, pe care ’l bat în spaima şi învălmăşeala lor în cât aslâ-di el sâ găseşte forte grea bolnav în spital.
Ciobanii, la cercetările făcute, aa protestat că causa pentru care T-aO gonit a fost că trăsura a rupt piciorul la vre-o douâ ol.
Lucru pote fi posibil : cine a întâlnii în cale pote aprecia acest lucru destul da bino mal cu seamă noptea în praful ce ridică turma de ol, când merge pe drum dar iarăşi pol fi scutiţi de bănuială că el nu au cugetat la tâlhărie saa omor când gonesc 4—5 diilometre în întunericul nopţii înarmaţi cu bâtele lor ? Şi
„	,	pe un frate al lui Taffini şi aşa malde-
a fost călcat şi omorât de trenul fulger	„a,.*	.	,	.
,	ir- ■	pai te pene ce nu remase din aceste douâ
ce venea despre Virciorova. i ălcarea ,	_Ai _ 0 L._.	.	” J;
s'a făcut în dreptul cantonului No. 30 unde ’l-a şi rămas un braţ, iar corpul | ia fost dus pe şine în distanţă de un chilometru până la cantonu No. 29, unde trenul s’a oprit. Caşul s’a comunicat i-mediat parchetului.
£
Fenomen
Citim în Democratul din Ploesci :
Joi 25 August pe la ora l şi 50 m post-merdiane fiind ceru puţin moros, fără sâ plouâ, (ea şi din senin) s’a produs un trăsnet puternic cam în centru comunei aici la Ploesci ; şi ceea ce a fost şi mal estraordinar e că fulgerul a apărut la răsărit şi câdând la pământ, în apropierea staţiunii telegrafo-poştale a trecut lumina printre doi pietrari aflaţi în lucrarea pavagiulul din capul stradel Virtuţii care în acel moment s’au credut că vor rămânea morţi pe loc. De aci lumina spun el, că aU vâdut’o apucând în sus spre apus. AceaşI lumină a spăi. mântat în trecerea ei şi pe omenii casei unu! cetăţean după calea Târgo-viş-r tel ; în line detunătura trâznetulut s’a audit eclatâud cu t6tă tăria el la depar tare îu partea de apus şi puţin spre tnia-dă-n6pte, fără a şti unde a produs lovirea.
£
Haiducie
In plasa Amâradia, judeţul Dolj, e-xistă de mal multă vreme o bandă de hoţi, având în fruntea sea pe un ore-care Enache Otoiu.
încă de prin iarna trecuta, sub-prefec-tul plasei respective urmărise pe acel hoţ în t6te partiie; în zadar insâ, botul luându-şl măsurile pentru a se ascunde.
Mal târzia însft, după ce încercările d’a ’l prinde fiind zadarnice mal slăbise căutarea lui şi mal ales dnpâ ce subprefectul fusese mutat, hoţul Enache Otoiu reapăru îu localitatea Valea Boului, unde se afla înainte. Pădurile de la Fratoştiţa şi jânâ la Işalniţa sunt locurile unde pradă în tută voia Otoiu şi tovărăşii sâl.
Lhmea se plânge necontenit în potri-vâ-i. Nimeni însă din partea administraţiei, nu se mişcă. Nimeni. Ba ceva mal mult, prefectul Mavrodol mergând în inspecţie electorală prin judeţ şi aflând de acel hoţ s’a ferit de a trece prin localităţile bântuite de Otoiu.
BANDITUL ROCHINI
Mercurea trecută a avut loc la Sartena (Corsica) executarea lui Rochini, un bandit corsican.
familii de cât un Rochini şi un Taffini.
Rochini, jura sâ stârpâsca familia Taffini şi aşa făcu. Iarna Rochini se cobora de la munte, la câmp, se culcă prin grote, altă dată în casa vre-unul ţăran, furişându-se ast-fel de urmărirea poterel. Intr’o «Jf Rochini ucise un jandarm ; în altă <)l primi un glonte In mâna drâpta.
Aceste lucruri sunt nimica; crima pentru care a fost condamnat mal mult este urinatorea :
Vara, Rochini se ducea la munte, la aer curat şi slătea când ici când colea ; nici o dată nu dormea de douâ ori în-acelaşt loc.
Intr’o <Ji, din întâmplare, întâlni o fată forte frumâsâ, de vre-o şâse-spre-ijece ani, care pâscea caprele pe munte.
Fata se numea lulia, şi acasă desmer-dând-o 11 ijicea Yu. Banditul cum o vâiju îi plăcu grozav şi din acea <Ji nu o mal lăsă, o urmări pretutindeni, şi o rugă sâ mergâ cu el. Fata îrisâ îi respunse câ nu pote părăsi casa pârintâscă. Prietenele el observară că Rochini se ţine de ea şi ’l diceau :
—	0! Yu ! Yu! râU al sâ păţeşti...
Yu nu voi sâ le asculte şi se ducea
la pâdtire cu caprele în fie-care d*- In-tr’o <)i însă se întârse acasă palidă. Banditul o întâlnise, şl ’l disese:
—	Gândeşte-te... dacă nu voeştl sâ fii a mea, te ucid !...
Fata spuse mamei ei:
—	Mâritâ-inâ... dacă banditul mft va ucide, sâ am cel puţin cine sâ ini; res- ; bune.
Sărmana mamă speriată, alergă înlr’un sat vecin ca sâ gâsâscâ vr’un băiat sâ dea fata după el.
După câte-va di]e, banditul o întâlni şi ’l dise :
—	El! Te-al hotârît sâ vil după mine ori nu ?
Yu, cu mult sânge rece îî respunse :
—	Da... m'am hotârît.
—	El! mergi cu mine ?
—	Nu !
Banditul făcu câţl-va paşi îndărît şi puse puşca la ochi :
—	Daca e aşa, atunci mori ! dise el.
—	Ah ! strigă Yu... al curagiu sâ faci acâsta !
Banditul, drept răspuns, puse puşca din nou la ochi, şi dădu foc ; Yu cădu jos. Banditul se apropia de ea, şi vâdând că n’a murit. încă, descărca un pistol în urechea eî...
O CATASTROFA
Doi-spre-dece morţi, mal mulţi rânlţl
0 teribila catastrofa, datorită unor împrejurări ce nu se puteau prevedea s’a produs In nâptea de Marţi spre Mercurl, pe la douâ ore, pe linia Paris-Lion-Me-diterana, la zece kilometri mal sus la Dijon.
Nu se ştie din ce cauză trenul No. 1 j plecat de la Paris la nouâ ore jum. de-raliâ între staţiunile Mălin şi Velars, a-prope de viaducul Combe-Fochâre.
Vagdnele erau aruncate la drâpta şi la stânpa, şi împedecau circulaţia.
Conductorul trenului încercă sâ fluâra cu fluerul maşinel ca sâ dea semnatul ; în zadar, nu putu face nimica.
Pericolul era prin urmare iminent.
Acceleratul No. 276 trebuia sâ sosâacă din Modana. Principalul era sâ se prevină catastrofa.
Maşinistul lasă maşina şi eşi înaintea trenului ce venea, ca sâ’l vestâscă sâ
oprâscâ trenul.
Acest tren mergea însă aşa de repede în cât nici un semnalt n’a fost nici vă-dut nici audit. D’odatâ se produse o lovitură teribilă. AprOpe în acelaşi moment strigăte sfâşiatâre se audeau în t6tc părţile.
Locomotiva trenului ce venea din Modana se lovise de maşina trenului No. 11.
Lovitura a fost aşa de puternica în cât cele douâ maşini aU sărit una la drâpta şi alta la stânga căiel ferate. Va-gonele eraU o grămadă de ţândurl, acoperind o mulţime de nenorociţi călători.
E cu neputinţă a se descrie scena ce se presenta atunci. Cel cari rânuserăjeu viaţă, eşeaU de sub dărâmături şi din vagone, ţinânduse care de cap, care de mână, care de vre-un picior.
Unii aveau la cap răni îagrozitâre, alţii aveau mânele sau piciârele sfărâmate, j Se dădu alarma la staţiile vecine pentru a se da de ştire la Djon şi tţ se o-pri alte trenuri.
Abea pe la patru ore sosi primul tren din Dijon pentru a lua pe morţi şi răniţi.
Corespondentul din Parisf'al diarulu Indipendance helge, telefonează urmâto-rele ce le a autjit de la un călător ce era în trenul No. 276.
—	Eram într’un sleeping-car ; plecasem din Dijon şi adormisem, când d’odatâ o sguduiturâ puternică mâ aruncă jos de pe banca pe care stăteam, apoi aud o pârâiturâ grozavă. Zăpăcit, mă duc repede la fi.râsl.ra vagonului iu de mâ întâlnesc cu u» conductor.
—	Ce e ? întrebai eâ.
—	Nu e nimica, răspunse el. Liniş-teşte-te ; nu mai e nici un pericol.
îndată aud o şuerăturâ puternică, vaporii eşaU din maşina sfârmatâ. Mâ daU jos din vagon ; era întuneric grozav aşa câ abia puteam vedea pe unde merg. La o parte a căiel ferate zăresc o grămadă de sfărmâturî; d’acolo eşaU strigăte şi vaete.
BE9
FOITA UIARULUI ^TELEGRAFUL,
(59)
MOŞTENIREA
PARTEA A P,ATRA
—	Se dice, zise; Renâ că balul de la Opera e interesant prin acea că vine lume aleasă...
—	Aşa e, zise Jarier... Dace noi vom fi intri^âţi de cine-va astâ-seară de sigur c$t vom fi de...
Jarier nu sfârşi frasa.
Un normand se aşeză în faţa lui şi Ioviţidu-1 cu mâna peste umâr zise :
—	Bună seara d-le avocat, nu cum-va ai venit aci sperând câ vel pune mâna pe vre-un proces.
Jarier râmase cu gura cascatâ un moment; cu tote aceste avu atâta presenţa de spirit în cât respunse :
—	De ce nu, mal ales că sunt normand! p’aci.
Renâ Denoirac începu a râde.
—	Aşa e câ eşti intrigat, zise internul şi încă la sfârşitut veacului al XIX şi la bal la Operă.
—	De ce nu doctore ? reluă normandul care era la braţ cu doica pe care o cunoştem deja... Uite, aş voi sâ ştiu pentru ce al venit aci...
—	Ca sâ perd timpul... ca şi d-ta...
—	Tocmai aci ţi-al găsit !.,.
—	Al dracului e normandul, cine sâ fie 6re acest individ ? zise Jarier.
Acesta fu intrigat şi mal tare, când normandul zise :
—	Daca ar afla Ia St-Germain despre aceasta
Audind aceste, Jarier remase ca trăsnit; normandul şi doica se perdurâ în mulţime.
—	Al audit ce a spus ? intrebâ luliu pe amicul Iul.
—	A vorbit de St-Germaic...
—	Ba.. el ştie că cumiscem pe cele
douâ domnişdre... ştie multe despre noi.. Cine dracul se fie a,cei individ !..
In acest moment cei doi tineri fură înconjuraţi de cele patru paiaţe cari începură sâ strige :
—	Spitalul Caritatea !
—	Palatul Justiţiei !
—	St-.Germain !
—	Tăcere şi mister !
îndată cele patru paiaţe dispărură. Cei doul tineri erau plictisiţi, prea mult ÎI intrigau măştile.
—	De ce am fi supăraţi, disc Renâ ; nu e de cât un om în acâslâ lume. care sâ ştie secretele ndstre...
—	Şi acesta e Brouveuil.
—	Da...
—	Mâ gândeam şi eu la acesta... Dar cele patru paiaţe ?
—	Nişte agenţi d’al lui, pe cari T-a pus sâ ne tachineze... Fii sigur câ păia-ţele nu ştia nimica, au repetat ce le-a spus el.
—	De sigir câ e aşa. In ortce cas sâ ne du'-em mâne la Brouveuil ca sâ ne asigurăm dacă e el, dacă nu cum-va T vom mal întâlni... SâT căutăm!
Câutarâ în tâte părţile şi nuT găsiră. Era târjiu şi începu sâ le fie fUme,
Eşind din teatru intrară într’un restaurant la modă. Din întâmplare intrară
într’un restaurant unde se întâlniră mat târdiu cu normandul, doica şi cele patru paiaţe.
Cel doul tineri erau în camera, care stăpânul dicea câ e ocupată, când o paiaţă arvoni camera pentru cele şese per-sone.
Cel doul tineri porunciră, douâ duzini de stridii, câte o friptură, o butelie de St.-Julien, şi o jumâtate butelie de şampanie.
—	Nu trebue sâ bem prea mult,
Rene.
—	De ce nu, respunse Jarier. D’acuma s’a sfârşit cu viâţa asta... trebue sâ ne gândim a fi mal aşedaţl, nu nebunatici ca până acuma.
—	Al puţină răbdare prietene. Am o presimţire câ nu mai avem mult şi ne vom îndeplini dorinţele.
—	Sâ dea D-zeU sâ fie aşa! strigă Jarier, luând un pahar şi turnând şampanie în el. In sănătatea ta ! strigă el.
—	In sănătatea ta ! strigă Renâ.r
Dupâ ce bâu, Rene reluă :
—	Elvipa şi Berta nipl 114 se gândesc ce s’a întâmplat astă-sârâ.
—	Nici sâ nu ştie J dise Julia, pu-nând paharul pe inasă.
Chelnerul aduse de mâncare. Sărmanul tuşea grozav.
—	Ascultă bâete, dise Renâ, al o bronchită ; trebue sâ te îngrijeşti, poţi să o păţeşti râtt.
—	D-vostră sunteţi doctor ?
—	Aprdpe, Sunt intern la spitalul Caritatea.
—	Mulţumim domnul meu de reco-mandaţie.
Chelnerul începu din nou a tuşi.
—	Al o bronchită sdravână, dise Renâ.
—	Am răcit prin coriddrele astea... Ştiţi cum trage p’aci.
—	Ia seina şi îngrijeşte-te ; trebue sâ stal vre-o opt dile în pat şi sâ urinez dupâ acestâ reţeţa.
Denoirac vorbind scâse o bucată de hârtie, scrise pe ea câte-va linii şi o dădu chelnerului, care nu ştia cum sâ mulţu-mâsca internului.
—	Ascultă d-le, di8e chelnerul, d-v6s-trâ diceţl că sunteţi intern la spitalul Caritatea. Nu vi s’a întâmplat sâ vedeţi ce am vâdut eu ?
—	Ce ? întrebă Renâ.
—	Ceva extraordinar.
—	Spune ce.
—	Aci... alături cu d-vUstră..
—	In canţera d’alâturî ?
—	Da.
—	El spune, ce al vâdut ? O vacă cu dopâ capete ? sâu un miel ou cinci pi-eiâre,
www.dacoromanica.ro
AUGUST 1888
Maşinile sunt aruncate la o parte ; din coptdre eşa încă o lumina roşie— spălăcită, care lumina acest tablou îngrozitor.
Lumea umbla în tote pârţilş, zăpăcită, speriata şi ţipând.
O R 1 M A
din
Comuna C&rjelarf, plawa Macin
Sunt acum vr’o trei sâptâmânl trecute de când, în mijlocul pâdurel pe drumul ce conduce de la comuna Cârjelarl la comuna Ortachiol, limita plăşilor Mâcin-Babadag s’a găsit acoperit cu un coş de trăsură cadavrul unul negustor ambulant de pesce, care după constatarea medico-legale şi dupâ alte cercetări, s’a stabilit câ fusese împuşcat în trecerea Iul pe a-colo, condus fiind de o căruia eu un cal. Asemenea dupe starea hainelor cu care era Îmbrăcat şi mal c;u stimă dupe posu-nare cari erau scbse afară s’a vGdut ca mobilul crimei a fost jefuirea la drum. Lucru curios înse, plumonul stâng care, la desecatia cadavrului s’a găsit distrus de împuşcătură şi care a produs rnortea aprOpe instantanee a victimei, nu conţinea de cât, o aşa numita .fultuială* cârpa încârcâturei de puşcă, fâra a esista cea mal mică urmă de glonte, alică sti* veri ce alt plumb, ceea-ce denota câ asasinul a trebuit s6 traga de la o distanţa ftirte mică cu o asemenea încărcătură.
1). Radu Mircesou administratorul plă-şel Macin, un tânăr inteligent şi plin de energie, fiind înstircinat de parchet cu anchetarea caşului şi descoperirea auto-torilor a şi pâşit îndată la locul crimei şi după nisce învestigatiuni făcute cu o deosebită tactică şi dibăcie ce ’l atrag un merit necontestat, a reuşit a descoperi şi a punti mâna pe actorii asasinatului cari ascunşi sub aparenta unor 6-menl morali şi cu ocupaţiunl recunoscute petreceatl în satul Cârjelarl nepăsători şi domnind de siguranţa câ nu vor fi descoperiţi nici o dată.
Aceşti autori al crimei sunt în număr de trei: unul numit Stan Briciu plugar, al doilea Goman Gheorghe Iosif şi al treilea Niţâ Ion Leocâ, ambii aceştia, gu-ardienî, la pădurile Statului şi domiciliaţi cu toţi în satul Cârjelarl. După mărturisirea chiar a unuia din el şi anume a Iul Coman Gheorghe Iosif, crima s’a comis în împrejurările urmâttire .
In dimintiţa dilel de 31 Iulie trecut, Goman G. Iosif este chemat de Stan Briciu, caruia ’l datora o suma de vre-o 16 lei, ’l cere datoria, şi vtidtind câ nu are s’o plâttiscă ’l arată victima care tocmai în acel moment trecea prin sat, şi’l îndemna la jefuire asigurându’l câ acel comerciant dispune de bani. Coman, fârâ esitare, merge la cumnatul sti*, Niţâ Ion Liocă, ’l descoperă hotărîrea lut la care acceptă şi acesta, si luând primul o puşcă, formă carabină, ce era încărcată numai cu iarbă în cantitate mare şi cu cârpa, iar al doilea o puşcă sistem vechia, umpluta cu alice de pasări, pornesc imediat prin locurile cele mai obscure şi ese înaintea negustorului, la o
I distanţă de vre-o oră de sat lângă drumul pe care el veduseră câ acel negustor plecase.
Aici ascunşi după nisce iufe lângâ drum, aşteptară prada care nelutenjiand de a sosi, Coman îndrepttizâ arma către el, îl viztizâ şi descâreând, victima neaşteptat îşi dete ultimul cuvînt de durere. Din causa detunâturel, calul se spe-
ria, resttirnâ trăsura şi acoperă cadavrul cu coşul ei.
Asasinii atunci trec drumul în curmeziş şi mergând în interiorul pădurel, se ascund la o distanţă de unde sti p6tâ autji ori-ce mişcare. Aşteptând vr’o 15 minute şi asigurându-se câ nu circulă nimeni prin apropiere de victima lor, se reîntorc la ea, ridică coşul căruţei pe care ’l daă într’o parte, şi ambii proced cu grabă la jefuire.
Găsesc asupra mortului 125 lei, lasă coşul trâsurei iarăşi dupe cum a fost a-supra cadavrului, şi ast-fel satisfăcuţi de prada lor, pornesc prin locurile cele mal neumblate, împart banii în pădure, se reîntorc la Cârjelarl, şi spre a face se dişparâ ori-ae bănuială contra lor, se duc la un sat numit Ganat-Calfa unde sed până stira, bând în cârciumă şi căutând a justifica presenţa lor acolo.
Victimă se numea Mihale Ion, era în etate de 28—30 ani, român Macedonen, plecat, se dice, din Brăila, şi stabilit de vr’o patru ani în oraşul Tulcea.
Autorii crimei împreună cu actele de constatare s’a* înaintat deja parchetului Tribunalului Tulcea.
Mesagerul Brăilei■
——«6»	* -> —
întâmplări din Capitală
Şarlatani. — In calea Moşilor, hotel Londra (hanul Citicâ) e o librărie cu firma la „Cortina*, tinutâ de un ovrei*. Acesta voind să ’şl desfacă marfa, la începutul anului şcolar trimise o mulţime de prospecte pe la sctilele primare, spunând câ vinde cărţile trebuinciose pentru scolâ cu preţ redus.
Vorbă sfe fie ! Lasă câ nu făcea nici o reducere la preţ, dâr şi înşelă pe copil dându-le alte cărţi numai ca să ’şl vîntjă marfa. J
Mal cjilele trecute un băiat se duse la acea librărie cu o listă de cărţi, — dată de profesor, — pentru clasa Il-a primară. Cinstitul negustor în loc sâ dea băiatului cărţile de pe listă îl dădu altele, aşa îl dădu o Geometrie de Melic, pentru gim-nasin, o Aritmetică şi Geografie, nu pentru clasa Il-a primară. Profesorul vti-dându-le, spuse băiatului s6 le dea înapoi şi sâ ia cărţile dupe lista ce i-o dăduse.
Ducându-se băiatul la librărie, cinstitul negustor ’l spuse că nu ptite se schimbe cărţile, sti* decâ le schimbă a-tucl pentru rest, — pentru că cărţile ce le dăduse băiatului eraQ mal scumpe, — să ia alte cărţi. Băiatul 11 spuse că n’are nevoie de alte cărţi; atunci ovreiul re-fusâ d’a le schimba.
Feriţi-ve, părinţi şi copil, de acest o-vrei şarlatan.
•
Furt.—Duminică, 28 ale curentei între orele 10 şi 11 pe când d. Dimitrie Ma-
nolescu din strada Batiştel No. 18, lipsea de acasă, soţia d-sele plecă de asemenea şi lăsă ca de obicei* cheia d’asupra uşel, loc pe care nu’l cunoşteau de cât amândoui soţii.
In intervalul acestei lipse, cine-va, care de stgur spionase mal de muli, se strecură în casă şi fură : Un ceas remontuar de aur cu două capace, purtând'No. 5490 5 avendîn faţă iniţialele M. D. şi o coronă
pe margine, fiind stricat la arcul de unde se înttirce ; o pereche cercel compuşi din doul icoşari şi ştise rubiele turceşti de aur; o pungă de ibrişim roşiu, avend într’o parte o cortină cu iniţiala M. gotic, în partea cea’l-altâ: *Suvenir, anul 1886, şi o ramură cu ştise crăci, cilicurl galbeni; o lulea nemţescă de porţelan cu ciubucul de os negru şi care se desface în trei bucăţi. Luleaua represintâ un peisagiu cu o pasăre ; o legătură de gât cu un ac de aur în formă de muscă ale cărei aripi este lucrate în pirozele albastre şi mărgăritar.
D. Dimitrie Manolescu a avisat secţia, care imediat a luat tote măsurile pentru a descoperi pe hoţ.
In acelaşi timp d. D. Manolescu dă o frumosă recompensă aceluia care va putea se descopere pe făptuitorul acestui furt.
D6r d. director al prefectureî care ştim câ e în vecinătate cu păgubaşul, de ce nu dă ordin sergentului postat la chioşcul d-s61e, d’a mal supraveghia şi pe acea stradă ? ori îl păzeşte numai coteţul cu găini.
Logodnă cu bătae.—0 logodnă s’a făcut Duminecă sera în strada Morfeu. Pe când timenii petrecea* intră în casă o bandă de soldaţi, setoşl de a petrece, S’a iscat certă şi apoi bătae. Răii de tot !
Sinucidere.—D. Mihalache, cârciuniarul din str. Schitu Mâgureanu No. 27, a voit să se sinucidă a<jt dimintiţâ, trăgându’şl un glonţ în piept.
Din nenorocire glonţul a deviat şi ptite... câ bietul om va scăpa cu vieţă de care a vrut si sc ape cu ori-ce preţ.
O mică rectificare.— Am vorbit într’un articolaş intitulat Funcţionarii lui Voi-nescu despre un tire-care Ilie Ghristescu. Am <US câ acest sergent-major ar fi avut de soţie pe o Polină factoriţâ.
Aflam acum că informaţia ntistră e greşită. D. Ilie Cristescu e un om căsătorit cu o femeie de trâbă şi n’are nimic a face cu Chvistescu amantul feme-ieî Polina.
Atât mai bine !
Dou-Caprice
C6dapisicel.—Da... prietene., ’i-atâiat..
—	Ce?
—	Coda !
—- Aşi... acel om trebue se fie un original.
—	Cam aşa.
— Ia spune’ml şi mie actistâ istorie.
— De ce nu !... Ştii că lumea e plină de originali. Insă sunt originali şi originali. Ştii câ Buffon nu scria un rând până ce nu se pudra, nu încingea sabia, şi nu. ’şi punea manşetele de dantelă. Crebillon din contră, îmbrăca hainele cele mal murdare şi scria stând în vârful unei scări. Mehul compunea, punând un cap de mort pe piano...
—	Bine... bine... dar coda ?
—	Ajung şi la codă. Faptul s’a întâmplat în America.
—	O ! atunci!...
—	Nu rîde. ’Ţi garantez autenticitatea până... la un punt.
Un mare industriaş american, care se ţine de devisa englesâ : ,timpul e bani* avea o pisică forte frumosă şi cu o codă lungă de tot. Pisica eşa din diu casă. De câte ori eşa, americanul îl deschidea uşa. lntr’o-di însă...
—	Ce?
—	...A observat că trebuia se tină mult uşa deschisă pentru ca să iasă pisica, cu codă cu tot. Atunci americanul ’şl făcu urmălorea socottilă : pisica ese d (jece ori afară, pentru fîe-care dată j trebue sâ ţi* uşa deschisă o minută. In- ' tr’un an acesta face cinci ijiile.
—	Grea muncă... Cinci (jile pe an numai pentru coda pisicei.
—	Ga se scape d’actistâ muncă tăia coaa pisicel. In urmă, într’o clipă, pisica eşa afară din casă.
—	Americanul trebue se fi fost un nebun, ca se facă acesta!...
—	Nu tocmai, prietene ; americanul era un om practic, iată tot ; dacă şi noi am fi tot aşa de înţelepţi ca el, am controla tote mişcările ntistre, am observa câ petrecem mal mult de jumătate de di spunând, sa* făcând prostii.
'«awa—gi rjateanar»	«rw. VKVHamxwt
ULTIMA ORA
(.Serviciul par. al ziarului Telegraful)
Loiidra, 10 Septembre.
Daily News semnalând recenta plecare a unor emigraţi bulgari din Odesa la Bucurescl, crede că el se spun probabil unul cuvânt de ordin al şefilor revulu-jionarl.
Paris, 1? Septembre.
Asasinul Sehumacher a fost executat dtmineaţa. El a arătat un mare curagi*.
Viena, 10 Septembre.
Impăratut Wilhelm va sosi la Viena la 4 Octombre .şi va descinde la castelul Schoenbrun.
Paris, 10 Septembre.
D. D. Garnoi şi Floquet a* plecat la Normandia. Li s’a făcut ovaţiunll
Sofia, 10 Septembre.
Principele pitică la Bazardjik. El va merge In urmă se asiste la marele manevre de la Ikliman.
Paris, 10 Septembre.
Ştirile din Afganistan anunţă câ răsculaţii înaintez* asupra Kabulului. Circulă ştirea câ Emirul e ftirte bolnav.
Pans, 10 Septembre.
Fiqaro asigură că comandantal Renard a descoperit în sfîrşit motorul care permite să se eârmescâ baltinele.
Viena, 10 Septembre.
Pricipele de Galles a sosit dimineţa. El a primit la 11 ore vizita Imptirâţulut şi la ameazi acea a Arhiducelui Rudolf.
Priucipele s’a dus la unu, îmbrăcat cu uniforma regimentului sâ* austriac, la palatul imperial spre a mulţumi împăratului pentru numirea sa ca şef de regiment, apoi a înapoiat vizita Arhiducelui Rudolf şi comitetul Kalnoky.
El va pleca mâine sără cu împăratul la Belovar, unde va asista la marile manevre.
Sofia, 10 Septembre.
Guvernul a autorizat convocarea Sfln-tului Sinod care n’a fost întrunit de doi ani.
Şedinţele vor începe la 13 Septembre.
Madrid, 10 Septembre.
Mal multe furtuni a* pustiit mal multe punte din Spania. Se semnaltizâ mari nenorociri.
Roma, 10 Septembre.
D. Elena, sub-secreiar de stat, a rostit la Arangi un discurs care constată câ provocarea la rupere i negocierilor comerciale cu Francia n’u pornit de la Italia şi care demonstra că răspunderea în-trtigă e a Franciei.
CASA DE SCIIIMli
NUD. MOR OE ANO
Strada Lipscani, Noua clădire a societăţel Dacia-liomânia numită „Pasagiul Dimitrie Ghika“, No 6
BUCUREŞTI
Cumptiră şi vinde efecte publice şl face orî-ce^sehimb de nionedl
Cursul pe Şiua de 30 August 1888
Renta Amortisabilâ.
» Rom. Perpetuă Obl. de Stat (Couv. Rur) »	»	(G. F. Rom.)
, Municipale 1883.
1884.
Scrisuri funciare Rural.
fuuc. Urbane laşi
50!0
b°\a
6*>l0
6°L
5°lo
5°l°
7»l„
5°l0
7°lo
6“l0
5°L
5°|q
Los. Crucea Roşie Italiană 10 fr. Obl. Casei Pens. 300 1.
» Sârbeşti cu prime Losurl Otomane cu prime » Basilica Dombau.
Aur contra argint să* bilete, Napoleoni contra lire. . , Florini Val. Austriacă .
Mărci Germane. . . .
Bancnote l rancese . .
Ruble Hârtie............
NB. Cursul este socotit în aur.
Bolele Sifilitice
Neputinţa Bărbăttiscă
Vindee.il după. cele nu! noul motode, ra-dical, fără aurore şi împedicare; după ox-j. perienţă de 18 ani. Specialist in bâtele lud mesei
ns
Cump.	Vând
96'/2	97;
99	100‘1
86	87 ,/2
107 Ş	108
97> ,2	98>u
t06>/2 !	107
94' 2	95'/*
84 V2	85'/*
47	50
30	32
235	245
78	82
45	48
19	22
0,75\	IV 2-/
20,0b	20,08
208	209
124*12	126
99 q2	100 L*
250	260
n aur.	
Strada Emigrat, No. 3, (în doaul şodlel mi-!
: litare intrarea din cal-» Victoriei prin str,:
; sf. Voevoijl ipe lini» Tram aiului*	A
t| Consultaţiuni de la 8 a. m. penă la 6 şira. : j Loc separat de aşteptare pentru fie-care. J
-<*—*♦»	<9 fi A*	*• — «■*»	p
IN S T IT U TU L
ENIU BALTEANU
CALEA MOŞILOR No. 138
Cursurile primar, gimnasial şi comercial ncep la 1 Septembre, der înscrierea elevilor se face de acum, mal ales a acelora ce vor se urmeze în gimnasiile statului. In acest pension se mal află vacante puţine locuri de interni.
C. G. PISTREANU
Advocat
Str. Speranţei, 28, Sub. Popa-Rusu
—	Cam aşa ceva; pentru mine acesta e ceva extraordinar.
—Spune îndată, ce ai vtidut, dise Renti câre începusâ se se plictisăscâ.
—	Spune, adaugă Juli*.
—	Ah! mă srtigâ mâscuţele d’alâturi, n’am timp.
Chelnerul eşi afară, apoi se Inttirse îndărăt, era* alte măşti cari venea* şi căuta* camrre particulare.
—	Ei, spune ce al vtidut aşa extraordinar, întrebă Denoirac.
—	Iată despre ce e vorba.
Alături sunt doue mâscute una, blondă şi alta brună.
—	Aştăptâ. Cea blondă, făcând o ţigară, am observat câ are numai patru degete la fie-care mână.
Mal iute ca fulgerul cel doi tineri se sculară de la masă, şi apucând pe chelner de guler, strigară :
—	Patru degete la fie care mână.
Chelnerul cre<)u câ are a face cu doi
nebuni şi rămase ca trăsnit. Cel doi tineri îngălbeniră şi se uitau speriaţi la chelner. Flăcări pare câ eşea* din ochii lor,
—	Nu vti-âm făcut nimica domnilor.,., lăsaţi-me }n pace, murmură chelnerul,
Piind-câ cei doi ţineri îl sguduia*, chelnerul începu să tuşăscă. Renti ’l lasă
făcând în acelaş. timp prietenului ştiu semn sti’l lase. Scăpând din mânele lor, chelnerul voi sâ fugă, Renti însti puse mâna pe el.
—	Ajutor! strigă nenorocitul.
Juli* Jarier ÎI puse mâna la gură.
—	Taci dobitocule ! strigă el. Ce cre<ji câ suntem nişte asasini.
Rene scotoci repede în buzunarul jachetei şi scoţând o sută lei îi dădu chelnerului.
—	Ţine, (Jise el... şi taci din gură. Stal jos şi ascultă ce’ţl vom spune.
Chelnerul, puse repede biletul în buzunar, apoi se aşeză pe un scaun, cu sfială.
—	Ascultă, (Jise Juli*, cu ori-ce preţ trebue sti vedem pe cele două femei, fără ca sti fim văzuţi de ele.
—	Mai ales pe cea cu patru degete ; e aşa ?
—	Tocmai.
—	Aide, sti le vedem...
Chelnerul stătu un moment la îndoială.
—	Mti rog, d-vostre sînteţl câsâroriţl ?
—	Nu.
—	Atunci acea femee nu q femeia
d-vdţstră.
Cel doi tineri îucepură a rîde,
—	Ftirte bine... înţelegeţi şi d-v6strâ ca n’aşi fi putut sti vi le artit, dacă vre-
una din ele ar fi fost femeia d-vtistră.,.. secretul profesional dictez* actista.
—Poţi sti ne arăţi pe acea femee ? întrebă Iuli*.
Chelnerul surise.
—	O! da.
El se sculă de pe scaun, se sui pe canapeaua ce era lângă perete şi apăsă cu degetul într’un loc pe care ’l cunoştea.
—	Stingeţi luminarea, (Jise el.
luli* stinse luminarea. Cei doui tineri vtiijurâ în perete o gaură ca de un ban.
—	Uitaţi-vti, (Jise chelnerul.
Cei dom tineri se repeziră spre gaură, voia* sti se uite amândoul d’odatâ. Iuli* fiind mai puţin emoţionat lăsă pe Renti să se uite.
Abea puse ochiul la gaură şi Renti se retrase îndărăt picând :
—	E el!
—	El ! murmură chelnerul, domnii ăştia se vede că sunt nebuni.
Iuli* se uită şi el pe gaură.
—	Da... da... e el... Am pus mâna pe dânsul.
—	Băete, <^ise Rene, astupă gaura şi aprinde lumânarea...
Chelnerul astupă gaura şi aprinse un chibrit, nu d’al regiei, pentru că nu se stinse.
—	Acuma, dise Renti, dute şi ada un agent poliţienesc.
Chelnerul se uită curios la el.
—	Pentru ce ?
—	Ca sti aresteze pe femeia cu patru degete.
—	Pe femee... Dtir pentru ce al <U3 ' e el!
—	Pentru câ e bărbat.
—	Un bărbat!
—	Da.
—	Decâ e bărbat, atunci nu e femee.
—	Fârâ îndoială.
Renti şi Iuli* începură sti rîză ; chelnerul era aşa de zăpăcit îr cât uitase de boia Iul.
—- Ascultă băete, fă ce’ţi spunem noi. Acea femee e nu numai un bărbat, der un făctitor de rele din cel mal îndrăciţi ; ’l căutam de mult timp, dute şi adă un a-gent al poliţiei.
In momentul când chelnerul voi sti iasă din cameră, un strigăt îngrozitor eşi din camera în care se afla* cele douti femei.
Iată ce se întîmplase :
După ce normandul, doica şi paiaţele mâncarâ şi bâurâ bine, normandul dise :
—	Ne-am pus la cale, sti lucrăm a-cuma.
Paiţa care era de strajă se apropia dicând :
—	Grâbiţi-vti, pentru câ cele douti femei voesc sti plece.
—	Aide! strigă normandul, unnaţi-mti!
Eşirâ cu toţii în coridor.
Normandul ajungând în faţa camerei
în care era* cele douti mâscuţe, cercă se vadă decâ uşa e închisă cu cheia şi vti-dând câ nu, o deschise şi intră repede.
—	E ocupată camera! strigă una din femeel. Ce voiţi ?
—	Sti te ducem la închisore, domnule Oscar Binat.
Audind aceste cuvinte, Binat ridică fusta în sus şi se repedi cu capul drept în burta normandului, acesta însă se dădu la o parte şi lovitura o primi doica, care setise un strigăt.
—	Miserabile 1 strigă ea ; nu ’ţl-e d’a-juns că me-ai prădat, voe.ştî sti mti şi ucidl 1
Douti paiaţe puse mâna pe Oscar, pe când cea’l-altâ femeie câdu leşinată pe canapea.
—	A! sunt prins, strigă Oscar Bina*.
Apoi uitându-se la doica :
—	Iucart ! strigă el. Iu al adus p’a-ceşti omeni ca sti mti aresteze. Fii sigur că nu te voi* uita.
Serafim voi sti se arunce asupra lui Oscar, o paiaţa ’l opri.
—	Miserabilul! strigă Serafim, m’a prâ dat şi acuma mti ameninţă.
(
www.dacoromanica.ro

TELEGRAFIA - 1?, AUGUST 1R88
i
Renumita CâvturăvGsă
IULIA POLONI ZA
S'a mutat în dosul Palatului Regal
| La finele Sîradeî Brătianu, No. 51, (în col{)
Lingă grajdurile Palatului Regal
Ghiceşte viitorul, pre-' sentul şi trecutul, p<5te dcs-|| coperi şi pagube, furturi,
| judecăţi, ori ce secrete as-| cunse la cari se interesdziT cine-va. Cine aduce semne Jj pote afla lucruri ascunse comori, etc.
DAVIO ADAN1A
Agent de Publicitate Str. Sft. Ion Nou No. 33.
Vis-a-vis de Legaţiunea Italiană. Primeşte anunciurl, inserţie şi reclame pentru (Ţarul nostru, şi pentru or care I t diar din ţerâ şi străinătate.


„BAZAR DE ENGUTERA"
1 eo					co
1 | ’jc	Sub semnatul, am oitore a anunţ;» pe Onor. clientela	o
J2	inea atât din capitală cât şi din provincie, că cu oca-	O
H C/3	si unea tarifului autonom, am deschis aci ln ţ&ră	-w cn Zj
i'i	0 mu FABRICA OF. II.UINK	rT C|
K	PENTRU	O" H ~n î j o un
bJ & h cu	pARBATI Â'l BAETI	1 bd
	ln care confecţionez haine, după Ultimele Jurnale,	-1 Oî <2-0
«■3	din stofele cele mal bune ale Europe!.	CO H
O	Asemenea mal putem efectua si orî-ce Comande, în	CP SXJ
o	timp de 24 ore de dre-ce posedăm un mare deposit de	
co	stofe fine din cele maî renumite fabrici.	co
Sper că Onor. Publio pi clientela mea, mă va onora cu visitei9 d.ior, spre şi sunt signr că va fi pe deplin satisfăcuţi.
a se convinge de marfa confecţionată aci în ţ6r£,
Cu stima, H. LEIBOVICZ.
TOMA ŢACIU
ln Noul Palat DaciaLBomania-No. 4. — Strada Lipscani. No. 4.
BUCUR ESCî
Cursul pe diua de 26 August 1888
50/'o Rentă Amortisabile. . 5“/0 Rentă Rom. Perpetuă. . b°/o Obligaţii de Stat. .	.
6°/o	, G.F.R. Rfegal.
59/0	» Municip. vechi
IO0/o R .» Casa Pens. 3001. 5o/o Srisurl funciare Rural. /l,/o	.
5%	.	»	Urban.
67o	.
7°/o	.
6%	»	,	de laşi
Impr. cu prime Bucur. 201. b. J Los. Crucea Roşie italiane. j Acţ. Bancet Naţ. Rom. 500 f. Soc. Rom. Constr. 500 I. jSoc. l)acia-Rom. 200 1. . Soc. Cr. Roşie Austriacă. 3°/« Cos. Imp. Sărbesc .
DIVERSE Aur contra Argint. .	.
,	, Bilete de bancă
I Florin Wal. Austr. . . Mărci Germane.... Bancnote francese. .	.
j Ruble de hărtie. .	.	.
Cump.	Vâuil.
96,/*	97,/*
93 tp	94 b*
100 |	101
8fi	87
230—	236-
97 U4	98
107	108 —
94i/2	95,/*
100-	101
106	107
84,12	85 /s
38—	42 -
26—	30 -
l 3U	1
«	c
205-	207—
123—	125—
100—	101-
245—	255-
APĂ MINERALĂ NATURALA St. GALMIER
@6 nu uitaţi îs. cere Sursa IN O K. 1 „
Sursa Ndel. Apele .icestei noul surse trebue plasata în prjimul rang din clasa gazoselor, fiind bogată în acid carbonic natural, ţi care se bucură de reputaSnuea sa ca cea mai bună pentru sto-inach fiind digestivă, temperantă şi apărativi, ast-fel că combate cu energie apele cunoscute pană acum ale Borzecnhu şi Gie.ssUubler. Acostă apă esceleută este forte bună de a o întrebuinţa Ia masă lo băut cu vin seft cu siropuri în locul Borsecului, fiind recomandată de medici chiar şi la bolnavi pentru facilitatea ei digestivă şi recoritdre.
Apa din Sursa Ndel se găseşte la principalele magasine de coloniale, farmacii, droguerii şi la ,oţl vîinjătnrii de ape minerale. Ou preţuri fdrte convenabile.
In Bucuresci la M. Economu et Comp.	In Ploiescl la Fraţii I. şi Th. Christoscu.
In Ploiesci la N. Petrescn et Comp.	In Brăila la Petru şi Gheorghiadi.
Depoul general pentru t.<5tă Român ir şi ţirile limitrofe, a ae adresa la d.
(31.)	S. STERI ANO, Galaţi.
0 IAMA t« ATÂ
şi de
recomandă produsele sele pentru EXPORT cu preţurile cele maî avuntagiose. Ofertele se se adreseze : D-lui Robert Exner, Agenţie de Anunciurl, la Warns-dorf (Bohemia), adăugându-se pe plic cuvântul : Zwirn.
Nasturi de Aţa

Singurul Deposit de
pentru
englesă
Sfew. .
ţşăsţt;
fiţi y
:>y-;
%ilp
—IUI.
din prima fabrică
Tomas Fleming Son 40°
cu preţ rî şi condiţiuni ayantagiose
SE GĂSEŞTE LA:
I. Schwartz str. Decebal 6
MALADIE ic EL AM AM TafeercnlosS, Astbmn, Catarhol ie Broncluîăj
(BRONCHITIS)
Persdnelc care sufer de sus numitele bdle, se pot adresa personal sau prin scris către A. L. Wilhelin, Strada Isvor No. 29, etagiul 1.
Asemenea şi în caşuri de mare slăbiciune la copii mici de ţîţă.	(»)
F A B R I A

77

De SOB j; MeMiier şi Mâ$ NE de BDCATAB1E ADOLF SALOMON
Cea mai practicii şi economică sistemă de încăl-dire. Căldura şi arderea pot fi regulate în inod perfect. Focul*se pote întreţine în permanenţă (iile şi săptămâni întregi. Ca combustibil se pdt3 întrebuiţa cok, lemne, ligorită, cărbuni de piatră şi coceni de porumb.
VENTILAŢIA ODĂILOR
Maşinele de bucate sunt de sistema cea mal perfecţionată. Durabile, practice şi cu o economie mare în combustibil. Se pdte arde cok, lemne, cărbuni de piatră, etc.
CEREŢI BROŞURI ILUSTRATE CARI SE TRIMIT,GRATIS

Moşă diplomată din Streinătate
seni
MAX FISGHER
GAI.ATZ, Strada Mare, No. 29.
BUCURESCI, la d. A. L. PATIN, Magasin de Instrumente şi Note Musieale, Calea Victoriei No. 6 (Palatul Dacia-România!
Mare depoeit de renumite fabricate. Construcţiune americană încrucişate.
Preţurile convenabile. înlesnire la plată
închiriere de Pianine
0-do.
MAGâSIM DS
ÎNCĂLŢĂMINTE
ŞI
EN GROS - EN DETAIL
Recomand Ouo-, Public Bucareştinti şl nnmnrdseî mele cllcntelr-, că magasinnl meii din
CALEA MOŞILOR No. 8
o
este tot-d’a-una blue asortat cn tdte fe. tarile de încălţăminte pentru Bărbaţi, Dame şi Oopil
de o soliditate garantată şi preţuri avan* tugiăse. Recomand asemenea d-lor Corner* dinţi din provincii că Magasinul med este tot-d’a-uua bine asortat cu tdte felurile de încălţăminte grdse şi subţire, asemenea
OXSDvtB ST GUTEITS
de Braşov fine, cu preţuri fdrte moderate-
Se mal găseşte tu magasinul meu tdte felurile da pielărie şi talpe, asemenea pe-tlcărie de talpă, toval şi iuft în cantităţi mari, preţuri fdrte moderate.
Adnc la’cunoscinţa onor. mele clientele eă am mai deschis nu magasin de încălţăminte an gro tot în Calea Moşilor No- 5-Cu stimă
ILIE ALECSANDRESCU
Cate* Moşilor No. 8.

ifilt y
- WMsSm
FARMACISTUL

* 'li! TURŢU regal 13
ii Q

________________________________Baa-A’ar -nJ. ii KS^S^^^SRxmsSSiI^SSsas.SSS
r.r.	if.î-M-MJJ'. ^AA£4\.IV£JSJ5JLS*,
lAliUMi tii aSs ■'.»	e " i II- 3	* ini» li «Rafitil&lAag Ut - :+u*	r+jViV^T>■	■■ * f-yt,	. . ,»,!
FARMACIA O HR. AL.ESSANDRIU ROMÂNĂ

SUSURUL
Dintre t6te preparatele de gudron care a obţinut o j repututie netăgĂduită in faţa d-lor doctori şi clienţi! ce f a# consf.ifăt foldse surprin^tore e
GUDRONUL ALESSANDRIU
o»re *e tutreSujinţerâ cu succes contra durerel de piept,
1 tiwt proveniţi în urma guturaiului, iritaţiunl ale peptuluî •st:nu, catar al băşice! udului.—Lipsei de poftă de mâncare, etc—Cu o lingură din «cest Gudrou pus într’o jg litra de apă formezi ape de Păcură, care se pote da cu IS mult succes la copil contra bdlelor mal sus indicate, ţS Penlru adulţi se iea o lingură de Gudron în apă sa ht charată safi lapte dulce 2—3 ori pe di, 2 lei fl.	(*
’i
îî'.’TJF.. A
Emplastnre gudronat dis Pauvro Horatno (Alegsandritx).—Contra durerilor Reumatismale, a încheieturilor, mijlocului, durerilor de piept, spate şi alte junghiuri, 1 led ruloul.
Pastile Gnmbse-Codcin-Tolu (Alessandriu).—
Superioritatea acestor medicamente în ma’adiele de piept este recunoscută de tdte celebrităţile medicale. Aceste pastile tn urma esaminăril ce li s’au făcut s'au aprobat de onor. consilia medical superior, 1 led 50 bani eniia.
A V X S
Preparaţiunea acestui vin, care pentru mine a devenit I un cult e adesea denaturat de unii colegi cari găsesc de j csviiuţă a debita altr preparaţiunî în locul acestui rin, J dt aceia atrag atenţiunea onor. public a nu primi de cât 1
fiactfne originale
VINUL COPIILOR
PREPARAT DB
CKR. ALESS As.ISnDPH.XT
Farmacistul Curţii Regate Etatea cea fragedă a copiilor ’l face a se îmbolnivi uşor pentru a preîntempkia maladiile se recomandă acest vin tuturor copiilor de la etatea de 6 luni ln sus; tinerelor fete le ajută la buna desyoltare a corpului, mtă-reşce ose'e şi dă putere muşchilor.—Modul întrebuinţări!; a se vedr-ji instrucţiunea ce însoţesce fie-ee sticlă. Prutul B h*L
Capsule elastice ou ulei de Kioina (Aiessan-
driu).—O dosă, cutia a 4 capsule 1 leu, a (ţ capsule l leu şi 25 ban!, a 8 capsule I lefi şi 50 bani.
£inapismul Ales s an driu, muştar în foi. —
Acostă preparaţiune esperimentată de autorităţile noslre medicale şi profesori la facultate a constatat că fiind su peridre tuturor celor-i-alte preparaţiunî strdiDe şi chiar celui de Rigollot. Cutia I lefi 50 hani.
^ I uralgMc şi
&
| _ ‘	’	.1 fea
\grenele cele mai I X impoueră■	^

Capsule oleo-balsamioa-sautaline (Ales-sandriu).—Remediu sigur contra maladiilor secrete (scursdre, aculament) la bărbaţi, 6e în stare prds* p5tă, safi or!-cât de învechită, se vindecă prin întrebuinţarea unei cutii ce conţine 100 capsule, combinate ast-fel pentru un tratament de vindecare complectă.— Modul întrebuinţării şi dieta prescrisă a se vedea instrucţiunea ce însoţesce fie-care cutie.—Preţul unei cutii 6 le!.
A se observa pe capacul cutiei semnătura, coldre roşie, şi a nu v5 debita alte capsule de a cărora eficacitate nu se garantez*. Se trimite ^contra mandat, postai în or!-ce localitate.
/ ,	. ' Vindec i ’
/ ilj crâmpeie de ___ fţ stomach, pelpi-\ 'teţiile,colicebe-\ petice, Tir si- ) Şjţ-turl nerrâ- / se, etc. ^
DE VîMDARE LA PRINCIPALELE FARMACII DIN TDK A.
•	_______ 1
ie localităţile uncie nu se găsesc aceste preparate cererile ed se facă la Farmacia Română Bacartaoi fi centra mandat postai espediez tn tri-ce localitate

CALEA VICTORIEI 77, BUCURFSCI, (CISMEUA ROŞIE)
Se p$te câştiga într’o ti 300,000 FRANCI
Cumpărând bilete d’ale MARE! LOTERII TURCEŞTf
A 112-a tragere va avea loc la 30 Septembre 18^8.
Plata câştigurilor e garantată de guvernul imperial Otoman.
Tabloul Primelor s
1 mare lot de 1 lot de 1 lot de 1 lot de 1 lot de 1 lot de 1 lot de 1 lot de 1 lot de 1 ’ot de 12 loturi de 28 loturi de
500 loturi de
oăO loturi
300.000	fr
25.000	,
10.000	, 10,000 ,
2,000 , 2,000 , 2,000 » 2,000 , 2,000 , 2,000 , 1,250 . 1,000 fr.Se-400 , Total
. 300,000 fr
25.000	,
10.000	, 10,000 ,
2,000 , 2,000 . 2,000 . 2,000 „
2.000
2.000	.
15,000 ,
care 28,000 ,
200000 .
600,000 fr.
PREŢUL BILETELOR 1 Bilet	.	. . ,	6	fr.
5 Bilete	....	24	»
25 Bilete	...	118	,
100 Bilete..	. . ,	465	,
A
Lista oficială a tragere!, va fi trimisa imediat fie-eâruî cumpărător, după tragerea ce va avea loc irevocabil la 30 Septembre 88.
B
Câştigătorul va fi însciin(at prin depeşă In diua tragerel.
C
Tragerea va avea loc la Constanti-nopol, tn palatul Imperial al moneta-riel.
D
Pentru cumpărarea biletelor, a se adresa trimiţând banii în mandat poştal, cec, s’aă scrisOre de valâre la ‘directorul Gomptuarului Comercial, grande ,-ue de T6ke, No. 557,.
Constanţi nopole. (14)	(Turquie)
*TELEQRăPHUL» Stt*d» RlHoarl, Ne, 20.
www.dacoromanica.ro
Anul XIX. No. 4840. (Seria II. No. 1).
EXEMPLARUL 10 BANI.
Joii, 1 Septembre J888,
abonamente
l	Pentru Capitală :
Pentru un an.....Le!	24
, ş£se lunî ....	»	12
> trei lunî......	»	7
Pentru Districte :
Pentru m an .................. >	30
» şdse lunî	.	»	15
» trei lunî................»	8
Pentru Româniî din alte state, ca pentru districte.
Pentru Streinătate :
Pentru un an	In aur leî 40
> ş<5se lunî . ,	»	»	26
» trei mnî .	.	»	*	10
Abonamentele ie f«< la I 51 15 ale fie-eărel hal.
UN NUMERVECHI 2j BANI
Abonamentele se plătesc înainte
lEdâţia, d.e d-imia^oţâ,
ANUNC1URI ŞI RECLAME
Anunciurî pe pag. IV linia 25 bani.
Reclame pe pag III linia, . i leu »	»	II	» . . 3 lei
>	»	I	» .	5 leî
Pentru Inserţii şi Reclame Redacţia nu e responsabilă.
Epistole nefrancate se refusă, articole nepublicate se ard.
In Streinătate a se adresa:
Francia, Ha vas, Laffitteet C-nie, place de la Bourse, Paris.
Englitcra, Eugfene Michoud, 81 Fleet Street, E. C. London.
Austria, Haasenstein et Vogler 2, Wien Rudolf Mosse Zeilerstaette, Wiene.
Ungaria, D. Monte Wiest, în Budapesta Servitenplatz.
Abonamentele se plătesc înainte
Redacţiunea, Strada Lipseam, 96
DIRECTOR POLITIC: ION G. BIBICESCU
Administraţiunea, Strada Lipscani, 96
Un număr de bărbaţi, cei mai mulţi tineri: comercianţi, industriaşi, proprietari, avocaţi, profesori, medici, publiniştî, într’unindu-se în giurul Telegrafului, m’au însărcinat a espune ideile pentru care vom lucra, prin-cipiele ce vom propaga şi scopurile ce urmărim.
Espunerea va fi scurtă, pentru că ne ferim d’a cădea în păcatul celor ce făgăduesc mal mult de cât pot ţine, de cât pot face
Suntem liberali convinşi; fii ai poporului si onorîndu-ne a fi din popor, sângele ce avem în vine e garanţia statorniciei nbstre în credinţele liberale şi democratice.
De rele multe suferă ţara.
Noi, ca toţi Româniî buni, dorim, voim înlăturarea lor.
Cităm câte-va esemple:
Una, la noi, e legea, — alta practica.
Egalitatea ’naintea legilor—vis; ea stă scrisă în constituţiune, dar numai acolo este; în obiceiurile autorităţilor nostre mal de tot felul şi chiar în procedimentele şi apucăturile celor mai luminaţi dintre noi n’o găsim şi mai că n’am găsi-o nică-iurî pe pământul românesc, dacă cum-va ar peri din lege.
Drepturi cetăţeneşti ? Mofturi, pentru cei ce Sunt la putere; putinţă de câştigat ceva pentru cel imorali şi forme netrebnice pentru cel mal mulţi.
Puţini numai îşi sciţi, îşi înţeleg şi-şi esercită drepturile.
Negru e tabloul, dar adevărat. Astfel de stări anormale pregătesc unei ţări decepţiunî, dureri şi p6te chiar peirea.
Voim ca legea să fie lege, una şi aceeaşi pentru toţi.
Vom lupta dar din tote puterile pentru drepturile înscrise în constituţiune, lovind fără cruţare, pe oricine — fie din orî-ce partidă — care ar încerca să le atingă, să le falsifice sad ar permite a se falsifica.
Vom lupta pentru ca aceste drepturi să pătrundă în consciinţa şi în obiceiurile fie-cărul cetăţean, ca ele să devină patrimonii comun şi astfel—prin esercitarea lor ccnscientă şi de către toţi—ţara să capete fo-16sele materiale şi morale ce ele pot aduce, ăr pe de altă parte poporul, care atunci le va preţui, să devină apărătorul lor contra ori-cul.
Intr’un cuvînt, ne vom folosi de drepturile ce avem, pentru a le întări şi desvoîta, precum şi pentru a dobândi ce mal lipsesce.
Ştim că drepturile, politice, întru cât sunt orecum un privilegii, să transformă fatal în privilegie economice.
Vom lupta deci pentru lărgirea cercului electoral, căutând a dovedi că folosul pentru ţâră va fi cu atât. mal mare cu cât mal mică fi-va o-•şebirea între ţara reală şi ţara legală.
Sistema impositelor nostre înfăţişează cele mal vădite şi mal stri-gătore nedreptăţi.
Intr’adever, proprietarul mare sai mic, de casă sau de moşiă, e îndatorat a plăti atât la sută din venitul sei anual;
Comerciantul plătesce patentă;
Funcţionarul chiar dă 5° Io asupra lefei saie.
Numai deţinătorul de avere mobiliară e fără sarcine.
Averea luî, de şi mal sigură de cât orî-care alta, nu plătesce statului nici un imposit.
Dacă nu mal mult, cel puţin egalitate de sarcine ar trebui să fie între averea mobiliară cu cea imobiliară.
Cerem aceasta, ca îndrumare, spre introducerea imposituluî pe venit, pentru ca fie-care să contribuiască la sarcinele publice în proporţiunea venitului seu.
Sc61a, ca instituţiune de propăşire materială şi morală, are trebuinţă d’o organisare, care să ne dea mai mult de cât penă acum, cetăţeni destoinici d’a purta, cu succes, lupta vieţel în actualele condiţiuni ale societăţilor moderne.
Ne vom spune părerile şi în a-căstă privinţă, păreri isvorîte din-tr’un studiu amănunţit, îndelung şi conştiincios, inspirat de dorul ca şcoala să dea ţăreî rodele de care are nevoie şi pe care e în drept să le aştepte de la seblă.
Comuna, a cărei organisare administrativă tote partidele aii încer-cat’o a rămas tot desorganisată; legile ce sunt, factorii administrativi nu le înţeleg, nu le aplică şi totul merge în voia întâmplăreî, săii şi mai răii după inspiraţiunile puternicilor interesaţi.
Comuna fiind temelia statului, statul chiar suferă d’acăstă stare anormală, căreia nu i se va putea pune capăt de cât organisând comuna serios, făcănd’o să fie o şeblă pentru cetăţean, o ocrotire pentru cel slab, un folos pentru comunitate.
Ne vom da părerile şi în acăstă privinţă.
Gestiunile economice, agricole, industriale şi comerciale sunt la ordinea cjileî pretutindeni, ocupă şi merită să ocupe loc de căpeteniă în studiele învăţaţilor, în calculele 6-menilor de afaceri.
Vom consacra deci acestor studii multe coloane, căutând s’aducem contigentul nostru mai cu osebire în momentele grele ale transiţiunii de la starea de muncă esclusiv a-gricolă la starea mixtă, transiţiune ce a început a să face acum la noi.
In cercetările ce vom întreprinde, ne vom sili a face ca factorii activi în aceste ramure de muncă să fiă puşi în posiţiune d’a căpeta pe deplin consciinţa de ce fac şi mai cu osebire vom căuta a smulge şi cele din urmă rădăcini credinţei ce ah unii că statul ar putea şi ar trebui să rămână străin şi nepăsător, să pri-văscă, fără s’ajute, acăstă evoluţiune economică.
Părerea nostră este că statul, mal ales în actuala stare de transiţie, e dator să intervie sicur şi energic, spre a da capitalelor o indegetare, un îndemn spre utilisare industrială.
Credem mal mult: că e pentru stat o datorie de căpetenie d’a înlesni capitale eftine tuturor acestor ramure de muncă. Comerciul mal ales cel mare, îşi găseşce capitale la banca naţională; agricultorii îşi pot procura câte-ceva de la creditele agricole; industriaşii însă, vorbim de cei români sau de alţii din ţâră, sufer în deosebi de lipsa de capitale şi au trebuinţă de or-ganisarea grabnică a creditului industrial.
Dăcă voim industria, trebue să
voim şi acest mijloc, care e cel mai sigur pentru a ajuta înfiinţarea temeinică şi dăinuitore a industriei.
Trebuie asemenea să se înles-născă agriculturel mici şi mari, precum şi comerciului mic, capitale mal eftine şi cu cât mal puţine şi mal necostisitore formalităţi.
Lumea muncitore ne va atrage în deosebi atenţiunea.
Cestiunea stăreî ţăranului epusă a ordinea dilel prin sângele vărsat ’ără alegere, şi din sute de morminte pare a isbucni ruga : gândiţi-vă la netul muncitor, care nu cere de cât ca munca lui să-I dea ce să mănânce.
Noi ne-am gândit şi ne vom spune oărerile despre ce e de făcut.
Voim o soluţiune şi grabnică şi seriosă; dar o voim şi suntem siguri că se va dobândi prin pace şi bună învoire; căci pacea şi buna învoire sunt stări trebuitore neapărat propăşirel ori cărei ţări şi mai cu osebire statelor mici şi situate ca al nostru.
Glasul suferind al ţăranului ne-a oătruns inima, cum a pătruns-o tu-:or Românilor buni, şi nu noi vom lipsi a-i da mână de ajutor.
Cestiunea ensă, o repetăm, nu se va resolva nici prin turburărl, nici prin ameninţări, ci prin propagandă oacînică, prin convingere.
Muncitorul de la oraş, iarăşi mare băgare de seamă merită.
Căutăm, şi cu drept cuvânt, să înfiinţăm industria naţională. Până acum ănsă s’au scăpat din vedere două lucruri esenţiale: 1) că ne espu-nem a aduce în ţâră atâtea colonii străine câte fabrice mari să vor face şi 2) că de nu vom lua ore-care măsuri, lângă industria mare ce vom crea, va răsări fatal nedespărţitu-î fiţi din occident: proletariatul, ceea ce ar fi un mare rău.
Să luăm aminte şi mai cu sămă să luăm măsuri.
Ca Români, de Români suntem datori să ne îngrijim mai de aprdpe şi mai cu inimă.
Români sunt ănsă nu numai în regatul român; sunt Români în Au-stro-Ungaria; sunt în Basarabia, sunt în Macedonia, Serbia, Bulgaria, Istria!
Suntem peste 11 milione de Români aşedaţl mai toţi în mase compacte şi cei mai numeroşi chiar pe teritorie continue ca regatul român, suntem deci, prin număr, cel d’ân-tâi între popbrele mici orientale.
Acest fapt ne asigură, prin el Sn-suşl, un loc eminent, pe care datori suntem să ’l păstrăm, să ’l a-părăm.
Să nu uităm deci un singur moment că maioritatea poporului român duce greul jug al străinului, luptând straşnic spre a-şi păstra naţionalitatea, spre a-şî păstra limba, capitalul naţional al Românilor de pretutindeni.
Ne despart de toţi aceştia graniţele; dar ce pedeci putut-aii cândva pune inimelor iubitore nisce munţi ori nisce rîuri ?
Ne despart graniţele, dar ne apro-piă inimele : ne apropiă şi ne leagă interesele, aspiraţiunile.
Trebue dar să seim unii de alţii; să luptăm spre a stabili cel puţin unire şi solidaritate morală între toţi.
Românii din ţări străini de la noi aşteaptă, sunt în drept s’aştepte mân-
gâire, încurajeare, ajutor în lupta lor legată.
Şi noi datori suntem a le da totul cu mâna plină.
Pentru a popularisa acăstă datorie patriotică ne-am propus a da pe faţă suferinţele fraţilor noştrii din ţări străine; a i înregistra luptele lor şi a întreţine la noi cald şi viu interesul pentru dânşii, pentru binele, propăşirea şi fericirea lor.
încă un cuvânt, şi încheifi.
Onestitatea e principiti predominant în creditele nostre.
„Păcătoşiî“, cum prea nemerit îi numia Telegraful dilele trecute, păcătoşii din orî-ce partidă—şi sunt— în contra acestei primordiale datorii omenescl vor găsi în noi nu amici, nu sprijin, nu complesenţă, ci nici chiar milă.
Vom fi neînduraţî. Cangrena trebuie să dispară şi, pentru acest scop nici o asprime nu ne pare prea mare. Ferul roşu trebue purtat adânc.
In resumat, lucrarea nostră va fi peste tot fără mască, fără scopuri sad mijlbce ascunse.
I. G. Bibicescu
BUGURESCI, 31 AUGUS1 1888
Suntem adversarii conservatorilor, suntem inamicii retrogradilor nu pentru că partidul acestor omeni să compune din d-nii L. Catargi, general Florescu, Ressu sad Holban, ci pentru că principiele conservatbre le considerăm vătămătbre propăşirel nbstre pe calea progresului şi a ci-vilisaţiunei.
Suntem inamicii conservatorilor, nu pentru că considerăm partidul lor compus din omeni imorali, incapabili şi lipsiţi pe patriotism, ci pentru că părerea nostră este că a-cest partid venind la putere nu pote face de cât cel mai mare rău ţăreî.
Pentru ce?
Pentru că ştiut este, că activitatea bmenilor politici isvoresce din principiile pe care le ad. Iar principiile conservatbre fiind stăvilită re pentru progres, tot ce vor face conservatorii este menit neapărat a ne opri pe loc sad chiar a ne împinge îndărăt.
Altmintrelea nici că se p6te. Dovadă ne sunt credinţele şi aspiraţiunile conservatorilor.
Ce voiesc şi pentru ce luptă a-ceşti 6meni?
Voiesc şi luptă conservatorii pentru o stare de lucruri în care mulţimea să fie esploatatâ de puţinii, cari singuri să se bucure de tote avantagiele vieţei sociale; voesc şi luptă conservatorii pentru a popri mulţimea să se redice din pulberea în care zace, pentru ca acăstă mulţime să nu ia nici o dată parte la o viaţă mai largă şi mal deplină.
Acestea sunt principiile conservatele în teză generală.
Ca antiteza lor sunt principiile nostre.
Noi, liberali, naţionali, voim şi ne luptăm înainte de tote pentru, ca libertatea să fie pentru toţi de o potrivă, noi ţintim înainte de tote la ridicarea treptată a mulţimei care prin şirul lung al inichităţilor istorice a fost desmoscenită de tote drepturile politice, sociale şi economice; noi voim şi ne luptăm pentru ca mulţimea acăsta se ia din ce în ce mal di-
rect şi mai egal parte activă la tăte afacerile publice.
Acăsta este deosebire esenţială, care fiinţează între noi şi inamicii nostriî.
Nici o impăciuire, nici o alianţă, nici o coaliţiune, nimic, dar nimic comun între noi şi conservatorii nu pote să fie.
Suntem despărţiţi printr’un abis, pe care ’l pot trece numai renegaţii politici.
Atât noi cât şi conservatorii avem însă raţiunea netăgăduită de a fiinţă într’un regim parlamentar. Acăsta raţiune să intemeiază pe principiile, cari le susţinem fie-care. Pe aceste principii ne rezămâm reciproc, când fiind la putere căutăm să rea-lisăm tendinţele şi aspiraţiunile năs-tre; asemenea tot în principiile ce susţinem găsim tăria de a lupta, când suntem în oposiţie.
Principiele năstre isvoresc din natura lucrurilor, din evoluţiunea lentă, dar constantă, pe care o observăm studiind istoria civilisaţiu-nel moderne.
Principiele conservatăre sunt din contra resultatul luptei dintre interesele mulţimei şi interesele unei clase de ămenî, care să luptă pentru ea, pentru privilegiile săle, pentru concentrarea şi menţinerea în mâi-nele unul pumn de ămenî a avere! şi puterel unul stat.
Aceste sunt lămuriri pe cari datori suntem a le da, pentru ca în focul polemicelor şi a discuţiunilor ce necontenit vom avea, precum am avut cu adversarii noştri politici, să se ţie mal presus de tăte seamă că ceia ce ne desparte, ceia ce ne face duşmani neîmpăcaţi—nu sunt simpatiele sau antipatiile, nu sunt pasiunele, nu sunt cestiunî personale, ci tendinţele nostre, aspiraţiunile nostre, principiile politice şi scopul spre care este îndreptată întreagă activitatea nbstră de cetăţeni.
SCIR1 TELEGRAFICE
Serviciul particular al diaruluî «TELEGRAFUL» Berlin, ii Septembre.
Comitetul medicilor germani a declarat că d-rul Mackensie a urmat în tratarea b61eî împăratului Frederic numai cu înşelăciuni, a tărăgănit operaţia şi s’a sustras controlului medicilor germani.
Belgrad, 11 Septembre.
Delegatul bulgar Zvetcof, a plecat la Sofia pentru a începe negoţierile privitdre la încheierea unul tratat de comerţ între Serbia şi Bulgaria.
AGIUL
Cestiunea la ordinea «Jilel este scăderea agiuluî, aprdpe dispariţiunea lui.
Ne bucurăm toţi de acest eveniment; se bucură mal cu seamă comercianţii şi acel care au plăţi de făcut în aur, fiă chirii, fiă rate la credite, etc.
Bucuria momentului nu înlătură ănsă teama despre revenirea agiuluî ; d’aceea toţi lucrează în vederea unei recrudescenţe în scumpirea aurului.
Şi pdte că au dreptate; căci până acum s’a putut constata de toţi numai ce e vi-sibil, adică scăderea agiuluî, dar asupra căuşelor acestei scăderi esistă âncă o mare confusiune.
Să ne încercăm a lămuri cestiunea, pe cât posibil este în momentele de faţă.
Aurul, pe piaţa monetară, perde caracte-
re
www.dacoromamca.ro
TELEGRAFUL — 1 SEPTEMBRE 1888
rul de moneîă, e marfa, şi deci urmâză a fi şi e supus la legile neînlăturabile ale schimbului, ca ori-care altă marfă; e scump când cererea e maî mare de cât stokul esistent pe piaţă din asemenea marfă şi ieftin când se găseşte în cantităţi maî însemnate de cât cer cumpărătorii.
Acestea sunt prescrierile ne varietur ale legeî cunoscută în economia politică supt numele de lege, cerere! şi ofertei.
Ele se aplică şi la aur.
Deci, conform aceste! legi economice, scăderea agiuluî, sau cu alte cuvinte ief-tenirea aurului, nu pâte fi teoreticesce de cât consecinţa firâscă a înmulţire! lui în piaţă.
Imulţitu-s’a în realitate ? produsu-s’a vre-unul sau maî multe fapte, care au sporit stokul de aur din ţâră? întâmpla-tu-s’a, cu alte cuvinte, ceva care să confirme, în fapt, prescrierile legeî economice a schimbului ?
Da, s’au produs cel puţin doue fapte:
1)	Guvernul a contractat un împrumut de 50 mili6ne în străinătate şi cu produsul lui a acoperit anuităţi de plătit afară din ţară.
Cu modul acesta, d'astă dată şi pentru anuităţile plătite, sau a se plăti, guvernul ne ma! cumpărând aur de pe piaţa nâstră, agiul a trebuit să scadă, căci aurul ce se afla aci n’a mai găsit întrebuinţarea ce normal avea.
Dar acâstă operaţiune n’a putut esercita de cât o prea puţin însemnată înrîurire. Dovadă e că şi altă dată s’a făcut aşa, fără ca agiul să fi scădut atât de mulţ ca acum.
2)	In vara asta, din causă că recolta a fost fârte slabă în Europa apusană şi chiar în America, cerealele române nu nu-cele mai din anul acesta, ci şi însemnatele rSmăşiţe ale anului trecut, s’au vîndut repede şi vîndâriie urmâză.
Acâstă fericită împrejurare a provocat, în porturile nâstre, o activitate care de fârte mulţi ani nu s’a ma! vădut şi ca consecinţă a schimbului, un puternic şi aprâpe neobic!nuit drenagiu de aur spre ţara nâstră.
Aceste două fapte confirmă legea economică a ofertei şi cerereî şi esplică suficient devalorarea relativă a mărfeî aur.
Ecă, dupe noi, după legile economiei politice, şi după jocul factorilor ce con-tribue la ieftenirea sau scumpirea unei mărfi, căuşele adevărate ale scăderei neaşteptate în preţul aurului.
Mâne,, vom discuta cestiunea din puntul de vedere al ideii favorită d-luî Carp, adecă din puntul de vedere al introduce-reî etalonului unic de aur, ca leac pentru stîrpirea agiuluî.
=---------"
De peste munţi
Bnda-Pesta, 26 August.
In fine şi aristocraţia transilvană a început să se misce în contra guvernului
Causa pentru care baronii noştri sunt nemulţumiţi, este proiectul guvernului privitor la răscumpărarea regalelor.
Sub regale se înţeleg drepturile esclu-sive ale boerilor relative la crâşme, po-
duri peste rîuri, măcelării, etc. şi cari drepturi moştenite de ei, din neam în neam, încă din timpurile avitice feudale, le producea, prin arendarea comunelor, sau particularilor, frumâse venituri anuale.
Guvernul voesce acum să rescumpere aceste drepturi şi să le monopoliseze în favârea Statului, liberându-se celor interesaţi bonuri de tesaur cu un scădământ de 20 la sută din valârea estimaţiunei.
Pentru acest motiv, aristocraţi! afl ţinut o întrunire la Cluş şi aii declarat res-bel guvernului din Pesta, despre care <Jic că n’afl fost atât de apesătâre nici inva-siunea Rusului la 1848—1849, nici domnia Valachului din anii 1860—1867.
.‘V
Dilele acestea autorităţile din comitatul Biliarului (Crişana) au arestat pe douî învăţători români, peVasile Sala şi Romu-lus Bartos din Văşcău, pentru cuvântul, că citesc „Gazeta Sătânului" din Râmni-cul-Sărat.
Incidentul acesta tragic are şi partea sa comică şi anume aceea că interpretul tribunalului a tradus în unguresce titlul Ziarului în cestiune: „Ordog Ujsag“= „Gazeta Dracului" de care Ungurii se tem că în curând îi va lua.
Până acum avem trei «Jiarişti români condamnaţi : Ştefan Bobancu, redactorul „Gazetei Transilvaniei", I. Slavici, directorul „Tribunei" şi St. Albu colaboratorul revistei „Romănische Revue", iar la 17 ale curentei se aştăptă şi condamnarea generalului Trajan Doda, al cărui proces se va judeca de curtea cu juraţi din Arad.
Ce comedie! Audiţî âmeni buni, bătrânul general care a dat probe de dinasti-cism şi patriotism pe câmpul de bătăi în campaniile Austriei de la 1863, 1859 şi 1866, astă-di să fie dat pe mâna Ungurilor ca să’l judece pentru crima de înaltă trădare ! ?
Procesul promite a fi fârte interesant. S’a anunţat sosirea maî multor Ziarişti din străinătate şi s’au tocmit patru stenografi.
Apărarea a luat’o renumitul orator parlamentar şi advocat Carol Eotvos, care va face o mare manifestaţiune în contra atitudine! guvernului şi a ungurilor şo-vinişti.
Eotvos e membrul partidului liberal Kosuthist de care din causa politicei sale faţă cu Românii, s’a desbinat şi s’a unit cu Mocsary, deputatul Bănăţenilor, şi cu Pazmandy Denes spre a forma o puternică partidă liberală împăciuitâre cu naţionalităţile.
Despre programul şi acţiunea acestor destinşi bărbaţi uniţi sub un nou stindard, voiu vorbi în numărul viitor.
Camib
De peste Prut
(Corespondenţă particulară a «TELEGRAFULUI»
Chişineu, 24 August.
Domnule director,
Starea în care se află nenorocitul român, supus de la 1812, credincios al pravoslavnicului împărat al tutulor -ruşilor, e de nesuferit. N’a fost de ajuns ca să îndurăm tot felul de umiliri, ca să fim popriţi de a vorbi limba română, ca să vedem înălţându-se între noi şi patria mumă —frumâsa Moldovă, un adevărat zid chinezesc — mai era trebuinţă ca să fim în fine declaraţi de slavi şi ca atare să ne învinovăţâscă că vorbim rău rusesce şi
că din acăstă causă nu putem să ocupăm vr’un post în Basarabia.
Iată de pildă ce se decretâză în acăstă privinţă de către guvernorul Basarabiei, generalul Constantinovici, pentru a depărta şi pe cei puţini din români, cari până acum aveai! locurile cele maî modeste atât la căile ferate, cât şi în alte ramuri de activitate, salariate de stat.
Vă trămit decretul în cestiune, tradu-cându’l in extenso :
„Luând în vedere Ukasul imperial primitor la funcţionarii străini, ordonăm :
„Ca de la 30 Octombre viitor toţi funcţionarii (inorodţi) de un neam strein să „fie supuşi unui examen în scris, prin „care să se probeze că au învăţat limba „rusă şi că o cunosc (vladeiut) într’un „mod perfect, lipsindu-le nu numai pro-„nunciamentul străin, ceea-ce se p6te lesne „constata, dar chiar modul de a forma „trasele şi proposiţiele. Resultatele aces-„tor examene fiind supuse comisiunei în-„tocmite de noi, vor avea de resultat depărtarea funcţionarilor străini (inorodfev), „cari, de şi supuşi, n’au putut să înveţe „bine limba rusă şi înlocuirea lor cu cei „destoinici.
„Acăstă disposiţiune va intra în vigâre de la 1 Noembre viitor în tâtă Basarabia."
Decretul generalului Constantinovici a produs o adevărată consternaţiune în mijlocul funcţionarilor români. Maî cu sămă sunt îngrijiţi impiegaţii de pe Ia căile nâstre ferate. Este vădit că aceşti nenorociţi sunt ameninţaţi de aperde locurile lor, de 6re-ce o drâie de ruşi veniţi în Basarabia solicită de mult posturile ocupate de basarabieni.
Se dice că aceeaşi disposiţiune s’a luat şi în guvernămintele din cari se compunea regatul Polon; acolo ca şi la noi termenul dat pentru depunerea examenelor pentru tot felul de funcţionari polonezi este 30 Octombre, acolo ca şi la noi Ukazul are în vedere depărtarea elementelor indigene şi înlocuirea lor cu ruşi-Scopul disposiţiuneî este în prima linie rusificarea forţată a întregului ruagifl administrativ, iar în a doua linie depărtarea grabnică a polonezilor, românilor şi finlandezilor de la posturi, cu cari sunt legate administ^aţiunile căilor de comunicaţie, de rechiziţie, de gospodărie guvernamentală, judeţeană şi de ocol. Tâte a-cestea aiî în vedere posibilitatea unui .resbel şi simpatia elementelor indigene pentru consângenii lor de dincolo de hotarele imperiului moscovit.
Am dis că mare e consternatiunea la
">	1
noi printre familiele micilor funcţionari români, cari bănuesc cu drept cuvînt cum că accentul lor moldovenesc va fi luat în răii la examen şi că prin urmare eî vor perde posturile ce ocupă, S’au făcut deja investigaţiunile trebui nciâse, s’au sondat dorinţele autorităţilor superiâre şi s’a a-deverit că în adevăr românii, cari ocupau posturi eligibile în Zemstvo, precum şi cei cari sunt în serviciul căilor de comunicaţie, vor fi depărtaţi şi înlocuiţi cu ruşi.
Aceeaşi disposiţiune se va lua în curând şi de arhiepiscopul Serghei, în ceea I ce priveşte preoţii noştri mireni. Se dice
că preoţii de sate, cari se vor constata că nu cunosc bine limba rusă sat! cari afl obiceiul de a vorbi româneşte cu pa-rohienii lor, vor fi înlocuiţi cu preoţi e-şiţi din seminariul din Odesa.
Dacă acăstă din urmă disposiţiune va fi în curând aplicată, apoi suntem siguri că o mare perturbare se va face, mai cu sântă în judeţele Hotin, Orheu şi Bălţile, unde poporaţiunea curat românâscă, compusă din moşneni, s’a obicinuit până în momentul de faţă de a avea prin sate preoţi cari vorbesc românesce.
Basarab.
DIN AFARA
Resbel sati pace
Aruncând o privire superficială asupra politicei europene cu satisfacţie vedem că cel puţin pentru moment nu esistă nic! o causă pentru ca un resbel să se facă. Mult timp a existat mare primejdia ca nu cumva Rusia, sub impulsul celor întîmplate în Bulgaria, să nu devie causa unui resbel | european, acum însă, de şi diplomaţia moscovită nu se dă îndărăt în cestiunea bulgară, constatat rămâne că Rusia nu va provoca un resbel şi că cea mal mare garanţie pentru menţinerea păceî din a-câstă parte este nepregătirea imperiului slav, lipsa sea de mijlâce pentru a risca eventualităţile unul mare şi câştigător resbel.
La apusul Europei asemenea nici un nor nu întunecă orizontul politic. Este adevârat că dăunădî chiar d. Crispi să încerca a împinge guvernul frances pe o pantă fârte alunecâsă este probabil că în acest cas primul-ministru italian să călăuzea de sfaturile cancelarului de fier— dar şi acest nor mic trecut şi primejdia unui resbel nici c’a întunecat pentru un moment relaţiunile ambelor state latine.
Este netăgăduit totuşi ’că nici Francia nici Rusia nu sunt dispuse a considera de bun actualul stătu quo al Europei; dar asemenea netăgăduit rămâne că Francia nu este dispusă a face resbel de cât atunci când momentul va fi favorabil pentru interesele sale. Momentul actual nefiind atare, este vădit că guvernul frances nu va risca, tocmai să pericliteze pacea.
Ameninţările principelui de Bismarck cum că viitorul resbel va fi fârte crunt, că vărsarea de sânge va merge penă la anemie, n’au fost zadarnice, Francia nu va face resbel, chiar ’l va ocoli cât va putea pentru a nu risca şi a nu provoca Germania până ce nu să va convinge că este în putinţă de a birui cu siguranţă pe răpitârea Alsaciei şi Loreneî.
Acăstă e situaţiunea de faţă a Europei. Este netăgăduit că resbelul să câce, dar acest resbel nu va fi mâine şi liga de pace pâte depărta cupa amară de luzele popârelor europene pentru un timp destul de lung.
Ţarul de Elisabetgrad
Sâmbăta trecută ţarul cu ţarina eu copii lor Niculae, George şi Csenia, urmaţi de marii duci Vladimir, Mihail şi marea ducesă Olga au sosit în Elisabetgrad, unde au fost primiţi cu mare pompă. Oraşul a fost splendit împodobit cu drapele naţionale, guirlande şi iluminat cu felinare veneţiane. Edificiele statului afl fost bogat iluminate şi împodobite- cu transperante. Pârta palatului imperial, construit încă sub domnia împăratului Niculae a fost luminată cu lumină electrică.
Ţarul la gara căiei ferate a fost întîm-pinat de delegaţiunile nobilimel locale.
represintanţii de Zemstvo şi a ţărănime!, având în capul lor pe marele duce Niculaî senior şi pe toţi generalii presinţi la manevre. Nolilimea a depus la piciârele autocratului un blid de argint espres turnat, pe care a fost aşedată o solniţă de aur cu sarea şi pâinea tradiţională.' Zemstvo şi cele-l-alte delegaţiuni asemenea afl depus la piciârele ţarului câte un blid de argint.
Manevrele vor începe în <jiua de adi. Ieri cu ocasiunea aniversărei onomastice a ţarului s’a celebrat un Te-Deum după care împăratul a trecut în revistă regimentul 25 de Dragoni.
Armatele, cari vor lua parte la manevre sunt azi aşezate la staţia Novo-Ukraina şi Protopoporea.
Papa
Preoţi! catolici germani întruniţi la Fulda şi preşedintele congresului catolicilor germani, ce s’a ţinut la Frieburg, afl trimis o adresă împăratului Wilhelm, picând că toţi catolicii îi vor fi recunoscători, dacă va interveni pentru restabilirea temporală a Papei.
Se (jice că împăratul le-ar fi răspuns ! că ’şî va da tâte silinţele pentru a aduce o îmbunătăţire în raporturile dintre Papa şi guvernul italian, dar că nu se păte amesteca în afacerile interne ale Italiei, şi că va urma linia politică urmată de predecesorii săi.
Crispi desaprobat
Se confirmă ştirea cum că regele Hum-bert a adresat o depeşă luî Crispi, în care suveranul îi explică că a avut cea ma! mare încredere în loialitatea şi dragostea poporaţiuneî romagnole şi atrage atenţia ministerului asupra stărei miserabile în care se află acea poporaţiune, cerând să se aducă un remedii! grabnic şi eficace.
Fiind că e ştiut că acăstă stare de lucruri e datorită rupturel relaţiunilor comerciale cu Franţa, se consideră acăstă depeşă ca o desaprobare a politicei lui Crispi.
Memoriile împăratului Frideric
Curierul Bursei crede a şti că notele redigiate zi cu zi de către împăratul Fre-deric III pe când era la castelul Charlo-temburg vor fi publicate în curând.
Un personagii! care s’a bucurat de încrederea suveranului, a dat jurnalului de mai sus aceste informaţiunl.
Se zice că împăratul în acele note ar declara că viitorul Germaniei nu va putea fi fericit de cât în cazul când.se va urma o politică de pace. Pentru a întări legăturile cari leagă naţia germană, mo-narchul va trebui să lărgească drepturile poporului. Posiţia suveranului va fi cu atât maî puternică cu cât puterea luî va avea un caracter mai moral.
Manevrele în Alsacia,
Marele-duce de Baden în calitatea sea de inspector general al corpurilor 14 şi 15 de armată se va duce în curând în Alsacia pentru a asista la manevrele corpului 14 de armată în Alsacia de sus.
Marele-duce moştenitor al Badenului, care a asistat până acuma la exerciţiile militare în Alsacia de sus, se va duce în curând în Lorena unde se află trupele din Baden pentru a asista la manevrele acelor trupe.
FOIŢA DIARULUI TELEGRAFUL
(60)
Moştenirea
Milionelor
de
JAVEL SAUGER
PARTEA A PATRA IV
In acest moment Iuliu şi Renâ intrară în camera celor două femei.
—	A! d-vostră aci! strigă normandul; bine aţi venit; am pus mâna pe bandit.
—	Brouveuil! strigă Renâ.
—	Tocmai, răspunse agentul.
Apoi începând a rîde, zise :
—	Cred că vă am intrigat d’ajuns la baL Nu face nimica, zise Renâ.
—	Aide, zise Brouveuil. Legaţi-i mâinile, nu trebue să-l lăsaţi liber, cu un asemenea bandit nu trebue să ne jucăm.
—	Dar tu mititico, cine eşti. zise Brouveuil, punând mâna pe ea.
Ştefana începu a plânge.
—	Nu e viconte ? întrebă ea plângând.
—	Ce spui ?
—	Viconte!
—	Oh!... la ... la... E şeful unei bande, răspunse Brouveuil.
Ştefana sări în sus.
Nu ştieam acesta. Efl sunt Ştefana, de la teatrul Plaisirs Vuries.
-	Da, zise o paiaţă, cunosc pe dâmna....
-	Era amantul d-tale ?
— Avea o casă la Ville-d’Avry şi stăteam cu el de cât-va timp acolo.
Are şi casă! strigă Serafim. Forte bine, am să o ipotechez...
—	Şterge-te pe bot, zise Oscar.... casa nu. e a mea !
Serafim se repezi asupra lui : o paiaţă însa l opri.
—	Lase-mă sâ’l gâtuî! strigă el. Lasă-mă să’l gâtui!
Brouveuil după ce se gândi zise Ştefanei :
’Ţî dafl drumul ; cred că lucrurile s’au petrecut aşa cum le spui, şi că nu ştieaî de unde vin banii ce’î ai mâncat în companie q* acest bandit. în ori-ce cas
însă să’mî dai adresa d-tale şi să fii totdeauna la disposiţia poliţiei când vom avea nevoe de d-ta.
Ştefana dădu adresa sa de pe bulevardul Hausmann, unde avea de gând să se întorcă a doua zi.
Cât despre Gontran Varet, Ştefana se gândea să’ i spună o minciună şi el să o crează.
Brouveuil trimise pe chelner să aducă trăsuri, apoi plăti masa şi plecă urmând pe cele patru paieţe şi Oscar Binat.
— Mergem amândoi în aceiaşi trăsură, zise agentul adresându-se lui Oscar. Voesc ca singur să te depun într'un loc sigur.
După zece minute, alte măşti intrară în cameră fără să ştie ceva de drama ce se petrecuse acolo.
VII
A doua zi, Duminică, Rene şi Jarier, plecară la St. Germain, veseli că duc o ştire bună celor două fete.
Jarier ca avocat luă cuvîntul şi făcu o povestire mişcătâre asupra aventureî lor de la bal şi de la restaurant Domni-şârele, la început, cam făceau mutre. Cum ! cei doi tineri, cari pretindeafl că’samore-saţi de ele se duceafl la bal la Operă, în templul tuturor necuviinţilor!...
Când însă Jarier ajunse la arestarea luî Oscar, atunci ele îi ertă dc. ceia cp
afl făcut; cu lacrămile în ochi cele doue fete, aflară ştirea despre arestarea banditului.
Ne am dus la bal la Operă, zise Jarier, pentru că a doua zi trebuia să venim aci....
—	Şi ce are d’â face asta cu venirea d-v6stră aci? zise Berta.
—	Gândindu-ne la acâsta nu puteam dormi, şi d’aceia ne am hotărît să ne du cern la bal...
Nu mai căuta să te scuzezi.... în urma celor ce am aflat ve ertăm de ceia ce aţi făcut.
D’odată Elvira încreţi fruntea şi zise oftând;
—Sermanul tată! El e în Noua-Caledonieî.. nu ştie ce bucurie avem astă seră.
’Şi pâte închipui cine-va cu câtă mâhnire a fost primită acâstă reflexiune de cei l’alţi trei.
Berta şi cei doi tineri se uitară unul la altul; din fericire Elvira nu observă acesta.
Rene căută să schimbe convorbirea şi propuse să facă o vizită la museul de antichităţi, unde cele două domnişâre nu fusese nici o-dată.
Berta primi cu plăcere acesta propunere însă ceru ca în urma să mârgă şi în pădure. Elvira melancolică necontenit, <jise <;* ori unde.
Renâ voia să o facă să fie mai veselă tot drumul căuta să spună la glume.
După ce stătură mult la musefl, Renâ Denoirac zise în glumă:
— Din ordinul ilustrului Doctor Denoirac, a venit momentul să părăsim acest venerabil asii de antichitate şi de guturai. Domnişârelor bine voiţi a eşi d’aici; noi ve urmăm.
Eşind din musefl, pare-că reînviară.
Ici şi colea erafl grupuri de preumblă-tori, de copii cari se jucafl cu cercuri şi cari se perdeafl pe alee în depărtare unde se vedea o grămadă de doici şi guvernante şi pelângă ele alte grupuri de . .. soldaţi.
După ce contemplară cât-va timp acest tabloâ pitoresc ce se desfăşura înaintea lor, după ce’şî spuseră unii altora impresiile lor, cei patru tineri, fericiţi d’a trăi şi iubi, se îndreptară doi câte doi, încet spre pădurea St Germain care pare că a fost sădită pentru preumblări amorâse. .
A doua zi, după dejun se duseră la cafeneaua obicinuită ca să’şi ia cafeaua • cetind un jurnal, Renâ dădu peste urmă-târele rânduri:
(va urma)
www.dacoromamca.ro

TELEGRAFUL — 1 SEPTEMBRE 1888
■us
ECOTJEI
Desminţire
Diarul oficios al junimiştilor desminte soirea dată de unele foi şi privitâre la înlocuirea actualului director al şcâlei de agricultură de la HerSstrăă.
Studenţii
Asociaţiunea generală a studenţilor universitari români, secţia Bucureşti, face cunoscut că înscrierea pentru congresul ce se va ţine anul acesta la Piatra (Nâmţu), 6 Septembre, vor începe în <Jiua de 31 August şi vor dura până la 4 Septembre inclusiv.
înscrierea se va face în sala facuttăţii de medicină (Universitatea) în tâte filele între orele 5 şi 7 p. m.
Taxa înscrierei va fi ca de ordinar 6 lei de persână.
In acelaşi timp, comisiunea face cunoscut că va refuza cu desăvârşire înscrierea tutulor acelora cari nu vor dovedi că sunt înscrişi ca studenţi regulaţi la vre-una din facultăţi. Aceiaşi măsură se va observa şi pentru studenţii şcâlelor speciale superiâre cari ad dreptul a participa la congres.
Programa se va publica în curând.
Creşterea poporaţiuneî Galaţilor
De la 21 până la 28 August popora-ţiunea acestui oraş a crescut cu 9 suflete. In cursul săptămâneî trecute s’au născut 44 copil, iar ad murit 35.
Prefect-deputat
D, Anastase Simu cumnatul d-luî prefect Suditu, a cumpărat dilele trecute în BucurescI o vilă, cu preţ de peste 140 mii lei! întrebat fiind de o persână dacă nu cum va are de gând a părăsi Brăila de ’şl-a cumpărat casă în BucurescI, a răspuns că va sta în Brăila până la alegerile de deputaţi, unde ’şî va pune candidatura, ca cu concursul cumnatului seu să fie ales, şi în urmă se va strămuta în BucurescI, şi ast-fel ’şî-a cumpărat casă ca să nu stea prin hoteluri, şi mal ales pentru a avea un salon unde să primăscă persanele diplomatice de 6re-ce este hotărât a intra în corpul diplomatic!
Muşcate de câini turbaţi
Dilele trecute o fată, în etata de 17 ani, anume Mărgareta Voiu şi o altă fntă mal mică, ambele domiciliate pe Bulevardul Carol la Brăila, în apropirea bisericeî st. Spiridon, ad fost răd muşcate de un câine turbat.
Magazinele de cereale
Diarul Galaţii află că în curând gara şi magasinele de cereale din Galaţi vor fi iluminate cu lumina electrică.
mal Întâi acolo o mătură nouă şi pâine, altmintrelea îl merge red.
Cine din greşală încalţă un ciorap pe dos îi merge red în acea zi.
Dacă cine-va strănută în revărsatul zilei, îi merge red în acea zi.
400 servitori pentru un copil. — împăratul Chinei, avea pe când era copil mai mult de 400 servitori printre cari fi-gurad: 80 doice, 25 purtători de evanta-liurî, 25 purtători de palanchine, zece purtători de umbrele, 30 medici şi chirurgi, 7 bucătari şi 23 ajutori; 50 servitori şi mesageri, 50 lachei, 75 astrologi, 16 guvernorl şi 60 preoţi.
In diua de 29, în portul Galaţi aii fost următo-1 rele preţuri pe cereale:
Cincantina	63 libre	8.75	leî	hect.	mag.
Porumb	62 »	8,65	»	X»	»
Secară	57 »	8.05	»	»	şlep
»	56 .	7,75	*	»	mag.
»	55 ‘	7.50	»	»	»
Orz	45’i^	5.o°	t>	»	»
D. B. de Bullow, ministrul plenipotenţiar al Germaniei, întorcându-se din concedid, a reluat direcţiunea afacerilor legaţiunel.
Prefectul Burileanu, al jud. Mehedinţi la comunicat ministerului de agricultură cum că comisarii esperţî al serviciului fi-loxeric ad descoperit douC-tjed şi două I focare de filoxeră în viile comunei Broscarl. Răd ! Răd de tot!
*
D-nul avocat şi deputat Gr. Vulturescu |s'a întors în Capitală.
Am anunţat mal sus că primăria are de
INFORMATIUNI
5
Sgomotele privitâre la remaniarea ministerială sunt premature.
Greva lucrătorilor de la Gară urmâză.
Lă o întrunire de erl a greviştilor s a ho-1 g£nd	ţa de la poliţia Capitalei biuroul
rocitul abia n’a fost bătut şi închis la Doliţie.
—x—
Ifurt. — Individul I6n Luca, care a furat 700 lei de la Petrache Popa din gara Titu, a fost prins de poliţie.
Felicitările nâstre!
—x—
Furt.—Individul Dumitru Tănase a furat mal multe obiecte de la tutungeria din strada Regală, No. 5. Dânsul a fost prins. A avut noroc adl nâpte poliţia Capitalei.
Don-Caprice.
CRIME SI DELICTE
Oficiale
D. Sebatian Greceanu, nepotul prefectul lui Greceanu s’a numit ca tacsatof vamal în serviciul esterior al vămilor.
Mihail Vlangali este numit Şef perceptor la vama centrale.
S'a confirmat alegerea d-lor Sava Steriano, G Mihailescu, V. Frigator, 1. G. Nebuneli, P. Ghenea şi M. Ciuntu în funcţiunea de membri aî came reî de comerciu din Galaţi.
Vîndarea fetelor române la Constantfnopol
Cu t6tă rigârea persecuţiunilor ce se fac în contra ovreilor cari se ocupă cu ruşinâsa şi infama meserie privitâre la vîndarea femeilor, acest negoţ urmâză a se practica pe o scară cât se p6te de întinsă în Basarabia.
Dilele trecute poliţia din Chişinău a pus mâna pe o agenţie care exportăză femei la Constantinopole. Iată ce ni se scrie în acâstă privinţă de [către corespondentul nostru.
„In diua de 18 August curent, poliţia „ndstră a arestat pe d. Taube, un ovrei avut ale cărui antecedente sunt de o natură cât se p6te de compromiţătâre. A-cest d. Taube a fost proprietar de case „publice la Odesa, unde a comis mal multe „delicte pentru care a fost condamnat la „amenzi şi închisori. Acum dece ani Taube „s’a aşezat la noi, deschidând un comp-„tuâr pentru servitori, servitâre, bone, guvernante etc.
„Poliţia bănuind că Taube face negoţ „ilicit cu femei s’a pus la pândă şi a descoperit că acest ovrei prin tot felul de „înşelăciuni, angajâţlă nisce tinere fete în calitate de servitore pentru străinătate. Nenorocitele victime, atrase prin promisiuni cât să p6te de pompâsa contrac-„tâdă cu ovreiu şi apoi plâcă la Odesa, „unde alţi ovrei le îmbarchâdă pe vr’un „vapor. La Constantinopole aceste fete „sunt vândute în casele de prostituţie saă „în haremuri. Poliţia nâstră a dovedit că „luna trecută Taube a expediat la Cons-„tantinopole pe două fice a sătânuluî din „Sahaîdac Avram Păpuşe, ambele de o frumuseţe cunoscută satului întreg, asemenea cu Tudoriţa şi Catinca Păpuşe a fost „espediată la Constantinopole şi copila „Maria Sapajnicova, de naţionalitate rusă, „precum şi femeia Anica Avueum din sa-„tul Vornicenî.
„Pentru descoperirea acestor nevinovate, „adaogă corespondentul nostru, sa tele-„grafiat ambasadei ruse la Constantino-„pole.

toi
tărît ca greva să urmeze.
'De altă parte ni se dice cum că unii din lucrători ar fi dispuşi să trădeze causa | tovarăşilor şi să încâpă lucru.
Nu credem acâsta.
servitorilor.
Cu acâstă ocasie, să denunţăm un monstruos abus ce se face cu servitorii. Ceea ce povestim aci se petrece (Jilnic.
Un servitor sau o servitâre, ne dato-I rând nimic stăpânului şi fără să ’şl fi a-
D. Rose Stefânescu, victima atentatului propriat cel mal mic lucru din averea administrativ de la Giurgiu, atentat din acestuia, plâcă şi nu vrea să 1 mai ser-care a scăpat ca printr’o minune, după o I vâscă fie din causa răului tratament, fie dăcere în pat de 25 <Jile, şi-a făcut con-1 orl-ce alte cause. valescenţâ la Constanţa şi alaltă-ierî a I Stăpânul se adresâză la poliţie, acâsta sosit în capitală.	urmăresce pe servitor şi-l arest&ză. De
Asâră, primind citaţiune de la Trib. de I cele mai multe ori, servitorul declară că Vlaşca pentru <Jiua de 5 Septembre, d-sa cu nici un preţ nu vrea să mal servâscă a trebuit să plece la Giurgiu, spre a asista pe stăpânul părăsit. Ştiţi atunci ce face la judecarea procesului.	poliţia ?
Vom vedea ce va $ice justiţia junimistă Baie pe servitor, îl ţine căt-va timp ares-despre acest atentat provocat de adminis- tat Şi aP0’ ^ duce cu s^a *a stăpânul de traţiunea locală ; căci cât pentru admi- la care a plecat şi-l ameninţă să-î facă nistraţiune, ea şi-a spus cuvântul, râsplă- ma^ re^ dacă va pleca din nou.
tind prin numire atentaturilor.
în funcţiuni pe capii
Sermanul Papa. — Iată după cel din urmă anuar al Vaticanului, din câţi Omeni se compune „casa“ Papei Leon XIII:
Două-decî de majordmoî; o sută şase-decî camerist! secreţi, trei deci ofiţeri formând statul major al gardeî nobile şi şase deci de guarzi; o sută şase-cjecî de gărzi supra numerar!; două sute camerieri de onore extra-urbanl; patru deci ofiţeri al gardeî sviţerane şi al gardeî palatine, şapte şapelinî de onâre, trei deci secretari secreţi,’] dece intendenţi, cincl-decî aprozi.
Total o mie o sută şase-decî persone la cari trebue să mal adăugăm colegiul sacru şi monseniorii. Cât despre închi-sârea Vaticanului, ea se compune din 11,500 camere.
Superstiţii ame\ cane. — Pete albe pe unghi însemnâză noroc.
Acela care citeşte inscripţiile morminte perde memoria.
Nu e bine să legi legănul gol.
Când cine-va mănâncă ceva în când se trag clopotele la vre-o mântare, nu e bine, căci capătă de măsele.
Când sârecil ’ţî rod redingota, are să’ţl se întâmple o nenorocire.
Cine are dinţi rari, trebue să fugă din patria lui, căci acolo n’are noroc.
Cine se mută într’o casă nouă, să ducă
de pe
timpul
înmor-
durere
O dramă sângerosă din Orheu
O dramă sângerâsă s’a întâmplat în sa tul Ochrincea, ocolul Criuleane, judeţul Orheu din nenorocita Basarabie. Eroul acestei drame este nobilul Grigorie Doni care a fost altă dată un mare proprietar şi şeful nobilime! române din judeţul Or heu. Iată pe scurt peripeţiele dramei întâmplate :
D-nu Doni s’a dispărţit acum doi ani de soţia sea şi peste un an s’a căsătorit pentru a două 6ră cu d-na D. Dubeldt. Aceasta a două căsnicie părea fârte feri cită, dar aceasta numai în aparenţă, căci d. Doni strîmtorat de nevoie, per^ând a prâpe întregul seu avut a devenit melan colic şi de un caracter nesuferit. Nenorocita sea soţie făcea tot ce ’I stetea în putere pentru a distrage pe bietul om. Insă totul a fost în zadar, melancolia nenorocitului om creşcea mereu şi în curând d. Doni căc)u într’un fel de prostra-ţiune, care dispărea anevoie. In diua de 18 august trecut d. Doni să sculă de de-mineaţă, luă puşca şi plecă la vânat, apoi peste puţin să întorse acasă. D-na Doni ’l întîmpină în pragul uşeî şi abia avu timp să articuleze douâ-trel cuvinte. Un glonţ ’I pătrunsese inima; nenorocita femeia căzu jos mortă. D-nu Doni trecu peste cadavru şi intră în tindă, aci ’I veni înainte fetiţa sea. Nenorocitul redică puşca şi voi să sfărîme cu patul puşceî capul copiliţeî sâle. Din fericire fetiţa avu timp să fugă.
După comiterea acestei Crime, Doni să duse la primărie şi ceru să fie arestat. Nenorocitul este închis azi în temniţa de la Chişineu.
D-ra Doni să află azi la muma sea d-na Doni, care Iocueşte la Iaşi.
Iată câte ilegalităţi grave: arestare fără nici un drept, bătaie, deţinere, ducere şi angajare cu sila la stăpân. Servitorul, cu un asemene regim, e curat rob !
Acest abus revoltător trebue să înceteze.
Xjicitaţi“OJEii
Ministerul Domtnilor având trebuinţă de 50,000 kilo sulfurde cărbune, publică spre cunoscinţa d-lor fabricanţi că la 16 Septemboe se va ţine licitaţie publică în localul ministerului.
— Tot în aceiaşi di se va ţine licitaţie pentru darea în expldtare a carierei de nisip de pe moşia statului Tuluceştî, jud. Covurluî.
IpiHTEX
Un primar reu
— Ni să denunţă de către nişte locui
-*&-
D. general Pencovici, representantul României în comisiunea pentru esecutarea convenţiuniî de delimitare între România şi Transilvania a sosit la Sibifi în diua de 28 August.
Duminecă 4 Septembre, se inaugurâza la Bragadiru localul de şcâlă construit de I tor! aî comunei Gostavaţu (jud. RomanaţI, proprietar d. D. M. Bragadiru.	plasa RomanaţI) că primarul acestei co
Vom face o dare de sâmă.	“™e anume Iancu Stănescu ’şi permite
tot felul de nelegiuiri revoltătore. Denun-■•î1"	ţăm guvernului actual faptele necinstite
Consiliul comunal al Capitalei, a decis ce rumârea publică pune la pasivul a
I cestui primar
a nu se mal face intreposite la BucurescI. In ^ ^ 18<% primarui Stănescu Eacă, cu adevărat, un consilii! de ade- -n caiita.te de casier comunal a pus man veraţl, pricepuţi şi destoinici gospodari... datul vătăşelulul Stan Dan la socotelele Recomandăm cu dinadinsul Camerei de I anului în cestiune. Bietul vătăşel în nă-
OIES-A.
Paris, 11 Septembre.—Preşedintele Republice! a rostit la Caen un discurs în care a <Jis că libertăţile publice nu sunt ameninţate şi că dacă ar fi, guvernul ar sei să le apere.
D. Camot a fost fârte aclamat pretutindeni.
Londra, 11 Septembre—. O depeşă primită din Viena de Times semnalâză silinţele amicilor Regelui Milan şi Reginei Na-talia pentru a împiedica procesul de di-gorţ şi a provoca o îuvoială paclnică.
Tur in, 11 Septemvrie. — Căsătoria civilă şi religioasă a principelui Amedeu şi a principesei Laetiţia s’a celebrat în faţa Regelui şi a Reginei Italiei, a Regelui şi a Reginei Portugaliei, a principelui de Neapole, a ducelui d’Oporto, a principelui Napoleon, a principesei Clo-tilda, a fiului lor principele Ludovic şi în faţa tutulor miniştrilor.
Viena, 11 Septembre.— Cu ocazia zilei Ţarului, s’a dat un prânz azi la palatul imperial împăratul a ridicat un toast în onârea Ţarului. Asistau Principele de Galles principele imperial, arhieucil, conţii Kalnoky şi Tsaffe şi personalu amcasadei Rusiei. împăratul, prinţul moştenitor şi arhiducele Carol Ludovic purtau uniforma rusâscă.
comerciu acâstă decisiune a consiliului.
Mâine se va face în mod solemn deschiderea tribunalelor în tâtă ţara.
Resultatul activităţeî bătăuşilor :
dej de că are 60 lei n’a plătit bir şi în urmă s’a văzut cu perceptor, care’I a pus I tot ce avea nenorocitul la mezat.
In anul 1887 acest primar în loc să I plătească vătăşelulul Dumitru Datcu 100 I lei leafă după budget ’i a plătit numai 1 70, iar mandatul ’l a făcut pentru întreaga Isumă. Tot asemenea I. Stănescu a pro-
Duminică aii fost în fine alegerile Col. cedat în anul 1887 cu Niţă Ţiganu, că I de Vlaşca pentru consiliul general. Din ruia ’l a dat numai 30 lei, iar 70’l a pus
231 alegători înscris! s’afi presintat la vot Un buzunarul şeii.
.„	In anul 1886 primarul Stănescu nu tre-
numai 63, şi aceştia, fiind âmenii guver cuge pe toţ{ locuitori la prestaţie, ci pe
nulul aii votat cu unanimitate lista gu- yjjji ’ţ a înscris, iar pe alţii nu, luând de vernuluî.	la toţi însă taxa de prestaţie.
Mal mult de cât atât; acest Stănescu si permite a percepe câte un leu pentru Azi se va întruni consiliul comunal botez şi patru ieî pentru cununie, plus
pentru a delibera asupra cestiunel privi- mal percepe câte o rublă (considerându-o ţâre la trecerea biuroulul de servitori sub ca valorând 5 lei) pentru facerea forma-
administraţiunea municipalităţeî.	lităţilor.	„	^
’	r	Sunt adevărate tote astea sau nu?
Lucru bun.	cunoşce d. prefect Cesianu sau nu ?
Vom aştepta respuns şi vom reveni.
După cum am anunţat deja, averea ră-
A VI S
Pentru motive deosebite am trecut, centru cinci ani, direcţiunea politică diarului TELEGRAFUL d-lui I. G. 3ibicescu 6r editura d-lor Eniu. D iălteanu şi C. P. Conduratu.
De la 1 Septembre dar până la terminarea celor cinci ani tot ce Drivesce redacţiunea şi administra-iunea clarului ’î va privi pe d-lor. Banii însă pentru foile trimise corespondenţilor până la 1 Septembre se vor înainta prin adresa mea. Pe orî-eare altă adresă nu se vor ţine în s&nă.
1. C. Fundescu
Le
->R-
Hoţii de cai
Mal mulţi locuitori din comuna Cotu-Lung plasa VădenI, judeţul Brăilă, de-
posatulul Mitropolit Calinic s’a început ase vinde Luni (29 a. c. a. Amatorii găsesc în fie-care <Ji dela orele 12 până la 4 seara câte ceva de cumpărat eftin de tot. Vân- I nunţj autorităţeî că furturile de cal ’l aii
darea se face la Mitropolie, la curtea graj- stâns. Hoţii au devenit de o îndresneală duluî.	nemaî pomenită, umblă zioa namiază mare
->j,-	prin comună şi fac comerciu cu acel cal,
t~» f-i T, ..	,	... , y fără ca administraţia onestă să intervie
D. Dr. Felix, membru cousrliulul su- L,a recUmat pro<^rorulll, * sub.prefec
penor sanitar, întorcându-se dtn inspecţia tuluî p!ăşeI yâdeni însă tot în zadar.
ce a făcut prin districte, va tipări darea
de sâmă a stăreî igienice adistrictelor ins
pectate.
Aflăm dintr’o sorginte autorisatâ că remaniarea prefectorală trîmbiţită de unele
Intînplârt din Capitală
Hoţ de păgubaş.—Răsbunător mal e şi
sergentul de n6pte postat la casa d-luî ziare nu va avea loc. D-nilGrecânu, Măr-Lflcer Aryat ^ n6pte acest Argus
Sciri comerciale
D. Grandeau un eminent economist, publică în Le Temps un articol asupra produsului de cereale al Francieî, în anul acesta.
in acest studiu vedem că Francia va trebui să importe anuî acesta cereale pentru o sumă de 800 milidne lei.
•V'*#
culescu et tutti quanti, pot să dârmă în pace. Guvernul junimist e fârte mulţumit de el.
D. de Hitrovo se va înttirce la postul sâă joia viit6re.
Ni se zice că administraţiunea eforiei
fost deşteptat din somnul dulce, care ’l ţinea amorţit în braţele sale tot timpul cât durâză serviciul săti de pază. Proprietarul caselor d’alăturl. d. T. Hristescu, striga ajutor, de 6re-ce prinsese un hoţ care încercase a se întroduce, printr’o fe-râstră, în casă. Sergentul se sculă şi mer-
se în ajutor, luă de guler pe hoţ si de spitalelor civile nu sa îndreptat de loc cu	pe proprietai. arestându’i pe amân
înlocuirea d-lul Smnon Mxchăilescu cu d. douI si duc&nial la sectie. Inzadar d_nu Paciura. Lipsea de control este aceiaş. 1^^ protestăj în zadar explică ser
*-
Igentului că e stupid ceea-ce face. Neno-
CASSA DE SCHIMB
N. & D Moroeano
Strada Lipscani, Noua clădire a societăţii Dacia-România numită < Pasagiu! Dimitrie Ghica » No. 6,
BUCUREŞTI Cuhiperă şi vinde efecte publice şi face orl-ce schimb de monedî Cursul pe diua de 31 August 1888
5°/o Rentă Amortisabilă .
5"/o	' Rom. Perpetuă.
ÎP/fl Obl. de Stat (Conv. Rur
6	'/o »	>	>	(C- F. Rom
5°/0	» Municipale 1883 .
5°/o »	»	>884
7	’/o Scrisuri funciare Rurale
5°/o	»
°/o	»	> Urbane
6°/0	»	»	»
S°/o	»	*	»
5°/0	» func. Urbane Iaşi
[mpr. cu prime Bucur. (20 1 Los Crucea Roşie Italiană 10 fr. Obl Casei Pens. 300 Sârbeşti cu prime LosurI Otomane cu prime » Basilica Dombau Aur contra argint sau bilete Napolionî contra lire Florini valdre Austriacă Mărci Germane . .
Bancnote Francese .	.
Ruble Hârtie.
NB. Cursul este socotii in aur.
Crnnp.	V6nd	
963/4	961/4	
96	97	
100	IOO1 fa	
S6 </,	87	
107’ l-i	108	
97 'I2	98	
106 ■/«	IO7	
100I/2	IOll	2
9472	95'	*
84l/2	«5l	4
48	5°	
30	3z	
235	245	
79	82	
42	45	
‘9	21	
i°/o	1'	u
20.05	20:10	
2.08	2.0972	
1 25	1.26	
IOO	ioo'la	
2 50	2.60	
Elevii de clasa I şi II gimna-
|a cari n’au loc în liceele şi gimna-blald. siile statului, pot face aceste clase în pensionul Eniu-Bălteanu (calea Moşilor 138), fie ca interni sail estemî peufru un preţ moderat, depuind la sf. Petru examen la şcolele publicâ-	(10)
SE CERE
germana la pensionul Eniu-Bălteanu, calea Moşilor 138.	(S)
Administratorul ziarului, C. Ispăsescu.

www.dacaromanica.ro
TELEGRAFUL — 1 SEPTEMBRE 1888
MARE MAGASIN
DE
Haine gata Bărbătesc! şi de Băet
LA
ANUNCIU
niei, din Turcia, ca prin corespondenta care o avem, putem espedia bani în urmatdrde oraşe împreună cu satele lor
1.	Monastir, Perlepe, Crusova Mapa rova, Moloviştea.Resen, Florina şi Corela •
banu se vor respunde de către d Con ’ stantm M. Pili la Monastir. ' C
2.	Ochrida, Struga, JUebar, Elbasan ^tiar,ova,şl Pogradeţi; baniî se vor res-punde de către fratele nostru anume
anaclie I. Fortomar, la Ochrida.
e-nhi Si.8 Pei'deiea banilor, se vor tiesnă gubi do către noi sub-semnaiiî:	P
Fratiî I. Fortomar, Macedoneni
Adresa telegrafică r'Fm-tonfa^^Măgurele.
ist BAZAR DE ENGLITERA
Bxxcxxresci., — 3, Oolţial str. 3-a/broT7-eni si Sela/rî, 3.
I
I

Sub-semnatul, am onore a anunţa pe onor. mea Clientelă atât din Capitală cât şi din Provincie că, cu ocasiunea tarifului autonom, am deschis aci în ţ6ră
O mare fabrică de haine pentru Bărbaţi şi Băeţi
în care confecţionez haine, după ultimele jurnale, din stofele cele mai bune ale Europei. Asemenea mai putem efectua şi ori-ce comande în timp de 24 ore, de ore-ce posedăm un mare deposit de stofe fine din cele mai renumite fabrici.
Sper că onor. mea Clientelă şi onor. Public, me va onora cu visitele d-lor, spre a se convinge de marfa confecţionată aci în ţeră, şi sunt sigur că vor fi pe deplin satisfăcuţi.
Cu stimă
___ __ ___ ______________	LEIBOV1CZ.
Renumita Cărturăresă
Iulia Poloneză
—= S’A MUTAT ~—
In dosul Palatului Regal
La finele Str. Brătianu 51, (in colţ)
Lângă Grajdurile Palatului Regal
Ghiceşte viitorul, presentul si trecutul, pâte descoperi şi pagube, furturi, judecăţi, orice secrete ascunse la care se interesiză cine-va. Cine aduce semne pote afla lucruri ascunse : comori, ctc.
-*'*8 MOAŞA
CU DIPLOMĂ DIN STREINĂTATE
Strada Sf. Elefterie No. 1-
LIBRĂRIA
tipografia' şcoalelor
ENIU D. BALTEANU & C. P.-CONDURATU
BUCUREŞTI — 96, STRADA LIPSCANI, 96. — BUCUREŞTI
------llH l Ml-----
EDITURĂ DE DIFERITE UVRAGlI ROMÂNE
asortiment de cărţi: didactice, literare, ştiinţifice ete., în limbile: română, francesă, germană, latină, elenă etc., etc.
"Critirn.ele no-uităţî psurlsiene si germane cu. preiruri orig'irrule
ABONAMENT LA TOATE ZIARELE STREINE II	===== CORESPONDENTĂ CU TOŢI LIBRARI EDITORI DIN LUME s=
Depositul central, al următbrelor cărţi didactice: Istoria Română de Gr. Tocilescu Canea de citire de I. Ionescu, Istoria Sacră de Prot. I. Constanţinesetr, Geografia de
F. Stamatescu, Desenul Liniar de P. Arsenescu, Etimologia limbeî francese de T Maurer etc. etc.
i Slm de
de Lei noi 100 în bus
.ÂDEVERATE SfflGEtC
A *e feri de eontrafacerL
fe, Keiâîinser, Baoares«l.
......
FARMACISTUL
URŢTI REG .A. X, E
arfWâsaae—»«^e'iteaBnar.-gggg?.-xrr.■Sfe-sv%V■ .ar-- ■ ■	■::BE
------------------------------------------------* ~ '
. _fl JUflJUfJlj UWULtajPJUlJţJ' UJUUajLR PLSUW. JU'JWJ
FARMACIA CHR.
'JtfJf-JţJM.- îVSjBJF.
ESSANDRiU ‘română
‘..r-MJU'UR
»>-«•»	rt-LS \t. ■ t •i.T,.lA-'.y •' * OJU;
BIS
Compania de Gaz
DIN
BUCURESCI

SiNGURUL
Dintre t6te preparatele de gudron care a 6bţinut o | reputaţie netăgăduiţi în faţa d-lor doctori şi clienţii ce j|J aă constatat foldse surprind£t<5re ©
GUDRONUL ALESSANDRIU
cure jî întrebuinţezi cu succes contra durerel de piept, j tatei provenită în urma guturaiului, iritaţiunl ale peptulul, ffl ustmu, catar al băşicel udului.—Lipsei de poftă de mân- j eare, «ic.—Cu o lingură din acest Gudron pus într'o | litră de apă formezi ape de Păcură, care se pdte da cu f mult succes la copil contra bdlelor mal sus indicate.
Pentru adulţi se iea o lingură de Gudron în apă sa- j charată safi lapte dulce 2—3 ori pe cji. 2 lei 11.
-A. 3ST TT 3ST OITT
Direcţiunea Companiei de Gaz din Bucuresci invită pe Onor. Public să bine-voiascâ a visita Maga-sinul seu de exposiţie din Calea Victoriei, No. 66 unde pote vedea CEA MAI MOUÂ MAŞINĂ de gătit bucate cu gaz.
Acesta maşină e sea mai economică, fdrte uşdrâ de întrebuinţat f6rte curată, fără a aduce căldură mare şi permiţend a repara în ace-laşLtimp
6 FELURI DE BUCATE
între care: o friptură şi prăjituri gătite într un coptor cpecial ce po~ | sedă maşina.
Preţul unei ast-fel de maşine este de lei 105.
Cu un aparat care face a se în verti friptura singuru, preţul ei este de 30 lei maî scump.
Emplasture gudronat dls Pauvre Homme
(Alessandriu).—-Contra durerilor Reumatismale, a încheieturilor, mijlocului, durerilor de piept, spate şi alte junghiuri, 1 Ici ruloul.
Pastile Gumdse-Codein-Tolu (Alessandriu).— Superioritatea acestor medicamente în maladiele de piept este recunoscută de tdte celebrităţile medicale. Aceste pastile în urma esaminăril ce li s’aî făcut s’au aprobat de onor. consiliu medical superior, 1 left 50 bani entia.
A. “V X S
Preparaţiuuea acestui vin, care pentru mine a devenit un cult e adesea denaturat de unii colegi cari găsesc de cxviinţă a debita alt» preparaţiunf în locul acestui vin, de aceia atrag atenţiunea onor. public a nu primi de cât flacdne originale
VINUL COPIILOR
PREPARAT D8
CF31R- ALESS AISTIDR-IXT
/ii rmacistul Curţii Regala
Etatea cea fragedă a copiilor '! face a se îmbolnăvi uşor; pentru a preîntâmpina maladiile se recomandă acest vin tuturor copiilor de la etatea de 6 luni în sus; tinerelor fete le ajută la buna desvoltare a- corpului, întă-reşce (Ssele şi dă putere muşchilor.—Modul întrebuinţării; a se vedea instrucţiunea ce însoţesce fie ce sticlă.Preţul 3 lei.
Capsule elastice cu ulei de Siciuă (Aleasar.-driu).—O dosd, cutia a 4 capsule 1 lefi, a 6 capsule t lefi şi 25 bani, a 8 capsule 1 lefi şi 50 bani.
Sinapismul Alessandriu, muştar In foi. — Acdstă preparaşiune esperimentată de autorităţile ndstre medicale şi profesori la facultate a constatat că fiind su-peridre tuturor celor-l-alte preparaţiunl străine, şi chiar celui de Rigollot. Cutia 1 lefi 50 bani.
Capsule oleo-balsamtoe-sautallne (Ales» sandriu).—^Remediu sigur contra maladiilor secrete (scursdre, sculament) Ia bărbaţi, fie în stare prds-pftă, safi ori-cât de învechită, se vindecă prin întrebuinţarea unei cutii ce conţine 100 capsule, combinate ast-fel pentru un tratametx de vindecare complectă.— Modul întrebuinţării şi dieta prescrisă a se vedea instrucţiunea ce însoţesce fie-caţa cutie. —Preţul unei cutii 6 lei.
î$5sT' A sc observa pe capacul cutiei semnătura, colore nişte, şi a nu vă debita alte capsule de a' cărora eficacitate nu se garantâză. Se trimite contra mandat postai în ori-ce localitate.
DE VÎNDAEE LA PRINCIPALELE FARMACII DIN ŢEE.I
fa localităţile unde nu se găsesc aceste preparate cererile sd se facă la Farmacia Rosnânâ Si sac ia «-<0 saci J Vi ft/ contra mandat postai espediez in tri-ce localitate
Se pote câştiga într’o di
300,000 FRANCI
cumpărând bilete d’ale
MAREI LOTERII TURCESCI
a 112-a tragere va avea loc la 30 Sept. 1888.
Plata câştigurilor e garantat de guvernul imperial otoman.
TABLOUL PRIMELOR :
1 mare lot de 300,000 fr. 300,000 fr.
tnn ^
JJ
>5
>?
r>
î) r> j) 5)
1 lot de	25,000		25,000
1 lot de	10,000		10,000
1 lot de	10,000		10,000
1 lot de	2,000	>5	2,000
1 lot de	2,000	?5	2,000
1 lot de	2,000	?5	2,000
1 lot de	2,000	??	2,000
1 lot de	2,020	î>	2,000
1 lot de	2,000		2,000
12 loturi de	1,250		15,000
28 loturi de	1,000		28,000
500 loturi de	400		200,000
550 loturi	Total 600,000		

PREŢUL	BILETELOR
1 Bilet’ .	... 5 fr.
5 Bilete .	... 24 „
25 Bilete .	... 118 „
100 Bilete .	... 465 „
Direcţiunea.
(5)
0$ CALEA VICTORIEI 77, BUCURESCI, (ClcMEUA ROŞIE)

<

«Ia
Lista oficială a tragere!, va fi trimi-imediat fie-căru! cumpărător, dnpă tragerea ce va avea loc irevocabil la 30 Septembrie 1888.
B
Câştigătorul va fi înştiinţat prin depeşă în (Jiua tragere!.
C
Tragera va avea loc la Constanti-nopol în palatul imperial al monetă-
riei.
D
Pentru cumpSrcrea biletelor, a seTa-dresa trimeţend banii în mandat postai, cec, sau scris6re de val6re la „directorul Comptuarulu! Comercial, [grand e rue de T£k£, No. 557.
Constantinopole
(14)	(Turquie)
I
Editura Librăriei şi Tipografiei Şcoalelor, Bucuresci, Str. Lipscani, 96.
www.dacoromanica.ro
Anul XIX. No. 4848? (Seria II. No. 2).

EXEMPLARUL 10 BANI.
aBONAMENTE
Pentru Capitală:
Pentru un a .... Leî 24 »	şdse luni	...	> 12
»	trei luni.	...»	7
Pentru Districte :
Pentru un an ....	»	30
»	şdse luni	*	15
»	trei luni .	.	»	8
Pentru	Românii	din	alte state,	ca
pentru districte.
Pentru Streinătate :
Pentru un an	, In aur lei 40
»	şâse luni	.	»	»	26
»	trei iun!	.	.	»	»	10
Abonamentele se fac la 1 gi 15 ute fie-cărel luni.
UN NUMER VECHI as BANI
Abonamentele se plătesc înainte
Ediţia, d.© dim.in©ţă,
Vineri, % Septembre 1888.
ANUNCIURI ŞI RECLAME
Anunciurî pe pag. IV linia 25 bani. Reclame pe pag. III linia. .	1 leu
»	»	II	» . . 3 lei
»	»	I	» .	5 le!
Pentru Inserţii şi Reclame Redacţia nu e responsabilă.
Epistole nefrancate se refusă, articole nepublicate se ard.
In Streinătate a se adresa :
Pruncia, Havas, Laffitteet C-nie, place de la Bourse., Paris.
EngUtera, Eugene Michoud, 81 Fleet Street, E. C. London.
Austria, Haasenstein et Vogler 2, Wien Rudolf Mosse Zeilerstaette, Wiene.
Ungaria, D. Moritz Wiest, în Buda-Pesta Servitenplatz.
Abonamentele'se plătesc înainte
Redacţiunea, Strada Lipscani, 96
DIRECTOR POLITIC: ION G. BIBICESCU
Administraţiunea, Strada Lipscani, 96
sumarul
Junimiştii, partit constituţional, Depeşi.
Agiul,
Cestiunî ţărăneşti
Din afară.
. .«. *
Presa Română.
Din Macedonia.
De peste munţi.
Ecouri.
Miron Costin,
Pentru D, Ministru al instrucţiunii. Crime şi Delicte,
Dosarul dileî.
Acte Oficiale.
Informaţii.
Ultima oră.
Bucureşti, 1 Septembre.
f» •	t
Ceea ce am dis ieri despre partida conservatdre, putem c|ice Şi despre junimişti; şi p6te chiar cu mai mult cuvent de cât unora din conservatori, de cât acelora—-şi sunt —care, pentru a ajunge la putere, n’au apucat căile ilegale, mijlo-cele anarchiei şi altele chiar mai reprobabile.
Microscopica formaţiune politică, numită junimistă, ajunsă la putere printr’un capriţid regal, e tot ce se pote închipui, ca partidă, mai ne-sicur şi mai primejdios pentru libertăţile publice, pentru dreptm ;le populare.
Junimiştii sunt într’adever mai primejdiosi chiar de cât conservatorii.
.Şi 6că dovada:
Conservatorii afi ameninţat pe regele, ca sfc’I aducă la putere.
Corâna, ori puterea, era alternativa în care ah pus pe rege prin manifestele lor electorale.
Aceste acte sunt reprobabile; ele sdrobesc moralmente, mai cu seină o partidă conservatdre.
Ddr cel puţin după ani de abţinere, conservatorii sau adresat în stîrşit la alegetori, le-ati solicitat şi lor puterea, făcând ast-fel omagiu democraticului principiu al suveranităţii poporului.
Seim că n’au făcut aedsta de cât când rîndurile lor erau îngroşate prin presenţa unor liberali, că n’au făcut’o de cât adăpostiţi supt umbra acelor dmeni şi a principielor liberale.
Dar au făcut-o, şi încă c-dată ddcă nu din inimă şi covingere cum suntem siguri, cel puţin în aparenţă şi de ochii lumei, conservatorii s’au coborît pe arena luptelor electorale aii reintrat în ordinea legală, s’au închinat suveranului tutor suveranilor, cel puţin ca formă.
Junimiştii nici atât n’au făcut.
Pentru ei, cel puţin ca junimişti, arena electorală e tera incognito,; ei nu s’ati adresat la popor, la alegatori, ci s’au fofilat la piciorele tronului regal, murmurând necurmat vorba de măgulire cu fanatismul cu care musalmanil recită versete din Coran la adresa deului cui să închină;
ei afi cerut puterea de la rege, căruia se declară credincioşi supuşi şi cu adeverat afi fost şi-I sunt credincioşi, n’afi cerut-o de la popor şi prin acesta drepturile constituţionale ale poporului le-afi călcat, demnitatea lui afi lovit-o şi ameninţare devenit-afi pentru orî-ce drepturi populare;
căci ce s6 tot spună dânşii că respectă, că vor a respecta libertăţile publice, când afi început prin
a lua puterea, fiind şicuri că n’afi încrederea poporului.
Aceste fapte, dacă gradaţiune ar fi de făcut, ne îndreptăţesc, credem, a clasifica pe junimişti mai jos mult cun punt de vedere constituţional de cât pe acei conservatori, cari n’afi luat parte nici la conspiraţiuni, nici la mişcările anarchice; a-î clasifica mai jos, constituţionalicesce, chiar de cât cei cari afi pus în mişcare strada.
Unii afi încercat, afi luptat, afi isbutit a da lovitura de jos în sus, prin mulţime, fie din ori-cine compusă.
Junimiştii afi dat-o de sus în jos.
Direcţiunea numai e schimbată, ţinta şi efectul e acelaş.
Născuţi, ca partidă politică safi mai bine ca guvern, în şi prin dispreţul dreptului suveran al poporului alegâtor, junimiştii sunt o a-meninţare şi nu pot inspira nici-o încredere, cel puţin din punt de vedere constituţional.
SOIRI TELEGRAFICE
Serviciul particular al diaiuluî «TELEGRAFUL» Paris 12 Septembre.
Ştirile din Bukara anunţă că insurec-ţiunea semnalată în Afganistan cresce. Mal mulţi partisanî ai Emirului au părăsit pe acest din urmă. Numărul rescu-laţitor se urcă la 30.000.
Belovar, 12 Septembre.
împăratul, însoţit de principele imperial şi de principele de Galles, a sosit dimi-nâţă. El a fost salutat cu entusiasm de po-pulaţiunea oraşului, care era pavoasat.
Berlin, 12 Septembre,
Archiducele Albert a sosit la amiadi. El a fost primit la gară de către principele regent al Brunvigulul, de principele Albert şi de autorităţile oraşului.
Archiducele. îmbrăcat cu uniforma pru-siană, purta marele cordon al Vulturulul-Negru.
Cel duoi principi, după ce s’au salutat fârte cordial, s'au dus la castel.
St. Petersburg, 12 Septembre.
Ţarul a celebrat diua sa la Novaia-Pra-gra, în mijlocul generalilor cari comandă manevrele.
Constantinapol, 12 Septembre.
Ieri sără o ciocnire a avut loc în faţa Buyuk-Dereului între luntrele ambasadelor Engliterei şi Germaniei, cari coprindeafi o parte din personalul acestor ambasade precum şi pe d. şi d-na de Radovitz, cari se duceau la recepţiunea d-luî de Nelidoff, cu ocasia S-tuluî Alexandru. Nici un accident de persâne nu s’a întâmplat, dar luntrea germană s’a scufundat,
Toţi naufragiaţii au asistat la recepţiu-nea d-lul de Nelidoff.
AGIUL
II
Ieri, arătând căuşele scădere! agiului am arătat că aurul, fiind privit ca marfă, e supus la legea fatală a ofertei şi cerere! ;
că să scumpesce, ca ori-ce marfă, când e pe piaţă în cantitate mai mică de cât trebuie şi să ieftenesce din contră când să află mai mult de cât să cere;
am adaus că, prin împrumutul de 50 miliâne neeşind din ţâră aur pentru plata de anuităţi, şi prin exportul de cereale ne asemănat mai mare ca altă dată, intrând o mare cantitate de aur, preţul aurului a urmat jocul legilor schimbului, s’a ieftenit, adică a scădut agiul, pentru că s’a aflat pe piaţă mai mult aur de cât trebuia în momentele acestea.
Intr’un cuvânt, fenomenul e scăderea , agiului.
Căuşele sunt: venirea neaşteptată de aur în ţâră.
Aşa fiind, înţelege ori-cine că încetarea căuşelor va avea de urmare imediată, si-cură, fatală, încetarea efectului.
Când nu va mai intra, aur în aşa mari cătăţimi, agiul va cresce, din nou.
Acâsta o crede tâtă lumea şi d’aceea toţi să preocupă de măsurile ce ar fi de luat pentru a nu mai avea agiu.
Guvernul, şi în special d. Carp, preco-nisează introducerea etalonului ,unic de aur, afirmând că acâstă măsură va avea de efect imediat şi permanent stîrpirea crisei de aur, stîrpirea agiului.
Nu discutăm cestiunea în sine, cel puţin astă-dl.
Părerea ce împărtăşim este cea susţinută de d. I. G. Bibicescu în lucrarea sa specială: cercetări asupra crisei şi căuşelor ei.
Tot ce am voi să nu se pârdă din vedere este că fără ca etalonul să se fi schimbat; fără ca banca să fi încetat un singur moment d’a trăi supt regimul etalonului unic de argint, fără să se fi Introdus, cu alte cuvinte etalonul-aur, d’odată agiul scade, aurul s’apropiă în valâre de argint.
Acesta dovedesce că aveau dreptate cei ce susţineau că agiul şra semnul şi re-sultatul nebalanţării economice; căci îndată ce a intrat aur mai mult de cât prevederile şi de cât trebuinţele timpului, a-giul s’a micşorat.
Dacă acâstă situaţiune s’ar menţine, dacă aur ar fi permanent mai mult de cât necesar e plăţilor fiă-căruî moment şi agiul ar rămâne scădut, nici chiar nu s’ar mai vorbi de agiu; dacă nu, nu.
Adoptarea etalonului unic aui va avea identic acelaş efect ca esportul de estimp.
Introducându-se în adevăr în ţără o mare cătăţime de aur, negreşit cu sacrificie, se va crea momentan o situaţiune ca cea de astăŞI.
Problema totuşi nu va fi resolvată; căci va rămâne întrăgă şi nedeslegată întrebarea daca situaţiunea ast-fel rată va fi durabilă, dacă aurul o dată introdus va putea fi păstrat în permanenţă. Remediul lăudat numai cu acăstă conditiune va fi un remediu.
Pentru ca faptele însăşi să resolve problema, prudenţa ar impune şi sunt unii care cer ca înainte d’a se încerca espe-rienţa introducere! etalonului unic aur, să s’ascepte încetarea esportului, spre a se vedea cum se va comporta, în practica lucrurilor stocul de aur ce s’a introdus estraordinar văra acăsta, pentru ca faptele însăşi să vădăscă din punt de vedere al preţului aurului resultatul final al introducere! estraordinar a unei mari cantităţi de aur, fără a’l fi făcut obligatoriu ca singură monetă liberatâre.
Cu modul acesta numai problema ar fi resolvată neîndoios şi nu ar rămâne să se mai discute de cât din puntul de vedere al pagubelor ce s’ar impune acţionarilor băncei şi din puntul de vedere al scădere! generale a preţurilor, scădere care va resulta neapărat din contracţiunea monetară ce va urma decapitarea argintului, încetarea lui de a fi monetă liberatâre.
Daca aurul ar rămâne pe piaţă cu tâtă trebuinţa plăţilor de făcut şi care s’ar face în străinătate, ţăra va fi apoi gata credem, a face şi cu bucurie, sacrificiele trebuitâre pentru stabilirea valutei prin monometa-lism-aur: daca nu, nu.
Orî-cum, şi în asceptarea soluţiuniî, guvernul e dator să facă ceva pentru suprimarea speculaţiunii asupra aurului, pe care a provocat-o el însuşi, o susţin şi o sti-mulăză afirmările repetate cu vreme şi fără vreme, la loc şi fără loc, ale unor miniştri şi ale organelor lor, că s’a decis a se adopta etalonul-aur, ca şi cum ce va fi decis guvernul e ca şi făcut.
CESTIUNEA TERANEASCÂ
i
I
In activitatea nâstră materială, în viaţa nâstră economică există un îndoit fapt a cărui constatare nu pâte scăpa nici chiar observaţiunii celei mai puţin scrutătâre; el este următorul:
Intâiu, singurul isvor al avuţiei no'stre generale stă mai numai în munca şatenului. Locuitori ai unei ţări fără industrii propriu tjise, fără resurse miniere însemnate, fără capitaluri acumulate prin munca şi străduinţa generaţiunilor trecute, mai toţi câţi suntem — cel puţin românii—nu ne scâtem subsistenţa de cât din agricultură; şi acâstă agricultură—atât ca travaliu cât şi ca capital de vite şi de seminţe—se îndeplineşte exclusiv de ţărănime.
Al doilea, fără ca populaţiunea să fi sporit într'un mod simţitor, cultura — şi prin urmare şi străduinţa clasei munci-to're — a luat o extensiune forte mare ; s’ar putea dice că ea s’a îndoit şi chiar s’a întreit de ceea-ce era după primul pătrar al acestui veac. In adevăr, unde mai sunt astă-di inextricabilele hăţişuri şi imensele locuri sterpe, cari făceaii pe călătorii străini din epoca <Jisă a descri ţara nâstră ca pe o respectuâsă depositară a solitudinilor schitice din vechime? Unde mai sunt acele păduri şi păşuni nesfîr-şite a căror existenţă o afirmă cu certitudine — circumstanţiând-o chiar — bătrâni cari sunt încă în viaţă? Tâte aii dispărut făcend loc culturelor cari, dintr’un hotar până în cel-alt al ţăreî, sunt aprâpe continue, aprâpe neîntrerupte.
Ei bine, în faţa acestei munci exclusive şi progresive din partea ţărănimel, în faţa acestor recolte încă spornice—ca product general —nu este natural âre să nască în mintea ori şi cui întrebarea : de ce şi starea materială a acestei clase n’a luat aceeaşi desvoltare ? De ce ţăranul în loc să fie astă-di mai bine, din potrivă a pierdut— şi încă mult—chiar din ceea-ce avea în trecut? In loc de o îndestulare mai mare, în loc de un coprins şi un rost mai bogat, în loc de a dispune de timp şi de mijlâce mai multe spre a învăţa—fie el, fie copiii lui—câte ceva peste ceea-ce ştia în trecut brăsla sa, din potrivă îl vedem afundându-se tot mai adânc în miserie şi în abrutisare. Pe di ce trece îl găsim tot mai strâintorat, tot mai lipsit, cu faţa din ce în ce mai sărbădă, din ce în ce mai sfîrşită; aşa că nu se pare departe de limita dincolo de care nu mai este viaţă ci vegetare. Şi D-defi ştie dacă acăstă limită n’a fost de mulţi dintre dânşii şi în multe împrejurări chiar trecută!.
Unii din cei cari caută un răspuns la acâstă stare de lucruri văd causa în lenea, în lipsa de economie şi în nechiver-nisâla ce bântue, dic ei, ţărănimea. Să se observe însă că cel cari profesâză ast-fel de convincţiuni sunt în general sau străinii, sau din aceia cari exploatăză mai mult şi mai fără scrupul pe acâstă des-moştenită clasă a societăţei nâstre.
Aşa stând lucrurile şi în faţa faptelor, care le dă cea mai irefragabilă desmin-ţire, este evident că asemenea âmenî nu fac alt-ceva de cât caută a justifica infamia posiţiuniî lor de trîntori şi de înşelători, adăogând pe lângă odiositatea calomniei şi neumanitatea batjocorii. Ei, care duc în general viaţă de feneanţî, acusă de lenevire ţărănimea care, din revărsat de dori şi până într’un târdifi nântea, dela primele desgbeţurî din Februarie şi până la căderea zăpedilor din Decembre, gîfîe sub povara unei munci extenuante !
Ei, care nu ştiu alt-ceva în chestiune de muncă de cât tertipuri de înşelătorie şi mijlâce de achisiţiune reprobate de morală, acusă de lene pe acea clasă care cu drept cuvânt s’ar putea numi albinile muncitâre ale stupului nostru social.
Cât despre economie, despre chiverni-sălă este absurd a pretinde că cu aceste virtuţi pot face ceva din nimica: Vorbeşte despre economia unui om care are cel puţin atât cât îi trebue să’şî îndestuleze necesităţile indispensabile, şi peste acestea ’î mai rămâne încă un prisos; iar nu ţărănime! nâstre, căreia, ca clasă, ca colectivitate, D-deu ştie dacă i se mai lasă, peste strictul necesar, chiar cel mai minim stock de prisâse. Şi chiar dacă aş admite acăstă generositate involuntară din partea celor ce o exploat^f "este evident ** ««si- minim rest Aebuind s<* **e un
premiu al celora care se disting mai mult prin economie şi chivernisălă, el nu va face de cât să amelioreze puţin sârta acestor câţl-va, fără ca acăsta să aibă vre o în-rîurire asupra stării întregeî clase. Şi astfel chiar se explică cele câte-va excep-ţiuni de âre-care îndestulare, ce se mal găsesc ici şi colea prin satele nâstre.
Alţii, mai de bună credinţă, găsesc causa neajunsurilor în Jipsa de instrucţiune în general şi în special în ignorarea şi ne-practicarea unor sisteme de cultivare mai raţională, mai efectivă, precum şi în împovărarea resultând din imposite şi alte sarcini publice;
In privinţa impositelor, şi altor sarcini publice care se prelevă de la ţărănime, mi se pare că prea se exagerâză efectul lor desastros asupra productivităţii şi prin urmare asupra bunei stări a acestei clase. Căci. pe de o parte aceste imposite, mulţumită reducerilor de acum câţi-va ani, sunt cu totul minime; iar pe de altă parte ele nu sunt de natură a atinge resursele generale ale ţării, ci numai ore-care resurse locale, proprii cutărei safi cutărei regiuni — în cele mai multe caşuri fârte limitată. Există un singur imposit care prin neproporţionarea lui cu resursele deosebitelor clase şi prin perceperea de la ţăran în natură, apasă într’un mod general asupra lui; acesta este prestaţiunea pentru căile vicino-comunale. Reservându-ne de a ne întinde mai mult asupra lui, cu ocasia desvol ţărilor ulteriâre, mă mărginesc de o cam dată a observa că el este insuficient pentru a explica râua stare radicală a sătenilor.
In privinţa instrucţiunii în general şi a acelei agricole în special, nu este de tă găduit că ea are o însemnată eficacitate asupra cuantităţiî şi chiar calităţii pro-ducţiunei. Dar nu trebue să se piardă din vedere, că nu lipsa de cantitate sau calitate în productele noastre este causa relei stări a ţărănimei; căci pe de o parte, după cum am constatat încă de la început avem astăzi un cuantum de producţiunî a-gricole, destul de satisfăcător, relativ cu numărul populaţiuniî lucrătâre, mai satisfăcător chiar ca în epocele de odiniâră, pe care le consider mai fericite pentru săteni, şi pe de altă parte, dacă acăsta ar fi causa, atunci răua stare ar trebui să se simtă de o potrivă asupra tutulor claselor societăţei, şi în deosebi ea s’ar simţi asupra arendaşilor şi a marilor proprietari, precum şi asupra diverselor ocupaţiuni care se alimentâză din consumul acestora. Lucrul însă nu stă ast-fel, ci tocmai din contră; căci cu cât răua stare a celor-d’ântâiu se măreşte, cu atât se vede lămurit, că comodităţile de vieţuire ale celor din urmă sporesc, ba pe alocurea acăstă sporire chiar se manifestă în proporţiuni scandalâse. Şi dacă ar fi posibil să se ţie o balanţă exactă pâte chiar s’ar dovedi o equaţiune, o identitate între pierderile u-nora şi câştigul altora, ,ntre neajunsurile celor d’ântâiu şi între prosperitatea celor din urmă.
Mai departe să se observe că a cere di-fusiunea instrucţiunel într’o clasă lipsită, safi cel puţin neîndestulată în privinţa necesităţilor stomacului şi corpului, este a urmări un fapt contra firii: Omul nu se gândeşte şi nici nu se pâte gândi la cultivarea facultăţilor sale superiâre, de cât după ce a îndestulat exiginţele naturei a-nimalice. Cine ar putea să imagineze că un afamat — fără speranţă de săturare — este destoinic de veselie, de chef şi cu atât mai mult de indeletniciri intelectuale distinse? Situaţiunea de sigur că ar fi tot aşa de faceţiâsă ca şi tichia de mărgăritar a chelului din povestea românescă.
Instrucţiunea, ca fenomen general, este în tot-d auna resultatul unei bune stări materiale; şi nici nu pâte fi alt-fel, de âre-ce în lipsa îndestulărei materiale este in-conceptibilă putinţa de dobîndire a instrucţiunel.
Adevărul asupra acestui punct este atât de trivial atât de comun, în cât îmi pare de prisos a mai insista. Confirmarea lui stă şi în faptul nepopulăreî şcâlelor nâstre rurale.
DIN AFARA
Scrutinul pe liste
Presa francesă discută în acest moment cestiunea substituţiunei scrutinului pe liste cu scrutinul uninominaL Acâstă cestiune interesezi nu numai pe francezi
1
www.dacoromanica.ro
TELEGRAFUL — 2 SEPTEMBRE 1888
ci şi pe noi, românii, cari am avut neplăcere a introduce la noi scrutinul pe liste. Argumentele teoretice aduse în favârea ambelor modalităţi electorale sunt bine cunoscute la noi, de âre-ce s’a vorbit mult în acâstă privinţă atât în anul 1883 84 când s’a revisuit Constituţiunea nâstră, cât şi mai cu sâmă s’a scris prin fiarele nâstre române. In ceia ce priveşte însă Francia apoi cine nu ’şî aduce aminte despre pasiunea pe care a desvoltat’o Gambetta când făcea propagandă favorabilă pentru adoptarea scrutinului pe liste. Gambetta credea sinceraminte că acest mod de a vota este menit de a constitui majorităţile parlamentare consecinţe, di sciplinate şi suficient independente de influenţele locale. Aceste majorităţi, după părerea lui Gambetta, era să se conducă numai şi numai de marele interese naţionale.
Partisanii scrutinului uninominal obiec-tâză acum, după ce practica a dovedit multe din defectele scrutinului pe liste, că acest mod de a vota, confundând în aceleaşi urne voturile unei întregi cir-cumscripţiuni electorale, anulâză cu desăvârşire influenţa legitimă a alegătorului asupra alesului, înlocuind’o cu tirania comitetelor electorale.
In momentul de faţă cestiunea acesta pasionâză întrăga presă francesă. Causa este cunoscutul succes a lui Boulanger. Oportuniştii, Bebats, Repubttque frangaise, Ferry şi Ribot dic: să restabilim scrutinul uninominal şi va deveni imposibil unui Boulanger de a ’şî face plebiscituri. Partida radicală, Justice, Nation-, Le Radical şi d. Basly sunt pentru menţinerea scrutinului pe liste, de ore-ce ei văd în a-cest mod de votare mijlocul prin care se va sili pe Boulanger de a ieşi din echivocul, trebuincios lui pentru a reuşi.
Adică safi că el se va pune în fruntea listei monarhiste şi atunci care din republicani ’l vor vota, saă el va constitui nişte liste boulangiste, din elemente recrutate în drojdia tutulor partidelor.
Boulangiştii nu s’au pronunţat penă a-cum. Să zice însă că la deschiderea came-rilor, care să va face pe la 8 Octombrie, generalul Boulanger va cere restabilirea scrutinului pe arondismente, propus deja anul trecut de către d’ Ribot.
In fine partidul muncitorilor să declară asemenea pentru scrutinul pe arondismente pe motivul că scrutinul pe liste impune neapărat mari cheltuieli electorale şi din acesta causă face ca şansele luptei să fie neegale. „Scrutinul pe liste, zic muncitorii, este scrutinul avuţilor, iar scrutinul uninominal e scrutinul săracilor. " Mai multe din consiliile generale (republicane) s’afi pronunţat în acelaş sens, mai cu seamă de acesta părere sunt consiiiele Senei, Var (departamentul lui Clemenceau),
guvernul frances n’a luat încă o resolu-ţiune definitivă.
Or cum ar fi, or ce mod de a vota să va adopta, părerea nâstră este că viitârele alegeri în Francia vor fi republicane, dacă guvernul actual frances să va manifesta cu tărie, dacă el va aborda cestiunea ar-zătâre pentru Francia, a despărţireî bise-ricei de stat, a reformei impositelor, a desfiinţăreî lege! militare şi în afară de acăsta se va mai pune pe lucru pentru a curăţi republica de Senat, care nu este de cât un stavilar pentru propăşirea Fran-ciei.	________
Marele manevre ruse
Manevrele din sudul Rusiei aii un interes din mai multe punte de vedere. înainte de tâte, trebue să convenim că aceste manevre să deosebesc prin numărul mare de oştire, care ia parte la ele. In raionul operaţiunilor sunt deja concentrate 79 bata li âne de infanterie, 79 escadrone de cavalerie, 170 tunuri, 2 bataliâne saporî şi 2 despărţiri de parcuri telegrafe-topografice militare. In totul numărul âmenilor, cari vor lua parte la manevre e de 70.000.
Presa Română
Pyrinâes-Orient ales, şi altele.
Cestiunea precum vedem e ferte controversată şi este cu neputinţă de a prevedea chiar d’acum resultatul luptei, care să va ivi imediat ce camerile francese să vor aduna.
Ministerul, după cum să pâre prin cele scrise în oficiosul Temps, este decis a să abţine, saă că până în momentul de faţă
„Naţiunea" se plânge că organele gru purilor şi partidelor politice tratâză fără respect corpul electoral. In împrejurările grele, apelurile la popor sunt nesfârşite; o dată dificultăţile trecute, fie-care vor-besce de alegători cum îi place, cum îi convine mai bine. „Naţiunea" citâză ca esemplu atitudinea „Epocei"; proprietarul acestui diar e alesul unui colegiu ţărănesc-, cu fete astea, acum când se crede aprâpe de putere, ei dă cu piciorul în ţărani şi îi declară incapabili d’a participa la guvernământ. De unde solicita în crederea ţăranilor, acum proprietarul „E-pocei" susţine că numai aristocraţia trebue să aibă drept de vot. — Fost’afi’vr’o-dată alt-fel reacţionarii noştri ?
„Democraţia" pe baza programei tinerilor conservatori şi a declaraţiilor din „România Liberă" denunţă pe conservatori că sunt reacţionari şi că’ conspiră contra Constituţiunii. Suntem în ajunul unei lovituri de stat, încheiă diarul liberal-naţio-nal. E numai de întrebat dacă reacţionarii vor avea şi curagiul pentru acăsta.
„România" nu vede nici o primejdie pentru tron şi caută să ridiculizeze îngrijirea ce-o arată diarele liberale-naţionale. Prefecţii numiţi sunt cei mai dinastici ămeni; conservatorii, asemenea; iar alarma dată de liberali-naţionali nu e alt-ceva de cât o linguşire faţă cu regele Articolul „României" e mai mult de cât slab şi nu merită nici un răspuns.
„Epoca" îşi comentâză programa şi susţine că unele din măsurile propuse vor a-vea drept urmare să asigure independenţa corpului electoral, pe care revisuirea din 84 a slăbit'o. Organul conservator ar voi să restrângă dreptul de vot, dar ţara e prea obosită pentru a începe lupte constituţionale. Va să dică într’atâta mai stă adi siguranţa instituţiilor nâstre; de n’ar fi obosită ţara, constituţia ar fi perdută.
„Lupta" o'sândeşte fete fiarele pentru că se ocupă de cestiunea dinasticismulul şi antidinasticismului—de care se ocupă şi ea cu fete astea, şi încă în fie-care di. Ar fi mai bine, <jlice cjliarul radical, să ne ocupăm de acestii mai seriose. Dar acăsta nu e seriâsă?
Nu-şl dă sâma „Lupta" de turburarea, de primejdia în care s’ar arunca ţara dacă s’ar răsturna dinastia ?
„Voinţa naţională" explică junimiştilor pentru ce nu mai merge, cum dic ei. Nu merge, pentru că au pus în joc şi co-râna şi Constituţiunea, pentru că, prin lupta contra guvernului trecut s’au des lânţuit fete patimele nesănăfese şi s’aii pus în pericol temeliele statului român Şi dacă junimiştii şi toţi cei din juru lor nu se vor opri p’acâstă cale nenoro cită, va peri statul.
„România liberă" laudă guvernul. In abia cinci luni de guvernul a reuşit să determine un curent de însănătoşire în administraţia întrâgă (licitaţiile scan’da-lâse de la ministerul instrucţiune!, procesul cu Abdulah, locurile primăriei Bu-curesci cumpărate pe nimic etc.); a reu-ş. să hotărască pe funcţionarii de fete rangurile să-şi îndeplinâscă cu sinceritate datoriele ce le impune legea (de esemplu legea a impus lui Dimancea, Davila şi cei-lalţi să tortureze-, legea a impus prefectului de Bacăfl să pue candidaţi oficiali la alegerile comunale; legea a im pus prefectului de Vlaşca să stîlcescă pe adversarii guvernului, etc.). Guvernul mai făcut ca practica instituţiunilor con-ctituţionale să fie sinceră (vedi alegerea de la Giurgiu) şi făcând tâte acestea nu ’şi-a împlinit de cât datoria... de guvern reacţionar, fără îndoială.
„Libertă roumaine" constată că esis tenta coaliţiuniî pe basele de până acum ar fi o imensă înşelăfere. Conservatorii afi în mâni administraţiunea şi se folosesc de ea în interesul lor; prin urmare liberalii vor fi traşi pe sferă. „Libertă" râgă pe d. Dumitru Brătianu să se hotărască la un fel şi să spue alegătorilor liberali ce au de făcut; timp de perdut nu e-credem şi noi.
„Adevărul" face comparaţie între dina-sticismul partidelor nâstre şi al acelora din alte state; pe când aiurea partidele sunt dinastice şi în oposiţiune,lanoi devin anti-dinastice îndată ce-au cădut de la pu tere. Cauza e că aiurea regele se abţine de la politică, pe când noi avem un regim personal al Regelui.
„Resboiul" reproduce programul grupului conservator de la „Epoca" şi făgă-duesce să-l discute... adecă să’l laude.
Din Macedonia
Corespondenţa particulară a Telegrafului
Monastir 24 August
In precedenta mea corespondenţă promisesem de a reveni asupra calomniilor ce Neologos fabrică contra românilor, când este vorba de clisurenii arestaţi din causa corespondenţii lor cu consulii greci, pe care poliţia a pus mâna cu ocasia perchi-siţiunilor de la Clisura.
Pentru a nu lăsa publicul în îndoială asupra celor expuse în numărul Telegrafului de la 10 August, dăm publicităţii ur-meferele copii de scrisori, pe cari un amic din Clisura ni le-a trimis şi a căror exactitate o garantăm.
Iată traducţiunea unei scrisori iscălită de eforii şcâlelor grecesc! din Clisura şi adresată consulul grec din Salonic.
Clisura 3 Iuniu 1SS3.
Domnului Logothetis, Consul general al M/ S. regele Hellenilor. etc. etc.
La Salonic.
Domnule Consul
De la 1832 Clisura servesce musa ellenă pe care o-a istalat în palaturi măreţe
prin concursul copiilor săi. Clisura d-le Consul, cultivă pre cât îi stă în putinţă literile grecesc! şi numai prin aceste litere trăeşte, respiră şi ’şi înferce privirile sale către viitor cu speranţa unei sârte mai bune.
Dar resursele sale şcolare nu sunt în-; destulăfere, pentru că provin din venitul bisericelor, din proprietăţile comunale, din locurile de păşciune şi prin urmare daCi nascere la deficite şi la amânări.
Clisura d-le ConsulJ are trebuinţă, dacă nu de un liceu, cel puţin de o şcâlă el-lenică, (gimnasiu cu patru clase) bine or ganisată, de o şcâlă de fete de fete şi de o şcâlă-grădină. Silogul din Athena pentru respândirea literelor greceşti a bine-voit, prin intiativa vâstră şi în solicitudinea sa părintâscă, a funda, înainte de trei ani, o şcâlă de fete şi a trimete şi o institufere. Dar ca şcâlele de fete să dea mai bune fructe este trebuinţă ca o şcâlă-grădină să fie fondată şi întreţinută."
Efori
Ghianachî Ciagon Taşula Pindu. etc.
O altă scrisâre care, tratâcjă un subiect de aceiaşi natură şi este adresată aceluiaşi consul se termină în modul următor.
.... „Trebue, d-le Consul, să arâtaţi Silogului starea în care segăsesce nenorocita nâstră patrie şi să ’l rugaţi ca să reuşim în acâstă întreprindere de tot fo-losifere.........?“
„Amorul patriei nâstre în totdeauna va ruga divinitatea ca să dăruiască un bine complect Cortinei grecesc! şi amicilor, cari se luptă pentru bunurile ei."
Sl
Notabilul Taşula Pindu. Miihtar ebel din Clisura
Clisura 15 Aprile 1882.
Efori -Ghianachi Ciagou Nicula Cocu Stefu Nazlu Vasile Mironiu
Acâstă scrisâre este întărită şiprin prcete, ce autoritatea a încredinţat primarului din Clisura pentru a se servi de dânsa în afacerile ce tratâză comuna cu autori tatea locală. Dar fiind-că primarul prin influenţa arhiereului, este ales dintre partisanii grecismului, clica grecisatrice ’şi permite de a se servi de acâstă pecâtă oficială, ori de câte ori voesce a trata afaceri comunale cu representanţi! guvernului grecesc.
Insă nu e prima dată în care peceţile comunale au jucat un rol politic safi juridic fără a se lua în sâmă drepturile şi iegile guvernului. Există probe despre acâsta. Dar ce f olos a face pe predicatorul în pustietate, de âre-ce turcii voesc a-şi împărţi o parte din domnia lor cu grecii ?
Scrisâre adresată eforilor din Clisura din partea consulului grec din Monastir:
Monastir, 12 Ianuarie 1883 Domnilor Efori,
Am primit Ia timp expunerea d-vostre din 13 Decembrie asupra stabilimentelor de instrucţiune din Clisura şi o am supus celor competinţT cu recomandaţiunile cuvenite din parte-mi.
Sper să se iea în vedere de către autorităţile competente de aici, observaţiunile ce li s’au făcut într’un mod cuviincios ca să nu posedă publicul locurile de păşciune, din venitul cărora ce bucură scdlele nostre.
Cunosceţî că «Silogul > întreţine pe lângă gim-nasiul de aici bursieri. Inţelegend oât de folosi-tore pot să fie tinerii din localitate preparat! ca după sfârşitul studielor lor să se facă învăţători în patria lor, ve rog să’mî arătaţi, care dintre elevii de acolo are mai multe calităţi pentru a-căsta, casă ’l plasez însingurai Ioc remas vacant.
Silogul oferă fie-căruia bursier câte o liră otomană pe lună şi se speră îmbunătăţirea posiţiu-nel sale.
Mulţumindu-ve despre informaţiunile ce atî bine voit a ’mî comunica, vă rog le complectaţi fâcăn-du-mî cunoscut resursele prin cari se susţin sed-
lele v<5stre (afară din cele ce vă procură Silogul, precum şi ale scdlelor românesc!. Să mă ţineţi în curent cu afacerile învăţământului de acolo si cu alte lucrări de aceiaşi natură
Primiţi etc.	G. Dotos
Scrisârea lui Pichion către efor!
profesori din Clisura :
Castoria 2 Aprilie, 1883 Prin ordin superior, vă trimit aci înfăşurat copie dintr’o scrisâre a Silogului din Athena pentru răspândirea literilor grecesc! sub No. 263, care a fost adresată d-luî G. Docos consul grec la Monastir. Observ că de aci înainte trebue să vă conformaţi cu Conţinulul ei.
Primiţi etc.	A II. Pichion
Nu e mult de când un patriot turc a atras atenţiunea unui funcţionar înalt asupra corespondenţei eforilor şi profesorilor şcâlelor grecescl cu representan-ţii guvemulcî grecesc. In acâstă corespondenţă este vorba de tunuri ? întrebă înaltul funcţionar Grecii, respunse patriotul turc, n’au nici tunuri multe, nici carosabile ca să le aducă la noi.
Ceea-ce sciţi însă positiv este că în a-câstă corespondenţă e vorba de un alt soiţi de tunuri cu mult mai funeste im-leriului nostru de cât adevâratele tunuri grecesci. Atunci funcţionarul în chestiune făcu un gest negativ ’şi nu voi să intre în explicaţiuni.
Tunurile ce înţelegea patriotul turc sunt propagande grecesci şi agenţii revoluţionari a panhelenismului, cari cu-treeră Turcia, alţi sub aparenţa unui modest institutor, ca faimosul agent revoluţionar Pichion, alţi sub rasa câlugărâscă ca archiereii din Castoria şi Monastir, alţii sub masca oficială, ca consulul grec Panurias şi confraţii sâi.
In ghiarele acestora dar este încredinţată educaţiunea şi instrucţiunea tinerilor supuşi a M. S. Sultanului şi dacă astă-^i imperial otoman are raianele ca Pichion, ca Filipidis (amândoi români de origină cari aii apucăturile lor jesuitice afi ca Chiagan, ca Pindu, aceasta se dato-resce zâlului patriotic a dascălilor greci sciut să intipărească în frageda minte a elevilor principiile lor politico-naţionale. Nimic n’arată mal bine procedările lor subversive de cât cartea grecâscă intitulată „ Viaţa militară în Grecia. "
Dascălii, greci <Jice autorul ei, vorbesc tot deauna în clasă despre regele şi armata greciei; dar mai ales dăscălii greci din Turcia au acâstă slăbiciune. Când audiam că trece armata turcâscă precedată de musică părăseam şcâlă şi alergam după dânsa. In închipuirea nâstră armata grecâscă era ceva sublin. Semănăm o forte-reţă grecâscă în imperiul turcesc. Unul dintre camaradii noştrii ne spunea într’o 41 că audise de la tatăl seu ca 15,000 greci sunt în stare să bată 150,000 turci. Aritmetica şi cele-alte studii erafi pentru noî chestiuni de ordine secundară."
In altă ţară ar fi o monstruositate ca un consul să se a mestice în afaceri de administraţiune interiâră. La noi consulii greci administrâză scâlele comunale, plătesc profesori şi presintă programa studielor unde figureză şi studiul istoriie revoluţiunii greeesci de la 21.
Aceşti străini administratori lucrâză cu un tact şi cu o abilitate admirabilă şi scifi să ’şi împartă lucrările lor ferte în-ţelepţesce.
Archiereii, precum archiereul din Castoria şi Monastir, afi misiunea dea atrage pe sferă guvernul turcesc asupra scopurilor organelor panhellenismului, luându-şi şi forma şi manierile cotoiului din fabula lui La Fontaine. Protosinghelul lui se plânge, că şeful săfi până acum a luat două decoraţiuni de la guvernul grecesc iar dînsu care a lucrat mai mult de cât şeful săfi este părăsit uitării.
Unii dintre istitutori, precum institutorul din castoria Pichion, ridică planuri stra-r
FOIŢA piARULUI TELEGRAFUL
(61)
Moştenirea
Milionelor
de
JAVEL SAUGER
PARTEA A PATRA VII
„Un scandal s’aţintâmplat astă nâpte într’un restaurant de pe bulevard. Una din actriţele nâstre, .0 străină, stătea la masă într’un cabinet particular cu o amică, cu care locueşte la Viile d’Avry. D’odată intrară în cabinet câţi-va agenţi ai siguranţei publice, spre marea mirare a celor două prietene, cari începură să ţipe. Prietena în chestie era un individ pe care justiţia! căuta de mult timp şi care de câte-va luni cheltuia banii ce’i furase, cu bruneta actriţa.
„ Scena a fost îngrozifere; strigăt^, plan-
şete, atacuri pe nervi, nimica n’a lipsit micei comedii care a amusat mult pe cei de faţă.
„ Tânâra artistă care credea că are a face cu un viconte autentic, a fost lăsată în libertate. Acuma ea se va putea înferce la acela care! dăduse multe parale mai înainte şi pe care’l părăsise.
—	Uite, zise Rene lui Iulifi ; citeşte.
—	Al dracului mai sînt şi reporterii N’afi nimica sacru în acâstă lume, observă Iulifi după ce ceti.
Cine să fie acel bogătaş care întreţine pe Ştefana ?
—Ştifi, efi, însă dacă e abonat la jurnal, cred că cetind aceste rânduri nu va mai reînoi abonamentul.
—	Se pâte să nu înţeleagă nimica.
—	Tot ce se pâte.
—	Pote că va ierta pe necredincfesa amanta.
—	E capabil să facă şi acâsta.
Cei doi tineri începură să rîză.
In acest moment se auzi cântând cineva din flaşnetă pe bulevardul St-Michel.
După câte-va minute flaşnetarul ajunse în faţa lor, şi tresări văzendu-î.
Renâ încetă de a rîde.
—	Să dăm vre-un gologan sermanului om, zise Iulifi Janer.
Dicând aceste, scâse din buzunar portofoliul cu bani şi dădu ceva flaşnetaru-
lui. Acesta după ce luă banii ridica mâ-nele în sus şi murmură câte-va cuvinte; apoi zise:
—	O! domnilor, se vă ajute D-zefi!
Iulifi Jarier emoţionat d’aceste cuvinte
se apropiă de flaşnetar şi 'I mai dădu ceva.
Vă mulţămesc încă o dată domnilor zise el, pe când cei doi tineri se depărtară repede.
—	E curios acest cerşetor zise Renâ.
—	Da. respunse Iulifi, nu ştifi pentru ce cuvintele lui mă afi emoţionat...
—	Pâte că sermanul n’a mâncat de erî—cuvintele lui ’mi a făcut refi.
—	De unde ştii, reluă Jarier, pâte a-cest om a fost o dată milionar....
Vorbind ast-fel ajunseră în faţa Pre-fectureî poliţiei. Intrară şi se îndreptară spre cabinetul şefului siguranţei publice.
După câte-va momente de aşteptare cei doi tineri fură Introduşi în cabinetul şefului.
—	Ei! strigă şeful, sculându-se de pe scaun, şi întinzându-le mâna, sunteţi mul-ţămiţî ?
—	Suntem încântaţi, zise Renâ şi am venit să’ţi mulţămim de concursul ce ai bine-voit să ni-1 dai.
—	Mi am făcut datoria, zise şeful. .. Dacă aş fi neglijat o ast-fel d’afacere, aş fi comis o crimă.
—	încă nu s’a sfârşit, zise Jarier.
—	A! a remas ce e mai greu.
—	Dacă individul nu vf voi să măr-turisescă!
Vor mărturisi cei-l-alţi. Unul din ei deja, anume Gât-de-lup... e supărat contra lui Oscar... Cât despre cei-l’alţi avem mi-jlâce să! facem să mărturisească.
—	înţeleg... zise Jarier.
—	Dacă ar fi numai gât-de-lup, atunci ar fi mai grefi însă sunt şi alţii...
—	Când se va judeca procesul acestei bande?
O ! cât de curând chiar efi voi stărui ca în prima sesiune a eurţel cu juraţi afacerea să se judece.
—	Ce lovitură pentru procuror, care era sigur d’afacere... Lasă, asta! va fi o lecţiune, pâte se va învăţa să nu se a-mestice în atribuţiile altora.
—	Vom avea în partea nâstră opinia publică... să mai dăm ceva articule la gazete şi să vezi ce bine avem să mergem, zise şeful. Ascultaţi ’mi a venit o idee, voesc să spun la un interogator pe Oscar Bina, înainte de a’l da pe mâna justiţiei. Brouveuil trebue să vină îndată, voiţi să aşteptaţi un moment şi să asistaţi la interogator?
—	Cu plăcere!
—	Mi a venit o idee, zise Renâ.
—	Anume?
Am la mine fotografia.
—	O! ce idee, zise şeful, adă-o încâce.
Renâ scâse fotografia din portofoliu şi
o dădu şefului siguranţei publice.
—	Asta va fi o lovitură teribilă pentru bandit, zise el rîzând, şi punând fotografia într’o cutie.
Cei trei vorbiră de alte lucruri până să vină Brouveuil.
D’odată uşa se deosebise şi agentul intră.
—	A! tu eşti, zise şeful... te aşteptam...
—	Am cam întârziat, zise agentul; vin de la Ville-d’Avry.
Brouveuil se apropiă de ce! doi tineri şi dădu mâna cu ei.
—	Vii de la Ville-d’Avry? zise şeful.
Da... Acolo locuia Oscar Bina şi cu
Ştefana.
—	A! ferte bine.
—	Am trimis pe două păiaţe, urmă a-gentul rîzând şi uitându-se la cei doi tineri, ca să se instaleze acolo.
—	Bună idee.
—	Ei afi dat ordin femeei din casă să se ducă după stăpâna ei la Bulevardul Hausman. Când ei afi spus cine sunt, femeia n’a mai zis nimica.
(va urma)
1

www.dacoromanica.ro

TELEGRAFUL — 2 SEPTEMBRE 1888
J2fc3»
egice şi trimit guvernului grecesc rapor-uri fulgeră ţâre contra turcilor.
Un medic grec prirnesce pusei şi mu-niţiunî prin antartiî greci. Un fugar, fiul lui Cliagon, şi împarte cu bandiţii banii proveniţi din rescumpărarea prisonierilor.
Un reprezentant la Constantinopol al elicei grecisatrice de ce Ianina trimite suplice d-lui de Bismarck şi nu sciu cui dame nihiliste din America.
Eforia din Clisura ca să schimbe patria de turci dice că nu i trebuiă de cât aer grecesc să respire.
In fine un jurnalist de Constantinopol nu încctâză cu iremiadele sale contra propagandei române şi calomniile sale până când nu va transforma în ângeri pe clienţii săfi Clagan, Arghiropolos etc. etc.
Dartfite aceste câte ctmâsce astă-zi gu* vernul turcesc pdte nu sunt nici a-o mia parte din câte au făcut grecii şi au încercat să facă pentru restunarea imperiului otoman. Dacă n’afi reuşit în aspi-raţiunile lor, causa nu este patriotismul turc. In dicţionarul turcesc vorba patriotism este fără mare însemnătate. In corespondenţa viitâre vom explica pentru-ce.
M . . . .
--------- ş •------------
De peste munţi
P6p6rele de supt cord na S-tului Ştefan îndură jugul greu, şi sălbatie al ungu-rimei.
Ele sunt sugrumate, despoiate de dreptul ce le acordă legile în mod neîndoios şi nu numai atât: cu sprijinul, concursul devotat şi chiar aţîtarea autorităţilor să procede ia desnaţionalisarea lor.
Strigăte de durere, desperarea popdre-lor schinguite a pătruns şi din <Ji în di mai mult în lumea civilisată.
Publicaţiuni însemnate, ca credit şi ca răspândire, dad causei dreptului nesocotit sprijinul lor şi zugrăvesc pe unguri subt adevărata lor figură.
Ast-fel, Revue politigue et litteraire din Paris în număru-i de la 21 lulifi publică un lung şi interesant articol supt titlul „Origi■ nele dualismului in Austria11 în care demască pe poporul maghiar pretins liberal.
Reproducem din acest articol, d’o cam dată următdrele:
„E destul se resfoieşti istoria croaţilor, a slovacilor, a românilor din Transilvania, care formăză ca poporaţiune şi ca teritorii! două treimi din regatul ungar şi cărora maghiarii le refusă dreptul la esistenţă, în dispreţul principielor celor mai elementare ale dreptului modern, e destul să citim documentele constituţionale ale acestor naţionalităţi pentru a ne încredinţa că pre-tenţiunile maghiarilor d’a-i reduce la starea de servagiu, nu ’şî găseşte temeiuri nici chiar în archivele ‘feudale şi în juris-prudenţa trecutului.
„Ast-fel, etnografia şi istoria Ungariei permit a se eonstata faptul caracteristic că cea mai mare parte din acest regat e locuit de naţionalităţi neungare şi că silinţele maghiarilor ţintesc a le confisca viaţa naţională pentru a’i absorbi în maghiarism“.
Ne oprim aci cu reproducerea.
*
Fiorii daco românismului care cuprinse-seră pe autorităţile ungare din Bihor s’ad potolit; „trădătorii de la Văşcăd“ ad fost puşi în libertate, pentru că s’a constatat că Gazda Şatenului nu e un organ politic.
A ! unguri, unguri, cum înţelegeţi libertăţile
b	' _■	.
rcouEi
Noul-prefect
D. Leonida Sterie, cu tâte stăruinţele ce a pus pentru a fi numit prefect al judeţului Tulcea în locul d-lui Persiceanu, n’a isbu-tit la nimic. La ministerul de interne i s’a 4is că noul candidat pentru acăstă prefectură este D. Catargi.
Să fie 6re adevărat acest ecou ?
A* -	1 ;, S
'Manevre
La manevrele de est-timp se vor concentra, între Băicoi şi Sinaia, peste 30.000 6-meni, atât infanterie cât şi cavalerie.
Muşceleanu
Jarchetul cercetezi afacerea privitâre la acusarea ce se aduce de către unii cum că d. Muşceleanu, ca inspector de poliţie, ar fi luat mită 10.000 lei de la antreprenorul să-lei Orfeu.
Mai multe persone au fost citate ca să depue înaintea parchetului.
Pache Piotopopescu
Primai ul Capitalei s’a îndurat în fine să încuviinţeze ca linia ferată pentru transportarea gunâielor să nu mai trăcă prin calea Văcăresci, pe unde era să fie construită, ci prin alte strade laterale.
Poporaţiunea Capitalei
Poporaţia Capitalei a scădut în săptămâna 21—27 August cu 4 indivizi : s’afi născut 124 şi afi murit 128. Evreii însă s’au sporit cu 5.
Printre boale, tot cele de piept ţin locul întâiu. Febrele tifoide au avut 9 victime în aceste şase dile, iar scarlatina 6.
Soţ crud
Individul Gheorghe Andreid din comuna Ardefini, judeţul Bacăfi, a bătut, în n6p-tea de 21 spre 22 August curent, pe soţia sa Zamfira, până ce a murit. Parchetul este încunosciinţat, şi făptuitorul sub pază.
Mort din Bataie
In 4iua de 21 August a. c., locuitorul I6n Nistor, din comuna Budesci-Ghicăi, judeţul Neamţu, ducându-se la casa lui •/asile Prian, s’a luat la cârtă pentru o gâscă pe care, <Jicea Prian, că ’i a furat-o Nistor ; în urmă, Vasile Prian luând un ciomag a lovit de doă ori în cap pe Nis-tor; care, cărând jos, şi fiind ridicat de alţi locuitori, a fost dus la casa sa, unde a duoa di a încetat din viaţă.
D. procuror, fiind anunţat, în unire cu medicul respectiv, ad făcut cercetările cuvenite si autopsia cadavrului.
Alegerile din Vlaşca
Se ejice cum că d. prim- ministru este hotărât de a casa alegerile judeţene din jud. Giurgiu :
Două sunt motivele pentru cari să dice că va face acăstă casare : 1) că decretul pentru convocarea alegătorilor colegiului I a apărut două dile deja după efectuarea alegerei, şi al 2) că judecătorul Tribunalului care a presidat biţaul electoral n’a fost tras la sorţi ci simplu delegat, ceea-ce este contra legei. elect. par. 11.
Câlătoriele electorale
Aflăm că d-nii T. Roşeşti, Ştirbei, Al. Marghiloman, Maiorescu şi cei-l’âlţi junimişti, au de gând a colinda prin ţară pentru a cerşi sprijinul alegătorilor la viitărele alegeri.
Afacerea Stănciulescu
Dosarul căpitanului Stănciulescu cresce mered. S’ad descoperit multe abusurî re-voltătore comise de acest militar. Printre martorii citaţî ad depus şi foştii inspectori de poliţie. Fostul prefect Moruzzi va figura în acăstă afacere ca unul din martori.
Călcată
In diua de 23 August a. c. femeia Maria Costachi Bereanu, din comuna Gădinţi,jud. Roman, pe când se întorcea de la comuna Bara spre casă, însoţită de un băiat al ei cu carul încărcat cu ovăz, boii de la car fiind însetaţi, ad apucat în spre apă ; băiatul a sărit jos din căruţă pentru a oprii boii, tot atunci a sărit şi muma sa pe partea din stânga în şanţul şoselei, care era plin cu apa. Imediat după acăsta răstur-nându-se căruţa peste ea şi copleşind’or a încetat din viaţă peste câte-va minute.
MIRON COSTIN
De câte-va dile se află în capitală es-pusă într’una din şalele Ateneului, statua cronicarului moldovean Miron Costin.
Statua, în bronz, e făcută la Paris, de d. Hegel, pe socotăla unui comitet român preşedut de d. M. Cogălniceanu.
Miron Costin e represintat în pieiăre, cu căciula în cap, cu blană, încălţat eu cisme, ţinând în mâna drăptă o pană, iar în stânga un manuscript (cronica) cu sigiliul ţărei.
Figura cronicarului e hotărîtă, deştăptă.
Piedestalul va fi ornat cu două bas-re-liefurl şi două plăci: unul din bas-relie-furi înfăţişâză arestarea lui Miron Costin, cel-l’alt ne arată pe Costin citind lui Ion III al Poloniei, în faţa curţii sale, poemul ce-1 alcătuise despre întemeiarea principatelor Moldovei şi Valachieî. Pe una din dlăci se află înscrise numele tuturor acelora cari ad subscris peste 200 fr. pentru facerea statuiei; cea-l'altă înfăţişâză o carte deschisă, aşternută pe ramuri de stejar.
Pentru ridicarea acestei statul măreţe, r ea mai mare laudă se cuvine d-lui V. A. Urechiă care cu o stăruinţă deosedită a £.dunat banii trebuitori şi a dat statuarului tâte indicaţiile necesare.
Statua, după cum se scie, va fi aşezată în laşi.
-------—------------------------
t
Pentru d. Ministru de instrucţie
Nu e gimnasiu care să nu fi suferit atâtea schimbări în direcţiunea sa ca gimnasiul Lazdr; ceva mai mult, de un an şi mai bine acest gimnasiO n’are director şi afacerile şcolei se conduc de d. inspector St. C. Mihăilescu.
Să aibă ore d. inspector timp pentru a-şî împlini şi greua datorie de director al gimnasiului?
Să fie ore cu putinţă pentru onor. d. Mihăilescu să corespundă dato-rielor cari sunt strâns legate cu cele cinci sau şese slujbe pe care d-sa le ocupă?
Acestea sunt întrebări pe care avem onore a le spune onor. d. ministru de instrucţie.
CRIME Şl DELICTE
Simionka Lisovsky, bandit din Dobrogea
Unele diare din Capitală afi adus vestea cum că vestitul bandit Simionka s’ar fi prins la Tulcea. Am cercetat acâstă scire şi am putut constata că fiarele din Capitală s’a grăbit cu publicarea. Simionka nu s’a prins şi d. Persiceanu jucând pre-ferans cu doctorul Cheladino, n’a primit încă până acum vestea îmbucurătâre despre prinderea acestui vestit bandit.
Folosindu-ne de acâstă împrejurare, să povestim aci câte-va episode privitfire la cutezătorul bandit Simionka.
Simionka Lisovsky a fost altă dată un bun lucrător, care se ocupa de meseria sa şi trecea drept un muncitor onest la Tulcea. Acâstă însă a fost de mult, ffirte de mult. Dedat băuturilor şi iubitor de a petrece, Simionka, printr’un şir de împrejurări, încetul cu încetul părăsi viaţa onorabilă a muncitorului şi apucă calea codrilor. Dupe primii paşi făcuţi pe acâstă pantă, Simionka a fost prins şi, pe când era transferat din Sulina la Tulcea, s7a încercat să fugă, omorând pe sergentul care ’l conducea. Pătat cu sângele victimei sale, tâlharul nu mai putea să se în-târcă pe calea onestă şi a îmbrăţişat, în-tr’un mod definitiv, midlâcele tâlhăresc! de a trăi. De atunci judeţul Tulcea a devenit teatrul exploraţiunilor acestui cutezător tâlhar.
Intr’o di Semionka se aşeză în pădurile de la Babadag, pândind cu puşca în mână pe călătorii cari treceai! pe lângă cişmeaua de lângă şosâua judeţână. Trecea o căruţă cu trei călători, Simionka eşi din tufiş şi strigă:
—	Opreşte!
Bieţii călători, coprinşî de fior şi vă-dându-se ţinţa puşceî tâlharului, opriră caii.
—Daţi încoa toţi banii ce aveţi cu voi! dise hoţul.
Călătorii scotociră prin buzunarele lor şi adunând vre-o 16 lei îi deteră tâlharului.
—	Ce mai aveţi cu voi ?
—	Am un chilimbar, dise farmacistul X.
—	Dă’l încoa. Scâte şi ciupiciî (ghetele), că mare nevoe am.
Farmacistul X. scâse ghetele şi rămase în ciorapi. Tâlharul voi să încalţe ghetele, dar îi fură prea mici.
—	Nu se potrivesc. N’aţI ghetele îndărăt, ia şi chilimbaru, căci n’am ce face cu el.
Călătorii plecară, iar Simionka se înfundă în]padure.
Episodul e autentic. Intr’un număr viitor vă voiu povesti alte episode din viaţa acestui hot.
Dosarul dilei
»
D. Căpitan Dimancea
Acest căpitan, care este acusat de a fi jucat rolul călăului, fiind suspendat din funcţiunea de director al poliţiei capitalei a representat, precum ni se dice, la Te-Deumul de ieri pe d Prefect..
Lucrul de altmintrelea nu e de mirat.
Se pâte 4ice că prefectul capitalei a fost demn represintat la aniversarea a 11-a a luărei Griviţei.
Partizanii junimiştilor.
In comuna Lespezile din jud. Prahova printre membri comisiunei interimare s’a numi t de prefectul junimist şi un fost notar al acestei comune anume Şerbănescu.
Acest stâlp al onestului guvern junimist a fost condamnat pentru mai multe falsuri în acte publice.
Frumos consilier municipal!
Un ofiţer scrie Românului că pe tablourile de înaintare în oştire au fost trecuţi fără drept fraţii, cumnaţii şi nepoţii generalilor; ba se găsesc în acele tablouri, chiar oficeri care n’afi stagiul dedoui ani la trupă.
Bun început pentru un guvern, care se pretinde venit la putere pentru a întemeia domnia legilor şi mai ales plin de bune făgădueli pentru oştire.
■afecte Oficiale
Consiliul judeţului Teleorman în vederea apro-priereî alegerilor s’a disolvat.
D. P. Negreanu este numit controlor pe lângă ministerul de finance în locul d-lui I. Curţius.
Sunt numiţi în poliţia Brăilei:
Tănase Miintenescu ca comisar, iar Merin Chi-riacescu şi I. I. Popescu ca sub-comisar.
INFORMAŢI UNI
Să zice că M. S. Regele ar fi iscălit azi după şedinţa consiliului de mi-
niştrii, care a fost la Sinaia, decretul de convocare a corpurilor legiuitâre.
Aflăm că, contrarii! celor anunţate de unele foi, d. A. Marghiloman, ministru de dreptate junimistă, n’a sosit de la băi şi nu să aşteaptă nici azi.
-*-
D. Laurian, secretarul general al minis-teriului de instrucţie, a reluat de azi conducerea afacerilor secretariatului. D-sa va pleca peste două septămâni se inspecteze diferite şcoli.
Baronul de Hirch a subscris suma de de 5,000 lei pentru inundaţii din Roman.
D. V. Morţun a cumpărat editura unor opuri scrise dar neditate de marele nostru poet M. Eminescu. Suma plătită de simpaticul deputat al partide imuncitorilor e de5,000 lei. Editura va fi luxâsă.
Să svoneşte că d. Efrem Ghermani, dând demisiunea sea de la primăria capitalei, va fi numit prefect la Giurgiu.
Ce atât de rare sunt rândurile junimiştilor, ca pentru a găsi un prefect bieţii să văd siliţi a să adresa la Omeni, cari au perdut drepturile de cetăţân român ?
*
Foştii consilieri comunali în frunte cu d. Fleva, fost primar al capitalei, sunt citaţi pentru diua de 8 Septembre înaintea tribunalului corecţional.
Procesul intentat foştilor consilieri are de obiect pretenţia d-lui Braescu, care se crede calomniat prin faptul că a fost destituit împreună cu mai mulţi alţi funcţionari de la oficiul stărei civile, pentru că orga-nisară la acest oficii! o societate de sfăn-ţuială publicului.
Curios proces vom avea â înregistra.
Consiliul comunal al Capitalei n’a ţinut ieri şedinţă. Cestiunea privitOre la biroul de servitori se va discuta deci luni în şedinţă publică.
Sesiunea anuală a consiliului general de instrucţie să deschide adi sub preşedenţia d-lui Titus Maiorescu.
Patru cestiunî mari vor fi obiectul deliberărilor consiliului şi anume :
1.	Proiect de lege asupra instrucţiunei.
2.	Proiect de lege organică a scâle’î normale de institutori.
3.	Programul şcâlelor rurale.
4.	Reforma programei liceelor.
D-nii I. Negruţi, Viţu Alexandru şi V. Şeicar sunt delegaţii ministerului de instrucţie.
•*
D. Piroţanaţ, avocatul reginei Serbiei a sosit în Capitală pentru a lua ordinele cli-enţei sale.
*-
Mult sgomot s’a făcut înaintea alegerilor comunale din BucurescI cu o sentinţă a curţii de compturi, care, diceafi diarele opo-siţiunii-unite, condamna pe casierul comunal şi pe consiliul comunal din 1882 pentru deturnanarea de la destinaţiune a unei sume de 400,000 lei.
Acâstă sentinţă a fost o imorală manoperă electorală ca multe altele.
Dovadă e că, după apelul casierului comunei, aceiaşi înaltă curte de compuri, a reformat numita sentinţă.
Un conflict s’a născut între Primăria capitalei d’o parte şi casa de depuneri şi ministerul de finance de alta.
Din acâstă causă, de vr’o lună, Primăria n’a mai putut rădica nici o sumă din împrumutul de 15 miliâne de la Casa de depuneri.
Vom reveni.
A<JÎ pe platoul de la Cotroceni s’afi făcut eserciţiî de dare la ţintă a artileriştilor.
Acum câte-va ^ile pe când lumea ieşea din teatru din grădina „ Universul“ din Galaţi d. procuror Peret vădând că căpitanul Dimitrie Benaru bate pe un birjar anume Borea, creju de cuviinţă să inter-vie. Căpitanul la dojenirile procurorului respunse :
— Hai s. . ..! Am comandantul meii.
Procurorul a denunţat faptul autorităţii respective.
Falsificatorul paşapârtelof austriace, ovreiul Freisitzer, a fost liberat de parchet, care n’a găsit nici un motiv pentru acţiunea publică.
*-
Aflăm că guvernul Austro-Ungar cere de urgenţă estradarea individului Naftali Gerson Hausner din Colomea, în etate de 19 ani, care este acusat de un furt de ceasornice în valore de 300 fiorini, comis în Austria.
Ministerul domeniilor a cumpărat muntele Piscu—Câinelui, din faţa Sinaeî, care e acoperit cu păduri şi care era. proprietatea d-nei Zoe Brâncovânu. Statul a plătit 410.000 lei pentru acest munte.
D. Pache Protopopescu â pus în funcţie la primărie cu începere de ieri pe un domn, care a furat acum doui ani tot la primărie o pălărie şi un baston.
Avis celor, cari ţin la pălăriele şi bastâ-nele lor.
Frumoşi funcţionari aveţi d. primar !
Conform legei pentru înfiinţarea industriei, ministerul a aprebat scutirile prevăzute de acea lege următfirelor fabrici:
Fabricel de cue de sârmă ce se va înfiinţa în BucurescI de d. Oscar Gelderu Eg-moud.
Fabricel de pielărie a d-lor fraţi Kepich din Craiwa.
Fabricei de hârtie de la Câmpu-Lung a d-lor Socek, Ştefan şi P. Ioanidi.
Paris, 12 Septembre.—O strălucită serbare de nâpte şi un simulacru de luptă navală s’afi făcut în raza Şerburgului.
D. Camot a fost aclamat cu căldură.
Paris, 12 Septembre. — Se confirmă că generalul Boulanger este actualmente în Suedia.
Londra, 12 Septemvrie. — După corespondentul ziarului„Daily-News“ la Roma, o nouă expediţiune italiană de 25,000 de 6menl se va trimite în Noemvrie viitor.
Berlin, 12 Septemvrie. —„Gazeta Germaniei de Nord“, salutăcu căldură pe ar-chiducele mareşal Albert, care soseşte adi la Berlin, pentru a asista la manevre. Poporul prusian va face omagii gloriosului căpitan şi amicului împăratului Germaniei.
Atena, 12 Septembre.—Un cutremur de pământ s’a simţit la Aighion. Pierderile se ridică la un milion. Sunt mai multe victime.
AVIS
Pentru motive deosebite am trecut, pentru cinci ani, direcţiunea politică a (parului TELEGRAFUL d-lul I. G. Bibicescu 6r editura d-lor Eniu D. Bălteanu şi C. P. Conduratu.
De la 1 Septembre dar până la terminarea celor cinci ani tot ce privesce redacţiunea şi administra-ţiunea diaruluî ’I. va privi pe d-lor. Banii însă pentru foile trimise corespondenţilor până la 1 Septembre se vor înainta prin adresa mea. Pe ori-eare altă adresă nu se vor ţine în s6mă.
1. C. Fundescu
CASSA DE SCHIMB
N. & D Moroeano
Strada Lipscani, Noua clădire a societăţeî D’acia-Romănia numită < Pasagiul Dimitrie Ghica * No. 6,
BUCUREŞTI
Cumpără şi vinde efecte publice şi face orî-ce schimb de monedi
Cursul pe diua de 1 Septembre! 1888
S°/o Rentă Amortisabilă 5°/o	^ Rom. Perpetuă
6°/s) Obl. de Stat (Conv. Rur.) 6% »	»	»	(C. F. Rom.)
5°/0	» Municipale 1883 .
5%	»	»	1884 .
7°/o Scrisuri funciare Rurale S°/o	*
7°/o	»	» Urbane
6%	»	»	»
5° o	>	»
S'’/o	» func. Urbane Iaşi
Impr. cu prime Bucur, (ao 1.) Los. Crucea Roşie Italiană 10 fr. Obl. Casei Pens. 300 » Sârbeşti cu prime Losurî Otomane cu prime > Basilica Dombau Aur contra argint sau bilete Napolionî contra lire Florini valore Austriacă Mărci Cermane .	.
Bancnote Francese .
Ruble Hârtie. .
NB. Cursul este socotit
Cump.	V6nd
96V2	96!/4
IOO	ioo'/2
86'/2	87V4
107V4	108
97!/4	98
IC6I/4	i°7t|,
9P/2	951!*
84V2	85l|4
47	, 5°
3°	32
235	240
80	84
44	48
20	22
>'/*	i'h
20 05	20.10
2.08	2,00
124V2	126
99R2	IOO'I2
250	2.60
m aur.
Elevii de chsi I şi II gimna-
c j q I o cari n’au loc în liceele şi gimna-ouua siiie statului, pot face aceste clase în pensionul Enifi-Bălteanu (calea Moşilor 138), fie ca interni safi estemi peutru un preţ moderat, depuind la sf. Petru examen la şcâlele publice.	(10)
SE CERE e“şf
germana la pensionul Eniu-Bălteanu, calea Moşilor 138.	(5)
EHsabet iar din
MOAŞA
CU DIPLOMĂ DIN STREINÂTATE
Strada Sf. Elefterie No. 1.
Administratorul ziarului, C. Ispăsescu,
1
www.dacoromamca.ro
TELEGRAFUL — 2 SEPTEMBRE 1888

LIBRA îD l
ŞI
TIPOGRAFIA ŞCOALELOR
ENIU D. BALTEANU & C. P.-CONDURATU
BUCUREŞTI — 96, STRADA LIPSCANI, 96. — BUCUREŞTI
EDITURĂ DE DIFERITE U V fă A G TI ROMÂNE Mare asortiment de cărţi: didactice, literare, ştiinţifice ete., în limbile: română, francesă, germană, latină, elenă etc., etc.
‘CTltinQ.ele n.o'u.tă.ţi parisiene îşi germane cu preţuiri originale
ABONAMENT LA TOATE ZIARELE STREINE
===== CORESPONDENŢĂ CU TOŢI LIBRARI EDITORt DIN LUME s=
Depositul central, al următ6relor cărţi didactice: Istoria Română de Gr. Tocilescu Ganea de citire de I. Ionescu, Istoria Sacră de Prot. I, Constantinescu, Geografia de
F. Stamatescu, Desenul Liniar de P, Arsenescu, Etimologia limbez francese de T, Maurer etc. etc.
/
Operaţiunile Cerealelor Brăila
30 SEPTEMBRE 1888.
CUMPERATOR	VENZATOR	FELUL	Hectol.	Libre	Preţul î n a u r	apăş mags	OBSERVAŢII
Schmierer	Embirico	Grăd	3700	57	9 80	c.	. ’ «V
7?	77	73	2900	57SU	10 —	s.	
n	»	73	2100	57	10 75	c.	
i„	77	7?	4200	583/4	10 35	s.	
37	Marghiloman	77	1450	55	9 80	c.	
37	Chrisoveloni		3550	55	10 30	77	, i
57	Catzighera	Secară	2800	55	7 121/2	m.	rj v ni ■
J	Vamvuri	Grăd	3400	58'L	10 70	c.	
	E. Cohen	Secară	1000	56	7 20	m.	. U i
Feitler	Embirico	Grăd	3900	58 3U	11 30	c.	
73	Haracopo	77	•750	60	12 40	m.	
	Ţuchlos	33	4700	583U	11 40	s.	
	Cambano	Secară	1100	541 /2	6 60	m.	'..’.OB-jb feg >!.•
M. Cohen	Evloghio	Grâd	2000	57 ’/*	10 821/2	c.	s i A
77	77		800	57	10 55	in;	f! li.' v n
Carnevali	Embirico	'i?*- -	2200	59	11 65	c.	\ ii. fh/' -1
	L. Mari	4	; 3400	57'U	10 65	m.	1 .l l'i
Galiatzato	I. Verona		850	57'U	10 80	c.	■ÎL ăl”.-
	Frischman	73	750	58%	11 —	m.	, r L*i
Petricioni	Chrisoveloni		10000	59	11 60	s.	
I. Dreyfus	■>7	Orz	1000	43	4 75	ni.	
L. Dreyfus	R. Balan	33	2500	44	4 75		
M. Cohen	Portocala	33	2000	51	7 60	73	
MARE MAGASIN
DE
Haine gata Bărbătesc! şi
LA
i
BAZAR DE ENGLITERA
Eucuresci,
3, Oolţ-u.1 str. G-atoroureni şi Şelari, 3_
Sub-semnatul, am ondre a anunţa pe onor. mea Clientelă atât din Capitală cât ^ itf. şi din Provincie că, cu ocasiunea tarifului autonom, am deschis aci în ţdră

O mare fabricii de haine pentru Bărba i şi Băeţî
în care confecţionez haine, după ultimele jurnale, din stofele cele mai bune ale Europei. Asemenea mai putem efectua şi ori-ce comande în timp de 24 ore, de ore-ce posedăm un mare deposit de stofe line din cele mai renumite fabrici.
Sper că onor. mea Clientelă şi onor. Public, me va onora cu visitele d-lor, spre a; se convinge de marfa confecţionată aci în ţdră, şi sunt sigur că vor fi pe deplin satisfăcuţi.
*<*/»/ OE «***
de Lei noi ÎOO în sus
ADEVEMTE SlNGER
A se feri de eeatrafacerl
6. Neiânnger, fowmi
[GE^
3^
farmacia CHR. ALESSANDRIU română 1
Compania de Gaz
DIN
BUCURESCI
3ST XT 3ST C Z.TT
Direcţiunea Companiei de Gaz din Bucurescî invită pe Onor. Public să bine-voiascâ a visita Maga-sinul sdu de exposiţie din Calea Victoriei, No. 66 unde p6te vedea CEA MAI MOUĂ MAŞINĂ de gătit bucate cu gaz.
Acestă maşină e sea mal economică, forte uşdră de întrebuinţat forte curată, fără a aduce căldură mare şi permiţând a repara în acelaşi timp
6 FELURI DE BUCATE
între care: o friptură şi prăjituri gătite întrtun coptor cpecial ce posedă maşina.
Preţul unei ast fel de maşine este
de le! 105.
Cu un aparat care face a se învârti friptura singuru, preţul eî este
de 30 lei mal scump.
Direcţiunea.
(9

SINGURUL
Dintre t6te preparatele de gudron care a obţinut o reputaţie netăgăduit! în faţa d-lor doctori ţi clienţii ce j afi constatat foldse «rprincjătdri e
GUDRONUL ALESSANDRIU
care se Întrebuinţară cu succes contra durerel de piept, j traci provenită in urma guturaiului, iritaţiunl 1- peptulul, j astmu, catar al băşicel udului.—Lipsei de poftă de mân-re, atc.—Cu o lingură din acest Gudron pus într’o j Str? de .pâ formezi ape de Păcură, care se pdte da cu j mult succes la copil contra bdlelor mal sus indicate.
Pentru adulţi se iea o lingură de Gudron în apă sa-charată sau lapte dulce 3—3 ori pe <)*• 2 lei II.
Emplasture gudronat dis Fauvre Komuio (Alessandriu).—Contra durerilor Reumatismale, a încheieturilor, mijlocului, durerilor de piept, spate ţi alte jun» ghiuri, 1 led ruloul.
Pastile Chun6se-Coâein-Tolu (Alessandriu).—
Superioritatea acestor medicamente în maladiele de piept este recunoscută de tdte celebrităţile medicale. Aceste pastile in urma esaminăril ce Ii s’afi făcut s'afi aprobat de onor. consiliu medical superior, 1 Ien 50 bani Cutia.
JK. "V X S
Preparaţiunea acestui vin, care pentru mine « devenit I up cult e adesea denaturat de unii colegi cari găsesc de I cuviinţă a debita alte preparaţiunl în locul acestui vin, dC aceia atrag atenţiunea onor. public x nu primi de cât j flâctfne originale
VINUL COPIILOR
PREPARAT DB
CTIFt. ALESSANDRIU
farmacistul Curţii Regalt
Etatea cea fragedă a copiilor ’l face * se îmbolnăvi I uşor; pentru a preîntâmpina maladiile se recomandă acest! vin tuturor copiilor de la etatea de 6 luni în sus; tine-1 relor fete le ajută la buna desvoltare a corpului, Iută-" reşce <5sele ţi dă putere muşchilor. -Modul întrebuinţării; a ! se vedea instrucţiunea ce însoţesce fie-ce sticlă. Preţul 3 lei
Capsule elastice ou ulei de Ricină (Alessan-
driu).—O do sa, cutia a 4 capsule I led, a 6 capsai» t lefi şi 25 bani, a S capsule I lefi şi 50 bani.
Slnapismul Alessandriu, muştar ia foi. —
Acestă preparaţi ane esperimentată de autorităţile nostre I medicale şi profesori la facultate a constatat că fiind su-j peridre tuturor celor-l-alte preparaţiunl streine, şi chiar | celui de Rigollot. Cutia I lefi Şo bani,
h ii
Se pote câştiga într’o di
300,000 FRANCI
cumpărând bilete d’ale
MAREI LOTERII TURCESCI
a 112-a tragere va avea loc la 80 Sept. 1888.
Plata câştigurilor e garantat de guvernul imperial otoman.
TABLOUL PRIMELOR :
1 mare lot de 300,000 fr. 300,000 fr. 1 lot de	25,000 „ 25,000 „
10,000 „ 10,000 „ 10,000 „ 10,000 „ 2,000 „
2,000 „
2,000 „
2,000 „
2,020 „
2,000 „
2,000	„
2,000 2,000	„
2,000	„
2,000	„
2,000	„
1,250 „	15,000	„
1,000 „ 28,000 „ 400	200,000	„
Capsule oleo-balsamloe-santaline (Ales-sandriu).—Remedifi sigur contra maladiilor secrete (scursdre, scnlament) la bărbaţi, fie în stare pr<5s-pătă, safi orl-cât de învechită, se vindecă prin întrebuinţarea unelcutilce conţine 100 capsule, combinate ast-iel pentru un tratament de vindecare complecta.— Modul întrebuinţării şi dieta prescrisă a se vedea instrucţiunea ce însoţesce fie-care cutie.—Preţul nnel cutii 6 lei.
A se observa pe capacul cutiei semnătura, cohŞre roşie, şi a nu vă debita alte capsule de a cărora eficacitate nu se garantdză. Se trămite contra mandat postai în ort-ce localitate.
Vindec i ' crampele de '
I stomach, palpi-I ta ţiile, colice he- j patice, verşi
7)'
turî nerrd-etc.
L

DE VÎNDARE LA PHINCÎPALELE FAEMAGII 3JIN ŢEBA.
la localităţile unde nu se găsesc aceste preparate cererile sd se facă la f. .arccuaci» Rctnâna ‘Rcrcuraaoi fi centra mandat postai esped.ez In tri-ce localitate.
L
^	CALEA VICTORIEI 77, BUCURESCI, (CkSMgUA ROŞIE)
..“ **
1 lot de 1 lot de 1 lot de 1 lot de 1 lot de 1 lot de 1 lot de 1 lot de 12 loturi de 28 loturi de 500 loturi de 550 loturi	Total 600,000 „
PREŢUL BILETELOR 1 Bilet, ....	5	fr.
5 Bilete ....	24	„
25 Bilete . . . .	118	„
100 Bilete .... 465 „
A
Lista oficială a tragere!, va fi trimi-imediat fie-cărui cumpărător, dnpă tragerea ce va avea loc irevocabil la 30 Septembrie 1888.
B
Câştigătorul va fi înştiinţat prin depeşă în Şiua tragere!.
C
Tragera va avea loc la Constanti-nopol în palatul imperial al monetă-rieî.
D
Pentru cumpercrea biletelor, a se a-dresa trimeţând bani! în mandat postai, cec, sad scrisure de val6re la „directorul Coînptuaruluî Comercial, [grande rue de Tekâ. No. 557.
Constantinopole (13)	(Turquie)
Editura Librăriei şl Tipografiei Şcoalelor, Bucureşcî, Str. Lipscani, 95.
www.dacoromanica.ro
Anul XIX. No. 4842. (Seria II. No. 3).
EXEMPLARUL 10 BANI.
Sâmbăta, 3 Septembre 1888.
abonamente
Pentru Capitală:
Pentru un an	. . . . Lei 24
» ş6se luni	• . . . » 12
» trei luni.	» 7
Pentru	Districte:
Pentru un an	... » 30
> şdse luni	... » «5
» trei luni	» 8
Pentru Românit	din alte state, ca
pentru districte.
Pentru Streinătate:
Pentru un an	. In aur lei 40
»	ş£se luni . ,	»	» 26
»	trei inni	»	> io
Abonament»!» st fac la 1 lâ ai» lt*-»»r«T Innî.
UN NUMER VECHI sj BANI
Abonamentele se plătesc înainte
ZEUd-iţia. de cdlm-ineţâ.
ANUNCIURI ŞI RECLAME
Anunciurî pe pag, IV linia 25 bani. Reclame pe pag. III linia. .	1 leu
»	*	II	» .	.	3 lei
>	» I	» .	.	5 leî
Pentru Inserţii şi Reclame Redacţia nu e responsabilă.
Epistole nefrancate se refusă, articole nepublicate se ard,
In Streinătate a se adresa : Erana'a, Ha vas, Laffitte et C-nie, place de la Bourse, Paris.
Englitera, Eugfene Michoud, 81 Fleet Street, E. C. London.
Austria, Haasenstein et Vogler 2, Wien Rudolf Mosse Zeilcrstaette, Wiene.
Ungaria, D. Moritz Wiest, în Buda-Pesta Servitenplatz.
Abonamentele'se plătesc înainte
Redacţiunea, Strada Lipscani, 96
DIRECTOR POLITIC: ION G. BIBICESCU
Administraţiunea, Strada Lipscani, 96
sumarul
Programa şi Unirea. Depeşi.
Compilata.
D’ale primăriei capitalei. Aleşi cu băta.
Din afară.
De peste munţi.
Presa română.
Ecouri.
Crime şi delicte.
Pentru poliţia capitalei. Sciri comercialei Dosarul (jileî.
Acte Oficiale.
Licitaţii Informaţii.
Ultima oră.
H
I
Bucureşti 2 Septembre.
Programă şi Unire
Suntem în ajunul unor noi lupte pe terâmul politic.
Ţara va fi chemată a s6 rosti a şi alege representanţî în viitdrele camere legislative.
E deci momentul :venit pentru tote partidele sdu grupele d’a-şi arăta vederile asupra situaţiuniî, d’a supune judecăţii terii mijlocele prin care cred şi să angajază a înlătura relele ce cunosc.
Acostă datoriă trebue să şi-o îm plindscă şi partida liberală şi mai cu sămă ea.
Dicem mai cu semă ea, pentru că cercetând consciinţios, cu cunoştinţă şi nepârtinire istoria modernă politică şi socială a României,, se va recunosce că formaţiunea politică, cunoscută supt numirea de partidă liberală a adus ţărei servicii imense.
Mulţumită, într'adever, munceî şi luptelor neobosite, ale acestei partide, cele două principate vasale afl devenit un stat independent şi au ocupat un loc de onore în rîndurile statelor de sine stătătore.
Acest fapt, care întrece chiar as-piraţiunile generaţiuneî începătore a luptelor democratice, este, şi mai cu sămă va fi pentru nepărtinitorul is toric viitor, un titlu care va face vecinie strălucitore pagina ce-1 va înregistra;
asemene, munca şi stăruinţa, numitei partide, representantă în tot momentul a aspiraţiunilor naţionale au avut de resultat a înzestra ţăra cu instituţiuni egalitare, cu libertăţi în care omul, recunoscut ca cetăţean cu drepturi, nu numai cu datorii, a putut, sati cel puţin a fost pus în posiţiune a se mişca liber, a dobândi sentimentul demnităţii de sine.
Partida liberală, chiar cândinsti tuţiunile politice o depărtau de pu tere, când ea nu putea pătrundem camere de cât într’un număr esce siv de mic, a sciut să esercite, pe temeiul aspiraţiunilor populare, o înrîurire atât de puternică asupra adversarilor, în cât i-a silit chiar pe ei din când în când a se ale tura la unele fapte de revendicare populară.
Trecutul constitueobligaţiuni pentru viitor.
Partida liberală trebue să se pre-gătăscă a fi la înălţimea situaţiuni şi aşteptărilor ţăreî, căci ţăra a fos şi este liberală, ţăra ideilor liberale dă sprijin, în ele mima! îşi vede a-sigurată propăşirea şi viitorul.
Secretul succeselor trecutului în programă corespundând nevoilor ţeriî şi în unire a constat.
Calea deci e bătută şi pe ea trebuie să mergem şi astăzi.
Momentele sunt solemne; causa iberală e mal ameninţată de cât orî-când, căci sosit-a timpul prevestit de C. A. Roscţti, când revendicările populare sunt din noii puse în cestiune.
Apelăm deci la toţi liberalii; îi îndemnăm să se gândăscă serios şi să se pună la înălţimea situaţiuniî.
Nevoile guvernământului şi 6re-care neprevedere pentru o parte de iberalî, nevoile oposiţiunil şi aceeaşi neprevederi pentru altă parte ah adus în sânul partidei liberale elemente ce ne-au stânjinit în lucrare, care ne-au ţinut în loc, ba chiar ne-afi impins une-orl înapoi.
Să ne curăţim de ele şi nu e greii; căci cele mai multe, precum zestre aii venit, ca zestre s’afi şi dus.
Acte de energiă s’afi făcut contra unor 6menî care şi-afi uitat datoriele de 6meni şi. de Români şi el îşi iafi plata faptelor lor josnice; să se facă asemene şi cu cei ce mal sunt, dâcă mai sunt.
Urmând ast-fel, sperăm, şi bunul simţ al Românilor ne îndreptăţesce chiar să credem că partida liberală se va întregi răpede, că t6te elementele el curate şi sănătose se vor concentra supt drapelul liberal şi-l vor duce falnic la luptă şi la triumf.
Să nu ne mulţămim a dice că rândurile protivnicilor noştri sunt şi ele împănate de asemeni elemente; căci ambiţiunea şi datoria liberalilor e să fie nu ca alţii, ci ma! bun! de cât toţi.
Apelul nostru e sincer, călăudit de interesele viitorului ţârei şi es-presiunea dorinţei generale a liberalilor liberali.
Nu facem de cât formulăm şi spunem tare ceea-ce toţi doresc, ceea-ce toţi spun încet.
Sperăm deci a fi înţeleşi şi ascultat!.
SCIRI TELEGRAFICE
Serviciul particular al diaruluî «TELEGRAFUL» Paris 13 Septembre.
Soirile alarmante în privinţa crescere! Nilului şi în privinţa probabilităţeî unei fâmete în Egipt, sunt desminţite.
St. Petersburg, 13 Septembre. Manevrele armatei rusesc! s’afi terminat.
Berlin, 13 Septembre.
La prânzul ce s’a dat erî la Wilhelm-shaven, amiralul Monst a ridicat un toast. Imperatul, mulţumindu’l, a exprimat satis-facţiunea sa pentru progresele făcute de marină şi încrederea sa că marina şi armata vor coopera la mărirea patriei.
La prânzul ce s’a dat adi la palat, a-sistafi asemenea regele Saxe! şi arhiducele Albert.
Sofia, 13 Septembre.
Curierul poştal din Rusciuk a fost a-tacat ieri de o bandă de tâlhari, aprâpe de Araba-Konak, dar curierul a isbutit să se întârcă la Taşkesen. Gropurile şi corespondenţa afi fost scăpate. Gendarmul care însoţea curierul a fost ucis de tâlhari.
S’afi luat îndată măsuri energice pentru a urmări pe tâlhari.
COMPIL^-T^.
Peste munţi este o vorbă : Compilata şi aprobata, care-a mâncat pe tata“. Aşa pomenesc românii din Ardeal de constituţia ungu-râscă.
Programa publicată de „Epoca" în numele grupului conservator ce represintâ, ne-a adus aminte vorba acesta; în adevâr, programa tineri-
lor conservatori e o compilaţiune de pretutindeni : remâne numai de sciut al cui cap are să’l mănânce.
Ceea ce conservatorii numesc programa lor, dovedesce nici mai mult nici mal puţin de cât că ei n’afi absolut nici o programă ; la cţile mari, cum sunt alegerile parlamentare, se împrumută de unde găsesc : astă-di de la liberali, mâne de la junimişti, mai târdifi p6te şi de la radicali. Scrupuluri în acâstă privinţă n afi tineri! conservatori— numai să îsbutâscă a lua ochii lumii.
In adevăr, numai ideile esprimate în introducerea programei sunt cu adevărat ale lor; anume, restrângerea dreptului de vot, acordarea guvernământului ca privilegifi, unui număr mic de 6mem, „elita socie-tăţeî".
In colo, în aşa numitul program de actualitate, tote ideile sunt străine conservatorilor şi aparţin — a fără de două: cantonul şi etalonul de aur—partidei liberale; unele din aceste idei sunt chiar concretisate în proiecte de legi depuse în Parlament.
Iată dovada ;
Conservatorii cer ca moşiile statului să fie vândute exclusiv ţăranilor; eî mai cer să se înfiinţeze ferme model şi să se introducă instrucţiunea agricolă în învăţământul rural. Eî bine, aceste cereri afi fost formulate de liberali încă de pe când nu existai! tineri conservatori; pentru înfiinţare de ferme este chiar o lege votată. Putem dovedi acesta orl-când conservatorilor — dacă cum-va n’o scifi — cu desbaterile parlamentare şi cu co-lectiele diarelor liberale.
Conservatorii mai cer îmbunătăţirea sortei clerului de mir. Dar de câţi-va ani deja există proiecte de leg! depuse, dintre care unul votat de senat; „Epoca" trebuie să le cu-noscă forte bine, căci îmbunătăţirile pe cari le propune sunt tocmai a-cele din proiectele despre cari vorbim.
Mai promit conservatorii inamovibilitatea magistratureî. Dar proiectul d-lul Stătescu, ministru liberal de justiţie, supus parlamentului în iarna trecută ?
„Epoca' vorbesce de garantarea libertăţii individuale. Din nenorocire pentru patronii eî, ideea e ve che şi ministrul liberal Giani £ depus chiar şi un proiect de lege.
Şi după ce afi împrumutat astfel de la liberali, conservatorii tineri mal vîră mâna şi în sacul junimiştilor, din care subtilisâză cantonul — căruia îi dic ocol — şi etalonul de aur.
Şi programa e gata!
De cât... nu e a lor. Lumea vede că cutare idee ca liberalilor, cutare a junimiştilor, şi conservatorii remân numai cu ruşinea, căci împrumutând tot capitalul de idei dafi cea mai strălucită dovadă că n’afi nici una. Opi niunea publică e inexorabilă asupra acestui punt: orl-cât s'ar împodobi gaiţa cu pene de păun, tot gaiţă remâne.
Pentru liberali, împrumutul acesta e o mare mângâiere ; el însâmnă o capitulare fără condiţii din partea conservatorilor; el dovedesce că ideile liberalilor sunt singurele drepte şi folositdre, de vreme ce chiar adversari! lor caută să se împodo bâscă cu dânsele.
Am avea deci tot dreptul să fim mulţumiţi.
Din nenorocire însă, conservatorii nu cred în ceea ce spun; pe nele cele frumose nu sunt crescute din trupul lor şi le vor lepăda la prima ocazie: numai să trâcă puntea, să câştige încrederea colegie-lor. pe urmă ideile liberale vor fi iarăşi aruncate ca un ce netrebnic.
Să sperăm că alegătorii nu se vor lăsa să fie înşelaţi.
D:ale Primăriei Capitalei
Actuali! edili ai oraşului nu pot fi nemulţumiţi de răbdarea nâstră şi de răgazul ce le-am dat, de aprdpe 4 luni, pentru a face o realitate măcar din unele din făgăduelile date de d. Pache în timpul când juca rolul principal de actor în piesele date pe scena theatrului din sala „Orfefi".
Acâstă răbdare, mai bine dis indulgenţă din parte-ne — indulgenţă pentru lipsa de energie şi pricepere din partea noilor părinţi ai oraşului—a fost destul de lungă pentru a% ne-o mai permite şi în viitor.
Vom lua câte-va din tâte Gestiunile re-solvate de d-lor precum şi faptele săvârşite în acest interval, fecund în căpătu-elî, pentru a se convinge contribuabilii oraşului că representaţiunile de la „Or-:'efi" nu erafi de cât simple farse jucate de un actor, care medita, cu totul altele între culise, de cât cele ce spunea pe scenă.
începem cu cestiunea pânei şi vom vedea cum, prin un exces de reclamă electorală, săracul este nevoit acum a’şî plăti irana mult mai scump de cât înainte.
Până la faimdsa ordonanţă din luna Ataiu expirat, brutarii erafi datori a declara preţul pânei cu 15 dile înainte şi a pune în consumaţiune bucăţi de câte un chilogram. Contravenienţii erafi pedepsiţi cu amendă, închisâre şi confiscaţiunea pânei, care apoi se distribuia la săraci.
Prin acâstă disposiţiune, brutarii erafi nevoiţi a da în consumaţiune bucăţi pe greutate drâptă, fiind-că controlul era lesne şi practic.
Astă-di cu invenţiunea ingeniâsă a d-lui 3ache, ajutat de finul făinar, problema îmbogăţire! brutarilor în paguba consumatorilor, este pe deplin resolvată. Impunitatea le este asigurată prin faptul că sunt Liberi de a face pâne de ori-ce greutate | iar declaraţiunea preţului devine o ficţiune, neputând avea nici un scop.
In ţările unde acest sistem este introdus, vânzarea pânei fără cântărire este riguros interdisă. Acolo sunt agenţi speciali, cari urmăresc pe vendătorii de tâtă mâna spre a nu vinde fără cântărire. Aici, desfidem pe cel mai aprig partisan al actualităţei, să ne constate dacă la brutărie, băcănie, din căruţe, gherete sau coşuri se vinde prin cântărire. Să ne constate dacă conştiinţioşiî agenţi ai d-lui Pache urmăresc pe acei ce vând fără cântărire şi dacă ’şi dafi silinţa de a introduce în obiceiul oraşului cumpărarea pânei cu cântarul. Dar nu, este evident că bucata de pâne nu trage mai mult de 800, ba une-orî 700 grame şi ea se vinde drept 1000. Să nu ni se obiecteze că brutarii afi balanţe şi fie-care este în drept a cere cântărirea pânei pe care o cumpără. Ne fiind acâsta în obiceiul locului, tocmai vândetorii ar urma să fie obligaţi de a nu vinde fără cântărire.
Dar nu aţi făcut ast-fel şi prin urmare aţi lăsat pe consumatori la discreţia cu-pidităţei brutarilor.
Acesta se numesce solicitudine pentru banul săracului?
Acâsta este gospodăria promisă?
Aleşii sub bâte
„Monitorul Oficial" înregistrând resul-tatul acestor alegeri declară într’un mod cât se pâte de limpede, că din 231 alegători înscrişi în acest colegiu, s’afi pre-sintat la vot şi afi votat numai şi numai 69. Din acest număr al votanţilor, 68 afi ales pe candidaţii guvernului.
Diarul prefectului Greceanu, valorosul organ al conservatorilor din localitate „Vlăsceanul" vorbind despre alegeri declară că:
„Toţi cetăţenii afi mers fără frică şi fără „şovăire la vot, cu cugetul împăcat, cu „consciinţa curată că scapă de mişeii cari „îi-a supt 12 ani şi cari erafi să-I arunce „în prăpastie."
F6ia poliţienâscă de sigur sub cuvintele de „toţi cetăţeni" înţelege pe cei 68 de inşi cari afi bine-voit să voteze pentru candidaţii poliţiei. Este şi natural, că din punctul de vedere a epistaţilor şi sergenţilor cuvântul de „cetăţean" să se aplice numai şi numai acelora cari sunt în relaţii neîntrerupte cu Agia de la Giurgiu.
Dar dacă acâsta e părerea poliţiei giur-giuvene, apoi nu e părerea tutulor cetăţenilor.
Cifrile publicate în „Monitorul Oficial" şi privitâre la alegerile în cestiune aruncă o lumină lugubră asupra resultatului ale-rilor din Giurgifi. In adevăr ce vedem noi? In colegiul ântâifi sunt înscrişi 231 alegători, din cari 68 sunt funcţionari, rudele funcţionarilor şi cei 24 candidaţi, cari afi luat parte activă la vot.
Ei bine, cine s’afi presintat la vot ? Tocmai acei 68 alegători, cari neavând absolut nici o teamă de bâtă, cari din potrivă, sub escorta de onore a bâtei, au mers într’un mod ceremonial la vot. Ei, şi numai ei au luat parte la vot; ei şi numai ei afi participat la alegeri; ei, şi numai ei afi ales pe noii consilieri judeţeni.
Acâsta fiind deducţiunea logică şi ne-părtinitâre, care reiese firesce din analisa cifrelor publicate în „Monitor", datori suntem să dicem cu „Solidaritatea" împreună, că alegătorii independinţi n’afi mers la vot, temendu-se de a ’şi expune viaţa, ameninţată de o bandă de bătăuşi, înregimentaţi de poliţie.
Barbariile comise de-unăzi la Giurgiu dafi mare dreptate celor sfioşi.
Răfi e însă pentru ţară, vătămător este pentru libertăţile nâstre politice, ca frica să mârgă până acolo, ca cetăţenii independenţi să permită să iasă din urne pe aleşii bâtei.
Lipsa de curagifi civic va permite acestor aleşi să-şi ia rolul lor în serios.
D-nii V. Lascar şi Em. M. Porumbafu se vor duce la Giurgiu, spre a asista pe d. Rose Ştefănescu în susţinerea acţiunii intentată bătăuşilor administraţiunii care au atentat la viaţa sa.
Bine fac cei duoî advocaţi liberali. Dar 6re atât e de ajuns ?
Credem că nu. Atentatul de care este vorba a avut un scop politic, scop cu care s’a şi ajuns. Administraţiunea a voit a intimida pe alegători şi i-a intimidat atât de mult şi atât de durabil, în cât la alegerile judeţene din dilele trecute au luat parte abia a patra parte de alegători.
Oposiţia unită, în împrejurări chiar mai mici, asista pe victime chiar şi presupuse tn corpore, avuţi şi neavuţi. A£a ar trebui să facă şi liberalii; câţi-va şefi să mârgă la Giurgiu.
D-ini L C. Butişteanu, Gh. Em. Laho-vari. A. Filipescu epusdrm farinae pot fi mândri. Ei sunt aleşii bâtei, representanţii direcţi aî bătăuşilor din Giurgifi.
In diua de 28 ale lunei corente s’afi făcut alegerile pentru colegiul I al consiliului judeţean de VrIasca.
DIN AFARĂ
Marina in comerciul Angliei
Pali Mall Gazette consideră ca un fapt constant câ marina englesă va fi în înepu-tinţă actualmente â proteja comerţul marii Britanii în caşul unui resboifi.
X
X
www.dacoromanica.ro
TELEGRAFUL — 3 SEPTEMBRE 1888
KS3B*ÎGU*K6M
Jurnalul basâză aprecierile sale pe declaraţiile luî Carol Villson, preşedinte al secţiune! de geografie a asociaţiunei britanice şi director general al comitetului de artilerie, precum şi pe opinia lordului Carol Beresford, membru în consiliul a-miralităţeî.
„Guvernul după cum se vede n’are curaj a ’şi ’ace datoria, să o spună limpede acâsta şi se va vedea ce ’I va răspunde naţiunea.
Se vede că politica de desarmare şi de economii bugetare nu e încă la ordinea zilei în Europa.
Politica Rusiei
Wiener Allgemeine Zeitung atrage atenţia asupra atitudine! stranie a prese! rusesc!. „Nu numai contra Austro-Ungarieî ’şi în-dreptâză atacurile ef dar şi în contra Serbie! şi a Italie!
Serbia are dreptul de a se alipi maî mult cu monarchia Habsburgică; Italia voesce să aibă o politică independentă, care cu tot acordul eî cu Germania şi Austro-Ungaria, denotă în acelaşi timp o indiferenţă perfectă faţă cu acea ce se dice, ce se gândesce, ce se discută pe malurile Neve!.
Aceste atacuri sunt îndreptate maî mult contra Austro-Ungarieî.
Grajdanin a imaginnat un nou sistem de polemică. El se ocupă de de Bohemia şi ’î declară că ea nu ’şî va câştiga nici o dată independenţa şi nu va poseda o biserică naţională de cât sub suveran! ortodox!. Alusiunea e destul de clară.
Prinţul Ferdinand
Agenţia Reuter anunţă că prinţul Ferdinand va pleca în curând la Ichtiman unde vor avea loc marile manevre ale trupelor bulgare.
Prinţul va sta trei zile la Ichtiman, în urmă se va duce la Varna, unde va sta o lună şi va aştepta sosirea prinţese! Cle-mentina.
Situaţia îr. Franţa.
Noua Presă liberă publică o scrisdre din Paris asupra situaţiuneî în Franţa.
Inamicii forme! republicane, zice corespondentul, repetă pe tdte tonurile că al opt-spre-clecelea an al Republice! î! va fi fatal după cum al opt-spre-qlecelea an a fost pentru al douilea Imperiu şi monarchie! diii Iulifl.
Până acuma, nimic nu justifică aceste profeţi! pesimiste. Nu e cu putinţă însă a contesta ca situaţiunea nu e comfusă şi turburată.
Orlneiştiî, bonapartiştiî, boulangiştiî, daiî asalt cu o îndrăsnâlă rară. Din nenorocire, nimic nu se face pentru a aduce o unire a republicanilor. Nicî o idee nu e aşa puternică pentru a fi acceptată.
Un singur cuvânt planâză în acest haos: Revisiune. Insă ce revisiune ? în ce sens? în ce chip ? Iată un punct asupra căruia nimenî nu se pâte înţelege. Nimeni nu are un'program hotărât, afară de generalul rBoulanger.
De peste munţi
Diarul Kolozsvar e suparat foc. In numărul său de la 11 Septembre, organul maghiar scrie următdrele;
„Ura ce o nutresc locuitori! din Turotz-„Sanmartin contra maghiarilor a ajuns „aşa de departe, în cât câţi-va din e! au „cutezat să demostre^e contra archiduce-„luî maghiar Iosif pe timpul trecere! „sale".
Şi în ce a constat acestă manifestaţie?
In faptul că uni! din locuitor! n’afi iluminat ferestrele locuinţelor lor. Mare trăbă!
Causa pentru care s’ar fi făcut acăstă manifestaţie este, după spusele diarulu! maghiar, „că archiducele Iosif ar fi principalul apărător al Kulturegyletulia din „Ungaria de sus".
Dacă în adevăr, precum dice diarul maghiar, arhiducele Iosif este apărătorul maghiarisărel poporelor nemaghiare de sub cord na S-tuluî Ştefan, atunci cum vrea diarul maghiar ca nenorociţi! bmeni car! ţin la naţionalitatea lor, să se bucure şi să’şî manifeste bucuria lor cu ocasiu-nea trecere! unu! principal apărător al maghiarisăreî ?
Nu cum-va maghiarii ar voi ca asupriţii, supuşi jugului aspru al maghiarismului, să manifeste simţiminte în mod u-militor, precum gladiatorii din antica Romă ’şî manifestau simţimintile lor de sclavi, defilând înaintea împăraţilor :
Salve tibi imperator, morituri te salu-tant.
— Diarul „Tribuna" din Sibiu înregis-trâjă disposiţiunea luată de’guvemul aus-tro-ungar cu privire la călători! din Rusia. De adi înainte aceştia vor fi obligaţi să presinte paşapdrtele lor visate de consulul austro-ungar din Rusia. Călători! car! nu vor avea atare paşapârte, vor fi conduşi cu escortă până ia staţiunea de la fruntarie, pe care o vor desemna singur!. Călători! însă car! vor avea paşapârte de acestea şi nu vor fi visate de consulul austro maghiar, vor fi escortate numai la fruntarie. Acăstă măsură este luată drept represalii pentru şicanele ce fac autorităţile ruse călătorilor din Austro-Ungaria.
Presa Română
„Românul" insistă asupra trebuinţii neapărate ca tâte grupurile politice, cum şi guvernul, să-şî expue programa ; acâsta cu atât maî mult, cu cât învălmăşala politică cresce. S’afl produs, din partea u-noră, ide! după caii soeietatea română trebuie împărţită în cârmuitori şi cârmuiţi; e nevoie să fim dar cu băgare de sămă şi să ne spunem toţi ideile, pentru ca alegători! să scie cu! să dea încrederea.
„Voinţa Naţională" constată din nou crescerea propagandei anti-dinastice, pe care conservatori! o fac în unire cu ruşi! şi cu pretendenţii pământeni, şi es-plică pentru ce liberaliî-naţionalî sunt a-tât de îngrijiţi. Firesce că partida liberală are simpatii pentru regele cu care a lucrat 12 ani; dar nu e vorba aci de simpatii. „Pentru no!—dice „Voinţa" detronarea regelui Carol însemnă maî mult de cât schimbarea capului statului care are simpatiile nâstre şi înlocuirea luî prin altul pe care ’l vedem în ochi maî puţin buni. No! vedem în resturnarea regelui Carol lovitura de mârte dată Constituţie! nâstre, sdruncinarea din temelii a edificiului nostru naţional; vedem primejduirea esistenţei statului român".
„Democraţia" ridiculisetjlă pretenţia reacţionarilor d’a ne întârce la vechile tra-
diţii. La car! ? îndărătul nostru avem două provincii umilite, robia ţiganilor, claca românului, regulamentul organic, condica lu! Caragea, naţiunea împărţită în boerî şi mojici. La acea stare să ne întârcem? E absurd şi ridicul.
„Libertâ roumaine" îndâmnă pe toţi să se grăbâscă, mal cu sămă pe liberal!, căci nu maî e de cât o săptămână până la deschiderea campanie! electorele. In special, „Libertâ" se, adreseză la d. D. Brătianu, ca să spuie dacă maî merge şl d’aci înainte cu conservatorii.
„Lupta" nu-şî face iluzii în privinţa a-legerilor viitâre. Se publică şi se vor maî publica programe; se spune că lupta se va face pe ide!. Dar în alegerile viitâre tot administraţia va lucra. Avem deja dovedi despre acesta : administraţia, aprâpe tâtă compusă din conservator!, a patronat, liste la alegerile comunale; şi tocmai acele liste afl reuşit. „A pune lupta electorală pe tărâmul ideilor şi a încredinţa esecutarea, punerea e! în practică prefecţilor conservatori—încheie Lupta—e o curată bătaie de joc."—Maî adevărat nici că se pdte; dar nu crede d. Paunu că s’a deşteptat cam târziii ?
România liberă acuză diarele liberale-naţionale că nu spun adevărul şi că calomniază. Aceste diare aii asuzat pe junimist!—dice ea—că eî au aprins rescâla prin sate şi că conspiră contra tronului; acestea sunt însă calomnii.—Ar fi calomnii, dâcă ar fi spus cine-va asemenea lucru ; dâr "România liberă face confuzie; fiarele liberale n’au acuzat pe junimist! de cât că închid ochii şi nu sunt în stare să puie frîu conservatorilor, cari conspiră şi pun în primejdie esistenţa statului. E mare deosebire, nu-î fie cu bănat României libere.
Epoca dă âre-care desvoltare măsurilor propuse de dânsa cu privire la ţărani. Tinerii conservator! pretind că sunt mai liberal! de cât toţ! liberali! şi că sunt singuri! car! au luat în mână îmbunătăţirea sârte! ţăranilor.—Maî încet !..
De mâine vom da, la „Presa română“ şi resumatul articolelor din diarele de peste munţi.
ECOUEI
Trei copii
Femeea Staica, soţia lu! Nicolae Mitru Claie, din comuna Celeiu, judeţul Roma-naţi, în diua de 14 August a. c., a născut trei copil, din cari unul a încetat din viaţă la 16; iar cei alţi duo! la 17 August. Muma lor este sănătâsă.
Vite atacate de urs
In nâptea de 18 — 19 August curent, maî multe vite ale locuitorilor din cătunul Zamura, pendinte de comuna Predeal, judeţul Prahova, aflându-se la păşune ne-închise prin ochiurile de li ved! în apropiere de pădurea acelui munte (Zamura), a eşit un urs la ele şi s’a pus în spinarea ’uneî vaci voind să o mânînce. Vaca, fiind destul de forte, a luat’o la fugă până în apa Prahova cu ursul în spinare. In valea Prahovei se găsea, dormind la un foc, locuitorul Ioan N. Luca cu fiul săfi, veniţi pentru pesce; vaca, vedând focul, a tras drept acolo; dar ursul, speriat, a fugit şi a lăsat în pace vaca cu prea pu ţine sgârieturî, care n’a plecat de la foc până diminâţa; iar ace! duo! indivizi, spe-riindu-se, aii . fugit.
înecată
Nastasia, soţia lui Neculai Iosub Puş-calău din comuna Blăgesci, judeţul Ba-
căfi, în etate de 70 ani, ducându-se, în Ziua de 18 August curent, la pârîul Ciubota cu nisce pânzî să le ghilescă, şi, fiind-că suferea periodic de epilepsie, a cădut în părîfi, unde s’a înecat.
Douî morţi într’o fântână
Vasile al Nichiteî, din comuna Lespezile, judeţul Suceava, fiind atins de pelagră de vre-o 2 anî, în Ziua de 17 August a. c., în lipsa soţiei sale de acasă, s’a sinucis cu o armă de foc. Caşul s’a constatat de preşedintele comisiurie! interimare al acelei comune, prin procesul-verbal No. 3.710, care s’a înaintat parchetului.
Nenorocire
In Ziua de 23 August a. c,, pe la orele 5 p. m., mai mulţi locuitori din cătunul Ochişioru, pendinte de comuna Braloştiţa, judeţul Dolj, adunându-se în giurul unei fontănî terminată de săpat, dar încă neumblată, şi, voind să ’! măsore adâncimea, pentru ca să cumpere lanţul ciutu-rei, afl întrodus o frânghie cu o pâtră înăuntru, şi când aii scos’o li s’a părut că pâtra ar fi fost plină de sânge._ Atunci, locuitorul Iân Ciungulescu, ce era de faţă, şi care săpase la fântână, a intrat pe o frînghie înăuntru, de unde nu a maî putut eşi afară. Fratele sâfl Stan, veZând că Iân a râmas în fântână, s’a băgat şi el în năuntru, şi ce! de afară ’l-afi auZit Zicând că fratele săfl este mort; însă nici dânsul nu a maî putut eşi afară.
Cei-alţl locuitori, găsind un cârlig, ’l-afl întrodus cu o prăjină şi afl scos pe amân-duoî morţi.
Hoţiă la drumul mare
Ddmna Ana Rosenzureig, din oraşul Bârlad plecând din târguşorul Beresci, judeţul Covurluî, spre a se întârce în Barlad, împreună cu alte douâ femei, cu trăsura evreului Huna Harabagiu, şi pe când au intrat în pădurea Berescilor, le a ieşit înainte un individ necunoscut, înalt, cu pălăriă în cap, cu o puşcă în mână, care după ce a oprit cai! a venit la căruţă şi punând mâna pe o boccea cu haine a datu-o jos. Harabagiuluî fiindu’î frică, a dat bicifl cailor, cari plecând în gâna mare afl putut scăpa bietele femei de a-cest hoţ, a cărui pradă erau să fie. Boc-câua care a remas la hoţ, conţinea şâse lei în gologani şi maî multe haine fe-meescL Autorităţile respective aflând de acest cas, s’afl pus în urmărirea şi prinderea hoţului.
Un nebun
Un nebun condus de un comisar de la Constanţa la Neamţu pe vaporul austriac s’a nepustit asupra d. doctor Rămniceanu
şi ’l a lovit de câte-va orî. Mulţumită in-tervenţiunei grabnice a publicului nebunul a fost legat.
Studenţi
Congresul anual a studenţilor să deschide Marţi. Duminecă tinerimea universitară pleacă la Piatra. Direcţia C. F. R. a oferit studenţilor bilete gratuite de
drum,
Fostul prefect Poteca
Fostul prefect de Vlaşca, se svoneşte cum că ar fi fost dat judecăţeî pentru nişte deposite de piatră ce ’şî’ar fi apropriat.
Fecunditate Textra-ordinară
Zoiţa, soţia soldatului dorobanţ, Dumitru Mihaifl Tudorifl, din comuna Boldesc!, judeţul Prahova, în sâra de 19 August trecut, a născut un copil de sex bărbătesc; iar în sâra de 21 August trecut, alţi douî copii: o fată şi un băiat. Băiatul d’ântâifl şi fata trăiesc, botezaţi şi sănătoşi dimpreună cu mama lor.
Viaţă lungă
In comuna Bădenî-Pământenl, plaiul Nucşâra-Dâmboviţa, judeţul Muscel, în Ziua de 19 August trecut,' a încetat din viaţă I6n Geolamă, în etate de 105 anî.
Secţiunile la tribunalul Ilfov pe noul an judecătoresc 188S—1889 s’au compus ast-fel:
Secţia ! — Preşedinte : Maca, primul preşedinte, membrii : Ghimpa, Cristopolu; supleant : Obede-naru.
Secţia II.—preşedinte : Iulian; membrii: Vlădo-ianu, Bursan, supleant: Hagi Pândele
Secţia III —preşedinte: Sc. Ghica; membrii: Al. Culoglu; supleant: Voreas
Secţia IV—preşedinte : Tr. Djuvara; membrii St, Christu ; supleant: Gr. N. Lahovari.
Secţia de notariat.—preşedinte : Carp; membrii. Ath. Chiriac şi D. Mavrodin; supleant: Catargiu Henri,
Secţia comercială. — preşedinte : Rădol; membrii : Slăvescu; supleant: N. I, Zamfirescu.
La Curtea de apel secţiunile s’afi compus astfel :
Secţia I.—Prim-preşedinte : Adolf Cantacuzino ; judecători: Cirişeanu, Cuculi, Gbica, Câmpineanu supleant: liudiştdnu.
Secţia II.—preşedinte . Al. Stoicescu; judecători: Cerchez, Iorgulescu, Poputeanu. Chivu; supleant .• Dobrescu
Secţia III — preşedinte ■ G. E Schina; judecători : Economu, Zenide, M. Poenaru-Bordea, Bag-dat; supleant; Burcă.
Camera de acuzare. — D-niî: Iorgulescu, Ghica, M. Poenaru-Bordea.
CRIME 81 DELICTE
1
O crimă rusâscă
In satul Obnoschi din guvernământul Charcof s’a comis Zilele trecute o crimă, care aruncă o lumină lugubră asupra o-bieeiurllor şi moravurilor poporului rus. Iată peripeţiele acestei crime, aşa precum o povesteşte Ziarul Novosti :
Snochacestvo *) nu numai că nu dispare la noi prin sate, dar încă precum se vede să întăresce şi corumpe din ce în ce mai adânc moralitatea familiei ţărănesc!. Iată ce ni să scrie în acestă privinţă din satul Obnoschi, din guvernământul Charcof. ţlilele acestea tânărul sătean Andrei Anu-ccff ’şi-a omorît pe bătrânul sâfl tată, pe care ’l-a prins în flagrant delict de adulter cu soţia sa. Paricidul s’â arestat şi instrucţia a constatat că omorîtul în adevăr trăia în concubinagifl nu numai cu soţia fiului şefi Andrei, dar în acelaşi timp şi cu soţia fiului sefl cel mai mare Onisim. Ambele tinere femei afl mărturisit că chiar din primele luni ale căsătoriei lor, socru le forţase a împărtăşi paptul sefl şi că din causa bătăilor ce înduraseră afl fost nevoile a ceda bătrânului satir. Anisiin îndură insulta şi plecă capul sub povara ruşinei, iar Andrei, care iubea mult pe tânăra sa femee n’a putut tolera, şi adese-ori să certă cu tata, care nu ascundea de loc legăturile sale amo-râse cu nora sa. Cercetările făcute de către judele de instrucţie descoperiră din spusele marturilor chemaţi la interogator că snohacestvo e un obiceifl înrădăcinat adânc în moravurile sătenilor şi că chiar în satul Obnoschi unde s’a comis crima
Snohacestvo este dreptul aşa să dieem cutumal întru cât-va care fiinţdză în Rusia şi după car e un tată are drept să trăiască în concubinagifl c u norele sale.


FOIŢA DIARULUI TELEGRAFUL
’j't I	1
1	■ r,	{
Moştenirea
^ilionelor
de
JAVEL SAUGER
PARTEA A PATRA VII
—	Vra să dică, întrebă Renâ, Ştefana, stă pe Bulevardul Hausman ?
—	Şi cine o întreţine ?
Gontran Varet.
—	Aş! strigă şeful
—	O! sârmana Elvira! strigă Renâ. pă ce mâni era se cadă sermâna fată de se făcea căsătoria.
—	Ala! Zise Jarier, se vede că providenţa a voit să ne resbune pe acel individ.
—	Atunci, Zise Brouveuil, am plecat aZi de diminâţă la Ville-d’Avroy.
—	Bine ai făcut, Zise şeful.
—	Şi ce ai găsit acolo, întrebă Jarier.
—	Nimica de cât un apartament complect a lui Oscar Binat, pentru că el nu eşea din casă de cât îmbrăcat femeeşte...
—	Asta’i curios.
—	In buzunare n’am găsit nimica . . . Mi a trăsnit prin cap o idee. ... am descusut căptuşâla unei haine şi. . .
—	Şi ? strigară şeful şi cei doi tineri
Brouveuil surizând Zise:
—	Sunteţi prea courioşî, vă voi spune îndată.
—	Bine -Zise şeful.
Rene şi Iulifi se cam superaseră pe agent pentru acâstă indiscreţie; ei însă erafl vesel! şi inimile lor băteafi maî tare ca de obicei, pentru că înţelegeai! că Brouveuil a făcut o descoperire importantă.
—	Asemenea, Zise agentul/ cred eă puteţi aduce aci pe Oscar Binat.
—	Trimit să-l aducă.
Şeful siguranţei scrise ceva pe o fâie de hârtie, iscăli, apoî sună clopoţelul.
Un agent intră.
Şeful îi dădu hârtia Zicând:
—	Ia sâma. . .
Agentul eşi.
Brouveuil luă douâ scaune le puse lângă ferâstră şi Zise lu! Rene şi Iulifl.
—	Staţi!
Ce! doi tineri se aşezară pe scaune.
Brouveuil luă alt scaun şi se aşeză cam în dosul şefului, la drâpta ca să vaZâ pe Oscar.
îndată se auZi un sgomot de pas! afară, uşa se deschise şi Oscar, legat de mâni, ţinut de do! agenţi şi urmat de alţi doi intră în cabinetul şefului siguranţe! publice,
Oscar nu era îmbrăcat femeeşte, el purta haine ca şi ceî-l-alţi închişi. El părea fârte liniştit.
Văzând însă pe Renâ şi Iulifl se uită fix la eî, ca si cum ar fi voit să ’şî aducă aminte unde maî veZu.se aceste figuri, apoi surise.
Oscar fi recunoscuse
—	Est! Oscar Bina? întrebă şeful.
—	Da.
—	Ai furat o sută cincî-zec! mii lei din Serafin Iucart?
—	Basme!
—	Nu sunt basme, ascultă ce ’ţî spun efl, ai înţeles. Bibi patru degete!
Audind aceste cuvinte Oscar tresări.
—	Est! şeful bandei?
—	Efl? ’
—	Da . . . .
Dacă voeştî d-ta .... fie.
—	Prăda! magasinele şi casele din jurul Parisului.
—	De ce nu Palatele?
—	Aî fost internat la Glaireveaux.
Dacă ştiţi de ce mă ma! întrebaţi ?
—Iată fotografia ta şi a lui. . . . Şopârlă.
Oscar Bina făcu o mişcare.
—	Cam prost stafl! ’şî ^dise el.
—	Cunosci de sigur pe Gât-de-lup, Sfârlâză, Veveriţă, Picior de Barză ?
—	Da, fi cunosc... am fost cu eî într’o colonie agricolă.
—	Da.... şi în urmă Ia Claireveaux.
—	Fără îndoială.
—	Iî mal cunosc! şi din altă parte.... aî stat cu e! într’un otel în strada Roşelor.
Oscar se uită la Rene şi Iulifl Jarier şi dădu din umeri.
—	Aceşti domn! vă afl spus acestă poveste:
—	Ii maî cunosc! şi din altă parte, pentru că aî făcut cu eî maî multe prădă-ciunî.
—	Nu e adevărat.
—	Spune adevărul pentru că Şogârlă, Gât de lup şi Veveriţă sunt arestaţi.
—	De mine, Zise Brouveuil.
—	Ah! Z*se Oscar, uitându-se la Brouveuil, şi eî ’ţi au spus că eram şeful lor ?
—	Da, răspunse şeful, ş’apoî chiar daca n’ar fi aşa puţin ne interesedă acesta.
—	Daca e aşa vorba, atunci trebue să arestaţi şi pe ceî-l-alţi doi.... ca să fim complecţi.
—	E cu nepuţinţă acăsta.
—	De ce?
—	Pentru că Picior de barză, după ce a asasinat pe Alfred Gendrin, a...
Oscar îngălbeni şi făcu un pas îndărăt.
—	Picior de barză a fost ucis de Sfâr-leză ?
Oscar scrâsni din dinţi.
—	Ce! Ce ’mî spuneţi mie asemenea lucruri... nu cunosc pe Alfred Gendrin... cât despre ceî-l-alţî... ce ’mî pasă dacă se u-cid între ei?
Brouveuil surise.
—	Cum! adecă nu îţi pasă nimicad’a-câsta? Nu te interesezi de Alfred Gendrin ?
Dar cine ’ţî va plăti milionul ce ţi-1 făgăduise ?
Oscar Bina se încruntă la faţă.
—	Nu te scifi cine esc!, zise Oscar, la-sămă în pace!
—	Da, zise Brouveuil, era! să pu! mâna pe un milion, dacă Alfred moştenea cele cine! miliâne ce frate-săfl le lăsase ficei prietenului săfl.
—	Cine e acel prieten!
Renâ sări de pe scaun şi strigă.
—	’L cunosc! miserabile pentru că din causa ta a fost condamnat la munca silnică.
Brouveuil făcu semn luî Renâ să tacă
www.dacoromanica.ro
TELEGRAFUL — 3 SEPTEMBRE 1888

mai fiinţăză cinci familii unde acelaş fapt să comite.
Frumfise obiceiuri! Frum6se moravuri mai au şi ruşii!
în multe vom fi progresat; în cea-ce priveşte însă apăratul poliţienesc suntem mai rău de cât sub vechea agie, şi pentru a ne încredinţa de acăsta, n’avem de cât numai doi, trei paşi să facem de la frontiera ndstră şi vom observa câtă a-tenţiune se dă la alegerea personalului poliţienesc. Ca, unii cărora li se încredin-ţeză menţinerea ordineî publice şi cari au adesea ori nisce atribuţiuni fdrte delicate ar trebui să li se căra, pe lângă un fond moral şi un grad 6re care de studii, o ducaţiune poliţienăscă specială.
La recrutarea agenţilor poliţienesc! la noi nu se ţine în sămâ nimic din tote a-cestea, de aceia pe fie-care di se văd fapte cari deşteaptă indignaţiunea publica ca torturile de la prefectura capitalei.
Mai sub t6te guvernele, poliţia a fost atacată şi s’a probat până la evidenţă că dăcă vina va fi în parte şi din reaua or-ganisaţiune, ea depinde mai mult din puţina atenţiune ce se dă la alegerea personalului poliţienesc de unde provine şi faptul că funcţionarii poliţieneşti sunt în genere despreţuiţî de public şi n’afi cea mai mică consideraţiune.
Şi cum vreţi să fie consideraţiune, acolo unde, cei cari până mai alaltă-ieri strigaft în contra celor cari cu multă dorinţă căutau a introduce şi în acăsta ramură a autorităţei 6menî instruiţi, oneşti, cunoscători de meserie, afi introdus tot ce e mai degradat ca caracter, mai idioţi ca cunoscinţe, în fine tot ce taraful ciocoesc are mai nefolositor, părăsite ai societăţii şi în mare parte feciorii lor cărora nu le-au plătit lefurile ? Cum vreţi, prea cinstite polcovnice, ca slujbaşi-şi să inspire cetăţenilor consideraţiune, când îi snopesc mai reu ca hoţi de codru ? Dar ce le pasă cioclovinelor î Ei-şî dic, cu un ifos demn de devlele lor g61e: este canalia ( poporul în jargonul lor ) ce ţipă, aplică-i la spete încă. V’aşi sfătui cinstite polcovnice a fi mai atent la cele ce fac creaturile văstre, căci în urmă nu vă veţi spăla cu t6tă apa din Dâmboviţa. Un Di mancea şi Compania mai au ceva greutate personală, pentru a nu cădea totul asupră-vă; nu tot asia stă lucrul cu satrapi voştri după la marginele cetăţei lui Bucur Ei fac multe năsdrăvănii sub numele polcovniciei-V6stre. Asia de v’aţi osteni puţin timpanul aţi audi că la secţia 15 aveţi un hipo comisar Bitoianu, care numai cinste şi laudă nu vă face şi nici consideraţie oii prestigiu nu pdte aduce apăratului polcovniciei Vdstre, unde tot mai cred că se găsesce unul saă doi 6-meni ai lui D-deii Asia, ce consideraţie, ve întreb plecat, prea luminate Polcovnice, pdte aduce numitul hipo-comisar, când ocupaţia-i de căpetenie este a măsura strada spătarului în lung şi în lat cu o trestie la spinare, alergând după porumbei ? pribegi până şi prin curţile dmenilor ? Când umblă din cârciumă în cârciună, provocând scandaluri şi exercitând şi comerţul său cu porumbei? Acestea n’ar fi nimic, dacă D-l hipo-comisar Biţoianu, sigur pentru a mai adăoga la consideraţiunea cetei polcovnfco-Voinescî, n’ar mai fi inventat şi alte soiuri de matrapaslâcuri. Asia: ştiind că, ca mare hipo-comisai, are tot autoritatea din timpul răposaţilor întru fericire Vilara şi Căpitan Costache, a făcut’o o societate cu porumbaşul I. Popescu, care vinde porumbeii, iar ndp-tea saă când îi vine bine le face din
deget şi ca prin minune a doua <Ji porumbei sunt în ceata porumbărăscă a D-luî hipo-comisar. Vai de hoţul de păgubaş de face gură, căci numai de cât porumbarul I. Popescu, cu toţi vardiştiî secţiei 15 martori, îi face proces de calomnie.
Pe lângă tdte acestea mai aflaţi onorate Polcovnice că prea neprihănitul vostru hipo-comisar însoţit de asociatul său
I.	Popescu ’şi permite a intra ndptea pe la orele 12 în curţile dmenilor pentru a provoca scandal şi să constitue în urmă ca martorii aducând şi din ofiţerii de vardişti şi chiar pe aceştia, dovada de acâsta o puteţi afla la judecătoria Ocol.
II,	Capitală, un proces ce s’a judecat la 20 curent.
Mai vreţi a şti încă? Mănâncă şi bea pe datorie, i se cere parale, ameninţă cu secţia ; întrebaţi pe cetăţeanul Pavel din numita stradă. Acesta este, Domnule Polcovnic, descripţia exactă a uneia din spe-ciele familiei poliţieneşti. De adevăr vă puteţi convinge prin o anchetă în numita Mahala (Puţu Spătarului).
G. Păunescu
Calea Moşilor 138.
la controlul statului, totuşi d. Maiorescu a otărît ca elevii care posedă certificatele acelui gimnasiă să fie primiţi în scd-lele statului.
A fost rescolă saă nu?
Diarele din capitală au înregistrat sgo-mote sinistre privitdre la rescdla ţăranilor de la Veresci. Se dice cum că posesorul moşiei d. Dumbrăveanu din jud. Dorohoi ar fi făcut în Ziua de sf. Alexandru o manifestaţie de supunere Ţarului Rusiei.
Să fie dre adevărate aceste sgomote? De ce tace guvernul?
Sciri comerciale
< Tuto va» spune despre iarmarocul (bâlciul) de la Bârlad că transacţiunile între comercianţi au fost satisfâcetore ca ’rare-ori, visitatoriî au tost a-tât de numeroşi, în cât preţul pâine! de la 25 bani s’a urcat, în diua din urmă, la 80 bani bucata şi încă nu se găsea
Numărul baratcelor de vendut a fost de 237; şi locuri fără baratce 103.
Boi au intrat în iarmaroc 3,208, din cari s’au vândut 2,398 cu preţurile următdre : Cei de calitatea I de la 350 până la 500 lei perechea. Călit. II de la 250 până la 350 lei perechea. Călit. III de la 150 până la 250 lei perechea.
Vaci aă intrat 1,108, dintre care s’au vândut 9S4 cu preţul de la 70 până la no lei una.
Cai au intrat 396, din cari 42 de lux şi 854 ordinari. Din caii de lux s’au vândut 18 cu preţul de la 900 până la 2,000 lei perechea, iar din cei ordinari s’au vândut 182 cu preţul pe la 70 până la 280 lei unul.
In timpul iarmarocului, au întrat 6,582 care cu cereale diferite, 136 care cu scânduri, 133 care cu bolobdce, 15 care cu mese şi scaune, 8 care cu lână, 141 care cu diferite legume, 264 care cu fen, 244 care cu cofe, lopeţi, funii, gaz şi păcură. 36 care cu vase de vin nou, în total 7,609 care cu marfă şi 363 care şi ghiociurî de vândare.
j	...
— Lipsa de bani mărunţi a devenit simţitore la Bârlad ; anevoie se pdte schimba o hârtie de loo sâu 20 lei. Speculanţii n’au lăsat nici acâstă ocasiune neesploatată. Ast-fel agiul a ajuns la 4 — 5 la sută.
-A_cte Oficiale
Consiliul judeţului Tutova este autorisat să cumpere dejjjla d. C. Gh. Diamandi pentru preţul de 40,000 lei locul cu clădirile aflate pe dânsul din oraşul Berlad. Pe aeest loc se va clădi palatul administrativ.
—	Colegiele electorale pentru consilierijud. Argeş sunt convocate pentru filele 6—7—8 Septembre.
—	Alexandru Belciu este numit administrator al casei de credit agricol din jud. Costanţa.
X-iicitaţi’u.nx
—	Se dă în întreprindere construcţia unei porţiuni din şoseaua naţională Pitesci-C. Lung-Fron-tiera. Valdrea lucrărilor de executat e de 80,000 lei. Licitaţia se va ţine la 23 Septembre în localul prefectureî Muscel.
—	La 29 Septembre se va ţine licitaţie la ministerul lucrărilor publice şi la prefectura BuzSu, pentru construcţia unui dig de apărare a podului de fer pesteBuzeu. Valdrea lucrărilor e de 115,285
lei.
—	La 5 Octombre se va da în întreprindere lucrările de apărare a podului de peste Olt la Slatina. Valdrea acestor lucrări e de 550,000 lei.
Dosarul dilei
Primar ren
Denunţări grave publică diarul Democratul din Ploesci în contra primarului comunei Bătrâni, plaiul Telejan, care administrează comuna sea fdrte reu.
Administraţia junimistă
Disolvarea Consiliului comunal din Po-denii-Nouî s’a făcut după insdgaţiunea celor cari nu ’şi au putut face gheşefturi sub consiliul disolvat. In capul comunei, junimiştii aă pus trei persdne interesate. Imediat după instalarea acestora, reclama-ţiuni din tdte părţile aii început să curgă Mai cu sămă locuitorii să plâng în contra unui 6re-care Spirache Iana, care rî-peşte chiar productele locuitorilor.
Mai mult de cât atât, alegerea noului consiliu s’a amânat pentru ca esistenţa eomisiunei Interimare să se prelungească la infinit, ceia ce este în contra legei, care mărgineşte activitatea acestor comi-siuni la două luni inclusiv.
*■
Lupta spune că, de şi gimnasiul catolic din Bucuresci a refusaţ a să supune
INFORMATIUNI
Academia română va ţine astă-dî cea d’întâiu şedinţă din sesiunea de tdmnă.
Guvernul junimist a expulsat pe un grevist străin, anume Iohan Altscher. Se dice că acest lucrător ar fi fost un refugiat politic.
Or cum, protestăm sus şi tare în contra acestui act nedemn pentru ţară, care are înscris în Constituţiunea sa că : „es-
trâdarea refugiaţilor politici este oprităP
'
Se dice că mai mulţi prefecţi vor demisiona imediat ce va apare decretul de disolvare, pentru a ’şi pune canditatura la alegerile viitdre.
Aceşti candidaţi vor purta eticheta junimistă
Adi d. T. Maiorescu vorbind cu un domn ’I a declarat că corpurile legiuitore vor fi convocate pentru 8 Septembrie. In a-ceiaşi Zi se va citi şi decretul de disol-solvare.
Alegerile se vor face în Zilele de 11, 12, 13, Octombrie.
-*b-
Duminică d. general Barozzi, ministru de resbel ?va trece în revistă trupele concentrate la Pantelimon.
-*-
Regularea graniţelor între comitatul Ciuculuî şi România s’a sfîrşit. Protocolul privitor la aceste graniţe s’a şi iscălit.
Să Zice că regele ar fi iscălit ieri decretul de convocare a Corpurilor le-
giuitdre. Asemenea se maî adaogă, că s’ar şi făcut şi textul Mesagiului, care este fdrte scurt
Ni să scrie din Iaşi că mare e zurbava printre rândurile conservatorilor de a-colo. Unii vor să mărgă cu junimiştii, alţii vor să lupte a parte de junimişti.
D. Iacob Mureşeanu va serba cununia sa cu d-ra Maria Otilia Brenduşanu, fiica d-lui advocat şi dr. Iacob Brânduşeanu. Cununia religidsă va avea loc vinerea viitdre la Blaj.
Urările ndstre tinerei pereche.
D. judecător de instrucţiune Tătăranu şi d. procuror Cârlova au decis ca Preda Fântânaru să fie lăsat liber în ospiciul Mărcuţa, unde va maî sta câte-va Zile.
Decretul pentru convocarea şi disolvarea Camerei a fost subscris ieri ds M. S. Regele.
El va apare în „Monitorul Oficial". Colegiele de cameră vor fi convocate pentru Zilele de 11, 12 şi 13 Octombre viitor.
D. Anghel Demetrescu ’şl a dat demi-siunea din postul de bibliotecar al Bibli-oteceî ndstre naţionale. Lucru bun.
Maî bine târZiă de cât nici o dată, căci d. Dumitrescu fiind consilier comunal după lege nu pdte ocupa o funcţiune salariată de Stat.
D-ra Maria Cană Popescu, fiica fostului primar al Giurgiului, să căsătoresce cu d. Ion D. Ştefănescu, inginer.
Cununia se va celebra duminecă la biserica Adormirel.
Urările ndstre tinerilor.
In urma numirii d-luî Teodor Aslan ca şef al divisiuniî agriculturii, industriei şi comerciului din ministerul domeniilor, d. Docan, şef de biurou clasa II în aceadi-visiune, si-a dat demisiunea.
bursele Statului la internatele şcdlelor secundare.
*-
Parte din banda care bântuia plasa Olteniţa a fost prinsă, în urma măsurelor luate ae d. procuror Stetescu.
-*-
Ni să anunţă că D-l Sinigaglio, profesor de limba italiană la scdla comercială din Craiova, în Ziua de 31 August a tras cu revolverul la gara Filiaş, în arendaşul moşiei Tatomiresci, Papariza, care pînă seară a şi încetat din viaţă.
TELEG-EiiME
Serviul particular al diarului „TELEGRAFUL1'
ULTIMA ORA
(Serviciul particular al diarului «TELEGRAFUL»)
Cair, 13 Septembre.
O ciocnire s’a întâmplat aprdpe de Las Palmas între vaporul frances „La France" şi vaporul italian „Sud-America" care s’a scufundat.
Nu se ştie dacă sunt înecaţi.
Londra, 13 Septembre.
Banca Engliterei a ridicat scontul săti la 4 la sută.
Paris, 13 Septembre
Banca Francieî a fixat [scontul ei la 3 jum. la sută.
Belgrad, 13 Septembrie.
Guvernul bulgar a exprimat dorinţa de a se represinta oficial la serbarea naţională serbăscă Karojik.
Guvernul Şerb a luat act de acăstă cerere cu mare satisfacţie.
Sofia, 13 Septembrie.
Ieri s au terminat manevrele din Işti man. Principele a fost însoţit de trupele rumeliote pînă la Sarambey, de unde s’a întors adi la Sofia la 9 ore diminătă.
(6 ORE SEARA)
Paris, 13 Septembre
D. Carnot a fost fdrte aclamat la Havre Londra, 13 Septembre.
„Daily Chronicle" anunţă eşecul deplin al demersului D-lui Crispi făcut pentru a obţine călătoria principelui moştenitor al Austriei la Roma, în timpul visitei lui Wilhelm II.
Berlin, 13 Septembre.
împăratul şi principele Enric au sosit la 7 ore diminăţa de la Wilhelmshaven, şi aii descins la Castelul Regal.
Constantinopole, 12 Septembre. (Via Varna). — In privinţa circulăriî relativă la Masuah, Rusia a răspuns că dacă Turcia ar părăsi drepturile sale asupra Masuahulul. ar fi atunci o cestiune de examinat, dar pe câtă vreme Turcia va menţine drepturile sale, Rusia, naturalmente, va rădica obiecţiunî în contra pretenţiu-nilor Italiei.
Englitera n’a răspuns încă.
CASSA DE SCHIMB
N. & D» Moroeano
Strada Lipscani, Noua clădire a sod/tăUi Dacia-România numită « Ras agiul Dimitrie Ghica » No. 6.
BUCUREŞTI
Cumpără şi vinde efecte publice şi face ori-ce schimb de monedi
Cursul pe diua de 2 Septembre 1888
5°/0 Rentă Amortisabilă .
5°/o	» Rom. Perpetuă.
6®/a Obl. de Stat (Conv. Rur 6°/o »	»	»	(C. F, Rom
5°/0 » Municipale 1883 .
5^/0	*	*	1884 .
7‘>/0 Scrisuri funciare Rurale
5'Vo »-	*	*
7°/#	»	»	Urbane
6’/0	»	» »
5°/o
5J/0	» func. Urbane Iaşi
Impr. cu prime Bucur. (20 1 Los, Crucea Roşie Italiană 10 fr. Obl Casei Pens. 300 » Sârbeşti cu prime Losurî Otomane cu prime » Basilica Dombau Aur contra argint sau bilete N apoi ioni contra lire .	.
Florini valdre Austriacă Mărci Germane .....
Bancnote Francese .	.
Ruble Hârtie ....
JSJB. Cursul este socotit in au>f.
Q 1? f* 17	17 guvernori de
b ii \J iii îl iii fran^esa şi'
germana la pensionul Enid-B^ălteanu calea Moşilor 138.	/	(3)
Cun.p.	V6aă
96V2	97‘/4 .
99SU	îocB/î
861/4	87 -V
107V4	108
97	97 Vi
1061/4	107
9474	95
8 4lli	85
45	50
30	32
235	240
80	84
44	48
*9	22
l‘/4	>7-2
20.07	20.10
2.09	2.10
124 v«	1.2&
99]h	IfOo’[2
255-	j 2.60
au‘A	
Din ediţia de sera
Enforrcxaţi'o.nx
D. T. Văcărescu, noul ministru al ţărei la Curtea din Viena, a plecat la postul săii.
AZî s’aîi început concursurile pentru
Elevii ds clasa I şi II g;imna-
njqU cari n’au loc în liceele şf gimna-oiala siiie statului, pot face aceste clase în pensionul Eniu-Bălteanu (calea Moşilor 138), fie ca interni sad estemi peiL’ţru un preţ moderat, depuind la sf. Petru examen la şc61ele publice.	(8j
Iuliu Jarier spusese prietenului său să se liniştăscă.
—	Nu te amesteca în afacerile altuia, Zise Oscar, uitându-se la Renă.
—	Numele lui e Denacy, zise şeful siguranţei.
—	Nu ’l cunosc....
Brouveuil se sculă de pe scaun, şi scose un portofoliu din buzunar şi scoţând din el o hârtie o arătă lui Binat.
—	Ei, cunoscî acesta?
Oscar Binat se uită la hârtie şi nu răspunse nimica.
Se vedea că e prins în capcană şi că nu e chip de scăpare.
—	Ce’i asta? Zise el în. sfârşit.
—	Avăsta e dovada că tu ai săvârşit crima... Acestă hârtie iscălită de Alfred Gendrin, arată că el se angajase să ’ţi dea un milion dacă va pune mâna pe moşte nirea fratelui său.
Şeful siguranţei se sculă de pe scaun; Renă şi Iuliu se sculară şi ei şi se apro-piară.
—	Aşa e? Zise şeful. Ah! banditule nu mai scapi din mâinele ndstre. Iată şi altă dovadă, care e maî sdrobitdre.
Oscar dădu din umeri,
—	Nu înţeleg ce voieşti să spui, zise Oscar. Cum n’am voe să fac un cadou tovarăşului sau prietenului meu ?
—	Ziceai că nu cunosci pe Alfred, Zise Brouvenil.
—	Nu cum-va voiţi să vă spun numele tuturor cunoscuţilor mei, Zise Oscar. Lă-saţi-mă în pace!
—	Ascultă, Zise şeful, eşti ţSner, pdte să te îndreptezi încă; mărturiseşte crima, ştii că păcatul mărturisit se iartă pe jumătate.
—	Crimă!... Eh ? strigă Oscar. O! des fid pe orî-cine să’mi probeze că am vărsat o picătură de sânge.
—	E crimă şi crimă. Nu te acuş că ai asasinat pe cine-va sau ai căutat să asa-sineZi- însă ai violat...
—	Aida de... acuma mă acuzaţi că am violat... pe cine... nu cum-va pe artista cu care petrecăm?
—- Ai violat un mormânt.
—	Un mormânt... asta’i şi mai b6cănă.
—	Da... la Păre Lachaise.
—	Nu mănânc carne de om.
—	Tu, împreună cu banda de cinci indivizi pe care ’ţi i-am spus, aţi desgro-pat cadavrul lui Gendrin.
In urmă aţi introdus în stomac otravă şi ’I aţi bătut un cui de fer în cap ca să se crădă că Emest a fost asasinat de prietenul lui.
Oscar cu tot sângele lui rece, o cam sfeclise.
De unde aflase şeful siguranţei publice t6te acestea?
Ceî-l-alţl trei, cari d’asemenea erau închişi ’l trădase?
De sigur că să lăsase să fie prinşi ca nisce vite.
Au fost traşi pe sfdră şi la urmă afi spus totul.
Iată ce însemnăZă să te încrezi în prieteni, să lucrezi cu ei....
Cu tote că era prins în căpcană, Oscar nega tot ce’i spunea şeful.
—O ! o ! Zise el zicând frumfisă poveste ’mî spuneţi!
—	Vrea să Zică negi ?
—	Ba bine că nu !
—	Minţi! strigă şeful siguranţei publice.
—	Ce’mi pasă mie de ceia ce au spus cei-l-alţi; dacă aii făcut ce spun, şi să p6te să fi făcut acăsta, de sigur că mă au amestecat şi pe mine în afacere; eu însă vă jur că . . .
—	Era să Zică că jură pe onbre ; făcu însă un pas îndărăt şi începu a tremura.
Şeful îi pusese înaintea ochilor fotografia lui Emest Gendrin.
Apoi luând de mână pe Oscar şi sgu-duindu-1, Zise:
- Ui-te, miserabile, ţi-aî lăsat pe pânza ce acoperea cadavrul, marca fabrice! . . . acăstă marcă te a trădat.
Oscar Bina văZu că e perdut cu totul. Mâinele ’l dăduseră de goL
Oscar se înfuriă grozav, scrâşni din dinţi, îngălbeni; dacă agenţii nu ’l ar fi ţinut, cădea jos.
Miserabilul fu apucat de un atac de histerie ca la Pădurea Bulonieî, când Renă şi Iuliu dădusă peste el.
—	Lăsaţi-1 jos Zise Rene, apropiindu-se de el.
Apoi îngenunchind lângă el, dise :
—	Da .... Zise internul .... t6te simp-tomele sunt ale isteriei.
După ce se gândi câce-va momente, Rene Zise:
—	Tebue se ’l duceţi la infirmeria în-chisorei.
—	E uşor acesta.
—	In urmă voiu aduce un specialist ca să’l esamineze.
—	Bine, dise şeful.
—	Nu cum-va cred! că nu e responsabil de faptele lui ? întrebă Iuliu Jarier.
—	Nu.
—	Atunci de ce se’l mai exameneze.
—	De ce! Ca să’l facă se mărturisăscă, crima.
—	Da... trebue să încercăm şi acăsta Zise Brouveuil, nu strică...
—	Bine, dise şeful, ’l vom duce Ia infirmerie.
—	îngrijesc eu d’acăsta, Zise Brouveuil, şi mai ales ca să fie bine păzit... E dracul în piciore şi mă tem să ne scape din mână.
Oscar Bina ’şî veni în simţiri; el deschise ochii şi se uită speriat la cei din jurul lui.
îndată faţa lui se roşi, ochii străluceai! şi încreţi fruntea în acelaşi timp.
—	Par-că am visat, Zise el nu ... am fost cuprins de atac .... nu me înşel . . trebue să fie .. .
Şeful siguranţei Zise:
•— Dute după agenţi.
—	Aţi sfârşit cu mine? Zise el.
—	Da .... am aflat ce voiam.
—- Cu atât mai bine pentru d-v6stră.
Oscar Bina făcu stânga împrejur, şi se îndreptă spre uşe urmat dn agenţii casi ’l aduseră în cabinetul şefului siguranţei publice.
(Va urmn)
l .L
www.dacoromanica.ro
TELEGRAFUL — 3 SEPTEMBRE 1888
LIBRĂRIA
SI
TIPOGRAFIA ŞCOALELOR
ENIU D. BALTEANU & C. P.-CONDORATU
BUCUREŞTI — 96, STRADA LIPSCANI, 96.
BUCUREŞTI
EDITURA de diferite uvragii române
Mare asortiment de cărţi: didactice, literare, ştiinţifice ete., în limbile: română, francesă, germană* latină, elenă etc.,
"Cn.tim.ele zio-mtă/ţî. parisiene şi germane cin. preţinri orig'inale
ABONAMENT LA TOATE ZIARELE STREINE
CORESPONDENTĂ cu toţi librari editorî din lume =====
Depositul central, al următdrelor cărţi didactice: Istoria Română de Gr. Tocilescu Canea de citire de I. lonescu, Istoria Sacră de Prot. I. Constantinescu, Geografia
F. Stamatescu, Desenul Liniar de P. Arsenescu, Etimologia limbeî francese de I. Maurer etc. etc
FABRICA
DE
DOPURI - PLUTA- BUCURESCI
No. 7. — STRADA DOAMNEI. — No. 7.
-------
Execută orî-ce comandă în timpul cel mal scurt, preciur!
moderate, condiţiunl avantagibse. * (jo_ 2
MARE MAGASIN
DE
Haine gata BărbătescI şi de BăeţI
LA

0
0
0
DE3E3E3E3E3E3E3E3E3E3EpE3E3E3D
A APĂRUI DE SUB TIPAR	S
IN EDITURA
0 TIPOGRAFIEI CAROL GOBL BUCURESCI 0
0 u 0 0 0 0 2
14, STRADA DOAMNEI, 14
ANUARUL
BUCURESCILOR
pe 1888-1889
PREŢUL 2 LES.
3c^p-iraCTcap=ii=^p.^FJCTirqF=—ţ
BAZAR DE ENGLITERA
Z3in.c-u.rescî, — 3, Oolţm.1 etr- O-a-Toro^reni şi Şelari, 3.

Sub-semnatul, am onbre a anunţa pe onor. mea Clientelă atât din Capitală cât şi din Provincie că, cu ocasiunea tarifului autonom, am deschis aci în ţâră
O mare fabrică de haine pentru Bărbaţi şi Băeţî
în care confecţionez haine, după ultimele jurnale, din stofele cele mai bune ale Europei. Asemenea mai putem efectua şi orî-ce comande în timp de 24 ore, de 6re-ce posedăm un mare deposit de stofe fine din cele mai renumite fabrici.
Sper că onor. mea Clientelă şi onor. Public, me va onora cu visitele d-lor, spre a se convinge de marfa confecţionată aci în ţâră, şi sunt sigur că vor fi pe deplin satisfăcuţi.
Cu stimă
X3. LEIBOVICZ.
L
FARMACISTUL
CURŢII IR. E C3- ALE
H.IU» a-frrn ■avyj'g?'	SwiBlirM 7--- SHMBCjW
a^.BAiMUUm!.e4UlMJB4UUB* B «i ■ « « » «f,»» »»8.n«n.an»« sjlILRAMJU
W* ~ " "	Tlr	r'f ;i»i,»T74 jlf II*	<t L*’j < H» 1.» •!	li»	n»11» H»_H» !!♦ iHril»U» n»	" »'I « '■_* - M U *1L* i.H II *
ă farmacia CHR. ALESS4NDRIU română lisai!

Compania de Gaz
DIN
BUCURESCI
^ITUITCIU
Direcţiunea Companiei de Gaz din Bucuresci invită pe Onor. Public să bine-voiascâ a visita Maga-sinul săă de exposiţie din Calea Victoriei, No. 66 unde pote vedea CEA MAI MOUĂ MAŞINĂ de gătit bucate cu gaz.
Acâstă maşină e sea mai economică, fbrte uşdră de întrebuinţat forte curată, fără a aduce căldură mare şi permiţând a repara în acelaşi timp
6 FELURI DE BUCATE
-j
între care : o friptură şi prăjituri gătite într(un coptor cpecial ce poseda maşina.
Preţul unei ast-fel de maşine este de lei 105.
Cu un aparat care face a se învârti friptura singuru, preţul ei este de 30 lei mai scump.
Direcţiunea.
(i)
SINGURUL
Dintre tfite preparatele de gudron care a obţinut oj reputaţie netăgăduit! In faţa d-lor doctori ţi clienţii ce I n* constatat foldie sarprintjfitfiri e
GUDRONUL ALESSANDRIU
re te Întrebuinţări eu succes contra durerel de piept,! tusei provenit! în urma guturaiului, iritaţiunl ale peptulul, j astma, eatar al băşicel udului.—Lipsei de pofta de mân- J care, atc.—Cu o linguri din acest Gudron pus într’o I litra de apa formezi ape de Păcură, care se pdte da cu! mult succes la copil contra bălelor mat sus indicate.
Pentru adulţi se iea o lingură de Gudron în apă sa- j cbarată sal lapte dulce s—3 ort pe <Ji. 2 lei fl.
Emplanture gudronat dla Pauvre Homme (Alessandriu). —Contra durerilor Reumatismale, a încheieturilor, mijlocului, durerilor de piept, spate şi alte junghiuri, 1 le* ruleul.
Pastile Gumdse-Codein-Tola(Alessandriu).- ■ Superioritatea acestor medicamente în maladiele de piept este recunoscută de tdte celebrităţile medicale. Aceste pastile In urma esnminări! ce li s’afi făcut s’afi aprobat de Onor. consilia medical superior, 1 le* 50 bani cutia.
a. ~\r 1 s
Preparaţiunea acestui vin, care pentru mine a devenit I un enlt e adesea denaturat de unit colegi cari găsesc de | cţviinţă a debita alte preparaţiun? tn locul acestui vin, I dţ aceia atrag atenţiunea onor. public a nu primi de cât I flacăne originale
VINUL COPIILOR
PBEPABAT DH
OFIFl. ALESSANDRIU
Farmacistul Curţii Regale
Etatea cea fragedă a copiilor ’I face a se îmbolnăvi j uşor; pentru a preîntâmpina maladiile se recomandă acest! vin tuturor copiilor de la etatea de 6 lan! în sus; tine-1 relor fete le ajută la buna desvoltare a corpului, Satâ-resce dsele şi dă putere muşchilor.—Modul întrebuinţării ; a j se vedea instrucţiunea ce însoţescefie-ce sticlă. Preţul 3 lei. j
Capsule elaatioe ou ulei de Sticinâ (Alessandriu),—O dosâ, cutia a 4 capsule I lefi, a 6 capsule I
lefi şi 25 bani, a 8 capsule 1 lefi şi 5° bani.
Slnapismul Alessandriu, muştar în foi. —
Acâstă preparaţiune esperimentată de autorităţile ndstre medicale şi profesori la facultate a constatat că fiind su-peridre tuturor celor-l-alte preparaţiunl streine, şi chiar celui de Rigollot. Cutia I lefi 50 bani.
/ Vindecă \ ,A\ g* (8 din 10 ne
î ■ [ uraigiiie ţi mi .
\ grerele osie mal J ^ ^	fmpovără- /. #
7SA'
Capsula oleo-balsamlce-santallne (Ales-sandriu).—Remedii sigur contra maladiilor secrete (scursore, sculament) la bărbaţi, fie în stare prds-petă, safi orl-cât dţ învechită, se vindecă prin întrebuinţarea une! cutii ce conţine 100 capsule, combinate ast-fel pentru un tratament de vindecare complectă.— Modul întrebuinţării şi dieta prescrisă a se vedea instrucţiunea ce însoţesce fie-care cutie.—Preţul unei Cutii 6 lei.
m? a se observa pe capacul cutiei semnătura, coldre roşie, şi a nu vfi debita alte capsule de a cărora eficacitate nu se garantezi. Se trimite contra mandat postai în orl-ce localitate.
DE VINBARE LA PRINCIP ALELE FARMACII DIN ŢERA.
te localităţile unde nu se găsesc aceste preparate cererile să se facă la Fs- macia Rcarani fiucurezoi ff 9Mitra mandat postai eepediez in tri-ce localitate.

CALEA VICTORIEI 77, BUCURESCI, (CISMEUA ROŞIE)

Se pote câştiga Intr'o di
300,000 FRANCI
cumpărând bilete d'ale
MAREI LOTERII TURCESCI
a 112-ct tragere va avea loc la 30 Sept. 1888.
Plata câştigurilor e garantat de guvernul imperial otoman.
TABLOUL PRIMELOR :
1 mare lot de 300,000 fr. 300,000 fr.
1 lot de	25,000 „	25,000
1 lot de	10,000 „	10,000
1 lot de	10,000 „	10,000
1 lot de	2,000 „	2,000
1 lot de	2,000 „	2,000
1 lot de	2,000 „	2,000
1 lot de	2,000 „	2,000
1 lot de	2,020 „	2,000
1 lot de	2,000 „	2,000
12 loturi de	1,250 „	15,000
28 Ioturi de	1,000 „	28,000
500 loturi de	400 „	200,000
550 loturi	Total 600,000	
PREŢUL BILETELOR 1	Bilet,	....	5	fr.
5	Bilete	....	24	„
25	Bilete	. . . .	118	„
100	Bilete	....	465	„
A
Lista oficială a tragereî, va fi trimi-imediat fie-cărui cumpărător, dnpă tragerea ce va avea loc irevocabil la 30 Septembrie 1888.
B
Câştigătorul va fi înştiinţat prin depeşă în diua tragere!.
C
Tragera va avea loc la Constanti-nopol în palatul imperial al monetă-
neî.
D
Pentru cumpSrcrea biletelor, a se a-dresa trimeţend banii în mandat postai, cec, sau scrisdre de val6re la „directorul Comptuaruluî Comercial, [grande rue de Tâkâ, No. 557.
Constantinopole (12)	(Turquie)
Editura Librăriei şi Tipografiei Şcoalelor, Bueureşcî, Str. Lipscani, 96.


www.dacoromanica.ro
Anul XIX. No. 4843. (Seria II. No. 4).
EEMPLARUL #BANI.
Duminică, 4 Septembrefi88&
a
ABONAMENTE Pentru Capitală:
Pentru un an	Leî	24
> ş£se lunî .	>	12
» trei luni		»	7
Pentru Districte-:		
Pentru un an		J>	30
» ş6se luni . .	T-	15
» trei luni		»	8
Pentru Românii din alte state.		ca
pentru districte.		
Pentru Streinătate		
Pentru un an , . . In aur	lei	40
» sdse luni . . »		26
> trei luni »	*	IO
ibonaiuentele se fac ia 1 ji 15 ale fie-cârel luni.
UN NUMER VECHI 23 BANI Abonamentele se plătesc înainte
IE3d.iţia. d.e dimineţă.
ANUNCIURI SI RECLAME
>
Anunciurî pe pag. IV linia 25 bani. Reclame pe pas. III linia. .	1 leu
»	»	II	» . . 3 lei
»	» I	» .	5 leî
Pentru Inserţii şi Reclame Redacţia nu e responsabilă.
Epistole nefrancate se refusă, articole nepublicate se ard.
In Străinătate a se adresa:
Fronda, Ha vas, Laffitte et C-nie, place de la Bourse. Paris.
Englitera, Eugene Michoud, 81 Fleet Street, E. C. London.
Austria, Haasenstein et Vogler 2, Wien Rudolf Mosse Zeiierstaette, Wiene.
Ungaria, D. Moritz Wiest, în. Buda-Pesta Servitenplatz.
Abonamentele'se plătesc înainte
Redacţiunea, Strada Lipscani, 96
DIRECTOR POLITIC: IO AN G. BIBICESCU
Administraţiunea, Strada’Lipscani, 96
sumarul
Ce trebue ţSreî.
Depeşl.
De peste Munţ* Cestiunea ţerănăscă D’ale Primăriei capitalei. Din afară.
Răscoala ţăranilor.
Presa română.
Ecouri,
Crime şi delicte.
Dosarul dilei.
Curţi şi tribunale.
Cronica
Acte Oficiale.
ScirI comerciale, întâmplări din capitală/ Informaţii.
Ultima oră.
Bucuresco 3 Septembrei«
CE TREBUE ŢERE1
E hotărît lucru că colegiele vor fi chiămate a se rosti, şi încă în scurtă vreme; aceste colegii, după socotinţa lor, vor da puterea pe patru ani, unora sau altora. E d.eci nevoie ca alegătorii să se gânddscă bine, pentru ca să scie cui trebue să dea încrederea lor.
Peţitori sunt mulţi şi, dacă judecăm după cele ce vedem, făgăduinţe frumose vor face toţi. Pe ce se vor întemeia cetăţenii ca să a-ldgă?
Neapărat că, în primul loc, pe trebuinţele urgente ale ţdrei, pe interesul general; în al doilea loc, pe trecutul celor cari solicită puterea.
Dacă vor urma ast-fel, dacă vor cerceta starea ţerei, nu încape îndoială că naţiunea nu pote se acorde încredere conservatorilor.
Căci, ce sd conservăm?
Majoritatea poporului, ţerănimea, are nevoie de multe îmbunătăţiri; cu tote reformele săvârşite de la 64 încoce, starea ei e destul de rea şi răbdarea-’î pare c’a ajuns la capăt. Acestă stare de lucruri s’o conservăm ?
învăţământul publîc nu e orga-nisat în vederea folosului obştesc; toţi recunosc că rodele lui sunt prea mici şi că direcţiunea ce dă societăţei e vătămătore. In acdstă stare să ţinem învăţământul şi mai departe?
Sistema impositelor nostree greşită şi nedrdptă; ea apasă greu a-supra mulţimei sărace şi scutesce prea mult pe cei cu mijloce; pe când trebuinţele statului sporesc cu repeziciune, produsul sistemei nos-tre de imposite cresce încet de tot şi ast-fel ajungem la desechilibru şi la mărirea peste sdmă a datoriei publice. Acdstă sistemă s’o păstrăm ?
Economia nostră naţională abia a început să purcddă pe o cale bună şi raţională; ea are nevoe de mult sprijin pentru ca să se transforme şi să se ridice. Să ne o-prim aci?
Clerul nostru mirean, care are pagini aşa de frumâse în istorie şi al cărui rol pote fi atât de important în propăşirea claselor rurale mai ales, zace în mizerie şi apă-sare. Să-l păstrăm aşa cum îl a-vem ?
Peste tot, asupra orî-cărei ramuri de activitate publică, asupra oricărei clase din societate ne-am a-runca ochii, peste tot o adâncă nevoie se simte de reforme, de mişcare înainte; nicăirî nu întâlnim trebuinţa odihnei, a stării pe loc.
Conservatorii sunt deci imposibili la cârma statului, ei nu cores-
pund la trebuinţele ţerei, nu sunt în stare să le mulţumdscă.
Ţdra are nevoie d’o cârmuire liberală, sincer şi hotărît liberală, singura care scie şi pote să astupe golurile, să curme relele şi să puie naţiunea în condiţii favorabile de progres.
O parte din conservatori s’aâ împodobit, ce e drept, cu idei de reforme liberale şi fac multă paradă cu densele. Dar alegdtorii pot uşor să vadă în ce scop se face acdsta: conservatorii se daţi de liberali numai ca să câştige încrederea şi împreună cu ea puterea.
Ca să se încredinţeze d’acăsta, cetăţenti n’aii de cât să se gânddscă la trecut; cercetând trecutul ei vor vedea că conservatorii tot-d’auna ah făgăduit dar n’afi ţinut nici o dată; ei vor vedea că conservatorii pururea afi luptat pentru restrângerea drepturilor poporului, pentru privilegiile celor puţini. Nici o dată — de cât dor de silă şi tîrîţi de curent — conservatorii n’ati aderat la vr’un act liberal şi atunci încă pentru ca să-l potă micşora, ca să scape ce se mai putea scăpa din folosele lor proprii.
Făgăduinţele lor nu pot, nu trebuie să înşele rieei pe nimeni.
Si ast-fel, cercetând alegătonruc-buinţele ţârei şi trecutul partidelor, se vor încredinţa că puterea nu pote fi dată conservatorilor.
„Virtus romana rediviva", a căreia bibliotecă constă din 682 tomuri şi un fond de 1773 florini.
Gimnasiul îsî are si el biblioteca sa.
Guvernul maghiar a decis a urca taxa pe rachiu. In vederea dar a scumpire! rachiului, preoţii şi învăţătorii unor comune din părţile Aradului afl întrunit poporul în adunări şi ati luat hotărîrea d’a se abţine de la băutura de rachiu şi a se întocmi în societăţi de moderaţiune.
Acdstă scire ne-o aduce „Biserica şi scfila", revistă din Arad.
CESTIUNEA TERANEASCÂ
JJ
•« 'li
M. i
SCIRI TELEGRAFICE
Serviciul particular al diarului «TELEGRAFUL»
Paris, 14 Septembre
După o depeşă privată din Berlin, d. de Puttkamer, fost ministru de interne, ar fl chiămat să înlocuiască pe principele de Hohenlohe ca guvernator al Alsaciei.
Berlin, 14 Septembre.
După „Nordeutsche", data căsătoriei principesei Sofia cu principele moştenitor al Greciei nu este încă fixată, cu tfite astea este sigur că căsătoria nu se va face inainte de primăvară.
Paris, 14 Septembre.
Trupele Emirului au luat fortăreţa res-culată şi ati făcut numeroşi prisonieri.
Muncheberg, 14 Septembre.
La manevrele de adi, aprfipe dejahns fel de, împăratul a comandat în persdnă corpul gardei în contra inamicului care era ascuns. 12 regimente de cavalerie au executat două atacuri strălucite.
Berlin, 14 Septembre.
„Monitorul Imperial“ publică demisiu nea de la 1 Octombre, a secretarului de Stat, d. Iacobini, căruia s’a conferit ordinul nobleţei.
„Monitorul" publică în acelaşi timp numirea baronului de Maltzahn ca secretar de Stat la finance si ca consiliar intim
De peste munţi
La 4 Octombre 1863, s’a înfiinţat în Năsăud un gimnasiti românesc, el împli-nesce la 4 Octombre viitor 25 ani de e-sistenţă, plini de viaţă spornică în cultură sciinţifică pe de o parte, naţională pe de alta.
Ii urăm din inimă noul şi din ce în ce mal strălucite succese.
In cursul anului scolastic încetat, gimnasiul a fost frecuentat de 181 şcolari, dintre cari, după religiune, au fost 145 greco-catolici, 25 greco-orientall şi 9 mo-saicî. Dintre elevi vorbesc românesce numai 143, românesce şi unguresce 19, un-guresce şi nemţesce 10, iar 7 vorbesc câte trele limbele.
Dintre părinţii şcolarilor, 95 au fost a-gronomi, 57 cărturari, 15 funcţionari, 12 industriaşi. Maioritatea absolută a şcolarilor, adică 112, sunt din comitatul Bis-triţa-Năsăud.
Şcolarii aii societate culturală numită :
Am dovedit în numărul de alaltă-erî că starea jalnică a ţăranului nu pfite să is vorescă nici din pretinsa lui lene, căci ipotesa este în desacord cu cuantumul productelor nfistre agricole, nici din neprac-ticarea unei cultivări mai metodice, căci faptul de şi real — până astă-dl însă < compensat prin fertilitatea naturală a pă mîntulul; şi cu atât mal puţin neajunsul său nu pfite decurge din închipuita greutate a sarcinilor publice.
Cu tfite acestea, printre principalele versiuni explicative, există o a treia care de şi răfi formulată dă însă cheia uşii principale a labirintului de miserii, în care se sbuciumă — fără nădejde de eşire -— mult încercata nfistră populaţiune rurală : —«co rgsumă, de ordinar prin vorbele „lipsă de pameiu.
Expresiunea, luată stricto sensu, pare un paradox pentru o ţară ca a ndstră, care ’şî ciffăză densitatea abia cu un maximum de la 40—50 locuitori pe kilometru patrat. pe când minimum se pogfiră chiar până la 10 locuitori.
Şi dacă adăugăm că acăstă întindere este mai totă productivă, paradoxul „lipsei, de pămînt" devine şi mal bătător la ochi.
Cu tfite acestea ast-fel strigau nenorociţii răsvrătiţî din primă-vara trecută; şi de sigur nu pentru un paradox deveniatî ei aci ameninţători, aci victime!
Ast-fel ’l-aîi audit strigând guvernanţii şi de sigur nu pentru a năbuşi rostirea unul paradox au ordonat eî fiulul-militar să îndrepteze glonţul în pieptul tatălui şi fratelui răsculat.
Tot „lipsă de pămînt" ’i-au audit stri gând şi sbiriî şi călăii care ordonau să’ bată „pînă i-o amesteca cu pămîntul cerut
Alt-fel de ce aceşti hidoşi urmaşi ai strigoilor din epoca fanarioţilor ar fi făcut atît haz de acdstă spirituală (?) parodie a îndeplinirii cererilor ţărănimii ? Alt-fe cum s’ar mal înţelege cheful acestor copil de năpîrcă când' găsiafi figuri de limbagid ca acesta: „daţi soldaţi, daţi cu sfinţenie nouă lovituri pe spinare şi una pămîntuluî, ca sa li se îndeplinâscă pofta de dijmă (decimă)" ?
De sigur că un paradox n’ar fi putut să scormonescă aşa de adînc patimile uriciose, n’ar fi putut să dea naştere la grozăvii „cum nu s’a vă^ut, nu s’a au<jit
—	ijicea un moşnâg — nici chiar în timpul zavergiilor, nici chiar în timpul pasvantlî-ilor“ ? îmi venia să intru în gaură de şârpe —adăoga ştergându-şl ochii acelaş bâtrîn,
—	numai să nu mai au<J, să nu mai vâd, răgetele şi chinurile creştinilor nevinovaţi"!
Cuvîntul „lipsă de pămînt"' nu putea dar să însemne, în gura muncitorului, că nu ezistă loc de hrană în hotarele ţârii româneşti; căci cine ştie mai bine de cât el întinderea marilor proprietăţi, pe care le măsfiră cu sapa şi cu secerea ? Şi cum ar putea el să nu ţină minte o mă-surătfire atât de grea ?
Cuvîntul „lipsă de pămînt" nu putea dar să însemne, în gura ţăranului, că ţara sa nu dă râde în de ajuns pentru îndestularea frugalei sale familii; că ţara sa nu dă lână şi cânepă în deajuns pentru confecţionarea modestelor sale vestminte; că ţara sa nu dă bogăţii in deajuns pentru a’şl mal înlesni şi el din când în când câte o sensaţiune mulţumitfire, câte o cunoştinţă înălţătfire de minte, câte o bucurie sufletescă! Nu, nu putea să însemne acâsta; căci cine pricepe mal bine ca el cât aur atîmă sutele şi miile de chile de pe lati-fundiele proprietar iceşti ? Nu este el fire cel care trebue să le socotescă şi să le trâcă prin mâini fir cu fir, bob cu
bob, baniţă cu baniţă ? Şi acâstă prefi-rare n’o face o-dată, nu de douâ, ci de nouă zeci şi nouă de ori: din momentul sâmănatuluî şi până în momentul descărcatului în corabie sad în vagon.
Şi chiar dacă ar uita el acâstă penibilă socotâlă, comodităţile stăpînuluî de latifundii şi ale acelora cu care acesta trebue să împartă câştigul său tot ’I-o va aduce aminte.
Cuvîntul lipsă de pămînt însâmnă dar sentru muncitor ca şi pentru ori şi cine va ţine lucrul mai din scurt, însâmnă — (Jicem—că este pămînt în ţară; dar nu pentru ţăran. însâmnă că acest pămînt bine muncit dă îndestule râde; dar nu pentru muncitor.
Cu alte vorbe „lipsă de pămînt" însâmnă monopolul pămîntuluî, în folosul numai a câtor-va şi cu desmoştenirea tuturor celor alţi.
Monopolul pământului—căci trebue în fine să numim lucrul pe numele săd, -este causa determinantă, causa primă a neajunsurilor ţărănesc!. Tfite cele alte nu sunt de cât adjuvante pe un teren deja stăpânit de o maladie cronică.
Şi priceperea din ce în ce mal lăţită, de către mese a acestui trist adevăr este împrejurarea favorabilă, care permite pescuitorilor în apă turbure a încerca tot soiul de aventure.
De acest adevăr Epoca pare atât de bine pătrunsă în cât ne vine a crede că numai esperienţa din primă-vara trecută ia comunicat acâstă convingere. Ori-care ar fi mobilul, tot nu ne putem opri de aT felicita pentru sârguinţa ce a depus de a aduna de ici de colo multe lucruri folo-sitfire şi a le coprinde sub numele de program al săd. In privinţa însă a propunerii
7 7"	Pământurile statului, ad
mirandu î generositaiea ce ara ui	~
rea străină, să ne permită în acelaşi timp a întreba: ajunge fire atât? Este fire drept şi util ca numai unul să plătâscă cheltuiala jubilaţiuniî proprietăresci, la care cu tfite acestea a luat parte mai mulţi?
In aşteptarea răspunsului vom continua în numerile următfire despicarea chestiunii.
că cele din jurul Linzului la cari a luat parte împăratul Frantz Ioseph, reproduc pe cât se pfite de exact mersul francezilor în 1809. Şefii armatelor au ales un teren unde să se pfită face un resboid, în caşul când ostilităţile ar începe. A-câsta e scfila de atac şi apărarea contra uuui inamic tot-d’auna posibil.
Resumând aceste fapte şi aceste principii, „Fremdenblatt" observă că dacă e în tfită Europa vre-o armată care să atragă atenţia tuturora, acea armată e cea austriacă.
Nici o armată nu s’a transformat aşa de mult de un pătrar de secol. Artileria a fost mărită; armamentul infanteriei s’a reînoit; biroul telegrafelor şi căilor ferate s’a organisat, sistemul de mobilisare a fost supus la o mulţime de probe ho-tărâtfire.
In resumat, armata austriacă s?a transformat cu totul şi e mândră de a arăta străinilor progresele ce le-a realisat
D’ale Primăriei Capitalei
Pentru că averea primăriei este averea tutulor cetăţenilor oraşului şi prin urmare administrarea eî interesâză pe orf-cine, fostul consiliu comunal considera ca o datorie d’a publica, în fie-care lună, sal-dul veniturilor şi cheltuelilor precum şi cuantumul incasărilor pe fonduri. Prin a-cest mijloc, orî-cine putea fi în curent cu cele ce se petrecead acolo.
Urmatu-s’a fire şi în anul curent tot ast-fel? Nici de cum.
Spre a fi actualii îngrijitori ai intereselor comunei la adăpost de orî-ce cri tică—căci avem informaţium positive că ad slăbit—ad trecut cu vederea peste a câstă datorie către alegători.
Căuşele însă cari preocupă în mod serios pe edilii oraşului nu sunt prospera-rea veniturilor, salubritatea, igiena şi îndestularea publicului cu preţuri moderate a objectelor de prima necesitate; preocuparea lor principală este d’aşi asigura succesul la viitfirele alegeri pentru Corpurile legiuitfire. Spre acest scop vîră cu drfiia pe toţi bătăuşii şi întrebuinţaţii lor la slujbe, întinde mrejele în sensul politic spre a forma un fel de aparat electoral din toţi sluşbaşii cei noui.
Frumfisă gospodărie; însă nu gospodă rie care are în vedere interesul public, ci interesul de partid.
Gospodăria promisă nu este dar de cât o vorbă de speculă, dedesubtul căreia se găsesce interesul cel mai meschin de partid.
Sincerităţeî d-v., sincerile nfistre felicitări, d-lor administratori comunali.
Regina Natalia.
„Neues Wiener Tagblatt" se ocupă de regina Natalia, într’un articol căruia îi dă titlul următor în limba francesă: „Les femmes n’ont pas de rang".
Acâstă frasă a lui Talleyrand, după ffiia vienesă, pare că a primit adevărata ei traducţiune în frasa următfire a contelui Herbert de Bismarck : „La noi domneşte legea salică; femeile nu trebue să
Ş8.amesfifîA în	A
făcute cu atâta răutate de „Gazeta Germaniei de Nord" privitfire la regina Serbiei ne arată ffirte lămurit cum Germania priveşta chestiunile ridicate de procesul de divorţ. Politica rusofilă a reginei, de care el o numeşte anti-germană, n’a fost nici o-dată bine privită de cancelar.
E sigur că, cât timp chestia divorţului va depinde de Bismarck, Natalia nu se va întfirce în Serbia.
„Deutsche Zeitung", tratâză aceiaşi ehes-tiune. Politica, zice gazeta, nu e o afacere de inimă, sentimentalismul n’are d’a face cu politica. Frumfisă regină e în numărul inamicilor lui Bismarck; cancelarul i-a amintit acâsta în organul săă favorit.
Situaţia în Bulgaria.
„Wiener Allgemeine Zeitung" publică o corespondenţă din Bulgaria în care se dice între alte lucruri, că de la 1885 n’a fost aşa linişte în Bulgaria. Oposiţia ’şî-a perdut firul ei conductor.
Brigandajul s’a micşorat; periculele din afară nu sunt aşa iminente ca acuma câte-va luni. In scurt chestiunile iritante pentru moment sunt amânate. Ce e drept acăstă situaţie e înşelătfire, nu trebue să ne încredem în ea. Pentru moment ea există si trthue să constatăm acâsta.
DIN AFARĂ
Manevrele în Austria.
„Fremdenblatt" consacră articolul său de fond asupra manevrelor ce aii avut loc anul acesta în Austro-Ungaria şi cari s’aă terminat în Croaţia sub ochii împăratului. Aceste manevre, pe cât e cu putinţă se apropie de realitate. Se ştie de pildă.
Rescola ţăranilor
Centratele nostru din Botoşani, Curte-ml român, ne aduce soiri ffirte alarmante cu privire la mişcarea ţeranilor de dincolo de Milcov.
„Acum trei zile, scrie Curierul român, o revoltă formidabilă s’a ivit în plasa Şiretului, la Dumbrăveni, moşia administrată de familia Ghiculească.
„In ohua de 30 a luneî trecute, murmure surde de aceiaşi natură s’au respândit prin comunele Brehueşti, Corni, Fântâ-nele şi altele".
Iată acum ceia ce s a petrecut la Dumbrăveni :
„Un număr de peste 300 fimeni s’adună în faţa primăriei, cerând cu insistenţă să li se arate hotărnicia împământenirel de la 1864. Autoritatea comunală se opune şi mai la urmă se refugiază pe din dos,.
www.dacoromanica.ro
TELEGRAFUL — 4 SEPTEMBRE 1888
Se aviseză autoritatea plăşii şi sub-pre-fectul sosesce îndată la faţa locului. A-cesta cere imediat ajutor armat şi o companie de 60 soldaţi se pornesce imediat din Botoşani la faţa locului, sub comanda bravului locotenent de dorobanţi Popovici din Darabani, concentrat pentru manevre la reşedinţa divisiei. Se parlamentâză a-fară îa câmp şi se isbutesce a îndruma pe revoltaţi la locuinţele lor şi a reîn-trona, pentru moment, fără alte consecinţi mai grave, ordinea şi liniscea tulburate.
„Din însăşi gura autorităţilor aflăm— dice „Curierul român“ —că retragerea e numai simulată şi că semne de noui tulburări, mult mai întinse şi mal pericu-16se, se reivesc prin alte localităţi megieşe.
„Caracteristic este apoi că devisa tu-tulor acestor mişcări este „pământul" şi parola lor că „destul a fi fost purtaţi cu vorba de către „Domnul" Carol."
„Acesta este faptul, constatat în mod cu totul obiectiv de noi înşi-ne la faţa locului."
Presa Română
„Naţiunea" caută să puie la locul lor pe tinerii conservatori. Cu nişte simple făgă-dueli şi cu idei cari nu sunt ale lor, a-ceştia vor să se vîre înainte, şi să facă lumea a crede că sunt cei mai liberali 6-meni din ţară. Dar munca le e zadarnică.
„România Liberă" care cere de la alţii să fie cuviincioşi, aruncă acuzarea de pun găşie întregului partid liberal şi solicită încrederea naţiunii pentru patronii ei pe cuvântul că aceştia vor fi cinstiţi.
„Adevărul" polemisâză cu „Lupta". A-câsta din urmă acuzase pe cuzişti că se contrazic, de vreme ce vor sufragiul universal pentru alegerea regelui, iar pentru alegerile legislative se mulţumesc cu colegii restrânse. „Adevărul" protestăză, el n’a declarat nici o dată aşa ceva şi nici n’a avut vreme să trateze cestiunea. La timpul cuvenit, <jice fdia plebiscitară, nu vom fi cei din urmă cari să susţinem i-deile democratice...
„Românul" în vederea alegerilor şi îngrijit de apucăturile unora din prefecţi, crede nemerit să le amintâscă că e periculos pentru guvern ca prefecţii să voiască a centraliza totul în mâna lor: administraţie, justiţie, cler, voinţa alegătorilor.
A te certa cu primarul; a intriga în contra preşedintelui tribunalului; asperiape revisori, pe preoţi si pe institutori prin ameninţări făţişe safl prin in frig. ascunse; a nu îasa ocLayciiuiu.T u». aicgc-
rea între a fi slugă plecată sau fiinţă în veci persecutată; tote acestea îţi dau pentru un moment a-tot-puterea, dar tot ele îţi grăbesc ora deşteptării şi a căderii.
Păcat numai c’aceste sfaturi se adresâză unor prefecţi conservatori...
„Libertâ roumaine" găsesce că ceea ce „Epoca" a publicat ca o programă, e departe d’a fi aşa ceva.
Despre politica internă, despre politica esternă despre reforma învăţământului public, despre e-conomiile de introdus în budget, despre politica economică, etc., nici un cuvănt. Aceste sunt ces-tiunî disolvante, pe cari mai bine le trec sub tăcere . . .
Firesce că şi cestiunile de amănunt, prevădute în programa junimisto-conser-vattire, afi însemnătatea lor.
Dar cadrul în care cârmacii noştri îşi închid activitatea lor guvernamentală c prea strimt şi Iasă prea mult loc necunoscutului.
Cu t6te astea, chiar din puţinul ce au arătat, se vede lămurit că tendinţele cabinetului sunt cu desăvârşire conserva-tdre; căci înlesnirile ce vor să facă ţăranilor n’afi alt scop de cât să asigure proprietatea mare şi să ’î aducă folăse. Pre-tenţiunea tinerilor conservatori că numai ei afi propus vinderea moşiilor statului la ăranî, e absurdă; o asemenea propunere a făcut Ion Ghica la 1859, în comisiunea centrală.—Dar legile făcute sub guvernul trecut ?
„Lupta" critică moravurile ndstre po-itice. Oamenii cari acum câte-va luni erau cei mai energici şi de un caracter mai mândru, acum se gudură pe lângă guvern pentru a căpătă o slujbă, un scaun de deputat, etc. Şi opiniunea publică pri-vesce şi tace, fiind-că aşa e educată : până nu vede scandaluri prea mari, nu se mişcă. Acâsta e şi un bine şi un răfi : bine, fiindcă putem profita d’acâstă amorţălă pen tru a face discuţii de idei, cu cari publicul va trebui să se obicinuiască în sfîrşit; un rău, pentru că un guvern ori cât de detestabil, nu poţi să’î restorni dacă nu face scandaluri.
„Voinţa naţională" ar discuta ideile espuse în programul „Epoceî"; dar, pen acâsta ar trebui să scie ale cui sunt a ceste idei. Sunt ele ale şefilor, sau numai ale ciracilor de la „Epoca", cari n’afi nici o valâre politică şi cu cari prin urmare nu se pdte discuta ? „Voinţa" aştâptă lămuriri—pe cari mai mult ca si-cur nu leva căpăta.
„Democraţia" acuză pe episcopul Romanului, Melhisedec, că tradâză biserica naţională închinându-se la ruşi şi cerând sprijinul lor.
„România" e supărată pe guvern că nu dă pe faţă mult trîmbiţatele hoţii colectiviste şi nu trămite înaintea justiţiei pe cei vinovaţi; lumea care a crezut acuzările făcute de fosta oposiţie, începe acum să nu mai crâdă. Acâsta era firesc şi opiniunea publică îşi va deschide ochii cu desăvârşire, n’ai’bă grijă „România".
„Epoca" se grăbesce să spuie că, cerând vânzarea tuturor moşiilor statului la ţă răni, nu se depărtâză de loc de la principiile conservatdre: moşiile proprietarilor mari trebue să remâie în veci neatinse.. —Sciam acâsta, conservatorii, chiar când se hotăresce să dea ceva, nu dau nici o dată din punga lor.
„Gazeta Transilvaniei" reproduce ca
£Vt*i m	u» oiuUitl din ^IVCVUC D16U6
asupra „originii dualismului în Austria" studiu din care am reprodus şi noi filele trecute câte-va părţi mai însemnate.
„Tribuna" critică purtarea procurorilor şi prin urmare a guvernului maghiar, faţă cu publiciştii şi fiarele nemaghiare. Citind printre rînduri, procororii văd în fie-care scriitor nemaghiar un agitator şi vor să ’1 bage în ocnă, pe când nu bagă de sâmă că adevăraţii agitatori sunt printre unguri, cari asmuţă pe maghiari contra nemaghiarilor.
„Telegraful român" respinge atacurile ce se face contra bisericei şi naţionali-tăţeî române din Ardeal. Nemulţămire e-sistă printre români, dar nu sunt printre unguri fdrte mulţi nemulţumiţi cu actuala stare de lucruri? Viitorul va dovedi că Românii aii fost şi sunt dmenî de ordine şi că s’au mulţumit cu mal puţin de cât aveau dreptul să pretindă.
ECOUEI Studenţi
Luni, 5 Septembrie, viitor studenţii universităţii vor pleca spre Bacău cu trenul ora io' In acelaş timp studenţii din Iaşi vor pleca spre Bacău cu trenul orele 6. p. m.
Marţi la orele 8.47 studenţii vor fi în-tîmpinaţl la Piatra cu musică în cap de către consiliul comunal în corpore.
De la gară cortegiul de primire va porni Ia primărie în următârea ordine : patru călăraşi, muzică, un număr de ţărani (?) în costume naţionale, şcdlele publice cu drapelele, autorităţile, studenţi.
La orele 3 să va deschide congresul studenţilor.
Dizinteria.
Viitorul (Tîrgovişte) spune că disinteria bântuiă cu furia prntre copii din comunele Bărbuleţ şi Mănescî (jud. Dâmboviţa).
CRIME SI DELICTE
Simionka, bandit din Dobrogea
Multe sunt episodele curidse cari circulă cu privire la banditul Simionka.
Acum un an, acest tâlhar a apărut la Sarika, (judeţul Tulcea) unde a devenit grtiza proprietarilor de vii. Fostul administrator al plăşei, d. Baboianu, care trăia împreună cu familia sa la vie, credu politicos de a o tuli la oraş; după d-nia sa mai mulţi alţi proprietari au urmat aceiaş cale.
In curând, în adevăr, fuga care e sănă-tdsă, de şi ruşindsă, s’a legitimat prin faptul că Simionka în adevăr a făcut o vi-sita neplăcută proprietarului Sirecoff, je-fuindu’l de 180 lei, pe cari ’I a luat în următorul mod.
Era spre seară. D. Sirecoff, unul din cei mai avuţi vieri din Dobrogea şedea la masă. De o dată, bietul om să pomeni cu un necunoscut care ’1 ţinti cu o puşcă, ce avea în mâni.
—	Cine eşti?
—	Sunt Simionka!
—	Oh!...
—	Bani. Adă banii, care-î ai în casă.
D. Sirecoff, palid, să îndrepta spre un
biurou din odaie de’alaturi, fiind urmat de tâlhar.
Bietul om deschise saltarul şi scdse 180 lei pe care îi dete lui Simionka.
—	Atâta ? strigă hoţul.
- — Atâta. N’am mai muit.
tâlharul plecâ. Peste treî-patru luni după acesta hoţie, Simionka a fost prins la Tulcea, unde îmbătându-se a făcut un mare scandal.
Poliţia ’l a bătut crud de 6re ce tâlharul refusa de a să da pe mâinele sâle de bună voie. Fiind adus înaintea fostului prefect, Paul Statescu, tâlharul privi crunt la prefect şi zise;
—	Sunt hoţ, dar n’am bătut şi torturat pe nimeni. Uite-te acum cum m’afl bătut sergenţii tei!
Prinderea cutezătorului bandit a produs mare bucurie în judeţul Tulcea. Mulţi din cei jefuiţi aii venit să ’l vadă în temniţa din Tulcea şi printre aceştia a venit şi d. Sirecoff, care depusese că Simionka ’i a furat 800 lei.
—	Nu e adevărat, declară tâlharul, n’am luat de cât 180 lei de la Sirecoff.
In «Jioa de Pasci, anul trecut, Simionka a evadat din penitenciar. Apoi peste puţin a apărut din nou la Sarika.
Era iară-şi sâra şi în casele de la viă şedea singur d. Sirecoff. De o dată să pomeneşte d-sa cu teribilul tâlhar.
—	Sirecoff, restul!
—	Care rest?
—	Ai uitat? Ai dis că ’ţî am luat 800 lei şi ştii bine că nu mi ai dat de cât 180. Ei bine, am venit pentru rest!
Bietul d. Sirecoff sub ţinta ţăvei puşcei bantituluî a fost silit să plătâscă 620 lei, pe care Simionka ’î bagă în buzunar.
Episodul e autentic.
Un asasinat îngrozitor
O crimă îngrozitdre s’a comis în mahalaua de răsărit a Londrei. Victima e o femee; asasinul a dat probe de o crudi-me oribilă.
Sâmbăta trecută, pe la şase ore dimi-nâţa, s’a găsit pe o stradelă corpul unei femei, asasinată. Gâtul nenorocitei era a-prdpe tăiat, în cât se pdte dice că capul era detaşat de trunchiu.
Corpui victimei era tăiat în o mulţime de părţi; burta spintecată, inima şi cele-alte organe scâse afară din corp şi aruncate la o parte. In jurul gâtului erafi înfăşurate maţele victimei. Pământul era plin de sânge.
Se presupune că femeia Davy—acesta e numele asasinatei—a fost ucisă în stradă si apoi transportată în ulicidră.
Se crede că asasinul e autorul mai multor crime d’acest soiu, ce s’aii mai comis în timpii din urmă în acea mahala" Se crede că autorul crimei e un nebun. Emoţiunea e mare la Londra.
Dosarul dilei
Administraţie onestă Cum se face, întrâbă diarul „Fulgerul" că un om care a făcut mii de gheşefturi fiind casier la Primărie, să aibă încrederea Onor. Epitropii a S-tulul Spiridon, când acel om nu are rude interesante a gheşeftui împreună cu dînsul?
Cum se face că omul care a prădat casieria generală, acum patru ani, pe când ocupa funcţiunea de ajutor, şi care, prins cu mâţa în’sac de superiorul săfi, casierul general, silit fiind să demisioneze, o-cupă astăzi un post de încredere depen-dependent de Epitropie ?
Cum se face că acest om-îngrijitor se îngrijeşte a perde regulat în fie-care sâră sume destul de însemnate (une ori chiar până la 400 lei) în casele de joc clandestine, de şi Eforia ’î serveşte un salar destul de modest ?
Cum se face ca femeile cari muncesc şl di-dăcaec copiii găsiţi de la Institutul Gregorian, nu primesc de cât câte 5—6 lei pe lună, când onor. Eforie ar putea fi mai darnică, căci slavă Domnului! bani are, şi copiii mor de fdme ?
Acest domn îngrijitor ocupând aceiaşi funcţiune la un particular care l’a protejat de vr’o 25 de ani, drept recunoscinţă a prădat în modul cel mai miserabil pe bine făcătorul său ; lăsa-va el 6re în pace a-verea Sfântului ?
Oare Epitropia, când dă cui-va un post de încredere, este ţinută safi nu a lua iii formaţiuni exacte de trecutul acelui om şi a ţinea socoteală de opiniunea publică.
Să răspundă la aceste întrebări autorităţile competinte.
Gurti si Tribunale
Tribunalele străine.
pus în evidenţă nepăsarea cu care poli-ţiea din Franţa, primeşte une-ori informaţiile ce i se dau şi cari pot să o pună pe urma asasinilor.
O ddmnă, anume Odin, a cărei bărbat dispăruse de cât-va timp, se duse la prefectura poliţiei şi declară că autorul dis-pariţiunei soţului ei, e un 6re-care Ma-thieu, fost puşcăriaş.
— Sunt sigură, zicea sărmana femee că Mathieu a ucis pe soţul meii şi ’l a furat... Mathieu făgăduise soţului meâ un loc la un castel. La opt Martie trecut a fi plecat amândoui la castel şi d’atunci bărbatul meâ nu s’a mai întors. Arestaţi pe Mathieu, întrebaţî-1 şi veţi afla de sigur ce s’a făcut cu bărbatul meâ !
Prefectura poliţiei nu făcu nimica. A-tunci femeia Odin se puse să cerceteze unde se află bărbatul ei.
După multe cercetări, Mathieu fu arestat şi se dovedi că acum câte-va luni s’a găsit spânzurat într’o pădure în apropiere de Paris un individ care semăna mult cu Odin. Constrâns Mathieu mărturisi crima. El spuse cum a atras în cursă pe Odin în pădure şi ’l-a spânzurat, după ce i-a luat banii ce’i avea la el.
Curtea cu juraţi de Seina a condamnat pe Mathieu la m’orte. Miseramlul nu se emoţionă de loc când se pronunţă sentinţa de condamnare la mtirte.
CRONICA
O comdamnare la morte.
O afacere importantă, a cărei desnodă-mânt a fost o comdamnare la mdrte, a
Dăm mal jos una din anecdotele populare netipărite până acum din fruntosele anecdote populare scrise de d. Th. D. Speranţă. Acdstă anecdotă o estragem din elegantul volum ce se află sub tipar in editura Tipografiei şcoalelor Bdlt/nu şi. Con-duratu, Bucuresci, strada Lipscani, qb.
Recomandăm într’un mod călduros iubitorilor de literatură populară volumul Anecdotelor populare de d. Tk. D. Speranţă.
LUPUL ŞI OERUL
Un oer odată dusu-s’a să vadă Ce-î mal face turma. Şi s’a pus să şadă Ndptea tot la stână. Sara s’a culcat S-a început să dormă dus şi nemişcat.
*
El dormea. Ciobani! hodineau şi el,
Dar, ca cel cu grijă şi maî mititel,
Treji maî mult. Şi somnul pe furiş l’apucâ Dacă-ar fi nevoe gata să se ducă.
*
Cum dormeau eî însă, itoptea hăt târdiu, Lupul, băiet harnic, ager, grijuliu,
Vine să maî cerce de e în bună stare Turma, dacă are apă, de mîncare....
*
Vine jupan lupul torte liniscit, îşi iea şi tainul, cit a socotit....
Dar şi câinii naibeî, când le-a mirosit Haidea toţi să-î facă pompa cuvenită Zgomot tac şi larmă ne maî pomenită.
Fuga şi ciobanii, şueră, sumuţă,
Chiue şi cânii după lup amuţă.
Si-alungând eî lupul hal şi ei, pe urmă,
Ţipă ce maî ţipă şi se ’ntorc la turmă *
Dar când vin ciobanii îndrăciţi de ciudă După atâta fugă, după-atâta trudă începu stăpânul a ’ntreba şi a zice:
*
. Ce-amuţaţî, Ione? Cine-a fost aice?
> Ce comedii frate? Ce-ţl e dat si vezi!! •Fost’a lupul pdte??................... .
—	D’apol popa crezi?
*
—	Auzita’! dracul?! Bată-1 cel de sus?
»Şi-a luat vr’o oie?....................
—	D’apol a adus ?
*
—	AI văzut dihănii!! Parcă-s nisce hoţi!!
»Şi s’a dus la codru ?....................
—	Dar la târg socoti?
maBaaaMiagaMnMgssaBsmgcjTaaciiBHL-ssa
FOIŢA DIARULUI TELEGRAFUL
(63)
Moştenirea
j
Milionelor
de
JAVEL SAUGER
PARTEA A PATRA VEI
Doctorul Rastoul, un bătrân respectabil, cu părul alb, căzând în bucle pe u-mere, era unul din cei mai mari învăţaţi.
Membru al mai multor societăţi streine şi pământene, confraţii lui aşteptafi cu nerăbdare şi ascultafi cu mare băgare de seamă comunicările ce le făcea la Academia de medicină.
Doctorul Rastoul se ocupa şi cu hipnotismul şi făcea o mulţime de experienţe în acâstă privinţă.
Rene Denoirac eşind de la prefectura poliţiei se duse la doctorul Rastoul.
Renâ asistase la o mulţime de cursuri şi experienţe ale doctorului, — experienţe la cari asistau un mare număr de dmeni de litere, artişti şi alţii.
Cursurile şi experienţele doctorului erafi frecuentate de lume multă. Dintre toţi, însă Renâ se interesa maî mult cu hipnotismul.
De multe ori după cursuri, Rene intra în cabinetul particular al doctorului şi ’i cerea explicaţiuni, pe cari doctorul i le dădea cu mare plăcere.
Cu chipul acesta Renâ devenise unul din cei mai buni prieteni ai doctorului. RastouL
Cine mai ştie! Pdte o dată doctorul va renunţa la clientela lui în favdrea elcvu<-lui seu favorit...
Doctorul era în cabinetul din când Renâ veni la eL
—	A! d-ta eşti! zise doctorul eşind înaintea internului. Ce vânt te aduce?
—	Am venit să ’ţi cer un serviciu, domnule doctor.
—	Fdrte bine... Şi ce serviciu anume? Mare ?
—	Da 1
—	Ah!... ce eşti aşa galben la faţă. . . emoţionat... Spune ce ’ţi s’a întâmplat ?
—	Mie? nimica...
—	Linişteşte-te!
Doctorul strânse mâna lui Rene.
—	Stai jos, linişteşte-te şi apoi vom vorbi.
Renâ surise.
—	Nu cum-va crezi că sufer de nervi?
—	Tot ce se pdte... ast-fel încep belele nervdse, zise doctorul râzând.
—	Ascultă domnule doctor, eşti liber o jumătate oră ?...
—	Şi o oră dacă voeşti; când e vorba să ’ţi fac un servicifi, ştii că sunt la dis-posiţia d-tale.
—	Ştiu că eşti cel mai bun om din lume ; profit d’acestă ocasie ca să ’ţî mul-ţămese din suflet pentru simpatia ce o ai pentru mine...
—	Să lăsăm complimentele la o parte, îl întrerupse doctorul şi să venim la fapt
—	Mai înainte de a-ţl spune pentru ce am venit, să-ţi istorisesc o dramă îngro-zitore, a cărei victimă a fost un om onorabil, un tată de familie, tatăl unei fete încântătdre pe care efi o...
—	Pe care o iubeşti ?
—	AI citit în inima mea... dise Rene roşind.
—	Ca într’o carte şi fără a pune o-chelarf, reluă doctorul ridând. Ah ! eşti amorezat ştrengarule! D’asta erai aşa de emoţionat... Când te am vădut aşa schim-
bat la faţă, mâ cam îngrijam, drept să-ţi spun... Acuma însă n’am nici o frică...
Doctorul luă cu drâpta de mână pe Renâ, iar cea-l’altă i-o lăsă peste umâr.
Renâ venindu’şi în fire spuse de la început cum s’a făcut că nenorocitul De-nacy să fie presupus autorul morţei lui Ernest Gendrin, şi condamnat la 15 ani munca silnică.
Renâ cu tdte că voia să fie cât se pdte mai scurt, nu lăsă nici un amănunt din acea dramă îngrozitdre.
El insistă maî ales asupra scenei de la Pere-Lachaise, asupra atecendentelor şi caracterul fisiologic a lui Oscar Binat, dis Bibi-patru-degete.
Doctorul ascultă cu mult interes acea istorisire. El întrebă pe Rene, mai ales asupra aspectului exterior, a fisonomieî lui Oscar şi il întrebă ce simptome patologice a observat la bandit.
După tdte aceste amănunte, doctorul declară că Oscar trebue se aibă o bdlă ereditară.
— Am şi fotografia lui la mine, t)ise Renâ.
Doctorul luă fotografia şi se uită mult la ea. Apoi începu să se gândâscă, să’şî aducă aminte de dre-care date; de dre-care conversaţiunî ce la avuse cu o bolnavă ce fusese la el: o biată femee care
a fost părăsită de un miserabil după ce o însărcinase şi căruia îi veni să ’şi ia copilul.
Doctorul tresări când află că Oscar a-vea numai căte patru degete la fie-care mână.
—	Vra să dică, acest Bibi-patru-degete e arestat?
—	Da!
—	Mi se pare că ne apropiem de sfîrşit.
—	încă nu!
—	De ce ?
—	Banditul are o energie extraordinară, ne-am convins d’acâsta cu ocasiunea interogatorului ce i s’a făcut la poliţie. A fost cu atâta sânge rece, cu atâta cinism în cât n’am putut afla nimica de la el şi sunt sigur că nici d’acum înainte nu vom setite ceva de la el.
—	O! o !..
—	Aşa că dâcă nu va mărturisi că a violat mormântul lui Gendrin, n’am câştigat nimica. Tot d’auna va rămânea o îndoială în spiritul juraţilor şi numele lui Denacy va rămânea tot d’auna pătat.
—	Lasă că’l fac efi să mărturisâscă totul, qlise doctorul.
—- Tocmai pentru acâsta am venit la d-v6stră, <Jise Renâ.
—	Ştii că indivizii isterici spun tot ce
www.dacoromanica.ro
TELEGRAFUL — 4 SEPTEMBRE 1888
—	Bre, bre, bre! Şi nu ştii câte ar & luat
—	Cîte oi anume >...................
— Parcă- a numerat!
—	El, apo”! Dar nu ştii, bre. de-ale cui?
—	De-ale cui ? mă’ntrâbă! D’apoî de-ale Iul ?
INFORMATIUNI
i
-A-cte Oficiale
— Colegiul II electoral pentru senatori am jud. Iaşi este convocat pentru aiua de 28 August, spre a împlini vacanţă declarată în urma demisi-upiî d-luî George Tăcu.
Consiliul judeţean şi comitetul permanent de Prahova, în vederea alegerilor viitore sunt disolvate. Prefectul junimist este însărcinat cu administrarea intereselor locale judeţene.
Comunele Monastirea, din jud. Ilfov, Comunele Delulescî şi Titesci etc. etc., sunt disolvate;
Sciri com.ercia,le
> Democratul* spune că târgul de săptămână din Ploiescl a fot torte animat. Vânzarea cerealelor şi a animalelor s’a făcut cu preţurile urmetdre •
Grâul s’a vândut, chila veche de. la lei 68 pînă la 75:
Secara, chila veche de la lei 38—40 Orezul	»	»	»	30
Ovesul	>	»	»	30
Porumbul *	»	»	56—58
Vitete. boul dc tăiere cu lei 100—126.
Vaca idem cu 70—80. Iar perechea de bouî pentru muncă cu lei 300. S'a vîndut cu diferite preţuri şi cal.
—X—
Buletinul camerei de comerciii din Focşani e in» format că produsul viilor din Putna, în anul a-cesta, este deplin satisfăcător atât cantitativ, cât şi calitativ.
Numitul organ adaugă că, în jud. Putna şi în cele limitrofe care au de debuşeu Focşanii, se speră ca revoltă să trăcă peste şăse milidne deca-litri.
Eocşaniî de la 15 — 31 Septembre, au fost mult cercetaţi de cumpărătorii de cereale.
Griul s’a vîndut, după calităţi, de la 1. 11 —15,50 hectolitrul; secara, orzul, ovăzul s’a vîndut cu preţuri destul de avantagiose.
V’
IA!/ V.
La Galaţi, pe diua de 31 August, au fost ur-mătdrele preţuri:
Grîu 6o'2 libre, 13 hectTşlep.
59
Secară 56,56l|2 7.35—7.75 st. mag-Cincantină 6i i ja	8,75 m.
S’a exportat grîu, 2700 hectolitri; secară 47,000 hectolitri.
V
Oborul de vite Bucurescl. — Eri, Vineri, vite torte multe în obor; dar preţuri mici. Un bou de mijloc, 60 franci; perechea de bol buni 300 franci caii asemenea fără preţ.
Ieri a avut loc o întrunire de liberali la d. Dimitrie Giani, cari s’au ocupat cu „manifestul44 ce se va adresa ţârei în vederea viitdrelor alegeri.
S<? dice că d. Greceanu, fostul prefect de Vlaşca, îşi va pune candidatura la colegiul I de Vlaşca, împreună cu d. J. La-hovari.
Consiliul comunal al Capitalei n’a ţinut nici eri şedinţă, din causă că nu s’a
complectat.
Şedinţa s’a fixat pentru Luni, la 4 ore d. a.
Alegerile pentru Cameră se vor face în filele de 12, 13 şi 14 Octombre, precum am anunţat deja. Alegerile de Senat vor fi în filele de 16 şi 17 Octombre, iar colegiul universitar va alege în diua de 18 Octombre.
Regele a visitat eri Câmpina, unde â studiat terenul manevrelor.
A<JI s’a dat ordinul de desconcentrare a unei părţi de reserviştî concentraţi pentru manevre.

Se dice că alimentarea cu apă a părţei de jos a Capitalei se va începe chiar săptămâna viitdre.
Săptămâna viitdre va avea loc o întrunire a membrilor partidei liberal-naţio-nale din Pitescî.

Intîmpiâri din Capitală
O poliţă pierdută.—- Cine a perdut ieri pe strada Stirbeî-Vodă o poliţă în val6re de 500 lei subscrisă de Niculae Vămă-şescu? Păgubaşul să se adresede la poliţie unde ş’a depus acostă poliţă.
Batale.—Individul Irimia Irimescu cer-
tându-se cu David Grimberg ’l a lovit grav la cap. Bietul Grimberg scăldat de sânge s’a transportat la Spital.
Don-Caprice.
Mâine, Duminecă, d. V. A. Urechiă va ţine o conferinţă la Bacău asupra cronicarului Miron Costin.
Se scie că Popa-Tache^Spirânul are un frate în comuna Bănesa de lîngă Bucu-resci. — El a fost acolo în mai multe rîndurî primar de tristă memoriă.—Când nu putea fi primar, se mulţămia şi cu notăria, post pe care ’l ocupa când junimiştii—conservatori afl venit la putere.
Tare prin sprijinul fratelui seu Popa-Tache, el a intrigat şi obţinut disolvarea consiliului acelei comune, ca să se alâgă primar. — La alegere, graţiă mijldcelor ce-a ştiut a ’ntrebuinţa, cu t6tă combaterea fruntaşilor comunei, el a reuşit a se alege. Comitetul permanent însă i-a casat alegerea pentru motiv că nu ’şi dăduse în termen demisiunea de notar.
Noua alegere este fixată pentru mâne, 5 curent. Popa-Tache a şi luat măsuri, punând trăsuri la disposiţia unor cetaşi ai sei din Bucuresci, ca la ora cuvenită să se afle la primăria din Bănâsa, spre a pune la locul lor pe cârciumarii din cătuna Flo-râsca şi pe cei alţi fruntaşi din cele alte cătune ce compun acea comună, dacă vor mai cuteza să combată alegerea fratelui său.
Un amic al nostru ne dă următdrele amănunte în privinţa proiectului de lege asupra inamovilităţii magistraturei depus de d. Eug. Stătescu fostul ministru de justiţie.
Acel proiert a fost cercetat şi aprobat cu dre-cari modificări de secţiunile Senatului.
Raportăr b fost numit d. Polizu-Micşu-nescu. Raportul a fost făcut, tipărit şi distribuit d-lor senatori.
Avem înainte un esemplar din aeel .ia-port.
„Monitorul Oficiai“ de adi publică decretul regal de convocare a corpurilor le-giuitdre în sesiune extraordinară pentru <Jiua de 8 ale luneî curente.
*-
Supliment la „Monitorul44 de adi conţine prog. de lege al d. P. Carp privitor la
legea vnîderilor unor părţi din bunurile statului §i răscumpărarea embaticurilor. -*
Duminecă societatea de geografie română va tine concussul de geografie între elevii cari au absovit cl. IV-a liceală sau gimnazială în acest an. Coucursal să va face în palatul universitar.
*-
D. A. I. Ghica este numit consul general la Budapesta în locul d-lui Al. Farra pus în disponibilitate.
De la primul Octombrie se va pune în aplicaţie convenţiunea încheiată între direcţia C. F. R. relativă la înfiinţarea „serviciului de mesagerii44 pe la gări.
*
D. N. Fleva să căsătoresce cu d-na Slăniceanu.
Felicitările ndstre.

Patentării de cl. I şi II din Ilfov sunt convocaţi pe <Jiua de 15 Septembre pentru a alege pe membrii comercianţi ai tribunalului comercial de Ilfov.
Sunt de ales doui membri şi un supleant.
Numărul patentărilor înscrişi pe lista de alegători e de 150.

Scirea dată de noi cum că d. fifremi Ghermani va fi numit prefect la Vlaşca se confirmă. D. Hariton Racotă cel fdrte poftitor de primărie s’a grăbit a’l felicita eri chiar în sala primăriei Capitalei.
T6te bune, dar cum rămâne cu faptul că d. Efrem Ghermani nu e cetăţen român ?
EECTIFIC^EE
In urma ştirei greşite dată de unele di are, mă simt dator a declara că d. Roman Weissmann, medic militar şi inventator al lăcului în contra b61ei nerv6se şi apoplexiel a murit în etate de 75 ani din cansa ruperea, unui picior, în urma căreia s’a ivit §i o inflamaţie a plămânilor; şi că efl ca fiu şi ca succesorul său, voiu continua afacerile sub acăstă firmă: Vilshafen, Septembre 1888.
Roman Weissmann sen.
Din ediţia de sera
Z2D.forrria,ţiTjmă
Ijiarul oficios anunţă o fdrte bună dis-
posiţiune ce a luat guvernul actual. Acăstă disposiţiune constă în faptul că Monitorul oficial va începe în curând publicarea în-tr’un supliment special, a diferitelor• proiecte de legi, pe care junimiştii aQ de gând a le presinta viitărelor Corpuri Legiuităre.

O sinucidere dramatică s’a întâmplat dilele trecute la Brăila. Tânărul Simion Poenaru, fiul d-luî inginer D. Poenaru s’a sinucis, trăgându-şî un glonţ de revolver drept în inimă. Nenorocitul părinte, la sgo-motul detunăreî armei alergă spre odaia fiului şi găsi pe fiul său întins pe pat în posiţia în care omul d6rme, mâinele, una atârna în jos şi alta se repausa lângă pernele de la perete, alături cu arma fatală, o rană se vedea sub ţâţa stângă, rana mortală, şi d’asupra ţâţei o urmă lăsată de gura ţeveî revolverului, mânjită cu fumul ce rămâne pe fier în urma des-cărcăturel, probă că a voit a mal trage încă o dată, dar de sigur puterile slăbin-dui-se n’a putut face acăsta.
N’avea de cât versta de 18 ani, şi era un tânăr plin de viaţă şi de sănătate; abia terminase şc61a militară din Iaşi, şi în <jliua în care s’a sinucis era hotărît să plece la Bucureşti pentru a urma cursurile şc6-lel militare de aci.

Ministerul de instrucţie a făcut câte-va schimbări în revisoratele şcolare.
Cererile pentru înscrieri mal ales în şcdle primare sunt fărte mari.
Creaţiunea de noul şcoli e cât se păte de urgentă.
In circumscripţia curţii de apel din Bucurescl, curţile cu jurat! pentru sesiunea din Septembre vor fi presidate ast-fel:
D. G. Economu la curţile din Ilfov şi Ialomiţa:
D. S. Populânu la curţile din Argeşiu, Muscel şi Dâmboviţa.
D. I. Cerchez la curţile din Vlaşca şi Teleormam:
D. Gr. Cirişânu la curţile din Prahova şi Buzăti.
ţ$In curând, vom publica lista proceselor ce aă a se judeca de curtea cu juraţi din Bucureşti.
Comtele Kalnoki este aşteptat la Frie-drihsrhue.
Madrid, 14 Septembre.
87 Persdne sau înecat în naufragiul vaporului „Sud-america“
CASSA DE SCHIMB
N. & D. Moroeano
Strada Lipscani, Noua clădire a societăţei România numită * Pasagiul Dimitrie Ghica
BUCUREŞTI
Dacia-» No. 6.
Cumpără şi vinde efecte publice orî-ce schimb de monedî
Cursul pe diua de 3 Septembre
Cump.
Şi
face
5°/0 Rentă Amortisabilă .	.
S°/0	» Rom. Perpetuă. .
6°/9 Obl. de Stat (Conv. Rur.) 6°/0 »	>	>	(C. F. Rom.)
5°/0 » Municipale 1883 .	.
5°/o	>	»	1884
7% Scrisuri funciare Rurale. 5°/o
7,0
Urbane
6-Vo 5°/o
5°/0	> lunc. Urbane laşi.
Impr. cu prime Bucur. (20 1.) Los. Crucea Roşie Italiană . 10 fr. Obl. Casei Pens. 300 1.
» SSrbeştî cu prime. Losurî Otomane cu prime .
» Basilica Dombau . . Aur contra argint sau bilete . NapolionI contra lire .	. .
Florini vatore Austriacă
Mărci Germane...............
Bancnote Francese .... Ruble Hârtie.
1888
vena
96>/2
99SU
86
*071/4
97
106^/4
94!/4
84V4
45
3°
235
80
4*4
19, I°|o 20.06 2.08 125
IOO
355
97 l/i Ioo'/2 87
108
973U
107
95
85
5°
32
240. 1 84
48
22
U/z
20.10
2.10
1.26
IOO
2.60
NB. Cursul este socotit în aur.
AVI S

Fostul prefect, d. Urlăţănu, este numit inspector la Regia tutunurilor.
Consiliul comunal al capitalei este convocat pentru a doua Oră astatjl, Vineri, la 4 ore.
Sgomotul despre o revoltă de ţărani la Verescî, judeţul BotoşănI, persistă. — Se afirmă cfiiar că răscOla s’ar fi intins în comunele Dumbrăveni, Comea şi că o companie de infanterie se află în localitate pentru restabilirea ordine!.
Sacagiii din Bucurescl s’au pus în grevă, faţă cu unele măsuri luate de primăria capitalei în privirea lor. — Se pun multe stăruinţe spre a ’l potoli.
Aflăm că la Asilul Elena Dâmna s’ar fi făcut mal multe nedreptăţi în admiterea bursierelor.
TELEOE^ME
Serviul particular al diarului „TELEGRAFUL1' (& ORE SEARA)
D. Camot a avut o primire intusiastă la Rouen.
Pentru motive deosebite am trecut, pentru cinci ani, direcţiunea politică a diarului TELEGRAFUL d-luî I. G. Bibicescu 6r editura d-lor Eniu D. Bălteanu şi C. P. Conduratu.
De la 1 Septembre dar până la terminarea celor cinci ani tot ce privesce redacţiunea şi administra-ţiunea diarului ’i va privi pe d-lor. Banii însă pentru foile trimise corespondenţilor până la 1 Septembre se vor înainta prin adresa mea. Pe ori-eare altă adresă nu se vor ţine în s&nă.
1. C. Fundescu
BIBLIOGRAFII
A apărut Mnemotechnica său arta de a dobândi în cel mal scurt timp o memorie extraordinară, de M. I. ŞAPIRA.
PreţulJZO bani.
A eşit de sub tipar a HI ediţiune.
Istoria sacră a Vechiului şi Noului testament cu 25 tablouri pentru cl. I, II şi III primară de Ales. M. Ionescu institu-tzr la şcâla de Roşu No. 1.
Depositul se află la fraţii Idniţiu şi la autor strada Muselor No. 1.
SE CERE 8£"e
germana la pensionul Eniu-Bălteanu, calea Moşilor 138.	^
Elevii de clase I şi îl gimna-
o j o I n cari n’au loc în liceele şi gimna-olald siiie statului, pot face aceste clase în pensionul Eniu-Bălteanu (calea Moşilor 138), fie ca interni sau esternl peutru un preţ moderat, depuind la sf. Petre examen la şc61cle publice.	(g)
Administratorul ziarului, C. Ispăsescy.
r.z«imrB3«gi.Tr' v
;
au făcut, când hipnotizaţi ? Să’l adormim şi atunci el ne va spune totul.
—	A! ’ţî mulţumesc doctore...
—	N’aî pentru ce. Cu acăsta fac un serviciu şi ştiinţei şi omenire!.
Doctorul Rastoul, Rene Denoirac, Ja-rier, şeful siguranţei publice şi Brouveuil, erau în cabinetul şefului la prefectura poliţiei.
La un Ordin al acestuia, un agent introduse pe Oscar Binat în cameră.
Doctoral după ce examină pe bandit, spuse şei tiu! Se l întrebe a doua 6ră asupra celor petrecute la Pere Lachaise.
Banditul negă cu energie că nu ştie nimica că e; victima unei greşeli a poliţiei..
D’odată doctorul Rastoul se uita ţinta la Oscar, acesta rămase ca o statuă.
Se vedeţi că are să spună adevărul,
uise doctoaul.
h adevăr, Oscar Binat era hipnotizat.
Doctorul rugă pe şef să’l întrebe ce va toi. '“t
Acesta începu să întrebe pe Oscar, cum ’î-a venit în cap să comită acel simulacru de asasinat; cu cine a fost la cimitir, din câţi e compusă banda lui şi cine Ta îndemnat să comită acea crimă odiosă.
Fără nvilt încunjur, Oscar Binat spuse
cum s’au petrecut lucrurile pe care cititorul le ştie.
Când doctorul trezi din somn pe bandit, toţi cel de faţă erau consternaţi gândin-du-se că Denacy a murit de supărare şi scârbă şi că mişeliile comise de acel bandit nu se mai puteau repara.
Cel puţin ’şi diceau unii, familia lui va câştiga stima ce i se cuvine.
Aceste mărturisiri făcute în faţa unul mic grup de 6menî nu era de ajuns.
Trebuia ca ele să fie făcute în faţa tuturora, în faţa justiţiei, care era vinovată în în acăstă afacere misteriăsă.
Trebuia să se ştârgâ nu numai din spiritul juraţilor, dâr a tuturora, cea mal mică îndoială asupra lui Denacy.
Oscar Binat trezit din acel somn, nu’şî aducea aminte de nimica.
Cu tăte aceste înţelegea că s’a petrecut ceva cu el....
Toţi cel presenţî se schimbară cu totul la faţă.
— D-nedeule ’şl dise el. Ce s’a întâm plat cu mine!
Pentru ce am adormit ? Nu cum-va m’a apucat iar băla mea? Ce aii aceştiămenî de se uită aşa curioşi la mine?
Ce voesc el cu mine?
De ce mă aâ adus aci?
Doctorul schimbă câte-va vorbe cu şeful, apoi acesta dise:
—	Duceţi pe prevenit la infirmerie şi luaţi sema de el.
Oscar Bina, care se ascepta la ceva es-plicaţiunl sau la ăre-care întrebări din cari se afle ceva, se retrase cu totul de-silusionat.
Pare că ’l spunea cine-va că e rău de el!
Acuma nu mal era aşa de obrasnic şi pentru prima ără plecă capul în jus.
Se simţea învins!
Nici un moment nu ’l trecu prin gând că a putut să se trădeze.
Era hotărât să se arate îndrăzneţ ca tot-d’a-una.
înainte de a trece pragul uşel aruncă o privire despreţuităre asupra agenţilor poliţiei şi celor ce asistau la acăstă scenă şi dise:
—	Nici o dată nu voi mărturisi o crimă ce n’am eomis’o!
IX
Două luni după incidentele ce le am istorisit Gontran, Varet, dejuna împreună cu Stefena, în apartamentul săfl de pe bulevardul Hausman.
In (Jiua când se întâlni cu Ştefana, după cele întâmplate la restaurant, esplicaţia ce
i-o dădu amanta a fost nu tocmai con-vingătăre pentru Gontran.
El făcu mare gălăgie, strică o mulţime de lucruri de pe masă, restumă scaune, şi într’o tiradă plină de indignaţie arătă perfidia femeilor şi prostia bărbaţilor.
In privinţa puntului din urmă, Gontran spusese multe adevăruri, mal ales că vorbea de sine.
Ştefana ’l lăsă să vorbească cât i-o plăcea, cu t6te că era cam greu să sufere cine-va morala fiului lui Ham, care era prea obrasnică.
In scurt timp furtuna trecu, bruneta artistă se aproprie de Gontran şi dise cu francheţă.
—	Adio!
Auzind acest cuvînt Gontran sări în sus şi strigă :
—	Vra să dică asta’I scuza dumitale... Adio! şi alt nimic...
—	Da ce mal voescl ?
—	Cum! vra să qhcă n’al nici o re-muşcare pentru cele ce ’mî al făcut ? Con: sciinţa ta e împăcată.
Ştefana temându-se ca nu cum-va a mântui el să facă vre-o nouă tiradă asupra fidelităţeî femeilor ca să’î tae apa de la m6ră se aruncă în braţele luî.
Gontran se uită la ea şi dise:
—	Diavole!... Dacă cel puţin aşi fi fost sigur că nu vel mal face ce al făcut....
La fie-care vorbă, Ştefana îl astupa gura cu un sărutat.... Atunci beat de bucurie... zăpăcit, apucă în braţe pe artista, o strânse în braţe şi o trânti pe divan.
—	Şeii că te iubesc, dise el...
Apoi o sărută. Ast-fel se semnă pacea între cel douî amanţi.
Am dis că două luni după scena de la restauranţ, Gontran şi Ştefana erau la dejun.
In acea zi Gontran mâncase fdrte prost se sculase de la masă putem dice flămând Era nervos; în mal multe rânduri amanta lui ’şl bătea joc de el, mâncând cu poftă.
Li se aduse cafeaua şi 'o cutie cu ţi-gărî.
Gontran luă o câşcă cu cafea, sorbi o, dată din ea, aprinse o ţigare de fol, după cel tăie vârful cu un cuţit cu mănunchiul
de fildeş.
1
btefana luă o ţigaretă mică, o aprinse la ţigara protectorului el şi se aşeză cu c6tele pe masă, uitându-se la colacii de fum ce se ridicau în sus.
Pe masă era o gazetă, a cărei bandă nu fusese ruptă.
Gontran care sta resturnat pe scaun luă jurnalul, rupse banda şi aruncă o privire asupra celor scrise.
(Va urma)

www.dacoromanica.ro
TELEGRAFUL — 4 SEPTEMBRE 1888
un
'O O) f-,,
'XQiVi
LIBRAEIA
'	' V-.* T
si
. (>
TIPOGRAFIA ŞCOALELOR
Ui;
Uv


*1* ’fi .
ENIU D. BALTEANTJ & C. P.-CONDURATU
BUCUREŞTI — 96, STRADA LIPSCANI, 96 — BUCUREŞTI
Mare
EDITURĂ DE DIFERITE UVRAGIÎ ROMANE
asortiment de cărţi: didactice, literare, ştiinţifice etc., în limbile: română, francesă, germană, latină, elenă etc., etc.
“CTitirciele :n.o-u.tă,ţî parisiene şl germane cu preţ'o.rî orig'in.a.le
ABONAMENT LA TOATE ZIARELE STREINE
CORESPONDENŢĂ CU TOŢI LIBRARI EDITORI DIN LUME =====
P * U1 central, al următ6relor cărţi didactice: Istoria Română de Gr. Tocilescu Canea- de citire de I. Ionescu, Istoria Sacră de Prot. I. Constantinescu, Geografia de
F. Stamatescu, Desenul Liniar de P. Arsenescu, Etimologia limbeî francese de T. Maurer etc. etc.
A APARUT DE SUB TIPAR
IN EDITURA
TIPOGRAFIEI CAROL GOBL BUCURESCI
14, STRADA DOAMNEI, 14
ANUARUL
BUCURESCILOR
pe 1888—1889
PREŢUL 2 LEl.
iEaE3E3E3E3BBE3E3E3E3E3EBE3EaB
SH »S» fe»
Elisf.bet Kardin
FABRICA
DE
-r<# MOAŞA %>'■
CU DIPLOMĂ DIN STREINATATE
DOPURI - PLUTA™ BUCURESCI
Strada Sf. Elefteris No. f
MOKITZ APPEL
No. 7. — STRADA DOAMNEI. — No. 7.

Execută orî-ce comandă în timpul cel mal scurt, preciurî moderate, condiţiunî avantagidse.
No. 3.
Compania generală de conducte de apă
(SOCIETATE ANONIMĂ) LA LIEGE (BFLGIA BIUROUL LA BUCURESCI, STRADA ESCULAP—No. 3.
Studii, construcţie şi instalare de distribuire de apă şi de gaz
PRODUCERE anuală DE TUBURI TURNATE VERTICAL 20,000,000 kil,
e, Turnătorii, Ateliere de construcţie
MOTORI HYDRAULICI, STĂVILARE, ROBINETE, FĂNTĂNI,
GURI DE FOC.
Construcţie că. e uzine d.e <3-a,z;-SPĂRGETOR DE COKE, POMPE CU GUDRON Incăldire cu aburi, TUBUSI cu elete şi obicinuite.
îdalie de argint: Paris 1878. Medalie de aur: Amsterdam 1883, Anvers 1885. Medalie de aur; Craiovă 1887.
Renumita Cărturărâsă
lulia Poloneză
PRECIURILE CELE MAI MODERATE
~ S’A MUTAT
In dosul Palatului Regal
La finele Str. Brătianu 51, (în colţ)
Lângă Grajdurile Palatului Regal
qj
cc3
a
Ghiceşte viitorul, presentul şi trecutulpâte descoperi şi pagube, furturi, judecăţi, orice secrete ascunse la care se interesdză cine-va. Cine aduce semne pâte afla lucruri ascunse : comori, etc.
*=s
1
k
p—«
a
ccî
q-p
— NOUL —
lEZ O T IE X_,
BULGARIA
Acest hotel are 30 de camere confortabile şi bine mobilate. A-semenea posedă şi un mare Restaurant cu tot felul de mâncări şi băuturi dintre cele mal alese. Posepă şi un grajdiu pentru cal şi un şopron pentru trăsuri cu Preciurî forte moderate.
Sub-semnatul nu va cruţa nimic pentru ca onor. visitatorf să fie pe deplin mulţumiţi, impunând cea maî mare acurateţe şi promptitudine.
PROPRIETAR, SXX^OX-CT ŢA.3STE

LrV.JJ;
Jj
Itf 1
‘JJ 1
! „ "v ,. ,
1 ^/Ht OE
de Lei noi ÎOO în sub
adeverate
A se teri de contrafaceri
. Mîîm Bucure»

.REGALE
!
O'
farmacia CHR. ALESSANDRIU română

S INGURIIL
Dintre t<5te preparatele de gudron care a obţinut o ’ reputaţie netăgăduit!. In faţa d-lor doctori şi clienţii ce | aă constatat foldse surprindere e
GUDRONUL ALESSANDRIU
tv ik
Compania de Gaz
DIN
BUCURESCI

Direcţiunea Companiei de Gaz din Bucurescî invită pe Onor. Public să bine-voiascâ a visita Maga-sinul său de exposiţie din Calea Victoriei, No. 66 unde pote vedea CEA MAI MOUĂ MAŞINĂ de gătit bucate cu gaz.
Acestă maşină e sea mai economică, forte uşdră de întrebuinţat f6rte curată, fără a aduce căldură mare şi permiţând a repara în acelaşi timp
V -g
care se i trebuinţeiă cu succes contra durerel de J>ie;it, tuse! provenită In urma guturaiului, iritaţiunt ale peptulul. ( astmu, catar al băşice! ndulul.—Lipse! de poftă de mân-; care, etc.—Cu o -lingură din acest Gudron pus într’o 1 litră de apă formez! ape de Păcură, care se p<5te da cuj mult succes la copil contra bolelor mal sus indicate.
Pentru adulţi se iea o lingură de Gudron în apă sa-charată saft laptedulce 3—3 ori pe (fi- 2 lei fl.
Empie tare gudronat dis P&uvre Honsrne (Alensandrlu).—Contra durerilor Reumatismale, a încheieturilor, mijlocului, durerilor de piept, spate şi alte junghiuri, 1 le» rulonl.
Pastile Gum6se-Codein-Tolu (Alessandriu).—
Superioritatea acestor medicamente îd maiadiele de piept este recunoscută de tdte celebrităţile medicale. Aceste pastile în urma esaminări! ce li s'att făcut s’a.4 aprobat de onor. consilii! medical superior, 1 leit 50 hăul eutia.
JK. "V I S
Preparaţiunea acestui vin, care pentru mine a devenit un cult e adesea denaturat de unii colegi cari găsesc de cuviinţă a debita alte preparaţiun! în locul acestui vin, dt aceia atrag atenţiunea onor. public a nu primi de cât flaedne originale
VINUL COPIILOR
PREPARAT DH
CLEiUt. ALESSANDRIU-
Farmacistul Curţii Regale
Etatea cea fragedă a copiilor ’I face a se îmbolnăvi uşor; pentru a preîntâmpina maladiile se recomandă acest; vin tuturor copiilor de la etatea de 6 luni în sus; tine- j relor fete le ajută la buna desvoltare a corpului, întă-resce dsele şi dă putere muşchilor.—Modul întrebuinţări; a se vedea instrucţiunea ce tnsoţesce fie-ce sticlă. Preţul 3 lei.
Capsule elastice ou ulei de Kioină (Alessan-
driuj.—O dosă, cutia a 4 capsule I leu, a 6 -apsule 1 led şi 2ţ ban!, a S capsule 1 leă şi Jo bani.
Slnapismul Alessandriu, muştar In foi. —
Acestă preparafiune esperimentată de autorităţile ndstre medicale şi profesor! la facultate a constatat că fiind su-peridre tuturor celor-l-alte preparaţiun! streine, şi chiar cela! de Rigollot. Cutia I lei 50 bani.
0 FELURI DE BUCATE
între care: o friptură şi prăjituri gătite într un coptor cpecial ce posedă maşina.
Preţul unei ast-fel de maşine este de lei 105.
Cu un aparat care face a se învârti friptura singuru, preţul eî este de 30 iei mal scump.
Direcţiunea.
f Vindecă N. yA\ fv ( 8 din 10 ne- \	’
Oţ f vralgiile ţi mi- \ \grenele cele mai J > iţi\ impoveră- A # VN. ti«
'/M*.
Capsule oIeo>bal&Amloe.aantallne (Ales-andriu).—Remedia sigur contra maladiilor secrete (scursdre, cculament) la bărbaţi, fie în stare prds-pătă, saă orl-cât de învechită, se vindecă prin întrebuinţarea unei cutii ce conţine 100 capsule, combinate ast-fel pentru un tratament de vindecare complectă.— Modul întrebuinţării şi dieta prescrisă a se vedea instrucţiunea ce însoţesce fie-care cutie. —Preţul unei cutii 6 lei.
gggT* A se observa pe capacul cutiei semnătura, colore roşie, şi a nu v6 debita alte capsule de a cărora eficacitate nu se garanteză. Se trimite contra mandat postai în ori ce localitate.
V/Vindec i Lj /crampele de \ ___ j stomac A, palpi- \ OJ jt»puEfe,eodieeAe-patice, rirsi- I	,
turl nerv»- /	'
se, etc. /
■ÎSK1
DE VÎNDARE LA P&I9CIPALELE FAB.MACII DIN ŢE&A,

fi
le localităţile unde nu $6 găsesc aceste preparate cererile eă se facă la Farmacia Română Bucnreaci fi contra mandat postai espediez în iri-ce localitate
&

-" *A*JWWWX*A*Â*P
CALEA VICTORIE! 77, BUCURESCI, (CISM^UA ROŞIE)

Wv
Se pote câştigă într’o di
300,000 FRANCI
cumpărând bilete d’ale
MAREI LOTERII TURCESC!
112-a tragere va avea loc la SO Sept. 1888.
Plata câştigurilor e garantat de guvernul imperial otoman.
TABLOUL PRIMELOR :
1 mare Iot de 300,000 fr. 300,000 fr.
1 lot de	25,000 „	25,000	55
1 lot de	10,000 „	10,000	55
1 lot de	10,000 „	10,000	55
1 lot de	2,000 „	2,000	55
1 lot de	2,000 „	2,000	
1 lot de	2,000 „	2,000	
1 lot de	2,000 „	2,000	
1 lot de	2,020 „	2,000	5?
1 lot de	2,000 „	2,000	»
12 loturi de	1,250 „	15,000	55
28 loturi de	1,000 3	28,000	55
500 loturi de	400 „	200,000	* 5)
550 loturi	Total 600,000		55
PREŢUL BILETELOR 1 Bilet, ...	5 fr.
5 Bilete 25 Bilete 100 Bilete
24
118

465
Lista oficială a tragere!, va fi trimi-imediat fie-cărui cumpărf.>"ir, dnpă tragerea ce va avea loc irevocabil la 30 Septembrie 1888.
B
Câştigătorul va fi înştiinţat prin depeşă în cliua tragere!.
C
Tragera va avea loc la Constanti-nopol în palatul imperial al monetă-riei.
D
Pentru cumpărcrea biletelor, a se a-dresa trimeţând bani! în mandat postai, cec, sau scrisâre de valâre la „directorul Comptuarulu! Comercial, [grande rue de Tâkâ, No. 557.
Coostantinopole
(11)	(Tunjuie)
* -'■"•'■"■■V MOV fmy’enfnji yţnpMVrvxr/*+■**•*'
www.dacoromanica.ro
i
Anul XIX. No. «41. (Seria II. No. 5).
EXEMPLARUL «UBAN1.
^^mrnrnmănm m=rap - svt; r tsxq
Marţi, 6 Septembre 1888.
ABONAMENTE Pentru Capitală:
Pentru un an.............Lei	24
»	ş€se lunî ...	»	12
»	treî lunî.......... >	7
Pentru Districte :
Pentru un an	.	.	»	30
» ş<5se luni	>15
»	treî luni	»	8
Pentru Româniî din alte state, ca pentru districte.
Pentru Streinătate:
Pentru un an .	. In aur Ieî 40
»	şdse lunî . .	»	>26
»	treî lunî	■»	»• 10
Abonamentele se fac la 1 §i 15 ale fm-eărel lui.
UN NUMERVECHl 2/ BANI
Abonamentele se plătesc înainte
Ediţia, ele seră
ANUNClURI ŞI RECLAME
Anunciurî pe pag, IV linia 25 bani. Reclame pe pag. III linia. .	1 leu
»	» II	. 3 leî
»	»	I »	3 leî
Pentru Inserţiî şi Reclame Redacţia nu e responsabilă.
Epistole nefrancate se refusă, articole nepublicate se ard.
In Streinătate a se adresa :
Eranciu, Havas, Laffitteet C-nie, place de la Eourse, Paris.
Englitera, Eugene Michoud, 81 Fleet Street E. C. London.
Austria, Haasenstein et Vogler 2, Wien Rudolf Mosse Zeilerstaette, Wiene.
Ungaria, D. Moritz Wiest, în Budapesta Servitenplatz.
Abonamentele seplătesc înainte
Redacţiunea, Strada Lipscani, 96
DIRECTOR POLITIC: IO AN G. BIBICESCU
Administraţi unea, Strada Lipscani, 96
SUMARUL
Disolvarea Camerilor Depeşî.
Legea de la 1864.
Tot compilata.
De peste Munţî,
Din afară.
Din Bulgaria Presa română.
Atentatul in contra d-lu! Nacevicî, ministru de finance al Bulgariei.
Ecouri,
Dosarul dilei.
Scirî comerciale.
Crime şi delicte, întâmplări din capitală.
Informaţii.
Ultima oră.
Bucuresci 5 Septembre.
Disolvarea Camerelor
Raportul consiliului de miniştri către Rege, privitor ia decretul prin care M. Sa convocă Corpurile legiuitore în sesiune e^tra-or-dinară pentru diua de Joia viitore, ne arată cât se pote de limpede că ministerul junimist simte bine si-tuaţiunea falsă în care se află.
„In urma demisiuneî cabinetului „precedent, dic sfetnicii Tronului. în „acest raport, se impune noului i „minister datoria constituţională de „a face apel la ţară, pentru a se „manifesta liberă voinţa alegeto-„rilor.*
Aşa dar cei cari acum patru luni propagau teoria anti-constiţuţională cum că Regele pote chemă la cârma ţârei pe cine voesce, astă-cţi sunt de părere că acăstă teorie nu e constituţională, de cât cu condi-ţiunea „sine qua non“ că alegerea făcută de Coronă, trebuesce neapărat să fie urmată printr’un apel la ţară. Alegerea deci făcută de Şeful statului este limitată prin dreptul suveran al naţiune!
Suntem veseli, a vedea manifes-tându-se acaestă contrazicere flagrantă între teoria propagată de organul oficios al actualului cabinet şi raportul miniştrilor.
„Actualii miniştrii făcură parte din minoritate*, argumenta „România Liberă* acum câte-va luni, „deci Regele era în drept de a chema la putere pe şefii noştri!
La acăsta am răspuns confraţilor noştriî, că din cei şăpte miniştri junimişti, numai trei ah fost aleşii naţiune!
Dar să lăsăm la o parte tote cele dise atât de noi, cât şi de cele-1-alte organe liberale de publicitate în acăstă neplăcută cestiune pentru junimişti O dată admisă teoria bunului plac al coronei în ceea ce pri-vesce a legerea miniştrilor să es-plică natural pentru ce alegerea s’a făcut în pers6na actualilor sfetnici ai tronului. Simpatiele coronei pentru grupul junimist ne aii fost de mult cunoscute, precum cunoscute ne sunt antipatiele naţiunei pentru acest grup de omeni.
Tocmai pentru acest motiv am fost de părere că pentru a legitima venirea lor la putere, actualii miniştri eraii datori să se grăbăscă cât mai repede de a’şî îndeplini „da-„toria constituţională de a face a-„pel la ţară pentru a se manifesta „liberă voinţa alegătorilor*.
Miniştrii junimişti făcură contrariul. Ei depărtară momentul su-
'inance al Bulgariei
prem, când era să se manifesteze voinţa suverană a naţiunei pe cât acăsta le-a stat în putere.
Pentru ce fâcut-au acesta ?
„Am amânat până astădî îndeplinirea acestei datorii, ne declară „în raportul către Rege, împinşi fi-„ind de adevărul că libertatea vo-„inţeî nu se pote produce în timpuri „de agitaţiuni anormale*.
Sub acest pretext se ascund miniştrii anti-constituţionali pentru a legitima situaţiunea falşă, pe care nu mai le este cu putinţă de a o ascunde.
De şi preţ estul găsit de miniştrii e lipsit de adevăr, totuşi suntem veseli a vedea că cei caii au venit la cârma ţărei în contra spiritului Constitu-ţiunei, sunt siliţi în fine a înge-nuchia înaintea suveranităţeî naţionale nesocotită şi dispreţuită de ei.
Miniştrii ne declară că ati a-mânat până acum alegerile, pentru că au credut că înainte de a chema pe alegători la urne, trebuesc liniştite spiritele.
Şi pentru a linişti spiritele s’au di-solvat aprope tote consiliele comunale, alegându-se sub presiunea şi ingerinţele cele mai brutale a unor prefecţi conservatori alte consilii compuse din omenii partidei reacţionare.
Pentru a linişti spiritele, s’au făcut bătăi în capitală, unde un candidat la consiliul comunal s’a vădut co-mandînd bătăuşi, s’a schingiuit membrii partidei liberale la Giurgiu, s’au maltratat cetăţenii la Graiova.
Şi după ce dintr’o parte s’a intimidat lumea, iar din alta în ţăra în-trăgă funcţionează deja, un mecanism administrativ conservator, miniştrii coronei au curagiul să raporteze Regelui că sunt gata a împlini „datoria constituţională şi a face apel ia ţâră*.
înconjuraţi de prefecţi conservatori, sub-prefecţi, membrii comisiuni-lor interimare, funcţionari chemaţi în slujbe, consilieri municipali, consilieri judeţeni, etc. etc., —toţi conservat ori-junimişti — minişt rir junimişti au îndrăSnăla a dice că alegerile viitore vor fi o manifestare liberă a voinţei alegătorilor.
Am vădut, în diua de 28 ale lu-nei trecute, cât de liber s’a mani -festat acăstă voinţă a alegătorilor la Giurgiu. Sub terorea bâtelor, a-legerile străluciră prin absenţa complectă a alegătorilor.
Părerea nostră este că tocmai manifestaţia din GiurgiCi a hotărît în fine pe cei de la cârmă să se achite de „datoria constituţională d’a face apel la ţără*.
Incuragiaţi de terorea produsă de bâte asupra alegătorilor din Giurgiu, guvernul junimist a prins cu-ragiu şi crede că spiritele s’au liniştit într’atât în ţără, mulţumită Grecenilor et iutii quanti, că a sunat în fine ora când chiar junimiştii pot nădăjdui într’o reuşită în alegeri.
SCIRI TELEGRAFICE
Serviciul particular al diaruluî «TELEGRAFUL»
Bruxela, 15, Septembrie.
«Le Nord», vorbind de espediţiunile germană şi engleză menite să ajute pe Emin-Bey, dice că rivalităţile Germaniei şi EnglitereT în Africa O-rientală par a ameninţa că vor turbura raporturile
celor doue tărî.
)
Paris, 16 Septembre.
D. Carnot s’a întors la Fontainebleau.
Viena, 15 Septembrie.
Corniţele Kalnoky va pleca mâine la Friedrit chsruhe, unde va visita pe D. de Bismarck. El va sta eâte-va dile Ia Berlin.
Viena, 15 Septembrie.
La manevrele de adî, împăratul a comandan-14 regimente de cavalerie cari au defilat în galop.
Marele-Duce Nicolae era în capul regimentului a 5-lea de cuirasierî.
Veneţia, 15 Septembrie.
Adi s’a inaugurat Congresul Asociaţinnii internaţionale pentru proprietatea literară şi artistică.
i). Ratisbonne, delegat al Francieî, a’salutat pe regele Humbert, pe care biroul parisian al Aso-ciaţiunii l’a numit protectorul seu (Aplause).
Rusciuk, 16 Septembre.
D. Nacevicî, ministru de finance, venind din Bucuresci, a sosit la 9 ore cu barca vămii ce fusese comandată pentru dânsul diminâţa Un individ trase asupra lui 6 focuri de revolver. Primele treî gldnţe se perdură, dar cele-l’alte treî atinseră într’un mod oblic pe d. Nacevicî, îi sfăşiară hainele şi’i făcură contusiunî dintre cari una singură, d’asupra sînuluî drept, pare seridsă.
Asasinul se numesce Kisselof. Este un fost amploiat al agenţiei diplomatice a Bulgariei la Bucu-rescî. D. Nacevicî într’un timp îl umpluse de binefaceri, dar mai târdiu îl goni pentru lenevia sa şi pentru o deturnare de 3000 leî.
Asasinul rămas pe drumuri rătăci câte-va lunî în Bucuresci, făcu datorii şi fugi în Rusia cu alţi emigraţi bulgari. El s’a întors de acolo numai de două săptămâni.
Acjî diminâţă la 9 ore, asasinul se presintase la d. Nacevicî, promitându’î că’i va înapoia banii deturnaţi şi rugându’i sâ’î dea voe d’a se întdrţe în Bulgaria. D. Nacevicî îl primi bine şi ’î răspunse că nu pune nici un obstacol întorcereî sale în ţară.
Viena, 16 Septembre.
Fremdenblatt» dice «întrevedere a Contelui Kalnoky cu principele de Bismark repetându-se regulat în fie-care an, nu este socotită de nici un om politic ca simptoma unei acţiuni diplomatice dre-care. Situaţiunea generală face să se vacjă de sigur mai mult un progres în împăciuirea generală. Cei doi diplomaţi nu’şî vor îmfâţişa situatiu-nea întregă de cât din punctul de vedere al con-solidăreî păcii şi vor mai constata deplinul lor acord, în privinţa principielor politice«.
Viena, 16 Septembre.
Corniţele Kalnoky însoţit de corniţele de Hy-| denbruck, secretar de legaţiune, a plecat spre seră la Friedrichsruhe.
Dublin 16 Septembrie.
Poliţia a luat mari măsuri de precauţiune pentru meetin’gul ce se va ţine aeji la Phonix-Park. T6te trupele au fost consemnate. E temere de desordine grave, mai mulţi membiiî din Parlament vor rosti
discursuri.
Dublin, 16 Septembrie.
15,000 persdne au luat parte la meetingul de la Phonix-Park. — Nici un incident nu s’a întâmplat.
Berlin, 16 Septembrie.
Marele-duce-Nicolae va asista la apropiatele manevre mari germane.
Corniţele Herbert de Bismarck va merge în curând în Rusia, pentru a lua parte la partidele de vânătdre ce se vor face pe proprietăţile Comitelui Paul Suvaloff şi va însoţi în urmă pe împăratul Wil-helm la Viena şi la Roiiia.
Cair, 16 Septembrie.
Nilul începe să scază, recolta Egiptuluî-de-sus e forte compromisă.
Legea de la 1864
E de cea mal neapărată nevoie să se limpedescă cât maî iute situaţiunea împro-prietăriţilor din 1864.
Seim cu toţii bine în ce anume condi-ţiunî rele s’a săvârşit acăstă mare reformă agrară; în curgere de 24 ani, relele s’a adunat, aşa că pe multe locuri aă nimicit cu desăvârşire tot binele ce avea să isvo-rască din ea.
Unul din relele adunate în acest timp, iese într’un mod cât se pdte de bătător la ochi din exemplul ce înregistrăm în dosarul zilei din numărul de adlî al (ţiarului nostru. Acest esemplu priveşte pe nenorociţii locuitori din comuna Vadurile, pl. Peatra-Muntele, jud. Neamţu.
Şi sunt multe, fărte multe din aceste esemple.
Ce face guvernul ? ce fac inginerii do-menielor statului ? Nu e bre revoltător de a vedea cum nenorociţii săteni în zadar caută dreptate pe la uşile ministerelor.
Şcim cu toţii că de şi legea prevede ca locurile date clăcaşilor trebuesc hotărnicite şi petruite pe socoteala statului, acăsta nu s’a făcut şi nici nu se face. Nu s’au găsit nici o dată pentru acăsta nici ingineri nici bani.
Răul resultat din acăsta e necalculabil, căci încetul cu încetul parcelele sătenilor aă fost cotropite de vecinii puternici, chiar dintre sătenii cel maî fruntaşi aă pus mâna pe pământurile celor maî nevoiaşi.
Să scie că s’au făcut chiar încercări pentru a distruge sau a falsifica rolurile de la 1864 pentru a da aparenţă de legalitate fraudelor săvârşite; să scie că la unele comune rurale au dispărut tablourile de împroprietărire ; să scie în fine că la altele se găsesc tablouri, cari nu p6rtă absolut nici o semnătură, adică cari sunt falşe şi substituite celor adevărate, cari aă dispărut.
Acăstă stare de lucruri trebuie cât se pdte de grabnic să dispară, trebue să a-j ungem ca foştii clăcaşî să ’şi cunăscă parcelele de pământ şi să fie siguri de posesiunea lor.
Tot în legea de la 1864 se spune că ţăranii păstrâză pe un timp determinat (15 ani) dreptul de pădure ; numai după 15 ani proprietarii pot să 'şl descarce pădurile d’acăstă servitute prin învoială cu sătenii.
S’a împlinit acăstă prescripţiune a legii? Se scie că nu. Dreptul ţăranilor a cădut în desuetudine fără ca să se facă ceva.
Acelaşi lucru s’a întâmplat cu dreptul de adăpare a vitelor; legea spune lămurit că ţăranii au drept să adape vitele în iazurile şi eleşteile proprietarilor cu condiţia de a întreţine aceste eleşteie cu apă. Cu tăte astea pe multe locuri, adăpatul vitelor a ajuns un mijloc de constrângere a ţăranului.
Ne mărginim să indicăm numai aceste câte-va puncte ; ele sunt deja cu prisosinţa îndestulătdre pentru a motiva o ancheta seriosă din partea cârmuirel.
Guvernul actual să zice,că sar fi gândit la reforme noi. Lucrul cât se pdte de lăudabil, dar împreună cu reformele noi, e de neapărată trebuinţă să se lirnpedăscă acăstă stare de lucruri. Trebue să se ho-tărnicâscă şi să se petruiscă parcelele ţărănesc!, trebue să se dea în fine pământ tutulor înscrişilor în roluri, trebue să se pună din nou în vigore acele drepturi ale ţăranilor, cari au căi lut în uitare; trebuie în fine să se curme abuzurile şi să se ia măsuri ca să nu se maî reproducă
Tot compilata
„Epoca* s’a supărat foc pe noi, pentru că am numit „compilaţiune fără val6re“ programa tinerilor conservatori; în deosebi directorul nostru e bajocorit, cum sciu să batjocorăscă tinerii cel cu „elita societăţii.*
Nu ne vom coborî p’acest teren; dar, ori cât ne-ar înjura „Epoca*, n’avem ce-I face : tot compilată rămâne programa sea.
Şi nu numai înjurăturile conservatorilor dar nici pretinsele dovedi ce aduc nu ne j pot face să ne schimbăm părerea.
„Epoca* spune de pildă că, la 1874 conservatorul Al. Catargiu a cerut în Cameră vîndarea moşiilor statului la ţărani prin urmare ideia e a conservatorilor.
EI bine, la 1859,încomisiunea centrală de la Focşani, d. Ion Ghica, liberal, a cerut acelaş lucru. Şi 1859 e dată maî veche de cât 1874 — afară numai dacă conservatorii număr anii pe dos.
Dar să mulţumim „Epoceî* că ne a pus înainte pe d. Al. Catargiu, aceasta ne a-duce aminte de d. Lascar Catargiu şeful recunoscut al censervatorilor, şi de atitudinea d-sâle în cestiunea împroprietăririi ţăranilor, în Divanul ad-hoc al Moldovei.
In acea vecinie neuitată adunare, pe când liberalul Negri propunea să se dea
voie ţăranilor a-şî cumpăra pămînturî d. Lascar Gatargi se opunea.
Acum, onorabili confraţi a cui e ideia ?
D-v6stră cari respectaţi tradiţiile, cari sunteţi membrii disciplinaţi aî partidei conservatdre, trebue să urmaţi pe calea deschisă de şeful partidei; dacă cu adevărat sunteţi conservatori, nu puteţi fi de cât contra întinderii proprietăţii, ţărănesc!. Aşa e tradiţia partidei conservative în ţară la noi•—n’avem ce vă face.
Dar, să nu mal insistăm.
Cea mal bună dovadă că programa tinerilor conservatori e o compilaţiune făcută în fugă şi numai în scopul d’a câştiga popularitate, e acăsta :
Tinerii conservatori cer să se vîndă ţăranilor tăte moşiile statului, să se scu-tăscă ţăranii de tacse judiciare, să se su prime tacsa ţuiceî.
T6te aceste, dacă s’ar face, ar produce neapărat o mare scădere în veniturile statului şi ar influenţa şi asupra creditului public; influenţă care s’ar traduce iarăşi în per deri pentru fisc.
De unde şi cu ce se va acoperi acest gol?
Cu veniturile de astăzi, remânând neatinse, şi abia se pdte face faţă trebuinţelor publice; ce se va întâmpla când a-ceste venituri vor scădea în chip simţitor ?
„Epoca" şi programa el nu ne spun absolut nimic în acăstă privinţă; nici un cuvînt măcar nu atinge acăstă cestiune capitală.
Un program serios, alcătuit de dmenî ca adevărat politici, nici o-dată n’ar fi scăpat din vedere acăsta.
Apoi, n’avem dreptate să spunem că isvodul „Epoceî* nu e o programă, ci o compilaţiune ?
De peste munţi
Astă-dî, să începe la Arad, naintea curţii cu juraţi ungurâscă, procesul intentat generalului român Traian Doda.
Eacă ce scrie despre acest proces valorosul nostru confrate Luminatorul din Temişora:
„Forţarea, ca şi intentarea acestui proces cuprind în sine o manifestaţiune a „energiei* proverbiale, şi d’odată. a 6rbel cutezanţe a unul guvern ce se numesce al ţeriî întregi, al statului întreg din care fac parte treî milidne de români.
„El vrea să arate Românilor că nu îl pasă de eî nimic, că cutăză a „dripi* chiar şi stâncele de granit naţionale românesc!.
„Prea bine. Numai se nu se înşele o-dată părintescul nostru guvern în credinţa sa !
„Puţine dile ne despart încă de <jiua pertractării şi n’avem să stăm mult încă-tenaţî de curiositate. Desatnăgirea va urma nesmintit şi noi tare credem că numai şi numai d. Tizza şi procurorii săi cel cu „forţa brutală*, se voiJ desamăgi.
„încheiem, rămânând în aşteptarea resul-tatuluî pertractării ce va avea loc în Arad.
« Până atunci însă putem asigura pe ori cine că dacă d. general Tr. Doda va fi condamnat şi dacă legea ar permite, atunci sute şi mii de români se vor oferi ca el să sufere pedeapsa ee se va dicta d-lul general, în locul lui. »
Congresul Românilor greco-oriental! din Ungaria, Transilvania şi Banat e convocat pentru diua de 1 (13) Octombre viitor la reşedinţa mitropoliei din Sibil.
Acest congres, cea maî înaltă autoritate legislativă a bisericeî nostre se compune din două părţi mireni şi una clerici.
Toţi bărbaţii de frunte de acăstă confesiune, între cari se află : dr. Al. Mo-cioni, Eugeniu Mocioni, V. Babeş, Paul Rotaru, redactorul „Luminătorului*, Eliă
V
/
/
www.dacoromanica.ro
TELEGRAFUL — 6 SEPTEMBRE 1888
AÂ. jîi'
Măcelaru, Diamandi Manole, Ioan Puş-caru, Traian Doda, Stănescu de la Arad, I. Popa, redactorul „Calicului", Eug. Bro-te şi alţii al căror nume ne scapă din minte, sunt membri al acestui Congres.
Desbaterile vor fi ftirte interesante, mal cu sâmă că Congresul nu s’a întrunit de mult.
DIN AFARA
Situaţia în Albania.
Pester Loyd consacră articolul săii de fond, afacerilor interiore ale Albaniei şi discută situaţia creată de Miridiţî, pră-dăciunile şi asasinatele ce le-aii comis.
Ftiia ungară sfătuesce pe Guvernul turcesc să nu se amestice în luptele interne ale acestor poporaţiunî, — cari lupte sunt urmarea naturală a obiceiurilor acestor poporaţil.
Oamenii de stat al Turciei ar face bine să împiedice imvasiile Miridiţilor pe te-ritorul Skrelli, prin un cordon militar, dacă nu, cel puţin să dea ajutor celor din urmă.
Ţarul în Caucaz.
Urmările călătoriei Tarului în Caucaz vor fi crearea unul consulat la Mashed (Persia orientală). Se vorbesce de crearea unui alt consulat într’o altă localitate în apropiere.
Aceste două consulate ruse sunt d’o mare importanţă având în vedere vecinătatea Afganistanului; influenţa lor se va simţi în afacerile acestei ţări.
Răsctila în Afganistan
După informaţiunl din sursa buchară răsctila care a isbucnit în Afganistan se întinde.
O parte din principalii şefi ai Emirului Abdurhaman ’l-aii părăsit şi aii căzut în mâinele lui Iskakhan. Acesta are o armată de vre-o treî-^eci de mii timeni.
Trupele Emirului se ridică la cinci-deci mii timeni. O întâlnire decisivă e i-minentă.
Visita contelui Kalnoky la prinţul Bismark
ISe scrie din .Viena următtirele (Ţarului „Times":
Nu s’a hotărât încă cŢua când contele Kalnoky va face visită prinţului de Bismark. E probabil însă că întrevederea va avea loc între 15 şi 25 ale curentei.
întrevederea va avea loc la Friedrichs-ruhe şi nu la Varzin.
Nu e nevoe să mal spunem că nu se dă nici o importanţă acestei întrevederi între cei doui timeni de Stat, cari se întâlnesc în fle-care an. Ar fi important, dacă n’ar avea loc o intrevedere.
Succesiunea tronului în Olanda.
O depeşă din Haga anunţă că statele generale s’au întrunit în sec iţă plenară.
La ordinea zilei era proectul de lege privitor la tutela reginei minore, în cas de ntorte a Regelui.
Proiectul guvernului a fost adoptat cu
majoritate. Se scie că el propunea ca să se încredinţeze tutela Reginei, asistată de un consilii! compus din membrii familiei regale şi îna fii demnitari ai Statului.
Demonstraţiunî pentru Strossmayer
D-nu Strossmayer, episcopul croat este nn bun patriot, care ştie a ţine piept în contra inamicilor poporului său. Să ştie că acum câte-va ţjile impăratul Franţ-Iosif pe când primea la Belovar o depu-taţiune a clerului catolic a dojenit pe episcopul Strossmayer pentru că acesta a tră-mis o depeşă la Kiev cu ocasiunea serbărilor din acest oraş a aniversarei de 900 ani a introducere! creştinismului în Rusia. Episcopul Strossmayer, la dojenirile împăratului a respuns cu o demnitate lăudabilă:
—Majestate, consciinţa mea e impăcată!
După plecarea episcopului tinerimea croată ’î a făcut o mare demonstraţie simpatică. La Kreutz ’î s’a făcut serenadă şi manifestaţie cu torţe. Diarele maghiare cer trămiterea lui Strossmayer într’o monas-tire.
Estragem câte-va citaţi unî din ziarele maghiare cu privire la acest incident.
Eată ce <Ţce, spre pildă, guvernamentalul „Kolozsvâru în primul său de erî:
„Dojana Regelui nu a sunat numai lui Strossmayer, ci fie-cărul ultraist naţional, oare îşî caută împlinirea poftelor sale a-iară de marginile actualei ordine de stat legale... înveţe din acăsta toţi agitatorii naţionalităţilor, ce fel de stare sanitară vede Domnitorul în uneltirile lor. Şi înveţe poporaţiunea, pe care Omenii exaltaţi o seduc, că conducătorii ei iafl în deşert j numele Majestăţii Sale, când purtarea lor în contra statului o ţin de compatibilă cu credinţa lor cătră Casa domnittire, pe care o accentuează mereu şi în mod bătător la ochi... Audă şi Strossmayerii din părţile ardelene cele-ce le-a spus Regele episcopului din Diakovar."
Un alt ziar din Cluj, „ Erdilyi Hirado.u scrie:
„Lecţiunea ce a primit-o Strossmayer va fi, credem, de învăţătură şi pentru naţionalităţile ce locuesc pe teritorul cortinei Sfântului Ştefan... Maiestatea Sa a condamnat aspru dar pe drept, veleităţile naţionalităţilor"...
Dar cum remâne lecţia dată de episcopul Strossmayer împăratului ?
Din Bulgaria
{Corespodenţă particulară a „ Telegrafului“)
Sofia, 31 August
Prinţul Ferdinand a părăsit Capitala pentru a lua parte Ia manevrele de ttimnă. Duminecă mult luni, A. S. va fi la Rusciuk, unde e concentrată oştirea de la răsărit a principatului. Se vorbesce prin cercurile competente cum că prinţul voiesce cu ori ce preţ a pune capăt deprindere! pericultise pentru ţară a militarilor noştrii de a se ocupa cu politica. Din causa acestei o-cupaţiî ofiţerii noştrii afl pierdut orî-ce urmă a veche! discipline, ce ilustră armata ntistră şi care a fost una din virtuţile principale, care ne-au permis să repurtăm victoriile de la Dubniţa, Drago-mir. Pirot şi alte.
Este netăgăduit că trebuie cu cât mal iute să ne debarasăm de deprinderile triste, contractate de militarii noştrii în timpurile anormale; este netăgăduit că si-

guranţa statului depinde direct de cinstea, credinţa şi disciplina soldatului. Dacă militarii noştrii nu vor înţelege acăsta, dacă fie-care din ofiţeri va conspira în contra guvernului şi a superiorului sâfl atunci fatală şi neînlăturabilă este peirea patriei ntistre. Orî-ce patriot bulgar tre-bue să respingă cu indignare idei a de a transforma frumtisa ntistră armată într’o bandă de pretorieni, de la cari va depinde stirta ţăreî şi perstina prinţului.
Iată dar pentru ce privim cu mulţumire asupra tutulor disposiţiunilor luate de A. S. Ferdinand, în ceea ce privesce înteme-iarea unei discipline severe în rândurile armatei ntistre.
Viitorul patriei nu e asigurat încă; ces-tiunea ardăttire a Bulgariei, frământă Europa; Rusia, „liberattirea ntistră interesată," ţine gata ghiarele sale pentru a ne înghiţi. Evenimentele cari s’au desfăşurat până acum, ne demonstra cu prisosinţă că n’avem şi nu trebue să mai avem vr’o speranţă în sprijinul Europei. In ce ne va ajuta Germania sau Austria, al căror monarhi se sărută frăţesce cu autocratul Rusiei ? In ce ne ptite ajuta actuala Franţă? In acâstă Franţă adî se cântă, în loc de Marselliesa, imnul căzăcesc „Boje Ţara hrăni", iar d-na Adam propagă alianţa bonetului frigian cu sfântul knut. Compatrioţii lui Robespierre, Saint-Just, Victor Hugo, Condorcet, în ajunul de a sărbători centenarul proclamărei „Drepturilor Omului", cred nemerit de a cânta osanale biruitorului Poloniei.
Aşa dar nu putem avea speranţă în Europa, şi atunci în ce stă nădejdea ntistră? învederat că numai şi numai în armata ntistră, adică în noi inşine.
Aşa fiind, trebue să facem totul pentru a pregăti armata ntistră de a fi demnă de rolul sfânt, care îi cade.
Este natural că unora din oficerii noştri nu le place tocmai hotărîrea bărbătâscă a principelui Ferdinand dea ridica disciplina în armată, este natural că cei cari deunădi aplaudară, când Rizoff declară că prinţul Ferdinand trebuie să părăşâscă tronul, nu sunt mulţumiţi, dar ce să facem! ţara cere pace, ţara vrea să iasă din haosul timpurilor anormale pentru a se pune pe muncă, pentru a intra în fine pe calea desvoltărel paclnicc.
Orî-ce patriot bulgar e dator a lucra în acâstă direcţiune, orî-ce bun bulgar e dator a se lupta pentru a sţârpi cangrena altoită nouă de Rusia, care nu ne va lăsa îu pace, până va vedea că mai sunt în rândurile ntistre oameni ca Bendereff, Grueff si alţi trădători.
S.
Presa Română
„Luminătorul" din Timiştira resumă impresiile ce ’i-aiî lăsat adunările societăţilor profesorale. Pentru munca lor, care cu progresul de fie-care di cresce necontenit, învăţătorii români sunt ftirte rău plătiţi şi acâstă împrejurare le stânjinesce mult activitatea. In acâstă privinţă e nevoe de grabnice şi seritise îmbunătăţiri.
Asemenea e nevoe să se îngrijâscă de instrucţia adulţilor.
„Voinţa Naţională" denunţă manoperile ce întrebuinţâză guvernul pentru a scăpa pe torturatorii de la poliţie; de şi a dat în judecată pe doui din ei, aceştia urmâză a funcţiona ca şi cum nimic nu s’ar fi întîmplat; d. procuror general Burada a eliminat din dosar raportul procurorului Horia Rosetti, care era ftirte compromiţător pentru sbirî; în sfîrşit, a amestecat pe un nevinovat — d. procuror Paraschi-vescu — pentru ca cei vinovaţi să ptită scăpa pe lângă el. Să sperăm ’ însă, în-cheiă „Voinţa", că totuşi dreptate se va face; căci tot mai sunt judecători la Bu-curesci.
Democraţia, constată că junimiştii, precum nici o dată, aşa nici acum n’aiî ruşine. Eî spun că regimul de 12 ani al liberalilor a fost o guvernare de hoţie, de despotism corupt; dar în aceşti 12 ani : 1) junimiştii declarau acum 2-3 ani că d. Brătianu e omul providenţial şi cereau să intre în partida liberală ; 2) d-nii Carp şi Maiorescu de două ori afl tratat o unire cu liberalii; 3) d. Carp a primit să re-presinte guvernul la Viena; 4) junimiştii, fără nici o escepţiune afl căutat căpătuială ; 5) d. Ttider Rosetti a primit diurne la administraţia căilor ferate şi funcţiunea de preşedinte la Curtea de easaţiă; 6) d. Maiorescu s’a ploconit ca să capete o catedră la facultate; 7) tot d-sa a fost advocatul domeniilor Cortinei în parle-ment; 8) tot d. Maiorescu a cerşit procese mari d’ale statului; 9) d. Laurian a fost membru al consiliului permanent de instrucţie; 10) junimistul Nica a avut slujbă ş’a încasat jettine ; 11) d. Mandrea a pus în busunar o mulţime de diurne; 12) d-nii Garp şi Maiorescu s’afl ploconit dinaintea partidei „corupţilor", pentru ca să-I alâgă deputaţi. — Şi aşa mai departe. Pe drept, deviza junimiştilor ar trebui să fie: „Tot-d’a-una la sacul cu grăunţe.11
„Libertâ roumaine" dovedesce „Epo-cei" că aşa numita elită socială, nu e de cât o aristocraţie şi că prin urmare tinerii conservatori urmăresc stabilirea u-nuî guvern aristocratic. In adevăr, nu esistă numai aristocraţie de familie ; mai sunt aristocraţia instrucţiei, aristocraţie bătrânilor, a militarilor, a proprietarilor şi capitaliştilor. Orî-care din aceste aristocraţii va căpăta puterea, va face ttite chipurile ca să se perpetueze.
„Românul" reamintesce că tot-d’auna a luptat pentru îmbunătăţirea stirteî ţăranilor şi recapitulâză cererile sale în acâstă privinţă; anume :
Esecutarea strictă a legilor făcute în favflrea ţăranilor ; vinderea moşiilor statului în loturi mici; rescumperarea embaticurilor; înfiinţarea de ferme mode!; introducerea învăţământului agricol; venirea statului în ajutorul ţăranilor pentru cumpărare de instrumente agricole şi seminţe; înfiinţare de herghelii şi turme ee vite; înfiinţare de spitale rurale; înmulţirea scoielor; încuragiarea micilor industrii agricole; ştergerea imposituluî personal, o lege a cârciumelor, în folosul comunei şi în contra speculelor neomenose.
„Lupta" crede că junimiştii, neputând avea o maioritate compactă în parlament, vor primi şi conservatori, şi liberali de ttite nuanţele; negreşit că guvernul va a vea şi el câţî-va deputaţi devotaţi lui. A-poi, ca şi Bismarck, junimiştii se vor afla când cu unii când cu alţii, pentru ca să ptită guverna; şi ei vor reuşi, dacă sunt asiguraţi de sprijinul regelui.
„Româniâ Liberă" gâsesce că adversarii junimiştilor se contrazic; după ce i-afl acuzat de curtezani, acum pretind că sunt conspiratori contra dinastiei pe care vor s’o resttime. Acâstă e tactica bizantină.
„România" cere o anchetă asupra ftistei administraţiuni a Dobrogei; alt-fcl viitorul acestei provincii e în pericol.
„Epoca" în vederea alegerilor, îşi reproduce programa aşa disă de actualitate ^compilata). Intr’un articol ea insistă a-pra importanţei învăţământului agricol.
„Gazeta Transilvaniei" vorbesce de incidentul din Belovar : desaprobarea episcopului croat Strossmayer de către împăratul; acâstă desaprobare a piodus o mare bucurie în rînduriîe maghiarilor.
„Tribuna" se ocupă de silinţele stărui-ttire ale Rusiei d’a-şf deschide pi in România drumul spre peninsula Balcanică. Ca să ajungă la acâsta, ea inventâză acum pretendenţi; dar vor fi în zadar, căci Românii ’şi cunosc interesele. In acâstă privinţă, guvernul român actual, merge pe aceiaşi cale ca guvernul trecut. „Tribuna" se miră însă de atitudinea presei maghiare, care parcă s’ar bucura de ivirea pretendenţilor şi de intrigile rusescî.
Atentatul în contra d-luî NaceYic!
ministru de finance al Bulgariei
Asâră d. Nacevici, ministrul de finance primind o depeşă din partea A. . R. principele Ferdinand care ’l chema, a plecat cu trenul de 6.30 la Giurgifl din gara de Nord, până unde l’a acompaniat d. Vla-diguerof, secretarul Agenţiei Diplomatice a Bulgariei din Bucuresci. şi domnul Go-ranoff, agentul diplomatic. Acest din urmă a plecat cu d. Nacevici Ia Giurgifl şi Rusei uc. Ajungând trenul la Băneasa, un individ, fost funcţionar la Agenţia Bulgară, dat afară pentru abusuri cu bani şi spio-nagifl, anume Kisselof a deschis cupeul de cl. I unde era d. Nacevici cu d. Goranof şi a tras 6 focuri de revolver asupra d-lui Nacevici. Din fericire d. Nacevici a rămas neatins şf chiar eri sâră la orele 11 a ajuns la Rusciue, unde sosesce astăzi Principele.
Individul Kiselof se află arestat la Giurgifl.
Agenţia bulgară, la care ne-am dus spre dobândi informaţiuni autentice, a a-vut bună-voinţă să ne comunice textul depeşei primite de ea din Rusciuk la o-rele 7 de diminâţă. Acâstă depeşă anunţă că după cercetarea d-rului Iurieff s’a constatat că d. Nacevici este „contusio-nat" în trei locuri, la sternum (osul pieptului) şi Ia partea dreaptă a coşului pieptului. D. Nacevici se simte bine. D-sa declară că individul Kisseloff a vorbit ieri cu dânsul plângându-se, c’a fost dat a-fară dm servicifl.
S’a dovedit că Kisseloff în cele din urmă doue <Ţle a umblat merefl pe strada Regală, unde este Agenţia bulgară. Impreuhă cu acest individ s’a vădut d. Ne-bolsin, corespondentul diarului rus „Mos-covskie Wiedomosti".
Amănunte în ediţia a doua
ECOIJSI
Bole de copii
Bulele de copii bântue la Roman. Ma cu semă scarlatina şi anghina difterieă fac ravagii printre copii.



FOITA DIARULUI TELEGRAFUL
i	t
(64)
Moştenirea
Milionel or
de
JAVEL SAUGER
PARTEA A PATRA VIII
g Ca toţi cetitorii, Gontran începu cu pagina întâia; d’odată însă trecu la pagina a treia şi ’şî aruncă privirile asupra unei „Cronici judecătoresc!.“
Abia ceti câteva linii şi Ştefana ’l vâ<ju îngălbenind, apoi sărind în sus de pe scaun, şi ţigara sfârmându-se între dinţi. — Ce e? strigă ea.
Actriţa se sculă şi ea de pe scaun, fără a înţelege ce se. întâmplase, închipuindu-şi însă că trebue să fie ceva în gazetă despre amantul ei.
Gontran cădu pe un fotolifl ; ochii lui
erau strălucitori, gura deschisă; el aruncase ţigara din gură într’un colţ al camerei.
Ştefana ridică scaunul resturnat de a-mantul eî şi se azedă pe el aşteptând cai amantul să ’i spună causa iritărei lui.
El însă nu se gândea de la acâsta, pentru că luă jurnalul şi începu a câţi înainte.
Intr’un articol, aprtipe de trei coltine şi intitulat: „O greşalăjudiciară" se spunea istoria dramatică a bancherului Denacy, de la arestarea de la primărie, în momentul când fiica lui era să se căsătorâscă cu fiul lui Varet, până la plecarea lui în Noua- -Caledonie şi mtirtea lui. Cronicarul, aducea aminte cu acâstă ocasie, purtarea nedemnă a lui Gontran care plecă fără să dică un cuvînt de eonzolaţie d-nei Denacy, în o împrejurare atât dedurertisă.
In urmă să vorbea de arestarea lui Oscar Binat, clis şi Bibi-patru-degete şi a tovarăşilor liii. Se punea punctul de i. Plecarea Ştefanei de la amantul eî era în întregime în acea cronică esemenea şi scena cu arestarea lui Oscar, după balul de Ja Operă.
Numele lor erau tipărite în întregime.
Nu se uită chiar buchetul de liliac ce ’l purta Ştefana şi „tovarăşa" eî în acea sâră.
Mtirtea lui Denacy, naufragiat cu ceî-1-alţî condamnaţi la mii de leghe departe
de patrie, d’aceia pe cari ’i iubea, cele din urmă momente ale nenorocitului condamnat erafl zugrăvite cu o viuă emoţiune în vre-o sută de linii.
AI fi dis că jurnalistul care scrisese acele linii, existase în perstină la perderea vasului „Scorpion."
Articolul se termina ast-fel:
„Din fericire providenţa s’a îngrijit de sermana fată, a cărei viitor era sfârmat într’un mod aşa de crud; ea speră că numele tatălui va fi reabilitat într’un chip strălucit. Peste câte-va <Ţle, Oscar Binat şi banda lui va fi trimis înaintea Curţii cu juraţi pentru a’şî da sâmă de faptele lui.
„Atunci se va face lumină asupra acestei drame misteritise, şi juraţii se vor căi amar ne verdictul ce ’l afl dat, trimiţând la oena un nevinovat şi fără de voia lor la mtirte. Pedeapsa va fi mai mare pentru acela care, în urmauneî instrucţiuni superficiale, n’a stat la îndoială,—de sigur pentru miserabilul scop de a fi avansat,—şi a desanorat un om, o familie stimată de toţi.
„Desbaterile ce vor avea loc înaintea curiei cu juraţi, vor fi de acea mai mare importanţă şi vor da de gândit juraţilor pentru viitor, care se se vor gândi bine înainte de a da un verdict.
Gontran cu o mână Uemurăttire dădu jurnalului Ştefanei.
—	Citeşte! dise el.
Ştefana se apropiă ca să ia jurnalul, însă în momentul când ea întinse mâna, Gontran retrase repede pe a sa, şi furios strigă:
—	Muere stricată!
Gontran era turbat de mânie.
Actriţa audind aceste cuvinte sări în
sus.
Punând mâna pe cutia cu ţigări, actriţa o aruncă în capul lui Varet, care remase
un moment ca trăsnit vexând atâta în-drăsnâlă din partea amantei lui şi se uită
cu jale la ţigările cari erau împrăştiate pe jos.
Când Gontran voi să ’l respuntjă, uşa se deschise şi apăru femeia din casă, care întrerupse convorbirea lor întimă.
Femeia din casă dădu o hârtie Ştefanei. Era o citaţie.
Ştefana era chemată ca martoră în a-facerea lui Bibi-patru-degete.
După ce aruncă o privire asupra hârtiei la care se aştepta, o dădu lui Gontran şi cu acelaşi ton ironic, cu care se exprimase el mai înainte, dise:
—	Citeşte!
Gontran luă hârtia, se uita pe ea. A-cuma era şi mai furios.
Miserabilă ! ejisc el, me ai deso-norat!
Actriţa aprinse o a doua ţigară şi se aşedă pe un fotolifl.
—	De ce eşti desonoraţ scumpul meu? întrebă ea, aruncând o gură de fum asupra lui Gontran.
Mai îndrăzneşti, să mâ întrebi tică-
ltisă!
—	Ah ! ştii că te ai prea obrăznicit me domnule, dise ea. Ia seamă ce vorbeşti...
-- Astă’I prea mult! strigă Gontran.
—	Eşti desonoraţ! Ore aşa să fie? urmă Ştefana, hotărâtă să rupă o dată cu amantul ei. Ei ! aşa e; vei fi desonoraţ însă nu din cauza mea. Singur ’ţî ai făcut-o; mă ai înţeles ? Singur te ai per-du.t pentru tot-d’auna, şi acâsta din <jiua când te ai despărţit într’un chip laş d’a-cea care după o minută era să devină soţia ta. Ah ! acea femee trebue să fie forte veselă ca a avut aşa mare noroc de a scăpat de un păcătos ca tine !...
—	Ştefană! strigă Gontran. tacă-ţî gura...
Gontran făcuse spume la gură, aşa de furios era.
Fie-care cuvânt a amantei lui era câte ijn ac ce intra în inima Iui bolnavă.
(Va urma)
www.dacoromanica.ro
TELEGRAFUL — 6 Sb?TEMBRE 1888
Poporaţiunea din Roman.
Iată mersul poporaţiunei din acest .1 raş de la 16 August 1887 până la 3 August anul curent: „născuţi11 351 or todoxî; ÎS catolici; 7 armeni; 8 lipoven. şi 275 ovrei. „Morţi11 : 269 ortodox!; k catolic!; 2 protestanţi; 12 armeni; 5 lipo veni şi 132 ovrei. Aşa dar s’au născu 559 pe când afl murit 479.
Propagandă junimistă.
Vinerea trecută a sosit din Bucures la Roman prefectul judeţului. Imediat dup întdreerea prefectului a avut loc în sa' Riven o întrunire, convocată de partiza nil guveruului.
Alegeri junimiste
Diarul „Buzeul11 scrie ca prefectul Pî -cleanu umblă necontenit însoţit de d. Pei *4 sescu prin plasele judeţului. D. 1 ersesi este administrator de moşii al d-lul M ghiloman şi agent electoral. Aceşti dri călători fac propagandă pentru alegei" viitOre. Unde au trebuinţă de făgădt făgăduesc, unde aii trebuinţă să amenij ameninţă.
Crima din valea Tânganuluî
Se svoneşte că parchetul ar fi pus m pe nişte ţigani, cari au de spus că' harii ce au comis crima sunt cunos lor. Parchetul a dispus prinderea der.: ţaţilor.
Dosarul dilei*
causeze mdrtea atâtor 6meni, capi de familie, cum sunt în genere dorobanţii. 11
Protestăm contra acestor omoruri oficiale.

Sciri comercia,le
SEMĂNĂTURILE
• Curierul Român« din Botoşani anunţă că semănăturile de rapiţă sunt cele mai frumdse pretutindeni în judeţele de sus. Grânele semănate mai de timpuriu sunt de asemenea destul de fru-mdse, de şi seceta prea îndelungată împedecă mult desvoltarea lor.
■La i Septembre s'au tras la sorţ titlurile împrumutului comunal (emisiunea 84). Iată titlurile eşite la sorti.
46 Obligaţiuni a lei 500
No. 156, 357, 2064, 2308, 2329, 2578, 3759, 4084, 4210, 4225, 4380, 4585, 4620. 4652, 4935, 5081, 5388, 6493, 7073, 7160, 7360, 7935, 8654, 8718 9752,9857, 10239, 10260, 10973, 110S9, 1:119, 11718, 11934, 12070, 12617, 13835, 14123, 14296. 14429, 14497. 15224> 15259. 15283. 15598. 14947. şi 15987.
10 Obligaţiuni a lei 2500
16333, 17664, ‘7799 17824, şi 18923.
cu vecinul săâ Gheorghe Căplescu a scos din buzunar un pistol şi a tras u pro_ tivnicul seă drept în piept. Alicele au nit pe nenorocit la umărul şi mână drăpt Cojocarul a dispărut.
—x—
Copil lepădat.— Un copil nod născut de sex masculin s’a găsit lepădat a<Ji diminăţă pe ulicidra Pantilimon în dreptul casei cu No. 26.
Don-Caprice.
INFORMATIUNI
Ţărani nedreptăţiţi
Ministrul domenielor a primit	a-
cestea o petiţiune din partea a 40 familii de împroprietăriţi din comuna Vac" -de plasa Piatra-Muntele, judeţul Neamţu bfată textul acestei petiţii :	^
Domnule ministr u,
„Noi subsemnaţii locuitori, domi < în comuna Vadurile, plasa Piatra., tele în număr de 40, ne găsim set ': rolul de împământeniri prin prociSL^, bal pe tabela litera A. Conform legi 1864, am reclamat în mal multe rqAjWl ocârmuireî din anul 1880 şi până ire
tr
No. 16286, 16291, 18135, ‘8496, ‘8745
CRIME 81 DELICTE
Executarea un Schumascher.—Crima lui
Iată în câte-va linii crima pentru care Schumascher a fost condamnat la mdrte: O ddmnă bătrâna, văduva Vinchon, locuia cu fiica el, într’un apartament, jr e-
ni
sent, dar tot în zadar. In anul 188C-uj^iJost însărcinat, cu No. 11,762, d. inginer f .
..........ca să vie să constate că nî
s’a dat pământ şi să ne dea acest' tpă mânt, pentru care am plătit deja răs<yai ,m părarea; în anul 1881 a fost însăni* ,nat de stat d. inginer Nicu Titoianu, dinul No. 1 7,634-QU. acelaş „lucru; în Vgi_ 1882 s’a însărcinat cu acest lucru \ şj nerul Fătu, apoi inginerii Vârcolic:'ln-maior Basarab, în fine în anul 1887-j a ginerul Chihoschi. Ultimul din ingii We-fost la 1887 d. Chihoschi, care ne- , fie, surat în fine 33 fălci în cătunul Va<? în 24 fălci în cătunul Anţu şi 12 fă,] £r_ cătunul Tarcău; după acâstaa fost ,ye cinat d. Ionescu Gheorghe ca să nj^ta în stăpânirea pământului măsurat. A ;o-însă nu s’a făcut şi nu se face şi n 3]“ cuitoriî rămânem fără pământ etc.“j (Urmezi iseălitu -
Publicând acestă petiţiune, atragă11.’^-tenţiunea ocârmuireî asupra nenoroci X plugari, cari sunt gata, după cum spune, a’si lua lumea în cap.	I.
Dijmuire
Ni se scrie din Brăila, că arendaş „ proprietarii mari din acest judeţ n’aCb muit nici până acum productele săten cari stau pe câmp în clăi expuse pleu) Arendaşii refuză de a dijmui până c# tenii nu vor face arăturile de tdmniJ sunt datori a face după contractele d *1 voelî. Acăstă conduită a arendaşilor , contrarie lege! tocmelilor.
Denunţând faptele de mai sus gu nulul, cerem ca autorităţile locale să ■' gă imediat la faţa locului, să const
tagiul 5 din strada Descartes, Paris. Schumascher cunoştea pe văduva Vinchon, pentru că lucrase la o rudă a ei. Soldat în regimentul 112 de linie, trebuia să plece la regiment. Era în diua de 2 Martie trecut- Schumascher n'avea nici un ban, atunci se hotărî să comită o crimă.
Ştiind că văduva Vinchon stă singură 4iua acasă se duse la ea, şi o sugrumă. Seara fiica ei întorcându-se acasă se împedecă de cadavrul mamei ei. Poliţia bănui că Schumacher e autorul crimei şi ’l arestă. Sub perină, s’a găsit ceasul victimei câte-va bijuterii şi un portofoliu cu atee lei; atâta găsise la victimă.
Schumascher mărturisi crima. După ce vorbi cât-va timp cu văduva Vinchon despre o mulţime de lucruri şi despre r -ito, —pentru că asasinul voia să se că-sătoreasoă cu fiica victimei, d’odată o a-pucă de gât şi o strânse până ce muri.
Asasinul stătu până seara în camera - -“ "1'°'* •«»* ai se ause la o cârciumă unde băii până ce se îmbătă.
Juriul dădu un verdict de culpabilitate fără circumstanţe uşurătdre şi Schumascher fu condamnat la morte.
La 16 curent se vor judeca de Curtea cu juraţi din BucurescI procesele pentru calomniă intentate acum câte-va luni fiarelor Telegraful şi Democraţia.
D. judecător de instrucţiune de la cab.
3 a dat ordonanţă de urmărire pentru 23 săteni din comuna Dascăl u-Creaţa din Ilfov, implicaţi în răscdla ce-a fost în acea comună.
D. I. Poenaru-Bordea clădesce cu cheltuiala sa un local de scdlă în comuna Perieţiî din Ialomiţa.
II felicităm.
D. Nicu Moscu — ne spune „Ialomiţă-nul“ — e în vorbă cu guvernul spre a ’î vinde herghelia sa de la Cocargea. însărcinatul ministerului e d. maior Bo-
teanu.
In Călăraşi a apărut un fiar septămâ nai numit „Ialomiţănul“. El e junimist. II urăm viaţă lungă şi dupe alegeri.
La 1 Septembre a apărut primul număr
nevoit să ’I depărteze din acăstă funcţiune pe de o parte din causa relaţiuni-lor sale fdrte suspecte cu unii din’ amploiaţii legaţiunilor străine din capitală, ie de altă parte, din causa unei delapi-
oLri de banr făcută de acest amploiat în ■ţimentul casei agenţiei.
doui din slujbă, Kisseloff a fost poi dîi1* amploiat la legaţiunea rusă, a mai mu!f.u d'n capitală, împreună cu în Rusia’ j^fogiaţi bulgari, cari plecară din nou în 71 un an, Kisseloff s’a întors noff fost prefjmnia, împreună cu Iva-refugiat.	la Vidin şi actualmente
Kiselloff trăia re
despre sosirea în cap Şi numai când află apăru în centrul oraşJ-.^ a d-luî Nacevici la întdreerea din Rusia ş Să crede că de urmă el a locuit la Giurg^ă filele din Vinerea trecută Kisseloff întă^ Caracal, pevici în strada Regală şi ÎDîcPe d. Na-îl rugă ca să-’i înlesnăscă int6fn6ncliiT lulgaria.	vea
— Dar ce vă opreşte <(e a ve intk uT nu mă opun de loc şP g pot asign? că nici alţii nu vor face ofciţacole pentri i întdreerea d-vdstră.
Kiseloff păru mulţumit de ace* respuns. A doua fi, Sâmbătă, individul ît^estiune observat de mai multe ori pe\trada Regală, unde părea că pândeşte pevme-va.
Duminecă, Kisâeloff a fost văf ut la ga
al „Buletinului Camerei de comerciu şi
Guilotina
Intr’un şopron, în strada Folie-Regnault, stă închisă acăstă maşină infernală. întreţinerea eî, chiar fabricarea, nutreţul cailor, curăţitul guilotinei e pe socotăla lui Deibler, căruia statul, pe lângă salarid, fi plătesce încă 10 mii lei pe an.
Călăul Deibler
Călăul Deibler, pe lângă banii ce 1 se dă la fie-care executare, mai primesce a-nual câte 6 mii lei.
El stă într’un apartament luxos în strada Vicq-d’azir. Deibler urmăză tradiţiile predecesorului său, care a fost un tată de familie şi jucător pasionat de cărţi.
îndată ce Deibler primeşte un ordin de excutare se duce în strada Folie-Regnault şi ’şl pregăteşte maşina.
Pe piaţa Roquette.
Executările capitale au şi ele admiratori, cari de pe la meful nopţei sunt la postul lor. Cu tdte aceste când trebuia să aibă loc executarea lui Schumascher, piaţa era gdlă şi acesta din causa timpului răii.
D’odată, un sgomot de paşi de cal se -	•	aufi; căştile luceaţi la lumina felinarelor,
faptele denunţate şi. conform legel, a Un pluton din garda republicană sosi pe dijmuiască“ bucatele ţărănesc!.	piaţă.
- Pe la trei ore 6 lumină lugubră lu
Imposite ilegale	®unKa, *°Pronul din «‘rada Folie-Regnault.
y	Deibler aşeza maşina. Deibler e îmbră-
Comisiunea de recensământ trimes ' cat cu o redingotă neagră ; el suprave-din judeţul Bacăă a supus la imposite., ghiază pe ajutorii luî, dă ordine. Pe când mânturile bisericelor din acel judeţ. 5 se aşăză gutiotina în piaţă, înlâuntrul în-S’a făcut apel la comisiunea de i ) ^hisoreî condamnatului i se face tgaleta. şi acăsta, în înalta sa consciinţă juri^	p
a respins apelul. Vor plăti deci şi b	Executarea,
ricile bir.	In sfârşit condamnatul apare; el e pa-
iaţă o măsură care recomandă pe ,‘>d şi se uita la cuţitul guilotinei, care tualul guvern iubirii preoţilor pe cari krăluceşte în întunerecul nopţei. El merge vede că nu-i crede într’o posiţiune mai rept spre călău şi ajut6rele lui. Lângă rială destul de rea.	.(jiilotină, preotul spune câte-va vorbe
Din parte-ne, protestăm din t6te puuyndamnatului şi’l sărută, apoi face un rile şi cerem să se facă îndreptare. ks îndărăt şi ajut6reţe călăului pun ->!<-	ana pe el, şi’l culcă pe bascula guilo-
Omoruri oficiale	Cutitul cade'"
Citim în ,.Poşta“ din Galaţi]:
„Suntem informaţi eă regimentul 12 ; dorobanţi a venit din Bârlad în marş f< tat la Galaţi, şi din acăstă causă au m
industrie din Botoşani.11
Vânfarea averii reposatulul Mitropolit Calinic Miclescu urmeafă regulat în fiecare di de la orele 12 până la 4 seara Sâmbătă sau vândut bibliotecarile, aii mal rămas tablourile, cărţile, diferite ser viciuri de sufragerie, scaune, canapele, şi diferite scorturf naţionale.
. «Bf «tente tbk£*E Mitropolie.'
Comitetul central al societăţii albanese din România ne adresăză o scrisore din care estragem următdrele :
In „Monitorul11 de ieri, 4 Septembre, s a publicat tabloul de preţul loturilor moşiei Mălăiasca (Vatra-Schituluî Codrenl) din Ilfov.
Ea e parcelată în Ioturi de câte 3, 4. 5 şi 6 ectare.
Asemenea şi moşia Culcaţii (Ialomiţa) Loturile sunt de câte 5 ectare.
Aflăm că d. procuror Horea Rosetti n’ar primi. împrejurările actuale, să trăcă din parchet ca membru de şedinţă, cum i-s’ar fi propus de guvernanţi.
D. general Barozzi, ministru de resbel, de şi este timpul concentrărilor şi manevrelor, totuşi a fost la Constanţa, de unde a sosit astăfî.
Se dă ca positivă scirea că d. Duca se
va retrage de la direcţiunea căilor ferate în urma nereuşitei d’a face pe grevişti să urmeze lucrul. D. inginer C. Olănescu, fost sub director, este desemnat ca înlocuitor.
Luigi Viskovici, consul ] general al tiva’O-Ungariei la Salonik a luat iniţia-a crea în acest oraş o cameră de austro-ungară.
Ni se sc*
lele acestea lin S,ofia cf acol° a S0Slt
comei-
^ca, jvisseiuii a iusl vc^ul ia	ieie auesiea v ■	A
împreună cu un domn bătrfAau)uî sârb peikdele8at dln Partea guver' ic c’ar fi un 6re-care Iacob Sohn. Lnî directe a S mcheiarea unei convem
de Nord care să zic
Bătrînul luă un bilet de Clasa II şi ’l dete lui Kisseloff; apoi acesta se urcă în trenul care la ora 6.30 a. m. plecă spre Giurgifi.
La Jilava, Kisseloff voi să âsă din vagon, dar fu oprit de alţi călători, cari ’I explicară că trenul să opreşte numai pentru 1 minută; la Vidra, s’a întâmplat acelaş lucru; la Comana, Kisselvff eşi din vagon, dar fu silit se se urce imediat îndărăt de 6re-ce trenul nu să oprise de cât pentru cinei minute. La Bănâsa Kisseleff ieşi din nou şi merse drept spre vagonul de Gl. I unde să afla d. Nacovici. Uşa vagonului era închisă, Kisseloff o deschise ţiind în mâna drâptă un revolver.
In partea stângă spre uşă şedea d. Go-ranoff, iar în partea opusă * d. Nacevici. Kisseloff ochi pe ministru bulgar şi trase unul după altul 5 focuri. Două din glănţp au străbătut geamul vagonului, iar 3 s’au înfipt în lemn şi tapiţeria compartimentului La sgomotul detunăturilor alergă lumea, unul din conductori apucă de mână pe a-tentator şi ’1 desarmă.
Kisseloff a fost imediat arestat; mâinele ’î-aii fost legate la spate. Atentatorul i fost urcat într’un vagon din cl. II şi trans portaUa Giurgiu.^u rt uc mcolege
•«uri finalii ^	(	,	.	1 j* 1
D. I. C. Fundescu ne comunică următărea telegramă ce a primit adi din Rusciuc :
Soft
Nacevici va^ cu Bulgaria.
■nercurea
vnt6txa
din Rusciuk la rie'din Rusciuk *
Ni se
cipele Fel™	R'Prin
vestă regir tele £ul J^ece in recompune de. irea orientală\care se bulgare, va plt la Şumla iar de vmatei
Varna, unde A. ■ D’ - ’ ■____ pS^lo la
tina va adăsta peR^	a
Cai|
Intîmplărî din Capitală
rit pe drum 6 soldaţi.	Gtentat la^viaţă. — Mihalache Cojocaru
„Am dori să seim ce zor a fost, ca J strada 13 Septembre, certându-se ieri se întrebuinţeze marşul forţat şi să $1
Bucureşti, 2 Septembre 1888 Onor. Rtdarţiuni a (fiorului < Telegraful..
Am vet}ut cu cât interes diarul «Telegraful» se ocupă de sdrta Românilor din Macedonia. Sdrta nbstră a Albanesiior este identică cu a Românilor şi noî Albanezii, ir considerăm ca fraţi de suferinţe. Credem dar că nu este reu ca să luc-ăm cu puteri unite în contra inimicului comun, care se iuptă de ani ca să ne piardă. Noî suntem convinşi că causa albanesă este causa română şi suntem hotărîţl a lupta pentru toţi de o potrivă.
împărtăşim vederile acestei scrisori şi întindem cu bucuriă mână frăţâscă luptătorilor causei româno-albaneză.
Cu părere de red aflăm că d-ş6ra Has-defi, fiica învăţatului nostru filolog, a sosit în Bucuresci tot suferindă.
Marţia viitdre încep alegerile pentru consiliele judeţene din Argeş si Dorohoi.
„Buletinul camerei de comerciu din Bo toşani11 se plânge de marea lipsă de vagdne pentru transportul cerealelor, atât pe linia Cemăuţi-IasI, cât şi pe calea ferată a sta tului.
Camera de Comereiu locală s’a plâns ministerului, dar pân’acum nu s’a luat nici o măsură; ministerul nici măcar n’a voit se respundă Camerei.
Frumăsă îngrijire pentru ale comereiuluî şi trebue să se noteze că circumscripţia camerei de comerciii din Botnşani e una din cele mai produtive în cereale. . . .
Ediţia de seară
Informa«ţi-a.xxî
Amănunte privitdre la atentatul în contra d-luî Nacevici.
Iată amănuntele ce am mai cules până acum în ce priveşte odiosul atentat contra persăneî ministrului de finance, al Bulgariei d. Nacevici.
înainte de t6te, câte-va cuvinte despre individul, care a făcut acest atentat.
Kisseloff a fost acum patru ani funcţionar inferior la agenţia diplomatică bulgară din Bucuresci şi d. Nacevici a fost
Rusciuc, 5 Septembre
Doctorii de aici au găsit trei contusiunî asupra d-luî Nacevici, una în piept care este cea mai seridsă, şi doue în partea drdptă a corpu.'uî mal uşore.
Trei gldnţe s au găsit în vagon.
La poliţia din Giurgiu, d-niî Nac evicî şi Gura-now au aşteptat mal mult ca o jumătate’ oră se vie cine-va spre a lua interogatorul şi a dresa actele cuvenite, însă ne venind nimeni’eî au plecat cu barca Ia Rusciuc.
-»i<-
leri, Duminecă, la 10 ore din <Ji, s’au fă-cut esperienţe cu balonul captiv pe locul de la Filaret de lângă uzina de gaz de către mal mulţi d-nî oficerf din geniu, asistaţi de d. Colonel Argetoianu.
Balonul a fost înălţat şi dat jos de mai multe ori şi se afirmă că esperienţele au reuşit pe deplin.
„Monitorul oficial11 de duminecă, 4 curent, a publicat în supliment proiectul
pentru modificarea legel actuali a tocme-ielor agricole şi proectul pentru înhinţa-rea breslelor aşa cum le doresce actualul guvern.
Vom reveni la timp asupra fiă-căruia.
D. ministru de interne a primit dimi-siunea d-Iui I6n I. Rădulescu din funcţia primar al urbei Pitescî, de 6re-ce i-a declarat că nu p6te schimba pe prefectul local d. Daniil Kiriţescu.
Astă seră, la orele 10, plăcă din gara de Nord studenţii universitari din Bucu-curescî, la Băcău se vor întâlni cu studenţii universitari din Iaşi, şi vor merge apoi împreună la congresul ce se ţine la Petra (Nemţu).	j
Se afirmă că la biuroul servitorilor de la poliţia Capitalei s’ar fi descoperit nisce noul abusurî şi că d. procuror Horia Rosetti ar fi fost chemat să facă cercetări.
„Monitorul oficial11 publică, în numă-ru-I de la 4 Septembre interesanta diser-caţiune rostită de d. Ciru Economii, procuror la înalta curte de Casaţiune, cu o-casiunea deschiderii anului judecătoresc.
Disertaţiunea pdrtă titlul: Gonsidera-liunî asupra legislaţiunil luî Lycurg.
In acelaş „Monitor11 se publică şi răspunsul d-lul prim-preşedinte, C. E. Schina.
Londra, 1\
După ,,Standard11, P6rta efPfombre.
lătoria lui Wilhelm II la Rob fh teme ca acăstă călătorie să nu s ar chilibrul Mediteranei. Ambasadoare e-Paris şi la Petersburg ar sfătui-o si ia ţină forţele sele navale gata pentru u>-evenimente.
P6rta a ordonat guvernatorului - r luluî să prevină ori-ce desordine, pp” înlătura ori-ce pretext de ingetlolld.,
Berlir *	mitru
Imnăratu!
a, 17 Septembre.
, • Impărătâsa au sosit ierî-sâră pentru a asista la prânzul dat la Castelul Regal şi la care erau invitaţi 6speţil princiari cu suita lor.
Diminâţa, împăratul însoţit de dspeţii
săi, se duse pe câmpul de manevre.
Roma, 17 Septembre.
Se desminte într’un mod oficios că consiliul de miniştri întrunit la Turin ar fi decis o nouă expediţiune în Africa.
Paris, 17 Septembre.
Marele Rabin Isidor a murit.
Â~vTs“~“
Pentru motive deosebite am trecut, pentru cinci ani, direcţiunea politică a diaruluî TELEGRAFUL d-lui I. G. Bibicescu 6r editura d-lor Eniu D. Bălteanu şi C. P. Conduratu.
De la 1 Septembre dar până la terminarea celor cinci ani tot ce privesce redacţiunea şi administra-ţiunea diaruluî ’î va privi pe d-lor. Banii însă pentru foile trimise corespondenţilor până la 1 Septembre se vor înaintaprin adresa mea. Pe ori-eare altă adresă nu se vor ţine în s6mă.
1. C. Fundescu
*) Pe linia Giurgiu circuli vagbne cu uşile laterale.
Boale Sifilitice
Neputinţa Barbatesca
Vindecă după cele mal noul metode, radical, fără durere şi îinpedicare; după experienţă de 18 ani. Specialist în Solele lumeşti,
3DR THOS
Strada Emigrat Nr. 3, (în dosul şcdlcî militare, intrarea din calea Victoriei prin strada Sf. Voevodi pe linia Tramvaiului.
Consul ta ţiu/t: de la 8 a.m. pană la 6 sera.
Loc separat de aşteptare pentru fie-care.
INSTITUTUL
ENGLEZ
Strada Fortunei No. 3 (sub Caimata)
Cursurile primare, secundare şi licieale vor începe la 1 Septembre. Se primeşte elevă interne şi externe de la vârsta de 5 ani, înscrierile se fac în tdte dileie. Plata trimestrială şi preţuri moderate.
Directore, Maria Mukeman.
8—2 d,______________
Administratorul ziarului, C. Ispăsescu.
www.dacoromamca.ro
\
i
TELEGRAFUL — 6 SEPTEMBRE 1888

l»rarj-a*:afc«tw*T,Mfirainrriragam«i
PROSPECT
Hp
”31
O
ÎMPRUMUTUL •=>% AL oraşului bucureşti
Capital nominal j vo.ooo Lei ~ io.ooo.ooo Mărci valâre imperială germană.
îe
Oraşiil Bucureşti, spre a acoperi cheltue- la dati|I	§“în
SK	« va libera o a doua
de a plăti prin anticipare restul obligaţiunilor cu loturi, a căror ultimă anuitate espiră în anul 1891, este autorisat prin legea din 28 Marte 1887 şi prin decretul regal din aceiaşi di, a contracta cu 57o un împrumut de 13.000.000 Lei sau 10.400.000 Mărci valdre imperială
.	uuc.
selJeplJ acciselor comunale, afectate prin t	28 Marte 1887, la garanţia specială
leg f amutuluî de faţă, figurăză în bugetul a “88'89 pentru suma de lei 4,002.200. J$ste venituri sunt actualmente grevate, iară de anuitatea împrumutului cu losuri,
Lei sau iu.4uu.uuu iviarci vaiore	de anuitatea împrumutului cu losuri
germană, rambursabil în 40 ani cel mult pm " 880.000 lei afectat! la serviciul împru-trageri la sorţi semestriale şi garantat ^l]ui ?de 16	leî? contractate în
asi-
uu^vii J-d uwi u uvmvuumiv ^ O----
cial cu veniturile acciselor oraşului Obligaţiunile cari se vor emite svf
milate prin art. 2 al legii, cu fontii de publice ale Regatului Român ; ele vor fi primă în cauţiune de casele Statului st M Par ewi valorile asupra cărora Casa de Uepunj^ Consemnaţiunî si Banca Raţională su* risate a face avansuri. a j titluri Obligaţiunile vor fi emise in lrde, valdre de câte 500 lei=400 mărci nevi de 2.500 imperială germană, şi 2.600 nperialâ ger-leî= 2.000 mărci nom. valţfobândă anuală mană şi se vor bucura dite„ la 'hs Iunie de 5»|», platlbflâ în do-ul an_ si Mi3 Decembre ale or tace la Bucurescî Tragerile la soiŢ'tombre ale fiă-cărui la * 113 Aprile şi A publicate în Moni-an Numerile e^urescî şi în Deutschen torul Oficial Berlin.
Reichs-Anz,l0r> contra predării cupdne-Plată irfsarea capitalului nominal al lor, şi f fŞfi® ^a sorP> contra restituirii
Zer-
v;-(tea legei din 11/23 Iunie 1884. m bugetul oraşului Bucureşti pentru eser-iţiul 1888/89 figurăză.
La Venituri..............Lei 7.889.350—
„. Cheltueli............„ 7.889.350—
Prin urmare bugetul se găseste pe deplin echilibrat.
La Venituri figurăză :
Imposite directe şi zecimi adiţionale. ...... Lei 1.096.700,—
Imposite indirecte, între cari şi accisele ....
Vînzări de terenuri pe strade, pieţe, imobile cumpărate pentru lărgire de căi etc. . .
Subsidii şi daruri . . .
Total . . Lei 7.889.350 —
La Cheltueli:
Personalul, poliţia şi siguranţa publică................
Lucrări publice ....
Iluminat..................
Instrucţia şi asistenţa publică Datoria (Dobândi şi amortisment *)	„
6.075.500-
390.000 — 327.150 —
Lei 2.455.871 „	1.654.999
„	632.000
„	157.180
2.989.300
b)	împrumutul 5% de la Casa de depuneri şi consemnaţiunî.
c)	împrumutul 5% din anul 1884, care a fost plasat la Berlin.
Se cuvine să se observe aci, că resultatul imediat al lucrărilor publice întreprinse de oraşul Bucureşti a fost între altele acela de a desvolta activitatea generală şi de a da o mai mare vaiore progresivă imobilelor oraşului.
Împrumutul din anul 1882 (13.200.000 lei) va fi stins în 1923. împrumutul de la Casa de depuneri şi consemnaţiunî (15.150.000 lei) în anul 1930 si împrumutul din anul 1884 (16.000.000 lei)’în anul 1924.
Proprietatea imobiliară a oraşului Bucureşti în terenuri, clădiri, etc., are o valdre preţuită la peste 19.141.000 lei.
In clădiri................lei 9.055.000
In terenuri producătrire de venituri...................j „ 10.086.000
obligetanc* fi^e cup6nele nescăzute, se tuir la eP°cfie sus arătate ('hs Iunie şi ^ cembre, din fie-care an) liberă de or ce ■site, sarcina sad reţinere oare care: n IRoreisiriia, în iei la Casa Co--Cm-Hcxa/Lă, în -BicLcan-re^ti si în aur ia Casa de Bancă Oln ’
In	în Mărci, valdre im-
perială germaifdria Dresdner Banc în Berlin şi Bresda şi la DeutscMfyminshanc in Franc-fort pe Main.
Cupdnele scăzute sunt prescrise după Cinci *1 In acostă tifră nu (igureză anuitatea pentru împrumutul cu ani, titlurile eşite la sorţi după 10 ani de 1 “ din l869’ de dre ce accsta prin noul împruraut va fl
Total lei 7889.350
Acest din urmă articol de lei 2.989.300 este special afectat la stingerea şi dobândile împrumuturilor următdre :
a) împrumutul 5% din anul 1S82 (8'Vo convertite).
Total lei 19.141.000
Primarul oraşului Bucureşti certifică tdte cifrele menţionate în prospect ca conforme scriptelor şi bugetului oraşului.
Bucureşti, %i August, 1888.
Loc-ţiitor, EFR. I. GHERMANI.
Subscripţia la obligaţiunile 50/0 ale oraşului Bucurescî. cari fac obiectul prospectului de faţă, se va face în diua de;
Mercurî 7/lS Septembre curent
în Berlin la Dresdner Bank,
In Francfort pVMain la Deutchen Verein-sbank,
în Dresda la Dresdner Bank, după condiţiunile ficsate de acele Bănci şi în orele obicinuite de serviciu; iar în Bucureşti subscripţia se va face în aceiaşi di la Casa de Bancă Oii- jlL. iZerlexi’d.i, de la orele 10 diminăţa până la 6 săra, după condiţiunile următdre :
pj^bscrierea se jrajace. pe .formulare
jpuse Ia disposiţia publicului.
!	2) Preţul subscripţiunei este de lei ©3
S dh <ft c& <fjj <ft>

Companii genaraiâ de conducte de apî
(SOCIETATE ANONIMĂ) LA LIEGE (BFLGIA No. 3.— BIUROUL LA BUCURESCÎ, STRADA ESCULAP—No. 3.
Studii, construcţie şi instalare de distribuire de apa şi de gaz
PRODUCERE ANUALĂ DE TUBURI TURNATE VERTICAL 20,000,000 kil.
UT Forje, Turnatorii, Ateliere de construcţie
MOTORI HYDRAULICI, STĂVILARE, ROBINETE, FĂNTĂNI,
GURI DE FOC.
Construcţie cL e ’cziiie d. e <3-a,rz>. SPĂRGfeTOR DE COKE, POMPE CU GUDRON Incăldire cu aburi, 'I’TTiSTJ'BSX cu elete şi obicinuite.
Medalie de argint: Paris 1878. Medalie de aur: Amsterdam 1883, Anvers 1885. Medalie de aur ; Craiova 1887.
Banca naţională a României
Renumita Cărturăresă
lulia Poloneză H
—S’A MUTAT ——
In dosul Palatului Regal
La finele Str. Brătia nu 51, (in colţ) Lângă Grajdurile Palatului Regal
Ghiceşte viitorul, presentul şi trecutul, pâte descoperi şi pagube, furturi, judecăţi, orice secrete ase mse la care se interesesă cine-va. Cine aduce semne pdte afla lucruri ascunse : comori, etc.
PRECIURILE CELE \
în aur p «intru fie-care 100 de lei nominale.
3)	Afaf^jă de acest preţ, subscriitoril vor plăti dobf indă de 5 L calculată din diua de 1 Iunie P urent şi până în diua primirii titlurilor. - ,
4)	Sui ‘^scriitorii vor depune o garanţie în moment SC subscrierii de 5 °/0 asupra capita-talului si Lb-scris. Acăstă garanţie se va depune în numri \Pr sa^ f°ndurî de Stat, scrisuri funciare } obligaţiuni municipale cu o reducere di 1 5 .1 din cursul dilei.
5)	Resi iltatul subscripţiunei va fi publicat în cel m5‘ | scurt timp. Repartiţiunile, se vor determina în fie care localitate de subscriere.
6)	Rădi >area titlurilor repeţite se va putea face din l ua de 24 Septembre contra plăţii preţului. 31 ubscriitoriî sunt însă obligaţi a rădica titli rile în modul , următor :
O treimţ din titlurile repărţite cel mai târdiu până la 3G> Septembre curent inclusiv.
O treime din titlurile repărţite cel mai târdifi până la 15 Noembre curent inclusiv,
O treime- din titlurile repărţite cel mai târejiu până la 3L Decembre curent inclusiv.
Titlurile Ivor purta cuponul 'j13 Decembre 1888 şi ui Inătdrele :
Repartit Inile mai mici de 10,000 lei vor fi vărsate ltegral cel mai târditi până la 30 Septembrie, lurent.
Până la- fonfecţionarea titlurilor definitive se vor pr-sf subscriitorilor titluri provisorii de către a de bancă Ch. L. Zerlendi la Bucureşti, j; r la Berlin, Dresda şi Francfort de către C a ele indicate mai sus.
Preschii t area titlurilor provisorii în titluri definitive rtând cuponul de '|la Decembre 1888 se vfi ace în urma unei prealabile în-cunoştiinţă^ 1
Dacă sii,< icriitorii nu vor face plăţile la terminile ft'Aiate, titlurile atribuite lor vor fi realisate df/Gasa de bancă Ch. L. Zerlendi, prin oficiu' jBursei din Bucurescî d’a dreptul pe comptuT risicului şi pericolul lor, fără nici o puncte în întârziere. Ori-ce diferenţă se va acopri din garanţia vărsată.
Septembre, 18S8.
Ştk nlSfe^-	--——
âiator pentA. L. ZERLENDI. nostinţa
AI MODERATE
— NOUL — HOTEL
BU
LGARIA I
Acest hotel are 30 de camere confortabile şi bine mobilate. A-semenea posedă şi un mare Restavjant cu tot felul de mâncări şi băuturi dintre cele mai alese. Polpă şi un grajdiu pentru cai şi un şopron pentru trăsuri cu Precl'-ri forte moderate.
Sub-semnatul nu va cruţa nimicl'entru ca onor. visiţatorî să fie pe deplin mulţumiţi, impunând ce mai mare acurateţe şi promptitudine.
p»
0?
pg~
PROPRIETAR,
(11.—3 dile).
îjPCIIT
1887
28 August
34651495
25868310
123752
22226139
18653120
11993397
2503075
195646
2956397
138799
79808
31364584
41898126
5816780
198474423
12000000
2506847
195859
111541320
1083676
304642
31364584
37806817
1670683
Î198474428
Situaţiia.n.ea,
ACTIV
CasaS^e5:
20 August
27
( Bilete ipotecare.............
Efecte predate la casă spre încasare. Portofoliil român şi strein .	.
împrumutul garantat cu efecte publice
Fonduri publice....................
Efectele fondului de reservă. .	•	•
„	„	amortis. imobilelor
Imobili.......................
Mobiliar şi machine de imprimat Cheltueli de Administraţiune .
Deposite libere...............
Compturi curinţi..............
„ de valori ....
PASIV
Capital.......................
Fond de reservă .	.
Fondul amortisării Imobilelor Bilete de Bancă în circulaţiune Profituri şi. pierderi ...
Dobândi şi beneficii diverse .
Deposite de retras............
Compturi curinţi..............
„ de valori ...
32916621	34325936
25730270	25731680
2956447	2945925
19819959	20190545
15683290	16146540
11999729	11970016
3090380	3090380
266263	266263
3419462	3445642
122112	122111
89294	90193
19711398	20393866
19301742	20693245
41937351	36253632
198044318	195665974
120000000	12000000
3093929	3093929
267901	267901
122472115	121356660
1388839	1388839
227328	4 300441
19711398	^20393866
12219504	11828348
26663304	25035990
198044318	195665974
Haine gala Bărbătesc! si de :)ăetî
LA
** BAZAR DE ENG-LITERA
UBiAcuaresci, — 3, Oolţial str. O-a-Torcrreni si	3.
Sub-semnatul, am onore a anunţa pe onor. mea Clientelă atât din w3apitală cât şi din Provincie că, cu ocasiunea tarifului autonom, am deschis aci în ®l*ră
O mare fabrică de haine pentru Bărbaţi C>î Băeţi
în care confecţionez haine, după ultimele jurnale, din stofele cele ! iai bune ale Europei. Asemenea mai putem efectua şi ori-ce comande în timp de 24 e, de ore-ce posedăm un mare deposit de stofe fine din cele mai renumite fabrici.
Sper că onor. mea Clientelă şi onor. Public, mă va onora cu visit ■ e d-lor, spre a se convinge de marfa confecţionată aci în ţără, şi sunt sigur că vr( ‘ fi pe deplin satisfăcuţi.
Cu stimă
'   ... "	—- —^
11
Editura Librăriei şi Tipografiei Şcoalelor, Bucurescî, Str. Lipscani, 96.
www.dacoromanica.ro
Anu! XIX. No. m.(Seria II, No. 1).

EXEMPLARUL 10 BANI.
n
abonament
Pentru Capitală:
Tentru un an . i l »|. Lei 24
>	ş£se luni	>12
>	trei luni....... 7
Pentru Districte 11 'entm un an .	.	.	>30
f ş<Sse luni ...	» iş
trei luni Pentru RomfiniJ din
Uu
pentru dislribte
Pentru Streinătate.
"entru un an	In aur lei 40
»	sdse luni .	?	» 26
»	trei luni . .	»	» 10
ikoiimeuJdoje.fac.Jj 1 jl li «le Ce-#»ril hui.
UN NUMERVECHI sj BANI
Abonamentele se plătesc înainte
Redacţiunea, Strada Lipscani, 96
ti V
DIRECTOR POLITIC:. IO AN G. BIBICESCU
'vsmmsr. 1 1 • t~tt- 1 iwiiMiiiriiiTiiiiwnpi 1
Joni, 8 Septembre 1888.
ANUNCIURI ŞI RECLAME
Anunciurî pe pag. IV linia 25 bani. Reclame pe pag. III linia. .	1 lei
»	>	II	> .	3 lei
a	» I	> . . 5 lei
Pentru Inserţii şi Reclame Redacţia nu e responsabilă
Epistole nefrancate se refusă, articole nepublicate se ard.
In Streinătate a se adresa:
Franda, Havas, Laffitteet C-nie, place de la Bourse, Paris.
Englitcra, Eugfene Michoud, 8l Fleet Street, E C. London.
Austria, Haasenstein et Vogler 2, Wien Rudolf Mosse Zeilerstaette, Wiene.
Ungaria, D. Moritz Wiest, în Buda-Pesta Servitenplatz.
Abonamentele se plătesc înainte --------—--------
an o3is: ,i Ajdministraţiunea, Strada Lipscani, 96
a in e 7 a 9 I ti SUMARUL
Rumegătorii.
Depeşl.
De peste Munţi,
D’âle primăriei capitaler.
Exposiţia din Viena.
Tariful taxelor vamale Va fi modificat. Din afară.
Ecouvrmân4'- 09	fcfll I
Consiliul cornii al a^feapitMer Dosarul cjilei. t,
Cronica. „Lîia
Sciii comerciaje şi financiare.
Licitaţii.
Acte oficiale,' iHm Crime şi delicte^
Diverse.
Curtea de casaţie.
Informaţii.	^
Bucurescl 7 Septembre.
u
:iij !•
îft'4«^IB
ume
K
m
- A
i IIO VI
Citând ieri pe MaCaulay, am chs că „dacă sub cuvînt de stupiditate*4 s’ar înţelege „starea spiritului analogă cu acea a animalelor rume „gâtore, dacă sub acest cuvînt s£ „va înţelege absenţa dubiului, lipsa „complectă de analisă, neîncrederea nstinctivă a spiritului,*' apoi va 6 imposibil de a nu admite epitetul dat de Macaulay -partidei con serva-t6re, pe care ilustrul lord a numit’c „stupid partyu- Cea mai strălucită dovadă de marea dreptate ce a avut-o Macaulay tacsând într’un chip aşa de puţin reverenţios partidul conservator din Englitera sunt faptele istorice pe care ilustrul istoric îşi întemeiază într’un mod strălucit părerea sea cu privire la partidul Tori.
Şi dacă, urmând esemplul dat nouă de tenărul reacţionar de la) B-poca, vom trece din Anglia în ţara ndstră, dacă la răndul nostru vom căuta a face comparaţie între 6me-nii partidului conservator engles şi omenii partidului conservator la noi în ţără, atunci teoria ilustrului Macaulay să va putea demonstra cp .aţâţ mai sdrobitpr pentru cel, cari din landlordism ’şi au qroit idealul lor social.
Cea mal strălucită dovadă, dată nouă în acest cas, s’a manifestat chiar dilele trecute cu prilegiul programei tinerilor reacţionari. Am vorbit despre acest program/ pe cât a> fost de trebuinţă şi am emis părerea francă cum că programul tipărit în Epoca este o operă compilată. Acăstă părere a nostră a supărat reh pe tinerii reacţionari de v la sus disa foie. Am fost înjuraţi într’un mod cât să pote de tare, ni ; s’aă dis cele mal nedemne lucruri, pentru un diar care să respectă. livm 1 Şi t6te acestea drept răsplată pentru adevărul adevărat ce am cutezat a spună.
Cârc ne a fost vina, pentru ca să devenim obiectul ocărilor, debitate cu cunoscuta desinvoltură a tinerilor reacţionari în colbnele „E-
poceî“?
Acea că am cutezat a demonstra limpede şî lămurit că tote ideile emise în programul „Epoceî“ sunt luate de la alţii şi că aceste idei nu numai că nu aparţin tinerilor reacţionari, dar că nict n’au fost bine fumegate de? căi, cari şl ;le-au 1 "apropriat.	3ci * **
Analisând paragfat' după paragraf programul tinerilor reacţionari, am dovedit că nu esistă nici un sistem între ideile adunate în acest program că o' incoerenţă bătătore la ochi lîinţedă Intre aceste idei culese cu grabă de către cel cari ah găsit de cuviinţă să ’şi ppro-
priede resultatul muncei intelectuale omenilor din alte partide politice.
N’am acusat pe compilatori, nu ’I am numit plagiatori, precum am fi avut dreptate de a ’I numi, ci ne am mărginit pur şi simplu în a constata fap+ul şi a declara că nu sunt ale reacţionarilor tendinţele şi aspiraţiunile emise în programul cu pricina.
Am fi avut dreptate de a merge mal departe, am fi putut, de pildă, dice că ideile propagate de liberali, prin faptul chiar c’ati fost propagate, ah devenit proprietatea colectivă a societăţel române şi că prin urmare sunt în drept chiar şi tineri! reacţionari a ’şl apropria aceste idei şi a face din ele, dacă acăsta le place, credo lor politic.
N’am zis însă acăsta pentru un singur cuvănt; şi anume pentru că, am constatat cu părere de rău, că compilatorii n’au rumegat bine ideile altora, că alcătuindu-şi din aceste idei un; program politic nu s’au debarasat de starea spiritului „ana 16gâ cu acea a animalelor rume gâtdre" precum zice Macaulay.
Acum însă, după ocările cu cari am fost gratificaţi din partea or ganulul tinerilor reacţionari, credem de dreptul nostru a zice ceea-ce n’am zis, şi la ocările confraţilor noştri a răspunde cu cuvintele lui Macaulay : stupid party.
, jK
SCIRI TELEGRAFICE
Serviciul particular al diarulu! «TELEGRAFUL»
Paris, 18 Septembre.
După »La France, guvernul luând în considera-ţiune insuficienţa recoltei, s’ar gândi să useze de facultatea ce-î lasă legea de la 1887, de a suspenda prin decret perceperea taxei de cinci franci asupra intrării grâului străin.
Friedrichsruhe, r8 Septembre.
Comitete,, Kalnoky a sosit lâ amiadî. El a fost primit la gară de principele de Bismark şi Corniţele de Rantzau, cu care s'a dus în trăsură la palatul prinţiar.
Berlin, 18 Septembre.
D. de Schlozer*) va pleca pe sâră la Frie-drichsruche unde va sta probabil câte-va dile. El va pleca în urmă la Roma.
Paris, 18 Septembrie.
Ştirile primite din Statele-Unite anunţă apariţia frigurilor galbene; în Noul Orlean.
Sofia, 18 Septembrie.
Mâine, Academiaserbdscă serbfeă centenarul lui
CarajicI, fondatorul nouei limbi serbeşti. Delegaţi aî diferitelor societăţi literare bulgare vor asista la serbări.
Sofia, iS Septembrie.
Cu ocasia aniversării unire! Rumelieî, ministerele sunt pavoaste. Mari serbări se daă la Filip-popolî şi în cele-l-alte oraşe ale Rumelieî.
Paris, 18 Septembre.
Comentariele asupra nouei întrevederi de la Friedriehsruhe continuă a fi pacînice.
Pesta, 18 Septembre.
La banchetul dat Tn oncSrea d-lul Tisza, oratorii menţionând desaprobarea esprimată episcopului Strosşmayr de către împăratul, în timpul recep-ţiuniî de la Belovar, d. Tisza a dis: «S'a căutat sorgintea acestei desaprobări în cercurile nostre politice, dar, în realitate, sorgintea este în inima ce’a bună a regelui, care să inspiră tot-d'auna din interesele patriei şi din simţimintele sale regale.
Paris. 18 Septembre.
Greva lucrătorilor rpinerî din Viliars, aprope de Saint Etienne, cresce.
tuelile procesului. Acusatul n’a fost pre-
sent, pe apărător nu l’au lăsat să vor-biseă.
Acăsta sentinţă a produs aici sensa-ţiune mare, mal ales între Români. Deşiră e banchet.
Publicul român din provincia este re-presentat în mod demonstrativ.
«
— Din „Românische Revue" a apărut fascicolul pentru Septembrie, conţinând o dare de sămă amănunţită despre procesul de presă judecat în Arad, la 30 August, dimpreună cu articolele încriminate. Acest raport a apărut şi în ediţiune separată şi se capătă la direcţiunea „Românische Revue" în Reşiţa.
Sub titlul de „Fortificaţiile României" citim în „Egyetârtâs" de la 14 Septembre următorul articol:
Avem adese-orî prilegiul să privim cu ochii pismătareţî şi cu inima duidsă la independenţa României fericite, care face tot ce-î stă în putere în interesul patriei şi a politicei sale, tot ce se pare că ’I folosesce şi la ce ’I dă mâna să facă.
România 'şl fortifică, graniţei^, ’şl face politica independentă, pe când mol, maghiarii privim cu îngrijire la graniţele Arddlulul, ce stau deschise işi neapărate. Politicii maghiari şi independenţi au fâcut adese-orî atent guvernul la punctele periclitate. Dar generalii austriacl nu-şî bat capul cu Ardâlul şi cu maghiarimea lui, espusă pericolului. Pe când din partea de miaijă-ndpte, Galiţia trebue să susţină primul atac, pe atunci din partea de către Ardâl nu putem fi de loc liniştiţi. Cu îngrozire ne am gândit adese-orî la ce ar fi expusă maghiarimea de la hotarele ţărel, nobiliI:£ Secul şi proprietarii maghiari dacă o putere streină ar da mâna cu Va lahimea duşmănosă, şi ar năvăli asupra Ardâlulul.
Politica actuală a României, ce-î drept este liniştitdre, ba încă întărirea Focşanilor, într’o privinţă, ne apără şi pe noi Ne cuprinde însă ruşinea când ne aducem aminte, că siguranţa fraţilor noştri din Ardăl, cel puţin în parte, depinde de la vecinii noştri români, în cari nu putem avea garanţia, că ne vor fi tot-d’auna buni vecini, ba încă chiar şi în contra lor ar trebui să întărim Ardâlul.
d-luf primar—gospodar, să publice comptul I Germania nu plătesce dă cât 4 franci, veniturilor, încasărilor şi cheltuelelor pe Fabricanţii austriei sunt fdrte mâhniţi de lunele trecute, pe fonduri, în comperaţiă acăstă stare de lucruri, care vatămă în-cu lunele corespun^ătdre din anul trecut, tr’un mod neaudit interesele lor, ba chiar şi să urmeze cu publicarea unul asemenea ’l nimiceşte. EI n’afl de cât să adreseze compt pe fie-care lună, aşa cum făcea şi mustrări guvernului lor şi să’l silâscă a
fostul consiliu comunal.
-ovq a ti)?.
De peste munţi
tUjvq'i tultf *4. ——-	.	■	1,
Procesul generalului Doda
„Gazeta Transilvaniei" primesce din Arad următărele asupra procesului generalului Doda.
Arad, 17 Septebne.—Generalul Doda fost condamnat adî, în urma verdictului unanim al juriului, la doi anî închisdre şi 1000 florini amendă, împreună cu chei-
aj D.. Schl6zer c:repiesintant al Germanie! pe
lângă P.aţ>a

D. dr. Corniliu Diaconovicî, directorul
revistei „Românische Revue“ a fost numit membru onorar corespondent al Aca demieî Stella d' Italia.
D’ale Primăriei capitalei
nu
*!
■in
!
Exposiţiunea din Viena
TELEGRAFULUI
Corespondenţa specială a
U1V£
Viena, 27 August 1888.
primi un tratat de comerciii cu România specificând avantagie reciproce pentru cele două ţări, ci nu, după cum pretinde | el, avantagie numai în favdrea Austriei.
Am isprăvit cu descriarea exposiţiunel I jubilare, lucru pentru care mă aţi trimes la Viena. Cred a fi spus de ajuns pentru ca cititorii d-v6stră să aibă o idee a-prdpe complectă despre acăstă manifes-
D. consilier comunal Brătescu, în şedinţa consiliului comunal de erî, cu oca-siunea deliberării, asupra unor licitaţiunî de inchirierl, cari daserâ resultate inferi-6re chirielor din anul trecut, a declarat, că „tote, oemturilp comunale vor n\erge scă-, zend.
Mulţi din consilieri aă rămas surprinşi de acăstă declaraţiune a d-luî Brătescu, care este în curentul tutor afacerilor primăriei relative la venituri şi care prin urmare scie ce să petrece în căutarea lor D. Primar, cam ploat de indiscreţiunea d-luî Brătescu, după ce se încruntă la dânsul, adause că în adevăr veniturile sunt în anul acesta ceva mal jos ca în anul trecutj dâr acăsta provine din causă că nu s’au încasai încă ore-carî sume de la biuroul servitorilor.
Cum remâne cu lauda ce făccu confraţii de la „România", cu ocazia închirierii pe un nimic a locurilor de zarzavat de la Bibescu, că veniturile sunt cu mult mal mari ca în trecut şi dădeau ca probă încasările pe trei luni de la biuroul de percepere al aeciselordin Gara de Nord?
Faţă cu asemenea situaţiune şi pentru sciinţa contribuabililor de cum este a.d N.“r. rfeiegraful.1' Iministrată averea comunei*,cerem dinţiou
La fie-care <Jece paşi, găsescl pe o fată I taţiune a industriei austriace, care nu se oare, cum te vede, se scălă de pe scaun pdte califica tocmai de strălucităre. Dacă, şi întinde spre d-ta un pachet de hârtii g’ar întâmpla ca unii să fie nemulţămiţî, albe, tipărite cu albastru, strigând cu un jj rog Să mă scuze, căci am făcut cât glas răguşit: „Bilete de loterie, domnule! ’mî-afl permis slabele mele puteri, luaţi bilete de loterie cu cari puteţi câş- După ce voifi încheia acăstă corespon-tiga un los de 25,000 fiorini!	denţă, am să mă duc după noutăţile din
Şi fata nu te lasă până când nu cum- Românie ce capăt aci prin „Telegraful", perl un bilet cu jumetate fiorini, ’MI veţi Apropo de acăsta, trebue să vă spun că dice că preţul nu e. scump. Adevărat, dar Românii, cari petrec câte-va <Jile în Viena fiind-că eşti urmărit la fie-care pas de înainte d’a se duce la băl sad d’a se re-strigătele asur^ităre ale văncjetărelor, cari întărce în ţară, să jâluesc că nu găsesc trebue să fie cel puţin o sută în localul de cât jurnalul „Românul". Ori în care exposiţiunel, la urma urmei te alegi cu o cafenea se duc si unde cer un jurnal ro-uşurare a busunaruluî de vr’o dece gul- mânesc, li se aduce „Românul" ast-fel den. Frumăsă meserie ş’afl ales aceste Ln Cât el cred că guvernul austriac n’a fete. Fără să vrei ’ţl vine întrebarea :• ce îngăduit de cât „Românului" intrarea fac ele de’ obiceid căci Jubileum Ausstel- Ln imperifi. Pe ihaî mulţi dintr’ânşil ÎI am
lung" nu se întâmpA ţn fi -care an?........ îndreptat spre cafeneaoa de sub „otelul
Soiul ocupaţiuniior 'ml pare cam ciudat I Naţional" în strada Taberstrasse, unde, pe şi nu prea este de lâuaat un guvern, care] lângă „Românul"; ifraî găsesc şi „Tele-ţine aşa pe drumuri o jrmată întrâgă de graphul". Credeţi că el ’ml-ad mulţămit tinere fete ocupându-le cu vândareâ bile- din tâtă inima.
telor de loterie, când munca lor ar putea piec mâne la şapte 6re diminăţa cu să fie folosităre societăţel. Acest guvern vaporul.
merită epitetul pe imoral şi orl-ce om cm-1	Octavian
stit nu va esita a ’l considera ast-fel.	------------------------------------
tf’un’hambar’denuniilf gatrifmţLte «MM ^1® WaleYa fi lII0(lCat“
Maşinele sunt într’un număr fărte restrâns	------
şi nu văd printre ele nici una care să Junimiştii să părtă ca nisce;.... „copil arate o descoperire nouă. Câţî-va fodhiştl teribili."
sunt ocupaţi a ’şl freca mâinele şi trupul Ei n’ad, se vede, elementare cunos-lor gol şi a se uita cu mirare la puţinii cinţe de escesivul grad de sensibilitate al curioşi, cari s’ad rătăcit în acest hambar, jocului afacerilor comerciale, al capita-Mirosul grăsime! şi al unt-de-lemnuluî e lelor îngagiate în întreprinderi, aşa de gred, în cât căutăm o eşire, care Şi d’aceea—căci nu le presupunem, ca să ne permită a respira aer curat. Găsim alţii, scopuri ascunse şi mal cu osebire o portiţă, care ne conduce într’o ogradă interesate—şi d’aceea, cu loc şi fără loc, unde sunt înşirate câte-va vagăne, o lo- anunţă când că vor reforma „Banca Na-comotivă şi diferite semnale de drum de ţionaiă," neţinând sâmă că publicul are fer. Nici aci nu găsesc ce să descrii!, şi angagiate acolo 8 miliăne a căror sărtă după ce răsufli puţin treci într’o galerie rămâne, prin asemenea vuiete, în voia unde sunt înşirate fel de fel de gravure speculatorilor;
vechi pentru care n’aşl da nici cinci bani, anunţă acum că vor modifica tariful căci nu văd la ele nici cea mal mică ma vamal.
nifestare a sentimentului artistic. De a- Cum ? în ce fel ? ce parte din tarif ? colo trecem într'o sală conţinând unelte Oficiăsele sunt mute şi scirea lor Iade bucătărie, grate de fer, cade de baie şi conică a pătruns ca un fier ars inima ca-diferite decoraţiunl de tuciâ. La capătul pitaliştilor care au angagiat capitale în acelei săli se află exposiţia de pianurl şi industrii.
de organe, arunci o ochire cât de super- Toţi să tem şi activitatea va fi negre-ficială din causa sgomotulul asurzitor ce şit suspendată.
'1 fac nişte pianişti plătiţi pentru ca să tei Să tem, pentru că ah văclut la juni-
facă să apreciezi sunetul instrumentelor, mişti colosalul curagifi d’a suspenda le-Ca să fiu just, trebue să recunosc că gile pentru a comite hatîrurl, cum aii două branşe industriale sunt fărte bine suspendat tariful vamal în favorea so-represintate la exposiţie : întâia, este fa- cietăţiî Goetz, în care interesele cele mal bricarea trăsurelor; vedî birje, landourî, multe sunt străine; cupele de tdtă frumuseţea, cu răte de o să tem să nu se facă tot ast-fel şi în fineţă şi resorturi de o elasticitate care alte privinţe şi de aceea scirea că „tariful nu lasă nimic de dorit; coşurile sunt de vamal va fi modificat" a înghieţat inima o eleganţă.. demnă de admirat, A doua multora.
este industria mobilelor. Găsescl aci mo- Suntem ecoul îngrijat al multor indus-bile minunate, defileul înaintea unul şir trial!, care cer esplicaţiunl. de odăi de mâncare şi de dormit, de sa- Rugăm deci pe guvern a esplica ce lone şi salonaşe care de care mal bogate. înţelege prin modificarea tarifului vamal, Scaune, fotoliurî, mese, scări, balcăne | arătând anume punctele ce are de gând
DIN AFARĂ
Cehii şi Ungurii
Cehii bătrâni ah ţinut la 4 Septembre
sculptate, paturi, perdele,, oglindi, poli-1 să modifice, candre, parchete, ornamente de tot felul, se succedă cu o varietate extraoi ginară.
T6te acele sunt încă şi mal frum6se când focarele electrice, pe jumătate ascunse după tufişuri artificiale răvarsă asupra lor rade puternice de lumină albă şi fac să reiâsă cu viociune săpăturele, sculpturele cari le împodobesc. Visitatorul se opresce şi să uită lung la fie-c?.re din aceste- o- un congres, de. notabili, în care d. Rieger dăl în miniatură şi facă are' parale în	a explicat purtarea partidei	şi	resultatele
.posunar, nu ese fără a fi cumpărat câte-	obţinute pân’acum	în	fav6rea	autonomiei
ceva. Dar acăsta este interzis Românului, Bohemieî. In discursnl seu, d. Rieger a căci pe când mobilele din U mmania plă- vorbit si d	urJ.
tesc numai 50 franci la suta de chilo- TT ’ .	.	®	...
grame, cele din Austria sunt supuse la o «Ungaria ne imputa - dice el - că nu
taxă vamală întreită, ceia ce opresce cu rec.unOşcem sincer dualismul. De m’ar îndesă vârşire importaţiunea austriacă în treba cine-va Jacă-ml place acăstă formă ţară. Ca să vă dafi un exemplu, un scaun I stat, asi răspunde .* Nu. Vom vedea de sufragerie cântăresce opt kilo şi so- dacă p tea să dureze a0eStă formă, cotind un franc si jumătate de kilo, tre-l ,	,
bue să plătâscâ la intrarea în România	kesbeJul din 66	cu	greu	1 ar fi trecut
.12 franci,, ceia ce urcă preţul lui într’un Intr’un răsbol oriental, dualismul aduce cu mod fărţe simţitor. Articolul similar dinJ şine pmlţe primejdii^
www.dacoromanica.ro
TELEGRAFUL — 8 SEPTEMBRE 1888
Mal departe, d. Rieger cere ca Ungurii să nu se amestice în trebile Cehilor, cum Cehii nu se amestecă într’ale Ungurilor. Oratorul constată cu părere de răii, că, ori de câte ori se presintă imprejurărî favorabile Cehilor, Ungurii se opun şi caută să împedice propăşirea Bohemiel pe calea autonomiei.
R.	Rieger promite guvernului austriac concursul Cehilor, pe câtă vreme guvernul nu ’şî va schimba programa şi va ajuta la desvoltarea Bohemiel.
Presa Română
„Naţiunea," studiând mal departe proiectul pentru vânzarea bunurilor statului, constată că d. Carp dă cu o mână şi ia cu cea-l’altă. Pentru ven^area loturilor de 5 hectare se fac multe înlesniri, se dafi chiar avansuri de bani; dar o mulţime de săteni sunt escluşî de la aceste ioturi, pentru motive absurde, iar avansuri nu vor putea primi de cât acei ce se strămută din comuna lor, ca să se ducă cine scie unde — lucru aprdpe cu neputinţă. Din tot proiectul reiese că d. Carp n’a ţintit la alta de cât la formarea unei proprietăţi quasi-mijlocil, şi nu s’a gândit nici de cum să întemeieze proprietatea mică. In definitiv, reforma e nulă. „E trist, trist de tot. Dar nici nu ne aşteptam la mal mult" $ice „Naţiunea."
„Voinţa naţională" vede mâna Rusiei în atentatul contra ministrului bulgar Na-cevxcl. Atentatorul era în strînse legături cu ambasada rusă şi cu partida con-servatdre de la noi. Rusia şi conservatorii noştril sunt şi rămân aliaţi.
„Românul," vorbind de condamnarea generalului Doda la Arad, zice că acăstă condamnare dovedesee lămurit că pe calea legală nu mai e de scos la capăt cu Ungurii. Fraţii noştri trebue se-şl stringă rîndurile şi să se gândăscă că mântuirea lor nu se pdte realiza de cât prin el înşil, prin bărbăţia şi curagiul lor.
„Liberte roumaine" esaminăză din nofl teoria elitei sociale şi constată că ea e reacţionară.
„Lupta" denunţă candidaturile oficiale şi prevede mari presiuni electorale. Ea 4 - e că răspunderea cade întregă asupra regelui.
„Epoca" mărtunsesce, într’o polemică cu „Lupta", că nu admite împroprietărirea ţăranilor de cât fiind-că esistă moşii d’ale statului; cât despre moşiele particulare, „Epoca" nu va permite nici o dată ţăranilor să se atingă de ele. Acăsta trebue să le iasă din cap.
„Tribuna" critică atitudinea presei maghiare care, cu acuzările el nesăbuite, caută să arunce neîncrederea şi vrajba între naţionalităţile statului ungar. Prin acăsta fac cel mal mare rău statului. Presa maghiară ar trebui să fie moderată.
„Gazeta Transilvaniei" constată preocuparea generală a statelor d’a resolvi— bine refl—cestiunile economice.
In locul articolului de fond al „României," lipsit de orl-ce importanţă, credem mal interesant să reproducem un pasa-gifl din foiletonul de ieri al acestui ziar,
în care se vorbesce de junimişti; iată pasagiul:
A fi membru al societăţeT Junimea va să zică a face parte—în ceea-ce privesce literatura,—din-tr’un grup, de scriitori şi literaţi aprdpe ramoliţi, cari după ce ne-afi nemţit şi ne-au viţiat gu3tul literar, s'afi aruncat în politică spre a lăsa un vil ruşinos asupra liUrilor nost re, de vreme ce sul densul sî-au ascuns t Ote tendinţele personale, egoiste, tendinţe de a parveni şi de a se căpătui. A face parte din acel grup, va să zică să despreţuesci progresul literar şi să oprimezî talentele cari se ridică, a face parte din acel grup va să zică astă-zi, să ţii
paltonul şi să tragi galoşii la scară cutărni sau cută-rui mai mare de acolo, ca să te decreteze poet sau autor dramatic, în urmă să’fi dea os de ros, sau sâ’ţî aplice cataplasma piciorului când n'ai şti să ţi îndeplinescî bine slujba de linguşitor sau cum am zice de lacheu.
ECOUEI
Omor
Ţeranu Ion Ion Ştefan din comuna Ali-măneşcî Ciofrângenl, judeţul Argeş, a o-morît filele trecute pe tovarăşul săfl Ion Toma Dordea pe când se întorceafl de la muncă, pe drumul ce duce de la Muşe-tescl la Corbenî. Ucigaşul fiind urmărit, s’a prins la o hodae de vite, unde era
ascuns şi s’a predat parchetului local.
\
Cadavru
In diua de 1 Septembrie curent, de că-tra locuitorii Gheorgi I. Acia şi Costachi I. Acia, din comuna Lespedile, judeţul Sucăva, s’a găsit cadavrul unei persdne necunoscute, înfipt în mal, în apa Şiretul, în dreptul acelei comune pentru care în-cheindu-se un proces verbal, §’a înaintat parchetului,
Ars de viu.
Un copil Moise, în etate de 3 ani, fiul văduvei Leia sin Avram, din Galaţi, ju cându-se împrejurul unei maşini de făcut bucate, s’afi aprins hainele de pe el, astfel că i s’a fript corpul, şi , cu tot ajutorul medical ce ’î s’a dat peste ndpte a încetat din viaţă*
Un monstru
In ndptea de 28 spre 20 August trecut femeia lui Ion M. Enache. din comuna Rucarifl, judeţul Dolj, a născut un copil de sex bărbătesc, fără urechi, care se află în viată.
Viaţă lungă
In diua de 23 August trecut a încetat din viaţă văduva Marta G’n. Sofrone, din comuna Păhnescî, judeţul Fâlcifi, în etate de 104 ani.
D. Brătescu regulat.
„Epoca" de a<jll publică cu plăcere că d. Pache n’a voit a accepta demisiunea d-luî C. Capeleanu din postul de inspector-general al acciselor şi că d-sa ’şl-a reluat serviciul.
Dacă scirea este interne: ită, cum rămâne cu asa disele neregularităţî în serviciul acciselor constatate de d. consilier Brătescu.
Nu cum-va d. primar a constatat să d-nujjj Brătescu era ... regulat când a constatat acele neregularităţî.
D. Laurian
„Lupta" de adî dă scirea că d. Laurian s’a cam supărat şi şl-a dat demisiunea din secretar-general al ministeriuluî scdlelor, din causă că d. Maiorescu ar fi revocat mal tdte numirile făcute de d. Laurian în lipsa d-sale.
Nu ne vine a Crede în aşa ceva. Chiar d’a fi vr’o supărare din partea d-luî Laurian ea se va sfîrşi de sicur ca o furtună într’un pahar cu. . . . cere.
Consiliul conuinaf al capitalei
Şedinţa de Luni, 5 curent
D. Primar cere consiliului ca din primul vărsăment de 50 la sută în aur ce Dresdener-Bank are să facă primăriei la 15 curent, la Berlin, conform convenţiei împrumutului de 13.000.000 lei, să a-chite la Banca naţională 3.000.000 lei din împrumutul provisonu de 4.000.000 în bilete, ce Banca a făcut în comptul a-celuî împrumut fostului consilifi, rămâind ca restul de un milion să ’i-l achite la 1 Ianuarie 1889 până când Banca a convenit să asooptg, din ceie-l’alte 4 vărsă-minte ce aj a şe mal face. Restul de un milion din primul vărsământ făcut de Dresdener-Bank să va reserva pentru lucrările primăriei ce sunt în curs de ese-cutare şi cari trebuesc acum plătite. Plata acăsta către Bancă are a se face la Berlin, unde şi primăria primesce vărsămentul de la Dresdener-Bank după contract, astfel că primăria scapă de plata transportului banilor la Bucurescl.
D. Vrăbiescu esplică şi d-sa cum s’a urmat tratarea cu Banca în privirea plăţii acestei datorii şi cere să se aprobe,
D, P. Grădiştfnu întrăbă Cum se face că acum se vorbesce de un împrumut de
13.000.	000 lei cu Dresdener-Bank, pe când scie că el nu s'a făcut şi aprobat de cât ‘ pentru 9.000.000, şi dacă avăm împrumutaţi deja de la Bancă în bilete
4.000.	000. de ce nu s’a făcut împrumut cu Dresdener-Bank numai pentru 5.000.000 oa să câştigănţ cel puţin agiul ţa acele
4.000.	000 ce s'au împrumutat mal mult de cât trebuiafl.
B. balade observă că făcându-se împrumutul de 9.000.000 în aur, bancherii ’şî-afl calculat agiul la acăstă sumă după cursul ridicat stabilit prin convenţie şi ast-fel plătim acel agifl la 4.000.000, ce de altminteri la avăm de la Bancă în bilete, fără agifl. Chiar dacă aurul ni să dă adî, noi perdem la plăţi şi la aceste
4.000.	000 din agifl, de dre-ce el este mal scăzut mult astă-dî de cât l’a plătit primăria. După d-sa, ar fi nemerit să se mal amâne plata la Bancă şi a celor
3.000.	000 ce se cer acum din datoria către densa, căci siguramente agiul va re-cresce şi vom beneficia ce-va mal mult.
D. Primat recundsce că în ce privesce agiul cam are dreptate d. Palane, dar nu pdte face ca Banca naţională să mal a-mâne plata şi acestor 3000.000, de 6rece datoria a cădut de la 1 Iunie a. c., şi dabia a obţinut amânarea pentru 1.000.000 până la 1 Ianuarie 1889. Apoi n’ar fi e-conomic a prelungi plata pentru tdtă suma din causa agiuluî, căci ar urma să se plă-tăscă dobândă.
In ce privesce cestiunea de ce-s’a împrumutat la Dresdener-Bank cu 9.000.000 în loc de 5.000.000 cât în realitate mal trebuiafl pentru lucrări şi cât mal avea din împrumutul acordat, causa este că trebuia să plătăscă Băncii naţionale cele
4.000.	000 împrumutate provisorifl şi cari s’afl întrebuinţat în adevăr la lucrările autorisate sub fostul consilifi. Plata acestor 4.000.000 către Banca naţională n’o putea prelungi pentru 40 de ani cât este autorisat împrumutul total si d’acea urma să dea din altă parte acăstă sumă. Dând Băncii naţionale aceste 4.000.000 mal avem de luat de la Dresdenei Bank
5.000.	000 şi remăne a face nofl împrumut pentru alte 4.000.000, daca vor fi de trebuinţă.
D. Grădiştenu se declară nemulţămit cu esplicaţiunile d-luî primar, căci nu gă-sesce fundată operaţiunea ce-a făcut.
D. Primar supune aprobării consiliului tabela de amortisment la împrumutul făcut de la Dresdener-Bank, care este calculată pe un capital de 13.000.000 pe 40 ani, după art. 11 din convenţiunea respectivă.
D. Grădiştenu întrebă cum s’a făcut tabela de amortisment pe 13.000.000, când ea urma să se facă numai pe 9.000.000 cât în realitate dă Dresdener-Bank. D. Primar n’a vă<Jut că amortismentul la
13.000.	000, pe acelaşi număr de ani, e mal mare ca la 9.000.000 ?
D. Prunar respunde că nu se vor da Băncii din Dresda obligaţiuni de cât pentru 9.000.000, iar pentru restul de 4.000.000 obligaţiunile le va păstra primăria, şi când vor sosi scadenţa cupdnelor lor, ie va tăia şi băga în casa comunală iar când va eşi la sorţi vre una din aceste obligaţiuni, le va anula.
D. Grădiştenu. Daea le anulezi, cine ’ţi va da bani pe ele. Te vei mulţămi în casă numai cu chârtia cupdnelor şi-a a-oelor obligaţiuni anulate?
T). Primar. Pentru ca să luăm bani pe ele vom emite altele în aceleaşi condi-ţiunl.
D. Grădiştenu. Dar ce faci cu diferin-ţele ce ele aii produs în plus la calculul amortismentului către Dresdener-
Bank,
I). Primar. Aşa s’a regulat prin con-venţiă să se întocmescă tabela de amortisment a acestui împrumut real de
9.000.	000.
D. Grâdiştenu. Am înţeles!...
D-nii Economu, Naumescu şi alţi consilieri se uită unul la altul stâlcind din umeri qă s’a înţeles marafetul.
b. Grâdiştenu. Am dis c’am înţeles, pentru că scifl şi efi cum merg treburile acestea.
Consiliul cu tdte acestea aprobă tabela de amortisment propusă de d. primar.
D. Primar arătă că legaţiunea rusă s’a obligat a se retrage cu noua clădire ce faoe pe noua aliniere aprobată de minis-teriu după alinierea dată clădirii Nifon, dar şi-a făcut reserve a cere dre-carl despăgubiri pentru terenul ce i se ia. Densa a mal cerut să nu plătescă taxa de construire şi să nu ia bilet, invocând dreptul de esterioralitate. Am arătat că, din momentul ce face la faţă şi prăvălii, pentru eomercifi, nu mal pdte invoca acest drept, căci comerciul nicărerl nu se bucură de acest drept. Remâne a se mai înţelege şi va supune cestiunea consiliului.
D. liâmnic'nu. Dar cum remâne cu înălţimea clădirilor faţă cu regulamentul eomunal pentru construcţium ?
I). Primar. Pentru acăsta remâne se reguleze d-nil ingineri cum vor putea.
Dosarul dilei
j
Arestat şi prădat
Un domn, anume A. Schwartz din Brăila a fost arestat dilele trecute de sub-comi-sarul Vasile Dragomirescu. Acest amploiat al prefectului Suditu după ce a insultat grav pe soţia arestantulul, l’a dus cu mare brutalitate la poliţie, unde după un sfert de câs a fost adusă pe sus şi nenorocita d-na Schwartz, soţia cu cinci copil. Ambii arestanţl fură închişi. Apoi s’a făcut un proces-verbal şi în fine după o procedură lungă constatându-se nevinovăţia arestan-ţilor li s’au dat drumu.
Venind acasă d. Schwartz a constatat
că din prăvălie în absenţa sa a dispărut marfa pentru suma de 160 lei.
Bravo poliţia Brăilei.
Funcţionari-puşciriaşI
Ca complectare a celor publicate în numărul de ieri sub acăstă rubrică, ni se comunică că d. Emanoil Popiştănu, actual intendent la Primăria capitalei, a fost condamnat pentru mituire prin decisiunea Curţii de apel din Bucurescl, secţia II, No. 892 din 21 Februarifl 1877 la un ar închisdre, pe care a şi efectuat’o, intrând în temniţă la 6 Martie 1878 şi-a eşit la 5 Martie 1879.
CRONICA
Cântec popular din Transilvania i)
Blesteme
I
Nu ţl-a fost, neică, păcat M’al iubit şi m’ai lăsat Cu trupşoru ’mpovărat C’a p’o vită lângă gard.
Vita să lăgă cu sfdrâ Tu m’aî legat cu gurişdră. Bată-te, neicuţă, bată,
Să-te bată lemnele Care le-am ars serile De sără până noptat Pân’ cocoşul ml-a cântat.
—	Să-te bată, mândro, bată Să te bată urmele
Ce le-am călcat serile Pe tină şi pe svîntat Aşteptând pe lângă gard.
II
—	Să te ajungă, neică, ajungă, Şapte boli, şapte lungorî Şapte perechi de friguri,
Nouă feluri de junghiuri,
apte sute bani în pungă a doctor să nu-ţl ajungă;
Şase bol ca pepenii Să ţi-î mânce doctorii
—	Să te ajungă, mândro, ajungă Să te ajungă un dor ş’un drag, Să-mi eşi cu cusutu ’n prag,
Nici o-dată să nu scii împunge Până n’ai începe a plânge
Să-ţi pice lacrimi de sânge Să-ţi pice pe cusătură Să scii că-I blestem din gură.
ni
—	Să zaci, neică, supt părete Pân’al face frunză verde;
Se tragi ţolul cu piciorul; Periniţa cu guriţa Să-te adăpi cu lingurinţa Si să-ţi dea pânea cu acul Ai să nu-ţi mal găsesc! lâcul 2)
Să dea Dumnezeii Să te ’nsorî de nouă-ori Să si nouă fiişorî Mai ântâifi o copiliţă,
Să te adape la temniţă,
Mai pe urmă un copilaş Să te pdrte prin oraş;
Să te aducă Dumnezeii
Şi la bordeiaşul mefl
•Să te miluesc şi efi
C’o cojiţă de mălai
Uscată de nouă ai
Şi cu una de tărîţă
Să scii că ţl-am fost drăguţă.
[Culisă la Vâlcele (Elopatak)].
1)	Colecţiunea d-luî I. G. Bibiccscu.
2)	Intr’o altă versiune, acest vers e înlocuit cu : Până -mi te-o lua dracul.
FOIŢA DIARULUI TELEGRAFUL
(66)
|T » *8 •
fii.
Moştenirea
onelor
de
JAVEL SAUGER
PARTEA A PATRA XX
Domnului Bernard, directorul In oh is ore: din insula St-A/a rtin-de-.Re.
Paris, 14 Ianuarie 84.
Domnul mefi,
Vă am făgăduit să vă inştiinţez îndată ce voi afla ceva, îndată ce voi aresta pe autorii odidsel profanări făcută la cimitirul Pere-Lachaise. Dacă vre un moment aş fi uitat această făgăduială, amintirea primire! ce ’mi a’ţî făcut trebuia să mă facă să ’mi reamintească acăstă datorie.
Nici un moment n’am încetat de a mă gândi la d-vostră, ştiind cât de mult vă
interesaţi de nenorocitul^ Denacy, atunci când pentru d-vdstră era un condamnat când nu era alt-ceva de cât No. 57.
Pentru acesta mă grăbesc să vă înştiinţez că atât efi cât şi prietenii meî am avut noroc; am pus mâna pe banditul care era capul bandei ce a comis acea nelegiuire la cimitirul Pâre-Lachaise.
In momentul acesta, Oscar Binat, dis şi Bibi-patru-degete e arestat, precum şi cea mal mare parte din tovarăşii lui. Putem constata reabilitarea lui Denacy ca un fapt împlinit.
Acuma trebue să mai asceptăm puţin; instrucţia acestei afaceri se urmâdă cu activitate.
In curând vă voi da ştiri mal posi-tive.
Primiţi domnul mefi asigurarea profundei mele recunoscinţe.
RENE DENOIRAC
D-luî Rene Denoirac
St>Martin-de-R£ 16 Ianuare* 84.
Scumpul meu
Sunt forte încântat aducându-mî aminte de d-ta; am fost fdrte vesel când am aflat că ai reuşit în cercetările d-tale. Pot să ’ţi spun că noi n’am crezut nici o dată că No. 57, e vinovat, ’mî pare fdrte refi că, silit numai de lege, ’l am
trimis in Noua Caledonie împreună cu ceî-l-alţî condamnaţi.
Dacă aş fi sciut ce sdrtă ’l aştepta, n’aş fi stat la îndoială un singur moment şi ’l aşi fi reţinut aci. Şi nu putea nimeni să ’mi dicâ ceva. Mă va mustră tot-d’a-una consciinţa că 1 am lăsat să fie luat d’aci. Scifi că mdrtea Iul trebue să fi fost o lovitură grozavă pentru d-ra Denacy. Nu pot să’ţl spun cât de mâhnite afi fost d-na şi d-ra Bernard gân-dindu-se la acăstă crudă lovitură pentru d-ra Elvira, cu tdte că nu o cunosc.
Femeea şi fiica mea n’afi îndrăsnit pînă acuma să scrie d-reî Denacy; afară d’asta nici nu ştiu adresa el. Vorbesc de ea însă în fie care di şi n’aştâptă de cât momentul favorabil ca să ’l presinte con-doleanţelo lor.
Fii bun şi spune-mi adresa eî ca să’î pdtă scrie. Mă vel îndatori mult
Al d-tale devotat
BERNARD.
D-luî Bernard, directorul închis or eî din insula St.
Ma rtin-de-Re.
Paris, 17 Ianuare 84.
Te rog domnule Bernard, nici un cuvânt să nu scrii d-rel Elvira despre catastrofă. Ea nu scie despre mdrtea tatălui şi despre naufragiul vasului „Scorpion". Nu mal e îndoială că o scrisdre
din partea d-neî şi d-rei Bernard, va face mare plăcere d-rei Denacy. Spune d-nel şi d-rei Bernard, să scrie Elvireî că Denacy, nu e mort, că e în Noua Caledonie, aşteptând ca să fie liberat!
Cum al spus singur, mdrtea Iul Denacy, trebue să fi fost o lovitură puternică pentru d-ra Elvira, de aceea şi noi nu i-am spus nimic pînă acuma.
D-ra Denacy s’a asociat cu o prietenă a eî, anume d-ra de Rosny şi afi deschis an mic magasin de croitorie la St.-Ger-main, piaţa Castelului 4.
Scrisorile se le adresaţi ast-fel: dom-nişdrelor Berta si Elvira de Rosny. Numele Iul Denacy se nu fie pe adresă.
Mâine doctorul Rastoul va face o încercare la prefectura poliţiei. Banditul Oscar Binat fiind isteric, doctorul crede că ’l va face se spună totul ipnotizându-1, Dâcă încercarea va reuşi vâ voi scrie ime-diat.„
Omagiile mele respectdse d-neî şi d-reî Bernard.
Al d-vdstre devotat şi recunoscător.
RENE DENOIRAC.
S»
Aceluiaşi,
Paris, 19 Ianuare 84.
Succes complect scumpul meu Bernard! Bibi-patru-degete a mărturisit! Aceste mărturisiri le-a făcut înaintea şefului si-
guranţei publice ; s’a dresat proces-verbal. Nu mal remâne de cât ca banditul să facă aceleaşi mărturisiri înaintea jura-raţilor. Nu mai e îndoială că încercarea va reuşi ca şi la prefectură. In sfîrşit... suntem aprdpe de sfîrşit! Peste câte-va <Jile, nevinovăţia lui Denacy va fi probată. N’am avut timp se’ţl scrid mai mult pentru că sunt grăbit; mă duc să spun acăsta d-rei Elvira.
Omagiile mele respectdse la toţi.
DENOIRAC.
Domnişdrelor Elvira şi Berta de Rosny.
St.-Martin-de-Rd, 15 Ianuare 84.
Domnişoră,
Mă adresez d-tale scumpă Elviro, pentru că n’am ondre a cundşte pe d-şdra Berta. ’Ţî scriam mai de mult însă nu ştiam unde stai.
Nu te mira că spun efi nu cunosc pe d-şdra Berta, pentru că şi pe d-ta te cunosc tot ca şi pe ea. Nu ne-am vă<jut nici o dată, sunt sigură însă că mă iubeşte cum te iubesc şi eu pe d-ta, din <Jiua când am spus tatălui d-tale: „fiind-că nu poţi săruta pe fiica d-tale, sărută-mă pe mine!" Nu ştiu, însă am o dragoste pentru acel nenorocit, acuzat de o crimă pe care el n’a comis-o.
(Va urma)
www.dacoromamca.ro

Soiri oorneroiaJe şi financiare
Bursa de cereale Galaţi pe diua dc 5 Septembre : St Hdtna sa vîndut 4000 hectolitri, hbrc 56, a 7.80 hectolitrul; schelă.
Porumb s’a vîndut 3000 hectoi. 63 litre, a 8.87 şi jumetate litrul, magazie.
On s’a vîndut r,ioo hectoi., libre 49 şi jumătate a 8.20 hectolitrul.
Se vor ţine uimetdieVe licitaţiunî :
—	j Octombrc, Iul Epitropia Brăncovendscă, pen tru 2000 metrii panza de Olanda.
—IJ Septembre (la Craiovacpitj-opia Madoria-Dlidu pentru construirea spitalului de alienaţi.
Valbre, după, deviz, 237,576 1. 78 bani.
—	i2 Septembre, la domenii şi la prefect. Iaşi pentru copcrişul cu zinc a! palatului administrativ Iaşi.
Valdre, 50,327. 1.
—	14 Septembre (la div. 8 de ţnfanterie) p. 300,000 Kgr. făină necesare manutanţei de pâine a garni-sdnei Botoşani.
—/ (iş) Octombrie. — La direcţia telegrafelor pe 70,000 Tcgr. sîrmă de oţel, de fer şi de aramă de diferite grosimi
^_cte Oficiale
«Monitorul» de astăzi publică decretul regal prin care se acordă dreptul de a purta semnul onorific de aur pentru serviciul militar de 25 ani împliniţi următdrelor persdne :
Colenelului Lahovari Iacob de la marele stat-major al armatei.
2 Farmacistuluî-şef Nicolescu Dimitrie din servi.
ciuluî spitalelor.
Veterinaraluî-şef Colbţn Mauriciu din serviciul Spitalelor.
Maiorului Baldovici Nicolae, comandantul divi-sionuluî de (ţemlarmî, Bucurescî.
Căpitanului Chiriacescu Nicolae din regimentul 6 linie.
Căpitanul Diavnandescu Xenofont din regimentul 14 dorobanţi.
Căpitanului Moroiu George din regimentul 32 dorobanţi.
Administratorului clasa I Tamara Toma din disponibilitate.
Administratorului clasa 1 Stefânescu Theoharie din regimentul 10 dorobanţi.
CRIME Si DELICTE
Tâlhari politici
O bandă, de sigur unică în felul ci şi-a făcut apariţiunea în satul Pranjane, districtul Tocovo, Serbia.
Patru indivizi s’au presentat diua în araiada mare, la hanul din nnjlccul satului. Acolo a arestat pe toţi dmenii din cârciumă, apoi au strâns şi pe toţi 6mei 11 din sat tot la cârciumă şi în sfârşit s’au pus să ţie „consiliul De pe o listă pe care o aveau, bandiţii citiră numele câtor va dmenl din sat, caii, diceafi ei, sunt „acuzaţi d’a face parte din partida progresistă". Din fericire aceştia nu erau pre-senţî. Bandiţii porunciră atunci ca să iasă înainte acei'dintre arestaţi cari ar fi par-tisanî d’aî progresiştilor ; nimeni nu eşi.
Tâlharii împărţiră apoi pe arestanţi: ţăranii în drăpta, micii burghesi în stânga. Ei porunciră hangiului să dea ţăranilor de mâncare şi băut, iar pe burghesi îi luară şi ’î duse pe fie-care la casele lui, luând tot ce găseau de .valore : bani, cea-sdrnice, etc.
După ce terminară acăstă operaţie, se întdrseră la han, jefuiră pe hangiu, cerură să li s’aducă 4 cai înşelaţi şi plecară p’aci încolo.
Autorităţile Sârbe urmăresc acăstă în-drasneţă bandă.
-sfc-
Tâlharî de drum
O tâlhărie a fost comisă în plasa Ialomiţa.
Nişte dmeni, în număr de şâpte, spoiţi cu negru la obraz, au atacat pe drum pe distribuitorul de tutunuri d. Iliescu. Tâlharii răniră atât pe sus numitul cât şi pe visitiul, în cari au tras mai multe focuri de revolver.
Răniţii sunt aduşi la spitalul Filantropiei.
TELEGRAFUL — 7 SEPTEMBRE 1888
America un membru al Comunei. D-ta eşti bun pentru acăsta.
Valâs începu a rîde cu hohot.
Necunoscutul urmă :
Pentru acăsta, ’ţi da fi cinci-deci mii lei.
Valâs rîdea şi mai tare.
Dacă nu te mulţămeştî cu atâta a-tunci, ’ţi dau şase-ijecî mii lei, însă a-tunci să te îmbraci ca un general.
Explosiune Opt morţi §i cinci răniţi— Locomobila unei maşini de treerat, de pe domeniul Menagerie, (Ffanţa) a făcut explosie, pe când lucrătorii erau ocupaţi cu lucrul. Sfărmăturile maşinei au fost aruncate în t<5te părţile. Sunt opt morţi şi cinci răniţi.
*
lemeia definită de d-ra X...
„Femeia e un fruct, căreia craii îi iau c6ja, amanţii mezul şi bărbaţii simburele.
Curtea de Casaţie
Iată statistica lucrărilor înaltei Curţi de Casaţie în anul trecut judecătoresc :
Secţia I Secţia II Sectiî-unite
Recursuri pendinte la i Septembre 1887	39* 1	1025	4
Recursuri intrate în cursul anului 87-88	505	945	12
După materie afi fost: Civile 449			5
Criminale		>74	—
•Corecţionale	—	365	2
Electorale	—	212	—
Comerciale	—	27	—
Vânzări	—	94	2
De la curtea de compt	—	21	2
Contravenţiunî	56	—	—
Espropriărî	-	>4	1
Divorţuri	—	4	
De la camera de acusare —		3	—
Strămutări	—	8	—
Regulari de corupturi	—	>9	—
Rurale	—	2	—
Militare	—	2	—
Din aceste s’au resolvat	335	684	10
Şi au remas pe sima a-nulul 88-89	4081	1276	6
DIVERSE
Un palat de hârtie. — Un american din Guantaro construeşte un palat de hârtie, pe nişte stâlpi de fer la o înălţime de 100 metri. Se vor consrui nişte ascen-soriî speciale pentru a se urca în acel palat. Linii telefonice şi telegrafice vor pune în comunicaţie palatul babilonian cu oraşul Guantaro (Mexic).
0 anecdotă asupra lui Jules Vales. — Fostul membru al comunei, refugiindu-se la Londra, primi visita unui necunoscut, înalt, cu favorite lungi, lanţ de aur la ceas şi o mulţime de inele pe degete.
Am venit să vă propun o afacere strălucită, dise necunoscutul.
— Să vedem despre ce e vorba dise comunardul.
. — Sunt domnul X... (Jise necunoscutul. Ajn umblat prin Uită lumea cu comedia ni^ cântăreţi. Aş voi acuma să expun în
INFORMATIUNI
Comitetul partidului naţional-li-beral rogă pe d-nii senatori şi deputaţi ai partidului, să bine-voiască a se întruni mâine sdră, joi 8 Septembre, ora 8 şi jum. în salonele palatului societăţeî „Naţionala".
Manevrele corpului II de armată vor începe la 14 curent între Comul-de-sus şi Băicoiu.
Trupele rămase în garnisonă la Bucu-resci vor merge să ia parte la acele manevre.
Regimentul de roşiori aflat în Bucu-resci a făcut ieri un marş militar până la Otopeni.
După stăruinţa d-luî Suditu, prefect de Brăila, şi a d-lui N. Filipescu, deputatul colegiului III din acel judeţ, proprietar al diarului „Epoca" şi consilier comunal în Bucurescî cu scirea d-lui Pache-Bră-tescu, d. ministru al şcălelor a pus pe revisorul şcolar al acelui judeţ a-i face un raport fără număr chiar în Bucurescî contra a mai multor învăţători rurali din judeţul Brăila şi pe dată i-a mutat pe unii în Tutova şi Tecuci, pe alţii în Ialomiţa, de şi ei aveau case şi familii.
Măsura acăsta d. ministru a luat’o numai spre a se asigura colegiul III de Brăila d-luî N. Filipescu.
Ce să fie gfina acăsta în contra învăţătorilor pentru interese politice ? Aşa înţeleg junimiştii încuragiarea şi desvol-tarea instrucţiunii, mai cu sărnă a acelei rurale ?
Se afirmă că ministerul de resbel nu trămite anul acesta nici un ofiţer pentru scăla de stat-major din Bruxelles, de şi au reuşit la concurs patru ofiţeri.
Ni se afirmă că d. ministru de interne s’ar fi opunând d’a se trece biuroul servitorilor de la poliţia Capitalei la primă riă, acăsta de sicur după stăruinţa d-luî prefect al poliţiei.
Seim că d. Pache a declarat resboiu prefectului de poliţiă, din causa săpu-nelei şi depărtării fostului inspector de poliţiă Rădulescu. Asceptăm să vedem ce va face în caşul când cererea sa d’a trece la primăriă biroul de servitori ar rămânea definitiv respinsă de minister.
D. Miclescu, sub-director la căiele ferate, ar fi decis să se retragă din causa unor neînţelegeri de serviciu.
In locul d-sale se dă ca sicură numi
rea d-lui şef de serviciu M. Paciurea, de şi ea n’ar fi tocmai nemerită.
-*k-
D- Brătescu a şi primit ordinul pentru prepararea cetelor electorale. In acest scop d-sa a început să complecteze golurile produse prin paroponiseli şi să în-tărăscă puterile celor credincioşi.
O dată cu recrutarea se dă fiă-căruia şi proba de încercare, spre a i se cu-nrişce valărea, daca e nou venit.
Ziafete aii început deja prin mai multe suburbii de prin tăte culorile pentru terorisarea cetăţenilor independinţi. Agenţii oficiali ai primăriei, cei mai compromişi, sunt însărcinaţi cu rostuirea şi conducerea.
Pe la cei mai de frunte, unde sunt cuartiere regionale, au început întruniri, în cari ca probă de încercare s’a dat terma: un alaiu straşnic la deschiderea corpurilor legiuito're.
Acăsta ni-s’a comunicat chiar de către un corifeu ce eşia a sără de la întrunirea intimă ţinută la d. advocat Dumitru Şoimescu, la care este stabilit cuartierul general pentru Albastru.
->£-
Aflăm cu bucurie că d-ra lulia P. Has-ded, de ieri merge spre bine.
D-nul B. P. Hasdefl a plecat la Veneţia pentru a lua parte la congresul filologic de acolo.
-v-
Consiliul comunal este convocat pentru Vineri, 9 curent, la 4 ore.
D. Iăn. C. Brătianu a sbsit în capitală.
Pentru astădî este înscris la ordinea dilei la tribunalul Vlaşca procesul pentru atentatul asupra d-lui Rose Stefânescu.
Credem că procesul se va amâna pentru că d. Rose Stefânescu va cere un supliment de Instrucţiune şi citarea martorilor cari nici n’afi’fost citaţi până acum.
Amânarea de sigur se va acorda de tribunal, dacă judecătorii vor fi fost lăsaţi să judece dupe lege si consciinţă.
Un număr însemnat de senatori şi deputaţi, au venit în Bucurescî a sără şi azi diminăţă.
->î<-
„Monitorul" de azi publică tabloul de lotisare a moşiei Mălăeasca (Vatra Schitului Codrenî)’ din jud. Ilfov, care se va vinde la săteni. Loturile sunt în număr de 106 cu întindere de 3, 4, 5 şi 6 ec-tare.
Preţul ectarului e de lei 375.
-îJi-
In suplimentul „Monitorului oficial" de azi s’a publicat proectul de lege pentru organisarea judecătorească.
Agiul a oscilat ieri între 1,30—1,50.
Ieri s’a ţinut un consiliu de miniştrii în care s’a autorisat d. ministru al justiţiei a merge la Sinaia pentru a obţine semnătura Regelui asupra decretului format pentru disolvarea corpurilor legiui-tăre şi convocarea colegielor electorale pentru noui alegeri.
Azi se ascăptă sosirea d-lui ministru al justiţiei cu resultatul de la Sinaia.
Tot în consilii! de miniştrii de ieri s’a pus cestiunea cu cine va merge guvernul în unire în nouele alegeri: cu fosta opo-siţiune unită sad numai cu conservatorii.
Nu s’a putut lua ieri nici o decisiune a-supra acestei cestiuni şi a rămas a se decide în consiliul ce va ţine astăzi-
->$<-
Judele instructor de la cabinetul 2 a dat ordonanţă de urmărire contra 17 săteni din comuna Bercenii-Dobrenil (Ilfov), implicaţi în ultimile rescăle.
Din causa sărbătorii de mâine Joi, diarul nostru nu va apare de cât Vineri 9 Septembrie.
triac episcopului Ştrossmayer _a woăraţ pe foile rusesci.
„Norddeutsche AlîgemeQt Zsituhg" reproduce o scrisore din Berlţn , ^dependinţei belgiane" în care se vorbesce despre o eventuală retragere-a lui Bis-marck. Reproducerea acestei Perişori în făia oficios;! face să se crădă că neînţelegeri s’afi ivit între Bisrrîarck şUîtfrţre-ratul Wiîhclm; să spune cfîi'uf că; neînţelegerea s’a iscat din uiusă că îriîjJli*â(tul! ar oi să se modifice constituţia i'mpe-
iuliii, pe când Bismarck se opune

îlidomi
Ediţia de seară
Zrxforma.iţi-a.ni
„Epoca" spune că d. Greceanu, prefectul de Vlaşca, a demisionat, spre a ’şî pune candidatura la un colegiu din Olt.
De ce nu la Vlaşca judeţul, pe care l’a fericit prin administraţiunea sea ? Ni se spune că d. Greceanu ar fi părăsit Giur-giul pe ascuns, spre a nu i se face... manifestări simpatice.
Intre candidaţii guvernamentali la Cameră, în Ilfov, va fi şi d. Brătescu.
Dânsul spune acăsta şi la cine vrea şi la cine nu vrea să’l asculte.
In îutrunirea de mâine-sără a deputaţilor şi senatorilor partidei naţionale-libe-rale, se va citi—dice-se—manifestul ce se va adresa ţărei în vederea alegerilor vi-itore.
*-
Reprimanda făcută de împăratul aus-
In privinţa procesului Doda mal aflăm următorele :
Ca apărător al generalului s’a presin-tat d. Kartoîy- Eotvos, deputat ungur.
El, nefiind admis a face apărarea, a declarat că va face recurs pentru anularea sentinţei.
Procurorul a cerut maximul pedepsei, pentru cuvântul că generalul Doda a fost de şase ori deputat, e general în pensiune şi deci are o înaltă posiţiune socială.
Curtea, neacordând maximul pedepsei, procurorul a declarat că va face apel.
-ffc-
Primind într’o audienţă particulară pe Invitaţii francezi la Turin, regele Hum-
bert,	airesându-se d-lor Maurice Richard. Brunet, Pietri şi alţii a <jis:
„Sunt nenţelegeri dintr’o parte şi din alta. Ele trebue să dispară şi presa tre-bue să dea ajutorul ei pentru acăsta. Piemontul mai cu sămă nu pdte trăi în de-sacord cu Francia şi nu pdte uita pe 1859.
Italia voesce pacea, ea are necesitate de desvoltarea industrială şi comercială 'iberă. Noi nu voim resbel şi vom face tot pentru a conserva pacea în Europa."
Citim în Corespondence de VEst de la 17 Septembre următărele: D. Hitrovo, ministru plenipotenţiar al Rusiei la Bu-curesci, se află aetualminte la Viena în casa de sănătate a d-lui dr. Loew. Se jice că d. Hitrovo sufere de oy. gravă rană primită într’un duel ce ’l a-" avut nu de mult.
Să anunţă din Bruxelles că d. Sack, directorul Băncei de scompt din Peters-burg. a sosit la Amsterdam, pentru a lua cele din urmă măsuri în privinţa împrumutului rus de 200 milidne ruble. Dânsul se va duce apoi la Paris pentru a fixa definitiv data emisiunii.
->&-
„Neuej|Freie Presse" vede în visita contelui Kalnoky la Friedrichsruhe un avertisment dat Rusiei: „Noua ordine de lucruri în Bulgaria să consolidăză din ce în ce mai mult. Aşa numita situaţia ne ilegală pare a avea şansă de durată. In tot cazul, ea are asupri’ situaţiuneî legale din nainte avantagiul că ţara începe să răsufle liber, că ordinea e menţinută, că încercările revoluţionare cari nelinişteau Europa devin din ce în ce mai rare. De sigur acăsta nu e conform cu interesele Rusiei; dar e cu totul conform cu interesele păcei Europei. Cu cât starea actuală de lucruri va dura mai mult, cu atât va avea mai mulţi sorţi să se men-ţie şi să devie legală, cel puţin printr’o recunriscere tacită.
Ni se spune că senatorii şi deputaţii naţional-liberali au hotărît a nu merge mâine Ia Cameră.
Aflăm că d. Ferdinand Ghika â fost numit inspector al spitalelor la Eforia din Bncuresci în locul d-lui N. Sc. Ghika, iar d. Gelian va rămânea definitiv în locul d-lui Boboc ca şef al serviciului bunurilor.
-*-
Incult mai e şi nenorocitul ţăran frances şi cu t6te astea în Franţa nu să găsesc partide cari se voiască să ’l dispoie de votul universal.
Este vorba de inaugurarea liniei tram-wayului de la Lille la Tourcoing. Ţăranii din comuna Marcq, voind a să opune, au stăvilit linia tranwayului adunând fel de fel de material, petre, lemne, trăsuri pe şinele liniei. O intervenire a geandarmilor a pus capăt acestei manifestaţii.
In curând se va da în sala Teatrului
Naţional ^sub patronagiul M. S. Regina o representaţie de bine-facere în folosul institutului Surorilor de Caritate sf. Elisa-
beta,	de către d. Eduard Max (fiul d-luî dr. Max) din conservatorul de declamaţie din Paris, cu concursul bine-voitor al maî multor artişti distinşi din localitate.
D. Rose Stefânescu a compărut a<Ji dinaintea tribunalului din Giurgiu. D-sea a cerut un supliment de instrucţie, care va dovedi că nu e vorba de un delict ci d’o crimă.
Tribunalul a admis cererea şi procesul s’a amânat.
-•J*-
Diarul „Extrapost" scrie că prin cercurile diriginte din Roma să dorea mult ca arhiducele Rudolf să vie la Roma tocmai pe timpul şedere! acolo a împeratu-
Sisrvjul .par.ticulir al,iliaruluî ^TELEGRAFUL" .au;03J< icp6	»:
0*I(ţ2 J>B£0 J>I eJ/dmq	Septembrzj. I
. Să1 afirm?, că ssăfi' ivit dificultăţi între •Grteăfo şF'Pdrta, :îii' urma relei purtări fată cu pescar A''^răcl din Sporade. ,’Gfeâiâ ’a pfri&e'fefet' într’un mod'energic; dÂF'^tirea dată de „Standard"1 în priviilţa trimeterel flotei e eâl jniţin prematură.
uipriJBi GASSAj BfidSCHlMB
N.	Moroeano
Ştrada \hifi\sani,jNoua clădire a SOfţeţăţei Dacia] Rom â/ijcţ ,ipţyţtţtă < Pas agiul Dimitrie,	^	6.
BUCUREŞTI
Cumpără şi/Vjnde efepţe publice şi orî-ge [Schimb \4p monezi
Cursul pe	7\ fâeptewbpe
T'UJjfh ‘I 1 Cmiip- 4V6M
5°/o Rentă Amortisabilâ .	.
5°/o	» Rom. Perpetuă. .
6°/« Obl. de Stat (Conv. Rur.)
6°/0 »	>	» (C. F. Rom.)
5°,'o » Municipale 1883 .	.
5°/o	»	5	1884
7°/o Scrisuri funciare Rurale.
5°/o
lui GermampL_Nunţiul papai din Vieaa s’a opus la acăsta şî or ce negocieri în pri-yinţa voiagii lui arhiducelui s’au între-'
l’inţa voiagiului arhiducelui s’au îi
[mionmi soimă
■r-
jJ=_iC3 ZE2-zfN,oXzZi;j
îi
7/0
Urbane
6°/o 5°/o
5%	» func. Urbane Iaşî.
Impr. cu prime Bucur. (20 1.) Los, Crucea Roşie Italiană 10 fr. Obl Casei Pens. 300 1.
SSrbeştî cu prime. Losurl Otomane cu prime .
> Basilica Dombau ur contra argint sau bilete . Napolionî contra lire .	.
Florini valdre Austriacă .	.
Mărci Germane...............
Bancnote Francase .... Ruble Hârtie. ..... XB. Cursul este socotit
96 'I2 99l/2 86
1 o63! 4
96'L
Io6'/4
94 84 45
3° 230 76 45
19
l'h 20.05 2.08 124
99l,2
250
n aur.
97’U
>00-/2
86*/*
1 °7 LL 971/* 107
94*U 84 'li 5°
32
240
80
48
21
i3|4
20.08
2.09
>-25'/z
1001/2 2.60
BIBLIOGRAFII
In deposit la Librăria şi Tipografia Şcdlelor, Conduratu şi Bălteanu, strada Lipscani No. 96, următ’drele părţi din
Cursul de Geografie
de
FLOREA STAMATESCU
Noţiuni preliminare	p,	cl.	I. secundară 1,50
Asia	»	»	II	*	>.50
Africa şi Ocdnia	>	»	II	»	1,50
Europa	»	>	III	»	2
Bibliografiâ.—Despre psychologia criminală de Grigore Ion Lahovari, doctor în drept, preşedinte la curtea de Casa-ţiune, apărută acuma cu ediţiunea Librăriei „Ig. Haimann în Bucurescî" preţul 1 lefi.
aVIS
Domnii corespondenţi sunt rugaţi a trimite cât mai neîntârziat sumele ce ne dator&ă din vînzarea diaru-lui Telegraful pe August şi’ unii chiar pe Iunie şi Iulie, cu acei bani trebuind a acoperi cheltuelile făcute în trecut.
Banii pe aceste lunii de mai sus se vor trimite pe adresa / G. Fun-descu, iar în ceea ce privesce pe lui nile viitore se vor trimite numai pe adresa d-lor editori.
Administraţia
HisasssBi Boale Sifilitice |
Neputinţa Barbatesca
Vindecă după cele maî noul metode, Hî radical, fără durere şi împedicare; după experienţă de 18 ani. Specialist în bălele lumeşti,
:qr thoe
Strada Emigrat, Nr. 3, (în dosul şcolei militare, intrarea din calea Victoriei prin strada Sf. Voevodi pe linia Tramvaiului.
Consultaţiuni de la 8 a.m. până la 6 sera.
Loc separat de aşteptare pentru fie-care.
A N U N
<n T ŢT
o i u
m
3#
Sub-semnaţiî, avem onore de a anunţa lucrătorilor străini din părţile Macedoniei, din Turcia, că prin corespondenta care o avem, putem espedia bani în următorele Oraşe împreună cu satele lor.
1.	Monaslir, Perlepe, Cruşova, Maga-rova, Moloviştea, Roser. Florina şi Corcea; banii se vor respunde de către d. Constantin M. Pili la Monastir.
2.	Ochrida, Straga, ltebar, Elbasan, Starova şi Pog-adeţi; banii se vor respunde de către fratele nostru anume îanache I. Fortomar, la Ochrida.
In eas de perderea banilor, so vor despăgubi de către noi sub semnaţii:
Fraţii I. Fortomar, Macedoneni
Turnu-Măgurelfe
Adresa telegrafică: Foitomar. Măgurele.
Administratorul ziarului, C. Ispăsescu.
www.dacoromanica.ro
TELEGRAFUL — 8 SEPTEMBRE 1888
Banca naţională a României
1887 28 August
Sit'u.aţi'u.n.ea,
ACTIV
sumară,, isss
20 August
27
34651495	!Casa(^0nedă		32916621	34325936 |
25868310	( Bilete ipotecare		25730270	25731680 1
123752	Efecte predate la casă spre încasare. .	2956447	2945925
22226139	' Portofoliu român şi strein		19819959	20190545
18653120	împrumutul garantat cu efecte publice .	15683290	16146540
11993397	Fonduri publice		11999729	11970016
2503075	Efectele fondului de reservă		3090380	3090380
195646	„ „ amortis. imobilelor.	266263	266263
2956397	Imobili			3419462	3445642
138799	Mobiliar şi machine de imprimat . . .	122112	122111
79808	Cheltuelî de Administraţiune ....	89294	90193*
31364584	Deposite libere		19711398	20393866
41898126	Compturî CurintI		19301742	20693245
5816780	„ de valori		41937351	36253632
198474423	PASIV	198044318	195665974
12000000	Capital		120000000	12000000
2506847	Fond de reservă		3093929	3093929
195859	Fondul amortisăril Imobilelor . . .	267901	267901
111541320	Bilete de Bancă în circulaţiune	122472115	121356660
1083676	Profituri şi pierderi		1388839	1388839
304642	Dobâncjlî şi beneficii diverse ....	227328	300441
31364584	Deposite de retras		19711398	20393866
37806817	Compturî curinţi		12219504	11828348
1670683	„ de valori		26663304	25035990
198474428		198044318	195665974
Operaţiunile Cerealelor Brăila
3, 4 şi 5 SEPTExMBRE 1888.
PRECIURILE CELE MAI MODERATE
*
*.
ral
zs
Cri
a
— NOUL —
HOTEL
BULGARIA
Acest hotel are 30 de camere confortabile şi bine mobilate. A- ("g semenea posedă şi un mare Restaurant cu tot felul de mâncări t şi bSuturî dintre cele mai alese. Posepă şi un grajdiu pentru cai z şi un şopron pentru trăsuri cu Preciurf fdrte moderate.	I
Sub-semnatul nu va cruţa nimic pentru ca onor. visitatorî să £ fie pe deplin mulţumiţij impunând cea mai mare acurateţe şi promp- £ titudine.	$
cu perul colosal Loreley lung de;i35 ctm. cn l’am obţinut în urma întrebuintăreî de 14 luni a pomadel inventată de mine, ce este singurul mijloc contra cădere! perului şi servă la activarea creşterel luî, la întărirea rădâcineî; ea activcză la bărbaţi creşterea plină şi vigurăsă a barbeî şi deja după o scurtă întrebuinţare dă atât perului din cap, căt şi din barbă o lucire şi plinătate naturală şi preservă părul de în-cărunţire pripită până la adânc! bătrâneţe. Preţul unul borcănaş 5 franci.
Se expediază în tătă ţera avansându-ni-se suma prin mandat postai.
Se găseşte în Bucureşti la Librăria L. Stcinberg, Strada Caral No. 7.
ZLTS’X’ZOrTO'-'T’TTIL
ENIU BALTEANU
— STRADA MOŞILOR Nr. 138. —
Cursurile primar, gimnasial şi comerciale încep la 1 Septembre, dâr înscrierea elevilor face de acum, maî ales a acelora ce vor să urmeze în gimnasiile statului. In acest pensionat se mai află vacante puţine locuri de interni.	(8)
C.UMPERATOR	VENZATOR	FELUL	1 1 1 JHectol.	Libre	Preţul In aur	apă ş mags	OBSERVAŢII
Sechiari	Evloghio	Grău	360	57’h	10	m.	
?)	Perlea		920	56'/i	9 60	c.	
Carnevali	Marghiani	77	2050	57'/,	11 —	m.	
V	Emberico	7?	7000	59SU	11 80	s.	
A. Verona	77		3600	58	10 30	c.	
77	Matheo		2100	593U	10 95	m.	
M. Cohen	Harcopo	77	2000	59	11 42 Va	77	
7?	L. Mendi		1200	56	9 95		
77	T. Dimitriadi		800	57 ’/2	10 35	c.	
Sechiari	V rioni		1800	57‘/2	9 75	77	
Peirano	Sasso		3100	58	10 80	m.	
77	77		600	58	10 70	77	
Marcheto	Samarianu		1800	56' /,	10 05	c.	
Feitler	Sgardelli		4000	60 '/*	11 85	m.	
77	Stamatopulo	77	4000	59 ’U	11 —	c.	
Pauli	P. Cavadia		1600	59 V2	12 —	m.	
Marco Cohen	Marghiloman		1800	57*lt	10 50	c.	
G. Mendel	Sassu	Secară	1500	54	6|55	m.	
Feitler	Crisoveloni		650	54	6 20		
I. Dreyfus	V. Sassu	Orz	2180	46'/2)	An	77	
77	77	77	1800	47>/*)		??	
7?	Marchiani		2150	46	5 30		
77	Vrioni		1300	47'/*	b 60		
77	Vasmagidi	77	3000	46	5 35	7?	
PROPRIETAR,	Ţ-AZISTE
50.0.000 franci’

de câştigat în-
tr’o singură di. Adresaţi-vă pentru acăsta fără întîrdiere prin scrisdri, la Comptua-rul Comercial, 557 Grande Rue de Tăkă; Constantinople, Turcia.	(g—2 d.)
Athanasie M. Thanu, mijlocitor de mărfuri şi cereale.
Compania generală de conducte de apă
(SOCIETATE ANONIMĂ) LA LlEGE (BFLGIA No. 3 — BIUROUL LA BUCURESCl, STRADA ESCULAP— No. 3.
Studii, construcţie şi instalare de distribuire de apă şi de gaz
PRODUCERE ANUALĂ DE TUBURI TURNATE VERTICAL 20,000,000 kil.
fUr Forje, Turnătorii, Ateliere de construcţie ’gj
MOTORI HYDRAULICI, STĂVILARE, ROBINETE, FĂNTĂNI,
GURI DE FOC.
Construcţie d.e uzine de G-az. SPĂRGETOR DE COKE, POMPE CU GUDRON Incăkjire cu aburi, TTJBIJHI cu elete şi obicinuite.
Medalie de argint: Paris 1878. Medalie de aur: Amsterdam 1883,
Anvers 1885. Medalie de aur ; Craiovă 1887.
HWHWIft
•	’ ■ ’î ■	r *■ f W «■ A '>
A VIS
Comercianţilor. Impiegaţilor şi elevilor de Comerciu
CCTI2S H="CTS3LZa
{4! ♦ »,<!
Ui

■iu u iuiufat'1"'
Sub-semnatul, în asociaţiune cu un profesor de limbî, deschid un curs public pentru comptabUitatea simplă §i dublă, ştiinţele comerciale, limba francesă §i germană. Cursul va începe la 1 Octombre 1888 şi se va sfîrşi la 1 Aprile 1889. învăţământul va avea loc de 4 ori pe săptămână !a orele 8—9 jum. sera iar deosebit o repetiţie în fie-care Duminică la orele 2—3 j>.m. Costul întrebulul curs este 100 lei plătibili în 2 rate, iar pentru impiegaţii i e publici seu, particulari, în 5 rate câte 30 lei. înscrierile se fac de acuma la „Librăria Sc61elor„, strada Lipscani No. 96, lângă Banca României. Numărul elevilor va fi mărginit. Se dă şi cursuri particulare dnpă o deosebită învoială. Se efec-tueză şi lucrări periodice de cjjmptabili-tate, înfiinţarea de registre, regularea şi conducerea lor, încheieri de bilanţuri, corespondenţă comercială în limba română, franceză şi germană cu condiţiunl modeste. Demfctre Genieleano
Profesor de eomptabilitate şi ştiinţe comerciale.
(5—3 4)-
LTATIOLTALA
SOCIETATE GENERALA DE ASIGURARE IN BUCUREŞTI
Capit. social 3,000.000 lei aur deplin versat
Adunarea generală a acţionarilor societăţii ndstre care a avut loc în diua de 17 (29) Aprile a. c. luând decisiunea de a se reduce capitalul social cu un milion lei aur şi acestă decisiune rămânând definitivă prin aceea că nu a fost oposată la onor. tribunal comercial de Ilfov în termenul stabilit de articolul 101 din codul comercial asupra căruia am atras atenţiunea celor în drept prin publicaţiunea inseretă în Nr. 51 al „Monitorului oficial11 din 5(17) Iunie 1888 ; avem onore a încunoştiinţa prin acesta pe acţionarii societăţel nostre că în diua de 12 (24) Septembre a.c. vom începe operaţiunea restituire! sumei de un milion lei aur din capitalul social.
Acestă restituire se va face conform de-efeiuneî luate de adunarea generală în ur-nţătOrul mod : pentru trei acţiuni din cele rechî, d-niî acţionari vor primi două noi si lei noi 200 aur în numerar.
Aceste preschimbări şi plăţi se vor face < a casieria ndstrâ centrală (strada Domne! N !, 12) în dilele de lucru de la 10—12 a. iu. şi de la 2—4 p.m., iar în dilele de serba ture de la 11—12 a.m.
Bucureşti, 31 August, 18S8.
12 Septembre.
Direcţiunea Generală.
Eievlî do clasa I şi II gimna-
ojnlA cari n’aâ loc în liceele şi gimna-oldla siiie statului, pot face aceste clase în pensionul Eniu-Bălteanu (calea Moşilor 138), fie ca interni satt esteml peutru un preţ moderat, depuind la sf. Petre examen la şc61ele publice.	(5)
Bl B L I O G R A F I I
A eşit de sub tipar a HI ediţiuna
Istoria sacră a Vechiului şi Noului testament cu 25 tablouri pentru cl. I, II şi III primară de Ales. M. Ionescu institu-tzr la şc61a de Roşu No. 1.
Depositul se află la fraţii IOniţiu şi la autor strada Muselor No. 1.
f r * rf
I
urci
i
i.i.t i t
Q J? ŢT O ŢT guvern ori de OiL Sh iA» J2j franCesa şi
germana la pensionul Eniu-Bălteanu,
calea Moşilor 138.	(,)
Elisabet Hardin
•^8 moaşa ^
CU DIPLOMĂ D1N sx REINĂTATE
Strada Sf. Elefterie No. 1.
%
FARMACISTUL
l&gfe


t:. .
îţjş ■ %
• 1
■ T

%
\f*4
m
XX RŢII REGALE


5KS


farmacia CHR. ALESSANDRIU română

f nu.
s i m
j? y
I>mtre t6te preparatele de gudron care a obţinut o| reputaţie netăgăduită In faţa d-lor doctori şi clienţii ce pS ati constatfoldse surprindetdrfe e
GUDRONUL ALESSANDRIU
care se tEtrebuinţeail cu succes cont;-a durere! de pieptt j tasef provenită în urma guturaiului, iritaţiunl ale peptului. astmu, catar al bâ.«dcel udului.—Lipsei de poftă de mân* | care, etc.—Cu o lingură din acest Gudron pus într’o • litră de apă formez! ape de Păcură, care se p<5te da cu { mult succes la copil contra balelor mal indicate.
Pentru adulţi se iea o lingură de Gudron în apă sacii arată sad lapte dulce 2—3 ori pe cji. 2 le! fl.
M.
Emi»lastnre gudronat dis Panvrc (A iessandriu).—Contra durerilor Reumatismale, eheieturilor, mijlocului, durerilor de piept, ghiuri, 1 lefl ruloul.
Pastile Gum6*e“Codein«Toln(Alessandria).—
Superioritatea acestor medicamente în maladiele de piept este recunoscuta de tdte celebrităţile medicale. Aceste pastile tn urma esaminâril cc li s’aă făcut s’aii aprobat de onor. consilitl medical superior, 1 leu 50 ban! cutia.
-A- "V
Preparaţi un ea acestui vin, care pentru mine m devenit | cult e adesea denaturat de unii colegi car! găsesc de cvviînţft a debita alt*" preparaţiunî în locul acestui vin, de aceia atrag atenţiunea onor. public a nu primi de cât flaedne originale
VINUL COPIILOR
PREPARAT DE
CHR- A.LESSA.2Srr>î:iIXJ
Farmacistul Curţii Regala
Etatea cea fragedă a copiilor *î face a se îmbolnăvi uşor; pentru a preîntâmpina maladiile se recomandă acest vin tuturor copiilor de la etatea de 6 Iun! tn sus; tinerelor fete le ajută la buna desvoltare a corpului, îirtă-I reşce dsele şi dă putere muşchilor.—Modul întretyijnţărft ; a L j se vedea instrucţiunea ce însoţesce tae-ce sticlă. Preţul 3 lei,

Capsule elastios eu ulei de Kiciaă (Alessas-driu)-—O dosă, cutia a 4 capsule I led, a 6 capsule 1 leu şi 25 bani, & S capsule 1 leă şi 50 bani.
IC—-,-J
im
imiţi
mâ
Sinaplsiaul Alessanarlu, «auştar in fol. — Acostă preparaţiune esperimentată de autorităţile ndstre medicale şi profesori la facultate & constatai că fiind su-peridre tuturor celor-l-alte preparaţiunî străine, şi chiar celui de Rîgollot, Cutia t lei! ţc, hani.
uralgiile şi mi-. grenele cela mal ,
% .\	tmpoveră■ J. # ''
V tore	/ .
Capsule oleo-balsamloc-sautaUne (Ales-saudrlu).—Remedia sigur contra maladiilor secrete (scursdre, sculament) la bărbaţi, fie în stare pr<5s-p£ts, s&u ori-c&t de Învechită, se vindecă prin Întrebuinţarea unei cutii ct* conţine ioo capsule, combinate ast-lei pentru un tratamei^: de vindecare complectă.-Modul întrebuinţării şi dieta prescrisă a se vedea instrucţiunea ce însoţesce fie-care cutie. — Preţul unei cutii 6 lei.
mr A se observa pe capacul cutiei semnăturaj ] coldre rusie, şi a cu v$ debita alte capsule de a cărora eficacitate nu se garantezi. Se trimite contra mandat postai ip ffrFce localiţaţe.
n—nnni iiniritiinr;; u s t .w.r-v i - i t -~rns«
%v
. X Vindeo i \ j	crampele de , _
| Q I stomach, palpi-\ DO j !	' ta ţiile, colice be- \
e o. petice, vărsă-j . —c \ turl nej-vo- ,	/
> \ SC, etc.	t
iii
j
DE VIWDARE LA PRIţS’GIFÂLEUB FAM-MAOII DÎN ŢBRA.
Jv	.	—-- ----- ■ -
JW localităţile unde nu se găsesc aceste pientrrate cererile sâ se faci la FKnvîtâirssi fi eeetra mandat postai espediez in tri-ce localitate
Bisvur-eeoi

nvi
CALEA VICTORIE! 77, BUCU RESCi, -(GIFMEUA ROŞIE)
«coooccaxccc.^	a ac. 'mzcctc^c^Ţcctcca

-iintin Au
o f.L
'n.tiL Kt JiHi! Iii ii!
Se pote câştiga într’o di
300,000 FRANCI
cumpărând bilete d’ale
MAREI LOTERII TURCESCI
a 112-a tragere va avea loc la 30 Sept. 1888.
Plata câştigurilor e garantat de guvernul imperial otoman.
TABLOUL PRIMELOR:
1 mare lot de 300,000 fr. 300,000 fr. 1 lot	de	25,000	„	25,000	„
1 lot	de	10,000	„	10,000	„
1 lot	de	10,000	„	10,000	„
1 lot	de	2,000	„	2,000	„
1 lot	de	2,000	„	2,000	„
1 lot	de	2,000	„	2,000	„
1 lot	de	2,000	„	2,000	„
1 Iot	de	2,020	„	2,000	„
1 lot	de	2,000	„	2,000	„
12	loturi de	1,250	„	15,000	„
28	loturi de	1000	„	28,000	„
500 loturi de	400 „ 200.000 „
550 loturi	Total 600,000 „
PREŢUL BILETELOR 1 Bilet,	....	5 fr.
5 Bilete	....	24 „
25 Bilete	. . . -	118 „
100 Bilete .... 465 „
A
’-HLista oficială a tragere!, va fi trimi-imediat fie-cărul cumpărător, dnpă tragerea ce va avea loc irevocabil la 30 Septembrie 1888.
B
Câştigătorul va fi înştiinţat prin depeşă în (Jiua tragerel.
C
Tragera va avea loc la Constanti-nopol în palatul imperial al monetă-riel.
D
Pentru cumpSrcrea biletelor, a se a-dresa trimeţând banii în mandat postai, cec, sau scrisdre de valdre la „directorul Comptuarulul Comercial, fgrande rue de Tdkâ, No. 557.
Constantinopole (8)	(Turquie)
Editura Librăriei şi Tipografie! Şcoalelor, Bucureşci, Str. Lipscani, 95.
www.dacoromanica.ro
Anul XIX. Ho. mi (Seria II. No, 8).
EXEMPLARUL 19 BANI.
Sâmbătă, 19 Septembre 1888.
ABONAMENTE Pentru Capitală:
Pentru un an ....	.	Lei 24
»	ş6se luni	...	>12
»	trei luni.	...	,	7
Pentru	Districte :
Pentru un an	...»	30
»	şese luni	....	*15
trei luni	»	8
Pentru Românit din alte state, ca pentru districte.
Pentru Streinătate :
Pentru un an	. in aur lei 40
şdse iuni	>	>26
• trei luni	»	» 10
iliouaumiide « fac Ia I ţi li alt fii-iârel luai.
UN NUMERV&CHl 25 BANI Abonamentele să plătesc înainte
3=Zd.iţia, ele seră,
ANUNCIURI ŞI RECLAME
Anunciurî pe pag. IV linia 25 bani.
Reclame pe pag. III linia. .	1 leu
»	»	II	» .	-	3	lei
»	»	I	» .	.	5	lei
Pentru Inserţii şi Reclame Redacţia nu e responsabilă.
Epistole nefrancate se refusă, articole nepublicate se ard.
In Străinătate a se adresa :
Fronda, Havas, Lafifitte et C-nic, place de la Bourse. Paris.
Englitera, Eugene Michoud, 81 Fleet Street, E. C. London.
Austria, Haasenstein et Voglcr 2, Wien Rudolt Mosse Zeîlerstaette, Wiene.
Ungaria, D. Moritz Wiest, în Buda-Pesta Servitenplatz.
Abonamentele se plătesc înainte
Redacţiunea, Strada Lipscani, 96
Administraţiunea, Strada Lipscani, 96
StMARUL Reformele guvernului.
Depeşl.
De peste Munţi Procesul generalulnl Doda.
De peste Prut,
Cestiunea ţSi'ănfească.
Alegeri junimiste.
Din afară.
Presa română^
Dosarul
Mesagiul de diaolvare, întrunirea Hberalilor-naţlonall. Ecouri,
Sciri comerciale şi financiare. Crime şi delicte, informaţii.
Ultima oră.
Bucureşti 9 Septembre.
Reforuaele guvernului
■ —.—
La 1864, un guvern cu apucături despotice, voind să se puie mai presus de tote partidele politice, încercă să resolve cestiunea rurală.
Guvernul de astădi al României încdrcâ acelaşi lucru, şi — fapt curios — me - »e pe aceiaşi cale, atât ca formă,1 it şi ca fond.
Asemeni ea de formă stă în publicarea proiectului guvernamental în „Monitorul Oficial" al ţârei; se scie în ce scop meschin s’a făcut acesta la 1864 şi nu mai e nevoie să insistăm prin urmare asupra scopurilor ce pe aceiaşi cale urmă-resce guvernul de adi.
In fond, reforma proiectetă de ministerul junimist sdmănă cu cea de la 2 Mai prin aceea că promite mult şi nu dă nimic sau f6rte puţin lucru.
Atât de puţin resolvă cestiunea proiectul guvernului, în cât nu e de loc riscat să dicem că, pornit din simplă iniţiativă parlamentară, el n’ar fi reuşit să atragă şi să fixeze asupră-şî atenţia publică; t6tă val6-rea sa isvorăsce din faptul că el vine de la un guvern şi are prin urmare şansa se devie lege.
Numai în acdstă consideraţiune vom analiza proiectul junimiştilor pentru vendarea bunurilor statului.
Singurul criteriu pentru a judeca valbrea unei reforme, e gradul de satisfacere ce ea dă trebuinţelor de carie provocată. Pentru ca se putem judeca reforma propusă de guvern, e deci nevoe să ne înfăţişăm cât se pote mai esact starea actuală a cestiunii rurale şi să vedem apoi întru cât acdstă reformă vindecă relele stării în fiinţă.
Cea d’ântâifl şi cea mai de căpetenie’ lipsă ce întâlnim acji la clasa rurală, e lipsa de pământ.
Reforma din 1864, făcută în con-diţiuni rele şi fără îngrădirile tre-buitore, a avut în urmările ei sorta tutor loviturilor de stat: şi puţinul bine ce realisa s’a perdut cu vremea. Prosta calitate a pămînturile ce li s’au dat, lipsa de hotărnicie, do ui ani agricoli nenorociţi, neesistenţa unei legi protectore de tocmeli a-gricole, au nimicit reforma şi au adus pe ţeran într’o stare p6te ceva mai rea de cât cea din naintea reformei. încetul cu încetul, ţăranii au fost deposedaţi de mare parte din parcelele legiuite, cari s’au mai micşorat şi prin moşteniri. Aşa că astădi, urmaşii împroprietăriţilor de la 1864 sau sunt lipsiţi cu totul de pământ, sau posedă nisce petice ridicul de mici şi neîndestulătore pentru trebuinţele lor.
In afară d’acesta legea rurală de la 2 Mai a lăsat d’o parte un nu-
mâr însemnat de muncitori agricoli, cari nu s’au folosit nici măcar de micele şi neînsemnatele iei binefaceri; şi numărul acestora a crescut cu timpul până la o proporţie forte însemnată.
Avem dar, ca stare isvorîtă din reforma de la 1864 : o parte însemnată din poporaţiunea rurală lip sită cu totul de pământ; o altă parte stăpânind părticele cu dese-vârşire neîndestulătdre; şi numai o mică fracţiune a cărei situaţiu-ne, din punctul de vedere al proprietăţii fonciare, p6te fi privită ca bună. Pe d’asupra, maioritatea absolută a sătenilor e înglodată în datorii, cari apasă greu asupra lor.
Partida liberală naţională a căutat sa remedieze la acestă stare de lucruri prin următdrele măsuri: împroprietărirea însurăţeilor, sc6-terea în vânzare a moşiilor statului, înfiinţarea creditelor agricole şi garantarea ţăranilor prin legea de tocmeli agricole.
T6te aceste măsuri trebuiau să aibă urmările cele mai bune ; împroprietărirea însurăţeilor şi vânzarea domenielor statului aveau să procure pământ ţăranilor cari nu posedau de loc sah părţi prea mici; creditele agricole aveau să scape pe săteni de datoriile cămătăresci şi să le înlesnâscă capitale de es-ploatare ; legea de tocmeli agricole avea să frătâză munca ţeranilor faţă cu proprietarii şi să curme un mijloc de aşerbire.
Din nenorocire, aceste reforme ah venit cam târdiu. Dacă reforma din 1864 nu s’ar fi făcut în afară de partide, dacă liberalil-naţionali ar fi putut să colaboreze la dânsa şi să ia, chiar d’atunci, măsurile pe cari nu le-a fost îngăduit să le ia de cât mult mai târdiri, nu încape îndoială că clasa nostră rurală n’ar fi ajuns în starea tristă în care se află astă-di şi că nenorocita mişcare ţerănâscă de astă primăvâră n’ar fi avut loc.
Se acumulaseră prea multe rele şi efectul măsurilor luate de partida liberală nu putea să fie de cât încet; iată pentru ce cestiunea ţjă-rănâscă, cu tote reformele făcute, stă încă în piciore.
In numărul viitor vom cerceta ce propune guvernul în vederea relelor ce presintă starea actuală.
SOIRI TELEGRAFICE
Serviciul particular al diaruluî «TELEGRAFUL»
Paris, 19 Septembrie.
S’a găsit cadavrul unul gendarm pe teritoriul frances, aprdpe de graniţă. Ancheta a dovedit că acest gendarm s’a sinucis.
Londra, 19 Septembrie.
ţ)iare!e engleze nu cred că d-niî de Bismarck şi Kalnoky vor lua vr’o decisiune în privinţa Bul-varieî, De altminterea, este inesact că Austria şi Italia recomandă Porţii se recundscă pe principele Ferdinand. D. Calnoky nu va atinge cestiunea bulgară, afară numai dacă nu va fi silit.
Viena, 16 Septembrie.
«Corespondenţa politică» afla din sorginte autentică că Papa a chemat pe episcopul Str ossmayr Ia Roma, pentru ca se se justifice în privinţa trimitere! telegramei sale de ia Kiev, cu ocasia jubileului, după aceea Papa va decide dica monseniozrul Strosmayr va remâne la postul sâu va primi o altă destinaţiune.
Berlin, 19 Septemrbie,
Gazeta Germaniei de Nord anunţă numirile următore: Generalul de infanterie de Pape e numit comandant sef al Corpului III (Brandenburg); generalul de Neescheidt devine comandant a! corpului de gardă şi e înlocuit de generalul Wilgard ca comandant al corpului V de armată, generalul Schlieffer e pus la disposiţia şefului Statului major.
...	Atena, 19 Septembrie
Flota italiană a părăsit costele Greciei pentru a se întdree în Italia,
Sofia 19 Septembrie.
Nacevicî ministru de finanţe, s’a întors astă sdră Ia Sofia.
Paris, 19 Septembrie.
Ştirea relativă la ivirea frigurilor galbene în Noul Orlean e desminţită
Constantinopol, 19 Septembrie
(ViaVarna) — După nişte infrmaţiu ginte turcdscă semnarea convenţiunii Suczuluî devine din ce în ce maî problematică.
Londra, 20 Septembrie.
Se anunţă din Viena diaruluî «Times» că cercurile austrîace sunt surprinse de cuvîntul de ordin dat presei oficidse bulgare de a agita cestiunea mace-doniană.
D. Stambuloff a voit p6te să reamintdscă d-lor Kalnoky şi Bismarck existenta acestei cestiunî, Cu tote astea el a luat măsuri într’un mod neted în cotra ispitei de a încuragia ver-ce aţâtare în Macedonia.
Depeşa insistă asupra inconvenientelor unul lim-bagiu care ar putea să irite pe Sultan şi să dea macedonenilor speranţa falşe. Ea conchide că cestiunea macedonănă n’ar putea fi atinsă de diplomaţi, fără primejdii grave.
Viena, 20 Septembrie
«Fremdenblat» desminte că arhiducele Carol-Ludovic s’a dus la Sinaia pentru a invita pe Regele României să asiste la serbările ce se vor da la Viena cu ocasia visiteî împăratului Germaniei.
De peste munţi
Corespondenţă particulară a „Telegrafului „
Budapesta, 7 Septembre.
Cu ocasiunea îafăţişeriî procesului contra generalului Doda, sala curţii şi co-riddrele erau îndesate de cetăţeni români din Arad şi de săteni din împrejurime.
Când s’a publicat sentinţa, publicul a isbucnit în espresiun! ţde indignare. Un maghiar, apropiându-se d’un român, l-a făcut atent ca se nu provdce turburare; românul l-a respuns prin insulte la adresa judecătorilor.! Maghiarul însoţit de alţi connaţionall al săi imediat a făcut arătare tribunalului care a şi introdus cercetarea^ contra românului. In tot timpul acesta gendarmeria şi garmsona militară a fost consemnată. Prin urmare la acăsta se reduce svonul ce a circulat a-l-altă-ierî cărinLBanatadsbucnit revoluţiunea.
Intr’o telegramă adresată din Pesta ziarului N. F. Presse, se susţine că în cercurile juridice se discută cu mult interes procesul generalului Traian Doda. Legiştil susţin că curtea a dat loc la do ne motive de casaţia şi conform art. 83 din procedura curţilor cu juraţi, Casaţia va trebui se trimeţă procesul din nou în cercetarea juraţilor.
Acest articol 83 glăsuesce că „dacă inculpatul e condamnat la închisore în lipsă, sentinţa nu se pdte esecuta, fără un nou verdict al juraţilor; dai' ca acu-satul să nu maî lipsăscă la înfăţişare, el se pote depune în prevenţie până la judecare".
Se pare că curtea din Arad, cu sentinţa iei, acăsta a şi urmărit: să’l p6tă depune preventiv.
a
v
După Slavici, Albu, Bobancu şi general Doda, în curând are să urmeze în închisorile de la Vaţ şi al cincilea martir al causel naţionale şi anume renumitul patriot din ţara de sus a Ardealului: doctorul Vasile Lucad, pentru cuvânt că la ultimele alegeri prin discursurile rostite alegătorilor români, a agitat contra ideei de stat maghiar. Pentru acest motiv el a fost depus preventiv în carcere şi camera de punere supt acuzare a declarat că e caz de urmărire. In contra actului de acuzare, Lucaci a făcut recurs la curtea de apel, care alaltă-ierl respin-gându-1 recursul, procesul are să se înfăţişeze diîele aceste înaintea tribunalului ordinar din Baia-mare.
Va fi interesant acest proces, căcîjami-cil intimi ai d-lul Lucaci afirmă că el ar fi în posesiunea unor scrisori autentice ale primului ministru Tisza, adresate preşedintelui tribunalului, în care ’î ordonă că cu orî-ce preţ să impus judecătorilor ca să condamne de agitatorul valah».
Aceste scrisori se susţine cu siguranţa că dacă nu se va admite să fie citite î-naintea auditorului, cel puţin vor fi relevate în cursul desbaterilor şi pe urmă publicate în fiarele naţionale.
Vom ţine pe cititori în curent.
'a «=
Vineri 29 Septembre, Românii de peste munţi se vor întruni în adunare generală la Lugoş, pentru fondarea unui teatru naţional în acele părţi Un program variat anunţă seria festivităţilor ce se vor
ţine cu acea ocasiune. Intre conferinţele anunţate, va fi fdrte interesante aceea a d-luî Simeon Popeţ: nunta la Români
Coru român din Caransebeş şi Lugoş va executa mal multe cântări cu prilejul banchetului care se va da în acea sără.
A doua di, Sâmbătă 30, va avea loc concursul corurilor plugarilor români din 20 comune rurale din jurul Caransebeşului.
•>
Premiul I e un pahar de argint; al doilea un baston pentru bătut tactul, şi al treilea un acordeon.
Pe lângă aceste se vor mai distribui şi premiile oferite de episcopul din Lugoş, P. S. S. Victor Mihali, Brediceanu şi Bej an.
Concursul se va termina prin piesele esecutate de corul „reuniunii femeilor române de cântări şi musică din Lugoş. “
Camil.
Procesul Generalului Doda
Nulitatea sentinţei
Sentinţa rostită de curtea cu juraţi din Arad contra generalului Traian Doda e cel puţin în parte nulă, şi anume în partea cea maî aspră.
Iată în adevăr ce scrie „Pester Lloyd" :
„Procesul tratat ieri la Arad, contra generalului Doda şi în lipsa acestuia, a dat, în ce priveşte sentinţa, nascere la expuneri falşe. Cea mal bună orientare în acâstă privinţă trebue s’o dea ordonanţa ministerială cu putere de lege, din 1867, Mal 17, care dă norma procedureî în materie de presă. Cu privire la sentinţe rostite de curtea cu juri în absenţă, art. 83 al acelei ordonanţe, spune textual: „Dacă însă acusatul ce nu s’a înfăţişat e osândit şi la închisdre, atunci pedâpsa nu pote să fie esecutată fără o nouă tratare a procesului de către curtea cu juri; sentinţa are drept urmare numai că aducerea acusatulul pe cale administrativă di naintea juraţilor se va face, dacă nu se pdte ast-fel, prin deţinerea Iul".
„Pester Lloyd“ maî spune că amenda şi cheltuelile de judecată pot să fie executate. La închisdre însă nu pote fi dus generalul.
De peste Prut
(Corespondenţa particulară a Telegrafului) Chişineu, 4 Septembre.
Tristă şi desperată e sdrta românilor din Basarabia. Nici austriacul, nici turcul n’afi cutezat vre-o-dată a merge aşa de departe în asuprirea unor ţări cotropite pre cât a făcut’o muscalul. In Austria, în Galiţia polonezii vorbesc limba polonă, au diare polone, aă representanţil lor la parlament; în Turcia, în Macedonia sunt şcdle române, ocrotite de guvernul o-toman, numai la noi şi în Ungaria—mongolă, persecuţiunile în contra naţionalităţilor de alt sânge p6rtâ sigilai caracterului franc asiatic, crud, stupid şi barbar, precurme asuprirea mongolă fie ea eserci-citată în centrul Europei, — Ungaria, la răsăritul Europei,—Rusia seu în stepele Mandjurieî, locul de nascere a teribilului Tamerlan.
Nu e destul că noi, românii din’Basa-rabia am îndurat până acum-cu pacienţa vitelor de muncă tot felul de umilinţe din partea ruşilor, nu este destul că s’a stins cu desăvârşire clasa proprietarilor noştri! mari şi moşiile foştilor boieri din Basarabia au trecut în mâinele unor parveniţi din Rusia, nu este destul că clerul nostru mirean să fie înlocuit cu clerul rusesc, ca în fie-care sat să avem câte un gean-iarm (uriadnik) rus, câte un primar (sta-rosta) rus, câte un notar rus (pisar) şi câte un sotnic rus; a mai trebuit ca să se facă o lege specială pentru Basarabia, prin care copil ţeranilor sunt obligaţi a frecuenta şcolile de Zemstvo, cari să vor deschide la Noembrie'prin tdte satele mari lin judeţele Hotin, Orheu, Bălţile şi So-roca.
Să ştie că aceste judeţe, plus judeţul Chişineu sunt maî cu seamă populate de
români. Pe când în Budjeak, adică la sudul Basarabiei s’au aşezat în diferitele epoci ale istoriei ndstre naţionale calo-nii nâmurl streine ce mereu treceau din stepile Crimeiel şi a Rusiei, judeţele nâstre de la Nord, locuite de măzill şi rezeşi au păstrat în întregimea lor fisio-nomia unei provinciipuraminte românesc!. Ei bine, tocmai acâstă tenacitate a popo-raţiuniî române din judeţele compact populate de români a desperat pe muscali.
Pentru rusificarea lor, guvernul rus s’a pus pe lucru. Pe de o parte archiepisco-pul Serghie a ordonat consistoriuluî din oraşul nostru să supravegheze cu asprime pe preoţii mireni ca aceştia să nu întrebuinţeze în relaţiunile lor cu parochenl limba română, din alta, guvemorul Cons-tantinovicî a dispus ca pe lângă şcdlele ce se vor deschide de azi înainte prin satele judeţelor de la Nord să se creeze şi bibliotece de citire pentru popor. In aceste biblioteci se vor distrib ui editurile din Moscova a „nuvelelor" lulLew Tolstoi In acele cărticele a scriitorului popular rus se vorbesce de ţăranul rus, de idealurile sale, de moravurile sale, de viaţa sa; se face morală ţăranului rus beţiv şi ignorant, leneş şi neprevăzător. El bine ce are a face ţăranul nostru cu t6te astea? In ce ’l priveşte pe dânsul viţiurile ţăranului rus? Cum ’l va înţelege el, care n’are nimic comun cu acest locuitor al depărtatului Nord-Răsărit ?
Tâte aceste nu privesc de loc pe generalul Constantinovicî. Asa e ordin din Petersburg şi actualul ministru de interne corniţele Tolstoi e văr cu Lew Tolstoi, prin urmare copilaşii noştri! de prin sate sunt obligaţi a citi povestele acestui scriitor rus, pentru a să alipi din frageda copilărie corp şi suflet cu pravoslavnica Rusia.
In fruntea 6menilor, cari să ocupă adi cu rusificarea ţeranilor români staă 6-meni, căci aparţineau altă dată elitei boe-rimel ndstre moldovene; vă cited câte-va nume, aşa de pildă a Iul Constantin Las-cari, Cotroţa, Paul Leonard, Krupensky, Catargi, Muruzi, Paul Cantacuzino, C. I. Rallea, C. Rosetti etc. etc. Toţi aceşti boerî sunt astădi foncţionarl şi ţin la posturile ce ocupă, pentru salar’iele ce primesc el sunt capabili a renega originea lor şi a juca chiar rolul de ealâî faţa cu nenorocita lor patriă.
Basarab.
Chsstiunsa ţeremasoâ
in i)
In numerile trecute am afirmat convingerea,—împărtăşită de tâtă presa neînrobită causeî contrare,—că miseria ţărâ-nimi decurge în prima linie din concentrarea, din monopolul proprietăţi fonciare în mâna a câtor-va.
înainte de a merge mai departe consider ca util causeî a stabili, că acestă convingere, departe de a fi o imitaţiune — cum s’a dis adesea-orî — a discuţiunilor ce se fac în occident în privinţa lucrătorilor, este din nenorocire întemeiată pe trista realitate a suferinţii a maî bine de opt decimî din întrâga populaţiune.
Dacă s’ar lua numai numărul proprietarilor, s’ar părea că dreptatea nu e de partea nostră. In adevăr, la noi proporţia mare! proprietăţi stă către cea mica ca 96 către 4; adică cea d’ântîiu e dc 24 de ori mal puţin numerdsă ca cea din urmă. Franţa chiar, care este una din ţările cele mai înaintate în parcelareajpământu-rilor, încă nu pdte să se presinte cu o proporţie atât de avantagidsă micei proprietăţi.
La cifre însă se pdte opune cifre ; şi încă maî conchidătdre ca cele basate pe număraraa proprietarilor, numărare făcută fără a se ţine socdtelă de disproporţiunea dintre cele două soiuri de proprietate. Şi în acâstă chestiune tocmai asemenea so-cotelă trebue să se ţină; căci ceea-ce di-ferinţieză pe proprietari unii de alţii nu este titlul, numele gol de proprietar, ci
i) A se vedea numerile de la 2 şi 4 Septembre
www.dacoromanica.ro
TELEGRAFUL — 10 SEPTEMBRE 1888
valărea lucrului care conferă acest nume; ort acăstă valăre la răndu’i — întni cât priveşteŞpămentul utilisabil—stă şi ea în întindere.
El bine, sub raportul întinderii, proporţia între mica şi marea proprietate este cu totul alt-fel de cât precedenta :
Consultând datele oficiale, relative la împroprietărirea ţăranilor, găsim că — prin aplicarea lege! de la 1864, prin împroprietărirea posterioră a câte-va mii de însurăţei şi prin vânzarea la săteni de mici loturi din moşiile statului— s’a dat la v’o 450 miî de familii ţărăneşti păment în întindere cam de 1.900.0000 hectare;
Mal adăogând si pentru cele vre-o sută până la o sută cinci deci de mii de , familii răzăşeştî şi moşteneşti, încă câte patru ectare 1) de fiecare familie, în total 600.000 avem pentru mica proprietate suma de 2.500.000	„;
iar proprietăţii mari îi rămâne restul din întrăga suprafaţă a ţării, rest cam de	10.000.000	„
Adică marea proprietate stă către cea mică ca trei sferturi către un sfert.
Acum repartisarea acestui sfert al micei proprietăţi se păte închipui că s’a făcut într’unul din următărele două moduri :
Ori că acest sfert a rămas în stăpîni-rea aceluia-şî număr de familii ca şi la început, adică în stăpânirea a vre-o 550 —600 mii familii; ori că, prin căsătorii, moşteniri şi înstrăinări, el s’a distribuit păte la tătă ţărănimea de adl, estimată ca trecând de 800 miî familii.
In prima hipoteză am avea 550 — 600 miî familii de mici proprietari, posedând fie-care de la 4 până la 4 şi jumătate hectare ; plus peste 200 mii familii ne-având nici chiar peticul de loc trebuincios pentru a-şi scobi un bordeiu în care să se adăpostăscă.
In a doua hipoteză am avea o medie generală de 3 hectare pentru fie-care familie ţărănăscă !
Trei hectare !.... Iată ce însemneză mica proprietate în ţara românăscă !
Dar trei hectare nu sunt îndestulătăre spre a asigura bunul traiu şi indepen-dinţa unei familii de agricultori nici chiar într’o ţară de cultură intensivă, cum bu-niără Belgia; dar Încă-mite într’o ţară ca a năstră, unde tradiţiunea, gradul de civilizaţiune, lipsa de alte resurse, sărăcia de numerar a marilor cultivatori, edu-caţiunea guvernanţilor, instituţiunile statului chiar, concură cu totele spre a vîrî pe nenorocitul săten sub jugul mare! proprietăţi.
Căci să ne închipuim că într’un moment dat, ţărănimea năstră ar fi în stare să i-miteze pe străbuna sa în meserie, pe plebea i)
i) Observ că suputaţiunea familielor moşteneşti cât şi a întindere! de păment ce stăpâneşte în medie fie-care nu este de loc scăzută, maî cu sdmă dacă ne gândim la cotropirile din partea mare! proprietăţi.
romană, s’o imiteze nu prin deserţiunea patriei, ci prin concentrarea ca să se măr-ginescă a ’şl scăte subsistenţa din media de trei hectare, refusând orl-ce muncă pe marea proprietate. Ce s’ar îiitâmpla?
Spre a răspunde n’avem de cât să vedem ce se petrece astădl, într’un mod — este adevărat — mal puţin ostensibil, dar nu maî puţim imoral şi antisocial.
Grecul sau Ovreiul si în cele mal multe
tis	1
caşuri chiar Românul neaoş, exploatatori al marilor proprietăţi, vor începe prin a ’şi întinde mrejele, întocmai ca păiajenul prin<)ătărea sa de muşte. Pentru acăsta se vor adresa aci la fruntaşii ţăranilor aci la popa satului, aci la trebuinţa de a plăti o contribuţiune, de a îndestula o necesitate de familie, şi chiar la viţiile şi patimile de care ţăranul — ca şi orl-care alt om — nu păte să fie complectamente scutit; şi acăstă tactică o va urma până când în cele din urmă va sfârşi prin a convinge pe grevişti, că viaţa pentru dânşii este imposibilă în afară de învoirea cu marea proprietate.
Şi în definitiv, ce le cere acăstă pro prietate în schimbul pământului ce este dispusă a le da pentru înlesnirea vieţii ? Mal nimic :
„Din locurile ce vor munci în folosul lor (?) vor da dijmă j\una şi una ; iar când, din pricina nemuncel la vreme sau cum se cade, nu se vor face bucate, atunci să plătescă o idemnisare de cel puţin 60 lei de fie-care pogon;
„Vor maî munci în folosul arendaşului muncă complectă, bine făcută şi la timp, câte atâtea pogăne; alt-fel vor plăti atâta indemnisare de fie-care pogon ;
„Vor maî da pentru pîndărit, dijmă de coceni, dovlecil şi fasole ce pun prin porumb, câte atâtea coşuri de şt'iuleţî, atâtea oca de fasole, etc. ;
„Vor plăti pentru păşunat : 20 lei de perechea de bol, plus căratul a trei <Jile la gara cutare; 2 lei de ăie; un miel la 30 de ol şi atâtea oca de brâncă;
„Vor plăti atâta pe an pentru dreptul de a pescui în iaz, al cărui zăgaz şi stă-vilor sunt făcute tot de dînşiî cu di Le de prestaţie ;
„Vor maî lucra pe moşie, ca ruşfet, atâtea <^ile cu carul, atâtea cu mâinile;
„Tot ca ruşfet vor mai da de nume atâtea găini, atâtea ouă, muşchii porcului la Crăciun, etc.
Invoăla o dată terminată, notarul este aci spre a o consemna în registru de tocmeli agricole, maî înflorind-o,—spre a complace d-luî Arendaş—şi cu câte-va clau-se de la dînsul, schilod redactate, dar nu mal puţin eficace.
Cât pentru execuţiune, stau în aşteptare, ca nişte adevărate reserve, înjurăturile vătăşeilor, exortaţiunile şi câte o dată siluirile din partea primarului şi zapciu-luî, şi—la rigăre—chiar sgîrbaciul şi patul de puşcă al călăraşului trimes tocmai de la ispravnic.
La cas de neexecuţiune, jurisdicţiunea comunală, complectată prin a ocălelor, în urma unul, „văzând şi considerând 4 preface munca datorită de infidelul (?) ţăran în suma cerută de onestul (?) arendaş.
In fine ca culme a acestei ierarchiî de opresiune şi jaf, din când în când se aud ordine sinistre date de depositarii puterii centrale, forţei armate a ţări ca să procedă la stabilirea ordine! în localităţile unde se ivesc ăre-care murmure de nemulţămire; sau—ce este şi maî trist, şi maî ruşinos pentru văcul nostru—se văd legiuitori decretând şi regulamentând ca stare legală, ca stare normală acăstă infamă exploatare.
întreb: Ce alte semne se maî cere pentru a se dovedi că în adevăr marea proprietate, ca o altă fiară apocaliptică, a în-genuchiat şi a înrobit totul domniei sale satanice ?
Şi mica proprietate, redusă la media de trei hectare — de cum-va o fi reală chiar acăstă medie — este ea ăre un corectiv în deajuns contra desfrâului celei d’ântâl?
De sigur că nu; ba chiar este de crezut că, pînă la ăre-care punct, ea este un complice maî mult pentru aservirea ţăranului: Neîndestulând nici pentru jumătate necesităţile sale, nu face alt-ce-va de cât ’l fixăză şi mai mult de localitate, punându-’l vis-â-vis de marea proprietate, în consideraţiunî de dependinţă infe-riăre jurnalierului, care se angajăză prin bună tocmălă. — Din acest punct de vedere, cele 3 hectare sunt un fel de împrospătare a instituţiunl ndscriptitio gle-bae din ultima epocă a imperiului roman; sau mal bine o altă formă a decretului atribuit Iul Mihaiu-Vităzul, prin care se hotăra ca ţăranul care pe unde va fi, să fit vicinic undz se află.
iegen J unimiste
Citim în Lupta :
La R.-Sărat fiind alegeri judeţene, guvernamentalii uzăză de tăte manoperele pentru a putea isbuti. Ast-fel erl şi alaltăieri comisarii de poliţie însoţiţi de către ajutorul de primar Cherghiceanu au adunat pe mahalagii din diferite cârciumi şi le-au făgăduit că lise vor împărţi pământuri dică vor vota lista guvernului. Eî a" afirmat că o comisiune soseşte în Bucureşti chiar în diua aceea pentru a face înscrierea şi împărţirea.
Ţăranii în număr de vr’o 30 au luat cu dânşii pe instigatori şi ’l-au dus la Primărie unde au întrebat pe primar dăcă cele făgăduite de către comisari şi ajutorul de primar Gherghiceanu sunt adevărate. La răspunsul negativ al primarului, ţeranii s’au retras liniştit.
Iată acuma şi telegrama ce s’a trimis ministrului de interne:
D-luî Rosetti, Ministru-Preşedinte
Bucureşti.
Agenţii poliţiei însoţiţi de ajutorul primarului Gherghiceanu propagă înscrierea şi împărţirea de pământuri mahalagiilor, de vor vota lista lor de delegaţi.
Rugăm luaţi măsuri pentru pedepsirea sediţioşilor şi garantarea libertăţel alegerilor.
(ss.) Pavel Robessu, Mosgos, C. Donescu, Geallep.
DIN AFARĂ
Din afganistan.
Emirul a notificat guvernului Indiilor că trupele lui au luat fortareţa Khamar, ocupată de resculaţl şi că au făcut un mare număr de prisonierî printre cari se află şi unchiul Iul Iskakhan.
Vilhelm II Bolnav
Parti auvrier publică următărea notiţă:
După informaţiunî sosite la curtea din Londra, resultă că curtea din Berlin e neliniştită, de băla împăratului Vilhelm II.
împăratul sufere de dureri în urechi şi e fărte enervat d’aceste dureri. Medicii se tem ca nu cum-va răul să se agraveze, având în vedere activitatea suveranului.
De cât 3-va septămânl împăratul dărnie fărte rău. Din acăstă causă face visite năptea pe la cazarme, şi ordonă să se facă ! exerciţii chiar înainte de răsăritul sărelui.
Medicii sunt hotărîţî să ’l prcscvie o-dihnă înainte de a pleca în Austria şi Italia. Ei declară că suveranul trebue să stea cât-va timp în munţi, departe de câmpurile de manevre şi revistele militare ; însă nu îndrăznesc să’i spună acăsta pentru ca să nu’l supere şi să ’l sperie
Pentru moment, împăratul sufere de o lângesălă şi de multe ori ’şî închipue că n’are să maî trăiască mult.
Băla de urechi are un caracter canceros.	______
Franţa şi Italia
Cuvintele pacînice şi prietenesc! pentru Franţa rostite de regele Humbert în faţa mal multor Francesî la căsătoria principesei Letiţia Bonaparte, au produs impresie fărte bună în cercurile guvernului frances, cu atât maî mult că pregătirile militare ale Italiei provocaseră 6re-care nelinisce în opinia publică din Franţa.
î
Cu tăte astea tot se maî găsesc ăme-nl cart, în vederea întăririlor de la Mad-dalena şi din strîmtorea Messina, cer ca şi Francia să întărăscă Bonifaci.t şi portul Bizerta.
Bismarck, Kalnoky şi presa rusă.
Principe nou
Minoritatea fiarelor rusesc! văd în vi-sita contelui Kalnoky la principele ]de Bismarck dovada că cabinetul vienes re-cunosce trebuinţa d’a se deslcga cestiu-nea bulgară, chiar cu riscul d’a aţîţa pe maghiari.
Novoie Vremia di că eă, după visita Iul Kalnoky la Friedrichsrule, e probabil să se producă o schimbare în cestiunea bulgară. E drept că nu sunt încă semne cari să facă să se crădă că acăstă schimbare va corespunde pe deplin dorinţelor Rusiei ; totuşi contele Kalnoky nu se mal păte îndoui că cei din Berlin n’au nici cum de gând să favoriseze dorinţelejAus-tro-Ungarieî în privinţa principatului bulgar.
„Grajdanin11 dice că aceste dorinţî ale Austro-Ungarieî nu s’ar putea realiza de cât printr’un resboî victorios ; d’aceea călătoria Iul Kalnoky e zadamieă. Contele
ar trebui să se convingă în sfîrşit că afla şi omega a politicei cancelarului german e menţinerea bunelor relaţiunl cu Rusia.
„Moscovskie Viedomosti11 anunţă că Germania a luat iniţiativa unor negociări cu privire la cestiunea bulgară şi aceste negociări ar fi stabilit o înţelegere asupra persăneî unui noii principe al Bulgariei. împăratul Vilhelm, în visitele sale la Viena şi la Roma va căuta să întărăscă acăstă înţelegere. Nereuşita acestei întreprinderi va lăsa însă indiferentă pe Rusia.	__________
Criza în Serbia
De şi sgomotele despre o criză ministerială se menţin, ele rsunt neîntemeiate săli cel puţin premature.
Guvernul a cerut regelui să aprobe nisce severe măsuri poliţienescl pe cari vrea să le ia faţă cu presa, dar până a-cum regele nu s’a hotărît.
Acăsta păte să dea nascere la o criză, a cărei posibilitate o admit chiar cercurile guvernamentale.
Regina Natalia şi Rjusia.
„Gazeta de Moscova14, zice ţ că limba-giul „Gazetei Germaniei de N ird11 contra Reginei Natalia, e o injurie gţravă, care nu păte atinge pe Rusia.
„Gazeta11 adaugă că Germani ta iul Bismarck ar avea nevoe să fie tnatată după principiul el imoral : „ForţU primăcjă dreptul
---------------------------
Presa Română
„Voinţa naţională11 constat^ că conservatorii s’au schimbat cu desăvârşire ; în oposiţie, se arătau cei maî mhrl liberali; aoum, vorbesc de doctrină conservatăre, de elită socială. Ce schimbare ! Ce şar-latanie !	^
„Democraţia11 critică proiectul pentru vândarea bunurilor statului. D. Carp e un generos meschin, căci respinge de la binefacerile sale tocmai pe ţăranii cei mal nevoiaşi. Ceea ce a făcut ministrul Carp e o vijelie, nu o lege.
„Românul11 revine asupra osândirel generalului Doda. E bine înţeles d’aei înainte că orl-ce român care va fi adus dinaintea justiţiei maghiare va fi osândit. Ungurii merg spre peire. Trăiască Doda! Sus inimele, români din patru unghiuri!
„Libertă roumaine11 se plânge de un nou precedent nenorocit După teoria parlamentară, Camerile nu pot fi disolvate de cât în cas de conflict cu esecutiva. Acum însă, la noi, nu esistă nici un asemenea conflict: parlamentul e disolvat deci fără nici un motiv. Şi guvernul n’a-vea nevoe să facă acăstă greşălă, căci e sigur că parlamentul l-ar fi făcut oposiţie înverşunată; atunci ar fi fost conflict şi Camerele puteau să fie corect disolvate.
„Lupta11 predice viitorului parlament că va fi nul din causa candidaturilor o-ficiale; ămenî cu totul necunoscuţi vor fi bombardaţi legiuitori.
„România11 critică legile făcute de liberali pentru ţărani si laudă proiectul d-lui Carp.

FOIŢApiARULUI TELEGRAFUL
(67)
Moştenirea
j
’ one
de
JAVEL SAUGER
PARTEA A PATRA XX
Fără se mă gândesc, fără se ccr voie de la tatăl şi mama mea, care plângeaţi, >;u-dind ee le spunea sărmanul Denacy, m’am dus lângă el şi ’î-am <^is: inima Elvireî va tresări sărutându-me pe miue! Am spus drept ? Cred că da ! Sunt sigură că în a-cele momente ai fost maî liniştită.
Din acea di, eu şi mama mea, vorbem necontenit tatălui d-tale despre d-ta. Nu pot să’ţi spun cu câtă nerăbdare aşteptam ca să se sfîrşescă acăstă afacere.
Suferi scumpe mea. — dă’mî voie să’ţî dic ast-fel,—însă nu uita că noi te iubim. Orf-ce s’Ar întîmpla, fii sigură de noi, pen-
tru că eu te consider ca o soră a mea şi mama te iubeşte ca pe fiica el.
Intr’o di o să venim şi noi la Paris şi ne vom grăbi se ne ducem la St.-Germain, pentru ca să petrecem câte-va ore cu d-văstră. Nu va trece mul: şi ne voin vedea... Până atunci vă voi maî trimite o scrisăre.
Efl şi mama te sărutăm din tătă inima şi te rugam să spui d-rel Berta că o iubim ca şi pe d-ta pentru devotamentul şi iubirea ce o are pentru d-ta
Julieta BERNARD
D rei Julitia Bel'nard la St-Martin di-Re St-Gcrmain iS /anuar S4-
Nu pot să’ţi spun scumpa mea bucuria cej am avut-o când am primit scrisărea d-tale. Iubirea ori din ce parte ar veni ea e scumpă. Ea însă e nepreţuită când vine de la o fiinţă ca d-ta şi când e pentru o nenorocită ca mine! O! da, am tresărit de bucurie când am aflat cura vă a ţi purtat cu tatăl mefl!
Scrisărea d-tale mă-a încântat cu atât maî mult cu cât mă aşteptam să o primesc-Cea din urmă dată când nenorocitul tata ’ml scris, ’mî a istorisit scena miş-cătăre din acea seară când te a sărutat în | locul fiicei Iul.
Acea scrisăre pe care o ţin la piept, am citit-o de vre-o sută de ori până acuma şi de o sută de ori nu mă am putut stă-pîni ca să nu plâng ....
Vel ceti-o şi d-ta o-dată şi cred că nu te vei putea stăpîni şi vei plânge. Scriin d-o tatăl meu era încă sub.impresia acelor momente când te-a sărutat.
El spune ti5tă convorbirea ce a avut-o cu d-văstrâ; îndoială ce o aveaă cei doi ofiţeri asupra nevinovăţiei lui, şi în sfîrşit cuvintele d-tale: sărută-mă în locul ficeî d-tale!“
O! mulţămesc. . . . mulţămesc scumpa mea pentru aceste cuvinte cari ne lăgă pentru tot d’auna! Din <Jiua când nenorocitul tata a depus acel sărut părintesc pe fruntea d-tale te iubeşte ca şi pe fiica Iul şi efi am dreptul să ’ţ! zic sora mea, scumpa mea soră!
Din scrisărea d-tale am înţeles că în curând vel fi fericită .... Ceva ’mî spune că viitorul d-tale se decide în acest moment, ca inima d-tale e a cul-va ... Julieto iubeşti. . . eşti logodită ! Am gâcit, nu e aşa ? O! spunem-mi acăsta ca să mă bucur şi eu de fericirea d-tale.
Omajiile mele tatălui şi mamei d-tale.
ELVIRA.
Domnişor dor Elvira şiBerta de Rosny la St-Germain
St-Mar ti n-de-Re ig /anuar 84.
Ştiam scumpa mea că mă iubeşti, cum ţe iubesc şi eu pe d-ta. A! cât sunt de fericită că inima d-tale a citit în inima mea.
Da, iubesc şi sunt iubită; vei fi păte susprinsă când ’ţî voi spune că aî fost amestecată la căsotoria mea ce se va face în curând cu dl Brearre locotenentul vasului. Află că legătura d’intre noi datăză din <Jiua aceia când tatăl d-tale a fost a-înaintea tatălui meu şi a celor doi ofiţeri ce comandau vasul „Scorpion11.
Unul din acei doi ofiţeri era d-1 Brearre Fiind că şi el trebuia să plece cu vasul „Scorpion11 i-am recomandat să se părte bine cu tatăl d-tale. El ’ml a făgăduit că se va purta într’un chip deosebit cu el, şi a adăogat am o soră de vrâsta d-tale domnişără, mă voi gândi la ea şi la d-ta şi fii sigură că me voi purta bine cu el.. Fără voie mânele ndstre se uniră şi astfel ne-am unit împreună pentru tot-de-una.
Ziua căsătoriei nu s’a hotărît încă. ’Ţî voi da de scire despre acăsta.
Cred că vel asista la căsătoria nostră... sper însă că eh voi asista mal înainte la a d tale!
D-ta nu ’mî ai apus nimica». Eu însă ştiu că d. Renă Denoirac te iubeşte.
Scriem! suriăra mea; spune-mî totul, ca să cred câ sunt în tot momentul lângă d-ta.
Eu şi mama ve sărutăm pe amândouă.
JULIETA.
D-rei Julieta Bemard
la St-Mcu tin de-Ri St.-Germain, 2r, îanuare 84.
Scumpa mea surio'ră,
Fiind-că voeştl să afli totul, ’ţî voi spune mal întâii că pe lângă supărările ce le am, sunt ocupată în acest moment; îngrijesc o sărmană femeie, care stă într’o căsuţă la capătul unei uliciăre a oraşului. E fdrte adevărat că găseşti în tot-d’a-una mal nenorociţi de cât tine însuţi.
Una din clientele ndstre vorbindu-ne d’acăstă nenorocită femeie cu multă căldură m’am hotărât să ’l vin în ajutor dacă starea eî e în adevăr de plâns. Val, mam convins în adevăr că sărmana via într’o stare ce nu se păte descrie.
Inchipueşte-ţî dragă o cameră mică cu o ferestrue prin care intră lumină, având drept mobilă un pat de scânduri, o măsuţă şi un scaun.
[Va urma]
www.dacoromamca.ro
TELEGRAFUL — 10 SEPTEMBRE 1888
„Epoca" susţine că în organizarea comunei nu s’a făcut absolut nici un progres. O reformă ca cea pe care o propun tinerii conservatori, care tinde a simplifica atribuţiunile comunei rurale, ar fi bine venită..
„Gazeta Transilvaniei" (Braşov) relevă caracterul eminamente politic al procesului intentat generalului Doda. Guvernul unguresc vrea să înăbuşe ori-ce glas care se ridică pentru popor, ca ast-fel linisce adâncă să domnâscă în ţară. Sentinţa din Arad a produs un viă resentiment în poporul român; dacă acesta au voit guvernul unguresc şi procurorul săii, atunci şi-aă ajuns scopul.
„Luminătorul" (Timişfira) constată că sentinţa din Arad contra lui Doda are drept ţintă să bage spaima în toţi, pentru ca Tisza sS p6tă guverna în linisce. Dar nici generalul Doda, nici Românii nu se înfricoşâză; ei vor continua cu bărbăţie lupta.
„Telegraful român" (Sibii) se folosesce de incidentul de la Beîovar (mustrarea lui Strossmayer) pentru a arăta că rău făceaţi cei cari voiau să împingă prea departe episcopatul român ortodox. Conducătorii bisericei române vor lupta tot-d’a-una, dar cu moderaţiune.
„Tribuna" (Sibii) se ocupă . şi ea de procesul Doda. Guvernul vrea se intimideze pe români, dar nu va reuşi. Românii se vor amărî din ce în ce mai mult şi nu se păte prevede unde vor ajunge lucrurile, dacă guvernul va merge înainte pe calea acăsta.
Dosarul dilei
Notar Bătăuş.
Notarul comunei Măgureni, Dumitru I Cocoş, a lovit chiar în cancelaria primăriei cu un scaun în cap, pe locuitorul Fi-lip Mihaiu, care se dusese la Primărie după afaceri, spărgându’î capul. Pacien tul a reclamat primarului, dar acesta care este şi cârciumar, ’l-a gonit.
Mesagiu! de Disolvare
Iată textul mesagiuluî de dizolvare : CAROL I
Prin graţia lui Dumnăzeu şi Voinţa Naţională Rege al României.
Ia toţi de faţă şi viitor sănătate.
Asupra raportului consiliului Nostru de miniştrii cu No. 488.
Arând în vedere raportul consiliului Nostru de miniştrii de la 1 Septembre curent sub No. 427.
In virtutea art. 95 din Constituţiune, am decretat şi decretăm cele ce urmeză:
Art. 1. Adunările Legiuitoare sunt si rsmân dizolvate.
Art. 2. Corpurile electorale pentru alegerea deputaţilor şi senatorilor viitoarelor Adunări îegiuitore sunt convocate în ordinea şi la termenile de mai jos.
Pentru deputaţi
Colegiul I în diua de Mercuri 12 Oc-tombre.
Colegiul II în <jiua de Joi 13 Octombre.
Colegiul III în diua de Vineri 14 Octombrie.
In ijiua de Duminică 2 Octombrie vor avea loc alegerea delegaţilor colegiului al
III-lea, conform art. 68 din legea electorală.
Pentru senatori
Colegiul I în diua de Duminică 16 Octombre.
Colegiul II în cjiua de Luni 17 Oe-tombre.
Colegiul universitar din Bucureşti şi Iaşi în diua de Marţi 18 Octobre.
Art. 3. Adunările legiuitdre sunt convocate în sesiune extraordinară în diua de 1 Noembrie.
Art. 4. Preşedintele consiliului Nostru de miniştri este însărcinat cu aducerea la îndeplinire a acestui decret.
CAROL
No. 2607.	Sinaia, 8I20 Septembre 1888
(Urmăză iscăliturile miniştrilor juni-mişţî)-	___ ___________________
întrunirea Liberalilor-Hationali
Asără, s’a ţinut la „Naţionala" întrunirea senatorilor şi deputaţilor partidei na-tionale-liberale.
Erau presenţi vr’o 70 dintre foştii re-presentanţî.
D. I. C. Brătianu a luat cel d’întâiu cuvântul şi a caracterisat în scurt situaţiu-nea actuală, arătând şi datoriele ce ea impune liberalilor.
S’a procedat apoi la întocmirea comitetului central al partidei, care se va compune din următdrele persdne:
D-nii I. C. Brătianu, D. Sturdza, Eug. Stătescu. P. S. Aurelian, C. Nacu, D. Geani.
Al. Orăscu, Gr. Serurie, G. Cantacuzin.
N.	Gonstandake, N. Moroianu, C. C. Dinii trescg, D. Tănăsescu şi alţii ale cărora nume ne scapă.
Ap6i s’a dat citire proiectului de programă.
După o înregistrare a faptelor săvârşite în curs de 12 ani cât partida naţională a deţinut puterea, acestă programă es-pune vederile partidei şi reformele ce propune şi pe care le supune ţârei cu oca-siunea alegerilor viitore.
In scurt sunt următârele:
In politica esiernă, relaţiuni bune cu Rite puterile şi neatârnarea ţârei de ori-ce înrâurire străină, politică pe care şi adversarii au declarat că o recunosc că a fost nemerită şi că şi ei o vor urma;
în politica economică, aceeaşi purtare ca şi în trecut, pentru garantarea intereselor economice ale ţereî; crearea creditului industrial şi înzestrarea ţârei cu irigaţiuni;
în privinţa impositelor, modificarea lege! licenţelor; desfiinţarea taxei pe ţuică şi transformarea acciselor în taxe de con-sumaţiune ;
în privinţa armat 7, măsuri care o vor desvolta şi întări şi sfîrşirea fortificaţia-nilor;
în privinţa organisăriî judecătoresc! sau inamovibilitatea, după proiectul propus safi o altă măsură, care însă să se înscrie în constituţiune, spre a se garanta ast-fel justiţia în contra loviturilor răii voitdre. A se prevedea asemenea disposi-ţiuni pentru responsabilitatea judecătorilor, spre a garanta ast-fel şi pe justi-ţiabili.
Şc61e profesionale; scule practice regionale de agricultură.
îmbunătăţirea stăre'î morale şi materiale a clerului :
. Administraţiunea comunală şi judeţenă perfecţionată şi o lege de admitere în funcţiuni. In privinţa comunei, descentra-lisare şi o representare mai conformă intereselor locale. Se pronunţă contra schimbăreî despărţirei teritoriale şi contra luărei atribuţiunilor administrative de la comune.
Mişcările sătenescî din sate n’aă fost consecinţa unei cestiuni agrare, ci în mare parte urmarea unor uneltiri vrăşmaşe ţăreî, care aă scornit pofte nesănă-t6se în o parte de Săteni-
De mult însă partida liberală a recunoscut că îmbunătăţiri trebuie aduse po-poraţiunii rurale şi ele să vor găsi în desvoltarea şi completarea mesurelor dej a luate. In propunerile ce s'afi făcut—vorbind numai de cele care respectă proprietatea—nu s’a ivit nici o idee nouă. Propune deci vîndarea moşieior statului în loturi în proporţiune cu cererile şi înlesniri de plată, precum şi votarea proiectului deja depus ca statul să cumpere moşii de la particulari, spre ale revinde sătenilor.
Legea actuală de tocmeli agricole a fost un progres, dar e loc de a i se a-duce îmbunătăţiri.
Menţinerea creditelor speciale desvol-tate şi simplificând formele.
Să se ofere sătenilor mijlocul d’a ’şî asicura vitele şi recoltele.
Judecătoriile comunale şi de oc61e să fie puse în condiţiuni de independenţă şi de moralitate.
Introducerea asistenţei judiciare, pen-tru ca agricultorul să numai fie frustat din lipsa de apărare.
ECOTJEI
Dumnedeu-junimist
lntr’o corespondenţă a unui diar guvernamental, despre bîlciul din Bârlad, găsim următorele linii, cari ar fi răspunsul ce a căpătat corespondentul de la nişte ţărani: „Bine că dădu D-deu că amseăpt de Brătianu şi ai lui; cât au stat denşii la putere, tot felul de sărăcii au căşunat peste biată ţără, până §i ploie na ne mai venea la timp, parcă legase şi ploile
Bun e Dumnedeul junimiştilor! A turnat cu găleata, a dat cu grindina, şi a isprăvit prin a lovi cu secetea tocmai atunci, când pentru semănăturile de tdmnă şi pentru porumb a fost de cea mai neapărată trebuinţă pldie şi iar pl6ie.
Bun e Dumnedeul junimiştilor! Dăcă ne lipsesc ploile sub domnia actuală, a-poi a ploat mult cu sânge la venirea la putere a junimiştilor, dăcă n’a tunat şi n’a fulgerat apoi s’au dat focuri... după cele trei somaţiunî legale.
Bun e Dumnedeul junimiştilor!
Cinste junimistă
Intr’un articol intitulat Cum se arăt lucrurile, vorbind de pretenţiunea d’a se face deosebiri nu după partide, ci după 6me-nii cinstiţi, Lkmanul (din Roman) <jice între altele :
„Ei Dumnezeul meă! căţi din cei ne cinstiţi se pun sub scutul acestei embleme inaugurată cu venirea la putere a junimiştilor? Noi credem că cei mai necinstiţi n’afi putut găsi un timp mai favorabil de a se sulemeni ca acuma sub junimişţl, care ne-fiind cunoscuţi ei înseşi în ţără, cu atâta mai puţin nu pot cundşte obrazele terfelite".
Soiri comerciale şi financiare
Dobanda la casa depuneri Consiliul de adrainistraţiune al casei de depuneri a decis ca, de Ia 10 Octombre, dobânda se fie de 8 la sută Ia împrumuturile ce se fac de particulari.
Tragere la sorţi
La 19 Septembre viitor se face în locul casei de depuperî, tragerea la sorţi a obligaţiunilor stat 6 la sută C. F. R.
Se vor trage: 350 obligaţiuni de 500 leî. adică
175.000	leî şi 36 obligaţiuni’a 5,000 în valdre de
180.000	lei.
Reducerea capitalului «Naţionalei.»
Direcţiunea societăţii de asigurare Naţionala a-nunţă că, la 12 Septembre va începe restituirea sumei de un milion în aur, cu care sS reduce capitalul social.
Acdstă restituire se faefe în următorul mod: pentru trei acţiuni vechi, acţionarii vor primi doue nouî şi 200 leî numerar aur.
INFORMAŢIUNI
Guvernul are de gând să înfiinţe-cje încă patru locuri de generali, pen tru prozeliţii săi poliţiei, bine înţeles
La Buzei! familia Marghiloman a ficsat ast-fel candidaturile ofiâiale :
Al. Marghiloman; col. I de deputaţi ; I. Marghiloman în col. II de deputaţi ; Ion Marghiloman ’şi va pune candidatură şi la col. I de Senat.
Să svoneşte cum că o societate de Unguri din Pesta ar fi oferit să ia în arendă tîrgul de rîmători din Severin.
Acji, la ora unu din cjh se întru-nesce comitetul partitei naţionale-li-berale, în palatul «Naţională».
D. dr. Sergiu preşedintele consiliu -luî sanitar superior, s’a întors din inspecţia ce a făcut-o.
Afacerea căpitanului Stănciulescu va veni înaintea tribunalului militar chiar cât se pote de curând, căci nu mai este nimeni de interogat.
Se vorbeşte că proectul de lege pentru organizarea magistraturii, compilat de actualul guvern, ar fi reu privit de către mare parte din d-nii magistraţi.
Ieri la cameră, penă la sosirea pri-mului-ministru, d. Ion Lahovary a conversat cu fratele şeii Alexandru Lahovary, raportându’i de sigur neajunsurile ce întâmpină la Vlaşca. Amărăciunea cl-sale trebue să fie mare, căci se agita forte mult, în cât elicea fratelui săâ cu voce tare: ce să me fac fără prefect şi cu trei candidaţi pe cap ?
Manevrele se vor face în diiele de 17, 18 şi 19 curent. In Jiua de întâia lupta va fi la Câmpina, a doua zi la Băicoiu şi 3 treia zi lângă Plo-esci.
La 20 Septembrie tote trupele vor defila la Ploeşti înaintea Regelui.
-*-
Primim din Londra următdrea telegramă r
„La 5 (17) Septembre sera, s’a des-»chis congresul geologic, sub preşe-» dinţa d-lui Beyrich fiind absinte ilustrul »Huxley. A fost preşedimte al con-»gresuluî d. Presterich. D. Ştefănescu »profesor la universitatea din Bucu-»rescl, a fost ales printre vice-preşe-»dinţii \congresului. Discursul preşe-»dintelui a fost fdrte aplaudat»,
Aflăm că în consiliul miniştrilor ce s’a ţinut ieri la ministerul de interne, sar fi decis ca junimiştii să mârgă la
alegeri în unire cu liberalii-conserva-torî,
Acji se va ţine un noii consiliu de miniştri, în care se va fixa itinerariul ce va face fie-care ministru pentru pregă tirea alegerilor.
Se vorbesce că Sâmbătă se va ţine un alt consiliu la Sinaia relativ tot la noile alegeri.
O
D. Vintilă Rosetti. este numit membru represintant al primăriei Capitalei in comitetul teatrelor, în locul d-lui A. Constantinescu, demisionat.
Suma adunată pentru acoperirea cheltuelilor pentru instalarea statuei lui Miron Costin sunt nesuficiente.
Pentru a aduna bş.nii necesari se vor ţine prin oraşele mari din ţară conferinţe de d. V. Ureche şi N. I-onescu.
Se cjice d. Carageali ar fi având intenţiunea de a demisiona din postul de director al teatrelor.
Celebrarea căsătoriei d-lui colonel Voinescu nu s’a făcut ieri şi a rfemas pentru Duminică.
Mâine este ultima cji fixată pentru depunerea demisiunilor de către aceia din funcţionarii superiori desemnaţi de guvern ca candidaţi junimişti pentru noile alegeri.
-*-
Aseră, s’a ţinut întrunirea anunţată la d. Dimitrie Brătianu.
Aii luat parte şi d-nii Lascar Ca-targi şi M. Cogălniceanu.
Ni se spune că, după câte-va minute de la venirea d-lui Cogălniceanu, d, Catargi a plecat.
Ni se anunţă că, la Pâtra, unul din redactorii «Epoceî», care încerca a face propagandă, prin studenţii întruniţi în Congres, a fost huiduit de ei.
Aflăm că mai mulţi cetăţeni din Constanţa au cerut guvernului depărtarea din funcţiune a inginerului Ti-tus Du nea.
Citim în Figaro :
O bandă de 43 falşificatorî de monedă s’au prins la Szegedin. Atelierul lor e în România. La Bacz ş Czongrad s’a pus în circulaţie o mare1 cantitate de monede falşe.
«Democratul» spune că, în cjma. fixată s’a făcut alegere la Slă-nic pentru consiliul disolvat. S’au ales, cu maioritate absolută, 6 consilieri între cari şi fostul primar, d. Moise Teodorescu.
Acelaş diar spune că, din causa u-nei disposiţiuni a direcţiei monopolului sârei, dupe care nu se mai vinde sare la particulari de cât câte 20 saci â 50 kgr., se simte lipsa de sare.
ULTIMA ORA
Serviciul particular al farului „TELEGRAFUL1'
Paris, 20 Septembre
D. Chevreul e într’o stare de sănătate neliifiştitore.
Paris, 20 Septembre
O întrunire de 300 mineri grevişti la Saint-Etienne, a decis să caute a provoca o grevă generală în tdte companiile de mine din Loire.
Paris, 20 Septembre
Greva lucrătorilor turnului Eiffel a încetat.
Berlin, 20 Septembre
O parte din trenurile cari transportau 1500 de Omeni cari se întorcea ft de la manevre, a deraiat aprope de Werbug. S’aiî răsturnat 5 vagbne. Afară de câteva contuziunî, nu s’a întîmplat nici un accident. Un tren de ajutore a reluat transportul soldaţilor.
Infanteria de lângă Muncheberg se în-6rce acum pe jos în garnisânele sale.
Paris, 20 Septembre
Consiliul de miniştri întrunit aiji a decis că nu trebue se se suspende taxa de cinci franci asupra intrării grâului.
Friedrichsruhe, 20 Septembrie.
Gomitele Kalnoky va pleca la Viena la la 11 ore şi 35 sera.
Hamburg 20 Septembrie.
întrunirea vamală din Hamburg a fost fixastă de d. de Bismarck pentru 15 Octombrie i
Dresda, 20 Septembrie
Arhiducele Albert a sosit astă sără. El a fost salutat la gară de Regele.
Când a plecat din Berlin, principii Euric şi Albsrt ’l însoţiră pînă la gară.
Ediţia de seară
>
Xrxfbrmaţi\xni
Astâ-sera o nouă întrunire a membrilor fbsteî oposiţiuni unite la d. D. Brătianu.
_4<_
Aflăm că asâră, d. D. Brătianu a pus clar d-lui Lascar Catargi cesriu-nea despre atitudinea ce va avea .partida liberal-conservatore în viitdrele alegeri.
D. Catargi ar fi declarat că nu pdte da un răspuns positiv înainte d’a se vedea cu alţi membrii, mai ales din partida cOnservatore.
D, Alexandru Lahovari a declarat astăcji unui membru liberal din fdsta oposiţiune-unită, că o înţelegere asupra ideilor de guvernământ nefiind posibil a se face cu liberalii din acea oposiţiune, conservatorii propun o înţelegere cu programa: ă bas la collec-tivite.
Conservatorii speră deci că, şid’astă dată liberalii din oposiţiune se vor face unelta lor, spre a ’i aduce la putere.
Prea ’î cred, după părerea nostră, orbi safi naivi.
Ieri nopte un încasator al regiei tutunurilor a fost atacat de o bandă de hoţi între Gulia şi Buftea.
Doui cai de- la trăsură aii fost o-morîţi, iar încasatorul şi vizitiul greu răniţi.
Hoţii au dispărut.
D. Michail A. Sturdza, fost senator al Bârladului, a trămis «Luptei» o scrisdre-rectificare, prin care ’i declară că a făcut şi îâce parte din partida naţionaiă-liberală, iar nu conservatore, cum numitul <jiar a lăsat să se publice după o scire din Huşi.
Membrii parchetului de pe lingă tribunalul Ilfov s’au întrunit ieri pentru a decide asupra demersului ce cată să facă pe lingă d. ministru al justiţiei în privirea faptului că d. procuror Horia Rosetti a fost urmărit mai mult timp de un spion poliţienesc.
-*-
Ieri, pe stradă Romană, doui guar-dişti umblând cu revolverele, unul din ei a fost împuşcat şi dus la spital. Se crede că rana nu este gravă.
Aflăm că d. procuror'dc curte, Sipru Eftimiu, nu ’şi va da demisiunea pentru a ’şi pune candidatura la Teleorman.
Se dice că d. Gr. Triandafij advocat al statului, ’şi va pune candidatura la Vlaşca.
-*■&-
Românii din Arad au daf un strălucit banchet lui Carol Eotoos la care acesta a rostit discursul ce voia se ţie dinaintea curţii cu juraţi.
Aflăm că comitetul ales în întrunirea de a seră de la »Naţionala« se va complecta cu câte un delegat de fie-care judeţ şi va servi ca comitet general al partidei naţionale-liberale, având să se alâgă câte un comitet special pentru fie-care judeţ, iar în Bucuresci se vor alege comitete şi pe culori şi suburbii.
Corespondenţa specială a < TELEGRAFULUI»
(6 ORE SEARA)
Londra, 21 Septembre.
Noui atentate agrare s’au întâmplat în Irlanda.
„Times" recundşte că supunerea irlandezilor presintă mari dificultăţi.
St. Francisco, 21 Septembre,
Pavilionul francez a fost înălţat pe insulele Marchizelor, dupe o vie luptă. Numărul morţilor dintr’o parte şi din cea-l'altă e considerabil.
Administra tulişi ziarului, C. Ispăsescu.
TELEGRAFUL — 10 SEPTEMBRE 1888
eratiunile Cerealelor Brăila
6 (14) SEPTEMBRE 1888.
CUMPERATOR	VENZATOR	FELUL	Hectol.	Libre 1	Preţul în aur	apă şi mags	OBSERVAŢII
G, Mendel	Bach	Grăit	2180	58	10 —	C.	
		55	800	57'/,,	9 75	55	
	Catzica		4800	57‘L	9 75	55	
M. Cohen	Nenovici	J5	1350	57‘U	10 60	m.	
	Crisoveloni		3500	60	11 75	c.	
7?	Sgardelli	55	3900	59	9 2„	s.	
îî Nicolopulo	Marghiloman	55	1200	57	10	m.	
	55	55	3000	60	12 25	55	
			3930	58	11 —	c.	
Marco Cohen	Sgardelli		3350	57	9 80	m.	
Valler	Crisoveloni		5000	59	11	s.	
Peirano	Tuchlo		2500	58»/,	10 60	c.	
Feitler	Cotti		1700	60'j2	12 10	m.	
Manari	T. Dimitriadi		850	58'/,	10 25	c	
L. Dreyfus	Atanasescu	Secară	1250	54	6 25	m.	
	Nenovici		3000	53 ‘ / 2	6 221/î	55	
	Casonova		2000	54	6 30		
I. Dreyfus	Sassu	Orz	2200	47*/,	5 55	55	
Fechnar	Bach	Grâu	1940	58	10 —	c.	
55	55	55	1200	57i/i	10 —	55	
55	55	55	2000	55'/,	10 —	55	
Peirano	Sassu		1600	573/,	10 30	m.	
Feitler		55	1600	57»/,	9		
V5	Crisoveloni	55	5000	59	9 20	s.	
aST^TZCnST-A-IL^ societate generala de asigurare in
BUCUREŞTI
Capit. social 3,000.000 lei aur deplin versat
Adunarea generală a acţionarilor socie- S? tăţiî ndstre care a avut loc în </liua de 17 rg (29) Aprile a. c luând decisiunea de a se FjŞ reduce capitalul social cu un milion leî aur "m şi acâstă decisiune rămânând definitivă prin ;?J| aceea că nu a fost oposată la onor. tribu- «|| nai comercial de Ilfov în termenul stabilit « J de articolul 101 din codul comercial asupra căruia am atras atenţiunea celor în drept prin publieaţiunea inseretă în Nr. 51 al „Monitorului oficial" din 5(17) Iunie 1888 ; avem on6re a încunoştiinţa prin acâsta pe acţionarii societăţeî n6stre că în diua de 12 (24) Septembre a.c. vom începe operaţiunea restituire! sumei de un milion leî aur din capitalul social.
Acâstă restituire se va face conform de-cisiuneî luate de adunarea generală în următorul mod : pentru trei acţiuni din cele vechi, d-niî acţionari vor primi două noî şi leî noî 200 aur în numerar.
Aceste preschimbări şi plăţi se vor face de casieria ndstră centrală (strada Ddmneî No. 12) în <Jilele de lucru de la 10—12 a. m. şi de la 2—4 p.m., iar în dilele de sâr-bătdre de la 11—12 a.m.
Compania generală de conducte de apă
(SOCIETATE ANONIMĂ) LA LIEGE (BFLGIA No. 3.— BIUROUL LA BUCURESCl, STRADA ESCULAP No
Studii, construcţie şi instalare de distribuire de apă şi de m
PRODUCERE ANUALĂ DE TUBURI TURNATE VERTICAL 20,000,000 kil.
rje, Turnătorii, Ateliere de construcţie
MOTORI HYDRAULICI, STĂVILARE, ROBINETE, FĂNTĂNI
GURI DE FOC.	’ g
Oo3D.str-u.ctie d.e uzine d.e C3-a,z,. IU SPĂRGfiTOR DE COKE, POMPE CU GUDRON	'	®
Incălclire cu aburi, O ~CT 13 ~ZJ~ OS Z cu elete şi obicinuite. ®
Medalie de argint: Paris 1878. Medalie de aur: Amsterdam 1883, IE Anvers 1885. Medalie de aur; Craiova 1887.	’

’:f ■■ '	O*®
wm de
<
de Lei noi 100 în eus -
Adeverate SlSGER>
A «(' tei i de contra faceri
pşf-, -f* "fWf


Athanasie M. Thanu, mijlocitor de mărfuri şi cereale
Bucureşti, 31 August, 1888.
12 Septembre.
Direcţiunea Generală.

MAGASIN
.6, Neiâlinier. buwtmci.
DE
Bărbătesc! si le Biet
LA
BAZAR DE ENGLITERA
Bucuxesci, — 3, Oolţial str. CS-a-lorcveni şi Şelari, 3.
I
Sub-semnatul, am onore a anunţa pe ort or. mea Clientelă atât din Capitală cât şi din Provincie că, cu ocasiunea tarifului autonom, am deschis aci în ţeră
O mare fabrică de haine pentru Bărbaţi şi Băeţi
hi care confecţionez haine, după ultimele jurnale, din stofele cele mai bune ale Europei. Asemenea mai putem efectua şi ori-ce comande în timp de 24 ore, de 6re-ce posedăm un mare deposit de stofe fine din cele mai renumite fabrici.
Sper că onor. mea Clientelă şi onor. Public, me va onora cu visitele d-lor, spre a se convinge de marfa confecţionată aci în ţdră, şi sunt sigur că vor ti pe deplin satisfăcuţi.
Cu stimă
Societatea anonimă
DE
DE LA COTROCENI
C^P1T.A.L SOCIA.3: lei ±,500,000. Capitalul versat la 31 Decembre 1886, leî 1,370,500.
TJsina situată la Bucureşti, Cotrocenî, Şoseaua Pandurilor, iu faţa Asiluluî Elena Doamna, legată cu calea ferată prin staţiunea Dealul Spirea.
Direcţiunea şi depositul principal în Bucureşti: Strada Domne! No. 14 bis.
Adresa telegrafica: Basalt, B’U.c-u.rescî-DEPOSITE SECUNDARE:
In Bucurescî ..... Calea Griviţeî 66.
Brăila .	.	.	. la d. G. Grosovich, piaţa Sf. Arhangel.
Craiova .	.	%	.	M. G. Poumay, bancher.
Galaţî ..... M. Sebastien Somaripa.
Călăraşi. .	.	.	. M. Serghie, B. Farfalomeî.
Rusciuc. .... Thomadis şi Damianof.
Industria naţională ale cărei produse au obţinut Ia exposiţiunea Cooperatorilor din Bucur esc! şi Craiova, cea mal mare recompensă
IDiploma, ele onoare clasa.- Z*a ESTRAS DIN PREŢURILE CURENTE PENTRU BUCURESCI
FABRI CA
DE
DOPURI« PLUTA™ BUCURESCI
MOSITZ APPBL
No. 7. — STRADA DOAMNEI. — No. 7.
1-----
Execut orî-ce comandă in timpul cel maî scurt, preciurî moderate, condiţiunî avantagidse.	(8_2)
PRECTURILE CELE MAI MODERATE
— NOUL —
I5C O T 33 X_i
BULGARIA
Acest hotel are 30 de oamere confortabile şi bine mobilate. A-semenea posedă şi un mare Restaurant cu tot felul de mâncări şi băuturi dintre cele mal alese. Posepă şi un grajdiu pentru cal şi un şopron pentru trăsuri cu Preciurî f6rte moderate.
Sub-semnatul nu va cruţa nimic pentru ca onor. visitatorî să fie pe deplin mulţumiţi, impunând cea mal mare acurateţe şi promptitudine.
PROPRIETAR, SZrOI^
Renumita Cărturăresă
lulia Poloneză
(9.—3 dile).
S’A MUTAT
	i	P R	E C I	U R I	L E	
Felul materialului	I-a	călit.	Il-a	călit.	IlI-a	CBlit.
	Pentru	Iffs	Pentrn	G © y P'O _ £	Pentru	5 0 0 0 _ Jj
	miă.	ale>S g"	miă.	i!!| CU K	miă.	(D £ <35 ■g-g «3 OP-- i* iu
Puwle pentru bordure io bucăţi la m. pătrat	350	4-25	325	4.—	300	370
» pavagiu de stradă şi de curţi 50				14 —		13.-1
bucăţi de metru pătrat ...	270	•5 —	250	10.5°	230	9-50'
Lespedi pentru trotuare 25 bucăţi la m. pătrat.	380	II.		360	9 5°	220	8.—
Pătrate felurite 36 bucăţi la m. pătrat. . .	240	IO.—	210		180	
Bordure de grădini ro bucăţi la m. pătrat .	■5°		130		IOO	
CărămiŞi refractare 420 bucăţi la m. cubic . .	320					
cu 4, 6 şi 8 găuri, 40 bucăţi la m. p	65					
In Bucuresci şi în oraşele unde esecută lucrări pentru comună, societatea se însărcinară şi cu lucrări particulare, a căror întreţinere o garantdză pe timp de un an Asemenea se află la uzină materiale de calitate mal inferioră cu
HPrecimrî foarte reduse.
De vîndare hârtie maculatură la tipografia şcolelor str. Lipscani 96.
In dosul Palatului Regal La finele Str. Brătianu 51, (în colţi
Lângă Grajdurile Palatului Regal
Ghiceşte viitorul, presentul şi trecutul, pote descoperi şi pagube, furturi, judecăţi, orice secrete ascunse la tare se interesăzâ cine-va. Cine aduce semne pâte afla lucruri ascunse : comori, etc.

A VIS
Comercianţilor, Impiegaţilor şi elevilor d-Comerciu
OXTZSS PUBLIC
Sub-semnatul, în asociaţiune cu un profesor da limbi, deschid un curs public pentru comptabilitatea simplă şi dublă, ştiinţele comerciale, limba francesă şi germană. Cursul va începe la 1 Octombre 1888 şi se va sfîrşi la 1 Aplile 1889. învăţământul va avea loc de 4 ori pe săptămână la orele 8—9 jum. sera iar deosebit o repetiţie în fie-care Duminică la orele 2—3 p.m. Costul întregului curs este de 100 lei plătibilţ în 2 rate, iar pentru impiegaţii fie publici şeii particulari, în 5 rate câte 2b leî. înscrierile se fac de acume la „Librăria Sc61elor“, strada Lipscani No. 96, lângă Banca României. Numărul elevilor va fi mărginit. Se dă şi cursuri particulare după o deosebită învoială. Se efec-tueză şi lucrări periodice de comptabili-tate, înfiinţarea de registre, regularea şx conducerea lor. încheieri de bilanţuri, corespondenţă comercială în limba română, francesă şi germană cu condiţiunî modeste,
D6mktre Genieleano
Profesor de comptabiiitate şi ştiinţe comerciale.
(5-3 d.(
Banca naţională a Romani
1887
28 August
Sit-da/ti-cLnea, sumară.
ACTIV
20
188S
August
ei
27
34651495	r.aca( Monedă		32916621	34325936
25868310	( Bilete ipotecare, ......	25730270	25731680
123752	Efecte predate la casă spre încasare. .	2956447	2945925
22226139	Portofoliu român si strein		19819959	20190545
18653120	împrumutul garantat cu efecte publice .	15683290	16146540
11993397	Fonduri publice		11999729	11970016
2503075	Efectele fondului de reservă		3090380	3090380
195646	„ „ amortis. imobilelor.	266263	266263
2956397	Imobili		3419462	3445642
138799	Mobiliar şi machine de imprimat . . .	122112	122111
79808	Cheltuelî de Administraţiune ....	89294	90193|
31364584	Deposite libere		19711398	20393866
41898126	Compturi curintî ........	19301742	20693245
5816780	„ de valori		41937351	36253632
198474423	PASIV	198044318	195665974
12000000	Capital		120000000	12000000
2506847	Fond de reservă		3093929	3093929
195859	Fondul amortisăriî Imobilelor . . .	267901	267901
111541320	Bilete de Bancă în circulaţiune . . .	122472115	121356660
1083676	Profitul*! si pierderi		1388839	1388839
304642	Dobândi şi beneficii diverse . . . .	227328	300441
31364584	DeDOsite de retras		19711398	20393866
37806817	Compturi curintî		12219504	11828348
1670683	„ de valori		26663304^	25035990
198474428		198044318	195665974
—« MOAŞA 8~
CU DIPLOMĂ DIN STREINĂTATE
Strada Sf. Elafteria No.
500,090 franci ăyg:
tr’o singură di. Adresaţi-vă pentru acâsta	-	,	- * 1, c „ m
fără întîrdiere prin scrisori, la Comptua- Până la 8 jum. a.m. şi de la 1 pamă ta o p.m rul Comercial, 557 Grande Rue de Tâkâ, RS- Se Primeşte bolnavi m pensiune Constantinople, Turcia.	(9—2 d.)
MEDIC SI CHIRURG
D-or. SALTER
Din facultatea din Viena
SPECIAL IN BOALELE DE FEMEI
SI
svph:ij±is
—Locueşte în Strada FORTUNA, No. 4.
(Lângă Liceul Alexandri).
Consultaţiunî în t6te filele de la 7 jum.
Librărie! s5 TTnogvpfie* {Aoa^cr TR cMr^0î	95
\
www.dacoromanica.ro
Anul XII No. 4849. (Seriali. No. 10).
EXEMPLARUL 10 BANI.
Marţi, 13 Septembre 1888.
abonamente
Pentru Capitală:
Pentru t un an...........Lei	24
t. şfise luni	....	»	12
» trei luni.............»	7
Pentru Districte:
l’entru un an.............»	30
» şăse luni	....	>	15
» trei luni.............»	8
Pentru Românii din alte state, ca
pentru districte.
Pentru Streinătate :
Pentru un an .	.	. In aur lei 40
»	şăse luni	.	.	»	>26
»	trei luni	.	.	»	>10
IkouKamiUl» st fu la 1 §i li» ale fio-tărel Iul.
UN NUMER VECHI 23 BANI
----- 1 -----------------------—~
ANUNCIURI ŞI RECLAME
Anunciuri pe pag. IV linia 25 bani. Reclame pe pag. III linia. .	1 lefi
>	>	II	» .	. 3	lei
*	» I	* .	5	^1
Pentru Inserţii şi Reclame Redacţia nu e responsabilă.
Epistole nefrancate se refusă, articole nepublicate se ard.
In Străinătate a se adresa :
Francia, Havas, Laffitte et C-nie, place de la Bourse, Paris.
Englitera, Eug&ne Michoud, 8t Fleet Street, E. C. London.
Austria, Haasenstein et Vogler a, Wien Rudolf Mosse Zeilerstaetto, Wiene.
Ungaria, D. Mont* Wiest, în Buda-Pesta Servitenplatz.
Abonamentele seplătesc înainte
Ediţia, de dirsaias^ţă,
Abonamentele se plătesc înainte
Redacţiunea, Strada Lipscani, 96
DIRECTOR POLITIC: IO AN G. BIBICESCU
Administraţiunea, Strada Lipscani, 96
Procesul torturatorilor de la poliţia capitalei
SUMARUL
Promisiuni înşclătore,
Depeşl.
De peste Munţi Cestiunea ţărănească.
Din afară.
Presa română.
Din Rusia.
Dosarul cjilei.
Ecouri,
Procesul torturatorilor de la poliţia capitalei. Acte Oficiale.
Informaţi!.
Ultima oră.
Bucurescî 12 Septembre.
Promisiuni înşelătoare
Făcând oposiţie actualului guvern, precum şi grupărei politice ce se face în jurul omenilor din cari se compune acest guvern, noi nu ne-am condus şi nu ne conducem de antipatia ;ce ne-ar inspira el, ci numai şi numai dc ideile şi principiele, de credinţele politice, de ţelul jla care tinde actualul guvern.
Ideile şi principiele politice ale junimiştilor ne sunt cunoscute, precum ele sunt cunoscute ţârei întregi. In zadar dâr junimiştii vor căuta a face promisiuni înşelătore, a da la lumină şi încă a râspândi prin „Monitor" un şir de proiecte de legi, caii sâ bat în capete cu tendinţele şi aspiraţiunile politice ale autorilor lor.
Am analisat deja unul din aceste proiecte, vom emite părerea nostră şi în privinţă celor-l-alte proiecte de legi, prin care guvernul actual crede dc cuviinţă a face propagandă electorală pro domo sua. Pentru moment ne mărginim însă a atrage atenţiunea opiniunei publice asupra unui fapt de cea mai mare însemnătate şi care îngrijeşte aprope totă lumea.
Se ştie bine că o propagandă mare s’a făcut prin satele nostre cu numărul „Monitorului", în care s’a tipărit proiectul de lege al guvernului cu privire la vândarea în loturi mici a moşiilor statului; se ştie asemenea, că alături cu acestă propagandă, se face tot în privinţa pământului o propagandă cuzistă. Ambele aceste propagande au produs o impresie adâncă asupra ţărănime!, care crede tot ce i se spune, o dată ce este vorba de cestiu-nea ardătore de pământ. Ambele aceste propagande purced din două isvore, cari, de şi în aparenţă sunt străine unul altuia, în realitate însă n’au de ţintă de cât unul şi acelaş lucru.
Cuziştii promit ţăranilor pământ în numele personal al lui Cuza, ei discreditâză în faţa ţăranilor regimul parlamentar, declarându-le că t6tă nădejdea lor de adi înainte tre-bue să fie rezimată pe credinţa într’un singur om.
Junimiştii promit şi ei ţăranilor pământ, însă ’1 promit în numele îor propriu, adică în numele unei mâni de omeni ai palatului, veniţi la cârma ţârei prin singura voinţă a Regelui.
Mai este şi altă trăsură caracteristică comună între cuzişti şi junimişti. Acestă trăsură constă în faptul că atât unii cât şi alţii ştiu hine că pentru a împinge naţiunea în braţele unui regim personal, luând ca punct de reazim stratu-
rile culte ale societăţei, este absolut cu neputinţă; dar dacă este aşa în ceia ce priveşte partea luminată a naţiunei, apoi nu tot aşa este şi în ceia ce priveşte straturile de jos, adică ţărănimea propriu disă. Cuziştii precum şi junimiştii ştiii bine că la ţară, prin sate să crede multe lucruri, povestite cu o ideie preconcepută şi ştiind acâsta atât unii cât şi alţii să folosesc de ig-norinţa ţăranului.
Ni să scrie de pildă din judeţul Buzău că acolo prozeliţii intimi ai actualului guvern cutrieră satele şi să încârcă a induce în erore popo-raţiunea rurală, esplicându’I într’un mod culpabil proiectul de lege al guvernului privitor la pământurile statului. Ni se scrie din alte părţi ale ţârei că omenii guvernului împing lucrurile şi mai departe, res-pîndind prin satele atinse de propaganda cuzistă scirea cum că nu Cuza ci actualul guvern va da ţăranilor pămînt.
Acestă propagandă culpabilă tre-buesce curmată; este de datoria 6-menilor de bine a opri pe cutezători cari. voesc să se ridice, folosindu-se de ignoranţa celor inculţi şi slabi. Şi care este mijlocul pentru a pune capăt unei propagande înşelătore ?
Noi nu cunoscem de cât unul singur.
Unicul mijloc de a face ca ţărănimea şă nu fie instrumentul ocult în mâinele celor ambiţioşi este de a oferi sătenilor tote mijlocele de a subveni la trebuinţele vieţeî omenesc!, este a’I asigura belşugul, traiul bun, de a face ca fie-care ţăran român să ’şi cunoscă şi să esercite drepturile sale, precum ’şî îndepîi-nesce datoriele către patrie şi către stat
Acelaş mijloc e eficacie şi pentru a garanta pe muncitorii din oraş precum în general pe mulţime în contra înrîurireî vătămătore a unor cuzişti, junimişti şi alţi işti, inamicii regimului parlamentar. Unicul mijloc : de a asigura fie-căruia facultatea de a se perfecţiona în meseria, profesiunea şi industria cu care se ocupă, de a deveni capabil să esercite funcţiunile sociale esistente, la cari pote să fie chemat; a desvolta în t6tă întinderea lor talentele inhe-rente naturei omului, şi prin acesta 1 a stabili între cetăţenii unei naţiuni senat6se o egalitate de fapt, care singură este menită a face un ce real din egalitatea politică, recunoscută de cartea ţerei.
Iată mijlocul prin care să p6te paralisa ori-ce propagandă înşelătore, care se face în straturile de jos ale societăţei române cu scoul culpabil de a restabili un regim personal, un regim autocrat sau în regim oligarhic, rezemându-se în acâstă con -spiraţiune în contra regimului parlamentar, pe ignoranţa şi miseria a -cestor straturi sociale.
Şi cine e acela care, purcecţân d de la principiele şi aspiraţiunile sâle are mai mare interes de a sfărîma lucrarea bmenil or regimului personal.
Care din partidele nostre politice este apt a pune în practică unicul mijloc eficace arătat, pentru a scăpa
mulţimea din ghiarele unor înşelători culpabili ?
Părerea nostră este că în afară de partidul liberal, nu există altă partidă care să fie capabilă de a lua acestă sarcină, şi de a o îndeplini.
Numai pentru reuşita luptei între omenii regimului personal şi 6menii regimului parlamentar trebuesce neapărat ca toţi liberalii să se unâscă într’un singur mănuchiti, să uite de-sbinările lor şi să înfrunte pe inamicii ţârei democratice ca un singur partid politic indivisibil.
SOIRI TELEGRAFICE
Serviciul particular al diarului «TELEGRAFUL»
Athena, 22 Septembre.
»Ephimeris« afirmă că flota va procede la o demonstraţie navală.
Pregătirile flotilei urmeză înainte.
S'a dat un mandat de aducere în contra directorului diarului «Rabagas» care a publicat un articol injurios pentru rege,
Athma, 22 Septembre.
Diarele desmint că principele imperial ar avea de gând se visiteze Neapole atunci când va veni şi împăratul Germaniei.
Belgrad, 22 Seiţţembre.
Preşedintele consiliului a adresat tutulor prefecţilor o circulară care declară falşe şi tenden-ţi6se ştirile privitbre Ia o crisă ministerială.
Ministrul afacerilor streine a plecat la Gleichen-berg.
Paris, 22 Septembre
Ministrul marinei a declarat comisiuneî budgetului că ’şî va da demisia ddcă ea va persista a reduce budgetul marinei.
Paris, 22 Septenjbrje.
D. Le Myre de Vilers va pleca la i Octombre pentru a se întdree în Madagascar. "El a însărcinat se remită reginei Madagascarului marele cof-don al legiune! de ondre.
Vierea, 22 Septembrie.
Principesa Clementina de Coburg a plecat acjî dimindţă in Bulgaria.
Sofia, 22 Septembre.
D. Djuvara, agent diplomatica! României a plecat la Belgrad unde va gera legaţiunea română în timpul absenţei titularului.
De peste munţi
Se scie ce procedură barbară a urmat curtea cu juri din Arad în procesul ge-naraluluî Traian Doda. Refusul dreptului de apărare va române ca semnul cel mai caracteristic pentru starea intelectuală şi morală a Ungurilor.
Acâstă procedare se pare că a scârbit şi pe unii din Unguri; în adevăr, „Pester Lloyd“ de la 20 Septembre, într’un articol subt iscălitura d-lui Carol Edvi Illes, fost procuror, critică aspru purtarea Curţii din Arad. In acest articol, d. Edvi-Illes devo-deşte—prin analisa legii din 67—că nici într’un cas nu se p6te lipsi un inculpat de apărare.
„Din consideraţiile espuse mai sus, — încheie acest articol,—resultă, că parchetul şi curtea din Arad au -păcătuit grav contre liberalismului
D. Edvi-Illes cere curţii de casaţie sâ caseze sentinţa.
Ungurii colportâză se vede sgomo-tul că Traian Doda ar suferi de pa-ralisie cerebrală. Din partea unor adversari atât de..leali, lucrul nu trebue se ne
surprindă.
„Tpmesvarer Zeitung“ desminte aceste sgomote reutăcidse prin urmetorea notiţă:
„Scirea că generalul Traian Doda ar ti greu bolnav de paralisie cerebrală a des-minţit-o el însuşi prin acea că la 18 curent, înainte de amiadî, însoţit de câţi-va din prietenii săi a făcut o preumblare pe piaţa principali şi prin stradele de căpetenie ale Caransebeşului şi se arată în bună disposiţiune. La 22 (st. n.), generalul se duce la Mehadia. In curând se va
publica aci, în broşură, discursul de apărare al lui Carol Eotvos. “
V*
„Romănische revue“ din Reşiţa, în ul-timu-i număr, dă seină de procesul colaboratorului sfiit Ştefan Albu.
’ ***
Curtea din Arad, în procesul generalului Doda, nu s’a mulţumit numai să nu dea cuvântul apărătorului, ci n’a voit nici să dea citire unei scurte apărări în scris. Advocatul Eotvos a protestat şi contra a-cestei procedări.
* #
Ungurii vor să modifice condica penală. N’ar fi de mirare ca să se introducă pedepse deosebite pentru nemaghiari.
i'f
# #
La 8 Septembre s’a înmânat Curţii din Arad recursul în afacerea generalului Doda.
Punctul principal din recurs e că, pe basa dreptului public, deputatul se bucură de imunitate de îndată ce e ales şi prin urmare p6te să vorbâscă cu alegătorii seî ori-cum crăde dc Cuviinţă.
Unele diare au anunţat că d. Vasile Lucaci e director al farului sârb „Zas-tava“ şi că ar ti dat în judecată pentru un articol publicat în acest diar.
E aci o confusiune.
D. doctor Lucaci e român, preot într’o cumunâ însemnată românâscă din Mara-Murăş. D -sa a învăţat lilosofia şi teologia la Roma.
D. Lucaci e dat în judecată nu pentru articole de cliar, ci pentru discursuri ţinute alegătorilor.
La banchetul dat în Arad, după condamnarea generalului Doda, s’afl ţinut următdrele toasturi pe care ie resumâ »Luminătorul c:
D. advocat dr. N, Oncu a închinat-în onorea şi sănătatea generalului Doda, ca vrednic representant al luptătorilor pentru idealurile libertăţii. Toastului urmară cele mai însufleţite j şi îndelungate aclamaţiimî şi ovaţiuni pentru destoinicul cetăţen şi distinsul general al monarchieî nostre.
D. advocat E. M. Stânescu serbă-tori în limba maghiară bărbăţia şi iubirea de dreptate a apărătorului generalului acusat, a maghiarului Eotvos. Nouî ovaţiuni puternice.
D. deputat dietal koşutist şi advocat Eotvos Kâroly, care se vedea că ’î place şi se simte prea bine în societatea Românilor naţionali, mulţumi pentru onorea şi atenţiunea de care este împărtăşit; mărturisesce cu durere, că stricăciosul curent şovinistic este astă-zî domnitor şi ţine pre mulţi maghiari în lanţuri, însă aceştia sunt nebuni (bolondok); şi încheiă toastul închinând pentru ddmnele Române.
După o pausă mică d. Georgiu Lazăr, advocat în Vinga, întruni însufleţi tul consimţimânt al celor pre-;enţi, închinând pentru fruntaşii partidei naţionale liberale din acest ţinut.
Sau ridicat şi alte toaste între care unul pentru presă.
Românii sunt nu descuragiaţî ci plini de speranţă în triumful final al dreptăţei luptei naţionale.
Chestiunea ţer6neasca1}
IV
Proprietatea pământului, avend de ob-ject un lucru, care nu este rodul muncei omeneşti, nu se justifică de cât ca insti-tuţiune de utilitate socială. Intr’un moment dat societatea a găsit că este o chestiune de ordine şi de bună-stare generală
i) A se vedea numerile de la a, 4 şi «a Septembre^
ca cel care a sămănat să şi adune, şi cel care a îmbunătăţit sâ şi profite de îmbunătăţiri ; fără ca el însă sâ ştirbâscă întru ce-va un asemenea drept în cei alţi contimporani săii urinaşi ai sâî.
Dâr marea ndstră proprietate este departe de a conţine ce-va de felul acesta, atât în începuturile cât şi în existenţa sa actuală:
Ea, în loc sâ fi născut din dreptul sfînt al muticei, din potrivă este o tăgăduire a acestui drept în raport cu cea mai mare parte a naţiunii;
Ea, în loc sâ fie o instituţiune de interes social, din potrivă a ajuns o rană socială;
Ea, în loc să sâ fi semnalat în istoria
nâstră prin vr’o epocă de glorie sâu 4e a-vuţie naţională, din potrivă a lăsat urme identice cu ale flagelilor naturale, cum ciuma, holera, fbmetca, etc ;
Ea, îa loc sâ amelioreze pământul, din potrivă îi sâcă şi fertilitatea cu care l’a înzestrat D-zeti.
Dovadă, pentru present, o găsim în ce-ia-ce vedem petrecându-se chiar sub ochii noştri; pentru trecut, ne-o dă istoria : Deţinătorii marei proprietăţi — sâă mai just exploatatorii — nu ştiii face alt ce-va de cât a desţeleni cu nesaţiă, stîrpind compleetamente islasurile şi fîneţele, care ar putea sâ devină isvdre nesecate de a-vuţiă păstorală ; pentru dânşii tot meşteşugul de a/ţşi procura loc rodnic stă în a distruge ţâră milă pădurile, deteriorând într’un mod simţit chiar pe fie-care an regimul climateric al ţârii.—Şi în acâstă operă de devastare, nimic nu ’i opreşte; nimic; nici reamintirile trecutului, nici speranţele viitorului, nici scrupulele interesului general, şi nici chiar lipsa de bani pentru plata muncii.
Reamintirile trecutului nu ’i oprfeşte, căci ele nu sunt legate de acest pământ;
Speranţele viitqrului nu ’i opreşte, căci ele încă n’au avut timp să nască;
Scrupulele interesului general nu ’I o-preşte, căci ce înţeles p6te să aibă aceste vorbe în spiritul egoist şi lacom al aren-daşului-exploatator sad în spiritul uşurel şi fără păs al ciocoiaşului-proprie-tar. In general, veneticii — sad în cel mai favorabil cas urmaşii de venetici — amândoui nu se gândesc la alt-ceva de cât, cel d’âmâiu, la o repede îmbogăţire şi, cel de al doilea, la un trai urdit din lene şi ţesut cu flâcuri şi deştrăbălări.
Nici chiar lipsa de bani pentru plata muncii nu’i opreşte, căci ce trebue să mai cheltuiască când le stă la îndemână milion ele de iloţx care populâză satele ţerei şi care sunt siliţi să le muncâscă pe nimica, aci de frica stăpînirii, aci de grdza de a li-se refuza chiar miserabila porţie de mămăligă care li se mai lasă pentru tărăgănirea vieţeî ?
Ast-fel este presintele marei proprietăţi! Cât despre trecut, el este şi mai sinistru: Istoria ne spune că trăia o dată ia noi un nâm de 6meni semeţi şi viguroşî, care când streinii încercau a ne călca ţara, săreau cu toţii ca unul singur şi făceau la hotare din piepturile lor un zid mai tare ca cel de oţel. Aceştia eraţi dorobanţii şi călăreţii lui Mircea cel Bătrîn şi ai lui Alexandru cel Bun, arcarii şi plăeşii lui Ştefan cel Mare. militari fără potrivă în timp de răsboiu şi plugari arnicî şi îndestulaţi în timp de pace. Ei trăiau în e-poca de fală şi de mândrie nâţională când nu se descoperise încă elita socială a „Epoceî de astă <Jî".
Tot istoria ne mai spune că mai târtjiu strănepoţii acestor viteji, în loc de a imita faptele strămoşilor; se făceaă mîlcă pe pămînt sâu umplâu pădurile la ivirea chiar numai a unei cete de ciutaci Turci; şi pe cât erau de rfevoiaşi în timpuri de in-vasie streină, pe atet erau de lipsiţi şi prigoniţi de sărăcie în timp de pace. Aceste generaţiuni trăiau în epoca de umilire şi de ruşine naţională, când precursorii elitei sociale deja începuseră a gângăvi teoria desvoltată de „Epoca de astăzV1 De unde acâstă deosebire ?
De acolo, că cel d’ânteiii eraă stăpîni pe pămîtul ce apărau, pe când cei din urmă erau robi ai acestui pămînt.
In prima epocă regimul general al ţârei era mica proprietate; pe când marea pro-

www.dacoromamca.ro
TELEGRAFUL — 13 SEPTEMBRE 1888

prietate abia se întâlnea ici şi colea ca o excepţie şi acea inutilă—pâte—pentru posesorii ei.
In a doua epocă, din potrivă, marea proprietate devine generală, graţie usur-paţiunilor şi altor mijlâce de desvoltare; pe când mica proprietate abia mai e re-presentată ici şi colea prin câte-va petice moşteneşti şi răzăşeştî.
Şi când schimbarea s’a complectat, a-tuncî şi sărăcia şi umilinţa şi degeneres-cenţa naţiunii a atins starea cea mai a-cută; fără ca în schimb să se ivăscă cel vre un semn de vre-o „elită socială44, cum ne promite de acum înainte „Epoca44.
Când dar instituţiunea „mareî proprietăţi44 nu pâte fi justificată la noi nici de legile economice, nici de morală, nici de istorie şi nici cel puţin de împrejurarea că ea s’ar fi stabilit în folosul câtor-va români, atunci întreb : nu este âre timpul să ne gândim la o reîntârcere către principiele prime?
Şi spre a ajunge aci, ni se pare că drumul cel mai nemerit ar fi următorul:
I Se facem ast-fel ca împroprietăriţii de la 64 să aibă în întregime, după spiritul şi litera legii rurale, tot ce li s’a a-cordat de acăstă lege din proprietăţile particulare;
II. Fiind-că acest pămînt este neîndestulător, să se permită acelora-şi împroprietăriţi a vinde şi cumpăra între dănşii aşa ca cei cu dare de mână să însumeze până la 8,10 hectare de la cei cari sunt mai în lipsă.
III	Acelora dintre împroprietăriţi care ’şi vor vinde pământul, cum se dice în articolul precedent, precum şi acelora care sunt cu totul în lipsă de pământ să li se dea din moşiile statului loturi în întin dere tot de 8,10 hectare, plătibile în rate anuale, care în nici într’un cas să nu ex-cedă arenda ce să ia astădi de la exploatatorii în mare.
IV.	Celor dintre dînşiî care nu vor a-vea. mijlâce, fie din economii anteriâre fie din vîndările dise mai sus, să li se facă înlesniri pentru clădirea unei case model şi a altor dependinţe, precum şi pentru 2 boii de jug, o vacă sau 10 oii, şi pentru alte cheltueli de instalare. A-mortisarea acestui împrumut să se facă tot în rate anuale şi cât sepote de mici.
Schiţând aceste măsuri, ne simţim fârte mulţumiţi a declara că, până la ore-care punct, ne-am întâlnit în vederi cu programul publicat în „Lupta44 de ieri. In numărul viitor vom desvolta şi motiva pre-punerea nâstră.
acuma două Juni a fost condamnat la 6 luni închisâre pentru că a susţinut planul de campanie al ligel naţionale irlandeze, a fost pus în libertate din causa stărei sănătăţei.
Liberarea lui Dillon a causat un mare entusiasm în tâtă Irlanda
Întrevederea de Ja Friedrichsrulie
Visita contelui Kalnoky la Fridricsruhe e comentată mult prin cercurile politice din Viena. Se dice că acăstă visită nu ascunde nici un plan important.
Lumea politică se aştâptă la noul tentative din partea cancelarului pentru a îndupleca pe contele Kalnoky să adopte în afacerile bulgare o linie de conduită mai puţin intransigentă, pentru ca să se pâtă da satisfacere Rusiei.
Se crede însă că Austria nu’şî va modifica atitudinea sa în acăstă chestiune.
„Morning Post44 crede că Bulgaria va face o importantă parte din acăstă întrevedere.
Nici cancelarul, nici ministrul austriac nu pot dori ca acăstă criză să ţină aşa de mult.
Memoriile lui Friedrick.
La Berlin s’au publicat câte-va estrase din memoriile împăratului Fredrick, din vremea răsboiului franco-german.
Acăstă publicaţiune ocupă totă presa berlineză. (fiarele liberale cer să se publice memoriile în întreg. „National Zei-tung44 crede că s’a făcut o greşală cu a-costă publicare, căci s’aă dat în vileag, cu privire la fundarea imperiului, lucruri cari trebuiau păstrate secret.
„Norddeusche Allgemeine Zeitung44 nu dice nici un cuvânt despre aceste memorii.
Ruşii şi Englezii în Asia
Lumea politică din Londra urmăreşte cu mult interes şi cu ore-care grijă espedi-ţiunea pe care un ofiţer rus cu un număr de cazaci a intreprins la Tibet, unde englezii duc resboifi tocmai în acest moment.
DIN AFAi'^Â
Misiune politică
Din Petersburg se telegrafiază urmă ţârele diarului ,Justice44 :
„înainte de a pleca la Ierusalim, ma-rele-duce Sergiu, după ce a avut o lungă întrevedere cu Ţarul s’a dus să confereze cu d. de Giers.
„Călătoria mareluî-duce e în legătură cu o misiune importantă pe lângă Sultan, când va trece prin Constantinopol.
„Marele-duce va expune Sultanului in-tenţiunile personale ale Ţarului, privi tore la chestia bulgară.
„Visita marelui-duce la Constantinopol va contrabalanţa efectul întrevederei Sultanului cu ducele de Edimburg.44
Din Irlanda. — Punerea în libertate a lui Dillon.—Marc entusiasm la Dublin.
Din Dublin se telegrafiază următârele:
Iohn Dillon, membru în parlament, care
Presenţa ruşilor în acea regiune va în-curagia resistenţa indigenilor contra englezilor.
Presa Română
„Românul44 publică o scrisâre a unui bătrân liberal, care se plânge de fracţionarea forţelor politice şi de distrugerea partidelor. Acăstă vine d’acolo că şi conservatorii şi liberalii, în principiile lor, au remas îndărăt şi nu mai mulfurnesc cerinţele timpului. Alegerile viitâre nu se vor face pe partide, ci pe individualităţi.
„Liberte roumaine44 relevă caracterul anormal al situaţiuniî. Partidele sunt de-sorganizate şi toţi se tocmesc cu guvernul ca să s’alăgă. Şefii stau cu mânele în sân, iar junimiştii ’şi bat joc de naţiune.
„Lupta44 întrebă care trebuie se fie a-titudinea ţârei faţă cu guvernul. Toţi tre-bue să voteze contra acestui minister, a cărui origină e necurată şi care se com-
pune din favoriţi ai palatului. încercarea d’a a stabili un regim personal trebue împedicată.
„Gazeta Transilvaniei44 (Braşov) înfie-râză purtarea ziarelor maghiare, care vor să pună în legătură pe generalul Doda cu Strossmayer. Acesta s’a adresat la străini, pe când Doda n’a făcut acâsta nici o dată. Generalul luptă cu ai săi, în ţâră -şi nu se adresâză la străini.
„Telegraful român44 (Sibifi) esprimă convingerea că d’acum înainte românii vor fi traşi în judecată pentru ori-ce articol de di ar şi juraţii unguri vor osîndi mereu.
„Tribuna1' (Sibiri) vede în modul cum s’a tratat procesul lui Doda o ilustraţiune pentru starea politică în Ungaria. Cele mai grave cestiuni politice nu pot fi des-bătute; Maghiarii frâng totul. Grea răspundere îşi iaii ungurii şi dreptatea se va resbuna când-va.
Din Rusia
Corespondenţă particulară a ,,TELEGRAFULUI44 Odesa, 7 Septembre.
Regele de aur.— O afacere scandaldsă din lumea
mare.—D’ale politicei şi emigranţii bulgari.
In momentul de faţă avem în midlocul nostru p’un âspe fârte curios, şi când d>c curios, apoi cu acest calificativ voiu să arăt că acest âspe deştâptă cea mai mare curiositate în populaţiunea oraşului nostru. Oaspele, despre care e vorba, pârtă un nume fârte cunoscut în lumea financiară a Europei—este Edmond Rotschild.
Bietul Cresus modern, ne-a sosit din Europa pentru a face o călătorie în sudul Europei şi a lua parte la o vânătâre, ce se organisâză în munţii Caucasiei. Sunt sigur însă că curiâsă idee ’şî va face de noi bogătaşul european.
Iată a Cincea di de când bietul om nu mai pâte eşi din otel. Mii şi mii de coreligionari d’ai săi stau la pândă şi aşteptă eşirea acestui Kresus. (filele trecute, în ajunul marilor sărbători, când poporul lui israil se spală de păcatele sale, s’a presintat la otelul unde a descins d-nul Rotschild, o delegaţiune de evrei, care invită pe fruntaşul milionarilor europeni la serviciul divin, ce avea să se oficieze în sinagoga cea mare.
Baronul Rotschild, după o adăstare d’o oră, a bine-voit să primâscă în fine dele-gaţiunea ovreiască. După invitarea umili -târe ce i s’a făcut, marele bancher a promis că va veni să se închine lui Iehova în locaşul său. din Odesa. Dupe ce răspunsul acesta a fost cunoscut în oraş, mii şi mii de evrei se adunară în stradele ce duc de la otelul „Londra44 la sinagogă.
Am fost martor ocular la acăstă manifestaţie; nu voifi mări lucrurile picând că peste 20,000 de evrei se grămădiseră pe strada Bulevardului şi Diribasovskaia, spre partea acestei strade care duce la sinagogă.
D. Rotschild eşi din otel pe jos, căci în acea di evreului îi este interdis de a merge în trăsură. Imediat ce bietul om a apărut, o mişcare mare se produse; mii de âmeni se descoperiră, salutând pe marele milionar.
Să vede că nenorocitul nu să aştepta de loc la asemenea manifestaţie; Edmond Rotschild scâse pălăria, salută la stînga, apoi păşi mai iute şi în fine, vedând că mulţimea devine mai compactă, să speriă şi să puse pe fugă. împreună cu acest Cresus modern fugeau şi sacerdoţi), cari '1 acompaniaă la biserică Intrând în sina-
gogă, Rotschild trecu prin templu, să ascunde în odaia choruluî şi de acolo prin-tr’o suterană eşi într’o stradă laterală, unde să aruncă într’o trăsură de piaţă.
A doua di, uşele otelului Londra au fost păzite din ordinul poliţiei de doi cazaci călări. Sergentul de pe trotuar ordonă lumei să circule.
Episodul cu Edmond Rotschild e caracteristic. El vă zugrăveşte cu colori vii gradul nostru de cultură: un milionar vestit soseşte din Europa şi iată-ne mic şi mare, alergând să ’1 salutăm şi să ’l serbătorim.
Ce caraghioslîc.
s)?
Pe când ovreii căscafi gura, salutând pe Edmond Rotschild, un mare scandal s’a comis în lumea nostră mare. N’ar fi meritat lucrul ca să-l înregistrez în scri-sârea mea, dacă acel scandal nu s’ar fi isprăvit printr’o dramă, care a produs o adâncă impresiune asupra opiniei publice. In lumea nâstră mare, avem printre alţii şi pe un âre-care baron Şechter-von Arm-feld. Acest domn, acum patru tjlile, făcu un mare scandal cu soţia sea. Baronâsa cu corpul acoperit de vînatăi fugi din casa conjugală şi să adăposti la o prietena a ei, d-na Coţebu. Alaltă-erî, baronâsa Ana Şechter-von-Armfeld a fost găsită omorîtă într’o odae de la Gr and-Hotel.
Cadavrul tinerei femei purta semnele de strangulaţiune. Judeţe, de instrucţie, precum să cjice a ordonat chiar ieri arestarea baronului, căci cele mai grave bă-nueli planezăză asupră ’i.
Se dice că baronul pentru a se împăca cu soţia sea îi ar fi dat întâlnire la Grand Hotel; nenorocita femeie consimţi şi cer-tându-se cu soţul săfi a fost omorâtă de el.
Baronul Şechter-von-Armfeld e colonel de dragonî şi ajutantul maj. Sale împe-ratul.
De la daraverile nostre locale să trecem la politică. Comitetul nostru slavofil mulţumită căruia trăesc la noi sutimi de refugiaţi politici bulgari, a organisat dilele acestea nişte conferinţe politice. La una din aceste conferinţe am asistat şi eu. Subiectul conferinţei a fost „politica Rusiei faţă cu cestiunea bulgară44 iar conferenţiar a fost profesorul de universitate Zuşciuk. Iată-vâ pe scurt cele dise de conferenţiar:
„Este netăgăduit că în momentul de faţă urmădă a se face negocieri între puterile cele mari în privinţa Bulgariei. Pînă acum nu s’a putut ajunge la vr’un resultat, care ar satisface Rusia. Iniţiativa aparţine Germaniei, ea este interesată în primul loc să facă să înceteze incertitudinea cât mai iute. In ceea ce privesce Rusia, apoi ea nu va eşi din situaţiunea sea de stat, care aştâptă şi cu aşteptarea va învinge pe inamicii săi44.
„întâlnirea de la Peterhof a fost puntul de plecare a nouei atitudini a Germaniei în cestiunea bulgară.
„Suntem in puţinţă de a declara că la acistă intilnire s’a $is într’an mo l hotă-ritor că detronarea săii mai bin dis darea afară (izgnanie) a principelui Ferdinand precum şi modul cum trebue se se alâgă un nou prinţ—Sunt nişte cestiuni de a doua mână, cari nu interesâză pe Rusia. In cestiunea bulgară, de bază negocierilor trebue să servâscă puntul privitor la per-sâna noului ales. Acest ales trebue să fie om onest, in mâinele căruia Rusia să pâtă încredinţa destinele poporului de acelaş sânge şi de aceiaşi religiune, pentru care a jertfit şi va jertfi încă mult44.
Iată-vâ pe scurt părerea profesorilor noştri în chestiunea ardătâre a Bulgariei.
Se vorbeşte că regina Natalia va sosi în curând aci, pentru a petrece iarna la rudele sâle.
P. P.
E osarul dilei
Dări de foc.
Pe moşiile Albesci-Paleologul şi Albesc! de Muru, spune „Democratul44 din Ploesci s’a pus foc şi a ars în filele de 27, 30 şi 31 August espirat tâte grânele locuitorilor puse pe acele moşii, în pământurile proprietăţeî şi cari erafi nedijmuite încă de către arendaşii.
Puitorii de foc sunt descoperiţi şi arestaţi .EI se numesc : Grigore Radu din corn. Albesci-Paleologu şi Ion Şerba din Albesc! de Muru. Daunele sunt evaluate la prima moşie în lei 56000 si la secunda în lei 24.000.
Fapta nenorocită â puitorilor de foc, la propria lor recoltă se (jice a fi din răsbunare fiind-că arendaşi nu ’i-ail dijmuit încă ca să ’şi pâtă face treera şi vânzarea grânelor la timp. Ori cum ei au comis o crimă neiertată.
Aflăm că şi pe alte moşii, ca Fulga şi Gherghiţa, grânele ţăranilor s’ar fi ţinând încă ne-dijmuite până acum sub diferite preteste. Ar trebui ca administraţia să în-tervie, spre a se precurma relele ce decurg din o aşa stare de lucruri.
-*-
Ţăranii la oborul din Braila
Regulamentul Camerei de comerciu, relativ la vinderea cerealelor în oborul Brăilei, opresce atât pe cumpărătorii cât şi pe mijlocitorii de cereale de a eşi a-fară din raza oborului, spre a cumpăra cereale de la ţărani, dar, cu tâtă acăstă măsură bună, sunt câţi-va comercianţi şi mijlocitori, cari, fiind protejaţi de unii din Consilierii comunali, precum şi de poliţie, în dispreţul disposiţiunilor regulamentului respectiv, es înainte încă d’a se lumina de diuă din raza oborului, du-cendu-se ca la 2 şi 3 poşte în drumul ţăranilor, cari, prin surprinderi şi alte şarlatanii, arvonesc marfa din carele ţăranilor mai slabi de înger, cu un preţ care în tot-d’auna este de la 1 şi până la 3 lei mal mic la hectolitru ca acela care se oferă în obor !
ECOI7EI
Incendiatori
Călcată şi morţii.
Neaga, soţia lui Gheorghe Dicianu, din comuna Vâlcelile, judeţul Râmnicu-Sârat, plecând, împreună cu 2 fete ale sale şi o cumnată, cu căruţa cu doui cai, spre a duce cânepă la topire îri Baltă-Albă ; pe drum, la un pripor, cânepa, nefiind legată, a venit peste cai, cari speriindu-se şi luând’o la gână, căruţa s’a resturnat apucând de desubt pe numita femee, care a şi încetat din viaţă; iar' cele două fete au scăpat cu mici contusiunl.
Un Ene.
Ene e tot Ene ! Iată ce s’a ’ întâmplat de pilda lui Ene Calin, din comuna Cio-cănescI-Mărgineni, judeţul Ialomiţa. Nenea Ene venea de la câmp cu căruţa cu recoltă de fasole la arendaşii de pe acea moşie: pe
Necunoscuţi făcători de rele afi dat foc la 5 stoguri fen ale arendaşului moşiei Târguşorul-Onişcanî, judeţul Roman, cari afi ars cu desăvârşire, cu tot ajutorul dat de locuitori. Acest fân a fost asigurat.
FOIŢA DIARULUI TELEGRAFUL
(69)
Moştenirea
ilione or
de
JAYEL SAUGER
PARTEA A PATRA XXI
—Doctore dise Renâ, după ce fu presentat bolnavei, voeştî să rămâi singur cu bolnava ?
—	Da, respunse scurt doctorul, care în acel moment n’ar fi putut vorbi mai mult.
Internul şi cele două fete eşiră din ca meră.
Remânând singur cu bolnava, doctorul se apropiă de pat şi <Jise :
—	Mă recunoşti ?
Drept respuns bolnava îi întinse mena ei uscată .... Ochii i se umplură de lacrimi.
Doctorul o prinse de mână pe care sărută cu mult foc.
—	Providenţa mă a ajutat să te regă-
sesc .... De ce ai fost aşa crudă ? . . . . De ce n’ai mai venit pe la mine ? . . Ce ’ţi am făcut ?......
—	Nu ’mi ai făcut nici un rău; din contra mi ai făcut bine . . . Insă nu mai puteam să te văd . ..
—	Pentru ce ?
—	Mă temeam se nu mă trădez ! . . .
—	Să te trădez ?. . . . Ce însemneză a-câsta ?
—	Mă temeam să nu crez că sunt nebună .... nu puteam să ’ţi mărturisesc că . . .
—	Vorbeşte ... te rog!
—	Te...
A! te rog . . . sfârşeşte!
—	Te .... iubeam!
Ah! d-zeul meii! strigă doctorul, ce ai spus ?
Am spus adevăr doctore. Ştiam că poţi să mă vindeci. Insă nu putâm să te mai văd . . . sufeream prea mult.
Mi era âre-cum când vedeam că după ce mă întrebai despre bâlă, treceai inde-ferent pe lângă cei-l-alţî bolnavi. Eu ’ml (jiceam: ce are doctorul cu mine? Eram o femee bolnavă, Nu ’mi închipuiam nici o-dată că .... d’aceia într’o di m’am ho-tărît să nu mă mai duc de la d-ta ...
—	Ah! ce idee .... ce idee! . . . . dise doctorul. N’ai ghicit că şi eu te iubesc ?
—	D-ta doctore ?
—	Da . .. eu.
D-ra Blanchard se uită în sus.
—	E cu putinţă! murmură ea.
—	Da, reluă doctorul.
Apoi adăugă:
—	Te iubesc ... şi te voi iubi tâtă viaţa mea.
Doctorul o sărută pe frunte şi murmură:
—In timpul cât nu te-am vădut am suferit grozav.
Se făcu un moment tăcere, apoi doctorul examina pe bolnavă cu mare băgare de sâmă.
—	’Te voiu vindeca, dise doctorul. Să lăsăm bâla Ia o parte, şi să vorbim de nenorocirile d-tale.
—	Voeştî să ’ţî le mai aduc aminte ?
—	Da/, şi mai ales de fiul d-tale.
Faţa d-neî Blanchard se schimbă aducând u-şi aminte de fiul ei.
- De dece ani de când ’l caut şi tot nu ’l-am găsit, dise ea. Unde se fie? Nu ştiri dăcă trăieşte...
Ştiu că tatăl lui a murit de curend după ce mi-a luat copilul pe care ’l adoram... Ce s’a făcut cu sărmanal copil nu ştiu!.. Trăeste ? A murit ? Ah! ce îngrozitor! Să
nu ştiri nimica despre el!.. Câte o dată ’mi dic că pâte D-defi va face vr’o minune... şi voifi da peste copilul mefi... şi voiu petrece restul (jililor lângă el... Tâte acestea sunt visuri, nu e aşa ? Chiar după faţa d-tale, văd că acest vis nu se va realisa nici o dată.
Doctorul era fârte desolaFAcuma înţelegea în ce încurcătură se află. Ca om, iubea din tot suetufll pe mama lui Oscar Binat Ca medic legist era însă dator se dea pe măna justiţiei p’acel bandit. Era o luptă grozavă între iubirea şi conştiinţa sea. Picături mari de sudâre cădeafi de pe fruntea lui.
Pentru el, care nu se abătuse nici o dată de pe calea adevărului, situaţia în care se afla era îngrozitâre.
Un moment stătu la îndouială.
Era aprâpe cât pe aci să se arunce la piciârele acelei femei şi să’i mărturisăscă totul.
Simţimântul datoriei fu mai presus de iubirea ce o avea pentru acea femee.
Când era gata să plece,—'său mai bine dis să fugă.—pentru ca să scape de tortură, cine-va băţu la uşă.
—	Intră! dise bolnava.
Rene intră.
—	’Mi daţi voie doctore ?
—	Apropiete scumpul mefi, zise Ras-
toul. Tocmai era să plec. E timp să ne ne întârcem la Paris.
—	EI! întrebă internul uitându-se la bolnavă.
—	O vom vindeca, răspunse doctorul» Adio dâmnă, dise el dându’î mâna. Ur-meză ordonanţa ce ţi-am dat’o.
—	Mai veniţi p’aci doctore?
—	Da... Săptămâna viitâre:
—	Mulţumesc!
Ajungând la uşă, doctorul se mai uită încă o dată la bolnava, care surise melancolic.
După un sfert de oră Rastoul şi Renâ plecară la Paris.
XII
După cum ’şi pâte ori cine închipui, articolul din jurnal, pe care ’l cetise Gon-tran Varet, produse o mare sensaţie în presă şi în public.
Tâte foile din Paris şi provincie ’l publicară şi făcură comentarii.
Evenimentele la cari făcea aluzkj articolul în chestiune, erafi destul de recente pentru ca fie-care să-şi aducă aminte de afacerea Denacy, care timp de cincî-spre-zece zile era obiectul tutulor convorbire-lor, atât prin salâne cât şi prin ateliere.
[Va urma]
www.dacoromamca.ro
drum, din causa greutăţeî, s’a aprins o-sia căruţei şi aii ars atât căruţa cât şi fasolea ce era într'ensa.
Ucis
Cu ocasia tragerei tn ţintă de pe lunca ospisiuluî Fantelimon soldatul Stan Păun Dobre, sare se afla la tir spre a preve-ghia lovirea în ţintă, a fost lovit de un glonţ şi a că<Jut pe dată mort. Acostă nenorocire a provenit din causa imprudenţei sale, căci s’a ridicat din locul unde era aşedat fără ca să se fi dat semnalul despre încetarea focurilor.
Mumă criminală.
In diua de 1 Septetembrc curent, s’a găsit mort, în pîrîul Sărata, pe teritoriul comunei Rărcesci judeţul Neamţu, un co-pil de sex bărbătesc născut de curând. Dupe cercetările făcute s’a descoperit că autbrea crimei este Anica Ch. Moisi, în etate de 18 ani.
Rănit
Toder Lupu Toma clin comuna Mogo-şesci, judeţul Roman, voind a ucide un câine din grădina sa cu popuşoi şi des-cărcâd puşca în timpul când trecea pe drum Mihai Butnariu, a lovit pe acesta cu două alice, cari aii pătruns prin picior eşind arară prin pântece. Pacientul se a-flă în căutarea medicală ; iar caşul s’a comunicat parchetului respectiv.
Procesul torturatorilor
de la poliţia capitalei
A<^i, 12 Septembrie, se judecă la curtea de apel procesul torturatorilor de la poliţia capitalei!
Pentru a împrospăta în mintea cetitorilor faptele privithre la acest proces, începem darea năşiră de sămă prin citarea următorelor documemte de căpetenie:
Rechisitorul procurorului general
Noi procurorul general de pe lângă Curtea de apel din Bucuresci.
Având în vedere reclamaţiunea lui Aris-totel Asan, Constantin Asanac, Nae Ioniţă, Cuza Paraschiv ce ’î <jice şi Dimitraiia, Constantin Gheorghe Biranu’ şi Gheorghe Dragostin cari se plâng că, eu ocasiunea istrucţiunei criminale ce se făcea pentru descoperirea crimei de tâlhărie din vale Tânganului şi de la Leordeniî, fiind presupuşi părtaşi în aceste crime aă fost maltrataţi a’i sili să facă mărturisiri:
Având în vedere raportul d-lui procuror de secţiune pe lângă trib. Ilfov Horia Rosetti;
Având în vedere actul medical sub No. 307,88 din care resultă într’adever c’au fost maltrătaţi ;
Âvend în vedere că din cercetările preliminare făcute de d. jude instructor resultă că autorii acestor maltratări sunt d. căpitan Bimancea, directo-rele Prefectureî poliţiei Capitalei, d. Bavila inspector de poliţie şi d. Paraschi vescu, procuror pe lângă trib. Ilfov;
Considerând Că acest fapt intră în pre-visiuniie art. 150 c. p.,
Pentru aceste motive înaintăm actul medical No. 307;88 d-lui prim-preşedinte al acestei Curţi şi cerem că în basa art. 493 pr. cod. penal să bine-voiască a cita în judecata Curţei pe d. căpitan Dimancea, directorele Prefectureî poliţiei Capitalei, Davila inspector de poliţie şi d. Pargchi-vescu, procuror pe lângă trib Ilfov.
Vor fi citaţi pentru diua înfăţişăreî pacienţii mai sus notaţi precum şi martorii Epureanu, Ianolescu, ispectorî de poliţie, C. Rădulescu, fost inspector dc poliţie, şi Zaharescu îngrijitorul arestului prefectureî Politiei.
Făcut în parchetul nostru astă-dî 12 August, 1888.
Procoror general I. G. Burada.
No. 7460
^.ctiA.1 x'xxecLIca.l
Act inedico-legal.
Invitat de d. prim-procuror al trib. Ilfov prin adresa cu No. 12391 din 1 August spre a esamina lesiunile ce p6rtă pe corp nişte ţigani arestaţi în tâlhăria din valea Tânganului, sub-semnatul, transpor-tându-m6 la prefectura de Ilfov şi procedând la esaminare, am constatat cele ur-mătCre :
.„Aristotel Asan“ presintă pe ambele fese echimose vinete, vaste, ocupând totă întinderea feselor. Pe fesa din drâpta se mai ved încă 3 eontusiuni acoperite cu cruste de sânge, prin distrugerea unei părţi a dermului cu direcţiunea transversală, de grosime aprbpe a degetului celui mic şi din care cea mai întinsă este de 3—4 centimetre. Pe partea externă şi superioră a copsei din drepta să ved mai multe echimose transversale de grosimea degetului cel mare de mărimi diferite din cari cea mai mare este ca de 10 centimetre. Pe fesa din stânga se vede o contusiune acoperită de crustă de sânge ca acelea după fesa d coptă. Pe partea su-peridj-ă şi posteriOră a copsei din stânga se ved alte cinci eontusiuni asemenea a-coperite cu sânge prin distrugerea a u-nel părţi a dermului. Aceste eontusiuni au o direcţie oblică de sus în jos şi de dinapoi înainte, au grosimea unei pene de
diferite mărimi, din cari cea mai mare ca de 6—8 centimetre.
2) „Constantin Asanak“ presintă pe ambele fese echimose vinete, vaste, ocupând tbtă întinderea feselor. Pe fesa din drâpta se văd încă 6 centimetri acoperite cu cruste de sânge din causa distrugere! a unei părţi a dermului; ele au direcţia transversală şi grosimea apriipe aceea a degetului celui mic, cea mai întinsă este de 6—7 centimetri.
Pe fesa din stânga se mai văd încă două asemenea eontusiuni tot crustate de sânge. Pe partea externă şi superioră a cdpseî din drepta se văd mai multe echi-mose, vinete. Pe spate, partea stângă, tot terţul superior de la umăr şi acsile până aprbpe de colona vertebrală este echimo-sat, de cui Ore vânătă brună.
Nae Ioniţă are ambele fese echimosate în tOtă întinderea lor; echimosele au o colOre vânătă brună. Pe fesa din dreapta se văd pe lângă echimose şi trei con-tusiunî crustate de sânge de grosimea degetului mic. având întinderea fie-care ca ee 4—5 centimetri.
Pe fesa din stânga esistă asemenea două alte eontusiuni tot crustate de sânge şi tot de aceiaşi mărime ca cele din drăpta
4) Cuza Paraschiv ; şi la acest individ ambele fese sunt echimosate în tOtă întinderea lor, culOrea echimoselor este vânată brună. Pe spate se văd 5 echimose de un roşu brun, de grosimea degetului.
Pleopa inferiOră a ochiului drept este e-chimosată şi tumefiată. Pe partea posteri-Oră a umărului drept este o echimosă vânătă ca de 8—10 centimetri întindere.
4) Chiriac Jianu presintă pe cotul drept trei eontusiuni crustate de sânge tot prin distrugerea unei părţi a dermului; cea mai mare este ca de 3—4 centimetri ; pe partea externă a geauchiului drept se văd două eontusiuni pe mărimea unei a-lune fie-care.
6)	Ioniţă Paraschiv, ce-’i dice şi Durni-trana presintă pe partea posterioră a testiculului din stânga o plagă de grosimea unei mici alune şi două eontusiuni crustate de sânge fie-care de mărimea unui bob de porumb ; testiculul din partea a-ceasta este tumefiat, dureros şi scrotumul care-1 acoperă este de colbre roşie ; el mai are ambele fese în tută întinderea lor ecimosate.
7)	C ostantin Ghorghe, Biran presintă pe ambele fese echimose vinete brune de diferite mărimi ocupând t6tă întinderea lor.
Partea stângă a figurei este eehimosată şi tumifiată.
8)	Gheorghe Dragostin, presintă pe fese 4 echimose transversali de grosimea degetului şi alte două eontusiuni arustate de sânge, ele aă direcţia transversnlă şi cea mai mare 6--—8 centimetri în lungime.
Pe partea externă a braţului drept se vede o contusiune de mărimea unei alune.
Din cele descrise îif acest act medico-legal, sub semnatul conchide că individh Artistotel Asan, Constantin Asanak, Pfae Ioniţă, Cuza Paraschiv, Ioniţă Paraschiv, Gheorghe Dragostin şi Constantin Gheorghe Biran sunt loviţi pe fese cu un corp contondent, că contusiunile constatate de sânge dupe aceste părţi, precum şi acelea dupe copsa din stânga a lui Aristotel Asan sunt făcute de un corp contondent cu margini, cum ar fi o bucata de fier, că tote cele-l’alte lesiunî constatate pe diferite părţi ale corpului fie-cărui din aceşti indivizi precum şi acelea dupe corpul lui Kiriak Jianu sunt produse cu un corp contondent că, plaga şi echimosele dupe testicul lui Ioniţă Paraschiv sunt încă efecte ale loviturilor cu un corp contondent, afară numai re plăgile mici aflate pe ante-braţui lui Constantin A.s-sa-nak şi care sunt produse printr’un instrument ascuţit şi tăios cum ar i! un cuţit şart un briceag.
Cât despre gravitatea lesiunilor a fiecărui din aceşti individi, acelea de pe corpul lui Nae Ioniţă, Cuza Paraschiv, Kiriak Jianu reclamă un tratament medical de la 15—20 (Iile şart incapacitate de travalirt, acelea de pe corpul lui Constantin Gheorghe Biran şi Gheorghe Dragostin reclamă un tratament medical sau incapacitate de travaliu de la 12—15 <Jile. Aceste lesiunî, considerate din punctul de vedere al tratamentului medical, fac parte din categoria lesiunilor uşdrc.
Lesiunile dupe corpul lui Aristotel Asan, Constantin Asanak şi Ioniţă Paraschiv. reclamă un tratament medical de mai mult de 20 (Iile §i afară de complicaţii la cari lesiunile ar -putea da naştere şi cari nu se pot prevedea, aceste lesiunî fac parte din categoria lesiunilor grave.
•Medic legist, dr. G_ Alexiann.
No. 307, Bucurescî, 2 August 1888.
■4&_cte Oficiale
—	D. C. P. Râtescu, inginer-forestier, este numit sub-prefect al plăşeî Cotmeana-GolescT, judeţul Argeş.
—	D-niî Leonida Petrescu şi Toma Popescu sunt numiţi oficerî în corpul sergenţilor de oraş Ia Argeş.
—	Se aprobă ca carte didactică, lucrarea intitulată «Carte de citire» a d-lui D. A. T. Puiu.
INFORMATIUNI
î
A se vedea darea de stfină a procesului torturatorilor de la prefectura poliţiei în ediţia de sdnt a diacului de astădl.
»	b
Eri pe la orele 10 şi jum. sera, trecătorii de prin strada Stirbei-Vodă fură atraşi de strigăte asurditdre ce eşeaîi din sala teatrului Orfeă, strigăte urmate de o învălmăşeală de nedes-cris în spre eşirile sălei. Ce se petrecuse ? Un geam se spărsese la intrare şi sgomotul acestei spargeri, ajunse până în sală; câţi-va îndrăsneţi—cari ar fi trebuit prinşi şi daţi pe mâna justiţiei, — profitând de acest sgomot începură să strige : foc!
Spaima şi desordinea coprinse pe totă lumea, şi toţi, aşa cum se găseau, năvăliră spre eşirea teatrului. E de nedescris mvâlmâşala. brânciurile, strigătele ce erau în sală. Câţi-va omeni au fost călcaţi în piciore. Câţ-va copil îşi perduseră părinţii şi strigau disperaţi în stradă. Mai mulţi — dbmnele mai ales — ’şi pierdură hainele şi pă-lăriele, şi — lucru curios dar comun ovreimei—câţi-va bărbaţi ’şi perduseră nevestile. A trebuit mult până să se sfârşâscă spaima şi să se reîntdrcă lumea
Era o lume cum nu s’a vedut nici o dată la un teatru. împrejurarea a-cesta însă ne face să ne întrebăm ; într’un caz de adevărată catastrofă, sala Orfeu, este ea în condiţiunl de a nu se prăji bmenii într’ânsa ca nişte şoreci ? Ce face primăria în acâstă privinţă? Mai nici una din sălile de spectacol din capitală nu sunt condiţionat potrivit trebuinţelor publicului ce le frequentă.
In loc de trei posturi de inspectori ai salubrităţel, care sunt prevăc|ute în budgetul primăriei capitalei pe a. c., d. Pache lăsase numai unul.
Acum în vederea alegerilor, d. primar a reînfiinţat cele trei posturi de inspectori, ţinând într’unul pe actualul inspector, într’altul a numit pe d. Paul Oprescu, fost funcţionar ia domenii, lăsat în disponibilitate de către guvernul junimist, 6r în cel d’al treilea se dice că va fi rechemat d. Sache Io-nescu.
Astă-di, la 4 ore, se va întruni din nou comitetul central al partidei na-ţionale-liberale la «Naţionala».
Mai mulţi tineri din Giurgiu au luat frumbsa iniţiativă de a înfiinţa un club în acest oraş D. Ţiganiştenu a dat pentru acest scop unul din salbnele sâle din strada Viagului.
Frumoşi funcţionari mai are d. Voi-nescu, prefect de poliţie al capitalei!
Aşa de pildă ca ajutor de comandant al corpului sergenţilor de oraş s’a numit un 6re-care Ion Iliescu.
Cine e acest domn?
Ni se spune că d. Iliescu a fost altă dată administrator cl. II, că a fost pus în disponibilitate pe un an de dile pentru delapidare de bani publici.
Adevărat se fie bre?
Ni se denunţă următorul fapt în sarcina d. Ion Iliescu, ajutor de comandant al sergenţilor de oraş.
E bine ştiut că sergenţii la angajarea lor depun actele din armată cu suplica. Tot prin suplică ei sunt liberaţi. D. Iliescu a găsit de cuviinţă a înfiinţa un registru, în care sergentul înrolat e dator să iscâlessă pentru primirea actelor iar timbrele după petiţie le ia în profitul seu.
Adevărat se fie ?
Ieri, duminecă, tote trupele concentrate înprejurul capitalei au plecat spre Băicoiu şi Câmpina, unde vor ajunge mercur!, când se vor începe manevrele.
Principesa Clementina de Coburg a trecut ieri prin capitală, mergând la Rusciuck.
«Monitorul» de eri publică «Regu-
lamentul» privitor la punerea în po-siţiune de retragere a agenţilor diplomatici şi consulari şî a funcţionarilor administraţiunei centrale a ministerului afacerilor străine.
In cjiua de 14 curent se va inaugura la Iaşi statua lui Miron Costin. Cu acestă ocasie, se vor rosti discur suri de către d-nii V. A. Urechiă, Mi-hail Cogălniceanu Nicolae Ionescu şi primarul laşului, d. Pogor.
-*-
D. general Barozzi a lucrat ieri la Sinaia cu regele. Ocupaţiunea avea de obiect manevrele de t6mnă.
Mâine consiliul comunal va alege din sînul său doui ajutori de primari. Să dice că şanse de a fi aleşi au d I. Brătescu şi d. Hrisosco-leu-de-Platana.
Frumos lucru !
In ultimul moment am prjmit o interesantă corespondenţă de la corespondentul nostru din Pesta. O vom publica în numărul viitor.
ULTIMA ORA
(Serviciul particular al diaruluî «Telegraful») Cair, 23 Septembre
Rebelii fac la Suakim şi la Vadi-Hălfa nisce mişcări cari par a indica că vor lua ofensiva.
Budapesta, 23 Septembre
Diarul Oficial publică numirea comitelui Albin Csaky, în postul de ministru al Cultelor şi Instrucţiunii publice.
Din ediţii a ll-a d3 eri.
Pe lângă numărul de aqli se va distribui manifestul ce partidul naţional-liberal adresâzâ alegătorilor pentru nouile alegeri parlamentare.
Comitetul central care subscrie acest manifest este compus din dd. :
/ C. Brâtianu, D Sturdza, E Stâ-tescu, P. S. Aurelian, G. Chiţii, A. Stolojan, M Pherekyde, A. Vizanti, St. Şendrea, V. Gheorghian, C. Nacu, I. Sturdza, Al. Oriscu, V. Lascar, Gr. Serurie, D. Giani, C. Stoicescu, N. Moroeanu, P. Dancovicl. G. Tăcu, D. Tănăsescu, G.Esarcu, A. Vilner. Ta-che Anastasiu, C. Jjumitresc.it, St. Becheri nu} G. Cantacuzino, N. Costan-dache.
Acest comitet se va mai complecta cu câte un delegat din partea comitetelor ce se vor forma în fie-care judeţ. -*i<-
Consiliul comunal al capitalei este convocat pentru Marţi, 13 curent, la 4 ore din di pentru a se pronunţa a-supra mai multor chestiuni, intre cari şi alegerea ajutorelor în locul celor demisionaţi.
Aflăm că sub-prefectul plăşii Otă-şăul, însoţit de 20 soldaţi a voit să ridice -din târgul Rîureni, de la cofetăria Săcărescu, pe d. Er. Filipiu, proprietar din Vâlcea, şi numai după i.n-tervenirea mai multor amici a putut scăpa de răsbunarea numitului subprefect.
Caşul s’a adus la cunoştinţa Regelui şi a d-lui procuror general.
Precum am anunţat, d. Efrem Gher-mani a fost nUmit prefect de Vlaşca
Ce dracul 1 aşa de reduse sunt rîndurile conservator-junimiste, în cât nu se găsesce a se numi prefect alt cine-va de cât un om, care a perdut cetăţenia română !
-<%*-
Ni să scrie de la Galaţi:
Zilele trecute, la fabrica de lemne a d. Struli Ckites din Galaţi s’a prins o contrabandă de 470 metri cubi lemne de brad transit ale evreului Nişei Insler. Contrabanda a fost prinsă de un impiegat, pe care evreul a vrut să ’i mituiască, dându’i 40 lei. Impiegatul a depus suma la parchet denunţând faptul. S’a făcut apoi es-pertisa compusă de d-nii Costopol, Ca-ranfil, dar aceşti domni, precum să cjice, au intenţie să facă din afacerea în cestiune . . . muşama.
D’ale alegerilor:
Aflăm că d. V Morţun, deputat socialist ’şi pune candidatura la col. II din Roman; d. Ion Nădejde la col. III din Iaşi şi la col. III din Ilfov precum ni se spune atât socialiştii cât şi radicalii pun candidaturile d-lor 01-cescu, preşedintele lucrătorilor de fer şi lemn de la gară .şi d. An. Bacal-başa.
D. Efrem Gherman, cât a fost. locţiitor de primar, a numit controlor la gara de Nord pe un fiu al d-lui Lexviodax, cunoscut conservator.
Bătăuşii Stănescu şi Florea Mo-raru, pe dată ce a sosit d. Pache, at| făcut ca fiiul d-lui Lexviodax să fiă
depărtat. Daci se pbte înţelege câtă rivalitate s’a născut în ambele tabere
ce asediâză primăria şi cu ce soirt de gratificărî se tratâză una pe alta. -*-
Confratele nostru din Brăila »Bomba*, Zice că peste 25 muscali iconari sunt astă-zi în gasdă la d. Sudit, prefectul judeţului.
Ce face acest domn cu aţâţi iconari? Se închină p6te icbnelor rusesc! pentru ca să ’i ajute la viitdrele alegeri.	->î<-
Acelaş ziar denunţă faptul scandalos cum că poliţaiul Cociaş din Brăila are p’un ajutor, care ărestâcjă fără motiv pe trecătorii pacinicî de pe strade şi ’i sileşte a ’î plăti de beut.
Corespondenţa specială a «TELEGRAFULUI» 16 ORE SEARA)
Londra, 22 Septembre.
Corespondentul Ziarului „Daily New“ la Petersburg crede într’adevâr că Rusia nu doreşte se resolve actualminte cestiu-nea bnlgară, prevăzând că n’ar isbuti. Se crede asemenea că d-nii de Bismarck şi Kalnoky n’au decis nimic în aedstă privinţă.
Bl BL IOGRAFII
A apărut Mnemotechnica său arta de a dobândi în cel mai scurt timp o memorie extraordinară, de M. I. SAPIRA.
Preţul 70 bani. ’
CASSÂ DE SCHIMB-"
N. & D. Moroeano
Strada Lipscani, Noua clădire a societăţii Dacia-România numită * Pasagiul Dimitrie Ghica » No. 6.
BUCUREŞTI
Cumpără şi vinde efecte publice şi face ori-ce schimb de moneZI
Cursul pe diua de 9 Septembre 1888
5 70 Rentă Amortisabilă .	.
5	.o » Rom. Perpetuă. .
6	’/s Obl. de Stat (Conv. Rur.)
6 /o »	»	»	(C. F. Rom.)
5’o	» Municipale 1883 .	.
51 o 1 _	»	1884 .	.
7‘ o Scrisuri funciare Rurale. 5°/o	»	»	»
7u/o	»	»	Urbane
6 Vo	»	»	»
5°/o	»	»	»
5’/o	» func. Urbane Iaşi.
Impr. cu prime Bucur. (20 1.) Los. Crucea Roşie Italiană . 10 fr. Obl. Casei Pens. 300 1.
» Sârbeşti cu prime Losurî Otomane cu prime » Basilica Dombau . tur contra argint sail bilete Slapolionî contra lire . . Florini valbre Austriacă . Mărci Germane ....
Bancnote Francese . . . Ruble Hârtie. ......
NB. Cursul este socotit
■Cump.	V«nd
96'3 4	97 fi
95’fl	96 k
94‘4	993/4
85A	86
106U4	1073/4
96 16	97 h
	ioâ'lî
	—
93	938U
83	83s/4
45	48
30	32
230	240
78	So
45	48
19	21
	*llî
£0.04	20.08
2. ©7	2.o8'|2
124	1.25
99lU	100,/i
255	2.65
HaiaBiiiMiij
Boale Sifilitice
Neputinţa Barbatâsca
Vindecă după cele mai nouî metode, radical, fără durere şi împedicare; după experienţă de 18 am. Specialist in bilele lumeşti,
THOE
Strada Emigrat, Nr. 3, (în dosul şcdlei militare, intrarea din calea Victoriei prin strada Sf. Voevodî pe linia Tramvaiului.
Consultaţiunî de la 8 a.m. până la 6 sera.
Loc separat de aşteptare pentru fie-care.
INSTITUTUL
ENGLEZ
Strada Fortunei No. 3 (sub Caimata)
Cursurile primare, secundare şi licieăTe vor începe la 1 Septembre. Se primeşte elevă interne şi externe de la vârsta de 5 ani, înscrierile se fac în thte ZiRle. Plata trimestrială şi preţuri moderate. 3—2 d.	Direct ore, Maria Mukeman.
SE CERE
germana la pensionul Eniu-Bălteanu, calea Moşilor 138.	(°)
Administratorul ziarului, C. Ispăsescu.
www.dacoromanica.ro
TELEGRAFUL — 13 SEPTEMBRE 1888
U
* t ş ■'
FABRICA
„COMET
DE SOBE MEIDINGER SI MAŞINI DE BUCĂTĂRIE
ADOLF SALGMON
Cea mai practică şi economică sistemă de încăl-dire. Căldura şi arderea pot fl regulate în mod perfect. Focul se p6te întreţine în permanenţă dile şi săptămâni întregi. Ca combustibil se p6te întrebuinţa cok, lemne, ligorită, cărbuni de piatră şi coceni de porumb.
Ventilaţia Odăilor
>
Maşinele de bucate sunt de sistema cea mai perfecţionată. Durabile, practice şi cu o economie mare în combustibil. Se p6te arde cok, lemne, cărbuni de piatră, etc.
Cereţi Broşuri Ilustrate cari se trimit gratis.
MAGASIN DE PANTOFĂRIE
Sub-semna tul aduc la cunoştinţă că am lu-Kunst, şi acum l’am luat
crat 12 ani în atelier de
Pantofărie al d-luî C. asupra mea
acest magasin, fost în faţa Palatului ai d-neî Ana Dumitrescu, născută Kunst. Sper că onorabila clientelă mc va încuraja ca şi în trecut. Preţurile fbrte moderate.
Soliditate garantata.
E. COVACI
79, Calea Victoriei, 79
MARE DEPOSIT
DE
Ţevi de Fier si Accesorii
LA
ADOLF SOLOMOOT
14 bis. BUCURBSCI, STRADA DOAMNEI. - 14 bis.
('2—3 !•)
MOAŞA a—
CU DIPLOMĂ DIN STREINĂTATE
SE CAUTA
de închiriat o casă cu patru camere şi grădina, situată la mahala. A adresa informaţie la redacţia cţiamluî nostru.
FABRICA
DE
DOPURI - PLUTA» BUCURESCI
I
No. 7
^oiesx'X’Iz; .^dfdpjsil
— STRADA DOAMNEI. — No. 7.

Esecută ori-ce comandă în timpul cel maî scurt, preturi moderate.
(6—2)
AVIS
Comercianţilor, Impiegaţilor şi elevilor de Comerciu
CHDTIHS ZPTTBXjIO
Sub-semnatul, în asociaţiune cu un profesor da limbi, deschid un curs public pentru comptabilitatea simplă şi dublă, ştiinţele comerciale, limba francesă şi germană. Cursul va începe la 1 Octombre 1888 şi se va sfîrşi la 1 Ap Iile 1889. învăţământul va avea loc de 4 orî pe săptămână la orele 8—9 jum. sera iar deosebit o repetiţie în fie-care Duminică la orele 2—3 p.m. Costul întregului curs este de 100 lei plătibili în 2 rate. iar pentru impiegaţii fie publici seu particulari, în 5 rate câte 20 lei. înscrierile se fac de acuma la „Librăria Sc61elor“, strada Lipscani No. 96, lângă Banca României. Numărul elevilor va fi mărginit. Se dă şi cursuri particulare după o deosebită învoială. Se efec-tuăză şi lucrări periodice de comptabili-tate, înfiinţarea de registre, regularea şi conducerea lor, încheieri de bilanţuri, corespondenţă comercială în limba română, francesă şi germană cu condiţiuni modeste,
Demetre Genieleano
Profesor de comptabilitate şi ştiinte comerciale.
(4-3 <?•)
MARE MAGASIN
DE
Haine gata Bărbătesc! şi de Băeţi
LA
*r BAZAR DE ENGLITERA
Bucrnesci, —- 3, OolţtaJL str. G-abxoveni sşî Şelari, 3r
Sub-semnatul, am onore a anunţa pe onor. mea Clientelă atât din Capitală cât şi din Provincie că, cu ocasiunea tarifului autonom, am deschis aci în ţâră
O mare fabrică de haine pentru Bărbaţi şi Băeţi
§, în care confecţionez haine, după ultimele jurnale, din stofele cele mai bune ale fj Europei; Asemenea mai putem efectua şi )l-ce comande în timp de 24 ore, de / ore-ce posedăm un mare deposit de stofe fine din cele maî renumite fabrici.
Sper că onor. mea Clientelă şi onor. Public, mfi va onora cu visitele d-lor, spre a se convinge de marfa confecţionată aci în ţâră, şi sunt sigur că vor fi pe deplin satisfăcuţi.^
Cu stimă
IED. LEIBOVIC2.
500,000 franci j’yj;
tr’o singură di. Adresaţi-vS pentru aedsta fără întîrdiere prin scrisdrî, la Comptua-rul Comercial, 557 Grande Rue de Tdkâ, Constantinople, Turcia.	(9—2 d)
LICOARE
GUDRON -TOLU-V ESC AT
este formată din gudron vegetal de I Norvegia, balsam de tolutan şi vesc! de brad. Se recomandă ca tămăauitore tusei vechi, durereî de piept, tuşă, arsuri de stomac, nepoftâ de mâncare,! catar al băşicei urinare. Sticla 2,50. fl INJECŢIA G-ALBENA sigură în vin- j* decarea scursoreî (Blenoragie). Sticla \
2 leî.
Aceste preparate, compuse de Di- \ hiitne G. Gherman, farmacist în Buzău, se găsesce de vdndare înBucurescî la d. Roşu, farmacist, Sf. Gheorghe şi la farmacia Galenu, calea Gri viţei, şi la farmacia d-luî Lazăr Bistriţeanu, din Berlad.
Compania generală de conducte de apă
(SOCIETATE ANONIMĂ) LA LIEGE (BFLGIA No. 3.— BIUROUL LA BUCURESCÎ, STRADA ESCULAP—No. 3.
Studii, construcţie şi instalare de distribuire de apă şi de gaz
PRODUCERE ANUALĂ DE TUBURI TURNATE VERTICAL 20,000,000 kil.
Forje, Turnătorii, Ateliere de construcţie
MOTORI HYDRAULICI, STĂVILARE, ROBINETE, FĂNTĂNI,
GURI DE FOC.
Construcţie de uzine de <3-a SPĂRGĂTOR DE COKE, POMPE CU GUDRON Incăldire cu aburi, 3? XTIO ”CT321 cu elete şi obicinuite.
Medîdie de argint: Paris 1878. Medalie de aur: Amsterdam 1883, Anvers 1885. Medalie de aur ; Craiova 1887.
UATIOUALA
SOCIETATE GENERALA DE ASIGURARE IN BUCUREŞTI
„NAŢIONALA^
SOCIETATE GENERALĂ DE ASIGURARE IN BUCURESCI
Aprobată prin decret regal No 225, din Ianuarie 1885
CAPITAL SOCIAL 6,090,000 LEI NOII
Prima emisiune 3,000,000 leî deplini vărsaţi 15,000 acţiuni de leî 200 fiecare, din care 1,000,000 leî specialmente afectaţi ca fond la garanţie pentru ramura asigurărilor asupra vieţeî
Reserva de premii şi fond reserVa 850,000 lei „NAŢIONAL A“ .asigură :
1. In contra daunelor de In.ceud.iCt. —2. Contra daunelor de Grindină (piatră). —3. Contra daunelor de Transport precum şi Valori. — 4. Contra Spa.rjge.rel geamurilor, oglinzilor, etc. — 5. Face asigurare asupra vieţei.
a). Capitaluri fixe în cas de decese
Cu participare de 70 la sută din beneficia iu combinaţiuflile următore : asigurări asupra vie^eî uneia sad a două persone, asigurări temporale, asigurări mixte cu capital dublu.
b). Capitaluri în cas de vieţă
Combinaţiunile următore : A.sociaţiuni mutuale de supravieţuire. Asociaţi uni în grupuri de 12 anî pentru copii de la 2 an! jum. până la Q inclusiv. — Contra asigurări capitaluri fixe pentru^ Dote. fără contra rări şi rente viagere în diferite combinaţiunî.
Până la finele anului 1885, NAŢIONALA a reaiisab în diferitele ramuri de asigurări ca premii aproximative 10,500,000 leî nouî şi a plătit ca despăgubiri aproximativ 7,500,000 leî nouî.
P ° P	’	’	DIRECŢIUNEA GENERALA
Strada Domnei, No. 12.
Capit. social 3,000.000 leî aur deplin versat
Adunarea generală a acţionarilor societăţii ndstre care a avut loc în diua de 17 (29) Aprile a, c. luând decisiunea de a se reduce capitalul social cu un milion leî aur şi acestă decisiune rămânând definitivă prin aceea că nu a fost oposată la onor. tribunal comercial de Ilfov în termenul stabilit de articolul 101 din codul comercial asupra căruia am atras atenţiunea celor în drept prin publicaţiunea inseretă în Nr. 51 al „Monitorului oficial“ din 5(17) Iunie 1888 ; avem onore a încunoştiinţa prin acăsta pe acţionarii societăţel n6stre că în <fiua de 12 (24) Septembre a.c. vom începe operaţiunea restituire! sumei de un milion leî aur din capitalul social.
Acăstă restituire se va face conform de-cisiuneî luate de adunarea generală în următorul mod: pentru trei acţiuni din cele vechi, d-ntî acţionari vor primi două noi şi leî noî 200 aur în numerar.
Aceste preschimbări şi plăţi se vor face de casieria nostră centrală (strada Dămneî No. 12) în filele de lucru de la 10—12 a. m. şi de Ia’ 2—4 p.m., iar în 4hele de săr-bătdre de la 11—12 a.m.
Bucureşti, 31 August, 1888.
12 Septembre.
Direcţiunea Generală.
LA LIBERTEjROUMAINE
Diar cotidian, mare format In limba francesă
UN NUMfeR 20 BANI
ABONAMENTE : Un an, 40 lei; 6 luni, 20 leî; 3 luni, 10 leî.
A.dministraţiunea
1	8.— BULEVARDUL ELISABETA— 8.
gjjj	Bucureşti.
9 anî asigu-
fassjiamsm
Renumita Cărturăresă
lulia Poloneză S
----S’A MUTAT ——	Jg
In dosul Palatului Regal	{u®
La finele Str. Brătianu 51, (in colţ) ÎS Lângă Grajdurile Palatului Regal	,
Ghiceşte viitorul, presentul şi trecutul, pote descoperi şi pagube, furturi, judecăţi, orice secrete ascunse la care se intereseză cine-va. Cine aduce senine pâte afla lucruri ascunse : comori, etc.
II
St
ii
mmm
m
it
m
MEDIC ŞI CHIRURG
B-or. 3 Â L T E R
Din facultatea din Viena
SPECIAL IN BOALELE DE FEMEI
ŞI
STPHEILIS —Locueşte în Strada FORTUNA, No. 4,— (Lângă Liceul Alexandri).
Consultaţiunî în t6te dilele de la 7 jum. până la 8 jum. a.m. şi de la 1 pâmă la 5 p.m. P.S. Se primeşte bolnavi în pensiune.
De vendare
y
la Librăria şi Tipografia Şcolelor hârtie maculatură.
Compania de Gaz
DIN
BUCURESCI
TT IST CITT
Direcţiunea Companiei de Gaz din Bucurescî invită pe Onor. Public să bine-voiască a visita Maga-sinul seu de exposiţie din Calea Victoriei, No. 66 unde p6te vedea CEA MAI MOUĂ MAŞINA de gătit bucate cu gaz.
Acesta maşină e sea maî economică, forte uş6ră de întrebuinţat forte curată, fără a aduce căldură mare şi permiţând a repara în acelaşi timp
6 FELURI DE BUCATE
între care: o friptură şi prăjituri gătite într(un coptor cpecial ce posedă maşina.
Preţul unei ast-fel de maşine este de leî 105.
Cu un aparat care face a se învârti friptura singuru, preţul ei este de 30 leî mai scump.
Direcţiunea.
PRECIURILE CELE MAI MODERATE
-22
cei
=3 KC
«a?
S
03
c
co
- NOUL —
O rZ’ E X-.
BULGARIA i
Acest hotel are 30 de camere confortabile şi bine mobilate. A- -semenea posedă şi un mare Restaurant cu tot felul de mâncări şi bâuturî dintre cele maî alese. Posepă şi un grajdiu pentru Cai şi un şopron pentru trăsuri cu Preciurî fdrte moderate.
Sub-semnatul nu va cruţa nimic pentru ca onor. visitatorl sS fie pe deplin mulţumiţi, impunând cea maî mare acurateţe şi promptitudine.
PROPRIETAR, SXPCrCJ JT^lSTiE:
(8.-3 diile).
Editura Librăriei şi Tipografiei Şcoalelor, Bucureşcî, Str, Lipscani, 96
www.dacoromanica.ro
Anul XÎX. No. 4850. (Seria IL No. 11).
EXEMPLARUL 10 BANI.
Mercurî, 14 Septembre 1888,
W———™
abonamente
Pentru Capitală:
Pentru un an	.Leî	24
> ş<5se luni	. . >	12
. trei luni.	, , »	7
Pentru	Districte:	
Pentru un an	• . *	3°
» şCse luni	. . *	>5
» trei luni.		r
Pentru Românii	din alte state,	ca
pentru districte.
Pentru Streinătate:
Pentru un an .	. In aur lei 40
»	şdse luni .	.	»	»	26
»	trei luni .	.	»	»	10
A booanicutele si fac la I $i 15 al» te-eărel luni.
UN NUMERVECHI SÂNI Abonamentele se plătesc înainte
lEd-iţia. d.e
ANUNCIURI ŞI RECLAME
Anunciuri pe pag/ IV linia 2j bani. Reclame pe pag. III linia. .	1 leu
»	»	II	» .	.	3	lei
»	» I	» .	.	5	lei
Pentru Inserţii şi Reclame Redacţia nu e responsabilă.
Epistole nefrancate se refusă, articole nepublicate se ard.
In Străinătate a se adresa :
Erancia, Havas, Laffitteet C-nie, place de la Bourse, Paris.
Englitera, Eugfcne Michoud, 81 Fleet Street, E. C. London.
Austria, Haasenstein et Vogler 2 Wien Rudolf Mosse Zeilerstaette, Wiene.
Ungaria, D Moritz Wiest, în Buda-Pesta Servitenplatz.
Abonamentele se plătesc înainte
Redacţiunea, Strada Lipscani, 96
DIRECTOR POLITIC: IO AN G. BIBICESCU
Administraţiunea, Strada Lipscani, 96
SUMARUL
Programul junimist judecat de „Epoca. Surprinderi.
Depeşî.
De peste Munţi Din afară.
Sciri mărunte.
Presa română.
Ecouri,
„Telegraful11 în jud. Dâmboviţa. Dosarul cjiiel.
Crime şi delicte.
Licitaţii.
Diverse.
Informaţii.
Ultima oră.
Programul junimist
judecat de ,,Epoca“
Programul guvernului şi al „Epocei" e compus din câte-va legi, unele propuse mai nainte de alţii, altele chiar aplicate.
Ce scop se pdte urmări prin o asemenea programă o spune ensăşl „Epoca“.
ÎI dăm deci cuvîntul şi rugăm numai pe cetăţeni să cugete bine asupra celor ce ea dice.
Ecă ce scrie „Epoca“
«Sub aparenţele înşelâtore ale unor legi inofensive şi de toţi cerute,un partid,pâte cu puţină abilitate, se sape tâte instituţiunile umil popor, să-l arunce pe căi nedorite de dînsul. II pâte uşor înşela şi duce unde nu vrea .....
«Obiceiul d’a ne alcătui un program dincâte-va legi de organisaţiă interiâre, care sunt cu mici diferinţe primite de toţi şi prin urmare uşor de realisat nu ne pâte duce de cât seu la mistificarea alegătorilor seu la încurajarea deserţi-unil.»
(«Epoca» de la 15 August I887.)
Prin urmare chiar după „Epoca", un program ca cel susţinut de ea pdte duce:
la săparea tutulor instituţiunilor poporului ;
pdte să-l arunce pe căi nedorite de el;
îl pdte uşor înşela şi duce unde el nu vrea.
Un asemenea program, tot după credinţa „Epocei" care e şi a ndstră, nu pdte avea alt scop de cât mistificarea a-legătorilor.
Alegătorii sunt deci însciinţaţl chiar de
„Epoca“despre scopul ce se urmăresce.
Bucurescî 13 Septembre.
SURPRINDERI
Momente mai otărîtdre, de cât cele de faţă, p6te că n’au fost altele pentru România.
Suntem în ajunul alegerilor.
Nu e însă acum vorba, ca la alte alegeri, dacâ Stan e mai bun de cât Bran; nici dacă maioritatea ţârei e pentru doctrinele conservatore sau pentru cele liberale.
Nu ; nu ac&stă este sau mai bine nu acesta trebuie să fiă întrebarea, pentru că nu e normală situaţiu-nea de faţă.
Intr’adevâr,ţara să găsesce în faţa unui guvern venit nu să scie de unde, nici pentru ce ; unui guvern neadus, nechiemat de ea, şi care nu pe uşă, ci pe ferâstră, ca râd făcătorii, a intrat la putere.
Acesta e faptul culminant al si-tuaţiuniî; dc el, în prima linie, tre-bue sâ ne ocupăm, sâ-1 studiăm şi se cercetăm atent şi cu patriotică răbdare, ce urmări putâ-va avea a-supra presentului şi mai cu sâmă asupra viitorului ţârei acesteia.
în regimul parlamentar, tote puterile decurgând de la naţiune, ea numai are dreptul de a alege pe delegaţii ce vor esercita puterea.
Şi din acest principiu decurge ca urmare logică, am putea dice fatală, îndatorirea pentru partidele politice d’a-şl spune părerile şi d’a-i solicita ei d’a dreptul puterea, adică dreptul şi ocasiunea d’a pune în aplicare ideile ce vor fi propagat;
d’aci decurge pentru naţiune siguranţa dileî de mâine, căci ea scie că, la ori-ce schimbare, din ori ce causă sad împrejurare ar fi provenind, nula necunoscuţi ei s ar putea încredinţa sarcina d’a-i conduce interesele, d’a-i apăra ondrea şi d’a-i căuta fericirea.
Avînd în minte principiul constituţional de mai sus, să ne aruncăm ochii asupra actualului guvern.
Şi mai întâi, de preşedintele lui să vorbim.
Este 6re în ţara românâscă un singur om care, în ajunul numirei d-lui Teodor Rosetti ca prim-mi-nistru, să se fi gândit că era nevoiă a răpi pe d. Rosetti din braţele placidei sale ocupaţiuni de judecător şi a-î pune în spate sarcina d’a administra şi ferici România, cu şi fără voiă ?
e cine-va care să se fi gândit că ar trebui distras d. Marghiloman din mijlocul jokeilor şi din vîrte-jurile cotilionului, pentru a fi chemat să pună temelia statornicei fericiri viitdre a României ?
Gânditu-s’a cine-va ca unul să părăsâscă paradele palatului; altul ghişeurile casei sale pentru ca, aşa din senin, sâ fie transformaţi în salvatori publici, în 6menî providenţiali?
Nu, negreşit nici prin vis n’a trecut vr’unui om serios din ţară, în ajunul venirei la putere a actualului cabinet, că a doua di ţâra putea avea ministerul ce are.
A fost deci şi este o surprindere dintre cele mai neaşteptate.
Asemeni- surprinderi sunt necons-tituţionale şi n’are nimeni dreptul d’a le impune ţârei.
Ele, când se produc, costă mult pe ţara care le sufere şi adese pe cei care le impun.
A mai avut România, cel puţin în parte, o surprindere ca acesta în 1871 şi a platit-o cu ani de dureri şi de pagube, cu umiliri şi chiar cu desonbre.
Cunbsce dar trecutul şi ori-cine pdte sâ prevadă ce va fi, ce pdte fi, viitorul.
Cine va cugeta serios va vedea că binele cel mai mare ce sâ pdte face acum ţârei ar fi acela d’a readuce pe toţi factorii în adevârata cale constituţională.
Şi în acest scop, datore ar fi sâ lucreze tote partidele care cu ade-vârat iubesc ţara şi Constituţiunea; în acest scop ar trebui sâ lucreze mai cu sâmă liberalii, toţi liberalii, care au muncit şi asudat patru-decî de ani, pentru a reda în manile naţiunii dreptul de suveranitate pe care o mână de dmeni îndrăsnesc a i-1 anihila şi chiar răpi.
. SCIRI TELEGRAFICE
Serviciul particular al diarului «TELEGRAFUL»
Berlin, 24 Septembre.
Principele de Bismarck a declarat, dupe examinare, că textul pretinsului jurnal a! împăratului Frederic, publicat de Gazeta germană, este a-pocrif.
Berlin, 24 Septembre
«Gazeta Germaniei de Nord» dice că textul pretinsului jurnal al împăratului Frederic conţine
erorî cronologice aşa de grave şi fapte în cât trebue să se îndoiască cine-va de autenticitatea sa.
Colonia, 24 Septembrie
«Gazeta de Colonia» dice în privinţa jurnalului împăratului Frederic că aceste notiţe publicate fără ştirea împăratului actual conţin multe inexactităţi. Cercurile bine informate nu se îndoiesc că e Vorba de o operă cu dinadinsul pregătită, denaturată în adevăratul său caracter, iar nu de nişte notiţe caii provin cu totul de la împăratul defunct.
De peste munţi
Corespondenţă particulară a ^TELEGRAFULUI"
Budapesta, o Septembre.
Relevarea mea că membrii parlamentului : Mocsâry, Eotvos şi Pâzmândy Dănes ar fi pe cale de a constitui o fracţiune
liberală şi împăciuitore a naţionalităţilor, a revoltat diaristica capitalei ungare fără deosebire.
Se ştie că la noi presa e în mâna jidovilor, cari pentru a nu scăpa puterea din mână, căci în realitate ei sunt stăpânii Ungariei, se arată mai şovinişti de cât şoviniştii maghiari şi vai de acela care ajunge să fie o personă ingrată înaintea lor; o asemenea persdnă e expusă a ’şî perde posiţia socială, averea şi, mai pre sus de tdte, mandatul de deputat. Parlamentul maghiar, compus din 450 membri, numără mai bine de 200 ovrei curaţi ortodocşi de-ai rabinului Isidor, despre care „Agenţia Havas" anunţa cu atâta părere de rău că a răposat la Paris.
Pentru a nu’şi atrage asupră-î ura acestor fel de cetăţeni maghiari, cari ţin popd-rele Ungariei într’o continuă ferbere, Pâzmândy s’a grăbit a da prin diare o des-minţire celor scrise de mine în „Telegraful".
Desminţirea ’şi-a avut efectul. Maghiarii s’au liniştit şi evreii urmăză înainte cu schimbarea numelor din nemţeşte în ungureşte.
Aici îmi vine în minte un mic episod din anul 1848, care ilustrăză în de a-juns simţimintele maghiare ale ovreimei ndstre.
Cu ocasiunea compunerii primului minister maghiar, în acel an furtunos, e-vreii din Arad s’aă grăbit cu grămada a cere guvernului din Pesta permisiunea de a’şî schimba numele. Aşa s’aă făcut din Nordmann=Nyugoti, din Silberstein—E-zusti, din Goldmann=Aranyaşi, din Bam-berger=Vâmbery, din Hundsdorfer=Hun-falvy, etc. etc.
La 1849, cu ocasiunea venirii vestitului general austriac, Hayman, cei d’înteî cari i-aă eşit în cale, au fost evreii din Arad, cerăndu’i voe de a’şi relua numele strămoşeşti, pentru cuvinte, că atât de mult aă fost persecutaţi de unguri, în cât le-au impus chiar şi nume ungureşti, în loc de cele nemţeşti pe cari le aveaă.
Ori-cât însă s’ar sili d. Pâzmândy se facă lumea să crădă că în Ungaria n’ar exista naţionalităţi, ci numai cetăţeni unguri de ai lui Haynau, elocinţa cifrelor din statistica patriei sale, îi dă cea mai aprotă desminţire.
Oare în regatul ungar, unde în 1887 existau 668 şcoli curat germane, 2473 curat române, 1349 curat slovace, 289 curat serbe, 47 curat croate, 288 curat rusnece şi 11 curat italiane, întreţinute tdte de naţionalităţi, iar în cari limba de propuneri era amestecată cu limba maghiară, se aflaă 1047 şcoli germane, 533 române, 887 slovace, 62 sârbe, 115 croate, 283 rusnece, ar fi dre cu putinţă se nu existe o cestiune de naţionalităţi?
Crădă cine va voi, căci însuşi d. Pâzmândy n’o crede.
De aceea d-sa ’şi-a redactat desminţirea cu multă măestrie şi în forma ei învăluită se ascunde programul viitorului grup politic Mocsâry şi pentru adoptarea căruia s’au făcut chiar negocieri între Mocsâry, Eotvos şi Pâzmândy pe de o parte şi între dre-carî fruntaşi români din Sibii şi Pesta pe de altă parte.
Programul Mocsâry, la care aderă şi unii Români, e întemeiat pe aşa numita lege de naţionalităţi de la 1868 şi care în art. 1 ne răpesce individualitatea naţională, glăsuind că t6te naţionalităţile formâză naţinnoa politică maghiară una şi nedespărţită şi că tot natul din regatul ungar nu e nâmţ, sas, sârb, croat, Român, ci cetăţân maghiar. Prin urmare desminiţirea d-lui Pâzmândy, concordâsă
din literă în literă cu spiritul programului d-lui Mocsâry cu care, împreună cu d. Pâzmândy a negoţiat cu un dre-care grup de Români, ca aceştia să primească legea de naţionalităţi ca basă a programului viitorului partid politic maghiaro-român.
Sunt la noi dmeni, de ast-fel fdrte o-norabili, dar naivi, care cred că esecu-tându-se sincer legea de naţionalităţi Românii ar fi fericiţi. Aceştîj dmeni de la 1861 înedee n’au făcut de cât să rătăcăscă din ce în ce mai mult şi să conducă pe căi greşite poporul nostru.
Unii politici din ai noştrii se conduc de ideia că autonomia Transilvaniei ar lăsa în părăsire pe cei-l-alţi români din Bucovina, Banat, Crisiana şi MaramurSş, pe când adoptând legea de naţionalităţi ne ar uni pe toţi, afară de Bucovina, şi am putea începe o acţiune concentrată în parlamentul din Pesta.
0	părere mai greşită nu se pdte!
Românilor cu cap şi cu inimă, cari nu
trăiesc în politică din mână în gură şi nu văd numai până în vârful nasului, nu le trebue nici legea de naţionalităţi, nici autonomia Transilvaniei, ei stăruiesc pen tru realisarea programei de la 1848 pre-cisată la 13 (25) Februare 1849 şi care sună ast-fel:
1	Unirea tuturor Românilor din statul Austriac într’o singră naţiune de sine stă-tătdre sub scutul Austriei.
2	Administraţiune Românescă.
3	Convocarea unui congres pentru stabilirea constituţiunei.
4	Alegerea unui cap administrativ.
5	Instituirea unui Senat român.
6	Alegerea unui cap eclesiastic sub care vor sta toţi episcopii români.
7	Organisarea şcdlelor.
8	Introducerea limbel române în tot ce privesce pe Români.
9	întrunirea adunării naţionale în fie care an.
10	Representarea naţiune! române după numărul sufletelor în parlamentul austriac.
11	împăratul va purta titlul: Mare duce al Românilor.
Pentru acest program ar trebui să sta-ruiască din tot sufletul şi din tdtă mima Transilvănenii, Bănăţenii, Bucovinenii, Cri-şenii şi Maramureşenii şi pentru realisarea lui n’aă să se înţelăgă nici cu Pâzmândy, nici cu Mocsavy, a căror putere va ţinea pe cât timp îi va ocroti baioneta austriacă.
Numai acest program, pentru care şi-au versat sângele 40,000 mii de Români în 1848 şi 1849, ne ar putea uni pe toţi, iar nu legea de naţionalităţi, acest monstru, care dice că suntem cetăţeni maghiari cu buze walache (Olâh * ajku magyar honpolgâr).
Autonomia Transilvaniei, aşa cum e formulată în programul din Sibii de la 1881 nu plăteşte o căpă degerată
Unirea tuturor Românilor din monar-chia Austriacă într’un singur corp naţional independent în tdte afacerile sale publice şi politice ne-ar putea mântui de peirea ce ne ameninţă şi printr’o stăruinţă legală, dar aprigă şi energică a fruntaşilor din tdte provinciile române ar trebui ca în privinţa acestei programe să reamintim di cu di Curţii din Viena promisiunile date în acei ani la Insbruk de-putaţiuneî române compusă din bărbaţi iluştri bănăţeni, transilvăneni şi bucovineni.
Pentru realisarea acestei programe pe care însuşi poporul român, în frunte cu Bămuţ, şi-a făcut’o pe câmpul libertăţii de la Blaş, n’avem trebuinţă să cerşim nici parlamentului din Pesta, nici să constituim în acel parlament un grup ma-ghiaro-român, care nu ne ar fi de nici un folos, ci numai ar accelera desnaţio-nalisarea ndstră.
Camil.
Ungurii se laudă cu apucăturile lor barbare. Iată ce găsim în „Pester Lloyd" de la 22 Septembre:
„Ca ecou al procesului lui Traian Doda circulă p’aci un cuvent reuşit (1) al preşedintelui curţii din Arad, d. Ottrubay.
„Un jurat, israelit, ceru preşedintelui să’I permită a aduce un înlocuitor, fiindcă din causa sărbătorii mosaice şi a Duminici! n’a făcut nici o vânzare, aşa că nu mai ştie „unde-I e capul" şi nu va putea se urmărdscă cu atenţie desbaterile.
>,—destul de'câ inima d-tale e unguri scă, răspunse Ottrubay, capul pote se se ocupe cu alte treburi...
DIN AFARĂ
Bulgarii şi Macedonia
Cercurile politice din Constantinopole nu sunt de loc îngrijite de agitaţiunile bulgarilor cu privire la Macedonia.
Guvernul bulgar a declarat că nu ara nimic comun cu aceste agitaţii.
Un atentat
La 6 Septembre s’a comis în Belfort un atentat curios. Generalul Dorlodot, însoţit de mal mulţi ofiţeri, se preumbla în apropierea arsenalului; d’odată, un grup de indivizi se aruncă asupra ofiţerilor şi-l insultă. Locotenentul Loreillard voind să pue mâna pe unul din agresori, a fost lovit cu un cuţit; lovitura e mortală.
Acest atentat a dat naştere la o mulţime de sgomote. Se dice că agresorii sunt germani, că unul din ei a fost ausjit vorbind nemţeşte.
Agitaţiunea spiritelor e fdrte mare.
Din partea germană, lucrul se tăgădu -este.
lohn Dillou
Iohn Dillon primeşte o mulţime de telegrame de felicitare din tdte părţile re-
gatului-unit
O mare manifestare poporară a avut loc la Questoven în ondrea punere! în în libertate a apărătorului drepturilor irlandezilor.
Memoriile lui Frederik
Deutcche Runschau, publică extracte din jurnalul împăratului Frederik, extracte care i-au fost comunicate dice, fdia, de un confident al defunctului împărat.
Aceste extracte încep de la 11 Septembre 70 până la 8 Mart 71, şi se raportă la evenimentele din acea epocă.
Din acele extracte resultă că Frederik III, p’atunci prinţ imperial, a fost cel d’intâiu şi cel mai energic apărător al ideei reconstituire! Imperiului; el a dat ideia de a se anexa Alsacia şi Lorena.
La data 29 Septembrie se găseşte acăstă notă:
După ce am câştigat pacea, va trebui să se urmeze cu desvoltarea liberală a Germaniei.
La 18 Octombrie, tjiua aniversărei sale a scris:
Sper că în viitor nu voi vedea vre-un răsboiă."
Jurnalul lui Frederik e plin de amănunte de un mare interes.
In acel jurnal e menţionat un project a lui Thiers, care voia să ofere tronul Franţiei regelui Leopold al Belgiei.
Propaganda rusă.
Daily Telegraph află că partisanii do-minaţiunii rusesc! în Bulgaria aă ţinut în timpul din urmă fdrte dese conciliabule la Petersburg şi Moscova şi că cu acăstă ocasie s’afi subscris sume însemnate pentru sprijinirea propagandei ruse în Bulgaria. E deci probabil că peste puţin timp vor isbucni rescdlele în diferite părţi ale Bulgariei
Tot din Petersburg se anunţă că ces-tiunea bulgară vs fi în curând resolvată într’un chip mal mult s’aă mai puţin potrivit intereselor rusescLPe viitor Rusia se va ocupa mai mult de interesele iei din Asia centrală.
www.dacoromanica.ro
TELEGRAFUL — 14 SEPTEMBRE 1888
Sciri mărunte
Ministerul de financie austriac are sS încaseze suma de trei miliâne florini ca
taxă de moştenire de la averea princepe-luî Schwarzenberg încetat de curând din vidţă.
—x—
Consiliul comunal al Parisului a decis a se rădica, pe cheiul Cout6, o statuă Iuî Condorcet, una din cele mal mari şi mal pure figuri a revbluţiunil celei mari.
După regulamentele comunale ale Parisului, preţul kilogramului de pane e fixat, pentru acum când grâul e scump, la maximum 38—39 bani.
Vom arăta, în alt număr, cum să pro-cede acolo pentru fixarea maximului preţului pâneî.
—x—
In Canada, s’a găsit o pepită de aur pur în greutate de aprfipe 20 kilograme. A-căsta e cea mai marebucată din cele ce s’a găcit vr’o dată.
—x—
In Paris, esistă cam pentru hrana elevilor Unele dintre ele, a cele din aron-dismentul 18 a dat pe fie-ce di, anul trecut nutriment la aprbpe 5000 de şcolari. In cursul anului 1885 86 ele au distribuit 1,110,827 porţiuni de mâncare, din care o treime gratis.
Presa Română
„Naţiunea" critică proiectul guvernului pentru înfiinţarea stărostiilor. Prin a-cest proiect, meseriile se pun subt dependenţa poliţiei şi administraţiunii; acăsta e un pericol.
„Voinţa naţională" dice că situaţiunea e mai încurcată de cât ori când. Lupta nu e pentru domnia cutărui safi cutăruî partid, ci pentru esistenţa naţională,
„Democraţia" trece în revistă cele petrecute de la ultimele alegeri parlamentare încdce şi constată că, la viitbrele a-legeri se presintă ca luptători distincţi : liberalii-naţionalî, conservatorii, liberalii-di-sidenţi şi junimiştii.
„România" combate manifestul liberal-naţional, tăgăduind t6te actele guvernului liberal.
„Epoca" acuză pe d. Dumitru Brătianu pentru că „Naţiunea", pomenind de programa radicalilor, a spus că e o lucrare
seribsă.
„România liberă" găseşte comod se a-cuze pe fostul guvern că nîa lucrat nimic, pentru că d. Rosetti T6der n’a găsit la minister o statistică de care avea ne-voe. De! de multe p6te se aibă nevoe d. Rosetti şi să nu găsăscă.
„Liberte roumaine" critică transacţiele ce se fac între conservatori şi junimişti. Ceea-ce se petrece adî e o curată batjocorire a opiniei publice.
„Lupta" constată că situaţia, în ce priveşte guvernul, s’a limpedit. Junimiştii vor să înşele lumea şi să nu facă absolut nici o îmbunătăţire.
„Românul" îndămnă pe cetăţeni sS nu alăgă de cât pe acei pe cari îi cunosc d’aprdpe. Acesta.e prima condiţie.
ECOTJI2I
Omor
Pe teritoriul comunei Talpa din judeţul Neamţu s’a găsit mort locuitorul Gheorghe Toma Borş diA.comuna Uscaţi, tăiat cu cuţitul la pept şi plin de sânge. După cercetările făcute de primarul din Talpa numitul a fost omorât de constantin a Todiresei din comuna TupilaţI jud. Roman.
Parchetul a fost anonsat urmându-se constatarea faptului.
Înecat
Nişte locuitori au găsit înecat în râul Bistriţa într’un scruntar mâlit, teritorul comunei Zeneşti judeţul Neamţu pe un individ necunoscut. Neputând a se constata nici o urmă de signalimente, de 6re ce s’a găsit gol încins numai cu o aţă iar caracterele fisice nedistinctive din cauza gradalui înaintat de putrefacţiune.
Strangulat.
Ţăranul Zamfir Zghibălău, din comuna Noguleşti judeţul Neamţu suferind de mai mult timp de alienaţiune mintală s’a strangulat dilele aceste.
Morte erudit.
Femeia Caterina soţia lui Postolachi Gheorghe din|comuna Girovu judeţul Nămţu ducându-se cu nisce rufe spre a le spăia în apa Coracău ce treee pe lângă locuinţa sa, a lăsat în ograda casei pe o copilă a sa numită Maria în etate de 10 luni. Când s’a întors de la spălat a găsit copila mfirtă înecată într’un ciubăr cu apă ce era în o-gradă.
Morte grozuicit.
Locuitorul Ion Ardeleanu din comuna Siliştea judeţul Neamţu fiind la clăditul u-nuî stoguşor de fân în ograda case, sale pe când se da jos pe un ţepoiu ce ’l re-zomase de stog a venit cu „pântecele în cdda unui alt ţăpoi ce ’l servise la clădit şi pe care ’l înfipsese cu cfimele în pământ c6da ţăpoiului fiind ascuţită l-a pătruns pe sub pept la o adâeeime de 50 centimetri, din care cauză îndată a şi încetat din viaţă.
Telegraful în jud. Dâmboviţa
(Corespondenţă specială)
Targovişte, io Septembre.
La noi, venirea la putere a conservatorilor a fost urmată de apariţiunea unei gazete locale sub numele de Ordinea. De mult gazetele cu asemenea nume nu mai esistafi în ţară; ivirea lor la lumină e un semn al vremei. II înregistrez şi trec la fapte.
Ordinea e gazeta prefectului şi are de redactor pe primar şi un fost funcţionar sub guvernul trecut la penitenciarui Mislea, unde a fost înlocuit, numai după o lună de funcţiune, pentru fapte pe cari le-a constatat chiar d. Lupu Costache, pe a-tunci director al penitenciarelor. Acăstă gazetă, cum bine se înţelege, ’şî laudă patronul; dar, neavând fapte cu care să’l laude, născocesce.
Intre altele, „Ordinea" spune că prefectul actual a făcut s£ dispară cu totul liberalii. Şi sciţi cum ? Făcând vizite pe la toţi proprietarii, negustorii, meseriaşii, etc., cunoscuţi ca liberali, aşa în cât la alegerile comunale, au votat’ toţi pe candidaţii propuşi, pentru motivul că „nu puteai! fi contra prefectului" care le era prieten.
Audi, minune ! au renunţat liberalii la principiele lor pentru că le-a întins mâna
d-1 prefect conservator ! Aşa caraghioz-lîc numai cei de la „Ordinea" îl puteau crede şi mai cu sâmă spune.
Va veni vremea să ne numărăm şi a-tunci vor vedea cât aă fost de înfumuraţi cei ce ne cred atât de nerozi, vor vedea că noi n’am uitat proverbul că : te sărută în bot, până ’ţi ia din pungă tot, eă nu numai că’l ţinem minte, dar ne regulăm după el şi purtarea nâstră politică. Am mai vădut noi şi pe alţii care s’au ploconit, ca prefectul actual, aă mai fost şi alţii care ne-aă strîns mâna, dar noi am rămas tot noi.
Din cele dise de „Ordinea" în privinţa alegerilor nu reţinem de cât declaraţia că prefectul a cerut, ca prieteniă pentru dîn-sui, votarea listelor comunaie patronată de dînsul.
Am avut deci candidaturi oficiale, în înţelesul cel mai riguros al cuvântului.
Ce va fi, dragă Dfimne, la alegerile pentru camere î
Ce s’a petrecut la alegerile comunale ne fac să bănuim, âr faptele ce se petrec acum ne asigură că libertatea nfistră electorală va rămâne un simplu cuvânt.
Nu vorbesc de visitele şi căciulelele prefectului pe la toţi şi t6te; nu vorbesc de sbuciumările celor desemnaţi de candidaţi oficiali, ca d-niî Răceanu, Ciuflea, etc. îşi dau spre a atrage atenţiunea alegătorilor, voiu spune numai că prefectul nostru pdte nedus pe la biserică, se duce acum de-î ajunge şi încă peste cap; se duce, spre a se face popular, dă şi parale pentru îmbunătăţiri. Lucrul nu e rău în sine, der ’l face rău scopul meschin în vederea căruia se face; căci tinde ca alegătorii, pentru aceste micuţe daruri să’şi dea în schimb voturile, cum. . . . ’şi-a dat dreptul de ântâietate pentru legendarul blid cu linte.
Ce e şi mai reu însă e că prefectul nostru a găsit de cuviinţă a înregimenta per-s6ne din cler spre a-şi face din ele instrumente pentru ocărîrea adversarilor partidei sâle; dic că e rău lucrul acesta, pentru că—degradându-se servitorii altarului — altarul însuşi perde considerarea, biserica simte contra lovitură.
Der ce’i pasă prefectului, ce’i pasă guvernului d’asemenea lucruri; ei vor să is-butâscă la alegeri şi pentru ajungerea a-cestui scop nu e nici un mijloc care să fie rău. Ei, ca să întrebuinţez un proverb, sunt din cei ce, pentru ca să ardă şbrecil, dau foc moreî.
Recrutarea de agenţi electorali din sî-nul clerului a început prin preotul Al. Du-dea. Acesta e un fel de popă care când îşi sumete giubăua în şolduri, îşi pune potcapiul pe câfă şi*. ferâscă-te D-deu să ’ţi audă faţa ce ’ţî va audi dosul, dâcă esci adversar al actualului patron politic al popeî. El ă ocărit 12 ani pe conservatori şi acum ca să se uite să vede trecutul, a început prin a face apoteosa prefectului şi a ridicat diapasonul ocărilor contra liberărilor la un ton de care erau departe chiar legendarii surugii.
închei, promiţându-vă o nouă scrisâre în care vă voiu vorbi despre laudele ce s’aduce junimistului nostru prefect pentru presupuse îmbunătăţiri făcute în judeţ.
Dosarul dil ei
lin primar desfrânat.
Primarul din comuna Glîmbocel (jud. Muscel) a devenit grfiza locuitorilor atât a comunei sus numite cât şi a comunei vecine, Bogaţi. Administraţiunea acestui primar se mărgineşte cu un şir de petreceri, cari să fac di şi nfipte în faţa lurnei întregi. In nfiptea însă de la 29 a luneî trecute
petrecerile primarului au făcut pe locuitori să trămită o plângere prefectului judeţului Muscel. Iată faptele în tfită goliciunea lor: în acea nfipte primarul beat a ordonat să se înhame caii la trăsură şi împreună cu mai mulţi fispeţi a pornit în comuna Bogaţi, judeţul Dîmboviţa, unde au năvălit la o şejătăre de fete. Aci după ce aă făcut mare scandal, primarul a răpit fata locuitorului Dragnea. Iată acuma ce s’a petrecut cu acăstă copilă, după spusele unui martor oculor
„O fată, unica fiică a locuitorului Drag „nea din Bogaţi a fost răpită de primaru „comunei Glâmbocel. Copila a fost aruncată nfiptea în trăsură, i-a astupat gura „si trăsura în gfina mare a pornit la Glîm-„bocel. La ţipetele nenorocitei fete, satul „întreg s’a trezit, trăsura trecu Glîmbocelul „satul Leurdeni şi s’a oprit în lunca dlor „Naie Gussy şi Creţulescu. Aci copila a „fost deflorată. Părinţii şi locuitorii cari „au mers în urma răpitorilor, au găsit pe „copilă în lunca d-lui Creţulescu. Dar vai. „în ce stare : cu cosiţele rupte, cu corpul „plin de vînătăi. Copila plânge şi se bate „cu pumnii în cap ca o nebună".
Am dis că pi*efectul judeţului Muscel a primit o plângere iscălită de locuitori. Ni se scrie că cu tfite astea, nici o anchetă nu s’a făcut până acum, şi primarul mi-serabil domnesce ca si înainte.
Crime si delicte
Cadavru unei femei expediat ca bagaj.
In fiiua de 8 Septembrie, la orele 4 p. m. hamalii de la gara căiei ferate Pe tersburg-Varşovia pe când arangeau nişte bagajie au dat peste un colet lung de o formă ffirte originală. Acest colet a mai atras atenţiunea şi a amploiaţilor de la gară, de ori-ce nu purta absolut nici Jun număr şi nici o etichetă. Voind a ’l clasa, amploiaţii se adresară la şeful compartimentelor de bagaj, care sosind la faţa locului a declarat că acest colet n’a fost înregistrat şi că prin urmare trebu-esce deschis pentru a putea dresa proce-cesul verbal cuvenit. S’a chemat un gean-darm de oficid, precum acâsta se cere de regulament şi hamalii au început se des-c6se rogojinele şi pânza cu care a fost acoperit coletul. Când în fine doue rîn-duri de rogojini afi fost descusute, când pânza asemenea a fost tăiată, ochilor tu-tutor s’a presintat un conţinut grfiznic— cadavru unei femei tinere şi ffirte frumoasă.
Imediat după lugubra descoperire s’a dat de scire poliţiei şi parchetului. La sosirea judelui de instrucţie s’a început minuţifisa inspecţiune a cadavrului. Iată acum ce s’a constatat: cadavrul femeei a fost cusut într’o bucată de muşama neagră, pe de asupra acestei muşamale au mai servit de înveli tfire două rânduri de ogojinî şi o pânză albă. Cadavrul are picifirele îndoite la genunchi şi legate la şolduri, e îmbrăcat într’o mantie nâgră de mătase şi botine de brunell. Pe degetul mic de la mâna drâptă s’a găsit un inel de aur cu emaliă negru, In urechi erau nişte cercei cu mici briliante. Cadavrul ibrtă pe gât semne visibile de strangu laţiune, pe cap părul blond, tăiat ffirte neregulat.
Se crede că acest cadavru a fost adus la gară de către doi 6meni, cari după ce au descărcat nisce cufere, aă înregistrat o parte din bagagiă adus, iar coletul cu cadavru ’l au lăsat în adins aruncat printre bagagel) neînregistrate.
Politia cercetâză.
LICIT ATIUNI
Se vor ţine următărele licitatiunî:
— la	Septembre (Ia ministerul lucrărilor publice
şi la prefectura de Muscel) pentru construirea u-neî părţi din şoseaua Pitusci-Câmpu-Lung frontieră
Valdr’ea lucrărilor, 80,000.
-	la 29 Septembre (la ministerul lucrărilor publice şi la prefectura Buzfiu) pentru construirea unul dig de apărare la podul de fer de peste Buzău,
Valdre, 115,285 1. bani 66.
-	La S Odombre (la minist. lucrărilor publice) pentru lucrările de apărare ale podului de peste Olt la Slatina.
Valdre, după devis, 550,000 lei.
La La 7 Oetotnbre (la min. lucr. publice) pentru apărarea terasmentelor de la podul pe Ialomiţa pe şoseaua Tîrgovişte-Pucidsă.
Valdre. 42,000 lei.
D T V E R S E
U11 negrii alb. — Iosef Daniil e un negru născut în statul Kentuky (Statele-U-nite) din părinţi cu totul negri. Când Se născu era negru şi remase negru până la vîrsta de 16 anî.
La acea epocă fu muşcat de un câne la cap; cânele era sănătos şi rănile n’aă fost seridse.
Trebue să spunem că Daniil nevâdând câinele apropiinduse de el fu muşcat fără veste.
Doue septămânî după muşcătură, începură a se face nişte schimbări curibse în el; pârul capului începu să cârunţascâ, pielea corpului deveni mal puţin nâgră, apoi apărură câte-va pete cu totul albe, se măriră şi în sfârşit la vârsta de douâ-decî ani presentă aspectul următor :
Afară de locul unde a fost muşcat de câne şi câte-va pete mici negre, în mărime de la vârful unul ac cu gămălie şi până la o piesă de dece bani, tot corpul e alb.
Faţa, parte e albă, parte brun-închis. Fruntea e cu totul albă. Un cerc de un centimetru aprfipe în lăţime înconjfiră faţa, care în partea de jos e albă afară de două dungi negre, una pe buza de sus şi alta pe buza de jos. O altă bandă nâgră trece peste nas şi se uneşte cu doue pete d’aceiaşî culdrc, ce sunt pe o-braz. Spaţiul d’între ochi e negru. In sfîr-şit urechile sunt acoperite de o mulţime de pete brune.
Pelea capului e albă, părul scurt, parte negru, parte sur.
Daniil n’a fost nici o dată bolnav.
La două-decî şi cinci ani se căsători şi avu un copil negru ca şi mama lui.
U11 mijloc ca să stal singur într’un compartiment.—Un domn se aşâză într’o cabină ’şl întinde nişte gazete pe scaune, mal împrăştie câte-va pe jos şi ’şl umple pipa.
Când trenul e aprâpe să plece, o damă tânără se urcă în compartimentul în care era domnul în chestie.
Dfimna ’şî aşâză geamantanul sus, scdte o carte şi un cuţit ca să taie filele cărţel.
Ah ! că întâmplare fericită! strigă domnul. Nu mă aşteptam să am o tovarăşă de călătorie aşa de încântătdre.
1)6mna face mutre.
—	O ! nu taiă cartea, urmâză domnul... se vorbim.
—	I-an ascultă domnule... ce voeştî cu mine... nu te cunosc... Bărbatul trebue să mă aştepte la gară...
—	Până să ajungă trenul la staţia cea mal apropiată mal e timp...
—	Domnule... lasă-mă în pace...
—	Nu pot ddmnă... Sunteţi tânără, fru-mdsă.
Domna ’şî pune cartea în săculeţ şi chiamă pe amploiat.
—	Dă-mi alt compartiment domnule <Jise ea.
FOIŢA PIARULUI TELEGRAFUL
(70)
Moştenirea
j
Milionelor
de
JAVEL SAUGER
PARTEA A PATRA XXI
Emoţiunea crescu, când se află. că după tdte probabilităţile, bancherul condamnat era nevinovat.
Cel care fu surprins d’acâsta, fu fără îndoială procurorul.
Nu ’î venea a crede una ca asta.
Procurorul abea se aşedă la masă, când articolul de mal sus ’î cădu sub ochi.
Cum citi primele linii, lasă furculiţa din mână şi se sculă de la masă; era cu neputinţă să mai mănânce.
Acăstă ştire era o gravă lovitură pentru el. Pe lângă că se făcea de rîsul lu-
me!, apoi se mal gândea şi la înaintare. Decretul era dat ministrului spre iscă-lire...
Afară d’asta, procurorul era să se că-sătorescă şi n’aştepta de cât ca decretul să fie iscălit ca să anunţe căsătoria Iul.
Ce desastru !
Cu greă ’şî pote închipui cjne-va mulţimea ce era la curtea cu juraţi în jiua când Oscar Binat <^is şi Bibi-patru-degete şi cu banda lui trebuia să fie judecat.
Şopârla, Veveriţă şi Gât-de-lup mărturisiră încercarea de furt din strada Rambuteau, aşa că şi Bibi patru degete fu amestecat în acăstă afacere.
Cu chipul acesta toţi patru fură urmăriţi pentru încercarea de furt din strada Rambuteau.
La tdte întrebările, bandiţii răspunseră. Când fu vorba de profanarea de la Pere-Lachaise, toţi să dădeau în lături.
Sala curţeî cu juraţi era plină de lume.
Pe prima bancă erau Elvira şi Berta, între Rene şi Jarier.
Berta, emoţionată, tremurândă, era tot aşa de enervată ca şi prietena el.
Cel doi tineri erau şi el paliul; pentru că din aceste desbaterl trebuia să iasă fericirea lor şi a celor două fete.
Juraţii ’şî luară locurile lor. Când curtea intră, se făcu o tăcere solemnă.
In acel moment se putea au<jfi, chiar bătăile inimeî Elvirel.
Acuzaţii fură introduşi.
Şopârla, Veveriţă şi Gât-de-lup ţineau capul sus şi se uitau cu obrăznicie la public.
Oscar Binat era palid şi ffirte enervat.
Atitudinea lui era convenabilă, nu 0-braznică ca a celor alţi eomplicl ai lui, cari se uitau crunt la el.
Gât-de-lup era în stare să ’l sugrume, dacă ar fi putut.
In sfârşit desbaterile începură !
După ce bandiţii fură întrebaţi asupra mal multor furturi, preşedintele veni la încercarea de furt din strada Rambuteau.
După cele d’ântâiă întrebări ale preşedintelui, Oscar Binat ghici că complicii ’l aă trădat şi mărturisi totul.
Preşedintele trecu apoi asupra furtului comis în prejudiţiul Iul Serafim Iuchart.
Oscar Bina negă că e autorul acelui furt
— Atunci cum se explică provenienţa celor două deci mii lei ce s’aă găsit cusuţi în pardoseala unei haine. întrebă preşedintele.
Oscar Binat tresări, încreţi fruntea, însă nu răspunse nimica.
Primul martor ascultat fu Serafim Iu-chart. Publicul rîdea de nu mal putea de deposiţia secretarului Iul Parisot.
Serafim începu cu o minciună. El declară că a moştenit de la o mătuşă a lui o sumă mare de bani şi cu economiile ce le făcuse, avea o sută cinci mii lei.
Intr’o <jfi leşină ; nu ştie cât timp a sfat fără cunoştinţă; în acest timp casa Cu bani a stat deschisă. Atunci Oscar a intrat în camera Iul şi profitând de ameţiala secretului îl luă toţi banii.
In camera lui Iuchart nu intra nimeni afară de Oscar.
Oscar Binat întrebat, mărturisi că Serafim e un mincinos, că n'a moştenit nici un ban de la nimeni, şi că banii ce’i avea îl făcuse cu samsarlîcuri ....
— Nu e vorba d’acesta ’l întrerupse preşedintele . . . Ori cum i-ar fi strâns acel bani, n avea! dreptul să ’î furi.
Pe când Oscar vorbea, Serafim se uita în sus şi bătea cu pumnii în piept.
Veni rândul Ştefanei, câre era emoţionată cu t6tă deprinderea de a apărea înaintea publicului.
Ea spuse adevărul cum a făcut cunoştinţă cu Oscar Binat, pe care ’l credea vicontele de Rostan.
După socotelile ce le făcuse, Oscar trebuie să fi cheltuit cu ea mal mult de treizeci mii lei.
Ştefana plecă veselă că a scăpat cu atâta. In urmă, preşedintele resumă acu-sarea, arată hârtia prin care Alfred Gendrin se obligă a da Iul Oscar un milion dacă va pune mâna pe moştenire, apoi Zise a-dresându-se cătră acuzat:
—	Inaite de a ne spune motivele pentru cari Alfred Gendrin să obligă să ’ţl dea un milion din moştenire, să ne istoriseşti scena de la cimitirul Pâre-Lachaise. când împreună cu cel cinci tovarăşi al profonat mormîntul lui Ernest Gendrin.
La aceste cuvinte o tăcere profundă, să făcu în sală.
—	Tăcere! strigă aprodul.
Să făcu îndată tăcere.
Oscar Binat se uită speriat la preşedinte, din contra Şopârla, Veveriţa şi Gât-de-lup surideaii ironic.
Ei ’şl ijiceau :
—	Aşteptă .... are să ’ţl spună nişte lucruri de cari să te minunezi ! . .
Preşedentele luă ceasul în mână si ui-tânduse la Oscar zise :
—	Uită-te şi vedl câte ceasuri sunt.
Oscar se uită la ceas cu mare atenţie,
apăru remase înmărmurit. începu a respira mal repede ; picături mari de sud6re cădeau pe frunte, faţa i se roşi, şi un tremur nervos ’l apucă.
(Va urma(
www.dacoromanica.ro
TELEGRAFUL — 14 SEPTEMBRE 1888
Dtimna se instala în alt compartiment. Domnul uitâdu-se după ea ’şl <Jise :
—	In sfârşit am reuşit.., Iată-mă singur ţ
#
O descoperire arheologică îu Basarabia.—Astă vară s’a făcut o descoperire ftirte interesantă în judeţul Bender din nenorocita Basarabie. Bot ciobani, mocani din Transilvania, căutând o comtiră a pus ochii asupra unei movile, ce se afla în satul Sahaidac. Crezând ca în acăstă movilă s’a îngropat o comtiră cu bani, ciobanii s’au pus pe furiş să o desgrtipe.
Lucrând necontenit doue săptămâni de <Jile, printr’o săpătură laterală, căutătorii de comori au dat în fine peste nişte pietre cari păreau că compun o adevărată zidire. Aci lucrarea lor s’a observat şi proprietarul unei moşii vecine, d. Felitin opri desgroparea şi telegrafia la Petersburg societăţeî arheologice cerând ajutor pentru a urma cu săpăturile. Răspunsul a fost primit prin telegraf societatea imperială rusă de arheologie încuviinţă săpăturile pe comptul săfi propriu. Iată acum resul-tatul acestor săpături:
In movilă s’ah descoperit două odăi mortuale, zidite cu piatră şi unite cu un coridor larg. Păreţi! odăi’lor sunt tin-cuite, pe de asupra tincuieleî sunt nişte frescurî, cari compun un tablou de vî-nat. Uşa care ducea în coridor a fost in-chisă cu petre mari. Intr’una din odăi s’a găsit un sarcofag de peatră cu un schelet de femeie în el. Scheletul e îmbrăcat într’o haină bogată ţesută cu fir de aur. Pe craniu să găseşte o cortină triumfu-lară de aur. In odaia a două s’a găsit un alt sarcofag tot de peatră, în acest din urmă un schelet, precum să crede de bărbat, pe cuşca pieptului, scheletul ptirtă un lanţ de aur, alături s’a găsit un scut lucrat în aur, nişte lănci, un polog cu măi-necă de aur şi mal multe săgeţi. Lucru cel mal curios este că în locul unul craniu de om s’a găsit un cap de bou cu ctirne înlănţuite cu un lanţ de aur.
Ttite lucrurile găsite sunt aduse la Chi-şineu.
l)in timpul Comunei de Paris. — Interogatorul piscopuluî Parisului în 1871:
—	Numele d-tale ?
—	Darboy.
—	Profesia ?
—	Servitorul lui Dumnezed.
—Unde stă Dumnezeii ?
—	Preste tot locul.
—	Ftirte bine, cţlise procurorul Comunei, adresându-se grefierului. Scrie că se declară servitorul unul tire-care Dumnezeu, care după propriile declaraţii a prevenitului trăeşte ca un vagabond.
£c
Luminarea electrică a trenurilor. —
Un englez a găsit un nou mijloc de a lumina cu electricitate compartimentele vagtinelor căilor ferate. Ceia ce caracte-risă acăstă descoperire e simplicitatea sa şi faptul că fie-care vagon produce singur electricitatea de care are nevoe.
Fie-care vagon e luminat din cele patru colţuri ale sale ; chiar fie-care călător ptite avea o lampă, care să’I dea lumina trebuincitisă.
Numai dacă acăstă nouă descoperire s’ar aplica pe ttite căile ferate.
*
Un crochiiî militar din Journal Amu-sant".
Dtimna intră în bucătărie ca să vadă dacă mâncarea e gata şi găseşte pe bu-cătărăsa cu trei artileriştl.
—	Pentru numele lui D-deiî Justino ! dacă voieştî să trăim în pace, mal redu din contingent; nu ţinea efectivul pe picior de răsboîu !
La curtea cu juraţi:
Un individ ’şl ucide femeia, însărcinată în a şăptea lună.
Preşedintele. — După ce ’ţî-ai ucis femeia, ’l-aî spintecat burta.
Acuzatul.— Voiam să scot copilul şi să’l botez.
Un student german se întîlneşte cu un tânăr pe stradă.
—	Poţi să ’mî spui, dise cel din urmă, pe ce stradă se apuc ca să ajung la Universitate ?
- Nu pot se’ţî spun, pentru că şi efi sunt student.
#
—	Unde te duci aşa repede prietene?
—	Mă duc acasă, sticră-mea era bolnavă, m'am întîlnit cu doctorul şi ’ml-a spuş că a murit... voesc să mă asigur dăcă e adevărat. Adio!
INFORMAŢIUNI
Unele diare din Capitală au dat ştirea că d-nil D. Chica, D. Geani, I. Câmpineanu, P. S. Aurelian, Gheor-ghe Chiţu, Vasile Gheorghian, I. Bi-bicescu şi mai mulţi alţii ar fi refu-sat se iscălescă manifestul partidei naţionale-liberale.
Manifestul e acum publicat şi el se
vede subscris de d-niî P. S. Aurelian, G. Chiţu, Vasile Gheorghian, D. Giani.
Cât pentru d-nil D. Ghica, I. Câmpineanu şi I. Bibicescu, ale căror nume s’au mal citat de numitele diare, d-lor nefăcând parte din comitet, n’ah avut calitate da subscrie acel manifest.
Se confirmă scirea că cjiarul «Dreptatea» al d-luî N. Fie va nu va mal reapare.
Inaugurarea statueî lui Miron Cos-tin la las! sa amânat pentru 18 curent. Direcţiunea căilor ferate se cjice că va reduce preţurile pentru aceia cari vor voi să mtirgă la Iaşi.
La inaugurare vor ţinea discursuri d-niî Kogălniceanu, Nicolae Ionescu, Urechiă şi primarul Iaşilor, d. Pogor.
Mal mulţi prefecţi sunt din nou chemaţi în capitală pentru a primi ordine în privinţa candidaturelor guvernamentale.
Coservatori! nu mal sunt mulţumiţi nici cu prefecţi ca d. Negulescu. Se cjice că un alt domn îi va lua locul la Râmnicul-Sărat.
Se afirmă că demisiunea prefectului Chiriţescu, în urma căderii la alegerile judeţene, a fost primită, iar primarul I. Rădulescu a rămas la locul săfi, promiţând a da concurs guvernului In nouile alegeri.
Ca urmare a acestui arangiament e şi faptul că fostul inspector de poliţie din Bucurescî, Rădulescu. frate al primarului din Pitesc!, a fost considerat ca demisionat, er nu destituit cum ceruse d. Voinescu, al cărui raport nici nu se mal află la ministerul de interne.
Aflăm că guvernul a pus în lucrare măsura ca şefii de octile silvice să vencjă lemne căzute sau uscate în pi-citire de prin păduri, şi şefii de cir-comscripţil să aprobe asemene ven-zeri penă la suma de lei 300, iar pentru sume mal mari aprobarea să se dea de ministeriu.
Măsura în sine e bună din multe punte de vedere, dar cu aplicarea el, în partea socotelilor, se dovedesce a-tâta neregulă, în cât bunul plac se ptite esercita în t6tă voia, căci nici serviciul administrativ silvic, nici com-ptabilitatea ministerului nu sunt în starea a lua vre-o socotelă, şi chiar între densele nu se potrivesc, necum cu casieriele.
C e să dicî ! aplicare junimistă.
Mare e disperarea nenorocitului ministru de instrucţie. Aprtipe toţi funcţionarii noul din acest minister au demisionat, avănd în capul lor pe d-nu Christu Negoescu, voind să să alegă deputaţi.
D. Dumitru Racoviţă, colaborator la «România liberă », a demisionat din funcţiunea de şef de biurou de la ministerul de instrucţie.
D-sea vrea să fie deputat. Numai guvernul junimist s’o voiască şi atunci ptite că fostul nostru confrate va fi agreat de administraţiunea vr’unuî judeţ.
»Monitorul comunal» de Duminecă publică tabloul comparativ între încasările făcute de primăria Capitalei de la 1 Aprilie—31 August 1888-89 în comparare cu încasările făcute anul trecut în aceiaşi periodă.
După acest tabloh, anul curent s’a încasat 8,668 lei 35 bani mal puţin de cât în anul trecut.
Vom reveni, spre a da amănunte asupra destrămatei administraţiunî poreclită gospodărăscâ a actualului consiliu.
Tot în «Monitorul comunal» de Duminică se publică şi convenţiunea încheiată cu Banca de la Dresda în privinţa împrumutului de 9,000,000 al comunei.
Cinci necunoscuţi armaţi, ah comis în ntiptea de 8 spre 9 Sept. o tâlhărie într’o pădure de lângă Negri-leştl, jud Tecuci. CâţI-va ciobani ah fost jafuiţî de 450 lei, iar unul din eî, rănit grav.
Si pe când bande armate de hoţi cutrieră judeţul Tecuci, d. Petru Ba-rozzi, prefectul acestui judeţ să ocupă cu propaganda electorală, patronând pe candidaţii junimişti.
Ce ţară!
Ieri consiliul comunal a ales trei aîu-ttire de primar şi anume pe d. I. Brâ-tescu, D. Naumescu şi N. Şoimescu.
«Monitorul Oficial» a devenit organul personal al guvernului junimist. Acjl acest ziar tipăreşte în capul său «apel către aleeâtoriî» guvernului.
Şi junimiştii mal au ruşine să qlică. că nu îngereză şi că alegerile vor fi libere.
Junimiştii aii pâctisat cu conservatorii. Comitetul partidei liberal-conser-vattire a. şi deliberat asupra acestei pactisărl.
Ce fac acum onor. d. Dumitru Bră-tianu, d. Fleva, d. Paladi şi alţi liberali?
Ni să telegrafiază din Craiova :
Administraţia a început se se amestice fără ruşine în alegeri. Prefectul provdcă personal întruniri la dînsul acasă. Cetăţenii sunt cu sila aduşi, prefectul cere ca eî se votede pentru conservatori. Prefectul, poliţaiul şi comisarii umblă prin prăvălii, birturi, cafenele şi berării se formede cu pantahuza un comitet conservator-liberal, pe care
cetăţenii sunt silit! se o iscălescă.
> >
Poliţaiul oraşului şi agenţii seî cutrieră mahalalele intimidând pe alegători. Halal de junimişti cu administraţia catargiască.
ULTIMA ORA
Serviciul particular al cjiarului «Telegraful»
Berlin, 24 Septembre
Ieri stabilimentul societăţii germano-africane din Bagamozzo a fost atacat de Arabi cari cu ttite acestea, după o scurtă luptă, au fost respinşi, cu ajutorul corpului de debarcare al eorveteî „Lipsca“. Arabil afi avut 100 de morţi, germanii n’au suferit nici o pierdere.
Cair, 24 Septembre
Două corăbii englezeşti şi un batalion egiptian vor întări gam’isona din Suakim ameninţată de Sudanezii.
Paris, 24 Septembre
D. de Freycinet a primit în timpul di-mineţel pe d. Alexandru Ciurcu, pe care ’l-a întreţinut de noua sa maşină de resbel
Postdam, 24 Septembre
împăratul va pleca mâine la Delmold şi împărătăsa la Prim-Renan.
Vie.na, 24 Septembre.
Regele Greciei a sosit la Viena,
Londra, 24 Septembre.
După „Times" Ptirta e ftirte mişcată de "proiectele de alianţe matrimoniale între casele domnittire ale Greciei, Germaniei şi Rusiei. Ea se teme ca acăsta să nu a-tragă după sine nuoî desmembrări teritoriale în profitul Greciei.
Stfia, 24 Septembre
Principesa Clementina a sosit ieri di-minăţă la Rusciuk. Ea pleacă mâine la Varna unde va sta cât va timp.
Sofia, 24 Septembre.
Diarele continuă a descrie situaţiunea deplorabilă a populaţiuniî din Macedonia.
Atitudinea guvernului e indiferentă.
Sofia,, 24 Septembrie.
Suntem autorisaţî a desminţi într’un mod formal pretinsul discurs, ce l’ar fi rostit colonelul Mutkuroff în faţa ofiţerilor garnistinel din Rusciuk, discurs cel publică câte-va diare.
Din ediţia a ii-a de eri.
Informaţi-ani
Aflăm că ministeriul de esterne ar fi luat decisiunea ca în Anuat'ul a-celui minister se publice şi date statistice asupra moşielor şi pădurilor statului, ce i-ar procura ministerul domeniilor.
In întrunirea ţinută aseră la d. Dumitru Brătianu, la care a asistat şi d. Kogâlniceanu, nu s’a luat încă nici o decisiune în privirea nouilor alegeri.
Se afirmă că tratările intre junimişti şi conservatorii d-luî Lascar Ca-targi ar fi aprtipe rupte.
Noi nu credem în aşia ce-va, şi dacă ruptore se va face, ea va fi nu-
mai de ochii lumii, pentru a ţinea pe disidenţi în mrejele conservatorilor.
Se cjice că d-luî Fleva i s’ar fi propus postul de ministru al ţtirel la Roma. Credem însă că d-sa nu va primi nici un post sub attualul guvern şi că va lupta la nouile alegeri contra iul.
In legătură cu scirea de mai sus stă şi acep că d-niî C. C. Arion şi Tache Ionescu vor fi susţinuţi de guvern la colegiul II din Ilfov.
Candidatura d-luî ministru A. Ştirbei este combăţută la Craiova de toţi liberalii.
D-nil G. Chiţu şi Ciocazan ah multe şanse la colegiul I,
-*•
Se dice că princesa moştenittire a Austriei se va duce spre ttimnâ la Florenţa, unde va sta cât-va timp. Cu acest prilej se va duce în Italia şi principele Rudolf şi ptite chiar şi împăratul, care natural se va întâlni atunci cu regele Umberto.
Cu chipul acesta s’ar resolva chestiunea contravisitel ce împăratul Franz-Iosef datoresce regelui Italiei. Natural că Papa va face ttite chipurile să îm-pedice acăsta.
Ministerul de comerciu serbesc se
torturaţilor din dosarele aflate încă la instrucţie pentru tâlhăriele ^ de la Tânganul şi Pantelimon.
D. Grădişteanu. Cu Paraschivescu cum rămâne, îl mal ţii în acusare?
D. Procuror-general. La cercetarea ce am făcut, am găsit indicii contra d-lul Paraschiveanu, prin urmare ’l menţin în acuzare şi curtea va decide după instrucţia ce se va face.
D. Blaramberg. Nu se opune la facerea instrucţiei chiar acum, dar cere ca apărarea să se amâne pentru altă dată.
Curtea se retrage şi după o deliberare de un quart de oră, d. preşedinte anunţă că Curtea admite a se alătura la dosar ttite actele cerute şi a se cita martorii propuşi de către torturaţi, iar înfăţişarea s’a fixat pe <Jiua de Vineri 16 curent.
TELEG-KAlME
Corespondenţa specială a « TELEGRAFULUI» (6 ORE SEARA)
Londra, 24 Septembre.
Corespondentul diaruluî „Times" la Zanzibar prevestesce o revoltă generală la Zanzibar în contra Germanilor.
Echipagiul unei corăbii a năvălit pe uscat şi a ucis 150 indigeni.
Indigenii spun că’n faţa relelor tratamente cari le suferă din partea Germanilor nu vor mal face de acum înainte deosebire între Europeni.
Paris 24 Septembre.
Mareşalul Bazaine a murit.
~ CASSA DE SCHIMB
N. & D. Moroeano
Strada Lipscani, Noua clădire a societăţeî Dacia■ România numită * Pasaiul Dimitrie Ghica » No. 6.
BUCUREŞTI
ocupă serios cu construirea unui în-treposit de mărfuri în Belgrad. Planurile sunt gata, acum se lucreză la devisurî. Primăria din Belgrad va contribui la cheltuieli. Se speră că astfel se va atrage la Belgrad comer-ciul balcanic.
Ce face administraţiunea ntistră comunală ?
Consiliul trecut s’a gândit să înzestreze capitala României cu un în-treposit ; s’ah şi făcut studii. Pentru ce actualul consilih laşa lucrurile baltă ?
Procesul Torturatorilor
ide la
Poliţia Capitalei
Curtea de Apel, secţia III
Preşedinte, Schina; membrii: M. Poe-naru-Bordea, Bagdat, Bobrescu; supleant Zenide.
Fotoliul ministeriuluî public este ocupat de d. procuror general Burada.
La apelul nominal, răspund dd. Biman-cea, Davila şi Paraschivescu ca inculpaţi, ăr dintre torturaţi lipsesc numai douî, unul fiind la manevre ca călăraşi.
D. Nx^Blaramberg se declară npărător al d-lor Dimancea şi Davila.
D. P. Grădişteanu ca apărător al d-lul procuror Paraschivescu.
D. Gănescu ca apărător al torturaţilor, cari se constituie parte civilă.
La apelul nominal, răspund şi martorii chemaţi de acuzare. dd. Iepureanu, lano-lescu, Rădulescu şi V. Zaharescu.
D. procuror general arată că în urma raportului ce a primit de la d. procuror Horia Rosetti prin mijlocirea primului procuror a cercetat caşurile de tortură ce se impută d-lor Dimancea şi Davila, ca ofl-ciarî al poliţiei judiciare şi o introdus a-facerea înaintea curţii, ca dânsa, conform art. 493 din pr. p., se facă instrucţiunea orală. După facerea acestei instrucţiuni d-sea îşî va orienta acusaţiunea.
D. Blaramberg susţine că ’n dosarul de acum sunt acte pe cari nu le-a putut avea în vedere, fiind-că lipseau şi maî sunt altele cari dtir să menţioneză în rechizitoriul d-luî procuror-general, dăr caid nu sunt încă alăturate. Prin urmare, d-sea nu ptite susţine acum apărarea în mod cons-ciinţios şi cere amânarea, spre a se consulta şi cu martorii inculpaţilor.
B. Grâdiştinu regretă că’ d. procuror-general a formulat acusaţiunea contra d-luî procuror Paraschivescu, căci d-sa n’a avut nici un amestec la aceste torturi ; prin urmare, cere a fi scos din causă. Dacă însă d. procuror-general se refera numai la instrucţia orală ce se va face înaintea curţii, atunci stăruie să nu se amâne procesul şi să se încăpă instrucţiunea orală.
D. Gănescu, apărătorul torturaţilor; a-rată că multe acte lipsesc încă din dosar şi d-sa, în ce privesce actele, cere să se depuie raportul d-lul procuror Horia Rosetti şi dosarele tâlhărielor de la Tân-ganu şi Pantelimon. D-sa mal cere să se cheme ca marturf d. prim-procuror Do-briceano, d-nil procurori Horia Rosetti şi Sfetescu şi Iancu Grigoriu, funcţionar al poliţiei.
D. Procuror-general consimte la amânarea procesului, dar pentru actele cerute de d; Gănescu, ele nu sunt atât de necesare în causă; totuşi va pune la dosar raportul d-luî Horia Rosetti şi declaraţiile
Cumpără şi vinde efecte publice şi face orî-ce schimb de monedî
Cursul pe gliua de ÎS Septembre Cump.		1888 Vind
5°/o Rentă Amortisabilă . . .	96s/4	97'h
5 ’/o » Rom. Perpetuă. . .		
6°/b Obl. de Stat (Conv. Rur.) .	99 'li	998/4
brio 1 » » (C. F. Rom.) .		
5°/o » Municipale 1883 . . .	*S'A	86
S°/o » » 1884 . . .		—
7 '/o Scrisuri funciare Rurale. .	1061)4	*071/4
5°/o » » » . .	961! 2	9774
7°/o » » Urbane		Io6'l2
6°/o » » » . .		
5n/o » » > . .	93	933L
5J/o » func. Urbane lasî. .	83	838/4
Impr. cu prime Bucur. (20 1.) .	45	49
Los. Crucea Roşie Italiană . .	3°	32
10 fr. Obl. Casei Pens. 300 1. .	230	240
» Sârbeşti cu prime. .	78	80
Losuri Otomane cu prime . .	45	48
» Basilica Dombau . . .	19	21
Aur contra argint sau bilete . .	i'U	l*|4
Napolionî contra lire ....	20.04	20.08
Florini val ore Austriacă . . .	2.07	2.09
Mărci Germane		124	t.25
Bancnote Francese	IOO	IOO 1/2
Ruble Hârtie. 		355	2.65
NB. Cursul este socotit în aur.		
BIBLIOGRAFI		I
A apărut în Editura Librării şi tipografiei Şco'lelor, Eniu D. Băltenu şi C. P. Con-duratu :
Manualul de Istoria Sacră de Păun I. Gilortănu, preţul unul esemplar 40 bani.
Au apărut :
GEORGE GREŢEANU
conferinţă, ţinută de G. Al. I. Souţu, având drept prefaţă o scrisore a d-luî G. Mis-sail. — Preţul 50 bani.
issaaisiiii
Boale Sifilitice
Neputinţa Barbatesca
Vindecă după cele maî nou! metode, radical, fără durere şi împedicare; după experienţă de 18 ani. Specialist în bălele lumeşti,
THOE
Strada Emigrat, Nr. 3, (în dosul şcăleî militare, intrarea din calea Victoriei prin strada Sf. Voevodî pe linia Tramvaiului.
Consultaţiuni de la 8 a.ni. până la 6 sera.
Loc separat de aşteptare pentru fie-care.
WPARIS
A se cere frumosul Album de mode ilustrat, editat de către Gramls Magasius du Printemps, care conţine 566 gravure, modele noi, pentru Sesonul de Iarnă 1888—89 şi care se trimete gratis şi franco în urma cerere! francată adresată către D-niî Jules Jaluzot A C-ie Paris. Acest Catalog conţine condiţiunile făcute pentru trimitere franco de transport şi Vamă în tote părţile lumeţ (le către Grands Magasius du*Priutemps din Paris.
Casa de reexpediţiune în Bucurescî, Calea Victoriei 39.	(5—3 z.)
zisrsTxor -era? larnx
ENIU BALTEANU
— STRADA MOŞILOR Nr. 138. — Cursurile primar, gimnasial şi comerciale încep la 1 Septembre, dăr înscrierea elevilor face de acum, mal ales a acelora ce vor să urmeze în gimnasiile statului. In acest pensionat se mai află vacante puţine locuri de interni.	(8)
Administratorul ziarului, C. Ispăsescu.
www.dacoromanica.ro
TELEGRAFUL — 14 SEPTEMBRE 1888
Abonamentele şi Anunţurile „TELEGRAPHULUI

A BONA MENTE
IN CAPITALĂ
Pentru un an ..............Lei	24
„ şâselum............... «	12
„ trei lunî.............. 7
IN DISTRICTE :
Pentru un an . . •......... „	30
„ şese luni............ „	15
„ trei lunî............ „	8
Pentru Românii din alte state, ca pentru districte.
IN STRĂINETAŢE :
Pentru un an.......In aur lei 40
„ şâse luni..........„ „ „ 26
„ trei lunî...............„ „	„10
ANUNC1URI SI RECLAME
O
Anunciurî pe pag. IY, linia 25 bani. Reclame „	„	III,	„	1	leu.
II,	„	8	lei.
I,	„	5	lei.
))
V
77
LICOARE
6U DRON-T oLu-VESCAT
este formată din gudron vegetal de | Norvegia, balsam de tokrtan şi vesc de brad. Se recomandă ca tămăduitore j tusei vechi, durereî de piept, tuşă, arsuri de stomac, nepoftă de mâncare, j catar al băşice! urinare. Sticla 2,50.
INJECŢIA GALBENA sigură în vin-1 decarea scursoreî (Blenoragie). Sticla | 2 leî.
Aceste preparate, compuse de Di-1 mitne G. Gherman, farmacist în Bu-zeu, se găsesce de vândă re în Bucurescî! la d. Roşu, farmacist, Sf. Gheorghe şi la farmacia Galenu, calea Griviţei, şi la farmacia d-luî Lazăr Bistriţeanu, din Bârlad.
NAŢIONALA
i
SOCIETATE GENERALA DE ASIGURARE IN BUCUREŞTI
QC PAI IŢA de închiriat o casă cu pa-uL unu In tru camere şi grădină, situată la mahala. A adresa informaţie la redacţia diaruiuî nostru.
MEDIC SI CHIRURG
D-or SALTER
Din facultatea din Viena
SPECIAL IN BOALELE DE FEMEI
SI
STPHILIS
—Locueşte în Strada FORTUNA, No. 4.—
(Lângă Liceul Alexandri), Consultaţiunî în tdte filele de la 7 jum. până la 8 jum. a.m. şi de la 1 pâmă la 5 p.m. P.S. Se primeşte bolnavi în pensiune.
Capit. social 3,000.000 leî aitr deplin vă sat
Adunarea generală a acţionarilor societăţii nâstre care a avut loc în diua de 17 (29) Aprile a. c. luând decisiunea de a se reduce capitalul social cu un milion leî aur şi acâstă decisiune rămânând definitivă prin aceea că nu a fost oposată la onor. tribunal comercial de Ilfov în termennl stabilit de articolul 101 din codul comercial asupra căruia am atras atenţiunea celor în drept prin publicaţiunea inserată în Nr. 51 al „Monitorului oficial “ din 5(17) Iunie 1888 ; avem ondre a încunoştiinţa prin acdsta pe acţionarii societăţeî ndstre că în diua de 12 (24) Septembre a.c. vom începe operaţiunea restituireî sumeî de un milion leî aur din capitalul social.
Acâstă restituire se va face conform de-cisiunei luate de adunarea generală în următorul mod: pentru trei acţiuni din cele vechi, d-niî acţionari vor primi două noi şi lei noi 200 aur în numerar.
Aceste preschimbări şi plăţi se vor face de casieria nostră centrală (strada Ddmnei No. 12) în dilele de lucru de la 10—12 a. m. şi de la 2—4 p.m., iar în cailele de ser-bătore de la 11—12 a.m.
Bucureşti, 31 August, 18S8.
12 Septembre.
Direcţiunea Generală.
LA LIBERTE ROUMAINE
Diar cotidian, mare format
In i imba franccsă
UN NUMER 20 BANI
ABONAMENTE : Un an, 40 Ici; 6 luni, 20 lei; 3 lunî, 10 lei. Administraţiunea
8.— BULEVARDUL ELISABETA — 8. Bucureşti.
Renumita Cărturăresă
lulia Poloneză
____S’A MUTAT zr-—
In dosul Palatului Regal
La finele Str. Brătianu 5 7, (în colţ) Lângă Grajdurile Palatului Regal
Ghiceşte viitorul, presentul şi trecutul, pâte descoperi şi pagube, furturi, judecăţi, orice secrete ascunse la care se inter sezâ cine va. Cine ' duce senine pâte afla lucruri ascunse : comori, etc.
r- 'yp'-îr’.'.-'Ţ.*.- V Lfî)ţşj2
p ^ q> «5> qp
EU, ANNA CSILLAG
cu părul colosal Loreley lung de 185 ctm. eu l’arn obţinut în urma întrebuinţărel de 14 luni a pomadeî inventato de mine, ce este singurul mijloc contra căderei părului şi servă la activarea creşterel lui la întărirea rădăcincî; ea activâză la bărbaţi creşterea plină şi vigurdsă a barbei şi deja după o scurtă întrebuinţare dă atât părului din cap, căt şi din barbă o lucire şi plinătate naturală şi preservă perul de în-cărunţire pripită până la adânci bătrâneţe. Preţul unul borcănaş 5 franci.
Se expediază în t6tă ţâra avansându-ni-se suma prin mandat postai.
Se găseşte în Bucureşti la Librăria /,. Steinberg, Strada Car ol No. 7.

FABRICA
DE
DOPURI - PLUTA™ BUCURESCÎ
ZZOZSZ'XIS APPEL
No. 7. — STRADA DOAMNEI. — No. 7.
---------
Esecută ori-ce comandă în timpul cel mai scurt, preţuri moderate.
(5-2)
PRECIURILE CELE MAI MODERATE
CO
— NOUL —
ZZ O T E X_.
BULGARIA
Acest hotel are 30 de camere confortabile şi bine mobilate. A-semenea posedă şi un mare Restaurant cu tot felul de mâncări şi beuturî dintre cele mai alese. Posepă şi un grajdiu pentru cai şi un şopron pentru trăsuri cu Preciuri forte moderate.
Sub-semnatul nu va cruţa nimic pentru ca onor. visitatori să fie pe deplin mulţumiţi, impunând cea mai mare acurateţe şi promptitudine.
<-rt
pşţ
fio-
►-O
pŢ
fă»
tod
p=j,
F
£3
PROPRIETAR, SIFCIT7 T-A-ZnTIE
(7.-3 $ile).
Societatea anonimă
DE
fîasalt artif cia! si de Ceranii
c1
5
DE LA COTROCENI
CAPITAL SOCIAL: leî 1,500,000.
Capitalul versat la 31 Decembre 1886, leî 1,370,500.
Usina situată la Bucurescî, Cotrocenî, Şoseaua Pandurilor, iu faţa Asiluluî Elena Doamna, legată cu calea ferată prin staţiunea Dealul Spirea.
Direcţiunea şi depositul principal in Bucurescî: Strada Ddmnei No. 14 bis.
Adresa telegrafica: Basalt, Bucurescî.
DEPOSITE SECUNDARE:
In Bucurescî ..... Calea Griviţei 66.
„ Brăila .	.	.	.	. la d. G. Grosovich, piaţa Sf. Arhangei.
„ Craiova .	.	.	.	. M. G. Poumay, bancher.
„ Galaţi ..... M. Sebastien Somaripa.
„ Călăraşi. .	.	.	.	. M. Serghie, B. Farfalomeî.
„ Rusciuc. .... Thomadis şi Damianof.
Industria naţională ale cărei produse au obţinut la exposiţiunea Cooperatorilor din Bucur escî si Craiova, cea maî mare recompensă
Biploma de oxc.oa.re clasa Z-5 ESTRAS DIN PRETURILE CURENTE PENTRU BUCURESCÎ
Felul materialului	P R I-a călit.		E C I U R I Il-a călit.	L E IlI-a	celit.
	Pentru miă.	Pentru unitatea de mdsură cu aşezare	Pentrn S 2 g s â miă. Ph «	Pentru miă.	SOOO C3 2 fS ~ S5 C «3 2® rf
i Pavele pentru bordure io bucăţi la m. pătrat .	350	4.25	325 4-—	300	3-7°
i . pavagiu de stradă şi de curţi 50			14.—		13-
bucăţi de metru pătrat . . .	270	15-	250 IO.50	230	9-5"
Lespezi pentru trotuare 25 bucăţi la m. pătrat	380	ri.—	360 9.50	220	8.—
Pătrate felurite 36 bucăţi la m. patrat. . . .	240	10.—	210	180	
Bordure de grădini 10 bucăţi la m. pătrat . .	*5°		130,	100	
Cărămit/î refractare 420 bucăţi la m. cubic . .	320				
? cu 4, 6 şi 8 găuri, 40 bucăţi la m. p.	65		1		
In Bucurescî şi în oraşele unde esecută lucrări pentru comună, societatea se însărcineeă şi cu lucrări particulare, a căror întreţinere o garanteză pe timp de un an. Asemenea se află la uzină materiale de calitate maî inferidră cu

lEPreciiarî foarte reduse. «■aHHamwmaB
A VIS
Comercianţilor, Impiegaţilor şi elevilor de Comerciu
OZTZ3S PUBLIC
Sub-semnatul, în asociaţiune eu un profesor da limbi, deschid un curs public pentru comptabUitatea simplă şi dublă, ştiinţele comerciale, limba francesă şi germană. Cursul va începe la 1 Octombre 1888 şi se va sfîrşi la 1 Aplile 1889. învăţământul va avea loc de 4 ori pe săptămână la orele 8—9 fum. sera iar deosebit o repetiţie în fie-care Duminică la orele 2—3 p.m. Costul întregului curs este de 100 lei plătibilj în 2 rate, iar pentru impiegaţii fie publici seu particulari, in 5 rate câte 20 lei. înscrierile se fac de acuma la „Librăria Sc61elor“, strada Lipscani No. 96, lângă Banca României. Numărul elevilor va fi mărginit. Se dă şi cursuri particulare după o deosebită învoială. Se efec-tuâză şi lucrări periodice de comptabili-tate, înfiinţarea de registre, regularea şi conducerea lor, încheieri de bilanţuri, corespondenţă comercială în limba română, francesă şi germană cu condiţiunî modeste, Demetre Genieleano
Profesor de complabilitate şi stiinte comerciale.
(3—3 4.)
Se pote câştiga într’o di
300,000 FRANCI
cumpărând bilete d’ale
MAREI LOTERII TURCESCI
a 112-a tragere va avea loc la 30 Sept. 1888.
Plata câştigurilor e garantat de guvernul imperial otoman.
TABLOUL PRIMELOR :
1 mare lot de 300,000 fr. 300,000 fr.
1 lot de	25,000		25,000
1 lot de	10,000	n	10,000
1 lot de	10,000	5Î	10,000
1 lot de	2,000		2,000
1 lot de	2,000		2,000
1 lot de	2,000		2,000
1 lot de	2,000	5?	2,000
1 lot de	2,020	JJ	2,000
1 lot de	2,000		2,000
12 loturi de	1,250		15,000
28 loturi de	1,000		28,000
500 loturi de	400	75	200,000
550 loturi	Total 600,000		
PREŢUL BILETELOR 1 Bilet, ....	5 fr.
5 Bilete 25 Bilete 100 Bilete
24 „ 118 465 „
If Lista oficială a tragereî,■ va fi trimi-îmediat fie-căruî cumpărător, dnpă tragerea ce va avea loc irevocabil la 30 Septembrie 1888.
B
Câştigătorul va fi înştiinţat prin depeşă în diua tragereî.
C
Tragera va avea loc la Constanti-nopol în palatul imperial al monetă-riei.
D
Pentru cumpercrea biletelor, a se a-dresa trimeţând banii în mandat postai, cec, sau scrisdre de valbre la „directorul Comptuarului Comercial, jgrande rue de Tâkâ, No. 557.
Constantinopole
(6)	(Turquie)

Compania generală de conducte de apă
(SOCIETATE ANONIMĂ) LA L1EGE (BFLGIA No. 3.— BIUROUL LA BUCURESCÎ, STRADA ESCULAP—No. 3.
Studii, construcţie şi instalare de distribuire de apă şi de gaz
PRODUCERE ANUALĂ DE TUBURI TURNATE VERTICAL 20,000,000 kil.
JUP* Forje, Turnătorii, Ateliere de construcţie *1R!
MOTORI HYDRAULICI, STĂVILARE, ROBINETE, FĂNTĂNI,
GURI DE FOC.
Construcţie de uzine ele G-az. SPĂRGETOR DE COKE, POMPE CU GUDRON Incăldire cu aburî, UTUZ3TT Z2Z cu elete şi obicinuite.
Medalie de argint: Paris 1878. Medalie de aur: Amsterdam 1883, Anvers 1885. Medalie de aur ; Craiova 1887.

FABRICA
„COMET
DE SOBE MEIDINGER SI MAŞINI DE BUCĂTĂRIE
ADOLF SALOMON
Cea maî practică şi economică sistemă de încăl-dire. Căldura şi arderea pot fi regulate în mod perfect. Focul se pote întreţine în permanenţă dile şi septămânî întregi. Ca combustibil se pote întrebuinţa cok, lemne, ligorită, cărbuni de piatră şi coceni de porumb.
Ventilaţia Odăilor
>
Maşinele de bucate sunt de sistema cea mai perfecţionată. Durabile, practice şi cu o economie mare în combustibil. Se pote arde cok, lemne, cărbuni de piatră, etc.
Cereţi Broşuri ilustrate cari se trimit gratis.
■ AU

NAŢIONALA
CC
SOCIETATE GENERALĂ DE ASIGURARE IN BUCURESCÎ
Aprobată prin decret regal No. 225, din Ianuarie 1885
CAPITAL SOCIAL 6,000,000 LEI NOU
Prima emisiune 3,000,000 leî deplini versat! 15,000 acţiuni de leî 200 fiecare, din care 1,000,000 leî specialrnente afectaţi ca fond la garanţie pentru ramura asigurărilor asupra vieţei
Reserva de premii şi fond reserva 850,000 Iei „NAŢIONALA44 asigură :
1. In contra daunelor de ln.een.diiL. —2. Contra daunelor de Grindină (piatră). —3. Contra daunelor de Transport precum şi VcUort.— 4. Contra Sparg erei geamurilor, oglirupilor, etc. — 5. Face asigurare asupra vieţei
a). Capitaluri fixe îu cas de decese
Cu participare de 70 la sută din beneficiu în combinaţiunile următore : asigurări asupra vie^eî uneia sau a doue persone, asigurări temporale, asigurări mixte cu capital dublu.
b). Capitaluri în cas de vieţă
Combinaţiunile următore : A.sociaţiunt mutuale de supravieţuire. Aso-eiaţiuni în grupuri de 12 ani pentru copii de la 2 ani jum. până la 9 ani inclusiv- —Contra asigurări capitaluri fixe pentru Hote. fără contra asigurări ţi rente viagere în diferite combinaţiunî.
Până la finele anului 1885, NAŢIONALA a realisat îu diferitele ramuri de asigurări ca premii aproximative 10,500,000 lei noui ţi a plătit ca despăgubiri aproximativ 7,500,000 leî noul.
DIRECŢIUNEA GENERALA
Strada Domnei, No. 12.
Editura Librăriei şi Tipografiei Şcoaledor, Bucurescî, Str, Lipscani, 96.
www.dacoromamca.ro
Anul XIX. No. 4861. (Seria II. No. 12).
EXEMPLARUL 10 BANI.
Vineri, 16 Septembre 1888.
abonamente
Pentru Capitală:
Fentru un an > şdse Iun!
» treî luni-	»
Pentru Districte:
Fentru un an......... »
» şâse lunî	....	»
» treî lunî	>
Fentru Romlniî	din	alte	state
pentru districte.
Pentru Streinătate :
Fentru un an .	. In aur lei 40
»	şdse lunî . .	»	>26
»	treî lunî . .	»	>10
Abonamentele se fac la 1 ji 15 ale lie-cArel luni-
UN NUMERVECHI BANI
LeT 24 »	12
30
«5
8
ca
Abonamentele se plătesc înainte
lEcLlţia, d_@ ciimin^ţâ,
ANUNCIURI ŞI RECLAME
Anunciurî pe pag. IV linia 25 bani.
Reclame pe pag. III linia. .	1 lei
»	»	II	» .	.	3 Iei
»	>	I	» .	.	5 leî
Pentru Inserţii şi Reclame Redacţia nu e responsabilă.
Epistole nefrancate se refusă, articole nepublicate se ard.
In Străinătate a se adresa:
E'ranaa, Havas, Laffitte et C-nie, place de la Bourse, Paris.
Englitera, Eugene Michoud, 81 Fleet Street, E. C. London.
Austria, Haasenstein et Vogler a, Wien Rudolf Mosse Zeilerstaette, Wiene.
Ungaria, D. Moritz Wiest, în Buda-Pesta Servitenplatz.
Abonamentele se plătesc înainte
Redacţiunea, Strada Lipscani, 96
DIRECTOR POLITIC: IO AN G. BIBICESCU
m
Administraţiunea, Strada Lipscani, 96
ms
SUMARUL
S’au unit.
Torturatoriî ocrotiţi.
Depeşl.
De peste Munţî Din afară.
Din Bulgaria.
Preşedinţii biurourilor electorale, „Telegraful'1 în Gorj,
Presa română.
Calomniile „Epoceî.
Revista agricolă şi comercială. Dosarul ^ilel.
Ecouri,
Crime şi delicte.
Acte Oficiale.
Informaţii.
Ultima oră.
Bucurescî 15 Septembre.
S’AU UNIT

Junimiştii şi conservatorii s’au înţeles.
Partida s’a reîntregit.
„Degeneraţii^, cum numea d-nul Carp pe conservatori şi „deserto-rii“ cum erau calificaţi junimiştii, s’ah aliat acum, spre a întrona domnia personală.
Nici o dată o desfidere mai făţişă, mai îndrăsneţă şi mai cinică n’a fost aruncată naţiunii române.
Conservatorii care, după chiar mărturisirea d-lui Maiorescu au că-4ut de la putere pentru că ţara era contra lor;
conservatorii care n’ati recunos cut nici una din greşelele lor şi au rămas ce ah fost la guvern, a-dică reacţionari şi despreţuitori ai poporului;
conservatorii, care au protestat contra modificării ultime a Con-stituţiunii, denunţând’o ca prea democratică, conservatorii a fi îndrăs-năla a cere alegătorilor încredere, pentru ca să facă ce ah mai făcut, pentru ca să despoie pe cetăţeni în aplicare, de ale lor neprescriptibile drepturi constituţionale.
încă o-dată îndrăsneala c prea mare.
Aflăm însă că acăstă îndrăsnălă a conservatorilor a avut de efect d’a limpedi pe deplin situaţiunea şi d’a face visibil pentru toţi perica Iul cel mare ce ameninţă nu ma: instituţiunile liberale, ci şi viitoru Lirei, şi că acum, atât în Capitală cât şi în ţără, curentul opiniune generale e spre împăcarea tutor li beralilor; pentru ca zid puternic dc apărare să facă libertăţilor publice şi ţării.
Liberalii vor fi şi d’astă-dată, a sicurăm, la înălţimea marelor tra-diţiuni naţionale ; se vor grupa toţi în giurul stăguluî libertăţilor pu blice cum se grupaţi strămoşii noştri buni Români |în faţa ori-cărei primejdii.____________
Torturatoriî ocrotiţi
Mâine se începe, la Curtea de a-pel din Capitală, procesul tortura-torilor de la poliţie.
Mâine câţi-va tineri, cu instrucţiune şi educaţiune îngrijită, sunt chemaţi a-şi da sămă dc schingiuirea unor 6menî.
Dacă faptele ce se vor judeca mâine, în codru s’ar ii încercat—şi normal numai acolo se văd şi numai de omeni de codru se mai comit, autorii lor, anterior ori-cărei pedepse, ar fi fost espuşi a-şi perde viăţa, căci victimele se puteau a-păra, puteau răspunde la bătaiă cu bătăii sau chiar cu morte.
Faptele însă s’au petrecut la po-iţie, în mijlocul Capitalei regatului Belgiei orientale;
autorii lor erau învestiţi—şi sunt ş acum — cu t6te atributele forţei oublice, iar victimele încărcate de anţuri şi terorisate de soldaţi.
Situaţiunea de fapt a numiţilor torturatorî, adecă calitatea lor de funcţionari şi starea lor de cultură, le îngreunădă posiţiunea şi va contribui de sicur—cum e şi drept şi moral şi legal — a convinge pe Curte că trebuie să-î pedepsespă.
Aşteptăm resultatul cu încredere, întru cât privesce pe Curte:
Dar, supunem ţărei întregi purtarea neonestă, infamă a adminis-traţiuniî, care să trudesce pe tote căile a scăpa pe agenţii ei, de şi recunoscuţi de totă lumea vinovaţi.
Ecă faptele.
Când indignarea publică colco-tea, când generală era protestarea
contra torturelor şi torturătorilor de la poliţiă, să spuse oficial, ca început de satisfacere a indignărei publice, că torturatoriî aut fost suspendaţi pentru ca crima lor să se potă mai lesne şi mai sicur dovedi şi pedepsi.
Ei bine, nimic n’a fost, nimic nu este adevărat.
Torturatoriî n au fost şi nu sunt suspendaţi; ei funcţionăză şi acum, dab ordine, şi fac tot ce vor, căci ei în lipsa prefectului sunt mai mari la poliţia capitalei.
Cum, în asemenea condiţiunî, a-genţii inferiori ai poliţiei şi deci subalterni ai celor daţi în judecată, cum putea-vor ei da mărturiă drăptă şi adevărată în contfa şefilor lor, care la moment i-ar putea da afară şi pote chiar nenoroci ?
Şi martorii principali în acest proces, agenţi inferiori ai poliţiei sunt 1)
Cerem dreptate drăptă; cerem guvernului să se porte cum îi vorba: să suspende adică, astădi chiar şi să publice în «Monitor suspendarea torturătorilor, căci altfel va lua asupră-şi respunderca va deveni complice al schingiuitorilor şi ocrotitor al lor contra so cietăţii care, prin codul penal, arătat că nu onorile şi funcţiunile ci temniţa înţelege a fi partea schingiuitorilor de omeni.
De altă parte, Curtea de apel din Bucuresci a căreia repulsiune în contra torturei şi torturătorilor de mult şi puternic stabilită, sun tem şicuri că ’şî va face pe deplin datoria.
Sentinţa ei fi-va nu numai o pe-depsă pentru vinovaţii de faţă, mai cu sămă o lecţiune la timp venită pentru alţii mulţi care, ca. şi ei, îşi fac din tortură un merit din bătaiă o onăre, din sălbătăciă un titlu de gloriă.
Sentinţa ar deschide ochii tutu lor şi ar fi un pas imens spre devărâta civilisaţiune.
Cair, 25 Septembre
Sudanezii cari ocupă nisce posiţiunî fdrte târî aprcSpe de Suakim aii deschis noptea frecută un foc f<5rte viu în contra pieţei al căreî asalt este iminent.
Londra, 25 Septembre.
Ştiri din Simla anunţă că o col dna englezdscă
bătut cu desăvârşire pe Tibetanî în trecătorea
' elaplă.
Colonelul Brompad a pierdut braţul drept.
Roma, 25 Septembre.
«Riforma» desminte şi tratdză de ridicolă ştirea după care regele Humbert ar f suferi de ficat şi de inimă.
Berlin, 25 Septembre.
Depeşile din Zanzibar arultiţă că comandantul-şef al trupelor Sultanului, generalul Mathews, de origină engleză, a fost gonit din Ragani, pentru că populaţiunea nu voieşte să tolereze creştini şi cere un guvernator arab.
Aţâţâri în contra creştinilor sunt semnalate asemenea la Tanga.
Acostă agitaţiune se atribue elementului arab interesat în comerciul cu sclavii.
Sultanul a fost invitat să restabildscă ordinea.
Roit dam, 25 Septembre.
împăratul a plecat la Detmold, iar principele de Bismarck s’a întors la Berlin cu corniţele Her-bert.
Berlin, 25 Sepetmbre.
«Gazeta Germaniei de Nord» desmite că Germania ar fi adresat un ultimatum la Londra pentru afacerea comerciantului Honigsberg expulsat de «Royai Niger Company».
SOIRI TELEGRAFICE
Serviciul particular al diaruluî «TELEGRAFUL Berlin, 25 Septembre.
D. de Bismarck a sosit ieri sără şi a plecat ad dimenâţă la Potsdam, unde corniţele Herbet s dus deja.
1). Intre martori sunt : 2 inspectori, ttilui poliţiei şi alţi agenţi inferiori.
şeful ares-
De peste munţi
ÎUA.HTTE1
Generalul Doda a fost condamnat, după cum ştim, de curtea du juraţi maghiari din Arad, la 2 ani de puşcărie şi 1000 fi. amendă pentru delictul de agitare contra ungurilor.
Slavici, Bobancu, Albu şi acuma generalul Doda, adoratul Românilor, sunt o-sândiţî de concetăţenii lor maghiari.
E ceva ne mai pomenit în istoria po-pârelor din dilele nostre, ca cei mai valoroşi luptători se fie băgaţi în temniţe, udecaţi de Omenii pismeî, resbunăreî, barbarismului, înecându-le vocea lor :în puşcărie, sufocând vocea poporului românesc asuprit prin slăbirea luptătorilor sfii.
Şi ne mai pomenit lucru este, ca uri general, care a sângerat pentru tron şi patrie, sfi fie băgat în puşcărie în numele aceluia pentru care el a sângerat şi de acei Omeni cari au detronat Casa Hab-sburgică, la care Românii au ţinut atât de mult.
Astă-dî nu mai încape îndoială asupra politicei <5 meni lor, cari au osândit pe Doda, faţă cu Românii.
De câte ori nu am avut convingerea, că Românii asupriţi de vecinii noştri, singurul rfizăm ce ’l mai pot avea, este în puterile lor uriaşe de conservare şi re-solutiune.
De câte ori nu am avut convingerea, că un stat alcătuit prin minciuna timpului, un putregaiu ridicat la nivelul tiraniei, numai prin baionete §i puşcărie se pote susţine.
De câte ori nu li ria spus fraţilor noştri, că nu mai au nimic de aşteptat de la aceia, cari au ucis pe Mihaiu Vitfizul, pe Ghica Domnul Moldovei, pe Iancu, regele munţilor, căruia împăratul îi dicea, de câte ori ’î cerea drepturile şi libertăţile, pentru care a luptat la 1848, cu un cinism ne mai auŞit : multum vere, mulţimi fecisti, Iancu!
Li s’a spus că nu mai au de aşteptat nimic, li s’a spus ca se alegă mârtea ori viaţa gloriOsă.
A trebuit ca sfi vadă fraţii noştri osândit şi pe un general, ca sfi ’şi facă şi ei convingerea, ce noi o aveam.
Şi generalul Doda le-a <Jis Românilor:
Eii me pun în renitenţă pasivă, voi, cari
sunteţi Români adevăraţi, urmaţi-tnfi safi aruncaţi cu pietre asupra mea.
Iar atunci, când un general vorbeşte ast-fel, atunci când un general de talia lui Doda, care a şângerat pentru tron şi patrie, dice Românilor sfii că „treime se fie ceva putred în împărăţia nost)"ăil la betrâneţele sale, o ! atunci l’a înţeles tot Românul, atunci l’a audit tot asupritul, atunci fie-care desmoştenit a dat inima sa lui şi l’a urmat.
L’a urinat până aci, Românul îl urmfiză şi în viitor, unde ’i va comanda generalul sări
Singur generalul Doda a pus pe fraţii sfii în alternativa : mdrte ori viaţă.
Iar un general, care a fost primit cu entusiasmul miilor desmoşteniţî, ca conducător, nu se teme de mârte.
Şi un general, care a sângerat pentru tron şi patrie nu se teme a muri pentru gloria haţăunei sfile.
Şi un general, care arată calea mântuire! celor desmoşteniţî nu se dă în lături, când e vorba de a’i conduce la mântuire.
Puşcăria ungurilor nu p6te se slăbfiscă poporul românesc.
Căci acest popor persecutat de vficurî, as tădi, când cere drepturile sfile răpite, drep. turile sete istorice va dărîma Bastilia şi va submina cu puterile sile vino’se zidul putregaiului tiran.
Fasa din urmă a politicei poporuluî ro mân de peste munţi a sosit, mănuşa i s’a aruncat: rămâne s’o primfiscă sfiă s’o refuse.
Bastilia se va dărîma în curând şi drep tui celui desmoştenit va vedea lumina.
A înţeles acesta generalul Doda cu întreg poporul seu; o înţeleg adi şi Ungurii.
Suflarea întrfigă românfiscă şi furia celor desmoşteniţî este mai teribilă, de cât pus cariile ungureşti şi zidurile lor.
Generale! Când vei trece prin Arad, locul teu de osândire, aruncaţi privirea a-supra caselor acelui oraş şi vei vedea ghiulelele înfipte în aceste case.
Ele sunt ale anului 1848, cănd ai sîn-gerat şi tu contra rebelilor maghiari pentru tronul în numele căruia eşti astă-dl osândit.
Adu-Î aminte împăratului, câ acele ghiulele aii fost aruncate contra rebelilor de ostaşii tei şi apoi plecă în Bastilia.
Spune şi poporului tău, că intri în pus cărie şi ’Î spune încă în numele cui.
Şi aştfiptă... aştfiptă... Bastilia se va dărâma !...
*
$ 4
„Pester Lloyd" anunţă că generalul Traian Doda a demisionat din preşedenţia fondului grănicerilor români din Banat,
Unul din ei, anume Kiinert s’a opus cu tărie ca bustul împăratului sfi se aşe<Je în sala de şedinţe şi a pronunţat un discurs cum nu s’a an^it nici o dată în sala consiliului comunal.
„Represint, a <Jis Kiinert, partidul cel mai numeros din Beriln. Suntem cu toţii anti-monarhişti şi republicani (murmure). Nu pot sfi mfi asociez la o măsură luată pentru a glorifia pe acela pe care partidul mefi ’l consideră ca protectorul clasei capitaliste, (întreruperi, strigăte : e nebun, miserabil, idiot).
Kiinert, cu sânge rece urmă: „avem în partea nâstră justiţia şi cunoştinţa trebuinţelor poporului, iar voi rutina şi puterea".	’ !
Şedinţa se ridică în mijlocul unei agitaţiuni generale. E probabil că Kiinert va plăti scump acest discurs.
Generalul IJoulanger „XIX Siecle" publică depeşa urmâtâre: Grenada, 20 Septembre.—Ieri la Boba-dilla, gară pe linia de la Cordava la Grenada, am schimbat câte-va cuvinte cu ge-geralul Boulanger care voiaja cu căpitanul Driant şi fiica sea,
Generalul s’a urcat în acelaşi tren cu mine şi acuma se află la Grenada.
DIN AFARA
O broşură politică^
Subt titlul: „Misiunea naţională a Rusiei şi mijlâcele pentru realisarea ei", apărut de curând o broşură rusfiscă în care se dice că Rusia se află în ajunul unei crise şi că diplomaţia rusă trebue sfi se arate mai energică. Liga de pace, dice autorul broşurei, e îndreptată contra Rusiei şi trebue sfi se alcătuiască o contra-ligă, în care să intre şi România şi chiar şi Germania.
Neapărat că Austro-Ungaria trebue ni micită ca stat şi domnia Rusiei asupra tutulor poporelor slave trebue se se rea liseze.
In totul, broşura e o nouă manifestaţie pansiavistă şi tendinţa sea e sfi întărfiscă în Rusia cuvântul în îavfirea unei politici de acţiune.
Un discurs socialist Socialiştii din consiliul comunal din Berlin fac se sc vortriscă dc ei. i
Strossmayer şi Ruşii.
„Le nord", cu privire la incidentul Strossmayer, dice că limbagiul foilor slave şi manifestaţiunile în onârea episcopului, dovedesc că acesta a devenit şi mai popular. Dacă şi-a închipuit cineva că prin mustrările împăratului Franz-Iosef Strossmayer va perde simpatiile poporului, a-tunci s’a înşelat Incidentul a făcut impresie rea la Petersburg şi a vătămat în chip simţitor sfânta causă a păceî.
întrevederea cancelarilor.
Cercurile diplomatice francese se o-cupă mult cu visita lui Kalnoky la Frîe-drichsruche, mai cu sfimă din causa apropiatei călătorii a împăratului Vilhelm la Viena. Se admite în genere că Kalnoky şi Bismarck au stabilit basa convorbirilor politice ce urmfiză să aibă cei doui monachi. Se crede că s’a vorbit la Fried-richsuhe şi despre cestiunea Bulgară ; dar deosebirea între vederile cabinetului din Viena şi Petersburg e prea fundamentală pentru ca să se fi ajuns la vr’o înţelegere.
Bulgaria şi Turcia
Se telegrafiadă dinSofia Corespondenţei politice că în urma unui articol apărut de curând în Svoboda asupra situaţiunei în Macedonia, Pârta a însărcinat pe comisarul turc din Sofia se facă demersuri pe lângă guvernul bulgar ca să pună capăt ori-cărei conplicaţiunî.
Guvernul bulgar a respuns că presa în Bulgaria e liberă şi că administraţia n’are nici un drept a interveni.
Cercurile politice din Viena sunt emoţionate d’acest articol.
Opinia generală e că Bulgaria nu trebue să contese pe vre-o încurajare din partea Austriei pentru a ’şi aduce la îndeplinire planurile ei în Macedonia.
Jurnalele se exprimă în acest sens şi zic dacă evenimentul s'ar realisa Bulgaria ar putea sfi piarză indepedenţa s’a.
Incâeriîri militare in Irlanda
Incăerări militare cari par a fi grave aii avut loc Duminica trecută la Dublin. Mai mulţi soldaţi au năvălit în casa majorului regimentului, sfărmând tdte mobilele din casă. Din Cauza purtărei rele a majorului. soldaţii erau sfi se revolte ; fiind ameninţaţi cu tunuri s’aă potolit. Incăerări aă avut loc între soldaţii a daufi regimente din cauză politică. S;mt nul mulţi răniţi Cele doufi regimente ati fast permutate în alte oraşe.
Memoriele lui Friclerich.
In Berlin se spune ,că t6te memorieele împfiratuluî Friederich au sfi fie publicate Partea care va vedea lumina mai curînd cuprinde schiţe asupra caracterului mai multor bărbaţi de stat, principi şi personagii cunoscute cu care Friederich a stat în relaţiuni şi reflecsii asupra câtora probleme religiose şi socialo.
dana aflfl că memoriele au fost
www.dacoromanica.ro
TELEGRAFUL — 16 SEPTEMBRE 1888
metalografiate în 1873 şi două-spre-ejece exemplare au fost încredinţate la 6meni de încredere din intimii luî Friederich cu recomandaţiunea ca să nu se publice decât cincî-deci de. anî după mbrtea sea.
Publicaţiunea făcută dilele aceste se a-tribue deputatului Delbriick.
Din Bulgaria
(Coresp. particulară al diaruluî «TELEGRAFUL»
Ruseiuk, 12 Septembre.
Manevrele nostre. — Principele Coburg şi ofiţeri!. — Proclamarea Regatului bulgar. ■— Iconari! ruşî.
Manevrele mari de t6mnă cari s’aii făcut în circumscripţiunile de la Sofia şi Tatar-Bazardjik şi cari apoi aii urmat în circumscripţiunile de la Şumla şi Varna au demonstrat într’un mod cât se p6te de clar că armata nfistră a făcut mari progrese sub comănduirea ofiţerilor bulgari şi că prin urmare Bulgaria p6te cu încredere să ’şi intemeieze destinele săle pe brava armată bulgară.
Manevrele de est-timp aă arătat vecinilor noştri că avem cu ce se ne apărăm neatârnarea şi libertatea, fie ea ameninţată chiar de hordele numerdse a unui popor, care pretinde că ne-a liberat pentru a ne înghiţi.
In ajunul mahevrelor, prin rîndurile o-fiţerilor noştri s’a răspândit sgomotul cum că guvernul nostru are de gând a proclama Regatul, imediat ce principele de Coburg va sosi în lagărul din Şumla.
— Acolo, lângă Preslav, care a fost altă dată capitala vechiului regat bulgar, se va proclama definitiv neatârnarea n6s-tră, apoi prinţul, proclamat de rege va convoca pentru sancţionarea proclamaţiei Sobrania în sesiune extraordinară.
Aceste cuvinte le am audit din gura unui ofiţer superior. Sunt însă autorisat a des-minţi într’un mod categoric sgomotele respîndite. Nici guvernul actual, nici prinţul nu se gândesc pentru moment la aşa ceva.
Este firesc ca principatul bulgar să devie, pdte chiar f6rte în curend, un regat independent; este firesc ca prin acest act să se sfîşie definitiv tratatul de la Berlin, ale căruia clause abia să mai ţin în piciore, dar cu t6te astea nu e acum mo,mentul ca să ne gândim a mai escita invidiele şi pismele unor inamici, cari nu vor să înţelăgă că ne-am liberat pentru a merge spre libertate şi nici de cum pentru a ne pune pe grumaz un jug nou, mai hidos şi mai greă, de cât acela sub care am trăit în curgerea de cinci secoli.
In tot timpul cât aîi durat manevrele, principele de Coburg a fost înconjurat cu o-fiţerii, cari au primit din partea principelui cele mai sincere semne de simpatie şi de interes ce acest prinţ pbrtă pen-, tru ei.
Ofiţerii sunt încântaţi. Impresiunea produsă asupra lor de tânărul şef al statului este cât să pdte de favorabilă.
Bilele aceste s’a respândit la noi sgomotul privitor la o descingere a emigranţilor bulgari, cai i ar fi organisat din nou nişte cete armate în România. S’au prins în adevăr nisce scrisori trămise din Caracal, Giurgiu, Brăila şi Călăraşi în cari emigranţii îndeamnă pe unii din ofiţeri de a încerca din nou o mişcare revoluţionară. Aceste scrisori aă fost însă remise de ofiţeri superiorilor lor.
Umbrele nenorocite a martirilor resbe-luluî civil provocat de Hitrovo, să redic îngrozitdre în imaginaţia celor cari mai cugetă a merge pe urmele lui Uzumoff, Zel enogoroff, Tiloff şi Cârgieff.
La 15 ale luneî curente să deschide Sobrania, d, Zaharia Stoyanoft' vice-preşedintele parlamentului părăseşte oraşul nostru. Familia marelui nostru patriot rămâne aci.
a 0.
Preşedinţii biurourilor electorale
din
Circumscripţia curţii de apel din Bucureşti
Preşedinţii biurourilor centrale la tdte colegiurile atât pentru Cameră cât şi pentru Senat sunt:
Pentru Ilfov, d. Gr. Burcă, supleant.
„ Muscel, d. A. Chirii, membru. „ Teleorman, d. G. Schimi, preşed. „	Vla§ca, d. S. Populeanu, membru.
„ Dîmboviţa, d. Adolf Cantacu-zlno, prim-presedinte.
„ Prahova, d. Gri Cireşami, mem. „ Buzeu, d. T. Câmpinennu, mem. „ Ialomiţa, d. N. Budişteanu, supleant.
„ Argeş, d. Al. S. Ghica, membru. Preşedinţii secţielor de judeţe, în număr de 16, sunt:
D. Cerkez, membru—Ilfov, colegiul II pentru Cameră, secţia 11.
D. M. Poenaru-Bordea, membru — Argeş, col. III, secţia II.
D. St. Iorgulescu, membru-^-Ilfov, col.
II pentru Cameră, secţia 9. D. I. E. Dobrescu, supleant—Ilfov, colegiurile I şi II pentru Cameră şi Senat, secţia V.
D. 1). Cucul i, membru — Ilfov, col. II.
pentru Cameră, secţia 13.
D. Al. Stoieescu, preşedinte — Ilfov, colegiurile I şi II pentru Cameră şi Senat, secţia 3.
D. M. Zenide, membru—Ilfov, colegiul II pentru Cameră, secţia 10. D. G. Econoniu, membru — Ilfov, colegiul II pentru Cameră, secţia 6.
Preşedinţii celor-l’alte birouri vor fi traşi la sorţi de preşedinţii de tribunale din judeţele respective.
Ah rămas a se mai trage la sorţi pentru :
Ilfov
Col. I şi II Cameră şi Senat, secţia. 4. „ II, şi III Cameră şi col. I şi II Senat, secţia 2.
Col. II Camera, secţia 7.
» »	n	n	8.
n v	n	r> 12.
Prahova
Col. II şi III pentru Cameră, secţia II.
Dâmboviţa Col. III, secţia II.
Buzei!
Col. III, secţia II.
„Telegraful" în Gorj
Corespondenţă particulară a ^TELEGRAFULUI"
T.-Jiuluî, 12 Septembre.
Patronul administraţiei locale, d. dr. Frumuşanu, s’a supărat tare pe corespondentul d-v6stră. Ce să-i faci ? Adevărul d6re şi d. dr. cu t6te că e învăţat să rabde multe, n’a putut înghiţi darea pe faţă a machinărielor ce a jucat cu ocasiunea alegerii d-lijl Maiorescu la Gorj.
Totuşi, d. dr., în articolul său răspuns publicat în „Epoca" mărturisesce că la noi nu există partid junimist şi, după ce cată să demonstreze că d. Maiorescu s’a ales spontaneu şi numai pentru meritele sale, e silit s’adauge că chiar de s’ar fi
ales pentru consideraţiuni de trebuinţe publice (continuarea şoselei spre Petroşani) tot e bine.
EI, d-le doctor, nu vedi că şiretenia e cusută cu aţă albă ? Noi seim cu toţii ca şi d-ta, de ce şi cum a fost ales d. Maiorescu, eh am spus’o în „Telegraful" pentru -ca s’o scie şi cea-l’altă lume şi d-ta, admiţând fie şi numai ipotetic adevărul, pentru cei ce vor fi citit scrisorea-răspuns a d-tale, n’ai făcut de cât să-l confirmi.
Aşa e, d-le doctor, puterea adevărului! el isbucnesce şi să dă pe faţă, chiar atunci când dibăcia şi răua credinţă crede a-1 fi îmbrobodit mai bine şi mai sigur.
Dar, să trecem la a doua parte a răspunsului.
D. dr. Frumuşanu tăgăduesce că ar fi cerut depărtări de funcţionari, fără scirea prefectului. Din nefericire, lucrul e adevărat şi n’am, spre a ’l dovedi, de cât să amintesc d-lui dr. telegrama adresată d-lui Maiorescu, cerându’i a face să se schimbe unul dintre subprefecţii schimbaţi şi a se înlocui cu altul care se privea ca „f6rte necesar acum,11 adică la alegeri.
Amintesc faptul şi numai dacă memoria d-lui Frumuşanu va fi nepomenit de infidelă, numai atunci îl va mai putea d-sa tăgădui.
In a treia parte, d. dr. dice că e neruşinată alegaţiunea că, la noi, toţi ar fi să-tui de administraţia conservatdre.
' Dar d. dr. numai Jice acăsta, căci când e s’o şi dovedăscă, o ja d’a razna. Nu tăgăduesce nemulţumirile; dar tăgăduesce că e conservatdre administraţiunea de la Goij. N’a-ţi-o frântă, că ’ţî-am dres’o, dis-am toţi când am citit aici răspunsul d-lui Frumuşanu, şi d-lui înţelege bine de ce acesta şi nu altul a fost răspunsul Gorjenilor.
Nemulţumirea în contra regimului e mare; nu numai liberalii, ci şi conservatorii—şi mai ales ei—strigă contra guvernului din t6te puterile.
In sfîrşit, alegerile s’apropie şi resul tatul se va vedea. Liberalii d’aici se pregătesc, iar prefectul cată candidaţi cu limba scdsă: îi trebue 6meni şi până a-cum numai la cei din familia sa s’a o-prit. Suntem deci ameninţaţi ca junimistul nostru prefect, care era—cum am fiis— singurul vlăstar junimist la noi, să devină tulpină, dacă va isbuti în alegeri candidatura oficială.
Cred însă temeinic că Gorjul va fi scăpat d’o asemenea ruşine.
Presa Română
„Voinţa Naţională “ dovedeşte cu însăşi mărturia „Rom. Libere'1 că junimiştii sunt incapabili; ei nu cunosc starea actuală şi vin cu t6te astea c’un maldăr de proiecte. Faimosele „idei de stat11 junimiste, s’au redus la o totală incapacitate.
„Democraţia11 denunţă legăturile organului ruso-cuzist cu episcopul Melchisedec cunoscut ca partisan al Rusiei. ]E*o bandă întregă, care conspiră contra statului1 român.
„Românul11 e întristat de negocierile scandaldse ce se fac pentru a pune mâna pe putere. Nu mal sunt partide în ţară, ci individualităţi.
„Liberte roumaine11 pune în evidenţă că conservatorii caută preteeste ca să scape de liberali. Dovadă atacurile „Epocei” contra d-lui D. Brătianu.
„România liberă" urmăză a fi sucursala „Monitorului oficial11.
FOITA DIARULUÎ TELEGRAFUL
? ■>_______________________
(71)
Moştenirea
Milionelor
de
JAVEL SAUGER
PARTEA A PATRA XXI
După câte-va momente Oscar Binat strigă :
—Iată ce s’a petrecut la Pere-Lachaise.
Oscar istorisi ceia ce cetitorul ştie deja.
Publicul se emoţionă grozav aucjind această istorisire.
Abia Oscar termină istorisirea în mijlocul murmurelor generale, când d’odată un individ cu barba mare, creaţă, eşi din rândurile mulţime! care se afla în faţă şi se repezi în faţa biroului preşedin-tului.
Necunoscutul întorcându-se spre juraţi şi sefişe repede peruca şi barba falşă strigând :
—Sunt Denacy!
Apoi cu ironie adăugă:
—	Denacy condamnatul la munca silnică !
—	Tatăl meu ! strigă Elvina leşinând.
—	El! strigară Rene şi Juliu Jarier.
Nu mju încercăm să descriem scena ce
se petrecu în acest moment.
Judecătorii prevăzuse că trebue să se întâmple ceva în urma destăinuirilor lui Oscar Binat, însă nu se aşteptau la apariţia lui Denacy pe care toţi ’1 credea fi mort.
Şedinţa se suspendă.
Oscar şi tovarăşii luî fură scoşi afară din sală, iar Denacy se repedi spre fiica lui şi stringând-o în braţe striga :
—	Fica mea... vinăţi în simţiri... Eu sunt... Tatăl tăă !... Nevinovăţia mea e dovedită...
Renâ şi Jarier abia ’şi veniră si ei în fire.
In sfârşit după câte-va minute, Elvira reveni în fire.
Ea apucă de gât pe Denacy strigând.
—	Aide !... aide !... să eşim d’aci !
Cu mare greutate Denacy urmat de Elvira şi Berta eşiră din sală.
Jarier care se dusese să spună câteva cuvinte preşedintelui îi urmă.
Până acuma Denacy era tot condamnat ; trebuia să aştepte hotărîrea judecătorilor ca să fie liber.
Pentru acesta Jarier se dusese la preşedinte ; acesta îi disese :
—	Puteţi pleca. Destul a suferit ser-manul. T6tă respunderea cade asupra mea.
îndată ce emoţiunea causată prin acest incident trecu, preşedintele ordonă să se Introducă acuzaţii.
—	Oscar Bina, <Jise preşedintele ; vedî ce nelegiuire ai făcut; un om nevinovat a fost condamnat la munca silnică.
Ce ’ţi a făcut acel om ? Cum ai putut, la vîrsta ta să combini un ast-fel de plan infernal ?... Cum te ai stricat aşa de curând ?
Oscar Binat, palid la faţa, scrâşnind din dinţi, nu lasă pe preşedinte să urmele şi ijise.
—	A cui e vina dacă mă am stricat aşa de tăner ? De sigur că nu e vina mea !... Societatea e vinovată ! Nu eram eă om bun, când eram la tata Bina, care ’mî a dat acest nume pe când trăia? întrebaţi pe orî-cine şi ve veţi convinge despre acesta, întrebând veţi afla că am fost arunc at pe
„Gazeta Transilvaniei-1 (Braşov) pro-testâză contra încercării d’a face pe români să trecă drept instrumente ale duşmanilor monarchieî. Lupta românilor e leală şi drâptă. Şoviniştii unguri de geaba fac sgomot.
„Tribuna11 ("Sibiu) respunde acuzărilor ce face românilor oposiţiunea moderată ungurâscă. Românii nu sunt nepatrioţi, ei nu se esci ud singuri de la viaţa parlamentară, ci sunt escluşi de legile unguresc!; lucreze oposiţiunea moderată pentru modificarea legii electorale transilvane şi pentru egala îndreptăţire a naţionalităţilor, şi se va convinge că se p6te sta la vorbă cu românii.
„Telegraful român11 (Sibiî) constată că rar a fost starea românilor aşa de rea ca acum. Se tot laudă Ungurii că Românii pot sS înveţe la şcoli; dar, ce folos, dacă dupe ce învaţă adevărul, când vrea să’l propovăduiască, sunt puşi la închi-s6re ca Doda. Românii sunt respinşi de la funcţiunile publice şi Ungurii vor să’i înăbuşâscă cu totul. Şi dupe cum se vede, viitorul va fi încă şi mai rău; Românii nu trebue să despereze.
„Lupta11 Susţine că astă-Ji democraţii se deosebesc de reacţionari prin aceea că cei d’întâiu primesc intervenţia statului, pe când reacţionarii nu. Pe acăstă bază, „Lupta11 <Jice că şi liberalii şi conservatorii sunt reacţionari.
CALOMNIILE „EPOCEI"
In urma unui articol injurios publicat de „Epoca", d-1 Eduard Gherghel au făcut următdrea declaraţiune:
Diarul „Epoca" dice că are dovedi palpabile, ca anti-semiţii de la Dorohoiu trag foldse, şi acele dovedi le va pune sub ochii cititorilor. Intru cât privesce per* s6na mea, declar că ori-cine susţine că combat pe jidovi pentru foldse, este un nedemn calomniator, şi desfid pe cei de la „Epoca", şi pe ori cine, de a dovedi contrariu şi pentru ca să nu fie zadarnice ostenelile ce ’şi vor da pentru a dovedi că trag folâse de Ia evrei, fac ur-mătorea declaraţie : Atât diarul „Epoca11, cât şi orî-care va dovedi, prin înscrisuri saă prin marturî, că eu atât sub guvernul trecut, cât şi în tfită viaţa mea, am susţinut interesele a vre-unui saiî mai mulţi jidani în contra vre-unui sau mai mulţi români, comună sau judeţ, sau am apărat, în ori-ce mod interesele vre-unui sau mai mulţi jidovi, voiă plăti în folosul celui ce va dovedi 2000 lei, de fiecare jidov ce voiu fi sprijinit, şi ’î voii! restitui în două tot folosul ce voi fi primit.
Voiu plăti asemenea acelui ce va dovedi, că am făcut sau stârpit, către o autoritate, atât în Dorohoiu cât şi în tbtă ţara, să nu se expulzeze vre-unui sau mai mulţi jidovi, câte 3,000 lei de fiecare jidov.
Şi, pentru ca să dau mai mare înlesnire de a se aduna doveji în contra mea. voiu arăta, că în tinereţele mele, fiind sub-prefect mai mulţi anî, am îndeplinit şi funcţia de judecător de pace (1867-68-69 plăşile : Răcăciuni, Vraneea, Ştefă ■ neştî) în care calitate, am dat mai multe sute de hotărîrî care se pot găsi la dosare.
Acelui ce va dovedi că am dat vr’o hotărîre, prin care am favorisat, vre-un jidov în contra Românilor, în cât să fi dat loc acelui Român de a apela cel puţin la alte autorităţi, voiu plăti aceluia ce va dovedi o asemenea hotărîre 4,000
stradă... că am fost arestat... torturat. . . fără ca să fi făcut ceva, apoi pus la în-chisdre, împreună cu lepădăturele socie* tăţei. Acolo am făcut cunoştinţă cu un bandit vestit numit Cui-de-fer. La el am făcut scdla... El mă a învăţat să fac ceia ce am făcut la Pere-Lachaise. Nu înţeleg pentru ce voiţi să’mî reproşaţi, pentru ceia ce am învăţat la scdla unde mă a'ţi trimes ?... Ş’apoî...
Oscar se opri.
—	Ş’apoî ? dise preşedintele.
Bina plecă capul în jos, apoi urmă :
—	D-v6stră nu ştiţi ce însemnăză când cine-va n’are... nici tată, nici mamă . . . când n’are pe nimeni... p’acestă lume... E uşor să arunci pe cine-va într’un lac ca pe un câne... şi să! laşi acolo — ca să scape cum va putea... de mdrte...
Oscar se uita cu ironie la public, apoi urmă :
—	A ! dacă aş fi avut şi efi o mamă... dacă în copilărie aş fi fost desmerdat... dacă aş fi fost învăţat de mic cu frică lui D-deu... vă jur că aş fi fost un om cinstit!...
Un fior trecu prin public, şi multe din femeile ce erau faţă începură a plânge.
In adevăr ceia ce spunea Oscar era a-devărat. Dacă societatea s’ar fi îngrijit de
lei de fie-care hotărîre. Mai declar că fiind prefect şi sub-prefect 7 ani în localităţile cele mai j ido vite nu am dat loc de bănuială nici unui român, că ’l aşi fi nedreptăţit, faţă cu vre-un jidan, şi 'acelui ce va dovedi că există unde-va, reci amaţie de la români, care să se tângue că l’am nedreptăţit faţă de vre-un evreu voiu plăti 500 lei de fie-care reclanuţiune.
Să ne judece o comisiune de cetăţeni şi mă voiu supune la a lor hotărîre, fie hotărîrea venită de la d. Nicolae Blarem-berg, sau de la unanimitatea primilor redactori de la fiarele „Naţiunea", „Lupta11 şi „Românul". Diarul „Epoca", care a declarat că are dovezi pipăite, şi carele, ca di ar oficios, p6te prin autorităţi să-şi procure dovezile ce-I lipsesc, şi mai ales prin prefectul junimist din Dorohoiurcare a declarat că are asemenea dovecll, Ziarul „Epoca" (jlic, p6te mai mult de cât orî-care să dovedăscă foldsele ce trag eu de la evrei, şi dacă nu o Ya face apoi cei ce aă scris în ea în contra mea, vor rămâne nisce miserabili calomniatori care vor să stropăscă pe alţii cu noroiul de care sunt acoperiţi.
Ed. Gherghel
Revista agricolă şi comercială
Timpul în privinţa arăturilor şi semănăturilor de tfimnă lasă ffirte mult de dorit, fiind-că de la 7 August st. v. de când o pl6e abondentă de vre-o trei dile a că-dut peste câmpiile nbstre, cele mai multe părţi din aceste câmpii, n’aă mai fost u-date de cât în nopţile senine şi liniscite cu puţină rouă, de care f6rte puţin a putut profita viile şi porumburile.
Din causa timpului prea secetos şi prea îndelungat, astă-zi cei mai mulţi agricultori a perdut cu totul semănatul rapiţei şi putem dice că adevărata epocă pentru acăstă plantă bănăsă s’a închis pentru a-nul acesta pentru tătă ţăra.
Speranţa ce le-a mai rămas agricultorilor este că locul destinat pentru rapiţă să fie semănat cu grâă, dar este de observat că tot din causa timpului nici a-căstă cereală băndsă nu s’a putut semăna la adevărata epocă, de unde suntem în drept să Şicpm că am trecut peste prima periodă a semănatului, care se face în o-gărele de primă-vără, şi trebue să aşteptăm a doua epocă a semănatului care începe cam de pe la sfârşitul lui Septembre şi ţine pînă la 20 Octombre, în care epocă se sămănă de către unii miriştile ogorite şi parte din porumbişti, iar de la acăstă dată cam până pe la io Noembre se sămănă numai porumbiştile, acăsta este ultima epocă. In anul acesta însă noi credem şi n’ar trebui nimeni să abuseze, să ne folosim dacă plăia va veni la timp numai de epoca a doua a semănăturilor de tdmnă, concentrând în acest timp tdte forţele omului şi a animalelor de muncă, pe cât va fi posibil ca semănatul grâului să se pdtă face în cele mai bune condi-ţiunî. Trebue să mărturisim că din causa timpului epoca cea mai bună pentru semănatul grâului s’a perdut cu totul pentru anul acesta, şi cu greu se va putea înlocui prin a doua periodă a semănatului.
Târgurile nostre. După cum mai toţi a-gricultorii regretă că n'a putut semâna i'apiţa şi grâul din causa timpului, tocmai aşa este de regretat daca nu mai mult, micşorarea preţurilor atât în târgurile ndstre, cât şi în cele străine. După ce tdtă diaristica de la noi din ţără ca şi cea streină arătă într’un mod esact lipsa grâului, şi în urma atâtor lipsuri, în loc se ne aşteptăm la un preţ mai bun saii cel de la început, după calitatea mar-
el, nu ajungea un bandit din cei mai reî. Fie-care din public judeca ast-fel.
Preşedintele se sculă şi cu o voce e-moţionata <jise :
—	Oscar Binat, nu te jăli, ai mamă !
Oscar îngălbeni; apoi d’odată se făcu
o schimbare în el ; sângele i se urcă la cap.
—	Am o mamă eu !. . . murmură el.
In mijlocul emoţiuneî generale preşedintele urmă:
—	Am aci o scrisdre; e de la mama ta. Ascultă :
„Domnule preşedinte11,
„Şunt bolnavă, nu pot eşi din casă. „Un prieten me a înştiinţat că la curtea „cu juraţi se judecă un 6re-care Oscar „Binat. Mi s’a spus că acel nenorocit are „numai câte patru degete la fie-care mână.
„Acest tânăr e fiul meu, domnule preşedinte !....
—	Am o mamă! strigă Bibi-patru-de-gete. De ce m’a părăsit! . ..
(Va urma)

www.dacoromanica.ro

TELEGRAFUL — 16 SEPTEMBRE 1888
jfeî, ne vedem de o dată că preţurile scnd spre nivelul celor din anul trecut când recoltele a fost abondente pretutindenea. Causa se pfite esplica forte uşor; fiind-că în luna lui Septembre cei mai mulţi a-gricultori şi mai cu sâmă cei din clasa de jos, din causă că sunt datori către stat sau particulari şi sunt siliţi a alerga cu marfa lor la târg spre a o vinde cu ori-ce preţ, prin urmare oferta fiind des-ţul de mare la noi ca şi în alte târguri strâine, preţurile în loc să se urce se micşoreza. La acdstă causă se mai p6te adăoga şi espediţiunile din Statele Unite care la 26 August st. n. abia a atins ci-ra de 461,100 de hectolitri; de şi stocul visibil la aceeaşi dată era de 9,508.833 de hectolitri.
Econ. Naţionala
Dosarul dilei
0 infamie
Ne am procurat o copie după petiţia ţăranilor din comunele Glîmbocel şi Bogaţi. Dăm acea petiţie în întregimea sa şi cerem ca justiţie să se facă grabnic :
Domnule Prefect,
„Desfrâul actualului primar din comuna Glîmbocel-Muscel a ajuns aşa de mare şi oribil, în cât este cu neputinţă a le seri. Să lăsăm scârbosele fapte sSvîrşite de de duoi ani de ^ile; să lăsăm că ţine moşii în arendă şi cârciumă, unde se fac tot felul de grozăvii; să lăsăm că este îngrijitor al moşiiior d-lui Ghiersy; să lăsăm că este măcelar unde nu stă nimeni înainte. Să lăsăm a mai arăta imorala şi jocurile cu lăutari diua şi n6ptea, unde cu lumînărî în cap, face pe preotu cu ai săi semeni. Cuviinţa ne-au proprit de a’l denunţa, erodând că prin vorbele tidstre s’a mai desbara de nişte grozăvii pe care noi le enumârarăm mai sus* In dadar însă, faptele sale aă luat proporţiunî fdrte mari şi se par de necredut arătându-le.
Astă nopte, 29 curent, a sevîrşit o faptă oribilă şi care nu se pote închipui, şi etă ce : a înhămat ejaiî sera la trăsură, şi cu mai mulţi de ai sâi, a trecut în comuna Bogaţi jud. Dâmboviţa şi de la o şedetore de fete, unde torcea cânepă, a răpit o fată, .unica fiică a locuitorului Dragnea din Bogaţi, a aruncat’o în trăsură, a dat bice cailor, a astupat gura fetei, trecând Qa fulgerul prin comuna Glîmbocel, dînd ordine caraulei, ca să nu lase pe nimeni din Bogaţi, a se lua după dânşii.
Miserabilul cu ai săi a trecut cu trăsura prin comunele Budişteni şi Leurdeni, ducând fata în lunca d-lui Naie Gussy sau d. Creţulescu. Aci grozăvie ne mai pomenită ! s’a luptat nenorocita flore cu bes-tiele grozave, până când primarul din Glîmbocel şi-a satisfăcut pofta sa sălbatică ; fata era ţinută de ai lui de mâni şi pi-cifire,—urmându l apoi fie-care adică toţi la rând. Nenorocita se găseşte acum într’o stare de plâns, lungile ei cosiţe rupte de smunceală, corpul muşcat şi lovită de trăsură şi de cai călcată, nu ştim dacă va mai scăpa cu viaţă.
Părinţii fetei şi locuitorii ce au fost în g6na răpitorilor,|au găsit’o în lunca d-lui Creţulescu, dar vai! în ce stare, biata fată maîjmult mfirtă. Se bate şi astădi cu pumnii în cap. S au luat măsuri imediat de către d. primar al comunei Bogaţi şi ni se pare şi de parchetul Dâmboviţei. Nu seim însă dacă nu se vor face lucrurile muşama.
Dar scârbosul primar din com. Glîmbocel cum rămâne ? mai fi-va el primar ? justiţia nu’şl va face datoria ? fire pe el nu’l Va pedepsi nimeni pentru că el este în Muscel şi victima în Dâmboviţa ?
Ve rugăm, d-le prefect în numele uma-râ'.ăţeî şi moralei publice, scăpaţi valea Glîmbocel şi Bogaţi de acest sălbatic pe care nul mai putem suferi şi privi de cât cu mare scârbă. De se p6te ordonaţi şi ancheta scriosă.
Astădi audim că s’au reclamat şi d-lui Ministru sau d-lui procuror general, contra parchetului Dâmboviţa.
Urmăză iscăliturile sătenilor din Bogaţi (jud, Dâmboviţa) şi Glâmbocel (jud. Muscel).
ECOUEI
Nebuna
In diua de 8 Septembre curent Catrina Ion Gh. Istrati, văduvă, în etate de 65 ani, din comuna Urecheni, judeţul Neamţu, care suferea de mai mult timp de alienaţiune mintală, s’a înecat în fântâna lui. Constantin Mafteiu, ce era în apropiare de locuinţa ei.
Copil monstru
Mria,a soţia lui Martin Giurgiu Doboş din comuna Răchiteni, judeţul Roman, a născut un copil de sex femenin având dupe cap atârnat ca un burduf plin în mărime ca de patru ori mai mare cât capul iar în spate are , o burtă mică. Atât copilul cât şi muma sunt pe deplin sănătoşi.
Viaţă lungă
In comuna Dedulescî, judeţul Râmnicu-Sărat, la 4 Septembre curent a încetat din vtaţă Stoica Nica având etatea de 102
ani şi având t6tă integritatea facultăţilor sale mintale.
Iuocată
Fiica lui Zamfir Ion, din comuna Cre-menari-Flămânda judeţul Argeş, anume I-6na, de ani 13 ducându-se în diua de 21 August treeut să sc scalde în apa Ol tu cu
0	altă fată seăldându-se s’a înecat. Cadavrul s’a găsit în dreptul comunei Galicia.
Incendii!.
In noptea de 5—4 curent, curent luând foc magasia, în care se afla ca 250 chile grâu, a arendaşului moşiei Meteleu-Scu-telnici, judeţul Buzău au ars acea magazie şi ca 100 chile grâii. Paguba se urcă la 9,300 lei cu aproximaţie şi, din cercetările urmate, resultă că focul a provenit din negligenţă.
înjunghiat.
Ciobanul Tudorache Stan care păzia
01	în balta de pe moşia Bertesci-de-Sus, judeţul Brăila, a înjungiat cu cuţitul pe Enache Isvorum isprăvnicelul acelei moşii care atunci se afla acolo; neroruri a încetat din viaţă.
CsidaVru
In dimineaţa de 8 Septembre curent, pe drumul dintre Galaţi şi comuna Filesci, s’a găsit cadavrul individului Neculai Ef-statiu din Galaţi. Din cercetările urmate resultă că numitul s’a împuşcat singur cu o armă de vânat din causă că, fiind pus cu (Rciuiala în cârciuma moşului săi! Psi-hopulo, ar fi cheltuit o sumă de 800 lei şi nu avea de unde s’o pue la loc.
Un arendaş pedepsit
In cursul acestei septămâni s’a comis o crimă în comuna Mihai Bravul din judeţ Brăilei în împrejurările urmă torc :
Administratorul moşiei d-lui Platanioti un grec numit Pericli avea obiceiul infam de a bate pe săteni la cea mai mică preşală. Tudorache Stan venind de la oi, grecul la luat la bătae iar românul ne mai putând suporta bătaea a Scos un cuţit ce avea la brâu şi. la infipt drept în inima luî Pericli care pe loc a remas mort.
Tudorache Stan este arestat, faptul s’a anchetat de parchet.
Servi-va acest fapt de pildă bună pentru grecotei saă nu ?
Crime si delicte
Cadavru unei femei espediat ca bagaj.
In numărul diarului nostru de la 14 Septembre am narat episodul privitor la lugubra descoperire ce s’a făcut zilele trecute la o gară din Petersburg. Iată a-cum şi .peripeţiele celor descoperite de anchetă cu privire la cadavrul femeiei.
Poliţia capitalei imperiului rus a constatat autenticitatea cadavrului. Ucisa este fica neguţătorului Ufa Elena Ivanovna Şarşavina, în etate de 27 ani. Ea a sosit la Petersburg împreună cu- d. Alexandru Bunakoffj mare proprietar financiar şi milionar cunoscut. Atât omorâta cât şi cel care se bănuiesce c’ar fi comis acest o-mor nu pentru ântâia 6ră au venit în capitală. Ult:ma dată ambii s’afi oprit într’un mic otel ţinut de Ana Groşova. D. Buna-koff s’a înscris pe registrele otelului sub propiul său nume, adăogând însă la a-cest nume cuvintele: „cu soţia1A A treia <Ji după sosirea lor, femeia Şarşavina eşi din otel împreună cu un tânăr domn, ia!r d. Bunakoff care a rămas acasă începu a ’şi strânge bagaj; apoi ceru comptul declarând că pleacă cu trenul de nfipte. La întrebarea dtţcă plâcă el singur sau cu soţia, Bunakoff <Jise :
—	Ce soţiă ? Dar acestă femeie nu’mi e soţie.
. — Pentru ce atunci aţi înscris’o în registru ca soţia d-v6stră?’
—	Am făcut’o aşa, pentru ca se nu mă derangeaţî.
După acâsta Bunakoff în adevăr a plecat cu trenul de ndpte la Moscova. A doua 4i după plecarea sa s’a găsit la gară cadavrul nenorocitei Elena Şarşavina. Poliţia telegrafia la Moscova, unde d. Bunakoff nu s’a descoperit, însă dimineţa spre 11 ale luneî c. printr’o întâmplare fericită Bunakoff a fost recunoscut deghi-sat într’un costum ţărănesc mergând pe stradele capitalei. Fiind arestat omul a declarat că nu este el care a comis omorul, că Şarşavina a ieşit de la el sănă-tdsă împreună cu un cunoscut comun Ivan Aleinin. La perchiziţia ce s’a făcut în odăile unde Bunakoff s’a mutat s’au găsit bucăţi de pânză identice cu acelea care ah servit pentru împachetarea cadavrului.
Ancheta urmedă.
u£^cte Oficiale
—D. C. Murgulet, preşedintele comitetului permanent de Bacău a fost primit pe diua de io Septembrie.
— D. V. A. Florescu a demisionat din postul de controlor la căile ferate concedate comp. Lem-berg-Cemauţî-Iaşî-
Consiliul General al judeţului Prahova este au-torisat definitiv ca să primescă 'donatiunea de lei
5.000, făcută de D-na Sofia Gh. Fulga din Bucu-rescî, cu condiţiune ca din venitul acelui capital să se întreţie un pat în spitalul judeţului.
INFORMAŢIUNI
D. I. Anastasiu, proprietar şi agent al societăţei de asigurare «Unirea», ni se plânge câ a fost insultat şi a-meninţat de către bătăuşul Nicolae Foloştinâ, pe când se afla în casa d-lui Bucur Nicolae, proprietar şi comerciant din Calea Ianculuî.
Martori la acâstă scenă ati fost : un preot, proprietarul casei şi d. Va-sile Petrescu.
Se apropie alegerile şi guvernului actual numai poddba acesta — bătăuşii electorali—îi lipseşte.
Prefectul judeţului Brăila a sosit în Capitală pentru ca—împreună cu guvernul—să fixeze candidaturile oficiale din acel judeţ.
In curend se vpr presenta comitetului apărărei ţărei planurile pentru fortificaţiile de la Focşani şi Galaţi.
Aceste planuri sunt gata.
«Naţiunea», organul d-lui D. Brătianu, publică următorea declaraţiune categorică :
„România liberă“ dice că d. Dumitru Brătianu a ameninţat pâ guvernul actual că’l va împedica chiar sâ facă binele.
„Dacă d. Dumitru Brătianu a ţinut un asemenea limbagiu,, negreşit ’l-a ţinut mai de mult, căci în urma programului junimist din „România liberă" şi a legilor de reforme decretate şi publicate de d. Carp în „Monitorul oficial", numai bine nu e de crezut «ă va putea face acest guvern."
Ni să telegrafiază din Tulcea că în diua de 12 Septembrie pe <şoseua Somov, un tâlhar a ieşit pe drum înaintea comersantuluî N. Papadat. Tâlharul era cu puşca şi ordonă călătorului să oprescâ trăsura. Trăsura nu s’a oprit şi tâlharul a împuşcat pe d. Papadat.
Să 4ice câ tâlharul acesta ar fi fost vestitul bandit Simionka Lisenschi.
«Monitorul Oficial» de la, 14 Septembrie, publică programa studielor
din gimnastele reale.
Ziarele guvernamentale respîndesc şcirea cum căd-nu N. Flevaar fi primit postul de ministru plenipotenţiar la Roma-
Şcirea acesta să respendeşte de către cei cărora li e frică să înfrunte pe d. N. Fleva înaintea urnelor electorale.
D. N. Fleva se află în momentul de faţă la Brăila.
Se dice că d-ea sea ’şi Va pune candidatura acolo.
Zilele acestea, scrie »Mesagerul Brăilei« lucrătorii de la mai mulţi brutari era să se pue în grevă, ei au reclamat atât Prefecturei cât şi Primăriei,, plân-du-se că sunt supuşi la o muncă prea mare. D-nu Primar a luat măsurile cuvenite, de a evita o asemenea grevă, şi a convocat pe toţi fabricanţii de pâine spre a stabili cu ei orele de lucru pentru lucrători.
Atjî s’au început examenele de bacalaureat. Sunt înscrişi la noi în capitală 60 de candidaţi.
-’F-
La internatul facultăţii de teologie din capitală sunt 7 burse vacante.
Aăfim positiv că între d. D. Brătianu şi d-niî Lascar Catargi şi Vernescu ruptura e deplină.
-*-
In cjiua de 14 ale curentei s’a ţinut la BăcătL o întrunire a liberajilor-naţionali, convocată -de Petre Ene.
Un cas de vărsat negru s’a ivit la Băcăti. Lumea e forte îngrijită.
Ce face d. doctor primar ?
D. Staicovici comerciant de frunte, a visitat 4^e^e acestea o pădure, pe care o esploatăză şi care se află situată în judeţul Ilfov. Voind a an-
gaja nişte ţărani, aceştia i-a refusat categoric ori-ce condiţie, declarând câ ;
— Au promisiuni că li s’ar da pământuri, că în curend proprietarii mari vor fi despoiaţi de proprietăţile lor, cari se vor împărţi pe la ţărani.
D. Staicovici dise că asemeneâ promisiuni sunt făcute de conservatori, cari le intrebuinţeză ca armă electorală (Estras dintr’o convorbire cu d. StacovicI).
D. Mihail Cogâlniceanu se află la Iaşi, unde va sta până la 19 Sep tembre.
D-sea va asista la inaugurarea sta-tuei luî Miron Costin.
Agenţii poliţieneşti, scrie «Dunărea», ati început propaganda obicinuită prin mahalalele Brăilei, în vederea viitd-relor alegeri
D. Suditu a dat ordin sever tutu-lor comisarilor şi sub-comisarilor, ca să se pună serios pe lucru, şi sâ lupte cum va putea, pentru reuşita iubitului său cumnăţel d. A. Simu şi a ce-lor-l-alţi candidaţi oficiali. In timpul acesta siguranţa publică este părăsită, furturi cjilnice se comit sub nasul a-genţilor poliţieneşti şi averea cetăţenilor este espusâ.
Acelaş lucru se face şi la noi în capitală. Ieri, de pildă, d. Ianolescu, inspector de poliţie â convocat o întrunire publică în strada Plevnei No. 84. unde făcu propagandă pentru candidaţii poliţiei.
Adi se deschide sesiunea de tomna a curţilor cu juraţi. Se va judeca procesul lui Nicolai xAvram şi tovarăşii lui acuzaţi pentru tâlhărie.
La 19 curent se va judeca procesul Andronic, în Sala Atheneulul din Cişmigiu.
Astâ4l, se va face alegere în capitală, pentru duoi membrii şi un supleante, comercianţi la secţiunea comercială a tribunalului de Ilfov.
Alegătorii sunt numai patentării de clasa I şi II, al căror număr se urcă la 150.
Vom căuta a da resultatul la edi-ţiunea 2 a chiar de astăcjî.
«Monitorul Oficial» de la 14 Septembrie publică în suplimentul său legea pentru organisarea comunelor rurale.
ULTIMA ORA
Serviciul particular al diarului «Telegraful»
Paris, 26 Septembre
„Gaulois" desminte ştirea relativă la
logodna principelui George al Greciei cu fiica ducelui de Ghartres.
Cair, 2$ Septembre
Ştirile din Kartum confirmă dă Enim-Bey e bine stabilit în delta dir*Bahr-el-Gazet şi că Mahdiul a trimes în contra lui trei expediţiuni cari au căcjut.
Atena, 26 Septembre
(fiarele daţi ca oficială ştirea logodnei principelui George al Greciei cu a doua fiică a ducelui de Chartres.
Detmodo, 26 Septembre
împăratul a sosit. EI a fost primit cu entusiasm. Oraşul era iluminat.
In timpul prânzului, principele de Lippe a ridicat un toast în ondrea împăratului căruia, a c)is principele, tdte inimele germane îi sunt devotate.
împăratul mulţumind a exprimat convingerea ca fiii principatului cari ’şî-au dat sîngele pentru unitatea Germaniei vor fi însufleţiţi de aceleaşi simţiminte şi pe viitor.
Berlin. 26 Septembre
Corniţele Herbert de Bismarck şi o suită militară aii plecat pe Sără la Fran-efort pe Main, pentru a s£ întâlni cu împăratul
Constantinofiol, 26 Septembre
Contraria prevederilor, Sultanul ne mai subordonând semnătura Oonvenţiunei Sue-zului la semnătura protocolului care explică articolul 4ece, schimbul semnăturilor pentru Convenţiunea Suezuluî nu pare că va întârdia mult.
Paris, 26 Septembre
O bătaiă scriosă s’a întâmplat la St.-Etienne între minerii grevişti şi minerii ne grevişti. Sunt numeroşi răniţi.
Vama, 26 Septembre
Principele Ferdinand şi principesa Cîe-mentina au sosit. Principesa a descins la Sandrovo, unde va sta ap râpe trei săptămâni.
OPERAŢIUNILE CEREALELOR
Brăila, şi fi, 12 Septembrie 1888
Cumpăr.	Vîmj.	Hect. 1b.	1.	b.
E. Coh«n	Catzica	grâu 1800 55H2	9.20	c-
Peirano	Catzigera	» 3600 58	10.15	c.
»	y	» 3650 57	10.05.	«.
»	Marghiloman » 4600 58		10.15	c.
Kirschen	Bach	> 4920 56*1*	9.80	c.
>	y	» *715 543A	9.80	c.
Nicolopulo	Catzigera	» 3100 âo'p	12.15	m.
Camevali	Embirico	» 1050 58	10.25	c.
>	>	? 1260 59'jî	10.50	c.
Feitler	Vamvuris	» 7000 59']*	10.55	s.
G. Mendl	Evloghio	» 1600 60	i°-75	c.
Sechiari	Perlea	» 1330 561I4	10.30	c.
>	Cotti	» 6000 58814	10.80	m.
Feitler	Th. Dimitriadi > 3200 59		10.25	c.
»	*	» 1050 56 » 780 67'U » 9°o 59't4	9.60	c.
»	Eisestein		8.50	m.
Embirico	Cotti		11 95	m.
Carnevali	Vamvuri	> 1500 5880 10.75		c.
Paul	Catzica	sc. 1300 53	6.20	c.
>	Lombardo	» 1050 52 ,(4	610	c.
>	Negroponti	» 4500 54'h	6-571? s.	
»	Portocala	» 2220 53'12	6.30	c.
y	Sassu	» 1800 54T2	6 20	m.
*	y	» 3000 54	6.15	m.
»	y	» 2 >50 52ila	6.15	m.
Feitler	Cotti	» 57oo 54'h	6.20	m.
G Mendl	Catzica	orz 1250 43h4	5.10	c.
L. Mendl	Perlea	» 1300 49-l‘	6.10	c.
»	*	» 900 45	4.60	m.
>	Crisoveloni	» 3000 50	7.10	0.
M. Cohen	Th. Dimitriadi gr. 1200 4481*		4.10	c.
Kirschen	Gaetanu	> 2125 50	5-9°	m.
Feitler	Th.Dimitriadi > 500 56		8.50	m.
Petricioni	Perlea	» 2000 sS'l. 10.30		s.
Carnevali	Ţuchlo	p. 4680 59*U	7.671!* c.	
Nicolopulo	Lombardo	fas. 800 0/0 k 16.50		c.
	Brăila, 13, Septembre 1888.			
Carnevali	Embirico	grâu 3200 581I4	11.50	c.
y	Asimacopulo » 5500 59 nt 11 20			s.
Feitler	Crisoveloni	» 6900 59	11-37T2	s.
y	>	» 7500 57*14 10.37T *•		
Bach	V. Sassu	* i7S» 59'U »1-90		m.
Zerman	Evlogio	» 3000 57 ’js	10,80	m.
Nicolopulo	Marghiloman » 110067		10,40	m.
Valler	»	» 2300 59	11,10	m.
Millas	Portocala	» 1400 56	8,60	m.
Paul	Cuvisiano	sec. 5000 54'p	6,35	m.
I. Dreifus	Bach	por. 1850 591]2	7,70	c.
Atanasie M. Thanu.
CASSA DE SCHIMB
N. & Moroeano
Strada Lipscani’ Noua clădire a societăţei Dacia-România numită < Pasagiul Dimitrie Ghisa > No. 6.
BUCUREŞTI
Cumpără şi vinde efecte ptlblice şi face brî-ce schimb de mone4î
Cursul pe diua de 15 Septembre 1888		
	Cu mp.	vena
5°/o Rentă Amortisabilă . . .	968/4	97fi2
5°/o » Rom. Perpetuă. . .		—
6°/9 Obl. de Stat (Conv. Rur.) .	99	998/4
6°/o » » » (C. F. Rom.) .		
5°/o > Municipale 1883 . . .	857*	86
5% » » 1S84 . . .		—
7l)/0 Scrisuri funciare Rurale. .	106	1063/4
5°/o » » » . .	96'ij	97'i*
7°/o > » Urbane .	1051/.	ioâ'j*
6 °/o > » » • ■	—	—
5°/o » » » • •	93	93*1»
5°/0 » func. Urbane Iaşi. .	83	83 72
Impr. cu prime Bucur. (20 1.) .	45	49
Los. Crucea Roşie Italiană . .	30	32
10 fr. Obl. Casei Pens. 300 1. .	230	24O
» Sârbeşti cu prime. .	80	82
Losui'î Otomane cu prime .	48	52
» Basilica Dombau . . .	19	21
Aur contra argint sau bilete . .	i'U	IS4
NapolionI contra lire ....	20.02	20.05
Florini valdre Austriacă . . .	2.08'p	2.09ll2
Mărci Germane		124	1.25
Bancnote Francese		99'lî	1001/2
Ruble Hârtie. . 		255	2.65
PB. Cursul este socotit în aur.		
		
tpj m m m inivi	iiiiiiiiij	WMM
Boale Sifilitice
Neputinţa Barbatesca
Vindecă după cele mal noul metode, radical, fără durere şi împedicare; după experienţă de 18 ani. Specialist în b<5-lele lumeşti,
3DR THOE
Strada Emigrat, Nr. 3, (în dosul şcâleî militare, intrarea din calea Victoriei prin strada Sf. VoevodI pe linia Tramvaiului.
Consultaţiunî de la 8 a-.m. până la 6 sera.
Loc separat de aşteptare pentru fie-care.
ANUNCIU
Sub-semnaţil, avem onore de a anunţa lucrătorilor străini din părţile Macedoniei, din Turcia, că prin corespondenta care o avem, putem espedia bani în următorele oraşe împreună cu satele lor.
1. Monastir, Perlepe, Cruşova, Maga-rova, Moloviştea, Resen, Florina şi Corcea; j^| banii se vor respunde de către d. Con- iste stantin M. Pili la Monastir.
2 Ochrida, Struga, L>ebar, Elbasan, Starova şi Pog-adeţi; banii se vor res- !§«, .punde de către fratele nostru anume fet®1 Ianache I. Fortomar, la Ochrida.
In cas de perderea banilor, sa vor despâ-gubi de către noi sub-semnaţii:	jgE
Fraţii I. Fortomar, Macedoneni jgjjg'
Turau Măgurele
Adresa telegrafică: Fortomar, Măgurele.
INSTITUTUL
ENGLEZ
Strada Fortunei No. 3 (sub Caimata) Cursurile primare, secundare şi licieale vor începe la 1 Septembre. Se primeşte elevă interne şi externe de la vârsta de 5 ani, înscrierile se fac în tfite filele. Plata trimestrială şi preţuri moderate, a—2 d-	Directore, Mana Mukeman.
Administratorul ziarului, C. Ispăsesctu

www.dacoromanica.ro
TELEGRAFUL — 16 SEPTEMBRE 1888
Abonamentele şi Anunţările
„TELEGRAPHULUI”
ABONAMENTE
IN CAPITALĂ
Pentru un an.......... Leî 24
„ săse luni............ „	12
„ trei luni............ „	7
IN DISTRICTE :
Pentru un an..............„	30
„ şăse luni............ „	15
„ trei luni...........„	8
Pentru Românii din alte state, ca pentru districte.
IN STRĂIN ETATE :
Pentru un an.........In	aur	lei 'O
„ şăse luni......„ „	„26
„ trei luni..........„	„	„10
ANUNClURt ŞI RECTAME
Anunciuri pe pag. IV, linia 25 bauî. Reclame	„	„	III,	„	1 leii.
„	„	,,	II,	„	8 lei.
„	„	„	I,	,,	5 lei.
Or p A j [Ţ A de închiriat o casă, cu pa-OL unu In tru camere şi grădină, situată la mahala. A adresa informaţie la redacţia <|iaruluî nostru.
Compania de Gaz
DIN
BUCURESCI
Direcţiunea Companiei de Gaz din Bucuresci invită pe Onor. Public să bine-voiască a visita Maga-sinul sâii de exposiţie din Calea Victoriei, No. 66 unde pote vedea CEA MAI MOUĂ MAŞINĂ de gătit bucate cu gaz.
Acestă maşină e sea mai economică, forte uşbrăj de întrebuinţat forte curată, fără a aduce căldură mare şi permiţencT|a repara în acelaşi timp
6 FELURI DE BUCATE
între care: o friptură şi prăjituri gătite într(un coptor cpecial ce posedă maşina.
Preţul uneî|ast-fel de maşine este de leî 105.
Cu un aparat care face a se învârti friptura singuru, preţul ei este de 30 leî mai scump.
Direcţiunea.
(6)
Prima Fabrică Română
DE
LUMANARI DE STEARINA
IN BUCURESCI
Aducem la cunoscinţa publică, că fabrica ndstră fiind în deplină lucrare, suntem în posiţiune d’a produce tote dimensiunile de asemenea luminări, având d’ocamdată depozitu general în CALEA VACARESCI No. 141 unde se primesce ori-ce cemande.
Produsele nostre concurează cu ori-care din cele străine, atât în ceea ce privesce calitatea cât şi preţul.
Compania generală de conducte de apă
(SOCIETATE ANONIMĂ) LA LIEGE (BFLGIA No. 3.—BIUROUL LA BUCURESCÎ, STRADA ESCULAP—No. 3.
Studii, construcţie şi instalare de distribuire de apă şi de gaz
PRODUCERE ANUALA DE TUBURI TURNATE VERTICAL 20,000,000 kil.
Forje, Turnătorii, Ateliere de construcţie *lgsş|
MOTORI HYDRAULICI, STĂVILARE, ROBINETE, FÂNTÂNI,
GURI DE FOC.
Construcţie cLe uzine cLe G-az. SPĂRGĂTOR DE COKE, POMPE CU GUDRON Incăldire cu aburî, T XX 13 "TLX IES 31 cu elete şi obicinuite.
Medalie de argint: Paris 1878. Medalie de aur: Amsterdam 1883, Anvers 1885. Medalie de aur ; Craiova 1887.
A
FARMACISTUI,

mm

WjMMpE28amC*B^£2iES5<



«amar.
j^utus.ias.mi■>£BailflsŞ*«»*piBiiaât-■ • LojuI£3&
farmacia C-KR. ALESSANDRlU română
SINGURiiL
Dintre t(5te preparatele de gudron care a obţinut o ] reputaţie netăgăduită în faţa d-lor doctori ţi clienţii ce 1 aii constatat folrise 3urprindatdre e
GUDRONUL ALESSANDRIU
care se întrebuinţară cu succes contra duverel de piept, 1 tuse» provenită In urma guturaiului, iritaţinnl ale peptulul, | avtmu, catar al băşice! udului.—Lipsei de poftă de mân- f eare, etc.—Cu o lingură din acest Gudron pus într’o >. litră de apă formezi ape de Păcură, care se pdte da cu jţ| mult succes la copil contra bulelor jnal sus indicate.
Pentru adulţi se iea o lingură de Gudron tn apă sa-cbarată sad lapte dulce a—3 ori pe <)i. 2 lei fl.
Emplastnre gudronat dla Pauvre Horame (Alexandria).—Contra durerilor Reumatismale, a Încheieturilor, mijlocului, durerilor de piept, spate şt alte junghiuri, 1 lefi ruloul.
J:-vŞŞP*
«văi
s
Pastile Gutaoss-Ccdeiji-’i’olttţ&.lessanâriu).— Superioritatea acestor medicamente îd maladiele dc piept este recunoscută de tote celebrităţile medicale. Aceste pastile In urma esaminăril ce li s’ai făcut s’afi aprobat de onor. consilia medical superior, ] if'ă 50 bani cutia.

-\r x s
Preparaţiunea acestui vin, care pentru mine a deveniţi un cult e adesea denaturat de unii colegi car! găsesc de. csviinţă a debita alte preparaţiun! în locul acestui vin, dc aceia atrag atenţiunea onor. public a nu primi dc căt ţ fl&cdne originale
VINUL COPIILOR
PREPARAT DK
CHE. ALESS A.2STX>PirXJ
F9Lrma.cifst.nl Curţii Regalb
Etatea cea fragedă, a copiilor ’! face a se imbolnîvi ' | uşor; pentru a preîntâmpina maladiile se recomandă acest j vin tuturor copiilor de la etatea de 6 luni în sus; tine- j relor fete le ajut! la buna desvoltare a corpului, înti-resce <5sele şi dă putere muşchilor.—Modul întrebuinţării; & j se vedea instrucţiunea ce însoţescefic-ce sticlă. Preţul 3 I
te
Capsule elastice cu ulei de moină (Aler.ss.ii-
drlu).—O dosâ, cutia a 4 capsule I leii, a 6 capsule 1
leii şi 25 bani, a 8 capsule l leii şi 50 bani.
Siuapismui Alcssandriu, muştar Sa foi. Acostă preparaţiune esperimentatâ de autorităţile nostre medicale şi profesor! la facultate a constatat câ fiind su-peridre tuturor celor-balte preparaţi uni strftiae, şi chiar celui de Rigoilot. Cutia 1 leii 50 bani.
V / Vindecă \	\
ŢT / 8 din 10 ne- \
\	| urtlg/ilo şi mi \
\greneie ceh mai j ” \	\ impouSră- / # .
C&psule oleo»bal3aniî.ce«santaline (Ales-sacdrltt).—Remediu sigur contra maladiilor secrete (scursdre, sculamenl) la bărbaţi, fie în stsre prds-pătă, safl orl-cât de învechită, se vindecă prin întrebuinţarea une! cutii ce conţine roo capsule, combinate ast-fel pentru un tratament de vindecare complectă.— Modul întrebuinţări! şi dieta prescrisă & se vedea instrucţiunea ce însoţesej: fie-care cutie. —Preţul unei cutii 6 lei.
rnr A se observa, pe capacul cutiei semnătura, coldre iwşie, şi a nu vi debita alte capsule de & cărora eficacitate nu se garantezi. Se trimite contra mandat posta! în ori-ce localitate.
Vindec i \	'
^ crampele de ^	/stomach, pa.lpi~\
taţiile,colice he~\ p&tico, Yorsd- I turl nervo- / sc, etc. y

1*3
'$$V
DB
VINpARE LA FBXNCZFALELE FARMACII DIN ŢEB.A.
/» localităţile unde nu se ydsssc aceste preparate cererile să se facă la Feir'raaeia KaKttârtă Ssccit-r aisol centra mandat postai expediez în tfl-ce localitate
De vendare
5
la Librăria şi Tipografia Şcblelor hârtie maculatură.
m
f
__CALEA VICTORIEI 77, BUCURESCI, (CtSMEUA ROŞIE)
mfV&sr .fer'1" ~~™™*	'	' îsaszrîTfr	'	~
Diar cotidian, mare format
In limba francesă
UN NUMfeR 20 BAN!
ABONAMENTE : Un an, 40 lei; 6 luni, 20 Iei; 3 luni, 10 lei.
Administratiunea
8.—BULEVARDUL ELISABE7A — 8.
Bucureşti.
K^TAÎSi
}î
xrui nul
^ MOAŞA
CU DIPLOMĂ DIN STREINĂTATE
KStrada Sf. Elefterie No. 1.
MAGAS1N SE PÂNTOFĂRIE
crat 12 anî în atelier de Pantofărie al d-luî C. asupra mea 1
Sub-semna-tul aduc la cunoscinţă că am lu-
Kunst, şi acum l’am luat acest magasin, fost în faţa Palatului al d-neî Ana Dumitrescu, născută Kunst. Sper că onorabila clientelă mă va încuraja ca şi în trecut. Preţurile f6rte moderate.
Soliditate garantata.
E. COVACI
Calea Victoriei, 79
79,
yz

1
FABRICA
DE
DOPURI» PLUTA™ BUCURESCI
No. 7. — STRADA DOAMNEI. — No. 7.
—-—•— —»
Esecută ori-ce comandă în tim/pul cel mai scurt, preturi moderate.
(4—2)
FABRICA
„COMET
DE SOBE MEIDINGER SI MAŞINI DE BUCĂTĂRIE
AD0LF SAL0M0N
Cea mai practică şi economică sistemă de încălzire. Căldura şi arderea pot fi regulate în mod perfect. Focul se pote întreţine în permanenţă dile şi septămânî întregi. Ca combustibil se p6te întrebuinţa cok, lemne, ligorită, cărbuni de piatră şi coceni de porumb.
Ventilaţia Odăilor
Maşinele de bucate sunt de sistema cea mai perfecţionată. Durabile, practice şi cu o economie mare în combustibil. Se pote arde cok, lemne, cărbuni de piatră, etc.
Cereţi Broşuri ilustrate cari se trimit gratis.
Vftl de ^
de Lei noi IOO în sus
.iDEVESATS SlNGERj
A se feri de contrafaceri^
G. KeliMer, Bucuresci.
$Ti
Renumita Cărturăresă
lulia Poloneză
—= S’A MUTAT -U——
In dosul Palatului Regal
La finele Str. Brătianu 51, (in colţ) Lângă Grajdurile Palatului Regal
Ghiceşte viitorul, presentul şi trecutul, pâte descoperi şi pagube, furturi, judecă$, orice secrete ascunse la care se intcreseză cine-va. Cine aduce semne pâte afla lucruri ascunse : comori, etc.
500,000 franci
tr’o singură Adresaţi-vâ pentru acesta fără întîrcjiere prin scrisdrî, la Comptua-rul Comercial, 557 Grande Rue de Tâkâ, Constantinople, Turcia.	(3—2 d.)
LICOARE
GUDRON-TOLU-VESCAT
este formatâ din gudron vegetal d Norvegia, balsam de tolutan ş vesel de brad. Se recomandă ca tămăduitorej tusei vechi, durereî de piept, tuşă, arsuri de stomac, nepoftâ de mâncare, j catar al băşiceî urinare. Sticla 2,50.
INJECŢIA GALBENA sigură în vin ! decarea scursorei (Blenoragie). Sticla 2 leî.
Aceste preparate, compuse de Di-mitne G. Gherman, farmacist în Bu-1 zeu, se găsesce de vânzare în Bucuresci j la d. Ro^u, fai macist, Sf. Gheorgbe şi [ la farmacia Galenu, calea Gri viţei, şi la farmacia d-luî Lazăr Bistriţeanu. din Berlad.
Spre ştiinţa Bolnavilor de Nervi
După aprobarea strălucită la ultimu (al şeptelea) congies balnelogic, la Tlie-rapia, adică întrebuinţarea capacităţii absorbăriî piele! spre a îuduenţa direct asupra sistemului nostru nervos, de către d-niî profesori Schott, Rohrig, Parisot şi alţii, sunt cel d’ânteiu care mg prezint publicului cu un remediu aprobat şi de onor. Consiliu sanitar superior din Bucureşti şi mg adresez deci la tot! acei cart snfer de li61e]nervose.
rNERYOSITATE^
caracterizat în general prin congestiune, migrenî, dureri de cap, mare sensibilitate, iritaţiune etc., precum şi ia acei bolnavi cari au fost loviţi de
(Peralizarea membrelor, incapabili dn a vorbi, slăbiciunea memoară, insomnii care urmează după un asemenea atac) şi la bolnavi cari sunt predispuşî la apo-plexie din cauza sirnţimentuluî de nelinişte, ameţeală, turburare de ochi, amorţeala extremităţilor etc. Tuturos acestor persone precum şi acelor sănătoşi, cari însă vor să prevină la timp o asemenea suferinţă, recomand de a încerca metoda mea de vindecare care se efectuează cu un cost de abia 10 ban! pe <|i şi care consistă numai în spălarea externă.
In acest sens recomand broşura mea, ediţiunea a 16-a :
DESPRE AFECŢIUNI NERVOASE ŞI APOPLEXIE
preservare şi vindecare
care se eliberează GRATIS la farmacia Naţională I. A. Giura, strada Lipscani, Bucuresci; farmacia la Vulturu de Aur, S. Lebel, Ploescî; farmacia f aţii Remer, Focşani; farmacia la România, F. Eitel, Galaţi; farmacia E. M. Kerestez, Roman ; tarmacia Charles Herzemberg, Iaşi şi la farmacia Curţeî E. Hainal, Botoşani.	ROMAN WEISMANN
fost medic militar, membru onorific al ordinului
(s)	sanitar italian al Cruce! albă.
Editura Librăriei şi Tipografiei Şcoalelor, Bucureşcî, Str. Lipscani, 96
www.dacoromanica.ro
Anul XIX. No. 4852. (Seria II. No. 13).
EXEMPLARUL 10 RAM.
ABONAMENTE
Pentru Capitală:
Pentru un an .	•	■	Lei 24
>	şdse luni	....	>12
»	trei luni.	>
Pentru Districte:
Pentru un an ...	»
>	şfise luni	. 1.	.	V
» trei luni.	.	.	>
Pentru Românii din alte state, ca pentru districte»
Pentru Streinătate:
Pentru un an	In aur lei 40
»	s6se luni . .	»	>26
>	trei luni . .	>	» 10
IboutuicuUlt ii fit la I §i 15 alt St-cirel Uni.
UN NUMERVECJU as BANI
Abonamentele se plătesc înainte
ZEd-iţia, de &Ina.I:ri©ţă,
Sâmbătă, 17 Septembre 188$.
ANUNCIURI ŞI RECLAME
Anunciurî pe pag, IV linia 25 bani. Reclame pe pag. III linia. .	1 leâ
II	»	3 lei
I	» . . 5 lei
Pentru Inserţii şi Reclame Redacţia nu e responsabilă.
Epistole nefrancate se refusă, articole nepublicate se ard.
In Streinătate a se adresa:
Fronda, Havas, Laffitte et C-nie, place de la Bourse, Paris.
Englitera, Eug&ne Michoud, 81 Eleet Street, E. C. London.
Austria, Haasenstein et Vogler 2, Wien Rudolf Mosse Zeilerstaette, Wiene.
Ungaria, D. Moritz Wiest, în Buda-Pesta Servitenplatz.
m.q
îgtri
yuw
(I
via /
1 lef
i'ÎOd
)
Abonamentele se plătesc înainte
Redacţiunea, Strada Lipscan!, 96
DIRECTOR POLITIC: IO AN G. BIBICESCU
Administraţiunea, Strada Lipscani, 96
BffigOrl
■ifto flit, I
SUMARUL
Ruperea coaliţiunib Reformele guvernului.
Depeşi,
De peste Munţi Proprietarii şi plugarii.
„Telegraful" în Dobroge». Dosarul tjileî.
Presa română^foDÎI Ecouri,	iui' ‘M
Divele! " nfK‘8«n Crime şi delicte.
Licitaţii.
Informaţii,
•	“—in"x. ir*** uţ■	i ■■■riTv**
Bucuresci 16 Septembre.
■
Ruperea Coaliţiuniî
iu
'•'of

Cbaliţiunea, după cum am anun ţat deja, a fost ruptă.
Liberali! şi-au căpătat deplina libertate de acţiune; conservatori! s’ail pus la adăpostul putere!, căci puterea-numai;, prin presiuni, prin ameninţări, prin violenţe, le mai pote cotiga voturi la alegeri,
Ne pare bine c# se arată cum sunt şi ce şunţşj^jjj^n^
Ne pare bine, pentru xă nimeni nu şi [mai pote face acum ilusiuni, situaţiunea s’a limpeejit şi spectrul oribil al reacţiuniî apare rînjind contra libertăţilor publice.
Numai cine nu cunosce trecutul, ar ffiăi putea fî ispitit se cadă în cursă; numai cine voesce a ’şîpierde demnitatea de om şi de Român, numai cine doresce a ’şi îmbrânci ţara înapoi, numai asemenea omeni să vor lăsa să fie încântaţi de fă-găduelile înşelătore ale reacţiuniî.
Suntem siguri, că puţini vor fi atât de uiţători d§ datoria lor de RomânL tins nu .am
. . ■ ;■	.. ţ ?tri 11
£-	»->r,. 7-	“T7 ' *	.■>' •
Reformele guvernului
După proiectul pentru venejarea bunurilor statului, cel mai important din câte a mai publicat guvernul e fără îndoială- proiectul pentru reorganizarea administrativă ; d’a-ceea vottl: "Vorbi de el chiar adi.
Acest proiect împarte ţ&a îii un-spre-dece căpitănii generale, cari se alcătuiesc din 2 până la 4 judeţe. Căpităniile sunt administrate de’ căpitani generali, un consilifi general ăi cărui membri sunt delegaţi de consiliile judeţene, un comitet permanent şi câţî-va şeti de servicii.
Vin apoi judeţele de astă-dî, administrate de prefecţi şi consilii judeţene fără comitet permanent, u-nul şah doui subprefecţi şi un număr nedeterminat de comisari de ocole. -' îL’yfj if|
Proiectul ficseză fie-căruia sfera atribuţiunilor .sele.
Nu putem intra ae pe acum în discuţiunea amănunţită a proiectului, despre care nici nu seim dacă va ajunge în desbaterea Corpurilor legiuitorei? ne -vom mărgini prin urmare a-1 examina în trăsuri generale.
Proiectul actualului ministru de interne are marele păcat d’a fi neconstituţional, d’a nu fi practic, d’a încărca greu budgetul în schimbul unor servicii problematice şi d’a pune în pericol independenţa cetăţenilor.
Constituţiunea, în aliniatul art. 4, dă dreptul „să se schimbe prin lege divisiunile şi subdivisiunile administrativ^ guvernul, e liber dar se
înfiinţeze căpitănii. Dar art. 107 din Constituţie spune categoric că „legile cari regulăză instituţiunile judeţene şi comunale vor avea de bază descentralizarea mai completă a administraţiunii şi independenţa comunală. “
Vra să dică, în ori-ce moment când se întreprinde o reformă ad-min: trativă, acăstă reformă trebue să aibă de resultat o descentralizare mai mare de cât starea în fiinţă. Acăsta e condiţia sine qua non, pe câtă vreme constituţiunea stă în pi-ci6re.
Indeplinesce proiectul guvernului acăstă condiţiune esenţială.?
Ministrul o afirmă în raportul eătre colegi* săi; dar afirmaţiunea sa e contrară adevărului. In a-dever. e lucru bine şi d n veclii cunoscut, că cu cât se înmulţesc organele administrative, cu atât cresce şi centralisarea. Şi ce face alta proiectul cu căpitanii săi generali, cu şefii de servicii, cu nenumăraţii şefi de cantbne? Acăstă reţea complicată va sdrobi cu desăvârşire a-utonomia locală, atât de mică şi de slabă chiar astăfŞi. Proiectul însuşi ne face să simţim acăsta; în adevăr, căpitanul general face parte din comitetul permanent al căpităniei şi are voi deliberativ ; şefii de serviciu, adică nişte funcţionari administrativi, fac şi ei parte din comitetul permanent, de şi numai cu vot consultativ. Să ne îm-chipuim o căpitănie compusă din două judeţe; comitetul permanent se va compune din căpitan şi patru şefi de serviciti, spre esemplu —adică cinci funcţionari, şi numai din doui membri aî consiliului. Decă acăsta se chiamâ descentralisare, a-tunci onorabilul ministru de interne are dreptate—Mai departe, în judeţe se desfiinţăză comitetele permanente, aşa că prefectul rămâne singur administrator. >!1 11 * * * * * * ™
Ast-tel stă cu descentralizarea; proiectul nu numai că nu împlineşte condiţia absolută pusă de Constituţie, dăr ne împinge chiar în. dărăf,'
A doua critică pe ‘care o facem proiectului e că nu e practic. Lăsând d’o parte pentru moment greutatea cu care va funcţiona noua maşină administrativă, nu putem trece cu vederea înmulţirea însemnată a personalului administrativ. Ne plângem toţi că n’avem destui omeni pentru administraţie—însuşi minis trul recunâsce acăstă lipsă şi se plânge de dânsa—şi ne apucăm să organizăm aşa administraţia, în cât să avem nevoie şi de mal mulţi 6-meni. De unde vom lua aţâţi căpitani, aţâţi şefi de servicii, aţâţi comisari de cantone ? Mărturisim că nu pricepem pe ministrul de interne şi că suntem siliţi să ne facem o curiosă ideie de logica d-sale,
Dar cheltuelile ce va necesita noul ruagiîi ? Proiectul ne şi arată în perspectivă o serie de noul zeci?ni adiţionale. Şi aceste cheltuieli sunt positive, vom fi siliţi să le facem din prima di, pe când foldsele nouei adminiştraţiuni sunt forte problematice.
In sfârşit, nu putem să nu fim îngrijiţi de crescerea aparatului administrativ" când ne gândim la independenţa cetăţânuluî, ameninţată chiar a4i, cu o administraţiunemal simplă.
Cetăţenii nu vor putea scăpa din mrejile administraţiunei şi voinţa lor va fi mai uşor falsificată ; căci sciut lucru este — lucru adeverit şi de practică—că libertatea şi independenţa cetăţeanului stă în raport invers cu tăria şi întinderea administraţiei : cu cât administraţia e mai puternică şi mai întinsă, cu atât independenţa cetăţeanului e mai mică.
Aceste sunt criticele ce pentru moment adresăm proiectului pentru reorganizarea administrativă ; ele ah în ochii noştri o valbre hotărîtore şi ne fac să respingem proiectul guvernului.
se va schimba, generalul ar fi răspuns : „...Şi dacă nu se va schimba, o voifi suporta. îmi voiii duce cu mine biblioteca uniforma mea de vânător. Cu aceste doue şi la Vaţ vom putea eu sta.
u?. A I i
clădr
CCIRI TELEGRAFICE
Serviciul particular, al diaruluî «TELE.GR A.FUL»
fii -—
Belgrad, 26 Septembre
La banchetul dat de comună în ondrea depu-taţiuniî bulgare venită ca să ia parte la serbarea lui Carajicî, s’au ridicat toaste în cari s’a accentuat trebuinţa de relaţii frăţesc! între Bulgaria şi Serbia. De alt-mintrelea, peste tot opinia publică e simpatică Bulgarilor,
.	Hamburg. 27 Septembrie.
«Hamburger general Anzeiger» spune că călătoria principelui Bismarck la Berlin n’a avut alt scop de cât stabilirea unei înţelegeri cu împăratul, în sens ca Germania să ia rolul de mijlocitor între Rusia ŞI Austria. In călătoria sa la Viena, împăratul Wilhelm va încerca să mijlocescă pe lingă curtea austriacă.
Proprietarii şi plugarii(:)
In diua de 13 Septembre o câtă de ţărani, din Copăceniî-de-sus, aciraă pe scările ministerului de interne, aşteptând momentul propice spre a înmâna o reclamă d-lul preşedinte al consiliului. Unul din colaboratorii noştri cunoscăndu’I şi între-bându’I asupra objectulul plângerel lor, a primit următârele desluşiri :
EI, împreună cu alţi vre-o două, trei mii de săteni de prin comunele vecine, au vil în podgoria Pîrlita, din judeţul Vlaşca, proprietate a d-lul Efrem Gher-mani. Printr’un vechiu aşezământ al acestei podgorii, datând tocmai de pe la începutul vâculul, se stabileşte că proprietarul n’are d/rept a percepe alt-ceva de la săditori de cât un embatic de 3 lei de pogon.
De câti-va ani
De peste munţi
... . unu '-----------
„Telegraful Român“ din Sibifi, organul mitropolitului Miron Roman, care nu e de loc aspru în apreţierile sale asupra actualului guvern al Ungariei, chiar el nu se p6te reţine d’a zugrăvi cu următârele cuvinte, situaţiunea ce se face Românilor în Transilvania.
El mărturiseşte că Românii sufer şi sunt nemulţumiţi din causa faptelor şi per-secuţiunilor guvernului; mărturiseşte mal mult, că acest guvern a umplut de nemulţumire chiar şi pe Unguri.
Eacă într’adevăr, ce citim în „Telegra-ful Român“yţ iHlenmo?. b tnobioou ini ii
A fi atjţ nemulţumit nu e lucru ifeare. Sunt o cetă de dnţenî, din sânge curat unguresc, cari nu sunt mulţumiţi de actualele stări de lucruri, şi cine nu e convins; întrebe adî pe proprietarii unguri de regale, întrebe în fine pe meseriaşi şi industriaşii, cari de când cu resboiul vamal cu România şi-ah pus calapddele zăiog, de dre-ce nu a ce mal lucra, iar funariî şi postovariî, cari riu aii trecut în România, au cam încetat lucrările.
Va se dică, a fi adi nemulţămit, nu esţe tot una şi . identic cu a fi patriot reîi şi de aceea noi nu mal înţelegem, că pentru ce trebue ca temni ţele se se umple tot numai cu omeni nemulţă miţî de aî noştri!, de ce nu se iau lucrurile în rând, şi să se umple temniţele cu toţi cetăţenii, cari nu sunt mulţumiţi, pentru-că numai aşa s ar putea sci adevărata stare?
Un Corespondent al diaruluî unguresc „B. H.“ scrie, că ar fi făcut filele aces tea o visită generalulnî Doda în Caransebeş. La întrebarea corespondentului ungur, generalul ar fi răspuns, că la tratarea procesului săfl de presă nu s’a pre-sentat şi nici nu şl-a anunţat neînfăţişarea din causă că, pe când i s’a trimis prima citaţiune fu atacat de o bâlă grea, în urma căreia că(Ju la pat; citaţiunea sosi în mâna unei surori mal mici a lui, care în urma consultărel medicului, n’a făcut’o acăsta cunoscut generalului. Tot asemenea se întâmplă şi când ’I se trimise a
2-a citaţiune si abia la 3-a citaţiune află generalul despre ceea ce’l aşteptă. Atunci încredinţă apărarea vechiului său cunoscut Carol Ebtvds, care primi sarcina de apărător, dar nu s’a pus de ajuns în înţelegere cu acusatul. Mal departe, generalul ar fi vorbit de greaua pedâpsă ce s’a dictat contra lui picând: „Acesta nu era un lucru de glumă pentru un om aşa bătrân, care tot-d’auna a servit cu credinţă pe suveranul sâu“. La observarea corespondentului ungur, că pedâpsa pote
ol T

.bb
însă d. Ghermani, d’a dreptul sau prin arendaşii săi, cârcă a schimba acăstă întocmire, storcSnd 20—30 lei de pogon, şi chiar mai mult, dacă pâte.
Pretextul ar fi o pretinsă transacţiune, care, ori de câte ori s’a produs înaintea justiţiei, a fost considerată ca nulă şi fără nici un efect.
Mijlăcele ’I sunt: bătăile, schingiuirile, sechestrările de căruţe şi depersăne, împiedicările din cules în silnicie şi alte multe vexaţiuni, îndeplinite cu ajutorul servitorilor arendăşeştl sau chiar cu concursul administraţiunei locale, încredinţată unul nemernic de primar.
Pînă acum, adăogaii reclamanţii, câţî-va dintre noi, mal tari de îngeri, au suferit tot felul de necazuri şi de chinuri fără să se plece nedreptelor cereri ale arendaşilor. Anul acesta însă am pierdut ori-ce nădejde; căci mal 4ilele trecute ajutorul sub-prefectulul de Sabar venind înadins în comuna nâstră şi strângând pe unii din noi, ne a spus verde în fată : „Să nu care cum-va să ne împotrivim de a plăti arendaşului de la Pîrlita atât cât ne va cere; căci s’a dus timpurile lui Ion Bră-tianu, când pentru fie-ce pişcătură alergam cu jalba în proţap la stăpânire. A-cum când sunt boeril la putere, când pre fect al judeţului în care avem vil este proprietarul podgoriei, şi mal cu sâmă când acăstă podgoriă este dată de zestre nepotului d-lul prim-ministru, Roseti, să deschidem bine ochii şi să ne aducem aminte de aceia cărora în primă-vara trecută li s’a îndopat gura cu gl6nţe“.
„Şi de târnă ca nu cum-va, sub-cuvînt „de resvrătire, să fim înpuşcaţl saiî schilodiţi ca nisce câini, dacă nu ne vom „încovoia la nedreptele cereri ale arenda-„şilor d-lui prefect Ghermani, am venit „să aducem lucrul la cunoscinţa d lui prim-ministru“, încheiaîî naivii săteni.
Iar noi, de când cundştem acăstă afacere, bănuim că numirea d-luî Ghermani ca prefect la Vlaşca stă în cea mai strinsă legătură cu veleitatea de a preface, pe căei mai expeditiv de cât cele judecătoreşti, o proprietate embaticară — aprăpe fără nici o valăre—într’un frumos domeniu cu un venit anual de la 50—60,000 franci,
Şi de ce nu ? D’astă primăvară încâce n’a dobândit 6re marea proprietate un mijloc de usurpaţiune mal eficace de cât tăte cele întrebuinţate până acum ?
Iţi resistă o cetă de nemernici ţeranî; califică’î de răsvrătiţî, împuşcă câţî-va din-tr'enşiî şi vei vedea cum restul nu va mai fiice nid circ !
Iată un iresistibil secret cu care poţi face dintr’ânşiî ce vrei. Câţi recalcitranţi n’a domolit arendaşul grec, acum în urmă, cu aceste magice cuvinte ?
Revenind la podgoria d-lul Ghermani, promitem a ţine afacerea de aprăpe, atât pentru că este vorba de interesul a mii de ţărani, cât şi pentru curiositatea figurii sub care se presintă în caşul acesta vecînicul proces dintre apăsăţori şi apăsaţi : este aci o încercare de a resolva o chestiune de natură exclusiv judecâţprâjşcă pe calea schingiuirilor şi vexaţiunilor ad-x ministrative.
;. . ...	•'.N.e.g	■ -ial Itif
■ojjîi jrc âa iudâit 7fi
DIN AFAR-^J;
.l.:-	■ ’.uîLrio B lutfiîg -fiinfil
Conflictul greco-turc
ia (nun
m
»rtî
(1) Sub acâstă rubrică 1/0111 insera fote neajun-
surile ţărăneşti, pe cari le vom găsi că — cu tbtă
aparenţa de afaceri locale saă chiar individuale—
stau în legătură cu chestiunea generală a raportu-
rilor dintre marea proprietate şi plugari. Rugăm
dar pe toţi corespondenţii şi cititorii amici a ne
comunica ori-ce cas de acăstă natură, pe care
l’ar crede că merită să Qcupc opjniunea publjcă.
nnq ,3JfiXtm33 Iui
Asupra conflictului greco-ture, iscat din arestarea ? doui greci pescari de bure|I, se daii următârele amănunte:
Cuvernatorul insulei Chio, Yemal-bey, a ordonat arestarea celor doui greci şi confiscarea luntrelor lor, în cari se gă-seaă 63 saci cu bureţi, fără absolut nici un motiv. Pescarii aveaii permisiunea scrisă d’a pescui şi eraţi prevăzuţi cu tdte hârtile de legitimare» In. cercurile din Constantinopole, atât turcesc! cât şi gre-;'J cescl, se crede că mobilul acestei arestări e^lăcomia de bani a guvernului.
Ministrul grec la Constantinopole, do Conduriotis, a înmânat Porţii o notă e-nergică; Pârta a răspuns că va îndrepta lucrurile.
ral-fc
3c j -fC
urn
rbujcîoD nquj .b ko ioeiciq cm bnâo sq
Memoriile lui Friediicfcnoo r/s
„Imensa impresiune, îe a produs în iGermania, <Jice „Neues Wjyener Tagblatţ, -.^q publicarea făcuţă de „DeutscheHundschau,j;jo/u a diferitelor extracte din memoriile- Im- fuo peratulul Ffiedrich, e mărită prin misterul *:J I ce domneşte asupra enigmei acestei pu-blicaţiunl. Cine a provocat acăstă publicare ? .Cine a comunicat gazetelor extractele reproduse?
Aceasta e marea problemă, care pînă acuma seamănă cu o enigmă, şi care nu e revoltată de loc.	hAKl AJ
Se dice că n’a existat de cât un singur exemplar din aceste memorii. E adevărat însă că, pe când trăia, |Impăratul a lăsat să se ia o copie de pe memoriile sale, însă n'a dat autorisare să se publice.
Grecia şi Italia
Judecând după limbagiul jurnalelor greceşti, iritarea, contra Italiei e foarte mare în Grecia.
„Mesagerul Athenel8' replică cu voi-ciune presei italiane, care a reproşat jurnalelor grece pentru atitudinea lor provocantă în chestia Masuahuluî.
„In acest incident, 4i°e fâia grecescă, nu e alt agent provocator de cât presa italiană, care a aprobat abusurile, excesele, violările de domiciliu, etc.
După jurnalele italiane, o 6re- care a-propriere se va face între cabinetele din Athena si Roma,
Tarul şi Şahul Persirf.
Şahul Persiel neputând a merge în Caucas ca să aibă o întrevedere cu Ţarul, va trimite pe vărul săfl pentru a felicita pe Ţar în timpul şedere! lui la Tiflis.
I ÎLj.rffJ J} .* ii **777^777", rifi iii. » . jfJIJffl ffi J

www.dacoromanica.ro

TELEGRAFUL — 17 SEPTEMBRE 1888
Serbii şi Macedonia Campania deschisă de „Svoboda" în privinţa Macedoniei produsese cîre-care îngrijire în Serbia, precum neliniştise şi cercurile dirigente din Grecia.
Declaraţiunile pe cari le-a făcut guvernul bulgar atât la Constantinopol, cât şi la Belgrad şi Atena—prin cari respinge orî-ce solidaritate cu „Svoboda"—au potolit aceste îngrijiri.
Cercurile competente sârbeşti au încredere în înţelepciunea guvernului bulgar, care trebue să înţelegă că nu e acum timpul d’a ridica noui cestiunî ardătore.
Memoriile lui Fridericli Cu t6tă declaraţiunea oficiâseî „Nord-deutsche Allgemeine Zeitung" că memoriile pe cari le publică „Deutsche Rundschau “ nu pot fi ale împăratului Fride-rich, opiniunea publică nu se îndoeşte de autenticitatea lor.
„TELEGRAFUL' IN DOBROGEA
Corespondenţă particul. a «TELEGRAFULUI»
Constanţa, io Septembre.
Sezonul băilor este pe sfîrşit, de abea mai rămaseră câte-va familii, între cari dd. D. Sturdza, principele Gr. Sturdza, Ghermani, şi alţii. Bulevardul, odinioră plin de viaţă, de sgomot şi veselie, acum este tăcut şi părăsit, de şi timpul nu fu nici o dată aşa dulce, Marea nici o dată aşa admirabilă ca acum. Nu înţeleg pentru ce noi tocmai în timpul cel mai priincios pentru băile de Mare, părăsim poeticul litoral al Mărei Negre.
Avem un mal maritim din cele mai fru-mfise, avem o instalaţie balneară bună, cu t6te acestea prea puţin ne folosim de bine-făcăt6rele unde ale Mărei. Din punctul de vedere al sănătăţii şi ca români ar trebui să ne interesăm mai mult de a-cest colţ de Mare ce avem. Este de datoria guvernului să facă ceva pentru Constanţa. Statul a cheltuţt sume însemnate la Călimăneşti, la Govora şi la Lacul-Sărat, şi a făcut bune şi utile instalaţii balneare, numai la Constanţa n’a făcut nimica. Constanţa este un oraş mic cu venituri neînsemnate, prin urmare el nu p6te face totul ce se cere de la o staţiune balneară.
Am aflat că şi în vara aceasta au fost la Constanţa câte-va familii din Austria; a-târnă de Stat ca în viitor să fiie mult mai frequentatâ.. Sunt sigur că dacă Statul ar (Jidi un frumos Cazin, ar crea un parc şi ar face să dispară din centrul oraşului u-râtele tfiagadiî de cereale, de lână şi de caşcaval, ar veni lume în timpul băilor şi 'din ţările vecine’
Să sperăm că ce nu s’a făcut până a-cum, se va faCe fără întârdiare.
Noul prefect junimist s’a instalat şi a-flaî că primul pas prin care ’şi începe activitatea este disolvarea consiliului comunal al oraşului Constanţa. Ni s’a spus că d. Lupu Costache scrisese d-lui Poteca pe când era prefect aci, ca se cără disolvarea consiliului comunal al Constanţei, dăr acesta convingându-se că actualul primar este singurul dintre toţi câţi s’afi perândat până acum, care a lucrat şi a făcut ceva pentru acest oraş, n’a dat ascultare dorinţei d-lui director al ministerului de interne. De la 1 Septembre se publică aci un jurnal „Gazeta Dobrogeî", supt direcţia—pe cât ni se spune—a d-lui A. Belciu, directorul creditului agricol şi Titus .Dunka, inginer al judeţului. Pânâ acum nu s’a coborît la personalităţi, dăr
frică-mî este că în curând va deveni un jurnal care va tămâia pe puternicii (Jilei —ori-cine ar fi ei—şi va lovi pe toţi a-ceia cari p’au darul de a fi junimişti. Aş dori ca viitorul să mă desmintă.
Intr’un număr al jurnalului d-v6stră în rubrica informaţiunilor aţi publicat că mai mulţi cetăţeni din Constanţa ar fi cerut d-lui ministru al lucrărilor publice depărtarea inginerului judeţului Titus Dunka. Adevărul este că nu’ câţi-va cetăţeni, ci întreg Consiliul judeţăn a cerut destituirea d-lui Dunka. O depeşe este dată de întreg Consiliul judeţăn, alta de Aliş-paşa, preşedintele Consiliului judeţean, şi’ dacă ministru nu le va da satisfacere, toţi consilierii vor demisiona. Ar fi un act de patrioţie şi de dreptate a se da satisfacere acestor musulmani, cari fură batjocoriţi într’un chip odios de către d-nul Dunka.
Un călător.
osarul dilei
Alegeri junimiste
Ni se comunică, de la Urlaţi scrie „Demo-cratul“ din Ploesci că, dilele acestea d. sub-prefect din localitate, a concentrat acolo pe primarii şi notarii din comunele plăşilor Cricovu şi Podgoria, vorbindu-le despre alegeri, ca să mărgă după cum le va ordona şi după cum îl vor înţelege chiar din uitătura ochilor.
Nu seim dacă şi în cele l’alte plăşi şi plaiuri se vor fi făcut aceleaşi manifestări din partea autorităţeî, că alegerile nu vor fi libere; dar vom cerceta şi vom vorbi.
Până atunci, denunţăm ceia-ce s’a făcut la sub-prefectura din Urlaţi, ca se ia măsuri de cei mai sus puşi, dacă au voinţă ca alegerile viităre să fie în totul libere.
Bătaie
Ghiţă Lăzărescu, perceptor din cir-cumscripţiunea Podeni-Vechi, jud. Prahova a bătut în dilele de 20-30-31 August la comuna Gornet-Cuibu, pe ţăranii cari n’au îndeplinit dările. Bătaia a fost administrată chiar în faţa preşedintelui comisiu-neî interimare din sus-numita comună.
Presa Română
„Naţiunea" publică scrisorea d-lui Las-car Catargi, prin care se face cunoscut d-lui D. Brătianu că coaliţiunea s’a rupt. „Naţiunea-'1 constată cu acest prilej că partidul conservator nu se ţine de angajament şi primeşte rolul înjositor de .„zestre guvernamentală". Liberalii vor lupta deci singuri, dar vor lupta negreşit contra guvernului personal de adî.
„Românul" înregistrâză ruperea coali-ţiunii şi dice că acest eveniment nu trebue să’ surprindă pe nimeni. Modul cum s’a făcut ruperea, dovedesce că atât partidul conservator cât şi cel liberal sufer de desbinare în sînul ior. E absolută nevoie deci să se organiseze partidele şi să se îndrumeze p’o nouă cale.
„Voinţa" se bucură că ciocoii şi-aii aruncat masca. Tineri şi bătrâni, ei dovedesc adi că în oposiţie n’au jucat de cât o comedie. Acâsta reiese lămurit şi din fiarele lor, şi din proiectele guvernului, şi din faptele lor de tfită <Jiua.
„Democraţia" relevă viclenia actualilor guvernanţi. Ei dic că spiritele sunt liniştite, când tocmai sunt mai agitate; prin proiectele lor, ei promit să resolve ces-
FOIŢA piARULUl TELEGRAFUL
(72)
Moştenirea
TA W • M • r
or
de
JAVELSAUGER
PARTEA A PATRA XII
— Nu o condamna dise preşedintele ascultă:
„De două zeci de ani T caut . .. mă rog „lui D-deu să’l văd măcar un moment, ca „să’l sărut cel puţin o dată înainte de a „muri. El e fructul unei greşeli. Tatăl „lui — un miserabil, pe care nu l’am mai „vedut — mi’l a luat din mână şi’l a „dat unei doici.... In urmă a spus că „a murit. . . Inima însă ’mi spunea că „trăieşte ... O ! domnilor judecători. . . . „în numele copiilor voştriî, aveţi milă de
tiunea ţărănescă, şi în realitate nu dau nimic. Neadevăr şi viclenie pe totă linia.
„Libertă roumaine" se ocupă cu înţelegerea dintre conservatori şi junimişti. Era greu să se facă acâsta, dăr s’a găsit terenul potrivit: eliminarea liberalilor. Cu acesta însă junimiştii perd şi sigura calitate ce aveaii în ochii ţărei, adică putinţa d’a face reforme!
„Lupta‘£, nesciind că ruperea coaliţiunii e deja consumată, îndâmnă pe liberali să se despartă de conservatori.
ECO'Q'iei
Nenorocire
In dîua de 9 Septembre curent, s’a a-dus mort, în comuna Vărăscî, judeţul Ialomiţa, individul Anghel Marin, căruia, după declaraţiunea soţiei sale, mor tea ’î-a provenit ast-fel: pe când se înapoiau de la bâlciul din Călăraşi cu căruţa cu cai, în cătunul Bogata, pendinte de comuna Rasa, ’l a ajuns de pe urmă un individ necunoscut cu căruţa cu 3 cai şi, vrând să trecă înaintea lui, a lovit un cal de la căruţa mortului, ast-fel că, speriindu-se, caii au fugit pe un del, unde, răsturnân-du-se căruţa şi asvârlindu-1 jos, ’î a că-dut pe cefă un bolovan de sare, ca de 50—60 kilograme, ce era în căruţă şi care ’l a omorât.
Soţia mortului, un copil şi locuitorul Nicolae Chiru, care erau în căruţă, fiind şi ei răsturnaţi, n’au suferit de cât Nicolae puţine sgârieturî.
Bătaia imul poliţaiu
Sâmbăta trecută d. loc. în retragere d. V. N. Cucu a fost insultat de către poliţaiul Apostolescu-Văleanu, junimist sadea. Insulta s’a făcut în curtea de la Grand-Hotel din Ploesci. Loc. Cucu la insultă a răspuns precum se cuvine, adică cu palme, pentru acest fapt lăudabil, d. Cucu a fost arestat de sbiriî poliţiei lui Vla-huţă.
Cadavru de copil.
Locuitorii Dumitrache Manea şi Gheoghe C. Huiu au găsit îngropat, la spatele casei văduvei Stana, din cătunul Drăgodăne-scî, judeţul Dâmboviţa, un copil de sex bărbătesc, în etate ca de 3 clile. După declaraţiunile făcute de fii numitei văduve, anume Ion şi Luţa, acel copil, de şi s’a născut viu, însă mama lor l’a omorît şi l’a îngropat în acel loc înfăşurat cu buricul de gât; iar în urmă a dispărut de la domiciliu, fără să se scie unde. Cazul s’a comunicat parchetului.
înecat.
Pe rîul Ialomiţa, în dreptul cătunului Siraţeni, pendinte de comuna Bucu, judeţul Ialomiţa, s’a găsit un cadavru de om, care s’a recunoscut a fi al lui Ion Alexandru, fost muncitor la Iancu Dumi-trescu, avend de gât şi o sforă legată larg.
Ceî-alţî muncitori, cari ’l cunoşteau, aii declarat că, în diua de 4 curent, au băut cu toţii şi s’au despărţit; în acea di însă, înecatul s’a certat cu tovarăşul lor Ion Iordache. Sfora de la gât s’a constatat că este băierile pungei de bani.
Morte subită.
Un trist accident a semnalat ieri trecerea trenului de la Focşani prin gara Chitila.
Trenul aştepta în acea gară încrucişarea cu „Fulgerul" când un domn, ieşind din-tr’un compartiment de cl. III, cădu întins pe platforma vagonului.
T6te încercările pentru a’l aduce în simţiri au fost zadarnice; bietul om sucombase din causa ruperii unui anevrism.
El este un supus austro-ungar, originar din Ungaria, numit Nathan Greincr, care tocmai fusese prin fortul Chitila în afaceri de comerţ.
Furt la Craiova
Ziarul „Opiniunea" spune că-miercuri la la 12 ore şi jumătate când ti'enu de Bu-curesci era să plece din gară, d. Vasile Racottă care pleca cu acel tren din Craiova, constată că i se furase din buzunar o sumă de 6,000 de lei. Răpede se dete jos din tren şi reclamă la poliţie. Graţie d-luî Mailender, birtaş de la gară, care observase în acea zi pe doi inşi cu aluri suspecte, la ora 3,30 m. când vine trenu pentru Severi n unu din furi fu prins. El e un ovreiii. Dânsu avea asupră-î jumătate din suma furată şi declară că restu se află la un tovarăş al săti. Tovarăşu lui, un ovreiu din Rusia plecase la Seve-rin, unde a şi fost prins când vroia să se urce în vapdr. Asupră-î s’a găsit restu banilor fără 500 lei pe care furii zic că i-ati cheltuit.
CRONICA
Buduarnl coconet
D-nu Flăcărescu e cel mai neobosit solicitator ; or ce vrea căpătă ; un soi de geniu deosebit ’î insuflă cele mai bune argumente, cele mai tari mijldce de seduceri pe lîngă miniştrii junimişti, pe lîngă şefii de cabinete Epochi§ti şi chiar pe lîngă funcţionăraşii mai mititei. El face totul pentru alţii, dar nemic pentru dânsu ; de şi e june-mist, de şi are stare Flăcărescu nu e nenfic şi nu vrea să fie nemic
N’are de cât ambiţia de a servi pe alţii şi acâsta ambiţie desperedă pe nevasta sea, al cărei salon s’aă mai bine <Jis bu-duar e un adevărat biuroă de căpătuială.
Prin spirit de contradicţie ea s’a încercat de multe ori să lupte în contra soţului seu şi să ’şi păstrede conducătorii de cotilidne şi limbuţii, pe care bărbatul şefi ’î şterge din palmă. Dar de geaba !
Cu neschimbatul său surîs, d. Flăeă-rescu stărueşte ca să avanseze în cariera lor pe toţi tinerii, pe cari ’i presintă nevasta sa; eelor cari n’au carieră, le deschide una. Nici unul, dar absolut nici u-nul, nu stă fără ocupaţie şi mai cu sâmă nu remâne în Bucureşti . . .
Fiind-că nevasta sa e frumuşică şi pro-tegiaţii seî nu sunt urîţî, se găsesc mulţi cari rîd de străduinţa lui Flăcărescu.
Dar nu’î aşa de prost. Gelos şi cunoscând cochetăria nevestei sale, nu ’î-a făcut nici o scenă, n’a ameninţat’o nici-o-dată. Vecinie expus la primejdii, fruntea lui Flăcărescu e virgină. Dupe dece ani de căsnicie, el n’a suferit nici un afront conjugal; mijlocul seu e infailibil: de îndată ce simte că vr’un tînăr râvneşte la legitima’i jumătate, se face luntre şi punte, şi ’l căpătueşte cu vr’o funcţie în cel mai 'înfundat oraş din provincie. Şi acest metod ’i-a câştigat nu numai prietenia multora, dar chiar şi dragostea nevestei lui.
Iată cum :
Intr’una din filele trecute, Flăcărescu intră în buduarul nevestei sale şi o găsesce folietând într’un album cu fotografii; după expresia feţei, d-na Flăcărescu găsea în acel moment că uniforma generalilor români e cel mai frumos costum pentru un bărbat.
— Scumpa mea, dise Flăcărescu, vin să ’ţi propun un tratat de pace.
—	Nu înţeleg, respunse dfimna.
—	O să înţelegi numai de cât. De multe ori m’ai necăjit cu mania mea de a proteja pe amicii d-tale. Astădi sunt învins, şi dacă nu vrei să fii generdsă, nu mai rămâne de cât să mă fac şi pe mine funcţionar de provincie pe urmele celor-l’alţi.
Căsătoria nâstră trebuia să fie o căsătorie de dragoste; din vina rudelor, care ne-au unit fără să ne cundscem, ea a a-juns o căsătorie de convenienţă. M’am încercat să ’ţi câştig inima; dar cu spaimă am constatat că, fără voie negreşit, de şi cu o vădită mulţumire de amor propriii, atrăgea! alte omagii de cât ale mele. Trebuia să lupt; dar cum ? Cel dintâi rival serios era un poet; l’am aplaudat, am făcut şi pe alţii să ’l aplaude; dacă are astăzi un renume — mie mi-1 datoresce; am căutat să ’l distrag din admiraţia ce ’ţi consacrasă şi să se admire pe dânsul singur; fi am căsătorit cu o femeie bogată cu care călătoresce astăzi prin ţâri streine. Ast-fel am scăpat de dânsul. Mi-am făcut datoria, nu-î aşa?
—	Da! respunse surîdând d-na Flăcărescu. Dar prea te ai ostenit mult, căci versurile lui ’mi par astăzi banale.
—	Cât despre advocatul Gura-de-Aur ale căruia discursuri te entusiasmafi, ’l-am trămis substitut la Sulina; sunt sigur c’o se facă carieră în magistratură.
—	Nu tăgăduesc, duse ddmna, că pre-cauţiunea n’a fost de prisos. II dispre-ţuesc !..,
—	N’o sâ ’ţi înşir pe toţi acei, cari ’mî-au dat bănuială. Dar ştii ca Rococo ţaristul, începusă să prindă rădăcini aci; avea disposiţiî poetice ca cel d’ântâiîi şi era elocuent ca cel de al doilea. ’L am făcut sub-prefect în Dobrogea. ’Ţi-a trămis o fotografie nerodul; ai rîs când ai primit; te vedeam că cazi pe gânduri, ’l făceam prefect şi ar fi ajuns departe.
—	Oh ! Nu te’ osteni se’l avansezi...
—	Escelentul mefi amic Barbişă, deputat, me făcea sâ’ml pierd liniştea. Acum e prim-secretar la legaţiunea din... Pe-chin; am audit că o să fie consul în scuţtă vreme.
•— Eşti cel mai generos şi cel mai înţelept dintre bărbaţi...
—	Ei bine scumpa mea, t<3tă genero-sitatea şi t6tă înţelepciunea mea nu ’mi mai sunt de folos.
Primesc! pe generalul Vitejescu..,. şi ’l primeşti ’ffirte bine. In momentul de faţă te găsescî sub farmecul uniformei. Dar ce vrei să fac pentru un general ?! Nu pot să declar răsboi ungurilor, or ruşilor ca să ’l depărtez d’aci.
Vedi bine, fără'generositatea d-tale sunt pierdut.
Domnul Flăcărescu să popri şi resuflă din greu. D-na Flăcărescu se sculă şi ’î intinse mâine.
—	Hotărît lucru, <Jise ea, te iubesc ; nu atâta pentru că m’ai scăpat de primejdie ci pentru că văd că mă iubeşti.
Şi să plecă spre dânsu, oferindu’i fruntea s’o’ sărute.
—	In sfîrşit, dise Flăcărescu, după o lungă sărutare, n’o să mai fiu silit să fac anticameră prin ministere.
—	Nici la tine acasă..........dise ea
înodându-şi braţele împrejurul gâtului lui.
Al. Paigrot.
DTVERSE
Pentru ce femeile nu pot fi alese senatore ? —Pertru a fi ales cine-va senator, trebue să aibă vrâsta de 40 ani şi femeile n’au nici o dată acâstă vrâstă. ’
La baie.— Scena se petrece într'im sta,-
„copilul meu! Fie-vă milă de mine, Daţi-„mi’l.... Vă făgăduesc că voi face din el un om bun!“
Oscar Bina plângea necontenit, şi murmura cuvinte neînţelese.
Emoţiunea era la culme.
Atitudinea celor-l-alţî acusaţi făcea un contrast bătător la ochi cu acea a lui Oscar.
Ei rîdeau şi dădeai! din umeri.
—	Ce tablou, zicea Veveriţă . . . .Pare-că suntem la teatru . . .
—	Să ’l ia dracu pe Oscar! dise Şo-pârla. Spuneam efi că n’are să se aleagă nimica de el...
Gât-de-lup văzând pe Oscar plângând murmură:
—	Ce dobitoc !
Procurorul ceru să se aplice o pedeapsă aspră acelor miserabili, Cari au comis acea crimă. Ei erau o ameninţare pentru societate,- care trebuia să se apere contra lor.
In urmă, el vorbi de scena de la New-York şi veni la încercarea de furt de la Sevres, aducând aminte juraţilor că bandiţii aveau arme la ei şi gata să se ser-vescă de ele.
Pentru Oscar, magistratul admitea cir-constante usurătore.
El singur era grozav de emoţionat ca şi publicul, cerea însă condamnarea banditului.
Dacă Oscar se va face om cum se cade, clise magistratul are încă timp, e tânăr, să ’şi facă mai întâiu pedeapsa şi apoi să se ducă lângă mama care ’l doreşte.
Apărătorii lui Şopârlă, Veveriţă şi Gât-de-lup, cu greu ’şi îndepliniră sarcina lor. Ei făcură tot ce putură, profitând în a-celaşi timp de situaţia în care se afla Oscar Binat.
Tot fu în zadar.
Cu cât Oscar, cu tote antecedentele lui rele, ^eştepta simpatie în public, cu atât cei-alţi tovarăşi ai lui verau groza în auditor.
Şi apărătorul lui Oscar perduse ori-ce speranţă de scăpare pentru clientul lui.
Chiar înainte de începerea desbaterilor, el era convins că clientul lui va fi pedepsit cu asprime.
Vădând însă că opinia auditorului e în favorea lui în timpul desbaterilor spera că va scăpa pe clientul lui.
Pleduaria lui n’a fost lungă. Tot ce voia el era să nu se amâne desbaterile pentru a doua di. El voia ca juraţi să ’şi dea verdictul sub emoţiunea de care erau cuprinşi.
Cu multă abilitate, el căută să mărească acâstă emoţiune.
El se servi de însuşi cuvintele lui Oscar Binat, cari emoţionase întrega sală. Descrise acea inimă bolnavă, atrofiată de suferinţe, arată pe micul bandit pervertit, prin aceia că a fost lăsat la voia întâm-plărei. Făcu portretul acelor copii cari vagâbondeză pe stradele Parisului, furând ca să aibă de mâncare,—cum s’a întâmplat cu Oscar, care a fost arestat pentru prima oră pentru că se adăpostite într’un dos să ddrmă, căutând un adăpost pentru nopte.
„Da, strigă el, chiar după feţele d-v6stră, după emoţiunea de care sunteţi cuprinşi, sunt sigur că diceţî ca şi mine, că totul nu e perfect în acâstă lume, că din o sută de nenorociţi aruncaţi pe strade, fără nici un ajutor, nouâ deci şi nouâ devin răi, cum e de pildă cu cei trei tovărăşi ai a-cusatului, la cari nu veţi găsi nici măcar o scântee de simţiminte omeneşti.
„Pe el l’aţî audit, domnilor juraţi . . aţi vedut ce schimbare repede s’a făcut în el; aţi autjit acel strigăt prin care ’şi manifesta simţimentul filial. Aceste plânsete, aceste lacrimi, sunt pâte pentru prima oră de la mdrtea tatălui adoptiv.
.	„A! domnilor juraţi! aceste lacrimi,
cari curg din ochii lui nu sunt înşelătfced..-Daţi-1 mamei lui; el e o victimă $ .maestrului care fi a părăsit Daţi acele! nenorocite care plânge necontenit pe fiul Lei. Daţi-i-1. ... ca cel puţin să ’l îmbrăţişez® măcar o dată înainte de a muri ! ii
In acest moment, Oscar Binat, pînă acuma plânsese necontenit, se sculă de pe scaun, îngălbeni şi căzu în braţele unui soldat, care la un semn al preşedintelui ’l duse în altă sală.
Ministerul public ne maţ având nimica de adăugat, juraţii trecură în sala de deliberare.
După dece minute, intrară în sală. Şopârlă, Gât-de-lup şi Veveriţă sunt condamnaţi la câte zece ani muncă silnică.
Oscar Bina la patru ani închisâre.
Juraţii însă iscăliră îndată lin recurs de graţiare cătră Preşedintele Republice!.
XIII
Doue luni după evenimentele ce le-am istorisit, pe la un-spre-<Jece 6re diminâţa, o mare mulţime de omeni — ca la dece mii—era înaintea primăriei primului aron-disment din Paris.
Cititorul înţelege pentru ce acestă mulţime era în faţa primăriei. In acea di era
www.dacoromanica.ro
17 SEPTEMBRE 1888
biliment de băi din Elveţia. Acest templu al curăţeniei a ajuns la perfecţie în alte ţări, găteşti în el t6te comodităţile. Asculţi.
I). X... intră în baie. Dupăvre-o zece minute, intră un individ în bae şi dise domnului :
—. MS aţi chemat?
—	Nu domnule.
—	Mi se pare că am audit sunând.
—	Te ai înşelat.
—	Nu aveţi trebuinţă de nimica?
—	Nu domnule; ’ţî mulţumesc.
Pote... voiţi... că după baie.. să mai petreceţi puţin... să vă distraţi,..
11. X. se uita curios la individ, care urmă:
—	! Domnul meu, avem de care poftiţi brunete, blonde!. şi chiar negre...
—	Pleacă d’aci miserabile... N’aî văjut că am venit cu nevasta la baie..,
—	Da am v&Jut.
—	Pleacă neruşinatule !.. Ce cre^î că am se ’mî înşel nevasta...
—	Nu vă supăraţi; avem şi pentru ea...
Crime şi delicte
Dramele beţiei
*
O crimă îugrozitore s’a comis la Be-rentin (Franţa).
Un bre-care Zemiac, în vârstă de patru zeci ani, a tras cu puşca în femeia luî, care luase în braţe copilul ce ’1 avea şi voia să ’i dea Jţă. Din fericire, copilul n’a fost atins. Femeia a fost lovită în falca stângă. Glontele a eşit prin câfă, făcând o rană mare. Starea victimei e desperată. Spre sără Zemiac s’a dat pe mânele justiţiei. întrebat asupra mobilului crimei a, a răspuns că fiind bât, femeia nu voise să ’i dea bani ca să mai bea.
Un fiu care ’şî a gâtuit pe tatăl şefi.
O crimă îngrozitbre a emoţionat grozav pe mica comună Sameon, departamentul Nord (Franţă).
In şanţul şoselei s’a găsit cadavrul unui om, care se vedea că a fost strangulat. Fiind-că pioase în acea di, se vedeau nisce urme de paşi care duceau de la locul unde s’a găsit cadavrul şi până la casa victimei % care stătea şi fiul ei. Nu mai era nici o îndoială, fiul ucisese pe tatăl său, cu care trăia forte rău.
El negă că a comis crima. Dus la în-chisbre, lume multă se luă după asasin, şi încercă de câte-va ori să pună mâna pe el şi să’l rupă în bucăţi.
Ajungând lângă închisore, mulţimea începu să arunce cu pietre în asasin.
A trebuît să intervină poliţia ca să împrăştie mulţimea.
INFORMAŢIUNI
D. dr. Theodoroff, girantul agenţiei diplomatice a Bulgariei, întorcendu-se din congediu a reluat direcţia afacerilor agenţiei.
Sunt două curente printre rendurile conservatorilor, în ceea-ce priveşte a-legerea unui nod preşedinte al comitetului central conservator. Se (jice că în cas dacă d. Lascar Catargi va refuza să’şi retragă demisiunea, în locul săîi se va alege d. George Bibescu sau Al. Lahovary.
Citim în «Naţiunea» de acjl :
«Peste câte-va dile va apare în Monitorul Oficial» lista candidaţilor pe cari în va sprijini guvernul în vii-torele alegeri. Ne-am prea grăbit deci să numim ^ultima îndrăsnălă» faptul că s’a publicat în primele colone ale «Monitorului» Apelul junimiştilor către alegători». Se pare că îndrăsnela guvernanţilor de adi nu mai are mar-
gini«.
A
LICITAŢIUNI
Se publici >spre cunoscinţa generală că, în diua de i Octombre 1888, se vor vinde prin licita-ţiune, în localul biurouluî vamal Iaşî, 201 kgr. parafină.
— Se dă în întreprindere prin licitaţiune publică întreţinerea în stare de curăţenie a pieţei portului Brăilei.
Durata întreţinereî va fi pe timp de 3 ani.
Licitaţiunea se va ţine atât la minister, cât si la prefectura de Brăila, în diua de 18 Octombre 1888 la orele 4 după amiadă.
—Se publică spre cunoştinţa generală, că în diua de 1 Octombre 1888, se vor vinde prin licitaţie, Î11 localul biurouluî vamal Bucurescî (gara Filaret), 61 kgr. 425 gr. ţesături de lână fină.
Nu vom fi v surprinşi de aşa ceva din partea acestui guvern.
\ ->i<-
Secretar-general al ministerului de culte şi instrucţiiine publică a fost numit d. Melic, actual inspector al şcolelor, care a şi intrat în serviviu.
Se dă ca positivă şcirea că la Iaşî înţelegere deplină s’a stabilit între tote elementele liberale, că la Galaţi, Brăila, Buzefi, Ploieşcl şi Craiova, înţelegerea se vă face cât de curând.
«Pester Lloyd» şi «Corespondance de l’Est» lăudă proiectele guvernului junimist.
Felicităm pe guvern d’aşa apărători.
"
Un redactor de la România», Împreună cu un perceptor, au umblat ieri din alegător în alegător prin co-lorea de Galben, cu o pan tal; izâ, în care d-nil P. Carp şi M. Ghermani sunt declaraţi salvatori aî României şi li să oferă candidatura col. I de deputaţi al Ilfovului.
Nu să cruţă nicî-un mijloc pentru a li să răpi semnături. Făgăduieli, a-meninţări şi intimidări să îaStrebiin-ţâză fără nicî-un scrupul.
Unul bătrân şi respectab; preot, care a refusat a subscrie, i s u spus că, decâ nu subscrie, va fi străţnutat la o comună rurală prijtl d. Pake.
Preotul a arătat uţaj. numiţilor şi tot cam aşa au păţit-o şi cu alţii.
Legale, morale, on&te sunt, d le Carp, aceste procederF
Partida naţională liberală a ţinrit a sără o întrunire la Naţionali. Du*pă un însufleţitor discurs al d-luî I. C. Brătianu şi câte-va cuvinte rostite de d-nil Gr. Serurie, Al. Orcscu. D. Sltur-
za, M. Ferechidi şi G. Chiţu s’au întocmit comitetele de colori.
Avem fapte pe care le pote afla fdrte lesne şi d. col. Voinescu, că inspectorul său Ianolescu cutrieră colb-rea de Verde, organisând întruniri publice şi fâcend propagandă pentru candidaţii guvernului. Aşa de pildă; să mergă d. Voinescu în strada Plev-neî, Ia d. Theodorescu, cârciumar, şi va afla că întrunirea care a avut loc alaltă-eri în casele cu No. 84 a fost organisată de d. Ianolescu în per-sbna.
Aşa dar de ce d. Voinescu nu ţine cumpăna dreaptă şi dând afară pe Iepureanu nu dă afară şi pe Ianolescu?
Din ediţii a il-a de eri.
Znf'orma-ţl'u.in.î
căsătoria Elvireî Denacy cu Rene Denoi-rac şi a Bertel pe Rosny cu Iulifi Jarier.
De patru-decî şi opt bre, jurnalele erau pline cu lungi articole, reamintind tbte incidentele pe cari cititorul le cunoşte, şi făcând adevăraţi eroii din aceia cari jucase rolurile principale în acâstă dramă.
D’odată se făcu o mişcare în public; strigăte de: i^tă-î! iată-I! se audeau în tbte părţile.
In acelaşi timp un şir de trăsuri ve-
neafi din strada Perault.
Elvira şi Berta, radiose, erafi în cele
d’intâifi trăsuri împreună cu Denacy, Renâ şi Jarier.
In urmă veneau comandantul vasului „Scorpion“, directorul închisore! din St-Martin-le-Re cu femeia şi fata luî. Numai sub-locotenentul Breare nu putea se vină la iluntă, din causa afacerilor.
Mal veneau un şir de landourî cu a-miciî şi cunoscuţii luî Denacy, cari ţineai! se consacre prin presenţa lor reabilitarea tovarăşului lor.
Prima trăsură se opri în faţa scăreî care conducea în sala de căsătorii. Elvira ajutată de primar, se dădu jos din trăsură Ea merse la braţ cu primarul, iar Berta
la braţ cu Denacy.
Erafi atâţea invitaţi în cât cea mai mare parte au fost siliţi se stea în coridbre.
De la primărie, cele dque mmese la braţ cu primarul şi Denacy se duseră pe jos la biserica St-Germain, trecând prin mijlocul a două rîndurî de Curioşi. . .
Elvira care moştenise de la naşul ei o avere colosală, cumpără o casă frumosă pe bulevardul St. Mihail, aprbpe de grădina Luxemburg.
O parte din casă o dădu Berfei. Cele două femei în înţelegere ca bărbaţii lor hofărâră să nu se despar ă una de alta.
Când bărbaţii lor se vor duce pe la ocupaţiile lor, ele se vor duce în grădina într’un chioşc şi vor lucra.
Cel dintâi lucru ce ’1 fă<ni Elvira înainte de a se căsători a fost de a rescum-păra proprietăţile unchiului pe cari tatăl ei le vânduse de mult.
— Vei sta cu noi tată, dise Elvira, din când în când vei veni şi p’aci ca iă mai iai aer curat.
Drşpt respuns, Denacy, luă pe fiica îui în braţe şi o sărută.
O nouă nenorocire cădu pe capiii ini Gontran Varet Cetind darea de sâr es-pre căsătoria Elviră, muma lui leş- *t. Din acest leşin ea nu se mai scufii. Câ“d doctorul sosi, constată mbrtea mamei Iul Gontran.
Mai mulţi studenţi, cari afi participat la congresul studenţilor ne rbgâ a confirma scirea că studentul Cal-muschi, care făcea la congres propagandă politică în favbrea tinerilor reacţionari, a fost fluerat de auditorul seu.
Şcolele din Botoşani vor sta închise pînă la 2 5 ale curentei din causă că s’au ivit caşuri de epidemiă printre Copil.
«Tutova» spune că vagbnele pentru transportarea productelor continuă a lipsi. Aglomerarea productelor pe la gările din jud. Tutova e forte mare. Comercianţii de cereale sunt espuşl la mari pagube.
Principele de Galles, moştenitorul coronei englese, a sosit adi la 9 ore dimineţa în Bucurescî, mergend la Sinaia, unde se dice că va sta până Duminecă.
D. Al. Crăsnaru, fost preşedinte de tribunal, a fost atacat pe la spate în sala şedinţelor tribunalului Vâlcea, de către d. Iepure, agent conservator, numit avocat al statului de către actualul guvern.
Aflăm că d. Al. Lahovari este însărcinat cu facerea manifestului conservatorilor, ce va apărea dilele a-cestea.
Acjl s’a deschis Curtea cu juraţ din Bucurescî sub preşedinţa d-lul M (Economu.
Dup'ă constituire, s’a decis ca mâne să ţie prima şedinţă, în care sunt de judecat două procese, din cari unul «atentat farului «Democraţia».
Suntem curioşi să vedem cum va vorbi d. Lahovari despre drepturile poporului din care făcuse o minciună, când era ministru.
Gontran rămase în căsuţa ce o închinase afară din Paris. El nu mai îndrăs-nea să se întorcă înapoi în oraşul în care ’şî cheltuise averea.
Dacă voi găsi o fată a vre-unui notar, şi Jise el, mă căsătoresc,, şi trăesc liniştit aci.
Lui Oscar Binat, i se redusese din pedeapsa. înainte de a fi condus la închi-sbre a fost dus la mama luî. Scena a-cesta a fost din cele maî grozave. Mama şi fiul stătură îmbrăţişaţi câte-va minute şi plăgând.
Mama strângea pe fiul eî în braţe şi nu’i venea să se despartă de el.
Oscar îi dădu a înţelege că trebue să seţ despartă. El făgădui că se va purta bine în închisbre, că în curând se vaîntbr-ce acasă şi vor trăi fericiţi.
Serafim Inchart se îngraşă. Cei noue-decî mii lei ce ’i căpătâSe de la bandit - schimbase grozav. Trebue să spunem că trâeste bine si acuma nu maî e asa sgârcit.
.V doilea secretar, a lui Parisot venind în-ir’o ii a Rene Denoirac, îi spuse că Serafim s. făcut un crai şi jumătate.
La tribunalul de comercifi din Bucureştii s’au ales adi ca membrii d. Iân Rădulescu cu 5 1 voturi şi d. Chr. D. Elefterescu cu 49 voturi, iar d. Ioanian ca supleant cu 36 voturi. Mare parte dintre patentării de clasa I şi II nu s’au presintat la alegere.
TEL,EG-I2.A.ME
Serviciu, special al «f ELEGRAFULUI»
(6 ORE SEARA)
Atena, 26 Septembrie.
Afacerea Sporadelor e pe cale de regulare. Pescarii greci JJafi’ fost liberaţi.
Căit', 27 Septembrie
Un nou proiect care are de scop de a căuta mijlocele pentru găsirea lui Stanley există în Statele-Unite. Nu se ştie dacă e datorit iniţiativei private safi guvernului. D. Châill elong a primit de a di-rige expediţiunea.
Constantinofol, 26 Septembre.
(Via Varna).—Nesiguranţa continuă în privinţa semnăturei Convenţiuneî Suezu-luî. Intr’adevăr, pe când Sultanul hotărea să nu maî subordoneze semnătura Convenţiuneî la semnătura protocolului, care explică articolul dece, ambasadorul Italiei remitea Forţei o notă verbală care, exprimă părerea, că trebue să se resolve într’un mod prealabil tbte cestiunile cari se referă nu numai la Masuah, ci şi la alte puncte africane şi cere pe lengă acesta ca Porta se specifice tote posesiunile sale africane atât în marea Roşie, cât şi în Mediterana. Acâstă notă, pe care o va discuta viitorul consiliu de miniştri, a-mână din nou semnătura Convenţiuneî, dar şe crede cu tbte astea că Sultanul va persista în ideia sa primitivă de a amâna discuţiunea protocolului după semnătura Convenţiuneî.
Cercurile diplomatice relevedă o diferenţă în atitudinea şi limbagiul lordului Sa-lisbury la Londra şi atitudinea ■ lui Sir White la Constantinopol în privinţa con-venţiunii Sueduluî. Lord Salisbury pare pe faţă favorabil, pe când Sir White lu-credă pe sub ascuns în contra. Se pretinde chiar că Sir White este consi-liarul care inspiră pe baronul de Blanc.
Constantiuopol, 26 Septembie
„Wurtembergischevereinsbank“ a obţinut concesiunea drumului de fer de la Ismidt la Angora.
Succesul acestei bănci e socotit ca u-nul din resultatele întreţinerii ameninţă-tore a principelui de Bismarck cu Mu-nir-Paşa.
‘„Wurtembergischevereinsbanku era de altmintrelea patronată cu căldură de d. de Radowitz ambasador al Germaniei aci şi de Tewfik-Paşa, ambasador al Turciei lâ Berlin.
CASSA DE SCHIMB
N. & D. Moroeano
Strada Lipscani, Noua clădire a s&cictâţeî Dudei' România nwnită « Pasagiu! Dimitrie Ghie* > Ne. b.
BUCUREŞTI
Cumpără şi vinde efecte publice şi face ori-ce schimb de monecjî
5('/o Rentă Amortisabilă .
5°/o	1 Rom. Perpetuă.
6°/fl Obl. de Stat (Conv. Rur.)
6°/o »	»	»	(C. F. Rom.)
5°/o	» Municipale 1883 .
5°/o	»	»	1884 .
7% Scrisuri funciare Rurale 5°/»
7°/o	»	» Urbane
6 °/o 5°/o °/o
S"/o * tunc- Urbane Iaşî Impr. cu prime Bucur. (20 1.
Los. Crucea Roşie Italiană 10 fr. Obl. Case! Pcns. 300 » Sârbeşti cu prime Losurî Otomane cu prime » Basilica Dombau Aur contra argint sau bilete Napolionî contra lire .	.
Florin! valbre Austriacă .
Mărci Germane ....
Bancnote Francese .	.	.
Ruble Hârtie. .....
NB. Cursul este socotit In aur.
Musica copiilor (carte didactică pentru ci. II şi III primară) de d. G. I. Mugur. Preţul 75 bani.
!! IMPORTANT!!
Cu mp.	V*n#
96S/4	97114
958U	96'[2
99	99112
*5	85*12
106	1061/2
o6'12	97
105 ’/a	105'ls
93'h	93sfi
S23/4	83
45	49
30	32
230	24O
78	S2
48	52
i9	21
1U2	*«|4
20.02	20.05
2.08	2.09
1124'h	1.26
99*12	1001/4
| 260	2.70
BIBLIOGRAFII
Boale Sifilitice
Neputinţa Barbatesca
Vindecă după cele maî nouî metode, radical, fără durere şi împedicare; după experienţă de 18 anî. Specialist în bălele lumeşti,
23R THOE
Strada Emigrat, Nr. 3, (în Josul şcdleî militare, intrarea din calea Victoriei prin strada Sf. Voevodi pe linia Tramvaiului.
Consultaţîunî de la 8 a.m, pană la 6 sera. Loc separat de aşteptare pentru fie-care.
INSTITUTUL
ENGLEZ
Stpada Fortunei No. 3 (sub Caimata)
Cursurile primare, secundare şi licieale vor începe la 1 Septembre. Se primeşte elevă interne şi externe de la vârsta de 5 ani, înscrierile se fac în tbte filele. Plata trimestrială şi preţuri moderate. i—2 d.	$Directore, Maria Mukeman.
Intr’o duminică prin luna Mai, Elvira, Berta şi Denacy erau într’o sală de mân-
Finindu-se frumosul romanţ a lui Saugor, mâine vom începe a tipări un romanţ emu vânt şi plin de interes, care face pe cititor atent Ia peripeţiele dramei ce se desfăşură sub condeiul autorului.
Acest roman portă titlul de:
SPOVEDANIA UNUI ASASIN
DE
Eugenio Hins.
Suntem siguri, că acest romanţ va avea cel mai strălucit succes şi că cititorii noştri vor fi mulţumiţi de alegerea făcută de noi.
care la o vilă la Sâvres, lîngă vila şefului siguranţei publice, unde afi fost a-restaţî tovarăşii luî Oscar Binat.
Era aprbpe de dejun.
Servitorii umblafi în tbte părţile şi a-ranjafi masa.
D’odată se audi sunând clopoţelul. Elvira se duse la pbrtă.
—	A ! bună diua d-le Brouveuil, dise ea deschidând porta şi dându-î mâna.
In adevăr noul venit era Brouveuil, îmbrăcat în haine negre şi cu pălărie-clac pe cap. Nu maî era acuma agentul care se degihsase în atâtea feluri, ca să pună mâna pe banda de miserabilî, cari nenorocise o întregă familie.
Brouveuil fusese invitat la dejun.
După masă visitară casa apoi grădina cu aleele eî frumbse d’o parte şi liyedele de alta parte.
—	Ei, ce dicî ? strigă Denacy. Nu e aşa că e bine să petreci în acest loc ?
—Mai e vorba, dise agentul ridând. E un adevărat paradis.
—Ce dici d-le Brouveuil, aşa e că nu ţi ar strica să ai o vilă ca acesta aî sta de minune cu nevasta şi copilaşii d-tale.
—De sigur, răspunse Brouveuil. Fiind că, sunt sigur că am să mă fac „generala nat ’mi ar strica de loc o ast-fel de vilă.
ANUNCIU
Sub-semnaţiî, avem onore de a anunţa lucrătorilor străin! din părţile Macedoniei, din Turcia, că prin corespondenta care o avem, putem espedia bani în următorele oraşe împreună cu satele lor.
1.	Monastir, Perlepe, Cruşova, Maga-rova, Moloviştea, Resen, Florinaşi Corcea; banii se vor respunde de către d. Constantin M. Pili la Monastir.
2.	Ochrida, Struga, L»ebar, Eibasan, Starova şi Pog-adeţi; banii se vor respunde de către fratele nostru anume Ianache I. Fortomar, la Ochrida.
In cas de perderea banilor, se vor despă* gubi de către noi sub-sen^naţii:
Fraţii I. Fortomar, Macedoneni Tnmu-Măgurele
Adresa telegrafică: Fortomar, Măgurele.

c$<8> cg><8> <g><&
Administratorul ziarului, C. Ispăsescu.
Aş avea un bun câmp de manevre . . Insă drept se ’ţî spun e prea frumbsă . Nu e pentru mine ori cât aş fi genera
—	Aş! dise Elvira.
—	Ce credî că ’mî ar folosi o ast-fel d vilă. Dacă aş ave-o, m’aş face un trântor. Nu... ast-fel de bunătăţi nu sunt pentr mine...
Elvira, surîzând, scbse o hârtie timbrat din busunar.
—	Ca răsplată ca rriai făcut fericit; că ’mi ai dat pe tatăl meu, ţine acest hârtie.... Acestă casă e a d-tale. Hârtie actul de proprietate!...
Brouveuil îngălbeni, se roşi, apoî’lcc prinse o ameţelă, aşa că fu silit se s re^eme de braţul luî Rene Denoirac.
—	A! strigă el. D-zeul mefi! e cu pi tinţă!
—	Da, acâstă casă e a ta, zise D( nacy.
SFÂRŞIT.
/
www.dacoromanica.ro
TELEGRAFUL — 17 ŞEPTEMBRE 1888
itaawtele şi Anunţările
„TELEGRAPHULUI"
Banca naţională a României
A ‘b - -
b w hnîo/ m v\a Ai,' L	' I
,887	SituLSiţi'ia.rn.ea s-a.rbo.ar3.
3'jxi îl ^ollduq oîobfo -ilifiiv ia ABONA «ENMi oo-‘
IN CAPITAL.A'.'
l»u V
Pentru un an..............Lei 24
sese luni trei luni.
<Ssa
12

IN DISTRICTE
« . * 6- •
Pentru un an................>1
şâse luni. . 9rf - ■ . . „
7
•’ljiqioiai.ft*
BO
15
8
„ trei luni Pentru Românii din alte state, ca pentru districte. '
ş ţ.	itinuS emiw
.IN STRĂINETA'i'E .
• >.	(■«	.	<•-!•	‘ •-'ri Î5« H.
Pentru un an..........t. in auriei 40
„ şese luni...........^	„ 26
7 trei luni . . . , j, ,,, 10
12 Şeptembre
ACTIV
iŞQŞ
3 Şeptembre 10
AN UNGARI ŞI RECţJtlrft,
Anunciurî	pe	pag.	IV,	linia
Reclame	„	III,	„
” i f	*	T\\ nt:
n	Yl	»	A?
A
• bani. 1 leii. 3 lei. 5 lei.
33752196 i 25869160 S 3472220 21423766 19473388 11998857 2506185 195646 2979694 139367 94479 30098684 35632923 6453676
194090241
12000000
2536847
195859
112839880
1083676
401370
30098684
32993000
1970925
194090241
Gasfl( Monedă.................'	' 1
( Bilete ipotecare..............
Efecte predate la casă spre încasare. .
Portofoliu român şi strein.............
împrumutul garantat cu efecte publice .
Fonduri publice.....................j i
Efectele fondului de reservă...........
„	amortis. imobilelor.
Imobili................................
Mobiliar şi machine de imprimat . Cheltuelî de Admir istraţiune ....
Deposite libere...............
Compturî curinţî .	.	.	>	.
„0 de valori	j	.	.	.
PASIV
Capital............j ... -
Fond de reservă ....
Fondul amortisăril Imobilelor Bilete de Bancă în circulaţiune Profituri şi pierderi ....
Dobândi şi beneficii diverse Deposite de retras,
Compturî curintî .
„ de valori........................
iu riBUŞBl/ -Bl Ififliun un fiialei | ^ JT. Aj-., ----------—-------------------TL-------T----
It IJ
Jn
32900409
25732695
3557687
20684792
16677800
11999901
3090380
266263
3455506
122120
110374
18907426
17767865
38638797
.193912015
TO
. i .iu >
ir al
r
1
I
fi
120000000 3093929 267901 1.21063520 1388839 340106 18907426 10315345 26534949
34982826
25732S00
3248550
21177418
17328820
11999901
3090380
266263
3472979
122147
117720
14481546
20983521
343123Ş9
191317200
utîri; Ifc-LI. ■
Prima Fabrică Româna
DE
LUMANARI DE STEARINA
IN BUCURESCÎ
rnoo
12000000
3093929
267901
120648290
1388839
384650
14481546
16166618
22885427
Aducem la cunoscinţa publică, că fabrica nostră fiind în deplină lucrare, suntem în posiţiune d’a produce tdte dimensiunile de asemenea luminări, avend (J’ocamdată depozitu general în CALICA VACARţlSCl No. 141 unde Se primesce ori ce cemande.
Produsele nostre concurează cu Ofî-care din celp străinp, atât în e^ea ce privesce calitatea cât şi preţul.
Spre ştiinţa Bolnavilor de Nervi
După aprobarea strălucită Iă iltimu (al şaptelea) congres balnelogic, la Tlie-rapia, adică Întrebuinţarea calamităţii absorbăril pielei spre a îufluenţa direct asupra sistemului nostru nervos, de către d-niî profesori Schott,Rohrig, Parisot şi alţii, sunt cel d’ântetu care iad prezint publicului cu un remediu aprobat şi de onor. Consiliu sanitar superior din Bucureşti şi me adresez deci la toţi acel cari snfer de 1)6le narvose.
f^NERVOSITATEn
' * 1	I)' 1
caracterizat în general prin congestiune, migrenl, dureri de cap, mare sensibilitate, iritaţiune qtc., precum! şi la acel bolnavi cari aii fost loviţi de
OPLEXIiA
(iPeralizarea merabrelbiy incapabili dn a vorbi, slăbiciunea memoară, insomnii j care urmează după un asemenea atac) şi la bolnavi caii sunt predispuşl la apo-plexie din cauza ■ simţim' n tul ui de nelinişte,,ameţeală, turburare de ochi, amorţeala extremităţilor etc. Tuţuros acestor persone precum şi acelor sănStoşî, cari aisă vor sS prevină la timp o asemenea suferinţă, recomand de a încerca metoda mea de vindecare care se efectuează cu un cost de abia 10 bani pe di şi care consistă numai'în spălarea externă.
In acest setos recomand broşura mea, ediţiunea a 16-a :
DESPRE ^ECŢiUNI NERVOASE ŞI APOPLEXIE
PRESERVARE ŞI VINDECARE
care se eliberează GRATIS la farmacia Naţională I. A. Ciura, strada Lipscani, bucurescî; farmacia la Vulturu îe Aur, S. Lebet, Ploescî; farmacia fraţii Remer, Focşani; farmacia la România, F. Eitel, Galaţi ; farmacia E. M. Kerestez, Roman ; farmacia Charles Herzemberg, Iaşi şi la farmacia Curţeî E. Hai nai, Botoşani.	ROMAN WEISMANN
fost medic militar, membru onorific al ordinului (s)	sanitar italian al Crucea albă.
193912015 J191317200
nTfi”
«ţg ■


FABRICA
M
4! noi
DE SOBE MEIDINGER SI MAŞINI DE BUCĂTĂRIE ADOLF SALOMON il ia «Xltt
m
Cea mai practică şi economică sistemă de încăl-4ire. Căldura şi arderea pot fi regulate în mod perfect. Focul se pote întreţine în permanenţă dile şi săptămâni întregi. Ca combustibil se pote întrebuinţa cokj lemne, ligoriţă, cărbuni de piatră şi coceni de porumb.
Ventilaţia Odăilor
9
Maşinele de bucate sunt de sistema cea mai perfecţionată. Durabile, practice şi cu o economie mare în combustibil. Se p6te arde cok, lemne, cărbuni de piatră, etc. °
Cereţi Broşuri ilustrate cari se trimit gratis.
500,000 franci
tigat în-
tr’o singură di. Adresaţi-vă pentru aedsta fără întîrdiere prin scrisdrî, la Comptua-rul Comercial, 557 Grande Rue de Tdkd,
Constantinople, Turcia.	(8—2 d.)
■ io^kv sriuqa iw ”
he—inv-Tf -yj

MAGAS1N DEJÂNTOFA'RIE
M
mal
Sub-semna-tul aduc la cunoscinţă că am lu-Kunst, şi acum l’am luat
j ■
crat 12 am în atelier de Pantofărie al d-Iuî C. asupra mea
acest magasin. )oşt în faţa Palatului al d-neî Ana Dumitrescu, născută Kunst. Sper că onorabila clientelă mă va încuraja ca şi în trecut. Preţurile fdrte
iruoderate..,'i:‘)in ’îfcol
Soliditate garantată!
f e. covICi;^
79, Calea Victoriei, 79
.LOîBv-iignoo în1
LICOARE
GUDRON-TOLU-VESCAT
Ieste formată din gudron vegetal de Norvegia, balsam de tolutan şi vese de brad. Se recomandă ca tămăduitore tusei vechi, durerel de piept, tuşă, arsuri de stomac, nepoftă de mâncare, catar al băşice! urinare. Sticla 2,50.
INJECŢIA GALBENA sigură în vin-| decarea. scursoreî (Blenoragie). Sticla j 2 lei.
Aceste preparate, compuse de Di-jmitne G. GhermaD, farmacist în Buzău, se gâsesce de vânzare în Bucurescî lla d. Roşu, farmacist, Sf. Gheorghe şi [la farmacia Galenu, calea Griviţeî, şi lla farmacia d-luî Lazăr Bistriţeanu, din | Bărlad.
tnjKi> I:	•	1
PRECIURILE CELE MAI MODERATE
— NOUL —
IEZ O T ELj
BULGARIA!!
■il,
Acest hotel are 30 de camere confortabile şi bine mobilate. A-semenea posedă şi un mare Restaurant cu tot felul de mâncări şi băuturi dintre cele mal alese. Posepă îşi un grajefiu pentru cal şi un şopron pentru trăsuri cu Preciurî forte moderate.
SuB-semnatul nu va cruţă nimic pentru ca onor. visitatorî să fie pe deplin mulţumiţi, impunând cea mal mare acurateţe şi promptitudine. -I-	• - -	' ■'	,	^
,i(I	->B- -
,2niH.
;.PRqP®ETARvei^C?XTgr,7
nil. îuh
ine).
ri o
-i r,t>
b Tî 1 iî
EU, ANNA CSILLAG
r,I £liy o m ouq lliţHi! IliSI *.0 fu1 fia/.Tbvoî
=£NAŢIONALA“
SOCIETATE GENERALĂ DE ASIGURARE IN BUCURESCÎ
Aprobată prin decret regal No. 225, din Ianuarie 1885
CAPITAL SOCIAL 6,000,000 LEI NOUI
Prima emisiune 3,000,000 lei deplini versat! 15,000 acţiuni de lei 200 fiecare, din care 1,000,000 lei specialmente afectaţi ca fond la garanţie pentru rarnpra asigurărilor asupra vieţel
Reservă de premii şi fond reservă 850,000 iei „NAŢIONALA" asigură :
’. In contra daunelor de lrvc,en,d.tiX. — 2. Contra daunelor de O-rindirtă (piatră). —3. Contra daunelor de Transport precum şi Valori. — 4. Contra Spargere,t gearrmrilor, ogliruţilor, etc. — 5. Face asigivrare asupra srieţet.
’Sa fa. uUa i‘ a). Capitaluri fixe îu cas de decese
Cu participare de 70 la sută din beneficia în combinaţiunile următore : asigurări asupra viefeî uneia sau a doue pşrsone, asigurări temporale, asigurări mixte cu capital dublu.	,
b). Capitaluri în cas de vieţă
Combinaţiunile urmâtore : Asociaţutni mutuale de supravieţuire. Aso-ciaţiunl in grupuri de 12 ani pentru copil de la 2 ani jum. pâuâ’ ia 9 ani inclusiv.—Contra asigurări capitaluri, fixe pentru Dote. fără contra asigurări şi rente vuctgere în diferite combinaţiunl.
Până la finele anului 1885, NAŢIONALA a realisat în diferitele ramuri de asigurări ca premii aproximative 10,500,000- lei noul şi a plătit ca despăgubiri aproximativ 7,500,000 lei noul.
DIRECŢIUNEA GENERALA
Strada Domneî, No. 12.
-iriorri o 03 fiju' -8Aiuri? Jfim . m lueeio ni
■filon /unii--11 ml olofe
111 K fc tu •	■..	'!« • •
i«*sF MOAŞA
I	.' ,vr rjcî
jjO) JQţPLGMĂ, DIN ŞTREINĂŢATE ^ /
....—r- ; i438 iqm £e
of. fleften^ No.. V
oq.n 11/
LA LIBERTE ROUMAINE
Diar cotidian, mare format In limba francesă
UN NUMfeR 20 BANÎ
ABONAMENTE: Un an, 40 lei; 6 lunî, 20 leî; 3 luni, 10 leî.
Administraţiunea
8.— BOfE VARp UL ELISABŞ7A - 3. Bucureşti.
Societatea anonimă
;i,imobil i.Ini'
DE LA COTROCENI

“(d0G
TAL SOCIAL: lei 1,500,000.
■ b -
' Capitâluf Vărsat la 31 Decembre 1886, leî 1,370,50b.
™ bl. jtiJl.OT eîAÎvtn i>/	r*--——-	1
Ut pîia	citresd, Cotrocenî, Şoseaua Pandurilor, iu faţa Asiluluî
Mzna mrnna, legată cu calea ferată prin staţiunea Dealul Spirea.
Dkcţinneqf depositul principal în Bucurescî: Strada Domneî No. 14 bis.
Adr telegrafica : 33a,salt, Bucurescî.
•jfi l	r.T-nT„rn . r^f
f
Iii Bucuresi „ Brăl.
„ Craiova „ Gal. ţi
„ Călă şitb t.
r-j-
u. ■<
-eq ruL -inoiii i>!
-fi F,nQ3<
finul/ 3-> o t u rum i
j)K‘id
J8‘.
m
riiH -teoaO atriifinl . 'aish JOOl nib )801 i-r' ârmita ■bm.u viribie rrs as/ i b îî nri
cu perul colosal Loreley lung de 185 ctm. eă l’am obţinut în urma întrebuinţăreî de 14 luni a pomadeî inventată de mine, ce este singurul mijloc contra căderei perului şi servă la activarea creştere! lui, la întărirea rădăcinei; ea aclivexă la bărbaţi creşterea plină şi vigur&să a barbei şi deja după o scurtă întrebuinţare dă atât perului din cap, căt şi din barbă o lucire şi plinătate naturală’ şi preservă perul de în-cărunţire pripită până la adânci b5treneţe. I Preţul unui borcănaş 5 franci.
Se expediază întdtâ ţâra avansându-ni-se ţsuma prin mandat postai.
Se găseşte în Bucureşti la Librăria L. Steinberg, Strada Cdrol No. Ţ.
ţii lisat s'io'jolfif
>.n

DEPOSITE SECUNDARE:
Calea Griviţeî 66.
la d. G. Grosovich, piaţa Sf. Arhaiigei. M. G. Poumay, bancher.
M. Sebastien Somaripa.
M. Serghie, B. Farfalomeî,
Thomadis si Damianof.
>yo fi'iţ-
i..Koloo
.4
„ Rusciuc.
Industria "aţională ale cărei produse au obţinut la exposiţiunea Cooperatorilor din Bucuiesc şi Craiova, cea mai mare recompensă
.Ui..Diploma d.e onoare clasa ESTRAS DIN PRETURILE CURENTE PENTRU BUCURESCÎ
, i fi" î ni *rJj£ 'iu/ o» oio .v- jijij ,qi.oi pi) fi i;. î t '« Felul materialului i :'a,‘J\ Si m laot fi i toifiafio oa. r, oi, Mn .ir j < .'u.’m,-!:. f. . j :		PRECIURIL E				
	I-a călit.		II-a	călit.	IlI-a	celit.
	Pentru miă.	Pentru unitatea de mesură cu aşezare	Pentrn miă.	Pentru unitatea de j mesură cu aşezare |	Pentru miă.	9.Ş “ S d. n
Pavele pentru bordure io bucăţi Ia m. pătrat .	35°	4.25	325	4 —	300	3.70
■» » pavagiu de stradă şi de curţi 50				14 —		13.—
bucăţi de metru pătrat		070	15.—	250	10.50	230	950
Lesfefi pentru trotuare 25 bucătî îâ rri pătrat.	380	II.—	360	9>5°	220	8.—
Pătrate felnnte 36 bucăţi ia m. pătrat. . . .	240	10.—	210		180	
Bordure de grădini 10 bucăţi la m. pătrat .	1^50		130		100	
Cărămizi refractare 420 bucăţi la m. cubic . .	320					
cu 4, 6 şi 8 găuri, 40 bucăţi la m. p.	65					
In Bacurescî şi în oraşele unde, esecută lucrări pentru comună, societatea se însărcinwă şi cu lucrări particulare, a căror întreţinere o garanteză pe timp de un an. Asemenea se află la uzină materiale de calitate mai inferioră cu
.fii! Li.
IPreciiarî foarte reduse.
oh [oi teu
Editura Librăriei şi Tipografiei Şcoalelor, Bucyceşci, Ştr. Lipscani, 96^
ITl'lâ
iq«S
07
Ifil
mâţi
10a
| B . I j
fia
i.l
hi
,mo
:n
unu c'a I i-jm ,io in
:,3 uo
;oîld
nnq
ri
3(i0
«n
lq
*10
IH
,mri
www.dacoromanica.ro
v
Anul XII No.«. (Seria II. No. 14).
EXEMPLARUL 10 BANI.
Dnminică, 18 Septeibre 1888.
ABONAMENTE Pentru Capitală:
Fentru un an	Lei 24
Pentru Districte:
Pentru un an................. >30
> ş&e lunî	....	*15
» trei lunî...........>	8
Pentru Români! <lin alte state, ca pentru districte.
Pentru Streinătate:
Pentru un an .	.	. In aur lei 40
»	ş6se lunî	.	.	>	.26
»	trei lunî	.	.	»	» 10
LomitnttU it fac la 1 ji 16 alt fie-căreî luai.
UN NUMER VECHI BANI
Abonamentele se plătesc înainte
ZEd.iţia dLe seră,
ANUNCIURI ŞI RECLAMI
Aaunciurî pe pag. IV linia 25 ba»î. Reclame pe pag. III linia. .	1 lei
»	»	II	» .	3 leî
»	»	I	... 5 lei
Pentru Inserţii şi Reclame Redacţia nu e responsabilă.
Epistole nefrancate se refusă, articole nepublicate se ard.
In Străinătate a se adresa:
Francia, Havas, Laffitteet C-nie, place de la Bourse, Paris.
Englitera, Eugfene Michoud, 81 Flect Street, E. C. London.
Autirta, Haasenstein et Vogler 2, Wien Rudolf Mosse Zeilerstaette, Wiene.
Ungaria, D. Moritz Wiest, în Budapesta Servitenplatz.
Abonamenteleseplătesc înainte
Redacţiunea, Strada Lipscani, 96
DIRECTOR POLITIC:
IOAN G. BIBICESCU
Administraţiunea, Strada Lipscani, 96
SUMARUL
Un strigăt de alarmă Depeşl.
Pentru ce loviţi comefciul?
De peste Munţi De peste Prut Din afară.
Scirl mărunte.
Lovitura de stat Dosarul cjileî.
Procesul torturatorilor de la poliţia capitalei. Crime şi delicte.
Informaţii.
Bucurescî 17 Septembre.
Un strigăt de alarmă
Un strigăt de alarmă şi un sgo-mot surd de lanţuri se aude în tdtă ţara : reacţiurtea scote capul; reacţionarii ameninţă pe liberali, căci avend administraţia în mână şi tari prin sprijinul palatului, aceşti 6menl s’ah îmbărbătat şi au ridicat cu sfruntare fruntea.
Presa reacţionară, siluind faptele, a ajuns chiar de acum s6 cânte victoria, şi unul din organele sale, cunoscut prin cinismul seti, constată că în Capitală, la Galaţi, la Brăila, la Craiova reacţiunea învie, reacţiunea triumfă.
Cât adevăr se află în tote a-cestea ?
Căci trebue, ca membri ai partidului liberal, se ne punem acostă întrebare.
Adeverul e că reacţiunea se mişcă. In tote oraşele mari şi mici, până şi prin sate, reacţionari! se turbură, se pregătesc ca în ajunul unei grozave bătălii.. Şi ore-carî împrejurări favorîseză mişcarea.
A trecut mult timp de când focul sacru al principielor neperitore anima mulţimea. S’a uitat lupta u-ariaşa, lupta de morte purtată de la 1821 până la 1875, care a spart stavilarele privilegiaţilor, cătuşele castei boerilor.
E datoria liberalilor deci s’o rea-mintescă, pentru ca nu poporul român să fie silit a o reîncepe.
De la 1848 şi până la 1875 a fost construit edificiul libertăţilor nostre publice ; în intervalul acesta reacţiunea de mai multe ori şi-a schimbat metoda de lucru. Mulţumită însă marilor noştri democraţi, tot-d’a-una a fost dertiascată şi apoi biruită. De atunci şi până în momentul de faţă, cursul istorici nostre moderne merse mai fără sdruncinare. Poporul român ţinut în curs de vecurî sub călcâiul boeri-mei să redică încetul cu încetul, instruindu-se, cultivându-se. In locul întunericului groznic veni^ lumina, care mai cu s£mă lumină pe tîrgoveţi.
Ce. făcu în tot acest timp reacţiunea ? Remasă ea neclintită pe terenul ei ?
Nu, ea mereii ’şi schimbă faţa; neputând ţine piept curentului, ea se puse adesea în capul lui, cedend avântului pentru a recâştiga totul mai tânji u.
Şi ast-fel din schimbare în schimbare ea se pleacă, se ridică iar, să târeşte tot d’auna, pentru a pune mâna pe putere; cu venirea junimiştilor la cârmă, reacţiunea pentru a deveni populară alârgă chiar la parodox, tipărind un program aris-tocrat-democratic
In timpul de faţă mai cu s&nă asistăm la o transformare uimitore a reaeţiunei şi tipul noicî faze nî-1 a dat junimiştii, cari declară că se £uptă pentru drepturile poporului.
Nu e aedsta culmea îndrăsnelei?
Programa junimistă e un model de sfruntare politică: în cap un principiu democratic, la mijloc şi în codă reacţiunea cea mai infamă cea maf hidbsă.
Şi nu numai junimiştii ne dau acest spectacol. Tinerii reacţionari promit asemenea, avend în capul lor pe Al. Lahovary, se apere drepturile poporului; făgăduescsS sco-bore impositele şi pentru a putea face acesta au de gând p6te să desfiinţeze ministerul de instrucţie publică.
Iată reacţiunea aşa cum e, ipocrită, năgră, hidosă.
Şi ea s’a unit; tote nuanţele ei, de la reacţionarii bigoţi pînă la conservatorii evoluţionişti şi atei nu mai formeză astăcji de cât o singură bandă: cohorta teribilă care vestejesce tot câ atinge! Acesta e secretul, acesta e puterea reacţiu-nei.
Ce fac liberalii?
Cum susţin ei drapelul falnic al progresului ?
Un singur cuvânt ne o spune: Ei sunt desuniţi încă. Nici unirea tutulor reacţionarilor nu ’i-a făcut să ’şî strângă rândurile, să se contopescă sub un singur drapel.
vŞi în familia liberală sunt nuanţe, despărţite prin principii chiar; dar ele au O basâ comună,, un patrimoniu comun progresele făcute în curs de o jumătate de s .col. în' focul luptei, ele au uitat acest patrimoniu, s’au duşmănit.... şi profitând de duşmănia lor, reacţiunea a triumfat.
Acăsta însă e anormal, e iraţional.
Familia liberală p6te fi împărţită înnăuntru, da:	în afară nici 0-
dată; diferiţii ei membri nu trebuie se uite că represintă bineie naţiu-nei şi uniţi trebuie să fie va un singur trup, contra duşmanului neleal care ’i pândesce.
Pe noi mişcarea reaedonară din ţară nu ne înspăimântă, nu ne des-curajâdă chiar acum când acestă reacţiune a ferecat iejt lanţurile cu cari să pregăteşte a .ănţui es-presiunea liberă a voriv i naţiune!; reîncepând lupta, ea ni pote să ne tacă de cât bine, reînbârbătându-ne, dându-ne din nou acea vigOre, care să câştigă în ciocnire. 1
Ridicăm dar capul sus, căci dreptatea e cu noi şi prn urmare triumful.
Şi acest triumf strălucit va ti, căci va dispare amorţefla şi un pas va face liberalismul.
Dicem deci reaeţiunei:
Luptă cu vigore, căci e ultima dată când mai poţi scote capul. A-poi, lumina pote va ti aşa de mare, în cât să dispari ca acele neguri, cari plantă pe mocirle.
SCIRI TELEGRAFICE
Serviciul particular al (Rarului «TELEGRAFUL»
Beflin, 27 Septembrie
Librarul Paetel comunică Că urmarea jurnalului împăratului Frederic nu se va publica.
Londra, 27 Siffftmbre
«Standard» nu crede că Bulgarii ar ivea inten-ţiunea să proclame independenţa, căci itcăsta a fi a lăsa realitatea pentru o umblă. Ceia-ie treb«e să tacă Bulgarii e să ajungă la un ast-fel dt grad de prosperitate, fi de demnitate încât Turcia se va desembra, ore-cari părţi din ea s; vie natu-ralmente la dănşiî,
Petersburg, 27 Septembre
«Journal de St. Petersbourg» declară‘ridicolă şt i rea dată de «Mămorial diplomatique», care şpune că Germania şi Austria ar sprijini candidatura prin-
cipelui Ferdinand şi că prin urmare o solutiune s -tisfăcetdre este aşteptată în curând.
Viena, 27 Septembre
Contele Kalnoky a fost primit de regele Greciei; audienţa a durat o oră.
Viena, 27 Septembre
Principele de Galles, «jupă vizita ce va face Regelui şi Reginei României la Sinaia, va merge în Transilvania se vîneze urşi cu principele Rudolf.
Consiantinopol, 27 Septembre.
Trenul internaţional care vine din Viena, a deraiat adî nopte aprdpe de Muradli. Causa accidentului a fost un bivol care rătăcia pe calea ferată.
Berlin, 2.7 Septembre
Ştirile din Samoa spun că Maliatoa II s’a pronunţat în contra regelui. Situaţiunea străinilor nu este ameninţată, pentru că o corabie de răsboiu germană şi una amerieahă sunt în radă.
Belgrad, 28 Septembrie.
«Videlo», organ al partidului progresist, se ridică în contra ţintei Bulgarilor asupra Macedoniei, tintă care e exprimată de presa bulgară şi de memoriul populaţiunii Macedoniene.
«Videlo» susţine că în Serbia, lumea nu se încrede în acâstă lucrare jfi că Sârbii au dreptul şi datoria de a veghia la interesele individuale în acâstă mesură ca şi Bulgarii la ale lor.
---	■■■■	««.>-.• L.	---—----------
Pentru ce loviţi comerciul?
In anii din urmă s’ati votat câte-va legi favorabile comerciuluî stabil şi serios.
Intre legile ele felul acesta este şi cea privitrire la interzicerea comerciuluî ambulant.
Acostă lege, oprind comerciul ambulant, avea pe lângă scopul economic de care vom vorbi, şi un mare scop moral.
Intr’adever, să scie că mărfurile cu care se făcea comerciul ambulant prove-niau trite, saii mal trite, de la neguţătorii care pregăteau faliment şi-voiau să-şî procure prin acăsta câştiguri imorale în detrimentul creditorilor.
Atât de mare şi de îngrijitrire desvoltare luase acristă neonestă şi lucrativă exploatare a creditului comercial în cât din ţări străine începuseră a să rădica plângeri în contra comerciuluî român, acusându-1 de neonestitate.
Strigătul de afară a produs, în ţară o legitimă indignare ; comercianţii oneşti aii protestat, afi cerut a se lua măsuri în contra mijlocelor care înlesnău uneltito-rilor de falimente posibilitatea d’a înşela pe creditori,
Şi guvernul de pe atunci, îmboldit de acest legitim strigăt al eomerciului, a luat imediat doue mesurî.
întâi, spre a scăpa tradiţionala onestitate a comerciuluî român, a şi publicat o statistică, în care s’arată numărul falimentelor şi numele faliţilor, statistică din care s’a dovedit că nu Românii, ci mai cu sămă Evreii, erau autorii falimentelor fraudulrise.
Al doil-ea, a propus camerelor care au votat o lege în contra comerciuluî ambulant, lege cerută de cei peste 200 de comercianţi români întruniţi în congresul de la Iaşi.
Legea, pusă în aplicare, a avut un efect imediat: comemerciantii oneşti, de ori-ce naţionalitate s’aă simţit şi ve^ut ocrotiţi ;
proprietarii, pe de altă parte, au simţit binefacerile acestei legi, care s’au tradus pentru denşii într’o sporire de chirii.
Intr’un cuvînt, legea comerciuluî ambulant a adus comerciuluî serios şi stabil fol ose materiale şi morale, iar proprietarilor de prăvălii un spor în chirii.
Guvernul actual însă a suspendat, în a-plicare, acăstă lege şi prin acăsta a lovit pe comercianţii oneşti şi stabili, a lovit şi pe proprietari.
Stradele oraşelor mişuie, într’adevăr de ănbulanti, cari umblă din casă în casă cu braţele pline de mărfuri manufacturate.
Poliţia a vede şi tace, iar comerciul serios se vede concurat într’un mod infam.
Proprietarii de prăvălii vor simţi şi ei
lovitura la noul său nouele termene de
reînchiriere.
Eacă dăr cum guvernul îşi începe activitatea ; suspendând legile care ocrotesc comerciul şi munca romândscă.
Acest fapt pe care ’i vede ori-ce comerciant şi ori-ce proprietar şi în sfîrşit ori-ce om, dă măsura credinţei ce merită sforăitrirele făgăduieli ale guvernului de ocrotire a Românilor.
Cei ee dărîmă barierele ocrotitrire existente nu va rădica altele.
Bage deci bine de seamă comercianţii şi industriaşii români, cărora li să face— cu învoirea guvernului— o concurenţă neleală, neonestă şi nelegală; bage de sămă proprietarii de prăvălii ale căror chirii scad şi vor mai scădea, bage de sămă şi mai cu sămă ferăscă-se d’a se lua după vorbe.
Când faptele vorbesc, dupejfaptă să judece rimenî.
De peste munţi
Era interesant să se scie ce gândesce poporaţiunea sasă din Transilvania despre condamnarea generalului Traian Doda; opiniunea saşilor e astă-Ţi cunoscută. „Siebenbiirger Tagblatt“ scrie următrirele cu prilejul procesului Doda:
„Este un an dureros acesta pentru publicistica română din Ungaria ! Bobancu, Slavici, Albu, Traian Doda—în scurt interval de o jumătate de an, trimite ver-_ dictul juriului acum deja pe al patrulea om al poporului în închisrire. Este învederat şi aceea, că pedepsele din cas în cas devin mai aspre. Bobancu, coredactorul „Gazeteri, a primit numai o pedăpsă de 4 lunî. Generalul Doda însă, care a fost mai în urmă judecat, i s’a dat pedăpsa cea mai mare: 2 ani închisrire pe lângă o amendă de 1,000 fl. Acăsta indică o încordare forte mare în atmosfera politică a Ungariei. Procesele politice înaintea juriului şi condamnările aspre, ori cum ar cugeta omul asupra vinovăţiei, ort nevinovăţiei, se ţin de domeniul pepresiuneî, care trebue se’şî manifeste urmările fatale şi în viaţa politică. Acestă bolnăviciosă a-pariţiune trebue să fie adânc regretată de toţi amicii partidei, eăel în loc de a face să se aproprie şi să se aplaneze principiile, ce se află de la natură în caracterele poporelor, ea numai le îndârjeşte şi nutreşte ast-fel simţul de înstrăinare între fin unei ţări, cari totuşi trebue să trăiască împreună. La ce sfîrşit o să mai ducă tăte acestea ?
Ungurii sunt neapărat furioşi contra saşilor pentru aceste refecsiuni amare, dăr mai mult de cât juste. „Ellenzek, pomenind articolul de mai sus al diarului săsesc, numeşte protestarea acăsta o „lovi tură săsăscăL
De ţeste Prut
Corespondenţă particul. a «TELEGRAFULUI»
Chisineu. 17 Septembre
Pericles Rodocanaky.—Rusificarea Basarabiei,— Judecătorii de pace. — Tramwayul nostru.
Ruşii au turbat precum se vede; nici o-dată de la 1812 n’am fost martori unor insistenţe aşa de brutale pentru a rusi-flea ţărănimea română din acestă parte a Moldovei, răpită de muscal, pe cât ne este dat a vedea acum. Nu trece o singură ji de la Dumnedeu, ca se nu înregistrăm un fapt cel puţin, care ne dovedeşte că Rusia s’a pus temeinic pe lucru pentru a isprăvi în fine cu îndărădnicia poprire]or ne-slave, cari au nenorocirea de a face parte de marele imperiu rus.
Mai cu sămă s’ati năpustit ruşii asupra judeţelor de la nordul Basarabiei, unde „Zemstvo“ deschide serile rurale, cari nasc ca ciupercele după plriie. Un grec, anume Pericles Rodocanachi, căruia ’i aparţin trite moşiele repausatului Cheşco, precum e Gura-Galbina, Grădişte, l’va-novea, Vorniceni etc., a jertfit 70,000 ruble pentru deschiderea unor şcoli prin sate. Aceste şcoli se vor desch'de în ju-
deţul Iaşi,unde după raportul lui „Zemstyo“, ţăranii până acum nu înţeleg de loc ruseşte.
Trite aceste şcoli vor fi puse sub direcţiunea preoţilor, recomandaţi de episcopul Serghie, un rusofil cunoscut. Episcopul Serghie primind donaţiunea condiţională a grecului Rodocaniky a raportat faptul consistoriului, notificându-I că : „d-nii protoiereî sunt însărcinaţi a remite „mitropoliei lista complectă a preoţilor „mireni din judeţul Iaşi, cari sunt de naţionalitate rusă şi ’şi-aîi isprăvit studiele „într’un seminar din’ Rusia, căci numai „acei din preoţi, cari sunt ruşi şi prin „urmare cunosc bine limba rusăscă, vor „putea să fie recomandaţi ca profesori „pentru şcrilele rurale, ce se vor deschide „prin satele judeţului Iaşi.“
Vă dau aceste linii ad litteram din ordinul p. s. episcopului Serghie, către con-sistorul basarabean. Cred că de prisos este ca să’l mai comented.
Se trec dar la altele :
Pe timpul manevrelor la Elisabetgrad guvernorul Basarabiei a presintat M. S. împăratul Alexandru două covore lucrate de călugăriţele nristre de la mănăştirea Tobora. împăratul a fost frirte mulţumit de lucrare şi mai cu sămă de desemnu-rile naţionale române a acestor covrire. Guvernorul Crinstantinovici a fost însărcinat se transmită călugăriţelor înalta mulţumire a Ţarului. Colonia nristră rusă, pentru a atenua acest act al monarhului a făcut tot posibilul, ca scirea privitrire la mulţumirea Ţarului să nu se răspândescă în public şi din acăstă Causă Pravitelstveni Wiestnik numai acum abia a tipărit cuvintele Ţarului roştite cu ocasiunea pre-sintăreî cadoului de către guvernorul jLOStru.
Precum vedeţi invidia ruşilor merge până la asemenea nimicuri. Nu driră că ne ar fi măgulit tocmai mult părerea ţarului în ceia ce priveşte gustul româncelor, dar în fine or şi cum ar fi este ridicol a vedea pe nişte urşi supărăndu-se qă ursul cel mai autorisat printre urşi a găsit de cuviinţă se laude nişte obiecte de artă ieşite din mâinele unor femei şi nu a ursriicelor.
— Dilele trecute am fost surprinşi a afla că nu numai drumurile nristre vecinale, şosele etc. sunt primejdirise pentru călători, dar că chiar calea ferată Chişineu-Bender nu este garantată în contra tâlharilor de drum mare. Faptele dovedesc că călătorul, care riscă a lua bilet pe acea linie, prite să fie jefuit în vagon, fără ca geandarmiî numeroşi pe la gări şi afle ceva. Aşa de pildă, mercurea trecută a plecat d’aci la Odesa un grec Cu-loglu, ducând cu el un chimir, în care să afla suma rotundă de 70.000 ruble în hârtie. Nişte tâlhari ’l-au ucis în vagon chiar şi i-au furat banii, dispărând, fără ca până acum să se prită descoperi urmele lor.
Conductorii de tren n’au au<Jit absolut nemic, iar medicii legişti aii demonstrat că omorul a fost comis printr’un revolver de mare calibru. Aşa dar o dramă sângerrisă s’a petrecut pe când mergea trenul, nenorocitul Culoglu s’a luptat mult, compartimentul e plin de sânge, geamurile sunt sparte, o bucată de lemn din-tr’un fotoliu scrisă... şi nimeni n’a aujit nemic, absolut nemic. Partea umoristică din acestă tragedii con stă în faptul că în acelaş tren a fost printre călători şi colonelul de geandarmi Irmolinsky, care veni la noi pentru a face o anchetă privitrire la o bandă de hoţi ce s’a prins în judeţul Hotin.
Dar de ce să ne mai mirăm, dacă sub nasul unui colonel de geandarmi să omriră lumea, când s’a dovedit că poliţaiul rus din Mohileu d. Brejlavsky s’a prins într’un furt de bani comis la un proprietar mare. Iată din ce fel de rimeni să compune ruagiul administrativ al Rusiei.
Basarab.
DIN AFARA
Boia regelui Umberto
Citim în 1‘Autorite : Scirile grave emise de cât-va timp asupra stărei senălăţh regelui Umberto se confirmă si se aocen-tuiajă.
Ameţeala de care e coprins regele, din când în când devine mai frecventă ; apetitul scade moralul e afectat si fortele
’i scad.
Medicii nu s’au pronunţat încă asupra
www.dacoromanica.ro
f
TELEGRAFUL — 18 SEPTEMBRE 1888
natureî bălei; se crede în general că e complicaţiune, pe lângă băla de ficat, mai suferă de o b61ă de inimă. Această din urmă bălă e de sigur cauda ameţelelor.
Se ştie că cele două băle sunt în legătură unele cu altele ; amândouă au influenţă asupra composiţiunei sângelui.
In acest moment mai mulţi monarchi sunt bolnavi. Regele Olandei e pe ducă ; Re-gele"ltaliei e atins greu de b61ă şi sănătatea lui Wilhelm II nu e tocmai sa-tisfăcătăre Nu va trece mult timp şi grave e venimente se vor produce în Europa.
Citetetoris prinţului de Batemberg
Din Darmstadt se telegrafiadiă urme-terelc ziarului „Matin“.
Din sorginte sigură aflu că împărătesa Friederich ducându-sâ la Hamburg, a primit la o staţiune pe un personagiu, care nu era altul de cât prinţul Alexandru du Batemberg.
Prinţul s’a întreţinut lung cu împărăteasa.
Projectul de căsătorie a prinţului Alexandru va fi reluat ?
Se crede că la cele din urmă prinţul de Bismark va da autorizare. In orî-ce caz la curtea din Berlin se prevăd o mulţime de incidente în această privinţă.
întâlnirea cancelarilor şi Rusia
In Petersburg se Qrede că întâlnirea comitelui Kalnoky cu princepele Bismark a trebuit să producă o înbunătăţire a situaţiei europene în sensul pretenţiunilor rusesci şi aceasta în scopul d’a se înlătura o ciocnire între Austro-Ungaria şi Rusia. O înţelegere ar fi cu putinţă, dacă Austria ar stăpâni pe Unguri precum guvernul rusesc a sciut se potolească pe panslaviştî. Se crede că împăratul Wilhelm va sfârşi în Viena şi Roma, ceia ce a început la Peterhoff.
Scirî merunte
Mareşalul Bazai ne care a predat Prusieniior cetatea Metz a murit dilele trecute; la înmormântarea sa, poporaţiunea din Madrid s’a abţinut cu desăvârşire. Numai şăpte trăsuri, cu vre doue-decî de persone, urmaiă carul funebru. Un singur personagiu însemnat, mareşalul Martinez Campos, a luat parte în cortegiu.
tt
Congresul »liberilor cugetători», ţinut la Lifege, a tejegrafiat guvernului italian o ordine de (Ji în cuprinderea următdre :
»Congresul liberilor cugetători felicita guvernul italian pentru energia ce desfăşură în contra revendicărilor ilegale ale papalităţii»
Fuad-Paşa şi Mustafa-paşa sunt însărcinaţi d e Sultan a merge să salute pe Ţarul la Tiflis.
Italia a aderat la convenţiunea int ernaţională anti-âloxerică.
N’ar fi bine ca [şi guvernul român să caute a lua cunoscinţă de acesta convenţiune şi a adera ?
Unul din membrii clubului velocipe'diştilor din Nancy, d. H Lejaille, a făcut cu velocipedul în 18 ore 50 m. drumul de la Nancy pînă la Paris, adecă o distanţă de 327 kilometri.
*
Locuitorii din Dusseldorf au strâns bani pentru a înălţa pe o piaţă a oraşului o statue în onorea poetului Henrich Heine, născut în acest oraş. împăratul Germaniei a refusat permisiunea de a se înălţa -acea statue.
Am fi cjis bietul Heine ! da? mai nemerit va fi să dicem i bietul împărat!
Lovitura de Stat
Un ziar din capitală, apărător al loviturii de stat din 1864, s’a supărat pe noi pentru că am găsit asemănare, atât în procedere cât şi în fond, între proiectul agrar al d-luî Carp şi legea rurală din 1864.
Nu putem să intrăm aetrai într’o polemica care, deşi ar fi folosităfe, ne-ar răpi un timp şi un loc ce se pot mai bine întrebuinţa.’Cu t6te astea trebue facem câte-va observaţiunî.
Organul cuzist afirmă două lucruri: 1) că Cnza nu putea face alt-fel: 2) că el n’a ţintit la alt-ceva de cât la reali-sarea unei opere democratice.
Din nenorocire, aceste afirmaţiunî sunt cu totul lipsite de bază.
In adevăr, era Cuza singurul om care cerea împroprietărirea ţăranilor ?
Cu permisiunea d-lor de la Adeverul, adevărul istoric e că Cuza s’a folosit d’aceea că reforma era de toţi cerută, pentru a o escamota în folosul său.
Al doilea punct. — Dacă Vodă Cuza era cu adevărat democrat, dacă nu aspira la tiranie, cum se face că se închid diariştî şi ministrul de justiţie ai regimului e silit se ameninţe că „va face să sbârnîie capete“? Cum se face că Cuza-Vodă e resturnat fără vărsare de sânge?
Iată cestiunî Ia cari Adeverul greu va respunde, dacă numai adevăr vrea se grăiască.
Dosarul dilei
Pentru d. ministru al inetructieî.
•o
Primim următărea denunţare pe care o supunem într’un mod cât se păte de re-verencios d-luî ministru de instrucţie:
Dilele trecute având ocasiunea ca să merg pe la şcăla primară No. II din Slatina, împins de curiositate că vedusem mai multe persăne străine, aflai că se ţine concurs pentru nişte catedre vacante de la şcălele rurale din acest judeţ. Intrând înăuntru văd pe d. Belu Dumitrescu, directorul şcălei No. I, că propunea cestiunî pe la aspiranţi, iar cel-l-alt domn (revisor) asista aci, său maî făcea câte o mică plimbare lăsând pe cei-falt singur. Mă cuprinse o mirare când vădul o asemenea comisiune neregulată, care avea un rol atât de mare d’a examina pe membrii corpului învăţătoresc; întrebai pe d-nil aspiranţi cari mărturisiră, că comisiunea este indulgentă pentru unii, cari ati ajutat pe d. director cu câte două sute seu trei sute lei, iar pentru alţii este severă; aşa îmi spuseră că siminariştii toţi ati fost pungăşiţl: N. Popescu, Pr. Niţulescu, Priseceanu, S. Vergulescu, R. Colonescu şi alţii arătând probe sigure pentru a-câsta.
Vă rog respectos a publica prin stimabilul d~văstră Ţar caşul întîmplat, căci ştiu maî de mult că d-văstră urmăriţi relele şi le descoperiţi spre a merge pe o cale bună, căci dâcă se introduce în corpul didactic persâne fără cunoştinţe, nici practică, necum pedagogie, ne aşteptăm la un resultat forte rău.
Un doritor al progresului instrucţiune: publice, din Slatina.
Să fie ore adevărat ?
si delicte
TJn copil tăiat în bucăţi.
Un copil, anume lohn Baker, care lu era la o arie pe moşia lui Graham, pro-
prietar la Rock (Statele-Unite) a fost tăiat în bucăţi în împrejurările cele mal
dramatice.
Copilul lucra la o batosă; el tăia legăturile de la snopii de grâu şi’I dădea în urmă unul ăre-care Wecks. Din nebăgare de sâmă, copilul a înţepat la mână cu cuţitul pe Wecks. De ciudă, acesta luă pe copil şi’] aruncă în batoză ; copilul a fost tăiat în bucăţi de valurile batozei. Ceî-l’alţi lucrători au prins pe mise rabil ’l-ati spânzurat de un capac şi ’l au ucis trăgând cu revolverul în el.
Procesul torturatorilor
de la
2?o 1 iţia Capitalei
Curtea de apel, secţia III
Şedinţa de Vineri, 16 Septembre 188S
Preşedinte, Schina; membrii: M. Poe-naru-Bordea, Bagdat şi Zenide; supleant, Dobrescu.
Fotoliul ministeriuluî public este ocupat de d. procuror-general Buracla.
După judecarea proceselor corecţio-nale înscrise la ordinea diileî, la ora 3 p. m. s’a început instruirea procesului torturatorilor de la poliţia capitalei în sala secţiune! I, care este mai spaţiăsă.
Un pluton de geandarmî pedeştril şi locţiitorii de inspectori Grand, Creţu, comandantul geandarmilor Savopol, şi maî mulţi agenţi de poliţie ocupau coridorul şi sala de asceptare. Public numeros, din care puţin este lăsat a intra în sala şedinţei.
Mare parte din represintanţii prese! stau ghemuiţi, luând notele în pictore, căci la masa pusă pentru presă nu încăpeaă de cât trei reporteri.
La apelul nominal răspund inculpaţii Dimancea şi Davila, asistaţi de dd. advocaţi N. Blaramberg, Al. Vericeanu şi D. M. Popescu; d. procuror Paraschivescu, asistat de d. advocat P. Grădiştcanu, şi torturaţii asistaţi de d. advocat Gănescu.
Mărturii acusăreî sunt toţi presenţi, er din ceî propuşi de torturaţi e numai d. Horia Rosetti şi I. Grigoriu, lipsind d. prim-proerror Dobriceanu şi d. procuror Sfetescu.
Partea civilă declară că renunţă la martorii absenţi şi cere a se intra în cercetarea procesului.
D. Procuror-general neavând de făcut nici uă obiecţiune, precum nici apărătorii inculpaţilor, toţi mărturii presenţi sunt trecuţi în camera de deliberare şi chemaţi a depune unul câte unul, sub prestare de jurământ, în ordinea următăre :
D. Epureanu. fost inspector de poliţiă:
Primindu-se scire la poliţia Capitală! despre tâlhăriele de la Tânganul şi de pe şosâua Olteniţa, de şi nu aparţineau de poliţia capitalei, totuşi s’aîî comunicat tutor secţiunilor pentru dovedirea şi prinderea făptuitorilor, despre cari însă nu aveam nici un indiciu, in acest timp d. jude instructor Tătăranu, venind de la o anchetă pentru furtul comis asupra unul arendaş, în care se bănuiai! nisce ţigani, de la cari rămăsese o căciulă albă, de a ne a arătat că tot acel ţigani, uniţi cu alţii, vor fi comis şi tâlhăriele în cestiune. Atunci s’a dat ordin a se aresta unii ţigani bănuiţi de prin comunele învecinate cu locurile unde se comiseseră aceste tâlhării. Eu fusesem însărcinat cu urmărirea, de ăre-ce cădeau în partea circumscripţiei ce ’mi era încredinţată (culărea de negru). A doua <Ţ văd pe un ţigan c’un bilet de la d. director Dimancea, prin care mi-se arăta a’î pune la disposiţiă
forţa publică, căci el va descoperi pe făptuitori. M’am dus la d. Dimancea şi i-am spus că ţiganul acesta este un moftangiii care umblă după parale, căci 1 cunos-ceam de altă dată. şi că n’ar trebui să ’l dăm forţa publică, căci cine scie ce are să facă.’ Ţiganul însă :e lăuda că cu-născe pe cutare şi cutare hoţ mare şi că îndată ce ’i va prinde pe el, are să descopere pe toţi. Eu j-am spus că m’aşî mulţumi să prindă numai pe acela ce e-vadase de la închisore, unde era condamnat la mal mulţi ani pentru alte tâlhării, căci prin acela puteam descoperi pe cel din caşurile de faţă. D. Dimancea a insistat să dau agenţi d’aî poliţiei la or-dinile ţiganului, căruia i-a dat hi 100 lei ca să vie negreşit cu ispravă. Â doua Ţ aflu că la secţia 49 sunt arestaţi mal mulţi ţigani, cu femei şi copil, aduşi de la secţia 25. P’aceştia ’l strânsese dc pe la binalele din BucurescI ţiganul d-luî Dimancea ca fiind făptuitori. Erau vre 47 de ţigani cu mic cu mare. Am arătat din nou d-lul Dimancea că ţiganul-spion nu caută de cât parale, căci am cercetat pe cei arestaţi după arătările lui şi n’am găsit nici un indicii! ca el să fie făptuitorii. Atunci s’a dispus liberarea acelor ţigani. După aceia d. Dimancea dă ordin să se aresteze un ţigan anume Aristotel, fost la închisore pentru furturi şi -pe care ţiganul-spion i-1 arătase.
Ducendu-mă să văd pe acel Aristotel, pe care ’l cunoscâm, îl găsesc în casar-ma geandarmilor stând pe o bancă, unde se afla şi d. căpitan Savopol. Ţiganul a-cesta; cum mă vede, voiescc să se scăle, dar nu putea, căci se încovoia şi se vă-eta. L’am întrebat despre aceste tâlhării şi el spunea că nu scie nimic. Eu ’l aliceam că nu se păte, cft el trebue se fi luat parte la ele, dar u’am putut afla nimic de la el.
Pe la 3 în aceiaşi Ţ, venind la poliţiă, întâlnesc pe d. Dimancea şi ’mî dice : îţi place cum am descoperit că Aristotel a comis tâlhăriele împreună cu alţi 7 inşi pe cari am dat ordin să’I aresteze şi se’I aducă aici ? In adevăr, după spusa lui Aristotel, ţiganul-spion fusese însărcinat a aresta pe alţi 7 ţigani de pe la binalele din BucuLesci, precum şi pe alţii. D. Dimancea, fiind faţă şi d. inspector Davila, a dai ordin să’I aducă pe u-nul câte unul la cercetare din arest. Primul ţigan, curo a fost adus în cabinetul directorelui, după două trei vorbe a fost luat la ghionturi, pumni, păruială şi dat cu capul de părete de însuşi d. Dimancea, spre a’l face să mărtu-risăscă; apoi ’l-a luat d. Davila şi ’l-a trecut în sala de alături, unde, după ce i-a dat câte-va ghionturi, l’a aşternut jos şi singur 'f-a bătut cu o vergea de fer îmbrăcată îft pele nigrâ şi cu un baston scurt până oe ţiganul nu mai resuda. Mă aflam în cabinetul directorelul şi aci d-sa, dupâ ce dase câte-va palme şi pi-ciăre într’un alt ţigan şi pusese pe un agent secret Grigoriu a-’l trânti jos şi a-’l bate, apare d. Davila din camera de alături, arătând că i-se pare că a murit ţiganul ce bătuse. D. Dimancea i-a răspuns că n’are nimic, că se preface, şi a-tuncl di Dabila s’a dus a’l mal bate. A-pol a chemat pe şeful arestului cu spirt şi împreună âu agentul secret i-au dat de băut spirt amestecat cu apă ca să’i descepte, dar ţiganul nici nu mai pntea să înghiţă; d. Davila ’l-a crestat cu un bricâg la mâna drâptă ca să vacjă dacă n’a murit şi apoi ’l-ati dat jos în arest. Şeful arestului vine şi spune d-lul Dimancea că more un ţigan. D-sa chemă pe d. Savopol şi’i dice a trămite la d. doctor Antonescu, ce să vadă dacă more ţiganul ; doctorul a spus că nu more
ţiganul şi ’l-a dat nisce doctorii, bă-gându’l la infirmeria.
In timpul acesta d. Dimancea luase la cercetare şi pe cel alţi ţigani, bătându’I cumplit şi dându’I apoi pe mâna d-lui inspector Ianolescu, care îi mal trântia de păr în sala inspectorilor şi de acolo îi încredinţa comisarului Creţu, ce şi el îl bătea şi’I ducea jos la arest cu gen-darmil, punându’I pe unii chiar în carcere, iar pe alţii la arestul de femei şi în cele alte camere de bărbaţi, căci erati mulţi.
In timpul acesta venise şi un d. Şuţu, ce se dice reporter la «Ţarul „l’lndăpen-dance“, şi sta lângă d. Dimancea, care ’l arăta cum să publice că d-sa a descoperit pc făptuitori. Apoi chiar acest d. Şuţu a intrat la d. Davila, s’a restit, a dat palme şi-a luat de păr pe ţiganul din a-cea cameră, tocmai când îl ghiontuia d. Davila.
Văzând aceste barbarii şi neputând prin consiliele mele să fac pe d. Dimancea a nu mal bate, căci se putea ca vre-un ţigan să m6ră, am Ţs d-lul Ianolescu să nu maî bată, iar d-sa mî-a <Ţs : „ia taci, mon chere, nu sciî nimic.“ D. Davila de asemenea nici nu voia să mă asculte, picând că acesta este sistemul d-sale. A-tuncl am rugat pe inspectorul Răduleseu, ce venise sus la director, să intervie dânsul pentru a nu se mai bate, căci are trecere şi păte va fi ascultat. D-sa însă ml-a spus că nu se amestecă şi a trecut în cameră la d. Davila, de unde a fost împins afară de d. Davila, după chemarea d-lul Dimancea. Atunci am plecat.
Revenind săra la poliţie, am <Ţs d-lul Dimancea să sesiseze parchetul spre a face cercetarea, căci noi nu mai puteam ţine în arest pe acei bănuiţi. N’a voit însă se mă asculte, Ţcendu’mi că afacerea îl privesce pe d-sa, ce caut să mă a-mestec. Sosesce însă d. procuror Paras-chivescu, care venea de la locul unde se făcuseră tâlhăriele, şi d. Dimancea 11 dă ăre-carî amănunte, apoi d. Paraschivescu plâcă după vre şăpte minute. D-sa n’a bătut pe nimeni, nici n’a vă<Jut când se băteau ţiganii. Credeam şi eu atunci că păte ţiganii aceştia sunt vinovaţi, căci d. Paraschivescu adusese nişte amănunte de fapt din localitate, cari în cât-va se asemănai! cu cele ce spunea d. Dimancea că le-a descoperit de la el.
Ţiganii ati stat la poliţie în acest tratament Vineri, Sâmbătă, Duminecă şi tocmai Luni, între 3—4 ore p. m., soseşte d. procuror Horia Rosetti, nu ştiti de cine chemat, cu d. jude-instructor Pretorian, şi trec într’o cameră, unde încep să cheme pe ţigani pentru cercetare.
Din cabinetul directorului aud că d. Horia Rosetti făcea gură şi eşind să văd ce era, aud sbierete jos. Se vede că în arest torturau din nou pe ţigani. Reintru la d. Dimancea şi ’l spui, iar d-sa îmi dice : „Rosetti este un derbedeii, nu e nimic; am scris se vie Burada şi ’l şterge d’aici." Văd atunci că vine şi d. Rosetti la d. Dimancea şi’I spune ce sunt acele sbierete, căci vede că ţiganii ce vin sunt bătuţi forte răii şi ’n aşa condiţii nu se păte face instrucţiunea. D. Rosetti plâcă iarăşi în camera unde lucra cu judele-instructor şi a-poî iar revine, arătând că răcnetele nu maî înceteză, ce este asta? D. Dimancea îl dice că dacă d-lor susţin se nu se mai bată, d-sa va da ordin se nu se mal bată, dar se fie siguri că atunci nu vor descoperi nimic.
După acâsta, d. Rosetti şi judele instructor aii plecat, şi primim o notă de la parchet ca să înaintăm pe preveniţi cu actele cuvenite. D. Dimancea mă pune să fac eu procesele verbale de cele constatate de d-sa şi d. Davila, dar i-am răspuns că nu ambiţionez acâstă onăre şi, de ăre-ce n’am avut nici un amestec si n’am fost
saşaffl
FOITA DI ARULUI TELEGRAFUL
■»	i
(i)
SPOVEDANIA
UNUI
DE
EUGENIU HIXS
CAPITOLUL I Treî-zeci de anî
Era aniversarea zilei naştere! mele. Eram de trei-zeci de anî.
Treî-decî de ani! E vârsta în care omul e desvoltat în tătă puterea cuvântului. Aşa zice lumea. Cu mine însă nu e aşa. Eii nu sunt desvoltat nici fisiceşte, nici inte-lectualmente !
Din frageda copilărie, n’am crescut ca toţi copiii. Maî întâi n’am cunoscut pe mama. Tatăl meii mă iubea, fără îndoială, însă ocupaţiile nu’i permiteau să se ocupe de mine. Când mă vedea, mă săruta, şi atâta tot !
Dacă aş fi avut măcar un frate, tot a-veam cu cine să mă joc, când rămâneam singur acasă. Insă vaî, am fost lipsit şi d’acest bun al copilăriei. Tata nu mă lăsa să mă joc cu copil pe stradă. ’Mi dicea că numai cei stricat! umblă haimana
1	1
pe stradă.
Pâftă la vârsta de şăpte anî, am fost o
adevărată sarcină pentru bietul tata. Când am fost de şăpte ani, m’a dat la pension. Aci însă am fost de rîsul tutulor copiilor, pentru că nu eram deprins cu eî. Mă mângâiam însă cu atâta că eşeam premiant în fie-care clasă.
După ce am isprăvit liceul, tata mă trimise la Universitate. „Cu mari sacrificii, te trimet să ’ţî urmezi studiele înainte, ’mî zise tata. ’ŢI dau o sută de lei pe lună, să faci ce veî şti ca să’ţî ajungă“. In urmă mă sărută, cu lacrimi în ochi, pentru că me iubea, şi plecai la Bruxel ca să ’mî urmez studiele înainte.
Anul întâi, am stat forte rău, — las că şi cei-l’alţi anî n’am fost mal pricopsit— Colegii meî se duceau pe la teatre, cafenele, baluri, curse, eu eram nevoit să stau acasă.
La sfârşitul anului am avut satisfacerea, că am eşit cel d’ântâiti la examene. In vacanţă, ducându-me acasă, am găsit pe tata pe patul de mărie. Sărmanul n’avu timpul de cât să zică : sărmane copil! şi muri. Tutorul ’mi spuse că de la tata a rămas vre-o şepte sute ieî, şi că d’acum înainte trebue să me mgrijesc de existenţă.
După două luni de dile am plecat la Bruxelles, cu tătă averea mea. Acesta sumă, ’ml va ajunge ca să trăiesc până ce voi găsi vr’o ocupaţiune, ’mî zisei eu.
Şi m’am pus să caut meditaţiunî.
Am umblat în tăte părţile, oferindu-mă să dau lecţiuni pe un preţ cât se pote de modest.
Inchipuiţi-vă câte greutăţi întâmpinam, căutând lecţiuni. Me duceam p„- la tăte persănele ce le cunoşteam, ceream reco-
mandaţii, dădeam anunciuri prin jurnale, dăr să găsesc vr’o ocupaţie.
Nimic!... Atunci n’am hotărît să părăsesc casa în care stăteam şi să închirez o odăiţă într’o stradă mai retrasă.
După trei dile, bucuria mea era nespusă. Proprietarul la care stăteam ’mî găsi o lecţiune. Me duceam de trei ori pe săptămână, tocmai la mama dracului &i luam câte un franc pe lecţie.
D’aci înainte devenisem un adevărat cal de poştă; trebuia să alerg de la un capăt ia cel-l’alt al oraşului Ia câte o meditaţie.
1
Alerg acuma, ’mi dieeam eu, însă voi scăpa o-dată, voi pune mâna pe diplomă, atunci nu’mi maî pasă de miserie.
Trei ani de dile... trei secole! am dus-o într’o miserie. In sfîrşit terminai universitatea», aveam diplomă.
Acuma nu maî puteam se stati într’o odăiţă mică; eram avocat; trebuia se am cel puţin două odăi şi într’o stradă maî principală.
Am închiriat doue camere şi ’mi am pus pe uşă o placă de bronz pe care era gravat :
CAROL HARDOUIN
Avocat
’MI păstrasem câte-va meditaţiunî ce le aveam sera, iar diua ’mî o lăsa! liberă ca se me ocup cu advocătură.
Insă vai! t6tâ <Ţua stăteam acâsă şi nu venea nici un client. Abia la o săptămână dacă aveam câte un proces la judecătoria de pace sati la tribunalul poliţienesc. Yjunsesem de nu aveam eu ce ^ plătesc chiria.
Intr’o di .uasem de la un client o sută lei înainte ie proces; însă clientul se împacă cu adversarul. Am fost silit să restitui înapoi* 1 banii clientului. Neavcnd de unde, pentiu că’i cheltuisem, am fost silit se vând tet ce aveam ca să’î restitui suma.
Vădend că cu advoCătura nu merge am încercat să intru în jurnalistică. M’am dus pe la ;5te jurnalele oferindu-mî munca. Am obsefvat însă că şi aci sunt maî multe bnţe de. cât se cer.
Atuncţ ’mi-am făcut convingerea, că poţi se âl tobă de carte, dacă n’aî capital nu fleî nimica.
Intru di întorcându-mă acasă, veduî un individ eşind d’într’o cârciumă, abia ţi-nându-îe pe picidre şi căntând:“ acuma sunt nni fericit ca un rege...“
Să îicerc şi eu acestâ reţetă, ’mî di-seî. Ati intrat în cârciumă şi am be’ut câte-vi pahare cu absint.
Cârd am eşit din cârciumă, mă clătinam fe picidre. A doua di am făcut acelaşi licru şi aşa am urmat câte-va dile.
O întâmplare neprevăzută însă ’mi schimbă viaţa ce o duceam până acuma.
CAPITOLUL II
Desperata
Intro sără, tdmna, eram la Alâe-Verte, locul 11cu favorit de preumblare. Lume multă era în aceia sără. Eu însă căutam locurile cele mai retrase ; ’mî era grdză de lume.
Umblând încoce şi încolo, m’am apropiat de gârla ce trecea prin acel loc de preumblare şi me uitam ca un dobitoc la
apă cum curge şi luna care se oglindea în apă.
Uitându-me, d'odată vedui la lumina lunei o femee pe malul gârlei. După o secundă audiî un sgomot; femeia nu mai era pe mal. S’a aruncat în apă ’mi <Ţseî eti.
M’am aruncat repede în apă, o prinsei de păr, şi înotând cu mare greutate, am scos-o la mal şi am aşezat-o pe o bancă.
După câte-va minute me cuprinse o căldură grozavă ; inima bătea mai tare ca de obiceiti. Sermana tremura şi suspinând, dicea din când în când :
Ce ai făcut ? Dacă me lăsaî o mi-nută, totul era sfârşit; acuma trebue să încep din noti !...
Voiam să’i vorbesc ceva ; sărmana însă era aşa de emoţionată, în cât eram sigur că n’are să’mi respundă, la întrebările mele.
După vre-un sfert de oră, sermana se mai linişti puţin şi atunci am întrebat-o causa pentru care voia să ’si curme dilele.
Atimcî ea ’mî spuse cum s’a încredut în acela care’I declara că o iubeşte, cum a fost înşelată de el, făgăduinduh că o va lua de nevastă, şi cum în urmă după ce a necinstit-o ’l-a propus să’i dea o sumă 6re-care, numai ca să’l lase în pace.
Desperată, ştiind că are să fie despre-ţuită de tătă lumea, sărmana să hotărâse să se ucidă.
După ce sfârşi de istorisit, făcu o sforţare căutând să scape din braţele mele. Am ghicit că voeste iar să se arunce în apă.
www.dacoromanica.ro

în cttrstil afacerii, să puie pe d. Davila a face procesele-verbale. D. Davila însă răspunde că d-sa nu face aşa ceva, şi d. Dimancea m’a însărcinat pe mine a regula facerea proceselor-verbale. Am şi luat un scriitor şi când întrebam pentru anchetă pe ţigani, d. inspector Ianolescu vine şi se amestecă, luând la bataie pe unii ţigani, ce nu mal sciad să spue cum arătaseră mal ’nainte. Am observat d-lul Ianolescu să înceteze cu bătaia, căci nu mal pot lucra, in acest timp primim o telegramă de ia parchet ca să înaintăm actele şi pe ţigani. Apoi vine chiar o a-dresă şi, riind-că se întârdia, căci unii din ţigani d’abia mal stăteau în picirire, a venit chiar d. prim-procuror Dobricănu şi d. Dimancea a căutat a’l esplică causa întârdicrei, iar d. prim-procuror a dispus ca ţiganii să lie duşi la prefectura de Ilfov, iar actele s’au trămis parchetului.
I). Blaramberg rrigă pe preşedinte a întreba pe martur dacă actualmente e suspendat din funcţiune şi dat judecăţii.
D. Japurenu. De mult d-lor căutată să se scape de mine şi născoceai! tot felul de machinaţiunl contra mea, căci de altceva nu se pricepeau. Au isbutit în fine să facă a fi suspendat, pe motiv c'as fi un conspirator. Nu c aci locul să răspund la acăsta. Voiţi avea altă ocasiune în care să desvălul şi asemenea meschinării ce unelteau d-lor.
D. Blaramberg. Să declare marturul dacă mal înainte d’a mă îngagia cu apărarea, nu i a spus d-sa că acusarea ce se face d-lşr Dimancea şi Davila este o infamie şi că este bine să le ia apărarea.
D. Iepureuu. N’am vorbit aşa ceva cu d-ta şi nici nu te puteam ed consilia să iei apărarea, când d-ta singur îl cunosc!1 personal şi te înţeleseseşi ca să 1 aperi.
D. Blaramberg. Dacă martqrui a văd ut că se face torturi, de ce nu le-a arătat atunci, cum era dator, căci era în poliţie?
I). leptir ;nv. Şeful căruia eram dator să ’l raportez. mal mare ca d. Dimancea, nu era atunci aici, şi nu puteam să fac denunţare alt cui-va, căci mar fi taxat de conspirator, cum fac acum,
D. Bopescu. Să declare marturul dacă a semnat sau nu d-sa declaraţiunile ţiganilor făcute la poliţie.
D. Iepur 'nu, Am semnat declaraţiunile după bătăia ce suferiseră şi suferiau cu ocasiunea faeerii procesului-verbal cu care mă însărcinase d. Dimancea în locul d-lul Davila, şi le-am semnat fiindcă eram dator să le subsemnez, căci se făcuseră înaintea mea, iar nu pentru c’ar fi sincere.
D. Procuror-general. D. Paraschivescu a dat în cine-va ?
D. Iepurenu. D-sa n’a dat în nimeni.
D. Popescu. Să declare marturul dacă nu l’a rugat a susţine procesul d-lor Di-mancea şi Davila, când d-sa a fost la po-liţiă acum câte-va Jile.
D. Ppurenu. D-ta Veniseşî ia poliţiă pentru un câne ce perduseşî, şi nu avea loc să'ţî vorbesc de d-nii Dimancea şi Davila ; denşiî ţi-au vorbit singuri, căci îi cunosceaî. Şi chiar daca ţi-aşi fi vorbit şi eu să ’i susţii, cea-a ce nu e adevărat, ce este cu acăsta ? Erai d-ta judecător de instrucţiune ca să ’ml iei Vr’o deposiţiă ? Te ştiam advocat şi amic al d-lor, şi nimic mai mult.
D. Davila. Daca ţlici c’am bătut, spune la ce oră am bătut ?
D. Iepure nu. Ştii d-ta mal bine de cât mine la ce oră ai bătut, pe cine aî bătut şi de câte-orl al bătut. Eu te-aih vedut bătend între 4 şi 5 ore p. m.
In numărul viitor vom da sema şi de cele alte deposiţiunl ale d-lor Ianolescu, Rădulescu, Zacharescu, Horia Rosetti şi Grigoriu.
Pentru astă-tp ne mărginim a spune că d. Ianolescu a căutat să arate că nu s’a bătut nimeni, dar că ţiganii s’au găsit bătuţi n’a puiuţ nega nici d-sa.
D. Rădulescu a arătat că a vădut pe Greţu şi Davila bătând, că d-sa a stat puţin şi-a plecat, că pe Dimancea nu Fa vă-ijut bătănd, dar că spuneai! ţiganii, cari erai! duşi în arest gătiţi.
Şeful arestului Zaharescu a arătat c’a stat în arest cu paza ţiganilor şi nu ştie ce s’a făcut sus, că un ţigan s?a bolnăvit în arest şi d. Dimancea i-a <Jis să a-ducă un doctor, că ţiganii când veniad de sus erai! nădu§iţi.
D. Horia Rosetti a arătat tot istoricul de când a luat cunoscinţă a 3-a fii şi cum se amjiau răcnetele în trită poliţia ce veneai! de jos pe când d-sea cu judele instructor voia să facă ancheta, cum d. Dimancea nu voia să oprăscă bătaia şi cum Davila dicea că a§ia este sistema d-lui.
Agentul secret Grigoriu arată cum a bătut Davila pe unul pănă la mrirte, cum i-a dat spirt cu apă şi cum l’a crestat la mână cu bricăgul, cum Dimancea a bătut pe altul şi apoi l’a pus pe el d’a bătut.
Inculpaţii au cerut voiă să mal propuie câţî-va guardiştî ca marturl, ăr torturaţii ah mai propus pe d-nii judecători de instrucţia Pap, Pretorian, Stătcscu.
D. Grădişteanu a cerut ca, după instrucţia urmată, Curtea să scotă pe d. Paraschivescu din acusare chiar de acum.
D. Procuror-general răspunde că, dacă Curtea doresce se mai asculte, n’ar avea de cât să cără o declaraţi i de la d. Dimancea ; atunci s’ar pronunţa asupra cererii d-lui Grădiştănu.
Curtea, cu t6tă combaterea d-lui Veri-cănu d’a nu se mai primi noui marturi din partea torturaţilor,—de şi pentru acu-saţi susţinuse a se admite marturl nesce guardiştî ale căror nume rămânea se le arete în urmă după ce i-o instrui,—Curtea admite citarea de noiiî marturi de la ambele părţi şi amână procesul pentru lunea viitdre, când se va decide şi asupra cererii d-lui Grădiştănu.
INFORMATIUNI
Acji consiliul comunal al Capitalei se va întruni pentru a alege pe un ajutor de primar.
, "*■
F6ia poliţieftescă «Epoca» a primit
de la d. Voinescu ordin de a ameninţa d, Epurenu, pentru a ’l face să tacă şi .să nu depue adevărul în procesul călăilor Dimancea şi Davila,
Iată textual ameninţările de astăcli ale foiei poliţieneşti :
„Aflăm că d. Epurănu fost inspector de poliţie Va fi dat judecăţii.
D-sa va ti chemat la parchet pentru a răspunde de acuzaţia ce i se aduce că ar fi uneltit o răsvrătire printre funcţionarii inferiori aî căror şef era. Ni se mai spune că prefectura poliţiei ar fi pus mâna pc mai multe hârtii compromiţătrire pentru d. E-purănu."
Ce manoperă infamă !
La Râmnicu-Sărat alegerile judeţi-cne se vor începe duminică şi se vor fini lunî.
Sgomotul privitor la fap^t că d. Hitrovo ar fi avut uii duel în care a fost rănit să adevereşte Să scie că
d-ea a făcut o cură la Viena şi că rana primită este cu desăvârşire vindecată.
D. Prim-ministru e forte ocupat. Pe fie-care cji d-ea sea ţine sfaturi cu prefecţii, cari sosesc drriie în capitală pentru a primi ordine în privinţa candidaţilor guvernului. Mercuri d. Th. Rosetti plăcă la Galaţi unde vrea să ’şi puie candidatură la col. I. de deputaţi.
»Lupta« află că consiliul comunal al capitalei va fi disolvat imediat după alegeri.
Citim în «Epoca» :
„D. Mihail Andronescu, alegător la colegiul I şi comerciant, ne scrie că mergănd să’şi ia cartea de alegător, a fost lovit şi insultat chiar în localul primăriei şi în faţa d-lui Bibicescu de către bătăuşii colectivişti Verescu, fraţii Coengeopol şi Râmniceanu, pe motivul că face parte din partidul conservator.“
Ce bazaconie se fie şi asta ? Ce, tot nu s’a isprăvit sacul cu minciuni ale «Epocei», căci ce are a face d. I. G. Bibicescu cu primăria şi cărţile de alegător ?
Ediţia de seară
Inforrsa.a.ţl’o.nî
Junimiştii Ressu şi G. C. Robescu, gheşeftarii imorali din Galaţi, au mers la d. T. Şişeanu, victima şantagielor lor şi l-au rugat ca se’i dea o decla-raţiune pentru a retracta cele denunţate de victimă. In trei rînduri aceşti domni s’au încercat a înduplica pe victima lor.
-*^-
«Fulgerul» spune că junimiştii pun candidaţi Ia Iaşi pe un fost ajutor de judecător, pe un şef de biurou de la credit şi alţii de aceştia.
Numitul diar promite a arăta alegătorilor calităţile acestor candidaţi.
D. Leonida Paciuris, directorul E-foriei, va fi pus de guvern candidat la Mehedinţi.
D. Constantin Lascar secretar al consiliului permanent de instrucţie este numit şef al divîsiuneî scrilelor.
Comitetul Liberal de la Iaşi este decis a pune la colegiul III candidatura d-lui N, Ionescu.
-*-
Prinţul de Wied, fratele reginei a a sosit la Sinaia.
»Monitorul« publică că inginerul Ti-tus Dunca a fost pus în indisponibilitate şi înlocuit.
D. şi d-na Tassain au avut nemărginita durere d’a perde pe fiul lor Paul, în verstă de io ani şi 3 luni.
împărtăşim durerea mult întristatei familii.
Ni să spune că mare insistenţă se face pe lângă membrii curţii de apel pentru a-’î îndupleca să se pronunţe în favorea torturatorilor de la poliţie.
Suntem siguri însă că magistraţii nu se vor lăsa a fi influenţaţi de altceva de cât de sfânta dreptate.
Din Copenhaga se desminte scirea că s’ar fi stabilit o înţelegere între puteri pentru punerea principelui Val-demar pe tronul Bulgariei.
T6te sgomotele privitrire la o probabilă abdicare a regelui Greciei sunt nefundate,
Agiul a fost astăzi 1,85 la sută
Primăria capitalei a vândut ieri la bursă suma de lei 200.000 aur din «mprumutul de 9.000.000.
Agiul cu care s’a vîndut acestă sumă a fost de 1,65 la sută .
Romaşcaniî, diee «Romanul», sunt frirte puţin dispuşi a da concursul şi încrederea lor conservatorilor ori junimiştilor.
«Romanul», vorbind de călătoria d-lui Carp, însoţit de d-nii Hermeziu, prefect şi Enacovici, primar la Botoşani, dice că e nevoiă, pe cât se vede, de întărirea balamalelor junimiste la Botoşani, ca şi pe aiurea.
Greva lucrătorilor din atelierele gă-rei Galaţi continuă, lucrătorii persistând în cererile lor.
Ieri nripte un tren mixt a deraliat aprope de Galaţi.
Causa deralierei a fost un boii, care a căjut sub maşină.
Diarui «Galaţii» -vorbind de impe-riosa trebuinţă ca toţi liberalii să se u-nească, Jice cu mare dreptate că :
„Bătrânii, cari şi-aii sacrificat trită viaţa pentru a face din acestă ţară, din elementul românesc o ţară mare şi tare, sunt în prima linie chemaţi să-şi întindă mâna şi să alerge de la un capăt la alţul al ţăreî predicând unirea liberalilor
ir	i
D. Aurelian fost ministru, a făcut eri la ameză o lungă vizită d-lui Di-mitrie Brătianu.	*
TELEQÎ2AME
Serviciu, special al «TELEGRAFULUI»
(6 OUE SEARA)
Stuttgart, 38 Septembre. împăratul, regele şi regina Wurtember-gului, principii şi principesele regale ah străbătut oraşul, salutaţi într’un mod simpatic de mulţime. împăratul a mulţumit primarului pentru acăstă frumosă primire. După amiadă împăratul plăcă la Mainau.
SHttgart >8 Septembre.
La prânzul Curţii dat în marea sală a castelului Regal, Regele a ridicat un toast împăratului a cărui visită, a zis Regele, ne face mare plăcere, „Urăm ca Dumne-defl să ’I acorde o domnie lungă şi fericită, pentru salutul patriei germane“.
împăratul răspunse mulţumind Majestă-ţii Sale pentru cuvintele sale afectoase, mulţumindu-I mai cu sămă că l’a invitat să viziteze Stuttgart ceea-ce i-a dat ocazia să vază acăstă frumosă ţară care înfloreşte într’un mod învederat sub domnia bine-’cuvântată a Regelui, ţară care deja în evul-mediit dete Germaniei regenţi celebrii şi care a fost leagănul strămoşilor săi. Să credeţi zise împăratul că şi în vinele mele curge un sânge german după cum curge în fie-care din D-v. In acest sens eh bead în sănătatea Majestăţilor vristre.
Stuttgart, 28 Septembre
împăratul a plecat la 4 ore la Mainau, după ce s’a despărţit într’un mod cordial de Regele.
Numerosul public care se găsea la gară aclamă pe împăratul cu entusiasm.
Londra, 28 Septembrie.
„Standard" c informat din Berlin că raportul principelui de Bismark produce o sen-saţiune extraordinară.
Se bănuesee d. Normann, fost şambelan al Kronprinţului, de a fi autorul destăi nuirilor şi a publicaţiunii jurnalului; se bănuesee asemenea ducele de Coburg ; însă ducele năgă ori-a participare.
După alte păreri, principele de Bismark ar bănui mai mult curtea Engli-terel.
Paris, 28 Septembre.
Camerile sunt convocate pentru 15 Octombrie.
St. Petersburg, s8 Septembrie.
,Journal de St. Petersburg" zice că a-mabilitatea Sultanului faţă cu Marii Duci e cea mal bună probă a relaţiunilor amicale şi a cordialităţii ce există între Rusia şi Turcia. Guvernul rus este fericit că P<5rta a profitat de acăstă ocazie pentru a manifesta solidaritatea acestor relaţiunî, în interesul păcii europene.
A se cere frumosul Album de mode ustral. edjitat de către Grands Magasius du Printemps, care conţine 566 gravure, modele noi, pentru Sesonul de Iaţnă 1888—89 şi care se trimete gratis şi franco în urma cerere! francată adresată către D-niî Jules Jaluzot & C-ie Paris. Acest Catalog conţine condiţiunile făcute pentru trimitere franco de 'transport şi Yamă in tote părţile lume! de către Grands Magasius du*Priutemps din Paris.
Casa de reexpediţiune în Bucurescî, Calea Victoriei 39.	(3—3 z.)
Administratorul ziarului, C. Ispăsescu.
„ — Nu se prite, i-am dis ; te-am scăpat o dată de la morte... nit te--mal las din mânele mele.
—	Cu ce drept te aî făcut stăpân pe
viaţa mea ? disc ea.
In câte-va cuvinte i’am spus cum stau şi eu ; i-am atins erirda simţitrire. Acuma, pare-că suferinţile nristre nu erau aşa mari. Ea mă asculta cu mare băgare de sămă, me compătimea. Cel nenorociţi se înţeleg lesne între ei.
—	Ce să facem însă ? strigă ea, după ce i-am istorisit viaţa mea plină de suferinţe.
„ — D’odată dă’mî voie să te duc a-casă.
„ — La mine ? Am eu casă? Am fugit din casa părintăscă şi m’am dus la acel miserabil care mă-a părăsit. A ! lasă-me să’mî sfârşesc dilele !
A! nu se păte, îi diseî eu. Aide la mine; ’ţî jur că vom trăi ca nişte fraţi.
Ne.-am sculat de pe bancă şi am dus-o de braţ până la părta grădinei. Am strigat un birjar,—după ce m’am asigurat mai înteiu dăcă am un franc în busunar, —şi după o jumătate de ără eram acasă. Aprindend o lampă ’i-am dis:
»— Eşti în casa unui nenorocit. Dăcă nu ’ţî-e scârbă de miserie, te vei odihni fărte bine,
După câte-va momente adăogai:
Culcă-te pe acest pat. Mâine vom mai vorbi de suferinţele năstre.
„— Dăr d-ta unde te culci ? ’ml dise ea.
„— Void găsi un loc pentru mine; nu te îngriji d'acăsta
Voi sS se desbrace; sermana n’avea putere să facă acesta. O desbrăcai ca pe un copil, o aşezai în pat şi o acoperii cu singura plapomă ce o avem. Tot corpul ei tremura; faţa era roşie. Me temeam se nu mără. Ce să fac? O idee ’mî trecu prin cap. S’o fac să asude. Am luat tot ce aveam şi am acoperit’o; după câteva minute, frigurile încetară. Picături mari de sudrire cădeau de pe frunte. Nu mai era nici un pericol! Era scăpată!
Me uitai la densa cum dorme. Acuma când era liniştită, trăsăturile dispărură de pe faţă, îndoiturile suferinţelor se ştersese. Vedeam înaintea mea o tînără femee, cu faţa plăcută, cu părul blond. Suferinţele n’avusese timpul să ştărgă roşaţa feţei şi a buzelor. Ed murmuram necontenit: te iubesc! te iubesc!
M’am culcat într’un colţ al camerei, însă n’am putut închide ochii de loc. Nu numai că nu puteam dormi de frig. dăr eram turmentat şi de idei sinistre. Ca se alung acele idei din capul med, mă întrebam din când în când: mă va iubi ea! Acăstă inimă sfărîmată, va putea încă să bată pentru mine? dăcă ar fi fost vorba de un altul, calea-valea, dăr ed un sărman, care n’aveam nici ce mânca!
Ori cum ar fi, ’ml diseî, Luisa trebue să mă iubăscă. Ea mă va iubi şi ’mi va spune acăsta. Ne vom căsători,, vom merge cu ea d’aci.
Venind la viaţa practică, ’mî diseî că aceste ilusii ale ’mele trebue se se reali-seze. Adică de ce nu s’ar întîmpla să dad de noroc d’acum înainte cel puţin?
Gândindu-mă la viaţa ce o voiă duce
cu Luiza, adormiî şi ed puţin. In zori de diuă când m’am trezit, Luiza încă dormea. M’am apropiat de pat şi mă uitai la ea. Ea dormea.
Am lăsat aceste contemplaţiuni la o parte şi am făcut puţin foc. Era frig în casă. In urmă am eşit din casă ca să cumpăr oeva pentru dejunul nostru. Ah! cât de plăcut îmi părea acest cuvănt al nostru!
Cafeaua era gata; masa pusă. Mă în-torsei spre pat şi vedui că Luisa deschisese ochii. De sigur că ea se trezise mai de mult şi avuse timpul să’şi aducă aminte ce se petrecuse cu ea, pentru căci nu se mirâ de loc, aflându-se în patul med.
„—Ei surioră. sc61ă-te; dejunul te aş-tăptă şi eu asemenea.
Ea surise, făcu o sforţare ca să se serile, însă cădu jos; am fost silit să o ridic în braţe şi să o pun pe pat.
„—Ah! cât de slabă sunt, dise ea.
M’am dus se chem un doctor, care era aprripe de mine. Pe drum ’i-am spus ce s’a întâmplat bietei fete, ca nu cum-va se presupună ceva vădend-o la mine.
„— Nu e nimic serios, dise el. Acăstă slăbiciune e din causa nervilor. După două-treî dile de odihnă, totul va dispare.
Cu mare greutate, m’am reţinut ca să nu sar de gâtul doctorului; el ’mi luase o mare greutate de pe piept. îndată ce doctorul eşi, am dat masa lângă pat şi am invitat pe suririra mea, (nu voiam să ’i <Jic domnişriră, sau Luisa) să dejunăm. Ea luâ o bucăţică de pâine, o muiâ în ca-
fea ca lapte şi o înghiţi, apoi ’mî declară că n’are poftă de mâncare şi se culcâ iarăşi.
Fiind silit ca se plec şi să mă duc la meditaţii, am rugat pe o bătrână ca să îngrijască de bolnavă. Bătrâna primi cu bucurie acăstă sarcină în schimbul unei sume mici.
Intorcendu-me acasă, bătrâna ’mi spuse tot ce se petrecuse în lipsa mea. Nu se petrecuse nimica extraordinar; bătrâna nu era tocmai încântată de calităţile suririreî mele.
Intrând în casă, Luisa ’mi dădu mâna surîdend cu multă dulcăţă. După ce am schimbat câte-va vorbe cu ea, m’am pus pe lucru; aveam de tradus ceva. Pentru acăstă traducere, primeam câte doui bani pe linie.
Acuma, mal mult ca ori când, trebuia să mă gândesc la strâns bani. ..
Nici o dată nu mă gândisem aşa de mult la bani, ca acuma. Abia scriam câte-va rendurî şi me uitam la ea, dicen-du-mî: mă va iubi ea! Voi avea cu ce se o întreţin? Pot se fid iubit? Aceste întrebări mi le puneam necontenit Când e-ram lângă ea, speranţa mea era mal mare, creştea...
îndată ce eşeam din casă, perdeam a-căstă speranţă!.. Ca un zăpăcit, ascultam cum un copil pe care ’l meditam, conjuga verbul: a iubi. Eu iubesc, tu iubeşti, el sad ea iubeşte...—El sad ea, diseî ed. El se prite,... dar ea... asta nu va fi nici o dată... — Aşa e scris în carte, d-le, ’mî dise băiatul. Atunci am observat că făcusem acăstă reflexiune cu glas <are.
In diua a treia, întorcându-me acâsă, după ce am cumpărat cele trebuincirise pentru dejun, am găsit pe Luisa sculată din pat. Intrebând-o cum mai este, ’mi-a răspuns că e bine.
La dejun n’am vorbit de loc. Luisa era gânditrire, faţa ei avea o espresiune severă şi ed temându-me să nu o iritez mai tare, nu dieăm nici un cuvânt.
După dejun ea se sculă şi întindân-du-mi mâna zise cu o voce hotârâtrire.
Trebue să ne despărţim. Me simt destul de puternică ca să trăiesc cum am trăit şi până acuma; voi găsi ceva de lucru ca să am cu ce trăi. Nu voesc să fiu o sarcină pentru d-ta. ’Ţî mulţumesc pentru binele ce ’mi-l-ai făcut. Nu te voi uita nici o dată.
O lacrimă cădu din ochii ei.
Mă aruncai la picirirele ei; o apucai de mâini şi începui se le sărut.
„— Să mă părăseşti, îi diseî ed. 0 ! asta-I cu neputiuţă. In urma unei ast-fel de lovituri grozave, nu cred se mai trăesc. Intîmplarea a făcut să ne întîlnim. Nu fii mai crudă ca srirta. Să trăim împreună; să ne iubind Tentru alt-ceva nu trebue să mai trăim.
Atunci ea făcu o mişcare, mă făcu să mă scol; apoi se aruncă în gâtul med, mă cuprinse cu braţele şi buzele nristre se întâlniră.
Ast-fel se pecetlui pactul de alianţă a două miserii.
(Va urma)

www.dacoromanica.ro
TELEGRAFUL — 18 SEPTEMBRE 1888
CASA DE SCHIMB
MOSCU NACHMIAS
No. S, în palatul «Principele Dimitrie Ghica» (Dacia-Romănia) Strada Lipscani, în faţa noueî clădiri a Bănceî Naţionale
BUCURESCI
Cumperă şi vinde efecte publice şi face ori-ce schimb de monezi
Cursul pe <Jiua de 17 Septembre 1888
	Cumperă	Vinde
Rentă Amortisabilă 5°/0 ■	968/4	971 / 2
> Română perpet 5%	96	9^/2
Oblig, de Stat (C. Rur.) &>j0	99	IOO
» C. F. R. 6°/0 . . .	—	—
» Municipale 5 No ■	84U2	85*12
» Caseî Pens. (300 L.)	230	235
Ser. funciare Rurale 70/0	106	io6'/2
» > » 5°/o ■	96O2	97*/4
» » Urbane 7u/0	105	1058/4
» » » 6°j0	99	IOO
• ? * 5°/o	931/*	94
» . » Iaşi 50/0	83	83
Obl. Sârbesc! cu prime 3%	76	80
Im. cu prime Buc. (20 le!)	45	50
Losurî cruceaRosie Italiane	29	51
Act Banc Naţională .		
Losurî Otomane cu prime	5°	55
> Basilica Dombau c. p.	O	20
» Serb.cupr.de jofr.b	360	365
Aur contra argint safi bilete		
» » Napoleon . .	15°	I9O
Florin! Wal. Austriac. . .	208	210
Mărci germane		124	126
Bancnote francese ....	IOO	IOO
» Idem italiane . .	99	IOO
» RuDie Hârtie. NB. Cursul este socotit în aur,	260	270
Banca naţională a României
1887
12 Septembre
Sit'a.a.ţl'u.n.ea, sumară.
1888
ACTIV
3 Septembre 10
33752196
25869160
3472220
21423766
19473388
11998857
2506185
195646
2979694
139367
94479
30098684
35632923
6453676
194090241
12000000
2536847
195859
112839880
1083676
401370
30098684
32993000
1970925
194090241'
Cacfl( Monedă.......................
(Bilete ipotecare..............
Efecte predate la casă spre încasare. Portofoliu român şi strein .... împrumutul garantat cu efecte publice
Fonduri publice.....................
Efectele fondului de reservă. .	.	.
„	„	amortis. imobilelor
Imobili.............................
Mobiliar şi machine de imprimat . . Cheltueli de Adminiştraţiune .	. .
Deposite libere.....................
Compturi curinţi ...	...
„ de valori....................
PASIV
Capital.............................
Fond de reservă.....................
Fondul amortisării Imobilelor Bilete de Bancă în circulaţiune . .
Profituri şi pierderi...............
Dobândi şi beneficii diverse . . .
Deposite de retras..................
Compturi curinţi....................
„ de valori....................
32900409
25732695
3557687
20684792
16677800
11999901
3090380
266263
3455506
122120
110374
18907426
17767865
38638797
193912015
120000000 3093929 267901 121063520 1388839 340106 18907426 10315345 26534949 193912015
34982826 \ 25732800 3248550 21177418 17328820 11999901 3090380 266263 3472979 122147 117720 14481546 20983521 34312329
191317200
12000000
3093929
267901
120648290
1388839
384650
14481546
16166618
22885427
191317200
LA LIBERTE ROUMAINE
Diar cotidian, mare format
In limba francesă
UN NUMER 20 BAN!
ABONAMENTE : Un an, 40 leî; 6 lunî, 20 lei; 3 luni, 10 leî.
Administratiunea
8.—BULEVARDUL ELISABE7A -8. Bucureşti.
MARE DEPOSIT
DE
Ţevi de Fier si Accesorii
? 1
LA
AZJOLF SOLOMOU
14 bis. - BUCURESCI, STRADA DOAMNEI. - 14 bis.
(II—3 I.)
FABRICA
DE
DOPURI« PLUTA™ BUCURESCI
jsljpopzzn,
No. 7. — STRADA DOAMNEI. — No. 7.

^ Esecută ori-ce comandă in timpul cel mai scurt, preturi moderate.
(3—z)
OC PANTA închil'iat o casă cu pa-OL Unu I n ţru camere şi grădină, situată la mahala. A adresa informaţie la redacţia diaruluî nostru.
Compania generală de conducte de apă
(SOCIETATE ANONIMĂ) LA LÎEGE (BFLGIA No. 3.— BIUROUL LA BUCURESCI, STRADA ESCULAP—No. 3.
Studii, construcţie şi instalare de distribuire de apă şi de gaz
PRODUCERE ANUALA DE TUBURI TURNATE VERTICAL 20,000,000 kil.
UT Forje, Turnătorii, Ateliere de construcţie
MOTORI HYDRAULICI, STĂVILARE, ROBINETE, FĂNTĂNI,
GURI DE FOC.
Construcţie de uzine de CS-slzl
SPĂRGĂTOR DE COKE, POMPE CU GUDRON Incăldire cu aburi, ’X’XTIB'CrZSI cu elete şi obicinuite.
Medalie de argint: Paris 1878. Medalie de aur: Amsterdam 1883, Anvers 1885. Medalie de aur ; Craiovâ 1887.
M
Spre ştiinţa Bolnavilor de Nervi
După aprobarea strălucită la ultimu (al şeptelea) congres balnelogic, la The-rapia, adică întrebuinţarea capacităţii absorbăriî piele! spre a îufluenţa direct asupra sistemului nostru nervos, de către d-niî profesori Schott, Rohrig, Parisot şi alţii, sunt cel d’ânteiu care me prezint publicului cu un remediu aprobat şi de onor. Consiliu sanitar superior din Bucureşti şi me adresez dec! la toţi acel cari sufer de bole nervdse.
l»NERVOSITATE^
caracterizat în general prin congestiune, migrenî, dureri de cap, mare sensibilitate, iritaţiune etc., precum şi la acei bolnavi cari aii fost loviţi de
(Peralizarea membrelor, incapabili dn a vorbi, slăbiciunea memoară, insomnii „ care urmează după un asemenea atac) şi la bolnavi cari sunt predispus! la apo-P plexie din cauza simţimentuluî de nelinişte, ameţeală, turburare de ocnî, amor-* ţeala extremităţilor etc. Tuturos acestor persone precum şi acelor sănătoşi, cari însă vor se prevină la timp 0 asemenea suferinţă, recomand de a încerca metoda mea de vindecare care se efectuează cu un cost de abia 10 bani pe di şi care consistă numai în spălarea externă.
In acest sens recomand broşura mea, ediţiunea a 16-a :
DESPRE AFECŢIUNI NERVOASE ŞI APOPLEXIE PRESERVARE ŞI VINDECARE
care se eliberează GRATIS la farmacia Naţională I. A. Ciuta, strada Lipscani, Bucuresci; farmacia la Vulturu de Aur, S. Lebel, Ploesci; farmacia fraţii Remer, Focşani ; farmacia la România, F. Eitel, Galaţi; farmacia E. M. Kefestez, Roman ; farmacia Char les Herzemberg, Iaşi şi la farmacia Curţeî E. Hainal, Botoşani.	ROMAN WEISMANN
fost medic militar, membru onorific al ordinului (s)	sanitar, italian al Cruce! albă
Se pote câştiga într’o di
300,000 FRANCI
cumpărând bilete d’ale
MAREI LOTERII TURCESCI
a 112-a tragere va avea loc la 30 Sept. 1888.
Plata câştigurilor e garantat de guvernul imperial otoman.
TABLOUL PRIMELOR
mare lot de lot de lot de lot de lot de lot de lot de
1 lot de 1 lot de 1 lot de 12 loturi de 28 loturi de 500 loturi de 550 loturi
PREŢUL
L PRIMELOR :
300,000 fr. 300,000 fr.
25.000	„ 25,000 „
10.000	10,000 „ 10,000 „ 10,000 „
2,000 „ 2,000 „ 2,000 „ 2.000 „ 2.000 „ 2,000 „ 2,000 „ 2,000 „ 2,020 „ 2,000 „ 2,000 „ 2,000 „ 1,250 „	15,000	„
1,000 „ 28,000 „ 400 „ 200,000 „ Total 600,000 „
DTT T7''T'T7'T LA O
1 Bilet, .	. . . 5 fr.
5 Bilete .	... 24 „
25 Bilete .	... 118 „
100 Bilete .	. . . 465 „
Lista oficială a tragere!, va fi trimi-imediat fie-căruî cumpărător, dnpă tragerea ce va avea loc irevocabil la 30 Septembrie 1888.
B
Câştigătorul va fi înştiinţat prin depeşă în qliua tragere!.
C
Tragera va avea loc la Constanti-nopol în palatul imperial al monetă-rieî.
D
Pentru cumpercrea biletelor, â se'a-dresa trimeţând banii în mandat postai, cec. sad scrisdre de valdre la „directorul Comptuaruluî Comercial, jgrande rue de Tâkâ, No. 557.
Constantinopole
(5)	(Turquie)
MAGAS1N DE PANT0FĂR1E
M
crat 12 ani în atelier de Pantofărie al d-lui C. asupra mea
Sub-semna-tul aduc la cunoscinţă că am lu-
Kunst, şi acum l’am luat acest magasin, fost în faţa Palatului al d-nei Ana Dumitrescu, născută Kunst Sper că onorabila clientelă mă va încuraja ca şi în trecut. Preţurile fărte moderate.
Soliditate garantata.
E. COVACf
79, Calea Victoriei, 79
MOARA
DE VÎNDUT s6u (lc ÎNCHIRIAT
Situată pe Lom, în satul Krassim, lângă Rusciuk, instalată cu o r6tă idraulică, cu două pârechi de petre franţuzesc!, garnită cu voituri (brutoirs) şi cu t6te instrumentele, maşinele şi uneltele trebuincidse, având pe lângă acestea trei camere de locuinţă şi trei magadi! de deposit. Are şi 6re-care întindere de pământ.
A se adresa la proprietar, Suleyman bey Nahidoff la Rusciuk (Bulgaria).
Abonamentele şi Anunţurile „TELEGRAPHULU1”
abonamente
IN CAPITALĂ
Pentru un an............ . Lei 24
„	seseluni............ „	12
„	trei lunî............„	7
IN DISTRICTE .
Pentru un an...............„	30
„	şese lunî........... „	15
„	trei luni............„	8
Pentru Romănii din alte state, ca pentru districte.
IN STRĂINETATE	:
Pentru un an.........In	aur	leî 40
„	şâse lunî......„	„	„26
„	trei luni......„	„	„10
ANUNCIURI ŞI RECLAME
Anunciurî pe pag. IV, linia 25 bani. Reclame	„	„	III,	„	1	leu.
„	„	„	II,	„	3	lei.
,,	„	,,	I,	„	5	1 oi ■
MEDIC SI CHIRURG
D-or SALTER
Din facultatea din Viena
SPECIAL IN BOĂLELE DE FEMEI
SI
STFHILIS
—Locueşte în Strada FORTUNA, No. 4.—
(Lângă Liceu] Alexandri).
Consultaţiunî în tote dilele de la 7 juni. până la 8 jum. a.m. şi de la 1 pâmă la 5 p.m.
Prima Fabrică Română
DE
LUMANARI DE STEARINA
IN BUCURESCI
IDZZZZTZ21E T3L TO-AJST
Aducem la cunoscinţă publică, că fabrica năstră fiind în deplină lucrare, suntem în posiţiune d’a produce tote dimensiunile de asemenea luminări, avend d’ocamdată depozitu general în CALEA VACARESCI No. 141 unde se primesce ori-ce cemande.
Produsele nostre concurează cu ori-care din cele străine, atât în ceea ce privesce calitatea cât şi preţul.
FABRICA
f„COMET“
DE SOBE MEIDINGER SI MAŞINI DE BUCĂTĂRIE
ADOLF SALOMON
Cea mai practică şi economică sistemă de încălcare. Căldura şi arderea pot fi regulate în mod perfect. Focul se pote întreţine în permanenţă <Jile şi săptămâni întregi. Ca combustibil se pote întrebuinţa cok, lemne, ligorită, cărbuni de piatră şi coceni de porumb.
Ventilaţia Odăilor
j
Maşinele de bucate sunt de sistema cea mai perfecţionată. Durabile, practice şi cu o economie mare în combustibil. Se pote arde cok, lemne, cărbuni
de piatră, etc.
Cereţi Broşuri ilustrate cari se trimit gratis.

„NAŢIONALA"
SOCIETATE GENERALĂ DE ASIGURARE IN BUCURESCI
Aprobată prin decret regal No. 225, din Ianuarie 1885
CAPITAL SOCIAL 6,000,000 LEI NOUI
Prima emisiune 3,000,000 leî deplin! vârsabl 15,000 acţiuni de leî 200 fiecare, din care 1,000,000 leî specialmente afectaţi ca fond la garanţie pentru ramura asigurărilor asupra vieţeî
Reservă de premii şi fond reserya 850,000 le!
„NAŢIONALA44 asigură :
1. In contra daunelor de lrbcend.iiX.--2. Contra daunelor de Grvindind (piatră). —3. Contra daunelor de Transport precum şi Valori.— 4. Contra Spargeret geamurilor, oglinzilor, etc. — 5. Face asigurare asupra vieţet.
a). Capitaluri Axe în cas de decese
Cu participare de 70 la sută din beneficiu în combinaţiunile următore : asigurări asupra vieţeî uneia sau a douâ persone, asigurări temporale, asigurări mixte cu capital dublu.
b). Capitaluri în cas de vi^ţif
Combinaţiunile următore : Asociaţiuni mutuale de supravieţuire Aso-ciaţiunî îî grupBî de 12 ani pentru copii de la 2 anî jum. până la 9 ani inclusiv. -Contra asigurări capitaluri fixe pentru Dote. fără contra asigurări şi rente viagere în diferite combinaţiunî.
Până la finele anului 1885, NAŢIONALA a realisat în diferitele ramuri de asigurări ca premii aproximative 10,500,000 leî noul şi a plătit ca despăgubiri aproximativ 7,500,000 leî noui.
DIRECŢIUNEA GENERALA
Strada Domneî, No. 12.
Z&tZA
Editura Librăriei şi Tipografiei Şcoalelor, Bucureşci, Str. Lipscani, 96
www.dacoromanica.ro
Anul XIX. No. 1854 (Seria II. No. 15).
EXEMPLARUL 10 BANI.
Marţi, 20 Septembre 1888.
abonamente
Pentru Capitală:
Pentru un an...........Lei 24
»	ş<5se luni	....	>12
,	trei luni....... >	7
Pentru Districte :
Pentru	un an .....	*30
»	şdse luni	....	>	15
»	trei luni...... »	8
Pentru Romanii din alte state, ca pentru districte.
Pentru Streinătate:
Pentru un an .	.	. In aur lei 40
»	şdse luni . .	»	>26
»	trei luni . .	»	» 10
Akoiiiinieutelo so fac In 1 jţi 15 ale fio-cirel luni.
UN NUÂ.R.VECIIr 2J BANI Abonamentele se plătesc inainte
ZEUcLitist ele seră.
ANUNC1URI ŞI RECLAME
Anunciurî pe pag. IV linia 25 ba»î. Reclame pe pag. III linia. .	1 lefi
»	»	II	» .	.	3 lei
»	»	I	» .	.	5 lei
Pentru Inserţii şi Reclame Redacţia nu e responsabilă.
Epistole nefrancate se refusă, articole nepublicate se ard.
In Străinătate a se adresa:
J'randa, Havas, Laffîtteet C-nie, place de la Boursc, Paris.
Englitera, Eugene Michoud, 81 Eieet Street, E. C. London.
Austria, Haasenstein et Vogler 2, Wien Rudolf Mosse Zeilerstaette, Wiene.
Ungaria, D. Moritz Wiest, în Buda-Pesta Servitenplatz.
Abonamentele se plătesc înainte
Redacţiunea, Strada Lipscani, 96
SUMARUL
Manifestul liberal-conaervutor Depeşî.
De peste Munţi Din afară.
Presa română.
Procesul torturatorilor de la poli. ia. capitalei. Ecouri,
Dosarul cjileî.
Statua lui Miron Costin întâmplări din capitală.
Informaţii.
DIRECTOR POLITIC: IO AN G. BIBICESCU
Administraţiunea, Strada Lipscani, 96
Bucureşti, 19 Septembre.
Manifestul liberal-conservator
După cc partida liberal-conserva-t6re a cşit din coaliţiune printr’o lovitură care a silit pe şeful seu, d. Lascar Catargi, se demisioneze, ea s’a vedut datore să publice un manifest-program. Acest act a apărut Sâmbătă în organul principal al partidei, „România", şi a fost retipărit de alte doue organe.
Nici timpul, nici locul nu ne în-găduesc se facem o analiză corn' pletă a manifestului liberal-conservator ; vom releva însă câte-ya pun te din el.
Mai înteiu, manifestul nu dă ab solut nici un răspuns la o serie de cestiunî importante, pe cari opinia publică are dreptul şi datoria să le puie grupului liberal-conservator. De pildă, grupul era dator săspue dacă primesce sad nu Constituţiu-nea revizuită la 1884 şi noua lege electorală; când s’a făcut acea revizuire, partida liberal-conservatore a declarat solemn că o consideră ca nelegală şi va căuta s’o strice. Manifestul încă trebuia să ne spuie ce gândesc astă-dî liberaliî-conser-vatori despre apanagii, pe cari s’au angagiat să le ia îndărăt de la rege.
Manifestul nu dă nici o lămurire şi prin urmare liberaliî-conser-vatori fug de la datoria lor.
Iţi schimb, manifestul e forte vorbăreţ în ce priveşte „nelegiuirile fostului guvprn". Nimic, absolut nimic bun na făcut acest guvern ; dacă avem independenţa şire galitatea, acestea le datorim „schimbării chărţii Orientului"... Guver-
nul trecut’ şi-a întrebuinţat totă activitatea sa numai pentru a face rău.... Datoria publică a crescut enorm Iară ca .ţera se câştige ceva....
Şi aşa mal departe. Liberalii-conservatorî trec peste tote faptele, peste tote progresele săvârşite de naţiune în aceşti doui-spre dece ani, subt direcţiunea partidei liberale, cu o uşurinţă copilărâscă. Cine citit manifestul, nu p6te se nu fi rămas cu impresiunea că liberali i-conscrvatori cu adevărat s’au ab ţinut dc la viaţa publică şi nu i-au dat nici măcar atenţiunea pe care i-o dă cel din urmă cetăţean S’au închis într’un zid chinezesc liberalii-conservatorî, şi n au vedut nimic, n’au audit, n’au simţit nimic.
In ce privesce ideile de guver năment ale partidului, manifestul e cât se pote de vag. Partidul e „câştigat" unei politice de progres; e’ se va îngriji de şosele; va îmbunătăţi sorta clerului; va desfiinţa câte-va tacse şi va suprima chel-tuelele de... lux ale statului.
Asupra unui singur punt manifestul e clar. Cităm testual:
In fine, în privinţa comerciuluî exterior, credem că cea maî bună măsură este de a căuta să încheiam tratate eu tote (orile fără eseepţiune, aşa în cât prin concureiiţît productelor streine, să
ief'leiiim pe de o parte traiul consumatorilor români, iar pe de alta se deschidem productelor nostre un târg cât se pote de întins.
Pasagiul acesta trebue să ti um-Dlut de bucurie pc vecinii noştri! unguri....
Manifestul făgăduieşte se protăgă şi industriele naţionale „ce pot irospera", der se p6te lesne vedea ce protecţiune p6te se dea un guvern, când e condus de principiul proclamat în pasagiul de maî sus, principiu care nu urmăreşte de cât avantagiarea clasei boiereşti.
Atâta e limpede în manifest şi clasele producătore trebue să fie mulţumite că conservatorii îşi arată gândurile de pe acum.
O cestiune politică importantă, la care manifestul trebuia să răspundă, e atitudinea partidei liberal-conservatore faţă cu actualul guvern.
Dar nici acăstă datorie nu ’şi-o împlinesce manifestul. Să spune unde-va că partida se crede datore a reaminti ţărei ce cugetă şi voiesee maî cu semă în împrejurările de faţă, când se resfiândesc în public atâtea idei nesănâtose; atâtea perico-lose teorii, atâtea promisiuni nerealizabile “.
I)e cine e vorba aci ? De junimişti ?
•>
Se pote; dar se ' pote asemenea se m|' fie vorba de dânşii. In tot caşul, e o portiţă deschisă; pe care liberalii-conservatorî dau mâna cu guvernul.
Ih resumat, manifestul liberal-conservator e o lucrare care nu împlinesce nici una din condiţiile impuse de împrejurările actuale; el falsifică, sad mai bine dis ignorâză doui-spre-4ece ani din viaţa nostră politică; nu ia nici un angagiament serios pentru viitor, afară d’acela d’a jertfi, ca şi la 1875, interesele economice ale ţărei; nu limpedesce atitudinea partidei faţă cu guvernul. Peste tot, o neotărîre, un lim-bagiu îndoelnic, care permit libe ralilor-conservatori să-şi schimbe mantaua în maî puţin de 24 ore.
Acesta e manifestul partidei li-beral-conseryatore. De sigur că pe baza unor asemene documente a ajuns Macaulay să caracteriseze aşa de bine partida conservatore nu-mindu-o stupid party.
■monstraţiî în favorul limbă ungureştii1 Foia ungurescă spune, că Alteţa Sa şi-ar fi scris numele unguresce în albumul pentru ospeţi al societăţii „Crucea roşiă" şi că cu toţi ar fi vorbit numai unguresce, iar dacă se întâmpla ca cine-va să-i răspundă în limba germană, Alteţa Sa îşî esprima mirarea, că în Ungaria se află 6menî cari nu ştiu unguresce. Interesantă este maî vîrto’s următorea discuţiă, ce, după „Egyet“ ar fi avut’o archiducele cu nevasta protopopului evangelic: Archiducele o întrăbă : „f)n nem beszăl ma-gyarul ? (D-ta nu vorbescî unguresce ?)— Nur deutsch, Hoheit!“ (Numai nemţescă, Alteţă). — „Legalâb ert magyarul ri (Cel puţin pricepi unguresce?) — „Sehr wenig, Hoheit" (Forte puţin, Alteţă). — „Magyar esperesnâ lâtâre ? Hogy ârt sem ezt ?“
scuti TELEGRAFICE
Serviciul particular al diarulul «TELEGRAFUL
Roma, 29 Septembre.
Regele şi Regina Portugaliei vor asista la ser bările ce se vor da în onorea împăratului Germaniei.— 12 corăbii şi 5 torpilori s’au întors din Orient.
Munchen, 29 Septembre. — (Oficială), împăratul va sosi Luni sera şi va pleca la Viena Marţi săra.
Paris, 29 Septembre-Ştirile din Berlin spun că adevărata ţintă prinţului de Bismarck, în urmăririle ce face, d’a compromite pe împerătesa Frăderic şi d’a împedica publicarea altor extracte din jurnalul împăratului Frederic. Emoţiunea e mare Ia Berlin Berlin, 29 Septembre
Amploiaţii germani de pe costa Africeî s au refugiat în Zanzîbar. Localităţile Pongani şi Kil pomak sunt în mânele resculaţilor.
De peste munţi
Gazeta Transilvaniei reproduce urmă-torele după „KgyetertJs:‘:
„Egyetertăs" dela 26 Septebrie aduce curiăsa scire, că Alteţa Sa archiducele Car ol Ludovic, în timpul petrecerel sale în Timişâra, ar fi făcut „a,devenite de-
(Dela o protopopâsă maghiară, cum s’o înţeleg acesta ?) — „Hoheit, ich hab’ in mainer Jugend keine Gelegenheit gehabt ungarisch zu lernen". (Alteţă, eu n’am avut în tinereţea mea nici o ocasiune pentru ca să învăţ unguresce). — De azâta mâr megtanulh’atott volna !“ (Dar de a-tunci încoce ai fi putut să înveţi). Cu asta încheiându-se convorbirea, Alteţa Sa -dice foia ungurescă — s’a întors în altă parte fără a vorbi un singur cuvânt nemţesc.
Societatea maghiară de agricultură din Ardeal a trămis d-luî Tisza un memoriu în care combate proiectul de rescumpă-rare a dreptului regal de cârciumărit.
UÂt
Cultur-egyletul din Ardeal desfăşură mare activitate. Jn focul său, el a trămis--dice Tribuna —• apeluri, şi la institutele de credit românesc!..
că dâsă e aşa, atunci preferă se se ducă în Anglia şi se trăiască acolo.
împăratul a ordonat directorului politiei de stat ca sâ desemneze trei agenţi secreţi, cari se urmărăscă tote mişcările împărătesei.
Presa Româr ă
D. Bagdat. Când au fost aduşi ţiganii la poliţie era vre-unul bătut ?
D. îanolescit. N’am observat, dâr se dice că unul fusese adus bolnav de la Olteniţa.
D. Grădişteanu întrâbă pe d. Ianolescu dâcă era faţă când a venit la poliţie d. Paraschivescu.
D. Ianolescu. — Eram.
D. Grădişteanu. — A stat mult ?
D. Ianolescu. — A stat puţin, câte-va minute şi-a plecat, căci nu era de trebuinţă.
1
D. Preşedinte.— A dat d. Paraschivescu în cine-va ?
D. Ianolescu.— N’a dat în nimeni.
D. preşedinte. — In prima di a fost d.
Voinţa Naţională" atrage atenţiunea I publicului asupra procesului torturatorilor de la poliţie. Acest proces formeză ca un vel de sânge, prin care alegătorii
pot întrevedea fericirile ce ’I aşteptă de paraschivescu la poliţie? la reacţionari.	| D. Ianolescu. — N’a fost, ci numai a
doua di.
România" publică manifestul partidu- D. Preşedinte. — Câte dile a ţinut ceriul liberal-conservator—un cap-d’operă de cetarea ?
salturî-mortale şi cel mai nul manifest D. Ianolescu. — Vre 2—3 dile. din câte s’au făcut vr’o dată în ţară. | D. Procuror-general. — Cine a bătut la
poliţie, căci ţiganii sunt bătuti si acesta „Democraţia" critică proiectul de lege nu Se mai p6te tăgădui? pentru tocmelile agricole alcătuit de ac-	d. Ianolescu, — N’am vădut nimica,
tualul guvern. D. Carp face rău ţăranilor	I). Preşedinte. — Nu ştiai nimica de la
şi legile d-sale rescolă sătescă.
vor duce la o teribilă
„Liberte- roumaine" insistă asupra trebuinţei ca conservatorii să se pronunţe: I
DIN AFARA
Memoriile lui Frideric III.
Diarul parîsian ,Justice" primişte ur-mătârea depeşă din Berlin :
Publicarea notelor lui Frederick III, e adevărata causă a îtitorcereî lui Bismarck la Berlin.
Cancelarul e fârte iritat, pentru că în acele note se arată că el se opunea la crearea imediată a Imperiului german.
Se afirmă că aceste note sunt absolut autentice şi că ele ah fost publicate de ducele de Saxa-Coburg cu autorizarea împărătesei Frederick.
Cancelarul cere se se urmărâscă acei ce au publicat aceste note ; dacă nu se va face acâsta, el e hotărât să’şî dea demisia.
_	1
Liga naţională irlandeză.
La Dublin s’a ţinut un meeting sub preşidenţa lui Iohn Dillon. Cu tote că era bolnav, aprigul apărător al independenţei Irlandei, a pronunţat un discurs forte violent contra guvernului.
Dillon nu admite că guvernul. p6te să reştabilâseă ordinea în Irlanda. Condamnarea lui e o nedreptate din cele mai mari; el n’a făcut alt-ceva de cât a apărat planul de campanie al ligei irlandeză, care după el nu constitue o crimă.
Jurnalul lui Friederic.—E moţiune la
Berlin.—linpărătesa Frederich su-praveghiată d’aprdpe.
Impresiunea produsă la Berlin prin publi-careajurnaiului împăratului e deplorabilă.
împăratul Wilhelm aflând de publicarea acestor note a strigat în faţa unui a-ghiotant:
— Asta-i o trădare!
împăratul a vădut pe mama lui, şi i-a făcut observaţii forte aspre; împărătesa plângea şi protesta contra acuzăreî ce se aduce [că ar fi dat la lumină acele note. împăratul era forte supărat şi vorbea mamei lui chiar de exil, dâcă asemenea scandaluri se vor mai reproduce.
Atunci împerătesa Victoria i-a. declarat
d. Iepureanu ?
D. Ianolescu. — Nimica.
D. Preşedinte châmă pe d. Iepureanu spre a’l confrunta cu d. Ianolescu.
D. Iepureanu, adresând u-se d-lui Iano-merg cu junimiştii sau nu ? In tot caşul, | iescu, îî dice : nu ţi-am dis e« la poliţie de ei trebue se se rostâscă asupra maî mul- mai multe ori se nu maî baţi ? Nu te-am tor eestiunî; primesc ei revizuirăa Con- iuat chiar la mine acasă la masă si ţi-am stituţiei din 84 ? Ce au de gând să facă djs că ce s’a făcut s’a făcut, dâr să nu în politica exteriâră şi în cea economică? | maj; baţi tu si să stărui ca nici dd. Di-Carî le sunt ideile în privinţa convenţiu- mancea şi Davila să nu mai bată, căci neî de comerciu cu Austro-Ungaria? Ale-1 pote se moră vr’un ţigan şi compromi-getoriî trebue să ’şî deschidă ochii şi să tem poliţia ?
ceră lămuriri categorice.	| D. Ianolescu, înmărmurit răspunde : nu
mi aduc aminte să ’mî fi vorbit la poliţie „România liberă" atribue junimiştilor I aşa ceva. Este adevărat c’am fost la d-ta ruperea coaliţiuniî. Acâsta e un progres: acasă la masă, fiind-că ’mî lipsea soţia din d’acum, situaţiunea se va limpedi pe de- Bucureşti şi mâneam la birt. La d-’ta am plin şi lupta dintre partide va fi cu ade- vorbit neapărat, der nu despre băile de vărat politică.—S’a hotărît: tot ce se face ]a poliţie.
d’aci înainte e meritul junimiştilor. | D. Iepurânu.— D-le preşedinte, d. Ianolescu răspunde ast-fel fiind-că, dâcă îl Naţiunea" dă o aspră lecţie „reptilu- J veţi căuta, are în posimai'^deposiţia scrisă care şl contradice de Ia poliţie, şi până acum o citea pe a-
)5
lui"
„România liberă"
stăpânii. E datoria liberalilor se lupte fără ca să nu greşescă ceva, căci atunci
ar fi vai de d-luî. Aşa deposiţii au toţi mărturii aduşi de d-lor.
Mare sensaţie în public şi printre membrii Curţii.
D. Procuror-general întrâbă pe d. Ianolescu : ţiganii nu ţi-aiî spus c’au fost
contra actualului regim personal şi să mie ţara în posesiune de ea însăşi.
„Lupta" socote că -e absolut necesar să ne ocupăm de rege, pentru că el e vinovat de tote relele, el corupe partidele—dovadă purtarea scandalâsă a partidei con-1 bătuţi ?
servatore, care a primit cea maî mare D. Ianolescu. Nu mi-a spus nici unul, insultă de la rege şi acum i se ploconeşte dar am audit c’ati spus d-luî Rosetti. D-sa trecând zestre la junimişti. Regele treime cum a venit la poliţie a întrebat pe pri-ţinut în frîu, dacă nu voim ca aceste mul ţigan adus la cercetare, dacă este scandaluri se se perpetueze.	| bătut, să spună. Atunci ţiganul ca să scape,
a spus c’a fost bătut şi aşa au făcut si polemisâză cu I cei-l’alţi.
„Gazeta Transilvaniei"
nu mi-aî spus
Peşti Naplo", care are absurda preten- , procuror-general D-ta „ ţmne să arate pe români ca sprijinitori mie că ţjganiî afl foştbătuti ?
ai actualului guvern unguresc. Numai I jj Ianolescu. Nu ’mî aduc aminte. Ti-oi dintrun cap de ungur pâte eşi aşa ceva. I ^ SpUS c’arn audit că ţiganii spun c’afl’fost
„Tribuna" rîde de: inepţiile presei un-L^Pr^edinte châmă pe marturul Ră-gureşti. Mârgă numai mamte maghiarii pe dulescu, fost inSpector de politiă.
D. Rădulescu, dupe ce presteză jură-
calea care aă apucat; vedea-va unde vor ajunge... Numai Să fie destuii de tari ca să sufere consecinţele.
Procesul lorturdorilor
de la
lEPoliţio. Capitalei1
Curtea de apel, secţia III
Şedinţa de Vineri, 16 Septembre 1888 Urmare 1)
mântui şi spune ca este advocat, adaugă: In prima di, pe la finele luî Iuliu, la 9 ore sâra, am fost la poliţia pentru raport. Am intrat în cabinetul d-lui director şi’l am găsit stând de vorbă cu Ioniţă Dumi-trescu, care sta pe canapea. Eu nu-i am dis nimic. Nu’i aşa Ioniţă ?
Ioniţă.—Aşa este.
D. Preşedinte.—D. Dimancea nu bătea ? D. Rădulescu.—Nu ’l am vădut atunci bătând. Am intrat în camera de alături unde audeam gură, şi am găsit pe d. Davila c’un alt ţigan. îndată am fost chemat de d. Dimancea şi d. Davila m’a împins îndărăt. Eă m’am retras. N’am stat de loc, în acea cameră. In acel moment n’am vădut pe d. Davila dând, dar eşînd şi de la
D. Ianolescu, martur al apărărei, declară că îndată ce s’a primit la poliţie soirea despre tâlhăriele de la Tânganu si de pe şosâua Olteniţa, s’afl luat măsuri director, am vădut pe Creţu şi pe Iano-a se face investigaţiuni şi, după măsurile pescu cum aduceau pe ţigani sus în bătăi luate, s'au adus în arest maî mulţi ţigani, f V cum luau pe cei de la director şi de cari erau bănuiţi. îndată ce ţiganii afi fost la Davila, îi duceau pe unii jos, pe alţii aduşi la poliţie, a început cercetarea după într’o cameră vecină şi ’i bătea împreună regulă: se aducea sus câte unul c’un gen- cu aH> guardiştî şi gendarmî. I'este tot era darm şi după ce era ascultat era dat jos numai bătaie, tot cu gendarmul şi apoi se aducea al-	D. Preşedinte.—Cine conducea afacerea ?
tul. N’am vădut pe nimenea să fi fost	D. Rădulescu.—D. Director Dimancea.
bătuf.	D. Preşedinte.—D-sa a bătut ?
Preşedintele. D. Dimancea a bătut?	D. Rădulescu.—Nu l’am vădut când ara
D. Ianolescu. Nu.	| fost eă acolo.
D. Preşedinte.—Dar pe Davila laî vg
1) Vedî minierul de Duminecă.	[dut bătând ?
www.dacoromanica.ro
TELEGRAFUL — 20 SEPTEMBRE 1888
un

D. Rădulescu. — Nici pe d-lui nu l’am vădut bătând.
D. Procuror-general. —- Bine, dar mi-ai spus mie cum ţiganii eraii lungiţi jos, cu pantalonii în jos şi bătuţi până la sânge ?
D. Rădulescu. N’am vădut eu acâsta, dar mi s’a spus.
Di Gănescu.—N’ai fost d-ta la „Lupta“, n’ai arătat d-ta mai multor diarişti cum s’au făcut torturele de la poliţiă?
D. Rădulescu. Voiu fi fost la „Lupta" cu alte afaceri şi voi fi vorbit cu mulţi diarişti. Tutulor âm spus ce mi-se spunea si mie. că adecă au fost bătăi, c’am vădut chiar efi pe Creţu şi pe Ianolescu bătând; pe Dimancea şi Davila nu-i am vă<)ut.
Aristotel. — Dar pe mine nu scii cum gi’a făcut „pastramă" ?
Rădulescu.—(rîtjând): am audit, dar n’am vedut.
Paraschiv.—Nu scii cum mă bătea Dimancea, Davila şi Ianolescu ?
D. Rădulescu.—N’am vă<Jut; n’oi fi fost eh atunci acolo. Când a venit instrucţia se aujeau răcnete jos. Procurorul s’a a-dresat d-luî director. Eii nu sciu ce-au făcut, căci am plecat.
D. procuror-general. N’aî arătat atunci d-ta d-luî procuror Rosetti ce se petrecuse şi se petrecea jos ?
D Rădulescu. Nu’mi aduc aminte. Ştifi că i-am spus că se bate, căci bătaia e o-biceiii în poliţie, şi pe mine m’au bătut. Eu spui numai ce sciu, căci n’am fost tot-d’a-una acolo. Chiar aşi avea motive se fiii contra d-lor Dimancea şi Davila, căci m’aii dat afară din politie, dar nu pot spune ce nu i-am vedut făcând.
D. procuror-general. Dar în arest nu ştii că se bătea şi că unul era se mdră?
D. Rădulescu. Răcnetele le audiau toţi, dar n’am intrat acolo. Când m’am dat jos ştiu că ’î aducea de sus gătiţi. Şeful de arest mi-a spus că’i este frică să nu mâră unul, şi l’am trămis se spuie d-lui director, care conducea cercetările.
D. Zaharescu, şeful arestului, arată că el, îndată ce-au sosit ţiganii, i-a regulat prin tâte camerile arestului, chiar şi în acea de femei, căci eraţi mulţi, iar pe u-nii mai bănuiţi î-a pus la carceri. Eii am stat acolo numai să’i păzesc, şi dam câte unul sus cu gendarmul când mi-se cerea. Sus ce s’a petrecut nu stiii. Am fost sus la d. Dimancea numai o dată, ca să’l întreb ce fac c'un ţigan ce mi-se părea că mâre. D. Dimancea mi-a dat un bilet şi am chemat pe d. doctor Antonescu, care a visitat îndată pe bolnav şi mi-a dis de i-am dat câte-va picături anti-cholerice. Apoi l’am dus la infirmeria gendarmilor, căci spunea că e bolnav, dar doctorul a spus că nu mdre.
D. preşedinte.—Ce bcilă spunea doctorul că are bolnavul?
D. Zaharescu.—Dicea că se surpase.
D. procuror-general.— Când au fost a-duşi în arest era vre-unul bătut ?
D. Zaharescu.—Am observat că numai unul era bolnav, acela ce credeam că m6re, dar nu ştiu de unde era adus.
D. Preşedinte.—Dar când veniafi de sus nu veniafi bătuţi? D-ta nu puteai să ’î vedi ?
D. Zaharescu.—Când veneafi de sus veneau „năduşiţi", dar efi nu puteam se ’î observ dacă sunt bătuţi, căci erafi mulţi şi nu mai ştiam unde mi-e capul.
D. preşedinte chiamă pe d. marţur Ho-ria Rosetti.
D. D. Popescu, avocatul inculpaţilor Dimancea şi Davila, recusă pe d. Horia Rosetti, pe motiv că d-sa a instruit în a-facere şi nu p6te fi ascultat în aceeaşi causă ca martur.
D. preşedinte. — Arată textul de lege unde se dice acâsta în asemenea caşuri ?

D. Popescu.— Dacă nu e text de lege, dar este un principifi general în materiă penală.
D. procuror-general combate recusarea d-lui Horia Rosetti pe motiv că d-sa n’a făcut nici un act, căci s’a oprit d’a face instrucţiunea, şi apoi d-sa la poliţie nu instruia causa bătăilor, ci alta cu totul, acea pentru tâlhăriele de la Tânganu şi Olteniţa, în care lucrare a fost împede-cat prin faptul nofi al bătăilor, pe cari d-sa nu le-a instruit, ci s’a mărginit, împreună cu d. judc-instructor, a le raporta d-luî prim-procuror, după care efi am introdus afacerea acâsta nouă înaintea Curţii, ca dânsa să facă instrucţia. Trebue dar să se asculte d. Rosetti, neavend nici un amestec în causă.
D-niî Al. VericSnu şi Blaramberg susţin ca şi d. Popescu recusarea, curtea însă o respinge şi admite mărturia d-lui Rosetti.
D. Horia Rosetti, prestând jurământul, arată că la 30 Iulifl, pe la 3—4 ore săra, a fost la poliţiă cu d. jude instructor Pre-torian pentru a face instrucţiunea âmeni-lor ce poliţia arăta că i-a arestat în afacerea tâlhărielor de la Tânganu şi de pe şosăua Olteniţa. Ajungând la poliţiă, audiam răcnete, dar nu ’mî puteam explica ce este.
Am întâlnit pe d. director Dimancea, căruia i-am comunicat scopul venirii n6s-tre, apoi am trecut în altă cameră cu d. jude instructor spre a începe instrucţiunea pentru acele tâlhării. Cum am intrat în acea cameră, răcnetele se audiafi şi mai mult. Ni s’a adus un ţigan şi când l’am vădut negru ca postavul, de bătăi ă, am rămas surprinşi. Eu ca mai nou am întrebat pe d. jude instructor ce să fiă. D-sa mi-a <Jis a întreba pe d. Dimancea ce este acâsta. Am trecut imediat la d. Dimancea şi i-am arătat caşul, cerându’i să nu se maî bată. D-luî nu mi-a răspu ns nimic, şi pe dată m’am întors la d. jude instructor.
Ţiganul adus nu putea se şâtjlă pe pi-cidre, se încovoia, nu puteam să ’I luâm nici noi deposiţia. Cerem să ni se aducă altul. Până să vie acela, răcnete şi ţipete audiam în continuă In acest înterval mă consult cu colegul mefi, ne miram amân-doul, şi mergem din nofi la d. Dimancea. Ii arătăm că nu putem face nimic daca Omenii sunt bătuţi şi daca se mai bat. D-sa ne respunde că : dacă dicem noi să nu se maî bată, nu va maî bate, dar să ştim că nu.vom putea descoperi nimic. Nu ’î aşa, d-le Dimancea ?
D. Dimancea tace ca mormântul.
D. Horia Rosetti. Ne ’ntdrcem în camera unde fusesem şi acolo vedem pe al douilea ţigan bătut şi mai reu ca cel d’ân-tâifi. Atunci în unire cu colegul meu, am mers la d. Dimancea şi i-am spus că nu mai putem lucra, iar d-lui Davila i-am dis că de ce bate, şi d-sa, cu emfasă, ne respunde: „lasă-me ’n pace. mo a chere, c'est mon systeme et de oette fagon je me fait fort de decouvrir n'importe qml crime en 48 heuresa.
Am rămas surprins de aşa sistem care ştifi că nu este scris în nici un codice penal şi-am recomandat să nu se maî bată.
Atunci a sosit şi d. prim-procuror, care ne-a recomandat să lăsăm tot până ce poliţia va face primele cercetări, nefiind nici un act dresat de dânsa. Noi am plecat.
Adoua di aflând de la mai mulţi şi ’n parte de la d. inspector Rădulescu torturele grozave ce s’afi sevârşit la poliţiă, am mers la parchet unde am găsit pe d. prim-procuror, căruia i-am raportat ce-am vădut şi d-sa mi-a dis să fac raport d-lui procuror-general, al cărui
loc îl ţinea d. Manolescu. Am făcut acel raport şi l’am dat d-lui Manolescu. D. prim-procuror Dobricânu mi-a <)is să arăt cazul d-luî ministru al justiţia, al cărui loc îl ţinea d. Maio-rescu. Am fost la d. ministru. I-am arătat ce-am vădut şi făcut, şi d-sa ne-a autorisat a constata faptele, spunând că va vorbi d-lui Teodor Rosetti. Am venit a-poî la d. prim-procuror, căruia i-am relatat ce mi-a spus d. ministru, şi atunci d-sa a dat două telegrame la poliţiă ca să înainteze âmenii şi actele. Neprimind respuns, a făcut chiar adresă şi după acea m’am dus cu d-sa în persână la poliţiă, dispunând ca arestaţii să fiă luaţi din arestul poliţiei şi duşi la arestul pre-fectureî de Ilfov. După acea s’a scris d-luî medic-legist, care a constatat bătăile prin „visum et repertum". Unii din ei aveau fesele rupte, altul era tăiat la mână cu bricegul, chiar de d. Davila, dicea el. Un altul avea părţile geuitale jupuite, un altul în fine avea surpătură, provocată din sforţările ce le făcuse în timpul chinurilor pe cari le-a suferit.
D. procuror de curte Manolescu, venind atunci a dat ordin d-lui judecător de instrucţiune şi mie se luăm declara-ţiunile arestaţilor privitâre la crimele ce li se imputafi. Făcând acâsta, am ajuns incidental la bătăile suferite de dânşii, pe cari d. Stătescu a credut de cuviinţă să le consemne în procesele-verbale, ceia ce am aprobat cu totul.
In declaraţiunile lor, pacienţii spuneafi că au fost bătuţi de d. Davila, de d. Dimancea, pe cari unii îl arătafi sub numele de director, iar alţii îl desemnau de un domn nalt cu favorite negre şi cu o-chelari. In fine ei spuneau că afi maî fost bătuţi de un domn roşcovan la faţă şi cu mustaţa puţin creaţă. Acesta nu p6te să fie d. Paraschivescu, de dre-ce pacienţii înţeleg sub numele de roşcovan, roşu la faţă şi nu la per, de 6re-ce ei însă spuneau „roşcovan ca d-lui£< arătând pe d. prim-procuror care este brun la per dar roşu la faţă.
Pe de altă parte nu pote să fie d. Paraschivescu, acel roşcovan, de dre-ce d. Paraschivescu n’a fost de cât o dată la poliţie, iar roşcovanu i-a bătut în timp de trei dile.
D. preşedinte. Ai văzut la poliţiă pe cine-va bătând ?
D. Horia Rosetti. Efi n’am vă<Jut, dar d. inspector de poliţiă Rădulescu mi-a spus atunci la poliţiă şi mai în urmă cine au bătut.
D. preşedinte. Pe d. procuror Paraschivescu l’ai întâlnit la poliţiă ?
D. Horia Rosetti. Nu ’l-am întâlnit.
D-sa fusese la poliţiă în altă cli; ’mî pare a doua zi după aducerea arestanţi-lor, şi apoi a plecat afară, ast-fel, că în diua când am fost efi, d-sa nici nu era în Bucuresci.
D. Davila. Pe mine m’ai vedut bătând ?
D. Horia Rosetti. Când ţi-am cjis să nu
mai baţi, d-ta riclend mi-ai dis că acesta este sistema d-tale şi că sciî ce faci. Nu este uşa ?
D. Davila tace, făcându-se că nu înţelege.
D. preşedinte, chiamă pe martorul Gri-gorifi, propus de inculpaţi.
D. Grigoriu, prestând jurământul, a-rată că d-sa a fost însărcinat de d. Dimancea ca cu ţiganul-spion să mârgă a aresta pe cine îi va arăta acel ţigan. Am fost cu el, şi am vădut că aresta şi bun şi răfi de pe la binale. Acest ţigan este un puşcăriaş, pe care poliţia îl întrebuinţa une-ori ca spion, dar îl sciam că nu e bun de nimic. El căuta parale şi de necas pe unii ţigani că ’l-afi luat la gânâ din satul lor ca fiind spion şi
pungaş, i-a dat pe toţi câţi lucra0 pe la binalele din Bucuresci, numai pentru paralele ce i-se dase şi ca să se răsbune. Am arătat d-lui Dimancea că ţiganul a-cesta e un om de nimic, dar mi-a (jlis să merg cu el şi să fac ce-o el. Când am mers cu el mai erafi şi alţi agenţi poliţienescl. S’afi strîns de peste tot vr’o 47 de ţigani.
Când am sosit la poliţiă, s’a adus sus un ţigan şi l'a luat d. Davila, în sala de asceptare, iar pe al douilea ţigan ’l-am
bătut eu în camera d-luî director.
D. preşedinte. Bine, cum ai putut d-ta să baţi ? Nu scial că legea te pedepsesce?
D. Grigoriu. Să vedeţi. D. Dimancea, cum a intrat ţiganul, i-a dat două palme şi un picior şi mi-a dis mie să’l trântesc jos şi să’l bat. Nu cam ’mî venia să fac acâsta, dar d. Dimancea s’a restit la mine, dicându’mî sâ’i trag. Am pus atunci pe ţigan jos şi j-am tras până când am vădut că nu maî resuflă. Am voit să stafi, dar fiind-că ţiganul nu mai răspundea, d. Dimancea ini-a dis restit să’i dafi mereu până o spune.
D. preşedinte. Ce să spuie ?
D. Grigoriu. Scifi şi eu ce voia d. Dimancea, de sicur dacă a fost la acele tâlhării. Dar efi nu credeam pe ţigan vinovat, căci sciam de unde ’l luasem. Un ţigan care lucrâză el pe 7 lei pe di, nevasta pe 3-4 lei, copiii pe 2-3 lei, nuşi lăsa el lucru să se ducă tocmai la Tân-ganul să facă omor pentru ca să ia dc om câte 1-2 lei. Dar nu puteam să (jlie nimic, trebuia se fac ce mi-se poruncia
Când efi băteam pe acesta—arată pe ţigan, care răspunde: eu eram,a-ie preşedinte,—ese d. Davila din camera undea-udeam că bate pe altul şi dice d-luî Dimancea că ’î pare că a murit ţiganul ce bătea. D. Dimancea ’î respunde: fugi d’a-colo, nu mâre ţiganul, fă-1 să spue tot. Am lăsat jos pe ţiganul mefi, pe care l’afi luat d-niî Ianolescu, Creţu şi alţi agenţi mai mici şi l’afi scos afară. Ce afi făcut cu el nu mai scifi. Efi am intrat la d. Davila' şi acolo am vădut întins jos des-brăcat pe ţiganul ce bătea. Pelea şi carnea pe ţigan era ca postavul şi mustea sângele din ea. (murmure de indignare în public),
El nu mai răsufla de loc. Singur m’am speriat, şi am <Jis să chemăm pe şeful a-restului cu spirt ca să stropim pe ţigan şi să vedem dacă n’a murit. A venit şeful arestului cu spirt şi-am luat spirt cu puţină apă, pe care i-l’am turnat ţiganului în gură, dar el nu maî putea să’l în-ghiţă şi îi curgea din gură; atunci d. Davila l'a crestat la mână cu bric 'gul (murmure de indignare în public; miserabilul de Davila surîde cu dispreţ). ^
Ţiganul. La mâna drâptă, irie preşedinte. Eac-o, se cunâsce şi acuma. Spatele ml-este numai o câjă.
D. Grigoriu. Da, la mâna dreptă. Efi atunci vădând că m6re ţiganul sau că e mort, am eşit afară. Scifi pe urmă că l’afi scos şi l’afi dus în arest, iar acolo a a-dus un doctor de i-a dat ce-va şi l’a fi băgat în urmă la infirmerie. Pe mine m’a trămis atunci cu ţiganul-spion să aduc pe Aristotel, fiind-că spionul scia că el se află la o bina pe la Cotrocenî. Am fost cu el în trăsură, l’am găsit pe Aristotel, l’am luat cu trăsura, ne am oprit cu el la un loc, şi efi l’am cinstit c’un rachiu, ca să ’l iau cu binele, căci aşa mai lesne puteam să aflu ce-va de la ei, dar el nu scia nimic. Atunci am plecat şi l’am a-dus la poliţiă, dându’l d-lui Dimancea.
D. Preşedinte.— Când se petreceafi a-cestea.
D. Grigoriu.— Pe la finele luneî lux lulifi.
D. Preşedinte. - Pe d. Paraschivescu l’aî vădut la poliţiă?
D. Grigoriu.— Nu l’am vătfut.
D. Dimancea râgă pe preşedinte a întreba pe martur dacă nu e desertor de la poliţiă şi cum a fost dat afară.
D. Grigoriu. N’am fost dat afară. N’am mal voit efi să mă duc, fiind-că mi-se spusese că d. Dimancea voia se mă bată, căci nu sciusem cum să spui la cercetare despre d. Ianolescu, de care am dis că l’am vă^ut cum ducea pe arestanţl sus şi cum îi bătea şi d-sea. D-lor voiau să mă facă a <jice că eu am bătut, iar nu d. Ia-nolescu, dâr nu puteam face acesta şi pentru unul ca d-lui. Au trămis gendarmi Ia mine acasă şi mi-au luat chiar hainele.
D. Blaramberg. Dar ce serviţii aveai d-ta la poliţie, aud că erai spion ?
D. Grigoriu. Ei, domnule, spion ne-spion. Efi ştifi c’am fost între guarăiştii civili şi aşa mă plătia. Efi, d-le preşedinte, esercit acâstă meseriă de ani îndelungaţi. Cunosc şi pe unii din d-niî membrii ai Curţii, de când erau procurori şi judecători de instrucţie. In tot-d’a-una am fost cinstit. N’am furat nici-o-dată nimic. Mi-am făcut cinstit meseria. Eacă casa mea, de la care am şi venit, âcă probele (arată un act). Dacă d. Dimancea a voit să mă bată şi pe mine, fără să am vr’o vină, cu tote ser-viţiele ce ani îndelungaţi am adus poliţiei, acâsta nu e trâba mea. Eu ştiu că tot-d’a-una mi-am făcut datoria.
D. Davila. N’aî bătut d-ta pe un arestant la Secţia VI şi efi te-am făcut scăpat ?
D. Grigoriu.-— D-ta n’aî avut de ce să mă faci scăpat. Am fost la Secţia VI unde era un arestant, de care am avut trebuinţă să ’l văŢ Efi nu l’am bătut, el era adus în arest bătut măr de guardiştiî d-tale, şi când am voit să’ţi spun ce afi făcut eî, m’aî pus pe mine pe g6nă. Lasă, nu mai vorbi d-ta de bătăi, căci ne cu-nâscem bine. Efi sunt prea vechifi în meseria mea ca să ştifi cum să me port, nu ca d-ta.
Murmure în public. Procurorul-general, membrii Curţii, ascultă cu mare atenţiune. Inculpaţii şi apărătorii lor nu tnal suflă. Publicul d’afară, fârte numeros, care nu era lăsat să intre în sală, făcea merefi sgomot şi se audiau smâcelile cu gendarmi! şi cu comisarii poliţiei, puşi sub ordinile d-lor Creţu şi Grand. Din când în când se audia: d-le procuror! Un domn, al cărui nume ne scapă, să văieta că e lovit peste mână cu tesacul d’un gendarm.
------I----- -	--y-- ,,
ECOURI
Guvernul complice cu tortura tor ii.
Ziarul „Voinţa naţională" află un lucru cât se p6te de grav:
Cei doui torturaţi ai poliţiei capitalei cari nu s’au presentat ieri la proces, sub cuvânt că sunt concentraţi pentru manevre, s’ar afla arestaţi la poliţie ; eî sunt ceî maî grav torturaţi.
Arestarea lor se ţine sub cel mai mare secret.
Parchetul primind o denunţare în acâstă privinţă, a întrebat poliţia dacă ea este întemeiată şi a primit un răspuns negativ.
Parchetul însă trebuia să fi făcut o anchetă seriâsă, fără să aviseze poliţia ; astfel ar fi putut afla adevărul, iar nu adre-sându-se chiar căpitanului Dimancea care are interesul ca acest lucru să nu se descopere.
Denunţarea e gravă şi guvernul trebue să respumjă, căci opinia publică este alarmată.
FOIŢA DIARULUI TELEGRAFUL
(2)
SPOVEDANIA
UNUI
C I G A S
?
DE
EUGENIU IIINS
CAPITOLUL III Dont calici
Cele d’ântâiu dile, ale acestei ^înfrăţiri afi fost o veselie pentru mine.
Fiind-că efi eram fericit, Luisa părea şi ea asemenea, safi cel puţin aşa să arăta.
Din cele d’ântâiu clile. ea căuta să în-grijescă de casă. Camera în care stăteam până acuma, aşa de tristă, părea maî veselă.
Acuma eu nu maî eşam din casă de cât ca să mă duc la meditaţii.
A! şi cum mă grăbeam să mă întorc acasă!
Altă dată cu câtă neplăcere mă întorceam acasă, ştiind că tot la miserie şi singurătate mă întorc!
Nu era tot aşa acuma!
Când ajungeam la uşă ştiind că înăuntru am să găsesc pe Luisa, uitam totul.
Cum intram, Luisa ’mi dădea un scaun. Trebue să fii obosit, ’mi dicea ea. A! cu ce drag mă uitam la ea, când o vedeam cum umblă în tâte părţile ca să gătâscă masa!
După masă, aprindeam o ţigară, pe care altă dată o ţinâm în gură ca mari-rinariî, şi mă uitam la colacii de fum cari se ridicau în sus.
Ea căuta ca hainele se ’mi fie în regulă, le aşeza în garderob, şi vorbeam. Despre ce?
Cam grefi să vă spun acâsta. Destul că ’mi făcea maie plăcere să’î aud glasul.
Intr’o di fiind frumos am făcut o preumblare la grădina Camerei.
Ce plăcere simţeam rătăcindu-ne prin aleele întortochiate, respirând aerul curat şi parfumul arborilor! In acea epocă a anului pădurea nu e aşa de veselă; ea presintă ceva solemn, ca interiorul unei biserici; mi se părea că ea ’mi dicea să
jur că nu voi părăsi nici o dată p’aceia care se devotase mie şi să fac totul pentru ca viaţa să’l fie dulce;
Mergăm pe o aleă principală. D’odată văd pe Luisa că îngălbeneşte.
Ce aî? o întrebai.
„— Nimica, respunse ea, sunt obosită.
Mc uitai împrejurul nostru şi pe alea re-servată pentru călăreţi văzui un tânăr frumos împreună cu o amazonă.
Se părea că tânărul spune ceva la urechea amazonei şi amândoi se uitau la Luisa ; sângele mi se urcă la cap; eram gata să mă reped asupra aceluia care se uitase cu aiâia obrăznicie la Luisa ; se depărtase însă. E el, ’mi zisei eu. De sigur că el spusese acelei curtezane : Ve<jfl p’a-cea femee, a fost amanta mea. In acel moment mă revoltasem nu numai contra acelui miserabil, dar contra omenirei favorizată de sârtă. Cele câte-va dile de fericire, pare-că nu le avusem. O ! societate infamă ! strigai. Iată un miserabil care a nenorocit o fată. Miserabilul tiebuia să ’i cadă în genuchi şi să ’î ceară iertare... şi în loc d’aceasta el caută să o insulte. ’L voi ucide p’acel miserabil... Cu acâsta voi scăpa pe Luisa de miserie ...
Mergeam repede negândindu-me că a-ceastă emoţiune pote să_o observe Luisa.
Intorcându-ne acasă, am observat că Luisa era schimbată la faţă,
„Era el ? o înrtrebai efi. Cu mare greutate Luisa zise un „da" O sărutai pe frunte , picând : scumpa mea ! Ea începu a plânge.
Intr’o dimineaţă, după ce am dejunat, Luisa sc pregăti se iasă în oraş.
„— Unde te duci ?
„— Cred că a venit timpul să lucrez şi eu.
Acuma când totul e regulat în casă, trebue să ’mî caut de lucru. ’Mi e urât să stafi degeaba t6tă diulica în casă. Ştiu să cos. Mă duc la vre-un magasin se iau ceva de lucru.
„— Cum ! tu să te duci din magasin în magasin ca să cauţi de lucru ! a! asta nu se pâte ! Mă îngrijesc efi de cele tre-buinciose. D’ajuns că me înjosesc eu umblând în tâte părţile căutând de lucru. Tu trebue să stai acasă... nu te las să ieşi...
— Ti'ebue să aduc şi efi ceva în casă, zise ea.
Apoi adăugă :
Pentru a<Jî nu maî avem nici un ban.
Această noutate fu ca o lovitură de măciucă pentru mine. De când Luisa îngri-jia dale măncărel şi ţinea banii, nu mă
gândeam la bani. In acea <)i n’aveam de unde să iafi nici măcar un gologan ; trebuia să aştept până la sfârşitul septămâ-nei. Acuma se ridica înaintea mea fantoma miseriei pe care nu o vădusem de la întâlnirea mea cu Luisa.
— A ! ce viaţă miserabilă mai ducem şi noi. Cine mă a pus să te maî chinuesc luându-te cu mine! Am făcut o prostie. In acele momente nu mă gândeam de cât la mine.
Nu te supăra Carol, zise ea. Ce, e o ruşine ca să muncesc ? Fii sigur că
chiar dacă n’am avea nevoe de bani tot n’aş sta degeaba.
Âm fost silit să o las să plece. Remă-nând singur, mă gândeam cum să scap din miserie. Chiar dacă Luisa va găsi de lucru, tot nu vom avea bani îndată. N’a-vem credit nicăiri Să împrumut ? La cine? Numai un mijloe aveam ca să scap din încurcătură : să iafi ceva înainte de la meditaţii.
M’am dus la un băcan la care dădâm lecţie unei fetiţe şi la sfârşitul lecţiuncl am spus fetiţei să r6ge pe tatăl eî ca să mă primească având se ’î vorbesc ceva. Tatăl ei nu era acasă. Am luat pălăria si me îndreptai spre uşă Insă nu puteam să plec fără nici un ban. Luând curaj, am <jis fetiţei:
„—Voiam, domnişâră, să rog pe tatăl d~v6stră să mi dea ceva bani; am mare nevoe.	(Va urma)
www.dacoromanica.ro

TELEGRAFUL — 20 SEPTEMBRE 1888
TELEG-EAME
Dosarul dilei
lin primar culpabil
Confratele nostru „Muncitorul” din laşî scrie urmâtbrele în privinţa primarului comunei Stânca, plasa Braniştea, jud. Iaşi:
Aci este primar unul numit Tătăranu şi n’a greşit cine l’a botezat ast-fel, câ c mal rCu^de cât un Tătar la firea lui.
După mal multe başbuzucil, nelegiuiri şi bătăi ce a făcut, vudend că tot nu poate opri ilmenil de a veni la Iaşi, la noi, s’a apucat şi a stârnit povestea că „guvernul a regulat să nu mal plătescă bmcniî pă-meniul ce-1 ţin de la posesor şi pe care a bătut grindina la 7 Iulie. A <Jis că de de se va face numai jumătate^ de rbdă, jumătate vor plăti şi omenii şi de nu s’a face de fel, nu vor plăti de fel. Aoâstfi minciună ad crecjut’o omenii; dar ce vor face când vor vedea la tbmnă că li se vinde şi părul de pe cap pentru pământ ?
In privinţa d-luî Tătăranu, iată şi câteva fapte culese aşa în fugă :
1)	, Lui Trifan Breunj, care are numai o vacă şi o mînza.tă, i-a dat certificat de a luat 30 lei de la credit; lui Vasile Alec-sandru, care are 2 boî, i-a dat de a luat 50 de lei; lui ilie Condurachi, care are o vacă şi o mânzată, i-a dat să ia 30 de lei; lui Vasile Eduţanu, care are o vacă şi o iapă, i-a dat de a luat 30 de lei; lui Gheorghe Şfarcu, care are 2 bol, i-a dat pentru 50 de lei; lui Gh. Caracas, care are o vacă, i-a dat de a luat 30 de lei.
Am voi să seim de n’ar fi datoria d-lul procuror şi a directorului creditului să cerceteze faptele denunţate de noi, şi de le va găsi întocmai, să’l dea pe d. Tătăranu la gros, unde i se cuvine ?
2)	Cârciumarul din Cîr-piţî, Vasile Nis-tor, ’şî face de cap bătând Omenii şi în-jurându’î în tot felul ; iar d. primar se bucură, tace şi lasă. Acest Nistor ameninţă cu cele maî grozave bătăi pe cei ce ar indrâsni să ceră depărtarea acestui odor de primar şi a fOrte cinstiţilor consilieri ai domniei sale. Pe Ibn Păscariu şi pe Gh. Hanganu i-a şi bătut pentru acâsta.
3)	. D. primar a luat de la Costachi Ha-zaparu din^Cîrpiţi mită duoi lei şi două zile cu carul ca să-î dea voie să-şî facă şi el casă ; acuma însă, după ce şi-a fă-cut’o bietul om, primarul stăruie ca s’o strice. Se vede că mal vrea din nou lei şi clacă.
4)	. Dar dacă nu-s mulţumiţi locuitorii cu Tătăranu, apoi de sigur că trebuie să fie mulţumit d-nul Brii, posesorul. Căci ori-ce bazaconii ar face acest posesor pururea găseste ocrotire la d. primar.
PnngKşicle poliţienesc!
Un diar al guvernului publică următO-rea denunţare:
Doui spioni evrei, dintre care unul vestitul Isâc, cutreieră de câtc-va qlile capitala înhăţând pe câte un coreligionar d’ai lor mai înaintat de vârstă pe care ’l bu-zunăresc de ce are asuprâ-% sau în cas contrar ’l dau pe mâna sergentului pentru â ’l aduce la secţia apropiată. Chiar alaltă-ieri, un evreu bătrân sosit în Bu-curescî din Dorohoi, a fost arestat de către aceşti doi pungaşi şi dus la secţia de lângă hotel Regal. Mai mulţi cetăţeni intervenind, d. comisar Grant a promis a-1 pune în libertate pe acest nenorocit, care n’a voit să dea agenţilor secreţi suma de 4 lei pe care i-o ceruse.
Noi nu ne mirăm de loc, că âmenii poliţiei Voinescu aă ajuns la asemenea argumente. Acolo unde directorul şi inspectorii poliţienescl torturâză pe areff-taţi, este firesc ca cei mititei să pun-gâşescă pe nisce nenorociţi. Dar de ce se miră foia guvernamentală?
Statua lui Miron Costin
Ieri, pe un timp superb, s’a desvăluit la Iaşi statuia cronicarului-martir Miron Cosii n. Serbarea s’a "început la orele 2 p. m. printr’o procesie la care au luat parte şcblele, societăţile şi delegaţiunile. D. Vasile Urechiă a citit raportul seu a-Supra lucrărilor statuiei, apoi a borbit d. primar V. Pogor, care a primit în păstrare statuia din partea oraşului. D. Ni-colae lonescu a salutat statuia din partea Academiei. Guvernul a fost represintat prin d. Th. Rosetti, prim-ministru; d. Ro-bescu, adjutant regal, a depus o corbnă la picibrele statueî din partea Regelui şi a Reginei.
intîmplărl din Capitală
A vis poliţiei. In strada Chindii la Nr. 14, există o cârciumă, pe care o putem numi un bordel de conrupţie, căci nu este di unde să nu fie scandaluri, certe, şi ceva mai mult bătăi între jucătorii de cărţi ce furnică într’un mod spăi-mftntător în acestă cârciumă.
Aducem aminte poliţiei care se vede că a adormit şi prin partea aceea.
—X—
O glumă. Domna X. e bolnavă; mititica e culcată în pat. D-rul P. e chemat la patul bolnavei
Domna X. — Ah! dragi doctore, dacă a! şti cât de tare mi d<5re piciorul drept.
Doctorul P. — Ai făcut dbmnă un pas greşit. Dâmnu X. Dar ce are a face doctore un pas greşit cu piciorul î
Don-Caprice.
INFORMATIUNI
>
Sgomotul despre disolvarea consiliului comunal al capitalei îndată, după alegeri, pare a dobândi consistenţă.
Se spune într’adev&r că liberalii, care fac parte din acel consiliu, ’şî vor depune demisiunea spre a nu lua răspunderea faptelor d-lui Pake; dânşii prin glasul d-luî Grădişteanu, aii criticat aspru atitudinea admmistraţiuniî în cestiunea împrumutului de 9 mi-lione şi unii nu se mal duc la şedinţă.
De altă parte, chiar d. Pake Pro-topopescu, primarul, enervat de criticele drepte ce i se fac de liberalii din consiliu, şi voind a fi absolut stăpân la primăriă şi fără nici un control, ar stărui însuşi pentru disolvare, pentru a nu avea consilieri de cât pe cel... săraci cu duhul.
Primim din partea d-luî I6n C. Go-gălniceanu, comerciante şi alegător în colegiul I de Senat (Prahova-Ploesci), o profesiune de credinţă tipărită şi in-intitulată : Convincţiunl politice.
Onor. cetăţean e liberal disident.
O soire tristă.
Distinsul nostru filolog şi istoric d. B. P. Hâjdeu e lovit de cea mal mare nenorocire, care p6te să se întâmple unul bun părinte. Gingaşa sa fiică, d-ra Iulia, în etate de 19 ani, a încetat din viaţă.
Condoleanţele ndstre mult încercatului părinte.
Colonia românilor din Basarabia ne însărciueză să exprimăm condoleanţele sale întristatei familii B. 1\ Hâj-deă pentru pierderea fiicei lor Iulia A. Hâjdeu.
Ieri manevrele au urmat întreaga (ji lângă Baicol. Tote trupele cari să concentraseră lângă Câmpina ah luat parte la aceste manevre.
Acjî manevrele urmeaejâ. Mâine să va da armatelor o c}i de repaus, apoi mercurî Regele va primi defilarea lingă Ploescl.
După manevre, Regele va veni pen tru câte-va clile în capitală.
Să afirmă că d. Dumitru Ghika este decis a demisiona de la postul de efor al spitalurilor civile.
Diarul oficios a dat 4Beîe trecute pro magnam gloriam a prefectului Per-siceanu o scire falşă, cum că vestitul bandit Simionka ar fi fost prins în fine.
Scirea e bună, dar val! falşă, căci, precum ni să scrie din Tulcea, banditul Lisinsky nu e prins.
In Iaşi a apărut subt numele de Drapelul, un organ de publicitate săptămânal,
D. Ioan N. Roman e redactorul a-cestul organ, care va susţine princi-piele liberale.
Urăm noului nostru confrate isbân-dă deplină în lupta ce a întreprins.
Sântul Sinod, va fi convocat în sesiune de tdmnă la începutul lunel vii-tdre.
In acestă sesiune sinodul, va avea a elabora în mod definitiv proiectul pentru îmbunătăţirea sortel clerului.
Acuma e vremea făgăduelilor. Cel cu minte făgădueşte.
*-
Calitatea vinurilor ce se produc în podgoriile din Cotnari, fiind cu deosebire escelentă, producţiunea anului curent, întrece cu mult pe acea a a-nulul trecut. Cumpărătorii temându-se de recoltă mediocră, au încheiat deja contractele de aprovisionare la Cotnari.
D. primar Pake Protopopescu, împreună cu nedeslipitul său Ioniţă Stă-
nescu, s’a dus Sâmbătă sera la Zal-hana, spre a ţine o întrunire.
Au fost forte puţin fideli.
D. primar al Capitalei s’a dus şi la Olteniţa, tot în interes de alegeri.
Prin urmare, după ce pe vară s’a preumblat prin străinătate, acum colindă pentru alegeri şi interesele oraşului sunt părăsite.
Se spune că d. general Mânu a plecat la Golâşeî, spre a readuce pe d. Lascar Catargi în fruntea partidei conservatbre.
De altă parte, circulă sgomotul în oraş, că dacă d. Lascar Catargi nu va voi se se întdrcă, conservatorii îşi vor alege şef pe d. Teodor Rosetti.
Până şi «România» semnaleză ne-respectarea regulamentului comunal pentru vîndarea pâneî.
Ce faci, d-le primar, căci consumatorii sunt frustraţi. Maî lasă co-lindările electorale, căci nu pentru a-cesta escl primar.
-*-
Se spune că d. Lascar Catargi, la eşirea de la întrunirea în care s’a decis ruperea coaliţiunil cu liberalii, ar fi dis : astăclî s’a înmormântat partida conservatore cea adevărată.
Astăcjî să judecă în localul fostului Ateneu .procesul lui Andronic, cel cu apa de aur.
Vom da sernă cititorilor despre a-cest proces.
Chiar la a doua ediţiune de astă-cjl vom spune ce se va petrece în şedinţa de astă-dl.
Alegerile comunale, la Mizil, se vor face la 26 curent.
Prefectul de Buzău a fost în localitate şi a făcut propagandă pentru candidaţii oficiali.
De la Mizil a mers cu colinda e-lectorală prin plasele TohanI şi Sărata. Acestea vă sunt alegerile libere, d-lor junimişti ?
Adunarea generală a regimentului grăniceresc român din Banat a respins în unanimitate demisiunea din preşi-denţie a generalului Doda. Adunarea s’a folosit de acâstă ocasiune pentru a-şl manifesta sentimentele de recu-noscinţă şi veneraţiune către generalul Traian Doda.
O comisiune, compusă din 24 per-sone subt preşedenţia protoiereulul PopovicI din Orşova, s’a dus la generalul pentru a-I comunica hotărîrea Adunării.
Generalul şî-a retras demisiunea.
Aflăm că s’a pus sub tipar şi va apare în curând, supt titlul sfpte scrisori deschise către M. S. Regele, o importantă lucrare a d-lul Maniu.
Om de studiu, fost deputat şi senator, d. Maniu a avut şi trebuinţa şi putinţa şi prilegiul dra cunoSce bine ţera şi afacerile el; academician, d-sa scie să mânuiască pana cu măiestrie. Opera ce tipăresce e menită dar din tdte puntele de vedere, a atrage şi fixa asupra’l atenţiunea publică.
De alt-fel, acestă lucrare a d-lul Maniu e şi de actualitate; ea arată suferinţele şi trebuinţele poporaţiuniî rurale; să ocupă de situaţiuqea comer-ciuluî, industriei, şcdleî române etc. arătând ce este fie-care şi ce trebue să fie.
Asceptăm cu nerăbdare tipărirea acestei lucrări, despre care de ne va fi cy putinţă vom da ore-care estrase chiar mal nainte de a se Sfârşi tipărirea.
In »Monitorul Comunal* de Duminecă, s’a publicat cofivenţiunea pentru facerea împrumutului de 9 mili-one al comunei BucurescI cu Dresd-ner Bank. In testul român se vede preţul emisiune! pe 90 mărci pentru sută, iar în cel frances pe 91,05 pentru sută. Am dori să, seim daca deosebirea de cifre provine din erore de tipar şi în caşul acesta, care diri cifre este cea adevărată? Locuitorii capitalei au dreptul să scie...
*-
înmormântarea d-rel Iulia B. Hâjdeu se va face adl. Cortegiul va porni din curtea direcţiune! generale a arhivei statului la orele 2 p. m.
Diarele guvernamentale depăşesc ori-ce convenienţă. Ele ne declară că vestitul căpitan Dimancea este decis a rămânea în postul ce ocupă pe lângă prefectura poliţiei şi a brava opinia publică, care ’l acuză de a fi jucat rolul unul calâu în afacerea ţiganilor inculpaţi în omor.
Ni se şerifi lucruri fdrte curidse din Giurgiu. Se elice că acolo nişte liberali ar fi iscălit un proces-verbal prin care denşil s’aâ făcut o apă cu conservatorii.
Penă la desluşirea enigmei, vom păstra tăcerea, iar apoi vom emite în tdtă sinceritatea părerea ndstră.
Ediţia de seară
___________y____________________________
In.forr3Q.aţi-u.ri.î
O ştire cât se pdte de îmbucură-t6re pentru toţi liberalii:
Ieri la Ploeştl a fost alegerea col.
1	pentru consiliul judeţean. Cu acâstă ocasiune şefii liberalilor din localitate, d-nil C. T. Grigorescu şi R. Stanian, s’ati împăcat, îmbrăţişându-se în faţa alegătorilor.
Resultatul alegere! a fost sdrobitor pentru reacţiune. Sunt aleşi cu 123 voturi, contra toi, d-nil: Gheorgjie Sfetescu, Theodor I. Angelescu, Ioan C. Cirişianu, dr. I. Cloaje, Gh. Măr-găritescu, Const. C. Filipescu, C. Ste-riadi şi Cănuţă lonescu.
Procesul torturatorilor de la poliţia Capitalei a urmat adî. S’au ascultat mal mulţi martori, apoi la interogatorului făcut d-lor căpitan Dimancea şi Al. Davila, inculpaţi, aceştia au declarat că naii bătut pe nici unul din ţigani, acestă declaraţie a fost sprijinită de geandarmî şi spioni aî poliţiei, chemaţi ca martori:
D. Burada a făcut acusarea scoţând pe d. Paraschivescu, iar d. Da-nilenu a apărat victimile într’un mod strălucit. Şedinţa s’a ridicat la 6 ore, amenându-se continuarea pe Mercurî,
2	1 clihent.
Darea de sâmă în extenso a şedinţei vom tipări în numărul de mâine.
Adl la orele 2 p. m. s’a făcut înmormântarea mult-regretatel Iulia
B.	P. Hăsdeu. Un public ales, re-presintanţiî inteligenţei ţereî, au urmat până la veclnica locuinţă rămăşiţele mortuale a copilei d-lul B. P. Hăsdeu.
O adâncă durere cuprindea acesta mulţime de omeni adunaţi în jurul coşciugului, în care zăcea o adevărată fibre, ruptă şi aruncată în mormânt fără cruţare de cruda morte.
La R.-Sărat a reuşit la alegerile col. I pentru consiliu judeţean lista prefectului.
D. Mihail Cogălniceanu, e forte indispus. Se sperăm că ilustrul bărbat de stat în curând se va însănătoşi.
r^-
Primim următorea depeşă din Iaşi:
La 6 jum., s’a servit un banchet în salonele otelului Trajan, la care au luat parte mulţi cetăţeni înscrişi maî dinainte, la direcţiunea otelului
Preşedintele asociaţiuneî, «Miron Costin».
M. Kogărniceami.
Primarul laşului, P. Pogor
Societatea de fabrică cu aburi pentru industrie de lemnărie, din Piatra, unde se fabrică tot felul de lemnării prin două gaturi care are, cue de lemn pentru cisme sistem american şi beţe de chibrituri de diferite forme, etc lu-creză cu multă activitate şi peste 100 lucrători sunt întrebuinţaţi stabil la tbte manipulările manuale.
Oraşul Piatra prin faptul înfiinţare! acestei fabrice câştigă sub multe raporturi.
Serviciu, special al ^TELEGRAFULUI»
«S ORE SEARA)
Viena, 30 Septembrie.
A<JI, cu prilejul deschiderei solemne de către împăratul a unui parc în jurul Vie nei, Majestatea Sa respunzând discursului preşedintelui Comitetului, a <jis că strada şi bariera care separă Viena de mahalale, trebue să dispară cât se pbte de curând. Promisiunea împăratului a fost primită cu un entusiasm general.
Londra 29 Septembre.
„Times” crede că demersul Italiei care caută să convingă pe Portă că un Protocol explicativ este trebuincios pentru Con-venţiunea Suezului are adevărata ţintă d.e a face să se amâne la infinit ratificarea Oomrenţiunii.
Sofia, 29 Septembre.
D. Vulcovici, agent al Bulgariei la Con-stantinopol, a obţinut un congediu de 15 (jile ce le va petrece în familie la Fili-popoli.
Hamburg, 30 Septemore.
Consilierul intim D. Geffken, a fost a-restat ieri seară, ca bănuit că a trimis ziarului „Rundschau”, jurnalul împăratului Frederic în timpul sosireî sale de la Helgoland. D. Geffken se puse el însuşi la disposiţia justiţiei.
Londra, 30 Septembre.
Două femei au fost asasinate adî nfipte. Acăstă crimă a fost comisă în aceleaşi condiţiunî ca acea din Whitechapel. Intestinele victimelor au fost luate.
Viena, 29 Septembre.
„Fremdenblatt” rectifică ştirile după cari împăratul ar fi fost ieri în mare primejdie, cu ocazia exerciţiilor artileriei la Felixdrof, apr op e de Viena.
Pe la două ore, împăratul a ordonat să se înceteze focul. Din causa unui vînt tare contrariu, semnalul n’a fost audit de bateria care a maî tras un foc, cu tbte că împăratul şi suita sa înaintaseră pentru a în-specta obiectul atacului. Dar împăratul şi suita sa aflându-se la adăpost întro esca-vaţiune de teren şi afară din linia de tir, n’au fost în nici o primejdie. Reînoindu-se semnalul, bateria încetă îndată focul.
Sofia, 30 Septembre.
In numărul şuti de la 27 Septembrie „Le Temps” din Paris publică o corespondenţă din Constantinopol, care dă nota exacta a revendicărilor Bulgarilor din Macedonia şi din Vilaietul Andriano-pol, şi arată cu prisos că cestiunea raa-cedoniană care se ivi în 1870, fără a obţine alte satisfacţiuni de cât făgădueli din partea. Porţii rămaşe fără efect, fu ridicată şi mal e urmată de bulgarii supuşi otomani.
In acelaşi număr, un articol de frunte al clarului „Temps,, aruncă respunderea acnstei mişcări guvernului bulgar, care a declarat şi declară în fie-care <Ji că va observa o deplină neutralitate în cestiunea revendicărilor bulgarilor,gsupuşi otomani.
Afacerea escrocului ^Andronic
Tril). Ilfov secţia II corectlonhltt.
* *
Şedinţa se deschide la ora 11 şi jumătate.
Preşedinte, Iulian, asistat de d-niiHagi-Pandele şi Şursan. Fotoliul ministerului public e ocupat de d-1 Boldor-Voinescu.
Dintre acusaţî sunt presenţi: Sion-Ghe-rei, Tiţa Gherei, Teodorini, fost comisar, I. Borănescu. Lipsesc : Andronic, preotul I. Georgescu, Elena Georgescu, major doctor Wae Teodorescu şi alţii.
Din partea civilă lipsesc forte mulţi reclamanţi.
D. procuror Voinescu-Boldor luând cuvântul, ijice că de bre ce acuzaţii Andronic, preotul Georgescu şi Moroi puşi în libertate pe cauţie nu s’au presentat la proces, să se dea mandat de arestare contra lor.
Partea civilă cere amânarea procesului de 6re-ce lipsesce d. Fleva apărătorul ei.
Tribunalul respinge cererea părţei civile şi dispune ca afacerea să se judece.
La ora 12 se începe citirea actului de acusare, publicat deja în unul din nu-merile diarului nostru.
După citirea actului de acuzare şi suplimentului de instrucţie, şedinţa se ridică.
Preşedintele anunţă urmarea pentr utnâine la ora 11.
OPERAŢIUNILE CEREALELOR
Cumpăr.	Brăila, 17 Septembrie 1888 Vînd. Hect. lb.			1. b.	
Nicolaide	Crisoveloni	grâu	1700 58’|2	I0.2S	m.
»	*	»	3650 573l4	11,05	m.
M. Choen	Haracopo	»	2000 58U]4	10,20	m.
Ballet	Grosovici	>	1580 55*14	9,42* isc.	
Peirano	Politi	»	1410 58'[2	io-35	ş.
*	»		3209 57*12	io,5S	c.
Manari	Sortocala	»	IOOO 5921,,	10,90	m.
»	*	»	1740 58314	1 U5°	m.
Carnevali	L. Mari	»	2500 59	11,50	m.
Kirschen	Grosovici	»	338o 59	11»35	c.
Fechner	Bach	»	135° 57	10—	c.
Kirschen	Embirico	»	850° 59ii".	■ 1,80	s.
Paul	Negroponti	sec.	4600 55	6,60	s.
L. Mendel	Gaetan	orz	2000 48*12	6,40	1TL
*	Eisestein	»	2350 47,12	5.40	m.
»	Versler »	»	2400 488p 2900 48'V	6,45	m.
Manari	Portocala	» 2000 48 Athanasin M.		5.78'[2C Thanu.	
Administratorul ziarului, C. Ispăsescu.

www.dacoromamca.ro
antaxAaA
TELEGRAFUL — 20 SEPTEMBRE 1888
CASA DE SCHIMB
MOSCU NACHMIAS
No. 8, în palatul «Principele Dimitrie Ghica (Dacia-Romănia) Strada Lipscani, In faţa nodeî clădiri a Bănccî Naţionale BUCURESCI Cumpără şi vinde efecte publice şi face ori-ee schimb de monedi Cursul pe cliua de 19 Septembre 1888		
	Cumcără	Vinde
Rentă Amortisabilă 50/0 . .	9^/2	97 O2
> Română perpet 50/0	96	96*12
Oblig, de Stat (C. Rur) 6°/0	99	IOO
> C. F. R. 6«/0 . . .	—	—
» Municipale 5°('o •	84^2	85*1?
» Casei Pens. (300 L.)	230	235
Ser. funciare Rurale 70/0 .	106	io6nli
t‘ » » 5°/o ■	96ll2	97* li
» » Urbane 7O/0	,05	1058/4
» » .» 6°lo	99	IOO
» » > 5°/o	93	94
» » » Iaşi 5°/0	83	838/4
Obi. Sfirbescî cu prime 3°/0	76	80
Im. cu prime Buc. (20 lei)	45	50
Losurî cruceaRosie Italiano	29	32
Act Banc Naţională . .		
Losurî Otomane cu prime	5°	55
» Basilica Dombau c. p.	>7	20
» Panama cu prime .	355	365
» Sfirb cupr.de tofr.b.		—
Aur contra argint sau bilete	160	2°/0
Florini Wal. Austriac. . .	20S	210
Mărci germane		124	126
Bancnote francese ....	99* h	IOO l/a
» Idem italiane . .	99	IOO
» Ruble Hârtie . .	270	280
NB. Cursul este socotit în aur.		-
ilâM
Renumita Cărturăresă
lulia Poloneză
---- S’A MUTAT = —
Iu dosul Palatului Regal Im finele Str. Brutianu 51, (în colţ)
Lângă Qrajdurile Palatului Regal
Ghiceşte viitorul, presentul şi trecutul, pâte descoperi şi pagube, furturi, judecăţi, orice secrete ascunse la care se interesdză cine-va. Cine aduce semne pâte afla lucruri ascunse : comori, etc.
Elisabet Hardiii
■'*'* MOAŞA ^
CU DIFLOMĂ DIN STREINĂTATE
Strada Sf. Elefterie No. ].
1
PRECIURILE CELE MAI MODERATE
i
03
cr>
035
O
CD
COD»
s
C-D
CO
NOUL —
Z3I O T E!
BULGARIA
Acest hotel are 30 de camere confortabile şi bine mobilate. A-semenea posedă şi un mare Restaurant cu tot felul de mâncări şi băuturi dintre cele mal alese. Posepă şi un grajdiă pentru cal şi un şopron pentru trăsuri cu Preciurî forte moderate.
Sub-semnatul nu va cruţa nimic pentru ca onor. visitatorî se fie pe deplin mulţumiţi, impunând cea mal mare. acurateţe şi promptitudine.

PROPRIETAR SUUaXUT
(5.—3 4ile).
MEDIC SI CHIRURG
D-or. SALTER
Din facultatea din Viena
SPECIAL IN BOALELE DE FEMEI
SI
—Locueşte în Strada FORTUNA, No. 4.— (Lângă Liceul Alexandri). Consultaţiunî în t6te dilele de la 7 jum. până la 8 jum. a.m. şi de la 1 pâmă la 5 p.m. P.S. Se primeşte bolnavi în pensiune.
MOARA
DE VIN RUT s6u de ÎNCHIRIAT
Situată pe Lom, în satul Krassim, lângă Rusciuk, instalată cu o r6tă idraulică, cu doue părechî de petre franţuzesc!, garnită cu voituri (brutoirs) şi cu t6te instrumentele, maşinele şi uneltele trebumcidse, având pc lângă acestea trei camere de locuinţă şi trei magadil de deposit. Are şi 6re-care întindere de pământ.
A se adresa la proprietar, Sulei/m an bey Naliidoff la Rusciuk (Bulgaria).
FABRICA
DE
DOPURI« PLUTA™ BUCURESCI
No. 7. — STRADA DOAMNEI. — No. 7.
---1foCtX**»- - - —
Esecută orl-ce comandă în timpul cel maî scurt, preturi moderate.
_ j.2—2)
mmm.
cu peru! colosal Loveley lung de 185 ctm. eu l’am obţinut în urma întrebuinţare! de 14 Iun! a pomadeî inventată de mine, ce este singurul mijloc contra cădere! perului şi servă la activarea creştere! iu* la întărirea rădăcineî; ea activezi la bărbaţi creşterea plină şi vigurosă a barbet şi deja după o scurtă întrebuinţare dă atât perului din cap, căt şi din barbă o lucire şi plinătate naturală şi preservă perul de încărunţite pripită până la adânci bătrâneţe. Preţul unul borcănaş 5 franci.
Se expediază în t6tâ ţăra avansându-ni-se suma prin mandat postai.
Se găseşte în Bucureşti la Librăria L. Stemberg, Strana Carol No 7.

500,000 franci
de câştigat în-
tr’o singură di. Adresaţi-ve pentru acâsta fără întîrdiere prin scrisori, la Comptua-rul Comercial, 557 Grande Rue de Teke, Constantinople, Turcia.	(6—2 d.)
LA LIBERTE ROUMAINE
I
Diar cotidian, mare format
In limba francesă
UN NUMER 20 BANI
ABONAMENTE : Un an, 40 lei; 6 iunl, 20 lei; 3 luni, 10 lei.
Administratiunea
8.- BULEVARD UL ELISABET A - 8. Bucureşti.
Ti: -Hv^^SSSWiWH
ii VIS
Comercianţilor‘Impiegaţilor şi elevilor de Comerciu
OXVPSS PUBLIC
Sub-semnatul, în asociaţiune cu un profesor da limbi, deschid un curs public pentru comptabUitatea simplă şi dublă, ştiinţele comerciale, limba francesă şi germană. Cursul va începe la 1 Octombre 1888 şi se va sfîrşi la 1 Ap Iile 1889. învăţământul va avea loc de 4 ori pe săptămână la orele 8—9 jum. sera iar deosebit o repetiţie în fie-care Duminică la orele 2—8 p.m. Costul întregului curs este de 100 lei plătibili în 2 rate, iar pentru impiegaţii fie publici seu particulari, în 5 rate câte 20 lei. înscrierile se fac de acumr la „Librăria Sc61elor“, strada Lipscani No. 96, lângă Banca României. Numărul elevilor va fl mărginit. Se dă şi cursuri particulare după o deosebită învoială. Se efec-tuâză şi lucrări periodice de comptabili-tate, înfiinţarea de registre, regularea şi conducerea lor, încheieri de bilanţuri, corespondenţă comercială în limba română, francesă şi germană cucondiţiuni modeste,
Demetre Genieleano
Profesor de comptabilitate si stiinte comerciale.
(3—3 d.)

MA RE MAGASIN
DE
Haine gata Bărbătesc
LA
.«er BAZAR DE ENGLITERA -o*
33‘u.c'a.resci., — 3, OolţiA.! str. CP-a'broT7-enI si 3ela,rî,
Sub-semnatul, am ondre a anunţa pe onor. mea Clientelă atât din Capitală cât şi din Provincie că, cu ocasiunea tarifului autonom, am deschis aci în ţeră
O mare fabrică de haine pentru Bărbaţi şi Băeţi
în care confecţionez haine, după ultimele jurnale, din stofele cele maî bune ale jjjjjr Europei. Asemenea mai putem efectua şi orî-ce comande în timp de 24 ore, de gj|{ o-re-ce posedăm un mare deposit de stofe fine din cele maî renumite fabrici.
Sper că onor. mea Clientelă şi onor. Public, me va onora cu vi sitele d-lor, spre a se convinge de marfa confecţionată aci în ţdră, şi sunt sigur că vor fi pe deplin satisfăcuţi.
Cu stimă
:=î. LEIBOVIC^
L4
Se pote câştiga intr’o di
300,000 FRANCI
cumpărând bilete d’ale
MAREI LOTERII TURCESCI
a 112-a tragere va avea loc la 30 Sept. 1888.
Plata câştigurilor e garantat de guvernul imperial otoman.
TABLOUL PRIMELOR
mare lot de 300,000 fr. 300,000 fr. lot de lot de lot de lot de lot de lot de lot de
25.000
10.000 10,000
2,000
2,000
2,000
2,000
2,000
2,000
15.000
28.000
200,000
25.000
10.000 10,000
2,000 2,000 2,000 2,000
1 lot de	2,020
1 lot de	2,000
12 loturi de	1,250
28 loturi de	1,000
500 loturi de	400
550 loturi	Total 600,000 „
PREŢUL BILETELOR 1 Bilet,	....	5	fr.
5 Bilete	....	24	„
25 Bilete	. . . .	118	„
100 Bilete .... 465 „
A
Lista oficială a tragere!, va fi trimi-imediat fie-căruî cumpărător, dnpă tragerea ce va avea loc irevocabil la 30 Septembrie 1888.
B
Câştigătorul va fi înştiinţat prin depeşă în diua tragere!.
C
Tragera va avea loc la Constanti-nopol în palatul imperial al monetă-rieî.
D
Pentru cum părerea biletelor, a se a-dresa trimeţând banii în mandat postai, cec, sau scrisdre de val6re la „directorul Comptuaruluî Comercial, [grande rue de Tâke, No. 557.
Constantinopole
(5)	(Turquie)
Abonamentele şi Anunţurile „TELEGRAPHULUI”
A BONA MENTE
IN CAPITALĂ
Pentru un an .......... Lei 24
» sâse luni........... „ 12
«	trei luni.......... „	7
IN DISTRICTE :
Pentru un an............... 30
»	şâse luni.......... „	15
„	trei luni.......... „	8
Pentru Românii din alte state, ca pentru districte.
IN STRĂINETATE :
Pentru uu an . . .		. In aur	lei 40
» şese luni	, . .	' » ’>	„ 26
„ trei luni .		• ” »	„ 10
ANUNCrURT	SI RECLAME		
Anunciufl pe pag.	IV,	linia 25	bani.
Rechtme „ „	III,		1 leii.
» !) )>	II,		3 lei.
	I,	ii	5 lei.
CC PAIITA de închuiat o casă cu pa-
UL U/\U 1 /\ tru camere ^ grădină, situată la mahala. A adresa Informaţie la redacţia (|iaruluî nostru.
De vendare
la Librăria şi Tipografia Şcolelor hârtie maculatură.
MARE
iDEPOSIT
DE
Ţevi de Fier si Accesorii
1 1
LA
^.DOLF SOLO IvC O IST
14 bis. - BUCURESCI, STRADA DOAMNEI. - 14 bis.
(‘0—3
societatea anonimă
DE
Basalt artificial şi de Ceramica
DE LA COTROCENI
CAPITAL SOCIAL: lei 1,500,000.
Capitalul versat la 31 Decembre 1886, lei 1,370,500.
Usina situată la Bucuresci, Cotropeai, Şoseaua Fundurilor, iu faţa Asiluluî Elena Doamna, legată cu calea ferată prin staţiunea Dealul Spirea.
Direcţiunea şi depositul principal în Bucurescî: Strada Domne! No. 14 bis.
Adresa telegrafica: ZBasa.lt, Bucurescî.
DEPOSITE SECUNDARE:
In Bucurescî ..... Calea Griviţel 66.
„ Brăila .	.	.	.	.	la d. G. Grosovich, piaţa Sf. Arhangel.
Craiova .	.	.	,	. M. G. Poumay, bancher.
Galaţi .....	M. Sebastien Somaripa.
Călăraşi. .	.	.	.	. M. Scrghie, B. Farfalomeî.
Rusciuc. ....	Thomadis şi Damianof.
Industria naţională ale cărei produse au obţinut la exposiţiunea Cooperatorilor din Bucuiescî şi Craiova, cea mai mare recompensă
Diploma dezonoare clasa, Za ESTRAS DIN PREŢURILE CURENTE PENTRU BUCURESCI
		P R	E C I	U R I	L E	
Felul materialului	! !-a	călit.	II-a	călit.	IH-a	călit.
	Pentru | miă.	[Pentru unitatea de m6sură cu aşezare	Pentrn .. m,a.	Pentru unitatea de mesură cu aşezare	Pentru miă.	2 <£ § <n 1 P b n © 3 © § s-g ca
Pavele pentru bordure io bucăţi la m. pătrat	350		î*S	4 —	300	^.70
5 » pavagiu de stradă şi de curţi 50				i4.—		I 3. —
bucăţi de metru pătrat		270	'5 —	250	10.50	230	Q.CO
Lespetjî pentru trotuare 25 bucăţi la m pătrat.	380	II.		360	9 5°	220	8.—
Pătrate felurite 36 bucăţi la m. pătrat. . . .	240	10.—	210		180	
Bordure de grădini io bucăţi la m. pătrat .	150		130		IOO	
Cărămiiji refractare 420 bucăţi la in. cubic .	320					
» cu 4, 6 şi 8 găuri, 40 bucăţi la in. p.	65					
In Bucuresci şi în oraşele unde esecută lucrări pentru comuni, societatea se însărcinăză şi cu lucrări particulare, a căror întreţinere o g.irantfizâ pe timp de un an Asemenea se află ia uzină materiale de calitate mai infer’ioră cu
IPreciiari foarte re d_-u.se. garam
Editura Librăriei şi Tipografiei Scoalelor, Bucureşci* Str* Lipscani, 96
www.dacoromanica.ro
Anul XIX. No. 48$. (Seria II. No. ti).
EXEMPLARUL 10 BANI.
Mercnri, 21 Sw
abonamente
Pentru Capitală:
Pentru un an .	. .	Lei	24
>	şdse luni	....	»
>	trei luni.	.
Pentru Districte:
l'entru un an............ >
» şdse luni	....	>
» trei luni.............»
Pentru Românii din alte state, pentru districte.
Pentru Streinătate:
Pentru un an .	. . In aur lei 40
>	şdse luni .	.	»	»	26
»	trei luni .	.	»	»	io
Abonamentele se tac la 1 |i 15 ale ie-cărel lnnl.
UN NUMEA'VECHI 3J BANI
12
7
3°
•5
8
ca
Abonamentele se plătesc î: tain te
SdLlţlst de dimin^ţă,
ANUNC1URI Şi
Anunciurt pe pag. IV îi».
Reclame pe pag. III linia.
»	.	II	» .	.
»	»	I	» .	.	5
Pentru Inserţii şi Reclame Redacţia nu e responsabilă.
Epistole nefrancate se refusă, articole nepublicate se ard.
In Străinătate a se adresa:
Eraneia, Havas, Laffitte et C-nie, place de la Bourse, Paris.
Englitera, Eugfent Michoud, 81 Pleet Street, E. C. London.
Austria, Haasenstein et Vogler 2, Wien Rudolf Mosse Zeilerstaette, Wienc.
Ungaria, D. Moritz Wiest, în Budapesta Servitcnplatz.
Abonamentele se plătesc înainte
Redacţiunea, Strada Lipscani, 96
SUMARUL Ondre Ploiescenilor Torturatorii Depeşl.
De peste Munţi Din afară.
Iconarii ruşi
„Telegraful" în Dobrogea,
Procesul torturatorilor de la poliţia capitalei. Mişcare electorală întâmplări din capitală.
Informaţii.
DIRECTOR POLITIC
«59
IOAN G. BIBICESCU
Administraţiunea, Strada Lipscani, 96
Bucureşti, 20 Septembre.
TORTURATORII
ONOARE PLOESTENILOR
Ploiesceniî, care tot-d’auna au fost în fruntea mişcăreî şi luptelor libe rale, ah dovedit şi de data acesta că sunt, precum au fost în trecut, vrednici de omagiul ce le-a făcut ţara, ridicând la denşi! statua libertăţii,
Onore lor!
Altă dată, când ţara era iar cădută ca şi acum în ghiara reacţiuniî, de la Ploiesci a pornit schinteia, care a reaprins focul iubireî în inimele tutor Românilor; de la Ploiesci, a-larma care a deşteptat pe toţi; de la Ploiesci avîntul sacru şi neobo sit, care a răsturnat reacţiunea şi a înmormântat’o pentru duoi-spre- dece ani.
Ploiesceniî au fost şi sunt credincioşi urmaşi ai trecutului lor şi vechi şi mai nuoî.
Un Ploiescean, un Prahovean, fost-a cel d’ântâî soldat care, în resbelul independinţeî, a răpit de la turci primul steag, primul trofeu pe care după sute de ani oştile române l’ah smuls de la turci
Tot de la Ploiesci vine prirrjâ scire că reacţiunea care scosese capu îndrăsneţă şi insolentă, ameninţă-tore şi hidosă, a fost sdrobită.
Ploiesceniî sciu să dea la mir şi, dintr’o singură lovitură ploiesce născă, au sdrobit capul şarpelui.
Şi era gata, şi era organisată, şî era concentrată reacţiunea; chiar fugarii s’adunaseră ; chiar uitaţii în-viaseră, chiar morţii moralmente îşi scuturaseră mucegaiul şi întocmiseră falanga reacţiuniî.
Şi liberalii stăteau încă desuniţ
Glasul patriei însă, acel glas dulce şi ademenitor pe care Ploiesceniî îl cunosc, îl înţeleg şi i se supun cu dragoste şi veseliă, glasul patrie ameninţată de reacţiune, a pătruns însă şi rescolit tote inimele, a k minat tote minţile şi, supt îndemni lui, Ploiesceniî liberali sau găsit, î momentul luptei, braţ, la braţ, inimă lîngă inimă şi zid nepătruns rădb cat-au în contra furiei reacţiuniî.
Au voit şi au putut.
Reacţiunea e gonită, sdrobită ş? Carageale din vechea Valahi e.
Sunt patru dile de când asistăm un proces, care zugrăvesce cu colorile cele mai negre o parte din societatea nostră modernă.
La sferşitul secolului al XlX-lea ne este dat a privi încă la rămăşi-ele cele mai desgustătdre ale urmaşilor barbarilor inchisitori, cari pentru a răpi mărturisiri falşe de a nisce pretinşi vinovaţi, recurg la schingiuiri, la bătăi, la cele mai a-troce torturi.
Istoria omenireî nare pagini mai negre de cât acelea pe cari stau înscrise cu litere roşii de sânge chinurile victimelor acestei justiţii infame.
Memoria omenirei nu curiosce fapte mai ruşinose, de cât sunt a-celea făptuite de justiţia din evul-medih.
Dar au trecut acele vremuri şi omenirea s’a spălat de păcatele u-nuî trecut negru ca noptea, şi adi nu ne-a rămas din acest trecut inie de cât desgustul şi dispreţul omului modem pentru sălbăticia şi ignoranţa celor cari ah mânjit istoria omenireî.
Cu totă ororea însă pentru acest trecut, datori suntem a mărturisi, că schingiuitorii din evul mediu au pentru ei nişte imprejurări, cari dacă nu ’i disculpă, apoi cel puţin permit nouă a ne esplica, prin ce perversitate morală, prin ce abera-ţiuni mintale societatea veche a o-menirei a putut indura o stare de lucruri aşa de revoltătore.
Dintr’o parte ignorinţa, din altă parte un şir lung de superstiţii în-lănţuiau inteliginţa, omului veche.
Legile şi credinţele societăţeî vechi legitimau barbaria faptelor prin care să ilustra viaţa socială de pe atunci.
Nimic din tote astea nu fiinţedă acum. Omul modern s’a emancipat de sub jugul superstiţielor vechi, luminele şciinţei au gonit întunericul ignorinţeî şi legile modeme sunt conforme cu achisiţiunile tăcute de progres, conforme cu co dul moralei omului din secolul nostru.
Iată pentru ce -dar, nimic nu mai legitimedă adi pe un om, cari ’şî ar fi insuşit sistemul de cercetare a lui Torquemada sau a vre-unuî jude de instrucţie de sub domnia Elisabethei din Anglia sau a lui
cari merg cu îndrăsnăla până a-colo, că ’şi însuşesc dreptul de a realisa unele din părţile cele mai hidose ale regimului patriarhal dorit de ei şi de ai lor.
Aceşti omeni s’au făcut culpabili în faţa omenireî moderne, a cărei demnitate, ale cărei principii de moralitate le-au calcat în picihre.
Aceşti omeni s’au făcut vinovaţi în faţa legilor ţăreî, pe cari le-ah nesocotit, în făta ţărei, pe care ah batjocorit’o, nîânjind’o, ch o crimă, care a indignat şi trebue să revolte întrăga lume civilisată.
Pentru a se spăla de acăstă ruşine, avem neapărată nevoie de un verdict al justiţiei lărei, nepărtinitor şi care să fie confirmat cu verdictul emis deja de opinia publică.
Pentru a resbuna societatea modernă de insulta făcută ei, trebue neapărat ca cei care ah toriurat să fie pedepsiţi.
De altmintrelea opinia publică va respinge verdictul pronunţat şi va declara pe magistraţii cari ’l va pronunţa de judecători nedrepţi.
Iconarii Ruşi
TDTTNT AFARĂ	I ţintă să producă neînţelegeri între guver-
-rV-T r\j-\	Uul sârb şi guvernul bulgar; dar ele n’au
reuşit să-sl atingă scopul.
Ruşii şi Germanii
Dilele acestea a apărut o broşură al cărui autor e principele Nicolae Galiţin şi în care se vorbesce de relaţiunile dintre Rusia şi Germania. Pînă la 1860, dice I Citim următărele în diarul „Odescky broşura, Rusii si Germanii aii trăit în Wiestnik"
cele mai bune relaţii- d’atuncî lucrurile »In dlua de 14 SePtembre> cu trenul de ceie mai bune relaţii, d atunci lucrurile a sosit un grup de 27inşl, cari toţi
s au schimbat. \ ina pentru acâsta e a pre-- SUnt ofeni (t). Aceşti comercianţi sunt
sel oflciăse germane şi a principelui de nişte ţărani din guvernământul Tuia şi
Bismarck, cari cred că în Rusia ar fi călătoresc spre România cu obicinuita lor
esistând un partid politic panslavist. Prin- mar^.: tabb;,ul4 ruse, portretele familiei .	,,	y	Iimperiale şi ic6ne. Grupul de comercianţi
ciPde Galiţin susţine că acăstă credinţă L0*iţî se compune din „iste 6menl tineri,
e greşită. Panslavismul politic e un vis de la 19-25 ani, voinici, sănătoşi, aleşi ca de care Ruşii s’au vindecat de când afl pe sprincână, pentru a corespunde misiun cunoscut mal d’aprdpe pe fraţii slavi. De ne^ delicate cu care sunt însărcinaţi de
sigur că Ruşii aspiră la o ' comunitate ?treA/tăPâniî ^ comercianţi angroiştî ’	¥ f ,v ,	„ XT	Idin Moscova. Am avut prilej cu acestă
culturală cu toţi slavii; dar atât. Nu mal ocasiune de a jnţra jn convorbire cu u-
esistă deel de cât panslavism cultural.	nil din aceşti ofeni, şi iată ce ne-a po-
Autorul sfătuesce presa să se potolâscă; vestit despre comerciul lor unul din cel ast-fel s’ar linişti opinia publică şi Ruşii 1 mai deştepţi printre deştepţi ţărani din
ar trăi în veci bine cu Germanii. Princi- bula,‘ T. .	. ,	,
,	-	—In România, comerciul nostru merge
iele Bismarck ar trebui asemenea să se jftrte bine. Acolo vindem chiar tablourile
convingă că nu e de făcut nimic cu Aus- cari nu se mai vând în Rusia; moldovenii
tro-Ungaria, care e osândită să se des- şi valahii cumpără tot, numai să ştii să’I
rnmruip	arăt! pe fată marfa si să ’l înconjorl cu
îmbrâncită de Ploiescenî în mor mentul unde trebuia s6 putreddscă, Ploiesceniî ah adus deci măreţei statui a libertăţii încă un omagiu, de a căruia mărime bronzul sta tuei va fi tresăltat de bucuri ă inimele Românilor se vor încăldi de speranţă, de credinţă şi de iu bire si deci de succes. ’
Nici legile modeme, nici morală societăţeî moderne nu mai admit asemenea fapte; şi omul modern consideră de crima cea mai des gustătore chinurile aplicate unui
Calea e deschisă; s’o urmăm toţi modernă, sunt încă adi
Onore Ploiescenilor, cari au a rătat cum se biruiesce reacţiunea;
Cu toţii dar pe aceeaşi cale, tot liberalii mână în mână şi ţera vj fi mântuită în curînd de reacţiune er viitorimea, va bine-cuvînta ac
şi inculpat de vro crimă.
Ei bine, tote cele dise de noi mai sus, de şi ah devenit o ade verată axiomă pentru societatea
tăgăduite acea so-
de unii, cari trăiesc în cietate.
N’avem de cât se citim diareic guvernamentale, n’avem de cât s£ ne dăm s6ma de tote cele scrise în „flnd^pendance Roumaine“ şi
tuala generaţiune liberală româJîn oficiosa „România Liberă44 cu
nescă pentru că-i va da întreg ne ştirbit patrimoniul libertăţilor pu blice şi-î va fi ar6tat şi mijloceld de a-1 mântui de ori-ce primejdii viitore.
SCIRI TELEGRAFICE
TELEGRAFUL»
Serviciul particular al diaruluî
_J_____
berlin, 30 Septembre.
•Tâgblatt» află că editorul revistei «Deutsche Rundschau» a dat pe faţă pe acela ce i-a comunicat jurnalul lui Frederic. Se cjice că ar fi un vechiu coleg al d-luî de Bismarck, care ar fi primit un exemplar din jurnalul de la împăratul Frederic.
St. Petersburg, 20 Septembrie.
împăratul, împerătăsa, marele duce moştenitor şi marele duce Gheorghe au plecat de la Spala ia Caucaz.
prilegiul procesului torturaturilor, pentru a ne convinge că dacă avem încă în mijlocul nostru pe 6menii ce oftddă după un regim patriarhal, apoi avem asemenea şi pe 6menii
De peste munţi
Ungurii s’au înşelat amarnjc în socotelile lor; cât aşteptau ei de la sistemul de terorisare ce întrebuinţeză contra ro mânilor, şi la ce-au ajuns!
îşi închipuiau marii patrioţi maghiari că osândind în drâpta şi în stânga, vî-rind în temniţă pe diariştil şi luptătorii români, vor împrăştia spaima şi vor stăvili — fie şi măcar pentru un moment — puternica mişcare a naţionalităţilor cari cer dreptate. Şi au ajuns la afirmarea şi mai făţişă a acestei mişcări.
După cum am anunţat, generalul Tra-ian Doda, îndată după condamnare, a demisionat din presidenţia comunităţel regimentului grăniceresc româiţ din Banat Făcând acesta, generalul a urmat unei re-gule nestrămutate a întregel sale vieţi „corectitudinea11, împinsă chiar până la esces. Cu t6te că sentinţa Curţii din A-rad nu era valabilă şi urmeză sâ fie casată, cu t6te că nu putea sâ fie dus la închisore, generalul a crezut că e d’a sa datorie să demisioneze.
Foile unguresc! primiră cu bucuriă a-cestă scire, interpretând demisiunea în sensul lor : ca un semn că sentinţa brutală din Arad a muiat energia bătrânului luptător. Dar s’au înşelat, ca tot-d’a-una.
Adunarea generală a comunităţel regimentului a hotărît să nu primcscă demi-siunea generalului şi acesta şl-a retras-o în faţa manifestaţiunel spontanee a comunităţel.
E în acest fapt o lecţiune aspră pentru maghiari. Manifestaţiunea comunităţel bănăţene spune curat şi energic Ungurilor că Românii nu se sperie şi că vor urma lupta până când vor învinge: procese arbitrare, sentinţe nedrepte, persecu-ţiunl de orî-ce soifl — nu vor reuşi să ’i poprâscă.
compue,
După cum se p6te vedea, publicistica ™rbe- treCulA am făcut vânzare bu-v	1	’ 1	'nâ în Bulgaria şi Turcia, dar acum ne
rusă a întreprins o întrâgă campanie vând de scop a despărţi Germania Austro-Ungaria.
Pacea asigurată
Sub-secretarul de stat la ministerul en gles de esterne, [sir Fergushon, în discur sul rostit dilele aceste Ia Manchester, a spus că, de trei ani înc6ce, nici o dată n’a fost mai mult temeiu să se crâdă eă situaţiunea internaţională nu va fi turburată.
Revisuirea constituţiei francese *
Consiliul de miniştri a hotărît în principiu că e loc să se revisuiască Consti-tuţiunea. Amănuntele nu sunt încă stabi
a_ merge răă pe acolo. Bulgarii nu ne prea de | iubesc, avem chiar frică de a nu fi omo-rîţi pe drumuri. Ni se fac fel de fel de şicane, ba cu paşapărtele, ba cu vama. In România din contra, suntem iubiţi şi patronaţi. Rândul trecut fiind la Bucureşti, ministru Hitrovo ne-a învăţat cum să fagem, ca să fim ajutaţi în comerciul nostru de către guvern. Am făcut o petiţie, şi în adevăr mari înlesniri ni s’au făcut de atunci.
—	Şi cari înlesniri? întrebai efl.
—	întâi de t6te- nu mal suntem popriţi în zadar Ia vamă unde înainte ni se cerea certificate de constatare cum eă marfa ndstră e de provenienţă rusă.
—	Şi pentru ce acâsta?
—	Pentru ca să nu vindem ichne aus-triace şi portretele familiei domnit6re din Austria.
Al doileâ lucru bun ce ni s’a făcut este că înainte nu aveam credit la edito-
lite; cu t6te aceste, se crede că revisuirea se va mărgini să suprime prerogati-1 Ui din Moscova, iar acum ni se creditâză vele Senatului în materie financiară. „Le|inar^a sub garanţia ambasadei; ni se dă Temps“ confirmă că guvernul va propu-	“-150 ruWe’ termen de 6
ne revisuire, la începutul sesiunii viitore. Diarul din eare estragem citaţiunea de Proiectul guvernului nu va cere nici su- mai sus adaugă apoi: „în curând, precum primarea Senatului, nici desfiinţarea pre- s a dis v’a sosi aci încă un grup de
sidenţieî republice!, ci numai va limita »°frnh cari merg în România pentru a cu-, V 1 /	■	, o a. > v ■	„treira satele de acolo pe timp de iarnă-4
atnbuţiele financiare ale Senatului şi va Aşa dar să ne aşteptL !a 0 droie de
rădica guvernului dreptul de disolvare. iconari ruşi, cari în curând se vor res-
Espunerea de motive va cuprinde decla- pândi din nou prin satele n6stre, aducân-
ratiunea că guvernul nu se asociază la ^u-ne oribilele producţii! ale pictureî mus-
nicl o altă propunere de revizuire. Gu- căl<jscî’ „SunteU siSur* că 7°r ?ăsi ^
,	a	pe la noi naivi, cari I vor mtampina cu
vernul va cere urgenţa şi un vot de în- cântecul;
Sdravie ruschi iconar, iconar iconar.
I calrnuchi, i tatar, i tatar da.
Ia ne chociu liberal Ia chociu ciocoî-muscal !
T6te bune, dar ar fi bine ca să ne gândim In fine a înlocui tablourile muscălescî Guvernul bulgar şi Macedonia I de prin colibele şi căsuţele ţărănescl cu
Primul ministru bulgar, d. Stambulov,|ceva ra£o de gust, mai frumos de cât des
a avut o convorbire cu corespondentul gustăt6rele prQducţiunî ale pictureî mosco-„ „	T	T1 f	. vite. Românul iubeşte tablouri, iubeşte icone
din Sofia al lui „Pestgr Lloyd cu Pri-1 frumcise, să se înfiinţeze de pildă pe lângă vire la cestiunea Macedoniei:	I tipografia Mitropoliei un atelier oleografie,
E imposibil, cjise d. Stambulov, ca noii precum fiinţează asemenea ateliere în bulgarii să nu simţim durerile pe cari le Pusia-
suferă fraţn noştr, din Macedonia. Dar ar L lucrate la noi, vom putea să trimitem fi o greşală să se credă că, pentru a-|sd se plimbe aiurea iconarii ruşi cu pic-câsta, am avea de gând să deschidem adi I tura lor desgustăt6re. cestiunea Macedoniei. „T6tă mişcarea ma-
credere. In cercurile republicane moderate, hotărîrea guvernului d’a aduce un proiect de revisuire e combătută şi se] crede că ea va causa căderea guver-j nulul,
„Telegraful în Dobrogea
Corespondenţă particul. a «TELEGRAFULUI»
cedonână e în mânilc mele şi ea va is-bucni ori când voî voi, dar nu e acum timpul. Bulgaria vrea să trăiască în pace cu Turcia. Europa p6te să fie fără grijă.
Dacă Sârbii şi Grecii nu se vor amesteca în treburile Macedoniei, se vor abţine şi Bulgarii.14
Tot cu privire la agitaţiile din Macedonia, se comunică din Belgrad că ele sel (0 Sub cuvântul de ofeni, în Rusia se înţeleg
,	’	......... °	„ ,	,1 comercianţii ambulanţi, can colpurtdză marfa prin
datoresc mstigaţnlor ru sescl, cari au drept lSate si oraşe.	n B
Tulcea, 15 Septembre. Banditul Simiouka
Vestitul bandit Simionka prin energia şi curagiul său a băgat spaima în călăto-
www.dacoroman ;a.ro
TELEGRAFUL — 21 SEPTEMBRE 1838
rul Dobrogean. Dălurile din prejurul Ba-badaguluî, Teliţi şi Saricii eu posiţiunî pitoresc!, procură acestui hoţ un tărâm vast de exploatat. Cât priveşte slabele măsuri luate întru prinderea lui Simionka, nu numai că sunt netrebnice, dar l'a pus în contact mai de aprâpe cu populaţi unea sătănu ; şi aşi putea dice că Simionka prin blândeţea arătată către săten, a căpătat iubirea lor şi trăesce în comună. De întrebi vr’un ţăran că : badeo, ’ţi e frică de Simionka, el răspunde că, cu negustori are de aface el, iar nu cu ei; de ’l întrebi de ce nu ’l prind nâptea, el răspunde că nu le face nici un rău lor.
Până acuma Simionka se indeletnicea cu jefuirea orăşenilor nămiaza-mare, de acum puşca lui s’a adăpat cu sânge de om, crimă ce a avut loc în <jiua de 12 curenta lună şi în următorele împrejurări: Doi comersanţi din Tulcea anume Bur-laco şi Niculache Papadatu, aă plecat pe la orele 11 şi ceva anti-mej diane, la Sarica, localitate renumită pentru vinurile sale, spre a’şi vedea de afacerile lor; fiind armat Niculache cu un revolver şi o puşcă preţuită mult în localitate.
Ajunşi la Samova, se opriră cât-va timp la cârciumă, apoi plecară înainte, şi după ce merseră o distanţă bunicică, înainte de a sui dălul de la^chilometru 19, Niculache trase cu puşca în nisce paseri de pe sîrma telegrafică; dar de aci nu înaintară mult, şi când suiau dălul văzură la o cotitură ce făcea şosăua pe Simionka, jefuind nisce jidani din Isaccea. Detunăturile de puşcă ale ?lui*Niculache, surprinsese 6re-cum pe Simionka, care imediat congediâ pe jidovi şi tiptil se retrase în pădurice, începând să observe pe cei doui călători.
Nenorociţii comercianţii ajunşi în dreptul lui opriră la strigătal lui de stăi !• apoi banditul cu puşca în mână se apropie puţin de trăsură, şi cere să ’l dea bani, dar pe când Niculache băga mâna în buzunar a 'î scote banii, Simionca jcredând că scăte revolverul, descărcă puşca, glân-ţele ’î străbat gâtul.
Cel alt călător observând că^Simionca iâ puşca la ochi se lăsă în trăsură şi acoperi un copil ce ’l avea cu dânsul, şi ast-fel scăpă ca prin minune cu viaţă, pcite plânsul copilului se fi înduioşat pe hoţ de a nu da în amândoi şi după ce Niculache cade scăldat în sânge Simionca se apropie de trăsură ’i luă puşca şi banii ce ’i avea; iar lui Burlac 4 lei.
Scena ce se petrecuse era mişcătore, Niculache scăldat în sânge ’şî dădea ultima răsuflare, Burlac ceru voie lui Si-mioncha a ’l lega cu o batistă la gât, dar hoţu 'î spuse să plece fimediat înainte, că ’i ornoră şi pe el, şi în acâstă stare pomi şi ajunse la Niculiţel de unde dădu a-larma, iar hoţul şe retrase în pădure.
Căutătura aruncată de Simioncha călătorilor când veneai!, precum şi vorbele sale că aşa se trage cu puşca, face a se crede că Simioncha a luat drept comisarul Savastos pe nenorocita victimă, cu care sâmănă, acel comisar, care sub administraţia lui Stătescu ’l prinsese şi pe care Simioncha are mare ciudă; deci mobilul care a împins pe Simionca la crimă, nu e încă bine precisat căci el până acuma numaî jefuia. Aştept raportul sau procesul verbal încheiat de procuror faţă cu Doctorul primar Cheladinos, cari cred că o autopsie să fie în stare a o face ; şi apoi vom cunosce totul cu deamănuntul.
Niculache Papadatu cari lasă în urmă tată, mamă, fraţi şi surori în neconsolată durere, a fost adus şi înmormânt în Tulcea, înconjurat j)ână în locaşul etern de numeroşii seî prieteni, unde regretele celor ce ’1 aii cunoscut ’l au însoţit.
Aflâstâ scenă a mişcat mult pe orăşeni;
*	- . ji j >
FOIŢA DIARULUI TELEGRAFUL
(3)
' ■* J A	' ud ■ 1 J
SPOVEDANIA
UNUI
UCIGAŞ
DE
EUGENIU HINS
CAPITOLUL III Doî calici
Pronunţând aceste cuvinte, simţii cum fâţa mi se roşise.
Ve dau eu, domnule, zise eleva mea.
Mi se pare că fata se uita cu milă la mine. Am înfruntat însă si această urni-lire, gândindu-me că acei bani îi i-au pentru Luisa.
Am plecat de la băcan, ţinând în mână nouă lei, leafa pe o lună înainte.
In acea di eram forte ocupat, aşa că m’am întors acasă tărdiu, pe la cinci or e
comerţul de vinuri cu Sarica suferă mult; până acum nici o transacţiune nu este făcută, şi se cere de la guvern asigurarea vieţei, care a ajuns în pericol cu i-virea acestui bandit; trcbue luate măsuri nu numai pentru prinderea lui, dar chiar şi pentru siguranţa călătorilor.
Procesul torturatorilor
de la
Poliţia- Capitalei
Curtea <le apel, secţia lll
Şedinţa de Luni, 19 Septembre 1SSS
După ce curtea judecă procesele ce a-vea la ordinea <Jileî, începe judecarea a-cestui proces la 12 şi jumătate ore din Ţ tot în sala secţiunii I, sub preşedinţa d-lui preşedinte Schina, având membrii pe d-nii M. Poenaru Bordea, Bagdat şi Zenide, şi supleant pe d. Dobrescu.
Fotoliul ministerului public este ocupat de d. procuror-general Burada, asistat de d. procuror de curte Spiru Ef-timiu.
La apelul nominal răspund torturato-rii Dimancea şi Davila, însoţiţi de apărătorii N. Blaremberg, Al. Vericeanu şi N. Popescu.
Torturaţii răspund toţi, afară de unul, care în adevăr este luat în manevră ca călăraş. Ei sunt apăraţi de d-niî G. Da-nilănu şi B. Gănescu,
Răspund martorii propuşi de troturatori, şi anume: dr. Antonescu, medic-şupli-tor al poliţiei; căpitan Savopol, comandant al gendarmilor pedeştriî şi al guar-diştilor, Nicolae Cuţarida architet, Nicu-lescu Petre geandarm, şi alţi 8 gendarmi, cei mai descepţî din companiă, aduşi sub comandă de un d. locotenent chiar până în sala şedinţei.
Martorii propuşi de torturaţi, d-nii Fre-deric Damă şi judele instructor Pretorian lipsesc. D. procuror Sfetescu propus pen-1 tru şedinţa precedentă, e present, dar nu este citat.
D. Gănescu.—In numele părţii civile, declară că renunţă la martorii propuşi cari n’au venit. Asemenea fac şi tortura-torii pentru martorul Ilie Ion.
Se începe ascultarea marturilor pre-senţî.
Se chiămă d. architect Cuţarida. D: Dimancea îi pune întrebarea : dacă a avut în serviciul d-sale la binaua din calea Victoriei, vis-â-vis de consulatul rusesc pe ţiganul Aristotel, care era angagiat sub un nume şi mereii şi’l schimba ? Daca el a fost la lucru chiar a doua di după liberarea din arest ?
D. Cuţarida.— Am avut în serviţii! la acea bina pe acel ţigan întâii! sub un nume, pe care în urmă şi l’a schimbat.
L’am primit în lucru după liberare fi-ind-că nu sciam ca să fi fost inculpat în acele tâlhării. La câte dile după liberare a intrat în lucru, nu pot precisa. Am aflat că el este amestecat numai când a venit Horia Rosetti de a întrebat de el.
t). Dimancea.—Scii că lucrătorii de la binaua d-tale treceau vis-â-vis la d. Horia Rosetti, şi mai cu sămă Aristotel, unde eraii chemaţi de d. Horia Rosetti ca să le dea instrucţiuni ?
D. Cuţarida.—Sciii numaî că o dată d. Horia Rosetti, trecând pe calea Victoriei, a vă(jut pe Aristotel şi l’a întrebat ce mai face, iar Aristotel s’a luat după densul şi s’a dus vorbind până în curtea d-lui Horia Rosetti. Dacă a intrat sau nu în casă la d. Horia Rosetti, acăsta n’am putut vedea ; sciu numaî că el s’a întors în curând la lucru.
D. Dimancea.—Scii d-ta că Aristotel a vorbit la bina altor ţigani c’a luat 200 franci ca să spuie c’au fost bătuţi la poliţia ?
D. Grădişteanu. — Dar spune şi în ce limbă vorbiah ţiganii, căci alt-fel cum era să’i înţelăgă dacă vorbiaii ţigănesce! (Mare ilaritate).
D. Cuţarida. — Nu l’am audit, şi chiar aaoa va fi vorbit, cum aşi fi putut să ’i înţeleg, căci nu sciţi ţigănesce şi eu nu mă amestec la ce vorbesc ţiganii de la lucru între ei.
D. căpitan de gendarmi Savopol fiind chemat, d. Dimancea arată că d-lui a fost faţă de la început la t6te şi să spue cum a’au petrecut lucrurile.
D. Savopol, ffirte palid, nu spune nimic alt de cât că nu s’au bătut nimeni, cât au stat ţiganii la poliţiă.
D. preşedinte.— Dar d-ta scii că ei aă venit buni-sdravenî la poliţie şi au plecat bătuţi rău, aşa Cum î-a constatat şi doctorul legist?
D. Savopol. — Nu sciu cum aii venit, dar sciii c’au plecat bine. Ce va fi constatat d. doctor legist nu sciu, efi n’am fost acolo.
D. Dimancea. — Scii că era unul venit bolnav şi-am chemat doctorul să’l caute ?
D. Savopol.—Era unul bolnav.
D. procuror-general. De ce era bolnav?
D. Savopol.— Dicea că’l d6re la inimă.
D. procuror-general. — Si ce doctoriă i-ai dat ?
D. Savopol. — Doctorul a <jis se’i dăm anti-cholerină.
D. procuror-general, înfuriat se scâlă şi întrăbă : bine, d-le, gândesce-te bine ce vorbescî. D-ta eşti comandant al ser-gedţilor şi giandarmilor, d-ta ai paza a-restuluî, şi atât de simplu să fii d-ta în cât să nu ştii cum vin arestanţiî şi ce se face cu ei la poliţiă ? Atunci te înjosesc! singur. Asta nu se pdte admite. Ţiganii au venit bine la poliţiă, o recunoscl singuri. Ei bine, când ah plecat d’acolo, d’a-bia au putut merge până la prefectura de Ilfov. Unuia chiar i-s'au dat ghionturi pe drum ca să mergâ, căci sta ’n loc de greu bătut ce era. Cum cutezi de <jicî că n’au fost bătuţi la poliţiă ? Atunci unde au fost ei bătuţi ?
D. Savopol. P6te după ce-au plecat.
D. Preşedinte. — Destul, d-le.
D. Savopol voiesce să se retragă, iar d. preşedinte îl mai întrebă ; când a venit la poliţiă d. Paraschivescu, în ce cameră a intrat şi cât a stat ?
D. Savopol. — A venit îmi pare a doua fii. A intrat în camera mică şi ’n a prefectului, stând puţin.
D. Paraschivescu. — Nu, d-le, n’am intrat de cât în camera prefectului şi m’am uitat dâr în camera cea mică, căci uşa era deschisă şi nici n’aveam trebuinţă a-colo.
D. Savopol. — Aşa este.
D. Paraschivescu. — Apoi de ce-o ’n-curcî ?
D. Savopol. — Am greşit.
D-sa voind şă se retragă, d. procuror Spiru Eftimiu, cu ton impunător îi dice : d-le, d-ta să mai stai aici, căci o să mai avem trebuinţă de d-ta.
D. Savopol se retrage puţin şi se aşâ-<jă la masa ziariştilor, unde stă până la finele şedinţei cu capul în jos, d’abia re-dicându’l din când în câiid,
Nicolae Petre, soldat din gendarmi, a-rată cum a dus un arestant Paraschiva, în camera mică de lângă camera prefectului; că acolo era d-nii Paraschivescu, Dimancea, Davila, Ianolescu, Creţu etc., că l’au luat la întrebări, că nu l'au bătut nimeni şi că, vedendu-se încurcat, a spus singur adevărul. Apoi l’am luat şi l’am dus iar în arest.
săra. După puţin se întorse şi Luisa ; ,după pehî am cunoscut-o că nu făcuşe nimica. Sărmana umblase prin o mulţime dq ma-gasine fără să găsăscă ceva de lucrii.
D’odată ea se clătină pe piciâre şi cădu pe pat fără cunoştinţă. Obosălă şi fonica o slăbise grozav.
Gând ’şî veni în simţiri îi spusei că am pus mâna pe nouă lei. Fii liniştită, îi ijisei, nu murim încă de fome. Aide, pregăteşte ceva de mâncare, amândoi suntem lihniţi de fămo.
Cu tfite aceste eram ingrijit. Nouă lei pentru o săptămâna la doî <5menî! A ! cc viaţă !
A doua di, Luisa, iar se duse să caute de lucru, însă în zadar, nu găsi iiiihica. Nu ştifi prin ce întâmplare amândpî n’aveam gust de mâncare; afară d’asta tutunul ’l isprăvisem şi ’mi se perduse şi gustul de fumat.
Sărmana Luisa uită totul şi nu se gândea de cât la mine. Intr’o di veduî o lacrimă căqlend din ochi, când fără să ’mi dau săma am pus pipa în gură şi întinsesem mâna spre cutia de tutun care era golă.
A ! ce nerozie a spus acela, care a dis că pentru doî e mai uşor de suportat mi-seria ! Cât de grele mi se păreau suferinţele ce le avusesem altă dată !
Acuma ’mi părea răii că nu sunt singur. Cel puţin atunci aveam numai o grijă. Sufeream numaî efl şi la urma urmelor dacă n’ar fi fost nîcî un chip de trăit, eram stăpân pe mine, puteâm să’mi sfârşesc filele. Acuma însă nu puteam face acăsta.
Cu mare greutate am dus’o pînă la sfârşitul lunei. O di înainte, mânCasem câte o bucăţigă de pâine.
Am pus în sfârşit mâna pe şepte-deci lei ce ’î aveam dă la diferitele mele o-cupaţiî.
Şapte-deci lei! Ce se facă doî ârneni cu acăstă sumă! Nu numai că nu puteam din când în când să ne cumpărăm câte ceva pe noi, dar nu ne ajungea pentru trebuinţele dilnice.
In acest momeut, Luisa intră cu un pachet în mână. Veselă, ea se aruncă de gâtul meu strigând :
„— Ghici ce am adus?
Am găsit de lucru!!!
D’acum înainte voi aduce şi eu câte cinci lei pe săptămână.
Vădând banii ce ’i adusesem pe masă dise:
„— Aide se mâncăm, trebue să ’ţî fie f6me.
Luisa luă o piesă de cinci lei şi eşi, ducându-se se cumpere demâncare din târg.
Acolo mai erail alţi
Aristotel.— M’a luat'un hoţ de ţigan c’un ivii cu trăsura şi m’aiS adus la poliţie, jcolo m’aiî dus sus la d. director, unde afla d. director, d. Ianolescu şi Ingri-
D. Preşedinte, arestaţi ?
Nicolae Petrt. Nu.
D. Preşedinte.— Cunoscipe procurorul	. w
Paraschivescu?	itorul arestului. I). Dimancea, cum m’a
Nicolae Petre.	II	cunosc şi ’l arătă,	î5<jut, m’a	luat de păr, mi-a dat ghionturi,
I). Preşedinte.—	D-lui a stat mult şi pe	i’a dai cu	capul de părete până m’a turce vreme ?	pat, şi când a ostenit, m a luat Ianolescu,
Nibolae Petre.—Nu sciii cât a stat. Era ia bâtae, şi când a ostenit şi el, m’a pe la 11 ijiua.	uat îngrijitorul. Ăştia mă bătea cu pulane
D- dr. Antonescu— Am fost chemat caca c6da de văcâ şi cu vergi, apoi m’a medic ajutor al medicului sergenţilor delins îngrijitorul cu spirt, care mai răii mă oraş şi al poliţiei, căci titularul, d. To- istura şi mai bine aşi fi vrut să mă bată, mescu, lipsia, fiind în concediti. Pe la 8 le cât să mă ungă cu spirt. M’att isbit ore m’am dus la poliţiă ca să vă<j bol-peste bâşe, şi cum mal suferisem de mult navul pentru care eram chemat, n’am gă- ipoi acum mi-se îmflase că nu mai pu-sit pe nimeni, nici	pe d. Dimancea, nielteam sta pe piciâre. M’ah dus d’acolo la
pe altul. Am luat	un sergent, care m’a	nfirmeriă,	unde m’au pus p'uă rogojină
condus la infirmeria gendarmilor călări şi n’am mai suflat. Speriindu-se că mor, ce este tot în curtea poliţiei. Acolo ambii chemat pe doctorul de adinăurl, şi m’a găsit culcat pe o rogojină pe un bolnawms de m’am desbrăuat, l-am arătat bo-ce <jicea că ’l dâre un boş. l’am <jis sj1 ui şi spinarea, dar d n’a voit să mă se scdle, să ’şi lase pantalonii şi să 'ş asculte şi-a pus de mi-a dat uă doctorie, rădice cămaşa. A făcut cum ’l am ijis, ş lăsându-mă acolo, unde am stat de Vineri l’am esaminât. El îmi spunea că testicu până Duminică.
Iul e umflat de 2 dile. L’am apostrofaţ Dimancea.- Esteadeverat că mi-ai de-căci nu putea fi de 2 dile, ci mult raa clarat că Mitică Dumiţrana şi fratele săfl
vechiă. El mi-a spus atunci că este aş de 2 ani. Mai spunea că ’l ddre şi la i nimă şi l-am esaminat. Fiind-că infirme rul nu era acolo, am lăsat vorbă să ’i de anti-cholerină şi am lăsat o notă d-li director Dimancea despre cum am găs pe bolnav, ce i-am dat şi că nu măre.
D. Preşedinte.— In ce lună era?
D. dr. Antonescu.— Pe la finele li Iulie.
D. Preşedinte. — Alţi ămenî mai era acolo» ?
Doctorul.—Nu.
Preşedintele.—Ţi-a spus că e bătut?
Doctorul.—Nu ’’mi-a spus.
Ţiganul. — Am spus, săracul de min cum ai venit, ţi-am arătat când m’am dei brăcat, dăr ’mî-ai <jis: taci, măi ţigan adă să te caut la boş.
Doctorul.—Nu mi-s’a spus, d-le preş dinte căci l’aşî fi căutat, cu tăte că era chemat nu să fac un jvisum-et-repertui ci să văd dăcâ măre şi ce să i se dea.
D. procuror-general, înfuriat: cum, d-aî observat numai pântecele, dăr pe sp tele lui te-ai uitat?
Doctorul. — Nu, căci nu eram chemi pentru acăsta.
D. procuror-general.—Atunci cum di c’aî fi putut se constaţi bătaia ? Ce fel < doctor eşti?
Doctorul se îngălbeneşte, încurcă dou, • trei vorbe fără înţeles că el nu e doct " rul titular şi se retrage când preşedinte îi ijice: destul, d-le.	1
Curtea, publicul, etc. privesc pe doc* ri cu indignare, mirându-se de atăta cădc'a pentru o miserabilă funcţiune.
Soldatul Ilie Ion, declară c’a dus s 1 în camera unică de lângă camera prefi1 tului un arestant. Acolo era d. Parase vescu, Dimancea ete. şi urmăză întocn ii cu soldatul precedent, ca cum ar reefa o lecţiune.
Preşedintele.— Pe ce vreme era ?
Soldatul—Pe la prând.
D. Bagdat.—Ce <ji era?
Soldatul.—28 săă 29 Iuliă, sciu că da solda.
Preşedintele. — L’ai audit văitându
Soldatul.—Nu.
Preşedintele.—Cunoscî pe cine ai di
Soldatul. — Da.
Preşedintele. — Arată’l
Soldatul se uită lung asupra ţigan şi arată pe unul, care răspunde: feră D-deu, d-le preşedinte, nu este ăsta
datul care m’a dus pe mine; ala nu aci ; ăştia toţi sunt alţi soldaţi tot şi unul.
Se începe ascultarea torturaţilor.
i jr
'ă, >1-te ul
ţi-aii spus la uă cârciumă c’au venit cu bani de la Tânganul pentru băutură ? Este adevărat c’ai fost osândit pentru tâlhărie 8 ani la Mărgineni.
Aristotel.— Nu e adevărat că ţi-am vorbit eu de Dumitrana şi fratele săti, căci n’aveam de ce să ţi ’l vorbesc. Am fost o-sândit la Mărgineni, dăr a fost uă năpaste pe capul meu cum voiai d-ta să mi-o faci acum.
D. Grădişteanu.— Când te bătea şi de câte-ori ?
Aristotel.— De două ori: Vineri săra şi Sâmbătă pe la 8—9 dimineaţa.
D. Grădiştânu— Târqliu sâă de vreme? Aristotel.— N’am avut căa ? (Mare ilaritate în auditoriu).
D. Grădiştânu.— Paraschivescu era a-colo când te bătea ?
Aristotel.— Nu era, ferească D-zeă.
D. Blaramberg.— AI avut hernia când ai fost adus la poliţie ?
Aristotel.—Ce să am ? A!... aveam sur-pătură, dar ’mi trecuse; când m’au atins acolo cu bătaia se umflase mai rău ca întâiu.
Nae Ioniţă.—M’a luat comisarul Creţu pe la 11 năptea de|la bina cu vorbă bună şi m’a dus sus la poliţiă. Acolo era Dimancea, Davila şi Ianolescu. Dimancea mi-a <jis : ce ai să spui mă? Ce să spui, cuconaşule ? De tâlhăria de la Tânganul, răspunse. Nu sciu nimic, cuconaşule. A-tunci d. Dimanea mă ia de beregată, mă sguduie de ’mi eşia sufletul şi mă dă apoi cu capul de perete de nu mai vedeam înaintea ochilor. Atunci Creţu ’mi (jice să trec în odaia de alături ca să-mî dea o cafea turcâscă. M’am dus după el. Acolo, cum am intrat, în loc de cafea, mi-a dis să mă descing, să ’mi las nădragii în jos, rădic cămaşa. Efi am vă<jut că iar vrea să mă bată. L’am rugat să mă lase, căci destul eram bătut. El a sbierat la mine ca să mă culc jos. M’am culcat de frică şi atunci s’au strâns şi alţii pe lângă mine unul mi-a pus piciorul pe căfă, alţii pe piciâre, iar Creţu a poruncit d’a adus 5 săculeţe cu nisip şi mi-le- a arătat, dicen-du’mi că le trece tăte pe mine numaî să spui. Efl am răspuns că n’am ce spune. Atunci el a dis că te fac eu să spui, şi a început a mă bate. Dădeau în mine, d-le preşedinte, când unul, când altul, cum dă ţiganii în nicovală. S’a spart un sac, şi d. acesta (Davila) a (jis să aducă pulanele. Le-a adus şi pe ele, şi s’au pus din noă să mă bată, până am leşinat. D’aci m’aiS dus în arest.
A doua <ji la 5 ore diminăţa, vine nevasta însărcinată să mă vaijă. îngrijitorul
ări
O auzeam cum sare câte patru d’odată, cântând ceva din gură.
Am mâncat repede.
Eu eram fărte preocupat. Veselia i/ui~ seî făcu să ’mi trâcă supărarea.
Cu mkre greutate am ajuns pînă la I ir~ şitul lunei.'a doua. Nu cumpărasem c6 ce ne trebuia pentru mâncare.
La sfârşitul lunei primind lâfa ci
meditaţii, tatăl unui copil mc anunţă ri nu
’
Ţie.
la
mai are nevoe de mine. Acea me< J era cea mai bine plătită din t6te!... --(jeci de lei pe lună. Trebuia să sc venitul nostru acâstă sumă!
Luisa ’mî zise: nu face nimica . 1T°L voi lucra efi mai mult. Din acea q |în~ începu să lucreze şi nâptea. Vedea ochii cum sermana fată se perde. 1, feţei începuse să dispară; un cerc tru apăruse în jurul ochilor ei; spl i-se încovoiase, stând necontenit spre lucru..	i
Cu t6te aceste nu stăteam majL’ După câte-va săptămâni, Luisa nu C vea aşa mult de lucru, în cât ajui1. rău de tot	c<-
Suferinţa nâstră devenise cronŢ cuina treceau zile când nu mânu4 mica. Eu eram (forte iritabil. De. ori cădeam în genunchi la piciărcG
i nituite ce-
rându-î ertare pentru cele ce suferea stând împreună cu mine. Insă acăstă linişte nu ţinu mult. Intr’o di avui laşitatea de a’I reproşa că ea ’mi măreşte suferinţele. Mi-seria era la culme. Sermana care până acuma suferise tfite, se supără grozav, şi. declară că nu mai stă nici un moment în urma acestor cuvinte. Numai cu mare greutate am făcut-o ca să nu plece.
A doua <ji întorcăndu-me acasă am au-cjit pe Luisa vorbind cu bătrâna Machin, care o îngrijise în timpul bălei.
înainte de a deschide uşa m’am oprit un moment. Audiî următorele cuvinte din partea bătrânel:
„— Scumpa mea, de ce te chinueşti cu acest tânăr; eşti tânără, frumâsă, de ce nu’ţi cauţi un altul...
„— A! miserabilă!strigă Luisa. Voeşti să mă faci se’mi înşel bărbatul; să-l părăsesc... se mă duc după un altul!
—„Să nu’l părăseşti, urmă bătrâna... însă să primeşti şi alţi tineri în lipsa lui. Cu chipul acesta veţi trăi amândoi bine.
Eşi! strigă Luisa.
In acest moment am intrat în cameră ca un nebun şi m’am repezit asupra bătrânei. Ca prin minune ’mî scăpă din mână şi se închise în camera ei.
(Va urma)
www.dacoromanica.ro
TELEGRAFUL — 21 SEPTLMERE 1888
—-----
mă ia sus la director. Acolo* Creţu să mă ia cu dinţii de urechi, ca să spui.
EQ ce era să ’i spuil £1 m’a luat la 'ofc taiâ până ce s’a săturat şi apoi m’a dtJS în arest. Acolo m’a pus după o maehină «u dinţi şi aci mă loveaă cu palme, aci mă mai strângeaţi cu machina, iar când vedeau că nu mai răsuflu, mă ungea îngrijitorul cu spirt, ce mă durea mai răfl ca bătaia. După aceia nu mal m’a bătut. Am stat de Vineri până Luni săra, când ne-au dus la prefectura de Ilfov.
D. Preşedinte.—Al mal fost osândit? Ţiganul. — Nici la primăriă, să trăiţi, perceptorului ’i dau banii şi ’mî aduce răvaşul acasă.
D. preşedinte, — Cunosc! pe Paraschi-vescu ?
Ţiganul.—Nu ’l cunosc.
1). preşedinte.- -Uite'l d-lul este. Ţiganul.—Nu ’l cunosc, dacă mi-ar fi dat’ numai o palmă l’aşî fi cunoscut, dar nu mi-a dat, de ce să minţ.
I). Grădistănu.—Cănd <pci că te-abătut? Ţiganul.—Vineri săra şi Sâmbătă di-minăţa.
1). Blaramberg.—Altul cu d-ta n’a niai fost când te bătea ?
Ţiganul.—Nu, n’a mai fost altul din noî; ne lua cu schimbul.
1). Blaramberg.—A doua: di după ce ai fost liberat, n’al lucrat la Neiman Hofer ?
Ţiganul.—N’am lucrat. Cum era să lucrez când d’abea mă ţineam pe picibre ? Nu veqli că şi acum ’mi sunt şoldurile încleştate? S’a milostivit omul de m’a primit acolo, căci ’mî era nevasta în lucru, şi eu multe zile n’ara pus, mâna pe luCru, şi când am pus ce crezi că fâcăm ? Stăm mai mult dfc pază pe jumătate plată.
1). Blaramberg.—Ai mai fost dat în judecată şi osândit ?
Ţiganul. — N’am fost; dacă d-ta scii, spune.
D. Blaramberg.—D-le preşedinte, acesta este implicat într’un furt de bani ce s’a comis dilele acestea la d. A. Robescu de către servitbrea sea ?
Ţiganul. — Eu nu sciii nimica. Nu m’a chemat nimeni. M’oţi fi amestecat d-vbstră acuma, der la cunoştinţa mea nu este. Nu mai umblaţi cu d’astea, căci nu se trece. (Mare mirare în auditoriu şi sensaţie despre acăstă meschinărie poliţienăscă).
Cuza-Paraschiva.—Cum m’a luat de la binaua unde lucram, m’a dus sus la d. director. Acolo m’a luat de păr, ’mi-a dat ghionturî şi m’a dat cu capul de perete chiar d. director, apoi a pus pe îngrijitor de m’a trântit jos, şi m’a bătut cu bastonul şi cu vergele până n’am mal simţit. M’au stropit cu spirt şi m’a dus la arest —Pe d. Paraschivescu nu’l cunbsce şi nu l’a vădut; nici Davila nu era atunci.
D. Blaramberg r6gă pe d, preşedinte a lua notă că d. Davila n’a fost faţă la bătaie.
Chiriac Jianu, arată cum l’a bătut în a rest îngrijitorul şi cum apoi la dus sus, unde l’a bătut d. Dimancea în sala mare până ’i luase vederile.
D. Davila.—Cine te-a arestat ?
Chiriac.—Un comisar.
D. Davila.—Ba nu, chiar eu.
Chiriac.—Der d-ta ce eşti?
Constantin Asanac.—Pe mine m’a luat un comisar şi m’a adus la poliţiă sus la d. director. Acolo era d. director, Iano-lescu, Savapol, Greţu, Davila, îngrijitorul. Unii din aceia cari m’au bătut văd câ adi tot ei es ca martori. Ce fel de dreptate este asta ? M’a luat la cercetare d. Dimancea după 2-3 vorbe, m’a înhăţat de păr şi m’a dat cu capul de zid tocmai prin colţuri. Atunci Savopol a dis d-lui Dimancea: dâ-mi’l mie în compania să’l fac se spuie şi ţîţa ce-a supt de la măsa. M’a luat şi m’a dus la companiă, dându-mă unui sergent-major cu ordin ca să mă bată până oi spune. Sergentul-major m’a lungit jos desbrăcat cu 2 sol- ] daţi, cari me ţineau de cap şi de piciore, şi ’m’a bătut sergentul-major până ţîşnea sângete din mine. Atunci m’a lăsat şi s’a dus d’a spus d-luî Savopol că de omorît mă omoră, dar de găba. D. Savopol a dat ordin se mă ducă iar la arest, apoi iar mă chămă şi mai ’mi trage o bătaiă. După puţin timp mă duce sus la d. director. D. Savopol mă întrăbă ; cunosci tu basmaua asta ? Am răspuns : n’o cunosc, cocona sule. D. Dimancea se înfuriă şi se ră-pede la mine, trântindu-me de per sub masa d-lui, unde’mi dă cu picidrele pe cap şi pe spinare. Atunci vine şi d. Davila şi mă ia la densul în altă odaia. D-lui mă pune jos şi ’mî dice să spui tot, căci mă omoră, nu mai e scăpare. Ei n’aveam ce să spui. D-lui îmi dă în mână o vargă de fer, şi ’mî dice : vedi tu, cât e de grea; ei bine, spune, c’o rup tine. Sărăcuţ de maica mea, grea era varga, dar ce era să spun ? Daca a vă-ijut că nu spun nimic, a început să mă bată, şi m’a bătut până m’a leşinat. A-
m’a făcut maica, tjioendu’mi să apuc du-şumăua cu dinţii, iar d. Davila a luat Varga şi d. lanolescu un sac, şi-au început a mă bate până am rămas mort. A-tuncl d. Davila a chemat pe «îngrijitor cu Spirt, şi ’ngrijitorul, cu comisarul acela *ras (Crigoriă) mi aii dat spirt cu 'apă să beail, dar eil nu mai puteam să în-ghiţ şi ’l vărsăm. Când i ram în aşa stare, am simţit că m’a pişcat la mâna stângă : d. Davila mă tăiase de două-trel ori cu bricăgul, ca să vadă daca mai trăiesc. Iacă aci la mână crestăturile, d-le preşe-iinte şi d-lor membrii, ca să nu diceţî că minţ.
(Deschide cămaşa şi arătă la toţi tăieturile ce are la mâna drâptă, constatate şi de medicul legist). Ce aii mai făcut cu mine nu ştiu, dar ştiii ca doua <ji mă gă-siam culcat în arest, unde mi-se da cu spirt peste rânî şi-am stat acolo până .uni săra când ne-a pornit la prefectura de Ilfov. Eu eram acela care nu puteam să merg pe drum şi numai cu ghionturî m’au dus până la prefectură.
D. Dimancea. — Cunoşti cum era biu-roul meii ?
Asanac.—Au<ji, l)6mne, mai mă întrăbă dacă îi mai cunosc biuroul! Dar mi-ai mai dat vreme să văd ee era în odaia d-tale? îmi mai da mie mâna se văd cum era masa d-tale, când nu mai sciam unde mi-e capul ?! Ce umbli cu d’astea se mă încurci? Aici nu mai aî pulane şi vergi ca la poliţie!
(Mare mişcare în public. Pe faţa membrilor Curţii se vede desgustul ce producea d. Dimancea cu aşa întrebare).
D. Blaramberg.—Cum încăpea sub masă, când ea e plină?
Unul din ţigani —Cum plină? Este ca aceea (arată ’ o masă scobită, sub care se ţinea un cos de hărţii).
Toţi câţi au fost pe la poliţie se mi rad câtă îndrăsnălă au torturatoril d’a pune pe d. Blaramberg a spune aşa neadevăr.
D. Dimancea.—Spune, n’al fost la lucru îndată după ce te-al liberat?
Asanac.-—Sciu că d-ta ai fost dai cerut dovedi de pe la meşteri cum îţi trebuind, dar află, d-le, că de când m’a liberat din arest până adi, eu n’am lucrat nici 7 dile, şi nici acum nu pot să lu crez ; nu pot să ridic o stinghie de jos, căci me ţin şialele şi cbstele par’că ’mî sunt cusute. Dacă lucrez din când în când, mi-se plătcsce pe jumătate, căci nu mai pot ea ’nainte, ei stau mereu şi gâfâid, blestemându-te.
D. Davila.— Spune cine ţi-a dat apa cu spirt?
Asanac.— Grigoriu cu îngrijitortri.
D. Preşedinte.— Ce maî întrebi acesta, ifla spus omul o dată?1
Davila pune capul în jos cu nasul tăiat.
raşi şi a fost arestat pentru o bătaie la cârciuma, de care el nu era vinovat, Mare mirare în auditor, văzând tertipurile la cari au recurs torturatoril, mari şi tari la poliţie, ea să compromită pe torturaţi?
I). preşedinte suspendă şedinţa pentru minute şi la redeschidere dă cuvântul -lor Dimancea, Davila, Paraschivescu, -lui procuror-general şi d-lui Danilenu, advocatul torturaţilor, apoi a ridicat şedinţa la 6 ore săra, anunţând pe cea v’ii-viitoare pentru Mercur! 21 curent.
In numărul viitor vom publica şi darea de sâmă a restului acestei şedinţe.
Ioniţă Paraschiva.. Când am fost a-
tunci mâ scdlă în piciore, dar eu d’abia mă ţineam pe piciore, şi lanolescu, cum intră acolo, îmi dă câţl-va ghionţl în fălci, de mă podidi sângele din gură. Davila se răsti la mine: înghite sângele hoţule.
L’am înghiţit ce să fac, să fie păcatul lor.
M’au lăsat puţin d’am resuflat şi tot mă ’ntrebau că n’am de gând se spui. A trămis d. Davila d’a adus trei saci cu ni sip, şi m’aă culcat iar jos, desbrăcat cum
dus la poliţiă, am găsit sus pe d. Dimancea, Davila’şi Savopol. D. Dimancea mă lua la cercetări şi me da de păr ca se spui, iar d. Savopol m’a dus la casarmă, dându-mă pe mânia unui sergent-major. care mă bătea cu 4 soldaţi ca se spui şi laptele de la mama. Apoi m’au dus iar sus, unde m’au luat la întrebări d. Di njancea şi ’mî da ghionturî. D’acolo m’a întors la pluton, dându’mi altă bătaiă D’aci m’au dus într’o odae mare sus, unde m’au aşternut jos şi unii mă ţineau de cap şi de picibre, iar lanolescu şi Creţu me b’ăteau ca la ciocan, dându’mî vre’o 30—40 vergele. După acea maî m’au lăsat puţin şi m’au udat cu spirt, apoi iar mVil luat ’la bătaiă, isbindu-mă peste bbşe şi întorcându-mă în urmă cu faţa în sus Săriau pe mine lanolescu şi Creţu ca p’ saltea. Eu am fost în miliţiă, şi daca aşi fi fost surpat, cum dic d-lor, nu m’ar fi luat Doctorul ce a venit la prefectura de Ilfov a constatat faptul.
D. Blaramberg.— Când aî intrat în lucru, după ce te-aî liberat?
Paraschiva.— Peste vr’o două săptămâni, căci am zăcut pe unde am putut şi nici acum nu sunt om de muncă.
Constantin G. Bâran.—M’a luat Davila de la bina şi m’a trimis e’un comisar la joliţie. Când am sosit sus la director, dânsul ajunsese înaintea mea acolo şi sta cu directorul, cu lanolescu, Creţu şi Savopol şi alţii mai mici. Domnul Dimancea, cum me vede, îmi dice: tu eşti hoţul cel mare. Eu am răspuns că nu sunt de loc hoţ, că n’am făcut nimic. D-luî mă ia la ghionturî, me dă cu capul de perete, de mi-s’a umflat capul. M’a luat apoi d Davila la salon, m’a pus de m’am des brăcat şi m’a bătut singur cu saci de nisip până am scos limba. Apoi a venit îngrijitorul, mi-a dat apă ca se ’mi viu în fire şi m’a dat jos în arest, unde am stat până a venit d. Horia Rosetti de ne-a trămis la prefectura de Ilfov. După ce m’a liberat, n’am lucrat multă vreme, căci capul ’ml era umflat şi nu maî puteam să me aplec.
D. Blaramberg arată un certificat, luat de la penitenciarul Văcărescî, prin care voiesce a dovedi că un Constantin Bâran a jost închis pentru furt şi că ar fi a-ccsta
Constantin G. Bâran.—Ce umbli cu d’astea, d-le. Tot satul Brez6ia scie că suntem doui fraţi, amendouî cu numele de Constantin, mai dicându-ne şi Costache, când mie, când fratelui med. N’am fost :eu închis, ci fratele med.El a fost călă-
IMIiîŞcare electorală,
La Giurgiu s’a ales ieri un comitet e-ectoral compus din 21 membrii, parte liberali şi parte din conservatori, precum d-nii: Lazăr Anghelescu, Hariton Raeotă, Sachelarie, Bădulescu, C. Pariano, A. Ne-delcoAici, Spirache Profirescu, SimionDim-cea, Ignătescu, Petrache Rădulescu, Nicu Ştefănescu, Lăzărescu, Tănase Guran, Petrache Drăgoi, B. Epurescu, Rose Stefă-neseu şi alţi cinci. D-nii Ulubenu şi Di mitriu nu sunt în acest comitet. Secretar ’a ales d. C. Rădulescu.
*
Până acum candidaţii ce se propun la Vlaşca sunt:
Pentru Senat
Col. I.—Rose Ştefănescu, Budiştânu, Hariton Raeotă.
Col. II. Apostol Mănescu, A. Ulubânu.
Pentru Cameră
Col. I'—I. Lahovary, G. Lahovary, C, ariano, A. Nedelcovici, M. Kogălnicânu şi Spirache Profirescu.
Col. II.—I. Sachelarie, Simion Dimcea, . Pangăl, A. Remuş, Victor Atanasiu, I. . Duinitriu şi B. Epurescu.
Col. III.—Bădulescu, Pieptânu (sătân), N. Gosoi si I. C. Fundescu.
ULTIMA ORA
Serviciul particular al (jiaruluî «Telegraful» Berlin, 30 Septembrie.
„Monitorul Imperiului" dice că împă-rătâsa Augusta Victoria a primit ordinul Vulturului-Negru.
I Londra, 30 Septembnc O mare sensaţie domneşte la Londra în contra incapacităţii poliţiei pe care nu previne asasinatele şi nu găseşte pe asasini.
Londra, 30 Septembrie.
„Standard" dice că perchisiţia făcută la domiciliul d-luî Geffken n’a dat nici un resultat.
Beriln, 30 Septembre-
Se asigură că actele procesului relative la jifrnalul împăratului Frederic III vor fi remise, după arestarea vinovatului, procurorului superior al imperiului la Lipsea.
Pesta, 30 Septembre. '* Principele de Galles visitând regimentul său, a primit onorurile militare, şi a asistat la eserciţiile în privinţa cărora a exprimat deplina sa satisfacţiune.
lână la Cişmegiu stradele vor fi împodobite. M. S. Regele împreună eu ospele său şi al ţărei, principele de Galles, moştenitorul corbnei Englitc-
rei, vor veni la Bucuresci pentru a asista la acăstă serbare.
Diurni «Naţiunea» primeşte din Do-ohoî următbrea depeşă :
Dvrohoi, 18 Septembre. Piniându-mi candidatura de deputat la colegiul ţăranilor, pe cari în tbtă viaţa mea i-am apărat, administraţia din Dorohoi a luat măsuri să mă aresteze când voiu merge să vorbesc cu sătenii.
M’am tânguit Regelui şi vă rog să protestaţi în contra acestei d’isposiţiuni.
Eduarcl Gherghel.
Direcţiunea căilor ferate române lu-creză la un proiect de organisare a serviciului său, şi în principiu s’a admis prin acel proiect, primirea femei-or în serviciul telegrafo-poştal al câi-or ferate.
Felicitările nbstre pentru acăstă iberală măsură.
Liberalii-disidenţi de la Iaşi în şedinţa ţinută la 17 ale luneî curente aii deâis să se forme4e în vederea alegerilor o alianţă cu t6te grupurile liberale, păstrându-şi fie-care grup individualitatea sa.

lâ
Agiul a fost iert 1,87 şi jum sută.
-<*-
Diarul prefectului din Ialomiţa a-nunţă că, în acel judeţ, îşi pune candidatura d nii A. Marghiloman, ministru de justiţiă la colegiul I şi Dem. A. Laurian la col. III.
Noi aflăm că, la col. III. va candida şi academicianul, d. Vasile Maniu, un liberal constant şi bun Român,
Acelaş diar prefectoral confirmă că junimiştii şi conservatorii vor merge mână în mână.
S’a făcut deci agurida miere; d. Carp a dat mâna cu acei pe care ’i numea «corupţi». Era şi firesc, căci cine s’asemănă, s’adună.
Din ediţia a ll-a de eri.
l33.form.a,ţiTj.nî
intîmplărl din Capitală
Furt.—In noptea de 18 ale curentei s’a spart biserica „Dintr’o de pe strada Academiei. S’a furat dintr’o lada ce era în altar suma de 3,000 lei, banii de pe chiriile ecaretelor bisericeî.
Curios este însă că s’a constatat cum că spărtăturile de la ferestră şi de Ia ladă s’au făcut pe dinăuntru.
Dând de ştire poliţiei, acesta a adus la faţa locului pe un hoţ, spărgător de meserie. Acesta, ca expert, a declarat că hoţul nu a făcut spargerea de afară înăuntrul bisericeî, ci dinăuntru în afară. Prin urmare spargerea ar fi simulată.
TELEQEA.ME
Serviciu, special al «TELEGRAFULUI» f8 OBS SEARA)
Londra 29 Septembre.
Times" crede că demersul Italiei care caută să convingă pe Pbrtă că un Protocol explicativ este trebuincios pentru Con-venţiunea Suezuluî are adevărata ţintă de face să se amâne la infinit ratificarea Convenţiunii.
Sofia, 29 Septembre.
D. Vulcovici, agent al Bulgariei la Con-stantinopol, a obţinut un congediu de 15 cjile ce le va petrece în familie la Fili-aopoli.
Hamburg, 30 Septemore. Consilierul intim D. Geffken, a fost a-estat ieri seară, ca bănuit că a trimis ziarului „Rundschau", jurnalul împăratului Frederic în timpul sosirei sale de la Helgoland. D. Geffken se puse el însuşi la disposiţia justiţiei.
Londra, 30 Septembre.
Două femei afi fost asasinate adi nopte. Acăstă crimă a fost comisă în aceleaşi condiţiunî ca acea din Whitechapel. Intestinele victimelor aă fost luate.
Viena, 29 Septembre.
„Fremdenblatt" rectifică ştirile după cari mpăratul ar fi fost ieri în mare primejdie, cu ocazia exerciţiilor artileriei la Felixdrof, aprbpe de Viena.
Pe la două ore, împăratul a ordonat să se înceteze focul. Din causa unui vînt tare contrariu, semnalul n’a fost au^it de bateria care a maî tras un foc, cu tbte că împăratul şi suita sa înaintaseră pentru a Inspecta obiectul atacului. Dar împăratul şi suita sa aflându-se la adăpost întro esca-yaţiune de teren şi afară din linia de tir, n’aîi fost în nici o primejdie. Reînoincfu-se semnalul, bateria încetă îndată focul.
Sofia, 30 Septembre.
In numărul său de la 27 Septembrie „Le Temps" din Pariş publică o corespondenţă din Constantinopol, care dă nota exactă a revendicărilor Bulgarilor din Macedonia şi din Vilaietul Andriano-ool, şi arată cu’prisos că cestiunea ma-cedoniană care se ivi în 1870, fără a ob-ine alte satisfacţiuni de cât făgădueli din jartea Porţii rămase fără efect, fu ridicată şi mai e urmată de bulgarii supuşi otomani.
In acelaşi număr, un -articol de frunte al diarului’ „Temps,, aruncă respunderea acastei mişcări guvernului bulgar, care a declarat şi declară în fie-care «p va observa o deplină neutralitate în cestiunea revendicărilor bulgarilor,gsupuşi otomani.
Afacerea escrocului Androni
Trib. Ilfov secţia 11 corectiouală.
I JF0 J] AŢIUITI
Suntem veseli a putea anunţa cetitorilor noştrii însănătoşirea d. Mi vail Cogfâlniceanu. Marele om de stat să va întorce sâmbătă în capitală.
Mâine Regele va primi la Ploescî defilarea regimentelor cari au participat la manevre.
joi seră soseşte în capitală prinţul de Galles.
Vineri se vor întorce în capitală regimentele din garnisonă, cari au participat la manevre.
Joi, se va face inaugurarea aduce-reî apei de băut în Bucuresci prin-tr’o mare serbare.
In grădina Cismegiîi, se va face o cascadă; iar de la gara Tîrgoviştei
O ştire cât se pote de îmbucură-tore pentru toţi liberalii:
Ieri la Ploeşti a fost alegerea col.
I pentru consiliul judeţean. Cu acăstă ocasiune şefii liberalilor din localitate d-nii C. T. Grigorescu şi R. Stanian hap împăcat, îmbrăţişându-se în faţa alegătorilor.
Resultatul alegere! a fost sdrobitor pentru reacţiune. Sunt aleşi cu 123 voturi, contra 101, d-nii: Gheorţ Sfetescu, Theodor I. Angelescu, Ioan C, Cirişianu, dr. I. Cloaje, Gh. Măr găritescu, Const. C. Filipescu, C. Ste riadi şi Cănuţă Ionescu.
Procesul torturatorilor de la poliţia Capitalei a urmat acjf S’au ascultat maî mulţi martori, apoi la interogatorului făcut d-lor căpitan Dimancea şi Al. Davila, inculpaţi, aceştia aă declarat că nau bătut pe nici unul din ţigani, acăstă declaraţie a fost spri-initâ de geandarmî şi spioni aî politiei, chemaţi ca martori.
D. Burada a făcut âcusarea scoţând pe d. Paraschivescu, iar d. Da-nilănu a apărat vieţi mile într’un mod strălucit. Şedinţa s’a ridicat la 6 ore, amenându-se continuarea pe Mercuri, 2 x curent.
Darea de sămâ în extenso a şedinţei vom tipări în numărul de mâine.
Aiji la orele 2 p. m. s’a făcut înmormântarea mult-regretateî Iulia B. P. Hăsdeu. Un public ales, re-presintanţiî inteligenţei ţărei, au urmat până la vecînica locuinţă rămăşiţele mortuale a copilei d-lui B. P. Hăsdeu.
O adâncă durere cuprindea acăsta mulţime de omeni adunaţi în jurul coşciugului, în care zăcea o adevărată fibre, ruptă şi aruncată în mormânt fără cruţare de cruda măr te,
Şedinţa se deschide la ora 11 şi ju-metate.
Preşedinte, Iulian, asistat de d-nii Hagi-Pandeie şi Bursan. Fotoliul ministerului public e ocupat de d-1 Boldor-Voinescu.
Dintre acusaţî sunt presenţi: Sion-Ghe-rei, Tiţa Gherei, Teâdorini, fost comisar, I. Borănescu. Lipsesc: Andronic, preotul I. Georgescu, Elena Georgescu, major doctor Wae Teodorescu şi alţii.
Din partea civilă lipsesc fărte mulţi reclamanţi.
D. proeuror Voinescu-Boldor luând cuvântul, dice că de 6re ce acuzaţii Andronic, preotul Georgescu şi Moroi puşi în libertate pe cauţie nu s’au presentat la proces, să se dea mandat de arestare contra lor.
Partea civilă cere amânarea procesului de 6re-ce lipsesce d. Fleva apărătorul ei.
Tribunalul respinge cererea părţei civile şi dispune ca afacerea se se judece.
La’ora 12 se începe citirea actului de acusare, publicat deja în unul din nu-merile diarului nostru.
După citirea actului de acuzare şi suplimentului de instrucţie, şedinţa se ridică.
Preşedintele anunţă urmarea pentr umâine la ora 11.
CASSA DE SCHIMB
N. & D Moroeano
Strada Lipscani\ Noua clădire a societăţeî Dacia* România numită « Pasa»iul Dimitrie Ghica » No. (9.
BUCUREŞTI
Cumpără şi vinde efecte publice şi face orî-ce schimb de monedî
Cursul pe diua de 20 Septembre 1888
	Curap. |	Vend
5°/o Rentă Amortisabilă . . .	9b8U-	97M2
5f,/o > Rom. Perpetuă. . .	—■*	—
6°/« Obl. de Stat (Conv. Rur.) .	99	99al4
6‘J/o » » » (C. Rom.) .		
5°/o » Municipale 1883 . . .	84	853Î4
so/0 » » 1884 . . .	—	
7>/0 Scrisuri funciare Rurale. .	106	1068/4
5°/o » 5 » • •	96'h	97 ’/*
7 o/0 » » Urbane .	io5	‘°53l4
6% > » » . .		—
5°/o » % » - •	93	933U
5°/0 » func. Urbane Iaşi. .	823/4 44	83'/2
Impr. cu prime Bucur. (20 1.) .		49
Los. Crucea Roşie Italiană . .	30	32
10 fr. Obl. Case! Pens. 300 1. .	230	235
» Serbeştî cu prime. .	76	80
Losuri Otomane cu prime . .	48 l	52
» Basilica Dombau . . .	>9	21
Aur contra argint sau bilete . .	i'l2	20I0
Napolionî contra lire ....	20.02	2°.°5
Florin! valdre Austriacă . . .	2.09	2-IO
Măre! Germane		124	1.26
Bancnote Francese		1991/'2	100T-
Ruble Hârtie. .......	1260	2-75
NB. Cursul este socotit în aur.		
Administratorul ziarului, C. Ispăsescu.

www.dacoromanica.ro

TELEGRAFUL — 21 SEPTEMBRE 1888
CASA DE SCHIMB
MOSCU NACHMIAS
No. t, în palatul «Principele Dimitrie Ghica» (Dacia-Romănia) Strada Lipscani, în faţa noueî clădiri a Bănceî Naţionale
BUCURESCI
Cumperă şi vinde efecte publice şi face ori-ce schimb de monedî
Cursul pc diua de 19 Septembre 1888
	Cumperă	Vinde
Rentă Amortisabilă 5o/0 . .	96‘/2	97‘L
» Română perpet 5°/o-li	96	9 61h
Oblig, de Stat (C. Rur.) 6n/0	99	IOO
» C. F. R. 6°/0 • • •	—	—
» Municipale 5(,/0 ■ •	§41/2	85Va
» Casei Pens. (300 L.)	230	235
Ser. funciare Rurale 7°/0 .	106	1 o63/4
» » » 5°/o •	9 6‘L	971li
» 1. Urbane 7°/,,	t°S	t°58/i
» » > 6°/o	99	IOO
» » » 5°/o	93	94
» » » Iaşi s°/o	83	833/4
Obl. Sărbescî cu prime 3°/o	76	80
Im. cu prime Buc. (20 leî)	45	5°
Losurî crucea Roşie Italiane	29	32
Act. Banc Naţională . .		
Losurî Otomane cu prime	5°	55
» Basilica Dombau c. p.	17	20
» Panama cu prime . .	355	365
» Scrb.cupr.de 10 fr. b.		
Aur contra argint sau bilete	160	2°/0
Florini Wal. Austriac. . .	208	210
Mărcî germane		124	126
Bancnote francese ....	99O2	1001/2
» Idem italiane . .	99	IOO
» Ruble Hârtie . .	270	280
NB. Cursul este socotit în aur.		
Compania de Gaz
DIN
BUCURESCI
-A.nsr'cr^TOi'cr
Direcţiunea Companiei de Gaz din Bucuresci invită pe Onor. Public să bine-voiascâ a visita Maga-sinul său de exposiţie din Calea Victoriei, No. 66 unde p6te vedea CEA MAI MOUĂ MAŞINĂ de gătit bucate cu gaz.
Acăstă maşină e sea mai economică, forte uşbră' de întrebuinţat fbrte curată, fără a aduce căldură mare şi permiţând a repara în acelaşi timp
6 FELURI DE BUCATE
între care: o friptură şi prăjituri gătite într(un coptor cpecial ce posedă maşina.
Preţul unei ast-fel de maşine este de lei 105.
Cu un aparat care face a se învârti friptura singuru, preţul ei este de 30 lei mai scump. Direcţiunea.
(5)	_________________________________
„NAŢIONALA"
SOCIETATE GENERALI DE ASIGURARE IN BUCURESCI
Aprobată prin decret regal No 225, din Ianuarie 1885
CAPITAL SOCIAL «,000,000 LEI NOUl
Prima emisiune 8,000,000 lei deplini vărsaţi 15,000 acţiuni de lei 200 fiecare, din care 1,000,000 lei specialmente afectaţi oa fond la garanţie pentru ramura asigurărilor asupra vieţei
Rescrva de premii şi fond reserva 850,000 Iei „NAŢIONALA" asigură :
1. In contra daunelor de ZncancLiCt. — 2. Contra daunelor de GhâncLuui (piatră). —3. Contra daunelor de Transport precum si ~Va.Lorl.-~4. Contra Sparge.re.1 geamurilor, oglinzilor, etc. — 5. Face asigurare asapra vieţei.
a). Capitaluri fixe în cas <lo decese
Cu participare de 70 la sută din beneficiu in combinaţiunile următore : asigurări asupra vieţei uneia sau. a două persone, asigurări temporale, asigurări mixte că capital dublu.
b). Capitaluri în cas de vi<3ţă
Combinaţiunile următore : A.sociaţianl mutuale de supravieţuire. Aso-ciaţiuni în grupuri de 12 ani pentru copii de la 2 ani jum. până la 9 ani inclusiv.— Contra asigurări capitaluri fixe pentru Dote. fără contra asigurări şi rente viagere in diferite combinaţiunî.
Până la finele anului 1885, NAŢIONALA a realisat^ în diferitele ramuri de asigurări ca premii aproximative 10,500,000 leî noui şi a plătit ca despăgubiri aproximativ 7,500,000 lei noui.
DIRECŢIUNEA GENERALA
Strada Domnel, No. 12.
> >
Abonamentele şi Anunţurile TELEGRAPHULUI
> >
A BON A MENTE
IN CAPITALĂ
Pont.ru	un an..............Leî
„	şăse luni........... »
„	trei iunî........... >,
IN DISTRICTE :
Pentru un an.................
,,	şăse luni........... „
„ trei luni...............
Pentru Românii din alte state, pentru districte.
IN STRÂINETATE :
Pentru un an.........In aur leî
,,	şăse luni........ „ „
>,	trei luni	„ „
24
12
7
30
15
8
ca
40
26
10
ANUNCIUR! Şl RECLAME
Aminciuri pe pag. IV, linia 25 bani. Reclame „	„	III,	„	1	leu.
II,	„	3	iei.
I,	„	5	lei.
FABRICA
COMET
DE SOBE MEIDINGER SI MAŞINI DE BUCĂTĂRIE
^.iDoxjjr
Cea mai practică şi economică sistemă de încăl-dire. Căldura şi arderea pot fi regulate în mod perfect. Focul se pote- întreţine în permanenţă 4^e Şi săptămâni întregi. Ca combustibil se pote întrebuinţa cok, lemne, ligorită, cărbuni de piatră şi coceni de porumb.
VENTILAŢIA ODĂILOR
Maşinele de bucate sunt de sistema cea mai perfecţionată. Durabile, practice şi cu o economie mare în combustibil. Se pote arde cok, lemne, cărbuni de piatră, etc.
D&positul str. Domnel, 14 bis. Fabrica str. Ynltnr, 6.
Cereţi Broşuri ilustrate cari se trimit gratis.
\1X
&Iil DE ^
de Lei noi ÎOO în sus
ADEVERATE SfflGER"
se feri de centrafacerR
ii&. Reidlinpr, ummi\
V. **,


Compania generală de conducte de apă
(SOCIETATE ANONIMĂ) LA LIEGE (BFLGIA No. 3.— BIUROUL LA BUCURESCI, STRADA ESCULAP—No. 3.
Studii, construcţie şi instalare de distribuire de apă şi de gaz
PRODUCERE ANUALĂ DE TUBURI TURNATE VERTICAL 20,000,000 kil.
JPF*Forje,Turnătorii, Ateliere de construcţie^^
MOTORI HYDRAULICI, STĂVILARE, ROBINETE, FĂNTĂNI,
GURI DE FOC.
Construcţie ele uzine de G-az.
SPĂRGETOR DE COKE, POMPE CU GUDRON Incăldire cu aburi, ’I’TJ'jBTTIESII cu elete şi obicinuite.
Medalie de argint: Paris 1878. Medalie de aur: Amsterdam 1883, Anvers 1885. Medalie de aur ; Craiova 1887.
Spre ştiinţa Bolnavilor de Nervi
După aprobarea strălucită la ultimu (al şeptelea) congres balnelogic, la Th -rapia, adică întrebuinţarea capacităţii absorbării pielei spre a îufluenţa direct asupra sistemului nostru nervos, de către d-niî profesori Schott, Rohrig, Parisot şi alţii, sunt cel d’ânteiu care me prezint publicului cu un remediu aprobat şi de onor. Consiliu sanitar superior din Bucureşti şi me adresez deci la toţi acei cari sufer de bole nervose.
rNERVOSITATE’t
caracterizat în general prin congestiune, migreni, dureri de cap, mare sensibilitate, iritaţiune etc., precum şi la acei bolnavi cari aîi fost loviţi de
(Peralizarea membrelor, incapabili dn a vorbi, slăbiciunea memoară, ipsomniî ca|e urmează după un asemenea atac) si ia bolnavi cari sunt predispuşî la apo-plexie din cauza simţimentulut de nelinişte, ameţeală, turburare de ochi, amorţeala extremităţilor etc. Tuturos acestor persone precum şi acelor sănetoşî, cari însă vor se prevină la timp o asemenea suferinţă, recomand de a încerca metoda mea de vindecare care se efectuează cu un cost de abia 10 bani pe di şi care consistă numai în spălarea extesrnă.
In acest sens recomand broşura mea, ediţiunea a 16-a :
DESPRE AFECŢIUNI NERVOASE ŞI APOPLEXIE PRESERVARE ŞI VINDECARE
care se eliberează GRATIS la farmacia Naţională I. A. Ciura, strada Lipscani, Bucuresci; farmacia la Vulturu de Aur, S. Lebel, Ploescî ; farmacia fraţii Remer, Focşani ; farmacia la România, F. Eitel, Galaţi; farmacia E. M. Kerestez, Roman ; farmacia Charles Herzemberg, laşi şi la farmacia Curţeî E. Hainai, Botoşani.	ROMAN WEISMANN
fost medic militar, membru onorific al ordinului
Se pote câştiga într’o di
300,000 FRANCI
cumpărând bilete d’ale
MAREI LOTERII TURCESCI
a 112-a tragere va avea loc la 30 Sept. 1388.
Plata câştigurilor e garantat de guvernul imperial otoman.
TABLOUL PRIMELOR :
1 mare lot de	300,000 fr.		300.000
1 lot de	25,000		25,000
1 lot de	10,000	jy	10,000
1 lot de	10,000	ri	10,000
1 lot de	2,000		2,000
1 lot de	2,000		2,000
1 lot de	2,000		2,000
1 lot de	2,000		2,000
1 lot de	2,020		2,000
1 lot de	2,000		2,000
12 loturi de	1,250		15,000
28 loturi de	1,000		28,000
500 loturi de	400	?5	200,000
550 loturi	Total 600,000		
PREŢUL BILETELOR
1 Bilet, 5 Bilete 25 Bilete 100 Bilete
5 fr.
24 „ 118 „ 465 „
Lista oficială a tragereî, va fi trimi-iraediat fie-cărui cumpărător, dnpă tragerea ce va avea loc irevocabil la 30 Septembrie 1888.
B
Câştigătorul va fi înştiinţat prin depeşă în ijiua tragereî.
C
Tragera va avea loc la Constanti-nopol în palatul imperial al monetă-rieî.
D
Pentru cumpercrea biletelor, a se!a-dresa trimeţend banii în mandat postai, cec, sau scrisore de valbre la „directorul Comptuarului Comercial, jgrande rue de Tbkb, No. 557.
Constantinopole
(4)	(Turquie)
MOARA
DE VÂNDUT m (le ÎNCHIRIAT
Situată pe Lom, în satul Krassim, lângă Rusciuk, instalată cu o r6tă idraulică, cu dou5 părechi de petre franţuzesci, garnită cu voituri (brutoirs) şi cu tdte instrumentele, maşinele şi uneltele trebuincibse, având pe lângă acestea trei camere de locuinţă şi trei magadiî de deposit. Are şi dre-care întindere de păment.
A se adresa la proprietar, Suleyman bey Nahidoff la Rusciuk (Bulgaria).
Op PAIITA înc^riat 0 casă cu pa-Ou OnU I n tru camere şi grădină, situată la mahala. A adresa informaţie la redacţia diaruluî nostru.
Renumita Cărturărâsă
Iulia Poloneză
.—== S’A MUTAT xrr—
In dosul Palatului Regal
La finele Str. Brătianu 51, (in colţ)
Lângă Grajdurile Palatului Regal
Ghiceşte viitorul, presentul şi trecutul, pâte descoperi şi pagube, furturi, judecăţi, orice secrete ascunse la care se interesâză cine-va. Cine aduce senine pâte afla lucruri ascunse : comori, etc. •
FABRICA
DE
DOPURI« PLUTA- BUCURESCI
MOEITZ
No. 7. — STRADA DOAMNEI. — No. 7.
-tţ-îcG'cW’-
Esecutii ori-ce comandă în timpul cel maî scurt, preţuri moderate.
(2—2)
MEDIC SI CHIRURG
D-or. SALTER
Din facultatea din Viena
SPECIAL IN BOALELE DE FEMEI
ş1
—Locueşte în Strada FORTUNA, No. 4.—
(Lângă Liceul Alexandri). Consultaţiuni în tdte dilele de la 7 jum. până la 8 jum. a.m. şi de la 1 pâmă la 5 p.m.
P.S. Se primeşte bolnavi în pensiune.
500,000 franci
tr’o singură <£i. Adresaţi-ve pentru acesta fără întîrqliere prin scrisdri, la Comptua-rul Comercial, 557 Grande Rue de Tdk6, Constantinople, Turcia.	(5 _a d.)
LICOARE
de
gudron-tolu-vEscat
este formată din gudron vegetal de Norvegia, balsam de tolutan şi vdsc de brad. Se recomandă ca tămăduitore tusei vechi, durerei de piept, tuşă, arsuri de stomac, nepoftă de mâncare, catar al băşicei urinare. Sticla 2,50.
INJECŢIA GALBENA sigură în vindecarea senrsorei (Blenoragie). Sticla 2 leî.
Aceste preparate, compuse de Dimitrie G. Gherman, farmacist în Bu-zeu, se găsesce de vdndare în Bucuresci la d. Roşu, farmacist, Sf. Gheorghe şi la farmacia Galenu, calea Griviţei, şi la farmacia d-luî Lazăr Bistriţeanu, din Berlad ; la farmacia Lindi, Râmnicu-Sărat; la farmacia Coleşiu, Focşani şi în Varna (Bulgaria) la D-nu I. Krâusler.
De vendare
la Librăria şi Tipografia Şcblelor hârtie maculatură.
(?)
sanitar italian al Cruce! albă.
LA LIBERTE ROUMAINE
Diar cotidian, mare format In limba francesâ
UN NUMfiR 20 BANÎ
ABONAMENTE : Un an, 40 leî; 6 luni, 20 lei; 3 luni, 10 leî.
Administraţiunea
8.—BULEVARDUL ELISABETA-t-8. Bucureşti.
Prima Fabrică Română
DE
LUMANARI DE STEARINA
IN BUCURESCI
BlMITieiE H. TCUk_2Sr
Aducem la cunoscinţa publică, că fabrica nostră fiind în deplină lucrare, suntem în posiţiune d’a produce tote dimensiunile de asemenea luminări, avend d’ocamdată depozitu general în CALEA VACARESCI No. 141 unde şe primesce orî-ce cema.nde.
Produsele nostre concurează cu ori-care din cele străine, atât în ceea ce privesce calitatea cât şi preţul.

Editura Librăriei şi Tipogratiei Şcoalelor, Bucureşci, Str. Lipscani, %
www.dacoromanica.ro
Anul XIX. No. 4856. (Seria II. No. 17).
EXEMPLARUL 10 BANI.
ABONAMENTE Pentru Capitală:
Pentru un an .... Lei 24
>	şdse luni .	.	.	»	12
»	trei luni.	>7
Pentru Districte:
Pentru un an	.	.	»	30
,	şdse luni	.	.	.	«15
>	trei luni	•	8
Pentru Români! din alte state, ca
pentru districte.
Pentru Strekiătate : pentru un an	In aur lei 40
»	şdse luni . .	»	>26
•	erei luni	-	• >0
Abonamentele s« fac In I ji 15 ale fie-cărcl luni.
UN NUMER VE CHI 2J BANI
Abonamentele se plătesc înainte
Ediţia de dimineţă
Jouî, 22 Septembre 1888.
ANUNCIURI ŞI RECLAME
Anunciurî pe pag. IV linia 25 bani.
Reclame pe pag. III linia. .	1 leu
»	»	II	» .	3 lei
»	»	I	» . . 5 lei
Pentru Inserţii şi Reclame Redacţia nu e responsabilă.
Epistole nefrancate se refusă, articole nepublicate se ard.
In Străinătate a se adresa:
Frauda, Havas, Laffitte et C-nie, place de la Bourse, Paris.
Engiitera, Eugene Micjtoud, 81 Fleet Street, E C. London.
Austria, Haasenstein et Vogler 2, Wien Rudolf Mosse Zeilerstaette, Wiene.
Ungaria, D. Moritz Wiest, în Buda-Pesta Servitenplatz.
Abonamentele se plătesc înainte
Redacţiunea, Strada Lipscan!, 96	DIRECTOR POLITIC: IOAN G. BIBICESCU	Administraţiunea, Strada Lipscani, 96
		
SUMARUL
Unirea liberalilor Depeşî.
Cum vor îmbunătăţi conservatorii starea clerului
mirean
De peste Munţi Din afară.
De pe câmpul manevrelor
Procesul torturatorilor de la poliţia capitalei.
Ecouri.
Acte Oficiale.
Dosarul cjilel. întâmplări din capitală,
Licitaţii.
Informaţii.
Ultima oră.
Bucurescî, 21 Septembre.
Unirea Liberalilor
Am fost printre cei d’ântâi cari am ridicat drapelul unirii iuturor liberalilor, în faţa pericolului d’a vedea reîntronat regimul reacţiunei.
Eram siguri că, cu t6te certele lor, cu t6te desbinările fie de principii, fie de persdne, conservatorii de tote nuanţele se vor uni pentru a pune definitiv mâna pe mult dorita putere. Opiniunea publică s’a desvoltat prea mult în ceşti douî-spre-dece ani din urmă, liberalismul a câştigat prea mult teren, pentru ca conservatorii se nu fie îngrijiţi şi se nu dorescă a stăvili curentul, a împedica ruina totală a visurilor lor. In faţa primejdiei d’a ajunge pentru vecie imposibili la cârma statului, ori-ce consideraţiune care i-ar fi tinut desbinaţi, fie ea ori cât de importantă, trebuia se dispară; junimişti, conservatori, reacţionari— toţi trebuiaâ s6-şi dea mâna.
Evenimentele aâ confirmat pe deplin prevederile nostre; grupul tinerilor conservatori—care, ori-ce ar cjice, se deosibeşte mult de junimişti—a fost cel d’ântâiti care â intrat p’acestă cale; betrenii conservatori i-aC urmat după scurtă vreme, denunţând contractul ce aveau cu liberalii disidenţi; în sfirşit, în fiecare judeţ, în tie-care oraş, t6te e-lementele conservatore, de la reacţionarii din „Asociaţia ortodocsă" până la conservatorii dinastici, împing la unire. P6te în câte-va dile vom avea se înregistrăm oficial acest eveniment.
Pericolul, pe care 1 prevedeam, acum e vedit, a căpătat corp. Ceea ce se presimţea, acum se vede de t6tă lumea ; nu mai e o presupunere, ci e sigur că suntem ameninţaţi cu reînviarea domniei reacţionare.
Acesta vfdesce trebuinţa unirii tuturor liberalilor, căci numai unirea lor p6te sâ ţie piept duşmanului şi se scape ţdra de năpastea ce-o ameninţă.
Lucrul s’a dovedit perfect de bine la Ploiescî. Dacă liberalii remăneau desbinaţi, reacţiunea a? fi triumfal. Unindu-se liberalii, reacţiunea fu bătută şi chiar alungată de pe teren ; în adevăr, conservatorii, învinşi la colegiul I judeţean, nu s’au mai pre-sintat la al douilea şi al treilea.
Liberalii sunt deci de două ori datori să se unescă; ănteî, pentru că, chiar d’ar cădea, sunt datori să lupte şi nu pot lupta tară unire; al douilea, pentru că isbenda e sigură dacă se vor uni şi prin urmare ţăra va fi scăpată de primejdie.
Nu mai încape dar îndoială; as-tă-cjî, e cea mai sfântă datorie pentru liberali să uite certele şi resimţi-mântele din trecui şi cu’ piepturile lor să tacă zid puternic, de care să se sfărîme reacţiunea.
Vreme de perdut nu e.
SCIRl TELEGRAFICE
Serviciul particular al diaruluî «TELEGRAFUL»
Sofia, 2 Octombre.
Sgomotele cari circulă în cercurile nâs-tre guvernamentale arată că o remaniare ministerială e iminentă.
Este neapărată trebuinţă ca la deschiderea Sobranieî să apără un guvern 0-mogen.
Este aprdpe sigur că d. Nacevicî, împins de partisaniî săi (conservatori), se va retrage din minister, pentru a face loc unui stambulovist.
D. Nacevicî va lua un post de agent diplomatic în străinătate, de 6re ce e şi rămâne în perfect acord cu guvernul în ce privesce politica esternă.
Cum Yor îmbunătăţi conservatorii starea clerului mirean?
Guvernul junimist promite prin apelul său către alegători, publicat în „Monitorul oficial", că va avea grijă a îmbunătăţi starea clerului mirean. Acelaşi lucru promit şi conservatorii, cari se şi laudă cu legea sinodală din 1872.
Să vedem ce pot fi aceste îmbunătăţiri atât de făgăduite.
Legea sinodală a conservatorilor de la 1872 a avut de efect primo loco a distruge inamovibilitatea de care se bucura preotul, după candne, şi a crea preotului mirean o situaţiune mult mai rea de cât în trecut.
In adevăr, în trecut, adică înainte de legea sinodală conservatăre, preotul era stabil la biserica pe numele căreia se hirotonisea. Pentru greşelile lui, nu se a-runca dintr’un sat într’altul ca acum cu numita lege, ci se căuta tdte midldcele putinciăse a’l îndrepta, fără însă a ’l mai înjosi înaintea enoriaşilor cu pedepse de metanii şi alte feluri de pedepse imorale, şi daca tăte încercările rămâneaii zădar-nice iar greşelile erau scandale. ceea-ce se întâmpla, din norocire, fărte rar, atunci şi numai atunci se recurgea la extrema pedăpsă a despopirei.
Sinodul conservatorilor însă, a stricat rânduiala acăsta şi a adus nisce obiceiuri, cari ad propagat printre credincioşi dispreţul către preoţi.
Nu ne lasă timpul de a întinde vorba asupra acestei stări nenorocite în care se găsesce preotul român astă-Şi numai din causa sinodului conservatorilor. Pentru acum putem spune că ceea-ce au făcut conservatorii cu sinodul, ne încredinţăză de ceea-ce vor face în viitor, dacă nenorocirea ţăreî ar fi ca să mai cadă încă o dată pe mâna lor. Preoţilor Capitalei le punem înainte numai atât, pentru ca să p6tă judeca şi aprecia valdrea promisiunilor ce le-au făcut problematicul lor bine-voitor Pache Protopopescu, în întrunirile de la societatea clerului.
Ceva mai mult. Guvernul junimist, — avangarda conservatorilor,—a decis după sum se vede în apelul său, a îmbunătăţi starea preoţilor prin monopolisarea lumânărilor de câră, dar ce a mai decis ca măsură urgentă de îmbunătăţire este ca regulamentul ce ’l va face sinodul pentru mărirea parochielor să’l aplice imediat, aşa că acolo unde se află trei preoţi să ia douî şi să’i strămute în alt loc fie prin oraşe, fie prin sate.
Exemplu: preoţii bisericilor de prin oraşe, câţi se vor găsi de prisos la aşe-darea regulamentului parochial, vor fi trimişi volens nolens pe la bisericele vacante de prin comunele rurale.
Ce o mai fi găna acăsta ? Nu cumva părintele Melchisedec va putea ghici ce o fi asta ? Căci de sigur că trebuie să scie prea S. Sa care a avut fericirea să vadă tristele resultate ale legei de la 1872 insuflată de dînsul.
Cât pentru bisericile statului, d. Maio-rescu a pus în consiliul de miniştrii, că la facerea budgetului cultelor să prevadă numai câte un preot de fie-care biserică, fără nici o îmbunătăţire alta de cât că rămâne unul singur la biserică, iar lefile celor alţi doi să le trăcă la iconomie. Esemplul l’a dat cu biserica Udricani, şi I. P. S. Sa Mitropolitul s’a mulţumit cu acăstă înbunătăţire. Nădejdea văstră preoţilor după urma conservatorilor, rămâne tot la caliciă.
Felicitaţi-vă, preoţi pachişti, că promisiunile ce vi s’a dat ’ aţi început a le gusta-însă în loc dedulci, le vedeţi fărte amare.
De peste munţi
Foile maghiare aii găsit ocasiune d’a lovi din nou în Români cu faptul că comitetul fondului grăniţeresc din Caransebeş, a respins în unanimitate demisiunea generalului Doda şi că generalul, în urmă, a primit a rămâne preşedinte al administra-ţiunii fondului.
Ele califică acest fapt ca o nouă manifestare daco-română şi-l denunţă res-bunării guvernului şi Maghiarilor.
Manifestare ? Da şi smintiţi trebue să fiţi, dacă v’aţi închipuit că românii caran-sebeşeni se vor slăbi între ei, spre a vă da vouă ocasiune d’a-i lovi mai lesne şi mai cu succes.
A fost o manifestare, da ; ânsă ea n’a avut nimic daco-romînesc ci numai romînesc şi grăniţeresc. Foştii grăniceri au vrut să v’arate că ei ţin şi acum la „iubitul lor general" cum au ţinut când ’l urmau în mijlocul glănţelor pe sângerdsele câmpuri de bătaiă. Şi aceasta să vă intre bine în cap dacă tivga ce aveţi vă mai pote servi ca să judecaţi şi să înţelegeţi ce să petrece.
Pe lângă Cultur-Egyletul cunoscut deja s’a mai întocmit încă o societate de ma-ghiarisare a Românilor. Ea şi-a luat de scop : Cultura, maghiarisarea §i propagarea patriotismului maghiar şi de obiect frumosul ţinut românesc al Sătmaruluî
Vom da amănunte în numărul viitor.
DIN AFARĂ
Censură postumii
Un accident unic în felul săfi s’a întâmplat nenorocitului împărat Frederic III, a cărui sfârşit a fost aşa de dureros. Scrierile lui sunt urmărite post mortem, sau mai bine dis sunt eensurate.
Publicarea jurnalului lui Frederic III a făcut pe cei de la Potsdam şi Friedriees-ruhe să’şî pârdă capul. In loc ca ei să’şi păstrede sângele rece, să se mulţămăscă cu o desminţire, ceia ce ar fi făcut pe public să crădă că jurnalul e apocrif, cad din prostie în prostie. N’a fost d’ajuns că a confiscat ediţiunea din Rundschau, Bis-marc a dat un fel de comunicat.
Acest comunicat e fărte curios şi important şi a fost aprobat de împăratul Wilhelm II.
Dăm câte-va pasagii mai importante din acest raport comunicat.
.. .Jurnalul regretatului împărat Frederic e apocrif, pentru că M. S. prinţul imperial la 1870 era străin de negoţierile politice şi prin urmare era răii informat asupra unor evenimente şi acăsta din causa că M. S. Wilhelm I se temea de indiscreţiunile curţeî din Londra, care simpatisa cu Franţa.
Prinţul Imperial Frederic era în afară de afacerile politice.
. .. Chiar în primele linii, el dice că la 13 Iulie 1870, eu consideram pacea ca asigurată, că voiam să mă întorc la Var-zin. Acte autentice constată că A. S. nu trebuia să ignorese că eu consideram res-belul ca necesar, şi că dacă m’aş fi în-turnat la Varzin, dacă se evita resboiul, acăsta aş fi făcut-o după ce ’mi dădeam demisia. Prinţul regal era d’acord cu mine, că pacea sau concesiuni de făcut erau cu neputinţă.
E cu neputinţă de admis că prinţul regal a putut fi înformat dilnic asupra eve nimentelor politice, aşa că a comis nu numai greşeli materiale, dar şi greşeli cronologice.
De sigur că aceste note publicate, ad fost complectate sau de împărat sau de cine-va din cei ce ’l înconjurau.
Eu consider jurnalul împăratului ca apocrif în forma sub care a fost publicată de Deutsche Rundschau.
Dacă jurnalul n’ar fi apocrif, e un secret de Stat şi se păte aplica celui ce ’l a dat pe faţă articolul 92 din codul penal.
Chiar în cazul când acest jurnal nu ar fi autentic, se păte aplica art. 92 şi 189 din codul penal.
E de trebuinţă ca acăstă acţiune judiciară să aibă loc, acăsta în interesul celor douî auguşti, predecesorii M. VOstre.
Rog pe M. Văstră a mă autoriza să însărcinez în numele vostru pe ministru de justiţie ca să urmărăscă pe autorii acestei publicaţiuni.
Cartea lui Mackenzie.
Diarul „L’indăpendance Belge“ priimeşte de la corespondentul său din Londra a-menunte privităre la editarea cărţei dr. Mackenzie. In această carte autorul va ligitima regimul la care a supus pe re-pausatul împărat al Germaniei, mort de cancer.
Marii duci ai Rusiei.
,Journal de Saint Petersburg" constată că pregătirile făcute de Sultan pentru prii-mirea marilor duci ai Rusiei sunt nişte dovedi vădite că o amicie sinceră esistă între Turcia şi Rusia.
Părerea riăstră este că oficiosul din capitala Rusiei greşeşte, primirea care se face la Constantinopole este o simplă priimire de convenienţă.
De pe câmpul manevrelor.
In privinţa manevrelor dintre Focşani şi Galaţi iată-ce scrie confratele nostru din Galaţi:
In Jiua de 26 curent s’a făcut manevra de luptă intre brigada X-a (cu centrul de reşedinţă în Galaţi) şi divisia de Focşani la 9 jum.^ore pe câmpia dintre comuna Tudor Vladimirescu şi Nămolăsa. Brigada X-a a fost comandată de d. Colonel Co-truţ şi divisia de d. general Pilat. Asistenţi aii fost consulii generali din Galaţi: al Franţieî, al Italiei, al Turciei şi d. Ve-rona mare proprietar de aici. Lupta a ţinut 2 jum. ore şi a fost crâncenă la flancul stîng al inamicului, ce era representat prin divisia de Focşani. Ca să nu se întâmple confusiune inamicul purta în loc de pană şi pampon o ramură de stejar. Brigada X, ce trebuia să respingă pe i-namic a isbutit pe tătă linia mai ales în susţinerea şarjei cavaleriei inamicului. D. General Radovici, comandantul corpului al III-lea de armată, a rămas fârte satisfăcut. Consulii s’au exprimat: „armata română merită, jsă fie pusă între cele dân-tâî din Europa". După manevră d. Verona proprietarul local a dat un banchet ofiţerilor superiori
In diua de 17 trebuia să se facă revista şi defilarea generală, dar nu s’a făcut din causa timpului ploios La 8 jum. s’a dat ordinul de desconcentrare şi după gustare corpurile plecară sub conducerea ofiţerilor fie-care pe la reşedinţele lor.
AdI la orele 2 p. m. Maj. Sea Regele a priimit la intrarea în oraşul Ploesci defilarea armatei, care a făcut manevre lângă Câmpina şi Băicoî.
După defilare a fost un prînz, apoi s’a dat ordin de desconcentrare.
Procesul torturatorilor
de la
Poliţia, Capitalei
Curtea de apel, secţia III
Şedinţa de Marţi, 20 Septembre 1888 (Urmare;
Deposiţiunea căpitanului Dimaucea
D. căpitan Dimancea, având cuvântul, arată cum a luat cunoscinţă despre tâlhăriile de la Tânganu şi de pe şosâua Olteniţa, precum şi măsurile ce a luat cu d. fost inspector Iepurânu pentru dovedirea şi prinderea autorilor acelor tâlhării. S’au strîns întâiu mai mulţi ţigani la secţia 49, dar au fost liberaţi, căci nu se găseari probe c’ar fi vinovaţi, şi nici unul din ei n’a fost bătuţi. Dupe aceea Dumitru Crăciun mî-a adus pe Aristotel şi a-cesta pe loniţă Paraschiva, care nevoind
să mărturisăscă, a fost confruntat cu A-ristotel şi atunci a spus cum s’au comis acele tâlhării. Nici unul dintre aceştia n’a fost bătut pentru a face mărturisiri. Ei singuri au spus tot ce au făcut, şi încă se întreceau care mai de care să spue la amănunte asupra faptelor pentru cari e-rad arestaţi.
In urmă, am însărcinat pe d. inspector Davila să aresteze pe Constantin G. Bâ-ran, pe care l’a adus, şi apoi pe alţii. De la toţi am descoperit comiterea faptelor şi pe la 6 ore săra am dat telegramă la parchet c’am descoperit pe autorii acestor tâlhării. Pe la 9 ore săra am găsit la poliţie pe d. procuror Paraschivescu. D-sa chiar a întrebat pe Bâran cum a luat parul de la o casă din marginea Pantelei-monuluî, ce se construia, cum l’au jupuit de c6jă, cum au ascuţit o scândură şi cum c6ja şi surcelile de la scândură le ad aruncat într’un şanţ puţin mai înainte de locul unde au comis tâlhăria de la Tânganul. Văzând deposiţiile lui Bâran, d. Paraschivescu a declarat că sunt conforme cu constatările făcute de d-sa în localitate cu sub-prefectul respectiv, cu d. proprietar Stefănescu de la Panteleimon şi cu îngrijitorul săd.
Ei vădându-se prinşi, mărturisiau singuri. Pentru ce î-aşi mai fi bătut? ca se mărturisăscă ce i-aşî fi învăţat ed ? Dar ed nu sciam nici un amănunt, căci nu fusesem la faţa locului; şi chiar d’aşi fi fost şi aşi fi sciut amănunte, cum aşi fi putut să am pretenţiunea d’a învăţa să le spuie 26 ţigani?
A doua <Ji ad venit d. Horia Rosetti cu d. Pretorian şi cu d. Paraschivescu, care a plecat îndată dupe ce şî-a luat paşpor-tul, căci avea congedid şi pleca în străinătate. Unul, douî ad făcut declaraţii la apel, şi tocmai la al treilea, a venit d. procuror Horia Rosetti să -’mi spună că aude jos ţipete şi că se bate. I-am dis că este în arest o femeiă nebună, cum dovedesc cu acest certificat, şi să poftâscă jos, dacă vrea, ca s’o vâdă. D-sa însă n’a voit. A venit apoi d. prim-precuror Do-bricânu, şi dupe cererea mea, a lăsat să facem noi instrucţia preliminariă. Atunci d-nii Horia Rosetti şi Pretorian ad plecat. Ce-au lucrat d-lor cât ad stat la poliţie, nu sciu.
Am continuat dar cu facerea acestei instrucţiuni; cu tăte acestea am primit două telegrame că să trămitem actele şi pe preveniţi la parchet, dar fiind-că nu se putea termina, am ţinut s’o dăm gata cum trebuie: primind inse chiar o adresă, tocmai ne grâbiam a’l satisface cererea şi tot atunci au sosit d. prim-procuror cu d. Horia Rosetti şi-au dispus a se trâ-mite arestanţii la prefectura de Ilfov, ceea-ce am şi făcut.
Nu sciu din ce motiv la parchet s’a pus atâta grabă, când se scia că descoperisem autorii acestor tâlhării. Chiar am întrebat pe d. colonel (prefectul) prin telegramă, şi ’ml-a răspuns să fac tătă lucrarea cum trebuie.
In tot timpul dar cât arestanţii ad stat la poliţiă, ei n’au fost bătuţi, căci acăsta nu e nici în caracterul meu, nici n’avem pentru ce.
Cine mă denunţă c’aşi fi bătut ? Arestanţii, d. Iepurănu, Grigorid şi d. Horia Rosetti. Dar se se observe bine mobilul fie-căruia când face asemene denunţare contra mea.
Arestanţii neapărat, fiind cinci cari ad mai fost prin puşcăriă, scid că, o-dată a-tât de bine dovediţi, dacă li-se va crede pretenţiunea că au fost bătuţi, vor scăpa de pedepsa ce’i ascepta pentru tâlhăriele mărturisite de ei. Avead dar interes a mă denunţa că ’i-am bătut. Afară de acăsta, ei şi-ad pus în vedere nu numai că scapă, dar că vor avea şi despăgubiri în bani.
D. Iepurănu a fost inspector în poliţiă, şi cât a stat în funcţiune, nu spunea că aşi fi bătut ed sau alt cine-va pe ţigani la poliţiă, din contra dicea ori-căruia vor-bia de bătaiă că e o sfruntată calomniă. Sunt destule persăne cărora d-sa a vorbit ast-fel. Dar se întâmplă ca d-sa să’şî uite datoriele ce avea către şefi şi-a început să facă conspiraţiuni, pe cari eu le-am dovedit şi-am cerut d-lui colonel să’l depărteze, arătându’i ce se făcea. D. colonel m’a ascultat şî-a suspendat imediat pe d. Iepurânu, cerând chiar destituirea sa. EI bine, d. Iepurânu din acăstă causă s’a schimbat şî-a căutat se se răs-bune pe mine. De aci sunt pornite de-claraţiunile ce v’a făcut
www.dacoromanica.ro
TELEGRAFUL — 22 SEPTEMBRE 1888
Cel-alt, Grigoriu, e un spion râu nărăvit, o hinţă infectă, care nu scifi cum era tolerat în poliţiă. El a fost de multe ori prin puşcăriă, şi chiar în urmă acea arestat la poliţiă pentru rele purtări, dar şi-a lăsat hainele în arest şi-a fugit, iar acum dice că am trămis eu a-casă la el ca să i-le ia şi face declaraţiunî contra mea. Pentru ce i-aşl fi luat efi hainele ? Dacă m’aşî fi temut de o asemene fiinţă, n’aveam de cât să’I dau ceva parale, şi n’ar fi spus nimic, dacă m’aşl fi crezut vinovat. Dar n’am făcut ast-fel, şi d’aci ura lui contra mea. Ce om însă păte pune temeifi pe vorbele unui asemenea individ ?
Cât pentru d. Horia Rosetti nu sciu ce ’l face de s’a rădicat contra mea.
Eu cred că s’a lăsat a fi indus în erăre. Nici o dată nu i-am adresat vorbele ce susţine d-sa că i-am dis. Dacă d-sa a credut ast-fel, de sigur că m’a înţeles râu Eu însumi l’am rugat să cerceteze când era la poliţiă, daca se bate sau daca cineva e bătut, dar daca n’a făcut acăsta, şi mă face să cred c’a urmărit alt ce-va de cât descoperirea adevărului în acăstă a-facere.
D. Preşedinte.— Tăte bune, dar cum se face ca ămenil să fie bătuţi, şi încă grav? Acăsta o constată medicul-legist, cum o arată şi. d. Horia Rosetti, şi fote declaraţiele arestanţilor se potrivesc cu constatările doctorului ?
D. Dimancea.— Păte să fie bătuţi, dar eu sciu că n’am bătut si n’am dat ordin nimănui să bată. Nimeni nu mi-a recla mat la poliţiă c’a fost bătut, căci efi chiar aşi fi luat măsuri să se constate bătaia şi autorul el.
D. Procuror-general.—D. Paraschivescu a dat or’o palmă cul-va ?
D. Dimancea.— Nu.
D. Procuror-general.— Cum se face că la prima cercetare, după care am făcut rechisitoriul, mi-al afirmat că şi d-lul a dat o palmă ?
D. Dimancea.— Nu mi-aduc aminte să fi făcut atunci aşa afirmare: dar daca voi fi făcut’o, a fost o erăra.
D. Gănescu.— Când era d., Paraschivescu la poliţiă, d. Dimancea n’a dat o palmă chiar în presenţa d-sale?
D. Dimancea.— Nu.
Desposiţiuuea lui Al. Paviia
D. Inspector Al. Davila arată că în timpul când venise scirea la poliţiă despre tâlhăriele în cestiune, d-sa era bolnav de friguri şi numai pentru informa ţiunl venea la poliţiă. Audind că s’afi prins autorii, am fost la poliţiă, şi d. Dimancea mi-a arătat ce să făcuse, şi chiar efi am luat însărcinarea a ajuta dovedirea şi prinderea tutor autorilor. Ast-fel am fosţ şi am luat pe Bâran de la bina şi l’am tră
mis la poliţiă c’un comisar, iar efi m'am pus într’o trăsură şi am sosit înaintea lui. După ce-am stat puţin, am plecat şi m’am întors pe la 9 săra sad ă doua <Ji, nu ’mî aduc bine aminte. Am găsit pe d. Dimancea făcând cercetări. A venit şi d. procuror Paraschivescu, care a făcut ces-tiunî, şi răspunsurile ţiganilor corobărînd cea ce d-sa constatase la faţa locului, felicită pe d. Dimancea c’a descoperit hoţii aşa repede. Cu cercetarea se ocupă d. Dimancea ca director şi d. Ianolescu ca ispector de serviţii în acea di.
A treia di eram acolo când a venit d. Horia Rosetti, ca deul ex machina. D-sa, cum am venit, a audit ceva sbierete jos, şi a întrebat: I-am spus că este în arest o femeie nebună care face sgomot. D-sa a început cercetarea cu d. judecător de instrucţiune Pretoaian într’o cameră de alături, şi peste puţin iar a venit şi mi-a spus că nu mai păte să facă instrucţia. Ed ca văr primar cu d-sa şi bun amic, nu m’am genat a ’I răspunde în glumă că de ce nu continuă, şi 'şî închipuie lucruri ce nu sunt întemeiate. Apoi am trecut şi ed în camera d-lor, şi d-sa nu înceta d’a ’ml dice că se torturăză ămenil şi că ce va să (jică asta ? I-am răspuns că şi bătaia păte fi o sistemă d’a descoperi ceva, dar nu întrebuinţăm acea sistemă. Nu i-am dis nisî o dată că acesta este sistema mea şi că mă fac forte a descoperi prin ea în 48 ore orî-ce crimă. Aceste cuvinte, dăcă mile atribue, le are pe consciinţă. Nu e în felul med d’a avea acăstă sistemă. Am fost în armată, şi nici acolo n'am bătut. Nu va dovedi d-sa un asemenea fapt din partea mea. Mal cu sămă în poliţie n’aşî fi putut face acăsta; din contră am pedepsit pe orî-cine când am văd ut că apică acăstă sistemă. Esemplu l’am dat chiar cu acel martur Grigoriu. El a bătut la secţia VI pe un arestant Magdo, şi numai după multe stăruinţe, l’am iertat. Instrucţia acelui Magdo a ţinut 6 4ile, chiar cu autorisaţia d-lul prefect, care mă însărcinase s’o fac ed fotă; şi în adevăr am făcut’o, acăsta fiind singura instrucţiâ ce am făcut. Am bătut atunci pe cine-va ? Nu. Dacă aşî fi dat la parchet instrucţia acelui Magdo, de sigur ar fi scăpat, fiind-că era fărte com plicată, şi parchetul n’are tăte mijlăcele d’a descoperi, pe cari le are poliţia.?
D. Rosetti s’a supărat după conversaţia ce am avut şi a plecat cu d. Pretorian. Ed cunosc temperamentul şi experienţa d-lul Horia Rosetti fărte de aprăpe şi din mica copilărie. Ed căutam a ’mî face datoria, pe când cuvintele d-sale ed nu mile esplic de cât că a voit a se afişa.
D. preşedinte.—D. Rosetti era procuror, a vă^ut lucru pipăit, ce l’a confirmat şi judecătorul de instrucţie care ’l înscria şi medicul-legist mal în urmă.
D. Davila.—D. Rosetti s’a mărginit numai la ce i se va fi spus de alţii, şi a luat sbieretele acelei nebune drept ţipete de torturi, dar nu s’a ocupat de fapt.
D. preşedinte.- -Ceia-ce spune d. Rosetti o mal spun şi mărturii cari ad fost funcţionari în poliţiă, se mal coroborăză şi cu declaraţiile ămenilor aceştia (ţiganii), cari spun anume precis, categoric, cum, de cine, cu ce instrumente, de câte ori şi la ce ore ad fost bătuţi. Cum ’ţî esplicl d-ta fote acestea ?
D. Davila.—Da, se păte să fi fost bătuţi, chiar se păte dice c’ad fost bătuţi, dar nu de mine, d-le preşedinte.
Deposiţiunea d. Paraschivescu
D. procuror Paraschivescu, arătă cum a făcut constatarea comiterii tâlhărielor de la Tânganul, unde sau omorît doul olteni şi unul s’a rănit, şi-a tâlhăriei a-supra trei turci pe şosăua Olteniţei, unde s’a omorît un turc. D-sa dice că în momentul când sosise d-sa în acele localităţi cu d. jude de constatare Tătăranul, se făcuseră acte de constatare de către subprefectul respectiv. D. prim-procuror, la plecare acolo, îl disese chiar că daca s’afi făcut ceva acte de autoritatea locâlă, să vadă daca sunt complecte şi adevărate, şi să se întărcă răpede. Acolo am găsit că actele şi perchisiţiele făcute de subpre-tect erad Dine făcute şi încneiate. si-am căutat numai să le verificăm, deci am mers cu d. Tătăranu, cu Stefănescu, proprietarul de la Panteleimon, cu îngrijitorul său şi cu d. subprefect, la faţa locului. am luat tăte informaţiele cuvenite, şi am găsit la puţină distanţă de unde se comisese crima coji de lemn şi aşchii de brad aruncate într’un şanţ, precum şi un par plin de sânge şi curăţit de căjă. Am luat tăte acestea şi am mers la casa ce se construia în marginea Pantelemonuluî, de unde se dicea că e luat parul, şi faţă cu toţii s’a recunoscut că acel par era luat de la acea casă, căci se asemăna cu cele alte lemne ; hoţii numai îl ascuţiseră şi ’l curăţiseră de căja :
Venind săra în Bucurescî, mă ’ntâlnesc cu d. prefect de Ilfov şi, conversând asupra acestor tâlharii, îmi spune că s’au descoperit autorii de poliţia capitalei. De curiositate mă duc la poliţia ca să aflu, şi acolo găsesc numai pe d. inspector Ianolescu. D-sa îmi spune că s’ad descoperit autorii, că s’ad dresat acte în t6tă regula şi că sunt la d. director. Pe când vorbiam vine şi d. director Dimancea, apoi d-nil Rădulescu, Davila, Sanopol şi alţi impiegaţi mai mici. D. Dimancea, cum mă vede, îmi spune vesel ca şi d. Ianolescu şi ’mi dice : vrei să ’l vedî şi d-ta? De curiositate a adus pe doul arestanţl, nu cunosc pe cari, şi i-am întrebat cum ăd făcut tâlhăriele. EI mi-afi spus aprăpe aşa cum constatasem şi noi în localitate, şi atunci am cbs d-luî Dimancea că se păte ca acesteia să fie dintre autori, dar n’am constatat nimic. Am stat peste tot la poliţiă vre 10 minute şi-am plecat la d. prim-procuror de i-am raportat. D-sa mi-a dis să iad un jude instructor. Adoua di, fiind-că ’ml începea concediul, am lă sat însărcinarea d-luî Horia Rosetti şi ’mpreună cu d. jude Pretorian am mers la poliţiă, unde d-lor ad trecut în altă cameră spre a ’ncepe lucrarea, iar ed am rămas în camera directorelul de mi-am luat pasportul şi am plecat; cu trenul de săra chiar am şi părăsit capitala, mergând în străinătate.
D. procuror-general, arată că d-sa era în concediu când s’ad întâmplat aceste tâlhării şi când s’ad urmat torturele la poliţia capitalei. A fost înştiinţat prin scri-sOre de d. prim-procuror despre aceste torturi şi-a vedut vorbindu-se de ele prin fote diarele, în cât fotă lumea s’a alarmat de ele. Atunci am şi plecat; sosind la Bucurescî, am luat raportul ce d. Horia Rosetti făcuse înscris d-lui Manolescu, loc-ţiitorul med, am cetit visum-et-reper-tum d-luî medic-legist Alexianu şi-am chemat la parchet pe toţi ţiganii şi pe funcţionarii asupra cărora planad bănuieli de bătaie. Când am cercetat pe ţigani, eî miau spus cum ad fost torturaţi şi de către cine, şi-am confruntat arătările lor cu actul mediculuî-legist, în care se arată a nume unele lesiunî grave, şi altele mai uşiăre, precum şi timpul ee reclamă fiecare pentru tratament. D-sa chiar citesce actul medicului în aceste părţi şi <Jice că el nu lasă nimic neprecisat, conform legii. Faptul material era pe deplin şi legal constatat. Rămânea se vedem cine sunt autorii.
D. Horia Rosetti arăta în raportul săd pe unii autori. D-sa constata ceea ce a spus şi ’naintea onor. Curţi. Daca legea îmi da voiă, aşi fi făcut eu o instrucţiune scrisă, amănunţită.
Am chemat şi pe d. inspector Rădulescu, şi d-sa mi-a făcut un tablou îngrozitor de ceea ce a vă<Jut la poliţiă. M’am înfiorat de ce mi-a spus d-sa c’a vă<Jut. Tot d-sa mi-a spus c’a vădut pe d. Paraschivescu dând palme ; am întrebat pe d. Iepurănu şi mi-a spus tot aşa ; am întrebat şi pe d. Dimancea, şi d-lul m’a lăsat a înţelege tot ce ’ml spusese d. Iepurănu.
La instrucţia orală însă, toţi au afirmat că d. Paraschivescu n’a dat palme ; prin urmare sunt obligat a cere retragerea acţiunii în ce privesce pe d. Paraschivescu.
Cât pentru d-niî Dimancea şi Davila, susţin că deposiţiunea d-lul Iepurănu este cea mal completă şi ea confirmă aqlî a-firmările ce mi le-a făcut mie d. Rădulescu.
Mobilul părţii civile, scăparea şi banii, arătat de d. Dimancea, n’are loc d’a fi. Când ţiganii ad fost bătuţi, n’aveau nici un mobil de scăpare şi totuşi el spuneau c’ad fost bătuţi. Mal'puţin încă se păte socoti ca mobil dorinţa de despăgubiri, căci nimeni nu se expune la asemenea torturi pentru despăgubiri în bani, nesigure încă, pe cari le-ar da justiţia.
Mobilul arătat de d. Davila cu d. Horia Rosetti c’ar fi un înţeles răd, iarăşi nu este fundat. Chiar d’am lua pe d. Rosetti ca visionar, ideolog, violent, totuşi alăturea cu densul s’a aflat şi un magistrat din cei mal calmi, căruia nimic nu i se păte imputa. Acesta este judele instructor Pretorian, care afirmă ca şi d. Horia Rosetti că „dacă d-v. <)iceţl să nu mai bat, nu mal batem, dar nu veţi descoperi nimic. “ Asemenea se confirmă şi cele dise de d. Davila că „a bate este sistema d-sale şi că se face forte a descoperi prin ea, în 48 ore, orî-ce crimă.“
Prin urmare, asupra acestor constatări nu mal încape discuţiune, mal cu sămă când ele sunt chiar concretisate prin actul mediculuî-legist.
Dar chiar dacă am pune în dubiu fote acestea, instrucţiunea orală făcută înaintea Curţeî, sub prestare de jurământ, nu dă acelaşi resultat? Soldaţii aduşi de inculpaţi arată că ţiganii ad spus nu liber, ci dupe încurcăturile ce li se făcea, şi d-v. puteţi aprecia de ce natură puteau fi aceste încurcături, când cei ce le spun sunt chiar nisce soldaţi puşi sub ordinile celor ce făceau acele încurcături.
In favărea inculpaţilor nu p6te fi nici circumstanţa uşurătăre c’ar fi crezut că ad aface cu nisce culpabili. Căci d-lor, cum se păte susţine că cine-va e vinovat când se dice că ţiganii de la Tânganu ad luat parte şi la omorul de pe şoseaua Olteniţa. când distanţa între aceste localităţi e de aprăpe 5 kilometre? Se puteau el striga şi pune în înţelegere. ca să fie la un moment dat toţi la Tânganu sau toţi la Olteniţa? Evident că nu. Apoi susţinerea că s’a găsit un par, câte-va coji etc., ce au aface cu afirmările acestor ţigani ? Parul se dice c’a fost luat de la o casă din marginea Panteleimonuluî, pe când ancheta făcută din nou în localitate, cum constată şi d. Tătăranu, şi d. Stă-tescu, judecători de instrucţiune, dovedesce că de la acea casă n’a lipsit şi nu lipsesce absolut nici un par.
D. Blaramberg.— Daca l’ad pus la loc.
D. Procuror-general.— Eî, d-le Blaramberg! L’ad pus la loc?! N’avea de unde să ’l puie, căci parul de la poliţiă este la parchet şi acum.
Cestiunea cu acest par, ce ne dovedesce? Ea ne arată că mărturia luată la poliţiă ţiganilor nu era adevărată, căci nu era şi conformă cu realitatea, şi ca cine-va să facă o mărturisire neadeve-rată, în sarcina sa, nu se păte acăsta obţine de cât numai sub mari presiuni, sub torturi. Din faptele dovedite dar ajungem la conclusia că torturi ad fost, chiar daca n’am avea o constatare atât de solidă şi legală ca a d-lor Rosetti, Pretorian şi Alexianu.
In faţa tutor acestora, d. procuror-general cere a se condamna inculpaţii Dimancea şi Davila cum se arată şi rechisitoriul d-sale, dându-se în despăgubiri părţii civile în raport cu gravitatea le-siunilor ce a suferit.
Pedăpsa d-sa o cere nu numai în numele legii, dar şi în numele societăţii, căci e bine venit timpul d’a se da lecţiune pentru încetarea unor asemenea apucături rele.
Partea civilă
D. Gheorghe Danielănu, apărătorul torturaţilor, luând cuvântul, dice că audind barbariele săvârşite de la chiar fostul inspector Rădulescu şi vădând lumea într’a-tât alarmată de ele, a crezut de datoria sa să vie a lua apărarea celor torturaţi, pentru ca dreptate să se facă şi să scăpăm societatea de acest flagel.
Bătaia nu se păte tăgădui: chiar d. Davila a dis „c’or fi fost bătuţi". D. Dimancea asemenea n’a tăgâduit’o, ear a dis că ea n’a fost la poliţiă safi a putut fi după ce au plecat de la poliţiă. Asemenea ipo-tese sunt inadmisibile atât prin imposibilitatea d’a fi, cât şi prin ipotesa contrariă că tocmai la poliţie e locul unde, când are să intre cine-va, trebue să’şî lase pielea acasă.
Să examinăm ipotesele d-luî Dimancea. E admisibil să se tragă de testicule unul pe altul, mal înainte d’a veni la poliţie ? Pentru ce ar fi făcut acăsta ? Şi dacă ar fi avut 'motiv, cum puteau să facă acăsta când d-v. singuri confirmaţi că ci erau răsipiţl, căci pe unul l’aţî luat de la un loc şi pe altul din altă parte?
După ce afi eşit de Ia poliţiă, pe drum, nu se puteau bate. La prefectura de Ilfov nu i-a bătut nimeni, cum se afirmă de toţi. EI bine, pentru ce s’ar fi bătut eî până
la măi'te după ce-aă scăpat ? Cine ar face acăsta, să ’şl espuie viaţa ? Şi de unde ar fi luat eî atunci acele instrumente de tortură şi bătaie ule căror urme le părtă şi sunt constatate de medicul-legist, când aşa instrumente ad fost şi sunt numai la poliţiă? Eî bine, a susţine acăsta e nu nu-maî absurd, dar şi rid icul.
D. dr. Alexianu e un medic cu reputa-ţiune ca ştiinţă şi integritate. El are multă experienţă, chiar dacă magistraţii ar fi mal novici. Imparţialitatea lui nu păte fi bănuită, căci a dat destule exemple. Ce ’l putea face pe el a constata categoric răni grave, cât timp ad trebuinţă de tratament, şi răni mai uşăre? Nimic alt de cât purul adevăr.
Prin urmare să se înceteze cu preten-ţiunea că ămeniî aceştia s’ar fi putut bate între el mal înainte ori după ce a eşit de la poliţiă. Bătaia n’a putut fi de cât la poliţiă, căci acolo toţi v’afi spus c’afi venit buni sdraveni şi d-v. nu i-aţî putut con-tradice, iar d acolo toţi aci plecat schilozi, şi nici acăsta n’aţî putut’o tăgădui.
Rămâne acum să vedem cine i-ar fi putut bate. Vedeţi că mă pun în ipotesă când n’am avea nici un indiciu. Cei mici de la poliţiă ? Nu, căci aceştia n’au cu-ragifl; eî sciu c’ar fi daţi judecăţii şi nu s’ar găsi persăne aşa mari ca să’I apere, chiar de ar fi şefii lor imediaţi. Dar chiar de ar avea acest curagifi, pot cel mici bate de la sine cu atâta ostentaţiune, în aşa mod grav ? EI pot da ghionturî pe furiş, fiind-că le-ar fi văzând la şefii lor, dar asemene barbarii nu le puteafi face, n’aveau curagiul să le facă. Nu rămân dar de cât cel mari, cel superiori, cel cu sisteme, cel cu înveterată consuetudine, care pot comite asemene barbarii. Şi cine pot fi la poliţiă acel superiori ? Dacă lipsesce prefectul, eî nu pot fi de cât directorul, inspectorii, cari au bătut sau au ordonat şi în caşul de faţă avem şi bătaie direct şi bătaie prin ordine.
Mărturiele lui Horia Rosetti, Iepureanu şi Grigoriu sunt indestructibile. Ele nu pot» avea mobilurile ce s’afi încercat a le da d-niî Dimancea şi Davila.
Cât pentru Horia Rosetti este destul să ne gândim cine este el. El e fiul aceluia pe care efi ’l-am vădut certându-se cu amici al săi intimi pentru libertate cât mal deplină, pentru umanitate. El avea sentimentul tatălui său, care tot-d’auna a fost pentru cel mici, căci el aii nevoiă de protecţiunea legilor, fiind-că cel mari se proteg singuri şi, din nenorocire, prea adese-ori încurcă dreptatea în folosul lor. Sângele apă nu se face. Copilul lui Cos-tache A Rosetti nu putea fi de cât ce-a fost C. A. Rosetti, şi dar în adevăr, când a sosit el la poliţiă, a fost pentru sbiril de acolo un Deus ex machina. El a trebuit se arate barbariele chiar contra vărului şeii. Vedeţi că nici legătura de sânge nu ’l-a oprit d’a fi fiul lui Costa-che Rosetti. Ce voiaţl să facă el ce nu putea să facă ? Cu cine credeaţi că aveţi a face?
Declaraţia d-luî Dimancea e sigură în felul său, căci omul se va fi deprins ca militar cu asemenea lucru, îl va fi având ca sistemă. Declaraţia d-lul Davila însă este şi sigură şi şl-o face ea şi-ogloriă. Davila dice că Rosetti a poetisat. Da, el a poetisat, a eterisat simţimântul tatălui seu, dar d-ta ... Rosetti a eterisat, dar Davila a tereştrisat. Iacă mobilul unuia şi al altuia.
Apoi declaraţia judecătorului de instrucţie Pretorian nu confirmă p’a procurorului Horia Rosetti? Da. EI bine, dăcă este aşa, cum vedeţi scris, atâta este destul legalmente pentru a vă lua pedăpsa.
Dăr deposiţia amănunţită, precisă a d-lui Iepureanu? Ce? Unde el nu mal este în poliţie ? Dăr nu suntem în drept a crede că acesta de acum e adevărată, ăr nu a-ceea ce ar fi făcut când ar fi încă în poliţie? Mărturia lui Rădulescu l’a inceput, pe care ml-a spus’o şi mie, nu e conformă cu a lui Iepureanu, şi amândouă nu sunt conforme cu ale magistraţilor?
Dăr dăcă este vorba pe mărturii, vă întreb : cum v’aţî permis să aduceţi aci înaintea curţii 10—12 soldaţi în front? Unde veniţi şi unde vă aflaţi? Şi ce-afi spus eî? Toţi ca unul din cuvânt în cuvânt. Acăsta nu dovedeşte că afi fost dresaţi, mal cu sămă când sunt tot pe ales şi alţii cu totul de cât cei ce afi fost în realitate ? Dăcă aţi dis că fie-care soldat ducea un arestant, şi numai când pleca unul dc sus, venea altul de jos, cum de scifi toţi numai acelaşi lucru ? Nu vedeţi până unde aţi ajuns: să le daţi mărturie stereotipă.
Dăr doctorul poliţiei, n’aţî vădut cum o încurca, cum se perdea între consciinţă lui şi posiţiunea lui? Trebue să mulţu-măscă d-lul procuror-general că i-a scăpat consciinţă când i-a dis că cum putea să constate bătaia când pe spetele bolnavului. unde se dase bătaia, nu s’a uitat.
Se vor invoca contradicţii între ce afi spue acum torturaţii şi ce afi spus la procuror ; dăr tocmai neconformisarea dovedesce că declaraţiunile sunt sincere, în tătă esenţa lăr, căci ele sămănă cu rănile lor, cu pilele de la poliţie ce se găsesc acolo şi a<JI.
Autorii sunt aceştia: Dimancea şi Davila. Mal sunt şi alţii: Ianolescu, ’Savo-pol, Creţu şi Zaharescu.
Aducerea lor ca marturî, torturator pentru tort urător, dovedeşte cutezanţa la răfi
şi înjosirea, terestrisarea orl-cărul simţi-mânt. Datoria parchetului este să ridice acest simţământ, să ’l facă conscient, dân-du’I în urmărire.
Vor mal adăuga păte ca mobil şi ura din partea torturaţilor? Da, fotă victima urasce pe călâul săfi. âcăsta nu vă dovedeşte că le-aţi făcut un răfi ?
Dăcă ar fi ură mal vechiă, de ce el nu <|ic nimic de Iepureanu, care este mult mal vechifi ca d-văstră şi-a avut timp când să le facă vr’un răfi, şi mărturisesc totul numai contra d-văstră, cari sunteţi cu totul noul ?
Lăsăm ca legea să vă dea pedăpsa, dăr pentru victime cerem despăgubiri civile, căci legea le dă drept a cere; şi ca să vă dovedim că nu facem speculă, că nu obţinerea lor a fost un mobil d’a vă denunţa de ce am suferit, nu cerem de cât câte 500 lei pentru cel grav răniţi şi câte 100 let pentru cel mal uşor răniţi. Răspunderea să vă fie solidară, cum v’a fost şi
fi*pt<J.
Vedeţi dăr ca nu un mobil pecuniar a îndemnat pe aceste victime, ci un mobil nobil, mal înalt, pe care cel puţin să ’l aveţi în viitor de esemplu de la aceşti ţigani, dăcă nu l’aţi putut avea prin cres-cerea şi instrucţiunea ce aţi căpătat.
ECOURI
Tâlhării
Andreifi Stoica după sohatul Grindu, moşia Ciulniţa, jud. Ialomiţa, înapoindu-se de Ia gară la târlă, a găsit în bordeifl 4 individ!! bătendu’î nevasta. Cum l’afi vădut afi început a ’l bate şi pe dânsul. I-afi legat apoi pe amândoi, le-a furat 230 lei, duol cal şi diferite obiecte, le-afi pus veriga şi afi plecat. Pacienţii afi recunoscut în agresori pe duoî din foştii muncitori ce avusese la câmp.
Pe timpul când s’a făcut acest jaf, subprefectul de la Ialomiţa-Balta petrecea timpul la o sindrofie, făcând propagandă electorală în favărea candidaţilor guvernului.
Torturaţi
In năptea de 15—16 curent, tot în plasa Ialomiţa-Balta, cătunul Amara, pendinte de Slobozia, 8 indivizi afi făcut o călcare mal gravă. EI s’afi introdus în casa lui Marin Colţea, l’afi torturat pe el şi pe nevasta sa, înţepându’I cu cuţitele şi cerân-du-le 100 lire ce aflase că le afi dat Radu Colţea. Nenorociţii n’aveafi însă la dânşii în casă de cât 4 lei pe care criminalii i-a sustras împreună cu o puşcă.
Ce face sub-prefectul ? De ce nu se lasă de politică ?
Omor
In diminăţa de 13 Septembre cor. în ţarina de porumb a arendaşului moşiei Gulianca, judeţul Râmnicu-Sărat, s’a gfisit omorît prin tăierea gâtului, jitarul Ianoş Ungureanu, fără d’a se cunăsce autorul crimei.
TJcis
Individul Gheorghe Ciobanu a comis o crimă asupra stăpânului săfi Profir Obială, din cătunul Grindaş, judeţul Ialomiţa, tăin-du’l în mal multe locuri cu un cuţit şi apoi s’a făcut nevedut; dar s’afi luat măsuri de urmărire pentru a se prinde ucigaşul.
Rănit pe câmpul de muncă
In <jiua de 7 Septembre curent, Leonti Stoleriu, lucrând la maşina de treier a posesorului Moşiei Cănesel, jud. Vasluiu, pe când punea snopi în maşină, din nebăgare de sămă, scăpând un picior, acesta a fost prins de val şi rupt la moment.
Victima niuucel
In diua de 12 Septembre cor., Paras-chiva Grigore Costiolianu, care muncea la batoza din comuna Puescî, jud. Tutova, pe când era pe batoză deslegând şnopl, a pus piciorul din nebăgare de sămă pe val, care, apucându’l, i-1 a rupt din şold, şi după câte-va ore a încetat din viaţă femeia.
-A-cte Oficiale
— D. T. Basarabescu este numit casier-general de judeţ.
D, Vasile Alesandrescu este numit comisar al guvernului pe lângă casa de credit agricel din judeţul Vaslui,
—■’ Sunt confirmaţi ca membrii aî cameriî de.co-merciu şi industrie din Brăila d-niî N. I. Baden-sky, C. ’Lăzâreanu, I. P. Slanciu, P. Sgardelli, m. Pândele Arion, lordache Bonstantinescu şi Gh. Răi-ciulescu.
Dosarul dilei
Calmau Fişer
Confratele nostru de la Iaşi „Muncitorul" dă la lumină mal multe fapte, cari probăză într’un mod cât se păte de limpede că mare nedreptăţi îndură talpa ţărel, ţăranul român. Iată de pilda cum e esploatat ţăranul român care a avut nenorocire să cadă în ghiarele nemilosului Fişer de la Badeni, jud. Iaşi :
„Când trebue să se pornăscă maşina de treerat, feciorii umblă prin cătunele moşiei şi prin cele vecine ale acestei mo-
www.dacoromamca.ro
TELEGRAFUL — 22 SEPTEMBRE 1388
şiî precum : Lupăria, Arama -i Petropop, şi mână t/menii la maşină, preţ li se fă-găduesee 1 fir. şi jum. pe ai, 3 ort pe zi mâncare şi rachiu şi 1 ceas şi jumătate odihnă amiază, In* sfârşit că li sa ya căuta de orânduială. Oamenii vin la câmp şi şe apucă de lucru, cele dântâi zile mai merge trăba cum merge, însă a 4 zi diminăţa, 2 ciasuri pînă la jiuă, maşina şueră, omenii se trezesc, dar uitându-se afară dejunde dorm, văj că-i m'ipte, vroesc, să se culce înapoi suduind afurisitul de şuer câ i-a trezit, însă nu apucă să se pue iar jos şi se trezesc cu vătaful şi cu feciorul care ţipă pentru ce nu se sue pe gireadă. linii mai dămoli, văjând că n’au în cotro iese, alţii zic:
D’apoi bine, d-lor, ie încă n6pte, ne sunt fărîmate ciolanele încă de munca de ieri şi ne sculaţi atâtea ciasuri pînă’n ziuă şi nu ne lăsaţi să ne odihnim,,.
Vătaful strigă de o dată:
— Măi, da nu-mi mai spuneţi poveşti că nu v’a adus d. Calman să vă îngrăşaţi şi să dormiţi până va răsări sorele şi haide, fie-care la trăba lui că daţi de dracul ?
Şi peste care cum dă îi trag cu biciul.
In sfârşit 6menil se duc la lucru, rachiu nu li se dă, amăgindu-i numai de azi pe mâine, mâncare le dă; căci piereau oile de vărsat şi când iera 6ia gata să piară o tăia şi aducea câte 5 — 6 oi odată la maşină pe di şi acele oi la vremea de vară la arşiţele cele mari acoperite numai cu nişte pac făceau viermi peste tot, că la un câne asvârlită acea carne n’ar mânca’o. Iarăş nici mămăligă nu li se dă deajuns, căci s’a ordonat la chelăria de la câmp a se da la 10 muncitori o dimerlie de făină de 1 kg. pe <?i şi din aces taînt al muncitorilor, măsurat cu dramul, mănâncă radeş sgârcjtul Calman Fi ser.
Apoi vine şi dumineca cea aşteptată, dar la curte li se spune că n’au lista filelor muncite (aşa e ordinul de a nu se face lista). Oamenilor li se spune verde:
„Bre! da ce mal bateţi capul atâta, sep-tămânâ cea d’ântâifi nu vă dau parale, acăsta rămâne ca „garanţie" şi daca îţi mai face o septâtnînă ve voi plăti pentru cea d’ântâiu".
Şi aşa au lucrat 6menii totă vara ne-văcjend un ban pe munca lor, de cât în fie-care duminecă îi amăgea cu câte un franc saii doi şi când au gătit tot de treerat şi au venit la răfuălă, din câte zile au avut muncite ati găsit jumătate, căci punea în loc de o di o jumătate de di ori un sfert, şi în loc de plata de 1 jum. fr. pe zi le-a plătit 60 bani contopind ziua cea de vară şi cu cea de t6mnă şi aşa dmenii s’au văjut cu vre-o câţi-va franci".
Şi trăiesc Omenii ca Fişer pe faţa pământului şi nimeni nu ’î lapidăjă, nimeni nu ’î trage la răspundere în faţa societă-ţei nedreptăţite.
Intîmplări din Capitală
Ttfos în capitală.—In faţa abusului de la piaţa Sf. Gheorghe este casa cu No. 96, care aparţine d-lor Manuach. Acăstă casă, care are un aspect frumos afară, înăuntru e un focar de infecţie şi de murdărie. Casa cu No. 96 e plină de locuitori, un atelier de tipografie, un restaiîrant şi mal multe prăvălii şi comptuare sunt stabilite în acest edificiu spaţios,
Ei bine, din causa murd.r i oribile ce s'au acumulat în acea casă, a isbucnit epidemia de tifos printre lucrătorii can lucrcză în casa cu No. 96.
Ce face consiliul sanitar de pe lângă primărie ? Pentru ce nu merge să con -tate faptul? Pentru ce tolerăză acest focar de infecţie?
Punem aceste întrebări pentru moment, în curând vom căuta a desluşi enigma.
Don-Caprice.
LICIT ATIUNI
Se dă în întreprindere lucrările necesare pe tru înfiinţarea unul deposit şi atelier de vagone ia kil. 2f76 m. oo, în gara de Nord.
— In diua de 20 Octombre st. n orele 2 p. m., se va’ ţine, la direcţiunea generală a căilo: ferate române (gara de Nord) fcitaţiune pentru a-provisionarea a 4429,089 m. . trunchi de stejar
INFORMATnmi
?
Consiliele judeţene din tfită ţâra. sunt convocate pentru j 5 Octoi bre.
Se dice că mare e disperarea în lagărul conservatorilor pentru învingerea de la Ploiesc D. I. Socolescu, Toma Basilescu, P Piso, Cieeârdia ejusdem farinae, to. 1 cel cari aii avut m gând se ’şî puie c indidatun a Pra-\ hova, sunt ploaţl.
V/ Bieţii mititei!
Năluca, unul din t or pil o ţ i construit de o societate frai. pentru guver-
nul nostru, care a plecat filele «trecute din portul Havre, a stat la Filippe-nille. pentru a ’şî lua cărbuni. Năluca a pîecat în urmă spre Sulina. Pe drum va mai sta la Malta.
Torpilorul e comandat de marinarii francezi căpitanii Blanchard şi Lequere. Starea sănătăţii echipagiuluî e bună.
*-
Un cetăţean alegător în col. I ne trimite o scrisure în care spune d-lui Pa-ehe Protopopescu să nu mai colinde prin alegători, ci să se adreseze la » pungaşii« de care s’a încongiurat şi pe cari i-a pus în funcţii.
Unul din aceştia, anume Popescu
A., ar fi stors bani de la evrei înscriin-du-î în recensimânt fără nici un drept.
Aflăm câ o remaniare ministerială este eminentă în Bulgaria ; Să dice că d Nacevicî va priimi postul de agent diplomatic la Viena.
Remaniarea se va fa.ee la deschiderea Sobraniel.
Ni să scrie din Rusciuk că d. Na-oevicî a esprimat dorinţa de a fi din nou trâmis ca agent diplomatic la Bucuresci, însă după atentatul comis ’şî a retras acăsta cerere. D-sa împreună cu membrii fruntaşi ai partidei conservatore bulgare vor să se retragă de la cârma ţereî primind însă posturi de agenţi diplomatici, de Ore ce remân solidari cu guvernul Stambuloff în tote cestiunile privitore la politica din afară.
In Bucuresci să aşteaptă sosirea d-lui Rogozin, delegatul industriaşilor ruşi. D-sa vine pentru organisarea unei esposiţil permanente a produselor manufacturale ruse.
Duminecă, 25 ale luneî curente, la orele 2 să va face o întrunire publică la Atheneu. Acesta intrunire este orga-nisată de grupul liberalilor, cari aii de şef pe onor. d. Dumitru Brătianu.
D. Vlahuţa, prefectul din Prahova, a sosit în capitală, fiind chemat de guvern. Să elice că d-sa a fost reu mustrat de ocârmuire pentru resul-tatul alegerilor judeţene.
Reu stă dar d. Vlahuţâ.
«Naţiunea» înregistreză sgomotul deja înregistrat de noî şi dupe care dacă d Lascar Catargi n’ar reveni în fruntea partidei conservatore, acesta ar alege pe d. Teodor Rosetti.
D. general G. Mânu, care fusese însărcinat a vedea pe d. Lascar Ca-targi la Golăşeî şi a stărui pe lângă densul ca se reia preşedenţia conservatorilor, şî-a sfîrşit misiunea şi s’a întors în Capitală.
Se cjice d. Mânu n’a isbutit în misiunea sa.
Demisiunile de la consiliul comunal al Capitalei au început. Ieri a demisionat d. P. Grădişteanu, mâine ’l vor urma şi alţii.
Aşa dar se adeveresce ceea-ce am dis cjilele trecute, adică că ori liberalii de la primărie se vor retrage, ori d. Pache va cere disolvarea.
Ieri la alegerea colegiului a.1 3-lea din Ploescî s’a presintat o singură listă liberala. Conservatorii au fugit. Cu ocasiunea acelei alegeri, prefectul Vlahuţâ a făcut cele mal mari ingerinţe. Printre toţi agenţii guvernului s’a distins Pariano, ajutor de subprefect la Văleni. Acest domn răpise nisce certificate de la ţăranil-delegaţî. Certificatele delegaţilor de la Boţesc! nu s’au liberat.
(|La orele 2 p. m. Regele a trecut în"* revistă la intrare în Ploescî tote regimentele cari au luat parte la manevrele de lângă Câmpina şi Băicoî.
Se cjice că resultatul manevrelor a fost cât se p6te de satisfăcător.
La alergările de cai de dumineca viitore vor asista prinţul de Walles şi toţi ataşaţii militari, cari aii luat
jarte la manevre. Regele a invitat je dspeţil s&l U acestă serbare.
Mal mulţi alegători şi consilieri municipali solicitase de la d. primar Pache Protopopescu localul şcoleî Cuibul cu Barză pentru o întrunire publică. Petiţiunea adresată cu acest scop primăriei a fost iscălită de d-nii N. Blaramberg şi N. Vrăbiescu.
Cu tote aceste d. Pache a refusat să dea acest local.
Fără comentarie.
A apărut o broşură intitulată: Partea I din Hoţiile companiei de exploatare a Galaţilor, Resu-Robescu.
Ea conţine următdrele capitule:
No. x. Robescu şi hoţul Iani Di-mitropulo.
No. 2. Resu ca advocat al casei Schonherr.
No. 3. Resu-Robescu în falimentul Şişcanu.
No. 4. Robescu şi evreul vagabond şi pungaş.
No. 3. Resu ca sindic în falimentul Papadatu şi Griinberg.
No. 6. Sindicul Resu judecat de credito rî.
ULTIMA ORA
Serviciul particular al diaruluî «Telegraful»
Viena, 2 Octombre.
Wiener Abendpost consacră sosire! împăratului Wilhelm II un articol simpatic în care dice:
Primirea făcută împăratului va proba că unirea intimă a Austro-Ungariei şi
Germaniei a intrat pe deplin în spiritul populaţifmii.
Nimenea nu mai necundşte semnificarea şi caracterul inofensiv al acestei alianţe care ţintesee numai la menţinerea păcii.
Acestă alianţă a dat probele săle, ca o alianţă centrală pacînică căreia Europa, în timpul unei serii de ani, cu tote că au fost câte-va momente ameninţătăre, a datorat menţinefea linişte!, acestă alianţă nu este ofensivă în privinţa aceluia care nu voeşte de cât propria sea apărare.
Munich, 2 Octombre.
Dupe ce a luat in chipul cel mai cordial concediu de la principele regent şi de la toţi principii regali, împăratul a plecat la 10 ore şi un sfert ia Viena în mijlocul salvelor de artilerie şi al ova-ţiunilor entusiaste ale populaţiunii.
Paris, 2 Octombrie.
Un decret impune de acum înainte străinilor cari rezidează în Francia, o deela-raţiune care să arate numele, naţionalitatea şi mijldcele lor de existenţă, dar nu li se'impune nici o taxă.
Berlin, 2 Septembre.
E probabil că D. Geffken va fi dus la închisdrea înaltei curţii din Lipsea.
Caîr, 2 Octombrie.
Sudanezii menţin posiţiunile lor înaintate şi continuă a ameninţa Suakimul.
Londra, 2 Octombre
Subscripţiunî voluntare se fac la Londra pentru a ajunge la descoperirea autorilor asasinatelor recente.
Din ediţia a ll-a de eri.
Inform.a.ţiuLxii
La alegerea col. I pentru cdnsiliul judeţean din Prahova, care s’a ţinut Duminică 18 curent, se aflau în concurenţă trei liste : una a d-lor G. Gr. Cantacuzino, Ştefan Greceanu, maior Homoriceanu etc. conservatori; a doua a d-luî Grigorescu, cu patru candidaţi din grupul d-sale şi patru din grupul d-luî Stanian; a treia a d-lui Stânian, cu candidaţi numai din grupul acestuia.
Liberalii erau deci desbinaţî şi ah fost ast-fel până în momentul deschiderii biuroului. Atunci, intervenind un număr de cetăţeni notabili, cele doue grupuri liberale şi-au dat mâna; lista Stanian fu retrasă şi remase acea a d-luî Grigorescu, care coprindea candidaţi din amendoue grupurile.
Resultatul scrutimulul a fost : 101 voturi pentru lista Cantacuzino şi 128 pentru lista liberală. Realisarea unirii liberalilor şi isbânda repurtată au împins entusiasmul la culme, Fruntaşii ambelor grupuri s’afi unit în casa d-lul Rad o viei, unde împăcăciunea s’a desăvârşit. De aci, s’au dus cu toţii la întrunirea comună, ce s’a ţinu în sala liceului şi la care s’au fixat listele de candidaţi pentru colegiul II şi III.
In urmă, toţi porniră cu musica şi
facle spre piaţa «Unirii» şi aduseră un joâlduros omagiuvstatuiei «Libertăţii». Peste trei mii de cetăţeni se împărtăşiră la acăstă manifestaţie.
Două clile cât d. Eleva a stat în Brăila, scrie «Dunărea», un agent de al poliţiei secrete 'l-a urmărit pretutindeni, ori pe unde mergea. Poliţia însă şi cu acăstă ocasie 'şî-a arătat prostia şi nepriceperea sa, căci lucrul a fost numai de cât observat.
Parchetul din Brăila a descoperit septămâna acăsta pe autorul unei crime din Cetatea, care a omorât şi jefuit pe un fierar şi pe nevasta sa. Investigaţiunile s’au făcut de d. procuror Malaxa în personă. La acusat s’au găsit mai multe obiecte, bijuterii, şi o sumă de 2,000 lei.
In ceea-ce privesce «alegerile libere ale junimiştilor», iată ce scrie confratele nostru « Dunărea» din Brăila :
«Prefectul judeţului, d. Ion Suditu, umblă din alegător în alegător, când cu trăsura, când pe jos, când cu d. Blaramberg, când. cu d. Simu, făcend propagandă şi cerşind voturi pentru candidaţii guvernamentali.
«Asemenea scandal nu s’a tnai pomenit nici o dată De când trăim sub regimul constituţional, nu am mai vă-dut prefect, făcend pe agentul electoral. Acest nărav al d lui Suditu ’l am constatat şi cu ocasiunea alegerilor comunale şi am semnalat faptul guvernului central».
Liberalii de tote nuanţele din jud, Brăila sunt pe cale de a se înţelege şi de a lucra de acord la alegerile viitore contra conservatorilor şi candidaţilor administraţiunel locale.
Acăstă unire a liberalilor desespe-redă pe junirriiştîî M. Marghiloman,
C.	Fotino şi Ar. Pascal, cari sunt candidaţii guvernului pentru col. II de Cameră.
Ziarul Bomba« scrie că d. Per-şoiu, consilier comunal junimist din Brăila, se ocupă cu următorul gheşeft: fiind însărcinat cu primirea lemnelor acesţ junimist a făcut următorea calculă :
Dacă lemnele se predau în timp uscăcios, antreprenorul nu câştigă mult; dacă se predau pe timp ploios, folo-sesce cel puţin dece la sută peste fo-losele -generale, ceia ce pentru întrega cantitate de cinci sute mii kg., cât a contractat cu comuna, aduce un profit de cel puţin cinci deci mii kg. A-dăogând la acesta că planul e se se. predea lemne ciotorose şi verdi. folosul mal creşte încă pe atâta; iar partea de gheşeft, cuvenită d-luî Perşoiu ar fi destul de respectabilă.
In urma acestui calcul, se dice că s’ar fi şi luat hotărîrea de a se întârzia cu predarea lemnelor pînă ce vor începe ploile şi până ce scorţa şi miedul lemnelor se vor îmbiba în d'ajuns de apă, spre a veni ast-fel grele la cântar.
La col. al II judeţean din R.-Sărat, iista liberală a întrunit 139 voturi, iar 116 a avut lista opusă.
r -'WWW —
TELE&EiLME
Serviciu, special al «TELEGRAFULUI»
(6 ORE SEARA)
Berlin, 2 Oetombrie-
D.	Geffken a declarat că Frederic III i-a remis jurnalul pentru a’l publica peste trei luni după mdrtea sa.
Viena, 2 Ooctmbre.
„Gadeta Oficială" anunţă că împăratul a primit la 29 Septembre în audienţă specială pe d. Văcărescu care i-a remis scrisorile sale de creanţă.
Munich, 2 Octombre
Respundend discursului de bună-venire al burgmaestrului, împăratul Germaniei a tjis că e fericit că vede capitala unei ţări care a jucat un rol aşa de însemnat în istorie.
Wilhelm II speră că va avea putere se cârmuiască destinele imperiului conform vederilor bunicului săfi.
Wilhelm II strânse în urmă mâna burg-maestruluî.
La sosirea sa la Castel, împăratul a fost salutat de regina mamă şi de t6te principesele.
Musicile militare însoţite de purtători
de torţe au executat mal multe bucăţi. Imnul naţional a fost aclamat cu entusiasm.
Wilhelm II şi principele regent s’au a-rătat maf multe cri în balcon şi au fost salutaţi cu frencsie de către mulţime.
Afacerea escrocului Andronic
Trib. Ilfov secţia I.T: corectională.
* •
Şedinţa se deschide la ora 12 ore din di, tribunalul fiind în complect ca la şe'w dinţa precedentă.
Dintre acusaţi sunt presenţî: Sion-Ghe-rei, Tiţa Ghereî, Teodorini, I. Borănescu şi Ştefan Vlădescu.— Lipsesc : Andronic, preotul I. Georgescu, Elena Georgescu, major doctor Teodorescu.
Din partea civilă şi dintre marturi lipsesc mai mulţi. D. Nicolae Flcva se pre-sintă ca apărător al d-lui Ganciu Velicu, unul din partea civilă, şi al d-lui Ştefan Vlădescu, unul din acusaţi.
D. Eleva cere pentru d. Ştefan Vlădescu a se cita şi un mar tur al său. Tache Georgescu, cu care să dovedâscă că deposiţia lui Michail Eftimiu prin care spunea c’a prins în flagrand delict, este neadevărată.
Tribunalul, asupra cestiunii incidentale rădicată ieri de d. procuror d’a se da mandate de arestare inculpaţilor absenţi, respinge cererea, de 6re-ce legea penală nu dă acest drept tribunalului.
Se procede la ascultarea preveniţilor Borănescu, Ştefan Vlădescu, Sipn Ghereî §i Ţiţei Ghereî, precum, a d-lui Matei u Constantinescu, escrocat de Andronic, Stoian Marinescu şi Gheorghe Zissu.
Şedinţa s’a amânat pe mâine la 11 ore.
OPERAŢIUNILE CEREALELOR
Brăila,8 Septembrie 1888
Cumpăr.	Vînd.	Hect. lb.	1. b.	
Sechiari	Politi» grâu 3750 57'F		10.65	m.
>	»	» 37oo 57I12	10,75	?•
»	Adonis	» 2500 56IIÎ* 10,40		c.
»	Haracopo	» SHO 58*14	lO,()2l\2Ş.	
Czvietovich		1 5 «5° S88!!	10.92	f
Nicolaide	Catzica	» 2500 58	I 1,10	m.
»	Tzuchlos	» 4200 581/2> 11,30		Ş-
Valler	Politis	» 7100 59	n.75	ş.
»	Marghilom.	» 2090 58	11,—	m.
Nibolopulo	Vamvuri	» 7000 6o'/2	12,45	Ş-
Feitler	»	» 7400 60	12,—	?•
>	»	» 1850 58	10,50	s.
>		k 84OO 58T-	11,—	Ş-
	Embirico	» 3600 56>/2	9,50	c.
»	»	» 3850 57i|s	9,60	c.
	Vrionis	» 1900 561(2	10.—	c.
>	Sassu	» 1200 56	8,80	m.
Peirano	Negroponti	» 357° 58	9,65	Ş-
G. Mendl	Pappudoff	» 56o° 58aî4	11,25	m.
	>	* 45°° 571/2	io,95	m.
*	Catzica	sec. 950 53iiî	6,15	c.
Peirano	Lombardo grâu 7500 59		10 90	ş*
Feitler	Th.Diinitri.	» 820 56	9,95	c.
Nicolopulo	V. Sassu	» 650 571(2	10,65	m.
Schaiari	Tzchlos	» 6000 58	11,—	Ş‘
Kirschen	Curvisiano	’ 585° 59fl2	12,15	c.
Valler	Negroponti	» 315° 58'i2	11,25	Ş-
M. Cohen	Casanova	» 150° 57	10,60	m.
»	Sisestein	» 2450 59'l2	u,37'l	2 m
»	»	» 500 59	11,—	m.
	»	» 600 57!l2	10,20	m.
Manari	Sassu	» 1300 62	12,50	m.
Sechiaii	Embirico	» 4900 57.3U i°,So		c.
	Crisoveloni	» 25SO 55	9,67	m.
Nicolaidi	Th.Dimitri.	» 2000 58	11,40	m.
Căpitanu	Bade	» 1860 43'l2	4,57	
Manari	Sassu	» 2000 47	5.40	m*
Athanasie M. Thanu.
CASSA DE SCHIMB
N. & D. Moroeano
Strada Lipscani\ Noua clădire a sodd&ţei Dacia-România numită < Pasagiul Dimitrie Ghica » No. 6.
BUCUREŞTI
Cumpără şi vinde efecte publice şi face orî-ce schimb de monedi
Cursul pe piua de 21 Septembre 1888
5°/o Rentă Amortisabilă .
5°/o	» Rom. Perpetuă.
6°/9 Obl. de Stat (Conv. Rur.)
6°/0	»	»	»	(C. F. Rom.)
5°/o	» Municipale 1883 m,
5°Io »	»	1884 ,
7 ’/o Scrisuri funciare Rurale
S°/o »	»	»
7°/o	»	>	Urbane
6°/a	»	» »
5°/o	1	»
5°/0	»	func. Urbane Iaşi
Impr. cu prime Bucur, (20 1
Los. Crucea Roşie Italiană 10 fr. Obl. Casei Pens. 300 » Serbeşti cu prime Losurî Otomane cu prime *- Basilica Dornbau .
Aur contra argint sau bilete Napolionî contra lire .	.
Florini valdre Austriacă .
Mărci Germane . ,
Bancnote Francese . .	.
Ruble Hârtie. ...
NB. Cursul este socotit in
t Cump. 1 Viind
96U4
98SI4
84
i°5sU
96
1048/4
93
823/4
44
30
230
76
48
19
i’L
20.02
2.09
124
99I/2
260
aur.
97‘U 99# 85
106 */4 97
I°S3l4
93SU
83 u
49 32 235 80 52 21 2'l2 20,05 2.10 I.26 ioo'l2 2-7 S
Tratat Vinicol
Se află de aendare la d-nu :
L Popp, Sttada Cătunu No. 5 şi Polonă 85 precum şi
La tote librăriile principale
ITTSTITtTTTTL ~
ENIU BALTEANU
— STRADA MOŞILOR Nr. 138. —
Cursurile primar, gimnasial şi comerciale încep la 1 Septembre, dăr înscrierea elevilor face de acum, mai ales a acelora ce vor se urmeze în gimnasiile statului. In acest pensionat se mai află vacante puţine locuri de interni.	(3)
Administratorul ziarului, C. Ispâsescu.
www.dacoromamca.ro
TELEGRAFUL — 22 SEPTEMBRE 1888
CASA DE SCHIMB
MOSCU NACHMIAS
No. 8, în palatul «Principele Dimitrie
Ghica» (Dacia-Romănia) Strada Lipscani, în faţa nouei clădiri a Bănceî Naţionale
BUCURESCI
Cumpără şi vinde efecte publice şi face ori-ce schimb de monecjî
Cursul pe <Jiua de 21 Septembre 1888
	Cumpără	Vinde
Rentă Amortisabilă 50/0 ■	9&I2	97lk
» Română perpet 5%	933L	94
Oblig, de Stat (C. Rur.) 6°/0	99	991!'!
. C. F. R. 60/0 . . .	—	
» Municipale 5°/0 ■ ■	84	85
. Casei Pens. (300 L.)	225	235
Ser. funciare Rurale 7% •	io6lU	107
» » » 5°/o •	96'U	97
» » Urbane 70/0	1051/*	106
■p » »	99	IOO
» » » S°(o	93	93a/i
» » » laşi 5°/0	8ri/2	83V2
Obl. Sârbesc! cu prime 3°/0	76	80
Im. cu prime Buc. (20 leî)	45	5°
Losurî crucea Roşie Italiano	29	32
Act. Banc Naţională . .		—
Losurî Otomane cu prime	5°	55
» Basilica Dombau c. p.	18	22
» Panama cu prime . .	355	365
» Serb.cupr.de iofr.b.		—
Aur contra argint sau bilete	is/4	a’/4
» » Napoleon . . .	^002	2005
Florini Wal. Austriac. . .	208	210
Mărcî germane		124	126
Bancnote francese ....	99V2	ioo>/a
» Idem italiane . .	99	IOO
» Ruble Hârtie . . NB. Cursul este în aur.	265	275
Banca naţională a României
1887
19 Septembre
Situ.aţi"a.n.©a, sumară. ,888
ACTIV	10 Septembre 17
33446506	Casa*' Monedă	 L,aba( Bilete ipotecare		34982826	33419568
25869930		25732800	25733795
270483	Efecte predate la casă spre încasare. .	3248550	2941958
21424228	Portofoliu român şi strein		21177418	21381493
19951798	împrumutul garantat cu efecte publice .	17328820	17786500
11998857	Fonduri publice		11999901	11999901
2506185	Efectele fondului de reservă		3090380	3090380
195646	„ „ amortis. imobilelor.	266263	266263
2981997	Imobili		3472979	3484231
139367	Mobiliar şi machine de imprimat . . .	122147	122117
120477	Cheltuelî de Administraţiune ....	117720	153355
30200684	Deposite libere		14481546	13942346
32553288	Compturî curintî		20983521	22792804
6823492	„ de valori		34312329	33769243
188482938	PASIV	191317200	190883994
12000000	Capital		12000000	120000000
2506847	Fond de reservă		3093929	3093929
195859	Fondul amortisăril Imobilelor . . .	267901	267901
113097440	Bilete de Bancă în circulaţiune . . .	120648290	120100060
1083676	Profituri si pierderi		1388839	1388839
443945	Dobândi si beneficii diverse ....	384650	429107
30200684	DepOsite de retras		14481546	13942346
27017928	Compturî curintî		16166618	14112610
1936559	„ de valori		22885427	25549202
188482938		191317200	190883994
CC PAI IŢA de închiriat o casă cu patru camere şi grădină, situată la mahala. OL onU I n g adresa informaţie la redacţia diarulul nostru.
NAŢIONALA
SOCIETATE GENERALA DE ASIGURARE IN BUCUREŞTI
Capii, social 3,000.000 lei aur deplin versat
Adunarea generală a acţionarilor societăţii nostre care a avut loc în qPiua de 17 (29) Aprile a. c. luând deeisiunea de a se reduce capitalul social cu un milion lei aur şi acesta decisiune rămânând definitivă prin aceea că nu a fost oposată la onor. tribunal comercial de Ilfov în termenul stabilit de articolul 101 din codul comercial asupra căruia am atras atenţiunea celor în drept prin publicaţiunea inseretă în Nr. 51 al „Monitorului oficial14 din 5(17) Iunie 1888 ; avem ondre a încunoştiinţa prin acesta pe acţionarii societăţel nostre că în diua de 12 (24) Septembre a.c. vom începe operaţiunea restituire! sumei de un milion lei aur din capitalul social.
Acestă restituire se va face conform de-cisiunel luate de adunarea generală în următorul mod: pentru trei acţiuni din cele vechi, d-nil acţionari vor primi douâ noi şi lei noi 200 aur în numerar.
Aceste preschimbări şi plăţi se vor face de casieria ndstră centrală (strada Domne! No. 12) în dilele de lucru de la 10—12 a. m. şi de la 2—4 p.m., iar în dilele de sâr-bătdre de la 11—12 a.m.
Bucureşti, 31 August, 1888.
12 Septembre.
Direcţiunea Generală.
BIBLIOGRAFII
A apărut:
Mnemotechniea, arta de a dobândi în cel mal scurt timp o memorie estraordi-nară. Conţinând deosebit de acostă materie şi un Calendar pe 21 secole. De M. 1. Sapira, autorul ..Studiilor physi ognomice.11
Se află de vendare în Bucureşti la t6te librăriile, în Craiova la librăria S. Sa-mitca.
Preţul unei broşuri din Mnemotechnică costă 70 bani. Pentru d-niî militari şi studenţi 50 bani numai la autor, Calea Văcăresc! No. 102.
Acâstă carte va fi de mare folos oricărui de orl-ce profesiune sau specialitate ar fi, de ex.: Elevilor şi studenţilor pentru a putea memoriza : regulele matematice, regulele gramaticale, sume de cuvinte străine limbel lor, datele evenimentelor istorice, întinderea suprafeţelor continentelor şi ţărilor, numărul locuitorilor unui continent, unei ţări, unui oraş ; înălţimile munţilor, greutăţile specifice, capitolile şi titlurile -din biblie şi coduri legislative etc. In viaţa publică folosul el va fi simţit de : senatori, deputaţi, oratori, qfiariştî, corespondenţi, profesori, ingineri, archivarî şi cu deosebire de comercianţi, contabili şi diferiţi alţi funcţionari.
*
Studii Physiognomice. — Arta de a citi din phisiognoniiiîe fimenilor caracterele, sau ştiinţa care ne luminează a pătrunde în interiorul omului, de d. M. I. Şapira, autorul studiilor fisionomice.
Se vinde la t6te librăriile, Bucureşti. Preţul 2 lei, iar pentru militari şi studenţi autorul le vinde la locuinţa sa cu preţul de 1 leu.
Celea Văcăreşti, No. 102.
FARMAOISTtTL

\ yjŞ) NOUŢII
-.«.-■■ii

		
farmacia CHR. ALESSANDRÎU română



LA LIBERTE ROUMAINE
Diar cotidian, inare format
In limba francesă
UN NUMfiR 20 BANÎ
ABONAMENTE : Un an, 40 leî; 6 luni, 20 lei; 3 luni, 10 lei.
Administratiunea
8.— BULEVARD UL ELISABETA - 8. Bucureşti.
S I G U RIU
Dintre t«5te preparatele de gudron care a obţinut reputaţie netăgăduită în faţa d-lor doctor! şi clienţi! c aă constatat folose *urp»m(jSt<5re e
GUDRONUL ALESSANDRÎU
care ac Întrebuinţezi, cu succes contra durerel de piept tusei provenită in urma guturaiului, iritaţiunl ale peptulu!, astmu, catar al băşice! udului.—Lipsei de poftă de mâncare, etc.—Cu o lingură din «cest Gudron pus într’o I litră de apă formezi ape de Păcură, care se pute da cu | mult succes la copil contra bolelor mal sus indicate.
Pentru adulţi se iea o lingură de Gudron în apă sa charată sa.fi lapte dulce *—3 ori pe (Ji- 2 lei ÎS.
Empl&sture gudronat dis Pauvre Eoaiaia (Alassandriu).—Contra durerilor Reumatismale, a încheieturilor, mijlocului, durerilor de piept, spate şi alte junghiuri, 1 led ruloul.
Pastile Oumdss-Codeiri-Tolu (Alessandriu).—
Superioritatea acestor medicamente în maladiele de piept este recunoscută de tfite celebrităţile medicale. Aceste pastile In urma esaminâril ce li s’aC făcut s’aii aprobat de Onor. consilia medical superior, 1 lefii 50 bani Cutia.
A VIS
Prep.,raţiune:, acestui vin, care pentru mine a devenit an cult e adesea denaturat de unii colcţd cart găsesc de cevnnţă a debita alic preparaţiunl în locui	viu,
de aceia atrag atenţiunea «onor public a nu primi de cât flzcdae originale
VINUL COPIILOR
PREPARAT DF
CHB. ALESS ^TsTID FlTTjr
FArma.oisf.ul Curţii &ega.lb Etatea cea fragedă a copiilor ’î face a se îmbolnăvi | uşor; pentru a preîntâmpina maladiile se recomandă acest [ vin tuturor copiilor de la etatea de 6 Iun! în sus; tiue-£ relor fete le ajută la buna desvoltare a corpului, întfi j reşce <5sele şi dă putere muşehiior.—Modul întrebuinţării; ; se vedea instrucţiunea ce însuţesce fie*ce sticlă. Preţul 8 }
Capsule slastice ou ulei de Ricină (Aleasan-
O dosă, cutia a 4 capsule I led, a 6 capsule 1 leu şi 25 bani, a 8 capsule 1 left şi 50 bani.
Sinapismul Alessandriu, muştar în foi, —
Acestă preparaţiune esperimentată de autorităţile nbstre medicale şi profesori la facultate a constatat că fiind siv peridre tuturor celor-l-âlte preparaţiunl streine, şi diiar ceiaî de Rigollot. Cutia I lefi 5° bani.
Capsule oleo-balsamioe-santaline (Ales-Eaadriu).—Remediu sigur contra maladiilor secrete (scursdre, sculament) Ia bărbaţi, fie în stare pr<5s-pătâ, saii orl-cât de învechită, se vindecă prin întrebuinţarea unei cutii ce conţine 100 capsule, combinate ast-fel pentru un tratameat de vindecare complectă.-— Modul întrebuinţării şi dieta prescrisă a se vedea instrucţiunea c« însoţcsce fie-care cutie. —Preţul unei cutii 6 iei.
A se observa pe capacul cutiei semnătura, co'ore a.ţie, şi a nu vfi debita alte capsule de a cărora eficacitate nfl se garant&â. Se trămite contra mandat posta! în orî-ce localitate.
, C A Vindec i V AS \ j	/crampele de \	'
' — /stomach, palpi-\ AJ ta ţiile,colice he- j p&tlce1 virsi- J ţŞr , turi uerrd- / j ss, etc. y S»
DE VÎMDAES LA PRINCIPALELE FARMACII DIN TEIUL
In legalităţile unde nu se găsesc aceste preparate cererile să se facă la Farmacia Korssânâ Smcws>«®coi m tHMtra mandat posta! espediez în trî-ce localitate.

CALEA VICTORIEI 77, BUCURESCI, (CISMLUA ROŞIE) ^_^

MARE DEPOSIT
DE
Ţevile Fier si Accesorii
î	î
LA
^iDOLP SOLOMOiT
14 bis. - BUCURESCI, STRADA DOAMNEI. - 14 bis.
(9-3 !•)
FABRICA
DE
DOPURI * PLUTA™ BUCURESCI
L£OEITZ APPEL
No. 7. — STRADA DOAMNEI. — No. 7.

Esecutd orl-ce comandă în timpid cel măi scurt, preţuri moderate.
(1—2)
MOARA
DE VÂNDUT s<*u de ÎNCHIRIAT
Situată pe Lom, în satul Krassim, lângă Rusciuk, instalată eu o r6tă idraulică, cu doue părechl de petre franţuzesc!, garnită cu voituri (brutoirs) şi cu tote instrumentele, maşinele şi uneltele trebuinciose, având pe lângă acestea trei camere de locuinţă şi trei magaŞil de deposit. Are şi ore-care întindere de pământ.
A se adresa la proprietar, Suleyman bey Nahidoff la Rusciuk (Bulgaria).
MEDIC SI CHIRURG
D-or. SALTER
Din facultatea din Viena
SPEC1ÂL IN BOALELE DE FEMEI
SI
STPHILIS
—Locueşte în Strada FORTUNA, No. 4.—
(Lângă Liceul Alexandri). ConsultaţiunI în t6te dilele de la 7 jum. până la 8 jum. a.m. şi de la 1 pâmă la 5 p.m.
P.S. Se primeşte bolnavi în pensiune.
De vendare
>
la Librăria şi Tipografia Şc61elor hârtie maculatură.
LICOARE
de
GUDRON-TOLU-VESCAT
este formată din gudron vegetal de Norvegia, balsam de tolutan şi vesc de brad. Se recomandă, ca tămăduitore tusei vechi, durere! de piept, tuşă, ar-, suri de stomac, nepoftă de mâncare, catar al băşice! urinare. Sticla 2,50.
INJECŢIA GALBENA sigură în vindecarea scursorei (Blenoragie). Sticla 2 lei.
Aceste preparate, compuse de Di-mitne G. Gherman, farmacist în Bu-zeu, se găsea-e de vânzare inBucurescî la d. Roşu, farmacist, Sf. Gheorghe şi la farmacia Galenu, calea Griviţeî, şi la farmacia d-luî Lazăr Bistriţeanu, din Bârlad ; la farmacia Lindi, Râmnicu-Sărat ; la farmacia Coleşiu, Focşani şi în Varna (Bulgaria) la D-nu I. Kiiusler.

Abonamentele şi Anunţurile „TELEGRAPHULUI”
ABONAMENTE
IN CAPITALĂ:
Pentru	un an ............Lei 24
„	şâse luni........... „	12
»	trei luni........... „	7
IN DISTRICTE :
Pentru un an............... 30
„	şâse luni........... ^	15
„	trei luni........... „	8
Pentru Românii din alte state, ca pentru districte.
IN STRĂINETATE :
Pentru un an........In aur lei 40
„	şese luni....... „ „26
„	trei luni.......	„ „10
ANUNC1UHI Şl RECLAME
Anunciurî pe pag. IV, linia 25 bani.
Reclame	„	„	III,	„	1	led.
„	„	„	II,	„	3	lei.
„	„	,,	I,	„	5	lei.
Se pote câştiga într’o di
300,000 FRANCI
cumpărând bilete d'ale
MAREI LOTERII TURCESCI
a 112-a tragere va avea loc la 30 Sept. 1888.
Plata câştigurilor e garantat de guvernul imperial otoman.
TABLOUL PRIMELOR :
mare lot de lot de lot de lot de lot de lot de 1 lot de 1 lot de 1 lot de 1 lot de 12 loturi de 28 loturi de 500 loturi de
300,000 fr.
25.000	„
10.000	„ 10,000 „
2,000 „ 2,000 „ 2,000 „ 2,000 „ 2,020 „ 2,000 „ 1,250 „ 1,000 „ 400 „ Total
300,000 fr.
25.000	„
10.000	„ 10,000 „
2,000 „ 2,000 „ 2,000 „ 2,000 „ 2,000 „ 2,000 „
15.000	„
28.000	„
200,000 „
550 loturi	Total 600,000 „
PREŢUL BILETELOR
1 Bilet, 5 Bilete 25 Bilete 100 Bilete
5 fr. 24 „
118 „ 465 „
Lista oficială a tragere!, va fi trimi-imediat fie-cărul cumpărător, dnpă tragerea ce va avea loc irevocabil la 30 Septembrie 1888.
B
Câştigătorul va fi înştiinţat prin depeşă în diua tragere!.
C
Tragera va avea loc la Constanti-nopol în palatul imperial al monetă-rieî.
D
Pentru ctimpârcrea biletelor, a scTa-dresa trimeţând banii în mandat postai, cec, sau scrisore de valdre la „directorul Comptuarulul Comercial, [grande rue de Tâkâ, No. 557.
Constantinopole
(3)	(Turquie)
500,000 franci
tr’o singură ŞL Adresaţi-vS pentru acâsta fără întîrdiere prin scrisbrl, la Comptua-rul Comercial, 557 Grande Rue fie Tâke, Constantinople, Turcia.	(4—2 d.)
Renumita Cărturăresă
Iulia Poloneză §j
—S’A MUTAT
In dosul Palatului Regal
La finele Str. Brătianu dl, (in colţ)
Lângă Grajdurile Palatului Regal
Ghiceşte viitorul, presentul şi trecutul., pote ^descoperi şi pagube,, furturi, judecăţi, orice secrete ascunse la care se interesdză cine-va. Cine aduce semne pâte afla lucruri ascunse «: comori, etc.
Editura Librăriei şi Tipografiei Şcoalelor, Bucureşci, Str. Lipscani, 96

www.dacoromanica.ro
Anul XIX. No. 4859. (Seria II. No. 20).
EXEMPLARUL 10 BANI.
Duminică 25gSeptembre 1888.
abonamente
Pentru Capitală:
Tentru un an .	.	.	Lei 24
»	şdse luni	>12
»	trei luni.	>	7
Pentru Districte:
Pentru	un an........... >	30
» şcîse luni ...	>15
»	trei luni........»	8
l’entru Românii din alte state, ca pentru districte.
Pentru Streinătate:
Pentru un an .	. In aur leî 40
»	şdse luni . .	»	*26
>	trei luni . .	»	» 10
Aliouanicniele st hc la 1 ;i 15 alt fi«-căr«T luni.
UN NUMIiK VECHI 23 BANI Abonamentele se plătesc înainte
ZEIdâţia. d.e serâ.
ANUNCIURI ŞI RECLAME
Anunciurî pe pag. IV linia 25 bani.
Reclame pe pag. III linia. .	1 leu
»	»	II	> .	3	lei
>	»	I	» .	5	leî
Pentru Inserţii şi Reclame Redacţia nu e responsabilă.
Epistole nefrancate se refusă, articole nepublicate se ard.
In Străinătate a se adresa:
Francia, Havas, Laffitteet C-nie, place de la Bourse, Paris
F.nglitera, Eugfene Michoud, 81 Fleet Street, E. C. London.
Austria, Haasenstein et Vogler 2, Wien Rudolf Mosse Zeilerstaette, Wiene.
Ungaria, D. Moritz Wiest, în Bada-Pesta Servitenplatz.
Abonamentele seplătesc înainte
Redacţiunea, .Strada Lipscani, 96
Administraţiunea, Strada Lipscani, 96
SUMARUL
Moralitatea lor politică Depeşl.
Reintegrarea calăil-r
De peste Munţi
Agiul. Căuşele scădere! lui.
Din afară.
Forţele ndstre mililare, probabile înlr’un viitor rîsboiu.
Ecouri.
Acte Oficiale.
Cronica.
Crime şi delicte.
Crimele din Londra
Numismatică
Licitaţii.
Informaţii.
Ultima oră.
Bucureşti, 24 Septembre.
Moralitatea lor politică
Diarele guvernamentale sunt pline de insulte la adresa liberalilor; ele le impută ca o imoralitate înţelegerea în lupta contra reacţiuniî, care ameninţă libertăţile publice.
Să discutăm.
Un fapt neîndoios esistă şi acest fapt este că guvernul ţârei se află în mâna unor 6meni care nici o dată nu sad coborât în arena e-lectorală, în mâna unor omeni care n’au voit să recunoscă rolul şi drepturile poporului alegetor în regimul nostru constituţional, în mâna u-nor omeni care în sfârşit au luat puterea, declarând ei însuşi sus şi tare, chiar în cameră, că sciu că n’au încrederea ţârei.
Acest fapt e neîndoios şi, pentru orî-cine cunosce jocul regimului parlamentar, el este un început de nesfârşite falsificări ale acestui regim, este un isvor din care nu se pote revărsa asupra ţârei de cât nenorocirile ce a adus pururea regimul personal nu npmai la noi, ci orî-unde în lume.
Şi că aşa este, faptele s’au însărcinat sâ dovedescă patent ori-cuî.
Intr’adevâr, guvernul junimist, îndată după venirea-î la putere, a început o gonă după partisani, oferind ori cui ar fi voit un loc în Cameră.
Aceste prevederi vâdesc că guvernul actual consideră corpul electoral ca o turmă pe care o pote trece ori-cuî dovedeşte că scie sâ se încovoie, sâ se umilescă, sâ-şî robescă consciinţa şi votul.
Falsificare a regimului parlamentai' mai îndrăsnâţă, mai vâdită şi mai periculosa de cât acâsta nu s’a pomenit în ţâră.
in asemenea împrejurări, care este omul cu minte, liberal şi patriot, care n’ar vedea trebuinţa, n’ar simţi nevoia d’a întrupa la un loc tote forţele liberale, spre a scăpa ţâra de răpirea dreptului ei suveran, de primejduirea libertăţilor publice?
Cum, liberalii—toţi uniţi—luptă 40 de ani, pentru a întrona regimul parlamentar, pentru a lua puterea din mâna câtor-va privilegiaţi, spre a o da tutulor, poporului, şi când remăşiţele acelor privilegiaţi se u-nesc cu câţi-va trădători, ’ spre a anihila dreptul suveran al ţârei, este vr’o minte bine echilibrată, care concepe ideia că liberalii — care prin muncă şi sacrificii le-au câştigat — să stea desuniţi, să lupte unii contra altora?
Acâsta ar fi o trădare odiosă; ar fi somnul sigur că partida liberală, a încetat de a fi apărătorul, susţinătorul, intemeiatorul suveranităţii naţionale interne şi externe.
Acesta nu va ti.
Şi nu va fi, nu pote fi, pentru că liberalii—spre a înţelege că nu oot remâne desuniţi — n’au dc cât să se uite cine sunt protivniciî lor actuali.
Vor vedea că sunt cei cari au combătut unirea ţârilor surori; cei cari ah combătut democratisarea instituţiunilor naţionale, vor vedea că sunt cei cari afi grămădit asupra ţârei un numâr nemărginit de nenorociri, ale căror urme nici până acum nu s’au putut şterge, nu s’au putut uita.
Şi Vâdend tote acestea, orî-ce i-nimă liberală şi patriotică nu va avea de cât un simţiment, acela de a scăpa ţâra de noua nenorocire ce o ameninţă.
Unirea liberalilor se impune; ar fi imoral, trădător de ţâră ca ei se nu se unâscă, pentru că neunirea nu ar însemna alt-ceva de cât jertfirea tutor revendicărilor naţionale pe altarul urelor, intrigelor şi al unor simţi minte cari numai lauda şi aprobarea naţiunii nu ar merita.
Din contră, ţera întrâgă — afară de câţi-va cari vor sâ-î pună ge-nuchiul pe grumazi — ţera întrâgă strigă: unire, pentru că numai în unire vede ea putinţa d’a fi ftiân-tuită de pericolele ce o ameninţă.
Se vedem acum ce este şi în ce constă moralitatea cohortei care acusă de imoralitate unirea liberalilor.
Ea să compune din toţi aceia pe care ţara cu hulă i-a gonit de la putere ; să compune din daţi în judecată, pentru laptele . administra-ţiunii lor miserabile, să compune din cei care făcuseră chiar Parle-mentul român un Sultan mezat, cum a spus-o chiar d. Ioan Lahovari.
Şi lângă aceştia să găsesce d. G. Vernescu care a spus, în cameră, coalisaţilor sei de astă-di că „au comis delicte de drept comun “ şi că atât erau de convinşi că sunt vinovaţi în cât alergaţi din om în om, spre a cere scoterea lor de sub o acusare patent şi cu acte dovedită.
Acâsta este unirea cea cu adevâ-rat imorală; unirea-scandal, căci constituie un atentat la drepturile primordiale ale poporului român.
Cei ce ah comis, după di sa d-lui Vernescu, „delicte de drept comun" încârcă acum a comite o „crimă de drept public" crima despoiereî naţiunii de suvernitatea ei.
Oamenii de bine sâ unesc când, o câtă atacă averea sau casa unui om. Putea-se-vor ore sâ nu se u-nâscă liberalii, când o cohortă, ca qea guvernamentală, atacă averea naţională, dobândită de naţiune prin muncă, multe şi mari sacrificii ?
Nu, căci şi-ar uita şi minţi trecutul, ar sugruma ei prin indolenţă şi neunire, faptul copilul mânelor, muncei şi sacrificielor lor de o ju-mâtate de veac.
Acâsta nu va fi, căci liberalii n’au perdut bunul simţ, n’au p^*dut vederea şi judecata, ci vâd ce se pre-gătesce, înţeleg primejdia şi ei nu cunosc, ca alţii, drumul trădării intereselor ţârei.
SCIRI TELEGRAFICE
Serviciul particular al (Jiaruluî «TELEGRAFUL»
Sofia, 5 Octombre.
Redactorul ilarului «Narodni Prava» este condamnat la 15 dile închisdre pentru atacuri în scris
în contra principelui. Acesta e al cincilea redactor a! diaruluî Rodosawoff care e condomnat.
Bacu, 5 Octombre.
Ambasadorul extra-ordinar ai Şahului Persieî a sosit şi a fost întâmpinat calare pompă.
C'hifineu, 6 Octombre
Ciuma pe vite bântue cu mare furie atât în Basarabia cât şi în guvernământul Herzon.
Nişte cordonurî sanitare sunt înfiinţate spre gu-vernămCnteie limitrofe.
'Petersburg, 6 Octombre.
O încercare de deraliare a trenului s’a făcut pe calea ferată Cursfc-Orel. In acest tren a fost d.Tolstoi, ministru de interne.
REINTEGRAREA CĂLĂILOR
In evul mediu alături cu procurorul, şi cu magistraţii cari judecau mai fiinţa încă o demnitate, care se numea călâu, sau gâde. Acest personagiu pe lângă ministerul drep-tăţei din Evul-Mediu avea mare rol şi se considera de necesar pentru mersul regulat al lucrurilor.
Societatea modernă a desfiinţat postul de călâu, care adi a devenit sinonim cu cea mai desgustătore insultă pentru acel, care ’şi însuşeşte în contra spiritului moralei corente ocupaţiunile inherente postului desfiinţat.
Cu tote astea guvernul actual, cu o neruşinare cinică, ’şi permite a reînfiinţa postul desfiinţat de acum trei patru secoli.
Avem ore dreptate, când acusăm guvernul curtesanilor de această crimă?
Noi credem că da.
Căci cum sâ ne esplicăm reintegrarea în funcţiune ca director şi înspcctor de poliţie a domnilor Di-mancea şi Al. Davila, cari sunt condamnaţi de curtea de Apel pentru crima de torturi şi bâtăi! ?
Guvernul M. Sâle prin organul ministrului de interne a ordonat prefectului de poliţie chiar a doua zi după acâstă condamnare ca ambii torturatori sâ fie reintegraţi în funcţiile, pe cari l-ah ocupat în momentul când aii jucat rolul de calâi.
Acest ordin — este o sfidare a justiţiei ţârei.
Acest ordin — este uh dispreţ sfruntat aruncat opiniei publice.
Acest ordin— este o faptă cinică, o crimă faţă cu societatea modernă, faţă cumorala, faţă cu spiritul de dreptate a omului din secolul nostru.
Şi cine sunt omenii, cari ’şi permit a brava cu aşa cutezanţă opinia publica; cine sunt acei omeni, cari într’un aşa mod permit a sc bate joc de naţiunea română?
Cine sunt?
Sunt acei, cari aii escaladat puterea printr’o uşă din dos, cari a-vând încrederea Regelui, ’şi bat joc de încrederea ţârei, pe care o dis-preţuesc şi pe care voesc s’o ocăr-muiascâ cu dorobanţul şi s’o judece cu ajutorul călăilor.
Vom suferi bre aşa insultă? Vom permite ore unei mâini de curtesani să ’şi bată joc de noi?
Ar fi ruşine! Ar fi o crimă!
Să ne ridicăm dar cu toţii în contra acestui guvern, care reintegrează în funcţiile administrative pe nişte călăi, condamnaţi de justiţia ţârei.
Să ne ridicăm fără întârziere, căci
de almintrelea mare nenorocire a-
meninţă patria nostră, cădută sub
călcâiul unor omeni fără consciinţă
si fără ruşine.
’ * *
*
Dilele trecute, cu ocasiunea ser-bărci de la Cişmigiu, am vâdut cu toţii pe dd. Al. Davila şi Dimancea perorând în faţa mulţimeî în uniforma poliţienâscă.
Ambii condamnaţi surîdeau cu dispreţ. In îndoiturile acestui surîs se citea :
— Suntem funcţionarii guvernului personal. Ce ne pasă de condamnarea magistraţilor voştri; ce ne pasă de dispreţul opiniei vostre publice; ce ne pasă de desgustul vostru; ce ne pasă, în fine, că ne-aţi înfierat şi că purtăm pe fruntea nostră cuvântul de călăi, care nu se va mai şterge. Orce veţi zice, ori ce veţi face, noi râmânem funcţi-narî.
Şi nu s’a găsit nici unul din români, cari sâ aducă la reson p’aceşti domni.
Noi nu desesperăm sâ vor găsi în curend mii şi mii.
De peste munţi
Confratele nostru, d. Ştefan Bobancu, redactor la „Gazeta Transilvaniei11, sfâr-şindu-şî pedepsa în închisorea de la Vaţ, s’a întors la Braşov şi a reluat locul seu în redacţiunea valorfisei „Gazete11.
Urând bună venire confratelui întru a-părarea drepturilor naţionale ale Românilor, îi di cern: nainte, causa ce apărăm e sfântă şi ea va triumfa, mai curând, sau mai târziu, dar negreşit va triumfa. %
# V?
Mâine, Braşovul românesc va fi în ser-bătbre; el va serba diua S-tei Sofii, patrona şcolelor române din localitate.
împărtăşim bucuria românilor braşoveni, le urăm din inimă ca centrul cultural ce posedă se se desvolte necurmat, pentru naintarea culturei şi binele general al na-tiunei.
Ca membrii ai Eforiei §colare din Braşov s’au ales următbrele persâna; d-nii Ioan Petricu, I. Lengher, V. Voina, T. Ni-colau, St. Iosif, L. Năstase, Nic. Ciurcu, Diamandi Manole, G. P. Pop, N. Strevoiu, P. Nemeş şi B. Baiulescu.
Agiul. Căuşele scădere! lui
„România liberă11, în zelul ei d’a-şî împodobi patronii cu merite cât mai multe, scrise—în număr u-i de la 11 Septembre— următorele :
„im salvat piaţa românescă de esploa-tarea sistemei financiare colectiviste, • dovedind tutulor că sterpirea agiului şi %-cleile nostre, în acesta cestiune, au un fundament sciinţific ce lipsea .colectivităţii.11
Câte vorbe atâtea îndrăsneţe şi nedovedite afirmări; şi numai la atât se pricepe „România liberă11 şi patronii Sei.
In cestiunile financiare sunt în tr'adevăr ca orbii cari vorbesc de colori, cum a dovedit-o discuţiunea de filele trecute cu „Naţiunea11.
Noi, în două articole precedente, am arătat, am dovedit cari pot fi căuşele scă-derei agiului şi „România liberă11 a tăcut.
Acum punem supt ochii cititorilor un articol din „Bursa de Galaţi11 privitor la scăderea agiului. In el vedem împărtăşite ideile emise de noi şi diarul ce-1 publică e special şi competent în materiă. Iacă articolul :
Şi noi -ca şi totă lumea ne întrebăm, care p6te fi causa că de câte-va Şile a început a scădea agiul într’un mod simţitor ? Să fie ea motivată de realisarea împrumutului din luna trecută ? nu credem, căci el nu ar fi putut face de cât 6 mişcare de moment, mişcare care a şi fost şi care a dispărut fără nici o însemnătate.
Se fie pentru că guvernul a luat măsuri ca plata anuităţilor să se facă de către bancherii din străinătate, ca ast-fel să nu mai fie nevoit a -căuta aurul pe pieţele nostre, din care causă se credea urcarea agiului ? Nici acăsta nu o cre-
dem, căci, măsura de a se plăti anuită-:ile de bancherii din străinătate este luată de 3-4 ani, şi cu t6te acestea ea nu a a-dus nici o amelioraţiune agiului.
Unii pretind că Banca naţională care voia a ţine la nivel valorea acţiunilor sale, iar alţii că bancherii care făceau o speculă cqlosală a agiului, erau adevăratele motive care făceau creşterea agiului, adi a renunţat la acăstă sistemă.
Noi nu putem vedea în aceste ultime două motive adevărata şi nedubitabila causă a actualei scăderi a agiului, căci şi banca şi bancherii nu ’şi-au schimbat sistema lor, acţiunile băncei în Iunie când agiul era 17 la sută se cotai! cu 910-914 şi adi când agiul este 1 şi jumătate la sută se cotăză cu 940-960 prin urmare, nu! banca, nu influenţa în mod absolut la crescerea agiului.
Fi-va în fine 6re-cari disposiţiuni luate de guvern, care să vină în ajutorul cursului monedei nâstre de banca naţională ? Mu credem nici acăsta, căci nu am vădut nimic, nu am citit nimic, nici în „Monitorul Oficial11 şi nici în jurnale semioficiale.
Dar cu t6te acestea o causă esistă, şi ea nu trebue căutată nici în măsurile financiare ale autorităţilor interiore şi nici în dăducţiunî şi suposiţiuni fără fundament. Acăstă causă după noi este efectul recoltei. Lipseşte în Englitera, Franţa, Germania, Belgia şi Spania peste 110 mi-lifine hectolitri, şi acestea în mare parte nu le pot acoperi de cât din Rusia, România şi Ungaria ; prin urmare dacă România avea în depositele sale încă o recoltă a unui an întreg, (căci exportul anului trecut a fost ffirte slab), la care mai a-daugă produsul anului corent, care se calculăză cel puţin la o dublă recoltă a unui an potrivit, avem dar un deposit de trei recolte, ceia-ce face că, numai pe Dunăre, noi putem exporta cel puţin 20 mi -liăne hectolitri, care calculat câte 9 leî una cu alta, vom introduce în ţară o cifră rotundă de 180 miliăne leî; iată dar causa scădere! agiului, şi care va dura cât va dura şi exportul cerealelor nfistre.
DIN AFARĂ
Atentatul de la ambasada germană din Paris.
Citim în „Dăbats11 :
Jurnalele oficiâse germane s’au plâns în diferite rânduri că nu să dă nici un curs afacerei Garnier; autorul atentatului de la ambasada germană.
Acest reproş e lipsit de orî-ce fond. Credem a şti că instrucţia se va termina cât mai curend şi că ea s’a făcut mult, mai repede ca în orî-ce alte afaceri şi mai repede ca în afacerea soldatului Kanfmann, Căreia abia s’a dat curs după şase luni.
Un cartuş Lebel furat,
Un caporal din regimentul 137 de linie a încercat a vinde un cartuş Lebel guvernului italian. Iată în ce împrejurări:
Pe la sfârşitul Junei August, Galot, consulul Italiei la Nantes şi consilier general în departamentul Loire-Inferieure, a primit o scrisore voluminosă.
Dupe ce desfăcu coperta, găsi o alta, pe care era scris următorele cuvinte:
„Deschide a doua copertă şi vei găsi explicaţiunea.11
In a doua copertă era o cartă a Cor-sicei cu inscripţia următore : „Corsica nu e încă a Italiei; în dosul acestei hărţi era lipită o bucată de hârtie cu inscripţia următore : „rupe acăstă hârtie.11
Galot găsi acolo următdrele rânduri : „ţin la disposiţia guvernului italian un cartuş Lebel în schimbul unei sume de bani, asupra căreia ne vom învoi pe urmă.11 La sfârşit era adresa caporalului.
D. Galot, cu t6te că e consul italian, dădu scrisorea prefectului, care dădu a-facerea în mâna autorităţilor superiorc.
www.dacoromanica.ro
mm
Forţele nostre militare probabile, într'un viitor resboiu
«Nu c nici mândria, nu e nici mulţimea «Care în bătălie încunun oştirea ♦ Nu e nici noroc
«Cela ce se bate pentru neatârnare «Zece braţe are, inimi zece are «Iniine fie foc I
Bolintinenu.
Situată în valea Dunării de jos, între două mari state a căror rivalitate se ac-centuăfiă din fii în di mal mult, şi la eon-finiile Europei centrale de unde începe Orientul în care diversele naţionalităţi ’şl dispută heghemonia, România este fără îndoială, ţara cea măi mult în drept a se ocupa de diua de mâine, şi a se pregăti pe tărâmul militar, ast-fel în cât să ’şî pfită în tot momentul garanta existenţa sa.
Pentru a face să reiasă mal mult importanţa studiului de faţă, este necesar a răsfoi puţin istoria nămulul nostru, spre a ne reaminti de unde ne tragem, cine suntem şi care sunt aspiraţiile ndstre pentru viitor, cestiuni de care sunt legate în prima linie existenţa şi mărirea naţiunii ndstre întregi.
Istoria naţională ne spune că suntem un popor eşit din contopirea vechilor locuitori ai ţârei, care se numeau Daci; popor de origină tracă, înrudit cu popdrele germane ; şi din coloniile romane aduse de imperatorul Traian după anii 105 şi care sau stabilit în Dacia, unde au impus vechilor locuitori limba şi multe din obiceiurile lor. Şi acăstă influenţă a limbeî şi a obiceiurilor romane, este de remarcat că au suferit’o t6te popfirele care aii fost cucerite de Romani, şi ea a persistat în tot d’auna, şi mai in urmă chiar, când alte invasiunî afi trecut peste aceste po-pfire.
Poporul Daciei era şi el compus din două elemente : Geţi şi Daci. Aceşti din urmă însă reuşiseră a da numele lor tot teritoriului coprins între Tissa, Marea Neagră, Nistru şi Dunăre. Dacii locuiafi partea muntăsă şi Geţii erau pe şesurî.
Imperiul roman devenise fdrte întins şi frontierile sale se mărgineau spre răsărit cu ţara Dacilor, popor brav şi temerar, care făcea prădăciunl în imperiu. Din acăstă causă Romanii le declară răs-boi, dar în multe rânduri sunt bătuţi până în fine Imperatorul Trajan reuşesee să-I bată şi transformă Dacia în provincie romană la anii 105 dupe Christ. De atunci până astă-fiî în secolul al XIX, elementul roman a persistat cu tăte invasiunile barbare ce aii trecut prin valea Dunărei . . . Hunii, Goţii, Ostrogoţii, Avarii, Slavii, etc. . . toţi aii trecut, dar elementul roman a rămas viii şi secolului al XIX i-a fost dat ca să vadă şi să probeze virilitatea poporului roman şi să arate lumeî întregi că, dupe 19 secole, coloniile romane, stabilite pe ţărmii Dunărei, trăiesc încă!., şi vor trăi!..
Nouă-spre-fiece secole am luptat pentru existenţa şi naţionalitatea nostră . . . am luptat pot fiice singuri şi divizaţi dupe cum eram, ba de multe ori ne bă-team între noi : Munteni şi Moldoveni, fraţi de acelaşi sânge, şi acăsta numai din causa intrigilor străinilor cari nu voiau să ne vadă pe toţi întruniţi sub acelaşi drapel, sub acelaşi Domn, numai în scopul de a putea să profite la un moment dat de slăbiciunea nâstră pentru a ne cotropi; dar planurile lor nu afi putut reuşi şi graţie patriotismului şi inteligenţei Românilor, Milcovul a încetat la 1861 de a mai fi o frontieră între Munteni şi Moldoveni, iar 1866 şi 1877 a cimentat pentru tot-d’a-una unirea celor două ţări surori : sub numele de România. Dupe 19 secole dar de amare şi
FOITA DI ARULUI TELEGRAFUL
(5)
SPOVEDANIA
UNUI
UCIGAŞ
EUGENIU HINS
CAPITOLUL IV Gândiri sinistre.
Iţic stătea într’o stradă nu tocmai fre-cuentată şi făcea afaceri nu tficmal strălucite. Cum câştigase acei bani şi cum ’i specula e treaba lui.
Find-că eram de mult la Iţic, el avea încredere în mine. N’avea alt servitor de cât o bătrână care îngrijea de casă. EQ stăteam singur cu bătrânul în camera lui, lucram pană târziu,— altă dată până
TELEGRAFUL — 25 SEPTEMBRE 1888

crude încercări. . . dupe 19 secole de suferinţe şi de stoicism . . . dupe 19 secole de lupte, elementul latin din valea Dunărei s’a afirmat cu tărie în faţa Europei şi cu voinţa absolută de a trăi! . . Suntem latini, fi latini voim se trăim fi se murim!.. si dacă vom sci să ne ferim de cursele ce străinii ne întind, viitorul este al nostru; căci popor tînăr şi regenerat, Românii sunt chemaţi a juca un mare rol în viitor.
In adevăr, rolul nostru sau mal bine adevărata nfistră renascere începe dupe resboiul Crimei!, resbol căruia datorim în mare parte, scuturarea jugului rusesc ce ne apăsa, şi redesceptarea consciinţel naţionale susţinută şi patronată de 6meni ca Golescu, Rosetti, Brătianu etc... care înţe-leseseră că nu prin străini, fie ei Austriac!, fie Ruşi, vom putea să ne desvol-tăm şi se existăm ; şi acel care astă-di caută a lega interesele ţârei, sau mal bine ale naţiunel nfistre de acelea ale Rusiei, pentru motivul că suntem de aceiaşi re-ligiune, nu pot să fie de cât străini de sânge şi de inimă.
In ceia ce priveşte armata nostră nu cred fără interes de a arăta la cât se va putea ridica efectivul ei când legea or-ganisăreî va atinge tfită desvoltarea ei; şi când patria va avea nevoe ae concursul său.
După resboiul de Independenţă, în care ţara a văfiut aceea ce p6te o armată bine instruită şi bine organisată ; o epocă nouă începe pentru armata năstră, epocă de reorganisare şi de progres care se acen-tuafiă din di în fii mai mult. In adevăr forţele nfistre militare, graţie atenţiune! şi sacrificiilor ce ţara ’şî impune, devin din ce în ce mai imposante şi formădă astfel garanţia existenţei statului român. In anul trecut înaintea pralementulul ţerei d. ministru de resboi a declarat că România p6te coinpta în eas de resboi pe o armată de 150.000 6menî. Or, nu trebue să credem că forţele nfistre militare au atins prin acăstă cifră apogeul lor ; mai cu sămă când vedem state cu o popula-ţiune mai inferifiră mult de cât a năstră, că numără efectivul armatelor lor cu cifre superiăre.
Forţele năstre militare, când legea or-ganisăreî putereî armatei, va atinge tfită desvoltarea el, când t6te regimentele de infanterie vor avea 3 batalibne şi depo-sitele unul al 4-lea batalion de reservă, când cavaleria năstră va fi complecta-minte reorganisată, sporită şi instruită, când artileria va complect echipată; ţifra efectivului armatei nostre de întâia îinie se va urca uşor la 300,000 6meni; ţifră care va da de gândit de două ori mai nainte acelora care ar voi să nu ţie compt de noi. Mai trebue încă a compta pe miliţii, care din momentul ce legea organi-săreî lor se va pune în aplicare, vor deveni un adevăret element al putereî armate, şi ţifra efectivului lor putându-se ridica până la 100,000 omeni (dacă vom considera 32 regimente a câte 3 batalione fie-care), vor da o importanţă şi mai mare forţelor nbstre militare, în care dealt-fel trebue să ne punem tbte speranţele pentru garantarea existenţei patriei şi a na-ţionalităţei năstre în viitor. Se nu uităm că atât în trecut cum şi în present, ţările acelea care au îngrijit de instituţiu-nile lor militare, aii jucat un rol prepon-derant în lume, şi că naţiuni mici au putut în tot-d’auna să resiste tutulor încercărilor şi a salva ast-fel în acelaş timp cu existenţa şi onfirea numelui lor. Istoria lumeî este tribunalul tutulor po-părelor, şi din judecata şi sentinţele ei datori suntem să ne instruim şi să ţinem compt dacă voim să trăim. A lega noi însă interesele ndstre cu ale altor naţiuni
străine, este cea mai mare greşală ce am putea face, şi istoria este martoră că în multe ocasiunl cel mai slab din doul aliaţi a plătit şi compturile celui mai forte, care a fost în tot-d’auna menajat.
5. t.
ECOURI
lucendifi maro
In nfiptea de 4 5 Septembrie curent, în lipsa de acasă a d-lui Dimitrie Rădu-lescu, proprietar în cătunul Casicci, pendinte de comuna Enghez, judeţul Constanţa, s’afi aprins şi ars productele ce erau strînse în arii. Cu tot concursul dat de primăria locală şi de locuitori, focul nu s’a putut stinge şi ast-fel au ars cu desăvârşire 21 stoguri grâtl, 21 stoguri secară, 2 şire mari secară şi 7 stoguri orz. Pagubele causate se ridică aproximativ la suma de 30.000 lei.
Sot care onifint *
In diua de 14 Septembre curent, Ioan Pista, din Văleni, judeţul Nămţu, venind acasă de la plute şi negăsind pe soţia sa, a luat un pistol al săiî şi, încărcându’l, s’a dus la mdră unde credea că s’ar afla soţia sa, pe care o presupunea a fi în re-laţiunî amorose cu David sin Lupu, şi acolo, găsind pe numitul evreu, arendaşul moreî, ’l-a lovit cu două focuri de pistol în costă, ast-fel că dupe 2 fiile a încetat din viaţă. Criminalul s’a predat singur, declarând faptul.
Mort pe câmpul de muncă
In fiiua de 14 Septembre curent, lucrătorul Baraş Martin, de la fabrica de lemnărie din comuna Mălini, jud. Sucăva, pe când venea cu un vagonet cu butuci la fabrică, a deraiat de pe şinl fiind-că lăsase brenzila spre a ’şî ridica toporul ce ’i căfiuse din vagonet, şi luând prea mare forţă, au eşit butucii din el, lovind la cap pe numitul Baraş, care a încetat din viaţă.
Morte şi amor
In diua de 21 Septombre curent, s’a găsit strangulat în zăvoiul lui Ştefan An-drian din oraşul Roman, un servitor numit Vasile Chirilă, de loc din comuna Sagna. Din cercetările urmate s’a constatat că strangularea numitului ar fi fost din causă că l’a părăsit fata Eleonara, cu care trăise mal mult timp.
Sinucisă.
In dimineaţa de 21 Septembre curent, în o poiată de vite a lui Radu Iordache, din Galaţi, s’a găsit strangulată cu un tulpan muma sa, numită Ana, văduvă, în etate de 70 ani. Din cercetările făcute s’a constatat că numita suferea de mai mult timp de băla pelagra.
Mortea unul beţii •
In diua de 10 Şeptembre curent, pescarul Mihail Averianof, din comuna Sa-richioî, judeţul Tulcea, turmentat pe băuturi spirtoase, ’şi o turnat gaz pe corp dându’şl apoi singur foc cu chibrituri. Rănile sunt grave, mal cu sămă pe pept, la gât şi în creştetul capului. Beţivul e patul de morte.
_A_cte Oficiale
S’a aprobat ca carte didactică pentru clasa III gimnasială opul «Curs elementar de introducere în studiul mineralogiei» al d-lui profesor Saba Ştefânescu.
CRONICA
REFORMĂ SOCIALĂ
In vremea asta de programe, când si copiii din faşă şi pensionarii d-ruluî Şuţu aii de propus câte o mică reformă, nu scifi ce m’ar popri să nu cerc şi efi a reforma societatea, a desfăşura şi eu stindardul meu.
Căci şi efi. ca orî-ce bun român, am un stindard ! Un singur principiu am fhscris pe acest drapel, dar ce principiu !
Ascultaţi numai :
Sunt adânc convins că nici bărbaţii nici femeile nu se mulţumesc de starea actuală a căsătoriei. Acăstă stare e atât de rea în cât o reformă seridsă — cum ar fiice d. Carp — se impune imperios, mai ales acum când e vorba „să ne concentrăm activitatea asupra organisaţiunii statului român".
Reforma pe care o propun e : introducerea bigamiei ; şi motivele pe cari mă intemeiez sunt trase :
1.	Din umanitate ;
2.	Din ordinea naturală ;
3.	Din interesul bunelor moravuri.
Din umanitate
E un fapt bine dovedit de t6te recen-simintele statistice, că sunt cu o treime mai multe femei de cât bărbaţi. Puneţi la socotălâ resbăiele, la cari — din nenorocire ! — femeile nu iau parte; apoi, victimele meseriilor de tot soiul, cari privesc aprăpe numai pe bărbaţi, şi veţi a-junge că femeile sunt de două ori mai numerăse de cât bărbaţii.
Cu starea actuală a căsătoriei—un bărbat neputând să ţie de cât o femeie—jumătate din femei sunt osândite la celibat.
E uman acesta ?
Din ordine naturală
Precum are două mâni, duoi ochi, două picifire, omul e împins de instinct să aibă două femei, şi le are şi astăfiî : una legitimă, alta nelegitimă.
Sunt excepţii, nu fiic ba, dar rare ca şi cânii cari jăcă domino.
Ş’apoi firea a creat două soiuri de femei brune şi blonde. Cu sistema bigamiei ar putea bietul bărbat să aibă în casă amândouă culorile şi să nu mai rîvnăscă la blonde când îl e brună nevasta, şi viceversa.
Din interesul bunelor moravuri
Cu două femei, bărbatul n’ar mai fi silit să bată drumurile şi să ţie doue case : una pentru jumătatea legitimă şi alta pentru amantă.
Pe d’o parte bărbatul n’ar fi silit să mintă în fie-care moment şi să-şî calce angajamentul luat la primărie, pe de alta cele două neveste s’ar supraveghia una pe uita şi cinstea casei ar fi perfect asigurată. Adulterele ar dispare, bărbaţiî-pă-rinţî ar fi siguri că nu numai cu firma sunt taţii copiilor lor.
Aş putea să desvolt acăstă parte a fo-Iliselor reformei mele, dar, neavând la disposiţie, pentru expunerea mea de motive, „Monitorul Oficial" ca d. Carp, trebue să mă; mărginesc.
De altmintrelea ţiu gata un proiect de ege „elaborat cu minuţiositate,“cum ar dice „România Liberă" ; proiectul l’am însoţit de o serifisă expunere de motive. Dacă d. ministru de interne vrea să fie amabil, ar da ordin directorului „Monitorului Oficial" să-mî pue şi mie un supliment la disposiţie şi să-mî publice şi „Apelul către a-legătorî" ce fac cu prilejul acestei propuneri. Cred că am tot atât drept la acăstă ’avăre, ca şi d. Carp. P6te mai mult chiar, căci — v’o spun în taină — un membru al
cabinetului m’a asigurat că preţuesce mal mult reforma mea de cât proiectele lui conu Petrăchiţă şi că o cred mal urgentă !...
Al. Paigrot.
----------mi.	.iu1 ijjr _	-	— —--
Crime si delicte
>
Ornorâtorea de copil
O dramă îngrozităre a avut loc în strada Valence (Paris).
D. X... tată a doi copil şi o fetiţă locuia în casa No. 15 din acea stradă, îin preună cu o dfimnâ B... Dămna ura grozav pe copilaşi crezând că ei sunt o piedică la căsătoria ei cu d. X...
Intr’o di, după, prânfi tatăl voia să iasă la preumblare cu copil, când d-na X.. in terveni, fiicând:
Copila e cam bolnavă... nu o mal lua la preumblare. Rămâne ea cu mine acasă.
Tata sărută copila şi eşi la preumblare cu cei doi copilaşi. îşi păte închipui cineva desperarea tatălui, când întorcân-du-se acasă se află în faţa a două ca davre.
D-na B... se asfixiase si asfixiase cu ea şi pe copila Luisa, victimă a gelo-sieî.
0 (Immă
Strada Pont-Neuf (Darnier, Belgia) a fost emoţionată prin o dramă sângerăsă. Un dre-care Delvin, lampagifi, din acea stradă, trăia ffirte răfi cu nevasta lui.
In tăte sâmbetele când Delvin lua lăfa se certa cu nevasta lui.
Sâmbăta trecută, Delvin se certă aşa de tare cu nevasta lui, în cât acăsta a fost silită se plece d’acasă şi să se ducă la mama ei.
A doua di, Duminecă, Delvin aştepta pe femeia lui să se întfircă acasă, vădând că femeia trece pe lângă casă, el se duse la ea şi ’î spuse să se întărcă acasa. Ea refusă.
Pe la două ore, după prânz o văfiu la braţ cu un alt individ. Acăsta irită mal tare pe Delvin. Acesta armat cu un brici, se repezi spre femeia lui şi îî făcu două tăieturi, una la gât şi alta la faţă.
Individul care se afla cu femeie lui o luă la fugă. Femeia căzu jos pe trotuar. Un vecin o ridică şi o duse la spital. Mi-serabilul a fost prins şi închis.
Crimele din Londra
In că două femei asasinate, mutilate.—
Crime neexplicate.—Emoţia nea popularii.—Meetingurl de protestare.—Recompensă lordului Primar al Londrtl.
Consternaţiunea produsă în întrăga Anglie din crimele din luna trecută în East End, e la culme afii, în urma altor două asasinate a două femei, cari s’au comis în aceiaşi mahala a Londrei.
Cel d’ântăifi cadavru a fost descoperit în n6ptea de Duminică spre Luni, între două şi trei ore după mezul nopţel, al doilea trei sferturi de oră în urmă.
Cele două femei asasinate, aparţin aceleaşi clasă a societăţei, ca şi victimile crimelor precedente şi una din ele a fost mutilată.
Una din crime a fost comisă într’o mică curte, asediată între strada Burners şi Comercial Road.
După posiţia corpului se presupune că asasinul a surprins victima în întunerec, a trântit’o jos şi ia tăiat gâtul dintr’o
tir --------ifriiTmiifinrinTnrmBmrrrniTTi igriTMM*T«ai
la două-spre-zece ndptea, — şi în acest timp Iţic deschidea de două, trei ori casa cu bani.
De câte-ori Iţic deschidea casa, mă ui-am cu lăcomie la bani, apoi plecam capul în jos, ca nu cum-va bătrânul să mă vază că sunt emoţionat.
De când mă hotărăsem să comit o crimă ca să fac fericirea Luiseî, vederea banilor, ’mî făcea mare impresie. Mă gândeam numai la bani şi de loc la victimă.
Ce are să fie, dacă Iţic va muri mai curând, ’mî ziceam eii,—pentru că pe el ’mî pusesem ochigl ca să’! jertfesc pentru Luisa.
Iţic ’ml era fiinţa cea mai antipatică de pe lume şi mi se părea că dacă aş vedea că o trăsură trece peste el şi’l ar omorî nu ’mî ar părea răfi de loc.
Pentru societate, mfirtea luî Iţic nu era nicî o perdere. El n’avea nici prieteni, nicî familie care să ’l plângă. Din contra, putea să aibă vre-un strănepot căruia i-ar fi făcut o surprindere plăcută acăstă mărie,
Efi maî priveam chestiunea şi din alt punct de vedere: urmările fericite pentru mine ale acestei crime şi aceste urmări nu eraţi numai pentru mine, o! nu!.. ci şi pentru Luisa. Eî îi sacrificam pe Iţic.
In acea di, pe când Iţic, ’şî numera de sigur banii ce ’î avea în casă, într’o odăiţă modestă, un om stând cu capul între mâni, pronunţase sentinţa de condamnarea lui la mfirte!
In scurt timp voi fi bogat, fiisei efi şi Luisa va fi fericită!
CAPITOLUL V.
Planul
A doua zi, seara trebuia sa mă duc la Iţic. Mă hotărâsem se fac un fel de repetiţie generală.
Ducându-mă la el, mă gândeam la a-vantagiile ce presenta casa. Strada Hou-blon, unde se afla casa, era puţin frecu-entată, Ziua puţini trecători vedeai pe ea, şi seara numai sgomotul paşilor mei turbura trăeerea stradeî.
In etajul întâi se află un mic magasin care se închidea devreme. La zece ore toţi erafi culcaţi în casă ; nici o ferăs-tră, afară d acea a lui Iţic nu era luminată.
Pentru a intra la bancher era o intrare separată. După ce sfârşeam de lucru Iţic mă conducea până la uşă pe care o închidea în urmă cu cheia.
Apropiindu-mă de casă, observai stra-
dela prin care era să fug, îndată după săvârşirea crimei.
Iată-mă aşedat la măsuţa mea urmărind t6te mişcările lui Iţic. El se apropie de casa cu bani; efl numai resuflu ca şi cum drama era să se înceapă. El deschide casa şi se uita în ea. Iată-mi zisei eu, momentul favorabil ca să ’l omor. Iţic era chel, avea câţi va perl numai la ceafă, ’Mî închipuiam că cel maî bun loc ar fi să ’l lovesc după ceafă. O lovitură puternică şi Iţic e gata. Efi ’mi făcusem planul că această lovitură e cea maî bună. 0 vărsare de sânge te tradeadă numai de cât; afară d’asta tăetura pfite să nu producă
m6rtea d’odată şi să deştepţe pe ceî-l’alţl din casă.
In acest moment Iţic se uită la mine ; îndată am plecat ochii în jos. Cum întorcea capul în altă parte mă uitam la el şi maî ales îl studiam faţa, voiam să o văd fără să mă emoţionez.
Uitându-mă la el, ’mi închipuiam cum are să fie când va fi mort.
Pe la un-spre-dcce ore am eşit urmat de Iţic care închise uşa după mine şi puse cheia în buzunar ca după obiceiu. Am observat din ce buzunar scdte cheia, căci pentru ca să nu dau loc la bănuelî mă hotărâsem să nu las uşa deschisă.
Intorcându-mă acasă, observai ca Luisa mă înţelese ce voesc să fac; ea se uită cu mare băgare de seamă la mine.
Când mă culcai, înainte de a adormi ’mî zisei : e cu neputinţă să ’ml pun în executare planul, cât timp ea va fi lângă mine va descoperi totul. Trebue să o trimit undeva afară, să o depărtez de mine.
Cum se fac însă aceasta ? Nu puteam se o alung din casă. Ce să facă ea singură ? ’Mi băteam capul şi nu găseam nici un mijloe ca să scap de ea pentru un scurt timp.
începusem se o urăsc, şi mă purtam din ce în ce mal rău cu ea, aşa că într’o fii ’mi fiise : se vede că voeştî să scapi de mine. N’aveam ce să’î respundă. Ea mi ghicise gândul.
Am eşit din casă ca să nu o mal văd. Presenţa ei era o adevărată tortură pentru mine.
Intr’o Sâmbătă, stăpânul la care lucra îî anunţă că o trimite la un magasin ce îl deschise în provincie şi’l dăduse şi bani de drum.
„—Când mă voi întfirce d’acolo, 'mî fiise ea, voi intra într’un magasin şi nu te voi mai supăra. Vel scăpa de mine.
(Va urma)
www.dacoromanica.ro
singură tăetură de cuţit. A doua tăietură
merge de la o ureche la alta.
Se presupune că tăietura a fost făcută în urma unei lupte între victimă şi asasin, pentru ca se vede pe faţa victimei mal multe contusiunl.
Victima trebue să fl căzut cu i'nţa în jos; ca stătea întinsă cu faţa în jos, lângă zid. Cu tute că curtea nu e largă, se putea trece pe lângă cadavru fără sfi ’l observi.
După diferite indicii c convingere că crima a fost comisă cu puţin înainte de descoperirea cadavrului. Se presupune că asasinul a fost turburaat în opera Iul hidihsă înainte de a o isprăvi.
ie de creijut că acostă dramă eîn legătură cu acea comisă după puţin timp în urmă.
Sărăcia complectă a victimei, lipsa complectă a orl-ce juvaier, starea mise-rabilă a hainelor, face să se cre^ă că mobilul crimei ria fost furtul.
După constatările medico-legale cadavrul a fost transportat la Morgă. Victima pare a fi în vârstă de vrc’o trcî-^cî ani.
A doua dramă a avut loc la Mitre Square. Cadavrul a fost descoperit de un agumt al poliţiei. Femeia era întinsă pe spate şi mdrtă, corpul el era încă cald. Capul era plecat spre stânga şi pickirele întinse. Catul era tăiat pe jumătate şi o mare cantitate de sânge cursese pe pământ.
Pe nas era o rană mare şi urechea dreptă era tăiată. Hainele erau ridicate pe piept, burta şi picibrele eraţi gdle. O parte din maţe erau aruncate pe faţă.
După ce s’a văqlut bine posiţia cadavrului. acesta a fost transportat la Morgă.
Când se afla despre acâstă nouă crimă, mulţimea sa îndreptat spre Morgă. Poliţia însă nu lăsă pe nimeni să intre. Aii intrat numai câte-va pershne privilegiate.
Şeful poliţiei a fost însciinţat îndată despre aceste crime. îndată ce s'ati ridicat cadavrele, poliţia a şters urmele de sânge.
Agentul care a găsit cadavrul, afirmă că crima s'a comis cu puţin înainte de sosirea lui.
Mutilarea cadavrului a fost făcută în grabă. Asasinul n’a avut aceiaşi abilitate ca în omorul femeie! Anie Chapman.
Medicii cred că cinci minute au fost de ajuns asasinului ca să comită crima.
Poliţia n’a descoperit până acuma pe asasin. Acesta a dispărut fără să lase cea mal mică urmă şi agenţii riad dat de nici o urmă.
Un meeting de 3000 persdne s’a ţinut în parcul Victoria. Mulţimea a votat o resoluţiune cerend depărtarea secretarului de Stat de la ministerul de Interne şi a lui sir Charles Waren şi înlocuirea lor prin funcţionari, cari să fie în stare se descopere pe asasini.
Primarul Londrei a făgăduit o recompensă de 12.500 lei aceluia ce va descoperi pe autorul acestor crime.
ZÎLT umismatic ă
Un student român a prezintat „Gazetei Transilvaniei14 o monedă de argint de pe timpul împăratului roman Adrian (117— 138 d. Chr.), pe care nisce ciobani o au găsit în muntele Jidu {munţii celor 6 judeţe, comitatul Sibiiu). Pe aversul acestei monede se observă fcîrte bine capul încoronat al lui Adrian. In faţa şi dosul capului se văd cuvintele „Hadrianus au-gusiud‘. Pe revers se vede o femeiă. A-ceastă femeiă se pare că are aripi. Mâna dreaptă o ţine la cap, şi în mâna stângă are un spic al cărui pai atinge pământul In faţa femeii se vede un III roman, iar în dosul ei literele C. O. S. — Din cartea de numismatică a d-luî Dr. I. G. Th. Grasse (o carte lucrată cu deosibitâ privire la cabinetele numismatice din Germania) reese că până la anul 1860 acostă monedă nu se afla în nici un cabinet numismatic din totă Germania.
LICITAŢIUNI
La 15 Octombre a. c. se va ţine licitaţiune la prefectura Dolju pentru arendarea de 1? i Ianu-ariu 1889—23 Aprilie 1894 a următbrelor şa-naîe cu ostrovele corespunzetbre:
ii. De la Crivina penă la Isvorul Frumos ;
2). De la Gruia penă la Salcia ;
3i. De la Piscu până la gârla Sulului.
Tot la 15 Octombre 1S88, se vor vinde prin licitaţie, în localul biurouluî vamal lîucurescî (gara Filaret), 59 kgr., 500 gr. lămpi de zinc.
- La 4 Octombre se va tine licitaţie la ministerul Domenieior pentru învelirea cu tablă de zinc a palatului administrativ din Iaşi, al cărei devis se urcă la 50.327 leî.
—	La 15 Octomb a. c. seva ţine licitaţie la ministerul domeniilor pentru arendarea şian’alulul cu ostrovele de la gura Ialomiţel până la gura Argeşului, pe termen de la confirmare până la 23 Aprilie 1S93.
—	La 15 Octombre se va ţine licitaţia la prefectura de Covurluî pentru arendarea carierei de nisip Tulucescil din acel judeţ.
INFORMATIUNI
»
Agiul a fost ieri 3,25 la sută.
Numărul ţăranilor din judeţul Ilfov daţi în judecată pentru rescdlă e de
telegraful
— 25 SLPTEMBRE 1888
270. Iată şi comunele din cari sunt aceşti nenorociţi : Corbenca, Popeştf-Conduratu, Bercenl, Dascal, Căciulaţî, Lipia, ŞtefăneştI, Crăţa, Fierbinţi, Mic-şuneştî, Merii şi Dobrenl.
Se dice că la Fălticeni omenii sunt urmăriţi de o poliţie secretă, formată de actualul prefect, Al. Millo, rudă cu Catargieştil.
Sportsmanul de la justiţie ’şî iea în serios titlul său de ministru dreptăţeî. Să dice că clilele acestea, acest pomădat cu musteţele rase va da la lumină mal multe decrete pentru numiri, permutări şi înaintări în magistratură.
Septămâna viitore, pe joi sau vineri va veni înaintea camerei de pu nere sub acusaţie a Curţii de Apel din capitală afacerea lui Simion Chise-loff atentatorul la viaţii d lui ministru de fmancie al Bulgariei.
D-niî C. Argente şi Petrescu arestaţi ca instigatori la rescdlă au fost puşi în libertate, negăsindu-se de cât un singur martor, din 150 ţărani a-restaţl, care să susţină că ’l-au vădut măcar vr’o-dată. Ambii domni n’aîî fost de cât victimele opinielor lor politice.
Ce mi.şelie 1
D. Dimitrie Marinescu Bragadiru, proprietarul moşiei Bragadiru din plasa Sabaru, judeţul Ilfov, construind cu spesele d-săle un local de şcoli în comuna cu acelaşi nume, înzes-trându-1 cu mobilierul şî obiectele de studiu necesare, local care mal are încăperile trebuitore şi pentru cancelaria primăriei şi percepţiei, ministerul îl exprimă viile sele mulţumiri prin
«Monitorul» de astădl.
’
D. Mihail Cogâlniceanu s’a întors în capitală.
D. V. Alexandri a sosit ieri la Sinaia, unde va fi ospele Regelui vr’ o trel-patru dile.
«Cavalul» din Focşani ne.i comunică urmâtdrele :
Gh. Mihalache, ajutorul de primar din comuna Adjudu-Vechiu, mergend prin casele locuitorilor în calitate de autoritate, când nu găsea pe 6-menî acasă, fura tot ce găsea în casă; ijilele trecute furând nisce obiecte ale unui vătăşel a proprietăţel Ad-jud, acesta urmărindu’l Ta prins.
AdI consiliul comunal va ţine şedinţă.
Se dice că la acestă şedinţă d-nul Blaremberg are de gând să ceră es-plicaţil primarului pentru ce s’aîi re-fusat localurile de şcoli pentru întrunirile publice. Dacă răspunsul ce ar da primarul va fi nesatisfăcător, consilierii liberali vor să dea un vot de blam primarului.
Ciocoii insistă pe lângă ministrul de interne pentru ca să se caseze alegerile din Ploescl. Se crede că insistenţele ciocoilor vor isbuti... dar ce folos! Ploescenil tot nu vor alege pe ciocoi.
Să ’şî pue dar ciocoii pofta în cui.
Acjî este întrunire publică la Călăraşi. Mai mulţi liberali din BucurescI, cari voteză în Ialomiţa, au plecat a-colo.
AdI în munţii Sinaeî s’a făcut o venătore în onorea principelui de Galles.
La acestă vînătore .a luat parte şi Regele, care a ucis o ursoică şi un lup. Prinţul de Galles asemenea a ucis un urâ.
->Jr
Afacerea d-lor Simion Mihălescu şi
V.	Rădulescu de la Eforia spitalelor s’a terminat, prin darea ambilor domni în judecată. D. procuror Cârlova este însărcinat cu facerea rechisitorului.
, * Vocea Covurli iuluî« scrie cu mare dreptate •
Numai vestea unei apropieri ce s’ar tace întie diferitele nuanţe liberale, în vederea vii ţârelor alegeri generale, a umplut de groză pe toţi boerii şi coconasii cari s’aâ înţeles cu toţii spre a da asalt liberalismului. Nu seim dacă acâstă apropiere se va face între capi, dar probă că acâsta este tocmai ceea ce-I dâre pe toţi reacţionarii, c înverşunarea cu,care atacă apropierea liberalilor.
Acest fapt ne dă măsura că acesta e leacul, şi prin urmare unirea trebue făcută, dar că nu s’a făcut deja. Reacţionarii tremură pretutindene numai la auţlul a-cestel uniri. Un cuvânt mal mult ca unirea să se facă.
Spitalul folţea va fi deschis la 1 Octombre. Iată în câte secţii se va împăiţi acest spital:
1.	O secţie medicală sub direcţia d-luî d-r. prof. Stoicescu.
2.	O secţie clinico-chirurgicală sub direcţia d-lul dr prof. Assaky.
3- O altă secţie clinico-chirurgicală sub direcţia d-luî dr prof. Sevcreanu.
4. O secţie oculistică sub direcţia d-luî prof. d-r Manolescu.
şi a 5-a doue secţiî de consultaţii gratuite sub
direcţia d-lor d-rî Penescu si Racoviceanu.
> »
ULTIMA ORA
Serviciul particular al diarulu! «Telegraful»
Viena, 5 Octombre
Regele Albert de Saxa a sosit la 9 ore diminâţa. El a fost primit la gară de către împăratul Franz Iosef, întrevederea a fost din cele mal cordiale Majestăţile Lor merseră în urmă la Schonbrunn.
Principele Leopold de Bavaria a sosit asemenea la Schonbrunn-
Wilhelm II şi archiducele Rudolf au vînat azi dimineaţă la Lainz aprâpe de Viena. EI vor merge în urmă la Schonbrunn de unde va avea loc plecarea pentru vînStorile din Stiria.
împăratul a numit pe principele Enric de Prusia căpitan de corvetă.
Paris, 5 Octombre.
D. Andrieux a invitat pe ministrul justiţiei se urmărâscă în faţa curţii cu juraţi pe d. Numa Gilly deputat, care a acusat comisiunea budgetului că se dedă tripo-tagiilor.
Vina, 5 Octombrie.
Cea mal mare parte din suita împăratului Wilhelm rămâne la Viena până la 10 Octombrie când va merge la Miirzzus-chlag de unde Wilhelm II va pleca la Roma în aceaşi di.
Paris, 5 Octombre.
Circulă ştirea că Italienii au confiscat vaporul „Swordesman11 care aparţine Sultanului Zanzibaruluî.
Ediţia de seară
__________>_
Informaţiuni
Comitetul central al partidului naţi-
onal-liberal va tine uit mare întrunire *
publică Marţi, 27 Septembre, la 8 ore sera, Î11 sala teatrului Dacia.
Cetăţenii credincioşi ideielor liberale sunt rugaţi a merge Ia acestă întrunire.
Oficialii din Botoşani, după spusele «Curierului român», de vre doue dile par fdrte posomorâţi. Se dice că ati tudinea d-luî ministru Carp nu pre le-a flatat amorul propriu, şi mai a-les speranţele de aur pentru viitor. Pe de altă parte, persistenţa corectă şi consecuentă a mareî mulţimi a alegătorilor în credinţele lor independente le turbură visurile cu fel de fel de stafii şi visiuni grozave!
Timeo Danaos e dona ferentes!
Se cunosce că trăim sub o stăpânire boierescă, scrie «Fulgerul» din Iaşi, căci privilegiele aii început a ’şî Scdte urechile la lumină.
Primăria a luat disposiţiunea,—bună sau rea® nu discutăm—ca proprietarii de viî ce speculeză vinul în propriele lor circiume să plâtescă taxa de ha-rabagilâc pentru vasele deşerte ce es din oraş.
Petr.Tche Niţescu, ajutor de primar,
a trămis însă la viile d-sale sute de vase, fără a plăti măcar un ban.
Frumos e? Drept e?
Zi’î era ciocoilor şi dâ’î pace.
Tragerea loteriei aranjată de Reuniunea femeielor române din Iaşi, în folosul scoleî sale profesionale, va a-vea loc la 1 Octobre curent.
Avis celor ce nu ’şî-au procurat încă bilete pentru acestă loteriă.

Iată la ce se reduce faimdsa supărare a d-lui Lascar Catargi : d-sa nu se înţelege cu membrii comitetului numai în privinţa modului de lucrare în viitorelc alegeri,
D. Vlahuţi, prefectul districtului Prahova, şi-a dat acli demisia.
Numele succesorului săîi nu e încă cunoscut. Se vorbesce despre d. dr. Garotiide.
Ce pomă e acest Garotiide ploeş-cenil cunosc bine.
Muncitorii din capitală de diferite bresle vor da Duminecă sera, în lo calul «Cercul Muncitorilor», o petrece re-
Curtea cu juraţi din Capitală a condamnat ieri pe Nicolae Tănase şi Ion Marin la muncă silnică pe viaţă pentru crima de omor. Alţi din tovarăşi ati fost condamnaţi, unul la cinci ani şi altul la un an închisdre.
-<*-
Distribuirea apei filtrate s’a hotărît se se începă la 15 Octombre. Cu a-cest prilej se va da un banchet personalului technic care a contribuit la lucrări.
încep să se dea pe faţă junimiştii şi ’n privirea industrielor.
Se dice că au de gând să «modifice» legea pentru încuragiarea industriei naţionale, pe care în aplicare au şi modificat’o.
Lumea scie deja ce vrea să cjică «modificare junimistă» şi cercurile industriale au dreptul să fiă îngrijite.
*-
Sportsmenul de la dreptate d. A. Marghiloman, plecă mâne la Călăraşi. Prefectul din localitate ;i prepară o manifestaţie la gară.
Se scie deja că d. A. Marghiloman îşi pune candidatura în acea localitate. Entusiasmul de comandă e dar de nevoie, pentru prefectul junimist.
Ce ţeră ?! Ce miniştri !
D. Petre Grâdişteanu, membru al partidului liberal era să ţină ieri o întrunire la Urziceni. Sub-prefec-tul din localitate a găsit .de cuviinţă să trămiţă călăraşi p$ la proprietari şi diferiţi comercianţi mai cu vadă ca se’I poftescâ la sub-prefectură, şi tocmai la ora când era sfe se ţină întrunirea anunţată de d. Grâdişteanu.
Observând acesta, d. Grâdişteanu se duse la sub-prefectură şi întrebă pe sub-prefect, că ce însemnezâ acestă execuţie a cetăţenilor, la care subprefectul respunse • «i-am chemat ca să’mi dea nişte relaţii administrative».
Aflăm că torturatoril de la poliţia capitalei ar fi făcut recurs contra de-cisiunii Curţii de apel, care i-a condamnat numai la amendă şi despăgubiri.
Dacă regimul junimist îi incura-giază ţinendu’i în funcţiuni chiar după osândirea ce le-a dat Curtea, cum se nu ’şi rădice capul, imitând proverbiala aroganţă junimistă !
Escrocii Michaiiî Sion Gherei, Tiţa Sion Gherei şi Teodorini au făcut apel contra sentinţei tribunalului de Ilfov secţia II, care ’i condamnase la închisdre şi despăgubiri, cum am a-nunţat deja.
Se vorbesce că nouă discordia s’ar fi ivit între d. Lascar Catargiu şi membrii comitetului central conservator în privirea modului ciocoiesc d’a procede la nouele alegeri.
Membrii comitetului au şi convocat delegaţi de la comitetele de prin judeţe spre a completa comitetul central, căci numai cu domnii ge nerali Florescu, Mânu, Al. Lahovari, Peucescu, Gută Triandafil şi Pache, treba nu p6te merge bine, mai cu semă de când au rămas singuri.
■*"
«Curierul român» din Botoşani ne aduce âcirea că d. ministru Carp, cu ocasiunea mergerii sale acolo, ar

fi declarat prefecţilor de Cotoşânî .şi Dorohoiu că va espulsa din ţeră pe d. Petre Corfazzi, mare proprietar şi fost deputat, senator şi prefect în mai multe renduri, numai să scape de o-posiţiunea crâncenă ce d-sa le face în Dorohoiu.
Motivul espulsării ar fi că d. Cor-tazzi ar fi fost când-va supus en-gies.
Audi neruşinare junimistă;! Cor-tazzi şi supus străin. Dar pe Efrem Ghermani, pe care l-aţi numit chiar prefect la Vlaşca, de ce nu ’l vedeţi r
*-
Scarlatina bântue în capitală. Ieri în strada Ddmnei a murit de acăstă bălă oribilă o copilă de 18 ani.
Ce face consiliul sanitar comunal ?
Oraşul e murdar, casele şi curţile particularilor se ţin murdar, stradele sunt pline de necurăţenii Paclii şi consilierii nu se ocupă de cât cu politica şi cu pregătirile pentru alegerile viitdre.
TELiEG-ISAME
Serviciul special al «TELEGRAFULUI» rc OliE SEARA)
Berlin, 5 Octomvre
„Gazeta Germaniei de Nord11 dice că naţiunea germană va saluta cu cea mai vie satisfacţiune toastele ridicate la Viena de către cel doui împăraţi. Urările ce s’atî exprimat garantâză bunul cel mal preţios al naţiune!, care este pacea. Prin toastele ridicate celor două armate, fraternitatea de arme a celor două pophre a primit consfinţirea sa.
Berlin. 5 Octombre.
Intr’o întrunire a alegătorilor din ??As-chersleben, corniţele Douglas a făcut o dâre de sâmă a situaţiuftil, adăogând că împăratul nu voesce de cât mărirea Germaniei şi ocrotirea principelui monarhic, şi că se atribue într’un mod falş lui Wilhelm II intenţiunea de a se indentifica cu un partid ore-care.
Petersburg, 5 Octombre.
„Novosti11 consideră că împrejurările în cari se face călătoria lui Wilhelm II la Viena sunt o probă că guvernul austriac trebue să lupte atât în contra pangerma-nismulul cât şi a panslavismului şi că a-ceastă situaţiune este cea mal bună garanţie pentru pacea europeană.
OPERAŢIUNILE CEREALELOR
	Brăila, 21 Septembrie 18S8			
Cumpăr.	Vînd.	Hect. lb.	1. b.	
M. Cohen	Sgardelli	> 4000 5S1 ,'2	io,87!'2m.	
>		» 950 59T-	12,--	m.
	»	» 650 60	12,—	*
G. Mendl	Cambano	» 1100 60	12,35	>
X-	Perlea	» 52S 5SD2	11,60	>
»	»	» 588/4	12,—	
>	Sgardelli	» iooo 60	12,50	
»	Matheo	* 2800 56114	10,10	>
Nicolopulo	Blumen	» 2300 60	î2,—	>
»	Cambano	» >53° S7*U 10,60		>
Czvieiovich	Bach	» looo 56>P	10,40	»
L. Dreifus	Pappudoff	» 2700 58	10,80	ş.
Sechiari	Catzigera	» 2600 5âsţ4	10,65	c.
Zerman	Valler	» 3700 58*14	12,—	m
Peirano	Lombardo Sec. 1050 51		.S.70	cu!
G. Mendl	Cotti	Orz 2500 50'!2-	7,72*12 m	
Schmirer	R. Bălanu	» 6000 44	4,5o	0.
L. Dreifus	Bernsu	» 2700 4411-?	4:70	»
Nicolopulo	Evloghio	Fas. 1250 olo k	>6.35	
Sechiari	Calzica	Grău 2600 5 9U0	1*,-	m.
	•»	» 3000 583F	>1.5°	
»	»	» 2100 571 [4	I I,—	»
	Perlea	» 3600 57314	^>55	ş.
»	»	» Snn ţg'L	0.^0	r.
»	Calzi,;era	» 2500	'2, -	IU
Athanasie M. Thanu.
A secere frumusul Album de mode i-lustrat, edidat de către Grands Magiisins du Pj-interops, care conţine 566 gravure, modele noi, pentru Sesonul de Iarnă 1888 89 şi care se trimete gratis şi franco în urma cerere! francată adresată către D-nii Jules Jaluzot A ('-ie Paris. Acest Catalog conţine condiiţunile făcute pentru trimitere franco de transport şi vămii în V)te părţile lumeţ de către Graiids Ma-gasin du Printemps din Paris.
Casa de reexpediţiune în BucurescI, Calea Victoriei 39.	(1—3)z.
Administratorul ziarului, C. Ispăsescu.
www.dacoromanica.ro
casa iii: schimb
MOSCU NACHMIAS
No. 8, în palatul «Principele Dimitrie Ghica» (Dacia-Romănia) Strada Lipscani, în faţa noueî clădiri a Băncel Naţionale
BUCURESCI
Cumpără şi vinde efecte publice şi face ori-ce schimb de monedl
(ursul pe diua de 24 Septembre 1888
	Cumperi	Vinde
Rentă Amortisabilă 5°/o	9 6'L	97C
» Română perpet 5°/o	93	94
Oblig, de Stat (C. Rur.) 6°/0	98V2	99 lh
» C. K. R. 6°/o • •	—	—
» Municipale 5°/o • ■	83 'tt	84'/2
> Casei Pens. (300 L.)	230	235
Ser, funciare Rurale 7°/o -	106 >/4	107
» » » S °/o ■	96' li	96*/4
» » Urbane 7u/0	i05'/t	106
» » » 6°/0	99	IOO
* » » 5°/o	9 2'L	93'/a
» » » Iaşi 5°/o	82	83
Obl. SerbescT cu prime 3°/0	75	78
im. cu prime Buc. (20 lei)	45	50
Losurî cruceaRoşie Italiane	29	32
Act. Banc Naţională . .		
Losurî Otomane cu prime	45	5°
» Basilica Dombau c. p.	18	21
» Panama cu prime . .	355	365
» Sârb.cupr.de tot'r.b.		—
Aur contra argint sau bilete	3°/n	g'/./
» » Napoleon . . .	2002	2005
Florini Wal. Austriac. . .	208	2IO
Mărci germane		124	126
Bancnote francese ....	IOO	100V2
» Idem italiane . .	99	IOO
» Ruble Hârtie . .	265	275
NB. Cursul este în aur.		
Compania de Gaz
DIN
BUCURESCI
-A. 3ST TT2ST C X TT
Direcţiunea Companiei de Gaz din Bucurescî invită pe Unor. Public să bine-voiascâ a visîta Maga-sifiul său de exposiţie din Calea Victoriei, No. 66 unde pdte vedea CEA MAI MOUĂ MAŞINĂ de
J
gătit bucate cu gaz.
Acăstă maşină e cea mai economică, fdrte u.şdră de întrebuinţat forte curată, fără a aduce căldură mare şi permiţând a repara în, acelaşi timp
6 FELDR1 DE BUCATE
între care: o friptură şi prăjituri gătite într un coptor cpecial ce posedă maşina.
Preţul dneî ast-fel de maşine este de lei 105.
Cu un aparat care face a se în-verti friptura singură, preţul el este de 30 leî mai scump, direcţiunea.
(3)	___.	__________________
MEDIC SI CHIRURG
D-or. SĂLTERJ
Din facultatea din Viena
SPECIAL IN B0ALELE DE FEMEI
SI
lis
—Locueşte în Strada FORTUNA, No. 4.—
(Lângă Liceul Alexandri). Consultaţiunî în tote (Jilele de la 7 jum. până la 8 jum. a.m. şi de la 1 pâmă la 5 £.m. P.S. Se primeşte bolnavi în pensiune.
EU, ANNA CSlLLAG
cu porul colosal Loreley lung de 185 ctm. eu l’am obţinut în urma întrebuinţărei de 14 luni a pomadei inventată de mine, ce este singurul mijloc contra cădercî perului ■şi servă la activarea creştere! lui, la întărirea rădăcinei; ea activăză la bărbaţi creşterea plină şi vigurosă a barbeî şi deja după o scurtă întrebuinţare dă atât părului din cap, căt şi din barbă o lucire şi plinătate naturală .şi preservă perul de în-cărunţire pripită până la adăncl bătrâneţe. Preţul unui borcănaş 5 franci.
Se expediază in t6tâ ţera avansându-ni-se suma prin mandat postai.
Se găseşte în Bucureşti la Librăria L.
Steinberg; Strada Carol Nt>. 7.
TELEGRAFUL — 25 SEPTEMBRE 1888
«uswBi.v«"A^uiăyatse|
Banca naţională a României
1887
19 Septembre
SituaţlixTiea. svirrLa,ră._
1888
ACTIV
10 Septembre 17
33446506	r ( Monedă	 asa( Bilete ipotecare		34982826	33419568	
25869930		25732800	25733795	
270483	Efecte predate la casă spre încasare. .	3248550	2941958	
21424228	Portofoliu rofiiân si strein		21177418	21381493	
19951798	împrumutul garantat cu efecte publice .	17328820	17786500	
T1998857	Fonduri publice		11999901	11999901	
2506185	Efectele fondului de reservâ		3090380	3090380	
195646	,, „ amortis. imobilelor.	266263	266263	
2981997	Imobil!		3472979	3484231	
139367	Mobiliar si machine de imprimat . . .	122147	122117	
120477	Cheltueli de Administraţiune		117720	153355	
30200684	DepoSite libere		14481546	13942346	
32553288	Compturî curint!		20983521	22792804	
6823492	„ de valori		34312329	33769243	
188482938	PASIV	191317200	190883994	
12000000	Capital		12000000	120000000	
2506847	Fond de reservă		3093929	3093929	
195859	Fondul amortisări! Imobilelor . . .	267901	267901	
113097440	Bilete de Bancă în circulaţiune . . .	120648290	120100060	
1083676	Profituri si pierderi		1388839	1388839	
443945	Dobândi si benefici! diverse ....	384650	429107	
30200684	Deposite de retras		14481546	13942346	
27017928	Compturî curint!		16166618	14112610	
1936559	„ de valori		22885427	25549202	
188482938		|l91317200	190883994	
! GUYERNORlşiCUVERNORE !
*	DE LIMBELE	*
I FRANCESĂ, germană, englesă *
t	si MAGHIARĂ
*	’	f
*	precum si	Hr
t MUSICA %
4«	,	*
►p caută angajament imediat prin „Erste
*	behordl concesaionirte Institut fur ^
Lehrkrdfte.“	„p
L0U1SE SCIITAKK-8PIEUKL *
^	Steinamanger (Ungaria). ^
X ,Tj .Tj j	.Tj	Ja J7 JaJj	A Cri
uTTTTTTTTTTT
MOARA
DE YÎNDUT s6u de ÎNCHIRIAT
Situată pe Lom, în satul Krassim, lângă
A se adresa la proprietar, Suleyrnan bei/ Nahidoff la Rusciuk (Bulgaria).
1
,,v:V
FARMACISTUL fj
v 'v>.
O tu RŢIÎ T-t E OA. L E
__________ . ~Sr,?gr'."'i	. un TU '■aSHHWiăâ
farmacia CHR. ALESSANDRIU română [fMi
SINGURUL
Dintre t<5te preparatele de gudron care a obţinut reputaţie netăgăduită în faţa d-lor doctori şi clienţii ce j ftfi constatat foldse surprincJetdrA 0
GUDRONUL ALESSANDRIU
care se întrebuinţări cu succes contra durerel de piept, tusei provenită în urma guturaiului, iritaţiunl ale peptulul. astmu, catar al băşice! udului.—Lipsei de poftă de mân- 9 care, etc.—Cu o lingură din acest Gudron pus într’o j litră de apă formezi ape de Păcură, care se pdte da cu | mult succes la copil contra bfilelor mal sur indicate.
Pentru adulţi se iea o lingură de Gudron în apă aa j charată sail lapte dulce 2—3 ori pe cji- 2 lei ÎL
Emplasture gât drenat dis Pauvn Hc-mrae (Âlessandrin).—Contra durerilor Reumatismale, a încheieturilor, mijlocului, durerilor de piept, spate şi alte junghiuri, 1 Rft rnloul.
Pastile Gumâse-Codein-Tolu (Alessanăriu).—
Superioritatea acestor medicamente îd maladiele de piept este recunoscută de tdte celebrităţile medicaie. Aceste pastile în urma esaminărit ce li s’au făcut s’au aprobat de onor. consilii! medical superior, 1 left 50 hani cutia.
rszs
A VIS
Preparaţiunea acestui vin, care pentru mine a devenit ( ud cult e adesea denaturat de unit celtjfi cari găsesc de |
cuviinţă a debita alt» preparaţiunl în locul acestui vin, de aceia atrag atenţiunea onor. public a nu primi de căt fliedne originale
VINUL COPIILOR
PREPARAT Dii
CHR. ALESSAMDKIU
Farmacistul Curţii Regula
Etatea cea fragedă a copiilor ’I face a se îmbolnăvi uşor; pentru a preîntâmpina maladiile se recomandă acest vin tuturor copiilor de la etatea de 6 luni în sus; tinerelor fete le ajută la buna desvoltare a corpului, Uită resce <5sele şi dă putere muşehilor.—Modul în! •■fî. unţăril; a j se vedea instrucţiunea ce tnsoţesce fie-ce sticlă. Rî-pţlll 8 Îoî. j
r- 3
Abunamtntelt: ţi Anunţurile „TELEGRAPHULUI”
ABONA MENTK
IN CAPITALĂ
Pentru un nn ...............Leî
„	săselunî............. „
„	trei Imn............ „
IN DISTRICTE :
Pentru un an..................
„	şăse luni........... »
„ trei luni............. „
Pentru Românii din alte state, pentru districte.
IN STRĂINETATE :
Pentru un an..........In aur lei 40
„ şâso luni.......„ „ „ 20
24
12
7
80
15
8
ca
trei luni
ANUNClURI St RECLAME
O
10
A nunei uri	pe	pag.	IV,	linia 25 baul.
Reclame	}>	>f	III,	„ 1 lefi.
fi	1)	11	ÎL	„ fi IN.
>1		>1	I,	5 lei.
Capsule elastice ou ulei de Sicluă (Alessan-drlu).—O dosă, cutia a 4 capsule I lefi, a 6 capsule i lefi şi 25 bani, a 8 capsule 1 leii şj 5° bani.
Slnapismui Alessandriu* muştar în foi. —
Acostă preparaţiune esperimentatâ de autorităţile noslre medicale şi profesori la facultate a constatat că fiind sn peridre tuturor celor-l-alte preparaţiunî strSine, şi chiar celui de Rigollot. Cutia l lefi. $0 bani.
Capsule oleo-balsamioe-santaline (Ales-
sandriu).—-Remediu sigur contra maladiilor secrete (scursore, sculament) la bărbaţi, fie în stare prds-petă, safi orî-cât de învechită, se vindecă prin întrebuinţarea unelcutftce conţine IOO capsule, combinate ast-fel pentru un tratament de vindecare complectă.— -Modul întrebuinţării şi dieta prescrisă a se vedea instrucţiunea cc însoţesce fie-care cutie.—Preţul anei cutii 6 lei.
ffisyr A se observa pe capacul cutiei semnătura, col<5re ruşie, şi a nu vă debita alte capsule de a cărora eficacitate nu se garantezi. Se trămite contra mandat postai în ori-ce localitate.
! XVVindec & \ X\N /	/crampele de \	■
/ Q	/stomach, palpi- \
1	[taţiile,colicebe-
\	\ patice, vSrsâ- I	,
\	\ t.uri nerro- J
\ etc^y/^

DE VÎNDARE LA PRINCIPALELE FARMACII DIN ŢERA,
Im localităţile unde nu se găseea aceste preparate cererile să se facă la Farmacia Rowtână Sucurosoi fl centra mandat postai espedlez 4n tr!-ce localitate	___________________


© CALEA VICTORIEI 77, BUCURESCI, (CUMEUA ROŞIE)

MARE MAGASIN
DE
Haine gata Bărbătescl şi de Băeţl
LA
BAZAR DE ENGLITERA
IBiA.c-a.resci, — C3, OolţiAl str.	şi Şelari, 3.
Sub-scmnatul, am onore a anunţa pe onor. mea Clientelă atât din Capitală cât şi din Provincie că, cu ocasiunea tarifului autonom, am deschis aci în ţeră
O mare fabrică de haine pentru Bărbaţi şi Băeţi
în care confecţionez haine, după ultimele jurnale, din stofele cele mai bune ale Europei. Asemenea mai putem efectua şi ori-ce comande în timp de 24 ore, de ore-ce posedăm un mare deposit de stofe fine din cele mai renumite fabrici.
Sper că onor. mea Clientelă şi onor. Public, nie va onora cu visitele d-lor, spre a se convinge de marfa confecţionată aci în ţeră, şi sunt sigur că vor fi pe deplin satisfăcuţi.
Cu stimă
23. LEIBOVIOZ.
Se pote câştiga într’o di
300,000 FRANCI
cumpărând bilete d’ale
MAREI LOTERII TURCESCI
a 112-a tragere va avea loc la 30 Sept. 1888.
Plata câştigurilor e garantat de guvernul imperial otoman.
TABLOUL PRIMELOR :
1 mare lot de 1 lot de 1 lot de 1 lot de 1 lot de 1 lot de 1 lot de 1 lot de 1 lot de 1 lot de 12 loturi de 28 loturi de 500 loturi de
300,000 fr.
25.000	„
10.000	„
10,000 „
2,000 „ 2,000 2,000 „ 2,000 „ 2,020 „ 2,000 ,. 1,250 „ 1,000 „ 400 „ Total
300.000	fr.
25.000	„
10.000	„ 10,000 „
2,000 „ 2,000 „ 2,000 „ 2,000 „ 2,000 „ 2,000 „
15.000	„
28.000	„
200,000 „
550 loturi	Total 600,000 „
PREŢUL BILETELOR
1 Bilet, 5 Bilete 25 Bilete 100 Bilete
5 fr. 24 „ 118 „ 465 „
Lista oficială a tragere!, va fi trimi-imediat fie-căruî cumpărător, dnpă tragerea ce va avea loc irevocabil la 30 Septembrie 1888.
B
Câştigătorul va fi înştiinţat prin depeşă în diua tragere!.
C
Tragera va avea loc la Constanti-nopol în palatul imperial al monetă-rieî.
D
Pentru cumpSrcrea biletelor, a se a-
dresa trimeţend banii în mandat postai, cec, sau scrisfire de valfire la „directorul Comptuarulu! Comercial, jgrande rue de T6k6, No. 557.
Constantinopole
(1)	(Turquie)
LA LIBERTE ROUMAINE
Diar cotidian, mare format In limba francesă
UN NUMfiR 20 BANI
AfiONAMENTE : Un an, 40 lei; 6 luni, 20 leî; 3 luni, 10 leî.
Administratiunea
S.— BULEVARDUL ELISABE7A - 8. Bucureşti.
------,	. rmrrrum -mrrrram urni..


Renumita Cărturăresă
lulia Poloneză
S’A MUTAT —
Iu dosul Palatului Regal
La finele Str. Brătianu 51, (în colţi) Lângă Grajdurile Palatului Regal
Ghiceşte viitorul, presentul şi trecutul, pite descoperi şi, pagube, furturi, judecăţi, orice secrete ascunse la care se interese,ză cine-va. Cine aduce semne pâte afla lucruri ascunse : comori, etc.
mmwămmmm
Editura librăriei şi Tipografiei Şcoalelor, Bucureşcî, Str. Lipscani,, 96
www.dacoromanica.ro
Anul XIX. No. 4860. (Seria II. No. 21).
EXEMPLARUL 10 BANI.
Marţi, 27 Septembre 1888.
abonamente
Pentru Capitală :
renfrti un an ■	.	Lei 24
>	şdse luni	»	t2
>	trei luni.	‘7
Pentru Districte :
l’entru un an	»	30
, şdse luni	*	15
» trei luni.	>	8
Pentru Românii din alte staţe,	ca
pentru districte.
Pentru Streinătate :
Pentru un an .	.	. In aur lei 40
>	şdse luni . .	»	» i(
»	trei luni	»	>to
ibomnmtelt it Iac 1» I p 15 al« lie-cirel Inul.
UN NUMER VECHI # BANI Abonamentele se plătesc înainte
ANUNCIURI SI RECLAME
IE d. iţi a, â,nteia,
Anunciurî pe pag. IV linia 25 bani.
Reclame pe pag. III linia. .	1 leii
>	>	II	» .	.	3	iei
»	> I	> .	.	5	lei
Pentru Inserţii şi Reclame Redacţia nu e responsabila.
Epistole nefrancate se refusă, articole nepublicate se ard.
In Străinătate a se adresa r
Erancia, Havas, Laffitte et C-nie, place de la Bourse, Paris.
Englitera, Eugfcne Michoud, 81 Fleet Street, E. C. London.
Austria, Haasenstein et Vogler 2, Wien Ruuoit Mossc Zeilerstaette, Wiene.
Ungaria, D. Moritz Wiest, în Budapesta Servitenplatz
Abonamentele se plătesc înainte
Redacţiunea, Strada Lipscani, 96
DIRECTOR POLITIC: IO AN G. BIBICESCU
Administraţiunea, Strada Lipscani,. 96
SUMARUL
Unirea
Depeşl.
Peddpsă fără efect De peste Munţi De peste Prut Oraşele decapitallzate Alegeri curate Din afară.
Ecouri.
Acte Oficialei D’ale bursei Informaţii.
Ultima oră.
Bucureşti, 26 Septembre.
UNIREA
Am propagat şi propagăm unirea tutulor liberalilor; am dis şi di-cem că acâstă unire trebue neapărat să se facă, căci, de şi familia liberală e despărţită aclî în nuanţe, despărţită chiar prin principii, dar totuşi cu toţii avem o basă comună, un patrimonii comun : pro gresele făcute în curs de jumâtate de secol.
In focul luptei, am putut uita a-cest patrimoniu, ne am putut duşmăni...,. dar în faţa inamicului progresului, în faţa protivnicului neîndurător al binelui obscesc, datori suntem să uităm urile ndstre şi să jertfim ambiţiunile ndstre pe altarul patriei ameninţate de reacţiune,
Familia liberală p6te fi împărţită în grupuri, dar faţă cu duşmanul comun trebue să fie unită; diferiţii ei membrii nu trebue să uite că represintă acţi mai mult de cât or când binele naţiunei.
Aceasta am dis no! şi în contra nostră s’au râdicat toţi cei, cari nu pot birui de cât cu condiţia sine qua non că omenii £e bine să fie desuniţi.
„E imorală unirea liberalilor “ strigă cohorta reacţionarilor uniţi.
„Respingem cu indignare atare unire“ ţipa în unison cu reacţionarii un grup de renegaţi, uniţi pe sub mână cu junimişti.
Din contră este imorală desunirea lor, respundem noi, căci acestă de-sunire va aduce triumful reacţiuneî adică peirea libertăţilor nostre publice, stăvilirea mersului naţiune! înainte, regres şi întuneric.
E morală unirea lor, căci numai prin unirea tutulor omenilor de bine, omenilor progresului, să pote mântui acâstă ţară de reacţiune, să pite birui ceia ce părintele democraţiei române, C. A. Rosetti, a numit „Plevna internă.11'.
Dar dacă morală este, şi fi râs că prin urmare, unirea tutulor liberalilor, apoi din contra imorală este unirea junimiştilor, imorală este u-nirea sincerilor liberali cu bătrânii şi cu tinerii reacţionari.
Cine din noi nu ’şi aduce aminte critica aspră ce s£ făcea acum pa-tru-cincî ani de organul junimiştilor „România Liberă" regimului conservator de tristă amintire; cine din noi n’a citit tot felul de păreri, una mai severă şi mai dreptă de cât alta, emise de acest diar cu privire la d. Lasoar Catargi şi prose-liţii s6î.
N’avem ce cât sâ resfoim colec-ţiunile acestui organ de publicitate pentru a ne convinge de imorali-tatâ înpărechiărei politice făcută între grupul junimist şi conservatori.
Iată de pildă ce scrieau junimiş-
tii în organul lor de la 15 Mai 1883 cu privire la resultatul alegerilor făcute p atunci :
„Dacă am face o comparaţiune între ultimele alegeri ale partitei conservatâre şi alegerile de acum, am găsi pe acestea cu mult mai curate de cât pe acelea.
„Am văd ut pe atunci bande de puşcăriaşi dîrjî de beţie, patronaţi de om ni din societatea înaltă cărând sălbatic cu ciomegele asupra cetăţi anul ui ce vrea să-şi eser-cite în consciinţă dreptul său de a vota ;
am vădut gendarmeria făcând iuruŞ pe strade cu săbiile scâse în contra alegătorilor neascultători de porunca cârmuirii;
- am văc^ut oştirea în linie de bătaie, în cărcând arma şi ameninţând trupele de a-legători ce vreau să votecţe pentru opo siţiune ; am vădut terâre şi sânge de se revoltau tâte consciinţele oneste; câte infamii ânsă remas-aîî necunoscute ?.. Când ministerul staţiona la poliţie, şi de acolo se dedeau ordine justiţiei, armatei, funcţionarilor; de a servi per fas et nefas pe candidaţii guvernului, ce orâre şi des-gust !.. D. Blarambrerg, indignat, scria străinătăţii, că bandele de bătăuşi au ajuns a patra şi cea mai de căpetenie putere în stat. D-nil Cogălniceanu si Vernescu
pecetluiau cu sigilul infamiei pe cei ce presidau la acele ororuri !...
„Acum, partea sălbatecă a ingerinţei a dispărut. Cruci pe spinări, ciomege în cap, baionete şi sânge nu s’au văzut. Ce-tăţianul n’a fost nevoit să şi facă testamentul, înainte de a merge la vot. Vor fi fost altele multe şi reprobabile; nu le luăm apărarea, din contră le condamnăm. Dar, mulţumită Cerului, deosebirea în materie electorală între Catargi şi Brătianu este mare, şi în avantagiul celui din urmă.
Aceste linii ah fost scrise de câtre cei din miniştrii actuali, cari s’ati ales în Constituanta şi prin urmare ai luat parte la alegeri.
Oamenii cari scriau aceste linii, azi fiind la cârma ţârei s’au unit cu „patronii puşcăriaşilor şi bătăuşilor" s’au unit cu omenii" cari cădeai cu ciomege asupra cetăţenilor, cari ordonau geandarmeriei sâ facă iuruş pe stradă su săbiile scose în contra alegătorilor", cari „scoteai oştirea în linie în bătuie" în contra mulţimeî de alegători, despre cari în fine d, Blaremberg scria străinătăţei: că bandele de bătăuşi au ajuns în ţăra românăscă a patra şi cea mai de căpetenie putere.
Mai mult de cât atât, 6menii cari seriali liniile de mai sus nu numai că s’au unit cu „patronii puşcăriaşilor", ci, ajungând la cârmă, au alcătuit întrâga administraţiune din acoliţii regimului trecut, au pus în piciore, au scos din pulbere întregul ruagii al administraţiune! trecute şi, reorganisând’o, ai cinismul se se presinte adi la alegeri, ţiin-du-se de gât cu „ministerul care la „1875 staţiona la poliţie şi de a-„colo dedea ordine justiţiei, armatei „şi bătăuşilor."
Mai mult de cât atât, printre junimiştii de la cârmă, unul, şi încă cel mai cu vacţă, d. P. P. Carp, a cum patru-cinci luni, vorbind de partidul conservator şi voind a ’l caracterisa, T-a numit partidul „de-căduţilor".
Tâte aceste s’au uitat acum şi junimiştii s’au unit cu conservatorii, declarând sus şi tare că unirea lor e cât se p6te de morală.
Opinia publică să judece dacă este aşa. In ceea-ce ne privesce pe noi, apoi o privim ca cea mai imo rală, de ore-ce din acâstă unire nu pot isvorî pentru ţară de cât cele mai mari rele.
SCIRI TELEGRAFICE
Serviciul particular al tliarulul «TELEGRAFUL»
Paris, 6 Octombre
O fregată portugeză a fost trimisă la Tanger pentru a cere Marocului satisfacţie pentru o insultă făcută drapelului portugez în portul El-
Arisch.
D, Camot a osit la Lyon.
Paris, 6 Octombre.
In urma scrisorei d-lui Andrieux, ministrul justiţiei a ordonat urmărirea d-luî Gilly, deputat al departamentului Gard şi primar al oraşului Nîmes.
Belgrad, 6 Octombre.
Ştirile răspândite în prjvinţa proclamăreî stărel de asediu parţiale sau generale sunt cu totul neîntemeiate.
Agram, 6 Octombre.
«Obzor» declară că e apocrifă scrisdrea justifi cativă a Monseniorului Strossmayer către Papa, publicată în «Gazeta de Colonia.
Viena, 6 Octombre
După informaţiile diarulul «Prcsse» la întorcerea sa de 'a iVeapole la Berlin împăratul Wilheni, în soţit de principele Enric de Prusia va visita pentru a doua <5ră Viena unde ar sosi pe la 20 Oc-tombre, iar la Berlin la 23 Octombre.
,Imperatdsa Elisabeta a plecat spre seră la Corfu. Ea se va întorce pe la începutul lui Decembre la Goedoeloe.
Arhiducele Rudolf pldcă mâine dimindţă la Geor-gem unde va lua parte cu principele de Galles la vănătorile de urşi.
Pedepsâ fără efect
Aşa numitul principia, că sentinţele justiţiei nu trebuesc discutate, nu e în definitiv de cât un prejudicia; de fapt tâtă lumea le discută, fără ca din acesta să resulte vr’un inconvenient apreciabil Din contră, dacă critica e seriâsă şi fă cută fără pasiune, ea folosesce justiţiei Ne credem dar în drept să discutăm sentinţa dată de Curtea d’apel în aface rea torturelor de la poliţie—sentinţă care. în ochii noştri, păcătuesce prin pră multă blândeţă şi prin urmare nu pâte ajunge scopul ce trebuia sfi urmărâscă.
In asemenea materie, pedăpsa ce se dă are tot-d’a-una o îndouită ţintă : înteiu, să lovăscă pe vinovat ş’al douilea să serve de pildă tuturora, întărind respectul legii şi al moralei.
EI bine, pedăpsa dată de Curte nu a tinge nici una din aceste ţinte.
Pentru cei doui vinovaţi, âmeni cu
EI bine. o repetăm : tocmai cuvintele de mai sus ar fi trebuit să împingă curtea la severitate.
împrejurarea că vinovaţii sunt âmeni culţi venea în sarcina şi nu în favârea or. Se înţelege lesne ca un om incult să cadă în păcatul d’a bate ş’a tortura ; cu cât însă un om e mai cult, cu atât societatea are drept să cără de la dânsul să nu calce legea.
Căpitanul Dimancea e militar distins. Atât mai rău dacă un asemenea om e capabil să se înjosâscă până la rolul de călău. Grija de posiţiunea sa, el trebue s’o aibă; el trebue să scie—iar nu societatea—cari sunt îndatoririle ce ’i impune losiţia sa. Şi dacă nu scie sau nu pâte să respecte obligaţiile acestei posiţiuni, acăsta dovedeşte că nu o merită. Şi împrejurarea acâsta e agravantă şi nu uşu-rătâre.
Amânduoi vinovaţii fac parte din socie tatea bună. Dar tocmai pentru acăsta trebuiau mai aspru pedepsiţi; căci dacă asemeni âmeni comit sălbătăciî, atunci ce să dicem de nenorociţii lipsiţi de cultură şi cari trăesc într’un mediu în cari moravurile nu sunt îngrijite ca în societatea cea bună ? Inchisârea de sigur că ar fi fost greu simţită de cei duoi vinovaţi; dar ea e singura care ar fi fost în adevăr simţită Că se bate în tâtă ţara, din nenorocire e adevărat. Dar întru cât putea fi acăsta o circumstanţă uşurătâre ? Judecata drâptă ne spune că tocmai pentru acăsta, ori de câte ori se descopere un cas, pedăpsa trebue să fie exemplară. Legea, care popresce bătaiă şi care cu tote astea e «Jilnic călcată, trebuie aplicată cu atât mai multă rigdre, pentru ca s’ajungem o dată să fie respectată. Dacă n’o aplicăm riguros atunci când putem, dăm o primă de încu-ragiare celor cari o calcă sau sunt dis puşi s’o calce.
Ast-fel, tâte motivele pe cari Curtea a trebuit să le considere ca uşurătâre, sunt din potrivă îngreunătâre şi trebuiau s’o împingă la severitate
Să sperăm că, cel puţin d’aci înainte, nu se mai va întrebuinţa blân.deţă. acolo unde nu e locul ei.
l L
stare sau putând lesne să-şi procure bani amenda de 2000 lei nu e nici de cum pedăpsă simţită. Partea morală a osândei —adică recunâscerea c’au săvârşit un de lict — asemenea nu o pot simţi, pentru multe consideraţiuni pe cari nu le putem analiza aci; destul că osândiţil, prin purtarea lor chiar a doua efi dupe pronunţa rea sentinţei, au dovedit că nu se socot câtuşi de puţin degradaţi în ochii lumei
Pentru opinia publică, pentru legiunile de funcţionari cari pot cădea în ispită să tortureze, pedăpsa înfligeată de Curte a semenea nu-şi ajunge scopul; din potrivă, ea trebue să aibă un efect răii. In ade văr, ce-şi dice lumea dupe sentinţa Curţii? Ea îşi dice că, cu protecţii bune şi cu bani, poţi să faci ori-ce fără nici grijă.
Tot aşa ar fi fost dacă Curtea osândea pe vinovaţi la închisâre ?
De sigur că nu. Atunci torturatoriî s’ar fi simţit în adevăr loviţi şi pildă sănă-tăsă s’ar fi dat tuturor agenţilor forţei publice. Indouitul scop al pedepsei ar fi fost pe deplin sfins.
Şi de ce motive s’a condus Curtea, ca să ajungă la acăstă blândeţe deplasată ‘
De nişte motive cari tocmai la rigdre trebuia s’o împingă.
Nu bănuim că magistraţii s’au lăsat să fie influinţaţî de faptul că torturaţii erau nişte bieţi ţigani şi că unii din ei sunt foşti puşcăriaşi; ar fi să le facem o in jurie presupunând acâsta.
' Dar de sigur s’afl gândit că inculpaţii sunt dmeni culţi, că unul din ei e mili tar distins a căruia carieră ar fi fost sfăr mată dacă era condamnat la închisdre ei s’afl gândit că amândoui vinovaţii fac parte din societatea bună şi că puşcăria ar fi grea pentru dânşii 4 că se bate în tdtă ţara.
La tdte aceste s’au gândit magistraţi! când şi-afl pronunţat sentinţa.
recundscerea marelui principat al Transilvaniei cu dieta lui, cu dreptul la limbă, cum era înaintea dualismului.
Episcopul croat Strossmayer, fruntaş al partidului naţional croat, a luat acum atitudine şi mal accentuată în lupta centru naţiune. El a adresat papei o scrisdre, pe care tocmai în momentul cesta o găsii în (fiare.
Pe sâră vfi trimit a doua scrisdre, care vS voi vorbi mai în amânunt cestiunea ce aci abia o atinsei.
De peste munţi
Corespondenţă particulară a „TELEGRAFULUI”
Pesta, 24 Septembre.
.
Posiţiunea ce s’a făcut naţionalităţilor din Austro-Ungaria prin introducerea dualismului, a ajuns a fi nesuferită; nemul ţumirea e mare în sânul naţionalităţilor jertfite Ungariei d’o parte, Germanilor de alta şi aceste naţionalităţi jertfite sunt tocmai cele care dovedesc că afl mai multă pi itere de viaţă, al căror viitor e asigurat prin calităţile înăscute lor. Lupta surdă ce ele întreţin, în contra celor ce voese să le răpescă dreptul la viaţă şi să le confisce limba a ajuns deja atât de acută în cât ori-ce om, care cunâsce istoria şi scie să culâgă înveţăminte din paginele ei, nu pâte să nu vadă că organ isarea dualistică avut de efect d’a desagrega popfirele şi d’a semăna ura între ele.
Situaţiunea încă o dată e îngriji ţâre din punctul de vedere austriac şi voci auto risate se rădică contră-i de pretutindeni.
Semnelăm, ca manifestare a acestei în grijorărî, faptul că sub numele de „Schwarz gelb" (negru-galben, colorile drapelului austriac) va apare în Viena un diar, care va combate dualismul şi va cere, în in teresul duratei, tăriei şi viitorului statulu austriac, încetarea dualismului, încetarea privilegiului unor naţiuni asupra altora revenirea şi deplina egalitate naţională pe basa dreptului istoric.
In programa acestui nofl anunţat <fiar să citesc şi următârele cuvinte :
„Este 6re un simptom favorabil, că Viena, metropola întregului imperifl, este adusă la stagnaţiune, că regatul Boemiei. regatul Croaţiei şi marele principat al Tran silvanieC, cari sunt menite a fi cele mai pu ternice bastiâne ale existenţei statului austriac, sunt nemulţumite cu’posiţia lor în imperiu, când cele mai loiale naţiunii, cele mai gata spre jertfire, sunt împinse în tabăra oposiţieî ?“
Cestiunea precum vedeţi e bine pusă. Cuintescenţa revendicărilor naţionale române e cuprinsă în acâstă programă, căci Românii n’afl cerut şi nu cer de cât autonomia în întru! teritoruluf lor naţional, I
a-
în
de
De peste Prut
(Coresp. particulară al «Jia-rulul «TELEGRAFUL» Chişineu, 21 Septembre.
Rusificarea sudului Basarabiei.—Ciuma pe vite.— Ordinul guvernului central.— D-nu Diatiu, judecător de pace permutat.— Un nou sfânt.
La Bender a sosit peste 1,700 de familii de ţărani din guvernamentele Saratof şi Nijni-Novgorod. Aceste familii de pa-honţi sdrenţeroşî, muritori de f6me, lipsiţi de or-ce avere sunt emigranţi din fundul Rusiei, cari sunt trămişi de comitetul de cdonisare din. Moscova în judeţul Ismail. Guvernul rus ţine cu or ce preţ de a popula cât mai curând Basarabia cu elementul rus. Colonisarea sudului Basarabiei să face pe o scară întinsă, iar ţinuturile de la Nord, populate de mazili şi rezeşi, printr’un şir de măsuri represive sunt impinşl a emigra spre Caucaz şi dincolo de Volga, unde guvernul rus promite românilor basarabeni munţi de aur. In locul satelor române să aşedă imediat co-loniele slave, expidiate de la centrul Rusiei.
In judeţul Ismail, coloniştii ruşi sunt a-şefiaţi pe pământurile statului. Am avut ocasie să vorbesc cu unii din aceşti colonişti şi iată ce ’mi afl povestit:
—	Pământurile la noi sunt sleite, vite n’avem, iar fără vite nu putem îngrăşa pământul, care dealtmintrelea nu mai rodeşte. Guvernul ne a promis câte 8 de-seatine pe cap şi câte o pereche de boi. Am au<fit că în Basarabia pământul e fârte roditor şi am consimţit să emigrăm.
—	Si sunteţi mulţi ?
—	Suntem până acum patru sate, adică ap râpe o volosti (ocol) întregă, dar se <fice că mai vin din locurile nâstre mulţi.
- De ce nu emigraţi dincolo de Volga safl la Caucaz? întrebai eu.
—	Pentru că nu ne mai liberăză paşa-pârte pentru aceste locuri şi suntem îndreptaţi din contră spre Basarabia şi Marea Negră.
Vă dau acestă conversaţie textual.
împreună cu coloniştii din fundul Rusiei suntem loviţi şi de un alt flagel : ciuma de vite bântue prin satele nâstre. Guvernul central al Novorosieî a dat un ucaz în acâstă privinţă fârte aspru. Acest ucaz să pâte resuma în următorul mod:
„Ordonăm tutulor ispravnicilor şi sta-„novoi ca să supravegheze cu cea mai „mare asprime tâte ciredele de vite ce „umblă de la Septembrie şi până la No-„embre pe căile cari duc spre bâlciuri „şi iarmarocurile din Berislov, Tiraspul, „Wosnesensk, Bender şi Doroca. Acâstă „disposiţiune este necasară, pentru că „ciuma pe vite s’a ivit în mai multe circumscripţii din guvernamentele Kieff, Etharinoslav şi Basarabia. Aceste trei gu-„vernamente sunt puse în carantină şi sunt „înfiinţate cordonuri aspre pe tâte drumurile ce duc spre locurile infectate de „bâlă."
Cred c ar fi bine că acest ordin al guvernului general din Odesa să fie luat în consideraţie şi de guvernul român, ca nu cum-va teribila bâlă să trâcă peste Prut. Mai cu sâmă să se păzâseă Dobrogea, unde trec multe vite de contrabandă şi mai cu sâmă piei de pe vitele căzute de ciumă.
In afară de colonii ruşi şi de ciumă cu care ne gratifică rusul mai avem şi o altă nenorocire. După disposiţiunea guver-norului Constantinovici s’afl permutat patru din judecătorii noştri! de pace iubiţi şi consideraţi de lumea întrâgă şi în lo cul lor ni s’afl adus nişte ruşi pur scurg. Mai cu sâmă suntem întristaţi pentru permutarea d lui Dianu, care a fost un adevărat părinte pentru noi — basarabeni. Causa pentru care s’a permutat d. Dianu este imensa popularitate ce a câştigat d-sa la noi.
Pentru a ne îndulci hapurile amare, ru-
www.dacoromamca.ro
TELEGRAFUL — 27 SEPTEMBRE 1888
Sul ne gratifică cu un nou sfînt; prin ordinul s-tului Sinod remăşiţile mortuale a ieromonahului Alexi. de la monastirea Hărboviţă, sunt declarate de moştc sfinte. O raclă de argint lucrată la Moscova s’a adus deja pentru aceste mfişte, cari se vor transporta în luna Decembrie la Odesa într’o biserică espres construită. Un pele-rinagiu escepţional se va organisa cu a-căstă ocasiune. Iar resultatul firesc al u-nel îmbulzeli mari de lume de sigur că va fi vr’o epidemie mare, care ne va lovi tot aşa de crud, precum crud ne loveşte atjf ciuma şi alte neajunsuri.
Iată-ve în câte-va linii cronica evenimentelor culese în fuga condeiului.
Basarab
Oraşele decapitaiizate
Am arătat într’un număr trecut că proiectul guvernului pentru reorganizarea administraţiei, concentrând totul în uns-spre-zece căpităni, decapitai isăză douăzeci şi unu de oraşe, cari neapărat vor suferi o scădere în starea lor.
Aceste oraşe, osîndite de junimişti, sunt :
Bacăii, Bârlad, Brăila, Buzău, Călăraşi, Câmpulung, Caracal, Constanţa, Dorohoi, Fălticeni, Giurgiă, Huşi, Piatra, Rimnicu-Sărat, Rîm-nicu-Vâlcel, Slatina, Tecuci, Târgo-vişte, Tîrgu-Jiu, TurmuMăgurele, Vaslui.
Strămutând centrele administrative din aceste oraşe, guvernul junimist le condamnă la o viaţă lângedă şi le deschide perspectiva d’a ajunge nisce ijiizerabile tîrguşfire.
Iată folosele faimfisel reforme ; iată la ce resultate duc marele şi adâncele „idei de ştat“ ale tovorăşiel Rosetti-Carp-Ma-iorescu.
Alegeri „curate“
Confratele nostru din Galaţi „Vocea Covurluiulul" după ce retipăresce articolul nostru „Plevnă internă“ adaogă : „întrebăm pe d. prefect dacă scie ce „rol şi-au luat unii din agenţii poliţiei „sale, dacă scie cum merg din casă în „casă, din cârciumă în cârciumă, cum de-„faimă pe cetăţeni, cum batjocoresc pe „alţii în vederea alegerilor. Dacă nu le „scie, suntem gata a’î da numele şi lo-„cul spre a constata'1.
Apoi mal departe vorbind de junimiştii Ressu-Robescu ejusdem farinae di ce : Compania de exploatare Resu-Robescu nu mal seie la ce mijlfice să recurgă spre a amăgi lumea. După ce a introdus co rupţiunea prin bani, căci nici o alegere n’au făcut fără a jumuli când pe unul când pe altul, cu care apoi să cumpere consci inţele perdute, după ce a promis pluga rilor pământuri şi împărţirea moşiei Ţi-glina, iar la sute de tineri funcţiunii ce nu le aii, acum eî aii în poliţiă mal pe toţi agenţii electorali, făgăduesc că vor face să curgă numai lapte şi miere prin oraş. Cel ce n’ati avut scrupule cu averea creditorilor ; cel ce şi-aii preumblat cinstea prin falimente, spre a o hrăni din falimente, cel ce n’aii avut scrupule a împărţi pră-dile cu hoţii, nu pot să aibă nici un scrupul de a minţi pe toţi, a promite tot pentru un singur cuvânt de a ajunge la scop. Cetăţenii să-şi deschidă ochii; fie-care va dormi cum ’sî va aşterne."
* * jd
:<>voA . (k (jitlrio
La Urzicenî, precum am dis d. Petre Grădişteanu n’a putut ţine întrunirea din causă că sub-prefectul a arestat pe alegători şi i-a dus la sub-prefectură cu că lărâşi. Iată telegrama ce d. Grădişteanu a trimis farului „Naţiunea" în acăstă privinţă :
Urzicenî, 23 Septembre ora 3
Libertatea clegerilor, care s’a promis ţercî, începe a se dovedi prin libertatea întrunirilor.
Sub-prefectul de aici, dupe ce a cutreerat plasa şi oraşul ca să îndemne pe lume ca să nu vie la întrunirea ce anunţasem azî, a recurs la mijld-cele poliţienesc? chemând la sub-prefectură cu călăraşi, spre a-î intimida, pe cetăţenii onorabili, ca Sterie Mihăilescu comerciant şi ajutor de primar, sub pretextul ce mî-a mărturisit, că voeşte a le cere informaţiunî administrative la ora întrunit eî şi cu călăraşi !
Aşa este că juna colectivitate albă întrece tot ce s’a reproşat regimului trecut i
Petre Orădiş^anUf.
&
* #
Din Bacâu se scrie de câtre valorosul nostru confrate „Unirea liberală" urmă-tfirele.
„In vederea alegerilor viitfire, doi zap-cil zdraveni au fost numiţi în administraţia judeţului Bacău. Aceştia sunt domnii Nicu Broştănu şi fostul poliţaid de Ba-căQ d. Alecu Aristidi, numiţi, cel d’înteiu subprefect la plasa Bistriţa de sus şi cel d’al doilea la Bistriţa de jos."
„Ştirile ce primim de prin judeţ ne spun, că deja primarii comunelor rurale au fost convocaţi la reşedinţele subprefecturilor spre a primi instrucţiuni în privirea alegerel delegaţilor colegiului al
3-lea.
„Acesta vrea să dică, pe limbagiul junimist alegeri libere §i curate /...“
Apoi mal departe Uniunea Liberală ?a-daogă :
Maşina electorală administrativă din localitate a început a funcţiona â toute va-peur. Prefectul a ajuns într’o stare de ner-vositate nepomenită şi sprintenul poliţaiu cutrieră tfite mahalale şi fără sfială ameninţă şi făgăduesc, iar agerul subprefect de Trotuş nu-şî mal află loc; până şi molatecul de la Tazlău de sus a început a se târî ca o rimă şi lucredă pentru reuşită administraţiei.
Numai de n’ar crăpa cazanul ca să-I opărescă,!
Aflâm că agenţii guvernului cutrieră satele şi propagă ţăranilor cum că ucideri după cele trei somaţii s’au făcut din ordinul guvernului I. Brătianu. Agenţii a-daogă cum că imediat ce să vor sfîrşi a legerile, guvernul palatului va da ţăranilor pământ.
Ce infamie !
DIN AFARĂ
Legea contra streinilor în Franţa şi presa germană
Gazeta Germaniei de Nord, scrie urmă-tfirele în articolul său de fond :
Franţa oficială a început a lua măsuri contra năvălire! străinilor. In privinţa motivelor cari au determinat acăstă măsură trebue să ne mărginim numai la presu puneri.
D’acum înainte ori-ce prusian care va trece graniţa în Franţa, va trebui să zică că trece din domeniul civilisaţiuneî în a cela al barbariei şi nu va avea dreptul să se plângă dacă va fi în conflict cu 0-
biceiurile sălbatice ale poporului ţărel în care se duce.
Articolele 4 şi 4 din decret dau dreptul guvernului francez de a expulsa un mare număr străini, de a ic cauza ruina lor comercială pentru că nu toţi străinii pot să ’şl procure într’o lună actele cerute.
Tagblatt, apreciasă asemenea în mod defavorabil secretul şi zice că e făcut în spiritul d-lul de Puttkamer.
Gazeta de voss blamează decretul privitor la străinii cari locuesc în Franţa, recunoscând în acelaşi timp că măsurile luate în Alsacia şi Lorena, nu dau drep tul germaniei a se plânge (j’această măsură.
Visita împăratului YYilhelni 11 la Viena
Nu ceremonialul oficial, nu serbările stălucite ce s’au dat, dau vizitei împăratului Wilhelm la Viena adevăratul eî caracter.
înainte de tfite trebue să semnalăm importanţa politică a acestei întrevederi.
Acăstă importanţă reese din însemnătatea tuasturilor ce s’au ridicat la prânzul de gală dat la Burg.
Tuasturile ridicate în an<Şrea celor două armate, erau scurte şi laconice ca şi co-mandelc militare ; ascultându-le pare-că audeal zingănitul săbiilor, pare că vedeai cum cele doue armate, germană şi austriacă merg alături.
Bar, dice iremdenblatt, s’au ridicat tuaste de o aşa mare importanţă, ca la prânzul de gală de la Burg.
Cuvintele pronunţate cu acăstă ocasie nu sunt resultatul entusiasmuluî, ele au fost cu receală calculate bine gândite şi sunt expresiunea adevărată a gândire! intime a celor doi suverani.
Starea în Serbia Spiritele sunt estrem de agitate în Serbia şi guvernul crede că, Cu măsuri es-cepţionale, va ajunge să le potolăscă. Consiliul de miniştri a hotărit să îndepărteze din Belgrad şi chiar din ţâră pe mal mulţi omeni politici cari nu gândesc ca el. Ast fel, fostului ministru Novacovicî i s’a dat a înţelege că ar face bine să plece; acelaşi lucru s’a făcut cu fostul prim-ministru Garaşanin, căruia —pentru a menajia apa rinţele — i s’a oferit un post de ambasa dor. Garaşanin a refusat.
E de aşteptat că aceste măsuri ale guvernului vor înăspri şi mal mult spiritele, deja destul de întărâtate.
.L'j&jtfM.u. :	uIji -s., 1 nt.O-
Credinţele lui IgnatietV Cu tfite că contele Ignatieff nu ocupă nici o posiţiune oficială, părerile luî merită se fie cunoscute. „Pali Mall Gazette" dă în acăstă privinţă câte-va desluşiri. Contele Ignatieff crede că tratatul din Berlin asigură resboiul iar nu pacea; tratatul de la San-Stefano, dăcă ar fi fost primit de Europa, de sigur că ar fi asigurat pacea. Şi Turcia ar fi perdut... mai puţin. Generalul mal crede că Germania prin a-
I
nexarea Alsaciel-Lorene a perdut dreptul să se mal amestece în vr’o întreprindere a Rusiei; asemenea că Austria, prin ane-csarea Bosniei şi Herzegovinel, a anulat tratatul din Berlin, care prin urmare nu mal e obligator pentru Rusia.
ECOURI
Elevi espulsaţl.
Ministerul instrucţiune! publice scrie „Galaţii" a respuns la adresa direcţiune! liceului din Galaţi, în privinţa cerere! de a se face o secţie divizionară la clasa I liceală, că nu dispune de fonduri şi că e-levil care vor fi în plus să fie escluşi.
Frumos să mal părtă guvernul junimist cu gălăţeniî!
Guvernul nu găsesce bani pentru oraşul nostru să repareze calea naţională ce trece prin oraş ; guvernul n’are fonduri de a înfiinţa o secţie divizionară la clasa I liceală şi poruncesce ca nlevil care vor fi in plus se fie expulsaţî ; guvernul n’are bani ca să înfiinţeze clasa II a două scoli primare din oraşul nostru şi ordOLă ca acel elevii în număr de peste 120 să fie expulsaţî din sc61ă, în schimb guvernul cere de la gălăţenî prin agenţii lui ca să voteze lista oficială.
P migaş j 11 ni m ist-consorvator
Un fire-care Stancescu, agent electoral al conservatorilor s’a prins în flagrant delict de furt. Miserabilul a furat o iefină, în momentul când să vindea mobilerul mitropolitului Calinic.
Se scie că mulţumită inter vei lirei patronilor, Stancescu s’a liberat, pe motiv că a comis o pungăşie evlaciosă ! Să fie fire adevărat, că d. Pachi în persfina ’l-a scos din arest?
Grozavă nenorociri
Un lup turbat eşit între comunele Chioj-du şi Cătina din plaiul Buzău, a muşcat 13 indivizi pe care ’l-a întâlnit în drumul său şi vre o 10 câini cu care s’a luptat asmuţiţi asupra luî. Intre persfinele muşcate sunt şi trei femei. Mal tfite muşcăturile sunt la cap, la o femee o ţîţă este ruptă. Muşcăturile pe obraz, la gât, pe craniu sunt atât de adânci în cât mal toţi aceşti nenorociţi sunt cu totul desfiguraţi, cu craniurile despuete de pele şi în prada celor mal crude dureri. Un fiu care sărisă în adjutorul mumei sale atacată şi un cioban, abia au scăpat cu viaţă prin adjutorul câinilor care se înhăţase la luptă cu fiara.
Organizându-se o gfină cu arme pentru omorîrea acestei fiare, nu putu isbuti, luând drumul spre Siriu şi perdându-se în pădure, a doua di însă lupul care se pornea tot spre locurile locuite, întâlnind la hăiăstrău din comuna Siriu trei săteni se năpusti asupra lor şi sfâşie la cap pe unul dintr’înşiî, ceî-l’alţî doul având timpul să se armeze cu top fi re îl atacară cu curajiu şi isbutiră să’l omfire.
D. medic primar al judeţului a mers îndată în faţa locului şi cu o asiduitate demnă de laudă a dat primele adjutfire pacienţilor, pansând rănile şi estrăgând veninul din ele.
Sub ochii săi a ordonat de s’a omorît câinii muşcaţi şi în fine porni grabnic spre Buzău pe toţi aceşti nenorociţi spre a fi trimişi în cura d-lul dr. Babeş.
Ceartă între conservatori
4 1* -
D. Lascar Catargi, preşedintele comitetului partidului liberal-conservator, a
sfătuit, (Jice „Ţara"' din Iaşi, pe prinţul Vogoridi să’şl retragă candidatura sa de la alegerea colegiului i de deputaţi, în interesul partidului şi spre a nu se creia dificultăţi inutile situaţiunel.
Prinţul Vogoridi, neţiind sâtnă de sfaturile d-lul Lascar Catargi, a refuzat categoric de a’şî retrage candidatura sa care de alt-fel este „fantesistă" şi „nese-rifisă" în Iaşi — şi leaderul liberalilor-conscrvatorl a esprimat membrilor comitetului partidului din Iaşi, mâhnirea sa faţă cu atitudinea insubordonată a prinţului Vogoridi.
-£^cte Oficiale
- Luciu Stânculescu este numit în funcţia de inginer-sef al drumurilor din jud. Prahova.
Constantin Sgroff este nu nit inginer şef a jud. Tecuciu.
D ALE BURSET
D. Thanu mijlocitor de mărfuri din Brăila a remis următdrea petiţiune d-lui preşedinte al Camerei de comereiu din Brăila .
Dacă veţi pune o deosebită atenţiune asupra disposiţiunilor art. 20 din legea camerilor de comereiu, art. 64 din regulamentul acestei legi şi art. 62 din legea Burselor, veţi putea vedea cu lesnire că camera de’ comereiu este interesată în primul grad pentru regulata şi exacta încasare a taxei de timbru de 5 bani la suta de lei asupra operaţiunilor ce se face în coprinsul oraşului şi prin intermediarul mijlocitorilor publici al bursei. Din acâsta se face evident:
a)	. Că onor. cameră de comereiu este datfire a face legea burselor să fie aplicată şi esecutată cu tfită rigfirea posibilă, şi ca tfite operaţiunile săvârşite în acest port să se facă numai prin intermediul mijlocitorilor oficiali, căci numai ast-fel operaţiunile se pot avisa la bursă conform art. 9 din lege şi art. 12 din regulamentul burselor, prin urmare numai astfel făcându-se se pfite emite borderourile cerute de art. 62 şi aplica timbrul camerei.
b)	. Că cameră de comereiu, care are un interes vădit şi real pentru consuma-ţiunea timbrului prin aplicarea luî pe tfite borderourile, este singură în drept ca să urmărâscă pe acel ce din faptul lor ilicit, comit un prejudiciu în averea unei autorităţi publice cuşi este camera de comereiu.
Dacă dar. nu mai este dubitabil. că timbrul camerei de comereiu. este un venit special al eî, cine pfite fi vinovat de ne încasarea luî regulată, dacă nu autoritatea în mâinele căreia legea a dat şi dreptul şi puterea a face să fie pusă în posesiunea drepturilor sale ?
Toţi acel ce fac acte, pe care legea burselor le dă numai în competinţa mijlocitorilor titulari, sunt mijlocitori clandestini şi dar pedepsiţi de lege, poliţia judecătorăscă, după denunţarea celor le saţî trebue să pue în mişcare acţiunea publică pentru reprimarea răului şi pentru conservarea ordinel publice, dar în a-celaşî timp şi cel păgubiţi să esercite acţiunea lor civilă. Pentru ce camera de comereiu care este păgubită prin faptul ilicit al acelor curtieri clandestini, nu introduce pâră conform legi! contra acelora ce o păgubeşte şi nu se constitue parte civilă ?
In materie de curtagiu cladestin, sunt două părţi materialmente lesate, una este corpul mijlocitorilor titulari care au dreptul lor de curtagiu, şi cea-l’altă este oa-
FOIŢA pi ARULUI TELEGRAFUL
. u,	{fi)
’.'ib fii,a olu,o sq ojdu,
■1 n'SiiGl	rifi	hinonuriiM ii
* ş ijfi >1	, ven^ejnr' i ,7.
H -3 i A ■	4 T,,' u • t
'» 5	11 li. q jf >
ug	d,	kWViJ	n
I r	1	■,
• ‘	1	I .< 1	il
SPOVEDANIA
UNUI
î îi l
U C I G A S

DE
EUGENII! 111X8
IjJ
tiv
CAPITOLUL V Planul
Am început se protestez, să’l dic cum să pfite să mă lase singur; ea însă ’mî jise : nu crede că ne despărţim pentru tot-d’auna, am glumit.
A doua di am condus-o la gară.
întorcând u-mă acasă, nu ştieam ce să fac de bucurie. Viitorul ferice era el meu! Acuma nimica nu mă mal putea împedeca să’mî pun în executare planul, să fac pe Luisa fericită !
Tfită diua m’am preumblat, gândindu-me cum se pun în executare planul meu. Cel d’ântâiu lucru la care mă gândeam era a~ cesţa: să nu execut planul în una din qlilele obicinuite când mă duc la Iţic.
Insă cum să mă duc la bătrân în altă 3i ? Să mă duc la el hoţeşte, asta nu se putea; riscam de a fi prins. Să’l fac pe el să’mî deschidă uşa la o oră înaintată ? Sub ce pretext?
Să presupunem că aş reuşi să intru la el. Cum să deschid casa cu bani ?
Aci stătea tfită greutatea; restul mergea de la sine. M’am hotătărît să aştept o 0-casie favorabilă.
Mal aveam încă cincî-spre-dece dile de aşteptat şi dăcă în acest timp nu voiţi face nimic, voiu spune Luiseî să mal stea acolo unde s’a dus. Eram hotărît să nu mă daiî înapoi înaintea ori-căreî piedici-Trebuea să pun în executare planul.
Aşteptând ocasia, studiam cu minuţio-sitate tfite amănuntele cari au o impor tanţă mare în ast-fel de afacere.
Chestiunea instrumentului cu care se comit crima mă preocupa mal mult. Câţi criminali n’au fost descoperiţi numai pen tru că au comis crima cu instrumente ce le aparţineau lor ? Un revolver, un cuţit, şi ori-ce altă armă se află îndată de unde
a fost cumpărată şi justiţia e pe urmele asasinului. Se pfite întîmpla ca să faci să dispară instrumentul, cu care aî comis crima, dfir se pfite întîmpla să’l uiţi lângă cadavru, şi atunci ca şi cum ’ţl-aî fi lăsat adresa acolo.
Fiind-că aveam nevoe ca dintr’o lovitură să ucid pe Iţic, trebuia de sigur să ml cumpăr un ciocan. Insă ca să cumpăr acest instrument trebuia să mă duc într’un magasin. Mi se părea că efl pe când voiu alege ciocanul, vândătorul o să’şî <fică : pentru ce acest om cumpără un ciocan mare? (pentru că cu un ciocan mic nu puteam face nimica). Aceste reflexiunî dădeau loc la altele. Când vânzătorul va afla că un om a fost ucis cu o lovitură de ciocan, va ghici îndată pentru ce am luat ciocanul şi va da de ştire poliţiei, dându-I şi semnalmentele mele şi atunci sunt perdut.
Umblam prin oraş, uitându-mă pe la tfite magasiile dfir voiu vedea un instrument cu care să nu mă pot compromite.
Umblând aşa, mă opresc în faţa unul magsin cu ferării vechi şi văd un pilug mare de alamă. Nu ’mî venea să ’mî iau ochii de la pilug. Iată instrumentul care ’mi trebue, Zisei eu.
M’am hotărît să intru în magasin şi să
cumpăr pilugul. Insă şi aci ’mî veni ideea; că pfite neguţătorul o să mă întrebe ce am să fac cu acel pilug.
Mă uitai împrejur şi văZend că nu e nimeni în apropiere am intrat şi făcân-du-mă că caut ceva, am furat pilugul, pe când neguţătorul se uita în altă parte. In urmă am compărat câte-va cuie şi am eşit repede, temându-mă să nu descopere că ’I lipseşte pilugul.
In sfîrşit pusesem mâna pe ceia ce căutam d’atâta vreme!
Chiar dăcă s’ar fi găsit pilugul îr, camera unde era să comit crima, şi dăcă s’ar fi aflat de la ce magasin fusese luat, eh n’a-veam nici o frică; ’l furasem, negustorul nu ştiea cine ’l-a furat pilugul.
Ţineam pilugul în busunarul pantalonului şi aveam mare plăcere să’l încerc înainte de a comite crima.
Fără voie mă îndreptai spre grădina Alăe-Verte. Mi se părea că eram în stare să lovesc pe cel d’ântâiu om ce ’l voiu întîlni. Insă am făcut totul ca să mă stăpânesc să nu fac vr’o prostie.
Inserase.
Netemându-mă că voi fi văZut de cineva, ţineam pilugul în mâna şi mă jucam cu el. Vedeam înaintea mea ceafa goală a lui Iţic, pare-că mi se părea ca ’l lo
visem bine şi căZuse jos fără să zică nici un cuvânt.
D’odată auZil o foşnitură. Era un câne. care rătăcea pe alee. L’am strigat, am început să ’l netezesc pe cap cu mâna stângă i-ar cu dreapta î-am dat o lovitură cu pilugul. Cânele cădu jos fără să ţipe. Ca să mă asigur dacă în adevăr a murit apiind un chibrit şi mă uit la el, Cânele murise în adevăr. In acelaşi timp nici cea mal mică rană nu era în locul unde ’l lovisem.
In acest moment un agent poliţienesc sosi şi ’mi Zise •
—	Ce faci aci ?
—	Am dat peste ceva mfile, şi ap rin-Zând un chibrit am văZut că e un câne.
Agentul aprinse o lumânare şi puse mâna pe câne.
—	E curios, zise el. Nu se vede nici cea mai mică rană şi cu tfite aceste cânele e încă cald. De sigur că a fost lovit de un atac de apoplexie.
Aceste cuvinte mi se păreau profetice. Voi reuşi ’ml zisei.
Vineri seara Iţic înainte d’a închide uşa când plecai de la el, ’ml zise să viu şi a doua Zi, căci avea mult de lucru.
(Va urma)
www.dacoromanica.ro
TELEGRAFUL — 27 SEPTEMBRE 1888
r
mera de come reia care are dreptul ijNKTi dreptul sfiO pentru neaplioarea timbrului.
Dacă cel d’ântGifi, adică mijlocitori, din negligenţă nu exercită acţiunea lor. aedsta nu împedieă pe camera deţcomereia a exercita pe a sa.
Nu; \S lipsesce nici o dată probe de numSruî şi cantitatea operaţiunilor săvârşit în mod clandestin, la orl-ce moment puteţi invoca marturî pe însuşi părţile contractante pentru a proba esistenţa faptului şi fiţi sigur că nici un comerciante nu va jura, că nu a lucrat cu mijlocitori clandestini—de cât făcând serviciul de mijlocitor.
dând dar aveţi atâtea îmjldce de a v5 pune în posesiunea drepturilor d-tră, când vedeţi că la Bursă nu se avisdză a tjecea parte din operaţiunile ce se fac pe fici1 care 4b pentru ce Camera de comerciu stă indiferentă, şi s* mărginesco la nişte corespondenţe banffe eu sindicatul Bursei, fără a se ocupa tţaî bine de interesele generale a le statet| încasând dreptul sfifi asupra timbrul® ?
Vi s’ati spus nu >ciu de cine, că co miletul Bursei trebuj să dea în judecată pe curtieriî elandestillj, el bine chiar dacă comitetul bursei ar a\ţa acest drept (lucru ce este încă contr versat) totuşi a-ceasta nu foloseşte pe cJmera de comerciu Căci ca prin acGsta toi nu ar putca fi «să in drepturile sale lerdute până azi, cw*** fi pdtc un reimdiu p*stelematie pentru \ iitor.	i
înţeleg să vie Camerale comerciu, şi să cdră comitetului Burşţ ca să delege; un membru pentru a asif ţ la constatare de către comisarul burse^a unei infracţiuni certe şi determinateftomise dc cutare safi cutare individ, Ai- totuşi denunţarea trebue s’o facă dirEt Poliţie! judecătoresc! care constată , dietele şi cu acea ocasiune să se corMue parte civilă.	f
Cu modul acesta contra1 iţiunile ar înceta, contravenitori s’ai Pfrâwa şi camera ar fi pus în drepturi sale.
Nu, domnule PreşedinteŞru prin mijlocul de corespondenţe bai e ţinute cu sindicatul bursei, nu prin jngile agenţilor inferiori al autorităţii! ndstre, care caută să turbure armonia V măreşte două autorităţi,se pdtq atinge „ 'bl oe şi d-tră şi noi avem pentru bineler fc ic, ci după cum am dis printr’o mişcaîfcvâergică pe pe calea justiţiei, se va put! pune capăt răului.
Nu ve temeţi dc titlurile e unii din Gurtiei'iî clandestini ’şl iatDa comisionari, aceste titluri nu pot el (e legea, ele nu pot apăra pe vinovatul 'ţfaţa Al t. 30 82. 88 din legea Burselor silit. 207 C. Penal, acţiunea d-tră şi prolle ce veţi putea produce vor fi mal puwnice şi mai sdrobitdre de cât tiţfifriîe ţnl e Comisionari.	r*
Urmăriţi d-le Prcşediate pe wî ce prin faptul lor fură dreptul camerei ii liomerciu, constituţivă parte civilă coatr, He-căruia în parte, şi pentm tiSte opeiaţ1 fie anume determinate de fa punerea L aplicare a legel şi până arătaţi es;P în de-nunciare’ pe contravenienţi şi «a operată, precum şi cifra dreptului® timbru • fiţi siguri că pe calea justirP veţi reuşi, cad avem judecători la Bf(u.
^ Primiţi d. Preşedinte încceâifiarea osebitei mele stime şi consideraţiiM
Ath. & Thanii.
INFORMAŢIUNI
I ‘
ţiuni dţn jude-
forte jdigriaţî
mas-, pună >şiî caî pun iciile 1< f ad-
:i s|
ca
Avem sigure inform tul Ilfov, sătenii sunt din causa purtârei săi jatece i autorităţilor cu ocasiunea, esqolelf.
Guvernul se vede Ş! a înţeles a-ceasta şi a începutArin agjnţif IM oficiau, o prapaganda*cti , punînd minciuna, că tot ce .saţăcjif ea du, -Ordinele date de fost'“t guve-ă
Propaganda aceastâise ’faq şi în alte judeţe,	Ţ
Suntem siguri că bu§fl simţj cut al poporului rurqecfli sci la locul lor pe mint în sarcina altora să!r| ministrative.
_ ,
La Craiova, după in avem, unirea liberalii» privită ca un fapt îndes mare, succesul asigurat)
Candidaţii liberali, h: d-nii Gh. Ghiţu, Al. Nk tunescu şi I. Of Pleşa.
Intre candidaţii junimi ai acestui colegiu va fi si d. N. PcM D sea ense voind să evite ori-ee esjl;aţiunî asupra acestei ciudate atituMţ, a plecat în străinătate şi nu se vjîntbrce de cat în ajunul alegerilor.
La col. 2 va candida lot ca junimist, şi d. Tache lonescu
Suntem informaţi că clonul privitor la demisiiitipa resbo^culijj col.
i/oinescu de la prefectura poliţiei, e cu totul falş.
Ni î d. Voinescu, nici favoriţii d-sele d. Dimancea şi Al. Davfla nu se vor retrage, ci din contra, se elice că în curînd individul Leonte Constantinescu, cunoscutul spion al poliţiei ruseşcl va fi numit inspector cl. II.
fdte bune, cDr bachanalia junimist -conservatbre în curînd ’şi va da obscescul său sfirşit şi atunci... finita Icomedia.
fiftr
Junimiştii respîndesc scirea cum că d. Mânu va fi numit prefect de poliţie în cas dacă col. Voinescu va demisiona.
D. d-r Garofiide, cămila i s’a propus prefectura de Prahova, a re-fuşat se pritnescă acest post.
D. Barozzi, prefectul de la Tecuci sosind în capitală, a raportat d-luî ministru de interne că p6te garanta cu ajutorul bâtelor reuşita în alegerile vii ture.
Acela.ş lucru a (Jis şi d. Vlahuţa, der... deh ! cu tdte ingerinţele i s’a înfundat.
Se svonesce cum că d. Popescu, fost prefect la R.-Sârat va fi numit prefect la Prahova.
Se elice că fostul colonel Maican, ar fi luat de la minister nisce hărţi de mare importanţă şi refusă a le înapoia.
Der nu se p6te ore constrînge prin lege acest domn, care se vede că ar fi pierdut ori ce ruşine r
Vesţitul bătăuş de la Obor, loniţă Stănescu morarul, finul (l-iul Pache, îşi pune candidatura la colegiul III de Ilfov, susţinut fiind chiar de adminis-traţiune după cererea d-lui Pache.
In aşa hal au ajuns conservatorii, ca se aibă candidaţi şi pe Stănescu
morarul ?
maţiunile ce pote va fi nit şi ca ur-
ol. I vor fi ăidi, N. Cră-
Art dreptate d. Brătescu se se cred.' nedreptăţit. Destul pe d. Pache, s6 mai scdţă până şi pe Stănescu ? Dacă acum se impune Stănescu, mai în urmă se vor impune Lerescu, popa Tache, Baboi, Foloştină, etc. pentru consiliul comunal.
Nu e vorbă, toţi sunt demni de regimul aflat la cârma ţereî şi merită ■totă protecţiunea d-lor Beldiman, Pache, Dimancea, Davila, Ianolescu, Creţu, etc.,—dar prea multă neruşinare în aşa scurt timp !
Mai mulţi prefecţi sunt din noii chemaţi la Bucuresci pentru a primi instrucţiuni de alegeri. Unii au şi sosit.
Ierî a fost întrunire a liberalilor conservatori în Albastru la d. Şoi-mescu şi în verde la d. Brătescu.
Agenţii primăriei cutreierau subur-biele şi duceau cât puteau, adesea d’aceia care au trebuinţă de paralf, întrebând pe unul ce mergea la d. Şoimescu că ce caută acolo, respunse: »înr trebue un palton de iarnă, se v;:dem riu apuc ce-va c se 1 cumpăr, şi pe urmă sciu eu ce fac«.
D. Pache a amânat întrunirea consiliului comunal de sâmbătă- pentru acjî la 4 ore.
■ *-
Trupele din Bucuresci ce au fost la manevre au sosit încă de sâmbătă.
La examenul din luna curentă pentru obţinerea diplomei de absolvire a scolei comerciale din Bucuresci s’au presintat 24 elevi, cari au terminat cursurile acelei scole, şi-au reuşit numai 5 ; Scărlătescu Ştefan, Dumitru Pândele, Feder Sawb, Tunescu Andreii! şi Dumitrescu August.
-*•
La examenul pentru bacalaureat, ţinut la Universitatea din Bucuresci au reuşit la ambele probe : din seria I, II şi III : Anastasiade Anton, Antimescu Flaralambie, Agemolu Gri-gore, Balaban Victor, Bucşenescu George, Băldienu Ion, Bossei Frede-
ric, Baier Calmau, Berha Nicolae, Bu-
rileanu Demetru, Rădulescu Alesandru. C. Bogdănescu, C. Botez. N. Cos-tin, Cotescu Leonida, Ion I. Câmpi-neanu, C. Christescu, Gr. Cernescu, 1\ Capeleanu, C. Cocorescu şi P. Ciorăneanu.
P'uria d-lui Pache a căcjut şi pe d. veterinar de la abatoriu, Constantinescu,, diti joausâ călnu’l pdte întrebuinţa ca agent electoral ca pe alţi funcţionari ai primăriei.
Veterinarul ocupă postul prin concurs şi nare nevoiă să fie slugă jelec-torală a d-luî Pache; dar ce să’i faci d-lui Pache dacă s'a deprins se nu dea nimic din bugetul comunei de cât slugelor sale electorale !
D-nii alegatori din Bucuresci îşi pot lua de pe acum cărţile electorale de la primărie între orele 3—6 p. m.—, spre a nu 'ntâmpina neajunsuri în zilele de votare.
Se zice că cascada de lemn, făcută îngrădina Cismigiului cu ocasiunea inaugurării aducerii apei filtrate, va rămâne aşia cum se află penă la facerea alteia definitive, de petră, după modelul celei actuale, dar cu mai multe ornamente.
Cele două figuri de bronz, argintate, aşezate la capul şi mijlocul aleei principale, vor rămânea cum sunt, iar în faţa pavilionului musicei se va instala o fontână.
D. Prim-ministru Teodor Rosetti plecă astădi la Focşanipentru ingerinţe electorale, cum a făcut şi d. Carp pe la Botoşani, Vaslui şi Fălciu.
In curând va pleca şi d. ministru de resbel pe la Tecuci tot în acest scop !
Ce se zici r alegeri curate, libere. -*-
Din cercuri guvernamentale bine informate ni se anunţă, că sub pretextul de lipsă de fonduri s’ar fi I10-tărît suprimarea gradaţiunel profesorilor din budgetul anului viitor.
La alergările de ieri de la Bănesa n’a asistat Măria Sa Regele, fiind reţinut la Sinaia de plecarea principelui de Galles, în onorea căruia s’a făcut Sâmbătă o venătore.
In şcola de oficeri din Bucuresci sau ivit trei caşuri de conjonctivită.
Bolnavii au fost insolaţi.
Mai sunt 15 elevi predispuş; la acestă b61ă.
«Epoca», întru susţinerea înfiinţărel monopolului luminărilor de ceră, afirmă că pentru biserica Dbmna Bălaşa se aduc din Rusia luminările ce se ard. Suntem în posiţiune d’a spune că a firmarea acesta e cu totul neîntemeiată, căci luminările ce se întrebuinţeză în biserica Ddmna Bălaşa se iau de la cunoscuta şi bine-reputata fabrică română din Bucuresci a d-luî N. Dimi-tfescu] care ’şi are magazinul de vcuci ţire în str. Lipscani, 73.
«România» spune că d. loniţă Stănescu de la Obor va fi candidat administrativ la colegiul 3 de Ilfov.
Bucuraţi-ve, învăţători şi preoţi din Ilfov, cari votaţi direct în colegiul 3, căci s’au otărât boeriî să ve fericescă, impunendu-vă deputat pe un em care abia scie să ’şî scrie numele.
ULTIMA ORA
Serviciul particular al cjiarulul «Telegraful»
Neur York, 6 Octombre.
După calculele 4iarel°r din Minesota, recolta griului în Nord-Vestul Statelor-Unite va prezintă o scădere de 4 la sută asupra aceluia din 1887.
Petersburg, 6 Octombre ToaStele împăraţilor Austriei şi Ger manie! impresionăză într’un mod supărător opiniunea publică în Rusia, căci fac să sune prea sus nota militară şi micşoreză speranţele pacinice inspira -te de întrevederea de la Peterhof, dupe care Ruia credea că împăratul Wilhelm ar indica într’un mod neted la Viena limitele sprijinului ce Germania l’ar putea da Austriei.
Viena, 6 Octombre.
Contraria aserţiunilor berlineze, se a-sigură pe baza informaţi uni lor} sigure că împăratul Germaniei, întorcându-se la Bot sdam nu va mai trece prin Viena.
Din ediţia a ll-a de eri.
Informaţiuni
(Ioniiteiul central al partidului uajî-
oual-libftfal \a tine uit mare întrunire #
publică Marţi, 27 Septembre, la S ore sără, îu sala teatrului Dacia.
Cetăţenii credincioşi idciclor liberale sunt rugaţi a merge la acestă întrunire.
• moalii din Botoşani, după spusele «Curierului român», de vre două dile par fdrte posomorâţi. Se dice că atitudinea d-luî ministru Carp nu pre le-a flatat amorul propriii, şi mal a-les speranţele de aur pentru viitor. Pe de altă parte, persistenţa corectă şi consecuentă a marei mulţimi a alegătorilor în credinţele lor independente le turbură visurile cu fel de fel de stafii şi visiunl grozave!
Timeo Danaos e dona ferentes!
Se cunosce că trăim sub o stăpânire boierescă, scrie «Fulgerul» din Iaşi, căci privîlegiele ati început a ’şl scote urechile la lumină.
Primăria a luat disposiţiunea,—bună sau rea nu discutăm—ca proprietarii de vii ce speculeză vinul în propriele lor cârciume să plătescă taxa de ha-rabagilâc pentru vasele deşerte ce es din oraş.
Petrache Niţescu, ajutor de primar, a trămis însă la viile d-sale sute de vase, fără a plăti măcar un ban.
Frumos e? Drept e?
Zi’î era ciocoilor şi dâ’î pace.
Tragerea loteriei aranjată de Reuniunea f’emeielor române din Iaşi, în folosul scolei sale profesionale, va a-vea loc la 1 Octobre curent.
Avis celor ce nu şi-aii procurat încă bilete pentru acăstă loteriă.
-►&-
Iată la ce se reduce faimdsa supărare a d-lui Lascar Catargi : d-sa nu se înţelege cu membrii comitetului numai în privinţa modului de lucrare în viitdrele alegeri,
D, Vlahuţi, prefectul districtului Prahova, şi-a dat adi demisia.
Numele succesorului săti nu e încă cunoscut. Se vorbesce despre d dr. Garofiide.
Ce pdmă e acest Garofiide ploeş-cenii cunosc bine.
Distribuirea apel filtrate s’a hotărît să se începă la 15 Octombre. Cu a-cest prilej se va da un banchet personalului technic care a contribuit la lucrări.
încep să se dea pe faţă junimiştii şi ’n privirea industrielor.
Se dice că au de gând să «modifice» legea pentru încuragiarea industriei naţionale, pe care în aplicare au şi modificat’o.
Lumea scie deja ce vrea să dică ^modificare junimistă» şi cercurile industriale au dreptul să fiă îngrijite.
Aflăm că torturatorii de la poliţia capitalei ar fi făcut recurs contra de-cisiunii Curţii de apel, care i-a condamnat numai la amendă şi despăgubiri.
Dacă regimul junimist îl încura-giază ţinendu’i în funcţiuni chiar după osândirea ce le-a dat Curtea, cum se nu ’şi rădice capul, imitând proverbiala aroganţă junimistă !
Escrocii Michaiu Sion Ghereî, Tita Sion Ghereî şi Teodorini au făcut apel contra sentinţei tribunalului de Ilfov secţia II, care ’î condamnase la închisore şi despăgubiri, cum am a-nunţat deja.
Se vorbesce că nouă discordiă s’ar fi ivit între d. Lascar Catargiu şi membrii comitetului central conservator îji privirea modulul ciocoiesc d’a procede la nouele alegeri.
Membrii comitetului au şi convo cat delegaţi de la comitetele de prin judeţe spre a completa comitetul central, căci numai cu domnii ge nerali Florescu, Mânu, AL Lahovari, Păucescu, Guţă Triandafil şi Pache, treba nu pote merge bine, mai cu să mă de când ai! rămas singuri.
Scarlatina bântue în capitală. Ieri în strada Ddmneî a murit de acăstă bălă oribilă o copilă de 18 ani.
Ce face consiliul sanitar comunal ?
Oraşul e murdar, casele şi curţile particularilor se ţin murdar, stradele sunt pline de necurăţenii Pachi şi consilierii nu se ocupă de cât cu politica şi cu pregătirile pentru alegerile viitore.
‘ J-'JST.
Serviciul special al «TELEGRAFULUI»
(6 ORE SEARA)
Berlin, 5 Octomvre
„Gazeta Germaniei de Nord“ dice că naţiunea germană va saluta eu cea mal vie satisfacţiune toastele ridicate la Viena de către cel doul împăraţi. Urările ce s’au exprimat garantăză bunul cel mal preţios al naţiune!, care este pacea. Prin toastele ridicate celor două armate, fraternitatea de arme a celor două popdre a primit consfinţirea sa.
Berlin. 5 Octombre.
Intr’o întrunire a alegătorilor din TVs-chersleben, corniţele Douglas a făcut o dare de sămă a situaţiunil, adăogând că împăratul nu voesee de cât mărirea Germaniei şi ocrotirea principelui monarhic, şi că se atribue într’un mod falş lui Wilhelm II intenţiunea de a se indentifica cu un partid 6re-care.
Petersburg, 5 Octombre.
„NovostF consideră că împrejurările în cari se face călătoria lui Wilhelm II la Viena sunt o probă că guvernul austriac trebue să lupte atât în contra pangenna-nismulul cât şi a panslavismului şi că a-ceastă situaţiune este cea mal buijă garanţie pentru pacea europeană.
CASSA DE SCHIMB
N. & D- Moroeano
Strada Lipscani, Noua clădire a soâictăţn Dacia-România numită «Pasagiul Dimitrie Ghica > No. 6.
BUCUREŞTI
Cumpără şi vinde efecte publice şi face ori-ce schimb de monedî
Cursul pe diua de 26 Septembre 1888
5°/o Rentă Amortisabilă . filo » Rom. Perpetuă. i6°/b Obl. de Ştat (Conv. Rur 6°/o >	»	»	(C. F. Rom
5°/o * Municipale 1883 .
5 °/o	*	*	1884-
7°/o Scrisuri funciare Rurale
5°io »	»	»
7°/o	»	»	Urbane
6°/0	>	»	»
5°/o	»
S°/0	» func. Urbane Iaşi
Impr. cu prime Bucur. (20 j.
Los. Crucea Roşie Italiană 10 fr. Obl. Casei Pens. 300 > Serbeşti cu prime Losurî Otomane cu prime > Basilica Dombau Aur contra argint sau bilete Napolionî contra lire .	.
Florini valore Austriacă .
Mărci Germane ....
Bancnote Francese .	.	.
Ruble Hârtie. .....
AR. Cursul este socotit în aur.
Cump.	V«od
96M2	97114
98jb	99^2
1^ 00	84'fi
I06U4	107M4
J 96'U	97
I04l[4	105M4
92'/4	93
81M4	82
45	49
30	32
230	240
75	79
48	52
19	21
2M4	3.0I0
1 20.02	20.05
2.09	2.10
124	1.26
99’>4	ioo'l2
1 265	275
OPERAŢIUNILE CEREALELOR
Brăila, 24 Septembrie 1888 |
Cumpăr.
Feitler
Zermun
Petricioni
Czvietovich
»
M. Cohen Feitler
L.	Mendl G. Mendl
M.	Cohen Peirano Schmirer t Paul
Schmirer G. Mendl Francioti
Vînd. Hect. Ib. 1. b. Crisoveloni	gr	17500	58	13,60
^mbirico	»	3500	s81|a	11,60
»	»	3500	5811-2	II,80
Gosovicb	»	1100	60	12,25
Vrionis	»	2600	581/2	11,55
Marghiloi».	»	1500	55	10,20
Cotti Embirico >
Vacsler Perlea Bach Găetanti Violato Bach
P/2
sec 5700 54-, por 10000 59<44 »	3560	5»'l2
orz 3300 50 »	2000 48
»	2700	42*14
»	4000	48
sec 2200 53112 fasole 5000 olok. 17,25 »	3500	olok.	17,25
Athanasie M. Thanu.
6,40
7.80 7,55
7.80 8,60 4,65
5.20
6,10
ş.
ş.
ş.
m.
ru.
c.
m.
ş.
c.
m.
m.
c.
m.
c.
s.
>
s.
Boale Sifilitice
Neputinţa Barbatesca
Vindecă după cele mai nouî metode, radical, fără durere şi împedicare; după experienţă de 18 ani. Specialist în bd-lele lumeşti,
HDR THOE
Strada Emigrat, Nr. 3, (în dosul şcolei militare, intrarea din calea Victoriei prin strada Sf. Voevodî pe linia Tramvaiului.
Consultaţhmî de la 8 a.m. până la b sera.
Loc separat de aşteptare pentru fie-care.
Administratorul ziarului, C. Ispăsescu.
www.dacoromamca.ro
TELEGRAFUL — 27 SEPTEMBRE 1888
CASA DE SCHIMB
OSCU NACHMIAS
No 8, în palatul «Principele Dimitrie Ghica» (Dacia-Romănia) Strada Lipscani. în fata nouel clădiri a Bandei Naţionale
BUCURESCI
Cumpără şi vinde efecte publice şi face orî-ce schimb de monedî
Cursul pe diua de 26 Septembţe 1888
Rentă Amortisabilâ 5°/o •	Cumpără 96 lh	Vinde 97lU
» Română perpet s°/o	93	94
Oblig, de Stat (C. Rur.) 6®/0	98 >/a	99'k
. C. F. R. 6«/0 ■ • •	—	
» Municipale s°lo ■	«3'/i	84U2
Casei Pens. (300 L.)	220	230
Ser. funciare Rurale 7°/0 .	Io6>/4	107
» » * Su/o -	96 «fi	97
. . Urbane 7u/0	I04‘/2	ios'ja
» » » 6°lo	99	IOO
> . » 5O/0	92'/a	931 / 2
> » Iaşi 5°/o	8i'/*	8a1/»
Obl. Sârbesc! cu prime 3°/o	76	80
Im. cu prime Buc (20 lei)	45	5°
Losuri cruceaRosie Italiano	29	32
Act. Banc Naţională . .		
Losuri Otomane cu prime	48	53
» Basilica Dombau c. p.	18	21
» Panama cu prime . .	—		
» Sdrb.cupr.de 10 fr.b.	12	15
Aur contra argint sau bilete	2 '/*	Z'1/4
» » Napoleon . .	—	
Florini Wal. Austriac. . .	208	210
Mărci germane		124	126
Bancnote francese ....	IOO	I00>/2
» Idem italiana . .	99	IOO
- Ruble Hârtie . .	265	275
NB. Cursul este în aur.		
Q p D A11T A	închiriat o casă cu pa-
ul unu n tru camere şj godină, situată la mahala. A adresa informaţie la redacţia'ijiaruluî nostru.
MEDIC SI CHIRURG
D-or. SALTER
Din facultatea din Viena
SPECIAL IN BOALELE DE FEMEI
ŞI
STPIÎILIS
—Locueşte în Strada FORTUNA, No. 4.—
(Lângă Liceul Alexandri).
Consultaţiunî în t6te dilele de la 7 jum. până la 8 jum. a.m. şi de la 1 pâmă la 5 p.m. P.S. Se primeşte bolnavi în pensiune.
500,000 franci «yg;
tr’o singură di. Adresaţi-Vă pentru acdsta fără întîrdiere prin scrisărî, la Comptua -rul Comercial, 557 Grande Rue de Tdke, Constantinople, Turcia.	(2—2 d.)
§
PRECIURILE CELE MAI MODERATE
dP
S
O
e
CL2
S
Q_>
P—l
CU
Q
cd
C-P
<=>
co
NOUL —
HOTEL
BULGARIA li
Acest hotel are 30 de camere confortabile şi bine mobilate. A- po semcnea posedă şi un mare Restaurant cu tot felul de mâncărîj g* şi băuturi dintre cele mai alese. Posepă şi un grajdiu pentru cal ^ şi un şopron pentru trăsuri cu PreciurI forte moderate.	I jţ-,
Sub-semnatul nu va cruţa nimic pentru ca onor. visitatorl să| fie pe deplin mulţumiţi, impunând cea mal mare acurateţe şi promp- 5' titudine.	«
O
Abonamentele şi Anunţurile
„TELEGRAPHULUI”
ABONAMENT E
IN CAPITALA
Pentru	un an . . ...... .	Lei 24
„	sdselunl.......... »	12
„	trei luni.......... »	7
IN DISTRICTE
Pentru urt an............. 30
„	şăse luni....... „ 15
„ trei luni.....	„	8
Pentru Romanii din al 1 state, ca pentru districte.
IN STRĂINI£T,fTE
Pentru un an..... In aur lei 40
tt	şăsc luni....jj »	>» 26
jt	trei luni .•••>.	»	10
ANUNCIUUI VI RECLAME
•Vnunciurl pe pas'IV, linia 25 bani. Reclame „	III, „	1 lefi.
„	, II, „	3 leî.
>1	,1 I, „	5 leî.
nBHaiHMHM
PROPRIETAR, SI^OI-CT ţ-a-zte
mmmmmsmmmmmmmmmwmmrnmmm
S Compania generală de conducte de apă
|||	(SOCIETATE ANONIMĂ) LA LIEGE (BFLGIA
No. 3.— BIUROUL LA BUCURESCI, STRADA ESCULAP— No. 3.
|j Studii, construcţie şi instalare de distribuire de apă şi de gaz
tgf PRODUCERE ANUALA DE TUBURI TURNATE VERTICAL 20,000,000 leii.
Forje,Turnătorii, Ateliere de construcţie
MOTORI HYDRAULICI, STĂVILARE, ROBINETE, FÂNTÂNI,
GURI DE FOC.
Construcţie de uzine de (3-a,z.
SPĂRGETOR DE COKE, POMPE CU GUDRON Incăldire cu aburi, 'Z’TZTS’CrZBZ cu elete si obicinuite.
Medalie de argint’ Paris 1878. Medalie de aur: Amsterdam 1883,
Anvers 1885. Medalie de aur ; Craiova 1887.
HIRtHRflfIRRIîRHHmiRHIIIIRRIRIRnR
GRĂDINA ELIADE^“ry”‘0,al
Prima Fabrică Română
DE
LUMANARI DE STEARINA
IN BUCURESCI
IDZIMIZTZSIIE; ZZ. ZO-^ZT
Aducem la cunoscinţa publică, că fabrica nostră fiind în deplină lucrare, suntem în posiţiune d’a produce tote dimensiunile de asemenea luminări, avend d’ocamdată depozitu general în CALEA VACARESCI No. 141 unde se primesce orî-ce cemande.
Produsele nostre concurează cu orî-care din cele străine, atăt în ceea ce privesce calitatea cât şi preţul.
„NAŢIONALA"
SOCIETATE GENERALI DE ASIGURARE IN BUCURESCI
Aprobată prin decret regal No. 225, din Ianuarie 1885
CAPITAL SOCIAL 6,000,000 LEI N0UI
Prima emisiune 3,000,000 lei deplini vărsat! 15,000 acţiuni de leî 200 fiecare, din care 1,000,000 leî specialmente afectaţi ca fond la garanţie pentru ramura asigurărilor asupra vieţeî
Reserva de premii şi fond reserva 850,000 lei „NAŢIONALA" asigura :
1. In contra daunelor de ln.cend.iit. — 2. Contra daunelor do Grindină (piatră). —3. Contra daunelor de Transport precum şi Valori. —4. Contra Spcurgerel gexxrmxvilor, oglinzilor, etc. — 5. Face asigurare asupra vieţet.
a). Capitaluri fixe în cas de decese
Cu participare de 70 la sută din beneficiu în combinaţiunile următdre : asigurări asupra vie^eî uneia sau a două persone, asigurări temporale, asigurări mixte cu capital dublu.
b). Capitaluri în cas de vidţă
Combinaţiunile urmâtore : A.sociaţtivni mutuale de supravieţuire. Aso-ciaţiunl în grupuri de 12 ani pentru copii de la 2 ani jum. până la 9 ani inclusiv.— Contra asigurări capitaluri fixe pentru Dote. fără contra asigurări şi rente viagere în diferite combinaţiunî.
Până la finele anului 1885, NAŢIONALA a reaiisat în diferitele ramuri de asigurări ca premii aproximative 10,500,000 lei noul şi a plătit ca despăgubii! aproximativ 7,500,000 lei noul.
DIRECŢIUNEA GENERALA
Strada Domnel, No. 12.
Se pote câştiga într’o di
300,000 FRANCI
cumpărând bilete d'ale
MAREI LOTERII TURCESCI
a 112-a tragere va avea loc la 30 Sept. 1888.
Plata câştigurilor e garantat de guvernul imperial otoman.
TABLOUL PRIMELOR :
1 mare lot de 300,000 fr. 300,000 fr.
1 lot de	25,000		25,000	55
1 lot de	10,000		10,000	55
1 lot de	10,000	n	10,000	55
1 lot de	2,000		2,000	55
1 lot de	2,000		2,000	55
1 lot de	2,000		2,000	55
1 lot de	2,000		2,000	55
1 lot de	2,020	55	2,000	55
1 lot de	2,000	55	2,000	55
12 loturi de	1,250	55	15,000	53
28 loturi de	1,000	55	28,000	55
500 loturi de	400	55	200,000	53
550 loturi	Total 600,000			35
PREŢUL BILETELOR 1 Bilet, ....	5	fr.
5 Bilete ....	24	„
25 Bilete .... 118 „
100 Bilete . . , . 465 „
A
Lista oficială a tragere!, va fi trimi-imediat fie-cărul cumpărător, dnpă tragerea ce va avea loc irevocabil la 30 Septembrie 1888.
B
Câştigătorul va fi înştiinţat prin depeşă în diua tragerel.
C
Tragera va avea loc la Constanti-nopol în palatul imperial al monetă-riel.
D
Pentru cumpărcrea biletelor, a se a-dresa trimeţend banii în mandat postai, cec, sau-scrisăre de valore la „directorul Comptuaruluî Comercial, .grand.e rue de Tăkă, No. 557.
Constantinopold
(Turquie)
DE YfiN^ARE
la Tipografia şi Librăria Şcdlelor hârtie maculatură.
Bucureşti.
FABRICA,
DE
DOPURI - PLUTA^ BTCURESCI
MOEZTZ -A.IF’Z^Z^
No, 7. — STRADA DOAMNE — No 7.
---vţ-rAîc>*L«- j
Eseeută orî-ce comandă in timpul cel mai scjrt, preţuri moderate.
(o- -2)
H Renumita Cărturăresă
H Iulia Poloneză
5	— S’A MUTAT z-—
ay In dosul Palatului Regal
La finele Str. Brătianu 51• (în colţ) Lângă Grajdurile Palatului Regal
i Ghiceşte viitorul, presentul P trecutul, pâte descoperi şi lgj pagube, furturi, judecăţi, orl-|gj ce secrete ascunse la care se m interesâză cine-va. Cine aduce semne pâte afla lucruri as-jjH cunse : comori, etc.
1	
W;	
	
t <§_	3
sr	
1	
FABRICA
„COMET
DE SOBE MEIDINGER SI MASINCE BUCĂTĂRIE
Cea maî practică şi eciomică sistemă de încăl-dire. Căldura şi arderea fi regulate în mod perfect. Focul se pote în trei* în permanenţă clile şi săptămâni întregi. Ca cc L;stibil se pote întrebuinţa cok, lemne, ligorită, Ijouni de piatră şi coceni de porumb.	r
ventilaţi! odXjlor
Maşinele de bucate su ijde sistema cea mai perfecţionată. Durabile, pracj : şi cfi o economie mare în combustibil. Se pote f le c<jk, lemne, cărbuni de piatră, etc.
Depositul str. Domnei, 14 U. Fa frica str. Vuitor, 6.
Cereţi Broşuri ilusfci e carie trimit gratis.

Spre ştiinţa Bolnavjlor #e Nervi
După aprobarea strălucită la ultimu (al şdpt a) colar|QS balnelogic, la The-l’apia, adică întrebuinţarea capacităţii absorbăr pielei spire a îufiuenţa direct asupra sistemului nostru nervos, de către d-nir irofesol* Scliott, Rohrig, Parisot şi alţii, sunt cel d’ânteiu care mă prezint publijlluî cuL\n remediu aprobat şi de onor. Consiliu sanitar superior din Bucureşti şfcaă adr ^ ez deci la toţi acel cari sufwr de bole nervose.
«f* NERVOS LFA f E ^
caracterizat în general prin congestiune, migrenî, durei de cap, mare sensibilitate, iritaţiune etc., precum şi la acei bolnavi cari au t loviţi de
^z=o:fz_.:e;zz:zA
(Peralizarea membrelor, incapabili dn a vorbi, slăbii jnea memoară, insomnii care urmează după un asemenea atac) si la bolnavi cai sunt predispuşl la apo-piexie din cauza simţimentuluî de nelinişte, ameţealâsturburare de ochi, amorţeala extremităţilor etc. Tuturos acestor persone prefân şi acelor sănătoşi, cari însă vor să prevină la timp o asemenea suferinţă, reu^iand de a încerca metoda mea de vindecare care se efectuează cu un cost de a- 10 bani pe <|i şi care consistă numai în spălarea externă.	.
In acest sens recomand broşura mea, ediţiunea a z a :
DESPRE AFECŢIUNI NERVOASE APOPLEXIE
PRESERVARE ŞI VINDI 4RE
care se eliberează GRATIS la farmacia Naţională A- Ciura, strada Lipscani Bucurescî; farmacia la Vulturu de Aur, S. Lebel, P ^kcî; farmacia fraţii Remer Focşani ; farmacia la România, F. Eltel, Galaţi; fa, Lacia E. M. Kerestez, Roman ; farmacia Charles Herzemberg, laşi şi la fanit ia Curţeî E. Hai nai, Botoşani.	RO/M^N WEISMANN
fost medic militai! membru onorific al ordinului sanitar talian al Cruceî albă.
LA LIBERE ROUMAINE
Diar cotijian, mare format
In |inba francesă
UN NUflfiR 20 BANI
ABONAMENT!: Un an, 40 lei; 6 luni, 20 lei |3 luni, io let.
Adâinisfraţiunea
8 - BULEV-fiDUL ELISABETA — 8.
I 1
Editura Librăriei şi Tipografiei Şcoalelor, Bucureşci, Str. Lipscani, 96
www.dacoromanica.ro
Anul XIX. No. 1861. (Seria II. No. 22).
EXEMPLARUL 10 BANI.
Mercur!, 28 Septembre 1888.

ABONAMENTE Pentru Capitllf t >•*« *
Pentru un an..........I.A *4
»	ş6se luni	,12	«a
»	trei luni.	»	^	31
Pentru Districte i
Pentru un an .	.	.	»	30
>	şdse luni	....	>15
»	trei luni	....	»	^
Pentru Românii din alte state, ca pţntru districte.
Pentru Streinătate:
Pentru un an .	.	. In aur lei 40
»	şdse luni	.	.	»	»	36	*
»	trei luni	.	.	»	»	10
Abonamentele se Fue la I ;i 15 ale fie-eArel lui.
UN NUMF.R VECHI as BANI Abonamentele se plătesc înainte
Redacţiunea, vStrada Lipscani, ' >
ZEUdlţia ânteia
ANUNCIURI ŞI RECLAME
AnunciurI pe pag. IV linia 25 bani.
Reclame pe pag. III linia. . t leu »	>	II	» .	3 lei
>	>	I	» . . 5 le!
Pentru Inserţii şi Reclame Redacţia nu e responsabilă.
Epistole nefrancate se refusă, articole nepublicate se ard.
In Străinătate a se adresa:
jruncia, 1 lavas, Laftitte et C-nie, place de la Bourse, Paris.
Englitcm, Eugene Michoud, 81 Fleet Street, E. C. I.ondon.
Austria, Haasenstein et Vogler 2, Wien Rudolf Mosse Zeilerstaette, Wiene.
Ungaria, D. Moritz Wiest, în Budapesta Servitenplatz.
Abonamentele se plătesc înainte
mm
DIRECTOR POLITIC: IO AN G. BIBICESCU
Administraţiunea, Strada Lipscani, 96
SUMARUL Ideile guvernului Depeşl.
* Ingerinţele atî început Alegeri curate
De ce, o, Baba Novac strecuraţi ţînţarul şi înghiţiţi cămila
De peste Munţi Din afară.
Dosarul tjilel.
Ecouri.
Licitaţii.
Informaţii.
Ultima oră.
întrunire publică
Partidul naţional-liberal va ţine astit-serst, 27 Septembre, la orele 8, in sala teatrului Dacia, o mare întrunire publică.
Cetăţenii credincioşi ideilor liberale sunt rugaţi a veni la aedstă întrunire.
Comitetul central al partidului national-liberal.
Bucureşti, 27 Septembre.
Ideile guvernului
Dacă din diarele unui grup sau aie unui guvern poţi şi trebue se cunosci ideile lui, atunci de sigur că alegătorii sunt pe deplin edificaţi asupra ideilor guvernului actual. „România liberă “ a avut în adevăr deosebita bună-voinţă se ne spuie că „regimul parlamentar aşa cum îl avem noi, e o primejdie pentru regulata propăşire a statului şi că trebue se se lase unul mic număr de dmeni conducerea intereselor obştesc! f" ea ne-a mai arătat ideile guvernului prin acuzarea ce a făcut regimului liberal „că a a-dus masele, plebea; la guvernămen tul ţerei.“ Acesta fiind „un r6u“ şi „un pericol “ în ochii „României libere urmeză neapărat că ea sus ţine domnia celor puţini cu esclu derea mulţime!. Asemenea „Epoca1", care trăesce şi lucreză într’un gânc cu guvernul junimist, ne-a făcut teoria elitei sociale: „puţini aleşi la Cârmă, iar misera plebs contnbuens, poporul care plătesce şi îşi dă sângele pentru ţără, dat la o parte ca incapabil. “
Suntem deci cu desăvârşire luminaţi asupra acestui punct. Guvernul actual tăgăduiesce drepturile democraţiei şi urmăresce stabilirea unui guvern olygarchic.
Cu tote astea nu strică se nu cunoscă alegătorii părerea chiar a miniştrilor; diariştii de la „România liberăa şi de la „Epoca" pote că n’au fost tâlmaci credincioşi ai guvernului, pote c’ati alunecat. De aceea credem de mare interes să dăm aci cuvântul d-lui Maiorescu, ministru cultelor şi instrucţiune! publice, unul din şefii grupului junimist; se-1 ascultăm chiar pe d-sa, căci de sigur nu şi-a falsificat singur ideile.
Şi iată ce scrie d. Maiorescu în-tr’o broşură politică apărută în 1886 sub titlul „Precedente constituţionale, şi partide politice“:
In teorie, cel maî bun lucru ar fi fără îndoială ca, precum toţi cetăţenii sunt chemaţi a contribui din banii lor la realizarea scopurilor statului, să şi fie chemaţi la facerea legilor şi la ’ aplicarea lor.
>Dar singura măsură, de pe care se pot judeca ceste lucruri, este realitatea. Iară realitatea cere următdrele :
In stat trebue să fie efectiv justiţia bine distribuită, trebue să fie efectiv asigurată viaţa şi averea cetăţenilor etc. Aceste sunt cerinţe ce are să le îndeplindscă ort-ce formă a statului în fapt şi numai faţă cu îndeplinirea lor maî grabnică sau maî întârdiată se judecă valdrea mijldcelor politice, iar nu după construcţia lor teoretică.
„întrebare; înţeleg toţi cetăţenii sau maioritatea cetăţenilor unui stat dat importanţa, întinderea şi modul de realizare a acestor cerinţe?
„Dacă înţeleg, trebue să şi fie chemaţi la conlucrare directă.
„Dacă nu înţeleg şi până când nu înţeleg, trebue să se distingă cel capabili de cei necapabili, şi să fie numai capabilii
însărcinată cu misiunile statul ut *
Dupâ ce şi-a pus ast-fel premisele, d. Maiorescu hotăresce despre sorta poporului român în chipul următor: „Liberalismul vrea, ca şi la orice chestie a politicei practice în e secutarea ei normală să fie lărgit cercul prin mulţime.
* „'Având însă în vedere că totă Constituţia nostră e făcută de sus în jos şi nu a isvorît dintr’o amă nunţită înţelegere de jos în şus, că prin urmare majoritatea poporului este astăzi încă nepregătită pentru îndeplinirea misiunilor zilnice ale. sta tulul în diferitele lor ramificări, tocmai conservatorii cel luminaţi şi prin urmare iubitori al progresului au putut dobândi convingerea că, în starea României de astădî, maî ales acolo unde este mulţimea este de regulă şi incapacitatea şi că din contră, rcstrîngendu-se minierul după o drăptă măsură a CelOl* Chemaţi, cresc sorţii pentru adevăratul progres, adică pentru îndeplinirea efectivă a misiunilor statului şi prin acesta chiar pentru sporirea crescendă în viitor a numărului celor capabili».
Iată-ne dar lămuriţi, chiar de un ministru, asupra ideilor guvernului Naţiunea e incapabilă să se împăr tăşăscă la guvernământul ţăreî şi progresul nu se pote realiza de cât „restrângându-se numărul celor chemaţi “.
„România Liberă“ şi „Epoca1 n’au exagerat nimic, n’au falsificat nimic ; teoriile lor sunt teoriile guvernului.
Să luăm aminte!
SCIRI TELEGRAFICE
Serviciul particular al diaruluî «TELEGRAFUL:
Roma, 8 Octombrc.
Se evaludză la maî mult de 150,000 numărul streinilor cari vor asista la serbările ce se vor da în onorea împăratului Wilhelm II. Se aştăptă maî mult de 200 corespondenţi de jurnale. Visita Împăratului la Vatican e fixată pentru 12 corent. )
Viena, 8 Octombre.
Primind la 4 Octombre pe Saadulah-paşa în audienţă: împăratul Germaniei, a exprimat via sa satisfasţie în privinţa raporturilor sale de amiciţie cu Sultanul şi părerea Jde rău că nu pote merge acum la Constantinopol. Dar speră că va visita pe Sultanul maî târdiu.
ngerinţele au început
Sub acest titlu, „Naţiunea" de ieri publică următorul ordin ce d. ministru ad-interim la domenii, P. P. Carp, sufletul cabinetului junimist, a dat direcţiune! scoleî de agricultură şi silvicultură de la Herăstrău :
Domnule director,
Faţă cu vii ţârele alegeri, cred de datoria mea de a vă pune în vedere cari sunt principiile guvernului în privirea libertăţii politice ce vă revine ca Impiegaţi al statului.
Orî-ce profesor este liber de a vota după cum îl dicteză consciinţa sa şi nu voiu cerceta nici o-dată dacă un profesor a votat pentru safi contra guvernului.
Acesta latitudine nu indrituiesce pe d-niî proft sori a se transformîn agenţi electorali fiă pentru, fui contra guvernului, şi voiţi privi orî-ce act de agitaţiune politică ea contrariu cu demnitatea corpului profesoral (!!)
Primiţi, vă rog, domnule director, asi-curarea osebitei mele consideraţiunî.
Ministru, p. P. Carp
Ordinul este categoric : profesorii n’au să se ocupe de afacerile publice, cu tot dreptul ce le dă Constituţiunea. EI nu pot să agite pentru reuşita ideilor politice ce ar avea, deci nici să susţie pe alţii, nici să facă a fi susţinuţi de alţii. El nu pot să mal fie nici deputaţi, nici senatori. Acest drept îl au numai Stănescii, Florea Morariu, Baboi etc.
Iacă constituţionalismul junimiştilor, ăcă respectarea strictei legalităţi cu care urni liţî s’au presintat înaintea camerelor di solvate, ecă spus lămurit ce gândesc el în viitor despre drepturile cetăţenesc!!
Când am semnalat în numărul precedent că administraţiunea din Ilfov opresce pe învăţători d’a mal citi diarul nostru, şi de la mulţi ni’l înapoia, cu abonamentele chiar plătite, credeam că măsura ar fi locală, luată numai din iniţiativa administraţiei de Ilfov. Acum însă vedem că ea este pornită de sus, face parte din credul politic al junimiştilor. Mal espre-sivă, mai impunătâre nu se mal p6te de cum este în ordinul dat de d. Carp.
De ce şi cui se mal spun atunci frase sforăit6re în manifestul publicat chiar în „ Monitor“ cu privire la profesori ?
Am vrea se seim ce maî dic în faţa a cestul ordin d-nil Maiorescu, Laurian. Michăilescu şi toţi profesorii junimişti şi liberalî-conservatorî. cari au făcut şi fac politică, scriind prin diare, vorbind la întruniri, punându-şî candidaturi etc.
Nu ’i aşa că maî nainte de timp măgarul şi-a arătat urechile.
Datoria profesorilor în special şi a tu-tor alegătorilor în general este ca, în faţa neruşinării crescânde cu care guvernul acesta isbesce în libertăţile nostre publice, toţi cu toţii să protesteze în întruniri şi înaintea urnelor, ca cu o oră maî înainte să facă a reintra la urma lor, aceşti aroganţi înfumuraţi ce sunt capabili a nu respecta nimic din libertăţile dobândite.
La rândul nostru protestăm din tote puterile contra acestui atentat la dreptul cel maî de căpeteniă al orî-cărul cetăţân şi pe câre Constituţiunea şi legea elec torală l-au garantat şi profesorilor.
Indrăsncla regimului d’a ataca pe faţă acest drept al profesorilor, necontestat în aşa mod de nimeni până acjî, ne dă măsura de ce este el capabil când va fi să atace drepturile unei clase de cetăţeni mal puţin luminaţi.
Reacţiunea, acăţată de putere îşi destinde furia cu totă ororea ce inspiră. Să veghiăm, şi la furia iei să răspundem în unire, cu tăria ce ne dă consciinţa drepturilor şi libertăţilor nostre constituţionale, pe cari nu le-am dobândit după a-tâţia ani de muncă, numai ca un încăpă ţînat-furios ca d. Carp să ni le răpăscă în cât-va timp.
Jos reacţiunea !
Pe lângă profesori, guvernul legalităţii a pus la index şi pe generali.
Se dice într’adcvâr că guvernul ar fi impus generalilor a nu-şî pune candidatura la viitărele alegeri.
Acest fapt constituie o vădită şi flagrantă călcare a constituţiunil care dă generalilor dreptul d’a candida şi d’a fi representanţî a ţăreî în Senat.
Protestăm contra acestei proceduri, care o e atingere, o insultă, o desfidere adresată armatei.
Alegeri „curate"
„Curate1' Vor fi alegerile viitore. Iată pe pildă ce scrie ziarul „Buzăd" în ceia ce priveşte pe desceptul conu Iancu, pater a sportmanulul de la dreptate:
D. I. Marghiloman a întrunit Joi scară
în saloanele d-sale de la Heleşteti pe toţi prietenii săi în număr de vre-o 20, spre a organiza campania electorală.
Intre alte argumente speciâse cu care d-nu Marghiloman a presărat spiciul d-sale politic, cele mai puternice care ad atras atenţiunea auditorului sunt a-cesta:
„Dar ce d-lor, acuma o să ’mî fie mie „frică de alegeri, când băiatul med este „ministru şi toată puterea judeţului în
mâna mea?!
„Apoi când o fi şi o fi, sunt în stare „să puiu în cumpănă vre-o 60000 de mii „de argumente sunătoare şi să poftească „d-lor (opoziţia) să mă combată.
„Numai vînzând goazele de la moşii şi „tot ’ml fac maiori ta te. “
Obraznic a mal devenit Ion Marghiloman de când a făcut miliăne din sudd-rea ţăranilor şi din ghişefturl făcute sub t6te guvernele.
Iată acum manifestul câtre alegătorii colegiului 3 din Prahova adresat de venerabilul democrat. C. T. Grigorescu, preşedintele Comitetului electoral local: Pentru d-v. alegători al colegiului al 111-lea, partidul liberal îşi dă cele mal mari silinţe de a vă face o s6rtă maî bună, căci dejd-v. sunt legate interesele şi celor-1 alte stări ale societăţel române.
Vedeţi, că tot de d-v. se ocupă şi cel ce se află astăjî la guvern, ca să vă a tragă încrederea, aruncendu-vă înainte nisce proiecte de legi, pentru împroprietărire şi alte idei mult mal schilăde, prin care vor să se arate că voesc binele a-celora cărora nu ’l-au voit şi nu ’1 vor voi nici odată. Reaua întocmire a acelor proiecte, care sunt un praf ce se aruncă în ochii celor ce nu trebue să vază răul ce li se pregătesee, nu avem loc acum să vi ’l arătăm în t6tă goleciunea sa. A tâta numai putem a vă spune că, cine voesce binele altuia nu T impune fără a ’l consulta.
A’ţl vădut sau a’ţî aflat că, cu ocasiu-unea alegere! Consiliului judeţăn, în diua de 20 Septembrie curent, delegaţii şi a-legătoriî direcţi al colegiului al IÎI-lea au fost unii opriţi prin comune de câtre primari şi notari, după ordinul sub-pre-ţilor, alţii înapoiaţi după drumuri de câtre ajutori şi vătăşel acestora ca să nu vie la Ploescl, sub pretext că alegerea s’ar fi amânat; iar care sosiră aii fost înapoiaţi chiar din Ploescl, ca să nu vo-tese.
Aceste şi alte mij loce nedemne de o autoritate publică, câre trebue să se res pecte mal întâiii ea însăşi pe sine, sunt mal mult de cât o crimă ordinară.
De aceea, Comitetul electoral-liberal, care nu va înşelat nici o dată, vă aduce la cunoştinţă că, în ziua de 2 Octombrie (Duminica viitore) având să faceţi alegere de delegaţi pentru deputaţi, urmează să vă strângeţi cu toţii la primăria comunei şi să faceţi alegere bună, puind de-legâţî Omeni de totă încrederea, care să nu ve trădeze interesele prin votul ce vor depune la urnă şi nici se facă cum au făcut; cel de la alegerea consiliului judeţean: d’a asculta pe primar, notari, sub-prefecţî, ajutori de vătăşel, ca să nu mârgă la alegere, sau d’a se’înapoia după druny ori d’a pleca d’aici acasă, fără să să voteze după cum le va fi cugetul.
Comitetul împlinindu’şî -datoria, d’a nu vă lăsa în necunosciinţă de ceea-ce a-veţî să faceţi, ve salută şi vă doresce tot binele.
In acest manifest să oglindesc fărte bine
„alegerile curateu ale junimiştilor.
Oferirea de slujbe din partea d-luî Marghiloman,—scrie Buzeul, plouă pe capul a-legătorilor cu 6re-care influenţă.
Acum trei cjile d-nu C. Simionescu s’a pomenit într’o bună diminăţă că i se in-mânedă decretul prin care era numit în funcţiunea de revizor al regiei tutunuri lor pe judeţele Buzău şi Râmnicu-Sărat
D-nu Simionescu indignat de o asemeni procedare care era de natură a’l vătăma în opiniunea publică, a refuzat fără esi tare acestă funcţiune şi a înapoiat ministrului de finanţe decretul în original.
w w
Mal mulţi dintre noi, — scrie Opiniunea din Craiova, — nu ne maî putem mişca prin oraş fără a fi pândiţi şi urmăriţi.
Nu vorbim de ndptea, când e sigur că
avem pe vre-un agent după noi ca să vadă ce facem, unde ne ducem. Dar diua chiar, în dată ce ieşim din centrul oraşului, suntem daţi în primire- - prin şuierături — de la gardist la gardist.
Apoi, în faţa caselor maî multura dintre noi sunt vecinie postaţi agenţi ca să vadă cine vine şi cine iese.
Apoi adaogă :
Mercur! pe la ora 7 dimineţa sub-co-misarul Dârzeanu a ridicat din piaţa unde se dusese la târguit, pe cetăţanul Alexan-drescu Marin şi l’a dus, cu t6te protestările lui, la comisia de galben unde, fată cu comisarul Dini Ghiorghiu (cel cu pa şaport grecesc) cu sub-comisarul Arce-reanu şi cu odăiaşul, l’a luat în palme, strigând la el că ’l va învăţa dânsul să facă politică contra guvernului. Apoi, văzând că a mers prea departe căci d. A-lexandrescu ameninţa cu denunţarea, i-a spus că l’a semuit cu altul şi să nu se mal mestece în boclucurî (care ?). In fine, după ce fu lăsat din palme, cetăţânul Ale-xandrescu întrebând de putea pleca, Dăr-zeanu s’a repedit de i-a mal dat încă o o palmă, dicându-î:
— Hal, plăcă. Dar să nu te maî prind prin târg, că e val de tine !
Miselească e administraţiunea la Craiova, dar prost e şi cetăţeanul Alexandrescu că n’a descărcat a doua cji un cartuş de revolver drept în capul sub-comisaruluî Dârzeanu. Intr’o ţară ocârmuită de junimişti altmintrelea nici că să p6te.
De ce, o, Baba Novac, strecuraţi ţintarul
şi înghiţiţi cămila?
Iară şi iară de sârta preoţilor de mir să ne ocupăm.
„Epoca" ne înjură, ca la uşa cortului, pentru că am arătat că legea conservatore sinodală a făcut din preotul de mir un „drumeţ", care p6te fi strămutat orî-unde de cel din fruntea clerului.
Nu răspundem la înjurături, căci ciocoii nu pot face de cât ce ati învăţat.
Ne mulţumim a le dice cu scriptura : Val vouă, farisei făţarnici, întru care nu este mântuire !
Când chiar mântuitorul lumel v’a pecetluit pentru vecînicie cu ti tuia de: „farisei făţarnici întru care nu este mântuire" cum m’al îndrăsniţjî a încerca să înşelaţi pe preoţi, care sunt ursiţi de chiar mântuitorul a propovedui credinţa şi disele lui?
Nu vă pecetluiesc el, în tâte dilele cu vorba de: farisei făţarnici ?
nu văd el că aţi călcat vechiele obiceiuri ale ţăreî, care făceau din preot un demnitar inamovibil şi î-aţî asemănat cu vă-tăşeil, pe care mal marii îl pot schimba orl-când şi trimite din loc în loc după voiă, după interesele, după capriţiele a-celor mari?
nu văd preoţii că voi I-aţI gonit din sinodul naţional, unde era locul lor şi după cantine şi după obiceiurile ţăreî ?
şi când aţi făcut acăstă crimă în contra demnitarilor, care înfăţişâză la popor înveţăturele mântuitorului, mal îndrăsniţî să credeţi că vă vor da eî mână de ajutor ca să-î înlănţuiţi şi mal rău?
Să vă luaţi nădejdea.
Căci, băgaţi bine de sămă la cap ce ve spunem, voi sunteţi care, prin legile vostre reacţionare şi prin obiceiurile reacţionare ce aţi introdus, aţi oprit pe preoţi de a putea fi consilieri comunali, consilieri judeţeni, deputaţi şi ast-fel pe el, sarea pământului—cum îl numea mântuitorul— ’l-aţî pus maî pre jos de cât ceî-1-alţî cetăţeni români, ’l-aţî umilit, ’î-aţl înjosit în faţa enoriaşilor lor.
Şi prin acâsta—iarăşi băgaţi bine şi a-câsta în capu-vă gol de bine şi plin numai de nemernicii—şi prin acâsta aţi făcut chiar ca biserica al cărei slujitori chrestineşti sunt preoţii, să pârdă din marea, din legitima, din meritata autoritate ce aveau în trecut asupra poporului?
www.dacoromamca.ro
.	.V,







V' *

TELEGRAFUL — 28 SEPTEMBRE 1888
Criminali în faţa bisericel şi preoţilor, pe cari ’i-aţî înjugat unei aristocraţii anti canonice, daţi-vă înlături cu făgăduidele vfistre mincinose, căci preoţii vă scid că sunteţi, cum vă elice scriptura, ca acele morminte pe din afară frumose ăr în luntru pline de putore.
Când aţi făcut viii pentru popor ceva, ca sc mai faceţi, ca să voiţi a face şi acum.
Decă aţi fi făcut ceva bine, nu v’ar f pecetluit mântuitorul cu vorba că: mai uşor p6te trece funia corăbiei prin urechile acului, de cât... boierul întru împă răţia cerului" sâii în inima preotului şi a poporului.
Înapoi dăr cei ce au făcut din preoţi nişte drumeţi; cei care le-au răpit dreptul d’a representa poporul şi interesele lui, înapoi satana, cum dicea Christos !
Mâine, ne vom ocupa de '„Monopolul luminărilor de câră" propus de junimişti ca îmbunătăţire pentru starea preoţilor de mir.
De peste munţi
Corespondenţă particulară a ,,TELEGRAFULUI“
Pesta, 25 Septembre, Diarele din capitala Ungariei şi acelea din a Austriei sunt alarmate în contra vrednicului păstor croat, părintele Stross-maver, episcopul catolic al Bosniei şi Sirmeî, pentru scrisorea ce ar fi adresat Papei de la Roma şi pe care v’am anun ţât'o ieri; în acâstă scrisfire, episcopul îşi motivâză atitudinea sa în causa con flictuluî avut cu împăratul Frantz Iosef la Bellovar.
Episcopul Strossmayer, care păstoreşte de la 1849 încdce, iată cum se esprimă în partea finală a scrisorii sale :
„Sfinte Părinte!
„Susţinătorii guvernului actual din Austria şi prin urmare şi aî Tronului ’mî-au trimis cu prilegiul jubileului meu preoţesc, serbat în anul acesta, o adresă de gratulare, a cărei cordialitate m’a impresionat adânc şi m’a umplut de înaltă bucurie. Aceşti învăţaţi şi luminaţi bărbaţi sigur iubesc pe împăratul lor tot atât de mult ca şi sfetnicii săi „maghiari'1. Idealul politic al acestora este apăsarea totală a fraţilor mei slavi, pentru ale căror drepturi eu nu pretind alt-ceva de cât dreptate. Eu nu sunt mulţumit cu actualul sistem din patria mea; eu nu pot fi mulţumit pentru că este un sistem de a-păsare a unei naţiuni mari şi libere pe pământul propriu, pe pământul mult iubit, cu credinţă susţinut şi de multe ori cu sângele fiilor ţărei îngrăşat.
Insă eu ascund durerea mea între di-durile capelei mele şi nici când nu încerc a o exprima de pe amvon. Nici drepturile mele politice de membru al corporaţiunilor legislative nu le exerces, căci de mai multe decenii nu- iau în per-sonă parte la adunările acestora. jCe voesc aşa dară contrarii mei de la mine ? S’au trăesc prea mult pentru unii dintre ei. care au designat de urmaş al meu pe unul, care posede idiomul maghiar ?“ Bărbăţia şi adevărul esprimat atât de categoric în aceste rânduri a făcut pe diariştiî maghiari şi austriaci să-şi iasă din fire strigând că, de vreme ce părintele Strossmayer a fost numit la 1849 de împăratul Austriei, acum e de datoria regelui Ungariei ca să-l destitue din
FOIŢA DI ARUL UI TELEGRAFUL
legale
Ungariei actele
scaunul episcopal, căci regele nu pute recunosce ca fiind împăratului Austriei.
Aiţi’mi vine în minte un asemenea incident întâmplat la 1863 în Transilvania cu episeopu! catolic Haynatd, Acest episcop, astădi Cardinal şi mitropolit în Caxocea în Ungaria se pusese în fmntea oposiţiei maghiare, care nu rccejioseea legalitatea camerii Transilvanie^ afotinându-se de la lucrările ei şi numind-o un conveni icul compus (lin omenii Hiibsburgilor.
Ludovic Haynald, dintr’un simplu profesoraş la Curtea imperială din Viena a fost numit la 1849 episcop al Transilvaniei şi la ocuparea scaunului său era aspru defăimat de aristocraţia maghiară, care în urmă se grupase imprejurul lui, spre a face cea mai crâncenă oposiţiune împăratului şi marelui .principe al Transilvaniei.
Din pricina acestei atitudine, Haynald a fost depărtat şi înlocuit cu un anume Fo-garassy, care combătând politica de pasivitate a Maghiarilor, a intrat în camera din Sibii şi pentru acâstă conduită a fost înălţat la scaunul episcopesc.
Ungurii lăudau în lumea largă patriotismul şi naţionalismul, episcopului destituit Haynald, slovac de origine, şi huliafi şi blestemai! pe renegatul Fogarassy pentru că era oportunist, cum sunt din ne norocire astă-dî toţi episcopii români de peste Munţi.
Hula şi ocara Ungurilor mersese atât de departe în cât bietul episcop Fogarassy, pe care fiarele lor ’1 botezase cu numele românesc Toader, nu mai cuteza să se arate pe strade, căci până chiar şi copiii se luai! după el pe uliţele Cluşuluî şi strigaQ : Toader! valach blestemat Ei bine, virtuţile pe cari le glorificaţi Ungurii în persăna lui Haynald, pentru că era naţionalist, de ce nu le ar recu nosce şi în persâna lui Strossmayer care nu-i mai puţin patriot şi naţionalist în ceia-ce priveşte patria şi naţiunea sa croată, oprimată de consilierii maghiari ai lui ierenez Iozsef,, iar nu de către aceia ai împăratului Francisc Iosef, care într’o <Ji tot aşa de bine p6te să înalţă şi pe Stros-mayer la rangul de Cardinal, cum a înălţat la 1867 şi pe Haynald, pe care ’1 des tituise din episcopie pentru crima de î-naltă trădare!
Istoria se repetă şi îndîrjirea d’acum a Ungurilor, pentru ori-cine judecă nepărti-
Acesta preocupă mult opinia publică care caută să va^ă aci un simptom al situaţiuniî. Se mai observă că în timpul şedere! luţ Wilhelm la Viena, ambasadorii Rusiei şi aî Franciei erai! absenţi.
Trebuo de notat acâsta?
Iii ori-ce cas, caşul e relevat de jurnalele berlineze. Alte gazete mai observi că prinţul de Galles a plecat din Viena cu o zi înainte de sosirea lui Wilhelm
nitor, este semn de începutul Asa să fie!
sfîrşitului:
Gamil-
Diarele maghiare spun că Curtea de de Casaţie din Pesta a casat sentinţa care condamna pe d. Ştefan Albu, redactor la „Romănische Revue“ la închisâre de un an şi amendă de 500 florini.
Procesul se va judeca din noî! de o altă curte cu juraţi pe care o va desemna mi nistrul de justiţie.
DIN AFARA
(7)
SPOVEDANIA
UNUI
UCIGAŞ
DE
EUGENIU mm
CAPITOLUL V Planul
îndată ’mi am dis, că a sosit momentul favorabil ca să ’mî execut planul. Vădând cănii respund nimica, Iţic, adaugă că pentru acea-di ’mî va plăti deosebit. Am primit propunerea însăj-am dis că neavend timp, nu pot veni de cât pe la un-spre-zece seara.
„— Vină şi la un-spre-dece, zise el. Insă ca să nu deranjezi pe ceiTalţi chiriaşi ’ţî voi da chia de la uşă.
Am luat cheia şi am plecat.
In sfârşit! zisei, când am ajuns în stradă.
Călătoria lui Wilhelm II la Viena şi toasturile.
ImpreSiunea produsă la Berlin de toasturile ridicate la prânzul de gală dai la Burg, e cu neputinţă de descris, dice Neues Wiener Tagblatt. Ori-cât de mari erau speranţele întâlnire! celor doui împăraţi ele ai! trecut peste realitate.
S’a remarcat mult că Taafe ria primit nici o decoraţie, pe când Tisza a primit cel rftai înalt ordin al Prusiei, acâsta să fie din causă că Tisza e liberal şi adversar pe faţă al Rusiei ?
CAPITOLUL VI Crima
In acea nopte n’am dormit de loc, iriam gândit şi iriam răsgândit la planul ce ’l meditasem atâta timp, mă sforţam să prevăd tbte împrejurările ce ar putea să se presinte şi se ştiu cum să preîntimpin orî-ce greutate.
S6rele străbătea prin fereastra odăiţei mele cănd eu încă meditam asupra crimei.
In sfârşit când mi se păru că nu mai e nici o combinaţiune de făcut, m’am dat jos din pat şi m’am îmbrăcat repede.
Am eşit din casă fără se ştiu pentru ce, n’aveam treabă de cât pe la un-spre-dese seara ; cu t6te aceste era cu neputinţă să stau pe loc.
Umblam pe strade ca un nebun, dedeam peste Omeni, nu luam seama la trăsuri, aşa că era să fiu călcat de câte-va ori.
Sdrobit de oboseală, am intrat într’un restaurant şi am mâncat, cu tute că nu aveam poftă de mâncare.
După masă am luat un jurnal şi mă uitam pe el, văd scris cu litere mari aceste cuvinte : un asasinai îngroditor,şi mă gîn-deam că peste câte-va <Jile, jurnalele au să fie pline de amănuntele crimei pe care o meditam.
Cetii mai departe şi vâijui că asasinul
Jurnalul lui Broderie III. Demersurile d-neiî Greffken.-— Atitudinea cancelarului. - l’râcautiunl
j*
Huite de Greffken.
Afacerea Greffken ocupă opinia publică dîn Germania. D-nâ Greffken a oferit 50,000 mărci cauţiune pentru ca bărbatul ei să fie pus în libertate. Tribunalul su prem, care va judeca acâstă afacere, ; respins cererea d-nei Greffken. Atunci ea s a dus la Friedrichsruhe, însă cancelarul n’a voit să o primâscă, asemenea nu l-a respuns la două scrisore şi o depeşă.
Greffken va fi dus la închisorea Alt-Moabit, unde va sta până la judecată. El va sta în celula în care a stat poetul Kraschewski şi căpitanul Hentsch. El la secret. Pentru ca nu cum-va temnicerii să fie corupţi, sunt puşi câte doi să facă serviciul în celula în care stă Greffken.
Se crede cu siguranţa că fostul amic al împăratului Frederic s’a dus la Hel-goland pentru a pune în siguranţa alte hârtii preţiose, manuscripte, scrisori com-promiţătbre etc. cari sunt în raport cu a facerea jurnalului.
Situaţia în Serbia
-0
Se scrie din Belgrad că în curând guvernul va fi obligat să proclame starea de asediu. Iată motivele pentru -cari guvernul regelui Milan se vede silit a aplica acâstă măsură :
a)	abusul libertăţeî presei.
b)	agitaţiile neîncetate contra guvernului şi autorităţilor executive din ţară ;
c)	propaganda necontenită despre o criză ministerială, care paralisează eficacitatea ordonanţelor guvernului şi
d)	agitaţiile criminale ale oposiţieî.
Dosarul dilei
0 barbarie
Aflăm, scrie „Drapelul" din Iaşi, că în comuna Herţa din judeţul Dorohoii! s’a săvârşit un adevărat act de barbarism din partea şefului administraţiuneî, G. Stefănescu, institutorele claselor I şi II, care pentru nefericirea cetăţenilor este acum preşedinte al comisiuneî interimare.
Iată cum stă lucrul :
D. Vasile Grigoriu, fost comisar în Herţa, fiind citat ca martor într’un proces şi din causă de bblă neputend veni, s’a eliberat contra sa un mandat de aducere. Preşedintele comisiuneî interimare, d. G. Stefănescu, se duce în diua de 17 Septembre la domiciliul d-luî Grigoriu, asociat de şâse sergenţi şi mai mulţi călăraşi pentru a’l ridica. D. Grigoriu, ’aflându-se bolnav şi în imposibilitate de a se putea scula din pat, fiindu’î piciorele umflate si
a fost descoperit; făcuse nenorocitul o mulţime de prostii, una după alta. Făcuse tocmai greşelele ce le prevedeam eîi şi pe care le putea evita cu mare uşurinţă.
Am dat din umeri şi ’mi am dis : n’a fost de loc dibacii!. Pe mine nu mă veţi prinde (aşa uşor, ’mi ziceam eu.
Era pe înserate. Cu cât se apropia momentul decisiv cu atâta aveam mai multă energie. Mă gândeam la alibi, însă nu aşa cum 1 făceai! alţi criminali.
In Ţaţa casei în care stăteam era o cafenea în care mă duceam adese ori, a-colo mă duceam şi beam la absinturi până ce me ameţeam înainte de a mă întâlni cu Luisa.
Intrând în cafenea am băut câte-va pahare de absint ca se mai prind curaj, însă nu mai mult.
Trebuia să stai! în cafenea până la un-spre-zece fără două-zeci de minute; un sfert de oră era d’ajuns ca să ajung până la Iţic.
In acest timp am fost vesel, vorbiam cu prietenii ce veneai! la cafenea ca să se ştie că am fost p’acolo, am făcut chiar şi o partidă de biliard.
Când am plecat, ’mî am luat seară bună de la vre-o doi-spre-zece cunoscuţi, ca la nevoe să ’l aduc ca martori că am stat la cafenea penă la o oră înaintată.
slab cu desăvârşire, s’a rugat să I lase câte-va ore, în care timp să pută cere-te legrafic de la locul de unde emană man datul, revocarea lui, până când se va însănătoşea.
Preşedintele Stefănescu îl lăsă şi după două eiasurl se reîntorce în casa d-lui Grigoriu încins cu eşarpa de Primar şi a sociat de aceiaşi agenţi.
El găsi uşile încuete. Le sfărâmă; sfă râmă de asemenea şi ferestrile; pătrunde cu sila în casă şi ridică forţat pe neno rocitul Grigoriu din pat, îl ia descul căci nu se putea încălţa, apoi cu escota de călăraşi îl trimete la Dorohoifi.
In timp când îl ducea prin oraş o mul ţime de jidani ce eratî adunaţi de un mi şei din localitate şi înteţiţi de d. Ştefă-nescu prin priviri încurajetote, au ince-put a insulta şi lovi chiar pe Grigoriu
ECOURI
0 denunţare gravă
D. Costa-Foru în scrisorea sS/dămânel denunţă pe d-niî Ţirlea, G. Sure şi căp, Stănciulescu ca omorâtorii nenorocitei Maria Popovici.
Se scie că pentru acest omor a fost condamnat la munca silnică Nae Miulescu şi soţia sa.
Denunţarea e cât se pote de gravă şi credem că parchetul trebue să o ia în consideraţie, căci dacă Î11 adevăr adevăraţii omorâtori sunt cei denunţaţi de d Costa-Foru, apoi s’a comis o erore judiciară tot aşa de oribilă, pe cât de oribilă este crima săvârşită.
U11 copil caro omont.
Băiatul Mihalache, în etate de 12 ani, fiul lui Stanciu Gătez, fiind practicant în cancelaria primăriei din comuna Boldii, judeţul Râmnicu-Sărat, a luat din odaia de gardă o puşcă, a intrat cu ea în şcOlă unde erau adunaţi mai mulţi copii, a în-dreptat’o asupra şcolarului Mancea Mateiu Pâslaru, şi descărcând’o, ’1 a ucis pe dată.
Călcată de tren.
In seara de 22 Septembre curent, trenul ce circula pe linia Ploeştî-Predeal, între canfonele 4 şi 5, pendinte de comuna Strejnicu, judeţul Prahova, a călcat şi omorît pe o femee necunoscută.
0 tîlhărîe
O tîlhărie a fost comisă în Prahova. O bandă de ţărani au atacat şi jefuit casa locuitorului Yitu din Mălăeşti, şi a-poi au incendiat o. Acestă din urmă particularitate ar denota că răsbunarea nu e străină pe acâstă crimă.
LICITATIUNI
La 18 Octombrie iS88, inchiriarea etagiuluT de sus al casei din strada S-tu Ionică, avend tdte camerile mobilate şi cu dependinţe.
Licitaţia se va tine oral la 2 1 [2 ore p. m., ia cancelaria eforiei din curtea bisericel Creţulescu.
La 1 Octombrie în localul ministerului domenie-lor orele 3 p. m., pentru o cantitate de 3—4.000 de kilograme hârtie, precum : diare, imprimate şi registre.
In diua de 20 Octombrie, se vor vinde prin licitaţie, în localul biurouluî vamal Brăila, 385 kgr. faianţă ordinară albă într’o singură culore.
Se scote din pou în licitaţie reconstrucţia a 9 bucăţi ziduri de sprijinire şi reparaţia a 4 poduri între’Câlimănescî şi Rob-■■■ ei, a căror valdie dupe devis este de lei 7.004, l ani 30.
Licitaţia se va ţine la ministerul de financie şi la prefectura judeţului Vâlcea în cjiua de 10 Octombrie.
INF0RMATIUNI
»
Primim din partea d-lui N. Istrati, fost procuror-general, o întâmpinare la cele estrase de noi din „Voinţa naţională11 şi pr'vitdre la d-sa.
1). Istrati declară că moşia Crivăţu din jud. Roman, preţuită 1,200.000 lei a fost ipotecată la creditul rural pentru suma de 100.000 lei cu stipulaţia anume că 60,000 lei sunt dota soţiei d-sâle, de care d. Istrati e dis-părţit. Soţia d-luî, sub cuvânt că rialii destul de asigurată, ceru şi o altă garanţie. D. Istrati ’i-a dat şi o casă din Galaţi. D-na Istrat. nemulţumită, a intentat un proces atât fostului său soţ cât şi creditului rural. Procesul s’a isprăvit prin respingerea cerere! reclamantei ca nefundată.
„Naţiunea" spune că urinătdrele liste de candidaţi circulă în Giurgiu : Una liberal-na (ională, cu d-1111 Spi-rache Profirescu în cap şi purtând numele d-lor Hariton Racotă, Ap. Mănescu, Rose Stefănescu, Iepurescu, Nedelcovici, Fundescu.
Una conservatdre pură cu d-nii I Lahovari şi G. Em. Lahovari, Iancu Dumitriu, Ang. Ulubeanu, Vasile Du-mitrescu (Castron), Costică Budişteanti, Niţă Coşoiu.
Alta, tot conservatdre dar amestecată cu liberali, cuprinde numele d-lor C. Panano, G Em. Lahovari, L. Sa-chelarie, Nedelcovici, C. Bâdulescu, Hariton Racotă, Costică Budişteanu, N. Ştefănescu.
»Drapelul« spune că la Iaşi va a-âare un cjiar anti-dinastic, sub direcţiunea d-luî Eugenio Ghika-Budesci, cuzist devotat.

»Drapelul* spune că o parte din conservatorii din Iaşi s’au deosebit de unimişti şi de cei alţi conservatori trecuţi ca zestre guvernamentală. Ei vor lupta singuri în viitorele alegeri, ntre aceştia sunt d-niî C. Balş, Eug. Ghika-Budesci, An. Drăghici, etc. Se mai dice că a rupt’o cu conservato rii şi d. Ioan Ghika (de la Iaşi) fiind că a fost şters de pe lista candidaţilor oficiali.
Aflăm că d. A. Teodorescu, advocat din Albastru, a fost numit ajutor al poliţiei comunale, ca se fie împăcat pentru nouile alegeri. Ne mirăm însă cum va primi d-sa să servescă cu comisari puşcăriaşi, şi de sigur numai cât vor tine alegerile.
Adi un ciocoiaş de la foia «Epoca» spunea în gura mare în piaţa tribunalului, că comitetul central al conservatorilor a hotărît să cheltuiască pentru alegeri 500.000 lei numai în capitală.
— Din fondurile secrete se va lua
La un-spre-zece ore fix, am ajuns la Iţic.
El 'ini arăta ce am de lucru şi se a-şedă lângă mine.
D’odată n’am putut face nimica : mâna ‘mi tremura, literile jucau înaintea ochi lor mei. Cu mare greutate ’mi am venit în fire. La urma urmelor nu mă interesam de ceia-ce scriiam ; lucrul principal era ca Iţic să mă vadă scriind.
Din când în când puneam mâna în buzunarul vestei ca să mă asigur că pilu-gul la e locul lui.
Cu ochii urmăream tdte mişcările lui Iţic. El nu se mişca dc la biurou. Mă temeam ca nu cum-va să i vină în cap să vadă ce lucrez. Cea mai mică imprudenţă din partea mea putea să facă ca totul să fie perdut.
Minutele treceau şi Iţic scria şi socotea.
începusem să nu mai pot sta de scaun; eram nerăbdător, aşteptam să deschiză casa ca să-l omor.
Mă uit la ceas. Sunt două-spre-zece. In sfârşit, Iţic să sculă şi se îndreptă spre casă, o deschise şi vâră mâna înăuntru.
Dintr’o săritură am fost lângă el, l’am lovit după ceafă şi Iţic cădu jos ca trăsnit. L’am ridicat şi l’am dat de lângă casă.
Am închis în urmă repede uşa şi apro-piindu-mă de cadavru, m’am plecat spre el ca să mă asigur dacă în adevăr a murit.
Iţic nu dădea nici cel mai mic semn de viaţă; i-am ridicat capul în sus şi am observat că nu se vede nici o urmă de sânge.
Ant vrut să ridic cadavrul şi din acel loc şi să-l dau maîjj departe de casă am observat însă că posiţia în care se afla era naturală şi l’am lăsat acolo.
M’am repedit spre casă. O întregă avere era acolo, am vârât mâna în grămada de aur şi de bilete de bancă, acţiuni şi am Hat	............. .	.
' ’***•' 1 *•'••• •
Mă uitai la ceas. Era doue-spre-zece, şi un sfert. Un sfert de oră perdut! Nu ştiam ce sumă să iau. D’acasă mă hotă-râsern să iau 20,000 lei. ’Mî va ajunge acâstă sumă ? Mi-am umplut busunarile de napoleoni şi bilete de bancă !
Acum să o şterg d’aci, ’mi disei. Trecând peste cadavru, un fior mă cuprinse. După ce am pus cheia de la casă în buzunar, am pus urechia la inima lui Iţic ca să mă asigur dăcă în adevăr e mort.
(Va urma)
www.dacoromanica.ro
TELEGRAFUL — 28 SEPTEMBRE 1888
acesta sumă ? întrebă unul din cei pre senţi.
— Dar dm btizunartu nostru ? res-punse ciocoiul.
Neruşinarea ciocoiaşului a produs asupra celor presenţl un adânc sim-ţiment de scârbă şi desgust.
Ieri a avut loc la cârciumă «Leul şi Cârnatu» din strada Unspre-dece lu-nie o întrunire a cetăţenilor «indignaţi.» Oratorul de frunte a fost d. Costa Foru. După ce acest domn isprăvi discursul sâti plin de injurii pentru liberali, un dre-care Niţă Ardei fost puşcăriaş, condamnat pentru hoţii şi prădăciunî să urcă pe un scaun şi strigă :
Să alegem pe d. Costa l'oru ; bun e d. Costa-Foru, fiul fostului mi nistru !
Cetăţenii mai spălaţi aucjind că Niţă Ardei declară că «e bun d. Costa-Foru» o tuliră iute p’acasă. Unul din aceşti cetăţeni ne a dis :
Ce vreţi, dacă Niţă Ardei cjice ca e bun, apoi să te ferească sfântul !
Scdla de sciinţe politice şi administrative îşi începe cursurile la io Octombre viitor.
înscrierile^ f | fâc în t6're cjfiel cfe la 6—8 or& ta 4dcretarul şcfileî
Orele de cursuri sunt 7—9 sera,
\ om publica, în alt uumgr întreaga programa.
Guvernamentalii au ţinut o întrunire Duminică în şcbla armenescă.
D. Pake Protopopescu, cel care a refusat liberalilor scolele pentru motive igienice a fost oratorul acestei întruniri.
Cum să împacă ţinerea unei întruniri în şcdlă de câtre primarul care a refusat altora şcdlele ?
Acest fapt contribue a completa portretul renegatului politic, care sa făcut uneltă ciocoiască.
El să crede privilegiat şi să portă ca un privilegiat.
(\
La întrunirea liberalilor, car fine astă-serâ la Dacia, vor vorbi, pe cât aflăm, d-nii I. C. Brătianu, C. C Dimitrescu şi C. Stoicescu.
Intr’un număr trecut am denunţat opiniei publice fapta brutală a ajutorului poliţienesc din Brăila, care a a-restat pe d. A. Schwarz şi soţia sa pentru a se răsbuna în contra acestor 6meni. Pe timpul cât aii stat aceşfî 6-menî la acest, prăvălia lor remasâ ne-închisă a fost prădată. De atunci, de şi justiţia e sesisată de nelegiuirile poliţaiului, nici o disposiţiune în contra sbirului nu s’a luat.
Ce mişelie !
De câte-va dile s’a început culesul viilor în judeţul Putna- După analisa ce s’a făcut mustului, de omenii speciali, s’a constatat că conţine 1 şi jum. zahăr mai mult ca cel din anul trecut şi are o tărie mai mare cu 2 şi jum. grade. Mulţi afirmă că vinul de estimp va fi superior acelui din 1872.
Ieri comisarul secţiei 3-a a arestat pe ţiganii Gheorghe Assan, C. Cos-tacbe şi At. Cazam. Acest comisar a declarat ţiganilor că la prefectură are să li se plătescă banii, Fi cariei fost condamnaţi torturatorii lor.
Opinia publică e forte îngrijită; se elice că arestaţii sunt supuşi la nouî torturi; se vorbesce că ieri sau audit nişte strigăte desperate în pivniţele poliţiei.
Saomotele aceste sunt cu atât mai
o
sigure cu cât călâii Dimancea şi Da-vila urmedă a fi funcţionarii poliţiei.
Aflăm că despre afacerea ţiganilor şi arestarea nouă a torturaţilor s’a trămis o corespondenţă la »Times«. Ce ruşine 1 Ce ruşine pentru ţară !
Agiul a fost ieri 2,25 la sută.
I). G. V. Teodorescu, supra-nfimit eap-de-fer, funcţionar la vama Fila-ret, s’a vedut împărţind pe strade în
colorea de Albastru numărul din urma al Scrisorei sifteiMnU, &6&1 de d. C. Costaforu.
Iacă un funcţionar de model.
In consiliul cfe miniştrii s’ar fi decis în line ca d-nii Dimancea şi Da-vila să fie înlocuiţi la poliţia Capitalei, chiar mai înainte de judecarea recursului ce au făcut contra decisiu-nii Curţii de apel.
Din acestă causă d. colonel Voi-nescu ar fi stăruind în demisiunea dată, şi intârdiarea d'a i se primi provine numai din neînţelegerea d'a ’i găsi un succesor care să împace şi capra şi varda, adică şi scopurile junimiştilor şi procederile liberarilor-conservatori represintaţi în Bucurescî de d. Pache şi necesităţile epochişti-lor. Se speră însă că un asemenea giuvaer tutti-fruti va fi găsit în curend şi situaţiunea poliţienescă a Capitalei va fi resolvată în sensul intereselor d-lui Pache, care să aibă un picior în primăria şi altul sigur la agiă, er nu ca pe d. colonel Voinescu, cu care nu se putea înţelege direct la tote operaţiunile şi era nevoit să recurgă la Creţu, Ianolescu etc.
*-
. * lt se va face o sg fiihbare însemnată în
funcţionarii superiori din serviţiul central şi din cele esteriore, pendinte de ministerul financelor şi regia tutunurilor şi sării. Cu acestă ocashme vQr fi introduse elemente nouî ce vor fi dovedit pricepere în alegeri direct sau prin rudele lor, fără să li se ceră alte condiţiuni de aptitudine, şi din funcţionarii actuali unii vor fi lăsaţi în disponibilitate, spre a fi chemaţi la calendele grecesci în alte funcţiuni, după sistema junimistă, iar alţii vor fi schimbaţi dintr’un loc în altul, Ga dubioşi, şi ast-fel siliţi a demisiona
af ă că Imediat după alegeri
singuri.
Personajul vămilor, al casierielor de judeţe şi al regiei tutunurilor şi sării se vor resimţi mai mult de acestă remaniare.
H
V9
t ordon
O m care indentică ă. t ordonată şi în ministerul domenielor, cu deosebire în serviciul administrativ, al inginerilor hotarnic, al advocaţilor, al comptabilităţii şi în direcţiunile scole-lor speciale pendinte de acel minister.
Dacă alegerile nu vor eşi însă pe gândul guvernului, tote aceste miş-pări vor cădea în baltă, ca şi proiectele de legi junimiste publicate şine publicate.
Aflăm că s’ar fi dat ordine casierielor a fi cu băgare de seniă la urmărirea debitorilor ce pot fi zestre guvernamentală, căutând a amâna ofî-ce motiv de nemulţumire din parte-le până după terminarea alegerilor.
Cu petiţiunî pentru cererea d-lor Carp şi Ghermani d’a ’şi pune candidaturile la Bucurescî umblau perceptorii, avându-le luate de la casieria sfe-gerală de Ilfov.
Acum se vede că resultatul nefiind n ulţămitor prin perceptori, s’au însărcinat cu strângere^ iscăliturilor şi u-nii comisari de poliţie.
Comedia dată se jocă fără perdea, căci sunt junimişti.
E cinstit acesta, in tită omânie liber'k .'
Cu. cât d. Pache e de greoiu la trup cu atât e de neobosit în curse electorale. Când se ia la întrecere, lasă pe jos pe Brâtescu, Stănescu, Le-rescu, Foloştină etc.
Sub motiv de inspecţiurii comunale, cum ar elice „România" d. Pache n’a mai scurtat’o Dumineca trecută de pe drumuri: când u trăsura, când pe jos.
Pe la 10 jum. a.m., d. Pache a fost pe calea Văcărescî, în culorea de albastru, însoţit de d. Porfiriade şi precedat d’un dorobanţ comunal şi un toboşar, care suna întruna toba, sub motiv d’a anunţa o licitaţiune pentru vendarea a nisce sare şi ceva pomi
de la o grădină, dar în realitate spre a se aduna lumea şi a sta chiar d-sa în mijloc, propăvăduind fericirile ce aii să pldie dacă va mai sta dup6 alegeri.
Unii, eşiţi de curiositate de prin cârciumi, credeau câ are să le împartă ceva, iar alţii, mai cu dare de mână, credeau că d Pache cerşesce pentru vre un puţ sau biserică.
In aceiaşi di, pe la 8 şi jum. sera, d. Pache trecea pe calea Moşilor venind despre Obor, însoţit de şeful poliţiei comunale, d. Vasilescu şi alţii din cohorta mercenarâ. D-sa venea obosit de umblet şi vorbăriă, având şi întristarea că pe unde a fost, afară de laudele şi promisiunile slugarnice ale celor cu cari dilnic are cunoscinţă, n’a întâlnit de cât nepăsare, iar pe alo-curea luare peste picior.
Ce să faci, d-le Pache ? Să dai dreptate d-lui Brătescu şi altora ca el, când ’ţi spun că nu mai pot sta pe piciore, chiar dacă capul le ar fi ca scos dintr’o butiă cu vin, căci vedi cât e de greu să faci propagantxirl electorale.
Ntm*stul numai Sâ dkî* “dar 'Şi să umbli pe la bun şi pe la reu, să dai mâna cu toţii, să aucjî şi bune şi rele, să bei şi să mănânci şi ce nu’ţî place.
D-4eii te-a înrjestrat cu hărnicia pentru tote acestea. Pasă înainte, căci numai aşa acţiunile d-tale se vor ridica rla comitetul liberal-conservator, la d. Carp şi chiar la poliţiă. D’aî avea noroc să nu sca4ă de astă dată la urne!
Din seria IV pentru bacalaureat la Universitatea din Bucurescî au reuşit numai 4 candidaţi : A. Caracas, M. Constantinescu, Fr. Cremnitzer şi D. Fălcoianu.
ULTIMA ORA
Serviciul particular al diarului «Telegraful» Sofia, 8 Octombre.
Polemica între diarele bulgare şi cele streine continuă în privinţa Macedoniei. Presa bulgară se plânge de acea că presa străină dă un caracter politic demersurilor făcute la Constantinopol de către po-pulaţiunea bulgară din Macedonia, care n’a cerut de cât îmbunătăţirea sortei sale eclesiastice şi şcolare.
Loudra, 8 Octombre.
„Standard“ constată că articolul său asupra primejdiilor ulteriore ale atitudine! d-lui Cripsi în privinţa Francieî a produs la Constantinopol o vie satisfacţie, căci pe lângă ocuparea Masuahuluî şi a ochirilor puţin ascunse asupra Tripolitaniei, ultima Notă a d-luî Cripsi e considerată că având faţă de Turcia o atitudine jigni-tdre ce nu şi-o permiseră nici odată cele l’alte puteri.
Sofia, 8 Octombre
Journal des Debats în numărul seu {de la 4 Octombre persistă a atribui amestecului guvernului bulgar din Macedonia. Dacă scrisorile confiscate de cari vorbesce exist,ă ele sunt ‘ cu totul apocrife, pentru că d. Stambuloff n’a scris nici o dată asemenea lucruri. Maiorul Paniţa a stat pentru serviciu câte-va zile la Kus-tendil, de unde s’a întors la Sofia fără să fi trecut graniţa.
Budapesta, 8 Octombre.
Crin cepele de Galles s’a întors ieri la 7 ore de la Sinaia, după ce a luat de la Regele României un congediu foarte cordial. Regele îl însoţise până la Predeal. Puţin după acea principele a plecat la Locsard un e a întâlnit pe arhiducele Rudolf.
Stutgart, 8 Oct >nj|Vrie.
Oficial.-— Doctorii au sfătuit pc Regele, care de mult arată predispoziţiuni la o boală a organelor respirătoare, de a petrece iarna la sud.
Regele va pleca la 20 Octcmvrie la Si-riera. Regina ’l va urma.
Paris, 8 Octomvrie.
D. Garnot a fost forte aclamat la Lyon.
Din ediţia a ll-a de eri.
Inform-a-ţiNini
Ni se scrie din Iaşi, că un ore-care Toder Ionescu, sătean din comuna Tomeşti, cătunul Rup, ar fi tras cu puşca asupra d. V. Băileanu, comisar.
In Craiova esistă un institut, numit »Sc61a menageră Popovicî», în care,
după testament, nu se pot primi decât r.fete sărmane. D, prefect dc Dolj stăruiesce îns£ pi; îâugă consiliul comunal care supra-vegia4ă acest institut ca să se primească o neprită a sea, fată de om cu stare.
Ruşine! De dece ori ruşine !
La Primăria din Craiova se petrec scandaluri cari trebue să revolte chiar pe omul cel mai liniştit.
Acum cât-va timp, poliţaiul oraşului ceruse, pentru birji, o diurnă care se urca la 7200 franci pc an.
După stăruinţele consilierului liberal Hristu Pe.şacov, cererea fu respinsă.
Ei bine, junimisto-conservatorii din cons liti au avut îndrăsneala se falsifice procesele verbale şi să spuie că cererea s’a admis.
PriiMând de veste, d. Peşacov a intervenit şi poliţaiul a perdut frumuşelul venit ce voia să ’şî creeze.
Pe lingă demisiunea d-lui P. Gră-dişteauu din consiliul comunal al capitalei, se aşteptă şi demisiunile mai multor consilieri liberali, în cât în cu-rînd vom avea nouî alegeri comunale.
D. primar Pache a amânat întrunirea consiliului comunal pentru Mer-curî după amia4î-
Comitetul electoral al grupurilor liberale aliate, scrie »Fulgerul*, întru-nindu-să sub preşedinţa d-luî George Mârzescu, a votat, în unamitate ca candidaţiai colegiului I pentru cameră pe următdrele persone:
Mihail Cogălniceanu.
Const. Corjescu.
Locot-col. Const. Langa.
Curtea cu juraţi din Iaşi a judecat procesul bandei de falşificatorî de monede cari au fost prinşi punând în circulaţie astă-vară, monede de 5 şi de 2 lei şi piese de 50 bani.
Inculpaţii eraţi în număr de cinci : patru italieni şi un român, Toder Cal-muschi.
Curtea a condamnat pe şeful bandei la 8 ani de reclusiune, pe unul din italieni la 7 ani şi pe cei-l-alţi la câte 6 ani, achitând pe Calmuschi care fu pus imediat în libertate.
Guvernul junimist caută sprijin la gazetele streine. După cât se vede din aceste, guvernul de nimic nu se teme mai mult de cât de unirea tuturor tiberalilor. Ca să combată a-cestă unire, sau cel puţin s’o discrediteze în ochii străinătăţii, »Pester Loyd« publică cele mai năsdrăvane scrieri. In numeru-i de Sâmbătă* spunea că liberalii s’aii unit şi cu ftatidinas-ticiî cei mai declaraţi. In numărul de Duminică, sosit a4i, spune că «în contra unirii s’au produs o mulţime de protestări din partea liberalilor din fosta oposiţiune».
Unde sunt aceste protestări ?
F'iresce că lumea înţelege şiretenia 0-vernuluî junimist.
D. prefect al, capitalei a suspendat din nou, pro forma, pe d-nii Dimancea şi Da vila până se va judeca recursul ce-au făcut,—-care va veni cât de curend înaintea Curţii de casa-
tiune.
>
Secţiunea ccrecţională ce va judeca acest proces se compune din d. Gr. Lahovari preşedinte şi d-nii Silion, Al. Giani, Ferechide, Orbescu, Predescu şi C. Stefănescu membrii..
Prima sesiune a Curţii cu juraţi din Bucurescî s’a închis la 24 curent ; a doua sesiune se va deschide la 1 Octombrie.— In acea sesiune se vor judeca cinci procese de presă.
Intre aliaţii junimişti şi liberaliî-conservatori s’ar fi ivit mari neînţelegeri cu ocasiunea stabilirii candida-turelor. Junimiştii cer locuri mai multe de cât îşi reservaseră la prima tocmeli şi caută a respinge candidaturi liberale-conservatore ruşindse, cum e a lui Stănescu de la Obor şi-a altora susţinuţi de d. Pache.
Se confirmă scirea că d. Prodan, prefectul de Putna, se retrage, uvend a fi ‘numit consilier la Curtea de ca-saţiune în locul-vacant.
I). Popescu, fostul prefect dejristă memoriâ la Râmnicul-Sărat sub guvernul d-lui Catargiu, fiind numit a-cum la Prahova, i-s’ar fi pus îndatorirea a depărta pe toţi funcţionarii numiţi de d. Vlahuţi.
D. Lascar Catargi a fost la Iaşi spre a împăciui pe conservatori. încercarea-! n’a reuşit şi 'Para şpune că d. Konaki-Vogoridi îşi pune candida tura ca conservator independent.
.Serviciul special al «TELEGRAFULUI»
f6 ORE SEARA)
Londra, 8 Octombre.
Gorespondentul cjiaruluî „Daily News“ crede că intrevorbirile continuă pentru a ajunge la o soluţiune a cestiunei bulgare. Rusia ar consimţi a nu trimite un comisar rus în Bulgaria; ea ar accepta alegerile făcute sub un comisar turc cu un (comisar) minister compus din d-nii Stambuloff, ZanKoff şi Karaveloff; Austria, din partea sa, ar consimţi la depărtarea provisorie a principelui de Coburg. 0 notă colectivă a puterilor redigiată în acest sens s’ar adresa în curând Porţel.
Constantinopol, 6 Octombre
Via-Varna.—T6te contractele cu Vur-tembergbank şi cu Deutschenbank, pri-vitore la împruihutul de 1.500.000 lire şi la concesiunea drumului de fer Angora, s’au semnat, afară de caietul de sarcini care va fi semnat probabil adi; acâsta pfite fi deci considerat ca terminat.
După un ambasador, Turcia, prin a-câstă învoială, a semnat un nou contract de existenţă pentru câţi-va ani.
In urma încheiereî împrumutului, d. de Nelideff a reamintit Porţei cestiunea în-demnităţei de rebel, exprimând speranţa că Rusia va primi un acont pentru ceea ce ’î se datorâză.
CASSA DE SCHIMB
N. & D- Moroeano
Strada Lipscani\ Noua clădire a seeUtăteî Dacia* Mamânia numită « Pasagiul Diniitrie Ghica > Ne. 6.
BUCUREŞTI
Cumperă şi vinde efecte publice şi face ori-ce schimb de monedî
Cursul pe d,iua de 27 Septembre 1888
	Cump.	Vând
S°/o Rentă Amortisabilă . . .	96b 2	97
5°/0 » Rom. Perpetuă. . .	—	
6°/o Obl. de Stat (Conv. Rur.) .	981b	99M2
6°/o > » > (C. F. Rom.) .		—
5°/0 » Municipale 1883 . . .	83'/**	84
5°/o > > 18S4 . . .	—	—
7°/0 Scrisuri funciare Rurale. .	106M2	107H4
S°/rt > » 1 • •	96'U	97
7% » » Urbane .	I05	106
6°/0 » > » . .		—
5°/o * - » • •	9 2'/.	93
5°/0 > func. Urbane Iaşi. .	81M4	82
Impr cu prime Bucur. (20 1.) .	4S	49
Los. Crucea Roşie Italiană . .	3°	32
10 fr. Obl. Casei Pens. 300 1. .	22o	235
» Sârbeşti cu prime. .	75	79
Losuri Otomane cu prime . .	48	55
» Basilica Dombau . . .	19	21
Aur contra argint sau bilete	18I4	4114
Napolionî contra lire ....	io.02	20.05
Florini valbre Austriacă , . .	2.09	2.10
Mărci Germane	<24.	i.i6
Bancnote Francese		99’î’	100'B
Ruble Hârtie. . 		265	2 75
NB. Cursul este socotit în aur.		
Bolnavilor de nervi
Se recomandă a se încerca în tratamentul meu de vindecare atras în aplicatiune din di în di .n cercurile mai mari de câtre d-niî profesori, medic! şi public, care consistă numai în spălarea esternă, ne-vătămetor şi de succese surprinzetore.
—Aprobat şi recomandat de -
Dr. Ieehl med. super la stFt-major c. r. cl I. în Vieiiii.
Dr. Arnlie.im şi dr. (««Umanii medici la Vi-ana.
Dr. Hoescli med. dirigente la Policlinic în berlin.
Dr. A. Corazza med. în Veneţia şi dr. L. Re gen medic la Berlin.
Dr. I. de Oversclieltle profesor c. r. în Krenis.
Dr. Sclieriug consilier intim la băile Ems-
Dr. H, (frossmnnn med. de despăr. în Ioe-lilingen,
Er. Busbach med. c. r. de district în Zirknitz.
Dr. Kolin med. consilier sanitar regal în Stettin.
Dr. Rittner consilier intim în Frankfkrt a. M.
Dr. Karst med. în Barnowitz, dr. Marcusy medic în Hirscliberg.
Broşura despre boale nervoase şi apoplexie
Ediţia a 17-a se eliberează,gratis şi franco de câtre 'farmaciile urmetdre: I. A. Ciurâ Bucurescî; S. Lebel Ploescl; fraţii Remer, Focşani ; C. F. Litel Galaţi; E. H- Keresztes Roman; Charles Herzemberg Iaşi şi E. Hainal Botoşani.
Persoane care sufer de agitaţiune, insomnie, migrene şi sensibilitate mare, precum şi acolor care sufer de urmările de apoplexie şi anume : paral:sarea membrilor, deficultate ’de a vorbi şi slăbire ale memoriei şi în fine bolnavilor predispus! apoplexie! printr’o neliuisce persistentă ameţelă şi strângere <le cap, simţiment de presiune sub frunte etc, tutor acestor persone consiliez a ’şî procura broşura sus menţionată.
ROMAN WEisSMANN
ost medic militar, Membru onorific ai ordinului sanitar italian al Crucei albe.
Administratorul ziarului, C. Ispăsescu.
www.dacoromanica.ro
TELEGRAFUL — 28 SEPTEMBRE 1888
CASA DE SCHIMB
MOSCU NACHMIAS
No. 8, în palatul «Principele Dimitrie Ghica» (Dacia-Romănia) Strada Lipscani, în faţa noueT clădiri a Băncel Naţionale
BUCURESCI
Cumpără şi vinde efecte publice şi face orÎTCe-schimb de moncdl
Cursul pe i^iua de 27 Septembre 1888
Compania de Gaz
DIN
Rentă Amortisabilă 5o/0	.
»	Română perpet	50/0
Ob|ig. de Stat (C. Rur.)	bn/0
»	C. F. R. 60j0 .	.
»	Municipale 5o/0	. .
»	Casei Pens. (300	L.)
Ser. funciare Rurale 7°/o .
»	*	»	S°l o	■
>	»	Urbane	7o/0
»	»	»	6°i0
»	*	*	S°ic
»	»	»	Iaşi 5°/0
Obl. Sârbesc! cu prime 3o/0 Im. cu prime Buc. (20 lei) Losurî crucea Roşie Italiane Aci. Banc Naţională . . Losurî Otomane cu prime » Basilica Dombau c. p.
>	Panama cu prime . .
>	Serb.cupr.de rofr. b. Aur contra argint sau bilete
»	Napoleon . .
Florini Wal. Austriac. . Mărci germane .... Bancnote francese . . .
» Idem italiane .
» Ruble Hârtie .
NB. Cursul este în aur.
BUCURESCI
IbT UT ZbT CIXJ
Direcţiunea Companiei de Gaz din Bucurescî invită pe Onor. Public să bine-voiascâ a visita Maga-sinul său de exposiţie din Calea Victoriei, No. 66 unde pote vedea CEA MAI MOUĂ MAŞINĂ de gătit bucate cu gaz.
Acâstă maşină e cea mal economică, f6rte uşbră de întrebuinţat forte curată, fără a aduce căldură mare şi permiţând a repara în acelaşi timp
6 FEURI DE BUCATE
între care: o friptură şi prăjituri gătite într(un coptor cpecial ce posedă maşina.
Preţul unei ast-fel de maşine este de lei 105.
Cu un aparat care face a se învârti friptura singură, preţul el este de 30 lei mal scump. Direcţiunea. (*)
jgSfcOSHEâSS
EU, ANNA
b I
CSILLAG
NAŢIONALA
1
SOCIETATE GENERALA DE ASIGURARE IN BUCUREŞTI
r:J
■) l<
l-a.
cu părul colosal Loreiey lung de 185 ctm. eu l’am obţinut în urma întrebuinţărei de 14 luni a pomadei inventatd de mine, ce este singurul mijloc contra cădere! perului şi servă la activarea creştere! Iul. la întărirea rădăcinei; ea activăză la bărbaţi creşterea plină şi vigurâsă a barbeî şi deja după o scurtă întrebuinţare dă atât părului din cap, căt şi din barbă o lucire şi plinătate naturală şi preservă părul de în-cărunţire pripită până la adânci bătrâneţe. Preţul unul borcănaş 5 franci.
Se expediază în t6tă ţâra avansându-ni-se suma prin mandat postai.
Se găseşte în Bucureşti la Librăria L.
Stcinberg, Strada Carol No. 7.
Capit. social 3,000.000-Id aur deplin versat
Adunarea generală a acţionarilor societăţii ndstre care a avut loc în diua de 17 (29) Aprile a. c. luând decisiunea de a se reduce capitalul social cu un milion lei aur şi acâstă decisiune rămânând definitivă prin aceea că nu a fost oposată la onor. tribunal comercial de Ilfov în termennl stabilit de articolul 101 din codul-comercial asupra căruia am atras atenţiunea celor în drept prin publicaţiunea inserată în Nr„ 51 al „Monitorului oficial" din 5(17) Iunie 1888 ; avem onore a încunoştiinţa prin acesta pe acţionarii societăţeî ndstre că în diua de 12 (24) Septembre a.c. vom începe operaţiunea restituire! sumei de un milion leî aur din capitalul social.
Acostă restituire se va face conform de-cisiunel luate de adunarea generală în următorul mod: pentru trei acţiuni din cele vechi, d-niî acţionari vor primi două noi şi lei noi 200 aur în numerar.
Aceste preschimbări şi plăţi se vor face de casieria nbstră centrală (strada Dbmneî No. 12) în dilele de lucru de la 10—12 a. tn. şi de la 2—4 p.m., iar în dilele de săr-bătbre de la 11—12 a.m.
Bucureşti; 31 August, 1888.
12 Septembre.
Direcţiunea Generală.
Societatea anonimă
DE
Basalt artificial şi de Ceran
DE LA COTROCENI
CAPITAL SOCIAL: leî 1,500,000.
Capitalul vârsat la 31 Decembre 1886, lei 1,370,500.
Usina situată la Bucurescî, Cotrocenî, Şoseaua Pandurilor, iu faţa Asiluluî Elena Doamna, legată cu calea ferată prin staţiunea Dealul 'Spirea.
Direcţiunea şi depositul principal în Bucurescî: Strada Domnei No. 14 bis.
Adresa, telegrafica : Basalt, ZBviCVireţsci. DEPOSITE SECUNDARE:
LICOARE
GUDRON-TOLU-VESCAT
este formată din gudron vegetal de Norvegia, balsam de tolutan şi vâsc de brad. Se recomandă ca tămăduitore tusei vechi, durere! de piept, tuşă, arsuri de stomac, nepoftă de măncare, catar al băşice! urinare. Sticla 2,50.
INJECŢIA GALBENA sigură în vindecarea seursore! (Blenoragie). Sticla 2 leî.
Aceste preparate, compuse de Di-mitrie G. Gherman, farmacist în Bu-zâti, se găsesce de vânzare în Bucurescî la d. Roşu, farmacist, Sf. Gheorghe şi la farmacia Galenu, calea Gri vi ţel, şi la farmacia d-luî Lazăr Bistriţeanu, din Berlad ; la farmacia Lindi, Râmnicu-Sărat; la farmacia Coleşiu, Focşani şi îu Vama (Bulgaria) la D-nu I. Krâusler.
LA LIBERTE ROUMAINE
Diar cotidian, mare format In limba francesă
UN NUMER 20 BANI
ABONAMENTE : Un ar., 40 lei; 6 luni, 20 lei; 3 luni, 10 leî.
Administraţiunea
8.- BULEVARD UL ELISABETA - 8. Bucureşti.
A VIS
Comercianţilor, Impiegaţilor şi elevilor de Comerciu
OTTIESS PUBLIC
Sub-semnatul, in asociaţiune cu un profesor da limbi, deschid un curs public pentru comptabilitatea simplă şi dublă, ştiinţele comerciale, limba francesă şi germană. Cursul va începe la 1 Octombre 1888 şi se va sfîrşi la 1 Ap Iile 1889. Inveîămân-tul va avea loc de 4 ori pe sdptămână la orele 8—0 jum. sera iar deosebit o repetiţie în fie-care Duminică la orele 2—3 p.m. Costul întregului curs este de 100 lei plătibili în 2 rate, iar pentru impiegaţii fie publici seu particulari, în 5 rate câte 20 leî. înscrierile se fac de acumu la „Librăria Scâlelor", strada Lipscani No. 96, lângă Banca României. Numărul elevilor va fi mărginit. Se dă şi cursuri particulare după o deosebită învoială. Se efec-tuâză şi lucrări periodice de comptabili-tate, înfiinţarea de registre, regularea şi conducerea lor, încheieri de bilanţuri, corespondenţă comercială în limba română, francesă şi germană cu condiţiuni modeste, Demetre Genieleano
Profesor de comptabilitate si stiinte comerciale.
(2—3 d.)
MAGAS1N DE PANTOFÂRIE
Sub-semna-	crat ^ an*
tul aduc la	în atelier de
cunoscinţă	Pantofărie
că am lu-	al d-lul C.
Kunst, şi acum l’am luat asupra mea acest magasin, fost în fata Palatului al d-neî Ana Dumitrescu, născută Kunst. Sper că onorabila clientelă mă va încuraja ca şi în trecut. Preţurile f<5rte moderate.
Soliditate garantata.
E. COVACI
79, Calea Victoriei, 79
3
Abonamentele şi Anunţurile „TELEGRAPHULUr
A BONA MENTE
IN CAPITALA
Pentru un an.... Lei 24
„ săseluni . .	^ 12
„ trei luni..... „ 7
IN DISTRICTE :
însemnat şi sigur câştig lăturalnic
se oferă la funcţionari, negustori şi Agenţi solid! de către una din cele d’intăiti şi din cele mal solide casă de bancă, prin nova metodă practică de vindare de losurî■ Numele casei de bancă asigură cel mai hm succes la persone solide. Ofertele trebuesc adresate Iosef Anton Uavaa, Budapest, fosefplatz No. 4.
QC PAI IŢA de închiriat o casă cn pa-OL U/iU I n tru camere şi grădină, situată la mahala. A adresa informaţie la redacţia dia,ruliu nostru.
Pentru un an . .	  „
„ şăse luni.............. „
„ tre! luni.............. „
Pentru Românii din alte state, pentru districte.
IN STRĂINETATE :
Pentru un an...........In aur le! 40
„ şese Iun!.........„ „ „26
>r trei luni..........	,,	„
10
ANUNC1UR1 ŞI RECLAME
Anunciurî pe pag. IV, linia 25 bani. Reclame	„	,,	III,	„	J	leu.
»	»	»	II,	„	8	leî.
„	„	„	I,	„	5	leî.

Prima Fabrică Româna
DE
LUMANARI DE STEARINA
IN BUCURESCI idicmiitiesiie:
Aducem la cunoscinţă publică, că fabrica nostră fiind în deplină lucrare, suntem în posiţiune d’a produce tote dimensiunile de asemenea luminări, având d’ocamdată depozitu general în CALEA VACARESCI No. 141 unde se primesce orî-ce cemande.
Produsele nostre concurează cu ori-care din cele străine, atât în ceea ce privesce calitatea cât şi preţul.
MARE
DEPOSIT
DE
Ţevi de Fier si Accesorii
LA
alolf olomon
14 bis. - BUCURESCI, STRADA DOAMNEI. - 14 bis.
(7-3 1)
ll Uf
Renumita Cărturăresă
| Iulia Poloneză
!	— ~ S’A MUTAT JT,—
In dosul Palatului Regal La finele Str. Brătianu 51, (în colţ)
Lângă Grajdurile Palatului Regal
Ghiceşte viitorul, presentul şi trecutul, pâte descoperi şi pagube, furturi, judecăţi, orî-ce secrete ascunse la care se intereseză cine-va. Cine aduce semne pâte afla lucruri cunse ; comori, etc.
PRECIURILE CELE MAI
MODERATE	f

— NOUL — 1310 T EL,
BULGARIA
Pâc
Acest hotel are 30 de camere confortabile şi bine mobilate. A-'-g?" semenea posedă şi un mare Restaurant cu tot felul de mâncări gp şi băuturi dintre cele ma! alese. Posepă şi un grajdifl pentru ca!
si un şopron pentru trăsuri cu Preciurî fdrte moderate.
Sub-semnatul nu va cruţa nimic pentru ca onor. visitator! să fie pe deplin mulţumiţi, impunând cea mai mare acurateţe şi promptitudine.

cr>
!=Ut
InjjBucurescî .	. ..i j	. Calea Griviţe! 66.
Brăila .		la d. G. Grosovich, piaţa Sf.
„ Craiova	• .	r M. G. Poumay, bancher.
„ Galaţi .	• • ,	M. Sebastien Somaripa.
„ Călăraş!. .	.	. M. Serghie, B. Farfalomeî.
„ Rusciuc.		Thomadis şi Damianof.
Industria naţională ale cărei produse au obţinut la exposiţiunea Cooperatorilor din Bucuiescî şi Craiova, cea mai mare recompensă
ZDIploiiccLa, d.e onoare clasa- Z'a ESTRAS DIN PRETURILE CURENTE PENTRU BUCURESCI
Feiu! materialului
PRECIURILE
Pavele pentru bordure jo bucăţi la m. pătrat .
> pavagiu de sbad'ă şi de curţi 50
bucăţi de metru pătrat.........’.	.
lazspeŞi pentru trotuare 25 bucăţi la m. pătrat.
Pătrate felurite 36 bucăţi la m. pătrat....
Bordure de grădini 10 bucăţi la m. pătrat Cărămidi refractare 420 bucăţi la m. cubic .	.
> cu 4, 6 şi 8 găuri, 40 bucăţi la iu. p.
In Bucurescî şi în oraşele unde esecutâ lucrări pentru comună, societatea se însărcinezi şi cu lucrări particulare, a căror întreţinere o gurantdzi pe timp de un an. Asemenea se află la uzină materiale de calitate mal inferidră cu
ZPreciiJLri foarte red.io.se.
EBHBB*Hsas«sS»:® imm*
I-a	călit.	Il-a	călit.	IlI-a	criit.
Pentru miă.	Pentru unitatea de mdsură cu aşezare	Pentrn miă.	Pentru unitatea de mfesurâ cu 1 aşezare 1	Pentru miă.	Pentru unitatea de mesură cu aşezare
35»	4.25	325	4-~	300	3-7°
			14 —		
270	15 —	250	10.50	230	9-50
380	11.		360	9 5‘>	220	8-
240	IO.—	210		180	
15°		130		IOO	
320					
65					
MARE MAGASIN
DE
Haine gata -Bărbătesc! şi de Băeţl
LA
ier BAZAR DE ENGLITERA w*
ZBu-Cînrescl, — 3, Oolţio.1 str. G-a.'bro'ireriî şi Sela-rî, 3.
Sub-semnatul, am onore a anunţa pe onor. mea Clientelă atât clin Capi ală cât şi din Provincie că, cu ocasiunea tarifului autonom, am deschis aci în ţ<2ră
O mare fabrică de haine pentru Bărbaţi şi Băeţî
în care confecţionez haine, după ultimele jurnale, din stofele cele mai bune ale Europei. Asemenea mai putem efectua şi ori-ce comande în timp de 24 orc, de dre-ce posedăm un mare deposit de stofe fine din cele mai renumite fabrici.
Sper că onor. mea Clientelă şi onor. Public, mâ va onora cu visitele d-lor, spre	__
a se convinge de marfa confecţionată aci în ţâră, şi sunt sigur că vor fi pe deplin satisfăcuţi.
Cu stimă
. ■E3I“ ^
Editura Librăriei şi Tipografiei Şcqaleior, Bucuroşci,, Str, Lipscani, 96
www.dacoromanica.ro
tal XIX. No. 4862. (Serii II. No. 23).
Joui, 29 Septembre 1888.
ABONAMENTE Pentru Capitală:
Pentru un an..........Leî 24
»	sfee luni	»	12
>	trei luni...........>	7
Pentru Districte:
Pentru un an..........>30
■ >	şdse luni ....	»	ic
»	trei luni...........»	8
Pentru Românii din alte state, ca pentru districte.
Pentru Streinătate:
Pentru un an .	.	. In aur leî 40
»	şdse luni . .	»	>26
»	trei luni . .	»	>10
ibouamentcle st fac la I ;i 15 alt fit-cirtî luni.
UN NUMER VECHI 2J BANI Abonamentele se plătesc înainte
Ediţia doua
ANUNCIURI ŞI RECLAME
Anunciurî pe pag. IV linia 25 bani. Reclame pe pag. III linia. . i leu »	»	II	» .	.	3 lei
»	» I	» .	.	5 lei
Pentru Inserţii şi Reclame Redacţia nu e responsabilă.
Epistole nefrancate se refusă, articole nepublicate se ard.
In Străinătate a se adresa:
Francia, Ilavas, Laffitte et C-nie, place de la Bourse, Paris.
F.nglitera, Eugfene Michoud, 81 Fleet Street, E. C. London.
Austria, Haasenstein et Vogler 2, Wien Rudolf Mosse Zeilerstaette, Wiene.
Ungaria, D. Moritz Wiest, în Budapesta Scrvitenplatz.
Abonamentele se plătesc înainte
Redacţiunea, Strada Lipscani, 96
DIRECTOR POLITIC: IOAN G. BIBICESCU
Administraţiunea, Strada Lipscani, 96
SUMARUL
Manifestaţia de ieri Depeşl.
Pănă când ?
Monopolul luminărilor de cără De peste Munţi Alegeri curate Din afară.
Dosarul (JH®1-Ecouri.
Întrunirea de la teatrul „Dacia" Reforma programei liceale Crime şi delicte.
O rectificare Informaţii.
Ultima oră.
Bucur es ci, 2S Septembre.
Manifestaţia de ieri
întrunirea dc ieri a arătat pro-tivnicilor noştri că Capitala ţereî e liberală, că Capitala ţăreî n’a uitat cine sunt 6menii de la cârmă şi ştie bine ce vor aceşti omeni.
Cei cari au asistat la întrunirea de ieri, s’au putut convinge de a-cest netăgăduit adevăr, şi convin-gendu-se trebuia să’şi dică :
Capitala e inima ţăreî; când Capitala e nemulţumită, nemulţumită e ţara întrăga; când Capitala sufere—sufere ţara.
Căci din Capitală, ca din inimă se dă impulsul vieţei sociale a poporului român, se revarsă lumina ce se datoresce travaliului nervos al societăţei inteligente, care se a-glomerăză din tote unghiurile provinciei în zidurile sale.
întrunirea de ieri, convocată de partidul liberal, a fost atât de im-posantă, în cât am audit vorbind chiar pe inamicii noştri că de mult n’ati vădut aşa îmbulzălă de lume, de mult n’ati asistat la aşa entu-siasm spontanei al mulţimei.
Protivnicii noştri au mare dreptate, căci în adevăr de mult deja capitala n’a fost maftură unei asemenea întruniri.
vŞi dacă bătrânul democrat Dumitru’ Brătianu ar fi eşit pe balcon, pentru a saluta acestă mulţime, apoi suntem siguri, că în inima sa iubi-tfire şi patriotă, s’ar şterge într’o singură clipă orl-ce simţiment de nemulţumire personală, orl-ce urmă de ură în contra celor, cari l’au nemulţumit sau fad necăjit.
Poporul care a aclamat pe bătrânul democrat, poporul care striga în faţa locuinţei sale:
— Trăiască fraţii Brătieni! Unire ! Unire!
acest popor â fost adevăratul popor român, sarea pământului român, descendenţii Bucurescilor de la 11 Iunie 1848, 1859 şi de la 11 Februarie 66.
Unirea voieşte acest popor îndurător, unirea cere el de la membrii partidei liberale, unirea singură, Urnirea pentru a birui hidosa reac-ţiune, care să rădică ameninţăto-re din mormântul, în care a lost culcată, mulţumită vitejiei civice a cetăţenilor români.
Care din liberali va mai şovoi acum, când vocea poporului s’a rostit sus şi tare ? Vox populi, vox dei diceau romanii şi înaintea acestei voci să închinau toţi, căci ceia ce cerc un popor când să manifestă într’un mod spontaneu nu pote fi de cât pentru binele ţăreî.
Foind unirea, poporul român dă a înţelege prin acâsta bătrânilor noştri! democraţi, că mare crimă vor face, când, vor permite reac-ţiunei să triumte.
Triumful reacţiuneî sunt suferinţele poporului; triumful reac-ţiuncl să cimentea4ă cu sângele poporului ; triumful reacţiuneî să proclamă după trei somaţiunl reglementare ; triumful reacţiuneî este peirea libertăţei, este regres, e întuneric.
Pe cadavrele celor căduţî în luptă, pe jertfele sfinte al unul resbel civil trece carul triumfal al reacti-unei.
Şi care din bătrânii noştril democraţi va avea curagiul să ’şi ia pe consciinţă aceste jertfe, acest sânge!?
Care din bătrânii noştri! democraţi va rătăci pînă acolo ca să crădă necesar pentru poporul român o nouă luptă uriaşă, un noii şir de ani negri, pentru ca prin lupte şi jertfe noi să işî recâştige din nou ceea ce, mulţumită gene-raţiunilor trecute, a devenit patrimoniul nostru comun?
Cum, n’a fost destule jertfe, n’a curs destul sânge, n’a plătit tributul seu de suferinţe fără sâmăn poporul român?
Cum? trebuesce neapărat ca a-cest popor, ca Sisif, să urce mereu stânca de piatră, pentru ca apoi a-cestă stâncă să cadă din nod în negrul abis din care a fost scosă?
Cum ? Sunt ore în rândurile fruntaşilor democraţiei române 6-menî, cari cred că viaţa istorică a unei naţiuni se compune din flux şi reflux, din progres şi regres, cari se succed într’un mod regulat şi cari fac pe omenire sâ se întorcă îndărăt, după ce a făcut un pas înainte?
Asemenea credinţe ar fi criminale, căci ele ar descuragia pe 6-meniî buni şi ar învenina spiritul fie-căruia printr’un scepticism fără margini.
Se cugete dar bătrânii noştri! democraţi, se cugete bine, căci poporul român şî-a emis părerea sus şi tare.
Să se plece dar înaintea acestui popor.
SCIRI TELEGRAFICE
Serviciul particular al diaruluî «TELEGRAFUL»
St. Petersburg, io Octombre.
O noue emisiune de 15,000,000 ruble hârtie s’a făcut.
Acdstă emisiune se garp.ntâză cu aur. Diarul «Nowoie Wremea» scrie că o emigrare ne mal pomenită până acum de ovrei se face în Turches-tan. Prin ordinul guvernului se opreşte însă acestor colonişti cumpărarea pământurilor, precum şi şederea prin satele colonilor ruşi.
St. Petersburg, 10 Octombre.
O rescolă militară a jsbucnit în rândurile ma-teloţilor din Kronstad. Rescolă a fost potolită prin intervenirea guardeî; sunt 17 morţi şi 34 răniţi.
Sofia, 10 Octombre
In cercurile guvernamentale scirea privitdre la un nou demers pe lângă Turcia, care este pe-cale a se face, n’a produs absolut nici o impresie. Guvernul şi A. S. principele de Ferdinand sunt decişi a apăra independenţa Bulgariei pe temeiul tratatului din Berlin fie chiar în contra Europei întregi. Hotărârea energică a guvernului a produs un bun efect asupra poporaţiuneî.
Până când?
Numai de câte-va luni sunt conse'va-toriî la putere şi deja întrebarea: pînă când? este pe tote buzele.
Şi e firesc să fiă aşa.
(leî de la guvern, fiind entităţi negative politice şi electorale, siliţi au fost a face gfină după partisanî şi, când s’au încre-
dinţat că nu ’î pot găsi, s’ail dat cu totul pe faţă şi fără condiţiunl, în braţele fraţilor de luptă, conservatori.
Eraft cunoscuţi aceşti domnişori ca membrii ai partidului conservator şi ţdra le punea în spate respunderea faptelor nefastuiui regim conservator, cu care lucraseră, cu care luptaseră; cu care luaseră parte la guvern.
In timp de 12 ani ai guvernului liberal, ei s’arătaseră încă pocăiţi.
Ministrul de esterne actual, capul real al guvernului, a cerut pururea a fi ales de liberali, a servit cu dânşii ca ministru la Viena şi a stăruit necontenit a intra în ministerul liberal.
Ministrul de interne şi preşedinte al actualului guvern, este „ministrul ticăloşi-elor publice,, de subt conservatori, este ministrul, care a adus la Cameră con-venţiunea Crawley, ministrul care a pre-sidat la bâlciul în care conservatorii îşi vindeau voturile lui Crawley.
El se retrăsese însă de conservatori, ceruse şi i se dedese postul de preşedinte la Casaţiă.
D. Carp numia pe conservatori: partidul degenerat.
Aceste prefăcătorii făcuseră pe ţâră să crâdă un moment că junimiştii s’afi pocăit şi, d’aceea la venire-le la putere, nu li s’a pus nici o piedică.
Uusiunea a dispărut acum.
Junimiştii, unindu-se cu conservatorii, s’au demascat, s’au arătat ce sunt şi ţâra, de la un capăt la altul, se cutremură vă-dându-se din noii aruncată în ghiarele reacţiunii.
S’au demascat şi prin fapte.
Bandele conservatâre de puşcăriaşi bătăuşi s’au transformat în bande de urlă-tori şi huiduitori' şi urmăresc pe liberali la întruniri pentru a’i huidui la eşire şi a provoca scandale.
Liberalii au luat hotărîrea d’a nu se lăsa să cadă în cursă ; ei rabdă, pentru că aşteptă să răspundă cu votul la aceste insolente conservatore.
Profesorii au fost puşi la index ; ei sunt ameninţaţi a nu-şi mai esercita dreptul electoral, sunţ despoiaţi de ceea ce Constituţiunea, prin liberali, le-a acordat, adică dreptul de a lua parte la alegeri; d’a ’şi pune candidaturele, d’a ’şi le susţine prin propagandă electorală şi de a se alege deputaţi. sau senatori.
Junimiştii şi cumetrii lor conservatori, care aii spus că vor să reîntocmăscă „pro-tipendada“ pe care acum o numesc „elită socială" au declarat resboî corpului celui mai luminat din ţară, corpului din care liberalii făcuseră luminători şi conducători nu numai ai copiilor, ci şi ai ţereî electorale.
Aii Ameninţat şi pe generali, fruntaşii armatei, ameninţendu-î a’şi lăsa în părăsire dreptul lor electoral.
Indrăsncla trece peste ori-ce margine. Ceea ce se vede acum -nu s’a mai pomenit în ţâră şi d’aceea toţi să întrăbă : până când ?
Până când ? Până la alegeri; căci a-tunci putea-vor toţi, cu linişte prin votul lor, a îmbrânci pe sfruntaţii, care ameninţă, în întunerecul din care i-a scos o slăbiciune a Regelui.
La luptă dar, căci ne ameninţă jugul reacţiunii; la luptă cu otărîre şi curagiu pentru mântuirea ţării şi strigoii vor peri cum per toţi strigoii când cântă cocoşul deşteptărei.
Monopolul luminărilor de ceră
Conservatorii, prin cumetrii lor junimişti, propun, sau mai bine făgăduiesc a înfiinţa monopolul luminărilor de câră pentru a îmbunătăţi starea preoţilor de mir.
De îmbunătăţiri de acestea, preoţii, ca şi noi toţi, ar putea dice :
De îmbunătăţiri rele Cât vrei suntem sătul.
Şi într’adevăr, ideia acestui monopol este o idee nenorocită, o idee dărîmătore a bisericeî, o idee imorală, o idee păgu-bitore şi producere! ţereî şi bisericeî.
Să demonstrăm acesta.
Economicesce, ori-ce monopol e un rău şi statele nu recurg la înfiinţare de monopoluri de cât atunci când ele produc un venit atât de însemnat, în cât venitul acela compensez* relele monopolului.
Insă, pentru ca venitul monopolului să fie mare, trebue ca produsul monopolizat să se vîndă scump.
Aşa se va urma negreşit şi cu luminările de câră, dacă se va face monopolul.
Care va fi efectul ?
Scumpindu-se luminările, credincioşii, mai cu sâmă cei săraci, vor aduce la biserică mai puţine luminări dc cât acum. Acâsta e sigur.
Şi apoi acest monopol mai numai pe săraci îi va lovi; căci boierii nu vin şi nu vor veni la biserică. El va fi deci o sarcină nouă numai pentru cei săraci, sarcină care-i va depărta fără voie-le de biserică şi cu timpul vor părăsi biserica şi ei cum au părăsit-o avuţii, mai ales boierii.
Iacă încă unul din relele însemnate ale monopolului luminărilor de câră.
El e o primejdiă pentru biserică şi deci preoţii trebuie se fie cei d’întâiu cari se-l combată din tcite puterile.
Preoţii se nu uite că Christos, cu biciu de foc, a gonit pe vînjâtori din tinda templelor şi, credincioşi învăţăturilor lui, se oprâscă pe cei ce şi din şi în biserică vor se facă negustoriă.
Apoi, creându-se acest monopol, câte-va sute Je industriaşi, care să ocupă cu fabricarea lumânărilor de ceră, vor remâne fără nicî-o ocupaţiune ;
câte-va sute de familii vor perde pâinea cu care să hrănesc şi, în durerea lor, vor blestema pe cei ce au făcut monopolul, dar—cum durerea e 6rbă—nu vor uita a blestema pe cei cărora le va folosi monopolul şi, în stirşit, vor incepe a vedea şi în biserică o instituţiune lacomă, ca şi cele-l-alte instituţiunî pământesc!, care le răpesc pâinea din gură.
Acest monopol va fi deci sămânţă de ură contra bisericeî şi preoţii, slujitori credincioşi ai bisericeî şi ai religiunii, cei d’ântei sunt datori a să împotrivi, pentru ca nu, prin el, biserica, religiunea să fie indirect lovite.
Pe de altă parte, comercianţii şi fabricanţii să bage bine de sâmă’ căci dacă înainte d’a fi la putere, conservatorii încep cu monopolurile, ce vor voi ei a face când se vor vedea bine întăriţi în scaunele guvernului.
Să respingem deci cu toţii monopolul lumânărilor, fiind că din t6te punctele de privire e reu ; şi e păgubitor atât moralmente, cât şi economisesce.
Cât pentru starea materială a preoţilor de mir. ea e rea şi datori cu toţii suntem să căutăm a o îmbunătăţi, pentru prestigiul religiunii pentru onărea ţereî.
Sunt însă alte mijlăce şi iacă unul: dacă e vorba de monopol, să se monopoliseze cârciumele din comunele rurale.
Sau mai bine de cât t6te din venitul moşielor statului, care sunt dăruite pentru biserici să se destine suma trebuin-ciosă la plata cuviincidsă a preoţilor, îm-bunătăţindu-le posiţiunea şi îndeplinind ast-fel şi voinţele donatorilor, acelor moşii.
Iacă mijldce practice şi seridse pentru îmbunătăţirea stăreî preoţilor, iar nu ca cel propus de guvern care vor depărta pe credincioşi de biserică, va apăsa pe săraci şi-î va face să urască pe preoţi şi biserica.
De peste munţi
Diarele maghiare nu pot mistui manifestarea prin care grănicerii români au readus pe neobositul general Traian Doda în fruntea administraţiei fondurilor grăniceresc!.
Unirea şi înţelegerea deplină a Românilor le desperâză şi ţipă, ca luaţii din iele în contră-le.
In diabolica lor pornire, ’şi muncesc creierii, spre a găsi mijlocul d’a sparge patriotica înţelegere a Românilor şi nemin-toşî ca toţii tiranii, cred că cu persecu-ţiuni şi cu corupţiune ’şi vor ajunge scopul lor infam.
Diarul Budapesti Hirlap sub titlu de Doda redivivus, schiţezâ acest plan de campaniă, făcând apeluri înflăcărate pentru persecutarea Românilor, şi închiă ast-fel:
„Dacă ar lua guvernul’ în mâna sa administrarea averii grăniţărescî, buna-6ră ca la biserica Albă, aceea s’ar administra ast-fel, că nu s’ar întrebuinţa spre a-gitări, ci spre binele acelora, cărora a
fost destinată dintru început; dacă ar siste-matisa o administraţiune puternică şi drâptă atunci nu ar mai exista nici o îmioeală, că mare parte din clasa mai de jos a poporului uşor s’ar împăca cu maghiarisa-rea.
„Dacă ’i-ar câştiga pe pădurarii şi pe funcţionarii de păduri, atunci ar fi câştigat pe jumătate jocul, pentru-că influenţa acestora asupra poporului e mare. Acum, acestea constituesc legătura între clica din Caransebeş şi între poporul valacb. Aceştia dau porunca de <fi, duc nunţiile. A-i câştiga n’ar fi aşa greii, căci lefurile de acum le sunt forte slabe.
„Acum Doda le este încă idolul; dar nu ar fi greu a-i sdrobi puterea. Pentru că şi el e instrument în mâna elicei, un instrument fără încredere şi neconstant. Nici faţă cu el nu strică rigoarea legii, dar nu e suficientă, pentru-că isvorul răului airea e de căutat; în residenţa epis-copâscă din Caransebeş".
Alegeri „curate"
Scandalurile şi ingerinţele ce face guvernul pentru a pregăti faimdsele alegeri curate, se ţin lanţ.
Am vorbit deja de manoperile ce administraţia întrebuinţâză la Mizil pentru a împedica alegerea consiliului comunal. Cetăţenii nu vor să alâgă pe candidaţii guvernamentali, şi d’aceea administraţia, cu călcarea cea mai vădită a legii, amână necontenit alegerile.
Inteia 6ră s’a dis că judecătorul care trebuia să presideze e bolnav.
A doua 6ră, s’a oprit alegerea, sub cuvânt că localul e prea mic.
Cu aceste tertipuri, administraţia vrea să desguste pe cetăţeni şi să’i facă să nu mai vie la vot.
Iată protestul cetăţenilor din Mizil contra acestor manopere:
PROCES-VERB AL
Anul 1888, Septembre 25.
„In urma amânărei făcută alegerei consiliului comunal din Mizil de la 14 August trecut, de către administraţie prin tote presiunile şi ingerinţele făcute pe faţă ■şi fără ruşine, asupra alegătorilor, suprimând în mod arbitrar dreptul cetăţenilor în elecţiî, fapt constatat prin procesul-verbal, semnat de 33 alegători în sus indicata di şi publicat prin jurnalul „Bu-zăul“, Septembre 25 1888.
După ce în mod ilegal s’a prelungit puterile comisiei interimare, în fine s’a convocat din nou colegiul electoral pentru alegerea consiliului comunal, în locul celui disolvat, pentru astădî 25 Septembre 1888 când,
Noi Alegătorii,
Ne-am convocat în localul primăriei, dar şi astăzi ca şi în Jiua de 14 August trecut, administraţia vădând că nu pote reuşi cu intimidări, presiuni şi tot felul de ingerinţe asupra alegatorilor de a alege un consiliu, junimiso-conservator ;
Vădând că orăşenii mizilenî au format o cetate invincibilă în jurul drapelului libertăţeî şi independinţei, nerecunoscând de cât partidul liberal;
Ca atare fiind-că personele ce orăşenii voesc a alege, sunt numai membrii ai partidului liberal, înlăturând pe contra-ban-diştiî junimişti-conservatori, ale cărora tendirneLsunt cunoscute de t6tă ţara, că voesc a atenta la libertăţile publice, nimicind munca uriaşă a străbunilor noştri, pentru libertatea şi independenţa ce ne-au creat;
In faţă acestei idei de liberalism şi independenţă a orăşenilor;
Administraţia a căutat şi de astă-dată mijlocul de a amâna alegerea, şi sub ridicolul pretext, a<Jî pe la ora 5 de dirni-neţă agenţii administraţiei Jipîa pe strade următărea publicaţiune ’sub No. 914 semnată de un membru al comisiunei interi mare, C. S. Nicolau.
Comisia interimară a urbei Mizil ANUNCIU
„Fiind-că localul primăriei al acestei
www.dacoromamca.ro
TELEGRAFUL — 29 SEPTEMBRE 1888

„cojaune unde s’a destinat a se ţine ale-„gebea noului consiliu comunal, a<Ji 25 „corent nu este suficient a asigura secretul votului, comisia interimară în şedinţa „de la 24 curent, în vedere că acăsta „este conţi a legei, a dispus amânarea a-„legerei pentru altă epocă când se va „fixa diua.
„.Se publică dar spre generala cunoştinţă."
Dar alegătorii, neţiind cont de acesta, s’au presentat în localul primăriei astă-dî la ora 8 de dimineţâ în adăstare a începe alegerea. Insă la ora 8 şi jum. ne-am presentat la d. judecător, I6n Stefănescu Priboiu, care ne-a declarat că biuroul nu se pote deschide, şi alegerea nu se p6te face pentru aceleaşi motive din publica-ţiune.
Constatăm dar că administraţia a suprimat dreptul Constituţional, ingerând alegerile, căutând mijlfice a presa asupra poporului, pentru a alege persfine ce ni se impune.
Constatăm că sufragiul poporului este parodiat în voinţa administraţiei, că con-stituţiunea şi drepturile electorale sunt suprimate pentru popor „înlăţuind libertatea şi suveranitetea în alegeri".
„Constatăm că sub actuala administra-„ţiune poporul nu mai este Majestate su-. „verană, ci administraţia este suverană, „iar poporul oprimat".
Ast-fel petrecându-se faptele sub un regim opresiv.
Noi alegătorii,
„Protestăm în faţa ţărei în contra a-„cestei fapte a administraţiei", ca ţara, ca poporul, majestate suverană, să vadă că un regim de teroare şi opresiune s’a
creat lui !
Iar ora fiind 9 şi trei sferturi şi biuroul electoral nedeschindându-se,
Declarăm că ne retragem în cea mai mare linişte de la alegere.
De cele ce precede, s’a redactat pre-sentul proces-verbal care se va trimite presei independente spre a se publica.
(Urmăză 65 de semnături ale persanelor ce formăzâ comitetul partidului liberal ).
Iată acum ce ni se scrie din Olteniţa.
Domnule redactor,
La 19 a le curentei s’a ţinut la Olteniţa o întrunire publică provocată de d. Pache Protppopescu despre care ne vorbea mai deună-tji şi un d. I. Slăvescu în diarul „România" cu destulă exageraţie când afirmă că d. Pache a fost bine primit acolo şi ş’a avut tot succesul.
întrunirea d-luî Pache s’a ţinut într’o cafenea grecescă unde se adunase toţi samsarii greci care nu sunt nici alegători şi cari venise de curiositate şi ca să-şi vadă de consumaţii, nemulţumiţi de palavrele d-luî Pache pe care le îndruga grecilor, ba ce-va mai mult d. Pache a fost şi întrerupt de către alegători şi numai grecii fără Vot ’l aplaudau fiind-ca nu sciă cine scornise prin cafenea că d. Pache este grec.
A mai vorbit la acestă întrunire un a-vocâţel de rând, din localitate care nu scia să spiţe alt-ceva de cât să facă e-logiurî fraţilor Constandinidi (greci fără vot) c’au făcut multă ispravă la Olteniţa; negreşit că nu putea vorbi onorabilul alt-fel pentru clienţii sei de la judecătorul de ocol.
In fine întrunirea se sfârşi prin nemulţumirea d-lui Pache, nebâgându-1 nimeni în semă nici când a venit nici când a plecat.
Totul a fost cum vine vorba o tarara grecâscă".
M.
D-nu Pache, primarul Capitalei a credut că organisând bande din lepădăturile societăţeî, va putea să înpedice pe alegătorii liberali naţionali de la întruniri şi de la vot la viitOrele alegeri.
Lumea care venea în mari grupuri a-seră la întrunirea de la otelul Dacia, a vedut cu indignare şi dispreţ cum o cetă de vre o doufi-deci haidamaci din cei de curând înrolaţi de primarul Capitalei, sub mască de funcţionari în serviciile exte-riore a le Comunei, şi plătiţi din sudo-rea contribuabililor, se afla postată în faţa otelului, în cap cu vestitul Toma Lerescu, sub inspector la serviciul acciselor.
Acestă haită de turbaţi, s’a constatat că avea însărcinarea pe de o parte să no-cze pe aceia care intrau la întrunire, iar pe de alta, să provoce scandal strigând cu ho ! la eşirea alegătorilor de la întrunire, fapt câre s’a şi întâmplat după cum a vediut totă lumea.
Deci, numai remâne nici o îndoială, că partidul j unimisto-conservator, care a trăm-biţat că alegerile vor fi libere, s’a prins de la început cu ocaoa mică. La ce ne putem dar aştepta în viitor, când reac-ţiunea se va vedea stăpână pe situaţiune?
De la noi alegători depinde viitorul, cum ne vom aşterne aşa vom dormi.
Un alegător.
DIN AFARĂ
Călătoria împăratului Wilhelm.—Presa cehă şi rasă.
Jurnalele cehe nu sunt d’aceiaşî opinie asupra călătoriei împăratului Wilhelm II la Viena. Pe Când „Politik" conţine un articol în sensul alianţei germane, „No-rodny Listy" dice că şederea împăratului la Viena e insuportabilă pentru ori-ce slav şi pentru ori-ce prieten sincer al Austriei.
„Novosti" consideră împrejurările în care a avut loc sosirea la Viena a împăratului Wilhelm ca o probă că guvernul austriac trebue să lupte atât contra pangermanismului cât şi contra panslavismului.
Politica lui Wilhelm II
Intr’o întrunire electorală ţinută la As-chersleben, contele Douglas ’şi a dat sămă de lucrările camererei deputaţilor şi a dat indicaţiunî fdrte interesante asupra părerilor lui Wilhelm II, care a zis el, nu cunoşte alte scopuri de cât mărirea Germaniei şi salvgardarea principiului monarhic. Sgomotele respândite cum că împăratul ar avea ore-cari simpaţiî personale pentru o partidă 6re-care sunt lipsite de ori-ce adevăr.
Dosarul dilei
5
Hoţiile jnnimisto-conservatâre.
Nu s’au aşedat încă bine la cârma ţe-reî boierii vechi şi boerii noui şi au şi băgat mâna în sac. Hoţii şi tâlhării se fac pe o scară întinsă în tdtă ţara.
Să începem din Brăila pentru astă-dată, să semnalăm opiniei publice cele ce se petrec în acest oraş de căpetenie al României :
La Brăila se anunţă licitaţie pentru iluminatul oraşului. D. Gr. Cristian oferă a face acest iluminat cu suma de lei 118 pe di, sau ceia ce revine câte 13- S7/100 bani de felinar.
Consiliul comunal cu guvernul în cap a pus sub muşama oferta d-luî Cristian şi acordă concesiunea d-luî Ialomiţeanu a-mic intim al d-lui C. Georgescu, ajutor de primar, pe suma de 134,69.
Confruntând ambele sume reiese vădit că primăria Brăilei a credut avantagios se dea iluminatul oraşului cu 20 lei pe fie-care di mai mult de cât propusese se facă iluminatul celor 869 felinare al o-raşuluî d-1 Cristian.
Denunţăm acest gheşeft opiniei publice, pentru ca ca se pută aprecia „cinstea" junimiştilor de la cârmă şi a prozeliţilor lor din provincie.
Alt gheşeft junimisto-conservator.
Să ştie că d. Fotin este advocatul sindicului belgian, care a avut întreprisa pavagiuluî oraşului Brăila. Acest domn a voit să înşele comuna şi pentru acesta ’i s’a oprit garanţia de 70.000 lei.
Pentru a-’şi putea retrage banii, Fotin de conivenţă cu d-1 Georgescu a dat o petiţiune prin care să se restitfie garanţia, sub motiv că nu se mai pote opri, de ere-ee se făcuse deja recepţie provizorie (!) şi ast-fel, garanţia urmădâ •a fi liberată, măcar că recepţia definitivă nu s’a făcut şi măcar că Primăria a fost înşelată dc n’isce antreprenori fără nici un scrupul.
Motivul acesta, părând destul de serios, d-1 primar Perlea, după îndemnul d-lor Fotin şi Georgescu, a promis ca se număscă o comisiune de ingineri ce se va alege pe sprincenă, care să se pronunţe dacă se mai pote opri garanţia, după ce s’a făcut recepţia provisorie a lucrărely. de §i s’a constatat o înşelăciune în dauna comunei de aprope 100.000 lei.
Săriţi Omeni buni, căci hoţii pradă a-vetea comunei! „iată strigătul de alarmă ce să aude pe stradele Brăilei !
Popă subprefect.
Intr’unul din numerile trecute am publicat o telegramă a d-luî Petre Grădiştenu în care d-sa zicea că n’a putut ţine întrunire la Urzicenî, din causă că suprefec-tul a cutreerat oraşul şi plasa îndemnînd pe cetăţeni se nu se ducă la întrunire.
Sciţi cine acest domn suprefect ? E un fost popă anume Costachi Tănăseseu, care după ce s’a lasat de popie şi-a luat numele de C. Marius. Răspopa Marius a fost pus în slujbă de d-1 Pachi Multe lucruri pe-c urate se spun pe seama acestui răspopă suprefect. Cine are urechi de audit să audă!
ECOURI
Industria romănă.
„Bomba" din Brăila scrie următorele în această privinţă :
Aplicarea tarifului autonom dă rude bine-fâcătore pe di ce merge, ast-fel că abia sunt doui ani de când ne bucurăm de acest regim.' şi deja vedem că mai multe ramuri de indutrsii s’au întemeiat în o-rasul nostru. Intre altele multe vom menţiona de o cam-dată fabricele de frînghii ale d-lor N. Banu, după Bulevardul Carol I, No. I96, şi D. I. Bontă, după strada Mi-hai Arabu, No. 32. O ocasiune plăcută am avut a face o visită la fabrica D-lui Banu, upde cu multă bună-voinţă, d-sa s’a pus la disposiţiunea nostră spre a ne datOte desluşirele necesare la fabricarea frînghi-ilor.
In acest atelier se ocupă mai bine de 50 persone cari se compun din bărbaţi femei şi copii de ambele sexe, cari cu împletituri, cari cu răsucitul frînghii tor, cari cu dărăcitul şi împărţirea cânepei.
Felul frînghiilor ce se lucrează în acest atelier sunt urmetOrele : OdgOne, Frînghii, PripOne, Ştreanguri, Căpestre, Guri de ham Frînghii pentru boi, Sforărie, Moruni, Mo-rănaş, Sibiu, Troinic, Mediaş, Beroteţ, Cîr-maci pentru pescari, şi în fiine ori-ce fel, de comande, cari se esecută imediat şi f6rte solid.
Preţurile sunt fOrte avantagiOse, adică cu 30 la 0[() mai eftin de cât cele din străinătate.
Ca români, iubitori de propăşirea industriei naţionale, suntem mândrii şi ne facem o plăcută datorie a recomanda tu-tulor românilor fabrica de frînghii a d-luî N. Banu, ca pe una din cele mai în po-siţiune d’a satisface ori-ce cerere în cea ce se atinge de branşa frîngheriei, iar d-sale ’î aducem viile nOstre felicitări pentru osteneala şi sacrificiile ce a depus pentru întemeiarea în oraşul nostru unei asemenea fabrice, de unde cu timpul vor eşi primii maeştrii în Brăila de acestă meserie, cari vor face mândria numelui său.
întrunirea de la tetrul Dacia
încă de la 7 ore, sala, lojele, scena, bufetul şi intrările erau înţesate de lume, din tote părţile Capitalei. Pe la 8 ore chiar curtea hotelului Dacia, gangul şi strada din faţă erau pline de lume.
Bătăuşi ai d-luî Pache, conduşi de Lerescu, postau în faţa hotelului Dacia, iar alte grupe stau la răspântiile de prin prejur, proferând alegătorilor ce veniau la întrunire tot felul de injurii.
Represintanţi ai presei, de la tâte dia-rele, liberale şi reacţionare, erau de faţă la o masă aşedată pe scenă.
Pe la 8 şi jumătate ore, d. Al. Orescu fu aclamat ca preşedinte.
D. Ion Brătianu d’abia a putut străbate prin curtea hotelului, şi când apăru pe scenă în faţa publicului, urale frenetice sbucniră din tote părţile.
Veteranul luptător al democraţiei mul-ţămi publicului pentru primirea entusiastă ce i-se face, care ’i dovedesce că poporul român este aşa cum ’l-a credut în tot-d’auna, cu destulă viaţă pentru a trăi de sine stătător. D-sa Jise că chiar acum se simte dator a aminti că generalul Lccca este acela care a salvat onorca parlamentului. Devotamentul lui pentru libertăţi a fost nemărginit şi prima nostră datoria este a’î rădica o statuă chiar aici în Bucurescî.
I). Brătianu rugă publicul se asculte pe cei alţi oratori, căci d-sa va vorbi la urmă.
Cât timp vorbi d. Brătianu aplausele şi uralele nu mai încetau.
D. C. Stoiceseu, luând cel tl’întâiu cu-vîntul, arată, în aplause generale, câtă viăţă e în poporul român, cum liberalismul remâne mai tare, căci, cădend de la putere, a cădut drept în piciore spre a se scula.
D-sa demonstră cum reacţiunea a căutat se discrediteze Camera vechiă, cum s’a făcut disolvarea ei, cum s’a ales Camera nouă sub cuvîntul dat de rege pentru libertatea alegerilor, care de altminteri ar fi fost respectate şi fără acel cu-vînt. D-sa esplică cum triumful parţial obţinut de coalaţiune nu’i da drept a cere o schimbare. Densa însă lupta pentru răsturnare, ca de sigur în urmă se nu re-mâie de cât desbinarea ce-am vedut.
In loc se vie la putere cel puţin aceia cari au luptat mai cu energie, a venit un minister care n’a avut şi nu va ave partid. Membrii ce ’l compun sunt maî reacţionari ca vechii reacţionari. Aceştia chiar nu îndrăsniau să rădice capul, şi numai s’au alipit pe lângă liberaliî-disidenţi, cari au făcut totul. Ciocoii la noi au făcut ce fac şi ’n alte părţi. Blasonele lor aurite au cădut; ne mai având viăţă, căci sângele le era viţiat, ei luau fete de bur-ghesi, cu avere, şi când se simţiau iar în putere prin averea lor, căutau neînţelegeri şi divorţaîî. Aşa au făcut ei şi la noi cu elementele liberale cu cari se aliaser.i pentru luptă.
In numele căror drepturi vin ei şi iad puterea? In numele averii? Dar averea seim că nu mai e în manele lor, mulţi şi-au mâncat moşiile şi aîi rămas numai cu planurile. In numele dreptului strămoşesc ? Dar încotro să ne îndreptăm ca se găsim analele strămoşilor d-lor? In numele sciinţeî? Dar uitaţi-vă în tote cla-
sele sociale şi vedeţi câţi din d-lor sunt cei cu sciinţă.
Dânşii s’au presintat ţării c'un nume sânt tuturor, c'un nume iubit şi respectat: cu numele d-lui Dumitru Brătianu; dâcă erau ceva, de ce n’aă pus înainte numele d-lui Lascar Catargi ?
Divorţul e făcut. ScrisOrea de la Go-lăşei a d-lui Catargi către d. I). Brătianu e a<ji un lucru public şi ea dovedeşte ce sunt Ia noi ciocoii.
După fapte, după esemple, reacţionarii noui sunt şi maî răi: torturele de la poliţie, omorul sătenilor cu glOnţe şi amăgirea lor că le va da pământ, cele-l-alte proiecte reacţionare şi publicarea apelului lor chiar în „Monitor" ne dau dovadă pipăită de ce vor, căci ce-au fost îi seim.
Conservatorii aii făcut cu liberalii ca ariciul care era găsduit d’un şOrice. Cum el a dat de cald şi-a umflat pelea şi cu ghimpii a gonit pe şcîrice. Dâr ciocoii noştrii vor sci c’au venit ca ciorile în-tr’iin cuib de vultur şi, când vor încerca să’l gonăscă, vulturul le va scote ochii şi naţiunea întregă îi va alunga.
X putut fi cârtă Între fraţi, fie pentru ccstiuni particulare, fie din vederi politice deosebite, dâr când e vorba de primejdia liberalismului, de peirea neîntârdiată a statului, toţi îşi vor da mâna câţi sunt în marea familie liberală. ’Şî-au dat deja mâna pretutindeni. D-sea amintesee esem-plul dat de Orole, regele Dacilor, celor ce ’l întrebau dâcă trebue să se amestece în certurile dintre Octavian şi August. El a pus doui câini să se mănânce, şi, când se băteafi maî crâncen, le-a arătat un lup. Cum ad vădut lupul, s’au repezit amân-douî asupra lui şi l’au sfîşiat, împăcân-du-se apoi c’au scăpat de lup.
Aşa vor face şi toţi liberalii: lupul e reacţiunea, îl seim, o cundscem. Să ne dăm mâna frăţesce şi vom face ca pentru veciă să nu ’şi mai rădice capul.
Aplause neîntrerupte însociau cuvintele oratorului şi toţi bărbaţii marcanţi s’au grăbit a ’l felicita.
I). C. Dninitrescu areată cum răsturnarea liberalismului a fost resultatul cons-piraţielor din salOne, cum reacţiunea a ars d-lui Dumitru Brătianu falsă tămâie şi când s’a crezut cu mâna pe putere afi aruncat iedna ce purtau şi căreia i se închinau. D-sa arată că reacţionarii-vechl şi noui n’au nici Un drept a cere guvernământul ţării.— In familia liberală, democratică, şeful de ieri pote fi azi simplu soldat şi se ridică la momente date orî-cine care pote deslega o problemă socială, politică. Acesta este esenţialul democraţiei. — Guvernul actual este un guvern fără titlu, care în 6 luni s’a arătat de ce e capabil. Junimiştii aceştia ad fost când cu liberalii, când cu conservării, iar ideile lor le-au ţinut d’o parte, la coşniţă. Eacă-le caracterul.
D-sa arată ce însemneză apelul publicat în „Monitor ;" cuvintele d-luî prim-minis-tru dise unora alegători la Giurgiu d’a vota candidaţii stăpânirii, căci apoi va vedea ce va maî face după alegeri; circulara d-luî Carp prin care lasă profesorilor numai dreptul d’a vota, fără să pâtă fi aleşi. Deca pentru profesori face astfel, cari au drept după constituţiune, pentru cei alţi funcţionari se înţelege că le contestă ori-ce drept.
D-sa mai arată cum acest ministeriu a dis a fi de transiţiă, ce-a făcut cu revolta sătenilor şi ce trebuia să facă, convocând atunci cămările, ce nu erau disolvate, şi termină arătând că poporul voiesce a se guverna singur a ’şi menţine neştirbite drepturile şi libertăţile dobândite şi-a da singur soluţia ce va crede problemelor sociale şi democratice. (Viuî aplause în-sociesc cuvintele oratorului, care este felicitat de cei ce ’l înconjurau.
D. Ion Brătianu iea cuvântul şi numai după 10 minute de aplause şi urale, ce sguduiau tătă clădirea, a putut începe să vorbâscă. — D-sa a făcut istoricul luptelor din trecut dintre reacţiune şi liberalism, arată cum străinul îşi vâra mâna provocând discordii, şi-a insistat asupra cestiuniî agraric, în care d-sa vede cel mai mare pericol, căci se aruncă prin ea desbinarea între albăstrjme şi albitură, şi acesta va duce la peire statul român.
D. Brătianu arată că nu luptă pentru putere, dar numai ca naţiunea să se guverne singură. Când a vedut primejdia către care ne împinge o mână de Omeni, fără trecut, fără nici un titlu, n’a putut sta d’o parte şi e datoria tutulor liberalilor a ’şi da mâna pentru înlăturarea pericolului.
Mişcarea în public este mare, aplause şi urale acopereau vocea oratorului.
D. preşedinte anunţă ridicarea şedinţei.
Atunci din public se propune ci în cor-pore să mergă la d. Dumitru Brătianu. Strigăte de ura, trăiască unirea! răsunară din tote părţile şi aprOpe o oră ţinu până eşi totă lumea în stradă.
Aci, ve4end pe bătăuşii pachişti, ca vr’o 50—60, cu Lerescu, Stănescu, Florea Morarii, Foloştină, Baboi, etc., ce dădeau huideo, lumea începu să strige ura, şi bătăuşii îngroziţi de atâta mulţime, parte se împrăştiară în grupe pe diferite strade, iar parte urmâ convoiul ce mergea la d! D. Brătianu.
O bandă de bătăuşi intră în partea finală a convoiului în dreptul stradei Sta-
vropoleos şi altă cetă de la cafenâua „Naţională". Bătăuşii daţi din urmă cu huideo şi s'au aşeţlat peste drum de casele d-lui I). Brătieni a cărui curte şi pe stradă eraţi înconjurate de lume, strigând „ura, să trăiască fraţii Brătianu ! trăiască unirea!“
Un domn a apărut la antreă, spunând că va comunica d-lui Dumitru Brătianu, care iubesce poporul şi că d-sa a eşit deja de o oră, ducându-se la o întrunire intimă.
Publicul tot a maî stat vre-o jumătate de oră aclamând şi acoperind cu urale strigătele bătăuşilor. Apoi se retrase în linişte, despreţuind pe miserabilii trămişi de d. Pache ca să provdce scandal şi să motiveze intervenirea poliţiei.
înţelepciunea poporului şi maiestatea lui sunt însă mari. Bătăuşii ca caraghioşii se retrăgeau cete cete, băgând’o pe mânecă de ce aă vădut.
Reforma programei lioeale
Am anunţat că eruditul profesor de la Universitatea din laşi, d. Ar. Densuşanu, şi-a depus, în calitatea de raportor al co-misiunii alâsă de comitetul general al instrucţiune! publice, raportul sâu asupra cestiuniî reformării programei din gimna-siile şi liceele clasice. Ne credem datori, în vederea însemnătăţii acestei chestiunii să resumăm aci raportul d-lui Densuşanu.
Comisiunea instituită de comitetul general compusă din d-nii archereu Calis-trat Orlânu, N. Quintescu, I, Crăciunescu, G. G. Tocilescu, C. Gogu, I. Caian, Ci. C. Dobrescu, I. Guliotti şi Ar. Densuşianu recunosce din capul locului că programa gimnasielor şi liceelor clasice e prea încărcată. Acâstă încărcare face ca materiile să nu fie bine predate şi sleiesce forţele intelectuale ale elevilor. Este dar loc pentru o reformă, a cărei trebuinţă e imperios impusă.
Având în vedere că învăţământul real a început a se desvolta deosebit, comisiunea rccunâsce că e nevoe să se lămu-râscă maî binâ caracterul gimnasielor si liceelor clasice, „fără însă a intra d’o dată, cu tote pânzele, în apele clasicismului". O desvoltare raţională a studiului limbelor—între care limba română — a studiului istorii şi filosofici şi restrângerea la strictul necesar a celor-l-alte cunoscinţe, acestea sunt basele proiectului de program al comisiunii.
Iată acest proiect în trăsături generale:
Limbele română, la tină şi franc»1,să în tote şepte clasele.
Limba elenă în ultimele cinci clase.
Limba germană în ultimele trei clase.
Istoria, cu suprimarea sistemei biogrE-fice, începe cu a 3-a şi urmeză până la finele cursului liceal. Primul an e consacrat întreg istoriei naţionale.
Geografia îp primele trei clase.
Religiunea în tot cursul inferior.
Filosofia, cuprinzând psychologia es-perimentală, logica si morala, în clasele VI şi VII.
Dreptul administrativ (noţiuni generale asupra dreptului constituţional) în clasa VII.
Seiinţele matematice în tote clasele liceului.
Sbiinţele naturale numai în clasele I, II, V, VI şi VII.
Seiinţele fisico-chfmice numai în clasele IV, V, VI şi VII. Chimia se va preda numai în clasa V; cei-l’alţî ani aparţin fisiceî.
Higiena în clasa VII.
Desemnul şi caligrafia în tot cursul inferior.
Mus iea vocală în tote clasele afară de cea din urmă.
Eserciţiul militar şi gimnastica în tote clasele.
Cu acestă împărţelă, totalul orelor de studiu este :
Clasa I—20 ore pe săptămână.
r> n »
» n
’i	. .
rva, comisiunea menţine cursul geografiei ca un curs separat, deosebindu-se ast-fel de prolec tul ministerului, care vrea se. contopâscă geografia cu istoria.
Neapărat că, cu proiectul comisiunei, se aduce o uşurare studielor liceale. Pe acâstă cale mai remâne încă mult de făcut şi însăşi comisiunea se plânge că n’a putut se împartă materiile pe opt ani. Cu un liceu de opt clase, am ajunge de sigur la o bună împărţâlă a materiiloi', fără a fi expuşi se sleim energia si inteligenţa elevilor.
Clasa 11—20 „	„
Clasa III—21 „	„
Clasa IV—22 „	„
Clasa V—24 „	„
Clasa VI—24	„
Clasa VII—25 „	„
După cum s’a putut obs
Crime şi delicte
O arestară curiosă
Şeful staţiei Hug (Belgia) primise scirea că în trenul ce venea spre acea gara se afla un Ore Delveaux, care a ucis pe un om la Ombert. Şeful având depeşa în mână întrebă pe ’eălătorî daca nu cum-va
www.dacoromanica.ro

a văzut un om, cu semnalmentele din
depeşe.
Unul din călători, stăpânul victimei, dis'e funţionarulul:
Ţ— Omul pe care ’l cauţi e arestat, 1 am vc^ut într’un compartiment cu un geandarm ; îată-1 ese împreună cu gean-darmul.
Şeful rămase cu gura căscată. Pentru ce dracu îl mal dăduse ordin să aresteze un om arestat?
Şeful vădând că individul de care era vorba în depeşă, corespundea la semnalmente cu cei arestat şi în acelaşi timp văzând că jandarmul se depărtâză de el dise:
EI, domnule, nu vo^i că laşi pe a-restant î
—- Ce arestant!
Asasinul din Ombert şi pe care ’l ai în mână.
Un asasin !... Eu vin din Flemalle şi n’am fost însărcinat că păzesc nici un asasin.
Asasinul vădând că se urcă în acelaş compartiment un jandarm se puse lângă el şi intră în vorbă, ca să facă lumea să erădă că e sub escortă.
Planul lui reuşi de minune.
Îndată poliţia se puse în urmărirea a-sasinulul şi ’l arestă într’un restaurant lângă gară.
O rectificare
Am retipărit din «RSsboiui» un intrefiieii privitor la d. I). Stăncescu, funcţionar la creditul rural. In acest inlrefileu onor. d. Stăncescu a fost denunţat pentru o faptă rea. Acum aijăm că ce'e retipărite de noi sunt nişte calomnii infame debitate de un individ fără scrupule. Pentru a repara reui involuntar ces’a făcut prin aefistă retipărire dăm mai jos loc următorelor linii ce ne trimite d. D. Stăncescu:
D-le Redactor,
Sunt informat că un individ 6re-care ’şl-a permis în „Răsboiul" a tipări mai multe calomnii demne numai de un om fără ruşine şi laş, căutând ame compromite în faţa societăţeî şi şefilor mei. Ceva mai mult, a mers până acolo, de a vă induce chiar şi pe d-vostră în erore fă-oendu-vă a repeta aceleaşi calomnii. Las pe <5meniî oneşti să califice pre cum se cuvine conduita nedemnă a omului care răspândeşte aceste calomnii în contra unul om care n’are a’şî reproşa nimic.
D. Stăncescu.
INFORMATIUNI
Neruşinatul Făclie a început să împartă la agenţii Iul electorali banii destinaţi săracilor.
Ast-fel din suma de 2000 lei, lăsată de d-na Barbu Catargiu, prin testament, spre a se împărţi săracilor din Bucurescl, neruşinatul renegat a dat Iul I. Costescu, fost perceptor în colorea de Albastru şi a-cum agent electoral pakist, suma de lei 80 şi alţi doi câte 4.0 lei.
Iacă cum respectă nemernicii administratori actuali al comunei nisce piose disposiţiunl testamentare.
Faptul e moralmente grav şi legal mente prevăzut şi pedepsit de lege.
Să s'aplice legea unor ast-fel de neruşinaţi.
Moştenitorii d-nel Catargiu au cuvântul.
Ministerul domeniilor, în vedere d'a ’şi asigura concursul arendaşilor din Mehedinţi pentru alegeri, luase măsura ca pentru răscumpărările de otaşniţă a viilor de pe moşiele arendate, plata să se facă tot arendaşilor până la 1 Aprilie 89, şi acestă măsură se aplica chiar în privirea răscumpărărilor aprobate, pentru cari de sicur erau date debite casierului respectiv şi p6te unii locuitori şi achitaseră ce va.
Acum aflăm că ministerul, în vedere că măsura sa era prea bocănâ pentru rescumpărările aprobate deja şi debitate, căci s’a făcut confusiune în comptabiljtate şi s’au vexat cel ce apucaseră se plătescă, a restrîns măsura precedentă numai pentru acele rescumpărări cari 11’au fost debitate până la ro Septembrie a. c.
Nu j aşa că pricepută gospodăria fac d-nil junimişti r
Membrii Camerei de Comerciu din Brăila, fuseseră convocaţi pentru a delega un membru, care să ia parte în biuroul Camerei, în locul sindicului Tănăsesca Cu aoâstă ocasiune se născu o discuţiune furtuuosă, ce avu
de resultat un vot de blam dat întregului biuroii al camerei. Membrii vechiului biuroQ, părăsind sala, cel-l-alţl membri, rămaşi în majoritate, a-leg preşedinte pe d. Nenovici, vicepreşedinte pe d. Paul Sgardelli şi secretar pe d. Badenschi, cari încheiară un prqces-verbal şi’l şi înaintară d-lul ministru de comerţ.
A doua zi membrii vechiului biu-rou fură reinstalaţi de către d-1 procuror.
Simpaticul nostru amic d. I. Neni-ţescu are un duel.
Redactorii ziarului «Poşta» şi-au permis a insulta totă lumea şi între alţii adese-orî pe d. Iân Neniţescu,
In numărul de eri «Poşta» aduce d-lul Ioan Neniţescu o gravă insultă.
Suntem informaţi, că d. Ion Neniţescu a cerut d-lul Ressu, ca să-I publice o desminţire relativ la inserţiu-nea ofensatdre.
D. Ressu a declarat, că autorul articolului este domnul profesor Moise Pacu; dar în acelaşi timp d-l C. Ressu a insultat grav pe d, Neniţescu Acest din urmă a declarat d-luî Ressu, că imediat îl va trimite martorii săi, fiind nevoit a spăla ofensa, ce i s’a adus, pe terenul de onore.
D. Neniţescu si a trimis imediat martorii săi. D-luî Ressu nu ’l rămâne deci de cât să „pieţe pe teren sau se se pieţe >
Noi credem că onor. domn va a-lege cea din urmă condiţie.
D. Th. Rosetti a fost la Giurgiu.
Ştiţi onor. cititori ce a spus acest domn acolo r Dacă nu ştiţi, se vă spunem:
Primul-ministru junimistic a arătat deputaţiunil cât şi consiliului comunal, necesitatea unei înţelegeri depline din partea tuturor grupurilor conserva-tore în vederea alegerilor viitore. D. prim-ministru a mal adăOgât chiar cum că guvernul actual, în scurt timp, de când se află la putere, a adus servicii imense ţărel şi a contribuit forte mult prin îmbunătăţirea situaţiei nostre exteriore se scape ţâra de primejdii mari.
Şi noî, nemulţumitoril, n’am ştiut nimic !
Ce ingratitudine negră !
Confratele nostru «Bomba» publică urmă torea desceptare la adresa cetăţenilor brâileuî :
«Banda de tâlhari şi asasini, care prin viclenie şi trădare a pus mâna pe cârma ţărel, a decretat mortea portului Brăila !!
„Tote cerealele cari se vor transporta pe căile ferate, din orl-ce parte a ţărel pentru Galaţi cu începere de la 1 Octombre viitor a. c., vor plăti 15 lei la sută mal puţin de cât se plăteşte la Brăila !
«Audiţi Brăilenî 1! Pentru Brăila se va plăti cu 15 lei mal mult la sută! Iar pentru Galaţi se va plăti 15 lei mal puţin de cât pentru Brăiia!
El bine! Acestă măsură este asasinarea Portului Brăila!
«Brăilenî! Lăsa-veţî voi ca o mână de tâlhari să ve înmormânteze scumpa vostră Brăilă?!
«Lăsa-veţî a vi se ruina averile şi comerciul vostru ?
«Lăsa-veţî să se ruineze proprietăţile vostre ?
«Noî credem că nu ! Şi de aceia vă strigăm:
«Mâna pe vot Brăilenî, şi daţi în capul acestor tâlhari ce se numesc Miniştrii Majestăţeî Sale Carol I. !
«Rugăm presa liberală ca să ia a-părarea nenorocitei Brăila«.
Descuragerea a intrat deja în tabăra reacţionarilor. Chiar cel mai de aprope de dânşii, începi a face ca şdrecil când văd că să înecă corabia; fug de rup pământul şi să lepădă, ca de satana de junimişti, conservatori. Putem cita între aceştia şi pe d. Lupu Costache, directorul ministerului de interne, care spune, în gura mare la orî-cine, că n’a fost, nu e şi nu va fi junimist.
Pentru astă-cjl este citat la secţia 3 a trib. de Ilfov întreg consiliul comunal al Capitalei din 1885, căruia un d. Brăescu l-a intentat acţiune în calomnie.
Acest d., împreună cu alţi funcţionari de la serviciul stăreî civile, a fost destituit şi dat în judecată, pentru că întocmiseră o societate, cu Statute în regulă, spre a impune cetăţenilor ce aveau afaceri la oficiul de stare civilă, se dea parale, pentru a le libera actele dc cari aveau nevoiă.
El consideră acesta ca o calomniă şi s’a adresat justiţiei.
Demisiunea col. Voinescu, prefect de poliţie, se elice că este primită.
Printre solicitatorii postului vacant să elice că e şi d. col. Algiu.
Reeensemântul acestui an se va începe la 15 Octombre.
-*-
Studenţii în medicină au fost convocaţi eri la 12 ore în sala consul-taţiunilor gratuite, pentru a se cons-fătui asupra demersurilor de făcut, în privinţa ultimei măsuri luate de Eforia spitalelor, privitore la ştergerea din ştate a sumei de 23 lei, ce se dă ca indemnizare pentru hrana externilor de spitale.
S’a iscălit un protest în contra hotărâre! luate de Eforia.
Se dice că principele de Galles ar fi avut o misiune ore-care pe lângă Curtea nostră regală In acesta privire au circulat două versiuni : pna d’a face pe Regele nostru să primescă şi guvernământul Bulgariei sub forma dualistică; alta, d’a mijloci căsătoria moştenitorului tronului nostru cu fiica principelui de Galles.
Prin cercurile bine informate se vor besce că orl-care ar fi misiunea principelui de Galles, ea n’a fost pe deplin încununată cu succes.
«Naţiunea» de adî afirmă că Regele ar fi fost forte rău impresionat de a-rpganţa guvernului d’a ’şl publica chiar în «Monitor» apelul către alegători.
Causa de nu se mai publică pe lângă «Monitor» proiectele guvernului ar fi opunerea ce face d. Mene-las Ghermani proiectului d-lul Carp în privirea Băncii naţionale.
Fiind-că d. ministru P. Carp n’a putut impune la Botoşani candidatura cumnatului seu I. D. Miclescu, acum face să fiă numit acolo prefect în locul d-luî Hermeziu, mazilit.
«Naţiunea» de adî arată că oru-pul d-luî Dumitru Brătianu va ţine Joui 29 curent la 8 ore sera, întrunire în sala Zipzer din culorea de Verde, iar Vineri, 30 curent, tot la 8 ore sera, va ţine întrunire în casele d-luî Anghelache Sulacolu din culorea de Negru, bariera Moşilor-
Ultime informaţii
»Poşta« de sâmbătă a publicat o informaţiune că d. Marin Tecucânu, din desp. IV, ar fi fost atacat de nisce haimanale ale d-luî I. Neniţescu. D. Neniţescu s’a dus îndată la d. Tecucânu, care a declarat că e departe de a ’şl închipui că misei! cari l’au atacat ar fi omeni de al d-lul Neniţescu, d. Neniţescu ducându-se la d D. C. Ressu spre a ’l cere să publice o desminţire, acest din urmă l’a insultat.
Atunci d. Neniţescu a trimis imediat martori d-lui Ressu. Martorii a-cestuia însă au refusat d-lul Neniţescu orî-ce satisfacţiune pe calea de ondre din partea d-lul Ressu. Martorii d-lul Neniţescu aâ fost de părere că tre-bue a i se da reparaţiune. Sau încheiat procese verbale, cari s’au înmânat ambelor părţi. Aflăm însă că d. Niţescu, nemulţumit, a reînoit mandatul martorilor săi de a persista în cererea reparaţiuniî.
De geaba însă insistă d. Neniţescu, căci precum am dis noî în ediţia de diminâţă d. Ressu va refusa se pieţe pe teren şi va consimţi »să se plece«.
Năravul de fire n’are lecuire, aşa e emigratul de la Zagora 1
D. Gabriel Cărbuneanu, actual o-uard general ci. II, din serviciul silvic, ministerul domenielor, s’a înaintat guard general cl. I, în locul d-luî R. Rizescu, trecut ca sub-prefect în Vâlcea iar în locul d-luî Cărbuneanu înaintat, s’a numit d. Ionescu absolvent al scoleî de şilvicultură de la Nancy.
D. C. Bosianu, guard general clasa II şi şef al exploatăreî pădurilor de la Gura-Motruluî sa destituit, şi în locul său s’a numit d-l Gheorghiu, a-semenea absolvent de la Nancy.
Ministerul financelor a decis ca pentru încasările din exerciţiile deja închise, perceptorilor să li se plătescă o deosebită remisă.
Se afirmă că pentru postul de director la poliţia capitalei d. Pache susţine pe d. Brătescu, ajutorul-de-primar poroclit de al săi decalitru.
Se cjice că d. Popescu, fostul prefect catargesc la Râmnicul-Sărat, ar refusa prefectura de Prahova, cerând alta cu mal puţine dificultăţi.
Consiliul comunal al Capitalei va ţine şedinţă mâne, la 2 ore p. m.
Membrii liberali din consiliu se zice că pregătesc d-lul Pache surprinderi neplăcute, mai cu semâ în privirea refusuluî d’a da pentru întruniri electorale localurile de şcoli.
Intre candidaţii cari ah reuşit la bacalaureat în Bucuressl, cu distinc-ţiune, este şi tînărul Alesandru G. Ionescu, fiul distinsului cetăţean din
sa pe toţi sub-prefecţil spre a le da instrucţiuni în vederea viitorelor alegeri de delegaţi conforme cu ordinele ce şi d-sa le primi de la şeful cabine tulul, cu ocasiunea visitel electorale ce acesta făcu oraşului Giurgiu.
ULTIMA ORA
Serviciul special al «TELEGRAFULUI» tC 011E SEARA)
Londra., 10 Octombre.
Se anunţă din Berlin (Ţarului „Standard“ că depeşile comitelui Herbert de Bismark, constată sentimentele de perfectă sinceri tate a Ungurilor în privinţa alianţei germane care a mal fost întărită prin visita împăratului Wilhelm.
Corespondentul diaruluî „Standard" vede în acest fapt şi în decorarea d-luî Tisza broba că trebue să se considere ca falsă ştirea după care Wilhem II ar căuta să aducă o regulare a cestiuniî bulgare şi să împace pe Austria cu Rusia.
Berlin, io Octombre.
„Monitorul Imperiului" anunţă că Wilhelm II a decernat ordinul „Vulturului Negru" principelui Valdemar de Danemarca şi d-lui de Giers care a mal primit placa eu briliante.
Ilwmburg, 10 Octombre
După „Hamburg Nahrichten" escadra seolei, compusă din fregatele „Stosch, Moltke, Greisenau şi Charlotte" cu un echipagiu de 1600 (imenî şi 60 tunuri, ar fi primit ordinul să pornăscă spre costa Zanzi barului.
OPERAŢIUNILE CEREALELOR
Brăiia, 25 şi 26 Septembrie 1888
Cumpăr.	Vînd.	Hect. lb.	1. b.	
G. Mendl	Portocala grău 4700 59		12,60	m.
	Cusoff >	5000 57'la	11,15	ş.
	» »	3300 S7'l4	12,30	c.
*	> »	2100 58	11,45	c.
»	Embirico »	3000 57	11,90	c.
»		900-57*14	10,65	c.
»	Giavidi »	2100 58x1-2	■12,25	m.
Valler	Mersiang »	3525 59	13,—	m.
	Curvisiano »	2800 57>[2	11,65	m.
»	P. Sarlo »	295° 57’L	11,67’Grn.	
Petricioni	Haracopo »	2700 581 [4	n,35	c.
	Sassu »	1650 55	9,—	m.
*	» >	1950 53'V	9,—	m.
Negroponti	Vecsler »	2700 59'P	13,—	m.
Zerman	Embirico »	i1000 59	12,65	ş.
Feitler	Vrionis »	7000 571l	11,30	ş.
I. Dreyfus	Tzuchlos »	6000 58'b	12,45	m.
Schmirer	Casanova sec.	3000 54	6,35	m.
»	Carandino »	5000 551/2	6,90	ş.
Francioti	Perlea »	2350 52■/•_>	6,—	c.
Peirano	Negroponti >	4600 55	6,45	Ş-
E. Cohen	Zippa »	3000 528/4	5,95	0.
»	Arion »	12000 55	fi,60	m.
»	Sassu »	4100 53	6 ,—	m.
»	» »	1850 52V	5,9°	m.
Peirano	Matheo »	1030 51	5,60	c.
Nicolopuio	Vamvuri poru,	1700 57.U	7,60	s.
G. Mendl	Dimitriadi »	2700 &7814	7,57'i'	
Peirano	Embirico orz	7000 47 G4	5,50	Ş.
»	Sassu »	2 100 44314	4,90	m
»		2100 44	4,70	m
M. Cohen	Găetanu »	3700 47'li	5,20	m.
Schmirer	Catzica Grău	1300 55'b	10,70	c
Valler	Evloghio »	1900 59	11,60	c.
Schmirer	L.Dreyfus »	175c 55	9,60	c
Verona	Vasilato >	760 61 '12	13,—	m
Athanasie M. Thanu.
^GRANOS MAG A SINE OU
Printemps
Serviciul particular al diaruluî «Telegraful»
Viena, 10 Octomvrie.
Corniţele Herbert de Bismarck întors de la Budapesta, a depus carta sa de concediu la Hunţiul, la cele-l-alte ambasade, legaţiunî şi la miniştrii austriac!.
Spre sără a fost prînz la principele de Reuss în onbrea comitelui de Bismarck, care va pleca la Muerzusclag chiar adî.
Viena, 10 Octombre.
Plecarea împăratului Wilhelm de la Muerzuschlag e fixată pentru mâine la 1.
Roma, 10 Septembrie.
împăratul Wilhelm va sosi aci Joî la 4 ore după ameadi. EI va primi autorităţile în aceiaşi <Ţ la Quirinal.
Atena, io Octombre.
Logodna princepelui George cu fiica ducelui de Chartres e considerată ca sigură, cu tote desminţirile ziarelor străine.
Berlin, 1 o Septembre.
Ediţiunea din Octombre a ziarului „De-uteho Rundschau" care coprinde urmarea jurnalului împăratului Frederic a fost confiscată ieri.
Berlin. 10 Octombre
După „Politische Rachrichten", d. Geff-ken ar ii pus în închisorea din Moabit.

D. AI. Lahovari, noul leader conservator, a făcut acjî visită a casă d-lui Carp, de sigur pentru alegeri.
Acţiunea în calomniă, intentată consiliului comunal din 1885, de câtre un d. Brăescu fost funcţionar, s’a judecat astă-dl de trib. de Ilfov.
Trib. era compus din d-niî Sc.I. Ghica ca preşedinte şi Voreas, membru. Ministerul public era representat prin d. procuror Paraschivescu.
Tribunalul avendîn vedere sentinţa trib. din care resultă că societate între funcţionari a esistat, că bani s’au luat de dânşii de la public şi că pe aceste fapte se basase consiliul când destituise şi dedese în judecată pe Brăescu şi pe ceî-l’a-lţl, a respins acţiunea.
Brăescu cerea 100,000 lei despăgubiri civile.
**-
Din Giurgiu ni se scrie că maiorul şerb Elrem Ghermani, prefectul jud. Vlaşca, a convocat la reşedinţa
lustrat, edidat de către Brands Magnsius du Printemps, care conţine 566 gravure, modele noi, pentru Şesonul de Iarnă 1888 —89 şi care se trimete gratis şi franco în urma cererel francată adresată către D-niî Jules Ja^uzot & 0-ie Paris. Acest Catalog conţine condiiţunile făcute pentru trimitere franco de transport şi vamă în tote părţile lume! de către Brands Ma-gasin du Printemps din Paris.
Casa de reexpediţiune în Bucurescl, Calea Victoriei 39.	(2—3z)
5SS
i-viv
Boale Sifilitice
Neputinţa Barbatesca
•
Vindecă după cele maî noul metode, radical, fără durere şi împedicare; după experienţă de 18 ani. Specialist în bo-lele lumeşti,
IDR THOE
Strada Emigrat, Nr. 3, (în dosul şcolel militare, intrarea din calea Victoriei prin strada Sf. Voevodî pe linia Tramvaiului.
Consultaţiunî de la 8 a.m, pană la 6 seni.
Loc separat de aşteptare pentru fie-care.
			
			
Administratorul ziarului C» Ispăsescu.
www.dacoromanica.ro
TELEGRAFUL — 29 SEPTEMBRE 1888
CASA DE SCHIMB
MOSCU NACHMIAS
No. 8, în palatul «Principele Dimitrie Ghica» (Dacia-Romănia) Strada Lipscani, în faţa nouei clădiri a Bănceî Naţionale
BUCURESCI
Cumpără şi vinde efecte publice şi face orl-ce schimb de monedî
Cursul pe <<hua de 28 Septcmbre 1888
	Cumperă	Vinde
Rentă Amortisabilă 5o/0 . .	96' /a	97T/4
» Română perpet ş°/o	93	94
Oblig, dc Stat (C. Rur.) 6°/0	981/2	99'//.
C. F. R. 6«/o . . .	—	—
» Municipale g)/0 .	«31/*	8V/2
» Casei Pens. (300 L.)	220	230
Ser. funciare Rurale 7°/o	106U4	107
* > » s°/o ■	961/4	97
» » Urbane j'%	I04*/2	I°S1i2
» » » t>°/o	99	IOO
> * 1 5°/o	92L2	93 'I2
» » Iaşi 5°/0	81U4	821/4
Obl. Sfirbescî cu prime 38/0	76	80
Im. cu prime Buc. (20 lei)	45	5®
Losuri crucea Roşie Italiane	29	32
Act. Banc Naţională . .		—
Losuri Otomane cu prime	48	53
» Basilica Dombau c. p	18	21
» Panama cu prime . .	—	—
» S6rb.cupr.de iofr. b.	12	•5
Aur contra argint sau bilete	I1/*	2 °/o
» » Napoleon . .	—	—
Florini Wal. Austriac. . .	208	210
Mărci germane		124	126 a
Bancnote francese ....	IOO	1001/2
> idem italiane .	99	IOO
> Ruble Hârtie . . NB. Gursul este în aur.	265	275

APĂRUT DE SUB TIPAR
CI
I 0
IN EDITURA
i TIPOGRAFIEI CARGL GOBL BUCURESCI |
0	14, STRADA DOAMNEI, 14
ANUARUL
BUCURESCILOR
pe 1868-1889
HL
PREŢUL 2 LEl.
E3E3E3E3E3QE3E3E3E3B3E3E
LICOARE
gudrom-tolu-v£scat
este formata din gudron vegetal de Norvegia, balsam de tolutan şi vesc de brad. Se recomandă ca tămăduitore tusei vechi, durereî de piept, tuşă, arsuri de stomac, nepoftă de mâncare, catar al băşicei urinare. Sticla 2,50.
INJECŢIA GALBENA sigură în vindecarea scursorei (Blenoragie). Sticla 2 lei.
Aceste preparate, compuse de Dimitrie G. Gherman, farmacist în Buzău, se găsesce de vgn^are în Bucuresci la d. Roşu, farmacist, Sf. Gheorghe şi la farmacia Galenu, calea Griviţei, şi la farmacia d-lui Lazăr Bistriţeanu, din Berlad ; la farmacia Lindi, Râmnicu-Sărat ; la farmacia Coleşiu, Focşani şi în Varna (Bulgaria) la D-nu I. Krausler.

LA LIBERTE ROUMAINE
ţ)iar cotidian, mare format
In limba francesă
UN NUMfiR 20 BAN!
ABONAMENTE : Un an, 40 lei; 6 luni, 20 lei; 3 luni, 10 lei.
Administratiunea
8.-BULEVARDUL ELISABETA — 8. Bucureşti.
Banca naţională a României
1887
19 Septembre
SitULa.tru.nea su.rn.ara.
1888
A VIS

ACTIV
10 Septembre 17
33446506	P ( Monedă		34982826	33419568
25869930	^asa( Bilete ipotecare		25732800 J 25733795	
270483	Efecte predate Ia casă spre încasare. .	3248550	2941958
21424228	Portofoliu român si strein		21177418	21381493
19951798	împrumutul garantat cu efecte publice .	17328820	17786500
11998857	Fonduri publice		11999901	11999901
2506185	Efectele fondului de reservă		3090380	3090380
195646	„ „ amortis. imobilelor.	266263	266263
2981997	Imobili . 		3472979	3484231
139367	Mobiliar si machine de imprimat . . .	122147	122117
120477	Cheltueli de Administratiune ....	117720	153355
30200684	Deposite libere		14481546	13942346
32553288	Compturf curinti		20983521	22792804
6823492	„ de valori		34312329	33769243
188482938	PASIV	191317200	190883994
12000000	Capital		12000000	120000000
2506847	Fond de reservă		3093929	3093929
195859	Fondul amortisăril Imobilelor . . .	267901	267901
113097440	Bilete de Bancă în circulaţiune . . .	120648290	120100060
1083676	Profituri si pierderi		1388839	1388839
443945	Dobândi si beneficii diverse ....	384650	429107
30200684	Deposite de retras		14481546	13942346
27017928	Compturi curinti		16166618	14112610
1936559	„ de valori		22885427	25549202
188482938		191317200	190883994
Comercianţilor, Impiegaţilor şi elevilor de Comercid
CTTIKS PUBLIC
Sub-semnatul, în asociaţiune cu hn profesor da limbi, deschid un curs public pentru comptabilitatea simpla şi dublă, ştiinţele comerciale, limba francesă şi germana. Cursul va începe la 1 Octombre 1888 şi se va sfîrşi la 1 Aplilc 1889. învăţământul va avea Ioc de 4 Ori pe săptămână la mele 8- -9 jum. sera iar deosebit o repetiţie în fie-care Duminică la orele 2—8 p.m. Costul întregului curs este de 100 lei plătibilr în 2 rate, iar -pentru impiegaţii fia publici şeii particulari, în 5 rate câte 20 lei. înscrierile se fac de acume la „Librăria Sc61elor“, strada Lipscani No. 96, lângă Banca României. Numărul elevilor va fi mărginit. Se dă şi cursuri particulare după o deosebită învoială. Se efec-tuăză şi lucrări periodice de comptabili-tate, înfiinţarea de registre, regularea şi j conducerea lor, încheieri de bilanţuri, corespondenţă comercială în limba română francesă şi germană cucondiţiunî modeste,
Dem&tre Genieleano
Profesor de comptabilitate şi ştiinţe comerciale.
(2—3 4 )

Abonamentele şi Anunţurile
„TELEGRAPHULUr
ABONA MENTE
IN CAPITALĂ
Pentru un au 			24
„ săse luni			12
„ trei luni.......		7
IN DISTRICTE		
Pentru un an			30
„ şâse luni			15
„ trei luni			8
Pentru Românii din alte	state,	ca
IN STRĂINETATE
Pentru un an.........In aur lei 40
„	şăse luni.....„ „ „26
„	trei luni .. • . „ „ „ ] 0
CURŢII JR. E O A. X. 13


_____________frr Turnir	~TBTix	__
FJMLMJIJU|UUMAJU14L4J^^
.»J •>. ? «' ♦ ■.« r.»...* :»: « t . ♦ . , ♦ y » ., ».4.1» .4

farmacia CHR. ALESSANDRIU ROMÂNĂ
S 8 H £> U R U L ,
Dintre tdte preparatele de gudron care a obţinut o! reputaţie netăgăduit# in faţa d-lor doctori fi clienţii ce j aii constatat foldse surprindfitdre C
GUDRONUL ALESSANDRIU
care se tutrebuinţdiâ cu succes contra durereî de piept, t»*e) provenită în urma guturaiului, iritaţiunl ale peptulul, I astmu, catar al băşice) udului.—Lipsei de poftă de mân-1 care, etc.—Cu o lingură din acest Gudron pus într’ol litră de apă formez) ape de Păcură, care se p<5te da cu [ mult succes la copil contra bdlelor mal sus indicate.
Pentru adulţi se iea o lingură de Gndron în apă sa-cbarată saă lapte dulce 2—3 ori pe rfi. 2 lei 11.
Emplasturo gudronat dis Pauvre Homme (Alessandriu).—Contra durerilor Reumatismale, a încheieturilor, mijlocului, durerilor de piept, spate şi alte junghiuri, 1 lefi ruloul.
Pastile Gum6se-Codein-Tolu (Alessandriu).— Superioritatea acestor medicamente în maladiele de piept este recunoscută de tdte celebrităţile medicale. Aceste pastile în urma csaminăril Ce li s'aâ făcut s’aă aprobat de Onor. consilia medical superior, 1 led 50 bani cutia.
A VIS
Prep&raţiunea acestui vin, care pentru mine a devenit I '.Ui cult e adesea denaturat de unii colegi car) găsesc de J cuviinţă a debita alte preparaţiunl în locul acestui viu, de aceia atrag atenţiunea onor. public a nu primi de cât flaedne originale
VINUL COPIILOR
PREPARAT DF
CHR
Farmacistul Curţii /tegvUe»
Etatea cea fragedă a copiilor ’I face a se îmbolnăvi j uşor; pentru a preîntâmpina maladiile se recomandă acest vin tuturor copiilor de la etatea de 6 luni In sus; tine- jl relor fete le ajuta la buna desvoltare a corpului, întă-resce dsele şi dă putere muşchilor.—Modul întrebuinţări!; a se vedea instrucţiunea ce însoţesce fie-ce sticlă. Pn*j ul î> lei*
Capsule olSvStlce ou ulei de Ricină (Alossan-
driu).—O dosă, cutia a 4 capsule 1 leu, a 6 capsule 1 leu şi 25 bani, a 8 capsule 1 leă şi 50 bani.
p
Sinapismul Alessandriu, muştar în foi. —
Acdstă preparaţiune espsrimcntată de autorităţile nostre medicale şi profesori la facultate a constatat că fiind su-peridre tuturor celor-l-alte preparaţiunl strSins şi chiar celui de Rigollot. Cutia I le-l 50 bani.
Capsule oleo-balsamloe-santaline (Alessandriu)»—Remedii sigur contra maladiilor secrete (scursdre, sculament) la bărbaţi, fie în stare prds-pltă, saa orl-cât de învechită, se vindecă prin întrebuinţarea unei cutii ce conţine 100 capsule, combinate ast-fel pentru un tratament de vindecare complectă.— Modul întrebuinţării şi dieta prescrisă a se vedea instrucţiunea ce însoţesce fie-care cutie. —Preţul unei cutii 6 lei.
KT A se observa pe capacul cutiei semnătura, coMre ruşie, şi a nu vi debita alte capsule de a cărora eficacitate nu se garant&ă. Se trimite contra mandat postai în ori ce localitate.
ĂNUNCLUR1 St RECLAME <0
Anunciuri pe pag. IV, linia 25 baui. Reclame	„	„	m,	„	1	leti.
»	n	ii	II|	„	3	le).
n	a	»	I,	„	5	lei.
500,000 franci
câştigat în-
tr’o singură <^i. Adresaţi-vS pentru aedsta fără întîrdiere prin scrisdri, la Comptua-rul Comercial, 557 Grande Rue de Tdk6, Constantinople, Turcia.	(1—2 tj.)
GRĂDINA ELIADEtota‘
MEDIC SI CHIRURG
D-or. SALTER
Din facultatea din Viena
SPECIAL IN 60ALGLE DE FEMEI
SI
STPHILIS
—Locueşte în Strada FORTUNA, No. 4.—
(Lângă Liceul Alexandri). Consultaţiuni în t6te filele de la 7 jum. până la 8 jum. a,m. şi de la 1 pâmă la 5 p.m.
V,
f/<V/ DE
de Lei noi IOO în sub
ADEVERATE SfflGER)
A se feri de contrafaceri^
6, IMIillger, BneureidJ
ae.
DS V^NDAEE LA PRINCIPALELE FARMACII DIN TI RA
I» localităţile unde nu se găseac aceste preparate cererile să se facă la Farmacia Română Sucuresei centra mandat postai espedlez In trl-ce localitate.

CALEA VICTORIEI 77, BUCURESCI, (CISMEUA ROŞIE) ffo»
€€CCCCCC<XO(X.€C€CC€CC'vCC€CCCC€CCCiC€C€lC'1
OC PANTA c'e înc^r*at 0 casă cu pa-OL Unu In ţru camere grădină, situată la mahala. A adresa informaţie la redacţia farului nostru.
DE VENŞAHE
la Tipografia şi Librăiia Şcolelor hârtie maculatură.
FABRICA
COMET
DE SOBE MEIDINGER SI MAŞINI DE BUCĂTĂRIE
■4x3301^:^ S^.Xj0â^03Sr
Cea mai practică şi economică sistemă de încălcare. Căldura şi arderea pot fi regulate în mod perfect. Focul se p6te întreţine în permanenţă dile şi săptămâni întregi. Ca combustibil se pote întrebuinţa cok, lemne, ligorită, cărbuni de piatră şi coceni de porumb.
VENTILAŢIA ODĂILOR
Maşinele de bucate sunt de sistema cea mai per fecţionată. Durabile, practice şi cu o economie marc în combustibil. Se pote arde cok, lemne, cărbuni de piatră, etc.
Depositul str. Demnei, 14 bis. Fabrica str. Vultur, 6.
Cereţi Broşuri ilustrate cari se trimit gratis.
MAGAS1N DE PÂNTOFARIE
Sub-semna-tul aduc la cunoscinţă că am lu-
Kunst, şi acum l’am luat acest magasin, fost în faţa Palatului al d-neî Ana Dumitrescu. născută Kunst. Sper că onorabila clientelă mS va încuraja ca şi în trecut. Preturile fdi te moderate.
crat 12 anî în atelier de Pantofărie al d-lul C. asupra mea
Soliditate garantata.
E. COVACI ii
Calea Victoriei, 79 I

■+% MOAŞA
CU DIPLOMĂ DIN STREINĂTATE
Strada Sf. Elefterie No. 1.
însemnat şi sigur câştig lăturalnic
se oferă Ia funcţionari, negustori şi Agenţi soîidî de către una din cele d'intdiu şi din cele mai solide casă de bancă, prin noua metodă practică de vinfiare de losuri Numele casei de bancă asigură cel mai bun succes la pers<5ne solide. Ofertele trebuesc adresate Iosef Anton Havas, Budapest, losefplatz No. 4.
Renumita Cărturăresă
Iulia Poloneză
S’A MUTAT
In dosul Palatului Regal
La finele Str. Brătianu 51, (in colţ)
Lângă Grajdurile Palatului Regal
1 Ghiceşte viitorul, presentul jK | şi trecutul, pâte descoperi şi § pagube, furturi, judecăţi, orice secrete ascunse la care se interesdză cinc-va. Cmc aduce semne pâte afla lucruri ascunse : comori, etc.
««RWfilfSWflSf!!
Compania generala de conducte de apă
(SOCIETATE ANONIMĂ) LA LIEGE (BFLGIA No. 3.— BIUROUL LA BUCURESCI, STRADA ESCULAP—No. 3.
Studii, construcţie şi instalare de distribuire de apă şi de gaz
PRODUCERE ANUALA DE TUBURI TURNATE VERTICAL 20,000,000 kil.
Forje, Turnătorii, Ateliere de construcţie
FĂNTĂNI,
G-az.
MOTORI HYDR AULICI, STA VIL ARE ROBINETE,
GURI DE FOC.
Construcţie ele uzine d.e SPĂRGETOR DE COKE, POMPE CU GUDRON încălzire cu aburi, T XTIBTTBSI cu elete şi obicinuite.
Medalie de argint: Paris 1878. Medalie de aur: Amsterdam 1883, Anvers 1885. Medalie de aur ; Craiova 1887.
Editura Librărie) şi Tipografia Şcoalelor, buciTr^iP Str, Lipscani, %

www.dacorotnanica.ro
Vineri, 30 Septembre 1888.
EXEMPLARUL 10 BANI.
abonamente
Pentru Capitală:
Pentru un an		Lei 34
» şdse Iun! ....	> 12
» trei luni. . .	» 7
Pentru Districte:	
Pentru un an .....	» 30
> şdse luni . .	» 15
» trei luni		> s
Pentru Românii din alte state, ca	
pentru districte.
Pentru Streinătate:
Pentru un an . , . In aur !eî 40 »	şdse luni .	.	»	»	a6
»	trei luni ,	.	»	»	10
Abonamentele se tac U I |i 15 ale Ce-cirel luni.
UN NUMER VECHI aŞ BANI
Abonamentele se plătesc înainte
Ediţia, a, doua
ANUNClURI ŞI RECLAME
Anunchirl pe pag. IV linia 25 bani. Reclame pe pag III linia. .	1 leu
»	c	»	II	■ .	. 3 lei
•	'	*	I	. .	5 lei
Pentru Inserţii şi Reclame Redacţia nu e responsabilă.
Epistole nefrancate se refusă, articole
In Străinătate a se adresa:
Francia, Havas, Laffitte et C-nie, place de la Bourse, Paris.
Englitera, Eugfene Michoud, 8i Fleet Street, E. C. London.
Austria, Haasenstein et Vogler z, Wien Rudolf Mosse Zeilerstaette, Wiene.
Ungaria, D. Moritz Wiest, în Buda-Pesta Servitenplatz.
Abonamentele seplâtesc înainte
Redacţiunea, Strada Lipscani, 96
DIRECTOR POLITIC: IO AN G. BIBICESCU
Administraţiunea, Strada Lipscani, 96
SUMARUL Unirea imorală DepeşI
Către profrtart Reformele guvernului De peste Munţi Din afară.
Din Bulgaria Dosarul <JileI.
Crime şi delicte.
Ecouri.
Acte Oficiale.
Informaţii,
Telegrame
Bucureşti, 29 Septembre.
Unirea imorală
Spaima a coprins inima pro-tivnicilor noştri; amărîţî sunt ei, râu amărîţî, vSdând că unirea 6me~ nilor de bine este logică, este imperios cerută, este neînlăturabilă.
Şi pentru a stăvili acâstă unire, inamicii democraţie! române alârgă la tot felul de calomnii, la tot soiul de argumentaţii—una mai şubredă de cât alta.
— Cum veţi da mâna voi, libe-ralilor-desidentî cu liberaliî-nationalî, strigă cohorta reacţionarilor, când în rândurile celor din urmă a fost un Anghelescu şi fraţii Maican?
La acest argument, care pare i-namicilor noştri, atât de temeinic în cât la orî-ce ocasie, bieţii omeni, alergă la el, vom respunde un singur lucru:
Partidul liberal n’a şovăit de loc, când a aflat că în rândurile sale sunt omeni cari au comis nişte fapte pedepsite de legea penală, nişte fapte reprobate de morala publică. Mai mult de cât atât, partidul liberal a dat judecăţei şi a şters din sinul sâti pe toţi aceia cari au păcătuit, căci precum a dis direc-torele nostru politic, când a luat direcţiunea acestui di ar : „Onestitatea e principiul predominant în credinţele n6stre,“ căci „păcătoşii din „ori-ce partidă ah găsit şi vor găsi „în noi — liberalii — nu amici, nu „sprijin, nu complesenţă, dar nici „chiar milă.“
Făcut-a tot aşa ore cei cari ne aruncă noue în faţă delictele comise de fraţii Maican?
Şters-au ei din rândurile lor pe un fost colonel judecat şi condamnat?—ca sâ nu vorbim de cât de unul.
Nu; mai mult de cât atât: inamicii noştri nu numai că nu sau despărţit de păcătoşii partidei con-servatdre, dar omeni ca d. G. Ver-ncscu au consimţit se întindă mâna, se facă unire cu aceia pe cari ’i acusa de a ti comis fapte reprobate de morala publică.
Este bine ca se se împrospăteze în memoria opiniunei publice atitudinea reciprocă a actualilor aliaţi, este bine, ca se se vaclă cât de imorală în fond e unirea făcută între cei, cari adî, pentru a reuşi, pun în practică sistemul învechit al tiranilor : divide et impera.
înspăimântaţi de probabilitatea u-nirei tutulor omenilor oneşti, a tutor bunilor patrioţi, înfioraţi de contopirea valurilor democraţiei române, omeni cari a^i au curagiul de a vorbi de cinste, nu mai departe de cât ^ la 1880 ah tîrît în dote , no roiurile pe fruntaşii partidei reacţionare, cu care acum merg mână în lnână.
Ast-fel, d. G. Vernescu, şeful pretinşilor liberali-conservatori, res-
pundând la 1880 în cameră la un discurs al d-luî Maiorescu, a dis sus şi tare următorele cuvinte, pe cari le reproducem după textul o-ficial :
„D-lor, s’a făcut o acusaţiune de către onor. d. Maiorescu, s’a <Ţs : aceia cari v’aţî coalisat nu v’aţl ţinut de la început de cuvântul vostru: aţi promis împăciuirea între tăte partidele, şi aţi venit imediat cu acusaţiunî. cu puşcăriă.
„Face o mică confusiune onor. d. Maiorescu, şi acum mă adresez la d-sea ca la un om de drept. Efi nu credâm că putea’! să cădi în acâsta greşală a ne numi persecutori. A nu persecuta un partid care a fost la putere, nu va să dică a lăsa pe delicuenţi nepedepsiţi, (aplause). Nu va se «fică a nu da satisfacere moralei publice. (Aplause),
„Nu este drept d. Maiorescu când se plânge de persecuţiunî, căci cu darea în judecată a foştilor miniştri, noi am făcut un act de înaltă justiţie şi de înaltă moralitate publică; ast-fel am înţeles lucrul atunci, aşa îl înţeleg şi acum.
„Dâr ar fi putut d-sea să se plângă, şi pote cu drept cuvânt, nu pentru că am dat în judecată pe foştii miniştri, ci pentru că 'î-am ertat (aplause); avea dreptul să se plângă în acest sens, căci nu e cestiunea aci de amnistiă politică, ci sunt fapte comise, fapte pedepsite de legea penală, fapte reprobate de morala publică.
Voci: Prea bine.
D. G. Vernescu.— Le-am constatat pe tote şi aşi putea să dic chiar că am găsit delicte ordinare pe cari le am pus în actul nostru de acusaţiune.
După aceste cuvinte, leaderul liberalilor conservatori a mai dis că regretă iertarea făcută şi că crede c’ar ti fost bine ca miniştrii conservatori să fie judecaţi şi pedepsiţi, apoi adăogă:
Cu tote acestea, d-lor, sunt dator încă o dată a declara că nu cred că acâstă scotere de sub acusaţiune s’a făcut cu scop ca să ajungă la un resultat neplăcut pentru partidul conservator, căci din nenorocire am vezut pe mulţi dinlpe cei acuzaţi că se bucurau când se propunea §i când s'a dat votul de iertare.
Să judece acum opinia publică, sâ se pronunţe bunul simţ al 6-menilor oneşti, dacă aii dreptate protivnicii noştri! se numească imorală unirea tptulor omenilor de bine, când toţi cei rei, toţi cei, cari au nedreptăţit, au prădat, au tero-risat şi ah îngenuchiat acâstă ţară sau unit, contopinduse întrun singur partid politic.
O unire mai imorală de cât aceia prin care s’a închiegat actualul partid de guvernământ, o unire mai nenorocită pentru binele ţereî de cât acea a junimiştilor, conservatorilor şi reacţionarilor nici ca se pote.
Şi pentru a combate acâstă unire este de neapărată trebuinţă unirea tutulor liberalilor, unica unire logică şi morală.
Acesta este convingerea nostră profundă.
SOIRI TELEGRAFICE
Serviciul particular al diarulul «TELEGRAFUL»
Sofia, râ Octombrie.
Un tren de mărfuri a deraiat între Vakarel şi Polcit-llarmak. Maşinistul a fost ucis, un fochist grav rănit. CeU’alţi amploiaţi sunt mal mult sau mal puţin contusionaţî. Maşina şi patru vagone au esit clin’ linie şi an fost sfârîmate de stânci şi în şanţ. Din causa acestui aecident călătorii celor-l’alte trenuri au fost transbordaţi în trăsură.
Atena, io Octombrie.
Camera e convocată pentru 25 Octombrie.
lioma, 10 Octombre.
Poliţia a făcut o mulţime de arestări printre
’	J	w
membrii societate! secrete Maffia. Acâstă măsura de precauţiune a fost luată în prevederea trece-rel împăratului Wilhelm prin Ncapol.
Berlin, 10 Octombre.
Se vorbeşte că se pun stăruinţe mari pentru liberarea lui Greltken. Uni! pretind că procesul nu
va avea loc.
Către profesori
„ România Liberă “ recunosce existenţa circularei d-lul Carp prin care se ţărmuesce acţiunea politică a profesorilor.
Atentatul la libertatea acestui învăţat şi inteligent corp este deci mărturisit.
Luăm act şi cerem profesorilor să judece şi să otărască.
întrebăm numai pe d. director al „României Li bereu următârele:
D-sa e profesor de multă vreme şi a făcut şi oposiţiune crâncenă şi guverna-mentalism... chiar exagerat.
Intâmplatu-i-sa vr’o dată până în acest timp nefast, ca vr’un ministru să^încerce a-îînlăţui libertatea electorală, să-l oprescă a „agita“ pentru alegerea sa, sau pentru triumful ideilor ce avea ?
Nu, căci nimeni până acum n’a îndrăs-nit a ’şî bate joc, într’un mod atât de sfruntat de corpul profesoral.
Mai întrebăm pe d. Laurian.
Ce face d-sa, în România liberă, de cât agitaţiune electorală ?
Ce fac d-nil C. Troteanu şi Răceanu, profesori, care sunt membri al comitetului electoral liberal conservator ?
Ce face d. Iacob Negruzzi, care a devenit un trepăduş, electoral ?
Aceşti d-nl fac agitaţiune electorală şi părerea nostră este că sunt în drept să facă.
Atunci pentru ce, d-le Laurian două cumpene şi doue măsuri?
Pentru ce d-vostră s’aveţî libertate deplină d’a face tot ce face orî-care cetăţean şi chiar d’a tîrî în urmă-vă admi-nistratiunea, pentru a vă protege şi susţine candidaturele, pe când pe cel-l-alţî profesori îi îndatoraţi a sta smirna, a nu-şl esercita, ca şi d-v6stră, dreptul lor electoral ?
Ce ? D’acum aţi început a aplica ideia de protipendată, de elită socială ?
JVfaî puţină îndrăsnelă şi mal multă ruşine n’ar strica.
Acum un cuvînt către profesori.
Position oblige !
In corpul învăţătoresc, profesorii de Universitate ocupă culmea, atât ca instrucţiune, cât şi ca independenţă.
EI sunt inamovibili şi deci garantaţi orî-căreî loviri de la orî-cine.
Al lor e dreptul, a lor datoria d’a lua apărarea corpului învăţătoresc şi d’a pune la locul lui pe înfumuratul ministru al M. L. care a început a făuri decrete de pros-cripţiune politică.
La lucru, d-lor profesori de Universitate: sunteţi loviţi, umiliţi, călcaţi în pi-ciore. IntărceţI, respingeţi mal bine lovitura şi fiţi—cum vă e şi dreptul şi datoria—pavăză corpului aî căruia sunteţi luminele si onorea.
1
Reformele guvernului
Cel mai ipocrit din proiectele de reformă ale guvernului e acela pentru modificarea legii de tocmeli agricole.
O serie de împrejurări, dintre cari mai hotărîtore a fost revolta de astă primă-vâră, a impus atenţiune! tuturor cestiunea ţerănescă; până şi conservatorii, cari tot-d’a-una au neglijat pe sătean, până şi el au fost Siliţi să cugete asupra acestei cestiunî. Guvernul a credut deci oportun să puie, printre reformele sale, două cari privesc pe ţărani.
In aparenţă, aceste două reforme aduc îmbunătăţiri; în realitate, ele nu fac mare trâbă şi acesta am arătat-o când am cercetat proiectul de vândarc al bunurilor statului. Rămâne se ne încredinţăm d’acest lucru şi cu al douilea proiect, acela privitor la tocmeli agricole.
Ministrul agricultureî dice că aplicarea legii de tocmeli din 1882 a pus în evidenţă mal multe rele şi se angagiază se le curme. Expunerea sa de motive enu-meră aceste îmbunătăţiri : interdicerea d’a se stipula, ca arendă, obiecte de hrană; oprirea d’a se mai arenda păşune pe cap de vită; dreptul pentru ţăran d’a păşuna miriscele, pe partea care a avut-o în a-
rendă 1); răspunderea, pentru daune, a proprietarului care va smomi lucrători angajaţi aiurea; poprirea d’a se culege productele înainte de termenul ce se va fixa de administraţie; fixarea unul maximum de pogone ce se pot arenda de ţăran; prelungirea termenului pentru unele învoieli.
Aceste sunt modificările pe cari ministrul spune că le face; am subliniat cuvântul, pentru că ministrul face o modificare mai importantă de cât tote cele enumerate, şi pe care n’o spune. Cum vom arăta mal la vale, ministrul şterge una din cele mal însemnate disposiţiunî ale legel din 82, fără a spune c’o şterge nici pentru ce.
Nu vom insista acum mult asupra îmbunătăţirilor ce pretinde guvernul că face, căci vom avea ocasia să revenim.
E o bună măsură aceia că proprietarul să nu mal p6tă pretinde de la ţărani ouă, găini, muşchi, brânză, unt şi altele; acăstă remăşiţă a Vremurilor când se considera că tot ce posedă ţăranul e proprietatea b ocrul ui. e bine să se ştărgă. Ţăranul va simţi mal bine cât i se ia pentru pământul ce i se arendeză.
De asemeni ideia că locul de păşune sâ se arendeze pe pogone şi nu pe cap de vită, e în fond bună; aplicarea el însă o credem greşită şi având nevoie de modificare.
Tot bună e şi măsura ca cultivatorul care, în închierea de învoell, nu ţine semă de formele impuse de lege şi pricinuesce pagubă altul cultivator, să fie dator a repara daunele.
In ceia-ce priveşte macsimul poganelor ce pot să arendeze diferitele categorii de ţărani, asemeni n’avem nimic de obiectat.
Dar ce să dicem de disposiţiunea care dă administraţiuniî dreptul d’a ficsa singură timpul recoltelor. După art... nimeni nu are dreptul să încăpă recoltarea de cât după ce administraţia ar fi dat voie să se facă ; şi măsura acesta, ministerul o propune pentru ca să nu se culegă porumbul prea de vreme, cum se întâmplă a^Lî, ceia ce dă nascere la o mulţime de rele, între cari pellagra.
Nu se teme ministerul că, prin o asemenea măsură, lasă pe ţăran la discreţia administraţiunei ? Noi bănuim că chiar acesta şi e intenţia sa. In adevăr, după ce prescrie ca nimeni să nu culăgă produsele de cât după ce va hotărî administraţiunea, proiectul nu prescrie penalităţi de cât numai pentru săteni, în cas când ar călca acâstă prescripţiune (art...) Dar arendaşii ? Dar proprietarii ? Pentru aceştia nu se prevede nici o penalitate ; el pot, prin urmare, să culegă când vor pofti,1 numai ţăranul nu p6te.
Măsura acesta, trebuie să convie d. Carp, doboră micele îmbunătăţiri ce ar aduce proiectul său. Căci printr’însa ţăranul devine robul administraţiei.
Cel mal "mare defect al proiectului e însă ştergerea celor doue zile pe săptămână cari rămâneau ţăranului ca să 'şî cultive ogorul săfi. Legea din 1882 a dat ţăranului aceste două zile pentru că, sub regimul de înainte (legea din 1872), el nu avea când se lucreze pentru densul; încărcat cu muncă peste puterea omenescă, ţăranul era îndatorat să lucreze la proprietar „penă la sfârşitul muncei,, şi astfel tot-d’auna ara şi semăna prea terdiQ şi prea rău. Resultatul era că ţăranul recolta puţin şi prost, remănea pieritor de f6me şi silit era să ’şî robâscă necontenit munca la proprietar. La acest rău, u-nul dintre cele mal periculose, a cătat să remedieze legiuitorul din 82 ; dându I două dile pe săptămână, el asigura ţăranului putinţa d’a ’şî munci ogorul la timp.
Proiectul d-luî Carp desfiinţâză aceste două dile; întreg articolul din legea de la 1882 e şters, fără măcar se se spuie vr’un cuvânt. Modificarea cu alte cuvinte se face pe furiş, pe întunerec.
Acâstă arată pe deplin cari suntinten-ţiunile actualului guvern;
acesta arată fără putinţă de îndoială, că guvernul nu vrea s’aducă nici un bine ţăranului, că caută numai se-1 încurce, pentru a-1 da predă esploatătorilor neo-menoşî.
Vom reveni.
1) In practică, ţeranii au şi adl acest drept.
De peste munţi
Dreptatea nu pfite fi, multă vreme pusă la carantină,
Ea apare, mal curând sau mal târdiu ; dar apare de sigur şi când pedecî i să pun, când e comprimată, ea isbucnesce şi apăsătorii sunt cele d’ântâl victime ale opresiunii lor.
Momentul acesta, suprem, pentru Transilvania în special, e ffirte apropiat; căci nemulţămirea a ajuns a fi generală ; nu numai Românii, nu numai Saşii, adecă naţionalităţile persecutate, ci chiar Ungurii să văd şi să simt turtiţi sub greutatea jugului păcătos ce-î apasă.
Toţi strigă : destul, căci sărăcia generală i-a omorît pe toţi.
Proprietarii mari unguri şi diferitele persâne morale mal ales române care au proprietăţi de regalie, sunt în momentul de faţă representanţiî nemulţămireî populare! Protestă cu toţii contra guvernului şi contra măsureî lui d’a rescum-păra regaliele, dâr situaţiunea financiară a statului, fiind desperată, protestele lor vor rămâne de sigur fără resultat şi nemulţumirea se va concentra, va cresce şi p6te — cine să încumete a prevedea viitorul ?— pote că acea legitimă şi generală nemulţumire, se va manifesta şi supt forme altele de cât proteste... pe chârtiă.
Dar... să nu anticipăm. Desvoltarea firească a faptelor nu noi, care suntem numai spectatori, nu noi o provocăm, nici n’o putem împedeea.
Semnalăm numai şi înregistrăm manifestarea nemulţumire! în forma-I actuală şi atât.
DIN AFARA
Din Afganistan
Emirul Afganistanului, face cunoscut că trupele sale aă repurtat o victorie asupra lui Ishak-Khan sub zidurile cetăţii Tashk-Urgan şi a luat-o. Ishak-Khan a fost pus pe fugă.
Călătoria Împăratului Wilhelm II. — Scrisori anonime
A ] ^	i	v» 1
Călătoria împăratului Wilhelm a provocat trimiterea a o mulţime de scrisori anonime din tote părţile Europei şi chiar din America. Poliţia a fost nevoită să ’ş! îndoiască numărul pentru ca supravegherea să fie mai sigură; pe la t6te gările s’au dat ordine severe poliţiei. E temere să nu se întâmple un atentat fie pe calea ferată, fie la Roma. Una din scrisori trimisă din Geneva şi iscălită „comitetul executiv1, a ridicat cele mal mari temeri. Ea e concepută ca un decret de condamnare la mârte a împăratului Wilhelm II.
Puterea temporală a Papei. — Declaraţia lui Leon XIII jurisconsulţilor francest
Papa primind pe cincî-decî jurisconsulţi francesî, presentaţl de arhiepiscopul do Grenobla, a insistat asupra chestiune! romane din punctul de vedere al dreptului internaţional. El a afirmat din nou că nu va face nici o concesie asupra drepturilor bisericei şi asupra putere! temporale. Papa a angajat pe junisconsulţl să apere juridicaminte drepturile bisericei.
Wilhelm LI la Ticna.—Presa austriacă
Se telegrafiază din Viena ziarului Daily Chronicle că cele patru tuasturi ridicate de cei doi împăraţi la banchetul de la Hof-burg şi în care împăraţii au afirmat prietenia lor reciprocă şi alianţa celor două naţiuni, marchează o epocă în istoria Europei şi sunt considerate ca o garanţie

www.dacoromanica.ro
TELEGRAFUL — 30 SEPTEMBRE 1888

pentru o nouă era de pace. Presa austriacă comentează în termeni entusiaştî aceste discursuri.
Din Bulgaria
Corespondenţă narticul. a «TELEGRAFULUI» Sofia, 20 Septembre.
Mal mult timp, Românii şi Albanezii din peninsula balcanică aii fost ascunşi Europei de jurnalele greceşti; acum „Svo-boda“ jurnal bulgăresc care apare în Sofia, din mare patriotism sau din ignoranţă, transformă o parte dintr’ânşil in Bulgari, când dice că în eparhia Custurieî nu e-xistă de cât Bulgari, afară de câţî-va Bulgari grecizaţî cari se află în oraş. După disa acestui <^iar, locuitorii comunelor curat românescl Vlaho-Glisura, Nevesta, etc. Românii din Hrupişta nu există, sunt Bulgari, saă Bulgari grecisaţî!!!
Acâstă suprimare a elementului Român din peninsula balcanică, convine f6rte bine Bulgarilor şi Grecilor, cari aseâptă cu minutul distrugerea imperiului turc şi distribuirea lui între aceste două naţiuni.
Acum val de sdrta Românilor şi Albanezilor din peninsula Balcanică. Mult timp apăsaţi de marea Turcie, dar neliminaţî din licta naţiunilor, acum Bulgarii şi Grecii două naţiuni mici şi de curând apărute pe orizontul libertăţii, vor să facă să dispară numele de Român şi Albanez, nume care există în lista naţiunilor din peninsula balcanică chiar de înaintea lui Christos.
Este ceva curios în văitarea farului „Svoboda.“
După ce spune că Turcul, mal curând sad mal târdiu, trebue să facă loc Bulgarului în Macedonia; după ce ’l acuză ca pe un popor nedemn de a guverna—căci de când s’a liberat Bulgaria, afacerile merg forte rău în Turcia,—după ce face sgomot mare contra jurnalelor europene cari se opun la cedarea Macedoniei Bulgarilor ; după ce prin vorbirea sa îndemnă pe Bulgarii din Macedonia să se rescâle şi pe Turc să ia măsuri în contra lor, se plânge de purtarea Turcului, se plânge că nu ’î Iasă liberi să-şi execute planurile lor.
Ferice de poporul Bulgaro-.Serb—pentru că şi Sârbii ca şi Bulgarii au început să deschidă şc61e şi să trimită jurnale pentru deşteptarea lui — din Macedonia. Două naţiuni se inteteseză de el. două naţiuni ’l ajută puternic moralmente şi materialmente ; scăparea lui nu va întârdia!!! dar val de Români pentru că unicele jurnale care ş’au ridicat glasul pentru apărarea lor au fost ca nisce scântei şi n’au durat mal mult de 3—6 luni.
Ce crimă! Se plâng Bulgarii şi Grecii din Macedonia în loc ca să se plângă Românii !
Turcul a lucrat pînă acum în contra lui. In loc să ia măsuri încontra Bulgarilor şi Grecilor şi să protâgă pe Români pentru că eî nu au nici o politică contrarie guvernului ottoman, pentru că el lucrezi la consolidarea acestui imperiu de a cărui sortă este strâns legată sdrta lor, guvernul turc a făcut contrariul şi pînă acuma Românilor nu este permis sa citescă în limba lor la biserică de cât în Ochrida.
Noi nu ne jşlângem însă de purtarea imperiului Otoman, pentru că sciu că a făcut acesta din ignoranţă, şi avem cea mai mare speranţă că turcul sfâşiind în fine vălul negru cu care pînă acuma Grecii şi de acum Bulgarii vor să ’l acopere ochii, va vedea clar poporul tot-d’a-una fidel luî şi ’î va da cu cea mal rară bună voinţă recompensa ce merită; libertatea
absolută ca să se instruiască şi să se r6ge în biserică în limba lor maternă.
Acâstă speranţă o avem de mult şi o credem realisabilâ, de bre-ce observăm că turcul nu mai este acel barbar şi prost care a fost; scăpat din acel pericol distrugător el privesce cu părere de răii nedreptăţile ce a CMnis, şi machinaţiunile grecilor şi «. bulgarilor acele două naţiuni mice, dar laşe si infidele.
0. O.
Dosarul dileî
Asilul pentru bătrâni Elisabetlieuni
In capitală se află mal de mult un a-sil pentru bătrâni ovreesc, în care, de la o vreme, se petrec lucrurile cele mai scârbose. Se tratăză în modul cel mal neo-menos pe bătrâni, graţie caracterului baş-buzucese a d-luî Wolf Mihalovicî, falit în recidivă, care e sufetul comitetului. Acăsta tără nici o cultură, fără nici o pricepere în conducerea unei atarî administraţium, stăpânesce pe bătrâni în bună voe, îl ţine în rigbre militară, sub cuvânt de economie, le servesce o masă frugală, nehi-gienică şi pentru a nu fi înpiedicat în faptele sale neumane ameninţă încontinu pe bătrâni cu escludere de vor lăsa să resbată ceva in public.
Un singur membru independent se află în comitet, d.Leb. Ianovicz, care avu co-ragiul de a protesta incontinu contra administraţiei nedemne si neumane si a re-1 . 1 ^ curge la un mijloc iezuitic pentru excluderea luî. Atunci d-sa îşi urmă campania într'un diar evreesc „Hajoetz", unde denunţă fapte forte grave şi compromiţă-tbre, în sarcina d-lor Mihalovicî şi dr. Blumenfeld, Chiar în ce privesce girarea financiară se văzură neregularităţî şi e-nigme regretabile.
E destul a spune, că comitetul a refu-sat tot-d'a-una prezentarea condicilor înaintea membrilor comitetului şi n’a admis numirea unei comisiunî de verificare a bilanţurilor sale anuale, ticluite pe voe; de şi e un uz cu totul comun de a depune ori ce bilanţ controlel unei comisiunî. In urma acestei campanii deschise se produse o mişcare în cercurile israe-lite din clasa de jos, acea care contribue mal mult cu cotizaţii lunare şi un protest puternic se ridică contra unei alegeri consfinţite de 5—6 indivizi, O adunare generală extraordinară se impuse.
Ce face acum martirizatorul bătrânilor, secundat de d. dr. Blumenfeld, preşedintele nominal al asiluluî? Fac Invitaţii pentru o adunare extraordinară pe diua de 18 Septembre cu două săptămâni înainte, aşa ca lumea să aibă vreme să uite de ziue fixată şi mai mult, ca perfecţi iezuiţi, îşi aleg 6menî pe sprincenă, se trimite învitaţiă la care şi care.
Apoi prin stăruinţe şi căeiulirî înduplecă pe vr’o 20—25 bogătaşi ovrei, de a veni la adunare şi a impune voinţa lor. Indiferenţi la ţipetele săracului, la nevo-ele instituţiuniî, ştiind numai aceia ce cu câte-va dile înainte le a îndrugat falitul în recidivă, eî vin cu o hotărâre anticipată de a confirma ca bun pe comitetul ce s’a ales singur în fruntea acestui aşe-dământ folositor şi a trata de sus pe cel cu durere de inimă pentru săracii adăpostiţi în asii şi pentru banii săracilor, ce ’şî dau îmbucătura din gură pentru a-jutarea altor săraci.
Şedinţa se deschide, d. Preşedinte o ia scurt de tot şi cere a se recunbşte ca legală alegerea săvârşită de 5—6 individ! cu câte-va luni în urmă. Apoi începe un sgomot infernal, ţipete şi înjurături din
partea mutrelor celor mari pe sâma acelor ce cer o nouă alegere şi una făcută prin vot secret.
EI voesc votul deschis ca lucrurile să mârgă strună. Mal mult, eî nu vor să pue la vot pe iie-care membru în deosebi, ci ca acesta să fie votat în bloc. Resultatul se pote înţelege.
Abia însă vă<Ju comitetul, că bogătaşii anume aduşi le-au remas credincioşi, că căpătară un trist curaj.
D. dr. Ad. Stern, unul din vice-preşe-dinţl, cunoscut ca caracter de cără şi de-sinteresat de tot ce nu priveşte persona sa, vorbi cu un ifos grozav, şi îndrăzni să califice de pe tribună mizerabil pe unul din minoritate, ce luase cuvântul. Acest fapt va stigmatiza pentru tot-d’a-una pe acâstă nulitate înfumurată,
Cât despre d. dr. Blumenfeld acesta ş’a dat şi mal rău în petec de pe fotoliul săfl preşedenţial ţipă de a se goni din sală pe un bătrân respectabil lacob Psan-tir, obiectul ureî sale şi a falitului în recidivă, şi acăsta tocmai când bătăuşii comitetului tăbărîseră sâ’l bată pe acest bătrân, fără vr’o pricină.
Acum iar tari şi mari îşi vor urma de sigur lanţul păcăţoşiilor. ’ înregistrăm aceste fapte căci este rolul presei de a striga : „opreşte" celor ee fac nedreptate.
Dând acestă denunţare, atragem asupra’! atenţiunea onor. minister de interne. Este de datoria sa a ordona o anchetă şi-a îndrepta pe cel nedreptăţiţi.
Pentru <1. Suţu, directorul poştilor.
Unii din amploiaţii d-vdstre, d-le Şuţu, ne rugă a ve întreba pe temeiul a ce a-nume legi aţi ordonat ca să se plătâscă în curgere de două luni lâfa d-luî Zottu Alexandru ca oficiant el. II, pe când a-cest domn e numit la Eforia Spitalelor încă din luna August, unde ’şî face serviciu, fără a fi în acelaş timp şi la poştă, neavând darul ubicuităţeî.
O simplă întrebare.
Crime si delicte
)
Omor şi sinucidere.
O dramă îngroditore s’a întâmplat în strada Charolais (Paris). In casa cu No. 20 din acea stradă locueşte o ddmnă B.. măritată şi mamă a mulţi copil, care de mult timp era în relaţiunî cu un dre-care Perain.
D-na B... încercă filele acestea să rupă orî-ee relaţii cu amantul eî. Acesta se hotărî să ’şî resbune. El se presintă Marţi, pe la două ore la d-na B... şi o somă se meargă cu el. Cu tdte rugămintele şi a-meninţările d-na B... ’î respunse că nu pdte părăsi casa.
— Are se ’ţî pare rău, zise Perain.
Zicând aceste scdse din buzunar un revolver şi trase trei focuri asupra amantei lui. Un glonţ lovi pe d naB... în câfă. Nenorocita cădu jos într’un lac de sânge. Crezând că amanta luî a rtiurit. Perain se culcă lângă ea şi 'şî trase un glonţ în piept. Poliţia a transportat pe ambele victime la spital. Starea luî Perain e desperată. D-na B... nu e în pericol.
Bandit ul Giacomoni
Vestitul bandit Giacomoni, din munţii Bocognano care a spăimântat timp de 14 ani locurile'deprin jurul numiţilor Bocognano s’a dat singur pe mânele justiţiei.
Giacomoni ucisese la 1874 pe fratele seu. Fisionomia acestui om e energică şi denotă o inteligeriţă rafinată. Ochiul viu barba şi perul negru, bine făcut ; Giacomoni e în vrâstă de 50 ani.
Graţie rudelor sale multe, banditul n’a putut fi prins. Ori de câte ort poliţia trimitea poteră după el, se ascundea pe la rudele lui:
Giacomoni era iubit de poporaţiune pentru că nu era aşa crud ca alţi bandiţi. In noptea când s’a constituit prisonicr, trecând prin comuna în care s’a nescut, mal mult de 200 persone urrnall trăsura lui.
Giacomoni s’a rugat de prefectul din Ajacio (Corsioa) să se porte bine cu familia lui şi să fie judecat cât se pfite mal curând. ,
Asasasiiml Prado.
Camera de punere sub asuzaţie din Paris, a dat ordonanţa în afacerea asasinului Prado.
Prado e acuzat de şase fapte : asasinarea Măriei Aguenta, încercarea de asasinat a fetei Forestier, furtul de diamante din Rouen, o seric de furturi la Paris. Marsilia şi alte oraşe, încercarea de omor, a agentului poliţienesc care primi un glonţ în faţă când voi se aresteze pe Prado, etc.
Acest proces interesant se va judeca prin luna Noembre şi va ţine vre-o şase dile.
ECOURI
Minciunile foi o! poliţienesc!
Raportorul foiţei poliţienesc! Epoca, înconjurat de vr’o 20 de bătăuşi a fost pre-sent la întrunirea de la Dacia de ieri seră. Iată în scurt darea de sâmă făcută despre întrunire de'către acest domn : la in-trunirea n’a fost de cât vr’o 400 de Omeni. La ieşirea acestor din sală vr’o 200 de cetăţeni, „grup compus de mal mulţi studenţi şi comercianţiîncepură a huidui etc. etc.
Risum tenealis... acesta este adevărul â la Epoca. Ce voiţi, năravul de fire n’a re lecuire, <ţfice românul. Ziarul radicalilor Lupta relevând darea de sâmă a Epocă ^ice :
„A sără în urma eşireî colectiviştilor „de la Dacia şi pe când dânşii se aflau „în faţa locuinţei d-lul Dumitru Brătianu „o câtă de bătăuşi şi o mulţime de comi-„sari şi sub-comisarî, în cap cu inspectorul Creţu şi Leonte Constantinescu, au „atacat cu huiduieli pe manifestanţi.
„S’au schimbat şi câte-va păruielî.
„Afară de poliţie, numărul bătăuşilor voluntari era de vr’o 20, iar „Epoca“ a-,,firmă că 200 de cetăţeni aii făcut colectiviştilor o manifestaţie ostilă.
„Totă deosebirea este că cel de la „E-„poea" au pus o nulă mat mult, ceea „ce dovedeşte că în acea redacţie sunt „multe nule."
„L’Indâpendance roumainc“, alt diar guvernamental vorbind la rîndul său de bătăuşi dice: „o panică s’a produs din causa „provocaţiunilor bătăuşilor Ilie Pavlichânu „şi alţii.
Aşa dâr a sfeclit-o reu foia poliţienescă, câcî nici partisaniî actualei poliţii, nici publicul care a fost pe strade şi care a luat parte la întrunire n’a putut se ia pe Creţu, Pavlicheanu, Constantinescu şi raportorul „Epoceî“ drept 200 de studenţi şi comercianţi.
Şi ştiu 6re cei de la f6ia poliţienescă pentru ce ?
Pentru că port pecetea... bătăuşilor pe frunte.
Şi acum ca desert se mal cităm urmă-tdrele cuvinte a diarului „La Libertâ Rou-mainetc : „Vr’o 20 de persone, cari pe „timpul întrunire! de la Dacia au stat la „intrare în stradă şi cari urmăreau mulţimea (la foule) care a mers la d. D. „Brătianu s’au transportat apoi la d. Pa-
„Che Protopopeseu pentru a’l face ova-„ţiune“.
El bine, epochiştilor, coincidenţa ţifre! de 20 dată de ,,Lupta“ şi „la Libertâ11 cum vă place ?
Studenţi şi comercianţi ad fost cel 20-f-O despre cart vorbiţi?
0 crimă
La Craiova s’a comis ieri o crimă sân-gerosâ. Un domn, anume Mărgăritescu, a omorît pe nevasta-sa cu un glonţ de revolver şi a rănit grav pe cumnata-sa.
Criminalul a dispărut. Causa omorului e o cestiune de divorţ.
-A_cte Oficiale
D. Al. Miclescu, fost prefect, este numit subprefect la plasa Herţa.
E>. Marin Răcelescu este numit ajutor la sub prefectura plăşuî Oltu-dc-jos-Balta.
INF0RMATIUNI
>
■ Se elice că d. Diamandi, prefectul de Tuto va, se va retrage chiar ’nainte de alegeri, spre a face loc unul prefect mal energic, căci situaţiunea pentru junimiştl-conservatorl este compromisă, chiar dacă grupurile liberale ar rămânea despărţite şi la alegeri, ceea-ce nu este de credut.
Consiliul comunal din Bârlad, de tema căderii în alegeri, a fost disol-vat telegrafic.
Asemene a fost disolvat şi consiliul comunal din Roman, tot de târna căderii în alegeri.
Se fiice că de la anul viitor, guvernul junimist, pentru motiv de economia, va desfiinţa şc61a de sub-oficiari de la Bistriţa şi facultatea de medicină din Iaşi.
D. Gheorghe Cantili ’şi-a început deja cursul de drept penal şi procedură penală la facultatea de drept din Bucurescl.
Cursurile la facultatea de litere încep la 6 Octobre. D. Maiorescu, cât va fi ministru, îşi va pune suplinitor la catedra de fiîosofiâ ce are la acâstă facultate, iar d. Hasdeu a obtinut congediii pentru un an, din causa doliului ce a încercat.
In cursul săpteniânei viitore toţi medicii primari de oraşie vor fi chemaţi în Capitală, de sigur pentru instrucţiuni în alegeri curate.
Diarul conservator «l’Indâpendance roumâine» dă scirea că guvernul ar fi cerut concursul familiei Măican la alegerile din Ialomiţa, unde densa are ore-carl partisanî, şi în schimb a promis graţiarea ex-colonelului Maican.
Mal sciî minune ! La orî-ce te poţi aştepta de la băeţoil-îmbetrâniţl, cum



FOITA DIARULUI TELEGRAFUL
(8)
SPOVEDANIA
UNUI
UCIGAŞ
DE
EUGENIU HLNS
C A P I T O L U L VI Lin m a
Ca să nu dic că sunt un fricos m’am uitat la faţa lui. Ochii erau deschişi şi priveau spre mine; am avut curajul să mc uit mult la opera mea. Nu ’mî era nici frică, nici n’aveam vre-o remuşcare că am comis acea crimă. O fiinţă netrebnică mal puţin şi atâta tot!
D’odată însă mă ridicai îţi sus, plin de grîză. In acelaşi timp figitra mortului făcu o grimasă oribilă. Două îndoituri se făcură d’amendoue părţile gureî. AI fi ^is că mortul rîdea cu un rîs1 infernal !
Perul mi se făcu măciucă în cap; voiam se fug; picibrele însă pare pă erau lipite de duşumea. Chiar de aş fi întors capul în altă parte, figura lui tot pare-că era înaintea ochilor meî !
Nu ştiu cât timp am stat în acea stare de grâză.
In sfârşit trebue se plec d’aci ’mî disel. Cheia e la mine, banii în busunar, casa e închisă, Iţic nu mal dă semne de viaţă.
Mă uit la ceas. E unul după mezul nopţei.
Când se ies din casă, îmi trecu o idee prin cap. Hârtiile ce le scrisesem erau pe masă. Un fior îmi trecu prin cap, când mă gândii, că acestă imprudenţă putea se mă piardă. Am luat hârtiile, le-am pus în buzunar şi am eşit în stradă, după ce am închis uşa cu cheia.
Ajuns în stradă, recorâla nopţei mă mal linişti puţin. Am apucat spre stradelă şi după ce am făcut câte-va cotituri m’am îndreptat spre casă.
Preocupaţia mea era, se ajung cât mal repede acasă, şi fără se mi se întâmple ceva în drum.
Abia am făcut câte-va sute de paşi şi mă întâlnesc cu o droiâ de individ!! cari rîdeau, cântau şi jucau. Mî-am qlis că nu e bine se dau ochi cu eî şi am trecut pe cel-alt trotuar.
Unul din eî ’mî dise ceva, şi era hotă-rît se se ia după mine. Era s’o iau la fugă, m’am gândit că fac reu, şi, mergeam liniştit. Din fericire, individul nu mă urmări.
In curând vocea lor se perdu din cc în ce. Eram departe de eî.
Ajungând lângă gârlă, m’am rezemat de parapetul podului şi scoţând pilugul şi cheia din buzunar, le-am aruncat în apă. Am strîns în urmă hârtiile şi era se le arunc şi pe ele. Am stat însă un moment la îndoială: hârtiile pot se plutescă d’aSupra apel şi se caţlă în mânele cuiva; gândindu-me mal bine, mî-am dis că până a doua di se vor muia bine şi vor cădea la fund; le-am aruncat şi pe ele în apă.
In acest moment, cine-va ’mî puse mâna pe umăr şi mă întrebă ce fac. Me întorc se ved cine e. Era un agent poliţienesc D’odată n’am ştiut ce se respundî; el me întrebă a doua ora. In urma respunsuluî meu cam încurcat, zise : cam curios să te odihneşti în acest loc; pleacă!
N’am aşteptat se repete vorba şi am plecat. Dacă în loc se me întrebe cc fac me ar fi căutat în buzunar, eram perdut. Şi efi care prevedusem totul. De sigur că nu eram încă scăpat. O mulţime de pericole me aşteptau.
In sfârşit am ajuns acasă! Am urcat scările încet, mă temeam ca nu cum-va se ’ml cadă banii din buzunar.
In momentul când voesc se deschid uşa văd o radă de lumină. Era bătrâna Ma-chin care intra în camera eî, ţinând o lumânare în mână.
Pentru ce bătrâna me spiona ? Iată planul meu stricat cu desăvârşire.
Eram turbat de turbat de furie, dacă ar fi fost mal aprope de mine în acel moment sunt singur că o sugrumam.
închid uşa cu cheia şi me trântesc pe un scaun. Eram scăpat de orî-ce primejdie.
Totul nu încă era sfârşit. Trebue se ascund hârtiile cari pot se me compromită. Aprind lampa şi pun într’un loc as-suns banii, păstrând numai o sută lei ca se am de cheltuială.
Făcând acăsta m’am culcat
Nu mă gândeam să dorm : aveam încă atâta de făcut ca se fiii asigurat, ca se scap de orî-ce pericol!
Mal întâi de t6te trebuia se ascund undeva acea cantitate de aur, care me com-promitea, pentru aceasta luasem mal d’in-nainte măsuri.
Trebue se prevăd totul pentru că oricât de mult mă asiguram eu, puteam fi
prins fără veste. Am luat pe rînd să vedem ce am făcut săra înainte de comiterea crimei.
’MI închipuiam cum am fost la cafenea pregătind alibiul şi în acelaşi timp, me gândeam la spionajul bătrânel Machin, care putea se’mî strice tâtă combinaţia.
’MI reaminteam scena omorului şi mă gândeam la emoţiunea ce am avut-o în a-cele momente, la lăcomia de bani, ce mă cuprinsese şi la temerile copilăreşti ce ’ml inspirase mortea, la prostia ce era să o fac când era să uit pe masă ceia ce scrisesem în acea sără. ’Ml reaminteam frica ce o aveam când mergeam pe stradă şi ’mî diceam că acea frică numai o femee putea s’o aibă.
Am voit se mă gândesc la viitor, să vedem ce voiu face mal tînjiu, însă gândul meu era la crima ce o comisesem, la peripeţiile el, aveam un sentiment de frică şi desgust de mine însumi.
Când sfîrşeam de gândit, iar începeam de la capăt, nu mai eram stăpân pe ideile mele cari se învârteau fără voie în jurul aceluiaşi punt.
Pbte de două-spre-dece ori, am văzut desfăşurându-se înaintea mea acelaşi tablou şi nu ’şl pote cine-va închipui cât am suferit în acea ndpte.
(Va urma)
www.dacoromanica.ro
TELEGRAFUL — 30 SEPTEMBRE 1888
i-a numit d. Ion Brătianu, numai sS ’şl scdtă candidaţii hi alegeri.
Dumineca viitore se deschide sesiunea ordinară a sântului Sinod. Ma-jestatea Sa Regele va asista la aceşti solemnitate.
Diarul d-lor Lahovary arată că candidaturile d-lor la Vlaşca pentru deputaţi, unde au cerut şi concursul personal al d-lul prim-ministru, sunt stabilite ast fel :
D-nil Ion şi George Lahovary la colegiul I, d-nil Dumitriu şi C Bădu-lescu la colegiul II şi d. C. Parîano la colegiul III.
Tare ne îndoim de reuşita acestei combinaţii!ni lahovărescî.
Se Ţce că de la 20 Octombre, M.
S.	Regele va călători prin ţară pe la mal multe moşii ale domeniului Co ronel.
D. procuror general Burada, mergând la poliţie, a găsit în adevăr în arest pe trei dintre ţiganii ce fuseseră torturaţi şi pe cari d. Dimancea îi arestase după cererea (r) primarului din Brezdia, că nu şi-au achitat acolo con-tribuţiunile.
D. procuror-general fără a constata formal faptul şi a da în judecată din noh pe d. Dimancea pentru arestare ilegală, a dispus ca arestaţii să fie imediat liberaţi, de ore-ce nu eraţi culpabili de met un delict penal.
Recursul făcut de dcl. Dimancea şi Davila s’a sorocit a se înfăţişa la Curtea de Casaţie în diua de 12 Octombre a. c.
In judeţul Buzei! aii fost 10 bărbaţi şi 3 femei muşcaţi de un lup turbat şi au fost instalaţi clilele acestea în institutul bactereologic din Bucu rescî.
Dumincea viitore se face alegerile de delegaţi al colegiului III pentru Cameră în totă ţera.
Tot Duminică, la 2 ore p. m., muncitorii tuturor breslelor din Bucureşti vor ţine întrunire la «Cercul muncitorilor» din piaţa Amza.
Din Fălticeni ni se comunică că, în faţa reacţiuneî, s’ati unit t6te gru purile lfberale din localitate.
Ondre lor.
D. Alexandru Catargiu ar fi declarat că ’şl pune candidatura la cole giul al IlI-lea de Ilfov independent, combătând orl-ce candidatură oficială prin urmare şi p’a d-lul Stănescu de la Obor, protegiatul d-lul Pake.
Asemene d. C, Costaforu îşi va pune candidatura la colegial II al Capitalei, de şi este combătut de d. Pa che, care i-ar fi recomandat să se astâmpere, căci nu ’l primesce comitetul. Daci s’a produs mare fierbere printre un mic număr de alegetorî-conser-îorî din Albastru, devotaţi ai d-lui Costaforu, mal cu seamă de când cu publicarea reclamei în favorea graţi-uril lui Miulescu.
Credem însă că lucrurile se vor împăca în familiă, pe dată ce d. Pa-che va stropi puţin măseua acelor devotaţi conservatori.
Dumineca viitore, 2 Octobre, va fi la Ploiescî alegere pentru 7 consilieri comunali la colegiul I, invalidaţi de la alegerea precedentă.
Nu ne ’ndouim că şi de astă-dată reacţiunea va fi bătută cu mare majoritate.
In faţa refuzului d-lul dr. Garoflid şi în faţa dificultăţilor arătate de d. Pop eseu d’a primi prefectura de Prahova, se Ţce că d. Vlahuţi va mal continua a sta prefect acolo.
Ca motiv adevărat al menţinerii d-luî Vlahuţi noi credem că este tema guvernului că cu orl-ce prefect, «ăt de servil ar fi, nu va scote la capăt cu Prahovenii aşa cum vor reac-
ţionarii, şi d’aceia lasă frânele mal slabe.
Dacă t6te judeţele şi oraşele ar face aşa, reacţiunea de sigur şi-ar face de pe acum geamantanul,
Distinsul inginer Petru Eni, fost deputat naţional-liberal în mal multe legislaturi din partea judeţului Bacău, mergând sâmbăta trecută la Ba-căii, a fost primit la gară d o mulţime imensă cu musica, urându’I bună venire şi strigând: trăiască liberalii, jos junimiştii, jos conservatorii!
Scirea despre acâstă primire cum a ajuns la Bucurescî, guvernanţii şi aliaţii lor aii băgat’o pe mânecă şi durerea ce o simt se manifestă într’un articol violent, publicat în »România« de aŢ sub titlul Curierul zilei.
Să nu uităm că la Bacău sunt u-nite t6te grupurile liberale.
Curtea regală îşi va strămuta locuinţa de la Sinaia în palatul din Capitală la 8 Octobre.
Pe când d. Costaforu ţine întruniri în spre Filaret, pe unde şâde d-sa, şi se înconjoră de devotaţî-conservatori ca Niţă Ardei, Baboi, Cap-de-fer, d. Dîmitrie Şoimescu, nu de mult pripăşit prin Albastru pentru advocatlîc, ca devotat slujitor al d-lul Pache, ţine întruniri la estremitatea opusă a culorii. pe la cârciumarul Lambe din Foişor, unde adună pe toţi cotigariî primăriei— ce în acea suburbe sunt în mare număr, — pe căruţaşii de la măcelării şi pe unii sărmani grădinari, mare parte alegători indirecţi în colegiul III, şi constituie cu el comitet pe suburbie, liberal-conservator în sensul d-lul Pache, făcând cu acesta a-larmă mare, ca răspuns la cea ce face în ceaTaltă parte d. Costaforu ca candidat conservator-independent.
Nu cum-va d. Dîmitrie Şoimescu va fi candidatul d-luî Pache la colegiul II, opus d-lul Costaforu, sau candidat la colegiul III cu Stănescu de
la Obor î

Principele Grigore M. Sturdza îşi pune candidatura la colegiul I de senatori din laşi şi s’a unit cu grupurile liberale.
Neînţelegerile fiind mari în comitetul liberalilor-conservatorl-junimiştî, purii conservatori au chemat prin telegramă pe d. Catargiu de la Gor laşei.
Se Ţce că d. colonel Algiu ar refusa, din diferite motive, funcţiunea de. prefect al Capitalei.
D. Pache nereuşind cu d. Brătescu, ar fi recomandat ca director pe d. Arvanezu.
D. prefect de Ialomiţa sosind în Bucurescî, cum am anunţat deja, a asicurat că la colegiul I nu p6te face să se alegă d. ministru Marghiloman, dar să i-se puie candidatura la colegiul II, sacrificând pe sărmanul d. Chrisenghi.
Ieri d. Benescu, căpitan în retragere, cerând audienţă la primâriă, d-luî Pache, acesta i-a refusat-o. D. Benescu insistând a fi primit, apăru d. Brătescu Decalitru, care sbieră:	«luaţii, daţii
afară»..
Dalcauciî d-lul Brătescu luară în pumni pe d. Benescu şi val-vîrtej se deteră jos cu el — Sgomotul era a-surzitor. Lumea cu afaceri se retrase văzând în ce hal a ajuns primăria Capitalei.
Tot ieri un d. Michail Jincâ cerând d-luî Pache să’l dea o funcţiune cât de mică, numai se aibă ce-va, cum i-se promisese, d. Etienne Şuţu de la In-dependance roumaine, care se afla în cabinetul primarului, sări d’o-dată şi cjise acelui domn:
«Dar ce vreţi să ve facă primarul ? Sunteţi «nebuni» de insistaţi aşa» !
Să nu se uite că acest d. Şuţu este acel Ţarist care a lovit pe un torturat de la poliţia în cabinetul prefectului.
-*b-
Comitetul electoral al grupurilor liberale din Iaşi, în întrunirea de Luni săra, ţinută la d. Mârzescu, la care au asistat şi d-nil Eleva şi C Boe-rescu, a stabilit următdrele candidaturi pentru Cameră : col. II, d-niî Ionescu Nicolae, Tzoni Miltiade, Aslan Ciaur Nicolae, Panu George, Toci-lescu George, Benescu B. Constantin; col. III, Butman Gheorghe, meseriaş. La col. 1 de Senat domnul Gr. M. Sturdza; la colegiul universitar d. A-lesandru I. Gheorghiu.
A rămas să se mal fixeze pentru Senat un loc la col. I şi 3 locuri la col. II.
întrunirile se unneză, dar nu s’ase-mănă.
Ast-fel aseră au fost două întruniri, în colorea de Verde, pe Dâlul Spirei: una conservatdre şi alta liberală.
Cea d’ântâî s’a ţinut la d. Nico-laidi într’un şopron, având aşa clisa tribună lângă botul linului de mustuit struguri; au fost presenţî o mulţime de olteni vîndători ambulanţi, care nu sunt alegători, vr’o 20 de alegători, comisarii poliţienesc! şi comunali
Aîî vorbit d-niî Pache Protopopescu, Brătescu, Costaforu.
Cea l’altă întrunire s’a ţinut în sa-lonele d-luî Niţă Sterie; erau peste 150 persone, care umpleau salonul, camerile laterale şi intrarea.
Fiind căldură mare, din causa mulţime!, o ferestrâ de la stradă era deschisă ; agenţii stăpânire!, însoţiţi de bătăuşi, au trecut de câte-va ori, făcând sgomot şi înjurând. Când s’a închis ferâstra, ei se căţărau pe zid spre a vedea ce se face.
întrunirea a durat peste două ore si au vorbit d-nil Gr. Serurie, Robescu şi Bibicescu.
Hotărîrea tutulor e d’a lupta, căci s’a dis unanim de alegători: prea s’au obrăsnicit ciocoii.
Diarul «Romanul» de la 28 curent arată că »o groză "'cumplită s’a res-pândit printre alegătorii burghesî din oraşul Roman, că ar fi urmăriţi în întrunirile lor şi chiar opriţi d’a discuta între el, prin localuri publice, de către administraţiune».
Acesta însemnă curate şi libere a-legeri după dicţionarul electoral junimist.
TELEG-EAME
Serviciul particular al (Jiaruluî «Telegraful»
Paris, 11 Octombre.
D. Garnot a sosit la Dijon. El se va întorce mâine la Paris. El a fost fârtc a clamat în totă călătoria sa.
Viena, 11 Octombrie.
împăratul Austriei s’a întors spre sără la Viena.
Londra, ii Octombrie
D. Mackenzie, represintantul companiei britanice în Africa Orientală, a încheiat cu Sultanul Zanzibaruluî un tratat iden tic cu al companiei germane.
Ponteba, ii Octombre.
împăratul Wilhelm a sosit după 8 ore.
Generalul Lanza a urat împăratului buna-vehire, în numele! regelui.
împăratul şi principele Henric s’au coborât din vagon şi după cu s’au întreţinut cu mai multe personagii oficiale, au piecat pe la 9 si 10 si vor sosi la Roma mâine la 4.50.'
Viena, n Octombre.
Cei doui împăraţi, regele Saxeî şi principele Leopold al Bavariei aii sosit la 42 şi jumătate la Miirzzugchlag, venind din Neuberâ.
împăratul Wilhelm, după ce a luat conr cediu în chipul cel mai cordial de la împăratul Frantz Iosef* îmbrăţişându-1 de trei ori şi de la cele-l-alte personagii prin-ţiare, a plecat cu suita sea în Italia.
Ultime informaţii
Din Brăila ni se anunţă că căderea d-luî Simu la colegiul I şi-a d-luî N. Filipescu la colegiul III este sigură, cu tot sprijinul administraţiu-nil
Se vorbeşte, că în curând d. Nanu Giani, preşedintele tribunalului de Te-learman, va fi transferat în alt jude-ciu, pentru alegeri.
Astă-seră onorabilii liberall-conser-vatorî ţin clin noii două întruniri : una
în Verde şi alta în Albastru. Aceste întruniri se fac ia cârciume mai măricele, fiindcă vin şi feţe mai siman-dicdse, căci pe la cele mici să ţin adunări în permanenţă.
Comisarul Costescu de pe dealul Spirei s’a transformat într’un aprig şi neobosit agent electoral.
FI a umblat şi umblă clilnic din casă Î11 casă, spunând pretutindeni că guvernul actual e un guvern stabil, că nimeni pe lume nu-1 pote da jos, de vreme ce Regele nu vrea alt guvern şi că cei ce vor îndrăsni a lupta contra acestui guvern vor fi persecutaţi şi amar loviţi chiar în interesele lor.
După acest prolegomene, numitul Costescu ia tonul înduioşat şi spune că-I rogă se nu-1 facă se-şî încarce sufletul persecutarea lor, căci va fi silit să-I ştârgă de pe faţa pământului.
Asta este, d-lor de la guvern, libertatea d-vostră electorală?
Nenorocitul bigot de la primărie e turbat.
Nenorociţii funcţionari sunt disperaţi ; spionagiul organisat de bigotul de la Urlaţi, face viaţa infernală funcţionarilor primăriei.
Nenorocitul bigot a ordonat ieri funcţionarilor săi să nu stea în vr’o relaţie cu reportoriî de gazete şi să nu le dea nici o informaţie.
Ordinul acesta isvoreşte din turbarea nenorocitului bigot în contra «Telegrafului», care nu ’l slăbeşte şi denunţa mereu opiniei publice faptele rele ce acest om dilnic comite.
AŢ am fost surprinşi ve4ând venind la redacţia cjiarului nostru pe d C. Mihăilescu, şeful biurouluî de or-donanţare, care cu o vehemenţată mare ne a declarat că este ameninţat a fi dat afară din serviciul primăriei, sub cuvânt că d-sa ne ar fi raportat faptul că a distribuit la nişte agenţi electorali banii lăsaţi prin testamentul re-pausateî Barbu Catargi. D. C. Mihăilescu ne a cerut să ’l dăm numele celui care ne-a denunţat faptul.
Directorele nostru politic a refusat să satisfacă cererea funcţionarului a-meninţat şi i-a dis:
— Spuneţi d-lul primar că un alt domn ne a dat informaţia, sau che-maţi-me la judecată şi acolo voiu spune ceia-ce cred de cuviinţă. Mai spuneţi’! că am informaţie din partea unul consilier comunal’ că d-sa a distribuit la alegerile trecute nişte bani din fondul săracilor pe la agenţii e-lectoralî.
D. C. xMihăilescu după ce a mal insistat pentru a cunosce numele informatorului nostru, a părăsit localul redacţiei.
Şi acum lăsăm opinia publică să judece şi să califice precum se cuvine conduita nenorocitului bigot de la primărie.
Exerciţiele de tir cu tunuri se continuă de ieri pe platoul de la Co-trocenl.
La Caracal s’a înfiinţat un gim-nasiu.
La şcola centrală da fete din Iaşi s’au primit 17 bursieri.
D. maior Pavlov a intentat un proces de calomnie Ţarului «Adevărul»,
D. colonel Algiu a depus astă-dl jurământul ca prefect al poliţiei şi a intrat în funcţiune.
D. G. Cârlova a fost numit director al prefectureî poliţiei Capitalei.
Membrii consiliului comunal al Capitalei nu s’au întrunit aŢ în nuine-riil cerut de lege, lipsind toţi consilierii liberali, afară de d. N. Hagi Stoica fiul. Şedinţa s’a amânat pe mâne la 2 ore p. m.
Instrucţia omorului din strada Stir-bey-Vodă asupra femeie! Magdalina Fischer s’a terminat.
D. judecător de instrucţie Preto-
rian a dat ordonanţa definitivă cu cas de urmărire.
Telescu, omoritorul s’a t râuri s la Văcăreşti.
ULTIMA ORA
Serviciul special al «TELEGRAFULUI»
(ti OR li SLAB. A)
lHersbunj, ii Octombre.
împăratul şi împărătăsa Rusiei aii so sit la Tillis.
Viena, 11 Octombre.
Ambasadorul Turciei la Viena a făcut cunoscut Forţei că întrevederea celor doui Împăraţi nu trebue să o neliniştescă de loc.
întrevederea tinde într’un mod notărît la menţinerea păceî. Orl-ce s’ar întâmpla în privinţa afacerilor Bulgariei nu se va turbura Turcia.
CASSA DE SCHIMB
N. & D. Moroeano
St raţia Lipscani, Noua clădire a soaie tufei Dacia• România numită «Pasagiul Dîmitrie Chica » No. 6.
BUCUREŞTI
Cumpără şi vinde efecte publice şi face ori-ce schimb de monedi
Cursul pe diua de 29 Septembre 1888
	Cump.	VfiilU
5°/0 Rentă Amortisabiiă . . .	96'L	97'U
5°/o » Rom. Perpetuă. . .	—	—
6°/o Obl. de Stat (Conv. Rur.) .	981I4	99
6" 0 » » » (L. F. Rom.) ■	—	
5" „ » Municipale 1883 . . .	83	83:?4
5°/o » » 1884 .. .	—	—
7°/o Scrisuri funciare Rurale, .	106M4	107M4
5°/o ‘ » » - -	96' I4	97
7% » » Urbane .	10 41 / 2	105,12
6°/0 » » » . .	—	
5°/o * s » . .	92	923/4
5°/o 5 func. Urbane las!. .	81	8l S(4
Impr. cu prime Bucur. (20 1.) .	45	5°
Los. Crucea Roşie Italiană . .	30	^32
10 fr. Obl Case! Pens. 300 1. .	225	2.85
» Sârbeşti cu prime. .	75	80
Losurî Otomane cu prime . .	45	52
» Basilica Dombau . . .	19	21
Aur contra argint sau bilete . .	ri/2	200
Napolionî contra lire ....		—
Florin! valore Austriacă . . .	2.09	2.10
Măre! Germane		124	1.26
Bancnote Francese		99112	100U-
Ruble Hârtie		265	2 75
OPERAŢIUNILE CEREALELOR
Brăila, 25 şi 26 Septembrie 1888 Cumpăr.	Vînd.	Hect.	lb.	I. b.
Valler	Matcovidi	Grâu	1500 58’|2	11,20	m.
»	»	»	950	59,,o	11,80	m.
»	Sgardelli	»	5550	58	11,50	m.
G. Mendi	Evloghio	»	1900	563I4	10,90	m.
Schmirer	Bach	>	1960	55^	10,45	c.
Paul	Sgardelli	Sec.	3400	55	6,70	m.
Peirano	Tetene	»	2150	51	5,70	ş.
»	Embirico	»	70 o	55	6,66	c.
Feitler	Cotti	»	3800	54jl»	6,40	m.
Niculopulo	Crisoveloni	faso	3400	olokl	17,25	ş.
Athanasie M. Thanu.
Bolnavilor de nervi
Se recomandă a se încerca în tratamentul meu de vindecare atras în aplicaţiune din <Ji în cţi .n cercurile maî mari de câtre d-niî profesori, medici ţi public, care consistă numai în spălarea esternă, ne-vătămetor şi de succese surprinzetdre.
-Aprobat şi recomandat fie—
Dr. Iechl med. super Ia st?t-major c. r. cl. I. în Viena.
Dr. Arnlieim şi dr. Uollmami medic! la Viena.
Dr. Hoescli med. dirigente la Policlinic în Berlin.
Dr. A. Corazza med. în Veneţia şi dr. L. Ee gen medic ia Berlin.
Dr. I. ds Oversclielde profesor c. r. în Krems.
Dr. Seliei-ing consilier intim la băile Eios
Dr. H, (iiossmaiin med. de despăr. în Ioe* hlingen,
Er. Busbacli med. c. r. de district în Zirknitz.
Dr. Kolin med. consilier sanitar regal în Stettin.
Dr. Eittner consilier intim în Erankfnrt a. M .
Dr. Karst med. în Barnowitz, dr. Mar eu sy medic în Hirscliberg.
Broşura despre hoale nervoase şi apoplexie
Ediţia a 17-a se eliberează gratis şi franco de câtre farmaciile urmetore: I. A. Ciurâ Bucurescî ; S. Lebel Ploescî; fraţi! Remer, Focşani ; C. F. Litel Galaţî; E. H- Keresztes Român; Charles Herzemberg laş! şi E. Hainal Botoşani.
Persoane care sufer de agitaţiune, insomnie, migrene şi sensibilitate mare, precum şi acolor care sufer de urmările de apoplexie şi ’ anume : par aii sar ea membrilor, deflcultate de a vorbi şi slăbire ale memoriei şi în fine bolnavilor pre-dispuşî apoplexie! printr’o nelinisee persistentă, ameţelă şi strângere de cap, simţimenţ de presiune sub frunte etc, tutor acestor persone consiliez a ’şî procura broşura sus menţionată.
ROMAN WEISSMANN ’
ost medic militar, Membru onorific al ordinului sanitar italian al Cruce! albe.
Boale Sifilitice
Neputinţa Barbatesca
Vindecă după cele maî nou! metode, radical, fără durere şi împedicare; după experienţă de 18 an!. Specialist în bulele lumeşti,
DR T H O E
Strada Emigrat, Nr. 3, (în dosul şcbleî militare, intrarea din calea Victoriei prin strada Sf. VoevodI pe linia Tramvaiuluî.
Consultaţîimî de la 8 a.m. până la 6 sera.
Loc separat de aşteptare pentru fie-care.
Administratorul ziarului, C. Ispăsescu.
www.dacoromanica.ro
TELEGRAFUL — 30 SEPTEMBRE 1888
CASA DE SCHIMB
MOSCU NACHMIAS
No. 8, în palatul «Principele Dimitrie Ghica» (Dacia-Romănia) Strada Lipscani, în faţa noueî clădiri a Bănceî Naţionale
BUCURESCI ’
Cumpîră şi vinde efecte publice şi face ori-ce schimb de monedî
Cursul pe diua de 29 Septembre 1888
Banca naţională a României
1887
26 Septembre
Sit'a.aţi'O.ri.ea, sumară. *888
ACTIV	17 Septembre 24
	Cumperă	Vinde
Rentă Amortisabilă 5O/0 .	96U2	97'U
> Română perpet 5®/o	93	94
Oblig, de Stat (C. Rur.) 6*/o	98'h	99'li
> C. F. R. 6°Io . .		—
» Municipale 5°/o •	83‘/2	84*/2
» Case! Pens. (300 L.)	220	230
Ser. funciare Rurale 7°/0	1061/4	107
» » » S°/o ■	96'U	97
, > Urbane 7°/0	l04'/2	105'/.,
» » * 6°/o	99	IOO
* 5°/o	9^12	93'h
. » » Iaşi 5°/o	81 «/*	821/4
Obl. Sârbesc! cu prime f/0	76	80
Im. cu prime Buc. (20 lei) Losurl crucea Roşie ltaliane	45	5°
	29	32
Acţ. Banc Naţională . .		—
Losurî Otomane cu prime	48	53
» Basilica Dombau c. p.	18	21
> Panama cu prime . .	—	—
> Sârb cu pr. de 10 fr. b.	12	15
Aur contra argint sau bilete	• 75	2 25
» » Napoleon . . .		—
Fiorini Wal. Austriac. .	208	2IO
Mărci germane		124	126
Bancnote francese ....	IOO	IOO !/2
» Idem italiane .	99	IOO
Ruble Hârtie . . NB. Cursul este în aur.	265	275
EU, ANNA CSILLAG
33290655	Casa( Monedă	 sa( Bilete ipotecare		33419568	33084743
25870500		25733795	25735285
253981	Efecte predate la casă spre încasare. .	2941958	727362
21967564	Portofolii! român şi strein		21381493	21283133
20256187	împrumutul garantat cu efecte publice .	17786500	18404640
11999315	Fonduri publice		11999901	11999901
2506185	Efectele fondului de reservă		3090380	3090380
195646	„ „ amortis. imobilelor.	266263	266263
2982158	Imobili		3484231	3485987
139384	Mobiliar şi machine de imprimat . . .	122117	122207
121673	Cheltuelî de Administraţiune ....	153355	153860
30065384	Deposite libere		13942346	13993346
33071765	Corupturi curinţl . . 			22792804	17006051
6398809	„ de valbrl		33769243	31397237
189119206	PASIV	190883994	180750395
12000000	Capital		120000000	12000000
2506847	Fond de reservă		3093929	3093929
195859	Fondul amortisăril Imobilelor . . .	267901	267901
114273930	Bilete de Bancă în circulaţiune . . .	120100060	118353510
1083676	Profituri şi pierderi		1388839	1388839
486523	Dobândi si beneficii diverse ....	429107	466773
30065384	Deposite de retras		13942346	13993346
26552833	CompturI curintî		14112610	'* 7810900
1954154	„ de valori		25549202	23375197
1189119206		1190883994	180750395
ii VIS
Comercianţilor, Impiegaţilor şi elevilor de I	Comerciu
CTTIESS PUBLIC
Sub-semnatul, în asociaţiune cu un profesor da limbi,deschid un curs public pentru comptabilitatea simpla şi dublă, ştiinţele comerciale, limba francesă şi germană. Cursul va începe la 1 Octombre 1888 şi se va sfîrşi la 1 Aplile 1889. învăţământul va avea loc de 4 ori pe săptămână la orele 8—9 jum. sera iar deosebit o repetiţie în fie-care Duminică la orele 2—3 p.m. Costul întregului curs este de 100 lei plăti bili în 2 rate, iar pentru impiegaţii fie publici seu particulari, în 5 rate câte 20 lei. înscrierile se fac de acum» la „Librăria Sc61elor“, strada Lipscani No. 96, lângă Banca României. Numărul elevilor va fi mărginit. Se dă şi cursuri particulare după o deosebită învoială. Se efec-tuâză şi lucrări periodice de comptabili-tate, înfiinţarea de registre, regularea şi conducerea lor, încheieri de bilanţuri, corespondenţă comercială în limba română, francesă şi germană cu condiţiunl modeste,
Demetre Genieleano
Profesor de comptabilitate şi ştiinţe comerciale.
('—3 4)
Abonamentele şi Anunţurile
„TELEGRAPHULUI”
ABONA iHJENTE IN CAPITALA
Pentru un an..............Lei 24
„	săselunl........... „	12
„	trei luni.......... „	7
IN DISTRICTE :
Pentru un an..............„ 30
„	şăse luni.......... „	15
„ trei luni.......... ■ „	8
Pentru Romanii din alte state, ca pentru districte.
IN STRĂ1NETATE ;
Pentru un an.........In aur lei 40
„ şăse luni.......„ „ „26
„ trei luni ...... „ „10
ANUNCLURI SI RECLAME
Anunciurî pe pag.		IV, linia 25 bauî.	
Reclame „ „		III. „	1 leu.
>y	)) V	II, „	3 iei.
	»	I, „	5 lei.
GRĂDINA ELIADEde!ncWrial!nt0,al
sau în parte.
cu perul colosal Loreley lung de 185 ctm. eu 1 am obţinut în urma întrebuintărel de 14 luni a pomadei inventată de mine, ce este singurul mijloc contra cădere! perului şi servă la activarea creştereî luî, la întărirea rădăcinei; ea activuză la bărbaţi creşterea plină şi vigurdsă a barbei şi deja după o scurtă întrebuinţare dă atât perului din cap, cât şi din barbă o lucire şi plinătate naturală şi preservă perul de în-cărunţirc pripită până la adânci bătrâneţe. Preţul unui borcănaş 5 franci.
Se expediază In tâtă ţera avansându-ni-se suma prin mandat postai.
Se găseşte In Bucureşti la Librăria L. Steinberg; Strada Carol No. 7.

Compania de Gaz
DIN
BUCURESCI
uLLTUISTCIU
Direcţiunea Companiei de Gaz din Bucurescî invită pe Onor. Public să bine-voiascâ a visita Maga-sinul săîi de exposiţie din Calea Victoriei, No. 66 unde p6te vedea CEA MAI MOUĂ MAŞINĂ de gătit bucate cu gaz.
Acostă maşină e cea mal economică, fdrte uşdră de întrebuinţat f6rte curată, fără a aduce căldură mare şi permiţend a repara în acelaşi timp
6 FEURI DE BOGATE
între care: o friptură şi prăjituri gătite într(un coptor cpecial ce posedă maşina.
Preţul unei ast-fel de maşine este de leî 105.
Cu un aparat care face a se în-verti friptura singură, preţul ei este de 30 lei mai scump. Direcţiunea. « '
însemnat şi sigur câştig lăturalnic
se oferă Ia funcţionari, negustori şi Agenţi solid! de către una din cele d’întâiu şi din cele mai solida casă de bancă, prin noua metodă practică de vîndare de losurl Numele casei de bancă asigură cel mai bun succes la persdne solide. Ofertele trebuesc adresate Iosef Anton Havas, Budapest] Iosefplatz No. 4
NAŢIONALA
1
SOCIETATE GENERALA DE ASIGURARE IN BUCUREŞTI
MARE DEPOSIT
DE
Ţevi de Fier si Accesorii
1	J
LA
-A.DOLF SOLOMCFT
14 bis. - BUCURESCI, STRADA DOAMNEI. - 14 bis.
(6-3 I.)
Capit. social 3,000.000 leî aur deplin versat
Adunarea generală a acţionarilor societăţii nostre care a avut loc în diua de 17 (29) Aprile a. c. luând decisiunea de a se reduce capitalul social cu un milion leî aur şi acâstă decisiune rămânând definitivă prin aceea că nu a fost oposată la onor. tribunal comercial de Ilfov în termennl stabilit de articolul 101 din codul comercial asupra căruia am atras atenţiunea celor în drept prin publicaţiunea inserată în Nr. 51 al „Monitorului oficial14 din 5(17) Iunie 1888 ; avem ondre a încunoştiinţa prin aedsta pe acţionarii societăţeî nbstre că în diua de 12 (24) Septembre a.c. vom începe operaţiunea restituire! sumei de un milion lei aur din capitalul social.
Acâstă restituire se va face conform de-cisiuneî luate de adunarea generală în următorul mod: pentru trei acţiuni din cele vechi, d-niî acţionari vor primi două noi şi lei noî 200 aur în numerar.
Aceste preschimbări şi plăţi se vor face de casieria nbstră centrală (strada Ddmneî No. 12) în dilele de lucru de la 10—12 a. m. şi de la 2—4 p.m., iar în dilele de săr-bătdre de la 11—12 a.m.
Bucureşti, 31 August, 1888.
12 Septembre.
Direcţiunea Generală.
Prima FaMcă Română
DE
LUMANARI DE STEARINA
IN BUCURESCI idUvCTX’irib: bl.
Aducem la cunoscinta publică, că fabrica n6stră fiind în deplină lucrare, suntem în posiţiune d’a produce t6te dimensiunile de asemenea luminări, avend d’ocamdată depozitu general în CALEA VACA.RESCI No. 141 unde se primesce orî-ce cemande.
Produsele nostre concurează cu ori-care din cele străine, atât în ceea ce privesce calitatea cât şi preţul.
CU PAI IŢA de închiriat o casă cu pa-OL Unu I n tru camere şi grădină, situată la mahala. A adresa informaţie la
redacţia diarulu! nostru.
500,000 franci
câştigat în-
tr’o singură di. Adresaţi-vă pentru acâsta fără întîrdiere prin scrisdrî, la Comptua-rul Comercial, 557 Grande Rue de Tâkă, Constantinople, Turcia.	(1—2 d.)
De vendare
la Librăria şi Tipografia Şc61elor hârtie maculatură.
Elisabet Hardio
MOAŞA
»
CU DIPLOMĂ DIN STREINĂTATE
PRECIURILE CELE
Strada Sf. Elefterie No, I
MAI MODERATE

a
od
— NOUL —
IEE OTEL
BULGARIA
Acest hotel are 30 de camere confortabile şi bine mobilate. A-semenea posedă şi un mare Restaurant cu tot felul de mâncări şi băuturi dintre cele mal alese. Posepă şi un grajdiu pentru cai şi un şopron pentru trăsuri cu Precum forte moderate.
Sub-semnatul nu va cruţa nimic pentru ca onor. visitatorî să fie pe deplin mulţumiţi, impunând cea mal mare acurateţe şi promptitudine.
PROPRIETAR, SIZF’CIEUr Ţ^FTE
(3.-3 dile).
NAŢIONALA*
SOCIETATE GENERALI DE ASIGURARE IN BUCURESCÎ
Aprobată prin decret regal No. 225, din Ianuarie 1885
CAPITAL SOCIAL 6,000,000 LEI NOUI
Prima emisiune 3,000,000 lei deplini vărsaţi 15,000 acţiuni de leî 200 fiecare, din care 1,000,000 leî specialmente afectaţi ca fond la garanţie pentru ramura asigurărilor asupra vieţel
Reservă de premii şi fond reservă 850,000 leî „NAŢIONALA44 asigură :
1. In contra daunelor de lncenctiCi. — 2. Contra daunelor de Grindină (piatră). —3. Contra daunelor de Transport precum şi Valori. — 4. Contra Spa.rge.rel geamurilor, oglindiţilor, etc. — 5. Face asigurare asapra vieţel.
a). Capitaluri ftxe în cas de decese
Cu participare de 70 la sută din beneficiu în combinaţiunile următore : asigurări asupra vie4’ei uneia saii a două persone, asigurări temporale, asigurări mixte cu capital dublu.
b). Capitaluri în cas de viaţii
Combinaţiunile următore : A.sociaţiu.ni mutuale de supravieţuire. Aso-ciaţiuuî în grupuri de 12 auî pentru copil de la 2 ani jum. pană la 9 ani inclusiv.— Contra asigurări capitaluri fixe pentru Dote. fără contra asigurări şi rente viagere în diferite combinaţiunl.
Până la finele anului 1885, NAŢIONALA a realisat îu diferitele ramuri de asigurări ca premii aproximative 10,500,000 lei noul şi a plătit ca despăgubiri aproximativ 7,500,000 lei noul.
DIRECŢIUNEA GENERALA
Strada Domne!, No. 12.
LA LIBERTE ROUMAINE
Diar cotidian, mare format
In limba francesă
UN NUMfeR 20 BANI
ABONAMENTE : Un an, 40 lei; 6 luni, 20 lei; 3 luni, 10 lei.
Administratiunea
8.—BULEVARDUL ELISABE7 A — 8-Bucureşti.
l|| Renumita Cărturăresă
llulia Poloneză |
1!
-- S’A MUTAT
In dosul Palatului Regal
La finele Slr. Brătianu 61, (în colţ) Lângă Grajdurile Palatului Regal
m
m
P Ghiceşte viitorul, presentul » |! şi trecutul, pâte descoperi şi.
*|| pagube, furturi, judecăţi, ori- ^ «g ce secrete ascunse la care se ||® li interesiză cine-va. Cine aduce ii semne pâte afla lucruri as- f§jf «iii cunse : comori, etc.
_____—-M
Spre ştiinţa Bolnavilor de Nervi
După aprobarea strălucită la ultimu (al şăptelea) congres balnelogic, la The-rapia, adică întrebuinţarea capacităţii absorbăril pielei spre a Influenţa direct asupra sistemului nostru nervos, de către d-nil profesori Schott, Rohrig, Parisot şi alţii, sunt cel d’ânteiu care mă prezint publicului cu un remediu aprobat şi de onor. Consiliu sanitar superior din Bucureşti şi mă adresez deci la toţi acel cavi sufer de bole nerrose.
f^NERYOSITATE^
caracterizat în general prin congestiune, migrenî, dureri de cap, mare sensibilitate, iritaţiune etc., precum şi la acel bolnavi cari aC fost loviţi de
e.poplee:ia
(Peralizarea membrelor, incapabili dn a vorbi, slăbiciunea memoară, insomnii care urmează după un asemenea atac) si la bolnavi cari sunt predispuşî la apo-plexie din cauza simţimântuluî de nelinişte, ameţeală, turburare de ochi, amorţeala extremităţilor etc. Tuturos acestor persone precum şi acelor sănătoşi, cari însă vor să prevină la timp o asemenea suferinţă, recomand de a încerca metoda mea de vindecare care se efectuează cu un cost de abia 10 bani pe di şi care consistă numai în spălarea externă.
In acest sens recomand broşura mea, ediţiunea a 16-a :
DESPRE AFECŢIUNI NERVOASE ŞI APOPLEXIE
PRESERVARE SI VINDECARE
care se eliberează GRATIS la farmacia Naţională I. A. Ciura, strada Lipscani, Bucurescî; farmacia la Yulturu de Aur, S. Lebel, Ploescl; farmacia fraţii Remer, Focşani; farmacia la România, F. JEitel, Galaţi; farmacia E. M. Kerestez, Roman ; farmacia Charles Herzemberg, Iaşi şi la farmacia Curţel E. Hainai, Botoşani,	ROMAN WEISMANN
fost medic militar, membru onorific al ordinului sanitar italian al Cruce! albă
Editura Librăriei şi Tipografiei Şcoalelor, Bucureşci, Str. Lipscani, 96
www.dacoromanica.ro
I Anul XIX. No. 4864, (Seria II. No. 25).
____——flga nM7,TC|TTiTlTOTMfPV,-nn
EXEMPLARUL 10 BANI,
ABONAMENTE Pentru Capitală:
Pentru un an..........Lei 24
»	şdse luni	•	• .	.	»	12
>	trei luni.	»	7
Pentru Districte:
Pentru un an....... *30
,	şdse luni	....	»	1
,	trei luni....	»	g
Pentru Românii dm alte state, ca pentru districte.
Pentru Străinătate:
Pentru un an . . . In aur lei 40 »	şdse luni .	.	»	>	26
»	treî luni .	.	»	»	10
IbouaiMiitele se fac la 1 ;i 15 ale fie-cârel lui.
UN NUMKR VECHI 2J BANI Abonamentele se plătesc înainte
EcLiţia, ânteia,
ANUNC1URI ŞI RECLAME
Anunciurt pe pag. IV linia 25 bani. Reclame pe pap.#.111 linia. ■. 1 lefi »	»	II	» .	.	3 lei
»	»	I	» .	.	5 leX
Pentru Inserţii ţi Reclame Redacţia nu e responsabilă.
Epistole nefrancate se refusă, articole nepublicate se ard.
In Străinătate a se adresa:
Iratiria, Havas, Laffitte et C-nie, place de la Bourse, Paris.
Rnglitera, Eugăne Michoud, 81 Fleet Street, E. C. London.
Austria, Haasenstein et Vogler 2, Wien Rudoif Mosse Zeilerstaette, Wiene,
Ungaria, D. Moritz Wiest, în Buda-Pesta Servitenplatz.
Abonamentele seplătesc înainte
Redacţiunea, Strada Lipscani, 96
DIRECTOR POLITIC: IO AN G. BIBICESCU
Administraţiunea, Strada Lipscani, 96
SUMARUL
Işlicaril
Depeşl.
Alegeri curate De peste Munţi
O manoperă electorală necinstită Banii săracilor Din afară.
Din Macedonia Un proces de calomnie Dosarul (Jilel.
Ecouri.
Acte Oficiale.
Crime şi delicte.
Informaţii.
Telegrame
Bucureşti*, 30 Septembre.
TSLICARII
Diarul tinerilor reacţionari, „Epoca11, ne înjură într’un mod aşa de meşteşugit, în cât îţi pare că treci pe lângă o cârciumă, a cărei uşă lîind deschisă, un şir de frase murdare isbesc neplăcut audul t6u de om inteligent şi bine educat. Pentru respectul ce datorim cititorilor noştri, pentru respectul presei române s6 închidem acesta uşă şi s6 trecem.
Suntem înjuraţi pentru c’am dis că omenii dc bine, că omenii progresului, că bunii români sunt datori a nu uita nici un minut că mai este de luat „Plevna internă", care stă în piciore, că nu sa isprăvit opera celor buni, căci, precum a dUs C. A. Rosetti, „tote bastiliile ale vechei partide boeresci sunt lăsate încă în piciore," şi că prin urmare este firesc, este învederat că reacţiunea pote se revie cu întregul seu cortegiul hidos, pentru a se instala din noii în castelele sale, cari nu numai n’au fost surpate, dar încă aii fost din nenorocire preservate de stricăciunile timpului.
Acest adever a supărat pe ciocoii, cari în organul lor de căpetenie, să svîrcolesc şi scriu nu cu cerneală ci cu balele unor epileptici.
„Când vrăjmaşul te laudă, a dis „C. A. Rosetti, şă ştii c’ai greşit, iar „când să supără să ştii că ’1 ai lo-„vit şi că 1 dore".
Suntem dar în drept a crede cam nemerit bine pe vrăjmaşul nostru politic, când după o septămână de 4ile tineri! reacţionari nu s’au putut desmetici şi că la argumente ne au respuns cu cuvintele 4e lupanar, stil dealtmintrelea obicinuit a scriitorilor de la Epoca.
Şi pentru ce s’au supărat aşa de tare ciocoii ? Pentru ce pasiunea ’i a impins până la necuviinţă, până la un limbagiii obscen ?
Pentru că în faţa situaţiunei de acum, noi—liberalii convinşi şi 6-menii oneşti, remânem mândri, şi cu fruntea' sus, cu pieptul înainte întempinăm pe vrăjmaşul nostru.
Pentru că fie pasiunile politice la culmea lor, înfierbântarea la cel de pe urmă grad, totuşi noi—liberalii convinşi — privim cu cel mai rece sânge fotă acostă desvăluire de vio-linţă şi de pasiune.
Atitudinea nostră turbeadă pe ciocoi.
Lucru de altmintrelea cât să pote de logic şi firesc.
De patru-decî de ani lupta s’a pus în mod hotărîtor între partidul liberal-naţional şi cel conservator. De patru-deci de ani amicii poporului român, cari au înbrăţi-şat marea cauză naţională, aveau, de luptat în potriva partizanilor privilegielor de castă şi de clasă.
A fost crîncenă aedstă luptă, crîncenă şi hotărîtore. Membrii partidei liberale au avut multe de suferit din partea işlicarilor: închisori şi surghiunuri, oprimări şi schin-giuri, fote s’att încercat rend pe rând. Dar o-dată ideile liberale propagate, o-dată democraţia formată, o-dată corentul popular pornit, nimic nu’i mai putea sta în cale. Un stavilar ce i se opunea făcea loc la mii de noui ieşiri, şi cu cât presiunea era mai mare, cu atâta intensitatea curentului democratic creştea şi cu atâta mai mult partidul poporului român câştiga în putere.
Acesta este în câte-va linii trecutul nostru politic. Apoi mulţumită unor împrejurări, pe cari le cunosc toţi, omenii de bine, membrii fervenţi ai partidei liberale s’ati duşmănit şi în duşmănia lor au uitat binele obşcesc, au perdut din vedere pe vrăjmaşul comun.
Pe temeiul învrăjbire! celor buni s’a rezimat partidul reacţionar şi strângându-şi rândurile a ajuns acp să puie din nou mâna pe puterea şi averea ţereî.
In faţa acestei isbende a inamicilor noştri, în faţa primejdiei, care ameninţă democraţia română, în fata întunericului, ce coprinde ţara din tote părţile, în faţa cârdurilor de pasări de nopte care se adună, a-mintim cuvintele părintelui democraţii române, intemeiătorului presii române, neuitatului nostru dascăl C. A. Rosetti, scrise pe când se vorbea despre unirea unor liberali cu conservatorii :
„Ideia cea dreptă pote fi învinsă; „dar ea renasce cu însutită tărie.
„—Unde te vei duce, dacă Car ol „Quintus te va isgoni—dicea cine-„va lui Luther.
„—Sub cer" respunse el.
„Menţineţi sus drapelul vostru, „dicem noi din noii tutor membrilor partidei naţionale şi liberale. „Cu acest drapel, dacă din împrejurări veţi fi învinşi, veţi merge „sub scutul natiuneî, ş’atuncî, dar „numai atunci asigurată va fi dc-„plin isbânda dreptăţei, a naţio-„nalităţeî şi a libertăţei",
Şi pentru isbânda dreptăţei, a naţionalităţei şi a libertăţei ameninţată de bo’eri datori sunt toţi liberalii să se unescă, pentru a da a-saltul suprem şi cel de pe urmă „Plevnei interne".
SOIRI TELEGRAFICE
Serviciul particular al diaruluî «TELEGRAFUL» Viena, 12 Octombre.
Starea sănătăţii d. Hitrovo merge spre reu. R^ina primită Ia duel nu se închide. Se elice că cjin acesta causă d. Hitrovo va fi nevoit să se retragă şi Jocul său va fi ocupat ded. Kotzebue, a-ctualul prim secretar la ambasada rusdscă din Viena.
Soţia, 12 Octombrie
D. Nacevicî a dat din nou demisia, dar ea a fost respinsă. Prinţul Ferdinand nu voesce să se facă acum vr’o remaniare ministerială. Cu tote as-ea svonurile privitdre Ia retragerea d-luT Nacevicî se întăresc. Şeful partidei conservatore, nemulţumit cu politica internă a cabinetului vrea să se retragă qu or-ce preţ, remâind a sprijini guvernul lui Stambuloff în politica din afară.
Alegeri „curate"
Eată o nouă dovadă de curăţenia alegerilor junimiste, ce ni se comunică din comuna Miroslava, la o svârliturâ de băţ
de Iaşi, privitdre la alegerile comunale ce au avut loc în acea comună la 11 Septembre curent :
„Ingerinţele prefeptuluî de poliţie, d-nul Alecu A. Balş—spune diarul „Fulgerul"— nu s’au mărginit numai între şanţurile o-raşuluî Iaşi, ci au îuceput a se întinde şi pe la comunele rurale.
„In diua de 11 Septembre curent s’aă făcut alegeri comunale în comuna Miroslava. Tatăl prefectului, d. A. Balş, luă sub înalta şi puternica sa protecţiune o listă de candidaţi—listă care, cu tdte ingerinţele cele mal grozave, a avut nenorocirea să cadă.
Tenerul agă] de Iaşi înfuriindu-se pe mojicii cari nu voiau să ţie sămă de ameninţările stăpânilor, trimese din Iaşi un unter de sergenţi (dacă nu mă înşel pe intimul lui Jenică, numitul Fanariu) ca să poruncăscă, cu'străşnicie, preşedintelui co-misiuneî interimare să ’î dea un protest fie chiar falş.
„Ne putând obţinea acel protest, tenerul agă şi-a dat cuvântul de cinste că va pune la rezon pe cei cari nesocotesc ordinile d-lui Balş şi va c^sa d-sa hotărârea!"
-<r
Organul radicalilor „Lupta" vorbind despre întrunirea liberalilor de la Dacia scrie următdrele :
„Epoca" pentru a dovedi eă poporul Capitalei (?) iar nu poliţia şi cu bătăuşii au huiduit pe colectivişti după eşirea de la Dacia scrie următdrele :
N apucară însă se iasă din sala Dacia, şi vr’o 200 de cetăţeni, grup compus de mal mulţi stu-*
denţî şi comercianţi, începură se huiduiască pe colectivişti strigend : Trăiască Md.icanii şi An-gheleştii, trăiască Radu Mihaî hoţul de ceasornice, Jos Ion Brătianu, care a omorit poporul în filele de 14 şi 15 Martie !
In momentul când publicul se împrăştie iată că trece şi Simion Mihăilescu. Un huideo formidabil primeşte pe venerabilul stâlp al colectivităţeî.
Iar „România", organul oficial al partidului conservator şi organ personal la primarului Capitalei ’ scrie :
Manifestanţii pornesc pe strada Cal'ol, făcând un sgomot asurzitor, manifestanţii compuşi din toţi bătăuşii colectivişti în cap cu Ulmeanu, cu Rusescu, cu fostul cpmisar Verescu şi altiî, care de beli ce era aci strigail «trăiască d. Brătianu, aci, trăiască general Maican.
In faţa cafenelei Naţionala, indignaţii' manifestanţi întâlnesc pe Simion Warş'ivsk i po care îl huiduese şi intră în curtea locuinţei d-luî D. Brătianu ţipând «unire şi dragoste, vocea poporului, vocea lui Dumnezeu, frăţie domnule Brătianu*.
Vrea să zică, după spusa „României" studenţii şi comercianţii „Epoccî" erau nisce bătăuşi beţi, nisce manifestanţi indignaţi. Apoi asta am spus’o şi noi.
Domnilor conservatori, de azi înainte când veţi mai avea nevoe de scris minciuni, înţelegeţi-vă mai înainte între voi, căci ve faceţi de râs.
Şi acum pentru a înţelege în fine cine aii fost acei, cari strigau: trăiască Mai-canî! estragem din „Naţiunea" următdrele preţidse desvăluiri:
Se scie că d. colonel Voinescu nu a contribuit puţin la descoperirile făcute în contra generalului Maican şi prin urmare la ruinarea acestuia; se scie că d Voinescu a fost în capul celor 12 coloneii cari, scandalisaţi de cele petrecute la ministerul de răsboi, aii luat o atitudine care a hotărât darea în judecată a fraţilor Maican.
De altă parte se ştie de asemenea, că a doua di după venirea actualului guvern la putere, primul seu act a fost: graţiarea generalului Maican.
De atunci, relaţiile familiei Maican cu guvernul junimist—care aprobă administraţia financiară şi cheltuelile militare făcute sub regimul trecut—deveniră din di în di mai strânse. Acest lucru a devenit acum public, şi „L’Indâpendance roumaine" —ziar conservator—publică în două numere consecutive următdrele ştiri:
In numărul de Mercuri 28 Septembrie:
„Se pretinde cu stăruinţă că ex-colo-„nelul Maican va fi în curând graţiat de „restul închisoreî sale.
„Curele rele insinuează că familia Mai-„can, stabilită în Ialomiţa, ar fi promis „concursul săă guvernului în viitdrele a-„legerî, în schimbul graţiăreî ex-colone-„luiuî.
„Aşteptăm ca guvernul să desminţă a-„cest sgomot."
Şi fiind-că guvernul n’a desminţit acest zgomot, „L’Indâpendance roumaine" publică în numărul de asără nota următdre :
„Unul din reporteri; noştri; a vătţut „mai deunădi pe ex-generalul Maican in-„trând rând pe rând la ministeriile de „externe, de răsboiu, de justiţie şi de do-„ menii.
„Lumea se întreabă care e causa aces-„tei schimbări subite ce se produce în „sferele oficiale în favdrea fraţilor Mai-„can."
„Nu e aci orc în joc vre’un interes e-„lectoral ?
„Ne e scârbă a o crede."
După tdte aceste observaţiunî, credem că suntem pe urma disgraţieî — (putem deja rosti cuvîntul) — d-lui colonel Voinescu :
Pe lângă graţiarea fostului colonel Maican, familia acestuia mai cere şi înlocuirea colonelului Voinescu în postul de prefect al poliţie; ca preţ al concursului pe care guvernul îl cere de la familia Maican în viitdrele alegeri.
Bucuraţi-ve, d-lor conservatori, jubilaţi. Oare nu „impuneţi" d-v. guvernului junimist numirile şi înlocuirile înalţilor funcţionari ?
Nu e vorbă, impuneţi guvernului cu a-jutorul voturilor familiei Maican, dar îî
impuneţi!
Ruşine, de trei ori ruşine!
***
Pentru a opri, sau a dădărnici întrunirile liberalilor confrăţia junimisto-conser-vatdre a adoptat următdrea sistemă : îndată ce află că liberalii au anunţat că ţin unde-va vr-o întrunire, caută şi junimis-to-conservatori; o sală sau grădină pe a-prdpe, pun pe bătăuşi şi agenţii lor de cu vreme pe stradele ce duc la întrunirea liberală şi aceia, supt comanda lu; Brătescu, Costa-foru şi alţii insultă pe cei merg la întrunirea liberală.
Mai mult: pătrund chiar în întrunirea liberalilor unde fac sgomot şi la eşire huiduiesc. Ast-fel aseară a fost huiduit d. C. Boerescu la eşirea-i de la întrunirea de la Zipser.
Iată eum se anunţă alegerile libere şi curate ale d-lor Rosetti-Carp.
De peste munţi
Congresul bisericesc greco-oriental se întrunese (filele acestea la Sibiî, subt pre-şedinţa mitropolitului Miron Romanul.
Discuţiunile, se etice vor fi interesante şi chiar aprinse.
Luminătorul din Temişdra vorbind despre misiunea acestui suprem corp religios al Românilor de dincolo, schiţeză în următdrele cuvinte, ceea ce ar trebui să lucreze în actuala sesiune:
Credem că intre primele datorii ale a-cestui corp legislator pote coprinde locul seu, şi acăsta cu tot dreptul, îngrijirea : ca legile şi ordinaţiunile sale se se şi ese-cute, iar acăstă esecutare să fie onestă şi inspirată numai şi numai de sentimentul moral-religios, intru îndulcirea şi mulţumirea tuturor credincioşilor.
.Nimeni, nici subalternii nici supuşii, nici eparhiile, nici organele executive-âd-ministrative, să nu aibă voia a abusa nici de litera, nic; de sensul legii sail ordina-ţiunilor, nici de postulatele adevărate; morale bisericesc;. Nimeni să nu se pdtă pune pe sine, fără genă şi frică, d’asupra de lege şi, ridicând pe credincioşii de faţă, să exploateze pe toţi şi tdte în scopurile sale particulafiste personale.
E drept că eparhiile sunt autoriome, consistoriele sunt autonome, protopopiatele, sinddcle etc. sunt autonome; e drept şi toţi dorim ca autonomia acestora să fie mănţinută şi neatinsă. Dar, cu tdte astea, trebuesc aflate mijldcele ca să se mănţină tot aşa de nepătată, ca autonomia, şi ceia-ce se numeşte „lex suprema", adică: morala bisericăsca. Cu alte cuvinte: să se pue stavilă încercărilor şi pornirilor deja observate, d’a instala în biserica şi administraţiunea bisericescă păcătosul sistem de guvernare al lumeî profane, acel sistem, care geme de minciună, înşelăciune, corupţiune şi de tdte soiurile de abus."
0 manoperă electorală necinstită
Diafele guvernamentale au inventat o nouă manoperă electorală.
Este vorba de crima din strada Sdre-lui; este vorba : niCT mai mult nic; mal puţin de cât de un asasin vulgar, desgus-tător, de un ocnaş, al cărui nume se înscrie pe stindardul celor ce vor se intre în Cameră cu orî-ce preţ.
Când scirea despre erdrea judiciară privitdre la omorul Măriei Popovici a a-juns la aucjul nostru, am căutat se ne informăm despre denunţarea făcută şi am cerut imediat o anchetă seridsă din partea guvernului.
Era vorba, mal pre sus de tdte, de o faptă umană, era vorba de un nevinovat, ce zace în temniţă.
EI bine, la cererea ndstră şi a opinie; publice îngrijite, (liarul oficios „România liberă" imediat a răspuns printr’o des-minţire cât se pdte de categorică la cele clise de denunţător.
Cu tdtă desminţirea dată, foile guvernamentale de la „România", „Epoca" (pardon) şi până la „Resboiul", urmedâ a întrebuinţa dilnic denunţarea făcută drept o manoperă electorală.
Diarul oficios, pentru a pune punctul pe i şi a lămuri şi mal precis desminţirea dată, revine iarăşi în numărul de erl asupra denunţărel şi dice :
„La prima ştire asupra erorii judecătoreşti privitdre la omorul Măriei Popo-vicî, am căutat se ne procurăm informa-ţiunl precise.
„Nimeni nu’şl pdte închipui ca se ţie acjî cine-va care să caute a înăbuşi adevărul şi care să refuze concursul său u-nel opere atât de umane.
„Datele car; ni s’au remis într’un mod oficios, nu coroborăză întru nimic cu versiunea dată.
„O lungă anchetă a fost făcută cu cea mai mare minuţiositate în Putna şi la Bu-curescî, şi s’ar fi constatat că George Sdre nu este de cât un impostor care nic; nu şî-a putut susţine bine rolul şi a cărui mobil a fost cupiditatea. Acte oficiale şi constatări de fapt ar fi dovedit numai o născocire mal mult sau mal puţin bine meşteşugită, care nu lasă nic; o îndoială asupra judecăţeî.
„De la ministerul de justiţie nu am putut obţine mal amănunţite relaţii, de dre-ce constatările oficiale au se fie publicate spre a se lumina judecata publică."
Aşa dar oficidsa ne promite o „constatare oficială", care „wi fi publicată spre a se lumina judecata publică."
Suntem mulţumiţi pentru acestă hotă-rîre a guvernului.
Este necesar pentru moralitatea publică ca în agitaţiunea electorală, în luptele ndstre de partid la partid se nu se stre-cdre omeni cari, sub umbra unul ucigaş, ’şi caută popularitate şi din fundul ocnelor aduc argumente pentru propaganda candidaturel lor politice.
■4»,
Iată acum ce scrie în acăstă privinţă ziarul oficios „România liberă" în numărul său de azi:
Suntem miraţi de atitudinea hotorîtă ce unii din confraţi; noştril au luat în urma iscodeli; d-lui Gostaforu.
Camaraderia de jurnal şi simpatiile personale nu ar trebui Să întunece j ude-cata penă a se uita că nu se pdte găsi în parchetele şi în administraţia de as-tăţlţ cine-va care ar refuza să facă lumină îr; îiiteresul unu; personaj aşa de, puţin interesant ca d. Stănciulesc;;.
Declaraţiunea lui Sdre, declaraţiune se zice, obţinută prin promisiuni de bani nu este un act judecătoresc, cum afecte unele ziare să creadă, care se ştergă în ochii lumeî încercarea amănunţită, plină de garanţii pentru apărare, prin care trece un proces criminal. Aflăm dealtminterî că George Sdre abia înapoiat la FocŞanî, după confruntările şi constatările cari ’î-au adus confusiune s’a grăbit a sparge ases-tul şi a fugi.
Se pune acuma o chestiune şi mal seridsă, aceea de a se şti dacă nu ede datoria parchetului să descopere pe însce-natoril acestei comedii ce a alarmat lumea.
www.dacoromanica.ro
Banii săracilor







Am dis în numărul nostru de ieri că :
Neruşinatul Pache a început să împartă la agenţii lui electorali banii destinaţi săracilor.
Ast-fel din suma de 2000 lei, lăsată de d-na Barbu Catargiu, prin testament, spre a se împărţi săracilor din Bucuresci, neruşinatul renegat a dat Iul Zaharia Cos-tescu, fost perceptor în cotarea de Albastru şi acum agent electoral pakist, suma de lei 80 şi la alţi doi câte 40 lei.
Iacă cum respectă nemernicii administratori actuali ai comunei nisce ptase disposiţiuni testamentare.
Faptul e moralmente grav şi legal-mente prevădut şi pedepsit de lege.
Se s’aplice legea unor ast-fel de neruşinaţi,
Moştenitorii d-neî Catargiu au cuvântul.
Aşteptând să intervie moştenitorii d-nei Catargiu, credem că după ce presa a denunţat o atare nelegiuire, trebuie să intervie autoritatea competentă şi să tragă la bara justiţiei pe acela care’şî permite să calce legea contabilităţei, să deturneze banii, lăsaţi pentru o operă pi6să, întrebuinţând u-I pentru resplata agenţilor electorali.
Revenim a<jli pentru a doua 6ră asupra nelegiuirei făcute, declarăm incă o-dată că parte din banii lăsaţi de repausata Barbu Catargiu sunt destribuiţî agenţilor electorali.
Mai declarăm asemenea că informaţia privi Pire la acest fapt ne-a fost dată nu de vr’un funcţionar al 'primăriei şi că ări-ce va face d. Pache, ori cât se va svîrcoli, tot-d’auna ’1 vom urmări şi tote faptele sale rele le vom denunţa opiniei publice.
Să se lasă dar de persecuţia nevinovaţilor, se dea pace funcţionarilor de la primărie, căci nu ei sunt acei prin intermediul cărora ne informăm noi.
Directorul nostru politic, răii mâhnit de persecuţia d-lui primar făcută unor funcţionari nevinovaţi a adresat ieri o scrisdre celui mai bătrân din actualii consilieri comunali, d-lui D. Brătianu pentru, a’i atrage atenţiunea asupra unei nedreptăţi care să face de primarul Capitalei.
In acăstă scrisăre directorul nostru declară directorului ziarului „Naţiunea" că informaţiunea privitore la destribuirea banilor săracilor unor agenţi electorali o ţine nu din partea unui funcţionar al primăriei ci din partea unei pers6ne, care nu ocupă nici o funcţie.
Acestâ scrisdre a avuţ şi are de obiect nu dorinţa de a satisface cererea d. Mi-hăilescu, funcţionar al primăriei, ci des-ceptarea atenţiune! consilierilor liberali asupra nelegiuirilor ce să fac de primarul Capitalei.
Şi acum atragem atenţiunea opiniei publice asupra acestui incident.
Cc trebue să se facă cu banii publici, ce trebue să se facă cu averea comunei, dacă chiar nici banii săracilor nu sunt ocrotiţi dacă chiar disposiţiuni testamentare pi6se se calcă cu atâta sfruntare, dacă şi aceşti bani servesc pentru interesele personale ale actualului primar!
DIN AFARĂ
Serbia
Starea de asediă a fost proclamată în în-trega Serbie. Circulă sgomotul că bande bulgare înarmate ad trecut graniţa în Macedonia. Agitaţiunea creşte din di în di la Belgrad.
FOIŢA DI ARULUI TELEGRAFUL
(9)
SPOVEDANIA
UNUI

UCIGAŞ
DE
eugeniu mm
CAPITOLUL VII
A doua (Ji
Când se făcu <Jiuă, ideile ce mă torturaseră t6tă nOptea mă părăsiră.
Acuma era vorba să dispară singurul martor al crimei mele: banii furaţi.
Am scos banii din locul unde îi ascunsesem şi mă întrebam cum să ’i duc în altă parte.
Dacă aş fl voit să mă duc la preumblare nu puteam să mă încarc cu acea Sismă; era cu neputinţă să duc 20 kilo-

TELEGRAFUL — 1 OCTOMBRE 1888
Intorcerea împăratului Germaniei
Din Viena se telegrafiadă următorele : Contrar înformaţiunilor publicate la Berlin, se asigură din sorginte autorisată că la întdreerea sa din Italia, împăratul nu va trece prin Viena ci se va duce direct la Potsdam. Itinerarul a fost stabilit mai d inainte, împăratul doreşte a intra la Potsdam la 21 Octombre pentru a se duce a doua (Ji la Hamburg.
Chestia bulgară
Presse constată că chestia bulgară se îm-pune de cât-va timp la ordinea (Jilei, orice s’ar face pentru a o da la o parte. Causa e în limbagiul jurnalelor bulgare, care se ocupă mult de ceia-ce se petrece în Macedonia.
După spusele lor, ai crede că s’a petrecut ceva noii, neaşteptat în acea provincie şi că ea are trebuinţă de ajutorul vecinilor ei. Cu tdte aceste, cu tdte sforţările a câtor-va agitatori, chestia macedoneană, nu va fi pusă nici o dată la ordinea (Jilef şi nu va agita Europa pentru singurul scop de a plăcea lui Stambuloff.
Fortificările în Rusia
Otfrespondâkde' ele l’Est primeşte următd-rele din Varşovia : Terminarea fortificaţiilor în părţile occidentale ale Rusiei for-măijă punctul esenţial al programei îm-pusă armatei ruseşti. Fiind că linia de graniţă între Prusia şi Rusia e puţin a-parată, tată atenţiunea statul uî-major e îndreptată în acăstă parte.
O mulţime de localităţi despre graniţă germană sunt destinate a deveni adevărate forturi.
Cu tote aceste, atenţia statului major e îndreptată şi spre graniţa austro-rusă. Cetatea Georgievsc va fi întărîta; vre-o două sute tunuri vor fi distribuite în diferite localităţi p’acăstă graniţă.
Arestări în mase
Din Palermo se telegrafiadă următorele:
O mare agitaţiune domneşte în oraşul nostru din causa arestărilor în mase ce s’atî făcut în oraşul nostru. Opt sute per-s6ne au fost puse în închisăre. Nu se ştie causa acestei măsuri.
Toţi prisonierii au fost puşi la dispo-siţia ministerului de interne şi un mare număr aii fost trimişi la Roma. Se vorbeşte de un complot contra împăratului Wilhelm.
Deputaţii sicilieni ’şi propun să Interpeleze guvernul în dată după deschiderea Camerei pentru acăstă violare a drepturilor constituţionale.
DIN MACEDONIA
(Coresp. particulară al diaruluî «TELEGRAFUL»)
Monastic, 3 Octombrie Domnule redactor,
Mişcarea naţională albaneză găsesce o mie şi una de obstacole.
Autorităţile turcesci fac perchesiţii la albanezi, le sechestrădă cărţile nu’î lasă în fine a merge înainte.
Şi pentru ce ?
Clerul grecesc şi fanariot din Constan-tinopol a făcut intrigi. Desceptarea albanezilor îi îngrijesce. Visele lor de aur de a grecisa pe albanezi şi pe români ca să realise<je prin ei marea idee încep a dispare.
Turcii dealtmintrelea se tem de albanezi.
Scop ul albanezilor nu este d’a res-pândi lumina, clic ei, ci de a face un principat Albano-român.
Dar scopul scotelor panslavisti.ee şi celor panelenistice care este ?
Rublele din Rusia şi drahmele din A-tena se cheltuesc oreîn zadar în Turcia?
Scolele ce guvernul grecesc întreţine la albanezii şi românii din Albania, Macedonia şi Epir nu le întreţine ore pentru scopuri politice ?
Mai bine este ore pentru guvernul turcesc ca românii şi albanezii să facă causă comună cu panslaviştiî ori cu paneliştii ?
Nu e mai prudent ca guvernul turc să lase pe români şi pe albanezi să se des-volte în propriul lor element ca să pută în fine paralisa prin ei aeţiunea pansla-vistică şi cea panelenistică ?
In urma resbelului din 1877-1878 puterile imperiului Otoman s’au slăbit cu totul.
Numai prin români şi albanezi va putea să se susţină.
Să presupunem că panslaviştiî reuşesc a bulgarisa pe români şi albanezi la Nord, iar paneleniştii a’i grecisa la Sud ; atunci ce mai rămâne de imperiul Otoman ?
înalţii funcţionari turci trebue să vază marele pericol în care se găsesce imperiul lor, să dea ajutare românilor şi albanezilor căci numai prin şi cu ei imperiul Otoman va putea să existe.
D...m
Proces de calomniă
Un proces unic în felul săîl
Trib. Ilfov, secţia III
In dina de 28 Septembre, era înscris la acăstă secţiune procesul intentat consiliului comunal din 1885 de d. Brăescu fost funcţionar, destituit şi dat în judecată împreună cu alţi patru funcţionari inferiori ai săi.
Procesul acesta presintă interes din două punte de vedere; e unic în felul său.
1)	pentru că erau citaţi ca preveniţi un însemnat număr de persone cunoscute u-nele prin posiţiunea lor şi tate prin posi-ţiunea lor politică.
2)	prin pedăpsa ce se solicită de la tribunal a se aplica acestor preveniţi.
Preveniţii erau d-nii: N. Fleva, în calitate de primar; I. Dobrovici, St. Petreseu şi I. G. Bibicescu, ca ajutor de primar şi d-niî I. Procopie Dumitrescu, A-lexandru Băicoianu, I. Socek, Răducanu I6n, Toma Ţaciu, Al. Vlădescu şi alţii ale căror nume ne scapă.
Reclamantul cerea aplicarea art. 298, adică o pedepsă de la 1 lună pînă la 2 ani de închisore şi pe d’asupra cerea 100,000 de lei ca despăgubiri civile plătite solidar de consiliari comunali.
Tribunalul era compus din d. Sc. I. Ghica, preşedinte şi Voreas ca membru.
Fotoliul ministeriuluî public era ocupat de d. procuror Paraschivescu.
Iacă în ce constă afacerea:
La 1885, d. Ştefan Petrescu, ajutor de primar, fiind însărcinat a gera lucrările oficiului, a gonit d’acolo pe samsarriî, care se inter puneau între public şi autoritate şi sfănţuiau lumea. După acesta a
primit o denunţare că funcţionarii începuseră a face el ce făceau samsarii. Cercetând, d. Petrescu a dovedit că faptul era esact, căci funcţionarii oficiului civil, în cap cu şeful lor Brăescu, întocmiseră o societate, cu statute în regulă, în care se prevedead ca fle-care să depună o sumă de lei 10 din ceea ce luaă de la particulari, pentru ori-ce act ar fi făcut din nod pentru cei particulari); a dovedit a-semenea că se încasase şi chiar să împărţise între acei funcţionari suma de lei 700.
Acestea fiind constatate, prin chiar mărturisirile scrise ale funcţionarilor, afară de Brăescu, care nu s’a mai presentat la post când a început ancheta, d. Petrescu a referit primarului şi acesta a cerut consiliului şi acesta a aprobat „destituirea" funcţionarilor şi darea lor Î11 judecată.
Procurorul şi judele de instrucţiune ad constatat asemene faptele, le-ad calificat de „mituire" şi a trimis pe preveniţi înaintea tribunalului.
Trib., în sentinţa lui, constată esistenţa societăţii, între funcţionari, constată luarea de bani, dar — să vezi şi tot să nu cre<JÎ — (Jice că nu i-ail luat pentru acte ale funcţiunii lor; că ast-fel faptul n’ar îndeplini câte trele condiţiunile mituire! şi deci î-a achitat.
Acăstă sentinţă a dat loc procesului judecat ieri.
Brăescu pretinde că, fiind destituit şi dat judecăţii, a fost calomniat şi cerea ca consiliul care l’a destituit să fie pus la închisăre şi să-i plătească 100,000 lei ca reparare a onărei sale lovite.
Preveniţii au fost apăraţi de d. Al. Vlădescu care a făcut istoricul de mai sus şi d. procuror, după ce reclamantul şi-a .espus plângerea a cerut respingerea acţiunii ca nefundată.
Tribunalul a respins acţiunea şi lumea presentă a rămas uimită de îndrăsnăla nepomenită, ca să nu dicem alt cuvânt, a reclamantului.
Acum ca procesul s’a sfârşit nu credem de prisos a atrage atenţiunea parchetului asupra uşurinţei, pe care nu’i prea mult de o vom numi culpabilă, cu care reclamaţiunî ca a lui BrăeScu să trimit tribunalului.
Dosarul dilei
Pentru d. comandant al jandarmilor
Asâră pe la orele 10, locuitorii din str. Brâncoveanu, au fost deşteptaţi de strigătele :
— Puneţi mâna pe el! Prindeţi-1!
şi doui jandarmi fugind după un om,
Ce se întîmplasc ?
Doui jandarmi duceau pe un soldat din călăraşi, desertor.
Acesta profitând, se vede de un moment când jandarmii nu’l observau, o luă la fugă şi se ascunse în curtea şc61ei comunale din acea stradă, după nişte lemne.
După multe cercetări, soldatul-desertor a fost descoperit. Atunci un jandarm ’l lovi cu sabia în cap, iar cel-l'alt ’l lovi cu mânerul săbiei în piept. Publicul ce se strînsese, la strigătele jandarmilor se indignă de acăstă purtare brutală a lor şi le spuse se nu’l mai bată.
Capitala a devenit, precum se vede, un oraş unde barbaria cea mai sălbatică domneşte.
ECOURI
Omorît
In ndptea de 25 Septembre curent, pe când Ion, jitar la ţarina arendaşului mo-
grame de bani fără ca să nu fiii observat.
Aveam un geamantan în care puteam pune banii, înfăşuraţi în cârpe ca să nu sune.
’Mi pusesem însă şi aci întrebarea cum să mă duc pe strade, sau în apropierea oraşului cu acel geamantan. Dacă mă ar fi întâlnit vre-un cunoscut mă va întreba :
■	„— Ce cauţi la preumblare cu acest
geamantan ?
Şi ce aş fl răspuns eu la acăstă întrebare?
Cu acăstă ocasie îmi aduc aminte de o valiză care jucase un rol important într’un proces celebru.
Cu tote acestea nu era alt mijloc să duc acea greutate afară din casa mea, ’Mi am dis, că dacă cine-va mă vâ întreba ce umblu cu geamantanul, ’i voi spune d am luat în el cele trebuinciose pentru mâncare.
Am scos prin urmare banii, i-arn în-vălit în cârpe şi am plecat la staţia Luc-semburg.
Cu cel d’ântâiu tren am plecat la Groe-nandael.
Trenul se opreşte, mă dafl jos şi mă îndreptez spre pădure.
Nu ’mî a plăcut nici o dată natura; ea
nu e de cât o oglindă care reflectă sen-saţiile nostre interne. Pentru amorezaţi ea e drăgălaşă, pentru poet ea se presintă sub formă de imagini; filosoful trage din ea lecţii de morală.
Pentru omul ordinar, ea nu reflec-tăză nimica. Eu fiind misantrop, natura nu putea să reflecte de cât tablouri sinistre ; o priveam cu aceiaşi ură ca şi umanitatea.
Cu tate acestea, tinereţea, orî-cât de multe supărări ar avea, nu perde cu totul din drepturile sale şi de multe ori am fost emoţionat de graţiile surîdătare ale primă-verei sau de farmecul melancolic al t6m-nei, cum s’a întâmplat acesta când am făcut singura preumblare cu Luisa.
Tot într’o di de tomnă am făcut acea preumblare la grădină. Trebue să fi fost frumos în acea di. ’Mi aduc aminte că sărele strălucea şi păserile cântad. Cu tate aceste eram plictisit de cântecul a-surzitor al paserilor.
’Mi închipuiam ce fericit am să firi cu Luisa, când vom merge în voiaj, când vom fi bogaţi. Iată-mă bogat acuma sau cel puţin cu speranţă că voi deveni. A ! cât de neplăcută mi se părea în acea di pădurea ! Numai copaci şi copaci cu cră-cile dese cari ’ţî scoteau ochii şi rupeau
hainele, — pentru că mergeam d’adreptul prin pădure n'o luasem pe o cărare.
Am ajuns în sfârşit în dreptul unui stejar bătrân, tocmai cum ’mî trebuia mie. La vre-un metru în sus de pământ era o gaură nu tocmai mare care dădea în scorbură. Deschid geamantanul, pun banii în acea scorbură, îi acoper cu frunze şi pământ şi plec repede d’acolo.
Mi se părea ca o piatră de m6ră mi se luase de pe piept; acum pare-că resu-flam mai uşor.
Acuma am făcut să dispară ori-ce urmă a crimei, ’mi ciisei, desfid justiţia să mo descopere.
M’am întors acasă pe la Boitsfort, ca să nu mă mai Vaijă nimeni a doua 6ră pe la Groenendael.
Rupt de f6me, pentru că nu mâncasem de eri, am intrat într’un restaurant; nu era nimeni înăuntru.
După ce suferisem atâta timp de douăzeci şi patru de ore, ’mi-am c^is că e timpul se ’mi permit să mănânc şi eă ceva mai bine. Aveam bani, şi am mâncat de minune.
Când eram pe sfârşite, intră un individ, cunoscinţă a mea veche şi client al birturilor mai economice.
— Tu eşti Hardoin, Zise el cu voce tare.
şici Corbu, judeţul Rumnicu-Sărat, se găsea la crama viei lui Gheorghe Tu lei, a fost lovit cu un băţ în cap de către Ma-ria lui Ştefan Praiu, şi a încetat îndată din viaţă.
Arsă (le vine
In Ziua de 16 .Septembre curent, Stan-cu Matache, din comuna Kuşi-lui-Asan, judeţul Vlaşca, aflându-se la câmp culegând porumb, a făcut foc la capul locului, unde lăsase o fetiţă a sa în etate de trei ani, ere, apropiându-se prea mult de foc, ’i s’aă aprins hainele de pe dânsa, şi, până să alerge tatăl săd, ’i s’ad făcut arsuri grave pe corp, din care causă până sera a şi încetat din viaţă.
Socialişti
In Iaşi, scrie Muncitorul, partida socia listă pune candidatura lui Ion Nădejde la colegiul a 11-lea, iar pentru cele-l’alte cinci locuri îndemnă pe alegătorii cari ţin la ideile rtastre să voteze pentru candidaţii radicali (d-nii Gh. Pauu şi Gr. Maori) şi pentru trei din liberali. Pricina care ne hotărăşte la acest pas este dorinţa ce a vem ca să nu isbutâscă partida conservata re, duşmana cea mai aprigă a norodului.
Pentru colegiul al IlI-lea pune candidatura tot a d-lui Ion Nădejde.
MarghiloiiiniiiT
Diarul „Buzăul" publică o mică scri-sore ce c’onu lancu Marghiloman a tră-mis prefectului Pâcleanu. Iată acea scrisoare :
Rucurescî, 22 August, 1888.
Iubite amice!
v
Alătur o carte de vizită, ce mi-a tră-mis Di mi trie I. Mărgăritescu prin tatăl său.
Te rog dacă poţi să’I faci ceva, nu este răii de a ’i găsi un locşor pe la Buzăd sau prin judeţ, unde să aibă o sluba de la 80—100 lei.
Multe păcate avem să ducem în spinare până vom trece gârla.
Te îmbrăţişez,
(ss) 16n Marghiloman.
Multe păcate are familia Marghiloma-nilor, dar se vede că nu e mulţumită cu ceea ce are şi, voind a trece gârla, mai adună şi altele.
Numai să nu se înece, că greutatea ce duce în spinare e mare de tot!
Dnel
— Ieri, la 3 fire, a avut loc, pe platanul Ţiglineijde lângă Galaţi, întâlnirea pe teren între d-niî Ifin Neniţescu şi C. Re-ssu. Duelul s’a făcut cu pistotul. După schimbarea primului foc fără resultat, martorii ad declarat onfirea satisfăcută,
Loterie
Loteria de la Iaşi a „Reuniunii femeilor române," se va trage în mod irevocabil chiar astă-ZÎ 30 Octombrie.
Crime si delicte
0 disparaţiune misterioşi
Parchetul din Digue e pe urma unei crime oribile. Un cultivator anume Magu-erie în vrâsta de 75 ani, din Greaux, a-vea un fiu anume Petru, în vrâsta de 38 ani şi căsătorit. Din auza supărărilor, sărmanul ’şl cam eşi din minţi. Tatăl căută de mai multe ori să pună pe copilul lui într’un asii şi vedând 'că nu-1 pfite pune zise într’o Zi ;
— Dacă Administraţia nu voeşte se ’l primească me voi scăpa eti de el!
Acuma cât-va timp, Maguerie plecă
Am tresărit auZind numele meu pronunţat cu o voce aşa de tare.
Alte păcate, ’mi Ziseiti eu. Acuma are se se ştie că am fost şi p’aci.
-r- Ai fost unde-va? Zise el.
—	Nu... am fost la preumblare.
—	Dar acâsta ce e? Zise el arătând geamantanul.
Apoi începând a rîde, Z>se :
—	Nu faci ceva cinste?
Am fost nevoit să ’i fac şi cinste, n’a-veam ce face. Prietenul, pe care nu eram bucuros să ’l văd în acele momente, era forte vesel; după ce sfârşi de mâncat, se aşezâ cu cfitele pe masă, ceru o havană şi dându-mî cu fum în ochi, Zicea;
- Se vede că ai pus mâna pe vre-o moştenire, sad ai sugrumat pe vre un bogătaş?
Aceste din urmă cuvinte tarte adevărate mă făcură să tresar. M’am mulţumit să ’i dio să înceteze cu prostiile.
„— Văd că eşti plictisit, nu voesc să te mai supăr, mă duc, ’ţî mulţumesc de trataţie.
Plecă.
Cine dracu ’l a mai adus şi pe el tocmai acuma? ’mî Zisei ed. Are să spună la tată lumea că am bani.
(Va urma)
www.dacoromamca.ro
TELEGRAFUL — 1 OCTOMBRE 1888
la Aix cit fiul sCtt şi au* se mal întoise. Lumea îndată începu a bănui că s’a săvârşit o crimă. întrebat ce s’a făcut cu fîul luî. Maguerie respunse că ’l-a perdut la târg.
Maguerie e arestat. .Se presupune că după ce ’şî a ucis fiul, Maguerie Ta a-runcat în gârlă. Cadavrul luî încă nu s a găsit aici până acuma.
O iInimă inlinut.
O dramă teribilă a avut loc filele trecute la Dornelal (^Franţa). Un ore-care Dadon care trăia de cât-va timp cu o spălătoreasă, a tras asupra el cu revolverul, (îlonţul însă lovi pe o servitbre, a nume Pollet, care căiju jos ca trăsnită. Asasinul a fugit. Se crede ca ’şî asfârşit filele cu un glonţ.
-A-cte Oficiale
Acolo d. Brătescu era la t6tă înălţimea cu cetele sale concentrate, cari njuraîi întruna ca să ’şl facă poftă de jgut.—Băeţîl ajunşi la măsură eşiaii în stradă şi făceaă de guardă în am-lele părţi, huiduind pe cine trecea pe drum şi ’l presupuneau de liberal, dar mal cu sântă pe cel ce mergeau la ntrunirea d-luî Dumitru Brătianu ; a-cestia erau huiduiţi şi la ducere şi la întdreere ; unii chiar nici nu s’au putut apropia de localul întrunirii.
Au vorbit d. profesor G. Dem. Teo-dorescu şi Costaforu, care a atacat je Brătescu. Din acâstă causă s’a făcut mare scandal şi Costaforu a plecat huiduit.
— O. Gr. P. Olânescu, directorul vămilor, iutor-câneu-se din concediu a reluat postul ce ocupă.
Ştefan Negruţi este numit sub-comisar de poliţie’ la Tulcea.
INFORMATIUNI
D-niT alegători ni colegiului 1 şi 11 «lin colo ren di* albastru, credincioşi principiclor naţionalc-libcralc, sunt rugaţi a se întruni sâmbătă, 1 Octombrc, la 7 ore sâni, în casele «l-ud Natal ia Fămiţă din strada lladu-Vodă, unde a fost oficiul de stare civilă.
Aflăm că Mercur! sâra pe când se întorcea di: l târg cetăţenul Ilie Pe trescu, i-a eşii înainte în faţa mustăriei de la apa minerală bătăuşii Tran daf, Nae Anton Şorice şi Sterie Bugâ şi, fără multă vorbă Iau luat la bătaia, în cât numai prin intervenirea câtor-va omeni din apropjriere a putut scăpa.
Pentru ce poliţia nu i-a măsuri contra unor asemeni bandiţi cari tin dru-
> >
murile şi ameninţă viaţa ori-cărui ce-tăţen ce nu s’ar încârdui cu ei la beţii şi la bătăi.
Ca respuns la informaţiunea ce am publicat că d. D. .Al. Teodorescu, advocat din Albastru, a fost numit de d Pache ca ajutor al poliţiei comunale numai m vederea viitorelor alegeri şi că ne îndoim că d. Teodorescu să primescă a servi cu comisarii comunali puşcăriaşi şi de sigur numai pentru alegeri, d-sa ne-a trămis cu poşta de ieri o scrisore, prin care ne declară că mformaţiunea nostră a fost ade vitrată şi că tot asia dc adeverat este că d-sa na primit acea funcţiune remâind a ’şî continua ocupaţiunea de advocat ca pene acum.
Luând act de comunicarea ce ne face d. Teodorescu, ne pare bine că sa ferit de cursa ce i-o întindea d-nu Pache.
întrunirea pacifiştilor anunţată ieri pentru culorea de Albastru s’a ţinut la cârciuma d-luî Stan Ţeranu, din strada Fraţilor, suburbia Mânu Ca-vafu Pe lângă oltenii muncitori viile cârciumarului, se aflau Popa-Tache, finul d-luî Pache, Trandaf, Ba boi, Sterie Buga, puşcăriaşul Alesan-dru Popescu, comisar comunal, şi alţi câţi-va bătăuşi de prin Albastru de mâna a doua şi a treia, plus a-genţiî comunali respectivi, — cari toţi eraij de cu vreme bine garnisiţi.
Le-au vorbit, în aplause frenetice fărâţ îitdouiâlă, chiar eroul de la Ba-zaca, d. general Florescu, şi agentul -

La întrunirea d-luî Dumitru Brătianu de la Zipzer aîi vorbit d-niî Bla-mberg, Boerescu şi Vrâbiescu. — Unii bătăuşi dai Brătesculuî intraseră a început chiar în sală. — Alegatori aii fost vre 70—80. D. Dumitru Brătianu na luat parte la întrunire.
Ziarul Fulgerul din Iaşi publică o desnfinţire ce dă d. Vogoride acelora cari au publicat că d, Lascar Catar giu l’ar fi rugat aşi retrage candidatura de la colegiul I de Iaşi, pusă independent ca conservator.
D-sa afirmă în acea desnfinţire că d. Catargiu n’a desaprobat candida-tur 1 şi că nu i-a pretins aşa ce-va. Ca marturf despre acesta iea pe d-niî N. Blaramberg, Eugeniu Ghica-Budescî, Costea Balş şi Iancu Ventura, cumnatul d-luî Lascar Catargiu, cari toţi aii fost faţă la întâlnirea ce-a avut în Iaşi cu d. Catargiu.
D-sa mai adaugă că nici celor de la «Ţera» din Iaşi, nici celor de la Epoca» nu le recundsce dreptul de şefiă, ci numai d-luî Lascar Catargiu, şi nimenui altuia.
Poftiţi de maî vorbiţi, d-lor de la Epoca» şi «România», despre principele vostru VogoridQ de la Iaşi.
Candidaturile ce rămăseseră nefixate încă la Iaşi de grupurile liberale s’au hotărît ast-fel : la col. I de Senat d. Gr. Cobălcescu, iar la col. II d-nii G Mârzescu, St. Şendrea şi C. Climescu.
Grupul liberal de sub preşedenţia d-lui Dumitru Brătianu a anunţat întrunire publică pentru Dumineca vii-tore, la 2 ore p. m., în sala Ateneului, rugând pe «toţi» cetăţenii se a siste.
Pe cjiua de 10 Octobre vor fi
înaintaţi mai mulţi medici militari că
> >
pitani, cari aîi depus la Iunie a. c. esamenul de medic-maior.
-*-
Ieri s’a început esamentul de admitere a sub-oficiarilor de diferite arme în scola -divisionară de la Bis-
parte, conservatorii-intransigenţi pe de alta, strică râh planurile d-lui Pache şi 1 fac să ’i sune coliva. De pe a-cum chiar l’a apucat sughiţul şi d’a-cea dă înt’una raita prin suburbii la braţ cu Economu, Stănescu, Baboi, Foloştină, Brătescu etc., ca să mai prinejă puteri. Din acăstă causă nu mai are nici timp de dormit, ast-fel că la şedinţa de ieri era cu părul vâlvoiîl, cu ochii bleojdiţi şi se freca mereu la ei, picotând a somn în faţa publicului la mâsa de consiliu.
Aferim primar ! Scia Brătescu pe cine a ales.
Aflăm că d. I. C. Brătianu va face o călătorie peste Olt, în special la Râmnicul-Vâlcea şi la Craiova.
Astă-di a apărut în «Monitor» decretul de disolvare a consiliului comunal din oraşul Roman. O conii-siune interimară compusă din reacţionari va organisa la Roman alegerile «curate ».
Mai mulţi alegători ai partidului li-beral-naţional din judeţul Tutova aîi ţinut O întrunire intimă în sera de 23 Septembre curent, în casele d-lui T. V. Ion, în care, după maî multe dis-cuţiunî, aîi ales comitetul partidului şi un biuroîi de acţiune, care a doua cj> a publicat următoraa însciinţare:
Cobiitetul electoral al partituluî na-ţional-liberal din jvd. Tutuva.
In sera de 23 Septembre curent,
In contra răsculaţilor guvernul va întrebuinţa cele trei somaţiuni reglementare şi apoi foc I
un însemnat număr de alegători ai
TELEG-EiiME
Serviciul particular al diarului «Telegraful»
Roma, 12 Octombre.
Trenul imperial a sosit la 4 ore 12 m. împăratul şi regele se îmbrăţişară şi se sărutară de patru ori. împăratul salută în urma pe principele de Neapole, pe când regele saluta pe principele Enric.
După prezintarea reciprocă a persoanelor din suita celor doi suveeanî, aceştia părăsiră gara în mijlocul aclamaţiunilor formidabile ale unei mulţimi enorme.
Cuirasieriî formau escorta. Magazinele erau închise. Cortegiul înaintă la pas între două garduri de soldaţi şi mijlo.cul ovaţiunilor continue şi frenetic.
Cortegiul intră în palatul Quirinaluluî unde regina şi principele aşteptai! pe împăratul în sala Elveţienilor. împăratul sărută mâna Reginei. Mulţimea continuă a aclama pe seveianiî cari se prezintă la balcon pentru a mulţumi.
Roma, 12 Octobre.
Focuri de bucurie s’au aprins în localităţile străbătută în timpul nopţeî de împăratul Wilhelm.
La Florenţa, d. de Solms presintă călătorului imperial autorităţile civile şi militare.
Manifestul primarului din Roma dice : „Monarhul care va sosi nepotul victoriosului şi veneratului fondator al unităţii germane, fiul mărinimos care dete atâtea probe de vie afecţiune Italiei, al principelui înţelept care ştie în câte-va luni de domnie să dea Europei gagii seridse de pace.
spuneţi’î câ am informaţie din partea unui consilier comunal, că d-sa a distribuit la alegerile trecute nişte bani din fondul săracilor pe la agenţii e-lectorali.
D. C. Mihăilescu după ce a mai insistat pentru a cunosce numele informatorului nostru, a părăsit localul redacţiei.
Şi acum lăsăm opinia publică să judece şi să califice precum se cuvine
conduita nenorocitului bigot de la pri-
mărie.

Exerciţiele de tir cu tunuri se continuă de ieri pe platoul de la Co-rocenl.
-*-
D. maior Pavlov a intentat un proces de calomnie diarului «Adevărul».

Din ediţia a ll-a de eri.
triţa. Pentru 35 locuri vacante s’aîi
paţhist d. Dimitrie Şoimescu, de la
casa căruia de cu vreme plecase cdn voiol la locul de întâlnire.
După vorbire, a urmat din nou o frăţescă stropire cu isop, bine cuvântat pe Popa Tache, şi apoi s’au împrăştiat, făcând se urle şi cânii după ei, iar dmenii pacînicî zovorîndu se prin case.
Cât pentru muncitorii olteni, ei s’aîi bucurat că au mâncat şi beut la tortă, dorind să mai dea norocul ăsta peste ei.
Se aştepte sănătoşi pentru alte alegeri.
Cea-l-altă întrunire anunciată pentru culdrea de Verde s’a ţinut în Gră-dina-română a cârciumeî de vis-â-vis de sala Zipzer, în care se ţinea întrunirea convocată de d. Dumitru Brătianu.
presintat 160 sergenţi.
Guvernul voiesce să reducă sub-venţiunea ce statul acorda teatrului naţional, cu ocasiunea întocmire! bud-getului pe anul viitor.
La ce bun să ne aşteptăm de la pretinşii dmeni ai culturii !
Un cjiaf din ’Bucurescî de aseră dă scirea că cetăţenilor din Bărbătescu-vechiu li s’aă aprins călcâiele de dragoste d’a le vorbi d-nul C. Costaforu, şi l’aîi poftit în suburbia lor, dar că d. Costaforu nu s’a putut duce, fiind nevoit a merge la altă întrunire în Verde.
Ne mirăm de atâta dragoste tocmai în Bărbătescu-vechiu. In tot caşul nu strică d lui Costaforu să facă cunos-cinţa şi p’acolo, căci se pdte alege cu ceva, dacă nu cu sprijin pentru deputăţia.
Intr’o consfătuire intimă cu căpe-teniele bandelor sale electorale, d. Pache ar fi dis : — Unirea liberalilor este pcirea nâstră. Suntem aprope per-
dutl I
>
Acesta se vede a fi motivul pentru care d. Pache âmblă cam plouat de câte-va dile încoa. Şi-a perdut ifosul cam de tot. Liberalii pe de o
partidului naţional-liberal din oraşul Bârlad şi judeţul Tutova aii ţinut o întrunire intimă în salonul d-lui Teodor V. Idn, în care s’a discutat? si-tuatiunea generală în care se află Ro mânia, pericolul naţional de care este ameninţată ţâra şi atitudinea pe care trebue se o aibă partidul naţional-li beral în viitorele alegeri. Adunarea apoi a ales în unanimitate comitetul local al partidului.
Cetăţenii buzoeni,—scrie «Unirea» —sunt siliţi a mânca carne tăiată de hahami, vitele tăiate la abator de Jidani, partea cuşâr, se vinde la ai lor, iar trifu şi mortăciunile se dă în consumaţie Românilor.
Bună gospodărie, d-le Dinfitriadis.
Păcătosul nostru primar, Pache recunoscând că nu se mai pote ca amploiaţii primăriei se fie întrebuinţaţi ca nişte simplii agenţi electorali, a chemat la densul 40 din devotaţii lui
funcţionari si le a cerut demisiunea :
> >
— Ve voi plăti leafă, şi de azi înainte, a zis primarul, cu tote că de misiunile vostre se vor înregistra. Se mâ serviţi la alegeri cu credinţă şi dupe alegeri veţi reocupa posturile vostre.
Aflăm că dileleaceste «Monitorul» va publica mai multe acte privitore la denunţarea făcută că crima din strada Soreluî a fost făptuită de Gheorghe Sore şi Ţârea.
ţfiarele guvernamentale pentru a legitima odiosul fapt de arestare a ţiganilor torturŞţWj| poliţie, declară că aceşti ţigani ah fost arestaţi pentru că n’au plătit prestaţie la comună.
Şi de unde au luat diariştii oficioşi că legea prevede constrângerea corporală pentru neplata prestaţiilor
Nu ved ore aceşti domni că servesc cu condeiul lor o faptă mârşavă şi ru.şinpsâr
Se sfârâme condeile lor mai bine de cât a le pune în serviciul unor călâî, cari vor să se resbune.
Mai mulţi locuitori din comuna Săgeta, jud. Buzeîi se plâng că pînă a-cum arendaşul moşii d. Vasile Bă nescu n’a procedat la dijmuire, aşa că bieţii locuitori sunt nevoiţi a îşi privi munca lor risipindu-se pe câmp.
Spre culmea batjocorei numitul a-rendaş în loc de păsitor, a dat drumul oilor pe mirişte. Autoritatea co munală vede şi tace.
Şi apoi se vor găsi omeni, cari se vor revolta când ţăranii ne maî pu tând rebda au să se răscole.
Inforxnaţi'u.iiî
Din Brăila ni se anunţă că căderea d-lui Simu la colegiul I şi-a d-luî N. Filipescu la colegiul III este sigură, cu tot sprijinul administraţiu-
&
niî

D. G. Cârlova a fost numit director al prefecturei poliţiei Capitalei.
Instrucţia omorului din strada Stir-bey-Vodă asupra femeieî Magdalina Fischer s’a terminat.
D. judecător de instrucţie Preto-rian a dat ordonanţa definitivă cu cas de urmărire.
Telescu, omorîtorul s’a trămis la Văcâreşci.

La şcdla centrală de fete din Iaşi s’au primit 17 bursieri.
ULTIMA ORA
Se vorbeşte, că în curând d. Nanu Giani, preşedintele tribunalului de Te-learman, va fi transferat în alt jude-ciu, pentru alegeri.
Comisarul Costescu de pe dealul Spirei s’a transformat într’un aprig şi neobosit agent electoral.
El a umblat şi umblă dilnic din casă în casă, spunând pretutindeni că guvernul actual e un guvern stabil, că nimeni pe lume nu-1 pote da jos, de vreme ce Regele nu vrea alt guvern şi că cei ce vor îndrăsni a lupta contra acestui guvern vor fi persecutaţi şi amar loviţi chiar în interesele lor.
După acest prolegomene, numitul Costescu ia tonul înduioşat şi spune că-î rogă se nu-1 facă sâ-sî încarce sufle tul persecutarea lor, căci va fi silit se-î ştergâ de pe faţa pământului.
Asta este, d-lor de la guvern, libertatea d-vostrâ electorală r
Nenorocitul bigot de la primărie e turbat.
Nenorociţii funcţionari sunt disperaţi ; spionagiul organisat de bigotul de la Urlaţi, face viaţa infernală funcţionarilor primăriei.
Nenorocitul bigot a ordonat ieri funcţionarilor sei să nu stea în vr’o relaţie cu reportorii de gazete şi să nu le dea nici o informaţie.
Ordinul acesta isvoreşte din turbarea nenorocitului bigot în contra «Telegrafului», care nu ’l slăbeşte şi denunţi mereu opiniei publice faptele rele ce acest om dilnic comite.
Adi am fost surprinşi vedând venind la redacţia diarului nostru pe d C. Mihăilescu, şeful biuroului de or-donanţare, care cu o vehemenţată mare
ne a declarat că este ameninţat a fi
>
dat afară din serviciul primăriei, sub cuvânt că d-sa ne ar fi raportat faptul că a distribuit la nişte agenţi electorali banii lăsaţi prin testamentul re-pausateî Barbu Catargi. D. C, Mihăilescu ne a cerut să ’i dăm numele celui care ne-a denunţat faptul.
Directorele nostru politic a refusat să satisfacă cererea funcţionarului a-meninţat şi i-a dis:
— Spuneţi d-lui primar că un alt domn ne a dat informaţia, sau che maţi-me la judecată şi acolo voiu spune ceia-ce cred de cuviinţă. Mai
Serviciul special al «TELEGRAFULUI»
(6 ORE SEARA)
Petcrsburg, u Octombre. împăratul şi împerătesa Rusiei aii sosit la Tiflis.
Viena, 11 Octombre.
Ambasadorul Turciei la Viena a făcut cunoscut Porţeî că întrevederea celor-douî împăraţi nu trebue se o neliniştâscă de loc.
întrevederea tinde într’un mod hotărît la menţinerea păceî. OrI-ce s’ar întâmpla în privinţa afacerilor Bulgariei nu se va turbura Turcia.
CASSA DE SCHIMB
N. & D- Moroeano
Strada Lipscani, Noua clădire a soâietăţeî Dacia-România numită < Pasagiul Dimitrie Ghica i No. 6.
BUCUREŞTI
Cumpără şi vinde efecte publice şi face orî-ce schimb de monedî
Cursul pe diua de 30 Septembre 188S
5°/o Rentă Amortisabilă S°fo » Rom. Perpetuă.
6°/o Obl. de Stat (Conv. Rur.)
(C. F. Rom.)
6°/' o
5°/0	» Municipale 1883 .	,
5%	»	»	1884
7°/o Scrisuri funciare Rurale.
5%
Urbane
7°; o
6°/,)	»	»	»
5°/o	5	»	»	■
5°/0	»	func.	Urbane	Iaşî.
Impr.	cu prime	Bucur.	(20	1.)
Los. Crucea Roşie Italiană 10 fr. Obl. Casei Pens. 300 1.
» Serbeştî cu prime. Losuri Otomane cu prime .
» Basilica Dombau . . Aur contra argint sau bilete . Napolionî contra lire .	.	.
Florini valdre Austriacă .	.
Mărci Germane................
i Bancnote Francese .... Ruble Hârtie. ......
Cnmp.
96U4
9^1 U 82.,P
I06M4
96M4
I04i/2
92
81
45
30
225
75
48
19
l'/2
20,01
2.08
124
99'I3
265
NB. Cursul este socotit în aur.
Vând
97
99
83'F
107
963(4
IOS1U
92»; 4
Si G 5°
32
235
80
55
21
2
20,05 2.10 1.26 loobi 2 75
OPERAŢIUNILE CEREALELOR
• Brăila, 28 Septembrie 18881 Cumpăr. VîncJ.	Hect. lb. 1. b.
Sechiari Crisoveloni Perlea Sassu Grosovich Evloghio Cambano
Peirano
Paul
Catigera Petca
G. Mend' Silbrestein Valler Bach » Evloghio G. Mendl Vrioni » L. Mendl
Gruâ	. 4000	59 ll2	î 2,10	m.
*	925	57 '/2	I 1,90	c.
*	1500	573h	1 M5	m.
	365°	S8'l*	10,90	m.
»	5000	59s /’*	11,90	m.
Orz	950	46	5-35	m.
	2050	4372	5 “	m.
b	2100	47sL	6,25	m.
i	2250	477a	5>5°	ş.
	700	49’h	7.551/2	m.
Gfâfl	445°	57’lii	11.20	c.
»	1550	583,4	11,20	c.
	1000	55	10,50	m.
Por.	11000	59'h	7,90	ş.
Athanasie M. Thanu.
D-rul Râmniceanu
de la 6—7 ore. — Strada Scaunelor, 60.
SPECTACOLE
Administratorul ziarului, c. Ispăsescu.


SALA ORFEU ; Din causa briei D-neT, ANETA AMERICANA, representaţiunile fiind amînate pînă acuma, astădî sa face cunoscut Onor public că D-na ANETA e pe deplin restabilita, representa-tiunile vor urma regulat, ast-fel Sâmbătă I Octombre 1888, va avea loc irevocabil pentru a g-a 6ră renumită p/esă: REGELE SOLOMON. Operetă de D-nu I.ERNER Aceasta piesa a fost jucată cu mare succes în America şi aci în Capitala. Orchestră musiceî regimentului roşiori sub conducerea personală a Capelmaistruluî LEER, musica operetei dirigiată de Capelmaistru trupei D-l G. F1N-KELŞTEIN.
www.dacoromanica.ro
TELEGRAFUL — 1 OCTOMBRE 1888
CASA 1»K SCHIMB >> MOSCU NACHMIAS | No. 8, în palatul «Principele Dimitrie dh Ghira (Daeia-Romănia) Strada Lipscani, în faţa jilD noueî clădiri a Bâncei Naţionale ir/ BUCURESCI ţj| Cumpără şi vinde efecte publice şi face ori-ce schimb de monedî Cursul pe (Jiua de 30 Septembre 1888 |		
	Cumpără	Vinde ') /
Rentă Amortisabilă s°lo •	966-a	9764 r )
» Română perpet $°lo	93	94 \ 7
Oblig de Stat (C. Rur.) 6°/0	9s‘/2	9964
, C. F. R. 6»/0 . .	—	— i iii
. Municipale 5°/o •	8362	84*12 \P/
Caseî Pens. (300 L.)	220	230 (A)
Ser. funciare Rurale 70/0	10664	107 (1)
» » S°/o •	9664	97
. » Urbane 7»/0	10462	*0562
> * * 6°/o	99	100 ^
» » » 5°/o	92‘/2	9362 A
> > Iaşi S°lo	8164	8264 I
Obl. Sărbescî cu prime 3°jo	76	80 j§
Im. cu prime Buc. [20 lei)	45	50
Losurî crucea Roşie Italiane	29	32 rî
Act. Banc Naţională . .		
Losurî Otomane cu prime	48	53 *i
Basilica Dombau c. p.	18	2 1
» Panama cu prime . .	—	
» Sărb.cupr.dc lofr.b.	12	'5 ",
Aur contra argint sau bilete	1 75	2 25 |
» » Napoleon . .		
Florini Wal. Austriac. .	208	2 10 1,
Mărci germane		124	126 1
Bancnote francese ....	IOO	iooi 12 a
> Idem italiane . .	99	I OO |
Ruble Hârtie . . NB. Cursul este în aur.	265	275
^ SOSIT LA.
LIBRĂRIA ŞI TIPOGRAFIA ŞC0LELOR
ENIU D. BÂLTEANU & C. P.-CONDURATU
ÎMI, STRADA LIPSCANI, »«
A. LECOY de LA MARCHE
LESPRIT DE NOS AYEUX
ANECDOTES et BONS MOTS TIRES DES MANUSCRITS DU XIII SIECLE
4 lei franco în tdtâ România
U)
W
O
O
£
w
H
&
<
o
LO
co
>—■4
w

co
Cn
O
T6te noutăţile parisiene. Abonamente la t6te fiarele din
lume.
Asortimente de versală.
papeţăj'C uni-
Jurnale în t<5te limbele : politice, literare, sciinţifice, umoristice, de mode, etc. etc., se vinde cu numărul şi se expediază franco.
Editură de uvragil Române.
Abonamente La Grande Ency-doprdie.
Preţuri fixe.
MARE
DEPOSIT
DE
Tevl de Fier si Accesorii
LA
adolf solomcit
14 bis. - BUCURESCI, STRADA DOAMNEI. - 14 bis.
(6-31-;

i mmmmm Compania generala de conducte de apă
(SOCIETATE ANONIMĂ) LA LIEQE (BFLGIA No. 3.— BIUROUL LA BUCURESCI, STRADA ESCULAP—“No. 3.
Studii, construcţie şi instalare de distribuire de apă şi de gaz
PRODUCERE ANUALA DE TUBURI TURNATE VERTICAL 20,000,000 kil.
Str» Forje, Turnătorii, Ateliere de construcţie
MOTORI HYDRAULICI, STĂVILARE, ROBINETE, FĂNTĂNI,
GURI DE FOC.
Construcţie d. e uzine d.e (3-a.zi-SPĂRGETOR DE COKE, POMPE CU GUDRON Incăldire cu abur!, rX'“U"IB"CrX2X cu elete şi obicinuite.
Medalie de argint: Paris 1878. Medalie de aur: Amsterdam 1883, Anvers 1885. Medalie de aur ; Craiova 1887.

hi?mm
FABRICA
COMET
DE SOBE MEIDINGER 81 MAŞINI DE BUCĂTĂRIE
Cea maî practică şi economică sistemă de încălcare. Căldura şi arderea pot fi regulate în mod perfect. Focul se pote întreţine în permanenţă dile şi săptămâni întreg!. Ca combustibil se p6te întrebuinţa cok, lemne, ligorită, cărbuni de piatră şi coceni de porumb.
VENTILAŢIA ODĂILOR
Maşinele de bucate sunt de sistema cea maî perfecţionată. Durabile, practice şi cu o economie mare în combustibil. Se p6te arde cok, lemne, cărbuni de piatră, etc.
Depositui str. Domneî, 14 bis. Fabrica str. Vultur, 6.
Cereţi Broşuri ilustrate cari se trimit gratis.

însemnat şi sigur câştig lăturalnic
se oferă Ia funcţionari, negustori şi Agenţi soliei de către una din cele d’întăiu şi din cele maî solide casă de bancă, prin noua metodă practică de vintfare de losurî. Numele caseî de bancă asigură cel mai bun succes la persdne solide. Ofertele trebuesc adresate Iosef Anton Havas, Budapest, loscfplatz No. 4.
LICOARE
GUDRON-TOLU-VESCAT
este formată din gudron vegetal de Norvegia, balsam de tolutan şi vâsc de brad. Se recomandă ca tămăduitdre tusei vechi, durere! de piept, tuşă, arsuri de stomac, nepoftă de mâncare, catar al bâşiceî urinare. Sticla 2,50.
INJECŢIA GALBENA sigură în vindecarea scursorei (Blenoragie). Sticla 2 lei.
Aceste preparate, compuse de D: mitrie G. Gherman, farmacist în Buznii, se găsesce de vânzare în Bucuresci la d. Roşu, farmacist, Sf. Gheorghe şi la farmacia Gaienu, calea GriviŞeî, şi la farmacia d-lui Lazăr Bistriţeanu, din Berlad ; la farmacia Lindi, Râmnicu-Sărat ; la farmacia Coleşiu, Focşani şi în Varna (Bulgaria) la D-nu I. Krâusler.
Abonamentele şi Anunţurile
„TELEGRAPHULUI”
ABON A MENTK
IN CAPITALĂ ■
Pentru	un an ........... Lei 24
„	sâselunî............. „	12
„	trei luni.............„	7
IN DISTRICTE
Pentru un an................ 30
,,	şăse luni .......... „	15
„	trei luni........... „	8
Pentru Romanii din alte state, ca pentru districte.
IN STRÂINETATE ;
Pentru un an........Iu aur lei 40
„ şdse luni......„ „ „26
trei luni......	,,	„ 10
ANUNC1UIU SI RECLAME
a
Anunciurî pe pag. IV, linia 25 bani.
Reclame	„	„	III,	„	1	leu.
»	„	„	II,	,,	3	lei.
„	»	»	T,	„	5	lei.

RE YENDARE
la Tipografia şi Librăria Şcdlelor hârtie maculatură.
NAŢIONALA
SOCIETATE GENERALA DE ASIGURARE IN BUCUREŞTI
GRADINA ELIADE^"10,al
LA LIBERTE ROUMAINE
Diar cotidian, mare format
In limba francesă
UN NUMfeR 20 BANI
ABONAMENTE: Un an, 40 lei, 6 luni, 20 lei; 3 luni, 10 lei.
Administratiunea
8.-BULEVARDUL ELISABE7A — S. Bucureşti.
MĂGĂS1N DE PANTOFĂRIE
djsm
crat 12 ani în atelier de Pantofărie al d-lui C. asupra mea
or pui IŢA închiriat o casă cu pa-OL U/\U I n ţ;ru camere şi grădină, situată la mahala. A adresa informaţie la Capit. social 3,000.000 lei aur deplin versat iedacţ*a diaiulu! nostiu.__________________
Adunarea generală a acţionarilor societăţii ndstre care a avut loc în diua de 17 (29) Aprile a. c. luând decisiunea de a se reduce capitalul social cu un milion leî aur şi aed stă decisiune rămânând definitivă prin aceea că nu a fost oposată la onor. tribunal comercial de Ilfov în termennl stabilit de articolul 101 din codul comercial asupra căruia am atras atenţiunea celor în drept prin publicaţiunea inserată în Nr. 51 al „Monitorului oficial“ din 5(17) Iunie 1888 ; avem onore a încunoştiinţa prin acesta pe acţionarii societăţeî nbstre că în diua de 12 (24) Septembre a.c. vom începe operaţiunea restituirei sumei de un milion leî aur din capitalul social.
Acesta restituire se va face conform de-cisiuneî luate de adunarea generală în următorul mod: pentru trei acţiuni din cele vechi, d-niî acţionari vor primi două noi şi lei noi 200 aur în numeral'.
Aceste preschimbări şi plăţi se vor face de casieria nostră centrală (strada Dbmnel No. 12) în dilele de lucru de la 10—12 a. m. şi de la 2—4 p.m., iar în dilele de săr-bătbre de la 11—12 a.m.
Bucureşti, 31 August, i8S8.
12 Septembre.
Direcţiunea Generală.
Renumita Cărturăresă
Sub-semna-1 tul aduc la cunoscinţă că am lu-
KunSt, şi acum l’am luat acest magasin, fost în faţa Palatului al d-neî Ana Dumitrescu, născută Kunst. Sper că onorabila clientelă mă va încuraja ca şi în trecut. Preţurile fhrte moderate.
Soliditate garantata.
E. COYACl
79, Calea Victoriei, 79
1 lulia Poloneză
l! —— S’A MUTAT =2—
S®
I®
H
I®
M
In dosul Palatului Regal
La finele Str. Brătianu 51, (in colţ) Lângă Grajdurile Palatului Regal
Ghiceşte viitorul, presentul şi trecutul, pâte descoperi şi lH pagube, furturi, judecăţi, orî-II ce secrete ascunse la care se m intereseză cine-va. Cine aduce % semne pote afla lucruri cunse : comori, etc.
as-
600,000 franci^,
câştigat în-
tr’o singură (ji. Adresaţi-vă pentru acăsta fără întîrdiere prin scrisdri, la Comptua-rul Comercial, 557 Grande Rue de Tăkă, Constantinople, Turcia.	(1—2 d.)
Haine gata Bărbătesc! şi de Băeţi
LA
BAZAR DE ENGLITEBA -m
ZEBuLC-uirescî, — 3, Colţ-u.1 str. O-a.'broTren.î cşii Sâla-rî, 3.
Sub-semnatul. am on6re a anunţa pe onor. mea Clientelă atât din Capitală cât şi din Provincie că, cu ocasiunea tarifului autonom, am deschis aci în teră
O mare fabrică de haine pentru Bărbaţi şi Băeţî
în care confecţionez haine, după ultimele jurnale, din stofele cele maî bune ale Europei. Asemenea maî putem efectua şi orî-ce comande în timp de 24 ore, de 6re-ce posedăm un mare deposit de stofe fine din cele maî renumite fabrici.
Sper că onor. mea Clientelă şi onor. Public, m6 va onora cu visitele d-lor, spre a se convinge de marfa confecţionată aci în ţ6ră, şi sunt sigur că vor fi pe deplin
Cu stimă
XX. X
BO
satisfăcuţi.
\7ICZ.
Societatea anonimă
DE
Basalt artificial şi de Ceramica
DE LA COTROCENI
CAPITAL SOCIAL: lei 1,500,000.
Capitalul vărsat la 31 Decembre 1886, leî 1,370,500.
Usina situată la Bucuresci, Gotrocenî, Şoseaua Pandurilor, iu faţa AsitUlui Elena Doamna, legată cu calea ferată prin staţiunea Dealul Spirea.
Direcţiunea şi depositui principal în Bucuresci: Strada Domneî No. 14 bis.
Adresa telegrafica : Basalt, Bticmesci. DEPOSITE SECUNDARE:
In Bucuresci ..... Calea Griviţel 66.
Brăila .	.	.	.	. la d. G. Grosovich, piaţa Sf. Arhangel.
Craiova	.	.	.	.	.	M. G. Poumay, bancher.
Galaţi ..... M. Sebastien Somaripa.
Călăraşi.	.	.	.	.	.	M. Serghie, B. Farfalomel.
Rusciuc. .... Thomadis şi Damianof.
Industria naţională ale cărei produse au obţinut la exposiţiunea Cooperatorilor din BucuiescI şi Craiova, cea mai mare recompensă
IDIploq^ia. d.e onoare clasa X-a
ESTRAS DIN PRETURILE CURENTE PENTRU BUCURESCI
		preciurile				1	
Felul materialului	I-a călit.		Il-a călit.		III-a	cclit, |	
	Pentru	Isf £	i'S 0 S „ Pentrn		Pentru	“ a) 0 d 3*0 Z, "	
	mia.	js g § ® ilfs- a	miă.	g § u s 31.3 5 cu a	miă.	P «I ■-< N 4- <D » © +■> tn t/)r> 0 cţj •© jo © +5 a 04 «	
Pavele pentru bordure 10 bucăţi la m. pătrat	350	4-25	325	4.—	300	3-70	
» » pavagiu de stradă şi de curţi 50				14 —		13-	
bucăţi de metru pătrat ...••■	270	15- —	250	10.50	230	9-5°	
Li'spfŞ, pentru trotuare 25 bucăţi la m. pătrat.	380	II.—	360	9.50	220	8.—«	
Putrede felurite 36 bucăţi la m. pătrat....	240	IO.—	210		180		
Bordure de grădini 10 bucăţi la m. pătrat . .	15°		130		100		
Cărămizi refractare 420 bucăţî la m. cubic .	320						
» cu 4, 6 şi 8 găuri, 40 bucăţî la m. p.	65			1			
In Bucuresci şi în oraşele unde esecută lucrări pentru, comună, societatea se însărcinăză şi cu lucrări particulare, a căror întreţinere o garantezi pe timp de un an. Asemenea se artă la uzină miteriale de calitate mai inferioră cu
X^reciiarî foarte reduse.
Editura Librăriei şi Tipografiei Şcoalelor, Bucureşcl, Str. Lipscani, 96
www.dacoromanica.ro
Anul XIX, No. 4865. (Seria II, Ho. 26).
EXEMPLARUL 10 BANI.
ABONAMENTE Pentru Capitală:
l’cntru un an	Lei 24
,	ş£sc luni	...	*
, trei luni.......... >
Pentru Districte :
Pentru un an	.	.	>
»	şeSse luni	...	»
»	trei luni
Pentru Românii din alte state, pentru districte.
Pentru Streinătate :
Pentru un an	In aur lei 40
»	ştîse 'un*	*	» 26
>	trei luni . .	»	» 10
iboiwineuielc st Fac la I ;i 15 ale lie-cărel luai.
UA' NUMERVECHI 25 BANI
Abonamentele se plătesc înainte
Redacţiunea. Strada Lipscani, %
sumarul
înşelători
Depeşl.
însurăţeii
Manifestul liberalilor din Romanaţl Alegeri curate De peste Munţi Din afară.
Dosarul cjilel.
Ecouri.
Cronica.
Crime ş» delicte.
Sciri comerciale şi financiare.
Diverse
Informaţii.
Ultima Oră
ZEUdiţia, strrteia,
DIRECTOR POLITIC: IO AN G. BIBICESCU
Duminică, 2 Octombre 1888.
ANUNC1URI SI RECLAME
»
Anunciurl pe pag. IV linia 25 bani. Reclame pe pag III linia. .	1 leu
>	»	II	» . . 3 lei
»	»	I	» .	5 lei
Pentru Inserţii şi Reclame Redacţia nu e responsabilă.
Epistole nefrancate se refusă, articole nepublicate se ard.
In Streinătate a se adresa; Francia, Havas, Laffitte et C-nie, place de la Bourse, Paris.
Englitcra, Eugime Michoud, 81 Flcet Street, E. C. London.
Austria, Haasenstein et Vogler 2, Wien Rudolf Mosse Zei:erstaeue, Wiene.
Ungaria, D. Moritz Wiest, în Buda-Pesta Servitenplatz.
Abonamentele se plătesc înainte
Administraţiunea, Strada Lipscani, 96
Bucurescl, / Octombre
ÎNŞELĂTORI
Dup6 ce s’a retras de la cârma ţSreî guvernul liberal, dupS ce omenii cari ati pus pe capul primului rege al României corona de oţel, au scoborât treptele puterei şi au reintrat în rândurile poporului, prîn-tr’o uşă din dos a palatului a eşit o mână de omeni, necunoscuţi ţârei, şi a escaladat puterea.
Avem încrederea Regelui şi vom căuta a câştiga încrederea naţiune!, au declarat aceşti omeni re-presentanţiuneî naţionale.
De atunci aii trecut şase luni de dile.
Intrâga activitate a celor cari au făcut declaraţiunea de sus, s’a concentrat în curgerea acestui timp a-supra unui singur ţel, şi anume a cela de a căpâta încrederea naţiunii.
Ce au făcut însă aceşti 6meni pentru a câştiga încrederea dorită, încrederea fără de care într’un stat constituţional un guvern nu pote flinta ?
Se ştie de toţi ce au făcut aceşti 6menî.
Ei au refăcut întregul ruagiti administrativ, ati schimbat de sus în jos pe magistraţi, aii disolvat aprdpe t6te consiliele comunale, t6te consiliele judeţene, în cari au înlocuit pe omenii cu idei şi principii liberale prin omeni cu dei şi principii reacţionare şi con-servatdre.
Apoi, după ce acest travaliu sa isprăvit, dmeniî palatului au disolvat Corpurile legiuitore şi au făcut un apel la ţerâ.
In acest apel, tîpărit în „Monitorul Oficial omenii de la cârmă s’aii pronunţat pentru şapte reforme, a căror principii reacţionare sunt cunoscute tutulor.
Pentru a realisa aceste reforme guvernul are nevoie de o maiori-tate în corpurile legiuitore. Acâstă maioritate o cere el de la alegători; pentru formarea acestei maio rităţi a transformat el întregul ruagiti administrativ, pentru formarea acestei mâiorităţi prefecţii vor sus ţine o droie de candidaţi oficiali Şi cine sunt omenii din cari se compune actuala administraţiune. cine sunt actualii prefecţi ?—Con servatori şi reacţionari.
Şi cine sunt candidaţii oficial pe carii va susţine administraţia cu prefecţi în cap ?—conservatori şi reacţionari.
Vota-va reformele propuse de guvern o majoritate compusă din conservatori şi reacţionari? Nu căsta este de netăgăduit, căci con servatoriî şi reacţionarii ati deda rat deja sus şi tare că nu primesc a transforma în legi proiecte de reforme, propuse de actualul gu vern.
Pentru ce dar omenii de la câr
se trudesc a ’şi alcătui o ma-Aritate ostilă proectelor lor de re-
me ?
ăspunsul logic la acâstă între-este: că Omenii guvernului nu pnv vc reformele trâmbiţate de cât 0 Yimplă manoperă electorală. Nici i-Vuia din autorii celor şâpte proectA de lege nu 1 trece prin cap ca acestV proecte să fie primite de viitbrele Vorpuri legiuitOre aşa precum sun \ alcătuite.
Proecte V de legi aduse de actualul guverA trecând prin creerii unei majorităţi reacţionare, vor fi filtrate de tVte făgăduielile amăgi t6re, lăsând V se strecura numai şi numai principele. reacţionare, pe cari aceste pi (>cte sunt brodite.
Dealtmintreât atât reacţionarii cât şi conservatorii ’şi au emis părerea lor în aclstă privinţă cu în-tregă francheţi». ciocoiască; iată a-cestă părere, p^fcare o citam din Epoca“:
«Sub aparenţei înşelâtâre ale u-nor legi inofensivi\ şi de toţi cerute, un partid, pote cupuţină abilitate, se sape tâte institufâUniie unui popor, se-l arunce pe \Klxi nedorite de densul, II pote uşoriî înşela şi euce unde nu vrea...	A
Obiceiul da ne dfcătui un program din câte-va legende organisaţiă interiore, care sunt cubici diferinţe primite de toţi şi pnr\\ urmare Uş0r de realisat nu ne potd. ,{uce de cât saă la mistificarea ale, \ torilor saiî la încurajarea deserţiun st.»
Cu asemenea manop^ e, cu ajutorul administraţiunii, cf sprijinul poliţiei şi a bandelor dev bătăuşi 6-meniî de la cârmă, cred s. u putinţă a ’şî garanta increderea nfiţiunei. Căpăta-vor acâstă încredere ? Isbuti-vor a amăgi naţiunea?
Noi credem că da, că v r reuşi, dacă liberalii vor râmâne i desbi-naţi, dacă omenii de bine Por urma a se duşmăni, lăsând naţiunea să fie victima înlănţuită a . celora cari pururea a fi jefuit-o, neso -0tit-o şi umilit-o.	G
Triumful însă căpătat în aş^ mod va sili pe omenii de la cârnv a’şi transforma puţin declaraţiuno^ făcută la venirea lor la putere. Guvernul va fi dator să dică :	*
Am avut încrederea Regelui am escamotat încrederea natiunelf
\
articole cu tdtă greutatea şi chieltuielele ce presintau.
In aplicarea acelor disposiţiunl, cu tâtă stăruinţa şi bună-voinţa guvernului liberal care înfiinţase chiar un servicii special în făsta administraţiune a domeniilor, pus sub conducerea şi controlul unul d. administrator Alecsaudru Lupaşcu, adî membru la înalta Curte de Compturl, s’au produs neajunsuri în detrimentul unora însurăţel şi în folosul altora cari n’aveau nici un drept, dar cari aii ştiut să se insinueze pe la administraţiunile locale, ce luau parte la aplicare.
S’aii făcut îndreptări pe cât s’au putut pe cale administrativă după reclamele ce se primiau, dar unele neajunsuri nu se puteau remedia, cu tdte comisiunile comunale ce se rânduiati de ministeriul finan-cielor.
Pentru a pune capăt orî-cărel nemulţă-mirf, camera şi senatul ati votat o lege de verificare a pământurilor date însurăţeilor, iar guvernul liberal a promulgat’o şi publicat’o prin Monitorul oficial No. 267 din Februarie 87, făcând apoi şi lucrările pregătităre pentru aplicarea acestei legi bine făcătăre, ast-fel că după espira-rea celor 6 luni de la promulgare, acordate prin art. 7 locuitorilor nedreptăţiţi pentru a reclama, acea lege era în stare d’a se aplica. T6te reclamele primite se formaseră în dosare pe comune, şi se aştepta numai începerea campaniei de lucru la câmp a anului curent pentru a se începe şi aplicarea acelei legî, ale cărei disposiţiunl principale erau cele următâre :
„Art. 2. — Acâstă comisiă — compusă după art. 1 de un delegat al ministeriu-luî domeniilor, un membru din consiliul judecian, un proprietar fonciar dintre cel maî greu impuşi desemnat de ministeriul
pocă şi s’au înscris, potrivit art IV al. b., în ta- Cine a dat Naţiunii guvernarea de sine bela B a legeî rurale.	prin representanţii el luaţi din t6te stă-
«In aplicarea acestei disposiţiunl s’au produs] j-Jle ?
(5re-care neajunsuri, unii din însurăţeii înscrişi în Cine a redat cultivatorului, meseriaşu-tabeia sus menţionată n’au primit pământul ce li ]uî, comerciantului, profesiunilor liberale se cuvenea, pe când alţii, ce nu aveau nici un viaţa politică, Viaţa de Stat, QC care nu drept, au fost împropietăriţi	se mal bucura din timpii Domnilor pă-
«Aceste neajunsuri impun guvernului o îndouită | mentenl ? sarcină, trebuie d’ântfiiu să dăm celor cari nu] Cui datorăză Tara aceste mari şi ne-ati primit pământul cele revenea de drept, şi se| preţuite bunuri ce se numesc : Libertate, vedem apoi cari sunt mididcele cele mai neme-1 Egalitate, Suveranitate ce se cuvine unor rite pentru reluarea de câtre stat a pământurilor I 6menî liberi, unul Popor liber ? date fără nici titlu legal.	Cine a operat acâstă mare transformare
«De o cam-dată guvernul se pi eocupă insă I a societăţii, Conservatorii CC s’au opus în mai puţin de dreptele sale revendicări, de cât de I tot-d’auna orî-căriî îmbunătăţiri a claselor satisfacerea însurăţeilor nedreptăţiţi.	I muncită re sau Liberalii cărora singuri li
«Ve rog, d-le prefect, să bine-voiţi a ’mi comu-lse datoresce tot progresul realisat de 60 nica cât de urgent o listă nominală şi exactă a I de ani încoa ?
tuturor însurăţeilor cari figurau la 1864 pe tabelai Trântită la pământ de servitorii Popo-litera B, cari n’au primit pământ.»	I rului de la 1848, hidra oligarchică ’şi ră-
.	,	, y . 1x „	, | dică astădi hidosul cap ajutată — lucru
Din copnnsul acestei circulăn se> vede\ţ6 trist’_de uniî dinV. cetăţeni, lamunt că, faţa cu legea votată sub pos-1	-
de interne, judecătorul de ocol al cir-
tul guvern, era de prisos a se maî da,, circulara în cestiune, şi chiar de n’ar fi fost acea lege, circulara nu putea sfi aibă nici un resultat practic pentru o lucrare de îndreptare, căci nu se putea pune nici un temeiu legal pe tabelele întocmite de prefecţi, chiar dacă ele s’ar fii putut face esact, ceea ce este absolut imposibil, mal cu sâmă când sunt prefecţi
Guvernul personal de astăzi al conservatorilor, — sciind că Ţara e liberală în imensa el majoritate — pentru a o amăgi să voteze candidaţii lor politici, vrea să se arate maî liberali de cât însuşi liberalii de baştină, ba chiar mai ortodox! de cât radicalii pe care ia lăsat departe în urmă prin socialismul sSfl de stat.
Oameni de la putere, multă vreme reacţionarii brevetaţi, i-au apucat acum de o dată frigurile liberalismului şi furia re-
nouî, sub-prefecţiî noul şi consilii comunale
disolvate, şi când din însurăţeii de la 64	aşa botesate îmbunătăţire,
dintro comună unu au dispărut p nă a-l pare că sjjjţţ suntem a ne opri cum iar alţii au putut fi împroprietăriţi |ac^ spaţiul nepermiţându-ne a urma cu
a a „comime-	citatiunî din manifestul liberalilor din Ro-
Daca se dona numai umresultat ca a- ma’aţţ Ce]e însă estrase maî sus pot da
celea ce se procură pentru scnnţele sta- cţtjtori]or noştri! o idee despre aspiraţiu-tistice atunci era cinstit s5 se spună aedsta ni] tendinte]’e cu cari sunt însufleţiţi to-pe faţă, de şi asemene resultat, cu mult | yar’şii noş’tnî de lupta din Romanaţl,
şt
in
SCIRI TELEGRAFICE
Serviciul particular al diaruluî «TELEGRAFUL Sofia, 13 Octombre. Redactorul-editor a' diaruluî «Narodni Pravo d. Petru Doneff, a fost condamnat pentru calom-niarea autorităţilor poliţieneşti la o lună de închi-sdre. Deputatul din Orehona, d. ILk *1U preo inculpat pentru a fi scris un artrOf i îi trebuie «Tîrnovska Constituţia» în contra ,să ait ă bani arestat pentru că a refusat de a a) aJe d i(ŢJe justiţiei. Se cjice că d. Zancoff, Kar doslawoff ar fi format o coaliţie pent. pe guvern.
Tiflis,
O rescdlă a poporaţiuneî Mingr ek	„”r.‘
mult autorităţile locale. Un pluton de - U’ V mis în munţi a fost măcelărit; sunt st	ţlţn
cari resculaţiî s’au baricadat aşa de tar 300, cât va trebui un adevărat asediu pentru a’! jritv inge.
ÎNSURAT
Se ştie că însurăţeii şi cel num \i cu pământ de casă de la 1864 ati stat r ^împroprietăriţi d’atunci cu tot dreptul > • a-veau după art. 5 şi 6 din legea ru lIA, până după terminarea resbelulul din 1 .77, când guvernul partidei liberale a pus în
aplicare în t6tă ţâra disposiţiunile acel • ,r
cumscripţiel respective, sub-prefectul plă-sil, având la disposiţiă un inginer dat de ministeriul domeniilor şi notarul comunei respective ca secretar—acâstă comisiă va descinde succesiv în fie-care localitate unde s’au dat pământuri pe moşiele Statului ; va cerceta daca personele împroprietărite întrunesc condiţiele de însurăţei, conform art. 5 şi 6 din legea rurală, şi dacă loturile ce li s’au dat sunt în întinderea prevâdută de aceaşî lege ; va recunoşte dreptul şi posesiunea celor împroprietăriţi în mod legal şi va declara vacante locurile posedate fără drept.
„Art. 3. Se vor mânţine însă în posesiune şi acel cari, de şi împroprietăriţi pc nedrept, întrunesc următârele condiţii: I) se fie Români şi majori; II) se fie muncitori de pământ şi să ’şi cultive însuşi lotul pe care a fost împroprietărit; III) să aibă casa şi gospodăria pe acel lot, fără să mal fiă împroprietărit şi aiurea, întinderea posedată nu va putea fi maî mare de cât cea prevăzută de legea ru rală.
„Art. 4. Locurile declarate vacante se vor da de comisiă locuitorilor neîmpro prietăriţi, cari se vor constata că întrunesc condiţiele cerute de legea rurală. Pentru priros, comisia va încheia proces-verbal de reluare în posesia Stătu Iul. “ Junimiştii, venind la putere, puseră la departamentul domeniilor un ministru ad-interim, pe d. Maiorescu, care nu numai nu se pricepea în lucrările multe şi variate ale acelui departament, dar nici nu ’şl da ostenâla de a veni în t6te dilele pe la acel ministeriu pentru a lucra; d-sa Dâoinea a Primi acasă pe câţl-va a ten/1 aî a re8ula d’acolo nu pu-. iyla cale a lucrărilor, căci de ele n’a-m‘\iicî un interes şi nici favoriţii sel ţo|e pricepeau, ci cum să facă diferite rpătuielî în slujbe şi în însărcinări, fiă în Isturne a 3 umintstraţiunea centrală, fiă în cea este-13 ' , :ulist: spreribră.
Cu aşa ministru ad-interim şi cu favoriţi ca cel de cari se înconjura, neapărat că o lege ca acea în cestiune nici că se putea pune în aplicare, mal cu sâmă când şi aveaţi pornire rea contra unor asemene legi bune, făcute de fostul guvern.
Se lăsă dar de o parte şi legea, şi lucrările pregătitbre făcute, ce au costat chieltuiell, şi pentru a nu se Jice că nu fac ce-va. mal cu semă după fierberea sătenilor, deteră, pe la finele lui Iuliu a. c. o circulară prefecţilor cu privire la însurţăel, în coprinderea următbre:
«Legea rurală dc la 1864 a prevădut împroprietărirea însurăţeilor ce s’au constatat la acea e-
mal esact, se putea obţine chiar de la biroul din ministeriu însărcinat cu lucrările însurăţeilor, dacă îl îndatora a confrunta tabela B de la 1864 cu rolurile după cari sunt date debitele celor împroprietăriţi.
Scopul însă al circulăriî în cestiune a fost pentru a lăsa în nelucrare legea făcută sub fostul guvern şi a se face o reclamă de popularitate către cel naivi, iar fiarelor oficibse a-le da ocasiune să maî ardă tămâie pe altarul priceperilor junimiste.
Noi cerem guvernului, dacă este sincer, să puie în aplicare cât maî urgent legea în cestiune, de 6re-ce ea nu este
Să descepte dar pe toţi buni români cuvântarea bărbătăscă a romanaţenilor!
Alegeri „eurate“
abrogată.
Vom reveni.
Manifestul liberalilor din Romanati
B n z e ti
Ingerinţele, faţă cu alegătorii, au devenit un adevărat scandal, scrie „Unirea“ din Buzău; n’a rămas aprâpe nici un negustor, căruia să nu i se fi făcut unul sau două procese de contravenţiune. A-merinţărî pe capul bieţilor funcţionari curg ca pl6ia, e val de acela ce nu va face propagandă pe faţă pentru cioclovinele nbstre,—promisiuni de slujbe acelor mai slabi de ânger, numind chiar în posturi grase pe acel maî ţanţoşi; t6te acestea bine înţeles ,.până vor trece boeriî gârla“, dându-le apoi cu piciorul, spre a Liberalii din Romanaţl ati dat la lumină 1 * Ţl°cu^ slugile lor; banii împrăş-un manifest către cetăţenii alegători. Es- tiaU cu ghiotura în tâte părţile, spre a tragem din acest manifest următbrele bu- CumP^ra^ conştiinţa alegătoriilor, promisiu-cătî ce oglindesc credinţele si aspiraţiu- D?1 e. îmbunătăţiri, crearea pământului nile coreligionarilor noştri din provincie: făgăduinţei, etc. etc., t6te acestea denotă Sunt acum şepte-deci de ani de când so- Pâna la evidenţă agonia stăpânilor noş-
cietatea română era împărţită în două clase tri de astă-cp-
sad caste fârte deosebite între ele : „casta Oraşul Buzău, trei-patru dile a fost pnvelegiată’- compusă din câteva familii teatrul unuJ scandal ne mal pomenit, pro-vechi boerescî şi dintr’o adunătură de ve- v.ocat de 6meniî guvernului; votul con-neticl şi de parvenit! ce formati „tagma Ciulul comunal este o probă destul de ciocoiască"; posedând t6te drepturile fără I v^Ută că grecii Anagnastopolu n au fost nicî o datorie, şi „clasa muncit6rew de I c^. n^Ş^e instrumente a elicei Marghi-plugari, meseriaşi şi comercianţi care du- loniăniste, puse spre a provoca scandal cea singură t6te sarcinile statului fără a | CV d- Şlătescu, a cărui activitate an ti-j tise bucura de nici un drept. D’asupra a-1 mnustă nu place de loc guvernului şi in cestor două stări sociale erati „Domnii sPec'a' viitorului paşă de Buzău, străini" recrutat! dintre dragomanii Porţii I aflăm în ajunul alegerilor, mgerin-din Fanar, cari de un veac storceati ela- Dele intimidările întrebuinţate de guver-sele laborat6re împreună cu oligarhia cio- nid venit la cârma ţărel „prin încrederea coiască.	M. S. Regelui", sunt revoltătdre,—alegă-
Tudor Vladimirescu se sculă la 1821 t0rŢ indignaţi sunt ferm decişi a da o să scape ţara de „străini" si de „ciocoi" Acţiune cum se cuvine ^ acelora ce prin şi muri asasinat. Dar sângele săti nu fu văr- I baionetă vor să şl facă încredei ea popo-
rului.

De peste munţi
sat în zadar. Naţiunea ’şl redobândi drep tul strămoşesc de a ’şi' alege domni români.
Salvaţi de străini prin revoluţia Iul Tu-dor,: remâneati ciocoii, şerpi de un soiti noii, ce sugeati fără milă pe muncitori, facţiune înfumurată care în desdemn nu- j Lupta se ^ccentuâză şi se caracterisâză mea pe plugar „mojic" şi da în deridere din ce în ce maî bine şi mal lămurit, meseriaşilor şi comercianţilor cualificati- D’o parte asupritorii care recurg la vele înjuri6se de „mitocani" şi „marţafoî", tot felul de mijlâce spre a impune tăcere Mişcarea de la 1848 veni să împlinâscă durerel asupriţilor; d cea-l-altă asu-opera de la 1821.	| priţiî, adică marea ma.oritate a naţiona-
lităţilor de supt cortina S-tului Ştefan, cari
Cine a făcut revoluţia naţională de la | găsesc în ori-ce nouă lovitură o nouă în-21 şi mişcarea politică şi socială de la curagiare, un nou stimulent de a urma 48 ?	’	lupta şi maî departe.
Cine a ridicat Ţara din degradarea în I Tot cel putere publică, de la împărat care o adusese străinul şi ciocoiul? Ipână la ceLdin urnii „pandur"—aşa nu-

1 www.dacoromamca.ro
TELEGRAFUL — 2 OCTOMBRE 1888



mese Românii de dincolo la sate pe cel însărcinaţi cu mănţinerea ordinel publice de la împărat până la cel din urmă pandur caută toţi pe capete a descuragia naţionalităţile prin ameninţări.
împăratul ameninţă şi tînărul împărat al Germaniei pe care nenorocita mdrte a tatălui său l’a adus la putere, să uneşte şi el la aceste ameninţări, decorând pe eălăiî naţionalităţilor.
Şi totuşi, o spunem sus şi tare, cu tdtă încordarea împăraţilor, el şi puterea lor vor trece ca un vis răii, lăsând în urmă-le pata persecuţiuniî dreptului neprescriptibil al omenire!, dreptul naţionalităţilor; iar naţionalităţile vor rămâne şi vor trăi, căci apa trece, iar petri le re-mân.
Naţionalităţile sciă acăsta mal bine de
cât ori-cine şi d’aceea loviturile nu le
descurageză.
După ce ungurii, prin împăratul lor, au jucat episcopului Strossmayer o scenă necuviinciosă, aii început a-şî suna pintenii a-şî răsuci mustăţile, spre a inti-* mida pe neputinciosul de la Vatican şi a’l sili să destituie şi să trimită la mo-nastire pe episcopul naţionalist.
Papa, de şi neputincios, s’a uitat la ei cu milă şi a pus la dosar afacerea episcopului naţionalist.
Ungurii turbăză şi foile lor varsă, iar neputinciosul bătrân, rîde şiret pe supt mustăţile ce nu le are şi ’şi bate joc de zîngănitul sălbatic al pintenilor şi de cos-meticatele mustăţi în proţap ale tutulor Ungurilor de la împărat până la „pandur/1
Aşa merge lumea şi trebile ei.
Ideile drepte, aspiraţiunile legitime, care întocmesc capitalul văculuî luminelor, ’şl fac drumul, trăesc, cresc şi pregătesc sigur, de şi pdte încet, drumul isbândeî.
Şi isbânda, afle-o tdtă cohorta asupritorilor, a lor şi numai a lor va fi.
DIN AFARA
întrevederea de la Vieua şi Rusia
,Journal de St. Petersbourg" vorbind de călătoria împăratului Wilhelm II la Viena şi Roma, dice că acăstă călătorie. n’are de loc de scop a regula chestiunea bulgară, ci a documenta într’un chip solemn intenţiunile pacifice ale noului împărat.
In aceste întrevederi nu va fi vorba de chestiuni speciale; împăratul s’a convins la Peterhof de intenţiunile pacifice ale Rusiei. E d’ajuns pentru el, ca să convingă despre acăsta curţile din Viena şi Roma.
Caracterul visiteî lui Wilhelm la Viena
Din isvor rusesc s’au răspândit fel de fel de sgomote, după care visita Împăratului Wilhelm la Viena ar fi avut scop că influinţeze asupra politicei austrjace în chestiunea bulgară. Aceste sgomote sunt desminţite eategric, pe cale oficidsă. Alianţa germano-ausţriacă e mal veche de cât cestiunea bulgară şi aceasta n’a putut s’o zdruncine. Germania cunosce prea bine interesele Austro-Ungarieî pentru a se gândi măcar să lucreze în contra lor. In sfârşit, cestiunea bulgară e în amorţire, nimeni nu cere deslegarea iei ; şi chiar decă s ar cere o deslegare, cele trei puteri aliate— Austria, Germania şi Italia — sunt şi vor rămânea pe deplin înţelege.
Visita Iul Wilhelm II la Viena n’a avut deci caracterul ce vor să-î dea Ruşii.
Complot contra Ţarului
Poliţia din Moscova a descoperit, într’o pivniţa, nisce bombe cu dinamită şi o mare sumă de monede falşă. Ea a arestat pe un Roslunkof care când a fost a-restat a încercat să se omdre lovindu-se cu cuţitul la gât.
Poliţia a arestat şi pe un Petriff şi a constatat prin corespondenţa găsită la a-ceştl indivizi că el lucrai! pentru un a-tentat asupra Ţarului*
Ancheta e condusă de şeful poliţiei de siguranţă din Moscova.
Cestiunea Macedoniei
Cercurile politice sârbesc! nu se ocupă de alt-ceva de cât de cestiunea Macedoniei, atât de neoportun ridicată de oficid-sa „Svoboda". O profundă iritare a produs mal cu sămă declaraţia (Ţarului „Var-şavski Dnevnic" că Serbia n’are nici un drept asupra Macedoniei, de ore ce a-căsta e poporată esclusiv de Bulgari.
fjiarele sârbe ruso-file susţin că agitaţiunea pe cari o fac Bulgarii se dato-resce sfaturilor diplomaţiei austro-ungare.
In Constantinopole, din potrivă, se a-tribue intrigilor rusesc! stârnirea cestiu-nil macedonene.
Pdrta a trămis ambasadorilor săi o notă circulară, în care spune' că nu se vede datdre să încăpă vr’o reformă, de dre-ce or-ce schimbare a stării actuale ar provoca conflicte între greci, bulgari, sârbi şi români.
Mişcarea rutănă
La conferinţa rutenilor, ţinută în Lem-berg s’a votat o resoluţiune prin care se cere guvernului o lege a naţionalităţilor care să îndreptatăţăscă egal pe ruteni cu poloni.
Cu acestă ocasie s’a vorbit şi de adoptarea politicei osstenţionabiste.
Dosarul dilel
Din ce omeni se compun comisiunile inttrimare.
Primim următdrea denunţare din partea cetăţenulul Ghiţă Toma din comuna Budescî, judeţul Ilfov, asupra cărei atragem atenţiunea opiniei publice :
Am audit că diarul d-vdstre se intere-
sădă de sorta tiranului; basat pe acestă protecţiune ce ne acordă diarul d-vdstre, viu a vă scrie următdrele :
In comuna Budescî din plasa Negoescî, judeţul Ilfov ca şi în cele mal multe comune din ţara ndstră. disolvându-se consiliul cdmunal s’a numit ca preşedinte în comisia interimară un emancipat numit Ion Ivan Şuchiu, giambaş de cal şi câr-ciumar.
De la numirea lui ca preşedinte merg negoţurile de minune dar ca se ’I mărgă şi mai bine negoţul de cal s’a întovărăşit cu un alt emancipat numit Costache Gruia şi împreună aduc şi vând caii în comună adică în Capitala plăşeî şi fără de nici o grijă T vând cu preţuri fdrte bune ;
dându-şi biletele falşe. Care după cum voi arăta mal jos s’ati constatat de autorităţile administrative, dar cu tdte a-cestea el sunt lăsaţi în libertate.
Domnule director; având necesitate de un cal pentru a’ml face munca câmpului am cumpârat un cal în (jiua de 15 August expirat de la un emancipat, arătaţi mai sus pe preţ de 170 lei.
Dându-ml un bilet şi o dovadă de vânzare, însă spre nenorocirea acel cal a fost de furat căci n’a trecut două săptămâni şi s’au presintat în comuna Bu-descl, stăpânul calului ce cumpărasem a-tuncî, de la care a fost tot de furat. In basa biletului ce aveam de la emancipaţii gâmbaşî, mâ credeam stăpân pe cal însă d-1 sub-prefect dovedi că acel bilet este falş şi că calul este de furat, a dresat un proces-verbal, care nu sc'iti ce cale va fi luat şi tot-de-o-dată ’mî luă şi calul lă-sându-mă fără nici o despăgubire aşa că tdtă agonisirea mea din vara asta am perdut’o şi pe emancipaţii geambaşl de la care am cumpărat calul de şi au fost presinţî în comună, autorităţile administrative ’i-ati lăsat în libertate ca să ’ml mănânce agonisirea mea şi a altora pe care ’I o fi înşelat; vădând că nu Sunt pedepsiţi pentru faptele lor, am cerut ca să fiu despăgubit, dar n’am fost au<Ţt de nimeni.
Cu o lună înaintea celor arătate aci s’au mal găsit alţi cal de furat la un frate al preşedintelui aşa că de la numirea acestui preşedinte s’ati încurajat, negoţul cu cal de furat.
Acest emancipat în anii precedenţi voind să se alăgă ca primar fără votul locuitorilor din comună se pusese în capul câtor-va emancipaţi de aî lui şi unelteai! în tot-d’auna revolta în care n’a cruţat nici chiar localul sub-prefecturei spăr-gându’I geamurile, şi dând cu revolverele înăuntru pentru care fapte administraţiu-nea de atunci ’l trimis la Văcăresc!, cu toţi tovarăşii lui. De 'atunci tocmai a-cuma vedem că este favorisat şi numit preşedinte, adică atunci degradat şi în timpul de faţă fayorisat; acăsta cred că iiu este de cât o căpătuială venită de la cel ce sunt puşi mai sus căci locuitorii comunei sunt contra numire! lui, fiiind cunoscut de serviciile ce a adus comunii pe când a fost ca primar.
Intr’una din Zile d- sub-prefect local după cum sunt informat de la persdne sigure a dat ordin notarului comunei ndstre ca să facă publicaţiunî în comună pentru alegerea membrilor consiliului co-ţnunal.
Notarul le-a făcut dându-le şi preşedintelui ca să le semneze, el credând că prin formarea acestor publicaţiunî notarul ’I voesce răul şi necredându-se sigur la alegere a rupt acele publicaţiunî şi a început se certe pe notar dicându’î fel de fel de vorbe.
Nu sciti dacă aceste le va fi audit d. sub-prefect căci după cum văd, acest e-mancipat a oprit până astădî publicaţiu-nile de alegere.
Ţărani jefuiţi
In comuna Şipotele, cătunu Chişcărenil noi, plasa Bahluiti, jud. Iaşi, scrie „Muncitorul" sc petrec acelea-şî fără de legi ca peste tot locul. De legea percepţie! nu vroiesc să ştie primarul şi perceptorul, aşa locuitorului Idn Dumitru i-a vândut singura vacă de la casă pentru plata pământului şi pentru bir fără nici o somaţie şi fără proces verbal. Primarul, lui Ştefan Răilânu i-a vândut vaca şi pentru a ’şî bate joc i-a lăsat viţelul aşa în cât omul îl hrăneşte cu lingura şi, mal frumos, omul închipuise banii şi rugă pe.
primar să ’î dee vaca ca să aibu cu c 3 îşi înfruptă copil, dar primarul na vrut, asemenea a vândut la o mulţime vitele scutite de lege, fără somaţie şi fără proces-verbal.
Pentru şosea primarul pune omenii să ’I are.
Notarul Mihaî Stamatopol s’a apucat fără nici un drept şi a aratimaşul locuitorilor lăsând să piară vitele omeni lor de fdme, iar primarul tace cu tdte reclama-ţiile locuitorilor. Primarul dă certificate
falşe ca să le ia banii de la credit, aşa locuitorului Petrache Grigoriu de şi n’a-vea de cât 2 bol şi o vacă, i-a dat certificat de a luat banii.
Scie ce-va din tote astea guvernul junimist?
ECOURI
f
!
Sil robii <lo tron
Amploiatul de mişcare în gara Galaţi, d. Al. Zaharia a fost sdrobit ala’fă-ierî de un locomotivă şi a murit pe ţ^nd se transporta la spital.
Uu general noii ,?
Aflăm dintr’o sorginte autorizată că filele aceste d. S. Voinescu, fost prefect, va fi făcut general.	/
Dar Dimancea şi Davila? Nu cum-va se va înfiinţa -două funcţii 'pentru aceşti Tristanî moderni.
cronIca
i
Un miniştri u cusur
A fost o dată calici o dată, şi dacă n’ar fi fost nu s’ar /Uvesti. Ş’apoi sâ nu credeţi că am de ga/fd a ve povesti un basm.
Greşiţi, căci subijetul cronicei mele nu e de loc un basm ci o adevărată aventură. Nimic în Iun - nu e mal veridic de cât acea ce am si ve spun.
Palavragiul cafe mi-l’a narat, abia n’a murit de supăra*:, convingându-se că fără voia lui, pentru,astă dată cel puţin, mî-a povestit un lucdu adevărat. Bietul om, a preferat de atunci să se ocupe cu politica şi să citâscă ,/ipoca“, pentru ca un atare lucru să nu i se mal întâmple în vieţă. Dacă se va «ne de aceste ocupaţii, apoi cred că va nuşi.
Dar să lă:&m tdte astea şi să ne ocupăm de ol ectul cronicei; Voi fi scurt, căci deh! r dacţia diaruluî „Telegraful" e prea de A sgârcită pentru locul ce se milostiveşf. a jertfi pentru cronicele mele. *
A fost io dată un ministru de instrucţie, de altmintrelea om fdrte onorabil, fdrte er/dit şi fdrte bine înzestrat de natură, d^ cu tdtă onorabilitatea sa avea un cus/r.
Un. ingur cusur; ÎI plăceau foc coco-niţelc^Tumdse.
Mţx:e supărări i-a adus în viaţă cu-suri .acesta, multe lucruri neplăcute i s’ati^ntâmplat în viaţă; şi cu tdte astea, bie<> om nu se putea debarasa de nenorocitul cusur. Se vede că în acest cas na j,ra a voit înadins să demonstredă că prAerbul românesc cum că „naravul din fij? n’are lecuire" este o dicătore cât se
te de adevărată.
^Ministru despre care este vorba era un flcău, cam îmbătrânit, ce e drept, dar încă /Irte bine conservat, cu o faţă francă şi cordială, care ’l făcea simpatic. Oamenii icq ’l cunosceati de aprdpe, îlnumeati bon enfant. Ministrul meti iubea viaţa şi fă-
cea pe prietenii săi să o iubească asemenea. Printr’un spirit însă de contrazicere el propaga filosofia lui Schoppenhauer şi îş{ lua aerul melancolic. Se Zice că coamele iubesc foc acest aer melancolic!
#
■» o
lntr’o,Zi ocupându-se în cabinetul săti de la ministerul de instrucţie cu destituiri, permuţâri şi înlocuiri, ministrul meti a-runcă/o privire asupra denunţârelîn contra u/uî doctorand în medicină, care o-cupă/o catedră la o şcdlă din capitală. l)enrnîarea avea de obiect ideile politice h tânărului om, contrarii ideilor gu-ver/u*uî- Erintr’o singură trăsătură de C(ydel bietul tânăr a fost înlocuit cu y/i alte tînăr, ale cărui idei politice erati în Jeplină armoni^ cu ideile guvernului.
Lucrul precum vedeţi forte natural, şi care se întâmpla adbse-orl nu numai în Turcia sati Bulgaria ci şi chiar în România sati într’un alt Stat constituţional.
Din nenorocire însă, pentru ministrul meti, tînărul om înlocuit era un poznaş şi jumătate ; supărat pentru înlocuire şi negăsind-o naturală de loc, acest om a jurat resbunare.
Cunoscând cusurul inamicului săti, doctorandul în medicină a trămis ministrului de instrucţie pe amanta sa, o copilă de tută frumuseţea, dându-I o pe-tiţiune, prin care fetiţa cerea un loc de profesară la o scdlă de fete.
Să vă fac portretul domnişdrel ?
Opt-spre-deee ani trecuţi abia, un model de frumuseţe, robustă şi în acelaş timp elegantă. La prima vedere copila părea cam limfatică, dar esaroinându-o mal cu atenţiune descopereai resurse a-bundente de nervositate ; cam palidă puţin, dar de o sănătate vigurdsă sub o înfăţişare dş marmoră. Părul negru, ochi mari, espresivî; o guriţă bine desenată1 care deschidându-se arată un rând de? mărgăritare de tdtă frumuseţea.
Ministrul meti de instrucţie cum o văZu, imediat a iscălit un decret de numire şi amanta tânărului om înlocuit a devenit profesară.
A doua Zi după acestă numire, ministru a primit următ6rea scris6re prin poştă :
Domnule Ministru,
Pentru motivul c’aş fi fost un liberal-naţional, m’aţî înlocuit la catedra ce ocupam. Voind a ’mî face reu, ’mî aţi făcut un bine. Aveam sa scriu teza mea şi având acum timp liber mă vot grăbi s’o scriu. Un lucru însă m’a plectisit, nu m’am aşteptat a fi înlocuit ; am promis amantei mele o -rotondă de catifia, cu ce parale s’o cumpăr ? Aţî bine-voit să o numiţî profesoră, va avea dar cu ce să ’şî platâscă rotundă dorită. Mulţumirile mele.
Al d-tale devotat.
X.
Bietul ministru să Zice c ar fi rupt a-cestă scrisore şi acum ’şl frământă capul cum să scape de profesdra numită, căci a 6 da afară ’î e frică de scandal, iar a o lăsa... deh !
Bietul ministru ! Iată ce vra să Zică a avea un cusur...
___________ Scu .
Crime si delicte
Asasin ori nebun?
Un individ anume jean Agoree, în verstă de 18 ani, a surprins Duminica trecută pe un individ care voia să intre pe furiş într’o casă din strada Grande-Arme (Paris). Pe când ’l duceati la poliţie, individul a încercat să taie pe un agent al poliţiei cu un briciti.
La poliţie individul a declarat că a ucis săptămâna trecută pe un bărbat şi o femeie în departamentul Seine-et-Oise.
FOIŢA ţ)IARULUI TELEGRAFUL
(10)
SPOVEDANIA
UNUI
UCIGAŞ
DE
eugeniu hins
CAPITOLUL VII A doua <|i
Am eşit din restaurant după ce am plătit o sumă bunicică şi am observat că me clatin pe picidre.
Ce nenorocire! Par-că dracu ’l a scos înaintea mea. S’a întâmplat că tocmai în acest moment n’aveam presenţă de spirit.
Ajungând la Bruxelles mă gândeam se me întorc acasă pentru ca să văd ce să fac pentru viitor.
Gândindu-mă la acesta am observat că
mă abătusem din cale; mă aflam la capătul stradel Houblon.
Făcusem altă prostie!
Ştiam că în asemenea caşuri poliţia are agenţi cari spionăZă mulţimea ce se a-dună în faţa casei unde s’a comis crima.
Gândindu-mă Ia acăstă am încercat să mă întorc înapoi, a fost cu neputinţă. Pare că mă împingea cine-va spre casâ.
Strada era deşartă; în faţa casei nici un om. Aceasta ’mî dădu puţin curaj. încă nu se presupunea nimica.
Voiam să merg mal departe când d’o-dată aud că mă striga cine-va:
—	Domnule Hardoin !
întorc capul să vedem cine mă strigă Era comerciantul de jos, din casa în care stătea Itic.
1	m	-
—	Ştii că Iţic a murit, zise el.
—	Aş!
—	Da... ascultă ce ’ţl şpun!.. Bucătăreasa ’l a găsit mort în biroul lui. A fost lovit de sigur de un atac de apoplexie.
’Mî venea să spun şi eti vre-o vorbă, ca să ’mî arăt părerea de răti; era cu neputinţă să dic măcar un cuvânt.
Am murmurat însă: e prost pentru mine, am perdut o ocupaţie din cele mai bune.
—	La urma urmelor, zise comerciantul
.
nu e mare perdere... era un om singu L n’are nici o rudă... ce folos că mal tr a.
Am mers înainte, mulţămit că am ; /at că nu e nici o bănuială că mărtea a pst violentă.
Cuvintele „atac de apoplexie" eraî scă-pareg mea. Opinia aceasta va fi în Jirtă-şită ore şi de doctor ? ’ml diseî eî
mi se vor întinde se lupt contra poliţiei care lucra p’ascuns pentru a pune mâna pe mine.
Necontenit trebuia să fiu cu frica în spate şi aceasta mult timp... o ! forte mult.,. Pedepsele criminale nu se prescriti de cât după trel-Zecî anî !
Scena omorului ’ml veni iarăşi prin D’odată ’ml trecu prin-ea» ideia tk nătelmjnte^M’am culcat credând că somnul va
să se întrebe daăă nu cunAva am fost în acea seară p’acolo.
Intorcându-mă acasă treeu'i în revista omenii cu cari me văZusem. Trie! martori erau deja contra mea bătrâna\ Machin, prietenul care mă întâlnisem la Bpitsfort şi comerciantul din strada Houblon;
Ştiindu-se că aveam relaţiunî cu Iţic, trebuia să fiti cu cea mare prudenţă în tote actele mele.
Când ’ml făceam planul cum să omor pe Iţic, ’ml Ziceam ca o dată, crima comisă voi fi liber să mă gâudesc la viito rul meti.	^
Acuma însă, nu me mal gândeam la vi1 tor. Viitorul era nimica pentru mine, tr -buia să me gândesc la present, la grn-tăţlle nesfârşite ce am de întâmpinat.
Aveam înaintea mea perspectiva viei vieţi plină de nelinişte când trebui^ să me gândesc cum să scap din cursely ce
i acele idei din capul meu. A fost c 'putinţă s’adorml. După multă trudă ai JăZut într’un fel de amorţeală.
M>Z un sgomoi, mi se păru ca uşa sa de hise cu tdte că o închisesem cu cheia.
li se păru că cine-va intră: cu tdte c?j întunerecul nu ’ml permitea să disting n mica, am înţeles îndată cine era acel pî-neva.
* Un fior mă coprinse. f El se apropiă de pat şi stătu în picidre naintea mea.
El stătea acolo asa cum ’l am văfiut lungit pe duşumea. Ochit erati deschişi şi se uita la mine gura deschisă cu acel râs diabalic. MăineA lui pare-eă erati încleştate în plapoma mea,
Am întins mâna ca să depărtez acea îngrozitdre fantomă, mâma mea n’a dat însă peste nimica.
D’odată e’ făcu o săritură şi se aşedă pe pieptul meu !
Ochii lui străluceati ca două lumânări. D’odată rhă apucă cu mânele de gât şi mă strânse cu putere.
Eu am perdut cunoştinţa !
CAPITOLUL VIII Greşeli peste greşeli O lovitură puternică în uşă mă trezi. Era ziuă.
Mă scol din pat şi caut să ’mî dati sămă ce s’a întâmplat. Se aude a doua lovitură.
—	Ce, a venit poliţia ? ’mi Zisei eti. Mă uitai în tdte părţile prin cameră, ca
nu cum-va să fie cine-va înăuntru.
Fiind sigur că nu e nimeni în casă, am îmbrăcat pantalonii şi m’am dus să deschid uşa.
—	Nu deschizi ? strigă cine-va d’afară. Deschidând uşa, mă aflai în faţa lui
Enric Vergas, unul din prietenii mei de şcdlă.
Ca şi mine, după ce termină studiile nu avusese nici o ocupaţie mult timp. Insă având alt caracter, nu ca mine, îneălecă d asupra miserieî.
Afară d’asta având o mulţime de cunos-cinţe şi fiind bine primit pretutindeni, se găseati dmenl ca să-l ajute în orî-ce moment.
(Va urma)
www.dacoromanica.ro
TELEGRAFUL — 2 OCTOMBRE 1888
Dramele mizeriei
O dramă oribilă, datorită miserieî a avut loc Mercur! la Paris, în strada Mâine. O femeie anume Poiret, al cărei bărbat, fost amploiat la gara de Est, e fără lucru de câte-va (jiile, s’a aruncat pe fercstră de la etagiul 111, ţinând în braţe o copilă de un an. Muma a murit pe loc. Copila, căruia i se spărsese capul, a murit după câte-va caşuri.
Crimele din Londra
Poliţia a găsit al optulea cadavru/de si
femeie, asasinată în aceleaşi condiţiei ca cele-l'alte şi de acelaşi individ, dube tdtc srobabilit ţile.	<■
Femeile cari lucrdză pe la mşgasine nu
se duc săra acasă de cât eât<j trel-patru la un loc. Poliţia şi-a îndoj^ numărul a-
Alaltăierl Joi la 5 ore, d. Popovici artist român bariton, a fost invitat la Castelul Peleşulul. După luarea ciaiu-ul, d. Popovici a cântat, accompaniat a orgă de M. S. Regina, care cu o măestn£ de artist consumat a condus acest ‘‘nstrument; piano a fost condus de/d-ra Theodory. S’a cântat «Defii /Vngesicht» (Schumann), «Paulus arie» (Mendelshon), «Crucifix» (Faure), etc.
Faţă era t6tă Curtea, fratele M. S. Reginei, prinţul de Wied şi bardul Alexandri de la Mircescî.
înainte de a se întorce în străinătate, d. Popovici va da un concert în Bucurescî sub patronagiul M. S. Re-
-
genţilor; ;>bia faci <Jece pşşv si dai de un constable. Până acuma nu \jf& făcut nici o arestare importantă. Fn/fodivid presupus a ti complice în cele djn urmă asasinate, a fost liberat, do\ ^ţhdu-se că e compromis numai într’un
Sciri comerciale şi financiare
India ja esportat în anul acesta maî puţin de cât1®* 'Jnuttrecut; în luni-' Abrile-Maiu-Iuniu-Iuliti s’afl escortat cereale 4,oţ 760 quintale. Mai cu s6m& esiaoil,»! Indiei în italia a scăzut mult. Pe când anul trecut s'att desfăcut în Italia 1,162,032 quintale, imul acesta nu s'au esportat de cât
In unna pbingerel comercianţilor francezi de luminări de fjtcarină in contra concurenţei ce li să face prin importarea de luminări din străinătate, ministrul dl, finance a decis ca pe viitor produsele străin#: să fie însemnate ast-fel în cât s’atragă atenţiunea cumpărătorului.
Semnul « consta în nişte fişii de hârtiă roşiă, pe care »« va tipări cuvântul: «Importation»
care vor 1 lipite pe pachetele de luminări stearină c< se vor importa în Francia.
de
DIVERSE
Velocifâ pe apă.— Duminica trecută la Bruxele pe un lac, a avut loc experi enţe cu u velociped nautic. Un domn îmbrăcat 'ine stătea călare pe velocipedul cu trei rte a căror obadă scobită e de cauciuc; aia din rdte serveşte de cârmă Velocip Atul lunecă fărte uşor pe apă E ffirte iginal a vedea aceasta. Inventatorii -* de gând să facă experienţe pe mare. E*şî aC pus în gând să traverseze paşi de Calais. Inventatorii voesc să perfeconeze inventa lor şi sS o pună în mişcat prin electricitate.
gina.
Un ră'ăşag american unic în feluî său s’a fiit între doi arendaşi din Sta-tele-Unite;u privire la alegerea preşedintelui. â dresat un proces-verbal a' remaşagui în care se zice că una din părţi cedză celel-l’alte femela sa în deplină pririetate, în caşul când candidatul favit nu va reuşi, dar dacă va reUşi, ardaşul cel-l’alt va da celui d’al doileavacă Iersey valorând 50 dolari. Femela airimit acest ramrşag,
Intre fiinţaţi.
EA : nu.^upă... ce se ne grăbim....
EL : tata ii a spus că de câte ori voesc să cumţ o pălărie, să o încerc înainte de a pl]....
-*-
D. vice-preşedinte al Atheneuluî român d. C. Esarcu, ne anunţă că în întrunirea de la 5 August a membrilor Atheneuluî s’a admis ideia de a se face o esposiţie de Bele-Arte în sal6-nele palatului Atheneuluî.
Salonele splendidului edificiu fiind deja gata, ideia exposiţiuneî să p6te realisa. O nouă întrunire pentru acest scop se va ţine duminică 2 Octombrie la orele 9 jum. dimineaţa în sala Muzeului de jos a palatului.
Tragerea la sorţi a obligaţiunilor noului împrumut municipal, efectuat de d. Pache prin d. Cerlenti, consilierul comunal, ce urma să se facă acjl, s’a amânat pentru 25 luna curentă.
Pentru căpătuiala a vre-o trei amici aî d-luî Pache, d-sa formase o aşa numită comisiune a socotelilor, în care figura şi d. Lambru Vasilescu. Fiecărui membru se fixase o diurnă de 10 lei pe di.
Ca comisiune însă a lucrat numai d. Lambru, avend secretar pe un funcţionar al primăriei.
Nu discutăm acum daca lucrarea numai a d-luî Lambru pote da tote garanţiele de seriositate şi imparţialitate, dar observăm căpătuiela ce s’a făcut, cap d-luî Lambru, în loc de 10 lei pe di, s’a dispus a i-se plăti pe trecut şi viitor câte 20 lei pe <ji, funcţionarului ce i-a servit ca secretar câte 7 lei pe cli peste lăfa ce are, şi s’au mai numit încă douî membrii, d-nii Blehan şi Micşunescu, cu câte 10 lei pe di fie-ckre.
Iacă cunV se gospodăresc banii comunei. ]
Pentru plata reţinerilor foştilor funcţionari aî comlinei se face un împrumut provisoriă de 100,000 lei până la întocmirea noului budget, pentru că ministeriul de interne 11’a aprobat viri-mentul cerut de d. Pache d’a lua a-ceşti bani din budgetul ordinar curent.
transforme în denunciatorl pe unii din bătăuşii săi, ca să ’I mai inţolăscă de iernă şi din acest articol al budgetului comunal.
Pentru voturi la alegeri, d. Pache a iertat pe giambaşi d’a mai plăti taxa pentru caii ce ţin la grajd, ca şi cum legea i-ar da acest drept.
D. inginer Râmniceanu, noul ajutor al d-luî Pache, ales în locul d-luî Pa-ciuris în şedinţa de ieri a consiliului comunal, mai este şi membru în comisia de parcelare a locurilor ce se vend în Dobrogia, ca inginer-contrac-ciu, şi d-sa, după contract şi regulamentul de parcelare, trebuie să fie faţă acolo la t6te lucrările împreună cu delegatul ministerului domenielor
Stând d-sa Î11 Bucurescî ca ajutor de primar, cum îşi va îndeplini sarcina în Dobrogia de unde câştigă sume bunicele r
D. Staub, consul general al Elveţiei, întorcendu se din congediu, a reluat direcţiunea oficiului.
Agiul a fost ieri 2 20.
D. Dimitrie Simulescu, fost prefect la Râmnicu-Vâlcea, a fost primit în audienţă de Maj. Sea Regele, care a bine-voit a se întreţine lung timp cu d-sea şi l’a invitat la prânej.
A apărut scrierea «Şăpte scrisori deschise către M. S. Regele» de d-nu Vasîle Maniu. De venejare la dd. librari Socec şi Graeve.
INFGMAŢIUNI
JPairtidul iţional-liberal va ţine,


La întrunirea ce se va ţine mâne la 2 ore, în vechia sală a Ateneului vor lua cuventul d-nii M. Kogălni-ceanu, Nicolae Ionescu, C. Boerescu, N. Blaremberg, P. Grădişteanu, G. D. Palade şi Dumitru Brătianu.
O schimbare de prefect este iminentă.
Consiliul comunal a ţinut în fine acjî şedinţă la orele 2 şi jum. p. m. regulând mai multe cestiuni de admi-nistraţiune, din cari pe cele maî principale le vom enumera în numărul viitor.
Tot în şedinţa de adl s’a comunicat oficial demisiunea d-luî P. Grâ-dişteanu din consiliu şi s’a ales ajutor de primar, în locul Id-lul Paciuris, d. Ion Râmniceanu, cu 12 voturi fiind şi 2 voturi albe.
Diarul «Lupta» elice că un mare număr de conservatori, ailând că d. Dumitru Brătianu na primit pe manifestanţii, cari cerură «unirea liberalilor», ah mers la Bătrânul democrat şi ’şî-au depus cărţile de vizită. Diarul radical dând acesta scire adaogă: D-le Brătiene xiduţî aminte de vorba : Timeo Danaos et dona ferentes.

Au maî obţinut, diploma de bacalaureat la Universitatea din Bucureşti şi tinerii Hodoş Nerva. Iliescu D. I-vaşcu, D. G., Ionescu N., Keresteny Iosef, Juvara Ernest, Lămotescu C. V., Leca C., Lupescu Scarlat, Moscu Mihail şi Mirescu Al. Mal rămân a fi examinaţi încă 87 candidaţi din cel 179 ce aii fost admişi la proba în scris. Examenul oral urmează acjl ciî candidaţi din seria 9.

D. Henri Catargiu, supleant la trib. Ilfov a fost numit procuror în locul d-luî Cârlova, trecut director la poliţia Capitalei.
ULTIMA ORA
Serviciul special al «TELEGRAFULUI»
Miercurii se»,, 5 Oetombre, fa Orele H, în Sala te-ijiul DACII o întrunire publică.
Cetăţenii ldiiicioşî, ideilor liberale sunt rugaţi +eni la acăstă întrunire,
I ceulral al partidului Na|it>aul-lili«ral.
Junimiştii n se mulţumesc cu alcătuirea unehuiinistraţii conservatdre esjîres penti alegeri, ci pun în pâine pe 6metm l-chiar în Dobrogea. Aşa de pildă la 'badag s’a scos sub-pre-fectul Bunescii în locul acestui s’a numit un Lenţraleu.
Ce ţară!
D. general tozzi s’a întors în capitală, după 0 a visitat Galaţii şi alte oraşe.
*-
Alaltă-ierî a ţt loc o întrunire a liberalilor-naţion; [a Iaşi. Adunarea a aprobat, prin jlamaţiune candidaturile fixate de hitetul electoral.
Contrarii! celoielegrafiate ieri din Viena, d. Hitrovi ambasadorul Rusiei, soseşte mâirfn capitală.
î>
Consiliul comunal a aprobat ca gră dina Episcopiei să se unescă cu pa latiil Ateneului, desfiinţându-se pentru circulaţiunea publicului strada din spatele grădinel.
-£
După cererea şefului de geniu, se va stabili o liniă ferată pentru interese militare între gara DăluL. ^pFeî şi arsenalul arniateî.
Pentru esploatarea Lariereî Turcdia, d. Pache a redus fondul dela 115.000 leî la 90.000.
Acesta probăză că d- sa nu s: preocupă de pavagiî, pentru cari îl trebuie petră, ci de modul cum să ai ă bani pentru alte combinaţiunl ale cl-săle.
-*
D. Pache a desfiinţat posturi1 e a 3 comisari sanitari şi-al unul oculist spre a pune douî veterinari la a bato rii, iar nu unul cum e acjl. dându-le 1 unul 400 leî pe lună şi F. altu 300
Iar căpătuiela vr’uiiuî 'a orit.
D. Brătescu, accisarul la c nună, a cerut ca denunciaton or de c >n-trabande să li se dea de început o parte din primă ş să nu mai aş
tepte cum prescrie legea ş’« regulamentul respectiv până la erei
trj
fiinitiva
constatare judiciară a contrabandei Sărmanul d. Brătescu, a voit să
Roma, 12 Oetombre.
împăratul a eşit dimineţa pentru a merge să visiteze călare câmpul de manevre.
La 11 ore, împăratul şi principele Hen-ric plecară de la Quirinal pentru a merge să dejuneze la d. de Schloetzer, ambasador al. Germaniei. Printre invitaţi se găseau maî mulţi cardinali si prelaţi.
De acolo, împăratul, în propria sa trăsură adusă de la Berlin se duse la Vatican unde recepţiunea se face după ceremonialul prescris.
Roma, 12 Oetombre.
Noptea trecută, d-nu Albani, directorul unui jurnal republican socialist şi un băiat mic au fost arestaţi pentru că au aruncat la trecerea împăratului nişte hârtii mici cu cuvinte iredentiste itaiienescî şi franţuzeşti.
Din ediţia a fT-a de eri.
Infoxrjciaţl'u.nî
>L’Independance roumaine «
pre-
tinde că fostul general Maican a fost
la d. I. C. Brătiann.
Scirea e cu totul neexactă.
Dând acesţă desminţire, atragem atenţiunea 4^aru^uî frances că -România liberă«, organul oficios a anunţat că fostul general, a fost dilele a-cestea pe la diferite ministere.
Lucrul de almintrelea natural, căci enigma ne a desluşit-o bine »Naţiunea*.

D. dr, Sergiu, directorul serviciului sanitar, presentându-şi demisiunea, d. ministru de interne, i-a refusat’o şi la l’a rugat să rămână la postul său.
Reuşita candidaţilor liberali la Ro-manaţi este sigură. O personă sosită ieri din Caracal şi care se află în cele mai bune relaţiuni cu prefectul, ne spune că acest din urmă este desperat.
Un redactor al unui important diar conservator scrie „Lupta “ care îgănâncă foc la dejun şi la prânz, în contra liberalilor şi a alianţei între liberali, a scris d-luî Dumitru Brătianu un răvăşel în care ’i spune că : (lacit Dumitru Brătianu îi va susţine candidatura la colegiul al 2 lea de Tlfov, seangajâ ca diarul la care scrie se nu mal atace pe d. Dumitru Brătianu chiar dacă s’ar uni cu colectiviştii !!! Iată moralitatea politică a conservatorilor !
TELEGEAME
Serviciul particular al diarulul «Telegraful»
(6 ORE SEARA)
Sofia, 12 Oetombre.
Scirea că guvernul român interdice intrarea pe teritoriul regatului orî-eărui individ care n’ar avea paşaport vizat intri un mod regulat de către consulatele române stabilite în străinătate, pricinuesc surprindere în cercurile oficiale. Nimic până acum nu făcea să prevadă o atare măsură luată pe neaştept, t .
Viena, 12 Octambr .
„Frendenblattw combătând din nou as-piraţiunile pan-bulgare, tjice că nici o putere nu va sprijini asemenea tendinţe cari sunt contrarii tratatului de la Berlin.
Roma, 12 Octombi
La sosirea împăratului Wilhelm nici un strigăt ostil nu s’a audit. Dar s’a asvâr lit la trecerea împăratului o mare cantitate de hârtii mici cari aveau aceste ins cripţiuni „Viva la France ! Vi va l’Alsa-zia-Lorene! Viva Trento Trieste! Abbasso triplice alleanza ! (Trăiască Francia! Trăiască Alsacia-Lorena ! Trăiască Trento Triest! Jos Tripla alianţă !).
Alte manifestaţiuni antigermane s au făcut în timpul şepci în faţa Quirinal ului. Poliţia şi trupele au trebuit să intervină. S’aii făcut arestări numerose.
OPERAŢIUNILE CEREALELOR
Brăila, 29 Septeşmbrie				OO OO 00		
Cumpăr.	VîncJ.	Felu	Ilec.	lb.	1. b.	
Nicolopulo	Marghiloman	Gră	6500	61	13	m
L- Mendl	Ţuchio	Orz	4 100	50	6,10	ş.
>	Periea	»	1050	47 lk	5.55	c.
*	»	>	1550	4&:!l4	5.35	»
>			391° 4f»		5,2°	»
>	»	>	1470 4-r>|l-;		5,>5	*
>	»	»	3525 4*'Ji		4.f> 5	»
»	Colţi		2500 4Sll*		5.621L	m
li. l'.ienui	Matheo		1850	45"U	5.2°	c.
»	Eisestein	»	75°45		4,77	m
Athaname M. Tkami.
BIBLIOGRAFII
GAZETA SĂTEANULUI
Revistă ilustrată pentru toţi.
—ANUL V.-~
Ese la 5 şi 20 a lie-cărei luni cu ilustraţiunî ne gre şi colorate dând în cursul anului cel puţin. 12 Tablouri mari colorate de încadrat-
ABONAMENTUL 10 LEÎ PE AN
Pentru Transilvania, Bucovina 5 florini, pentru streinătate 12 lei.
Abonamentele se fac pe un an, încep de la 5 Februarie şi se plătesc înainte. Cei ce se abonc'ză în cursul anului priimesc t<5te numerele complecte eşite de la 5 Febrrarie împreună cu tote planşete Colecţia anului I. 35 leî pentru abonaţi 25 lei.

S le‘ S leî.
7 5°
2 50
’ 11 10 .. 111. 10 IV. 10
Tiactatul de Hortic FLORILE 5 Trimese fraoco-recomandat.
No. de probă şi table de materii şi din toţi anii se trimit gratis.
Fie-care colecţiune e complectă, arc table de materii detaliate şi o elegantă copertă : iar colecţia an. IV trasă în culori cu doue cromolitografiî.
SPECTACOLE

SALA ORFEU ; Din causa bbleî D-neî, ANETA AMERICANĂ, representaţiunile fiind amînate pînă acuma, astădî sa face cunoscut Onor public că D-na ANETĂ e pe deplin restabilita, representa-tiunile vor urma regulat, ast-fel Sâmbătă I Octom-bre 1888, va avea loc irevocabil pentru a 9-a oră renumită piesă: REGELE SOLOMON. Operetă de D-nu LERNER Această piesă a fost jucată cu mare succes iif America şi aci în Capitala. Orchestră musiceî regimentului roşiori sub conducerea personală a Capelmaistruluî LEER, musica operetei dirigiată de Capelmaistru trupei D-l G. FIN-KELŞTEiN.


Boale Sifilitice
Neputinţa Barbatesca
Vindecă după cele maî nouî metode, radical, fără durere şi împedicare; după experienţă de 18 ani. Specialist in bălele lumeşti,
JJR THOE
Strada Emigrat, Nr. 3, (în dosul şcoleî militare, intrarea din calea Victoriei prin strada Sf. Voevodi pe linia Tramvaiului.
Consultaţimii de la S a.m. până la 6 seni.
goc separat de aşteptare pentru fie care.
CASSA DE SCHIMB
N. & D- Moroeano
Strada LipscaniNoua clădire a soeietdţeî Dacia-România nuntită « Pasagial Dimitrie Ghica » No. b.
BUCUREŞTI
A se, c«re frumosul Album de mode i-lustrat, edidat de către Grantls Magasiiis <lu Printemps, care conţine 566 gravure, modele noi, pentru Sesonul de Iarnă 1888 -89 şi care se trimete gratis şi franco în urma cererel francată adresată către D-niî Jules Jaluzot & C-ie Paris. Acest Catalog conţine condiiţunile făcute pentru trimitere franco de transport şi vapiă în tote părţile lume! de către Grands Ma-gasin du * Printemps din Paris.
Casa de reexpediţiune în Bucurescî, Calea Victoriei 39.	(2— 3z).
Cumpără şi vinde efecte publice şi face orî-ce schimb de monedî
Cursul pe diua de 1 Oetombre 1888
D-rul Râmniceanu t cian52l-iiuşi
de Ia 6—7 orc. — Strada Scaunelor, 60.
Cump. V6»<!
5°/o Rentă Amortisabilă . 5rt/o » Rom. Perpetuă. 6°/o ObL de Stat (Conv. Rur 6°/p »	»	»	(C- F. Rom
«°/o	» Municipale 1883 .
5°/o	>	»	1884 ■
7° /o Scrisuri funciare Rurale 5°/o	»	»	5
7°/o	»	»	Urbane
6°/o	»	»	>
S°/o	»	»	»
5°/0	» func. Urbane Iaşi
Impr. cu prime Bucur. (20 1. Los. Crucea Roşie Italiană 10 fr. Obl. Casei Pens. 300 » Serbeştî cu prime Losurî Otomane cu prime » Basilica Dombau . Aur contra argint sau bilete Napolionî contra lire . Florini valore Austriacă Mărci Germane Bancnote Francese Ruble Hârtie. ,
ÂNUNCIU
106M4
96M4
105V4
Sub-semnaţiî, avem onore de a anunţa lucrătorilor străini din părţile Macedoniei, din Turcia, că prin corespondenta care o avem, putem espedia bani în următorele oraşe împreună cu satele lor.
1.	Monastir, Perlepe, Cruşova, Maga-rova, Moloviştea, Resen, Florina şi Corcea; banii se vor răspunde de către d. Constantin M. Pili la Monastir.
2.	Ochrida, Struga, L»ebar, Elbasan, Starova şi Pog-adeti; banii se vor res-punde de către fratele nostru anume îanache I. Forlomar, Ia Ochrida.
in oas de perderea banilor, se vor despăgubi de către noi sub-semnaţiî:
Fraţii I. Fortomar, Macedoneni Turnu-Măgui-ele
Adresa telegrafic»: Forlomar, Măgurele.
î
>1
NB. Cursul este socotit în aur.
Administratorul ziarului, C. Ispăsescu.
-
www.dacoromanica.ro
r

	
TELEGRAFUL — 2 OCTOMBRE 1888.
CASA DE SCHIMB
MOSCU NAGHMIAS
No. 8, în palatul «Principele Dimitrie Ghica» (Dacia-Romănia) Strada Lipscani, în faţa nouei clădiri a Băncei Naţionale
BUCURESCI
Cumpfiră şi vinde efecte publice şi face ori-ce schimb de monedi
Cursul pe <^iua de 1 Octombre 1888
Banca naţională a României
	Cumpfiră	Vinde |
Rentă Amortisabilă 50/0 .	94tii	943/*
» Română perpet 50/0	93	94
Oblig, de Stat (C. Rur.) 6°/0	98	99
, C. F. R. 6°/0 . . .	—	—
» Municipale s°/o •	83	84
> Caseî Pens. (300 L.)	225	235
Ser. funciare Rurale 7O/0	1061 Io	107
* » » 5°/o •	96 'li	97
» » Urbane 7°/0	IO5U4	106
> » » 6°/o	99	IOO
» » * 5°/o	92'ti	93
» Iaşi 5°/o	8o3/4	813/,
Obi. SfiibescI cu prime 3°|«	76	80
Im. cu prime Buc. (20 lei)	45	s°
Losurl crucea Roşie Italiana	29	32
Act. Banc Naţională . .		—
Losurî Otomane cu prime	48	52
» Basilica Dombau c. p	18	21
> Panama cu prime . .	—	—
» Sfirb.cupr.de 10 fr. b.	12	'5
Aur contra argint sau bilete	1 75	2 '5
> > Napoleon . . .		—
Florini Wal. Austriac. . .	207	209
Mărci germane		124	126
Bancnote francese ....	99lk	loo'/a
» Idem italiane . .	99	IOO
> Ruble Hârtie . . NB. Cursul este în aur.	265	275
1S87
26 Septembre
Sifu.siţi'a.n.ea,	,888
ACTIV	17 Septembre 24
33290655
25870500
253981
21967564
20256187
11999315
2506185
195646
2982158
139384
121673
30065384
33071765
6398809
189119206
12000000
2506847
195859
114273930
1083676
486523
30065384
26552833
1954154
189119206
rada( Monedă..........................
gj]ete ipotecare................
Efecte predate la casă spre încasare.
Portofoliu român Şi strein............
împrumutul garantat cu efecte publice .
Fonduri publice.......................
Efectele fondului de reservă..........
„	„	amortis. imobilelor.
Imobili...............................
Mobiliar şi machine de imprimat . . . Cheltuelî de Administraţi une . . . .
Deposite libere.......................
Compturî curinţl......................
„ de valori......................
PASIV
Capital..........................
Fond de reservă..................
Fondul amortisăril Imobilelor . Bilete de Bancă în circulaţiune .
Profituri şi pierderi............
Dobândi şi beneficii diverse .	.
Deposite de retras,..............
Compturî curinţl.................
„ de valori . . . .
33419568	33084743
25733795	25735285
2941958	727362
21381493	21283133
17786500	18404640
11999901	11999901
3090380	3090380
266263	266263
3484231	3485987
122117	122207
153355	153860
13942346	13993346
22792804	17006051
33769243	31397237
190883994	180750395
120000000	12000000
3093929	3093929
267901	267901
120100060	118353510
1388839	1388839
429107	466773
13942346	13993346
14112610	7810900
25549202	23375197
190883994	180750395
CC PAI IŢA de închiriat o casă cu patru camere şi grădină, OL unu I n adresa informaţie la redacţia (barului nostru.
situată la mahala.
Compania de Gaz
DIN
BUCURESCI
2ST TT IST CITT
Direcţiunea Companiei de Gaz din Bucurescî invită pe Onor. Public să bine-voiască a visita Maga sinul săîi de exposiţie din Calea Victoriei, No. 66 unde p6te vedea CEA MAI MOUĂ MAŞINĂ de gătit bucate cu gaz.
Acestâ maşină e cea mai economică, fdrte uş6râ de întrebuinţat tarte curată, fără a aduce căldură mare şi permiţând a repara în acelaşi timp
6 FEURI DE BUCATE
între care: o friptură şi prăjituri gătite într un coptor cpecial ce posedă maşina.
Preţul unei ast-fel de maşine este de lei 105.
Cu un aparat care face a se învârti friptura singură, preţul ei este de 30 lei mai scump. Direcţiunea. (0
Abonamentele şi Anunţurile „TELEGRAPHULUI”
ABONA MENTE
IN CAPITALĂ
Pentru un an ........Lei 24
sese luni trei luni.
12
7
30
15
8
in Districte
Pentru un an..................
„	şâse luni............ „
„	trei luni........... „
Pentru Romănil din alte state, ca pentru districte.
IN STRĂINETATE :
Pentru un an..........In aur lei 40
„ şâse luni........„ „	26
„ trei luni	„ „10
ĂNUNCIIJRI ŞI RECLAME
Arţikjhi^iurT pe pag. IV, Un ia 25 bauî. Reclame	„	„	III,	„	1	leii.
„	„	II,	J	3	iei.
„	„	1,	„	5	lei.
GRADINA ELIADE	“
I
IN EDITURA	"J
D TIPOGRAFIEI CAROL G0BL BUCURESCI Q
14, STRADA DOAMNEI, 14
A APĂRUT DE SUB TIPAR
ANUARUL
BUCURESCILOR
pe 188B—1880
PREŢUL 2 LEI.
EU, AN NA CSILLAG
I e i
i-

A VIS
Comercianţilor, Impiegaţilor şi elevilor de Comerciii
CIJES PUBLIC
Sub-semnatul, în asociaţiune cu un profesor da limbi, deschid un curs public pentru comptabilitatea simplă şi dublă, ştiinţele comerciale, limba francesă şi germană. Cursul va începe la 1 Octombre 1888 şi se va sfîrşi la 1 Aplile 1889. învăţământul va avea loc de 4 ori pe săptămână la oi ele 8—9 jum. sera iar deosebit o repetiţie în fie-care Duminică la orele 2—3 p.m. Costul întregului curs este de 100 lei plătibilr în 2 rate, iar pentru impiegaţii fie publici seu particulari, în 5 rate câte 20 lei. înscrierile se fac de acumu la „Librăria Sc61elor“, strada Lipscani No. 96, lângă Banca României. Numărul elevilor va fi mărginit. Se dă şi cursuri particulare după o deosebită învoială. Se efec-tuăză şi lucrări periodice de comptabili-tate, înfiinţarea de registre, regularea şi conducerea lor, încheieri de bilanţuri, corespondenţă comercială în limba română, francesă şi germană cu condiţiunî modeste,
Demetre Genieleano
Profesor de comptabilitate şi ştiinţe comerciale. (o—3 <p
8*
iu
cu părul colosal Loreley lung de 185 ctm. eu l'am obţinut în urma întrebuinţăreî de 14 luni a pomadeî inventatâ de mine, ce este singurul mijloc contra cădere! părului şi servă la activarea creştere! iul, la întărirea rădăcinei; ea activdză la bărbaţi creşterea plină şi vigurbsâ a barbeî şi deja după o scurtă întrebuinţare dă atât perului din cap, căt şi din barbă o lucire şi plinătate naturală şi preservă părul de în-cărunţire pripită până la adânci bătrâneţe. Preţui unui borcănaş 5 franci.
Se expediază Intbtă ţera avansându-ni-se suma prin mandat postai.
Se găseşte în Bucureşti la Librăria L. Steinberg, Strada Coral No. f.
MEDIC SI CHIRURG
D-or. SALTER
Din facultatea din Viena
SPECIAL IN BOALELE DE FEMEI
ş1
s'sriFiEkinLins
—Locueşte în Strada FORTUNA, No. 4.—
(Lângă Liceul Alexandri). Consultaţiunî în tâte filele de la 7 jum. până la 8 jum. a.m. şi de la 1 pâmă la 5 p.m. P.S. Se primeşte bolnavi în pensiune.
De vendare
>
la Librăria şi Tipografia Şcfilelor hârtie maculatură.
Spre ştiinţa Bolnavilor de Nervi
După aprobarea strălucită la ultimu (al şaptelea) congres balnelogic, la The-rapia, adică întrebuinţarea capacităţii absorbăriî pielei spre a îutluenţa direct asupra sistemului nostru nervos, de către d-niî profesori Schott, Rohrig, Parisot şi alţii, sunt cel d’ânteiu care mă prezint publicului cu un remediu aprobat şi de onor. Consiliu sanitar superior din Bucureşti şi mă adresez deci la toţi acri cari sufer de bole nervose.
ff NERVOSITATE *
caracterizat în general prin congestiune, migrenî, dureri de cap, mare sensibilitate, iritaţiune etc., precum şi la acel bolnavi cari au fost loviţi de
(Peralizarea membrelor, incapabili dn a vorbi, slăbiciunea memoară, insomnii care urmează după un asemenea atac) si la bolnavi cari sunt predispuşl la apo-plexie din cauza simţimântulul de nelinişte, ameţeală, turburare de ochi, amorţeala extremităţilor etc. Tuturos acestor persone’ precum şi acelor sănătoşi, cari însă vor să prevină la timp o asemenea suferinţă, recomand de a încerca metoda mea de vindecare care se efectuează cu un cost de abia 10 bani pe di şi care consistă numai în spălarea externă.
In acest sens recomand broşura mea, ediţiunea a 16-a :
DESPRE AFECŢIUNI NERVOASE ŞI APOPLEXIE
PRESERVARE ŞI VINDECARE
care se eliberează GRATIS la farmacia Naţională I. A. Ciura, strada Lipscani, Bucurescî; farmacia la Vulturu de Aur, S. Lebel, Ploescî; farmacia fraţii Remer, Focşani; farmacia la România, F. Eitel, Galaţi; farmacia E. M. Kerestez, Roman ; tarmacia Charles Herzemberg, Iaşi şi la farmacia Curţel E. Hainal, Botoşani.	ROMAN WEISMANN
fost medic militar, membru onorific al ordinului sanitar italian al Cruce! albă.
IAGAS1N DE PANT0FÂR1E
Sub-semna-	crat 12 ani
tul aduc la	în atelier de
cunoscinţă	Pantofărie
că am lu-	al d-luî C.
Kunst, şi acum l’am luat asupra mea acest magasin, fost în faţa Palatului al d-nel Ana Dumitrescu, născută Kunst. Sper că onorabila clientelă mă va încuraja ca şi în trecut. Preţurile tarte moderate.
Soliditate garantata.
E. COVACI
79, Calea Victoriei, 79
LICOARE
GUDRON-TOLU-VESCAT
este formată din gudron vegetal de Norvegia, balsam de tolutan şi vesc de brad. Se recomandă ca tămâduitore tusei vechi, durere! de piept, tuşă, arsuri de stomac, nepoftă de mâncare, catar al băşice! urinare. Sticla 2,50.
INJECŢIA GALBENA sigură în vindecarea scursoreî (Blenoragie). Sticla 2 lei.
Aceste preparate, compuse de Dimitrie G. Gherman, farmacist în Buzău, se găsesce de vânzare în Bucurescî la d. Roşu, farmacist, Sf. Gheorghe şi la farmacia Galenu, calea Griviţel, şi la farmacia d-luî Lazăr Bistriţeanu, din Bârlad ; la farmacia Lindi. Râmnicu-Sărat; la farmacia Coleşiu, Focşani şi în Yarna (Bulgaria) la D-nu I. Krausler.
însemnat şi sigur câştig lăturalnic
se oferă la funcţionari, negustori şi Agenţi soliiji de către una din cele d’intăiu şi din cele mai so Ude casă de bancă, prin noua metodă practică de vinţlare de losurl. Numele casei de bancă asigură cel mai bm succes la persbne solide. Ofertele trebuesc adresate Iosef Autou llavas, Budapest, losefplatz No. 4.
500,000 franci
tr’o singură i)i. Adresaţi-vă pentru acâsta fără întîrcjiere prin scrisdrî, la Comptua-rul Comercial, 557 Grande Rue de Tâkâ, 1 Constanţinople, Turcia.	(0—2 d.)
PRECIURILE CELE MAI MODERATE
CLP
ctd
-S
a
cxd
cro
— NOUL —
Z3I O T EL
BULGARIA
Acest hotel are 30 de camere confortabile şi bine mobilate- A-1 semenea posedă şi un mare Restaurant cu tot felul de mâncări şi băuturi dintre cele mal alese. Posepă şi un grajdiu pentru cal şi un şopron pentru trăsuri cu Preciuri forte moderate.
Sub-semnatul nu va cruţa nimic pentru ca onor. visitatorî să fie pe deplin mulţumiţi, impunând cea mal mare acurateţe şi promptitudine.
LA LIBERTE ROUMAINE
ţ)iar cotidian, mare format
In limba francesă
UN NUMfiR 20 BANI
ABONAMENTE : Un an, 40 lei; 6 luni, 20 lei; 3 luni, 10 tel.
Administratiunea
8.- BULEVARDUL ELISABETA — 8. Bucureşti.
Prima Fabrică Română
DE
LUMANARI DE STEARINA
IN BUCURESCI
nDILdriTZSlE! Z3I. TO-gfLUST
Aducem la cunoscinta publică, că fabrica ndstră fiind în deplină lucrare, suntem în posiţiune d’a produce tăte dimensiunile de asemenea luminări, având d’ocamdată depozitu general în CALEA VACARESCI No. 141 unde se primesce ori-ce cemande.
Produsele nostre concurează cu orî-care din cele străine, atât în ceea ce privesce calitatea cât şi preţul.
-x* MOAŞA 8b-
CU DIPLOMĂ DIN STREINĂTATE
na
Strada Sf. Elefterie No. 1.
«iSiimMusmaMi
«fi Renumita Cărturăresă
1 Iulia Poloneză
!jg —S’A MUTAT i£-Ia dosul Palatului Regal
La finele Str. Brătianu 51, (în coti)
Lângă Grajdurile Palatului Regal
m
i
i
si
Ghiceşte viitorul, presentul şi trecutul, pâte descoperi şi. ||jj pagube, furturi, judecăţi, ori-ii ce secrete ascunse la care se sa interesdsă cine-va. Cine aduce li semne pâte afla lucruri as-Sf§ cunse : comori, etc.
Si


„NAŢIOjSTALA"
SOCIETATE GENERALĂ DE ASIGURARE IN BUCURESCI
Aprobată prin decret regal No. 225, din ianuarie 1885
CAPITAL SOCIAL 6,000,000 LEI NOUI
Primai emisiune 3,000,000 le! deplini vărsat! 15,000 acţiuni de lei 200 flecare, diu care 1,000,000 lei specialmente afectaţi ca fond la garanţie pentru ramura asigurărilor asupra vieţel
Reservă de premii şi fond reservă 850,000 lei „NAŢIONALA** asigură :
1. In contra daunelor de Incendiu. —2. Contra daunelor de Gfvindtnă. (piatră). — 3. Contra daunelor de Transport precum şi Va lori.-4. Contra Spargeret geamarilor, oglinzilor, etc. - 5. Face asignrare asupra vieţei.
a). Capitaluri fixe îii cas de decese
Cu participare de 70 la sută din beneficia în combinaţiunile uraiătore | asigurări asupra vufeî uneia sau a două persone, asigurări temporale, asigurări mixte cu capital dublu.
b). Capitaluri îu cas de viaţii
Combinaţiunile urmâtore : A.sociaţiani mutuale de supravieţuire. Aso-ciaţiunl în grupuri de 12 ani pentru copii de la 2 atu jum. până la 9 ani inclusiv. —Contra asigurări capitaluri fixe pentru Dote. fără contra asigurări şi rente vuxgere în diferite combinaţiunl.
| Până la finele anului 1885, NAŢIONALA a roalisat îu diferitele ramuri le asigurări ca premii aproximative 10,500,000 lei nou! şi a plătit ca despăgubiri aproximativ 7,500,000 le! noul.
DIRECŢIUNEA GENERALA
Strada D6m.no!, No. 12.
Editura Librăriei şi Tipografiei Şcoalelor, Bucureşdf, Str. Lipscani* 95
f
www.dacoromanica.ro
Anul XIX. No. 4866. (Seria II. No. 27).
EXEMPLARUL 10 BANI.
Marţi, 4 Octombre 1888.
ABONAMENTE Pentru Capitală:
Pentru un an ...
>	şdse luni	.	.	>
trei luni.	...	t
Pentru Districte:
l’entru un an	....	»
.» şdse luni . .	>
.	trei luni.	.	»
l’entru Românii din alte state, pentru districte.
Pentru Streinătate :
Pentru un an .	. In aur leî 40
»	şdse uni . .	*	>26
»	trei luni	»	>10
Hoimuieutele st Inc la 1 fi 15 alt fie-cirtl Inul.
UN NUMER VECHI 25 BANI
Lei 24 »	12
.10
15
8
ca
Abonamentele se plătesc înainte
lEcLIţia â,nt<§ia
ANUNCIURI ŞI RECLAME
Anunciuri pe pag. IV linia 25 bani. Reclame pe pag. III linia. .	1 led
»	»	II	> .	.	3 leî
»	» I	> .	.	5 leî
Pentru Inserţii şi Reclame Redacţia nu e responsabilă.
Epistole nefrancate se refusă, articole nepublicate se ard.
In Străinătate a se adresa:
Francia, Havas, Laffitte et C-nie, place de la Bourse, Paris.
Englitem, Eugene Michoud, 81 Fleet Street E. C. London.
Austria, ilaasenstein et vogler 2 Wien Radolf Mosse Zeilerstaette, Wiene.
Ungaria, D. Moritz Wiest, în Buda-Pesta Servitenplatz.
Abonamentele se plătesc înainte
Redacţiunea, Strada Lipscani, 96
sumarul
întrunirea de ieri Depeşl.
Cinstea şi controlai junimist
Alegeri curate
De peste Munţi
Bucovina
Din afară.
Fabricanţii de minciuni şi capitularea “Epocel" Deputaţi cu orl-ce preţ Dosarul (jilel.
întrunirea de ieri de la Ateneu
Ecouri.
Acte Oficiale.
Licitaţii.
Informaţ'l.
Ultima oră
DIRECTOR POLITIC IOAN G. BIBICESCTJ
Administraţiunea, Strada Lipscani, 96
Bucureşti, 3 Octombre
întrunirea de ieri
Ieri, s’a ţinut la Atenei! întrunirea convocată de comitetul de supt preşedenţia d-luî D. Brătianu.
Dăm mai jos resumatul cuvintelor rostite la acostă întrunire.
Aci, vom spune numai că, la întrunirea de ieri, ca şi la cea tinută Marţi la „Dacia“, s’a dovevit că po-poraţiunea Capitalei e liberală; că ea voiesce şi cere unirea liberalilor, pentru a combate pe conservatori.
Amintirea trecutului regim conservator e viua încă în mintea poporului Capitalei şi rănile de el făcute, abia închise, s’ah redeschis şi sângeră la vederea reapariţiunii pe scena politică a conservatorilor, cari lA părăsit-o, fără voiă, supt hula şi desaprobarea ţârei.
Trecutul înfioredă pe cetăţeni cu ameninţarea d’a reveni şi d’a-ceea nu e nici unul care să nu dică: unire, unire, pentru a ne garanta libertăţii* şi drepturile, pentru a goni pe asupritori.
Oratorii de la Ateneu, în frunte cu d. Dumitru Brătianu, d-sa chiar mal mult de cât toţi au arătat unirea, ca singurul mijloc d’a mai păstra neatins dreptul suveran al naţiunii.
Alt-ceva
Cetăţenii capitalei se simţeau loviţi în drepturile şi demnitatea lor cetăţenâscă prin întocmirea unui minister din 6meni care nu s’ah bucurat de încrederea naţiunii şi nici n’au căutat a o dobândi.
Oratorii ah semnalat aceste sim-ţiminte ale publicului şi le-ah ratificat, în aplausele generale.
Unul din oratori, spre a înfăţişa imagina pipăită a situaţiunii actualului minister şi a celor ce-i ar purta urma, dacă nu va fi închisă calea, a 4is :
„După ministerul Carp, dacă poporul îşi va jertfi drepturile-i suverane, e loc pentru un minister Basset, secretarul M. S. şi după ministerul Basset tot mai e loc şi pentru ministerul camerdineruluî palatului.
„Noi, a mai adaus oratorul, noi nu atacăm pe Regele; nu în rândurile nostre, ci în ale guvernamentalilor, să găsesc cei ce ah spus Regelui: „să plece, sah să se plece. “
„Noi atacăm pe omenii care ah escaladat puterea, fără încrederea ţârei şi-î atacăm pentru că, urmând ast-tel ah introdus pe M. S. Regele, în luptele politice, l’ah descoperit, pe când datoria tutor omenilor politici e d’a acoperi pe Regele, d’a lua ei respunderea pentru dânsul, iar nu Regele pentru ei.“
Aplause unanime, îndelung şi des repetate ah acoperit cuvintele ora-
torului şi aii dat ast-fel la ivâlă pe do parte părerea de râu generală a ţârei liberale d’a se fi eşit din legalitatea constituţională, prin întocmirea unui minister străin naţiunii politice şi pe de alta simţi-mântul, tot atât de general, adânc şi unanim, al reintrăreî repede în legalitatea constituţională, pentru binele atât al ţârei, cât şi al tutor instiiunumlor ce-şi au originea şi puterea în Costituţiune.
Conservatorii ah fost arătaţi de asociaţii lor de ieri ca nisce omeni care nu-şi respectă iscălitura şi care nu merită deci de cât ceea ce sâ dă faliţilor frauduloşi, adecă dispreţul public.
Ei, s’a dis, şi-ah călcat iscălitura şi onorea spre a câştiga sprijinul puterei; ruperea coaliţiunii a fost condiţiunea cu care ah fost primiţi ca aliaţi şi candidaţi guvernamentali.
Intr’un cuvânt, conservatorii ah fost esecutaţi cu acea cunoscinţă de omeni şi de apucături pe care n’o puteah avea de cât liberalii care lucraseră atât de mult cu conservatorii.
Situaţiunea e deci lămurită.
„Poporul, cum a dis chiar d. Bla-remberg, Inu pote fi cu conservatorii, pentru că ei s’au lepădat de popor",
Poporul adăogâm, nu pote fi de cât cu liberalii, căci cu el şi prin ei a câştigat drepturile pe care conservatorii şâ trudesc acum a i le confisca şi chiar răpi.
SCIRI TELEGRAFICE
Serviciu! particular al diaruluî «TELEGRAFUL»
Berlin, 12 Octombre.
«Polische Nachrichten» dice că ţifrele puse odi-nioră la disposiţia împeratulul Frederic pentru corespondenţa sa secretă cu autorităţile superidre ale imperiului, ţifre car! în timpul morţii împăratului se găseau încă în camera mortuară, aă dispărut. Fără îndoială că s'aă furat.
Paris, 12 Octombrie.
Cartea doctorului Mackenzie, acuză pe doctorii germani de incapacitate. EI declară că doctorul Bramau dete o lovitură mortală lui Frederic III, la 12 Aprilie, punend o canulă prea mare, care provocă o supuraţiune şi scurtă ast-fel viaţa bolnavului cu dece luni cel puţin.
Borna, 12 Octombre.
Regele a conferit lui Willikm II marele cordon
al ordinului militar de Savoia şi o înaltă decora-
tiune militară italiană.
>
Wilhelm II, din partea sa, a numit pe principele de Neapole locotenent al regimentului prusian, al cărui proprietar e regele Humbert.
Romi, 13 Octombre.
împăratul Wilhelm a oferit regelui un portret al împăratului Friederic pe patu-î de mdrte.îj
Armata a făcut strălucite manevre în faţa împă-rataluî, a regelui, reginei, principilor şi principeselor, apoi a urmat defilarea trupelor în numer de 28,000 dmeni.
Aprdpe 100,000 dmeni asistau la revistă împăratul a fost aclamat cu entusiasm atât la trer cere, cât şi la întdreere.
împăratul a oferit Papei o mică tabachere de aur, cu petre preţidse şi cu poriretuţ împăratului pe capac-
Vama, 13 Octombre.
Principele Ferdinand, principes; ementina şi suita lor se vor îmbarca de la Sandi va pe vaporul Austro-ungar »Narenta« pentr B rgas, unde îl aştdptă d. Stambuloff, pentru a rein a la Sofia.
Cinstea şi controlul junimist
Oamenii, cari stau la cârmă a făcut mare paradă, dându-se de dmeni jţistiţL Luni întregi n’am auqlit de cât rbin-du-se de „cinste“ şi citind organu clor de la cârmă erai aprdpe să cţ'etjî pe-rit „cinstea“ de pe faţa pămâi tutui ţis’ăr ascuns în pieptul celor, pe cari S.
Regele a crezut de cuviinţă să cheme la putere.
Suntem dam sceptici însă; şi o bănuială gravă a coprins spiritul nostru, vă-dând că cel veniţi la putere fac atâta paradă cu „cinstea“; apoi urmărind pas cu pas la lucru p’aceştl „dmeni cinstiţi" am vă<ju căt în adevăr bănuelele ndstre n’au fost întemeiate numai şi numai pe neîncrederea firăscă ce trebuia să avem pentru noul veniţi.
Om cinstit este d. P. P. Carp,—dar sub ocrotirea sa şi prin iniţiativa sa guvernul din care d-sa face parte a făcut din scăderea agiuluî un acleveratjoc de Bursă.
Procedarea d-lul P. P. Carp în cestiu-nea agiuluî s’a isprăvit, după adânca nds-tră convingere, prin faptul că cinstiţii ■iniţiaţi au câştigat sume considerabile.
Viitorul va demonstra dacă am greşit aducând aedstă gravă acusare.
Om cinstit e d. T. Maiorescu—dar sub ministerul său statul a perdut procesul pentru pădurile seculare din Dobrogea. Acest proces ’l apara în calitate de advocat, actualul ministru de instrucţie.
Om cinstit e d. Al. Marghiloman—dar necinstite sunt faptele cari se fac înjud. Buzeu şi necinstit e contractul încheiat de d-sa cu rezeşil din jud. Dolj.
Acăsta în privinţa cinstei.
Acum în privinţa controlului sub cârmuirea cinstiţilor.
In acăstă privinţă ca mostră ne pdte servi cele ce se petrec sub nasul chiar al „cinstiţilor" în administraţiunea comunei capitalei. Iată ce a <jis deunăzi cu prilejul la junimiştii de la comună d-nul N. Vră-biescu, fost ajutor de primar, la o întrunire din coldrea de verde :
După constituirea consiliului comunai al Bucureştilor şi alegerea primarului, inspectorul-şef al accizelor, d. Capeleanu este silit de primai sâ demisioneze de dre-ce d. Pache Protopopescu vroia se încredinţeze acea importantă funcţiune vre unul prieten al său. Prin ce influenţe nu se ştie, primarul e nevoit însâ. să re-vie asupra măsureî luate şi reintegrează pe d. Capeleanu,
Maî târdiu plecând primarul la băl, încredinţează supraveghiarea accizelor u-nuî domn consilier şi actual ajutor de primar, d. Brătescu. Acesta după cât-va timp, găseşte că d. Capeleanu, nu numai cit neglijează serviciul dar lncrăzâ chiar cu rea credinţă; în consencinţă, cere destituirea funcţionarului, priu-tr’uu raport motivat, care se găseşte înregistrat la comună.
Ce face însă d. Capeleanu ? ’Şî dă de-misiunea şi d-sa tot motivat; şi ştiţi ce motive, sprijinite de dovedi, invoacă ?
Iată :
Că ajutorul de primar Brătescu minte;
că el a desorganizat şi serviciul, numind în slujbă contrR-bandiştî şi tot felul de netrebnici;
că el înlesneşte contra, bandele, măn-ţinâtid în slujbă funcţionari denunţaţi ca abusivî etc. etc.
Iată însă ce se întâmplă în cele din urmă : îndată după întoarcerea primarului în capul administraţiunel, d-sa re-chiamă în funcţiune pe d. Capeleanu şi mânţina pe d. Brătescu tot in atribii-ţiunile de ajutor delegat la accise.
Fiind întrebat asupra scandalului denunţat, primarul Pache a răspuns că: „tocmai că s’au denunţat unul pe altul, ’I „lasă la acelaşi serviciu ca să se controleze reciproc."
Aşa dar Brătescu va controla pe Capeleanu, iar Capeleanu va controla pe Brătescu şi ambii vor fi controlaţi de către marele gheşeftar Pache, care după ce a controlat mai multe locuri virane ale comunei, după ce a făcut cu „nisipul nespălat" o bunicică operaţiune, la rândul său va fi controlat de către ceî, cari cu cestiunea agiuluî au făcut cele mal avan-tagiose specule.
Aedstă stare de lucruri, acest regim de Scandale este botezat în deridere „domnia cinstiţilor
Alegeri „curate"
„Cinstea" celor de la cârmă în curăţenia sa se asămănă mult cu curăţenia a-legerilor cari se vor face. Dosarul acestor alegeri e deja voluminos prin tot felul de ingerinţe.
Iată, de pildă, ce sCric „Galaţii" în a cdstă privinţă :	,
„Funcţionarii administrativi superiorii cutreeră cârciumile, ţinând întruniri şi propagând candidaturile oficiale!
„De-o-cam-dată ne facem datoria a a-ti age atenţiunea d-luî prefect în speranţă că va interdice în viitor subalternilor d-sale de a face <jiua namădă mare pe a-genţiî electorali. In caşul contrar, vom publica nu numai numele acelor funcţionari, ci le vom face şi apologia cuvenită."
Din Craiova ni se scrie că printre funcţionarii de la primărie, prefectură, tribunale şi curţi se exercită „cea mal neruşinată ingerinţă." Li-se cere a se transforma în agenţi electorali şi a vota în orl-ce caz pentru ciocoi. De se vor împotrivi, li-se spune că vor fi daţi afară.
Spunem funcţionarilor, scrie valorosul nostru confrate „Opiniunea" : curaj! nu vă daţi! votul e secret! urmaţi-vă conştiinţa şi cugetaţi bine sub cine aţi fost maî socotiţi, sub liberali ori sub ciocoi.
In judeţul Dolj lucrurile merg şi mal pe faţă. Iată de pildă ce să face prin satele ciocoilor din acest judeţ:
Prin sate ciocoii, scrie Opiniunea, fac propaganda pe capete. Mal filele trecute sub-prefectul C. Ionescu chemase la Fi-liaşî pe toţi primarii din comune şi le-a cerut formal să facă tot spre a sili pe săteni sâ voteze cum vrea guvernul. In Brăi-leştî apoi, sub-prefectul din Balta a mers la un ţăran ce primise manifestul partidei liberale şi i-l’a luat cu sila, amenin-ţândul de va vota cu liberalii. In altă plasă, un sub-prefect merge din sat, în sat, spunând ţăranilor că guvernul trecut a că-<Jut şi că ţăranii, de vor să fie bine de el, sâ voteze cum le va porunci Economu şi Grecescu. Acel sub prefect dând în-tr’un sat peste un popă care l’a întrebat că cc are de gând guvernul să facă pentru ţărani şi pentru cler, căci el nu vede nimic afară de cât amăgiri, l’a insultat pe popă şi l’a ameninţat că i-o va face el de va urma asemenea agitaţie (?!)
Frumos mergem!
De peste munţi
Am înregistrat şi urmăm cu grijă a înregistra faptele ce se produc în Aus-tro-Ungaria şi care pot fi privite ca manifestare a generalei,dorinţe de o schimbare în favdrea naţionalităţilor.
Cestiunea a început acum a fi discutată şi de presa germană şi, de şi soluţiunea propusă nu e cea conformă dreptei dreptăţi, totuşi înregistrăm ce se dice pentru că şi în aceste dise găsim tot semnul dorinţei de emancipare a naţionalităţilor de sub sălbaticul jug unguresc.
Iacă ce găsim în „Neue Preussische Zeitung":
Acest d ir pretinde a sci din inf or moţiuni luate direct din cancelaria berlinescă, că Bismark are de scop nimicirea autonomiei Ungariei. Numitul diar arată prin un şir de articol!, că alianţa Austriei numai aşa ar putea fi de interes pentru Germania, dacă ar fi o împărăţie unitară şi centra-lisată. împărţirea în două state autondme, ada-dge fcSia prusiană, este una din căuşele slăbiciu -neî Austriei. Trebue dar să se adopte planul iul Schmerling din 1862, adecă casarea parlamentului şi autonomiei unguresc! ast-fel, ca sub-numi-rea de Austrie centralisată să fie numai un parlament central cu reşedinţa în Viena. Cancelaria din Viena e învoită cu acăstă schimbare, maî vertos pentru că instituţiunile tradiţionale ale Ungariei sunt privite ca un esemplu rău înaintea terilor vecine şi ca contrare adevăratelor traditiunî monarchice. Se afirmă, că cele maî cu influentă cercuri politice din Viena ar fi fdrte dispuse la a-căstă «lovitură de stat», cum o numesce «Egye-tertes». Singur numai împăratul şi regele Francisc Iosif are unele îndoelî în consciinţa sa, provo-cându-se la împrejurarea, că el a depus în Bu-da-pesta jurământul pe constituţiune. Cu tote a-cestea în Berlin se speră, că va succede a delă-tura aceste «ultraiste consideraţiunî».
«<
i r 4*
Se scie că M. S. împăratul Germaniei, în toastul ce a rădicat la Viena, a vorbit numai de împăratul Austriei nu şi de a doua a lui calificare de rege al Ungariei.
Acest fapt a fost o dusă de apă rece
pentru aprinsul simţimânt maghiar, fiarele afi protestat, dar totul a trebuit să se mărginăscă aci.
O telegramă din Viena a «fiarulul fran-ces Mot d’ordre, zice :
Maghiarilor Ie-a făcut o surprindere fdrte neplăcută împrejurarea, că împăratul german a toastat numai pentru împăratul Austriei şi n’a adaus cuvintele «şt regele Ungariei>. Cu privire la asta am audit erî săra şi am fost chiar martor ocular la un cas fdrte caracteristic. Adecă după prândul ae gaia un funcţionar al Curţii, a citit diariştilor ce erau de faţă textul original al toastului. De dre-ce însă în acest text nu se cuprindeau cuvintele : «şi regele Ungariei*, cjiariştiî maghiari au pretins, ca se vîre în text şi cuvintele acestea. Funcţionarul Curţel le-a răspuns însă : «Iertaţi domnii mei, aceste cuvinte nu se află scrise aic-j şi efi nu pot permite, ca să scrieţi ceea-ce nu se află în textul aprobat».
Faptul acesta vine a confirma imfor-maţiunile diaruluf prusian pe care le de-derăm mai sus, imformaţiunl dobândite, cum afirmă numitul <fiar, chiar de la cancelaria, adică de la ministerul de esteme berlinez.
încheind, vom <jice naţionalităţilor :
Curagiu şi unire în luptă, căci triumful causel celei drepte nu păte fi prea departe.
BUCOVINA
Sâmbăta trecută s’a împlinit 111 ani de când frumdsa Bucovina, grădina Moldovei împreună cu capitala lui Ştefan cel Mare,—Sucâva, ne a fost răpită de Austria.
Prin trădare s’a făcut acest act inie în în istoria ţârei.
Confratele nostru de la Iaşi „Fulgerul," aducându-şî aminte despre trista a-niversare scrie cu aedstă ocasiune urmă-t<5rele linii:
,Junimiştii, şi cu aedstă di de doliu naţional, s’au arătat neconsecuenţî.
„De pe piatra rece din Beilic, un primar junimist a promis că serbarea se va continua în fie-care an.
„Astă-dî avem tot un primar junimist; dar acesta nu s’a gândit a face macar ceia ce făcea reposatul Dimitrie Guşti: o panahidă şi o ghirlandă depusă pe mormântul Domnulul-martir.
„Nu putem termina făr’a trămite salutările ndstre fraţilor bucovineni şi a’î îndemna să spere, căci va veni diua rds-plăţel, când raptul şi trădarea vor fi înfierate şi când aedstă scumpă provincie va fi alipită la sânul mumel-patrie."
La urările confratelui nostru adăugăm şi noi urările ndstre ; la speranţile lor âdăogăm nădejde.
DIN AFARĂ
întrevederea împăraţilor „Pester Lloyd" polemisdză fdrte vifi contra jurnalelor ruse şi maî ales contra lui „Nord" din Bruxelles. După aceste jurnale, presa austro-ungară n’ar fi apreciat adevărata valdre a visitel lui Wilhelm la împăratul Frantz Ioseph.
Acăsta nu e exact, qlice „Pester Lloyd, jurnalele austro-ungare n’au depreciat importanţa întrevederel imperiale. Ele ştiu întru cât visita tânărului împărat a consolidat alianţa austro-germană şi prin urmare Liga păceî europene.
0 carte de sensaţie
Pali Mall Gazette anunţă că în curând va apare biografia împăratului Frederic III, datorită penel, unui înalt personagiii. In acest moment, opera e revăzută de mar-chisul Salisbury, şi va conţine numai in-formaţiunl de ordine întimă. Impărătdsa va face o Introducere care va fi fdrte patetică. Cartea, care e scrisă de Penell Bodd, va apare în Noembre. Câştigul va fi dat spitalului pentru bdlele de gât, pe care împăratul ’l a vizitat în timpul călătoriei lui la Londra.
www.dacoromanica.ro
TELEGRAFUL — 4 OCTOMBRE 1888
î
bxxmst
Procesul Grefl'ken
Procesul în interdicţiune contra luî Greff-ken, în numele femeel şi fiului său este o manoperă de strategie judiciară, pentru a scăpa pe acusat de procesul de înaltă trădare şi rigorile judiciare, făcând să declare o autoritate competentă ca Grefl’ken nu e responsabil de actele sale. Cancelarul însă nu se va lăsa să fie învins prin o tactică de procedură. Procesul de înaltă trădare va fi trimis înaintea justiţiei penale şi procesul în interdicţie înaintea ju-ridicţiel civile.
Chestia maccdonenA.
Noua Presă liberă vorbind de agitaţiile din Macedonia zice :
Bulgarii lunecă fârte uşor pe panta a-gitaţiilor provocate în Macedonia. Organul guvernului bulgar, „Svoboda", merge până acolo că atacă puterea suzerană, Turcia, şi ameninţă pe faţă pe P6rtă. „Svo-boda“ declară maî ales că dacă Pârta nu acordă macedonenilor libertăţile religiose ce le reclamă, Sobronia va şterge din buget, sumele înscrise pentru cultul musulman. Ceî din Belgrad sunt emoţionat! de pretenţiunile emise de Bulgaria şi tâte partidele sunt de părere a se uni, pentru a respinge asemenea pretenţiunl. Oamenii de stat din Sofia vor avea să se apere din două părţi dacă vor urma p’aceiaşî cale.
Fabricanţii de minciuni
.. fr
şi
Capitularea ^Epocii"
De mal mult timp se urcjiaii tot felul de planuri de către rudele lui Miulescu cum să facă a parveni să fie graţiat. Singurul mijloc era d’a dovedi o erfire judiciară, şi în acest scop s’au muncit pe tâte căiele şi cu tot felul de mijlâce.
Nu puţin ajutor le-a dat poliţia Capitalei pentru ajungerea acestui scop, pornită mal mult a isbi în poliţia fostului guvern. Dacă în pornirea acâsta n’ar fi dat isbire şi magistraţilor cari afi judecat procesul, între cari figurâză şi primul-ministru Teodor Rosetti, de sigur minciunile n’ar fi fost date tocmai acum la lumină de d. Costaforu, ci mal de mult de însăşi poliţia Capitalei.
A fost reservat d-lul Costaforu pe de o parte a se siji să scape .pe un fost sprijinitor disperat al vechilor ciocoi, — ces-tiune de recunoscinţă,—iar pe d’alta să’şî atraga câte-va voturi pentru candidatura ce’şl pune ia colegiul II din BucurescI, unde întâmpină atâtea adversităţi din partea d-lul Pache. când direct, când prin Brătesciî şi Stănescil săi, cari ’l huiduesc şi puţin.este până sâ’l bată.
Pe lângă Ardei, Baboi şi Cap-de-fer, dacă d. Costaforu ar avea acum şi pe Miulescu, ar învinge, cel puţin în Aibas-tru, cetele d-luî Pache, cari sunt de oca-siă, nedisciplinate şi fără pricepere în lucrare, — şi ast-fel ca adversar serios al liberalilor n’ar fi de cât d-sa.
Interesul d-lul Costaforu dar era mare, d’acea d-sa la timpul oportun sc6se basmul crimei din strada Sârelul în „Scri-sârea săptămânel" ce redactâză, şi Cap-de-fer, cumnatul lui Miulescu, de şi funcţionar vamal, totuşi o împărţi gratis şi la bun şi la răii pe strade, strigând în gura mare : citiţi, lume bună, că Miulescu n’a fost vinovat de omorul Măriei Popovicî!
Diarele reacţionare, ca „Resboiul", „l’In-dâpendance roumaine“, „România" şi mai cu sâmă „Epoca", fără să maî câră desluşiri, luară de capital basmul d-lul Costaforu, de si din înşirte-Mărgărite al lui se vedea cât de colo că este curat basmul cu Cocoşul-roşiu.
Anunciurî chiar se lipiră pe la chioşcuri şi pe strade, anunţând noua descoperire, ca înferare a poliţiei trecute.
Lumea fuse la primul moment coprinsă de ingrijire, când „România Liberă", organul guvernului, veni şi dete o dusă de apă rece zeloşilor descoperitori.
EI nici atunci nu voiră să înţelăgă, şi se luară la cărtă cu fâia guvernului, care în cele din urmă Ie tăiă de tot nasul, a rătând că persâna luată ca denunţător Gheorghe S6re, a făcut denunţarea din cupiditate, adecă pentru bani; că tot ce-a spus nu este adevărat şi chiar că a scăpat din arestul de la Focşani îndată ce-a fost dus acolo după cercetarea de la poliţia din BucurescI.
Organul oficios văzând că nici cu a-câsta nu face pe gazetele reacţionare să recunăscă adevărul său cel puţin să tacă, încheiă seria lămuririlor luate din sor-ginţl oficiăse cu propunerea următâre :
„Se pune acum o cestiune şi maî se-riăsă, acea de a se sci dacă nu e de datoria parchetului se descopere pe înscenă-toni acestei comedii ce-a alarmat inmeali.
In faţa acestei propuneri, organul elitei sociale, ce întrebuinţăză numai minciuni şi şantagiuri ca arme de luptă, „Epoca", începu s’o scalde, lăsă nasul în jos şi bătea în retragere.
Acum că alarma făcută n’a fost de cât o infamă ţesătură calomnidsă, cu scop d’a specula graţia Regelui şi-a obţine încrederea publicului, isbind fără drept şi în poliţia guvernului trecut şi în partidul liberal, credem că propunerea finală a „României libere" este de o necesitate morală, socială §i politică, şi la rândul nostru, cerem guvernului să descopere pe toţi înscenătoriî acestei infame comedii şl să’I dea judecăţii.
. ni	1	1 a
Deputaţi cu ori-ce preţ
După mania de slujbe poliţienescl, epo-chiştil sunt coprinşl acum de mania deputăţiei.
Păcat că Creţu a trecut la poliţiă, căci dacă ar fi fost liber, ar fi acum şi el candidat la vr’un colegiu. Dar se vede c’a priceput c’o să fie îmbulzâlă mare şi d’a-ceia a cedat' locul altora ca Baba-Novac, Rosetti-TeschicI, etc.
Văzând tâte acestea la epochiştl, văzând la pachiştl că până şi la Stănescu de la Obor tam-nesam vrea să fie dipotat chiar în Ilfov, dorul deputăţiei a coprins şi pe sărmanul administrator al „Epocel" d-nul Tomiţa Vasilescu.
Nu trebuie să rîdem de loc de aşa ceva, când aşa place guvernului, aşa place epo-chiştilor.
D. Vasilescu şi-a ales ca şi Stănescu colegiul III. Şi ştiţi unde? la Prahova. Nu e vorba, bine l’a nemerit; dar nu se scie dacă Prahova l’ar nemeri bine pe d-sa.
Ca să reuşescă bietul d. Vasilescu, n’a spus nimănui că e epochist, căci l’ar fi luat lumea la g6nă ; şi a făcut aşa, fiindcă nici altul înaintea sa n’a spus acolo că e junimist.
Dar fiind-că trebue să spuie ceva. d. Vasilescu spuse tutulor că e liberal şi încă d’al d-lul Grigorescu, fiind-că scie că liberalii sunt în mare majoritate în Prahova.
Ş’aci şiretlic ciocoeso.
tiseszvammmm
„Naţiunea" dând soirea despre acăstă caraghiâsă candidatură, ca espresiune a elitei sociale trâmbiţate de d-nil epochiştl, „Epoca" răspunde :
„Adevărul este că d-lul T^ Vasilescu venindu’I gust, ca la mulţi alţii, a candida la deputăţia ’şl încârcă norocul cum ’l vine la socotâîă. De sigur însă că nu pfite candida ca conservator, întru cât n’are calitate a represinta partidul; prin urmare e liber a se denumi liberal, fie şi d’al d-lul Grigorescu."
Atunci, d-niî Costaforu, Al. Catargi, Vo-goride, etc., cari n’au calitate a represinta partidul, căci comitetul partidului nu ’l recomandă, nu pot candida ca conservatori ; el sunt liberi a se denumi liberali!
Frumos ’şl apără amicii!
Dreptate are „Naţiunea" când, în faţa acestei încurcături a „Epocel" <jice : „greva ciocoilor s’a declarat şi la Bucurescir
Dosarul dilei
j
D’ale regimului
In comuna VoineştI, plasa Stavnicu, jud. Iaşi se petrec lucruri după regulele ştiute. De legea percepţiei nu-I aşa de prost perceptorul să ţină sâmă: lui Alexandru al lui Ilie Cantea ’i-a luat caţaveica femeie! şi un ogheal; luî Petrache Ungu-reanu două lăicere; lui Toader Zota ’l-a luat singurul sac de grăunţe ce-1 avea, Dâr cine p6te înşira tot pomelnicul?! A-pol d. perceptor mal are şi bunul obiceiu de a bate şi pentru ca guvernul junimist-boieresc, care e guvern cinstit, sâ’şl ştie ce slugă eredinciâsă după chip şi asemănare are, şi ca să’I dea şi medalie vom spune şi câte-va nume: Sandu Vasile Lungu, Costachi Vasilachi, Vasile Antoci au fost bătuci de perceptor, iar primarul vinde şi tace.
Şeful de garnisonă bate pe fimenil cari nu ’şl iau pălăriea înaintea d-sâle (să ştie mojicii că e d. şef!) şi pune pe Omeni să’I facă clăcl. A bătut pe Costachi al lui Tudurachi Zota, pe Ion Sureu, pe Dumitru al Măriei şi tot neamul lor.
Primarul erăşi bate §-i scote pe omeni la lucru boieresc în bătăi şi lasă pe feciori §i pe vătav se-i bată. Pentru vitele închise la obor nu dă chitanţe, dă certificate falşe pentru creditul agricol. Lui Gh. Nică fu-rându-i-se 2 bol, primarul i-a găsit şi în loc de a’I da păgubaşului îl ţine d sea cu t6te că de atunci sunt 3 ani. Pe străjer! îl întrebuinţăză ca vătăşel, âr vătăşeiî sunt argaţi la primar şi câte alte nenumărate abuzuri şi fără-de-legl.
Nu de geaba avem domnia junimisto-conservatOre ?
întrunirea de ieri de la AteneQ
La 2 ore p. m., sala Ateneului era literalmente plină de lume din tOte treptele societăţii. Sosirea oratorilor era anunţată prio urale şi aplause, cu deosebire a d-lul Dumitru Brătianu. D. Nicolae Ionescu n’a fost la întrunire, iar d. M. Kogălniceanu s’a scusat că este bolnav.
D. Dumitru Brătianu, fiind aclamat ca preşedinte, arată că primirea entusiastă ce i se face o să ’l dea de belea, căci ’l silesce a isbi şi mal mult în foştii săi a-liaţî. D-sa esplică în ce împrejurări, cum şi în ce condiţiunî s’a făcut alianţa cu conservatorii, cari erau căluţi în storpOre, amorţâlă, în cât nu puteai! nici să ’şl rădice capul. Efl, <}ice d. Brătianu, sunt contra alianţelor şi chiar în trecut când fratele mei! Ion şi Costache Rosetti făceau a-lianţe cu conservatorii, eu eram în contra şi mă ţineam d’o parte. In tot-d’a-una însă
acele alianţe aii produs fapte mari. De astă dată alianţa cu conservatorii a fost pentru a pune ţara în posesiune de sine, dărîmând pentru tot-d’a-una guvernul personal. EI bine, am ajuns la scopul propus? Nu, căci guvernul de a<jl e cu mult mal personal ca cel trecut. Acesta are şi păcatul nasceriî, căci e luat de pe scările palatutul, pe când guvernul d-lul I6n Bră-tianu era venit prin ţară, avea o legendă mare şi întreg partidul liberal, imensa majoritate a ţârei.
Cum însă a fost chemat la putere acest guvern, aliaţii noştril conservatori ah început să se încline spre el, şi unul câte unul se duceai! să ’l întărâscă rândurile, dându şl numele de junimişti.
Mi-au dat destule bobârnace. <jice d. Brătianu, ca să înţeleg că alianţa cu el nu mal merge; dâr sfaturile amicilor mei m’aîî îndemnat a mal ascepta până la urmă, căci voieam ca programa alianţei să se îndeplinâscă, adică noua cameră să dâ guvernul ce va voi ţâra, şi apoi fiă-care se mergem Ia matca nâstră.
D-sa espune cum s’a procedat la întocmirea listei pentrul consiliul comunal al Capitalei şi cum aliaţii conservatori au tras pe sfâră pe liberali, luând i8 din lista lor şi numai 13 din lista liberală, cum primarul urma să fiă un om politic, după sensul în care era făcută lista, şi cum d lor aîi ţinut să fiă de Pache, care era agreat de guvern numai pentru gospodăria; cum au pus numai 2 ajutâre din tre liberali, caii şi aceia ai! fost nevoiţi a demisiona, rămânind d-lor singuri stăpâni.
In acâstă situaţiune, ajungând lucrurile, ruptura era inevitabilă, dâr tot ascepta pe şefii aliaţilor spre a’şî da cuvântul. D. Catargiu a venit la mine şi mi-a spus c’a doua <Ji se întrunesce comitetul d-lor, spre a decide ce au să facă,—şi ’mî va comunica răspunsul. A doua ^i nu ml vine însă nici un răspuns. Aflasem că se hotărîse ruperea alianţei. Nu mă supăram de acâsta şi nu mă supăr, căci mi s’a dat ocasia a resufla liber; m’a supărat numai fasonul cum au declarat ruptura, motivele ce au luat de pretest.
Tot nu credeam în ruptură, şi ed, condamnatul, m’am dus să ’ml iâd hotărîrea scrisă, pe care am cerut’o d-lul Gatargiu: d-sa mi-a dat’o. Scid că densul era tare supărat pe cel ce l’au majorisat, dar s’a supus lor.
Cari sunt motivele rupturii ? Că noi liberalii am slăbit alianţa, părăsind’o, şi ne dă ca esemplu pe d-nil Kogălniceanu şi general Haralambe. Aceştia (însă s’ad retras pentru motive personale, âr nu spre a întări rândurile fostului guvern. Dar din al d-lor câţi nu s’au retras primind funcţiuni său gudurându-se pe lângă fostul guvern ? D-nil Bălăcenu, Menelas Ghermani, Ştirbei etc. n’au fost el în a-lianţă şi-au deşertat ?
Adevăratul motiv al rupturii ânsă este altul. D-lor în tot-dâ-una, ad asceptat puterea de la palat, n’au -avut încredere în naţiune. îndată ce-ad vădut că amici d’al d-lor ad pus mâna pe putere, s’au grăbit a se acăţa de dânşii, şi ast-fel scopul şi-l’au ajuns. Dâr acesta era scopul alianţei? Pentru acâsta ne unisem noi? Căpătat-a ţâra guvernul ce voiesce ea? Făcut-am ca guvernământul personal să se sfîrşâscă în acâstă ţără? Dâcă d-lor a-vead dorinţa d’a căpăta câte-va portofolii, le putead lua şi de la fostul guvern.
D-lor s’ad mulţămit cu 25 prefecturi, cu câte-va consilii comunale şi judeciene, şi când ad vădut că prin aceste midlâce pot veni în Cameră în număr mare, ad rupt’o cu noi. Dâr bine, pe prefecturi,, pe primării, consilii judeciene am voit noi în alianţă să întemeiăm alegerile?
D-lor ad făcut pe şireteniă o aliar.ţă monstru6să, căci una vrea guvernul ;i alta vor d-lor.
Ne mal acusă că voim să ne aliăm cu foştii colectivişti, şi că acâsta ar fi o a-Jianţă monstruosă, că n’aşl mal fi venerabil şi ’ml dau tot felul de epitete dâcă aşi face acâsta.
Dâr să ne înţelegem bine, să facem a dispărâ echivocurile.
Colectiviştii a^I nu mal sunt, el ad trecut la guvern, formând altă colectivitate şi mal rea, şi mal periculâsă. A<JI nu maî sunt de cât liberali. Dâr noi ce suntem de cât membrii al aceleaşi familii ? Pot fi deosebiri de vederi între noi, dâr am a\ut şi avem aceiaşi partid, care a făcut fapte mari în acâstă ţâră, fapte cărora şi conservatorii ad trebuit să se închine.
Noi n’am făcut alianţă şi nu vom face-o, căci n’avem cu cine. Noi ne vom contopi în acelaşi mare partid şi toţi la o laltă vom striga la urne : jos reacţiunea, jos guvernul personal.
N’am avut nimic cu fratele med Ion Brătianu, şi cred că, dâca până ieri l am combătut, ne putem uni în aceleaşi principii, în aceleaşi procederî, în marea fa-miliă liberală.
Posiţiunea nâstră ne opresc a ne săruta în public, cum pretind foştii noştril aliaţi că vom face.
Mulţi din amicii fostului guvern sunt âmenl fdrte onorabili şi mal mulţi âncă pârtă ponosul. EI bine, ed cred că unii pe cari Fam combătut mal cu furiă, pâte chiar esagerat, să stea mal la urmă, şi să mergem toţi cel buni înainte, înfruntând reacţiunea şi guvernul personal. Nimic nu ne va putea sta în cale, căci e voinţa poporului, voinţa naţiunii d’a se cârmui după cum crede ea că ’l este mal bine.—Ea scie cine i-au făcut şi ’l pâte face bine.
Ed regret că conservatorii s’ad onlo-fît singuri atât de crud şi 12 ani de luptă nu i-ad putut face a ’şî întemeia partidul adevărat conservator, care de altminteri este necesarii! într’un regim constituţional, cel puţin ca controlator.
Unirea cu conservatorii era mult mal monstruâsă, căci noi ’l dasem chiar în judecată, şi orî-ce am fi făcut, apucăturile lor chiar în alianţă ne despărţiad. C i tâte acestea i-am luat la braţ, i-am scos în faţa lumii şi le-am făcut consilie comunale şi judeciene. De ce n’am face-o acâsta cu fraţii de aceleaşi principii, de aceleaşi procederî, cari ca şi noi sunt din acelaşi mare partid liberal, care e partidul ţăreî ?!
Să tacă dar foştii noştri aliaţi cari s’ad dus la mila guvernului personal, compus din 2 âmenl şi jumătate, iar nor liberalii să fim strâns uniţi la urne şi vom învinge, căci noi producem, er d-lor sciţi numai să consume.
D. C. Boerescu, într’un lung şi aplaudat discurs, atacă pe conservatori, picând că n’ad fost leali în daraverile lor politice. D-sea combate apoi guvernul junimist, care a usurpat puterea. R6gă pe cetăţeni să lupte pentru liberali în contra conservatorilor.
D. P. Grâdişteanu combate, în aplauselc tuturor, guvernul de adl al iuncăriloi, după care în curând are să vie şi guvet nul Basset, şi guvernul lui Zero-camar-dineros... D-sea atacă pe conservatori si arată că se impune unirea tutor nuanţe lor liberale în contra inamicului comun.
D. G. Paladi dice că lupta începe între liberali şi conservatori! A lăudat bine-fa-cerile liberalismului...
D. Blaremberg atacă cu mare furie pe junimişti. In privinţa unirel, dice că faţă cu crimele prezentului nu trebue să uităm şi greşelile trecutului.
FOIŢA ţ)IARUL UI TELEGRAFUL
ai)
SPOVEDANIA
UNUI
UCIGAŞ
5
DE
EUGENIU HINS
CAPITOLUL VIII Greşeli peste greşeli
El însă nu voia să fie umilit şi refusa bine-facerile cunoscuţilor, voia să fie liber.
Ne vedeam fârte rar; ed nu ’l vedeam pentru că nu prea eşeam din căsuţa mea, el pentru că era luat de curentul vieţel. Când ne întâlneam eram fârte veseli d’a-câsta.
D’astă dată însă nu eram de loc vesel de acâstă întîlnire, mai ales că nu puteam să’l concediez repede. Trebuia să intru cu el în vorbă.
„— Ce dracu, <Jise el, al pus mâna pe vr’o moştenire de te-ai închis aşa ? Acuma pentru prima 6ră intru cu aşa mare greutate la tine. Ce al? urmă el, vădându-mă schimbat la faţă. Pare-că acuma aî eşit din spital.
„— Nu am avut nimica. Sunt supărat şi atâta tot.
„— Nu ’ml vine a crede...
„— Sunt şi supărat şi puţin cam bolnav.
Trebue să te îngrijeşti scumpul meu. VoeştI să spun unui doctor să vină la tine?
„— Mulţumesc, n’am nevoe de doctor.
„— Tot nu te-aî schimbat, tjlise prietenul. Ce dracu fugi aşa de lume? Ce eşti aşa supărat? Nu cum-va pentru că ’ţl-a murit Iţic ? Am citit erî-sâra într’un jurnal că Iţic ’şl-a dat sufletul.
„— Nu ştiu şi drept să ’ţl spun nu ţin numai de cât să ştiu. Chiar dâcă i-ar fi rupt cine-va gâtul nu ’mî părea răd. Ceî ce strîng bani mulţi, aşa mor tot-d’a-una.
In câte-va cuvinte, prietenul ’mî aminti ce am făcut la Iţic. După acele cuvinte părerea lui era că mârtea lui Iţic a fost violentă.
Eram turbat de mânie şi mă hotărîsem să scap de prieten cu ori-ce preţ, chiar dâcă aş fi rupt cu el pentru tot-d’a-una.
Ce ’mî folosea mie acel prieten ? Par-că prietenia luî mă împedica să nu mor de fâme ?
Emoţiunea mea fu observată de Vergas, care fără îndoiala se întreba care se fie cauza eî. D’odată el se lovi peste frunte şi zise:
—	Ce prost sunt! Nu înţeleg măcar atâta! Cu mârtea lui Iţic aî perdut cea mal bună ocupaţie ce o aveai. Linisteş-te-te, am ceva mal bun pentru tine, şi tocmai pentru aceasta am venit. AI să sal în sus de bucurie când ’ţi voi spune ce ocupaţie am venit să ’ţl ofer.
—	Ah; zisei ed cu un ton indeferent.
—	Află scumpul med că apare un nou jurnal la Bruxelles, un mare jurnal politic. Nu crede că are să fie o fâie de o-casie. E vorba de o întreprindere seri-âsă, făcută de nişte âmenî serioşi şi cu un capital însemnat. Până acuma s’au subscris două sute mii lei. EI, ce zici ?
—	Fârte bine pentru aceia cari au subscris două sute mii lei. Nu văd însă ce legătură e între acâstă afacere şi mine.
—	Prea eşti Toma necredinciosul! <Jise prietenul. Sunt sigur că vel crede când vel pune mâna. Află că jurnalul med, pentru că ed sunt primul redactor în ceia ce priveşte anunţurile, se va ocupa des a-
facerile din afară. Noul jurnal va fi un fel de journal des Dcoats al Belgiei. Pentru acâsta e nevoe de unul care să ştie multe limbi.
Am vorbit acţionarilor despre tine şi eî sunt dispuşi să ’ţl dea d’odată trei mii de lei pe an'! Trei mii de lei! aî au<Jit ? Ei, ce ^icl despre acâsta? Taci, nu res-puni^I ?...
—	Nici nu mă aşteptam la una ca a-câs+a...
—	înţeleg, bucuria prea mare ’ţl a făcut rău. Linişteşte-te, nu mâre Cine-va de bucurie. Imbracă-te repede şi să mergem să ne întâlnim cu acţionarii.
0	ast-fel de posiţie neaşteptată dacă aş fi avut’o cu câte-va <Jile în urmă, m’ar fi umplut de bucurie. Ceia ce ’ml spusese prietenul mă surprinse aşa de mult în cât nu găŞseam cuvinte ca să’l respund. Am putut numai atâta spune lui Vergas, că fiind fârte obosit, nu pot să mă presint înaii .lea fondatorilor gazetei; mă temeam să uu le fac o impresie rea, având în ve-der starea în care mă aflam.
1	ergas dădu din cap ; el era de părere că trebue de bătut ferul cât e cald Vă-<^£:id însă că nu respund nimica creiju că a iţeam dreptate, pentru că nu mă văzuse ncl o dată aşa de supărat
— Fie, ^ise el; te las încă două ^ile, însă nici o 6ră mai mult, al înţeles ? Poi-mâne te aştept, însă ia sâma, să nu mă dai de smintâlă, ştii că se găsesc mulţi ca tine... Nu per de ocasia.
Am făgăduit totul; nu mă gândeam la alt-ceva de cât cum să scap de el.
0 sârtă crudă i Câţi ani nu m’am bătut cu capul în tâte părţile, căutând vre-o ocupaţie ! Dacă s’ar fi întâmplat una ca acâsta acuma un an, acuma o lună, acuma trei dile, ce fericire ar fi fost pentru mine, pare-că aş fi văi)ut deschicjlânduse cerul înaintea mea !
Atunci puteam încă să lucrez, puteam să iubesc, puteam încă să mă gândesc la viitor !
Acuma însă nu mal puteam face nimica ! Acuma sârta, cu ironie ’ml intindea aceste punte de scăpare... însă era prea tănţliil, nu mă puteam folosi de ea.
Să primesc oeupaţia ce ml o oferea prietenul meii ? Pentru ce ? Puteam eî! a-cuma să mă arunc într’o nouă sferă d’ac-tivitate, când sabia luî Damocles atârna d’asupra capului meu ?
(Va urma)
\ •
www.dacoromanica.ro
j
TELEGRAFUL — 4 OCTOMBRE 1888
KMIMpteia
J). -P, Gmdi§teanu adaogă^Efe-va qu-vîttte, l>sa consiliază pe cetăţeni să H trufie pe conservatori ce fac cu revizsa-rea Constituţii şi cu cestiunea apanag'-t-lor.
Şadinţa se ridică la orele 4 şi jumătate. Auditorul eşind strigi:
Unire! itnirt !
rîuluî Ialomiţa înainte de podul de la Coşereni şi întărirea culeeî drepte a acelui pod, în valdre de 68,248 lei, bani 90, după devis.
Licitaţiunea se va ţine în fiiua de 19 Octombre, la orele 4 după amiază precis.
ECOURI
Mort in rîpat
In «jiua de 25 Septembre trecut, s’a sit mort în Calaţi, în rîpa de lângă straja Cobzarilor, ebreul Avram Grinberg. Din cercetările urmate s’a constatat că el, trecând ndptea pe acolo şi fiind întuneric, a căzut în rîpă, unde a şi încetat din viaţă.
Ars «le viii
In ijiua de 19 Septembre trecut, un copil, numit Alexandru, de 1 an şi jumătate, al lui Chirică Palamariu, din comuna Tăr-' nauca, judeţul Dorohoiu, umblând în vatra focului, în lipsa părinţilor, s'a apr'ns cămaşa pe el, şi, din causa rănilor prod ie, a încetat a doua <ji din viaţă.
l’n sub-prefeet ofiţer german
p arul „ fnirea liberală" face următd-rea întrebare a-luî ministiu de interne :
„Are d-sr. cunoscinţi deplină despre persona care a numit-o sub-prefect al pllăşior unite Taziăul-de-jos-Trotuşu din judeţul Bacăfi?
„Se afirmă că acest sub-prefect, d. M. Sturdza, a servit ca ofiţer în armata germană, fapt prin care,, după constituţie, şi-a perdut calitatea de cetăţean român, şi prin urmare este incapabil d’a ocupa funcţiuni publice, până când nu ’şî va recăpăta împământenirea".
La această întrebare ministru de interne are se răspundă confratelui nostru că : -r— O dată ce am pe Efrem Germani, ofiţer serbesc, ca prefect la Vlaşca de ce nu ’mi permit a avea de sub-prefect la Tazlăâ pe un fost ofiţer german ?
Ce ’I pasă guvernului curtizanilor de legile ţârei!
Evreii candidat oficial.
.	- 1 t
Diarul „Unirea iberală" 3in Bucăţi a-duce ştirea prin care se afirmă că d. prim-ministru ar fi dat ordine prefectului de Bacăîi ca în locul Drluî Jan Leca la al III-lea colegiu să pună candidatura evreului Veisengrun din Iaşi. Nu cum-va măsura se ia pentru a se înlesni soluţîunea arjătdreî cestiunl agrare ? Sărmane popor român !..
- \
Listele electoral e.
In listele electorale ale Capitalei sunt înscrişi:
.Pentru cameră : 2377 alegători în co legiul I, 8307 în al II, i-ar în colegiul III 471 alegători direcţi din judeciu, deosebit delegaţii, şi 163 delegaţi din BucurescI, cari represotă 8249 alegători indirecţi.— Pentru senat. : 1993 alegători în colegiul I şi 2104 în colegiul II.
-A-cte Oficiale
S’a acordat cu semna* de aur pentru servi-«41 militar de 25 aaî :
Snb-intendaltului PeC-oni Constantin din adm;' nistraţia centrală a fesbdlulul.
Căpitanului Popeseu Iiie din regimentul 9 dorobanţi.
Căpitanului Teleman Ion din regimentul 13 dorobanţi.
Cep ita naiul Cernea Grigoâ dih regimentul 7 lînie.
Căpitanului Voinescu Tănase din regimentul 4 iinie.
Căpitanului Floriceamr Ştefan din regimentul 18 dorobanţi.
Căpitanului Popeseu Dimitrie din regimentul 7
dorobanţi.
Căpitanului Ionescu Nicolae din regimentul 7 linie.
Căpitanului Urian Vasile din regimentul 24 dorobanţi.
LICIT ATIUNI
—	Se dă în întreprindere furnitura şi aşedarea semaphorilor, Indicatorilor de declivităţl şi paliere stâlpilor kilometrici şi hectometricî şi barierelor pasagelor cu cantone de pe linia Tergovişte-Lăcu-lete, în valore după devis de lei 5,376.
Licitaţia se va ţine la ministerul lucrărilor publice, în diua fie 4 Octombre, orele 4 după amiadă precis.
—	Se dă în întreprindere stabilirea şi punerea în funcţionare a telegrafului şi aparatelor de sonerie de pc linia ferată Târgovişte-Lăculeţe, în valdre după devis de lei 10,000.
Licitaţiunea se va ţine la ministerul lucrărilor publice în diua pe 7 Octombre, Ia orele 4 după amiadă precis.
—	Se dă prin licitaţiune publică întreţinerea în stare de curăţenie a pieţei portului Brăila.
Durata întreţinere! va fi pe timp de 3 ani.
Licitaţiunea se va ţine atât la minister, cât şi la prefectura de Brăila, în diua de ,g Octombre, la orele 4 după amiadă precis
Se dă în întreprindere rectificarea cursului
INFORMATIUNI
î
Sâmbătă săra, s’a ţinut în strada Radu Vodă, Nr. 2, o întrunire a alegatorilor liberali din coldrea de Albastru.
Stăpânirea şi a arătat şi aci arama. Intr’adevăr, comisarul comunal fost puşcăriaş, Alesandru Popeseu, păzia intrarea şi însemna pe cei ce veniau. După ce au început discursurile, comisarul Popeseu, împreună cu corni sarul Creţu, care păzia şi el pe la portă, au trimis după voinicii lor, cari au şi sosit cu două birji şi au fost postaţi pe trotoar în faţa casei unde să ţinea întrunirea.
La eşîre «voinicii» au început să huiduiască, deşteptând în picioare ma-halua; de la mai multe case s’afi deschis ferestrele pentru a vedea ce este şi când zăriau mutrele huiduitorilor, se grăbiaii să închidă repede.
Cetăţenii huiduiţi şi-au căutat de drum; dar în capul stradei Radu Vodă, întâlnind pe un sergent de oraş, îl întrebară ce păzeşte el, de nu opresce scandalul ce să petrece. Sergentul, neavend ce respunde, o porni spre «voinicii» stăpânire!, şi cu ajutorul cetăţenilor, prinse şi duse la secţiă pe douî din ei, Alexandru Baboi şi Anghel Moroi.
Pe când abia câţi-va paşi făcuseră spre secţiă, eşi ca din păment comisarul Creţu. La secţiă, s’a făcut pe-tiţiune şi refuzându-se a se lua depunerile martorilor, s’atî lăsat câte-va nume, spre a fi chiemaţî.
Ecă faptele, în tot adevărul, vădute de noi cu ochii noştrii.
întrebăm : cinstite sunt aceste lucruri r Puşcăriaşii e bine să fie puşi şi ocrotiţi a insulta pe omenii cinstiţi ? Ş’apoi mai obraz să spună că respectă drepturile cetăţenesc! !
/*-
La Brăila, unirea liberalilor e un fapt împlinit. Ei au adresat alegătorilor un valoros manifest în care vedem iscăliţi pe d-nii R. S. Campiniu, Nicolae Fleva, Gr. Geani, Al. Giu-vara, V. Sasu, Al. Suliotu, Stamu Constantin şi Dumitru, D. Apostol, P. Alexandrescu, dr. Apostoleanu, G. Berceanu, G. Cavadia, Gr. P. Cremi-neanu, G. Cociaş, I. Carapan, G. Di-mitrescu, N. Ganea, D. Ionescu, D. Moisescu , M. Portocală, C. Ştefă-nescu, I. Triandafil, C. Z. Zamfirescu.
La Bacău, s'aă iuţit straşnic câni didaţiî administraţiunil; samsarii Evre-solicită voturi pentru candidaţii admi nistratiei.

i
D. M. Kogălniceanu de şi sosit în capitală, n’a putut lua parte la întrunirea liberală de ieri, din causă că era
bolnav.
Urăm ilustrului om de stat o grabnică restabilire.
Ialomiţeamil anunţă că d. Marghiloman ministrul justiţiei, se va duce la Călăraşi Joia viitore.
Ni să anunţă din Severin încetarea
din viaţă a d-neî Elena Ghelmegeanu, fiica d-lui Michail şi a d-neî Irina Ghel-
megeanu.
Trămitem îndureratei familii sincerele nostre complemente de condo-leanţă.
Unirea grupurilor liberale din Bacău, scrie Uniunea liberală, spre a lupta contra reacţionarilor declaraţi şi deghisaţî, a produs mare entusiasm în t6te păturile societăţei şi a pus pe gânduri pe adversarii noştri.
Credem, că băcăuanii vor da o bună lecţiune tuturor ciocoilor şi ciocoi-ţilor, cari caută să aplice hypnotis-
mul în alegeri.

Ingerinţele continuă a se face pe o scară întinsă—scrie Drapelul de la Iaşi. Nu numai poliţia, nu numai candidaţii,
dar chiar şi primul-ministru - când a venit în Iaşi a făcut ingerinţă de cea mai josnică speţă. Afirmăm, am putea preciza şi fapte chiar, dacă n’am voi să scutim de ori-ce bănuială pe unii funcţionari» — că d-1 Jacob Ne-gruzzi a dus la d-1 T. Rosetti pe şefii mai multor servicii, cărora primul ministru le-a promis marea cu sarea numai să facă pe funcţionari să voteze cu guvernul.
Ruşine, d-le ministru !
Primăria Capitalei, pentru a încu-ragia prinderea contrabandiştilor, a hotărît ca primele ce se dau denunţătorilor să se plătăscă indată.
1,). Vrăbiescu, denunţând că Bră-tescu ar fi înregimentat în serviciul acciselor pe toţi contrabandiştii din prejurul Capitalei, suntem siguri că va arăta actualului primar totă zădărnicia acestei resoluţii.
Premiile cu tote astea se vor plăti, căci Pache are trebuinţă de fonduri pentru alegerile viitdre.
Ministru de instrucţie a dispus că în tdte Lunile, de la ora 5—6 după amia4ă, va primi pe profesorii cari ar avea să’i comunice ceva.
Curtea de apel din Galaţi a osândit pe Ivanovici, fostul primar din Tulcea, la 6 luni închisdre şi perde-rea dreptului d’a mai ocupa funcţiuni publice.
O exposiţie de animale domestice se va deschide la Craiova da 14 curent şi va ţine numai trei clile.
P. S. S. Mitropolitul Primat a numit o comisiune, din care face parte şi d. Poni, profesor de himie la universitatea din Iaşi, ca să alcătuiască un proiect de lege pentru luminările de cără.
De ore-ce în epua de 12 Septembre nu s’a presintat destui candidaţi la concursul pentru admitere în şcola copiilor de marină, se va ţine un nou concurs la 10 Octombre în Galaţi, la comandamentul flotilei.
Se scrie din Roman către »Fulgerătorul t că mişcarea liberală a început să ’şî ia avântul şi că, s’a decis, în scopul acesta, o nouă întrunire a liberalilor, care- trebuia să ţină în marea sală de la otel Dacia din Roman, eri duminică în 2 Octombre, la 8 ore sera.
Se afirmă că, în asăstă întrunire, se va imita ecsemplul dat de liberalii din centrllrile mari ca Iaşii, şi se va face abnegaţie de ori-ce, punân-du-se chestiunea numai pe terenul principielor şi căutâdu-se ca lupta, în viitorele alegeri, să se facă numai între liberalism şi reacţinnarism, pentru ca, numai cu cfiipul acesta, să se sdrobescă hidra conservatore, înainte chiar de a ’şî scote întregu’i cap la lumină.
D. N. Fleva, plecă mâine la Brăila unde va rămânea pînă după alegeri. D-sa se va pune în capul miş-căreî liberale de acolo, dice Dunărea. ->E-
«Fulgerul» de' la Iaşi scrie că: ministrul de resboî, când a fost la Iaşi, a ordonat tuturor militarilor cari sunt şi alegători, de a vota lista guvernamentală.
Curate alegeri, n’avem ce dice.
Diarul «Dunărea» raporteză urmă-torea conversaţie a unuia din Marghiloman! cu prefectul Suditu :
Mişu Marghiloman: — Ce vroeşti d-le Suditu, si me presint înaintea alegătorilor cu două mortăciuni ? Bit singur sunt ameninţat si cad, der când voiă fi silit si port în spate şi doui cadavre ?
D. Suditu ’i-a răspuns, trăgendu-şi favoritele:
-— Nu te teme, dragă Mişule, comp-tezâ pe popularitatee şi autoritatea mea.
Eri s’a făcut în tdtă ţera alegerea delegaţilor cari au a vota în colegiul al treilea. Câte 50 împreună vor alege un delegat, aceştia la rîndul lor vor da 38 de deputaţi cari vor repre-senta ţera, imensa ţără.
In capitală aii fost aleşi pretutindeni delegaţii conservatori.
Aflăm că ieri de diminăţă s’a primit de către ministerul de interne un lung protest din Botoşani; mai mulţi cetăţeni se plâng de ingerinţele administrative în vederea alegerei delegaţilor.
Administraţia locală ar fi interzis Sâmbătă şi o întrunire publică.
In oraşul Iaşi au fost aleşi delegaţii socialiştilor.
D. procuror Horia Rosetti a fost înaintat, însă trimis la Tulcea.
înaintat pentru că şi-a indeplinit în conştiinţă datoria faţă cu schingiuitorii de odinioră de la poliţie.
Trimis la Tulcea pentru că acei „schingiuitori aii fost omeni plăcuţi regimului.
Deci ministrul justiţiei a mai dat poporului o dovadă despre iubirea şi cinstea sa.
-*-
Din lipsă de spadă, Cronica Teatrală privitore la deschiderea stagiuneî o vom tipări în numărul de mâine.
ULTIMA ORA
Serviciul special al ^TELEGRAFULUI»
Roma, 13 Octombrie
„Gazeta oficială" dice în partea sa oficială, că împăratul Wilhelm a vizitat ieri într’un mod oficial pe Papa; trupele regale erau rînduite pe cele două laturi de la Legaţiunea Prusiei până la Vatican pentru a face împăratului onorurile militare.
Roma, 13 Octombre.
D. Cripsi a trimes principelui de Bis-marck o depeşă în care ’i zice: „Aşi voi să pot fi ecoul aplauselor cari au primit pe împăratul Wilhelm, amic al regălui nostru şi a le face să ajungă până la d-vdstră., pentru a vă face să înţelegeţi cât de mult poporul italian iubeşte Germania şi până la ce punt doreşte ca u-nirea să ţină tot-d’auna tot ast-fel de intimă pentru pacea Europei."
Princepele de Bismarck a respuns ; „întâlnirea suveranilor noştri este espre-siunea solemnă a amiciţiei celor două mari naţiuni. Ferma ndstră voinţă d’a o menţine constitue o trăsură de unire scumpă inimei mele."
Din ediţia a ll-a de eri.
l3aforrn.aţi,-u,iiî
Ece circulara dată de ministeriul de interne sub Nr. 5129 din 13 A-prile a. c. pentru şederea Ovreilor prin comunele rurale :
Domnule prefect,
Primesc din diferite părţi reclamaţi imî că, în virtutea art.‘ 1 din legea comunală, s’ar expnlsa prin sate toţi străinii ce ’şi-aă domiciliul lor în acele sate de maî mulţi airi.
Acăstă măsură a legii comunale nu pote avea nici un efect retroactiv, de acea dar vă rog, d-le prefect, să binevoiţi a lua o disposiţiune ca să nu se mal supere în mod zadarnic omenii ce ’şi-ad domiciliul lor stnbilit înaintea acestei legi prin sate.
Cea-ce am a vă atrage atenţiunea este ca nici unul să nu facă comercial de acel nepermis de legile nostre şi să nu caute prin manopere ilicite a frustra pe săteni. Veţi forma imediat tablouri indicative pe ‘categoria acestor străini, din cari un esemplar să fie păstrat în cancelaria primăriei > altul înaintat sub-prefecturel şi un al treilea pre-fecturel. Aceste tablouri vor cprinde urinătorele indicaţinnî: numele şi pronumele capului de familie, starea lui civilă, numele şi pronumele soţiei, clacă este căsătorit, liumele şi pronumele copiilor născuţi din căsătorie, averea ce posedă, felul comerciului sau industriei ce esercitădă, epoca cu preci-siune a stabilirei lui în comună, dacă a intervenit safi nu vre-o autorisare a consiliului comunal pentru aşetjnrea în comună, etc.
Primiţi etc.
p. Ministru, lupu Costaclie
Şeful divisiuniî, Mateiii Petrescu
Epoca anunciase pentru a-seră o întrunire liberală-conservatore într’un
salon de pe calea Plevnei, vis-â-vis de Lessel, la care era să vorbescă şi lea derul Vernescu.
D. Vernescu n’a fost la întrunire, ci numai represintantul seu, d. Bră-tescu, cu efita cuvenită. Pe când vor-bia d. Costaforu, d. Brătescu a căutat în tdte chipurile a ’l da jos şi-a ’l face să nu mai vorbescă, de ore-ce îl făcea beţiv etc., dar văclend că nu reuşesce, a dat ordin cetaşilor de au stins lămpile, ast-lel c’au rămas toţi în întunerec besnă şi-au început ghion-tuiăla, care a ţinut câte-va minute. Care câte a dat şi-a primit nu se ştie; s’a vScJut numai că Brătescu şi-a chemat ceta afară şi-a dat un praf d-lui Costaforu la plecare, apoi i-a dus la stropitură.
:*-
D. Pache a lipit pe strade o or donanţă că de aeji înainte ori-ce re-presintaţiuni teatrale, ori-ce musici pe la grădini, etc. şi ori-ce şcdle de dans sunt oprite de la 12 ore ndptea în sus, iar balurile mascate şi nemascate sunt oprite de la 2 ore ndptea.
Cum de nu s’a gândit poliţia la a-căstă măsură şi a venit ea tocmai în capul d-lui Pache şi chiar acum când se fac întrunirile pentru alegeri r
Ori-cine înţelege că nu se caută de cât pretexte pentru a lovi întrunirile electorale.
-Ȕ<-
} Ieri la consiliul comunal s’a vădit şi d. Efrem Ghermani, prefect de Vlaşca. D sa a venit în Buciirescî pentru a lua noul instrucţiuni, căci după cele ce avea s’au încurcat lucrurile şi nu garantăză reuşita candidaturelor oficiale.
TELE
;Serviciul particular al diaruluî «Telegraful»
C6 ORE SEARA)
Sofia, 12 Octombrie.
Guvernul bulgar a primit informaţiuni oficiale cari <jic că România cere paşa-pdrte regulate dar nu visa consulatelor sale.
Neînţelegerea semnalată ieri provine de acolo că direcţiunea vapdrelor pe Dunăre interpretase răd primele instrucţiuni.
Sofia, 12 Octombrtt.
Corniţele de Sonnaz, agent diplomatic al Italiei, a avut o întrevedere cu d-rul Stransky, ministru al afacerilor străine,
Londra, 13 Octombre.
Se anunţă rin Berlin diaruluî „Standard," că ultimele scirî din Zanzibar, datate de la sfârşitul lui Iunie, spun că tdte comunicaţiile aie luî Emin Vey cu lumea exteridră sunt tăiate.
CASSA DE SCHIMB
N. & D Moroeano
Strada Lipscani, Noua clîdire a societăţii Daci*-România numită «Pasagiul Dimitrie Ghica » No. &.
BUCUREŞTI Cumpără şi vinde efecte publice” şi face ori-ce schimb de monedi
Cursul pe diua de 3 Octombre 1888


5°/o Rentă Amortisabiiă .	.
5°/o	» Rom. Perpetuă. .
6°/o Obl. de Stat (Conv. Rur.) 6°/o »	»	»	(C. F. Rom.)
5°/o » Municipale 1883 .	.
5°/o »	»	1884 • .
7n/> Scrisuri funciare Rurale. S°/o 8	»	»	.
7 °/o	8	»	Urbane
6%	»	»	» .
S°/o	8	8	8	•
5%	8 func. Urbane Iaşi.
Impr. cu prime Bucur. (20 j.) Los. Crucea Roşie Italiană 10 fr. Obl. Case» Pens; 300 1.
» Sârbeşti cu prime. Losurî Otomane cu prime .
» Basilica D'ombau . . Aur contra argint sau bilete . NapolionI contra lire . . Florini val<5re Austriacă Mărci Germane .....
Bancnote Francese ....
Ruble Hârtie. ......
NB. Cursul este s tit
	1 Cump.	Vând
	96M4	97
	93'U	94'h
	981I4	99
	—	—
	83,14	84
	—	—
	I06Tl4	107
	96'14	97
% ,	i°5'/4	106
	—	—
	92'l4	93
	8osl4	81 h2
	45	5°
	3»	32
	225	235
%	75	80
	46	50
	l8	21
	«V*	2 0/0
	20,01	20,05
	2,08	2.09
	124	1.26
	991!2	Ipo'l-
. i 265 în aur.		275
OPERAŢIUNILE CEREALELOR
Brăila^ 30 Septembrie 1888
Cumpăr.	Vînfi. ~	Felujiec.		lb.	1. b. "	'
E. Caheor	Carandino	Grâ.	775°	573U	n,—	m.
G. Mendl	Bach	»	2610	571/2	10,70	c
>	Eisestein	Sec.	IIOO	51	5>5°	»
	Vrioni		1600	5«V	5-45	m.
Schimirer	R. Bălan	X*	3000	53’l4	5,80	
»	Niciforescu	»	500	541/4	5,9o	»
Cristoforato	Haracopo	grâu	800	î7	10,65	
>		*	400	59V2	H.75	»
		Athamsie M.			Thanu.	
D-rul Râmniceanu t ^12—iiuŞi
de la 6—7 ore. — Strada Scaunelor, 60.





A


Administratorul ziarului, C. Iajpftaescd.


www.dacoromanica.ro
TELEGRAFUL — 4 OCTOMBRE 1888.
CASA DE SCHIMB
MOSCU NACHMiAS
No. 8, în palatul «Principele Dimitrie Ghica» (Dacia-Romănia) Strada Lipscani, în faţa noueî clădiri a BănceT Naţionale
BUCURESCI

%. 1
FARMACISTUL
pXJRŢII REGALE^
Cumperă şi vinde efecte publice şt face ori-ce schimb de monedî
Cursul pe diua de 3 Octombre 1888
	Cumpără	Vinde
Rentă Amortisabilă 5°/o . .	94lU	94SU
> Română perpet 5%	93	94
Oblig, de Stat (C. Rur.) 6(l/0	98	99
» C. F. R. 6°/0 . . .	—	
i Municipale 5°/0	83	84
» Casei Pens. (300 L.)	225	235
Ser. funciare Rurale 7°/0 •	106I/2	107
» » * S°/o •	961/*	97
» 4 Urbane 7o/0	*051/4	106
» » » 6°/o	99	IOO
» » » 5°/o	92*/4	93
» » » Iaşi 50/0	808/4	8.S/4
Obl. Sărbescî cu prime 3°/0	76	80
Im. cu prime Buc. (20 leî)	45	5°
Losurî crucea Roşie îtaliane	29	32
Act. Banc Naţională .		
Losurî Otomane cu prime	48	52
» Basilica Dombau c. p.	18	21
» Panama cu prime . .	—	—
» Sfirb.cupr.de 10 fr.b.	12	15
Aur contra argint sau bilete	1 75	2 <5
» » Napoleon . .		
Florinî VVal. Austriac, . .	207	209
Mărci germane		124	126
Bancnote francese ....	99 '/a	ioo>/2
> Idem italiane . .	99	IOO
» Ruble Hârtie . .	265	275
NB. Cursul este în aur.		
LICOARE
de
gudron-tolu-vLscat
este formată din gudron vegetal de Norvegia, balsam de tolutan şi vâsc de brad. Se recomandă ca tămăduitore tusei vechi, durere! de piept, tuşă, arsuri de stomac, nepoffcă de mâncare, catar al băşice! urinare. Sticla 2,50.
INJECŢIA GALBENA sigură în vindecarea scursore! (Blenoragie). Sticla 2 lei.
Aceste preparate, compuse de Di-mitne G. Gherman, farmacist în Bu-z6u, se găsesce de vendare în Bucurescî la d. Roşu, farmacist, Sf. Gheorglie şi la farmacia Galenu, calea Griviţ,eî, şi la farmacia d-luî Lazăr Bistriţeanu, din Bârlad ; la farmacia Lindi, Râmnicu-Sărat ; la farmacia Coleşiu, Focşani şi în Vama (Bulgaria) lă D-nu I. Krâusler.

farmacia CHR. ALESSANDRIU
ROMANA
xţijj li'tltiEtll
S S N G U R U L r
Dintre tfite preparatele de gudron care a obţinut o [ reputaţie netăgăduit* în faţa d-lor doctori ţi clienţii ce I au constatat foldse surprintjfitfire O
GUDRONUL ALESSANDRIU
are w întrebuinţară cu succes contra durere! de piept, | tusei provenită în urma guturaiului, iritaţiunl ale peptulul, I astinu, catar al băşice! udului,—Lipsei de poftă de mân- j eare, eic.—Cu o lingură din acest Gudron pus într'oj litră de apă formezi ape de Păcură, care se prfte da cu mult succes la copil contra bălelor mal stfe indicate.
Pentru adulţi se iea o lingură de Gudron tn apă sa-charată safl lapte dulce 2—3 ori pe Şi. 2 lei 11.
Einplancuro gudronat din P&uvr* Homma (Alessandriu).—Contra durerilor Reumatismale, a Încheieturilor, mijlocului, durerilor de piept, spate şi nite junghiuri, 1 Ie* ruloul.
F stilo Guinfise-Codein-Tolu(Alessandriu) —
Superioritatea acestor medicamente tn maladiele de piept este recunoscută de tdte celebrităţile medicale. Aceste pastile In urma esaminări! ce li s’afi făcut s'afi aprobat de onor. consilia medical superior, 1 le* 50 ban! cutia.
.A. "V X S
Preparaţiunea acestui vin, care pentru mine « devenit I un cult e adesea denaturat de unii colegi cari găsesc de j cuviinţă a debita alte preparaţiunl în locul acestui vin, df aceia atrag atenţiunea onor. public a nu primi de Cât Sacăne originale
VINUL COPIILOR
PREPARAT DE
CHR. A.IaESSA.TSTJDHIXT
Farmacistul Curţii Regale.
Etatea cea fragedă a copiilor ’l face a se Îmbolnăvi j uşor; pentru a preîntâmpina maladiile se recomandă acest J vin tuturor copiilor de la etatea de 6 luni tn sus; tine- j relor fete le ajută la buna desvoltare a corpului, înti reşce tisele şi dă putere muşchilor.—Modul întrebuinţări), a « se vedea instrucţiunea ce însoţesce fiece sticlă. Preţul 3 leî. j
Capitule elastice ou ulei de Rioluă. (Alessan-
ftriu).—O dosă, cutia a 4 capsule I lefi, a 6 capsule I leii şi 25 bani, a 8 capsule t led şi 50 bani.
Blnapisrairi Alessandriu, muştar ln foi. Acfistă prepuraţiune esperimentată de autorităţile ndstre medicale şi profesori la facultate a constatat că fiind su peridre tuturor cclor-l-alte preparaţiunl străine, şi chiar celui de Rigollot. Cutia 1 lefi 50 bani.
Capsule oleo-balsamioe-sasîtaline (Ales-sandriu).—Remedifi sigur contra maladiilor secrete (scursore, 3culament) la bărbaţi, fie în stare prds-pfită, safi orl-cât de Învechită, se vindecă prin întrebuinţarea unei cutii ce conţine 100 capsule, combinate ast-fel pentru un tratament de vindecare complectă.—-Modul întrebuinţării şi dieta prescrisă a se vedea instrucţiunea ce însoţesce fie-care cutie,—Preţul unei cutii 6 lei.
ssr A se observ» pe capacul cutiei semnătura, colore roşie, ţi a uâ v5 debita alte capsule de a cărora eficacitate nu se garantdzâ, Sc trimite contra mandat postai în orl-ce localitate.
r
f ^ Z'Vindec k /'crampele d fţ f stomaah, palpi-' ta ţiile, colice he-) v patice, versă-*1* \ IurS nerrd-se, etc.

DE VÎNDARE LA PRINCIP ALELE FAIIMACII DîN ŢERA.
to lomdltiţtli unde nu se găsesc aceste preparate cererile să se facă la Farmacia	Bucnrcaoi
fi contra mandat postai espedioz In srî-ee localitate.
CALEA VICTORIEI 77, BUCURESCI, {CISM^UA ROŞIE) ^9
^CtŢCCţCCOCŞCQC^
BJ'
■ I V
GRĂDINA ELIADEsaatohS,ne.n to,a'
FABRICA
fnuq
H
„COMET
DE SOBE MEIDINGER SI MAŞINI DE BUCĂTĂRIE
Anou s^a-loi^oisţ
Cea mai practică şi economică sistemă de încălzire. Căldura şi arderea pot fi regulate în mod perfect. Focul se pdte întreţine în permanenţă dile şi săptămâni întregi. Ca combustibil se pdte întrebuinţa cok, lemne, ligorită, cărbuni de piatră şi coceni de porumb.
VENTILAŢIA ODĂILOR
Maşinele de bucate sunt de sistema cea mai perfecţionată. Durabile, practice şi cu o economie mare în combustibil. Se p6te arde cok, lemne, cărbuni de piatră, etc.
Depositul str. Domneî, 14 bis. Fabrica str. Vultur, 6.
Cereţi Broşuri ilustrate cari se trimit gratis.
dST^ŢXQZbT-^ZL-^
SOCIETATE GENERALA DE ASIGURARE IN BUCUREŞTI
CapiL.social 3,000.000 lei aur deplin versat
Adunarea generală a acţionarilor societăţi! nâstre care a avut loc în Şiua de 17 (29) Aprile a. c. luând decisiunea de a se reduce capitalul social cu un milion le! aur şi acâstă decisiune rămânând definitivă prin aceea că nu a fost oposată la onor. tribunal comercial de Ilfov în termennl stabilit de articolul 101 din codul comercial asupra căruia am atras atenţiunea celor în drept prin publicaţiunea inseretă în Nr. 51 al „Monitorului oficial “ din 5(17) Iunie 1888 ; avem onâre a încunoştiinţa prin acăsta pe acţionari! societăţe! nâstre că în <Jiua de 12 (24) Septembre a.c. vom începe operaţiunea restituire! sume! de un milion le! aur din capitalul social.
Acăstă restituire se va face conform de-cisiuneî luate de adunarea generală în ur-Lătorul od : pentru treî acţiuni din cele vechi, d-niî acţionar! vor primi două noi şi le! no! 200 aur în numerar.
Aceste preschimbări şi plăţi se vor face de casieria nâstră centrală (strada Domneî No. 12) în dilele de lucru de la 10—12 a. m. şi de la 2—4 p.m., iar în filele de sărbătoare de la 11—12 a.m.
Bucureşti, 31 August, 1888.
12 Septembre.
Direcţiunea Generală.
LA LIBERTE ROUMAINE
Diar cotidian, mare format In limba francesă
UN NUMER 20 BANÎ
ABONAMENTE : Un an, 40 lei; 6 luni, 20 lei; 3 Iun!, 10 lei.
Administratiunea
8.—BULEVARDUL ELISABE7A — 8. Bucureşti.
„TELEGRAPHULUI”
A HON AHKNTE
IN CAPITALĂ :
Pentru	un an .............Le! 24
„	sâse Iun!........... „	12
„	tre! Iun!............ „	7
IN DISTRICTE :
Pentru un an................ 30
„	şâse Iun!........... „	15
„	treî luni........... „	8
Pentru Români! din alte state, ca pentru districte.
IN STRĂINETATE :
Pentru un an.........In aur lei 40
» şăse luni.......„ „ „26
» treî luni.........	„	„10
ĂNUNC1URI Şl RECLAME
Anunciurî pe pag. IV, linia 25 bani. Reclame	„	„	III,	„	1	leu.
,,	„	„	II,	„	3	lei.
,,	„	n	I,	„	5	lei.
MEDIC ŞI CHIRURG
D-or. SALTER
Din facultatea din Viena
SPECIAL IN BOALELE DE FEMEI
ş1
STPHIILIS
—Locueşte în Strada FORTUNA, No. 4.— (Lângă Liceul Alexandri). Consultaţiunî în tâte filele de la 7 jum. până la 8 jum. a.m. şi de la 1 pâmă la 5 p.m. BF>. Se primeşte bolnavi în pensiune.
Renumita Cărturăresă
Iulia Poloneză
—S’A MUTAT sir—
In dosul Palatului Regal
La finele Str. Brătianu 57, (în colţ) Lângă Grajdurile Palatului Regal
Ghiceşte viitorul, presentul şi trecutul., pdte descoperi şi pagube, furturi, judecăţi, orice secrete ascunse la care se intCresdză cine-va. Cine aduce semne pdte afla lucruri ascunse : comori, etc.

MARE M A GĂSIM
o 4
DE
Haine gata Bărbătesc! şi de Bâeţî
LA
W BAZAR DE ENGLITERA
Bucurescî, — 3, Oolţ-u.1 str_ Q-a/Toro^T-euLi Şelfetriv G_
Sub-semnatul, am on6re a anunţa pe onor. mea Clientelă atât din Capitală cât şi din Provincie că, cu ocasiunea tarifului autonom, am deschis aci în ţdră
f O mare fabrică de haine pentru Bărbaţi şi Băeţî
în care confecţionez haine, după ultimele jurnale, din stofele cele mai bune ale |] Europei. Asemenea mai putem efectua şi ori-ce comande în timp de 24 ore, de r 6re-ce posedăm un mare deposit de stofe tine din cele mai renumite fabrici.
Sper că onor. mea Clientelă şi onor. Public, m6 va onora cu visitele d-lor, spre a se convinge de marfa confecţionată aci în ţâră, şi sunt sigur că vor fi pe deplin satisfăcuţi.
Cu stimă
SC- LEIBOVIOZ.
Societatea anonimă
DE
Basalt artificial şi de Ceramica
DE LA COTROCENI
CAPITAL SOCIAL: lei 1,500,000.
Capitalul vărsat la 31 Decembre 1886, leî 1,370,500.
11 şina situată la Bucurescî, Cotrocenî, Şoseaua Pandurilor, îu faţa Asiliilui Elena Doamna, legată cit calea ferată prin staţiunea Dealul Spirea.
Direcţiunea şi depositul principal în Bucurescî: Strada Domneî No. 14 bis.
Adresa telegrafica : ZBa.sa.lt, ZBxxQA^rescî.
DEPOSITE SECUNDARE:
In bucurescî..................Calea Griviţel 66.
Brăila .	,	.	.	. la d. G. Grosovich, piaţa Sf. Arhangel.
Craiova	.	.	.	.	.	M. G. Poumay, bancher.
Galaţi .....	M. Sebastien Soinaripa.
Călăraş!.	,	.	.	.	.	M. Serghie, B. Farfalomeî.
Rusciuc. .	Thomadis şi Damianof.
Industria naţională ale cărei produse au obţinut' la exposiţiunea Cooperatorilor din Bucuiescî si Craiova, cea mal mare recompensă
IDiploa^ia. de onoare clasa I~â-ESTRAS DIN PREŢURILE CURENTE PENTRU BUCURESCI
JJ
n-
Felul materialului		PRECIURI			L E	
	I-a călit.		II-a	călit.	IlI-a	călit.
	Pentru miă.	Pentru unitatea de mSsurâ cu aşezare	Pentrn miă.	l-s® s 0 rt g £ sa-ss Ph «	Pentru miă.	Pentru unitatea de măsură cu aşezare
l’avele pentru bordure 10 bucăţi la ni. pătrat . > » pavagiu de stradă şi de curţi 50 bucăţî de metru pătrat. ■ - • _ ■ LcspeŞi pentru trotuare 25 bucăţî la m. pătrat. Pătrate felurite 36 bucăţî la m. pătrat. Bordure de grădini 10 bucăţî la m. pătrat . CărimŞi refractare 420 bucăţî la m. cubic . . > cu 4, 6 şi 8 găuri, 40 bucăţî la m. p.	350 270 380 240 ■50 320 65	425 15 — 11.— IO.—	LO OOOO rO N M W "	4 — ■4 — 10.50 9 5°	300 230 220 180 IOO	3 7° ■3 - 9-5° 8.—
In Bucurescî şi în oraşele unde esecută lucrări pentru comună, societatea se însărcin&ă şi cu lucrări particulare, a căror întreţinere o garantezi pe timp de un an. Asemenea se află la uzină materiale de calitate mai infer’idră cu
ZIPreci'u.ri foarte reduse.
Editura Librăriei şi Tipografiei Şcoalelor, Bucureşcl, Str. Lipscani, %
www.dacoromanica.ro
Anal XIX. No. 1867. (Seria II. No. 28).
EXEMPLARUL 10 BANI.
Mercur!, 6 Octembre 1888.
ABONAMENTE
Pentru Capitală:
Pentru un an	Lei 24
>	şdse luni	.	»	12
>	trei luni........>	7
Pentru Districte:
Pentru un an .	.	«30
»	şdse luni	»	15
»	trei luni	»	8
Pentru	Românii din alte state,	ca
pentru districte
Pentru Streinătate :
Pentru un an	In aur lei 40
»	sdse luni . .	>	*26
»	trei luni	»	>10
iboiunieulelc st fac la 1 §i 16 lle Ct-eiril luai.
UN NUMER VECHI sj BANI
AbonamenteleseplătesC înainte
ZEcLiţia, întâia,
ANUNCIURI ŞI RECLAME
AnunciurI pe pag. IV linia 25 baai. Reclame pe pag. III linia. . r led »	»	II	> .	.	3 lei
»	» I	» .	.	5 lei
Pentru Inserţii şi Reclame Redacţia nu e responsabili.
Epistole nefrancate se reiusi, articole nepublicate se ard.
In Străinătate a se adresa:
Francia, Havas, Laffitte et C-nie, place de la Bourse, Paris.
Englitera, Eugdne Michoud, 81 Flect Street, E. C. London.
Austria, naasentnein et Vogler a, Wien Rudolf Mosse Zeilerstaett*, Wiene.
Ungaria, D. Moritz Wiest, în B»4a-Pesta Servitenplatz.
Abonamentele se plătesc Înainte
Redacţiunea, Strada Lipscani, 96

DIRECTOR POLITIC: IO AN G. BIBICESCU
na
Administraţiunea, Strada Lipscani, 96
SUMARUL
Guvernul curtisanilor şi ovreii Depeşl.
Cum, îugămu-vd?
Mişcarea electojală De peste Munţi Din afară.
Hatâruri pachiste Dosarul 4ile*
Alegeri curate Ecouri.
Crime şi delicte.
Teatrul naţional Informaţii.
Ultima oră
Partidul national-liberal ya tine, Miercuri seara, 5 Octombre, la orele 8, în sălii teatrului DACIA o întrunire publică.
Cetăţenii credincioşi ideilor liberale sunt rugaţi a yeni la acăstă întrunire.
Comitet ui centra] al partidulnl najioual-libcral.
Bucuresci, 4 Octombre
r! ft^-	' J
Guvernul curtezanilor şi ovreii
Diarul oficios în numărul săfi de ieri se încărcă a desminţi esistenţa circulărel d-luî Th. Rosetti. Sciindu-se însă cu mâţa în sac, oficioşii au redactat desminţirea lor în aşa mod, că n’aii făcut alt-ceva de cât a confirma veracitatea circulărei.
Dar la acăstă desminţire nereuşită, ar fi de neapărată trebuinţă un comunicat. Şi guvernul e dator, nu prin căi piezişe, ci prin „Monitorul Oficial" a se descărca de acusarea gravă, care ’i se aduce.
De ce nu dă acest comunicat ?
Pentru că ’i este teamă, pentru că ştie bine că a doua di după a-pariţiunea comunicatului circularea cu No. 5129 va apare în facsimile, litografiată de către cei cari deţin un esemplar original în mâinele lor.
Aşa dar, degeaba să svîrcolesce „România liberă", degeaba dă din codă ca o viperă— nimeni nu p6te da crezare desminţirei sele.
Este netăgăduit că circulai a d-lui ministru de interne esistă; este netăgăduit că prin acăstă circulară s'a ordonat comunelor rurale să pri-măscă în sînul lor pe ovreii străini, veniţi în ţără; este asemenea netăgăduit că prin circulara în ces-tiune s’au deschis ă deux battants porţile ţărei pentru o droie de o-vrei.
In afară de aceste trei conside-rante netăgăduite, mal rămâne asemenea nediscutabil că prin circulara cu No. 5129 actualul ministru de interne a călcat într’un mod flagrant legea.
D-sa ne spune, cu o naivitate mare, care nuşade de loc unui fost preşedinte al Gurţei de casaţie, cum că Art. 4 din legea comunală fiu p6te avea nici un efect retroactiv şi că prin urmare nu se p6te lua nici o măsură de espulsare în contra ovreilor stabiliţi în sate.
Este vădit că ministrul de interne vorbesce de legea de la 1887. Dar asemenea este vădit că un fost preşedinte al Gurţei de casaţie, ca un om care să pretinde a fi jurisconsult n’a putut să nu ştie că şi legea comunală de la 1879 cuprindea aceleaşi disposiţii privitore la stabilirea străinilor prin sate. In virtutea tocmai a acestei legi ah fost alungaţi de prin sate ovreii străini, cari s’aii aşedat în ele.
Ei bine, dacă onor. d. Th. Rosetti a ştiut acăsta, atunci cum a putut da circulara cu Nr. 5129
prin care autorisă pe ovreii alungaţi să se întbrcă iară-şi în satele de unde au fost daţi afară ?
înainte de a se fi dată la lumină circulara ministrului de interne, diarele de dincolo de Milcov au dat în nenumărate rănduri alarmă, că ovreii străini năvălesc în ţară. La acăstă denunţare organul oficios al actualului guvern dedea merefi desminţiri. Acum, după ce s’a dat la lumină circulara ministrului de interne, invasia ovreilor a devenit un fapt netăgăduit, şi cu t6te astea organul oficios urmăză a tăgădui lucrul şi chiar în faţa 6-menilor, veniţi de dincolo de Milcov, cari declară că ovreii să a-şacţă prin sate, cei de la putere continuă a declara că nu este a-devărat, că nu există nici circulara, nu există nici ovrei prin sate.
Pentru a dovedi bmenilor cari ’şi permit a tăgădui atât aceia ce au tăcut, cât şi resultatul faptului comis, este ore necesar ca să se tipărescă în fac-simile circulara şi să se aducă la minister întrăga droie de ovrei, cari au invadat satele nostre ?
Tăgădui-vor ocârmuitorii protec-ţiunea ce aii dat ovreilor, chiar dăcă s’ar face şi una şi alta?
Noi credem că da, pentru că aşa e croit caracterul celor cari din anti-camera palatului aii escaladat treptele puterei.
# *
Gestiunea privitore la invazia 0-vreilor ne-a adus aminte un episod din viaţa neuitatului nostru dascăl C. A. Rosetti.
La 1883, pe când C. A. Rosetti era ministru de interne, s’a dat o circulară către prefecţi, prin care aceştia aii fost somaţi a se conforma strict cu litera legei comunale şi a nu tolera aşecjarea străinilor prin sate. Circulara lui C. A. Rosetti a produs, precum cu toţii ne. aducem aminte, mare agitaţie dincolo de Milcov.
La Iaşi s’au adunat somităţile cârciumarilor şi cămătarilor ovrei şi aii alcătuit o comisiune care a lansat nisce liste de subscripţiunî cu scop de a culege bani şi de a tocmi p’un advocat. Acăstă comisiune a şi trămis la Bucuresci pe un delegat. Delegatul ovreilor a fost adus la ministerul de interne, unde C. A. Rosetti, p’atunci ministru, ’i-a dis :
— Sciu c’aţi adunat peste 80,000 lei. Ce aveţi de gând a face cu a-ceşti bani? A lua un advocat? Şi pentru ce? Advocatul vostru nu p6te să ’mî tălmăcăscă legea altmintrelea de cât precum ea este scrisă; aşa dar ce va face el? Eti nu pot să n’o aplic; căci de nu o voiu aplica, trebuie să merg la puşcăriă şi sunt bătrân deja. Destul am stat prin puşcării, când am fost tînăr. Plecaţi dar acasă şi daţi banii îndărăt omenilor. De nu ’i veţi înapoia, voiu afla şi voiu lua disposiţiunile necesare.
Aceste cuvinte aii produs un e-fect salutariu asupra delegatului o-vreilor, care s’a şi întors acolo de unde a venit.
Episodul pe care ’l-am narat, merită a fi cunoscut şi de d. Th. Rosetti.
SCIRI TELEGRAFICE
Serviciul particular al cjiaruluî «TELEGRAFUL >■ Pariu, 14 Octombrie.
Ziarele radicale se abţin de a aprecia proectul d-lui Floquet asupra revizuirel Constituţiei. Apre-ciaiea celor îalte ziare e în general defavorabilă.
Petei aburg, 14 Octombrie.
«Journal de St. Petersbourg» respinge insinuările după cari mişcarea macedoniană ar fi resultutul unor intrigi ruseşti, şi cjice că Bulgari! ştiii bine că Rusia nu mat are nici o agenţie în Macedonia. Organul rusesc n’ar fi relevat aceste insinuări, dacă «Frcmdenblat» nu şi le ar fi apropiat. El nu înţelege ca un organ serios să se facă ecoul unor atarî zvonuri.
CUM, RUGÂMU-VE?
(Iarstşl cestiuuea agi aiul)
Organul Junilor rescopţl" care deţin puterea, aduce aminte prin articolele lui, de jocul pe care copiii T numesc d'a
minţitele.
In cestiunea agiului mal cu sâmă, atitudinea „României Libere" e caracteristică.
Ea într'adevăr a afirmat şi repetă necontenit că guvernul junimistic, prin mă-surele ce a luat, a ajuns la scăderea a-giului şi d’aci laude peste laude la adresa guvernului.
Am discutat, în mal multe rîndurî, a-câstă gravă, seridsă şi importantă cestiune;
am arătat că scăderea actuală a agiului nu provine de cât din causa că, prin neobicinuitul export de cereale din anul a-cesta, s’a adus în ţară o cantitate de aur neobicinuit de mare;
am arătat asemenea că aurul, care nu e de cât o marfă, găsinduse pe piaţă în-tr’o cantitate mal marc de cât era trebuincios, ca orl-ce marfă, a trebuit să se ieftinâscă.
„România Liberă" a luat cunoscinţă de articolele niistre şi drept răspuns s’a mulţumit a-şl repeta cântecul: Guvernul a scăzut agiul, mărire lui!
Dar, cum, rugămu-vă,. cum a făcut guvernul acest lucru ?
Care sunt măsurile ce a luat?
care reformele ce a introdus în sistema monetară a ţărei ?
care mijldcele prin care el a atras în | ţară aurul?
„România Liberă" tace şi îndrăsnim a afirma că, cu tătă limbuţia eî cunoscută, va tăcea merefl, nu va deschide guriţa spre a discuta acestă cestiune ad rem.
Şi acăsta pentru ce ?
Pentru că nu are nimic de spus; căci guvernul n’a făcut, n’a putut face nimic, în cestiunea scăderel agiului.
Intr’adevăr, agiul este un efect al dese-chilibruluî economic şi el nu va înceta pe deplin de cât când vom putea produce şi vinde mai mult de cât cumpărăm.
Dovadă că aşa este ne-o dau chiar faptele petrecute supt ochii noştri, văra acăsta; căci a fost de ajuns să avem de vendare însemnatul stock de cereale rămas nevândut anul trecut şi produsul a-nulul acestuia, ăr străinătatea să aibă o recoltă rea şi deci trebuinţă mal mare de cât alţi ani, pentru ca să vindem mal mult, să vindem mai tot şi cu preţuri cari anul acesta, chiar pentru calităţi relativ inferiăre, ad fost mal mari de cât cele date, anul trecut, pentru estraordi-nara calitate a grâului d’atuncl.
Ce a făcut guvernul actual în tăte a-cestea ?
Nimic; căci nu va pretinde dâră „România liberă" că el ar fi posesorul unei baghete magice, prin care a făcut ca Europa apusană să sufere de secetă său de inundaţi uni şi deci să aibă trebuinţă de cereale mal multe dc cât de obiceiu;
nu va pretinde dâră că Europa a cumpărat cerealele nâstre, fără trebuinţă, ci numai pentru ochii frumoşi al junimiştilor.
Nu va pretinde acăsta, căci atunci ar adauge încă o pretenţiune absurdă şi ri-diculă lângă cea de împăciuitor al lume! manifestată odiniâră ca ministru de es-terne, ca şi astă-dî, de d. Carp-
N’a făcut nimic guvernul, pentru ca a-giul să scadă şi mal cu sămă pentru ca scăderea să dureze; deci nici un merit nu pfite avă pentru ivirea acestui fenomen economic.
Şău dăcă „România liberă" stăruiesce a pretinde că a făcut ceva, îl concedem acăsta, dar îl vom spune ce a făcut.
A făcut ce face o moşă, care asistă lângă o femeîă ce nasce uşor şi fără dureri : s’a găsit adecă la guvern când s’afi manifestat efectele economice ale recoltei rele de afară şi recoltei bune din ţără.
Nu e el causa, nu e el autorul acestui fenomen, al scăderii agiului, cum nu e mâşa autorul copilului la a căruia nas-cere a asistat.
înceteze deci „România liberă" cu laudele-! idiote; jocul „d’a minţitele" e potrivit pentru copil, nu pentru âmenî maturi şi cu mintea la locul el.
Mişcarea electorală
Comitetul de iniţiativă a liberalilor u-niţl din Brăila a dat la lumină un manifest către alegători. Estragem din acest manifest următârele:
„Programelor bombastice şi promisiu-nelor întinse pe hârtie, respund faptele de tâte dilele; nu afi pus încă mâna pe putere şi reacţiunea a reînviat mal a-meninţătâre de cât ori când. In lupta ascunsă asupra mijlâcelor de a se înăbuşi activitatea şi aspiraţiunile ţărei, junimiştii şi conservatorii sunt de acord asupra dorinţei de a o stăpâni.
,,— Au făgăduit că vor face o luptă leală pentru ca naţiunea să ’şl exprime în libertate voinţa, şi afi înşelat încrederea bătrânului şi cinstitului liberal Dumitru Br&tiann.
„— Aii promis că se vor grupa pe credinţe politice şi vor consolida partidele şi s’au grăbit să părâsăscă pe şeful lor Lascar Catargiu, trecând cu zestre guvernului junimist.
Aii făgăduit că vor lupta în numele ideilor şi pe ba<jă de programe şi nu s’au unit de cât pentru ca să ’şî împartă colegiile electorale.
„— Aii spus că vor face luptă de partid şi aii stat la tocmâlă cu tfite grupările şi cu toţi candidaţii: dovadă, candidatura d-luî Blaramberg susţinută la Brăila de stăpânire; dovadă candidatura ministrului Marghiloman pusă la Ialomiţa a-lăturî cu acea a devotatului brătienist
Poenaru-Bordea...
Aii făgăduit ţării o administraţiune corectă şi au împănat serviciele statului cu rămăşiţile din timpul tutulor reacţi-unelor.
„— Aii promis naţiunii alegeri libere, şi aii dat judeţele de zestre câtor-va familii : dovadă Râmnicu-Vâlcil, dovadă Buză ul şi Brăila,
„— Aii jurat să respecte independenţa alegătorilor,—şi tratâză pe profesori ca pe nişte robi ai stăpânirii: dovadă circulara d-luî Carp către directorii şcoa-lelor.
„— Aii făgăduit că vor prigoni imoralitatea,—şi afi stăruit pentru iertarea vinovaţilor daţi în judecată sub guvernul trecut: dovadă graţiarea generalului Mai-can ;
„— Afi spus, în fine, că> vor face să încapă o eră, nouă şi —aci ’şl afi ţinut cuvântul: era nouă a presiuuelor şi a despotismului alb a început"!
Resumând regimul junimisto-conserva-tor în aşa mod, comitetul liberal din Brăila îndeamnă pe alegători să alerge la urne şi să scape ţâră din mâinile boeri-lor şi a ciocoilor, cari conspiră în contra libertăţilor n6stre civice.
La alt capăt al ţărei, la Craiova, valorosul nostru confrate „Opiniunea," vorbind a regimul hidos sub care a că<jut ţăra <Jice .
„Ciocoii, văzând că libertatea ’I nimiceşte, se gândesc acum s’o desfiinţeze, s’o lună sub călcâifi, s’o zugrume, revenind Ia vechile vremuri de nâgră şi odiâsă a-mintire, când el erafi tari şi mari, când el şi palatul stăpâniafi, când cetăţeanul era socotit ca o vită, dator să se supună şi în primejdie da ’şl găsi belâua vrând cum-va să ’şl capete dreptul primordial ce are să ia parte la guvernămîntul ţărei, căci ocnele, şuşanelele, gurile de tun, baionetele şi săbiile soldăţeşti pentru cetă-enî erafi făcute.
„Da, nu mă voi sfii d’a o spune în gura mare:
„Ciocoii nu ţintesc alt ceva de cât încătuşarea nâstră, aducerea domniei regelui şi a lor, prin forţă şi, la caz, prin baionetă.
„Carp a spus’o de mult: el va guverna cu Regele şi cu dorobanţul."
Din Muşcel „Drapelul Muşcelulul" a-semenea face apel către români:
„Când strigoii es din morminte „Drapelul Muscelului^ îşi face datoria creş-„tinâscă să le sară înainte şi să’I lovâscă „ca să’I spulbere.
„T6tă câta administrativă a judeţului nostru, compusă din nouil veniţi de pe terenuri depărtate, din nouil numiţi pentru alegeri şi din vechile borfe zestrale ale tutor guvernelor, s’afi pus pe faţă în luptă contra cetăţenilor spre a ’I sili să voteze pe patronaţii guvernuluL Nu se cruţă nimic : nici promisiuni, nici intimidări. T6te armele sunt bune pentru aceşti agenţi, şi orf-ce marfă, cât de prâstă, el o scot în bâlciul alegerilor. Păcăliţi vor fi, de sigur; însă atragem atenţiunea con-judeţenilor noştri să scuture bine marfa a acestor tolbaşl şi, văcjând’o cum este, străpunsă de molii, să o arunce îndărăt negustorilor politici ce, în ţipete, o recomandă pe la locuinţele nâstre, în numele prefectului şi al guvernului de umili: ă însemnătate.
„Va să (jică morţii îngropaţi cu guvernul Catargiu aii înviat şi li s’afi mal alăturat şi alte vietăţi pentru alegeri. Avem dar să asistăm la întregele bacanale electorale de acum 12 ani şi jumătate, re-înoite şi puse de guvernul junimist în serviciul tuturor inepţilor aspiranţi la Cameră şi Senat."
De peste munţi
Mişcat de protestările generale ale Transilvănenilor, fără osebire de naţionalitate, primul ministru al Ungariei ar fi voind, spun unele (Jiare, a introduce însemnate modificări în proiectul săfi privitor la res-cumpărarea regalielor.
înregistrăm ceia-ce se <Jice; suntem siguri însă că modificările, de se vor face, vor fi mal mult de formă, iar nu fundamentale, din causă că cele-l’alte resurse de venit ale Ungariei sunt sleiţe şi numai în răscumpărarea regalielor să pune speranţe, ultima speranţă, d’a mal putea îmbunătăţi ceya desperata situaţiune financiară a statului.
o
e ?»
Corniţele suprem în pensiune şi advocat I. Piposiu, a încetat din viaţă la Alba-Julia.
Condoleanţele nâstre familiei.
DIN AFARĂ
Carten d-rulnl Makmizie
Noua presă liberă, publică lungi estracte din cartea, aşa de mult anunţată a doctorului Mackenzie, ca respuns la atacurile doctorilor germani. Cu t6tă reserva ce-şi a impus’o celebrul doctor englez, opera sa conţine interesante amenunte a-supra bâlel şi naturel spiritului lui Fre deric III. Fără îndoială el revine iarăşi asupra discuţiilor dintre doctorii ce înconjuraţi pe augustul defunct. Nu e acest-însă interesul principal al operei doctoa ruluî Makenzie.
Interesul principal constă în revelaţi u-nile ce le face doctorul asupra particula-
www.dacoromanica.ro
TELEGRAFUL — 5 OCTOMBRE 1888
ifrt.iagaiwajcaaaa
rităţilor ce au însoţit cele din urmă momente ale lui Frederic IIL
El ne spune de pildă că la 11 Mart, la Leipzig, când prinţul de Bismarc veni cu toţ ministerul în faţa împăratului, ’l luă la o parte şi ’î <ţise : ia sema doctore, Majestatea sa să nu se obosăscă ; te rog dă-I insţrucţiile necesare în acest sens. Trebue să limitezi numărul visitelor şi audienţelor. Te voi susţine din tbte puterile în acest ordin de idei.
La 20 April, doctorul Makenzie, vădând pericolul iminent, credu de datoria sa de a înştiinţa pe împărat, că catastrofa p6te isbucni d’într’un moment în altul. — ’Ţî nuîlţămesc, respunse împăratul, însă pen tru poporul meu sper că voi trăi încă.
Din punctul de vedere al acestor ame nunte, e Importantă cartea doctorului Ma-ckenzie.
Jurnalul luî Frederic UI. — Pretenţii curios» ale guvernului german.
„Nouvelles politique" din Berlin ob servă că publicarea la Paris şi Londra unei traducţiuni a jurnalului luî Frederic, apărut în „Deutsche Rundschau," constitue o reproducere interzisă şi că ordin au fost dat la Berlin pentru ca cei ce au reprodus acea publica ţiu ne să fie urmăriţi pe cale judiciară.
Un interviev cu Milan
In intervievul ce un redactor al farului „Presse" l’a avut cu regele Serbiei; acesta din urmă a desaprobat atitudinea d-lui Garaşanin, şef al partidului progresist, în procesul de divorţ cu regina, pentru că Garaşanin a ştiut fdrte bine că regina sprijinit toţ-dVunq ori-ce curent ostil Austriei.
O soluţiune radicală a acestui proces este necesară. Nu e vorba numai de o a-facere personală a regelui, ci de tiune politică.
Regele e convins că Austria este străină gândului ce i se atribue de a voi să a-nexeze Serbia. Regele Milan vorbi cu căi dură de împăratul Frantz-Josef care este un amic al Serbiei şi merită pe deplin admiraţia regelui şi a poporului şerb.
o ces
Hatîrurî pachiste
In şedinţa de la 30 Septembre a. c., consiliul d-lui Pache a decis prelungirea stradei Nouă în dreptul caselor d-lui Zerlenti, consilier comunal.
Asemene cerere d. Zerlenti făcuse în mai multe rînduri fostului consilii, dir primăria îi punea condi-ţiuni ca d-sa să paveze strada, s’o lumineze, să plătescă esproprierea casei Zalomit şi locul ce trebuia să iea de la stat pentru stradă, de la Slătarî.
Acum d. Zerlenti, fiind tare şi mare la primăriă, a obţinut totul ţâră nici una din acele condiţiuni şi ast-fel îşi va deschide o nouă faţă proprietăţii d-sâe.
Bună gospodăria.
FOIŢA DIARULUI TELEGRAFUL
Dosarul dileî
D’ale regimul ni
Respectos atragem atenţiunea onor. d. prefect al capitalei d. Col. Algiu asupra următcjrelor fapte, care ni se denunţă de cetăţeni :
Se dice că comisarul secţiei 25, anume d. H. Angeleseu însoţit de sub-comisarul Drăgulănu şi epistatu! Ghiţă Niculescu cutreera mahalale ieri şi adî strângând pe cetăţenii alegători aî coi. III. Aceşti funcţionari aî poliţiei duceau Duminecă pe la cârciume pe mahalagii făcând la propagandă junimistă.
Să votaţi pentru guvern! striga comisarul cu acoliţii săi.
Cei, cari au refusat să urmede sfaturile acestui comisar afl fost notaţi de subcomisarul care elicea:
Las că ne vbm socoti noi!
Aşa dar dintr’o parte ingerinţă din alta ameninţare.
Frumos e d-le Algiu!? Bine e ?!
D’ale lui Pache
D. Tănase Tănăsescu, comisar comunal, după spusele unor cetăţeni, a umblat Duminecă din casă în casă spuind cetăţenilor alegători aî col. 3 că sunt rugaţi de d. primar a merge la vot şi a alege pe delegaţii arătaţi de dmenii guvernului.
— Cei cari nu vor merge să voteze, declara Tănăsescu, vor fi notaţi pe un registru aparte şi le vom face procese de contravenţie.
Frumos de tot d-le Pache!
Alegeri „curate"
„Dunărea" din Brăila de la 2 curent publică următdrele:
„Confirmăm scirea că actualul guvern a redus cu 15 la sută tariful asupra cerealelor ce se transportă direct la Galaţi. Acăstă reducţiune s’a şi pus în aplicare, -a Galaţi, graţie acestei reducţiunî, omo-rîtdre pentru Brăila, sosesc câte 400 va-g6ne pe di.
„Guvernamentalii din localitate se în-cărcâ a tăgădui, spunând cetăţeniler cari e cer socotâlă că nu este adevărat că s’a făcut acăstă reducţiune. Ei merg cu neruşinarea şi mai departe.■ arătă la lume depeşi din partea d-lui C. Georgescu, ce se găsia în Bucurescî, şi prin cari se spune că acăstă reducţiune nu s’a făcut.
„Reducţiunea fiind.oficial acordată, d-niî guvernamentali nu se mai pot ascunde după deget şi cetăţenii Brăileni vor şei cu cine aii de a face."
Ast-fel guvernamentalii sciu să capete voturile Gălăţenilor, isbind în interesele portului Brăila.
poliţienesc au cutreerat oraşul, în vederea alegerel delegaţilor.
In sala votărel, aii urmat aceleaşi procedări culpabile. Epure, advocatul public din Muscel, cunoscuţii, Zugrăvescu, Apos tolescu, mulţi funcţionari şi consilieri comunali ameninţau făţiş pe alegători, le-au smuls buletinele, forţându-i să voteze pentru candidaţii administraţiei. Terdrea este la culme. Reclamat biuroului.
Sentinela din Botoşani ăcă ^ingerinţele ce arată :
„D. A. EnacovicI, sub diferite preteste, visităză scdlele, spre a ţinea conferinţe cu institutorii, pe cari îi ameninţă cu permutări, ba pe cei ce nu sunt definitivi chiar cu destituirea. Şi, întărit cu esemplul celor de sus, purtarea d-sdle întrece ori-ce margini."
„Sergenţii de oraş, deghizaţi în civil, cutreieră mahalalele, spionând şi a-meninţând. Ascunşi în ogrăzile dmenilor, iei trec în carnet pe alegătorii cari vin la întrunirile liberalilor şi a doua <Ji ’I ra-portâdă primarului. Ba se merge şi mai departe. Poliţistul, Adam Teodor, în loc să stea la serviciul său. cutreieră mahala iele, piângându-se că este dat afară din funcţiune. Lucrul nu-î adevărat; el e un spion, şi ca dovadă este că poliţaiul oraşului ’i-a şi dat accept pentru salarul său din Septembrie şi chiar din Octombrie."
Crime si delicte
0 morte misterioşii.
Hamon, comisar de poliţie, din Paris, a deschis o anchetă asupra cauzelor unei morţi din cele mai misteriăse.
DI. F... fochist la compania Orleans, care sta în strada Mall, e căsătorit cu o veduva engleză, mama a unei fete mari. D-na F.,. dădea lecţii de limba engleză.
Acum patru cjile se hotărâse ca d-ra F... să se ducă la Londra Ia rudele ei. D l şi d-na F... o însoţiră pănă la Dieppe, aci însă d-1 F,.. constatând că n’avea suma trebuinciăsă pentru ca fiica lui să pfită merge până la Londra, îmbarca pe un vas pe fiica lui şi se hotărî să se Îmt6rcă la Paris. Femeia lui însă se supăra ca a lăsat pe fată fără nici un ban, J
petrecem, dacă nu mai folositor :
putem face alt-ceva
Pif, paf, pan !
En avânt,
Le pied Ieste Et du geste
Comedia Manevre de Tomnă, mulţumită nouiei direcţiuni a fost cât se pdte de bine represintată. Artiştii cari afl jucat aeâstâ comedie afi studiat consciincios rolurile lor, afl interpretat de minune caracterele şi afl făcut pe public să rî<Jă şi să aplaude. Decoraţiunile, scena, orchestra, ecleragiul, serviciul teatrului—tot în fine, demonstra că noul director al teatrului nostru naţional a ştiut să reorganiseze scena n6s-tră de căpetenie şi a o pune pe un picior cât se pdte de satisfăcător. Suntem datori să declarăm că de mult deja n’am vă^ut aşa ordine la teatrul nostru naţio-
se ascunse într’un otel; dl F... nu o găsi|”a\ nam *ost spectatori a unei piese aşa de cât a doua $i dimineaţa.	de ,uxos S1 a?a de comP,ect .înscenată,
ECOURI
„Drapelul Muscelului" de la 2 curent publică următdrele, relativ la modul cum guvernamentalii din Muscel prepară noile alegeri :
„Anunţăm pe cititorii noştri că d. Flo-rian, controlorul creditului agricol, a plecat, ordonat de şeful săfl, ca să facă procese verbale în contra tuturor împrumutaţilor fără escepţiune, cu tdtă esistenţa obiectelor emanetate.
„Scopul este ca, faţă cu acăstă presiune, să intimideze pe alegători şi să ’î determine a vota pentru candidaţii administraţi unei."
Ndptea de la 2 spre 3 ale luneî cu-ente, prefectul şi poliţaiul din Rîmnicul Vîlcea cu tot aparatul administrativ si
Spânzurată
S’a găsit spânzurată Anica. servitdrea arendaşului moşiei Chiriac, judeţul Vlaş-ca. Din cercetările urmate şi dintr’un bilet scris în limba maghiară, ce s’a găsit sub patu decedatei, se bănuesce că executa rea acestei măsuri extreme a provenit din gelozie. Caşul s’a comunicat parchetului.
Sinucis
Băiatul Ion, în etate de 16 ani, fiul lui Francii Badea Duca, din comuna Ceraşu, judeţul Prahova, afiându-se Ia muncă (do-gărie) împreună cu tatăl .săfl şi alţi lo cuitorî în pădurea Valea Nâgră din judeţul Buzăfl, profitând de lipsa tatălui săfl şi a celor alţi locuitori, s’a strangulat de un copac cu o sfdră cu care fusese încins.
Ce viaţă ducea acest băiat, ce viaţă a-ară, ca în flUrea vârstei să ’şi curme firul vieţei!
Furtună
In ndptea de 25 — 26 Septembre trecut, a cădut o pldie mare cu tunet şi a trăsnit o şiră cu snopi cu orz ca 50 clăi în comuna Vărăscî, judeţul Ialomiţa, ardând cu desăvârşire împreună cu o altă şiră de 15 clăi orz şi, după stăruinţele puse de primarul respectiv, focul s’a localisat. Maî ie urmă a trăsnit o casă tot din acea comună care însă nu s’a aprins; s’a stricat numai o iconă din casă. Pe urmă, a trăsnit biserica din acea comună unde a distrus un stâlp din biserică şi stâlpul de la uşa altarului din drăpta, sfărâmând zidul în mai multe părţi, fără însă d’a se ivi incendii}.
Condamnarea unui ucigaş din Iaşi
Tribunalul corecţional din Iaşi a condamnat la 12 ani închisăre pe tânărul u-cigaş în etate de 15 ani, care acum câte va zile a ucis pe o femeie bătrîna anume Lake, din strada Golia jud. Iaşi.
D-1 F... dojenind-o, ea zise:
Nu te supăra... sunt bolnavă şi sunt sigură că voi muri îndată.
D-1 F... chemă un doctor, însă femeia muri peste puţin timp.Mal mTilţî doctori chemaţi în urmă n’afl putut să declare cauza adevăratei morţi.
0 dispariţia ne inistci-idsfi.
D-nei V... văduvă, în vrâstă de 45 anf care locueşte în strada Ronsard (Paris plecă d’acasă la preumblare vinerea tre cută. D’atunci ea nu s’a maî întors acasă Acea damă avea obiceifi d’a ţinea la ea toţi banii ce ’i avea. Se crede că a fost victima unui asasinat. Poliţia cercetează.
Crimele din Londra
Şeful siguranţei publice din Paris, srimit următdrea scrisdre:
„Fără îndoială aţi auqlit vorbindu-se de crimele din Londra Suntem doi; unu în Anglia, altul în Franţa. Pentru moment sunt la Brest şi d’aci plec la Paris ca să fac ceia ce face la Londra tovarăşul med. Noi căutam în corpul omenesc ceia ce doctorii n’afl găsit până acuma. Nu vei putea să ne descoperi nici o dată. Victima ndstră din Franţa va fi între două-zeci şi trei zeci anî. Vom tâia-o în două, ’î vom scdte măruntaele, în urmă ’i vom tăia degetele de la mâni şi picidre.
Peste trei septămâni veţi audi vorbin-duse şi de mine.
Ve salut.
H. D. V. R G.
Teatrul National
Manevre de tomnă, comedie în 4 acte adoptată pentru scena română.
Deschiderea stagiune! 1888-89 s’a făcut Sâmbătă cu piesa localisată a d-lui Mo-ser. Trecând peste ceşti unea dacă noua direcţiune a teatrelor a făcut bine sau nu alegând tocmai acăstă piesă pentru so-emnitatea deschiderel unei stagiuni atât de aşteptată, trecând peste valdrea comediei, care s’a represintat, datori suntem să notăm aci impresia de adâncă mâhnire, pe care am resimţit-o intrând în templul artei dramatice şi găsindu’l pustiu.
Dicem pustiu, căci nu maî este la tea-tru-naţional încântătdrea vestală Aristiţa L Manolescu, care nutrea prin talentul săfl de prima valdre focul sacru de pe altarul luî Apolon; nu mai este la tâtru naţional artistul Gr. Manolescu, nu mai este artistul Nottara.
Şi fără sacerdoţi templul ’ţi pare pustia, altarul ’ţî pare gol.
Dar se trecem şi peste acăstă resim-ire durerdsă, s’o ascundem în interiorul nostru şi... să fim veseli, să rîdem, să
precum a fost comedia Manevre de Tomna.
A vorbi în deamănunt despre acăstă piesă, a analisa serios jocul artiştilor — ar fi a face un servicifl răfl atât autorului piesei localisate, cât şi artiştilor.
Să ne oprim dăr şi să punem punt.
Binoclu.
INFORMATIUNI
-
Vom publica, in numărul do mâine Oda In boieri a d-lul B. I*. Hâşdeii; spre a se vedea ce afl fost şi ce sunt aşa <|işiî boerl pentru ţâra nostră.
La Botoşani s’afl stabilit următb-rele candidaturi de t6te grupurile liberale :
Pentru cameră: col. I d-nii C. Ghe-leme, dr. A. ŞtelanovicI şi G. Urzică; col. II d-ni? G. Ulea, C. Savi-nescu şi A. Gheorghiade; pentru coiul III candidatul a rămas a se decide maî în urmă.
Pentru senat', col. I d-niî A. Ara-pu şi V, Timuş; col. II d-niî Sc. Mi-clescu şi V. Şiretenii.
La Bacău grupurile liberale afl stabilit următdrele candidaturi:
Pentru cameră.', col. I d-nii Petru Ene, unius I. Leca şi Iordache Iuraşcu; col. II: Ştefan Constandache şi Ciri-iu Sebastian; pentru colegiul III a rămas ca candidatul să ’l desemneze alegătorii din Târgul-Ocna.
Pentru senat', col. I d-nii G. E sarcu şi Vasile Tataru; col. II d-nî-Dimitrie Lupaşcu şi Alexandru Vili ner.
*-
Voinţa Naţională* de adî cere desluşiri noului prefect al capitalei decă este adevărat că fostul comisar inspector Davila a luat 5400 lei d$i ondul paşpdrtelor pentru trebuinţele sale şi lei 1500 de la d. căpitan Sa-vopol, comandantul sergenţilor de o-raş, pentru diferite cheltuelî, fără a e justifica
D. Lepădâtescu n’a fost încă nu mit conaisar-inspector, dăr este cu stăruinţă recomandat de d. Pache, care


(12)
m\K
SPOVEDANIA
UNUI
UCIGAŞ
?
DE
EUGENIU HINS
CAPITOLUL VIII Greşeli peste greşeli
Inchipuiţi-vă să mă vedeţi pe mine foi-letând jurnalele şi căutând să tratez chestii exteridre, eând eu nu mă gândeam de cât la crima ce am comis-o, când nu mă aşteptam în ori-ce moment de cât să auz aceste cuvinte : în numele legei deschide!
Ori cum ar fi fost presupunerea ce era asupra mea, trebuia să mă duc înaintea judecătorului de instrucţie şi eu trebuia să mă gândesc necontenit cum să scap din
cursa ce, mi se va întinde de către judecător.
Această luptă între mine şi justiţie va fi lungă şi nu se va termina de cât safl prin mărturisirea safl liberarea mea.
Eram într’o mare încurcătură, ’mi părea şi răfl de posiţia în care mă aflam şi eram şi turbat de mânie că nu ’mi ieşia din cap acele idei triste. Un strigăt răguşit eşi din gâtul mefl şi lacrimile mă podidiră; am plâns mult, însă acele lacrimi nu erafl d’acele care să mă- usu-
1
reze.
In urma acestei exploxiî am stat câtva timp într’o stare de amorţeală.
Când mă trezii, singurătatea şi tăcerea
camerei mi se părură cu neputinţă de suportat.
Am plecat d’acasă ca să mă maî răcoresc.
Mergeam fără să ’mi dafl seamă în ce parte ; cu t6te că vântul rece sufla cu tărie, eu mergeam pare-că ar fi fost timpul cel maî frumos şi mergeam, până ce sdrobit de oboseală mă opream.
Unde sunt ?
încă o dată ajunsesem în strada fatală.
Multă lume se afla în faţa casei. Lumea arăta cu degetul fereastra camerei lui Iţic. Nu maî era nici o îndoială, totul se descoperise.
Mă vârâl prin mulţime ca să auz cc se vorbeşte ; eram însă aşa de turburat în cât nu puteam să urmăresc şirul convorbirilor ; nu distingeam de cât câte-va cuvinte, printre cari cele de lovit... asasinat şi altele.
Mi se părea că privirile agenţilor erau îndreptate asupra unor din mulţime şi cău-tafl să vadă nu vor descoperi pe asasin care p6te să se tradede prin vre-o vorbă, prin vre-o mişcare.
Mi se părea că privirile tuturor acelor .agenţi se opresc în urmă asupra mea. Atunci sunt coprins de o idee nebună, plec repede d’acolo fără să mă gândesc că acea plecare repede p6te să dea loc la bănueli.
Iata-mă pe piaţa mare; aud pe vânzătorii de jurnale strigând; cumpăraţi Steva Belgiei cu amănunte asupra îngrozitorului asasinat din strada Houblon!
Am cumpărat repede o gazetă şi am intrat în cea d’întâi cafenea. Deschid jurnalul şi citesc un titlu cu litere mari : vngrositond asasina/, (lin strada Iljmblon.
Apoi urmă:
„Ieri dimineaţă un fire-care Iţic Abra-ham, bancher, a fost găsit mort în biroul săfl din strada Houblon.
„întâi s’a crezut că a murit de un atac
de aplopexie, făcându-se autopsie, s’a găsit craniul fracturat, în partea posteri-<5ră.
„E probatul că mobilul crimei a fost furtul.
„Casa cu bani a fost găsită închisă ; deschizând-o nu s’a găsit nimica deranjat în ea. Numai după cercetarea registrelor se va vedea dacă s'a comis un furt.
„Acăstă crimă arătă, că asasinul a fost fbrte dibacii!; nu se observă nici cea mai mică urmă de efracţiune safl de luptă. Nimeni din cei din casă n’afl vă^ut nici n’afl auzit nimica. Numai unul din ei ’şi aduce aminte că a auzit ca prin vis, un sgomot, ca acela produs de un corp ce cade jos.
„Ancheta urmează, se crede că în curând asasinul va fi descoperit.
Acăstă din urmă frază nu mă impre-sionă de loc: era un clişefl vechifl pe care ’l cunoşteam deja. Am pus jurnalul pe masă şi am rămas gânditor mult timp; crierul mefl obosit de planurile ce le făceam di şi nopte, acuma nu mai voia să lucreze de loc.
Am fost scos din acea amorţeală de nisce glasuri ce se auzeafl lângă mine. Câte-va persbne stând lângă o masă,
aprbpe d’a mea, vorbeafl de asasinatul luî Iţic. Unul din ele, istorisea cu glas tare scena ce s’a petrecut, ca şi cum ar fi fost acolo. Ascultam ca şi cum n’aş fi avut nici un interes.. îndată m’am convins că acel domn care se pretindea că ştie totul, nu ştiea nimica.
Nu m’am putut stăpâni şi, am zis:
„— Nu eaşa domnule!
Cel care vorbea se întbrse repede către mine, se uită surprins că ’l am contrazis şi se uită fix la mine :
„— Ştii mai bine ca mine cum s’a întâmplat? zise el. Aş voi să ştiri cine ’ţi a spus că nu e adevărat ce spun.
Am răspuns cam încurcat:
„— Efl am auzit o altă versiune.
„— Se pbte. Câte minciuni nu sc spun, in asemenea ocasiî. Află însă domnule că efl am aceste informaţii de la o personă care face parte din parchet.
Nu cred ca d-ta să fii mai bine informat ca parchetul,— afară dacă nu cum-va d-ta eşti asasinul, sfârşi el.
Aceste cuvinte afl fost o lovitură de măciucă pentru mine; credeam că voi fi în stare să răspund la acea obrasnicie ’mi a fost însă cu neputinţă.
Cum puteam să mă supăr pe un om care spusese adevărul?
(Va urma)
www.dacoromanica.ro
TELEGRAFUL — 5 OCTOMBRE 1888
voiesce cu orî-ce preţ să puie mâna pe agiă prin comisarl-inspectorJ, dacă putut face sg aibă prefect şi director după voinţa sa.
Pe lângă d. Lepădătescu, d. Pache maî stăruie a se numi ca comisarl-ins pectorî d-nil Al. Aliclescu din Albastru şi d. Ştefan Paplica, fost de mal multe ori sub-prefect sub tbte regimurile.
Acesta din urmă însă vedem că «Solidaritatea» din Giurgiu arată car fi fost numit sub-prefect la plasa Nă-jlovu-Glavaciov din Vlaşca după stă ruinţele amicului d-săle, d. C. Pariano, ce s’ar fi împăcat cu noul prefect de acolo,
Prefectul Capitalei, esifă şi chiar se opune a primi pe recomandaţii d-luî Pache, şi caută a recruta dintre procurori şi magistraţi personalul superior poliţienesc de care are trebuinţă.
Duminecă sără, la întrunirea nuanţelor conservatdre din laşi, d. A. D. Holban, noul proselit conservator, care a trecut prin tote partitele şi nu ’şî mal găseşte locul, a dfs că este con-servator-convins. Maioritatea asisten ţilor au părăsit însă sala strigând; trăiască liberalii!
Junimiştii sunt consternaţi.
La Ploieşti, cu tote presiunile ad-nifriistraţiuniî, ajutată de conservatori, şi de un nou grup poreclit liberalî-independenţî-progresiştl, ah reuşit candidaţii liberali la alegerile pentru delegaţii colegiului III*
O întrunire sa ţinut şi la hotelul Avram, tinde ah vorbit d-nil Costa-foru şi Nicu Cerchez, inginer la domenii şi la Banca României, care, ca şi d. Costaforu, voiesce să ’şî puie candidatura la colegiul II din capitală ca conservator independent.
Auditorul la hotelul Avram a fost unii pasageri din hotel şi precupeţii din piaţa Bibescu şi de pe maidanul Ddmneî Bălaşa.
Candidaţii au plecat încântaţi de suwcesul obţinut. Numai d’ar întâlni la urne pe acel auditori.
La o întrunire pachistă din Albastru, s’a anunciat pentru colegiul II din Capitală candidatura fiului d-lul Vernescu.
S’a disolvat şi comitetul permanent al judeciului Tecuci.
După candidatura liberală la colegiul III din Prahova a d-lul Tonii ţa Vasilescu, administrator remersiat al «Epocel», a venit acum şi rendul d-lut G. A. Florian, colaborator la «Epoca» şi fost comisar poliţienesc sub d. Radu Mihaiu.
In privinţa acestei candidaturi, ecă ce scrie «Naţiunea» de adl sub titlul Remersiare :
■^D. Florian (G. A. F. en franţais: gaffe) a fost remersiat de la «Epoca» In schimb, reprezentanţii elitei sociale aţi oferit d-luî Florian colegiul III de Ilfov. In modestia sa, remersiatul redactor al «Epocel» a preferit se i-se dea colegiul III de Teleorman.
«Vestim pe d. Florian că trecerea gârlei va fi fdrţe dificilă la Teleorman, căci, de şi Vedea e secată, se va întâlni însă în drum cu d. D. R R., autorul «grevei ciocoilor-» de la «Epoca».
După scandalul cu stingerea lâmr pilor şi bătăile făcute la în runirea de la Bucur Ciobanu din Verde, tinde liberalil-conservatorî au ţinut întrunire Vineria trecută, Brătescu cu căta htl s’att dus în culorea de Negru şi, umt cu Stănescu de la Obor, ce comandă alte cete, au introdus pe unii în sala unde ţinea întrunire liberal d-luî Dumitru Brătianu, spre a pro oca scandal, iar la eşire au huiduit pe toţi, între cari se aflaţi şi d-nil doerescu, Blaramberg etc
D. Boerescu a şi reclamat a aia ii d-lul Pache de purtarea lui Bră-
tescu şî-a celor-alţî agenţi comunali puşi la ordinul săti.
In loc d’a reclama d-lul Pache, care este bâta la primăriă, ar fi fost ne-merit a se reclama procurorului general său d-luî ministru de interne şi, la nevoiă, chiar regelui, cerându-le să facă anchetă şi să puie la reson p’a-cest cap de bande, cu «perciuni la animă», cum l’a numit d. Blaramberg la Atenefi,—spre a ’l face să înceteze cu atâte miseril şi să nu mal tăvă-lescă în neomenii demnitatea de primar şi să nu mal întrebuinţeze banii publici şi cel daţi pentru săraci la plata bătăuşilor electorali.
Prefecţii de Dâmboviţa şi Rorna-naţî au fost chemaţi în BucurescI pentru a li se da noul instrucţiuni de a-legeri, de bre-ce au raportat că lucrurile merg retî, mal ales cel de Ro manaţî.
«Adevărul» spune că d. Bibicescu ar fi cjis că partisanu fostului guvern vor vota lista disidenţilor, «orî-cum va fi ea întocmită».
Acesta e o născocire naivă. D. Bi bicescu crede că liberalii vot vota cu toţii o listă şi în acest sens a lucrat şi lucrăză, însă acea listă trebuie să fiâ resultatul unei depline înţelegeri între adevăraţii liberali de tbte nu anţele.
->î«-
D. Horia Rosettî a fost silit a-şi da demisiunea de procuror.
Era şi vreme.
Acest tenăr, care dovedise că-şî înţelege bine rolul şi-şi luase în se rios drepturile ce-î dă legea; acest tânăr, care a constatat cum îl îndatora legea schingiuirile de la polîţiă şi a cerut darea în judecată a schingiui torilor trebuia să nu fie procuror... în timpul de faţă, în perioda alegerilor.
De ce bre? Pentru că el, cum a dat în judecată pe «tineriî inimoşi» care au schingiuit la poliţia, călcând legea, putea da în judecată pe cel organisaţî, spre a schingiui pe alegători •
Ar fi fost ded o primejdiă pentru cel ce, prin orî-ce mijloce ilegale şi imorale, sunt hotărîtl a escamota voinţa ŞÎ voturile ţărel.
Neîncrederea acestor omeni în d Horia Rosettî este o onbre pentru dînsul şi-l felicităm că a ‘sciut a o do bendi.
In acelaş timp însă, acesta neîncredere într’un procuror corect şi con-sciinţios cum îl vrea legea, este oîn-ferare anticipată a guvernului junimist şi a apucăturilor lui electorale.
Junele ministru de justiţie, scrie Bu-zdul se află în Buzău.
Presenţa d-sale se semnaleză mâl cu semă prin desele «dute-vino» ale diferiţilor agenţi care învitâ pe alegători la locuinţa exelenţieî sale. Altă dată d-nu Alexandru Marghiloman, ca simplu muritor, alerga singur dina şi nbptea pe la locuinţele alegătorilor şi ’şl încovoia şira spinării în complimente până la pâment. Acum alegătorii sunt chemaţi la locuinţa d-luî spre a face anticameră şi a se ploconi cu smerenie.
S’a schimbat şi boerul !
D. Leu, noul sub-prefect de la Ba-badag e creatura Marghilomanilor. Să cjice că acest domn a fost îngrijitor de moşie la d. I. Marghiloman.
Frumos administrator ! Iată depeşa prin care Leu-paraleîi a fost vestit de stăpânul săti, că din îngrijitor să înalţă la rangul de administrator :
Biroul Finance'or i4[io. TEODOR LEU
Eşti numit Administrator Babadag, 500 franci lunar—te felicit.
I. Marghiloman.
Cursurile la facultatea de sciinţe din Bucurescî se încep la 6 ale curentei.
Consiliul judeciului Tulcea este disolvat şi alegătorii convocaţi pentru 25 Oc-tobre a. c.
Comisarul Creţu, înaintea căruia cetăţenii din Albastru au dus pe A-
lexandru Baboi şi Sterie Ilie pentru că I huiduise la eşirea de la întrunire, nici până acum n’a chiemat pe martori spre a ancheta faptul.
Supunem caşul d-luî Algiu, noul prefect al poliţiei.
A apărut la Brăila un noii tj‘ar : «Alegătorul».
Salutăm pe noul nostru confrate.
Junimiştii sunt consternaţi.
Ni să spune că eî ar fi solicitat liberalilor sprijin pentru d-nil Carp şi Ghermani.
Liberalii aii respins cu indignare a-căstă propunere imorală.
»MiluiţiI» de ieri sunt la locul lor între «degeneraţi», iar nu între libe ralil partisanî al suveranităţii naţionale
-*-
D. Zarifopol, pus de guvern ca candidat la colegiul I de cameră din Roman, a refusat candidatura neputând sprijini guvernul junimist.
La Dorohoiu grupurile liberale au stabilit următorele candidaturi pentru cameră: col. I d-niî Ibn Docan şi Dimitrie Moruzi, col. II d. Sângeorj şi col. III d. Eduard Gherghel sau G. Holban.
Pentru senat ah rămas a se decide.
«Alegătorul» din Brăila, adresân-du-se la alegători, dice :
«S’a practicat în trecut de către regimul conservator presiuni asupra a iegătorilor atât de josnice, atât de infame, în cât au rămas legendare, de aceia nici noi nu le vom menţiona de cât ca exemple: Crucile cu tibişir pe spate, arendări de moşii, persecu ţiunea în comerţ, terorismul cu armata, şi alte o sută şi o mie de mijloce, care de care mal monstrubse, mal mi-şeleştî. Aceiaşi omeni sunt astă-dl la guvern, adică croiţi tot din stofă feac-ţionară, şi ast-fe! fiind, cu acelaşi obi-ceiti; prin urmare, cetăţenii să fie cu luare aminte şi cu fermitate se respingă orî-ce feluri de uneltiri, să se re-zime bărbăteşte pe drepturile lor sacre de alegători şi cu cugetul curat să ’şî esercite mandatul lor, şi vor bine merita nobilul titlu de cetăţean liber»
D. Crispi va da în villa sa din Nea-pole un prânz în onbrea contelui de Bismark Iluminaţia Forumului a fost suspendată din causa timpului urit.
Din ediţii a li-a de eri.
ULTIMA ORA
Serviciul special al «TELEGRAFULUI» Viena 15 Octombre
Prima representaţie în noul teatru al Curţii (Hofburgteatre) a avut loc în presenţa împăratului, a regelui Milan a principelui de Galles, a întregei familii imperiale, a demnitarilor Curţii a membrilor corpului diplomatic, a miniştrilor, a represintanţilor autorităţilor, a directorilor teatrelor vieneze şi străine, etc. In prologul, spiritul bătrânului burgteatru mulţumeşte împăratului.
Adunarea aclamă pe împăratul cu en-tusiasm, Aceiaşi ovaţie frenetică când la sfârşitul prologului actorii adunaţi pe scenă cântară imnul naţional.
Reprezentaţia a fost strălucită. S’a admirat mult arhitectura noului edificiu.
Paris, 15 Octormţre.
Ministrul de resbel a decis ca de acum înainte să nu se primescă nici un ofiţer strein în şcolele său stabilimentele militare nici în regimente.
Berlin, 15 Octombre.
După Gazeta Germaniei de Nord, broşura doctorului Mackenzie a fost confiscată pentru motiv de les-maiestate.
Roma, 15 Octombre.
D. Crispi a avut a<jî diminăţă o lungă conferinţă cu d. de Bismarck.
Roma, 15 Octombre.
Se asigură că într’o audienţă specială acordată contelui de Bismarek, Papa a făcut aluziune la poziţiunea sa actuală la Roma şi că d-1 de Bismarck a dat se înţeleagă lui Leon XIII că Germania consideră cestiunea Romană ca închisă.
Paris, 15 Octombre.
D. Floquet a depus pe biuroul Camerei proiectul său de revizuire. El a cerut un vot de încredere pe care Camera i l’a acordat cu 307 voturi contra 181.
Proiectul a fost trimis unei comisiuni.
Discuţi unea budgetului s’a fixat pe «Jiua de Luni.
Roma, 15 Octombre.
Ieri la 5 ore seara, împăratul şi regele s’ati dus împreună să visiteze villa Bor-gheze, trecând prin Corso. In urma regele a prezintat împăratului pe toţi generalii presenţl la Roma.
Informaţiuru
Ir întrunirea de ieri de la Atenei), d. Dumitru Brătianu a Jis : „violinţe nu vor fi în alegeri, dăr ingerinţe de tot felul. La primăriă este d. Pache cu băta. Junimiştii sunt mai subţiri: ati sabiă în loc de bâtă44.
Guvernul pare hotărît a casa alegerile judeciene făcute la Prahova, şi caută motivele, cari îi sunt greti de găsit.
Să poftăscă.
La alegerea făcută ieri în Ploiesci pentru şăpte consilieri comunali de la colegiul I, a căror alegere fusese casată de guvern, s’au ales din nod cu unanimitate de voturi d-niî:
Ioniţă Gheorgiu, Ioan Radovici, Ghiţă lonescu, Stelian T. Stoian, Nicolae Cra-pelianu, Mihail T. Stănescu, Ştefan Nicu-lescu. — Conservatorii nici n’ati îndrăs-nit să propuie candidaţi.
„Naţiunea“ a primit următoarea telegramă :
Botoşani, 1 Octobrie.
Atţî, în ajunul alegerii delegaţilor, libertatea întrunirilor e suprimată : stradele împinate cu sergenţi şi spioni poliţieneşti, cari opresc şi întorc pe alegători de la întrunirea liberalilor: bande întregi, sub comanda comisarilor, terorisâză lumea. Tdte acestea din porunca prefectului.
Vasile Onofrei, — Ilie Onofrei, Ionică Vla-doianu, Th. Zvore§teanu, (urmează maî multe iscălituri.)
D. advocat Lepădătescu, vernecist, a fost numit comisar-inspector la poliţia Capitalei.
D. prim-ministru a fost la 27 Septem-bre în Focşani, unde a concentrat pe prefecţii de Tecuci, Covurluî, Putna şi Bacău, dându-le nouî instrucţiî pentru a-legeri, căci prefecţii erau descuragiaţi.
D. Scarlat Orăscu, fost magistrat, a fost numit comisar-inspector la poliţia capitalei.
In Roman la colegiul III s’au ales de-legăţii muneitorilor cu, unanimitate.
-*-
D-nii Holban şi Emil Mavrocordat, lea-deri conservatori din Iaşi, aii fost daţi afară din sala întrunirii ce s’a ţinut Sâmbăta săra la Iaşi. Strigăte de : jos eiocoii, afară ciocoii, au resunat din tbte părţile.
Reactiunea consternată.
După soirile primite de la prefecţi despre situaţi unea electorală din judeţe, la ministerul de interne s’a format convingerea până acir.1 că la 16 judeţe guvernul a perdut speranţa de orî-ce isbândă faţă cu elementele liberale şi independente ce ’l combat.
JJniunea-liberalâ de la Bacău scrie că alegerile delegaţilor col. 3-lea s’ati făcut acolo sub o adevărată terdre. Ordine straşnice ati fost date tutulor primarilor ca nici un liberal să nu fie ales unde-va ca delegat.
„Subprefecţii cutreeră comunele, scrie confratele nostru, şi dati primarilor liste de persOnele ce trebue să fie alese, ame-ninţându-î cu destituirea, dacă acele liste nu vor reuşi.
„Mai mari violenţe electorale nu s’au văcjut din timpul prefecturei d-lui Dimitrie Ghica, cel care a vârât armata în sala de alegeri44:
Partidul liberal n’a pus candidaţi de delegaţi pentru colegiul III din Capitală, lăsând cetele d-luî Pache să facă ce vor voi. Ast-fel ele ati ales cum ati putut 1-63 delegaţi, dăr din cari mulţi la urma urmelor vor vota pentru candidaţii liberali.
O-dată cu numirea d-luî Gr. Garoflid ca prefect la Prahova, miuistrul de interne a înlocuit telegrafic 63 funcţionari administrativi, din cari unii ati şi sosit în BucurescI, ca să afle motivul pentru care sunt scosî tam-nesam.
Procesul intentat giranteluî „Voinţei naţionale44 pentru calomniă de d. Arghi-rescu, ce s’a judecat aji la Curtea cu juraţi, s’a închis, de 6re-ce reclamantul s’a desistat.
Ieri, la 3 ore, s’a ţinut întrunire publică la Drăgăşani, unde a asistat şi d.
I. C. Brătianu. întreg oraşul l’a primit la gară şi fostul deputat Ion Stănescu i-a oferit Un tabloti represintând portretul d-lui Ion Brătianu, cu datele memorabile din viăţa sea şi semnat de toţi orăşenii.
D. Brătianu a dăruit acel portret scolel locale, spre amintirea visiteî săle.
Parchetul tribunalului Ilfov n’a găsit cas de urmărire contra d-lui Aunănu, fost şef-controlor la primăria Capitalei, trămis în judecată de d. Pache.
*-
Consiliele judeciene se întrunesc în sesiune ordinară la 15 ale luneî curente.
Curtea cu juraţi clin Ilfov a judecat astăcji procesul de calomniă prin presă intentat de o ddmnă foiel «Fulgerătorul».
Redactorul acestui cjiar, un anume Ştefănescu, a fost condamnat la 15 dile de închisdre.
TELEG-EAME
Serviciul particular al diaruluî «Telegraful»
f6 ORE SEARA) Constantinopole, 14 Octombre. Via Varna.—In privinţa demonstraţiu-nilor anti-germane din Roma s’a observat că censura turcescă, care curăţă cu îngrijire tote ştirile defavorabile Germaniei şi care suprimase un pasagiti al u-neî depeşi din Viena care relata primirea rece făcută de publicul vienez împăratului Wilhelm, a autorisat din potrivă publicarea depeşilor din Roma cari relatati manifestaţiile anti-germane. Se conchide de aci că ura Porţii în contra Italiei e maî tare de cât amiciţia sea pentru Germania.
Nimic nu e în privinţa convenţiunel Suezuluî.
Tunger, 15 Octombre.
Ştirile oficiale confirmă că sultanul e forte bolnav.
Trei vase de răsboifi portugeze se află actualmente la Tanger, pentru a cere satisfacţie guvernului marocan pentru insulta făcută drapelului portugez.
CASSA DE SCHIMB
N. & D. Moroeano
Shittia Lipscani, Noua clădire a sotutăţeî Dacitt-A’o ia numită «Pasagiu! Dimitrie Chica > Ne. 6.
BUCUREŞTI
Cumpără şi vinde efecte publice şi face orî-ce schimb de monedi
Cursul pe tfiua de 4 Octombre 1888
1 Cump. 1 Vând
5“/o Rentă Amortisabilă .
5°/0	» Rom. Perpetuă.
6°/o Obl. de Stat (Conv. Rur.)
6°/o	>	»	»	(C. F. Rom.)
5°/o	» Municipale 1883 .
5°/o	»	*	1884 .
7°/o Scrisuri funciare Rurale
S°/e
7°''o	»	» Urbane
6%
5°/o
5°/0	> func. Urbane Iaşi
Impr. cu prime Bucur. (20 1 Los. Crucea Roşie Italiană 10 fr. Obl. Casei Pens. 300 > Sârbeşti cu prime Losurî Otomane cu prime Basilica Dombau . Aur omtra argint sau bilete Napolionl contra lire . . Florini valdre Austriacă . Mărci Germane .... Bancnote Francese . . . Ruble Hârtie. .....
NB. Cursul este socotit în
96'b
981U
83 ,
ioâ'b 96'L I05'/4
92V
80314
45 30 230 75
46
19
P/s
20,01
2.08
124
99 'l2
265
aur.
97'U
99
83#
107
97
106
93
81 h2 5°
32
23S
80
5°
21
2 3/1 20,05 2.09 1.26 ioo'f-
2 75
OPERAŢIUNILE CEREALELOR
Brăila, i Octombrie 1888
Cumpăr.	Vînd.	Felu[Hec.		lb.	1. b.	
Nicolaidi	GrosovTch	grâu 2100		57 3l4	11,50	m.
Nicolopulo	Vamvuri		3400	57 ’L	TO,—	c
Paul	Bach	sec.	8400	54 G	6,65	s
»	Petcu	»	2050	53 ‘ /-	6,30	c
Peirano	Haracopo		3200	53sâ	6,3o	s
»	Perlea	9	2600	55	6,50	9
»	»	■	1850	53	6,25	9
	»	»	1225	53	6,20	c
	»	9	8001	52U-2	6,15	»
L. Mendl	Găetanu	orz	200©'	47'/*	5,—	m.
9	Casanova	9	4000	GF	5.3°	»
»	Gardelli	»	1700	44’lj	4,72!L	s
Schmirer jDimitriadi		9	2450	43'12 4 311-	4,75	»
»	Cloni	9	2600		4,SS	ob
9	Dimitrescu	9	1000	44	4/55	»
Peirano	Marghiiom.	*	1S00	45t1-	5.50	s.
Bellet Nicolopulo	Silbrestein Evloghio	9 faso.	24OO 3400	44i h olo	5.30 17.25	m c
Bach	Mersing	<	600	9	17,—	m.
Athanasie M. Thanu.
D-rul Râ nniceanu t r!2-iiu!î
de la 6—7 ore. — Strada Scaunelor, 60.
Boa e Sifilitice
Neputinţa Barbatesca
Vindecă după cele maî noul metode, radical, fără durere şi împedicare; după experienţă de 18 ani. Specialist în bb-îele lumeşti,
IDR T HOE
Strada Emigrat» Nr. 3, (în dosul şcdleî militare, intrarea din calea Victoriei prin strada Sf. Voevodî pe linia Tramvaiului.
Consultaţiuni de la 8 a.m. până la b sera.
Loc separat de aşteptare pentru fie-care.

Administratorul ziarului, X. Ispăsescu.
www.dacoromanica.ro
TELEGRAFUL — 5 OCTOMBRE 1888.
CASA DE SCHIMB
MOSCU N ACHMIAS
No, 8, în palatul «Principele Dimitrie Ghica» (Dacia-Romănia) Strada Lipscani, în faţa nouei clădiri a Bănccî Naţionale
Banca naţional i a României
BUCURESCI
Cumpără şi vinde efecte publice şi face ori-ce schimb de monedî
Cursul pe <jiua de 4 Octombre 1888
	 * - - - - 	 -	Cumptră	Vinde
Rentă Amortisabilă S°lo ■ •	941/*	948/*
» Română perpet 50/0	931/*	94
Oblig, de Stat (C. Rur.) 6n/0	981/4	99
» C. F. R. 6°/0 . . ■	—	—
» Municipale 5°/o • •	82i/2	S3U2
» Casei Pens. (300 L.)	225	235
Ser. funciare Rurale 7°/o ■	106 >/a	107
» » * 5°/o •	961/4	9&3/i
. , Urbane 7°l0	1051/4	I058/4
» » » 6»/0	9 9lU	I OG >
» » » 5°/o	92*/2	93N4 ţ
» . • Iaşl5°/o	801/4	8i'/4
Obl. Serbesci cu prime 3°/0	76	80
Im. cu prime Buc. (20 leî)	46	49
Losuri crucea Roşie Italiano	29	32
Act. Banc Naţională . .	45	5°
Losurî Otomane cd prime	48	52
» Basiiica Dombau c. p.	18	2 I
» Panama cu prime . .	—	—
» Serb.cupr.de lofr.b.	12	14
Aur contra argint sau bilete	1 50	1 80
> » Napoleon . . .		—
Florini Wal. Austriac. . .	207	209
Mărci germane .....	I24	126
Bahcnote francese ....	99*/2	1001/4
» Idem italiane . .	99	100
» Ruble Hârtie . . NB. Cursul este în aur.	265	275
GRĂDINA ELIADE ““Se",0,a'
A APĂRUT BE SUB TIPAR
IN EDITURA	U]
TIPOGRAFIEI GAROL GDBL BUCURESCI 13
14, STRADA DOAMNEI, 14	13
ANUARUL
BUCURESCILQR
pe 1888—1889
PREŢUL 2 LEI.
E3^3E3^3E3E3E3E3E3E3E3E3E31
I
iEBB
1887
26 Septembre
Sltiiaţiunea sumară. isss
ACTIV	17 Septembre 24
33290655 25870500	rasa( Monedă	 ( Bilete ipotecare		33419568 25733795	33084743 25735285
253981	Efecte predate la casă spre încasare. .	2941958	727362
21967564	Porto fol ih român şi strein		21381493	21283133
20256187	împrumutul garantat cu efecte publice .	17786500	18404640
11999315	Fonduri publice		11999901	11999901
2506185	Efectele fondului de reservă		3090380	3090380
195646	„ „ amortis. imobilelor.	266263	266263
2982158	Imobili		3484231	3485987
139384	Mobiliar şi machine de imprimat . . .	122117	122207
121673	Cheltuelî de Administraţiune ....	153355	153860
30065384	Deposite libere		13942346	13993346
33071765	Compturî curinţî		22792804	17006051
6398809	„ de valori		33769243	31397237
189119206	PASIV	190883994	180750395
12000000	Capital				120000000	12000000
2506847	Fond de reservă		3093929	3093929
195859	Fondul amortisăriî Imobilelor . . .	267901’	267901
114273930	Bilete de Bancă în circulaţiune . . .	120100060	118353510
1083676	Profituri si pierderi		1388839	1388S39
• 486523	Dobândi şi beneficii diverse ....	429107	466773
30065384	Deposite de retras		13942346	13993346
26552833	Compturî curintî		14112610	7810900
1954154	„ de valori		25549202	23375197
189119206		190883994	180750395

PRECIURILE CELE MAI MODERATE
Q3
03
<=>
a
GL>
f=3
— NOUL —
EC O T E X-,
BULGARIA
<33
1
cl:>
C3
C=5
CO
Acest hotel are 30 de camere confortabile şi bine mobilate. A-!' semenea posedă şi un mare Restaurant cu tot felul de mâncări! şi băuturi dintre cele mai alese. Posepă şi un grajdiu pentru cai şi un şopron pentru trăsuri cu Preciuri forte moderate.	j
Spb-semnatul nu va cruţa nimic pentru qg onor. visitateri se fie pe deplin mulţumiţi, impunând'cea mai mare, acurateţe şi promptitudine,	’	-1
PROPRIETAR, SXX^OXXT Ţ^ITE
(1.—3 $ile).

DE VENDARE	DE C0MPTABIL1TATE
drei, în ograda (curtea) bisericeî. Amatorii de D-nu Dâmetre Genieleano începe defi-d’ale cumpăra se vor adresa la D-na Ruc- nitiv astă-dl Mercuri, 5 Octombre, orele sandra Cosma, în Terguşor, sau la D-nu 8 sera, la Hotel de Londra, Calea Moşilor. C. P.-Conduratu, în Bucureşti, str. Lipscani, înscrieri la Librăria Şcblelor, str. Lips-
No. 96.
c ni, 96, lângă Banca României.
Compania generală de conducte de apă
(SOCIETATE ANONIMĂ) LA LlfeGE (BFLGIA No. 3.— BIUROUL LA BUCURESCI, STRADA ESCULAP —No. 3.
Studii, construcţie şi instalare de distribuire de apă şi de gaz
PRODUCERE ANUALĂ DE TUBURI TURNATE VERTICAL 20,000,000 kil.
MÂGÂS1N BEjANTOFÂRIE
M
Sub-semna-	crat 12 ani
tul aduc la	în atelier de
cunoscinţă	Pantofărie
că am lu-	al d-lui C.
Kunst, şi acum Fam luat asupra mea acest magasin, fost în faţa Palatului al d-nei Ana Dumitrescu, născută Kunst. Sper că onorabila clientelă mă va încuraja ca şi în trecut. Preţurile fdrte moderate.
Soliditate garantata.
E. COVACI
79, Calea Victoriei, 79
Forje, Turnătorii, Ateliere de construcţie
MOTORI HYDRAULICr, STĂVILARE, ROBINETE, FĂNTĂNI,
GURI DE FOC.
Construcţie ele uzine cLe G-az.
SPĂRGĂTOR DU COR*:, POMPE CU GUDRON
Incăldire cu aburi, TTJ’X3"CF;IE2IE cu elete şi obicinuite.
? 7 , 7
LICOARE
gudron-toLu-vescat
Medalie de argint: Paris 1878. Medalie de aur: Amsterdam 1883, Ânvers 1885. Medalie de aur ; Craiova 1887.



tţp (ţţ) op 9

Spre ştiinţa Bolnavilor de Nervi
După aprobarea strălucită la ultimu (al şeptelea) congres balnelogieji la The-rapia, adică întrebuinţarea capacităţii abSorbări! pielei spre a îufiuenţa direct asupra sistemului nostru nervos, de către d-niî profesori Schott, Rohrig, Parisot şi alţii, sunt cei d’ântâiu care me prezint publicului cu un remediu aprobat şi de onor. Consiliu sanitar superior din Bucureşti şi mă adresez deci Ia toţi acel cari sufer de bole nervose.
este formată din gudron vegetal de Norvegia, balsam de tolutan şi vesc de brad. Se recomandă ca tămăduitore tusei vechi, durere! de piept, tuşă, arsuri de stomac, nepoftă de mâncare, catar al băşice! urinare. Sticla 2,50.
INJECŢIA GALBENA sigură în vindecarea scursore! (Blenoragie). Sticla 2 leî.
Aceste preparate, compuse de Di-mitrie G. Ghefmah, farmacist în Buzău, se găses'-e de vânzare în Bucurase! ia d. Roşu, farmacist, Sfi Ghebrghe şi la farmacia Galenu, calea Gri viţei, şi la farmacia d-lui Lazâr Bf.u riţeanu, din Bârlad; la farmacia Lindi, Râmnicu-Sărat; la farmacia Coleşiu, Focşani şi în Varna.(Bulgaria) la D-nu 1. Krausler.
r NERVOSITATE^I
caracterizat în general "prin congestiune, migrenî, dureri de cap, mare sensibilitate, iritaţiune etc., precum şi la ace! bolnav! car! au fost loviţi de
APOPLEX
IA
(Peralizarea membrelor, incapabili dn a vorbi, slăbiciunea memoară, insomnii care urmează după un asemenea atac) sila bolnav! car! sunt predispuşî la apo-plexie din cauza aimţimSntuluî de nelinişte, ameţeală, turburare de ochi, amorţeala extremităţilor etc. Tuturos acestor persone precum şi acelor sănătoşi, cari însă vor să pre vină la timp o asemenea suferinţă, recomand de a încerca metoda mea de vindecare care se efectuează cu un cost de abia 10 ban! pe iţi şi care consistă numai în spălarea externă.
In acest sens recomand broşura mea, ediţiunea a 16-a :
DESPRE AFECŢIUNI NERVOASE SI APOPLEXIE
Renumita Cărturăresă
lulia Poloneză
Compania de Gaz
DIN
BUCURESCI
AAUPTCITP
Direcţiunea Companiei de Gaz din BucurescI invită pe Onor. Public să bine-voiascâ a visita Maga-sinul sfii! de exposiţie din Calea Victorie!, No. 66 unde p6te vedea CEA MAI MOUĂ MAŞINA de gătit bucate cu gaz.
Acestă maşină e cea mai economică, fdrte uşdră de întrebuinţat forte curată, fără a aduce căldură mare şi permiţend a repara în acelaşi timp
6 FEURI DE BUCATE
între care: o friptură şi prăjituri gătite întimin coptor cpecial ce posedă maşina.
Preţul unei ast-fel de maşine este de leî 105.
Cu un aparat care face a se învârti friptura singură, preţul ei este de 30 leî mai scump. Direcţiunea.
(O)
Abonamentele şi Anunţurile „TELEGRAPHULUr
MEDIC SI CHIRURG
D-or. SALTER
Din facultatea din Viena
SPECIAL IN BOALELE DE FEMEI
ŞI
SYPHILIS
—Locueşte în Strada FORTUNA, No. 4.—
(Lângă Liceul Alexandri). Consultaţiunî în tdte filele de la 7 jum. până la 8 jum. a.m. şi de la 1 pâmă la 5 p.nr. P.S. Se primeşte bolnavi în pensiune.
A BONA MENTE
IN CAPITALĂ :
Pentru un an...............Leî
„ şăse luni............. „
„ trei luni...............
IN DISTRICTE :
Pentru un an . . . ..........
„ şâse Iun!.............„
„ treî lunî...............
Pentru Românii din alte state, pentru districte.
IN STRĂ1NETATE :
Pentru un an.........In aur le!
„ şăse Iun!.........	„ „
1	......» n n
24
12
7
30
15
8
ca
treî lunî
40
26
10
ANITNCIURI ŞI RECLAME
Anunciurî pe pag. IV, linia 25 bau!. Reclame	„	„	III,	„	1	leu.
,,	„	„	II,	„	3	leî.
»	»	n	I)	»	5	le!.
9B2E£
De vendare
la administraţia diarulul Telegraful hârtie maculatură.
LA LIBERTE ROUMAINE
Diar cotidian, mare format
In limba francesă
UN num£r 20 ban!
ABONAMENTE: Un an, 40 lei; 6 luni. 20 lei; 3 luni, 10 leî.
Administraţiunea
8.— BULEVARDUL ELIS4BETA-8. Bucur eşti.
BffiB
MARE DEPOSIT
DE
Ţevi de Fier si Accesorii
î
LA
^LDOLF SOLOMOIT
14 bis. - BUCURESCI, STRADA DOAMNEI. - 14 bis.
(6-3 1.)
— S’A MUTAT ^—
PRESERVARE ŞI VINDECARE
care se eliberează GRATIS la farmacia Naţională I. A. Ciura, strada Lipscani, BucurescI; farmacia la Vulturu de Aur, S. Lobel, Pioesc!; farmacia fraţi! Remer, Focşani ; farmacia la România, F. Eitei, Galaţi ; farmacia E. M. Kerestez, Roman ; farmacia Charles Herzemberg, laş! şi la farmacia Curţel E. Hainal, Botoşani.	ROMAN WEISMANN
fost medic militar, membru onorific al ordinului sanitar italian al Crucel albă.
In dosul Palatului Regal
La finele Str. Brâtianu 51, (in colţ)
Lângă Grajdurile Palatului Regal
Ghiceşte viitorul, prcsentul şi trecutul, pote descoperi şi pagube, furturi, judecăţi, orice secrete ascunse la care se interesesâ cinc-vu. Cine adn" semne pote afla lucruri- ascunse : comori, etc.
Prima Fabrică Română
DE
LUMÂNĂRI DE STEARINA
IN BUCURESCI
ujeste: xx. to^.2sr
Aducem ia cunoscinta publică, că fabrica nostră Fiind în deplină lucrare, suntem în posiţiune d’a produce tote dimensiunile de asemenea luminări, având d’ocamdată depozitu general în CALEA VACARESCI No. 141 unde se primesce or!-ce cemande.
Produsele nostre concurează cu orî-care din cele străine, atât în ceea ce privesce calitatea-cât şi preţul.

NAŢIONALA"
SOCIETATE GENERALA DE ASIGURARE IN BUCURESCI
Aprobată prin decret regal No. 225, din Ianuarie 1885
CAPITAL SOCIAL 6,000,000 LEI NOUI
Prima omisiune 3,000,000 leî deplin! versat! 15,000 acţiuni de le! 200 fiecare, din care 1,000,000 le! specialmente afectaţi ca fond la garanţie pentru ramura asigurărilor asupra vieţe!
Reserva de premii şi fond reserva 850,000 leî „NAŢIONAL 1“ asigură :
1. In contra daunelor de d. rece reci i A. —2. Contra daunelor do G-ruxcLireă. (piatră). —3. Contra daunelor de Trceuspont precum şi ’Va.iorl. — 4. Contra Spccrgerel gea,m.ixrilor, ogltrufilor, etc. — 5. Face cisigu.ra.re ccswprci viâfat.
a). Capitaluri fixe in cas de decese
Cu participare de 70 la sută din beneficiu in combinaţiunile urmăbdre : asigurări asupra vie'mî uneia sau a două persone, asigurări temporale, asigurări mixte cu capital dublu.
b). Capitaluri în cas de vidţă
Combinaţiunile urrnătore: A-soaiuţliircl mutuale do supravieţuire. Aso-ciaţinnî în grupuri de 12 ani pentru copii fde la 2 an! jum. până la 9 an! inclusiv.-Contra asigurări capitaluri fixe pentru Dote, fără contra asigurări şi r&rete sriug&re în diferite eornbinaţiunî.
Până la finele anului 1885, NAŢIONALA, a reahs.it in diferitele ramuri de asigurări ca premii aproximative 10,500,0.00 le! nou! şi a plătit ca despăgubiri aproximativ 7,500,000 leî noul.
DIRECŢIUNEA GENERALA
Strada Domne!, No. 12.
Editura Librăriei şi Tipografiei Şcoaleior, Bucureşd, Str. Lipscani, 96
/
www.dacoromanica.ro
Anul XIX. No. 4868. (Seria II. No. 29).
EXEMPLARUL iO BANI.
Joui, 6 Octombre 1888.
abonamente
Pentru Capitală:
Pentru un an..........Lei 24
>	ş«5se luni ....	>12
»	trei luni........... 7
Pentru Districte:
Pentru un an...............»	30
» şdse luni	....	»	15
» trei luni..........»	8
Pentru Românii	din	alte	state,	ca
pentru districte.
Pentru Streinătate:
Pentru un an . . . In aur lei 40 »	şăse luni	.	.	>	»	26
»	trei luni	.	.	»	»	10
Ibonimeutelt st fac la 1 ;i 15 alt fie-cărel lui.
UN NUM1ÎR VECHI 2J BANI Abonamentele se plătesc înainte
ZEcLiţia. â,ntâia
ANUNCIURI ŞI RECLAME
Anunciurî pe pag. IV linia 25 ba»î. Reclame pe pag. III linia. .	1 leu
»	»	II	» .	.	3 lei
»	»	I	> .	.	s lei
Pentru Inserţii şi Reclame Redacţia nu e responsabilă.
Epistole nefrancate se refusă, articole nepublicate se ard.
In Străinătate a se adresa:
Fronda, Havas, Laffitteet C-nie, place de la Bourse, Paris.
Englitera, Eugfcne Michoud, 81 Fleet Street, E. C. London.
Austria, Haascnstein et Vogler 2, Wien Rudolf Mosse Zeilerstaette, Wiene.
Ungaria, D. Moritz Wiest, în Budapesta Servitenplatz.
Abonamentele seplătesc înainte
Redacţiunea, Strada Lipscani, 96
DIRECTOR POLITIC: IOAN G. BIBICESCU
Administraţiunea, Strada Lipscani, 96
OL)A LA BOIERI
SUMARUL
In ajunul luptei Depeşi.
Jafuri Roseto-Ghermaniste Vi rechemăm la puddre De peste Munţi Profesării ameninţaţi Alegeri curate Ecouri.
Scirî mărunte.
Din Macedonia Crima din strada Sdrelul Din afară.
Odă la boieri întrunirea de la Jigniţa Informaţii.
Ultima oră
întrunire publică
Partidul national-liberal va tine, astă-clî seara, 5 Octombre, la orele 8, în sala teatrului 1)ACIA o întrunire publică.
Cetăţenii credincioşi ideilor liberale sunt rugaţi a yeni la acestă întrunire.
Comitetul central il ptrtidulai Bsjional-libtral.
■ Bucurescî, 5 Octombre
In ajunul luptei
Ora supremă se apropie : în di-lele de 12, 13 şi 14 ale luneî corente poporul suveran se va pronunţa.
In aceste trei di Ie, în faţa ţârei, vor sta trecutul şi presentiil.
Lascar Catargi, cu boierii şi ciocoii dintr’o parte, iar de alta tote grupurile liberale unite sub acelaş stindard.
Să fim gata dar cu toţii, fără es-cepţiune, de a ne îndeplini datoria şi a lupta pentru mărirea ţârei şi în contra îngenunchiărei, pentru libertate şi în contra sclaviei, pentru progres şi în contra reacţiunei.
Să nu uităm că nu este pentru un popor mai mare nenorocire, de cât aceia de a merge de la lumină la întuneric, de la libertate la robie.
Să nu uităm că în cele trei dile, numai tn cele trei zile poporul e a-devărat suveran, şi că de la noi prin urmare, numai de la noi în acele trei dile depandă sorta ţârei, viitorul e! şi viitorul copiilor noştri.
Dacă va învinge partidul boeri-lor, ţera va fi cufundată în neagra nbpte a reacţiunei; încetul cu încetul, naţiunea va fi despoiată de tdte instituţii)nile liberai , cu cari a fost înzestrată de o generaţiune vigurbsă, plină de entusiasmul martirilor unei cause drepte şi sfinte; încetul cu încetul, boierul şi ciocoiul vor pune din nou călcâiul lor pe grumazul poporului; încetul cu încetul, se vor restabili tote privilegiile, tote inichităţile la cari din lâgănul lor aspiră acestă castă de netrebnici.
Dacă va învinge partidul boeri-lor, apoi carul lor triumfal va trece peste ruinele democraţiei române şi ne va sili pe noi, democraţii, în loc de a merge înainte, în loc de a îmboldi naţiunea spre nouî revendicări, se sleirn forţele nostre pentru a recâştiga ceea-ce deja o dată a fost câştigat, pentru ceia-ce deja s’a plătit însutit de noi şi de predecesorii noştri.
Dacă va învinge partidul boeri-lor, convinşi suntem, că pe timpul
domniei partidei privilegiaţilor vom trece printr’un resbel civil, căci ţâra e democrată şi nu va voi sâ îndure jugul ruşinos al unei caste, care a fost şi a râmas nenorocirea ţârei.
Sâ nu ne amăgim zadarnic, lupta de astădî e lupta între democraţie şi reacţiune — între liberali şi conservatori.
Cei d’întei, de ori-ce nuanţe, sunt toţi evoluţioniştî şi ca atare luptă pentru progres, pentru păşirea naţiune! înainte.
Cei din urmă, de ori-ce nuanţe, sunt toţi reacţionari şi nu primesc absolut nici una din revendicările ndstre moderne.
Se nu ne amăgim zadarnic, căci triumful partidei reacţionare este inaugurarea francă a regimului d’înaintede 1876. Şi în contra acestei eventualităţei nenorocite trebue cu toţii sâ ne râdicăm şi sâ ne opunem.
Pentru a depărta paharul amar care ni să întinde, tot ce e democrat in ţâră, este dator a să lupta în contra celor, cari ameninţă libertăţile nostre ; nu e vorba aci de o alianţă ci e vorba de o unire sinceră, de o unire francă a tutulor ome-nilor de bine, pentru că numai şi numai prin unirea acestora să potc stăvili pericolul.
Şi de 6re-ce nu este mântuire de cât în unire, suntem convinşi, că în faţa inamicului comun, toţi democraţii şi toţi liberalii ’şivor da mâna, şi uitând necazurile lor personale vor merge ca un singur om în contra vrăjmaşului fără sâmăn a democraţiei române.
SC1RI TELEGRAFICE
Serviciul particular al diaruluî «TELEGRAFUL»
Londra, 16 Octombre.
Bergmann comunică în »Rewy Erckherald» replica sa la acusările ce le face Mackenzie, accentuând, că autopsia şi diagnosa luî s’a d ovedit de cec mal corectă, pe când a luî Mackenzie a fost cu desevîrşire falşă.
Medicii germani afirmă, că Mackenzie, dovedeşte o nesciinţă grosolană în ceia-ce priveşte patologia, el ţin de .ridicole tdte armele ridicate în contra luî Gerhart şi susţin, că încrederea nejus-tiiîcată a împăratului în Mackenzie '! a adus la o morte atât de grabnică.
Autopsia a constatat, că causa morţii o fost a-
I prindere de plămâni, cu tdte acestea Macknezie
cuteză a afirma, că intervenirea. luî Bergmann de
la 12 Mai a fost causa directă a morţii.
)
Viena, 16 Octombre
Kalnoky a fost primit în audienţă de către regele Serbiei. Se pdre constata, că politica regelui faţă cu Austro-Uiigaria a rămas neschimbat ă.
Jafuri Roseto-Ghermaniste
Un jaf revoltător se petrece în podgoria Pîrlita, pendinte de judeţul Vlaşca, în folosul unor membri din jamitiele T. Ro-seti şi Efrem Ghermani şi în paguba a sute de săteni:
Primarul din Adunaţi-Copâcenî cutreeră podgoria, însoţit de garde, călăraşi şŢvă-tăşeiî, alungând pe âmeni din cuiesul pro-prielor lor vil, maltratându’I şi sechet-' trându-le căruţele. Acestea tdte se L1 pentru ca proprietarul— un d. Rosetti, nepot al primului ministru şi gine al prefectului Efrem Ghermani — să p :ă încasa
prin arendaşul său câte 25 lei embatic de pogonul de viie, iar nu numai 3 leî vechi, cât se prevede într’un act de pe la începutul văculuî şi în deosibite hotărîrî judecătoreşti.
•>
Resultatul a fost că cea mal mare parte din nenorociţii săteni, îngroziţi de chipul cum îşî face dreptate d-nul prefect Chemam, a trebuit să plătâscă cât li s’a cerut ; ast-fel embaticul podgoriei, în loc să producă numai vre o 5000 franci, a produs de 8 ori rîiaî mult, adică peste 40.000 franci !
Gâţî-va săteni, care n’au voit să se plece, alârgă tâtă diua cu jălbi pe drumuri, reclamând că li se prăpădeşte rodul muncii de un an, şi că, în orî-ce cas, administraţia prefect orală şi chiar primuniniste-rială nu pot avea nici un amestic într’o daraveră de natură curat judecătorâscă.
Başibuzuciile primarului, îndeplinite în folosul puternicelor familii menţionate, au fost constatate— pe cât ţine ciurul apă— chiar de parchetul din Vlaşca ; cu tdte acestea până astă-<Ţî nu s’a luat nici o măsură pentru încetarea lor. Năpăstuiţii s’au adresat acum în urmă d-lul procuror general.
Semnalăm opiniunii publice acest fapt de cinste şi de legalitate junimisto-con-servatâre.
Ve rechemăm la pudore!
Suntem siliţi a rechema la pudore pe onor. noştri! confraţi de la „România“.
In numărul de alaltă-ierî a sus numitului diar citirăm ca mare surprindere cum că la întrunirea din Albastru a liberalilor, nişte cetăţeni ar fi fost bătuţi de fostul maior Fănuţă.
Să lămurim lucrurile.
La ieşirea de la întrunire, care a avut loc în strada Radu-Vodă, liberalii au fost întâmpinaţi de o bandă de nemernici, de o drâie de puşcăriaşi, cari având în cap pe Al. Baboi începură să huiduiască şi să insulte pe alegătorii integri. Unii din cel huiduiţi aă reclamat sergentului pre-sent la scandal şi cu ajutorul forţei publice aii dus la poliţie pe scandaliştî.
Lucru precum se vede forte logic şi natural.
Eî bine, confraţilor noştri de la „Ro-mâniac£, acâstă procedare corectă le pare criminală.
In loc de a desaproba intervenirea puşcăriaşilor în daraverile cetăţenilor, cei de la „România“, cred maî nemerit a pune condeiul lor în serviciul bătăuşilor, iar nici de cum în serviciul cetăţenilor, cari usafi de dreptul de întrunire.
Ruşine ! ruşine !
Pentru respectul presei, pentru respectul profesiune! de cjiarist, rechemăm la pudâre pe confraţii noştri!.
Suntem de opinii politice deosebite, suntem inamic! din causă că principiele nostre sunt deametralmente opuse, dar... ore pentru acâsta trebue ca ce! car! apară o-cârmuirea să piardă consciinţa, să nu maî ştie de ruşine ?!
Cred âre confraţi! noştri! că dându-şi pâlele peste cap fac bine causeî, pe care o apară ?
Greşesc amar, căci apărând pe puşcăriaşi şi bătăuşi dau lovitura de măciucă regimului pentru care să restignesc.
De peste munţi
Pe Ungur! i! pasce păcatul!
Eî sunt în posiţiunea nenorocită a u-nu! criminal pe care cugetul îl împunge,
consciinţa îl chinuesce şi care caută liniştirea în scomot, în petreceri, în ba-.. tle.
Răul ce fac naţionalităţilor, eî nu-1 pot
tăgădui; dar îşî crează gogoriţe, spre a-1 legitima.
Gogoriţa de căpeteniă e Daco-România.
Eî acusă pe Român! că conspiră, că u-neltesc, că lucrăză pe tdte cărările şi prin tote mijlâcele pentru Daco-românia, pentru întruparea tutor Românilor din fosta Dacia într’un singur stat, într’un regat român.
Şi, pe temeiul acestei acusări, pornesc şi esecută persecuţiunl sălbatice; scriitorii sunt întemniţaţi; preoţi! şi învăţători! ameninţaţi; scolele persecutate şi unde un pretext se pâte găsi, închise şi prefăcute în scâle unguresc!, etc.
Intr’un cuvânt, tot ce face, tot ce întreprinde Românul, în viaţa publică şi privată, e privit ca conspiraţiune în contra statului ungar, ca act de înaltă trădare, ca manifestare şi pregătire a Daco-românismuluî.
Tâte aceste fapte şi procederî din partea Ungurilor sunt ele ânseşi propaganda cea maî activă pentru Daco-românism.
Le mulţumim; căci” persecuţiunile lor ţin deştept spiritul public, îl îmboldesc şi îl îndreptâză spre o mărâţă aspiraţiune naţională.
Un proverb dice:
„de ce ţî-e frică, nu scapi.
Aducându-ne aminte d’acest proverb, aşteptăm, căci Unguri!—prin persecuţiu--nile lor—îmbrâncesc poporele ce stăpâ--nesc a căuta aiurea liniştea de care aă trebuinţă, propăşirea pe care o doresc.
PROFESORII AMENINŢAŢI
N’au trecut multe (Jile de la apariţiunea iniceî circulare a d-luî P. P. Carp, care în calitatea de ministru al comerciului 'şî a permis să ţie un limbagiu culpabil faţă cu profesori! ; n’au trecut tjicem multe <Ţile şi iată-ne în faţa unor fapte cari arată că guvernul actual e decis a ’şi permite tot felul de nelegiuiri faţă cu corpul profesoral.
Ast-fel, se spune cum că d. P. P. Carp a ameninţat în persână pe profesorii din Botoşani cu sârta celor din 1871, dacă vor avea curagiu să facă oposiţiă guvernului curtezanilor. Apoi, după acâstă în-drăsnâţă şi insolentă ameninţare ministrul a şi suspendat pe un profesor din Bo-ţoşanî.
Suspendarea s’a făcut, ca în Rusia, pe o cale pur administrativă, cu tâte că într’o ţară constituţională, ca România, pentru suspendarea unui profesor se cere o condamnare pronunţată de o comisiune de profesori trasă la sorţi.
Oamenii palatului ’şi au crezut permis să trâcă peste acâste disposiţiuni.
In ;faţa unor atare procedări, corpul didactic întreg trebue să se ridice şi să protesteze sus şi tare.
Protestul este cu atât mai trebuincios cu cât faptul întâmplat la Botoşani arată că guvernul actual, compus din reacţionari, se încercă a pune în practică pro-cedeurile regimului trecut de la 1870.
Să ne aducem bine aminte că, la 1871, mai mulţi profesori din Botoşani au fost permutaţi şi lăsaţi în disponibilitate tocmai pentru că făcuse oposiţiune guvernului pe atunci.
Este vădit că actualul guvern, care nu este de cât antemergătorul unui guvern franc reacţionar, a decis a inaugura din nou regimul trecut cu tote miseriile sale.
Aşa dar, profesorii datori sunt, pentru demnitatea lor, pentru prestigiul lor, pentru interesele lor, să lupte din tdte puterile spre a pune la rezon pe âmeniî, cari ’şi permit a călca legile ţărei şi nesocoti un corp luminat, precum este şi trebue să fie corpul didactic.
Alegeri „curate“
Prahova
Duminică 2 Octombre, M. S. Regele a primit în audienţă la Sinaia pe d. G. C.
Dobrescu, delegatul comitetului electoral din Prahova, însărcinat a aduce la cunos cinţa M. Sale ingerinţele şi manoperile administraţiei cu ocasia alegerilor consiliului judaţian.
După ce M. Sa a ascultat cu cel mai viu interes relaţiunea-protest, votată în întrunirea de la 25 Septembre, după ce s’â întreţinut cu delegatul Prahovei asupra tutulor faptelor administraţiei, pă cari le a desaprobat categoric, a declarat d-lul CI C. Dobrescu urmă ţâre le :
„Voinţa moft este ca administraţia „să nu se amestece In alegeri, căci me-„nirea ei este a linişci, iar nn a înăs-„pri spiritele. Datoria administraţiei „este de a garanta şi asigura ordinea „publică şi de a respecta libertatea e-„lectorală. Doresc ca ori-ce amestec al „administraţiei sâ Mi se aducă la eu-„noscinţă.“
Tot-d'o-dată M. S. Regele a -declarat „că a schimbat pe d. Ylahuţi ctt d. dr. Ga-„roflide pentru ingerinţe în alegeri.“
Aşa dar, Regele a constatat ehiar înaintea denunţărel făcute de d. C. C. Dobrescu, că aii fost ingerinţe la Prahova, că aceste ingerinţe s'au făcut de prefect şi pentru că însuşi regele a constatat'o a ordonat sâ schimbe prefectul culpabil.
Aşa dar stăpânul junimiştilor a administrat curtesanilor săi o palmă sdravănă.
Ialomiţa
*
D. prefect Vineş, umblă din sat în sat, din casă în casă, din alegător In alegător, cu scop de a influenţa conştiinţa alegătorilor, şi guvernul nu ordonă darea în judecată a unui asemenea funcţionar abu-siv, care contravine disposiţiunilor art. 147 c. pen. şi 128 leg. elect.?
Art. 147 c. pen. spune pedepsa ce trebue aplicată funcţionarului care va abuza de puterea ce’i dă cualitatea sa, spre a sili pe o persână să sufere un act... Or, ce face d. Vineş, dâcă nu un abuz de putere, căci, investit cu cualitatea de prefect, se duce prin casele âmenilor, fără âă’i cunâscă, şi le impune voinţa sa, si lindu’i a renunţa la consciinţa lor!...
Dorohol
următorea
Eduard Gherghel a trămis depeşă M. S. Regelui.
Majestăţel Sale Regelui
Sinaia
«Sunt ameninţat a’ml perde libertatea şi viaţa, «de agenţii administraţiunel, pentru că voiu să «u/.ez de drepturile constituţionale ; astă-dî mer-«gând în satul BrăestT, care a fost de secol! mo-«şie părintăscă, unde am copilărit cu sătenii, spre «a rae alege delegat, abia intrat în sat, primarul «m’a somat, în numele prefectului, sâ părăsesc saltul că va lua măsuri severe contra mea, spuin-«du’mî faţă de martori, că prefectul i-a ordonat «să nu lase să mă aleg.
«Am venit în Dorohoiu spre a reclama Majes «tăţeî Vbstre, iar mâine dimineţă me întorc spre «a’mî exercita dreptul constituţional, rugând pe «Majestatea Vostră să orddne să nu fiu jignit î«. «drepturile mele, asigurând pe Majestatea Vbstr;,
«ca nu voiu jiza legea».
de cât de drepturile ce-mî dă
Suceava
Din Fălticeni a fost trimisă urmâtârea telegramă ministrului de interne :
D-lui Theodor Rosetti, prim-ministru
Bucuresci.
„D. primar Millo, fiul prefectului Millo, „în scop de a intimida pe d. Eugen Sin-„gurov alegător în colegiul I, ’i aplică „sequestre ilegale pentru nisce închipuite „pretenţiunl de natură contenciâsă cari „nu pot fi urmărite de cât pe cale jude-„cătorâscă, chiar fundate de ar fi. Mai „mult încă, sequestrâză averea soţiei sale „constatată prin fâe dotală autentică. Le-„gea de urmărire se aplică numai pentru „împlinirea dărilor directe şi indirecte, „nu şi pentru pretenţiunl nebasate pe ti-„tluri esecutâre. Ast-fel procedarea primarului Millo constituind un abuz de „putere în scopul vederat al înrîrireî a-„legilor vi’l denunţăm, rugând grabnică

www.dacoromanica.ro
Sfe;
TELEGRAFUL — 6 OCTOMBRE 1888
„constatare şi revocarea sequestrului i-„legal.
„Aţi promis alegeri libert, avem încredere în promisiunea d-v. şi asceptâm “resultatul în linisce“.
N. Geme, G. Ghiţescu, Ioigu Radu, V. Vrance anu, Gh. Softa,

ECOURI
Amor şi omor
Cârstea Tănase, din comuna Stolnici, judeţul Argeş, fiind în relaţiunî amorfise cu Rada, soţia lui Ton Marin, servitor la sefila comunală, fu introdus în casă pe când Ion Marin era culcat. Despre diuă, deşteptându-se Ion Marin şi zărind pe fe-meea sa culcată după sobă cu Cârstea Tănase, încarcă pe dată doue arme din ale primăriei. Luând o armă a împuşcat pe Cârstea, dar la ridicarea celşî de a doua arme, cu care a voit a ’şi răsbuna şi contra soţiei sale, a fost poprit de gardistul Marin Cojocaru, care venise în a-cest timp.
Sinucis
Un individ, anume Gheorghe Reser, o-vreiu botezat, care se găsea în Brăila ca servitor pe la birjari, s’a sinucis în ijiua de 29 Septembre trecut, prin strangulare, cu o batistă de mătase, într’un grajd al birjarului Keresten Ianoş, unde intrase sub pretext de a dormi; la dânsul s’a găsit o notiţă în care se arată că tatăl seu Iancu Reser Brăileanu locuesce în Bucu-rescî, strada Povernei No. 18; iar nevasta sa, Rebeica, în strada Griviţeî, la Petcu Lăutaru. Procurorul şi medicul respectivi, mergând la faţa locului, au declarat că nu este loc de urmărire. Cadavrul s’a trimis la spitalul civil.
Furtună
La Olteniţa, cu ocasia unei ploi torenţiale, trăsnetul a distrus o salcie, a omo-rît un rîmător, a lovit un arbore şi apoi a isbucnit în strada Emancipăţei, omorînd doui rîmători; pe urmă a cădut pe casa lui Ilie Jeleş, intrând pe coş şi a pătruns în casă, unde n:a făcut nici un rău.
Sciri mărunte
Un noii tun monstruj comandat de guvernul rus la usina Krupp este aşteptat filele aceste la Kronstadt. El cântăreşte 88,425 kilograme, are o lungime de 15 metri şi un calibru de 13 şi jumătate degete (44 centimetri). Proiectila cântăreştâ 580 kilo, încărcătura 160. Fie-care încărcătura va costa 840 lei dacă ghiuleaua va fi în fontă şi 4,360 lei dacă va fi în oţel. #
Numărul din Octombrie a revistei Rund-
schau a fost confiscat, fost dat spre vendare. Greffken va fi urmărit înaltă trădare.
nici un numer n a Acesta arată că pentru crimă de
Peste câte-va dile se va expedia din Marsilia vagfinele construite în Franţa pentru împăratul Chinei. Acest tren se compune din şase vagfine, din cari trei pentru împărat; ele sunt forte bogat mobilate. In fie-care din aceste saldne imperiale se află o masă mică pentru fumat opiu.
# *
Sfârşitul mormonilor!
Curtea supremă din Utah, ’şî-a dat ho-tărîrca definitivă în favdrea guvernului Stateior-unite, în procesul ce guvernul a intentat bisericei Mormonilor, pentru a obţine disoluţia bisericei şi confiscarea proprietăţilor în profitul Statului.
Apărătorii au făcut recurs la eurţea supremă a Stateior-unite.
***
Un jurnal dispărut.
Oservaiore catholico din Milan, jurnal intransigent, a încetat d’a apare, după 25 ani de existenţă. Direcţia declară ca administraţia jurnalului a dat faliment.
% *
Un incendifl a isbucnit în rafincria de petrol Standard Oilwork, Brovckly (Sta-tele-Unite). Pagubele se urcă la 250,000 dolari (1,250,000 lei).
Duel între femei.
Pădurea Meudon (lângă Paris) a fost teatrul unei întâlniri cu sabia între două domne din societatea parisiană. întâlnirea n’a avut nici un resultat funest. Cele două dom ne au fost surprinse înainte de a se începe lupta, duse la poliţie şi admonestate aspru. Săbiile de o valfire mare au fost confiscate. Causa duelului e o afacere amorosă. După o mică păruială între cele s’a hotărît o întâlnire pe avut loc, diipă cum am
nismului contra imperiului turcesc, prin numerfisele lor scrisori sesisate la Cons-tantinppoî, la Monastir. la Ianina, la Se-res, la Clisura, turcii nu şi-au schimbat nimica din atitudinea lor de nepăsare faţă cu aceşti perturbatori politici. Curtea Marţială din Monastir caută un mijloc pentru a pune în libertate pe deţinuţii cli-sureni, iar consulul grec Panurias, face demonstraţiunî valiului din Manastir, plim-bându-se în faţa palatului administrativ cu un aer de mândrie, ceea ce însem-neejă că despreţuesce pe turci chiar când n’are dreptate.
Turcia învinsă diplomaticesce de Grecia si umilită în faţa Europei prin recu-noscerea oficială a consulului grec Panurias, şeful şi principalul autor al complotului revoluţionar contra turcilor, a a-rătat lumii Oâ ’i lipsesce puterea morală pentru apărarea prestigiului său naţional şi a drepturilor internaţionale călcate de cel mai mic stat din Europa. In faţa populaţi unei sale asemenea s’a degradat, căci nimic nu e mai scandalor de cât a vedea pe acest bandit grec făcând visite oficiale paşilor, pe când toţi ofiţerii chiar şi soldaţii sciu că el organisa o revoluţiune contra ţărei lor şi ’i insulta în scrisorile ce schimba cu supuşii Sultanului, în modul cel mai revoltător.
Dar cum se face ca turcii să fie bătuţi de greci pe tărâmul diplomatic de fire-ce aceşti din urmă nici de convenţigni se ţin nici de legi?
Turcia are orfire de turburărî în Ma cedonia căci scie că acăsta va aduce com-plicaţiuni în orient, cari vor provoca in-tervenirea puterilor, ce se va face în pa guba ei.
Grecii cunosc acâstă slăbiciune a turcilor şi de câte ori voesc a obţine ceva de la ei mişcă spectrul grecismului şi îi ameninţă cu turburărî în Macedonia. Turcii atunci cedăză şi conflictul se apia-nădă, se îfiţelege tot-d’a-una în detrimentul ţărei lor.
Faptul atunci este semnalat de Neolo-gos, care doresce aşa de mult binele turciei, cam în modul următor:
Mulţumită politicei înţelepte a guvernului turcesc incidentul s’a aplanat intre aceste două State amice, pe cari interese de aceiaşi natură le unesc.
In sine însă se dice, precum d i cea şi consulul Panurias în corespondenţa sa :
Mulţumită prostiei vfistre V’am păcălit şi de astă dată.
Visul grecilor de a stăpâni o date Macedonia ş’apoî aşî întinde domnia lor maî departe, pentru a se realisa marea idâă Ca să ’şi întindă însă domnia lor asupra Macedoniei trebue maî întâi să grccisede pe locuitorii ei. Pentru acest scop o aii inundat cu tot felul de dascăli greci însărcinaţi cu educaţiunea şi desnaţionali-sare românilor. Apoi vin consuli, ’arche-reî şi agenţi secreţi a panelismuluî însărcinaţi cu partea politică a chestiunii.
Dar grecii au dreptate să facă aşa pentru că prada la care tind ghiarele lor merită un asemenea sacrificiu din partea săracului lor budget. Chiar ei însuşi o mărturisesc, fără nici o sfiială, a-tât prin broşurile lor politice cât şi (jalnic prin jurnalele lor, că Macedonia este în inima Greciei, că Grecia trebue să posede Macedonia cu or-ce sacrificiu etc.
Posiţiunea şi interesele românilor din Macedoniă sunt cu totul diferite de cât acele a grecilor, şi a Bulgarilor. Ei nu aţintesc la unirea cu nici un stat vecin, căci nu voesc a deveni nici prada grecilor, nici prada bulgarilor.
Sorta lor este strâns legată de aceea a turcilor, cari şi au altă dorinţa şi alte aspiraţiuni de cât menţinerea statuîuî-quo. Elementul român dar, desvoltându-se prin propria sa limbă şi fiind strâns unit cu turcii, prin interese de aceaşî natură, pfite neutralisa atât lucrările subversive a grecilor cât şi a bulgarilor.
Acest adevăr incontestabil a fost mărturisit şi de Escelenţa sa H... paşa, care a dis că, dacă românii, din desvoltarea în propriul lor element, câştigă una la o sută, noî turci câştigăm 99 ia sută. Dar a-semenea patrioţi prevedători în Turcia sunt un fenomen rar.
Acestă posiţiune a românilor, neapre-
peşi, la Molovişte şi în alte localităţi, curat românescl, românii sunt opriţi de a înhina lui Dumnezeii în limba lor naţională, din causa că archireul grec voesce cu de a sila să facă pe români greci.
Chestia din urmă este dacă grecii prin ast-fel de procedări vor răuşi în aspiraţi-unile lor.
Studiind trecutul lor cu atenţiune ori şi cine se convinge ca numai câte-va pa-gine negre au lăsat în istoria naţiunilor pe cari aă voit să le contopăscă. Greci cer să înghită o bucată de două ori maî mare de cât stomacul lor. Albanezi si români formeză o populaţiune de două ori maî mare de cât toţi grecii din Hei lada
Grecii vor răusi cu români şi albanezi precum a ii răuşit cu românii de la stânga Dunării. Grecismul în Macedonia şi Albania este un cadavru pe care românii şi albanezi ’l pfirtă pe umerii lor. Mult timp l-au purtat şi românii din România, dar la urmă l’au îngropat. Timpul îngropării lui în Macedonia şi Albania deprinde de la mijlficele de cari vor dispune români şi albanezi pentru deşteptarea lor.
x.
Crima din strada Soarelui
(Comunicat oficial)
ar arunca mare lumină dăcă nu s’ar găsi în dosarul causei două scrisori anteriore denunciărei, prin cari un fost oficer de sergenţi, condamnat şi degradat, anume Antoniu, promite lui Sfire recompensă bă-născă şi funcţiuni şi face să lucăscă în ochii lui „influenţa personei care voieşte a-c 'sta şi care adi stă forte bine1'.
5) Antecedentele hui Gh. Sfire explică lesne cum s’a putut el presta unei tentative atât de culpabile: de mai multe ori recidivist, în present chiar deţinut pentru o condamnaţiune la 6 cjile închisfire, Gh. Sfire a fost condamnat, pe când cniar era sergent de stradă la 25 Iulie 1886, pentru furt cu chei mincinfise,
instrucţia a stabilit că la acea epocă s’a găsit el în temniţă cu acel Antoniu şi cu femeea M'ulescu: or şi adi Antoniu este în casă la cumnatul lui Miulescu, girant al tipografiei săle până la epoca gra-ciăreî femeei Miulescu.
Fată cu aceste probe, afacerea a fost clasată la dosar; iar măsurile cuvi menise âfl fost luate pentru a se stabili responsabilităţile în odifisa manoperă ce s’a cercat.
NB. Mâine se va publica raportul parchetului de Putna şi al prefecturei poliţiei capitalei.
„Monitorul" de
următorul co-
doue
teren,
vădut
rivale,
care
n’a
Din Macedonia
Corespondenţă particul. a «TELEGRAFULUI;
De şi plot, ce organisau
Monastir, 21 Septembre. a fost dat pe faţă vastul com-
instrumentele panele-
ciată de turci precum se cade, le este favorabilă numai că nu-î pune în conflict cu guvernul, care i consideră ca inofensivi pentru politica sa. Mai departe nici nu se ocupă de denşiî. Nu numai guvernul nu le face vre-un ajutor dar nici un alt stat nu se intereseză de sfirta lor. Cu o sumă mică ce oferă o societate din România s’au putut deschide câte-va şcoli elementare şi un liceu la Monastire cari de sigur nu vor produce resultatele dorite de ore-ce au a se lupte cu cel mai mare inamic al ori cării întreprinderi, adică sărăcia.
Guvernul grecesc chieltuiesce sume mari pentru întreţinerea de şcoli greceşti. Mulţi români şi maî ales români din oraşe trimit copiii lor la şcdle greceşti şi fac causă comună de grecii. Români adevăraţi caută a face causă comună cu turcii, pehtru că numai aşa pot să scape viaţa lor naţională. Dar guvernul turcesc în loc de a face pentru desvoltarea românilor ceea-ce fac streini pentru desnaţiona-lisarei lor ’i opresce de a face serviciul divin în limba lor naţională. Ast-fel la Po-
aijî dă
municat în privinţa acestei crime :
Diarele şi publicul au fost frământaţi de pretinsele revelaţiunî făcute de un Gheorghe Sfire asupra crimei comise la 12 Maiu 1885 în strada Sfireluî. Se scie că la acea dată a fost asasinată femeea Maria Popovici şi că, la 4 Martie 1886 au fost condamnaţi pentru acest omor soţii Miulescu.
Versiunea aruncată în public ar voi ca Maria Popovici să fi fost ucisă de căpitanul Stănciulescu şi de un sergent de stradă Ion Ţârlea, pe când însuşi G. Sfi e sta la pândă.
Spre a curma emoţiunea firăscă a publicului, ministerul ’i împărtăsesce că, după cercetările cele maî amănunţite, justiţia şi administraţiunea a Jobendit probă că pretinsa destăinuire nu este de cât o meşteşugire culpabilă, graţie căreia s’a cercat a se obţine cel puţin graciarea lui Miulescu,
Iacă faptele:
La 25 August trecut, d. advocat C. Gosta-Foru, însoţit de Gheorghe Sore a făcut parchetului de Putna o denunţare în sensul inocentărei soţilor Miu lescu. De îndată parchetul şi prefectura au început investigaţiunile lor, în asistenţa d-luî Costa-foru, care a şi contrasemnat primele acte,; s’a lăsat’ chiar a-cestuia cu Gheorghe Sore o latitudine complectă de corespondenţă, care, de o fi contribuit la prelungirea impostureî, nu maî puţin a dat o largă garanţie soţilor Miulescu.
Ancheta s’a urmat simultanei!, la Focşani, în tot judeţul Putna şi la Bucurescî, fără întrerupere, până Ia 20 Septembre, când s’a închis asupra următfirelor probe peremptorii:
1)	G. Sfire a pretins că el şi cu con-judeţianul său Ţârlea s’au înrolat ca sergenţi de uliţă la 2 Aprilie 1885 în Bucurescî, de unde au plecat tocmai în săra crimei de 12 Maiu.
Acte publice, dosare judecătoresc!, documente oficiale stabilesc că, cel puţin în dilele de 8, 9 şi 29 Aprile, G. Sore era în judeţul Putna, cercetat într’un furt de cai şi comparând în justiţie la judecătoria de Panciu; iar că în dilele de 28 şi 29 Aprilie, 7, 14, 15 Maiu, I. Ţârlea se găsea în comuna lui şi în Focşani.
Un examen al control elor militare, con-trfile găsite în perfectă regulă şi în con-diţiunî cari exclud posibilitatea unei alte-raţiunî, a stabilit că Sfire a intrat în serviciu 5 luni după comiterea crimei; iar Ţârlea tocmai la un an.
Tot prin contrfile şi prin deposiţiunile sergenţilor de stradă, adi încă în serviciu şi cari cunosc pe S6re, s’a constatat că acesta nu fusese în serviciu înainte de t6mna anului 1885.
2)	Un Vasilache Moraru, pretins fost servitor al D-lui Stănciulescu, propus de Sore ca martor pentru a stabili relaţiu-nile căpitanului Stănciulescu cu Târiea, s’a dovedit că nu cunoscea nici pe căpitan nici locuinţa acestuia, nici că venise prin Bucurescî. El însuşi a mărturisit că fusese pus la cale de Sfire.
3)	G. Sfire, fiind isolat de ori-ce comu-
nicaţiune, a început prin a recunfisce că tot ce el arătase era de pură invenţiune; permiţândui-se un nou contact cu d. Gosta-Foru, a retractat acestă declaraţiune pînă ce a fost confundat prin următfirea constatare locală: pus în posiţiune de a repeţi scena crimei, Gh. S6re n’a reciinos-cut nici strada, nici casa crimei. Maî mult încă, când s’a v&jut împins în ultimele retranşamente, el a reconstituit pe ghicite scena într’o casă străină şi pe partea,' stradei opusă casei în care locuia Marjă Popovici.	J
4)	Readus la Focşani, Gh. Sore 4/de-clarat categoric că tfite cc el spus.ese ’i-a fost inspirat de d. Costa-Foru, Q'are Ta promis bani şi numirea ca gardian silvic la pădurile statului din Putna.
Acestă declaraţiune de subordonare nu
DIN AFARA
0 scrisfire a împărătesei Frederic
Din Londra se telelegrafiadă următfirele :
S’a publicat o scrisfire a împărătesei Frederic,—scrisfire care nu figurăză în cartea doctorului Mackenzie, dar care o complectăză.
In acăstă scrisfire adresată medicului englez, împărătesa Frederic, atestă că la început, doctorul Mackenzie a declarat că bfila e benignă, sub reserva cercetăreî ulterifire a doctorului Wirchow care pfite să descopere un răii care nu s’a arătat până acuma pe faţă şi constată ca vrâsta împăratului era un teren defavorabil şi că în ori-ce caz o tumfire periculfisă pu • tea să se arate odată.
Atentatul în contra lui Wilhelm II
Iată ce scrie „Munchener Neueste Na chricbten“ în acestă privinţă:
Jurnalele devotate prusienilor caută să ascunză atentatul proectat de nisce anarhişti contra împăratului Wilhelm.
Cu patru dile înainte de sosirea împăratului la Stutgard, se află că vre’o doui spre-dece anarhişti din cei mai exaltaţi aă plecat din Zurich şi alte părţi ale Elveţiei, fără ca să li-se dea de urmă.
Poliţia din Zurich insciinţă pe poliţia din Berlin, care trimise îndată câţi-va a-genţi la Stutgard. Tfită jandarmeria vur-tembergesă a fost concentrată şi a făcut gardă zi şi nfipte d’alungul căieî ferate pe unde trebuia să trecă trenul oficial.
Pe tot percursul stradelor, de la gară şi pînă la palat, erau două rînduri de soldaţi. Ofiţerii erau responsabili de orice neorânduială s’ar fi produs în secţia lor.
înaintea cortegiului mergeau patru trăsuri cu 16 inspectori.
Cu doue ore înainte de plecarea împăratului o serie de depeşi alarmante sosiră la palat şi la direcţia poliţiei.
Se ştia că atentatul trebuia să se comită în apropiere de gara Villingen; poliţia fiind bine înformată, a pus mâna pe autorul principal al complotului, un anume Trappmann, de origine bavarez.
Timp de nouă dile, Trappman a reuşit să înşale poliţia, care ’l căuta în tfite părţile.
Intr’o cutie, poliţia a descoperit patru
bombe cu dinamită, care semănau a fi nişte cărţi legate. In una din aceste cutii erau 60 glfinţe explosibile.
Când a fost arestat Trappman a dis celor ce erau de faţă:
— M’aţi prins pe mine, însă să ştiţi că nu scapă cânele de împărat. La Roma ’l aştăptă alţii.
Trappman n’a făcut nici o mărturisire până acuma ca tfite că i s’a făgăduit 100,000 mărci, dacă va da amănunte asupra planului tovarăşilor lui.
ODA LA BOIARI
Ta
o pradă
lacoma omidă, ce-şi caută Pe fragede mlădiţe;
Ca năgra lipitfire pe sînul de zăpadă Al dulceî copiliţe;
Boiărule! cinci văcuri, cinci văcurî şi mal
[bine,
Setos de duşmăniă,
Sugăi tu ’n frunză sucul şi sângele din vine In blânda Româniă!,..
II
De grfiză şi durere, de muncă şi bătaiâ De jaf şi umilinţă,
Am tot strigat; dăr glasul se ’năcă şi se taiă D’atâta suferinţă;
Şi ca prin codri frămăt, ca murmur în
[isvfire,
Aşa în noi suspinul Mai rămânea el singur să spună cum ne dfire, Cat de cumplit e chinul!
III
Şi tu rîdeaî, jupâne, cu fală şi rînjire;
Rîdeai, precum un gâde,
Ce vede capul jertfei sburat dintr’o isbire, Să laudă şi rîde;
Căci nu sciaî că viăţa, închisă ’n nemişcare, E cea maî cu putere;
Căci nu credeai c’un suriet se face mult mat
[tare,
Călindu-se ’n tăcere!...
IV
Suspinul, ca schînteia, cc cade jos în paie Săti p’un covor de spice,
Pândind o adiere s’o umfle ’ntr’o văpaie Şi ’n slavă s’o redice;
Suspinul, când poporul întreg din piept îl
[sefite
Ş’un echo să găsesce,
Suspinul ca schînteia, turbat cuprinde tfite Şi ’n praf îl mistuesce !...
V
Ca un satrap la umbră, lungit într’o grădină In mfile cugetare,
Privind cum să ivesce, când (jiua e senină, Un nor în depărtare;
Şi ătă într’o clipă furtuna sparge cerul Cu flacăra urgiei...
Aşa din adormire nesocotea boiarul Suspinul României !...
VI
Căci el dicea în gându-i, ca toţi apăsătorii In scurta lor vedere :
Nu ’mî pasă de nimica! Nu mă ’nspăimăntă
[norii!
Un arbure ce pere!...
Un arbure e norul, suspinu-i o suflare,
Ce ’n aer rătăcesce Uşfiră, nesimţită, gingaşă, dăr în care Un trăsnet locuesce!...
VII
A douanjecea iărnă, a doua-Jecea vără S’aă dus p’a vreme! rfită,
Decând prin mii deechurî suspinuluidinţără Răspunse lumea tfită;
Căci sunt anume timpuri, în care o ideiă îşi află un răsunet,
Ş’atuncijOri nici odată, ia foc dintr’o schîntee, Suspinul nasce tunet!..
VIII
Aşa cea sîntă carte a Bibliei ne spune, Prin tainice cuvinte,
C’o trâmbiţă de înger o-dată va să sune Pe stîrvuri şi morminte,
Ş’un sunet numai unul, va face să re’nvie Incenuşata fire,
Căci vremea este totul: o clipă dintr’o mie Aduce mântuire !...
IX
A doua decea vără ’mbracase ieri câmpia In busuioc şi în grâne,
De când suspinul nostru smulsese România Din ghiara ta, jupâne,
A doua-decea iărnă în haina-i de mireasă, Se ’ndrumă după vără,
De când suspinul nostru pe litfa rio mai lasă A ’şi bate joc de ţară !...
X
Şi ţăra se deştăptă, voifisă, zîihbitfire, Plăpândă, răsfăţată;
Jos florile desmărdă, se uită sus la sore, De raze înconjurată ;
Scăldându-se în lumină, din ee în ce maiviă Ca trandafiru în rfiuă;
O altă simte viăţă, o veche- bărbăţie Şi o putere nouă!..
XI
Dai- ce privesc, o Dfimne! Eu cânt şi de odată Cutremurul m’apucă O ceţă să lăţesce, o brumă ’ntunecată,
O gffiznică nălucă :
Boierii se ridică, ca hoituri învechite Din cripta infernală,
Şi ca ’n trecut s’aşăză pe holdele ’nverdite, Răsbiţi de flămâmjeală!
XII
Nn’i fire vr’o părere, vr’un joc al fantasiei Teribila iefină?
Tu n’ai fost mort, jupâne? Sub masca letargie!
Scăpata-i viă din gfină ?
A ţărei bucuriă la patul morţei tale Să fiă o greselă ?
Venit-aî iăr în lume să’nfrunţi cumplitajale Cu faţa triumfală?..
XIII
Său pfite că natura, sărind din căi bătute, Din legile-i eterne,
Când tăncuri de verdăţă, din mii de flori
[ţesute,
Câmpiele aşterne,
www.dacoromamca.ro
TELEGRAFUL — 6 OCTOMBRE 1888
UIUM
BB
im' 'zsxszzxibk*
Şi filomcla cântă, şi sârele zîmbeşte,
Şi dragostea visăză,
Atunci d’odată ninge... dar ndua se topeşte Şi t6ma încctdza !...
XIV
Un mort ce’ncursul vieţeî a secerat blesteme Poporul povesteşte
Că vermiî nu’l mănâncă şi nemilfisa vreme In veci nu ’l putrezeşte :
Când vino miedul nopţii, când fulgeră şi tună Din gaură ’ngroZ'itflre Strigoiul desmorţesce şi esc la furtună... Să fie asta ore ?
XV
S(Su pute că cadavrul, se’ntâmplă câte-o -dată Să strîngă din sprincene,
Ori ochii să deschidă, ori mâna’i îngheţată S’o lase jos a-lene,
Şi frica ne cuprinde... dar amăgirea trece Şi nu ne mal încfilă :
Cadavrul'nu se scdlă, cadavrul este rece, Mişcare machinală !...
XVI
O nu ! E vffi boierul! nu’l vis, nu’l rătăcire, Nu’l nea de primă-vară !
Nu’l spaima sburătflre, ce nasce ’nzăpăcire, Grăbită Să dispară !
Nu’l chiar nici letargia, lăsândă o palflre Pe tristele’! victime !...
O,	nu! E vifl boerul! La traifi şi la culore întocmai ca ’n vechime !
XVII
Nu s’a schimbat nimica! Aceeiaşî fuduliă De nascerl venetice
Din omeni fără nume, goniţi de prin Greciă Şi pripăşiţi p’aice;
Aceiaşi goliciune de inimă, de minte,
De cugete române;
De jafuri, lăcomiă, despreţ de cele sfinte Şi lipsă de ruşine!...
XVIII
O nu! E vifl boerul! Nu ’i mumiă, nu ’s mflsce!
Priviţi’I crunta ghiară!
Şi pentru ca de ’ndată să ’l p6tă recunflsce Nefericita ţdră,
El trage după sine, ca ’n dile de ’nainte Invasia streină,
Chemând păgâni şi unguri, să danţe pe
[morminte
In patria română !...
XIX
La luptă dăr! La luptă! Să nevedem d’aprflpe! Locustele ’ngropate,
De n’aţi strivit chiar oul din fundul negrei
[gr<3pe
învie mal turbate!
N’om mai greşi d’acum! Trecutul să ne’nveţe La venătflre, frate!
La venătflre! însă.. nu puscele şi beţe!
Să ’î baci prin libertate!
11 Februar e, 1869.
B.	P. Hâşdeu.
întrunirea de la Jigniţa
A-seară s’a ţinut uă întrunire liberală în teatrul de la Jigniţă. încă de pe la 6 ore, bătăuşii pachişti, ca Foloştini, Tran-dafi etc., erafl în sală şi la intrare,— împreună cu alte figuri sinistre.
Adevăraţii cetăţeni alegători însă nu s’afl intimidat şi au stat să asculte pe o-ratori.
D. Costaforu a trămis pe Cap-de-fer a cere voiă să vie şi d-sea. Răspun<Jându-i-se că pflte veni, d-sea a şi sosit, arătând că acolo nu este în familia sea, dăr mulţumeşte că e bine tratat, pe când in familia li’beral-conservatflre din care face parte a fost gonit d’alde Brătescu şi bă tăuşii lui Pache pe ori unde s’a dus, ba chiar partisanix săi bătuţi şi siliţi a fugi pe ferestre.
Afl vorbit apoi d-nii N. Vrăbiescu, N. Blaramberg şi C. Boerescu, esplicând cum s’afl despărţit conservatorii de liberalii-disidenţi şi rugând pe cetăţeni a vota pentru cei ce sunt cu poporul, ăr nu pentru cel trecuţi cu guvernul acesta, care n’are şi nu va avă partid în ţeră, fiind guvern de lachei, supus străinilor.
In timpul când vorbia d. Blaramberg, certuri se făceaţi între bătăuşi la intrare şi d-sa de mai multe ori a întrebat ce este, rugând pe cetăţeni a sta liniştiţi.
Pe la fine sosi şi d. Al. Miclescu, şi d-sa dete vorba la mai mulţi bătăuşi de eşiră din sală, apoi a plecat cu ei, ne-lăsându’i să facă vre-un scandal, cum a-veafl ordin.
întrunirea s’a desfăcut, în linişte şi chiar bătăuşii pachişti ce mai rămăseseră, împreună cu partisanil d-luî Costaforu şi alţi liberali, au strigat ura oratorilor la plecare.
INFORMAŢIUNI
D. I. lvalinderu a declarat d-luî Va-sîle Lascar că nu ’şl va pune nicăirl candidatura.
Avis dar celor de la Olt.
D. inspector şcolar St. Mihăilescu, conform însărcinări ce i-a dat minis-
tru. a elaborat un proiect pentru orga-nisarea înv&ţămîntulul real.
O.	Al. Beldiman, ministru la Belgrad ’şî-a dat demesia.
Toţi candidaţii conservatori la deputăţie cari afl avut curagifl să ’şl pue candidatura la Prahova sunt forte a-bâtuţl. Bieţii omeni se întorc de la PloiescI cu cdda între picidre.
D. Constantin P. Bobeica, fost re-visor şcolar, îşi pune candidatura de deputat la col III de Tecuci ca liberal indepedent.
La comuna Folteşci din jud. Covurluî, afl reuşit socialiştii. Lupta a fost crâncenă, căci se puseseră între delegaţi chiar d-nir Ressu şi Pacu ; totuşi socialiştii afl triumfat cu mare majoritate.
La comuna Cuca din acelaşi judeţ s’a comis o infamia. Primarul a amăgit pe săteni că nu se va face a-legere, apoi a fabricat mandate pentru persdne închipuite alese, căci alegere n’a avut loc.
Alegeri „curate» nu e vorba.
-*-
Două diare franceze cotidiane vor apare în capitală: «LaDepâche» a 5 bani şi «Le Bas-Danube» a 10 centime. Cea din urmă va fi guvernamentală. D. Galii este fondatorul ambelor cjiare.
In mal multe comune din Covurluî s’afl ales delegaţii liberali. La comuna FileştI au fost bătăi, s’a stricat urna şi s’afl distrus buletinele, de ore-ce scriitorii puşi de primar puseseră nume pe cari nu le voiseră locuitorii.
Da proşti mal sunt cel de la »E-poca« (pardon); în fruntea numărului de ieri a acestei fol stă scris cu litere compacte:
„In întrunirea de la 2 Octombre, la A-tenefl, d. Dim. Brătianu, vorbind de unirea cu colectiviştii, a făcut următflrea de-claraţiune, pe care o reproducem textual după „Lupta”:
„Cum ar fi monstruoasă unire între liberali, între flmeniî care afl aceleaşi principii ?“
„Cu toţii dar liberalii să mergem la urne să facem să iasă candidaţii liberali. “
El şi? A dis acesta bătrânul democrat, dar ca tactică prost fac epo-chiştii c’o propagă.
Spitalul de la Dealul Mare, făcut pentru soldaţii atinşi de conjunctivită granuldsă, s’a desfiinţat, de ore-ce se zice că boia a dispărut.
Un comerciant din capitală, neobosit zeflemgifl, se presintă dilele trecute la d. Carp cu o petiţiune şi între altele ÎI dice:
—	D-le ministru, bine că a dat D-defl ca, în cjilele d-vostră, să scadă agiul.
D, Carp se uită, îşi scote monoclul, îşi pune monoclul şi temându-se de Zeflemeaua ce ascundea cuvintele comerciantului răspunse:
—	Pînă acum n’am făcut nimic, a-giul a scădut pentru că s’a esportat mult; dar dacă vom avea noi majoritate în cameră, nu se va mai pomeni de agiu.
Comerciantul a eşit rîcjând pe sub mustăţi, înţelegând că d. Carp vrea să-şl facă reclamă.
In faţa candidaturelor puse la Galaţi de grupurile îiberale-unite, candi-daturele d-lor Lascar Catargiu şi Teodor Rosetti sunt cu totul nesicure.
Din 8342 alegători ai colegiului III din Bucuresci n’afl votat pentru delegaţi de cât 3447, aduşi la vot de poliţia d-lul Pache. Morţii, dispăruţii afl votat toţi.
A-seră s’a ţinut o întrunire la d. Pache, unde agenţii comunali duceau în trăsuri alegători din col. I şi II.
Cu totă gona, prea puţini alegători au fost aduşi. D. Pache era tare supărat.
S’afl proclamat ca candidaţi la colegiul I d-nii P. P. Carp, Menelas Ghermani, general Mânu, C. Ver-nescu şi Pache.
-*-
D. Vasile Ştefănescu comerciant, îşi pune candidatura la Mehedinţi în col. al II. D-sa a adresat un apel către alegători.
Poliţia, scrie «Alegătorul» din Brăila, pentru ca să dovedăscă că decă nu e capabilă a prinde pe furi, cari de la un timp încfice au devenit fdrte numeroşi în oraşul nostru, se aşecjă săra cu duimul pe la casele cetăţenilor, unde se adună alegători liberali, şi fără nici o ruşine, chiar în faţa alegătorilor, îl însemnăză pe câte o bucăţică de hârtie, spre a raporta stăpânirii.
Sciţi pentru ce acesta ?
Ca să nu ia lăfă de geba r...
«Epoca» a anunciat că d. Constantin Pistrenu, redactor la «Românul», va fi numit comisar-inspector la poliţia Capitalei.
De ce nu ? piarist şi poJiţiă ! Ce timpuri! ce moravuri!
Scirea despre numirea d-lor procurori Mavrus şi Sfetescu ca comisarî-nspectori la poliţia Capitalei este neîntemeiată.
Actualul prefect de poliţie al capitalei va reorganisa corpul sergenţilor de oraş, dând fie cărei compâ-niî ca comandant un ofiţer în activitate.
In urma autorizaţiunel ce i s’a dat de guvern, delegatul român, d. general Pencovicî, trebue se semneze peste 2 safl 3 dile, protocdlele definitive ale operaţiunilor de delimitare a frun-tarielor române-austriace.
Astădi se judecă de curtea cu juraţi din Ilfov procesul unei femei care şi-a ucis pe un nepot al el.
ULTIMA ORA
Serviciul special al «TELEGRAFULUI!.
Darmstadt, 16 Octombre-
Landgravul de Hessa, fratele principesei moştenitdre, văduvă de Anhalt, făcând o călătorie din Batavia la Singapore, a căZut în mare.
Sofia, 16 Octombre.
Din ordinul principelui nici o recepţiune nu se va face la Sofia. Numai miniştrii vor merge la gară.
D. Stoiloff, ministrul justiţiei, s’a întors erl.
Viena, 16 Octombre.
Principele âe Galles a plecat la 5 ore sera, după ce a luat congedifl de la arhiducele Rudolf, Sir Paget şi de la ambasada englezăscă cari îl însoţiseră până la gară.
Filipopoli, 16 Octomdre.
Principele a părăsit Filipopoli la 1 şi jum. pentru a se întorce la Sofia cu principesa şi preşedintele consiliului.
Roma, 16 Octombre.
An prânz diplomatic s’a dat iei la Qui-rinal urmat de un cerc ţinut de suverani. In urmă s’a dat un concert organisat de Regina şi la care afl luat parte celebrităţile artistice din Roma.
Bruxela, 16 Octombre.
Banca Belgiei a ridicat scontul săfi 40 la sută.
Neapole 16 Octombre.
Primirea făcută împăratului Wilhelm, regelui Umberto, principilor şi comitelui de Bismarck a fost din cele mai strălucite. După recepţiunea la gară de către înalţii demnitari şi de către autorităţile civile şi militare, Majestăţile Lor s’afl dus cu trăsura la palatul regal, în mijlocul demonstraţiunilor entusiaste cari merseră crescând.
La sosirea lor la palat, Maiestăţile Lor se arătară pe balcon, unde rămaseră 5 minute mulţumind mulţimei ale cărei vi-vate acoperiafl zgomotul tunurilor.
Pe la 5 ore, Suveranii şi principii merseră să viziteze muzeele.
împăratul exprimă de mai multe ori via sa satisfacţie pentru primirea ce i s’a făcut.
Londra, 16 Octombre.
„Standard" găseşte singular că germanii sunt mai iritaţi de cât englezii în contra decretului privitor la străinii cari lo-
cuesc în Francia măsură fflrte slabă dăcă se compară cu procedările de cari usăză Germania în Alsacia-Lorena.
Din ediţia a 11-a de eri.
LCrLforma,ţi-u.ni
E vorba în Craiova ca toţi liberalii, să se undscă pentru alegerile actuale. Căderea conservatorilor în Dolj este sigură.
Aflăm că o deputaţiune din Galaţi ar fi venit în Bucuresci pentru a propune d-luî D. Brătianu candidatura la colegiul I de Cameră din Covurluî, alăturea cu d-nul M. Kogâlniceanu, contra d-lor Teodor Rosetti şi Lascar Catargiu.
La Ialomiţa grupurile electorale, a-fară de d. I. Poenaru Bordea, care merge cu administraţia, afl stabilit ur-mâtorele candidaturi pentru Cameră: colonel C. Filitis şi P. Grădiştănu la col. I şi G. I. Perieţănu la col. II; cele alte candidaturi se vor fixa în urmă.
Pentru alegerea delegaţilor col. III din Ialomiţa, toţi primarii au fost concentraţi în ajun la subprefecturi, dân-du-li-se instrucţiuni.
Sub-prefectul plăşiî Filipescî din Prahova, audind de venirea d-luî profesor C. C. Dobrescu în aceia plasă, a dat ordin tutor primar lor sub No. 6,740 din 27 Septembre a. c. ca de îndată ce s’ar ivi în vre o comună, să ’l lege şi să ’l ducă la sub-prefec-, tură, pe când candidatul administraţiei, d. G. Niculescu Dorobanţul, se plimbă în tot judeţul cu recomanda-ţiunl de la prefect.
A s^ră pe la 9 1J2 noptea, o bandă de bătăuşi pachişti, compusă din Tase Dumitrescu, fost arestat de mal multe ori pentru falsificare de mo netă, Vasile Dumitrescu, C. Dumitrescu, Vale Rădulescu şi alţii, condamnaţi de mai multe ori pentru bătăi, afl luat de pe drum la bătăi pe d. Michala-che Panaitescu, proprietar din strada Ţepeş-Vodă, şi l’afl bătut cumplit, scă-pându’l un cârciumar cu socia lui de la o mustăriă din apropiare.
Pacientul *a reclamat verbal chiar atunci comisarului respectiv, der acesta n’a voit să facă nici o anchetă, dicend să ’i-se aducă mal ânteifl act medical
Tot în acea s6ră pe la 11 ore, a-ceaşl bandă s’a luat la cdrtă cu alţii în prăvălia d-lui M. Bărbulescu din strada Ţepeş-Vodă Nr. 13. Intervenind cârciumarul se potolescâ scandalul, a fost luat la bătăi, precum şi pe un altul d. Nae Oprescu, comerciant vecin, care sărise să scape pe d. Bărbulescu. Venind sergenţii de oraş Nr. 427 şi 410, afl fost şi ei luaţi la bătaiă, în cât pe unul l’a scăpat- comerciantul Ghiţă Dumitrescu. După bătaiă, ciomăgaşii afl plecat şi-au venit mai în urmă singuri la secţia 44 unde se aflaii şi pacienţii, dar comisarul a refusat să facă anchetă atunci şi se deţie pe ciomăgaşi, dicend s’o facă adî, cea-a ce ensă n’a făcut.
Bătăuşii au fost liberi şi se laudă că sunt omenii guvernului.
Pice cum sunt garantate vieţa şi libertatea cetăţenilor.
Acum câte-va dile, scrie «Voinţa naţională», a fost la d-na X., la o moşie lîngă Roman, prinţul Urusof, fost ministru al Rusiei la Bucuresci, şi prinţul. Alex. Cuza. Ni se afirmă că aci se află stabilit cartierul general al agenţilor ruşi din Moldova.
D-na X este un agent activ, înrolat în secţîa 3 din Petersburg şi plătită din fondurile rusesc!. D-sa nu se sfi-esce de a lucra pe faţă pentru Rusia, iar administraţia nu se crede o-bligată a lua nici o mesură contra el Prinţul Urusof credend util ca Rusia se aibă un salon politic în capitală, a cumpărat şi mobilat pe numele d-neî X o casă mare pe calea Victoriei unde se va putea conspira contra ţerei fără ca legaţiunea rusă se pară a fi direct amestecată.
După o şedere de opt dile a pr incipilor la moşia d-nel X unde denşil afl primit pe rînd pe toţi agenţii ruşi din Moldova, prinţul Urusof primind o pepeşă cifrată a plecat imediat cu prinţul Cuza la Iiuginâsa llllile aii avut o întâlnim cu primul ini-11 istrn T. ltosetti.
Delegatul Ploiescenilor, d. C C Dobrescu, a presentat M. S. Regelui, protestul în contra ingerinţelor în a-legerl. M. S. a respuns:
« Voinţa mea este ca administraţia se nu s'amestece în alegeri, căci menirea el este a linişti, iar nu a înăspri spiritele. Datoria admim traţiu-nil este de a garanta şi a asigura ordinea publică şi de a respecta libertatea electorală. Doresc ca orî-ce-amestec al administraţiei să Mi s'a-ducă la cunoscinţâ1
M. S. a declarat că a schimbat pe prefectul Vlahuţi pentru ingerinţe.
La comuna Lipia-Bojescî din Ilfov s’au ales delegaţii propuşi de d. Mă-nescu, fost jude-instructor.
TDE3I_iE!C3-I5^.1vd:E
Serviciul particular al tjiaruluî «Telegraful»
(6 ORE SEARA)
Paris, 16 Octombre.
Fiarele radicale consideră că votul de ieri întăreşte ministerul care va ţine probabil pâiă la alegeri.
Diarele monarhiste esprimă în general o părere analdgă, şi spun că conservatorii fiu mai au de acum înainte în faţa lor de cât pe radicalii.
Diarele republicane moderate deplâng slăbiciunea centrului parlamentar şi orbirea cabinetului care a deschis spărtura în detrimentul Republicei.
CA9SA DE SCHIMB
N. & D. Moroeano
Strada Lipscani, Noua clădire a soeietăţci Dacia România, numită < Pasagiul Dimitric Chica > No. 6.
BUCUREŞTI
Cumpără şi vinde efecte publice^ şi face ori-ce schimb de monedi
Cursul pe piua de 5 Octombre 1888
	Cump.	Yeni
5®/o Rentă Amortisabilă . . . 5°/o » Rom. Perpetuă. . .	94	94>l2
6®/e Obl. de Stat (Conv. Rur.) .	98jfi	99
6°/0 > » » (C. F. Rom.) .		
5°/0 > Municipale 1883 . . .	82’L	S31I-
5°/o » * 1884 . . .	—	—
7° Io Scrisuri funciare Rurale. .	I06[l4	107
5°/e * 1 > . .	96M4	97
7°/0 > » Urbane .	1051/4	106
6 % » » » • •		—
5% » 1 » • ■	92'u	93
5°/0 > func. Urbane Iaşi. .	80114	81 >i4
Impr. cu prime Bucur. (20 1.) .	45	5°
Los. Crucea Roşie Italiană . .	30	32
10 fr. Obl. Casei Pens. 300 1. .	22j	285
» Sârbeşti cu priipe .	75	80
Losurî Otomane cir prime . .	46	52
> Basilica Dombau . . .	19 I V‘2	21
Aur contra argint sau bilete . .		2 0/0
Napolionî contra lire ....	20,01	20,05
Florini valore Austriacă . . .	2.08	2.O9
Mărci Germane		124	1.26
Bancnote Francese		99 >12	ÎOO>[2
Ruble Hârtie. . 		265	2 75
NB. Cursul este socotit in aur.		
OPERAŢIUNILE CEREALELOR
. Brăila, 2 şi 3 Octombrie 1888
Cumpăr. ] VînZ- |Felu|Hec.| lb. | 1. b. j
Millas	Perlea	grâu	1 580 S5>/2		8,75	|c
Schiari	Caţica	>	1400 57		10,80	m.
»	L. Maris	»	3000 591 /4		*2,25	»
>	Caţigera	>	800 59' .		11,—	»
	Evloghio	P	37°°!59T		11,30	C
>	»	y>	1 ioo1*;8,/9		11,15	m.
G. Mendl	L. Maris	î>	2000	58Sj411,90		»
c	»	i>	2900	59	11,90	P
»	Vasler	>	2100	60	li 2,20	»
»	Catzigera	Sec,	1700	55 „	6,45	»
>	Cavadia	P	3600	52U2	5,85	»
»	>	P	Z300	53,	5,95	»
	»	»	2200	521*2	6,20	»
	Tănăsescu	P	2000	52T-’	5,80	»
Manarî	I. Verona	grâu	2200	57	10,50	Ş
Petricioni	V. Sassu	»-	1550	57'h	10,60	m.
L. Mendl	Cotti	Orz 2500		451/2	5.52'1>	»
Sehmirer	Suditu	»	2100	47 P	5,5°	p
	*	,	3000	46Ua	5,5°	»
*	Vecsler	»	2500	46	5,25	
»	*	»	25o°	45sU	5,35	3»
Manari	Embirico	grâu 3500		07'1'*	11,—	c
G. Mendl	Bach	Por.	7350	S68l4	7,20	s
Athana-sie M. Thanu.
Epitropia Aşedemintelor Brâncovenesti ANUNCIU
In diua de 20 Octombre, se va ţine concurs pentru ocuparea a 2 locuri vacante de tenor, din corul sf. Bis. Doamna Bălaşa retribuito-rul cu lei 100 şi cel-J-alt cu Iei 80 mensual.
Condiţiunile pentru admitere se pot vedea în tote dilele de lucru, la cancelaria Epitropii.
No. 563	1888 Octombre 4
Administratorul ziarului, C. Ispăsescu,
www.dacoromanica.ro
TELEGRAFUL — 6 OCTOMBRE 1888.
CASA DE SCHIMB
MOSCU N ACHMI AS
No. g, în palatul .Principele Dimitrie Ghica» (Dacia-Romănia) Strada Lipscani, în faţa. nouet clădiri a Băncei Naţionale
BUCURESCI
CumpSră şi vinde efecte publice şi face ori-ce schimb de monetji
Cursul pe 4iua de 5 Octombre 1888
	Cumpără	Vinde
Rentă Amortisabilă 5% ■ •	94'/4	943/4
» Română perpet 5°/o	93 '/*	94 lh
Oblig, de Stat (C. Rur.) 6°/g	98‘U	99
> C. F. R. 6°/o • . •	—	—
» Municipale 5°/0 • ■	8*^2	83
> Casei Pens. (30d L.)	*25	235
Ser. funciare Rurale 7O/0 ■	106 U2	107
» > » 5°Io ■	961/*	968/4
» » Urbane 7"/,,	I051/*	>°58l4
» » » 6°/o	991k	IOO
» » ■ 5°/o	921/2	93 ‘U
» » » Iaşi 5<’/o	801/4	8U/4
Obl. Sârbesc! cu prime 3°/0	76	80
Im. cu prime Buc. (20 lei)	46	49
Losnri crucea Roşie Italiano	29	32
Act Banc Naţională . .	45	5°
Losuri Otomane cu prime	4S	52
» Basilica Dombau c. p.	iS	21
» Panama cu prime . .	—	—
» Sârb.cupr.de lofr.b.	12	14
Aur contra argint saă bilete	1 65	2°/o
» » Napoleon . . .		—
Florini Wal. Austriac. . .	207	209
Mărci germane		124	126
Bancnote francese ....	99U2	joo'h
» Idem italiane . .	99	IOO
» Ruble Hârtie . .	265	275
NB. Cursul este în aur.		
LA LIBERTE ROUMAINE
Diar cotidian, mare format
In limba francesă
UN NUMfiR 20 BANÎ
ABONAMENTE : Un an, 40 M; 6 luni, 20 lei; 3 luni, 10 lei.
Administratiunea
8.— BULEVARDUL ELISABE7A - 8. Bucureşti.
MEDIC ŞI CHIRURG
D-or. SALT El
Din facultatea din Viena
SPECIAL IN BOALELE DE FEMEI
Şi
—Locueşte în Strada FORTUNA, No. 4.—
(Lângă Liceul Alexandri). Consultaţiunî în t6te filele de la 7 jum. până la 8 jum. a.m. şi de la 1 pâmă la 5 p.m. P.S. Se primeşte bolnavi în pensiune.
EU, ANNA CSILLAG
fe h
n
mm
cu părul colosal Loreley lung de 185 ctm. eu fam obţinut în urma întrebuinţărei de 14 luni a pomadei inventată de mine, ce este singurul mijloc contra cădereî perului şi servă la activarea creştere! lui, la întărirea rădăcinei; ca activeză la bărbaţi creşterea plină şi vigurâsă a barbeî şi deja după o scurtă întrebuinţare dă atât perului din cap, căt şi din barbă o lucire şi plinătate naturală şi preservă perul de în-cârunţire pripită până la adânci bătrâneţe. Preţul unui borcănaş 5 franci.
Se expediază în tătă ţera avansându-ni-se suma prin mandat postai.^
Se găseşte în Bucureşti la Librăria L.
Steinberg, Strada Carol No. 7.
MARE MAGASIN
DE
Haine gata Bărbătesc! şi de Băeţl
LA
BAZAR DE ENGLITERA ^
ZB-u-cvireeci, — 3, Colţul str. C-a.'toroxrend şi Şelari, 3.
Sub-semnatul, am on6re a anunţa pe onor. mea Clientelă atât din Capitală cât şi din Provincie că, cu ocasiunea tarifului autonom, am deschis aci în ţ£ră
O mare fabrică de haine pentru Bărbaţi şi Băeţi
în care confecţionez haine, după ultimele jurnale, din stofele cele mai bune ale Europei. Asemenea mai putem efectua şi ori-ce comande în timp de 24 ore, de 6re-ce posedăm un mare deposit de stofe tine din cele mai renumite fabrici.
Sper că onor. mea Clientelă şi onor. Public, mS va onora cu visitele d-lor, spre a se convinge de marfa confecţionată aci în ţeră, şi sunt sigur că vor fi pe deplin satisfăcuţi.
Cu stimă
TT. LEIBOTriOZ.
Abonamentele şi Anunţurile „TELEGRAPHULUI”
A BONA KKNTK
IN CAPITALĂ :
Pentru un an ........Lol 24

săse luni trei luni
IN DISTRICTE Pentru un an
30
igâsa luni.......... „ 15
„ trei luni...............„	8
Pentru Românii din alte state, ca pentru districte.
IN STRÂINETATE
Pentru un an........
„ sese luni. . . „ trei luni . . .
In aur lei 40
îi »	»	26
» M )l 10
ANUNCIUB! SI RECLAME
Anunciurî	pe pag. IV, linia 2	15 bauî.
Reclame	>1 » III,	1 leu.
ft	» » II) »	3 leî.
»	» » I) »	5 lei.
PRIMA I. R. PRIY.
Societate de navigaţiune cu Vapoare pe Dunăre
ITIlTEEiiEIIT
Valabil de la 4 (16) Octombre 1888 până la alttf disposiţiime.
NB. Orele de plecare mai jos arătate sunt a se înţelege aproximativ şi se schimbă după circonstanţele timpului şi apelor, în nici un cas însă Vapărele nu vor pleca de la Staţiuni mai înainte de orele indicate în acest Itinerariu. Pornirea Vapbrelor de la Staţiuni va avea loc după orologiurile Agenţiilor.
CURSELE VAPOARELOR DE POŞTA
CURSE IN JOS :
CURSE IN SUS
		I.	II.	III.			III.	I.	11.
		I P* m-	p. m.	, p. m.			a. m.	a. m.	a. m.
De	la Orşova . .	S. 3.30	L. 3-30	Joî 3.30	De la Galaţi . . .		M. 9	Joî 9	S. 9
		a. m.	a. m.	a. m.	*	Brăila • • •	> 10.25	. 10.25	> 10.25
>	Severin . .	D. 5	Mţ. 5	v. 5			p. m.	p. m.	p. m.
»	Brsa-Palanca	» 6.40	» 6.40	> 6.40	>	Gura Ialomiţa j	> '^.20	> a.20	> 2.20
»	Radujevatz .	» 8	> 8	» 8	>	Hîrşova . .	» 3	» 3	» 3
>	Gruia . . .	> 8.13	» 8.15	> 8.15	»	Cernavoda .	» 5-45	* 5-45» 5-45	
>	Calafat . .	» IO	> IO	» IO	>	Ostrov . . .	> 9.30	» 9-30	. 9.30
>	Widdin . .	» 10.35	> 10-35	» 10.35	»	Călăraşi (oraş)	» 7-30	» 7-30	> 7-30
		p. m.	p.m.	p. m.		Silistra . . .	. 10.30	> 10.30	> 10.30
î	Lompalanca	» 12.40	» 12.40	> 12.40			a. m,	a. m.	a. m.
»	Rahova . .	» 3-15	» 3-15	» 315	3>	Olteniţa . .	Mr. 2	V. 2	D. 2
»	Beket . . .	» 3-30	» 3-30	» 3-30	S>	Turtucay	» 2.15	. 2.15	» 2.15
»	Corabia -	» 5-3°	> 5-30	» 5-3°	în	Giurgiu (Sm.)	» 5-30	- 5-30	> 5-30
		a. m.	a. m.	a. m.	de la	Giurgiu (Sm.)	» I I	» I I	» I I
>	Măgurele. .	L. 8	Mr. 8	S. 8			p. m.	p. m.	p. m.
>	Nicopoli . .	> 8.20	» 8.20	> 8.20	<	Rusciuk . .	» i-3°	V, 12	D. 12
P	Zirnnicea . .	» IO	» IO	> IO	P	Siştov . . .	* 4-35	> 3-15	* 3-i5
>	Siştov . . .	» 10-25	» 10.25	. 10.25	P	Zirnnicea . .	» 5-15	> 3-45	» 3-45
		p. m.	p. tn.	p. m.	>	Măgurele. .	» 7.40	> 6,10	> 6.10
>	Rusciuk . .	. 1.15	> 1.15	» 1-15	»	Nicopoli . .	» 7-50	» 6.20	» 6.20
>	Giurgiu (Sm.)	> 2	> 2	> 2	»	Corabia . .	> 9.40	» 8.10	> S.io
»	Turtukay .	» 4-15	» 4-15	> 4.15			a. m.		
P	Olteniţa . .	» 4-25	1 4-25	» 4-25	>	Beket . . .	Joî 12.25	• io-55	» IO-55
»	Călăraşi (oraş)	. 6	» 6	. 6	>	Rahova . .	» 12.40	» II.IO	» II.IO
		a. m.	a. m.	a. m.				a. m.	a. m.
P	Silistra. . .	Mţ. i	j- 4	D. 4	>	Lompalanca	p 6	S. 6	L. 6
P	Ostrov. . .	» 4-3°	» 4.30	» 4-30	»	Widin . . .	> 8.45	> 8.45	» 8.45
P	Cernavoda .	. 8	. 8	» 8	*	Calafat. . .	» 9-15	» 9-15	> 9-i5
>	Hîrsova . .	> IO	» IO	> IO	»	Gruia . . .	* 12	» 12	> 12
>	Gura Ialomiţa	> 10.30	» 10.30	> 10.30	>		p. m.	p. m.	p. m.
în Brăila			> d. am.	» d. am.	> d. am.	>	Radujevaz .	* 12.15	» 12.15	. 12.15
> Galaţi			> >	» >	> »	P	Brsa-Palanca	> 2	* 2	> 2
					în	Severin . .	» 4-30	» 4-30	» 4.30
							a. m.	a. m.	a. m.
					de la Severin . .		V. 5.30ID. 5.30		Mţ. 5.30
Prima plecare după acest Itinerariu de la Or- Prima plecare după acest Itinerariu de la Galaţi şova la Galaţi joi 6 (18) Octombre 18S8.	la Orşova Marţi 4 (16) Octombre 1888.
CURSELE VAPORULUI LOCAL INTRE GALAŢI-TULCEA-ISMAIL
PORNIRE IN SUS:
PORNIRE IN .TOS :
de la Galaţi la Tulcea-Ismail Mercur!, Vineri,
Duminică 8 ore dim,
Prima plecare după acest Itinerariu de la Galaţi f Prima plecare după acest Itinerariu de la Ismail la Reni, Tulcea, Ismail Duminecă 9 ,-21) Oc- | la Tulcea, Reni, Galaţi Luni 10 (22) Octom-tombre 1888.	1	bre 1888.
de ia Ismail la Tulcea-Galaţî Joi, Sâmbătă, Luni 8 ore dim.
CURSELE VAPOARELOR DE PASAGERI SI DE MĂRFURI INTRE
GALAŢI-ODESA
Pornire de la Galaţi la Odesa Luni şi Joi 7 ore | Pornire de ia Odesa la Galaţi Luni şi Joi 4 ore 'dimineaţa.	I	p- m.
Prima plecare după acest Itinerariu de la Galaţi \ Prima plecare după acest Itinerariu de la Odesa la Odesa Luni 10 (22) Octombre 1888.	’ t	la Galaţi joî 13 (25) Octombre 1888.
Galaţi, . (.3) Octombre 1888.	INSPECTORATUL AGENŢILOR.
PRECIURILE CELE MAI MODERATE
— NOUL — HOTEL
BULGARIA
a
CO
Acest hotel are 30 de camere confortabile şi bine mobilate. A-1 semenea posedă şi un mare Restaurant cu tot felul de mâncări | şi băuturi dintre cele mai alese. Posepă şi un grajdiă pentru cai şi un şopron pentru trăsuri cu Preciuri f6rte moderate.
Sub-semnatul nu va cruţa nimic pentru ca onor. visitatori se fie pe deplin mulţumiţi, impunând cea mai mare acurateţe şi promptitudine.
PROPRIETAR,
(1.—3 dile).
«®t
Renumita Cărturăresă
lulia Poloneză
^ S’A MUTAT In dosul Palatului Regal
La finele Str. Brătianu 51, (în colţ)
Lângă Grajdurile Palatului Regal
Ghiceşte viitorul, presentul şi trecutul, pâte descoperi şi pagube, furturi, judecaţi, orice secrete ascunse la care se irJeresezâ cine-va. Cine aduce semne pâte afla lucruri ascunse : comori, etc.
nr IIlIID nr una pereche case situate
Ut yhNL)Anh în Iaşi) strada sf. Andrei, în ograda (curtea) bisericel. Amatorii d’ale cumpăra se vor adresa la D-na Ruc-sandra Cosma, în Târguşor, sad la D-nu C. P.-Conduratu, în Bucureşti, str. Lipscani No. 96.
De vendare
>
la administraţia farului Telegraful hârtie maculatură.
GRĂDINA ELIADE^hiPtrtîntotal
FABRICA

„COMET
DE SOBE MEIDINGER SI MAŞINI DE BUCĂTĂRIE
a T^OT .-p S-AJljO^caT
Cea mai practică şi economică sistemă de încăl-dire. Căldura şi arderea pot fi regulate în mod perfect. Focul se pote întreţine în permanenţă dile şi săptămâni întregi. Ca combustibil se p6te întrebuinţa cok, lemne, ligorită, cărbuni de piatră şi coceni de porumb.
VENTILAŢIA ODĂILOR
Maşinele de bucate sunt de sistema cea mai perfecţionată. Durabile, practice şi cu o economie mare în combustibil. Se pote arde cok, lemne, cărbuni de piatră, etc.
Depositiil str. Domnei, 14 bis. Fabrica str. Vultur, 6.
Cereţi Broşuri ilustrate cari se trimit gratis.

Societatea anonimă
DE
Basalt artificial şi de Ceramica
DE LA COTROCENI CAPITAL SOCIAL: lei 1,500,000.
Capitalul versat la 31 Decembre 1886, lei 1,370,500.
TJsina situată la Bucureşti, Cotrocenî, Sosiaua Pandurilor, iu faţa AsilUlui Elena Doamna, legată cu calea ferată prin staţiunea Dealul Spirea.
Direcţiunea şi depositul principal in Bucuresci: Strada Domne! No. 14 bis.
Adresa telegrafica: Basalt, rSiCLClAreBci-DEPOSITE SECUNDARE:
In Bucuresci ..... Calea Griviţeî 66.
Brăila .	.	.	.	. la d. G. Grosovich, piaţa Sf. Arhangel.
Craiova	.	.	.	.	. M. G. Poumay, bancher.
Galaţi ..... M. Sebastien Somaripa.
Călăraşi.	.	.	.	.	. M. Serghie, B. Farfalomel.
Rusciuc. .... Thomadis şi Damianof.
Industria naţională ale cărei produse au obţinut la exposiţiunea Cooperatorilor din BucuiescI şi Craiova, cea mal mare recompensă
HDiplomo-a, ele onoare clasa. Z-a
ESTRAS DIN PREŢURILE CURENTE PENTRU BUCURESCI
Felul materialului	•	PRECIURIL E				
	I-a	călit.	Il-a	călit.	III-a	culit.
	Pentru | miă.	Pentru unitatea de mdsură cu aşezare	Pentrn miă.	.Lt rj C 0 0 mî « a# « o>-p a x (L «	Pentru miă.	Îs ? 51'Ş s s
Pavele pentru bordure 10 bucăţi la m. pătrat .	35°	4 25	325	4.—	300	3-7°
» » pavagiu de stradă şi de curţi 50				14.—		13.—
bucăţi de metru pătrat		270	'5--	250	10.50	230	9.50
I^espeŞi pentru trotuare 25 bucăţi la m. pătrat.	380	I I.		360	9-50	220	8.—
Pătratefelnrite 36 bucăţi la m. pătrat.	240	IO.—	210		1S0	
Bordure de grădini io fcucăţî la m. pătrat . . CdriimiŞi refractare 420 bucăţi la m. cubic . .	150		«30		IOO	
	320					
> cu 4, 6 şi 8 găuri, 40 bucăţi la m. p.	65					
In Bucuresci şi în oraşele unde esecută lucrări pentru comună, societatea se msărciniză şi cu lucrări particulare, a căror întreţinere o garanteză pe timp de un an. Asemenea se află la uzină materiale de calitate mal infer’idră cu
jPred'o.rî foarte reduse.
Editura Librăriei şi Tipografiei Şcoalelor, Bucureşci, Str. Lipscani, 96
(
www.dacoromanica.ro
Vineri, 7 Octombre 1888.
Anul XIX, No. 4869. (Seria II. No. 30).
mZKJ&arjucanuas
EXEMPLARUL 10 BANI.
abonamente
Pentru Capitală:
Tcntru un an ...	Lei 24
>	ş^se luni	...	»	12
» trei luni,	■	*	7
Pentru Districte :
Pentru ui\ an	.	.	»	30
»	şdse luni	'iS
»	trei luni	>	8
I’entru Românii dirv irite 'state, ca pentru districte.
Pentru Streinătate ; ilentru un an	In aur lei 40
»	sdse luni . .	►	*26
■	trei luni	»	«io
Uouaiuentelc ne fot ia I ji 15 alt C«-eăr«I luni.
UN NUM EH VECHI ss BANI
Abonamentele se plătesc înainte
Ediţia. â.rxtsia
ANUNCIURI ŞI RECLAME
AnunciurI pe pag. IV linia 25 b*»I. Reclame pe pag III linia. .	1 leu
.	»	II	» .	.	3 lei
»	»	I	» .	.	5 lei
Pentru Inserţii şi Reclame Redacţia nu e responsabilă.
Epistole nefrancate se refusâ, articole nepublicate se ard.
Ir. Străinătate a se adresa :
J-ianaa, Havas, Laffitte ef C-nie, place de la Bourse, Paris F.ngUUra, Eugene Michoud, 81 Flcet Street, E C. London.
Amina, Haasenstein et Vogler 2, Wien Rudolf Mosse Zeilerstaette, Wiene.
Ungaria, D Moritz Wiest, în Dada-Pesta Servitenplatz.
Abonamentele se plătesc înainte
SUMARUL
Regele şi alegerile viitdre
Unire
Depeşl.
C. A Rosetti despre ConservaţprI De peste Munţi Jaf In avere.l comunei Din afară.
Alianţa Junimisto-conservatdre Alegeri curate Crime şi delicte.
Acie Oficiale.
Ecouri.
întrunirea de la Dacia Diverse.
Intemplări din capitală.
Informaţii.
Ultima oră
Regele şi alegerile viitoare
M. S. Regele a declarat ploieşte-nilor următorele:
f „Voinţa mea este ca administraţia s6 1111 se amestece în a-„legerî, căci menirea ei este a „linisci, iar nu a înăspri spiritele» Datoria administraţiei este „de a garanta şi asigura ordinea „publică şi de a respecta libertatea electorală. Doresc ca orî-,.ce amestec al administraţiiinii „se Mi se aducă la cunoştinţă.“
Tot-d’o-datâ M. S. Regele a declarat „că a schimbat pe d. Vlaliuţi „cu d. dr. Garoflide pentru ingerinţe."
Deci regele nu mai are în miniştrii seî încrederea ce avea când ’î a chemat la putere.
M. S. voiesce ca ei se nu se a-mestece în alegeri.
M. S. chiar a pedepsit pe unul din docilele instrumente ale miniştrilor.
Naţiunea iarăşi e înştiinţată că Regele vrea alegeri libere şi deci s6 respingă cu demnitate şi cura-giu ori-ce amestec al funcţionarilor de la ministru până la vătăşel, căci legea şi Regele pedepsesc un asemenea amestec.
Bucureşti, 6 Octombre
UNIRE
Cu cât momentul luptei se apro-piă, cu atât simţimintele adeverate ale capitalei se dau v6dit pe faţă.
Capitala regatului e unanim liberală.
Mulţimea imensă, care asistă la întrunirile liberale, e dovada cea mai temeinică şi netăgăduită despre acâsta.
Pe de altă parte, un curent liberal, atât de puternic, de accentuat şi de otărît ca cel de faţă, nu s’a mai vtijut în Capitală, spus bătrânii, de la 1859.
Deci, triumful liberalismului e sicur.
Groza revenire! conservatorilor la putere a răscolit adânc inimele tutor liberalilor, a reaţîtat în ele focul sacru şi pururea nestins al liberalismului şi a reîntocmit marea si nebiruita armată liberală, care a sciut să impună protivnicilor în trecut : Unirea, Constituţiunea şi se pregătesce acum a le răpi din mână puterea pe care ad apucat-o prin înşelăciune şi contra voinţei naţiunii.
Curentul ce să manifestă de pretutindeni să concentră într’un cuvânt : unire.
Soldaţii liberalismului s’au unit deja şi n’aştâptă de cât drapelul, lista liberalilor uniţi, pentru a o duce de sicur la triumf.
Să se gândăscă bine şefii şi ins-pirându-se din curentul popular, întocmit din teama revenire! reacţiuniî la putere, să întocmescă lista tutor liberalilor, o singură listă, care de toţi să fiă primită şi de toţi cu dragoste, în unire şi frăţiă să fiă votată.
Aci numai e biruinţa; aci mântuirea ţărei; aci satisfacerea pe care o cere, pe care o aştâptă, pe care o impune capitala liberală capilor ei din t6te nuanţele liberale.
Cine nu crede acâsta, cine încă nu e pe deplin şi nestrămutat convins că acăsta e dorinţa şi voinţa poporului liberal, plece-şi urechea la glasul şi la inima lui şi de a-colo va sorbi convingerea salvatore că în unire numai stă puterea, unirea numai asupra unei singure liste aduce-va de sigur biruinţa.
Daca acâsta nu se va face, res-pundere colosală lua-vor naintea ţărei, naintea viitorului şi a istoriei, cei cari se vor împotrivi mântuitorului curent de unire pornit din inima poporului alegător.
Nici o dată, glasul poporului nu s’a putut asemăna mai bine de cât acum cu glasul lui D-4ed.
Să ascultăm acest glas bine cunoscut nouă liberalilor şi să ne supunem lui, pentru că în el e puterea, în el e viaţa, în el e mântuirea, în el e viitorul liberalismului român şi al ţărei.
SCIRl TELEGRAFICE
Serviciul particular al diaruluî «TELEGRAFUL» Odesa, 18 Octombrie
Regina Olga a Greciei a fost primită cu mare pompă atât de autorităţile locale cât şi de părintele seu marele duce Constantin Nicolaevicl. Re' gina s’a Îmbarcat pe vaporul Avifitrida pentru a se întdree la Atena.
Atltena, 18 Octombre
Diatele oficibse «Efimeris» şi «Acropolis» cpn-firmâ scirea că împăratul Germaniei va veni pentru a fi present la căsătoria prinţului moştenitor.
Gonstantinopole, iS Octombre.
După instigaţiunile ambasadorului rus, Pdrta a consimţit să se opue la încheierea unui tratat de comerciu între Serbia şi Bulgaria. Plenipotenţiarul turc a declarat agentului bulgar că convenţia trebuie să fie obiectul negocierilor între cabinetul sârb şi Pdrtă, iar nu ca guvernul bulgar.
C, A. ROSETTI
despre
CONSERVATOR 1
Reacţiunea prinde limbă. De unde ’i vine impulsiunea ?
Sâ fiă numai fiind-c’a găsit pentru moment âre-care alianţă în dre-carî naturali inamici al ei ?
Acâsta este o causă, dar nu pâte fi singura impulsiune care o face se se misce.
Trebue dar să ne uităm la densa, să înţelegem şi să lucrăm.
In acest scop să ne întrebăm mal în-teiu :
Cine sunt cel cari, de la 1848 şi până acum, se pun în facia ndstră ca conservatori şi salvatori al ţărei şi ne acusă pe noi de destrugătorî al naţiune! române?
Nu după vorbe, ci după fapte trebue să judecăm pe âmenl.
După căderea vechilor patrioţi, cari prin apărarea ţărei cu sabia în mână de-veniau conducătorii el, boiaril el, cine ne scăpâ de sclavia cea mai destrăbălată, cea mal jăfuitâre şi cea mal ucidătâre a Domnilor fanarioţi?
Oltănul, Domnul Tudor.
Cine ’l născu şi susţinu ? Poporul.
Ce deveniră atunci boiaril decadenţei ? Fugiră.
Domnul Tudor peri prin trădare, dar totuşi ucise domnia Fanarioţilor.
Ecă fapte.
Veni resbelul între Rusia şi Turcia şi ţâra fu ocupată şi guvernată de Ruşi.
La pace Rusia ne făcu în adevăr o sdţrtă mai bună, şi recunoscători furăm. Prin regulamentul organic însă, şi mai cu sâmă prin aplicarea lui, ni se făcu şi rău mare.
Cine protestă atunci contra părţii rele a regulamentului ?
Mitropolitul Grigore fu esilat, âr gră-mâda de boiarl se puse supt ordinele consulului Rusiei, şi nici o parte bună a regulamentului nu mal fu aplicată.
Câţî-va ani în urmă Rusia voi să introducă în regulament articolul de deplină robire.
Cine protestă ? Câmpinânu, Văcărescu, Cantacuzino, Ion Rosetti, etc.; celTalţî boiarî nu se uniră eu aceşti patrioţi.
Ecă fapte.
Aceşti boiraî cari nu voiră nu să cuteze ca Domnul Tudor, dar nici ca Grigore Mitropolitul, nici ca Văcăresciî şi Câmpineanu pentru a susţine drepturile ţărei, guvernară până la 1848.
Care fu purtarea lor politică în întru ?
Sclavia, sugrumarea cuvântului, ruinarea săteanului, favoritismul, privilegiul şi nepăsarea pentru instrucţiunea publică.
Eî se numiau boiarl şi pe sătean îl numiau român.
Acest nobil nume era o derîdere pentru guvernanţi.
Care era credul lor politic ?
„Sârta acestei ţări este de a fi în veci smerită".
Ecă fapte.
Câmpineanu începu a propaga în ţâră românismul, egalitatea şi drepturile omului, pe cât îl permitea situaţiunea şi fârte restrînsul număr de boiarl, ce îl ajutau.
El se duse în străinătate şi lupta de a face cunoscută esistenţa României şi a cere, prin graiu şi prin memorii, unirea principatelor subt un domn străin.
El fu arestat la venirea lui în ţâră, persecutat, calomniat şi satirat că nu lucra pentru naţiune, ci pentru ca să se facă el Domn, iar persecutorii şi calomniatorii lui urmară pe calea de peire pentru naţiune.
Ecă fapte.
- Câmpineanu aruncase însă schînteia de viâţă. De la 1840 şi până la 1848, câţî-va tineri, cari veniră treptat în Paris, studiind şi luminându-se el înşiî, începură a lucra tot-d’o-dată şi pentru salvarea patriei.
EI începură a face cunoscută străinilor esistenţa acestei naţiuni cu totul necunoscută.
Ei începură a forma societăţi pentru instrucţiunea publică, o bibliotecă şi o a-sociaţiune naţională la Paris sub preşe-dinţa lui Lamartine.
Unele din aceste asociaţiunî le transportară în Bucurescî.
Veni revoluţiunea de la 1848.
Acel âmenî cari guvernau ţara din tată în fiu, cari, într’o ţară unde domnia tăcerea mormintelor, aveau cea mal absolută putere, periră în faţa unul grup de d-menî, eşiţi pe strade cu mânele gdle.
De unde proveni atâta slăbiciune de o parte, atâta putere de cea-l-altă ?
Gausa este simplă şi clară.
Guvernanţii deslipiţî de naţiune, când ea se rădică, el dispărură ca liliecii la rădicarea sdrelul.
Ecă fapte şi pentru unii şi pentru alţii.
Naţiunea română domni de la 11—23 Iunie până la 13—25 Septembre 1848.
In aceste trei luni, domni în ţară cea mal absolută libertate.
Nici un singur om, dintre vechil sugrumători şi despuiătorl, nu fu arestat, nu fu lovit.
Drepturile omului, desfiinţarea pedepsei cu mdrte, desfiinţarea sclaviei, împroprietărirea sătenilor, păstrând neatinse drepturile proprietăţii, egalitatea tutulor înaintea legilor, naţionalitate, dreptate, libertate, frăţietate, fură proclamate şi susţinute, în aceste trei luni ale renascereî ndstre.
Ce făcură pretinşii conservatori de a-tuncl ?
Se supuseră în faţa naţiunii, dar nă-zuiră spre străini.
Guvernul naţiunii că<|u supt invasiune; cel din partida naţională fură întemniţaţi, alţii esilaţl, şi vechiul regim se restabili prin puterea baionetelor străine, servite de toţi acei cari se numiau şi se numesc conservatori.
Ecă faptele ndstre şi ale protivnicilor noştri!,
Ce se petrecu de la 1848 până la 1857 ?
Pretinşii conservatori restabiliră tdte privilegiele, tdte legile şi tdte abusurile
cele vechi.
Ele fură şi mal mărite prin convenţiu-nea de la Balta-Liman, (contra căreia a-ceştl străluciţi patrioţi conservatori nu protestară, ci cu smereniă se închinară la dânsa.
Invasiunile se succedară şi el le serviră pe tdte, danţând cu străinii pe mormintele pompiarilor şi pe mormântul tutor drepturilor naţiunii.
Noi furăm necurmat persecutaţi, calomniaţi şi dechiaraţî de nebuni, de a-genţî al Rusiei, de destrugătorî aî naţiunii române.
In acest timp ce facem noi, nebunii, noi cel vânduţi străinilor, noi cei persecutaţi, calomniaţi, săraci şi esilaţl ?
Lucram, ca şi înainte de 1848, cu tdte partidele şi cu tdte naţiunile, pentru a face ca România să fiă cunoscută şi a-preţuită.
Marele patriot şi poet Adam Miskiewts dicea în cursul său la Colegiul de France :
„Dâca Dumnezeul Patriei mele va fi cu mine nu ’ml va lipsi cuvântul".
Cine are credinţă strămută munţii.
Cre^urăm în nâmul românesc şi dobândirăm ca el să fiă în ,fine cunoscut şi susţinut, în Englitera de opiniunea pubucă şi de bărbaţii cel mal însemnaţi, în Francia de bărbaţi ca Michelet, ca Quinet, ca Henry Martin, ca Marc-Girardin şi de către marea majoritate a presei, şi în fine de către Napoleon III, care credu în marea misiune a României şi dechiarâ că ca trebue să fie, să redevină Bulevardul Occi-dinteluî.
Ce făcură în acest timp renumiţii conservatori ce se dau de patrioţi şi de dmenî politici ?
In loc d’a merge cu Cavour în Crimea, el serviră ca slugi tdte invasiunile pentru a manţine tdte privilegiele şi tdte a-busurile.
Ecă faptele unora şi altora.
Ce făcură el în divanurile ad hoc ?
Luptară şi le împcdicară d’a proclama îndată unirea Principatelor, d’a o pune în lucrare, d’a alege Domn străin şi a pro-cede la facerea unei Constituţiunî.
Ce mal făcură sub căimăcămia lor de trei ?
Sugrumară voinţa naţiunii ast-fel în cât în Moldova a trebuit să intervină însuşi Napoleon III pentru a sfărâma alegerile, şi au provocat o resculare generală, pentru a sfărâma acţiunea ilegală a acelui guvern.
Ecă fapte.
Ce făcură sub domnia lui Cuza?
Luptară îndată contra libertăţii prese
Refusară d’a face legea rurală şi o leg electorală, dâcă nu bună, cel puţin mal omenâscă.
Facem apel la toţi câţi ţin minte faptele din acea epocă ; şi apoi procesele verbale ale Camerei şi ziarele epocel sunt marture.
Ce ^iceau eî ?
„Sdrtea acestei ţări este d’a fi smerită."
Ce ejicâm noi ?
Sdrtea acestei ţâri este d’a deveni Bulevardul Occidinteluî, Parisul Oriinteluî.
Ce diceau el ?
„Am susţinut acâstă ţară cu capetele
pe tipsii."
Ce pliceam noi:
Capul plecat de sabie este tăiat.
—	Cine se umilesce este despreţuit de cel chiar cari se servesc de umilirea lui.
Ce diceau eî ?
„Poporul este nedegroşit.
„Trebue o mână de fer."
Ce duceam noi?
—	Poporul este nobil, generos şi viteaz.
—	Numai prin libertatea asolută se ci-vilisâză popdrele şi se salvâză naţiunile.
—	Cine caută stăpân slugă va muri.
—	Trebue sâ înţelâgă toţi că România, prin gintea şi prin posiţiunea iei geografică, este silită a fi saă peri.
Facem apel la toţi sâ spună: când a audit pe pretinşii conservatori' pronunţând cuvintele chiar de patriă, de libertate, de demnitate naţională şi de misiunea gintel latine de la Dunăre?
Târziu, fdrte târziu, după ce ani întregi ’I am silit să înveţe literă cu literă d’a pronunţa cel puţin aceste sfinte cuvinte. Mulţii din el nici limba românâscă n’o puteau vorbi bine şi pronunciaîl fără accent cuvintele româneşti.
Şi chiar acum, după ce aâ început a pronunţa cuvintele în care ocasiune n’ati arătat neîncrederea lor în naţiune si virtutea el?
Chiar în timpul resbeluluî din urmă n’au tratat-o de necapabilă şi nu strigai) să ne punem supt drapelul Rusiei pentru ca să ne înveţe să ne batem?
Chiar acum nu dovedesc în tdte cuvintele şi faptele lor că tratâză poporul de iniorinte, declarând că perdem ţara prin libertăţile cele mari?
Chiar acum nu ’I vede ori cine că, după dânşii, naţiunea nu trebue să resu-fle tare, căci este ofticdsă, nu trebuie să se misce mal răpede, căci are picidre de sticlă ?
Tdte aceste sunt fapte de toţi cunoscute. Pretinşii conservatori scifl bine că naţiunea ’I a respins şi ’l respinge,
De peste munţi
Congresul naţional al bisericel române greco-orientale de peste munţi s’a deschis, precum am anunţat, în diua de 1 Octombre, la Sibiî.
Până la primire de informaţiunî mal a-mânunţite, dăm astă-dl telegrama primită de „Luminătorul" din Temişdra asupra solemnităţel deschidere!.
Congresul s’a deschis de către Mitropolitul Miron Romanul, faţă fiind episcopii Papazu, Metianu şi 55 deputaţi din archidiecesă şi din diecesele sufragane a Caransebeşului şi a Aradului.
In cuvântarea de deschidere lucrată ca socotdlă, pronunţată de Mitropolitul se pun în perspectivă speranţe îmbucurătdre în viitor întru cât atîrnă de la persdna Majestăţel Sâle. Vorbirea de deschidere alt cum s’a ţinut în limitele obiectivităţil. Insă s’a abătut de la acâstă cale a obiec-tivităţeî, când vorbirea ajunse sâ atingă şi sâ accentueze pretinsul curent, care ar fi îndreptat spre slăbirea şi călcarea autorităţii erarchice, adică a respectului şi vazei, unicului şi singurului paladiu ce mal avem. Acâstă abatere şi forma abatc-rel de la obiectivitate se vâd că In cel mai mulţi a provocat resentiment mare.
După acâstă vorbire de deschidere, pri-
www.dacoromanica.ro
TELEGRAFUL — 7 OCTOMBRE 1888
mită, judecată şi comentată aprfipe de toţi carî au ascultat’o, s’a ales o comisiune provisorie; apoi deputaţii presenţi şi-au dat credenţionalele, care se vor censura şi opina din partea secţiunilor instalate reciproc după cele trei diecese.
î'f
In Bucovina aii încetat din vifiţă dr. Mi-trofanovici, profesor de teologiă şi fost rector al Universităţii din Cernăuţi şi cavalerul Isidor de Zota, deputat în senatul imperial din Viena.
Condoleanţele nfistre de Români.
Jaf în averea comunei
N’a fost de ajuns primarului Pache ca să împartă pentru el şi între al sfii tfite terenurile comunei pentru preţuri ridicole şi despre care Cuconul Todoriţă tace;
n’a fost de ajuns că în cestiunea a-ducfirei apel să permită societăţei de Construcţiuni unde e societar, să pună nisipul în filtre fără a’l mai spăla conform condiţiunilor din caetul de sarcine, ast-fel că în scurt timp va provoca chel-tueli comunei peste una sută mii lei sad în risic de a bea apă cu noroifl;
n’a fost de ajuns ca să permită deschideri de strade cu cheltuiala comunei, pe când fostul consiliu să opunea pentru motiv că cheltuiala să privfiscă partea interesată, acum consilier comunal;
n’a fost de ajuns ca sub denumire de anchetă în socotelele comunei, au însărcinat trei persdne carî numai financiari nu sunt, de şi spre nenorocirea ţfi-rei au ocupat asemenea posturi şi eşiţî cu pată, cărora li se plătesce diurne de 47 lei pe ji si încă de mult timp dar în realitate sunt însărcinări de căpătuială fiind de ai noştri §i necesari acum la a-legrrf,
n’a fost de ajuns că banii destinaţi săracilor de cari gem sălele Primăriei, să fie daţi la agenţi electorali foşti puşcăriaşi, în fine, nu e de ajuns ca funcţionarii Primăriei în loc să ’î lase a se ocupa la serviciul comunei pentru care sunt plătiţi, ’î întrebuinţazâ ca agenţi e~ lectorali prin mahalale şi încă pe faţă, a-vând neruşinarea să spună că sunt dimi-sionaţî pe când Ia plata lefelor sunt prenumăraţi, acum vine încă să mai jefuiască casa Comunei cu câte 500 lei pe lună în beneficiul fidelului seu arnăut Năumescu, căci pe lângă diurna de ajutor de Primar i-a dat şi diurnă de 500 lei pe lună destinată unui consilier însărcinat cu oficiul stării-civile, în caz când aju-tfirele nu vor avea timpul a se ocupa şi de serviciu.
Am dori să ştim la care din aceste doufi servicii D. Năumescu lucrfiză nfiptea ca să ’i se conteze ca zi de lucru ? Ast-fel de ce plata de doufi zile pentru o singură zi de lucru?
Nu ejaf d-le Pache?
Un alegetor
DIN AFARĂ
Europa remaniată.—Austria nu voeşte împărţelii peninsulei balcanice
Un corespondent din Bruxelles a ziarului Neio-Jork-Herald (ediţie parisiană) a avut o convorbire cu Emile de Laveleye asupra remaniere! eventuale a echilibrului european.
Iată darea de sfimâ din Herald :
împărţirea peninsulei balcanice între Austria şi Rusia e o fantesia ca tdte cele-1-alte combinaţii. Austria nu voeşte să împărţfiscă peninsula balcanică cu Ţarul. Ce ’î va folosi Austriei Salonicul, decă Rusia va pune mâna pe Constantinopol?
Ţinta principală a Austriei de a pune mâna pe întrfiga peninsulă. Acfista o va face nu prin cuceriri teritoriale ci prin triumful influenţei sale economice şi politice, graţie nouilor cai orientale care trec prin Pesta. Ea se va sili a consolida acfistă influenţă încurajând aspiraţiu-nile autonome ale statelor balcanice, prin oposiţie cu politica ambiţifisă a Rusiei.
In acestă politică de cuceriri va fi ajutată de Anglia.
D-l de Laveleye nu speră într’o pace eternă; el nu considera echilibrul actual al forţelor ca definitiv.
Eminentul economist belgian presupune că în viitor forţele germane, austriace, italiene şi englese vor fi contra Rusiei şi Francieî.
Resboiul viitor va fi crâncen.
Germania va da Finlanda, Suediei, şi va anexa provinciile baltice ale Rusiei şi va tăia din Imperiul moscovit o bucată mare de teritoriâ, care va deveni un stat independent nominal, cu un arhiduce austriac în capul sfiii.
In alţi termeni, vechiul regat al Poloniei va fi reconstituit sub influenţa Aus-
triei, se va forma un fel de stat-tampon între Austria fortificată şi Rusia împinsă până pe malurile Dniprului.
In orient, Basarabia va li înapoiată României, care va deveni un noii obstacol pentru ursul rus. Ou chipul a-cesta Rusia nu va ajufige nici o data la Constantinopol.
Un vechifl liberal voind să esplice scopul alianţei dintre junimişti şi conservatori, povesti urmfitdrea îutâmplare :
Duoî pungaşi, de altminteri evlavioşi, voiau să fure o candelă dintr’o biserică.
EI se sfâtuiră cum să procfidă, ca, în cas d’a fi prinşi, să nu mărturisfiscă ne-adevfirat.
Unul din el dete planul ca el să se puie piuă şi cel-l’alt să se suie pe el şi să apuce candela, luând’o.
Planul se găsi bun şi ’l şi executară.
Fiind bănuiţi, fură amânduoi prinşi şi duşi la cercetare. Ei tăgăduiră c’au furat candela şi, ca să fie creduţi, fură supuşi la jurământ. Ei jurară ast-fel :
Cel ce-a luat candela a jurat că el n’a pus piciorul în biserică, iar cei ce stase piua a jurat că el n’a pus mâna pe candelă.
Ast-fel fac şi aliaţii reacţionari: conservatorii s’au pus piuă şi junimiştii d’a-supra lor, afl pus mâna pe candelă, adecă pe puterea ţfirei, spre a ’I sugruma drepturile şi libertăţile.
--------- 5B5SiS-Şig; i—r—■ -
Alegeri „curate“
Cetăţenii care erau întruniţi, în vederea alegerilor în strada sf. Voivozi, au fost împiedecaţi de a ţine întrunirea de către o cfită de bătăuşi; numai cei mai curagioşi afl putut pătrunde în sala, unde s’a ţinut întrunirea. La eşire cetăţenii au fost primiţi cu petre de bătăuşii primăriei.
Trebue să se noteze, că întrunirea a fost convocată de conservatorii independenţi. pentru a se putea judeca actul de toleranţă al primăriei junimiste.
Rfii sunt conservatorii, dar şi mai rfiî sunt renegaţii politici ca scârbosul Pache Protopopescu, care dacă n’a pordut ruşinea, apoi numai pentru că nici o dată n’a avut’o.
Ce fiinţă degradată!
Confratele nostru „6alaţiî“ vorbind despre alegerile delegaţilor scrie : „Nici sub guvernul conservator de la 1871—76 nu s’au petrecut ingerinţele şi bătăile ce s’afl practicat în judeţul nostru acum la alegerea colegiului al IlI-lea. In unele locuri s’au făcut bătăi crâncene; în altele alegătorii afl fost împedicaţi de a vota ; iar într’un loc sătenii afl aşteptat tfită jiua la primărie sfi fie chemaţi sfi voteze, dar certificatele erau deja gata cu o di înainte !“
Din altă parte „Fulgerul44 din Iaşi scrie următfirele cu ocasia alegerilor delegaţilor colegiului III: „Purtarea agenţilor poliţieneşti a fost şi ne legală şi neruşinată. Epistaţiî şi sergenţii, îmbrăcaţi în „haine civile, siluiad, chiar în sala votu-„luî, conştiinţa alegătorilor44.
„Vom cita pe Argintaru, Munteanu, Hrincu, epistaţi, Vasile Prilipcianu, I6n Anuţeî, Toma I6n şi alţi, sergenţi.
„Chiar şi impiegaţii străini acelui colegiu ca Fifloran, sergent major, alegător în colegiul II. luau biletele din mâna alegătorilor, în sală chiar, şi’i îndesai! cu bilete de ale poliţiei.
„Nu ’I vorbă că alegetoriî ’şi afl făcut datoria lor, dar victoria n’a fost datorită de cât energiei şi independenţei caracterului lor, cu tot neruşinatul amestec al poliţiei.
Apoi mai departe vorbind de visită d. Th. Rosefti, actualul prim-ministru „Fulgerul44 adaogă:
„Cu ocasiunea celei de pe urmă visite ce ne-a făcut-o primul-ministru, d. Iacob Negruzzi a mers la primărie cu o trăsură cu doi cai, a luat dc-a-colo pe un fire care funcţionar cu influenţă pe lângă colegii sfii şi ’l-a adus la primul-ministru acasă.
„Acolo, d. Theodor Rosetti ţinu funcţionarului în chestiune cam următorul limbaj :
„De şi suntem siguri de isbfinda în viitfirele alegeri, n’ar fi însă rfid ca şi d-vfistrâ, funcţionarii primăriei, să votaţi cu noi, căci, în caşul acesta, vom face să treacă prin camere legea pensielor, pe care cu toţii o aşteptaţi44.
Eată ce face primul-ministru junimist în călătoriele sale de inspecţie administrativă. Şi acesta sfi face tocmai atunci când Regele a declarat delegatului proeş-cenilor că „voiesce alegeri libere44, că guvernul trebue sfi stea la o parte şi sfi garanteze ordinea.
Crime si delicte
0 dramă
Comuna Trosly-Brenil (Franţa) a fost emoţionată prin un omor îngrozitor, comis în împrejurările urmfitfire:
Lunea trecută, pe la 4 ore dupfi amiază femeia Urania, în vârstă de 40 ani şi femeia Potel erau la câmp, la culesul cartofilor, când individul Ledru, care era la vânătfire, trase focuri asupra unei căprifire, fără sâ o nemerfiscă.
Cele doufi femei începură a rîde de ne-dibăcia vânătorului. Se începu efirtă între femei şi vânător. Femeia Potel jise lui Ledru :
—	Aî asasinat pe tatăl teii, miserabile.
—	Ce spui ? jise Ledru.
AI asasinat de tatăl tfifl, aî înţeles acuma ce ţi-am spus ?
Aşa!... stai că ’ţi arăt eu.
Zicând acestea, puse puşca la ochi şi trase în femeia Potel, care căju jos mfirtă.
In urmă asasinul descărcă un foc în el; glontele străbătu obrazul.
Primarul comunei care era în apropiere veni îndată şi constată faptul.
Asasinul a declarat că nu se căeşte de crima comisă, pentru că femeia Potel a vorbit rfifl de tatăl lui. Fiica victimei a înebunit în urma acestei crime.
O catăstofă
O depeşă din Quiney (Uinois) anunţă că o mare tribună stabilită într’un amfiteatru şi unde se aflau 5,000 fimeni pentru a asista la un foc de artificii repre-sentând bombardarea Londrei, s’a dărîmat.
Sunt patru-zeci morţi şi doufi-zeci şi şapte răniţi.
0 lutreită încercare de asasinat şi sinucidere
Vinerea trecută, femeia lui Renfi Godard, lucrător Ia un puţ cu păcură din Patu-rages (Belgia) se sculă ca de obiceifl ca să pregătfiscă de mâncare pentru bărbatul ei, care se ducea la lucru.
Femeia era ocupată cu mâncarea, când d’o-dată, bărbatul el, om ffirte violent, — spaima locuitorilor de prin prejur, se sculă luă o furcă de fier şi lovi pe femeie de mal multe ori.
La strigătele victimei, o copilă de şase-spre-zece ani şi un băiat mai mic săriră în ajutor. Atunci tatăl lăsă pe mamă şi se năpusti asupra copiilor, Iovindu-î cu furca de fier.
Copiii avură timpul sâ fugă pe ferfistră cu tfite că primiră o mulţime de lovituri
Remâind singur, asasinul se duse în grave.
pod şi se spânzură cu o frânghie.
Când poliţia sosi, Godard incetase din viaţă.
-A_cte Oficiale
—	Consiliul comunal al urbe! Bârlad se disolvă pentru motive forte naturale şi anume că alegerile se apropie şi guvernul vrea se aibă acolo o comisiune interimară slugarnică.
—	S’a «probat alinierea stradelor Zebruluî, Ra-hoveî, Clopotarul, Carol I şi Speranţei.
ECOURI
Studenţl-poliţaî
Prefectul poliţiei Capitalei voind a face din poliţie un fel de magistratură, a hotărât de a numi comisari numai studenţi cu doufi sad trei examene de drept.
Mfisura ar fi bună, dacă serviciu siguranţei publice ar fi numai şi numai aceia cet rebue sfi fie într’un stat constituţional. Dar este fire aşa ?
Crima din strada Sorelul
„Monitorul44 de ajî publică raportul d. procuror al tribunalului Putna adresat ministrului de justiţie, în cestiunea privi-tfire la denunţarea făcută de d. Costa-Foru. Acest raport conchide într’un mod cât se pfite de limpede că denunţarea făcută sfi intemeiază pe nişte declaraţii mincinfise a individului Sfire.
Bietul Costa-Foru ! Ce hap ! Ce hap a mal înghiţit bietul om!
Iată ce vrea sfi zică a trage pe dracu de efidă.
Cadavru.
Nicolae Radu Stanislav, sfitean, a găsit, în marginea rîuluî Ialomiţa, cadavrul femeei Sultana Ion Crăciunoiu, din comuna Şerbănescî-Podurile, judeţul Dâm-bovita, şi în urma cercetărilor făcute, s’a constatat că numita, ducându-se cuo di înainte la un fiu al sfifl în comuna Mo-ţăeni, pe când se înapoia seara, a cădut din causa unei bfile de care suferea de mai mult timp, în marginea apei unde s’a găsit mfirtă.
înecat.
Un copil, numit Vasile, al lui Ion Luca Tănase, din comuna CălugărenI, judeţul Neamţu, în etate de 3 ani şi 8 luni, ducându-se la rîul Bistriţa spre a strânge
surcele, din întâmplare a căjut în apă şi s’a încât. I sa găsit cadavrul după câte-va ore.
Strivită
In nfiptea spre 28 Septembre trecut, Dimitrie Pintea, din comuna Balintesci, judeţul Covurluifl, întorcându se din Galaţi cu soţia sa şi o copilă, pe drum s’a răsturnat de pe şosea carul ce’i ducea şt s’a lovit greii copila, care a şi încetat din viaţă.
Strangulat
Ion Constandache, din comuna Tăcuta, judeţul Vasluiu, atins fiind de alienaţie mintală de mai mult timp, s’a strangulat singur.
Desperare
Luxandra, soţia lui Şerban Cojocaru, din comuna Valea-Lungă, judeţul Dâmbo-viţa, fiind bolnavă de mai mult timp, în cjiua de 27 Septembre trecut, s’a strangulat într’o ogradă cu pruni.
întrunirea de la Dacia
încă de la 7 ore în faţa hotelului, lângă chioşcul unde se vând jiare, sunt postati bătăuşi pachiştî, sub conducerea lui Toma Lerescu, Foloştinilor, Vlăscfinu, Sterie Pu-ţoi şi alţii.
Piaţa sf. Anton, pe unde se vinde pân-zăriă, este plină de guardişti de nfipte, înghesuiţi printre gherete.
Comandantul gendarmilor, cu oficiariî companiei, inspectorul Grand şi mulţime de comisari şi sub-camisarf stau în mijlocul stradei,' acoperind cetele de bătăuşi.
Compania de gendarmi pedestril era postată în apropiare.
Cu tot acest aparat bătăuş-administra-tiv ce intimida lumea, cu tot timpul ce ameninţa a plfiie, grupe-grupe de cetăţeni vin continuă şi la orele 8 sala, scena, logile, bufetul, intrările şi gangul hotelului erau pline.
Lume mai multă ca la întrunirea precedentă; lume din cea mal bună, din tot ce Capitala are ca comerciă, profesii libere, industrii şi muncitori, veniţi din propriul lor îndemn.
D. Al. Orfiscu, fiind aclamat preşedinte, dă cuvântul d-lul Barbu Stefănescu de la Vraneea, care este primit cu viui a-plause.
Cetăţeni, jice d. de la Vraneea, privind entusiasmul d-v., sunt ffirte emoţionat şi d’asupra capetelor d-v. vfid ânsăşî naţiunea. Ferice de poporul liber care vine cu mâna liberă, dar cu ânima armată, ca sfi se sfătuifiscă despre afacerile lui publice. Ferice şi de acela ce vi se adresfiză cu cuvântul, fir nu cu baioneta, cu banul. Ferice de cel ce stau în mijlocul poporului, simţind ca poporul, simţind ca naţiunea, şi vai de acel ce nu pot sta de cât în mijlocul bătăuşilor, beţi la cap şi terfeliţi la ânimă.
Sunt doufi feluri de fimeni :
Unii carî trăiesc cu poporul, prin şi pentru popor, la carî gândul, păsurile, simţirile poporului sunt şi-ale lor şi cari tot-dfi-una aă ânima, sufletul şi urechia lor lângă ale naţiunii.
Alţii cari trăiesc afară din popor şi cu ânima, şi cu gândul, şi cu sufletul lor.
Nu numesc pe nimeni, căci d-v. vfi cu-nfisceţî şi eroii şi ciocoii.
— Se anunciă sosirea d-luî Ioan Bră-tianu. Din tfite părţile isbucnesc urale şi aplause, ce fac sfi rfisune tot edificiul pânfi ce d. Brătianu a apărut pe scenă, luând loc lângă d-nii Nacu, Dimitrie Sturdza.
D. Stefănescu. Iacă fimenii carî aă trăit prin naţiune şi pentru naţiune. D-v. îi sciţi, îi cunfisceţl pe flă-care, căci i-aţi salutat.
Este vorba de acel cari trăiesc afară din naţiune. Aceştia^ fiă aci, fiă afară din ţfiră, sunt înstrăinaţi de ţfiră, atât prin ere jul lor, prin crescerea lor, cât şi prin idealul lor.
Crejul lor este că ei sunt făcuţi a vfi conduce, a vfirsa asupra naţiunii tfite i-deile lor ce sunt altele de cât ale naţiunii.
Crescerea lor este căpătată din prunciă de la străini şi în tfită vifiţă de la străini.
Idealul lor este un ideal din trecutul cel mai depărtat, transformat după timp : idealul Indianilor, al lui Brahma. Ei cred, ca şi Indianii, că sunt eşiţî din capul lui Brahma, de aceia se jic elită socială, iar comerciul din pântecele lui Brahma, luptătorii, apărătorii ţfirei din braţele lui Brahma şi noi, bietul popor, din tălpile şi unghiele infecte ale funestului Brahma.
Dfică 6 menii or cari trăiesc în naţiune, D-jeu le-a dat gândul, ânima, simţul poporului. pentru a se supune poporului, celor alţi, din contra, gândul lor, firea lor, sunt cum sfi se impuie poporului. Aceştia, de şi trăiesc unii în naţiune, dar el stad în naţiune ca într’un hotel.
Oamenii aceştia i-am mai avut, şi din nenorocire mult timp, în fruntea statului român. Ce-afi inventat ei, ce-aă făcut el? Afl inventat legi cari nu erau în gândul, în simţul şi în aspiraţiunile ţfirei, afl făcut câte-va kilometre de drum de fer cu
400,000 lei kilometrul, afl făcut bandele de bătăuşi.
D. Carp numia pe ţfiran un leneş, căci se sefilă târjifl, pe când dv. toţi sciţi că sătfinul român e cocoşul dimineţei. el se sefilă cu nfiptea în cap şi cu nfiptea pe grumadil lui se întfirce obosit de muncă si de trudă la căminul lui.
Ce fac ciocoii cu elementele poporane chiar când le iau cu ei? Caută a le înjosi, a le întrebuinţa ca unelte.---Când le iau lângă ei, unora caută a le impune ideile lor, a le face slugi, ear altora le pune bâta, revolverul în mână contra d-v. Ce sunt aceste bande ce ji şi nfipte cu-treeră Bticuresciul, bete la cap şi terfelite la ânimă, fără consciinţă de ele, fără ruşine de semenii lor ? Ce rol afl dat el unuia din popor, luat lângă ei, şi încă unui fiifl de potropop român, din rândurile cele mai de jos ale poporului, Pache? L’afl făcut şeful tutor bandelor.
Idealul lor? Aţi vfidut legea căpitănie-lor, legea breslelor. Gânditu-s’a cine-va din popor la asemenea legi? Aujiţi! ţfiră care era doufi principate, şi s’a unit cu mari sforţări ale întreg nfimuluî românesc, sfi fie împărţită ?n 11 banate, capita tanate! Breslele? dfir d-v. comercianţi, industriaşi, v’aţî gândit la acfista?
Nu e o sfidare ce vi-se aruncă cu a-semenea legi, nu vfi pune sub mâna poliţiei?
Eî vfi urăsc şi vfi deconsideră. Aci. în ţfiră, stafl ca într’un hotel, despreţuind, înjosind poporul şi pe cei pe cari îi a-măgesc pentru trebuinţele lor. Afară din ţfiră, vorbesc orl-cui de rfifi despre poporul român, scrifl chiar contra lui. EI fac tfite acestea pentru că ânima lor nu este lângă ânima naţiunii.
Dar ce ’nsfimnă când ne batjocoresc tfite datele memorabile, tot trecutul glorios? 21, rfiscfila contra străinilor, redes-ceptarea poporului; 48, sfărîmarea cătuşelor, sunt parodiate de ei în întruniri publice, în salfine şi pe orî-unde se duc în afară. Nu i- aţi aujit jiefind paşopt eî pelitcl şi pelticiţi prin sângele ce au în vinele lor?
La 57 chiar un Lahovary jicea că 21 şi 48 sunt nesce nelegiuiri, Şi acel ce jicea aceste cuvinte, din fericire, de şi ciocoi, dfir era un străin de ţfiră, prin ânima, prin simţul şi prin gândul lui, căci nici cuvântul nu ’l scia sfi ’l pronuncie, jiefind neleţuirî.
Ce, când urăsci datele unui popor, nu urăsc! acel popor?
Dfir petiţia de la Iaşi ? N’a iscălit’o şi un om politic de aji, de alt-fel om cult? Era el un minor, un nebun, nu interjis ca sfi nu scie ce-a scris şi iscălit cu propria lui mână ? Nu era d. Maiorescu ?
Un bătăuş, însocit d’un popă haimana a lui Brătescu, căutând gălcfivă strigă : trăifiscă d. Maiorescu !
Un tumult se produce, tfită lumea din sală şi logi sfi mişcă, aclamând sfi fiă daţi afară. Cu tfită intervenirea unora, bătăuşul şi popa afl fost scoşi afară, fără nici un incident şi publicul s’a liniştit.
D. Stefănescu. Dfir circulara pentru O-vrei, potolirea râscfileî sătenilor, Mavro-dolul, etc.?
Acum este un moment mare, lupta între liberali şi reacţionari.
Divorţul ce-a fost între liberali nu e înregistrat, el nu esiste în facia istoriei; unirea dfir a tuturor se impune, şi vijelia unirii va restuma reacţiunea.
— Cuvântarea d-lul Stefănescu a fost des întreruptă de repeţite aplause.
D. Nacu, luând cuvântul, întrfibă ce erafl petrecerile organisate de d. Pache, dfica nu a amăgi poporul şi a ascunde efectul rfifl ce apariţiunea reacţiuniî la putere a făcea în public ? D-sa amintesce despre o epocă identică de la Roma în timpul lui Crasus.
Suntem într’una acusaţî de aceşti fi-meni al puterii. Dfir cine sunt d-lor ? Seim libertatea alegerilor de sub d-lor, seim cum băgafl pe jiariştî în temniţe nejudecaţi, seim ce-afl făcut la Iaşi, Giurgiu, Craiova, Mavrodol şi aci în Bucu-rescî.
Imoralitate ? Dfir d-lor ne vorbesc de moralitate ? Nu şi aduc aminte de prefecţii car! cu fiţuici luafl banii din lada casieriei şi de tot felul de turpitudini constatate oficial şi coprinse în actele de a-cusare a regimului lor ?
Când unii din inferiori afl făcut abu -suri, nu i-am făcut şi pe d-lor complici; i-am acusat numai pentru faptele d-lor, fir nu şi pentru ale altora. Dfir dânşii asia fac ?
Sfi ne gândim că pânfi acum 30 ani abusul era în obiceifi, era ca lege a ţfirei. Cum voiţi ca ’ntr’un timp asia scurt, cu tote legile nfistre, sfi se pfită ’stîrpi o-biceiul ? Dfică s’afl făcut unele abusurî, noi le-am constatat, pedepsit şi-am or-ganisat tfite serviţiele cum sunt aji şi cum nu erafl când partidul liberal a venit la putere.
Dfica credeţi, d-lor, că sunt crăci uscate, rupeţi-le, aruncaţl-le în foc, şi păstraţi arborele cel mare, care e al naţiunii, căci el va fi şi mai frumos, trebuind sfi domnfiscă numai munca şi cinstea.
Nu vedeţi că se acusa un Moruzzi ca complice al unul escroc, că noi am fi complici, ba chiar asasinii nenorocitei Maria PopovicI ? EI bine, ast-fel se discută între fimenl cu bună crescere. între
i
www.dacoromanica.ro
TELEGRAFUL
7 OCTOMBRE 1888
omeni de guvern, ist-fel se tritdză partidele, şi mai cu sămă un partid care 12 ani a condus destinele acestei ţări?
Adversarii noştrii caută a discredita totul în faţa Europei, presintându-ne ca pe o ţâră care se închină primului-venit. Aşa făceai! bătrânii no tril, esilaţii ? Aşa fac ei chiar astăţjî? D-sea arătă, după mal multe diare, cum presa trancesă, ca să facă pe voia Ruşilor, caută a ne discredita, şi cum reacţiunea îi procură t6te elementele.
Dăr ceşti unea religibsă cum o esploa-1ăză reacţiunea?
Ni s’ar cjlice că de ce combatem guvernul chiar de acum? Noi am fost dispuşi să’l vedem la lucru, cu trtte că sciam ce este capabil să facă, după persbnele ee’l compun şi mai cu sămă ncavend nici un partid în ţdră. Conduşi de acest simţimânt, i-am dat bugetele.
Dăca ar fi fost a ne plânge de ce afl făcut la poliţiă, de ce aii făcut şi fac la primăriă, de proiectele lor publicate în „Monitor14, de înjosire.- „Monitorului" la diar de partid, de aceia cari s’aă servit de revolvere, de desfiinţarea Băncii, de circulara pentru desfiinţarea creditelor a-gricole, am fi surîs de t6te acestea, cum surîdem când îl vedem că din miniştrii afl ajuns curieri electorali, neavând cu cine să se servăscă.
Ne-am rădicat ânsă toţi ca unul când le-am spus ce se petrece în ţeră cu mişcarea anti-dinastică, anti-naţională. Când am vfiqlut ce prefecţi, ce primari pun, d’acel cari <jic Regelui se a se se pieţe s •’», s6 pieţe, atunci ne-am rădicat, căci vedeam un pericol pentru ţără. I)-sa arătă ce spun fiarele rusescl şi ’n deosebi „Novoie Vremja", care <Jice:
„In România trebuie a se face a nu se găsi nici un obstacol pentru trecerea la Balcani."
In timpul resefilel sătenilor, chiar „Epoca" «Jicea că dăca în opt efile răscbla nu se potolesce, va intra Rusia în ţără spre a face linişte. De unde sciau acesta tinerii conservatori ?
In facia străinătăţii suntem arătaţi ca un stat în descompunere morală şi materială, şi d-lor nu par de cât a pregăti domnia străină, căci în acest scop, pe t6te căile, îşi dau t6te silinţele.
D. Nacu amintesce cunri Roman ii, după resbelul cu Cartaginesiî şi Ilirianiî, aii cucerit Atena, care era situaţiunea în liberala, culta Atenă în acel timp şi cum în urmă Atenianilor nu le mal rămânea de cât a ’şl înscrie pe petre libertăţile ce avuseseră, dăr pe cari le perduseră.
D-sa termină jicend: este o di ce torc că, când D-^eti vrea să părejă pe un om, îl ia jumătate ânima. D-sa recomandă tuturor că, dăcă voiesc să fie liberi, să salveze ţăra şi instituţiunile iei liberale şi democratice, să ’şl păstreze întreg curagiul şi tfită ânima.
— D. Nacu a fost călduros aplaudat de mai multe ori şi mai cu sămă când a terminat.
D. Sturdza, rugat de public a lua cuvântul, se scusă că n’a fost pregătit pen tru a vorbi, dăr totuşi se supune voinţei poporului. D-sa amintesce de luptele din Moldova la 57, când în cătuşe, în baionete, mergeaîl bmenii la vot, dar eî, cum scăpau de sub baionete, votau după cum le era simţul lor, pentru unire.
D’atuncî până acum trei lucruri mari am dobândit: independenţa, libertăţile şi regalitatea.
Acestea sunt un patrimonii! mare şi scump, care trebuiesc lăsate neştirbite urmaşilor.
D-sa r6gă pe toţi a face să dispară ori ce vrajbă dintre liberali, din popor, şi toţi în puternică falangă să apere ce-au dobândit şi să le desvolte pe cât va fi în puterea omenâscă.
D. preşedinte rădică şedinţa, anunţând alta pe Duminecă la 12 ore diua. Publicul ese aplaudând. Bătăuşii s’ait abţinut d’a faoe scandal. Nu cum-va ai! fost liniştiţi fiind-că şefii lor s’au intimidat de cuvintele Regelui d’a nu se amesteca?
DIVERSE
Medicament contra cancerului.— Precum spune diarul „Ellenzek" un locuitor din Chezdi-Oşorheiu, anume Karol Szocs, a aflat o plantă de pădure, cu ajutorul căreia a încercat cu succes se vindece boia de rac. Un medic din Viena, căruia Szocs, i-a comunicat despre plantă, a încercat cu bun succes la diferiţi bolnavi de rac puterea de vindecare a acelei plante şi a venit nu de mult la Chezdi-Oşorheiu ea se cumpere de la Szocs, secretul acestui preparat.
I)e altmintrelea trebuesc cu mare pre-caţiune luate în seamă informaţiunile lui „Ellenzek" (Gaz. Transilv).
In mijlocul a 70 de crocodili.— Acum câte-va dile directorul apuaruluî african din Bone (Algeria) intrase pentru prima 6ră în aquariu în care se afla 70 de crocodili.
Timp de zece minute, lucrurile se pe-trecură regulat. Directorul dădea bucăţi de carne crocodililor cari steteau cu gurile căscate şi se căţărat! pe picifirele
lui; din când în cănd directorul lovea cu bastonul în cel mal obraznici,
De câte-va momente, directorul stăîea pe spinarea unui crocodil bătrân, când d’odată, pe când întindea mâna la ajutorul lui ca să ’I mai dea ceva de mâncare un crocodil ’l apucă cu gura dc burtă. Un strigăt se redică din t6te părţile ; cei din jurul basenului încercară să scape pe director din gura crocodilului. Sbă-tându-se în gura animalului directorul căiju în mijlocul reptilelor, cari se aruncară asupra lui cu gurile deschise; grdza coprinse mulţimea. O parte din mulţime fug’ pentru a nu asista la un spectacol în grozitorj cu mare greutate, directorul a fost scos din gura crocodilului. Rănile făcute de animal nu sunt aşa grave.
Intîmplârî din Capitală
Intre doi ciocoiaşî de la »Epoca» :
—	Costică, când te căsătoresc!î
—	Dar nu ştii ăre, Charles, că căsătoria mea s’a stricat.
—	Cum această ?
Aşa; tata fetei a voit să se informede asupra avere! şi personel mele.
—	El şi ?
—	Eî şi ! Ştiind că după ce va avea aceste in ormaţiî ’m! va refusa fata, am credut mai bine să refus eă.
Don- Caprice.
INFORMATIUNI
Pache Protopopescu actualul primar are de gând să trămiţă să se plimbe un mare număr de funcţionari al primăriei.
Funcţionarii din partea lor n’au alt ceva de făcut de cât a vota la viito-rele alegeri pentru candidaţii liberali şi prin acest mijloc vor reuşi cu siguranţă a trămite la plimbare pe Pache în personă.
Aşa s’o facă.
-*-
Pentru «a trece gârlă» precum a dis d. I. Marghiloman, junimiştii au nevoie de o flotilă întregă. Să c|ice că pentru acest scop un colonel va fi înaintat la gradul de general şi numit comandant al flotilei.
De junimişti că să vor îneca şi nu vor trece gârlă habar n’avem, der de flotila nbstră ne e frică, căci mulţi bani a costat pe ţară.
De la un timp în edee, graţie ne-păsărei celor însărcinaţi cu paza avere! şi vieţel cetăţenilor la Braila, cjil-nic se comit fel de fel de hoţii şi tâlhării, cari de cari mai îndrăsneţe, fără ga autorii lor să potă fi prinşi. E de notat că aceste tâlhării se comit chiar în timpul cjileî. Locuitorii de prin sate sunt lăsaţi mai mult la voia întâmplărel, la bunul plac al jefuitorilor. Ast-fel cjilele acestea nisce mun citori de la Blasova au fost atacaţi pe drum, bătuţi şi jefuiţi de puţinul cel aveau. Asemenea şi în comuna Carcaliu nisce răî-făcători aii băgat groza printre locuitori. Nu mai departe de cât în diua de 28 Septem-bre denşil au intrat în comună, au spart o prăvălie cu diferite fierării, au furat mai multe obiecte de valore, precum şi o sumă bunicică de bani, ce au găsit-o în sertarul unui biurou, apoi aii dispărut.
Se zice că s’a trimes o poteră f!) în urmărirea lor, care ’i cată prin bălţile de prin prejurul Dobrogei.
La colegiul I de Tutova pentru cameră s’au stabilit candidaturele d-lor Jorju Juvara, Iancu C. Codrescu şi I. A. Sturdza.
D. Th. Boldur Lăţescu fost prefect la Botoşani se află de câte-va ciile în Iaşi, fiind greu bolnav.
Prefectul Brăilei, scrie «Alegătorul» a făcut visită electorală consilierului comunal comerciantul G. Florescu din piaţa Regală.
împreună cu numitul s’a încercat apoi să visiteze câţî-va comercianţi din împrejurime, însă aceştia s’aâ ascuns, pentru a evita se dea ochi cu stăpânirea.
Bieţii comercianţi, ce vieţă amară mal duc el la Brăila, fiind nevoiţi a


se ascunde în pivniţe pentru a scăpa de visita prefectului Suditu.
Vineri,. 7 curent, grupul d-luî Dumitru Brătianu va ţinea întrunire pentru culorea de Galben, la 8 sera în manegiul d-luî Blaramberg de la intrarea stradeî Ţăranilor No. 39.
Pachiştiî ţin întrunire astăcji, la 6 ore sera, la vechiul Ateneu.
Comunalii împart afiptele umblând din casă în casă ploaţi, iar bătăuşii sunt strânşi de prin cârciumi şi concentraţi pe căpitănii, ca fix la 6 ore să fiâ gătiţi la faţa locului.
La Buzeu, grupurile liberale au fixat urmâtdrole candidaturi-
Pentru Cameră, col. I, d-niî Gri-gore Monteorn, N. I. Constantinescu şi Procopie Gazotti; pentru col. I de senat • d nil C. D. Sărâţenu şi N. Bagdat.
Pentru cele-l’alte colegii, candidaturile sunt a se fixa.
D. Titus Maiorescu se află la Iaşi, unde va vorbi la o întrunire 2 libe-ralilor-conservatori. Nu cum-va subiectul discursului va fi procesul cu M-me Gross ?
*-
D. Scarlat Orescu, fonti magistrat s’a numit inspector de poliţie.
Reptila »Resboiul«, linguşindu-se pe lângă actualul primar, scrie urmâ-tdrele:
părat proprietatea Smidsrupgaard aprăpe de Fredensbourg pentru a se retrage acolo.
Belgrad, 17 Octombre.
Ştirile relative la o criză ministerială iminentă şi la demisiunea ministrului a-facerilor streine, d. Mijatovici, sunt lipsite de orî-ce temeiii.
Neapole, 17 Octombre.
S’aă ivit desordine şi confusiuni ieri la Neapole din causa incapacităţei autorităţilor, dăr nu s’a produs nici o tulburare.
Din ediţia a ll-a de eri.
Ijn.forrvia.ţi'a.rLi
D. I. C. Brătianu s’a reîntors ieri în Capitală, pe deplin satisfăcut de călătoria întreprinsă peste Olt.
Ni se afirmă, scrie «Adevărul», că în întrunirea comitetului central colectivist, ţinută a-seră la hotel de France, d. I. C. Brătianu a declarat, în surprinderea tutulor, că densul conibate acum orî-ce unire cu fratele său.
Afirmarea confratelui nostru e falsă. D. I. C. Brătianu e peste Olt şi deci, neavend darul ubicuităţii, n’a putut face absolut nici o declaraţie ieri la otel de France.
Liberalii din grupul d-lui Dumitru
Brătianu se vor retrage definitiv după alegeri din consiliul comunal al Capitalei.
Acestă hotârîre eşte deja luată de câte-va dile.
Regele va asista la inaugurarea noului spital Colţea, care va avea loc în curend.
Văzând cine-va afluenţa enormă de aiegetori în casele d-luî Pake Protopopescu, ar fl crezut că asistă la ion mare meeting din Englitera, atâta lume era. Sala. odăile, saloanele, curtea toată a caselor d-luî Pake era îndesată de alegetooî a! colegiului I şi al II.
La orele 8 se alege un comitet de 10 persone care să proclame candidaţi pentru colegiul I de Ilfov.
A! cum vă place acest marrre meeting ca din Englitera r
Biată reptilă—face ce pote şi ea.
-*-
Vaporul Niole, al societăţeî Lloyd s’a înămolit lângă Constanţa.
D. Col. Algiu e forte supărat.
Amicii d-luî politici nu vor să vacji reorganisându-se poliţia de cât prin intrarea în funcţii poliţienesc! a unei droie de omeni compromişi.
Va resista lung col. Algiu?
ULTIMA ORA
Serviciul special al «TELEGRAFULUI»
Berlin, 17 Octombre
Primarul din Berlin a adresat Regelui Humbert o telegramă de mulţumiri pentru primirea făcută în Italia împăratului Wil-helm.
Roma, 17 Octombre.
Generalul de Robillant, ambasador al Italiei la Loudra, a murit.
Neapole, 17 Octombre.
După revista strălucită a flotei la Castel lamare în urma căreia împăratul şi regele exprimă via lor satisfacţie, Maiestăţile Lor, principii şi miniştrii’ se întărseră la Neapole. Săra oraşul ’a fost iluminat. Ministrul marinei a primit de la împăratul Wilhelm marele cordon al Vulturului Roşu.
La dejunul ce s’a dat pe bordul iactu-lui ..Savoiaîmpăratul ridică un toast în sănătatea d-lul Crispi, cu care a ciocnit de mai multe ori. El i-a dat în urmă fotografia sa cu câte-va cuvinte autografe.
Castellamare, 17 Octombre.
Maî mult de 80.000 persbne au venit din t6te părţile Italiei pentru a asista la lansarea vasului „Re Umberto". împăratul şi Regele au fost primiţi la sosirea lor prin lungi aclamaţiunî în limbele i-taliană şi germană, pe când tunurile escadrei “bubuiau fără întrerupere.
Episcopul biue-cuvîntă corabia, apoi fiica amiralului Acton asvîrli pe punte o sticlă de Asti spumos. Când vasul aluneca spre mare, se auzi lungi strigăte din partea mulţimel. După lansare, Suveranii se urcară pe bordul iactului Ba voi a cu pavilion german, şi plecară la Neapole. Tdtă escadra escorta iactul regal.
Petersburg, 17 Octombre.
După „Novosti" Wilhelm II ar fi obţinut de la Regele Danimarceî o promisiune de neutralitate în caz de răsboiii european.
„Novosti" confirmă revolufiunea Regelui Greciei de â abdica. Regele ar fi cum-
La Roman pentru col. I de cameră s’aî! fixat definitiv candidaturele d-lor Michail Kogălniceanu şi Panait Do-nicl, cari au fost aclamaţai de toţi liberalii în întrunire publică Dumineca trecută.
Se vorbesce că M. S. Regele ar fi semnat deja decretul pentru graţiarea ex-coloneluluî Măican, der că nu va apare în «Monitor» de cât după alegeri.
Aşa au cerut junimiştii.
D. N. Cerchez, vedend la întrunirea de la hotelul Avram, din ce stofă se compun partisanii amicului său Cos-taforu, a renunciat a şi mal pune candidatura în Bucurescî ca conservator independent.
D. Costaforu luase o sală la Sânţii Voivocji şi când ieri sără voia să ţie întrunirea, sala era ocupată şi înconju-eată de bătăuşii pachiştî ai d-lui Bră-tescu, ast-fel că partisanii d-lui Costaforu afi fost puşi pe gonă cu pietre de bătăuşii pachiştî.
Frumos spectacol I
In judeţul Tecuci nu s’au făcut alegeri de delegaţi la 22 comune, fiind împedecate de administraţiune.
Din causă că conservatorii şi aliaţii lor aii perdut ori-ce speranţă de is-bânda în Dolj, posiţiunea prefectului Economu-Mavrodol este compromisă.
D. Maiorescu îşi pune candidatura la Huşi, unde a provocat o întrunire publică, de ore-ce la colegiul II de Iaşi a perdut ori-ce speranţă fgciă cu unirea tutor liberalilor.
Pe lengă ordinul dat d-lor Bră-tescu şi Stănescu d’a-şî trămite cetele la întrunirea liberalilor de astă-seră de la «Dacia», ordin identic s’a dat şi d-lui advocat Şoimescu, capul bandei din Albastru. Dis-de-dimineţă se vedeau adunându-se la d-sa bătăuşi din cei maî fără de D-deu pentru a ’şî primi instrucţiuni şi plata cuvenită.
In numărul de mâine vom arăta ce vor face.
Recursul d-lor Dimancea şi Davila se va judeca la 2 Noembre a. c. de înalta curte de casaţiă.
.
A seră s’a ţinut întrunire a comitetelor de culori şi sub comitetelor de
suburbii naţionafoîberale la hotel de France. Peste 200 cetăţeni au luat parte. — După cuvântarea d-lor En-ciulescu, Nacu, Bibicescu, Gamulea, Orăşanu şi Serrurie, s’a lăsat comitetului central sarcina d’a stabili candidaturele liberale în înţelegere cu d. Dumitru Brătianu, spre a fi o singură listă susţinută de toţi liberalii din Bu-curescl.
Propunerea a fost primită cu viul aplause de către toţi asistenţii.
D. colonel Voinescu a fost numit la marele stat-major al armatei în locul d-lui colonel Poenaru, care a trecut la corpul II în locul d-luî colonel Algiu.
Funcţionarii Eforiei sspitalelor civile din Bucuresci se vor întruni din nou Duminecă pentru a alege un membru în consiliul de administraţie al comitetului pensiunilor de pe lângă acea Eforia.
La Buzău s’au ales în mare parte delegaţi liberali la colegiul III.
TELEG-E^lME
Serviciul particular al cjiaruluî «Telegraful»
(% ORE SEARA)
Viena, 17 Octombre.
„Oficialul" publică o scrisdre a împăratului adresată comitelui Taffe, şi care con-vâcă Reichstagul pentru 24 Octombre.
Roma, 17 Octombre.
O nouă manifestaţie anti-germană prin mijlocul mai multor hârtii roşii s’a făcut ieri la Neapole la trecerea împăratului Wilhelm.
Un jurnalist a fost arestat.
Circulă srirea că ieri s’aă întâmplat desordine la Neapole.
Sipsca, 17 Otcombre.il
Tribunalul imperiului a respins propu-nereaa părătorului d-lui Geffken cerând punerea în libertate provisorie a acestui din urmă.
Roma, 17 Octombre.
„Osservatore Romano" declară că sunt născociri tdte versiunile convorbire! ce ar fi avut loc între Papa si împăratul Wilhelm.
CASSA DE SCHIMB
N. & D Moroeano
Strada Lipscani, Nmia clădire a seeictăţcî Rpmânia nuntită < Pasaginl Dimitrie Ghide > N*. 6.
BUCUREŞTI Cumpără şi vinde efecte publice ■ şi face ori-ce schimb de monetjî
Cursul pe piua de 6 Octombre 1883
t Comp. | Venrf
5*/o Rentă Amortisabilă . . . 58/o » Rom. Perpetuă. . .	- 94	94'i2
6‘Ţo Obl. de Stat (Conv. Rur.) .	98	99
6°/0 » » » (C. F. Rom.) .		
5°/o » Municipale 1883 . . .	83	»3'12
5°/o » » 1884 . . .		—
7°/o Scrisuri funciare Rurale, .	106'12	107
S°/o » 8 8 • •	96U4	97
7°/o 8 8 Urbane .	10 51 / 4	106
6°/o » » 8 •		_
50/o 8 8 » . .	92'u	93
5°/0 » func. Urbane Iaşi. .	80,14	81 v
Impr. cu prime Bucur. (20 1.) .	45	50
Los. Crucea Roşie Italiană . .	30	32
10 fr. Obl. Casei Pens. 300 1. .	225	285
» Sârbeşti cu prime. .	75	80
Losurl Otomane cu prime . .	46	52
» Basilica Dombau . . .	19	21
Aur contra argint sail bilete . .	ril4	*'/* 20,05
Napoiionî contra lire ....	20,01	
Fiorini vaiăre Austriacă . . .	2.08	2.09
Mărci Germane ......	124	1.26
Bancnote Francese		99'lî	too'l-
Ruble Hârtie. . 			265	2 75
NB. Cursul este socotit în aur.		
OPERAŢIUNILE CEREALELOR
[Brăila, 4 Octombrie 1888 Cumpăr. j~ Vînd. |Feiu|H*c.| lb. | 17671"
G. Mendel Matheo
E. Cohen Schmirer Zerman Bellet G. Mendl Peirano »
Nicolopulo
Arion
Petcu
Marghilom.
M. Cohen
Ariou
Catzigera
Găetanu
Sassu
Evloghio
grâu 2500 593/1 2500 60
ioooj57'j2
o!
1540 59 581U
50 I
3100 »	| 900
orz 6000 »	3ooo46'l2
»	2100 47M2
»	1850J44II2
faso. 1600,010 Athanasie M.
12,40 m 12,37'U m 9-35 m.
11,95
1L95
to,io
7 —
S>5° 5.37’lz m-5,10 m. 17,80	| c
Thcmu.
jc‘
: c-m-m-m-
Boale Sifilitice
Neputinţa Barbatesca
Vindecă după cele maî noul metode, radical, fără durere şi împedicare; după experienţă de 18 ani. Specialist în bălele lumeşti,
idr t :E3i o :eb
Strada EmigraR Nr. 3, (în dosul şcăleî militare, intrarea din calea Victoriei prin strada Sf. Voevodi pe linia Tramvaiului.
Consullaţiuni de la 8 a.m. până la 6 sera.
Loc separat de aşteptare pentru fie-care.

Administratorul ziarului, C. Ispăsescu.
www.dacoromamca.ro
TELEGRAFUL — 7 OCTOMBRE 1888
CASA DE SCHIMB
MOSCU NACHMIAS
Banca naţională a României
No. S, în palatul «Principele Dimitrie Ghica» (Dacia-Romănia) Strada Lioscanî, în faţa noueî clădiri a BănceT Naţionale
BUCURESCI
Cumpără şi vinde efecte publice şi face orT-qe schimb de monedî
Cursul pe diua dc 6 Octombre 1888

Rentă Amortisabilă 5(,/0 . .
» Română perpet 5°/0 Oblig, de Stat (C. Rur.) 6"/0 » C. F. R. 6°/0 . . . » Municipale 5O/0 •	■
> Casei Pens. (300 L.) Ser. funciare Rurale 7°/0 .
»	*	*	5°/o	•
>	»	Urbane	70/0
»	>	»	6°/o
»	»	»	5°/o
»	>	>	Iaşi s«/o
Obl. Serbesci cu prime 3oj0 Im. cu prime liuc. (20 lei) Losuii crucea Roşie Italiane Acţ. Banc Naţională . . Losurî Otomane cu prime » Basilica Dombau c. p » Panama cu prime .
» Sfirb.cupr.de lofr.b Aur contra argint sau bilete »	» Napoleon . .
Florini Wal. Austriac. . Mărci germane .... Bancnote francese. . .
» Idem italiane.
> Ruble Hârtie.
NB. Cursul este în aur.
Cumpfiră Vinde
94^4
9 3>R 9^/4
821/2 *25
1061/2 q61/4
105V4
99lli 9 2lh «o»/* 70
46
29
45
43
18
94*/4
94*/‘2 99
83
235
107
¥»k <°5 sh 100
93'/4
8>l/4
80
49
32
50
52
21
.887
26 Sepiembre
Sit-a.a,ţrmneSL sumară. jgsg
ACTIV
17 Septembrc 24
12
I3/*
14
2>/4
207
124
991/*
99
265
209
126
>001/4
IOO
275
33290655 ? ,, ( Monedă			33419568	f 33084743
25870500	( Bilete ipotecare		25733795	: 25735285
253981	Efecte predate la casă spre încasare.	2941958	727362
21967564	Portofoliu român şi strein		21381493	21283133
20256187	împrumutul garantat cu efecte publice .	17786500	18404640
11999315	Fonduri publice		11999901	11999901
2506185	Efectele fondului de reservă		3090380	3090380
195646	„ „ amortis. imobilelor.	266263	266263
2982158	Imobili		3484231	3485987
139384	Mobiliar şi machine de imprimat . . .	122117	122207
121673	Cheltuelî de Administratiune ....	153355	153860
30065384	Deposite libere		13942346	13993346
33071765	Compturl corint!		22792804	17006051
6398809	„ de valori		33769243	31397237
189119206	PASIV	190883994	180750395
12000000	Capital 			120000000	12000000
2506847	Fond de reservă		3093929	3093929
195859	Fondul amortisări! Imobilelor . . .	267901	267901
114273930	Bilete de Bancă în circulaţiune . . .	120100060	118353510
1083676	Profituri si pierderi	 Dobendî şi beneficii diverse ....	1388839	1388839
486523		429107	466773
30065384	Deposite de retras		13942346	13993346
26552833	Compturl corint!		14112610	7810900
1954154 [189119206 1	„ de valori		25549202 190883994	23375197 180750395
LA LIBERTE ROUMAINE
ţ)iar cotidian, mare format In limba francesă
UN NUMfiR ao BANÎ
ABONAMENTE: Un an, 40 lei; 6 luni, 20 lei; 3 luni, 10 leî.
Administratiunea
8.—BULEVARDUL ELISABETA — 8. Bucureşti.
î
MARE DEPOSIT
DE
Ţevi de Fier si Accesorii
LA
1
ADOLP S0LQM03>T
14 bis. - BUCURESCI, STRADA DOAMNEI. - 14 bis.
(6-3 1.)
MÂGAS1N DE PĂNTOFÂRIE

Sub-semna-tul aduc la cunoscinţă că am lu-
Kunst, şi acum l’am luat acest magasin, fost în faţa Palatului al d-nei Ana Dumitrescu, născută Kunst. .Sper că onorabila clientelă me va încuraja ca şi în trecut. Preţurile fdrfe moderate.
crat 12 ani în atelier de Pantofărie al d-luî C. asupra mea
Soliditate garantata.
E. COVACI
79, Calea Victoriei, 79
MOAŞA
3
CU DIPLOMĂ DIN STREINĂTATE
Strada Sf. Elefterie No. 1.
de venpare ria&rsfr

i	i t
dreî, în ograda (curtea) bisericei. Amatorii d’ale cumpăra se vor adresa la D-na Ruc-sandra Cosma, în Terguş'or, safi la D-nu C. P.-Conduratu, în Bucureşti, str. Lipscani No. 96.
Abonamentele şi Anunţurile „TELEGRAPHULUI”
ABONA MENTE
IN CAPITALĂ:
Pentru un an..............Leî 24
sese luni treî luni.
12
7
Compania generală de conducte de apă
(SOCIETATE ANONIMĂ) LA LIEGE (BFLGIA No. 3 — BIUROUL LA BUCURESCI, STRADA ESCULAP No. 3.
Studii, construcţie şi instalare de distribuire de apă şi de gaz
PRODUCERE ANUALĂ I)E TUBURI TURNATE VERTICAL 20,000,000 kil.
Forje, Turnătorii, Ateliere de construcţie
MOTORI HYDRAULICI, STĂVILARE, ROBINETE, FĂNTĂNI,
GURI DE FOC.
Construcţie de uzine d.e Gaz.
SPĂRGETOR DE COKE, POMPE CU GUDRON Incăldire cu aburi, TTTBXTSI cu alete şi obicinuite.
Medalie de argint: Paris 1878. Medalie de aur: Amsterdam 1883, Anvers 18851 Medalie de aur ; Craiova 1887.
Spre ştiinţa Bolnavilor de Nervi
După aprobarea strălucită la ultimu (ai şeptelea) congres balnelogic, la The-rapia, adică întrebuinţarea capacităţii absorbăriî pielei spre a îufiuenţa direci asupra sistemului nostru nervos, de către d-niî profesori Schott, Rohrig, Parisot şi alţii, sunt cel d’ânteiu, care me prezint publicului cu un remediu aprobat şi de. onor. Consiliu sanitar superior din Bucureşti şi mi adresez deci Ia toţi acei cari sufer de bole nervose.
IN DISTRICTE :
Pentru un an...................„
„ şese luni................ ,,
„ trei luni................
Pentru Românii din alte state, pentru districte.
31
15
-8
ca
IN STRAINETATE
Pentru un an............In	aur	leî 40
„ sese luni........„	„	„26
„ treî luni........„	„	„10
ANUNC1URI		ŞI RECLAME
Anunciurî	pe	r IV, linia 25 bani.
Reclame	» >1	III, „ 1 leu.
	?? Y)	II, „ 3 leî.
r>	vr ”	I, „ 5 leî.
GRADINA ELIADE““'
1 APĂRUT DE SUB TIPAR
IN EDITURA
TIPOGRAFIEI CAROL GOBL BUCURESCI H
14, STRADA DOAMNEI, 14
ANUARUL
o
m.
BUCURESCILOR
pe 1888-1889
NERYOSITÂTE^r
caracterizat în general prin congestiune, migrenî, dureri de cap, mare sensibilitate, iritaţiune etc., precum şi la acei bolnavi cari aii fost loviţi de
APOPLEZIA
(Peralizarea membrelor, incapabili drţ a vorbi, slăbiciunea memoară, insomnii pare urmează după un asemenea atac) si la bolnavi cari sunt predispus:} la apo-plexie din cauza simţământului de nelinişte, ameţeală, turburare de ochi, amorţeala extremităţilor etc. Tuturos acestor persone precum şi acelor sănătoşi, cari însă vor se prevină la timp o asemenea suferinţă, recomand de a încerca metoda mea de vindecare care se efectuează cu un cost de abia 10 bani pe di si care consistă numai în spălarea externă-.
In acest sens recomand broşura mea, ediţiunea a 16-a :
DESPRE AFECŢIUNI NERVOASE SI APOPLEXIE PRESERVARE ŞI VINDECARE
care se eliberează GRATIS la farmacia Naţională I. A. Ciut a, strada Lipscani, Bucurescî; farmacia laVuîturu de Aur, S. Lebel, Ploescî; farmacia fraţii Remer, Focşani ; farmacia la România, F. Eitel, Galaţi; farmacia E. M. Kcrestez, Roman ; farmacia Charles Iiorzemberg, Iaşi şi la farmacia Curţeî E. Haina!, Botoşani.	ROMAN WEISMÂNN
fost medie militar, membru onorific al ordinului sanitar italian al Crucel albă.
PREŢUL 2 LEI.
ÎE3E3E3E3E3E3E3E3E3E3E3E3E3E3

Renumita Cărturăresă
Ivjlia Poloneză
-— S’A MUTAT Iu dosul Palatului Regal
La futelti Str. Brătinnu 5J, (în colţ) Lângă Grajdurile Palatului Regal
Ghiceşte viitorii!, presentuf şi trecutul., polc descoperi şi, pagube, furturi, jiidccăli, orice secrete ascunse la- care se intereseză cine-vtt. Cine aduce semne pâte afla lucruri ascunse : comori, ele.
ii mssmmtfâ
mmm

mm
PRIMA I. R. PJMV.
Societate de navigaţiune cu Vapoare pe Dunăre
X T X 3ST JEZIE2 ^4. IE2 XTT
Valabil d« la 4 (Ui) Octombre 18SS pftmt Ia altă (lisposiţitiue.
NB. Orele de plecare mal jos arătate sunt a se înţelege aproximativ şi se schimbă după circonstanţelc timpului şi apelor, în nici un cas însă Vapdrele nu vor pleca de la Staţiuni mal înainte de firele indicate în acest Itinerariu. Pornirea Vapbrelor de la Staţiuni va avea loc după orologiurile Agenţiilor.
CURSELE VAPOARELOR I)E POŞTA
CURSE IN JOS :
(HUSE IN SUS:
		I.	II.	III.			I1 HI-	I.	1 11
		p. ni.	p. m.	p. m.			a. m.	a. m.	a, m.
De	la Orşova . .	S. 3.30 L. 3 30 Joi 3.30			De la	Galaţi . . .	Im. 9	Joi 9	S. 9
		a. m.	a. in.	a. m.	»	Brăila . . .	J. 10.25	* 10.25	* 10.25
*	Scverin . .	D. 5	Mţ. 5	v. 5			p. m.	p. m.	j). m.
	Brsa-Palanca	1» ft.40	» 6.40	» 6.40		Gura Ialomiţa	> J.20	» 2.20	» 2.20
*>	Radujevat* .	> 8	» 8	• 8	1 >	Hîrşova . .	3	» 3	> 3
	Gruia . . .	♦ 8.15	» 8-15	» 8.15	»	Cernavoda .	» 5-45	* 5-45	* 5-45
»	Calafat . .	» IO	» IO	1 » IO	>	Ostrov . . .	» 930	. 9.30	* 9-30
	Widdin . .	» 10.35	» 10.35	» 10.35	»	Călăraşi (oraş)	» 7.30	» 7-30	> 7-30
		p. m.	I p. m.	p. m.	»	Silistra . . .	> 10.30	» 10.30	» IO.3O
»	Lompalanca	* 12.40	» 12.40	* 12.40			a. m.	a. m.	1 a. m.
	Rahova . .	» 3-i5 » 3 >5		» 315	»	Olteniţa . .	Mr. 2	V. 2	D. 2
»	Beket . . .	» 3-30	» 3.30	» 3-3°		Turtucay	» >5	» a-15	» 2.15
»	Corabia . .	» 5'30	* 5-3°	* 5-3°	în	Giurgiu (Sm.)	* 5-30	> S'3°	> 5-30
		a. m.	a. m.	a. m.	de la	Giurgiu (Sm.)	» I I	» I I	> II
»	Măgurele . .	L. 8	Mr. 8	S. 8			p. m.	p. m.	p. m.
»	Nicopoli . .	» 8.20	» 8.20	» 8.20	<	Rusciuk . .	» 130	V. 12	D. 12
»	Zimnicea . <	» IO	» IO	> IO	»	Şiştov . . .	» 4-35	• 3>5	> 3 >5
»	Şiştov . . .	» 10.25	» 10.25	» 10.25	h	Zimnicea . .	• 5-15	> 3 45	* 3-45
		p. m.	p. m.	p. m.	»	Măgurele. .	» 7.40	» 6.10	» 6.10
»	Ruscink . .	* >>5	* 1.15	‘ 1 • >5	»	NicopolI . .	» 7-50	> 6.20	» 6.20
>	Giurgiu (Sm.)	» 2	. 2	> 2	»	Corabia . .	» 9.40	» 8.10	> 8.10
»	Turtukay	» 415	» 4 >5	> 415			a. m.		
>	Olteniţa . .	» 4-25	> 4-25	» 4-25	>	Beket • • ♦	loî I2.2<	• io-55	» >»55
*	Călăraşi (oraş)	> 6	» 6	. 6	»	Rahova . .	> 12.40	» 11. IO	» II.IO
		a. m.	a. m.	a. m.				a. m.	a. m.
»	Silistra. . .	Mţ. 4	j- 4	D. 4	>	Lompalanca	» 6	S. 6	L. 6
>	Ostrov. . .	- 4-3°	> 4.30	» 4.30	>	Widin . . .	» 8.45	» 8.45	» 8.45
»	Cernavoda .	. 8	» 8	» 8	»	Calafat. . .	* 9-> 5	* 9-> 5	» 9-15
	Hîrşova . .	* IO	* IO	> IO	»	Gruia . . .	» I	» I 2	» I 2
>	Gura Ialomiţa	> 10.30	> 10.30	» 10.30	»		p. m.	p. m.	p. m
în Brăila			» d. am.	> d. am.	» d. am.	»	Radujevaz .	* 12.15	> 12.15	» 12.15
» Galaţi			* >	» »	» »	»	Brsa-Palanca	, 2	» 2	» 2
					în	Severin . .	* 430:	> 4.3°	» 4.30
							a. m.	a. m.	a. m.
					de la	Severin . .	v. 5.30ID. 5.30		Mţ. 5.30
Prima plecare după acest Itinerariu de la Or-					Prima	plecare după acest Itinerariu de la Galaţi			
şova la Galaţi Joi 6 (18) Octombre 1888.					U	Orşova Marţi	4 (16) Octombre		1888.
CURSELE VAPORULUI LOCAL INTRE CALAT[-TULCEA-ISMAIL
PORNIRE IN JOS :
de la Galaţi la Tulcea-lsmail Mercur', Vineri, Duminică 8 ore dim.
Prima plecare după acest Itinerariu de la Galaţi la Reni, Tulcea, Ismail Duminecă 9 a2[) Octombre 1888.
PORNIRE IN SUS:
de la Ismail la Tulcea-GalaţI Joi, Sâmbătă, Luni 8 ore dim.
Prima plecare după acest Itindrariu de la Ismail la Tulcea, Reni, Galaţi Luni 10 (22) Octom-bre 1888.
CURSELE VAPOARELOR DE PASAGERI SI DE MĂRFURI INTRE
GALATI-ODESA
Pornire de la Galaţi la Odesa Luni şi Joi 7 orc dimineaţa.
Prima plecare după acest itinerariu de la Galaţi la Odesa Luni 10 (22) Octombre 1888.
Galaţi, 1 (13) Octombre 1888.
Pornire de la Odesa la Galaţi Luni şi Joi 4 ore p.e m. ’
Prima plecare după acest Itinerariu de la Odesa -la Galaţi Joi 13 (25) Octombre 1888.
INSPECTORATUL AGENŢILOR.
Prima Fabrică Romana
DE
LUMANARI DE STEARINA
IN BUCURESCI
Aducem la cunoscinta publică, că fabrica nostră fiind în deplină lucrare, suntem în posiţiutie d’a produce tote dimensiunile de asemenea lumînărî, având d’ocamdată depozitu general în CALEA VACARESCI No. 1.41 unde se primesce orî-ce cemande.
Produsele nostre concurează cu orî-care din cele străine, atât în ceea ce privesce calitatea cât şi preţul.

NAŢIONALA*
SOCIETATE GENERALA DE ASIGURARE IN BUCURESCÎ
Aprobată prin decret regal No. 225, din Ianuarie 1885
CAPITAL SOCIAL 6,000,000 LEI N0UI
Prima emisiune 3,000,000 leî deplini versat! 15,000 acţiuni de leî 200 fiecare, din care 1,000,000 leî specialmente afectaţi ca fond la garanţie pentru ramura asigurărilor asupra vieţel
Reservă de premii şi fond reservă 850,000 lei „NAŢIONALA" asigiuă :
1. In contra daunelor de iTccertcUă..— 2. Contra daunelor de O-ruxcLircd (piatră). —3. Contra daunelor de Trarxsporb precum şi 'Valori. — 4. Contra Spa.rge.rel geairuxrilor, oglirxcfilor, etc. — 5. Face asigurare asuepra vieţet,
a). Capitaluri fixe în cas de decese
Cu participare de 70 la sută din beneficiu în combinaţi unile urmă. tu re : asigurări asupra vie^eî uneia sau a doue persone, asigurări temporale, asigurări mixte cu capital dublu.
b). Capitaluri în cas de viaţii
Combiuaţiunile urmat ore: Asoeicxţiurxi mutuale de supravieţuire. Aso-eiaţiuuî în grupuri de 12 ani pentru copil de la 2 ani juin. până la 9 ani iuclusiv. — Contra asigurări capitaluri fixe pentru Dote. fără coufcni asigu-
capitaluri fixe pe:
rări şi rertte viagere în diferite coinbinaţiunî.
Până la finele anului 1885, NAŢIONALA a realisat în diferitele ramuri de asigurări ca premii aproximative 10,500,000 leî uouî şi a plătit ca despăgubiri aproximativ 7,500,000 leî noul.
DIRECŢIUNEA GENERALĂ
Strada Domtiei, No. 12.
Editura Librăriei şi Tipografici Scoalelor, Bucureşcl Str. TlpscarT 96
i
www.dacoromamca.ro
Anul Xiuym (Seria ILE 31).
EXEMPLARUL 10 BANI.
Sâmbătă, 8 Octombre 1888.
abonamente
Pentru Capitală:
Pentru un an..........Lei 24
»	şiSse luni	....	.12
. trei luni. . .	.	*	7
Pentru Districte:
Pentru	un an..........»	30
»	şiSse luni	....	>	1.
»	trei luni.	...	»	5
Pentru Românii din alte state, ca pentru districte.
Pentru Streinătate:
Pentru un an . .	. In aur lei 40
»	şdse luni	.	.	»	>26
»	trei luni	.	.	»	* 10
lko«a»titeli M lite la 1 ţi Ui ale It-tirtl lini.
UN NUMER VECHI as BANI Abonamentele se plătesc înainte
Ediţia, a d.o"u.a
ANUNCIURI ŞI RECLAME
Anunciurl pe pag. IV linia 35 bani. Reclame pe pag. III linia. .	1 leu
»	»	IJ	. 3 leî
»	> I	» . . 5 lei
Pentru Inserţii şi Reclame Redacţia __ nu e responsabilă.
Epistole nefrancate se refusă, articole nepublicate se ard.
In Străinătate a se adresa:
Franciu, Havas, Laffitte et C-nie, place de la Bourse, Paris.
EngUtcra, Eugfcne Michoud, Si Kleet Street, E. C. London.
Austria, Haasenstein et Vogler 2, Wien Rudoif Mosse Zeilerstaette, Wiene.
Ungaria, D. Moritz Wiest, în Buda-Pesta Servitenplatz.
Abonamentele se plătesc înainte
Redacţiunea, Strada Lipscani, 96
DIRECTOR POLITIC: IOAN G. BIBICESCTJ
Administraţiunea, Strada Lipscani, 96
sumarul
Pălmuiţii
Depeşt.
Oraşe decupitalizate ; judeţe jertfite Monopolul luminărilor de citi Gradaţia profesorilor Invazia ovreilor Alegeri curate Pentru „România1'
De peste Munţi Din afară.
Din Dobrogea Scirl mărunte.
Acte Oficiale.
Ecouri.
Diverse.
Informaţii.
Ultima oră
întrunire publică
Partidul naţional-liberal va ţine Duminecii, I) Octobre, Ia o-rclc 12 din di, în sala teatrului »Dacia<, o mare întrunire pu-bllcil.
Cetîlţenil credincioşi ideielor liberale sunt rugaţi â veni Ia acostă întrunire.
In ac^stil întrunire 3e vor propune candidaţii pentru vii-tdrele alegeri.
Comitetal central tl pirtililil aaţional-liberal.
Bucuresd, 7 Octombre
PĂLMUIŢII
5
Ieşind, prin uşa din dos a palatului, actualul guvern s’a presintat represintanţilor naţiunii cu urmă-torele cuvinte pe buze :
— Venim la putere prin încrederea Regelui şi vom căuta a dobândi încrederea naţiunii.
Acesta a fost esplicaţia ce omenii de la guvern ah dat parlamentului uimit, care ’I a vhdut aşeden-du-se'-pe banca ministerială.
De atunci a curs multă apă, a curs chiar sânge nevinovat şi cu toţii vedurăm modul cum omenii palatului procedară pentru a căpăta încrederea naţiunei.
Nici o di măcar nu s’au gândit aceşti omeni de a ’şi crea un partid, de a ’şi forma un grup cât de mic de prozeliţi credincioşi. Tot la ce ţintiră ei, a fost o simplă zestre guvernamentală, formată de netrebnicii din tote partidele politice.
Contingentul însă cel mai mare pentru a forma acostă zestre l’a dat guvernului până acum, partidul conservator.
Conservatorii dar vor ii acei din cari se va forma majoritatea viitd-relor corpuri legiuitore în cas dacă curtezanii vor isbuti a escamota alegerile.
Conservatorii urîţi de ţară nici c’au putut face altmintrelea de cât priimind condiţiunile guvernului curtezanilor. Ne având absolut şanse de a intra în cameră prin ei înşişi, se încarcă a intra în parlament cu ajutorul poliţiei, bătăuşilor, prefecţilor şi a miniştrilor.
Isbutind a compune majoritatea represintaţiunci naţionale, conservatorii nu vor îndura lung pe actualii lor protectori şi dându-le cu piciorul vor reclama de la şeful statului chemarea la putere a leade-rilor lor.
Din acest moment se va isprăvi rolul omenilor eşiţi prin uşa din dos al palatului. Primind un picior, ei vor priimi de la boerî ceea ce se cuvine unor omeni cari ambi-tiondejă rolul de curtezani.
Până atunci lovitura de picior are deja ca antecedent, o palmă ce
curtezanii de la putere ah primit dilelele trecute de la Rege.
„Voinţa mea, a declarat Hegele „delegatului ploescenilor, este ca „administraţia se nu se amoste-„ce în alegeri, căci menirea el „este a linisci, iar nu a înăspri „spiritele. Datoria administraţiei „este dea garanta şi asigura or-„dinea publică şi de a respecta „libertatea electorală. Doresc ea „orl-ce amestec al administraţi-„nnil se Mi se aducă la cunoştinţă., a adăogat Hogele şi
Tot-d’o-datâ M. S. Regele a declarat „că a schimbat pe d. Vlaliuţi „eu d. dr. Garofiide pentru ingerinţe. “
Aşa dar iată resultatul firesc la care ah ajuns cei, ce urcară treptele putereî prin „î-mrederea Regelui. «
Chemându’i la putere Regele a credut că cu ajutorul dmenilor sSî va isbuti să linişt&că spiritele, a-gitate prin propaganda ce boeriî şi ciocoii făcură în ţară.
Oamenii palatului urîţi de naţiune, în loc de a se conforma cu ordinul stăpânului lor, în loc de a lucra la liniştirea spiritelor, ah făcut tot ce le-a stat în putere pentru ale înăspri.
Resultatul la care a ajuns ei a hfLst cât se p6te de firesc şi acest resultat pote s6 servâscă M. S. Regelui de o bună povaţă.
Oamenii palatului, curtezanii, nu sunt buni de nimic şi mai cu sdmă pentru scopul liniştire! spiritelor a-gifate.
Aiurea şi nu în anticamerile palatului trebue sh caute un rege constituţional omenii capabili de a duce la un bun sfârşit opera liniştire! spiritelor, aiurea şi nu ţn anticamerele palatului trebue se’şi caute un rege constituţional sfetnicii tronului, aiurea şi nu printre curtisanî se găsesc 6 meni, cari respectă libertatea şi garantâză ordinea.
Regele a declarat ploeştenilor că „a schimbat pe d. Vlahuţi cu d. dr. Garofiide “ pentrii că cel dan-teiu a „ingerat în alegeri".
Dar bre numai d. Vlahuţi a fost alt-ceva de cât instrumentul celor de la putere? dar ore d. Vlahuţi a lucrat numai din capul sâu, fără ordinul putereî centrale? dar ore n’a umblat primul-ministru la Iaşi şi aiurea pe la funcţionari, dân-du-le ordin de a vota pentru guvern? dar ore n’a mers ministrul de resbel până acolo că a dat ordin militarilor de a vota numai de cât pentru guvern? dar ore împăciuitorul Europei, d. P. P. Carp, n’a colindat prin ţâră, căutând a pune bine pe prefecţi cu alegatorii recalcitranţi ?
De la un capet la altul al ţârei alegâtorii se plâng de ingerinţe, de la un capât la altul administraţiunea junimistă nu respectă libertăţile publice şi stăvilesce libera manifestare a voinţei naţiunei.
Sâ ’şi plece Regele urechia la plângerile cari se aud de pretutindeni, se congedieze pe curtezanii cari ’l înconjoră, şi se nu asculte de cât vocea naţiunei, căci prin voinţa naţiunei domnesce şi va domni.
Sâ scobore dar treptele putereî bmenii cari n’ah ascultat ordinele
Regelui şi prin urmare ah pierdut încrederea tronului, căci ne mai a-vend încrederea Regelui şi neputând dobândi nici încrederea naţiune! ţi’ah ce căuta la cârma ţârei.
Naţiunea ’i respinge şi la decla-raţiunea făcută de ei la venirea lor la putere ’i râspunde azi:
— Aţi perdut încrederea Regelui şi nu aveţi încrederea naţiunei.
Şi dacă aceşti 6menî cu tote astea vor cuteza încă şi după acâsta sâ se presinte la alegeri, cetăţenilor... trămiteţi ’I sâ se plimbe.
--------«ammţareacjSBBSPC------
SCIRI TELEGRAFICE
Serviciul particular .al diaruluî «TELEGRAFUL»
Belgrad, 15 Octombre
Regele Milan a declarat mal multor domni, cari 'l-au visitat că are de gând se abdice. Aceste cuvinte regale se iau aci drept o ameninţare. Ministrul de culte a invitat pe episcopul Nicanor se iscălifskă o relaţie favorabilă pentru divorţ, dar episcopul a refusat, atunci ministrul ’l-a ameninţat cu demisiunea.
Londra, 19 Octombrie.
PaU-MallGasette scrie că profesorul Bergman a intentat un proces în contra d-Iuî Makenzie pentru difamaţie.
Viena, 19 Octombrie.
Demisiunea comitelui Taafe să consideră ca i-
minentă ; împăratul a emis părerea privitore la a-căstă demisiunea într’o convorbire ce a avut ieri cu corniţele Kalnoky.
Oraşe decapitaiizate; judeţe j ertfite
Am arătat, în alt articol, neconstituţi-onalitatea proiectului junimist privitor la înfiinţarea căpitănatelor generale.
Nu mai revenim asupra acestui punct; căci de ce să vorbim de Constituţiune unor omeni care, d’ar respecta Constitu-ţiunea, nu s’ar găsi unde sunt, n’ar fi venit Ia guvern pe ferâstră, ca făcătorii de rele.
Astădî, voim să discutăm acest proiect din punctul de vedere practic al efectelor ce va avea pentru mai multe oraşe şi judeţe din ţâră.
Proiectul înfiinţâză 11 căpitănii generale şi concentra în un-spre-Şece centre activitatea administrativă.
Deci 21 de judeţe şi 21 de oraşe, astăzi capitale de district, de vor isbuti junimiştii la alegeri, vor înceta d’a fi centre de viâţă, centre de mişcare şi de forţă administrativă.
Ce va resulta âre din acâstă organi-sare ?
Va resulta nici mai mult nici mai puţin de cât că ori-care cetăţean din oraşele şi judeţele ce vor fi jertfite pe altarul căpitănatelor, la cea mai mică afacere de ordine administrativă, va fi silit a străbate două său trei judeţe, a-şi părăsi locuinţa şi afacerile, pentru a să putea duce să reclame la reşedinţa căpitanului general.
Cei ce şed la ţâră vor înţelege mai bine de cât ori cine câte greutăţi, câte neajunsuri, câte pagube le p6te causa o asemenea organisare.
Nu sciu âre dânşii că adese-orl spre a nu fi siliţi să mai mergă la reşedinţa districtului lor, trebuie să renunţe la diferite reclamaţiuni ?
Ce va fi 6re când nu la reşedinţa judeţului, ci peste două sad trei judeţe vor fi siliţi să se ducă ?
Cugete proprietarii, cugete arendaşii, cugete ţăranii ia aceste mari şi necalculabile neajunsuri şi suntem siguri că, cu oro re şi desgust vor înlătura pe omenii d-luî Carp, ca să ’i înlăture proiectele:
Cugete mai cu sâmă locuitorii din judeţele Bacău, Tutova, Brăila, Buzed, Ialomiţa, Muscel, Romanaţi, Constanţa, Do-rohoî, Suceava, Vlaşca, Fălcifi, Nâmţu, R.-Sărat, Vâlcea, Oltul, Tecuci, Dâm-boviţa, Gorj, Teleorman, Vaslui ale căror judeţe — după proiect s’alipesc la altele care devin reşedinţele căpitănatelor.
Alt-ceva.
Unele din aceste judeţe ad făcut chiel-tuieli însemnate, pentru a clădi palate administrative. După proiect, acele palate vor rămâne pustii, âr locuitorii lor vor urma a purta sarcinele împrumutărilor făcute pentru acele clădiri;
mai mult: vor avâ alte noi sarcine pentru căpităniele ce se înfiinţâză.
Cât pentru oraşele, care sunt capitalele judeţelor de mai sus, ele vor vede încetând acea mişcare şi viâţă, care re-sultă din venirea’ruralilor, pentru trebu-inţl administrative, la reşedinţa judeţu-ţuî;
prăvăliaşii vor perde, căci vor avea mai puţini muşterii;
chiriile vor scădea, mai cu sâmă la prăvălii, de vreme ce dever va fi mai mic;
Cu un cuvânt, oraşele acestea vor fi tâte puse în tristă posiţiune materială ce s’a creat Iaşilor prin strămutarea capitalei.
Şi Iaşii au fost sacrificaţi unei mari idei naţionale, pe când cele 21 oraşe cărora d. Carp le răpeşte situaţiunea de capitale de judeţ, vor fi jertfite unei idei neconstuţională, născută într’un cap bolnav.
Sâ nu se înşele nimeni.
Proiectul căpitănatelor e numai un început ; el declară jcă mănţine prefecturele actuale, acâsta însă e o minciună.
D. Carp vrea numai să trâcă gârla, însă scopul ce urmăresce este de a reduce prefecturele din ţară numai la 10, adecă la mai puţine de cât sunt chiar eăpitănatele proiectate.
Voiţi dovadă ?
Ne-o dă chiar d. Carp.
Intr’adcvâr, la 28 Septembre 1879, d-sa Zicea în cameră următârele :
„In proportiune, n'ar trebui se avem de cât 10 prefecturi. în ţară, pe când a-vem 30“.
Ecă scopul.
Veghieze deci cetăţenii.
Centralisarea ce sâ pregătesce isbesce Constituţiunea;
isbesce interesele lor cele mal vâdite şi capitale ;
condamnă la o decadenţă sicură, ba chiar la mârte, 21 de oraşe din ţâră;
şi ameninţă ţară cu noi chieltuielî de lux, pentru plata a încă 11 trântori, care vor fi căpitani generali.
Cetăţenii sunt deci însciinţaţî, şi de nu se vor feri, de nu se vor apăra, a lor numai va fi vina pentru suferinţele ce le va aduce isbânda reacţionarilor, în viitâ-rele alegeri.
Monopolul luminărilor de ceră
Ideia înfiinţărei monopolului fabricărei luminărilor de câră a făcut un pas nainte.
Guvernul a numit o comisiune, compusă din Em. Sa Mitropolitul primat, din Em. S. episcopul Melhisedec şi din d-niî Cantacuzen, Gr. Lahovari şi Paul.
Comisiunea a fost de părere a se înfiinţa douâ fabrici de luminări în mănăstirile Căldăruşani şi Nâmţu.
Bucuraţi-vă, fabricanţi de luminări, şi închideţi-vâ fabricele, congodiaţi pe lucrători, pentru că junimismul vâ refuză dreptul la muncă şi la viâţă.
Bucuraţi-vă şi voi, preoţi, căci se vor împuţina credincioşii ce aduc daruri bi-sericeî şi în curend veţi putâ închide templele, cari vor râmâne pustii.
Sâu dâcă nu vine nici fabricanţilor, nici preoţilor sâ se bucure, mârgă la vot şi voteze contra guvernamentalilor, spre a scăpa o industriă naţională de peire şi biserica de hulă şi năpaste boierâscă.
,	X
(jradaţia profesorilor
Spre a mai îndulci indignarea ce a produs în corpul didactic vestita, ilegala şi imorala circulară a d-lui Carp, „Monitorul invită pe profesori a-şi trimite la minister cererile relative la drepturile de gradaţi ă ce ar fi având.
Pretextul acestei cereri este ca, în bugetul anului viitor, se se înscrie, într’o rubrică specială, gradaţia alături cu lâfa. Moft.
Pretextul e un moft; căci în buget sâ înscriu funcţiunile nu persânele şi deci bugetul sâ pâte face dupâ registrele ce sâ află la minister.
Dibăcia e cusută cu aţă albă ; profe-
sorii vor vedea că circulara de care vorbim e numai o momâlă, scandal âsă'; căci legea gradaţiei e votată şi aplicată de mai mulţi ani şi orî-cine ar fi la guvern, nu numai junimiştii, nu pâte sâ nu înscrie în buget gradaţiunea profesorilor.
Invasia ovreilor
Consecinţa firescă şi logică a circularei ministrului de interne privitâre la a-şefjarea ovreilor prin sate, este invasia ovreilor. Atragem atenţiunea cititorilor noştri asupra denunţărei privitâre la a-pariţiunea unei drâie de ovrei străini, ce face corespondentul nostru din Tulcea.
Aşa dar desminţirea oficiâseî cum că nu esistă o atare circulară, cade de la sine, căci faptele arată că actualul guvern este ocrotitorul culpabil al invasieî ovreilor.
Dar ce sâ mai vorbim de desminţirea dată de „România liberă“, când ea însăşi s’a vâ<jut silită sâ ’şi retragă desminţirea şi sâ mărturisâscă că în adevăr circulara a fost dată de ministrul de interne şi că prin urmare adevârat este că actualul guvern a patronat şi patronâză pe ovreii străini.
„Acâsta este circulara, inspirată de o „circulară anteriâră a răposatului C. A. „Rosetti, pe când era ministru de inter-„ne,“ mormoi „România liberă7 voind a disculpa pe actualul ministru, ascundân-du’l la umbra marelui patriot şi democrat al României.
La acâstă obrasnică minciună răspundem :
—	Unde aţi văZut o circulară a lui C. A. Rosetti în care acest democrat ar fi vorbit prefecţilor limbagiul cu care este scrisă circulara actualului ministru de interne ?
—	Unde aţi citit o circulară a repau-satului C. A. Rosetti, din care aşa de rău s’a crezut inspirat Th. Rosetti ?
Aţi minţit şi suntem siguri că la so-maţiunea nâstră de a ne cita circulara anteriâră a lui C. A. Rosetti veţi păstra o tăcere mormântală.
Dilele din urmă, sufletul actualului guvern, d. P. P. Carp a fost prins în flagrant delict de a fi violat secretul unei telegrame trămisă d. M. Cogâlniceanu.
De ce acest domn nu s’a inspirat şi el de o circulară antferiâră a repausatului C. A. Rosetti?
Ar fi făcut fârte bine să se inspire de o atare circulară, care în adevăr esistă şi nu este o născocire obrasnică a celo de la „România liberă.
Iată acâstă circulară:
Monitorul Oficial 14 Iunie 81.
Domnule director,
Telegramele sunt secrete ca şi scrisorile; cine divulgă cele coprinse într’o telegramă, este tot atât de culpabil ca şi cel care deschide o scrisâre. Recomand dar cel mai absolut secret. îndată ce se va divulga coprinsul unei telegrame, se va disti-tui imediat cel care va comite acea ile-gelitate, or care ar fi cuprinsul acelei telegrame şi or-cine ar fi acel culpabil.
C.	A. Rosetti. ministru de interne.
Dacă d. Th. Rosetti s’ar fi în adevăr inspirat de la G. A. Rosetti, apoi, suntem siguri, că n’ar fi trămis circulara cu No. 5129 privitâre la ovrei; dacă d. P. P. Carp s’ar fi în adevăr inspirat de la C. A. Rosetti, apoi suntem siguri că n’ar fi violat secretul depeşilor particulare.
Şi tocmai pentru că nici unul nici altul nu s’au inspirat de la repausatul dascăl al democraţilor români, cel dântâi a călcat legea şi a deschis graniţele ţârei unei in-vasiî ovreiesc!, iar cel d’al doilea a comis o faptă cât se pâte de ilegală, trebue pedepsiţi.
■ 1 -n ■arTur, F~WW'-JZS.Z2'
Alegeri „curate"
D. C. Cogâlniceanu a protestat, la ministerul de interne, în contra primarului de la Baia, care a refusat de a procede la a-legerea delegaţilor, cu tâte că peste treizeci de alegători se presentaseră la primărie şi cereaă acâsta.
Se pare, Zice „l’Indâpendance.", că lucrul e şi mal grav, primarul a amânat a-
www.dacoromamca.ro
\
TELEGRAFUL — 8 OCTOMBRE 1888
legerea, pentru că alegătorii să arătau protivnici listei pe care o făcuse dânsul.
C.	Cogâlniceanu se mai plânge că subprefectul plasei Muntelui îl urmâresce din comună în comună, ameninţând pe primari că îi va destitui, dacă d. Cogălnicănu va ti ales deputat.
D.	ministru n’a făcut âncă nimic. Deci d-sa aprobă şi încuragăză asemenea fapte.
Să-i fie de bine; acesta dovedesce că e cu adevărat om politic cinstit şi că a-legerile ce se vor face vor fi „curate.“
Cetăţenii Cânipu-Lungeni, scrie „Drapelul Muscelului", adresându-se către actualul primar, când ’şî-afl dat voturile lor, au credut că d-ta Istrate Rizeanu se Iii primar, iar nu agent electoral, josnic nuni; şi al cui? al prefectului Filiti, străin d î origină şi strein de oraş şi judeţ ! vai, d Ic Rizeanu, amar s’au înşelat Cămpu-Lungeniî! Fii sigur însă că nu se vor mai înşela; d-ta lucrezi şi serveşti pe un guvern care, prin proiectele săle voesce desfiinţarea judeţului, prin urmare mortea Câmpu-Lunguluî. Opreşte-te d-le primar Rizeanu, nu mai face propagande pentru duşmanii ţcreî, căci vom fi siliţi a te opri noi cerând anchetă contra d-tale; prin atitudinea d tale insulţi pe cetăţenii ce au a-vut încredere în d-ta. Vedi mai bihe de interesele comunei de cât se te faci a-gent electoral, pentru, că nu guvernul de adi şi d. Filiti prefect până mâine, te-a făcut primar, ci noi, noi cetăţenii.
Pentru „Romănia'
Confraţii noştri de la „România" ciupind şi ei din budgetul primăriei câte ceva, sunt obligaţi a cânta d'lnic osanale bigotului Făclie.
pilele din urmă, acest primar, care chiar după spusele evlaviosului Baba-Novac,
iin gheşeftar şi jumătate, a prins cu mâna .iu sac pe controloful-şef; lucru de altmintrelea fdrte lăudabil, dacă însă suma, ,sustrasă de cel cu musca pe căciulă n’a trecut în buzunarul actualului primar. Lu -cru dă altmintrelea cât se pote de vi-ridic.
Fi bine, confraţii noştri de la reptila eonii nală aă credut de cuviinţă cp acăstă o-casiune a face un articol întreg, în care a urcat la cer pe acela care ’i plăteşte.
„Să mai vedi ciuda d-lui Bibiceseu, es-,,clamă confraţii noştri, văifend că prima -„rul a mai prins pe un afidat al seu cu „botul m sacul cu grăunţe."
Cinici sunteţi domniloT, forte cinici! Credeţi ore că lumea ca şi voi a perdut orî-ce ruşine şi nu mai deosibeşte pe ceî neoneştî de ceî oneşti, pe ceî buni- de ceî răi ?
Dacă credeţi acesta, apoi de sigur v’aţi perdut ori-ce vestigiu de ruşine.
Nu vă luaţi însă după codul de morală al vostru şi mai întrebaţi lumea, -cum gândeşte ea şi ce părere are.
Întrebaţi pe cetăţeni care din douî e om onest şi care e gheşeftar: Pache Protopopescu sau directorele nostru I. G. Bibiceseu.
Cetăţenii să judece şi să vă răspundă. In ceia-ce ne priveşte apoi n’avem alt răspuns a vă da, de cât acela, că orî-cât veţi cânta osanale lui Pache Protopopescu, tot netăgăduit vă rămânea că bigotul de la Urlaţi e un gheşeftar şi jumătate, precum ’l a numit Baba-Novac.
Sfatul lui Kosuth că „şi din petre, tre-bue să facă upgurl" inspiră şi călăuzesce întregă activitatea nu numai a particularilor, ci şi a autorităţilor: îşi permit totul şi nu neglige nimic, fiă cât de imoral, de neomenos, de brutal şi de ilegal, pentru a răpi naţionalităţilor limba, semnul esterior caracteristic # 1 lor.
Primejdia şi suferinţele comune, sorta miserabilă ce să pregâtesce tutulor, fac, şi e drept să facă, ca loviturele ce simt unii, să le simţă toţi şi toţi împreună să se apere.
Maghiarisarea înregistrăză deja triumfuri, iar naţionalităţile numără victimele cu numărul acelor triumfuri.
Slovacii, pare-se, sunt, sau mai bine au fost, ceî mai accesibili maghiarisăreî; în comitatul Bekes, spun documente oficiale maghiare, sunt comune slovace în care nici urmă de slovac nu mai esislă.
Un patriot maghiar publică, într’adever, următdrele în Egyetcrtes:
in comuna En’drud, despre care se scie că este de origine o colonia slovacă şi numeră acum 5729 suflete, mal mult nu mai poţi £’ăsi urmă iţ^ slovac; locuitorilor acqateî cojnune deja de mult li se vestesce şi cuventul luî Dumnedeu esclusiv în limba ungurescă. Intr’o situaţiunc tot ptât de îmbucurătdre se află în privinţa maghiarisăru şi opidul Szarvas cu 15,701 locuitori de origine slovacă— maî cu semă dacă va tinde Î11 direcţiunea acesta năsuinţa conducătorilor bisericesc! şi lumesc!, care năsuinţa altmintrelea este esemplară în astă privinţă. încă şi în cele-l’alte comune netna-ghiare aflătdre în gremiu, car! prin situaţiunea lor; nu stau aşa mult sub influinţa maghiarilor- -dorita maghiarisare se află încă şi aci în Idgănul des-voltăreî sale şi ulteriora desvoltare a aceleia se aştdptă maî vîţtos de la însufleţirea comunjut,-.
Şi, pentru ca întreg1 comitatul Bekes se potă li maghiarisat, comitetul propune următdrele măsuri:
1)	Ca în nici o localitate nemaghiară se nu maî pdtă li nici preot, nici învăţător care să nu scie unguresce ;
2)	dacă ar fi unde-va preot sau învăţător care nu scie ungurescă, cei d’ân-teiu se-şi ia un capelan maghiar, er ceî d’al doilea se înveţe în trei ani, şi de nu vor învăţa, să-şi perdă funcţiunea ;
3)	se se impună păstorilor sufletesci, fără osebire de confesiune jca întru vess
firea cuvîntuluî lui D-dşu se întrebuiţoze j stă în amorţelă, lipsesce veselia de altă numai limba maghiară ;
4)	ca in scdlele de băeţî şi de fete chiar, citirea, calculul şi rugăciunile se se înveţe numai în unguresce.
Ece ce sortă pregătesc poporelor asu-■priţii de ieri, ci au voit încetarea asupri reî, pentru ca să potă ei a fi asupritori.
T6te ense au o margine.
Poporule, supt presiunea acestor măsuri sălbatece, perd, pot perde limba; dar—
nue d’acum înainte politica de anexări în peninsula balcanică va trebui să lucreze pc faţă şi să scdţă masca.
In caşul contrar, raporturile între Aus-tro-Ungaria şi Germania se vor răci, pc când Italia ’şi ya strânge legăturele de prietenie cu imperiul german.
Tuastul monarhului german, pronunţat la prânzul de gală la Roma, demonstră penă la evidenţă acăstă.
De peste munţi
Lucrarea de desnaţionalisare a naţionalităţilor din Ungaria se urmeză cu stăruinţă, ba chiar cu îndîrjire.
Tripla alianţă
„Krcmdenblat,, se sforţasă a face să reiasă importanţa visitelor făcute de Wil-helm II la Viena şi Roma din punctul dc vedere al scopului special ce ’l urmăreşte întreita alianţă, adecă al menţinere! păcii europene.
„Tuasturile ridicate de suverani, pe malurile Dunărei şi Tibruluî, zice fă ia vie-neză, au demonstrat lamei întregi forţa imposantă a alianţei care se împune d’acum înainte Europei ca un element indestructibil ; despre acest resultat, trebue să sc bucure toţi amicii păceî.
„Cât despre Rusia, ea ştie ce se facă în viitor. Ea va vedea că e o nebunie a spera că, călătoria imperială va avea de resultat snluţiunca chestiunei bulgare.
Scopul călătoriei luî Wilhelm la Viena şi Roma, n'a fost de cât pentru menţinerea păceî. Ea n’a abordat altă chestiune specială.
Rusia ştie acesta şi acesta e punctul esenţial.
Din Dobrogea
Corespondenţă particul. a «TELEGRAFULUI:
Tulcea, B Odoonbre.
Timpul pe aici e bun şi a favorizat mult căcerea strugurilor, culesul viei e pe sfârşit şi deja se observă o 6re-care mişcare. Niculiţelul cu renumitele săle vinuri, numite Sarica, unul din deluri, anul acesta
nu uite maghiarii acesta — nu perd, nu vor perde, nu pot perde inima ; din contră, vor grămădi în ea ură peste ură către asupritori; şi în învîrtirea roteî dumei, le va veni şi lor vremea se resplătăscă suferinţele actuale, se le resplătăscă chiar cu vîrf si îndesat"-
DIN AFARA
Vizitele împăratului Wilhelm II şi presa rusă
Presa rusă constată că primirea făcută împăratului Wilhelm la Roma, a fost mult riiai entuşiastă de cât primirea relativ rece şi reservată ce poporaţia vieneză a făcut monarhului german.
Acest incident va avea ca consecinţă că dacă Ausfiro-Ungaria voeşte să conti-
dată. Recolta câmpului a fost abondentă, şi din acest punct de vedere, anul acesta se p6te numi înbucurator pentru muncitori, der numai presenţa stăpânilor nu e de natură a asigura propăşirea şi linis-cea generală. Se sperăm în alegerile ce se apropie, că fraţii noştri alegători ’şi vor manifesta din nou încrederea în partidul „Liberal-Naţional" singurul cari do-resce prosper arca muncitorilor; căci zeu! cele trei soinaţiiml ne e frică se nu vie şi pe la noi.
Afară de acesta, în urma faimosului
„ukas" pentru stabilirea julovilor, pe aici vedem pe fie-ce $i ast-fel de mutre ; şi deca nu se vor lua măsuri, oraşul nostru va deveni un oraş al lui rnoşu Abraham, deşi şi acfî mai trite transacţiunile sunt în mâinele lor.
Ce dracu ! Guvernul, în loc să ia măsuri pentru stârpirea acestei infecte insecte, ’i oferă un tărâm şi mai apt de exploatat ? ; ne mirăm cum de nu e în actualul guvern şi un pui de năpârcă, căci prea mirose a sabatz, dic şi zeu, vai mama al meu !
Der ce să dicî! guvernul junimist, a venit în numele cinstei, şi numai ast-fel după propria lor mărturisire, vor putea trece gârla, alergând şi la ajutorul jidovului, acestei plăgi sociale, urâte Românului.
Uitasem ! în capitala Bucurescî, noi cei
de pc aici, auijisem că o dată cu venirea ciocoilor, s’a ivit şi un mare plehlivan, meşter în cancanuri, şi cunoscându’I slăbiciunile, ipardoij aplicaţia) ’l poftiam a veni şi pe la noi.
Pe la noi ne fiind alegeri, nu avem 6-menil aşa meşteri întru formarea cetelor de indignaţi, şi <Jeii mult ne ar trebui acum când Simioncha, diua nămiada mare jpfucsce lumea, întocmai ca deputaţii mâ-nuşaţi cu timbru pe nas, la sfântul buget.
Hoţul nostru e îndrăsneţ, la 3, luna curentă a jefuit în rând cinci căruţe cu pasageri, luându-lc peste 100 Ici $\ de ale demâncări; şi asta numai, că cel însărcinaţi cu prinderea lui să jdcă â la Simioncha în prcference la Gheladinos, care în gura mare a spus că o să altoescă el pe Si-mioncha. Lauda doctorului ajungOnd la urechea lui Simioncha, Gheladinos de frică nici prin oraş nu mai merge pc jos, ci totă ziua ’l vedem umblând călare şi ’î stă aşa de bine, că se iad copii după dânsul.
• «Aşa der viile fiind culese, se simte mare trebuinţă dc un cotar şi un bun sugativ la încercare, şi nea Brătescu poreclit de-calitru ar putea folosi de ocasie a verii şi pc la noi ; numai să nu uite a lua şi pc vr’unul ce ’I plac parastasele, că dăca o cădea în mâinele lui Simioncha, să aibă şi el parte de parastas.
Pitiş.
Sciri mărunte
Din iniţiativa câror-va comercianţi s’a format o societate de temperanţă la Pe-tersburg. Numărul aderenţilor se urcă până acuma la 1200. Presa rusă declară, că*o asemenea instituţiune e forte utilă într’un oraş ca Petersburg.
•Capitala Rusiei n’are nici un milion de locuitori şi ea consumă : 10,000 butelii de vin, 1,000,000 de butoiaşe de bere şi 1,600,000 sticle de vutcă, ţrachifi infect
ECOURI
Cadavre şi cadavre.
Foia peliţicnescă „Epoca" isprăveşte articolul său de ieri cu următorea frasâ : „Pe piedestalul întocmit din cadavrele „vietimelor de la 14	15 Martie l)im. Bră-
„tianu va sta mână în mână etc.
Şi cine vorbesce aşa ?! Cei cari nu se vor spăla nici o-dată de sângele vărsat la Mavrodol.
Difegenţa între Mavrodol şi evenimentele triste de la 14—15 Martie constă în Ruptul că pe când cada vrele des la 14—15 Maitie sunt imaginare,-cadavrele ţărani-h,r de la Mavrodol sunt reale şi mormintele celor căluţi la Mavrodol imploră 1 esbunare.
Ah, boarilor şi ciocoilor, feriţi-vă de a vorbi de sânge şi de cadavre !
Recompensă respinsă
1). Dimitrie Mărgăritescu din Buzău cel cu seri sorea „pană vom trece gârhâj a fost chemat de d. Marghiloman, pc când acest tenăr sportsmen a fost la Buzău şi T-a propus să desminţă acea scrisbre, 0-ferinduT drept recompensă postul de ajutor dc administrator la Babadag, în Do brogea.
D. Mărgăritescu a refusat acăstă ofertă, spuind d-luî Marghiloman eă de şi ar primi, dar e frică eă acăstă numire nu va ţine de cât până va trece gârla.
DIVERSE
ce se bea
în Rusia, o
Vestitul escroc Almayer, supranumit
regele
escrocilor,- a fest condamnat de
curtea cu juraţi de Seine (Franţa) la 12 ani muncă silnică şi 10 ani interdicţiune.
V
Manuscriptul remis dc Redemberg, directorul revistei Runschau, judecătorului de instrucţie Hirschfeld e scris în întregime de profesorul Geffken. Acesta a recunoscut aceasta. Punctul principal al instrucţiune! e următorul : e vorba de a şti cum notele lui Frederic III aii că-dut în mânele profesorului Geffken. Acesta întrebat a răspuns că le are de la Frederic pe când acesta era Kronprintz şi că nu le-a copiat de cât după ce a fost autorizat de viitorul Iippărat al Germaniei. Instrucţia pune în îndoială aceste decla-reţiuni ’şi caută cu activitate persoanele din jurul ImpăratuLui Frederic cari afl dat la lumină hârtiile pe cari gazetele le numesc „hârtii de Stat"
ACTE OFICIALE
D-niî Ion Macri şi Constantin Economu sunt numiţi în funcţiunea de comisari clasa I pe lân='ă prefectura poliţiei Capitalei,
D. G. N. Cărbunescu, fost judecător de ocol advocat, în funcţiunea de sub-prefect la plasa Cri covu-Podgoria.
D. M, Iliescu, actual comisar poliţienesc, în funcţiunea de comisar al gărei Ploescî.
D. Athanasie Petrescu în funcţiunea de poliţaiu al oraşului Ploescî.
Câini iubitori de musicâ.— Pe la începutul revoluţiei franceze un câne mergea în fie-care di la parada ce avea loc înaintea palatului Tuileriilor, se aşe<Ja între muzicanţi, mergea cu el, se oprea cu ei. După paradă câinele despărea şi nu apărea de cât a doua <ji la aceiaşi firă. Pentru gustul ce avea acest câne pentru mu-sică, i se dădu numele numele de „Paradă,,.
Toţi musicanţii ţineaţi la „Paradă" ’1 invitat!, la masă, se jucaţi cu el.
— Paradă, adi prânzeşti la mine, zicea unul din mudicanţi.
Aceste cuvinte erau d’ajuns; cânele urma pe cel ce ’1 invitase la masă, mînca cu poftă şi în urmă pleca.
„Paradă" se mai ducea şi la Teatru, el strecura printre pietrele spectatorilor se aşe<Ja intr’un colţ în orchestra şi stătea acolo până la sfârşitul spectacolului.
Forte curidsă era atitudinea lui Parada în timpul representaţiei. Se cânta vre un cântec noS ? El observa aceasta de la cele d’întâl note şi asculta cu mare băgare de seamă tot cântecul. Dacă piesa avea melodii bogate şi originale, Parada era vesel şi nu ’şî găsea loc, din contra dacă piesa era prbstâ, Parada se întorcea cu spatele spre orhestră se uita prin loje, parterşi în urmă eşea superat
INF0RMATIUNI
Monitorul de adî publică instrucţia privitore la operaţiele de recensement pentru chemarea contingentului 1889.
Prinţul de Wied,— fratele Reginei, părăseşte palatul Peleşul mâine dimi-neţă, pentru a să întdree în Germania.
Bietul Costa-Foru, crecjlendu-se atins

FOITA DIARULUI TELEGRAFUL

(13)
SPOVEDANIA
UNUI
GIG AŞ
DE
EUOENIU IITNS

CAPITOLUL VIII
Totă lumea din cafenea se uita la mine, redând toLc privirile îndreptate contra mea, mă simţeam perdut.
Am eşit din cafenea şi am umblat a-tâta până ce recoreala nopţet me mai desmetici.
Atunci ’mî am pus următorea întrebare : 1 ’nde voi dormi ndptea ? La mine acasă ? Aducându-mî aminte de visul sinistru ce'l avusesem noptea trecută me cuprinse fiori.
.Să mă duc la un otel ?
Ce va zice însă stăpânul otelului vă-dându-mă fără nici un bagaj ?
In acest moment căutai se’mi dau semă în ce loc me aflu. Am constatat că me aflu în strada St.-Laurent.
Pentru ce me îndreptasem în acăstă parte ? Fără îndoială acea logică a ckî-mei care“arată acelaşi drum tuturor £-sasinilor. ’Mî adusei aminte, cum dădeam din umeri, gândindu-me la purtarea asasinilor, pari nu umblă de cât prin locurile cele maî suspecte; cu tote aceste am trecut pragul uneia din case.
Am intrat,
D’odată nu distingeam nimica din causa fumului), ce umplea camera. Mirosul de vin şi rachiu se amesteca cu acela al tutunului Acest miros greoi, acru, împreună cu strigătele consumatorilor şi rîsetele donzelelor mă zăpăciră cu totul.
Iată societatea ce ’ţi trebue, ’mî disei efi; găseşti aci tute lepădăturile societă-ţeî. Cu dânşii nu'ţi e frică dc nimica, ai se o duci numai într’o veselie !
Am stat cât-va timp în piciăre în mijlocul camerei, âără se ştiu ce se fac
O fată veni lângă mine, me luă de mînă, me âşedă fără voie pe un scaun, se puse pe genuchî şi me apucă de bărbie.
„—• Ei, dai ceva puiule ? zise ea.
Tot ce voeşti, cu o condiţie, se nu cred! ce sunt o... canapea.
Ea începu a rîde, cu un râs răguşit şi strigă :
„— Băete, o sticlă cu şampanie !
Fata se aşedă în faţa mea şi sc uita la mine. Am făcut şi că acelaşi lucru. După ce chelnerul aduse sticla cu şampanie, am început se beau, ştind că nu (maî bând pot se maî uit din cele gânduri rele.
Rupă ce se isprăvi şampania am cerut .0 sticlă cu coniac.
Mă ameţisem bum. T.eul pare-că se învârtea în jurul rnef: : toalete cari de cari cu colori m . lop me la ochi trec pe d’iipaintea mea ; nu ;nid mai nimica din convorbirile celor din cafenea. In faţa mea o bucată de carne stă, se mişcă şi din când în când scote câte un cuvînt răguşit. Auzeam acesie cuvinte, pare-că ar fi venit din depărtare !
,,— E plin de .spirt ca un butoi.
Simt că me urc fără voie pe o scară, aud în urma mea un foşcit de fuste... Intru într’o cameră... nie trântesc pe un pat în urmă nu ştiu ce -s'aţ mai petrecut...

Gând mă deşteptai era dina. Tn ce ca- ca se maî treacă timpul.
TÎieră sunt ? mă întrebai. Uitându-mă în pat văd o fiinţă sulemenite lângă mine. Gura ei deschisă lăsă se iasă un miros greoiu de alcool amestecat cu miros de tutun. Am fost coprins de un desgust, ve-dând acea creatură lângă mine. Ca un contrast, o alta idee’mî trecu prin cap şi un nume ’mî veni pe buze, acela a Luiseî !
M’am sculat repede şi m’am îmbrăcat; femeia se tregi şi uitându-se la mine zise:
„— Ei, puiule nu pleca fără să ’ţi iai cjiua bună şi fără se ’mi dai ceva !•
Eu însă eram pe scări şi mă repezii spre
uşa de eşire. O femee se puse în calea mea.
Stai, zise ea. Socoteala domnule! Nu pleca !
Iam aruncat banii ce ’mi cerea şi ani eşit în stradă.
Unde se mc duc ? Nu ştiam. Nu maî aveam nici o ocupaţie, pentru că de câteva ifilc le lăsasem pe tote.
Mergeam fără se ştiu în ce parte ; şi Tastă dată me îndreptai spre strada fatală! ’Mi am schimbat însă drumul si
*
după câte-va minute am ajuns pe piaţa mare. ’Mî am zis că nici acest loc nu e pentru mine.
Când nu maî putem dc oboselă am intrat într’un restaurant şi am mâncat încet
După ce am mâncat, am luat un jur-nai şi m’am uitat la ştirile cari me interesaţi direct.
N’am găsit nimica.
Spre sără m’am îndreptat fără voie spre strada St-Laurent.
M’am oprit în faţa celei d’îtitâi case. am intrat cu sfială ca şi în seara trecută şi m’am aşezat lângă o fată mai drăgălaşă, sau maî puţin desplăcută, cum voiţi şi care respundea la numele de Clara.
Am început să vorbesc cu ca numai ca sS scap de ideile sinistre ce nu ’mî maî eşeaă din cap.
I-am dat tot ce a cerut, apoi am intrat în vorbă şi cu alte tovarăşe ale ei. Tfite erafi de părere ca eram un „prostălan" N’am protestat contra acestui epitet şi m’am mulţumit sfi stau şi să beati cu ele ca se maî uit necazurile.
începuse a’mî plăcea acea viaţă plină de plăceri. Când beam, ridicam paharul şi dieeam :
Beau acest pahar în sănătatea femeilor !
Femeile din jurul meti repetau în cor aceste cuvinte.
Am băut până ce n’am mai putut, aşa că şi d’astă dată am fost dus până la pat mai mult pe sus.
www.dacoromamca.ro
TELEGRAFUL — 8 0( TOM BRE 1888
de comunicatul oficial apăru% în Mo-vifor şi pp care 1 am dat în cxtenso 4 intentat acţiune în contra aut ■ pulul acestui comunicat.
Risum teneatis f. .. Apoi deh, t|. Costa-Foru, se vede că nu ’ţl e destul, mal vrei şi judecată.
Reptila Resboiuldă o dare de sumă fantastică de cele petrecute la intruut-rea de la Dacia. Reptila s£ svîrcolescu a demonstra cum că un preot a fost bătut la acea întrunire. Să scie însă de toţi cei, cari au asisLat la intruni-tea de Mercurl că reptila minte şi liric la picidrele stăpânilor săi.
La Ianuarie anul curent, d. V. Vi-neş, actual prefect şi fervent junimist, a fost un înfocat liberal-naţional, iată ce scria acest domn la 3 Ianuarie direcţiune! iliarulul < Voinţa Naţională»;
Domnule dictator,
«Fiind hotărît a ’ml pune candidatura de deputat la unul din colegiile «din Ialomiţa, cred trebuincios se de-«ckr voii! solicita sufragiile con-«judeţenilor me! în calitate de mem-«bru al partidei naţionaî-liberale din ■tcare am făcut tot d'a una parte, con-«formându-mă întru acăsta părintelui «meu, un bătrân liberal şi altor mem-«bri ai familiei mele.»
El bine, n’au trecut nici un an şi d. V. V'ineş s’a transformat Î11 junimist.
Piiuvrc str!
La întrunirea de ieri seară a reacţionarilor a asistat un public forte puţin wery select. O. General Mânu, om corect şi care nu vrea să se compromită pentru nimic în lume, a retuşat chiar să ia cuventul în cas dacă va avea numai şi numai pe omenii trâmişî de Pache şi de Brătescu. I-mediat ce s’a ştiut acesta, agenţii e-lectorall plecară cu vr’o dece trăsuri aducând nişte funcţionari, cari au fost puşi tocmai- pe estradă. D. Mânu de şi a observat manopera cu iote astea a fast nevoit şă se esecute.
La^şîrşa,,	întrunire o bandă
de puşcăriaşi striga ura! ura! trăiască conservatorii 1 RândaşiI strigai! : să trăiască boierii!
Lumea rîdea privind la acest spectacol.
W-
D-niî Petre P. Carp şi Menelas Ghermani au trimis împreună, în a-celaşi plic, cărţile d-lor de visită d-lor alegători ai colegiului I de Ilfov.
Duminecă, la 9 Octombre, se va săverşi, laf bis. St. George Nou, cusătoria religidsă a d-şdrelfElisa A. Şuţu eu d. dr. N. C. Tomescu
Felicitările nostre tinerilor,
Comitetele de colori ale partidei
naţionale liberale vor ţine Sâmbătă, la 2 ore d. a., o întrunire la hotel de France.
Guvernul curtezanilor s’a încercat a corupe pe leaderul socialiştilor de dincolo de Milcovj se cjice c’aceştî domni* aQ propus d-luî Ion Nădejde să ’l reintegreze la catedra de la liceu, dacă se va lăsa de propagandă socialistă şi va deveni junimistic.
Naturalmente că d. Ion Nădejde a respins propunerea făcută.
Linia ferată care uneşte arsenalul cu pirotehnia va fi isprăvită până la 15 Noembre viitor.
După întrunirea de ieri a conservatorilor, bătăuşii făcură o beţie monumentală la Sdrafcu şi alte cârciumi. Se cjice că consumaţiunea va fi plătită de Pachi.
Dar Pachi de cine va li plătit ?
Nu cuin-va de noi contribuabili!
Următorea. depeşă s’a trimis din Brăila primului ministru :
D-lul p rim - ministru Teodor Rosetti
Aţi recunoscut singuri în faţa ţăreî că nu aveţi încă încrederea el, şi că o veţi solicita prin noul alegeri.
Ve aducem la cunoscinţă că în Brăila, prefectul Suditu merge în per-sonă din alegator în alegator, impunând candidaturile administrative.
Presiunea făţişă ce face pentru a asigura alegereâ cumnatului seu Simu pus de d-sa candidat la colegiul I, este un adevărat scandal.
Vă denunţăm aceste ingerinţe şi aşteptăm măsuri grabnice pentru încetarea lor dacă este adeverat că cetăţenii sunt chemaţi se şî esercite în libertate drepturile lor constituţionale.
(ss) N. Fleva, V. Sassu, P. Alesan-drescu, Gr. Qiani, B. Campiniu, Al. Djuvdra, I. Triandafl, Q. Berceanu, G. Demetrescu, Al. Sulioti, C. Ştefâ-nfscu, N. Jonescu, Ion Movilă, G. Cava di a.
->î<-
Adî la Galaţi liberalii vor ţine o mare întrunire în sala Alcazar. Vor vorbi d-niî Mihail Cogălniceanu şi N. Fleva.
La Buzeu va avea loc dumineca viitore o nouă întrunire a liberalilor.
Diarul «Unirea» din Buzău dă o lecţie de corectitudine tânărului Sports-man de la justiţie. Intre multe alte, confratele nostru întrebă pe AL Marghiloman decă ;
Corect a fost când ca represen-tant al naţiune! nu s’a dat înapoi înaintea infamielor pentru a să înbogăţi.
Corect a fost când în calitate de
A doua di, tredindu-mă n’am simţit acel desgust ca cri vedând o femee lângă mine; am fost amabil cu Clara, care striga se o las în pace, apoi râdând zicea : aşa că e bine se petrec! ? Sădeam împreună şi mi se părea ca nu mai am nici o grijă.
Neavând ce face, am dejunat cu Clara, căreia ’l spuneam o mulţime de... bazaconii şi n’am plecat d’acolo de cât după ce am făgăduit Clarei că voi mal veni să petrecem împreună.
Cum am eşit în stradă iar am început •se me gândesc la afacerile mele. M’am hotărât să mă întorc acasă ca să me hotărâse ce se fac pentru viitor. P6te că rae aştepta ceva acasă, însă nu !.. aşa ceva nu trebuia să se întâmple !..
Ajung lângă case, nimica suspect, în coridor în loc de omeni cari să sără şi se me apuce de gât nu văd de cât pe stăpâna casei care mă salută ca de obicei.
Urc scările, mă opresc la fic-care etaj uitându-mă în jurul meu, ca un om care aştepta a fi atacat. Nimica ! Deschid uşa camerei şi văd că c deşeartă. Pe masă două pete albe, două hârtii. Iau pe cea mal aprhpe de mine ; pe ea erau scrise câle-va linii cu creionul de prietenul Ver-gas. Citesc. Iată ce ’ml scria el ;
„Ncnorocituîe Carol !
„Te-am aşteptat în dadar ; am fost şi pe la tine. Nu erai acasă ; nu ’ml aî lăsat nici măcar un respuns unde să te găsesc.
Locul e ocupat. Un altul te-ar da dracului şi nu s’ar mal ocupa de tine, eă însă ştiind starea în care te afli, ’ţl fă-găduesc că mă voi ocupa de tine îndată ce te vel linisci.
a) tău prieten
„HENRI*.
Aceste linii nu făcură nici o impresie asupra mea. Nu ’ml părea de loc rău că am scăpat o ocasie aşa de bună din mână ; acum nu mă mal gândeam să ’mî fac o posiţie prin muncă, să trăesc fericit lângă aceea pe care o iubeam. înaintea mea nu se deschideaă de cât două perspective: închisorea sau..... o viaţă destrăbălată !...
Am rupt biletul lui Vergas, ’l am aruncat într’un colţ şi am luat cea-l-altă hârtie ce era pe masă.
CAPITOLUL IX
Justiţia se araţii ■»
Acestă hârtie era un plic mare cu a -dresa mea; în dos era o pecete mare de ccră roşie. Pecetea pare că fascină, mi
anrawgmi
representant al ţăranilor acum în urmă a fost alăturea cu sugrumătorii poporului, trămiţând gfanţe în loc de pâine acelora ce ’l trămisese să ’l reprezinte în parlementul ţârei! ?
Ce va respunde tânărul om ? 1
Serviciul particular al diuruluî «Telegraful»
Roma, 18 Octombre. •
Maiestăţile Lor aii sosit la Pompai la 8 ore şi 45 m. seara. Ele au vizitat mu-zăul şi partea oraşului deja curăţită şi afi asistat la săpături!
La amiazl, Împăratul şi Regele s’au întors la Neapole, iar la 6 ore sera s’au întors la Roma.
Forum era iluminat în timpul serei.
Neapole, 18 Octombre.
Suveranii aă plecat la Pompei. Acla-maţiunî lungi i-a însoţit de la palat la gară. Trupele erau rânduite pe tot drumu.
.Varia, 18 Octombre
Se asigură că o scrisdre a principelui de Galles adresată împăratului Wilhelm rclevează cu o voiciime pasagiul raportului principelui de Bismarck care insinuează că Împăratul Frederic ar fi fost capabil în 1870 să dea într’un mod abu-siv secrete de ale Statului Curţii Engli-tereî.
Numai în urma acestui incident principele de Galles nu voi se stea la Viena pe timpul visitel împăratului Wilhelm.
Paris, 18 Octombre.
Hârtiile mici roşii cari au fost aruncate de mal mtlte ori la trecerea împăratului Wilhelm fuseră trimise la Roma de către un italian care locueşte în Marsilia, numit Senatori, care primise pentru acăsta banii trebuincios! de la Masinieniî din Roma.
Ultime informaţii
>
întâmplarea ne a făcut să găsim două flle dintr’un manuscript al lui C. A. ROSETTI.
El descrie purtarea reacţiuniî la 1848 şi la 1859.
In nuni6rul pentru Duminecă Yom reproduce acel manuscript în fac-simile, căci pare că întâmplarea ne a servit tocmai în scopul ca părintele democraţiei române, chiar din veneraţii-! mormânt să ia parte la lupta actuală între liberalism şi reacţinne.
-*-
Acjl s’a trimis din Velcea primului ministru următorea telegramă:
D-lnl prim-ministrn,
Bucurescî.
Otelurile s'au angajat de administraţie pentru zilele de alegeri. Prefect, poliţaiăx comisarii şi sergenţii sunt în permanenţă la otelul An-drean, la Alexandru Lahovary, unde ’l aduc mereîi alegătorii.
Rugăm daţi ordine severe pentru încetarea acestui scandal.
Tiilacrose, Cnlsnarti.
Prefectul dela Râmnicul-Sărat a fost chiemat în Bucurescî, spre a primi
se părea că e un ochi mare care mă privea. Am sucit şi am învârtit de vre’o două-decl de ori scrisorea, fără să în-drăsnesc să o închid.
’Mî luai curaj şi deschisei în fine scri-sdrea.
Citii în cap: Cabinetul judecMorulm de instrucţie.
Picidrele mi se muiară, ochii mi se păianjiniră, câte-va minute n’am putut să citesc nici un rând.
Cu tote că eram sigur că am să găsesc o ast-fel da hârtie întorcându-mă a-casă, nu m’am turburat de loc văzând’o; acesta nu era de cât începutul vieţeî mele plină de aventuri.
In acest moment, tote prostiile ce le am comis treceau pe dinaintea ochilor mei, şi cu tdte că ele nu constituiau nici o probă, dădeau loc însă la o mulţime de presupuneri.
Am citit mai departe şi am văzut că judecătorul de instrucţie mă invita să trec pe la biuroul lui, marţi 20 ale curentei, pe la dece ore dimineţa. Apoi urma iscălitura şi atâta tot.
M’am mal răcorit puţin când am sfîrşit de citit acea hârtie.
Decă justiţia ar fi avut cât de puţine probe de vinovăţia mea, nu ’mt trimetea
cuvenita săpunelă pentru că ati isbu-tit liberalii, la delegaţi, în Râmnicul-Sărat.
Nu e şi acosta o dovadă că guvernul vrea cu arddre alegeri libere ?
«Unirea» de lh Buzău făgâduesce a publica în curând o scrisdre de re-comandaţii! a tin Tulul Alexandru Marghiloman, mult mal scandaldsă de cât cea cu «trecerea gârlei.»
Se confirmă că parchetul va da în judecată pe înscenatoril presupusei descoperiri a omorului din strada Sdrelul.
Allăm că şeful atelierului primăriei, Rutcaî, s’a împuşcat adl dinnnâţă,
Causa sinucidere! nu se scie până acum.
D-nil Panait Arma.şu şi Ion Anto-nescu, membrii în comitetul permanent al judeţului Tutova, ’şî-au dat de-nvisiunea, spre a rămâne pe deplin liberi a susţine principiele ce profeseză. -*-
«Epoca» a fost iar prinsă cu mâţa în sac. Ea a publicat supt iscălitura d-lul d. Iorgu Balş o scrisore în care să povestia că d. D. Sturdza a fast fluerat de alegători.
D. Balş declară că «de şi e adversar al d-luî Sturdza, n’a scris însă' acea scrisdre,_ căci nare obiceiu a scrie basme copilărescl şi într’un stil bun pentru iarmardee, nedemn însă de omeni politici.
Ziarele guvernamentale, au pretins că, la Râmnicul-Sărat, a isbutit la delegaţi lista guvernamentală.
Nu e adeverat; lista care a isbutit este a liberalilor disidenţi, care au întrunit 140 voturi, pe când lista prefectului n’a avut de cât 17 (citiţi septe-spre-dece).
«Adevărul» spune că d. dr. Garo-flidi. prefectul de Prahova e desespe-rat cu totul. Credea d. doctor că va tămădui şi boala opoziţiei din Prahova prin hapuri junimiste; însă se vede că stomahurile ploeştenilor nu suportă hapuri junimiste administrate de discipolul lui Esculap.
D. Perieţeanu anunţă că la, întrunirea convocată de ministrul de justiţie la Călăraşi au asistat vre una sută invitaţi, între care 15 — 20 alegători din colegiul I.
ULTIMA ORA
Serviciul special al «TELEGRAFULUI»
(6 ORE SEARA)
Londra, 19 Octombre.
Se anunţă din Constantinopol luî „Daily-News“ că proiectul unei note colective a puterilor asupra cestiuneî bulgare a fost
cjrBaxrniMt
părăsit din causa refusulul Engliterel de a lua parte la negociările ce fuseseră conduse la Berlin.
Lord Saliabury a făcut cunoscut d-lul de Bismarck că dorinţa Engliterel e de a continua politica sa de abţinere pentru tot ccca ce privesce Turcia din Europa.
OPERAŢIUNILE CEREALELOR
Brăila, 5 Octombrie 1888
Cumpăr^ | Viraj. |FeIu|Hec| Iii, 1 j, b.
G Mendl	Embirico	grâu 3600 581/,			c.
»	»		1860 5SI/I	11,50	c.
»	Dimitriadi		4°oo'57'12	10,60	c.
Zerman	Negroponti	*	2000'5644	10,40	ş.
Nicolopulo	Vamvuri	»	2700 57’!.	10,20	c.
Petricioni	Mersing	»	3100138,14	10,60	m
Millas	Te tenis	*	88oiS4,i'4	9,5°	c.
S chiar!	Petcu	Orz T6CKV47I],		5-5°	c.
»	Lombardo		1060J46	5.15	c.
G. Mendl	Embirico	Por.	4000 60	7,82 ’l-	c*
Sechiari	Vamvu.ii	grău	7£°o !s9'/|	">35	ş
Athanasie M. Thartu.
CASSA DE SCHIMB
N. & D. Moroeano
Strada Lipscani\ Noua clădire a sonetăţeî Dacia* România numită « Pasagiul Dimitrie Ghicu » No, 6.
BUCUREŞTI
Cumpără şi vinde efecte publice' şi face orî-ce schimb de monedl
Cursul pe §iua de 7 Octombre 1888
	Cuiup.	Vând
5°/o Rentă Amortisaliilă . . . SnM 1 Rom. Perpetuă. . .	-	94;iL
6°/o Obl. de Stat (Conv. Rur.) .	98	98:)L
6°/0 » » » (C F. Rom.) .		
5°/o » Municipale 1883 . . .	821I-	33'l4
50,o » » 1884 ■ . .	—	
V°/o Scrisuri funciare Rurale. .	T06M2	!07
5°/o » » > . .	96	96s14
7°/o » » Urbane .	I05‘/4	106
6°/0 » » » . 1		—
5°/o » » > . .	92	92 3h
5°/0 » func. Urbane Iaşi. .	80	So“i4
Impr. cu prime Bucur. (20 1.) .	45	5°
Los. Crucea Roşie Italiană . .	30	32
10 fr. Obl. Caseî Pens. 300 i. .	225	235
» Serbeştî cu prime. .	75	80
Losurî Otomane cu prime . .	45	5°
» Basilica Dombau . . .	19	21
Aur contra argint sau bilete . .	"I4	21 / 4
Napolionî contra lire ... ,	20,01	20,03
Florini valore Austriacă . . .	2.0S	2.O9
Mărci Germane		124	1.26
Bancnote Francese . . .	99'F	100IR
Ruble Hârtie. . ....	26tţ	275
NB. Cursul este socotit în aur.		

Boale Sifilitice
Neputinţa Barbatesca
Vindecă după cele maî noui metode,
radical, fără durere şi împedicare; după experienţă de 18 ani. Specialist în belele lumeşti,
JD^ THOE
Strada Emigrat, Nr. 3, (în dosul şcoleî militare, intrarea din calea Victoriei prin strada Sf. Voevoflî pe linia Tramvaiului.
Consultaţîunî de la 8 a.m. pană la 6 sera. Loc separat de aşteptare pentru fie-care.

D-rul Râmnioeanu fe TS-fş!
de la 6—7 ore. Strada Scaunelor, 60.
Tratat Vinicol
Se află de vân^e la d-nu:
T.	Popţi, Strada Cătunh No. 5 şi Polonă 37 precum şi
La tote librăriile principale Administratorul ziarului, C. Ispăsescu.
acestă hârtie, ci dădea mandat de arestare contra mea.
Ceia ce me neliniştea mal mult era întârzierea de 24 ore, pentru că acea invitare venise cu o di înainte. Orî-ce ar fi fost trebuia se mă duc.
M’am îmbrăcat cu hainefmaî curate şi m’am dus la tribunal.
Am fost introdus într’o cameră, lângă cabinetul judecătorului de instrucţie. Stăteam în faţa uşel şi nu ’ml puteam lua ochii de la ea. Aşteptam ca în fie-care secundă uşa se se deschidă şi să fiu chemat.
Minutele trec.... nimica ! După cât-va timp emoţiunea de care eram cuprins trecu; eram mai liniştit.
In acest timp căutam se prevăd ce întrebări are să ’mi pună judecătorul şi ce răspunsuri se dafi.
Câte o dată caut să ’ml dau aere de indignat, se caut a me emoţiona, câte o dată caut se devin sarcastic şi se arăt magistratului că întrebările ce mî-le pune sunt copilăreşti.
Orele îrtsă trec şi judecătorul nu me mal cheamă, îndoiala şi frica me cuprind...
In sfârşit după trei ore, cari mi se părură trei secole, am fost introdus în cabinetul judecătorului de instrucţie.
Judecătorul ’mî făcu semn să stafl. Me uitam cu chda ochiului la el; la prima vedere, figura luî nu mi se păru de loc severă, însă când se uita la om, ochii iui erau aşa de pătrunzători în cât pare-că te magnetisa. Acest om nu cred că lasă aşa uşor prada din mânele sale, ’mî diseî eu.
Judecătorul me întrebă cum mechiamă şi cu ce me ocup.
Am constatat că nu mă puse să jur. Eram prin urmare chemat în calitate de prevenit iar mu ca martor.
,,— Erai în slujbă la d-nul Iţic Abra-ham ? întrebă judecătorul.
„— Da domnule ; mă duceam de trei ori pe săptămână : lunea, mereurea şi vinerea.
N’aî fost nici o dată în altă di ?
Nu.., cel din câsă pot să spună a-
cesta.
„— Ce aî făcut săra, sâmbăta trecută ?
Me aşteptam la acestă întrebare şi i-am respuns.
„— Am stat într’o cafenea, în faţa casei mele.
(Va urma)
www.dacoromanica.ro
TELEGRAFUL — 8 OCTOMBRE 1SSS.
.A.
SCHIMB
MO SCU N A C H MI A S
No. 8, in palatul «Principele Dimitrie Gltica» (Dacia-România) Strada Lipscani, în faţa noueî clădiri a Bănceî Naţionale
BUCURESCI'
1
*cr)s
IR. E O-.A. X. E X
_______
'TJll 'rrr-rV-.-'P:: i 1 j ,J. irt", :r .y.r;»~ >h,f	^ -ăf	..K1^
--------------------------------------	- - .riy^jtjuijRjyUjr^jy

Cumpără ş, ■vinde efecte schimb de
publice ţi face orl-cs irioncdi
Cursul pe diua de 1 Octombre 1888
farmacia CHR. ALESSANDRiU română OŞsţJ
■		———»■■ y n-Tă'îtî. Rentă Anip.rri&tbilă 5%	Cumpără ( Vinde	
	•M'U	‘ 94=»/4
Rontână.-pccpet 5°/o	win	94l/2
Oblig, de Stat (L. 'fur ) 6n/0	981-/41	99
. C. F. R. 60/0 . . .	—	, 	
Municipale 5°/o ■ ■	82i/2	83
» Casei Pens. (300 L.)	i 225	2.35
Ser. funciare Rurale 7°/0 .	1061/2	107
» * » S°/o ■	9 6'/4	96?/4
. % > Urtone 7f/0...	I05M4	It>53/4
♦ ,i> - e. 6	- 99-'IU,	IOO '
» '*» .4 * S°/o	92*h	93'li
» » » Iaşi 50/0	So>U	si'U
Obl. Scrbescî cu prime	76	80
Im. cu pntt\efgy leî)( Losurî crucea RoşieTtaliane	29	) 49 32
Act. Iţanc; Ntttbonală . .	45	5°
LosurîOtdmane-cu prime	48 »	■** 5!
» Basilica Dombau c p.	18 ^	
» Panama cu prime v-		
» SărbrCU pr.de tofr. b.	12	14
Aur contra argint sau bilerej.	1 s!t	21/4
> > Napoleon . .		#	
Florini Wil Austriac. ■	2ofi	209
Mărci germane . .	T-24'	126
Bancnote francese . . -n t	99 'h	100 '/i
» Idem italtane . .	99	IOO
> Ruble'Hârtie. .	265	27S
NB. Cursul este în aur. |	•	•ţ '* r
LA LIBERTt.ROUMAINE
- i 4	<	t
Diar cotidian, .mare format
In limba francesă'
UN NUM.fefc 20 BANI
ABONAMENTE : Un an, 40 lei; 6 lunî, 20 lei; 3 lunî, . -lei.
Administratiunea
S -BULEVARDUL ELISABE/A 8. Bucureşti.
LICOARE
de
GUDRON-TOLU-
este formată, din gudron vegetal de Norvegia, balsam de tolutan şi vesc de brad. Se recomandă ca tămăduitore tusei vechi, durere! de piept, tuşă, arsuri de stomac’, nepoftă de mâncare, catar al băşice! urinare. Sticla 2,50.
INJECŢIA GALBENA sigură în vindecarea scursoreî (Blenoragie). Sticla 2 lei.
Aceste preparate, compuse de Di-mitrie G. Gherman, farmacist tn Bu-zSu, se găsesce de. vânzare înBucuresci la d. Roşu, farmacist, Sf. Gheorghe şi la farmacia Galenu, calea Griviţeî, şi la farmacia d-luî Lazăr Bistriţeann, din Berla.d ; la farmacia Lindi, Râmmcu-Sărat; la farmacia Coleşiu, Focşani şi în Yarna (Bulgaria) la D-nu I. Krausler.
S t P3 G U K y L c
Dintre t6te preparatele de gudron care a obţinut o reputaţie netăgăduiţi în faţa d-lor doctori şi clienţii ce ş ati constatxt foldse surprintjâtdre 6
GUDRONUL ALESSANDRIU
ore se Întrebuinţaţi Cu succes contra durerel de piept, j tnsef proveuitil In urma guturaiului, iritaţiunl ale pcptulut. [ •stmu, catar ni biţicel udului.—Lipsei de poftă de mân-1 care; etc.—Cu o lingură din acest Gudron pus Inti’ol litri de *pă formril ape «le Păcură, care st p6-e da cui mult succes la copil contra bdlelor mal sus indicate.
Prrtru1'adulţi se iea o lingură de Gudron în apă sa-charatâ'Şafl lapte dulce z—3 ori pe ji. 2 lei II.
Empl&sture gudronat di* Pattvre Homme
(Alessandriu).—Contra'durerilor Reumatismale, a încheieturilor, mijlocului, durerilor de piept, spate şi aite junghiuri, 1 left rnloul.
Pastile Gum6s e-C 6 dein-Tolu (Alessandriu).—
Superioritatea acestor medicamente 1d maladiele de piept este recunoscută de tdte celebrităţile medicale. Aceste pastile tn urma esaminăril ce li s’afi făcut s’aă' aprobat de onor. consilia medical superior, 1 left 60 bani entia.
A VIS
Prepsraţiunea acestui vin, Care pentru mine a devenit im clllt e Adesea denaturat de unit colegi cari găsesc de I Caviinţă a debita alte preparaţiunl In locul acestui viu, de aceia atrag atenţiunea onor. public a nu primi de cât jlicdne originale
VINUL COPIILOR
PREPARAT DH
CHR ALESSANDRIU
FxrniB.cistul Curţii Regula
Etatea ce «a fragedă a copiilor ’I face a se îmbolaivi J uşor; pentru a preîntempma maladiile se recomand* acest [ vin tuturor copiilor de la etatea de 6 luni în sus; tinerelor fete le ajută la buna desvoltare a corpului, Iută* ‘ reşce 6sele şi dă putere muşchilor.—Modul întrebuinţăriij : se vedea instrucţiunea ce însoţesce fie ce sticlă. JPr<*ţ ui 3 lo!. '
Capsule elastioe ou ulei de îlioină (Alessan-driu).—O dosi, cutia a 4 capsule I led, r 6 capsule r leu şi 25 bani, a 8 capsule I lefi şi 50 bani.
Sinapi3mul Alessandriu, muştar In fol* —
Acestă preparaţiune esperimentată de autorităţile ndstre medicale şi profesori la facultate a constatat că fiind su-peridre tuturor celor-1-aite preparaţiunl streine, şi chiar celui de Rigollot. Cutia 1 leH 5° hani.
/' Vindecă N.
.TN / 8 din 10 ne- \
Qţ ( vralgiile şi ml- j \grenele cele mal J ^ ^împovăra- / #
%

Capsula oleo-balsamloe-santaline (Ales-sandrlti).—Remeditt sigur contra maladiilor secrete (scursdre, sculament) la bărbaţi, fie în stare pr<5s-pStâ, saă orl-cât de Învechită, se vindecă prin Întrebuinţarea unei cutii ce conţine 100 capsule, combinate ast-fel pentru un tratament de vindecare complectă.— Modul întrebuinţării ţi dieta prescris! a se vedea instrucţiunea ce însoţesce fie-care cutie.—Preţul unei cutii 6 lei.
Bs£~ A sc observa pc capacul cutiei semtiătura, coldre iwşie, şi a nu v£ debita alte capsule de a cărora eficacitate nu se garantezi. Se trămite contra mandat postai în ori-ce localitate.
oNv-T-’A
. . C, Vindeci \
f crampele de\ _ Istamneh, pslpi-\ AJ \teiţii le,colica Ae-patico, virară- j turi vervâ- /
DE VÎNDASE LA PRINCIPALELE .ŞfRHAQII DIN ŢKEA.
In localităţii* unde nu se găsesc aceste preparate cererile si se facă la Fsrmacia t3omSn& Securesoi ţt ■nmtra mandat postai espedlez în tri-ce localitate.
Abonamentele şi Anunţurile „TELEGRAPHULUI”
A BONAHENTK
IN CAPITALĂ
Pentru	un an ............Lei 24
„	st&ie luui.......... „	L2
„	trei luni........... „	7
IN DISTRICTE
Pentru un an................ 30
„	ş6se luni........... „	15
„	trei luni............„	8
Pentru Românii din alte state, ca pentru districte.
IN STRĂINETATE
Pentr-u un an.......In aur lei 40
„	sese lunî.....„ „ „26
„ trei lunî ..... „ „ „10
ANUNCIUIti. ŞI RECLA ME
Anunciurî pe pag. IV, linia 25 bauî. Reclame	„	„	III,	„	1	left.
»	r>	))	II;	»	3	tel-
„	„	„	I,	„	5	lei.


CALEA VICTORIEI 77, BUCURESCI, (CISMgUA ROŞIE)

MEDIC SI CHIRURG
D-or. SALTER
Din facultatea din Viena
SPECIAL IN BOALELE DE FEMEI
Şi
SYPHILIS
—Locueşte în Strada FORTUNA, No. 4.—
(Lângă Liceu! Alexandri). Consultaţiuni în tdte dilele de la 7 jlim. până lâ 8 jum. a.m. şi de la 1 pâmă la 5 p.mT P.S. -Se primeşte bolnavi în pensiune.
tT,	a.	# * ^
v‘^ iii
T
DE VENDARE
drej, în. ograda (cartei) bisericei. Amatorii d’ale cumpdra- Se vor âdresa la D-na Ruc-sandra Cosma, în Terguşor, safi la D-nu C. P.-Conduratu, în Bucureşti, str. Lipscani No. 96.
■ '■
Societatea anonimă
DE
Basalt artificial şi de Ceramica
DE LA COTROCENI
CAPITAL SOCIAL: lei 1,500,000.
Capitalul versat la 31 Decembre 1886, leî 1,370,500.
Usina situată la Bucureşti, Cotroceni, Şoseaua Pandurilor, iu faţa Asiluluî Elena Doamna, legată cu calea ferată prin staţiunea Dealul Spirea.
Direcţiunea şi depositul principal în Bucurescî: Strada Domnei No. 14 bis.
Adresa telegrafica : Basalt, ZBvLGYirescî-DEPOSITE SECUNDARE:
In Bucurescî ..... Calea Griviţeî 66.
„ Brăila .	.	.	.	. la d. G. Grosovich, piaţa Sf. Arhangel.
„ Craiova .	.	.	. M. G. Poumay, bancher.
„ Galaţi ..... M. Sebastien Somaripa.
„ Călăraşi. .	.	.	.	. M. Serghie, B. Farfalomei.
„ Rusei uc. .... Thomadis şi Damianof.
Industria naţională ale căreî produse au obţinut la exposiţiunea Cooperatorilor din Bueuiescî şi Craiova, cea maî mare recompensă
nDiploma d.e oxaoa.re clasa X-a ESTRAS DIN PREŢURILE CURENTE PENTRU BUCURESCI
Renufhita Cărturăr6să
lulia Poloneză
*	- S’A MUTAT —
Ia dosul Palatului Regal La fiiuM Str. Brătianii 51, (în colţ)
■	Grajdurile Palatului RegjţJ,
t $ *-■-*'	-1	\
Ghiceşte. viitorul, prezentul şi trecutul, pâte descoperi şi pagube, fţirturl, judecăţi, orice secr,ete ascunse la care se interesdză cine-va. Cine aduce semne pote afla lucruri as-, cunse : comori, etc.
«H
mm
Elisabet Hardin
MOAŞA 8w
CU DIPLOMĂ DIN STREINĂT-ATE
Strada Sf. Elefterie No. 1. De vendare
j
la administraţia diarului Telegraful hârtie maculatură.
NAŢIONALA
SOCIETATE GENERALA DE ASIGURARE IN BUCUREŞTI
Capit. social 3,000.000 lei aur deplin versat
Adunarea generală a acţionarilor societăţii ndstre care a avut loc în <Rua de 17 (29) Aprile a, c- luând decisiunea de a se reduce capitalul social cu un milion lei aur şi aedstă decisiune rămânând definitivă prin aceea că nu a fost oposată la onor. tribunal comercial de Ilfov în termennl stabilit de articolul 101 din codul comercial asupra căruia am atras atenţiunea celor în drept prin publicaţiunea inseretă în Nr. 51 al „Monitorului oflcial“ din 5(17) Iunie 1888 ; avem onbre a încunoştiinţa prin acăsta pe acţionarii societăţei ncSstre că In diua de 12 (24) Septembre a.c. vom începe operaţiunea restituire! sumei de un milion leî aur din capitalul social.
Acăstă restituire se va face conform decişi unei luate ae adunarea generală în următorul mod : pentru trei acţiuni din cele vechi, d-nii acţionar! vor primi două no! şi leî noi 200 aur în numerar.
Aceste preschimbări şi plăţi se vor face de casieria ndstră centrală (strada D6mneî No. 12) în tjilele de lucru de la 10—12 a. m. şi de la 2—4 p.m., iar în filele de săr-bătdre de la 11—12 a.m.
Bucureşti, 31 August, 1888:
12 Septembre.
Direcţiunea Generală-,
GRADINA ELIADE î4,n,f‘pT«.ta ““
PRECIURILE CELE MAI MODERATE
— NOUL —
XX O T ZEL X_i
BULGARIA I
EU, ANNA GSILLAG
PREClURILE
Felul materialului
Pavele pentru bordure 10 bucăţi la m. pătrat .
>	> pavagiu de stradă şi de curţi 50
bucăţi de metru pătrat.	’	.	.	■	.
J^speŞi pentru trotuare 25 bucăţi la m. pătrat.
Pătrate felurite 36 bucăţi la m. pătrat....
Bordure de grădini 10 bucăţi la m. pătrat .	.
CărămiŞi refractare 420 bucăţi la m cubic .	.
> cu 4, 6 şi 8 găuri, 40 bucăţi la m. p.
In Bucurescî şi în oraşele unde esecută lucrări pentru comună, societatea se însărcinfaă şi cu lucrări particulare, â căror întreţinere o garantezi pe timp de un an. Asemenea se află la uzină materiale de calitate mit inferidri cu
I-a	călit.	Il-a	călit.	IlI-a	celit.
Pentru mia.	Pentru unitatea de măsură cu aşezare	Pentrn miă.	3 «"S N -bSSl §3-S" a. a	Pentru miă.	Pentru unitatea de măsură cu aşezare
350	4 25	325	4-—	300	3-7°
			14 —		13 -
27 0	>5 —	250	10.50	230	9-50
380	I I.		360	9 50	220	8.—
240	I 0.-—	2 10		180	
>5»		130		IOO	
320					
65					
XPreciixri foa,rte red/a.oe..
CO
Acest hotel are 30 de camere confortabile şi bine mobilate. A-*“p semenea posedă şi un mare Restaurant cu tot felul de mâncări şi băuturi dintre cele maî alese. Posepă şi un grajdiu pentru cai 'zg şi un şopron pentru trăsuri Cu Preciurî fdrte moderate.
Sub-semnatul nu va cruţa nimic pentru ca onor; visitatori să fie pe deplin mulţumiţi, impunând cea mai mare acurateţe şi promptitudine.
PROPRIETAR, SIIF’CX-Cr TEISTE
cu perul colosal Loreley lung de 185 ctm cu l’am obţinut tn urma întrebuinţare! de 14 luni a pomadeî inventat6 de mine, ce este singurul mijloc eoni - a cădere! părului şi servă la activarea creştere! lui, la întărirea rădăcinei; ea activăză la bărbat! creşterea plină si vigurdsă a barbeî şt deja după o scurtă întrebuinţare dă atât perului din cap, căt şi din barbă o lucire şi plinătate naturală şi preservă perul de îti-cărunţire pripită până la adânci bătrâneţe. Preţul unul borcănaş 5 franci.
Se expediază Intâtă ţăra avansându-ni-se suma prin mandut postai.
Se găseşte în Bucureşti la Librăria L. Steinberg, Strada Caro! No. 7.
FABRICA
„COMET
DE SOBE MEIDINGER SI MAŞINI DE BUCĂTĂRIE
-A-TooijtF' s_A.3a.caMr©isr
Cea mai practică şi economică sistemă de încâl-dife. Căldura şi arderea pot fi regulate în mod per-lhct. Focul se p6te întreţine în permanenţă 4^e şi săptămâni întregi. Ca combustibil se p6te întrebuinţa cok, lemne, ligorită, cărbuni de piatră şi coceni de porumb.
VENTILAŢIA ODĂILOR
Maşinele de bucate sunt de sistema cea maî perfecţionată. Durabile, practice şi cu o economie mare în combustibil. Se p6te arde cok, lemne, cărbuni de piatră, etc.
Depositul str. Domnei, 14 bis. Fabrica str. Vultur, 6.
Cereţi Broşuri ilustrate cari se trimit gratis.
Editura Librăriei şi Tipografiei Şcoalelor, Bucureşcl, Str. Lipscani* 96
www.dacoromanica.ro
Anul XIX. No. 1871. (Seria 11. No. 32).
EXEMPLARUL 10 BANI.
abonamente
Pentru Capitală:		
Pentru un an		Lei	24
. şese luni ....	»	12
, trei luni		>	T
Pentru Districte:		
Pentru un an			30
> şdse luni ....	»	I
» trei luni		>	5
Pentru Românii din alte state, ca pentru districte.
Pentru Streinătate:
Pentru un an ... In aur Iei 40
>	şdse luni . .	»	>26
>	trei luni . .	»	» 10
ibonututnltlt te fae li 1 |i 10 ale IU-eireI lui.
UN NUMRR VECHI 4$ BANI Abonamentele se plătesc înainte
Ediţia,;; â,n.tdia,
ANUNCIURI ŞI RECLAME
Anundurl pe pag. IV linia 25 bani. Reclame pe pag. III linia. .	1 leu
.	»	II	»	■ 3 lei
>	>	I	» .	5 lei
Pentru Inserţii şi Reclame Redacţia
nu e responsabilă.
Epistole nefrancate se refusă, articole ntpublicate se ard.
In Străinătate a se adresa:
Fronda, Havas, Laffitte et C-nie, place de la Bourse, Paris.
EngUtera, Eugfcne Michoud, 81 Fleet Street, E. C. London Austria, Haasenstein et Vogler 2, Wien Rudolf Mossc Zeilerstaette, Wiene.
Ungaria, D. Moritz Wiest, în Budapesta Servitenplatz.
Abonamentele se plătesc înainte
Redacţiunea, Strada Lipscani, 96
DIRECTOR POLITIC: IOAN G. BIBIGESCU
Administraţiunea, Strada Lipscani, 96
C. A. ROSETTI despre CONSERVATORI
SUMARUL
C. A. Rosetti despre Conservatori
Guvernul personal
Depeşl.
Masca a căcjut de tot Si judece lumea Alegeri curate De peste Munţi Din afară.
Din Bulgaria Ecouri.
Crime şi delicte.
Acte Oficiale.
Cronica.
Literatura populară.
Diverse.
Informaţii.
Ultima oră
C. A. ROSETTI
despre
CONSERVATORI
faptele celoru car! la no! ca şi’n alte ţări s’ati numit e! enşii conservatori dovedesc cel mai puţin, că ei vor să facă fără voia naţiunii cea-a ce cred că este bine să facă.
Pentru ca-să ne ’nţelegem cu toţii mal bine, s’amintim pe scurt faptele conservatorilor noştri! şi numai de la 1848.
Partita conservatore s’a opus la ori-ce reforme. Acăstă opunere a-duse neapărat uă revoluţiune.
Revoluţiune^ făcută, uă mare parte -din acea partită admise programa naţională. Poporul aclamă p’aceî boiari şi cu încredere îi lăsă se’ facă.
Turcia, după obiceiu, şiovăi la 1848 ca şi la 1821, şi ’ndată ce armata turcăscă intră în ţară, acea partită rupse cu totul programa naţiunii şi se puse în serviţiul tu-tor străinilor, carii putură să vie în ţără, şi ast-fel avurăm umilirea, jaful şi restabilirea tutor privilegie-lor şi tutor nedreptăţilor.
Căimăcămia de trei din acăstă parte a Milcovulul luptă pe morte pentru sugrumarea naţiunii. Trei dile se curgă sângele pe stradele Bucureştilor, dicea un colonel generalului Vlădoianu. Naţiunea se desceptă, se manifestă şi printr’uă revoluţiune pacinică făcu ca deputaţii, înconjuraţi de tot poporul din Bucureşti, să voteze în unanimitate pentru domnul Moldovei.
' .....----------------—
Bucureşti, 8 O clondire
Guvernul personal
Ceia ce tot-d’a-una a respins poporul român, ceia-ce tot-d’a-una va respinge, este şi va fi guvernul personal sau guvernul unei caste.
Democrat prin educaţiune istorică, democrat prin temperament, poporul Român nici într’un singur moment al vieţei sale istorice n’a consimţit să plece capul de bună voie sub jugul unei ocârmuirî despotice sau oligarhice.
De la 1848 şi chiar de la 1321 poporul român cu o tenacitate, care demonstră o rasă superioră, nu s’a abătut de pe calea progresului şi cu încrederea în sine, pururea s’a luptat şi să luptă pentru revendicările noi politice şi sociale.
Acăstă fiind trăsura caracteristică a istoriei n6stre moderne, privim ca o anomalie, ca o adevărată u-


<_.>.

CA U	'ala
jr. --------------- 4f.LT, (a
—1
/ a I (
, S tv	L - vii*ţ= e
" .1 -V ' '	‘
kAt-tMJSn C’ j C
tr^* la

r
<«rr ySd
5	LOLuî'	A„ t,„zs
sy /V	J,ywi^LV	y;	-
Ol,

,ŢuL_is.	.
4^. «
....
A l «<l ^.

jA-t.KjL* .

surpare actuala stare de lucruri, când o mână de bmenî necunoscuţi naţiunei, o mână de curtezani ’şi bat joc de voinţa poporului român şi cutăză a transforma principiul fundamental al constituţiunei năstre: ocărmuire prin voinţa naţiunei în guvernământ personal.
Ieşiţi din anticamera palatului a* ceşti 6menl cred că poporul român e un „popor de lachei£i. Acăstă credinţă şi acest dispreţ a adus pe actualii miniştri în diua de 17 Martie anul curent pe banca ministeriâlă.
Imbrolio de la 17 Martie nu p6te să se isprăvăscă, în cas dăcă naţiunea întrăgă nu se va scula în pi-ci6re, de cât printr’o reacţiune hido-să, printr’un resbel civil, invasia şi o crisă permanentă, care ne va a-meninţa cu ruină şi prin urmare
decadentă.
î
Acesta este resultatul firesc al u-nui guvern personal.
Nu există pentru un popor, ca poporul român, o cădere mai cumplită, ca acea care 1 va precipita de la libertate în sclăvie.
Nu esistă pentru popor o nenorocire mai mare de cât aceea de a schimba neatârnarea sa pe o tutelă, de a trece de la cugetarea omului matur la visiunile copilăriei. Un a-tare lucru echivalăză cu abdicarea de la gândire, cu sinuciderea. Căci individul sau naţiunea, ambii trăiesc cu ceea-ce ştiu şi nu cu ceea-ce este resultatul ignoranţei.
Un popor trăieşte şi creşte numai atunci când îşi măreşte valo-rea sa intelectuală şi morală, numai atunci când respinge inichită-ţile politice şi sociale — una câte una şi tesorisăză dreptatea şi ade-, vărul pentru toţi de o potrivă.
In afară de progres, în afară de democraţie nu esistă scăpare.
A fi stăpâni sad a fi stăpâniţi; a fi liberi sad a fi sclavi, a ne ocâr-mui prin noi înşi-ne sad a fi ocâr-muiţi de o mână de omeni străini naţiunei.
Şi dacă naţiunea va îndura ruşinea unul guvern personal, atunci vai de noi democraţii, vai de libertăţile nbstre.
Să nu uite naţiunea nici pentru o singură clipă că abia un guvern personal a pus mâna pe putere şi’l am vă4ut trăgând fără milă cu gldnţe în săteni.
Mâine, după triumful reacţiunei în dilele de 12—13 şi 14 Octombrie va veni rândul nostru a orăşenilor,
SCIRI TELEGRAFICE
'Serviciul particular al diaruluî «TELEGRAFUL»
Sofia, 20 Octombre.
Se observă o mişcare la graniţele Macedoniei. Acdstă mişcare se datoreşte unor emigranţi bulgari, veniţi din Rusia şi cari au organisat nişte bande de haiduci. Se dice că banii pentru întreţinerea acestor bande s'au trimis din Odesa de societatea slavă.
Lemberg, 20 Octombre.
La graniţa Pod-Voiocisca s’a arestat un ofiţer rus deghisat, care scotea nişte planuri de pe văile cari duc spre Cracovia.
Bei lin 20, Octombrie.
Se vorbeşte cum că data pentru încoronarea împăratului s’a fixat într’un mod definitiv pentru ziua de 18 Ianuarie anul viitor. încoronarea se va
Sw
www.dacoromanica.ro
TELEGRAFUL — 9 OCTOMBRE 1888
face cu totă pompa şi solemnitatea cuvenită după ceremonialul imperiului şi tradiţiunile case! Ho henzolern
Masca a cădut de tot
j
„Epocal de astă-qlî scrie :
„D. Brătianu nu vrea sS audă de alt-ceva de cât de ceea ce a înv£ ţat Ja sc61a revoluţionară acum pa tru-decî de ani şi anume : că liber tatea e scumpă, că egalitatea e dragă, că fraternitatea e frumosă.
„De atunci până acum, adauge „Epoca“, lumea a mers naiute Aceste trei cuvinte nu mai fac parte din sciinţa politică de cât ca floricele literare, dar d. D. Brătianu nu vrea s£ înţeldgă, nu vrea s£ se des-brace de giubdia libertăţii, anteriul egalităţii şi işiicul fraternităţii^*
i
E deci lămurit.
Libertatea, egalitatea, fraternitatea, pentru mâna de înfumuraţi, cari se pretind ursiţi a fi stăpânii Românilor, sunt nisce vechituri de lepădat.
Libertatea e ca o giubea;
egalitatea ca un anterifl;
fraternitatea ca un işlic.
Auriţi, Români, ce bătaiă de joc.
Voî luptaţi 40 de ani în contra giubelii-lor spre a dobândi libertatea, şi urmaşii lor iau în rîs .şi în batjocură libertatea, o îm bracă în giubea şi ari cutezanţa să vă cără ca voî înşi-vă să înjunghiaţi copilul munceî şi luptelor vdstre şi să vă daţi din nori, cu mânele legate, în puterea urmaşilor giubeliilor.
Egalitatea, după secăturile de urmaşi ale işlicarilor, e ca antereul turcesc în care vechil boerî ’şî îmbrăcafi înfumurarea.
Jos dar cu egalitatea, <Jic ciocoii.
Pentru noi, Românii, egalitatea nu e un ciocoeşc anterefi, ci un drapel falnic, o revindicare populară şi democratică, pe care nici morţi—audiţî ciocoi—nici morţi nu o vom părăsi.
Noi, poporul, dăm ţării pe apărătorii eî; noi ne vărsăm sângele pentru ea; noi i-am câştigat independenţa; noi umplem pungele tutulor cu bani, făcând ca braţele ndstre să rodăscă bine-cuvântatul pământ al României, noi umplem visteria cu banii munciţi de noi şi noi să batjocorim egalitatea, noi s'o sugrumăm?
Ă; V’aţî perdut nunţile, boieri, şi dăcă vă ruşinaţi se fiţi d’o potrivă cu noi, duceţi-ve de pe unde aţi venit şi lăsaţi-ne în pace.
Egalitatea, auctiţi, nici morţi, n’o vom părăsi.
Fraternitatea vi se pare ca un işlic? Der, nemernicilor, noi am doborît işlicele, care ne persecutări, ne umiliau, ne omorau, şi am chiemat pe asupritori la masa frăţiei românesc!.
Nu mal vreţi frăţia acum ?
Prea bine.
Noi seim vechia năstră qicătăre: că nemulţumitului i se iu durui şi, nu vă mai îmbiem cu frăţia!
Duceţi-vă, vlăstare crescute din păcat, din robiă şi din necinste, duceţi-vă în braţele ovreilor, cu care vă place să vă înfrăţiţi; duceţi-vă, căci acolo vă e locul.
Noi, poporul, iubim libertatea, pentru că noi am muncit ca s’o dobândim; iubim egalitatea, pentru că e dreptul nostru, iubim şi frăţia, care e puterea şi viitorul României, dăr nu mal stricăm orzul pe gâşte, chiemându-vă şi pe voi la frăţiă.
Vă e ruşine de frăţia cu noi, poporul. Fărte bine. Infrăţiţi-vă ca liftele, ca şi strămoşii voştri işlicarî, şi rămâneţi, ca şi el, înstrăinaţi de ţeră şi de popor.
Presenţa văstră ar fi o pată pe adevărata frăţiă românăscă.
Să judece lumea
„România", organul prefăcutului cucernic de la primăria Capitalei, spre a ’şî putea lauda stăpânul, înjură fostul consiliu comunal, şi minte boeresee fpe so-lotăla lui.
Ea publică urmâtdrele:
Ne aducem aminte cum sutimi de contraven-ţiunl să judecau de către judecătoriele de ocole şi cum torente de amentjî curgeau pe capetele locuitorilor, supt diferite pretexte, caro de care mat neadeverate.*
A fost o vreme când minciunile boe-rescî aveau trecere. Pe atunci, să dicea: c’o minciună boersescă treci şi’n ţara ungurâscă-
Vremile acelea ânsă s’ari dus şi minciunile nu mai înşălă pe ămenl; făţărnicia boerăscă s’a dat pe faţă şi lumea fuge de boieri ca de nisce ciumaţi.
EI însă cred lumea tot prăstă; să le luăm masca şi să ’I arătăm că sunt, cum ari fost tot-d’a-una, nisce făţarnici mincinoşi.
Să cităm fapte.
Dreptul ce are primăria d’a încheia procese verbale de contravenţiune, a fost întrebuinţat de fostul consilii! comunal, nu pentru a pedepsi şi a ’şl face venit
din amende, ci pentru â cultiva pe cetăţeni, a ’i convinge moralmente să nu mai facă contravenţiunî, căci loru-şl prin acăsta rău şi-ar fi făcut.
Primarul pe atunci trimitea pe comisarii comunali să spună cetăţenilor contravenienţi că rări fac de comit contra-venţiunl şi ruga a îndrepta răul făcut şi a nu-1 mal repeta.
Cităm ca dovadă de acăsta pe d. dr. Turnescu şi ’l cităm pentru că-1 vedem
suspinând, în
„România",
după libertate
conservatorăscă; cităm pe d. G. Em. La-hovari, care nu pot să nu fie crezuţi.
Prin acăstă sistemă, s’ari dobândit re-sultate fdrte mulţumitdre, resultate pe care pedâpsa şi amenda nu le ar fi putut a-duce.
Procese-verbale se încheiari numai când cu binele nu se putea face îndreptare.
Dar ce va <Jice 6re „România" când însuşi prefăcutul cucernic, primarul actual, va mărturi, în scris, că minciună spune „România" ?
Scriptele primăriei arată încasările din Amendă curente, ari fost comparativ ur-mătdrele:
De la 1 Apr.—30 Sept. 1887. , . 4,800 lei
ii ii n	ii ii	88. . .	8,000 „
Deci, supt fostul consiliri, despre care „România" spune că încheia contravenţii cu sutele şi că amenzile curgead asupra cetăţenilor ca torentele, în şăse luni, s’afi plătit amenzi de 4,000 lei;
pe când supt actualul consiliri, pe care „România" îl arată că e ocrotitor cetăţenilor s’afi plătit 8,000 Iei în aceleaşi 6 luni de jile.
Care a fost mai drept, mal blând, mal dulce, d-lor de la „România" ?
Cifrele vă spun. Puneţi deci nasul jos, mincinoşi neruşinaţi şi încetaţi cu perse-cuţiunile, cu procesele de amenzi.
Poporul vă cunăsce şi, judecând faptele văstre comparativ cu cele ale fostului consiliu, vă condamnă ca persecutori, ca ipocriţi care-I vorbiţi una şi faceţi alta.
In numărul viitor, vom vorbi despre mult trâmbiţatul raport al d-luî Pake a-supra călătoriei săle în străinătate.
Astăjî vom spune despre acăstă... stîr-pitură de raport numai că el ne aduce a-minte de vorba vechiă: să muncesc munţii, ca să nască un şărece ridicul.
99

a
D,
telul
Iorgu Gr. Cantacuzino, scrie confra-nostru „Democratal" nu numai că are la ordinile sale di şi năpte, pe prefect, sub-prefecţî, poliţaiu şi tot aparatul administrativ, prin cari cutreeră comunele judeţului şi ohămă la d-sa pe alegătorii colegiului I mal ales; nu numai că promite şi dă funcţiuni publice celor cărora le cere votul, iar mal cu sâmă făcând un târg cu funcţiunea de advocat public care este vacantă în urma deme-siunel cerută d-luî I. I Filiu, cel ce era de curând numit; nu numai că tăte comunele pe unde s’ari disolvat consiliiele, le ţine vacante sub comisiunî interimare pentru a ’şl face trebile în alegeri; dar chiar cu alegerile ce s’ari făcut contra voinţei d-sâle, pentru consiliul judeţân şi consiliul comunal al Ploeşcilor, împrăştie vorba şi promite prin ămenil d-sale că vor fi îndată disolvate după a lor cons-stituire, pentru eeî cari sunt amatori de ele, spre a ’I da voturile.
I). Cantacuzino caută a ademeni pe u-niî alegători, câtre cari ţine mal multă socotâlă, prin visitele săle, pe alţii prin trimiterea cărţilor sale de visită şi pe alţii consideraţi ca mal ordinari, prin chemarea lor la casa d-sale de ămeniî poliţiei etc.
Câtre alţi alegători cunoscuţi ca maî tari şi liberali, are îndrăsnâla să le pretindă prin poliţaiu şi agenţii electorali, d’a nu merge la vot. Ast-fel s’ari obţinut unii şi mal ales funcţionarii şi militarii d'a vota Dumineca trecută, la colegiul I pentru comună, din sfială că fiind numai, o listă se vor face sciuţl cum votăză.
Aceste mijlăce imorale şi cele materiale nu sunt demne de 6menl liberi ; şi adevăraţii cetăţeni observă d’aprăpe pe aceî-ce se duc, chemaţi, de se presintă la d. Iorgu Gr. Cantacuzino, ca rimenil de casă, unii cjiua şi alţii nbptea şi cari până erl treceu de alegători liberi. ’
Aceştia ar trebui să se gândâscă la diua de mâne, pentru perderea demnităţel şi urîta posiţiune ce ’şl fac faţă de concetăţenii lor cu cari ari să trăâscă !
Din altă parte, scrie acelaş diar din Prahova :
La aleger a delegaţilor, administraţia ’şi-a tipărit listele de votare la Bucurescî, umplându-le cu gardişti, ofiţeri de gardişti, măturători etc. Cu t6te măsurile ce a luat administraţia, resultatul acestei alegeri a fost scandalos pentru recărmmre. Aşa sunt ploeşcenil.
munca de desnaţionalisare întîmpină greutăţi şi nebiruite împotriviri chiar acolo unde, pe temeiul patriotismului cum îl înţeleg Maghiarii, s’ar fi aşteptat numai ia susţinere devotată, ta încuragearea statornică şi plină de sacrificie.
Tot să mal găsesc 6menl cu minte chiar şi în Ungaria.
Aceste cugetări ni le inspiră un vot a-devărat cu minte şi patriotic al consiliului comunal din Poj un.
Ecă faptul. ■
Renumitul comitet al nu mal puţin renumitului „Kulturegylet" a întocmit un apel către femeile maghiare, solicitându-le concursul pentru maghiarisarea naţionalităţilor. Apelul s’a trimis, spre distribuire, autorităţilor comunale, între care şi celei din Pojun.
Primarul acestei localităţi, d-nu Carol Mergi, în numele consiliului orăşenesc, a
răspuns „Kulturegyletuluî" printr’o scri-sdre în care refusă d’a distribui acel apel supt cuvânt că:
—„ Kulturegyletul, de şi portă firma culturei comune, nu urmâresve însă nain-tarea sublimelor scopuri ale adeveratei culturi comune
Acest răspuns constituie pentru Egylet o sdravănă palmă, al căreia trăsnet s’a audit şi s’a simţit pretutindeni unde sunt unguri înfumuraţi de nebuni.
El ţipă şi diarele să fac echoul acestor ţipete pe atât de desperate, pe cât sunt logicesce nemintăse.
„Ellenzek" publică chiar un articol de fond în care spune că urmarea consiliului comunal din Pojun nu dovedesce de cât că Pojunul, unde odiniără se încoronări regii ungureşti şi-a perdut orî-ce sim liminte faţă cu problemele culturale adevărat naţionale,
Prin urmare, adaugem noi, nici aărim învăpăiaţii patrioţi maghiari, nici acum mâncătorii de naţionalităţi nu vor să deschidă împăiengenaţiî lor ochi; nici acum nu vor să’şl clarifice mintea lor turburată. Nu-î nimic; vor veni vremi, şi nu târjiu, când vor vedă şi judeca limpede; atunci ânsă fi-va pră târdifi, şi atunci nu vor putea de cât să verse amare lacrimi de durere pe ruinele efemerei domnii maghiare, cum vărsa Ieremia pe ruinele Ierusalimului.
Vremea vine încet; dar vine sigur.
E pur sî riiuove!
*T*
Primim următdrea serisore:
Românii din Banat au început a-şî dis-jtruge prunii din grădinele lor, fiind-că dările pe rachifi cari s’afi mal impus ţărănime! din nori, sunt atât de mari, în cât nu maî află nimeni socotălă d’a maî cultiva pruni.
Dările sunt întocmite astfel ca se pros-pereze fabricele mari de spirt, arendaşii şi birtaşil jidani, ca şi din altă parte gheşeftarii de prune uscate şi păstil.
Se vede că nu maî ari loc Ungurii respectiv ovreii în târgul Europei cu spirtul lor, din care causâ îl impune ţăranului să’l bea, silindu-1 maî întâiu să-şi pă-răsâscă cultura prunilor.
De unde să maî sc6ţă bietul om atâţia creitarl ?
lesce să’şl ajungă scopul, el a voit numai să desarmeze pe adversarii guvernului luând înainte-le iniţiativa.
Urma ne va spune dăcă ’şl a făcut bine calculele.
Datoriile Turciei
„Correspondance de l’Est" primeşte ur-mătdrele de la corespondentul el financiar din Constantinopol:
Germanii cari s’ari însărcinat cu emisiunea impruinutulul au făgăduit să se verse în tesaurul otoman banii ce se vor subscrie, treptat.
De curând s’a format o comisiune pentru a căuta care sunt creanţele cele maî interesante ce trebuesc plătite.
Dăcă acăstă comisiune e compusă din 6menl echitabili trebue, să plătâscă întâi:
1)	creanţele Mauser, Krupp, Germania;
2)	salariile germanilor cari sunt în serviciul Turciei şi cari n’au primit salariile de la Iunie;
3)	salariile corpului diplomatic şi consular;
4)	indemnitatea de răsboiri datorită Ru si$I si altele.
o iubea mult, se îm -bălă care nu iartă pe
De peste munţi
E pur şi mouve!
încordarea Maghiarilor în lupta şi
WIN AFARĂ
Progresiştii în Serbia
D-nul Garaşanin s’a hotărît să pără-sâscă Serbia şi să se stabilâscă în Elveţia. înainte de plecare, fostul ministru şerb, ’şî propune să întrunâscă pe toţi membrii partidului progresist şi să le dea semă de activitatea sa politică în cel din urmă şăpte ani şi să le dea în acelaşi timp desluşiri în privinţa atitudine! săle personale în afacerea divorţului regal.
MiatovicI şi alţi membri din minister, cari fac parte din „partidul progresist voesc să ’şi dea demisia.
Partidul progresist votsce să organi-seze un meeting, care va trebui să hotărască dăcă partidul trebue să existe ca fracţiune politică sau să se disolve.
Situaţia iif Franţa * *
Fremdenblat consacră primul sări articol afacerilor Franţieî. „Fie-care ţâră, cjice făia vienesă, are chipul sări de a’şt face viâţa grea. De mai mulţi ani, omenii politici francezi fac totul pentru a destruge constituţia existentă, sari cel puţin a o schimba cu totul. Se crede că lucrurile nu merg bine pe pământul bine-cuvântat al Franţieî, şi acesta <din causă Constituţiei votată acuma 13 ani, care după cum se scie a fost resultatul unui compromis între monarhist! şi republicani.
încercarea făcută de Floquet ca să revizuiască Constituţia e aşa de stranie în cât nu se speră că va avea succes.
Projectul ministrului n’are alt scop de cât a arăta Camerei cari sunt punctele de modificat.
E probabil asemenea că el nu se si-
Proiectnl (le revisuire; — Alianţa bou-langistă-bouapar tistă.—Votu 1 * deputaţilor boulangiştî împărţit.—Boiilanger a votat contra revisuireî.
Relaţiunile electorale ce s’ari stabilit o-dată între generalul Boulanger şi conservatori s’a dat pe faţă cu ocasia depune-rel pe biuroul camerei francese a proiectului de revisuire a Constituţiuneî.
Un singur fapt ce s’a petrecut în acea şedinţă a camerei arată acăsta destul de clar.
D. Jolibois, şeful partidului bonapartist a presintat complimentele sale generalului Boulanger.
Acest demers spontaneu al grupului „Apelului la popor" a fost remarcat şi nu mal are nevoe de comentarii.
Iată acuma cum ari votat deputaţii boulangiştî propunerea de a se trimite la o comisiune specială proiectul de revisuire propus de Floquet; pe când Michelin, Laur şi Vergoin ari votat trimeterea la o comisiune precum cerea guvernul; Boulanger, Lauguerre şi cei-VaUi, au votat contra., adecă trimitărea la o comisiune, prin urmare contra revisuire! pe care o cereari şi pentru care au făcut atâta scandal.
Michelin a declarat că dacă proiectul lui Floquet nu e cum ’l voia el, cel puţin tot e ceva, pentru că conţine o mulţime de lucruri bune şi prin urmare se păte trimite înaintea Congresului.
Crime şi delicte
Dramele mlsertel
D. T.... era unul din cel mal buni ofi ţerl, din regimentul de husari ce se află în garnisdnă la Nancy.
D. T.. .. iubea pe o tânără fată, care n’avea zestrea cerută de legea militară, şi pentru a o lua de soţie a fost silit să ’şl dea demisia din armată.
După căsătorie se stabiliră la Paris şi mulţumită relaţiunilor ce le avea cu un domn C. . . . intră într’o casă de comerţ ca contabil D. T. . . primea câte 150 lei pe lună.
Femeia pe care bolnăvi de oftică,-cel atins de ea.
Ca să dea îngrijirile trebuinciăse nevestei, d. T. .. se lipsea chiar de strictul necesar.
Nenorocita femee nu mai putea suferi nici un fel de mâncare. . . Numai laptele o mal puţea susţine.
Sermanil n’aveari nici cel mal mic credit.
D. T. . . observă că căruţa unul lapta-giri se opreşte în fie care diminâţă în faţa uşel sale. Când laptagiul intra în casă ca să dea lapte la muşterii, d. T. . . fura lapte, aşa că putu mult timp să dea fe-meeî singurul nutriment ce ’l mai putea suferi.
Intr’o <Ji însă laptagiul ’l prinse şi ’l dădu pe mâna poliţiei. D. T. . . fu închis La judecată, magistratul, omenos ’I dădu drumul.
Când se întărse acasă d. T. .. găsi pe femeia lui în agonie. După puţin ea ’şl dete sufletul.
Desperat, rămas singur p’acâstă lume, d. T... luă un revolver, se Culoă lângă mdrtă, şi descărcă un fOQ în tâmplă.
Vecinii aurind detunătură alergară şi nu găsiră de cât două cadavre.
C O U R I
Nenorocire mare.
In nâptea de 27 spre 28 Septembre trecut, Vasile Pavel, din comuna Ciumu-lescî, judeţul Suceava, a culcat cinci copil al săi în o colibă cu pănuşî de po-puşoî. A doua cji, dimineaţa, a găsit mărtă pe o copilă în etate de doul ani, fiind înăduşită din causa acelor pănuşî.
Mort
Ţăranul Ianuş Matei Martin, din comuna Faraăni, judeţul Bacău, pe când ridica popuşoî în coşarele proprietăţeî, a alunecat de pe podul coşarelor la o înălţime de 6 metri şi, cărând, s’a lovit la cap atât de tare !că a încetat din viaţă dupe 6 ore.
Omorâtă
O copilă de 4 ani, a femeel Paraschiva Ocneanca, din comuna Valea-Rea judeţul Bacă, jucându-se lângă un scaun de căsă-pie, în ograda lui Iordache Păltinescu, a căijut scaunul pe tâmpla dreaptă a capului şi pe, dată a încetat din viaţă.
Incendii!
In năptea de 30 Septembre trecut, a ars măra de foc a d-luî Ferdinand Şraer, care era situată în cătunul Fefelel, pendinte de Mizil judeţul Buzări. Focul a distrus’o cu tăte aparatele el; iar paguba causată este ca de 60.000 lei. Numai puţine obiecte ari făst asigurate. Din cercetările făcute, resultă că focul a venit de la paiele ce serveari la încălzitul maşinel, cari erau fărte aprdpe de mărtă.
Nebun
Individul Constantin Dinu Clipea, din comuna Glodeni, judeţul Dâmboviţa, fiind atins de alienaţiune mintală, în diua de 2 Octombre -curent, ’şî a pus singur foc casei sale, care a ars împreună cu tăte dependinţele.
0 afacere scundalosă
Afacerea scqndalâsă a fraţilor întru Cristos din Citeaux, s’a judecat Zilele acestea înaintea tribunalului din Breaux
(Franţa).
Călugărul Ioseph e acusat de atentate la pudăre asupra copiilor. Fratele întru Cristos neagă faptul. Martorul Ştefan, supraveghetor spune că călugărul Ioseph se ducea prin dormitOre şi învălea pe copil. Trebue să spunem că aceste mârşăvii s’ari petrecut îritr’un institut de caritate.
Ioseph neagă că se ducea prin dormi-tăre.
Domart, superiorul acestui institut se retfanşeasă în dosul secretului confesional şi declară nu păte spune nimica.
Martorii declară că călugării ari fost surprinşi de multe ori asupra faptului; afară d’asta mulţi copil au fost examinaţi de doctori, cari ari constatat că ari avut loc raporturi sexuale între popii si călugări.
Tribunalul a condamnat pe patru din aceşti miserabill Ia pedepse variind între un an, un an jumătate şi doî ani în-chisăre si amendă.
ACTE OFICIALE
«Monitorul» de acjî publică urmitdrele înaintări în armată :
La gradul de loc.-colonel sunt înaintaţi; Nico-lae Emanoil şl Georgescu Beresteanu Ion. La gradul de maior: Mareş Gheorghe. La gradul de căpitan : Frunză Petre, Vâlvoreanu Constantin şi Ruso Emil.
CRONTC A
Cu încrederea Regelui.
Brrr ! ce timp oititorule !
Iată o săptămână de când o plăie măruntă cade neîncetat asupra capitalei. Pe trotuarele pline de apă, ămenil muiaţi de la cap până la piciăre umblă ca nişte zăpăciţi; caii alunecă; trăsurile stropesc pe călători cu noroi; şi de pe cerul, acoperit cu nişte nori negri, cu cari vântul ca cu sdrenţele murdare a unul cerşetor sejăcă, nici o rază de lumină bine-cuvântată a sdrelul nu cade pe nenorociţii muritori.
Brrr! ce timp. Treousem deunăZIpe lângă redacţia Ziarului ciocoiesc „Epoca"; Vântul descinsese uşa de la intrare şi o înjurătură monumentală, suregiască, nişte cuvinte murdare loviră auZul meri, apoi uşa să închise, trîntită de vînt.
De sigur că vre-un redactor Werg select ’şl recita articolul scris.
Brrr ! ce timp, ce nerol şi ce articol!!

Şi când te gândescl că o sumă de 6-menl sunt siliţi tocmai pe acest timp să se mute, căci sf. Dumitru să apropie şi prin urmare mutatul e la ordinea Zilei.
Unul din aceşti nenorociţi sunt şi eri. şi or ce voi face, sunt nevoit să ’mî mut calabalâcul, căci m’am certat cu actualul meri proprietar şi am închiriat o casă bună,
nouă, dar tocmai la mama dracului..........
Dar ce ne pasă de t6te astea! esclamă de sigur cetitorul meri, ce dracu; se vede

www.dacoromanica.ro

TELEGRAFUL — 9 OCTOMBRE 1888
că onor. cronicar nu a găsit vr’un subiect pentru cronică şi bate ^câmpii!
Aşa este stimabile! Aţi gâcit’o cât se p6te Je bine.
Insă flind-că esclamaţiunea d-tale îmi a-rată cum că nu te al plictisit cu politica şi că numai în politică găsesc! sujete de citit ; să tăcem politioă :

Am <jis că la ordinea 4'lel este mutatul, căci se apropiă sf. Dumitru, termen neplăcut pentru chiriaşi.
Şi flind-că nu voiţi să vă vorbesc de simplii muritori, apoi să vorbim de omeni mari, de sfetnicii ţârei, cari pe cum sciţi, afi venit la cârmă tocmai la sf. Gheorghe trecut.
Bieţii ămenl, se c’aii locuit înainte de sf. Gheorghe în anticamerile palatului, Şi de acolo liodoronc-t ronc s’ati mutat la sf, Gheorghe trecut în palaturile ministeriale, unde locuiesc şi pînă acum.
Cine le a închiriat acdstă nouă locuinţă?
Se t^licc că acela, care la noi după harta ţârei se numesce păzitorul constitu-ţiunel.
In alte ţâri casele ămenilor le păzesc portarii, cari însă nu aâ drept să închi rie<Je casele fără voia proprietarului.
Aşa-I în alte ţâri, dar la noi portarul ăl mare se vede c’are şi prerogative mari, prea mari. De aia adese ori şi păţeşte stăpânul adevârat al caselor,
A păţit-o stăpânul'caselor despre care este vorba şi acum. Chiriaşii, cari locuesc în casele naţiune! în momentul de faţă, s’afl aşezat în ele fără voia el şi în loc de un contract în regulă n’au de cât încrederea portarujuî.
v **#
Dâr ce sâ facă stăpânul cu încrederea portarului ? Ş’apol altă poznă; sâ cjice că unul din chiriaşii caselor naţiuni, d. P. P. Carp ar fi fost la Berlin unde a şi ipotecat casele la un jidan de acolo, anume Blechrohder..., si încă pe o sumă de 100,000,000 lei în aur.
Drace !!!... de sigur exclamă cetitorul.
Vâ întreb acum ce are să facă proprietarul, cum o va discurca ? Sâ dea un picior la... chiriaşilor. Bun de tot. Eî, dâr cu ipoteca cum râmâne ? Cine o plăteşte ?
Si apoi dacă va plăti proprietarul, 6re vânând monoclul lui Carp se va despăgubi de tăte neajunsurile şi de enorma sumă, pe care a păpat’o chiriaşul cu pricina !
Iată ce vrea sâ dică a dă prea mari prerogative unul portar.
Să fie înveţe mmte propr^ţarţţl.
Şarpe bâlaur scotea Şi pe masă ’l trîntea Brâu de aur se făcea Şi pe ea că-1 încingea T6tă lumea se mira.
Nilea ’n braţe o strângea Şi frumos mi-o săruta Şi din gură aşa vorbia:
De cât un tată ş’o mumă Mal bine o mândruţă bună.
De cât o soră ş’un frate Mal bine-o mândră ’n dreptate.
[CuMsă la ViUcele (ElOpatak), Transilvania]
CUCU
DIVERSE
Cnî a cântat cucul ?■— Douî ţâranî trecând printr’o pădure, aud cucul kcântând pe o ramură.
Unul din el voind se vede sâ glumâscă. (Jise celuî-l’alt:
—	Au<jî tu mâ cum ’ml-a cântat cucu mie?
—	Minţi cumetre, <jise ceM’alt.
’ml-a cântat mic.
Ala ba mie, ăla-l’alt ba mie, şi din glumă se apucară la cărtă şi din cârtă la bătae.
—	Aide la boier, <jise unul din el, sâ vedem cine are sâ spună el că are dreptate.
Ţâraniî se duc la curtea boierăscă şi spun boierului cum stă lucrul.
Boierul după ce ascultă atât pe unul cât şi pe cel-l’alt, şi după ce luă de la fiecare ce avu, fâgăduindu-le la amendoul dreptate, ijise;
—	Cucul n’a cântat nici unuia din voi, cucul ml-a cântat mic mojicilor!
—	? ! ? !!
-* *
■***
Iară până una-alfa—casele naţiune!, Io cuite fără contract şi fără consimţimentul proprietarului sunt de închiriat. Portarul a şi lipit bilet pe ele. Acesta o ştim cu toţii, căci vom merge la licitaţie în filele de 12—13 şi 14 Octombrie, pentru a r.e încerca noroeul. Cine va da mal mult ălă va lua cu chirie.
Ori cine va fi chiriaşul, lucru este firesc însă, că actualii chiriaşi trebue sâ’şl ridice calabalâcul şi sâ plece
Unde ?
Apoi deh.. iaraşi în anticamerele pa latului de unde s’afi mutat.
Seu-a
Literatura populară
Colecţiunea I. G. Bibicescu
NILEA
Strigă Nilea dintre stânci Dintre stânci din văl adânci Nimenia nu-1 aujea Fără numai maică-sa.
—	Nileo, Nileo, dragul maichil Ori oile ţi-aî perdut ?
Ori opincile ţi-aî rupt?
Ori merindea ţi-ai sfârşit?
—	Nici merindea n’am sfârştt,
Nici oile n’am perdut,
Dar m’am pus cu faţa ’n sus Subt un mâr mare ’nflorit,
Florile m’afi năpădit,
Şârpe, bălaur turbat La mine ’n sân s’a băgat.
El la maică-sa mergea,
—	Maică, măieuliţa mea,
Invâluie-ţl tu mâna Invâluie-ţl o ’n chindăd Şi bag-o în sânul meii Şi mâ scapă de dor grefl.
—	De cât, Nileo, făr’ de mână,
Mal bine, Nileo, făr’ de tine.
Ea din gură aşa-I grăia Dar te du la soru-ta.
—	Soro, suriora mea,
Invâluie-ţl tu mâna Şi-o bagă ’n sânul meu Şi mâ scapă de dor greu.
—	De cât, Nileo, fără mână Mal bine e fără tine,
Că d’o trăi tată-meă Mal face volnici ca tine,
Dar te du la mândra ta.
El la mândră că mergea.
—	Mândră, mândruliţa mea, Invâluie-ţl tu mâna Şi vag’o ’n sânul meu Să mâ scapi de dorul greu.
El vorba nu isprăvia,
Mândra mâna-şî îrţvâluia In sânul lui o băga,
Răsbunarea unei femei.— In anul 1802 era în „Grande—Theatre“ din Bordeaux actriţă anume Sanlare, în bune reiaţi uni cu militarii din acel oraş. Ast-fel protejată, domnişăra, credea că p6te sâ ’şl permită orî-ce. Intr’o (Ji cei din parter supărându se pe ea o şuera. Scandalagii aă fost expulsaţî mânu militarii.
La a doua representaţie tot publicul a-vea guturai. îndată ce actriţa apăru pe scenă toţi cel din parter începură sâ strănute. Autoritatea trămise la închisăre vre-o trel-zecî din cei ce strănutaseră.
Vâ închipuiţi ce a fost la a treia representaţie ! îndată ce artista a apărut pe scena, unul din parter o lovi cu un toc de ghetă drept în faţă,
Autoritatea militară înconjură teatrul, nu lasă de cât o uşe liberă pentru eşire. Spectatorii eşeau unul câte unul, între două rânduri de soldaţi. Cel d’intâl spee-tator era încălţat numai cu o ghetă ; al doilea asemenea şi aşa mai departe până la sfârşit.
Sanlare era însă deşteaptă, ea rîse d’a-ceastă glumă cam prăstă însă jură ca sâ ’şl resbune pe acel glumeţ.
Pentru aceasta caută săse împace cu a-eela care ’î aruncase .cu tocul ghetel în faţă. Făcu ce făcu şi puse mâna pe glu meţ declarându-I că o ’l iubeşte cu o condiţie ca sâ mănânce dacă nu o gheată cel puţin o parte.
Actriţa făgădui amantului ca are un bucătar bun, care va face o mâncare din cele mal plăcute cu acea ghbtă. Amore-zatul primi condiţia, veni şi mânca tătă mâncarea. Când însă voi sâ ia resplata şi sâ o sârute, actriţa ’l dădu U o parte zicând.
— Fugi d’aci... ’ţl mirăse’gura a talpă de ghetă...
Zicând aceste ’l dădu afară fără multă vorbă.
fflFOTMATIUNI
Partidul naţional-liberal va ţine Duminecă, 9 Octofore, la o rele 12 din (Ji, în sala teatrului »Daciao mare întrunire publică.
Cetăţenii credincioşi ideielor liberale sunt rugaţi a veni la acdstă întrunire.
In acdstă întrunire se vor propune candidaţii pentru vii-tdrele alegeri.
fi«»iieful coitral al partidului Hsţioaal-likeral. -*-
In numărul nostru de la 7 Octom-bre, Î11 articolul întitulat „jaf în averea comunei», n’am avut în vedere a atinge pe d. Blehan, pe care îl cunds-cem atât noi cât şi tdtă lumea ca om onorabil şi corect, fost mult timp contabil la ministerul cultelor şi ins
tracţiunii	şî iSâ - stei
câte va dftă s menit te somiste .de se~ cotei! înftifitafâ de d. I’ache
1.1. Bleâar a demisionat de la ministerul âff Instrasţîe pentru neregulă ci pentru eâ rJa voit -sâ s.erv£s că sub ministrul d. D. Sturdza.
Prin cercurile bine informate se vorbesce cu multă stăruinţă că conservatorii ar fi decis într’o întrunire intimă să rupă alianţa cu grupul Ver-nescu îndată după alegeri.
Ruperea alianţei să va manifesta cu disolvarea consiliului comunal, îndată ce liberalii se vor retrage din acest consiliu.
General Mânu, unul din cei mai autorisaţl reacţionar, în jurul căruia s’a grupat partidul conservator junimist din capitală e forte supărat. Ca-usa supărâreî este desbinarea în parti dul reacţiuneî.
-HE*-
D. prefect al judeţului Mehedinţi Comunică că d-nil comisari-experţl ai serviciului filoxeric, trimişi acolo, au descoperit existenţa filoxerei în viile din comuna Schela-Cladovel.
Diarul «Tutova» din Bârlad de la 6 curent arată că liberaliî-naţionall sau unit cu liberalii independenţi fixând la colegiul I candidaturele d-lor Iancu C. Codrescu, Iancu A. Sturdza şi Iorgu Juvara, naţionali-liberall, âr la colegiul II candidaturele d-lor Ştefan Neagoe, Emil Vulpe şi Nîcolae C. Budu, liberali independenţi.
D-niî G. Paladi, N. Nicorescu şi Iacob Fetu, liberali disidenţi, şi-au pus candidaturele la colegiul II, uniţi cu conservatorii, cari au pus la col. I pe d-niî Gheorghe Iamandi, I6n M. C. Epurânu şi colonel C. Vrabie.
La col. III şi-a pus candidatura singur d. Dimitrie A. Sturdza, liberal independent fost deputat al acestui colegiu.
->*-
La Râmnicul-Sărat, delegaţi la col III s’au ales liberall-disidenţî cu 140 voturî, contra 17 voturi întrunite de candidaţii prefectului Negulescu.
Prefectul Economu, scrie «Opiniu-nea», a stabilit o curată agenţie e-ectorală în Craiova. Cine dă mal mult acela e candidat. Suma de la care începe licitaţia e de 6000 lei.
Ca dovadă avem chiar pe unul din candidaţii ciocoeştl, d. Gheorghiţă I.
eşicu, care a declarat în gura mare mal deună'ji că e scârbit de modul cum se fac alegerile aici; că prefectul Economu ’l cere să’şl retragă candidatura, căci are pe altul în locu-î; că acel altul este Mişu Săulescu care dă 6000 lei ca se fie deputat. «D-ta dai 7000 lei, te pun candidat, Nu dai, trebue se te retragi, nu te mal sus-:in.»
Frumos.
Dar cetăţeru lăsa-vor eî ca un E-conomu să’şl bată ast-fel joc de el, în cât să ajungă a tarifa chiar candidaturile.
Onor. d. C. Esarcu, vice-preşedinte al Atheneuluî Român ne trimite ur-mătorea scrisdre :
Domnule Director,
Mal mulţi alegători din colegiul I şi II din capitală mâ întrâbă dacă ’mi pun candidatura în vr’unul din aceste colegii, căci —bine-voiesc a adăoga—-ar voi să voteze pentru mine sp^aa. ’ml exprima recunos-cinţa pentru monumentul Atheneullu, cu care am înzestrat capitala şi instrucţiunea ce se cristaliseză într’ensul.
Aş fi fost păte fericit, Domnule Director, să ocup un loc în Cameră, dar văzând lucrurile mai de aprdpe, m’am convins că ’mî este reservată o fericire mult mal mare aceia de a putea (jice ca acel Athenian din frumăsa epocă a Republice! Athenel — că toţi aceia care se vor alege în Parlamentul ţârei mele sunt mal demni, mal instruiţi, au o mai mare capacitate şi aii adus sau sunt în stare a aduce mal mari servicii ţârei de cât mine.
Nu pot să am în patriotismul meu, o mal mare ambiţiune de cât acăsta.
Primiţi, etc.
C. Esprcu.
D. IorgujBalş, conservator din Tecuci a administrat a palmă sdravănă celor
de Ia «Epofea»»..
D-m Balş s;a vedut iscălit sub o scrisdre acLesăţâ d-lul D. Sturza şi fiind-c& ■•&&& n’a iscălit acăstă scrisdre, el protsstezâ sus şi tare :
.Aifte, însă n’am obiceiul d’a iscăli basme „copilăreşti, scrise într’un styl bun pen-„tru iarmarăce, nedemn însă de dmenl „politici,“ scrie d. Iorgu Balş.
El, pachiştil au înghiţit şi acest hap! Obrazul ciocoilor e gros de tot
La scola primară de băeţi din Câm pina, fiind numit tlilele acestea preo tul Constantin Provincianu, ca institutor la clasa I prin permutarea ti tularului d’acolo la altă catedră din Ploescl, abia apucase să se presinte la post şi ministerul instrucţiune! publice, care ’l numise, la revocat.
Cum e guvernu e şi sistemu!
La întrunirea ce a avut loc la Cra iova Dumineca trecută, d. A. D. Ni colaid într.’un discurs spledind a veste jit precum se cuvine regimul reacţio nar şi partidul acestui regim. Estra gem din acest discurs următbrea ci taţiune :
„Conservatorii vin sâ vorbâscă de trecutul lor ? Oare am uitat noi omorul de la Mavrodolu ? Am uitat crima de la Ba zaca, săvârşită de generalul Florescu ? Am uitat noi cum mergăm la vot printre Daionete, sub prefectual militar ? Am ui tat noi cum se puneaţi tunurile în stradă pentru a se ucide lumea ?
„Ce mal vorbesc de trecutul lor, când ştim că aă că^ut din causa faptelor lor ia 1876. Nici trecutul, nici presentul nu le p6te servi întru nimica.
«Naţiunea» de acjî arată că la Bu zău, liberalii disidenţi nu pun candidaturi la col. I de cameră şi se abţin, ăr la col. II ah pus pe d-niî N. G. Stâtescu şi N. G. Sibicânu, ăr la col. III pe d-nil D. C. Butculescu şi Vintilă Rosetti.
Primim din Galaţi următorea te egramă:
Galaţi,
întrunirea a fost imposantă. Succesul strălucit, A vorbit Kogălnicănu, leva, Djuvara, Butculescu. Discursurile a fost viu aplaudate şi au durat trei ore. S’au aclamat cu aplause can-didcţil liberali. Luni a doua întrunire.
ULTIMA ORA
Serviciul special al «TELEGRAFULUI» Roma, 19 Octombre.
In urma unei inundaţiunî, 60 de case s’au surpat la Castellamare; câte-va sute aă crăpat şi ameninţă de a cădea. Din
20,000	locuitori de pe costă, mal multe mii sunt fără adăpost.
Madrid, 19 Octombre.
Guvernul spaniol a primit ştirea că împăratul Wilhelm va visita Madridul şi isabona. Dâr data acestei noul călătorii nu este încă determinată.
Roma, 19 Octombre.
Iluminarea Forumulni erl seară a fost splendidă. O mulţime enormă a aclamat pe Majestăţile Lor, cari, în Loggia, aă a-sistat la un Concert şi la tragerea focuri-or de artifiţiî:
Paris, 19 Octombre
Informaţiunile primite din Cair, -constată că situaţiunea în Egipt devine defavorabilă englezilor. Se crede în general că guvernul englez, va redeschide în curând negocierile cu P<5rta asupra ocupării Egiptului!
Afiăm că şeful atelierului primăriei, Rutcal, s’a împuşcat acjî dimineţă.
Causa sinucidere! nu se scie până
acum.
D-nil Panait Armaşu şi Ion Anto-nescu, membrii în comitetul permanent al judeţului Tutova, ’şl-au dat de-misiunea, spre a rămâne pe deplin liberi a susţine principiele ce profeseză.
«Epoca» a fost iar prinsă cu mâţa în sac. Ea a publicat supt iscălitura d-lul d. Iorgu Balş o scrisdre în care să povestia că d, D. Sturdza a fost fluerat de alegători.
D. Balş declară că «de şi e adversar al d-lul Sturdza, n’a scris însă acea scrisdre, căci nare obiceiu a scrie basme copilărescl şi într’un stil bun pentru iarmardee, nedemn însă de omeni politici.
Ziarele guvernamentale, au pretins că, la Râmnicul-Sărat, a isbutit la delegaţi lista guvernamentală.
Nu e adevărat; lista care a isbutit este a liberalilor disidenţi, care au întrunit 140 voturî, pe când lista prefectului n’a avut de cât 17 (citiţi sdpte-spre-4ece).
«Adevărul» spune că d. dr. Garo-flidi. prefectul de Prahova e desespe-rat cu totul. Credea d. doctor că va tămădui şi boala opoziţiei din Prahova prin hapuri junimiste; însă se vede că stomahurile ploeştenilor nu su-Dortă hapuri junimiste administrate de discipolul lui Esculap.
D. Perieţeanu anunţă că la, întrunirea convocată de ministrul de justiţie la Călăraşi ah asistat vre-una sută invitaţi, între care 15 — 20 alegători din colegiul I.
o

TBLEGE^ME
Serviciul particular al diaruluî «Telegraful»

(6 ORE SEARA)
Londra, 19 Octombre.
Se anunţă din Constantinopol lui „Daily-News“ că proiectul unei note colective a puterilor asupra cestiunel bulgare a fost părăsit din cş.usa refusulul Engliterex de a lua parte la negociările ce fuseseră conduse la Berlin.
Lord Salisbury a făcut cunoscut d-luî de Bismarck că dorinţa Engliterel e de a continua politica sa de abţinere pentru tot ceea ce privesce Turcia din Europa.
CASSA DE SCHIMB
N. & D. Moroeano
Strada Lipscani, Noua clădire a societâţei Dacia-România numită « Pasagiul Dimitrie Ghica » Ne. 6.
BUCUREŞTI Cumpără şi vinde efecte publice'şi face orî-ce schimb de monecjl
Cur şui pe diioa ile 8 Octombre 1888
pîfu împărtăşesc ideile politice ale d-lul j,D Sturza ş> ale partidului căruia apar-
Din ediţia a li-a de eri.
Xmforrna.ţi'u.na
Acjî s’a trimis din Velcea primului ministru următorea telegramă:
D-lut prim-minlstru,
Bucurescî.
Otelurile s’au angajat de administraţie pentru zilele de alegeri. Prefect, poliţauii, comisarii şi sergenţii sunt în permanenţă, la otelul An-drean, la Alexandru Lakovary, unde ’l aduc mereiî alegătorii.
Rugăm daţi ordine severe pentru încetarea acestui scandal.
Yillacrose, C râs nara.
Prefectul dela Râmnicul-Sărat a fost chiemat te Bucurescî, spre a primi cuvenita săpunelă pentru că aii isbutit liberalii, la delegaţi, în Râmnicul-Sărat.
Nu e şi acesta o dovadă că guvernul vrea cu ardore alegeri libere r
_ 7o Rentă Amortisabilă .
S',/o	» Rom. Perpetuă.
6'Şn Obl. de Stat (Conv. Rur 6n/o »	»	»	(C. F. Rom
S°/o > Municipale 1883 .
5%	»	»	1S84 .
7°/o Scrisuri funciare Rurale
S%
7°/o	»	»	Urbane
6%	»	»	»
5°/o	»	»	»
5°/o	» func. Urbane Iaşî
Impr. cu prime Bucur. (20 j.)
Los. Crucea Roşie Italiană .
10 fr. Obl. Casei Pens. 300 1.
» Sârbeşti cu prime.
Losurî Otomane cu prime » Basilica Dombau .
Aur contra argint safl bilete Napolionî contra lire .	.
Florini valbre Austriacă .
Mărci Germane ....
Bancnote Francese Ruble Hârtie. .
NB. Cursul este socotit in aur,
Boale Sifilitice
Neputinţa Barbatâsca
Vindecă după cele mal noul metode, radical, fără durere şi împedicare; după experienţă de 18 ani. Specialist în b6-lele lumeşti,
3DR T H O E
Strada Emigrat, Nr. 3, (în dosul şcoleî militare, intrarea din calea Victoriei prin strada Sf. VoevocJI pe linia Tramvaiului.
Consultaţimtî de la 8 a.m. până la 6 sera.
Loc separat de aşteptare pentru fie-care.
1 dţţlftP.	V#nd
94	94314
93112	9814
82M4	83 j4
io6[!4	107
96I/4	965fi
I04sl4	«o5sU
92 '14	923h
80M2	8CI2
45	5°
30	32
225	285
75	80
45	5o
19	21
1SI4	2 74
20,01	20,05
2.0S	2.O9
124	r.25
99*12	100U2
265	2 75


Administratorul ziarului, C. Ispăsescu,
www.dacoromanica.ro
TELEGRAFUL — 9 OCTOMBRE 1888.
CASA DE SCHIMB
MOSCU NACHMIAS
No 8, în palatul «Principele Dimitrie
Ghica» (Dacia-Romănia) Strada Lipscani, în faţa noueî clădiri a Bănceî Naţionale
BUCURESCI
Cumperă şi vinde efecte publice şi face orî-cs schimb de monedî
Cursul pe <Jiua de 8 Octombre 1888
	| Cumpgră	Vinde
Rentă Amortisabilă 58/0	I 94*/*	94 SU
> Română perpet s°lo	»3'/*	938lt
Oblig, de Stat (C. Rur.) 6°/o	9»1/*	9&3li
» C. F. R. 6o/c . .	1 -	—
» Municipale 5°l0 •	828/4	S3lU
> Casei Pens. (300 L.)	225	235
Ser. funciare Rurale 7°/o	I06P2	107
* » » 5°/o ■	96>/4	9<>SU
» » Urbane 7°/o	IO5I/4	I05u/4
» - » 6°/o	IOO	10 o’/2
» » » 5°/o	92'U	92 'JU
. > > Iaşi 5°/0	808/4	8ri/2
Obi. Serbesci cu prime 38/0	75	78
Im. cu prime Buc. (20 lei)	45	5°
Losuri crucea Roşie Italianc	29	32
Acţ. Banc Naţională . .		
Losuri Otomane cu prime	45	50
> Basilica Dombau c p	18	2 I
> Panama cu prime . .	—	—
» S6rb cupr.de lofr.b.	12	14
Aur contra argint sau bilete	■ 3/4	2'U
» » Napoleon . . . 1	—	
Florini Wal. Austriac. . .	208	2 10
Mărci germane	:	124	126
Bancnote francese ....	IOO	100II2
» Idem italiane . .	99	IOO
» Ruble Hârtie . . NB. Cursul este în aur.	270	275
cn
W
O
a
P
m
W
CC
<
o
lO
co
pq
I—a
-A- SOSIT Lj-A.
LIBRĂRIA ŞI TIPOGRAFIA ŞCOLELOR
ENIU D. BÂLTEANU & C. P.-CONDURATU
STRADA LIPSCANI, 06
A. LECOY de LA MARCHE
L’ESPRIT DE NOS AYEUX
ANECDOTES et BONS MOTS TIRES DES MANUSCRITS DU XIII SIECLE
4 leî franco în ttftil România "®3N'
co
Cri
O
Abonamentele şi Anunţurile „TELEGRAPHULUI”
ABONA MENTE IN CAPITALĂ :
Pentru un an ...............Leî	24
„ s&selunî............... „	12
,, trei luni..............„	7
IN DISTRICTE :
Pentru un an . .	; 5...... ,,	30
„ şese luni.............   „	15
„ trei luni...............„	8
Pentru Românii din alte state, ca pentru districte.
IN STRĂINETATE
Pentru un an.........In aur leî 40
„ sese luni.......„ „ „26
„ trei luni..........	„	„10
ANUNC1UR1 ŞI RECLAME
Anunciuri pe pag. IV, linia 25 bani. Reclame	„	„	III,	„	1	led.
„	„	„	II,	„	3	iei.
„	„	»	I;	»	^	1 ci ■

Renumita Cărturăresă
lulia Poloneză
----- S’A MUTAT •
In dosul Palatului Regal
La (inele Str. Brătianu 51, (in colţ)
Lângă Grajdurile Palatului Regal
Ghiceşte viitorul, presentul şi trecutul,, pâte descoperi şi pagube, furturi, judecâlf, orice secrete ascunse la care se intereseză cine-va. Cine aduce semne pote afla lucruH ascunse : comori, etc.

PRIMA I. R. PRIY.
Societate de navigaţiune cu Vapoare pe Dunăre
ZTI3SrZE33ES^.DESZTT
Yalabil de la 4 (16) Octombre 1888 până la altă disposiţiune.
NB. Orele de plecare mai jos arătate sunt a se înţelege aproximativ şi se schimbă după circonstanţele timpului şi apelor, în nici un cas însă Vapdrele nu vor pleca de la Staţiuni mai înainte de orele indicate în acest Itinerariu. Pornirea Vapdrelor de la Staţiuni va avea loc după orologiurile Agenţiilor.
CURSELE VAPOARELOR DE POSTA
CURSE IN JOS :
De la Orşova . .
Severin . . Brsa-Paianca Radujevatz . Gruia . . . Calafat . . Widdin . ■
Lompalanca Rahova . Beket . . Corabia .
Măgurele . Nicopoli . Zimnicea . Şiştov . .
Rusciuk . Giulgiu (Sm.) Turtukay Olteniţa Călăraşi (oraş)
Silistra. . . Ostrov. . . Cernavoda . Hîrşova . • Gura Ialomiţa în Brăila
Galaţi.........
I.
p. m.
S. 3.30 a. m.
D 5 6.40 8
8.15
10 io-35 p. m. 12.40 3-15
3-	30 5-3°
a. m. L. 8 8.20 10
10.25 p. m.
1.15 2
4-	15 4-25 6
m.
4 4-3° 8
10
10.30 d. am.
L.
a
Mt.
a
Mt.
		CURSE IN SUS :				
n.	III.			| III.	I.	11.
. m.	V 3			1 a) m.	a. m.	a. m.
3-3°	Joi 3.30	De la Galatî . . .		jM. 9	Joi 9	S. 9
. m.	a. m.		Brăiia . . .	> 10.25	» 10.25	. 10.25
5	v. 5		ft P- m		p. m.	p. m.
6.40	» 6.40	»	Gura Ialomiţa u» 2.20		» 2.20	» 2.20
8	» 8	»	Hîrsova . .	* 3	» 3	» 3
8 15	» 8.15	»	Cernavoda .	> 5-45	» 5-45	* 5-45
IO	» 10	»	Ostrov . . .	> 9-30	> 9.30	» 9-30
io-35	» 10.35		Călăraşi (oraş)	> 7-30	» 7.30	> 7-30
p. m.	p. m.	»	Silistra . . .	> 10.30	» 10.30	> 10.30
12.40	» 12.40			a. m.	a. m.	a. m.
3*5	• 3*5	»	Olteniţa . .	Mr. 2	V. 2	D. 2
3-30	» 3-30	>	Turtucay	» 2.15	» 2-15	» 215
5-3°	» 5-30	în	Giurgiu (Sm.-)	- 5-3°	1 5-30	» 5-30
l. m.	a. m.	de la Giurgiu (Sm.)		j y II	» I I	> I I
8	S. 8			p. m.	p. m.	p. m.
8.20	> 8.20	«	Rusciuk . .	U 1.30	V. 12	D. 12
IO	* 10	»	Şiştov . . .	!» 4.35	5 3*5	» 3-15
10.25	> 10.25	>	Zimnicea . .	* 5*5	» 3-45	* 3-45
. m.	p. m.		Măgurele. .	• 7.40	> 6.10	» 6.10
*•*5	> 115		Nicopoli . .	* 7-50	» 6.20	» 6.20
2	> 2	»	Corabia . .	» 9-4°	> 8.10	» 8.10
4-15	* 4-15			a. m.		
425	» 4-25		Beket . . .	Toi 13.25	* 10 55	» 10.55
6	» 6	y	Rahova . .	» 12.40	» II.IO	* II.IO
m.	a. m.				a. m.	a. m.
4	D 4	y	Lompalanca	, 6	S. 6	L. 6
4.30	» 43°	»	Widin . . .	* 8.45	> 8.45	» 8.45
8	» 8	>	Calafat. . .	» 9 15	» 9*5	» 9.15
IO	* 10	>	Gruia . . .	» I 2	> 12	» 12
10.30	> 10.30	y		p. m.	p. m.	p. m.
. am.	» d. am.	y	Radujevaz .	» 12.15	* 12.15	* 12.15
»	> »	y	Brsa-Paianca	» 2	> 2	* 2
		în	Severin . .	» 4-30	5 4-3°	» 430
				a. m.	a. m.	a. m.
		de la Severin . .		V. 5.30ID. 5.30		Mt. 5.30
Prima plecare după acest Itinerariu de la Orşova Ia Galaţi Joi 6 (18) Octombre 1S88.
Prima plecare după acest Itinerariu de la Orşova Marţi 4 (16) Octombre
la Galaţi 1888. ’
CURSELE VAPORULUI LOCAL INTRE GALATI-TULCEA-ISMAIL
PORNIRE IN JOS:
de la Galaţi la Tulcea-Ismail Mercurî, Vineri, Duminică 8. ore dim.
Prima plecare după acest Itinerariu de la Galaţi la Reni, Tulcea, Ismail Duminecă 9 <21) Octombre 1888.
PORNIRE IN SUS:
de la Ismail la Tulcea-Galaţî Joi, Sâmbătă, Luni 8 ore dim.
Prima plecare după acest Itinerariu de la Ismail la Tulcea, Reni, Galaţi Luni 10 (22) Octom-bre'1888.
CURSELE VAPOARELOR DE PASAGERI ŞI DE MĂRFURI INTRE
GALAŢI-ODESA
Pornire de la Galaţi la Odesa Luni şi Joi 7 ore dimineaţa.
Prima plecate după acest Itinerariu de la Galaţi la Odesa Luni 10 (22) Octombre 1888.
Galaţi, 1 (13) Octombre 1888.
Pornire de la Odesa la Galaţi Luni şi Joi 4 ore p. m.
Prima plecare după acest Itinerariu de la Odesa la Galaţi Joi 13 (25) Octombre 188S.
INSPECTORATUL AGENŢILOR,
Tdte noutăţile parisicnc.
Abonamente la tute fiarele din lume.
Asortimente dp papetărie universală.
Jurnale întdte limbelc : politice, literare, sciinţifice, umoristice, de mode, etc. etc., se vinde cu nu-mfirul şi se expediază franco.
Editură de uvragil Române.
Abonamente La Grande Ency-elopedie.
Preţuri fixe.

MAGASiN DE PANT0FĂR1E
Sub-semna-tul aduc la cunoscinţă
că am lu-	^
Kunst, si acum l’am luat
crat 12 ani în atelier de Pantofărie al d-lul C. asupra mea

acest magasin, fost în faţa Palatului al d-nel Ana Dumitrescu, născută Kunst. Sper că onorabila clientelă mă va încuraja ca şi în trecut. Preţurile forte moderate.
Soliditate garantata.
E. COVACI
79, Calea Victoriei, 79
Banca naţională a României
1887 26 Septembre
Situ-a-ţiuLnea,
ACTIV
s"u.m.a,ra,. ,«88
17 Septembre 24
33290655	ra^(Monedă- ■ •	33419568	33084743
25870500	(Bilete ipotecare		25733795	25735285
253981	Efecte predate la casă spre încasare. .	2941958	727362
21967564	Portofoliu român si strein		21381493	21283133
20256187	împrumutul garantat cu efecte publice .	17786500	18404640
11999315	Fonduri publice		11999901	11999901
2506185	Efectele fondului de reservă		3090380	3090380
195646	„ „ amortis. imobilelor.	266263	266263
2982158	Imobili			3484231	3485987
139384	Mobiliar si machine de imprimat . . .	122117	122207
121673	Cheltuelî de Administraţiune ....	153355	153860
30065384	Deposite libere		13942346	13993346
33071765	Compturî curinţl		22792804	17006051
6398809	„ de valori		33769243	31397237
189119206	PASIV	190883994	180750395
12000000	Capital		120000000	12000000
2506847	Fond de reservă		3093929	3093929
195859	Fondul amortisării Imobilelor . . .	267901	267901
114273930	Bilete de Bancă în circulaţiune . . .	120100060	118353510
1083676	Profituri si pierderi		1388839	1388839
486523	Dobândi şi beneficii diverse ....	429107	466773
30065384	Deposite de retras		13942346	13993346
26552833	Compturî curinţi		14112610-	7810900
1954154	„ de valori		25549202	23375197
189119206		190883994	180750395
MARE DEPOSIT
DE
Tevl de Fier si Accesorii
LA
-d.DOLF SOLOMON
14 bis. - BUCURESCI, STRADA DOAMNEI. - 14 bis.
(5-3 I-)
Compania generală de conducte de apă
(SOCIETATE ANONIMĂ) LA LI&GE (BFLGIA No. 3BIUROUL LA BUCURESCÎ, STRADA ESCULAP—No. 3.
Studii, construcţie şi instalare de distribuire de apă şi de gaz
PRODUCERE ANUALĂ DE TUBURI TURNATE VERTICAL 20,000,000 kil.
Forje, Turnătorii, Ateliere de construcţie
MOTORI HYDRAULICI, STĂVILARE, ROBINETE, FĂNTĂNI,
GURI DE FOC.
Consti'-acţie d.e vizirLe d_e G-az*
SPĂRGfiTOR DE COKE, POMPE CU GUDRON Incăldire cu aburi, 1,"CrB~CJ'IE;5X cu elete şi obicinuite.
Medalie de argint: Paris 1878. Medalie de aur: Amsterdam 1883, Anvers 1885. Medalie de aur; Craiovă 1887.
MARE MAGASIN
Haine gata BărbătescI şi de Băeţl
LA
BAZAR DE ENGLITF.RA
Eucuresci, — 3, Oolţml str. G-a/toro-venî şi Şela.rî, 3.
Sub-semnatul, am onore a anunţa pe onor. mea Clientelă atât din Capitală cât şi din Provincie că, cu ocasiunea tarifului autonom, am deschis aci în ţ£ră
O mare fabrică de haine pentru Bărbaţi şi Băeţî
n care confecţionez haine, după ultimele jurnale, din stofele cele mai bune ale jn Europei. Asemenea mai putem efectua şi orl-ce comande în timp de 24 ore, de ^
6re-ce posedăm un mare deposit de stofe fine din cele mal renumite fabrici.
Sper că onor. mea Clientelă şi onor. Public, mă va onora cu visitele d-lor, spre a se convinge de marfa confecţionată aci în ţ£ră, şi sunt sigur că vor fi pe deplin satisfăcuţi
Cu stimă
xx. le:
Bucureşcl, Editura Librăriei şi Tipografiei Şcoalelor, Str. Lipscani, 96
Spre ştiinţa Bolnavilor de Nervi
După aprobarea strălucită la ultimu (al şaptelea) congres balnelogic, la The-rapia, adică întrebuinţarea capacităţii absorbâril pielei spre a îufiuenţa direct asupra sistemului nostru nervos, de către d-niî profesori Schott, Rohrig, Parisot şi alţii, sunt cel d’ântSifi care mă prezint publicului cu un remediu aprobat şi de onor. Consiliu sanitar superior din Bucureşti şi mi) adresez deci la toţî ac«î cari sufer de bole nerrose.
^NERV OSITATE a"î
caracterizat în general prin congestiune, migrenî, dureri de cap, mare sensibilitate, iritaţiune etc., precum şi la acel bolnavi cari ah. fost loviri de
(Peralizarea membrelor, incapabili dn a vorbi, slăbiciunea memoară, insomnii care urmează după un asemenea atac) si la bolnavi cari sunt predispuşî la apo-plexie din cauza simţământului de nelinişte, ameţeală, turburare de ochi, amorţeala extremităţilor etc. Tuturos acestor persone precum şi acelor sănătoşi, cari însă vor să prevină la timp o asemenea suferinţă, recomand de a încerca metoda mea de vindecare care se efectuează cu un cost de abia 10 bani pe <ţi şi care consistă numai în spălarea externă.
In acest sens recomand broşura mea, ediţiunea a 16-a :
DESPRE AFECŢIUNI NERVOASE ŞI APOPLEXlE
PRESERVARE ŞI VINDECARE
care se eliberează GRATIS la farmacia Naţională I. A. Ciura, strada Lipscani, Bucui escl; farmacia la Vulturu de Aur, S. Lebel, Ploescî; farmacia fraţii Remer, Focşani; farmacia la România, F. Eitel, Galaţi; farmacia E. M. Kerestez, Roman ; farmacia Charles Herzemberg, Iaşi şi la farmacia Curţel E. Hainal, Botoşani.	ROMAN WEISMANN
fost medic militar, membru onorific al ordinului sanitar italian al Crucel albă
www.dacoromanica.ro
Marţi, 11 Octombre 1888.
Ansi XIX. No, 4872. (Seria II. No. 33).
EXEMPLARUL 10 BAE
abonamente
Pentru Capitală:
Pentru un an........Lei	34
>	şâse tuni	*	13
>	trei luni.	....	>	7
Pentru Districte:
Pentru un un..........,30
, ş6se luni ....	» i
>	trei luni	....	»	5
Pentru Românii din alte state, ca
pentru districte.
Pentru Streinătate:
Pentru un an ... In aur leî 40 »	ştîse luni . .	»	,26
»	trei luni . .	>	» jo
ibonutnlelt ie f»c la 1 ţi 15 alt fit-cârtl luai.
UN NUMERVKCHI 23 BANI Abonamentele se plătesc înainte
ANUNCIURI ŞI RECLAME
Anunciurî pe pag. IV linia 25 banî. Reclame pe pag. III linia. . 1 lei »	»	II	» .	. 3	lei
»	> I	» .	5	lei
Pentru Inserţii şi Reclame Redacţia nu e responsabilă.
Epistole nofrancate se refusă, articole nerrablicate se ard.
In Streinătate a se adresa: Francia, Havas, Laffitteet C-nie, place de la Bourse, Paris.
Englitrra, Eug&re Michoud, 81 Fieet Street, F. C. London.
Austria, Haasenstein et Vogler 2, Wien Rudolf Mosse Zeilerstaette, Wiene.
Ungaria, D. Moritz Wiest, în Buda-Pesta Servitenplatz.
Abonamentele se plătesc înainte
Redacţiunea, Strada Lipscani, 96
DIRECTOR POLITIC: IOAN G. BIBICESCU
Administraţiunea, Strada Lipscani, 96 —————a——mmm—
SUMARUL
Regele şi alegerile viitdre
Trădătorii
Depeşl.
Alegeri curate De peste Munţi Din afară.
întrunirea de la Atenefi
întrunirea de la Dacia
Şăpte scrisori deschise către M. S. Regele
Mişcarea electorală
Dosarul 4H«I.
Informaţii.
Ultima oră	.
întrunire publică
Partidul naţional-liberal ya ţine astft-<Ji, Luni, 10 Octobre, la orele 7 şi j 111116tate s6ra, în sala teatrului»Dacia*, o mare întrunire publică.
In ac6stă întrunire, în care se vor trata cestiuni importante, se vor propune candidaţii partidului LIBERAL-UNIT la viitd-rele alegeri.
Cetăţenii credincioşi ideielor liberale sunt rugaţi a veni la aedstă întrunire.
Csmitetal Mitral il pirtililil lajiaul-liitrol.
fiege'ie şi alegerile viitoare
M. S. Regele a declarat ploieşte-nilor următorelc
„Voinţa met, este ca administraţia s6 nu se ameste-„ce în alegeri, căci menirea ei „este a linisci, iar nu a înăspri „spiritele. Datoria administraţiei „este de a garanta şi asigura *or-„dinea publiciţ şi de a respecta „libertatea eleitorală. Doresc ca „ori-ce amestec al administraţi-„unii s6 Mi se aducă la cunoştinţă., a adăo;at Regele şi
Tot-d’ o-dată	S. Regele a decla-
rat „că a schinbat pe d. Ylahuţi „cu d. dr, Gaioflide pentru in-„geriirţe/
Deci regele ni mai are în miniştrii sSi încrederea ce avea când ’i a chemat la putere.
M. S. ordonă ca ei s6 nu se a-mestece în alegai.
M. S. chiar a pedepsit pe unul din docilele instrumente ale miniştrilor.
Naţiunea iarăşi e însciinţată că Regele vrea alegeri libere şi deci sS respingă cu demnitate şi cura-giu ori-ce amestec al funcţionarilor de la ministru până la vătăşel, căci legea şi Regele pedepsesc un asemenea amestec.
Bucurescî, 10 Octombre
Trădătorii
Guvernul curtezanilor, abusân de încrederea Regelui, a trădat ţdr, Pentru a lupta în contra trădi torilor, întrega liiaţiune trebue s s6 ridice în piciorc şi, protestân sus şi tare, sS alunge de la cârm pe 6menii, cari s’aii asedat acol în contra voinţei naţiune!.
^ Şi când denunţăm guvernul A Ş^le de trădători câtre ţeră nu n jucăm cu cuvinic, ci, cumpănin
cu mintea desbrăcată de ori-ce pasiune, judecând fără părtinire, pe fapte pe fapte certe întemeiăm acusarea făcută.
Cum voiesce guvernul curtiza-nilor s6 calificăm actul privitor la încheierea convenţiunei poştale între direcţiunea generală a telegra-lelor şi poştelor din România şi prima societate I. R. de navigaţi-une cu vapdre pe Dunăre? Cum voieşte guvernul curtezanilor s6 privim acest act arbitrar, prin care s6 permite străinului să ’şi organi-seze în ţăra ndstră un serviciu public al său propriu, independent de ori-ce control al autorităţei române ?
Rolul important ce j6că în actuala organisaţiune socială serviciul telegrafic e bine cunoscut şi apreciat de lumea întrăgă; n’veam deci trebuinţă a mai insista asupra gra-vităţei actului îndeplinit. Atragem numai atenţiunea naţiune! asupra faptului că prin convenţiunea încheiată de guvern, societatea austriacă are drept de a înfiinţa biu-rouri telegrafice, cari vor lega de-^sroaderele societăţei de la Tumu-Severin, Calafat, Bechet, Corabia T. Măgurele, Zimnicea, Giurgiu, Olteniţa, Gura Ialomiţeî, Brăila şi Galaţi — adică întrăga linie a porturilor ndstre de pe Dunăre. Avend acăstă linie telegrafică în mâinele sale, societatea streină va deveni intr’un mod cât se pote de formal un mic stat în senul statului român : nici o mişcare cât de mică fie din resortul economic, fie din resortul politic nu va mai scăpa de atenţiunea ageră a streinilor; mai mult de cât atât — în cas de vr’o conflagraţiune, esteridră, în cas dc vr’un eveniment politic de cea mai mare importanţă, tote mişcările armatelor române, tote disposîţiunile şi ordinele şefilor militari vor putea fi comunicate străinătăţei, fără ca curentul electric să trăcă măcar prin controlul autorităţilor ndstre române,
Iată, fără exagerare, fără pasiune, cum trebue să apreciem actul comis de guvernul Majestăţei sale.
Acest act a fost comis de ocâr-muitorii noştri fără consimţimen-tul representaţiunei naţionale; miniştrii Regelui s’au mărginit, inducând în erore pe suveran, se frustreze iscălitura sa şi prin urmare să facă pe Rege în personă să participe la cea mai flagrantă călcare a Constituţiunei.
Cartea nostră fundamentală declară pe Rege iresponsabil şi greutatea trădărei comise cade deci în întregimea sa asupra miniştrilor.
Ei şi numai ei sunt respundă-tori, ei şi numai ei trebuesc pedepsiţi pentru fără-de~legea comisă.
In afară însă de interesele statului, compromise prin actul încheiă-reî unei atare convenţiuni, guvernul actual a mai făptuit o altă crimă, pe care asemenea datori suntem a o denunţa naţiuneî:
A doua crimă comisă—este umilirea lirei, făptuită prin încheerea convenţiunei cu societatea austriacă de nuvigaţijne. Pentru a scăpa de
injositoarea umilire de a vedea funcţionând în România nişte servicii publice, organisate de străini, partidul liberal la 1868 a desfiinţat poşta austriacă şi a rupt prin acest act unul din lanţurile ce ne ţinea încătuşat în zona influienţe-lor imperiului Austro-ungar.
Scăpaţi de acestă umilire, mulţumită ministerului liberal de la 1868, iată-ne din noii tngenunchiaţi la 1888, mulţumită ministerului curtezanilorl
Nu cum-va acăstă umilire, este primul pas pentru realisarea proorocire! d-lui Titus Maiorescu, care a dis: „că România trebue să fie pururea în sfera actiunei austriace ?“
Nu cum-va acostă umilire este primul pas pentru punerea în practică a programei politice, pe care d. Maiorescu a tipărit’o şi iscălit’o a-cum cinci şăse ani în Deutche Re-vue?
Dacă este aşa, apoi la crima de trădare făptuită de guvernul actual se mai adaogă şi crima inaugură-rei unei politice streine, menită a ne arunca în braţele Austro-Unga-rieî cu mâinele şi^picidrele înca-tenate.
Pentru a rupe aceste lanţuri, pentru a rădica ţara din umilire, datori suntem noi, buni români şi adevăraţi patrioţi, să ne ridicăm ca un singur om şi să alungăm de la cârma statului pe o mână de curtezani, cari abuzând de încrederea Regelui au trădat ţara şi au înge-nunchiat’o înaintea streinului.
Pentru a rupe aceste lanţuri, pentru a ridica din pulberea înjosire! în care a aruncat’o curtezanii, datori suntem, cetăţenilor, să mergem cu toţii la vot în dilele de 12, 13 şi 14 ale lunei corente pentru a scăpa ţara din mâinile trădătorilor!
Să nu uităm cetăţenilor, că actul comis de guvern ameninţă patria românilor, ameninţă naţionalitatea română!
Să nu uităm, cetăţenilor, că 6me-nii de la cârmă, sunt cei cari cer şi vor:
încătuşarea presei,
Introducerea pedepsei cu morte,
Desfiinţarea juriului,
Acordarea dreptului pentru guvern de a proclama starea de asediu,
Restrângerea dreptului de vot, pe care ’l vor numai pentru «elita socială», adică pentru boeri şi ciocoi.
Dreptul pentru corână de a numi direct senatori şi ca încoronare a acestor inichităţi sociale: Colonisa-rea ţârei cu germani.
Să nu uităm, cetăţenilor, că 6me-nii de la cârmă sunt lacheii palatului, sunt aliaţii reacţionarilor, sunt duşmanii neîmpăcaţi ai libertăţilor ndstre, sunt călăii cari au împuşcat pe ţărani şi cari vor răspunde de adi înainte cu glonţe la tote revendicările ndstre, la tdte protestările ndstre, la ori-ce clamore a vocei poporului.
La urne, cetăţenilor, căci patria e în pericol!
SCIRI TELEGRAFICE
Serviciul particular al diaruluî «TELEGRAFUL» Paris, 20 Octombre
Generalul de Miribel e numit comandant al
corpului VI de armată al cărui sediii e la Châ-lons-sur-Marne.
Bruxel, 20 Octombre
Nord constată indiferenţa opiniunci rusesc! în privinţa călătoriei lui Wilhelm al II în Italia, dar arată din contra efectul cel' bun produs în lumea rusdscă de primirea făcută marilor duci la Con* stantinopol.
Havre, 20 Octombre.
Marca (dcusson) consulatului german din acest oraş a fost smulsă în timpul nopţel. Sub-prefectul a exprimat consulului părerea sa de rău în privinţa acestui incident şi a declarat că s’a deschis o anchetă.
care a sciut să rămână Român şi Român vrea să rămână în ţara Iul românăscă.
La propaganda supunerii, opunem alta.
In loc de supunere, noi <jicem : cu răgiu şi stăruinţă.
ţlilele bune vor veni negreşit şi vor veni cu atât mal repede, cu cât lupta va fl mal statornică, mal neclintită.
DIN AFARĂ
Situa tiu 11 ea ♦
Alegeri „curate"
1 AŞt
Preotul C. Nedelcu de la ospiciul Ga-lata a fost, dice „Drapelul", îndepărtat de d. A. D. Holban din serviciul săă, fiind suspectat că ar fi liberal, şi fu înlocuit cu părintele Lohan. Preotul Nedelcu veni însă imediat la Epitropie şi făgădui d-luî Holban că va merge la alegerile acestea alături cu guvernanţii, că va vota pentru dânşii şi că le va servi de agent, şi atunci d. Holban reveni asupra măsurel sale, revocă ordinul de destituire şi re-ntegră pe părintele Nedelcu în postul săti!
Acăstă se chiamă: „alegeri libere şi curate!"
Sâmbătă săra, adaugă confratele nostru, preoţimea a fost adunată tot prin poliţie la d. ministru de culte,
Ateul Maiorescu, propagatorul Nirvaneî pentrd alţii şi adoratorul Edemului lui Mahomet pentru dânsul, a vorbit preoţi-mel, făgăduindu-le tot, numai să voteze pentru guvern.
De peste munţi
Em. S. Mitropolitul Miron Romanul, în cuvântul de deschidere al Congresului bisericesc de la Sibiî, a accentuat, ca imputare, lovirea şi scăderea va<Jeî archie-reilor.
Aceste ciudate cuvinte, rostite de capul bisericeî ortodoxe române de peste munţi au produs uimire şi chiar indignare în ini-m«le ascultătorilor.
Nu numai vorbele, ci mal cu sâmă tonul şi maî pre sus de tdte tendinţele ce vădit răsare din aceste cuvinte archierescî aii fost primite cu o răcâlă manifestă, ca se nu dicem c’o meritată şi, întru cât pri-vesce pe mireni cu o aprdpe unanimă de-saprobare.
Şî era şi drept ca aşa să fiă.
De ce? Pentru că Em. S„ în cuvintele ce a rostit, a avut aerul d’a îndegeta Românilor să-şî îndrepteze purtarea după vorba nedemnă: decă ţi se- dă o palmă pe obrazul drept, întorce §i pe cel stâng. 4.
Acăstă propagandă făcută de capul'yV sericesc al Românilor putea să’l recomande, şi negreşit îl va recomanda Ungurilor, Românilor însă nu şi nici o dată.
Naţiunile, nu cu umiliri se apără; lumea modernă a schimbat vorba înve-ohită: „capul plecat de sabiă nu e tăiat" într’o alta pe care o confirmă istoria lume! întregi şi faptele de tdte filele ale tutor popdrelor, a schimbat-o în cuvântul: capul plecat de sabie e tăiat.
Prin urmare, capul bisericeî române ortodoxe de peste munţi, dăcă ar fi fost la nălţimea situaţiunil sale morale, nu u-milire, ci încordare, ar fi trebuit să propage Românilor în lupta pentru scăparea lor naţională.
Luptă legală, da; ânsă luptă, nu supunere la ameninţările stăpânilor; luptă, căci prin luptă, nu prin supunere, s’a păstrat naţiunea română pe pământul eî sţrăvechiu, şi numai prin luptă neobosită şi de tot momentul va putea înfrunta şi acum vijelia desnaţionalisătdre ce s’a des-lănţuit asupră-î.
“Capii, cari nu înţeleg şi să codesc, se se dea înlături. Nu e locul lor în fruntea unul popor, plin de vieţă, plin, de viitor,
St ~	~	'■ % S ■	;	'&'■
„Wiener Allgemeine Zeitung" constată încă o dată sgomotele puse în circulaţie pe malurile Neve! şi chipul cum foile ruse se sforţâză a representa sub culori falşe relaţiunile ce există în puteri.
„Pe când călătoriile împăratului Wil-nelm, <Jice fdia vieneză, încărcă a arunca lumină asupra situaţiunel politice şi mal ales asupra grupărel popdrelor, întîlnim pe ţărmurile mării o definiţiune a raporturilor internaţionale, care n’are nici un raport cu veritatea. Rusia voeşte să semene discordia între aliaţi; se face totul pentru a reuşi, până acuma nu s’a ajuns la nici un resultat însă.
Mackenzie şi doctorii germani
După Gazeta populară de Colonia, confiscarea cărţel doctorului Mackenzie s’a făcut conform paragrafelor 25, 185, 186, şi 200 din codul penal german.
Tribunalele din Munheim, au declarat că prin acăstă publicare, doctorul Mackenzie s’a făcut culpabil de lăse-majestate şi a insultat grav pe cancelar, precum şi pe doctorii germani Gerhardt şi Bergmann
Aceşti doctori germani, fiind amploiaţi al Statului, justiţia va urmări afacerea în interes public.
Cutdtă acăstă declaraţie, Gazeta de Voss consideră confiscarea şi urmărirea doctorului Mackenzie ca fdrte surprinzătdre şi că dăcă aceşti doctori atl fost atacaţi în calitatea lor de profesori al Universităţeî Statului, procesul nu trebue să aibă loc de cât după cererea lor personală.
Foia germană e de părere că o chestiune politică e amestecată în acestă a-facere.
Editorul Sparman a declarat că Impă-rătăsa Frederic a revăzut paginile ediţiu-neî engleză înainte de ă fi date la tipar
întrunirea de Ia Ateneu
Erî la 2 ore, cum am anunţat s’a ţinut o întrunire a grupului liberal, de sub pre -sindenţia d-lui D. Brătianu.
Sala a fost plină de lume alesă. Oratorii când au sosit aft fost vii aclamaţi.
D. D. Brătianu e proclamat preşedinte şi ia cel d’ântâl cuvântul. D-sa după ce arată congediul, după sistemul „boeresc," ce l’a dat conservatorii disidenţilor din oposiţia unită, răspunde rând pe rând la acusările ce ’I aduc acuma foştii aliaţi.
Intr’o întrunire, ne-a acusat d. general Mânu, că noi liberalii din oposiţia unită nu ne-am purtat corect la alegerile pentru consiliul comunal şi alegerea parţîală din capitală. Vă întreb cine a fost tras pe sf6ră la aceste alegeri, conservatorii ori noi liberalii ? Cine aă profitat, noi safl eî ? Apoi cum domnilor, eî trag t6te fol6sele coaliţiei şi tot ei sunt nemulţumiţi ?
Mă întrâbă d. general Mânu, că în situaţia actuală pentru cine aş vota, dacă mi s’ar pune în faţă duol candidaţi, unul liberal şi altul conservator? Pentru cel liberal, îl răspund, dacă acel liberal e curat, nici o dată pentru cel conservator, măcar să fie cu stea în frunte.
Mă acusă foştii aliaţi că combat gu-
www.dacoromamca.ro
V
vernul junimist, guvernul personal. Cum să nu '1 combat când el voeşte să formeze o nouă colectivitate, când s’a aliat cu t6te lepăda turele partidelor ?
De ce nu mal atac pe colectivişti? mă întreabă iarăşi foştii aliaţi. Nu ’I atac pentru ca nu mal simt, şi atac pe noua colectivitate.
Nu înţeleg cum maî afl obrasul foştii aliaţi să se constitue în curte şi să ne judece. Ar trebui să le fie ruşine, după atâtea miseriî câte ne ati făcut. Ş'apol maî Zic că sunt boerî. Ştiam că boeril vechi erai! maî subţiri de obras, ăştia însă ’1 a Ci prea gros.
1). Vernescu mă atacă pentru schimbările mele dese; ce să ’i dicî? d-sa care a fost liberat şi acuma e colectivist. Ştiţi că cel mal răi ovrei sunt cel botesaţî, tot aşa e şi cu domnu Vernescu.
Să lăsăm însă pe foştii noştri! aliaţi.
Conjur pe toţi liberalii să se unâscă şi să ia la gdnă pe lupul junimisto-conser-vator, îmbrăcat în piele de 6ie.
II conjur să voteze o singură listă liberală.
Numai liberalii uniţi vor scăpa ţara de haita junimisto-conservatPre.
In urmă d-sa arată cine sunt junimiştii. EI ’şl-au luat numele de la o societate literară numită Junimea, precum s’ar dice liri§ti celor de la o societate germană din Capitală, anume Lira. Pe când cel din urmă sunt nemţi adevăraţi, cel d’întâiu sunt botezaţi în urmă.
Cum a venit la putere guvernul junimist nu vă tnal spun, o ştiţi cu toţii, şi din ce loc, asemenea.
—	Da... da... din grajdurile palatului !...
Acest guvern e străin de ţară, el nu o
cunăşte, mal mult încă, d. Carp, sufletul acestui guvern, nu’şî cundşte judeţul său. Când era vorba despre alegerea d-sale, d. Carp stătea acasă şi nu’şî. bătea capul să dea ochi cu alegătorii, cerşea votul de la guvern.
Când cu răscâla ţăranilor, mulţi întrebai! pe d. Carp, ce faci?
—	Nu e trăba mea, răspundea d-sa... e trăba armatei.
Ştiţi cum a potolit d-sa răscdla, nu vă maî spun.
Pe lăngă specialitatea de a nu ’şî cu-nâşte ţara, şi a o guverna cu dorobanţul, d. Carp maî are şi altă specialitate. Desgrdpă proiecte de legi vechi germane, cu trei secole în urmă, le traduce şi voeşte să le aplice la ţara ndstră. Sărmanul!
Ce însemnăză acăstă grămădălă de legi, traduse după hârţăge vechi germane ?
Cu proiectele de legi ale d-luî Carp, o mulţime de ţărani remân reîmproprietă-riţl; d’apoi majoratul ? e o adevărată ca-lomnitate ? d’apoi căpitanatele ? Cu asemenea legi voeşte să facă fericirea ţărel ? Sărmană ţară!
Văzăndu-î că sunt incapabili, chiar Regele care i-a adus la putere, i-a părăsit, desaprobă actele lor.
Să nu ne lăsăm! strigă d. D. Brătianu, să ne unim contra acestui guvern personal, arbitrar, străin ţărel, Aceşti nebuni sunt în stare să dea foc ţărel; din acăstă causă sîntem ameninţaţi cu o invasie străină, care să caute să stingă focul.
Am suferit d’ajuns la putere p’acest zmei! (Carp] fără cap, să ’l dăm jos din înălţimea la care a fost ridicat de nişte mâni străine şi să nu rămână de cât o a mintire de acest smefi fără cap.
D-sa termină în aplausele mulţime!, conjurând pe liberali să dea jos guvernul străin, guvernul personal şi arbitrar.
IM C. Boerescu într’un lung discurs, şi des întrerupt prin aplause, combate reacţiunea, care năzueşte să pună mâna pe putere, şi sfâtueşte pe alegători să voteze pentru liberali, să probeze că sunt sentinela neadormită a libertăţilor. „Vă cerem, dice d-sa sfârşind, să ne probaţi dăcă sunteţi sad nu sunteţi."
IM P. (Irădiştenu arătă că cu tătă mulţimea aparenta a grupurilor ce sunt în acest moment în ţără, nu pot fi în realitate de cât două grupuri: conservatorii sinceri şi liberali de t6te nuanţele, pentru că ori câte greşeli ar fi făcut unii din liberali, în momentul de faţă, când ţăra e ameninţată de reacţiune, cu toţii trebue să revină la matca liberalismului.
Conservatorii, prin organul d-luî general Mânu, eroul luptelor năstre... înainte ca armatele să trăcă Dunărea, susţin că sunt patru grupări politice în acest moment în ţără : conservatoril-liberali, junimiştii, liberalii desidenţl şi colectiviştii, că fie-care din aceste grupuri lucrădă a parte.
Neadevăr şi încă mare. Citiţi lista colegiului I pentru cameră din Ilfov, propusă de conservatori şi veţi vedea, că sunt doi conservatori, doi junimişti miniştri şi... în c6dă d-1... Pache. Apoi asta însemnădă că conservatorii nu sunt uniţi cu guvernul ? Pentru numele lui D-deu prea mare... cum să’I dic ?— obrăznicie din partea foştilor aliaţi. Dăcă nu sunteţi uniţi cu junimiştii onorabililor, ce caută cel doi miniştri pe lista d-vdstră ?
E un anacronism a numi colectivitate pe cel din jurul d-luî I. Brătianu; colectivitatea adeveratâ, zestrea, a trecut la cel ce ai! sacul cu grăunţe. Şi sacul cu grăunţe cine ’l are ? Junimiştii. Prin urmare în jurul lor e colectivitatea.
TELEGRAFUL — 10 OCTOMBRE 1888
După cum vedeţi nu sunt de cât două partide faţă în faţa : reacţionarii şi liberalii reîntors! la matca liberalismului, uniţi.
—	Unire ! unire ! unirea liberalilor ! strigă mulţimea.
In urmă d-1 Grădişteanu arată punctele principale din adevărata programă a d-luî Carp şi C-nia şi anume; trimiterea tuturor delictelor de presa înaintea tribunalelor ordinare, proclamarea stăreî de a-sedih, ori când ’l va veni chef guvernului, introducerea pedepsei cu mdrte,— tristă selbătăciune ce se practică în unele ţări, revisuirea legel electorale, aşa ca ţăranul să nu mal aibă dreptul să voteze, ci numai o parte din societate numită de d-lor elită.
D-1 Carp a spus că românul, e nemernic, nu se păte guverna singur, numai o-vreil sunt deştepţi, aceştia prin urmare ar avea dreptul să ne guverneze. Să mă ierte d-1 Carp, n’ş voi să aud vorbindu-se ji-doveşte, în parlament, după cum se vorbeşte nemţeşte în consiliile de miniştri.
Iată programul adevărat al junimiştilor Dacă vă place votaţi pe candidaţi lor,
Voci Nu... nu... Unire voim !.. Unirea liberalilor.
In politica economică internaţionala şi politica esternă, guvernul personal n’a zis nimica până acuma. Mi e teamă că sub acest guvern de origine infectă, streinul va obţine multe concesiuni. Acest guvern va trada ţara şi chiar a şi început. Căci ce însemnează acea concesiune ce să dă Societăţel ovreeştl „Lloyd" de a infiinţa birouri ftelegrafice pe tot litoralul Dunărei ?
Când am aflat despre aeâsta eram la Severim, şi am voit să trimit o telegramă de protestare Regelui, contra acestei trădări, oficiul d’acolo ’ml-a refuzat expe-diarea depeşei.
Ca să nu ce dică că e prea bâcănă ce a făcut d-1 Carp, apoi acăstă lege,— căci nu pot să’I Zic de cât lege, o adauge ca anexă la un alt proiect de lege votat de Cameră. Nu se trec însă asemenea pişi-cherlîcurî d-le Carp.
Cu acăstă concesiune, secretele năstre de stat, vor fi cunoscute maî întâii! la Viena, de cât de guvern însuşi, comerţul asemenea va suferi, căci ce vom putea face contra unor funcţionari streini cari de şi vor depune jurământ, însă unde? In ţară la ei. Se mal Zice ca societatea va da curs plângerilor ce se va ridica contra el, dacă va găsi de cuviinţă. Frumos!
In faţa acestor nelegiurî comise de guvernul actual, în faţa pericolului ce a-meninţă existenţa năstră naţională, piară ura d’intre liberali.. (Aplause frenetice. Mulţimea strigă Unire... unire).
.... să uităm tăte loviturile drepte sap nedrepte, atât ale unora, cât şi ale altora...
(Bravo... ura... Unire... unire!...)
.... piară duşmănia de până acuma şi să ne unim ca să scăpăm ţara de a-cest guvern strein, d’acest guvern, care e ruşinea ţărel!... (Aplause frenetice. U-nire !,.. unire !... se strigă din t6te părţile. Vre-o două minute nu se aude în sală de cât cuvintele de unire !... unire !.. trăiască liberalii! jos ciocoii... unire!).
1). Blaremberg luând cuvântul, dice că are să fie o notă discordantă cu discursul d-sale...
(Unire ;.. unirea liberalilor ! se strigă din t6te părţile).
Domnilor, am declarat şi la cea-l’altă întrunire că nu voesc unirea cu acel liberali cari...
Unire !.. unire !.. voim unire !,. Trăiască liberalii... Să vorbăscă d-1 Grădişteanu... Unire!,. strigă mulţimea...
Nici o-dată, urmâză d-sa, nu voi consimţi să mă unesc cu acel...
Voci. Unire... jos de la tribună.,. Unire, se vorbăscă d-1 Grădişteanu.
Din acest moment sgomotul devine a-surzitor. Nu se âud de cât cuvintele : u-nire !.. trăiască liberalii.
D-1 Blaremberg vorbeşte, dă din mâiuî se învârteşte ca o sfârlează pe masă, — pentru că văZând că de jos nu păte face nimica se urcase pe masă, —- lumea însă nu voeşte să’l asculte şi strigă unire !
Po când d-1 Blaremberg vorbea celor dii Jurul său, unul din mulţime ’l întreabă :
—	Da la Brăila ce cauţi pe lista guvernului ?
—	Voi respunde la Brăila despre a-câsta.
—	Să ne răspunzi aci !..
D’aci înainte pe lângă strigătele de u-nire se amestecă şi acelea de : da la Brăila ce cauţi pe lista guvernului ?.. să ne spui cum stal la Brăila?., la Brăila., la Brăila cum stal ?
—	Discordia a ucis pe liberali în Belgia ! strigă unul din mulţime.
In acest timp bătăuşii pachiştî ce erau prin sala, se strâng înfiurul mesei pe care stătea d-1 Blaramberg, şi strigă, ura, sus Blaramberg !..
Strigătele de unire !.. la Brăila ! acoper aceste strigăte ale bătăuşiior pachiştî.
Profitând de un moment de linişte o-ratorul începe : să ştiu că voi rămânea dar nu mă ţunesc.!..
—	Nu eşti singur!.. nu!.. la Brăila eşti cu guvernul!..
’ Timp de o oră şi jumătate, d-1 Bla-
ramberg s’a învârtit şi s’a sucit pe masă vorbind în aplausele celor câţi-va, bătăuşi şi strigătele de unire L la Brăila !..
Mulţimea văzând că oratorul nu voeşte să se dea jos de pe masă, se pregătea să golăscă sala.
Bătăuşii pachiştî văzând că afl să rămână singuri în sală, iau pe d. Blaram-ramberg pe sus şi ’l scot afară, odată cu mulţimea care eşea, şi ’l duc spre casă în strada Ştirbei.
D-nul Blaramberg ese în balcon, şi declară că d’acum înainte lucrăză după capul d-sale, că toţi liberalii Tari trădat, că nu ’şl mal pune candidatura pe lista d-lui D. Brătianu.—remâne însă de sigur pe lista guvernului la Brăila,—că d’acum înainte nu ’şl mal Zi°e liberal ci progresist.
Aşa dar d’aci înainte d. Blaramberg are să fie progresist la Bucurescî, junimist la Brăila şi liberal la... mama dracului. Halal de progresist!
D-1 Blaramberg a anunţat pentru astă sără o întrunire în sala Orfeu.
întrunirea de la Dacia
Ieri, la 12 ore din di, s’a ţinut întrunirea anunciată de comitetul partitei na-ţionale-liberale în sala Dacia.
De şi ora întrunirii nu era tocmai bine nemerită, totuşi chiar la 12 ore scena, sala şi logele erai! pline,fiind faciă şi d. I6n C. Brătianu.
D. Al. Orăscu, fiind aclamat preşedinte, dete cuvântul veteranului luptător Gr. Serrurie.
I). Serrurie, salutat de numerdse a-plause, Zise că noi bătrânii na am făcut datoria, rămâne acum rândul tinerilor, trăind însă, ne vom face-o până vom intra în mormânt şi d’aceia, văZând cele ce se petrec, venim a spune tinerilor prin ce am trecut noi şi părinţii lor ş’a ’l îmbărbăta la luptă.
Mişcarea ce o văd aZI în Capitală n’am mal văZut’o de cât sub Căimăcămia de trei de la 1859.
AZI sunt d’uă parte toţi liberalii, âr de alta reacţiunea vechia şireacţiunea nouă.
Ca şi atunci, aZI reacţiunea n’a apucat bine puterea, şi ’şl rădică capul, voind a face tot ca la 1859. Am chemat la înfrăţire pe topi liberalii; ne-am înfrăţit. Fră-ţiă declaram atunci boierilor, frăţiă le declarăm şi aZI, dâr să vie aci în sânul poporului, fără ură, fără răsbunare.
Cât a fost d. Catargiu la putere, i-am arătat greşelile şi i-am cerut să fiă cu ţâra şi pentru ţâră, dâr nu voia să ne auZă. La 1873, câr.J am văZut uă scri-s6re de la Iaşi cătie Catargiu chiar a unul conservator, m’am înspăimântat de ororile ce arăta că se comit şi acolo.
Faptele comise de d-lor nu sunt de camporat—Greşeli se fac cât un guvern stă la putere, dâr d-lor au săvârşit şi crime ordinare, şi crime politice. Calom-niele ce aduc liberalilor le resping ş; le arunc în fruntea reacţiunil.
Reacţionarii se plâng că n’am respectat libertăţile, şi ne pun înainte pe Orfeu. Dâr, chiar în timpul resbelulul, aţi văZut cu toţii ce libertăţi am avut, în cât străinii s’aî! mirat. Orfeul ce ne impută n’a fost de cât provocarea d-lor şi nu e adevărat că I6n Brătianu ar fi Zis să se dâ în came viuă, căci el n’a fost şi nu este capabil de acâsta. — EI pun înainte numai calomnii, pe când noi le aruncăm în faciă lucruri văZute de toţi, şi pe cari cel mal bătrâni nu le-ati uitat.
Aţi văZut ce-ati făcut logofătului Ră-duţă pescarul la bariera Ianculul, unde am mers cu toţii şi l’am găsit aprdpe mort. Sciţi ce-at! făcut aci, în Bucurescî, la 3 August; sciţi ce era în 1870 la A-teneu. Ministeriul d-lul Iepurânu ne poftise să mergem la alegeri chiar fără bas-t6ne; am mers cu toţii, şi acolo am găsit sala păzită de bătăuşii lui Popa Tache, âr în întru se petrecuseră beţii şi orgii t6tă năptea, în cât când a venit repausa-tul dr. MarcovicI, candidatul guvernului, şi-a văZut ce era în gală, a declarat că nu mal voiesc să fiă alesul ciomegelor.
Am stat pe piaţa Ateneului, unii bătăuşi stai! ascunşi prin tufişurile din Ciş-migiii; unii alegători fură cu capeteie sparte prin grădină, alţii la uşia sălii. A-tuncl a sosit primul-ministru, Iepurânu cu d. Lahovari, ministrul justiţiei.
Răpausatul Nicolae Golescu şl toţi membrii curţii de Casaţiă priviau din balconul casaţiei. Am luat chiar pe primul-mi nistru şi l’am dus în sală, l’am dus la intrarea grădineî şi-a văZut bătăuşii şi ciomegele, şi când stăm toţi în jurul d-sâle, un bătăuş înalt a venit c’o măciucă să dâ chiar în capul primuluî-ministru. A-tuncl am Zis d-luî Smidânn, ce sta lângă mine şi era mai nalt, d’a pus mâna pe măciucă şi i-a luat’o, âr d. Iepurânu mi-a cerut-o ca s’o arâte la Cameră, şi eu i-am dat o.
Ministrul justiţiei nici nu voia să ne auZă, şi cum au plecat miniştrii, ne-au înconjurat pompiaril cu arma la mână, în cât nu puteam nici să ne retragem.
Camera a casat în adevăr acele alegeri, dâr faptele reacţiunil aii rămas. In acel ministeriii era şi d. Carp,
Dâr la 1875 ce s’a petrecut la Negru, la Albastru, la Galben, unde s’ari făcut şarge asupra alegătorilor şi un căpitan tulea a tăiat urecheia unuia ? Dâr la noi la Verde, ce credeţi c'a fost ? Mulţi din cel ceram luptat acolo sunt încă aci de faciă printre d-v. şi pot să vă spuie. Chiar d. Orăscu, preşedintele nostru, era delegat de primăriă â deschide biuroul, şi d-sa a văZut ce era.
D. Orăscu. Am trecut prin două rânduri de bătăuşi al lui Popa Tache până să ajung sus.
D. Serurie. Ne-am suit sus în sala de alegere, căci era în al douilea etagiii, şi bătăuşii ne-aii dat 3 asalturi, fără se pâtă pătrunde la noi, căci eram mulţi şi toţi hotărîţl de a ne face datoria. AC venit pompierii şi ne-ail încongiurat. S’a ales biuroul şi eu eram preşedinte. Am cerut schimbarea pompierilor şl-a venit o companie de infanterie cu maiorul Ulescu, a-pol ai! venit şi gendarmil pedeştriî, gen-darml călări, în cât văZând acâsta am Zis în ironiă maiorului să aducă şi artilerie. Sciţi că tâtă armata era pe strade şi regimentul al şâselea consemnat, âr miniştrii ţineau consilii în permanenţă la po-liţiă şi d’acolo conduceai! mişcările trupelor şi-ale bătăuşilor.
Am stat t<5tă nâptea la urnă în sala de vot păziţi de oştire. Bătăuşii ne-au dă-rînat scara, ca să n’avem pe unde ne da jos. A doua Zi s’a continuat votarea, şi numai eh cu 2 secretari am mers cu urna la primărie, în careu de soldaţi pe-deştril, având înainte şi ’napol cavalerie.
Pe unde treceam era numai armată.— Ajungând la primăriă, găsim localul blocat de oştire şi de bătăuşi. Colonelul Cos-taforu, faciă fiind şi d. Âlgiu, prefectul de aZI, îmi Zice că nu putem intra sus, să ’l dau urna d-sâle, dâr eri am cerut să mă lase pe mine, şi ast-fel însocit de d-sa am mers sus, unde am găsit pe d. Pan-tazi Ghika, preşedintele biuroulul central şi i-am dat urna cu actele de alegere de la Verde.
Ecă faptele d-lor. Tot ce spun aZI despre noi sunt numai calomnii. Aţi mal văZut sub liberali asemene fapte ? N’afi a-pucat să puie bine mâna pe putere şi aţi văZut ce c6me au scos. EI vor protipendada, când cum eşiaă din ghiăce, se făceai! ispravnici, de şi crescerea şi-o făceai! între ţiganil-robl de prin curţi.
Acum poliţia nu se amestecă pe faciă, dâr lasă pe Pache şi ea numai protege pe bătăuşi. Nu voii! să vorbesc de Pache, căci ar fi să ne înjosim.
Dâr d. Carp cum şl-a permis să trimită bilete cu d. Gherman la toţi alegătorii, şi chiar mie ? D-sea la 1866 în Constituantă Zicea că poporul nu e naţiune. Acum nu e ruşinare când se adresâză naţiunii ? P6te să fiă la putere, dâr datoria n6stră este să’l ţinem în frâu. Precum tot nâmul boe-resc sunt uniţi, tot asia trebuie să fim şi noi liberalii, să fiţrcum ai! fost şi părinţii d-v., fiind unul şi acelaşi partidul liberal.
Aplause frenetice acoperă cuvintele veteranului luptător.
1). Emanoil Cnlogln, luând cuvântul, Zice că d. Serrurie a vorbit de trecut, âr d-sea va vorbi de present D-sea arătă ce ’nsâmnă era nouă trâmbiţată de ciocoi; sângele ţăranilor şi împlerea ţărel cu o vrei. Cât despre ideile ce spun că au, d-sea arătă că n’aii nici o ideiă...
La gară nu întâlnesel de cât miniştrii mergând în t6te părţile, strîngând lume în casele prefecţilor, pe unii ameninţând, âr altora promiţând slujbe, etc.
D-sea arătă cum guvernul liberal, prin mijlâce pacînice, a împăcat rescdla sătenilor din Ilfov, Vlaşca şi Vaslui. Dâr a-cum cine era să mârgă să vorbăscă ţăranilor ? D. Teodor Rosetti ? Dâr ţărani! ar fi Zis că acâsta nu e Costache A. Rosetti. D. Carp ?
Dar văZendu’l cu monoclul în ochii!, ar fi Zis că e un veterinar. D, Maiorescu ? Le-ar fi ţinut un discurs academic ca de bâlciri. Cel alţi miniştrii? EI nu sciu să vorbăscă, afară de Marghiloman, pe care Tari ţinut în Bucurescî singur, de rău augur fiind-că era nepotul lui Mihaî Marghiloman, care a împuşcat poporul la 3 August. Conservatorii ai! resvrătit pe săteni şi junimiştii i-au ucis.
D-sa vorbesce de decorarea a 2 o-vre! cu Stâua României, de circulara pentru lăsarea ovreilor prin sate, de numirea puşcăriaşilor in slujbe ca să facă alegeri libere, de punerea consilierilor comunali în capul bătăuşilor şi de transformarea lui Popa Tache,’ de sfărâmarea magistraturii prin numiri ca a lui Sinescu, Vlădescu, de destituirile de la Bucurescî, de caşul celor doi magistraţi de la Roraanaţî, de amânarea alegerii geriî comunale la Mizil, t6te acestea comise de junele Marghiloman până a trece gârla.
Terminând, d-sa arată trădarea consumată de junimişti prin convenţia cu societatea austro-ovreiască de navigaţiă pe Dunăre, ce se cerea cu stăruinţă de vr’o 7 ani, iar acum s’a dat prin simplu decret; instituind în ţară funcţionari străini, şi telegraf străin, âr în schimb dându-ne transportul mesagerii într’o cabină, când însă nn va fi ocupată de mesageria bulgară.
D-sa face apel la toţi liberalii să fim
uniţi şi să trecem gârla, lăsând pe mal toţi ciocoii şi aliaţii lor.
D. C. Dnmitrescn arâtă că poliţia pro-tejază pe bătăuşii primăriei, că suntem într’o crisă constituţională, că guvernul comp-tâză numai pe zestrea guvernamentală, că până vor sări hupul, cum a Zis d. Teodor Rosetti, ori până vor trece gârla, cum a Z's d. Marghiloman, şi atunci reacţiunea se va arăta în t6tă splenddrea ici.
D. Nacu răgă a se rădica şedinţa, ră-mâind a se ţine întrunire astăZl, la 7 şi jum. ore săra, când se va citi şi lista candidaţilor, care va fl una pentru toţi liberalii.
Aplause isbuneso din tdte părţile şi şedinţa este ridicată la ora 2 p. m.
--  ——~	- - ■ -
ŞEAPTE SCRISORI DESCHISE
către
M. S. REGELE CAROL I
D. V. Maniu, bătrânul şi incoruptibilul democrat român, a emis fără şovăire şi cu fruntea sus părerea sa despre situa-ţiunea de faţă.
Mica broşură în care sunt tipărite cele şâpte scrisori către Rege, ne arată în întregimea sa, de la cap până la piciZre, pe alesul Ialomiţel şi al Brăilei.
Mandatarul credincios al naţiuncl, cu o vervă plină de focul ardinte al unul patriot şi cetăţean model, a Zis cuvântul săd Regelui.
Să’şl plece dar urechia suveranul României la glasul representantulul suvera-nităţeî naţionale; să’şl plece urechia, căci ca egai la egal pot să vorbăscă între el—cel care domneşte prin voinţa naţiu-ţiunel cu cel care a representat acăstă voinţă î% Cameră şi Senat
Puţini sunt la număr Pmeniî de talia d-lui Vasile Maniu, puţini din mandatarii ţărel ’şl-aiî îndeplinit cu aşa sfinţenie datoria contractată faţă cu alegătorii.
Vasile Maniu, fost senator şi deputat, pe când a representat judeţul Ialomiţa, a lucrat cu tenacitate şi cu cea mal mare chibzuinţă pentru interesele celor cari ’l-au trămis la Cameră. Prin munca sa tenace, prin energia pe care a pus’o în serviciul causel celor pe oarî ’l repre-sinta.
Drumurile de fier, şcâle, port, regularea cursului iazurilor de pe Ialomiţa, legea burselor şi a camerei de comerciă din Brăila, solicitările privitrde la internarea copiilor prin şcdlele statului etc. etc., iată în câte-va cuvinte resultatul nediscutabil al activităţel parlamentare a bătrânului democrat
N’a votat însă acest represintant al Ia-lomiţel nici apanagiile, nici convenţiunea consulară cu Germania; a răspins solicitările companiei GotZ" ş; a apal aV causa chiristegiilor români.
Pentru conduita corctă a sa faţă cu mandatul primit d. V. Maiiu în nenumărate rânduri a fost obiectul mulţumirilor ma? nifestate de alegătorii st Aşa de pildă, pe când era senator ;1 Brăilei, d-sa a primit din partea alegăbrilor brăilenl o adresă iscălită de mal mulţi cetăţeni şi din care estragem urmâârele citaţiunî:
„Indeplinindu-vă cu ânţenie mandatul „ce, alegătorii col. II de senatori din „Brăila, v’am încredinţa, subsemnaţii, cetăţeni alegători din tde colegiele electorale, v’aducem viile îăstre mulţumiri.
„Brăilenil ad avut nai mulţi deputaţi „şi senatori, cu tdte acestea constatăm că „până la d-tră, nimenea nu s’a ocupat de „sPrtea portului şi oraşului nostru, aşa „precum v’aţî ocupat d-tră în scurtul „timp de când sunteţi represintatul Brăi-„lel. D-nia vâstră, den»i representant al „oraşului nostru, aţi fost cel d’ântâid, „care aţi sciut să arăhţl guvernului cu „elaritate, curagid şi independenţă de ca-„racter nevoile oraşul»;, solicitând de la „el îndreptare". ..,
Şi apoi mal departe ;
„ Dacă Brăila se artă înapoi şi în „privinţa institutelor ie învăţământ, o „mărturisim sinceralmerte că, absolut nici „un represintat al săd nu s’a ocupat de „de acăstă cestiune afaiă de d-tră...“
Sub acăstă adresă între mulţi alţi vedem iscăliţi pe d-nil W P. Sassu, Petcu,
B.	P. Popescu, Preot S. Bărdescu, I. Theo-dorescu, Chiriţescu P. N. Perlea etc. etc.
Am dat aceste mici (itaţiunl pentru a arăta într’un mod scurt şi limpede cine este—V. Maniu.
Şi cum să vorbim «espre cele şâpte scrisori ale bătrânului democrat către Rege:
Prima scrisore, resun^ preceptele de guvernământ şi legile ijomniel constituţionale, expune temeft]e şi speranţei* ţării, suferinţele şi mist.riije populaţiunel resultate din natura lupţei0r şi rivalităţilor de partide, indică jdesastrele provenite din invasiunea str£.nismuiu)( revărsat ca un diliviu pe ţâră.
A doua scrisore cspuL pauperismul lăţit peste clasele muncitj^re şi căuşele lui; cuceririle economice, oUanisarea apărării naţionale, resultatelf. negative datorite sistemului de viâţă în , provisoriatul european; principiul naţional ca principia de pace, şi consolidarea Unităţei naţionale.
A treia scrisore relejvă defeefuosităţile sistemului nostru legislativ, abătut de
‘v
www.dacoromanica.ro
cele mal domentare doctrinl in materie de lcfiferrre, arătând oe scop se urmft-resce în alte ţări la confecţiunoa legilor şi a instituţiunilor organice; resumă vi-ţiostăţile legilor oi vile şi penale, neajun-surle sistemului-penitenţiar, administi a-tiv fi judecătoresc. Asupra instrucţiunii pu iee, espune vederile cele mal autori-sat»; relele provenite din amestecul politici în ale şcdleî. preconisând principiul-naţonal în materiă de,învăţământ, spre a se deştepta consciinţa naţională şi a se fojna caractere-
In a patra scrisa re se pune în evidenţă npdul viţios al aplicării legilor şi tristele lif efecte asupra moralei publice; apoi, cjm autoritatea judeţeană şi representanţii puterii centrale, în loc de administraţiune sfiiătdsâ, corupt caracterile, distrug modurile, compromit cele mal bune insti-fiţiunî, învrăjbind spiritele şi nimicind S0-Idaritatea naţională.
In a cincea scrisore se concentrară un studiu istoric retrospectiv şi un studiu moral, făcându-se un paralelism între trecut şi present.
A $ 'seu scrisore se consacră principiului ^dinastic, şi modulul cum acâstă ideie mare trebue să procedă, spre a-şl face procesul de asimiliare.
A şrptea scrisore în fine, cercetăză care a fost cugetul generaţiunilor trecute a-Supra românismului şi constată că ideia românismului nu este o invenţiune a cărturarilor, ci un sentiment adânc săpat în kiima adevăratului Român, că ea viază Cu putere în popor. După ce se separă deja conservatdre de ideia reacţionară, şi tieile vechilor boieri, de ideile aşa Zişilor îoeril, adică ale nouilor boieri, se face un tâlduros apel la inima tutulor românilor bine-simţitorî, a fi tari în faţa evenimen-elor din afară, şi devoteţi intereselor româneşti.
Acâsta este conţinutul scrisorilor către Regele Carol I adresate de către bătră-iul democrat V. Maniu şi scrise într’o limbă românăscă—verde şi demnă de un îetăţean care se respectă.
Cu greii s’ar putea prevede cam ce are să ne aducă diua de mâine! fineşte d. V. Maniu scrisdrea a şâptea.
„Timpii augurilor s’aii perdut din pre-ună cu Oracolul Delphic, în întunerecul Veacurilor; ţUnele (Parcele) depimend cu resemnatiune puterea lor în mănile fatalismului, idealisat prin Rota Sorţei, suntem ţinuţi: Mari şi mici; avuţi şi săracă a ne supune bunelor el graţii, amintindu-ne mereu — Opresori şi Asupriţi— ceea ce ni spune din adânca vechime, că nu este suiş fără Coboriş!
„De când Dumnezeirea creştinilor nu mai colindă prin lumea Omenire!, Minunile s’aâ rărit aprdpe până la desfiinţare, lăsând	voia întSmplăreî, dacă
nu vor â se ind, safi nu vor fi având patere să se ajute singure.
„Cam de ce natură este acea Voie suverană a întâmplăreî, numai istoria lumel ar fi în stare să ne spună!
„Ceia ce ni se. pare mal espeditiv şi mal consult, este, să ne călcăm pe inimă, să infrânăm poftele Ambiţiune! de grandomania şi să medităm cu tdtă seriositatea asupra situaţiunel, având în vedere Starea încurcată din Europa!
„Fi-va bine, ca un eveniment neaşteptat dar posibil, de la care pdte depinde chiar esistenţa Statului Român, să ne surprindă divisaţi în asupriţi şi Asupritori, persecutat! si persecutori, în Sclavi si Stăpâni?
„Ce zie ?.*. Sclavi ?... Cum ?... Prin ren-vierea protipendadei reacţionare, botezată
cu modernul nume de Elită Socială ? !
„Dar, ce se va alege de stăpâni când Slavii se vor înfuria ?
„ Ce va face poporul român când se Va încredinţa că Hidra Reacţiuneî ’şi rădică din noii Capul strivit în atâtea rânduri! Că i se făuresc lanţurile Sclaviei ? Când va perde orî-ce speranţă de îndreptare ; când se va convinge că fiinţa §i Sor(ea sa este pusă î& joc? Că Dreptatea, morala publică, Meritul şi valorea, legalitatea şi egalitatea, libertăţile ţereî, sunt sacrificate în folosul Reacţiuneî, sâu fi intereselor de partită ?
ţiOpresiunea, Urgia şi resbunarea transformă pe Martiri în Apostaţi periculoşi!
„Dacă Vam avea deplina încredere în geniul Românismului; în virtuţile Augustului nostru 'Suveran ;ln patriotismul încercat al bătrânilor noştri bărbaţi de Stal şi chiar în bunul simţ polil/ic al sfetnicilor Coronei, am li tentaţi să blestemăm Ursita nenduratâ, care ne-a consiliat o-dinidră a sa de rău; să augurem tot ce pdte fi mai nepriincios pentru această greu încercată pivă, <Jisă românească.
„împăcaţi cu consciinţa datoriei impli-nite; încheiăm această ultimă scrisdre, u-rând din tdtă curăţenia sufletului, Scumpei nostre feri şi Majestăţei Vostre, prea graţiose, Vidţă îndelungată, prosperă, tran-cuilă bogată în fapte măreţe!
„In cât pentru cei ce vor să pune din nou la încercare răbvarea şi puterea Leului adormit, le vom aminti, că triumful definitiv este §i va fi al paparelor !
„Leoginariî divuluî Cesare Serva Tra-ian, cari au repus pe măreţul Decebal, ’î ziceau :
Norme dixi Tibi Decebale
Funestum la cescere Herculem est
TELEGRAFUL
10 OCTOMBRE 1888
„Poporul Român a dovedit lumel, că este un pul de Hercide /
BrăilenI, iată cum a vorbit represitt-tantu 1 vostru cu domnul ţărel!.
Z, A.
Mişcareaa electorală
Primim din partea d-lul Eniu D. Bâl-teanu scrisoarea ce d-sa a adresat alegătorilor col. III dc Ilfov. Scrisoarea să încheiă ast-fel :
„Acum, efi viii din noii în mijlocul d-v. şi vă rog să mă alegeţi pe mine de deputat al d-v., asigurându-vă că veţi găsi în mine tot-d’a-una sprijin şi apărare contra tuturor asupririlor şi nedreptăţilor. Cred că mă CundşteţI în destul, de dre-ce Sunt fiii de sătean din Ilfov şi am lucrat tot-d’a-una pentru poporul din Ilfov şi din bucurescl pentru ca să nu maî am nevoe a vă asigura că preocuparea mea în cameră ar fi să stăruesc neîncetat pentru şcdlă şi învăţător, pentru biserică şi preot, pentru muncitorii din sate şi oraş.
„Ştiţi că votul e secret şi nimeni în lume nu va şti pentru cine aţi votat, dacă nu veţi spune d-v.
„Alegerea colegiului al treilea de deputaţi se va face, Vineri, la 14 ale acestei luni, în Ziua de Vinerea Mare.
„Dăr, dacă vreţi din tdtă inima ca alegerea mea să isbutească, trebue nu numai să daţi votul d-v. pentru mine, ci să sfătuiţi şi pe cunoscuţii şi prietenii ca să voteze ca d-v.
„Ar fi bine să ne vedem înainte de a-legere ca să ne înţelegem,—Calea Moşilor 138.
„La revedere.
Eniu D. BălUnu.
Licenţiat în litere şi filosofie, Directorul Institutului >Educaţiunea«.
Directorul reviste! «Lumina pentru toţi», Coproprietarul Libăriei şi Tipografiei Scoldor, etc.
Cu ocasia întrunire! liberalilor ce a avut loc la Hotel Petersburg din Brăila, admi-nistraţiunea d-lul Suditu ş’a încordat tdte puterile pentru a împedeca lumea.
Tdtă diua prefectul, poliţaiul, comisarii sub-comisaril şi toţi agenţii administrativi, împreună cu primarul, ajutdrele săle, şi cu candidaţii Simu, Fotin, Ştefan Iconomu, Marghiloman, etc., aii alergat prin ori aş, prin tdte localurile publice şi prin tdte casele ademenind, rugând şi pe unilameninţân-du-i să nu mărgă la întrunire. Săra înjurul hotelului Petersbuig, toţi agenţii poliţieneşti, îmbrăcaţî_civil, opreau lumea de a veni la întrunire, spunând că s’a amânat din causă că dd. Fleva şi Djuvara, plecaţi la Galaţi, nu se întorc. D-niî Marghiloman, Fotin şi revisorul şcolar Bâlcu e-na6 ascunşi în gangul hotelului pentru a controla şi însemna lumea ce venea la întrunire şi pentru a observa dăcă poliţia ’şî îndeplinesce însărcinarea de a intimida pe cetăţeni.
Cu tdte aceste manopere, dd. junimiştî-conservatorl ah plecat plouaţi, văZând că este greu a se opune valurilor de cetăţeni.
i	_____________
■	...Vi _■i '!■■■■	" ■'
Dosarul dilei
Boierii şi ţeranii
Venirea d-lul Iorgu Gr. Cantacuzino la Ploiescî ca să ia, cu puterea administrativă <Je care dispune, alegerile de deputaţi şi senatori, a desceptat o mare spaimă între locuitorii judeţului Prahova.
Un sătean scrie „Democratul'4 de la munte, care scie ce au suferit şi suferă locuitorii după moşiile d-luî Cantacuzino, venind erî la redacţiunea ndstră ne vorbi cu mare îngrijire de ceea-ce are să fie în acest judeţ, dacă d. Cantacuzino ar răuşi să ia alegerile viitdre. El ne-a spus că, aflându-se pentru o afacere la tribunalul local, a văzut că d. Cantacuzino era înscris pe tablourile ambelor secţii numai din acea Zh cu §,;so procese, ca reclCL mant; adăogând a dice, înspăimântat: câte altele trebue să mai aibă şi ce sdrtă pdte să aştepte pe cei în procese cu d-sa, când ar mai dispune şi de puterea judeţului !
AstăZi ne veniră alţi locuitori tot din partea muntelui, după Prahova, plângen-du-se de rapacitatea d-lui Iorgu Gr. Cantacuzino pentru următorul fapt :
Pe moşia Măgurenî care a devenit a d-lui Cantacuzino se află dealuri cu vii pentru care proprietarii dau din vechime otaşniţa 6 la sută de vedre din vinul ce fac şi că ne-avend crămi pe la vii, locuitorii cobdră cu mustela în sat unde o calcă şi dau dreptul de otaşniţa proprietarului moşiei. Iar acum, în tdmna anului acesta, se pomenesc că dmeniî d-luî Cantacuzino pretind într’un mod arbitrarii în loc de 5 la sută să le ia 10 la sută otaşniţă. Şi tot de-odată nu ’î mal îngă-due să aducă mustâla pe la casele din sat, pretindând să o facă pe la vil unde n’ad ce le trebue.
Pentru aceste impilărî plângendu-se locuitorii la d. Cantacuzino, d-sa n’a voit să le dea nici o ascultare; iar autorităţile nu sunt în stare să le dea sprijin înaintea voinţei şi a tot puterniciei d-lui
Cantacuzino, sub guvernul junimiştilor de
astăZl
lată în adevăr pentru ce d. Iorgu Gr. Cantacuzino să ’silesce a se face stăpân pe acest judeţ!
Alegători, luaţi săma!!
INFORMATIUNI
>
Guvernamentalii din Brăila sunt consternaţi. La tdte întrunirile ce se ţin de dânşii prin mahalale oraşulur, lume puţină şi indiferentă.
Cu totul din contră se întâmplă pe unde apar membrii partidului liberal. Pretutindeni d-niî N- Fleva, Campiniu, Giani, Djuvara, etc. sunt primiţi cu căldură şi cu strigăte de : «Trăiască liberalii, trăiască unirea I»
Ieri d. Blaramberg s’a plâns de pe balconul caselor sale că al săi ’l-au trădat. Dar cum să ne explicăm că d. Blaramberg, care a asistat, dupe cum ne spune «Naţiunea», la întrunirea provocată de d. Dimitrie Bră-tianu în Capitală — «întrunire liberală» — a plecat apoi la Brăila unde a luat cuvântul la întrunirea guvernamentalilor, cari ’l patronâză candidatura, la hotelul Vaibl—«întrunire conservatdre».
Nasce întrebarea : care e trădătorul ?
That is the question.
Epitropia Sf. Spiridon din Iaşi s’a transformat într’o adevărată agenţie electorală. Oamenii cu afaceri perd Zile întregi aşteptând să fie primiţi de d-nil epitropî cari n’ati timp să-se gândâscă la el, fiind-că aîi de pus ţara la cale.
Prefecţii noştri,scrie «Drapelul» din Iaşi, sunt cu desăvârşire consternaţi. Ei ştiu forte bine că vor cădea la a-ctste alegeri candidaţii guvernamentali, şi de aceea stau într’o asiduă şi disperată corespondenţă cu Bucuresciî.
D. D. M. Bragadiru a stabilit un fir telefonic între comptoriul săti din strada Carol şi fabrica de spirt de la Bragadiru,
Serviciul a început de Sâmbătă şi să face în cele mai mulţămitdre con-diţiu ni.
Lungimea liniei e de peste 20 kilometri.
Felicitările nostre d-lui Bragadiru.
Aflăm că d. prefect al poliţiei ar tăgădui d-lui primar al Capitalei dreptul, d’a să amesteca în ce privesce poliţia cârciumelor şi locurilor de petrecere.
D. prefect, ni să afirmă, ar fi mers chiar mai departe: d-sa a dat într’adevăr ordine agenţilor poliţiei d’a observa disposiţiunile luate de poliţia asupra cârciumelor şi spectacolelor, lăsând cu totul în nelucrare ordonanţa de dilele trecute a d-lui primar al Capitalei.
Despre acest ordin dat agenţilor poliţienescî d. prefect a comunicat Primăriei prin adresa cu No. 39.518.
Va să Zică tot adevărat e că d. prefect al poliţiei şi d. primar al Capitalei nu prâ ’şî fac ochi dulci.
Dar, spre a să confirma şi maî mult acâsta, d. prefect al Capitalei ar face bine cum e şi dator funcţiei şi ondrei sale personale a da ordin agenţilor poliţienescî să înceteze a mai protege pe agenţii electorali pakişti, se înceteze a-î impune cetăţenilor.
D. Algiu e pus la încercare; să vedem cum va sci se ese ; căci chiar ondrea sa e în joc.
D. Anton Bujorenu a fost urmărit sâmbătă pe strada Decebal, din dosul Bărăţieî, de câtre bătăuşii pachişti Drăgan şi Călin, petrari ai primăriei, însărcinaţi cu derîmarea Turnului Col-ţea. Ei au câutat să 1 bată, dar sau mulţâmit numai cu înjurături, căci d. Bujordnu a intrat în prăvălia d-luî Petre Dumitrescu, care l’a scăpat de furia bătăuşilor.
Ecă în ce timpuri am ajuns.
Duminecă s’a celebrat la Braşov căsătoria d-lui Aureliu Mureşanu, directorul »gazetei Transilvanieicu d-şdra Elena I. B. Popovicl.
Căldurdsele ndstre urări de fericire.
A nins la un mare număr de localităţi din ţară şi anume la Baia de aramă, Bistriţa, Buhuşl, BurdujanI, Câmpu-Lung, Cozia, Dorohoî, Horez, Mihâileng MoinescI, Nâmţu, Novaci, Ocna, Panciu, Pâtra, Predeal, Rîul-Va-duluî, Sascut, Sinaia, Vârciorova şi în Capitală.
Agiul a fost Sâmbătă 2,22 la sută.
Comitetul liberal electoral din Botoşani, văZând presiunile administrative de tot felul, maî ales acele sub care s’a efectuat alegerea delegaţilor col. III, a adresat M. Sale Regelui următdrea telegramă, semnată de un mare număr de cetăţeni:
„Cele ce se petrec la noi, sunt preludiul celor mai grave atentate la libertăţile electorale. Bande de agenţi administrativi, poliţienescî şi municipali, Uniîde-ghisaţî, alţii chiar în uniformă, cutreeră stradele/ pieţele şi localurile publice, a~ meninţând şi maltratând pe alegătorii cari nu sunt de credinţele administraţiu-nei. Ori unde câţî-va alegători sunt întruniţi spre a se consfătui, chiar în casele lor, aceste bande năvălesc şi mal-tratâză. Subt asemenea împrejurări s’a e-fectuat şi alegerea delegaţilor colegiului al IH-lea. Rugăm respectuos pe Maj. V6s-tră Să: împuie consilierilor săi respectul prescripţiunilor constituţionale pentru libertatea alegerilor. “
D. Grădişteanu a trimis următdrea depeşă Regelui, care însă a fost refuzată de oficiul poştal:
Sire,
Convenţiunea încheiată de guvernul Majestăţei tale cu Societatea austriacă de va-pdre pe Dunăre conţine concesiunea unui servicifi public al ţărei către o societate streină, dreptul pentru o putere streină de a avea funcţionari publici dependenţi de dânsa pe teritoriul nostru. Un asemenea act trebuia neapărat supus camerilor. Guvernul Majestăţei Tale ţi-a surprins consciinţa ca să obţie decretul No. 2730 prin care aprobi acâstă convenţiune. Jurnalul consiliului de miniştri No. 5 din 6 Septembre cu care ţi se supune spre aprobare acăstă convenţiune este un act de iubită trădare naţională către ţară ale cărei drepturi sunt înstreinate şi către Majestatea Ta pe care o fac complice la trădare aceşti miniştri cari deţin numai de la încrederea Majestăţei Tale mandatul de a ne guverna.
Ţi-am denunţat faptul. Mi-am făcut datoria.
Al Majestăţei Tale devotat,
Petre Grădişteanu.
Primim din Craiova următdrea telegramă :
A sără imposantă întrunire liberală în sala Belvue, peste una mie persone asis-tau, au vorbit d-nil Crătunescu, An. Sto-lojan şi N. Romanescu, vestejind pe ciocoi şi candidaţii lor. Aclamări nesfârşite, succes imens. Poliţia pe Zi respândis’e svonul că întrunirea nu se va ţine şi întorcea lumea chiar de la întrunire.
In stagiunea dc estimp a teatrului Naţional se va represinta o tragedie în versuri «Virgiliu» datorită condeiului maestrului bard de la Mirceşti.
D. Gheorghe Vernescu, faciă cu d. Petre Grădiştenu, a Zis îfi tren unui alegător din col. I de Dojiil, ca să nu voteze pentru guvernul junimist.
Acâsta a spus’o d. Grădiştenu la ’ntrunirea de ieri de la Atenţii.
întrunirea d-lui Costaforu de la Orfeu, anunciată pentru ieri la 2 ore, nu s’a putut ţină, fiind numai d-sea şi vre 20 bătăuşi ce’l escortau.
-*£-
La ’ntrunirea ciocoilor ţinută a-sâră la Atenefi de cătră ciocoi au luat parte tdte cetele bătăuşilor pachişti, cărora aii vorbiţ d-nil Trandafil, dr. Severă au, Laurian, Nica şi Pache.
In numărul viitor vom da uă scurtă relaţiune.
Bătăuşul pachist, Stănescu de la Obor, candidat la colegiul III. a toc-
mit 10 birjî a câte 30 lei pe Zfi şi~a plecat în judeciu pentru propagantă cu mai mulţi bătăuşi.
Câţî-va bătăuşi pachişti, din parteâ lui Stănescu, sau dus la comerciantul Marin Rotarul din strada Fraţilor ca să ’nchirieze salonul săii de danţ pentru adăpostire pe 2—3 Zde de alegeri a cel puţin 100 săteni.
Comerciantul a refuzat să ’nchi-rîeze salonul.
D. Mihail Măldarescu din Râmni-cul-Vâlcei a fost bătat în piaţa publică din acel oraş de către un bătăuş al prefectului, a-nume Stefau Georgescu. S’a reclamat parchetului şi Regelui.
ULTIMA ORA
Serviciul special al «TELEGRAFULUI»
Paris, 21 Octombre.
„Republica Francesă“ blameză permutarea generalului .Fevrier şi înlocuirea lui prin generalul de Miribel pe care ar fi voit să’l. vaZă numit şeful statului-major general.
Petersburg, 21 Octombre.
Ministrul afacerilor streine a decis să alâgă de acum înainte pe consilii ruşi în dorturile străine din foştii ohţeri de marină.
Belgrad, 21 Octombre.
Ministrul FranasovicI merge la Atena oa să represdnte pe regele la serbările Jubileului.
Din ediţia a ll-a de eri.
IjoforrrLaţi-ujnl
Alianţa conservatdre-junimistă nu prâ stă bine. Circulă sgomotul de neînţelegeri cari ar avă să îsbucnâscă chiar nainte de alegeri.
«Naţiunea» spune că d. Pache a ameninţat pe întreprinZătorul salei Orfeh cu espulsarfea, dacă va da sala pentru o întrunire,
D. Costaforu va denunţa acest fapt în întrunire publică.
D. V. Maniu, fost deputat şi senator a trămis următdrea telegramă Regelui:
Sinaia
Prea graţiosului nostru Domn şi Rege Carol I.
Agitaţiunea din tdtă ţâra provocată de atitudinea guvernului pdte să aibă urmări fdrte grave. De astă dată este prjn eminenţă în interesul Cordnel să se preîntâmpine vijelia.
Prin chemarea la cârma ţărel a guvernanţilor actuali agreaţi Augustei Vdstre persdne, M. V. aţi asumat fatalminte res-punderea întregeî situaţiuni. Acâstă îngrijire legitimă mă îndămnă să supun cu profundul respect la suverana M. V. a-preciare posibilitatea unei amărăciuni şi comoţiunl vătămătdre ţărel, mal ales când amestecul ilegal al putere! publice în drepturile alegătorilor, prin presiuni re-voltătdre, în folosul candidaţilor lor oficiali să seceră fără trebuinţă mulţime de victime din rândurile celor mai buni români.
Eă aşi fi fericit, dacă cu căderea, prin urmare şi sacrificarea mea în judeţul Ialomiţa se va putea împăca ursita neîndurată.
V- Maniu
CASSA DE SCHIMB
N. & D- Mbroeano
Strada Ij.pscanî, CCoua clădire a roeietăţel Dacia-Romănia numită * Pasagiul Dimitrie Ghica» Na. 6.
BUCUREŞTI
Cumpără şi vinde efecte publice ’ şi face orf-ce schimb de monedi
Cursul pe $iua de 10 Octombre 1888
i_Cump. Vâna
5n/o Rentă .Amortisabilă .
5°/o	1 Rom. Perpetuă.
6°/r. Obl. de Stat (Gonv. Rur 6'7o »	»	»	(C. F. Rom
5°/n » Municipale 1883 .
5°/o »	»	1884 .
7°/o Scrisuri funciare Rurale
S°/o »	»	>
7%	»	» Urbane
<Go
5°/o S°/o
■ fanc. Urbane Iaşi Impr. cu prime Bucur. (20 1. Los. Crucea Roşie Italiană 10 fr. Obl. Casei Pens. 300 » Sârbeşti cu prime Losuri Otomane cu prime » Basilica Dombau . Aur contra argint sau bilete Napolionî contra lire . . Florin! valdre Austriacă Măre! Germane .... Bancnote Francese . . . Ruble Hârtie...............
NB. Cursul este socotit
in
94
93 U2
82II4
io6Tl4
9&‘/4
I043l4
92’l4
8o']2
45
30
228
75
45
19
i»U
20,01
2.08
124
99'12
265
aur.
948U
9814
83T4
107
9681*
105314
92 314
8D12
50
32
235
80
50 2,1 2>/4 20,05 2.O9 1-25 ioo'l2 2 75
Administratorul mărului, C. Ispâsescu,
www.dacoromanica.ro

TELEGRAFUL — 11 OCTOMBRE 1888.
CASA. DE SCHIMB
MOSCU NACHMIAS
No. 8, în palatul ^Principele Dimitrie Gliica» (Dacia-Romănia) Strada Lipscani, în faţa nouei clădiri a Bănceî Naţionale
BUCURESCI
Cumpără şi vinde efecte schimb de
publice şi face orl-ce monedî
Cursul pe cliua de 10 Octombre 1888
Rentă Amortisabilă 5»/0 . .
>	Română perpet $°lo Oblig, de Stat (C. Rur.) 6°jg
>	C. F. R. 6°/o • .
>	.Municipale $o/0 .
j Case! Pens. (300 L.) Ser. funciare Rurale 7<>/0 .
»	»	»	5°/o	•
>	>	Urbane	7<>/0
»	»	»	6°/o
-	»	*	5°lo
»	»	»	Iaşi s°/o
Obl. Sârbesc! cu prime 3°/o Im. cu prime Buc. (20 lei) Losurî crucea Roşie Italiane Acţ. Banc Naţională . . Losurî Otomane cu prime » Basilica Dombau c. p. » Panama cu prime . .
>	S6rb.cupr.de rofr.b. Aur contra argint sau bilete
»	* Napoleon . . .
Florini Wal. Austriac. . .
Mărci germane.............
Bancnote francese ....
> Idem italiane . .
» Ruble Hârtie . . NB Cursul este în aur.
| Cumpără	Vinde U
941/*	943/*
93'/*	933/*
98'/*	983/*
I 823U	83 '/*
i 225	235
IO6U2	107
96I/4	963f4
IO5U4	I053/4
j IOO	ioa'/2
92lli	923/4
8o8i*	8ri/2 I
75	78
45	50
29	32 ,
45	50 i'
18	21
12	14
isU	2‘li |
208	210
124	126
IOO	1001/2 “
99	IOO
270 I	275
Abonamentele şi Anunţurile „TELEGRAFULUI”
ABONAMENTE
IN CAPITALĂ .
Pentru un an .............Leî	24
„ S6se luni........... „	12
„ trei luni........... „	7
IN DISTRICTE :
Pentru un an..............„	30
„ şfise luni.......... „	15
„ trei luni........... „	8
Pentru Românii din alte state, ca pentru districte.
IN STRÂINETATE
EU, ANNA
CSILLAG
Pentru un an . .
„	s6se luni.
,,	trei luni .
In aur leî 40
,j »	»	26
JJ M T, 10
GRADINA ELIADES^tteInt0U'
ANUNC1URI ŞI RECLAME
Anunciun pe pag. IV, linia 25 bani. Reclame	„	„	III,	„	1	leu.
n	»	„	II,	»	3	leî.
?>	„	„	I,	„	5	leî.
De vendare
la administraţia diaruluî Telegraful hârtie maculatură.
FABRICA
COMET
cu părul colosal Loreley lung de 185 ctm, efi l’am obţinut în urma întrebuinţărel de 14 luni a pomadel inventată de mine, ce este singurul mijloc contra căderel părului şi servă Ia activarea creştere! Iul, la întărirea rădăcinel; ea activâză !a bărbaţi creşterea plină şi vigurăsă a barbet şi deja după o scurtă întrebuinţare dă atât părului din cap, căt şi din barbă o lucire şi plinătate naturală şi preservă părul de în-cârunţire pripită până la adânci bătrâneţe. Preţui unul borcănaş 5 franci.
Se expediază în t6tă ţâra avansându-ni-se suma prin mandat postai.
Se găseşte in Bucureşti la Librăria L.
Steinbcrg, Strada Carol No.f.
DE VENDARE
DE SOBE MEIDINGER SI MAŞINI DE BUCĂTĂRIE
Cea mai practică şi economica sistemă de încălcare. Căldura şi arderea pot fi regulate în mod perfect. Focul se p6te întreţine în permanenţă dile şi săptămâni întregi. Ca combustibil se p6te întrebuinţa cok, lemne, ligorită, cărbuni de piatră şi coceni de porumb.
VENTILAŢIA ODĂILOR Maşinele de bucate sunt de sistema cea mai perfecţionată. Durabile, practice şi cu o economie mare în combustibil. Se p6te arde cok, lemne, cărbuni de piatră, etc.
Daposital Ştr. Domneî, 14 bis. Fabrica str. Vultur, 6.
Cereţi Broşuri ilustrate cari se trimit gratis.
Renumita Cărturăresă
Iulia Poloneză
—5= S’A MUTAT In dosul Palatului Regal La finele Str. Brătianu 51, (în colţ)
Lângă Grajdurile Palatului Regal
Ghiceşte viitorul, presentul şi trecutul, pâte descoperi şi pagube, furturi, judecăţi, orice secrete ascunse la care se interesâză cine-va. Cine aduce semne pâte afla lucruri ascunse : comori, etc.

—       ——————     jsa; „ _» •*
farmacia CHR. ALESSANDRIU română
•nEmaan»v»i|.ii..METCTŢCTTO«i^^

I i G O îî U L
Dintre l<Ste preparatele de gudron care a obţinut o reputaţie netflgSduîtâ în faţa d-lor doctori şi clienţi! ce au constatat foliise surpriujt’tc'ire e
GUDRONUL ALESSANDRIU
care *e întrebuinţări O» suctes contra durere! de piept, • tusei provenita în urma guturaiului, iritaţiun! ale peptulul. [ astma, catar al bişicet uduh.1.—I.ipseî de poftă de mâncare, ete.—Cu o lingură din acest Gudron pus într’o I litră de apă formezi spe de Pacuri, caje se pdte da cu! mult succes la copil cottra bălelor ma), re indicate.
Pentru adulţi se iei o linguri de Gudron în apă sa charuta safl lapte dulce I—3 ori {>5 41 2 lei fi.
Empl&stura gudronat dis Pauvre Kommo (Aleaaand; lu).—Contra durerilor Reumatismale, a încheieturilor, mijlocului, durerilor de piept, spate şi alte junghiuri, 1 led ulonl.
Paştii® Q-umoas.Codfin-ToltttAîessandriu).— Superioritatea acestor medicamente în maladiele de piept este recunoscuţi de tdte '«lebrităţile medicale. Aceste pastile în urma esamiuăril ti li s’ai făcut s’aâ aprobat de onor. consiliu medical, superior, 1 len 50 bani entia.

"V X s
Prep araţi unea acestui vin, care pentru mine s devenit J un ctllt e adesea denaturat de unii eetegi cari găsesc de j cuviinţă a debita alte preparaţiunl tn locul acestui vin, de aceia atrag atenţiunea onor. public a nu primi de eit j flaedne originale
VINUL COPIILOR
PREPARAT Dă!
OIEîjR,, ALESS A-LsfTDî^XTT
Farmacistul Curţii Regale
Etatea cea fragedă a copiilor 'I face a se îmbolnăvi j uşor J pentru a preîntâmpina maladiile se recomandă acest j§ vin tnturor copiilor de la etatea de 6 luni In sus; tine j» relor fete le ajută la buna desvoltare a corpului, întă- •» reşce fisele şi dă putere muşchilor.—Modul întrebuinţări!; a M se vedea instrucţiunea ce lnsoţesce fie-ce sticlă. Preţul îl lei.
LCasds
Capsule elastica on ulei de Eioină (Alessan-d.riu).—O dosâ, cutia a 4 capsule I leii, a 6 capsule I ieu şi 25 bani, a 8 capsule 1 lei şi 50 bani.
SinapiiMiuil Alssa&nărin, muştar îa foi. — I Acostă preparaţiane esperimentatfe de autorităţile nfistre * medicale şi profesori la facultate a constatat că fiind su- i perifire tuturor celor-l-alte preparaţiunl străine, şi chiar | celui de Rigollot. Cutia 1 lefi 50 bani.
ţamitaiw.w 1 1   » «l. < «»■ »i 11 11
itdi
S^., Vindecă \ p>\
,	/ 8 din 10 w \ gt \
£ f u'a'3ille f ml; >
efrenele cele mal J
tfc frnpoveri- J -r?
, .xtdre, ^ ,
^SA^t _
Capisuie oloo-baljfantioo-santaUne (Alan-1 ®?-adriu).—Remedia sigur contra maladiilor secrete (scursdre, sculament) la bărbaţi, fie în stare pr<5s-pStă, sad orl-cât de învechită, se vindecă prin întrebuinţarea unei cutii ce conţine 100 capsule, combinate ast-fel pentru un tratament de vindecare complectă.— Modul întrebuinţării şi dieta prescrisă a se vedea instrucţiunea ce însoţesce fie-care cutie. —Preţnl une! cutii 6 lei.
ISAS"" A se observa pe capacul cutiei semnătura, col<5re roşie, şi a nu vă debita alte capsule de a cărora eficacitate nu se garant&ă. Se trimite contra mandat postai în orl-ce localitate.
/ sty / crampele ele ■
I rţ lstomach, palpi-\ txţiile,colici he-\
1 „ \ patine, verşi- -1' '	\ tu ri ner r o- /
^ÎSlA
DE VmDÂEB LA FUiîCîFALELE FARMACII DIN ŢEEA.
la localităţile uncte nu.se gâsvsc aceste preparate ctverile sd se facă la Fsa^îTcracia fi twitra mandat postai espediez în »r!-ce localitate
CALEA VICTORIE! 77, BUCURFSQI, (CISM^UA ROŞIE)
—  ■ —t   M*  —	■ ■■	} --___Z
C€€C-5€CC€;C€C(XC€C€€€CCt€CO^
Prima Fabrică Româna
DE
LUMANARI DE STEARINA
IN BUCURESCI
JD3Lhv£XrrttUZ2 KC. TO^A-IST
Aducem la cunoscinta publică, că fabrica ndstră fiind în deplină lucrare, suntem în posiţiune d’a produce t6te dimensiunile de asemenea luminări, având d’ocamdată depozitu genbral în CALEA VACARESCI No. 141 unde se primesce orî-ce cemande.
Produsele nostre concurează cu orî-care din cele străine, atât în ceea ce privesce calitatea cât |i preţul.
una pereche case situate y -----în Iaşi, strada sf. An-
drei, în ourada (curtea) bisericeî. Amatorii d’ale cumpăra se vor adresa la D-na Ruc-sandra Cosma, în Târg işor. sad la D-nu C. P.-Conduratu, în Bucureşti, str. Lipscani No. 96.
%»V tyxi Of. ^
de Lei noi ÎOO în sus
Adeverate SihgeC
A se feri de contrafaceri
j&. Miner, Bueuiml| J ^1
E3 E3 E3 Ea ea E3 E3E3 S3 E3 ta ea E3 E3 C
[3	A APĂRUT DE SUB TIPAR	[j]
[3	IN EDITURA	[3
i TIPOGRAFIEI CAROL GOBL BUCURESCI ffl
CI	H, STRADA DOAMNEI, 14	R]
CI
ANUARUL
BUCURESCILOR
pe 1888-1880
PREŢUL 2 LEl.
j|^|i^|gşşFgtCr=3psiFqt==ŞFrsipsitJ.=ltV-HS^C-^i
RK
„NAŢIONALA*
SOCIETATE GENERALĂ DE ASIGURARE IN BUCURESCI
Apro&ată prin decret regal No. 225, din ianuarie 1885
CAPITAL SOCIAL 6,000,000 LEI NOUI
Prima emisiune 3,000,000 lei deplini vărsaţi 15,000 acţiuni de lei 200 flecare, din care 1,000,000 leî specialmente afectaţi oa fond la garanţie pentru ramura asigurărilor asupra vieţeî
Reserva de premii şi fond reserya 850,000 lei „NAŢIONALA" asigiuă :
1. In contra daunelor de Incendiu. — 2. Contra daunelor de G-rincUnă. (piatră). —3. Contra daunelor de Transport precum şi Valori. —Contra Spargere!. gea,rnu.rilor, oglincpLlor, etc. — 5. Face asigurare asapra vieţet.
a). Capitaluri fixe în cas de decese
xOu participare de 70 la sută din beneficia în combinaţiunile următdre : asigurări asupra vieţeî uneia saă a două persone, asigurări temporale, asigurări mixte cu capital dublu.
b). Capitaluri în cas de viiîţil
Combinaţiunile urmâtore : Asodaţiant mutuale de supravieţuire. Aso-ciaţiuni în grupuri de 12 ani pentru copii de la 2 ani jum. până la 9 ani inclusiv. — Contra asigurări capitaluri fixe pentru Dote. fără contra asigurări şi rente viagere în diferite combinaţiuni.
Până la finele anului 1885, NAŢIONALA a realisat în diferitele ramuri de asigurări ca premii aproximative 10,500,000 lei noui şi a plătit ca despăgubiri aproximativ 7,500,000 lei noui.
DIRECŢIUNEA GENERALI
Strada Dămnel, No. 12.
Societatea anonimă
DE
Basalt artificial şi de Ceramica
DE LA COTROCENÎ
CAPITAL SOCIAL: lei 1,500,000.
Capitalul versat la 31 Decembre 1886, leî 1,370,500.
Usina situată la Bucuresci, Cotrocenî, Soslaua Pandurilor, iu faţa Asilului Elena Doamna, legată cu calea ferată prin staţiunea Dealul Spirea.
Direcţiunea şi depositul principal in Bncnrescî: Strada Domne! No. 11 bis.
Adresa telegrafica : IE3a,sa,lt, IB-u.C'Cirescî-
DEPOSITE SECUNDARE:
,	.	. Calea Griviţei 66.
la d. G. Grosovich, piaţa Sf. ArhangoF M. G. Poumay, bancher.
M. Sebastien Somaripa.
• M. Serghie, B. Farfalomei.
Thomadis şi Damianof.
Industria naţională ale cărei produse au obţinut la exposiţiunea Cooperatorilor din Bucuicsci şi Craiova, cea maî mare recompensă
Diploma ele onoare clasa I*a ESTRAS DIN PREŢURILE CURENTE PENTRU BUCURESCI
In Bucuresci Brăila . Craiova Galaţi . Călăraşi. Rusciuc.
P RECI U RI LE
Felul materialului
Pavele pentru bordure 10 bucăţi la m. pătrat .
»	» pavagiu de stradă şi de curţi 30
bucăţi de metru pătrat Lespeifî pentru trotuare 25 bucăţi Ia m. pătrat.
Pdtratefelnrite \6 bucăţi la ni- pătrat.
Bordure de grădini io bucăţi Ia m. pătrat . .
CărdmiŞi refractare 420 bucăţi la m. cubic .	.
» cu 4, 6 şi 8 găuri, 40 bucăţi la m. p.
Ih Bucuresci şi în oraşele unde esecută lucrări pentru comună, societatea se însărcinăză şi cu lucrări particulare, a căror întreţinere o garantâză pe timp de un an. Asemenea se află la uzină materiale de calitate mal inferidră cu
IPreci’o.ri foarte reduse.
| I-a călit.		1 Il-a	călit.	Hl-a	celit.
f 'Pentru i miă.	hs9 o* a	Pentrn miă.	Pentru uni tatoa de mesurâ cu, aşezare ,	Pentru miă.	§ * s © D t-, g N Iţ O B m ls*!T
350	4 25	325	4 —	300	3-7°
			M —		13-
270	*5-—	250	10.50	230	9 5°
380	II.		360	9 50	220	8.—
240	IO.—	210		180	
150		130		100	
320					
65					
Buoureşcţ Editura Librăriei şi Tipografei	Str Lipscani, 96
www.dacoromanica.ro
EXEMPLARUL 10 BANI.
Duminică, 23 (Membre 1883.
ABONAMENTE
Pentru Capitală:
Pentru un an .	
» ^sre luni	. . . . > 12
> trei luni.	
Pentru	Districte:
pentru un an	■ ■ ■ ■ *3
» şâse luni	.... » i°
» trei luni.	. . . > 5
Pentru Românii	din alte state, ca
pentru districte.
Pentru Streinătate:
Pentru un an	. In aur lei 40
»	ş6se luni	.	.	>	>26
>	treţ luni	.	.	»	>10
Abonamentele se foc la 1 {I 15 ale Se-cărel luat.
UN NUMER VECHI aj BANI
Abonamentele se plătesc înainte
Ediţia, a, d.o-u.a,
ANUNCiURI ŞI RECLAME
Anunciurî pe pag. IV linia 25 bani. Reclame pe pag. III linia. .	1 leu
>	>	II	> .	.	3 leî
>	>	I	» .	.	5 leî
Pentru Inserţii şi Reclame Redacţia
nu e responsabilă.
Epistole nefrancatc se refusă, articole nepublicate se ard.
In Străinătate a se adresa:
Fnmcia, Ilavas, Laffitteet C-nie, place de la Bourse, Paris.
Englitera, Eugene Michoud, 81 Fleet Street, E. C. London.
Austria, Haasenstein et Vogler 2 Wien Rudolf Mosse Zeiierstaette Wiene.
Ungaria, D. Moritz Wiest, în Bada-Pesta Servitenplatz.
Abonamentelese plătesc înainte
Iledacţiunea, Strada Lipscani, 96
DIRECTOR POLITIC: IO AN G. BIBICESCU
Administraţiunea, Strada Lipscani, 96
sumarul
Partida regelui Depeşl.
O întrebare A fi sau a nu fi De peste Munţi Din afară.
Infamiile regimului Ecouri
Pentru d. director al Căilor ferate Vestitul Prado
Crime şi delicte.
Caraghislfcurl electorale Licitaţii.
Literatura populară Informaţii.
Ultima oră
Rugăm ]m; tl-nil abonaţi cari sunt în urmă cu plăţile să bine-yoiască a le achita, dacă nu voesc să li-se suspende trimiterea foiel.
Administraţia.
y
Bucureşti, 22 Octombre
Partida Regelui
* Pe când în Serbia Regele Milan se vede constrâns de a consimţi la o revisuire a Constituţiunei în sensul lărgire! cercului libertăţilor politice a cetăţenilor şi restrângere! prerogativelor corone!, o mână de omeni a! curţei în România, stă ja pândă, voind a viola consciinţa naţiune! şi a o sili se accepte o ’ revisuire a Constituţiunei în sensul restrângere! drepturilor politice ale cetăţenilor şi lărgire! prerogativelor coronei.
După spiritul Constituţiunei sârbe, Regele numeşte 30 deputaţi în Skup-cină printr’un decret regal. Aceşti deputaţi sunt represintanţiî coronei.
Curtezanii cari neocârmuesc au de gând a înscrie o atare prerogativă a Coronei în pactul, nostru fundamental. Mai mult de cât atât omenii. palatului sunt decişi a mai cere o revisuire fundamentală a legei electorale, desfiinţând colegiul al III-lea, aşa precum esistă el acum şi restrângând dreptul de vot pînă la aşa (psă „elita socialâu.
Hotărîrea guvernului de a pune la ordinea dilei cestiunea unei asemenea revisuirî a Constituţiunei
1
nu mai este un mister pentru nimeni. D. P. P. Carp, sufletul acestui guvern, a declarat-o într’un mod franc şi va mergâ'înainte pentru reali-sarea programului conceput cu cu-ragiul şi aroganţa inherentă caracterul seti.
Pentru a realisa însă tendinţele şi aspiraţiunile curtizane, guvernul actual are trebuinţă de un nou partid, de o nouă aglomeraţie de omeni politici; curtezanilor le trebuesce o partidă proprie a coronei.
Până acum lucrurile nu merg tocmai bine.
Ne aducem cu toţii aminte, că după demisiunea cabinetului liberal, Regele a încredinţat puterea ome-nilor sei, iar aceştia înfăţişându-se înaintea represintaţiunei naţionale au declarat că vor’ căuta a căpăta încrederea naţiunei.
Isbuti-va în acesta privinţă ? Căpăta-va încrederea dorită ?
Nu.
Alegerile aii respuns : curtizanii n’ati încrederea naţiunei.
Cu tote astea, guvernul nu s’a credut învins şi este hotărît de a merge înainte cu coruperea cons-ciinţei aleşilor cu ajutorul unei ad-ministraţiuni reacţionare.
Din majoritatea conservatore guvernul crede că şi va crea o zes-
tre guvernamentală, menită încet câte încet se devie prima cohortă a partidei palatului.
Isbuti-va guvernul în acâstă privinţă ?
Noi credem că da, căci elastică a fost pururea consciinţa politică a partidei nristre conservatore.
Imoral va fi acâsta, nedemn pentru un partid politic care se respectă — aşa este.
Dâr numai cu acâstă condiţiune sine qua non, conservatorii sâ pot agaţa de putere şi să pot impăca cu tronul.
Abdicând de la vechea lor programă oligarhică şi dând cu buretele peste tote condiţiunile prin care o partidă politică pote avea drept de a rivni la putere într’un regim a-devărat parlamentar, conservatorii pot şă nu mai aibă absolut nici un scrupul şi se se transforme ex a-brupto în’tr’un partid al palatului.
Mai cu sâmă acâstă transformare e lesniciosă pentru partidul reacţionar după ce în alegerile actuale în faţa ţârei omenii săi de frunte aii călcat în piciore tote condiţiunile necesare unui partid politic, care vrea să remâie onorabil în ochii ţârei.
Şi care sunt aceste condiţiuni ?
Cea d’ântâiu este că partida reacţionară din unire în unire, din a-lianţă în alianţă a încetat de fi a în adevăr o partidă politică.
Dacă ni se cere să spunem ce constitue caracterul politic al unei partide, vom răspunde că nu este o asociaţiune de interese individuale, ci comunitatea doctrinelor.
In afară de acâstă comunitate de idei, din acâstă unitate a drapelului se pote forma o trupă, nu se va forma însă o partidă.
Şi conservatorii s’au presintat în faţa alegerilor fără drapel şi fără program pe cari nu Iau putut afişa din causa alianţelor şi coaltţiunilor prin care au trecut.
A doua condiţiune, nu mai puţin însemnată este o libertate electorală deplină şi întrâgă, pentru ca nimeni să nu p6tâ bănui sinceritatea si autoritatea votului natiu-neî. Pe cât este de ruşinos ca o partidă să scamoteze puterea, p’atât e de
onorabil şi glorios ca ea s’o do-bândâscă prin însăşi puterea opi-niunei publice.
Nimic nu e mal corect şi mal legitim de cât a lua guvernul când ţara ţi-1 încredinţâdă, şi a ’1 lăsa când însăşi acea majoritatea te lasă.
Aceste două condiţiuni călcate în pici6re, partida conservatore ’şî a curăţit calea spre tot felul de u-miliri, spre tot felul de înjosiri şi convinşi suntem că în curând o vom vedea lungită jos, la piciorele nu a tronului ci chiar a.......cur-
tezanilor.
Când acâsta se va realisa, d. P. P. Carp, Garaşanin al nostru pământean, ’şi va ajunge scopul.
SCIRI TELEGRAFICE
Serviciul particular al diaruluî «TELEGRAFUL»
Viena, 2 Noembre.
Astă-dî a fost un consiliu miliar sub preşedinta împăratului.
Consiliul s’a ocupat cu concentrările de trupe rusesc!, care au stârnit o atenţiune seriosă în cercurile competente.
Paris;, 2 Noembre.
Comisiunea de revisuire a hotărât cu 6 voturi contra 1 că trebue se se re/:',r isu Cantităţii
Belgrad, 2 Noembre.
Se afirmă că Pirociaoatz, după dorinţa reginei va ridica înaintea Sinodului chestiunea de nulitate
a diAorţuiuI pronunţat de mitropolitul Teodosie,
O ÎNTREBARE
De ce se bucură Evreii ?
Intr'o telegramă către M. S. Regele, ma! mulţi cetăţeni români de rit mosaic se felicită pentru libertatea în alegeri ce au avut acum.
Altă-dată, prin urmare, aceşti d-ni n’aă avut libertatea de a‘şi da votul cum voiau.
Să fie fire aşa ?
Ne adresăm în special la d-nii Halfon, Hiller, Elias, ca fimenî care sciu bine ce este o iscălitură şi să gândesc, sunt deprinşi a se gândi serios, când ’şi pun iscălitura pe un act.
Adeverat este, ’i întrebăm pe cinste, a-deverat e că până acum le-a încătuşat cine-va mâna, le-a siluit voinţa, le-a confiscat libertatea şi, ast-fel nu le-a fost permis să voteze cum ‘le dicta consciinţa ?
De vor respunde, de vor putea răspunde: da, noi le purtăm atâta consideraţiune în cât declarăm că-î vom crede, chiar fără dovedi, şi vom desarma.
Dacă însă nu vor putea răspunde : da, şi de sigur nici unul din d-lor nu va repeta că, până acum, i s’a siluit voinţa şi consciinţa, atunci putea-vor fire esplica logic esistenţa semnăturelor d-lor pe telegrama adresată M. S. Regelui ?
Nu, îndrăsnim noi a o afirma chiar de acum.
Simţiaă cu adevărat bucuriă, dar nu pentru că acum avuseseră libertatea de a vota, care mai înainte le-ar fi lipsit, ci pentru că contribuiseră a răsturna guvernul liberal.
Erau liberi să fawă, liberi să aibă ori ce idei şi nu de la noi porni-va vre-o imputare pentru că au preferit pe cutare fimeni politici cutăror alţii.
Alt ce-va ne-a atras atenţiunea.
Bucuria ce arătă d-lor, o arată evreii din tfită ţara şi mai cu sâmă cei neîmpă-mânteniţî.
Intre Evreii cetăţeni Români sunt şi de cei care nu se bucură de venirea junimiştilor la putere; între neîmpământeniţi, adică între cei streini, nu e nici u-nul care să nu împărtăşască şi nu ducă la lirism bucuria pentru căderea liberalilor şi pentru isbânda junimiştilor.
Ce este fire acest fenomen şi care es-plicaţiunea lui logică ?
Care? Numai una pfite fi : se bucură evreii de căderea liberalilor, pentru că liberalii luaseră măsuri, spre a stârpi cămătăria neruşinată ce se făcea în paguba funcţionarilor şi pensionarilor, deci sleiseră pentru evrei un mijloc de câştiguri neoneste;
liberalii dedeseră ordine şi făcuseră să se aplice legea rurală şi legea licenţelor isgonind din sate pe evreii care nu’ îndeplineai! condiţiunile cerute de lege, pe când junimiştii le au redeschis satele călcând chiar legile ;
liberalii votaseră şi puseseră în aplicare legea comerciului ambulant, pe când iunimiştiî au suspendat şi comerciul ambulant e acum în flfire.
Aceste fapte, şi alte câte-va pe care nu e nevoie de a le înregistra, esplică însă, safi pot esplica, bucuria evreilor cari nu sunt cetăţeni Români.
Pe cei semnaţi în Telegramă legile de aparare naţională nu i-au atins, de vreme ce altul e cercul activităţei lor nu cel pe care legile numite voiau a-’l atinge şi restrînge.
De ce dar încă o-dată se bucură aceşti din urmă ?
Se bucură, pentru că—de şi cetăţeni români—dânşii riau dobândit încă acel cult al patriei, care impune cetăţânuluî a preferi ţâra ori-carei alta, a lupta pentru interesele ei în contra ori-căror alte interese.
Se bucură, cu alte cuvinte, pentru că punând în cumpănă interesele române d’o parte şi cele israelite de alta, inima lor înclină pentru aceste din urmă şi lor le dă o marcată preferinţă asupra intereselor speciale românescî.
Acesta este, după noi, singura espli-care a bucuriei ce constatăm şi pe care Evreii o manifestă vădit, unii prin telegrame către regele, alţii—cu cultură mai rudimentară sau chiar nulă—priu înj iră-
turi chiar triviale pe tfite tonurile şi pe tfite potecele în contra liberalilor.
Faptul acesta trebuie se dea de gândit Românilor.
El vâdesce că, pentru unii din nouiî împământeniţi, cetăţenia a creat numai drepturi, nu şi datorii, de vreme ce dînşii afi devenit cetăţeni, fără a deveni în a-celaşi timp şi Români, buni Români, care se prefere interesele ţârei şi ale poporului român ori-căror alte interese.
Şi nu-s numai Evrei de felul acesta; sunt şi Greci; sunt şi alte nâmuri.
Din tfite acestea, un învăţământ trebuie să tragă Românii, acela ca cetăţenia să n’o dea de cât celor care afi un trecut de iubire către ţâră, de cât celor ce vor fi dovedit că s’afi alipit ei; căci numai aşa acei fimeni i-ar putea fi folositori.
Semnalăm faptul ca prindere de minte şi atâta tot.
Când noii împământeniţi iubesc pe alţii mai mult de cât pe cei care-i primesc în sfera lor politică, de ce fire nu ne-am iubi şi noi pe noi mai mult de cât pe orî-care alţii?
A fi sau a nu fi
Conservatorii trebue se ’şî pue negreşit întrebarea lui Hamlet: to by or noi to by!
Acesta întrebare nu pfite să fie evitată; căci după tfită ferberea care se face în cercurile fimenilor de frunte a partidei conservatfire, s’a dat pe faţă fel de fel de combinaţii ministeriale şi nici d. Las-car Catargi, nici d. G. Vernescu, nici Al. Lahovary, nici general Mânu nu sunt fi-menil cari să primâscă rolul secundar care li se reservă de guvernul junimist.
D. P. P. Carp a şi dis cuvântul său a-cestor domni.
„O modificare a cabinetului în sens „politic e exclusă prin resultatul alegerilor, căci ori-ce ar putea scrie unia „din confraţii noştrii, care clasifică pe deputaţi, imensa majoritate a Camerei s'a ales .pe oasa programului guvernului şi suntem convinşi că cu dînsul vor sta sau vor cădeai1
Aşa dar cestiunea e pusă limpede,gu-1 vernul Regelui Carol nu se consideră de-sarmat faţă cu resultatul alegerilor şi din punctul seu de vedere acest guvern-are dreptate de a nu desarma.
Chemaţi la cârma ţârei prin singura încredere regală, junimiştii au făcut tot ce le-a stat în putere pentru a eşi din alegeri biruitori.
Au pactisat cu conservatorii, au scos castanele din foc pentru conservatori, au dat administraţia pe mâna conservatorilor, au privit apoi cu mâinele încrucişate la lupta ce s’a iscat între naţiune şi bandele de bătăuşi organ i sate de prefecţi.
Şi când resultatul tutulor compromisurilor, tutulor nelegiuirlor, tutulor infamiilor s’a dovedit a fi în favorul numai şi numai al conservatorilor, aceştia cer ca locul ce 0-cupăjunimiştii să fie cât mai iute deşertat, de ori-ce conservatorii rîvnesc a-’l ocupa fără multă vorbă.
— Apoi, aşa ne-a fost vorba ! strigă d. Carp, apoi mă credeţi aşa de prost ca după ce am scos castanele din foc, se vă las să le mâncaţi, iar eu şi cu ai mei să ne întfircem din nou în anticamerile pa-
să plece capul de frică, acum plecaţi, căci pentru noi, reacţionarii, cestiunea să pre-sintă limpede : a fi sau a nu fi.
Iată cum stau lucrurile în cercurile guvernamentale.
Se vor împăca lupii ?
Sau se vor mânca ?
Viitorul apropiat ne va respunde.
Ori-cum, pentru noi liberalii cari una cu naţiunea suntem, remâne netăgăduit că proverbul vechiu românesc: că'vai ele chica ţăranului când boierii se certă, se va a-deveri şi pentru astă-dată,
R.
De peste munţi
„Naţionalişti estremi“
„Foiă a naţionaliştilor estremî“
Ast-fel numesc şi califică diarele maghiare pe amicii „Telegrafului şi dia-rul „Telegraful^ de când este supt direcţiunea d-lui Bibicescu.
Calificarâa nu ne supără de loc.
Din conţră, o primim cu bucuriă.
Este adeverat că naţionalismul e principiu fundamental în credinţele nfistre că el inspiră şi călăuzesce acţiunea nfis-tră politică.
Naţionalismul ne conduce, când în a-facerile din lăuiitru combatem năvălirea streină care a copleşit întrâga parte a ţârei de peste Milcov şi mai tfite oraşele de din efice ;
naţionalismul ne inspiră când cerem, stăruim şi luptăm ca, în tfite ramurile de activitate, Românii şi ce e românesc să fie ocrotit, susţinut şi încurageat;
naţionalismul inspiră activitatea nostră când căutăm a face cunoscut Românilor liberi suferinţele celor ce gem supt jug strein, fie ungur, fie rusesc ; fie grecesc, Naţionalismul călăuzesce lupta nfistră întru a înoda şi de fapt legături strînse între Românii de pretutindeni, cum esistă de drept şi firesc, prin comunitatea sângelui, a limbei, a trecutului şi chiar a viitorului.
Suntem naţionalişti, căci— ca cel mai numeros popor mic oriental, mai cu sâmă după ce am dovedit lumeî că seim şi putem se luptăm, pu tot soiul de sacrificie, pentru drepturile naţionale, vrem să ocupăm şi se se scie că vrem se ocupăm, în configuraţiunile politice viitfire, locul la care ne .dau drept şi Galităţile şi mai cu semă numărul nostru.
Avem aspifaţiuni, care privesc pe Românii de pretutindeni şi nu le ascundem; din contră, ne lăudăm cu ele ne facem o fală din ele.
Credem că ne-am esplicat în deajuns pentru foile ungurescî.
Un cuvânt numai mai adăogăm :
In timpii când din ceea ce să numia numai o „espresiune geografică££ s’a putut face un stat mare, unitar, drapele— ca al nostru— nu să ţin ascunse, n se a-dăpostesc în buzunar.
Suntem deci naţionalism Nu primim însă calificarea de „estre^ mi“, pentru că nu înţelegem gradaţiunî în sentimentul de naţionalitate. Cine e Ro^ mân, e Român în totul, nu „mai mult safl mai puţin££.
latului ?!
— Apoi, nici ca fost vorba, strigă d. Lascar Catargi şi G. Vernescu, ca să mâncaţi castanele voi, căci în acest cas ce ne remâne noue? V’am primit ca un guvern de transiţie, căci fără un atare guvern n’am fi putut nici o-dată să ne a-legem. Numai cu ajutorul ingerinţelor, te-rfirei, presiunei şi bandelor de bătăuşi, naţiunea s’a supus şi a votat pe prozeliţii boierilor şi ciocoilor. Aţi scos castanele din foc, aţi isbutit se faceţi ca naţiunea
DIN AFARĂ
Nouî reforme în Brasilia
Brasilia care a făcut atâtea progrese sub domnia împăratului don Pedro, care. acum de curând a desfiinţat sclavia, e pe cale d’a scutura jugul Bisericeî.
In acest scop, mal multe proiecte delege au fost depuse în camera deputaţilor.
www.dacoromanica.ro
Acum câte-va săptămâni, un deputat, d. Manjo MonteioroS' a refusat d’a depune jurământul obicinuit. Mai fericit de cât Brandlaugh din Anglia, MonteioroS n’a fost expulsat din Parlament, din contra o mare majoritate a recunoscut că deputatul are acest drept.
E chestia de introducerea căsătoriei civile în contra căreia luptă cu energiă clerul protestant.
S’a cerut asemenea libertatea cultului. Farcira a depus un proiect de lege în a-căstă privinţă în Cameră. Clerul a protestat ; neavend însă nici o influenţă asupra '6menilor, s’au adresat la femei, 14 mâi femei, din cari multe din societatea înaltă, au adresat o petiţiune Camerei. A-ceste domne „devotas tolerantes" protestă contra proiectului de lege prin care s’ar introduce în Brasilia libertatea cultului şi credinţelor.
Socialiştii în Germania
Socialiştii din Berlin într’o întrunire ce a avut loc dilele trecute, au hotărât să nu ia parte la alegerile pentru remaniarea Camerei deputaţilor Prusiei.
S’a primit în unanimitate urmetorea hotărâre :
,.Adunarea declară că democraţia socialistă nu va lua parte la alegeri iminente. Ea protestă contra celui mai mi-serabil sistem de alegeri, care exclude marea masă a poporului de a lua parte la vot şi ’l împedică de a ’şi trimite re-presentanţî în Camera deputaţilor.
Adunarea contestă membrilor Parlamentului dreptul de a se numi representanţii poporului, pertru că în realitate el nu sunt de cât representanţii burghesiei.
Constituţia serbă.— întrunirea eonii-*
siunei de revisiure.
Comisiunea pentru revizuirea Constituţiei va ţine azi prima şedinţă, sub pre-şedinţa regelui Milan, care va pronunţa un discurs de deşchidere,
Membrii comisiunei din provincie au primit ordinul se vină la Belgrad. După ce a stat mult la îndoială, Garaşanin a primit a lua parte ca vice-preşedinte la lucrările comisiunei chemată pentru a e-labora proiectul nouei constituţiunî.
Divorţ regal.— Opinia la St.-Peters-
burg.— Atitudinea eventuală a Kasiei
In societatea rusă se consideră divorţul regelui Milan ca nevalabil, pentru ca mitropolitul Teodosie n’are drept a proclama atestă despărţire.
După „Grajdaniu“ guvernul rus nu va interveni în atestă afacere de cât în caşul când ea va provoca vre-o complica-ţiune politică. E însă cu putinţă ca sinodul ca autoritate supremă a bisericei ortodoxe să desaprobeze în public pe regele Milan.
Infamiele regimului
Bande de bătăuşi scrie „Fulgerul14 din Iaşi, compuse din sergenţi, agenţi fiscali,
FOIŢA DIARULUI TELEGRAFUL
(22)
SPOVEDANIA
UNUI
UCIGAŞ
5
de
EU GENIU HINS
CAPITOLUL XIII
Simpatii
Eu mă ocupam de alt-ceva ; me uitam la juraţi şi citeam pe faţa lor verdictul de condamnare.
Avem însă o speranţă. Morand ’mi spusese că pote va obţine circunstanţe uşu-
rin pe.
Fiind întrebat asupra crimei, am spus preşedintelui se dea citire depunere! mele, neavend de spus ceva mai mult.
TELEGRAFUL | 23 OCTOMBRE 1888
fanaragii şi podari, sub comanda directă a armeanului St.-Sava, a lui Ghiriac şi a lui Ciuhureanu, funcţionar la subprefec-tura Stavniculuî, umpleau piaţa primăriei, aşteptând semnalul convenit pentru a da asalt la urnă.
Voind să ’şi peardă timpul, începură a maltrata pe cetăţeni.
D. V. Gh. Morţun, ales deputat la două colegii la Roman, fu înconjurat de vr’o 40 de haimanale cari voiait cu orî-ce preţ să ’l vîre în canalul privatei de la primărie.
Sar mai mulţi cetăţenii şi scapă pe d. Morţun. Bătăuşii însă, înfuriaţi, sar asupra apărătorilor d-lui Morţun şi încep a’i lovi cu ciomegile.
Delegatul comunei Stânca Gheorghi Iosub, a primit o lovitură atât de îngro-zitore la antebraţul stîng, voind să apere capul d-lui Morţun, căruia ’i era destinată acestă lovitură, în cât i-a fost sfărâmat osul.
învăţătorului sătesc lonescu, bătăuşii guvernului ’î-au spart capul.
Mai mulţi cetăţeni au primit lovituri grave şi contusiunile se cunosc încă şi astă-di.
După cererea mai multor liberali, preşedintele biurouluî, d. V. Tassu, a chie-mat procurorul şi forţa armată.
D. Teodoru, prim-procuror, s’a presen-tat imediat şi a procedat la o anchetă a căruia resultat nu ne este cunoscut.
Tot atunci a venit şi jandarmeria sub comanda d-lui căpitan Dimitriu.
Intre acestea, bătăuşii guvernului îşi exercitau meseria înainte pe piaţa primăriei. Cetăţenii, după ce erau bătuţi şi umpluţi de sânge, erau trămişi la poliţie Unde torturarea lor continua.
Intre victime sunt d-nii C. Botez, C. Frătianu, Gherghel Cristea, Solescu, Kiru, V. Faraon, Ion Cuhnescu şi alţii, al cărora nume nu ’l-am putut încă afla.
Impărţitorul diaruîuî nostru, I6n Frătianu, trecând prin strada Primăriei cu vraful de diare la subţioră, pentru a le distribui pe la abonaţii noştri, a fost a-tacat de sergentul din punct Matei I6n, în deplină uniformă, secondat de o ciată de beţivi şi de bătăuşi între cari a putut cunoşte pe Vasile Chiriac, St. Sava, (armeanul), Dimitrie Hornea, gardist municipal şi alţii.
Mizerabilii 1’aU trântit la păment dân-du’î o lovitură de ciomag la cap şi mal-tratându-1 în modul cel mai neomenos, după care apoi l’aii arestat la comisia disp. I, de unde a fost eliberat, într’o stare deplorabilă, plin de sânge, de vînătăi şi cu capul spart, abea pe la 3 ore de dimineţă, de către comisarul respectiv, care nu ’î-a putut găsi nici o vină.
Deputaţii Aslan, Tzoni, Panu, Toci-iescu şi alţi cetăţeni au mers pe la diferite comisii unde se aflau cetăţeni arestaţi şi torturaţi, dându-le ajutore băneşti şi hrană.
Victimele acestor mişelii poliţieneşti sunt într’o stare îngrozitore.
Ajutorul de primar Nae Niţescu, fiind somat de d. advocat Gh. Morţun, a retrage bandele de bătăuşi de pe piaţa Primăriei, declară că nu are nici o autoritate, de şi mulţi din aceşti bandiţi veniseră din ordinul -d-sele.
Mai mulţi liberali au cerut -d-lui Mitică Rosetti, fratele primului ministru, şi Iacob Negruzzi, fratele prefectului, se’i întovă-răşescă pentru a vedea bandele de bătăuşi.
„Ecă-vă era nouă!“ strigau cetăţenii, din tote părţile, acestor stimabili douî junimişti, arătându-le bandele de bătăuşi exaltate de vin şi de -Sânge.

Cetirea deposiţîei provocă murmure în auditor; văd că mulţi se uită cu furie la mine.
Morand apărătorul meu vădend ce răă efect a produs cetirea deposiţiei mele, a cerut să fiu supus din nou la interogator ; am refuzat acesta. Ar fi fost o adevărată tortură pentru mine, se mai repet încă odată peripeţiile acelei crime.
Fiind-că mărturisisem totul, procurorul nu chemă nici un martor. Inse pentru ca se luminede pe juraţi asupra trecutului meu, chemă o mulţime de persone, cari făcură istoricul vieţei mele, de când eram pe băncile scolei pene în diua când am comis crima.
Nici un martor în favorea mea şi a-cesta din cauză că trăiam isolat.
Vergas voia să facă o deposiţie în favorea mea ; însă faţă cu declaraţiile duşmane mie, a lui n’ar fi avut nici o va-lore.
Ministerul public începu acusarea.
Un murmur de aprobare se ridică din sală la argumentele lui sdrobiteire pentru mine.
După un strălucit exordiu, procurorul începu să mă atace direct.
înainte de a veni la fapt, el schiţă istoria vieţei mele după cele audite de la marturî.
ECOURI
Explozia din Giurgitt
ErI la orele 6 şi jumătate s’a întîmplat sergentului de pompieri Constantineseu, din Giurgiu, un accident nenorocit. Iată ce s’a petrecut:
A-l’altă-ieri, lucrând un şanţ, pe lângă casarma din Giurgiu, soldaţii au găsit îngropată o bombă nestricată. Ducend-o la atelierul casărmeî, i s’a scos praful de puşcă, lăsându-i numai capsa cu dinamită şi aii aruncat-o lângă casarmă.
Ieri, sergentul Constantineseu, cu tote opunerile camarazilor, vru să încerce de are vr’un efect acea capsă şi punând piciorul pe dânsa, îi dete foc. Numai de cât se audi o detunătură grozavă care sperie pe toţi giurgiuvenii, iar sergentul rămase pe loc mort, fără o mână şi cu cele două piciâre retezate. Alte victime n’au fost din fericire. Mai tote geamurile casărmeî au fost sparte.
Lovită
Femeea Mariuţa Ion Burlacu, din comuna Golesci, judeţul R.-Sărat, fiind lovită în spate cu o piatră, de către locuitorul Radu Al. Tudorache, a doua di a încetat din viaţă.
Fete vândute
Citim în „Poşta“ din Galaţi:
Ni se spune că în săra de 17 spre 18 curent, orele 6 şi jumătată, au sosit cu trenul de Roman două nenorocite fete, ce se susţine că ar fi răpite de la părinţn (din Roman). Asemenea în dirfiineţa dileî de 18 au sosit alte fete tot din Roman.
Comisarul găreî localp, înştiinţat prin telegramă, le-a oprit în cancelaria comisariatului. Se asigură însă că în urma stăruinţei mediatorului Marcu Swartz, din strada Popa-Stamati, despărţirea III, fe ■ tele au fost puse în libertate şi transportate la qlisul mediator.
Se crede că aceste nenorocite fete sunt destinate pentru Constantinopol.
Cerem autorităţilor în drept să cerceteze faptul şi se ia severe măsuri în consecinţă.
Pentru d. director al Cailor Ferate
Primim următorea scrisore asupra căreia atragem atenţiunea d-lui director al Căilor Ferate:
Domnule redacinr,
Vă rog cu multă stăruinţă să publicaţi în gazeta d-vAstră- următârele fapte pentru care vă voi fi recunoscător.
Dilele trecute, am predat nişte marfă pentru Craiova cu ramburs, şi vroind să anulez rambursa, m’am dus la gară, unde djn vorbă în vorbă am aflat că un domn cu şapca roşie în cap, ţine locul de şef de staţiune. M’am dus la d-lui ca să mă îmveţe cum să fac, şi grozav m’am mirat şi când ’mî-a spus că trebue se somez gara ‘prin portărei. Dar vădând că m’am înşelat de am întrebat pe alt eine-va, şi pentru că am mai vedut pe un alt domn tot cu şapcă roşie, m’am dus de ’l-am întrebat şi pe d-sa. Acesta din urmă ’mî-a dis că trebue să me duc la magazia găreî ■şi se fac o declaraţie spre a mi se putea a mda rambursa.
Ori cât nu cunosc efi treburi de soiul ăsta, dar tot am băgat de semă că aşa ar fi mai bine şi aşa am şi făcut de am scă -pat. întrebând de curiositate cum sechiamă domnu d’întâiu şi dacă d-lui e şeful, mi
s’a spus că nu este şef, dar ţine numai locu, şi ’l chiamă Barbu lonescu şi că e inginer. Atunci am priceput şi eîi sfatul nenemerit ce ’mi ’l-a dat şi m’am convins că stă acolo numai dor ca să încurce lumea.
In interesul comun, vă rog dar a publica acăsta pentru a se face îndreptare de d. director, care trebue să ştie mai bine ca mine, că în slujba de şef de staţiune trebue se fie âmeni care să cumiscă trâba şi se pbtă da explicaţiunile nece-sarie ori-cui ar avea trebuinţa.
Al d-v6slră I. Andre.tsr.u Comerciant din Bucureşti.
Vestitul Prado
in
Arestarea
Ne mai având nici un ban. Linska se duse la Royan, unde comise un furt de
10,000	lei, în prejudiciul bijutierului For-geret. In urmă se în tor se la Paris, unde făcu cunoştinţă cu un împrumutător pe amanet, anume Lorenzo de la care încerca să fure 15,000 lei în pietre pre-ţiose.
In urma acestui furt, Linska a fost a-restat. Urmărit de un agent al poliţiei, a tras asupra lui mai multe focuri de revolver. Agentul a fost grav rănit.
Tovarăşii lui Prado
După câte-va dile, cei-l’alţi tovarăşi ai lui Prado aă fost arestaţi, unul după altul. La început Linska căută să apere pe coacusaţî, în urmă însă declară că toţi, afară de femeia Pablo, au luat parte ia diferite furturi comise în diferite ma-gasine.
Declaraţia Eugeniei Forestier
In timpul pe când se făcea instrucţia furtului comis în urmă de banda Prado. Eugenia Forestier se hotărî să dea pe faţă totul şi pronunţă pentru prima dată, numele asasinului Măriei Aguetant.
Intr’o di pe când Mauricette Couroneau se plângea Eugeniei că stă închisă, acăsta din urmă <jise : e o nenorocire că copilul teu portă numele acestui om. Apoi adaugă: acel om a comis o crimă. Insă am jurat să nu dau pe faţă acest secret.
In zadar Mauricette se cercă se ’i do-vedeseă că trebue să spună adevărul în faţa justiţiei. Aceste cuvinte ajunseră la urechea preotului închisorei şi suprave-ghetfirei. Numai atunci se hotărî să măr-turisâscă crima.
Eugenia Forestier spuse care a fost purtarea lui Linska în noptea de 14 Ianuarie. Sc născu certe în ea şi amantul ei, dice Eugenia.
In diua de 14 Iulie se iscă iarăşi ceartă între Eugenia şi Linska pe când erau la Madrid. Linska exasperat prinse pe a-manta lui de gât strigând : trebue să te ucid! — Da respunse ea, cum ai făcut şi cu cea-l-altă amantă a ta! Pentru prima oră o asemenea alusie scapă din gura ei. Efectul acestor cuvinte a fost teribil. Linska strigă: netrebnico! Apoi adaugă: nu eşti netrebnică, cunoşti prea multe din a-facerîle mele, trebue să te ucid!
Dicând aceste luă revolverul, ’l îndreptă spre ea şi trase, Glontele lovi în uşă şi cădu jos, Linska ’i luă şi astupă gaura din uşă.
Prin luna Septembre, pe eând cel doui amanţi erâu în alte case în stuada Pont-de-la-Mousque, se născu iarăşi ceartă. A-cusatul se aruncă asupra amantei lui a-meninţând-o cu un cuţit. Femeia isbuti
să ’i cuţitul din mână şi să ’l arunce pe ferâstră. Atunci el o ameninţă cu revolverul ce ’l avea tot-d’a-una la el. Femeia se sperie aşa de tare în cât începu să strige ajutor.
Femeia din casă veni îndată şi stătu cât-va timp lângă Eugenia. După ce femeia plecă, Eugenia se culcă, atunci Linska apropiindu-se de ea dise : miserabilă, eşti amanta unui asasin, unui bandit! Eu sunt omorâtorul Măriei Aguetant. Voesc să fii a mea; nici o dată nu vei fi a altuia ! Apoi 'ameninţând-o o făcu să jure că nu va da pe faţă acest secret.
După câte-va dile îl spuse cum a comis crima. Mult timp el umblă pe lângă Maria Aguetant şi numai atunci: intră în relaţii cu ea, când Eugenia căpătă cei 800 lei de la fostul ei amant, care plecase în A-merica. Linska voi să asasineze pe Maria în acea seară, însă n’a putut.
In diua de 14 Ianuare, după ce stătură puţin la Teatru se duseră acasă. Pe când servitorea făcea patul, Linska stătea cu dosul spre lumânare ca să nu’l vadă la faţă. Când femeia plecă, Maria Aguetant era aprope desb^ăcată.
Pe când ’şi făcea tualeta'de nopte, Maria dise lui Linska: cât ’mi dai astă sără? — Nimica respunse el. Ea îi respunse eu o injurie. „Atunci, dise el, am scos briciul şi i-am tăiat gâtul !“ Simţind recâla ferului ea făcu un pas îndărăt şi cădu lîngă cămin. Când Maria cădu, îi făcu acea sgârietură la mână.
In urmă asasinul deschise cutia cu bijuterii şi tăia cu briciui săculeţul cu diamante.
Asasinul eşi fără ca servitârea să’l simţă. Linska mai adaugă că a luat şi obligaţiunile de rentă franceză ce le avea victima, dâr că n’a făcut us de ele, le-a
distrus. Bijuteriile ce le-a luat eraii : un ceas, un lanţ de gât cu diamante, braţe-ţelete, cercei, un peptene fcîrte scump, ace pentru păr, împodobite cu diamante etc.
Tote aceste objecte le-a luat cu el în Spania ; pentru ca să scape de ele s’a a-dresat unui oficier carlist, şi unui bancher, a cărui fiică voia să o ia în căsătorie.
Acusatul susţine că tfite aceste sunt invenţii ale amantei lui, şi acăsta din eausă că a fost părăsită de el.
Emoţiunea cu care Eugenia Forestier a făcut aceste declaraţiuni, persistenţa, precisiunea faptelor raportate, concordanţa lor cu constatările judeciare sunt atâtea probe de sinceritatea acestor mărturii.
Din aceste constatări, justiţia a căpătat probe suficiente de culpabilitatea acusa-tului Linska.
Dijuterielft Măriei Aguetant
Linska nu tăgăduesce că a plecat a doua di după asasinarea Măriei Aguetant în Spaniei, însă negă că a vândut bijuterii la Madrid.
Eugenia Forestier, însă a dat destule dovedi din care reese veracitatea mărtu-risireî făcute de ea înaintea instrucţiei. Ea îşi aduse aminte că într’o di fiind la Bordeaux, Linska primi de la un bijutier din Madrid o scrisfire prin care îi cerea bani ca se scdtă bijuteriele puse amanet. Linska rupse scrisârea, ea însă strânse câte-va bucăţele din acea scrisfire, pe care era tocmai adresa bij uterului din Madrid.
Judecătorul de instrucţie duoându-se|la Madrid, a găsit în strada arătată un ma-gasin de bijuterie, ţinut de o femeie a~ nume Isabeia soţia lui Antonio Ximen<;s.
Atestă femeie a declarat că acuma doi ani şi jumătate, adecă prin Ianuarie 86, un individ anume Linska, voi se vândă nisce bijuterii în valbre de 30.000 lei. I se refuză acâstă propunere, atunci Linska
El arată că am fost un monstru, chiar din leagăn.
Dispreţul omenirei şi invidia erau calităţile mele şi cu aceste lipsa complectă de cele mai elementare principii de morală.
Decă m’am lăsat de advocatură, atesta am făcut-o numai pentru că am fost cons -trâns de regulele moralei, cu care nu eram obicinuit.
Eâ stăteam nepăsător faţă cu aceste neadevăruri ale procurorului.
Când însă îndrăsni să arate că unirea mea cu Luisa era imorală, am sărit în sus şi am întins pumnii spre el. Cu mare greutate geandarmii m’au reţinut. Eram în stare se’l sugrum.
Nu’i era de ajuns că mă înegrise în faţa juriului şi ;auditoriulnî, acuma căuta să mă atace şi în ce aveam mai sfint pe acestă lume...
Când procurorul sfirşi în aplausele mul -ţintei, Morand se sculă ca să înceapă pledoaria, ’i-am pus mâna pe umăr şi ’l-am idiş: las.ă-me se vorbesc.
Morand înţelese ce se petrecea în mine, ştiea că am să ’mi vărs tot fociţl, şi cedă, anunţând pe preşedinte că voiese să mă apăr singur.
Am început cu o voce surdă şi sacadată, eare devenea mai sonoră cu eât mă
înferbinţeani mai tare. Am spus juraţilor că nu implor mila lor; din contra atrăgeam asupra mea fulgcrile justiţiei. Protestam contra celor dise de procuror, a-decă că întrâga mea viaţă a fost o viaţă destrăbălată.
Vi s’a spus totă viaţa mea, am dis ; lăsaţi-mă şi pe mine să ve-o spun, aşa cum e, aşa cum o vâd în acest moment solemn, când trebue să se audă numai a-deverul.
M’am oprit un moment ca se’mî mai adun ideile.
O tăcere profundă domnea în sală. Tribunalul, juraţii, publicul, totul dispăruse d’inaintea mea şi în locul lor am vădut desfăşurându-se înaintea mea t6te fasele vieţei.
Câte din aceste tablouri treceau pe d inaintea ochilor mei, le traduceam prin vorbe, cu o voce stranie, ca şi cum un altul ar fi vorbit de mine.
Pentru cine spuneam tdte aceste ? Pentru ce ? Nu’mi dădeam de loc socotelă d’acesta. Me supuneam unei puteri nevă-dute.
Când a venit rendul ca se spun legă*-turele mele cu Luisa şi împrejurările în cari s’au făcut, atunci ’mi-am vărsat tot focul asupra preşedintelui şi procororu-
luf care avusese cutezanţa să spună că acâstă unire era imorală.
Veni apoi rândul nopţeî fatale care mă îngrozi. ’Mi diceam : ore eu am comis a-cel îngrozitor asasinat ?
Am descris într’un chip aşa de viii cele ce s’au petrecut în acea nopte în cât mi fior de grâză trecu prin auditor.
In sfârşit am descris viaţa plină de suferinţe înainte de comiterea crimei şi am arătat cum era cu neputinţă să mă opresc pe panta degradaţiuneî.
Am sfârşit cu aceste cuvinte :
Domnilor juraţi, dacă am luat cuvântul, n’am făcut aceasta ca să mă apăr pe mine.
Nu !. Aceasta am făcut-o ca să ştie toţi aceia pe cari miseria i-ar face să comită asemenea crime.
Acuma faceţi cu mine ce voiţi.
Ori cât de aspră ar fi hotărârea v6s-tră, voi primi-o fără murmur, pentru că nici-o dată ea nu va resbuna crima ce am comis-o.
Am căzut pe scaun, aprope fără simţiri. O mână mi luă mâna mea. Era mâna lui Morand,
— Forte bine, zişe el.
(Va urma)
www.dacoromanica.ro
r
TELEGRAFUL — 23 OCTOMBRE 1888
propuse să le lase amanet pentru 7 pînă la 8,000 leî
Acâstă s’a făcut, însă femeia Ximenăs n’a mat vâzut bijuteriele. Ea ’şi aduce a-minte că între acele bijuterii a vădut un ceas smălţuit, un peptene de cap împodobii cu briliante.
Ximenâs a fost întrebată, dacă la ne-voe ar putea recunosce pe individul care a adus bijuteriele.
Ea respunse că da. Contele de Linska făcu curte fiicei ei Purita şi ’I lăsase chiar o fotografie; acea fotografie era în adevăr a acusatului.
Când acusatul a vâdut că s’a cules a-tâtea probe sdrobitâre contra Iul, în Spania, a mărturisit că l6te acele bijuterii au trecut prin mâna lui. El însă pretinde că le a furat în drumul de fer, între I-run şi Madrid, de la un călător, care de sigur era asasinul Măriei Aguetant.
Acâstă era o minciună grosolană. Cele spuse de Eugenia Forestier şi constatările făcute, arătau pînă la evidenţă, că Linska e autorul asasinatului.
0 mărturisire
E curiâsă purtarea Iui Linska faţă cu amanta lui Eugenia Forestier. Cu t6te că iubea la nebunie pe Mauricette Couro-neau, nu se îndura să părăsâscă pe Eugenia, care avea mare influenţă asupra lui. Ori de câte ori Eugenia ’l chema, el părăsea pe Mauricette şi se ducea la ea.
Acesta nu se explică de cât prin aceia că Eugenia ştia secretul lui Linka, care se temea să nu fie dat pe faţă.
Pe când acusatul era închis la Mazas, trimise o scrisâre Eugeniei în care dicea: Viaţa mea e în mânele tale, scap-o; va veni o di când ’ţî voifi resplăti pentru câte le ai suferit pentru mine.
Acestă rugăciune e o mărturisire. Până acuma numai atâta a scăpat din gura a-cuzatului. încolo el încercă să nege tot ce i-se atribue, mai ales în privinţa crimei; se lăuda însă că a comis o mulţime de furturi, pe cari în realitate nu le-a comis,
*
i's
O mică socotelă.
Din mărturisirile acuzatului, ale martorilor şi din cercetările justiţiei, resultă că vestitul Prado a furat rotungiâra sumă de: 1,078,500 leî în bani şi bijuterii, fără a mai pune la socotelă alte furturi despre care justiţia nu ştie şi banii ce i-a păpat de la sumedenia de amante şi neveste ce le-a avut acuzatul.
Acesta e aprâpe în întregime actul de acuzare dresat de d. Falcimaigne. Desba-baterile procesului Prado vor ţine 6 dile.
Crime si delicte
in	*
O dramă sângeros ă.
„L’indâpendance Belge“ din Bruxel publică nrmâtârea informaţiune, ce priveşte doui studenţi români din Paris:
„In cartierul Latin, în Paris, s’a întâmplat o dramă sângerâsă între doi tineri.
„Un student al facultăţii de drept cu
numele de A..... şi aparţinând uneia din
cele mai nobile familii din România, a fost, grav rănit prin o lovitură de cuţit la partea stângă a pieptului, de către unul din camarazii săi cu numele de T. . . locuind în strada Insula Saint-Louis.
„Vineri, aceşti doui tineri, se găseau la d. M. . ., profesor repetitor, de pe bulevardul Saint-Germain, când din glumă tânărul A., cu ajutorul unui mic stilet, lovi pe camaradul săi! T.
„Acest din urmă furios sc6se din buzunar un cuţit şi deschidându-l se aruncă asupra celui-l-alt dându-î o gruzavă lovitură, şi caudându-î o mare perdere de sânge.
„Tânărul T... fugi, şi căte-va minute după aceea, el trecea cu cel mai mare sânge rece examenul său de bacalaureat, la care se pare că a şi obţinut o notă bună.
In urmă a fost arestat; iar tânărul A. a rămas în îngrijirea profesorului M. . . Perderei sângelui a urmat o slăbiciune care face ca filele tânărului să fie în pericol.
Caraghioslâcuri Electorale
Citim în „Cooperatorul Brăilean" :
Intr’un plic care s’a scos din urnă la alegerea colegiului II de Cameră s’a găsit scris pe buletinele candidaţilor urmă-tfirele :
Pe buletinul d-luî Constantin Vericeanu: „Dormi la cafenea cu piciorelepe masă; cc ar fi decă vel dormi la Gatneră cu piciorele pe bancă“.
Pe buletinul d-luî Sulioti: „Eşti câine de uşi multe; vei representa cu demnitate potăile cari te-au ales11.
Pe buletinul d-lui M. Marghiloman: „Decă ar fi un colegiu de prostitul», ai fi un demn representant al lor.
Aşa caraghioslâcuri mai rar, adaogă Ziarul brăilean,
«WW um.mrcr mm  ■lHlWrHlmil ■! li i u
LICITATIUNÎ
Se dă în întreprindere reparaţiunea podurilor de pe şoseaua Pitescî-Şanţurî, îa valfire dupe de-vis de leî 25,804- bani 18
Licitaţiunea se va ţine ia ministerul lucrărilor publice şi la prefectura judeţului Argeş în (J'ua de 23 Noembre 1888, la torele 4 după amiadî precis.
St publică spre cunoscinţa generală că, în diua de 10 Noembre ;888, se va vinde prin lici-taţiune în localul biroului vamal Galaţi, 620 kgr. o maşină de fer cu tuciu pentru ridicat greutăţi.
Literatura populară Cântece din Transilvania
[Colecţiunea I. G. Bibicescu]
De la lume adunate Şi înapoi iar lumeî date
6.
Frunzuliţă aluniţă Am avut o mândru liţă Şi mî-a fost cam tinerea Draga nelchii turturea Si-am lăsat’o să mai crăscă Minte ’n cap să dobândâseă.
Mi-a trecut cât mi a trecut Mândra mea s’a măritat * De la noi a treia casă Inima mi-e friptă, arsă Maicş de veste mî-a prins Şi din gură aşa mî-a dis:
—	Dragul mefi, nu fi aşa Că mai sunt fete ca ea El din gură aşa vorbia :
—	Maică, măiculiţa mea,
Ceru-i mare, stele multe Şi mai mari şi mai mărunte Luminâse, întunecâse
Nu-s ca mândra de frumose.
*
* *
7.
Cine taie lemne ’n dos ?
Taie Gheorghe, om frumos Cine taie lemne ’n faţă ?
Taie Ghiţă, chică crâţă.
Chica crâţă, tot inele Amar de dilele mele.
Una bună, dece rele Amar de viaţa mea Şi nu scie nimenea Numai efi şi D-zeu Singur sufleţelul meii.
Cine n’are măiculiţă N’are'milă nici credinţă;
Cine n’are tăicuşor N’are nici milă, nici dor ;
Efi n’am nici mumă, nici tată Par’că m’am născut din petră N’am nici tată, n’am nici mumă Par'că m’am născut din brumă N’am nici fraţi, n’am nici surori Par’că m’am născut din nori N’am nici surori, n’am nici fraţi Par’că m’am născut din brazi.
#
8
—	Tu te duci, bade sărace,
Dar e£l ce focul m’oî face ?
—	Tu te-aî face, mândro bine,
Că mai e frunză p’arine,
Că mai sunt voinici ca mine,
Şi mai e frunZă pe salcă Şi mai sunt voinici să-ţi placă Şi mai e frunZă pe fag,
Şi mai sunt voinici cu drag.
*
9
Maică, măiculiţa mea,
Fă-mi tu mie un căpeneag Să întru ’n codru cu drag Şi mai fă-mi şi alt-ceva Mai fă-mi, maică, nădrăgeî Maică, ca frunZă de tei Se intru ’n codru cu ei,
Să mă iafl printre răzâre,
Cu trei perechi de pistâle Cine m’o vedea călare Să-mi strige tot: căpitane !
Să-mi dea de frică parale
10
Bată-1 maica Precista Şi sfânta Dumineca P’al de-a ’mpărţit dragostea, Dragostea cu lingura Urîtel cu ferdela.
Când eram la casa măicuţii mele Mâneam mălăiaş cu mere Si par’ că mâneam tot miere.
La casa străinului
Mănânc pâne şi beau vin
Si par’ că mănânc venin
Casa măîcuşârei mele
Pe din afară-i cu tină
Şi ’nlăuntru cu odină
Casa străinului pe din afară-i cu var
Şi ’nlăuntru cu amar.
# *
12
Trage, mândro, şi ghicesce:
Codrul de oe ’ngălbenesce ?
— Codrul de zăpadă grea;
Voinicul de-inimă rea.
INF0RMATIUNI
Agiul a fost ieri de 2.15 la sută.
„Monitorul“ de astăZi publică raportul d-lui Al. Degre, delegatul guvernului român la Congresul comercial internaţional de la Bruxelles.
„Epoca“ ne face o imputare pentru că am fi tratat de zestre guvernamentală pe deputaţii Brăilei şi al Galaţilor şi adaugă că nu crede că am avut intenţiunea de a trece în rubrica {zestrei pe d-nu Lascar Catargi.
Aşa este şi ne grăbim a rectifica întru cât privesce pe d. Lascar Catargi.
Cât pentru ceî-l’alţY, îi considerăm ca fina flâre a zestrei guvernamentale şi tocmai trecutul lor apropiat ne autorisă la acâsta.
Numai când în Cameră îi vom vedea luând o altă atitudine de cât a zestrei şi persistând în ea, numai atunci vom putea Zice că nu sunt zestre guvernamentală, dâr ş’atunci vom cerceta dâcă nu vor fi fost motive temeinice care să’I fi făcut tot zestre, dâr a altora, adică a vr’unul viitor guvern şi apropiat guvern.
-*-
Faţă cu sgomotele rfispândite că guvernul ar voi sâ câră Corpurilor legiuitâre revisuirea constituţiunei, neapărat în sens reacţionar, „Naţiunea" de aZî Zic® urmă-târele:
„Sgomotele de o revizuire a Constitu-ţiunii nu sunt nisce vorbe banale şi se pâte sâ fim surprinşi de o propunere de modificare a pactului fundamental într’un timp cât de apropiat."
D. dr. Fratoştiţânu este numit medic recrutor pe anul curent în judeţul Ilfov.
‘ -*-
D. Menelas Ghermani, ar fi exprimat unor amici părerea că va opta pentru col. I de deputaţi din Ilfov, râmâind vacant col. I de Râmnicul-Sărat, unde a mai fost ales.
Pe timpul cât va dura secuestrul asupra liniei române Lemberg-Cernăuţi-Iaşi, d. inginer M. Paciurea a fost numit director de exploatare.
Se ştie că preşedinte al consiliului de administraţiune la acâstă linie era d. Di-mitrie Gr. Ghika, iar vice-preşedinte d. M. Kogălnicânu.
D. Pache vâdend, cu ocasiunea alegerilor, că unele birji sunt învechite şi nu pot transporta de la o secţie la alta un număr suficient de bătăuşi, a dispus prin-tr’o ordonanţă ca toţi proprietarii de asemenea birji să le facă din nou, neapărat cu cheltuiala lor.
Birjarii în mare număr s’au dus la primărie să reclame contra acestei măsuri, dâr d. Pache, popularul elector, nici n’a voit să ’î vâZă.
Birjarii acum se prepară pentru grevă, spre a face să le fie ascultată reclama.
La balotagiul col. I de deputaţi din Iaşi, unde s’au ales d-niî M. Kogălni-seanu cu 164 voturi, afi întrunit şi d. C. Corjescu, liberal, 135 voturi, âr d. A. Hol-ban, conservator, 123.
Prin urmare junimistul Pogor s’a ales numai cu 4 voturi mai mult ca candida-
Maî mulţi ciomăgaşi din Foişor ai lui Popa- Tache au devastat cârciuma d-luî Barbu din Popa-Nan, spărgând geamurile şi tot ce era în prăvălie, âr cârciumarul a fost bătut crunt, rupându’î şi dinţii.
D. Ştefan Bogdănescu, alegător în col. I, se află greO bolnav,, după cum afirmă „Democraţia" de aZL fiind bătut la secţiunea de la primăria. Pe când eşia din sala de votare, el a fost luat în brânci şi ghionturi şi dat jos, fiind faciă atât d Pache, cât şi Brătescu.
Se vorbesee despre permutarea d-lul jude instructor Stătescu de la trib. Ilfov şi-a altor doui procurori.
La balotagiele col. II de la 20 cureut pe lângă candidaţii aleşi, au mai întrunit;
La Iaşi
Penescu. lib. 558 Sculy, jun. 514
La Mehedinţi
V.	Ştefănescu 137 I6n Lupulescu 78 I6n Tintorescu 49
La Prahova I6n G. Cogălnicănu 319 I. A. Furduescu 87.
Constantin G. I6n 11 I6n Socolescu 6
Procesul pentru hoţiele de la Eforia spitalelor civile din Busuresci s’a repar-tisat la secţiunea I a trib. Ilfov, care se va fixa termenul înfăţişării.
Se vorbeşte despre numirea d-lui Dr. Severânu ca efor al spitalelor civile, de sigur în locul d-lui general Fotino, care de mai multe ori a exprimat dorinţa de a se retrage.
Se vor face în curând mai multe permutări între comandanţii regimentelor de călăraşi şi generalii comandanţi de divi-siunî, sub motivul banal de „interes al serviciului."
-*-
„Adevărul" de aZî arată că Dimitrie Cuza, fiul cel mic adoptiv al repausatului Domnitor Cuza, a încetat din viaţă.
ULTIMA ORA
Serviciul special al «TELEGRAFULUI»
Londra, 2 Noembre.
„Times" admite că o înţelegere pâte să se facă între corăbiile englezeşti şi corăbiile germane de pe câstele Africei pentru a urmări pe negustorii de negri, dar respinge ort-ce ipee a unei acţiuni comune pe uscat.
Belgrad, 2 Noembre
Cu prilejul iluminaţilor de alaltă-eri, câţi-va indiviZî din mulţime au aruncat pietre asupra ferestrelor legaţiuniî aus-triace.
Instrucţiunea care s’a deschis în acâstă privinţă, a arâtat că aceşti indivizi n’avu seseră intenţiunea de a face o demonstraţie politică, căci şi ferestrele altor case cari nu erai! iluminate au fost de asemenea sfărâmate cu pietre.
Incidentul a fost aplanat îndată în chipul cel mai amical.
Sofia, 2 Noembre.
Textul râspunsului la discursul tronului, ast-fel cum ’l presintase comisiunea a fost votat în unanimitate, afară de un vot. Acest răspuns va fi semnat mâine şi îndată se va face alegerea comisiunii însărcinate să ’l remiţă principelui.
5. La Uf6v balotagifi pentru j scaun între d-niî Chr. Cerlenti, Alcx. ( ^rgi ^ general Ipătescu.
Luni 24 curent, vor fi următârele lotagte:
La Prahova pentru ambele scaune între d-niî P. S. Aurelian, Archiereul Calistra Orleanu, N. Fleva, C. N. Homorîcânu, Teodor Iân, dr. V. Cantili şi I. D. Anghe-lescu.
La Roman balotagitî pentru 1 scaun între d-niî dr. Michaifi Butada şi Andrei

D. colonel Petrovan, candidat liberal, ’şi-a retras candidatura la col. I senatorial din Iaşi.
Se va afla deci în faţă numai d. Gr. M. Sturdza cu candidatul conservator, d. Gr. Kogălnicânu.
D-nii Muntânu şi Filiu ’şi-afi retras candidaturele de la balotagiul col. I de Senat din Prahova, rămânând candidaţi numai d-nii D. Cariagdi, Cireşânu şi G. Ra-dovici.
Nu este adevărat că d. Pache ar fi revocat ordonanţa pentru construcţia şi schimbarea formei birjelor publice, în urma reclamaţiunii ce i-a făcut^o deputaţiune a birjarilor.
D. Pache a recomandat deputaţiunii a se conforma acelei ordonanţe, căci în cas contrarii! va da unei societăţi străine dreptul să facă şi să pună în circulaţiune birji cum cere d-sa.
Deputaţiunea a plecat nemulţumită şi se crede că d. Pache a căutat pretest în schimbarea formei birjilor spre a înfiinţa societatea străină, căreia i-ar fi promis deja acâstă afacere.
Ordonanţa d-luî Pache pârtă No. 38809 şi fixâză termenul de o lună, socotit de la 10 curent, pentru preschimbarea osiilor în osii patente şi un termen de şâse luni pentru completa transformare a trăsurilor întocmai după condiţiunile prescrise de d-sa.
Două tâlhării s’au comis lângă Focşani : una asupra unui cârciumar grec şi alta asupra unui negustor israelit.
S’afi concentrat vre 20 călăraşi pentru prinderea tâlharilor.
-*-
Diua inaugurării noului spital Colţea se va fixa de d-nii Efori în înţelegere cu M. S. Regele, care soseşte mâine şi va sta în capitală două clîle.
-*>-
D. prim-ministru Teodor Rosetti a plecat asâră la Ruginâsa, ca să asiste la înmormântarea decedatului Dimjtrie Cuza.
Mâne sâră primul-ministru se va întârce în Capitală.
Inaugurarea monumentului Bolintinânu se va face mâne la comuna Bolintinul-din-vale, la 8 ore diminâţat
Procesul corecţional Michălescu Rădu-lescu pentru furturile de la Eforiă se va judeca la 9 Decembre.
~âr
După scirile primite aZi, Dimitrie Cuza s’ar fi împuşcat la Ruginâsa, din causa unei b61e de care suferia de mai mult timp.
Consiliul comunal al Capitalei este convocat pentru Luni, 24 curent, la 4 ore
tul liberal.
La balotagiul col. I de la Mehedinţi a avut şi d. M. Ghelmegânu, fost prefect 95 voturi.
*-
La balotagiul col. I de Prahova, unde s’au ales d. Stanian cu 100 voturi şi E-nescu eu 138 afi mai avut:
Ghiţă Cioranânu 94
Dimitrie Brătianu 92
I. Cireşianu	75
C. I. Stoicescu	58
D.	Pache a rădicat şi confiscat nâjtea din strada Bazacă numai tarabele pastra-magiilor români, âr ovreii cari vend manufactură şi mărunţişuri în aceiaşi stradă pe lângă zidul casei Mateescu, contra legii comerciuluî ambulant, ai! fost lăsaţi a-’şi continua comerciul, împedicând cjiar comunicaţia pe stradă.
Ultime informaţii
Suntem în putinţă a da cea mai formală desminţire sciriî date de unele Ziare cum că d. P. Stoicescu ar fi avut de gând să demisioneze de la creditul rural.
Mâne, Duminecă, 23 curent, vor fi ur-mătârele balotagie pentru colegiul I de Senat :
1.	La Dolj balotagifi pentru 2 scaune între d-nii N. Racoviţă, Ghiţă Săulescu, colonel Logadi, N. T. Popp şi G. Chiţu.
2.	La Prahova balotagifi pentru 1 scaun între d-nii Cireşianu, Cariagdi, N. Muntânu, I. Filiu şi G. Radovicî.
3.	La Iaşi balotagifi pentru 1 scaun între d-nii Grig. Ghica Kogălnicânu, Prinţul Grig. Mih. Sturdza şi colonel Petrovan.
4.	La Olt balotagifi pentru 1 scaun între d-niî C. Mânu, T. Caliţa şi I. Muntânu.
p. m.	^
Corespondenţă particul. a «TELEGRAFULUI» (6 ORE ŞEAUA)
Viena, 3 Noembre.
„Fremdenblatt" dice : Faptul că Ţarul a scăpat din primejdie este un eveniment fericit pentru supuşii săi precum şi pentru tâte naţiunile cari se dedafi lucrărilor păcii. Cu Ţarul, causa păcii este conservată, pentru că este unul din cei mai însemnaţi protectori ai ei.
Petersburg, 3 Noembre.
Directorul liniei Caucasiei s’a sinucis în urma accidentului de la Borki.
Londra, 3 Noembre.
Ştiri din Zanzibar spune că expediţiu-nea dirigiată de Stanley fusese întâlnită la sfârşitul lui Noembre 1887 între lacul Albert Nyanza şi Tabora. Ea avea 250 de âmenî. Ea a suferit mult de osteneli şi bâle, Stanley spera că va întâlni pe Emin-Bey peste vr’o 50 de Z^p> dar se crede că a întâmpinat de atunci alte dificultăţi mari.
Administratorul ziarului, C. Ispăsescu.
www.dacoromanica.ro
m —
TELEGRAFUL — 23 OCTOMBRE 1888.
/A8A DE SCHIMB
MJSC U NACHMIAS
No. 8, in palatul «Principele Dimitrie ca> (Dacia-Romănia) Strada Lipscani, în fata nouei clădiri a Băncel Naţionale
BUCURESCI
p 11
Sf
600,000 Franci
A CÂŞTIGA ÎNTR’O 1)1
Cumpgră şi vinde efecte schimb de
publice şi face orl-ce monedî
Cursul pe diua de 22 Octombre 1888
[Cumpără
Rentă Amortisabilă 5♦/„ . .
» Română perpet 5% Oblig, de Stat (C. Rur.) 6*/# » C. F. R. 6°/0 . . . » Municipale 5°/0 - . » Casei Pens. (300 L.) Ser. funciare Rurale 7»/, .
»	»	*	5°/« ■
»	»	Urbane	7u/0
*	*	»	6»/»
»	>	»	S°/o
»	»	»	laş! 5°/o
Obl. Serbesci cu prime 38/,, Im. cu prime Buc. (20 lei) Losuri crucea Roşie Italiane Acţ. Banc Naţională . . Losuri Otomane cu prime » Basilica Dombau c. p. » Panama cu prime .
» Şerb. cu pr em. 1888 Aur contra argint sau bilete »	» Napoleon . .
Florini Wal. Austriac. . Mărci germane .... Bancnote francese . . .
» Idem italiane .
> Ruble Hârtie .
NB. Cursul este în aur.
95
93*12
98*/*
«31/*
223
106
97
ies1/*
100
93
»a'/*
75
5°
28
48
16
'3
2
207
124
99'/ 99 265
to
Vinde
95* / 3 94*/a 99* / 4
84
230 106 >/2
97*/a io6 101
93' I3
83
78
55
3'
52
«9
«5
2 40
209
126
loo'/i
IOO
275
LA
1 DECEMBRE 1888 TRAGEREA
■ MAREI LOTERII OTOMANE
TABELA CÂŞTIGURILOR :
1 lot mare de		. 600,000 fr.	600,000 fr. "
1 Iot de • -		. 60,000 fr.	60,000 fr. «
1 lot de . .		. 20,000 fr.	20,000 fr. -
1 lot de . .		. 20,000 fr.	20,000 fr. "
1 lot de . .		. 6,000 fr.	6,000 fr. 1
1 lot de . .		. 6,000 fr.	6,000 fr. *
1 lot de . .		. 6,000 fr.	6,000 fr. S
1 lot de. •		. 6,000 fr.	6,000 fr. _
1 lot de . -		. 6,000 fr.	6,000 fr. s
1 lot de . .		. 6,000 fr.	6,000 fr. “
12 loturi de		. 3,000 fr.	36,000 fr. _
28 loturi de		. 1,000 fr.	28,000 fr. =
ffoo loturi de		400 fr.	200,000 fr. “
LA LIBERTE ROUMAINE
Diar cotidian, mare format In limba francesă
UN NUMfeR 20 BAN!
ABONAMENTE: Un an, 40 lei; 6 luni, 20 lei; 3 luni, 10 lei.
Administratiunea
8.— BULEVARD UL ELISABE7 A - 8. Bucureşti.
GRĂDINA ELIADES“total
550 loturi . . . Total 1,000,000,000 fr.
Rambursarea loturilor este garantată de către Guvernul Imperial Otoman.
PREŢUL BILETELOR .
1 Bilet..........Franci 5
1	7 Bilete........Franci S4
25 Bilete..........Franci 118
_	100 Bilete..........Franci 465
z Formalităţile cerute de lege au fost Inii deplinite.
= Tragerea va avea loc la Constantiuopole, g la Palatul Imperial al monetelor.
Ş îndată după primirea banilor, biletele se Ş vor adresa imediat cumpărătorilor.
~ Biletele de bancă şi ori ce timbre fără > escepţiune, sunt primite în plată fără nici “ o difieultate, cu curs în aur.
= ■* Ori ee câştigător va fl înştiinţat prin te-- legranră chiar în diua tragereî.
2	Pentru a primi biletul sau biletele, tre-. bue să se espedieze banii prin mandat poş-I tal, cheque sau scrisore recomandată la Di-■ rectorul
COMPTOIR COMMERCIAL
I	557, Granoe rue de Tăkă, 557
CONSTANTINOPLE	,
ţ. I I IJJl,«iVln::IH>H:Jalrill«JIIIII» I li.fr
UN BUN MEDITATOR
doresce ca să dea lec-ţiunî pentru clasele primare. Doritorii să se adreseze printr’o scrisrire sub iniţialele M. N. la administraţiunea acestui diar.
Compania generală de conducte de apă
(SOCIETATE ANONIMĂ) LA LIEGE (BFLGIA N0> 3 — BIUROUL LA BUCURESCÎ, STRADA ESCULAP— No. 3.
Studii, construcţie şi instalare de distribuire de apă şi de gaz
PRODUCERE ANUALĂ DE TUBURI TURNATE VERTICAL 20,000,000 kil.
Forje, Turnătorii, Ateliere de construcţie
MOTORI HYDRAULICI, STĂVILARE, ROBINETE, FĂNTĂNI,
GURI DE FOC.
Con.strucţie cLe uzine d.e G3-a«z.
SPĂRGETOR DE COKE, POMPE CU GUDRON
Incăldire cu aburi, '7ETTU-IE3X cu elete şi obicinuite.
Medalie de argint: Paris 1878. Medalie de aur: Amsterdam 1883, Anvers 1885. Medalie de aur ; Craiova 1887.
K

Câştiguri		Măre!
1	â	300,000
1	â	200,000
1	k	100,000
1	k	75,000
1	k	70,000
1	k	65,000
2	k	60,000
1	k	55,000
1	k	50,000
1	k	40,000
1	k	30,000
8	k	15,000
1	k	12,000
26	k	10,000
56	k	5,000
103	k	3,000
206	k	2,000
612	k	1,000
888	k	500
30	k	300
62	k	200
65	k	150
30,199	k	148
3,949	k	127
12,695	k	100, 94, 67, 40 si 20 Mărci
M. 500,000
cel mal mare câştig
în caşul cel mal La suma imensă de 500,000 Mărci se urcă even-norocos.	tualcâştigul cel mal mare din 295-lea Loteriă de bani,
fiind garantată de Statul Hamburg. In total aedstă /■ j Loteriă conţine 98,000 losuri şi 49,100 câştiguri şi 1 premiu. Şansa de câştig e ddr fbrte însemnată, de 6re-ce pe 2 losuri cade câte 1 câştig. Organisarea [110 esactă a 49,100 câştiguri şi premiu se prevede din lista d’alături. Toate câştigurile se trag la sorţi în HI) 7 secţiuni sau clase. Câştigul principal din clasa întâia’ e de Mărci 50,000, în a doua 55.000, în a treia j |ji 60,000, în a patra 65,000, în a cincea 70,000, în a sesea 75,000, si în clasa a sdptea eventual:	ff.
Mărci 500,000, respectiv 300,000 Mărci, 200,000 (jj Mărci etc. etc.
Rugăm ca comendile destinate a participa la tra-TlN gerea Clasei I-a să ni se înainteze până la :	NJj)
1 IVoembre a. c. stil noii.
Preţul losurilor este oficialmente hotărît, costând pentru clasa I-a:
Losuri întregi originale Mărci 6 — sau Lei 7,50 în aur „	jumetate	„	„	3—	„	„	3,75
„	sferturi	„	„	150	„	„	1,90
Suma cuvenită se p6te trămite prin mandat postai internaţional, în monetă hârtie sau timbre poştale.
După efectuarea tragereî se espediază fie-cărul par-ticipător lista oficială de câştiguri. Sumele câştigate se plătesc numai de cât. In urma cerereî speciale, plătim câştiguri chiar în domiciliul câştigătorului, g
[Plata esactă a câştigurilor se garantează de guvern.
Fie-care comandator primesce directamente losurile originale, însoţite de planul oficial. In cas când cineva, în urma primire! losurilor n’ar fi dispus a le reţine, suntem gata a 1; primi îndărăt, înainte de a se începe tragerea şi a restitui suma primită.	/
Doritorilor li se espediază gratuit planurile oficiale de tragere. Rugăm ca, comendile să se adreseze confidenţial şi directamente către subsemnaţii ban-queri însărcinat! cu distribuirea losurilor.
ISENTAL & Comp.
CASA DE BANCĂ Hamburg (Germania de Nord).
Banca Naţională a României
1887
17 Octombre
SituLaţiu-nea, sumară.
1888
ACTIV
8 Octombre 15
32506569	r( Monedă. ... ....	33167173	32764638
25872685	u sa( Bilete ipotecare		25736135	25736255
2045842	Efecte predate la casă spre încasare. .	425466	1461884
22712978	Portofoliu român si strein		21444871	21321787
19690892	împrumutul garantat cu efecte publice .	20009430	20902760
11984283	Fonduri publice		11999724	11999724
2540308	Efectele fondului de reservă		3163967	3163967
195646	„ „ amortis. imooilelor.	266263	266263
3009535	Imobili		3504306	3510405
139479	Mobiliar si machine de imprimat . . •	122406	122461
169350	Cheltuelî de Administraţiune ....	170455	206014
29548250	Deposite libere		13859310	13518710
29352598	Compturi curinţî		17041925	17021777
6869608	„ de valori		30494089	29998532
186638023	PASIV	181405520	181995177
12000000	Capital		12000000	120000000
2545597	Fond de reservă		3162854	3162854
196221	Fondul amortisăriî Imobilelor . . .	269226	269926
114999380	Bilete de Bancă în circulaţiune . . .	116561980	117410810
1083676	Profituri si pierderi		1388839	1388839
610971	Dobândi si beneficii diverse ....	555038	602292
29548250	Deposite de retras		13859310	13518710
23663569	Compturi curinţî		13655234	14584046
1990359	„ de valori		19952339	19057700
|186638023		181405520	181995177,

Abonamentele ţi Anunţurile
„TELEGRAPHULUI”
A IION A MENTE
IN CAPITALĂ :
Pentru un an ...............Lei	24
„ săselunl.............. „	12
* trei luni............. „	7
IN DISTRICTE
Pentru un an................. 30
„	ş6se luni........... „ 15
„	trei luni........... „	8
Pentru Romanii din alte state, ca pentru districte.
IN STRĂ1NETATE
Pentru un an ........in aur jei 40
>!	s6se iun!.....„ „ „26
»	trei luni----. „ „ „ 10
ÂNUNCLURI ŞI RECLAME
Anunciuri pe pag. IV, linia 25 bauî. Reclame	„	„	III,	„	1	ieri.
»	»	»	II,	»	3	lei.
»	jj	»	I)	„	5	iei.
%/ OE
de Lei noi IOO în sus
Adeverite SinghC
A se feri de «ontrafacerR
f, Mlinsir, Bucureşti
DE VENIRE
dreî, în ograda (curtea) bisericel. Amatorii d’ale cumpăra se vor adresa la D-na Ruc-sandra Cosma, în Terguşor, sad la D-nu C. P.-Conduratu, în Bucureşti, str. Lipscani No. 96.
LICOARE
GUDRON-TOLU-VfSCAT
este formată din gudron vegetal de Norvegia, balsam de tolutan şi vesc de brad. Se recomandă ca tămăduitore tusei vechi, durere! de piept, tuşă, arsuri de stomac, nepoftă de mâncare, catar al băşice! urinare. Sticla 2,50.
INJECŢIA GALBENA sigură în vindecarea scursoreî (Blenoragie). Sticla 2 lei.
Aceste preparate, compuse de Di-mitne G. Gherman, farmacist în Bu-zdu, se găsesce de ventţare în Bucurescî la a. Roşu, farmacist, Sf. Gheorghe şi la farmacia Galenu, calea Gri vi (ei, şi la farmacia d-luî Lazăr Bistriţeanu, din Berlad ; Ia farmacia Lindi, Râmnicu-Sărat; la farmacia Coleşiu, Focşani şi în Varna (Bulgaria) la D-nu I. Krausler.
0E3E3E3E3E3E3E3E3E3E3E3E3E3EB
A APĂRUI DE SUB TIPAR
IN EDITURA
TIPOGRAFIEI CAROL GOBL BUCURESCI
14, STRADA DOAMNEI, 14
ANUARUL
BUCURESCILOR
pe 1€38S—1889
PREŢUL 2 LEl.
3E3E3E3E3EHE3EBEâE3E3E3E3E3E33
Tip irpTi70 yiA locul ce este UC V t/IIZidîI e situat în calea
Dorobanţilor No. 129, având o lungime de 17 */2 stânjeni şi 5 faţada Doritorii se pot adresa la Administraţia diarulu! Telegraful s6u în strada Viişoreî No. 6.
m
m
mmm
Renumita Cărturăresă ^
Iulia Poloneză
—~ S’A MUTAT rz:—
In dosul Palatului Regal
La finele Str. Brâtianu 51, (în colţ)
Lângă Grajdurile Palatului Regal
Ghiceşte viitorul, presentul şi trecutul, pâte descoperi şi ■pagube, furturi, judecăţi, orice secrete ascunse la care se interesezâ cine-va. Cine aduce semne pâte afla lucruri ascunse ; comori, etc.
gal
Elisabet Hardin
MOAŞA
CU DIPLOMĂ DIN STREINÂTATE
Strada Sf. Elefterie No. 1.
EtSLâ.
MARE
LOTERIE DE BANI
GARANTATA LEGAL DE ÎNALTUL GUVERN DE HAMBURG
500,000	
MĂRCI	
ca cel maî mare câştig O' feră în caşul cel maî fericit loteria de bani, cea mai nouă garantată de	
statul Hamburg.	
ânsă special:	
1 prem. 1 de mii	300000
1» 200000 i	
1 „	100000
1 „	75000
1 „	70000
1 „	65000
2 „	60000
1 „	55000
1 „	50000
1 „	40000
1 „	30000
8 „	15000
26 „	10000
56 „	5000
103 ,i	3000
206 ,,	2000
612 „	1000
888 „	500
30199 „	148
16991 „	300, 200, 150, 127,
100, 94, 67, 40	20 mărci.
Loteria de bani cea mal nouă aprobată de înaltul guvern din Hamburg şi garantată cu totă averea Statului conţine 98,100 lozuri, din cari 49,100 câştigă sigur. Capitalul total ce se va trage este de
9,345,650 Mărci
Uu avantaj însemnat al acestei loterii de bani este în aranjamentul favorabil, că trite 49,100 de câştiguri, însemnate în tabela de alături, ajung a fi rezolvate deja în puţine luni şi a-nume în şapte clase succesive.
Câştigul principal al primei clase este de 50,000 Mărci, se urcă în clasa a doua la 55,000, a treia 60,000, a patra 65,000, a ciucea 70,000, a şasea 75,000 şi a şaptea eventual la 500,000 dar special la 300,000, 200,000 Mărci, etc.
Acei cari ar bine-voi a face comanda sunt rugaţi ca să alăture la comandă sumele cuvenite în bilete de bancă de trite ţările, sau în timbre postule române. Se pot trimite bani .şi pnn mandat postai.
La tragerea câştigurilor de întâia clasă costă :
1 Io# întreg original le! 7,50 în aur J|ă los original	„ 3,75	„
!|4 los original	„ 1,90 „	„
Fie-care primeşte în mâna lozurile originale prevăzute cu armele statului şi tot odată plannl oficial de tragere, care dă tote informaţiile. îndată după tragere fie-care participator primeşte lista oficială de câştiguri prevecjută cu armele statului. Achitarea câştigurilor se face regalat cu garanţia statului. De cumva vre-unuî primitor nu i-ar conveni planul de tragere, suntem gata a primi îndărăt lozurile neagreate înainte de tragere şi a restitui suma primită. După dorinţă se trimite gratis planul oficial de tragere spre a fi vecjut. Spre a se putea efectua cu îngrijire tdte comaudele, rugăm să ni se adreseze cât mai curând dar în tot caşul înainte de
15 Noenibre a. c. gt. n.
3 Noenibre a. c. st. v.
VALENTIN &,C2?L
C AS AiDE BANCĂ
HAMBURG.
„NAŢIONALA*
SOCIETATE GENERALĂ DE ASIGURARE IN BUCURESCÎ
Aprobată prin decret regal No. 225, din Ianuarie 1885
CAPITAL SOCIAL 6,000,000 LEI NOUI
Prima emisiune 8,000,000 lei deplini vSrsati 15,000 acţiuni de lei 200 fiecare, din care 1,000,000 lei specialmente afectaţi ca fond ia garanţi» pentru ramura asigurărilor asupra vieţe!
Reserva. de premii şi fond reserva 850,000 le!
„NAŢIONALA“ asigu.iit:
1. In contra daunelor de Incendiu. —2. Contra daunelor de Grindină. (piatră). —3. Contra daunelor de Transport precum şi Vcilort.— 4. Contra Sparperel geamurilor, oglinzilor, etc. — 5. Face asigurare asupra vieţel.
a). Capitaluri llxe în cas de decese
Cu participare de 70 la sută din beneficiu în combinaţiunile următure : asigurări asupra vie^eî uneia sau a dou6 persone, asigurări temporale, asigurări mixte eu capital dublu.
b). Capitaluri în cas de vi<$ţă
Combinaţiunile următore : Asociaţiunl mutuale de supravieţuire. Aso-ciaţiunî în grupuri de 12 ani pentru copii de la 2 ani jum. până la 9 ani inclusiv.-Contra asigurări capitaluri fixe pentru Dote. fără contra asigurări şi rente viagere în diferite combinaţiunî.
Până la finele anului 1885, NAŢIONALA a realisat în diferitele ramuri de asigurări ca premii aproximative 10,500,000 lei noul şi a plătit ca despăgubiri aproximativ 7,500,000 lei noul.
DIRECŢIUNEA GENERALA
Strada Domne!, No. 12.
Bucureşci, Editura Librăriei şi Tipografiei Şcoalelor, Str. Lipscani, 96
www.dacoromanica.ro
Anul XIX. No. 4884. (Seria II. No. 45).
EXEMPLARUL 10 BANI.
Marti

ABONAMENTE
Pentru Capitală:
Fentru	un an............Lei	24
»	ş6se luni	»	12
»	trei lunT...........»
Pentru Districte:
Fentru	un an.............»
>	şdse luni ....	»
»	trei luni...........»
Fentru Românii din alte state, pentru districte.
Pentru Streinătate :
Fentru un an	In aur lei 40
»	şdse luni .	.	»	1
,	trei luni .	.	»	»	10
îboimnionWS se f»c la 1 ;i 15 al« fie-eărel luni.
UN NUMER VECHI 25 BANI Abonamentele se plătesc înainte
lEdLiţia, sutvfcâia,
ANUN
Anunciur-
Reclame »
_ * T *'.rnină şi sg dea ne
Pentru Inserţii şi “ uc<* Pe nu e responsabil
EritbSnr.,5«r,	pp
In Străinătate a s®	^
Francia, Havas, Laffitte et ScingCTOSS de la Bourse, Paris	'irti.
Englitera, Eugbne Michoud	’1 1
Street, E. C. London.
Austria, Haasenstein et Vo£-n Wien Rudolf Mosse Zeilerst.
Wiene.	3 .'iţi,
Ungaria, D. Moritz Wiest, în Bai^ • Pesta Servitenplatz.
Abonamentele se plătesc înainte
Redacţiunea, Strada Lipscani, 96
SUMARUL
Jos masca!
Depeşf.
Balotagiul de ieri Episode electorale De peste Munţi Regele anti-dinast Din afară.
Resultatul balotagielor col I pentru senat Către alegătorii col. II de senat din Brăila. Ecouri Informaţii.
Ultima oră
DIRECTOR POLITIC: IO AN G. BIBICESCU
Administraţiunea, Strada Lipscani, 96
Bucuresci, 24 Dctombre
JOS MASCA!
Organul actualului guvern, într’un k articol special, cere iertare pentru că în focul luptei pentru putere, adese-orî pe nedrept a lovit şi ’şi a permis, faţă cu inamicii seî politici a recurge la violenţe, ocări şi batjocură.
Luăm act de acostă pocăinţă, şi dând cu buretele peste necuviinţele celor cari scriu în organul oficios, să căutăm a discuta cu demnitate şi sânge rece.
Peste câte-va dile se va deschide parlamentul ţârei, Acest parlament se compune din „nuoi individualităţi “ precum dice organul guver-1 nului, „căci vechea colectivitate este „microscopic represintată în el, iar „desidenţii liberali vor compune o „neînsemnată minoritate. Restul e „ conservator. “
Acest rest, ales pe temeiul programei guvernului actual, după părerea organului oficios, este dator a sprijini ideile emise în programa desfăşurată înaintea ţârei pe timpul alegerilor.
Se va da acest sprijin sâii ,se va refusa de majoritatea conservatore? Aci e cestiunea, de la care depinde sorta guvernului.
„Ceea ce ştim însă, dice organul „oficios, cu siguranţă este că amicii „noştrii se vor presinta franc în „parlament cu proiectele demult publicate în „Monitor“ şi se va cere „colaborarea luminată arepresinta-„ţiunei ţârei, pentru a da cât mai „grabnică satisfacţie nevoilor simţite de stat".
Luăm act şi de acâstă francă de-claraţiune.
Dâcă în adevâr ideile de reforme emise de actualul guvern compun alfa şi omega tendinţelor şi aspira-ţiunilor sele politice, atunci de la realisarea acestor proiecte depinde sorta guvernului. In cas dâcă proiectele guvernului se vor respinge de majoritatea parlamentului; decă acâstă majoritate, alcătuită din candidaturi oficiale, din resultatul triumfului eroilor cari au jurat sâ ser-vâscă interesele clopotniţei junimiste, va respinge „programul pe temeiul căruia a fost alâsă"— atunci guvernul va fi dator sâti a scoborî treptele puterei, sâu a disolva Corpurile legiuit6re şi a face un nou apel către ţâră.
Iar până atunci declaraţiunea organului oficios merită a fi lăudată şi pusă la activul actualului guvern.
Ni sâ dice limpede şi lămurit că proiectele de legi a le guvernului nu sunt nişte băşici de săpun, nu sunt nişte promisiuni electorale, ci idei şi reforme pe care 6menii de la cârmă vor căuta a le realisa.
Bune sail rele sunt aceste idei şi aceste reforme, acesta e alt cuvînt.
pentru că ea limpedeşte situaţiu-nea; e lăudabilă, pentru că este o onore pentru fie-care de a face parte dintr’o partidă sau grup de omeni formate pe comunitatea ideilor, a principielor, iar nu a intereselor.
Este o datorie pentru fie-care partid sad grup politic de a lupta cu drapelul său, spre a veni la guvern pentru a pune în lucrare principiile înscrise p’acel drapel.
Venind la guvern, este ondre pentru cei care ad aceleaşi credinţe de a fi guvernamentali, adică de a pune cu toţii în lucrare credinţele lor propagate înaintea naţiunei cu visiera ridicată.
Iată cuvintele pentru care aplaudăm pe confraţii noştrii de la organul oficios şi lăudăm declaraţiunea făcută în ajunul deschidere! parlamentului.
Numai sâ fie acâstă declaraţiune conformă cu faptele guvernului.
Şi acum acest punct stabilit, să ne întorcem către majoritatea con servatore din viitorul parlament:
Guvernul a ridicat visiera, el ; spus franc părerea sa; „majoritatea corpurilor legiuitore s’a ales „pe temeiul programei guvernului, „ea este datore a sprijini acâstă „programă."
Masca jos dar ! Conservatorii ad cuvântul.
Nu prin mormoitul scandalos cu care ad respuns organele conservatore la declaraţiunea guvernului se limpezeşte situaţiunea lor; nu prin frase întortocheate şi vorbe late sâ esplică atitudinea lor faţă cu omenii cari ’i au numit „degeneraţi" şi adl ’i numesc etichete fără valâre.
Una din douâ: sad conservatorii trebue sâ abdice de la individualitatea lor, sâ renege ideile lor şi sâ se umbrâscă franc sub drapelul junimismului d-lui P. P. Carp, sad sâ se emancipeze de sub tutela junimistă şi sâ respingă sus şi tare programa, pe temeiul căreia ’i-a ales guvernul actual.
Or cum vor face conservatorii, este netăgăduit că dacă guvernul va râmâne consecinţe cu declaraţiunea făcută ; dacă acest guvern va căuta sâ realisede ideile şi prin-cipiele înscrise în programul sâu, atunci d. Carp va rupe masca de pe obrazul majorităţei alese cu a-jutorul administraţiunei.
Şi dacă majoritatea parlamentară demascată sad numai temându-se de demascare sâ va arunca la pi-cidrele guvernului; dacă acâstă majoritate sâ va declara junimistă....
atunci va trebui sâ ’şi acopere o-brazul.
Altă alternativă pentru conservatorii noştri nu esistă.
Sâ vedem acum ce va face vechiul partid conservator.
New-Jork, 3 Noembre.
De când cu mcsurile luate în contra lordului Sakville sorţii d-luî Cleveland ca candidat la pre sidenţiă, sporesc; prinzătoriî ’l iau cu 10 contra 8, se crede că d. Cleveland va întruni o majoritate de 10,000 voturi.
Viena, 3 Noembre.
D.	Duca, director al cailor ferate române, a fost primit în timpul dimineţei de către ministerul de comerţ căruia a declarat. în numele guvernului' român, că drepturile acţionarilor liniei Cernăuţî-Iaşî vor fi pe deplin ocrotite şi că secvestarea este o măsură curat administrativă.
Belgrad, 3 Noembre.
Prima şedinţă a comisiuneî pentru constituţiune s’a deschis la 11 ore de regele, care a rostit .un mare discurs după care el a întrebat dâcă comi-siunea se va pronunţa paitru revisuirea constituţiei actuale sau pentru crearea unei noul constituţii. In urmă sub-comitetul a fost ales. El se compune din trei membri din fie-care partid, a-dică 9 membri. Regele sau vice-preşedinţii comi-siunel vor presida sub comitetul.
nea şi a pecetluit pe dmenii puterii cu un cuvânt, care va râmâne, căci sentimentul de indignare ce l’a inspirat e în t6te ini-mele oneste şi cuvântul pe t6te buzele.
„Pentru asta am răsturnat pe d-lor, a zis d. Catargi unui consiliar comunal şi deputat în de faţă cu un membru al par-tideî-liberale, pentru asta am răsturnat pe d-lor, ca să faceţi d-v6stră infamii ce nu i’au mai pomenit. Nu, noi nu luăm res-punderea acestor fapte, căci ne e ruşine."
Situaţiunea e clară: neînţelegerea esistă, conservatorii însă tac şi înghit t6te sfrun-tările şi necuviinţele, pentru că... le e frică de o disolvare.
Ne bucură, din punt de vedere al con -stitutionalismului. această situaţiune căci umilirea ce se impune conservatorilor e resplata meritată a concursului ce au dat la falsificarea regimului constituţional, la răpirea încrederei ţărei.
Balotagiul de ieri
Balotagiul săvârşit ieri, la Bucureşti, e însemnat din mai multe puncte de vedere.
Ântâiu, voturile oposiţioniste întrunite sunt mai numerdse de cât cele guverna mentale.
Intr’adevăr. au avut:
D. Alexandru Catargi	297 vot.
şi d. general Ipătescu	128 .
Episode electorale
Primim din Brăila, în ultimul moment, pentru publicare, scrisdrea ce d. V. P. Sasu adresâză colegiului II senatorial din Brăila.
O publicăm mai jos, atrăgând asupră-I atenţiunea Brăilenilor în special.
SOIRI TELEGRAFICE
Serviciul particular al diaruluî*«TELEGRAFUL»
Paris, 3 Noembre.
Deputatul Gily va fi judecat la sfârşitul Iul Noem
l' bre de curtea cu juraţi din Gard pentru că a de-a 1.
pv i ..	?-------- ----- - -	Dre ac curtea cu luratl din
Declaraţiunea oficiâseî e lăudabilă [faimat compunea bugetului
Total 425 vot pe când candidatul guvernamental a întrunit numai 384 voturi.
Maioritatea dăr a fost a oposiţiunei.
Şi dâcă resultatul alegerii nu e favo rabil oposiţiunii, causa este că au fost doui candidaţi oposiţionişti.
Ecă primul resultat semnificativ şi demn de a fi ţinut minte al alegerei de ieri.
Este şi un altul.
Comparând voturile dobândite de candidaţii ce s’aflau în luptă la primul scrutin cu cele dobândite ieri, ajungem la resultatul următor:
D. Zerlendi, candidatul agreat, susţinut, impus prin t6te mijldcele d’o imoralitate şi ilegalitate caracteristic junimistă, a per-dut 78 voturi din cele ce a avut la primul scrutin; pe când candidaţii oposiţio-niştî ad. dobândit fiă-care mai multe voturi şi anume:
D. Alexandru Catargi 155 D. Ipătescu	55
Acest fapt însemnâdă că, în mai puţin d’o săptămână, s’a făcut în opiniunea publică un reviriment serios, care sâ traduce printr’o împuţinare simţitdre a susţinătorilor candidatului guvernamental şi printr’o îmulţire şi mai simţitâre a adversarilor guvernului.
Nu bine prevestesce acest lucru ; căci el vădesce că filele fericite au început a se împuţina pentru guvernul actual al M. S.
Resultatul balotagiului este, afară d’a-câsta, semnificativ prin faptul că vădesce neînţelegerea adâncă ce esistă deja de pe d’o parte în sânul partidei aşa disă libe-ral-conservat<5re, âr pe de alta între ea şi guvern.
Intr’adevăr, cu ocasiunea alegerei de ieri, conservatorii sinceri şi devotaţi programei lor, şi-au întrunit voturile asupra candidatului conservator, d. Alexandru Ca-targiu ;
pe când cei care întocmesc zestrea guvernamentală, împreună cu junimiştii nou-nouleţi, d nii Vernescu, Pache, şi cu în-trega forţă administrativă şi comunală, au susţinut candidatura Zerlenti.
Şi nu s’a cruţat nimic pentru ca acâstă candidatura să isbutâscă ;
au fost aduşi la vot drnenî care, la primul scrutin, nu luaseră parte ;
ajutorii de primari, Brătescu şi Nau-mescu, nu s’ail mişcat de la secţiile I şi III, de cât spre a da câte o raită pentru a aduce pe alegători ;
la Verde d. Catargi a fost insultat de banda brătesciană şi puţin a lipsit ca să nu fie şi lovit;
d. Vernescu a rupt vechi şi devotate prietenii cu dmeni care-1 urmaseră, dar care acuma dedeaă concurs d-luî Ca targi ;
consilierii comunali, funcţionarii comunali şi unii administrativi dedeseră pe brânci alergând şi respândind pretutindeni ameninţări în contra celor ce nu vo iau a vota pe d. Zerlendi;
D. Al. Catargi a caracterisat situaţiu
Iată un episod din alegerile trecute, povestit de ziarul „Unirea" din Buzău.
D. I... cunoscut adversar al elicei Mar-ghilomaniste a fost obligat a părăsi oraşul în ajunul alegerii colegiului I spre a nu merge la vot, bietul om fiind ţinut cu cîrligul de nas de edilii primării, a pro mis a se supune.— Ce ce întâmplă însă, în ziua alegerii un amic al d-lui I... du-cându-se pentru 6re-cari afaceri şi crezând că este vr’un agent Marghilomanist, D. I. .. de frică a nu fi surprins că a căi cat porunca stăpînireî s’a ascuns sub pat, de unde cu mare greutate abia a putut fi scos de d. X... după ce mai întâi, ia explicat că nu politica ci cu totul alte interese la adus la d-sa.
„Mîrşăviele petrecute la coleg. II şi III sunt indiscriptibile,— oroşul a fost Îngânat numai de agenţii d-lui Marghiloman, pe lângă funcţionarii din localitate şi judeţ a fi mai fost aduşi şi subprefecţii de prin Dobrogea şi cele alte judeţe, care aveau legături de rudenie prin judeţul luzâu.
„întregul aparat administrativ transformat în agenţi electorali, era vai şi a-mar de acel ce ar fi îndrăsnit a deschide gura,— alegătorii atât la colegiul II cât şi al III-lea aduşi pe căprării de suprefecţi şi cei alţi funcţionari administrativi eraii controlaţi până la piele în cât era cu totul imposibil a ’şi da votul alt-fel de cât cum 1 se poruncea de stăpîmre şi coconul Iancu care avusese grijă a plăti fie care vot.
„Contigentul cel mai mare de alegători fost cumpărat cu 5 -10 lei de căciulă plus băutură şi mîncare.
„Sîrbiî din mahalaua Dobrogea care voiau a merge cu zarzavat de vânzare la bălciu, li s’a plătit zarzavatul pentru a merge la vot pentru d. Marghiloman, pre-tutindinea unde putea întîmpina 6re-care resistenţă se arunca bani cu ghiotura.
,Jidovii chiar făceau pe agenţii electorali distribuind bani şi buletine marghi-lomaniste la alegătorii colegiului III.
„Ast-fel s’au petrecut alegerile curate în Buzău pentru care d. Marghiloman a chieltuit peste 70000 lei. Trebue însă să se ştie că piedestalul pe care s’a rădicat astăzi d. Marghiloman ’şi are temelia de nisip şi mai curând s’au mai târziu se va spulbera mai rău de cât gosa d-sale, şi o dată pedestalul răsturnat nu se va mai rădica nici o dată".
românâscă demnitate în sînul Bucovinei, despărţită prin hoţiă de la sînul mamei dornică şi adorată.
Ne bucură, pentru că tot e mai bine, e mult mai bine ca Românii printr’un Român să fie representaţi.
Dar inima năstră să revoltă, mintea năstră, în contra colosalelor nedreptăţi ale vreme! prostă energic, şi nu păte să nu dea espresiune speranţei legitime că Bucovina veni-va la sînul patriei de care— fără voiă, prin silniciă, şi hoţiă — a fost deslipită.
De ce şi până când lanţul unei puteri oprimătăre şi odi6să să strîngâ braţele, să încătuşeze inimele şi să pună căluş simţimintelor celor mai nobile, celor mal firesci ce trebuie neapărat să încăldcscă inima unui om ?
De ce fratele să stea despărţit de frate şi să fiă silit a contribui cu banul lui cu sângele lui la progresul şi apărarea unui stat, spre care firesc inima nu’l împinge.
Ast-fel de nedreptăţi istorice pătâză pa-ginele chroniceî moderne a omenire!, şi înlănţuiesc propăşirea şi dospesc nesecate ure între popdre şi necalculabile primejdii pentru propăşirea generală.
Dreptate, dreptate către toţi, pentru ca să vie timpul înfrăţirei dmenilor, înfrăţire ce nu pdte esistă de cât când fie-care popor avâ-va ce este al său.
Nedreptatea e tare şi mare, ni să va dice.
Aşa e ; dar istoria omenirei e plină de esemple când şi maî mari şi mai tari puteri aii fost sdruncinate de principiul spornic şi peste tot învietor al naţionalităţii.
Nedreptatea puternică nu ne descura-jâză.
Legile firei trebuie să triumfe şi vor triumfa şi la noi, ca pretutindeni.
Dar să lucrăm şi să credem ; să credem statornic în viitorul românismului şi acâstă lucrare şi credinţă ne va mântui de sigur.
De peste munţi
Cercul Sucâva-Rădăuţî-Câmpulung din Bucovina a avut să facă filele trecute a-legere de deputat pentru Parlamentul din Viena.
Cercul era vacant din causa morţei deputatului Zotta.
Românii, cu credinţă şi constanţă românâscă, aii candidat şi susţinut pe d. Corneliu Cosovici.
Candidatul român a isbutit cu 403 voturi din 404 votanţi.
Isbânda acâsta, în împrejurările actuale, ne bucură şi ea căci, vădesce că viu încă a rămas simţimîntul naţional şi de
Regele anti-dinast
Or fi în ţară Omeni cari, din convingere, sunt nestrămutaţi anti-dinaşti; dar mai nestrămutat din toţi, cel mai anti-dinast e fără îndoială Regele Carol.
Nu că nu-i place să fie şeful unui stat ca al nostru; nu că ar vrea să scape de sarcina corOnei. Ci tocmai pentru că ţine )rea mult la interesul său personal.
Regele Carol încuragează conspiraţiu-nile îndreptate în contra sa, dând puterea ca premiu acelora ce sciu să se arate mal anti-dinaşti — acâsta e conclusiunea la care ajunge cine-va analisând purtarea Regelui.
In adevăr, ce a făcut pe rege să se desfacă de guvernul liberal şi să cheme la putere pe conservatori ?
Motive constituţionale n’ati existat. Guvernul liberal avea de atâţia ani majoritatea în parlament şi ultimele alegeri făcute supt dînsul, cu puţin înainte d’a se retrage, ’i au reînoit acâstă majoritate.
Regele n’avea deci nici un motiv constituţional să concedieze cabinetul.
Cu t<5te astea, l-a concediat Pe de alta parte, conservatorii nu obţinuseră la alegeri de cât un număr fOrte restrâns de locuri în Cameră, iar şeful junimiştilor, d. P. Carp, se alesese cu concursul partidului liberal. Dacă chiar trebuia să se formeze un nou guvern, neapărat că numai conservatorii şi junimiştii nu puteau fi chemaţi la putere.
Cu tdte aceste, regele a adus pe conservatori la cârmă.
Ce-a putut să hotărască pe M. S. să lucreze ast-fel î
*1
www.dacoromanica.ro
TELEGRAFUL — 25 OCTOMBRE 1888
/
â)ASA DE
,-irşire imposibil
M 1 Q P 11 l, / sci cu
IVI U O U U 1 pirafi contra regelui
No. 8, În /ierul până acolo în cât
Giica> (Dacia-R alegerea candidatului la noueî ,	,	..
oretendenţil ce avem. Par-
,0-sfx‘servator era hotărît se CurâpŞtftjKă h său cel puţin se arăta aşa. i .e srBgwul motiv pentru care re-dtvaisiunea guvernului libe-■ a afcs la putere pe conservatori, jie teaffea q'S jperde tronul şi, ca să po--lăscă pe Cel cari îl nelinişteau, le-a a-funcat bugetul şi stăpânirea.
Şi fără îndoială că s’a asigurat din partea acăsta ; conservatorii, din aprigi anti-dinaştl, au ajuns cele mal plecate slugi ale palatului; şi slugi credinciăse vor re • » ănea, cât timp vor fi ţinuţi în pâne.
Jar, sacrificând ast-fel ţera, scăpat-a Care! I de primejdie ?
Evident că nu. Căci nemulţumiţii, văzând că conspiraţiunea contra dinastiei e CU mal sigur şi mai lesnicios mijloc pentru a ajunge la putere, vor conspira pote la rândul lor.
Şi ast-fel, spiritul de conspiraţiune şi de anti-dinasticism se va înrădăcina şi se va întinde din ce în ce mai mult, până când, o dată ş’o dată, împrejurările pot face ca ameninţarea se se realiseze, ca dinastia să fie resturnată.
Să fie dar bine sciut că, decă esistă în ţăra nOstră o scălă antidanastică, fundatorul şi marele dascăl al iei e însuşi regele Carol. Asemenea trebuie să se scie că regimul nostru constituţional se reduce la tema regelui d’a fi resturnat.
Acăstă chestie interesăză pe întrăga Europă. Nu numai Anglia, Austria, Italia susţinute de Germania nu se vor mulţumi numai cu protestări, ci se vor o-pune din t6te puterile la o ocupare a Constantinopoluluî de către Rusia.
Quirimu ul şi Vaticanul.
,Journal de Debats“ publică următăre. i depeşă ce i se trimite din Berlin.
Se pretinde că împăratul Frantz Ioswph a făgăduit împăratului Wilhelm pe când acesta era la Viena că va interveni între Quirinal şi Vatican şi va activa împăcarea Papei cu regele Italiei. Se qlice că monseniorele Galimberti a sugerat acăstă idee suveranului.
Regele Umberto la Berlin.
„Tribuna“ confirmă că regele Umberto va înapoia visita împăratului Wilhelm la Berlin, unde va sta de la 23 până la 31 Ianuarie.
DIN AFARĂ
Chestia Orientului. — Ipotesa ocupărel
Constantinopoluluî de către Rusia
„Daily Telegraph“ observă că motivele
invocate de Rusia pentru a face din când în când resbel Turciei sunt fărâ îndoială onorabile şi umane. Ţarul şi poporul rus nu pot privi cu râcelă situaţia ce creazâ Turcia poporelor din orient.
Cu tote acesta nu trebue să perdem din vedere că pentru omenii de stat ruşi, fiecare stat cr e scăpat de sub jugul Turciei, constitue o piatră a drumului spre Constantinopol. Tot ,aşa şi Napoleon I a întrunit micele state aliate pentrn a’şl face drumul spre Moscova. Tot ast- fel şi Ţarul alb va putea într’o di să conducă pe ro mâni, sorbi, bulgari şi greci cu drapelul rus în cap spre cel mai mare eveniment din cele din urmă patru secole, adică cn-cerirea Constantinopoluluî.
Acest vis al Rusiei, nu va fi însă rea lisat pentru că românii, serbii, grecii şi E&lgarii preferă să stea acasă ia el şi se. opun cu energie la trecerea armatelor tuşeşti pe teritoriile lor.
.In faţa acestei opuneri, Rusia va renunţa la ideia dominantă a rasei sale, sau va, ajunge la scopul propus prin Asia minoră, mai ales prin un fel de alianţă cu sultanul chiar, după cum arată cele din urmă informatiunî. Iată chestia.
Din Bulgaria,'—Răspuns la discursul tronului
Iată testul răspunsului la discursul tronului:
Represeritanţiî poporului Bulgar convocaţi în a doua sesiune ordinară sunt fericiţi că pot se presinte Alteţei Vostre Regale simţimentele de adânc devota-nţent şi de iubire de care poporul este însufleţit către suveranul său. Represen-taţiunea naţională a ascultat cu bucuriă cuvintele Alteţei Vdstre regale picând că graţie păcii generale precum şi mulţumită, liniscei şi ordine! care domnesceîn ţară dreptă, causă a Bulgariei se conso-lidedă din di îu di şi să speră că guvernul sub înţelepta vbstră direcţiune va desfăşura t6te sfaturile sele pentru a a-sigura Bulgariei un viitor strălucit şi fericit.
Deshiderea liniei Zaribrod-Vakerel umple inima poporului bulgar cu o dreptă mândrie; el a arătat că scie să ocrotăscă drepturile sale şi să respectede obligaţiunile sale, şi că posedă darurile şi calităţile necesare pentru a ’şî îndeplini singur afacerile sale şi de a îngriji de buna stare şi de progresul seu: practica pe care poporul bulgar a dobândit’o prin construirea acestei linii ’i va servi asemenea în viitor în timpul esecuţiuniî u-nor asemehea întreprinderi care relevedă bunul trai general al ţării.
Călătoriele ce Alteţa Vostră le-a făcut în ţâră au dat poporului putinţajde a esprimă simţimintele sele de adâncă iubire şi devotament către persona aceluia care şi-a consacrat viaţa serviciului patriei şi care ţine drapelul independenţei şi al libertăţii Bulgariei.
Poporul ’şî va aduce aminte de marile sacrificii ce faceţi pentru ocrotirea libertăţii şi drepturile sâle, şi va fi tot-d’a-una gata se proteagă şi se apere pe suveranul şi călăuza sea.
Cuvintele Alteţei Vostre regale pentru buna instrucţiune şi desvoltarea vitejei armate bulgare ne aă -pricinuit o mare satisfacţie. Sacrificiile ce poporul face şi
FOIŢA DI ARULUI TELEGRAFUL
(23)
SPOVEDANIA
UNUI
UCIGAŞ
de
EUGENIU IIINS
CAPITOLUL XIII
Simpatii
Am observat că ochii Iul erafl plini de lacrimi. Privirile mele se îndreptară asupra juraţilor. Mi se păreau că erau emoţionaţi.
M’am uitat şi la public. O agitaţiune de nedescris domnea în public, multe din domne plângeaţi. Cu mare greutate preşedintele făcu tăcere în sală,
Procurorul se ridică şi replică. Şi el se schimbase la faţă. Această schimbare nu era în favorea mea. Procurorul era turbat de furie, văzuse că era invins. A-
cuma nu era vorba de salvarea societă-ţeî, dacă se gândise vre-odată la aceasta, Acuma trebuia să vorbescă
sua“, pentru reputaţia sa de
„pro domo orator, a-meninţată, pentru cariera lui stricată.
Nici o dată n’avusese ocasie ca acuma se se înalţe pe spetele acusatulul.
Lupta ca un desperat ca să câştige terenul ce ’i fugea de sub picidre, şi făcea prostii peste prostii.
Vorbesc ast-fel nu după impresiile momentului, pentru că atunci nu eram în stare se judec de loc, ci după reflexiile ce le-am făcut în urmă refăcând întrăga scenă.
Gând procurorul voi să ’şî bată joc de entusiasmul cu care vorbisem despre Lu-isa, o adevărată furtună de murmure is-bucni în întrăga sala.
Mulţi din auditor strigau : asta-1 scandalos.
Preşedintele a fost silit să-î ameninţe că ’i dă afară, numai ca să restabileseă liniştea.
Ministerul public sfârşi replica lui prin o perorare banală, reproducând o mulţime de clişeuri vechi, pline de exageraţie.
Morand declară că nu face nici o replică. El se temea ca nu cum-va să slă-bescă efectul produs de discursul meu.
In urmă preşedintele, ca după obiceiu me mai întrebă dacă am de replicat ceva. Am răspuns că nu mai am de adăogat nimica.
Juraţii intrară în sala de deliberare.
In sală se făcu un sgomot infernal. Se
va face pentru menţinerea armatei sunt nisce dovedi manifeste de încrederea şi de speranţa ce avem într’ânsa, iar repre-sintaţia naţională e convinsă că subt înalta direcţiune a Alteţei Vostre Regale, Bulgaria va ayea în tot-d’a-una armata sea instruită în disciplină demnă şi gata să răspundăemisiunî sale.
Rapresentaţia naţională ne ignorând de loc trebuinţa indispensabilă şi însemnătatea uuel bune organisaţii interiore a Statului va studia cu o îngrijire particulară şi atenţiune tdte proectele de lege şi propunerile pe cari guvcimul le va presinta Adunării şi tot ce i vor dicta datoriile şi interesele patriei.
Trăiască Alteţa Sa Regală Ferdinand I, principe al Bulgariei!
Resultatul balotajelor col. I Senatorial
i j. f o y
	I	II	III IV		V	Total
V.	*55	v.239 V	211 V.	100	V. 1 15	v.820
a.	— 2	a,— 3 a	.— 3 a.	—	a, 1	a,—10
Ch. Cerlenti	72	93	110	42	67	384
A. Catargi u	46	100	71	50	30	297
Ipătescu	34	43	26	8	17	1 28
Sânge-rece	1					1
D 0 Tx J
Gheorghe Chiţu, liberal 152, ales.
Col. Logadi, conservator 130, ales.
0 I T
C. I. Mânu, conservator combătut de administraţi ă, 54 ales.
Maior Munteanu conservator, 48,
IAŞI
Gr. M. Sturdza, liberal, 147 ales.
Gr. Cogălniceanu, junimist, 145.
PRAHOVA
M. Munteanu conservator, 116.
G. Radovicî, liberal, 75.
Către alegetorli col. II senatorial de Brăila
D. Vasile P. Sassu comerciant adreseză următorea scrisore alegătorilor din colegiul al II de Senat din Brăila:
Iubiţi concetăţeni.
o	ss	1
O datorie de consciinţă mă face să vă adresed viile mele mulţumiri pentru distinsa onore ce ’mî aţi făcut de a vota candidatura mea la colegiul II de senat. N’am alergat nici o dată după demnităţi publice şi dacă m’am .decis să primesc a figura acum ca candidat de senator causa a fost presiunile fără margini pe care administraţia locală le a desfăşurat în ultimele alegerb Nenorocirea este că voturile nu se cântăresc, ci se numără, căci dacă s’ar cântări, eu aşi fi foşt alesul colegiului II de senat. Cele 72 de voturi liber exprimate, pe cari le-am întrunit, sunt sigur că afl fost adresate nu atât personei mele, ci credinţelor liberale, de cari am fost ş voi fi tot-d’a-una animat. Aceste voturi au făcut să tresare de bucuriă sufletul meu, căci sunt dovadă puternică că viitorul aparţine liberalismului şi că cetatea Brăilei, acestă arteră a co-merciului României, nu va fi nici o dată îngenunchiată, ori cât de mari ar fi for-
ţările cari se fac în scop de a ’i comprima voinţa şi de a ’I înăbuşi vocea cu care să pronunţe cuvântul de democratism.
Am fost tot-d’auna cu partidul liberal, pentru că am avut deplina convincţinne că numai liberalii aii lucrat la clădirea edificiului, cu care ţara se făleşte astăcll. Ciocoii n’au făcut şi nici voi face absolut nimic şi desfid pe susţinătorii lor din principiei safi de nevoe, să ’ml arate reforma salutară, introdusă de conservatori, în timpul cât au ţinut puterea.
Cum afi fost aşa au rămas; şi dacă ’ml ar fi şi mie permis să profotisez, aşi spune de pe acum, că nu vor trece trei ani şi amăgiţil de a<jî, vor vedea, „că lupul ’şi schimbă pârul, dar năravul nu.“
In împrejurările de faţă când liberalismul pare a fi periclitat, ţara are nevoie de caractere ferme, de (imenl cu multă abnegaţiune cu credinţi nestrămutate, pentru ca sfânta causă a democraţiei să iasă învingătâre din răsboiul ce i se face.
Aţi dat dovedi că ştiţi să înfruntaţi furtuna, şi cu tote ingerinţele ce s’afi desfăşurat de administraţie, 72 de cetăţeni aţi înlăturat cu bărbăţie furiile reacţiunei. Vă mulţumesc cu adâncă recunoscinţă ţi vă pot asigura, eă nu voiu îmbrăţişa nici o dată altă causă, de cât pe aceia a democraţiei, causă sfântă, care va eşi triumfă-tdre, căci Dreptatea nu pote fi înăbuşită.
Devotamentul domniilor vdsţre,
Vasile P, Sassu.
ECOURI
Sinucidere
Din Cernăuţi se scrie, că într’o cazarmă de acolo s’a întîmplat un omor neobişnuit până acum. Caporalul Mircuţa de la regimentul 41, care de mult avea gându să se sinucidă pentru o fată pe care o iubia fărâ a li iubit, a lăsat pe un recrut să ’i ţintâscă plumbul din puşcă în piept,
Recrutul, prost din firea lui, s’a temut mai mult de pedepsa neascultărei, ca su-bordinat, şi aşa când ’i-a dat caporalul puşca în mână şi ’i-a zis : „ţinteşte în piept la mine şi dă foc“, recrutul’a dat într’adever foc. Caporalul a rămas mort pe loc.
Bătaie şi morte
La cârciuma fenteei Ţinu Constantin Daciu din cătunul Călinescî, pendinte de comuna Poiana, judeţul Olt, locuitorii Ion Buga, fratele şeii Florea Buga şi alţii s’afi luat Ia bătaie, dându’şi loviţuri grave, din care causă cel d’întâiu a şi murit,
Parchetul a constatat faptul dând pe culpabili judecăţei.
Arsă de vie.
I6na, fiica locuitorului Ilie Ion Bârzan din comuna Cacaleţi, judeţul Romanaţî, fiind lăsată singură în casă de mama sa şi aprindend focut cu sdrenţe de cânepă, fiapările s’au întins asupră’i ardendu-î vest-inipteie şi corpul, din care causă a încetat din viaţă a doua «Ţ.
Nenorocire,
Ploile cp furtuni, cari au fost «filele trecute, au stricat cu desăvârşire grânele, aliate :în căpiţe pe câmp, ale locuitorilor comunei Palazu din judeţul Constanţa; iar apele venind in mari cantităţi au Inundat tjite magaziele şi gropile cu producte, precum şi o mare parte din casele locuitorilor, causându-le prin acăsta pagube însemnate.
începură convorbiri în diferite părţi ale sal ei. Eă nu distingeam nimica.
Trecu o jumătate de oră. Devenisem, nerăbdător „Ah! de s’ar sfârşi odată, ’mi zisei. Nu ’mi luam ochii de la uşa camerei în care eraă juraţii.
Un moment privirile mele se întâlniră cu a lui Morand, care pare-că voia să ’mi zică; curaj şi încredere !
— Ce încredere să mai am. E cu neputinţă să nu mai fiu condamnat,
Mai trecu încă o jumătate de 6ră.
In sfârşit uşa se deschise şi primul jurat apăru, urmat de ceî-l-alţi colegi ai săi. Faţa lor era solemnă, aşa că nu ’mi inspira tocmai eă vor avea ore-care milă faţă cu mine, cu tote acestea nu era severă.
O tăcere profundă domnea în sală, şe-luf juraţilor, la întrebările preşedintelui, răspunse afirmativ în ceia ce priveşte o-muciderea cu premeditare ; la a doua în-trebere, anume în privinţa circumstanţelor uşurătore, când primul jurat, zise : da, un tunet de aplause isbucni în sală.
Am rămas ca trăsnit, nu mă aşteptam la una ca acesta. Când ridicai ochii în sus, observai că curtea să retrăsese ca să delibereze.
Iar am trebuit să aştept. Mă uit în jurul med ; ’mî era eu neputinţă să formulez vre-o idee, se prind măcar o frasă.
Uşa se deschise, Curtea intră.
Se făcu o tăcere profundă în sală. Se începu citirea hotărâreî.
Cine dracii a mai inventat acestă teri-
bilă tortură pentru acuzat să ’l ţină atât de mult până ce se pronunţă hotărârea? !
In eâts-va .cuvinte totul se putea isprăvi. Ce mai atâtea formalităţi ?
In sfârşit eşiră din gura preşedintelui cuvintele cari hotărâră sorta, mea : condamnai la 14 ani muncă silnică.
Geandarmii mS luară. In acest moment Morand Ani stinse mâna şi ’mi zise. Peste câte-va minute vei primi visita mea, am se ’ţi vorbesc ceva.
Cincî-spre-zece ani de muncă silnică era apropo o achitare. Voi trăi eă până să isprăvesc acăstă pedepsă ?
CAPITOLUL XIV Ce va fi viitorul*
Morand veni îndată.
El me felicită pentru sfârşitul fericit al acestei afaceri.
„Nu mai e nici o îndoială, am Jis efi, juriul a fost fârte indulgent cu mine, însă cinci-spre-clece ani de muncă silnică nu pote să ’i suporte un om de constituţia mea.
— De unde cincl-spre-dece ani ? Dacă vei primi să stai închis în celulă, ’ţi se reduce pedâpsa cu cinci ani. Şi fiind-că sunt sigur că ai se te porţi bine în în-chisâre, peste câţi-va ani vei fi graţiat.
Aceste cuvinte pare-că ’mi dădură viaţă. De unde mă aşteptam la închisâre pe t<5tă viaţa, acuma se deschidea înaintea mea altă perspectivă-
INFORMATIUNÎ
1
Ieri un alegător constant conservator ne-a comunicat următdrele :
Un agent pachist venise la d-sa, spre a stărui ca să voteze pe Cerlenti.
—	Nu votez, d-le, respunse cetăţănul, nu votez pe grecoteiul ăla, înţelege-mă o dată.
Ba una, ba altă, tot consilierul comunal agent pakist, spre a convinge pe in-terlocutoru-i ; dar nimic.
In sfârşit, în desperare de causă, numitul agent, «fise :
„Înţelegi, frate, că ne impune Berlinul s’avem un bancher în Senat.
—	D’acum aţi început cu Berlinul ! halal, să vă fiâ de bine! Şi mie să-mi dai pace.
Ca acest alegător, care a lucrat ieri pe faţă pentru d. Al. Catargi, afi respuns să vede mai mulţi alţi conservatori omeni de trăbă.
pe când d. Zerlendi petrece între ai săi, luând parte cu inima plină de cea mai francă bucuriă la jubileul grecesc, capitala regatului român alârgă după d-sa cu mandatul de senator şi cu încrederea ei
Ieri consilierii şi ajutorii comunali a-flrmafi cu îndrăsnelă că d. Zerlendi nu e la Atena, ci la Viena ; că e o infamă calomnia ceea ce se «jicea că d-sa plecase la Atena.
Minţeafi, sciind că mint, şi înşelafi buna credinţă a alegătorilor, căci d. Zerlendi e la Atena.
„Curierul financiar, care e bine informat, anunţă îptr’adevăr, că d, Zerlendi a plecat la Constantinopole, Atena şi d’aci la
Paris.
Vedeţi, alegători senatoriali pe mână
cui v’aţi dat !
Consiliul general al judeţului Buzăfi, a ales preşedinte pe d. Anton Carp, vicepreşedinţi pe d-nii Nae larca şi Ion Ioa-chimescu, iar secretari pe d-nii B. Mareş şi C. Stambolju,
Prefectul n!ar fi mulţămit cu aceste a-Jegerî şi ar fi cerut disolyarea conşi-fiuliji,
D. Ion Demedriade, primarul din Buzăfi, care demisionase pentru a lupta îa alegeri aa patronii săi Marghilomaniî, să trecă gârla, şi-a retras demisiunea pe dată ce-afi trecut alegerile.
Cinste marghilomănâscă.
**-
Diarul „BuzăuF arată că d. C. Iajomi-ţpnu, alegător în col. I de Senat şi Cameră la BmşSfi, a fost secuestrat de Marghiloman! şi silit a nu vota, ameninţân-du’l cu resiliarea contractului de iluminare şi curăţire a oraşului, ce are cu primăria,
Un bulgar, care ’şi-a făcut averea în România, precum a făcut’o grecul Zerlendi, alesul col. I de Senat al judeţului Ilfov, a făcut dar şcălei din Gabrova (Bulgaria) a trei imobile din Capitală; o casă
Am mulţumit din tot sufletul avocatului meii pentru acăstă mângâere.
--Fii curagios scumpul mefi, reluă el. Ia şeatna şi poartă-te bine. Arată că eşti demn de libertate. Când vei scăpa, vei începe lupta pentru trai în alte condi-ţiuni.
—	Aşa e, însă ce să fac cu numele mefi, cum să dafi acest nume pătat femeei şi copiilor mei, dacă voi avea vre-o dată ?
—	Timpul şterge t6te, <pse Morand. Mai întâifi de ’tăte trebue să facem ca femeia ta să aibă dreptul de a veni să te vaţjă.
—	Cum vă închipuiţi d-văstră că aşi putea să silesc pe Luisa să se sacrifice pentru miiţe, tot timpul câţ voi sta în în-chisore ?
—	Tocmai ea ’mî-a vorbit despre a-eăsta şi ’mi-a <ŢS să fac tot posibilul ca să vină să te vaijă cât mai des,
—	Tdte bune, dar să comsimtă ca să devină soţia unui puşcăriaş !
—	Tot ea a făcut şi acăstă propunere şi ceremonia va avea loc înainte de a fi transferat d’aci.
Mă aflu în celula mea, sdrobit de o-bosâlă şi de emoţiune. T6te amănuntele acelei teribile şedinţe trec pe d’ina intea mea, apoi gândirile mele începură să se îndrepte asupra posiţiunel încurcate şi chaotice în care mă aflam.
A doua di Luisa veni se mă va«jâ. Ea şe aruncă în gâtul mefi şi ne sărutarăm.
www.dacoromanica.ro
TELEGRAFUL — 25 OCTOMBRE 1888
din strada Şepcari No. 10, alta din str. Patria No. 1 şi a treia din str. Sf. Idn-Nofl No. 12. Tdte aceste case sunt de vânzare acum.
De ce <5re acest patriot bulgar n’a fost şi el ales senator de către alegatorii col-I de Senat, cart afl ales ieri pe grecul Zerlendi ?
Citim în Drapelul din Iaşi:
In diua alegere! col. al H-lea ba-lotagiu, poliţia a desfăşurat un zel şi o activitate de necredut. Mal mulţi cetăţeni au fost arestaţi, contra legel, în diua de alegere, pe motiv că înaintea caselor lor zeldsa poliţie ar fi descoperit gunoiu şi murdării..
—La balotajul col. al II-lea de Cameră d. preşedinte al biurouluî de la Palat a constatat că în colţul palatului lângă bufet, funcţiona un birou electoral, sucursala celui de la „Belvedere" sub inteligenta conducere a d-lor Boţan şi M. Po-vici, artist (?) Acest birou avea însărcinarea de a controla pe alegători şi când şefii afl fost prinşi în flagrant delict, pe fiiasa la care lucrau pentru fericirea patriei s’afl găsit un nămol de buletine de ale liberalilor.
La rândul ei secţiunea de la Pri mărie era supusă controlului biurouluî general de la cafeneua „Belvedere" care presenta un scârbos aspect prin traficurile de conştiinţă ce <Jiua nămiaza mare se făceau.
—	Funcţionarul. Pogor de la Sf. Spiri-don ameninţă pe funcţionarii de acolo cu darea afară. De unde şi-a luat băeţoiul atâta curaj ?
—	Mal mulţi din cei însărcinaţi cu distribuirea buletinelor cu candidaţii liberali pentru balotagiul col. al II-lea au fost cumpăraţi de conservatori să înlocuiască în plicuri buletinele liberalilor cu ale conservatorilor. Numai aşa se esplică rSuşita d-lul Alexandrescu, care sub firma sub gare şi-a pus candidatura n’avea nici o şansă de reuşită.
—	Pe când se petreceau başbuciile poliţiei de la 15 Octombre, d. P. P. Carp !ra în Iaşi. Ce cugetă dre d-sa de curăţenia alegerilor d-sale ?
„Fulgerul" din Iaşi spune că ministerul public, nevoind a da în judecată pe comisarul Dioghenide, care a secuestat pe Jiu-său, spre a-1 împedeca d’a merge, 10 alegători vor intenta şi susţine acţiunea publică.
La alegerea de ieri, s’a observat o luptă crâncenă între pachişti şi partisanil d-luî Al. Catargiu. Aceştia au avut să sufere efectele omnipotenţei d-lul Pache, mai cu sâmă la culdrea de Verde, unde au mâncat şi ghiontueli, cum d. N. Giuvara şi alţii, iar d. Aleeu Catargiu a fost asaltat de mal multe ori şi-a scăpat numai graţiă unor amici ce ’l înconjurau.
Stănescu la Negru cu cetele sale, Bră-tescu la verde, Oprescu Ia Galben şi Popa-Tache cu comisarul comunal Al. Popescu la Albastru, s'afl întrecut în de-
votament, cutdte că mulţi din conluptă-toril din ajun ’I părăsiseră.
Pe lângă agenţii comunali, Ipopi, delegaţi pe suburbii, d’al percepţiilor, au a-jutat d-lul Pache şi unii agenţi poliţienesc!.
La Galben şi Albastru, unde d-nul Catargiu are mal multe vechi cunoscinţe, a întrunit mai multe voturi ca candidatul d-luî Pache.
Regele a sosit în Capitală, la gără Regele a fost întâmpinat de autorităţi şi un grup de curteni.
Regele a trămis o telegramă de con-doleanţă principesei Cuza cu ocasiunea morţei fiiului Dumitru Cuza.
-►P-
D. Polihroniadis a telegrafiat ieri la Athena d-luî Zerlendi felicitându’l de is-bândă.
„Curierul Financiar" spune că comi-siunea însărcinată cu recepţiunea lucâri-lor tîrgulul de râmătorî de la Severin. n ar fi găsit acele lucrări în conformitate cu caietul de sarcine; se dice că machi-nele ar fi vechi şi după sisteme care a<JÎ nu mal Sunt în uz.
Afl sosit cele două sacale cu turbină cumpărate de primăria capitalei din străinătate.
Se dice că ele funcţionâdă bine, şi mai cu sâmă pe şosele se pot întrebuinţa cu folos.
Acesta e ondrea fabricantului: dâr e desondre şi ruşine pentru primăriă inscripţia de pe acele sacale.
Ea sună într’adevăr ast-fel: Primăria oralului Bucurcsd. Roumanie.
De când Ore Românii şi o autoritîte romândscă numesce ţara: Boumanie?
E ruşine şi scandal.
La tragerea din urmă a obligaţiunilor municipale cu prime, numărul 52 din seria 2917 a câştigat lotul principal de 100.000 lei.
D. Barozzi, prefect de Tecuci, e bolnav. Cu gerarea afacerilor e Iacovachi,
Citim în „Unirea" din Buziiu:
Afiăm cu destulă părere de răfl încetarea din viaţă a tânărului Theohari, unul din cei mal aprigi agenţi ai! d-jui IOn Marghiloman.	I
„Bietului tânăr i s’a cauW fflj prea mult esces de del, făcjt alegerilor, când spre a se d. Iancu Gârlă şi a nu ’s< P1 de portărel, a vorbit atât de propagandă electorală, /n c
lor unei mulţimi imense. întregul oraş era împodobit.
Petersburg, 4 Noembrie.
,Journal de St. Petersburg" zice că în accidentul de la Borki, împăratul a fost rănit ]a picior iar împărătăsa la mână, dar acăsta m’a împiedicat pe Majestăţile Lor să dea ajutor răniţilor.
Jurnalul arată personagiile din jurul imperial mal mult safl mal puţin grav rănite. El constată că afl foşt 21 de morţi şi 37 de răniţi.
Londra, 4 Noembre
Circulă ştirea că d. Michael Henric Herberg va fi numit însărcinat de afaceri al Mareî Britanei la Wassington.
Lord Sachville s’ar întdree în concendifl.
Din ediţia a ll-a de eri.
însărcinat d. N.
tea din ocazia great de e postul uit făcând i ş’a rupt _ încetat din
viaţă.
„Condoleanţelendstre întlistatei familii"
ULTÎMA/ORA
Serviciul spetiL al «TELEGRAFULUI»
o arteră, din care cau.'-ă a
_ Petersburg, 4 Noerabre, Familia iif#eriaiă a făcut adî Intrarea sa la PeterslaJ/rg în mijlocul aclamaţiuni-
Informaţiuni
*-
Suntem în putinţă a da cea mai formală desminţire sciriî date de unele diare cum că d. P. Stoicesciţ ar fi avut de gând să djmisioneze de la creditul rural.
D. colonel Petrovan; candidat liberal, ’şi-a retras candidatura la col. I senatorial din Iaşi.
Se va afla deci în faţă numai d. Gr. M. Sturdza cu candidatul conservator, d Gr. Kogălnicânu.
D-nil Muntănu şi Filiu ’şi-afl retras candidaturele de la balotagiul col. I de Senat din Prahova, rămânând candidaţi numai d-nii D. Cariagdi, Cireşânu şi G. Ra-dovici.
-*■
Nu este adevărat că d. Pache ar fi revocat ordonanţa pentru construcţia şi schimbarea formei birjelor publice, în urma reclamaţiunii ce i-a făcutjţo deputaţiune a birjarilor.
D. Pache a recomandat deputaţiunil a se conforma acelei ordonanţe, căci în cas contrarifl va da unei societăţi străine dreptul să facă şi să pună în circulaţiune birjî cum cere d-sa.
Deputaţiunea a plecat nemulţumită şi se crede că d. Pache a căutat pretest în schimbarea formei birjilor spre a înfiinţa societatea străină, căreia i-ar fi promis deja acăstă afacere.
Ordonanţa d-luî Pache portă No. 38809 şi fixeză termenul de o lună, socotit de la 10 curent, pentru preschimbarea osiilor în osii patente şi un termen de şâse luni pentru completa transformare a trăsurilor întocmai după condiţiunile prescrise de d-sa.
Două tâlhării s’au comis şani: una asupra unui cârciumar grec şi alta asupra unul negustor israelit.
S’afl concentrat vre 20 călăraşi pentru prinderea tâlharilor.
Diua inaugurării noului spital Colţea se va fixa de d-nil Efori în înţelegere cu M. S. Regele, care soseşte mâine şi va sta în capitală două dlile.
D. prim-ministru Teodor Rosetti a plecat asâră la Rugindsa, ca să asiste la înmormântarea decedatului Dimitrie Cuza.
ti--.«ta
Mâne sără primul-ministru se va întdree în Capitală.
Inaugurarea monumentului Bolintinânu se va face mâne Ia comuna Bolintinul-din-vale, la 8 ore diminăţa.
*
Procesul corecţional Michălescu Rădu-lescu pentru furturile de la Eforiă se va judeca la 9 Decembre.
După soirile primite a<Jl, Dimitrie Cuza s’ar fi împuşcat la Rugindsa, din causa unei bdle de care suferia de mal mult timp.
Consiliul comunal al Capitalei este convocat pentru Luni, 24 curent, ia 4 ore p. 111.
TELIEa-ZES-A-IMIIE
Corespondenţă particul a «TELEGRAFULUI» (6 ORE SEARA)
Viena, 3 Ndembre.
„Fremdenblatt" dice : Faptul că Ţarul a scăpat din primejdie este un eveniment fericit pentru supuşii săi precum şi pentru tdte naţiunile cari se dedau lucrărilor păcii. Cu Ţarul, causa păcii este conservată, pentru că este unul din cei mai însemnaţi protectori ai el.
Petersburg, 3 Noembre.
Directorul liniei Caucasiei s’a sinucis în urma accidentului de la Borki.
Londra, 3 Noembre.
Ştiri din Zanzibar spune că expediţiu-nea dirigiată de Stanley fusese întâlnită la sfârşitul lui Noembre 1887 între lacul Albert Nyanza şi Tabora. Ea avea 250 de dmenî. Ea a suferit mult de osteneli şi băle, Stanley spera că va întâlni pe Emin-Bey peste vr’o 50 de cjile, dar se crede că a întâmpinat de atunci alte dificultăţi mari.
OPERAŢIUNILE CEREALELOR
Brăila, 20 şi 21 Octombrie 1888
s6 o sc6ţă la lumină şi s6 dea pe faţă grozăviile el Personagele cari vor defila pe d’inaitea nristră surit reale, ele aii luat parte la .^dramele sangerose ale Inquisiţief sau ari fost victimele ei.
Pentru acest scop, doi roman-ţierl din ce! mai talenţaţî din Franţa, a• căror reputaţie e cunoscută prin nenumărate succese au scris :
DRAMELE
Cumpăr.	Vînd. |Felu |Hec.			lb.	1. b. ;	
Nicolopulo	1 1 1 Marghilom. grâu 12.000Us4/i				12,75	m.
Schmirer	Cotti	»	4400 58		I 1,10	m.
»	Eiscstein	»	285059'/!		II,75	m.
Fpitler	Grosovich	»	1880I55		8,50	m.
Petricioni	Crisoveloni	»	2000|56		IO,—	c.
Manari	Embirico		335° 58		I 1,20	c.
Schmirer	»	>	3250 62'/2		12,85	c.
CvietOvich	Grosovich		iăoo'ţQ		I 1,40	m.
Paul	L Mendl	sec.	4200^5		6,40	ş.
X>	»	»	12,500		6,60	ş.
L. Mendl	Bach	orz	3260 43S/4		5,'5	ş.
	Da vi	>	2250 4Q		6,75	m.
Rumoricles	Vecsler	»	225° 44		5.45	m.
J	Cavadia		1500 441/o		5.35	m.
Schmirer	Perl ea	»	2500 42'/i		5,10	c
Peireano	Sassu	sec.	3500 54		6,-	m.
T>			1800 53'/2		5-9°	m.
Feitler	Zerman	grâu 8qoo		5b 3/4	9.75	?•
Schmirer	Manari	»	2000	58 'li	12,25	m.
»	Embirico		2800	59	12.50	c.
L. Mendl	Milla	orz.	6000	5o	7.3°	f.
Frischman	Perl ea	osez	7OO	0/°k.	8,—	c.
pe car! le vom presenta cititorilor noştri în numărul de mâine.
mmmtww mmmmsim
CASSA DE SCHIMB
N. & D. Moroeano
Strada Lipscani, Noua clădire a soaietăţeî Dacia-România numită * Pasagiul Dimitrie Ghica » No. 6.
BUCUREŞTI
Cumpără şi vinde efecte publice şi face ori-ce schimb de monecll C trsttl pe diua de 24 Octombre 1888
Atanasie M. Thanu.
Inquisiţiuneâ, aedstă epocă teribilă, a cărei nume, singur inspiră groză e forte puţin cunoscută cu tdte că s’a scris mult asupra ei.
Istoricii ari roşit, penele lor revoltate n’ari scormonit crimele oribile şi focul ce a mânjit aedstă epocă.
Inquisiţia din Franţa n’a fost descrisă de cât de istorici. A trebuit să vină romanul modern ca
	Oump.	V&id
S°/o Rentă Amortisabilă . 5°/o » Rom. Perpetuă. . .	948/4	951 / 2
6®/o Obl. de Stat (Conv. Rur.) .	gSs/i	99'I2
6°/0 » » » (C. F. Rom.) .		
5°/o » Municipale 1883 . . .	83'/*	841/*
5°/o » » 1884 . . .		
7°/o Scrisuri funciare Rurale. .	1068/4	I07'/4
5% * » » • •	973/4	91lh
7% » » Urbane	iot;i/o>	io6'/2
60/0 * > *	—	—
5°/o * » » • ■	938/*	93'/2
5°/0 » func. Urbane Iaşî. . Impr. cu prime Bucur. (20 1.) .	821/4	821/4
Los. Crucea Roşie Italiană . .	3°	32
10 fr. Obl. Case! Pens. 300 1. .	230	240
» SSrbeştî cu prime. .	75	80
Losuri Otomane cu prime . .	45	5°
» Basilica Dombau . . .	19	22
Aur contra argint sau bilete . . Napolionî contra lire ....	2	2'/*
Florin! valăre Austriacă . . .	2.08	2.09
Măre! Germane ....	124	1.26
Bancnote Francese . .	qqM2	ioo'l2
Ruble Hârtie. . 		| 265 NB. Cursul este socotit in aur.		2.75
Compania de gaz din Bucnresci
AN UNG IU
Compania de gaz din Bucurescî, reaminteşte numeroşilor sâi abonaţi, că ori ce reclamaţiunî pentru defectuosităţi de eclaragiu trebuiesc adresate biroului din calea Victoriei No. 66, unde se găseşte în permanenţă personalul necesar pentru a da de urgenţă satisfacţie onor. Public.
Boale Sifilitice
Neputinţa Barbatăsca
Vindecă după cele ma! nou! metode, radical, fără durere şi împedicare; după experienţă de 18 ani. Specialist în bălele lumeşti,
XDR T JE3l o :r
Strada Emigrat, Nr. 3, (în dosul şcăleî militare, intrarea din calea Victorie! prin strada Sf. Voevodî pe linia Tramvaiului.
Consultaţiutu de la 8 a.m, până la 6 sera.
Loc separat de aşteptare pentru fie-care.
Administratorul ziarului, C. Ispăsescu.
Acâsta s’a întâmplat pentru prima dră de la plecarea eî.
Văzându-mă gânditor, Luisa ’mi dise : curajos; Morand ’ml-a explicat că nu Vei sta mult în închisdre şi... apoi...— luându-mă de mână,—vom putea merge mână în mână. Da trebue sâ al curaj, cu atât maî mult că... O! asta, asta n’am în -drăznit se ’ţl-o spun până acuma... A venit însă momentul când nu pot sâ mal ascund acest secret... Află scumpul meu Carol că eşti pe cale de a deveni tată !.. Zicând aceste ea întdrse capul în altă parte, apoi se uită la mine triumfătdre.
„Tată", acest cuvânt care trebuia să producă o impresie asupra mea, nu mâ îm-presionă de loc pentru moment.
Cu tdte acestea i-am spus că ce vom face dacă vom avea încă un copil, Noi duo! şi ne am luptat greu cu miseria, da încă când vom fi trei.
Nu te îngriji d’acâsta, dise Luisa, dj-l V ergas a spus că ’ţi va căuta de lucr/u v.hiar în închisdre vel avea de lucru. Vergas s’a însărcinat să ‘ţi găsâscă cşfva de tradus. Afară d’asta efl n’am să stafl de geaba.
Transportat de bucurie, m’am aruncai în Râtul Luiseî şi am sărutat’o. Cu tdte'l pă eram în închisdre puteam să conirj-l buesc cu ceva la fericirea familiei mele*/1
CAPITOLUL XV
Cum
lentro ce am scris aceste spovedanii ?
A doua#(li Vergas veni iar să mâ vadă EI mâţîelficită din tdtă inima şi căută să mâ în curageze. „Acel care a pronunţat acel jliscurs admirabil în faţa curţeî, dise el, aitela care s’a uitat pe sine însuşi, care n’a froit să se apere, care a voit numai să «cape ondrea unei femei, acest om a puţ/ut să peardă raţiunea într’un moment dai şi să comită o crimă. Acâsta însă nu în/semnâză că nu e o natură generdsă şi ;ntru acâsta cu plăcere ’l dau mâna.
După aceste cuvinte ’ml vorbi de sco-ul visittî. ’Mî spuse că un editor mare voeşte sâ editeze opere de drept străine şi că are nevoe de un bun traducător. M’am gândit la tine; ştifl că eşti în stare să faci una ca aceasta.
In urmă ’mî presentă proiectul de contract pe care l-am aprobat şi plecă lăsîn-u-mă vesel că ’mi am asigurat viitorul familiei.
După prânz temnicerul ’mî aduse o carte a d-luî E Vaucroix, editor. După câte-va momente intră şi editorul.
Aţi venit pentru afacerea despre care mî-a vorbit d-1 Vergas ? zisei efl.
—	Cum vă-a şi vorbit? zise el cam cu nelinişte, ce vă-a spus ?
—	’Mi a spus că aveţi nevoe de un traducător.
—	O! nu e vorba despre aceasta, zise el. Am venit cu totul pentru alt-ceva.
Zicând aceste se aşedă pe scaun, i-ar eu pe pat.
Am asistat la desbaterile procesului important, a cărui erofi (?) ai fost d-ta. Am fost chiar între juraţi şi drept să ’ţi spun că în timpul deliberărilor efl te am apărat.
—	Vă mulţumesc domnul meu, disei eu neştiind unde voeşte el să ajungă.
—	N’ai de ce să ’mi mulţumeşti. Am lucrat după cum ’mi a dictat consciinţa. N am audit nici o dată un discurs maî frumos ca al d-tale. MI-am $is că din a-cest discurs se păte trage o învăţătură morală. Dacă ai scrie acel discurs, mulţi ar profita de el. Şi fiind că profesia mea e să strâng şi să public tot ce e bun, m’am gândit că....
—	Intr’un cuvânt ’mi propuneţi ca să scriu discursul mefl?
—	Cam aşa ceva, însă nu aşa.. Aş voi să scrieţi tătă viaţa d-v6stre, să faceţi un fel de spovedanie. Publicul e fărte lacom d’ast-fel de scrieri.
Titlul cărţeî ar trebui să fie bătător la ochii, de pildă.... scuzaţi-mă, însă efl voi să fifl franc, cel mai bun titlu ar fi acâsta : spovedania unui asasin.
Am sărit în sus. însă îndată ’mî am zis că n’am drept să mă spuăr şi stăpâ-nindu-mî indignaţia i-am zis :
—	Asta însemnează ca să trag folâse din crima ce am comiso.
—	Ai dreptate să te indignezi, zise el. Insă ea seama, aci e vorba de bani. Voesc să dau la lumină o carte folosi-târe omenireî. Gândeşte-te, nu eşti singur p’această lume, trebue se ajuţi pe femeia cu care efl trăit până acuma. Pentru a-ceasta ’ţi dafl trei mii de lei.
Primeşti ori nu ?
Trei mii de lei! Asta era fericirea mea. In acele momente ’mi am adus aminte cum umblam pe la tdte librăriile şi gazetele oferindu-le scrierile mele. Atunci nu mă băga nimeni în seamă. Acuma însă eram o celebritate!
Am spus librarului, editor să trâcă a doua-di pe la mine.
După ce plecă, am stat la gânduri dacă să fac ceva safl nu.
După ce m’am gândit mult ’mi am zis : fac. Cât despre titlu, pună ori-ce titlu va | voi el, chiar : spovedania |unui asasin, i
A doua Ji am iscălit contractul şi editorul să angajă să dea lui Vergas 3000 lei, când va primi manuscriptul.
Am terminat opera şi am căutat să fac aceasta înainte de transferarea mea la Louvain, care va avea loc poimâine.
Căsătoria mea cu Luisa se va face mâne. Ca martori voi avea pe Morand şi unul din prietenii lui. înainte de plecare, Vergas se va duce la Louvain ca să Instaleze pe Luisa.
înainte de a pune cuvântul „sfârşit" în josul acestor pagine, doresc ca ele să folosească ori-cărui desperat, aducându-1 pe calea cea adevărată, şi termin având speranţă ca acei cari vor ceti aceste linii vor erta pe un nenorocit care n’a fost de loc vinoeat de crima lui.
Aci se sfârşeşte manuscriptul lui Har-doin; pentru o cauză pe care nu o cunosc, Vaucroix n’a editat această operă.
Trebue să o spun că n’am audit nici-o dată numele acestui editor.
Din întâmplare acest mani ,»cript a ca-dut în mânele mele.
Credând că e de dre-care interes, şi că după cum spunea Hardoin ar putea să fie de folos m’am hotărât să ’l tipăresc.
Cititorul va judeca dacă am făcut s’afl nu un bine.
SFÂRŞIT
—V
www.dacoromanica.ro
\
TELEGRAFUL — 26 OCTOMBRE 1888.
V
CASA DE SCHIMB
MOSGU NACHMIAS
No 8, în palatul ^Principele Dimitrie Ghica» (Dacia-România) Strada Lipscani, în faţa noueî clădiri a Bănceî Naţionale
BUCURESCI
Cumperă şi vinde efecte publice şi face orî-ce schimb de monedî
Cursul pe <jiua de 25 Octombre 1888
Rentă Amoitisabilă 5«/0 . .	Cumperă 943/4	Vinde 9S‘U
» Română perpet 5*>/#	931/*	94
Oblig, de Stat (C. ţur.) 6°/#	9*‘/2	99'li
. C. F. R. 6010 . .	—	—
» Municipale 50/0 . .	83U2	84‘U
» Casei Pens. (300 L.)	225	235
Ser. funciare Rurale 7°/« .	106 */4	1071/4
» » > 5°/» -	97	97*/2
» . Urbane 7»j0	*051/4	106
» > » 6*/n	ÎOO	IOI
» » * 5°/o	93	93sli
» » ’ lâŞÎ 5°/o	83	84
Obl. Scîrbescî cu prime 3°(t	75	78
Im. cu prime Buc. (20 lei)	50	55
Losuri cruceaRoşie Italiane	28	31
Acţ Banc Naţională .	—	
Losuri Otomane cu prime	5°	55
» Basilica Dombau c. p	17	20
» Panama cu prime .		—
» Sârb. cu pr. em 1888	■3	15
Aur contra argint sau bilete	1 90	2 20
» » Napoleon . . .	—	—
Florini VVal. Austriac. . .	207	209
Mărci germane		124	126
Bancnote francese ....	99'k	1001/2
» Idem italiane . .	99	IOO
» Ruble Hârtie . .	265	275
NB. (Jursul este în aur.		
LA LIBERTE ROUMAINE
Diar cotidian, mare format
In limba francesă
UN NUMfiR 20 BANÎ
ABONAMENTE : Un an, 40 lei; 6 lunî, 20 lei; 3 lunî, 10 leî.
Administratiunea
8.— BULEVARDUL ELISABE7 A - 8. Bucureşti.
' atawKPi..	mm "■sarammsB?
GRADINA ELIADEde,nchiriat!l’t0<al
safi în parte.
j i i ii i i i i Ui ii iiuiii ii ■ -ifiMiTlr i 'fii
i 600,000 Franc
A CÂŞTIGA ÎNTR’O pi
LA 1 DECEMBRE 1888 TRAGEREA
: MAREI LOTERII OTOMANE
TABELA CÂŞTIGURILOR :
lot mare de . 600,000 fr. 000,000 fr.
60.000	fr. «0,000 fr.
20.000	fr. 20,000 fr.
20.000	fr. 20,000 fr.
6.000	fr. «,000 fr.
6.000	fr. «,000 fr
6.000	fr. «,000 fr.
6.000	fr. «,000 fr.
6.000	fr. «,000 fr.
6.000	fr. «,000 fr.
3.000	fr. 3«,000 fr.
1.000	fr. 28,000 fr.
lot de . . lot de . . lot de. . lot de . lot de . lot de. lot de . lot de . . lot de. 12 loturi de 28 loturi de 500 loturi de
400 fr. 200,000 fr. "
5
34
118
4-65
550 loturi . . . Total 1,000,000,000 fr.
Rambursarea loturilor este garantată de către Guvernul Imperial Otoman.
PREŢUL BILETELOR :
1 Bilet.............Franci
1 Bilete..........Franci
25 Bilete............Franci
100 Bilete...........Franci
Formalităţile cerute de lege au fost îndeplinite.
Tragerea va avea loc la Constantiuopole, la Palatul Imperial al monetelor.
îndată după primirea banilor, biletele se vor adresa imediat cumpărătorilor.
Biletele de bancă şi ori ce timbre fără escepţiune, sunt primite în plată fără nici o difieultate, cu curs în aur.
8! Or! ee câştigător va fi înştiinţat prin telegramă chiar în diua tragere!.
Pentru a primi biletul sau biletele, tre-bue să se espedieze banii prin mandat poştal, cheque sau scrisore recomandată la Directorul
COMPTOIR COMMERCIAL
557, Granoe rue de Teke, 557 CONSTANTINOPLE
ni.n-i^t»iija«aiiiuiiu«n)t»aMimflruiuiniiiiiiiiiiimnfc!i'ii
UN BUN MEDITATOR d4X“ “
ţiunî pentru clasele primare. Doritorii să se adreseze printr’o scrisore sub iniţialele M. N. la administraţiunea acestui diar.
Abonamentele şi Anunţurile „TELEGRAPHULUr
ABONAMENTE
IN CAPITALĂ :
Pentru	un an...........Lei	24
„	şese luni......... ,,	12
„	trei lunî......... „	7
IN DISTRICTE
Pentru un an............ 80
„	şese lunî......... „	15
„	trei luni......... „	8
Pentru Românii din alte state, ca pentru districte.
IN STRĂÎNETATE
Pentru un an  ....In aur leî 40
„ sâse lunî.....„ „ „ 2(3
„ trei lunî......	„	„10
ANUNClURI ŞI RECLAME
Anunciurî pe pag. IV, linia 25 bani. Reclame „	„	III,	„	l	lefi.
II,	„	3	leî.
I,	„	5	leî.
ff
>1

MEDIC ŞI CHIRURG
or. SALTE
Din facultatea din Viena
SPECIAL I BOALELE DE FEMEI
Ş1
STPHILIS
—Locueşte în Strada FORTUNA, No. 4.—
(Lângă Liceul Alexandri).
Consultaţiunî în tdte dilele de la 7 jum. până la 8 jum. a.m. şi de la 1 pâmă la 5 p.m. PJS. Se primeşte bolnavi în pensiune.
MARE DEPOSIT
DE
evl de Fier si Accesorii
LA
ADOLF S O 3L. O ItvE O 2ST
14 bis. - BUCURESCI, STRADA DOAMNEI. - 14 bis.
(0-3 1.)
a TJR ŢII KEG ALE
________________________, _
«lb«1» 00 IJJ ■■jjjuu.gjy.w.K.inij.jLiU-tiLJi-H-SUtMJLw.stJija.B ■ m’^nn «.» »«»«»
] farmacia CHR. AL..ESSANDRIU română [^S|

SINGURUL ţ
Dintre tute preparatele de gudron oare a obţinut o I reputaţie netăgăduiţi în faţa d-lor doctori ţi clienţii cc ■■l aâ constatat folose sarprimjfitfire ©
GUDRONUL ALESSANDRiU
care sc Întrebuinţezi cu succes contra durerel de piept, •«el provenită în urma guturaiului, iritaţiunl ale peptulul, avtmu, catar al bîşicel udului.—Lipsei de pofti de mân- jj care, etc.—-Cu o lingură din acest Gudron pus în n’o \ litra de apă formezi ape de Păcură, care se p<5te da cu j mult succes la copil contra bolelor mal sus indicate.
Pentru adulţi se iea o lingura de Gudron în apă sa charată sad lapte dulce z—3 ort pe iR 2 lei fi,.
Etnplastur© gudronat dls Puuvre Homui© (Alessandrlu).—Contra durerilor Reumatismale, a încheieturilor, mijlocului, durerilor de piept, spate şi alte junghiuri, 1 left ruinul
Pastile Gumdse-Codein-TolufAlessandriu).— Superioritatea acestor medicamente în maladiele de piept c3te recunoscută de tdte celebrităţile medicale., Aceste pastile îu urma ssaminăril ce li s’afl făcut s’au aprobat de onor. consilii medical superior, 1 leu 50 bani Cutia.
J\. -VIS
PreparaţiUnea acestui vin, care pentru mine a deveniţi
up cult e adesea denaturat de unii colegi cari găsesc dej cuviinţă a debita alte preparaţiunl în locul acestui vin, de aceia atrag atenţiunea onor. public a nu primi de cătj fltcone origiuale
VINUL COPIILOR
PREPARAT DB
CH.R. ALESS AUSrrXFtlTX
Farmacistul Curţii Regale
Etatea cea Fragedă a copiilor 'i face a se îmbolnăvi I uşor; pentru a preîntâmpina maladiile se recomandă acest I vin tuturor copiilor de la etatea de 6 luni în sus; tine-1 relor fete le ajută la buna desvoltare a corpului, fată-reşce dsele şi dă putere muşchilor.—Modul întrebuinţării; a j se vedea instrucţiunea ce însoţescefie-ce sticlă. Preţul 3 Ici. I
Capsule elastic© ou ulei de Ricine (Alessan-driU).—O dosă, cutia a 4 capsule I lefi, a 6 capsule I
leu şi 25 bani, li 8 capsule I lefi şi Jo bani.
PRIMA I. R. PRIV.
Societate de navigaţiune cu Vapoare pe Dunăre
x TI IST =E2 TZ ZEB TTT
Valabil de Ia 4 (16) Octombre 1888 până, la altă disposiţiune.
NB. Orele de plecâre mal jos arătate sunt a se înţelege aproximativ şi se schimbă după circonstanţele timpului şi apelor, în nici un cas însă Vapbrcle nu vor pleca de Ia Staţiuni mal înainte de orele indicate în acest Itinerariu. Pornirea Vapbrclor de la Staţiuni va avea loc după orologiurile Agenţiilor.
	CURSELE VAPOARELOR DE POŞTA								
	CURSE IN J0H :					CURSE IN SUS:			
		1	II.	III.			III.	• |	IJ.
		p m.	p. m.	p. m.			a in.	a. in.	a. m.
De	la Orşova . .	S. 8.30 L 3.30		Joi 3 30	De la	Galaţi . . .	M. 9	Joi 9	S. 9
		a. m.	a. m.	a. în.		Brăila . . .	» 10.25	» 10.25	* 10.25
»	Severin . .	D. 5	Mţ. 5	V. 5			p. m.	p. m.	p. m.
î>	Brsa-Palanca	■ 6.40	> 6 40	» 6 40	»	Gura Ialomiţa	» 2.20	» 2.20	* 2,20
»	Radujevatz .	1» 8	. 8	» 8	»	Hîrşova . -		* 3	* 3
»	Gruia . . .	- 8.15	> 8*5	» 8.15	»	Cernavoda .	* 5-45	> 5-4S	’ 5-45
»	Calafat . .	* >0	. IO	» IO	*>	Ostrov • • •	’ 9 30	» 9-3»	' 9 30
>	Widdin . .	* «o-35	» 'o-35	» 10-35	»	Călăraş! (oraş)	» 7 30	> 7 30	• 7-30
		p. m.	p. m.	p. m.	»	Silistra . . •	* 1030	. 10.30	» 'O.30
3>	Lompalanca	» 12.40	» 12.40	» 12.40			a. m.	a. in.	a. m.
»	Rahova . .	» 3-*5	* 315	* 315	f	Olteniţa . .	Mr. 2	V 2	D 2
»	Beket . . .	» 3-30	» 3-3°	* 3-30	>	Turtucay	» 2.15	» 2. I 5	» 2. I 5
»	Corabia . .	- 5 3°	• 5-30	* 5-30	în	Giurgiu Sm.	' 5-30	* 5 30	• 5-30
		a. m.	a. m.	a. m.	de la	Giurgiu (Sm.,	» I I	> I I	* I I
>	Măgurele . .	L. 8	Mr. 8	S. 8			p. m.	p. m.	p. m
	Nicopoli . .	» 8.20	» 8.20	• 8 20	«	Rusciuk . .	. 1.30	V. 12	D 12
»	Zimnicea .	> IO	» IO	» IO	»	Şiştov . . .	» 4-35	' 3-15	* 3-i5
>	Şiştov . . .	> 10.25	» 10.25	*> 10.25		Zimnicea . .	’ 5 • S	' 3-45	» 3-45
		p. m.	p. m.	p. m.	»	Măgurele . .	» 7.40	» 6.10	» 6.10
T>	Rusciuk . .	* *• *5	» *-,5	* i !5		Nicopoli . .	. 7-50	» 6.20	> 6.20
>	Giurgiu (Sm.)	> 2	> 2	» 2	*	Coraluia . ■	» 9-40	» 8.10	» 8.10
»	Turtukay	» 415	* 4 * 5	5 4.15			a. m.		
	Olteniţa . .	» 425	» 4-25	> 4-25	»	Beket . . .	Joi 12.25	> 10.55	• >o-55
»	Călăraşi (oraş)	. 6	» 6	> 6	»	Rahova . -	» 12.40	» I I. IO	* I I.IO
		a. m.	a. m.	a. m.				a. m.	a. m.
*	Silistra . .	IMţ. 4	j 4	D. 4	>	Lompalanca	. 6	S. 6	L. 6
»	Ostrov. . .	. 4.30	» 4 30	» 4-30	3)	Widin . . .	> 8.45	■» 8.45	» 8.45
»	Cernavoda .	• 8	. 8	» 8	9	Calafat. . .	» 9.15	» 9 15	» 9 * 5
	Hîrşova . .	» IO	IO	» IO	»	Gruia . . .	> I *	» 12	> 12
»	Gura Ialomiţa	* 10.30	* 10.30	» 10.30			p. m.	p. m.	p. m.
în Brăila			. d. am.	» d. am.	» d. am.	>	Radujcvaz .	> 12.15	. 12.15	* 12.15
» Galaţi			> »	> >	> >	J	Brsa-Palanca	» 2	> 2	* 2
					în	Severin . .	» 4 30	* 430	» 4 30
							a. m.	a. m.	a. m.
					de la	Severin . .	‘v. 530	D. 5.30	Mt. 5.30
Prima plecare după acest Itinerariu de la Or-					Prima plecare după acest Itinerariu de la Galaţi				
sova la Galaţi Joi		6 (18) Octombre		1888	la Orşova Marţi		4 (16) Octombre		1888.
CURSELE VAPORULUI LOCAL INTRE GALATI-TULCEA-ISMAIL
PORNIRE IN JOS:
de la Galaţi la Tulcea-Ismail Mercurî, Vineri, Duminică 8 ore dim.
Prima plecare după acest Itinerariu de Ia Galaţi la Reni, Tulcea, Ismaii Duminecă 9 <21) Octombre 1S88.
PORNIRE IN ŞUS:
de la Ismaii la Tiilcea-Galaţi Joi, Sâmbătă, Lunî 8 ore dim.
Prima plecare după acest Itinerariu de la Ismaii la Tulcea, Reni, Galaţi Lunî 10 (22) Octombre 1888.
CURSELE VAPOARELOR DE PASAGERI ŞI DE MĂRFURI INTRE
GALAŢI-ODESA
Pornire de !a Galaţi la Odesa Lunî şi Joi 7 ore Pornire de la Odesa la Galaţi Lunî şi joi 4 ore dimineaţa.	p. m. ’
Prima plecare după acest Itinerariu de la Galaţi j Prima plecare după acest Itinerariu de la Odesa la Odesa Lunî 10 (22) Octombre 1888. I	la Galaţi Joi 13 (25) Octombre 1888.
Galaţi, i (.3) Octombre 1888.	INSPECTORATUL AGENŢILOR.
LUMANARI DE STEA RINA
IN BUCURESCI
iDX’bA.xrr^rEi Fa:, to^^t
Aducem la cunoscinta publică, că fabrica nostră fiind în deplină lucrare, suntem în posiţiune d’a produce tdte dimensiunile de asemenea luminări, având d’oeamdată depozitu general în CALEA VACARESCI No. 141 unde se primesee orî-ce cemande.
Produsele nâstre concurează cu orî-care din cele străine, atât în ceea ce privesce calitatea cât şi preşul.
Sinapismul Alessandrlu, muştar In foi. —
Aceşti preparaţiune esperimentată de autorităţile ndstre medicale şi profesori la facultate a constatat că fiind su-peridre tuturor celor-l-alte preparaţiunl streine, şi chiar celui de Rigollot, Cutia l lefi 50 bani.
ySk
■‘V / Vindecă \	\
B din 10 ne- \
£ / uralgiile şi mi•
\ grenele cale mal J
^SA’,4^.
Capsule oleo-balsamioe-santaliue (Ales-sandriu).—Remedii! sigur contra maladiilor secrete (scursore, sculatnent) la bărbaţi, fie în stare pr<Ss-pftă, safi ori-cât de învechită, se vindecă prin întrebuinţarea unei cutii ce conţine 100 capsule, combinate ast-fel pentru un tratament de vindecare complectă.— Modul întrebuinţării şi dieta prescrisă a se vedea instrucţiunea ce însoţesce fie-care cutie, —Preţul unei cutii 6 lei.
jgSEj£* A se observa pe capacul cutiei semnătura, colâre nvşie, şi a nu vS debita alte capsule de a cărora eficacitate nu se garantdză. Se trămite contra mandat postai în orî-ce localitate.
DE VÎNDASE LA PBINCXFALELE FARMACII DIN ŢERA.
im ieealiităţile unde nu se găsesc aceste preparate cererile să se facă la Fsrntacia Rămână But şl contra mandat posta! espedlez in trl-ce localitate.

dgi CALEA VICTORIEI 77, BUCURESCI rciSMr.UA ROŞIE)
FABRICA
SOBE MEIDINGER SI MAŞINI DE BUCĂTĂRIE
■^doul^ s^-Loivdio^r
Cea mai practică şi economică sistemă de încăl-dire. Căldura şi arderea pot fi regulate în mod perfect. Focul se pote întreţine în permanenţă cţile Şi săptămâni întregi. Ca combustibil se p6te întrebuinţa cok, lemne, ligorită, cărbuni de piatră şi coceni de porumb.
VENTILAŢIA ODĂILOR
Maşinele de bucate sunt de sistema cea mai perfecţionată. Durabile, practice şi cu o economie mare în combustibil. Se p6te arde cok, lemne, cărbuni de piatră, etc.
Depositnl str. Domaei, 14 bis. Fabrica str. Vultur, 6.
Cereţi Broşuri ilustrate cari se trimit gratis.
Bucureşcî, Editura Librăriei şi Tipografiei Şcoaielor, Str. Lipscani, 96
www.dacoromamca.ro
Anul XIX. No. 4885. (Seria II. No. 46).
EXEMPLARUL 10 BANI.
Mercuri, 26 Oqtombre 1888.
>	abonamen	T E
	Pentru Capitală:	
	I enti u un an • •	Lei 24
	> s<£se ....	» 12
	> trei >un'- ....	» 7
) )	pentru Districte :	
	l'entru un an	» 30
	, şisc. lunî . . . .	» »5
	, trei lunî		» 8
	ltentru Românii din alte state, ca	
	pentru districte.	
	Pentru Streinătate	
	Pentru un an . . In aur lei 40	
24	» ţ',(5se lunî . . >	» 26
12	^» trei lunî . . »	> IO
7 'i'^onnmoiitele «e fac la 1 5! lb ale lit-oîrel luni. UN NUMER VECHI 3J BANI
30
15'
8
ca
Abonamentele se plătesc înainte
Ediţia, ânatâia,
ANUNC1URI ŞI RECLAME
AnunciurT pe pag. IV linia 25 bani,
Reclame pe pag III linia. .	1 leii
»	»	II	» .	.	3 lei
»	»	I	* .	,	5 lei
Pentru Inserţii şi Reclame Redacţia nu e responsabilă.
Epistole nefrancate se refusâ, articole nepublicate se a»d.
In Străinătate & se adresa:
Fronda, Havas, Laffitte»t C-nie, place de la Bourse, Paris.
Englitera, Eugfene Michoui, 81 ţheet Street, E. C. London
Austria, Haasenstein el Vogler 2 Wien Rudolf Mosse Zeilerstaette VViene.
Ungaria, D- Moritz Wiest, în' B.Ja Pesta Servitenplatz
Abonamentele se plătesc înainte
Redacţiunea, Strada Lipscani, 96
DIRECTOR POLITIC: IOAN G. BIBICESCU
Administraţiunea, Strada Lipscani, 96
ar. i
V
r.
SUMARUL
Mărturisire franca Depeşl.
M. S. Regele a vfidut Alegeri curate Ciomăgaşii
Aleşii judeţului Roman Vă Credem.... şi fără să vă juraţi De peste Munţi Din afară.
De peste Prut Ecouri
Resultatul balotagielor col II pentru senat Informaţii.
Ultima oră
H
Bucurescî, 25 Octombre
Mărturisire francă
docilă şi umilită la piciorele d-lui P. P. Carp.
Cu ce dispreţ va mai privi prin monoclul sSd leaderul junimiştilor acostă maioritate a „ degeneraţilor cu ce surîs superb va adresa el cuvântul sâu de ordine „etichetelor fără valdre,,—acâsta în curend vom vedea cu toţii.
Guvernul palatului nu umblă prin căi piezişe, din contra cu visiera
ridicată acest guvern, aruncă mă--
i.
1
/en
ţin
ota
tei
-
m
oot
:t«
9
Organul oficios o scaldă.
Se ştie că guvernul junimist, a-dică guvernul personal al Regelui a dat dilele trecute un avertisment partidei conservatore. Acest avertisment dicea limpede : „membrii majoritălei parlamentare au fost aleşi pe temeiul programei guvernului, deci destinele acestei majorităţi sunt în strânsă legătură cu sortea guvernului. Sau că majoritatea va sprijini pe guvern, sâfi va peri împreună cu el. Altă alternativă nu fiinţâdă".
Acestă declaraţiune a pus se vede beţe în rotele carului triumfal pe care reacţiunea merge spre ţelul, desemnat într’un pact de unire între omenii palatului şi vechiul partid conservator.
Pe temeiul acestui pact s’au ales conservatorii şi tocmai pentru că un atare pact a esistat, guvernul pretinde ca aleşii seî se remâie credincioşi condiţiunilor stipulate înaintea alegerilor.
„Pe cât ştim noi, toţi conservatorii nşi mulţi liberall-disidenţî din parlamentul de astă-di, scrie diarul ofi-„CÎOS, au fost aleşi în unire cu gu-„vernulP
Adică cu alte cuvinte, oficiosul mărturiseşte, că guvernul a avut candidaţii sâi şi că candidaţii săi Simt toţi conservatori şi mulţi libe-ralî-disidt nţî.
După acâstă mărturisire francă nu mai râmâne absolut nici o îndoială că tote nelegiuirile cari s’aii făcut pe timpul alegerilor s’au făcut cu consimţimentul guvernului şi prin ordinul şefi espres, că atât Pachi cât şi Brătescu, atât poliţia de la Iaşi cât şi cea din Craiova operară nu din propria iniţiativă a prefecţilor conservatori ci din ordinul priimit ad hoc.
După acâstă mărturisire francă e bine stabilit că nu numai I6n Marghiloman „a trecut gârla" cu ajutorul sprijinului ministrului de justiţie, care ’i este fifi, ci toţi conservatorii şi mulţi liberali-desidenţi au băltâcăit în apele murdare ale gârlei „în unire cu guvernul."
Aleşi prin presiune, aleşi cu a-jutorul poliţiei şi a bâtelor, membrii parlamentului sunt în mâinele guvernului şi „uniţi cu guvernul" vor trebui să remâie.
Cum un ocnaş e nevoit să târăe cu dânsul v iaţa întregă lanţurile ce ’i atârnă de pici ore, tot aşa şi candidaţii oficioşi sunt siliţi a remânea slugi plecate şi umilite a băncei ministeriale, al cărei aleşi sunt.
Se pote că vor fi nemulţumiri, se pote că vom auzi murmure de rebeliune, se p6te că unii din ocnaşii guvernului sâ se încerce a se evada, dâr remâne netăgăduit că maioritatea conservatore’şi va pleca capul şi vă isprăvi prin a se culca
nuşa de la venirea sea la putere, natiunei române.
Fiind afară de ori ce partid politic, guvernul actual desfide atât pe conservatori cât şi pe liberali de a avea vr’o înriurire, vr’o influenţă în ţară; şi unii şi alţii, după părerea sa nu represintă de cât pe „uniţii cu guvernul"; şi dacă nu ’i-ar fi recomandat alegătorilor cei de la cârmă nici unii, nici alţii nu s’ar fi ales.
Aşa fiind „nici o diverginţă de vederi politice între majoritate şi ocârmuire" nu pot esista, dice organul oficios. Aleşii guvernului vor vota ca pe sprincână şi o armonie deplină va domni între parlamentul ţârei şi miniştrii palatului.
Iată unde am ajuns!
Guvernul a vorbit, adăstăm confirmarea celor dise prin fapte.
la sănătâsa ’napoî cât puteau mal repede şi alergătorii administrativi eraă descura-geaţî.
Neînţelegerile dintre capi, adecă dintre miniştri şi conservatorii cei de principie, ajunseseră şi la urechile acestor cetaşi şi provocaseră şi între dânşii discuţiuni, neînţelegeri şi... la fine... bătaiă.
Unul dintre protestanţi îndrăsni a observa că de ce să cămbate candidatura lui Alexandru Catargiu, când acesta e mai bun de cât grecul Zerlenti.
Atât fu de ajuns.
Cetaşii Brătescului năvăliră pe acest nenorocit şi-l pisăgira bine.
Pe când aedstă operaţiune electorală pachisto-junimistă se esecuta, M. S. Regele trecea în trăsură prin str. Ştirbei-Vorbă, unde e situat localul scâleî de la Cuibul cu bardă.
Iacă ce a vădut M. S. şi acest fapt nu se va desfiinţa prin îmgăimatul comunicat
al „României libere-"
SOIRI TELEGRAFICE
Serviciul particular al diaruliii «TELEGRAFUL»
St. Petersburg 6 Noembre.
Nihilistul Tihomiroff este gratiat, broşura sea e tipărită pe comptul statului pentru a fi răspândită printre studenţi. Tihomiroff reintră în Rusia, unde va ocupa un post la diarul «Moskowskie Wie-domosti».
SI. S. REGELE A VlîDUT
Voind a găsi însemnarea rândurilor
semnificative înserate în „România liberă“
de asâră şi anume că :
„în timpul alegerilor de ieri n'a venit la cunoscinţa parchetului nici cel mai mic fapt de turbur ar e.“ am aflat următârele :
Duminecă, în Şiua când se vota, în ba-lotagiii, pentru alegerea unui senator la col. I de Ilfov, M. S. Regele trecând în trăsură pe la şcâla de la Cuibul cu barză, unde se vota, a văjut bătaiă în curtea localului de alegere şi negreşit va fi întrebat ce s’a petrecut.
Guvernul, jucând şi de astă dată pe i-nocentul, a răspuns cum dice şi „România liberă" : nu sciu, n’am vădut, de vreme ce la parchet n’a venit nici o reclama-ţiune.
Neadevăr.
Guvernul scie; căci i-a raportat chiar prefectul poliţiei.
Tăgăduirea mormăită re a guvernului şi
a „României libere" nu este deci de cât
o nouă şi îndrăsnăţă încercare d’a înşela buna credinţă a M. S. Regelui.
Credem că încercarea, cel puţin de data acăsta, va fi zadarnică, pentru că nu ne putem închipui ca Regele să primăscă a juca în politică rolul îmbroboditului bărbat din poveste, căruia i se putea Jice :
Nu crede ce vecji cu ochii Crede ce-ţî spun eu.
M. S. Regele a vă<Jut, ş’a vădut bine.
Bătaiă a fost şi, o vom povestUnoi cum şi între cine.
Brătescu, cu căta lui care d’acum chiar e înscrisă în istoria politicei ca element de convingere electorală junimistă, — era la postu-i.
Băieţii, cu braţele armate şi cu creierii îmbibaţi de fumul băuturei, aşteptau pe alegători, spre a le propovedui’libertatea electorală pakisto-junimistă şi pe cei orbi său neînţelegători a-i face s’o şi simtă.
Alegătorii nu să prea grăbiau se vină la vot, alţii cum veneau, îndată ce ajungeau lângă local şi zăreau câta, o lu a CI
Să mai filosofăm asupra faptului?
Ar fi pâte de prisos.
M. S. Regele a văijut şi negreşit ’şî va fi pus întrebarea:
Ce căuta acolo acea cătă de bătăuşi ?
Negreşit îşi va fi răspuns M. S., că ei veniseră nu. . . pentru a garanta libertatea electorală.
Ce căuta acolo consiliarul comunal şi ajutorul de primar Brătescu, care prin lege e oprit de a sta în localul, sau împrejurul localului de alegere ?
Negreşit, răspunsul va fi că nici el, care călca legea, nu venise pentru a face să se respecte legea, care garantăză cetăţenilor libertatea electorală.
Ş’atât e de ajuns, după a „âstră părere pentru a ilustra alegerile făcute, căci, credem noi. câ 3Vl. S. ’şi va dice: dacă asemeni lucruri s’au ţ trece în ca-
r\i + al3 cimt	T'Vliar4	riAtA o3 -f
moment de distracţie a preşedintelui biu-rouluî şi, în loc să aducă plicul sigilat ce primise ca să voteze, băgâ în urnă un plic alb plin cu bilete de ale oposanţilor şi opri plicul sigilat. Cu plicul sigilat ce sustrăsese, Marghilomanii se serviră a face operaţia numită suveică: acel plic în care se puneau bilete Marghilomăniste se da sigilat în mâna alegătorului intimidat sad cumpărat şi acesta era dator să ’i aducă plicul gol ce primea de la preşedinte, care servia apoi la aceiaşi o-peraţie, şi aşa mai încolo, în cât votul funcţionarilor şi al tuturor acelor ce a-veau interes de Marghilomăniştî era controlat.
„La colegiul al Il-a bandele de bătăuşi au pus pe gână pe mai mulţi din membrii opoziţiei. Mulţi din alegători nici nu îndrăsneafi să âsă pe strade.
„La colegiul Ill-a candidaţii opoziţiei, d-nii Butculescu şi Rosetti au fost insultaţi şi maltrataţi. Delegaţii se aduceau beţi de agenţi administrativi şi parte din alegătorii indirecţi se cumpărau la locanda d-luî Mateescu cu câte 5 lei şi o âlă cu vin.
„La colegiul I şi al II de senat, alegerile s’au petrecut sub imperiul spaimei
şi al turburăriî, şi voturile numerâse ce
pitală, supt ochii mei chiar, ce pâte să fi fost în judeţe?
Dacă asemeni lucruri văzute de chiar M. S. se tăgăduesc de miniştrii, ce âre nu sunt în stare să tăgăduiască aceşti domin?
Şi dacă le tăgăduiesc, ce dovedesce a-cesta de cât că le sciau de mai înainte şi le aprobau.
Iacă epilogul farsei cunoscută supt nu-
mele de alegeri junimiste rate".
„libere si cu-
Alegerile „curate
a
de la Buzău
Ziarul „Buzăul" de la 23 curent publică următârele în privirea alegerilor făcute în acel judeţ:
„In ajunul alegerilor, ministrul justiţiei alerga pe jos din casă în casă, da ordine la agenţi şi organ isa în persână asaltul ce trebuia să se dea a doua zi.
„Prefectul, sub-prefecţiî cu ajuţârele lor, unii din judecătorii de ocol cu, ajuţârele lor, primarii comunelor urbane şi rurale, comisarii poliţienesc!, doui administratori din Dobrogea, numiţi ad-hoc dintre tot ce este mai imoral în Buzău, un judecător din Rîmnicul-Sărat, epistaţii d-luî Marghiloman şi alţi sbirî trăgeah în tâte părţile pe alegători, îi înspăimântau, îi organisau îi căprării şi priveghiau să nu vorbescă cu membri din oposiţiă.
„La locanda d-luî Mateescu, fost servitor cu simbrie, naturalisat de curând si ales de Marghiloman! deputat, se împăr-ţiau bani şi âle noui cu vin; preţul ven-dăreî conştiinţelor a variat de la 1000 până la 5 lei şi o âlă cu vin.
„D. Iân Marghiloman, ministru No. 2, bătrănul ce nu mai este în stare se ro-şâscă de nimic, inspecta în persână operaţiunile electorale şi, când era o oră până la diuă, făcea ultima inspecţie pentru a se asigura că sbirii administraţiei n’au lăsat să pătrundă nici un membru de al oposiţiei în locurile unde închideau pe alegători; apoi promitea, intimida, plă-tia când nu putea face alt-fel, şi bea prin cârciumi aldămaşul cu cei cumpăraţi.
„Cu tâte aceste pregătiri, Marghilomă-neştii se temeau âncă de resultatul alegerilor ; de aceea, la colegiul I de depu -taţi, ei găsiră midlocul să fure un plic stampilat de la biurou şi violară secretai votului.
„Faptul se petrecu ast-fel: vedând că nu pot încela vigilenţa asistenţilor delegaţi, unul din acâstă clică profită de un
au dobândit candidaţii opoziţiei se da-toresc numai caracterului ferm si independent al câtor-va alegători cari au bravat terârea administrativă.
„Graţie tuturor acestor manopere, pe cari nu le mai cualificam, Marghilomanii trecură gîrla, falsificând voinţa alegătorilor.
„Iacă cum sau petrecut alegerile în Buzău".
rali distinşi, cari sfătuiaii pe ţărani să nu asculte de ameninţări.
Ordinul preşedintelui.
Faţă cu cele ce se petrecea ii în localul alegereî, faţă cu vădita călcare de lege făptuită de administraţie, mai mulţi cetăţeni aii adresat preşedintelui biuroului un protest.
D. preşedinte V. Tassu, ţinând sâmă de acest protest, a ordonat ca toţi sub prefecţii să părăsâscă localul alegereî.
Politia.
Sub-prefecţii s’au retras, dar numai pânu. în stradă. In schimb mai tâtă poliţia deghizată se deşertă în sala de aşteptare de la primărie, desvăluind atât aci cât şi pe piaţă o energie ce nu lăsa nimic de dorit.
Bandele
CIOMAGASII
Supt acest titlu, diarul din Iaşi pelul" publică următârele:
„Dra-
Cu tâte aceste neruşinate Şi făţişe in-
1	i	ii
gerinţe, de către sară, reuşita candidata lui socialist era aprâape sigură. Pentru a paraliza această alegere, poliţia a concentrat bande de serjenţî deghizaţi, fina-răgii, podari şi păzitori de bariere eu scopul infam de a da asalt la urnă. Bătăuşii poliţiei eraă înarmaţi cu retevec scurte, pe care le ţineau- ascunse pe sub sumane.
O listă de bătăuşi
15 Octombre 1888 va rămânea de-apu-rurea o <ji de tristă amintire pentru Ieşeni. In acâstă di fiind a se face balota-giul de Ia colegiul al IlI-lea, reacţiunea a dat pe faţă tot respectul ce ştie să pârte libertăţilor nâstre publice. i5 Octombre va arăta tot-d’a-una că reacţiunea ţinută departe de putere 12 ani de dile, n a învăţat nimic în care mult ar fi putut să înveţe. La 15 Octombre, boerimea a încercat să înăduşe în sânge glasul poporului, voind să ’1 oprească de la libera manifestare a voinţei sale.
Dar să intrăm în amănunte!
Iată o listă a bătăuşilor ce i-am putut recunoaşte din grămadă :
Serjenţî deghizaţi: Acsinte, Pruteanu, Gavril Popa, C. Voican, I. Lăzărescu, Iân Popa, Simionescu, Alexandrescu, Antoniu-Mazlâm. G. Rusu, D. PetrovicI, C. Cli-mente, A. şi I. Matei, Cost. a Bunei.
Gardişti: T. Lozneanu, G. Constanţi nescu, G. Popovici, 1. Tolovianu, etc.
Unteri de serjenţî: G. Halunga, Al. Hărbălău, G. Stefăinu, I. Ciupeică, C. Vi-foreanu, etc.
Călăreţi de gardişti : Const. Botez, Dim Iordăchescu, V. Stănescu. P. Ghilian Epistaţî; I Hrincu, I. Grigoriu, N. Argintariu, Const. Munteanu, N. Răducă-nescu, V. Mancaş, I. Popovici, Stângaciu V. Liriac piker etc.
Bătăuşi năimiţi cu ziua : Vasile Răi-leanu, Ch. Gavrilescu, At. Filipescu, etc.
Sub-comisarî; I. Gravii. I. Gheorghiu D. Brudea, A. Lelescu, G. Constantinescu. Şefi de bătăuşi: Sava şi Kiriac.
Sef suprem : Nenorocitul ajutor de primar P Niţescu.
La Bariere
Se scie că în cele mai multe din comunele judeţului Iaşi, la alegerile delegaţilor, au reuşit listele socialiştilor. Joi
13	Octombre delegaţii mai tuturor comunelor au fost opriţi la bariere. Aflând despre acesta mai mulţi partizani ai d-lui Nădejde cum şi d. avocat N. Sachelari s’au dus la faţa locului. Aci aă fost a-meninţaţi şi huiduiţi. D. V. Lateş, alungat de câţi-va bătăuşi, de abia a putut scăpa de ei ascundându-se într’o ogradă. Victoria era a poliţiei! A doua cji, Vineri
14	Octombre, vre-o 40 de ţărani delegaţi îmbătaţi de representanţiî d-lor prefecţi, au pornit pe strade spre Primărie în frunte cu un primar strigând: „trăiască Buicliu, trăiască poliţia!“ La primărie au fost ţinuţi sub o strictă supraveghere.
Balotaginl
Cu tâte măsurile luate de uoliţie şi de administraţie, candidatul guvernului, d. Gr. Buicliu, n’a putut obţinea mai mult de 203 voturi. D. Iân Nădejde, obţinând acelaş număr de voturi, preşedintele a a-nunţat balotagiul pe a doua di, Sâmbătă 15 Octombre. Delegaţii cari n’au plecat, au fost opriţi să remâe pînă a doua di în oraş, ca să ia parte la balotagiu.
Sub-prefecţii îii localul alegereî.
Cu tâte că legea electorală este clară şi expresă, oprind pe autorităţile poliţie neştî şi administrative să staţioneze în localul de alegere sad prin înprejurimi, în tot cursul dileî de 14 şi mai cu sâmă la 15 Octombre sub-prefecţii Paladi, Farra. Ciurea şi Veniamin ad stat în permanenţă atât în localul Primăriei cât şi în piaţă, ameninţând delegaţii şi alegătorii. Ei ad mers cu neruşinarea până acolo, în cât au apostrofat pe mai mulţi cetăţeni libe-
Intâiul atac
Cam pe la 7 ore bandele s’ad pus în
mişcare, au început a vocifera, a insulta
şi a ameninţa pe cetăţeni, provocându-să riposteze.
Cetăţenii au respins cu prudenţă şi li -nişte asaltul bătăuşilor poliţieneşti. EI ajd protestat la preşedintele biuroului electoral şi au somat pe d. Niţescu să porun câscă podarilor d-sâle să se retragă. A -cesta a răspuns că n’are nici o autoritare ‘ asupra lor. Fiind-că dreptelor plâhgeul ale cetăţenilor nu li s’a dat nici o satits-facţiune, bătăuşii prindead din ce în ‘ce tot mai mult curaj.
Al doilea atac
Ciomăgaşii primiră ordin să urce treptele Primăriei. Cetăţenii s’ad opus)din nod. Deputatul V. G- Morţitn fu priţis de bătăuşi şi dus pe sus până aprope fie conului unei private în care mizerabilii voiau se-l arunce. Un ciomag fu în/dreptal asupra capului d-sale. Atunci urA ţeran curajos, delegat al comunei Stânca, Gfit?oi ghe Iosub, voi se pareze lovitura, d;«r fu lovit aşa de puternic peste mâna,' în1' cât i-a rupt osul antibraţului stâng. învăţătorul sătesc Ionescu a fost lovit în clip şi umplut de sânge. Şi în acel vălmăştşag mulţi âmeni ad primit lovituri peste cap peste şele, peste mâni, lovituri care ad lăsat vânătăî şi rane sîngerânde.
Panica
In câte-va minute aprâpe tot mijlocul oraşului ştiea de orgiile bătăuşilor poli ţieneşti. O panică nespusă începu a domni în localul alegereî. Ciomăgaşii poliţiei fii găread pe cetăţenii ce-şî căutad refugijl în ruşinâsa dar sănătâsa fugă. Unul din tre cetăţeni, persână fârte onorabilă, al căruia nume suntem rugaţi a-1 trece siib tăcere, a fost fugărit de un ciomăgaş pâiiă lîngă feredeul turcesc, unde, vexând că nu-1 mai ajunge, asverli cu ciomagul după el, fără să-l lovâscă.
www.dacoromamca.ro
1
TELEGRAFUL — 26 OCTOMBRE 1888
Iwpărţitorul „Fulgerului I. Frătianu fu de vre-o 16 bătăuşi în dreptul ti îtftgrafiel Goldner. Intre bătăuşi era şi senjentul de punct. Acesta i-a pus mâna în gât, cel-l-alţl tovarăşi i-afl furat vre-o 500 de exemplare din ziar, apoi l’afl lovit în cap de mal multe ori cu bâta, fă-cându-i nişte grave leziuni, în sfârşit l’afl dus la poliţie unde l’afl ţinut până la 2 ore după miezul nopţii.
In aeeîaşl timp sergentul din Târgul Cucului a bătut pe un băiat care ducea „Drapilui, rupendu-î vre-o 50 de esem-plare.
Ancheta
D-nul Procuror fu chemat. El sosi şi începu a ancheta faptele în sala consiliului comunal, interogând victimele şi ascultând pe mal mulţi martori.
Lumea se mal linişti. Armata fu adusă. D-nul căpitan Dumitriu asigură pe cetăţeni că ciomăgaşiî poliţiei nu vor mal pătrunde sus.

Alte bătăi
Nu se sfârşise încă ancheta şi bandele începură a teroriza din nou pe cetăţeni. De astă-data era o luptă sîngerosă. Cetăţenii Chiru, Solescu, Gherghel, Botez Ionescu, I. Cuhescu şi alţii au fost bătuţi în mod înspăimântător pe strade.
Cetăţeanul Solescu se află într'o stare desperată, cu capul spart, cu degetele sdre-Ute de lovituri şi cu maz multe răni pe eorp;
Jnveţătorul Ionescu se află în spital cu capul spart. 'Medicii consideră vanele sale ca fiind ele o gravitate extremă.
Cetăţenii Gherghel, Chiru, Botez sunt grav bătuţi. EI aii ccipetelb sparte.
Locuitorul I. Buhnescu e de âsemenea cu capul spart. El mal are împrejurul gurel urma adenc înfiptă a unor unghii netăiate de multă vreme. După cum ne-a spus, el a fost prins de către ciomăgaşiî poliţiei, din ordinul ofiţerilor de serjenţî Halunga şi Viforeanu, bătut şi pus într’o trăsură care ’l-a transportat’ la poliţie, unde din nou a fost bătut. In tot cursul drumului un melian, pe care nu ’l-a putut recunoşte, i-a ţinut capul aplecat în jos cu sila, gura astupată, cu unghiile înfipte în carne ca se nu pfită ţipa şi nici se pfită vedea Nr. trăsureî care ’l ducea.
Mai multe din aceste victime s’au pre-sentat la redacţia nfistră într’o stare vrednică de compătimire, plini de sânge, de rane şi de vânătă!.
A doua <li.
Aflându-se de sălbăticiile poliţiei d-niî deputaţi Panu, Tzony şi Aslan’ cum şi d-niî Tocilescu şi Vogoride s’afl dus pe la comisii unde au găsit o mulţime de victime în cea mal mizerabilă stare, fără a li se da măcar ajutorul medical de care avefl trebuinţă. D-lor afl împărţit ajuto-rurl băneşti între cel răniţi şi închişi, — şi după acesta cu multă greutate afl putut obţine de la parchet punerea lor în libertate.
Tot în acea di mal mulţi cetăţeni afl adresat procurorului general o petiţiune, prin care cer sâ li se asigure viaţa când vor veni se-şî esercite dreptul de alege-torî la balotagiul de la col. al II-lea.
Frumo'se alegeri curate!!!
Aleşii judeţului Roman
Diarul „Romanul" de la 23 curent cla-
sifică ast-fel pe deputaţii şi senatorii aleşi pentru judeţul Roman :
Gol. I de Cameră
1) Lupu Bogdan, independent, dupe nas-
cere şi posiţiune va merge cu conservatorii.
2) Ariton Goilav, nici conservator nici junimist, va merge cu liberalii.
Col. 11 de Cameră
1)	G. I. Drăghicî se afirmă că epur conservator, dar numai timpul pfite să dove-dfiscă adevăratele sale simţiminte.
2)	V. G. Morţon, socialist, adversar înfocat al conservatorilor şi junimiştilor
3)	Eugeniu Ionescu, fiul d-lul Nicolae Ionescu, de şi ales cu concursul administraţiei, totuşi a declarat alegătorilor că este liberal independent şi că nu se va uni cu nici o altă nuanţă politică.
Col. III de Cameră
D. V. Morţun, socialist, ales şi la colegiul II.
Col. I de Senat
1) D. Dimitrie Ion, naţional-liberal, fost în continufl sprijinitor al guvernului trecut. De astă dată a avut şi concursul prefectului, căci este cumnat cu d-sa. Nu este întru nimic conservator ori junimist.
2î Costin Brăescu este un vechiu liberal şi este o insultă când l’ar pune cine va în rândul reacţionarilor.
Col. II de Senat
Balotagifl între d-niî Andreiu Visanti şi Mihail Burada.
D. Vizanti este cunoscut naţional-liberal iar d. Burada este neamestecat penă acum în politică. D-sa nu p6te fi clasat de cât ca independent, dacă va fi ales.
Dând aceste amănunte. „Romanul" ter mină:
„Am făcut acestă schiţare în tfită sinceritatea, conduşi numai de logică şi de bunul simţ, şi acuma ne întrebăm, unde este triumful administraţiuniî junimiste, căci căutând cu microscopul printre cel aleşi, nu vom găsi nici un junimist. Aşa dar administraţiunea locală, represintând pe guvernul junimist, nu are de se lăuda, şi putem termina articolul nostru cu cunoscutul proverb : A gemut muntele un an şi a născut un şorece.
Ve credem... şi fără se ve juraţi
„Epoca" desminte sgomotele despre o revisuire apropiată a Constituţiuniî.
Am vrea să-I putem da credăment, der n’o seim autorisată d’a vorbi în numele guvernului.
Seim din contra—şi esemplul cu comu-micatul „României libere", care a avut de efect d’a pune nu numai pe epokiştî, ci şi pe alţi conservatori, cu botul pe labe, cum se elice în limbagiul vulgar — seim că „Epoca" n’are calitate d’a îngagia pe guvern.
Prin urmare, când „Epoca" desminte sgomotele de revisuire şi „România liberă" tace, raţiunea ne-ar îndreptăţi se credem că ideia revisuire! esistă, că guvernul o are şi-’şl reservă numai d’a o propune, când va crede oportun.
Totuşi credem ceea ce dice „Epoca", lentru că desminţirea revisuire! e urmată de o preţifisă declaraţiune de al căruia adever nu ne îndoim noi şi nu se va îndoi nimeni din cel ce cunosc pe conservatori, ideile şi apucăturele lor. „Epoca" elice:’
Până atunci—adecă până când alţii, şi anume liberalii, vor propune revisuire—
până atunci, vom căuta, prin calea simplă a legilor ordinare, se îndreptăm reul făcut prin reforma Constituţională a legă electorale şi se dăm corpului electoral independenţa ce i s’a luat“.
Bine de tot şi chiar mal limpede de cât trebuia.
Căci, în adevăr, ce spun, ce promit a-ceste cuvinte.
Ele promit:
1)	a reforma, prin legi ordinare, o reformă constituţională şi
2)	a reda, corpului electoral, tot prin legi ordinare, independenţa pe care ar fi avut-o înainte de reforma constituţională şi pe care acea reformă ’l-ar fi luat-o.
Cu alte cuvinte „Epoca" promite că se vor face, prin legi ordinare, adecă neconstituţional, reforme de ordine eminamente cunstituţională.
Credem, căci afl mal făcut’o.
Credem, şi, pe deplin asiguraţi suntem, că o vor mal face.
Nu sunt conservatorii care, fără vr’o lege, ci numai prin o ordonanţă ministerială, a pus întrunirile publice, sunt controlul comisarilor poliţienescl ?
Nu sunt 6re conservatorii care, nu prin lege, ci chiar prin simple ordine administrative, afl modificat şi omorât colegiul III orăşenesc întocmit de ffista constitu-ţiune, introducând în sînu’I pe patentării rurali. ?
Cel care în scopul d’a supune voinţei lor anarhice şi reacţionar, singurul colegifi ce le mal putea ţine piept şi pe care nici cu baioneta nu ’l putură îngenuchia, de şi acoperiră cu cadavre stradele câtor-va oraşe, cel cari au avut de la 71—76 tristul curagiu d’a înfrunta constituţiunea şi d’a călca în piekire ordinea de lucruri stabilită, vor avea din nou curagiul acesta.
Cela-ce spun, vor şi voi de sigur să facă.
II	credem, fără să se jure.
Rămâne în reservă numai o cestiune.
La 1876, ţara s’a cutremurat de indig nare şi regimul, care o nesocotea, a sbu-rat ca o pană suflată de uraganul dispreţului şi hulei publice.
Cred ore conservatorii că acum acea ţară a devenit un corp inert ?
II asigurăm că se înşală.
N’afl de cât să încerce şi ’şî vor vedea spulberat scepticismul ce au despre naţiunea română.
Bage deci bine de sămă preoţii de peste munţi, care se jfică d’a înfrăţirea.
Atitudinea lor nu e de cât o hidfisă trădare naţională, căci părăsind locul din fruntea turmei şi punându-se de partea lupului — ca să întrebuinţăm o metaformă lipsesc nu numai misiunii lor canonice, lipsesc şi misiunii lor naţionale şi devin fiinţe netrebnice în mijlocul naţiei, care îl vrea de capi, dâr capi români, nu capi trădători.
RIN AFARA
Sănătatea regelui Olandei.
Din Haga se telegrafiaijă urmfltfirele: Cea mal viuă nelinisie domneşte în pri vinţa sănătăţeî regelui. De două <jlile s’a declarat o inflamaţie în gură şi în gât, ceia ce face că nutriţiunea e grea. Regele n’a părăsit patul de două <Jile. Doctorul Vinckuzen a fost telegrafic chemat la castelul Lao.
Cu tfite aceste explicaţii date până cum geandarmeria şi teribila secţinea a II I-a a poliţiei a şi început să aresteze în masă pe studenţii universitari. Să <Ţct că filele trecute la Kieff, Charcoff şi 0 desa s’afl arestat o mulţime de tineri. A-ceste arestări se crede că afl 0 legâtur,,
al.
De peste munţi
„Gazeta Transilvaniei" publică urmă-tfirele :
Din Sigetul-Maramureşului se scrie foilor maghiare că la adunarea din 9 Octombre s’au făcut mal multe alegeri de funcţionari comitatenşi, fiind cu totul ignoraţi Românii. Din acest inicident, noiî aleşi au dat ospăţ, more patria, la care vr’o douî trei preoţi români au golit paharele pentru buna înţelegere şfifeolUiaritate, care nicăirî iţu în-tloresce aşa ca în acel comitat ,şi în care privinţă (Jise deputatul dietal, contele Teleky Geza, că multe comitate ar putea înveta de la al Maramureşului.
Ce dic credincioşii acelor preoţi, cari golesc cu Maghiarii paharele, fiind-că nu s’a ales nici un Român ca funcţionar comitafefts ? Ce dic superiorii lor bisericescî ?
Biserica este o instituţiune naţională ; organisarea el autonomă, mal cu sămă peste munţi, face din ea paladiul naţionalităţii.
Servitorii bisericeî afl o posiţiune, care este o on6re şi deci trebue se aibă şi datorii pe care să le îndeplinăscă.
Alt-fel, mint chiemăreî.lor; să arată nevrednici de posiţiunea ce ocupă şi, în loc' de onfire, iubire, stimă şi veneraţiune, culeg de la parohieniî lor ură şi dispreţ; îşi văd jignită posiţiunea lor morală şi d’aci până la jignirea celei materiale nu e de cât un pas.
Ţarul şi pacea.
In rescrisul împăratului către Giers.
Tarul a zis:
1
Calităţile voastre eminente şi experienţa ce a-’ţl câştigat-o m’a hotărât să vă încredinţez în 1882, postul important de ministru al afacerilor străine.
Având în d-vfistră, de la acea epocă, colaboratorul cel mai intim în ce priveşte politica internaţională, m’am convins că activitatea neîncetată în conducerea afacerilor din afară, care răspund cu dem nitatea si interesele păcel.
De peste Prut
Corespondenţă particulară a , TELEGRAFULUI'
Chişineu, 20 Octombre.
Ştirea privitore la deraliarea trenului imperial a produs la noi o impresiune curifisă. Atât jos cât şi sus o bănuială mare să dă pe faţă; acăstă bănuială priveşte causa deralierei. Cum ? se întrăbă fie-care, se pfite fire ca tocmai un tren imperial se deralieze,4 când, se ştie ffirte bine, cât de mari sunt precauţiunile de tot felul ce se iad în aceste anume caşuri. Mal cu sămă trenurile în cari voia-gează persfina împăratului sunt supuse unor inspecţii minuţifise din partea admi-nistraţiunel căilor ferate; mal mult de cât atât, trenurile imperiale afl în Rusia un personal special de conductori şi maşinist!, o companie de sapier precum şi o companie de pichierl merge tot-d’a-una cu un tren special înaintea trenului imperial. Aceşti picheri şi sapierî inspectăză linia cu o jumătate de ces înaintea trecerel trenului imperial. EI bine cu tfite aceste precauţiunî s’a putut produce o deraliare, care abia n’a costat viaţa atât a împăratului cât şi a familiei imperiale.
Se vorbesce cum că Ţarul, cu tfite a-sigurările ce’I se dau, bănuesce că deraliarea a fost produsă de către nihilişti. A-căstă bănuială are în contra sea următorul fapt, pe locul incidentului s’au găsit tfite şinile, fără ca Se se potă demonstra că aceste şine afl fost sefise înaintea deralierei, din contra ancheta minuţifisă făcută de specialişti, precum să Ţice, a conchis pentru deraliare simplă, ocasio nată prin faptul că o păreche de traverse putrede n’afl mal avut puterea se reţie cuile şinelor, cari s’au rupt prin mişcarea rfitelor vagfinelor.
strânsă cu deralierea trenului imperi La noi, în pacînicul nostru Ghişinefi al cărui depărtare de la locul incidentului! de 890 chilometri s’afl făcut două are: ţări. Aceste arestări se pun pe săma in cidentulul cu trenul imperial.
Se nasce acum întrebarea pentru ce gl vernul crede necesar a da o altă înfăţişare incidentului întâmplat, pentru ce tu insistenţă ministrul de interne năgă ort ce precugetrre în faptul întâmplat ?
Se dice că tfite acestea se fac pentru că în jurul Ţarului mare este temerea c,i adevărul fiind desvăluit să nu impresie neeje mintea autocratului, deja prea e nervat, prea bănuitor, prea de tot sfios Se <jice că dacă Ţarul ar fi aflat că di raliarea s’a făcut’ de nihilişti, apoi pfite că ar fi înebunit.
Vă dafl tfite aceste esplicaţil aşa pre cum circulă ele la noi în provincie.
***
O mare nenorocire s’a întâmplat <J)ld trecute în judeţul Orheu ; micul tîrguşcu FaurenI a dispărut, distrus de incendiu, peste 1000 de familii afl rămas fără _a-dăpost.
______ fiasarah
ECOURI
N’a trecut gărla
In Ţiua de 14 Octombre curent, femet; Maria, soţia repausatulul George Niţă din comuna Rogojina, judeţul Gorj, de an: 75, fiind turmentată de băutură şi, voind a trece gârla Gilortululuî pe o punte, a căijut în apă şi s’a înecat.
Iată dar una care n’a fost aşa de fericită precum e Iancu Marghiloman, cari a trecut gârla şi nu s’a înecat.
Arsă de vie
In diua de 15 Octombre curent, copiii Catinca, în etate ca de 5 ani, fiica lui Gavrilă Păscariu, din comuna Prisacani. judeţul Tutova, în lipsa părinţilor săi de acasă, apropiându-se de focul ce era pe vatră, ’l s’au aprins hainele de pe ea, s’a fript şi a încetat din viăţă. Aceiaşi nenorocire s’a întâmplat şi lui Nicolae, în e-tate de 6 anî, fiul lui Petre Mihal, din comuna Bucoveni, voind să aprindă lampa ’şî a vărsat gazul asupră’I, şi, luând foc i-a causut mal multe arsuri, din care ca-usă ă încetat din viăţă.
Cadavru
In <Ţiua de 20 Octombre curent, s’a gă sit mort într’o grfipă a fortului Jilava supusul austro-ungar Chesdi Vaserdi, în e-tate ca de 44 ani. şi de fel din Transilvania, arondismentul Erledi.
Din cercetările făcute, resultă că numitul era nebun şi a murit de frig şi ffime.
0 grozavă nenorocire.
In săra de 5 Octombre curent, locuitorul Dumitru Mândruţă, din comuna Or-lea, judeţul RomanaţI când se ocupa cu punerea gazului în lampă, s’a aprins gazul din vas împreună cu cel din lampă, coprinŢând flăcările pe doi copil al numitului, unul de 12 ani şi altul de 4 ani. Cel mai mic a putut scăpa, iar cel mare a încetat din viaţă.
Incendiator
In seara de 13 Octombre ciirent, s’a1 aprins şi ars învelitfirea casei lui Mir-
MiOTB^ttBaaaiBaEj
FOIŢA ZIARULUI TELEGRAFUL
(i)
DRAMELE
Ipiiisiţiunei
ROMAN INEDIT
DE
lave Ma,vio şt Lotus Latvna,y
CAPITOLUL I întemniţatul
Suntem pe la sfârşitul domniei lui Ludovic XI. Inquisiţia, care era în tfită puterea în Spania, a trecut şi în Franţa şi a coprins’o de la sud până la nord. Trimişii lui Torquemanda, marele inquisitor, iafl locul justiţiei care de vecurî domnea în Franţa. Creaturele lui sunt ridicate la cele mal înalte grade ale magistratureî.
Să intrăm în una din închisorile poso-■ morâte dinGrand-Châtelet; acolo vom verdea pe una din victimile inquisiţieî. E un ^reîfl bătrân, cu barba albă, lungă, — a-
nume Samuel Nathan—care stă pe o lespede de piatră, lângă un stâlp pe care se reazimă bolta celulei. Sărmanul e legat cu un lanţ de gât şi de picifire la stâlpul lângă care stă.
La cea d’ântâifl privire aî crede că e cine ştie cât de bătrân, cu tfite acestea el n’are de cât vr’o cincî-decl de anî. Figura lui, arată că e ffirte inteligent, cu tfite sbârciturile,—urme ale suferinţei. Fisio-nomia lui arată că nu e d’aceia cari se lasă a fi învins aşa uşor. Din când în când se uită la o ferestruie, cu gratii de fer, prin care nu pfite trece corpul unul om. Lumina palidă a luneî, — care e în cel din urmă pătrar, străbate prin acea ferestrue. Norii negri, goniţi de vânt, a-coper din când luna. întemniţatul pare a fi vesel, cu tfite acestea, el murmură din când în când :
— EaTjVa veni... E îndemănatecă, cura-gifisă..., va reuşi. Peste o oră luna va a-pune, apoi cerul se va întuneca şi Elvira va putea veni în siguranţă.
Cu tfite că vîntul afară bate cu putere, se aud paşii sentinelelor cari păzesc în jurul închisoreî. In acest moment două ore sună la ceasul turnul St.-Germain-l’Auxerois.
—- Două cesurî! dise Samuel. Am încă timp; să nu stau de geaba.
Zicând acestea, puse mâna pe un nasture de la haina lui şi apăsă pe un resort, care abea se vedea. Nasturele se deschise şi o lumină se face în celulă. Bătrânul sefite eu mare băgare de sămă din nasture materia care face lumină si
frecă fg piatra stâlsulul lângă care sta
- — , V-- -
el. Un Pf' os tare se simte în celulă, piatra lud şîe skîb, aruncând asupra lucrărilor d’imprejur o lumină palidă-albastră, In urmă Samuel se aş odă pe lespedea de piatră, întinse o bucată de pânză pe piatră,— o batistă safl basma, — şi scoţând din haină un fel de condeiu, începu a scrie pe pânză. Nu se vedea însă ce scria. Din când în când se oprea, asculta, era neliniştit, pare-că se temea să nu fie surprins în acestă lucrare misterifisă. D’odată uşa celulei în care sta închis se deschide. Temnicerul mirosise emanaţiu-nile fesforuluî, substanţă necunoscută p’a-tuncî de popor, cu care învăţatul Samuel se servea ca să facă lumină când avea nevoie. Temnicerul veijuse prin crăpăturile uşei o lumină palidă în lăuntru, şi fiind-că Samuel era acuzat că e vrăiitor, chemă pe tovarăşi şi intră înlăuntru ca să surprindă pe ovreiu făcând vrăji. Cu tfite că temnicerul deschise uşa pe neas-ceptate, Samuel avu timp se ascundă basmaua safl batista ce o întinsese pe piatră şi pe care scria cu acel condeifl misterios. Când temnicerul şi cel-l-alţî tovarăşi intrară în lăuntru cu lumânări a-prinse, slaba lumină dată de fosfor dispăru şi bătrânul stetea liniscit şi se uita îa el. Unul din el nu se putu stăpâni, şi dise bătrânului:
Ce făceai aci vrăjitorule ? Era lumină înlăuntru !
întemniţatul nu răspunse nimica. El ri-
dică mâna şi făcu un gest care înseftina: nu vedeţi că v’aţl înşelat.
—	Vorbeşte ovreiule! strigă un altul, punând mâna pe umărul bătrânului şi sguduindu-1.
—	Tot nu te al lăsat de vrăji, dise cel d’ntâifl.
Lasă, mâne îţi vom deslega limba şi te vom face să fii mal vorbăreţ.
—	Ia sema şi lasăte de vrăjii aci! dise unul din eî, care părea a fi şeful temnicerilor, c’apol, . . .
Şi apropiindu-se de bătrân puse mâna pe lanţul de la gât şi de la picifire să vadă dacă e în bună stare.
—	Bună sera câne! <Jise el.
—	Bună sfira spurcăciune de ovrefl, ziseră ceî-l-alţî.
Temnicerii eşiră. Uşa se închise şiijă-vfirele scârţâiră. Era şi timpul ca întemniţatul să fie singur. Având audul fin, audi afară, pe Seina, care curgea pe lângă Ţidurile închisoreî, un sgomot particular.
—• E ea. . .. E Elvira! murmură bătrânul tresărind de bucuriă.
Ce-va pare că lovi în gratiile de fer de la ferăstrue.
—	Ea! ce fiica mea ! Ţise bătrânul a-propiindu-se de ferestrue cât ’l permitea lanţul de la gât şi picifire.
Acelaşi sgomot se au<£i din nofl; d’as-tă dată un punct luminos se vă^u pe gratia de fer negru, era cârligul unei scări de fringhie, ce se prinsese de gratia ferestrue!: Bătrânul ţinându-şî respirarea aştepta... . D’odată un cap apăru
la ferestrue şi o voce se atiuji dicând a-cestea :
—	Tată !... tată!..
—	Fiica mea !,. Elviro... tu eşti ?
—	Da... eu tată !
—	Unde-I cartea ?
—	La mine.
—	Ah ! atunci suntem scăpaţi. Aruqca-
o înlăuntru mal repede... sfi nu vină cine-va. Ia seama arunc’o tare ca se ajungă până la mine. Fata, cu faţa frumfisă, în jurul căreia, grătiile făcea’fl un cadru lugubru, se ţinu cu o mâna de gratie iar cu cea-1-alta sefisă din sîn o cărticică legată pe care streluciafl cu litere de aur aceste trei cuvinte : MORS ET VITA. Apoi vă~ rend mâna printre gratii, aruncă cartea, care că$u cam depărtişor de bătrân. Cu mare greutate bătrânul putu se ajungă ca se pună mâna pe ea.	,
—	AI pus mâna pe ea ? întrebă ElvinŢ,
—	Da... Insă spune-mî cum al ajuns aci?
—	Am venit pe Seina. Am desfăcut o luntre de la ţerm, şi am venit pe cursul apel până aci.
—	Cum al ajuns la ferestrue ?
—	întâi m’am căţărat pe pietre ş’apol am aruncat scara cu cârligul în sus. D-ijlefl me a ajutat şi cârligul s’a prins de gratie,
—	D-cJefl se te păzescă şi d’acum înainte, <Jise Samuel. ’ŢI aî pus viaţa în pe, ricol... însă mal aî de lucru. Ia sfima n? uita ce am se’ţl spun.
—	Vorbeşte, te ascult.
(V? mrma)
www.dacoromanica.ro
TELEGRAFUL — 26 OCTOMBRE 1888
n
cea Miriiiă, din comuna Cătunu, judeţul Dâmbm'iţa, Causându-î o pagubă de 50 lei. In urma cercetărilor, resultă că focul a fost pus chiar de numitul sătean, fiind-că femeea sa au voia să se mute cu dânsul în casa părinţilor lui în cătunul Ochiul-Boului.
Scrisorea d luî Dumitru Brătianu
D. Dumitru Brătianu a adresat un apel către membrii viitorului parlament. In acest apel, publicat în diarul „Naţiunea14, bătrânul liberal <Jice că :
„Partidul liberal, prin marele acte naţionale sâvîrşite de dânsul precum şi „prin aspiraţiunele sale, are o forţă pe „care nici un alt partid n’o p6te avea „astă-cjî în acâstă ţară.
„La postul vostru liberali! Patria are „nevoe de voi.
„Al vostru trecut şi credul vostru, naţionalitatea şi democraţia, emanciparea, „luminarea şi întărirea poporului, vă vor „da forţa şi putinţa sg faceţi încă minuni „pentru salvarea, pentru întărirea şi fericirea României.11
Vorbind despre junimişti, d. D. Brătianu qlice :
„Aţi pus foc casei, ş’apoi ne invitaţi sg ne trudim capul cum sg o mobilăm! Mai întâiu de tote trebue sg sărim sg stingem focul, sg punem capăt năsdrăvăniilor v6s-tre. A suferi mai mult timp sg fim batjocura unei concuiste junimiste, ar fi o sinucidere ruşinOsă pe care nimic riar putea-o scuza.11
.......— ~~?glgs»T^gi'r'"7ga-r-
Resultatul balotajelor col, II Senatorial
PRAHOVA
P.	S. Aurelian, liberal, 149, ales.
Nicolae Fleva, liberal, 107, ales.
ROMAN
Mihail Burada, junimist, 47, ales.
A. Vizanti, liberal, 41.
INFORMAŢIUNI
D. Al. C. Catargi a adresat alege-torilor col. I senatorial din Ilfov,o scrisore pe care o publică sTlndepen-dance roumaine.«
L). Catargi mulţumeşte alegătorilor pentru concursul ce i-ati dat şi apoi însumând voturile dobândite de d-sa cu cele avute de cel-1 alt candidat opoziţionist, d. general Ipătescu, conchide ast-fel:
»Intr’adever, primul colegiu senatorial al districtului Ilfov a înferat, cu o mare maiorilate ingerinţele vădite şi presiunile oculte ale guvernanţilor nelăsând acestora de cât o minoritate sdrobitore.«
~¥~
D. Constantin I. Brătia î a fost au-torisat se urmeze cursurile şcdlejf de mine din Paris.
»Epoca« află că d. colonel Iacob Lahovary nu mai intră în minister.
Numitul diar adaogă că d. colonel crede că gradul seu actual nu ’î dă destulă autoritate faţă cu generalii şi că rmmaS atunci d-sa va primi a fi numit general când se va face pro-mo ţiu nea în care vor intra şi cei-l-alţi coloneii mai vechi de cât d-sa.
»Democraţia« spune că d. N. Gane nu primesce a fi numit prefect.
Procesul funcţionarilor Eforiei spi-talurilor, Rădulescu şi Simion Mihă-lescu, e sorocit definitiv pentru Jiua de 23 Noembre.
Ministeriul de interne a dat ordin prefecţilor se ’î trămită câte o chartă, făcută de consiliul tehnic judecian, în care judeţul respectiv se fiă împărţite în comisariate pe ocdle, după noue proiect ce are se presinte ca-merilor. Fiă-care comisariat v? fi sub administraţia unui şef de ocol şi-a unui ajutor.
Aflăm că proprietarii trăsurilor de piaţă au iscălit adi o petiţiune către ministru de interne, în care se plâng
în contra ordonanţei primarului Pache Proto-brătescu
Se afirmă că d, Efrem Ghermani, prefectul de Vlaşca, rudă a d-luî prim-ministru T. Rosetti, va fi silit să se retragă, ca sg se împace d. Ion La-hovari, care pretinde că la alegeri a fost combătut personal de d. Gher-man.
La rândul său, d. Ghermani ar fi înţeles că situaţiunea sea este pre-cariă la Vlaşca şi-ar fi căutând mijlocul d’a se retrage, fie pentru alt post, fiă pentru a’şî pune candidatura la vr’o nouă alegere de deputat ori senator.
D. Ion Lahovary este ajutat în combaterea prefectului şi de către d. Anghel Ulubânu, primarul din Giurgiu, ales la col. II de Senat din Vlaşca.
Disolvarea consiliului comunal e decisă. Brătescu— Decalitru a şi început o propagandă prin cârciumele Capitalei.
— Cârciumarilor, strigă acest consilier comunal sui generis ieri la cârciuma lui Theodorescu din calea Plev-nei, cârciumarilor voi sunteţi adevărată temeliă a statului, se băgaţi dar de sâmă, că ne-am duuus !
Bietul Brătescu n’a isprăvit acest discurs şi în adevăr s’a dus, căci a fost dus pe mâini în trăsură neputând merge în piciore.
D. Tacorian, şeful biurouluî veniturilor indirecte ale Primăriei capitalei, a fost arestat supt inculparea că ar fi delapidat bani din taxa de 2 la sută asupra vînjârii vitelor la obor.
Instrucţia se urmeză şi adevărul se va sci în curând.
Unele Jiare spre a arunca şi fostei administraţiuni comunale respundere, afirmă că d. Tacorian ar fi incasând aceste taxe de un an şi jumătate.
Acâsta nu este esact. Până la 1 Aprilie anul curent, taxa de 2 la sută era dată în întreprindere şi se încasa de intfeprindător. De la 1 Aprilie încoce, numai Primăria a încasat-o în regiă şi d. Tacorian, ca şef al biurouluî regiei, fusese însărcinat de fosta ad-ministraţiune. nu cu încasarea, ci cu controlul asupra incasăreî acestei taxe.
Şi fosta administraţiune a fost mulţumită de activitatea şi onestitatea cu care d, Tacorian ’şi a îndeplinit sarcina de control.
Se asigură că d. Rosetti-Teţcanu, prefectul de Bacău, ’şi a dat demi-siunea.
Lunea trecută a sosit în portul Galaţi noul vas de resbel numit «Năluca», ast-fel că în acel port sunt 6 vase române de resbel.
Prefectul de Covurlui a cerut di-solvabea consiliului general şi a con-mitetului permanent dip acel judeţ.
D. I6n Ghica, ministrul nostru plenipotenţiar la Londra, este aşteptat în capitală săptămâna acesta.
La Brăila va apare un nou diar liberal sub direcţia unui comitet dintre liberalii din localitate.
De la x Noembre [încolo, se pot primi şi depune mandate şi gropuri la tote staţiunile căilor ferate.
Mesagiul de deschidere a corpurilor legiuitore este redactat de d. P.
P.	Carp. In acest mesagiu Regele recomandă representaţiuneî naţionale in special proiectul de reforme privitor la cestiunea ţărănescă.
Intr’o telegramă adresată din Bacău M. S. Regelui, prin care se a-rată mulţumirea cetăţenilor Băcăonî c’au putut să ’şi esprime în libertate voinţa lor în alegerile din urmă, figura şi numele d-lui C. Em. Cru-penski, directorul prefectureî de Bacău.
Telegrama a fost publicată în »Ro-mânia liberă« de la 22 Octombre a. c.
Observându-se la minister escesul de zel al numitului director de prefectură, care da de gol proveuinţa telegramei cu libere alegeri, »Româ1 nia Liberă* de adi se silesce a arăta că d. director de prefectură nu figu-râcjă printre subscriitorii acelei telegrame şi că sunt semnaţi alţi d-niî Crupenschi.
Care însă? »România liberă« caută esplicaţie, se înţelege că nu e alta de cât că organul guvernamental n’a a-vut la îndemână un nume de Cru-penski, spre a-1 pune în locul celui al directorului de prefectură.
Semănăturele de tbmnă încă nu sunt
terminate în judeţ, şi unii săteni d’abia acum încep a semăna secara şi grâul de tbmnă.
Principalii cultivatori ’şî au terminat semănăturile de tbmnă. Sunt, însă, puţine cereale de tbmnă mai bine desvoltate; cele mal mulle d’abia au răsărit şi răsar.
Dacă nu vom avea o tbmnă lungă scrie „Gazeta săteanului11 pentru ca tbte semănăturele de tbmnă să aibă timpul a se desvolte bine, recolta viitbre nu va putea fi aşa de bună.
Se asicură că ’n curând prefectul Hagiescu de la Argeş va fi înlocuit.
-*-
Inaugurarea bustului Bolintinânu nu s’a făcut Duminica trecută ; ea se va face mâne, în diua de sf. Dumitru ; la 2 ore p. m.
La redacţia cjiarului nostru să află o fotografie a scrisorei trămise de d. I. C. Bolintinbnu noul senator, către Ion Grecescu, şeful poliţiei din Craiova.
Curioşii pot s’o vâcjă la redacţia de la ora 9 până 6 sera.
Prim-procuror Dobriceanu va susţine în personă acuzaţiunea în procesul hoţiilor de • la Eforia.
9 *
Dosarul lui \ nghelescu, fost ministru de resbel, sa scos din pulbere. Actul de acusare a fostului senator, e dresat de d. Polyzu-Micşunescu.
In fine !
D. Trandafir Djuvara, agentul nostru diplomatic, plâcâ. Sâmbătă la Sofia.
ULTIMA ORA
Corespondenţă particul. a «TELEGRAFULUI*
Paris. 5 Noembre.
Circulă scirea că regina Portugaliei care se află actualmente la Bruxel, negociată căsătoria principelui regal al I-talieî cu principesa Clementina, a treia fată a regelui şi reginei Belgiei.
Petersburg, 5 Noembre.
,Journal de St. Petersburg11 zică că în accidentul de la Borki, împăp|tuRa fost rănit la picior împăiătâsa A,,» mină, dar acesta ria împiedicat pe KCsgtăţile Lor să dea ajutor răniţilor. v
Jurnalul arată personagiile din jurul imperial mai mult safl mai puţin grav rănite. El constată că au fost 2i’de morţi
si 27 răniţi.
•>
Viena, 5 Noembre.
După „cerespondenţa Politică11 d. Duca, director al căilor ferate române, era însărcinat să discute cu guvernul austriac tbte cestiunile, mai cu sâmă cea privitbre la tarifele, care cer o soluţiuhe în urma registrului pus pe linia Iaşi-Cernăuţi.
Aceste intrevorbirî au (avut un resultat satisfăcător. Soluţiunea definitivă va tranşată pe cale diplomatică.
Belgrad, 5 Noembre.
Principele regal a preâtat jurământ ieri ca locotenent.
Din ediţii a Ii-a de eri.
IriforrciaţirLni
Unul din prietenii ziarului „Opiniunea11 din Craiova a avut, zilele acestea, norocul să ’i cadă în mână o scrisbre zdro-bitbre pentru chipul cum s’au făcut alegerile. Ea este scrisă de d. I. C. Bolin-tineanu, ales senator, câtre Ibn Grecescu, poliţaiul Craiovel. Ea sună ast-fel :

www.dacoromanica.ro
"	'	'	~S
D-lul Ioan Grecescu Şeful Poliţiei
Iancule,
Doi 6meni, a'egStori de afară, ce ţi se presintă cer despăgubire pentru şedereî lor Ia han.
Şi pentru că, în despăgubirea unor ast-fel de, omeni, d-1 Brăiloiu a declarat că a depus la d-ta 400 lei, le rog aranjează şi cu aceşti omeni; astfel a fost înţelegerea cu d- Brăiloiu, care nu a depus cotisaţia de 600 fr. la Cernătescn.
Eu nu mal pot da un ban, ?m chieltuit aprope 1000 lei, dacă nu şi peste
I. C. Bolintineanu.
Aşa dar, scrie „Opiniunea“, adminis-traţiunea s’a amestecat făţiş în alegeri. Au fost relaţii strînse electorale între po-liţaiu şi candidaţii ciocoieşti.
O ştiam. Ingerinţele ne eraiî cunoscute. Ştiam că poliţaiul mersese pe la a-legetorî— că prefectul o făcuse şi el— ştiam că ei ameninţaseră lumea. Nu e râu însă ca un candidat guvernamental chiar s’o spună.
Reiese însă ceva şi mai grav dintr’a-cestă scrisbre — reiese că administraţia nu se mulţumise numai cu stbrcerea voturilor prin spaimă, trecuse şi la cumpâ-rarea lor,—- reiese că poliţia, de sigur cu ştirea mai marilor, se transformase în tarabă electorală; — reiese că au fost candidaţi cari au dat bani pe voturi.
Ei bine acâsta se numeşte „corupţiune electorală11 şi se pedepseşte 'aspru de legi.
-*-
„Curierul român11 din Botoşani arată că alesul col. III de cameră din acel judeciţi, d. G. Miclescu, este liberal-democrat, prin urmare nici consercator, nici junimist.
In consiliul de miniştrii ţinut adi sub presidenţia regelui, s’ar fi decis retragerea d-lui general Barrozi din ministeriu şi mesagiul pentru deschiderea corpurilor legiuitore.
Numirea d-luî colonel Lahovari în locul d-lui general Barozzi se mănţine, cu tbte că d-sa ar esita, din eausa stăruinţelor fraţilor săi d’a nu primi să intre în ministerul.
La balotagiul de ieri pentru col. I de senat din Doljiu au mai întrunit şi d. G. Săulescu 67 voturi, iar d-nul N. T, Popp 93 voturi.
îndată după proclamarea resultatului a-, legerii de ieri de lâ balotagiul col. I se-natorial din Ilfov, d. Pache a adresat d-lui Cerlenti la Atena o telegramă de felicitare. -*»-
La 9 Noembre a. c. s’a fixat înfăţişarea recursului la Casaţief făcut de d-nii ,Di-f mancea şi Davila contra’decisiunii secţiei Tri a Curţii de apel din Bucuresci în privirea torturelor de la poliţiă.
i
La 2 Noembre a. c. se va înfăţişa la consiliul de resbel al corpului II de armată procesul făcut d-luî căpitan Stăn-, riulescu.
.Proprietarii de birji reclamând d-luî Pre-fecf si ri-lui Carp contra ordonanţei d-luî Pache, atâi prefectul, cât şi d. Carp, le-a recomandat sa fle liniştiţi, să n’aibă nici o l.emă de ordo'ţ,anta d-luî Pache, căci nunenî nu se va gAndi s’o aplice.
D. Carp chiar ar $ 4is birjarilor: „nu , sciţr că Pache e un L'ebun, lasă că se duce de la primăriă.“
primit propunerea guvernului, ca să ’l scbtă din impas.
D. Vernescu, audind despre acâstă nouă candidatură, s’ar fi făcut foc şi-ar fi dispus a căuta alianţa liberalilor-disidenţi, cu tbte obstacolele ce ’i pune d. Pache.
Serviciul special al «TELEGRAFULUI» r6 ORE SEARA)
Londra, 5 Noembre,
Lord Salisbury e fbrte supărat pesfiru aceia că d. Gleveland a trimes paşapor * tul săfl lordului Sackville, cu tbte că lord Sackville a fost deja rechiemat în con gediu. Totuşi el nu va usa de represatiî.
Londra, s Noembijfc
„Times11 pretinde că nici o ştire privitbre la Stanley nu s’a primit la ZgUi-zibar.
BIBLIOGRAFII
A apărut:
Une poignee des Verites ă nos pretm-dants par un paysan du Danube.
A apărut de sub presă broşura întitulată : Propunei ere de organisarea serviţiuluî similar asupra Prostituţiuneî în Capitală de ’d. C. Pasiia, doctor în medicină şi chirurgiă de la facultatea din Paris, medic primar de judeţ, "fost medic'de spital şi a', corn. Bucuresci.
CASSA DE SCHIMB
N. & D- Moroeamo
D dcut‘
> 6.
Strada Lipscani\ Noua clădire a s o cută fel România numită < Pasagiul Dimitrie Ghica
BUCUREŞTI
Cumpără şi vinde efecte publice şi face ori-ce schimb de monezi
Cursul pe diua de 25 Octombre
Oump.
50: o Rentă Amortisabilă . 5°/o	» Rom. Perpetuă.
6°/o Obl. de Stat (Conv. Rur 6°/0 »	»	» (C. F. Rom
5°/o	> Municipale 1S83 .
S°/o »	»	1S84 .
7°Io Scrisuri funciare Rurale
5/0
Urbane
7%
6°/o
5°/o	»	»	»
50/0	> func. Urbane Iaşi
Impr. cu prime Bucur. (20 ’l. Los. Crucea Roşie Italiană 10 fr. Obl. Casei Pens. 300 » Sârbeşti cu prime Losurî Otomane cu prime » Basiiica Dombau Aur contra argint sau bilete Napolionî contra lire .	.
Florini valdre Austriacă . Mărci Germane Bancnote Francese Ruble Hârtie
NB. Cursul este socotit
) • I
OPERAŢIUNILE CEREALELCf
Brăila, 22 Octombrie 1888
Cumpăr. ] Vînd.
Feitler	Crisoveloni	grăă	13,100	58/411,65	
	»		11.000	58	11,65 U
Cristoforato	Vasilato	»	1200	5S1/4Ii i,S°	
	»	»	Qoo't;7s/i ii,5o n		
	Levidi	»	1 500i571/2		1L52 R
Carnevali	Evloghio	î>	4200 6i		
»	»	>	4000!6o'ld		iz,5° Ini
Schmirer	Eisestein	>	92o|58l/i		11,50
>	Crisoveloni	orz	i7°o 45U2		
Embirico	Evloghio	»	2450 46x/4		5,»P
»	Lari	>	1600 47		5>~
Peirano	Găetanu		i9°°,47		6,96 5»
f.

Alanasie M. Tham-
Compania de gaz din Bucuresci”
ANUNGIU
'
Compania de gaz din Bucuresci,
minteşte numeroşilor săi abonaţi, că ce reclamaţiuni pentru defectuosităţi ie eclaragiu trebuiesc adresate biroului au. calea Victoriei No. 66, unde se găsesc în permanenţă personalul necesar ptrr- -a da de urgenţă satisfacţie onor. Pu
In capul deputaţiuni bir, 'arilor era d. Pomer, birjarul d-lui Carp.
„România liberă11 de aji spune' timpul alagerilor de ieri pentru bal hagiul col. I de senat din capitală n’a Vc^' nit la cunoscibţa parchetului nici cel mai mic fapt de turburare.
Bine că şi „România liberă11 recunbsce că alegere fără turburare sub d-lor era ceva estraordinar.
Cu Cât se apropiă deschiderea Came-rilor şi ’ncep a se ţine diferite conciliabule, încurcătura guvernului devine şi mai mare.
Ca să nu supere pe d. Catargiu, se t^ice că guvernul ar fi renunci at: la candidatura d-luî Vernescu şi-ar pune candidatura d-luî G. Gr. Cantacuzino pentru presidenţia Camerei. In acest scop d. Carp a şi făcut mai multe visite d-luî Cantacuzino la moşia sea Fiorescii din Prahova. Se afirmă că d, Cantacuzino ar fi
Tratat Vinico
Sc află de vendare la d-nu:
I. Ropp, Strada Cătunu No. 5 şi Polor-
precum şi
La tote librăriile principale
- -
jŢoale Sifilitice
p fâtftfrinţa Barbatesca
VinrUvă ,4apă cele mai noul metode, radical, fără du:rere ? hnpedicare; după experien.,tă de ,8 ,MU' Speciahst m bo-lele lumeşti,
jdr x1 îs e? ^
Strada Emigrat, Nr. 3. (în dosul ?C^fn militare, intrarea din calea Victoriei strada Sf. Voevodî pe linia Tramvaiului.
ConsultaţîuKi de la 8 a.m. până la 6 sera.
Loc separat de aşteptare pentru fie-care.
Administratorul ziarului, C. Ispăsescu,
TELEGRAFUL — 25 OCTOMBRE 1888.
CASA DE SCHIMB
0SCU NACHMIAS
No- 8, în palatul «Principele Dimitrie Ghica> (Dacia-Romănia) Strada Lipscani, în fata nouel clădiri a Bănceî Naţionale
BUCURESCI
i I i:nîiîîi!!Hiii!ii,iiiiilii:iiniinuiiiriiM!;i i rTiiTiiTfi nn.iC]
in.Cj
Cumpără fi vinde efecte publice şi face orî-ce schimb de monedî ’
Cursul pe diua de 24 Octombre 1888
Cumpără i Vinde


Rentă Amortisabilă 5*/0 . .
. Română perpet 5«/0 Oblig, de Stat (C. Rur.) 6®L
>	C. F. R. 6°/o . . .
»	Municipale 5<>/0 . .
>	Casei Pens. (300 L.)
Ser. funciare Rurale	.
’	TI / 5°/« ■
»	Urbane 7»|0
»	» 6*Iq
*	’ 5°/o
»	» Iaşi 50/0
Obl. Sfirbesci cu prime 3o/t Im. cu prime Buc (20 lei) Losurî cruceaRoşie Italiane Acţ.	Banc Naţională . .
Losurî Otomane cu prime » Basilica Dombau c. p. » Panama cu prime . . » S6rb. cu pr em. 1888 Aur contra argint sau bilete
>	»	Napoleon . .	.
Florini Wal. Austriac. . .
Mărci germane.............
Bancnote	francese ....
>	Idem italiane .
>	Ruble Hârtie .	.
NB. Cursul este în aur.
943/*
Wk
98’ h
*31/* 225 106 3/4 97
ios'U
100
93
83
75
5°
28
95’fi
94
99'li
LA 1 DECEMBRE 1888 TRAGEREA
I MAREI LOTERII OTOMANE
«4‘U
235
'07lL
971h
106
ioi
93'3U
84
78
55
31
600,000 Fraiici:
A CÂŞTIGA ÎNTR’O ţi
Banca Naţională a României
1887
17 Octombre
SituLa-ţru.nea, sumară ACTIV
1888
8 Octombre 15
90
20
TABELA CÂŞTIGURILOR lot mare de ■ 600,000 fr. 600,000 fr.
lot de. lot de. lot de . lot de . lot de . lot de. lot de. lot de. lot de. 12 loturi de 28 loturi de 500 loturi de
60.000	fr.
20.000	fr.
20.000	fr.
6.000	fr.
6.000	fr.
6.000	fr.
6.000	fr.
6.000	fr.
6.000	fr.
3.000	fr.
1.000	fr. 400 fr.
60,066 fr. ‘20,000 fr.
20.000	fr.
6.000	fr.
6.000	fr.
6.000	fr.
6.000	fr.
6.000	fr.
6.000	fr.
36.000	fr.
28.000	fr. 200,000 fr.
5
84
118
465
LA LIBERTE ROUMAINE
Diar cotidian, mare format
In limba francesă
UN NUMfiR 20 BANÎ
ABONAMENTE : Un an, 40 lei; 6 luni, 20 lei; 3 luni, 10 lei.
Administraţiunea 8 — BULEYARDUL ELISABE7A-&. Bucureşti.
550 Ioturi . . . Total i,000,000,000 fr.
Rambursarea loturilor este garantată de către Guvernul Imperial Otoman.
PREŢUL BILETELOR :
1 Bilet...........Franci
7 Bilete.........Franci
25 Bilete..........Franci
100 Bilete..........Franci
Formalităţile cerute de lege aii fost îndeplinite.
Tragerea va avea loc la Constantiuopolc, la Palatul Imperial al monetelor.
îndată după primirea banilor, biletele se vor adresa imediat cumpărătorilor.
Biletele de bancă şi ori ce timbre făta escepţiune, sunt primite în plată fără nici o difieultate, cu curs în aur.
4 Ori ee câştigător va fl înştiinţat prin telegramă chiar în diua tragere!.
Pentru a primi biletul sau biletele, tre-bue să se espedieze banii prin mandat poşta! châque saii sqrisdre recomandată la Directorul
COMPTOIR COMMERCIAL
557, Granoe rue de Teke, 557 CONSTANTINOPLE
1 j tt11 jjiii mii 1,
32506569 J	Casa( Monedă		33167173	32764638
25872685	sa( Bilete ipotecare		25736135	25736255
2045842	Efecte predate la casă spre încasare. .	425466	1461884
22712978	Portofoliu român si strein		21444871	21321787
19690892	împrumutul garantat cu efecte publice .	20009430	20902760
11984283	Fonduri publice. 			11999724	11999724
2540308	Efectele fondului de reservă		3163967	3163967
195646	„ „ amor tis. imobilelor.	266263	266263
3009535	Imobili		3504306	3510405
139479	Mobiliar şi machine de imprimat . . .	122406	122461
169350	Cheltuell de Administraţiune ....	170455	206014
29548250	Deposite libere		13859310	13518710
29352598	ComptuiI curintî		17041925	17021777
6869608	„ de valori		30494089	29998532
186638023	PASIV	181405520	181995177
12000000	Capital		12000000	120000000
2545597	Fond de reservă		 . .	3162854	3162854
196221	Fondul amortisăril Imobilelor . . .	269226	269926
114999380	Bilete de Bancă în circulaţiune . . .	116561980	117410810
1083676	Profituri si pierderi		1388839	1388839
610971	Dobândi si beneficii diverse ....	555038	602292
29548250	Deposite de retras		13859310	13518710
23663569	CompturI curintî ... ....	13655234	14584046
1990359	„ de valori		19952339	19057700
[l86638023		1181405520	|l 81995177
IA li
unt
Abonamentele şi Anunţurile „TELEGRAPHULUI” ™
Lent
ABONAMENTE
IN CAPITALĂ:	j'ent
Pentru	un an...............Lei	241	“
„	Sâae luni............ ”	12 k
„	trei luni............ „	7|
IN DISTRICTE :
Ab-
Pentru un an................ 30____
„	şdse luni........... „	15
„	trei luni........... „
Pentru Romanii din alte state, ca„ pentru districte.
IN STRĂINETATE
Pentru un an.........In	aur	lei 40	£
» sbse luni......„	„	„26	t
„ trei luni............* „ „10	a
c
ANUNCLURI ţii RECLAME \
Anunciurî pe pag. IV, linia 25 bauî. 1
Reclame	„	„	Iii,	„	1	left	1
”	»	e	II)	it	3	lei.	j
»	”	I,	>,	5	lei.	1
__________ r
BUN MEDITATOR
GRADINA ELIADEdeînchiriat în total
sau în parte.
doresce ca să dea lec-ţiunî pentru clasele primare. Doritorii să se adreseze printr’o scrisâre sub iniţialele M. N. la administraţiunea acestui diar.
DE VENDARE unaPerec^ecasesituate
OE
de Lei noi ÎOO în sub
ĂDEVEMTE SINGEIC
A se feri de contrafaceri ,
ii&. Mliier, BucuroscU
4? ,
■ — • 7 ---în Iaşi, strada sf. An-
dSeî, în ograda (curtea) bisericel. Amatorii dţle cumpăra se vor adresa la D-na Ruc-sandra Cosma, în Terguşor, safi Ia D-nu C. P.-Conduratu, în Bucureşti, str. Lipscani No. 96.
Elisabet Hardii
î
MOAŞA *>-*■
CU DIPLOMĂ DIN STREINĂTATE
di
i# %
M A
LOTERIE
Compania generală de conducte de apă
(SOCIETATE ANONIMĂ) LA LIEGE (BFLGIA No. 3.— BIUROUL LA BUCURESCI, STRADA ESCULAP — No. 3.
LICOARE
GUDRON-TOLU-VESCAT
Studii, construcţie şi instalare de distribuire de apă şi de gaz
PRODUCERE ANUALĂ DE TUBURI TURNATE VERTICAL 20,000,000 kil.
Forje, Turnătorii, Ateliere de construcţie
MOTORI HYDRAULICI, STĂVILARE, ROBINETE, FĂNTĂNI,
GURI DE FOC.
Construcţie cLe uzine d.e O-a-z, SPĂRGĂTOR DE COKE, POMPE CU GUDRON încălzire cu aburi, 'ICO" 33 "CT 3=51 cu filete şt nKIcînuit®.
Medalie de argint: Paris 1878. Medalie de aur: Amsterdam 1883,
Anvers 1885. Medalie de aur; Craiova 1887.	|j|

NI. 500,000		
cel mal	mare	câştig
în caşul cel		mal
norocos. t		
Câştiguri		Mărci 1
1	â	300,000
1	â	200,000
1	â	100,000
1	â	75,000
1	â	70,000
1	a	65,000
2	â	60,000
1	â	55,000
1	â	50,000
1	â	40,000
1	k	30.000
8	k	.15,000
1	k	12,000
26-	â	10,000
56	â	5,000
103	â	3,000
206	â	2,000
612	â	1,000
888	â	500
30	â	300
62	â	200
65	k	150
30,199	â	148
3,949	â	127
12,695	â	100, 94, 67, 40 şi l 20 Mărci
este formată din gudron vegetal de Norvegia, balsam de tolutan şi ve.se de brad. Se recomandă ca tămâduitore tuse! vechi, durere! de piept, tuşă, arsuri de stomac, nepoffcă de mâncare, catar al băşice! urinare. Sticla 2,50.
INJECŢIA GALBENA sigură în vindecarea scursorei (Blenoragie). Sticla 2 leî.
Aceste preparate, compuse de Dimitrie G. Gherman, farmacist în Bu-z6u, se găsesca de vân(Jam în B-acuresolf ia a. icoşu, farmacist, Sf. Gheorghe şi la farmacia Galenu, calea Griviţeî, şi la farmacia d-luî Lazăr Bistriţeanu, din Berl-a d ; la farmacia Lindi, Râmnicu-Sărat; la farmacia Coleşiu, Focşani şi în Varna (Bulgaria) la D-nu I. Krăusler.
GARANTATA LEGAL DE ÎNALTUL GUVERN DE HAMBURG
500,000
MĂRCI
ca cel rial marc câştig o-feră îr caşul cel mal fe-|cit llterin de banî, cea I nţiă garantată de stafii Hamburg.
,ă special:
fc300000
Ide mfî 200000
□E3E3E3E3E3E3E3E3E3E3E3E3£3E3£
A APARUT DE SUB TIPAR
La suma imensă de 500,000 Mărci se urcă even-
Gl
[J]	IN EDITURA
i TIPOGRAFIEI CAROL GGBL BUCURESCI
0
premiu. Şansa de câştig e ddr fdrte însemnată, de (A re-ce pe 2 losurî cade câte 1 câştig. Organisarea UI
Mărci 500,000, respectiv 300,000 Mărci, 200,000 : J Mărci etc. etc.	ţ
Rugăm ca comendile destinate a participa la tra- | gerea Clasei I-a să ni se înainteze până Ia:	tj
14, STRADA DOAMNEI, 14
ANUARUL
BUCURESCILOR
pe 1888-1889
PREŢUL 2 LEl.
Strada Sf. Elefterie No. 1. a
iP‘
RE
DE BANI
ti.
m
al
ni
ri
ist
• ta
Loteria de bani cea mai nouă aprobată de înaltul guvern pi din Hamburg şi garantată cu totâ averea Statului conţine ţj 1)8,100 lozuri,’din cari 40,100 câştigă sigur. Capitalul totul 11 ce se va trage este de
9,345,650 Mărci
100000 75000 10000 5000 [000 53)00 50KX) 40000
Uu avantaj însemnat al acestei loterii de banî este în aran jamentul favorabil, că tbte 49,100 de câştiguri, însemnate în ti tabela de alături, ajung a fi rezolvate deja în puţine luni şi a- T nume în şapte clase succesive.	1
Câştigul principal al primei clase este de 50,000 Mărci, se urcă în clasa a doua la 55,000, a treia 60,000, a patra 65,000, ,, a ciucea 70,000, a şasea 75,000 şi a şaptea eventual Ta Î00,000f '■ dar special la 300,000, 200,000 Mărci, etc.	11
Acei cari ar bine-voi a face comanda sunt rugaţi ca să ală- -re la comandă suinele cuvenite în bilete de baueă de tdte 1
ture
ţările, sau în timbre poştale române. Se pot trimite bani şi ţ prin mandat postai.
La tragerea câştigurilor de întâia clasă costă :
1 los întreg original leî 7,50 în aur ^ los original	„ 3,75 „	„
^4 los original	„ 1,90 „	„
Fie-care primeşte în mânâ lozurile originale prevedute ci armele statului şi tot odată planul oficial de tragere, care
dă tdte informaţiile. îndată după tragere fie-care participatot
primitor nu i-ar conveni plani de tragere, suntem gata a primi îndăret lozurile neagreate In.i inte de tragere şi a restitui suma primită. După dorinţă se trl mito gratis planul oficial (le tragere spre a fi vecjut Spr a se putea efectua cu îngrijire tdte comaudelc, rugăm sS ni adreseze cât mal curând dar în tot caşul înainte de
15 Noembre a. c. st. n.
v.
3 Noombie a. c. st.
VALENTIN & aC2>pr
CASAIDE BANCĂ
HAMBURG.
1 Noembre a. c. stil*nou.
14

Preţul losurilor este oficialmente hotărît, costând pentru clasa I-a:
Losurî întregi originale Mărci 6 — safl Lei 7,50 în aur „	jumetate	„	„	3	„	„	3,75 „ „
„	sferturi	„	„	150 „	„	1,90 „ „
Suma cuvenită se pâte trămite prin mandat postai internaţional, în monetă hârtie saii timbre poştale.
După efectuarea tragere! se espediază fie-căruî par-ticipător lista oficială de câştiguri. Sumele câştigate -tf. se plătesc numai de cât. In urma cerere! speciale, plătim câştiguri chiar în domiciliul câştigătorului.
Plata esaetă a câştigurilor se garantează de guvern.
Fie care comandator primesce directamente losurile originale, însoţite de planul oficial. In cas când cineva, în urma primire! losurilor n’ar fi dispus a le reţine, suntem gata a le primi îndărăt, înainte de a se începe tragerea şi a restitui suina primită.
Doritorilor li se espediază gratuit planurile oficiale de tragere. Rugăm ca ,1. comenzile să se adreseze confidenţial şi directamente către subsemnaţii ban- tŞjj j fiuerl însărcinaţi cu distribuirea losurilor.	’	(A\
De venzare £52t£
Dorobanţilor No. 129, avend o lungime de 17 */2 stânjeni şi 5 faţada Doritorii se pot adresa la Administraţia diaruluî Telegraful seu în strada Viisorei No. 6.

TONALA*
SOCIETATE OENEfiprtM m ASIGURARE IN BUCURESi
Aprobată pr.,e\^OPet rega( No
225, din Ianuarie 1885
_ . CAPIT^L ytAL 6,000,000 LEI NOUI
Prima emisiune 3,000,00C a_ -onjinţ versaţi 15.000 acţiuni de
de lei 200 t
| Renumita Cărturăresă
! Iulia Poloneză S
ISENTAL & Comp.
CASA DE BANCĂ
Hamburg (Germania de Nord).
S’A MUTAT =—
In dosul Palatului Regal
La finele Str. Brătianu 51, (în colţ)
Lângă Grajdurile Palatului Regal
Ghiceşte viitorul, presentul şi trecutul, pote descoperi şi pagube, furturi, judecăţi, orî-ce secrete ascunse la care se iuUresâzâ cine-va. Cine aduce semne pote afla lucruri ascunse : comori, etc.
, 'Lo^Vpîep'iiru versat! 15,000 acţ:
caie, dm caie 1,000,000 lei ^ ^|\ltlioate afectaţi ca fond’ la garanţie peni
ramura asigurărilor asupra
s'- t
Reserva de prel^ q fond reserva 850,000 lei
, »™.^?e^LA“ asiguaă :
îţ1 c?,ntLa daUIIf;°r ^ ^ ToZta.-2. Contra daunelor de Gr ir ulii
(piatiâ). 3. Contra dauneloi c Agi •CLTlSp0rt precum şi Valori.—i. C tra Spargere.! geamund#^ *UrJgLlor, etc. - l Face asigccra
asupra, vteţel.	\r6te
a). Capitaluri vţso{ic în cas (le dec(jse
Cu participare de 70 la sută dljt ejenefîcitt ft combinaţiunile următo
\ioni,
,‘,uă persone, asigurări temporale,
asigurări asupra vie^eî uneia sau . gurărî mixte cm capital dublu. V d
b). Capitalul. îrxu cas de vi6ţă
Combinatmnile urmâtore : Asoc§\dtuni mutuale de supravieţuire, ciaţiunî în grupuri de 12 ani pentru^Wi! de la 2 ani jum. pană^ la 9 inclusiv.-Contra asigurări capitaluri’^k pentru Dote. fără contra asii văr! şi rente viagere în diferite A Ijinaţiunî.
Până la finele anului 1885, NATIOV^AjA a realisat de asigurări ca premii aproximative F" păgubirî aproximativ 7,500,000 lei noi
1
J
I
1
i
în diferitele răni \JA0,000 leî nouî şi a plătit ca (|
^ IRECŢIUNEA GENERAI
Strada Domnel, No. '2.
TururoşriT, 17 difurh TjTv'ăriK si Tjnograt’pi	Str. T ipscanî. 96
1
www.dacoromamca.ro
Anul XIX. No. 4886. (Seria II. No. 47).
EXEMPLARUL 10 BANI.
Vineri, 28 Octombre 1888.
abonamente
Pentru Capitală:
i’entru un an...........Lei	24
»	ş£se luni	....	>	ia
>	trei luni...........>	7
Pentru Districte:
1’entni un an............ 30
•	şdse luni	....	»	15
»	trei luni...........»	8
l’entru Românit din alte state, ca pentru districte.
Pentru Streinătate: i’entru un an . . . In aur leî 40 »	ţ£se luni . .	>	>26
•	trei luni . .	»	» 10
ltu»»menhl* a« fac la 1 ji ÎS ale Sc-circl lui.
UN NUMEUrECIIt aj BANI
Abonamentele se plătesc înainte
ZEIcLiţia âaitâia.
ANUNC1URI SI RECLAME
>
Anunciurî pe pag. IV linia 25 *>anî. Reclame pe pag. III linia. .	1, feS
»	»	II	» .	.	3 I»p
»	»	I	»	.	.	5	4«r"
Pentru Inserţii şi Reclame Redacţia nu e responsabilă.
Epistole nefrancate se refusâ, articole nepublicate se ard.
In Străinătate a se adresa
Francia, Havas, Laffitteet C-nie, plac c de la Bourse, Paris.
Fugiitera, Eugene Michoud, 81 Flect Street, E. C. London.
Austria, Haasenstein et Voglei 2 Wien Rudolf Mosse Zeilerstr Wiene.
Ungaria, D. Moritz Wiest, în Bi . Pesta Servitenplatz.
Abonamentele se plătesc înain te
Rcdacţiunea, Strada Lipscani, 96
SUMARUL
Vine Mesia Depeşl.
E numai unul, dar e Caracter junimist Fondul lucrurilor De peste Munţi Din afară.
Ecouri
DIRECTOR POLITIC: IO AN G. BIBICESCU
destui)
Prinşi asupra faptului Acte Oficiate.
Crime şi delicte. Bătăuri! In primărie Iufowuaţil.
Uit in a oră
Bucur#8ă, 2j Octombre
VINE MESIA
Administraţiunea, Strada Lipscani, 96
A ti trecut de mult deja timpurile negre când poporele supuse unui jug barbar aşteptau mântuirea lor de la venirea unui Mesia făgăduit, aut trecut asemenea de mult deja timpurile nefaste, când pop6-rele decădute moraliceşte aşteptad un nou botez în cristelniţa unor idei aduse de un Mesia mântuitor.
In secolul nostru nu se mai aşteptă mântuirea de câţ de la sine însuşi, de la popor şi prin popor. Ei, acest popor, acostă totalitate de individi, care formfidă o naţiune, care alcătuesce un stat, se ridică ca un singur om în contra inichităţi-lor politice şi sociale şi prin voinţa sa suverană strivesee răul, care o eopleşesce şi proclamă o nouă stare de lucruri, întemeiată pe i-dei şi principii noi,
Gând starea de lucruri vechi se opune cu tărie şi încăpăţânare schimbărilor necesare pentru păşirea naţiune! înainte, când ideile veche stăvilesc mersul firesc al progre guluî— atunci poporul, impacient de a se libera de sub jugul care ’l apasă, se ridică în piciore şi printr’un şir de cataclisme, cari în istorie şe numesc revoluţiuni, res-tOrnă starea de lucruri veche, stri veşte ideile şi principiile învechite şi proclamă domnia ideilor şl prind pielor noi.
Acestă cale plină de spini, pe care păşeşte omenirea înainte, e acoperită cu cadavre şi stropită cu sânge.
Alături de acostă cale de jertfe şi suferinţe fără sfimăn mai este o altă cale largă, bătută—calea evo-luţiunilor, care şi ca de şi mai încet, dar în mod constant, duce la limanul dorinţelor omenilor progresului. P’ac&stă cale firescă a lucrurilor, poporele civilisate, călăuzite de democraţiă, păşesc neîntre-* rupt spre ţelul frumos a unei or-ganisaţiuni sociale bazată pe libertate, egalitate şi solidaritate,
In afară de aceste doue căi, a treia nu esistă ; şi nici un Mesia, fie el căt de bine dotat de natură nu va putea să aducă mântuire omenire! suferinde.
Acestea sunt adevăruri necontestate, cunoscute de toţi, şi în afară de aceste adevăruri totul e minciună şi înşelăciune.
Cu tote astea mai esistă încă în sănul societăţei nostre culte o specie de 6menl, cari ’şi iau cu plăcere rolul de Mesie şi, tîrîţi de o ambiţiune fără margini, să încearcă ; realisa un şir de idei şi de princi pie pe care’ aii în numele menireî pe care ’şi le insuşesq. Mulţi din a-ceşti Mesia moderni devin ridiculi şi cad victime ambiţiune! lor, dăr mulţi devin nenorocirea naţiunei, în sânul cărei esperimenteadă me nirea lor socială.
Unul din aceşti Mesia moderni e d. Petre Carp, leaderul junimiştilor şi sufletul actualului guvern. Tîrît de ambiţiune, ros de scepticism şi însufleţit de două-trei idei nenorocite, acest domn să declară sus şi tare de mântuitorul României moderne.
O criză monetară băntue ţara, prin etalonul de aur mesia va scăpa co-merciul şi industria română de flagelul agiului.
O cestiune agrară se rădică ame-ninţătbre — cu dorobanţul şi apoi prin vânzarea pământurilor statului într’un mod anume hotărît, mesia va resolva cestiunea ardătore.
O agitaţiune continuă frământa societatea română, în care să sbat două elemente duşmane — boerii şi democraţii, mesia va linişti spiritele prin alcătuirea unei „elite sociale44 chemate a judeca despre afacerile publice.
Şi tare prin ambiţiunea, care 1 predomină, acest nou mesia aruncă privirea dispreţuitore asupra mulţi-mei, care să îndoieşte de el, şi care nu crede în eficacitatea ideilor aduse de d-sa.
Ce ’i pasă de acest popor care ’l necunosce, care 1 desconsideră! Ce ’i pasă că în jurul săfl nu s’ati adunat nici măcar vr’o doui-spre-dece discipoli credincioşi! El crede în menirea sa de a mântui poporul român şi de a trece la posteritate drept salvatorul săti. Educat în Germania, din acest pământ sfânt pentru nemţime, Mesia nostru a venit având în mână un stindard pe care stă scris:
Hort, Ihr Herren,
Gott im Hi.tnmel, wir auf Erden Und der Konig absolut,
Wenn er unsern Willen thut.
Şi cu acest stindard strein nouă d. Carp pretinde că ne va face fericiţi.
Rămâne a şti dacă vom con simţi a ’l recunbsce de Mesia şi dacă vom primi a fi mântuiţi de dînsul.
Or cum însă mare primejdie ne ameninţă, căci Mesia nu apare de cât în timpuri anormale.
SOIRI TELEGRAFICE
Serviciul particular al cjiaruluî «TELEGRAFUL: Londra, 7 Noembre.
Camera Lordilor.—Lord Salisbury dec'arâ că în urma recentelor evenimente, Germania a hotărît se ia mesurile cele mal eficace pentru a împedica exportul sclavilor şi importul armelor în Africa orientală. Efiglitera a consimţit se se asocieze la aceste măsuri care sunt de ordine curat navală
Francia a consimţit se recunoscă blocul coste-lor Africii orientale ; acăsta dă Engliteriî dreptul de a visita tote corăbiile, orl-carî ar fi pavilionul lor.
Francia va trimite vase pentru a coopera cu Englitera şl Germania la mesurile ce se vor lua B:rlin, 7 Noembre.
243 de alegeri sunt cunoscute. Priutre candidaţii aleşi, sunt 83 conservatorMiberalî, 47 membri din centru, 46 naţionalî-liberalî, 7 polonezi, 2 daneze şi 2 guelfi.
Oraşul Berlin a reales pe foştii sSI 9 deputaţi liberali.
Buletinul acesta a fost anulat şi cel ce ’l-a pus în plic scia bine că va fi anulat, voia chiar să fiă anulat; căcî alt-fel nu se explică liniele ce a tras pe el.
Ce a împins fire pe votant a pune în. plic un bilet nul ?
Ecă cestiunea ce se pune în faţa acelui bilet-
Voia alegătorul ca să nu voteze pe nimeni ?
Atunci n’avea de cât să nu vină la vot. Dacă să abţinea, resultatul la care ar fi ajuns era acelaşi: nu da nimenul votul său.
De ce a venit ?
E ! de sigur, pentru că bietul om n’a putut face alt-fel.
A venit dar, pentru că nu putea să nu vină. Ecă primul fapt.
Consciinţa lui îi impunea ânsă a nu vota pe candidatul oficial.
De ce fire, în acest cas, n’a pus în plic un alt bilet din cele ce i să dede-seră de preşedinte ?
De ce nu le-a pus pe tfite, dacă neputând să nu vină, nu voia nici să voteze valabil ?
De ce ?
EI, pentru că de sigur n’a putut să facă alt-fel de cum a făcut, şi acesta e al doilea punct care ilustrăză alegerile trecute.
Nu putea face alt-fel numai într’un singur cas, numai atunci când cel ce-1 aii silit să vină la vot, ’l vor fi silit să le şi dovedesc?. a votat pentru candidatul favo/:'a de a
Acestă	nu să putea face nici
într’un fel altul' e cât aducând control a-torilor neîndoite buletinele date de biu-roti.
Aşa trebuie să se fi şi făcut, căci altei presinţa biletului tăiat în diagonală nu să esplicâ.
Dar bietul om, silit să vină la vot, silit să votede pe candidatul oficial, silit să dovedăscă că l’a votat, n’a mal găsit alt midloc de aşi mulţămi şi stăpânii şi consciinţa de cât trecând două linii diagonale pe pătratul de hârtiă ce conţinea numele candidatului administrativ.
Ecă esplicat, în mod strict logic, faptul material al găsire! în urnă a unul bilet a-nulat în modul cum l’am spus.
Acest fapt e singur, dar e destul, pentru a ilustra alegerile ultime.
Biletul anulat prin diagonale e pro testarea vădită a unei consciinţl violate, a unei libertăţi confiscate, a unei infamii.
Şi câte consciinţl altele nu vor fi fost în acelaş turment, dar n’ati găsit mijlocul d’a eşi victorifise ?
Ilustrarea alegeri] er e făcută şi, acăsta numai o voiam noi.
Consciinţele oneste să judece.
E numai unul, dar e destul
Intre biletele aflate în urnă la secţia centrală a balotagiulul pentru col. I sena torial din Ilfov a fost şi unul tăiat prin două lini! unind colţurile opuse în diagonală şi pe care s’afla numele : Ghristofi L. Zerlendi,
Acest bilet s’a declarat nul, deci s’a numărat.
Presinţa lui în urnă dă însă loc la di ferite conjecturi care nu fără folos ar putea fi citite de public.
nu
CARACTER JUNIMIST
Sub acest titlu, diarul „Voinţa Naţională/4 organul d-lui I. C. Brătianu publică un articol, care merită a fi citit de cetitorii noştrii. II retipărim deci mal jos:
Junimiştii s’afl închinat la tfite măririle ce s’ati arătat în ţară de mal bine de două ŞecI de ani. Ei s’ati gudurat pe lângă dânsele cum se gudură căţeluşii de uşi multe pe lângă fie-cine. Au mărîit câte o dată când nu li se da destul; dar ati căutat laude de câte ori ati căpătat ceva Nu credem să spunem nimic noti reamin tind acest mod de a fi fost al junimiştilor din trecut.
Pe atunci d. P. P. Carp represinta gu vemul d-lul I. C. Brătianu la Viena ; d-sa era sigur că ’l represintă cu succes şi era mândru de a-1 represinta.
D. Maiorescu pleda, pe bani gata şi mulţi, pentru ministerul domenielor şi era mân-j dru de a pleda pentru densul.
D-nil Nica, Negruzzi şi alţi câţi-va—căci D-deti ’i scie, el nu erati numeroşi—pri-miati funcţii şi însărcinări cu diurne grase, de la d. I. C. Brătianu; şi erati mândri şi fericiţi că servă sub guvernul său.
Până şi d. Laurian putea să dea curs activităţel sale pe acele timpuri şi serviciile sale cu fericire le punea la dispo-siţia d-lul I. Brătianu.
Cine a uitat misiunile ce d. Laurian le orimea de la ministerul cultelor şi ins-trucţiunel pentru a studia şcolile în străinătate, şi cine a uitat cum d-sa ’şî îndeplinea aceste misiuni la Reichenhal, în unile de vară, când şcolile erati închise din causa vacanţelor?
Aceasta era situaţiunea pe atunci: junimiştii priimeati mila lui I. Brătianu şi meritati tot-o-dată epitetul de oposiţiune miluită de la d. Al. Lahovari. Dar ce însemna un epitet, o denumire, faţă cu func-iunile şi însărcinările ce le îndeplineai!? fire valfirea reală a junimiştilor nu se judeca ea după importanţa simbriilor ce dânşii priimeati?
Acum timpurile s’ati schimbat. Slugarnicii de ieri ati devnnit fimenil de caracter de a<il.
El pretind că tot-d’a-una ati avut— pe ângă tfite cele-l-alte calităţii recunoscute ati avut şi caracter. EI pretind că cu dânşii are să înceapă o eră nouă, o eră de regenerare socială. EI pretind că sunt imaculaţi şi demni representanţl al cinstei, pe când cei ce i-ati precedat erati nişte corupţi, nişte fimenî cu trupul stricat de viţii şi din fiinţa cărora n’a mal rămas, după moarte, de cât exalaţii pe cari desinfectante le vor face să dispară si ele.
Acestea tfite le pretind junimiştii cari şl’ati pus în gând se vede, otrava prin otravă în noi s’o omfire.
Ce schimbare şi ce revelaţiune! Cum dintr’un plumb murdar a putut eşi un aur aşa de curat? De când această transformare şi ce a putut’o provoca?
Bine-voiască domnii junimişti, cari sunt nemaculaţi, integri, cinstiţi, cum pretind, bine-voiască să ne spună de când trebue să începem a le număra aceste calităţi şi aceste virtuţi ?
Când guvernul liberal era la putere conservatorii erati pentru junimişti un partid degenerat cu care nu era nimic de făcut. Acum când liberalii ati cădut de la putere, el sunt cel calificaţi de junimişti de partid degenerat.
Oare partidele sunt, pentru junimişti degenerate numai când nu mal sunt la guvern ? Oare junimiştii susţin el pe cel tari pentru că sunt regeneraţi şi numai cu cel regeneraţi e ceva defăcut ?
Aceasta e caracter pe limba junimiştilor ?
Când guvernul liberal era la putere, el primea — contra plată, ce ’l drept adulaţiunile junimiştilor. Pînă şi d. Laurian, despre care ni se aduce acum a-minte — ca şi când n’am avea ţinere de minte — că nu ne-a rugat în viaţa sa publică nimic, pînă şi sărmanul d. Laurian stâlpul şi speranţa junimiştilor, prototipul junimist nu lipsea de a ne trămite soli de câte ori se apropiaţi alegerile. Solii săi interveneati să punem o vorbă bună spre a se putea şi d-sa alege de putat, fie chiar la Tecuci. D-sa era fericit pe atunci să pfită pătrunde în cameră şi se susţină guvernul d-lul I. Brătianu căcî de, trecutul era o greşală trecută, dar acum veduse. .. se încredinţase. nu ’l mal rămânea îndoială. . . era în fine hotărât să morgă cu d. I. Brătianu căci un guvern mal bun nici că putea fi.
Acum d. Laurian, în numele patronilor seu parveniţi, cântă d-luî Brătianu adio del Passato prin colfinele „României li-bere“, căcî timpurile s’ati schimbat. Neru şinaţil de erî sunt fimenî de caracter de adi
Dâr rămâne bine înţeles că nici junimiştii nici d. Laurian nu ne-ati rugat nici o dată nimic în viaţa lor publică. EI sunt fimenî de caracter. De caracter junimist,
Am fost sub guvernul liberal inamici pe faţă ai tutulor acestor 6 meni, am blamat pururea pe cei cari au credut bine să alerge la con cursul lor pe temeiul unor combi naţiuni mai mult de cât greşite. Partidul liberal a pierdut mult tocmai pentru că adese-ori conlucra cu omeni cu principii deametral-
minte opuse tendinţelor şi aspira-lunilor sfile politice, aceşti bmdnl au făcut mare rău partidei liber ile, ăcend-o s6 rătăcescă adese ori pe căi piezişe, şi prin greşeli şi c iar păcate ale unor omeni fărăjscrupule pierde stima şi încrederea pe care câştigat-o în curgerea unui jumătate de secol.
Ciocoii noi şi ciocoii vechi, 6-meni ca junimiştii şi renegaţii , r.r-tidei conservatore, precum şi bmenii de nimic ca Maicanii, Anghelescu şi alţii ati prăpădit partidul din care âcem parte noi şi cu noi democraţia română.
Fondul lucrurilor
Oficifisele şi semi-oficifisele ati făcut mare sgomot săptămâna trecută.
După o notiţă apărută în „România li-beră“ notiţă care semănă a fi isvorît din chiar păna d-lul Carp, lumea trăsese în-cheiarea că guvernul şi maioritatea con-servatfire nu prea trăiesc în luna de miere.
„România liberă“, „Epocaşi „Ro-mânia“ s’ati înfuriat de acâstă concltjsie şi, subt cele mai gingaşe jurăminte de fidelitate reciprocă, ati acuzat Şiarele liberale că fac... intrigi,
Vra să Şică, guvernul şi maioritatea jarlamentulul—una sunt; neînţelegere nu esistă şi marea familie conservatfire nu este sfâşiată de certe interne.
Aşa spun oficifisele.
Fondul lucrurilor e însă departe d a corespunde aparinţelor.
Dacă la supra-faţă nu străbate nimic, dacă armonie deplină domnesce între junimişti şi conservatori, armonia acăsta e departe d’a fi reală.
Avem a face aci cu una din acele transacţil tacite, impuse de nevoia momentului, cum ades se întâlnesc în viata politică. Amândouă părţile sunt nemulţumite ; contractanţii se detestă recipr e, din tfită inima. Dar tac şi rabdă per tru moment.
Ori-ce om înţelege că partidul conser vator trebue să fie straşnic de amărţt de rolul şters şi neînsemnător ce e silit ;â jfice de la retragerea guvernului liberal.
Când a fost să dea puterea, regele a trecut peste dânsul ca şi cum n’ar esteta şi a chemat la cârmă nisce resvrătiţî, nisce fimenî cari ati dat cu piciorul în baraca conservatfire, hulind’o şi batjocori®-d'o atâta vreme. Pfite cine-va crede ca partidul conservator n’a fost jignit d’acăşta ? De sigur Că nu; conservatorii trebuie sa păstreze rancună şi regelui şi junimiştii de o potrivă.
Mal departe, ca să pfită avea şansă în a~ legerl, marele partid conservator a fost sil: să primăscă condiţiunile impuse de r :s-vrătiţiî junimişti; el a trebuit să rupă a-lianţa cu liberalii desidenţî, în ciuda n gajamentelor formale. Lumea ’şî adm bine aminte cu câtă greutate s’a făcu- a-, căsta şi cum şeful partidului, d. Lascar Catargiu, era aprfipe s’o rupă cu di vârşire cu partisaniî săi. Nu arată acest? în destul că conservatorii simt greti jugul junimiştilor ? Şi dacă ati cedat şi în acostă privinţă, nu e firesc ca mânia lor si li crescut şi mal mult ?
In sfârşit, când organul guvernului a-runcă conservatorilor în obraz, fără nici o jenă, că s’ati „ales pe baza prograraeî guvernului şi că prin urmare trebue să fie slugi credincifise—de şi conservatorii s’ati presintat cu programa lor — e vr jin om în ţara românescă care să credă ă partidul conservator n’a simţit dureros a-
www.dacoromanica.ro
TELEGRAFUL — 28 OCTOMBRE 1888
câstă nouă palmă şi că roşâţa mâniei nu i s’a urcat pe frunte? Dacă şi-a plecat capul acesta nu dovedesce de cât că împrejurările ’l silesc să înghită şi să tacă căci junimiştii sînt trăsătura de unire pentru moment, între conservatori şi palat. Şi ştiut este, că mânia cresce cu atât mai mult, cu cât nu păte să resufle.
Partidul conservator tace şi îndură ; el zice : amin la tăte arogantele pretenţiuni ale junimiştilor; el se svârcolesce şi însuşi pe sine se lovesce. Dar va veni o vreme şi nu prea depărtată—când va da lovitură pentru lovitură, când va plătircu vârf şi îndesat insolenţele şi loviturile de picior ale junimiştilor.
Şi când aşa stau lucrurile, ar fi nevoe să facem noi intrigi ? Aida de ! onorabili junimişti. Semânţa discordiei e între voi, şi încă într’un pământ bogat, care o va face se încolţească repede.
Partidul conservator, sclavul de astă-dî se va revolta şi va sCutura jugul maimuţelor junimiste: tot aşa de sigur cum e sigur că va fi mâni o di ş’a fost ieri una.
De peste munţi
Naţionalitatea română, peste munţi, ca şi peste Prut, este supusă persecuţiunilor celor mai odiose; nu se cruţă nimic, spre a se lovi pe Român în limba, în ppesen-tul şi în viitorul lui ca popor autohton şi deosebit de cele-lalte popdre.
Şi aceste lovituri, pe alocurea şi din nefericire nu rămân fără efect.
Orî-care din loviturele care produc vr’un efect este o scădere pentru naţionalitatea română; d’aceea, datori suntein a da pe faţă ori-ce lovituri, ori-ce ,mi-jlâce de desnaţionalisare pentru ca se cu-noscem bine câmpul pe care suntem combătuţi, se cunoscem mijlâcele ce să întrebuinţezi contrâ-ne.
Nimic, ori-cât de mic; nici un mijloc fie cât de neînsemnat, nu trebuie des-preţuit şi dat uităreî.
Din acest punt de vedere plecând, punem astădî sub ochii cititorilor, impru-mutând-o de la „Revista politică" din Cernăuţi, o istorisire care arată ce se face contra Românilor în Bucovina pe teră-mul restrîns al vieţeî de familie.
Ecă ce scrie „Revista politică".
„In Mologhia, sat aprope de Cernăuţi, locuesc trei părţi de Români, o parte de Ruteni şi una de Nemţi. Tustrele naţiile acestea locuesc părţi deosebite ale satului şi sunt cât se păte de compacte. De multe ori însă se rătăcesce câte un Român sau Româncă prin cotul Rutenilor şi viceversa. In asemenea cas soţul român sati soţia română deprinde numai de cât limba rutenă. Forte rar inse se ’ntemplă acesta şi la soţii de naţionalitate rutenă. Un asemenea însurăţel, pe care sărtea fatală l’a aruncat în cotul Rutenilor, merge într’o Duminecă la un preot tîner într’o afacere. Preotul, între multe altele, îl întrebă şi acestea :
„D'apoî bine, bade Simione, la vărul d-tale este adl parastas, masă mare, cum se face că d-ta nu te-aî dus la el > Astă-di e doră Duminecă, ai fi avut destul timp se te duci!“ — „D’apoî, domnule părinte, — respunde badea Simion, — cine dintre noi Ruşii sar înjosi se mârgă la un Mol-doven la masă ! Alt-ceva dacă m’ar fi poftit un Rus, la el mă duceam cu dragă inimă, căci la masa unui Rus şi Dumne-deu şâde, bea şi mănâncă cu plăcere, pe
când la un Moldovân nu!... „Şi cine ’ţi-a spus d-tale acestea ?“ — întrebă tânărul preot plin de mirare!... „Cine să-mi spună,., spusu-mi-au ei mal mulţi domni".
Şi omul crede în spusa domnilor...
DIN AFARĂ
Boia regelui Olandei
Starea sânătăţeî regelui s’a înţbţţpătă-ţit puţin. Profesorul Rosenstein consideră că starea suveranului nu e complect defavorabilă. Inflamaţia s’a micşorat puţin. Medicii consideră starea generală ca sa-tisfăcătâre, cu tote că se pot ivi compli-caţiuni.
Accidentul de la Boeki
„Grajdanin" află că înainte de accidentul trenului imperial, care nu mergea de cât cu o răpejune de 40 verste (43 kilometri) pe oră, vagonul ministrului căilor de comunicare a derailat cel d’ântâi.
Locomotiva deraiă în urmă şi sfărămâ cele-l’alte vagăne.
Parchetul vagonului imperial a fost rădicat în sus; împăratul şi familia afi fost aruncaţi afară din vagon.
Un servitor care aducea cafea a fost omorît; cânele impăratului asemenea.
Marea ducesă Olga a fost aruncată afară din vagon, n’a fost însă rănită.
Deniisiunea prinţului de Bismark. —
Ordinul doctorului. — Begularea succesiunei. • Emoţiuuea la Berlin şi Viena
„Matin" primeşte următorea depeşă de la corespondentul seu din Viena :
După informaţiuni. din sorginte sigură este sigur că prinţul de Bismark ’şi pregăteşte retragerea sea definitivă.
Afacerea a fost hotărîtă între împărat şi cancelar înainte de plecarea lui Wil-helm în Austria şi Italia. Acesta a insistat pentru ca cancelarul se revie asupra hotârîreî lui, însă a trebuit se se plece înaintea hotărîreî doctorului Schwcininger, care a declarat că nu respunde de clientul seu în cazul când acesta ar continua a mai lucra.
Peste o lună sau chiar peste câte-va septămâni, Bismark va lăsa postul de ministru al afacerilor străine fiului seu şi cele-l-alte posturi ocupate în acest moment de cancelar vor fi date la persăne diferite.
Acest eveniment se va face fără mare sgomot, în urma unei înţelegeri perfecte între suveran şi cancelar. Afară d’asta când cancelarul nu va mai fi la putere, el va da sfaturi celor douî omeni tineri, Wilhelm şi contele Herbert, cari vor avea în mânele lor destinele ţării.
Acăstă manopera e delicată şi ea a fost primită cu emoţiune în cercurile diplomatice din Viena şi Berlin.
Acăstă ştire a fost dată chiar de Bismark. In adevăr contele Moltke, vorbind filele trecute generalului Bronsart i-a dis : „am primit o scrisdre de la Bismark, el ’mî a anunţat ca starea sănătă-
ţei nu’i permite a suporta sarcinele grele ale cancelariei".
Un atentat plănuit contra împăratului
Wilhelm.—Descoperirea unei bombe cu dinamită
Acuma câte-va dile s’a descoperit în grădina de la Seelow, orăşel situat aprăpe de Miincheberg, unde aii avut loc de curând mari manevre la cari a asistat împăratul, un pachet cu dinamită.
Nu se ştie de unde vine acăstă dinamită, se crede însă că s’a plănuit un a-tentat contra împăratului. Poliţia a primit ştiri că la Hamburg că se va face un atentat contra împăratului. S’a luat măsuri pentru a se strica planurile conspiratorilor.
Atentatul NacevicI
Instrucţiunea afacere! criminale Kise-lov-Nacevid e pe cale de a fi terminată şi în cel mai scurt timp, curtea cu juraţi din sesiunea de Decembre va fi chemată să vădă dacă acest nenorocit tânăr era împins în comiterea acestui fapt de vreun stimul politic săfi că nu’l a săvârşit de cât pentru satisfacerea unei răsbunări personale.
General A. Anghelescu
Actul de acuzaţiune al generalului A. Anghelescu a fost înregistrat la Curtea de casaţie. D-nii consilieri se adună în şedinţă plenară. astă-<jl pentru a regula procedura de urmat.
Trei qlile vor fi consacrate instrucţiunii şi pledoarielor.
ECOURI
Prinşi asupra faptului
Călcată.
Femeia Stoiana Iordan Ganea, din comuna Valea-Dragului, judeţul Ilfov, plecând, în săra de 19 Octombre curent, la culesul porumbului, pe drum a fost ajunsă de băiatul Constantin, servitorul lui Anghel Stanciu, care venia călare pe un cal şi cu altul alăturea în fuga mare, şi, neputându-i abate din drumul pe care mergea femeea, a trântit’o jos şi ’i-a spart capul, din care causă peste nbpte a încetat din viaţă.
Caşul s’a comunicat parchetului.
Nenorocire
Individul Ştefan Marin Glavaşcu, aflat în serviciul d-lui Gheorghe Gheorghiade din cătuna ŞerbănescI, comuna LiescI, judeţul Tecuciu, în nâptea de 14—15 Octombre curent, pe când se înapoia de la Ivesci cu carul încărcat cu seînduri, fiind ameţit de băutură, boii, nefiind bine conduşi, au apucat pe marginea şanţului şoselei naţionale, unde răsturnându-se carul a cădut peste numitul, omorându’l instantaneu.
Caşul s’a comunicat parchetului, auto-risându-se înmormântarea cadavrului, ne-esistând alte bănuieli.
Arsă de vie
In diua de 13 Octorrjme cureJPb copila Aniţa, în etate de 4—fi ani, auca lui Ma-nole Botezata, din comuna urbană Tergu-Ocna, judeţul Bacău, s’a culcat pe vatră la bunicul seu Dragomir Ciobotaru, unde adormind au luat foc hainele de pe densa.
De şi Ia ţipetele ei au alergat părinţii săi, dar la ajungerea lor copila fiind deja coprinsă de flăcări, după suferinţe de 2 dile, a încetat din viaţă.
Un monstru
Femeea lui Mihaiu Arvatu, din comuna Schela-Cladovei, judeţul Mehedinţi, în diua de 11 Octombre curent, a născut un copil de sex femeesc diform, având buza de d’asupra lipită de nas în partea stângă, îi lipsesce şi cerul gurei, din care causă nu pote să sugă. Până acum atât mama cât şi copilul se află sănătoşi.
O scrisdre a senatorului craiovean, d. I. C. Bolintineanu, către poliţaiul oraşului, arată şi mijldcele întrebuinţate şi legătura strînsă între poliţiă şi candidaţii oficiali la alegeri.
Ea, pentru ori-ce om onest, pune pecetea ilegalităţii şi imoralităţii pe operaţiunile al căror resultat e d. Bolintineanu şi alţi ca d-lui.
Representanţii aleşi prin mijldcele indicate sunt ai poliţiei şi al banilor, ai a-legătorilor însă nu.
D’aceea, cel prinşi asupra faptului caută s’o drâgă.
La Bucureşti, tăgăduiesc că scrisărea a fost adresată poliţaiului;
la Craiova ânsă, unde âmenii să cunosc d’aprdpe şi faptele se sciţi, recunosc că în adevăr poliţaiului a fost adresată, dar caută s’o esplice atenuând-o.
Pentru ca publicul să judece în deplină cunoscinţă de causă, îi supunem faţă în faţă, seri sărea în cestiune şi esplicarea ce-I dă „Apărarea", care e diarul prefectului de Dolj şi e redactat de poliţaiul Craiovei.
Ecă scrisărea:	Ecă esplicarea:
D'saU
l)-lul Iăn Grecesen
Şeful Poliţiei
lanctde,
Duoî omeni alegători de afară ce ţi se pre-sintă, cer despăgubire pentru şederea lor în han.
Şi pentru că în despăgubirea unor ast-fel de Omeni, d- Brăiloiu a declarat că a depus Ia d-ta 400 lei, te rog a-ranjează şi cu aceşti 6-menî; ast-fel a fost înţelegerea cu d. Brăiioiu care nu a depus cotisa-tia de 600 fr. la d-nul Cernătescu.
Eu nu mai pot da un ban, am cheltuit aprdpe 1,000 lei dacă nu şi peste.
1. C. Bolintinenu.
D-nul Bolintindnu în francheţa sa cu tonul celei mai perfecte onestităţi, cţice cu alte cuvinte poliţaiului: «Mi-am găsit beleaua cu nenorociţii de terani cari au fost găsduiţî de alţii la oteluri şi acum vin să ’mî ceră mie să ’i ajut.
«Te rog pe d-ta oare eşti în posiţiune a cu-nosce ce terani au venit în oraş şi se găsesc în gasdă la hangii, fiind-că d-ta ca poliţai primeşti avis despre acesta, să faci bine să ici măsuri să fiu scutit de cerşetorie pe la mine acasă, şi în cas de a fi primit vr’o sumă de bani cu acăstă destinaţie de la cine-va, după cum ’mî arată ţărani! cărora le dau acest bilet, te rog ajută-î să plece acasă.»
Esplicarea confirmă:
1)	esistenţa scrisărei;
2)	că ea a fost adresată poliţaiului ;
3)	că acel poliţaiu a fost amestecat în alegeri şi
4)	că bani s’au dat şi s’au dat chiar prin poliţiă.
Sitaaţiunea. e deci zugrăvită de chiar cei ce o cunosc bine, căci sunt şi actori şi trag folhsele.
Cei cc caută s’o dreagă, mal râd s’a-fundă; căci publicul va vedea că nu numai aii fost imorali în alegeri, dar că aii şi fenomenala cutezanţă d’a privijjîpe toţi oel afară din clică aşa de proşti în cât să crâdă ce <Jic, âr nu ce fac fimetHi stăpânire!*, sâ creadă ce li sâ spune, âr am ce văd.
încercarea e zadarnică; pecetluiţii pecetluiţi vor rămâne ; âr pwefcDşii s&şî ai poporului, sunt şi vor rămâne slujbaşii poliţaiului, rodul banilor şi al imoralităţii.
-	■	mj.	..n.	..	......
ACTE OFICIALE
—D. N. Caimacan, directorul prefectureî judeţului Botoşani, este autorisat să gereze afacerile ’a-celeî prefecturi pe timpul absenţei d-lul prefect G. Hermeziu.
—	D. Sisea este confirmat în funcţiunea de director al poliţiei oraşului Brăila.
—	Enache Enăchescu s’a confirmat In postul vacant de casier-perceptor al comunei urbane Huşi din judeţul Fălciu.
—	Dobre Ionescu este depărtat din funcţiunea de sub-comisar clasa I pe lângă prefectura poliţiei Capitalei.
.................... ■ ■-«*■■■■ —
Crime şi delicte
Citim în „Voinţa Naţională" de la 26 curent:
D. N. P. Borănescu, cârciumar din calea Rahovei, No. 204, alegator în colegiul I. se pomeneşte Sâmbătă seara, pe la 0-rele 7, cu douî indivizii Cinu Nicolae Tocilă şi Niţă Nicolae Tocilă, nisce âmeni perduţi şi cu cari d. Pache s’a seavit în alegeri. Aceşti pachişti cer să cineze pe datorie şi fiind-că d. N. P. Borănescu re-fusă a I face credit, ei se reped asupră-i ca nisce fiare sălbatice şi ‘1 maltrătează. D-sea aleargă la secţia poiiţieneaseă; în acest interval, bătăuşii pachişti bat şi pe socia d-lui Borănescu şi după aceste isprăvi dispar. La sosirea comisarului, a-cesta nu găsi de cât numai pe victimă.
D. Borănescu de teamă de a nu suferi mai mult, închide prăvălia. După vre-o două oare, bătăuşii se reîntorc, vor să spargă prăvălia pentru a maltrata şi mai răii pe d. Borănescu, la adresa căruia profereau tot felul de insulte.
D. Borănescu a reclamat parchetului. Acesta va delega de sigur pe comisarul respectiv să facă o anchetă şi totul se va opri aci. Ast-fel s’a procedat în toate reelamaţiele adresate parchetului.
**4
Vestitul bătăuş Foloştină, însoţit de un altul, s’au dus mai filele trecute la d. Luca Istrate, plăpămar din strada Mihaiu Bravu ’i au violat domiciliul, l’au bătut în modul cel mai grav. Socia victimei intervenind, bătăuşii au scos şişul de la baston şi au ameninţat-o.
Soţia d-lui Luca Istrate, fiind însărcinată şi aprdpe să nască, a suferit o fărte mare spaimă, din care causă a<jl este bolnavă.
Bătăuşii ii a Ci cŢs adresându-se el:
—	Plecă de aci; căci te spintecăm şfţt scotem copilul din pântece.
In frumăse vremuri ne mal aflăm !
Bătăuşii îu primărie
D. I. Nicolescu, cel bătut alaltăieri de d. Lipati, funcţionar al primăriei, chiar în pretoriul oficiului stării civile, a re-
q«rrag->ssr. ra&'smsyszMgs'q
FOIŢA DIARULUI TELEGRAFUL
DRAMELE
Inquisiţiunel
ROMAN INEDIT
EE
Jdarc IMnr-io şt Loziis Laxvnay
CAPITOLUL I
întemniţatul
•
—	Aplecă urechea cât poţi şi ia sâma, pentru că nu pot vorbi tare. împrejur nu se aude nimica ?
—	Nu! Sentinela e de cea-l-altă parte sub un parapet.
—	S; ne grăbim atunci.
Bătrânul deschise Cartea, rupse foile şi remase numai scărţa, pe care o ascunse sub haină. El vira se uita la el, căutând se vadă ce face. Ea ’I vă<Ju luând batista
sad basmaua pe care scrisese cu acel condeiâ misterios şi învălind cu ea foile cărţeî. Când sfârşi dise :
—	Voesc se’ţi arunc acest pachet... Ia sâma !..
Bătrânul aruncă pachetul cu atâta dibăcie, în cât căiju pe margina ferestrei lîngă gratie, de care se ţinea fiica lur Ea ’l prinse.
—	Strânge acăstă carte, <Jise bătrânul cu satisfacţie. Ascunde cu sfinţenie basmaua. Elvira puse cartea în sîn, iar basmaua în încingătore.
—	Acea carte cuprinde un secret, pe care ’l vei şti o dată. Acest secret nu’l vei şti de cât atunci când eu nu voi mai trăi.
—	Când nu vei mai trăi tată ! dise cu groză Elvira.
-— Şi ce’i decă voi muri? Omul trăeşte şi"je cea-l-altă lume.
—	Nu voesc ca se mori! Eu te voiu scăpa!.. ’Mi voiu pune chiar viaţa în pericol dacă va fi nevoe. Voiu apela la rege.. .
—	La rege! . . dise Samuel suredând cu amărăciune. Nu... Ascultă mai bine. Pe acea basma, — cu tote că nu se vede nimica pe ea, am scris ceva. Pentru ca se poţi ceti, trebue se moi basmaua în
apă şi se o usucî la foc. Atunci numai ceia ce am scris se va vedea. Atunci vei avea cheia cu care te vei servi ea se citeşti ceia ce trebue se ştii şi ce trebue se faci...
—	Am înţeles.
—	Insă jură că nu vei face acâsta de cât peste şâse luni, dacă nu mă vei mai vedea până atunci.
—	Să nu te văd şâse luni !
—	Ascultă!.. Jură !
—	Jur tată!.. Insă mă înspăimânţi.
—	Nu te spăimânta... jură că nu vei face chiar dacă vei afla că am murit.
—	Să mori tată ! •.
—	Chiar dacă mă vei vedea în sicriu. . .
—	O ! tată!..
— Să nu creiji nimica ce ţi se va spune. .. să nu creijlî chiar dacă vei vedea...
Aceste cuvinte însufleţiră pe Elvira, care era deprinsă a vedea la tatăl ei lucruri supranaturale. Samuel urmă:
—	Te vei duce îndată la Rouen, acolo vei vedea pe Monteynard prietenul meii, consilier în Parlament. Eh i’gm făcut mult bine. Să ’i spui numai că eu te-am trimis. Ii vei da lui cartea ca se o păstreze. Din acest moment el se va îngriji de tine. Basmaua să nu o dai nimănui şi să nu o pierii.
—	Bine tată!
—	Ai înţeles... să nu o pierii! Acuma pleacă, dise Samuel făcând semn cu mâna... să nu te surprindă cine-va. Adio fiica mea! . Adio!
—	Tată!
—	Adio !
—	La revedere!
CAPITOLUL II In mâinele monstrului.
Cu mare băgare de sămă Elvira coborî în jos punând piciorul în scobiturile zidului şi ţinându-se de frânghie. D’odată se aucli un strigăt în depărtare. Elvira tresări, alunecă de pe scară şi căiju în apă.
—	D-zeule ! zise întemniţatul înlâuntru.
—	Săriţi! strigă sentinela. De sigur un întemniţat a scăpat. ’L-am vădut căzând în apă.
In câte-va momente mai mulţi păzitori cari se urcară într’o barcă, ajunseră la locul unde căzuse Elvira.
—	Unde-i ? strigară ei.
—	Aci !... aci !.. striga sentinela, arătând locul unde căzu fiica lui Samuel.
—	A ! uite«.. e o frânghie la ferăstră, zise unul din ei.
—	Aci stă vrăjitorul, zise un altul.
Corpul Elvireî n’a fost găsit în acel loc. Căzând, fata dispăru un moment sub apă, apoi eşi d’asupra apei şi susţinută de haine pluti pe apă, mergând în josul ei. In momentul când păzitorii ajunseră la locul unde căzuse, ea era deja departe^ In zadar căutară ei, nu găsiră nimica. In depărtare, la vre-o sută de paşi, un om deşteptat de acest sgomot ce’l făceaţi păzitorii, eşi din căsuţa sa şi se duse la gârlă, sâ vază ce s’a întâmplat. El văzu un corp omenesc care plutea d'asupra apei. Valurile ’l aduceaţi spre el. îndată omul se întorse acasă strigând:
—	Mauviette, ia cangea şi aide la gârlă... mai repede...
. Luând o lopată, de la o barcă veche plecă repede spre gârlă şi intră tn apă.
Mauviette veni în urma lui. Curentul aducea corpul Elvireî spre mal.
—	E un înecat! zise Mauviette,—un băiat de vre-o patru-spre-zece ani.
—	Văd şi eti, răspunse omul. Prinde-1 cu cangea, însă ia sâma să nu’l răneşti... pentru că e corpul unei femei.
—	O femee ! zise Mauviette.
Mauviette vârî cângea în rochea El-
virei.
—	Ţine bine; zise omul.
www.dacoromanica.ro
TELEGRAFUL — 28 OCTOMBRE 1888
clamat fedatit după bătaiă d-luî N. Hagi stoica juiul, consilier delegat de curând la oficiul stării civile, precum şi d-luî Nauaieseu, ajutor ie primar, dar d-lor ’I au răspuns ga s* adresele primarului.
pacientul s’a adresat atunci d-luî Pache, care tocmai sosia, şi d-sa a chemat la cercetare pe toţi funcţionarii din oficia care eraţi faţă. Aceştia toţi afl declarat cum Lipati a bătut pe d. Niculescu fără să fie provocat.
D. Pache, drept fotă pedâpsa, a ordonat să se aplice,—de sigur pentru'împăcarea reclamantului, — o amendă de 50 lei bătăuşului Lipati.
Atunci reclamantul s’a adresat parchetului, arătându-I batista plină de sângele ce ’I cursese din nas Îşi vânătăiele de pe faţă. Parchetul a dispus sfi facă cercetare a<jl.
Din copist oropsit pe la secţia JV-a trib. Ilfov, d. Pache a luat în alegeri pe acest Lipatti şi, drept răsplată, Pa făcut şef de biurou la oficiul stării civile, când erau mulţi alţi funcţionari vechi în primărie în drept d’a fi înaintaţi la asemene post.
Dacă el, înfumurat de locul unde hatârul pachist Pa aruncat şi obicinuit cu bâtăiele în alegeri, îşi uită de prestigiul serviciului pus a îndeplini, datorja parchetului, este a ’l pune la locul lui.
Vom vedea.
INFORMATIUNI
Idilele acestea au fost invitaţi la palat de către M. S. Regele <â-niî EugeniQ Stătescu şi Dimitrie Ghicha.
Scopul întrevederii nu se cunosce încă.

In cursul acestei săptămânii, s’a instituit în Capitală o societate cu numele de »Aurora*.
Scopul eî este d’a forma un capital, cu care să vină în ajutorul studenţilor şi elevilor lipsiţi de midloce, de a înfiinţa o bibliotecă şi d’a scdte în acelaş timp un diar, prin care să răspândescă educaţiunea şi cultura.
Iî urăm isbândă.
Camera de comerciu din Bârlad, în întrunirea de la 18 curen , a ales preşedinte pe d. Emil Bruchner in locul d-luî Garabet G. Cerchez, demisionat, iar la 3 Noembre se va -.■■wfece alegere pentru un membru.
D. Gr. E. Păucescu advocat, a cerut primuluî-preşedinte al curţii de Apel din Capitală să ştergă pe d. V. Vineş, actualul prefect de la Călăraşi din tabloul de advocaţi, pe motiv că d-sea n’ar fi avend recunoscută calitatea de Cetăţen român.
O. Vineş e român de naţionaliiate şi prin urmare ’t e lesne a se conforma legii.
De ce. ’o face î *-
In diua le 24 curent a ftloSi tai următdrele localităţi: Broscenî, Co-dăiescî, Dărăbanî, Bârlad, Fălticeni, Herţa, Mihăilenî, Nemţul, Paşcani, Pă-tra, Predel, Rădăuţi şi Vaslui.
In săra de 25 spre 26 ninsdre cu vifor a ’nceput şi ’n BucurescI, ţinend ieri tdtă diîua, ăr astăcjl încetând numai viforul. Zăpada e în aşia mărime că pot umbla săniele pretindeni.
Cu ancheta ordonată de Rege în urma audienţei acordate domnului Dimitrie Sturdza a fost însărcinat d-nul Lupu Costache, secretarul general al ministerului de interne. D-sa a con statat că tdte cele arătate Regelui de d-1 Sturdza şi în special faptul sequestrăril a douî alegători eraîi ade vărate.
In urma acestei constatări, s’a dispus înlocuirea prefectului Barozzi, cu t6tâ opunerea d-luî Al. Lahovari, care pro-tege pe d. Barozzi, fiind rudă cu vestitul Nicolaide, fost prefect catar-gesc la Putna şi ales al col. III din acel judeţ.
D o cam dată prefectul Barozzi s’a făcut bolnav şi directorul săli Iaco-vachi a fost însărcinat a ’I ţinea locul. Trăba însă s’a încurcat.
D-niî Naumescu, Sava Vasiliu şi Paladi au fost aleşi de consiliul comunal al capitalei ca membrii aî co-misiunil comunale de apel care va ave să se pronunţe asupra contestaţiilor ce se vor face la recensimentul pentru dările comunale.
Ministerul de resbel a luat decisiu-ca oficeifiî inferiori de artileriă.
nea
cari n’au trecut şcola de artilerie şi geniu, să fie trimişi în serviciul pompierilor după noua organisare ce se proiectăză pentru acest serviciu.
D. Ştefan Michăilescu, inspector şcolar, a fost numit secretar general al ministerului instrucţiunii publice.
Alegerea ni se pare din cele mal nemerite.
D. Michăilescu e autorul unei eminente lucrări asupra şcolelor:
Venind la directorat, în urma acelei lucrări, promite mult şi dă drept a i se pretinde să facă cel puţin parte din cele ce trebuiesc făcute. Felici-tându-1, aşteptăm.
Alegerile pentru consiliul comunal^ din Bârlad ş’a$ fixaţ pentru dil le de 21 şi 22 Noembre ai c.
In anul acesta guvărnul n’a mal ţinut concursuri agricole, cum îl obligă legea. Sumele alocate în buget ensă le-a consemnat, spre a le da o altă destinaţiune, pentru clădirea unui palat de esposiţiunî agricole.
Pe cât ne aducem aminte, pentru asemene palat este credit a-nume votat de camerile trecute, şi nu înţelegem cum guvernul consemneză alo-caţiele bugetare ale unei alte desti naţiuni legale pentru a'semene palat.

Actualul ministru al ţăreî la Peters-
burg, d. G. M. Ghika, se va retrage în curend din acest post, din causă de sănătate, fiind deja în concediu bolnav la Viena.
S’a pus în văncjare în loturi, după legea din Aprile 86, moşia Cotorca-rnică, diisă. şi Negrăsca şeii Schimbaţii, situată în comuna Cotorca, plasa To-banl, judeţul Buzeti. Întinderi-1 moşiei este de 434 hectare 4,051 m. p., împărţite în 87 loturi.
Cererile de cumpărare se vor a-dresa la prefectura respectivă în termen de 3 luni, socotite de la 22 Oc-tombre a. c-
Primăria Capitalei a numit delegaţi pentru operaţiufiile de recensement al contribuţiilor comunale :
La Roşu pe d. G. Niculescu; la Galben pe d. Keresteni; la Verde pe d. Rădulescu; la^Negru pe d. Ilie Va-silescu şi la Albastru pe d. Ştefan Gheorghiadi.
*-
Dumineca viitdre, 30 Octobre se va celebra la Domna Bălaşa căsătoria d-lul C. C. Arion cu d-şdra Maria Pâclănu.
Felicitările ndstre tinerel jpărechî.
D. Vlădescu, licenţiat în sciinţeld naturale de la facultatea din Paris, a fost numit cu titlul provisoriu profesor de botanică la facultatea de sci-inţe din Iaşi.
Se vorbesce că d. Grămăticescu, preşedinte de secţiă la Curtea de apel. din Iaşi, va fi ’naintat ca prim-preşedinte al acelei Curţi, în locul d-lul G. Liciţi, care p6te să fiă numit la Casaţie.
Se cjice că d. general Budişteanu va fi mutat la divisiunea din Craiova în locul d-luî general Cruţescu, care trece la divisiunea din Tergovişte.
Procesul comunei Galaţi cu d. Gr. Eliad se va judeca Joul, 27 curent, de Curtea de apel din Iaşi.
La a 87 tragere a loteriei de la Gotha, efectuată în diua de 20 Octobre a. c., de 10,000.000 lei al oraşului Bucureşti, câştigurile principale ah fost:
ULTIMA ORA
Serviciul special a! «TELEGRAFULUI
No. 52,	seria	2917,	lei	100,000
»	»	2917,	>	25,000
* 2 9,	»	32i5,	»	5,000
> 75,		H65,		2,000
» 41;	$	3329,		2,000
» 26,		3859,		2.000
» 13,	»	5*9.		1,000
» 7,	>	1165,		1,000
* 32,		1599,	>	1,000
> _ 97-		3329.		1,000
Viitorea	tragere va avea			loc la 20
Ianuarie 1889.
Paris. 7 Noembre.
Ultime suiri suut mal mult favorabile generalului Harrison.
New-York, 7 Noembre.
După prevederi generalul Harrisson ar fi ales preşedinte cu 21.8 voturi aprdpe contra 138 date d-lul Cleveland.
berlin, 7 Noembre.
Din 433 alegeri, sunt 429 deja cunoscute. Sunt aleşi 133 conservatori, 64 con servatorî-liberall, 98 din centru, 78 na ţionalî-liberalî. 29 liberali, 13 polonezi, 1 danetjll, 2 guelfî, 1 candidat care nu aparţine nici unul partid. Printre aleşi figurâză d. L. Stoccker, Richter şi Riclert.
Paris, 6 Noembre
Jurnalul oficial anunţă numirea d-lul Mariani ministru al Francieî la Munich
ca ambasador al Republicel francese, pe lângă Quirinal.
New- York, 7 Noembre
Resultatul alegere! preşedinţiale în Sta-tele-Unite este încă nesigur între d-nil Harrison şi Cleveland.
Londra, 7 Noembre
„Times" insista pentru ca Germania să se abţină de la o expediţiune în interiorul Africeî; de alt-fel viaţa misionarilor ar fi în primejdie.
Viena, 7 Noembre.
Contopirea clubului austriac-german şi a clubului german sub numele de stânga germană întrunită s’a săvârşit pe basa urmăfore; A ocroti unitatea Imperiului, a protegia poziţibnea legitimă a Germa nilor în Austria, a menţine şi desvolta principiile liberale ale Constituţii.
fost însărcinat cu începere de la 24 Octombre a. c. cu gerarea lucrăriiot secretariatului general al ministeriul ’ cultelor şi instrucţiunii publice.

Din ediţii a ll-a de eri.
In.fbrr^Q.aţi’a.riî
In col. I de Ilfov pentru Senat sunt înscrişi 1993 alegători, din care ia balotagiu au luat parte numai 820 şi din aceştia candidatul pachist Cer-lenti a fost ales numai cu 324 voturi.
Frumos resultat!
Se acrediteză scirea ce circula a-seră că ’n urma unul conflict ivit între d. Pache cu d. G. Vernescu în privirea liniei de urmat în lupta parlamentară, d. Vernescu ar fi declarat d-lul Pache că se desface de d-sa şi ’l lasă a pluti în apele guvernului.
■*-
Ministrul de resbel a supus consiliului de generali proiectul său de reorganisare a acelui departament, şi mal mulţi din generali l’ar fi combătut, cu deosebire d. general Fălco-ianu. S’a decis o nouă întrunire a con-
La esamenul căpitanilor pentru gra dul de maior nerespectându-se aii. 60 din lege d’a se trage la sorţi ceşti unile, ci comisiunea punându-le după găsirea sea ca cale, se crede că mi-nisteriul de resbel va. casa recoma, daţiunile făcute de comisiunea esamh natdre, ca fiind părtinitdre unora din aspiranţi.
Inaugurarea spitalului Colţea se va face la 15 Noembre, când vor asista şi M. S. Regele şi Regina.
In urma audienţei acordate d-ltfl Dimitrie Sturdza, M. S. Regele ar fi ordonat să se facă anchetă asupra celor petrecute la Tecuci cu ocasiu-nea alegerilor, mal cu sămă la col. 1 de senat.
Pentru Vinerea viitdre sunt convocaţi la clubul conservator toţi deputaţii şi senatorii liberalî-conservatori
Se afirmă că d. prefect al poliţiei Capitalei, colonel Algiu, nemulţumit cp măsurile luate de d. Pache în privinţa birjarilor şi-aj'pastramagiilor de la Ba-saca, s’ar fi certat cu d. Pache forfe violent şi după cărtă s’ar fi dus la ministeriul de interne, unde şi-a daţ demisiunea, declarând că e irevocabilă,
CASSA DE SCHIMB
N. & D- Moroeano
Strada Lipscani, Noua clădire a sceietăţei Dacia-Remănia numită «Pasagiul Dimitrie Shica » No. <5,
BUCUREŞTI Cumpără şi vinde efecte publice şi face orî-ce schimb de tnonedî
siliulul cât mal urgent.

Prin decretul 2,918 apărut astă-dî în «Monitor», se desfiinţeză cele trei centrurî de esploatare în regiă de la pădurile Statului Gura-Motrului, Al-bulesciî din judeţul Măhedinţi, Săca-Optaşianl din judeţul Olt şi Rădesă-Pribosa din judeţul Muscel.
D. Ştefan C. Mihăilescu, actual inspector al circomscripţiel I şcolare, a
S°/o Rentâ Amortisabilă .
5°/o	» Rom. Perpetuă.
Obl. de Stat (Conv. Rurţ 60/o	»	»	»	(C. F. Rom.
5°/o » Municipale 1883 .
5°/o »	»	' 1884 •
7°/e Scrisuri funciare Rurale 5%
7°/o	>	»	Urbane
6°/0	>	»	»
5°/o	*	»	»
7o » func. Urbane Iaşi mpr. cu prime Bucur. (20’l Los. Crucea Roşie Italiană 10 fr. Obl. Casei Pens. 300 » Sârbeşti cu prime Losurî Otomane cu prime » Basilica Dombau .
Aur contra argint sau bilete Napolionî contra lire .	.
Florini valcSre Austriacă .
Mărci Germane ....
Bancnote Francese . . .
Ruble Hârtie. .....
NB. Cursul este soeotit în aur.
1 Cump.	YOxl
j 94lk	9S‘/2
1 98 >/2	99 ’/b
83 lk	841/?
107	108
97	97 'li
106	107
93	93 ‘/a
; 82	83
30	32
230	240
74	80
45 18	-
2	2 i/a
2.08	2.09
124	1.26
9942	100*12
265	2 78
Tratat Vinicol
Se află de vânzare la d-nu:
L Popp, Strada Cătunu No. 6 şi Polonă 3Î precum şi
La tote librăriile principale
Administratorul ziarului, C. Ispăsescu.
Acesta din urmă intră în apă mal a-dânc, puse mâna pe nenorocita Elvira şi o luă în braţe.
—	Am pus mâna pe ea.
—	O ţii bine ?
—	Da... a !... e o fată şi dacă nu mă înşel e şi frunfosă...
Acest om, un monstru, scârbos, urât, se numea Pierre Cornu. Pe când, păzi toriî, temnicerii din Grand-Châtelet căutau cadavrul aceluia cc credeau că a fugit din închisdre, Cornu duse pe Elvira a-casâ la el.
—	Aprinde focul! zise el lui Mauviette.
In timpul pe când băiatul căuta de foc,
Cornu se îngrija de Elvira. Desbrăcând-o dădu de basmaua misterihsă. Mauviette după ce făcu focul, ajută pe Cornu să desbrace pe Elvira, şi luând hainele le puse lângă foc ca să se usuce. Cornu se pricepea a da ajufore celor înecaţi; după câte-va minute, faţa Elvirel se roşi puţin. Fata încetul cu încetul ’şl veni în fire.
Uitându-se mal bine la ea, Cornu strigă:
—	Drace... pare-câ o cunosc... E fata ovreiului. A ! acuma înţeleg!
Elvira deşteptându-se, tresări văzând în faţa el dihania de Cornu. Ea scose un strigăt şi voi să fugă.
Cornu puse mâna pe ea.
—	Lasă-mă!. nu te atinge de mine !.
—	EI... asta-î... pare-că, când te-am scos din apă p’am pus mâna pe tine.
Elvira era coprinsă de grbză. Acela care o scăpase ’l cunoştea, ’l văduse în strada Parcheminerie, cu călugărul Isa-bey şi alţi dmeni, când tatăl ei a fost a-restat. Monstrul observă grbza ce coprinse pe Elvira.
—	înţeleg istoria, zise Cornu râzând cu ironie... Nu te al înecat din cauza a-morulul cu fote că eşti frunfosă.. AI căutat se scapi din închisore pe Samuel. Nu ’ţi a reuşit planul. Nu ştii că e perico-los ca o fată aşa de frunfosă să rătăcească singură pe stradele Parisului Acuma stal aci.
—	Pentru numele lui D zeu lasă-mă să plec...
—	Nu se pdte.. mal ales că şi hainele ’ţl sunt ude. Stal lângă foc şi aşteaptă ca să se usuce hainele... Ia seama de f6c, zise monstrul, adresându-se către Mauviette.. trebue*se se încălzească domnişbră.
Uitându-se la hainele Elvirel, Cornu tresări. Vădu basmaua ce o găsise în încin-găforea fetei, şi pe care începuse a se vedea nişte litere.
—	Ce e aceasta ? zise el întingând basmaua la foc. Basmaua era albă, nu era
scris nimic pe ea !.. sunt sigur... ş’acuma... Al dracului ovreiă!
Monstrul rămase cu gura căscată, uitându-se la basma, care pentru el era „necuratul".
CAPITOLUL III T oi’tura
Auzind sgomotul căderel Elvirel şi strigătul d’alarmâ dat de păzitor, întemniţatul din Grand-Châtelet, scbse un strigăt.
Fără să ’şl dea sămă că e legat cu lanţ de piciăre şi gât, bătrânul să răpezi spre ferăstră ca să vină în ajutorul fiicei lui. Insă val ! lanţurile ’l opriră !..
Atunci, desperat, aţinti urechea ca să ’şî dea săma de peripeţiile dramei ce se desfăşura afară din închisă re.
—	Perdută ! zise el şi pote.. înecată !...
Acăstă lovitură ori cât de durerosă ar
â fost ea nu produse o profundă impresie asupra bătrânului, căci adăogă :
—	Aş! înecată ? E cu neputinţă.. N’am citit eu destinul el în stelele cerului ?... Nu... stelele cerului ’mî au vorbit adevărat, nici o-dată ştiinţa cerului nu mă a înşelat !
Acuma însă nu e timp de perdut... A-larma e dată.
Peste câte-va minute, temnicerii vor
veni să se asigure dacă nu cum-va întemniţatul lui Mallet n’a fugit.
Nu mal e mult până în ziuă.
De sigur că voiu fi scos d’aci şi dus în sala de tortură, pentru ca să mă facă să le spun secretele mele... Pe lasabey ’l ia dracul de ciudă că nu păte afla nimica de la mine.
Zicănd acestea, Samuel luâ scărţa căr-
ţeî ce i-o dăduse Elvira, şi desfăcănd
cartonul, dădu peste o gaură mică în care era un pacheţel cu un praf albastru.
—	Mors et vita ! ’şî zise el uitându-se la acel praf. Da... am în mânele mele nfortea şi viaţa. M6rte după care voiu putea înviea... morte care e scăparea mea... Mulţămesc lui D-zeu care mi-a ajutat să fac acăstă descoperire.
Samuel luă o lingură de lemn, puse praful în ea şi turnă puţină apă d’asupra.. Praful se topi răpede în apă, care se făcu roşie ca sângele.
După ce arse scorţa cărţeî, bău apa din lingură.
—	D’acuma se te vedem ce mal poţi Jean Mallet! zise bătrânul. Acuma poţi să mă torturezi cât vei voi. Iar tu, mise-rabile Isabey, ia seama... auzi, ia seama!
In acest moment se auzi un sgomot de
paşi în coridorul ce conducea la închi-sbrea bătrânului.
Descoperirea sentinelei, alarma ce se dăduse, pusese în piefore pe toţi omenii închisărel.
Uşa se deschise cu sgomot.
Temnicerii se aruncară asupra lui Samuel şi râmaseră cu gura căscată văzând pe bătrân în lanţuri stând pe lespedea de petră.
Toţi se aşteptau să găsâscă lanţurile sfărâmate, pe bătrân liber în închisore saâ pbte să nu mai fie, cu fote că pe din afară să constatese că gratiile de la fe-restră nu sunt rupte.
Văzând pe bătrân la locul lui, cel mal mare d’intre păditorî punând mâna pe lanţ, zise :
—	A! lanţul e tare., n’aî putut să T rupi. Cu fote vrăjile tale n’al putut să te scapi de el, nu e aşa?
Samuel, cu un aer măreţ şi despreţui-tor, nici nu se uita la acela care ’l apostrofa ast-fel.
—	Cine a fost aci ? întrebă şeful, arătând ferestruia.
întemniţatul nu respunse nimica.


(Va urma]

www.dacoromanica.ro
TELEGRAFUL — 28 OCTOMBRE 1888.
CASA DE SCHIMB
MOSCU NACHMIAS
No. 8, în palatul «Principele Dimitrie Ghica» (Dacia-Romănia) Strada Lipscani, în fata
nouei clădiri a Bănceî Naţionale
BUCURESCI
Cumperă şi vinde efecte pubiice şi face ori-ce schimb de monecli
Cursul pe dina de 27 Octombre 1888
Rentă Amorfcisabilă 5»/0 . .
» Română perpet 5»/, Oblig, de Stat (C. Rur.) 6»/,
» C. F. R. 6°7o ■ •
*	Municipale 5°/o . .
»	Casei Pens (300 L.)
Ser, funciare Rurale 70/9 .
5 «/.
Urbane 7»/„
i ”/•
7 Bl<
»	»	»	6*/,
*	*	’	5°/o
’	»	»	Iaşi s°!o
Obi. Sârbesc! cu prime 3»/t Im. cu prime Buc. (20 lei) Losurî crucea Roşie Italiane Acţ. Banc Naţională . . Losurî Otomane cu prime » Basilica Dombau c. p. » Panama cu prime . . » Sârb. cu pr cm. 1888 Aur contra argint sau. bilete »	» Napoleon .
Florin! Wal. Austriac. Mărci germane . . . Bancnote francese . .
> Idem italiane Ruble Hârtie NB. Cursul este în aur
Cumpără	Vinde
94814	9Slh
931/*	94
9*1l2	99'/4
Wh	84A
225	235
106 */i	107I4
97	97^2
«os1/»	106
ÎOO	IOI
93	93SU
83	84
75	78
50	55
28	3 *
5°	55
«7	20
-	—
13	«5
I 90	2 20
207	209
124	126
99l/a	IOo!/2
99	IOO
265	275
1FOY1 «7Q t*a locul ce este V VIIZjCLI V situat în calea
De
Dorobanţilor No. 129, având o lungime de 17 Va stânjeni şi 5 faţada Doritorii se pot adresa la Administraţia diarului Telegraful sdu în strada Viişorei No. 6.
j-T'fT'l iu ifi i'i'inr,ii.li i i i i i i:!a iffi i îl.
i 600,000 Franci \
A CÂŞTIGA ÎNTR’O pi
LA 1 DECEMBRE 1888 TRAGEREA
I MAREI LOTERII OTOMANE I
TABELA CÂŞTIGURILOR :
=	1 lOt mare de . 600.000 fr. 600,000 fr. j?
5»	■* t-i.	s A	4»A AAA v- "
1 lot de 1 lot de . . 1 lot de . . 1 lot de . . 1 lot de .
1 lot de . . 1 lot de. l lot de. l lot de . . 12 loturi de 28 loturi de 500 loturi de
60.000	fr.
20.000	fr.
20.000	fr.
6.000	fr.
6.000	fr.
6.000	fr.
6.000	fr.
6.000	fr.
6.000	fr.
3.000	fr.
1.000	fr.
60.000	fr.
20.000	fr.
20.000	fr.
6.000	fr.
6.000	fr.
6.000	fr.
6.000	fr.
6.000	fr.
6.000	fr.
86.000	fr.
28.000	fr.
400 fr. 200,000 fr.
£
fi
Fiii
550 loturi . . . Total 1,000,000,000 fr.
Rambursarea loturilor este garantată de către Guvernul Imperial Otoiuau.
PREŢUL BILETELOR •
1 Bilet...........Franci	5
7 Bilete.........Franci	84
25 Bilete.........Franci	118
100 Bilete..........Fraucl	465
Formalităţile cerute de lege au fost îndeplinite.
Tragerea va avea loc la Constantiuopole, la Palatul Imperial ai monetelor.
îndată după primirea banilor, biletele se vor adresa imediat cumpărătorilor.
Biletele de bancă şi ort ce timbre fără Ş escepţiune, sunt primite în plată fără nici -o difieultate, cu curs în aur. il Ort ee câştigător va fl înştiinţat prin telegramă chiar în diua tragersî.
Pentru a primi biletul sau biletele, tre- £ buc să se espedieze banii prin mandat poş- | tal, châque sau scrisdre recomandată la Directorul
COMPTOIR COMMERCIAL
557, Granoe rue de Tăkă, 557 CONSTANTINOPLE
‘T- ■TC1TTT
****************** ******** **************
t
*
EREZII L. LEMAITRE SUCCESORI
1 TURNATORIE de FER şi ALAMA
ATELIER MECANIC
Bucureşti,— Calea Văcăreşti, 195, — Bucureşti.
IU****
Se însărcinează cu construcţiunî de turbine .şi mori cu preţuri mat reduse de cât acele din Viena şi Pesta.
PREŢUL
Unei mori cu 1 piatră de 36 ţoii, • • lei 1900
»	>	»i	»	>46»	..>2100
>	»	>2	»	>36*	3600
>	>	> 2	»	>	43	»	• . » 3^co
Esecutează repede ori-ce lucru de turnătorie sau mecanică ; precum : coldne simple şi ornate.
Mare asortiment de mobile pentru grădină, ornamente pentru grajduri, teascuri de vin, etc. etc.
Mare deposlt de grlii<Jipile fer, raiuri pentru vagonete IldcauviUe, ţeve ile tuci.
Mare asortiment de pietre de îndră La Fertă-sous-Jounrre.
******************* ************ *******H
Banca Naţională a României
AhOBamentele şi Anunţurile j „TELEGRAPHULUI” |	
| ABONAMENTE	
1 IN CAPITALĂ:	1
I Pentru un an 		Lei 24 jy
! „ s^seluni .	„ 12_S
iî „ trei luni		a 7 |
| IN DISTRICTE :	
1 Pentru un an		» 30 I
| » sg6se luni		„ 15 1
i „ trei luni		» 8 I
| Pentru Românii din alte state, ca s	
| pentru districte.	
1 IN STRĂINETATE	
1 Pentru un an	In aui	lei 40 1
1 „ s6se luni	„ „	„ 26 |
„ trei luni	„ „	» 10 1
| ANUNCIUR1 ŞI RECLAME	
1 Anunciurî pe pag. IV, linia 25	bani. |
| Reclame „ „ III, s,	1 leu. I
[ j )7 îî »	3 lei. i
	5 lei. I
1887
24 Octombre
Sitvxa-ţru.:n.e a, sumară. i888
ACTIV	15 Octombre 22
ii
MARE
LOTERIE DE BANI
GARANTATA LEGAL DE ÎNALTUL GUVERN DE HAMBURG
*
500,000
MĂRCI
1 1
i
1
2 1 1
1
> i
8
26 56 103 206 612 888 30199 16991
ca cel mai mare câştig o-feră în caşul cel mal fericit loteria de bani, cea mai nouă garantată de statul Hamburg.
Snsă special:
1 deVuii300000
1 de ml 200000 100000 75000 70000 65000 60000 55000 50000 40000 30000 15000
10000
n
n
n
J5
5000
3000
2000
1000
500
148
300, 200, 150, 127,
100, 94, 67, 40, 20 mărci.
Loteria de banî cea mat nouă aprobată de înaltul guvern din Hamburg şi garantată cu tdtă averea Statului conţine 98,100 lozuri, din cari 49,100 câştigă sigur, Capitalul total ee se va trage este de
9,345,650 Mărci |
Uu avantaj însemnat al acestei loterii de banî este în aranjamentul favorabil, că tdte 49,100 de câştiguri, "nsermate în tabela de alături, ajung a fi rezolvate deja în puţine luni şi u-nume în şapte clase succesive.
Câştigul principal al primei clase este de $0,000 Mărci, se urcă în clasa a doua la 55,000, a treia 6J>,UOO. a patra 65,000, a ducea 70,000, a şasea 75,000 â a şaptea eventual la 500,000 dar special la 300,000, 200,000 Mărci, etc.
Acei cari ar bine-voi a face comanda sunt rugaţi ca să alăture la comandă sumele cuvenite în bilete de bancă de t<5te ţările, sau in timbre poştale române. Se pot trimite banî şi prin mandat postai.
La tragerea câştigurilor di întâia clasă costă :
1 los	întreg original	lei	7,50	în	aur
1|a los	original	„	3,75	„	„
J|4 los	original	„	1,90	„	„
Fie-care primeşte îi mână lozurile originale prevedute cu armele statului şi tot odată plaunl oficial de tragere, care dă tdte informaţiile.. îndată după tragere fie-care participator primeşte lista oficială de câştiguri prevedută cu armele statului. Achitarea câştigurilor se face regulat cu garanţia statului. De cumva vre-unuî primitor nu i-ar conveni planul de tragere, suntem gata a primi îndărăt lozurile neagreatc înainte de tragere şi a restitui suma primită. După dorinţă se trimite gratis plenul oficial de tragere spre a fi vequt. Spre a se putea efi ua cu îngrijire tdte comaudele, rugăm sfi ni se adreseze cât n ai curând dar în tot caşul înainte de
15 Noembre a. c. st. ii.
3 Noeiubre a. c. st. v.
VALENTIN k C2S:
CASAiDE BANCÂ HAMBURG.
	34121514	CzcJMonedă- ■ • • .... Bilete ipotecare		32764638	33475326
	25873480		25736255	25737245
	220164	Efecte predate la casă spre încasare. .	1461884	740601
	22864225	Portofoliu român si strein		21321787	21446078
	19416382	împrumutul garantat cu efecte publice .	20902760	21093720
	11984283	Fonduri publice		11999724	11999724
	2540308	Efectele fondului de reservă		3163967	3163967
	195646	„ „ amortis. imobilelor.	266263	266263
	3044408	Imobili		3510405	3518531
	139687	Mobiliar şi machine de imprimat . . .	122461	122461
	171299	Cheltueli de Administraţiune ....	206014	209668
	29474650	Deposite libere		13518710	13558910
	28123886	Compturi curinti		17021777	16249767
	6280532	de vaiori		29998532	29081613
	18445046^	PASIV	181995177	180663874
	12000000	Capital . . . 			120000000	12000000
	2545597	Fond de reservă		3162854	3162854
	196221	Fondul amortisării Imobilelor . . .	269926	269926
	112443190	Bilete de Bancă în circulaţiune . . .	117410810	117563450
	1083t>76	Profituri si pierderi		1388839	1388839
	655686	Dobândi şi beneficii diverse ....	602292	650811
	29474650	Deposite de retras		13518710	13558910
	24210789	Compturi curinţi		14584046	12189466
	1840655	„ de valori		19057700	19879618
	184450464 !		181995177	180663874
||jjjjFFFFFFFFFFFFF'*FFFFFFFFFFF-H
! ANUNCIU
•b	_____
J Sub-semnaţiî, avem onoare de a anunţa F lucrătorilor străini din părţile Macedoniei, F J din Turcia, că prin corespondenţa care o | ►s avem, putem espedia banî In urinătdrele o- F î rase împreună cu satele lor.	$
%	’i. Monastir, Perlepe, Cruşova, Magarova, ţ
4 Moloviştea, Resen, Florina şi Corcea ; banii ij J se vor respunde de către d-nul Constantin Ţ F M. Pili la Monastir.	F
j 2. Ochnda, Struga, Debar, Eibasan, Sta- |
*	rova şi Pogradcţi , banii se vor respunde * J de către Fratele nostru anume Ianache I.
*	Fortomar la Ochrida.	4.
F In cas de perderea banilor, se vor des- F J păgubi de către noi sub-semnaţii.	4,
F	Semnaţi :	F
J	Fraţii I, Fortomar Macedoneni X
4.	Turnu-Măgurele	F
+ Adresa pentru Telegrame : Fortomar, Mă- J 4.' gurele.	4.
^FFFFFFFFFFFFF*FFFFFFFFFFFFF^
7°le Avans 6°Io Scont
7°jo Avans 7°/o 6°j0 Scont 6%
LICOARE
gudron-tolu-vEscat
este formată din gudron vegetal de Norvegia, balsam de tolutan şi vSsc de brad. Se recomandă ca tămădui ţâre tusei vechi, durere! de piept, tuşă, arsuri de stomac, nepofbă de mâncare, catar al băşice! urinare. Sticla 2,50.
INJECŢIA GALBENA sigură în vindecarea scursoreî (Blenoragie). Sticla 2 lei.
Aceste preparate, compuse de Di-nitfcne G. Gherman, farmacist în Bu-zeu, se găsesee de veu^are in Bucuresc! la d. Roşu, farmacist, Sf. Gheorghe şi la tarmacia Galenu, ealea Gnviţeî. şi la farmacia d-lu! Lazăr Bistriţeanu, din Bârlad ; la farmacia Lindi, Râmnicu-Sărat; ia farmacia Coleşiu, Focşani şi în Varna (Bulgaria) la D-nu I. Krâusier.
fîlisabet Hardin
MOAŞA â*1"
CU DIPLOMĂ DIN STREINĂTATE
MARE MAGASIN
elata B

BAZAR DE ENGLITERA
^uLcciresci, — 3, Oolţia.1 str. <3-a,Toroveriî şi Şela-ri,
Syb-semnatul, am on6re a anunţa pe onor. mea Clienteiă atât din Capitală cât şi dpi Provincie că, cu ocasiunea tarifului autonom, am deschis aci în ţâră
|| C mare fabrică de haine pentru Bărbaţi şi Băeţi
jlli] în care confecţionez haine, după ultimele jurnale, din stofele cele ma! bune ale ^
^ Europei. Asemenea mal putem efectua şi orf-ce comande în timp de 24 ore, de jj|! ore-ce posedăm un mare deposit de stofe fine din cele mai renumite fabrici.
Sper că onor. mea Clientelă şi onor. Public, me va onora cu visitele d-lor, spre ;lj a se convinge de marfa confecţionată ci în teră, şi sunt sigur că vor fi pe deplin satisfăcuţi.
’	Cu stimă
I3L LTIBOVICZ.
Strada Sf. Elefterie No. 1.
Renumita Cărturăresă
lulia Poloneză
—-== S’A MUTAT
In dosul Palatului Regal
La finele Str. Brătianu 51, (în colt)
Lângă Grajdurile Palatului Regal
Ghiceşte viitorul, presentul şi trecutul, pâte descoperi şi pagube, furturi, judecătf, orice secrete ascunse la care se interesezi cine-va, Cine aduce semne pâte afla lucruri asr cunse : comori, etc.
M. 500,000
cel mai mare câştig în caşul cel mal norocos.
Mărci
300.000
200.000 100,000
75.000
70.000
65.000
60.000
55.000
50.000
40.000
30.000
15.000
12.000 10,000
5.000
3.000 2,000 1,000
500 300 200 150 148 127 100, 94, 67, 40 şi 20 Mărci
La suma imensă de 500,000 Măre! se urcă even-tualcâştigul cel mal mare din 295-lea Loteriă de bani, fiind garantată de Statul Hamburg. In total aedstă Loteriă conţine 98,000 losurî şi 49,100 câştiguri şi 1 premiu. Şansa de câştig e ddr ffirte însemnată, de 6re-ce pe 2 losur! cade câte 1 câştig. Organisarea esactă a 49,100 câştiguri şi premiu se prevede din lista d’alăturî. Toate câştigurile se trag la sorţ! în 7 secţiuni sau clase. Câştigul principal din clasa întâia e de Mărci 50,000, în a doua 55.000, în a treia 60,000, în a patra 65,000, în a cincea 70,000, în a şdsea 75,000, şi în clasa a şdptea eventual;
Mărci 500,000, respectiv 300,000 Mărci, 200,0001 Mărci etc. etc.
Rugăm ca comenzile destinate a participa la tra-| gerea Clasei I-a să ni se înainteze până la:	\
1 Noembre a. c. stil nou. (
Preţul losurilor este oficialmente hotărît, costând \ pentru clasa I-a :
Losurî întregi originale Mărci 6 — sau Lei 7,50 în aur „ jumătate	„	„3- „	„	3,75 „	„
sferturi	„	„	150 „	„	1,90 „	„
Suma cuvenită se p6te trămite prin mandat postai internaţional, în monetă hârtie sau timbre poştale.
După efectuarea tragerel se espediază fie-cărui par-ticipător lista oficială de câştiguri. Sumele câştigate se plătesc numai de cât, In urma cerere! speciale, plătim câştiguri chiar în domiciliul câştigătorului.
Pînt4 6MCt& & câştigurilor se garantează de guvern.
Fie care comandator primesce directamente losurile originale, însoţite de | j planul oficial In cas când cineva, în urma primire! losurilor n’ar fi dispus ) a le reţine, suntem gata .a b primi îndărăt, înainte de a se începe tragerea şi a restitui suma primită.
Doritorilor li se espediază gratuit planurile oficiale de tragere. Rugăm ca comenzile să se adreseze confidenţial şi directamente către subsemnaţii ban-auep însărcinat! cu distribuirea losurilor.
JSENTAL & Comp.
CASA DE BANCĂ Hamburg (Germania de Nord).
Editura Librărie! si Tipografiei Şcoaielor, Str. Lipscani, %
www.dacoromanica.ro
Anul XIX, No. 4887. (Seria II. No. 48).
EXEMPLARUL 10 BANI.
abonamente
Pentru Capitală:
Tentru	un an.............Lei	24
»	ş<!se luni	....	»	12
•	trei luni..........>	7
Pentru Districte:
l’entru	un an............ »	30
»	ş<£se iunî	....	»	15
>	trei luni..........»	8
1‘entru Românii din âlte state, ca
pentru districte.
Pentru Streinătate:
Pentru un an ... In aur lei 40 »	şdse luni . >«,	»	» 26
>	trei luni	»	* ’•
IbouanUlt n fu la 1 |i 15 *1» It-diril 1««I.
UN NUMEKTECJII aj MANI Abonamentele se plătesc înainte
lEcliţla, a. dcnjLa.
Sâmbătă, 29 Octombre 1888.
ANUNCIURI ŞI RECLAME
AnunciurI pe pag. IV linia 25 bauî.
Reclame pe pag. III linia. .	1 1*9
»	»	II	» .	.	3 1<5
>	>	I	1 ,	.	5 w
Pentru Inserţii şi Reclame Redacţia nu e responsabilă.
Epistole nefrancate se refusă, artiţoiţ nepublicate sp ard.
In Străinătate a se adresg
Pruncia, Havas, Laffttteet C-nie, pî' de la Bourse, Paris.
Englittra, Eugfene Michoud, Si F Street, E. C. London.
Austria, Haasenstein et Vogler Wien Rudolf Mosse Zeilerat** Wiene.
Ungaria, D. Moritz Wiest, în Ba. Pesta Servitenplatz.
Abonamentele se plătesc înai
Redacţiunea, Strada Lipscani. 96
DIRECTOR POLITIC: IO AN G. BIBICESCU

Administraţiunea, Strada Lipscan!, 96
sumarul
Era nouă Depeşi.
Dinasticismul nostru Afacerea A Anghelesct^^ De peste Munţi Din afară.
Ecouri
Crime şi delicte.
ScirI mărunte.
Informaţii.
Ultima oră
Rugăm pe d-niî abonaţi cari sunt în urmă cu plăţile să bine-voiască a Ic achita, dacă nu voesc să li-se suspende trimiterea foiel.
Administraţia.
Bucureşti, 28 Octombre
ERA NOUA
Eră n6uă.
Acesta fu cuventul, plin de aae-menitrire făgăduieli, în care guvernul junimist concentra, încă de la venirea-! la putere, programul activităţi! Iu! politice.
Şi s’au găsit nai vi care să credă, sad cel puţin se spere, că guvernul lî-va în putere d’aş! îndeplini făgăduita.
Noi nu ne-am înşelat un singur moment.
Am ti voit, am fi dorit, din totă inima că guvernul nod să fi putut fi la înălţimea misiuni! ce-şî atribuia, să încăpă o eră n6uă.
Dar, o eră nouă, nu cu 6-men! vechi, să inaugurăză;
eră nouă nu cu mijloce vechi, se pune în lucrare.
Am fi înţeles, am fi dorit ca era nouă să ia de scop realisarea din ce în ce mai mult a drepturilor poporului în regimul nostru constituţional,
dar, guvernul junimist, prin chiar modul venirei lui la putere, ne a răpit de la început o asemenea i-lusiune.
El s’a compus într’adevăr din 6-meni care nici o dată, în lunga lor viaţă politică, nu s’au coborât în arena electorală, nu s’au dus în mijlocul poporului, spre a ’i arăta vederile ce ad şi, pe temeiul lor, a--i cere încrederea;
nu, ei 8’au alăturat pururea pu-terei şi prin ea, cu sprijinul şi supt adumbrirea ei, ad pătruns în repre-sentaţiunea naţională.
Ast-fel fiind trecutul omenilor din guvernul erei noui, cine—logic şi serios—s'ar fi putut aştepta ca alt-fel, cu totul contrariu, să fie viitorul lor la guvern?
Iacă de ce, chiar de la început, ne-am îndouit că omenii vechi de la guvern, nu vor voi, nu vor căuta a inaugura o eră nouă, adecă acea eră nouă, care e necesară şi e dorită de popor şi de dmenii care iubesc regimul suveranităţeî naţionale.
Cel d’ântâiu fapt al erei noui a fost înlăturarea naţiune! , de la Q-serciţiul dreptului ei suveran întru concedarea guvernului unei sad altei partide.
Şi, din acestă călcare, ca dintr un isvor, ad decurs altele, şi încă multe care ad zugrăvit era nouă cum cu adevărat este, ca un regim care dă uitării pe popor şi drepturile lui.
Veniţi la putere, fără să aibă o partidă din sânul căreia să fi eşit,
care să-î susţină, să-î represinte, vădutu-s’ad siliţi a ’şi căuta parti-sani pe orî-unde ş'a primi pe oricine şi in sfârşit a întrebuinţa forţa publică, spre a ajunge la întocmirea unei partide a lor proprie.
Acăstă procedură, consecuenţă strînsă, logică, firăscă şi chiar fatală, a neregulatei veniri la putere a unor bmenl fără partidă politică, constitue o a doua falsificare gravă a regimului parlamentar, un al douilea fapt caracteristic al pretinsei ere nouă inaugurată de guvernul junimist.
Ad făcut ast-fel, pentru că nu puteau face alt-fel.
Ii păscea păcatul origine! pe a-ceşti bmeni şi erad siliţi ;să s’a-funde, la fiă-ce pas, din ce în ce mai mult în ilegalităţi, în nemernicii, în ori-ce, numai spre a isbuti să’şi creeze partidă, sed chiar aparenţă de partidă şi a rămâne astfel la guvern.
Vom arăta, în alte articole, ce ad făcut, spre a crea — în vederea alegerilor—o atmosferă favorabilă lor; ce ad făcut în privinţa libertăţilor constituţionale;
ce ad făcu. cu financiele statului ;
ce ad făcut cu legile politice şi economice ale ţărei.
Vom arăta tbte acestea limpede şi fără cotituri, pentru ca să nu mai rămână nimenui îndoiălă asupra începutului erei noui junimiste.
SCIRI TELEGRAFICE
Serviciul particular al diarulul «TELEGRAFUL»
New-York, 8 Noembre.
Resultâtul definitiv al alegere! preşidenţiale nu e încă cunoscut; dar alegerea generalului Harri-son este siguiă.
Republicani! vor avea în congres o majoritate de 13 voturi.
Întâia consecinţă a triumfului generalului Har-risson va fi părăsirea proiectului de tarif vemal.
Sofia, 8 Noembre.
Azi Ia amiază dcputfţiunea Camerei va pre-sinta adresa ca răspuns Îs discursul tronului. Cu această ocasie se va da un mare prânz la palat unde va fi şi recepţiune astă seară.
DINASTICISMUL NOSTRU
Organul conservator al represintantuluî din Vlaşca, într’un articol de fond intitulat „virful urechilor“ se încercă a scote o conclusiune cât se pdte de greşită din cele dise de noi cu privire la greşelile comise de regele Garol.
Am dis că suveranul Românilor încu-ragiază conspiraţiunile îndreptate în contra sea dând puterea ca o primă celor cari se arată fervenţi antidinastiei; am (Jis asemenea că acesta este conclusiunea firescă la care ajunge orl-cine, analisânc conduita actuală a regelui.
Am mai <ŢS apoi că nici o raţiune constituţională n’a esistat pentru a sili pe rege de a ’şî forma un guvern al săfl.
Am mal $is asemenea că lucrul cu greii s’ar putea esplica, dăcă nu să ştia cu certitudine că conservatorii conspiră în contra regelui şi că conspiraţiunea lor a ajuns chiar la alegerea unui pretendet la tron.
Aceste dise de noî nu sunt, precum se ştie, nişte vorbe late, rostite în vînt şi fără temei, ci o acusare basată pe fapte certe, cunoscute de toţi.
In zădar der „l’Indâpendance Roumaine“ devine necuviincios;! faţă cu noi, picând că „nu se răspunde la nişte acusări aşa de grave, când ele nu se reazimă nici
„măcar pe un început de probe. Nişte a-„semenea acusări intră în categoria ca-„lomnielor care se despreţuesc".
Acăstă tiradă necuviincidsă a greşit de adresă, căci nu noi suntem aceia, cari am descoperit esistenţa unor adevărate cons-firaţiuni în contra dinastiei Hohenzollern făptuită de către conservatori.
In adevăr totă lumea ’şî aduce aminte violenţa cu care pururea Şiarele conser-vatdre un atacat pe regele ; Timpul, vechiul organ autonsat al reacţionarilor a ameninţat chiar pe Regele cu sdrtea lui Garol al Engliterei.
Tdtă lumea ’şî aduce aminte de faimdsa teorie a conservatorilor că un monarehist sadea pote se restonie pe rege şi se puie pe altul în locul hă.
Conform cu acestă teoriă, diarul fran-ces al reacţionarilor ’şi a croit tot-d’a-una conduita sea politică. Cine nu ’şi a-duce ore aminte c’acest Şiar a mers o dată până acolo c’a devenit organul d-lui Georges Bibesco, pretendent la tronul României şi Bulgariei ?
In fine, pentru a proba confraţilor noş-' tril că au greşit de adresă, făcându-ne calomniatori, le aducem aminte denunţarea făcută de amicul lor politic, de onor. d. Niculae Blaremberg, în momentul când d-sa a ieşit din coaliţiune :
„Goaliţiunea — dise d. Blaremberg în diarul său „Peuple Roumain“, într’un articol întitulat: Ultima verba — coaliiiu-nea patroneadă pretekţiunî pământene la tron.
La acestă denunţare gravă, făcută de către un om intim al conspiratorilor, s’a adăogat apoi denunţarea făcută de onor. d. Beldiman, care în organul său ..Adevărul",. a sprijinit într’un mod formal şi categoric cele scrise de d. Blaremberg şi a adăogat: am conspirat împreună în contra Regelui şi adî liberalu-conseroatorî se leapădă de cele plănuite împreună.
întrebăm acum pe cei de la ,.1'Indă-pendance roumaine“ dacă tote astea nu sunt cel puţin „începutul unor probe", şi dacă nu ne autorisă, nu ne dau dreptul a forniula „acusările grave" pe care le formulăm ?
Dacă sunt calomniatori în acest cas, apoi nu noi ci amicii confraţilor noştri de odinidră.
Aceste stabilite să încheiăm pentru astă dată prin a lămuri situaţiunea ndstră faţă cu cestiunea ridicată de confraţii noştri din lagărul conservator.
Atacat-am pe Rege pentru că ’i-am <jis că greşeşte, când se reazimă pe conservatori ?
Atacat-am pe Rege, pentru că am zis c’a păcătuit în contra constituţiuneî, chemînd la cârma ţărei pe dmenii palatului ?
Nu.
Ne-am împlinit datoria ndstră de cetăţeni, căci nu cundscem alt limbagiu de cât acel a cetăţeanului, care vorbesce cu Regele ca un om liber şi care despre^ ţueşte pe curtezani şi limbagiul lor linguşitor.
Am zis Regelui că rău face înconju-rându-se de conspiratori, căci mare reu pot face aceşti oameni nu numai lui personal ci ţărei întregi.
Am <Jis acesta nu ddră că suntem mo-narchişti şi dinastici prin simţiment, ci pentru că suntem monarhist! prin necesitate.
Neuitatul nostru dăscăl în democraţie, C. A. Rosetti a esplicat acest punt de la tribuna camerei, într’un moment când partidul nostru fiind la putere, făcea u-nul din cele mai mari acte de monar-chism :
Idealul nostru, a dis C. A. Rosetti, în
cc priveşte forma de guvernământ j2 Republica. Rar seim bine că acest ideal e
depărtat, că el nu se pote realiza astăzi şi pentru acâsta suntem monarchiştî şi dinastici.
Aşa fiind lucrurile, diferenţa între noi şi conservatori constă în faptele certe: că noi nu conspirăm şi n’avem nici un pretendent la tron;
că ei vorbesc cu rege ca curtezani, iar noi vorbim regelui limbagiul de cetăţean, arătându-î greşelile ce comite şi silin-du-ne a-1 opri d’a călca pactul nostru fundamental.
Afacerea A. Anghelescu
Curtea de Casaţie a luat în cercetare dosarul afacerei fostului ministru de res-bel. Actul de punere sub acuzaţie e un volum întreg. Iată conclusiunile acestui act, pe care nu ’l putem tipări in extenso.
Prin urmare, T acuză înaintea acestei înalte Curţi de justiţie pentru următdrele fapte :
1)	In afacerea comande! încrucişătoa-rei „Elisaveta“, a călcat prescripţia a-nume şi formală a articolului 49 a legii contabilităţei Statului, necerîndu-î garanţie casei cu care a contractat. Cu astă ocazie a mai primit bani de la comisionarul Broadwel.
2)	In afacerea comandel cismelor trebuincioase oştireî în acelaş an 1887, a călcat prescripţia formală a art. 45 din legea socotelilor Statului, neîndeplinind nici una din formalităţile prescrise la licitaţie şi la publicare.
3)	In afacerea comenzeî de plumb şi cositor pentru anul 1887, a călcat prescripţiile art. 45 şi 49 din zisa lege, ne-făcând publicaţie şi licitaţie şi necerând garanţie.
Faptele de mai sus fiind prevăzute şi pedepsite de art. 3, litera a din legea de respundere a miniştrilor, combinat, pentru afacerea încrucişătoarei cu art. 144 şi 40 din condica penală.
Comitetul de acuzare cere înaltei Curţi de justiţie să aplice art. precitate pentru faptele imputate acuzatului, fost ministru, generalu demisionat Al. Anghelescu.l
Acest act d’acuzare a fost făcut de comitetul d’acuzare, în şedinţa din 3 Octombrie 1888, pe temeiul proceselor-verbale din 16 şi 28 Iunie 1888, şi prin care comitetul de instrucţie s’a pronunţat pentru culpabilitatea fostului ministru Al. Anghelescu, în virtutea art. 23 şi 30 a legii de respundere ministerială.
(Semnaţi) D. 0. Polizu-Micşunescu, El. Yergciti, C. Nanu, I. V. Arapu şi Gr. Ste-fânescu.
Doui membri din comitet au făcut di-verginţă, d. Budişteanu a fost de părere că fostul ministru Al. Anghelescu trebuia se fie trimis înaintea justiţiei pentru cele trei capete de acuzare formulate de majoritate. Dar se deosibeşte de majoritate în ceea ce priveşte delictul de mituire, pe care d. Budişteanu nu ’l găseşte probat. D. Meitani, un alt membru al comitetului, a opinat că comitetul ar trebui să declare că nu e loc d’a se urmări fostul ministru de răsboiu.
De peste munţi
Inrîurirea ce şcdla străină a avut asupra limbeî române în genere e un subiect demn de cel mai consciinţios şi amănunt studiu.
Nu e într’un diar locul d’a face un a-semene studiu, nici chiar a-1 schiţa nu e cu putinţă.
E destul să constatăm că, la noî, vorbirea în genere şi scrierea unora e împestriţată cu cuvinte franţuzesel, peste
munţi, frasa vădesce înrîurirea germ. ă şi mai cu sâmă în topică ea să desp âză de firea limbeî române, iar Î11 Macedonia limba sufere de împestriţăt grecâscă.
Causa e că, în procesul de desnauo-nalisare, şcdla a servit— în mâna des naţionalisatorilor— ca instrument pu nic şi apt de a duce la isbânda des: ţionalisării.
De la şcdla primară, făcând u-se p ponimentele în limbă străină, omul ado pentru ce a învăţat la şcălă limbaj: scdleî ;
din şcdla secundară, elevul duce eu sine terminologia străină, şcdla superi-crează în giuru-i o atmosferă cultul şi când şcdla e străină, străină e şi mosfera creată.
Acea atmosferă cuprinde în ea şi îns-trăinâză, cel puţin intelectualmente, p tea cultă a poporului, făcend’o să găsescă ca resultat al culturei primite - înlesr d’a-şi comunica ideiile în limba strâ 'a mai mult de cât în cea maternă, cel puţin întru cât priveşte unele domenie cui turale.
Desnaţionalisarea prin şcdlă este cea mai primejdidsă; căci se produce mai pe nesimţite, une-ori fără sgomot şi, în multe caşuri, chiar cu învoirea, cu plăcerea cu bucuria celor ce ’i vor indura efectele.
Acăstă desnaţionalisare, într’un grad mai mare sad mai mic, au încercat’; şi o încărcă Românii pretutindeni.
E un rău asupra căruia credeam de datoria ndstră a atrage atenţiunea, pentru că unde se pdte lua măsuri să se ia, spre a-1 stârpi şi pretutindeni a lu pentru că răul ce se va face să fie se pdte mai mic.
Aceste cugetări ni le rechiamă în m nte reclamaţiunea profesorilor Universităţi române din Cernăuţi pentru păstrarea racterului german acelei şcdle.0
Universitatea acesta e dintre cele me nite a avea misiune nu numai culturi cât mai ales desnaţionalisătdre, între Români, care sunt majoritatea şi locuitorii autohtoni ai Bucovinei.
Cu ocasiunea deschidereî cursun rectorul —- un teolog român— a de-jurământul în românesce.
De aci, desaprobări şi protestări ale profesorilor, care au văqlut, în întrebuinţa -limbeî române pentru jurământ, o lovitură dată caracterului german al şcdleî.
Rectorul, spre a pune capăt acestei f* tune, a declarat că a considerat jurăm ■ tul ca o afacere curat privată.
Pentru acum, totul s’a sfîrşit aci.
Dâr care Român nu ’şi va simţi in copleşită de durere, când — citind a< fapt —• se va gândi că el s’a petrecu! t tr’o ţâră română, că şcâla de unde e lată limba română e pe pământ român plătită cu bani din suddre românâso
O! cât de încet vine timpul ca tot e român al Românului să fiă, ca ţ& ' locuite de Români să fiă întocmite într ii stat mare romen, şi ca mijlocele mater: şi morale românesci numai pentru e; interesul ei să fiă jertfite!
DIN AFARA
Accidentul de la Borki
O depeşe de la corespondentul din tersburg al ziarului „Corespondance l’Est“ vestesce că ancheta orânduită, privinţa deraiărei trenului Imperial la Borki, exclude putinţa unui atentat criminal'
Nu e esact că Ţarul a ordonat pe.®»-nal ca să se mărească vitesa tren»

www.dacoromamca.ro
TELEGRAFUL — 29 OCTOMBRE 188g
Trenul mergea cu viteza ordinară a trenurilor de persfine.
Catastrofa se datoresce stăreî rele a traverselor.
Germanisarea Alsaciei şi Loreneî.
„Gazeta de Colonia" atrage atenţia a-supra faptului că a venit timpul pentru cumpărarea de pământuri în Alsacia-Lo-rena.
Ffiia rhenană observă că d. Lombard, Care s’a consacrat special operei de ca-lomnisare germană în provinciile polonele ale regatului se ocupă acuma de a găsi cele mal bune mijlfice pentru a ger-manisa poporaţia agricolă a Beichslandu-lut, făcând să trăcâ cele mai multe pământuri în mâinele germanilor.
Lombard propune două mijlfice pentru acăsta:
După el, ţăranii din Suabia şi Palatinat ar trebui să fie siliţi să cumpere cu preţuri mici pământuri în jurul Metzului.
Şi a încredinţa pământurile arendaşilor germani.
Ţăranii din Alsacia-Lorena fiind destul de bogaţi nu se vor lăsa a fi copleşiţi de germani
Orleaniştii şi Bonlangiştii
Citim în ,Justice“:
Credem a şti, din sorginte autorizâtă, că ducele d’Aumale s’a dus săptămâna trecută la contele de Paris la Sheenhouse, şi ea spus pentru cea din urmă dată că trebue sg rupă pe faţă cu Boulanger, care după ducele d’Aumale lucrăză pentru o restauraţie imperialistă.
Dacă contele de Paris va persista în acăstă atitudine, atunci mulţi regaliştî vor trece la republicani.
Contele de Paris se zice că ar fi răspuns că nu pfite strica ce a făcut şi că va publica un nod manifest pentru a afirma alianţa cu boulangismul.
Ca urmare a acestei întrevederi, se crede că o mare parte din regaliştî se vor pune direct sub conducerea ducelui d’Aumale.
ECOURI
Ciocoiul şi ţăranul
* ■»
„Vinerea trecută,
scrie „Voinţa naţio-
nală", torturatorul de la poliţia capitalei, tînărul Davila, înfierat de justiţia ţerei, s’a dus cu mai mulţi amici la’vînătfire, la Ciocănesc!.
„Aci se întălnesce cu o turmă de oi, ai cărei câini, prin lătrăturile lor, îi stricară tot rostul vînătfirel.
„D. Davila, nici una nici alta, ochieşte pe un câine şi ’l împuşcă.
„Ciobanul reclamă la primărie şi aci primarul se mărgineşte numai a încheia un proces-verbal, fără a da nici o satisfacere bietului cioban lipsit de unul din ajut fir ele sale credinciose.
„D. Davila aruncă 1 lefi ciobanului, pe care acesta ’l înapoiă cu dispreţ, dicend că nu are nevoie de pomana nimănui, ci cere numai să i se facă dreptate.
„Va aştepta mult şi bine, căci dreptatea adi a dispărut cu desăvîrşire.
„Iată cine este acela, care, în faţa Curţii, cu atâta neruşinare, susţinea că bătaia intră în sistemul său".
0 descoperire arheologică
Cu ocasia săpăturilor făcute de un detaşament de genifi, în apropiare de gara Bărboşi în partea despre Galaţi, pe loc unde se construeşte o baracă, s’a găsit o piatră monumentală, de un metru şi 15 centim. înălţime şi 55 centim. lăţime, de formă cubică, păstrând încă regularitatea ei, împreună cu pedestatul săfi care este un fel de betonnu de felul betfinelor de astă-dî şi cam deteriorat.
Piatra s’a găsit în posiţiune verticală pe pedestalul ei, Ia o adâncime de 2 metri ; pe una din feţe se află inscripţie în latinesce, cu parte din caractere bine des-tincte si lesne de descifrat cuvintele ur-mătfire:	LIVIUS.... SATURNINUS,....
TALUS si cel din urmă rând se pfite citi: HEREDES BENEMERENTES. Lîn-gă piatră s’afi găsit oseminte ce nu com-plecteadă un schelet de om şi prin vechimea lor putreficate.
Alături cu acest monument în partea despre nord s’a dat peste un zid de piatră, ce are grosimea de nn metru şi care se întinde din malul aripei stângi a liniei ferate pe sub pământ până la apa Tiri-ghina din apropiare. Adâncimea ce pfite să aibă acest did nu s’a constatat încă.
Asemenea s’a mai găsit nu departe de acest loc o lampă mică romană şi mai multe monede de bronz şi aramă, cari afi pe dânsele inscripţiunî latine şi diferite figuri,
Detaliuri asupra acestor obiecte se pfite lua de la d. locotenent Velicu, ce se află la sus disa lucrare pentru fortificaţiuni.
Crime si delicte
j
150 persone masacrate şi mâncate.
O depeşe din Liverpol ne aduce ştirea ca un măcel îngrozitor s’a făcut în una din insulele Guiniei superifire, de sub protectoratul englez.
Tribul Oganis a invitat o poporaţiune din apropiere la o întrunire pentru ca se reguleze nişte afaceri între ele.
Toţi cei cari s’afi dus la acea întrunire afi fost masacraţi şi mâncaţi. Printre ei se aflafi mai multe femei şi copii. Mâncătorii de carne de om afi silit pe copii să bea sângele victimelor.
Consiliul interveni, însă n’a putut linişti pe sălbateci, nici a scăpa pe cei ce trăiafl încă şi cari afi fost reservaţi pentru un mare prânz. Măcelul a încetat numai în schimbul preţului de o sută tone de uleifi de curmale.
0 mamă care se sinucide împreună cu copilul ei.
Joia trecută, pe la şăpte ore, comisarul de poliţie din Marsilia, a fost înştiinţat că o femee a fost găsită asfixiată cu fiica sa, în strada Autran. Faptul era exact. Femeia era căsătorită cu un factor postai, anume Nicolai, cu care trăia ffirte răii. Femeia era portărăsă în casa cu No* 6 din strada Autran.
De câte-va zile, bărbatul o părăsise ; rămânând singură cu fiica eî, se hotărî să se sinucidă, mai ales că bărbatul o a-meninţase că ’î va lua copila.
Mercur! săra, stând cu o femee, o întrebă :
— Cum aşi putea să mă sinucid ?
Nu trecu mult, şi un avocat care stătea în aceiaşi casă, trecând pe lângă camera ei şi vădând că nu s’a culcat, dise: Nu te-aî culcat încă ?
— Nu! respunse ea. Dar o să mă culc.
Camera în care stătea, avea d’asupra o cameră mai mică de dormit. Acolo ea ’şi puse în esecutare planul. Aprinse un mangal şi aşteptă mfirtea.
Femeia acăsta a mai încercat acuma un an să se sinucidă, aruncându-se din etajul al IlI-lea al unei case.
Asasinat misterios
Zilele trecute o crimă oribilă s’a comis în comuna Molenbek-St.-Jean (Belgia).
O d6mnă B... a fost găsită asasinată în curtea casei ginerelui eî. Sermana zăcea într’un lac de sânge. Ea trebuie să fi fost surprinsă înainte de a se culca, pentru că a fost găsită în cămaşă, ţinând într’o mână o lumânare iar în cea-l’altă o cutie cu chibrituri. Faţa eî era vănâtă, ceea ce arată că s’a luptat cu asasinul.
Lângă ea s’a găsit un ciomag, cu care de sigur a încercat să se apere.
Mobilul crimei n’a fost furtul, pentru că lada în care nenorocita ţinea banii s’a găsit neatinsă.
Poliţia cercetează.
ti
% «f
Sălbătăeie îiemţăscâ
Poporaţia din Gorlitz e ffirte emoţionată de un alt de sălbătăeie şi laşitate comis de patru ofiţeri din regimentul 19 de infanterie.
Locotenentul Zenker în urma unei certe cu chimistul Wagner, trimise martori a-cestuî din urmă şi lucru curios voi să impue pistolul ca armă de luptă.
Wagner observă martorilor că el ca o-fensat are dreptul să aleagă arma, şi a-lese sabia. Locotenentul nevoind să se bată cu sabia, refuză propunerea ofensatului.
Juriul de ofiţeri găsi acăstă atitudine a camaradului lor hirte corectă (!!) şi declarară că afacerea e terminată. In urmă Zenker. trată pe adversarul şefi de laş. Atunci Wagner trimise martori ofiţerului şi le spuse să primăscă orî-ce condiţiuni.
Ofiţerul drept rejspuns pregăti o cursă. Se duse împreună cu trei ofiţeri la Wagner acasă şi voi să ’l cheme afară. Ofiţerul avea în mână o biciuşcă.
Wagner aflând despre cursa ce i se întinde eşi afară ţinând şi el în mână o biciuşcă cu care începu să lovăscă pe ofiţer. Acesta surprins!, o luă la fugă pe scări, ţipând Wagner însă să luă după el, lovindu’l necontenit. Ast-fel merse până în stradă.
Acolo aşteptai! cei trei ofiţeri. Cum văzură pe Wagner, sefiseră săbiile şi începură să dea în el, făcându-i mai multe răni. îndată se strînse o mulţime de lume care începe să ameninţe pe ofiţeri. Aceştia însă se urcară într’o birjă si plecară.
V*
0 dramă de amor în Berlin
Un tânăr din acest oraş, anume Carol P... amploiat, în verstă de 21 ani, se a-moresă de o fată anume Ana R..
Cu tfite că situaţia tânărului era din cele mai bune, tatăl fetei refusă să dea fata după el, declarând că c angajată pentru un funcţionar din Hamburg.
Ana R. scrisă lui Carol P cerândui să o ucidă.
Cu cea mai mare linişte, tânărul ’şl făcu testamentul apoi se duse la fată, o luă, se duse la un otel şi mâncară im-preună.
După masă ucise pe fată, apoi 'şi trase un glonte în cap.
Intr’o scrisfire lăsată pe masă, cei doi tineri, r6gă pe rude să fie îngropaţi în a-ceiaşî grfipă.
Sciri m crunte
Se scrie din Viena :
Pe când telegraful şi jurnalele ruseşti pretind că catastrofa de la Borki a fost urmarea funestă a întâmplârei, jurnalele polonese din Galiţia publică depeşi după cari, acest accident ar fi resultatul unui complot nihilist, care ar avea ramificările sale la Karkov.
Se asigură că s’a făcut mai multe a-restărî printre studenţii Universităţei din Karkov, unde nihilismul a găsit tot-d’a-una mulţi aderenţi.
Poliţia a interzis jurnalelor să vorbâscă de arestări şi de adevărata causă a accidentului.
ii-
Pe squarul Anvers (Paris) s’a făcut inaugurarea statuei „Pacei armate"
Pacea armată e representată cu mâna stângă pe sabie, mâna drăptă în jos, şi sub picifire cornul abundenţei.
Ceremonia a fost simplă. La trei ore după prânz ceremonia a fost terminată.
INFORMATIUNI
?
Se afirmă că s’au prins cinci dintre furii cari spărseseră biserica Din-tr’o di din strada Academiei, ăr al şăsele este în urmărire.
Hoţia a fost esecutatâ ast fel : U-nul din spărgători a intrat pe o fe-restră, prin care un copil de 8 ani nu găsise micjloc să trecă când s’,au făcut esperienţe de parchet. Acest hoţ era lucrător la gară şi o nepfită a lui, mult timp în serviciul preotului bisericii, îl însciinţase că preotul ascundea în biserică banii şi bij uter iele lui.
Hoţii nu furaseră, de frica păcatului, crucea de aur dc pe altar.
Tote bijuteriele şi o parte din bani ati fost descoperite şi restituite păgubaşului preot, care penă acum era bănuit că el ar fi autorul acestui furt îndrăsneţ.
D. Carp, ca să ’şl pfită însgheba mal bine o majoritate în corpurile lei
giuitdre din membrii al tutor grupărilor politice, ar fi declarat unora că nu mal ţine la t6te proiectele publicate în «Monitor», pe basa cărora susţinea că s’au ales cea mai mare parte din nouil chemaţi. D-sa se mul-ţămesce numai cu proiectul pentru îm proprietărire şi cu proiectul pentru reformarea Băncii naţionale.
Întrunirea conservatorilor ce era să se ţină a<Jl la clubul conservator s’a amânat penă la venirea d-luî Las-car Catargiu, fiind multe neînţelegeri între membrii «marelui partid».
*-
Biuroul Ateneului din Capitală a ho-tărît se organiseze o esposiţiune de pictură, sculptură şi architectură cu tfite ramificaţiunile lor în sălile noului palat al Ateneului.
Obiectele se primesc în t6te cjilele în localul palatului Ateneului de la o-rele g şi jum. până la 12 diminăţa şi de la 3 până la 6 ore după amâdî.
Deschiderea esposiţiunii fiind definitiv fixată pentru io Noembre a. c, — obiectele vor trebui a fi trămise până la 5 Noembre.
Când esposiţiunea va fi complectă, comitetul pentru esposiţiunea universală din Paris va fi invitat să numescă un juriu pentru a alege o-perile ce cu consimţimentul artiştilor vor pută figura la acestă din urmă esposiţiune.
La închiderea esposiţiel, Ateneul va distribui recompense artiştilor ale căror opere vor fi premiate.
Diarul «Resboiul» face mare sgomot cu articolul nostru intitulat Regele an-tiavnast. Codiţa «Epocei» ne acusa declarând că acum două luni am fi rădicat pe M. S. Regele «în slava cerului», iar astă-cjî am infors’o pe foia aî-l-altă.
Slabă memoriă are confratele nostru, să ’şl o împrospăteze resfoind co-lecţiunile diarulul nostru şi se va convinge lesne c’a greşit. Niciodată diarul nostru n’a ţinut limbagiu curtezan, nicl-dată n’a aprins luminarea vre u-nuî sfânt, fie el şi cu corfină în cap.
A avut păcatele sele «Telegraful» de altă dată, nu tăgăduim, der acesta priveşte pe ffista direcţiune a cjiarulul.
In BucurescI, ninge întruna. Adl-nfipte chiar a îngheţat puţin.
Ieri şi alaltă ieri a nins mal peste tfită ţara. Dăm aci numele localităţilor pe unde a nins, înţelegendu-se bine


FOIŢA piARULUI TELEGRAFUL
ST
DRAMELE
Inquisiţiunel
ROMAN INEDIT
DE
Mccnc Mcvrio şi Loizis L<xarLcqj
CAPITOLUL III Tortura
—	N’ai să spui câine ce eşti, cine a pus această scară la ferestrue ? Cine a voit se te scape din închisfire ? A ! nu voeştl să vorbeşti. Să vedem dacă vel tăcea şi înaintea lui Mallet, marele acuzator.
Adresându-se către păzitori, zise :
—	Desfaceţl lanţurile şi păziţi-1 bine. Păzitorii se supuseră, maltratară pe
bătrân şi ’l înjurară.
—	Pleacă ! zise şeful, după ce temnicerii ’l deslegară din lanţuri.
îngrozitorul cortegiu se puse în mişcare, luminat de torţe,— pentru că afară de şi începuse să se lumineze de diuă, înlăuntrul închisoreî era un întunerec grozav.
Samuel fu dus în sala de tortură.
Jean Mallet, care nu stătea departe de închisfire fusese prevestit despre aceasta şi venise imediat. El aştepta să i se a-ducă întemniţatul ca să ’l tortureze.
întemniţatul fu aşezat în mijlocul saleî. Omeni inarmaţi stăteau în jurul lui, gata d’a sări asupra lui Samuel la orî-ce ordin al marelui-acuzator.
In dosul acestor fimeni erau istrumsn-tele de tortură : capcana, cârligile de care se atârna acuzatul, butucii în cari se strîng picifirele victimelor până ce fisele se sfarmă, scripetele prins de plafond cu care se face strapada,— adecă ruperea înche-ieturelor, patul de tortură etc. etc,
—	Samuel Nathan, zise Mallet; cine-va a încercat ca să te scape astă-nfipte; spune cine este acela care a îndrăsnit să facă aceasta.
Aceste cuvinte făcu pe bătrân să se a-sigure că fiica lui n’a că<)ut în mânele sbirilor, şi respunse cu ironie:
—	Ce mai ţineţi această armată de soldaţi, dacă eu trebue să ve spun ce se petrece în închisfire ?
Marele-acuzator, arătând instrumentele de tortură, zise:
—	Ia seama Samuel... nici ieri n’aî voit să spui nimica..
Nici erî nu vă-am spus şi nici adi nu voi spune nimica Jean Matlet, declară cu tărie bătrânul. Voeşti să pui mâna pe averea şi secretele mele. Nu vei pune mâna nici o dată !
—	Lasă că te tac eh să vorbeşti, strigă furios marele-acuzator. Avâm aci instrumente cu cari facem şi pe muţi să vorbească.
Nu ’ţi vei ajunge scopul cu tortu-rele ! Ceia ce ştiu şi ceia ce am, numai prin muncă am câştigat. Ori ce veţi face nu veţi afla nimica de la mine. Torturăză-mă decă voeşti, însă să ştii că nu vei afla nimica. Tortureză-mă decă poţi...
—	Decă pot?.. Se vede că voeşti să’ţi baţi joc de mine ?..
—	Torturele tale nu mă sperie mise-rabile, strigă bătrânul ; am o misiune de la D deu, şi acestă misiune o voiu inde-plini orî-ce vei face tu... Să ştii că am să scap din mânele tale ! strigă bătrânul cu ironie şi măreţie, aşa că atât marele-acusator cât si fimenil lui se înfiorară.
Jean Mallet strigă cu furie :
—	Aplicaţi-î întrebarea obicinuită.
Douî fimeni puseră mâna pe bătrân şi’l
duseră într’un colţ al săleî; fimenii înarmaţi eşiră în coridor, gata a intra în orî-ce moment.
Intr’o c.lipă, Samuel fu desbrăcat până la brâu.
Un om îi prinse mâinele şi le legară la spate.
Un altul scoborî scripetele în jos şi prinse cârligul în laţul ce’l făcuse cu fringhia care erau legate mâinele.
Apoi uitându-se la marele-acusator, aşteptă să execute ordinele lui.
Călugărul Isabey se apropiă de bătrân ca să-şi înceapă funcţia lui de mare-între-bâtor,—adică torturator.
—	Samuel Nathan, dise Jean Mallet de pe scaunul pe care şedea, voieştî să te supui justiţiei regelui, care te întrâbă ?
—	Am spus, ce aveam de spus, răspunse bătrânul.
—	Voieştî se spui numele aceluia care a voit să te scape? Voeşti să spui de unde ai luat focul ce s’a vădut în celula ta ? Voieştî să spui prin ce mijlfice, prin ee vrăji, prin ce minuni, prin ce acte de magie ai strâns atâtea bogăţii? Voieştî să spui în ce loc ai îngropat secretul tăS ?
Samuel Nathan nu răspunse nimica.
Marele-acusator aşteptă un moment,Ja-poi ridică braţul drept.
Torturatorul puse mâna pe frînghia scri-petelui şi ridică puţin în sus pe bătrân.
Incheeturele de la umăr începură se trosnâscă.
Marele-acusator, lasă braţul în jos şi torturatorul se opri d’a ridica în sus pe bătrân.
Călugărul Isabey se apropiă de Samuel si dise :
—	In numele lui D-deu şi a regelui nostru Ludovic XI, care e representantul lui Dumnedeu pe pământ te somez să spui adevărul.
Bătrânul însă făcu o sforţare să domine durerile ce le suferea şi un rîs diabolic apăru pe husele lui.
—	Respunde! strigă Isabey, cum te-aî îmbogăţit? Prin ce legături infame eşti legat de dracii din infern ? Eşti acuzat că fabrici aur şi diamant, e adevărat acăsta ori nu ?
Fiind-că bătrânul nu respundea nimica, călugărul se întfirse către marele-acusator, pentru a’i cere voie ca să ’l întrebe şi mai tare, — adică să ’l tortureze mai grozav.
—	Intreabă-1 (torturează-1) ordonă Jean Mallet, galben ca ceara.
www.dacoromanica.ro
TELEGRAFUL — 29 OGTOMBRE 1888
că e vorba numai d acele unde egisfă Staţiuni telegrafice. Ec£-iţ:
Adjud, Alexandria, Baia-de-;iramă, Babadag, Balac| Ralta-Albâ, Befihet, bârlad, Bistriţa, Botoşani, Broştenî, Bu-deştî, BurdujenI, Buzâd, Calafat, Călăraşi, Câmpina, Cdmpu-Lung, Caracal, Ceatal, Cern?-Vodă, Cetatea, Corabia, Cozia, Curtea-de-Argeş, Domnesc!, Do rohoiu, Fălcii!, Folticenl, Ferbinţî, Fi-lipesc!, Focşani, Găiescî, Gorgova, Hâr-lău, Hârşova, Horez, Huşi, Isaccea, Măcin, Mahmudia, Mangalia şi marea agitată, Mărgineni, Medgidia, Mihăilenî-Mizil, MoinescI, Neamţu, Novaci, Obe denl, Ocna, Odobescî, Ostrov, Panciu, Pâtărlagele Pitesc!, Piua-Petri, Pleşcoiu, Ploiescî, Predeal, Râmnidu-Sărat, Râm-nicu-Vâlcea, Rîu-Vadului, Roşi-de-Vede, Sinaia, Slobocjia, Tecuci, Tergovişte, Tergul-Frumos,. Tergul-Jiu, Tulcea, Urlaţi, Urzieenf, Urşii, Valea-Călugărâscă, Văleni, Verţţior’Va, rulcan, Zătrşni, Zininicea.
»Monitorul oficial* de acîf publică un comunicat, prin care arată că din faptul secuestrăril linielor romane Lem-berg-Cernăuţl Iaşi nu se .duce nicj o ştirbire drepturilor şi intereselor de-tentorilor de acţiuni, de ore-ce plata anuităţilor nu Va suferi întru nimic şi regularea lor se va face la i (13) A-prile şi la 1 (13) Octombre al fiă cărui an.
Consiliul general al judeţului Brăila a ales preşedinte pentru a. , pe d. E-■* 1 .mia Er. Popa, vice-preşedinţî pe d-niî N. Giurescu şi P. P. Christescu, secretari pe d-niî Ion Gulioti şi T. Teodorescu.
• -*-
Se vorbesce că d. Anton Dumi-treseu, fost comisar-inspector cl. I sub guvernul trecut în poliţia Capitalei şi care continuase a servi câte-va Itenî în poliţia d-lul Voinescu, ar fi nu-fiiit acum în acelaşi post de actualul1 d. prefect.
Dupâ precedente, nu ne-ar surprinde asemene numire.
Se dice că d. procuror Paraschi--escu de la trib. Ilfov va fi numit judecător de instrucţiune în locul d-lul Tătăranu, care ar trece ca preşedinte la vre una din secţiuni.
Asemenea se afirmă că vor fi schimbaţi şi d-niî procurori Sfetescu şi Ma-vrus, spre a se face loc a1tora devotaţi personali al d-lul ministru Trece-,
D. M. Kogăînicânu, pe când se gâsia la Iaşi, aflând despre alegerea d-lul Litenu de către col. I de Senat de la Sucâva, i-a adresat următorea telegramă:
17 Octombre, 1888.
Alecu Litenu. Fălticeni.
Iţi trămit sentimentele mele de ad miraţiune; trebuie să fie cine-va mândru de a represinta Fălticenii. Amiciţia la toţi.
»Lupta« arată că la col. I de Senat a votat pentru Cerlenti şi generalul Năsturel Herâscu, mort de mal mulţi ani.
Numitul cjiar cere lămuriri guvernului asupra acestui fapt.
Fiind cum au votat şi alţi morţi, dispăruţi şi supuşi străini, la mai tote colegiile, sub oblăduirea cucernicului Pache, noi nu mal cerem nici o lămurire.
-*-
Bătăuşul Lipati de la oficiul stării civile a fost transferat la serviciul controlorilor unde n’are nici o pricepere.
Ast fel scie d. Pache să’şî pedep-sescă agenţii electorali când bat şi’n pretoriul funcţiunii lor.
Prefectura de Suceva guvernul a oferit’o d-lul Ghiţescu, fost prefect sub guvernul trecut, dâr aflăm că d-sea a refuzat categoric.
Onbre d-luî Ghiţescu.
Un ţăran trăgea să moră
Fiu-seu, alergă să cheme preotul ca să’l gri-jească. Fiind pe la miezul nopţi, nu îndrăsnea să bată în uşă, ci stătu acolo până la ziuă. Când se sculă preotul şi află pentru ce venise, îl întrebă:
—	Bine, mă! De ce n’al bătut tare în uşă ?...
—	Păi de, părinte, nu vream să te deştept.
—	Aşa e ; dar tatăto o fi şi murit până acuma.
—	Ba nu, părinte!.. Am lăsat eu pe vecinul să'l tie de vorbă.
gârlă.

ULTIMA ORA
Serviciul special al «TELEGRAFULUI»
Viena, 8 Noembre.
„Corespondenţa Politică11 confirmă soirea că e vorba de a regula t6te diferendele care provin din secuestrul liniei române Cernăuţî-IaşI printr’un protocol complimentai- la convenţiunea austro-română de la 21 Februarie 1881.
Londra, 8 Noembrie.
După „Times1- P6rta ar fi primit o depeşă din Petersburg în caret Rusia ar declara că dacă Austria ar ocupa Serbia în urma agitaţiei pricinuite în ţară de divorţul regal, Rusia s’ar socoti ca desle-gată de angajamentele sale şi ar ocupa Bulgaria.
Berlin, 8 Noembre
Reichstagul se va deschide la 22 Noembre.
B.rlin, 8 Noembre.
După „Politische Nachrichten“ se vede într’o acţiune comună a Germaniei şi a Engliterel un motiv mal mult de a menţine posesiunile germane din Africa.
Borna, 8 Noembre.
D. Crispi a depus pe biroul Camerei trei cărţi verzi relative la cestiune. Ma-suahuluî, la tratatul de comerţ cu Fran-cia şi la convenţiunea Canalului de Suez.
Belgarad, 8 Noembre.
Se afirmă că regele a decis să renunţe la dreptul seu de a numi a treia parte din membrii Scupcineî.
Paris, 8 Noembre
Senatul a adoptat cu 223 voturi contra 18, cu tbtă intervenţia d-lui Floquet, proiectul de lege care alipeşte cheltuielile poliţiei din Paris la bugetul Statului.
D. Leon Renault a imputat d-luî Floquet complezenţele sale câtre consiliul municipal din Paris.
Ultime informaţii
louia trecută s’a sărbat aniversarea societăţii industriaşilor mecanici, precum şi sfinţirea drapelului societă-ţel, care s’a făcut la biserica sf. Dumitru. Sera s’a dat un bal în sala teatrului Dacia.
Se vorbesce despre demisionarea d-luî Garoflide de la prefectura de Prahova.
In urma căderii în alegeri, este posibilă asemenea »remersiare« a d-lul Garoflide.
Se acrediteză din ce în ce scirea că guvernul ar fi voind să sesiseze curtea de Casaţiune, în interesul legii cjice-se pentru a se reveni asupra condamnării d-lul fost colonel Po-lizfi.
Aflăm că cetăţenul Ioniţă Cons-tantinescu, din calea Griviţel, comerciante, vechi liberal’' a încetat din viaţă în urma unei suferinţe de câte va cjile.
Condoleanţele nostre întristatei familii.
D. prefect colonel Algiu a obţinut depărtarea din poliţie a d-lul comisar inspector cl. II Ianolescu, ca nefiind la locul seu.
Pentru asemene motiv s’ar cere în curând şi depărtarea comisarului cl. I Creţu.
IM lângă numirea d-luî Anton Du-mitrescu ca comisar-inspector cl. I se afirmă că s’a decis şi numirea fratelui d-sale I Dumitrescu, fost comisar
cl. I. ca comisar cl. I în locul d-lul Florică.
Se spune că, din causă de bdlă, d. G. M. Ghica se va retrage din diplomaţia.
Deputaţii Iaşilor vor propune, în Cameră, îndată după deschidere, un piojcct de lege pentru canalisarea Bahluiulul.
Aflăm că generalul Angelescu şi mărturii ce-se vor invoca vor fi în curând citaţi la Casaţiă pentru instrucţia dâre? în judecată a generalului fost ministru.
Duminecă, se face alegerea delegaţilor col. 3 pentru consiliul judeţean de Ilfov.
Agenţii pakiştî au început deja ,i-lergăturele.
Ca sâ pdtă introduce în armată pe unii oficiărî demisionaţi în trecut, guvernul ar fi pregătind un proiect de lege, prin care cere se fiă autorisat d’a putâ rechema în activitate de serviciu pe asemene oficiărî.
Comitetul liberalilor ieşeni, discutând asupra situaţiuniî creată ţârei prin alegerile din urmă, a luat în u-naminitate, urmâtorea resoluţiune: «T6tă direcţiunea politică şi tdtă acţiunea parlamentară se încredinţeză In mânele d-luî G. Mărzescu, preşedintele comitetului liberalilor disidenţi
ieşeni».

«Naţiunea» spune că să vorbesce că împăratul Germaniei se va opri şi în BucurescI, la primă-vară, când va trece spre Constantinopole.
*-
Duminecă, se va ţine la Ploeştî o întrunire publică a liberalilor.
Se dice că va lua cuvîntul şi d. Dimitrie Brătianu, deputatul col. II.
«Naţiunea» spune că omorât orii soţilor Lespezeanu se vor judeca în modul următor:
Doi din el vor fi judecaţi la BucurescI. Doi la Cluj, iar unul va fi judecat în contumace de ambele curţi cu juraţi.
Dosarul din BucurescI care e fdrte voluminos având 256 de file fără depoziţii, va necesita o citire de 2 ore şi jum. cel puţin.
Martorii acestui proces sunt în număr de 64.
De sigur că desbaterile acestei afaceri, ce vor fi fdrte interesante* vor dura cel puţin trei Jile.
BIBLIOGRAFII
A apărut:
line poignle des Verites â nos preten-d'.mts par un paysan du Danube.
a
V	,	#	«
A aparut de sub presă broşura întitulată
l’ropunei ere de organisarta servitiuluî sanitar asupra Prostituţiunei în Capitală de ’d. C. Pastia, doctor în medicină şi chirurgii de la facilitatea din Paris, medic primar de judeţ, fost medic de spital si al com. BucurescI.
* *
*
Raporturi eeonomice ale Legaţiunilor şţ consulatelor României (seria IV) copi’indând R2 rile Camerelor de comerciu din Focşani, Craiova PloescT, Galaţi, laşi, Botoşani, Pitesc! şi But urescl asupra Regimului vamal aciuai.
* *
*
A apărut :
Golera la panerrl (Cercetări esperiinentale) teşi pentru obţinerea diplomei de medic veterinar de d. N. P. Focşa (Fălticeni).
CASSA DE SCHIMB
N. & D. Moroeano
Strada Lipscani, Noua clădire a cetei Afet Dacia România numită < Pasagiu! Dimitrie Ghica * No 6.
BUCUREŞTI
Cumpără şi vinde efecte publice şi face orî-oe schimb de monecll
Cursul pe cj,vaa de 28 Octombre 1888
5•>/(, Rentă Amortisabilă .	.
5°/d	> Rom. Perpetuă. .
6“/o Obl. de Stat (Conv. Rur.) 6*»/o »	»	» (C. F. Rom.)
5%	> Municipale 1883 .	.
S°/o »	*	1884 .	.
7°/0 Scrisuri funciare Rurale. 5°/o
7 °i0	»	» Urbane
6%
5#/o
5°/0	» func. Urbane Iaşi.
Impr. cu prime Bucur. (20 I.) Los. Crucea Roşie Italiană . 10 fr. Obl. Casei Pens. 300 i.
» Sârbeşti cu prime. Losurî Otomane cu prime .
» Basilica Dombau . . Aur contra argint sau bilete . NapolionI contra lire .	.	.	.
Florini valdre Austriacă . .
Mărci Germane...............
Bancnote Francese .... Ruble Hârtie. ......
I, Ouinp.
I 94 M 93 ’li 98 'I*
83'k
i67s/*
96*/4
■051/a
92'ă
82
29
225
74
K
>7
21/*
2.08
99U®
260
NB. Cursul este socotit în aur.
Ytod_
95'!/
94'h
99'h
84'/
107*1*
97 G 11
9$*/*
82»/*
32
235
80
52
21
2»/*
2 09 1.26 IOO
2 70
Boale Sifilitice
Neputinţa Barbatâsca
Vindecă după cele mal noul metode, radical, fără durere şi împedicare; după experienţă de 18 ani. Specialist în bulele lumeşti,
XDR THOE
Strada Emigrat, Nr. 3, (în dosul şcdleî militare, intrarea din calea Victoriei prin strada Sf. VoevodI pe linia Tramvaiului.
Consultaţîunî de la 8 a.m. până la 6 sera.
Loc separat de aşteptare pentru fie-care.
Compania de gaz din Bucurescî
ANUNCîU
Compania de gaz din BucurescI, rea minteşte numeroşilor săi abonaţi, că ori ce reclamaţiuni pentru defectuosităţl de eclaragiu trebuiesc adresate biroului din calea Victoriei No. 66, unde se găseşte în permanenţă personalul necesar pentru a da de urgenţă satisfacţie onor. Public.
Tratat Vinicol
Se află de vendare la d-nu:
I. Popp, Strada Cătunu No. 5 şi Polonă 37 precum şi
La tote librăriile principale Administratorul ziarului, C. Ispăsescu.
In acest moment însă uşa se deschise
i un temnicer, aduse un bilet marelui-cusator.
Acesta luă repede biletul.
—	Opriţi! strigă Mallet, care ordonase se aplice tortura cea mal grozavă luî Samuel.
Acesta tresări şi se uita la călău, căutând să ghicăscă ce s’a întâmplat.
Ce se întâmplase?
Ce însemna acel bilet, care făcu pe marele acuzator să oprâscă tortura?
Cel care mânuia scripetele, supunân-du-se torturatoruluî, coborâ pe bătrân
jos.
Pe faţa bătrânului nu se vedea că suferise dureri grozave. Energia şi voinţa lui, luptase contra durerilor. El ţse gândea însă la alt-ceva acuma. Băutura mis-teriosă începuse să facă efectul pe care ’1 vom cunoşte în curând.
Tortura încetase.
Marele acuzator eşi din sală şi se în-torse îndată îndărăt.
Isabey, intrigat, neliniştit, se uita la Jean Mallet; ochii acestuia străluciau în fundul celor două găuri negre a glugeî ce o avea în cap.
—	Samuel Nathan, zise marele-acuza-tor, acuma avem alt mijloc să te fecem
să vorbeşti. Văd că cu tortura nu ot face nimica. Voieşti să vorbesc!?
—	Ţi-am spus, respunse bătrânul că despreţuiesc tortu'rele tale, cum te des-preţuiesc şi pe tine. Ori la ce torturi mc vel supune nu vei afla nimica de la mine.
—	Dacă nu vom căpăta nici un răspuns de la tine, cjise marele acusator, vom căpăta de la fiica ta.
—	Fiica mea! strigă Samuel.
—	Da., fiica ta, răspunse cu o bucurie sălbatecă Jean Mallet. Am aflat cine a voit să te scape astă nopte. E ea... Când se cobora pe scară, la strigătul santinelii a tresărit şi alunecând pe scară a căzut în Seina. Am dat ordin ca să o aducă aci şi să fie faţă la torturele tale. Am să te torturez, va spune ea secretele tale..
Aceste cuvinte umplură de grosă pe Samuel. Despre el nu se îngrijea de loc dar se îngrija de fiica luî, care acuma era pe mânele sbirilor. Cu t6te aceste sigur pe sciinţa lui, bătrânul răspunse cu bărbăţie :
—	Adă-o aci... Torturează-me în faţa ei, banditule! Să ştii că luminile ce le-a dat D-zeu nu sunt ca să te lumineze pe tine... Fă ce ştii, ed nu voi vorbi...
Atunci, marele acusator furios, strigă :
■— Aduceţi pe fiica acestui vrăjitor !
Apoi adresânduse la Isabey :
—	Intrebaţi-1 din nou !
Corpul lui Nathan fu ridicat dift nod în sus.
Uşa se deschise şi Elvira fu împinsă de Pierre Cornu înaintea marelui acusator.
Nenorocita căzu la piciorele lui Jean Mallet.
—	Fiica mea ! strigă Samuel Nathan. Elvira întorse -capul în partea de unde
venise acea voce.
Ea văzu pe tatăl ei în mânele călăilor.
—	Tată ! strigă ea întinzând mânele spre el.
Uitându-se cu jale la marele acusator,
strigă :
—	Iertare... ertare... Te rog, iertare !... Fieţî milă de el ! FieţI milă de el şi de mine!
—	Tată!... sărmanul med tată!
—	Curagid, fiica mea ! dise Nathan, cu o voce răsunătâre.
—	Torturaţi-1 mai tare! strigă Mallet. Torturatorul ridică mal sus corpul nenorocitului bătrân.
Isabey începu:
—	Voescî să spui adevărul ?
—	Nici o dată nu veţi afla ceea-ce nu voesc să vă spun.
—	Iertare ! strigă Elvira. Destul... Aveţi milă !
—- Nu te teme de nimica, fiica mea, Jise bătrânul. In curînd vei scăpa din mânele călăilor. Curaj!
—	Torturaţi-1 şi mai tare ! strigă ma-rele-acusator.
—	Prin ce acte infame, prin ce vrăji, prin ce alte magii ai adunat atâtea bogăţii ? întrebă Isabey.
O trosnitură de 6se făcu pe Elvira să scdtă un strigăt de durere.
—	Sărmanul med tată ! clise ea... M6re... Iertare ! Vă cer iertare... Pentru numele lui D-ded încetaţi... Vă conjur pe ce aveţi mai scump în acăstă lume !... Nu ’l t6r-turaţî ! Nu ’l ucideţi!...
—	Mfirtea e scăparea, fiica mea! dise Nathan cu o voce slabă. Aduţi aminte de ce ’ţl am spus! Fii curagibsă! Mdrtea e începutul reînvierei!
—	Mărturiseşte totul! c^ise Isabey.
—	Torturedă-1 mai tare ! strigă Mallet.
—	O nu.. .. opriţivă ! .. opriţi-vă strigă Elvira.
—	Tu! miserabile! strigă Nathan uitându-se crunt la Mallet, erecţi că sunt în puterea ta! .. Credi că vei afla ceva de la mine! Să ’ţl iasă din cap acesta. Să ştii că am să scap din mâinele vfistre.
—Opriţi! strigă d’odată marele-acu a-tor. Opriţi !
Fata lui Samuel era grozav de schimbată. Ochii erau împăiejenaţi; pelea feţei era galbenă ca ceara; un suspin eşi din pieptul lui.
—	Jean (Mallet! strigă bătrânul, ui e-te la mine, să ştii că, avem să ne mai vedem !. .
Pentru a treia 6ră călăul se cutremură de grdza. După ce corpul, sad mai bine Jis cadavrul nenorocitului Samuel fu coborât jos, trecu aprope o minută pînă ce marele acuzator să ’şî vină în fire.
Jean Mallet se repedi spre betrân şi puse mâna pe corpul luî deja înţepenit.
—	A murit! strigă el. A murit!
—	Am perdut secretul ovreiului! strigă Isabey. Nu mai aflăm nimic d’acum înainte!
—	Tată !... o tată ! strigă nenorocita Elviră, aruncându-se spre cadavrul nenorocitului Samuel. Te-ad ucis miserabi D-deule, cum ai permis ca aceşti dmeni sâ comită o ast-fel de crimă!
Apoi întorcându-se către Mallet şi Isa-bey, iţise :
—	O! sălbaticilor! Oameni fără inimă ! Tigri fără milă! Aţi asasinat pe tatăl med ! Miserabili nelegiuiţi!
(Va urma)

www.dacoromamca.ro
TELEGRAFUL — 29 OCTOMBRE 1888.
CASA DE SCHIMB
0SGU NACHMIAS
No. 8, în palatul «Principele Dimitrie Ghica. (Dacia-Romănia) Strada Lipscani, în faţa noueî clădiri a Bănceî Naţionale
BUCURESCI
|H|,j„î<>I<>i<.Hf«4444444 * 4444444444444|||j ^
Cumpără şi vinde efecte schimb de
publice şi face orî-ce monedî
Cursul pe 4iua de 28 Octombre 1888

D' y	Cumpără	Vinde
Rentă Amortisabilă 5 »/0 , .	943U	95 lU
j Română perpet 5»/*	93 ha	94
Oblig, de Stat (C. Fţur. 6»f,	9W2	99
> C. F. R. 60/0 . . .	—	
» Municipale 50|0 . .	83b2	84
» Casei Pens. (300 L.)	225	230
Ser. funciare Rurale 7<>/0 .	107	107 lh
» » » 5°lt •	97	97'h
» » Urbane 7*/0	1051/2	106
» » » 6	IOO	IOI
* ' *	93	93V2
» » 1 I# 5°/o	82	82*/4
Obl. Sârbesc! cu prime 3°jo	75	78
Im. cu prime Buc. (20 lei)	50	55
Losurî crucea Roşie ltaliane	28	32
Act. Banc Naţională . .	—	—
Losurî Otomane cu prime	48	53
> Basilica Dombau c. p.	17	20
» Panama cu prime . .	—	—
> Şerb. cu pr. em. 188S	>3	15
Aur contra argint sau bilete	2 20	2 50
» » Napoleon . . .	—	—
Florini Wal. Austriac. . .	207	209
Mărci germane .....	I24	126
Bancnote francese ....	IOO	IOO3/o
» Idem italiane . .	99	IOO
. Ruble Hârtie . . NB. Cursul este în aur.	255	265
wmmmmmimm		mm
AKUNCIU
4"
4*
4
$>
4 4
4	, ■	,	.
4 lucrătorilor străini din părţile Macedoniei, 4
Sub-semnaţil, avem onoare de a anunţa 4
cf-r5ir\T rlîn nartilâ» TVTîipprlrmipi ‘î*
J din Turcia, că prin corespondenţa care o .£ 4 avem, putem espedia bani în următbrele o- 4 Ţ rase împreună cu satele lor.
4	1. Monastir, Perlepe, Cruşova, Magarova, 4
4 Moloviştea, Resen, Florina şi Corcea ; banii 4 4 se vor respunde de către d-nuf Constantin 4 4 M. Pili la Monastir.
*	2. Ochrida, Struga, Debar, Elbasan, Sta-
4 rova şi Pogradeţi ; banii se vor respunde 4 4 de către Fratele nostru anume Ianache I.
4 Fortomar la Ochrida.	4
4 In cas de perderea banilor, se vor des- 4 4 păgubi de către	noi sub-semnaţii.	4
4	Semnat! :
4
4	’ Turnu-Măgurele	4
4 Adresa pentru	Telegrame :	Fortomar, Mă- 4
gurele.	4
44444444444 * 4444444444444^^
‘i 1 TTk 1 s i"V 1 ! s 1 i 1 1 1 1 f 1 iT iTiii»:
600,000 Franci:
A CĂSTIGA ÎNTR’O DI
Fraţii I. Fortomar Macedoneni *
4 gw |||44-1
LA LIBERTE ROUMAINE
Diar cotidian, mare format
In limba francesă
UN NUMfiR 20 BANI
ABONAMENTE: Un an, 40 lei ; 6 luni, 20 lei; 3 luni, 10 lei.
Administraţiunea
8 — BULEVARDUL ELISABE'IA — 8. Bucureşti.
Compania generală de conducte de apă
(SOCIETATE ANONIMĂ) LA LIEGE (BFLGIA
No. 3.— BIUROUL LA BUCURESCI, STRADA ESCULAP— No. 3.
Studii, construcţie şi instalare de distribuire de apă şi de gaz
PRODUCERE ANUALA DE TUBURI TURNATE VERTICAL 20,000,000 kil,
plgr* Forje, Turnătorii, Ateliere de construcţie **H^g
MOTORI HYDRAULICI, STĂVILARE, ROBINETE, FĂNTĂNI,
GURI DE FOC.
Construcţie cLe uzine cLe <3-a,:z;, SPĂRGETOR DE COKE, POMPE CU GUDRON încălzire cu aburi, TXXIE3 TITIE2 IE cu elete şi obicinuite.
Medalie de argint: Paris 1878. Medalie de aur: Amsterdam 1883, Anvers 1885. Medalie de aur ; Craiova 1887.
¥?¥?¥1R
FABRICA
„GOMET“
DE SOBE MEIDINGER SI MAŞINI DE BUCĂTĂRIE
ADOLF S^-X.0Iv(£01T
Cea mai practică şi economică sistemă de încăl-dire. Căldura şi arderea pot fl regulate în mod perfect Focul se p6te întreţine în permanenţă dile şi septămâm întregi. Ca combustibil se pote întrebuinţa cok, lemne, ligorită, cărbuni de piatră şi coceni de porumb.
VENTILAŢIA ODĂILOR
*
Maşinele de bucate sunt de sistema cea mai perfecţionată. Durabile, practice şi cu o economie mare în combustibil. Se pote arde cok, lemne, cărbuni de piatră, etc.
Depositul str. Doinnsi, 14 bis. Fabrica str. Yultur, 6.
Cereţi Broşuri ilustrate cari se trimit gratis.
LA
----- -
1 DECEMBRE 1888 TRAGEREA
E MAREI LOTERII OTOMANE E|
TABELA CÂŞTIGURILOR : t lot mare de	.	600,000	fr.	000,000	fr.
1 lot de...	.	60,000	fr.	00,000	fr.
1 lot de . . .	.	20,000	fr.	20,000	fr.
1 lot de . . .	.	20,000	fr.	20,000	fr.
1 lot de. . .	.	6,000	fr.	0,000	fr.
1 lot de ...	.	6,000	fr.	0,000	fr.
F	1	lot	de ...	.	6,000	fr. 0.000	fr.
*	X	lot	de...	.	6,000	fr. 0,000	fr.
1 lot de...	.	6.000	fr.	0,000	fr.
1 lot de . . .	•	6,000	fr.	0,000	fr.
12 loturi de .	.	3,000	fr.	30,000	fr.
28 loturi de .	.	1,000	fr.	28,000	fr.
500 loturi de .	.	400	fr.	200,000	fr.
550 loturi rr7fotIWţ000,0#bs000 ff.
Rambursarea loturilor este garantată de către Guvernul Imperial Otoman.
PREŢUI.. BILETELOR :
1	Bilet..........Franci 5
7	Bilete.........Franci 84
25	Bilete.........Franci 118
100	Bilete.........Franci 405
Formalităţile cerute de lege au fost îndeplinite.
Tragerea va avea loc la Constantiuopole, la Palatul Imperial al monetelor.
îndată după primirea banilor, biletele se vor adresa imediat cumpărătorilor.
Biletele de bancă şi ori ce timbre fără escepţiune, sunt primite în plată fără nici o dificultate, cu curs în aur.
Ori ee câştigător va fi înştiinţat prin telegramă chiar în diua tragerei.
Pentru a primi biletul sau biletele, tre-bue să se espedieze banii prin mandat poştal, cheque sau scrisdre recomandată la Directorul
COMPTOIR COMMERCIAL
557, Granoe vue de Tăkă, 557 CONSTANTINOPLE
II************ *********** ********************** gc
* EREZII L. LEMAITKE SUCCESORI *
TURNATORIE de FER şi ALAMA
ATELIER MECANIC ’
Bucureşti —Calea Văcăreşti, 195, — Bucureşti.
Se însărcinează cu construcţiuni de turbine şi mori cu preţuri mal reduse de cât acele din Viena şi Pesta.
PREŢUL
Unei mori cu 1 piatră de 36 ţoii,
1
1	>	»	46
2	»	>36
a	.43
Esecuteazâ repede orî-ce lucru
. . lei 1900 . . » 2100 . . » 3600 . . » 3800 de turnăto-
rie sad mecanică ; precum : coldne simple şi
ornate.
Mare asortiment de mobile pentru grădină, ornamente pentru grajduri, teancuri de viu, etc. etc.
Mare deposit de grlmji de fer, raluri pentru vagonete Dăcuuville, ţero de tuci.
Mare asortiment de pietre do mdră La Fertă-sou s-Joii arre.
*********************************************1
nc MCM n fi DL una pereche case situate [)t VtNUAnt în iaşi, strada sf. Andrei, în ograda (curtea) bisericel. Amatorii d’ale cumpăra se vor adresa la D-na Ruc-sandra Cosma, în T6rguşor, sau la D-nu C. P.-Conduratu, în Bucureşti, str. Lipscani No. 96.
J
GRADINA ELIADE^taptL1”,otal
UN BUN MEDITATOR
doresce ca să dea lec-ţiunl pentru clasele primare. Doritorii să se adreseze printr’o scrisdre sub iniţialele M. N. la administraţiunea acestui cjiar.
LICOARE
GUDRON-TOLU-VESCAT
este formată, din gudron vegetal de Norvegia, balsam de tolutan şi vdsc de brad. Se recomandă ca tămăduitore tusei vechi, durere! de piept, tusa, arsuri de stomac, nepoffcă de mâncare, catar al băşice! urinare. Sticla 2,50.
INJECŢIA GALBENA sigură în vindecarea scursorel (Blenoragie). Sticla 2 iei.
Aceste preparate, compuse de Di-mitne G. Gherman, farmacist în Buznii, se găsesc.e de vânzare în Bucuresd la a. Roşu, farmacist, Sf. Gheorghe şi la farmacia Galenu, calea Griviţeî, şi la farmacia d-lulLazăr Bisfcriţeanu, din Borlad ; la farmacia Lindi, ’Râmnicu-Sărat; la farma ia Coleşiu, Focşani şi în Vama (Bulgaria) la D-nu I. Krausler.
) î
Abonameutele şi Anunţurile TELEGRAPHULUI
ABONAMENTE
IN CAPITALĂ;
>)
Pentru un an . . „	sese luni
„	trei iun!.
Lei 24 „ 12
IN DISTRICTE :
Pentru un an.........
Spre ştiinţa Bolnavilor de Nervi
După aprobarea strălucită la ultimu (al şeptelea) congres balnelogic, la Tlie-rapia, adică întrebuinţarea capacităţii absorbăriî piele! spre a influenţa direct asupra sistemului nostru nervos, de5 către d-ni! profesor! Schott, Rohrig, Parisot şi alţii, sunt cel d’ânteiu care m8 prezint publicului cu un remediu aprobat şi de onor. Consiliu sanitar superior din Bucureşti şi me adresez dec! la toţi acel cari. sufev de bole nervose.
r NERYOSITATE^r
caracterizat în general prin congestiune, migrenî, dureri do cap, mare sensibilitate, iritaţiune etc., precum şi la ace! bolnav! car! au fost loviţi de
(Peralizarea membrelor, incapabil! dn a vorbi, slăbiciunea memoară, insomnii care urmează după un asemenea atac) si la bolnav! car! sunt predispus! la apo-plexie din cauza simţimentuluî de nelinişte, ameţeală, turburare de ochi, amorţeala extremităţilor etc. Tuturos acestor persone precum şi acelor sănătoşi, car! însă vor se prevină la timp o asemenea suferinţă, recomand de a încerca metoda mea de vindecare care se efectuează cu un cost de abia 10 ban! pe c^i şi care consistă numaî în spălarea externă.
In acest sens recomand broşura mea, ecLiţiunea a 16-a :
DESPRE AFECŢIUNI NERVOASE ŞI APOPLEXIE
PRESERVARE ŞI VINDECARE
care se eliberează GRATIS la farmacia Naţională L A. Ciura, strada Lipscan!, Bucuresc!; farmacia la Vulturu de Aur, S. Lebcl, Ploesci ; farmacia fraţi! Remer, Focşani; farmacia la România, F. Eitel, Galaţi ; farmacia E. M. Kerestez, Roman ; tarmacia Charles Herzemberg, Iaşi şi la farmacia Curte! fî. Hainal, Botoşani.	ROMAN WEISMANN
fost medic militar, membru onorific al ordinului sanitar italian al Cruce! albă.
„	şbse luni............ „
„	trei luni............ „
Centru Români! din alte state, pentru districte.
IN STRĂINETATE
80
15
8
ca
Pentru un an . . , „	sese luni.
,,	trei Iun! .
In aur lei 40
„ .•> „ 26
ff îl !î f 0
ANUNC1URI Şi RECLAME
Anuneiuri pe vag. IV, linia 25 bau!. Reclame ,, „ III, „	1 leu.
II. „	3 leî.
I, ii
Renumita Cărturăr^să
lulia Poloneză
—-= S’A MUTAT sălii curtea bisericeî Pitar-Moşu No. 1.
Ghiceşte viitorul, presentul şi trecutul, pote descoperi şi pagube, furturi, judecăţi, orice secrete ascunse la care se intereseză cine-va. Cine aduce semne pâte afla lucruri as-
Scunse : comori, etc.

„NAŢIONALA*
SOCIETATE GENERALĂ DE ASIGURARE IN BUCURESCI
Aprobată prin decret regal No. 225, din Ianuarie 1885
CAPITAL SOCIAL 6,000,000 LEI NOUI
Prima emisiune 8,000,000 lei deplin! vărsat! 15,000 acţiuni de lei 200 fiecare, din care 1,000,000 leî specialmente afectaţi ca fond la garanţie pentru ramura asigurărilor asupra vieţe!
Roserva de premii şi fond reserva 850,000 lei „NAŢIONALA“ asiguaă :
1. Iu contra daunelor de Incendiu. —2. Contra daunelor de Grindină. (piatră). —3. Contra daunelor de Transport precum şi Valori. — 4. Contra Spargerei geamnrilor, oglinzilor, etc. — 5. Face asigaretre. asnpra vieţel.
a). Capitaluri flxe în cas de decese
Cu participare de 70 la sută din beneficiu în combinaţiunile următere : asigurări asupra vie^eî uneia sat! a două persdne, asigurări temporale, asigurări mixte c-u capital dublu.
b). Capitaluri în cas de vi6ţă
Combinaţiunile urmâtore : A.sociaţiant mutuale de supravieţuire. Aso-ciaţiunî în grupuri de 12 an! pentru copii de la 2 ani jum. până la 9 an! inclusiv.—Contra asigurări capitaluri fixe pentru Dote., fără contra asigurări şi rente viagere în diferite combinaţiunl.
Până la finele anului 1885, NAŢIONALA a realisat în diferitele ramuri de asigurări ca premii aproximative 10,500,000 leî nou! şi a plătit ca despăgubiri aproximativ 7,500,000 lei nou!.
DIRECŢIUNEA GENERALA
Strada Ddmneî, No. 12.
Societatea anonimă
DE
Basalt artificial şi de Ceramica
DE LA COTROCENI CAPITAL SOCIAL: lei 1,500,000.
Capitalul vărsat la 31 Decembre 1886, lei 1,370,500.
Usina situată la Bucuresd, Cotrocenî, Sosiaua Pandurilor, îu faţa Asilului Elena Doamna, legată cu calea ferată prin staţiunea Dealul Spirea.
Direcţiunea şi depositul principal în Bucuresci: Strada Domnei No. 14 bis.
Adresa telegrafica: IBa.sa.lt, Bucuresci.
DEPOSITE SECUNDARE:
In Bucuresci ..... Calea Griviţel 66.
„ Brăila .	.	.	.	. la d. G. Grosovich, piaţa Sf. Arhangel.
„ Craiova .	.	.	.	. M. G. Poumay, bancher.
„ Galaţi ..... M. Sebastien Somaripa.
„ Călăraşi......................M. Serghie, B. Farfalomex.
„ Rusciuc. .... Thomadis şi Damianof.
Industria naţională aie cărei produse au obţinut la exposiţiunea Cooperatorilor din Bucui esc! şi Craiova, cea mal mare recompensă
IDiplorria. d.e on.oa.xe clasa. Z~a ESTRAS DIN PREŢURILE CURENTE PENTRU BUCURESCI
PRECIURILE
Felul materialului
Pavele pentru bordure io bucăţi la m. pătrat >	» pavagiu de strada şi de curt! 50
bucăţi de metru pătrat..........
Lespedî pentru trotuare 25 bucăţi la m. pătrat Păirate felurite 36 bucăţi la m. pătrat.	.	.
Bordure de grădini 10 bucăţi la m. pătrat .
CărămiŞî refractare 420 bucăţi la m. cubic .
» cu 4, 6 şi 8 găuri, 4° bucăţi la m. p
In Bucuresci şi în oraşele unde esecută lucrări pentru comună, societatea se însărcinuză şi cu lucrări particulare, a căror întreţinere o garantdză pe timp de un an. Asemenea se află la uzină materiale de calitate mai inferioră cu
IPrecrujcL foa-rte xgduss.
I I-a călit.		Ii-a	călit.	IlI-a	călit
Pentru miă.	g® S * !!|l	Pentrn miă.	A 3 IJ1§ gs-sS Oh C	Pentru miă.	^ ^ a
350	425	325	4 —	300	3-70
			14 —		13-
270	15-	250	IO.5O	230	9-5°
380	11.—	360	9-50	220	8.—
240	IO.—	210		180	
•5°		130		IOO	
320					
65			1		
Bucureşcl, Editura Librăriei şi Tipograiiel Şcoalelor, Str. Lipscani, %
www.dacoromamca.ro
Anul XIX. No, 4888. (Seria II. No. 49).
EÎEMPLARDL10 BAE
abonamente
Pentru Capitală:
Pentru un an............Lei	24
, jose iunî...............
» trei luni................
Pentru Districte:
pentru un an............ »
» şâse luni ....	>
» trei luni.............
l’entru Românii din alte state, pentru districte.
Pentru Streinătate:
Pentru un an . . . in aur lei 40 »	ţăse luni ,	.	>	»	26
»	trei luni .	.	>	»	10
H01 itattli ie Im Ii 1 |i 15 ile lle-ei.ii lui.
UN NUMER VECHI 95 BANI Abonamentele se plătesc înainte
EIcLiţia» ânteia
Duminică, 30 Octombre 1888.
ANUNCIURI ŞI RECLAME
Anunciurî pe pag. IV linia 25 bani. Reclame pe pag III linia. . i li a »	.	II	...	i
.	.	I	» .	.	j	lei
Pentru Ins.rţiI şi Reclame Reda nu e responsabilă.
Epistole nefraticate se refusă, ar nepublicate se ard.
In Străinătate a se adresa:
Erancia, Ha vas, LaSţjtteet C-nie, place de la Bourse, Paiis.
Evglitera, Eugfcne Michoud, 8i Mec Street, E. C. Londoo.
Austria, Haasenstein ei Vogi fit 2 Wien Rudolf Mosse Zsilerstat tte Wiene.
Ungaria, D. Moritz Wiest, ÎQ Btâda Pesta Servitenplat*.
Abonamentele se plătesc în s inte
Redacţiunea, Strada Lipscani, 96
'samwgBUM®BBwmmmaamBsaam
DIRECTOR POLITIC: IO AN G. BIBICESCU
Administraţiunea, Strada Lipscani, 96
SUMARUL
Era nouă Depeşl.
„Monitorul" a minţit Vorbe şi fapte După trecerea gârlei Din afară.
Armatele Europei Din Rusia De peste Munţi Acte Oficiale.
Ecouri
Cronica.
Informaţii.
Ultima oră
AVIS IMPORTANT
Luni la amia<}i, va apare <}iarul cotidian TELEGRAFUL ROMAN, sub direcţiea politică a d-lui I. G. BIBICESCU.
Acest <|iar se va servi tutulor abonaţilor „Telegrafului/4
Bucuresd, 29 Octombre
ERA NOUA
11
Faptul cel d’ântâi al erei noui fu o nesocotire a drepturilor constituţionale ale poporului suveran.
„Âm venit la guvern prin încrederea regelui “ dise d. Carp.
„Aşa vrea regele, ş’aşa am făcut“ însemnează cuvintele ministeriale.
Bine, dar limbagiul acesta s6 ţine şi se pote ţine în Turcia şi în Rusia; dar în state constituţionale, nu.
S’a ţinut totuşi la noi şi acUsta ne permite a adauge constituţionalismului erei noui calificativul de: turcesc, ori rusesc.
Schimbarea de guvern s’a săvârşit cu înlesnirea cu care la teatru, se schimbă un decor.
Un guvern care nu scia, său nu voia să facă cu forţa linişte pe stradă, se retrase sau fu silit să se retragi şi cei care 1 înlocui, apăru pc scena politică, având puşca la ochi şi în gură somaţia: 1, 2, 3,.... foc.
Şi dete foc noul guvern; omorâ ţărani nearmaţi, omorâ 6menî în fugă şi făcu mai multe morminte de Români de cât a costat luarea virginei cetăţeî a Vidinu-lui; bătu, schingiui în bătăi şi pe bun şi pe rău şi ast-fel dete a se înţelege ce putea fi regimul junimist în viitor.
Ecă primul pas în carieră al guvernului M. S.
Un altul:
Legea comunală, făcând un pas spre principiul asigurărei independenţei consf'eîor comunale de puterea centrală, dispunea—în deosebire de tfiţe legile anteriore—că un consiliu comunal nu putea fi di-solvat de cât în anumite caşuri şi pentru anume fapte specificate în acea lege.
Guvernul M. S. asvîrli acea lege în coşul vechiturilor şi, negreşit spre a dovedi că e guvern de legalitate, disolvâ unul câte unul consiliele comunale din ţâră, numi în comisiele interimare 6menî tară drept după
legi, şi desemnă ast-fel spiritul în care voia a să face viitdrele alegeri.
Ecă al doilea pas al guvernului junimist în cariera lui administrativă.
Guvernul acesta, întemeiat numai pe încrederea M. S. şi garantat de M. S., voi şi lucrâ, spre a crea, pentru alegeri, o atmosferă favorabilă lui.
Agiul fu cea d’ântâi cestiune ce o esploatâ.
Esportul, luând o neaşteptată des-voltare, din causa lipsei de cereale în Europa apusană, agiul scăcju.
Guvernul junimist îşi atribui lui meritul şi luă măsuri pentru a măn-ţine scăderea recurse la mijldce, pe care le vom înregistra, mijloce pe care morala nu le aprobă şi legea comptabilităţii nu le recunbsce.
El făcu, la Berlin, un împrumut de 100,000,000 şi, din produsul lui aruncă aur pe piaţă, în scopul ca, găsindu-se lesne aurul trebuincios schimbului, agiul .să stea scădut.
Acest împrumut încărca bugetul ţărei cu suma de 6 milidne pentru 40 de ani.
Mai făcu şi alt-ceva guvernul, pe cât ni să afirmă, amanetă adecă bilete de bancă şi luă aur pe care iarăşi îl puse în circulaţiune.
Pentru aceste operaţiuni s’a plătit dobândă, s’au plătit comisidne.
Faptul e reprobabil, pentru că s’a dat banilor din împrumut o destinaţiune altă de cât cea preve-dută de lege ;
e reprobabil asemene pentru că s’au chieltuit bani publici, pentru destinaţiuni estra-bugetare.
Şi acestea pentru ce ?
Pentru ca guvernul să inculce poporului credinţa că el a scădut agiul şi ast-fel să’i subtiliseze votul.
Faptul, cu alte cuvinte constitue un atentat la buna-credinţă a poporului alegător.
Ne oprim, pentru astă-<|i aci:
Am voit numai să indicăm u-nele din rodele ce a dat regimul personal şi să punem o cestiune.
De opt luni, ţâra se află, din punct de vedere constituţional, supt un regim anarhic.
Dilele acestea, să întrunesc Camerele.
Ori-cum au fost alese, ele sunt presupuse a represenţa voinţa şi. suveranitatea ţârei.
Inţelege-şi-vor datoria ?
Gere-vor socotelă guvernului personal ?
Face-vor se intrăm în legalitatea constituţională, fiă ea cât de şubredă ?
Răspunsul la aceste cestiunî nu va întârqlia.
II aşteptăm de la Camere.
SGIRI TELEGRAFICE
Serviciul particular al diarulul «TELEGRAFUL»
Paris, 9 Noembre
Intr’o scrisdre, d. Waddington declară că n’a fost nici o-dată vorbă de o alianţă franco-rusă în timpul ministerului seu.
New-York, 9 Noembre.
Generalul Harrison a fost ales cu 233 voturi contra i58 date d-Iuî Cleveland.
Berlin, 9 Noembre
«Gazeta Germaniei de Nord» dice că în vederea prea mare! desvoltărl a comerţului, administraţia căilor ferate ale Statului a comandat 7000 vagbne noul şi a închiriat încă 1500 în streinătate- Ea va cere pe lângă acesta un credit de 45 milidne mărci.
Monitorul ' a mintit
7?	>
„Monitorul Oficial” şi apoi „România liberă”, organul ministerial a minţit şi sunt prinşi cu mâna în sac.
Am reprodus într’un număr trecut un comunicat prin care se da cea maî formală desminţire celor întâmplate la Huşi. Comunicatul guvernului se întemeia în desminţirea ce dedea pe trei martori, a-nume d-niî Gh. Rîpan, G. Petrovan şi Calogman. EI bine, toţi aceşti trei martori declară adî sus şi tare că Monitorul a minţit, puindu-le in gură nişte mărturisiri neesacte.
D. Gh. Rîpan într’o scrisUre <ţice limpede şi lămurit:
„Văd că mi se pune în gură că aş fi dat desminţire telegramei apărătorilor tatălui meu. Nu ştiu, ori raportul procurorului, ori comunicatul ministerial greşeşte arătările mele ; constant este că a-rătările mele sprijinesc denunţarea. Anume eiî am arătat d-lul procuror că martorii sechestraţi, Irimia Bugiac şi IUn Novac, mi-afi declarat faţă cu alte persUne că nu s’aii înfăţişat la proces fiind-că au fost puşi la cale să facă ast-fel de prefect şi de sub-comisarul Petrescu Făclieru. Acesta este arătarea mea, pe care o măn-ţin şi acum prin publicitate în contra comunicatului ministerial.”
D. G. Petrovan într’o altă scrisUre deschisă Ţce:
„Sunt surprins de comunicatul ministerial, prin care se desmint cele ce am reclamat Regelui şi ministrului noi, apărătorii lui Irimia Rîpanu; o sfidare mai neruşinată nu sc pote da advărulul. Eu nu ştiu decă s’a făcut ancheta ori ba şi nu ştiu resultatul ei. Dâr ştiu că am vedut cu ochii mei pe sub-comisarul Petrescu Făclieru cum a pornit cu mal mulţi mar turî aî acusărel, de la uşa curţeî, şi s’afi dus în cârciuma lui Buznea, de unde mărturii n’au maî eşit ; mal ştiu că am spus acesta chiar atunci procurorului şi am mers împreună până la uşa cârciumel, dâr d-sea nu a voit se intre înăuntru căci ar fi dat de martori; maî ştiu că am vă-dut de d-nu DonicI, directorul prefectureî, dând târcble pe la curte în diua aceea» deşi nu avea nimic a face pe acolo. In fine mal ştiu că chiar mărturii afi declarat că au fost du§i acolo şi li s’a dat de băut din poruncă. Şi ştiri încă multe ; dâr nu am cui le spune”.
In fine d. Calogman scrie şi d-sa ur-mătUrele :
„Am,citit în stimabilul d-v. Ţar resultatul anchetei ordonată de d. Marghiloman, ministru de justiţie, în afacerea lui Irimia Rîpan, în urma telegramei ce am dat atât d-luî ministru cât şi Majestăţeî Sale Regelui.
„Constat cu părere de răfi că tînărul procuror Teodorini a fost indus în erUre prin urmare ancheta făcută de d-sa nu p6te fi o dovadă de neexistenţa faptului.
„CunUştem prea bine trista sUrtă care a avut’o predecesorul săfi procuror Ema-noil Năgu, când a dat richisitoral de ne-urmărire în acăstă afacere.
„Acest integru magistrat, procuror de mal mulţi ani, a fost transferat imediat ca membru supleant la Roman.”
Aşa dar remâne constatat că „Monitorul oficial” căijut în mâne! junimistice, a minţit într’un mod sfruntat.
Pentru noi vorbele lor erafi numai vorbe, şi de sicur tot aşia erau pentru toţi aceia cari scifi ce sunt şi ce vor a-ceştl vlăstar! al vechiei şi noueî reacţiunî, sporiţi aŢ cu transfugii’ bugetari al tuturor partidelor.
Ca un mijloc de combatere a proletariatului câmpăn, junimiştii luafi de basă vânzarea moşielor statului în loturi mici la acel ce nu aii pământ.
Acăstă măsură, într’un mod chiar mai larg cum o propun junimiştii, era prevă-dută maî în tUte legile de vânzare a moşielor statului şi cu deosebire în art. 4 al legii din Aprile 1886. Dăcă ea n’a dat resultate îndestulătore, pe lângă alte cause de fapt, este şi aceia că nu se a-plică în tUte caşurile de vânzări, pentru cari erau cereri din partea muncitorilor de pământ, şi în locul el se aplica cea-1-altă disposiţie a legii d’a se vtnde în corp întreg.
După cele petrecute cu ultimele răs-cUle, după făgăduielile junimiştilor făcute îndată ce-afi venit la putere, măsura d'a se vinde moşii d’ale statului în corp întreg urma să înceteze d’a mai avă aplicare. Cu tUte acestea, de la început am vedut din când în când vânejându-se moşii în corp întreg unor cumpărători ca d. Al. Lahovari şi alţii.
„Monitorul” de ieri chiar publică vânzarea, numai în corp întreg, a 28 de moşii din judeţele Argeşiu, Buzefi, Dâmbo-viţa, Muscel, Olt, Prahova, Putna Râmni-cul-Sărat şi Vlaşca. Licitaţiunea se va ţine la 12 Decembre a. c. în localul mi-nisteriului domeniilor.
Acâsta nu dovedesce în d’ajuns că vorbele junimiştilor, chiar scrise în „Monitor”, sunt numai vorbe, că dânşii, în loc d’a îndestula nevoiele de pământ ale muncitorilor rurali, caută a satisface pe unii mari proprietari, doritori a cumpăra, ale căror voturi au servit guvernului ca să trecă gârla în ultimele alegeri?
Ceră cât vor voi pământ locuitorii de pe aceste 28 moşii şi maî cu sâmă cel de pe moşiele Băncâsca, Grabicina, Cri-vina, Tufele Cătune!, Măgura şi Ungureul din judeţul Buzed, căci odeonul Iancu Marghiloman a trecut gârla cu guvernul şi acum, în bună pace, pUte concura la cumpărarea acestor moşii, fiă pe faţă, fiă prin Umeniî sel.

VORBE SI FAPTE
înainte de alegeri, junimiştii se tot lăudau că vor face, el şi numai el, să dispară proletariatul câmpân, cum numesc dânşii cerinţa de pământ a muncitorilor rurali.
După trecerea Gârlei
„Vocea Covurluiulul” din Galaţi scrie următUrele cu privire la cel, cari înainte de a trece gârla promitead cât e cerul şi pământul, iar după trecerea gârlei rîd de naivitatea celor, cari s’ad încrezut în pro misiunile abililor înotători :
„In timpul alegerilor se trîmbiţa, scrie confratele nostru, cu multă emfasă că s’a acordat comercianţilor 9 ore, în loc de 6, pentru descărcarea din vagUne a mărfurilor. Măsura însă aK ţinut cât şi alegerile. îndată ce gârla a fost trecută, imediat s’a şi revenit asupra disposiţiuneî. Comercianţii astă-dî văd că ad fost păcăliţi. Ceva maî mult, chiar în Ţua alegere! colegiului I li se făcuse promisiuni că chiar pentru întârdierea descărcărel ad să fie iertaţi. Şi acesta însă s’a uitat o dată cu terminarea alegerilor.
„Cum remâne acum cu mulţumirile aduse prin „Poşta” că s’ad acordat comerciuluî 9 ceasuri în loc de 6 ? Cum, ? Ad trecut gârla. Dar şi comercianţii să trâcă la răboj şi acăstă păcălâlă spre a’şl aduce aminte la vremea cuvenită, când li se vor inventa alte gogoşi spre a trece altă gârlă”.
care să întUrCă visita împăratului helm.
Data sosire! Ţarului la Berlin e di anunţată. Vor avea loc mari serbări timpul şederel Ţarului la Berlin.
Sosirea Regelui Italiei, şi împărat;. Frantz losph e anunţată pentru mal tău u.
Nu se ştie dacă cel doi suverani voi sosi d’odaţă sau separat. In orl-ce cas nici unuŢŞmcî altul nu se vor întâlni la Berlin qţţ ţ’&rul.
j ob ol------------
episcopală
lărA
„Dâbats
Se scrie din Viena Ţarului că toţi episcopii bisericel sârbe ’: trimis dâm^ijinea, mitropolitului din fi-
§rad- nu:
La rugăciunea acestuia de a’şl retrage demisiunile el ad respuns că nu pot face acâsta din causa proclamărel antica p-nice a divorţului regal.
D-l CristicI le-ar fi comunicat în ui nă că dacă persistă în demisiunile lor, atunci îi revUcă pe toţi şi ’I dă în judecata i-bunalelor ordinare pentru nesupuneri e-fulul lor eclesiastic.
Numai un singur preot a cedat papă acuma.
Gladstone la Birmingham
Gladstone a sosit la Birmingham, unde va pronunţa o serie de discursuri anunţate de mult deja.
Respunzând la o adresă de mulţămire a pronunţat un mare discurs în car; a desvălit din nou în ceea ce priveşte chestia irlandeză şi cele-l’alte chestiuni politice, programa desvălită deja la Nothin-gham.
Făcând alusiune la eşecul suferit de guvern în negoţierile cu Statele-Unite pentru regularea chestiune! pescăr ilor Gladstone a constatat că partidul liberal n’a făcut nimica ca să se mărâscă dificultăţile ce existaiî, pe cari le-a îngreuiat Chamberlain, negoţiatorul acestei chestiuni.
Despre atitudinea cabinetului în incidentul Sackeville, ea trebue considerată ca arătând o lipsă de consideraţie faţă cu Anglia.
Gladstone speră că acest incident se va deslega într’un chip satisfăcător atât pentru o ţară cât şi pentru cea-l’altă
DIN AFARĂ
Vizita Ţarului la Berlin
Prin cercurile bine informate din Viena se afirmă că visita Tarului la Berlin nu va avea loc înainte de primăvara viitUre. Probabil ea se va face în luna Iunie, a-decă la expirarea anului de doliu.
Ţarul voeste se fie între cel d’întâifi
ARMATELE EUROPEI
Neymark, într’un important articol ţi 1 său, arată cât costă pe Europa arma:ele ce marile puteri au sub arme şi fie-eare an, şi cât ar costa dâcă o conflagraţie t u ropână ar isbucni.
Este interesant acest articol, nu nu 1 pentru că totul ce se afirmă într’însul ; baseză pe cifre exacte, ci mal ales pen tru că el arată învederat pentru ori şi pin. că pacea actuală deja sărăcesce popUreli Europei. Ce ar fi când un răsboifi îndelungat ar bântui ?
Ast-fel dânsul arată, că în 1867 statul' Europei nu erafi datUre de cât cu 66 liarde franci, a căror dobândă se urca an la 2 miliarde şi 438 miliUne ; în 187* asta se urca la 77 miliarde, la 1887, ad» după Zece anb 117 miliarde. In decurs 20 ani dâr datoriile s’afi mărit cu 51 liarde, înghiţite aprUpe tUte de armată
Maî arată, că afară de acâsta state' europene mal cheltuesc câte 4 miliarde § 528 miliUne pentru armată.
Ast-fel
Rusia ....	. . 988	miliUne
Francia . . .	. . 859	
Englitera . . .	. . 740	77
Germania . . .	. . 540	”
Italia ....	. . 343	
Austria . . .	. . 342	57
Spania ....	. . 200	75 77
Turcia ....	. . 200	
Olanda ....	. . 70	
Belgia ....	. . 46	77 77
Portugalia . .	. . 39	©
www.dacoromanica.ro
TELEGRAFUL — 30 OCTOMBRE 1888
Svedia....................35	„
România...................29	„
Grecia .....	23	„
Gândindu-ne numai puţin asupra acestor sume colosale, cu drept cuvânt ne putem întreba : până când âre popârele europene vor putea suporta aceste grozave spese fără a ajunge la faliment economic?
Tot acest scriitor arată, că Germania, care în timp de pace ţine sub arme 427.274 âmenî, în timp de bătaie, afară de glotaşi, (poporul resculat) pâte să pună pe picior de răsboifi 1.035.955 soldaţi. Spania se pregătesoe a face o lege, care să dea arme în mâna a 1.520.000 bărbaţi : Francia are
3.753.000	soldaţi, Italia 2 miliâne, Rusia 3 miliâne.
Ast-fel în timp când aceste puteri ar fi încurcate într’un mare răsboifi, ar fi sub arme 12 miliâne de soldaţi, pe lîngă care ordele Tamerlanilor şi Ginghischanilor abia se pot compara.
Un fel de ameţâlă te cuprinde, când te gândesci câtă cheltuâlă ar necesita acest mare număr de soldaţi, câţi bani ar trebui pentru hrana lor, pentru arme şi alte de ale răsboiuluî, şi unde ar duce acâsta, dâcă un ast-fel de răsboifi ar ţinea numai un an de file.
Nu e mirare deci, dâcă chiar şi cei mai optimişti bărbaţi de stat, gândindu-se la lucrurile de mai sus, ajung la concluşiu nea, că dâcă acâstă înarmare cfiar în timp de pace va ţinea mult, întrâgă ‘Europa dă faliment economic, că numai Ţ>rm‘ completa desarmare ori pe sfert cey pfiţin popârele Europei pot fi scăpate de cea mai teribilă şi grâsnică crisă ecoflogiică.
Tribuna.
______________.i.w.___ h 3008
iziqa
DIN RUSIA
Corespondenţă particulară a „TELEGRAFULUI"
______ ' ti
Petersburg, z6 Octornbre.
Atentatul în contra Tarului
e>
Telegraful v’a adus de mult deja a-tât scirea privitâre la accidentul nenorocit întîmplat familiei imperiale pe calea ferată Carcoff-Kurek cât şi unele din a-mănunte ce ministerul de interne rus a credut oportun să ne divulge.
Aşa fiind nu ’mi rămâne de cât a vă da aci svonurile privitâre la accident cât şi naraţiuni autorisate, care circulă în societatea rusă cu privire la accident, care are prea mare asemănare cu un a-devărat atentat.
Voi fi un simplu reporter, care nu tre-bue să vă abată de adevărul adevărat aşa precum ’1 a cules el în eserciţiul di ficilei sale profesiuni.
Alaltă-ierî cu un tren special ne a sosit aci unii din răniţi lângă staţiunea Borki. Numărul acestor nenorociţi este de 14. Iată amănuntele ce am putut cu lege din gura acestor victime:
—	Dejunul a fost servit pentru 23 persâne. In momentul catastrofei, ne povestea unul din răniţi, dejunul era pe isprăvit, se servea cafeaua. Jumătate de vagon căcju într’o parte, peretele se sfărâmă şi acoperişul începu să ca<jă jos. Una din părţile vagonului a fost într’un aşa mod de ameninţată; că înălţimea sa prea înclinată spre peretele opus sub un unghifi de 45 grade. Vagânele din nainte au fost cu totul sfărâmate şi n’afi remas de la ele de cât sfărămături.
Unul din bucătari ne povestise că el în momentul catastrofei audi şi simţi o lovitură şi un sgomot asurditor, apoi când se desceptă, se pomeni în spitalul de la Carcoff.
—	N’am simţit în primul moment nici durere, nici frică sau spaimă. Audi! însă
in jurul meu vorbindu-se de împărat, şi cretjui că a murit.
—	Şi cine ţi-a spus apoi că nimic nu s’a întâmplat cu Ţarul ?
—	Am întrebat pe un doctor şi acesta ’mi a spus că Ţarul e scăpat, dar că să nu vorbesc despre cele ce am vă<|ut, căci aşa e ordinul Ţarului.
—	Şi adică ce ai vă<jut ?
N’am vedut nimic, de cât un foc ce
se fice c’ar fi eşit din locomotive (erafi două) cu cari mergeam. Alţii, la Carcoff ne au povestit apoi, că acest foc se datora esplosiei ce ne a aruncat în aer.
—	Şi crefi că a fost o esplosie?
—	Efi nu cred nimic. Mă mir numai cum am scăpat, căci primind o lovitură în cap am perdut cunoscinţa, iar când m’am des-ceptat văcjui că zac sub nişte scânduri, mă rădicai în piciâre şi ieşind de sub sfă-măturl detei peste nişte şine cari afi fost intortocherte în spirală In ajutorul nostru veniră nişte ţărani, cari ne afi ajutat să scotem de sub sfărîmături pe tovarăşii noştri, cari oftafi şi să tănguiafi în mijlocul unui întuneric nepătrunzător.
Vorbind cu un fost bucătar al împăratului acesta ’mi-a povestit următârele:
—	Dimineaţa spre 17 Octombrie am fost cu toţii în vagânele bucătăriei, imperiale. Eram veseli şi vorbeam într’una. Unii povesteafi despre ce afi văqlut la Cau-cas, alţii erafi încântaţi de Rutenia şi aşa mai departe. De odată cu toţii simţirăm o ciocnire. Doi trei din noi cădură jos, nişte tingiri cu bulion să răsturnară asupra u-nui băiat. Prima ideie care ne a trecut la toţi în cap, era ca trenul ar fi dat de vr’un stavilar, dar imediat după prima ciocnire să audi un sgomot sec de sfărîmări, vagonul nostru să plecă spre drâpta şi noi toţi împreună cu peretele vagonului furăm aruncaţi la o distanţă de doi stânjeni. Auzisem strigând lânge mine: „Ai. nihilişti, mârte, murim cu toţii! “
Iată în fine povestirea locotenentului Pavloff, care a scăpat teafăr, de şi trei din tovarăşii săi de compartiment afi murit pe locul incidentului.
—	Eram aruncat la vr’un stînjen de la linia căieî ferate. Revenind în simţire după un minut de ameţeală, mă rădicai în piciâre şi plecai spre vagonul unde să afla împăratul. Mort safi vifi vroiam să ’1 văd. Mă apropiai împreună cu doi trei militari, cine afi fost cu siguranţă nu pot zice, căci nu băgasem de sâmă.
—	Unde e ţarul ? Ce s’a făcut cu Hosu-dar!! strigarăm cu toţii.
Dintr’o grămadă de sfărîmături ieşi la aceste strigăte împăratul, iar după dânsul împărăteasa şi copiii lor.
—	Nimeni nu e rănit ? întrebă împăratul pe copii şi primind un răspuns satisfăcător făcu cruce şi zise: slava Domnului ! am scăpat. Dar unde sunt criminalii ?
S’afi prins reivoitorii ? (Zlopeî)
—	La acâstă întrebare cu toţii ne aduserăm aminte despre nihilişti şi alergarăm să descoperim pe autorii atentatului.
—	Unde fugiţi ? Nu ne lăsaţi aşa singuri? Apăraţi-ne.., strigă Ţarul.
Ne întârsesăm şi 1 înconjurarem cu toţii. Am fost mulţi deja. Femeile plângeafi, dama de onâre a împărătesei, comitesa Cutuzoff, leşinase şi unul din ofiţerii o luase în braţe, un ait militar, cine nu ’ml pot da sâmă, ţinea în braţe pe marea du sesă Olga Alexandrovna; frighel-adjutant Seremetreff răfi rănit la mână şi piept se tărî până la noi şi cu o voce răguşită întrebă unde e Ţarul. împăratul se apropiă de dânsul şi 1 luă de umăr :
—	Ce dicl ? Ai fi crezut că vom scăpa ca prin minune din mâna acestor mise-rabilî ?
In acest timp veni ministru Voronţoff-
Daşcoff care se aruncă în braţele Ţarului,’ ambii plângeafi *), apoi se apropiă general Wanowsky, Cerevin, Rihter, baron Şernval şi mulţi alţii.
Restul povestirel locotenentului n’are nimic original, şi nu se deosibeşte întru nimic de naraţiunea oficială în privinţa accidentului.
Se fice că Ţarul şi Ţarina afi fost convinşi că accidentul se datoreşte nihiliş -tilor. Împăratul, după ce prima spaimă a trecut, cu tâte c’a fost lovit la picior şi şchiâpăta, plecă înconjurat de întrâga suită, spre a inspecta în persână locul sinistrului. Peste un sfert de oră însă Ţarina ’l chemă le dânsa şi ’l opri a mal merge.
Se fice asemenea că din ordinul Ţarinei dat lui Daşcoff, cât şi lui Wanovsky s’a hotărât a demonstra împăratului că accidentul se datoreşte unei întâmplări nenorocite, iar nici de cum unul complot al nihiliştiior.
Ce e adevărat în tâte astea — nu ştifi, căci unii sunt convinşi că accidentul nu este opera nihiliştiior, iar alţii din contră sunt convinşi că nihiliştii afi produs de-raliarea.
In adevăr, aspectul general al locurilor unde s’a întâmplat catastrofa, probâză mai mult că accidentul nu se datoreşte tocmai deralierel, căci o deraliare a trenului, care merge cu iuţâlă de 46 kilometre pe oră, nu pâte produce aşa mari stricăciuni atât materialului mişcător cât şi căieî ferate.
Iată-vă în trăsuri generale planul sinistrului :
DEPULi.-ĂJtTTT’Xj
A.	B.) Parapetul terasamentuluî.
B.	E.) Parapetul terasamentuluî.
a.	a.) Şinele căieî ferate, pe care. mergea trenul
b.	b.) Al douilea rând de. Şine.
1.	Locomotiva.
2.	Tenderul.
3.	Locomotiva a doua,
4.	Tenderul.
5.	Vagonul cu bagage.
6.	Vag. cu cuhne.
«j Se ştie că Daşcoff e amic intim al împăratului.
7.	Atelierul mecanic.
8.	Vagonul-sufragerie unde se afla familia şi
tarul.
»
9.	Vagonul marilor duci.
10.	Vagonul ţarului, unde se afla ober-lachei.
11.	Vagonul moşcenitoruluî.
12.	Vagonul cu servitori.
13.	Vagonul ministrului podurilor şi şoselelor,
14.	Sfârîmăturile vaginelor de servitori.
Precum vedeţi atât trenul întreg, cât şi mal cu sămă lima câiei terate e destrusă pe o distanţă de 50 stânjeni; vagânele sunt sfărâmate şi mai cu sâmă vagânele cari să aflau în centrul trenului. După spusele âmenilor cari au visitat locul sinistrului movila de nisip, care formâdâ urcătura liniei în acest loc arată tâte indiciile că o lucrare de săpătură superficială a fost făcută aci înaintea întâmplăreî. Ce erafi aceste săpături ? O mină ? Nu, căci sfărămăturile vaginelor nu să datorese unei esplosii. Aşa cel puţin fie âmeniî cari afi văcjut aceste sfărîmături.
Or cum ar fi, impresiune adâncă a produs întâmplarea asupra spiritului bănuitor al Ţarului. Să vorbesc lucruri bizare în acâstă privinţă, să fice că împăratul nu mai are încredere de cât în femeia sa şi doi-trei âmenî cari ’l încon-jâră.
Caracterul posomorit al autocratului ’l face nesuferit pentru lumea curtizană, care e de părere că curtea actualului împărat seamănă mult cu o monastire, unde toţi ispăşesc păcatele trecutului negru şi plin de crime.
^ ^___________ ^ l K-
De peste munţi
Persecuţi unile contra Românilor nu numai nu încetâză, ci din ce în ce se înţe-sesc, se îmulţesc.
Guvernul maghiar, care vede că tărâmul fuge de supt piciâre, işbeşte merefi cu tăria disperatului, dar isbiturile produc, din fericire, efecte contrarie aşteptărilor maghiare.
In mijlocul naţionalităţilor e o ferbere; fruntaşii lor se adună, se înţeleg şi se unesc spre a lupta împreună contra pericolului comun.
Intru cât priveşte pe Români, abia familia Mocsony reapăru în luptele politice şi deja echoul acestei reintrări în arenă străbătu îngustele graniţe ale Ungariei, pentru a duce mai departe ţipătul de durere al poporului român.
D. dr. Al. Mocsony, într’o eminentă lucrare asupra scopului ce vădesc procesele de presă intentate fiarelor naţionale şi în special celor române, constată că: „Stăpânirea exclusiv naţională maghiară nu p6te suferi libertatea ne-Maghiarilor ; acăsta <Jace în firea ei proprie căci scopul ei este „stingerea conştiinţei naţionale a ne-Maghiarilor şi trezirea unei consciinţe naţionale străine."
„Acest cop al maghiarismului ’l declară d. de Moscony de—utopie. De altă parte, presa română nu pâte renunţa la cultivarea consciinţe! naţionale. Şi aşa se nasce un contrast neîmpăcat între ideia de stat şovinistă unificătâre şi între interesele vitale naţionale ale minorităţii popora-ţiunii şi contra principiilor libertăţii, prin care acâstă ideia de stat „’şl arată singură lipsa de conţinut, iar prin acâsta ’şi pronunţă singură verdictul,"
Lucrarea d-lui Mocsoni a produs sen-saţiune şi fiarele n’afi putut să nu ia notă de ea.
Cele maghiare afi combătut-o. Nu de ele însă ne ocupăm ; căci ele trăiesc din zadarnice ilusiuni.
Afi luat notă de acea lucrare însă (fiarele austriace şi unul din ele „Vaterland“ o apreţiază cu următârele cuvinte :
„D. Alexandru de Mocsony este cunoscut ca un bărbat de înaltă cultură, de distinsă posiţiune socială şi de vederi politice chibzuite. Dacă bărbaţii de asemenea caracter iafi cuvântul în publicitate contra sistemului actual de guvernare, a-semenea voci ar trebui să întîmpine a-tenţiunea deosebită. Votul lor trage greu la cumpănă, şi răfi destul, dacă nu pâte hotărî în favorul regimului oficial.
„Noi observăm mersul lucrurilor în poporul românesc de mulţi ani cu tâtă tenţiune ; căci cele trei miliâne de Români, care locuesc îu mase compacte, sunt deja prin sine un factor important în viaţa internă a Ungariei; sunt însă de importanţă îndoită prin posiţia lor geografică în vecinătatea nemijlocită a regatului românesc. Numai orbie politică safi ignorare tendenţiâsc pâte despreţui acâstă stare de lucruri.
„In sfîrşit mai adăogăm, că cu prilegiul congresului metropolitan din urmă diferenţele politice dintre Românii din Transilvania şi cei din Ungalia au fost împăcate cu desăvârşire. Astăzi Românii de dincâce şi de dincolo de Kirâlyhâga stau cu o maioritate covîrşitâre în tabăra politicei naţionale, va să zică în oposiţie cu actualul guvern ungar."
De altă parte, păşirea energică a d-lui Mocsoni a produs bucuriă şi a crescut curagiul între Români. Ecă în adevăr, ce s’a telegrafiat d-lui Al. Mocsoni din Baia-mare :
<Aî reintrat cu principiile sublime ale d-tale pe terâmul activităţii. Cu zel ferbinte ţi cu entusiasm te salutăm, asigurându-te, că în lupta drdptă ne vei afla tot-d’auna la înălţimea datorinţelor ndstre.
George Pop de BăsescI; Alexiu Berinde protopop; Ştefan Bilţiu, protopop; Nilvan, advocat; dr. Vasiliu Lucaciu; Avram Breban, preot; Gavril Barbul, posesor; I<5n Costin, preot; Vasiliu Zigre, advocat.
In faţa acestor fapte, nu putem de cât a repeta fraţilor noştri! de peste munţi ceea ce de atâtea ori le-am <fis :
„Unire şi luptă 1
„Un popor asuprit n’are dreptul d’a se despărţi în partide; el nu trebuie să aibă de cât o partidă; partida naţională, şi numai o ţintă : mântuirea naţiunii de jugul străinului,
„Ast-fel, biruinţa de şi pâte târfiă, dar e sigură".
------ -~3o5âj:.»p iill IU	-	...	■_
ACTE OFICIALE
—	D. Alexandru Teriachiu, fost ministru la A-tena, este numit delegat al ţereî în comisiunea Dunărcnă în locul d-luî Gr. I.’ Ghika, numit ministru la Berlin.
—	«Monitorul oficial« de afi publică tabloul de numerile scrisurilor funciare urbane eşite la sorţi în tragerea de la 2 Noembre 1888 si cari se vor plăti în aur la casa societăţii cu începere de ia 1 Ianuarie 1889.
FOIŢA DIARULUI TELEGRAFUL
(4)
DRAMELE
nquisiţiune
ROMAN INEDIT
DE
Jilccra Mourto şt Loviis Znziznay
CAPITOLUL DI Tortura
Jean Mallet nu suferi să fie batjocorit de Elvira, el strigă:
— Luaţi d’ati p’acâstă vrăjitâre. Ea e tovarăşă cu Samuel Nathan ! Şi ea trebue să răspundă pentru nelegiuirile lui!
Temnicerii luară pe fica lui Nathan şi o duseră într’o cameră vecină, cu tâte strigătele ei de durere.
CAPITOLUL IV Basmaua şi cartea
Pierre Cornu remase ca trăsnit când vădu că pe basmaua albă, pe care o luase din încingătârea fetei lui Samuel Nathan apăru acea scriere misteriâsă, cu litere bizare.
El rămase cu ochii holbaţi pe acea bucată de pânză şi nu ’şl putea da săma cum basmaua care cu câte-va momente mai înainte era albă, acuma era cu acele litere bizare pe ea.
—	Iar vr’o coţcăriă, vr’o vraje d’a o-vreiului! fise el.
Uitându-se cu câda ochiului la Elvira, care ’şî venise în fire, şi care căuta să şi dea săma unde se afla, Cornu ţinând basmaua în mână căuta să cităscă acea scriere misteriâsă, pe care o mână ne-vădută o scrisese şi cari apăru când basmaua fu apropiată de fee.
Cam fără multă carte, Pierre Cornu, nu înţelese sensul acelor cuvinte miste-riâse. pentru că erafi scrise într’o limbă necunoscută pentru el.
După ce se gândi un moment, zise :
—	D. Mallet va ghici ce e scris aci.
Apoi puse basmaua în buzunar.
In urmă Cornu, deschise cutia mesei, luă o bucată de hârtie şi scrise repede.
El se adresă la marele acusator, spu-nândui despre scăparea Elvireî şi descoperirea basmalei misteriâse.
El adăogă că vine singur la Grand-Châtelet, şi că aduce şi pe fiica lui Samuel Nathan.
Apoi îndoind hârtia şi pecetluind-o, chemă pe Mauviette, care stătea lângă fata şi era încântat, fără îndoială de fru-museta eî.
—	Du-te repede la Grand-Châtelet, zise el. Intrâbă de d. Mallet, marele acusator. Sunt sigur că la acâstă oră va fi acolo. Să ’i dai acâstă scrisâre. Aide! pleacă !
Băiatul nu aşteptă să ’I mai zică a doua âră ştiind din practică că dacă face mofturi primeşte la ceafă de la dihania de Cornu.
—	Aide, zise monstrul adresându-ce câtre Elvira. Scâlă-te !
Elvira se cutremură auzind acea voce.
—	Dă-mi drumul să plec.
—	Să pleci! fără mine! Am sâ te dafi pe mâna cui-va, care se va îngriji fârte bine de tine.
Cornu o apucă de braţ.
—	Nu voesc să mă duc cu tine ! strigă Elvira.
—	Eî! nu mai face pe supărata puică, hop/., de!., aide!.. Te ai încălzit d’ajuns. Hainele s’afi uscat... ş’apoi efi sunt de vină dacă ai făcut o baie îmbrăcată ? In-bracăte... şi încinge-te.
Numai în acest moment Elvira observă
că perduse cartea şi basmaua misteriâsă, nepreţuită.
îngălbeni şi începu a tremura.
Caută în jurul eî.
Cu privirile, întrebă teribila figură a lui Pierre Cornu. Acâstă pocitură se gândea la alt-ceva.
—	D-zeule! şi zise ea am perdut cartea ! Să fi căzut în mânele acestui monstru cele două lucruri scumpe şi nepreţuite ale mele ?
In acest moment, în spiritul şâfi cam mărginit Cornu şi zicea :
—	Răfi am făcut că am dat basmaua lui Mallet. Trebuia mai întâifi să ştifi ce e scris pe ea. Ovreiul e bogat... Acest secret trebue săi aflu, pâte îmi prinde bine. A! am făcut o prostie cât mine de mare.
Monstrul, cu capul plecat, rămase un moment nemişcat, căutând mijlocul d’a drege prostia ce o făcuse.
D’odată el luă o hotărîre.
După ce se asigură că uşa camerei e închisă, luă cheia şi uitându-se la Elvira care se gândea la obiectele preţiâse ce le perduse, trecu într’o altă cameră în care dormea el.
Intrând în cameră, Pierre Cornu J scâse basmaua din busunar, o desfăcu, oaîntinse pe pat şi se uită la ea.
Cornu se uită cu mare băgare de sâmă la basmaua misteriâsă şi căuta să ghi-câscă ce e scris pe ea.
—	Ce dracu o fi scris ovreiul aci! îşi fise el. E latineşte, fără îndoială. Am au-fit că învăţaţii scriu în acâstă limbă.
Dâcă ovreiul a scris latineşte, trebue să fie un mare secret la mijloc.
In acest moment o idee trecu prin capul lui Pierre Cornu.
— Da... voifi da acâstă basma lui Mallet, însă am să iafi o copie de pe acâstă scriere misteriâsă, Nu e tocmai bine... însă ce să fac, am făcut prostia, trebue să caut s’o dreg. Pâte în acâstă scriere e secretul unei bogăţii.
Monstrul care murea după avere, luă o bucată de hârtie şi începu a copia scrierea misteriâsă căznindu-se să imiteze literele aşa cum erafi scrise pe basma, scri-indu-le una câte una, fără a înţelege ceva;
Iată ce copiă monstrul:
Hcec tibi verba
quoeque cognoscenda, quoeque agenda indicabunt, o dilecta mea:
Praesentia Uomlnls ascendenţi»
In ascendente Sigililicat ejus fortunnum per semetipsnm Et per ejus acquisitionem Si in decima
Fortuna per Regent et Magisteria Veniet
Scindere opportet aliquid verbum literas-que separatim jnxtaponere litteres, indica-tis in libro, ut apparent indieationes a me scriptas, quce sunt legenda per tabulam ad imum libri positam.
(A se vedea armarea în „Telegraful Român" care apari) Luni la amiază).
www.dacoromamca.ro

TELEGRAFUL — 3» 3CT0MBRE 1888
ECOURI
Sara Bonihardt
„România liberă“ cântând mereă osa-
n.	.le guvernului junimist s’a deprins aşa de bine cu cântul, că vrea să v&ijă cântând lumea întrâgă. In numărul de Sâmbătă (ieri) al organului oficios anunţân-du-se între multe alte şi venirea la Bu-curesci a celebrei tragediane Sarah Bern-hardt, confraţii noştri! Jic: „vom avea „ocasiune să aplaudăm pe renumita cân „ităreţă în câte unŞrol noti“.
Greşesc confraţii; noştril Sarah Bern-hardt nu cânta şi prin urmare ocasiunea de a aplauda pe renumita cântărăţă va lipsi celor de la „România liberă“
P6te însă că Sarah Bernhadt va avea o-casiune să aplaude pe cântăreţii de la „România liberă“.
Statua lui Mi 1*011 Cos ti».
Neobositul iniţiator al lucrurilor patriotice d. V. Urechea organisăză o serbare dramatică şi literară, care va avea loc la Teatru Naţional. Produsul serbărei va fi întrebuinţat pentru acoperirea deficitului de 2,569 Iei, pentru înălţarea fru-nfoseî statuie a foi Miron Costin.
Suntem siguri că toţi românii vor alerga a da obolul lor pentru stingerea grabnică a acestui deficit, care n’ar fi trebuit să esiste nici o clipă măcar.
C R’O N I C A
In curând va ieşi de sub tipar într’o luxdsă e. diţiune a «Tipografiei Scdlelor» un volum de A-ncdote populare .al d-luî Th. Speranţă.
Dăm mai jos o anecdotă inedită pe care o estra-gem din acest volum ce se află sub tipar :
JIDANUL CĂLARE
Un jidan, vâjend că lumea povestesce [’ntr’o ’ntinsbre
Că de când e lumea lume semănată pe
[sub s6re
N’a fost ochiă să vadă încă cel puţin [din întîmplare
Vr’un jidan cu haina lungă şi’n papuci
[suit călare,
Se gândi că nu-I de sămă şi că-I lucţu
[ruşinos
Ca să lase gura lumei să-i scobbre aşâ
[de jos,
Şi ’ncepu pe loc să facă pregătiri cu
[muzici, bal,
Că ’n sfîrşit şi el o dată să se ’nca-[lece pe un cal.
Şi-a cătai un cal cu minte. L’a legat
[l’a ferecat,
Pân’ şi gură Să nu-1 muşte a plătit de
[i-a legat.
I-a legat apoi şi ochii şi cu pături l'a
[’nvelit
Nu cum-va să’i fie frică la suit-şi călărit, Căci el vrea, de se putea Ca să’i pară c’ar şedea Nu pe cal ci pe-o saltea Precum însuşi el dicea:
„Mergi călare ? Mergi călare f „Bine. Las să fie bine.
„Dăr destul că eşti călare,
„Să mai vecjli şi cal sub tine?!
*
S’a gătit, deci, s’a gătit;
Duminecă s’a gândit,
Luni pe-amiază a hotărît,
Pe Marţi calul şî-a găsit,
Mercur! însuşi s’a ’mbrăcat Pe Joi calul a ’nşelat;
Iară Vineri, cum se spune,
Când făcuse fote bune,
Trebuia cu pompă mare Să se urce şi călare.
Şi-aşa cum a isprăvit De gătit şi pregătit Şi de faţă au fost venit Tot norodul de prin sat Ca să-l vadă ’ncălicat, El atunci s’a ’mbărbătat Şi pe loc s’a opintit Şi spre cal s’a repezit C’o iuţălă aşa de mare Că era din întîmplare Să se urce chiar călare.
Sî)
Insă nu s’.t încălicat Parcă-a fost, mă rog, jurai:
Parcă dracu-a fost pocit:
Tocmai când s’a opintit Şi era la ’ncălicat Calul c6da şi-a mişcat Tot curajul i-a stricat Cât era ic1 ’ •>fierbântat.
; **
Dăr a dat poruncă ’ndată,
C6da iuti a fost legată Şi temeinic priponită Şi ’ndosită şi ’nvălită.
Că precum era el d6ră om cu cap şi
[priceput ’
Ca se nu-şi mai strice rostul socotălă
[şi-a făcut:
— „Dea din c6dă cât o vrea,
„Nu mal muşcă el cu ea !
„Dăr de ce se-1 laşi să dea ?
Iar din dată ce-a sfîrşit El din noii s’a repezit.
Dăr acun de a doua 6ră Lumea ’ntrăgă se ’nfforâ Nu mai <#ic nici un cuvânt,
Ci-1 privesc făcându-şi vânt Dând din mâinl’şi fălăind Şi spre cal în sus ochind ;
Că ochia şi se gătea Şi puţin de mai sărea De cal dincolo trecea!
Inse-a fost împiedecat Căci în gând s’a judecat Mal nainte de sărit C’ar fi mult mai nimerit Ca să pună de ’ncercare Pe vr’un altu ’ntâid jfoălare.
Că precum era din fire bărbătos şi plin
[de foc
Mai era şi om cu minte şi chiar cjise [atunci pe loc;
— „Nu mă tem să ’ncalec, zăă ! „Dar de ce dintâiu chiar eh ?!
*
Şi-a cercat, călări a pus Pe rînd ămeni mai mulţi sus.
Şi-a cercat, a tot cercat,
De a măruntul s’a uitat Şi când însuşi a văţlut Că nu-i lucru de temut Hotărît’a hotărît Să se suie negreşit.
Dar acum de a treia detâ Lumea ’n juru-i adunată începuse a tremura Rugăciuni a cuvânta Dumnejeu să’I întărăscă Si cu îngeri să-i păzăscă Ametălă să nii’i iea Când o fi de vor vedea Aşa straşnic călăreţ Cu perciunul lung şi creţ Cu brîu negru pe ’mprejur Cu căciulă de samur Cu ciorapi şi cu caftan Tocmai ca un căpitan.
#
Iară el precum şedea Face lumei chip să stea.
Ş’apoi haide voiniceşte In papuci se sprijineşte Şi de-o dată plin de foc Sare ’n sus strigând : noroc!
ŞI rămâne tot pe loc !...
Iată însă acum pricina pentru ce n’a
[’ncălecat:
Cît umblase şi gândise, şi mai cât a
[fost cercat
Ajunse-se Vineri sera. Şi spre Sâmbătă
[’i păcat,
Cuh chiar el a judecat : Mergi călarţ £j mergi călare!
Nu-I vr’o trebă aşa de mare,
Nu-i vr’un beru de lucrat,
Dar spre Sâmbătă-î păcat !
INFORMATIUNI
D-nii S. PopeJcu şi P. Rădulescu, comercianţi din îomuna Tuţiari, jude-ciul Ilfov, din ţausă că la alegerile trecute au votat contra candidatului Administraţiunii, au, fost chemaţi de subprefectul Ţepeluş la primăria a-celeî comune Dumineca trecută, spre a ’şî susţine uă reclamaţiune ce făcuseră de mai mult timp contra primarului din acea comună.
In loc de cercetare, «Voinţa naţională», de acjî afirmă că acei comercianţi au fost insultaţi de numitul subprefect, care chiar a bătut destul de grav pe d. Rădulescu.
Pacienţii au reclamat d-luî procuror general pentAi cele ce-au suferit de la sub-prefectul Ţepeluş şi reclama a fost îndreptată de parchetul Curţii d-lui prim-procuror al trib. Ilfov sub No. 944 , din 28 curent.
*-
Se cjice că d. general G. Ange-lescu de la corpul I de armată va fi transferat în curând la corpul IV în locul d-lui general Racoviţă, care se va retrage.
Oficerii de reservă cari nu s’au presintat anu' acesta la manevre după ordine de chemare vor fi pedepsiţi cu câte 25 dile arest, după aprecia-rea d-lui ministru de resbel, fără a mai fi trămişi înaintea consiliului de r6sboi.
Măsura estţ luată pentru a scăpa mulţi ciocoiaşî] cari erau în acestă ca-tegoriă.
„Adevărul" de adi arată că d. Las-car Catargiu îţu va veni în Bucurescî de cât Luni dlmineţă, şi într’un articol special, întitulat Lascar Catargiu, adaugă ;
«Acostă ştire, careja produs o viuă emoţiune în rendurile conservatorilor, s’a interpretat în iflulie feluri.
«Unii cred a şti cănevenirea d-lui Catargiu este urm»rCi atitudinii cam în doui peri adoo 3-tă de o parte a conservatorilor. V/iJend că unele elemente tinere ardtâ dresări apucături de a schimba statul-major al partidului, el n’ar voi sS intervia personal în a-ceste certuri de fapil^ şi ar lăsa ca lucrurile să se lăihurescă în public după deschiderea Corpurilor legiufi tore, iar nu în înt: niri pregătitdre.
«Alţii susţin că prin întârdierea sosirii sâle în Bucurelti, d. Lascar Catargiu ar fi voit se dtfvedescă că el nu ţine a se folosi de situaţiunea creată în favdrea sâ prin resultatul alegerilor şi că se desintereseză cu totul de putere».
Astă-cjî la 9 ore dimineţa s’a în trun'it la ministerul de resbel consiliul generalilor inspectori pentru a stabili tablourile de înaintare, avend a se pronunţa şi asupra casării esamenuluî căpitanilor pentru gradul de maior. -*-
Lă 28 curent a reapărut	e-
rin diarul »Drapelul Sev	ur-
gan liberal independent	-ficţiu-
nea şi proprietatea ; ion Tinto-rescu, advocat din roralitate.
Urăm isbândă noului confrate.
Se vorbesce despre numirea d-lui Pană Pencovici în postul ce-a mai ocupat de comisar al guvernului pe lângă creditele funciare urbane şi rurale, în locul d-lui Toma Brătianu.
Am reprodus dupe «Epoca» scirea că fabricantul englez din Newcastel refusă a preda guvernalui nostru un vas mare de resbel ce ’i comandase guvernul trecut, penă nu i-se vor număra
500.000	lei ce-ar fi dat ca bacşiş fostului general Măican.
Reproducând acăstă soire, am cerut guvernului să arâte dacă scirea este adevărată şi, în cas afirmativ, să dea din nou în judecată pe graţiatul ge-geral.
«Adevărul» de a<jî însă afirmă, din sorginte sigură, că fabricantul nu numai că n’a refuzat de a libera vasul, dar că acest vas este pornit din Newcastel încă de acum 20 de .-ile.
«După ştirile primite la ministerul de resbel acest vas a trecut deja principalele porturi din Marea Medi-terană, şi pest câte-va dile trebuie se se găsescă la Constantmopol.
«Mult în cjece sau 15 zile acest vas, care costă împreună cu armamentul său pe stat o sumă de peste două milidne jumătate, a sosi la Galaţi. »
ULTIMA ORA
Serviciul special al «TELEGRAFULUI» Londra, 9 Noembre.
La banchetul lord-primarului dat la palatul Guidhall, lord Salisbury luând cuvântul, a zis: „Incidentul Sackville presintă un caracter curat electoral; nu e de loc o afacere diplomatică ; acest incident nu va atinge relaţiunile celor două ţări.
Datoriile ndstre către Egipt nu sunt încă îndeplinite, totuşi urăm a vedea diua în care răspunderea nostră va înceta.
In privinţa situaţiuniî europene, lord Salisbury a constatat că fote puterile doresc pacea.
Totuşi, a adăogat el, o primejdie în înarmările lor escesive, trebue să ne în trebăm unde ne vom opri. Nu trebue să împuţinăm înerederea năstră în pace ; dar nu trebue cu fote astea ca să rămânem nepregătiţi.
Berlin, 9 Noembre.
O ordonanţă imperială convocă Reichstagul pentru 22 Noembre.
Petersburg, 9 Noembre.
Un rescript imperial arată marelui duce Alexe satisfacţia Ţarului în privinţa flotei ruseşti din Marea Neagră. împăratul a găsit-o întărită ; el a privit cu bucurie, în timpul ultimei sale călătorii, escadra gata să apere drepturile Rusiei în Marea Neagră.
louia trecută s’a sâr’bat aniversarea societăţii industriaşilor mecanici, precum şi sfinţirea drapelului societă-ţei, care s’a făcut la biserica sf. Dumitru. Săra s’a dat un bal în saia teatrului Dacia.
Se vorbesce despre demisionarea d-lui Garoflide de la prefectura de Prahova.
In urma căderii în alegeri, este posibilă asemenea »remersiare« a d-luî Garoflide.
Se acreditfiză din ce în ce scirea că guvernul ar fi voind să sesiseze curtea de Casaţiune, în interesul legii cjice-se pentru a se reveni asupra condamnării d-lui fost colonel Po-lizu.
Aflăm că cetăţdnul Ioniţă Cons-(ântinescu, din calea Gri viţei, comerciante, vechi liberal, a încetat din viaţă în urma unei suferinţe de câte va tjile.
Condoleânţele ndstre întristatei familii.
D. prefect colonel Algiu a obţinut depărtarea din poliţie a d-lui comisar inspector cl. II Ianolescu, ca. nefiind la locul său.
Pentru asemene motiv sar cere în curând şi depărtarea comisarului cl. 1 Creţu.
-4>-
Pe lângă numirea d lui Anton Du-mitrescu ca comisar-inspector cl. I se afirmă că s’a decis şi numirea fratelui d-sale I Dumitrescu, fost comisar cl. I. ca comisar cl. I în locul d-luî Florică.
Se spune că, din causă de b61ă, d. G. M. Ghica se va retrage din diplo-maţiă. - *
Deputaţii Iaşilor vor propune, în Cameră, îndată după deschidere, un project de lege pentru canalisarea Bahluiului.
AHăm că generalul Angelescu şi mărturii ce-se vor invoca vor fi în cu-rend citaţi la Casaţiă pentru instrucţia dârei în judecată a generalului fost ministru.
Duminecă, se face alegerea delegaţilor col, 3 pentfu consiliul :udetean de Ilfov.
Agenţii pakişti au început deja a-lergăturele.
Ca se pdtă introduce în armată pe unii oficiărî demisionaţi în trecut, guvernul ar fi pregătind un proiect de lege, prin care cere să fiă autorisat d’a pută rechema în activitate de serviciu pe asemene oficiărî.
Comitetul liberalilor ieşeni, discutând asupra situaţiuniî creată ţărei prin alegerile din urmă, a luat în u-naminitate, următorea resoluţiune:
«Tdtă direcţiunea politică şi t6tă acţiunea parlamentară se încredinţăză în mânele d-lui G. Mărzescu, preşe dintele comitetului liberalilor disidenţi ieşeni».
«Naţiunea» spune că să vorbesce că împăratul Germaniei se va opri şi în Bucurescî, la primă-vară, când va trece spre Constantinopole.
Duminecă, se va ţine la Ploeşti o întrunire publică a liberalilor.
Se cjice că va lua cuvîntul şi d. Dimitrie Brătianu, deputatul col. II.
«Naţiunea» spune că orfiorătoriî
soţilor Lespezeanu se vor judeca în modul următor:
Doi din eî vor fi judecaţi la Bucurescî. Doi la Cluj, iar unul va fi judecat în contumace de ambele curţi cu juraţi.
Dosarul din Bucurescî care e forte voluminos avend 256 de file fără de; poziţii, va necesita o citire de 2 ore şi juni. cel puţin.
Martorii acestui proces sunt în număr de 64.
De sigur că desbaterile acestei afaceri, ce vor fi fdrte interesante vor dura cei puţin trei Jile.
BIBLIOGRAFII
A apărut:
Unt poignee des Veriles â nos preten-dants par un paysan du Danube.
***
A apărut de sub presă broşura întitulată: Propune) ere de organisarea serviţiului sanitar asupra Prostituţiuneî în Capitală de d. C. i’astia doctor în medicină şi chirurgiă de la facultatea din Paris, medic primar de judeţ, fost medic df spital şi al com. Bucurescî.
* * *
Raporturi economice ale Legaţiunilor şi consulatelor României (seria IV) coprindând Raporturile Camerelor de comerciu din Focşani, Craiova Ploescî, Galaţi, Iaşî, Botoşani, Pitescî şi Bucuresc'. asupra Regimului vamal actual.
***
A apărut :	{
Colera la paserri (Cercetări esperimentale) tesă pentru obţinerea diplomei de medic veterinar de d. N. P. Bocşa (Fălticeni)..
CASSA DE SCHIMB
N. & D. Moroeano
Strada Lipscani, Noua clădire a sooietăţoi Dacia-România numită < Pasagiul Dimitrie Ghica > No. i
BUCUREŞTI
Cumpără şi vinde efecte publice şi fees ori-ce schimb de monezi
5®/e Rentă Amortisahilâ .
5°/g	> Rom. Perpetuă.
6°/o Obl. de Stat (Conv. Rur.) 6°/o >	>	>	(C. F. Rom '
5e/o > Municipale 1883 .
50?s	>	»	1884 .
fio Scrisuri funciare Rurale 5®, o	>
7* Io	»	» Urbane
6°/0	»	»	»
5°i 0	»	»	>
5°/o	» func. Urbane Iaşî
Impr. cu prime Bucur. (30 1. Los. Crucea Roşie Italiană 10 fr. Obl. Casei Pens. 300 > Sârbeşti cu prime Losurf Otomane cu prime » Basilica Dombau . Aur contra argint saQ bilete Napolionl contra lire .	.
Florini valdre Austriacă Mărcî Germane .... Bancnote Francese . . . Ruble H-ârtie.............
NB. Cursul este socotit în tmr.
i. Otunp.	L_rsw.
94 fia	95' .'<4
93’b	941/*
981/*	99'/a
831 /	84*12
1078/4	I07*ţ4
96s/4	97*/a
1051/2	1061/2
928/4	93Ih
82	828/4
29	32
225	235
74	80
45	52
17	21
21/4	28/d
2.08	2.09
124	1.26
991	IOO
260	2 70
Boale Sifilitice
Neputinţa Barbatesca
Vindecă după cele maî nouî metode, radical, fără durere şi împedicare; după experienţă de 18 anî. Specialist în bălele lumeşti,
ZDR THOE
Strada Emigrat, Nr. 3, (în dosul şcoleî militare, intrarea din calea Victoriei prin strada Sf. Voevodî pe linia Tramvaiului.
Consultaţîuni de la 8 a.m. până la 6 sera. Loc separat de aşteptare pentru fie-care.

Compania de gaz din Bucurescî
AN UNGI U
Compania de gaz din Bucurescî, reaminteşte numeroşilor sei abonaţi, că ori ce reclamaţiuni pentru defectuosităţi de eclaragiu trebuiesc adresate biroului din calea Victoriei No. 66, unde se găseşte în permanenţă personalul necesar pentru a da de urgenţă satisfacţie onor. Public.
Tratat Vinicol
Se află de vendare la d-nu:
I. Popp, Strada Cătunu No. 5 şi Polonă 87 precum şi
La tote librăriile principale
1
F-FF'PF'F-F-P’P’P ’P'P'P’F’P'F’P’PF
ANUNCIU
Sub-semnaţiî, avem onoare de a anunţa % j lucrătorilor străini dîn părţile Macedoniei, * J din Turcia, că prin corespondenţa care o J + avem, putem espedia bani în următărele o- F
*	raşe împreună cu satele lor.	J
*	1. Monastir, Perlepe, Cruşova, Magarova, •}•
*	Moloviştea, Resen, Florina şi Corcea ; bani! j
J se vor respunde de către d-nul Constantin J + M. Pili la Monastir.	F
2. Ochrida, Struga, Debar, Elbasan, Sta- * “F rova şi Pogradeţi; banii se vor respunde 4* J de Către Fratele nostru anume Ianache I. * 4. Fortomar la Ochrida.	4.
*	In cas de perderea banilor, se vor des- J
>j, păgubi de către noi sub-semnaţiî.	J
4-	Semnat! :	4<
•F 4«
4*
î Adresa pentru Telegrame; Fortomar, Mă- f 4- gurele.	*
1||'F4,4<4<4<4>4<4<4<4<4<4'4<	*P4<4,4’4" 4<4<4<4<4< ■F4«4<i|l
ociuiidii .
Fraţii I.jiFortomar Macedoneni |j Turnu-Măgurele	4<
Administratorul ziarului, C. Ispăsescu.
www.dacoromanica.ro
TELEGRAFUL — 30 OCTOMBRE 1888

CASA BE SCHIMB
M08CU N ACHM1 AS
No. 8, în palatul «Principele Dimitrie Ghica» (Dacia-Romănia) Strada Lipscani, în faţa nouei clădiri a Bănceî Naţionale
BUCURESCI
Cumpără şi vinde efecte publice şi face ori-ce schimb de monedî
Cursul pe fiiua de 29 Octombre 1888
Rentă Amortisabilă 50jQ . .
Română perpet s°lo Oblig, de Stat (C. Kur.) 6°/0 » C. F. R. 6«/o . . . »	Municipale 5O/0 ■ •
*	Casei Pens. (300 L.)
Ser. funciare Rurale 7o/0 .
’	* 5°/o •
»	Urbane 70/0
>	i 6°) o
»	» 5°/o
»	» Iaşi 50/0
Oul. Sârbesc! cu prime 30/0 Im. cu prime Buc. (20 lei) LosurT crucea Roşie Italiane Acţ. Banc	Naţională . .
Losuri Otomane cu prime » Basilica Dombau c. p. » Panama cu prime . . » Sârb. cu pr. em. 1888 Aur contra argint sau bilete »	»	Napoleon .
Florini Wal. Austriac. Mărci germane . . . Bancnote	francese . .
»	Idem itajiane
>	Ruble Hârtie
NB. Cursul este m aur
600,000 Franci j
A CÂŞTIGA ÎNTR’O DI
:	LA 1 DECEMBRE 1888
TRAGEREA
MAREI LOTERII OTOMANE
TABELA CÂŞTIGURILOR :
600,000 fr. 600,000 fr. 60,000 fr. 60,000 fr.
1 lot mare de 1 lot de . . . X lot de. . . 1 lot de. . . 1 lot de . . . 1 lot de. . . 1 lot de . . ^ lot de . . . 1 lot de . . . 1 lot de. . . 12 loturi de . 28 loturi de . 500 loturi de .
20.000	fr.
20.000	fr.
6.000	fr.
6.000	fr.
6.000	fr.
6.000	fr.
6.000	fr.
6.000	fr.
3.000	fr. 1 000 fr.
400 fr.
20.000	fr.
20.000	fr.
6.000	fr.
6.000	fr.
6.000	fr.
6.000	fr.
6.000	fr.
6.000	fr.
86.000	fr.
28.000	fr. 200,000 fr.
De vi nzare SffcSS
Dorobanţilor No. 129, având o lungime de 17 1 k stânjeni şi 5 faţada Doritorii se pot adresa la Adini- | nistraţia clarului Telegraful sâu în strada Viisorei No. 6.
550 loturi . . . Total 1,000,000,000 fr.
Rambursarea loturilor este garantată de către Guvernul Imperial Otoman.
PREŢUL BILETELOR ■
1 Bilet..........Franci	5
7 Bilete.........Franci	31
25 Bilete..........Franci	118
100 Bilete..........Franci	465
Formalităţile cerute de lege au fost îndeplinite.
Tragerea va avea loc la Constantiuopole, la Palatul Imperial al monetelor.
îndată după primirea banilor, biletele se vor adresa imediat cumpărătorilor.
Biletele de bancă şi ori ce timbre fără escepţiune, sunt primite în plată fără nici o difieultate, cu curs în aur.
Ori ee câştigător va fl înştiinţat prin .telegramă chiar în diua tragere!.
Pentru a primi 'biletul sau biletele, tre-bue să se espedieze bani! prin mandat poştal, cheque sau scrisbre recomandată la Directorul
COMPTOIR COMMERCIAL
557, Granoe rue de Tăkă, 557-CONSTANTIN OPLE
Prima Fabrică Română
DE
LUMANARI DE STEARINA
IN BUCURESCI DpIMITElB ZE3T.
Aducem la cuposcinta publică, că fabrica ndstră fiind îh deplină lucrare, suntem în positiune d'a produce t6te dimensiunile de asemenea luminări, având d’ocamdată depozitu general în CALEA VACARESGI No. 141 unde se primesce orîjce cemande.
Produsele nastre concurează cu orî-care din cele străine, âţât în ceea ce privesce calitatea cât şi preţul.
Banca Naţională a României
1887
24 Octombre
Sit-o-aţiiinea. s\3-r£L£iră- isss
ACTIV	15 Octombre 22

EREZII L. LEMAITRE SUCCESORI
TURNATORIE de FER şi ALAMA
ATELIER MECANIC ’
Bucureşti, —Calea Văcăreşti, 105, — Bucureşti.

Se însărcinează cu construcţiunî de turbine şi mori cu preţuri mal reduse de cât acele din Viena şi Pesta.
PREŢUL
Unei	mor!	cu	i	piatră	de 36 ţoii,	.	.	le! 1900
»	»	»	I	»	«46»	.	.	»	3IOO
»	»	jjj	>	2	*	>361	.	.	»	3600
>	»	»	2	»	> 43 >	*	•	»	3800
Esccutează repede ori-ce lucru de turnătorie sau mecanică ; precum : colone simple şi ornate.
Mare asortiment de mobile pentru grădină, ornamente pentru grajduri, teascuri de rin, etc. etc.
Mare deposit de Trriu^î de fer, raiuri pentru vagonete Uăcuuville, ţeve de tuci.
Mare asortiment de pietre de mdră La Fertd-sons-Jonarre.
				
	34121514	r.tsa(Monedă- • • • ....	32764638	33475326
	25873480	hd( Bilete ipotecare		25736255	25737245
	220164	Efecte predate la casă spre încasare. .	1461884	740601
	^64225	Portofolii! român si strein		21321787	21446078
	' ^82	împrumutul garantat qu efecte publice .	20902760	21093720
		Fonduri publice		11999724	11999724
		■ afectele fondului de reservă		316396^	3163967
		„ „ amortis. imobilelor.	266263	266263
	304'44tţc	$\obilî		35l040fe	3518531
	139687	biliar şi machine de imprimat. . .	12246i	122461
	171299	heltueli de Administraţiune ....	2060145	209668
	29474650	Deposite libere		13518710	13558910
	28123886	Compturî curinţî		17021777	16249767
	6280532.	„ de valori		2999853Ş	29081613
	184450464	PASIV	181995 77^	180663874
	12000000	Capital	>,	12000000Q	12000000
	2545597	Fond de reservă		3162864)	3162854
	196221	Fondul amortisăriî Imobilelor . . .	269926	269926
	112443190	'Bilete de Bancă în circulaţiune . . .	117410810	117563450
	1083676	Profituri si pierderi	-	1388839	1388839
	655686	Dobândi şi beneficii diveîse ....	602293	650811
	29474650	Deposite de retras		13518710	13558910
	24210789	Compturî curinţî		14584046	12189466
	1840655	„ de valori ... ,	19057700	19879618
(184450464		[>	181995177	SI 80663874
ÂboHamentele şi Anunţurile
„TELEGRAPHULUr
ABONAMENTE
IN CAPITALĂ .
Pentru un an ...... . Lei 24
„ sâselunî ........ „ 12
„ trei luni........... 7
IN DISTRICTE :
Pentru un an........... 30
„	şâse luni....... „ 15
„ trei luni........ „	8
Pentru Românii din alte state, ca pentru districte.
IN STRĂINETATE
Pentru an an.....In aur lei 40
,, sese luni...„ „. „ 26
„ trei luni	ţ, „10
ANUNCIURl Şl RECLAME
Anunciurî pe pag. TV, linia 25 bani. Reclame	„	„	III,	„	1	leu.
„	tj	))	II»	„	3	lei.
,,	„	„	Iţ	n	5	1©1-
Renumita Cărturăresă
lulia Poloneză
—= S’A MUTAT «f—
In curtea bisericel Pitar-Moşu No. 1.
Ghiceşte viitorul, presentul şi trecutul, pâte descoperi şi pagube, furturi, judecăf, orice secrete ascunse la care se interes âză cine-va. Cine aduce semne pâte afla lucruri ascunse ; comori, etc.
7°/0
6°/o
Avans
Scont
'Ui fir.
t. f fi
jir>nai lurna ,’t v I
■ fiu
7°/o Avans 7°/0 6°Io Scont 6°Io
nc \ICKj P, A DC una pereche case situate Ut: VcNUAnt în Iaşîj strada sf. Andrei, în ograda (curtea) bisericel. Amatorii d’ale cumpăra se vor adresa la D-na Ruc-sandra Cosma, în Terguşor, sau la D-nu C. P.-Conduratu, în Bucureşti, str. Lipscani No- 96.
GRADINA ELIADE*"1^'1"*"1
Sau în parte.
UN BUN MEDITATOR
doresce ca să dea lee-, ţiunî pentru clasele primare. Doritorii să se adreseze printr’o scr.sore sub iniţialele M. N. la administratiunea acestui diaj:.
LA LIBERTE ROUMAINE
Diar cotidian, mare format
In limba francesă
UN NUMfiR 20 BANI
ABONAMENTE: Un an, 40 lei; 6 luni, 20 leî; 3 luni, 10 lei.
Adm inistratiunea 8.—BULEVARDUL ELISABE7A — 8. Bucureşti.
PABMAOISTtTL
CURŢII REGALE
saeaaSSSSKcaa


farmacia CHR. ALESSANDRIU română

M. 500,000
oel mal mare câştig în caşul cel mai norocos.
Câştiguri
Mărci
La suma imensă de 500,000 Mărci se urcă even-tualcâştigul cel mal mare din 295-lea Loteriă de bani, fiind garantată de Statul Hamburg. In total aceslă, Loteriă conţine 98,000 losuri şi 49,100 câştiguri şi1 1 premiu. Şansa de câştig e dâr fârte însemnată, de (4 6re-ce pe 2 losuri cade câte 1 câştig. Organisarea UiJ esactă a 49,100 câştiguri şi premiu se prevede din -v lista d’alăturî. Toate câştigurile se trag la sorţi înj'lij 7 secţiuni sau clase. Câştigul principal din clasa întâia e de Mărci 50,000, în a doua 55.000, în a treia IA 60,000, în a patra 65,000, în a cincea 70,000, în a||| şâsea 75,000, şi în clasa a şâptea eventual :
Mărci 500,000, respectiv 300,000 Mărci, 200,000 ţi Mărci etc. etc.
Rugăm ca comândile destinate a participa la tra- iţ| gerea Clasei I-a să ni se înainteze până la :	vj
1 Noembre	a.	c. stil	nou.
Preţul losurilor este oficialmente hotărît, costând pentru clasa I-a :
Losuri întregi originale Mărci 6 — sau Lei 7,50 în aur „ jumătate „	„	3	„	»	3,75 „	„
„ sferturi „	„	150 „	„	1,90 „	„
Suma cuvenită se pâte trămite prin mandat postai ^ internaţional, în monetă hârtie saQ timbre poştale, ţi' După efectuarea tragere! se espediază fie-căruî par- | ticipâtor lista oficială de câştiguri. Sumele câştigate se plătesc numai de cât. In urma cerere! speciale, lăţim câştiguri chiar în domiciliul câştigătorului. /âj\
Plata esactă a câştigurilor se garau- ||lj tează de guvern.
Fie care comandator primesce directamente losurile originale, însoţite de Nil) planul oficial. In cas când cineva, în urma primire! losurilor n’ar fi dispus a le reţine, suntem gata a le primi îndărăt, înainte de a se începe tragerea ifl şi a restitui suma primită.
Doritorilor li se espediază gratuit planurile oficiale de tragere. Rugăm ca/jtj comenzile să se adreseze confidenţial şi directamente către subsemnaţii ban-
1	â	300,000
1	â	200,000
1	k	100,000
1	k	75.000
1	k	70,000
1	k	65.000 60.000
2	k	
1	k	55,000
1	k	50,000
1	k	40,000
1	k	30,000
8	k	15,000
1	k	12,000
26	k	10,000
56	k	5,000
103	k	3,000
206	k	2,000
612	k	1,000
888	k	500
30	k	300
62	k	200
65	k	150
30,199	k	148
3,949	k	127
12,695	k	100, 94, 67, 40 şi 20 Mărci
SIKGURUL
Dintre t<5te preparatele de gudron care a obţinut o S reputaţie netăgăduita în faţa d-lor doctori şi clienţii cej aii constatat foidse surprin^tdrâ 6
GUDRONUL ALESSANDRIU
««re se întrebuinţai! cu succes contra durerel de piept, j tuse! provenită în urma guturaiului, iritaţiunl ale peptulul, a tmu, atar al b şice! udulut.—Lipsei d pofti de mân-1 etc.—Cu o linguri din acest Gudron pus într’oj litra de apâ formezi ape de Picuri, care se p<5te da cu | mult succes !a copil contra bdlelor maf sa* indicate.
Pentru adulţi se iea o linguri de Gudron în apl sa-cbaratl safl lapte dulce 3—3 ori pe 4>- 2 lei fl.
Ecxplasture gudronat dla Pauvre Homme (Aleasandrin).—Contra durerilor Reumatismale, a încheieturilor, mijlocului, durerilor de piept, spate şi alte junghiuri. 1 lefl rulonl.
Pastile Gnm6se>Codein-Tolu (Alessandriu).—
Superioritatea acestor medicamente în maladiele de piept este recunoscută de tdte celebrităţile medicale. Aceste pastile in urma esaminăril ce Ii s’aă făcut s’afi aprobat de onor. consilia medical superior, 1 lefl 60 bani cutia.
-A. "V I S
Preparaţiunea acestui vin, care pentru mine a devenit un cult e adesea denaturat de unii ctlegi cari găsesc de cuviinţă a debita alte preparaţiunl In locul acestui vin, dt aceia atrag atenţiunea onor. public a nu primi de cât fliedne originale
VINUL COPIILOR
PREPARAT DB
CHR. JAXiESSA.3>TI>RXTJ
Farmacistul Curţii Regala
Etftea cea fragedă a copiilor T face a se îmbolnăvi uşor;! pentru a preîntâmpina maladiile se recomandă acest vin tjituror copiilor de la etatea de 6 luni In sas; tinerelor] fete le ajută la buna desvoltare a corpului, htă-:< osele şi dl putere muşchilor.—Modul întrebuinţări!; a se veflea instrucţiunea ce Insoţesce fie-ce sticlă. Preţul 3 lei.
O^psule elastice ou ulei de Ricină (Alessan-
d.riji),—O dosă, cutia a 4 capsule 1 lefi, a 6 capsule l ieuJşi 25 bani, a 8 capsule 1 leu şi 50 ban!.
filnapîsmul Alessandriu, maşter la foi. —
Ac&tă preparaţiune esperimentată de autorităţile ndstre meţicalc şi profesori la facultate a constatat că fiind su-pendre tuturor celor-l-alte preparaţiunl străine, şi chiar
celjl de Rigollot. Cutia I leă ţo bani.
/.dt querî însărcinaţi cu disţribuirea losuiilor.
■W* h 4oi<ii‘>pO 5
!Ori
Ui'
ISENTÂL & Comp.
CASA DE BANCĂ
Hamburg (Germania de Nord).
wr '

Vindecă 8 din 10 na-I vralgiilo şi ml \ grenele cela mai
îmnnuprâ-
Capsule oleo-balsamloe-sautallne (Alessandriu).—Remedii sigur contfa maladiilor secrete (scursdre, sculament) la bărbaţţ fie în stare prds-pfită, saă ori-cât de învechită, sel vindecă prin întrebuinţarea unei cutii ce conţine iot capsule, combinate ast-fel pentru un tratament de vijdecare complectă.-Modul întrebuinţării şi dieta plescrisă a se vedea instrucţiunea ce Insoţesce fie-caţ; cutie.—Preţul unei cutii 6 lei.	,
uer a se observa pe capaţul cutiei semnătura, coldre roşie, şi a nu v6 debit, alte capsule de a cărora eficacitate nu se garante â. Se trămite contra mandat postai în ori-ce localits e.
DE
VXNDARE LA FSIHGIPALEjuE FARMACII DIN ŢERA.
Farmacii
I . XV Vindec i %/ /crampele .. \ ^ i /stomac A, palpi-\ ŢJ [taţiiIn, colice n*-| petice, Târnă-turi J»m) .
mm
: -
;
localităţile unde nu ss găs&sc aceste preparate cereriii »ă se facă la ţl centra mandat posta, espediez in tri-ce localitate
im Itomioi
‘î’tTsÎ

CALEA VICTORIEI 77, BUCU ^FSGS, (CISMEUA ROŞIE)
^^^c^g^^ccccccccccc^ccicSfcccCccctec
■ —	_ ---e-	-a.	k «.	J-» ■*■*'■4
îi g69/î 1
Bucureşci, Editura Libiăriel şi Tipogratiei ^coaielor, Str. Lipscani, 96
www.dacoromanica.ro
ANUL XIX, No. 4889.
IN BITCUREŞCI SI DflTRICTE 10 BANI NUMERUV
ABONAMENTE;
Pentru Capitala:
Pentru un an ... . Lei 24 ş6a« luni . . . *, 12-
trei luni Pentru District*:
Pentru un an •	.	.	.	Lei	30
„ ţâse luni	.	,	,	„	15
„ trei luni	.	.	.	„	8
Pentru Streinetate:
Pentru nn an . In aur lei 40 „	5<$eo luni .	„	„20
„	trei luni .	„	„ 12
Abonamentele se fac la 1 fi ÎS ale fie-cărei luni.
UN NUMfiR VECHTO 25 BANI
Abonamentele *e pliteio Înainte
LUNI Şf MARŢI, i NOEMBRE, 1888.
EDI|L ANTEIA
ANUNOIURI ŞI RECLAME
Ammciuri pe pag IY, linia 25 b. Reclame pe pag. III, Uni a
II	»	1>	-^1 I)
Pentru'.$»«*■#»<* ţi kecl m !: dacţin nu e responsatfilîU Sj Epistole nefrancate se v „. articole nepublicate, se*a ti.
rin streinetate a se adresa :
Frauda, Havas, Laffittr feC-ic, place de laBourse, Paris Englitera, Eugbne Mic: pd 1 Elcet Street, E. C , Londpn.
Aastria, Haasenstein Vo-gler, Wiene, Rudolf M jse Zei lerstaette, 2, Wien.
Ungaria, D.fMoritz "W. Buda-PesP Servitenplatz Abonamentele se plătesc înainte
Redacţiunea, Str. Academiei, No. 18.
Director politic: I. C. FUNBESCU.
Administraţiunea, Str. Academiei, No. 24.
ţ)i;irul Telegraphul de la 30 Oetombre, a cărui direcţie politică, editură şi administraţia prin contract autentificat le-am trecut d-lor L G. Bibicescu, Bălteanu şi Condu-ratu, a apărut purtând în frunte annnciul următor:
„Luni la amiaţb va apare ,<tliaml cotidian Telegraphul Român
subt direcţiunea politică a d-lul I. G. Bibicescu. Acest <Jiar se va servi m-tulor abonaţilor Telegraphli'hlî.K
exemplar al (barului,
Fie care mal conţinea ca* supliment câte o scrisore adresată cititorilor farului Telegraphul în care, ca lapte posi-tive, se citea că de la 1 Noembre direcţiunea (Jiarulul, lepădând vechiul titlu, va scote un nou <Jiar Telegraphul român al cărui proprietar şi director politic este d. I. G. Bibicescu. Acest <jiar va continua să publice foiletonul etc. etc. „Aşa dar, continuă scrisbrea, vC rugăm a urma relaţiunile dumnevos-tră cu acest noii diar, consider ăndidl drept continuare neîntreruptă a Telegraplmlul de subt direcţiunea d-lul Bibicescu
Aceste cuvinte sunt subliniate în text.
Ca propietar al Ziarului Tele-grapliul, pe reputaţiunea căruia voesce să se sprijine d-nil Bibicescu, Bălteanu şi Conduratu, mă văd silit se previi! pe abonaţi şi cititorii acestui diar al metl, cât şi pe toţi membrii partidului liberal că această afacere, a apariţnmeî diaru-M Telegraphul român, nu e de cât o f raudă, o spoliaţiune pe care numai justiţia civilă şi mal ales eorecţionalâ, pe care am sesi-sat’o deja, âre se o deslege şi că între acest diar al nostru şi acela pe care îl scote acel domni prin usurpare şi cu intonţiune vădită a se scăpa do plata cc’ml datoresee pe cinci ani conform contractului, nu este şi nu va fi nici o legătură. Că afirmările de lepădarea vechiului titlu şi continuarea neîntreruptă a vechiului Telegraph, nu sunt de cât nisce minciuni ale mior omeni fără scrupul, fără demnitate, fără onestitate.
Prin urmare previn pe cititori, pe abonaţi, pe conrespondenţl şi pe toţi membrii partidului liberal, ale căror principii le-am susţinut în acest $iar aprope 18 am, că între Telegraphul nostru şi Telegraphul român nu esistă nici o legătură, cu atât mal puţin acea de a fi continuat de un <Jiar care apare la lumină subt manta fraudei, a mirtciunel şi a înşelătoriei.
Vechiul <jiar va continua de a reapare de a<Jl încolo subt direcţia sub-semnatulul şi cu concursul unul comitet de redacţiune compus din mal mulţi ţineri.
30 0«tr abre 188*.	^
BUOURESCI, ai OCTOMBRE
Nimeni nu păte tăgădui că partidul liberal, în 12 ani cât a stat la putere, a făcut atâtea fapte însem nate, a introdus atâtea îmbunătăţiri, a creat atâtea lucruri câte în alte ţări nu s’a săvârşit nici în 30 de. ani. De şi a făcut un resbel fără bani, fără muniţiuni şi chiar fără o armată îndestulâtdre, de exemplu cum este aijî armata română; de şi a încercat greutăţi esterne cu articolul din tratatul de la Berlin privitor la chestiunea evreilor, cu cestiunea Dunărei şi cu alte cestiunî, totuşi partidul liberal a inundat ţara cu căi ferate cu institute de credite şi cu diferite îmbunătăţiri reale.
Aceste îmbunătăţiri se văd de t<5tă lumea, se pipâe în fle care $i. Care este causa atunci că partidul liberal n’a putut se reuşâscă în alegere şi a reuşit partidul conservator, care nu numai n’a făcut în şederea sa la putere nici un act naţional, n’a introdus nici o reformă folositore poporului român, dâr încă a lăsat suvenir! triste de cari ori-ce om cu puţină memorie îşi aduce aminte tremurând ?
Se vorbesce de presiune mare administrativă, de bande organisate «ari ajl terorisat pe alegători şi ’i-a împe-dicat de a merge la vot săi! ’i-a silit să voteze aşa cum aii voit ele.
Nu tăgăduim că presiuni au fost destule, că bandele aii cutreerat uli-ţile capitale şi biurourile electorale, ameninţând şi chiar bătând pe cetă.-ţenî. Dâr numai acâsta a fost în stare să facă pe un întreg popor să închidă ochii în facia atâtor acte măreţe ale partidului liberal?
Este peste putinţă. Când cine-va are convingerea unor lucruri, nu’l
pote intimida nimic, nici bâta unui
beţiv mercerenar, nici biciul subprefectului sâQ. al poliţaiului.
Altele sunt deci motivele că partidul liberal n’a isbutit în alegerile trecute.
Sunt ore greşelile ce a săvârşit, sunt câte-va fapte râie comise de unii funcţionari înalţi ?
Nici acâsta nu pâte fi, căci cine nu greşesce în lumea acâsta ? Şi apoi toţi acei* care au comis abuzuri aii fost daţi judecăţei şi au fost şi vor fi pedepsiţi.
Care este atunci causa că un partid care a făcut atâta pentru ţară nu numai să nu isbutâscă în alegeri, dar nici să aibă un număr destul de considerabil în parlament?
mare, Omenii de ine, patrioţii adevăraţi, liberali convişî, toţi aceia cari fac majoritatea acest! ţări şi cari jude că şi recunosc fotele partidului liberal, unii au or mit şi alţi s’ail dus somnoroşi 1; vot. Numai păcătoşii. sâu cum g $ poetului german, vechii păcătoşi, ai alergat cu convingere şi sinceri lmoul cer.
Toţi somnoro; r ţoţi ameţiţii însă va sosi timpul and se vor desme-tici, când se vortreŞi, şi atunci cerul cel noQ se fra risipi ca unul ce e compus de rori trecători şi Ja lumina sârelui, sfri cerul cel vechii! care e adevăratu-Jeer, se va întorce ârăşi domnia liberaţii şi a adevăratului patriotism.
Ne aducem amfite că pe timpul când se făcea canJisarea Dâmbovi-ţâi, observam unii consilier comunal că este o deriiune actuala ea-nalisare, căci nu srvă de cât la un singur lucru, la aprarea oraşului de inudaţiune, pe câni ar fi trebuit se mai servâscă şi laalte trebuiuţe.
„Se cere cheltud mari, ne $icea el, şi nu avem de^ule parale. Trebuie să mai punem lărî şi ne temem că cetăţenii se vor sinăra şi nu ne vor mai alege la viitoree alegeri.
“Nu vă vor alegi pesta -doul ani, se pâte; dar peste patru, când vor vedea că banii lor^’aîi întrebuinţat în lucruri utile, în îurumuseţarea o-raşuluî, vă vor căi ;a chiar în vârful munţiilor spre iwâ pune din nou în capul comunei."
Partidul liberal a te înlăturat a$i de la putere printijo ameţelâ, dar când poporul se desmetici, va vedea pe ce mâini 1 căşlut, în ce si tuaţîune falşă se affe faţa cu drep turile sale constitir inale, va intra în suveranitatea sea
ŞTIRI TELiG IAFICE
Serviciul particular al TELEGRAFULUI
Poetul Henri Heine $ice că „un
noii cer atrage mulţime de vechi păcătoşi. “
Poporul latin este un popor curios. Lui i se urasce lesne cu un lucru. Schimbarea este In natura lui. Chiar binele îl obosesce, când acel bine nu se schimbă în diferite fase.
Guvernul liberal administrase 12 ani. In acest interval, el a dat poporului multe spectacole, l'a făcut să aibă multe emoţiuni. Când speetacolile s’ati sfârşit, când emoţiunile aii dispărut, când sărbătorile n’afi mai esistat şi a început munca seriosă pentru organisa-rea statului român in linisce, atunci a venit saţiul, a venit uratul şi s’a culcat după pâtrecere. Poporul prr» ur
Miîan, 9 Noembre. Societatea democratică de aici a votat un manifest pe eare i’a publicat Secolo. Aeist manifest protestă contra politicei esterne a d-lul Crispi, declară că va face o agitaţiune populară contra răsboiuluî fratricid şi afirmă recunoştinţa perpetue a Italie! către Francia.
Paris, 9 Noembre. — ErI d. Freyeinot, ministru de resbel, a jriimit deputaţiunea Senei şi delegaţii sindicatului pentru suprimarea fortificaţiunilor şi servitudele militare din jurul Parisului. Dupe ce a ascultat reclamaţiunea locuitorilor zonei militare şi- expunerea stării cfstiunel tăcută de d. Yves Guiot, deputatul Senei, ministru! s’a angajat a studia singur soluţiunea acestei importante afaceri.
D. Freycinet a anunţat că a dat ordin geniului militar de & suspende ore cari măsuri de cari unele localităţi dimprejur afi fost lovite.
Berlin, 9 Noembre. — La Bursă s’a făcut o mare mişcare de o pretinsă cuvlctare forte resbelnică ce generalul Gurko a ţinut la un banchet din Varşovia. Generalul ar fi afirmat că în 24 ore armatele ruse vor putea merge asupra Vienel şi asupra Berlinului, al căror drum îl cunosce forte bine.
Cu tote acestea nimic nu probeză că a-ceste cuvinte afi fost pronunţate.
Viena, 9 Noembre.—Fremdenblat crede a sci că visita ţarului la Berlin nu va a-vea loc de cât In prămă-vara viitore. La acea epocă de asemenea imperatorele Austriei şi regele Italiei se vor duce în Germania. Nn se s.eie fosi dacă cel trei' suve ran) se vor găsî aeelasp timp la Kerlih.
www.dacoromanica.ro
Madrid, 9 Noembre.— Cu fotă energica precauţiune şi intervenire a prefectului şi a autorităţilor civilp, adversarii politici a! d-lul Canovas del Castilo aii făcut noi ma-nifestaţiunl contra lui Ia sosirea sa în Se-vila. De la staţiune până la reşedinţa contelui Galindo, prefectul şi jandermeria a trebuit să intervie spre a nu se întâmpla o ciocnire teribilă între manifestanţi şi conservatori cari aveau bas'one şi alte instrumente. Afi fost mal mulţi de 30 răniţi, mal cu râmă printre manifestanţi pe cari conservatorii ’f-afi atacat de mal multe ori.
Londra. 9 Noembre. — D. Glfdstone se află actualmente ospele d-lul Foster la Ash-field, aprope de Birmingham. Băspumjând ia o deputaţiune care venise spre a’I încredinţa o adresă, el a <jis că se consideră dator către Irlanda şi imperiul britanic şi că pe câtă vreme ÎI mal rămâne puţină forţă o va consacra causel irlandeze. El a adăogat că soluţiunea acestei cestiunî nu’l împedecă de a se ocupa şi de afacerile publice.
D. Gladstone nu se îndoiesce că liberalii disidenţi se vor alipi la Toiy.
Nice, 9 Noembre.— S’a respândit vorba de arestarea unul spion german la care s’ar fi găsit un pachet de cartuşe Lebel.
Adevfrul este că poliţia a pus mâna pe un individ de naţionalitate francesă, bănuit ca fur al unei pusei Lsbel ce a avut loc la Pontarlier.
Bruxel, 10 Noembre. — Nord vorbind de discursul principelui Ferdinacd şi de răspunsul Sobraniel, ţlFe că tote acestea nu reprezintă alt-eeva de cât pe d. Stam-buioff şi colegii săi, care aii exersat o presiune irezistibilă asupra alegătorilor. Dacă fericirea din viitor a Bu’gariel, adaogă Nord, n’are altă garanţie de cât aresfă inevitabilă conformitate de opiniunî, Bulgaria e de plâns.
Paris, 10 Noembre. — Figaro anunţă mortea colaboratorului săti Ignotus.
Paris, 10 Noembre. — Camera deputaţilor.— Cu ocazia discuţiei bugetului ministerului de rasbel, d. de Freycinet, a <Ji3 că ar fi himeric de a spera, o reducţiuue a bugetului ministerului de răsboiii. „Tre-bue chiar, a adăogat ministru de resbel, să ne pregătim la silinţele eseepţionale pentru a asigura apărarea ţăreî, dar înarmările nostre n’sii nici un caracter agresiv, ele au de scop unic asigurarea independenţe! nostre."
Atena, 10 Noembre. — Jurnalu Oficial publică logodna principesei regale Alexandra cu marele duce Pavel.
Turin, 10 Noembre. — înmormântarea generalului de Robilant, fost ambasador la Londra, s’a făcut ad! cu mare pompă.
Roma. 10 Noembre. — Corabia Dagali a plecat la Zanzibar unde va fi întrebuinţată la servicinl blocări cu corăbiile germane şi engleze.
Riforma anunţă că încă o corabie italiană va coopera cu corabia JDogali la serviciul blocări costeior Zanzibarulul în contra negoţului de sclavi.
VOINŢA ŢEREI
Ce scîrbă trebue să ’I fie omului cinstit care, martor al neruşinărilor desvă-luite de administraţia şi de bătăuşii guvernamentali cu ocasia alegerilor trecute, citeşte astâ-<jl în foile oficiose frase de un cinism desguitător ca acesta: ţera ’gl a manifestat în deplină libertate suverana sa voinţă!
Un fecior, fost prin case mari, ne povestea cum a votat în col. II de deputaţi în locul şi cu cartea unul proprietar cârciumar din strada Polonă. Ei ne povestea cum. se formase un club de feciori din casele mari, sub patronagiul stăpânilor lor, cum sJafi strâns toţi de către un ore care Leon, tot fecior şi cunoscut în lumea feciorilor, şi cum toţi a-cşştia afi fost introduşi drept persone căror cărţi de alegător li se pro-
curaseră de la Primărie prin omenii de sus...
Povestitorul nostru ni se plângea de faptul că, pe când camarazii âl de slugăriă afi căpătat bacşişuri mari, el n’a putut căpăta dc cât cinci lei, din care unu şi cincî-ţlecl i’I luase aci i Leon drept samsarlîc, fiind că ’i recomandase la asemenea pricopsălă.
Deci, in parte, cel aleşi sunt aleşii feciorilor lor.
Un alt individ, gard de acsize, ne < -vestea cum bătăuşul ofiţer de ga -d t Lerescu, fostul samsar de procese de pe la uşile tribunalelor, a adus pe toţi gaidil de ropte îmbrăcaţi tiptil şi ’I a făcut să voteze cu cărţile alegătorilor, ale personeîor cinstite care spăim ntaţt de zavera ce domnia împrejurul locs lurilor de alegeri şi de mutrele <Ur ale bătăuşilor beţi, se făcefi strejâ în porţile localurilor, au fugit, sân iacii, fără să şe mal mite înapoi.
Mândria celor de la putere, aş: dar, sub acest punct de vedere, semâni. mu! cu mândria acelor temei publice care după ce afi trecut pragul bordelurilor din care ies răspund acelor ce îndrăs-nesc să le acorteze:
— Nu ştii cu cine vorbeşti, d-le! ia’ţl sema la vorbă!
Şi dacă aşa, prin mijlocul fraudei s’a făcut numerulj cel puţin sub acest punct de vedere, în ocl-ce colegifi, soccfit pe totă ţâra, seu chiar şi pe fie-care rndeţ, învins, afi guvernamentalii, cu numire ?
Nu, nici aşa.
Mal întâii! şi aci omul cinstit, vrând să calculeze, se isbeşte de fraudt, pe care o dovedeşte eîoquenţa cifrelor. Aşa calculaţi şi veţi vedea că sunt puţine, forte puţine judeţele şi CQleginrf în care să corespundă cifrele resultatulnl cu numărul alegătorilor şi cu mimărul buletinelor de care avea drept să uzeze fie-care alegător. Spre exemplu îu judeţul X... sunt 100 votanţi, având Irept fie-care să uzeze de două buletine, fiind că doi eraii reprezentanţii ce se cerâfi de la acest judeţ,.-Fie că împărţite între mal mulţi candidaţi, fie că strânse
numai asupra a doul, în nici ue cole-
gifi, îu nici într’un judeţ cifrele buletinelor nu corespund cu numărul Votanţilor. Deci afi fost Leoniî şi Lereştil prin tdte judeţele, prin t6te coiegiele electorale.
Şi nu se sfiesc să mal vorbâscă despre alegerile trecute!!
Deci în sfîrşit, fie, ca număr: îu colegiul II de deputaţi din Ilfov, c nser-vatoriî obţin 7000 voturi; janimişâ 3000 şi Liberalii 9000, lăsând suturile şi ţlecimele la o parte. Calculat pe to'ă ţâra, resultatul e acelaş; pr ior-ţiunea stă între 3, 5 şi 7.
Şi mal vorbiţi cu trufie de voinţa, ţârei că ar fi cu voi/! Deci să he/gem şi mal departe.
Socotâla cifrelor se mal free ţ alt-fel, însă guvernamentalii sffac pruriv opt candidaţi liberali cad iu Ilfov la col. II spre pildă, având £-eare in ter men de mijloc, 500 voiq©, şefi votu ' Acelaşi colegifi, din cuftre satt cutare judeţ, riare de cât îatrg0 50—200 tanţl, şi afi drept să d/gă doul rep-sentanţi pentru ca sârirângă număr mediii cu care a că^f un candidat 1 beral în Ilfov, va ţrirni sg aduni trei safi patru, patru s* judeţe la un loc. Şi cu t6te -ritea candidatul liberal din Ilfov car ©r aceste trei puncte, ; rimite G safi /xepresentanţî.


l-t:
fii
(

TELEGRAPHUL. -1 NOEMBRE 188,8
Voinţa {firii aşa dar, e o cestie de împrejurare, de aranjament, de distribuire, de poporaţiune şi nu ve lăudaţi cu dânsa. Adunată la un loc acâstă voinţă, ce v’afcocoţat sus, e inferiâră la număr; voinţelor care de şi învinse, dorea să vă trimită îa plimbare. Dacă şi la noi alegerile în loc de a se face pe judeţe şi pe colege s’ar face pe ţara în-tregă şi pe un singur colegii! din tdtă ţara, dg sigur că cu toţi bătăuşii şi cu tâte suveicele, voinţa adevărată a acestei ţări ar1 fi de a vă înmormînta pentru tot d’aruna.

Mormatiim streine
Averea personală a reginei Nathalia se urcă la aprâpe trei miiione de lei, din care două depuse la Rothchild din Viena şi unul la banca regală din Belgrad.
Regina a priimit, între altele, tâte bijuteriele sâle, mobilele şi obiectele de artă cari rămăsese la Belgrad. Regele n’a voit se conserve nimic şi chiar ’I-a trimis până şi prezenturile ce li se făcuse la amendouî.
Este dar o lichidaţiâ complectă!
Pilele trecute a avut loc în Elveţia o catastrofă care' a costat viaţa a mal bine de 20 persone şi a causat o sumă de pagube. Rezervoarul de la Sonzier care servesce drumul de fer electric de la Veveyla Chillon, s’a spart. El conţinea aprâpe şese miiione de litre de apă şi acâstă masă enormă s’a precipitat cu furiă luând tot în calea sa. Apa a năvălit în satele Sonzier, Vau-rennes, Pertit şi Vernex şi a luat cu ea mal multe case din acest localităţi.
Linia drumului de fer a fost tăiată şi circulaţia n’a putut fi restabilită de cât dupe mal multe ore. Dar calea dintre Vernex şi Vevey, baricadată de bolovani mari de piatră, este încă impracticabila.
La Vernex, o localitate în care se afla un servitor, opt vacljşi mal multe vite, a fost cu desăvârşire acoperită de pământ. Nu a putut încă fi descoperită.
Tâtă populaţiunea lucrâză. Şcolile sunt închise. Prefectul a cerut prin telefon pompieri la Lausanne.
SE
La Paris a apărut un nod roman de Hector Malot intitulat Mondaine,
Acest roman este tipul modern al fe-meielde moda, stralucitdre şi sgomotosă.
D. Artur Mayer, directorul farului Gaulois, a întreprins o clasificare a rolurilor în istorie. Vorbind în acea clasificare de generalul Boaiaager, el <Jice:
„Noi n’am <Jis nici odată că putem face din generalul Boulanger un Monk (1). N’am gândit mal puţin că el va fi Bo-naparte, pentru că n’are nici ’un trecut. Iu istoria este rolul lui Bonaparte, este rolul lui Monk, dar este un alt roi în politică.
Rolul generalului BoulaDger este un rol sî« generis, un rol cod, pe care l’tm definit de două-ţjecl de orî.“
m
Un, căpitan din al 46 de liniă, în garnisoiă la Fontainebleau a găsit un mijloc Oiginal de a stimula pe soldaţii spre a sl aplica la tragerea în ţintă. Un reser ist, bun trăgător, cărând într’o vină pentru care a fost condamnat îa ktru <jile de arest, căpitanul ’l-a datsâse glânţe ţjicându’l că dâcă le va trve pe t6te în ţintă, îl ertă două $ile.Soldatul s’a achitat de \
(1) Monk, general'ngi6Z) născut la 1608, a făcut primele arme -'-itra Spaniolilor în Flan-dra. Pe timpul resbel^ţ cjyjj a jUptat ca ge. neral al lui Carol I,	prizonior şi fiind
închis în tumul Londrei'^ cerut ertarea şi a trecut de partea lui Croiri
a-câstâ însărcinare şi a scăpat de două $ile Dacă mal tragi încă şase glânţe, îl dise căpitanul, scapi şi de cele l’alte două.
A tras şi soldatul a fost liber.
PROCLAMAŢIUME
Cetăţeni!
Mâine în zori de ţjiuă, veţi auţli bubuitul tunurilor.
E semn de doliti pentru libertăţile nâstre publice.
Linguşitorii palatului, mână ’n mână cu tot ce p6te avea societatea nâstră, mal greţos, mal indolent şi mal lihnit, îmbrăcaţi în haine negre merg în dâ-lul Mitropoliei să deschidă sărbătârea jalel!
Se vâ citi un mesagitl-discurs funebru al vieţel nâstre politice, al insti-tuţiunilor nâstre publice.
Aceşti lupi flămânzi al budgetului, vă vor da legi patru ani *fde astă-<Jî' înainte!
Sunt boeril ţărel care vin la putere ? Nu! Sunt descendenţii plăcintarilor din fanar, sunt bădăranii care ca copil au cutreerat desculţi maidanurile şi aii purtat căldâruşa popilor ce botezat! prin casele vâstre, sunt patricidi şi cinicii care s’aiî îmbogăţit despuind pe fraţii şi surorile lor proprii, sunt rătăciţii ideilor şi lipsiţii de morala pentru care devisa sfântă e ubi bene ibi patria, sunt parveniţii cari ridicaţi din opiucă, cat sâ omâre opinca din care s’ati ridicat, clasă imorală de lachei îmbogăţiţi, a căror onâre stă gata la disposiţia stăpânilor ce le poruncesc în faţă, cărora să plec ca nătărăul din Senatorul luî BeraDger precum sunt t6te acele mutre hidâse şi nume hotentote aprâpe de nimeni cunoscute din care se alcă-tuegte majoritatea parlamentului, sunt giambasil şi samsarii de procese, care nu ştiu bine nici se iscălâscă!
Etă care sunt, cetăţeni, bceumea ce vi se aduce astă-ţll drept borimea ţărel. Unde sunt boeril de viţă şi de nâm al ţărel aceştia ? Unde sunt boeril de inimă şi de înţelepciune al naţiune! nâstre ?
Nimic! Scheletul! îa haine negre cu hârcile seci ca şi piepturile...
Cetăţeni!
Veţi avea să suferiţi patru ani ruina şi ruşinea de pe urmele acestei adunături ce se chiamă majoritate parlamentară. Sa suferiţi însă cu răbdare fiind că suferind respectaţi un trecut care a-coperă, ci sublimă iustituţiunea publică de sub acesta etichetă.
Acesta icstituţiune batjocorită astăzi este una dintre pietrele de diamant ale instituţiunilor nostre publice. Lăsaţi în aceşti patru auî, lăsaţi linguşitorilor să se agaţe sus şi nu vă faceţi complici al ruşine! şi al miseriei ce are să acopere acâstă ţară. Căutaţi să vă apăraţi libertăţile vâstre private, căci de la ele plec libertăţile publice, şi căutaţi tăria apârărel lor în voi înşi-vă!

CRONICA
Fiind-că aţii la^ordiaea dileî este a-tât inaugurarea bustului la Bolintin a poetului Bolintineanu , cât şi cestiunea unei alianţe ruso-francesă, publicăm aci o poesie a poetului român făcută la 1848 înaintea invasiunel rusesc! în ţâră. Ea este un strigăt patriotic inspirat din sentimentele sâle românesc!. Pe când ciocoii sprijină aducerea în ţâră a ve-ehel influenţe rusesc! care prepară pei-rea acestei ţări, poesia lui Bolintineanu este o mângâere pentru popor.
Etâ poesia.
Locustele şi graurii
i
Din pustiuri depărtate Zbor lăcuste blestemate,
Unde trece cotropesee Iarbă, fiore ce ’ctâlnesce;
Uunde zboră negureză
Ţerile le puşti ză,
Holdele le otrăesce Dalba flore nu ®oaî cresce. Unde-ajuug adc cu ele Fomete şi <Jila grele,
Unde’I ţâra nri bogată Zboră fiară bistemată,
Unde’I holda #1 verstă Portă giară ajpuţită.
Fugi Insectă furisită,
Fug! din ţâra mea iubită Unde cerul ct iubire A trimes a sa zâmbire,
Căci amar îţiva fi ţie D’a’l prada a el câmpie.
Dâr insectă llestemată Vine ’n ţâra mea bogată, Ţâră dulce şi frumosă Uuude’I hold aurosă Nu lipsesce iicî o dată Să dea rodă aşteptată.
Efe acilea de lasară Tot ce’I verdi dumicată,
Tot ce’I flora otrăviră,
Toţi văzând e blestemară Focul ce că-ji pe ţară,
Şi în lamele’necate Varsă lacrenf Înfocate;
Mâine valea înverzită.
Va fi tristă. |»filită.
Şi acala ce-o lăsase înflorită cânt. plecase, întoreându-slj din cale Va găsi Intra sa vale Nu flori, pas>rl, ci lac, broşte Ş’ast-fel n’o va mal cunosce.
Fugi lăcustăafurisită,
Fugi din ţeă mea iubită Unde cerul :u osebire îl trimete-a-.a zâmbire,
Căci amar ţl-va fi ţie D’al preda | el câmpiă.
II
Pe când câbpule ’n peire Se aude-o eripire Şi un arboi de o dată Sus în aer le arată.
Vântul sufli, viscoîesce Şi din nori se risipesce Grauri cu ascuţite ghiare Ce s’arunc p’acele fiare,
Dape raanr.1 le dărâmă,
Se zdrobesc!, ie sfărâmă^
Apoi fără'ntâr<Jiere Către cer se ’nălţă, piere.
Cel d’apropî ÎI văzură Un momeii cât s’abâtură Spun c’aveiti un fel de dalbă,
L’al lor gâ o bandă albă:
Fugi insecti-afurisită,
Fugi din ţirâ mea iubită Unde cerul cu-osebire ÎI trimete i-sa zâmbire,
Căci amar îţi va fi ţie D’al preda a el câmpia.
I
D. Bolintineanu
1848
DESCHIDEREA ChMEBILOB
(Sesiune extraordinară)
In ţliua de Noembre, la orele 11 de dimineţă, se va celebra un Te-Deum la Mitropolie ir, prezenţa:
D-lor senator! şi deputaţi;
D-lor miniştrii;
înaltei curţi de casaţiuue ;
înaltei curţi de compturî;
Curţilor, tribunalelor, corpului profesoral, autorităjlor administrative, militare, consiliului1 comunal şi camerei de comerţ.
La orele 11 jum., înaltele corpuri şi autorităţi se vor întruni în sala şedinţelor Adunărel şi vor ocupa:
înaltele Curţi deicasaţiune şi de compturî, tribuna a dona în drâpta tribunei diplomatice.
Curţile, tribunalele, corpul profesoral, autorităţile administrative, comunala şi camera de comerciu, tribuna oficială.
D-nil secatori vor ocupa întâele bănci ale A dunărei din drepta Tronului. D-nil deputaţi, băncile din faţa Tronului.
Pornirea cortegiului regal de la Palat se va anunţa prin 101 tunuri.
La orele 12, M. S. Regele, care este primit la scară de către d-nil miniştrii, va intra îu sala şedinţelor Adunărel, precedat de Casa Sa civilă şi militară, şi Se va urca pe Tron, încoDgiurat de d-nil miniştrii. Casa civilă şi militară
a M. S. Regelnl se aşază dinaintea Tronului.
Locul liber se ocupă de ofiţerii superiori.
M. S. Regele, după citirea Mesagiu-lul de deschiderea, părăseşte sala Adunărel, şi Corpurile legiuitore proced îndată la începerea lucrărilor. D-nil senatori trec la localul Senatului.
Biletele de intrare îa sala Adunărel pentru acâstă <ji se vor da d-lor senatori şi d-lor deputaţi prin preşedinţa consiliului de miniştrii.
Biletele pentru tribuna diplomatică se vor da de către d. ministru al afacerilor străine, care face şi învitaţiune d-lor representanţî ai Puterilor străine, spre a asista la acâstă solemnitate.
Biletele pentru cele l’alte tribune se vor da prin preşedinţa consiliului de miniştri.

întrunirea Conservatorilor
Cine erau prezenţi. — Răcâla dintre d-niî Yernescn şi Al. Lahovari.—Discursul d-lnl Mânu. — Costică Kogălniceanu conservator.— Clubul Conservator —
Nimic hotărât.
După cum s’a anunţat, erl, în-naiute de dejun, s’ati întrunit în salonul clubului conservator vre-o 40 — 50 dintre deputaţii şi senatorii cari fuseseră invitaţi, în timp de o săptămână, să asiste la o întrunire pregătitore a elementelor li-bcrale-conservatore din parlament.
Pe lângă numârul relativ mic al membrilor presenţl se observa şi o răcelă forte pronunţată între perso-nele cu pretenţiunl mal mult sad mal puţin de leaden. Aşa reserva d-lul Vernescu a fost mal mult ca semnificativă. In schimb d. general Mânu părea mal mult dispus şi a-prope mal toţi invitaţii atl ţinut să schimbe câte o vorbă cu d-sa. In-tr’un grup mal retras stad d-nil Vernescu, Pake Protopopescu cu încă vre-o dou6 trei persone mal puţin marcante dintre cele cari redactau odinioră Binele public.
Intr’uu cuvent fisionomia generală a fost destul de rece de şi se luase precauţiunea ca sălile clubului să fie bine încălzite.
Kăcela cea mal semnificativă a fost între dd. Vernescu şi Al. Lahovari, lucru care nu trebue să surprindă, fiind cunoscute relaţiu-nile mal mult de etichetă cari existai! între aceşti Domni, chiar pe timpul coaliţiuuel în şedinţele clubului Unirea.
Contra aşteptărel tutulor nu s’a pronunţat nici o vorbă în favoarea guvernului. Alusiunile ati fost mal mult în defavorea lui. Aşa d. general Mânu, luând cel d’în-tâitl cuvântul, a considerat situa-ţiunea ca nefiind întru totul limpezită. D-sa crede că partidul a câştigat mult în ultimole alegeri, dar că lupta nu e încă sfârşită. De aceia a pledat pentru o energică atitudine din partea conservatorilor intraţi în Parlament, şi în a-cest scop d-sa a propus dese întruniri intime, între amicii acelo raşi principii. Alesul colegiului I de Ilfov a sfârşit prin a propune fundarea unul club politic şi închirierea unul local propria pentru a-cesta.
După d. general Mânu, d. Al. Lahovari, de şi auditorul era cam restrâns, a ţinut să pronunţe un
discurs. Se înţelege de sine că d-sa a făcut elogiul partidului conservator; a făcut să reiasă într’un mod briliant avantagiul abţinerei conservatorilor de la 1884 până la 1888, n’a atins însă, câtuşi Vie puţin, cestiunea revizuirel, nici a apanagielor. Discursul ’d-sale a fost foarte aplaudat mal cu seamă când a afirmat că ţara de astă dată a arătat într’un mod liber că în marea el maioritate este conservatoare.
Un neofit între cel presenţl era d. Costică Kogălniceanu. Presenţa sa la club a făcut cea mal bună impresiune, şi daca şi d-sa n’a pronunţat nici un discurs, cauza este că ordinea se stabilise de mal nainte şi că după d. Lahovari trebuia să vorbească d. Vernescu, ceia ce a şi făcut.
Discursul d-lul Vernescu se poate resuma într’un cuvânt: Apel la desinteresare, D-sa regretă multele competiţiunl ce se manifestă printre rîndurile personelor marcante în partidul liberal-conservator, cu atât mal mult că nu crede sosit momentul de a procede imediat la încredinţarea guvernului în mâi-nele personelor într’adevâr desemnate de situaţie. Că ar fi bine să continue starea de modus vivendi de astăzi până când se va vedea care dintre compeţitorl numâră mal mulţi amici în parlament.
D. Vernescu a sfîrşit prin a susţine şi d-sa proectul înfiinţare! u-nui club politic.
Pentru ca să se menajeze tote susceptibilităţile şi să nu se pă-şescă fără transiţie de la cald la frig, conservatorii atl arâtat ore-care atenţiune indulgentă pentru d. Pake? însârcinându’l cu căutarea localului însă şi aci a suferit un eşec, din causă că d-sa a solicitat ca ajutor pe d. Al Gr. Ionescu şi Economu iar conservatorii ad desemnat pe dd. Gr. Triandafil şi N. Filipescu.
Precum se vede, cu tote discursurile ţinute, întrunirea s’a separat fără să se deslege nodul situaţiu-nel încurcate şi să pună un sfârşit intrigilor şi pretenţiunilor cari rod viaţa adversarilor noştri.
(Naţiunea)
aliM
Sub acest titlu, $iarul vienez Sehioars-gelb publică următorul prim articol:
Generalul împârătese, Traian Doda, a fost condamnat de către curtea cu juraţi din Arad, pentru o scrisbre a-dresată alegatorilor sfii în calitate da deputat, la doul ani de inchisdre şi 1000 fi. amendă în bani. In analele armatei austriaco acest cas este unic în felul sCQ. A fost dat guvernului de partid al d-luî Tisza să acuse cu agitarea naţionalităţilor în contra Maghiarilor şi să condamne la doul ani inchisdre pe un generai împârătesc, care in numerdse lupte ’şl-a pus în joc viaţa pentru împârat şi imperiu, înalta Curte din Budapesta, a cărei datorie ar fi fost să caseze acâstă sentinţă în mal multe privinţe nefundată, eu tdte acestea a respins cererea*de nulitate înaintată de re-presentantul generalului Traian Doda.
Cum se judecă aceste întâmplări în cercurile juridice, nu voim a cer. ceta aici mal departe. Este^mal pre-
www.dacoromanica.ro
sus de ori ce îndoâlă, că t<5te procesele politice, care le-a pus în scenă regimul de partid în ţările Transilvaniei contra naţionalităţilor nema ghiare, care ţin la ideia de stat aus triac. sunt eu totul lipsite de orice basă de drept şi sunt singur nu mal o armă a politicei de partid.
Niminea nu p6te crede serios, că bătrânul general împărătesc, care iu beşte Austria mal presus de tăte în realitate să fie un criminal, care a trebuit să fie pedepsit cu închi. sbre de aoui ani.
Chiar dacă toate tribunalele ar fi puse la cale de d. Tisza, ca să declare pe generalul Doda de criminal, tot ar şti întreagă lume c« ar trebui să creadă despre acest verdict al justi ţieî maghiare de partid, din ce motive emanează şi ce scopuri urmăreşte. General cu sentimente austria-ce este acela, care este un spin în ochii extremilor Maghiari şi pe care se crede a-’l putea nimici printr’un verdict al justiţiei maghiare de partid. Poporaţiunea grăniţărească, credincioasă Tronului şi dinastiei, este a fi sguduită în tradiţiunile şi convingerile el. 'Este a ’l-se smulge din inimă credinţa, care a moştenit-o de la părinţi. Noul idol al maghiarismului are să fie pe viitor Dumnezeul el,
Insă noi credem, că mijldcele de care se folosesc, nu pot duce la scop şi că peste tot se ţintesce spre ceva ce nu se pdte realisa. Popdrele monarhiei, care portă în inimă însufleţire şi dragoste pentru Austria istorică, nu se vor lăsa a fi silite prin nici un fel de mi-loce ale forţei, ca să renunţe la idealele lor şi să se plece dumnezeilor naţionali maghiari al căror cult fi profesăză extremii maghiari.
Idolatria produce câte odată flori cuviăse. Butucul de lemn, pe care ’l addră sălbaticii din Africa, pote să le causeze acestora mare mulţumire Insă despre nici o naţiune civilisată din Europa nu se va presupune, că va părăsi credinţa sa curată către Dumnezeu şi va crede în fetişul sălbaticilor din Africa.
Generalul austriac, care a crescut in credinţa însufleţită într’o Austrie mare şi puternică, dinastică şi împă-rătăscă, pe el nici o dată nu’l vor împedeca radicalii maghiari să ado-reze butucul colorat, înaintea căruia aceste elemente revoluţionare şi rebele jdcă hora strigoilor. Cine este un adevărat şi sincer austriac, cine este însufleţit de ideea împăratăscă austriacă, desvoltată în decurs de ve-curl, acela nici o dată nu va putea fi forţat să se lepede de credinţa părinţilor săi şi să se plece înaintea idolilor partidului radical maghiar,
Unii voesc să se alâgă preşedinte al Camerei proprietarii Tnnarilor şi alţii pe proprietarnl Golâşeilor.
Se prevede chiar o ruptură dăcă d. Lascar Catargi nu va ceda, căci numărul cel mare îl are alesul colegiului I de Covurluiă.
Fulgerul din Iaşi ne spune că Comitetul liberal, disidenţi Ieşeni, ascultând motivele expuse de d-nil Nicu Ciaur Asiau, Miltiadi Tzoni, Colonel Langa, Gh. Tocilescu, Dim. Lăzărescu. Musi-cescu şi alţii, în unanimitate şi cu a-plause a votat următdrea resoluţiune: „T6tă direcţiunea publisă şi t6tă acţiunea parlamentului se îecredinţâză în mâinel d-luî Gh. Mârzescu, senatorul colegiului II de Ioşl şi preşedintele comitetului liberalilor disidenţi Ieşeni
Românul află că lotul cel mare de 100,000 franci al obligăţiunilor municipale, ce s’a tras la 1 Noembre s. n. la Gota, a fost câştigat de d. Anton Mur-zureanu, băr’ier din Focşani.
&
Duminică s’a găsit pe moşia Vârteju din plasa Sabaru cadavrul unul om necunoscut, care pare a fi un bulgar. D. judecător de instrucţie cab. I, CostovicI, împreună cu d. procuror Niculescu, aă plecat astăzi la faţa locului spre a proceda la cercetările cuvenite pentru descoperirea autorilor crimei.
TELEGRAPHUf NOEMBRE 1888.
pe acel care aiPturl, fie la publicări de anunciui19erîh safi reclame fie la abonamenPePut, pe timpul cât acest <jiar a fos* direcţiunea politică a d-lul I. $icescu, să adreseze orl-ce pretenjiuuadresa: I. C. Fun-descu, strada A-1 iei No. 18, fiind siguri vor fi satîţh
De asemenea (pondenţiî, care cu acest număr pri fi® mal multe fie mal puţine fol d- numărul ce la ar fi necesar, să se ?ezo urgent la ad-ministraţiunea nf spre a li se trimite numai nunfide fol necesare.
Aceste rugăciui facem din causă că fosta administne a găsit cu cale să reţie registrele manipulaţiune ale Ziarului nostru.
Sâmbătă săra ait loc un accident de drum de fer pev Bucurescl-Giur-giu. Trenul de pas:l care venea spre capitală s’a lovit cn tren de marfă Nu a fost de cât tva mici răniri.
Ar trebui ca diranea să ia măsuri spre a fi mal lă cu conductorii trenurilor, căci lidentele se înmulţesc şi se p6te îd Zi asistăm la o catastrofă.
intime cu puternicii Zilei, asigur ? relaţiunî amicale cu toate, puterile, fără aii
guvernul actual va putea merge în am t ai!t9specialâ cu vreuna din ele.
Londra 11 Noemorie.— Guvernul va fără să fie nevoe de o remaniere mi . ne 0 cerke de credid de trei Wlione
nisterială mal importantă, care se va w* 'terliue pentru construirea a 8 cuira-
af ie'	2o de încrucişători şi a numerofi-
Ici tc
Co^.S' r.inofoî, 11 Noemvrie.--AZI ge-nerabj* ■ ’imos a remis în audienţă 8' 'emnă Sultai ,iu] marele cordon al or nulul Mâni rtilui; Cuvinte forte amicule s’a& schimb Itanul a accetuat dorinţa sa de a strânge ^ jnaj mult legăturile de amiciţie care lâgă Turcia cm Grecia. Sultanul a conferit g	'«tUm marele cordon Osmani	Y‘"
După audienţă s’a
lâ, apoi generalul Va.,	&	«fit
în audienţă privată.
Generalul Valtimos va după ca va vizita capitala jr. ° va nht.ino n nnnS audientă.
face după întrunirea Corpurilor legiui-tdre.
Unii din miniştrii se vor retrage, între cari, în prima linie, va fi titularul de la resbel. El nu va fi însă înlocuit cu d. general Mânu, care voesc e să rămână afară din cabinet, pentru a avea o mai mare independenţă faţă cu guvernul.
De asemenea se asigură că nu va intra în cabinet d. Al. Lahovary, care voesce ră remână leaderul maiorităţeî în Cameră.
Persdna în cestiune mal asigură că guvernului ’I vor da sprijinul conservatorii ce s’au ales şi cari esercită o foarte mare presiune asupra şefilor conservatorilor ca aceştia să nu faca nici o dificultate guvernului junimist.
Afară de aceasta, guvernul cugetă ca de la început chiar să pună Corpurile legîuităre în posiţie de a se manifesta în modul cel maî puternic în favărea guvernului actual.
Informaţiaiiî interne
Mâine se deschide Corpurile legiui-t6re în sesiune extra-ordinară. Ne' pu-tându-se alege nici biuroul definitiv, nici comisiunile, se va numi un biuroă pro-visor până la verificarea titlurilor, şi apoi se va mal vota mici lucruri. Biuroul definitiv şi comisiunile se vor vota dupe 15 Noembre când parlamentul va intra în sesiune ordinară.
£
O luptă s’a început între partisanil d-lul G. Vernescu şi Lascar Catargiu.
ErI, pe la orele 6 sera, o maşină plecată pe linie în apropiere de gara de mărfuri BucurescI a călcat un om tâindu-I amândouă picidrele. S’a început o anchetă spre a se afla din neglijenţa cui s’a întâmplat accidentul. Pacientul a fost condus la spitalul Filantropia într’o stare care nu mal dă speranţă de scăpare.
£
Iu nâptea de 23 — 24 Octombre Mihaiu Manea pădurar a fost găsit înjunghiat în pădurea Greci-Grădiştea, plasa Dâmboviţa. Adus la spitalul Filantropia, a murit a dona Zi- Afacerea se instruesce de d. judecător de instrucţie cab. 2 Stătescu. Ştefan Mihal, contra căruia există grave indicii că ar fi autorul crimei, a fost arestat.
m
România Liberă ne spune că doi din tâlharii cari afi jăfuif pe perceptorul din Casimcea (Dobrogea) a fi fost prinşi în bâlciul Megidiel de către ajutorul administratorului din Babadag, d. Bu-teann, care a arătat mult curaj şi a-bilitate, şi de notarii comunelor Beidant şi Casimcea. Tâlharii prinşi sunt Const. Boeru şi Dumitru Muntânu, văcar de la târla lui Ivan Nistor.
Patru gazde ati fost dennnţate de către hoţii prinşi.
Sub-stitutul de Tulcea şi administratorul de la Măcin continuă a ancheta pe când d. Bnteanu urmăreşte în ţinutul Constanţei alţi patru părtaşi al tâlhăriei, de cari se presupune că sunt găzduiţi la Amzalia.
Referindu-ne la scrisbrea de mal sus, inserată în fruntea Ziarului, rugăm atât pe abonaţii Ziarului Telegraful cât şi
/
Citim în Opiniunăva. Craiova :
Despre descoperiretfacerilor necinstite ale d-lul Stef. (stantinescu, directorul scoleî de mtil de aici, se spun următorele :
D. Constantinescu pentase acte justificative trecutului cocă jadeţeu pentru o sumă de câte-Vâecimî de mii de lei, suma se ordonase şi mandatul fusese achitat d-lu!C6nstantinescu. Acesta, însă, luase înaf actele justificative.
Când consiliul fusesăsolvat, d-sa se presentase din noă cu £le spre a cere a doua 6ră banii. Cerceidu-se, se constată însă că acel bantseseră plătiţi odată. Cercetările concerâ însă şi la siguranţa că vechile baelî asupra pur-tăreî necorecte a d-lulConstantinescu, ar fi fost întemeiate.
Pe de altă parte, i se afirmă că nimic nu e exact din :estea, că nu s’a făcut însă nici o cercere. Sunt numai bănuell.
Şi ni se istoriseşte ;t-fel arestarea d-lul Stef. Constantineu.
D-sa fusese denunţ; prefectului că ar fi delapidat bani. prefectul ’1 chemase la sine, făcuse i se aduce registrele şi începură aândoul o cercetare a. scriptelor. A&stâ se petrecea după amiază. La 5 ce seara, fără a fi dat ochii cu dânsul, ăiâ a|fi făcut nici o cercetare nimic, ssi ordinul judelui de instrucţie pentrr depunerea d-luî Constantinescu.
Ba chiar ni se nateză că, întrebat de d-nil avocaţi, depre vinovăţia d-luî Costantinescu, cu cfe vorbiseră, judele de instrucţie s’a măjumit a ridica din linieri şi a răspunde nu sdu nimic. Totuşi el trebuia să cie de ce arestează un om.
Lucrul e foarte grav. Dacă un om poate fi arestat fi& nici o certare din partea justiţiei, ude maî e siguranţa că orl-care din n<f cu va fi ridicat într’o Zi la prefectiră şi de acolo dos printr’un ordin al lui Petrarianu, care nici ne va fi cenetat caşul, Ia arestul preventiv !
Ce face procurorul general?
£
O persoană are se află în relaţium
www.dacoromanica.ro
Consiliul central al societăţeî funcţionarilor publici
Domnule membru,
De ore-ce la 16 cufent nu s’a putut continua şedinţa Adunăreî generale extraordinară fiind prea puţini membrii presenţî, consiliul în şedinţa sa de la 21 curent a decis să se ţină şedinţa Adunăreî Duminică la 6 (18) Noembre 1888 cu or câţi membrii vor fi pre-senţl.
Adunarea va avea loc în Bucureşti Palatul Universităţii, sala No. 18, la orele 1 din zi.
CestiunI la ordinea zilei:
a)	Propunerea făcută în Adunarea generală din 18 Septembre curent relativ Ia alegerea unei comisiunl din 7 membrii pentru revisnirea statutelor.
b)	Propunerea făcută de un număr de 30 societari, pentru interpretarea art. 29 din statute cu sensul ca societarul, care în momentul eşirel sale din funcţiune, nu a avut ca funcţionar un stagiu de 2 ani în societate şi cotisa-ţiunile plătite pentru acel timp, să nu aibă dreptul la ajutorul de disponibili tate.
Avem ondrea a vă mal pune in vedere că conform art. 82 din statute nu pot lua parte la adunarea genarală de cât societarii cari nu vor datora coii-saţiuni de cât pe luna care precede pe acea care se line Adunarea generală.
După art. 83 din statute, membrii cari nu pot veni aă facultatea a lua parte la Adunarea generală şi a vota prin delegaţiune scrisă dată anal alt membru al societăţeî.
Primiţi, vă rog d-le membru, încredinţarea consideraţiunel mele.
Preşedinte de onore, DImitrie Ghlca.
Secretar, Basile C. N. Beslegcanu.
obţine o nouă audientă.
Patru ore sei .
Londra, 10 Noembre. —S. nu-nţa din Viena Ziarului, Tbwes că a făcut cunoscut puterilor că doresc să conserve relaţiunl amicale ev. tote fără alianţă specială cu vre-una diu ele.
Roma, 10 Noembre.—Vice amiralii G. Acten, Martini şi Orengo sunt pnşî în disponibilitate
Contramiralil Lovera şi Noce sunt numiţi vice-amîralî.
Vice-amirail F. Acten e numit preşedinte al consiliului superior al marinei în locul vice-amiralulu: Pa-coreţ de Saint-Bon care e numit comandant la Neapole.
Yice-amiralul Racchin e numjt şef de escadră şi vice-amiralul Mo rin, sub-secretar la departamentnl marinei.
Sofia, 10 Noembre.—Preşedintele Sobraniei a citit o cerere a tribunalului din Rahova, care cere autori saţia de a urmări pe deputatul acestei circomscripţiunl. Cu tdte că acest deputat e membru al oposiţiel, d Stambuloff a apărat principiul ina movibilităţiî; iar Camera, după ce a aplaudat pe primul ministru, a respins cererea tribunalului.
Oposiţia încercă forţele sale prin numerdse interpelări, dar fără succes.
Principele August de Saxe-Coburg, fratele principelui Ferdinand, a sosit la Sofia.
Cerem ertare cititorilor noştri de-că Ziarul uu este aZl destul de variat. Omenii fraudei şi al minciuneî aii avut grijea sO ne anunţe tocmai Sâmbătă sera despre neonesta lor procedare, ast-fel că ne-a găsit fără redacţia, fără Ziare şi într’o absolută lipsă de preocupare că an avea să scotem un Ziar într’o Zi numai.
Promitem însă ca în câte-va Zile să avem o redacţie compecţ; , tot materialul necesar şi se intrăm iarăşi în relaţie cu corespondenţii noş: tri din ţeră şi străinătate!
Vom începe cihar de mâine foiletonul nostru, atât din traduceri cât şi din scrieri originale.
Săptămâna viit6re vom continua romanul original Dramele BliCU-resciîor. Autorul are trebuinţă sfi plece Duminecă în apropiere de Caracal, spre a studia câmpul de luptă între turci şi ruşi unde un îegiment de husari muscălescl afl fost măcelăriţi de armata lui Schender bey şi unde generalul şef a rdmâs pe cămp, după cum arată o cro e ridicată acolo.
ultime mm
Londra, 9 Noemvrie.— Corespondentul ziarului „Times1* la Constantinopol desmite eă Rusia se gândeşte a denunţa tractatul de la Berlin.
Times arată dificultăţile unei înţelegeri durabila între Germania şt Sultanul Zanzi-b&ruluî.
Londra, 10 Noemvrie.— Se anunţă dfn Viena Ziarului „Times® că Poarta a făcut cunoscut Puterilor că doreşte să conserve
ibis
Onorabila direcţiune a poştelor şi telegrafelor e rugată ca de aiji înainte t6te <Jia-rele, scrisorile şi banii ce vor sosi pe numele (Jimiluî Te-legraphul, s6 se adreseţlp sub-semnatuluî.
1.0. Fundesm*


\
^TIPOGRAFIA. MODERNA
8TR A.DA \CADEMIEI
mare	mmm român de cavafie si pielărie
^jESOELCTG I ATI ŞTEFAN AII IST OU)
mr la mmwh €Eh mm
Str. Şepcari si Covaci, Bucurescî
Str. Sepciirî şi Covaci, Bucurescî
la tuturor Canarilor şi Comercianţilor detailişti Români de căvăfLe pielărie din ţră, că este asortat cu marfă bună şi eftină.
JALBELE DE OŢEL
PlTRU PRĂVĂLII
27, Stfta Sfinţii Apostoli. 2’
UKOALIa i*B AUR

in Bucurescî, .Iaca jiu se găses«r;ar,?î‘®,.e,e «Un apropiere de Onor. Clienţi, contra C RTE »OSTALA, trilul',omic,M> Prln tr*8urile fabriceI> ce cir cula ijf cu aPft

FARMAfA ROMANA
BUCURESCÎ. - laAntul panteleimon.
VINUL COPIILOR
PREPAHAT DE
CHR. ALBSSAND R.IT
Farmacistul Curţii Regale Etatea cea fragedă, a copiilor ’I face n st ţ
cea fragedă a năvi uşor; pentru a preîntîmpina
a se
maladiile se recan1
acest vin tutulor oopiilor de la etatea de 6 lunî ft’ tinerelor fetele ajută la buna desvoltare a corpului," reşce <5sele şi dă putere muşchilor.—Modul întrebnii ţf* se vedea instrucţiunea ce însoţesce fie-ce sticlă. Preţ» Gudron vegetal (Messandri ). — Tinerime»" nere prin viăţa care o duce, suferă maî tot-d’a-una. D de piept, bronchitele sunt la denşiî un ce regulat ~f,0 puţin dar nu încetez fi de loc— mal tărţiu văd rp ’1 fac — de aceia ar fi bino ca toţi acei cari ar avlf6 nş6r8 safi maî tare să întrebninţeze acest gudron, parat aci tot-d’a-una prdspăt, e mat superior celuî str 1 prin calitate, căt şi prin preţul redus. Preţul unul fO1 rastlle Gumdse-Codein-Tolu.—Superiorii#*; stor medicamente in maladiele de piept este reciuA de tete celebrităţile medicale. Aceste pastile îiţna examinării ce li s’a făcut s’aft aprobat de onor. I1® medical superior, 1 left 50 bani cutia.
Gapsuae El istlco ou ulei de Ricină cutia a 4 capsule 1 leii, a fi capsule 1 lefi şî a 8 capsule 1 left şi 50 bani.
:qM,
ÎV2K
»*•»>-----------
Capsula Elastloo ou ulei de pesoe. — Greutatea cu care să ia de unele persdne, ulei de pesco prin acest mijloc e înlăturat, chiar pentru ceî maî deficilî. (A 25 bucăţi la cutie 4 lei).
Ulei de pesoe Norveglo. In flaedne, alb 2 leî 50
b., galben 2 lei. Esclusiv se vinde numai la Farmacia Română (Cişmeaua roşie). — Bucurescî
Capsule Santal Cltrln. Remedii! sigur contra maladiilor vesicel şi scurgerilor uret.rale. Flaconul 3 leî.
Capsule oleo-balsamlco-santallne. — Remedii sigur contra maladiilor secrete (scursdre, sculament) la bărbaţi fie tn stare prdspătă, sat! orî-căt de învechită, se vindecă prin întrebuinţarea uneî cutii ce conţine 100 capsule, combinate ast-fel pentru un tratament de vindecare complectă. — Modul întrebuinţării şi dieta prescrisă a se vedea instrucţiunea ce însoţesce fie-care cutie. — Preţul uneî cutii 6 lei.
' A se observa pe capacul cutiei semnătura, culdre roşie. Se trămite contra mandat postai în orî-ce localitate.
jsmplasture gudronat dla Pauvre Homme. — Contra durerilor Reumatismale, a încheieturilor, mijlocului, durerilor de piept, spate şi alte junghiuri, 1 leii ruloul.
Slnapismul Alessandriu, muştar în fol.—Aceşti preparaţiune esperimentată de autorităţile n(latre medicale şi profesori la facultate a constatat că fiind superi-dra tutulor celor-l’alte preparaţiuni străine, şi chiar celuî de Rigollot. Cutia 1 leii 50 bani.


-mi.ii.
MKDALIA |>K AUR
DEOSE BIT prepar şi se găsesce de vin. la
a r (abis),
la tete farmaciile : Alcool de Melisa, de Menta.
Stramon, Belladona. — Dragee, de Anderson,
Capsule cu
Gudron. —
Copaiv, Gudron, Santal, Cubeb. Cigareto. Indiene ,
Elexiruri, Polibromurat.—Salicilic, Stomachic, Gen Limonada Purgativă Gazdsă, (ed mai plăcut purgativ).—Pastile, Chloaat de Potasă, Mentă, Chinină Santoninăj #re de Vichy, cu Gudron, cu Laitucam.-Perle, Eter, Terebentine. Chloroform. — Vinuri de China, Gentiana, Revent,lomba- — Segum. — Tonic, Eupeptic (cu carne) ttc. Şi ori-ce după indicaţiunea d-lor doctori.
constituţiei, (şc34iseî ce voesc a combate, dosa să se prescrie de d-nii doctori, preparaţii)
Gupă natura maladiei, etăţii, cari cunosc îndestul eficacitatea acestor
DE VÎNDARE LA PSIIISP ALELE FARMACII DIN ŢERA.
In localităţile unde nn se găsesc aceste spftţjHb cererile să se facă la CHR. ALESSANDRIU, farmacie tul Curţii Regale. — Se expediază în tete puncteM
Bucurescî, Calea storieî, No. 77, (Cişmdua Roşie).
fgggT* A se observa de Alessandriu şLnfta Pa etichete marca fabrice! Sf. Panteleimon.
9
'4x


m
rit
In provincie, 5n loc»1*
tU’li
reparat», contra MAX ■H.
1
B B Ă I Xj A.
167. — Strada Rahovei, — 167.
Tn acest stabiliment al d-lor Perşoiti e-Ghica, se găsesce pe lângă ceje-l’alte articole de cofetărie şi cafenea, bere, fleicii mititel, marinată şi vinuri bline. Preţui', moderate. Serviciul prompt.
IOAN OLIVA
Sculptor în Piatră şi Marmoră
Arhitect de Binale
i i
ANTREPRENOR
Bucurosoi, Str. Sculpturi, 83
VILA REGALA
(Şoseaua Klselvff)
Antreprenor Răducanu lonencu. Mâncări şi vinuri escelente. — Servicii! satisfăcător.— Preturi moderate.
Atelier de tâmplărie
al d-lul
MIHAIU GRIG0RESCU
din Cdlăraşî, strada Hiliade Rădtdescu
Aci se efectuiază ori-ce lucrări de lemnărie atât pentru binale, cât şi mobile.—Lucrarea solidă şi elegantă. Preţuri moderate.
D* SEVASTA CONSTANTINESGU
MOAŞE CU DIPLOMA
PRACTIC ANTA DIN PARI»
20.-STRADA DREAPTA. 20.-
STOMACUL-
Vindecare sigură prin Întrebuinţarea Elixirului
_ _ _ _______________ __i Btomaobique aDoetO'
ruiufi»©ndiMfn-2*eTnairo, ru« de Gramviont, Pari*.
Nici uă preparaţiune nu pote fl comparată acestui Elixir care agiss^da xnni bine decât Pepsina. Diaataan »au Pan-r rcatina. A se exige bine numele Lemaire pe fle-care fla-conft. Elixirul aendrin-lLojnaire, recomandata do eătre medicii vinde il^jâ in tot# farmaciei* din RomAnie.
DEPOU DE VINU11
IN BRA1LA, PIAŢA POPORULUI
D-NUL QHEORGHE ANEH3I
Are un mare depou de vinuri din cele ma. renumi’e vil din România, şi de editate su peridră. Vinde numai m detail şi rtumigeno.
Recomandam cu deosebită plăcere
MAGASINIIL DE CMIALE
I0AN CJPANŢU
DIN BRĂILA
___AThongheli
Acj se . tote articolele de bă-
* cănie şi Bro eturi esceleilte’ de cea ma5 bună eaip. te §1 cn Preturi moderate.
abonaţilor Deşteptărei
NOUL MA6ASIN
DE
> «Talie, Pielărie si incaltamiote en gros, en detai'
rf	al d-lor
01. Niciileseii & ionescn
Bueuresoi, Piaţa Sf. Anton. O.
Magasinul se recomandă prin calitate su-perioră a mărfurilor şi cu preţuri moderate
SEVASTITA M. BRATEAM
mosşă
S’a mutat de la sf. Dumitru expirat din str. Vânătorilor No. 10, în str. Principatele-Unite No. 12.
PerzPnele atinse de Cuiuran,.	liran-
rbita ucu fu sau chronîca, Kt.aacre soct-, Bole de gât, se oşuteză rapide sau se vindecă Întrebuinţând
SIROPUL PECTORAL
sau
PASTA PECTORALĂ
de Vauquelln
Paris, 31, rue de Ctery, şi tn tete farmeciale şl dregueriele. — A se feri de contrafaceri.
SOLELE OAU.OR
Vitelor si altor Dobitâce.
TOPIC ORIENTlLaDESUURIERS
U«1 mai aetif si oul mai economic, din toţi fondanţi ^i remUHfi cuonoscuţi.
N. 15 GALBEN î IMlele peptului ţi ale gâtului, Paralysii,etc. î = VERDE j Tremori osudse, ingorgiări, Scluopatări, etc.
Îln t<5te Pbarraaeiele şi Drognoriele.
A *a păzi dc contrafaceri.
mmwbmm
Ano^eraul
ia Săn&ta>t« X*©muiro?
îarraaoist, rue de Granwwnt, &**•*•, f*co» oingimu m«ai jamom ihuîU d’a viaaopn an sLjnrAnţ» oon sta puţi un ou, nouiovrlw»!-— Detaliu in tot« t'uruiuojw!*
TAOHi EAmm~
Antreprenor de J3inale
ARHITECT
Bucuresci, Str. îîcptun, 8
Bucurescî. — Tipografia Modernă, Greg^rie Luis, Strada Academiei No. 24
TELEGRAF! r 1 NOEMBRE 1888
DIMITRIE H. IO AN
141, Calea Văcăreşti, 141.
PRIMA FABLICi ROMÂNĂ Aducem la cunoscinta onor. Iă de	public, că, fabrica noastră 1
a	ft|	fiind în deplină lucrare,sunt
HH8 Ut	tem în posiţiune d’a pro-
duce ori-ce dimensiune de asemenea luminări, avOnd de o cam dată depositul general în
Calea Vacaresci, No, 141,
unde se priimesce ori-ce comande. Produsele noastre, fiind de o calitate foarte bună. poate să concureze cu cele streine, atât în ceia-ce privesce calitatea, cât şi preţurile.
IVXMTiâ
BlootrltflUta la doralolUă__
câl ură. incendiu si explozia _ MPA E1.EOTRIOA a in*adoaoeno* (brevetate)
Â, OATA a funcţiona
A && FRANCI
'a. CLARY,eu*U * «loenonte prodQM, far* 'mecanUm, alumină de 5 fooun, duleo,
8 6ra. 5 ««Dtime ftra. Nici an miro*.l alectrlcx d« Blron, Magazie, AteUep,' Adrei» pentru mandat, CLARY, U la Soc Ut* d’Xkctricitf, 15, FauBoarf F-ARia (Fpantau
lletlaliu de Argint dc la Exp. Cooperatorilor din Rucuresfl
L. GOG OASE
ATELIER DE CISMiRIE
Medalie de A rgint de U Exp. Coeperateriler dia Raeureael
Q
;î!2, In or:isu I*l<<esti, StradajFranceza, 3
--------------------
Aci se efectueză încălţăminte pentru bărbaţi şi copil.— Se află un deposit de încălţăminte gata. — Atelierul se recomandă prin calitate, eleganţă, eftinătate şi promptitudine.—Toţi Cetăţenii Prahovei sunt rngaţl a visita acest atelier, de care vor rămânea satisfăcuţi pe deplin.
Industria ronuână trebuo încurajată „prin neî înşine".
DA.VID AA.X3 /-N.3XT3: A.
Agent de Publicitate
Bucuresoi. — Strada	Ioan IVoîx, TSo. 33
------ ——	vis-a-vis de Legaţiunea Italiană
ud lipOgrAa Modernii Gr. Lllis!p1:[lie3te annnciurî, inserţii şi reclame pentru (Jierul nostru, şi pentru oiI care alt ţ}>ar gasesee uirtie inacuhituril. ‘	'	din ţera şi streîuătate.
Efectueză : Cârti de sciinth — Didactice — Romane — Tliese M licenţă—Ziare quotidiane în orî-ce format — Diverse lucrări pentru Coinerciu, precum: Circulare — Adrese — Invitaţiunî de baptism, de nuntă şi de înmormântare — Carte de visite şi de adresse— Imprimate şi registre necesarii adminisiraţiilor judeţene şi comunale — Afişe şi afipte — Bilete d’antre pentru spectacole — Fol şi cart
L	pentru restaurante, precum şi ori-ce alte imprimaţi», cari se esecută prompt si cu preciurl moderate
i
www.dacaromamca.ro