ANUL XIX No. 4649 16 8 A.BONAIENTE: Pentru Capitală: Pentn» uti un .... Lai 24 „ şAsb Ioni „ 12 „ trei luni . ... n 1 Pentru Districte: Pentru un an .... Lei' 30 „ ţiAao luni . „ trei luni . Pentru Streinătate: P.ntru un an . In aur lei 10 * ştîse luni » » '^0 „ trei luni- n «12 Abonamentele s® fac la 1 ?* alt fie cărei luni. UNNUMER VECHUl 25 BANI ' Abonamentele se plătesc înainte IN BUt, A B1ST1W TE 10 BANI NUM a^JL EDIŢIA A ÎX5IT / ii ji f > O VINERI, 1 IANUARIE Î&88 ANUNCIURI SI RECLAME AnunclurI po pa;. IV linia 26 bani. Reclame „ „ IH „ . . 1 tea n » » 11 , . . 8 lei a D.** 1 a * ^ i Pentru Inserţii ţi reclame, Redaoţia nu e responsabili. Epistole nefrancate se refuai; articole nepublieate se ard. In Străinătate n se adresa : Francia, Havas, Laffitte & C-nle, place de la Bourse, Paris. ■RwKlerfl, Engine Micoud,81 PloetStreot, E. C., London. Auitria, Haasenstein et Vogier, Wlen Kudolf Mosse Zeilerstaette, 2, Wion. Ungaria, D. Morit* Wiest, în Buda-Peat Serritenplata. Abonamentele se jflăteso înainte Redanţiunea, Strada BlănarI, No. 20. DIRECTOR POLITIC : I. (J ‘ 3 1 1, J O U Abmifustraţiunea, Strada BlănarI, No. 20 —Mlir 'iraaMMarrmacnaa SfflBMt"- •~~~~WBSSSS sgaaiaBgmaasjsgiaiai^ ii Vili' U‘ is, către cmi kv; jm li i1; judeţul Ulasca Domnilor Alegători, Mandatul de deputat tncrediiiţaP nouă de d-v6strâ acum nprope 4 ani, încetând la 22 Decembrie anul trecut 1887, prin esercitarea din partea Cortinei a prerogativei stile de disolvare, este. -credem, de a ntistrâ datorie, ca cu uj, moment mal nainte, sti vti dăm o soccţtilâ cre-dineitisâ şi amănunţită despre modul în-deplinirel acestui mandat, •prequm şi de ideile ce aă predomnit în determinarea tntregel ntistre activităţi parlamentare. Suntem fericiţi, chiar de la thceput, a vă asigura ca, ca liberali ne-a|l ales, c i liberali ne-am dus înjstinul Ailnărel naţionale, şi ca cel mal devoifţl şi mal convinşi membri al partidului liberal ne înttircem. Domnilor Alegători, Partidul liberal în aceşti ani din urmă, a avut ftirte mult sti sufere, atit din partea adversarilor stil naturali, conservatorii, cât şi din partea amiefor stil de ieri, transformaţi de o dată ^ fără nici un ouvînt, stiă temei serios, în vrăşmaşii cel mal înverşunaţi. N’a fost bănuială, n’a fost calomnie, n’a rămas nimic din cea-ce otminte bolnavă şi o inimă pătimaşă, ţtite sti in-vente, fără ca sti nu ni le fi atribuit, fără ca sti nu le fi pus în sarcinu. ntistrâ. Dacă plnă ieri, dacă pînâ |n ajun, la ttite aceste enormităţi, la toteaceste ha-lucinaţiunl puteam sti rtimâmm indiferenţi şi eu surîsulpe buze, sti e respun-dem printr’o tăcere despreţuittre, astâ-zî însti este de datoria ntisstră, ci la tot a-eest nomol de inexacţi tâţl şi de pâri, sti respundem cu o expunere leală şi con-sciinţitisâ a activ itâţel ntistre politice. Păşind pe pragul Adunârel naţionale acum 4 ani de -d’operâ de architectură politica, în mi jocul Orientului European. In actistâ ordine de idei, după ce în fie-care an ne am dat ostentilâ ca sti. menţinem echilibrul, şi fără de împru-ţ muturl, între trebuinţele 3tatulul şi între mijlticele puse de ţtirâ în acest scop la disposiţiunea sea; după ce am împlinit mat ttite lacunele ce presinta organisa-ţiunea ntistrâ administrativă; după ce am veghiat fără preget, ca practica regulata şi liberala a tuturor drepturilor publice ale cetâţtinulul sti nu fie jicnită întru nimic; după ce am dat tot concursul unul guvern patriot şi luminat, am consacrat într’nn mod particular activitatea ntistrâ în îmbunătăţirea legislaţiunel ntistre civile şi mal stimă comerciale. Am fi dorit nu mal puţin ca c’o oră mal nainte sti fi ridicat clerul miren din situaţiunea grea în care se află. împrejurări însă neatârnate de voinţa ntistrâ, ne-aă împedicat d’a realisa ş’acestâ legitimă dorinţă. Cu ttite aceste, basele viittireî reforme fiind deja puse prin legile ce s’au propus şi prin instituirea unei comisii sinodale pentru regularea paroohiilor, îndeplinirea şi a acestuldesi derat nu va mal fi de cât o cestiune de timp. îmbunătăţirile materiale, îndeplinite de actistâ ţtirâ In cursul acestei legislaturi, d-lor alegtitori, sunt prea recente şi prea importante pentru ca sti simţim o deo sebitâ trebuinţă de a atrage In special băgarea de stimă a d-vtistre asupra lor; este îndestulător, credem, a (vti readuce aminte că pe când complectam întrtiga ntistrâ reţea de drum de fier, de interes general şi locala, ţnu lipseamil în a-celaş timp ca printr’o revisuire a legel drumurilor, sti punem, pe orl-care ar fi guvernul, în posiţiune, ca în cel mat scurt timp sti dea acestei ţări un sistem complect de şosele, şi care, împreună cu drumurile de fier, sti asigure nu numai desvoltarea şi înmulţirea forţelor ntistre de producţie, dtir chiar — şi ceea ce era mal principal — transportarea şi conducerea prisosului nostru de producere către debuşeurl sigure, pentru ca de aci sti se strectire pe pieţele lumel. Aceste îmbunătăţiri, precum şi acele ale porturilor Galaţi, Brăila, Constanţa şi GiurgiO, şi care nu eran de cât încoronarea unul întreg sistem economic, neapărat că nu se puteau face numai cu veniturile badgetare; de aceea, am trebuit sti emitem reutâ şi sti încărcăm partea cheltuielilor budgetului; avem însă ttitâ credinţa că aceste cheltuieli, de şi pentru moment dificile pentru ţeră, în cel mal scurt timp, însă, nu vor lipsi ca sti devie o sursă de îmbogăţire ; şi apoi, ce ar fi 6re ? dtică generaţiunile viiltire, apreciind iniţiativa şi activitatea ntistrâ, le-ar rtimtine ftirte puţin de făcut şi s’ar mulţumi în a bine-cuvînta prevederea şi patriotismul părinţilor lor! Domnilor Alegători, Ne a fost dat sti trăim în nisce timpuri ftirte bogate în surprinderi şi în minuni, căci minuni sunt ttite invenţiunile ce se ţin de mână şi ca lanţ unele de altele, ce a vtiZut şi a realisat jumătatea de secol în care trăim ; — surprinderi sunt însă, şi surprinderi nenorocite, desele rtisbâe ce aa sîngerat pământul şi ah strîns inima de durere acestei btitrâne Europe în aceşti din urmă ani. Bine ar fi fost, ca stirta sti ne predestineze de a fi un neam mare! Feliciţi am fi fost dacă ne am fi aflat tn locul unei Germani! puternice sau a unei Rusii colosale, căci, de sigur, am fi asigurat pacea lumel cu o mal mare bună credinţă, şi am fi servit interesele genului omenesc cu o mal mare lealitate; însă, din nenorocire, suntem o ţară m'că, înconjuraţi de vecini puternici şi strânşi de aprtipe de ntimurl strtiine nouă, şi ca sânge, şi ca aspiraţiunl. InvtiţaţI şi oţeliţî la şctila experienţei, am aflat că atunci, când apa se turbură, când patimile se deslânţuesc, când morala nu devine de cât un simplu cuvtint, când drepturile omului şi ale statelor nu mal sunt de cât un ce platonic, că a- tuncî, când ttite aceste atribute ale omului civilisat nu mal însemntizâ nimic, a-tuncl numai un singur lucru mal însemntizâ ceva, şi acest lucru este: Puterea. In aceste timpuri, [ mtru ca sti poţi sti fii luat în stimă, pentru ca sti ţi sti permită sti discuţi şi sti te tocmeşti, îţi tre-bue puterea ! trebue se'ril puternic ! Puterea militară pentru naţiuni astă- nu este numai un resultat al educa-ţiunel şi al intensitâţel lor morale; In condiţiunile actuale ale artei militare, actistă putere este, în mare parte, rezultatul unor mari şi importante sacrificii materiale, şi mal pre sus de ttite al unei mari distrageri de forţe naţionale, de la ocupaţiunl pacinice, tn esercitarea continuă şi repetată a armelor. Pătrunşi de actistă trebuinţă sinistră, iubind cu tot dinadinsul independenţa ţârei, fiind încă recente şi vil tn memoria ntistrâ umilinţele trecutului, nu ne-am dat în lături de la nici un sacrificiu, ori de câte ori necesitatea înt&rirel ntistre militare a cerut concursul nostru de mandatari al d-v. Aceste cerinţe ale interesului celui mal suprem al statului ati reclamat sacrificii bâne3Cl mari; o ştim, însă şi locul ce ’l o-cupârn astâ-ijl pe continent este mare ş: glorios : t— însă si interesul patriei, de a nu ’şl vedea mâine pământul pângărit, copiii sugrumaţi, era de asemenea nu mal puţin mare, pentru ca să nu ne câim de ceea-ce am făcut, şi pentru ca să presentăm actistâ purtare a ntistrâ ca un titlu la recunoscinţa d-v. Domnilor Alegători, Este fericită o naţiune, când ptite, în raporturile sale exteritire. să nu se conducă de cât după înclinări firescl, sad după atracţiunile unul lyrism umanitar ; nouti însă, din nenorocre, nu ne ptite fi permis un lues ea acesta ; noi, sub ra-raportul exterior, nu putem avea ?: încă pentru mult timp de cât amici; însă ţinem la ţâriştira n6stră, la demnitatea şi ontirea suveranităţii ntistre. Noi n’avem pentru ce sti ne amestecăm în certurile celor mari, însă ne vom opune din ttite răsputerile, ca se facă diu teritoriul nostru teatrul unul rtisboiil. Adăpaţi de aceste idei, inspiraţi de a-ceste sentimente, am fost şi suntem pentru pace, precum şi pentru cel ce doresc sinceramente pacea. Iată, doimilor alegători, în trăsuri generale, politica ce am urmat tn cursul legislaturel trecute, ideile şi principiele de cari ne-am călăuzit, credinţa ce avem că actistâ ţeră, urmând şi de aci înainte pe actistâ cale, nu va lipsi sti devie o democraţie seriti3ă înăuntru şi o monarchie stimată şi respectată în afară. B. St. Christopolu, R. Stefânescu, foşti represintanţl al coleg îulul I; B. Ie-purescu, dr. Plteşceanu, foşti represintanţl al colegiului II; I. C. Fundescu, fost represintait al coleg ului III. —— TELEGRAME (Serviciul particular al Telegrafului) Viena, 11 Ianuarie. Suburbiele Pentzing, Hietzing, Gau dentzd >rf sunt inundate parţial î i urma (le.3gheţului repede. S’afi luat mtisurl de apărare. Constaitinopol, ll Ianuarie. G nnitetele slave din M >*cva şi Odtisa aă suportat che’tuelile atacului îndreptat contra oraşului Burgas. Berlin, 11 Ianuarie Ambasada rusă desminte în m)d formal sgomotul răspândit că o nonă con-spiraţiune nihilistă a fost descoperită la Petersburg. Viena, 11 Ianuarie P’aci se aşttiptâ cu nerăbdare decla-raţiunea ce o va face Ţarul cu ocas;a anului nou. Berlin, 11 Ianuarie împăratul a primit erl sără pe prinţul Wilhelm. Starea sănătăţii sale, după a-rneazl, a fost satisfâcâttire ; dar somnul stiU a fost întrerupt de mal multe ori, ntiptea trecută. Viena, 11 Ianuarie Circula 3gomotul că s’a întîmplat noul turburărl în Bulgaria şi că noul arestări s’a făcut la Sofia. A se vedea ultime scirî pe pag. III BUCU11ESCI, 31 DECEMBHE 1887-88 La date ca cea de adî, timeniî obi-cinuiesc să-şî facă bilanţul activităţii lor; sti facem şi noi socotelile anului care se duce. Din punct de vedere internaţional, anul 1887 n’a avut nici un spor; grelele cestiunî pe cari le-a moştenit, el le lasă urmaşului ştiu mal fără 1 nici o schimbare. Singurul său merit e că n’a fost însângerat d’un rtisboiu. Ga şi la începutul stiti, acest an ţine şi la sftrşit lumea sub ameninţarea unei teribele calamităţi, care n’a putut fi amânată pân’acum de cât prin o continuă sforţare a ma-relor cabinete. Cât va mai ţine a-ctistă pace ? Iată ce nimeni nu ptite spune în momentul de faţă; pacea, toţi o doresc, dar nimeni nu e tn stare s’o garanteze. Un singur lucru se ptite afirmaşi încă cu destulă tărie ; anume, că situaţiunea nesigură de acjl nu mai ptite sti dureze mult şi că, fie în chip pacinic fie în chip resboinic, ea trebue să se deslege în scurtă vreme. Pentru noi, în special, încurcăturile internaţionale din anul 1887 au avut meritul d’a face să se constate puterea şi însemnătatea statului român. Abia au trecut $eee ani de de când am sfărâmat legăturile de vasalitate, şi deja am ajuns în stare să fim un element de care străinii sunt siliţi să ţie stimă. Cine scie cât de necunoscuţi eram, cine ştie cum străinii îşi închipuiau acum 10-15 anî că pot sti intre în ţtirâ ntistră ori câ id şi orî-cum le-ar fi plăcut, nu ptite sti nu privtiscă cu drtiptă mândrie la enormele progrese ce am ştiut se realisăm. Acesta e meritul, pentru noi, al încurcăturilor internaţionale din anul a:esta. Diu punctul de vedere al politicei ntistre interne, anul 1887 fără a fi un an strălucit, va figura cu demnitate tn analele reorga.iisăril statului român. In acest an, activitatea ntistră de căpetenie a fost Îndreptată la aplicarea nouel politice vamale pe care a aloptat-o România şi la întregirea sistemei economice de la oare ţtirâ aşteaptă desăvârşita el neatârnare. Revisuirea tratatelor vechi de comoroiii, Încheierea din noii a convenţiunilor cu Rusia şi Turcia, aii consacrat în faţa Europei politica vamală inaugurată de partidul liberal; aceste eonvenţiunl sunt o afirmare puternică a neatârnării ntistre economice. Pe de altă parte, marile lucrări ce s’au început în porturile ntistre ne-att apropiat cu un pas mal mult de scopul cel mare al transformării şi consolidării economice naţionale. Pe aceiaşi linie ne am îngrijit de eomplectarea puterii ntistre de apărare. In cursul acestui an, armata ntistră a progresat din ttite punctele de vedere şi ast-fel ’şl a întărit şi mai mult reputaţiunea atât de legitimă de care sti bucură în Europa. Partidul şi guvernul liberal nu s’aii dat îndărăt de la nici un sacrificiu pentru a ajunge la actista. Nu mal vorbim de lucrările mărunte ale anului. Un singur lucru trebue însă să mal înregistrăm la activul anului 1887 ; acest lucru o aderarea oposiţiunil la revisuirea Con-stituţiuneî din 83—84 şi reintrarea iei pe terenul legalităţii. Acest fapt, mic în aparenţă, va avea înrlurirea Iul asupra funcţionării regimului nostru parlamentar. Acesta e In scurt bilanţul anului 1887. ---------—-------------- Informaţiunî Exteritire Oraşul Paris şi exposlţia diu 89 Consiliul municipal a votat 700,000 lei pentru acoperirea cheltuelilor ce va face oraşul Paris la Exposiţia din 89. Oraşul Paris va construi doti pavilitine în care se vor expune cofecţiunile diferitelor servicii ale oraşului. Printre objectele expuse se vor afla modelele în relief ale Sorboneî, a sctilel de medicină; patru mari desemne perspective representând aspectul comparativ al Parisului tn 1789 şi 1889. Serviciul de salubritate publică va espune doti tipuri de casă: unul representând o casâ salubră şi altul insalubră. Uu project de amnistie Mâine, d. Basly, deputat în cămara franceză, va depune un project de amnistie cuprinzând: Condamnaţii pentru delicte şi crime politici satl fapte privittire la politică. Condamnaţii pentru delicte de presă; Gel cari ah călcat legile militare şi Soldaţii pedepsiţi pentru acte de disciplină. D-sa va cere urgenţa pentru ace3t project. Puştile cu repetiţie îu armata austiacă Reserviştil corpului al zecelea de armata sint convocaţi peutru şapte Zii®) în care timp vor învăţa mtinuirea puştel cu repetiţie. Actistă măsură e cu totul tech-nicâ; nu trebue interpretată ca o mtisurâ de rtisboiil. Socialiştii germani Am anunţat la timp despre depunerea pe biroul Reichstagului a proiectului de lege pentru prelungirea pe cinci ani a legel contra socialiştilor. Atunci se pâ-rea că liberalii sunt contra prelungirel. Se*pare însă câ o schimbare s’a făcut In privinţa adoptârel acestui proiect. Aşa liberalii naţionali cari la început declarase prin organul lor favorit, Gazeta naţională din Berlin câ nu vor consimţi nici o dată Ia prelungirea acestei mtisurl şi a expulsâ-rel socialiştilor, sunt acuma dispuşi primi prelungirea legel. Până acuma nu se ştie sigur dticâ t menul de 5 ani, cerut de guvern va~n acordat, e sigiir câ naţionalii liberali vor vota peni'-" ca legea să se prelungtiscâ pe (pi-anl încă. ! 4' www.dacoromanica.ro TELEGRAFUL — 1 IANUARIE 1888 aa —WHWW D (Jcîi legea se va vota, se asigură că dqnijiştil se vor abţine de acum înainte do la alegeri şi vor începe a face agitaţiuni in ţâră. Pohod na Si bir Cine nu citesce cu drag poesia Iul A-c . ri Pohod na Sibir, dar cine nu se îiigroîfisce citind-o, închipuindu’şl vin a-cel tablou, în care vede tâtâ miseria şi suferinţa prisonierilor, cari, desculţi şi pMi e răni pricinuite de plesna gărba-ciulut, se tîrâe pe sterpele câmpii de ză-păd'S prin viscol ? Şi mulţi, f6rte mulţi Omeni ,sunt siliţi a urma ordinele guvernului rusesc ; atâtea mit de nefericiţi se nasc pe lume dor numai ca sâ moră prin Sjbe a ! După datele ce le aflăm în Pe-tersb. Listok' în anul 1887 ad fost trimişi L0.000 arestanţl în Siberia nordică* cu deosebire în guvârnâmântele Irkutsk, Ieuniseisc şi Iakutsk. Dar de trei ori mal marş, e numărul prisonierilor trimişi în Sidefia vestică: aprOpe 300.000 de omeni. Oiatf o- aceşti» f6rte mulţi aO fugit : după cum arată numeri! încheiaţi cu finele a-nulu? 1887, 48.000 de inşi aO fugit din Siberia nordieă şi până afil nu li s’a dat de urmă ; în Siberia vestică abia se mal găsesc 33 procente din numărul întreg, pe dând 67 procente aQ dispărut cu totul. Atentatul contra Ţarului Ultimul proces nihilist. &Ni se scrie din Pptersburg că acolo s"a judecat zilele trecute un nou proces nihilist. Iată ce ne scrie în acâstă privinţă corespondentul nostru : întâmplarea e de sigur cel mal bun tovarăş al poliţiei ruseşti. Numai graţie întâinplârel teroriştii de la 1 (13) Martie trecut nu’şl au putut pune în executare planul de a arunca în aer pe Ţar, când acesta se ducea la biserică de la fortă-reţâ. u câte-va minute mai nainte de plecarşa convoiului Imperial din palatul Anieiohim, cel trei terorişti cari trebuiau se arunce bombe în trăsura împăratului aU fost arestaţi ca suspecţi; numai mal târziu poliţia află spre marea el mirare că indivizii arestaţi aveau asupra lor bombe cu dinamită pline cu glănţe inufUtă în stricnina. Daca nu s’ar fi întâmplat acesta, e sigur că Ţarul ar fi căzut victimă unul alt atentat urzit asta dată în sudul Imperiului. Parte din personele cari aU fost amestecate în acel atentat erau acuma pe banca acusaţilor Desbaterile acestui proces aU fost secrete. Numai şepte acusaţl erau pe banca a-cusaţitor, şi anume : Vasili Cernotî, în vârstă dj 23 ani, for ofiţer în armata cazacilor de Don. Acusâtul e din familie nobilă. D. Soco-foff B apârât pe acusat. Alexandru Alexandrin, în vârstă de 24 ani, nobil casac, student la universitatea din Petersburg. Efim Petrovski, de profesie liberă. A-ceştl doi din urmă aU fost apăraţi de d. Leontief. Akim Sechid, în vârstă de 23 ani, gre-fiâr la tribunalui' din Taganrog. Katerina Trmitaskaiâ, în Nârstă de 30 ani, doctor tn medicină, căsătorită cu un funcţionar de la biuroul statistic din Ecaterinoslav. Uit na Teodorova, absolventă a gimnaziului din Acherman (Basarabia). Aceşti din urmă patru acusaţl aU fost apăraţi de d. Cişâgoff. Al optelea acusat, evreul Bores Orcbis nu s’a presentat la judecată ; apărătorul lui a protestat contra opiniei tribunalului de a-1 lua din spital şi a-1 aduce în faţa tribunalului. Boris e bolnav de plămâni; doctorii caii ’l îngrijesc aU declarat că nu mal trăe.şte mult. Acest Boris a fost eapul conspiraţiu-nel. Iată cum poliţia a descoperit noul atentat : Câţi-va ţărani cari lucrau pe Inoşia lui CernafT, şeful unul escadron de cazaci de Don, găsiră în împrejurimile oraşului Novocercasc, sub nisce căpiţe de fân, câteva cutii de tinichea. îndată se dădu de veste poliţiei. Instrucţia a dovedit că (iul proprietarului, locotenentul Vasile Cernaff a ascuns acele cutii sub căpiţele (clăile) de fân. Fiind că familia Ţarului era aşteptată la Novocercasc s’a dat mare importanţă acestei descoperiri. S’a făcut mal multe arestări. Ţarul ’şi a amânat călătoria. La soţii Sichid s’a găsit o tipografie cu care se tipărea manifestele şi broşurile nihiliste. Ar fi prea lung să enumăr tote broşurile ce s’aU eăsit în casa soţilor Sichid. După cum am spus, s’a secues-trat o mulţime de broşuri ; acâsta pro-beză că tipografia funcţiona de mult timp. Intre liârtiele găsite se aflau mii de esem plare din fiiarul revoluţionar rus Voinţa Poporului. Acesta descoperire a intrigat mult poliţia care credea că f6ia de mai sus se tipărea la Geneva şi era introdusă pe ascuns în Rusia. Mal târfiiu s’a găsit într’o pivniţă a casei lui Sechid, trei cutii de tinichea asemenea cu cele găsite la Novocercas. N’am nevoe să vă mal spun că aceste cutii erau o adevărată maşină infernală, plină cu 2 chilo şi jumătate de dinamită. După arestarea soţilor Sechid poliţia încercă puterea explosivă a acestor bombe. Una din ele a fost pusă în fundul unul mic lac. Bomba făcând explosie aruncă apa la o mare distanţă, iar în fundul lacului se făcu o gaură de un metru adâncime şi într’o circonferinţâ de 9 metri. Se presupune că bombele erau fabricate în minele statului de lângă oraşul Lugansk, guvernământul Ecaterinoslav. Toţi acusaţil aU fost condamnaţi la morte. Ţarul însă a graţiat pe femeile amestecate în acesta conspiraţiune. Dobrorelskl. CURIERUL ORIENTULUI (Sîtnaţiunea, — sclrî, — ooresp. particulare) SERBIA Ni ce scrie din Belgrad cu data de 8 lunuarie s. n. că clubul radical din Capitala Serbiei a înmânat regelui Milan, care a împuşcat atâţia radicali după ultima rescâlâ din regatul său, o adresă prin care ’l felicită de apropiarea ce a făcut tronul faţă cu partidul radical. Iată acâstă adresă : Sire, Glorie suveranului! Momentul de faţă nu permite clubului radical al Scupcinel de a se gândi la alt ceva de cât la recunoscinţa căl-durosâ ce resimte pentru M. V. Regală, care a bine-voit sâ onoreze partidul ra-dical-naţional cu încrederea sea, luând din sînul sâU membrii pentru compunerea noului guvern. Glorie ţie, care prin acest fapt de încredere al împrăştiat cea din urmă câţâ care era între tronul şi partidul radieal-naţional. Vă mulţumim de a fi satisfăcut dorinţa cea mal arfiătâre a acestui partid, acordandu-î în înalta Vâstră încredere locul unde el va putea să afirme credinţa şi devotamentul său faţă cu regele şi faţă mi măreaţa ideie al cărei port-drapel atffost Obrenovicil. Partidul ratfe&l - naţional va da probele, el vă j^'â acăda ca interpret şi represeutant U ţărel. Mulţumim, Rege, că al aplanat terenul pe care ta şi poporul puteţi de azi înainte să vă înţelegeţi pentru tot ce e util şi bun patriei ndstre. Poporul întreg e în 'piciore pentru a apăra pe Degete sân şi ziua de 19 Decembrie a dovedit acâsta în faţa lumel întregi. Să trăiască regele Milan I. Acâstă adresă deschide o fază nouă. Ori cine cunosce saU a cunoscut pe membrii partidei radicale sârbe este surprins de limbagiu adresei. Cine se putea aştepta acum doi ani că tragedia re voi u ţiunil radicale se va sfîrşi cu o adresă ca. cea de mal sus ? Este adevărat că mari schimbări s’aU făcut dş atunci în sinul partidei radicale şi că leaderul rte -frunte al partidei de Paşici, n’a priitul amnistia şi ^Irămasjîn esil, unde aşteptă momente mat senine pentru a eşi din nou pe arena luptelor politice făţişe. Cu tâ.e astea suntem în putinţă de a declara într’un mod formal că d-sa e contrariu spiritululjde umilire, care a dictat adresa clubului radical al Scupcinel. D-n Pasici cere înainte de tâte revl-suhea consLtuţiunel în sensnl restrân-gerel prerogativelor tronului şi lărgirea drepturilor politice ale cetăţenilor. — Acâsta este garanţia ce trebue sâ ne-o dea regele Milan înainte de tâte. A-tunci şi numai atunci putem sâ’i întindem mâna într’un mod franc şi leal, zice d. Pasici. Liderul partidei radicale se află acum în peninsula balcanică, el a părăsit Bu- curescil acum câte-va săptămâni. * # * Scrisori din Epir (Corespond. particulară a Telegrafului) Minciu (Meţora), 22 Decembre 1887. Domnule Redactor, Basându-mă pe interesul ce purtaţi către Românii din peninsula Balcanică, nu mă îndoesc că veţi bine voi a înşira în colonele stimabilului d-v6strâ fiiar ur-mâtorele rânduri, prin cari voesc a dovedi ori cărui, şi în special redactorilor organelor grecescl, că populaţiunea din Macedonia, Epir şi Teaalia eato eu totul alt-fel de cât cum o represintă aceşti fabricatori de minciuni. Nu cu puţină părere de reU am citit în fii lele trecute în fiiarul la Revue de l'o-rient, sub titlul: Ies G-recs et le* Rou-mains, o reproducere din fiiarul le Mes-sager d'Athenes, prin care autorul articolului se silesce sâ arate că în Macedonia, Epir şi Tesalia nu există de cât fârte puţini Români. Ca sâ probez că tote acestea nu sunt de cât nisce palavragii grecescl, permitâ-mi-se a aduce aci traducţiunea fidelă a eâtor-va pasagii scrise în limba grâcâ, de însemnaţi autori greci şi tipărite chiar în capitala lor; într’un timp însă când sentimentul de naţionalitate nu era descep-tat în inima Românului. Să începem mal întâiu cu geografia lui Stathopulos, tipărită la 1857 în Atena. (Pag. 57) ,Românii mici (Micro Vlachi), ,de nâm comun cu Româno-Moldovenit, .locuesc Pindul, întinfiându-se de ain- ,bele Iul părţi până la Ianina şi câmpia . Avlonei şi până la acea a Tesaliel. A-.semenea ajung spre Nord până la Cas-»tor a şi spre miază fii până la Tunfrist, »Ita şi Parnas, etc. Vorbesc Românii mici ,o limbă deosebită, pe cea românâscă, »cunosc însă puţin şi pe cea grecescă/ (Pag. 58) ,Românii Moldoveni se află „în ţara din spre miază »Ji şi apusul AI-,pilor Transilvăneni, întinfiându-se până ,1a Istru şi Prut. Se întind asemenea şi ,spre apus şi nord unde se amestecă şi ,cu alte naţiuni. Limba lor românâscă şi .moldavă are multă asemănare cu acea ,a Românilor mici/ (Pag. 60) ,Iar dintre locuitorii Dalma-,ţiel mal mult de 65.000 sunt Italieni şi .Români mici/ (Pag. 63) „Se îndeletnicesc mal cu sâ-,mă la erescerea vitelor, ducând o viaţă .pastorală, la care se dau cu deosebire „şi Albanezii şi Românii mici. (Pag. 64) ,Se dedau comerciulul şi na-„vigaţiunel Grecii şi Românii mici cari .întrec mult pe cele l’alte nâmurl prin .acesta, prin indemnaticul lor spirit la .întreprinderi, şi prin civilisaţiunea lor „superiâră.* (Pag. 65) .Dintre toţi locuitorii Tur-,ciel, mal multă înclinare către invăţâ-.turâ şi mal multe griji pentru dânsapun .Grecii şi Românii mici/ Câte-va bucăţi din Istoria Daciei de DionisiU B’otinu, tipărite la Viena la anul 1818—18 în 3 volume. După ce autorul arată în ce mod, Au-relian fundă colonieie române dintre Emu şi DauubiU adaugă : ,0 parte din locuitorii actuali al Epi-.rulul sunt meticil României după cum ,se vede din Istoricii Bizantini; mal cu »sâma după căderea impăriulul roman se .respândiserâ în diferite părţi. .Acum este un popor pastoral şi pe-,trece jumătate a anului adică iarna şi ,primă-vara în câmpii împreună cu vitele .sale, iar vâra şi tomna la nunţi, unde .ş’are şi locuinţele lui. In comunele a-„cestor români se află mulţi dintr’ânşil »şi neguţători. Limba lor vorbitâre este .cea românâscă coruptă, vorbesc însă şi »pe cea grecâscă; dar liturgia lor şi câr-„ţile bisericesci sunt tote pe greceşte. (Ce e drept cum nu trebuia. Intrigile din Fanar însă după ce ne-aU impus clerul grecesc şi ne-au ars tâte cărţile tipărite pe macedo-român, ni le-aU înlocuit cu cele greceşti). ,In câte-va din comunele ,lor sunt şi şcâle greceşti/ (Acum cele mai mici comune românesc! aU câte doi profesori şi câte două profesâre greci; cele mari câte 7 saU8 profesori şi câte 3 sau 4 profesâre. In oraşul Ritolia numărul lor trece 20. Speranţe amăgite !! O timpurilor !! O secolul al XlX-lea IU). .Capitala aces-,tul popor era oraşul Voscopoli (Mosco-,poli) oraş avut şi bine locuit. Ura îl .distruse, şi de atunci mulţi din el s’aU .refugiat în teritoriul împărăţiei Austriei, unde fură primiţi cu amiciţie. După puţin la Pesta introduseră în biserică şi lim-,ba lor/ Iată cum ne judeca Pandora la 1865 în articolul săU intitulat: Români Române, .Când fiicem a stafii in Athena, Română ,sa Vlahă, înţelegem tot-d’a-una acele meteore, cari din timp în timp apar pe .orizontul Elladei despre miazâ-nâpte şi şi aruncă pe frumosul său pământ plâia tde aur a câmpilor danubiene. Şi noi ui-,tâm câ fârte aprâpe de noi în Attica însăşi precum şi în multe alte ţinuturi e-.lenice se află şi alte române a căror gintă formâzâ o parte Însemnată între locuitorii acelor ţinuturi şi merita sub ,mal multe puncte de vedere atenţiunea nâstră... .Românii respândiţi astăfil în Macedo-,nia, Epir şi The'salia precum şi în El- .lada, nu simt alt-ceva decât colonii ve-,nite din Homânia proprio fiisâ de pe .lângă Islru, după cum s« vede nu nu-,mal din numirea l r comună, dar încă ,şi din numirea de megalo-vlahl, ce pârtâ .românii din jurul Pindului, numire ce a-,duce aminte pe România cea mare de .lângă Istru... €Dâr pe la 270 imperatoml Aurelian ‘fu îndatorat a părăsi domnia Daciei şi a ‘revoc^ legiunile sâle la rîpa meridională a ‘Istrulfil. Multe colonii însă romano re-‘inaser* tn Dacia în care s’a râvârsat ‘mal P* urmă diverse şi numerâse po-‘pâre barbare... Mal târziu, aU trecui Is-‘trul njat multe colonii slave şi s’aU a-‘şefiat spre partea merdionalâ a acelui *rîU, întinfiându-se puţin câte puţin şi ‘până la PeloponezU; aşa făcură şi mal ‘multe colonii române în cât partea cea ‘munLâiă^b Thesaltel fu numită Romă-‘ ni a Mare (Megalo-Vlachia), către seco Mul al XlII-lea, după cum ne spune Ni-‘ceta. lai* când ultimul dintre Constan--‘tini, despot fiind încă al Peloponezuluî, ‘se sculă şi plecă din peninsulă cu scop *de a reudifica un stat mare în Grecia ‘meridională, allâ ţâra întrâgâ din pre-‘jurul Pindilul coprinsâ de români. ‘Românii cari locuesc astâ-fil în Ma-‘cedonia, Epir, Thesalia şi EUada se în-‘sumâzâ peste 800,000. Sunt âmenl corpolenţi şi robuştl, cu pâr negru sâU cas-‘taniu, cu ftsionomia inteligentă. Româ-*nil sunt în genere prudenţi, învăţaţi la ‘muncă, economi, naturali şi ospitalieri. ‘Mulţi dintre ei se ocupă cu păsciunea ‘turmelor de capre şi de ol, alţii fac ne-‘goţ şi nu puţini călătoresc prin Rusia, ‘Austria, Alexandria, etc., unde aU fâ-‘cut o stare aşa de mare In cât putem ‘dice âft înaintea lor, thesaurole cele re-‘renumits ale României clasice sunt toc-‘mal ca şi căsuţele |din strada Ermaica, ‘înaintea palatelor împărăteşti,. Credem, că cu acâsta este destul a scâte din ignoranţă pe autorul sus fii-sulul articol ‘(Mess. d’Ath.)‘ şi pentru luminarea cititorilor. Prh A td-le redactor, B" emm d-r<5»tri «orsapeadoat 0, p. Am prinSt a doua scrisdr» a Bor«ip»»(l«iitrilnI nostru din St. Petersburg. In aedstă serisdre Bietul lorik ns povesteşte convorbirea sea cu nihi-Iiştil. O von tipiri în viitorul nostru Curier al O-rientului. * * * Foton'ratids esecutaţilor bandiţi din îlaeedoaia, nrput.dndu-so litografia, ţinem în redacţia mlstra la disposiţia cititorilor aceste fotografi 1. Premeteft INFORMATION! Balul Comercianţilor şi industriaşilor din capitală se va da la 16 (28) U.nuarie 1888 In sala teatrului naţional. * S’a acordat d-lul T. G. Djuvara, secretar genelal ad-interim al ministerului a-facerilor străine, fost însărcinat de afaceri al României la Belgrad, autorisaţi-unea de a primi şi purta însemnele de mare -ofiter ale ordinului Takooa Serbia). X Astă slrâ, după obiceiu, se va face manifesta.ţie cu torţe în curtea Palatului de tâtd musicile militare ce se află în garnisânâ, X FOIŢA ZIARULUI «TELEGRAFUL» (71) V.E ROMAN DE SENSATIUNE M. XiLDiRUK XXXIV Nu e nimeni, fiise încet sora lui ; vorbi în linisce. Nu scil dacă trebue să te ducţ In Iassilioi ?'ii>trebă el. Nu e aşa? __ŢUcnia, respunsc'Ma... de eH mă tot ni.cb dacă trebue sâ merta* ^ jhuşi lu a, ti ce să fac. __ Nu scii ce să faci ( întrebăe]4. cu_ ios. — Nu te înţeleg ; ce voiesci sâ spui ? — Trebue să te duci. — Sâ mă duc ? — Da ! — Pentru ce ? — Pentru ca să întrebi despre d-na Albina. lâna tăcu câte-va momente. — înţeleg, fiise ea, fără a lua ochii de la Doriant; acesta e cel mal bun mijloc d’a afla... — Cum ! al aflat ? — N’am aflat nimica ; însă voi căuta sâ aflu ce s’a făcut.., — Da, aşa e ; cred câ vel afla ceva ; cu tâte câ el vor căuta sâ ascunză ade-de vărul. — ’Ţî-am spus că voiU căuta sâ aflu totul... — Ascultă, fiise Doriant, sâ nu pleci de la el până ce nu vel afla daca ea a fost scosă d’acolo de... Maximii ian nu sfîrşi frasa. Se făcu un moment tăcere. — Las pe mine, dise ea, Zicând aceste, lona Doriant se îndreptă spre ferâstră. ■— Eşti palid la faţă, fiise Maximilian, luându’l de mână. — Mă gândem la ceva fiise ea, plecând eapul în jos. — Curaj, dragă! Ne apropiem de ora îr- care.vom u*ai fericiţi; încă un pas şi totul e gata. lâna ridică -capul în sus. — Ana de Jory trăesee ? întrebă ea. — Nu sunt sigur^respense el. — Prin urmare, după «.am vefil fiise ea, aceşţ pas e greu de făcuta — Ia săma ce spui ! — Am o presimţire, fiise ea... da, o presimţire, care mă nelinişteşte de câteva fiile... — Asta nu însemnâzâ nimica... Se vede câ iar escl enervată... — Se pâte, fiise ea... Dacă nu vom reuşi, amândoi vom suferi aceiaşi resplatâ amândoi vom avea aceiaşi sârtă... Daca eU am vre-o temere, acâstă temere trebue să o al şi tu. — De loc, fiise Maximilian... ce mi-ar folosi la urma urmelor sâ.mâ gândesc fii şi nâpte la un pericol care... — EU cred că nu dormi multe nopţi ca şi mine ş, al aceleaşi temeri ca şi mine, fiise lâna... Acâstă presimţire ce o am eU, o al şi tu ; sunt sigură despre a-câsta ! Doriant încreţi din frunte. — Tocmai pentru acâsta ine pregătesc din nou la luptă, fiise el. — Ge luptă? Doriant nu respunse'nimiea. — Ce luptă! repeta ea.... Sunt sigură că te pregăteşti pentru o luptă, în care d’înainte Vom fi învinşi. .— Ah! zise el, uitându-sedrept la ea. Nu cum-va voeştl să te dai îndărăt ? Nu cum-va ’ţi e frică de p’acuma de ceea ce are sâ se întâmple ? — Da... ’ml e frică... ’ml e frică... pentru câ iubesc.... Tocmai din acâstă causâ ’mi e frică. Ioana ’şl ascunse faţa cu mâinile şi se rezimă de perete. D’odatâ ridică capul şi uitându-se drept în ochii Iul Doriant, zise : — Mi e frică de dispreţul lui Stauis- laU!... Mi e frică ca nu cum-va după ce ’ml a zis : te iubesc ! să nu’ml ziclă te u-râsc!... Oh! mă cutremur când mă. gândesc la acesta! Ioana ’şl ascunse iar faţa cu mâinele. După câte-va momente reluă : — Acâstă frică mă urmăreşte cu atâta furie, mă face aşa de nenorocită, în cât câte odată ’ml vine să’ml iau lumea în cap... ca sâ nu aud acest scandal ce se se va petrece... Da... sunt hotărâtă sâ fug mai bine de cât sâ fiu despreţuitâ de el. Ochii falşei Ana pare că scânteiau. — Ajunsesem departe, urmă ea... Puteam zice câ mal avem un pas de făcut şi eram fericiţi... c ne te a împins sâ ceri mâna Jacquelinel ? — Ştiam câ are o avere frumâ9ă şi d’aceia am voit să o ian de nevastă, răspunse Doriant. — Puteai se găseşti altă fem e cu o avere mal mare... ’Ţl spun câ te at întins prea mult, aşa în cât mă tem sâ nu per-dem acuma totul... — Aşa e; însâ fiind-ca am greşit trebue să caut sâ repar răul făcut. — Dacă nu căutal să te căsătoreşti cu Jacquelina, zise Ioana, barâna era ’n partea nostrâ... Acuma am putut face sâ se creafiâ că ea e nebună: nu ştiu însă dacă eu voiU putea face ceva, când acea căreia ’l-am luat locul. — Opreşte-te, zise Dorianţ şi asculta ce ’ţl spun eU. Ceea ce am făcut până acuma nu ar schimba de loc situaţia daca acea pe care noi o credeam mdită ar trăi. Ioana plecă capul în jos. — Ştiau eU, urmă Doriant, când am declarat lardnel câ voesc sâ iau de nevastă po-jacquelina, că acea pe care o credeani îngropată îa pivniţă nu a rămas acoilo — Op|rtşte-te ! strigă I6na. — Cu fcte aceste încă sâ nu p ardem ori ce spranţâ. Dacă ea va ieşi la lumina şi I cere dreptul el, va avea a-celaşl riJi ca şi barâna. — Aşanir fi dacă bardna ar tăcea! •— Va tăcea de nevoe. — Nujcred. gg— Pfiitru ce crezi câ voesc s’o scot din casa de nebuni ? Am eU planum meu pentru ţ.entru ce fac acâsta ? lâna tţ< uită drept în ochii fratelui el. —- Nu ’ml-e frică de Ana zise el; a-cuma ’m-e frică mal mult de mama ei. — Oh zise ea, întorcând capul în altă parte, nt cum-va voeştl să faci un alt... — Adlcâ un alt omor, zise el. . . Ce voiesc sţ fac e trâba mea ; asta nu te priveşte ie tine. E destul sâ ştii câ voesc să fac o barâna sâ nu vorbâscă de cele întâmplate pînâ acum. Se faci un moment tăcere. Doriant cel InteiU lift cuvîntul. — Căsătoria ta e hotârîtâ pentru ale 25 ale linei viitâre. . . pînâ atunci mal avem cinci săptămâni... tn acest timp inamicul nqţtru va fi învins cu totul... Tu, Ingrijeşte te numai de lucru : află dacă fraţii \5usilier aU scăpat pe Albina. — Fac ce’ml vel porunci, zise lâna. — Tu, să te ingrijeşll numai de a-câsta. — Bine. (Va urma) www.dacoromanica.ro TELEGRAFUL — 1 IANUARIE 1888 O linie telefonica se va a»eza Intre Senat, Camera, parchet şi doritele ministere. X Aaârft, inginerii de la direc-a cailor ferate aO oferit un banchet d-hil d rector general C. Cantacuzino. X D-nn I. C. Brâtianu a plecat It* ora 2-45 p m fa viia Florica. * Sunt numii!: D. C. D. Costovicl, judecător de instrucţiune la tribunalul Ilfov. D. Alexandru Nauinescu. judicâtor de instrucţiune la tribunalul 13:\infc|)v iţa. D. C. Tatăranu judecător de nstrucţi-une la tribunalul Ilfov. D. Adrian S. Popescu, substitut la tribunalul Muscel. D. G. Fratoştiţianu, substitut! îa tribunalul Ialomiţa. D. Const. St. Musceleanu, substiMt la tribunalul Olt. D. Aristide Alexandrescu, ajutor la o-colul IV din Bucurescl. Crima din str. Dionisie Omorul d-luî Ştefan jLespetjeulnii şl al d-nel Huria Lespeijeam: Ieri săra s’a comis o crimâ îndiâznâţă şi îngrozitdre în centrul chiar al capitalei. In strada Dionisie, No. 36, trăa d-1 Lespe^eanu cu soţia sa Măria Lespejeanu. Arabil sunt bătrâni, fără copil, cu avere şi posiţiune în societate. D-1 Ştefan Les-pedeanu a fost pensionar şi câpiUn în retragere. Ieri sără pe la orele 6, d. Lespejieanu cu soţia sa s’aa pus la masa. D-na Les-pedeanu fiind de la un timp înebcft puţin suferinda, masa s’a servit în odaie, iar nu în sufragerie. S'a adus sJpa şi rasolul, iar bucâtârăsa scotea dej] din -tr’o tingire nisce sărmăluţe, aştepând pe servitorul Ilie, ca să vie şi să ia bucatele. In acest timp intrară în culme 7 6menl, îmbrăcaţi mitocâneşte îu cisme mari in picere. Unul din aceşti binenl s’a repezit asupra bucătăresei Anica şi ’l a aruncat o cârpă pe obraz, apoi ’I a legat mâinele la piept. Un alt onfîn a-cest timp ’I a dat brânci şi femeia câ»>»«»«^. • SCIRÎ MĂRUNTE Deutscher Beichsameiger din Berlin, aeordind o mare atenţiune almanaehulul genealogie de Gotha scrie tn numeral »ea de mai alalti-ieri urmitorelo : Calendarul genealogie (Almanaehul) de Gotha a-pârut de curând pentru anul 1888, tn rubriea Bulgariei intitul£ză pe şeful acestui Stat vasal ŞicAn-du-l: Prinţul Ferdinand 1, Alteţă regală• D® »-semenea şi în «spunerea biografiilor membrilor casei Sa«hscn-Coburg şi Gohta prinţul Ferdinand e intitulat: Alteţă regala Aceste distincţiuni sunt neesaete. Pupi articolul 3 al tratatului din Berlin pri ţul Ferdinand de Sachsen-Coburg nu pdte fi considerat ea demn al «celei ţeri de <$re ce alegerea lui nu e recunoscuţi de porţi şi de puteri şi apoi tn fine predicatul de Alteţă regală nu îi se cuvine ehiar şi dăei ar fi tn adevŞr domn al Bulgariei. Tratatul din Berlin nu aeordi prinţului Bulgariei o asemenea diatincţiune şi chiar şi dupi «en- m stituţlunea bulgari prinţul ţ&rel are numai titlul de Swetlosty ceea ce însemnă** ntlt cit Alteţă■ în adevfir, prinţul Bulgariei are dreptul a fi întitulat Alteţă, iar nu Ateţi regali şi acest drept tl posedi tu virtutea unul decret al împăratului Hrana Iosef, care acum cAtl-ani a acordat acel titlu prinţului August de Sachsen-Coburg şi Q«tha precum yi descendenţilor sei. ULTIMA ORA Ser viciul particular al Ziarului Telegrafii Paris, 11 lanuaie. D. Vigneau, judecător de instrucţie, însărcinat cu afacerea Wilson, a fost ridicat din acâstă funcţiune şi trimes înaintea consiliului superior al magistra-tureî pentru că In timpul afaceri Wilson-Ratazzi a procedat contra legel şi demni-tâţei profesionale. Budapesta 11 Ianuarie. Deputatul Helfy a interpelat ministerul în privinţa înarmărilor Rusiei şi în-trâbâ dacă guvernul menţine politica urmată până acuma privitâre la autonomia popotelor din Balcani şi dacă în sftr-şil Austria se p6te basa pe Germania şi Italia. D. Perezel întrebă guvernul asupra scopurilor întreitei alianţe şi asupra punctului de a se sci dacă guvernul nu crede oportun d’a cere categoric Rusiei să înceteze cu înarmările. Guvernul a depus pe biuroul Camerei proiectul de lege privitor la convenţia cu România pentru delimitarea graniţei. Soma, 11 Ianuarie. Scirl private diu Masua, anunţă că se semnalâză lângă Guro presenţa a 25,000 cavalerie, armaţi de 30 — 40,000 infanterie abisiniană. El taie toţi arborii în drumul lor pentru a preveni ort-ce surprindere. Florenţa, 11 Ianuarie. Corpul consular, întrunit sub presi-denţia decanului sân, consul uUAngliel, a protestat contra pretenţiunilor ce are autoritatea judiciară italiană de a determina cari săli sunt inviolabile într’un consulat şi cari nu. e ORB SEARA (Serviciul particular al Telegrafului) Londra, 12 Ianuarie. Corespondentul lui Times la Berlin a-sigurâ că marile puteri s’aâ învoit pentru a Invita pe P6rtâ sâ ia iniţiativa regularei eestiunel bulgăre şi sfi someze pe prinţul de Goburg a părăsi Sofia. P6rta, dupâ acelaşi corespondent, ar fi acceptat acest mandat. Dar în articolul sâă de frunte, Times se îndoieşte mult de esactitatea acestei ştiri. Viena, 12 Ianuarie. Parlamentul e convocat pentru 25 Ianuarie. Ultime Informaţi uni Urraătârele bonuri ale Creditului fon-ciar rural afl fost sustrase din casa victimelor omorului din strada Dionisie : Bonurile cu numerile 793—80l—802 si 2,909 de câte 5,000 franci 7 la sută ; 4,174—4,179— 4,630— 10,136— 10,137— 13,986—30,352—31,520— 32,518 a 1,000 fr. 5 la suta. Suma totală a banilor, hârtiilor de va-16re şi obiectelor furate cu ocasia o-morulul din strada Dionisie s’ar fi urcând la vre o 70,000 lei. Iată, între altele, unele din obiectele furate de la d. Lespezeanu, cu ocasia oribilului omor a cărui victimă a fost el cu soţia sa : Un ceasornic de damă remontuar cu 2 capace cu monogramul M. şi L., altul bărbătesc tot remontuar de aur cu capacele crestate ca o ţesătură; acest din urmă orologiu avea un lanţ de bucăţi pătrate unite cu piece rotunde de aur; o pecet'e atârnată de lanţ cu iniţialele S. şi P.; două ace de diamant cu o stea cu cinci colţuri în pietre; o panglică de aur de care atârna o broşâ, care broşa însă a rămas; un inel de aur cu un cerc subţire şi cu o antică cu un fond închina, pe care avea o gravură cu vine albe; un serviciu complect de argint pentru 12 persâne; două blânl bărbăteşti, una cu blană de scong şi alta de blană nâgră; nouă. Sunt seriâsâ bânuell câ autorii crimei din strada Dionisiî ar fi originari din Ungaria. Mercur! sâra, 6 Ianuarie, se va ţine In oraşul Târgovişte o întrunire generală a alegătorilor naţionali-liberali din judeţul Dâmboviţa şi din oraşele Târgovişt* şi GâeştI. “Luni, 4 Ianuarie, se va întruni la ministerul domeniilor, comisia pentru combaterea filoxerei. Luni. 4 curent se vor trage la sorţi, in şedinţa publică, la curtea de apel din Bucurescl, membrii eurţeî cari vov trebui să prezideze colegiurile electorate din oraşele din cireumscridţia aeostâf curii. Tragerea la sorţi se va face de către însuşi d. Adolf Cantacuzino, primul preşedinte, care este aşteptat de la Paris unde se află dus în concedia de căt-va timp. $ JAflâm^eâ s'ati amânat pentru »târ-Ziă înaintările în armată ce erao sâ se facă pe Ziua de mâine, 1 Ianuarie. Mal mulţi ofiţeri superiori din garni-s6nâ aa fost convocaţi pentru astâ-Zlî la 9 ore diminâţă, sâ asiste, pe platoul iTe la GotrocenI la nisce esperienţe cu nouile arme cu repetiţie. inserţii şi " Reclama 0 nenorocire de prelntlmpinat Individul Ion Valeriu Gavrilescu, dejna-ţionalitate român din Transilvania, şi care studiază medicina de 25 ani, ac tualmente funcţionar în direcţia câ.lor ferate, registratura secţia A, şi care to eşte a trece în căsătorie cu o persână necunoscută de sub-semnatul, fac cunoscut prin acâsta că numitul în anul 1869, Februarie 12, s’a căsătorit cu fi.ca d-luî Gheorghe Baîdovin din Drâgăşanl, căreia dupâ ce ’î-a tocat dota de 6,620 lei bant 95 şi socrului sââ 3,500 gal benl care i se dase cu împrumut pentru terminarea medicinel la Berlin, In anul 1873, Mal 1, ’şl părăseşte nevasta cu 4 copii lăsând ast-fel în nenorocire o in-trâga familie, din care causâ socrului sâtl i se trase mârtea în cea mal mare mi-serie. Fac dâr cunoscut prin acâsta per-sânel care voeşte a trece în căsătorie cu numitul ; iar pentru informaţhml mat detaliate se pâte adresa la sub-semnatul, strada Spătarului No. 13, Sub. Armeni de la orele 6—8 p.m., in fie-care Zi' Dimitrle Baîdovin. e»e*'?!fc*4 .*V"4 rtHi Bolele Sifilitice Neputinţa Bârbitâscă Vindecă după cele msl noul metod*, r*-:j dical, Arii durere ţi txnpedionreţ dnrl 1] i perienţă de 17 ani. Specialist In 661*1* la i mesoî , Strada Emigrat, No. 3, (tn doimi |c6!el ini-: litare intrarea din calea Victoriei plin *tr.| : uf. Voeyoijl (pe lini» Tramtsiulul-Consultaţiunt de la 8 a. m. ptnă la 8 Ar* Loc separat de aştsptare pentru fie»»re. ANUNCIU Sub semnaţii, avem ondre de a unu la 1«. crătorilor «tr&inl din p&rţil* Mactdoniui, dis Turcia, că prin corespondenţa oare o avem, putem eepedia bani In urmitdrele ora)* lai pr«ank cu satele lor. 1. Monastir, Forlepe, Crnjov», Msjrarovi Moloviştea, Resen, Florina |i Corce*; banii »* ror teepunde de către d-nn Constantin ML Pili la Monastir. 2. Ochrida, Rtruga, Debar, Elbasan, Btarovs si Pogradeţi; banii »e vor răspunde d# ’.tre L ratelH nostru a au mo Ianache 1. Fortcmnr la j Ochrida. In cas de perderea banilor, se vor deipăgubi] de către noi sub-semnaţU. Semnaţi : Fraţi I. Fortomar Macedoneni f Turnu-Măgurals Adresa pentru Telegrame: Fortomar, Mk- j gurele. nratî- uf I Măt* r.iaoAsirv de încălţăminte ŞI pasa, ms 2 ii: EN 6ROS — EN DETAIL Recomand 0no-. Public Bucureştian ţi uomerăseî mele clientele, eă nu faslnal meă din < i CALEA MOŞILOR No. 8 > este tot-d’a-nna bine asortat eu t6te fe. ; lurile de încălţăminte pentru Bărbaţi, Dame şi Oopil de o soliditate garantată şl preţuri ama-tagiăse. Recomand asemenea d-lor Cetner.' cianţî din provincii eă .Uagasinul este rit-d’a-nna bine asortat cu t6te felurile de încălţăminte grăse şi subţire, armene* ◦ISMIE ST GHHT-I de Braşov fine, cu preţuri fârte moderate. Se mal găseşte în magazinul udă (6te olurile do pielărie şi talpe, asomrner. --ieărie de talpă, toral şi inft tn iaatit,.ţî nari, preţuri fărte moderate. Cu stimă ILIE ÂLECS4NDKESCU Calea Moşilor No- 8. i www.dacoromanica.ro TELEGRAFUL — 1 IANUARIE 1-888 APARARE CONTRA FOCULUI Gr enatele Stingătore HARDEN SOTGURUL DEPOSIT IIsT ROMAETIA No. Q. _ BUCUREŞTI, STRADA SMA DAN. No. S. r-Asaa:-. ' CASA DE SCHIMB TOMA ŢACIU I ln Noul Palat Dacia-Romania. fl No. 4— Strada Lipscani. — No. 4. BUCURKSCI Cursul pe » amortisarea Imobilelor , 195441 195441 2579514 [mobili . î 3132070 3143003 160909 Mobiliar şi Machine de imprimat . . . , 140717 140717 257192 Cheltuel! de administraţiune 253099 263507 29699086 Oeposite libere 29764128 29691078 29953157 Compturl ouriuţî «... 25761588 25951388 2324936 ff do valori •••■••«* 6539033 6593297 178734199 PASIVU 173151157 173854532 12000000 Uapital 12000000 12000000 1999452 Fond de reservS 2575189 2575189 156962 „ amortisarea Imobilului. , . , • 197114 197114 105033500 Bilete de bancă in circulaţinne . . , . 107041930 106205030 1387296 Profituri si perderl 1083676 1083676 921534 Jobânjl şi beneficie diverse 1025886 1056160 29699086 Oeposite de retras . . . , , t , . 29764128 29691078 25887789 dompturî curinţî 17540700 |19107164 1648580 > de valori 1922534 1939121 178734199 • 173151157 173854532 rf ^‘-lăiiteseissesiisam^îBamaewaisD*** Moua Industrie naţională amsir î TNSOA i i 13 pentru impermiabilitatea îumuierea şi conservarea pielărie! întrebuinţată în Armata românii. Cea mal tonă ţ cea mal Economicosă din tute productele similare Uns6rea GLYSCRA neîntrebuinţându se de cât o dată mult de douS ori pe lună Preţul 4 loî $0 hnî Chila Depou Central: la d. P. I. Christescu, Str. Coiţel 16, Str- Carol 2, Calea Moşilor 74. DEPOURILE: la D-nu Staicovicî, Calei Victoriei No. 34. la D-nu Petrachc Ion, Calea Victoriei (la Speranţa). Ja Menajera, Calea Victoriei No. 20 bin. la D-nu P. Bărbătescu, Calea Victoriei No. 80. 0 £* 1 A 0 I fi-< 0 <1 fl < « H m LA ADEVĂRATA CONCURENŢĂ SE RECOMANDA NOUL MAGAZIN DE PENTRU Şiîi BARBAŢI, BAEŢI Şl COPII confecţionate în atelierul nostru, după ultimele jurnale. Sperăm că Onor. Public, va bine-voi a visita acest Magazin, unde va găsi în tot-d’a-Una: Haine Solide şi cu Preţuri Moderate sors s ai se mu,-rulam 2 s§ nota bine Ho.7IL^* CU STIMA ,;La Adevărata Concurenţă" LA ADEVĂRATA CONCURENŢA 0 1 I ta d Ed ► 0 Q ► id 0 t* 1 FRANZONI Constructor Artistic Diplomat 1 Cel d'ântei şi cel jmaK vechiu scul ptor de Marmoră | în România, stabilit de U 1863 Actualmente îit Ural ova 2 Medalii de argint de la Academia Regala din Carrara, obţinute la concursurile de Archltecturi ,1 Sculpturi Fecâtu antreprenor de lucrări publice, încura-giat cu diferite distincţiuni din partea autorităţilor române. Deschijendu-se mai multe linii ferate in apropiere de Craiova, am fundat un Atelier şi un Maro Deposit de Monumente Funebre Table, Lavoare, etc., etc., lucrate iote cu cel mai bun gust şi din adeolrată Marmoră de Carrara. OiT-eo comandă se execută prompt şt exact cu preţuri forte convenabile. ESP0S1ŢIE DE LUCRĂRI ARTISTICE. FRANZOiNI Crai va Sculptor C. G. PISTREANU Advocat Strada Popa-Tatu, No. 8. Un student dispaidod de câte va ore libere, caută b medilaţiune pentru cursul Primar şi 8e- oundar. Pen.ru orl-ce cereri, a se adresa la Reacţunea acestui 4*ar- M/VRCI VERITABILE Din fote ţările şi nlbuin pentru co-lecţiuttl. Cu preţuri moderate Magas ul special de mărci str. Coiţel 9. M. LEON & M.TH. MAN PREA BUCURESCI _ . _ ____________________________ în strada Carol No. 21, Un Mag sin ai acestei fabrice unde] publicul va^putea găsi or ce fel de îucălţăiniute pe preţul fabrice! şi în condiţiuniie cele mai favorabile. două perechi de case [având câte 7 încăperi şi piv-, j[ (| niţl flecare, enrţl spaţidse. Strada Poloiă No. 55 bis Informaţlnnl în ; Strat» Furiilor No. 2, la d. N. An geleicn. (»-) j Tipografia Şiavului *TELEGRAPHUL, Strada BlSoarî, No. 20. ’i .U www.dacoromanica.ro ANUL XIX No. 4650 IN BUCURESCI SI DISTRICTE 10 BANI NUMERUL DUMinTqA b IANUARIE ABONAMENTE: Pentru Capitulă: Pantra im an .... „ şt>aa luai . trai luni .... Pentru Districte: Pentru un an .... „ şobo luni .... B trei luni . . . - Pentru Streluittate: P ntru un an . In aur lei 40 „ ş6»e lnnl • . * 20 * trei luni. • n H 12 Abonamentele se fac la 1 ji 15 ale )le cărei luni. UN NUM fiii VECHUI 2b BA [ Abonamentele se plătesc înain ,e Redanţiunea, Strada Blăna I, N 20. EDIŢIA ÂNTEIA DIRECTOR POLITIC : I. C. FUNDESCU ANUNCIURI SI HP'CLAME Anunfciurt pe pag. IT lini» 26 bani. Reclame , , Dl „ . 1 la* n if » 11 n • 3 lei n n n I»«*6W Pentru Inserţii şi reolame, Redacţia na e responsabilă. Epistole nefrancate se refus*; articole nepublicate se ard. In Streinătate a se adresa : Francia, Havas, Laffitte k C-nie, place de la Bourse, Paris. Englitera,Engine Micoud,81 Heetâtr'-st, E. C., London. Austria, Haasenstein et Vogler IPiet Rudolf Mosse Zeilerstaette, 2 Wieri Ungaria, D. Moritsi Wiest, în Buda-Petf Sorvitenplatz. Abonamentele se plătesc în atut* Abministraţiunea, Strada Blănarl, No. 20 BUCURESCI, 2 IANUARIE TISTUL 2STCP- J începem anul nou. La urările ce pleacă în feceste zil’e din inima fie-cărui român pentru mărirea, pentru fericirea şi pentru prosperitatea României, să adaogăm una din parte-ne. Acdstă urare, precum ş’acâstă cerere se adresâză înainte de tdte către tinerimea româaă. Să nu se abată junimea rom :iă din calea cea bună, să nu se înş» le, crezând că generaţiunea virtdsă şi virtudsă care a înzestrai ţâra ou tdte libertăţile politice de esţri ne biţciţrăip ă sfîrsit opera nţ irdţă, cpn-(îepiţtă de eft în mijlocul esilqluî ş ft! suferinţelor grele; din contra, câmpul revendicărilor e încă mare şi patria mumă cere nouî sa.srlfîci|e şi noul abnegaţiuni, Reposatul Rosetti, tn ajunul resbe-lului pentru independenţă, adr&sân duse câtre tinerime, a zis aceste cu Vinte, cari au rămas întipărite în inima acelora cari erau de faţă »Se tnşală tinerii cari cred că am ,sfârşit tot; din contra, este încă mult »de făcut. Ori-ce vom fi făcut noi, >noi bătrânii vă spunem că este încă ,mult de făcut ; vă Zi« «ă îi^ăşi libertatea absolută, pe care v lăsăm >ca moştenire, trebue să lucraţi fdrte »ea s’o desvoltaţi, s’o luminaţi f s’o jmenţineţi.? Aceste cuvinte sunt mai cu sdmă tn de astăzi un averti mept, o programă, pentru că vădem n urul nostru adunându-se din nou hordele partidei conservatdre, care cutdză a pune mâna pe moştenirea lăsată noă de luptătorii uriaşi pentru libertăţile ndstre politice. Lagărul inamicilor noştri f plin de renegaţi, e plin de soldaţi de oea-siune, de mercenari politici, ci,r! um-brindu-se sub banierşţ boierilor, plă-rţuieşQ despoiarea ţgreî. Crimele partidei trecutului, Zi°e acăstă bandă recrutată în voia întîm-plărei—sunt o legendă. Este legendă sângele ce curs la Giurgiu, la Alexandria, li piteşti, când armata română ra comandată de generalul Floreşcu. Eşte legendă cinismul gmfernului eonservator, care ’şi bătea joc de ţâră, aservind’o politiceşte ş 3Cono-miceşte în afară, bătând şi tAemni-ţând pe cetăţeni în lăuntru Este legenda desfiiinţarea drepturilor civice ; este legenda rîî’m ;irea b -bertăţei presei, Abia doi-spre-zece ani ne ţsparte de acest trecut plin de or ^ când ceea ce se numeşte a rehic*.—„Frica de bn- Paul se duse la baron. Portarul îl spuse că baronul e greu bolnav şi nu pote primi pe nimeni. Atunci el întrebă de baronâ. Portarul îi spuse cu mare sfială că ba-rona e bolnavă şi închisă într’o casă de nebuni. Paul avea de gând sâ’şl lase carta de visită. După ce se gândi puţin ’şi neze ce se petrece în casa baronului. Afară d’asta nu putâU face nimica pen- trn că Albina le spusese sâ nu ia vre-o hotârîre până ce ea nu’şl va face planul, cum sâ ’şl capete dreptul în casa părinte scâ. Aşteptând ca Albina sâ se însănăto-şâscâ, cel doi fraţi stâteU mai t6tâ (piua în casa Liliel. Pe la începutul luneî lanuar, Albina se îndrepta cu totul. In mal puţin de cincisprezece pi, «x- u perienţâ de 17 b ni. Specia'ist 1n btf] tle In- ” : mesei -Strada Emigrat, No. 3, ^în do»ul fOŞIisî m i litare intrarea din cal-a. Victoriei pcin sţ i sf. Voevojl (pe lini# Tramvaiului. (J Gonsultaţiuni de la 8 a. m. penă la 6 tir* Loc separat de aşteptare pentru fii are. -A» | ţ» jtm h - ifm W - *• «» * *“ t 4bl ANUNCIU Sub-semnaţii, avem on<5ra d» a enunfa lu-1 oratorilor străini din părţile Macedoniei, di* Turcia, că prin corespondenţa car- o avum, putem espedia bani lu urmatOrele oraşe împreunl., cn ■ iţele lor. 1. Monastir, Perlepe, Crnjov», M jarovi , Moloviştea, Reeen, Florina şi Corce ; bunjţ , vor tespunde de către d-nu Constantin M 'i-H l,i Monastir. 2. Ochrida, Struga, Debar, Elbasar, SftulroT^ şi Pogradeţi; banii »e vor r* spunde di către Eratei- nostru anume Ianache I. Fort *r Ih Ochrida. In cus de perderea banilor, se vor d ipiyubi i J do către noi sub-semnaţ 1. Semnaţi : Fraţi I. Forlotnar Mae. d Turnn-Măgureli I Adresa pentru Telegratre: Porto mar Ită-\ gurele- ! i. ăGâSIM DE INC ALT AMIN E şi F.NGltOS- ES DETAIL Recomand Tno . PnI»:ic Uncuviştiau nuinerdseî mele elleutele. că uiagashiu meu din CALEA MOSILOa Xo. 8 este tot-d’a-uua bine nsortut cu tdte.f 'urile de încălţăminte pen*rn Bărbaţi, I>a.nxe şi Copil de o soliditate gara» aţii şi preţuri avan tarid^e. Iletomand asemenea d-l»r •«%<■.. «lianţi din provinciT că linguşi nul ui Ci e-t< t-t-d’a-uun bine asortat eu tbte fe urile de înrălţămîiite grdse şi subţire, a taien-n aiSMZB si QHHTa de Braşoo fine, cu preţuri forte moderate-■~e mu" găseşte iu m iga inul med tot. felurile d. pietâcc şi talpe. ase meii -â pr ticârie de talpă, toval şi Inft în eautitsţ niarî, preţuri fdrte moderate. Cu stimă IlIE ALECSAiXDRfcSCL Calea Moşilor No. 8. NAŢIONALA versate Societate Geuerzlâ te tsiprare în Jucureşt r upital de acţiuni 3 milione lei bui d plia AZucem la cunoştinţa puMică, câ ij am transferat biurourile noître In Cfc tii. VI a UOiOA U WlMlUUll.lv XXVXv / ■■ palatul societâţel din stradth I nel No. 12. Direcţiunea generală. •r^n.^sssiM ts — încă nu scia ce am să fac... aştept. — Ce aştepţi ? -— Sâ ’ml recapăt puterile, răspunse dânsa. Apoi punând mâna pe frunte, urmă: — Sâ nu mal vorbim despre acâsta, mă tem ca să nu mă apuce iarăşi frigurile... — Bine, Zise Paub nu vora maI vorbi până când nu vei începe mai întâia d-ta. Albina plecă capul în jos şi începu sâ lucreze. Paul se duse la lucru. Trecu o săptămână. Albina după ce făcea preumblarea obicinuită, venea în fie care Zi după prânz la fraţii Vassilier, împreună cu Medea, fratele Liliel. Lila nu mal avea timp când să se mal preumble ; ea era angajată pentru o nouă operă a artistului Paul. Eraa aprope trei ore. In acea Zi Lili nu servise de model Iul Paul, care se pregătea tocmai ca să plece In oraş. Albina stătea pe divan şi lucra. Fir-min lucra la un bust pe care voea să ’l expună la Salon. Din atelierul faţilor Vasselier se au-Zea ori ce sgomot din stradă. Mal tot d’auna când vre o trăsură sâ oprea în faţa casei în curtea căreia era atelierul, Lili se ducea repede la ferăs-tră ca sâ vaZâ cine a venit. In acea Zb Paul care era lângă uşă se uitâ pe ferâstrâ, auZind câ o trăsură s’a oprit în faţa casei. — Vine eine-va la noi, Zi*e e^- PiQe am făcut câ n’am plecat. Firrnin se apropia de ferâstrâ. Un cupea frumos, tras de doi cal se oprise în faţa porţei. Lacheul deschise portiţa cupeulul. Doă femei se dădură jos. Cea d’ântâia, cu pârul negru părea forte frumosâ. Gea de a doua, mal mică, mal grăsulie, era blondă. Amândouă eraa îmbrăcate cu multa eleganţă. Abia cele două femei intrară în gang, când d’odată cel doi fraţi scâserâ un strigăt. Albina tresări. Firrnin se apropia repede de Albina ; Paul după ee închise uşa eu cheia se duse şi el lângă ea, Cel doi fraţi eraa palizi şi tremuraa. — Ge s’a întâmplat ? întrebă Albina. — Te rugăm domnâ... te rugăm nu te speria... — Să mă sperii ?.... dar pentru ce ?.... — la sâma domnâ... fu liniscitâ... Nu te îngriji de nim.ua — Nu le lăsăm să intre aci !... — Nu le lăsaţi sâ intre ?... Pe cine nu lăsaţi să intre aci?... — Ştii ee trăsură s’a oprit în faţa casei nâstre ? — N’am auZ’it nici un sgomot de trăsură. Albina îngălbeni la faţa. — Ghiceşti cine e ? întrebă Firmin. — Adică cine a venit în acea trăsură ? întrebă ea, punând mâna la inima, care batea acuma mal tare ca de obiciO. —- Sora d-tale, şi... — Cealaltă... — Da... Albina se sculâ d’odatâ în picidre. — Domnule Paul, d^e ea, deschide uşa, pentru ca acale femei sâ intre aci. — Nu te temi ca se va tntîmpla ceva ? —- Trebue ă intre ; repeta fosta domnâ de companie a baronului de Jory. Apoi arătând paravanul, urmă : — Mă duc după paravan... Nu vă fie frică... Nu mă veţi mal găsi leşinată ca altă dată... Albina se ascunse după paravan. — Sâ deschid ? întrebă Paul. — Deschide mal repede, Zis® Firmin, ca nu cum-va ele sâ observe că uşa a fost înschisă. Paul deschise uşa. Era tocmai timpul. Falşa Ana puse mâna pe clanţă şi intră cea d’întel în atelier. Ana era puţin schimbată la faţă. A-cestâ schimbare nu scăpă neobservata de cel doul fraţi. Jacquelina, nepăsătore ca tot-d’a-una nu se uitâ la figura fraţilor artişti şi începu să vorbâsca. — Bună Ziua d-lor, Zise ea. Sunt sigură că nu vă aşteptaţi la visita nostrâ? — Cum aşa, Zise Firmin, reviindu-şl puţin în fire. — Sora mea dorea mult să visiteze a-telierul d-vostră. Scuzaţi-ne dâcă v’ara deranj-t îndeplinind dorinţa el. — Mă rog domnişdrâ... nu ne-aţi deranjat de loc. — Ce mai face d-na Zaronâ ? întrebă însfîrşit Paul, — Nu e tocmai bine, Zise Ana, care se uita cu nepăsare în jurul el. Jacquelina adâogâ : — Mama e răa bolnavă. Nu ştia dâcă va scăpa d’acea bolâ. — D6mna baronă e bolnavă ? întrebă Paul. — Cum, nu ştiţi ? întrebă Jacquelina. — Nu... nu ştim nimica- — Când eiam la Chesnaye a fost a-pucată de nişte friguri grozave... In urma acelor friguri a rămas cu o b61â care... — Ge bolâ? întrebă Firmin. — A nebunit, răspunse ea. — Ah ! ce nenorocire... — Se Zice că e mai bine acuma... însă ştiţi d-v6stră, acestă bolâ nu se mai vindecă. — Ge nenorocire!... repetară cel doul fraţi. — Până acuma sărmana mamă a stat In-r’o casă de nebuni; ne-am hotărît însă s’o scotem d’acolo. In urmă cel doi fraţi şi Jaqcuelina vorbiră de alte lucruri. In timpul convor-birel el observară neliniştea de care era cuprinsă acea care se zicea că e soră el. După câte-va minute Paul începu a vorbi iar de bardna. — De sigur că o luaţi acasă ? zise el. — Nu, răspunse Jaqcuelina. Doctorii ne aa declarat câ noi trebue să nu stăm împreună cu ea. — Jaqcuelino, zise Ana în sfîrşit, păs-treazâ-ţi pentru tine supărările, nu le mal comunica şi altora, nu plictisi şi pe alţii cu ele. — Ah I din contră domnişoră, zise Paul. — Din ce cauză s’a îmbolnăvit? întrebă Firmin. D-na barona era aşa de sânâtosâ în cât nimeni nu se putea aştepta la una ca asta. — Aşa e... Insă de cum ne-am dus la Hulgate am observat ca |sermariCl mamă s’a schimbat mult... Nu ştiam ce are.... Mal totâ Ziua era forte agitată... Nu stătea cu noi.... Căuta sâ stea mal mult singură. — Trebue se i se fi întâmplat ceva, zise Paul. Aşa fără nici o cauză nu se îmbolnăveşte cine-va. — Aş! Nu i s’a întâmplat nimica, zise falşa Ana. Aşa d’odată a apuc ’o un fel de friguri şi în urmă încetu eu Încetul ’şt a pierdut minţele. — Ge fel de nebunie are ea ? Întrebă Paul... Gr de căe persecutată de rine-va ? —- Nu.... — E supărată însă pe noi, reluă Jaqcuelina, şi mal mult pe mine de cât pe sorâ-mea. — E curios acâsta. — Nu voeşte sâ mă lase să căsătoresc... Afară d’asta ea pretinde câ Ana nu e frică ei... Zice câ e o hoţ- Sora lu1 Maximilian primi cu nepăsare acâstâ nouă lovitură din partea Ja^"$a.e-linei. In acest moment ea se uit duoi fraţi sâ vaZâ dacă nu se p bice, vre-o schimbare în el. Ori cât căutaa el sâ se stăpânească, cu tdte aceste nu putură să se reţigă-şy tresărirâ puţin. Nici unul nici altul nu răspunse nimica la cuvintele Jacquelineî. Jacquelina însă urmă; — Ea Chesnaye am ovservat câ ser-mana nostrâ mamă e nebună cu totul. (Va urma). _ _ WWW.dacoromanica m TELEGRAFUL — a IANUARIE 1888 • Remimita Cârturăr£să IULIA POLONE SA S'a mutat in dosul Palatului Regal La finele Sîraflel Brătiann, No. 51, (ia colţ) Lingă grajdurile Palatului Regal Ghiceşte viitorul, preseutul j,şi trecutul, pdte descoperi şi pagube, furturi, jndecăţl, ori ce secrete ascunse la cari se interes&nă cine-va. Cine a-duce semne pdte afla lucruri ascunse : comori, etc. DAVID ADANi Agent de Publicitate Str. Corbului Mo. 6. primeşte anunciurl, inserţie şi reclam tî" diarul nostru, şi pentru or care alt (JiaS^din ţâră şi străinătate. „BAZAR DE ENGLITEBA" Sub semnatul, am ou<5re a anunţa pe Onor. clientela mea atât din capitală cât şi din provincie, că cu oca-siunea tarifului autonom, am deschis ac» în tdră 0 MARE FABRICA DE HAINE PENTRU Bj\. BAŢI ŞJL BA.JETJL In care confecţionez haine, după Ultimele Jurnale, OO casa de schimb TOMA ŢACIU In Noul Palat Dacia-România. No. 4. — Strada Lipscani. — No. 4. BUCURKBOI Cursul pe (jiun de "i Ianuarie 1888. VAnd. 93 l/s 91— 87»/* 73'P 214-88— I03i/, 84 V* 93— 102 'l* 74*/* 38— 31— 5°/0 Rentă Amortisabile. . Comp. , 92'/’- 5°/0 Rentă Rom. Perpetua. . 90- (»"/# Obl gaţii de Stat. . . 87- 6°(0 . G.F.R. Regal. — 5#/0 » Municip. vechi 72'/* lO fr. , Casa Pens. 3001. 208— 5u/0 Sriaurl funciare Rural. 88— 7°/0 . 102 •/’ 5% , , Urban. 83'/* 6°/o . 92— 7°/o , 101 v. 5 “A, , . de Iaşi 74— lmpr. cu prime Bucur. 201. b. 34— Los. Crucea Roşie Italiane. 28— Acţ. Bancel Naţ. Rom. 500 1. 5»/« Comunale noul . . • Banca Prevederea. , . . DIVERSE Aur contra Argint. . . . 17 40 Bilete de banca 17 40 Florin Wal. Austr. . . 200— Mărci Germane 124— Bancnote francese. . . . 100— Ruble de hărtie 220— 17 70 17 70 202— 126— 101— 225— LA ADEVĂRATA CONCURENŢĂ SE RECOMANDA NOUL MAGAZIN DE 0 < Ph b tu PENTRU BARBAŢI, BAEŢI Şl COPII confecţionate în atelierul nostru, după ultimele jurnale. Sperăm că Onor. Public, va bine-voi a visita acest Magazin, unde va găsi în tot-d’a-una: Haine Solide şi cu PreţurT Moderate spre 5 m se llippla siflsmi, năm a se nota Pipe MO. CU STIMĂ ,;La Adevărata Concurenţă" LA ADEVĂRATA (XINCURENŢĂ 0 1 w 8 td > t) ► 0 ► M 0 H L I O I ^oua Industrie naţională 4 oo (B&V88BA UNSOARE pentru impermiabilitaton înmuierea şi conservarea pielăriei întrebuinţată în Armata română Gaa mal H şi cea mal Economicosă din iote productele similare Unsdrea GLYSCRA neîutrebuiuţâudu se de cât o dată mult do două ori pe lună Preţul 4 Iei 50 bani Cutia DepoS Central: la d. P. I. Christescu, Str. Colţel 16, Str- Caro ?, Calea Moşilor 71. DBPODEILEt la D-nu Staicovicl, Calea Victoriei No. Si ia D-na Petrache Ion, Calea Victoriei (la Speranţa). a Menajera, Calea Victoriei No. 20 bula D-nu P. Bărbulescu, Calea Victoriei No. 80. BANCA NAŢIONALI A ROMÂNIEI SITTJ ATIXJNEA STXIMLAJRA. 1888 1887 24 Decembre ACTIV 19 Decembre 24 aasa*Moiietă............ • • • (Bilete ipotecare ... Sfecte predate la Casa spre încasare, rirtofolia, român şi străin . .... împrumutul garantat cu efecte publice. . ifondurî publioe . . ............... Sfeclele fondului de reservă........ » » > amorfisarea [mobilelor [mobili ..«.•* ..... dobiliar şi Machine de imprimat . . . Jheltuell de administraţiune .... leposite libere . ................. eurinţî . de valon 33169977 25955990 7639360 19127057 13690020 11977995 1995031 153975 2579514 160909 257192 29699086 29953157 2324936 178734199 12000000 1999452 156962 105033500 1387296 921534 29699088 35887789 1648580 178734199 Oompturi PASIVD Japital ... ifond de reservă „ amortisarea LmobiJalal. Bilete de bancă in eirculaţiune . Profitori si perderî ..... Jobânotru ori-o» cereri, a se adresa la ţiunea acestui ^iar. MĂRCI VERITABILE Din tote ţările şi album pentru eo-leeţiuul. Cu preţuri moderate agasinu! r '-eial de mărci str. Colţel 9. FRANZONI Constructor Artistic Diplomat doufi perechi de case având câte 7 încăperi şi piv-niţl fiecare, curţi spaţiose. Strada lOpoioi a f 55 bis Info’rmaţinnt în Strada Fur'iior No. 2, la d. N, An , gelescu. (8) \ tn. LEON a M. .........>t? V k- ffl IL.V1 JUF ţ.Jţ BUCURESCI i * i % * 1 — . —_____________________________în strada Caro! No. 21, Un Mag*sin al acestei fabrice imdej publicul va putea ;găsi or ce fel de încălţăminte pe preţul fabrice» şi iu condiţiunile cele mal favorabile. Cel dt Antei şi cel I mal vechia sculptor de Marmoră ţn Iţomăniq, sţa-bil\t de la 1863 Aetnalmeiite In Tralor.» 2 Medalii de ar-flirt de la Academia Regal* din Carrars, objlnuţe >a cpifcurşurlţe d*. Ărchlţectijii ,1 Sculptnr» Vechiu antreprenor de lucrări publice, tncura-mat cu diferite diltincţiupl 4b parţpa autorf-tâţilor ramămt. Deschijindu-se mal multe linii ferate It» anro-piere de Oraiova, am fundat un Atelier şt un Mare Deposit de Monument» Funebre s» Table, Lavoare, etc., etc., lucrate Uite cu cel mal bun gust fi din efeţevfriftă Marmoră de Carrdra• OrI-ee comandă se execută prompt şl exaet cu preţuri fdrte convenabile. ESP081ŢIE DE LUCRĂRI ARTISTICE. FRANZONI Craiova Sculptor C. G. PISTREANU Advocat Strada Popa-Tatu, No. 8. SCHIMBAREA DOMICILIULUI (SUCCESOR) STRÂB1 CAROL I No. 7.— BUCURESCI. PQNDAT 3L.A 1853 Recomandă Onor. Public, Marele depou do diferite Lămpi. De remarcat: 5A IVEIFI „Tnmctt»8i»C|iw Special. Be&le de fesei ţi Sypsms t*‘ S’A MUTAT ■»"V STBÂSi nswu, Se. .. vis-ă-eit de Biserica Caimata Consultaţiuai in toate zilele de la 2—5 DrTprSTOINESC? de la facultatea de medicină, din Paris dă consultaţii de maladii interne, şi veneriene, tn t<5te filele de la orele 3 până la 5 p. m. — Pentrj săraci consultaţiile sânt gratis. — Strada st. Qsorge-nou No 20. ANTREPRIZA BABOMETRICĂ cnniAŢr&EA latrineloh, cit maşini pneumatice No. 25, Strad.a Academiei, No. 25. Avantagiele ce presintl îistemnj nostru atât în privinţa promptitudinii cât ji a salubrităţii in lasă silit de dori], ceea ce ne fi pune îs sosiţinne de a concura pe toţi cel-l-alţl din ichtl Sranfl. Onor. public se p6te convinge printr’c sticlă cfl posed* fie-cara vas, câ vasala io umplu cu desăvârşire * PSECIURILE NOASTRE SUNJ/CIELE MA1 SCAZUTE- '1 Hârtie Maculatură de vânejare la Tipografii „Telegraful* Tipografia «Jiarulut c^8WftlliMttliaîfllîg(|ţr#idaafi. Na. 20. ANUL XTX No. 465t IN BUCURESCI SI DISTRICTE 10 BANI NUMERUL ABONAMENTE: Pentru Capitală: Loi 24 12 7 Pentru un an „ şâee luni .... „ trei luni .... Pentru Districte: Pentru un an . n ?4ao luni . s trei luni Pentrn StroinState: P ritru un an .In aur lei 40 o şilse luni ■ n B 20 . trei luni. ■ • „ » 12 Lef 30 . 16 . 8 Abonamentele se fac la t şi 15 ale fie cărei luni. UN NUME fi VECHU125 BANI Abonamentele se plătesc înainte EDIŢIA ÂNTfîlA AM NCI URI SI RECLAME Anunciuri pe paf. IV lin i âă bani. Reclame , , III , t left i» » » 11 n . c i» »»» I „ . 3 . Pentru Inserţii şi reclame, Redacţia nu e responsabili. Epistole nefrancate se refusft articolfc nepublicate se ard. In Streimttate a se adresa : JFVanct'a, Havan, Laffitte 4 O-me, plactf do la Bourse, Paris. ■Etmliţera.Eugine Miooud,81 Fleei Ptrddt E. C., London. Austria, Haasenstein et Vo^-leî V, .ei Rndolf Mosse Zeilerstaette, 2 Wicnrjj Cnaana, D. Moritz Wiest, îu B"da-P3»r Servitenplatz. Abonamentele se pliu jscinaiute Redaeţiunea, Strada Blănuri, No. 20. DIRECTOR POLITIC» I. C. FUNDESCU Abmimstraţiunea, Strada Blănali, No. 2 0 BUCURESCI, 4 IANUARIE OA.P1T UL A. RE Opoziţiunea capituldzii. T6tă lumea ’şl aduce aminte cu câta furie s’a combătut revizuirea diu 84 a Ccfnstituţiunil; vădând că n’are nici o şansă ca glasul el să fie ascultat de naţiune, oposiţiunea g’a retras din luptă şi a luat angajamentul formal şi solemn sg strice tot ce se făcuse şi se re vie la formele din 66. Ea declară în acelaşi timp ci?, subt regimul nouel legi e-lectorale, nu se va presenta la alegeri, oi mereu se va abţine până când ţara se va mişca. Aceste hotărîri plicea opoziţia că sunt nestrămutate şi că nimic n’o va depărta de la ele. Câţi ani sunt d’atuncî ? Abia patru ; şi hotărîrile cele nestrămutate, angajamentele cele solemne au zburat în vecînicia uitării... Firesco că nu noi ne vom plânge d’acdsta. Când opoziţiunea a luat hotărîrea să se abţie, când a denunţat ca nelegală revisuirea Constitu-ţiunel,nol am combătut-o şi i-am spus că răii face. Am spus atuucî că retragerea de pe terenul legal nu pdte de cât să vateme oposiţia şi s’o împingă la escese; şi aşa s’a.şi intem-plat. Am mal spus că abstenţiunea nu pdte să dureze la infinit; şi astăzi se dovedesee c’am avut dreptate, de vreme ce oposiţia vrea să reintre în lupta legală. Am mal spus iarăşi că oposiţia va trebui să adere la noul regim electoral, şi ea aderă adi, de 6re-ce primesce să lupte subt regi mul legel electorale din 1884. Avem deci tot cuvântul să fim mulţumiţi ; căci oposiţiunea îşi recundşte greşâla şi capituldză. Cel mult *am putea să constatăm că oposiţia a făcut mari greşeii şi că prin acâsta a dovedit ca e neaptă pentru guvern. Tj*r alt-ceva ne interesdză mal mulţ nentul de faţă. Că oposiţiunea se pocăieşte şi ca-* pituldză, acâsta o vedem cu toţii ; dar ceea ce nu vedem şi ceea ce ţâra Intrdgă are interes să ştie, este decă acdstă capitulare e sinceră său nu. In manifestul publicat de coalifiune la 15 Noembre, n’am putut găsi nici o desluşire în aoâstă privinţă : critice am vSdut destule, dar nici o a-firmare positivă care să asigure lumea asupra intenţiilor oposiţiunii. Cu tdte astoa alegerile se apropie si naţiunea trebue să scie cu cine are a face. Poporil vrea linişte, mal ales într’un timp când sguduirî mari pot să vie din aMu'ă. De aceea, mai mult ca ori-când. e nevoe să se scie dacă oposiţiunea'8 a pocăit cu sinceritate sdii dacă ^pitulâză cu gândul ascuns d’a strica ot ce s’a făcut. ■ 1 W W 0 ■ ■ t/legrame (Servief 1 particular al Telegrafului) Sti ij St. Petersburg, 14 Ianuarie Ţaru//l a făcut nici o declaraţiune cs prileju / ecePfiunel de la anul noO. Londra, 14 Ianuane lard zice că tăcerea Ţamiil nu protf câ ar ® ^uat vr’° resoluţiune pac|Aă, darj arată numai ci Rusia ’şl stăif eşte necaznl liind-că e reţinută nu-e târna ce are de tripla alianţă. Londra, 14 Ianuarie ’iilţj News erede a şti că t6te sfor-f diplomaţilor germani şi austriac! a face ca Rusia să se lase de re- ni iva în privinţa Bulgariei. Bruxela, 15 Ianuar. Nord dice că Rusia nu pretinde a regula singură cestiunea bulgară. Ea a considerat tot-d’a-una necesar un acord între puteri pentru acestă soluţiune. Berlin, 15 Ianuar. Dieta Prusiei s’a deschis printr’uu discurs de tron, citit de d. Puttkammer ministru de interne. Cele două Camere aă decis să adreseze prinţului imperial o telegramă, exprimând viul interes ce’l părtă ţara în-trâgă pentru sănătatea prinţului şi speranţa fermă de a’l vedea în curând întors în patrie, deplin sănătos. In discursul tronului se fiice, câ n’a dispărut încă neliniştea, de care a fost isbit regele, casa regală şi poporul întreg cuocasiunea bălei prinţului imperial, dar cel puţin se pâte spera acum, că prinţul se va vindeca. Apoi discursul expune situaţia financiară, care a devenit mal favorabila, de cât cum se aşteptase. A se vedea ultime scirl pe pag. III FINANŢELE NOASTRE iii Criticele oposiţiunii la adresa ad-ministraţiuniî actuale financiare se resumă tn aceste două punQtgJ.________ budgetele cresc ; datoria publică creşte. Şi adversarii noştri pun cifre faţă în faţă : la anul cutare, budgetul era atâta, ş’acum e de atâtea ori mal mare ; datoria publică era de atâtea milione, ş’acum s’a ridicat la atâta. Şi fiind-că au crescut şi budgetele şi datoria, administratinnea financiară e rea. Ori cine pricepe cât de puţin materia finanţelor, de sigur că trebue;? să strângă din umeri la asemene?' critice. / In adevăr, crescerca bugetelor 1 a datoriei publice e ceva natuaf logic, ceva care se petrece îri>^te statele: în afară d’acâsta, faptu'^ru^ n are în sine nici o importanţă cres-cerea bugetului pdte se fie S(^u rea, după împrejurările îr cai'i se produce; asemenea cu dator' publică. Dacă un buget cresce p^1 desvol-tarea naturală a bogăţj- publice şi satisfacerea unui cerc*18* larg de interese generale, aţ$c* crescerea acâsta e bună; dacă j-atoria publică cresce prin împrunf^uri cari s’au întrebuinţat într’ujţrscop folositor naţiunii, atunci cre^ârsa e bună. Dacă din potrivă, bu^-ul cresce prin urcarea impositelf color vechi, dacă veniturile bugetV0 se cheltuiesc pentru nimicuri, atj^ci crescerea erea; dacă datoria puţ A sporesce prin împrumuturi ca>- se cheltuiesc fără nici un folos, a^ncî crescerea e pericoldsă. Adv /Sari! noştri n’ati spus deci nimic când ne au aruncat în faţă cres/erea bugetelor şi a datoriei pu-b!iR îndoit de multe. Pentru fie-care ramură a adminis-traţiunil publice s’a petrecut acelaşi lucru. Cum române acum cu criticele iluştrilor financiari de la Epoca ? Convenţia cu Austro-Ungaria Mai de ună-cjl (Jiarul vienez, Neue-Frdie-Presse, vorbind despre demisiunea Comitelui Seceny, ministru de comerciu al Ungariei, declară că din causa acestui bărbat de stat nu s’a putut ajunge la o înţelegere cu România. Acum o casă mare din Viena publică într’unul din (fiarele vieneze următărea comunicare care arată învederat că a-gricultoril unguri, galiţienl şi tirolezi, au luptat şi luptă din răsputeri ca să nu se învoiascâ imperiul vecin cu noi. Noi am avetat în deosebite rîndurl a-câsta şi ne pare bine că acum ch:ar presa Austro-Ungarâ ne dă dreptate, recunâsce că dâcă înţelegerea nu s’a putut stabili, causa este resistenţa ce înfâţişeză partida agrară din monarchia vecină. Iată corespondenţa despre care este vorba. Din partea unei însemnate firme (case) de exportaţiune, primim următărele: ‘Teoreticienii susţin că nu se păte des-valtn o industrie prin mijlâcele artificiale ca florile în florărie, şi decă acâsta s’ar face chiar, atunci n’ar putea să ‘iasă la lumina, o creaţiune bună (cu germen de viâţâ). Acâsta ar putea să fie în cele mal multe caşuri exact. Dâr nu trebue să fie cine-va indus în eroro în privinţa stabi-lităţel realul din causa acestei asigurări teoretice, rSu care va proveni din causa inchiderei graniţei române şi care va face să sufere comerciul nostru, — suferinţă care deja cresce în mod considerabil. — După scirile ce ne vin din partea corespondenţilor noştri, comercianţi ai regatului Dunărei de jos, fabrieele au început să iasă ca ‘ciupercile prin tote colţurile şi căpătă’ele, (expresiune proprie). De şi marfa ce ese din aceste fabrice este de o calitate fârte dubiâsă şi în raport fârte scumpă, dâr totuşi se cumpără, de 6re-ce tot consumul se mărginesee la asemenea producte. Ba chiar, nu e nid o îndoială, — lumea se obişnuesce să consume asemenea producte. In ceea ce privesce marfă mai fină, cea ce ‘Industria naţională, nu p6te produce, se im-portâză din Germania două treimi din intrâga consumaţiune. Iată situaţiunea actuală formată acum, după 17 luni de când graniţele sunt închise. Dâcâ situaţiunea actuală va mal dura încă mult, România nici ea nu va avea o fabrica-ţiune solidă şi stabilă, dâr Comerciul în industria austriacă, totuşi nu va mai a-vea ce căuta în ţară. Gând ne gândim că agricultorii unguri, cel din Galiţia şi Tirolia, se luptă cu zel şi puteri unite în contra unul pact de pace :u România şi că stabilitatea stă-rei abnorme de astă-(fi, arată ‘vitalitatea agnculturei austriace,, nu putem de cât să vedem un resultat fârte trist, când citim comunicaţiunile de mal sus. Dâcă Marchisul Bacquehem nu va interveni în curend prin fapte decisive, în mersul lucrărilor, atunci debuşeul de export al Austriei, în principatele dunărene, este pentru tot-d’a-una perdut. Că şi România din parte-I suferă economicesce o lovitură tot aşa de mare, este în tot caşul o consolare sâcă şi insuficientă., Informafiuni Exteridre încercarea de reseolă dc la Burgas Căpitanul vaporului ‘Georghios,, care a dus pe muntenegreni în Rumelia orien-taţâ şi doul matrozi s’aâ arestat şi nava a fost secuestratâ. Arestaţii ipnt acuşâţi de piraterie şi trădare de ţâră, eâcţ s'a dovedit că el stiafl unde mergeau muntenegrenii, adică !a Burgas, iar n- la Constanţa. S’a mat dispus sf se cerca-1 teze şi să se descopere locu în oare fi" neaă conciliabule muntenegrenii. Presa streină despre manifestul 'ei e-toral al partidului liberal naţiofidl Correspondance de VEst, do ia, 1’2 ţa-, nuarie, pubficâ, în ediţia sea la, săra, mv mătârea corespondenţă din Butîiresşt cu data de 9 Ianuarie : ....Partidul naţional-liberal 'şina publicat, în ajunul sâibâtorilor,. mani stul său. Vedem într’ânsul o paralplâ între cele douâ partide ce se află faţfi fn faţâl naţionalil-liberall (partidul gv vemanţen-tal) şi ‘oposiţia unită,; comparaţia nu e, de sigur, în fa vâr ea acestei din urmă. Din punctul de vedere al politicei generale este de revelat în manifest ideia urmâtâre; Europa se află în ajunul i nul râsboiQ, râsboiul nu pâte isbucni d- cât peste qâte-Ya luni, dar nu e mal puţin sigur ; pentru a salvgarda in, xresâle ţâ rel în timpul vâlmăşelel, trebue un gu vern tare, stabil, homogen. Oposiţia i a pâte da un asemenea guvern căci ea se compune din elemente nepot; ivite an-servatorî, vechi liberali, tîntr! lib rali’1 disidenţi) cari nu se vor putea înţelege asupra unui program unic ; dacă oposiţia unită ar veni la guvern, ‘unirea, s a* disolva a doua zi şi totul ai trebui fa-i cut din noU. In aceste eondiţiunî, un fii-vern eşit din oposiţia actuală n'ar aV*ea nici stabilitate, nici homogeneitate, n» tărie prin urmare. Acâsta ar fi un ade ăra pericol pentru ţâră, dacă în acel moment s’ar întâmpla aă isbucnâscă nn râzbo european. De alt-fel, acestă conjuncţi ? nu se va presenta, victoria naţionalilor-lihr •■alî est/j absolut sigură, şi în Camera viitdre d !. C. Brătianu va avea o en< rmu majoritate. Un preot transilvănân ruso-fii Comitetul de administraţie al comitatului timişân a desbâtut în care a fost cu totul mascată de zăptdă. Co municaţia cu Dobrogea e cu tot» întreruptă. Firele telegrafice de pe căit ferate sunt în mare parte stricate ; fir el oficiului Telegrafic sunt intacte. t AZi s’a făcut trajprea la sorţi a membrilor Curţel de Apt cari vor presida biurourile electoral din circumscripţia Bucurescî. * | {Din Roman ni anunţă mrirtea d-lul Telemac Ciupercek u, lost deputat, şi consilier la Curtea di Apel. x Consiliul sanita superior al armatei e convocat pentru îţi în sesiune extraordinară pentru a cscuta mai multe chestiuni importante. ju Primim primu număr din Ziarul le Danube ce apar în Galaţi. In frunte Ziarul gâlâţean pblicâ un articol important intitulat: a\'opiatul verdict al poporului, din care ştragem următorele : „Partidul libeal-naţional va eşi triumfător din acăsta luptă, şi va urma a conduce destinele aceStSi neîncetat pe calea progres'm şi a civj_ lisaţiunel*. .Alegători! se mergeţi la „nă ca un singur om! Nu uitaţi că s<5rti»patrjej e în mâinile vostre. Guvernul Borai v’a asigurat libertatea votului. Nici1, presiune nu se va exercita asupra vos,^ aşa că veţi putea, în cunoscinţâ de cavaj 3a vă pronunţaţi pentru libertate şi în.on_ tra despotismului, pentru progres şi c,n_ tra reacţiunel. Nu e d’ajuns ca mauifv.. taţia să fie numai imposantă, ea trebi\ să fie sdrobităre*. „Trebue să sfărâmăm pentru totdauna speranţele acelora cari voiesc să ne readucă la epoca privilegiilor, la sclavia poporului !* 1). Fotografiilo le am primit, însă este cu nepu-tină a face o oleografie. N. B. Oraşul Iaşi a suferit o mare perdere. D-na Eufrosina Balş, născută Ghica, văduva marelui logofăt Lupu Balş, după o scurtă dar durerosă suferinţă, s’a săvârşit din viaţă la 29 Decembre 1887, orele 5 de diminăţâ, în braţele nemân-gâ'tei săle fiicl. înmormântarea s’a făcut Sâmbătă la cimitirul Eternitatea. # Ministerul de resbel a numit o ©omisiune care să studieze diferitele sisteme de pusei cu repetiţie. Experienţele s’aa început deja. Comisiunea se compune din d-nil generali Cernat., Arion, Fălcoianu şi Berendel; coloneii Voinescu şi Maican Dumitrescu; loc-ooionet Grâmăticcscu ; maiorul ’Culcer; căpitanii Dimancea şi Hârjea.—Rezultatul experienţelor va fi supus comitetului de apărare a ţării. n Curtea cu juraR din judeţul Dolj e convocată în sesiune extraordinară cu începere de la 18 Ianuarie până la sfârşitul acestei luni, pentru a judeca procesele rămase pendinte la acea curte. x Regele a primit din partea S.S. Papei Leon XIII o scrispre prin care sfinţia sea mulţumesce pentru felicitările ce M. S. ’l a adresat cu ocasiuuea jubileului chirotonisirel sfinţiei sele. * Biurourile electorale din circumscripţia Curţii de apel din Galaţi vor fi prezidate de următorii membri de Curte la alegerile viitore : Pentru Covurluî: la biroul central, d. consilier Constantinescu; la biroul al II, d. consilierJuraşcu; Focşani: d. supleant de Curte P. Ionescu; Tecuci : d. consilier Şişman; Braila : d. consilier Prodan; Rîmnicu-sărat: d. consilier C. NeculaO. X Din cauza viscolului şi a zăpezel, poşta din Moldova a sosit erl cu o întârZiere de eâte-va ore. X In capitală a apărut o nouă f6ie sciin-ţificâ, literară: Farul Tineri mei. Il urăm viaţa lungă ş isucces!, X Regele a acordat o bursa d-rel -Aspa-sia Sion, elevă a conservatorului din Iaşi, pentru a ’şl complecta studiele mu-sicale în străinătate. X Lucrările Palatului Atenenlul se ur-măzâ cu mare act vitate. Pe la '24 Ia-nuar una din şalele mari va fi gata. Se crede că la 25 Ianuar se vor putea începe conferinţele. X La 15 Ianuar se va da al doilea bal la curte. î D-l dr. TeodorofT, girantul agenţiei bul-kre din capitală, a primit din partea P-nţuluI Ferdinand crucea de ofiţer al or(nuluI St. Alexandru. X Citi-j în Curierul român din Botoşani: D- N-Sofian, mare proprietar şi vechia senator al Botoşanilor, grea bolnav de câte-va săptămâni de <}ile, făcându-’şl tes-tamentu’\a destinat, mal bine de două treimi din însemnata sa avere, ca la un milion de lei, numai pentrn scopuri de mne-tacere, precum crearea unul Asii permanent în Botoşani de 50 locuri pentru bătrâni infirmi *i scăpătaţi, vr’o 50 burse peutru băeţl şi fete urmatdre ’u şcoli secundare, înfiinţarea unei şcoli de agricultură ’n Botoşani, şi altele, desemnând ca esecutorl testamentari pe d-nit Th. Pisoschi, Th. Calimach şi St. Neia, cel doi d’ântâi mari proprietari, cel d’al treilea membru al înaltei Curţi de Corupturi.—Urăm, marelui cetăţen şi filantrop» cea mal complectă reînsănâtoşare, spre a’şl vedea încă tn viaţă esecutarea nobilei şi generosel sale dispoţiuni. X Un noa organ al partidului naţional-liberal a aparut la Ploeştl cu numele de Voinţa Prahovei. Il urăm viaţă lungă. Crima din str. Dionis.e Autopsia şi opinia d-lul dr. Alexianu Autopsia a fost făcută de d. dr. A-lexian, asistat de d-nil dr. Petrini, Buicli, Şuţu, etc., şi în presenţa d-lul prim-pro-curor şi d-lul judecător de instrucţie. Iată ce s’a constatat Ia autopsie : La d-na Lespezeanu s’aa constatat 5 cdste rupte, 2 la stânga şi 3 la drăpta precum şi o lovitură la cap ; la soţul săa de asemenea s’aa constatat două lovituri la cap. El a fost strangulat, iar soţia sa strangulată şi înăbuşită. Opinia d-lul dr. Alexianu este câacăstă oribilă crimă a putut să fie comisă de 3 persOne cel puţin. Arestarea bănuiţilor Sâmbătă sera femeia Anica şi individul Ilie, servitorii omorîţilor, aa fost depuşi la Vâcărescl. Tote indiciele culese de instrucţie fac a se crede câ crima a fost comisă de servitori cu ajutorul vre unul saa duol cunoscuţi al lor. * * * Poliţia capitalei urmăreşte de câte-va Zile pe banditul Ludoşănu, cel care a să-vlrşit mal multe crime în judeţele Argeş şi Prahova. Se bânueşte presenţa acestui vestit şi îngrozitor tâlhar în capitală şi acâstâ presenţa se pune în legătură cu crima oribilă din strada Dionisie. * Omorul nenorociţilor soţi Lespezenu nu încetâză de a forma obiectul discuţi-unilor Zilei. Mulţi narezâ şi comentezâ faptul într’un mod eronat şi chiar copi-Ifresc, iar unii ’şl dan păreri cum ar trebui să procedeze poliţia şi instrucţia pentru dovedirea făptaşilor; bine înţeleg >~cA câ denşii nu ştia nici ce a făcut poliţia a descoperit inctrucţia în privinţa acestei crime, aşa că observaţiunile lor nu pot fr de cât gâle şi fără de nici un rost. Una din aceste păreri însă merită, pen- FOIŢA ţJIARULUI «TELEGRAFUL, (73) MARE ROMAN DE SENSATIUNE M.XALDAOUE XXXV Ea pretindea câ Ana e îngropată într’o pivniţă ce e sub vechea casă de vâuâtdre fiin fundul gradinei. Paul şi Firmin nu putu să z;câ nici an cuvînt. El însă se uitau cu mirare la Jacqafclina. — D’atuncl, acăsta ideic nu-i mai ese din cap, urma ea... Ceva mal mult, susţine ca ea e causa morţeî Anei. . . Cât pentru mine, ca s’o fac se’i trecă supărarea, i-am spus că nu mă mai căsătoresc. — De sigur că acesta căsătorie era numai o presupunere din partea el ? întrebă Paul. D-vostră nu ve gândiţi la căsătorie. — Oh ! nu,Ţ'ăspunse Jacquelina roşind puţin. Tata ne-a spus că ne căsătoreşte cât mal curend. Falşa Ana se uita răa la Jacquelina. Ce n’ar fi dat ea ca Jacquelina să tacă să nu mal vorbăscâ mal ales de căsâto-toria lor. Cel doi fraţi nu presupuneau câ falşa Ana ştie că el aU scăpat pe Albina, saa ca el sunt inamicii el. — D-lor, zise în sfîrşit Ana, boia mamei mele şi starea sănătăţel tatălui mea, ne opreşte d’a mal vorbi de căsătoria năstră, despre care {nu ştia nici chiar prietinii casei ; vă rog chiar să nu spuneţi nimenui despre acesta. — Fiţi sigură domnişoră, zise Paul. Jaquelina se preumbla prin atelier. Pe când falşa Ana vorbea cu el, ea observă pe divan un mic paneraş, un ghem cu aţă şi o broderie. — Ve ocupat! şi cu broderia? întrebă Jacquelina luând paneraşul în mână. Cel doi fraţi se întoarseră repede spre ea. Ana observase înaintea Jacquelinei a cele lucruri. Pe densa însă nu o interesa acesta. Ea ar fi voit să ştie ce e în dosul paravanului. — Lucraţi şi broderie ? repeta Jacquelina. — Ah ! nu, respunse Paul „Modelul* nostru ’şi-a lăsat lucrurile acele acolo. — Ce frumăsâ broderie, Zise Jac" quelina. — Ana făcu câţl-va paşi spre paravan — Ce e în dosul acestui paravan ? întrebă ea. Picând acestea intinse mâna ca să dea la o parte paravanul. Paul se duse repede lângă ea şi o opri să vaZ& ce e acolo. El rîdea; cu t6te a-cestea era pa’id la faţă, mai palid de cât în momentul când cele două fete intrară în atelierul lor. — Vă rog domnişără, Zis® el nu in-sisţaţl de a vedea ce avem ascuns în dosul acestui paravan. Me tem să nu vă căiţi în urmă. — Ah! ah ! Zise Jacquelina... Ce cauţi acolo ?... Nu se p6te să veZl ce e în dosul paravanului... Ai păţit ca şi mine. Şi ea când am venit pentru înteia dată în ate-^ Herul d-lor eram curiăsă să văd ce se ascunde în dosul paravanului... Mama însă m’a o^t s6 fac aCesta... Nu pote orî-cine să ce se ascunde în dosul acelui paravai > Al înţeies ? Nu se p6fc„‘,) repet£ Ana. — Da, Zise Pai picând acestea L arătă un tablou ce abea era început şi .are representa o fe-mee pe jumătate g6ll\flftnsa pe un pat de flori. — Atunci să plecam, iSe Jacquelina. Vă împedecâm de la lucr — Nu cred, Zise Ana. Do.i.nul tocmai voia să plece. Jacquelina se uită la Paul. Pentru aZl am sfârşit de luciv zise Paul, aşa câ mal puteţi sta încănoI- — Da? — Da. — Dar d-v6strb * ■â^-gbh. Ana adresări-du-se lui Firmin, — Oh! nici eri nu sunt grăbit d-şorâ. — Atunci putem să mal stăm puţin aci ? — Fără îndoială, răspunse Firmin. Ana se aşeZâ pe divan. — Am venit nu numai să admirăm o-perile d-vostră, Zise falşa Ana. Am venit să vă cerem şi o informaţie... Ştiţi ce s’a făcut cu d-na Albina ? La acesta întrebare, cel doui fraţi făcură o mişcare. — N’am văZut-o de vr’o şăse luni, res-pun *e Pail. — Gel puţin ştiţi unde stă acuma ? — Nici asta nu ştim. — ’Mi se pare curios acesta.., De la noi a plecat fără să spună ceva... Mai ales tata s'a mirat mult d’acăsta... — Şi noi ne-am mint mult câ nu mal dă semne de viaţă... Crţdem că i s’a întâmplat ceva. — Cunoşteţi de mult \e d-na Albina ? întrebă Ana. — Nu, nu aşa de mult.. — Atunci nici d-v6strâ iu sciţi dacă e vre un mister în viţa el..^Chipul cum ea a plecat de la noi, dă lo la o mulţime de presupusuri... Cu Ife acestea tata s’a interesat şi se intereViâ de ea... El ar voi să o ia iar în cal--, ca damă de campanie... \ — Da, Zise Jacquelina... — Spuneţi d-lul baron, căWiâ din întâmplare vom afla uude se Vflâ d-na 1 lbina, ’l vom da de scire. ,ei doi fraţi, Ana şi Jacquel^ mal vorbea ceva despre Albina. Apoi trecură la alte chestiuni. Jaequ&ina umbla prin atelier. fc,|şa Ana stătea oe divan. Abia după vre-o trei sferturi de ea se sculă. Jacquelina aşezându-s moment lângă ea Zise : — Să plecăm soro dragă... Cele două surori ’şi luară Ziua Ae la cel doi fraţi. www.dacoromanica.ro * TELEGRAFUL — 5 IANUARIE 1888 tru originalitatea el tocmai, a fi relevata. Ea ni-se pare nu numai originală, dar chiar şi iscusită. Iată despre ce e vorba. Feciorul şi bucâtăresa sunt actualmente arestaţi; grave bânuell planâzâ asupra lor. Aceste bănuell, ori sânt] întemeiate, ori sunt falşe. De sunt temeinice bănue -Iile ce încă din capul locului magistralii instructori a® conceput în potriva feciorului şi bucătăresei, atunci încă de la primul moment al instrucţiei aceşti servitori trebuia® trataţi cu tot dinadinsul nu ca bănuiţi,, nu ca complici, ci ca victime; acâ3ta se înţelege că numai de formă, pentru a lăsa pe bănuiţi să se legene într’o siguranţă deplină. Urmăriţi de apro-pe însă într’un mod cu totul seor et de câţiva agenţi poliţienesci frecaţi şi deştepţi, dar absolut liberi pe mişcările şi faptele lor, Ilie şi cu tovarăşa sa, dacă sunt vinovaţi n’ar fi întârziat de a se trăda, căci nu se p6te ca sâ nu fi căutat cu o (Ji mal nainte sau mai tânji® a se întâlni cu complicii lor pentru a’şi lua partea cuvenita din produsul crimei săvîrşite. In caşul însă că bănuelile sunt gratuite, justiţia n’ar fi pierdut nimic prin libertatea aparentă acordată lor, şi instrucţia asemenea, de avea nevoie de declaraţiile lor, nu suferia nici un neajurts, căci nimic nu împedeca pe judecătorul de instrucţie de a chema pe aceşti bănuiţi urmăriţi la cabinet ori de câte ori era de trebuinţă. Pe de altă parte însă câştigul, în caşul nevinovăţiei bănuiţilor, era mare, căci nu distra atenţiunea şi activitatea parchetului de la urmărirea adevăraţilor criminali... Iată raţionamsntul făcut de un o m care nu e străin de afaceri judiciaro-criminale, raţionament pe cară am crezut interesant a-l înregistra aci. ULTIMA ORA * * * Aceeaşi persbnâ mal pune şi urmălo-rea întrebare : Este adevărat că bucâtăresa Anica a declarat că cu trei zile înainte de comiterea omorului s’a găsit mort prin o-trăvire câinele din curte? Dacă acesta declaraţiune a fost făcută, atunci fost-a întrebata Anica : unde e câinele ? Şi, odată cadavrul câinelui găsit, fă-eutu-1 s’a autopsia pentru a se constata : 1° dacă în adevăr a fost omorît prin o-trâvire; 2Q ce substanţă otrăvitore ii s’a dat? 3° de .la cine a fost procurata a-eâstâ otravă; 4» cam cine s’o fi cumpărat ? etc., etc. ţj înregistrăm aceste comentarie şi ob-servaţiunl numai în calitatea nOstrâ de simpli cronicari, siguri fiind că instrucţia afacere! se află în mâini bune, cari negreşit n’a® neglijat şi nu vor neglija nimic pentru dovedirea autorilor crimei care a emoţionat atâta pe locuitorii capitalei. SCIItl MĂRUNTE P NI s« anunţă că d. StoiloT, cunoscutul om politic bulgar, actual ministru de justiţie, se va călători sfiptâmâna viitore la Constantinopole cu domnişira Tscliaschileschtoff cu care e logodit do •iţi-va ani. Serviciul particular al Şiarulul Telegrafii Berlin, 15 Ianuare. Discursul tronului observă că neliniştea regelui, casei regale si a întregului popor în privinţa bălei prinţului imperial n’a dispărut încă, dar că adî se păte spera în o însânătoş're complecta a prinţului, Discursul expune în urmă situaţia financiară. Resultatele cestiunel financ’are pentru 86-87 şi 87-88 asigură restabilirea şi menţinerea echilibrului financiar pentru exerciţiile viitore, afară numai dacă nu se vor întâmpla ăre-care evenimente cari se pot prevedea. Discursul enumera în sfârşit numero sele proiecte de lege, cari vor fi presen-tate cu bugetul anului 88-89, precum îmbunătăţirea sortel clerului de orl-ce confesiuni, complectarea reţelei de căi ferate a Statului, uşurarea sarciuelor impuse comunelor cu intreţinerea şcălelor. Se vor mal prevedea şi alte măsuri interne în proiectul de buget pe anul viitor. j Paris, 15 Ianuar. Soiri din Seina cu data de 17 Decembre, anunţă că s’a întâmplat desordinl ’a Lima şi în alte oraşe din Pera în urma refusulul unul mure număr de alegătirl de a primi hârtia moneda ca plată pentru furniturile făcute de el. St. Petersburg, 15 Ianuare. Journal de St. Petersbourg, rjice că programa lui Vişnegradsky afirmă încă o dată nu numai intenţiunile pacifice şi loiale ale guvernului, dar şi confirmă cu pacea va putea fi mult timp conservată, salvgardând integritatea, onărea, demnitatea şi interesele Rusiei. Berlin, 13 Ianuarie. împăratul s’a sculat şi s’a ocupat cu afacerile Statului. San Bemo, 13 Ianuari e. Buletinul medical certifică că inflama-ţia ce s’a arătat în gâtlegiul prinţului Imperial e aprope să dispară. Budapesta 13 Ianuarie. Comitetul ales de Camera deputaţilor pentru a cerceta proiectul de concentrare a reserviştilor pentră şea >tc dilă ca să facă exerciţii cu noua puşcă cu repetiţie a fost adoptat. Ministrul apârărei naţionale a declarat că deja două corpuri de armată sunt înarmate cu noua puşcă. * jMinistrul de resboi® crede că păte a-eoperi cheltuielile acestor concentrări cu resursele budgetare; dacă nu va putea acoperi aceste cheltuell, atunci va prese nta la timp projectul sâ®. MomaţiiDi du ediţia de ieri seră >in ediţia de as6ră 0 01313 SEABA ~ (Serviciul particular al Telegrafului) Belgrad, 13 Ianuarie Ministrul Germaniei în numele corpului diplomatic, a presentat felicitări Regelui cu ocasia anului no®. Belgrad, 13 Ianuarie Ministrul de interne a adresat o circulară tutor prefecţilor prin care ÎI an-gajază să observe cea mal strictă legalitate şi se nu calce drepturile constituţionale de cari se bucură cetăţenii. Colonelul Gruici, preşedintele consiliului a fost înaintat la gradul degenerai. Londra, 13 Ianuar. Daily Nevs înregistrez.® sgomotnl după care prinţul Filip, fiul contelui de Paris şi prinţul Enric, fiul ducelui de Chartres a® cerut a servi în armata rusă. Paris, 13 Ianuar. Jurmluc Oficial publică o notă orin care anunţă că guvernul român a prelungit aranjameniul provisorifl cu Franţa până la 1 Iulie 88. Paris, 13 Ianuarie. Sciri sosite din Berlin anunţă că împăratul slăbeşte necontenit. St. Petersburg, 13 Ianuarie. Marele duce Alexis a fost numit amiral. Vişnegradeky a fost numit ministru de finanţe. Din cauza zăpezii s’a întrerupt atjl comunicaţia între Tecuci şi Mărăşeştl. Trenul de Galaţi pentru Iaşi s’a oprit la o-rele 12 amiatjl în gara Tecuci. Ministerul de resbel a numit o comisie care să procădă la esperimentarea noui-or arme cu calibru mic şi eu repetiţie. Acăstă comisie se compune din d-nil general Al. Cernat, preşedinte, d-nil general Arion, general Fâlcoianu, general Berendeifl, eolonelil Pastia, D. D. Maican, Carp, Argentoianu, Voinescu, locotenent-colonel Grâmâticescu, maior Culcer, căpitanii Ilârjen şi Dimancea, membrii. Prima şedinţă a avut loc Joi de di-minăţă pe platoul de la Cotrocenl. Adî, la 2 ore, comisia s’a întrunit din no® la arsenalul armatei. De aci înainte esperienţele pentru tragere la distanţe mici se vor face în grădina Opler, iar pentru distanţe mari pe platoul Cotrocenl Din fie care sistem din aceste arme cu repetiţie s’au dat tutui or trupelor câte 20 arme spre a face cu ele esperienţâ de tragere, după un program stabilit de mal ’nainte. Crima din strada Dionisie A(Jl la orele 3 şi jum. s’a înmormântat rămăşiţele mortuare ale victimelor omorului de mercurl. Două care funebre, frumos împodobite era® urmate de o mulţime ce conducea la ultimul locaş pe nenorociţii bătrâni, omorîţi de nişte miserabili, cari, să sperăm că vor fi în curend prinşi. Piarul Lupta publică un şir de informaţi uni falşe asupra omorului din strada Dionisie. In numărul de a«Ji acest «Jiar declară cum că servitărea a fost crud torturata de tâlhari şi că corpul el e acoperit »de lesiutil.* Acesta este falş. Femeia Anica u’are d ; cât o neînsemnată sgărietură pe partea drepţi a gâtului. Atât tot. Ea a declarat c’a primit numai nişte brunei ele Ia tâlhari. Este neadevărat că peste 300 omeni sunt aresta i ca bănuiţi de a fi luat parte la crimă. S’a® arestat mai mulţi vagabonzi şi recidiviştl, cari după interogatorul ce li s’a făcut s’au şi liberat. SPEOTA QOLE Teatrul Naţional.—Societatea dramatică.—Mercurl 6 Ianuare, se va repre-senta piesa : U II A. Dramă în 5 acte şi 8 tablouri de V. Sardou. Tradusă de dl Decoruri noul de d. G. Labo. BIBLIOGRAFII Societatea academicii „România Jună” din Yiemi Acum cinci ani societatea 'România Jună, a editat prin concursul celor mal distinse puteri literare ale românilor un almanach, care a fost întâmpinat, din partea onoratului public român cu cea mal viuă căldură. Almanachul acesta a realisat o veche dorinţă a societăţii năstre, care în momentul când s’a împlinit, ne-a umplut de o veselă mulţâmire şi ne-a deschis tot odată calea spre a continua lucrarea începută. Ear lucrarea s’a continuat. Şi aiji suntem prea fericiţi de a putea anunţa o-noratulul public român, că societatea a-cademică ‘România Jună,, va edita ăst an un nou, almanach, d'stins cu augustul nume Carmen Sylva şi înavuţit de iluştri scriitori al almanachului trecut şi de alţi bărbaţi eminenţi, m mbri ai societă il. Almanachul va cuprinde următărele scrieri none : Carmen Sylva, Scăpată de suferinţă, (nuvelă). Alecsandri V., Ovidiu, (actul cel nou). Eminescu M., De ce nu ’ml vil ?— Kamadeva, (poesil). Maiorescu T., Din esperienţâ. Mocsonyi A., Consciinţa naţională. Naum A., Donna Serafma, (po-esie). Negruzzi I., Epistolă către Naum, (poesie). Neniţescu I., Cântecul dorobanţului.—Cântecul tunarului, (poesil). Olâ-nescu I). C., Fântâna Blandusiel.—-Pastel japonez (poesil). Poni M., Visurile (poesie). Popescu I., Educaţiunea naţională. Sbiera I., Solidaritatea interelor. Slavici I., Bobocel (novelă). TeclujJN., Despre elementele chimice. Velovan St., Intelectualitatea ca notă esenţială a plăcerii estetice şi morale. Vulcan I., Săracul. (Poesie)l Xenopol A. D., Caracterul lui Ştefan ce. Maje. Zamfirescu D., Liniştea. (Poesie). Frica (Novelă). Nu vom stărui să accentuăm importanţa acestui op ; onoratul public român, care a sciut să aprecieze atât de just primul nostru almanach, va apreţui tot aşa şi pe cel no®. Apelam deci la sprijinul onoratului public român, căci de la întâmpinarea ce o vom afla, depinde prosperarea ..României june*. Almanachul va apare pe la mijlocul lunel Iul Februarie st. n., având 16—17 eăle de tipar, 8° mare. Preţul 2 fi., pentru România 5 lei n. *) Venitul curat e destinat pentru înaintarea societăţii. Ofertele mărinimose se vor citita în deosesii. Ne luăm voie stimate domnule a vă ruga să ne oferiţi şi d-vostrâ deosebitul ajutor, şi a deschide prm lista de abonament No. 22 o colectă în cercul cunoscuţilor d-văstrâ, iar cel mult până la 5 Februarie st. n. să ne înapoiaţi acăstă listă orl-ce resultat ar avea, la adresa : Nicolae Ilacman Wien, (.România Juna*) VIU., Schlosselgasse 28. Comisiunea pentru „ Almanach“ Presidenţi Aurel. C. Grigorovicî Secretar, Virgil Ouiţ. *). Espediţia francată se va face pe spesele societăţii. Eventuala taxă de recomandare P. T. domni abonap sunt rugaţi a o solvi deosebit. AIM U.NCIU Subsemnaţii, «veno ondra da a lînnnţa lucrătorilor străini din părţile Macedonie’ din Turcia, că prin corespondenţa cura o «riteui, pu tem espedia bani in următorele oroţe itnpmpiă cu satele lor. 1. Monastir, Perlepe, Crujova, Magardăm, Molovişte», Resen, Florina şi Corcea ; banii «ef vor respunde de către d-nu Constantin M la Monastir. 2. Ochrida, Strugn, Debar, Elbasoii Staiov" ! şi Pogradeţi; banii se vor răspunde de !U Fratele nostru anume lanache i. Fortomar ! Ochrida. In cas de perderea banilor, se vor deapîigai de către noi sub-setnnaţ I. Semna ţi : Fraţi 1. Fortomar Mu donluţi Turnu-Măgurele Adresa pentru Telegrame: Fortomar, Mi gurele. V ...am mrw aa^-—fflgţin -îsbeus *7 **5gă-- yif' 4IA Sifilitici Neputinţa llărbâtâscă Vindecă după cele mal noul metode, ra • dical, firi durere şi împedioare; (;upt experienţă de 17 ani. Specia'ist în bOlele lu-mescl B> : "JT HM 3BS Strada Emigrat, No. 3, ţin dosul ş.dleî nii litare intrarea din cal a Victoriei prin *tr. ; si. Voevojî \pe linia Tram,aiului- Consultaţiunî de la 8 a. m. penă la,6 sin. Loc separat de aşteptare pentru fie-oare ăj, n - i — n f NAŢIONALA Societate Generală de Asigurare în Bacnre Capital de reţinui 3 iniUdno Ivi nur «I plia versate Aducem la cunoştinţa publică, ra am transferat biurourile ndstie îu palatul societăţii din strada Ddmr nel No. 12. Direcţiunea g ncralâ, HAGâSIlff INC ALT AMINTE Şi ©j EN GROS — EN OETAIL Recomand Ono -. Public Bucurrştian ţi numerăseî mele clientele, că mu guşi uni meu din CALEA MOŞILOR No. 8 este tot-d’n-nna bine asortat cn tdte fî- lurile de iucălţiiminte pentru Bărbaţi, Dame şi Oopil de o soliditate gara»1 at.l şi preţu; . .ivan» t-agid-ie. Recomautl asemenea d-lor Comercianţi din provincii că Magasinul m< u e-.ţo tvt-d’a-uua bine asortat cu toto felurile de încălţăminte grăse şi subţire, a emen- a OIS1VCB SI O-ÎISVJB de Braşov fine, eu preţuri fârte rno ltratt-Se mal găseşte în maga-dnul m ă tăte felurile di pielărie şl talps. asemuita pe* tlcărle de talpă, toval şi Juft In cantităţi mari, preţuri fărte moderate. Cu stimă ILIE ALECSAND .FSCU Calea Moşilor No. 8. — Dacă veţi afla ceva despre d-na Albina, dise Ana, cred că ne veţi da de scire ? — Da, doranişorâ. — Veţi face cu acesta mare plăcere tatei, adăogâ Jacquelina. — Putem veni într’o (R 1® d. baron ? întrebă Paul. — Pentru moment nu se pote. Tata e gre® bolnav şi nu primeşte pe mmeal. — Gând va fi mal bine ’l vom face vi- sitâ <)ise P®ul— Dorim ca d. baron să se însenătoşâscă cât mal curend. Cele douâ surori eşiră din atelierul fraţilor Vassilier. In sfîrşit trăsura plecă. Paul Vassilier se întorse repede în a-telier. Albina stătea în locul unde stătuse cu câte-va momente aceia care se cjicea că e Ana de Jory. Albina era grozav de palidă la faţă părea că e m6rtă. Era însă fârte liniştită. Paul scbse un susp n profund. — ’Mt-exa grozav de frică să nu te găsesc iarăşi leşinată în dosul paravanului dise el. — Acuma ml-am recăpătat forţele, t)ise d6mna Albina... Sunt în stare să încep lupta contra aceleia care ml-a furat locul şi numele. — Eşti gata de luptă? întrebă Paul. — Da... Am declarat acesta şi fratelui d-ta!e, când erai afară. Firmin nu (Jise nici un cuvânt. Paul făcu acelaşi lucru. — Nu ziceţi nimica ? întrebă ea ui-tându-se la cel doi fraţi. — E grozavă acestă luptă C3 o vel a-vea cu acel indivizi, c]hse în sfîrşit unul din el. — Şti® acâsta... dib,e acestea m’am gândit bine la greutăţile luptei... Cu tote aceste sunt hotârîtâ să încep odată. — Ştii că barona e nebună ? întrebă Paul. — Ştiţi şi d-v6strâ acâsta ? — Da... — Nu e nebună! 0 i> 0 ► id 0 F i -i Noua Industrie naţională (sumir IJINSOA. fctJE pentru impermiabilitates, înmuierea şi conservarea! pielărie' întrebuinţată în Armata română , Cea mai IM şi cea mal Economico^ din Mte productele similare UnsOrea GLYSCRA neîntrebuinţâudu se de cât o dată mult de douS or! pe lună BANCA NAŢIONALĂ A ROMÂNIEI SITTJ ATI ĂJISTE 18S6 24 Decembre ACTIV 3XJlVl^Ă.Xi^ 1887 19 Decembre 24 Preţul 4 lei 50 bani Cutia Depou Central: la d. P. I. Christescu, Str. Colţel 16, Str. Caro! 2, Calea Moşilor 74. DEPOURILE: la D-nu Staicovici Calea Victoriei No. 34. la D-nu Petrache Ion, Calea Victoriei (la Speranţa). a Menagera, Calea Victoriei No. 20 bis. la D-nu P. Bărbulescu, Calea Victoriei No. 80. * .................................. 9 33169977 jp (Monetă. . . 259559901 'asa(Bilete ipotecare 76S9360 Efecte predate la Caaă spre încasare. 19127057 Portofoliu, român şi străin 13690020 împrumutul garantat cu efecte publice 11977995 Fonduri publice 199503 L Sfeotele fondului de reservă 153975 » » s amorfcisarea Imobilele 2579514 Imobili 160909 Mobiliar şi Machine de imprimat 257192 Oheltueil de administraţinne 29699086 Deposite libere 29953157 Oompturi curinţl 2324936 „ de valori 178734199 12000000 1999452 156962 105033500 1387296 921534 29699036 25837789 1648580 178734199 PASIVU Capital........................... Fond de reserva .................. „ amortisarea Imobilului. Bilete de bancă in ciroulaţiune • Profituri si perderî.............. Oobâa^I şi beneficie diverse , , Oeposite de retras , . . , , Oompturi onrinţî.................. * de valori . , , . . 322106211 31787662 258767201 25877235 635704 19372041 14741860 11985575 2542560 195441 3132070 140717 253099 29764128 25761588 6539033 173151157 2386093 19090071 14206905 11985575 2542560 195441 3143003 140717 263507 29691078 25951338 6593297 173854532 12000000 12000000 2575189 2575189 197114 197114 107041930 106205030 1083676 1083676 1025836 1056160 29764128 29691078 17540700 ,19107164 1922534 1939121 173151157 173854532 Un student dispunând de câie-va ore libere, caută o medilaţiune pentru eursul Primar şi 8e-onndar. Pentru orl-ce cereri, a se adresa la .^acţiunea aoestui Table, Lavoare, etc., etc., lucrate tâte cu cel mai bun gust şi din adeoirată Marmoră de Carrara- Orî-ee comandă se execută prompt §1 exacţ cu preţuri fort o convenabile. ESPOSIŢIE DE LUCRĂRI ARTISTICE. FJRANZOINI Crai va Sculptor C. G. PISTREANU Advocat Strada Popa-Tatu, No. 8. ! r i i (SUCOESOR) STRADĂ CAROL I No. 7. — BUCURESCI. FONDAT 1853 Recomandă Onor. Public, Marele depou de diferite Lampî. De remarcat: LĂMPI „TJ3NTIOlNr“ Sistem american, în tote mărimele. Asemenea are un mare asortiment de MAŞINI «« BUCĂTĂRIE Din «ele mal Renumite, Sistem American. 0 © *5 1 ’îS Cd I—I •5 « © w © H ■+s Eu QC W I—J ga &h 5 to g h * © < O a -< zi a >S3 ^ a&> , S - o S3 SCHIMBAREA DOMICHMCI DSALTER Special. Bs&le de femei şi Sypfeilis f* S’A MUTAT şam mim, m.«. vis-ă-tit de Biserica Caimata Consultaţiuni in toate zilele de la 2- Dr. r; ST GINESC U de la facultatea de medicină din Paris dă consultaţii de maladii interne, şi veneriene, în tdte tjilele de la orele 3 până la 5 p.ni. ■—- Pentru săraci consultaţiile sunt gratis. — Strada st. George-nou No 20. INTREPRIZA BARQiîlETRICfl CURĂŢIREA LATRINELOR CU MAŞINI PNEUMATICE No. 25, Strada Academiei, No. 25. Avantagiele ce presintâ sistemul nostru atât în pri-Tinţa proiptitalinil cât ji a salnbrităţil nn lasă nimic de dorit, ceea ce ne ;i pone în posiţinne de a concura pe toţi ceM-alJI din teistă tiranţi pubjic se p6te convinge printr’o sticlă ce posedă fie-care vas, că vasele u cu desăvăr|ire PRECIUSILE NOASTRE SUNT CELE Măi SCĂZUTE. ~J58 Onor. se ump Hărtie Maculatură da vânejare la Tipografi i „Telegraful*1 \ Tipografia farului «TSLEGRAPHQL» Strada BlănarI, No. 20. www.dacoromanica.ro i ANUL XIX No. 4652 IN BUCURESCJ SI DISTRICTE 10 BANI NUMfiRUL MERCURI, 6 IANUARIE 1888 ABONAMENTE: Pentru Cnpilnlît: Lai 24 12 7 Pentru un an „ şese luni .... g trei luni .... Pentru Districte Peutru un an .... n şfise luni . n trei luni .... Pentru Străinătate: Pentru un an . . • In aur 40 ■ ?6se luni ■ • » "20 „ trei luni. • o «12 Abonamentele se fac la 1 şi 15 ale fie cărei luni. Lei 30 « 15 « 8 UN NUM&R VECHUI25 BANI Abonamentele se plătesc înainte EDIŢIA ÂNTEIA ANUNCIURI SI RECLAME Anunciurl pe pag. IV linia 25 bani. Reclame „ „ III „ . . 1 Ut n « n II g . * 3 lei « «« I o . 5 B Pentru Inserţii ţi reclame, Redacţia nm e responsabila. Epistole nefrancate se refusă; articole republicate se ard. In Streinittate a se adresa : Francia, Haras, Laffitte & C-nie, place de la Bonrse, Paris. Englitera, Eugine Mioond,81 Fleet Street, E. C., London. Austria, Haasenstein et Vogler, Wiea Rudolf Mosse Zeilerstaette, 2, Wien. Ungana, D. momi VViost, în Buda-Pest SerTitenpIat*. Abonamentele se plătesc înainte Redacţiunea, Strada Blânarî, No. 20. DIRECTOR POLITIC : I. C. FUNDESCU Abministraţiunoa, Stradă Blăoarl, No. 20 BUCTJRESCI, 5 IANUARIE Răspunsul Regelui In diua de 31 Decembre d. C. Gră-diştiSnu a fost priimit în audienţă de M. S. Regele. Se ştie că d. Gră-diştânu a fost însărcinat se presinte Regelui moţiunea votată în intruni-rea de Duminică ţinută de oposiţie. Ce cerea oposiţiunea de la Regele ? Cerea nici mal mult nici mai puţin de cât ca suveranul să facă o lovitură de stat, înlocuind guvernul actual, rezimat pe încrederea ţârei întreg!, cu un guvern compus din membri! partidei consei'vatdre. Acâsta .a fost cererea categorică, pe care adresă Regelui ‘o mână de âmem, care face oposiţie». Cu a-ceste cuvinte precum se ştie, a ca-racterisat oposiţiunea d. Panu într’un şir lung de articole scrise şi subscrise de d-sa. Ce a respuns Regele, delegatului oposiţiunel, adică d-lul C. Grădiştdnu fo t ministru sub regimul conservator? Regele a dis că nu pdte schimba un guvern care se sprijineşte pe o majoritate imensă din corpurile legiuit ore, disolvate printr'o înţelegere reciprocă între ocărmuire si parlament. Apoi a mai adăogat: * Te autorizez se declari în nuanţele meu că alegerile vor fi libere *că garantez libertatea alegerilor. Cu alte cuvinte ‘suveranul a dat sâ înţelâgă oposiţiuneî, că este convins că supt guvernul partidei liberale alegerile nu pot să fie de cât libere; că acdsta fiind convingerea tronului, Regele pdte să garanteze libertatea alegerilor. Acest răspuns n’a mulţumit de loc pe oposiţiune, care are nişte idei proprie despre ceea ce trebue se fie alegerile libere. ţ)iarul de căpetenie al opo siţiunei, România, ne dă întru cât-va să înţelegem ce fel de ‘alegeri libere» voiesc inamici! regimului liberal. Acest diar analisând răspunsul suveranului declară: ‘tot ast-fel a fă-‘cut Regele la 1876; a menţinut gu-‘vernul conservator cu tdte cererile ‘ce’i adresă oposiţiunea de atunci de ‘a’l alunga pe timpul periodeî electorale de la cârma staţuluî, ddr ‘altă lume era p’atuncî şi alte o-‘biceiuri.» Să ne amintim despre ceea ce era p’atunci. La cârma ţărei era un minister de transiţie, în capul căruia se găsia Manolache Costachi. Situaţiunea ministerului a fost fdrte şovăitdre, ţdra Intrdgă era sătulă de nelegiuirile unei caste de <5meni cave ţinea sub călcâiul său totul şi tdte. D-nii Lascar Catargi, generalul Flo-rescu şi Petre Grădişteanu, comandantul suprem al bandelor de bătăuşi, desasperară ţâra. Pe timpul a-cestor domni a curs sânge la Giurgiu, Alexandria, Piteşti, Ploeştî, etc; cetăţenii fură maltrataţi, schingiuiţi, torturaţi, arestaţi şi goniţi cu bâta de la urnele electorale. Cu totă per-secuţiunea însă, cu totă terdrea şi ingerinţa partidul liberal a biruit, şi ţâra întrdgă s’a pronunţat sus şi tare în contra odiosului regim conservator. Iată modul cum s au făcut alegerile sub conservatori—-iată ddr ce fel de ‘alegeri libere» voiesc ce! din oposiţie, şi pentru a orga lisa asemenea a-legeri ei se adresdijă către Regele cerându’î ca să garanteze libertatea alegerilor, aducând ia cârma ţârei pe dmeniî de la 1875. După părerea oposiţiuneî de as- tădi, singurii dmeni cari pot garanta acji libertatea alegerilor sunt dd. Lascar Catargi, general Florescu şi a-colitul lor Petre Grădişteanu. Acdsta e părerea celor din oposiţie, începând de la dd. Panu, Eleva şi isprăvind prin popa Tache. Regele însă se vede că e de altă părere. Suveranul s’a convins se vede în curgerea acestor din urmă 12 ani, că acolo unde e încrederea ţărei trebue se fie şi încrederea tronului, căci vocea poporului e vocea lui Dum-nedeu. ‘Sub asemenea triste auspicii, es-‘clamă România, nu rămâne de cât ‘ca alegătorii, cu dreptul de legitimă ‘aparare împotriva ingerinţelor şi te-‘rdreî administrative, să ’şi facă sin-‘guri dreptate în dilele de 28, 24 şi ‘25 Ianuare». Citind aceste lini! ’ţî vine a rîde: terdre, ingerinţe !! Presa oposiţiuneî a împins limba-giul seu până la indecenţă, ea face propagandă eu revolverul în mână ; ea face apologia asasinatului, ea ameninţi tronul cu revoluţie. Capii şi delegaţii oposiţiunel fac escursiunî prin ţâră; sunt pretutindeni întîmpinaţl de proseliţiî lor cu ova-ţiuni ; se organisdză întruniri peste întruniri; se votdză moţiuni peste moţiuni ; se tipăresc şi se împrăştie manifeste peste manifeste. Procesele apărate de advocaţii o-posiţiuneî se câştigă, verdictele juraţilor servesc pentru inamicii regimului liberal ca punte de plecare pentru manifestaţie. Şi cu tdte astea, ni se $ice că terdrea domneşte In ţdră, că guvernul a înăbuşit ori-ce mişcare, că oposi-ţia nu se mai bucură de libertăţile politice. Risum teneatis... Inamicilor noştri nu le e destulă libertatea absolută, garantată de Con-stituţiune, nu le e destul respectul sftnt de care guvernul liberal e pătruns faţă cu libertăţile ndstre politice, ei mai vor încă ca Regele să intervie şi se sildscă naţiunea recalcitrantă, naţiunea democrată a se pronunţa negreşit pentru conservatori şi îu contra liberalilor, a o sili să îngenuncheze înaintea lui Lascar Catargi, general Florescu şi Petre Grădişteanu. Fiind convinşi că prin naţiune şi cu naţiunea nu pot veni la putere, boierii au trămis la Regele pe C. Grădişteanu, cerând ca să ’I cheme la cârmă prin propria sa voinţă şi în contra voinţei naţiune!. Şi pe când C. Grădişteanu vorbia cu Regele, pe când acest delegat al conservatorilor cerea de la Regele ca se cheme la cârmă pe conservatori, un alt delegat al oposiţiunel scria următdrele în diarulOrajdanin din Moscova: ,Partidul anti-german, din care se „compune oposiţiunea actuală îu România, a declarat resbel de morte Iul Ho-shenzollern, care domneşte a,(00 lei pentru studiarea unei linii ferate. 15. Legea unul credit extraordinar de 34,000 1. 16. „ pentru modificarea ţi complectarea u- nor articole din procedura judecătorielor de paee şi oeoale. 17. Legea pentru scurtarea termenilor de judecata. 18. „ procedură de îndeplinirea privitdre la socoteli, păgubi, venituri şi cheltuell de judecată. 19. Legea pentru modificarea şi complectarea legilor pentru Notariat şi judecătorielor de pace, eare ah dreptul de a face acte de vânzare. 20. Legea asupra presei. 21. „ pentru susţinerea invalizilor ţi slujba- ţilor administrativi \şi poliţienesc!. 22. Legea de intendentă comunalo-militari. 23. „ pentru vînzarea unui credit de 20,000 1, 24. ., „ votarea ţcdlel militare. 2'. „ „ modificarea şi eempleetarea u- nor articole din procedura judecătorielor în Bulgaria. 50.000. 001 )Jei. 28. Legea pentru un credit extraordinar de 20.350.000 lei pentru stingerea datoriilor Ruineliel Orientale. 29. Ştatul pentru funcţionarii din Ilsnca Naţionala bulgara ţi sucursalele el. 30. Legea pontrujuu credit oxtiaordinar de 1,474 lei ministerului de resbel. 31. Legea pentru modificarea art. 11, 12, 13 aliniatul din urma ţi art. 18 ţi comploctarea art. 25 din legea electorală pentru representanţl în Narodna Sobrani». 32. Legea de espunerea motivelor în proiectul de lege pentru darea în întreprisa şi exploatarea moşielor Statului Qornea-Banea ţi viole lângă S. — Sandrovo. 33. Legea pentru definirea dărilor de patenta po anul 1888. 34. Legea pentru un credit extraordinar de 2.5000.000. 35. Ligea pentru poliţia po şoselele Statului. 36. „ „ oedaroa A. S. Prinţului Fer- dinand I, dreptul de a so folosi de grădina Statului tn Capitala Sofia. 37. Legea pantru un croJit extraordinar de 370.000 lei pentru studiarea linielor ferate proiectate în Bulgaria. 38. Legea pentru on credit extraordinar de 3o,ooo lei ministerului de externe ţi al cultelor. 39. Legea pentru încheierea oonvenţiunel comerciale. 40- Legea pentru un credit extraordinar de 62,535 lei şi 53 bani ministerului de finance. 41. Legea pentru aderarea Bulgariei la conren-ţiunea internaţională a telegrafelor ţi poştelor. Din legile notate mal sus se vede că activitatea representanţilor în Narodno Sobranie este netăgăduită, şi pentru acăsta a meritat felicitările şi laudele arătate din partea statului prin mesagiul domnesc de închiderea sesiunel actuale. Guvernul actual se bucură de încredere atât din partea poporului bulgar cât şi a prinţului Ferdinand I. Scirile respân-dite prin diferite (Jiare, şi mai cu sămâ cele franceze cum câ între prinţul Ferdinand I şi d-1 StambulofT s’ar fi născut neînţelegeri, şi câ cel dântăifl s’ar fi plâns înaintea unul ore-care corespondent pentru acăsta sunt cu desăvârşire nefundată. Ca dovadă la acăsta ne pote servi următoarea scrisăre pe care A. S. Prinţul Ferdinand I a bine-voit a o trimite d-lul prim-ministru StambulofT. «Iubitul mefl preşedinte! «Declarând de inchisâ sesiunea actuală din anul corent (1887), am arătat mulţumirile mele representanţilor bulgari, pentru concursul leal şi patriotic dat guvernului mefl. Am crezut de datoria mea să arăt şi d-văstră iubitul mefl StambulofT, cât de mult sunt recunoscător miniştrilor mei pentru tactul, ştiinţa şi devotamentul pe care ’l-afl arătat în tot timpul cât a durat sesiunea actuală. D-văstră aţi făcut reforme de o mare importanţă şi serio-sitate ; aţi adoptat luarea măsurilor necesare, şi aţi contribnit de a se stabili şi întări între domnitor şi popor acea intimă apropiere, care creează puterea guvernului şi prosperitatea popărelor. Concordanţa de idei şi sentimente între prinţ şi guvern, de care ultimele luni de la suirea mea pe tron afl dat un exemplu forte rar, ne-afl dat posibilitatea de a putea învfnge greutăţile seriăse şi ne face puternici şi încrezători ca să putem întâmpina eventualită ile viităre. Cu patriotismul săfl guvernul a putut înlesni întreprinderea mea. Ia numele patriei bulgare domnitorul îl mulţumeşte. Rugându-vă iubitul mefl preşedinte să exprimaţi simţimentele mele către colegii voştri, rămâifl al vostru bine-voitor şi cu afecţiune. Fetdlnand. Iată cum sfafl lucrurile în Bulgaria. Mal mare desminţire soirilor răspândite de către (Jiarele europene şi mal cu semă cele francese şi ruse, că între Domn şi popor, Domn şi guvern, ar fi existând discordia şi neînţelegeri nici ca mal păte fi. Cu tote acestea însă liberatorii noştri, pravoslavnicii de la Nord, nu se îndura de noi şi nu ne lasă în pace ! Ei tot văd In Bulgaria numai anarhie, terâre şi in-chisiţie ; şi ca să ne scape de acăsta el întrebuinţezâ t6te mijloeele cari le pot găsi la îndemână. Pravoslavnica Rusie ne trimite bine-facerile sale în tot d’auna. Nesăturându-se de turburările produse la Rusciuc, Silistra, Burgas, Panaghivriste, Nova-Zagora din vara trecuta, ea acuma pe iarnă, pe zăpada aprăpe de o jumătate metru, a bine-voit să ne cerce. Dar, val, toporul el a lovit tot in stânca de piatră ! lată cadoul care ’l preparase diplomaţia rusă pentru Bulgaria de anul nofl. Vestitul Căpitan Nabocoff (ofiţer rusesc), care preparase complotul în Burgas în contra prinţului Alexandru I, şi care prins de către autorităţi, a fost condamnat la mărte de către tribunalul Marţial, în urmă, după cererea Rusiei, a fost predat guvernului rus pentru a ’I aplica pedăpsa cuvenită, iar a eşit Ia lumină. De un timp încăce se anunţase guvernului nostru din Zarigrad câ Nabocoff se află la consulatul rusesc în Zarigrad şi că pregătirile ce ar fi fâcend acolo dafl a se înţelege câ se prepară ceva important şi guvernul luase tote măsurile necesare pentru ori şi ce eventualitate. La 23 ale curentei, guvernul a primit o telegramă prin care i se anunţa că Căpitanul Nabocoff în capul unei bande de vreo 40—50de6menl compusă în mare parte de Muntenegreni, Ruşi şi câţl-va Bulgari, (Ji?1 emigranţi, eşind din moşia (ciftlicul) fraţilor Gora-nofT din Peştera, ar fi trecut graniţa Tur-co-Bulgară in spre Sizopole înaintând spre cel din urmă oraş. Imediat ministrul de răsboifl telegrafiazâ comandantului de regiment în Burgas, ordonând să trimită spre locul arătat o drujină ca să întâmpine pe musafiri şi să ’l cinstăscă după merit. Acăsta a fost pe la orele 7 săra, adecă un căs mal în urma de intrarea lui Nabocoff cu banda lui în ţară. Drujina pornind din Burgas, depărtare de vre o 5 căsurl, a mers t6tâ năptea şi spre (Jiuâ, pe la orele 6 a ajuns la locul destinat unde trebuia să întâmpine pe bandiţi. La orele 7 a dat de urmă bandiţilor şi s’afl lovit cu armele. In acăstă luptă Nabocoff a fost silit de a fugi cu câţl-va credincioşi al lui, iar pe câmpul de luptă s’afl găsit vre o 15 Muntenegreni morţi şi 3 ofiţeri purtând insignele desfiinţatulul Strumschi polc No. 2, care a alungat pe prinţul Alexandru I la 9 August 1886. Dintre ofiţeri a putut fi cunoscut numai unul, Căpitan Boianoff, care fugise din Pasardjic anul trecut. Causa că nu s’a putut cunosce şi cel lalţl duol ofiţeri a fost sdrobirea capetelor lor de glănţele soldaţilor. Sunt şi mal mulţi răniţi prinşi, cari vor fi aduşi la Burgas, unde se va începe şi instrucţia (cercetarea)v Iată dar ce face Rusia în faţa Europei, în faţa lumel întregi, în văcul civi-lisaţiunel şi luminel şi niminea nu se gâ-sesce a ridica vocea contra acestor abuzuri şi nelegiuiri ! De ar fi fost vre un un alt stat mic care să facă asemenea fapte de a invada într’un alt stat, fie ori şi care, de mult el ar fi fost ocupat şi lipsit de libertăţile sale şi independenţa sa ! Dar ce să (jiceni ? Puterea primexă dreptul / Unde este puterea acolo este şi dreptatea ! N’avem ce face. Noi ne vom apăra după cât ne permite puterile, aşteptând tot de o dată ca Europa să decidă : cui se cuvine dreptul de facto. FOIŢA pIARULUI «TELEGRAFUL» (74) MARE ROMAN 0E SENSATIUNE UJS M. MALDAGUE XXXV După ce se gândi câte-va momente, (Jise : — Cred câ ar fi bine sâ’l vedem numai noi a()I. «— Se păte chiar să nu’l găsim, tulul din acest judeţ Vişina, Vâdastra, Bucinişu, Gâmpu-Părulul, Runcu şi parte din Obârşia se vor împarte în loturi pe la locuitorii săteni cel în lipsă de pământ. X Ieri regimentele 2 şi 6 de artilerie ah făcut un marş militar până la Bănesa. X Comisiunea anti-filoxerică din districtul Prahova s’a întrunit erl la ministerul domeniilor. X Sâmbătă 9 Ianuarie se va da la teatrul naţional, în beneficiul distinsei nostre artiste d-na Aristiţa Manolescu, celebra tragedie Francesca de Rimini, de Silvio 1‘cllico. Acâstă tragedie din repertoriul lui Sal-vini, Rossi şi d-naRistori se jocâ acum Pentru întâia 6râ pe scena română. Ea este tradusă după textul italian şi apro- priată scenei nostre de către d. Titus Dunka, care a mal tradus şi drama atât de populară Doi sergenţi precum şi Mâr-tea civilă şi Nerone , care acâstă din urmă asemenea în curend se va juca,—după ce anul trecut s’a dat numai o singură dată, în beneficiul d-lul Gr. A. Manolescu, care a escelat în acest noh rol creat de domnia sa. In Francesca de Rimini jâcănumald-na Anst. Manolescu şi d-nil Gr. A. Manolescu, G. Nottara şi 1. Petrescu; şi din causă că piesa e mică, deşi in 5 acte, de aceea se va da împreună cu noua comedie Vincenetta, care este într’un act. PROGRâMI ' pentru serbarea dileY Botezului Mântuitorului la 6 Ianuarie 1888 I La orele 11 şi jum. diminâţa, se va săvârşi sfinţirea apelor la pavilionul de pe cheiul Dâmboviiel de către Mitropolitul Primat, însoţit de clerul mitropolitan, în presenţa Regelui, înconjurat de Casa sa civilă şi militară. II La acâstă ceremooie vor asista d-nil miniştri, d. preşedinte şi membrii ai Senatului, cari se vor afla în Capitală, înaltele Curţi de casaţiune şi de compturl, Curţile şi tribunalele, corpul profesoral, d. primar al Capitalei cu consiliul comunal, camera de comerţ, d-nil ofiţeri generali şi superiori cari nu vor fi sub arme şi d-nil funcţionari superiori al statului. III In momentul când Mitropolitul Primat va pune sănia Cruce în apă, tunurile de pe Dealul-Spir 1 vor da obicinuitele salve. IV După săvârşirea rugăciunilor, Regele, încongiurat de stateie-majore, primesce defilarea trupelor în faţa pavilionului ceremoniei. CALOMNII Ziarele oposiţiunel: România, Epoca, L'Independance Roumaine, Naţiunea şi chiar Românul, ah povestit, fie-care la rândul sâh, despre un omor, comis la Tirchilesci. Presa oposiţiunel striga sus şi tare că s’a comis un omor politic, că un oposant a fost omorît la o intrunire publică. Ziarul L'Inddpendance Roumaine, precum şi România vorbind despre respun-sul Regelui la cererea d-lul C. Grâdiş-tânu, ah mers pînă acolo c’ah declarat: ‘şi pe când Regele promitea alegeri libere, la Tirchilesci sâ omora un om, care vroia să ia parte la o întrunire., El bine, să vedem acum ce s’a întîm-plat la Tirchilesci ? Zilele trecute un ore-eare G. C. Roeru, însoţit de un G. Dulică, ducându-se la o cârciumă din suburbia Delea-Veche şi îmbătându-se bine, se leagă de soţia u-nul ore-care Năstase Şerban, care per-zându-şl răbdarea, aplică lui G. C. Boeru o bâtae. Calcavura avu Jfunesta consecinţă că după câte-va zile Boeru muri. Este bine să se scie că G. G. Boeru, care locuesce în Dealul Spirei, urmărea de mal mult timp pe nevasta Iul Tânase Şerban, care din causa acâsta se şi mută din Dealul Spirei în Delea Veche. Iată dar cum s’a petrecut acest fapt din care oposiţia a făcut o cestiune politică. Parchetul ’şl-a făcut datoria : d. procuror Paraschivescu a constatat faptul şi a dat în judecată pe Tănase Şerban cât şi pe Niţâ Simnieânu care l’a asistat în acâstă bătaie dându-I ajutor. Procesul va veni înaintea curţel cu juraţi şi esactitatea celor scrise mat sus se va constata. Cum remâne acum cu calomniele debitate de presa puţin scrupulosă? Vor rectifica ziarele oposiţiunel ceea ce ah scris ? Tragerea, la sorţi a Preşedinţilor biurourilor electorale din Circumscripţia Curţel ie apel din Bucureşti Ieri s’a făcut la Curtea de apel tragerea la sorţi a membrilor cari vor avea să presideze la viitorele alegeri birourile r electorale din judeţele din circumcripţia Curţel de apel din Bucureşti. Tragerea la sorţi s’a făcut de d. A. Cantacuzino, prim preşedinte, în şedinţă publică şi asistat de toţi membrii Gur'eî. Fotoliul ministerului public era ocupat de d. S. Populânu, procuror general. Tragerea la şorţl s’a făcut în modul următor : Intr’o urnă se afla numele membrilor Curţel, în număr de 17, iar într’altâ urnă 9 bilete pe cari erah îndesate birourile centrale. Iată resultatul 'acestei operaţiuni: Mal nainte s’ajtras la sorţi un membru care să remână în capitală pentru a da curs hârtiilor şi a primi oposiţiele şi apelurile. A căzut d. Gr. Burcă, supleant. Apoi s’a tras la sorţi preşedinţii biurourilor centrale şi ah eşit. D. A.\ Stoicescu, preşedinte pentru judeţul Teleorman. D. C. D. Sărăţeanu, membru pentru judeţul Argeş. D. G. Schina, preşedinte pentru judeţul Prahova. D. St. Iorgulescu, membru pentru judeţul Ilfov. D. C. Câmpineanu, membru pentru judeţul Buzău. D. Gr. Crişanu, membru pentru judeţul Ialomiţa. D. A. Cantacuzino,> prim-preşedinte, pentru Muscel. D. M. Zenide, membru, pentru judeţul Vlaşca. D. G. N. Bagdat, membru, pentrujud. Dămboviţa. După aceea s’ah tras la sorţi preşedinţi secţielor de judeţe, în număr de 16. Ah eşit: D. A. S. Ghica, membru—Ilfov, col. II, secţia XIII. D. D. Cuculi, membru—Ilfov, col. I şi II secţia V. D. M. Poenaru-Bordea, membru—Bu-zăh, col. III, sec. II. B. N. Budnştinu, supleant—Ilfov, col. 1 şi II, secţia III. D. A. Kivu, membru — Ilfov, col. III, sec. X. D. I. Dobrescu, supleant — Dămboviţa, col. III, sec. II. D. G. Economu, membru—Ilfov, col. I şi II, sec. IV. Cn d. G. Economu s’a epuisat numărul membrilor Curţel rămânănd ca preşedinţii celor l’alte biurourl să fie traşi la sorţi de preşedinţii de tribunale din judeţele respective. Ah rămas a se mal trage la sorţi pentru : Prahova — col. II şi III, localul liceului. Ilfov — col. 11, sec. iX. , — col. I, II, III, sec. II. , — col. II, sec. XII. , — col. II, sec. VIII. , — col. II, sec. VIL » — col. II, sec. VI. , — col. II, sec. XI. Argeş — col. III, biuroul din localul şcâlel de bâeţl. D. prim-preşedinte al Curţel va comunica chiar acjl preşedinţilor de tribunale din judeţele Ilfov, Prahova şi Argeş, pentru a proeede îndată la tragerea la sorţi a preşedinţilor secţielor citate mal sus. Crima din str. Dionisie i 0 arestare A sără s’a arestat de către comisarul secţiei I un individ fdrte suspect. Acest individ a venit pe la orele 8 în prăvălia d-lul Ioniţă Lumînârarul din strada Bă-râţil No. 25 şi cumpărând în prăvălie o turtă de ceară începu a întreba ce se mal aude despre crima din str. Dionisie. Neguţătorul bănuind că curiositatea individului e cam stranie, a dat de ştire sergentului din stradă, care a rugat pe individ să mârgă cu densul la secţie. Â-cesta s’a pus pe fugă, însă a fost prins şi adus cu sila la secţie. La întrebările comisarului individul a refusat până acum sâ declare numele sâh şi domiciliul. Individul arestat a fost adus arice Buletinul Tribunalelor O bandă de escrocii? ANDRONIC & C-nie (U rmaro'j Tot asemenea mal sunt şi duol mecanici dm Transilvania, al căror nume şi domiciliu nu li s’a putut descoperi până acum, de şi se bânue că sunt în Bucu-rescl şi unul din el s’ar numi Albuleţ ; pentru cari din deposiţiunele martorilor de la fila No. 303, 310 şi 311 se constată într’un mod indubitabil, că li s’a luat o mare sumă de bani de către inculpatul Andronic ; că ah venit de mal multe ori pe la densul pe acasă, şi că în cele din urmă ah fost puşi la g6nă, după cum arată martorii I. Săveseu şi C. V. Belu (ve°,'0 Reutâ Rom. Feipetuâ. . Wl*. Obligaţii de Stat. . . 6% » C. F. R. Regal. o7o » Municip. vechi lo fr. „ Casa Pens. 3001. 5u/0 SrisurI funciare Rural 7°/o , 5% , , Urban. 6°/, , 7°/„ , 5*/* » » de Iaşi Impr. cu prime Bucur. 201. b. Los. Crucea Roşie Italiane. Acţ. Bancel Naţ. Rom. 500 1. 5*/? Comunale noul . . . Banca Prevederea. . . DI Y E R S E Aur contra Argint. . . . , , Bilete de bancă Florin Wal. Austr. . . Mărci Germane.............. Bancnote francese. . . . Ruble de hârtie............ 92V <0'/ 87- 73— 210— 88*/* 1037* 83l/ 92-1011/ 74— 34 28— 17 >/t 17 74 200— 124— 100— 220— 1888. Vdnd. 93 V2 917» 88— 74— 214— 89*/* 104 «/, 84>/f 93-102 V3 75-38— 31— 17 60 17 60 202— 126— 101— 225— IUL ■ 14 “3 Sper oă Onor. şi sunt sigur că BAZAR DEENGLITERA Sub semnatul, am,ondre a anunţa pe Onor. clientei» ttica atât din capitală cât şi din provincie, că cu oca-siunea tarifului autonom, am deschis aci în ţf>ră 0^ IARE FII HC k IE UAliVE PENTRU BARBAT1 Şi BAJSTX in care confecţionez haine, după Ultimele Jurnale, din stofele cele mal bune ale Europei. Asemenea mai putem efectua şi orl-ce Comande, în timp de 24 ore de bre-ce posedăm uu mare deposit de stofe fine din cele mai renumite fabrici. Publio şi clientela mea, nn5 va onora cu visitele ci-Ior, spre a se convinge de marfa confecţionată aci în ţâră, va fi pe deplin satisfăcuţi. Cu stimă, T-T T. s-~. i rtQVICZ. Renumita Cârtnrărdsă IULIA POLONESA S'a mutat în dosul Palatului Regal La finele Stradal Brătiann, No. 51, (ia colţ) Ungă grajdurile Palatului Regal Ghiceşte viitorul, presentul şi trecutul, pbte descoperi şi | pagube, furturi, judecăţi, ori ce secrete ascunse la cari se interesez# cine-va. Cine a-duce semne pdte afla lucruri ; ascunse : comori, etc. n DAVID ADAMIA iigent do Publicitate Str. Corbului f*o. 6. Primeşte anunciurl, inserţie şi reclam pentru (parul nostru, şi pentru or care alt fiiar din ţâră şi străinătate. „NAŢIONALA Societate Generala de Asigurare in BucurescI Aprobat* prin decret regal No. 225, din 25 Ianuarie 1185. CAPITAL SOCIAL 6,000,000 LEÎ Prima emisiune 3,000,000 lei deplini versaţi 15,000 acţiuni de lei noul 200 fie-care, din care 1,000,000 lei specialmente afectaţi ca fond la garanţie pentru ramura asigurărilor asupra vieţel Reserva de premii şi fond reserva 850,0001. N ATION ALA asigurh : 1. In contra daunelor de Incendii!. — II. Contra daunelor de Grindină (piatră). — III Contra daunelor de Transport precum şi Valori. — IV. Contra Spargere! geamurilor, oglinzilor, eto. — V. Face asigurare asupra vieţel. a), Capitaluri fixe în cas de deces Cu participare de 70 la sută din beneficiu In combina-ţiunile urmâtâre : asigurări asupra vieţel uneia săti a două persdne, asigurări temporale, asigurări mixte cu capital dublu. b). Capitaluri în cas de vi^ţă Gombinaţiunile următâre : Asociaţiunî mutuale de supra-vieţuire. Asociaţiunî în grupuri *de 12 ani pentru copil de la 2 ani jum. până la 9 ani inclusiv. — Contra asigurări capitalur fixe pentru Dote, fără contra asigurări şi rente viagere In diferite combinaţiunl. Pănâ la finele anului 1885, NAŢIONALA a realisat în diferitele ramuri de asigurări ca premii aproximative 10.500.000 1. n. şi a plătit ca despăgubiri aproximativ 7.500.000 1. n. DIRECŢIUNEA GENERALA Strada Domnei, No. 13. SOCIETATEA DE BASALT ARTIFICIAL $1 OE GERAMICA DE LA COXEOOElSri Societate anonimă cu un capital de 1,500,000 fr. Întreg v&rsat Usiua situată in Bncuresoî, Cotrocaui, Şoseaua Pandurilor, peste drum de Asi Iul Elena, legată cu calea ferată prm staţiunea Dealu«Spirea, Direcţiunna şi Deposit Principal în Bucureşti, Strada Ddmneî, No. 14. /Ltlrosa, t61ogmIioa,î BASALT, BucurescI DEP0S1TE SECUNDARE : In Bucureşti, Calea Griviţa, Nr. 66. In Brăila la I). G Grosorîch, piaţa Sf. Arhanghel. In Craiova la 0. G Poumay, bauiiuer. Industria Naţională ale cărei produse aă obţinutla Exposiţiuaea Cooperatorilor din Bucureseţ: cea mai mare reoomyenaă . ^“DIPLOMA DE ONOARE CLASA l-a fistras din preţurile curente pentru QucurescI I i U j i { a Hârtie Maculaturăde vânejare Ia „Telegraful*1 Pavele pentru bordure Pavele pentru bagagiu Lespezi pătrate . Pătrate felurite. Borduri da grădină Cărămizi refractara Cărămizi cu 6 .găuri ffl I ySf a a? o h >® a a >cs a,® 2 td13 z j a la m I. la m. p. la m. p. la m. p. la m. 1. Ia m. o. U m. p. 10 50 25 30 10 420 80 e* a 3? XJ I Lai Gal- i Gal. 3 Gal. 3 S Pentru miâi •A *4) i ias- ® ‘b 0 'O O -J \n. "e 3 l— c 4> 0- a O a» 0 o d rgl Is 3 Pentru miâ a 3 a B a> a £ S g * S 5 P ii* I J50 4.25 325 4-00 300 3-75J •27J 15.00 250 14.00 230 13.00 § 380 11.00 360 10.00 320 9.50 | 420 1000 210 9.00 180 8.00 J 150 —#— 130 . 109 —*~ i 320 — . — —1 85 . — *0000090000X0000000000! o DEPOUL FABRICEI DE 8 X ţt'Igg'AOSAi _ 0 MARE ASORTIMENT DE 8 8 CURELF DE TRANSMISIUNI 8 Osvrântate prima cnalitftte g CURELE DE CUSUT X 1 TUBURI DE CAUCIUC § fin eiilT-nlfi si fjti’it snir.rln \tr 8 o Cu spirale şi fără spirale TABLE DE~GÂUCIUC x Se aduce .'la cunoştinţa Onor. Public că în BucurescI şi Oraşele în care eseentă lurărîj pentru Comună, Societatea să însărcinează şi ou esecutarea, garantând întreţinere a an an şi \ că re mal află la usină materiale vechi şi diaforme cu PREŢURILE FUARTE REDUSE g RONDELE DE CAUCIUC x Tuburi de CANE'PA “ i CURELE ELEVATORII PENTRU MORI _____ ] ^ asr* STICLE PENTRU NIVEL DE APA-* 8 mf__ x BUCURESCI. — 1, Strada Model, 1. — BUCURESCI* aproape;d5 gradina epi^copiii @0900000000X0000000000# RESTAURANT ELECTRIC STRADA SF.NICOLAE DIN ŞELARI, YIS-A-V1S de BISERICĂ (IN PALATUL SOCIETAŢEI NAŢIONALE DE ASIGURARE). Sub-semnatul am oaore a aduce la cunoştinţa Onor. Public că la RESTAURANTUL „ELECTRIC41 desehis încă de la 8 Noembre 1887, se găseşte mâncări gustose şi alese, cu preţurile cele mal moderate, şi ca s6 ’şl facă cine-va ideie despre eftinâtatea fabulâsâ a mâncărilor, notăm aci mal jos preţurile : BUCĂTĂRIE FRANCESĂ SI ORIENTALĂ Dr.P. STO IVESC U de la facultatea de medicină din Paris dă consultaţii de maladii interne, şi veneriene, în tdte dilele de la orele 3 până la 5 p.m. — Pentru săraci! consultaţiile sunt gratis. — Strada ^ st. George-nou No 20. Ori «e sapă de Tacă. . . 20 bani Ori ee ciorbă de vacă. . 25 , Idem pul . . 30 , Rasol de raeă............30 , Ori ee mâncări de vacă . 30 bani Idem pui , 50 * Fleică de vacă...........30 , Ori ce fripturi .... 60 , s 8! Vinuri Indigene din Podgoriele cele inal Renumite Cu preţuri cât se pote de moderate : Vin veehifi Tămăiosă. . Litru 1,20 Idem Odob. negru ?i alb , 80 Vin negru şi alb noii Odob. Litru 50 Vin DrăgăşanI.......... 60 Serviciul nu lasă, nimic de dorit. Cu deosebită stimă, A. URU80VICI. SCHIMBAREA DOMICILIULUI O SALTER Special. Beale de fesei ;i Sypkilis far S’A MUTAT mm mmn, a>. * vis-ă-tu de Biserica Caimata Consultaţiuni in toate zilele de la 2—5 d a o ■H I +* .1 85 •Pi b X S | XJ a I H Prima Fabrică Română de CAFEA DE SMOCHINA oferă produsele săle in calitate garantat carată, arsă din smochini de primai-calitate, ca oel mal bun SUlUMJat DE CLPEA ce s’a produs pSna aoum in ţâră. Cafeaa oOsti'ă de smochină se distinge prin gustul curat şi cuidre agreabilă, v8n-(Jendu-se în cartdne elegante a 1 5 kilogram neto ou preţul lei 2 kilogramul atât in primele magazine de coloniale, cât şi in sucursalele ndstre Representanţa nostră pentru Provincii am încredinţat-o casei GKJSTAV BIBTZi Str. Carol l No. ftO Bacarescî. Cu stimă, ALQIS MULLER, Fii Fum)sorii Curţii Regale şi posesori „Primei fabrice Române de Cafea de smochina44. IP. i X 15 !? 1 ’p rst io V !P ? C. G. PISTREANU Advocat Strada Popa-Tatu, No. 8. Moşă diplomată din Streinătate iTC'Kăă- sv. «sa Tipografia diarulul *TELEGRAPHUI.» Strada Blănarl, No. 20. www.dacoromamca.ro ANUL XIX No. 4654 IN BUCURESCI SI DISTRICTE 10 BANI NOIERUL DUMINICĂ, 10 IANUARIE 1888 «®Esaas*sstssanaac aaBassasonsvarţa ABONAMENTE: Pentru Capitalii: Pentru un an .... Lai 24 „ ş6so luni . . . . „ 12 , trei luni . ... „ 7 Pentru Districte: Pentru un an .... Lei 30 n ş6se luni . «13 „ trei luni . n 8 Pentru Streinittatfe: P ntru un an . . • In al"' Io1 40 „ şese luni • » » 20 „ trei luni. •• " » Abonamentele se fac la 1 şi 15 ale fie cărei luni. UNNUNERXMCHUI25 BANI Abonamentele se plitl esc înainte EDIŢIA A DOUA ANUNCIURI SI RECLAME Anunciurl pe pag. IV Hnîa 25 bani. Reclame „ „ III , . . U«t n n n II n • . H lei r i> n I n 5 „ Pentru Inserţii şi reclame, Redacţia au e responsabilă. Epistole nefrancate se refusă; articole nepublicate se ard. In S trei nit tiito a se adresa : Francia, Havas, Laffltte & C-nie, place de la Bourse, Paris. Englitera,Engine Micoud,81 FleetStreet, E. C., London. Austria, Haasenstoin et Voglor, Wien Rudolf Mosse Zeilerstaette, 2, Wien. Ungaria, D. Moritr Wiest, în Buda-Post Servitenplatz. Abonamentele se pl îttesc înainte I | |j,l ■ ^ - Ţ Ţ Red acţiunea, Strada Bl&naiT, No. 20. DIRECTOR POLITIC : I. C. ¥ U N ]) E S C II - • - a aassa-■-■ - sssanmmmasamamammamimmmm Abininislrajiunea, Strada Blăuavî, No. 20 ''SEr‘rjiS3iai^:massmss»SEm^^^jS\^^^se^ssimies^sisssseBii^i3is^^ssx^is^ DARE DE SEAMA CATBB ALBtATORII COLEGIULUI Al m*“ BIN VLASCA -4»-- Domnilor alegători, Pupe mişcarea de la 1821, românii aa rfimas stăpâni singuri pe ţâra lor. Insă, printr’o organisare introdusă de "streini, el se gâsiau împăfţlţl în două tabere, pri-viligiaţil şi muncitorii, asupritorii şi a-supriţil, nobleţă şi poporul. Cel din urmă munceau şi cel dintâiu şedeau pe saltea şi se hrăneau din sudârea celor-l’alţl. Acestâ stare de lucruri a născut lupta între aceste douâ clase. Muncitorii deş-teplându-se încetul cu încetul, căţl-va din urmaşii privilegiaţilor făcându-şl instrucţiunea şi educaţiunea în ţârile luminate şi adâpându-se la şcola ideilor noul cari se ridicase în Franţa la sfîrşitul veacului trecut, s’aU unit. împreună şi au început lupta pentru a face ca drepturile se fie pentru toţi d’o potrivă. Re-voluţiunea de la 1848, în capul căreia se aflau omeni ca Golescii, Brătienil şi Rosetti, a pus temelia unei alte stări de lucruri. Armatele streine însă, aduse de aceia cari vedeau fugindu-le pământul privi! egielor de subt piciore, aU gonit pe prietenii poporului şi reacţiunea a rămas stăpână pe ţâră, dâr sămânţa aruncată de luptătorii pentru drept şi libertate a rămas în pământ, a încolţit şi a trebuit într’o di să dea râde. Anul 1857- a fost norocit în rodire. Anul 1359 a început să împarţă produsele şi anul 1876 a umplut ambarele poporului român cu libertate, egalitate şi dreptate. Constituţia, de şi făcuta cu ore-carl concesiuni pentru reacţiune, a fost destul de folositâre pentru naţiune. Insă acei cari nu se puteau obiclnui cu schimbarea unei stări de lucruri crefintâ vecl-nicâ pentru el, pândeau cu sete momentul când să se schimbe lucrurile. Acest moment a venit la 1871. Dintr’o împrejurare neaşteptată şi printr’o surprindere, el au pus mâna pe putere. In timp de 5 ani, aU căutat prin tâte nrijlocele să ne reîntârcă la timpurile trecute de tristă memorie. Au sucit şi răsucit tote libertăţile scrise în constituţia de la 1866. Au lovit fiarele cari erau o putere ca representante ale poporului. Au înfiinţat monopoluri asupra tutunurilor şi băuturilor, date şi acelea străinilor ca să polă să sărâcescă mal lesne pe popor şi să’l aducă la picior ele lor neputincios. Au desfiinţat legea comunală cea veche şi au făcut una boerescă. Ţăranul şi. comerciantul mal cu sâmâ nu mal aveau în acăstă ţerâ nici drept nici milă înaintea atot-puterniciel boerescî. El nu mal lucrau în afacerile publice, nu mai 'cugetau ; alţii lucrau şi cugetaU pentru el. Tâte legile cele matîmpovârătâre pentru popor au fost făcute de acel cari au luat puterea fără scirea ţărei. Acâsta stare de lucruri a mişcat pe popor, şi cu ocasiunea unor alegeri de la 1876 pentru senat, naţiunea a trimis re-presenlanţi cari au spus exploatatorilor pe tote căile că nu mal pot merge înainte. El s’aU retras cu umilinţă şi naţiunea a reintrat în drepturile ei. Devenind liberi pe destinele d-vostră, d-lor alegători, atunci m’am preseniat şi eu înainte-vă, cerând sufragiele colegiului IV de Vlaşca, care afiî a devenit colegiul III. Când v’am cerut se mă alegeţi depu-ţitul d-v6stră v’am făcut promisiunea ca să stârnesc la Adunarea liberală spre a se îndeplini următor ele fapte : Votarea unei legi pentru responsabilitatea miniştrilor. Descenlralisarea şi independenţa comunelor (cu alte cuvinte modificarea legii esistente). Repartiţiunea contribuţiunilor pe avere. Simplificarea legilor şi a sistemului nostru în administraţiunea financelor. Reformarea tocmelilor agricole, ast-fel ca se fie folositore ambelor părţi. Aplicarea legii rurale şi în privinţa însurăţeilor, adecă împroprietărirea acestora pe moşiele statului. înfiinţarea de şcoli comunale în tote comunele rurale şi de şcoli profesionale în tote comunele urbane. Desfiinţarea tuturor monopolurilor în aşa mod ca să nu se espuie statul a plăti noul despăgubiri de miliâne. Nici o concesiune să nu se mal dea străinilor, şi cele date. dăcă se pute, să se resiiieze. Modificarea legii electorale într’un sens mai democratic, mal întins şi mal folositor pentru popor. înfiinţarea de bănci rurale spre a scăpa ţăranul de jaful arendaşului şi al spe-culanţilor. Economii şi iar economii. In acelaşi timp, când vă fâcem aceste promisiuni, d-voslră mă întrebaţi decă sunt proprietar, advocat şi decă am mal fost deputat. Am înţeles acăstă întrebare. Proprietarii, cel răi negreşit căci sunt şi proprietari buni, vă năpâstuise, a lvocaţil vă esploatase şi foştii deputaţi nu vă făcuse nimic, nu se ocupase de loc de sorta d-vostră. V’am răspuns atunci că nu sunt nici una. Şi afiî nu sunt nici proprietar, nici advocat, dăr am fost 12 ani deputatul d-vostră. Voia să vă fac dăr o dare de semă de tot ce am făcut ea împreună cu partidul liberal, în acest curs de vreme şi dăcă ’mi-am îndeplinit promisiunea făcută d-vostră la 1876. In locul d’ântâia, ca lucrul cel mal de căpetenie, trebue să vedem ce am făcut pentru ca să dăm temelie ţărănimii, a-decâ ca s’o aducem în stare a fi stăpână pe pământul pe care îl muncesce şi din care îşi trage hrana sea ş’a nămulul său. Gel mal bătrâni dintre d-vâstră îşi aduc aminte de vremea când ţăranul n’avea pământ şi era legat de moşia altuia, de moşia proprietarului, întocmai ca un rob; aceia soia ce vrea să tjică eran fără pământ. Der chiar şi cel mal tineri înţeleg ce vrea se fiică acesta; ei n’au de cât să-şi închipulascâ că li s’ar lua afiî ogorele din mână şi că ar fi siliţi, cu biciul şi cu tot felul de schingiuiri, să muncescâ la casa altuia, la casa boe-rulul. O parte din pământurile cart se de-dese ţăranilor la 1864, se perduserâ, âr alţii nu primiseră de loc pământ. In a-fară d’acâsta, ani grei încurcaseră pe ţărani în datorii către proprietari, aşa că ajunseseră a fi legaţi tocmai ca şi pe vremea când erah clăcaşl. După ce am venit noi la putere cel d’ântei gând al nostru, în faţa stării de lucruri pe care am găsit-o în fiinţă, a fost să vindecăm răul de care suferea ţărănimea, adecă să-i dăm pământ. Intru ajungerea acestui ţel, am făcut o lege prin care ţăranii s’ail pus din noa în stăpânirea pământului ce li se dăduse la 64, dăr pe care îl perduseră din deosebite împrejurări; al doilea am căutat să dăm pământ şi celor cari nu fuseseră împroprietăriţi de loc şi cari prin sporul firesc al nascerilor, ajunseseră a fi un număr destul de însemnat ; al treilea, am scos în vânfiare moşiile statului în loturi, pentru ca cel cari n’aa pământ d’a-juns şi cel cari n’au putut fi împroprietăriţi ca însurăţei, să a bă chip a dobândi şi eî pământ îndestulător de hrana. Pentru ca sâ vă puteţi face o închipuire despre însemnătatea acestor măsuri, cred de trebuinţă, d-lor alegători, se ve daa aci sciinţă despre numărul însurăţeilor cari s’aa împroprietărit şi pe cât pământ anume, precum şi de întinderea de pământ ce s’a vândut pân’aeum din moşiile statului la ţărani. In puterea legii numită a însurăţeilor, s’aa împroprietărit, de la 1878 şi până afiî 49,184 de familii pe o întindere de 229,451 hectare, săa aprâpe 500,000 pogane, care fac o sumă de cel puţin 69 miliâne lei. In pulerea legii pentru vânfiarea moşiilor statului în loturi s’aa vândut la 4,769 ţărani 23,009 hectare, său aprâpe 500,000 pogdne. Peste tot, aa intrat deci în stăpânirea ţăranilor 252,460 hectare de pământ, sea aprope 600,000 pogone peste ceea ce a-veatt mal nainte. Şi se urmeză ou vinderea în lotnrl a moşiilor statului ; ministerul domeniilor lucrâză necontenit la facerea planurilor ; şi încă lucrările merg încet, din pricină că nu avem ingineri d’ajuns. Dăr cererile nu lipsesc, ceea ce dovedeşte câtă trebuinţă de pâmânt simt ţăranii şi cât de nemerite sunt măsurile luate de noi. Dumnevâstră, cart cunâşteţl preţul pământului pentru ţăran, înţelegeţi cât bine şi folos s’a adus ţărănimii prin aceste măsuri. Dăcă pământul e lucru de căpetenie pentru ţăran, nu mal puţină însemnătate are şi munca lui, adică puterea braţelor sele. Prin firea împrejurărilor şi pentru îndestularea nevoilor sâle, ţăranul îşi vinde o parte din munca sea proprietarului sâa arendaşului ; şi cum proprietarul sea arendaşul au interes să ia cât mal multă muncă de la ţăran, interesul acestuia este se fie ocrotit. înainte vreme, ocârmuirile nu s’aa îngrijit d’acâsta şi ţăranii ajunseseră să se încurce într’atâta în cât vecinie nu mal scăpau de datorii, deşi munceau necontenit, âr pământurile lor rămâneau pârăginite, neavând cine să le lucreze. Dumneavostră cunâşteţl fârte bine acele vremi şi ştiţi cum era destul sâ dea o bâlă sâa o morte peste casa unul ţăran ca să fie nevoit a se împrumuta la proprietar, pentru ca se nu se mal potă descurca nici o dâtă. Vina, întru acesta, era a ocârmuirilor din acele vremi, cari nu se gândiseră sâ puie o margine proprietarilor şi arendaşilor neomenoşl. Noi ne-am gândit la acest lucru şi, cu multă trudă, trecând peste multe piedici, am făcut în 1882 o lege care ocrotesce munca ţăranului faţă cu speculatorii. Astă-fii, în temeiul acestei legi, ţăranul nu mal pote fi legat pe fieeî de ani, munca ogorului sătt este asigurată şi proprietarii lacomi găsesc o stavilă puternică a poftelor lor. Tot penlru a ridica pe ţeran ş’al scăpa de datoriele către proprietar, am înfiinţat Casele dc credit agricol. Mai nainte, îndată ce’l lovea o nevoie, ţăranul n’avea unde să se ducă aiurea de cât la proprietar sâa la arendaş; şi dâcâ arendaşul sâa proprietarul era neomenos, îl lua dobânda de 500 la sută şi’l lega sâ-i facă atâta muncă în cât ţăranul ajungea să nu mal fie stăpân pe braţele lui şi muncea tâtă viaţa la proprietar, er datoria crescea din an în an, în loc să scadă. Acuma însă, ţăranul găsesce la Credit bani cu dobândă mică, şi creditul nu-I legă munca cum l-o lega proprietarul; fiind stăpân pe braţele sâle, ţăranul muncesce şi plătesce, şi tot slobod rămâne. Am credut de trebuinţa să vorbesc de aceste interese, pentru că sunt cele mal de căpetenie ; în adevăr, credinţa nâstrâ nestrămutată e că ţăranul, fiind proprietar de pământ şi stăpân pe munca sa, va sci sâ înainteze şi să se rîdiee în scurt timp aşa ca să ducă o viaţă bună şi foiositâre nu numai lui şi familiei sale, dar ţârei întregi. Acesta credinţă ne a dat putere să lnptâm şi sâ învingem tâtepie-dicele ; şi multe greutăţi am avut de trecut, căci sunt din nenorocire âmenl în ţara nâstră cari privesc pe săten nu ca pe un om, semen al lor, ci ca pe o fiinţa care e menită să stea vecinie plecată în întun ric şi să muncescă pentru a îmbuiba pe alţii. In potriva acestora am avut sâ luptăm şi vom avea şi de aci înainte ; căci, la ori ce îndreptare ce voim sâ aducem, el se împotrivesc din resputerl şi nu vor nici până afiî sâ în-ţelegă că cu toţii, ţărani şi orăşeni, de la cel mal de jos până la cel mal de sus, suntem tot de o făptură şi prin urmare cu de o potriva drepturi. Trec acum la cele l’alte măsuri luate de noi în vedere de a face pe ţărani să se rădice din întunericul şi nevoia în care att zăcut vreme de vâcurl. Nu mal e astâ-fil nici un om care să nu înţelâgă că e grea de trăit fără învăţătură şi că sciinţa de carte ajută pe om a se rădica şi înavuţi. Acâsta trebuinţa de lumini o simte mal cu semă ţăranul, care din lipsa iei a pătimit atât de mult. Dacă ţăranii noştri erau luminaţi, nu suferea atâtea impilărl şi jafuri, căci omul luminat îşi eunosce dreptul lui şi scie sâ şi-l apere. De aceea, una din datoriele cele mal sfinte ale celor ce iubesc pe ţăran şi vor sâ-1 rădice, este sâ-I dea putinţa d’a se lumina, adecă sâ-i dea şcoli. Noi ne am împlinit acâsta datorie şi mereu ne-o împlinim, după cum înşi-vă puteţi să vă încredinţaţi. Pe când ocârmuirile din nainte de 1876 priveau şcolile sâtesci ca un lucru de puţină însemnătate şi le înfiinţau şi le desfiinţau cum Ie venea la socolâla, noi n’am desfiinţat nici o şcolâ ci mereu am înfiinţat, aşa câ afiî avem în ţară 2700 de şcoli sătesc! ; din aceste, 950 sunt înfiinţate numai de noi, în aceşti din urmă 7 ani. In afară de acâsta, pe când învăţătorii rurali, a căror muncă e atât de grea, erau îuainte plătiţi aşa de râu, astâ-fil primesc un salariu care le dă putinţa sâ trăiască omenesce. Erau, în adevăr, la 1876, 2000 ele învăţători în totâ ţara ; din aceştia, 400 primeau lâfă de 50 lei pe lună, âr 1600 abia primiatt 30 de lei pe lună. Astâ-fiî, avem în tâtă ţâra 2193 (je învăţători, din cari : 1170 primesc 90 lei pe lună, 917 câte 60 leUpe lună şi 106 câte 100 lei pe lună. Deosebirea, precum se vede. e fârte mare, şi ea arată câte jertfe am făcut şi facem pentru învăţământul rural. Deosebire asemenea mare e între vrednicia d’acuma şi cea de altă dată a învăţătorilor ; altă dată, se puneau învăţători nisce 6menl cari nu erau pregătiţi pentru acăstă grea sarcină şi cari prin urmare nu puteart să înveţe bine pe copiî, pe când astâ-dl se pun ca învăţător! li- 4 nerî cari aU învăţat temeinic, î anume scoli înfiinţate tot de noi. Deosebire mai este în privinţa localurilor de şcâla, xari 4 astă-fii se caută a se clădi potrivit cu menirea lor. Iar rodul stăruinţelor ce am pus pemru înmulţirea şi îmbunătăţirea scâjolor ru* rale, se vede chiar de pe acum ; in tâte satele numărul celor cu sciinţă de carte sporesce mereu şi ţărănimea n contenit se descâptă; încă câţl-va ani de muncă pe acăstă cale, şi vom ajunge ca fie-oare sătean se aibă cel puţin atâta învăţătură cât are neapărată trebuinţă. 0 altă îndatorire pentru noi 3ra se Haşurăm sarcinele poporului către stat Printr’o nechibzuită administrare a a verii statului, visteria era neconteni în lipsă şi dările se urcaU necurmat; şi tot greul acestor dări apăsa pe ţă ani, pe cari ocârmuitoril din trecut erau depiunşl a’i storce în tâte chipurile. Noi am căutat din tâte puterile să n-dreptăm răul şi să facem ca fie-i are cetă-ţân să ajute la cheltuielile obşl trivit cu puterea sa. Călăuziţi d’acâsta idee, am micşorat tâte dările cari privesc pe ţărani. Precum sciţi, darea pe cap, acum numită a căilor de comunicaţie, era da 18 lei pe an ; la 1882 noi am cobcrît acostă dare la 12 lei şi în 1883 la 6 lei, cum | e şi afiî în fiinţă ; prin urmare, dârei a-câsta s’a micşorat până la a tre ia parte din cât era. Impositul funciar era de 6 la s ită pc an ; în 1885, am scoborît acAstâ re la 5 la sută pentru ţărani. Alte doue imposito cari privesc mal I d’aprope pe săteni şi cari apăsau forte I greu, sunt impositul licenţelor şi pnpo- I si tul băuturilor spirtose ; pe arnătidnuâ ' aceste dări le-am redus. Impositul licenţelor, în 1876, s’a i ' - J cu jumătate din câtera mal naîale ; ■■apă legea din 1873 comercianţii dp băi un spirtose plăteai! în comunele î'-rale 250 lei pe an, în comunele cu mş- mu., de 50 familii şi 120 în cele cu rital puţin de 50 familii; mijlocia venea deci 185 de lei. Noi am redus tacsa licenţelor la 60 lei pentru tâte comunele rurale, a-decă am micşorat-o cu două di- trei părţi, , micşorarea acesta a ţinut până în 1886, când tacsa licenţelor s’a rădic.5 i rftşj; cu tâte astea, tacsa e mai mică do că înainte de 1876, căci e numai j&â 100 le. Darea băuturilor spirtâse eanj în 87 subt ocârmuirea trecută, se hotârtsel ia I 6 bani de grad, am redus-o în 1875 la 6 la 4 juni. bani şi în 1882, fie [a 4 jum. bani la 2 jum. bani, scutinfiUse rachiurile din prune, tescovin; şi drâjdji m Uşurarea acesta a urmat până in 1 ,86, când darea iarăşi s’a urcat în.ru câl-va, Ţ din causa cheltuelilor ocazionate prin. con- I struirea multor linii de drum de fer ■>; o sumă de alte îmbunătăţiri. www.dacoromanica.ro TELEGRAFUL — 10 IANUARIE 1888 Preţul tutunului pe carâil întrebuinţezâ ţăranii, adecă a tutunului de- calitatea a cincea, l-am coborătde la 5 la 4 lei chi-Jogramul; uşurarea acâsta am făcut-o In 1882 şi a remas şi până arji ; am mal ieftenit tutunul de calitatea a treia, de la 14 lei şi 50 bani la 10 Iei chilogramul. Asemenea nu trebuie să uiţaţi că, aşa cum il aşecjase ocârmuirea trecută, monopolul ucisese cu desăvârşire cultura tutunului; ţeranii, cari îşi trăgeau hrana din acâstă cultură, ajunseră peritori de fu tiotiI«r<( Primim următorea scris >re din Sofia pe care o dăm mal jos fără nici un comentai- din partea redacţiunei: Scrisori din Ilnlgaria (Corespond. particulară a Telegrafului) Sofia, 31 Decembre. Sici o faiită fără rfi plată.—Cniorîiva lui Jfa-boeoff şi tovarăşilor luf. — Actul de constatare.— Prlsoulem.—Depunerile lai latitt Irauol? YoilenlcUrofT.— Documentele găsite Ia Holanoflf, âabocofT şl alţii.—Hlt'ovo. — ( rivtz If - Z.nicoff. Za’.efirbj DrajGff.— l'in.i mita. Cadoul liberatorilor noştri pregătit Bulgariei de anul noă a eşit clocit.; şi cea din urmă speranţa a diplomaţiei ruse a rămas fără nici un efect. Vestitul căpitan NabocofT, care pentru complotul urzit la Burgas contra prinţului Alexandru I, a fost condamnat de către tribunalul Mar ial Ia mârte, şi a scăpat ne-esecutat numai în virtutea capitulaţiunilor, fiind cerut şi luat de bine-voitârea n6s-trâ şi pravoslavnica Rusie, spre a ’i se aplica pedâpsa acolo, a înviat, iar; diplomaţia rusă nu s’a sfiit de a trimite pe un om mort o dată de formă sâ producă turburârî, să provoce rescâlâ şi sâ strice liniştea nu numai popârelor din peninsula Balcanică, dâr să aprindă şi focul pentru un resbel european general, urmările desustrâse şi funeste cârl Impun tutulor statelor europene să tină miliâue de âmeni înarmaţi, ş se facă miliarde de fel cheltuel! spre a’l înlătura. Dâr, nici o faptă fără rr.plată, (Jice proverbul. Şi iu adevăr, NabocofT a fost condamnat la morte, şi el n’a fost esecutat mulţumită puternicei R isil, care pe baza ca-pitulaţiunilur l’a scăpat; acuma însă nu ’i putu fi de folos, nici una nici alta, el trebuea sâ mârâ, ca un bandit, ca un răa-făcetor de glonţul ţăranului bulgar care nu scie ce e politica şi ce diplomaţia, dâr care scie sâ ’şi apere căminul părintesc şi patria mumă, care în cât este recunoscător binelui care ’l se face şi îndatoritor bine-fâcâtorilor săi, cu a-tât este nemilos, crud şi râsbuuâtor năvălitorilor şi răpitorilor independenţei şi libertăţilor patriei lui. In scrisorea mea de ia 2! Decembre am mal menţionat tu scur ceva despre banda lui Naba-.ofi, nimicirea ci şi »mo-rîrea căpitanului BoianofT. Astă-iJI vom complecta acâstă noutate, adăogAnd şi o-morîrea lui NabocofT precum şi o parte din interogatoriul unora din prisonierii şi tot de o dată traducând şi câte-va documente oficiale şi scrisori din care so constată până i:i evinenţa, că banda 1 ii Nabocoff este orgauisută de comitetele slavofile din Rusia, susţinute cu cheltuiala lor şi trimisă în Bulgaria cu bine-cuvlutarea celor din Moscova şi Peters-burg. Iată aceste amănunte şi acte : La 23 Decembre, pe la orele 8 şi jum. diminâţâ, grănicerii cari păzesc castele mării Negre în apropierea hotarelor turceşti, ojservă că se apropie un vapor spre mal in apropierea satul Chiupria. Grănicerii sciind că aci nu este loc de a se opri vapâre şi bănuind că nu e lucru curat, încep a se aduna chemând tot de o dată şi câţi-vâ miliţieni din sat, cari îndată aă şi venit înarmaţi la locul notat. Cel din vapor vădând căs’adunâ mulţime de 6meni înarmaţi, îndreptâzâ vaporul spre teritoriul turcesc şi apropiin-du-se de malul turcesc, fără a da semnal după obiceirt, cobora bărcile şi des-barca trei bărci omeni înarmaţi în număr ca la vre-o 40—50 de omeni. După acesta vaporul se retrage şi se duce. Cel eşiţl din vapor fără a pierde timp trec graniţa şi intră pe teritoriul Bulgariei, indreptânda-se spre satul Chimpria. Grănicerii tremit pe un ţăran sâ vaijă ce fel de omeni sunt şi de ce sunt îuar -maţi. Nerespuncjând nimic la întrebarea ţăranului, NabocofTsâ înd-.ptâză spre sat şi trecând gârla care ti despărţea de satul Chimpria întră în el. In acest interval unul din greniceril călări se duse în gonă la Szopile şi prin telegraf dote soire prefectului din Burgas, iar alţii a-dunâ pe ţărani în poteră. Guvernul în- ştiinţat, ordona prefectului din Burgas şi comandantului Drtijinei din Burgas. ci, sâ pornâscâ în g6na bandiţilor nâvâlitora Până sâ ajungă prefectul şi armata din Burgas care este departe la vr’o 6 ore, ţăranii urmăresc pe Nabocoff şţ află că banda se compune numai din 47 Omeni cu to ii. A doua <)' , (24 Decembre), pe la orele 3 şi jum. diminâţâ ajunge, prefectul cu armată şi află despre numărul bandiţilor, precum c* el sunt înarmaţi cu puşcî Vinccstcr. Căpitanul Dra-ghieff comandantul armatei se opresce lângă satul Mehmed-Chial şi risipesce lanţ de observaţie. De la orele 6 îi s’a-duce vestea, că bandiţii sâ apropie spre satul Mehmed-Chiol. Atunci soldaţii pornesc spre îniîmpinarea lor şi mergând o bucată bună pe ia orele 7 şi jum. a. m. în apropiere de revărsatul zorilor avant-poslurile se lovesc cu bandiţii. Căpitan Draghiefi ordonă soldaţilor sâ dea foc ; se începe lupta şi durâzâ până la orele 9, când bandiţii începe a fugi, lăsând la câmpul de luptă vre-o 15 morţi împreună şi căpitan BoianofT toţi Muntenegreni şi unul grec rănit. Cei la’ţt fuge în cotro vede iar vre-o 20 inşi trec peste graniţa pe teritorul Turc pe lângă satul Rani-cerevo. După risipirea bandiţilor sub-prefectul din Burgas GheorghiefT a pornit în gână spre Canicerevo, iar comisarul Boieff spre Cainardja, însoţiţi de ţărani, tot în acâstă di aO fost prinşi vil doul bandiţi, unul în satul Danicerevo, şi altul în Li-zopole, precum şi alţi doul Muntenegreni prinşi de către grăniceri. Cel prinşi ar fi declarat că banda lui NabocofT ar fi fost compusă de vre-o 35 Muntenegreni iar restul Ruşi şi Bulgari între cari şi NabocofT, că vaporul cu care ar fi venit a fost grecesc cu nume ‘Gheorghius,, şi că (1 >ru lofî încă cu u:i rus ar fi rămas în vapor. Din cel râmaşi şi fugiţi cei trecuţi pe teritoriul turcesc trecând pe lângă satul Urum-chiol şi intrînd în satul turcesc Go-naok aă fost prinşi şi desarmaţl de către ceauşul care sta’.ioneză acolo. Primarul din Urum-chiol aflănd despre prinderea bandiţilor a trimes că sâ ’l ceară să îi extrădeze, dar turcul (ceauşu) ar fi venit în persână în Urum-chiol la primar de si se scuza că nu pote sâ predea pe bandiţi până mal întâiu nu va comunica guvernului sâă şi jnu va primi in-struc ie ce trebue sâ facă, iar până atunci bandiţh vor sta închişi. O parte din poteră ca vre-o 25 de ţărani se ia în urma căpitanului Nabocoff care a fost însoţit încă de doul inşi tovarăşi al Iul şi la 27 ale lunel cor. îl gâsesce ascuns în nişte troieni mari de zăpadă şi ’l împresâră. La somarea de a se preda căci nu este scăpare, Nabocoff Şi cu cel doul tovarăşi al lui deschid foc asupra poteraşilor. Atunci se începe lupta şi peste câte-va minate vestitul NabocofT şi cel doul tovarăşi al Iul nu mal eraă în viaţă. Glonţul ţăranului bulgar l-a lăsat fără suflet. I i lupta spre nimicirea şi stirpirea bandei lui NabocofT Bulgaria are a regreta mârtea unul soldat şi rănirea altuia din partea bandiţilor însă sunt morţi 15 Muntenegreni; 3 o-fiţeri Bulgari: căpitan Boianolî şi doui necunoscuţi până acuma de la fostul Struinschij polc şi trei Ruşi : Căpitan NabocofT şi doul tovarăşi al Iul necunoscuţi. Iată şi telegrama trămisâ miniştrilor de interne şi de resbel pentru omorfrea lut NabocofT: ‘Burgas 25 Decembre 1837. Şefa.— Ministrului de interne. Copia m nistrului de rezbel. ‘Acuma am primit următdrea scrisd-re din satul Novo-Danicerevo trimGade sub-prefectul din Burgas : ‘D-lui prefect din Burgas. Raport, ‘Vă anunţ d-le prefect, că aiR pe la orele 11 a. m. aă fost împuşcaţi căpitan Nanocolf şi cel doul tovarăşi ai lut de către poteraşl, sub comanda mea a comisarului BoiefTşi a primarului din Novo-Danicerevo Strati Dimitroffîn locul »Der-vişca poliana, între satele Novo şi Staro Danicerevo şi Cara-chiol. Alături actul de constatare şi un pachet cu scrisorile găsite la el, precum şi dinamită pentru care menţionâză actul. Alţi bandiţi nu mal sunt; cel lalţl aă fugit erl în Turcia prin satul Ghonak. De seră suntem iu Larl-Musa. Am anunţat pe d. ministru prin telegramă. (semnat) Gheorqhiejf Iată şi actul de constatare : „Act în heint a<}i 27 Decembre 1830. . Astă ,li Ui orele 11 a, m. tn locul numit „Dcroişca- Poliană1, raionul cat-rae-chiod, ţinutul Burgas, Intre satele Novo şi Staro-Panicerevo şi Cal-rae-chiol în depărtare de susmenţinutele sate, ca la un ceas aproximativ, în presenţa Subprefectului din Burgas I. GheorghiefT, comisarului D. Boieff, primarul din satul Novo-Panicerevo Strati Dimitroff, vre-o 10 jandarmi călăreţi şi 20--25 ţărani din satele menţionate şi din s. Alan-Cairak. »NB) Aceşti ţăran" şi jandarmi compunâă potera, care aiţt diminâţâ încă din întuneric a dat în urmele căpitanului NabocofT şi celor doi tovarăşi al Iul, şi ’i-aă ajuns în locul menţionat şi, după o lungâluptă îi împuşcă. Căpitan NabocolT şi tovarăşii lui ar fi tost înarmaţi cu puşti cu câte 5Q T \ www.dacoromanica.ro TELEGRAFUL — 10 IANUARIE 1888 patrone şi câte 2 revolvere. (Aceste s’aU dat tiranilor drept resplată şi încurajare). ,1 Gâpitan NabocofT era culcat pe spate şi lovit cu două glănţe, unul a-asnpra ţiţei drepte, iar cel-l’alt sub sud! ţioara dreapta. La căpitan NabocofT s’a găsit pasport rusesc, dat de guvernatorul din Nijnil Novgorod la 8 August 1887 sub No. 23 şi legalisat de la consulatul rusesc în Constanunopole la 22 Gctom-bre 1887 sub numele Ivan Alexandrovicl EvremofT. S’aO găsit şi alte multe hârtii, care şnuruite şi pecetluite cu sigiliul primarului din Novo-Panicerevo se alătură pe lângă actul. ,2. A doua personă necunoscuta, seamănă de a fi bulgar, stâtura înaltă, barbă lungă, nâgră, ochii, faţa .şi părul negre, ca la vre-o 35 ani; îmbrăcat civil. La dânsu s’aU găsit scrisori, cari s’aă alăturat pe lângă cele ale Iul NabocofT. Acesta a fost împuşcat în faţă la gât. ,3. A treia personă mult sămănă de a fi tnuntenegrăn, statura mijlocie, faţa negră, barbă rasă, ochi mustăţi şi păr negre, ca la vre-o 27 ani. împuşcat la două locuri, în mâna stângâ şi la umărul drept. Şi la dănsu s'aU găsit scrisori, cari sunt asemenea alăturate pe lângă eele-l’aHe. Parale ’a nimeni nu s’aU găsit. (Semnaţi :) SSubprefectul din Burgas F. Gheorghieff, „Comisarul poliţiei Burgas, D. Boieff, „Primarul din Novo-Panicerero, S. Dimitroff. »NB 1.) Intr’o geantă a Iul căpitan NabocofT s’â găsit dinamită; 17 fişicurl cu vre-o 10 coţi fitil de aprins. £]„NB. 2.) Hârtiile sunt mult rupte, de aceea nu sunt şnuruite, ci puse într’un plic, care se înaintea d-lul prefect. „Supr. F. Ghcorghieff „Comis. D. Boieff, „Primar, S. Dimitroff. ,27 Decembre 1887, satul Novo-Dam’-cerevo la orele 2 p. m. sub-prefect F. Gheorghieff.1 Din documentele găsite asupra omorî-ţilor şi anume căpitan BoianofT, căpitan NabocoR' şi celor doi tovarăşi al Iul re-sultâ până în evidenţă, că Rusia nu este străină de pregătirea bandei ’ui NabocofT, din contra se constată că precum acesta bandă asemenea şi altele sunt formate cu banii comitetelor pamla oişte şi cu ştirea guvernului rusesc precum şi însuşi a împăratului Alexandru III, de la care, precum se vede din una din scrisorile luî D. Grivţov, cu data de 2 Noembre 1887 către Alexandru NabocofT ’şl-ar fi primit bine-enviritarea părintescă pi încuviinţarea, pentru formarea bandelor şi turbu-rarea peninsulei balcanice de la Piter. Cine este acest Piter cititorii 'şl pot face singuri conclusiunea şi închipuirea. Iată dar traducţiunea unor documente : I. Scrisorea găsită la căpitan Boianoff Andiianopole, 8 Noembre. Boianoff, Gu scrisârea mea de ieri v’am scris că vă voia trimite listă (lista de perso-nele cari ăr fi ccmpuind banda pentru •earc,." vo.beşte în depunerile Iul Baţiil IvanolT Vodencearoff prins în Sizopole. K-schy) astă sără, dar acestă listă va ră-mănea încă după o poştă. D. Caramiha-leff promisese ca sâ pregălâscă cele 30 de lire rămase, ca să fie gata la or ce întâmplare, întelnindu-mă însă a<)I cu dumnealui şi întrebându -’l dacă sunt gata, el Caramihaleff ’ml-a răspuns, că creditorul lui n’ar fi putut da aceşti bani mal înainte de Sâmbătă ; spune’l cele 30 lire, iar pe care era se pregă-tâscă d. K. M. o să le pregâtescă pentru sâmbăta viităre, şi în cas dacă vom primi mal înainte scrisOrea din partea d-v. de a vi le trimite, nu ştia ce vom face. Unii din emigranţii noştri de aici, tot încă nu se hotârîsc s6 respunzâ definitiv, sunt de acord seu nu de plecarea (za-pohod); el tot se tem de iarnă şi întrebă: nu este posibil ore trâba acâsta să râmâie pentru primele zile ale lui Martie. Mâine iar se vor aduna se discute şi se pronunţe definitiv, şi mâine sera ea iar o să vâ mal şefia. Precum v’am anunţat şi în scrisorea mea de ieri, sunt la vre-o 15 inşi cari nu vor căuta la iarnă , dar ar putea ca mâne sera se ve trimet lista şi s6 vă scria mal pe larg şi pentru alte afaceri. Priimiţl salutările convenite ; salutaţi din parte-ml şi pe n-nil EvreinotF (Nabocoff N.) Capicicl, Radominoff, GoranofT şi alţi. Spuneţi Iul Goranoff, câ de la Târnova cea m:câ în ţinutul Adrianopole N. aU ajuns numai BalefT şi Orlovscky. ŞişmanolT ar fi rămas acolo, ca ceiăţân ce este, iar cel l’alţl doi sunt aduşi aci cu convoi pe e-tape de câtre autorităţile turcescl. Autorităţile nu permit Iul Baleflf şi Iul Or-lovschy, ca se stea în Tîrnova. Al D-vostia Stavre Drajiev de la Iombol. Înainte de a traduce cele l’alte scrisori credem de mal nemerit a pune în vedere cititorilor mal intimi estragerea de Ia depunerile prisonierulul Batin IvanofT Vo-denicearoff precum şi a traduce scrisorea găsită la el scrisă în consulatul rus în Bucurescl la 26 Octombre 1887 subt No. 162, d-lul Crivţofî în Odesa. lata ce urmăresce Batin IvanofT. Batin IvanofT VodenicărofT arată că a slujit de la T.-Pazardjic pe timpul alegerilor de primar, când fiind bănuit a stat ascuns în casa lui dascăl Cei nefT. Fugind de acolo a venit la Burgas şi ;luând paşaport franţuzesc, de vice-consulul francez prin dragomanul Jan Pestino, a trecut prin Varna, Baleik şi Dobricl de unde prin Dobrogea vine la Gerna-Vodă unde trecu Dunărea şi veni la Giuigin unde s’a întâlnit cu comerciantul Goroff care’l trimise în Bueurescf. Aci se întâlni cu Grueff şi alţi cart ’l recomandă consulatului rusesc, de unde îl sâ libe-râză un paşaport rusesc pe numele lui propria pentru Odesa. Ajungând la Odesa el a locuit la Hotelul ‘BieliiLev,, unde se întâlnesce cu Vanilii Ioanoff de la Slivna, care ’l-ar fi fost cunoscut de mal naiute, iar dupâ chemarea celui din urmă el ar fi plecat împreună cu dînsnl la Gonstantinopol, unde an fost chemaţi de căpitan BoianofT. Ajungând acolo şi întâlnindu-se cu BoianofT pe care l’ar fi întrebat de mal multe lucruri atingătOre la pregătirile bandelor, dar comandanţii (NabocofT şi Bo'anoR") ’l-ar fi respuns : Noi mergem in Rulqaria ca se rest.umani guvernul, de ore-ce poporul şi armata ne aştepta, şi de acolo unindu-ne cu cele l'alte bari le, ca r vor porni din Adriano-pol, Seruia şi Romdnia, vom trece prin Serbia în Herţegovina, căci Austria va jl lovită (atacată) de Rusia, ; amenuntde. cele Vaite inferiori nu trebue se le soie. Aşa şi atât mi s’a spus, zice Botin Iva-noif, de acea eă nu soia numele vaporului cu care ar fi venit din Gonstantinopol, şi nici cine ’l-a tocmit şi cine ’l-a ptâtit. Căpitanul vaporului precum şi per-sonagiul-marineril ar fi fost numaFgrecl. Banda acesta a Iul NobacoR’ ar fi. venit din Gonstantinopol pe douâ vap6re cu unul ar fi venit la Boiue-dere unde ar fi debarcat, de ore-ce ar fi uitat se'şî ia armele, dupâ două zile ar fi venit un alt vapor şi ’l-a luat; în acest vapor an fost şi armele bandei inpachetate în lăzi. In-trega bandă ar fi fost de vre-o 47 omeni compuindu-se ast-fel : 37 muntenegreni şi 10 bulgari şi ruşi ; toţi aceştia conduşi de NabocofT şi BoianoR. Ar fi participat şi Goranoff, H. Popoff jşi preotul munte-negren Oapicicî, fostîu Burgas. Marşru-tul ar fi fost ca- banda sâ iasă îu Aitos şi de acolo sâ se adune îu satul Dervent cu banda care ar fi fost sâ vie din A-drianopol. El ar fi fost comandaut pe muntenegreni în luptă lîngâ Mohmed-chivi, dar muntenegrenii ar fi fugit de frică şi el rămâind singur ar fi pornit pe gârlă ?i„aşa a fost despărţit cde câtre tovarăşii sâl. In urmă el ar fi fost silit sâ vie în Sizopole, crezând că merge în Mosembrie unde ar fi avut o rudă amploiat, dar numele lui nu’l scie. 2. Scrisorea găsită la Batiu Iranoflf scrisă pe hărtie cu Blanca. „Mossiiscaia Imperatorsca Missiav’ Romania. Oc- toinbre 2i zi, anul 1887, No. 162 Bucarest. *M lostivii Gomdar. *.Christofor Ghristoforovicl, ‘In vederea dorinţei manifestate de excelenţa vâstrâ prin scrisOrea de la 17 Octombre a. c. cu No. 2608, ca sâ aveţi sciinţâ despre emigranţii bulgari cari vin în Rusia, am onâre de a vâ comunica că aducâtorul acestei scrisori Slarşit un-ter-ofiţer din reserv'şti în Bulgaria, Batin Ivanoff, arătându-se în consulatul împărătesc şi presentând documente despre identitatea personel lui, a spus câ el a fost silit de a lăsa Bulgaria în urmăper-secuţiuniîor la cari a fost supus, şi s’a rugat de a fi trimes în Rusia, unde el are sâ se r6ge sâ fie priimit în rîndurile armatei Imperiale. „In privinţa personel luî Batin Ivanoff consulatul este informat*. *Pe lângă acâsta mâ cred dator de a vâ alătura şi informaţiunile date de cft-tre însuşi IvanofT. (Semnat) : M. Hitrovo. Acesta scrisore a fost adresată d-lul Grivţoff în Odesa membrul comitetului panslavist din acest oraş. Iar scrisorile care urmăză aa fost găsite la căpitanul NabocofT şi adresate Iul de diferite per-s6ne : 3. Scrisorea preotului Muntenegrean CapâcicI Domnule Nabocoff Te jur în numele Iul D-iJeU sâ aduni pe muntenegrenii noştri şi sâ îl Incura-giezl, căci scii cât sunt de mândri şi cum sâ portă el cu noi aşa în cât cu el nu se pote eşi la capăt; el promit totul, dar nimic nu îndeplinesc, Irei căpitani până in tomna aii înşelat; acum fâgâduesce şi dupâ un ces minte. Ce sâ facem nu sciu, dar ea cred că până mâne sară vom pleca, cu ajutorul lui Dumnezeu ; şi ea aş fi venit la dumnâta dar nu pot pânâ nu voia vedea vaporul plecând. Salutaţi pe unchiul mea Filip sâ stărue ca pentru de seră sâ ’l a-dune pe to i în casă. Salutaţi pe toţi muntenegrenii mei din inimă şi din suflet, de ore ce ideia lor decisivă şi gîo-riosâ, mâ face ca sâ nu mal pot răbda de bucurie, căci el sunt în stare de a suporta mari greutăţi. Vâ salutăm pe toţi din inimă. „Al vostru preot, Capicici. ,(N. B.) Vitejii nu se tem de greutăţi, pânâ acuma am răbdat., mal râbdâm încă o (fi.1 4. Scrisorea luî Orirtoff către Naboeoff » „Priseajrm povierennic Alexandru Alexandrovicl Crivţoff.— oie»sa.— 2 Noembre 1887. „Mult stimate Nicolai Alexandrovici ! ,Vorbele se rostesc lesne, treba însă nu se face aşa de lesne ; aşa merg şi treburile nâstre. Abia astă-tjl ea primii bine-cuvintarea şi încuviinţarea părinţiscă. de la Piter. ţ)i!ele acestea se vor trimite sumele necesare trebnrilor nOstre Iul Zancoff; adresaţi-vâ lui şi începeţi lucrarea dacă nu v’aţl luat sâma. »N. B. AşiamofT promite a veni la Gonstantinopol pe la 15}LI. , Al vostru, A- Grivţoff “ 5, Scrisorea lui Zalevschy către NabocofT ,Scumpul med Nicolai Alexandrovici! .Telegrama d-vostră am primit-o şi am fost la Alexandru Alexandrovici (Grivţoff), dar el ’ml a respuns că nici un ajutor nu ne pote da până când nu va primi scrisorea de la Zancoff\ căru'a afii ’l a şi scris. Dacă lucrurile sunt chibzuite bine, atunci rugaţi’l (pe Zancoff) sâ telegrafieze Iul Alexandru Alexandrovici {Grivţoff), ast-fel precum vâ notez şi mat sus ol nu vr a sâ dea nici un ajutor, iar călătoria pe mare nu sâmănă celei pe uscat. Dacă permite timpul scrie ; adresâzft însă scrisorea pe numele mea propria, do oro ce telegrama cu adresa Vasilieff pe aci era să intre în sac. „Zvielan se miră de ce nu ’l scrie Goranoff. I,)ilele acestea v’ain scris ; sper că aţi ■ rimit aerisirea mea; a’t-ceva nu am ce vă mai ser.. C >nipl:monte lui BoianofT. Te salut. „Zalevschy■“ 6. Scrisorea tot a luî Zalevschy către Nabocoff »Scumpul meu Nicolai Alexandrovici ! .Două scrisori ale d-vostră le am primit ieri sâră ; însă prin poşta cea l’altâ, înmânate de personă cunoscută d-vostră, dar şi amândouă aşa de scurte şi nedesluşite, în cât mal mult trebue sâ ghicesc ce ’ml soriţi. Lucrurile d-vostră până a-puma nu s’aU putut vinde şi ea vi le trimit ; n’ar fi fost răU daca d-v6stră ’mi scriaţi mal des, măcar cu câte-va rânduri, ca să sciu unde vâ aflaţi. De acasă nu este nimic încă ; noi trăim ca şi mal înainte. Pentru venirea d-v6strâ la 0-desa nu se scie ; între emigranţi însă s’a simţit ; dar şi pe d-v6strâ cine dracu vâ pune sâ eşiţx pe ghiaţA şi sâ vâ arătaţi Iul M. K. ? Este de crefiut că de la el ar fi aflat Major Stoianoff că aţi fost pe aci, eâ însă am desminţit acest. SYon. Am primit scrisăre de la Titoff, el vâ salută ; pe la finele lunel va veni în Odesa, iar de aci va merge la Gercask. El scie câte cevâ de alegerile din Burgas, cred însă că d-vostră sciţi mal bine. Acum adio, saluta pe toţi şi osebit pe BoianofT şi DragefT, cu cari nu mâ îndoesc că sunteţi în relaţiunl şi vă 'ştie mal des pe unde vă aflaţi. „Al ua, Zalevschy. »(N. B.) M. Mari vă salută, Elena asemenea; scriţl unde se află Nicolai Iva-novicl Cozloff şi cel l’alţl. Muhtaroff vâ salută : el este liberat de la batalion. Lucrurile trimise sunt: mundir, surtuc, pantalon, şinei chipiu, 2 perechi pogonl, şarf, cingâtârea şi ordinul, numai porte-peul rămâne la mine, de acea nu ’l trimet.* 7. Scrisorea lui Boianoff cătră Drageff „DragefT 1 .Ultima ta scrisâre am primit şi mă grăbesc a ’ţl respunde la ceea ce ’ml scrii pentru PaniU şi Slavcoff, eU am înmânat scrisorea ta d-lui Zancoff. El se miră cu aceşti domni, cum ei se prefac de nu înţeleg ceia ce el le-a respuns în scrisorile lui cătră ei, şi d. Zancoff mă încredinţează, că toţi domnii acel cel mult peste qlece ,jj|e dUpa plecarea n6s-tra vor fi tremişl şi el.. Boianoff 8. Altă scrisore a lui Boianoff cătră Nabocoff ,Să vie Muntenegrenii la Galata; dintre bulgari să remâe acolo 6—7 inşi, iar cel-lalţi sâ vie. (Mal încolo nu se pote citi căci scrisorea este ruptă în bucăţi)., Boianoff Al d-ţre corespdndent: K-schj INFORM ATS UNI S’a sancţionat legea pentru împământenirea în Dobrogea a sub-oficerilor cu 12 ani de serviciu neîntrerupt in acest grad. n Monitorul publică expunerea situaţiu-nei judeţului Mehedinţi, făcută de comitetul permanent cu ocasiunea deschide-rel consiliului general, la 15 Octombrie 1887. n D-l comite Tornielli, trâmis extra-or-dinar şi ministru plenipotenţiar al Italiei, fiind desemnat de Suveranul său pentru o altă destinaţiune diplomatică, a fost primit Joi, 7 ale curentei, în audienţă de congediu de Regele, căruia ’l a remis scrisorile sale de rechemare. n ^Joi sera s’a ţinut în Târgovisee o mare întrunire a partidului naţional-liberal, la care aU luat parte peste trei sule ae alegători atât din oraş cât şi din judeţ. După ce au vorbit d-nil Vasile Deme-trescu şi Corneliu Manolescu, s’a propus urmâtorea moţiune care s’a aclamat în unanimitate : .Cetăţenii alegători din diferitele colegii ale judeţului Dâmboviţa, întrunin-du-se în Tărgovisce în dina de 6 Ianuarie 1888, desaprobă manifestul precum şi atitudinea anarhică şi anti-dinasDcă a oposiţiunel, declarând că au deplină încredere în luminele şi patriotismul d-lul I. Brătianu, capul partidului naţional-liberal.* Dupâ acâsta s’a numit prin aclamaţi-une un comitet electoral şi toţi asistenţii s au despărţit în perfectă linisce. n Ziarul cotidian Gloria, a cărei apari-ţiune a fost anunţată pentru ziua de 16 Decembre 1887 ; va apare mâne Duminică 10 corent. n Comitetul clubului Tinerimea pentru anul 1888 a fost ast-fel ales : d. doctor M. Calenderu, preşedinte; d-nil Adolf Gantacuziuo, Giru Economii, Ioan Lupu-lesci:. Toma i. Brătianu şi I. Vilacros, membri ; d. M. Macea a fost ales ca se-cretar-casier. H Recursul celor patru rezervişti din regimentul 6 de dorobanţi ce trebuia să se judece erl la Curtea de Casaţie s’a am\-nat din causă câ apărătorul lor lipsea din Capitală. n D. Ştefănescu, profesor la şc6!a comercială şi director al Băncei Naţionale, a plecat a-sără la Galaţi pentru a face o ancheta la şc61a de comerţ, din acel oraş1 X Circulaţia pe lin'ile BuzăU-Brâila şi Ciulniţa-Feteştl sunt întrerupte. Corespondenţa pentru Brăila şi Galaţi sunt. expediate pe linia Mârăşeştl-Tecuci până la restabilirea comunicaţiunel pe linia BuzăU-Brâila. X Curierul din Constantinopol de la 3 şi 6 Ianuar n’a sosit din causa întrernperel circulaţiei pe linia Varna-Rusciuk. n Putem afirma că noutatea dată de * Corespondenţa Politică , din Viena şi transmisă de Agenţia Havas, anunţând câ guvernul român ar ftnegociând cu Vaticanul un concordat, este 'cu desăvârşire neîntemeiata. —« »»» « »#<£<■•- INPOITUl OMOR DIN STRADA momsxE Ion Macedon şi confruntările Sutimi de ungureni, tftetorl de lemne, rândaşl, sacagii şi căruţaşi continuă de a fi aduşi la prefectura capitalei şi as-tâ7. » » de Iaşi Impr. cu prime Bucur. 201. b Los. Crucea Roşie Italiane. Acţ. Bancel Naţ. Rom. 500 1. 67» Comunale noul . . . Banca Prevederea. . . . DIVERSE Aur contra Argint. . . . , , Bilete de bancă Florin Wal. Austr Mărci Germane. Bancnote franeese Ruble de hârtie. 92 ip LOy 871/2 73 210— 8874 103— 84— 95— 102-74— 34— 28- 17 40 17 40 200— 124-100 -220— 93'/, 91 0 Q > td 0 sflrs c n se Meipla coafasinnî, rnpin a se nota tine Ho. 70.^ s F CU STIMA | ,;La Adevărata Concurenţa" o LA ADEYERATA CONCURENŢĂ f PRIMA FABRICA ROMAN V OE ADEVERAT KERR-KUMIS din CAUCASIAI iv. iB33a r & |i-rjG.Fl7Sri30H,I AI SPITALELOR ui# CAPITALA Bucureşti- — Şoseaua Kiselef, Cassa Circti. — Bucureşti. Un numor fdrte însemnat de experienţe fa iute în Rnsla, Europa şi Rom An ia de către celebri-1 tăţile medicale, asupra resultatului acţiune! KeSrului întrebuinţat în spitale precum şi în cărei particulare, au dovedit cu un succes strălucit c& K firul de Caticasia e cel mu bun remediu in' pot'iva bdlelor Phtisia pulmonară tuborcuiosa Joinoa], atVţiuni'e bronelnsle, stoin,caie 51 în.esti nale, anemia, cblorosa, scroiulosa, rachiti9. leucorew [pdla albă]. Kcfiiul readuce forţele perdute, ebiar după o s ăbiaiune ext-emă, c'-nsfip ţia (kefir de o iji), diarlmă ik fir de trei (file) î Pos 31 o mulţime de certificate şi păreri dovedesc că KEFIRUli NOSTRU o ştiinţificeşte prep rat , dar iî nu le patern da aoi din causa lipsei de spaţiu, ci dăm numai numele celor mai însemnaţi doctori, oare au atestat aceita: Calendero, Măldurescu, Sto cescu, Sachs Stefăkeslu, Asachi, Butelia, Scha-chmann, Petrini Paul, Istrati, Ureche, Stăitceanu, Salte, Petresca, etc ABONAMENT i PENTRU CAPITALĂ 100 sticle. 50 „ . 25 „ 75 loi 38 „ 20 ,, PENTRU PROVINCIE 100 sticle ..... 50 „ . . . • 25 .................. 100 lei 55 „ 28 . NAŢIONALA Societate Ssneraia le Asiprare în Bucureşti Capital de acţiuni 3 milidue lei aur d plin versate Aducem la cunoştinţa publică, că am transferat biurouri'e ndstre ln palatul societâţel din strada P<5m-neî No. 12. Direcţiunea generală, MĂRCI VERITABILE Din toto ţorile şi ulbuiu pentru co-leciiunl. Cu preţuri moderate Magasinul special de mercl str. Colţei 9. Transportul se face ijilnic cu trăsura ndstră la locuinţa abonatului- Plata se face prin mandat postai. Pentru omeni săraci se face o redacţiune, iar celor lipsiţi cu dosgvîrşiro de m’Jldce ’i se dă Igratis, ddeă aii racommdtţie din pirtei vr’unui doctor, ca având nevoie de a face cură de kefir. I Pe lingă vechiul preparator de kefir, in fabrica nditră se găseş a şi un caucazian, ast-f 1 că (Onor. Pubfic pite 8 încredinţat că va găsi la noi chiu adevăratul Eefir din Cauc.sia-I DjpositJil nostru se găs;şte la comptuarul d-luî Aioljf (raster, str. Co ţei No- 24 bis, şi ia far-| macin Alexandria, Calea Victoriei No. 77. Cu stimă, 2tf. DIOBSOU & 03mP- | ,!8bme*Bro6emm65os$pe3meii .:csai .aa-Sl r. (îond perechi de case hivend câte 7 încăperi si piv-uiţi flecare, curţi spaţiose. Strada Polonă No. 55 bis Informatului în Strada Furiilor No. 2, la d( K, Au gelesco,. (s) dBRgs ‘^sssszmssm « sg'; mmms^^sss messr, — & ’ABRIOAŢIUNE NAŢIONALA AS*I( l.lTIl XKA VINICOLĂ IVII JL’Association Vinicole „La Marmora". PiilMA 1)Is¥lLElîlE romană DE preparate numai din spirt vechiu de vin La lOHOTINT (Oistr. Fălciu) Lupă cele mai nouî şi mal perfecţionate procedeurî. Calităţi superiore.-Preţuri moderate Se primesc Comande la următorele Case de ComerciQ: In Bucureşti d. II. Wartiia.—In Iaşi d. Isr. Siiiger. Beutu. i puse în consumaţie : Cnra^ao, Cacao, Ciiouva, Pipperment, Cognac. 0 i> H î> H (fi d td > H d td istrio Naţională Perfecţionată RESTAURANT ELECTRIC STRADA SF.NICOLAE DIN ŞELARI, VIS-A-ViS de BISERICA (IN PALAIUL SOCIETAŢEI NAŢIONALE DE ASIGURARE). f^ub-semnatul am cnore a aduce la cunoscinţa Onor. Public că la REST A U RAM1 UL „ E LECT RIC“ deschis încâ de Ia 8 Noembre 1837, se găseşte mâncări gustose şi alese, cu preţurile cele mai moderate, şi ca s6 ’şl facă cine-va ideie de*spre eftinătatea fabuldsă a măncărilor, notăm aci mai jos preţurile : BUCĂTĂRIE FRANCLSĂ SI ORIENTALA Orî ce supst de vacă. . . 20 bani Or! ce mâncări de vaca , 30 huni Ori ce ciorba de vaca. . 25 Idem pui . . 30 Rasol de vaefi...........30 Idem Fleica de vacă. Orî ce fripturi pui 50 30 60 fir. 1\ STOÎNESCU de la faeiiltatea de medreini din Paris dă consultaţii de maladii interne, şi veneriene, în tdie dilele de la orele 3 până la 5 p. m. — Pentru sSraeî ■Consultaţiile sunt gratis. — Strada st. Oeorge-nou No 20. jşs&xtpsStsiŞSuz SCHIMBAREA D0JUCILIDLC1 ~.r., ~*** ar ar- m .m. rw st «> jwa <8 i a 0 1 \Z mână de CAFEA DE SMOCHINA ofeiă ca ^endu-ae in oartdue jlsgante a 1 5 kilogram neto ea preţul loi 2 kilogramul atât in BS?» ii Vinuri Indigene din Podgoriele cele mal Renumite Cu preţuri cât se pote de moderate : Viu negru şi alb nod Odob. Litru 50 Vin DrăgSşsini......... 60 Serviciul nu lasă nimic de dorit. Cu deosebită stimă, A. URUSOVICI. Vin reeliifi Tâmâlosă. . Litru 1,20 Ideni Odob. negru şi alb . 80 Special. Baale it femei ţi Syphilis S’A MUTAT ^ srsAU risimu t. ow-d-vh de Biserica Caimata Consultaţiuni in toate zilele de la 2—5 primele magazine de coloniale, cât şi in sucursalele ndstre Representanţa nostră pentru Provincii am încredinţat-o casei GUJSTAV RIBTZ. Str. Can*l 1 No. 60 lTncurescI. ip Cu stimă, ALOJS MOLLER, FII |p Furnisoril Curţii Regale ş* posesori „Primei fabrice Jj; Rvmâne d8 Cafea de smochina". j umturatom i MWBf ' 0. G. PISTREANU Advocat Strada Popa-Tatn, No. 8- Mdşă diplomată din Streinătate Tiiiograda d>aPMui ‘TfiLîilGiAAPiĂUL* Strada Blâoarl, No, 20. www.aacorOmanica.ro ANUL XIX No. 4G55 ■agayw IN BUCURESCI SI DISTRICTE 10 BANI NUMĂRUL MARŢ!, 12 IANUARIE 1888 ABONAMENTE: Pentru Capitală: pentru un an . . . . L»î 24 „ ifâse luni................12 „ trei luni • • . . „ 7 Pentru Districte: Pentr u un an .... Lei 30 „ ţise luni .... «15 „ trei luni .... «8 Pentru Streinătutu : P ntru un an . . In aur lei 40 „ ş&te luni . • » «20 « trei luni. . o «1^ Abonamentele se fa- la 1 şi 15 ale fie cărei luni. UN NUM fiii VEU HUI 25 BaNI Abonamentele se plătesc Înainte EDIŢIA ÂNTElA ANUNCIURI SI RECLAME AnunciurI po pag. IY linia 25 bani. Reclamo „ „ III „ . . X w» « n « 11 » • • 3 lot « «« I „ . • 5 „ Pentru Inserţii şi reclame, Redacţia nu e responsabilă. Epistole nofrancate se refusă j articulo nepublicate se ard. Iu Streinătate a so adresa : Francia, Havas, Laffitte & C-nie, ]>’ a-o de la Bourse, Paris. Englitera,Eugăue Micoud,81 FleetStreet, E. C., London. Austria, Haasenstoin et Vogler, Wien Rudolf Mosse Zeilerstaetto, 2, Wien. Ungaria, D. Moritz Wiest, înr Buda-Post Berritenplatz. Abonamenteleseplittescînainle Rod acţiunea, Stva'a Blîtnnn, No. 20. BUCURESCI, 11 IANUARIE 0 MÂNĂ DE OAMENI DIRECTOR POLITIC : I. C. FUNDESCU Abministraţiunea, Strada Blîinavi, No. 20 Lacomi mat şuut inamica regimului liberal când e vorba de a acusa pe guvern, dor între toţi cei mai lacomi tn a tdstă privinţă sunt coco-naşii de la foia infamă a tinerilor reacţionari, al cărei nume ne-e grdţă Şi scârbă de a’l pomeni. Acum patru luni aAstă fdie murdară, vorbind despre sgomotul privitor la disolvarea corpurilor legiui-tdre, scrie următdrele linii : ‘Sgomotul privitor la disolvarea cor-‘ purilor legiuitore se răspândeşte înadins ‘de colectivişti, cari vor să convingă o-‘pinia publică că guvernul actual are ‘mare solicitudine pentru interesele ţe-‘rel şi că prin urmare nu va voi ca a-‘legerile să se facă tocmai în ano-timpul 'de primăvară, când agricultorii mari şi ‘mici ati mult de lucru. In ceea ce ne priceşte, apoi suntem convinşi că tocmai ‘pentru a împedica pe imensa majoritate ‘să vie la vot, guvernul va căuta să pre-‘lungescă sesiunea şi să facă prin ur-*mare ca alegerile să cadă tocmai la ‘primâ-vâră săă chiar şi la seceriş,. Aii trecut patru luni d’atunci şi iată ce citim acum tn aceiaşi fdie tot cu privire la disolvarea corpurilor legiuitdre şi la data alegerilor viitdre : ‘D. Radu Mihai a cerut Regelui se di-‘ solve camerile şi Regele le-a disolvat, “a cerut să puie data alegerilor la Ianuarie în toiul Iernel şi M. S. cu un zîtn-‘bet graţios a iscălit imediat decretul. A-„cum noi ceştia din oposiţie care vrem »«£ luăm, parte la alegeri se poftim la rd, ■um. Zăpada e penf la cer, trenurile „se opresc, comunicaţiile cu distric'e sunt „aprope imposibil, şi pe la ţeră, prin co-„mune, nici nu e gând se te duci. Der ‘acăsta întră tocmai în socotăla d-lul Radu ‘Mihai şi anrculuî său M. S. Regele. Pe „când oposiţia e pusă în neputinţă de a „întrebuinţa şi puţinele zile pe care le „are înaintea ei, administraţia stă la „faţa locului. Aşa dav vădit este, că pentru 6-meuii din oposiţie ar fi fost rău dacă alegerile s’ar fi făcut prmia-vară, dar râu e ca se se facă alegerile şi tn alt ano-timp: reu e vara, reu e iarna, rău de tot e la prim'L-varii şi la tdmiă. După părerea tinerilor reacţionari lucrul cel mai nemerit de sigur c’ar fi fost, ca Regele se cheme la cârma ţârei pe d. Lascar Catargi şi pro-seliţii săi politici, fără a mai întreba pentru aedsta consimţimântul naţi-unei. Se plâng boierii şi ciocoii că a căzut zăpadă în ţară şi că nu pot merge cu trăsura pe la moşiile lor, ca să cerşdscă p’acolo votul ţă anului, pe care de altmintrelea nici tn gând nu le ar fi venit se ’i visiteze. Şi apoi lucru preţios e mărturisirea ce ni se face, că pe când opo sânţii din Bucuresci stau acasă, din causă că „comunicaţiile cu districte „au devenit aprdpe imposibile*, îii ţara întrdgă nu remâne un puiu de oposant şi prin judeţe lucrdză numai şi numai prefectul, sub-prefectul, comisarul, primarul, perceptorul şi notarul. Am zis că mărturisirea e pretinsă, pentru că ue vine involuntar din partea unei foi care are obiceiu se declare pe tdte zilele şi la tdte oeasiile, cum că «ţdra tntrdgă e cu oposiţia şi în contra partidei libera'e». Câte-va centimître de zăpadă şi câte-va grade de frig an fost de a-j uns ca să siidscă pe ciocoiul se măr-turisdscă adevărul. Acest adevâi' ’l-am cunoscut ; şi nu numai noi ’l-am cunoscut, ci clila r ua aliat credincios al tiuerilor reac- ţionarî, d. G. Panu’l-a mărturisit sus şi tare, scriind aceste linii subscrise dc d-sa : «Nu trobue so ascundem adevărul, * scrie d. Pana; noi oposiţiune sun-Mem o mână de dmeni ; tot tapa-«giul care se face, tdte discursurile «cari se pronunţă, tdte articolele cari «se scriu, pornesc de la acea mână «de dmenî. «Dacă în provincie se fac zece «întruniri, aceiaşi oratori vorbesc * la tote, ei se transportă din loc în " loc luând cu et bagagiul unei elo-«cinţe cam stereotipe. Suntem puţin «la număr cel cari facem politică «militantă şi cari ne pasionăm de «evenimentele zilei». Apoi mai departe : „Tote mijldccle do luptă cari presupun mase mari de cetăţeni, gru-»puri compacte de alegători, acele „mijIdee prin forţa lucrurilor ne sunt „interzise, voim să spunem că în-„cercându-Ie mergem la o înfrîngere „sigură.* Eî bine, mare prooroc a fost d. Panu, când a scris aceste linii, prooroc in rândurile oposiţiuneî. care de şi cunoştea şi cuinSşte acest adevăr, totuşi se înedreă a’l ascunde de la ochii microscopicului număr de adhe-renţî, ce numără în ţâră. Zăpada, ger, pldie sau altă împrejurare—tdte par bune inamicilor noştri pentru a’şî putea găsi uu pretext cât de şubred, cu care sc vor încerca se esplice învingerea la care se aşţdptă. Cum să învingi, când nu eşti de cât „o mână de nemulţumiţi* ? Cum se fii şi în capitală şl în provincie când nu posezi preţiosul dar al ubi-cităţel ? Călătoria celor trei crai de la răsărit ai oposiţiuneî s’a isprăvit, discursurile rostite s’aii uitat si adi precum ne declară inimicii noştri politici, în provincie n’a rămas u i puiu de oposant. Tată situaţi unea adevărată în care se află oposiţia ; zăpada până la cer n’are absolut nici o înrîuriro asu-pră-î, ea u’a făcut alt-ceva de cât că a dat de gol slăbiciunea inamicilor noştri. De ce dar se tângucş'.e oposiţia ? TELEGRAME (Serviciul particular al Telegrafului) Paris, 21 Ianuarie Incidentul consular din Florenţa s’a aplanat. Bruxel, 21 Ianuarie lîiarul le Nord afirmă din nofl că sentimentele Rusiei sunt pacifice. El zice că temerile ee se manifestă la Viena sunt mal mult prefăcute de cât sincere, şi speră că Austria va înţelege că nu trebue să caute deslegarea cestiuneî bulgare de cât într’o învoială care sâ ţie cont de legitimele cereri ale Rusiei. Viena, 21 Ianuarie Corespondenţa politică află că Porta a ordonat să se ridice fortificaţii noi împrejurul Erzerumuluî şi se se mărescâ efectivul aeestel garnizăne. A se vedea ultime sciri pe pag. III Alegerile Delegaţilor Ieri s’au făcut în totă ţera alegerile delegaţilor colegiului al III-lea; la acostă primă încevcave, oposiţiu-nea a suferit o lovitură cave deschide calea înfrângerilor ce va îu-dura în dilele de 23, 24 şi 25 Ianuarie. Resultatul era neîndoielnic pentru noi : colegiul al III-lea nu putea să se rostdscă de cât în favdrea partidei liberale. Tistţfsstsr; nr* r-.- -3. In adevâr, când d’o parte stau 6-monii marilor principii liberale iar de alta <5meniî biciului şi ai Regn-lamentuluî organic, cui p<5te se dea mâna colegiul ţărănesc? Când unii au muncit t<5tă viaţa pentru emanciparea sătenulul, iar cel-l-alţî l-aii despreţuit şi l-au apăsat, pdte el să dea încredere acestor din urmă şi să respingă pe cei d’ântăî? Şi ceia ce a ficut colegiul al III-lea vor face t<5te colegiele din ţâră. Fie-care din clasele naţiunii a a-vut vreme să facă experienţă şi se se încredinţeze de îngrijirea stărui-tdre a partidei liberale pentru tdte interesele obstesă. In douî-spre-zece ani, cu tdte gravele cestiuni este-ridre, cu totă ruina şi desorganisa-rea In care aii lăsat conservatorii statul, partida liberală a ştiut se dea satisfacere tuturor marilor interese generale. Naţiunea Intrigă ne-a văzut la lucru ş'a putut să constate, prin a-ventul deosebit ce-a luat ţlra, cât de roditdre a fost activitatea ndstră. In acelaşi timp s’a vezut tdtă deşertăciunea morală a adversarilor noştri, tdtă neputinţa lor. Intre noi şi dânşii, cum vor putea alegătorii se stea la îndoială ? Şi se va vedea In zilele de 23, 24 şi 25, cum s’a văzut ieri, cu câtă hotărî re se va rosti naţiunea tn fa-vdrea ndstră. Numai un soiu de oameni vor fi contra nostră : paraponisiţii ; dar Ia votul acestora nici nu răvnim. Informaţiunî Exteriâre Tot concentrările de trupe şi întăririle în Polonia rusă Situaţia militară nu s’a schimbat mult de 14 dhe, de şi nu trece o cji fără să se arunce în circulaţie sgomote, că aă pornit sau vor porni î 1 curând considerabile trupe din interiorul Rusiei spre graniţa occidentala a Rusiei. Dar adevărul este numai, că necontenit se lucrâză pentru a asigura locuinţe pentru mal mari detaşamente de trupe. Se pare a fi vorba despre sosirea a douâ divizii de infanterie, din care una se va aşeza In Dubno, alta în Ruvvno in guvernamentul Volhy-niel. — La Dubno se lucrează la forliii-caţiuni. Se fac pregătiri pentru construirea unei şosele mari spre a lega întăririle de la Dubno. Tinerii liberali şerbi Persdnelecarl se intereseză şi ian parte aetivă la constituirea partidului tinerilor liberali sunt departe de a avea încrederea ţârei, din contră ele lucrezâ ast-fel în cât excită neîncrederile naţiune! serbe. E mai mult că probabil că acest partid va muri înainte de a se manifesta în public. In Serbia nu există de cât două partide : radicalii şi progresiştii. Iucăerarea de la Burgas. Privitor la încăerarea întâmplată la Burgas ui se comunică din Sofia, că individul care a adresat lui Igna-tiev scrisorea 1 găsită la cel omorîţl şi care iscălia PopovicI saă PetrovicI, se chemă pe adevăratul sâă nume Uzelacz. El este unul din arangiatoril acelei bande de criminali ai cărei membri stan prin Cons-tantinopol, Bucureşti, Odesa şi Moscova şi cari se ocupă cu înscenarea de revolte, rezmeriţe şi încâerărl, căci nu speră se ajungă la ceva pe altă cale. Guvernul bulgar are documente dove-ditore despre activitatea Iul şi a tovarăşilor săi. De obiceitt el îşi iscăleşte scrisorile şi raporturile sale cu numele ,Pe-trovici.‘ In timpul din urmă Uzelacz a stat în Constantinopole, unde visita des ambasada rusă tocmai cum avea mai înainte relaţiunl neîntrerupte cu domnul Hitrovo la Bucureşti. ^Muntenegreni stabiliţi în S ifia spun că acest Uzelacz s’a adresat na de mult către domnitorul Nichita al Muntenegrulul f. www.dacoromanica.ro rugându’l sâ’I trimâtă o sumă de bani pentru anumite scopuri politice, însă cererea lui n’a fost. măcar socotită ca vrerL-nică de un răspuns ; de aci probabil tânguirea lui Uzenncz despre prinţul Nichita ce se păte citi printre linii în textul scrisorel. Nabokow u’a murit ? ţiiarul Soviet d n St. Petersburg primeşte de la corespondentul sâil din Con-stantinopol ştiri ce tind a desminţi faptul că rezmeriţă din Burgas a făcut un fiasco colosal. Acelaşi corespondent asigură că este falşă ştirea despre mortea căpitanului Nabokow. LhUal corespondent! Rescriptul Ţarului Avem înaintea năstră textul reseriptu-lui adresat de Ţar principelui Dolgoru-kow, guvernorul Miscovei. Rescriptul, data de la 2 (14) Ianuarie, este un răspuns la adresa de felicitare ce a trimis-o Ţarului principele Dolgorukow cu ocasia anului nou. Acest document are cuprinsul următor: „ Principe Vladimir Andreevici! „Inii este plăcut a autţi şi de astă dată în scrisorea d-tale de felicitare, cn ocasia anului noti, vocea Moscovei şi urările ce vin din inima Rusiei. Nu mă îndoesc de sinceritatea sentimentului rusesc din care ele purced, şi sunt convins că Rusia în-tregă rogâ împreună cu mine pe D-deă în acesta e perienţă de 17 ani. Specia’ist în b6i mesei ii !♦ Strada Emigrat, No. 3, (în dosul şc<5W ui litare intrarea din cal ai Victoriei pr itr. if. Voevoijî (pe linia Tramvaiului-ConsuUa{iuni de la 8 a. m. piuă la 6 tea. Loc separat de aşteptare pentru fie- ,av Io I. W — n- M— A. „ Albina plecă după ce-’şî luă bună sera de la cel doi fraţi. Plecând ea se uită cu drag la ei. La cine se uita ea mal mult? La Paul. Cu tote aceste aceiaşi iubire aveaO fiecare din cel doi fraţi pentru ea. Intrând în camera Liliel, Albina găsi pe Medeu dormind. Sora lui era gata sâ se culce şi ea. — Scumpa mea, zise Albina, aşezân-du-se lângă ea: Am sft’ţi vorbesc ceva.. Ascultă. Vel şti totul, însă nu acuma..... N’a sosit încă ceasul ca să ştii întrega acâstâ afacere în adevăr misteriosâ... A-tuncl vel afla că adevăratul mea nume nu e Albina... câ sunt dintr’o familie bogată... — Ah! nici nu mă îndoiam despre a-câsta, cjise Lili... Toţi am observat a-câsta chiar de la început, însă nu îndrâs-nâm sa spunem ceva. Albina urmă : — Am de luptat cu nisce vrăjmaşi puternici, cu nisce miserabili, cari cred câ sunt mârtă... La Început mi-a fost fărte grea să probez câ n’am murit... câ ea am drept să mă întorc în casa părintâscâ. A-cuma însă ocasiunea e bună... cred că ’ml voi ajunge scopul... In aceste momente cred câ ’mi vei ajuta mult... — EU! strigă Lili bătând din palme. — Da, d-ta. Cred câ mâ cunoşti d’a-juns, nu e aşa? Cunoşti asemenea şi pe d-nil Paul şi Firmin. Nu crede câ ’ţi cerem ceva cu neputinţă... După cum ’I.I-am spus, poţi face mult pentru nune în a-ceste momente. — Cu ce pot sâ te ajut ? întrebă Lili. — Omul ce l’ai vâ www.dacoromanica.ro TELEGRAFUL — 12 IANUARIE 1888 ÎÎ3E3SX!, -- Renumita Cârturftr&ft IULIA POLONESA S a mutat în dosul Palatului Regal : La finele Straâel Brătiaim, No. 51, (la colţ) | Lingă grajdurilo Palatului Regal Ghiceşte viitorul, prcsentul şi trecutul, pdtc descoperi şi pagube, furturi, jndccăţl, ori i ce secrete ascunse la cari se; î interesezi! cine-va. Cine a-: duce semne pdtc afla lucruri ascunse : comori, etc. DA VID ADANIA Agent dc Publicitate Str. Corbului î'o. 6. IV! Primeşte anunciurl, inserţie şi reclam pentru Ziarul nostru, şi pentru or caro alt (Jiar din ţ6râ şi străinătate. BAZAR DE KLITEM Subsemnatul, am ondre a anunţa pe Onor. clientela mea atât din capitală cât şi din provincie, că cu oca-siunea tarifului autonom, am deschis aci In ţdră 0 MARE FABRICA »G llliVI PENTRU BABBAT1 Şl BAJETI 1 si care confecţionez haine, după Ultimele Jurnale, din stofele cele mal banc ale Europei. Asemenea mal putem efectua şl orl-ce Comande, în timp de 24 ore de dre-rce posedăm un mare deposit de stofe line din cele mas renumite fabrici. Sper "oiî Oaor. Public fi clientela maa, mă va onora cu visitela d*îor, spre a se convinge de marfa confecţionată aci îi ţă-ră, şi sunt sigur oii va ii pe deplia satisfăcuţi. Cff stimă, jEr3I_ HjBXBO’SZ'XOLstJ- [ CASA DE SCHIMB TOMA ŢACIU In Noul Palat Dacia-Romania- No. 4..— Strada Lipscani. — No. 4. BUCUR ESC I Cursul pe (jiua de 11 Ianuarie 18X8 bali> Rentă Amortisubile. . 5 5«/* » » Urban. 6®/o » 7°/» » » » • • 5“/0 , de Iaşi Impr. eu prime Rucitr. 201. b. Los. Crucea Roşie Italiano. Acţ. Banoei Naţ. Rom. 500 1. 6a/f Comunale noul . . . Banca Prevederea. . . . DIVERSE Aur contra Argint. . . . » , Bilete de bancă Florin Wal. Austr. . . Mărci Germane............. Bancnote francese. . . . Ruble de hărtie........... Cump. 92- 90 '/> 87' r- 73'L 210-88*/, 103— 84— 95— 102- -74 V2 34--28- 17 1, 17 '/ 200- -124- Vând. 93- 911/9 88*/, 74i/2 215— 89 '/* KM 8PU 90-103-75'/* 38— 31— 17 90 .17 90 202-126 - 100 -1101— 222— 225— LA ADEVĂRATĂ CONCURENŢĂ SE RECOMANDA NOUL MAGAZIN BARBAŢI, BAEŢI Şl COPII ^| | confecţionate tn atelierul nostru, după ultimele jurnale. A Sperăm că Onor. Public, va bine-voi a visita acest o o ► td 0 f A ---------- Moua Industrie naţională »» «« MTOM UNSOA UE 1 pentru impermiabiiitatea . J înmuierea şi conservarea pielăriei saeBwcswaeswK." întrebuinţată în Armatn română Cea mal M şi cea mal Economicosfi din tete productele similare Uns6rea GLYSCRA ueîntrebuinţându se de cât o data mult de două ori pe lună Preţul 4 lei 50 bani Cutia _ Depou Central : la d. P. I. Christescu, Str. Colţeî 16, Str- Carol 2, Calea Moşilor 74. DEPOURILE: la D-nu StaicovicX, Cale.» Victoriei No. 34 Ia D-nu Petrache I6n, Calea Victoriei (la j Speranţa). ia Menagera, Calea Victoriei No. 20 bis la D-nu P. Bărbulescu, Calea Victoriei No. 80. ^__________________________________r BANCA NAŢIONALĂ A ROMÂNIEI BJT CT^Ă.TĂXJJN'Jiî A SUMARA 1880 1887 24 Decembre ACTIV 19 Decembre 24 33169977 25955990 7689360 19127057 13690020 11977995 1995031 153975 2579514 160909 257192 29099086 29953157 2324936 178734199 12000000 1999552 156962 105033500 1387296 921534 29699086 25887789 1648580 178734199 a»sa(o.?n,etiV ; • (Bilete ipotecare Afecte predate Ia CaaS spre încasare. Gortofolifi, român şi străin.......... Împrumutul garantat cu efecte publice. Fonduri publioe....................... Sfeclele fondului de reservă .... > » » amortisarea Imobilelor imobili .1. »•■..•.« Mobiliar şi Machine de imprimat . . Cheltuell de administraţiune . , . , Deposite libere Compturî curinţl...................... „ de valori..................... PASIVU Capital............................ , Fond de reaervă...................... „ amortisarea Imobilului , , Bilete de bancă in circolaţiuno . . , Profituri si perderî.................. dobândi şi beneficie diverse , , , , Jeposite de retras . . . , s 1 , Jomptur! eurinţî.................. . » de valori................... . 32210621 31787662 25876720 25877235 . 635704 2386093 • 19372041 19091X171 • 1474L860 14206905 11985575 11985575 • 2542560 2542560 1 195441 195441 3132070 3143003 140717 140717 253099 263507 29764128 2969L078 25761588 25951388 6539033 6593297 173151157 173854532 12000000 12000000 . 2575189 2575189 . 197114 1971L4 . 107041930 106205030 • 1083676 1083676 • 1025886 1056160 29691078 17540700 ,19107164 • 1922534 1939121 173151157 173854532 M LEON & M.TH, MANDREA S5*iSl U1M2SSC2M9ZKS5 în strada Carol No. 2Î, Un Magusînal acestei fabrice undei H publicul va^putea ^găsl or ce fel de încălţăminte pe preţul fabrice! şi în coudiţiunile I cele mai favorabile. ! %. Bucureşti, 60.—Strada Carol.—60, Bucureşti Pentru a mulţumi pe onor, clientelă, am adus TRIFOI-LUTZERNA SUPERFIN Verificat şi plumbuit de biuroul Statului, răsărirea e garantată cu 95 °lo. — Iarbă de grădină, din cea | mai bună calitate, — Precum şi t6te cele-Gaiţe se ' minţe numai din cele de primul rang. Cataloagele se trimit după cerere franco. Hârtie Maculatură de vântjare la Tipografia „Telegraful4' SCHIMBAM DOMICILIULUI w SALTER Sptd&l. Beale dt festei şi Syphiiia f®' S’A MUTAT maia rostau, j». t. vw-i-vw de Biserica Caimata Consultaţiuni in toate zilele de la 2—5 C. O. PISTREANU Advocat Strada Popa-Tatu, No. 8. ^ , . —— FABR1CAŢIUNE NAŢIONALA i i fi <1 0 H K W G H H ► H {0 cj hj w > w Bm'mLTămrac'*m.w: /d fli ,5| l«l ; cs •H U w X : 1 Prima Fabrică Română de CAFEA DE SMOCHINA of*r& pro'Jmele adie In caii tuto garantat curată, arsă din smochini de prima calitate, ca cei mii ban SUllUOat DE CiEKA ce s’a produs pânt acum in ţdrâ,. Cffeua năstră do smochină se distinge prin gustul curat şi ouidre agreabilă, vân-^ându-se în cartdne el-tgmts u ' b kiiogr.m neto ca preţui lei 2 ki'ograuiuL atât în primele magazine de coloniale, cât şi in sucursalele ndstre Representanţa nostră pentru Provincii am încredinţat-o casei r^-tTSTA'V Rt BTZi Str. Carol I No. «O BucaroscT. Cu stimă, ALQI3 MULLER, FII Furn;sorii Curţii Regale ş‘ posesori „Primei f'abrioe K-.mane de Cafea de smochina". ÎH IS. \î I CS ii ip îKi»7BU»s:Ti«ss'jaţ:,i8sB, a ^ nr a.’K'jKOW atsawMaawscfewa^ Tipografia di ar ului «TSLEGKAPHUL, Strada Blănarî. No. 20. I www.dacoromanica.ro ANUL XIX No. 4656 IN BUCURESCI SI DISTRICTE 10 BANI NUMERUL MERCURI, 18 IANUARIE 1888 ABONAMENTE: r«*nlni CapitalS: Pdiitni un an .... L»î 24 „ ş£se luni . . . . „ 12 „ trol luni . . . . „ 7 Pentru Districte: Pentru un au .... Lei 30 „ şiso luni .... ,, 15 „ trei luni .... „8 Pentru Streinii ta te: r litru un an . . In aur lei 40 * ş6se luni . „ „20 „ trei luni. . . „ „ 12 Abonamentele se fac la 1 şi 15 ale fie că'ei luai. ANUNCIURI SI RECLAME UN NUMER VEG HUI 25-BANI Abonamentele se plătesc înainte EDIŢIA ANTEIA Anunciuri pe pag. IV linia 25 bani. Reclame „ „ III „ . I Ua n ■> n 11 i> ■ • 3 lei »* n n 1 n • * 5 „ Pentru Inserţii şi reclame, Redacţia nu e responsabilă. Epistole nefrancate se refusă; articole nepnblicate se ard. In Streinătate a se adresa : Francia, Hayas, Laffitte & C-nie, placa de la Bourse, Pavis. Englitera, Eugâne Micoud,81 FleetStreet, E. C., London. Austria, Haasenstein et Vogler, Wien Rudolf Mosse Zeilerstaette, 2, Wieu. Ongaria, O. Monte Wiest, In Buda-Pest Servltenplatz. Abonamentele se plătesc înainte Reda-.ţiunca, Stradq, Bl&narJ, No. 90. DIRECTOR POLITIC : I. C. FUNDESCU Abministraţiunea, Strada Blănavi, No. 20 BUCURESCI, 12 IANUARIE LIBERTATEA ALEGERILOR E curios cum se îngrijesce opo-siţiunea de libertatea alegerilor. Dia-rele eî n'au altă materie mai interesantă pentru col<$nole lor; micile grupuri din judeţe n’au alt-ceva mai grabnic de cât se trămită ştafete la şeful statului, ca se câră libertatea alegerilor. Şi acâsta ţine de doue sep-tămânî necontenit. Cu t<5te astea, şefii oposiţiunii au auijUt din chiar gura regelui că alegerile vor fi libere. Ce mai însdmnă dâr ţipetele histerice ale (Lavelor o-posante ? Ce mai însdmnă ştafetele din judeţe! Una din douS : Sâu oposiţiunea j<5că o comedie co-pilărdsă, ca sg pregătâsch lumea pentru momentul când slăbiciunea eî nu se va mai putea ascunde. Căci înfrângerea e sigură în viitdrele a-legeri. Sâii că oposiţiunea ţipă de necaz că nu se schimbă guvernul, ca se facă ea alegerile. De sigur că amândouă, aceste motive împing oposiţia se strige atâta. In adevSr, e nu se pote mai comod—când n’ai nici o putere şi scii bine c’o se cădi—se strigi din nainte că adversarul îţi pune piedică. Din-tr’atâta lume se vor găsi p6te câţiva <5meni naivi cari se te crâdă. Pe de altă parte, e incontestabil că oposiţiunea numai atunci ar fi crezut în libertatea alegerilor când ar fi venit însăşi la putere ca se le facă. Atunci de sigur că alegerile eraii sg fie libere. Consiliul de miniştri s’ar fi stabilit de prefectura poliţiei şi ar fi condus operaţiunile electorale, ca înainte de 1876. Comisarii ar fi avut buzunarele pline de mandate de arestare cu numele în alt), ca să pdtă pune mâna pe orî-cine ar fi voit. Comandanţii de garmsdne ar fi priimit ordin se stea la disposiţia poliţiei şi sg scotă trupele pe stradă pentru a strivi mulţimea ş’a o face ascultătdre. Prefecţii şi subprefecţiî ar fi avut ordin se aresteze dmeniî, sfi’î bată, sg’f ascundă chiar. Casierii de judeţe ar fi fost împuterniciţi se dea bani agenţilor electorali, pentru ca sg potă cumpera voturi. Membrii parchetului ar fi avut ordin se închiză ochii, se’şî astupe u-rechile şi se aresteze pe orî-cine ar fi venit cu capul spart sg se plîngă. Atunci, nu mai încape îndoială, că alegerile ar fi fost perfect de libere Curgea ceva sânge pe stradă ; am fi avut în loc de camere un Sultan-me-zat; tot ce-a agonisit ţâra în douî-spre-ijece ani s’ar fi risipit în vânturi, interesele statului ar fi fost vândute la străini pentru un blid de linte — tlâr alegerile erau libere, perfect liberii. Acâsta o vede bine tdtă lumea; nu e un singur cetăţân din cei ce se interesâză de afacerile publice, care sg nu pricâpă jocul oposiţiunii. De ce nu vor s’o înţelâgă şi foile oposiţiei ? De ce n’o înţeleg şi grupuleţele din judeţe? D<5r n’o sg ţie campania electorală cât lumea. Vor trece şi alegerile a-ceste şi naţiunea va vedea o dată mai mult că ţipetele oposiţiei sunt prefăcute şi că tdte acuzările sunt calomnii. TELEGRAME (Serviciul particular al Telegrafului) Belgrad, 23 Ianuarie Ieri d. Vuicl ministrul de finanţe, s’a întors din Viena. El a reuşit să contracteze cu Landerbank împrumutul votat de curând de Seupcină. Roma, 23 Ianuarie Se desminte eventualitatea rechemării în Italia, în epoca ano-timpulul urât, a unei însemnate părţi din corpul expedi-ţionar din Masuah. Nimic nu indică că guvernul ar accepta o soluţiune ce n’ar satisface amorul propria naţional şi o-norea militară. Havre, 23 Ianuare. Intr’o întrunire publica ţinuta ieri în oraşul nostru, un agent a tras mai multe focuri de revolver asupra d-nel Luisa Michel. Unul din glânţe a pătruns în dosul urechei. Rana pare grava. Londra, 23 Ianuare (Tiarele englezeşti aprobă silinţele ce ’şi dă Spania pentru a afirma predominarea sea în Maroc. A se vedea ultime scirî pe pag. III OPOSIŢIUNEA DIN BUZEU In cjiua de 6 Ianuarie, o întrunire a oposiţiunei a avut loc la Buzâiî. La a-eestă întrunire a vorbit de financele ţărei cu totâ aroganţa unui parvpnit, cunoscutul adorator al cooperârei sui generis, d. Dumitru Butculescu. Bietul ona cu socotelile a două expo-siţii încurcate, s’a încercat a face o dare de semă asupra situaţiunel financiare a statului, dar slab în aritmetică, s’a încurcat aşa de rău, că a isprăvit discursul sfea printr’un şir de banalităţi împrumutate de la (fiarele oposiţiunei. După acest discurs caraghios, adunarea a întocmit un comitet electoral în fruntea căruia s’a înscris numele marelui cooperator al muncel ţărănesc! d. Ion Marghiloman, iar la câdâ cooperatorul meseriaşilor de prin oraşe, d. D. Butculescu. împerecherea lui Ion Marghiloman cu d. D. Butculescu este minunată. Cel dîn-tei urît de mârte de nenorociţii ţărani de pe moşiile sâle are- cinismul se încerce tocmai la Buzăa unde lumea întregâ cunosce atrocităţile sele de plantator, să cerşescâ încrederea cetăţenilor; cel d’aldoilea, fără a da socotelile cerute aşa de imperios de nenorociţii meseriaşi traşi pe sfdrâ, imploră şi el încrederea celor pe cari aşa de scandalos ’I-a înşelat. Ziarul din localitatul, uîndreptarea», vorbind despre acesta întrunire a oposiţiunei, ne declară că la eşire publicul a făcut o lungă ovaţiune oratorilor şi fruntaşii lor din oposiţie. Din cine se compunea acest public ? Nu cum-va din ţeranii jefuiţi de pe la moşiile lui Ion Marghiloman şi din me-seriaşii-cooperatori, cooperaţi de ambii fruntaşi din Buzăa ? infestai jarlilei liWe-MtiOMis Confratele nostru din Ploesci, Democratul, se plânge amar că manifestul partidei liber ale-naţionale a fost espediat de către comitetul central al acestei partide mai multor domni de prin comunele rurale ale judeţului Prahova. La manifestele espediate s’a alăturat următorea scrisore : „Comitetul central al partidului Naţional Liberal are ondreaave trimite alăturatele eseiuplare din Manifestul sftti Electoral, rugându-râ să binevoiţi a’l împărţi printre alegători. f omitctul. centţal al partidei liberale naţionale. El bine, unii din domnii la cari s’aa a-dresat aceste scrisori împreună cu manifestul sunt primarii rurali. Atâta a fost destul pentru Democratul, care strigă sus şi tare că se fac ingerinţe : „Când s’aa mal văd ut până şi nişte „ast-fel de lucruri ? a Camerei a condamnat pe preşedintele jidroului i electoral la suportarea cheltuielilor, c ■ .îî i ridică la suma de 800 fiorini. S’a dispus ca alegerea cea nouă î 3 facă fără întârziere. Nihiliştil în Rusia Nihiliştil aa început iar să se misce. Lumea se ocupă iarăşi de el. După soirile primite din Petersburg, o casa săs-pectâ aa luat foc în momentu 1 când poliţia, urmată de soldaţi, vo:a să facă o perehiziţîe în acea casă. Maie viul tipografii nihiliste a fost distru de incei diu. S’aa făcut mai multe ares Iri. Se scie, —• scrie Correspondance de Vienne, că răul de care suferă Rusia e lipsa de armonie complectă între clasa înaltă şi clasele inferiâre ; c d’ântâiă civilisaţi până la cele mai sub ile rafinări ale corumpţiuneî occidentale, iar cel diu urmă zac încă în deplină bah |rie. Acei cari cred că mişcarea revoluţionară din Rusia e opera unei si -jeiai1 s-.; crete se înşală amar. Toţi cei mai Wr struvţi doresc o reformă radical Pe lângă exaltaţi, fanatici, cari cred că supri-l mând un singur om,—Ţarul, vor.înd a răul, sunt o mulţime de nobi omeu de tote profesiunile, ofiţeri din : mata şi femei din lumea înaltă, cari sunt înrolat sub stegul nemulţumiţilor. Un lucru remarcabil, Ţarul ir fi întru cât va şeful nemulţumiţilor ( i), el ar fi cel d’ântâia care ar voi să e facă ore care reforme. Din nenorocire însă când el projecteză vre o reformă importantă, se descoperă un eomplot, bombe fac ex-plosie pe stradele Petersburgulul şi cu chipul acesta ceia ce projectâzâ Ţărm , I „ .. mi II A nnn nlî nA fii /Ti nu se pote pune în practică iei o d tă. Primarul Rusciuculul ş» consiliul comunal Consiliul comunal al oraşului Rusciui \ în şedin a de sâmbătă 9 Ianuarie a ho târît revocarea d-lui Manto f din funcţiunea de primar, din causâ de neîţicrenore. Acestă hotârîre a fost comunicată t-legrafic ministrului de interne. Norvegia şi exposiţia Universală un i 1889. Se scrie din Cristiana că guvern uor-l vegian a hotârît se ia oficial par s |-; exposiţia din Paris ce va a ea loc U Regele va semna în cm" d un ciecrjt privitor la numirea unui comitet oehtral însărcinat a stabili suma trebuităre tru acoperirea cheltuelilor. Acest trebue cerut la Cameră 1 siguş ca va vota creditul. www.dacoromanica.ro , TELEGRAFUL — 13 IANUARIE 1888 STUDIU CRITIC asupra CODULUI SI PROCEDUREl PENALE i) ii Fundamentul şi scopul pedepselor 2. Scopul pedepselor l>) îndreptarea condamnatului (Urmarea 23-a). „Amorul precoce*, o manifestaţiune a unei stări fisice bolnăviciose, afectâză un -număr destul de însemnat de copil, şi este una dintre căuşele nebuniei morale, care la adulţi nu are alt caracter de cât pe acela al crimei. — Encefalia şi dife-1 stări nevropauce ale părinţilor, alcoolismul ori alienaţiunea lor, vermil, loviri lă cap, tâte acestea, sunt stări patologice care provocă, pe lângă alte manii impulsive, şi deşteptarea precoce a simţului amorului. Şi care sunt, se întrebă prin Lombroso şcOla antropologo-criminală, mijlâcele de iudreptare a acestor copii ? Educaţiunea? Da, educaţiunea, căci tendinţele criminale fiind generale la copil, trebue să conchidem ca influenţa el este de o eficacitate 6re-eare, de ore ce ea se resimte în majoritatea caşurilor. Dar prin edneaţiune nu trebue ^ă se îuţelegă simpla instrucţiune teoretică, oare rar foloseşte chiar şi adulţilor, pe cari îl vedem atât de puţin influenţaţi de literatura, de elocinţa, de artele iţise ■mroralisatore ; prin educaţiune trebue să se înţelâgă mal puţin, violenţele pedagogice care fac mai adesea ipocriţi, şi departe de a schimba viciul în virtute, ’i transformă în un alt viciu. Educaţiunea este o serie de impulsiunl reflexe, care se substitue cu încetul acelor impulsiunl din care s’aă născut tendinţele depravate saU cel puţin care aU favorisat desvolta-rea. Pentru acesta trebue să ne servim de imitaţie, de obiceiurile gradualmente introduse printr'o viaţă comună cu per-i'6ne oneste şi prin precauţiunl luate cu înţelepciune pentru a face că ideia fixă pe care am văZut că devine atât de fatală în copilărie, de a prinde rădăcini într’un teren prea fertil,—Intru cât se a-tinge de pedâpsâ, ea nu este atât de e-ficace ca 6re care mijlâce preventive, net-fel ea oondîţiuni favorabile de aer, de lumină şi de spaciu, o hrană unde să predomine d. e. substanţele vegetale, privaţiunea de licorurî alcoolice, abstinenţa complectă şi în 6re care caşuri date, o gimnastică sexuală care previne escesele solitare. Trebue să se înlăture gelosiele facile pentru a împedica violenţele impulsive; a reprima orgoliul precoce prin mijlocul probelor palpabile despre inferioritatea umană; a cultiva inteligenţa prin mijlocul simţurilor şi inima pnn acela al inteligenţei, după sistemul Froebell. In cas de precocitate sexuală, depurativele şi vefmifugele devin atunci singurele mijlâce de corecţiune. Trebue împedicată unirea, din nenorocire fecundă, a alcoolicilor şi a criminalilor, unire de unde provin criminalii născuţi. —In locul casator de corecţiune de* 1 acţl, oficine de. corupţiune, trebuesc fundate case pentru nebunii criminali, şi chiar asile perpetue pentru minorii afecta I de tendinţe criminale obstinate set! de nebunie morală, asile mal utile pentru el de cât pentru adulţi, căci înăbuşă de la începutul lor efectele acestor tendinţe, pe care din nenorocire nu le băgăm în sâmâ de cât când devin iremediabile şi fatale. (Va urma.) C. A. Fllltis. 1J A vedea Telegraful de la : 9, 16, 23 Iunie, 1, 7, 15, 22 ai 29 Iulie, 8 şi 23 August, 2, 8, 16, 22 şi 29 Septembre, 'fi, 13 şi 20 Octombre, 3 şi 12 Noembre şi 11 Ş' 17 Decembre. INPORMATIUNI Direcţia generală a serviciului sanitar aduce la cunoştinţă că guvernul austrb-ungar a suprimat carantina pentru provenienţele din insula Malta. X In zilele de 1, 2 şi 3 Februarie, Societatea Geografică Română va ţine şedinţe publice în localul Senatului, sub preşedinţia Regelui. Se vor ţine ‘mal multe conferinţe. Ministerul de răsboiti a invitat pe inspectorii generali ca cu începere de la 15 c. să inspecteze regimentele de călăraşi şi dorobanţi din ţâră. X Monitorul publică raportul d-lui dr. N. Manolescu, profesor de oftalmologie la facultatea de medicina din Bucuresci, a-supra congresului medical internaţional din Washington din America, către d. ministru de interne. n Ministerul domeniilor, agriculturei, industriei şi comerţului, publică în Monitorul oficial tabloul de pădurile ce 'sunt a se licita în ziua de 28 Ianuar 88 pentru vânzarea spre exploatare pe periodul cu începere de la 1 Septembre 87. X D-l T. Ganescu, inspector vamal al circumscripţiei Bucureşti, a fost însărcinat să inspecteze tote birourile vamale din ţâră. D-sa va fi însoţit de d-l Con-stantinescu inspector financiar. X Bn viscol groznic bântue de aZl nopte în capitală. Stradele sunt aprâpe deşerte. Lumea stă acasă. Termometrul arată 10 Reaumur. D. C. Miile a plecat ca să ’şl puie candidatura la Brăila. Bietul domnişor are mare nădejde de sprijinul lui A. Tanu, mijlocitor de mărfuri, care ’I a promis ceia ce a mai promis şi altora. n Pe linia ferată Bucurpscl-Giurgiu zăpada este de un metru şi mal bine, Trenurile circulă cu întârzieri. n In noptea de 10 Ianuarie aâ evadat prin spargere, din arestul preventiv din Caracal, condamnaţii Iordache Marin Gia-lop, de 30 ani; Ilie ldrdache de 30 ani; Ion Marin de 18 ani; Constantin Dumitru de 35 ani; Mateiă Dinu de 30 ani; ani; Nicolae Iordache Dumitru, de 15 ani; Ion Pârvu, de 23 ani ; Narin Dumitru Zis şi Savu, de 32 ani; Trandafir Zabestu, de 19 ani ; Nicolae Mateiă Pinţa, de 25 ani;—toţi ţigani. S’aă luat măsuri pentru urmărirea şi prinderea lor. CIUMA. DIN BĂRLA Am vorbit deja în Ziarul nostru despre sinuciderea d-nel Liţa Bărleanu, care s’a făcut Zilele trecute la Bârla. Am Z>s atunci că d na Bârleanu s’a găsit spânZurată în casa sa din Bârla. ()iarul V Indepcndancc Toumame în numărul său de ieri declară că are mărturisiri particulare, cari oautorisă a susţine că avem a face cu o crimă iar nici de cum cu o sinucidere. Diarul în cestiune mal a-daogâ apoi că crima acâsta ar fi fost comisă de nişte ungureni. D-l l. C. Dobrescu, cumnatul răposatei, pe când visitase proprietatea cumnatei sale de la Bârla, adese ori a auZit’o plângăndu-se în contra unei ungurâice, servitore, care ar fi ameninţat’o cu morte. Denunţările făcute de Ziarul din strada Clemenţei, de sigur că vor fi luate în sămâ de parchet. * Cadavrul d-nel Bârleanu va fi transportat aZt la Bucuresci, unde i se va face autopsia. --—----* ' '«■-tiflS»»" » ■ ■' întâmplări din Capitală Iubitor de tablouri.— Herman Go lden-berg e mare amator de tablouri; bietul om a pus ochii pe nisce tablouri ce a-parţin d-lui Franţ din strada Negru-Vodâ No. 10. Cum a sucit’o şi cum a facut’o Herman însă puse mâna pe două tablouri cari s’aâ găsit la domiciliu! Iul Golden-berg. Afacerea e Ia parchet. II Avis păgubaşului. — Un ore-care d. Pancu G. a pierdut livretul săiî de la Regia monopolului tutunurilor. II Bătaie.—Un âre-care llie Ioneseu s’a certat Tăă iert eu proprietarul casei cu No. 131 din strada Romană. Cearta a degenerat în bătaie şi bietul proprietar a tnlit’o la fugă. Bani cinstit câştigaţi.—AZt nopte s’a condus la secţia 7 feetoriţa Anica Ve-rona, găsită în cârciuma d-lul Niţă din strada Filantropiei. La perchisiţa făcută asupra acestei As-pasil moderne s’a aflat frumuşica sumă de 2250 franci. Provenienţa acestor bani inspirând âre-carl bănueli poliţiei, s’a orânduit o cercetare judecâtoreseâ. Don Capilre. Crima din str. Dionisie Arma cu care se luptă oposiţiunea este minciuni şi calomnia. Acâstă armă ziarele oposiţiunel o întrebuinţăză la orl-ce ocasie şi calomnia nu scuteşte absolut pe nimeni şi nimic. Chiar când e vorba de siguranţa publica, de un omor ca acela comis în str* Dionisie, presa oposiţiunel nu esitâ a se pune alături cu ucigaşii miserabill numai şi numai pentru a caloinn ia şi batjocori. Când s’a comis crima, Ziarele oposiţiunel înjuraâ poliţia, acusându’o de a nu’şl îndeplini datoriele. Când s’art prins ucigaşii—Ziarele oposiţiunel înjurară poliţia, declarând e’ar fi comis torture, car fi făcut o necuviinţă arestând pe un rândaş al unei legaţiunl şi aşa mal departe. ţ)iaral interesilor străine L'Indipen-dance roumainc a mers cu calomniile aşa de departe că a declarat cum că nic l internii spitalului BrâncovcnCse n au /o st autorisatî de a asista la autopsia Iul Ilie Berci, sinucis la Văcăreşcl. Ei bine, iată răspunsul internilor la insinuarea făcută de Ziarele oposiţiunel : Domnule ‘‘Redactor, In Ziarul d-vâstrii, No. 634 la rub rica ultimelor informaţunl prmtoro la omorul din str. Dionise, seriţl urmă.toreia : _Ni sa spune că cercetările modicA-legale asupra cadavrului feciorului Ilie s’.ar fi făcut de d. d-r. Alexianu cu uşile închise şi că nimeni n'ar fi fost admis se vacjă trupul11. Iar mal la vale adăogaţi: „La autopsie judecătorul de instrucţie a cerut să nu fie admişi nici chiar intenţii do la spital şi numai după protestările d-lui d-r. Calenderu, câte-va persdne din serviciul seu medical aii putut se va • • 6*/» , , de Iaşi Impr. cu prime Bucur. 201. b. Los. Crucea Roşie Italiane. Aeţ. Bancel Naţ. Rom. 500 1. 5*/» Comunale noul . . . • Banca Prevederea. . . . DIVERSE Aur contra Argint. . . . , , Bilete de bancă Florin Wal. Austr Mărci Germane. Bancnote francese Ruble de hărtie. 73 H H preparate numai din spirt vechili de vin La BOHOTIÎir (l)istr. F&leiii) După cele mal nou! şi mal perfecţionate procedeurî. (O Calităţi supsriore.-Preţuri moderate Se primesc Comande ia următorele Case de ComerciQ: In Bucurescî d. H. Vfartha.—In Ian d. lsr. Singer. Beutw i puse in consumaţie Cura^ao, Cacao, Chouva, Pi pperment, Cognac. M > HI H a tt Industrie Naţională Perfecţionată Mdşă diplomată din Streinătate «arse'’jfa.» ***» #. 3l w aes» Jtt.» O © o o o X O O MARE ASORTIMENT DE CURELE DE TRANSMISIUNI Garantate prima euulitate CURELE DE CUSUT 2 TUBURI DE CAUCIUC V* fîn «mirdle si fîtrst snirnlft § O Cu spirale şi fără spirale TABLE DE CAUCIUC § RONDELE DE CAUCIUC § 8 Tuburi de CANEPA CURELE ELEVATORII PENTRU MORI a STICLE PENTRU NIVEL DE APA-»« 2 BI1CUKKSCI. — 1, Strada Mode!, I. — BUCURESCÎ. afroafe;de gradina episcopiei OQOOOQLJQQXOLQUQOOOOQ9 o b k 0 LA ADEVfiRATA CONCURENŢA SE RECOMANDA NOUL MAGAZIN DE PENTRU BARBAŢI, BAEŢI Şl COPII confecţionate în atelierul nostru, după ultimele jurnale. Sperăm că Onor. Public, va bine-voi a vîsita acest Magazin, unde va găsi în tot-d’a-una: Haine Solide şi cu Preţuri Moderate spre: aa se iBteupla codMddI, rujăm a se iota Mae Io. 71' OU STIMA ,;La Adevdrata Concurenţă" LA ADEVERATA CONCURENŢA -3 o Amatori! se vor adresa iiiformatiuu! la sub-scrisul : NIC. ZfLTZ R Farmacist, la Plevna Bulgaria) rai «e*gaSS«8S1*B PRIMA FABRICA ROMANA DE ADEVERAT KEF R-KUMIS din CAUCASIA furnisori 3î=»rralelor (»in oapitala Bucurescî. — Şoseaua Kiseîef, Cassa Circa. — Bucurescî. Un numSr fdrte ÎDSemztat de experienţe fă ute în Rna'n, Eu top r şi România de către celebrităţile medicale, asupra resultitulul aojinue'i Kofîrulai întrebuinţat in spitale precum şi în care particulare, au dovedit cu un succes strălucit că Kefirut da Cuucasia e cel mu bun remediu in potriva bdielor Pbiisif. pulmonară tuboreulosa loftioaj, afet ţiunile broncbiale, stomacale şi intestinale, anemia, chlorosa, acrotulosa, rachitis. leucorea [pdla albă]. Kefirul readuce forţ> le perdute, chiar după o s’ăbiciune extremă, c nstip ţi t (kefir de o <]i), diurheă (kefir de trei t}'1»); posidăm o mulţime de certificate şi pare î dovedesc că KEFIRUL NOSl’RU e gtiiuţifieeşte prep rat, dar nu le putem da aci din causa lipsei de ppaţiu, ci dăm numai numele celor mai însemnaţi doctori, care au atestat acetta'• Culendero, Măldîrescu, Sta cescu, Sache Stefăuesau, Asachi, Buicliu, Scha-chmann, Petrini Paul, Istrati, Ureche, Stâuceanu Salte -, Petrescu, etc. SCHIMBAREA DOMICILIULUI S*'Silfii Specia!. Boule de fesei şi Sypkilis f"- S’A MUTAT ■» SIBMA miSi. 4. eis-i-tLi de Biserica Caimata Consultaţiuni in toate zilele de la 2—5 ABONAMENT PENTRU CAPITALĂ PENTRU PRO VINC IE 100 sticle. . • • • 75 lei 100 sticle . 100 lei 50 „ . • • 38 ,, 50 „ . . . 55 , 25 „ • • « • ■ 20 „ 25 „ . - . 28 . Transportul se face ijilnio cu trăsura ndstră la locuinţa abonatului^ Plata se face prin mandat postai- Pentru âmeni săraci se face o redacţiune, iar celor lipsiţi cu desSvirşire de mijldce li ee dă gratis, ddeă au recomandaţie din ptrtot vr’unuî doctor, ca având nevoie de a tace oură de kefir. Pe lingă vechiui. preparator dc kefir, în fabrica nditră se giseşm şi ua caucazian, ast-f 1 oă Onor. Public pfite fi încredinţat cu va găsi lu noi chi ir adevăratul Kefir din Cauoisia-Dapositul nostru se găseşte ia comptuarul d-iui A-loljf Gaster, str. Co ţeî No- 21 bis, şi la farmacia Alexandriu, Guler Victoriei No. 77. Cu Stimă, IST. DICLSSaCr & O^v. CEA MAI BUNA PUDRA PENTRU FAŢA F0IM LUlLElCHlîER ŞI IPIOIDIEA IHISIEffllSILM AILIQIIILUSEMISIE Aceste fabricate renumite sunt întrebuinţate cu preferinţă in cercurile celo mai înalte şi de către primii artişti. Ele dau feţei o înfăţişare tîneră si frumdsă. 8e iflă de vînrjare la fabrică : Berlin, Scliiitzenstr. 31, şi pe la tdte parfaineriile. . . . Celo veritabile sunt numai în cutii închise pe cari suni imprimate firma . şi marca fabricei. — A se feri de multe contrafaceri, a se cere numai • : LE1CHNER pudra grasă I n?rfIIVl?D CHEMIK-P ABFUMOR, L. fjJulvlliîLB, Furnis. Teatr. regal din Belgia I JIU l| ~m-------— ---------------------------------------------r,.;nTr[rrM|r. Prima Fabrică Română de CAFEA DE SMOCHINA oiuiu produsele sele în calitate garantat carată, arsă din smochini da prima calitate, ca cel maî ban SURD Sat DE C4EKA ce s’a produs până acum in ţerâ. Cafeua n6st"ă de smochină se distinge prin gustul curat şi cutdre agreabilă, vân-Jendu-se în cartâne eleganta a l's kilogram neto ou preţul Ici 2 kilogramul atât în. primele magazine de coloniale, cât şi în sucursalele ndstre Bepresentanţa nâstră pentru Provincii am încredinţat-o casei GHJSTAV B.IBT25, Str. Carol l No. 60 Bucurescî. Cu stimă, ALOIS IVlOLLER, FI! Furnisorii Curţii Regale ş‘ posesori „Primei fabrice Române de Cafea de smochina". i£ i î» i FRIBIBKH F1L11E1 Bucureşti, 00.—Strada Carol.—60, Bucureşti \i- : p». io p \l & [P«kTM9l *a.i ]5K'A.riT£OlM'2B.1Cs AA. Pentru a mulţumi pe onor. eliontelă, am adus 1 TBIF0!-LUTZ£RNA SUPERFINA ; Verificat şi plumbuit de biuroul Statulu!, răsărirea ;e garantată cu 95°/o. — Iarbă de grădină, din cea maî bună calitate, — Precum şi t6te cele l’alte se-j ; minţe număr din cele de primul rang. Cataloagele se trimit după cerere franco. Tipografia 4'avu‘ul *TF.LEGUAPliUL» Strada Blănarl, No. 20, www.dacoromanica.ro \ Primeşte anunciurl, insei-ţie şi reclam pentru fiiurul nostru, şi pentru or cure alt (Jiar din teri şi străinătate. § X 8 § 8 ANUL XIX No. 4657 abonamente Pentru Capitală: pentru un nu .... „ ltml . „ trei luni .... Pentru Districte Pentru un mi .... „ şĂse luni .... „ trei luni .... Pentru Streinătato: P utru uu an . . .In aur lei 40 „ ifcse luni „ trei luni. Abonamentele se fac la 1 şi 15 ale fie Că’el luni. UN NUM Eli V EU HUI 25 HANI A boiiaiiieiitole se plătesc înainte Lei 24 H 1» a 7 Lei 30 : 1 20 12 IN BUCURESCI SI DISTRICTE 10 BANI NUMlRUL ■MMWsaessaBBsa JOUI, 14r IANUARIE 1888 EDIŢIA ANTEIA lle.la liunea, Strala Blănării, Ng. 20. DIRECTOR POLITIC : I. C. F U N D E S C U ANUNCIURI SI RECLAME Annnciurl pe pag. IV linia 26 bani. Reclame „ „ III . 1 Ie a i» n n 11 i» * * a iei " rt n I n * 6 „ Pentru Inserţii şi reclame, Redacţia nn e responsabilă. Kpistole net'rancate se i-efusă; articole nepublicate se ard. In Streină tute a se adresa : Francia, Havas, I.afStte & C-nie, place de la Bourse, Paris. Englitera, Eugâne Micoud,81 PleotStreet., B. C., London. Austria, Haasenstoin et Vogler, Wien Kuuolt Aiosse Zeilerstaette, 2, Wien. Ungaria, D. Moritz Wiest, în Buda-Post Servitenplatz. Abonamentele se plătesc înainte Abniinistrajiunea, Strada Blîinan, No. 20 BUCDREŞCI, 13 IANUARIE Oposiţia şi Constituţia Regimul constituţional diferă de regimul patriarchal, idealul suprem al opositiunei, printr'o singură cali.-tate de căpetenie : aceea de a asigura putinţa unei desyoltărî progresive a imtituţîunilor de stat, pe calea largă a revendicărilor sociale. Acostă desvoltare, care sub regimul patriarchal se afla silită de a se manifesta prin cataclisme sociale, prin revoluţi uni, sub regimul constituţional se face fără sguduirî violente, prin evoluţiuni, prin efectul voinţei directe a naţiunei. Dar fiind că so netatea omendscă îndură în decursul desvoltărei sdle o transformaţiune gradată, fiind-că ideile nuoPse înfiltrdză încet câte încet în spiritul poporului, pactul fundamental sub care acest popor trăieşte este menit gradat să se transforme îmbrăcişând din ce în ce mai larg cercul revendicărilor sociale cerute de mulţime. In statele unde domneşte regimul patriarchal , armonia între ambele părţi sus arătate nu fiinţdză. Espan-siunea ideilor nouî se află reţinută ş operaţiunea lor în loc de a fi complectă este forţamente redusă la o fermentaţiune iuteridră, care adeseori durdză ani întregi, fără a deveni prin acdsta apai-fmiă P» f®** tn acest cas nimic nu se schimbă, forma socială re mâne aceeaşi, vechiul principiu patriarchal remâue 3taţionar, pe când îu regiunile întinse ale fiinţei colective, care este naţiunea, se operă o fermentaţiune, ce alesea-orî sapă condiţiunile chiar ale esistenţel sale. Intr’un moment dat statul patviav-c.hal, mulţumită progresului făcut în jurul seu, devine o formă puraminte esieridră a unei organisaţiunî sociale, care iu mai este cspresiuneaadeve-rată a situaiuneî. Atunci contradic-tiunea între stat si naţiune devenind î * i din ce tn ce maî acută, dă naştere uiuil conflict inevitabil, care se numeşte revoluţiune. Regimul constituţional, precum am dis, aretocmai acea nepreţuitdre calitate de a salvgarda societatea de sgu-duirî violente şi a garanta prin urmare statului ordinea socială şi politică. Iar pentru a asigura putinţa unei desvoltărî progresive regimul constituţional nu pdte să nu urmeze pas cu pas fluctuaţiunile transformărilor gradate create de păşirea înainte a societăţeî. De aceea orî-ce Constituţiune, fie chiar cea Întemeiată pe principiele eeîe mai mântuitdre, pdrtă tot-d auna sigiliul epeeci nare a produs o. Aşa fiind, pentru a nu se pune în contrazicere cu progresul efectuat do către societate, ori-ce Constiiu-ţiu ieeste ş. irebue se fie revisuibilă. învedera este însă că î’evisuirea unui pact fundamental se pdte fa e numai şi numai atunci când aedstă revi-suire se află în deplină armonie cu progresul făcut de mulţime. Aceste premise stabilite, reese neîndoios că partidul liberal-naţional care în curgerea ultimilor 12 ani a impins ţdra de două ori spre a ’şi revisni Constituţiunea, n’a făcut a-cdsta de cât pentru a se conforma cu programul său evoluţionist. In contra revisuireî, care n’avea şi nu putea avea alt scop de cât acela al lărgii;oi cercului revendicărilor sociale, s’a ridicat ca un singur om oposiţiunea conservatdre, precum si cea conservatdre-liberală ; discur- surile rostite cu aedstă ocasiune de j dd/‘ Las. ar Catargi, Vevnescu, Rla-remberg şi Al. Lahovary rămân neuitate de către cei cari se înteresdză de viaţa nostru politică. Apărând privilegiile trecute, aceşti omeni, fideli principiilor reacţionare, au agitat ţdra prin t<5te mijldcele ce le-au stat în putere, pentru a opri revisuirea unui pact, care a fost o-pera unei transacţiuiii inevitabile. Cu tdte astea revisuirea s’a făcut la 1888; ea a demonstrat de atunci că reformele aduse sunt bune, că mai cu sdmă noua lege electorală e max latgă, maî echitabilă. De aceste reforme şi de a dstă lărgire a dreptului electoral s’au bucurat mai cu sdmă cei cari au fost inamicii neîndurători al or cărei re-visuiri, caii dispreţuind pactul de la 1866’ nu voiau tn ruptul capului să auijă de cea mai mică modificare spre bine, spre lărgirea drepturilor cetăţenesc!. Adi însă, în faţa alegerilor cari se vor face la 23, 24 si 25. în fala alegerilor cari s’au făcut Duminecă în tdtă ţara, inamicii regimului constituţional pe de o parte se folosesc larg de drepturile câştigate la 1888, iar pe de alta cu un cinism demn de rămăşiţele bastarde ale Fanarului, declară sus şi tare că credo al lor este că . Regimul politic sub care trăim nu ? făcut pentru noi. Acestui popor SCOS piixx teti timpuriu, ttlu juşcic i c- g imului patriarchal al vechilor Domnitori Moldoveni si Români, 'î-s'au dat instituţii făcute pentru alte po-pore, isvorîte din obiceiurile acelor popore, cari naveau nimic comun cu noi, iar pe de altă parte din închipuirile bolnăviciose ale utopiştilor occidentali din sfîrşitid secolului trecut, Pe de o parte inamicii noştri politici sunt deci duşmani de morte ai libertăţilor ndstre politice, pe de alta sunt cei dintâiu cari se bucură de aceste libertăţi; căci, dic ei, libertatea e bună când ne serveşte pe noi şi e rea, e păgubitdre când de acăstă libertate se foloseşte mulţimea, din a cărui suddre si muncă trăeste bo-iorul si ciocoiul nostru. TELEGRAME (Serviciul particular al Telegrafului) Paris, 24 Ianuare, După o depeşe din Viena a „Jurnalului Dezbaterilor,1’ se aştâptă izbucnirea unei întinse rSscâle în Bulgaria în luna Februarie. Majoritatea armatei bulgare ar ji deja câştigată pentru partidul insurgenţilor. Londra, 24 Ianuarie. Se anunţă din Petersburg Ziarului Times că lordul Churehill a declarat că n’a întâmpinat în Rusia un sentiment răs-boinic aşa cum există dincolo de graniţă. A se vedea ultime scirl pe pag. III Libertatea Alegerilor Circulara il-lul ministru de justiţie către d-nil procurorl-geuerall. Domnule procur or-general, Libertatea alegerilor este fundamentul regimului represintativ, şi guvernul ’şi a făcut, din respectarea acestui principiu, regula nestrămutată a conduitei săle. In dorinţa sa de a garanta cât mat bine“libera manifestare a voinţei alegătorilor, legiuitorul de la 1884 a pus sub scutul justiţiei operaţiunile electorale, şi, organisând secretul absolut al votului, a proclamat şi îngrădit inviolabilitatea conştiinţei alegătorului, Toteaoesteţa însă nu ar însenina nimic, dacă în fapt alegătorii ar fi împedicaţî, într’un mod sau nitul, de a-şl exercita dreptul lor. Pentru ca dorinţa legiuitorului sâ fie o realitate, trebueca fie-care alegător sâ pătă merge Iu siguranţă să depue votul său în urnă si sâ voteze pentru candidatul preferinţelor sale. Autoritatea publică este datore să garanteze fie-căruia acest drept, fără distinc-ţiune de nuanţă politic;!. Dar dacă adversarii, ca şi amicii şiţsusţiit n-il guvernului, trebue să potă a’şl exprima liber vcolul lor, dacă minoritatea ca şi majoritatea are un egal drept la protecţia legilor, aci să măr-ginesce însă dreptul fie-căruia, şi mme-nul nu-I este permis, sub pretext de legitimă apărare saU de libertate în alegeri, să mărgă înarmat la vot, să secon-stitue în bandă şi, intimidând pe alţii, sâ’l t^.pedice saU să’i slânjinescă de la liberul exerciţiu al dreptului lor. Asemenea acte de violenţe, presiunile şi ameninţările ce s’ar face în alegeri, trebuesc reprimate ori de unde ar veni ele. Libertatea fie-căruia trebue sC se ex-erciLeze tn marginele legeî, şi dacă ea vrea să fie respectată trebue să încăpu prin a respecta pe ajcelor-l’alţl. Aceia cari, prin acte de violenţe, ar căuta să turbure alegerile, să neliniştăseă pe alegători, şi sâ’l facă a se lipsi de vot, ar trece peste marginele dreptului lor, ar viola legea şi 3’ar face pasibili de pedepsele ce ea prescrie. Şi puţin importă dacă autorii unor asemenea fapte ar ti alegători sau nealegâtorl, faptul de a împe-deca pe altul In ori-ce mod de la paci-nicul exerciţiu al dreptului sărtjde vot, ca şi faptul de a cumpăra voturi satt abţineri de la Vot, c.onstitue' un delict, şi, ca ast-fel, el trebue să fie pedepsit orl-carl ar fi autorii lui. in acesta privinţă art. 126, 127, 128 .şi 129 .din legea electorala sunt categorice şi nu ain ne-punct. =mpra acestui Aceste principii şi dorinţa constanta a guvernului de a asigura libertatea în alegeri vă sunt bine cunoscute, d-le procu-ror-general, şi dacă vi le amintesc cu o-casiunea alegerilor generale ce se apropie, este numai pentru ca să vă cer a veghea ca în practică ele să (ie observate cu sfinţenie de toţi membrii ministerului public de sub ordinile d-vostră şi de toţi oficeril poliţiei judecătoresc! fără deosebire. Actele de desordine, bătăile, loviturile sau ultragiurile se pot întempla sau in localul aleg erei sau afară din acest local : In caşul când neorânduelile de asemenea natură se întempla chiar în localul unde se face alegerea, ele cad sub ju-risdicţiunea biuroulut electoral şi în special a magistratului care presidăză acel biurou (art. 8 9, 90 şi 91.) Lui ’l aparţine deci să ia ori ce măsuri saU disposiţiunî pentru a asigura fiecăruia libertatea votului, a menţine ordinea şi liniştea în sală. Legeâ electorală armăză pe biurou şi în special pe preşedintele său cu tote puterile necesare pentru a face poliţia înăuntrul localului de alegeri şi a mânţine pe fie-care în limitele dreptului său şi în respectul legeî. In cas de abateri sau contravenire din partea cui-va, el pot constata faptul şi trămite pe delicuenţi înaintea justiţiei şi, dacă actele de violenţe aă un caracter de gravitate mal inare şi ar degenera în adevărată desordine, ei pot recere chiar forţa politica spre a restabili ordinea, a supune legeî pe turburători şi a asigura mersul regulat şi pacinic al operaţielor electorale. Dacă actele de violenţă, avănd de obiect a molesta pe alegători sau a împedica pe veri-unul dintr’ănşil de la liberul e-xerciţiU al dreptului de vot, s ar petrece afară din localul alegerel, atunci urmărirea lor cade direct îu competinţa şi atri-buţiunile autorităţilor de drept comun însărcinate cu constatarea şi urmărirea tu-tulor delictelor în genere. Poliţia judecă-torescă în asemenea cai şi în special parchetul sunt nu numai în drept, dar şi datore să intervină ca să constate faptele delictuoase cc li sar denun'.a, şi, dacă este loc, să urmărescă pe făptuitori. Ei trebue însă înainte de a proeede să fie sesisaţl de o reclamaţiune din partea cuî-va, şi când reelamaţia este verbală, (ceea ce se va întempla mal adesea în asemenea caşuri), să menţioneze în pro-cesul-verbal cine anume a reclamat şi în ce calitate. Dacă excesele şi actele de violenţă petrecute afară ar lua un caracter de gravitate mai mare şi ar degenera îu tumult sau adevărata desordme, atunci parche- tul va putea lua, pentru restabilirea linişte!, aceleaşi măsuri pe cari le pote lua şi biroul înăuntru localului de alegere în asemenee cas. El pdte recere forţa publică şi face ca accesul localului de alegeri să rămână liber tutulor a-legătorilor, şi ca fie-care să fie ocrotit în exerciţiul legitim al dreptului său. In t6te aceste caşuri însă, parchfetul şi judecătorul de instrucţie, constatând cu d’ainăruntul faptele delictuose şi stabilind responsabilităţile spre a servi de basă la urmăririle ulteriOre, nu va usa de dreptul de arestare contra alegătorilor culpabili, cari nu vor fi votat încă, de cât conformându-se art. 101 şi 135 din legea electorală. După art. 101 .Nici un alegător nu pote fi în timpul alegerel urmărit şart a-restat, de cât numai după ce ’şt va fi dat votul, afară de caşul de vină vădită., După art. 135, .Arestul preveuliveste interdis în privinţa delictelor prevăZute şi pedepsite de legea electorală,. (Art. 116 şi urm.) Autonomia ce pare a exista între a-ceste duoă taxe va dispărea îndată ce veţi observo că art. 101 privesce la urmărirea alegătorilor pentru crime şart delicte altele de cât cele prevăZute de legea electorală, pe cend art. 135 se ocupă numai de delictele speciale pedepsite de acesta lege şi cari sunt enuinărate în titlul IX, despre penalităţi. In primul cas, alegătorul nu pote fi împedicat de a ’şi da votul printr’un mandat de aducere său de depunere, de cât în cas de ‘vină vedită,, dăr după darea votului totul reintră în dreptul comun. In cel d’al douilea cas şi pentru delictele speciale prevăZute de legea electorală, alegătorul nu numai nu pote li urmărit şi arestat în timpul alegerel, der chiar în urmă legea nu voeşte ca el să fie exmgjţîţiui instrucţiune.. -• ' - ’ '“Ve rog însă să bine-voiţl a observa: 1) că aceste imunităţi escepţionale nu se acordă de cât alegătorilor, şi acăsta numai pentru delictele speciale prevăZute de legea electorală; 2) că în rîndul a-cestor delicte speciale nu intră nici rănirile, nici desordinea cu mână armată, nici rebeliunea, şi încă mai puţin omorul Prin urmare, ori de câte ori s’ar în-tîmpla sâ se comită asemenea crime şi delicte grave, cari ar pune în pericol chiar viaţa cetăţenilor şi ar compromite ordinea publică, se va proceda conform dreptului comun în materie de flagrant-delict, observâudu-se cu modul acesta şi disposiţiunile art. 101 sus citat. Decâ turburările şi neorenduelile, avend de seop a int'mida pe alegători, se fac de omeni străini colegiului săli de nea-legâtori, atunci se va proceda contra lor conform dreptului comun, şi decâ nu vor să se retragă din giurul localului alegerel şi să înceteze cu desordinele, parchetul va putea sâ ’l ridice şi sâ ’i trămitâ înaintea judecătorului de instrucţie, constatând faptele prin cuvenitul proces-verbal. Pentru a sci cu precis iun e în ce anume loc se va exercita dreptul de politie al presidentulut biuroulul electoral, până unde se întinde jurisdicţia sea şi unde începe aceea a autorităţilor de drept comun, trebue sâ vă repurtaţi la textul art. 90, al IlI-lea alin., care sună ast-fel: ,In cas de neorânduială in sala de a-tlegere sati împregiurul ei, preşedintele ,pote cere ajut irul paterei armate, etc.* Este necontestat dar că dreptul de poliţie al preşedintelui nu se mârginesce numai la sala de vot, ci se întinde la tote încâp vile, sălile, intrările şart priv-doruriie îuconjurâtore şi cari tote constitue localul alegerilor. In privinţa acestui punct legea este explicita. S’a ivit însă îndoiala dacă acest drept se întinde şi la curtea localului de alegere, în caşul când acel local ar avea asemenea curte împrejmuită. Cred, d-le procuror-genera), că acesta este mal mult. o cestiune de fapt de cât de drept şi resolvarea el depinde în mare parte de situaţia topografică ă localului, de mărimea sau exiguitatea curţei şi de împrejurările şi condiţiunile particulare ale acelei clădiri. De acea, cred că în fie care localitate ar fi bine ca acăstă cestiune sâ fie resolvată de mai înainte prin comună înţelegere între magistratul chemat a presida biuroul electoral şi parchetul local, pentru ca sâ se scie care din ei, în cas de desordine şi tumult în curtea localului de alegere, va trebui se inţervie pentru a ocroti pe alegătorii maltrataţi saU ameninţaţi şi a menţine buna ordine. In cele mal multe caşuri, presideţite- lul biuroulul electoral ’i \a fi chiar imposibil, In fapt, să exercite acest drept în curtea localului, şi atunci importă ca autoritatea de drept, comun să polâ interveni, după reclamaţiunea alegătorilor, pentru a face sâ înceteze neorânduelile şi a constata faptele delictudse de va fi loc. In tdte caşurile însă, In care autoritatea publică va fi chemată sâ inţervie, ea trebue se procedeze cu cel mal mare lact, prudenţa şi in ideraţîune, şi mal presus de tOte sâ aducă în îndeplinirea misiune! sale, în tote constatările ce va face şt măsurile ce va fi nevoită sâ ia, cel mai mare Spirit de dreptate, de legalitate şi de nepărtiuire. Puneţi îu vederea d-lor magistraţi, a d-lor procurori şi a tutulor acelora cari sunt chemaţi a avea un rol în timpul a-legerilor, că de la modul cum îşi vor exercita ministerul lor va depinde în mare parte libertatea alegerilor, sigu ranţa alegat jrilor şi încrederea şi respectul ce trebue să aibă toţi în lege şi în autoritatea publică chemată a o aplica. Trebue ca fie-care să mergă la vot cu convingerea că va 11 protegiat în persoua şi libertatea lut; trenue ca ori-ce oui, de bună credinţă, sâ potă Zhe, îndepli-nindu’şi acesta sacră datorie cetăţenăscâ .autoritatea publică, magistratura ’şi-a făcut datoria în consciinţă şi cu nepâr-tinire.1 Sunt însă omeni, D-le procuror-gene-ral, cari ’şl inchipuesc că prin .protec- I ţia legilor" se înţelege drepLul pentru dânşii de a face orl-ce nepedepsit şi dâ a atenta la persOna sau libertatea ce" | lor alţi, fără ca nimeni sâ nu se aiingâ de dânşii. Sunt alţii iar pentru cari dreptul de .apărare legitimă* ar părea că ar consla în dreptul de a ucide preventiv pe ad- ce el le impută. Pe asemenea Omeni ori-ce veţi face.]ţnu I îl veţi putea mulţumi nici o-datâ. Măsuri preventive contra lor nu se puf lua. E de datoria autorităţel publice însă | g ca să vegheze pentru ca, daca ei vor da urmare pornirilor lor culpabile, ea sâ !îe ■ I în măsură a reprima îndată aceste excese şi a face ca legea să se aplice în Iote şi pentru toţi. Primiţi, d-le procuror-general, asigura- I rea eonsideraţiunel mele. Ministru, Eug. Stiitesou. —-5# — Alegerile din Vlaşca România d’asârâ publică o depeşă a d-lui Ion Lahovary, în care se spune că un scandal s’a întîmplat la Sloboz a, in judeţul Vlaşca, şi se dă a înţelege câ administraţia ar fi de vină. Iată ce s’a întîmplat la Slobozia : Agentul oposiţiunil care stăruia să fie ales delegat la Slobozia, vâZend că a câ-Zut la alegere, a aşteptat până su se ri-sipescă lumea şi atunci a tăbărît cu eâţi-va inşi asupra primarului pentru a nimici procesul-verbal al alegerii. In faţa acestui atac, primarul a părăsit localul alegerii şi a însciinţat parchetul, eaie s’a şi transportat la faţa locului. însăşi a-gresorii art mărturisit faptul. Prin urmare, scandalul a fost provocat de omenii oposiţiunii, cari nu se daU îndărăt de la nici un mijloc pentru a zădărnici alegerile ş’a intimida, pe cetăţeni informatiunî ExteriOre / Mesuri militare în Dauemarca Proiectul militar pentru mărirea for e lor defensive ale regatului a fost aZîîp , tat. de Folketing cu unanimitate afară du un singur vot, acela al unul socialistrX Proiectul a fost trimis în urmă miel comisiunî de 15 membri, care de sigmj va adauge ore-care modificaţiuni. Gât despre proiectul pentru construire; nouilor lucrări maritime pentru apărare; Gopenhugei, aceşt proiect a venii aber acuma în discuţie. E sigur câ Eolkeiinj va adopta şi acest proiect, cu câte-va modificări. Rin Irlanda Deputatul O’Urien a fost liberal d, închisore, împliuindii-’şl pâdepsa de t.r luni la care fusese condamnat. La e.şiri poporaţia a făcut, o manifestaţie entv siastă Iul O’Brien. www.dacoromanica.ro TELEGRAFUL — 14 IANUARIE 1888 Deputatul parnelist Blaine a fost arestat pentru că a pronunţat discursuri se-diţibse. Procesul va veni în curând înaintea curţei ca juraţi. Un preot catolic care făcea propagandă parnelistă a fost asemenea arestat. Sgomote alarmiste Din Toulon se telegrafiazâ urmâtbrele : Circula sgomotul câ escadra din Medi-terana a primit erdin se fie gata de plecare în ori-ce moment. O mare activitate domneşte Ui arsenal pentru înarmarea cuirasatelor şi încrncişâtorilor disponibili. Lucratorii lucreză dioa şi nâptea pentru terminarea cât mai curând a acestor lucrări. Generalul d’Andlau în America Ziarul parisian Patrie, anunţă câ generalul d’Andlafl stabilit acuma în America, a primit în vizita pe directorul ziarului New-York Herald şi că a vorbit cu el mult asupra afacerei deeoraţiuni-lor şi a scandalulilor la cari d’Andlafl a luat parte. Se (Rce câ generalul a luat angajamentul să dea jurnalului american o serie de articole în cari va face o mulţime de destăinuiri fdrte coinpromiţătâre pentru câte-va persone oficiale. Monumentul poetului Mi kiev ici Oraşul Cracovia va ridica în curând un monument în amintirea celebrului poet. polon Mikievicl, fost, profesor de limbile slave la Colegiul de Franţa. Suma pentru ridicarea acestei stalul strânsă până acuma prin subscripţie naţionala se ridică la 400,000 lei. Acest monument va fi cel mat mare din Europa în genul acesta; el va avea o înălţime de 15 metri. Sculptorul Golbeski autorul monumentului lui Theophil Ganthier, la cimitirul Montmartre e însărcinat cu lucrarea a-cestui monument. Blocul se compune din douâ părţi: baza având la cele patru colţuri figuri alegorice, representând personagiile principale din operele poetului; un basoreliev frepresintâ pe poet pe catedra de la colegiul de Franţa înconjurat de auditorii sâi Quinet, Michelet etc. etc. Acâstâ parte p6rtâ d’asupra un alt piedestal în stil Renaissance, având un hant-reliej representând pe Apolo pe Pe-gase dând o corona poetului, care sta în partea cea mai ridicată a monumentului. Chestia întrunirilor sub cerul liber în Anglia Chestiunea de a se şti dacă dreptul de întrunire sub cerul liber e ilimitat sau susceptibil de restricţiuni a fost tranşată de tribunalele din Londra. După o depeşe primită dc IndSpendance Belge, curtea criminală din Londra a hotărât câ asemenea întruniri nu pot avea loc şi a condamnat pe deputatul Graham şi socialistul Iohn Burns la închisore pentru câ aO încercat sâ ţină o întrunire pe Trafalgar-Square cu totă interzicerea poliţiei. Radicalii şi socialiştii aşteptau cu nerăbdare acestă hotărâre, pentru a începe iarăşi manifestaţiile pe Trafalgar-Square. Acuma trebue sâ renunţe la acesta, dacă voesc sâ evite conflicte violente cu poliţia, care în puterea acestei hotărâri va usa de tote mijlOcele de represiune contra celor ce vor voi sâ ţină \ re o întrunire pe pieţele publice. Râsboiul vamal între Rusia şi Germania Gazeta progresistă din Berlin crede a şti că Rusia, pentru u răspunde represaliilor Germaniei care a lovit cu taxe noul intrarea cerealelor la ea, va acorda o primă de export pentru spirtul rus, care va face o concurenţă sdrobitore spirtului german în alte ţâri. Un guvernator rus în Bulgaria. Ziarul rus Swilt pledâzâ în favdrea < _h)LJla^Licoil-rjirsacniL ca gc.osK să fie instalare a prinţului Donducolî'se p6te face tot aşa de uşor cn şi congediarea prinţului Ferdinand. Mai e nevoie ca o-fiţerii bulgari sâ fie convinşi că nu se vor trimite ofiţeri ruşi ca instructori. Cu chipul acesta armata bulgară va trece în partea Rusiei. Reichstagul Suedez. Reichstagul suedez a fost deschis de Rege cu mare solemnitate. Discursul tronului anunţă proiectul de lege privitor la crearea unul minister al agricul turei industriei şi comereiului. Bugetul se e-chilibreazâ cu 82,881,000 canone. 1- Tratat de extrădare. Senatul american a ratificat tratatul de extrădare între Statele-Unite şi Olanda. Iuarmările în Germania Din Berlin se scrie urmâtOrele (Rarului parisian XIX Siecle : Ministrul de râsboiu a pronunţat un discurs înaintea coinisiunei militare a Reichstagului în care a insistat asupra necesitâţei de a face armata germană cât mal puternică. Viitorul râsboiu, a cRs el, va fi o luptă pentru existenţa şi independenţa naţiunilor. AI duoilea ban din Landsturm şi din Landwer trebue sâ fie înarmat cu puşti sistem noii. De sigur ele nu vor servi de cât drept garnisOne în oraş, în cas de râsboiu ele vor fi chemate pe câmpul de luptă. Luminarea apelor măr el S’afl făcut experienţe la New-York, şi sa constatat că o lampă puternica cu o putere de 100 luminări, pusă în apă, o face luminOsâ aşa câ obiectele din apă se pot vedea până la o distanţă de 46 metri. Gu chipul acesta se pot distinge în timp de râsboiu torpilele şi firele cou-ducâtore ale lor; în acelaş timp corâ-biele pot înlătura pericolele de a trece peste torpile şi a fi distruse. Piarele vieneze atacă cu violenţa raporturile mincinose ale presei betlineze, cari caută se micşoreze valorea manifes-taţiunilor pacifice ale Rusiei. Germania lucreză pe faţă pentru a şterge recriminările Rusiei contra politicei prinţului de Bismarck. Libertatea religioşii în Rusia S’a vorbit mult prin INFORMATIUNl Primim următorul Proces-verbal pe care ’l t'păr im mal jos : PROCES-VERBAL Astă-cjl unspre-ijece Ianuarie, anul una mie opt-sute-opt-(jecl şi opt, sub-semnaţii I. Luchide şi A. Macedonski, martori al d-lul M. I. Toncescu, care, simţindu-se ofensat de epitetele conţinute într’o carte a d-lul Vlahuţâ, întitulata „Poesil,* a cerut acestuia satisfacere pe calea de o-nore, ne-am întrunit cu d. R. Stefânescu de la Vrancea şi Radu Golescu, martorii desemnaţi de partea adversă. D-lor ne-au declarat câ nu pot permite d-lul Vlahuţâ nici a eşi pe teren nici a retracta cele tipărite cari, după părerea ce au emis, intră în categoria unul critic. Noi având în vedere câ: 1) . In materie literară drepturile de critică nu se pot graniţa întru cât pri-vesce scrierile ce se aduc în desbatere ; 2) . Considerând însă câ între critică şi personalităţi, precum injurii sau defăimări, se află o deosebire desăvârşită ; 3) . Considerând câ ţesături de invective nu fac parlo din elementele cousti-tuitiv ale criticei ; 4) . \vend în. vedere câ epitete nesprijinite pe nici o altă argumentare de cât aceea a bunului plac a acelui care le aruncă, sunt ofense personale şi defăimări pentru persâna căreia sunt adresate şi pentru operele sale ; 5) . Considerând şi faptul câ un autor când este injuriat şi defăimat, aceste injurii se resfrâng şi asupra autorului şi asupra operilor sale ; 6) întemeiaţi de asemenea pe princ -cipiul că opera unui om de litere nu pote fi separată de persona lui, de cât numai prin ajutorul criticei; 7) Considerând că rima, bună sau rea, nu ridică unei ofense calităţile el şi câ d. A. Vlahuţă se află în acest caz aplicând mandantelul nostru şi operilor sale epitetul de *gunoiu„. 8) Adâogând în sfirşit că numele d-lul Toncescu este direc! pus în joc în aceeaşi bucată de versuri şi câ chiar este citat cu dispreţ şi batjocură! Noi, In neunire cu martorii d-lul A. Vlâ-liuţâ, găsim câ esistâ cas de a se acorda satisfacere d-lul Toncescu şi dresăm a-cest proces-verbal pentru a constata re-fnsul d-lor Vrancea şi Golescu de a lăsa pe inandantul lor sâ iasă pe teren sau de a’şl retrage injuriele, cât şi pentru a statornici câ nu mal puţin, ca şi tâte cele alte materii, esistâ o graniţă şi în cele literare. ^D. Toncescu, are prin urmare tot dreptul a urmări obţinerea onârel sale prin mijlocele ce le va judeca bune, cât şi autorizarea nâstră de a da publicităţei presentul proces-verbal, Semnaţi : . ( I. Luclildo, ( A. Maeedoniki. X Diarele oposiţiunei aplaudă frenetic orice neînţelegere iscată între vr’un agent diplomatic şi un funcţionar al ţârei. Mişeii de la Epoca în nnmârul de ieri povestesc o născocire infamă privitore la o visilă ce pretind el că ar fi făcut prefectul poliţiei escelenţei sale d-lui Hi-trovo. Intr’o altă ţară cetăţenii ar fi lapidat pe un scrib nemernic care ’şi-ar fi permis a născoci asemenea fapte, căci în acest cas nu mai e vorba de aît-ceva de cât de onorea ţârei ; la noi, cetăţenii cu mintea sănătâsâ In loc de a proceda arbitrar se mulţumesc a scuipa In nemernici. Şi fârte bine fac, căci se ştie proverbul .cânii latră, caravana trece.* Sâ latre ciocoii, România totuşi păşeşte înainte si vremurile nefaste când un gospo-din agent dedea din picior aa trecut pentru tot-d’a-una. x Duminică a avut loc alegerea delegaţilor colegiului al III-lea din Iaşi. Au votat în total 400. Următorea liştă propusă de partidul liberal, a obţinut 254 voturi: Ion Mihnea, Grigore Iacob, Alexe N. Gheorghe, Alexandru Râuţi, Gostache Tă-taru, Vasile Botez, Alexandru Glaus, Ştefan Gonstantinov, Gheorghe Peşte, Lazăr State, Alecu Botez, Vasile Stoleriu, Cos-tache Dodon, Mihail Pompiliean, Alexandru NiculaO, Ion Gonstantinescu, Ion Je-lescu şi Vasile Ghiriac. S’a mal presentat o sită lista care a obţinut 130 voturi, şi prin urmare candidaţii înscrişi aă cătjut. S’aa anulat 16 voturi. Afjl se judecă la curtea de apel, secţia IlI-a, apelul d-lul Al. Catargiu, condamnat pentru că a insultat, pe d. procuror Manolescu. X In curând va apare în capitală o revista tehnica sub direcţiunea unul comitet de ingineri. X Loteria de bine-facere pentru clădirea localului de şcolâ din comuna Peciiea, jud. Covurlul, se va trage în qliua de 29 lanuare a. c. în localul primăriei comunei Galaţi. X La Maia s’aU ales, delegaţi al ţăranilor, dd. Lascar Galargi, general Florescu, Dumitru Brâtianu şi Fleva. Ge nosrimadâ. Moşia e proprietatea d-lul Alecu Catar gi... X Internii şi esternii spitalului Brânco-venesc citind minciunile grosolane ce se tipăresc în Epoca despre cele întâmplate la spitalul în cestiune cu ocasia autopsiei arestantulul Ilie, aă hotărât sâ nu mal râspundă minciuniştilor alt-fel de cât prin dispreţul cel mal adânc. De a netta, drama în un act în versuri de Paul liăr-bier, tradusă în vesuri de d. Edgard T. Aslnn. Teatru Naţional.—Astiiji 13 Ianuarie cu con-cursul d-nei Preeioza Grigolatis, partea 1. l*c mu. inul gârlei, partea II. Frica de bucurie, partea III. Zâna SDuriUo e a. Jocul valurilor b. Pas do dauţ, solo c. musca de aur. Sala Union Suissc.—Strada Ştirbei- No, Luni la 18 Ianuarie va avea loco ropresenliţiim * extra-ordmarâ a m irelui cabinet AliUH BOLOGIC îu beneficiul d-lul C. Macs. www.dacoromanica.ro TELEGRAFUL — U IANUARIE 1888 Renumita C&rtnnlrfeă IULIA POLONESA 5'a mutat în dosul Palatului Regal La finele Straflel Brătiaim, No. 51, (in colţ) Lingă grajdurile Palatul uf Regal Ghiceşte viitorul, preş catul şl trecutul, pdte descoperi şi pagube» furturi, judecăţi, ori ce secrete ascunse la cari se iuteres6ză cine-va. Cine a-duce semne pdte afla lucruri ascunse : comori, etc. ti , d DAVIO ADANIA Agent do Publ.icita.to Str. Corbului ? o. 6. Primeşte anunciun, inserţie şi reclam pentru (jiarul nostru, şi pentru or care alt ! va onora cu viaitale d>lorT spre n se convinge de marfa confecţionaţi! aci in tĂ™. CASA DE SCHIMB TOMA ŢACIU ln Noul Palat Dacia-România. No. 4. — Strada Lipscani. — No. 1. BUCUR ESCl Cursul pe diaa do 13 Iunnario 1SSH şi sunt sigur că va fi pe deplin satisfăcuţi. fu al im A, H. LBIBOVICZ. 5% Rentă Amortisabile. 5<>/0 Rentă Rom. Perpetuă. . 6'7o Obligaţii de Stat. . . 0°l0 , G. F. R. Regal. r>°/0 , Municip. veclu 1,0 fr. , Casa Pens. 3001 5% Srisurt funciare Rural. 7°/o . » » 5°/, . » Urban. 6°/o » 7 *>/„ . f.% , . de faşi Impr. cu priine Uucur. 20 i. b, IjOs. Crucea Roşie Ituliane. Act. Rancet Na(. Rom. f>00 I. b6/# Comunale nouţ . . . Rănea Prevederea. . . . DIVERSE Aur contra Argint. . . » . Bilete de bancă Florin Wal. An str. . . Mărci Germane .... Bancnote francese. . . Ruble de hârtie. . . . Cump VAnd. 92'/, 937, i 0- - 91 88 88*/. 73— 73 */, 210- 215— 89— 89»/, J.08Ş, 104'/2 85 - 85»/, 95 - 90 102 - 102»/, 74»/* 75'/» 34- - 38— 28— 31 17 */# 17 85 17 i/-' 17 85 200— 202— 124—j 120 -100 - 101— 218 - 223— al i lt E h. ti H c I a ri pt tf «A 4 Pj hi g' P1 k fa pr •H vc cr. H ■"R% ţft AfjjWăŞlW. «f4. ♦ ***?*>.+■-* si o w < o < fi < « B (fi o î- LA ADEVĂRATĂ CONCURENŢĂ SE RECOMANDA NOUL MAGAZIN DE PENTRU BARBAŢI, 3AEŢI Şl COPII confecţionate în atelierul nostru, după ultimele jurnale. Sperăm că Onor. Public, va bine-voi a visita acest Magazin, unde va găsi în tot-d’a-una: Haine Solide şi cu Preţuri Moderate spre s i se îflîefflpla contaii, rup a se nota hine No. 70. CU STIMA ,;La Adevărata Concurenţa" LA ADEVERATA CONCURENŢA o te O M > O O i> Sd 0 F 1 -1 o IU5 VÂNZARE Do sie perechi case, din care una, calea Moşilor No. 120, cea Paltă calea Serban-Yodă No. 5 eu tot locul lor şi cu tdte dependenţele, asemenea de ven-dare şi un loc viran cu douC faţade, strada Pitagouu No. 16 şi pe cheiul Dîmboviţei. A se adresa la avocatul Radu Orghidan, calea Victoriei. t SCHIMBAREA DOMICILIULUI r SALÎER Special Bsale de femei şi Sj’pMis f83- S’A MUTAT STRADA FOBTWA, Wo. 4. PRIMA FABRICA ROMANA DE ADEVERIT KEF'R-KUMIS din CAUCASIA w. n»K«c3je39is«C3arT & ^Qomp. |FXlRlSriSOIiX AI SJPITAJL.BIL.OR. RIN CJAJPIT.AJL..A. Bucurescu — Şoseaua Kiselef, Cassa Circa. — Bucuresd- Un nuinSr fort» însemnat de eituerienţe fă, ute în Rns u, Europt. şi România de către celeb.-i-Ităţile medicale, asupra rcsultatiilul a?ţiunei Kofirului întrebuinţat in spital» precum şi în caia I particulare, au dovedit cu un succes strălucit că I£ firu- de Cancasia e cel m.î bun remedii in (pot iva boielor Phtisia pulmonară tuboroulosa ol'ticaj, nf-aţitmi'e broncbiale, stomacale şi intesti-Jnale, anemia, clilorosa, scrofulosa, rachitis. leticorea [pdla albă], Kefirul readuce forţele perdute, | chiar după o s ăbiciune extremă, c'nstip ţi i (kefir de o $i), diarhei tk--fir de trei 4''e) > posedăm To mulţime de certificate şi pâre i dovedesc că KEFIRUL NOSTRU e ştiiuţificeşte prep rat , dar Inu le putem di aci diu causa lipsei de rpaţiu, ci dăm nunul numele celor mal însemnaţi doctori, Soare au atestat ac.dita: Culendf.ro, Măldărescu, Sto cescu, Saehe Stefănescu, Asachi, Buicliu, Seim-I chmann, Petrini Paul, Istrati, Ureche, Stăaceanu, Salter, Petrescu, etc. ABONAMENT PENTRU CAPITALĂ 10» sticle.......75 lei 50 „ . . . 38 „ 25 ...... 20 „ PENTRU PROVINCIE 100 sticle....... 50 . • 2ă ..... - 100 let &-> . 28 . t cis-ă-tis de Biserica Caimata Consultaţiuni in toate zilele de la 2—5 Transportul se face iji'uic cu trăsura ndstră la locuinţa abonatului Plata se face prin mandat, postai. Pentru Omeni săraci se face o reducţiune, iar celor lipsiţi cu desdvîrşire de m jldce li se dă gratis, deoă au recommd .ţie din ptrtei vr’uuui doctor, ca uv2ud nevoie dd a tace cură de kefir. Pe iîngă vechiul preparator de kefir, în fabrica nditră se găseş o şi un caucazian ast-f 1 că Onor. Public pite fi încredinţat că va găsi la noi chiir adevăratul Kefir diu Caut .aia- Depositul nostru se găi işte la comptuarul d-mi AdolJ Guşter, str. Coţii No- 21 bis, şi la farmacia Alertând.iu, Calei Victoriei No 77. Cu stimă, UNT. DI0B30U * O-»»- OTJBŢXI REGALE __ - .sji*” .-T' i "3 . . . a.. î farm-aciâ'CHR. ALESSANDRIU română K SINGURUL Distre t<5te preparatele de gudron care a obţinut o î reputaţie netăgăduiţi îa faţa d-lor doctori şi clienţii ce [ ai constatat foldse surprinditdre e GUDRONUL ALESSANDRIU care se întrebuinţ&A cu succes contra durcrel de piept,! tusei provenită ln urma guturaiului, iritaţiunl ale peptulul. astmu, catar ai băşicel udului.—Lipsei de poftă de mân- f care, etc.—Cu o lingură din acest Gudron pus într’o \ litră de apă formezi ape de Păcură, care se pdte da cu | mult succes la copil contra boielor mal sus indicate, Pentru adulţi se iea o lingură de Gudron în apă s.a charată sau lapte dulce 2—3 ori pe . 'v , Vindee i \ crampele de \ ' —. Q stomach, palpi-\ ^ taţiile,colice he-patioe. turî nervd’ se, etc. * Ori ce supj de vacă. . Ori ce eiorbă de vacă. Idem pul . Rasol de vaeă. . . . 20 bani îl Ori cc inaucărl de vacă . 30 bani 25 , | Idem pul , 50 , 30 » Fleică de vaeă..........30 , 30 » o Ori ee fripturi .... 60 , Vinuri Indigene din Podgoriele eele mal Renumite Cu preţuri cât se pâte de moderate : Tiu vechid Tămăiosă. . Litru 1,20 Idem Odob. negru şi alb » 80 Vin negru şi alb nott Odob. Litru 50 Vin DrăgăşanI...........60 viciul nu lasă. nimic de dorit. Cu deosebită stimA, A. URUSOVICI. DE VÎNDARE LA PRINCIPALELE FARMACII DIN ŢERA. In hoalităţile unde nu se găsesc aceste preparate cererile să se facă la Farmacia Română Bucure.ci ţi contra mandat postai espedlez In ori-ce localitate. Ţi Si Si .2! +*•: ca «| ca i •H j hi K : fi s Prima Fabrică Română de CAFEA DE SMOCHINA oferă produsele ario în entitate garantat curată, ursii din smochini de prima calitate, cu cel mai b.m SUllO lat D'fi Oi EH A ce a’a produs pen4 acum tn ţ-!ri. Csffiua mi-it a de smucitlnă se distinge prin gustul curat şi uu 6re agreabila, v*■ u- ţ j (jându-se în cartiSne el-g mte a 1 6 kilogrtn neto eu preţul lei t ki ugramUl atfit în | 1 primele uiag.i/. n, de coloniale, cât şi in suoursaiele mîstre Representanţa nâstră pentru Provincii am încredinţat-o casei GKT-STaV iilBXZ. 8tr. Carul 1 No. 00 Bucureseî. Cu stimă, ALOIS Mi)LLER, fll Fumisorii Curţii Regale ş» posesori „Primei falnice I pil Române de C»fea de smochina41. ; P» fl tti !P P |o'- !cîj i Pi CALEA VICTORIEI 77, BUCURESCI, (CISM^UA ROŞIE) @8® Moşă diplomată din Streinătato TiţMgra5ă di ar al al *T£L£Gft\PHUL» Strada Blănad. No. 20. www.dacoromanica.ro ANUL XIX No. 46 58 ■N SUCITHeSCI SI MSTţICTE 10 BANI NUMĂRUL ABONAMENTE: Peutru Capitulă: Pentru ui* an . Lai 24 „ şc'ho luni n 12 . trei luni ■ • • « 7 Ponţni Districte: Pentru un an .... Lei 80 „ ţĂd'e luni .... , 15 „ trol luni .... „8 Peutrrt Strei{fătate: P ntru Vrii an . . ji In aur lei 10 „ *<5«e luni ... „ „ 20 „ trei luni, p „ 12 Abonamentele ne fac la 1 j« 15 ale fie că'el luni. UNKUMKLi VNUNUL25 BANJ Abonamentele se plătesc înainte EDIŢIA iNTElA VINERI, 15 IANUARIE 1888 ANUNCIURI SI RECLAME Annneiurl po pag. IV linia 25 bani. Reclame „ „ III „ t leii » n n 11 „ - • 8 lot » i) n I i, ■ 5 „ Pentru Inserţii şj reclame, Redacţia nu e responsabila. Epistole nefrancate se refttşă; articojo nepublicate se ard. In Streinătate iv se adresa : Francia, Havas, Laffîtte & C-nie, place, de la Bourse, Paris. Fnalitcra, Eug&ne Micoud,81 Fleet Street, E. O., London. Austria, Ilaasenstein et Vogler, Wion Rudolf Mosse Zeilorstaotte, 2, Wien. Ungaria, D. Motita Wiest, in Buda-Post Servitenplatz. « * Abonamentele se plătesc înainte Reda ţiunea, Strada BliUiarl, No. 20. DIREjCTOR POLITIC : I. FUNDESCU Abministraţiunea, Strada Blîînavi, No. 2-0 BUCVRESCI, U IANUARIE Oposiţia Moldoventfscă Am avut ţţurorea uemjVrgin-i-ta să Heumalfini, acum cât-va timp, apucă-uirilo separatiste ale unui ţa-up de boieri din Iaşi. Dupe treî-zecî de am aprbpe, după o munca uriaşă din partea tuturor pentru a face să dispară pînă la cea mal din urmi d.eosebire între Moldova şi Jţara romândscă, după un răsboi glorios cave a încoronat edificiul ş: ne-a pus in ochii lumii in trogi ca stat cu temolio puternică după a âtea ş’atâtea jertfe, am a-juns sC se vorb4scă iarăşi d’o Moldovă s o Valadhie. Câte va odrasle putrede ale vechilor boieri s’au a-dunat în a doua capitală a ţSroi ş'au rădicat steagul separatismului. TirrerM boieri de la Resisten^a sunt reacţionari ; el socot că regim jl co.i-stituţional-parlamontar nu se potriveşte cti starea poporului român ; el cor o societate orgamsată ca o armată şi n’au alt ideal de cât s’a-jungă, ca altă dată, medelnicerl, spătari, şetrorî, otc., sS aibă numai el drepturi iar popprul, numrţi datorii. Îl opresce cine-va ? Crddă în privinţa organizării statului român ori ce ar pofti; facă propaga udă pentru ideile lor şi, dacă poporul îi va aproba, atunci schimbe Constituţia; facă chiar şi revoluţii... dacă pot. Nimeni nu va av^ca drept se le arunce piatra. A pune însă mâna la temelia statului, a căuta se intre, vrajba între fraţi, a ridica stindardul separatismului, aedsta e o crimă capitală. La 1857, nu s au găsit de cât doi dmenî în Divanul ad-hoc al Moldovei, cari se aibă nenorocitul curagiu a se împotrivi la unire. Numai doi şi privilegiile erau în fiinţă, şi întunericul era gros în ţară. Toţi cei-1-aăi : bo ieri, breslaşi, ţărani,' toţi au fost pentru unirea terilor surori. Şi astu-dl se găsesc pra pr iducţiunel a-gricole. Nu ne rein&ne der dă cât se înregistrăm aceste fent» lene, după ce s’au produs, şi sâ judecâii în urmă care pole fi acţiunea lor bine- fjcâtâre ori vătâmă-tore asupra producţwnel agricole. Acelaşi pământ care acum doi saă trei ani a produs numai o chilă de grâu la pogon a produs şi amil trecut peste două chile. De ce ? Ne reşit că proprietăţile sale fertilisante nu s’aa sporit, din contră ele scad din an în an, filnd-că prin fie-care recoltă exportăm ceva din pămînt. Nu este der allă causâ, care sâ facă a varia producţiunea aceluiaşi pământ în limite aşa de largi, de căt timpul saa mal bine sa unei mantale de zăpadă care sâ le apere, grânele es rari în primă-varâ şi recolta este în genere slabă. Este învederat cs dâca un ger ca cel menţ onat mai susur fi apucat grânele neacoperite nu arii putut veni altă calamitate care sâ facă mal mult râu agriculturet ilustre. Din fericire lucrurile se petrecurâ a,U-fel, gerul aa venit în urma cftderel zâpecjei, aşa în căt grânele, care a intrat IntFo stare atât de frum6sâ în iarnâ,i n aâ avut sâ sufere nimica. Cu gerul ce am avut, dâcâ nu ar fi fost zftpadâ nu rămâne umbră de îndoiala că, nu ar fi scăpat uu singur fir de grâu, mat cu semâ dâcâ după ger ar fi urmat desgheţuri brusce. lată der o acţiune fârte importantă şi folositore ; deci n’avem de cât sâ ne felicităm de căderea aceslel mantale de zăpadă protectOre a grânelor. Ea nu se va lopi în curând, prin urmare ic va scuti încă mult timp contra ori cărui atac. Intru cât priveşte rolul zâpeijel ca re-servâ de apă în cas când lunile Aprile şi Maia sunt secet6se, ne permitem a reproduce câte-va rîndun din articolul nostru din anul trecut, cu atât mal mult că unele din previsiunile menţionate în el s’aa realisat în tocmai în cursul a-nulul espirat. Iată acele rîudurl : Par-că de la un timp încâce clima ubstrâ ar fi suferit 6re-care schimbare ; primă-vâra şi mal cu seina lunile Aprile şi Maia sunt în genere secetose, l i cât semănaturile sufere din causa lipsei de ploi, tocmai în momentul când aU mal multa trebuinţa de apă pentru desolvarea lor,— pentru formarea paiului,— ca sâ ajungă a acoperi şi a umbri bine pământul. Din acest punct de vedere zăpada este forte preţiOsă. Apa provenită din lopirea sea încetă pătrunde în pământ şi ’l satură până la o mare adâncime. Şi este lucru cunoscut că pe un pământ săturat de apă, plantele resistă mat mult în contra secetei, de 6re-ce apa prin capilaritate se urcă din stratele inferiOre şi ajunge până la râdăcinele plantelor, care o absorb. „S'a observat la noi că după iernele cu zăpadă multă, chiar dică primă-vera a fost secetâsă, recoltele de grâu de tâmnă au fost vmlţumitoreu. Mal departe ijiceam că ‘este cunoscut din bătrâni prin observaţiunl de secole, că, în clima nostră, anii cei mal roditori sunt aceia în care cade mal multă zăpadă. etc.,. Este cunoscută de toţi seceta înspâi-mântâtore ce a bântuit ţâra nostrâ în anul trecut începând de primă-vâra pina a-prope de tjmnâ; cu tote acestea aprecierile ce le facem asupra influenţei ză-peijel din anul trecut (în grosime de 50 până la 60 centimetri,) asupra productiunei grâului, s’aa realisat îu tocmai. Grâul atât de frumos şi de bun din recolta precedentă a crescut din mustul zăpeejet. Recolta grânelor de tomna la vara vii-tdre ni se presintă sub cele mal bune auspicii Eic nu intrat frumdse în iarnă, iar prin zăpada ce acopere acum pâmîn-tul li se asigură umiditatea necesară la primăvară. Sperăm dar într’o recoltă din cele mal abundente, dacă nici o acţiune puternică contrară nu va veni se nimi-cescâ începuturile atât de bune ale acestui an agricol. Sâ vedem care sunt şi neajunsurile actuale ale zâpeijel şi cele care se pot ivi în urmă. Nici odată lipsa de ,nutreţuri na fost mai mult simţită ca în iarna acâsta din causa teribilei secete din vara trecută. Vitele ne mal putând pasce pe câmp, cum se întâmplă in iernile cu zăpadă puţină, ele trebuesc sâ fie nutrite încă timp îndelungat, la grajd, în cât proprietarii vor fi supuşi la cheltueli ce întrece va-lOrea lor. Primim anul acesta o lecţiune aspră care ar trebui sâ ne servâscă pentru viitor. Chiar pe seceta cea mal mare nu-treţuril eartificiale ca lucerna, măzărichea etc., tot produc ceva In raport cu flne-•ţele naturale, care nu produc nimic saa aprOpe nimic. Acesta este un motiv destul de serios, care ar trebui sâ îndemne pe cultivatorii noştri a introduce cultura furagiurilor artificiale. Cantitatea de apă ce va proveni diu topirea zâpeijel va fi enorma. Dacă zăpada se va topi încet, agricultura şi ţâra în genere nu pot de cât sâ profite; ut cas contrar, daca din nenorocire topirea zft-peijci se va face prea repede, atunci la primăvară sunt de temui inundaţju'nl se-riose ; sâ sperăm însâ cij acâsta un se va întâmpla. V. Carnn-Xantânu. Un naufragiu pe marea Nâgrâ Vaporul engles ,Maud,‘ de o capacitate de 890 tone, comandat de căpiianul Mark Smidt, fiind încărcat în portul Su-lina cu orz al d-lul Mendl şi plecând la 15 Septembre st. v., peutru Gibraltar, s’a înecat la 140 mile de Gonstantinopol. Acest mare desastru a’a petrecut In urmă tarele împrejurări : Vântul de S. S. West cu care plecase, s’a întărit în cursul nopţet, ast-fel în cât a doua cji la 16 Decembre, marea devenise forte grosă şi la 17 vântul trecând la N. West s’a transformat în adevârat uragan. Valurile ce veneaa pe vapor şi cari ’l daa lovituri fdrte mari, afl început a pătrunde în magasiî sfărâmându’l capacele şi apoi la maşină stingând focul. Bastimentul încetând de a merge, deveni jucăria valurilor. încercările căpitanului de a astupa magasiele aa fosl zadarnice, cacl 6inenil abea puteaa a se mişca pe punte din causa valurilor enorme ce intrau şi cari în furia lor continuau de a sfărâma tot ce întâlneau, precum comandă, cabine şi chiar o barcă a fost luată cu grue cu tot. Căpitanul, vâijând că nu mal e nici o scăpare pentru vapor, a dat ordin de a se pregăti bărcile, spre a se arunca în ele pe mare. Una din bărci pe când o lăsase la apă valurile aU sfârîmat’o de vapor. In acel moment l-iul şi al Il-lea maşinist şi un matelot aU fost luaţi de val de pe punte, dâr au fost în urmă scăpaţi agâţându-se de nişte frînghil ce le-aU aruncat ţcamaraijil lor. Gea din urmă resursa a fost barca de scăpare (life boat) care, pe când se pregătea, a fost luată de un val şi 11 omeni sărind după vapor au putut-o ajunge înnot ; între aceştia se afla căpitanul şi primul maşinist, iar alţi 6 aa râmas în partea dinapoi a bastimentului. Cei d’întâi s’aa apropiat în urmă cu barca de bastiment pentru a lua pe camarazii lor cart râmâ-se*era pe van, dâr aceştia refusarâ de a se arunca în apă pentru a veni la dânşii, pentru motivul câ el pote ori nu vor fi sciut sâ înoate, ori câ judecau câ sunt mai puţin expuşi rămânând pe vas, sâiî oâ înţeleseseră ,câ dâcă se vor duce la barca care nu’I va putea adăposti pe toţi vor fi şi mal expuşi. In fineau râmas pe bastiment, cu care s’aa scufundat puţin m urma. Gel scăpaţi au stat ast-fel în barcă a-prope trei zile fără mâncare, pe un ger de 16 grade. Au încercat a pluti mal întâiu în spre coastă, de care erau departe, şi luând direcţia în timpul nopţeî dupâ lună, iar în timpul zilei dupâ săre, dar mal în urmă de frig şi obosâlâ aa încetat orl-ce mişcare. Gel d’întâifl care a murit a fost maşinistul şi un matelot. Corpurile lor aa fost aruncate în mare pentru a uşura barca, apoi doul mateloţl aU înebuuit şi cel-l’alţî avură a se lup-a nu numai cu FOIŢA ZIARULUI «TELEGRAFUL» (79) MARE ROMANQDE SENSATIUNE DX M. MALDAOI1E XXXVIII ___ Nu sciQ ; mama nu ’mi-a făcut a- câstă confidenţă. __ De sigur câ mama ta n’avea acest nume ? ___ Nu scia nici acâsta... Mi-a spus însă câ numele de Doriant 1 am dupâ tata. — Ai vâijut vre o dată pe tatăl tâU ? — Nici odată. — Ştii ce s’a făcut cu el ? — Mama nu ’mî-a vorbit nici odată de el... de multe ori o aucjeam pe mama tji-când: nu înţeleg de ce am mal păstrat acest nume ? Ea însă şi fratele meu Me-deu am uitat acest nume ?... Apropo nu ’ţi-am arătat nici odată portretul tatalul meu ? — Nu ’l al la tine ? — Da—’l am în acest medalion... Lili seose din sîn un mic medalion. D-na Jacques uitându-se la scrisdrea ce o avea în mână (jise : — Să dai scrisorea dOmneî bar6ne...... Trebue să’l facă mare plăcere... — 0 scrisore pentru domna baronă ? repetă Lili punând medalionul în sîn. — Da... de ce. te miră acâsta;? De obiceid celor nebuni nu se scriu scrisori. ___ Pentru ce ?... Pentru că citind scri- sOrea ’î vor veni şi el idei ca sâ mai vorbâscă ceva. — Ai dreptate... acest mijloc de în- dreptare e bun de încercat în unele caşuri... — Stal aci, me duc la baronă. — Dar dacă m’aş duce şi eU ? (jise Lili. — Pentru ce ? — Sâ vâd ce face d-na baronă. Nu cred sâ se fi sculat, (jise fe- meia.. . Numai ea şi d. Doriant putem intra la ea... Dacă te va vedea pote să se supere... Lili nu insistă mal mult; ea intră în camera de mâncarfc şi puse pe masă un pachet cu nisce prăjituri. In loc însă să dusfacâ pachetul şi să pună prăjiturile î- .r’p farfurie, Lili se a-şezâ la ferestră. Ea se gândea 14 scrisorea ce o primise bar6na. I se părea fOrte şurios ca barona săpri-mescâ scrisori. DOmna Jacques se întOrse de la ba-rOnă. Barona dormea şi d-na Jacques lăsă scrisOrea pe masil Pe la 11 ore, se sculă şi chemă servitor* 1. Acuma ser vi ţâr ia stătu aprope o oră la baronă. După ce se înt. >'se Lili o întrebă: — ScrisOrea a ffeut-o sâ se înveselescâ puţin ? minai câ a citit-o; scri-masă, unde o pusesem. — Unde mânâfmâ ? întrebă Lili. — In camera ei. — Dupâ dejun nu iese la preumblare în grădină ? — P6te sâ ias) nu pot însâ sâ’ţl spun sigur. Nu scia ; scia sorea nu era pe Barona nu eşi în grădină. Dupâ prânz, băiatul îngrijitorei primi ordin de la Doriant sâ se ducă la un grădinar să ia nişte flori. El nu se întorcea d’acolo de cât spre sâră. XXXIX. Când Lili voi se plece de la d-na Jacques, zări pe barona în grădină. — Barona a eşit afară, zise ea, păzi? t6rel. Acâsta se apropia de ferâstră. — Da... Uită-te e ea... Ce caută acuma afară ?... E aprope nOpte. — Nu pricep nicî ea. — Să mâ duc după ea? întrebă Lili. — Nu se pOte. — Aş voi să mă preumblu puţin prin grădină înainte d’a pleca. — Poţi să te preumbli, numai sâ nu te vază barona. — Nu te îngriji d’acâsta. Lili eşi din casă şi se furişă în grădină. Ea nu avea de scop sâ vorbâscă ceva cu barOna. f^Ea voia s’o urmârâscâ, se vază ce are de gând sâ facă ea la acea eră în grădină. Lili se hotărî să nu plece d’acolo de cât după ce barona va intra în casă. Barona mergea pe lângă zidul ce înconjura casa în care stătea închisă. Ea mergea încet, cu capul plecat, fără a se uita îndărăt. Lili o urmărea, fără însă ca sâ fie vâ- I zutâ de bar6nâ. Dacă din întâmplare ba-rona s’ar fi uitat îndărăt, Lili se lipea de zid, aşa că nu putea fi văzută. | După cât-va t'.mp, barona ajunse. în fundul gradinei. 0 tăcere mormântalâ domnea în jurul lor. D’odată Lili tresări. Cu tote că era întuneric, ea zări o pjr-tiţă care se deschise. Cine-va intră în grădină. Era un bărbat. Făcând trei paşi, acel individ1 ajunse la locul unde se oprise barona. Ceia ce se întâmplă se făcu aşa de repede câ Lili nu putu face nici o mişcare. Se auzi un strigăt surd şi un corp căzu jos, In acest moment Lili ’şl veni în fire şi scOse şi ea un strigăt. îndată ea fu apucată d’acel individ şi trântită jos. Individul ’l puse un genunchia în piept, iar cu mâna ’l astupă gura. Dupe câte-va momente fu ridicată d’acolo şi dusă în altă parte. Pe drum, Lili se sbâtea în mânele asasinului. Intr’un moment ea isbuti sâ scape din mânele lui şi căzu jos. Miserabilul însâ căuta s’o sugrume, www.dacoromanica.ro TELEGRAFUL — 15 IANUARIE 1888 sa elementul dar şi cu camarazii lor pe cari trebuiră a’l lega. In urmâ'însâ nu se mal putea observa care dintr’ânşil mal trăiesc*, care murise, cacl toţi căzuseră in amorţire ţinându-se unul de altul spre a se încălzi şi a nu fi luaţi de valuri. Tocmai în (Jiua de 20 pe la amlacji se zări o corabie grâcâ ,Theodora* şi pe cănd unul din marinari o anunţă căpitanului ca semn de scăpare spre a fi luaţi de densa, acesta în delirul sâU comandând în nerfcire le dise dea nu cere altceva de cât provisiunl numai pentru mân-care şi a urma înainte direcţia, cacl astfel vor ajunge acasă, nesciind nenorocitul, căci înebunise şi el, că se allă pe o barcă iar nu pe un vapor, pe care nu o mal comanda de cât valurile spre a fi pole în urmă prada lor. Coyabia, din fericire. a trecut aprdpe de el pentru a’i lua: căci nici unul dintr'enşil nu mal a-veati putere ca sâ se sc6le pentru a face vre-un semn saU sâ strige. Căpitanul tot-d’a-una cel din urmă de a părăsi vasul în nenorocire, pe e\nd ’l se întindea de la corabie scara de suire şi prin urmare de mântuire, ’şl dete ultima respirare după o cruntă suferinţă care împreună cu cel-l’alţl aşa işi scăpaţi pentru un moment, aâ fost transportaţi la Constantinopol cel d’ântâiu pentru a fi înmormântat şi cel-Talţl pentru a’l urma pote. Gel cartau supra-vieţuit, în număr de 6, sunt grea bolnavi în spital la Constan-tinopol. încă 13 6menl şi un milion de franci inal mult la activul Murei Negre. Crima din str. Dionisie Din Braşov primim a n n 1 n 5 „ Pentru Inserţii şi reclame, Redacţia nu e responsabili. Epistole nefrancate se refusă -f articole nepublicate se ard. In Streiniitute a se adresa : Francia, Havas, Laffitte & C-nie, place de la llourse, Par is. Englitera, Eug&ne Micoud,81 Fleet Street, E. C., London. Austria, Ilaasenstein et Vogler, Wion Rudolf Mosse Zeilerstaette, 2, Wion. Ungaria, D. Moritz Wiest, în lluda-Poat Servitenplats. Abonamentele sepliitesc înainte Reda'ţiunea, Strada BlănarI, No. 20. DIRECTOR POLITIC : I. C. FUNDESCU Abministraţiunea, Strada Birui ari-, No. 20 BUCURESCI, 15 IANUARIE TRĂDĂTORII PATRIEI Suntem trişti privind la spectacolul ce ne dă o parte din presa opo-sijiunei ; şi când (^icem o parte din presa oposiţiuneî, înţelegem p’acele diare, vândute intereselor străine, cari aclami intervenirea streinilor în afacerile nâstre interne. Cu scârbă şi dispreţ adânc citirăm filele trecute cele scrise de diarul tinerilor reacţionari, odrazlele nepu-tinciâse ale boierilor si ciocoilor, si privitâre la un pretins conflict ce s’ar fi iscat între represintantul plenipotenţiar al Rusiei, d. de Hiti’ovo, şi guvernul nostru. Se scie de ce este vorba. Poliţia capitalei căutând pe asasinii familiei Lespezeanu, a arestat pe mai mulţi streini, între cari se afla şi un rîndaş al legaţiuneî ruse. In îmbulzâla primelor cercetări nu s a sciut c’acest rîndaş se află în serviciul unei legaţiuni. A trecut însă câte-va ceasuri şi făcân-du-se interogatoriul celor arestaţi, servitorul legaţiuneî a fost imediat liberat. fiarele din oposiţie tresăltară de bucurie, audind că d-1 de Hitrovo a fost supărat de acâstă arestare. In loc de a apăra poliţia ţerei, în loc de a găsi naturală o greşală comisă de un subaltern poliţienesc, foile o-posiţiuneî, având în capul lor Epoca şi Vlndependance Roumaine, fundată de cunoscutul Galii, aplaudară cu frenesie mica neînţelegere iscată, şi găsiră cuvintele cele mai aspre pentru a înjosi guvernul ţârei. Acâstă conduită m'.şelâscă a unora din foile oposiţiuneî datâză de mult. SS ne aducem aminte despre afacerea Ordega, să ne aducem aminte despre afacerea Saros, despre atitudinea acestor foi faţă cu cuvintele rostite la Iaşi de d. Petre Grădiş-tca.iu, etc., etc. In tâte aceste caşuri, foile intereselor străine, cu un cinism mişelesc, afişau şi afişâză pe faţă simpatiele lor pentru străini şi ura lor pentru ţară. Acâstă este politi a din afară a boierilor şi ciocoilor noştri. Şi se nu se crâdă de către cei necunos etori ai istoriei nâstre naţionale, cum că atitudinea ciocoilor de astă-di diferă intru ceva de atitudinea părinţilor lor. j, Citiţi istoria ţereî, şi ve veţi convinge că ciocoii de astă-di au moştenit ura lor pentru ţâră de la părinţii. Istoria nâstră contimporană e puţin cunoscută. Tinerimea română se bucură de libertăţi ; trăesc sub legi şi institu-ţiuni democratice, cari permit chiar elementelor socialiste se se manifeste legal în ţâră ; dâr tinerimea nâstră nu scie cu ce muncă, cu ce sacrificii şi eu ce trudă au putut fi aceste libertăţi dobândite. So ne folosim deci de oeasiunea ce ni se presintă cu prilegiui con duitei mişeleştî a unor foi ciocoeşti din oposiţie, şi să amintim naţiune! o pagină din istoria luptei uriaşe a românilor pentru democraţie şi naţionalitate. * Se vorl im despre mişcarea de liberare a lui Tudor Vladimirescu. Iată ce scria acest stîlp al românismului despre boierii şi ciocoii noştri în proclamaţi unea Bea, cu data de 17 Maiii 1821 : „Din pricina mârşave! legături a bo- arilor j pămâuteu! cu trămişi! după vremi de către Porta otomană, Domni greci, cu totul ni s’ao călcat drepturile şi ni s’au îngropat, în cât, după cum de faţă vedeţi, am ajuns mal râtt de cât cel robiţi. Pentru că aceia care după numirile, după vredniciile dregătorielor in care s’au aliat şi se află, şi după numirea rangurilor ce purtai! ş-i portă, şi se chianiă boieri, pârâsindu-şl cu totul cinstea şi sfînta lor datorie de a păfi dreptul neamului şi al ţereî lor, dându-se cu totul numai mârşavelor şi vrednicilor de tâtă batjocura interese, ce găseau prin des-poierea poporului român de către Domnii greci, şi cei Tal fi greci veniţi împreună cu denşii, au adus ţâra la cea desevârşită ticăloşie şi perdere, precum de faţă o vedeţi ; şi care acum nu se înduplecă a eşi din întunericul in care se găsesc, de a şi scâte neamul şi ţera la lumina adevăratelor eî drepturîu. Cine au fost aceşti boieri şi ciocoi, despre cari vorbesce Tudor ? Părinţii boerilor şi ai ciocoilor de i. Vorbind despre părinţii celor de la foile reacţionare ale oposiţiei cu episcopul Ilarion, Tudor Vladimirescu ş’a pronunţat într’un aşa mod : * Ilarion aduse vorba despre boierii di-vaniştl de care Tudor se plângea. — An fugit mulţi boieri, arehon slu-gere, de frica d-tele; căci s’a răspândit vorba câ o se-i tal. — Ii voi scurta d o palmă pe câţi-sunt boieri divaniştl, râspunse Tudor serios; îl voi umple apoi cu paie şi-l voi tră-mite plocon din partea ţerei la curţile împărătesei, unde se jie negreşit puşi la mu se ti, căci acolo e locul lor lungă jia-rele sălbatice. — Nu vei face acesta, arehon sluger. — Şi cine mâ pote opri, întrebă Tudor, încruntând sprîncena. — Chiar interesul ţerei. — Interesul ţerei este ca se scape ţera d’acel balauri, cari au supt sângele norodului, în unire cu Grecii, mal mult d’o sută de ani.» — Der trebuesc pilde pentru urmaşi. — Asemenea pilde, respunde episcopul, fac unei feri mal mult râd de cât bine. Ciocoii trebuesc omoriţi poiiticesce iar nu trupesce. E mal grea mortea pentru el, când se vor vedea fără prioilegie şi fără slujbei — A popo! (fise Tudor oftând. Al sâ dai sâma înaintea lui Dumnezeii câ nu m’al lăsat să taiă câţl-va câni de ciocoi, cari şi-au dat coatele cu lupii de Greci ş'au jeciuit biata turmă a norodului mai mult de 100 de ani., Avea dreptate episcopul Ilarion, când dicea că ciocoii trebuesc orao-rîţî poiiticesce. Tocmai aeâsta a şi făcut’o partidul liberal-naţional, dâr avea dreptate şi arehon sluger când a răspuns epis'opului că boierii şi ciocoii aii dat câstele cu lupii, adică cu streinii. Mai departe resfoind paginile istoriei nâstre cu privire la mişcarea naţională, de la 1821, găsim urmă-târelc linii despre atitudinea boierilor şi ciocoilor când cu venirea lui Şuţu ne tronul Munteniei. Petiţia lui rhdor Vladimirescu dico : $Noi mulţumiţi am plătit tot-d'a-una, plătim şi nici o dală nu vom tăgădui d’â plăti,(datoria nostră de tribut către înalta Pârtâ, încredinţaţi tiind-că nu vom fi lipsiţi de vechile drepturi ale ţerei, la care Domnii greci, împreună cu ticăloşi! noştri boier!, s’aâ arătat tot-d’a-una surefi; şi foc d’a ne oblădui cu dreptate ca nişte părinţi, ne despoie şi ue pradă mult mal răii de cât nişte tâlhar!, a-ceştl Doipn! grec!, împreună cu boieri!, atât partea hisericăscă, cât şi po-liticâscă, f«-râudu-ne, despuindu-ne şi desmoşteuindiV-ne de tot. ce- am avut; după ce se îngraşă şi se umflă din sângele nostru le înlesneşte şi drumul Domnilor şi se uita la denşii cum fug din BucurcscI (jiua namiada mare, pe podul Mogoşooi în împărăţii s trăi nori Acest document mai adaogă: .Pentru câ îndată ce a sosit şi acest Domn în România, uuindu-se cu mal sus arătaţii boier! pentru prâpădenia şi despoerea ţării, începând chiar de lâ biserică, de unde ar fi trebuit sâ ’ncăpâ dreptatea, şi aşa aceşti netemâtori de Dumnezeii, sub cuvânt că orânduesc Mitropolit pămentân, aii vândut biserica, a-decâ pe muma poporului, Domnul Şuţu, pentru douâ mii de pungi de bani; şi aşa aii înfiinţat sub cuvânt de mitropolit român pe Dionisie Lupu. Adevâr, şi iarăşi adevâr că au înfiinţa! un asemenea Mitropolit pentru ruşinea nemului românesc şi spre batjocora clerului bisericesc; dar cu mare mulţumire a Domnului Şuţu pentru al sân folos şi cu mare nemulţumire a tot poporul ş’a religiei nostre.5 Iată dar trecutul politic al părinţilor boierilor şi ciocoilor noştri, cari azi înfăţişându-se înainteta alegătorilor aduc ca program politic urmă-târea declaraţiune : Regimul politic sub care trăim nu e făcut pentru noi. Acestui popor, scos prea de timpuriu din faşele regimului patriarhal al vechilor Domnitori Moldoveni şi Români, îi-s'au dat instituţii făcute pentru alte popâre, isvorute din obiceiurile acelor popâre, cari n aveau nimic comun cu noi, iar pe de altă parte din închipuirile boluăviciose ale utopiştilor occidentali din sfârşitul secolului trecut. Şi pentru a se confirma în toiul cu conduita părinţilor lor, inamicii neamului românesc, duşmanii de m îrte ai libertăţilor nâstre politice denunţă ţâra străinilor şi imploră pe plenipotenţiarii streini de a lua parte la luptele nâstre politice dm năuntru. Aceste zise, ne adresăm către naţiune : Se judece ea şi să se pro-I unte. Noi ne vom mulţumi d’a aminti un cuvânt al unui scriitor contimporan ; «Dacă tâtă lumea ar şti ce este «ruşinea, de multe mişelii ar fi cruţată omenirea.» —— TELEGRAME (Serviciul particular al Telegrafului) Paris 25 Ianuare. Refugiaţii bulgari spun, câ în Bulgaria este pregătită pentru Februare o râscolă, la care vor lua parte douâ treimi din armată. Petersburg, 26 Ianuare. Kişelszky, fost sub-loeotenent în armata bulgară, a fost înrolat ca locotenent în armata rusescâ. Paris, 26 Ianuare. Camera deputaţilor a început discuţia budgetului. Paris, 26 Ianuarie. Amiralul Jorien, contele Haissonville şi Jules Claretie au fost aleşi membri al Academiei francese. Paris, 26 Ianuarie. Guvernul italian a propus a relua ne-goţierile pnvitore la încheerea unul tratat de comerţ între Franţa şi Italia. Guvernul francez n’a luat însă nici o ho-târîre. A se vedea ultime scirl pe pag. III GUVERNUL CONSERVATOR Cum se falşiflcau listele electorale. Presiuni — Amestecul guvernului în alegeri Consiliul de miniştri pune candidaturile Am fi dorit ca ticăloşiile regi malul trecut se se uite şi păcătoşii să se pocăâscă, se lase vechile năravuri şi se se deprindă a lupta cinstit în politicăv Dar cu tâte că doi-spre-dece an! au trecut, nici o schimbare în bine nu s'a făcut in lagărul oposiţiuneî; tot aceleaşi apucături, tot aceeaşi necinste. Mai mult de cât atât, oposi-ţiunea are îndrăsnâla se arunce a-supra nâstră tâte acuzările şi se strige că facem ceea ce ea a făcut atunci când avea puterea în mână. Acâstă cutezanţă ne silesce sg răscolim puţin în trecut şi se arătăm lumii ce fel s’au purtat la guvern cei cari aqli luptă contra nâstră cu atâta înverşunare. In primul loc, trebue se arătăm cum înţelegeau libertatea alegerilor âmeniî cari astă-di se prefac apărători aî acestei libertăţi pe care nimeni n’o ameninţă. Cum se făceau alegerile subt conservatori ? Nici una din multiplele operaţiuni cari aii legătură cu alegerile, absolut nici una nu scăpa de amestecul direct al guvernulu central ; de la confecţionarea listelor electorale şi până la ultimul moment al alegerii, mâna violătâre a primului ministru ş’a cole ilor sei apăsa asupra cetăţenilor, pentru ca suveranitatea naţională se uu se pâtă esercita. Ministrul de interne ordona prefecţilor ca aceştia se facă listele electorale şi se ştergă pe oposanţi. Ministrul justiţiei ordona tribunalelor se respingă contestaţiile şi reclamaţiile opo-sanţilor. Consiliul de miniştri numia pe candidaţi şi prefecţii erau respun-f etori de alegerea lor. Se dădeau bani; se numeau funcţionari chiar âmenîcarî fuseseră destituiţi, numai pentru că dispuneau de voturi ; se destituiau funcţionari, numai pentru că erau bănuiţi a fi contra guvernului. Intr’un cuvânt, se întrebuinţau cele mai mi-şelescî mijlâce pentru a prepara triumful alegerilor. Se ne oprim pentru moment la a-cest prim act al dramei electorale care se numesce pregătirea terenului, şi se dăm dovezi de tot ce am spus mai sus. Dovedile sunt oficiale, emană de la însîşi cei vinovaţi, a-dică de la miniştri şi prefecţi. In privinţa modului cum se alcătuiau listele electorale, alegem urmă-târele documente : I Circulară d-lor prefecţi de judeţe Incheindu-se listele electorale, ehiâm luarea aminte a d-v6stre ea sâ ve ocupaţi ca acolo unde s'au şters alegători din partida conseroatore s: stăruiţi pe lângă alegători ca să facă reciamaţiele pentru a se reinscric iarăşi pe acolo pe unde s'au protestat de către oposiţie, sâ stăruiţi pe lângă alegătorii conservatori ca să procure dovedi, şi v8 veţi e-cupa ca sâ uu fle respinşi din liste. Sper d-le prefect că d-vostrâ o'aţl ocupat şi vă veţi ocupa serios de liste, care sunt basele constituţionale. 1875 Februarie 23 Ministru, Lascar Catarii. II Circulară d-lor prefecţi Peste puţine dile se împlinesce şi termenul contestaţiilor la tribunal, prin urmare d-v. urmezâ ca înainte de espirarea acestui termen se faceţi a se tranşa tote cestiunile de contestaţii ce s’ar fi ivit pentru formarea listelor electorale. Luaţi înţelegere întru acesta cu domnii preşedinţi şi procurori de tribunale, cărora d. ministru al justiţie! au dat instrucţiunile necesare şi CAUTAŢI GA CONTESTAŢIILE Şi CERERILE DE ÎNSCRIERI FĂCUTE DE OPOSIŢIE SA FIE RESPINSE. Ţineţî-me în curent de tote lucrările şi decisiile tribunalului şi la espirarea termenului daţi-mi confidenţial şi pe scurt un resumat de tote aceste lucrări, spre a se putea face încă la timp recurs in Casaţie contra unor sentinţe ce ar fi defavorabile. 1875 Martie 10. Ministru, L- Cutargl. IU Notă confidenţială d-lui ministru de interne Bucur esci. Cunosc importanţa listelor electorale şi am priveghiat pe primarul comunei, care este conservator, şi împreună am confecţionat listele electorale definitive DLN CARI S’A ŞTERS ORI CE ELEMENT DE OPOSIŢIUNE. Prin poşta de mâine voiit presenţa listele electorale şi voiu stărui indirect pe lângă tribunal pentru protestările cari s'au făcut si se vor face. 1876, Februarie 23. Prefect de Bolgrad, ’ . V. Cautacnziii. IV Telegramă d-lui prim-ministru Bucureşti. Listele electorale s’au încheiat fără a protesta ; la ori ce ocasiune sunt uguK de. reuşită '), respectos aduc la cunoscinţă 1876, Februarie 2). Prefect de Dorohoiii, Ţftit. V Telegramă d-lui prim-ministru Bucureşti■ M'am ocupat de listele electorale, încă de la confecţionarea, lor, ast-fel am nâre a vă raporta că partida conserva ţâre e în imposantă majoritate. 1876, Februarie 27. Prefect de Ismuil, 0 imoral IlacoviţS. N'am reprodus aci de cât core pondenţa între primul-ministru Ca-targiu şi prefecţi, şi încă am ales din nămolul de documente ; nu mai înregistrăm scrisorile sub-piefecţilor către prefecţi, căci acei nenoroci 1 funcţionari nu puteau fa ;e âlt-fel de cât sS asculte din pune în plinei ordinele şefilor. Cc resultă din telegramele şi cir-culările citate mai sus ? Resultă că listele electorale nu se alcătuiau după lege şi după dreptate, ci aşa ca se asigure maioritatea partidului conservator : la comunele rurale, sub-prefecţii făceau listele ; prefectul lucra la reşedinţă ; ori-eine era bănuit că face oposiţie, se ştergea din liste ; când se duceau cmejiiî a tribunal, li se respingeau reclamaţiile, căci procurorii şi preşedinţii aveau ordin de la ministrul justiţiei ra s6 asculte de prefecţi. Ministrul de interne era ţinut în curent de tâte şi lua mesuvi ca nici în Casaţie se nu potă găsi omenii dreptate. Iată care era purtarea guvernul ui în privinţa celei mai elementare dintre operaţi un il6 alegerii; şi âme- niî acestui guvern îndrăsnese se vor bâscă astă-di de libertatea alegerilor ? In numărul viitor vom arăta' cum guvernul conservator numia pe candidaţii la deputăţieşl senatorie; într’o serie de numere vom reaminti, cu documente, tâte nelegiuirile şi ingerinţele fostului guvern. Cetăţenii vor avea ast- cl mijlocul se facă comparaţie între reg mal trecut şi cel de adi şi vor putea sâ judece într’a cui parte e dreptatea. Alegerea deleg aţîlor în Vlaşca P'arele oposiţiunil nu încet.âză a vorbi de succesul ce-ati dobândit în Vlaşei alegerea delegaţilor. Neapărat că fie-care e liber sâ se mângâie cu ce pote ; cu tote astea, n a* ti bine ca (fiarele oposante sâ nu se prea grăbescâ ? Iu adevâr, când lumea va n-noşte resultatul definitiv al alegerii cpp 1) Cu t6te astea opesiţiuiiea era forte pateri-toâ cam s’a dovedit, la alegere. V- www.dacoromanica.ro TELEGRAFUL — 16 IANUARIE 1888 III de Vlaş'ca, cuiU tfor rămânea imnurile de triumf pe cari Ie intonâză acum oposiţia ? Partida liberala din Vlaşea aştepta cu încredere acest resultat, pentru ca ea ştie câ şl-a făcut datoria în tot timpul şi ca a lucrat din t6te puterile pentru apararea intereselor poporului. Oposiţiunea, care n’a sciut se facă nimic în aceşti doul-spre-dece ani, care nici o dată n’a aratat grija pentru sOrta poporului şi n’a propus nici măcar cea mal mică reforma—cum p6te spera sâ câştige încrederea colegiului III ? In special, nu putem înţelege cum îşi pâte Închipui oposiţia câ a câştigat pe bivolari, cari la 1873 aU fost împuşcat! pe strade de către agenţii guvernului trecut. Se p6te ore ca bivolarii se voteze acum pentru cel cari ’l-aU împuşcat şi ’l-au întemniţat? De sigur ca nu. Din alt punct de vedere, iarăşi nu ne putem închipui sâ ti găsit oposiţia vr’un interes atât de puternic al bivolarilor pentru a-l face se uite trecutul. Oposiţia trebue se scie că bivolarii erau lipsiţi de pământ şi că luau cu arendă. Partida liberala a stăruit se se dea pământ bivolarilor şi, până sâ se împlinâscă formalităţile, a făcut ca ministerul se re-serve din domenii o porţiune de pământ şi se-! arendeze direct bivolarilor; aşa că aceştia pe când înainte plăteau arendaşului 30 frână pe pogon, astâ-zl nu plătesc decât 10 ; la 1000 de pogone face o ieftenire de 20,000 frână* pe an, cari au rihnas in punga bivolarilor; şi sunt patru ani de când li s’a făcut acâsiâ înlesnire, aşa că în total bivolarii au câştigat 80,000 franci. Oposiţia se înşală deci când îşi închipuie — dacă e de bună credinţă — că a câştigat pe bivolari , a fost între aceştia numai o mică neînţelegere cine să fie delegaţii. Dar acesta n’are nici o însemnătate politica şi noi avem încrederea câ bivolarii, ca toţi alegătorii din col. III de Vlaşea, vor vota tot în favorea partidei liberale şi contra acelora cari la 1873 ’i-aU împuşcat fără milă. Informaţiunî Exteriâre Proiecte financiare Ministrul de finanţe spaniol, va pre-senta în curând Camerilor mai multe proiecte financiare : unul asupra petrolului, altul asupra alcoolurilor şi al treilea asupra drepturilor de imposit. Centenarul lordului Byron Colonia elenă din Londra a celebrat în (Jiua de 22 Ianuar s. n. centenarul naşterel lui lord Byron. Un serviciu divin a fost celebrat la capela grâcâ. Colonia armenă din Londra dorind sâ dea pe faţa solidaritatea el cu comunitatea grâcâ a fost şi ea represin-lata pentru u sărbători acea cji în amintirea lui By ’on. i —r------- ■ 1 Liga păcel Liga păcel şi a arbitragiulul a ţinut filele trecute o întrunire la Londra. D-l Cremer membru al Parlamentului a citit raportul său asupra misiunel în America. El constată primirea simpatică ce a avut-o liga mal în tote oraşele prin care a trecut şi mal ales în Washington unde preşedintele Statelor-Unite, Cleve-land, ’şî-a exprimat dorinţa de a vedea triumfând principiile Ligei. Raportul constată câ opinia publică îu America e unanimă In favdrea arbitragiu- lul internaţional şi câ membrii congresului au făgăduit câ vor lua iniţiativa unei propuneri pentru ca regimul arbitragiulul să fie stabilit printr’un tratat între Anglia şi Statele-Unite. Monedele străine îu Germaniii. Prinţul de Bismarck va presenta în curând în Reichstag un proiect de lege prin care se interzice circularea monedelor divisionare din uniunea latină în întreg imperiul german. Jurnalele germane de la graniţa franceză sunt emoţionate grozav d’acâslă ştire; ele zic că dacă legea va fi votată, ea va ruina o mulţime de agricultori, pentru că orl-ce transacţiune va fi imposibilă. Ele cred câ acesta lege va fi respinsă de consiliul federal. Austria şi Germania. Circula sgomotul că s’ar fi produs rte-înţelegeri seriăse între cabinetele din Viena şi Berlin : Se vorbeşte chiar de rechemarea contelui Szecheny, ambasadorul Austriei la Berlin. Causa acestei răceli e atribuita dorinţei ce are contele Kalnoky de a aplana pe cale pacifică diferendul austro-rus, pe când prinţul de Bismarck ar dori ca Austria s6 ia o atitudine mal energică. Tocmai pentru acesta, ofieiosele germane aţîţâ necontenit Austria contra Rusiei. Se pretinde chiar că cancelaria germană susţine în secret pe contele An-drasy într’o luptă contra contelui Kalnoky. Diferendul austro-rus Din Petersburg se telegrafiază urmă ţârele : Cu Lot t nul amical din partea presei austro-ungare, cercurile politice cred câ buna voinţă a celor două cabinete va fi d’ajuns pentru a găsi mijlocul unei înţelegeri între cele două puteri. Novoie Vremia publică o scrisore din Paris, din care reese câ probabilitatea unei alianţe a Rusiei cu Frunţa nu e probabilă. Imperiul Ţarilor, zice corespondentul (Jiarulul de mal sus nu riscă nimica dacă Austria ’şl-ar anexa Macedonia şi Salonicul. Ea,—Rusia, trebue să caute a face ca marea Neagră să fie o mare închisă. Direcţiunea jurnalului, crede că ideile corespondentului său nu se pot realiza. Revisuirca tratatului de Berlin Correspo)ida7ice de Vieme află din sorginte sigură că cabinetul din Londra va lansa în curând ideia întrunirei unul congres europen pentru a revisui unele punte din tratatul de Berlin. Aşteptând, guvernul britanic încurajază în secret pe prinţul Ferdinand a persista în atitudinea sea şi a înăduşi t6te proiectele privitore la resturnarea Iul de pe tron. In momentul de faţă numai două puteri sprijinesc pe prinţut Ferdinand: Anglia şi Italia. Sgomote despre retragerea lui Stocker Borse7i-Cou7'rier din Berlin publică ştirea sensaţională, că s’a hotărît nu numai retragerea Iul Stocker din misiunea orâşenescâ şi restituirea banilor împrumutaţi de el misiunel, dar că se desig-nezâ ca succesor al săU profesorul Pau-lus Cassel, cunoscutul predicator şi antagonist hotărît al lui Stocker în agitaţia antisemitică. Paulus Cassel, un evreu botezat,'este fratele hebraistulul David Cassel; el e cunoscut prin ideile sâle u-mane şi prin atitudinea sea evangelică tolerantă şi este apreciat şi ca predicator. CURIERUL ORIENTULUI (Sttuaţiunea, -soiri, — coresp. particula-o) Grecii la rândul lor aspiră la drapelul independenţei şi as â datâ consimt ahnerge mână în mână câ bulgarii, sârbii şi chiar turcii, pentru a scăpa de sunpatieleJţinte-resate ale colosului de la Nord. Priimim o scrisâre în acâstâ Jprivinţă pe care o vom da în resumat într’un număr viitor. Ziarele ruse aă scris mult despre o alianţă a Rusiei cu Grecia, dar fiii Eladel parecâ în cep a înţelege ce fel de alianţă li se propune şi se sfiesc de Rusia et do7ia ferentes. * * * Scrisori din Macedonia (Corespo/id. pai'ticulară a Telegrafului) Gopeşl, 1 Ianuarie 1888. Cu ocasiunea sărbătorilor Crăciunului, o mulţime de români Gopeşeni, cari lucrau în străinătate, au venit în patria lor natală. Aceştia convingându-se pe deplin, că cu limba grecâscâ, el aă rămas ignoranţi şi îndărătnici, că ea a contribuit ca el să nu se bucure, de cea mal mică reputaţiune în ţâriie unde lu-crăzâ; înţelegând în fine, câ on-ce popor începe instrucţiunea în limba sa maternă şi câ numai cu ea se păt.e desvolta cu facilitate şi pote duce 6 viaţă stimată şi laudată de toţi, s’au hotărît, ca să întrebuinţeze tote mijiâcele posibile, pentru a evita acea catastrofă ce ameninţă cu cruzime limba lor maternă. ’Ml aduc aminte că cu câţl-ba ani înainte, infernalul archiereă Alexandru (iertaţi-mi asprimea cuvântului), a avut impertinenţa de a se adresa ast-fel către Gopişenl : că el va grecisa nu numai pe locuitorii, cari refuză a Î7nbrăcişa causa panelenistăr ci chiar şi petrele din Gopeşl. Acestea şi alte mal multe ameninţări din partea arhiereului, a stlit pe înfocaţii români, ca să se smulgă o dată pentru tot-d’a-una, de acel jug fanarioţesc, ce a produs atâteă plăgi incurabile na-ţiunel lor române. Este locul aci sâ^amintim câ de 2-3 ani se citesce în Gopeşl apostolul în limba maternă. Anul acesta, graţie bunilor patrioţi dm străinătate, nu s’aă limitat numai la apostol, ci el aă voit, ca cu orl-ce preţ se cităscă în românesce doxologia precum şi Evanghelia. T6t.ă lumea scie câ Gopeşl este o comună pur românâscâ. Totuşi ea nu fu cruţată, pentru câ guvernul grecesc în înţelegere cu arhiereul menţionat numesc aci profesori şi profesore din interiorul Greciei, renumerân-du-I cu o subvenţie f6rte bună, ca aşa, sâ potă lupta cu succes contra deşteptării românilor. Acesta însă nefiind o măsură destul de eficace, arhiereul grec plâtesce unor ştrengari şi vagabonzi, ca el sâ se opuie, ca limba română sâ nu prevaleze contra celei grecesc! şi a produce încurcături, în caz când românii se vor decide ca să cităscă românesce în biserică. Deci greci în Gropeşî nu nu-merăm decât pe profesorul grec, profe-sbra şi puţini vagabonzi, plătiţi de arhiereu, care se luptă pentru realisarea marel idei. Ce e drept, biserica e construită de comună şi fiind-câ inscripţiu-nile diferitelor ic6ne sunt românescl, ar-clrereul suspină cu durere, ori de câte ori intră în biserică. Ga să revenim la fapt, în prima d1 a Crăciunului, românii aU reuşit sâ n Şerban Creţu, Ion D. Ghe-lase, Pândele Arionescu, Radu R. Stra-ton, Chiriţă Ionescu, Vasile Căpitănescu, Mihalache Andrei, Badea Manea, Ion I. Ţigănuş, Grigore Popârlan, Christache Ionescu. K Sunt numiţi : I). Dimitrie Busdugan, membru la tribunalul Fălci îl. I). Al. SfetcovicI, supleant Ia tribunalul Bacău. D. Ştefan Rusenescu, procuror la tri-bunalnl Dolj. D. Petru Chr. Buruiană, judecător al ocolului FălciO. D. Constantin Popoviceanu, judecător al ocolului Amaradia, judeţul Dolj. I). Atanasie Demetrian, judecător la o-colul I din Bucureşti. D. N. C. Melisianu, judecător al ocolului III din Bucurescl. D. Teodor I. Danielescu, ajutor Ia ocolul Argeşel. K * Ancheta privitore la omorul nenorocitei d-nel Bărlâeanu, urmăză cu mare activitate. Parchetul a dispus deja arestarea mal multor inşi, bănuiţi în acestă crimă odiâsâ. K Duminică 17 Ianuarie Societatea studenţilor în medicină va serba a XIII a-niversare, în sala Societâţel, localul Băile Eforiei. In acăstâ şedinţă preşedintele va face o dare de sâma asupra mersului Socie-tăţel în decursul anului expirat, iar d-1 George Marinescu va ţine o disertaţiune asupra Mutismului Isteric. u Ţiganii eondamnaţl pe viaţă de curtea cu juraţi din Romanaţl în sesiunea din Decembre pentru mal multe fapte de spargere, jafuri şi omor, aă evadat din arestul preventiv al acestui judeţ în nâp-tea de 10—11 curent, prin săparea unul canal în pământ din o odaie a arestului până afară de zidul curţel, care este a-procsimativ în lungime de 8 metri. * In comuna VoinescI, cătuna Lungani, judeţul,Iaşi, un proprietar a fost împuşcat de vierul său. Victima se nuinesce Teodor Popovici, iar asassinul Gh. Flo-rea Gherasim. n D. medic şef al Capitalei, dr. Felix, a adresat, meşelor comunale o circulară forte severă, în care le chiama la îndeplinirea consciinciosă a datoriei d’a căuta pe femeile sGrace, de a se purta cu densele ast-fel în cât să le capete încrederea. * Societatea »Crucea Roşie" română e convocată pentru mâne-sera, 16 curent, în localul Eforiei spitalelor civile, pentru alegerea consiliului de administraţie. n ' A4i se începe concursul pentru catedra de anatomie patologică de la facultatea de medicină din Iaşi. întâmplări din Capitală Şandramaua lui Sidoli. — S’a hotârît. Lumea, vânând cinismul şi nemernicia poreclitului ,director' al aşa numitului ,Circ‘, a început a’l întorce spatele sig-noreluî Sidoli. Aserâ un fiasco gigantic a fost răsplata meschinelor chiţibuşuri întrebuinţate de exploatatorul director (!) întru ademenirea şi amăgirea publicului. Infecta şi putreda baracă în care e instalată menageria caraghiâsă a lui Sidoli bagă grâzăln visitatorl, şi orl-cine a fost o dată la o aşa (fisă “representaţie* a doua 6râ nu se mal duce o dată cu capul. De aci desăvârşitul fiasco de asără. Multe altele înainte. O P. Grădişteanu saltimbanc.—Pe lângă alte meserii ce are d. Grădişte nu a mal învăţat una, aceea a dresa cănii şi a da representăţil prin prăvălii. Intr’o zi eram într’un mare magasin din capitală, când se presentă d-1 Grâ-diştânu însoţit de un câne. In urma laudelor aduse d-lui Grâdiştenu pentru câinele sân de stăpâna prăvăliei — dănsu ceru dâmnăi o bucată de pâine spre a da representaţie cu câinele. Fiindu-i adusă pâinea, chemă câinele şi ’i zise : — Na ! de la nemţul. Câinele mirosi pâinea, dar nu o luă. II chemă a doua oră. — Na ! de la guvernamentali. Câinele şi de astă dată nu luă pâinea. In sfîrşit d-1 Grâdiştânu chemă cânele a treia 6râ : — Na ! de la oposiţie. De dastă dată cânele luâ pânea şi plecă. Rupe acesta d-1 Grâdiştenu esplieă că cânele d sale nu mănăncă de la nemţişi de la guvernamentali, iar eă i-ain explicat alt-lel : «Că cânele nu are nimica a ‘împărţi cu nemţii şi cu guvernamentalii, ‘dar dacă oposiţia i-ar cădea pe mână "ar mânca-o ca pâne,. D. Grâdiştenu, supărat de acesta espli-care, eşi, trântind uşa magasinulul. Acest fapt ni’l povesti ieri d. C. A-lexandrescu, care a fost present la re-presentaţia dată de şeful celor de la şepte nuci. O Furt.—S’a arestat atjll nopte un individ anume Anton Marin, care furase 50 leî şi mal multe obiecte de la stăpânul săg Mihal Stan din strada Marcuţa, No. 79. O Călcat,—Toma Manole să plimba ieri cu sania, fără a voi să ştie că umblă prin stradele Capitalei. In strada Primâverel nea Toma a dat peste copilul lui Micloş FarcaşI, pe care ’l-a călcat rău peste pi-ciore. Bietul băiat a fost transportat la domiciliul părinţilor într’o stare fârte gravă. O Tatun de contrabandă.—Agenţii regiei aă secuestrat adl la domiciul lui Gheorghe Dinu, croitor diu strada Fundătura Dracului 2 chil. 750 grame tutun. Ageri mal sunt şi agenţii regiei, nici în fundătura Dracului n’aă lasat să scape de vigilenţa lor pe un amator de tutun de contrabandă! Contrabandă.—Controlorul de la bariera Rahovel a prins adl nbpte pe contrabandistul Dumitru cu 4 corsete de tinichea pline de spirt Don Caprice. NOTIŢE ECONOMICE Boalele contagioso la animale Buletin statistic de mişcarea bălelor contagiose ce aă existat între animale în diferite localităţi din ţară, după sciin-ţele primite de la 4 până la 11 Ianuarie 1888 : Vărsat la ol în judeţele Botoşani, Do-rohoia, Iaşi, Roman, Suceva şi Tulcea. Tergul de ramătoiT diu T.-Severiu La 29 Decembre se aflaă în ocâle 16,424 râmâtorl, au perit în timpul carantinei 1; exterminaţi din cauză de bălă de dinţi 33 ; transportaţi în interiorul ţă-rei 791; în Austro-Ungaria 8,291 ; re-maşl în ocole 7,308. TEATRU Ieri s’a representat la Teatrul Naţional frumosa dramă Mândrie şi Amor. D-na Aristiţa B. Manolescu în rolul dificil al d-rel.Beaulieu a fost ca tot-d’a-una la înălţimea marelui săă talent artistic. Jocul mare! nâstre artiste dramatice a fermecat publicul spectator, care a petrecut nu se pâte mal plăcut săra de ieri. D. Gr. Manolescu a fost asemenea fârte bine, iar d. Notara nu ne-a plăcut de loc, de ore-ce a avut nişte mişcări forte nefericite. Din contra, d. Velescu în micul săil rol de notar, a fost cum se pâte de natural. Felicitările nâstre. Marţea viitâre se va represinta în beneficiul distinsei nâstre artiste dramatice Aristiţa B. Manolescu drama Francesca de Rimini. Teatrul va fi plin, succesul imens. Binoclul. Buletinul Tribunalelor O bandă de escvochi ANDRONIC k C-nie (Urinare) Inculpatul Andronic lua încă de la început, tote precauţinele necesarii pentru a nu fi descoperit. Chiar întâlnirile ce le da câte o dată fie complicilor săi, fie victimelor sale, erau pentru locuri retrase, cum este Cismegiul seă grădina I-cona; şi în serviciul săă avea ca fecior pe însuşi fratele nevestei sele, adică fiul inculpatei Elenca Georgescu, pe care ’1 iniţiase ast-fel în secretele lor, în cât ’I servea îndată numai după un semn ce ’i s’ar fi făcut; şi Liţa Ioanidis declară că a rămas uimită, când a văcjut că a-căsta se adresa sorei şi mamei sale ca Ia un servitor strein (vetţl fila 205). Aces băiat avea mal cu semâ însărcinarea de a nu lăsa pe nimeni să intre la dânşii în curte, de cât pe aceia ce ’I se spunea mal din nainte, seă pe cari ’i şcia pentru ce anume afacere vin; având grija de a face să nu se întâinâscă victimele lor unele cu altele. Având în vedere că, decă la perquisiţia ce s’aă făcut, nu s’a putut găsi la domiciliul acestui inculpat nici sacul cu piesele în chestiune, nici metalul din care spunea că le fabrică, saa maşina de turnat, după cum arată mal toţi reclamanţii că le ar fi văqlut la densul, causa este că sub impresiunea ameninţărilor că vor II denunţaţi de reclamantul Ilie Constan-tinescu, şi până să se sesiseze justiţia, a avut destul timp a le putea ascunde. Avend în vedere, că cu tote precauţi-unile luate de nişce inculpaţi atât de abili, tot s’a putut sesisa ceva din acel material; ast-fel este ciubucul de metal găsit la unul din victimele sele G. Zisu, şi înşelat până în cele din urmă ; acesta ’l ţinea cu cea mal mare îngrijire de temă a nu fi descoperit, avend credinţa că este un baston de aur, căci după cum s’a (Jis mal sus, s’a găsit îngropat în grădină sa (ve<}I fila No. 243). Având în vedere că acest metal, primit de numitul reclamant de la socra inculpatului Andronic, în urma arestărel acesteia, şi pe care de de sigur ’1 vor fi văzut şi cel-l’alţl reclamanţi, examinân-du-se de experţi, s’a constatat de a fi de alamă, (vezi fila 317). ^Considerând ca Andronic mai acum câţi-va ani era în complectă mistrie ; care nu esercita o profesiune avuabilă şi lu-crâtore, nu pâte justifica cum se gâsesce astă-zl în capul unei averi însemnate. Că de şi alegă că o are strânsă prin profesiunea sa de mecanic, din dota soţiei sale de opt mii lei, cum şi dintr’o moştenire ce ’t-a rămas de la o rudă a sa din Sibiu, Insă nici a fost cunoscut de cineva ca mecanic, nici banii zestrall sau moşteniţi n’ar fi ajuns să facă acele cumpărări de proprietăţi înjmânele unul om stricat ca dînsul. Considerând că alegaţiunea sa nu nn-mal că este neprobată în fapt, dar nu este nici sinceră, de 6re-ce din actele de instrucţiune se constată că el n’a ţinut nici o dată nici un atelier de lucru ; că obiectele mecanice pe care le avea în casă, şi de cari se servea pentru alte o-casiunl, le cumpără gata din străinătăţi*, după cum singur mărturiseşte (vezi fila No. 14), că nimeni nu-l cumpăra acele obiecte; şi că în fine museul mecanic ce a avut nu ’l-a produs absolut nici un venit, ne putând scâte nici chiar chiria localului în care ’l instala (vezi deposi-ţia fila No. 184). (Va urma) ULTIMA ORA Serviciul particular al diaruhd Telogralf Paris, 26 Ianuarie. Henri de Pene, redactor şef al ziarului clericalo-regalist Gaulois, a murit. Filipopol, 26 Ianuarie. Prinţul a primit adrese de felicitări din multe oraşe prin cari îl mulţâmesc de visita ce o face Rumelid ; acesta arată că ordinea şi liniştea domneşte în ţară. In acele adrese se arată devotamentul naţiunel câtră tron şi asigură pe suveran că el pote sa se sprijine pe ajutorul şi sacrificiile ce ţăra e gata să le facă pentru apărarea libertâţei şi independenţei ţârei. Respunzănd, prinţul a fiis căpOporaţia Bulgariei de Sud şi’-a făcut tot-d’a-una datoria şi speră că în situaţia gravă prin care ar putea trece ţara naţiunea îl va da acelaşi sprijin ca şi până acuma. Colonelul Nicolaef a fost decorat ou marele Cordan al ordinului St.-Alexandru. Mal mulţi ofiţeri aă primit acelaşi ordin Din ediţia de as6ră e OitE SEARA (Serviciul particular al Telegrafului) Londra, 26 lanuariu. Se telegrafiază din Berlin diarulul Daily Neics, că prinţul de Bismark va mal sta încă cât-va timp la Fnedrichsruhe. El a hotârît să’şî amâie întorcerea sa la Berlin. Berlin. 26 Ianuarie. Circulă sgomotul că lordul Churchill, care se află aci, se va duce în curând la Friedrichsruhe pentru a visita pe d. de Bismarck. Madrid, 26 Ianuarie. Se desminte ştirea că regina Isabella ar fi fost exilată. Pesta, 26 Ianuarie. Totă lumea se întrebă aci dacă vom ave saă nu răsboiu în două luni. Cele nouă-spre-zece fol pol tice cotidiane ce apar aci fac în fie-eare (ţi variaţiunl asupra acestei teme. Ziarele ilustrate apucă pe dinaintea e-venimentelor: ele sunt pline de gravuri ce represintâ tipuri de soldaţi ruşi în campanie: La ferestrele librăriilor e expusă o broşură intitulată: Besbel la primăvară, care explică operaţiunile ce se vor face, cu planuri colorate. Tote acestea însă nu sunt de cât nişte aparenţe. Poporul şi lumea comercială nu cred ca să se întâmple evenimente grave. Lucru curios : Gn cât te apropii de centre cari pot fi mal bine informate, cu atât impresiunea se schimbă, pentru a deveni mal pesimista. Cercurile politice parlamentare sunt mal reservate. Dar sferele guvernamentale văd lucrurile în colori negre. Amicii intimi ai primului ministru mărturisesc că d. Tisza c cu mult mal pesimist de cât cum discursul său „rectificat* de la 1 Ianuarie lasă a se înţelege. S’ar putea dice că telegraful a avut dreptate când a scos într’un mod incon-scient în (fiua aceea faimosul cuvânt „nichtd Pentru a sfârşi, voiu cita numai acest fapt. Unul din intimii preşedintelui, a-vend de regulat o afacere financiară, a-mână acăstâ regulare qlicând, acum trei dile : „Nu voesc să mă angajez în acest moment, căci cred într’un răsboia.' Moraaţinni im ediţia de M sdra D-nu Alphonse Daudet, celebrul romancier francez, urmând unei invitaţiunl gra-ţiâse primită din partea reginei României* care doreşte a’l primi, va sosi peste câteva dile în Bucurescl. Neue Freie Presse, în numărul săă de Marţi 12 (24) corent, ediţia de seră, publică urinâtârea telegramă, cu data din Bucurescl 24 Ianuarie : „ Agenţia Ha vas anunţă următârele : „Un rândaş al lega iunel ruse a fost ţinut arestat câte-va ore împreună cu alţi servitori cu ocasia unei instrucţiuni ce se face în privinţa unei crime întâmplate la Bucurescl. Acestei afaceri neînsemnate se caută a ’i se da un lustru politic şi a ’i se atribui caracterul unnl pretins incident diplomatic ruso-român. Tote ştirile alarmante cu privire la acest fap; fapt trebuesc privite ca neîntemeiate.* D-nu I. C. Brâtianu, prim ministru, a plecat adl dimineţă la viia Florica. Regele şi Regina s’au plimbat adl cu sania, prin oraş, pe la orele 2 d. a. Cu trenul Ploeştl-Predeal s’aa pornit adl dimineţă 39 individ! transilvăneni, cari aa fost expulsaţl peste graniţă pe la punctul Predeal. Circulaţia pe linia ferată BucurescI-Giurgia s’a restabilit; ea este însă tot întreruptă pe linia Bucurescl-CălăraşI, care se crede că nu va putea fi redată circulaţiei săptămâna acesta. Partidul naţional-liberal va ţine Dumineca, 17 c. la 2 ore p. m., o întrunire publică în sala Atheneulul. Astă sără se întrunesce, la Camera de comercia, comitetul organisator al balului societăţel ‘Providenţa, care va avea loc Sâmbătă sera, 16 curent. Colonia franceză va da la 6/is Februarie viitor la Teatrul Naţional sub patronajul E. S. d. de Coutouly, un ba leu tombolă, al cărui produs e menit operei de fundare a unei scoli franceze în Bucurescl. Pe timpul seratei, se va trage o loterie coprindând diferite obiecte de artă ce le-a oferit guvernul francez şi printre cari figurăză un vas de Săvres de un mare preţ. Biletele pentru bal şi loterie se găsesc la toţi comercianţi francezi din calea Victoriei. UN ACT DE MULŢUMIRE Mal mulţi mari proprietari din subur-biele Oţetari, Batiştea şi Biserica Eni, aa adresat d-lul Moruzzi, prefectul Capitalei, următorul act de mulţumire, pe care ne facem o plăcere de a ’l înregistra în colonele darului nostru. Iată acest act : MULŢUMIRE PUBLICA Crima îngrozitore săvârşită în sera de 30 Decembre 1887 de către nisce bandiţi rafinaţi şi monstruoşl, cari sub masca de servitori, câutarâ şi isbutirâ a se introduce în casele omenilor, acestă crimă care cu drept cuvânt a preocupat şi preocupă spiritele locuitorilor bucureştenl, nu va rămâne nerăsbunatâ : Principalul ei instigator şi autor, numit Ion Machedon, a fost prins de către d. V. Bogdan, comisar cl. I, iar cei l’alţi autori şi complici, în urma energicelor şi întinselor măsuri de urmărire luate contra lor, nu vor întârdia de a fi la rândul lor descoperiţi şi arestaţi. In faţa acestui resultat favorabil ce a încoronat silinţele şi vigilenţa parchetului şi poliţiei capitalei, sub-semnaţil proprietari din suburbiile Batişte, Oţetari şi Biserica Eni, ne grăbim a esprima în public viile nostre mulţumiri d-lui D. P. Moruzi, prefectul poliţiei capitalei, care, prin măsura iscusită şi atât de nemerită inaugurată de d-sa : de a se fotografia servitorii şi servitor de când se anqajeză la stăpâni, şi a se păstra câte un esem-plar dupe acele fotografii intr'un idbum special la prefectura poliţiei; a făcut un servicia imens siguranţei publice, înlesnind fârte mult dovedirea rău făcătorilor, după cum acăsta s’a constatat clar şi e-viderit prin descoperirea principalului instigator şi autor al omorului comis asu-gra nenorociţilor soţi Lespezeanu. Acăstă măsură înţeleptă, ca şi multe alte ino-vaţiuni introduse de d. prefect Moruzi în interesul pazei şi ordine!, îl face onoare; şi noi subscrisă nu hesitâm a ’l aduce tributul laudelor noastre bine-meritate .şi expresiunea recunoştinţei ce ’l păstrăm pentru înalta inteligenţa şi nemărginitul devotament cu care ştie a 'şl îndeplini delicata şi importanta d-săle funcţiune. Cu acâstă ocasiune mal felicităm pe d. Moruzi şi pentru modul în care a reuşit a’şl recruta un personal auxiliar domin şi abil între care vedem cu deosebita plăcere figurând pe neadormiţii aestoinicil şi laborioşil inspector! d-nil Lahovari şi Epureanu şi pe activul şi zelosul comisar cl. I-a V. Bogdan, titularul secţiei nostre. (Semnaţi] : G. H. Tudo iiche, fost ministru ; C. I. Zumflrcscu ; Ion RSdnlescr ; maior Iancu Hoescu j Eftimie Iacovache; I. liădoiu; C. Dimitrescu; NIcu I. Zamflresi u ; C G- Carii-llialiu, membra la înalta curto de compturî; l)i-iuitrie Zainflrescu, proprietar; Alexaudru Ba> la Do u ; I). Glildlonescu ; Tasile Voinesca ; inginer Dimitrescu Tasinu ; G. Niculesou ; D. Ionescu ; doctor Kirlazi ; doctor Felix ; doctor Butacki ; Anastasie Nedelcovicî, senator; Bănică Frangopolu ; preotul Teodor Mirodor. Bucurescf, 12 Ianuarie 1888. SPECTA-OoIlE- Sala Jiguiţa. S’a decoratei aranjament din noii forte splendit: Se oferă pentru orl-eo sociotate de bine-faeere. Sala gratis, a se adresa Ia Antreprenorul sale!, d-nu Fr. Dorfman, chiar în sala Jigniţeî. Teatrul Naţional.— Societatea Dramatică, Duminică 17 Ianuarie 1888 se va ţrepresenta piesa O Crimă Celebră. In diua de 15 Februarie viitor ora 12 meridiane, se va ţine licitaiiime tn cancelaria Administraţiei, pentru darea în Întreprindere, a arsului şi curăţitului coşurilor dela încăperile ambelor aşedăminte, pe timpu de un an. Condiţiunile se pot vedea la cancelarie tn tote zilele de lucru dela ora 2 p. m. Concurenţii vor fi însoţite de o garanţie provisoriă de 30 lei. MiiGASXM 1513 ÎNCĂLŢĂMINTE Şl Fam hm an EN GROS — EN DETAIL Recomand Ono-. Public Bucuivştiau şl uumerdseî mele clientele, eă magusiuu! meu din CALEA MOŞILOR No. 8 este tot-d’a-una bine asortat cu tdte felurile de încălţăminte pentru Bărbaţi, Dame şi Oopit de o soliditate garan'ată şi preţuri arau-tagiose. Recomand asemenea d-lor Comercianţi diu provincii că Magasluul un u e*te tot-d’a-uua bine asortat eu tdte felurile de îueSlţămiute grdse şi subţire, asemenea OXSlwtB SX QHHTB de Braşov fine, cu preţuri forte moderate. Se mat găseşte iu magazinul 11161! tdte felurile de pielărie şi talpe, asemenea pe-tioărie de talpă, toval şi iuft în cantităţi mari, preţuri fdrte moderato. Aduc la euuosciuţa onor. uiele clientele că am mai deschis un inagasiu de îucăl-ţăiuiut'.' au gro tot în Calea Moşilor No o-Cu stimă ILIE ALECSANDRESCU Calea Moşilor No. 8. zmxestssn&izsx* Phtisia plămânilor şi Tuberculăsa (ofticai ce se cred ea fără tămăduire, aşa că cel atins de aceste bole în câte-va Iun!, mult un an se găsesc la Cimitir. Astă-Şî, grecie, renumitului d-ru englez Doch cel care a străbătut Americacu savan tela sale descoperiri. Aeeate bole sunt tamăd lite cu desăvârşire în timp de 3 luni la 6 luni cel mult. Cu sys-temul curativ fiscatric combinat cu exerciţiul de inspirat aer priu ajutorul aparatului inventat de d-ru Biking. Cităm numai atestările celor mai celebri d-ri: D-ru \V. A. Alcat atestă î 1 cartea sa intitulată: Arta vieţii fisice cum ’şi au scăpat viaţa cu acest system. D-rii Americani Rose şi Fiteh, cel din tâiu a-testă că a tămăduit un No. de bolnavi i ir cel al 2-lea un No. de oJO bolnavi. întregul tratament al acestui system curativ scris în roniânesce se va expedia recomandat cu poşta; — trimiţea-du-se 60 franci în mand it poştal Ia adresa G. lor-cesky naturalist la Montau 3 rue du Castellur [Al-pes Maritimes]. www.dacoromanica.ro TELEGRAFUL — 16 IaNUARIE 1888 Renumita Cârtur«tr6sft IULIA POLONESA Na mutat in dosul Palatului Regal La finele straâel Brătiann, No. 51, Cm colţ) Lingă grajdurile Palatului Regal Ghiceşte viitorul, presentul şi trecutul, pdtc descoperi şi [pagube, furturi, judecăţi,ori ce secrete ascunse Ia cari se intcresdză ci ne-va. Cine a-ducc semne pdte afla lucruri ascunse : comori, etc. IK d*m._ DAVID ADAN1A Agent de Publicitate Str. Corbului £o. 6. Primeşte anunciurl, inserţie şi reclam pentru (Jiarul npstru,. şi pentru or care alt (Jiar din ţerâ şi străinătate. BAZAR DE ENGL1TERA Sper ,oa Onor, şi sunt sigur că Sub semnatul, am ondre a anunţa pe Onor. clientela mea atât din capitală cât şi din provincie, că cu oca-siunca tarifului autonom, ani deschis aci în ţâră DU! II i FABKICA Uli HAINE PENTRU BARBATI Şi BAETI Iu care confecţionez haine, după Ultimele Jurnale, din stofele cele mal bune ale Europei. Asemenea mal putem efectua şi orî-ce Comaudc, în ti mp de 2f ore de dre-ee posedăm un mare deposit de stofe ilne din cele mai renumite fabrici. Public şi clientela mea,, mă va onora cu visiieio d-lor, spre a se convinge de marfa confecţionată aci ir terfi, va fi pe deplin satisfăcuţi. Cu stimă, df—T- Tj’RT’RQ'VTQlZ.. ........- r- ca, :-------------------- DIVE R 8E Aur contra Argint. ... 17 '/t , , Bilete de bancă 17 11'1 Florin Wal. Austr. . . 200 — Mărci Germane . . 124— Bancnote francese. . . 100 Ruble de hărtie. . . . 218 92'/, 88- 73V* 210- 88*,* ioav. 85- 95— 102- -74 V* 34 -28— CASA I)E SCJIIMR TOMA ŢACIU In Noul Palat Dacia-Homania. No. 4. — Strada Lipscani. — No. 4. BUCURKSCi Cursul pe rjiua de 1» Iauu trie l-»S8 Cump. b°l0 Rentă Amortizabile. . 5°/0 Rentă Rom. Perpetuă, . O'/o Obligaţii de Stat. . . 0°;o » G. F. R. Regal. 5°/0 , Municip. vechi 10 fr. , Gaza Pens. 3001. 5% Srisurl funciare Rural. 1 °l o • • * 5°/, . , Urban. 6°/0 . 7°/o . 57# » , de Ia?1 linpr. eu prime Bucur. 201. b. Los. Crucea Roşie Italiane Acţ. Bancel Naţ. Rom. 500 J. 5% Comunale noul Banca Prevederea. . . VSnd. 93'7 91'/* 89 74 -214-897* 104-1/* 86 96 _ 103— 751/* 38— 31- 17 17 »U 202. -126— 101 -223— LA ADEVĂRATA CONCURENŢĂ SE RECOMANDA NOUL MAGAZIN PENTRU BAR BAŢI, BAEŢI Şl COPII confecţionate iu atelierul nostru, după ultimele jurnale. Sperăm că Onor. Public, va bine-voi a visita acest Magazin, unde va găsi în tot-d’a-una: Haine Solide şi cu Preţuri Moderate sprs 5 n se luffijsplacoiMml, rup a sa nota Mae Ho. 70. CU STIMA ,;La Adevărata Concurenţă" LA ADEVERATA CONCURENŢĂ o m 8 S) ► 0 > 0 > M 0 P -a o i)E VÂNZARE Doue perechi case, din care j una, calea Moşilor No. 120, cea l’altă calea Serbau-Vodă No. 5 cu tot locul lor şi cu tdtc de-pcudcnţclc, asemenea de ven-(iare şi usi loc viran cu doiiS faţade, strada Pitagora No. 16 şi pe cheiul Dîmboviţei.  se adresa la avocatul Radu Orghidan, calea Victoriei SCHIMBAREA DOMICILIULUI rSALTER Special. Be&le k fesei şi Sypkilis r®- S’A MUTAT ■®V mus mm a. 4. J; vis-â-eii de Biserica Caimata I C Consultaţiuni in toate zilele de la 2—S BANCA NAŢIONALĂ A ROMÂNIEI BIXXJ ĂvXiXJJNTEA. 188(1 35 24 Decembre ACTIV SUMAKzA 1887 19 Decembre 24 1 $ 33169977 Oasa(MonetS- ’ * ' 32210621 31787662 i 25955990 (Bilete ipotecare 25876720 25877235 i i 7689360 Sfeote predate la CaaS spre încasare. 635704 2386093 i [ 19127057 Portofoiiil, român şi străin . 19372041 19090071 13690020 [mpramutul garantat ou efecte publice. . . 14741860 14206905 11977995 Fonduri publice 11985575 11985575 1995031 Efectele fondului de reservă , 2542560 2542560 153975 > > » amortisarea Imobilelor 195441 195441 2579514 Imobil! .5 3132070 3143003 160909 Mobiliar şi Machine de imprimat . . . 140717 140717 257192 Cheituell de administraţiane ..... 253099 263507 29699086 Deposite libere 29764128 29691078 29953157 Gompturî ourinţî * 25761588 25951388 2324936 „ de valori . 6539033 6593297 1“8734199 PASIVU 173151157 173854532 12000000 Capital . , 12000000 12000000 1999452 Fond de reservă . 2575189 2575189 156962 „ amortisarea Imobilului. .... 197114 197114 105033500 Bilete de bancă In circulaţiune 107041930 106205030 1387296 Profituri si perderî 1083676 1083676 921534 Dobâmjî ?i beneficie diverse 1025886 1056160 29699086 Deposite de retras 29764128 29691078 25887789 Oompturl ourinţî 17540700 19107164 1648580 » de valori 1922534 1939121 178734199 173151157 173854532 o» I 1 r RESTAURANT ELECTRIC STRADA SF. N1COLAE DIN ŞELARI, VIS-A-VIS de BISERICĂ (IN PALATUL SOCIETAŢEI NAŢIONALE DE ASIGURARE). Sub-semnatul am onore a aduce la cunoscinţa Onor. Public că la RESTAURANTUL „ELECTRIC46 deschis încă de la 8 Noembre 1887, se găseşte mâncări gustose şi alese, cu preţurile cele mal moderate, şi ca 36 ’şi facă cine-va ideie despre eftinătatea fabulbsâ a mâncărilor, notăm aci mal jos preturile : BUCĂTĂRIE FRANCESA SI ORIENTALĂ 25 Ori ce supă de vacă. . Ori ce ciorbă de vacă. Idem pul . . 30 Rasol de vaeă............30 20 bani Ori ce mâncări de vacă . 30 ban! idem pul , 50 , Fleică de vacă..........30 „ Ori ce fripturi .... 60 , Vinuri Indigene din Podgoriele cele mai Renumite Cu pr eţuri cât se pâte de moderate : Vin vechii! Tămăiosă. . Litru 1,20 Idem Odob. negru şi alb , 80 Viu uegru şi alb nou Odob. Litru 50 Vin DrăgăsanI............... 60 NAŢIONALA | Societate Generală ie Asigurare în Bucureşti 1 1 1 1 rapitul (le acţiuni 3 niiliăne le! aur d plin i Tersate Aducem la cunoştinţa publică, că | am transferat biurouri’e ndstre înj palatul soeietăţel din strada P<5m-uei No. 12. Direcţiunea generală, j MARCÎ VERITABILE Din tote^ţările şi album pentru co- lectinnl. * Cu preţuri moderate Magasinul special de mfircl str. Colţei 9. , ■^sg^mms^JtrJt^mBsesssisagBtisam ySt F A BRIC AŢIUNE NAŢIONALA Serviciul nu lasă, nimic ele dorit. Cu deosebită stimă, A. UUUSOV1CI. Hârtia Maculatură da vântjare la Tipografia „Telegraful*1 două perechi de case iavenrl câte 7 încăperi şi piv-uiţi fiecare, curţi spaţiose. Strada Polonă No. 55 bis luformaţiuni în Strada Furiilor No. 2, la d* N, An- \ gelescu. (a) < 0 H fi fi H fl H fi 3 w fi fi ASOCIAT IU NEA VINICOLĂ L’Association Vinicole „La Marmora". PRIMA DISTILERIE ROMANĂ DE MIM «M» preparate numai din spirt vechiu de vin La BOHOTIIT (Distr. Fâlciu) După cele mal uoul şi mal perfecţionate procedeurl. Calităţi superiore.-Preţuri moderate Se primesc Comande la următorele Case de Comerciu: In Bucuresă d. H. Wurtha.—■ In Iaşi d. lsr. Singer. Beuttu s puse în consumaţie : Cura^ao, Cacao, Chouva, Pipperment, Cognac. î*" Iiulustrie Naţională Perfecţionată 0 > V H H î> * H UI C fl id ► fl H a M CEA MAI BUNA PUDRA PENTRU FAŢA PUDRĂ LUI LEIGHMER ,J I f^HDlEA EHEIEUira A MJH HuSĂEHjKÎÎSÎS j Aceste fab icate renumite sunt întrebuinţate cu preferinţă in cercurile [cele mai tnalte şi (le către primii artişti. Ele dai: feţei o înfăţişare tineri ; ji fruuidsă. j Se află do vîmjare la fabrică: Herlin, Scbiitzeustr. 81, şl pe la ; t i www.dacoromanica.ro TELEGRAFUL — 17 IANUARIE 1888 Satiriasis,—Mercurea trecută, pe Ia 11 ore diminâ a, un ţigan matura fost prins pe strada Batiştea, In momentul când voia să violeze cu forţa pe o fetiţă ca de vre-o 12 ani, In colţul unei case unde o târîse. Atentatorul, care este probabil un nenorocit satirisiac, a fost condus secţiei 36. Iată un subiect vrednic de a interesa pe medicii noştri cari se ocupă mal ales cu bâtele nervâse. O Ameninţare.—Mare scandal a avut loc ieri în sala Creditului Funciar Urban. Un 6re care d. Petre Buceschy a voit să insulte pe d. director al Creditului Al. Bâi-coianu,Fiind arestat imediat omul nu’şl a putut îndeplini hotărîrea luata. O Incendiul de la Asilul Elena Dâmnă. Un incendiu abia n’a distrus ieri acest asii. La orele 12 şi trei sferturi din causa că s’a aprins un coş, focul s’a comunicat unul tavan, care a ars la două odăi. Mulţumită intervenirel grabnice, elementul destrngâtw a fost, stins. Copilele, cari erau în clase, nici c’aU ştiut de accident şi prin urmare nici o spaimă n’a fost. Servitor dispărut.—D. dr. Calinderu a trimes ieri sără pe un servitor, ca să ’I cumpere o cutie de tutun bectimis. Servitorul nu s’a mal întors. Se vede că ungurânul a plecat la Braşov. O Incident.—Azi la orele 7 diniineţa un sacagiu cu No. 89, voind a scdte apă din Dâmboviţă şi apropiindu-se într’un mod neîndemânatic de gârlă, a câ/.ut cu calul şi cu sacaua în apă. Cu greu s a putut scăpa atât omul cât şi calul, sacaua însă a perit. O Contrabandă. — Individul Tudor, de profesiune (sic!) contrabandist, s’a prins erl cu 4 băşici cu spirt. O Furt. — Dumitru Ştefânescu din str. Clopotari este bănuit că ar fi pus mâna pe un ceasornic de argint remontuar al cârciumarulul Gheorghe din acea stradă. O Comisari falşi. — Trei indivizi sunt arestaţi la secţia No. 1, cari cutreerarâ ieri oraşul dându-se de comisari de poliţie. Voi povesti aventurile acestor domni cu altă ocasie. O Călcată de tren.— Ieri am vorbit despre nenorocita d-na Siţa Sencovici, care a fost călcată de tren. Iată acum ce ni se povesteşte despre acest nenorocit incident. D-na Siţa ŞencovicI voia să plece cu trenul la Galaţi, dar din erore s’a suit în trenul care mergea la Verciorova. Aflând însă erorea, a vrut să se scobore când trenul era deja în mişcare. Din nenorocire biata domna alunecă şi câiju între vagone. Trenul a trecut peste capul nenorocitei şi a omorât’o pe loc. Vagabonzi.— Poliţia face mare venat în curgerea nopţilor. Astă nopte s’au a-restat de poliţie peste 27 vagabond» fără domiciliu şi fără paspârte. Aceşti indivizi sunt nişte ungureni. 0 Ungaria, quousquae tandem abutere pacientia nostra ! O Grajdul lui Sidoli.—Trebue să ne facem datoria de a continua să vorbim a-tât de neplăcerile cât şi mal ales de pericolele la cari este expus publicul ori de câte ori se duce la o representaţie în aşa întingând braţul spre el, strigă: — Iată’I!... E el! Cel doi 6meni înaintară spre el. Unul din el dădu pardesiul la o parte şi arătă rozeta de comisar poliţienesc. — Nu te înşeli ? întrebă comisarul pe fală. — ’L recunosc, (Jise ea. EI a aruncat pe baronă în puţ, şi pe mine a voit să mă sugrume. — In numele legei te arestez, .;:<>• <3 “ii S; 0! i *H : i Cj.i [zi d •lH : . h : |+i| 35 i Si l’w a! I H i Prima Fabrică Română de CAFEA DE SMOCHINA vân- ograinui atât in oferă produsele seia în calitate garantat c urată, arsă din smochini de prima calitate, ca cel maî bun SURI) Sat DE CIER A ce s’a produs piuă acum in ţeră. Cafenii udstră de smncllluă so distinge prin gustul curat şi cuibra agreabilă, ^ându-se în cartdne eleg mta a l/6 kilogram neto cu preţul lei 2 ki'ograinai at primele magazine de coloniale, cât şi in sucursalele ndstre Bepresentanţa nâstră pentru Provincii am încredinţat-o casei aUSTAV ItrETZ. str. Carol I No. «0 Bnourescl. Cu stimă, ALOIS MÎJLLER, FH Furnisorii Curţii Regal» şi posesori „Primei fabrice Române de Cafea de smochina*1. P» i ! P : X , i J* I 1 : H- !P- i 4 H* 0 3 P1 5| «LT« U*L- FRÎBERICH PILONE R Bucureşti, 60.—Strada Carol.—60, Bucureşti Pentru a mulţumi pe onor clientelă, am adus I TRIF01-LUTZGRNA SUPERFINA o Verificat şi plumbuit de biuroul Statului, răsărirea j> e garantată cu 95 °/o. — Iarbă de grădină, din cea: mai bună calitate. — Precum şi tdto cele-l’alte se-jminţe numai din cele de primul rang. Cataloagele se trimit după cerere franco. S&iSJQaii PRIMA FABRICA ROMANA DE ADEVERAT KEFIR-KUMI3 din CAUCASIA! yCTJR3STISOR,I JLX SFIXJklaBXjOm 1)1* OAPITALA | Bucureşti- — Şoseaua Kiselef, Gassa Circa. — Bucureşti- Un numâr forte însemnat de experienţe fiinţe în Rnsia, Europa şi România de către celebri-] tăţile medicale, asupra resultatului aoţiuneî Kofiruluî întrebuinţat în spitale precum şi în care particulare, aă dovedit cu un succes strălucit că Kefirul de Caucasia e cel maî bun remediu in potriva bălelor Phtisia pulmonară tuborculosa (oftica], afecţiunile bronohiale, stomacale şi intestinale, anemia, chlorosa, scrotulosa, rachitis. leucorea [pdla albă]. Kefirul readuce forţele perdute, chiar după o slăbiciune extremă, constipaţia (kefir de o ^i), diarheâ (kefir de treî ‘rp- don6 perechi de; case ;av6nd căte 7 încăperi şi piv-uiţi fiecare, curţi spaliose. Strada Polonă No. 55 bis 1 r-Sormsiţinnî îu Strada Fariilor No. 2, la d! N. An-| gelescu. (a) RESTAURANT ELECTRIC STRADA SF.NICOLAE DIN ŞELARI, YIS-A-YIS de BISERICĂ (IN PALAIUL SOCIETAŢEI NAŢIONALE DE ASIGURARE). Sub-semnatul am onore a aduce la cunoscinţa Onor. Public câ la RESTAURANT UL „ELECTRIC“ deschis încă de la 8 Noembre 1887, se găseşte mâncări gustose şi alese, cu preţurile cele mal moderate, şi ca s6 ’şl facă cine-va ideie despre eftinătatea fabul6să a mâncărilor, notăm aci mal jos preţurile : BUCĂTĂRIE FRANCESĂ SI ORIENTALĂ Or! ce supă de vacă. . . 20 bani jj Ori ce mâncări de vacă . 80 liant Ort ce ciorbă de vacă. Idem put . Rasol de vacă .... 25 30 30 Idem Fleică de vsică. Ort co fripturi piu 50 30 60 Yinurl Indigene din Podgoriele cele mul Renumite Cu preţuri cât se pite de moderate : Viu vechii! Tămăiosă. . Litru 1,20 Idem Odob. negru şi alb » 80 Vin negru şi alb noă Odob. Litru 50 Vin Drăgăşant.......... 60 Serviciul nu lasă nimic d.e dorit. Cu deosebită stimă, A. URUSOYICI. Hârtia Maculatura de venjare la Tipografia „Telegraful*1 BANCA NAŢIONALA A ROMÂNIEI 24 S JTTJ^T JCTISTB^ 1886 Decembre ACTIV 1887 19 Decembre 24 DE VENZARE 33169977 25955990 7689360 19127057 13690020 11977995 1995031 153975 2579514 160909 257192 29699086 29953157 2324936 178734199 12000000 1999452 156962 105033500 1387296 921534 29699086 25887789 1648580 178734199 p (Monetă. •• .*•>.. asa(Bilefce ipotecare ..... Efeote predate la Casă spre încasare. Portofoliu, român şi străin .... împrumutul garantat ou etecte publice Fonduri publioe................... Efectele fondului de reservă . . . » » » amortissirea Imobilelor Imobili ....................... Mobiliar fi Machina de imprimat Cheltuell de administr&ţiune . Deposite libere ..... Compturi curinţî............ „ ' de yalort .... PASIVD Capital ........i Fond de reservă............. „ amortisarea Imobilului Bilete de bancă în circulaţiune Profituri si perderî .... Dobândi şi beneficie diverse , Deposite de retras .... Compturi curinţî . , . • » de valori .... 32210621 31787662 25876720 25877235 635704 2386093 19372041 19090071 14741860 14206905 11985575 11985575 2542560 2542560 195441 195441 3132070 3143003 140717 140717 253099 263507 29764128 29691078 25761588 25951388 6539033 6593297 173151157 L73854532 12000000 12000000 2575189 2575189 197114 197114 107041930 106205030 1083676 1083676 1025886 1056160 29764128 29691078 17540700 19107164 1922534 1939121 173151157 173854532 0 FiRMAClE COMPLECT ARANJATA (situată îutr’un oraş mare bulgă- . resc de lingă Dunăre ce numără vre-o 14,009 do iocuito»!) I , Farmacia se vinde pe nn preţ forte moderat \ | Amatorii se vor adresa pentru I 1 iuformatiunl la sub-scrisul : NIC. Z£LTZ€R , Farmacist, la Plevtta (Bulgaria) j | SCHIMBAREA DOMICILIULUI R. 1 D SALTEi Special. Bsaie ie fesei şi Sjp :.k t*" S’A MUTAT STBÂDA mnSA, So. 4. vîs-i vis de Biserica Comata Consultaţiuni in toate zilele de la 2—5 4 0 K < 0 I '<1 'fl 'B B UI i I o LA ADEVĂRATA CONCURENŢĂ SE RECOMANDA. NOUL MAGAZIN DE PENTRU BARBAŢI, BAEŢI Şl COPII confecţionate în atelierul nostru, după ultimele jurnale. Sperăm că Onor. Public, va bine-voi a visita acest Magazin, unde va găsi în tot-d’a-una: Haine Solide şi cu Preţuri Moderate 'sjrs 5 w se iutempla eournsinal, rtiîâai a se asia Mae No. 70. CU STIMA ,;La Adevârata Concurenţă" LA ADEVĂRATA CONCURENŢĂ u o ffl y ► o o ► M 0 i Tipografia farului ‘TELEGRAPHUL, Strada Blănart, No, 20. www.dacoromanica.ro ANUL XIX No. 4661 IN BUCURESCI SI DISTRICTE 10 BANI NUMfiRUL MARŢI, 19 IANUARIE î>s ABONAMENTE: Pentru Capiinlă: Pentru un an .... Lai 24 „ ş6se luni .... B 12 „ trol luni „ 7 Pentru Ristricte: Tentru un an .... L01 80 „ ^680 luni . . - n 15 „ ti el luni .... » 8 Pentru Streimttate: Pentru un an . .In aur lei 40 „ ş£*e luni . * , 20 „ trei luni. . „ „12 Abonamentele se fac la 1 fi 15 ale fie cărei luni. UN NUMER VEOIÎUI25 BANI Abonamentele se plătesc înainte EDIŢIA ANTfîlA ANUNCIURI SI RECLAME Anunciurl pe pag. IV linia 25 bani. Ueclame „ n III „ . I leii a ■ , 11 , . . 3l«l n » jt I n 5 „ Pentru Inserţii şi reclame, Redacţia nu e responsabilă. Epistole nefrancate se refusă; articole nepublicate se ard. In Streinătate a se adresa : Francia, Havas, Laffitte & C-nie, place de la Bourse, Paris. Knglitera, Eu^iufi Micoud,81 PloetStreet, E. C., London. Austria, Haasenstein et Voglor, Wien' Rudolf Mosse Zeilerstaette, 2, Wien. Ungarta, D. Moritz Wiost, în Buda.-Pest Serviteuplatz. ■rr Abonamentele se pi sttesc înainte Redaţiunea, Strada Blănari, No. 2:0. DIRECTOR POLITIC * I. C. FUNDESCU Abministraţiunea, Strada JBllinarî, No. 20 BUCJJliESCI, 18 IANUARIE ALEGERILE LIREKE Partida al cărei conducător este d. Lascar Catar^hi, în coaliţiuno cu cele-l’alte crâmpee de partide, spune că tdte crimele din lume s’ar fi corni jâud tu momentul de faţă de către partida liberală cu ocasiuuea a-propiereî alegerilor generale. Negreşit, că alegătorii din tdte co-legiurile ştiu, mai bine de cât noi toţi, care este adevărul. Ceea ce însă ş‘im cu toţii este că d. C. Grădiştdnu, că d. Creţulcscu, că d. Lascar Catargiu, general Flo-rescu e tutti quanti, cari azi se plâng sus şi tare că uu notar, un primar sau un sub-prefect ’şî-a permis în cutare cas se vorbească simpatic despre un candidat al partidei liberale iar nici de cum despre un candidat al partidei consorvatdre, altă dată au comis cele mai infame nelegiuiri în aedstă ţâră. Am văzut, pe când erau la putere aceşti domni, bande de puşcăriaşi dîrji de beţie, ipatronaţî de omeni din societatea înaltă, căzând sălbatic cu ciomegile asupra cetăţânului ce voia să’şt esercito în consefinţă dreptul său de a vota; am văzut pe atunci geaudarmeria făcând iuruş pe strade cu săbiile scdse în contra alegătorilor' neascultători de poronca cărmuirei ; am văzut oştirea ndstră, frumdsa oştirea ndstră, vai... în linie de bătaie, încărcând arma şi ameninţând trupele de alegători ce vroiau se voteze pentru oposiţio ; am văzut terdre şi sânge de se revoltau tdte cousciiuţele oneste. Câte infamii însă răma -aii -necunoscute ? Când ministerul staţiona la poliţie şi de acolo se dedeau ordine justiţiei, armatei, funcţionarilor de a servi per fus et nefas pe candidaţii guvernului, ce orore şi desgust!.. D. Blarembcrg. indignat, scria p’atunci străinătate! că bandele de bătăuşi au ajuns a patra şi cea mai de căpetenie putere în stat. D-niî Mihail Co-gălnieeanu şi Vernescu peeetluiau cu sigiliul infamiei pe d-nii cari presi-dau acele orori. Şi cine erau aceşti domni? Documentele pe cari le tipărim în diarul nostru şi pe cari cititorii le-au citit iovi, şi le vor citi mâine şi poimâne ne dau numele acestor oameni. Ei bine, cu t6te că partea sălbatică a ingerinţelor fără sdmăn a dis-părut, cu tdte că cruci pe spinări, cio-mage încap, baionete şi sânge în alegeri au devenit o legendă, cu tdte că adî cetăţdnul nu mai are nevoie, înainte de a merge la vot, să ’şî facă testamentul, ci tdte că chiar delegaţii so- cialiştilor şi a une: partide aşa dise a muncitorilor, care este în ajunul de a se forma, în libertate să presintă la alegeri, tocmai dmeihi trecutului, tocmai Grădişteniî, Creţuleştii şi Ca-targieştiî au cinismul se vie şi se ne vorbăscă de libertatea alegerilor. Ddr fie chiar, că vr’un prefect său sub-prefect ar fi comis un a ă regretabil, nu’i luăm apărarea, ci din contră îl condamnăm; totuşi însă deosebirea în materieelectorală între regimul liberal şi regimul conservator este aşa de mare, este aşa de bă-tătdre la ochi, că numai cei cu con-sciinţa încurcată nu o pot vedea. In alegerile de sub guvernul liberal, ce e drept, a curs asemenea sânge, s’aii omorit dnieul chiar, ddr ciue A vărsat sânge român ? Cine a onnrît ? La Rîmnicu-Vîlcea, la Galaţi omenii oposiţiei aii mânjit pământul ţă-reî cu sânge, dmenii oposiţiei au răpit viaţa unor cetăţeni ca şi ei. lată doosebirea între ceea ce a făcut şi ceea ce este. Şi aedstă deosebire e cu atât rasi mare cu cât trec anii şi cu anii cu regimul liberal se formdză educaţiunea politică a mulţimei, care încet câte încet se desbtacă de deprinderile rele ale trecutului şi se învaţă a respecta opinia inamicului politic, în contra căruia lupta drdptă este singură demnă de un om leal şi bun patriot. Comparând alegerile do s ,b ocăr-muirea leaderilor oposiţiune'i actuale cu alegerile de sub reg mul liberal, or-ce om onest este dator se convie, ddcă numai drept vrea se fie, că a-eeste alegeri se deosebesc ca cerul de pământ. In afară că nu mai sunt posibile scenele sălbatice din trecut, adi ori-ce om care se respectă pdte să mdrgă la vot şi să ’şî îndeplindscă datoria sea de cetăţean, fără a fi controlat de vr’un agent administrativ. Dovada cea mai netăgăduită despre veracitatea acestui fapt s’a demonstrat în alegerile comunale trecute, unde cu toţii am vedut pe mai mulţi funcţionari de la ministerul dommielor şi financelor votând aprdpe pe faţă pentru candidaţii oposiţiuneî. Ac şti funcţionari, după ce au vo-. tat în contra guvernului partidei liberale, au rămas şi rămân în funcţie, fără a fi cât de puţin devan-geaţî. Fapul e forte bine cunoscut inamicilor noştri politiei. Tată dar pentru ce, când vedem pe un Grădiştea.iu, pe un Kreţulescu sau pe un Lasrar Catargi văitâ idu-se astă-di că alegerile nu sunt libere, ne vine nolens-volens dorinţa de a compara pe a eşti dom ii cu nişte femei galante, cari după ce ’şi-au adunat capital, se retrag într’o căsnicie onorabilă şi voind a fi respectate şi permit a face morală lumeî întregi, credend că aedstă lume nu cundşte trecutul lor plin de păcate. Bieţii omeni, ca şi aceste femei galante, uită că au trăit în public şi că prin urmare publicul îi cu-ndsce. TELEGRAME (Serviciul particular al Telegraf ului) Masuah, 28 Ianuarie. Se asigură că Negus a transportat^la-gărul său de la Adifalas la Gundet, la o distanţa de două (file la nord de Adowa. Mişcarea înainte ar fi început Marţea trecută. Ras-Alula se găsesce în suita Ne-gusului. Budapesta, 28 Ianuarie. Camera deputaţilor. D-l Tisza răspunzând Ia interpelările d-lor Helffy şi Peic-zel, cjice că nu esisfă cel mai mic motiv pentru ori cine ar fi de a putea să se îndoiască de buna credinţă mutuală a puterilor legate în scop de a menţine pacea şi a veghia la propria lor siguranţă. D!n causa dislocărilor unor corpuri de armată în Rusia şi a strămutării de trupe ruseşti spre graniţele monarhiei austro-ungare, e de datoria nostrâ, (jiced. Tisza, fără a pune la îndoială sensul declara-ţiunilor paeinice ale Ţarului, şi în ace-laş timp evitând cea mai mică aparenţă a unei provocări, de a veghia la acea ca, în tote caşurile, să se facă t6te ce cer siguranţa graniţelor şi forţa defensivă a armatei nâstre. D-l Tisza mal (fice că alianţa puterilor din Europa centrală n a fost de sigur de cât o alianţă pacinică stabilită pe o basă curat defensiva, căreia este străin ori ce procedeu agresiv, şi esprimă speranţa că suveranii acestor guverne paeinice vor isbuti să conserve pacea şi să libereze Europa de simţimântul de nesiguranţă ce apasă greu asupra ei. Filipopoli, 27 Ianuarie. Principele a asistat la rugăciunile publice făcute în geamie pentru prosperitatea tronului şi la alocuţiunea ce’i fu adresata. Princcpele răspunse, mulţumind vorbitorilor pentru s nceritatea simţimin-telor lor şi zise că poporaţiunea musulmana va fi obiectul întregei săle solicitudini. După ceremonie, notabilii turci oferiră principelui o bucată de postav brodat într’un mod magnific. Alteţa sa visită în urmă pe ministrul afacerilor streine, pe prefect, pe comandantul brigadei şi pe comandanţii artileriei şi cavaleriei. Azi dimineţă principele s’a dus pe jos la gară pentru a asista la plecarea miniştrilor de finance şi de resbel cari s’au întors la Sofia. Berlin, 28 Ianuarie Principele şi principesa de Bismar ck s’aO întors astă sără la Berlin. Madrid, 28 Ianuarie. Teatrul Varietăţilor a fost d stru s de uu incendiu, dăr din fericire nu e de semnalat nici un accident. A se vedea ultime scirî pe pag. III ÎNTRUNIREA oe la ateneu După cum s’a anunţat, ieri a fost întrunire a partidei liberale-naţionale la Ateneu. Cu mult înainte de ora hotărîtă, sala era fdrte plină. De când se ţine minte, n’a mai fost aşa îngrămădire de cetăţeni. Şeful partidei liberale e salutat la venire cu o îndelungată salvă de a-plause şi cu strigăte de ura. La 2 ore, d. Dumitru Ghica deschide întrunirea în mijlocul aplau-selor. Discursul d-luî Ion C. Briltianu D. Brătia.iu se întrâbă dacă, ca representant al guvernului, pdte să vorbdscu cetăţenilor în ajunul alegerilor ; şi respuude afirmativ. Nu numai că are dreptul, dar chiar datoria, căci alegetorii trebuie se cu-ndscă situaţiunea. Şi nimeni nu e în sta"e se vorbdseă mai lămurit despre situaţi;me de cât cei caii au lucrat la densa. Firesce că d’aci încolo rolul guvernului e mărginit la a supra-vegh a ca alegerile se fie libere. Originele situaţiunii de adi sunt mişcările de la 1821 şi 1848. Sub fanarioţi, ţara se alcătuia numai din doue clase de omeni: din producători şi din consumatori. Producători, cari munceau, erau ţăranii ; consumatorii erau boerii fanarioţi. Slugerul Tudor, pătruns de drepturile românilor, a umblat pe la Curţile din Viena şi Constantinopole ca să găsească dreptate ; şi negăsind-o a venit în ţară şi a ridicat stâgul redeşteptării naţionale. Mişcarea provocată de Tudor n’a fost revolta u-nei clase, ci rescularea naţiunii întregi ; şi ea şi-a purtat rbdele iei, căci după 1821 vin Domni cari caută se stârpdscă influenţa străină. Mis arca din 1848 este al duoilea factor regenerator al situaţiunii de adî. Anul 1821 a fost începutul m:ş-căriî naţionale ; 1848 a fost începutul mişcării liberale. La 1848 se întemeiază partida liberală-naţională, care de atunci şi până adi necurmat ,a muncit pentru ridicarea ţârei şi pentru răspândirea ideilor de progres. Nici odată partida liberală n’a avut de ţintă să ia puterea pentru putere; în tot-d’auna, ea n’a avut în vedere de cât binele şi folosul ţârei. In oposiţie, contra atâtor regime, partida liberală a represintat tot-d’auna şi a apărat interesele ţereî. Nici una din cestiunile naţionale n’a trecut fără se fie în deosebi cercetată do partida liberală. Pentru aceea liberalii au putut se transforme cu desăvârşire ţâra. Cum se presintă situaţia de astăzi ? Adi suntem un stat independent; ţă-rişdra cave înainte era despreţuită de streini, adi e un regat respectat de tdtă lumea. Adî avem o justiţie independentă şi cinstită ; aiji ne bucurăm de t<5te libertăţile. Şi cu tdte astea partida liberală o combătută cu înverşunare. Cine sunt ceî cari o combat şi o insultă? Ce represintă ei? Cari sunt tradiţiile lor? Oposiţia se compune din remăşi-ţele trecutului şi din liberali paraponisiţi. Tradiţioleacestor 6menî sunt se trăiâscă pe spetele altora. Imposibil se se găsâscă printre ei dmoni cu profesiuni liberale, cu posiţie independentă. Toţi sunt politiceani de meserie. SEAceştî omeni sunt incapabili de ori-ce acţiune. Ei cer dărâmarea stă-reî actuale de lucruri ; dar aci se mărginesce puterea lor. Oposiţiunea e cu desăvârşire incapabilă de orice acţiune. Când partida liberală era în opo-siţiune, ea studia t6te chestiunile de interes public. Face tot aşa oposiţia de astă-di ? Nu. Sunt oposiţii şi în alte ţări, şi încă oposiţiuuî puternice; dar acelea se ocupă de tdte interesele obşteşti şi fie-care grup propune soluţiunea sa. La noi nimic din t<5te acestea ; oposiţiunea e un partid negativ, care se mergineşte a critica tdte fără a propune nimic. României însă care o în plină or-ganisave, îi trebueşte un partid de acţiu ie. Astă-di avem tdte libertăţile, am făcut progrese enorme. Situaţiunea actuală cere Camere bune. Datoria alegătorilor e deci de a alege dmenî destoinici pentru complectarea orga-nisăreî statului îomân. D-nu Brătianu isprăveşte în m j-locul aplauselor entusiaste ale ascultătorilor. Discursul d-lui C. Nacu In ajunul alegerior, în ori-ce ţeră chestiunea se pune ast-fel: dintre guvern si oposiţie cine merită încrederea ? La noi, nu pdte să fie vorba de oposiţie, de vreme ce oposiţie în adevăratul înţeles nu există. Un singur partid fiinţdză în ţeră, şi acela este partidul liberal astă-di la putere. Tote actele mari cari s’au săvîrşit se datoresc partidului liberal; şi, ceea ce e rar, acest partid şî-a ţinut tdte făgăduielile făcute pe când era t a o-posiţie. Independenţa şi regalitatea dovedesc acdsla. Pe tărâmul constituţional, libera'ii înscriu la activul lor Constituţiunea de la 1866, care mult timp încă va fi temelia naţiunei româneşti. Revi-suirea din 1879 şi din 1884 asemenea sunt fapte la aetivul partidei liberale. Pe tărâmul social, partida liberală a resolvat chestiunea ţăranilor şi a-ceea a străinilor. Comarciul român a început să răsufle, numai de la venirea la patere a liberalilor. Acdstă partidă a micşorat dobânda legală, a înfiinţat bănci şi a ridicat creditul ţârei în străinătate. Tot partida liberală a avut cura-giul să ocrotdscă industria naţională contra concurenţei streine. Pe tote terenurile, în tdte interesele publi e, guvernul şi partidul liberal au arătat câtă încredere aii a-vut şi au în energia, în puterea naţiune! românesoî. D-nu Nacu vorbesce apoi despre impozite şi despre datoria publică. Oposiţiunea exploatează aceste ces-tiuni în vederea alegerilor ; dar tdte sforţările ei nu vor reuşi să înşele pe alegători. In special se vorbosi e mult de taxa de 5 la sută asupra lefilor funcţionarilor. Dar ce e mai preferabil : starea dinainte vreme când funcţionarii, dădeaii cămătarilor 50 la sută din leafă, sau starea de astă-fă când dau numai 5 la suta Statului, şi sunt plătiţi regulat 9 Ori ce imposit pus de partidul liberal a isvorît dintr’o necesitato neapărată. Să nu se uite însă scobo rîrile ce Io-a făcut în imposite. In privinţa datoriei publice, d. Nacu dă cifre cari dovedesc cât de neîntemeiate sunt acusările oposiţiei ; ca să umfle cifra datoriei şi se sperie pe alegători oposiţia nu se sfiiesce a trece la socotelă sume cari s’au plătit şi altele cari s’au convertit. Tot aşa acusă oposiţia pe guvern în tdte chestiunile'; ea merge chia^ până la a învinovăţi partidul liberal că e vîndut streinilor. Ţdra însă nu pdte crede asemenea acusări cari s’au produs în tdte timpurile şi cari prin fapte s’au dovedit ca neadevărate. Cumpănescă alegătorii cui îi se cuvine încrederea. (Aplause prelungite). Discursul d-lui Dini. Giiica D-nu Dim. Ghica explică cum se află d-sea în vtudurile liberalilor. Multă vreme d. Ghica a avut neîncredere în guvernul şi partidul liberal ; ddr l’a vădut la lucru atâta timp şi s’a convins că numai acest guvern pdte să garanteze onorea, a-verea şl vid,a cetăţenilor. D-sea nu pdte merge cu oposiţia, care s’a făcut apărătdvea tutulor crimelor şi care a mers până la ameninţări chiar în contra Cordneî. Cine vrea ordine, cine vrea progres liniştit şi regalat, trebue se susţină din tdte puterile partidul liberal. (Aplause). D. Ion Brătianu e salutat la plecare d’o entusiastă ovaţiuue. Adunarea s’a împrăştiat la orern 4 după amiadă. Informaţiunî Exteriore Trup o de frontieră. Citim în Neue Freie Presse: Organele oficiale ale direcţiune! militare ruse şi germane aii discutat cu cifre situaţia militară în teritoriul limitrof ruso-german şi ruso-austriac şi au ajuns întru acesta la conclusiunl cu totul diferite. Pe când Invalidul a calculat dupe suma trupelor staţionate în arondismen-tele militare de la graniţă, dupe clădirea fortâreţelor şi numărul de kilometri al liniilor ferate strategice faptul că, Rusia, în ceea ce priveşte aprovisionările res-boinice e mult mai îndărăt de cât statele vecine şi trebue să caute şi de aci înainte a urinări echilibrarea diferenţei, Militar-Wochenblatt a susţinut că chiar primindu-se ca bune datele oficiale asupra dislocărel de trupe şi altor măsuri militare în Polonia Rusă, cari date sunt forte probabil cu mult mai mici de cât cifrele adevărate, preponderenţa numerică în locuri limitrofe de o mărime egală se află negreşit dincolo de ^frontieră. Chestiunea dacă Rusia saU dacă puterile centrale sunt de vină de a fi provocat încordarea crescândă a situaţiei militare, n’a fost deci resolvată prin puterea cifrelor, ori cât de puţin îndoios ar fi răspunsul pentru ori-ce om nepăiinitor. In schinb însă indicaţiunile oficiale ale ambelor părţi despre starea fortificaţiunilor de Ia graniţă aruncă o lamină via asupra d;-recţiunel pe care începe a o lua desvol-tarea militarismului modern. In provinciile apusene ale Rusiei s’a organisat încetul cu încetul q instituţie militiră cu www.dacoromanica.ro TELEGRAFUL — 19 IANUARIE 1888 totul nouă, aceea a trupelor grânicere cât se pâte de mobile, şi dacâ aruncăm o privire asupra stârel militare a altor state, vedem că acâstă instituţie a găsit deja mal mulţi imitatori. La frontiera sa râsâritânâ Franţa, pe lângă cingătârea sa compacta de fortăreţe permanente, a ridicat un zid de piepturi care se compune din diviziuni de cavalerie şi bata-liâne de vânîtori, cari tâte în efectivul lor de pace se apropie deja forte mult de efectivul de rezbel şi represintă astfel o forţă militară gata de^luptă în orice moment. Italia ’şl-a sporit chiar acum de curăna trupele sale de la Alpl şi a început a le disloca în spre fruntaria franceză, din care causă s’a provocat numai de cât în Franţa planul de a se forma o 6ste deosebită, aceea a vânătorilor alpini. Germania s’a văzut nevoita, cu ocasia nouilor formaţiuni realisate în anul trecut, a întrebuinţa mal tâte balalionele create din nou pentru întărirea corpului de armată alsacian şi se folosi inamte de Iote de sporirea efectivului de pace pentru detaşamentele de trupă înşira dealungul liniei Rinului. Aşa dar pretutindeni unde rivalităţile politice sub-sistă într une e mari puteri, vedem is-c&ndu-se ca o «încorporare a lor trupe mobile de frontieră, a căror susceptibilitate de desvoltare este de natură a deştepta cele mal seriâse îngrijărl. Pentru a demonstra acâsta, să considerăm modelul tip al acestei instituţiunl— trupele de frontiera ruse—care este de cel mal mare interes pentru noi şi aliatul nostru german. Produse din necesitatea de a uşura şi scurta obositârea şi tărâgâitorea mobilisare a armatei ruse, aceste trupe s’aă desvoltat succesiv şi au devenit o forţa armată care prin puterea el crescândă şi prin faptul că stă tot-d’auna pe picior de resboia impune întrebarea dâcâ trebue să se recurgă la represalii şi la ce fel de represalii. Ga se respundem la aeestă întrebare, putem se excludem cu totul perspectiva directă a resboiulul însuşi şi s6 ne închipuim că există o dorinţă reciproca de a menţine cu desăvârşire pacea. De că, după cum a dovedit Militar-Wochenb'latt, Rusia a^con-centrat la graniţa pe un teritoriu mic numai de 25 de mile o putere armată care chiar in casdecă am presupunejo stare de lucruri normală şi un efectiv de pace cât de redus, este cu o a treia parte mal nu-merâsâ şi este aprâpe de trei ori mal mare de cât efectivul armatei cu care Austria ţine ocupată la frontieră o porţiune egală de pământ, este f6rte probabil că dâcâ într’o parte se sporeşte mereu nu-merul trupelor, disproporţia ce deja există pâte ajunge în cele din urmă de nesu-suferit, însă nici Germania nici Austro-Ungaria nu pot evita acesta cu ajutorul represaliilor. In ambele state calculul mo-bilisârel e basat pe sistemul tormărel teritoriale, adică mobilisarea se pâte efectua în chipul cel mal grabnic şi mal bun, dâcâ lie-care detaşament de trupă îşi are garnisona in propriul săd arondisment de concentrare. A smulge nişte trupe din cercurile lor teritoriale şi a le strămuta la graniţă constitue dâr o vătămare a operaţiunel de mobilisare, care ar fi cu atât mal simţitore, că şi aşa chiar se produc prin cerinţele dislocărel în timp de ■—pace mal multe goluri în organisarea teritoriala. Este dâr absolut necesar a se stabili pe o altă cale o contra-balan'ă pentru sporirea mereu crescândă a trupelor ruse de la frontieră, şi în acesta privinţă legea aflată acum înaintea Reichstagului german conţine stipulaţiuni precise relative ta miliţii (Landwehr) şi la glâte (Land-sturm). După disposiţiunile acestei legi, orl-ce comandant de corp [va avea pe viitor dreptul de a chema sub drapel în cas de răsboiu glâtele corpţilul sân. Evident că prin acesta se urmâresce planul de a se întrebuinţa glâtele întru apărarea graniţei. De aci înainte toţi 6menii din glâte sunt meniţi a forma un fjidde care să se isbăscă trupele de frontieră inamice şi care să le ţină în loc pe tot timpul cât va urma mobilisarea alinatei. Riaiul vienez termină (jiceud că discuţiile urmate în presa rusă şi în cea germană cu privire Ia îngrămădirea de trupe în provinciile de la graniţă n’a elucidat de loc cestiunea, dar a aruncat o lumină viiâ asupra mersului progresiv al militarismului modern, lumină care ne arată viitorul lulînnisce forme gigantice aprâpe monstruâse. Foi tele Germaniei * Un ofiţer în retragere din armata germană, majorul Hinze, deputat în Reichstag a publicat un studiu forte interesant. Din acest studii! se vede ce vor fl adevăratele forţe ale Germaniei. Iată mal întâi numărul soldaţilor de prima linie, după vechea lege militară. ŞâpLe clase de armată de la 82—88 1,059,000 omeni Cinci clase landwehr (armată teritoriala de la 71—88 589,000 y Şâpte cl. Ersatzreserve exercitate (6menl la dis-posiţia autorităţel militare de la 81—87 96,000 , Total, 1,753,(XX) 6mem Vechea lege nu stabilea nici o categorie de landwehr. Noua lege creaza încă două altele ; cu chipul acesla, luptătorii de prima linie sunt sporiţi în mod considerabil . Totalulâ luptătoriloră după vechea lege 1,753,000 âmeni Sâpte clase’de landwehr (a doua categorie) de la 70—76 723,000 , Trei clase de landwehr (a treia categorie de la 67—69 270 000 Total, 2,746,000 âmeni Prin urmare după majorul Hinze se va a-dâoga la armata germană, după legea nouă, nujmilionde omeni, iar nu 7—800 mii după cum pretind unii. Afară d’asta,—tot după maiorul Hinze, —când noua lege va fi aplicată, se vor adăoga’înca trei clase de landwehr din categoria a treia şi anume 218,000 omeni. Cu chipul acesta, armata de prima linie va număra 2,960,000 omeni, cari toţi vor fi primit mal întâi instrucţie militară. Sâ venim acuma la armata de linia a doua. Ea e şi mal numerosă îucâ. A doua categorie coprinde omenii cari n’aă primit până acuma instrucţie militară. Ea se compune în tomna anului 1888 în chipul următor : I)ece clase Erzatzrserve (rtserva armateî teritoriale) întâia categorie de la 76—88 1,308,000 omeni Trei clase de lands-turm a doua categorie, de la 67-69 252.000 T Trei clase de recruţi 89—91 885.000 » Total 3,255,000 omeni Pe lângă aceste trupe se vor adăoga mal târijiâ alte trei clase de landsturm de a doua categorie şi anume 225,000. Armata germană se va compune,—pe hârtie cel puţin—din : Trupe de întâia linie 2,960,000 omeni , » a doua linie 3,480,000 » Total, 6,440,000 omeni Şese milione de soldaţi, adică 15 la sută din poporaţia totala a Germaniei! Şi acesta se numeşte în limbagiul diplomatic ‘a lucra la menţinerea păcel,. Pregătiri In Polonia Din Varşovia se anunţă, că pe şoseaoa de la cazarma ărtileriel se construesce două cazarme provisoril pentru regimentul de gardă din Volhyuia. De căte-va dile se cumpără acolo multă lemnărie, lopeţl, topâre şi alte unelte. Faţă cu proprietarii poloni se asigură la orl-ce o-cazie, că astae copiii bandiţilor ori de câte ori armata era sâ pună mâna pe dânşii. De aceea de câte ori guvernul era sigur câ în cutare ţinut oştirile îl ar fi stârpit, sad îl ar fi prins de vil, el se arăta în altă parte. Cu tâte acestea gu-vernui iocai avea cea mai mare încredere într’ensul şi nu avea habar de laptele sale scandalâse până când Regeb Paşa comandante suprem pe armata din acest district, punând mâna pe toţi bandiţii care infestau ţinutul şi iuformându-se de cele ce făcea sf. sa îl ar fi d*3 într’o convorbire care s’a făcut între el şi în care sf. din Grebena lăuda măsurile seriâse şi eficace ale activului general pentru stârpirea bandiţilor. La a-cestea Regeb Paşa ’i-a d*3 •' Da, am scăpat de bandiţi de prin păduri şi munţi, dar ne mal remâne cei de prin oraşe, şi pe care ar fi greu sâ’l găsim. Pote ca pnn cele-l’alte oraşe să se gâsOsca, res-punse archiereul, dară aci în Grebena nu sunt. Regeb Pasa mâniat până la extrem îl respunse că: în Grebena sunt precum sunt şi în cele-l’alte oraşe; că unul dintr’ânşil este sf. sa, şi câ dacă. n’are frica şi consciinţă, cel puţin trebue sâ aibă âre-care ruşine. Acestea ad produs un mare sgomot printre âmeaii din Grebena; dară înaltul prelat totuşi nu s’a lăsat de .planurile sale infernale, căci iată ce spunea îu vara trecută locuitorilor din satele şi comunele cari sunt sub epitropia Iul şi mul cu sâmă celor din Perivoli, Abela, Sama-rina, etc. Arhiereul visitezâ mal în toţi anii satele şi comunele din districtul săd. După ce a visitat câte-va sate neînsemnate a ajuns la Perivoli. Perivoli ca şi cele l’alte sunt comune locuite de Români. Acolo a stat aprâpe două săptămâni şi nu se interesa de loc de afacerile ducerel lui. Ba chiar în tot timpul cât a stat în a-cea comuna, n’a asistat de cât o dată la biserică ! Dar ce făcea ? La toţi acefif cari ’l visitad, nu le vorbia nici de re-ligiune, nici de starea hisericel, la care se aşteptau, ei de politică. Intre altele el le spunea eâ la Sublima Portă s’ad strâns petiţiuni din tâte părţile imperiului prin cari ’l făcead cunoscut neliniscea din ţară şi prin cart ce-read trei lucruri: 1) asigurarea vieţeî; 2) asigurarea călătorilor şi a comerciu-lui ; 3) micşorarea impositelor. Afară de acestea el mal adăoga că imperiul Turcesc se află într’o mare slăbiciune, că a ajuns spre finitul săd şi câ nu trebue de cât o mică turburare spre a ’l răsturna şi ruina din fundamente, etc., etc. Cu ce scop, acest prelat vorbia cu atâta foc şi cu un ast-fel de ton la aee’.e persone cari nu se interesad de afacerile lor familiare ? Nu alârgâ după scopuri contrarii imperiului şi chiar după revoluţiune ? Nu voia ca să serviascâ încă o dată statul grecesc precum ’l a mal servit şi la 1879 — 81 ? Nu se silia ca prin acele vorbe să inspire ură creştinilor în contra turcilor, se nu desespereqle, se fie gata la ori ce moment câ se aproprie timpul de a scutura jugul străin şi a se uni cu Grecii, etc. ? Insă locuitorii din comune, supuşi fideli guvernului lor, nu numai că nu primiră, dar se aprinseră de mânie şi era cam p’aci sâ ’l ruşineze şi chiar să ’l sugrume dacă secretarul său n’ar fi intervenit în acel moment. şes*®» FOIŢA ţ)I ARULUI * TELEGRAFUL, (l) UN AMOR MISTERIOS DE C. MEROUVEL 1 Învoiala In 1 i Ce resultădin acestea? ca arhierei sâa mal biu *. intregul cler grec nu se ocupă de cât cu lucruri politice şi contrarii im-pe ului; că el -posiţiel din Craiova, citim urmâtdrelă în ziarul local Libertatea : După vandalismul bătăuşilor, săvârşit la întrunirea de la 15Ianuarie, pacienţii au fost imediat luaţi şi duşi la d. doctor Fabricius, care, după ce le-a esami-nat plăgile de pe cap şi corp, ’t-a spălat cu mânele sale, ’l-a cusut şi pansat. Toţi sunt grav răniţi, Ion Părâianu însă nu lasă speranţă de scăpare ; de âre-ce la cap are trei răni din care una este mortală. Imediat aceşti proprietari nevinovaţi, omeni care au fost invitaţi de oposiţie se asculte pe nişte oratori la întrunirea publică a lor, iar nu să le dea bătaie, cum zicem, el imediat ah adresat Majestăţel Sale Regelui telegrama urmâtore : Majestăţel Sale Regelui Bucuresci. Fleva, Grâdiştânu, Tache Ionescu, Var-lam, Grecescu, Veleanu, ne-a chemat la întrunire şi după ce aa închis uşile ne-ad bătut grav cu bătăuşi aduşi din Bu-curescl şi din moşiile Iul Ştirbei, ne-aa spart capetele. Cerem dreptate contra a-cestor asasini. Preotul P. Ionescu, Lache Arghirescu Tânâsache N. Theodorescu, Ion Pârâianu După ce s’a terminat întrunirea, cetăţenii ah prins pe parte din bătăuşi şi ’i-a dus la poliţie cu bâtele lor. Orl-cine este curios, ducă-se la poliţie să vadă bălele şi pe bătăuşi. Instrucţia urmâză. Să sperăm că justiţia se va face. CRIMA DIN BĂRLA x D-l Ion Matioliu a fost numit prefect de Dorohoifl. Candidaţii partidului naţional-liberal în cele trei colegii ale judeţului Iaşi, pen-alegerile de deputaţi, care vor avea loc în zilele de 23, 24 şi 25 Ianuarie, sunt: Colegiul I-iu : Vasile Gheorghian, Nicu Gane, Ştefan Şendrea şi Costică C. Cerchez. Colegiul II-lea : Constantin Dimitrescu, I6n Ianov, Gheorghe Crupensky, Gheorghe Tăcu, Alexandru D. Xenopol şi Constantin Lepădatu. Colegiul III-lea : Leonida Panopulo. X Am anunţat deja, că în urma unei a doua autopsii făcută îu Bucuresci, de d. medic legist Alexian, s’a constatat că d-na Bărleanu, care a fost găsită spânzurată în locuinţa sa de pe moşia Bârla, nu s’a sinucis ci a fost asasinată. Justiţia imediat s’a pus pe lucru spre a descoperi pe autorul acestui omor pe atât de oribil pe cât şi de misterios. Cercetările urmăză cu multă activitate. D. substitut şi d. judecător de instrucţie de pe lângă tribunalul Teleorman se află în comuna Bărla. Tot acolo a plecai ieri d. procuror de Curte C. G. Cociaş, delegat de d. procuror general Populeanu spre a dirige instrucţiunea. Cu privire la aeâstă crimă am putut căpăta nişte amănunte îngrozitore, atât de oribile în cât cu grea le pote concepe mintea omenescă. Publicăm aceste amănunte aşteptând ca justiţia să descopere dacă ele sunt saa nu întemeiate. Ast-fel se an Caprice. ULTIMA ORA Serviciul particular al (jtiaruluî Telograff Moscova, 29 Ianuarie. Gazeta de Moscova, (jice că liga pâcel urmăreşte o politică vexatâre faţă cu vecinii pentru a’i fade sâ ia măsuri înainte de timp. Germania şi Italia întărâtă pe Franţa iar Austria pe Rusia; totul e în (Jadar, Rusia va aştepta evenimentele. Atena, 29 Ianuarie. Deferindul greco-român s’a aplanat, graţie ministrului român d-l Tiriachia şi primire! notei greceşti care la început a fost refuzată. însărcinatul de afaceri al Greciei se va întărce în Bucureşti pentru a nego-ţia convenţia consulară şi comercială cu România. Strasburg, 29(jlănuarie D. Girard, farmacist din Schirinek, a fost arestat. El e presupus de înaltă trădare. Belgrad, 29 Ianuarie Jurnalul oficial publică legea prin care se sancţionăză împrumutul de 20milione votat de curând de Scupeină. Din ediţia de as6ră 0 ORB 3EARA (Serviciul particular al Telegrafului) întâmplări din Capitală Incendiul din strada Scaunelor. — Acji spre diuâ la ora 5 s’aa aprins grajdiurile caselor eu No. 52, din sus numita stradă. Aceste case sunt proprietatea d-lul colonel Zanescu. La orele 5 jum. a sosit la faţa locului d. comisar Bogdan, dând chiar îna-ineta sosire! sele scire prin telegraf la prefectura poliţiei. In curând după acăsta a sosit şi pompierii avend în capul lor pc sub-loc. din al 6-lea de Artilerie d. Prusa, apoi inspector de poliţie Epurânu şi prefectul poliţiei d. D. Moruzi. Mulţumită activităţel, euragiulul şi e-nergie! pompierilor, comandaţi de d. Prusa la orele 7 jum. focul a fost strtns. Cal şi 3 trăsuri au fost scăpaţi. CâŞul de pe acoperiş.—Coşarul Hen-rich a lăsat o familie numerosă fără nici un sprijin. Bietul om a murit ieri. Henrich s’a suit pe casele d-lul Toma Zamftrescu din str. Ştirbei-Voda No. 126 pentru a mătura nişte coşuri; alunecând omul a ca<}ut pe stradă şi a murit pe loc. Cadavrul a fost transportat la secţia 21. Mârte grabnica. — Pe Ia orele 2, astă nopte cismarul Dumitrache Georgescu, calfă la d. Fănicâ Stoenescu, s’a găsit mort în odaia sea din strada sf. Ionică No. 2. Hanul Zamfireseu. Bietul lucrător a murit de anevrism. O Furt.—-Costică Râdulescu e un servitor necredincios. A(Ji nâple acest individ a fost prins de către stăpânul său d. G. E. Dochiler din strada Lipscani No. 24 cu nişte lucruri furate, ce furul voia se le ducă d’acasă. f ! — D-l Goldenberg, din strada Blâ-nari No. 25, are obiceiul răa de de a nu Londra, 28 Ianuarie. Din Viena se telegrafiază urmâtbrele diarulul Times : Se desminte sgomotul că mal mulţi ofiţeri ar fi fost arestaţi în Bulgaria. Situaţia în interiorul principatului e din cele mal bune. Londra, 28 Ianuarie. Daily News pretinde că sgomotele ce se respândesc din când în când despre comploturi contra Ţarului sunt respân-dite de poliţie pentru a’şî păstra influenţa de care se bucură pe lângă împărat. Londra, 28 Ianuarie. Moming Post sscrie că englezii din Suakim att cedat tote provisiunile italienilor din Masuah. Viena, 28 Ianuarie. In privin a fabricârel puştelor cu repetiţie şi a situaţiunei Austriei faţă eu înarmările Rusiei, iată ce se vorbesee prin cercurile militare bine informate. In momentul de faţă n’ar fi fabricate de cât vre-o 10.000 puşti cu repetiţie şi acesta din causa transformărilor ce s’aa făcut în fabrice pentru a se putea schimba sistemul vechia de puşti în sistem noa. Acuma fabrica Steyer pote fabrica 1.000 puşti pe e vor îespunde de către d-nu Constantin M Pili la Monastir. 2. Ochrida, Struga, Debar, Elbasan, Starova şi Pogradeţi; baiiil se vor răspunde de către Fratele nostru anume Ianache I. Fortomar la Ochrida. In cas de perderea banilor, se vor despăgubi de către soî sub-semnaţ i. Semnaţi : Fraţi I. Fortomar ilacedoiienl Turnu-Mâgurele Adresa pentru Telegrame: Fortomar, Mă-j gurele. "X www.dacoromanica.ro TELEGRAFUL — 19 IANUARIE 1888 Renumita Cârtnrâr&sâ lULiA POLONtSA S'a mutat în dosul Palatului Regal La finele straie! Brătiann, No. 51, (in colţ) Lîngi\ grajdurile Palatului Regal Ghiceşte viitorul, presentul şi trecutul, pdte descoperi şi pagube, furturi, judecăţi, ori ce secrete ascunse Ia cari se intcrcs<5ză cine-va. Cine a-duce semne ptfte afla lucruri ascunse : comori, otc. «li aaaexaa.-aair.^r DAVIO ADAN _ Agent de Publicitate Str. Corbului $o. 6. Primeşte anunciurl, inserţie şi reclam pentru (Jiarul nostru, şi pentru or care alt din ţâră şi străinătate. sbhe: ..BAZAR DE ENGUTER A co co IlZ Sub semnatul, am ondre a anunţa pe Onor. clientela o C3 . . CD mea atât din capitală cât şi din provincie, că cu oca- O Pi 1 siuuea tarifului autonom, am deschis aci în ţdră 05- $ CP QÎ o S-s r\CS> 0 MARE FABRICA DE HAINE PENTRU 5T C CD 0 SP H o- Li o W ij BARBATI Şi BA.JBTn 53 s te o O la care confecţionez haine, după Ultimele Jurnale, din stofele cele mal bune ale Europe!. Asemenea mal putem efectua şf orî-ce Comande, îu timp de 24 ore de dre ce posedăm un mare deposit, de fa CO ~î i;; | CO stofe fine din cele mai renumite fabrici. co Sper că Onor şi sunt sigur că Public şi clientela mea, m-5 va onora cu visitelo' d*îor, spre a se convinge de marfa confecţionată aoi-in ţârii, va fi pe deplin satisfăcuţi. Cu stimă, T-T XjT3XI30~VIC2j- CASA DE SC HI MD TOM A ŢACtU In Noul Palat Dacia-llomania. No. 4. — Strada Lipscani. — No. 1. BUCUR RSCI Cursul pe (jlua de 18 Ianuarie 1888 Cump. Vând. 5°/<> Rentă Amortisabile. . 5°'0 Rentă Rom. Perpetuă. . 6°lo Obligaţii de Stat. . . 6*o » C. F. R. Regal. 5°/0 » Municip. vechi 1q fr. » Casa Pens. 300 6% Srisurl funciare Rural. 7°/o » - . 5°/» , » Urban. 6% » 7°/o 92i/2 «•O1/, 88 V, 67„ de Ias> Impr. cu prime Bucur. 201. b. Los. Crucea Roşie Italiane. Acţ. Bancet Naţ. Rom. B00 1. 5°/o Comunale noul . . . Banca Prevederea. . . . DIVERSE 731/* 210— 887 104 V 861/. 95— 102 -7 4*1, 34-28— 93 •/* 91 '/a 89 V, 74— 214— 89 V, 105-80— 96— 103 -7 51 / 38 81— Aur contra Argint.. . . . 17 7, 17 7» , , tinere de nanefi 17 17 7 4 Florin Wal. Austr. . . 200 - 202— Mărci Germane 124— 126 Bancnote francese. . . . 100— 101— Ruble de hărtie 218— 223— hmbbbsibsm'mp t 'jrmzmsimri RESTAURANT ELECTRIC STRADA SF.NICOLAE DO ŞELARI, Y1S-A-YIS de BISERICĂ (IN PAL Ai TL SOCIETATE1! RAŢIONALE DE ASIGURARE). Sub-semnatul am oa6re a aduce la cunoscinja Onor. Public că la NAŢIONALA i 1 RESTAURANTSJL „ELECT! “ deschis încă de la 8 Noembre 1887, se găseşte mâncări gustose şi alese, cu preţurile cele mal moderate, şi ca sâ 'şi facă cine-va ideie despre eflinălatea fabulBsă a mâncărilor, notăm aci mal jos preţurile : BUCĂTĂRIE FRANCES SI ORIENTALĂ Ori ee supă de vacă. . . 20 bani Ori ee ciorbă do vacă. . 25 » Idem pul . . 30 , Ilasol do raeă.........30 , Ori ce mâncări do vacă . 30 bani Idem pul , 50 , Fleică de vacă........30 » Ori ce fripturi .... 60 » Vinuri Indigene din Podgoriele cele mal Renumite Cu preţuri cât se pâte de moderate : Societate Generală de Asigurare în Bucureşti | Capital de acţiuni 8 millăne lcî aur d plia versate Aducem la cunoştinţa publică, că am transferat biurouri'e ndsti’O in j palatul societăţii din strada ţ)6m-î’nel No. 12. Direcţiunea generală. MĂRCI VERITABILE Din tote ţările şi album pentru co-j Jecţiimî. Cu preţuri moderate Magasinul special de mărci str. Colţel 9. PRIMA FABRICA ROMANA DE ADEVERAT KEPR-KUMI3 din CAUCASIA! M« J»K:SC:M32!Si«c:«LT & «:-omp. IFTXJRISriSORI .A.I SPITALELOR DIN CAPITALA Bucurescî. — Şoseaua Kiselef, Cassa Circa. — Bucurescî. Un numSr fdrte însemnat de experienţe fit-uto în Rns a, Europi şi România de către celebrităţile medicale, asupra «sudatului acţiuneî Kofirulul întrebuinţat in spitale precum şi în care particulare, au dovedit ou un sueoes strălucit oă Kcfirui de Caucasia e oel mii bun remediu în pot iva bolelor Phtisia pulmonară tuboreulosa [oftica], afecţiunile bronchiale, stomacale şi intestinale, anemia, chlorosa, scvofnlosa, rachitis. leucorea [p<5la albă]. ICefirul readuce forţsle perdute, fiii or duna. n ovt.rnmă. eonatîn fL.i /Lrofi.. Aa n rlii An *-.iv /I;i^i . chmann, Pctrini Paul, Istrati, Ureche, Stăuceanu, Salter, Petrescu, etc. Vin veehitt Tămăiosă. . Litru 1,20 Idedi Odob. negru şi alb » 80 Viu negru şi alb uoă Odob. Litru 50 Vin OrăgăşanI......., 60 Serviciul rţu lasă. armie de dorit. Cu deosebită stimă, A. URUSOYICI. Hârtie Maculatura de vânzare la Tipografia „Telegraful" două perechi de case javend câte 7 încăperi şi piv uiţi flecare, enrţl spaţiose. Strada' Polonă No. 55 bis 5 «formaţiuni în j Strada Furiilor No. 2, la d, N., An i geiescu. (s)' ABON-AME2STT PENTRU CAPITALĂ 100 sticle.....75 lei 50 . . 38 ,, 25 ,, • ■ ■ 20 ,, PENTRU PROVINCIE 100 sticle ..... 100 lei 50 „ . . . • 55 . 25 .... . 28 . Transportul se face .jîlnic eu trăsura ndstră la locuinţa abonatului. Plata se face prin mandat 1 postai. jj Pentru âmenl săraci se face o reducţiune, iar celor lipsiţi cu desSvirşire de ui'Jldoe >i se dă; gratis, decă au recoin*nd .ţie din p ut o i vr’unui doctor, ca având nevoie do a face cură de kefir. Pe lingă vechiul preparator de kefir, în fabrica ndstră se giseş e şi un caucazian, ast-f l că Onor. Public pdte fi încredinţat că va găsi ia noi chiar adevăratul Keiic din Caucasia. D positul nostru se găseşte la comptuarul d-luî Adolff Casier, str. Co'.ţol No- 21 bis, şi la far- I macia Alexand'iu, Calea Victoriei No 77. Cu stimă, 2ST. DIOBSOEJ & 0),nP- m^F:^SBBas!r-yBsmsmm msasmm£!m& JVLLEONaM.' în strada (jarolNo. 21, Un Magasiual acestei fabrice iunie | publicul vafputea găsi or ce fei de îueălţimiate pe preţul fabrice! şi în condlţiuiiile ce ie mai favorabile. LA ADEVĂRATA CONCURENŢI SE RECOMANDA NOUL MAGAZIN DE fi BĂRBAŢI, BAEŢI Şl COPII confecţionate în atelierul nostru, după ultimele jurnale. Sperăm că Onor. Public, va bine-voi a visita acest Magazin, unde va găsi în xot-d’a-una: Haina Solide şi cu Preţuri Moderate wnjrs s 30 se Magia cifiisini, măi a se Mia bine No. ÎO. CU STIMA ,;La Adevărata Ooncurenţâ" LA A DE VERATI CONCURENŢA O (D 8 M i> 0 ► f 0 > 0 t1 i -a o CEA MAI BUNA PUDRA PENTRU FAŢA PiBM LUl'LEICHHER şi toiidim MîsmmisiLm a ra mcmiram Acoste fabiicato renumite sunt întrebuinţate cu preferinţă, In cercurile cele mal înalte şi de către primii artişti. Ele dau feţei O înfăţişare tînâri ji frumdsă. Se âfla de vîn<}aro la fabrică; Berlin, Schlitzenstr. 81, şi pe la tdte pnrfiuneriiie. Cele veritabile sunt numai în cutii închise pe earl suni imprimate firma şi marca fabrice!. — A se feri de multe contrafaceri, a se cere numai : LE1CHN ER pudra grasă i. LEICHNER, .51 s. Teatr. regal din Belgia !l Prima ITabrică Română de!^ CAFEA DE SMOCHINA că r* : H | Oi •H : C3 a i •H : U\ Ei Pi si H : P< s x et 2 oferă produsele adie în caUtnta garantat c urată, arsă din smochini de prima calitate, ca cel mal bau SUitO'^at !>î! CAFEA ce s’a produs peuă acum in ţoră. CU'oua udAsă de smochină so distinge prin gustul curat şi cuidre agreabilă, vân-^ându-ce în cartdue eleganta a *5 kilogram neto cu proţul lei 2 kilogramul atât în primele magazine de coloniale, oât şi in sucursalele ndstro Representanţa nostră pentru Provincii am încredinţat-o casei QUSTAV RIBTZ. Str. Ca rol l No. «0 Bucurescî. Cu stimă, ALO 13 MULLEB, Fi! Furnisoriî Curţii Regale şi posesori „Primei fâbrioe j £3î Române de Cafea de smochina". 10 ef : H-0 13 IP 1. «ITe 1 .;3«. /Bk.Tr1 ML«B» W ^BfepAiceCaiaajt.-** W | FRIOERICH PffiBIEB Rucureştî, 60.—Strada Carol.—60, Bucureşti Pentru a mulţumi pe onor clientelă, am adus TdIFOi-LUTZGR.NA SUPERFINA Verificat şi plumbuit de biuroul Statului, răsărirea e garantată cu 95 °/o. —- Iarbă do grădină, din cea mal bună calitate, —• Precum şi t6te cele-l’alte se minţe adică legume, flori şi de pădui’e, numai din cele de primul rang.— Cîltaldge SC trimit după, cerere franco. Asemenea se găseşte şi tot felul dc sSmînţă pentru ori ce fel de paseri, numai recolta din urmă. Tipografia farului e TELEGRAPHIJL, Strada Blănarî, No. 20. www.dacoromanica.ro ANUL XIX No. 4664 IN BUCURESCI SI DISTRICTE 10 BANI NUMĂRUL VINERI, 22 IANUARIE 1888 ABONAMENTE: Peutrn Capitalii: Pentru un aa .... Ls*I 24 „ şâse luni .... n 12 „ trei luni „ 7 Pentru Districte: Pentru un an .... Lei 30 „ ş6se luni .... » „ trei luni .... n 8 Pentru Streiniitate: Pi'ntru un an . In aur lei 40 „ şese luni . • n b 20 „ trei luni. ■ » b 12 Abonamentele se fac la 1 şl 15 ale fie cărei luni. UNNUMER VEOHUI25 BANI Abonamentele se piittescînainte ANIJNCIURI SI RECLAME AnunciurI pe pag. IV linia 25 bani. Reclame „ „ III „ . t left b nu 11 „ . . 3 Iei B B B I B • ■ 5 b Pentru Inserţii şi reclame, Redacţia nu e responsabili. Epistole nefrancate se refusă; articole nepublicate se ard. In Streiniitate a se adresa: Francia, Havas, Laffitte & C-nio, pl.ac.o de la Bourge, Paris. Englitera,Engine Micoud, 81 FloetStreet, K. C., London. Austria, llnasenstein et Vogler, Wien Rudolf Mosse Zeilerstaette, 2, Wiorr. Ungaria, D. Moritr. Wicst, in Buda-Pest Servitonplatz. Abonamente! e se piittesc îna i me Redacţiunea, Strada BlSnaii, No. 20. DIRECTOR POLITIC : I. C. FUNDE SCU Abminiatraţiunea, Strada Blă-iiarl, No. 20 tss3tKA~M.i ^zzmaasaasxmsttimBaus 2X!232tamB CANDIDAIMI FARTIDULUI L1BERAL-NAŢIONAL DIN JUS1ETUL ILFOV Colegiul 1 Eugenia Stiitescu Ion Cânipineaiiu Constantin N.icu C. F. Robeseu Ion RMucann Colegiul II General Radu Mi hai u Emil Costinescu Dnmitru Tanăsescu D. M. Ionescu C. Zamfirescu A. Ylădescu Romulus Opreanu Vasile Lascar N. D. Moroianu Colegiul III Dr. Gr. Râmniceanu Nicolae Xcnopol BUCURESCI, 21 IANUARIE SE VEGHIEM Activitatea oposiţiuneî, propaganda pe care a făcut’o şi o face în ţâră, manoperile cu care s a servit şi se serveşte pentru a denegri democraţia ţârei impun o datorie sfîntă poporului român se vegheze şi sâ fie pururea atent la or-ce mişcare a a-cesteî l ande recrutate în voia întâmplare!. Acum doî ani, când se formară cadrele oposiţiuneî unite şi coalisateîn ne numărate-rânduri am atras atenţiunea românilor asupra inamicilor noştri politici ; am arâtat cu fapte în mână că cel cari se îmbracă în haina acusatorilor nu plănuiesc alt ceva de cât trădarea intereselor ţârei în afară şi nimiem a drepturilor ndstre civice imprescriptibile în lăuntru. De atunci dovedi peste dovedi în sprijinul celor "a n moşi'Ior statului. Iată o ^ Se telegra ce‘e medio. D-luî Lascar Catargi, ministru De cea mai mare importanţă pentru a-legerea senatorilor e ca administra iunea domenielor sfatului sâ esecute votul consiliului de miniştri, adică de â se arenda moşiile pe termen de 10 ani cu 20 la sută scădere. D. C..., cumnatul deputatului Gârdfireanu, vocsee a lua în arendă Gogoşii din judeţul Dolj şi dependinţele. Scateş amator pentru Cuşmina din acest judeţ. Ani mare nevoie de aceste per-sone, cari aii cele mal multe voturi în colegiul I de senatori şi cari au es-primnt mare nemulţumire contra administraţiei domenielor. . In interesul dar dăr de a reuşi în a-legerl, ve rog sâ bine-voiţi a interveni îu favor ea lor şi a mă însciinţa. Căci s’ar perde causa dacă s’ar da* preferinţă amatorilor din oposiţie. Prefect de Mehedinţi, Lahovnry. Proces-verbal al administraţi unit domenielor şi pădurilor statului, No. 7077 din -3 Martie 1870 Având în vedere propunerile ce sa’n făcut direct către administraţiune pentru arendarea prin bună înţelegere a unora din moşiile statului de dincăce de Mil-cov pe period d 1876—86 ; Aveud în vedere jurnalele onor. consiliului de miniştri din 13 Octoinbre, 3 No-embre a. c. prin cart s’a încuviinţat a-reudările făcute d’a dreptul de "către administraţie ; Subsemnaţii, administratori ai domeniilor şi pădurilor statului întruniţi astăzi 23 Martie 1866, sub preşedinta d-luî ministru ad-interim al financelor, Decidem: 1) . A se aproba arendarea pc periodul 1876—1886, cu condiţiile generale stabilite pentru acest period, a moşiilor consemnate în alăturatul tabel, în nu-măr de 4, presintând nu seăijăment a-supra arcuiţilor actuale de lei 44,050 (patru-/' 34- 28— 17 7. 17 p- FURNISORI A.I SPITALELOR DO CAPITALA | Bucuresci■ — Şoseaua Kiselef, Cassa Circii. — Bucuresci. Un număr forte însemnat de experienţe făcute In Rns:a, Europ- şi România de către celebri-j t&ţile medicale, asupra resultatulul acţiune! Kofirulul într«buinţrit in spitale precum şi în care] particulare, aă dovedit cn un succes strălucit că Kefirul de Caucasia e cel mal bun remedii! în ] potriva bâtelor Phtisia pulmonară tuborculosa [oftica], afecţiunile broncbiale, stomacale şi intestinale, anemia, .ohlorosa, scrotulosa, raohitis. leucorea [pâla albă]. Kefirul readuce forţele,perdute,] ohiar după o slăbiciune extremă, constip.ţia (kefir de o - LIGOARB DE Gudron-Tolu-Vescat este formată din gudron vegetal de | Norvegia, balsam de tolutan şi vesc de brad. Se recomandă ca tămăduitore tusei vechi, durerel de piept, tuşă, arsuri de stomac, nepoftă de mâncare, catar al băşice! urinare. Sticla 2,50. INJECŢIA GALBENA sigură în vin-; decarea scursorel (B!enoragie).Sticla 21. Aceste preparate, compuse de Dimitrie G. Gherman, farmacist în BuzCit, se gă-î \ sesce de venzare în Bucuresci la d. Roşu,| farmacist, Sf. Gheorghe şi la farmacia5 Galenu, calea Griviţel. I NAŢIONALA Societate Generată de Asigurare in Bncnreştl Capital ile acţiuni 3 miliâne lei aur d-plln versate Aducem la cunoştinţa publică, că am transferat biurouri’e ndstre în palatul societăţeî din strada t)6m-nel No. 12. Direcţiunea* genera lă. BANCA NAŢIONALĂ A ROMÂNIEI SXTTJATITJ3STBA 1886 24 Decembre ACTIV 3TJîs/I^a.T*^ 1887 19 Decembre 24 1 33169977 nflaa(M°netă 32210621 31787662 25955990 a(Bilete ipotecare 25876720 25877235 7689360 Efecte predate la Casă spre încasare. . . 635704 2386093 19127057 Portofoliu, român ţi străin Împrumutul garantat ou efecte publice. . ; 19372041 19090071 13690020 14741860 14206905 11977995 Fonduri publioe , Efeotele fondului de reservă , 11985575 11985575 1995031 2542560 2542560 153975 > > > amortisarea Imobilelor , 195441 195441 2579514 (mobili . 5 3132070 3143003 160909 Mobiliar şi Machina de imprimat . . ■ 140717 140717 257192 Cheltuell de administraţinne . . • ■ . 253099 263507 29699086 Deposite libere 29764128 29691078 29953157 Comp tur î ourinţl ......... 25761588 25951388 2324936 „ de valorî 6539033 6593297 178734199 PASIVU 173151157 173854532 12000000 Capital . . » . • 12000000 .12000000 1999452 Fond de reservă 2575189 2575189 156962 „ amortisarea ImobilnluL , , , . 197114 197114 105033500 Bilete de bancă în circulaţinne ..... 107041930 106205030 1387296 Profituri si perderî ......... 108367b 1083676 921534 Oobânjî şi beneficie diverse 1025886 1056160 29699086 Deposite de retras . . . . ~ S . . . 29764128 29691078 25887789 Gompturl ourinţl 17540700 19107164 1648580 » de valorî 1922534 1939121 178734199 173151157 173854532 SCHIMBAREA DOMICILIULUI 0 SALTER Speei&l. Beale de festei gi Syphi7 r®" S'A MUTAT srssD ros unu, s,. e. vis-ă-tis de Biserica Caimata Consultaţiuni in toate zilele de la 2—5 i RESTAURANT ELECTRIC STRADA SF.NICOLAE DIN ŞELARI, VIS-A-VIS de BISERICĂ (IN PALATUL SOCIETĂŢEÎ NAŢIONALE DE ASIGURARE). Sub-semnatul am onâre a aduce la cunoscinţa Onor. Public că la RESTAURANTUL „ELECTRIC44 deschis încă de la 8 Noembre 1887, se găseşte mâncări gustose şi alese, cu preţui’ile cele mal moderate, şi ea să ’şl facă cine-va ideie despre eftinătatea fabulbsă a mâncărilor, notăm aci mal jos preţurile : BUCĂTĂRIE FRANC USA SI ORIENTALA Vinuri Indigene din Podgoriele cele mal Renumite Cu preţuri cât se pâte de moderate : Serviciul nu laşii, nimic de dorit. Cu deosebită stimă, ANTON URUSOVICI. dou5 perechi de; 1 case javend câte j 7 încăperi şi piv | uiţi flecare, curţi! spaţiose. Strada s ! Polonă No. 55 bis Iuformaţinnî îu | Strada Furiilor No. 2, la d, N. An-! gelesen. (s) C. G. PISTBEANU Advocat Strada Popa-Tatu, No- 8. LA ADEVĂRATA CONCURENŢĂ SE RECOMANDA NOUL MAGAZIN DE PENTRU < fl <1 K B tD I I c BARBAŢI, BAEŢI Şl COPII confecţionate în atelierul nostru, după ultimele jurnale. Sperăm că Onor. Public, va bine-voi a visita acest Magazin, unde va găsi în tot-d’a-una: Haine Solide şi cu Preţuri Moderate sf!: as se lateipla confnsinai, rniam a se nota bine Ne. 70. CU STIMA ,;La Adevărata Concurenţă" -i o (li 8 !d 1> U LA ADEVERATA CONCURENŢĂ i>Je- vânzare Doue perechi case, din care una, calea Moşilor No» 120, cea l’iiltă calea Serban-Vodă No. 5 eu tot locul lor şi cu tdte dependenţele, asemenea de ven-^are şi un loc viran cu dou8 faţade, strada Pitagora No. 16 şi pe cheiul Dîmboviţei, A se adresa la avocatul Radu Orghidan, calea Yictorieî, li WOTFABRICAŢIUNE NAŢIONALA -fl ASOCIAŢIUNEA VINICOLĂ i H « H ► * H 0) c M > H % M 1 I MĂRCI VERITABILE I Din tote ţările şi album pentru co- lectianî. • * Cu preţuri moderate Magasinul special de mfircl str. Colţei 9. ewte———««ewweawe— ANTREPRIZA BflROmETRICA CTTKAŢIJXEA LATHINELOR CU MAŞINI PNEUMATICE No. 25, Strada Academie! No. 25. Ayaiiîagiele ce presintă sisteanl noştri atât în privinţa proispîitiiiliail cât ji a salubrităţii nn lasă nimic le dorit, ceea ce ne ji pine în posiţinne dc a con- 5eassB85-=v-.T _cura ne toţi cel-l-a!ţl lin achtUftnjS, Onor. public se pdte convinge printr’o sticlă ca posedă fle-cars vas, eâ vasale | umplu cu de$ăvâr|ire • PRECIURILE NOASTRE SUNT CELE KAI 8C«0TE. Hârtie Maculatură de vântjare la Tipografia „Telegraful' ■ Tipografia «Jiarului *TELEGRAPHUL, Strada Blănarî, No, 20» www.dacoromanica.ro ANUL XIX No. 4665 ABONAMENTE: Ponlrn Capitalii: Pentru “n an şeae luni . " tiol luni . Lai 24 12 7 Pentru Districte: Pentru un an .... Lei 80 „ şdse luni .... „ 15 „ trei luni .... „8 Pentru Streiuiltato: P.mtrn nu an .In aur Iei 40 n <^«e luni „ ,20 , trei luni. . . „ „12 Abonamentele se fac la 1 şi 15 ale fie cărei luni. UN NUMER VECHUI25 BANI Abonamentele se plătesc înainte IN BUCURESCI SI DISTRICTE 10 BANI NUMERUL Redaeţkinea, Strada Blănarî, No. 20. EDIŢIA A DOUA DIRECTOR POLITIC : I. C. FUNDESCU SÂMBĂTĂ, 23 IANUARIE 1888 ANUNCIURI SI RECLAME Anunciurl pe pag. IV linia 25 bani. Reclame „ „ III „ . . T leu „ , , 11 „ . . 8 lei » in 1 n - 5 „ Pentru Inserţii şi roclame, Redacţia nu e responsabilă. Epistole nefrancate se refusă; articole nepnblicate se ard. In Streimttate a se adresa : Francia, Havas, Laffitte & C-nie, place de la Bonrse, Paris. Englitera, Eug&ne Micoud,81 FleetStreet, E. C., London. Austria, Ilaaseustein et Vogler, Wien Rudolf Mosse Zeilerstaette, 2, Wien. Ungaria, D. Moritz Wiest, în Buda-Post Servitenplatz. ■ a ^ W Abonamentele se p]ittesc înainte Abministraţiunea, Strada Biănarî, No. 20 msmsssssmsBssi^s K&ssaSw BUCVRESCI, 22 IANUARIE Conservatorl-Reacjionarl Astă-fl, orî-cine s’a putut încredinţa că coaliţiunoa opo,sântă nu e de cât un piedestal pentru rădicarea conservatorilor;] Io în direcţiune,, fie ta alegerea candidaţilor— printre cari Epoca afirmă că se găsesc mulţi spioni — conservatorii ţin fruntea, ei dictăză, ei predomină. Faptul e atât de vădit, în cât chiar di are din o-posiţie îl mărturisesc. In realitate deci, în faţa alegătorilor nu se găsesce o coaliţiune de liberali şi conservatori, ci curat şi simplu partida conseryatdre urmaşa şi moştenitdreapartidei boieresă. Aedstă partidă solicită încrederea naţiunii, ea năzuies e sg puie mâna pe putere în timpul alegerilor, prin urmare, numai de ea trebue să ne ocupăm, a-decă de ideile şi principiele ei. Cari sunt principiele acestei partide? Dacă conservatorii ar fi consituţio-nali, dacă ar respecta în adevăr naţiunea suverană, dacă n’ar avea gânduri viclene, de mult şi-ar fi împlinit datoria impusă or-căr ui partid d’a-şi arăta programa. Din nenorocire, partida conser vatdre a păstrat tăcerea gropei, cu tdte-somaţiunile ce i s’au făc it; d’aceea nevoiţi suntem noi să căutăm a descurca, din vorbe şi fapte, cari sunt, cari trebue să fie principiile conservatorilor. Sarcină grea de sigur, mai cu sdiiiă că putem fi bănuiţi, ca adversari, de ponegrire a protivnicilor noştri; ne vom întemeia însă pe fapte şi declaraţiunî de toţi cunoscute şi pe cari înşişi conservatorii nu le pot tăgădui. Să cercetăm. N’a fost până adî un singur fiar conservator care, cel puţin odată în viaţă, să nu fi spus că regimul con-stituţional-parlamentar nu e bun pentru ţâra acesta şi că trebue se ne întorcem la regimul despotic de altă dată. T<5tă lumea îşi aduce aminte de un faimos articol din diarul Timpul — care era organ recunoscut al partidei conservative —- articol în care se cerea se ne întorcem la starea dinnainte de 1700 şi se spunea că naţiunea romândscă nu va fi fericită de cât atunci când organisarea ei se va asemăna cu o piramidă • cei mulţi, adecă poporul, la basă ; coi puţini, adică boierii, la vărf ; în timpurile din urmă, acelaşi lucru ’l-a cerut diarul conservator Rezistenţa din Iaşi, care voesce ca în societate să domndscă ierarhia ca în armată: mulţi soldaţi, puţini generali. Vdra trecută, diarul conservator Epoca spunea că „regimul de afî nu e potrivit cu starea poporului, care a fost prea de timpuriu scos din faşele regimului patriarchal al Domnilor moldoveni şi munteni A— Am putea să imulţim esemplele ; dar e de a-juns să reamintim vccinica acuzare pe caro ne-o fac conservatorii că noi, liberalii, am adus de la Apus forme nepotrivite cu firea poporului român şl să combinăm aedstă acuzare cu declaraţiunile de mai sus ale fiarelor conservatoare. Din aceste declaraţiunî, din acuzările ce ni se fac, reiesă vădit că partida conser-vatâre e anti-constituţională, că ea condamnă organisarea de aţii şi vrea se ne întorcem cel mai puţin la Regulamentul organic, ddcă nu chiar şi maL îndărăt. Aedstă încheiere se întemeiază şi pe fapte. In adevăr, ce însemndză purtarea «guvernului conservator de la Marte 1871 până la 1876? Am publicat în aceste din urmă filo un lung şir de documente, cari dovedesc că guvernul conservator făcea fdtc violinţeie şi întrebuinţa tdte corup-ţiunilc pentru a falşifica regimul constituţional: se falşificaii listele, se escludeaii alegători, se numeau de administraţie candidaţi, se aduceau alegători cu sila, se împedecau alţii, se secuestrau cetăţeni cu sutele, se cumpărau voturi? cu banii fiscului şi cu moşiele statului, se intimidau funcţionarii, se supravoghia votarea, se bătea, se schmgiuia. Cu un cuvînt, se alegea cu sila un Parlament ; era acesta regim constituţionalu-parla-mentar ? Mai departe, ce purtare au ţinut conservatorii faţă cu libertăţile pe cari le garantdză Constitutiunea? Pentru libertatea presei, conservatorii aveau puşcăria, procesele şi maltratarea redactorilor. Pentru libertatea de întrunire, aveau regulamente cu cari voiau să supra-vo-ghieze şi să împedice’adunările chiar în case particulare. Şi aşa cu tdte. Prin urmare, şi cu vorba şi cu fapta partida conservatore a dovedit că e contra libertăţilor, contra Cons-tituţiunii şi pentru Despotism. Un al duoilea punct important a supra căruia avem interes să eu-ndscem principiele conservatorilor, e învăţământul public. Tote straturile naţiunii au nevoie de lumină şi d a-ceeâ trebue să seim ce gândesee partida conservative despre instrucţiune. Ce gândesee? a spus-o ş’a făcut-o la 1872 şi în tot timpul cât a stat la putere. Diarul ministrului instrucţiunii publice.... făcea la 1872 de-elaraţiunea că ‘‘poporul român nu simte nevoie de lumină»; într’acelaşî an se desfîiipau şcdle normale, adică tocmai acolo cari erau menite să formeze învăţători pentru poporul român. Vorba şi fapta mergdu deci mână în mână, cum jau mers tot timpul cât ţdra fu sub oblăduirea conseryatdre. In adevăr,în a ea vreme şcolile rurale se inchiddu şi fondurile destinate lor se întrebuinţau în alegeri. Cari sunt principiele conservatorilor în privinţa justiţiei, se cunosc fdrte bine din timpul când partida lor era la putere. Afi strigă şi se vaită că magistratura nu e independentă ; ddr atunci destituiau pe magistraţi cu duiumul îndată ce nu se supuneau poruncei prefecţilor. Un magistrat numit astă-fl era destituit mâne fără absolut nici un motiv legal, ci numai pentru că nu-’şi dăduse votul candidatului guvernamental ; la 7 ore dimineţa, în fi de a-legere, prefectul telegrafia ministrului să numdsca procuror pe cutare, şi la 8 ore, adecă după un ceas, era numit. Şi cum erau trataţi magistraţii cari se supuneau? Ei eraţi înjosiţi la rolul de siluitori al concetăţenilor lor; tn contra conştiinţei, în contra legii, siliţi erali să aresteze pe drnenî. Guvernul nu se oprea aci : el intervenia chiar în procese, amă-nând pe unele, închifend po altele, silind pe magistraţi să dea dreptate cui n’o avea. In ce privesce apărarea ţărcî, asemenea se cunosc ideile conservatorilor : după denşiî ţdra trebue să fie la disposiţia străinilor, n’avem nevoie do armată. In privinţa finanţelor ş’a averii publice în general partida conserva-t<5re scic regula din trecut: averea publică nu e a nimenuî şi prin urmare boierii au drept se pue mâna pe densa. Aceste sunt ideile şi principiele conservatorilor, numiţi fără drept aşa, căci, după credinţele.lor, eî sunt reacţionari. Alegătorii să scio că, votând pentru oposiţie, votdză contra constituţiei şi pentru readucerea timpurilor de grea urgiă ale regimului de subt regulamentul organic. --W-qH»-e TELEGRAME (Serviciul particular al Telegraf ului) Paris, 2 Februarie. D-l deMorenheim, ambasadorul Rusiei, va asista la banchetul ce ’l va da d-l Floquet, în ijiua de 13 Februar, corpului diplomatic. Paris, 2 Februarie. Drepta ’şi propune a interpela mâine ministerul în privinţa atitudine! unor magistraţi în afacerea Wilson. A se vedea ultime scirî pe pag. III CANDIDAŢII Partital Literal • National la TSră JUDEŢUL ILFOV COLEGIUL I Eugeniu Stătescu Ion Ciimpineanu Constantin Nacu C. . F. Robescn Ion Rilducanu COLEGIUL II General Radu Mihaifi Emil Costinescu Dumitru Tilnilsescu D. M. Ionescu C. Z un fir eseu A. Ylădescn Romulns Opreanu Yasilo Lascar N. D. Moroiauu COLEGIUL III Dr. Gr. Râniniceanu Nîcolae Xenopol JUDEŢUL VLASCA COLEGIUL I V. Christopolu R. Ştefitnescu COLEGIUL II Dr. Pitesceanu Y. Iepurescn' COLEGIUL III I. C. Fundescii JUDEŢUL DORORO IU COLEGIUL I: D. P. H. Cortazzi, Ioan N. Pillat. COLEGIUL II : Glieorghe Dimitriit. COLEGIUL III: Dimitrie Gherghel. JUDEŢUL BOTOŞANI COLEGIUL I : Teodor Pisoschi, Gheorghe Urzică, N. Boldur Lpurăami. COLEGIUL II Panaite Glieorgliiaile, Gheorghe Rusu, Emanoil Leonescu. COLEGIUL IU: A. Sava JUDEŢUL BACĂU COLEGIUL I : General Dimitrie Lecţii, Alexandru Yidraşcu, Alexandru Yilnor, COLEGIUL II : Petrn Enea, Leon Sakelary, Vasile Tătarii. COLEGIUL III: Glieorghe Exarlio. Ştefan Ţirţescu. JUDEŢUL ROMAN COLEGIUL I : Ion Agaricî, Andrei Vizanti. COLEGIUL III : Ni cu Gr. Drăgliici. JUDEŢUL IAŞI COLEGIUL l-iu Yasile Gheorghiau Nicu Gane Ştefan Şendrea Costica C. Cerchez COLEGIUL II-Iea Constantin Dimitrescn Ioan Ianor Gheorghe Crnpenski Gheorghe Tăcu Alexandru D. Xenopol Constantin Lepadatu COLEGIUL III-lea Leonida Panopolu JUDEŢUL COVURLUlO COLEGIUL I Miha.il Cogălnlceann Gheorghe Fulger COLEGIUL U Hagi Ghiţă Găitan G. Mihailescu Ion Neniţescu JUDEŢUL BRĂILA COLGIUL I R. 8. Campiniu Vasile Mania COLEGIUL II Gr. C- Giani Ion TriandafU Dr. I. G. Apostolescn JUDEŢUL DOLJ COLEGIUL l Gheorghe Chita Anastasie Stolojan Ioniţă Gehlescu Gheorghe Vorvoreanu COLEGIUL II Nîcolae P. Roman esen Petre Chiţu N. G, Pessiacoy Ştefan Pleşea JUDEŢUL TUTOVA COLEGIUL I Iancu A. Sturdza Costache Balli Teodor Y. Ion COLEGIUL II Iancu C. Codrescu Sava Savini Ştefan Neagoe GUVERNUL CONSERVATOR fcAlegerile in capitală. — Poliţia şi bandele de bătăuşi. — Cruzimile acestora. — Neputinţa parchetului. — Armata. VI Dăcă guvernul conservator se ser-via d’atâtea ilegalităţi, violiuţe şi coruperi în judeţe, avea <5re mai multă consideraţie pentru capitala ţăret ? Nici de cum ; din potrivă, groză-viele conservatorilor erau şi mai mari aci. In capitală sistema ingerinţelor şi violinţelor era perfectă; e peste putinţă să-şi tnchipuiască cine-va o organisare mai complectă pentru falsificarea alegerilor. Să schiţăm aedstă organisare. Trei elemente concurau la facerea alegerilor : poliţia, bandele de bătăuşi şi armata, acesta din urmă natural fără voie. Iată care era rolul fiecăruia din aceşti trei factori: Poliţia Cu o săptămână sdu două înainte de fiua alegerii, poliţia cutreera ma- halalele şi alegea tot ce găsia mai stricat, mai sălbatic, mai certat cu Dumnefeu şi cu dmenii : scăpaţi din puşcărie, în contra cărora esistaii câte două şi trei mandate de arestare, beţivi şi gâlcevitori, tntr’un cuvănt pe toţi bandiţii. Acdsta era recrutarea bandelor. Dacă contingentul era prea slab, agenţii poliţiei dedeaii năvală, ndp-tea, prin casele mitocanilor pe cari îşi puseseră ochii, îi rădicau, îi duceau ia secţie, le da o bătaie vajnică şi-i ţinea arestaţi până a doua fi, când un samsar de bătăuşi, ca preotul Taehe Ieromnimon, îi lua pe ga-ranţiâ. Aceşti samsari esplicau «5me-nilor că, de vor să trăiască în pace, trebuie să dea ajutor la alegere, a-decă să facă tot ce le va porunci pog liţia; alt-fel vor fi persecutaţi, bătuţi şi chiar omorî ţii In faţa acestor ameninţări, dmeirii primiau se asculte de poliţie. După ce recruta bandele, poliţia se apuca se cerceteze listele electoralo ; anume, ea alegea pe cetăţenii po cari îl credea că sunt pentru guvern, iar pe cei bănuiţi ca oposauţi îi însemna cu cruce. Cei d’ântâi erau înştiinţaţi de fiua alegerii şi li se dădeau buletine ; cei diu urmă erau daţi pe mâna bătăuşilor ca se'i înveţe minte, ca se'i moie, ca se'i a-ducă la calea adevărului — cum se dicea. Se lăsăm acum poliţia până în momentul alegerii şi să ne ocupăm de bătăuşi. Crudiinile bandelor de bătăuşi Compuse din tot ce era mai stricat şi mai sălbatic prin mahalale, din dmenî reputaţi ca bătăioşi, aceste ba ide erau spaima lumii. Poliţia da voie bătăuşilor să tsîlcescâ şi să să -râcescă pe oposanţî şi îi protegea atunci când dmenii îşi perdeau răbdarea ş’ar fi putut să le zdrobdseă capul. Iată vr’o câte-va osemple despre cruzimile bătăuşilor. D. Anton Ion Bujoreanu, cave la 1875 ţinea o cafenea în calea Moşilor şi era cunoscut ca oposant, spune : Intr’o sărbâtore, când era stabilimentul plin de lume, ne-am pomenit cu un sgomot pe stradă, noptea pe la 10 ore, când am vedut pe Ilie Tabacu, Temelie Trancâ. Marin Râdulescu subcomisar, Ion Constaiitinescu subcomisar, şi cu doue-Şeă de inşi după ei, toţ.1 cu câte un baston gros în mână şi câte o luminare de seu aprinsă şi pusă în vîrful bastonelor şi Foloştină cel bătrân înainte cu o toba mare în braţe, bătea dintr’ensa şi toţi chefuind cu urciorele de vin în mână şi strigail: "se trăiască naşul, să trăiască şi finul pe care l-am botezat, şi aideţî se botezăm unul.s Toţi aceştia aâ venit în stabilimentul nostru de cafenea strigând şi sbierând, insultând muşteriii, dând, cu luminările aprinse în nasul muşteriilor. Cerendu-mî vin, eti le-atn dat; ei aă băut şi eâ i-am rugat să fie mai moderaţi; dar ei nu aâ voit să înţelegâ. Atunci am făcut apel la agenţii poliţiei şi ei ml-aâ răspuns : „ce, dacă beau, nu-ţl plătesc ?“ Vătjiend atunci aceşti bătăuşi că aceşti agenţi poliţieneşti îi încuragiazâ, m'au luat la bătaie, m'ait tăiat cu un cuţit la cap. Scăpând din mânele lor, am fugit în casă şi d. sub-comisar Constantinescu a poruncit acestor pungaşi se nâvălescă asupra mea ca se nu scap; ei an venit la uşă, mi-aă spart-o şi eu am strigat se ’mi dea revolverul, şi ei de frică s’au retras. După ce an plecat ei, mă am dus în prăvălie şi am găsit teşgheaua gală. fără nici o para din tot alişverişul ce se făcuse fimi, mî-aii furat şi S bile de pe biliard şi nil-a tăiat postavul biliardului cu cuţitul. Intr’una din seri in’am pomenit cu .subcomisarii Râdulescu şi Constantinescu şi 20 giandarmi călări, cu epistaţi şi sergenţi, unii pe din faţa stabilimentului alţii pe din dos, că au i,Urat în grădină cu caii, şi chiar în salonul de danţ cu, www.dacoromamca.ro '■ TELEGRAFUL — 23 IANUARIE 1888 caii de căpăstru; au gonit damele şi tinerii de acolo; s’aU dus prin gradină pe la mese şi aii. gonit şi arestat pe muşteriii d’acolo ; şi fâcându-le întrebare subcomisarilor că de ce’ml gonesc muşteriii şi cum se pâte se bage caii giandarmi-lor în salon, mi-an răspuns că numai cu acesta tot nu sunt plătit şi că au s£ m£ persecute cât vor Ji d-lor. Trecftnd o săptămână de zile după a-cesta, în o altă zi de soarea, pe când cânta muzica şi era grădina plină de lume m’am pomenit tot cu aceşti doul subcomisari, cu o c6tă de ciomăgaşl după el, că intră în grădină şi se duc la o masă unae eraa patru persOne şi anume: Ta-che Marinescu brutarul, Dumitrache Pantofarul, comerciant, Ghiţâ Maşinistul, comerciant, Ştefan Pantofarul, asemenea, şi i-aU întrebat dacă în târg nu mal găsesc grădini, ci tocmai aici aU venit să facă prpagandâ ? După acâsta ad poruncit la bătăuşi şi ad început, cu toţii împreună, să bată pe acel domni, încât le-au spart capetele, 'l-au umplut de sânge, le-aii rupt hainele, le-au luat cesornicele, pălăriele, că au rămas gol ;f] acâstâ bătaie a durat o jumătate ce ces, pînă când a venit d. director al politiei Bârcânescu şi cercetând faptul, a găsiţ de cuviinţă c? ia tot pe acele victime si le ducă la poliţie. Ed întrebând pentru ce rădica şi pornesee la arest numai pe cel bătuţi şi nu şi pe cel ce ad bătut lumea, ori nu este destuîâ prada ce ’mi-ad făcut aceşti âmeni, şi trebue se’l lase a’ml face şi mal rea ? d. director a poruncit să me ia şi pe mine, lăsând ast-fel stabilimentul în mâna bandiţilor. Ne-a rădicat pe toţi şi ne-a dus până mal departe, apoi ne-a dat drumul i}icându-ne că pe viitor se fim âmeni de tribă... Când m’am întors îndârît la prăvălie, am găsit pe subcomisari şi pe bandiţi bind şi mâncând în grădină, fără sâ mal fi fost vr’un muşteriu. Muşi ca fusese luată de la locul el şi pusă lângă dânşii sâ le cânte, şi se jucau. Pe bâeţil grădi-nel îl bătuseră şi el fugiseră, ast-fel în cât rămăseseră bătăuşii stăpâni pe tot bunul mea. Făcându-le întrebare despre ce ad bfiut şi mâncat şi cât cred... d-lor că trebue sâ ’ml plâtâscâ, ad început s6 me înjure, se m6 ameninţe cu ciomegele şi se ’ml (jică se aştept plata când ’şl-or lua Uf a. Ast-fel am suferit din causa acestor âmenl cinci luni de l n'am eşit din casă. In mahala sunt mulţi cari ad suferit ae la aceşti omeni; este unui lancu, care şâde în prăvălia Giurgiuvânulul, la Popa Nan. Acestuia, venind bandiţii la prăvălie, i-att răpit nevasta de lângă el, şi s’a închis Ilie Tabacu şi cu Temelie într’o odaie cu dânsa, lăsând pe bărbatul iei afară. Acolo se <]ico că ad necinstit-o Mal este şi Vasile Birjarul, pe care, după ce i-ad bâut mal mult vin din prăvălie, l-aă bătut şi i-au furat căciula, cum ml-au furat-o şi mie. Dar cine e în stare sâ povestescă mişeliele şi cruzimele acestor baş-buzucî ? Capita’a se cutremură şi a^î când îşi aduce aminte de Giambaşul, Foloştiuă, Temelie, Bucitaru şi sinistra lor companie, cari aveau dreptul sâ batjocorâscă, sâ bată şi se jefuiască pe orî-cine nu pleca grumazul dinaintea guvernului conservator. Aşa se pregătea terenul pentru a-legerî; cetăţenii erau terorizaţi ca cel puţin să nu vie la alegere, dacă nu era chip să fie convertiţi. Mâne vom descri operaţiunea alegereî Informaţiunî Exteribre Alegerile în Serbia Campania electorala pentru viiţârele a-legeri pentru Scupcină ad început. Progresiştii, cârî s’ad abţinut la cele din urmă alegeri, iad parte la luptă. Iu Balcani Din Vicna se telegrafiază ziarului Soleil: P’aci se vorbeşte de o mişcare ce s’ar pregăti acuma în Bosnia şi Herţegovina. Se pretinde că acăstâ mişcare ar fi pregătită de muntenegreni. Scirt private primite din Belgrad a-nunţâ că în Serbia sunt temeri să nu se întâmple turburărl înlâuntru. Periâda electorală ar putea fi un pretext pentru a se face turburărl. Serbia şi exposiţia din 89 Comisiunea sârbă pentru exposiţia u-niversală din 89, a hotărât ca produsele serbe sâ fie expuse în ţâră înainte de a fi trimise la Paris. Floquet şi Rusia Gazeta de Moscova întrevede formarea în Franţa a unul cabinet Floquet, pentru care ea se arată favorabilă, în speranţă că noul cabinet va fi un guvern stabil, după cum voeşte Rusia. Situaţia. — Germania doreşte pace (1) Din Londra se scrie următOrele: Sta-tist crede ca în momentul de faţă, guvernul german doreşte menţinerea pâcei (!). Mediaţiunea prinţului de Bismarck între Austria şi Rusia produce efect. E adevărat că acăstă mediaţiune n’a produs mai nici un efect, nimeni însă nu se păte îndoi că ea nu va reuşi. ‘Austro-Ungaria nu e în stare să facă râsboiU. ‘D’altâ parte Rusiă nu e pregătita pentru luptă; cu tote că guvernul rusesc e hotărât sâ reclame ore-carl concesiuni în privinţa Bulgariei, Ţarul voeşte menţinerea păcel. ‘La sfârşit se va face un compromis, aşa Europa va scapa de un rftsbold cel puţin pentru doul ani. Puştile cu repetiţie în Belgia In curând se vor începe experienţe cu noul sisteme de puşti cu repetiţie. Un batalion de carabinieri va fi însărcinat sâ facă aceste experienţe pe câmpia Be-verloo. După terminarea experienţelor, manufactura regala din Liâge va începe fabricarea noului sistem adoptat. Manufacţura regală va fabrica numai ţevile puştilor; restul va fi dat în înlre-priză fabricelor private. Un (jiar oficios rus despre ‘incidentul„ ruso-româii. piarele vieneze primesc prin intermediul Biroului de Corespondenţă urmâtârea telegramă din St. Petersburg *cu data de 19 (31) Ianuarie: Journal de St.- Pitersbourg desminte în modul cel mal hotărît sgomoteîe după cari legaţiunea rusă din Bucureşti ’şl ar fi suspendat relaţiunile sălecu autorităţile române. Incidentul din Bucurescl, i 20 ,. PENTRU PROVINCIE 100 sticle........ 50 „ ..." 25 „ .... . 100 lei 5 -5 , 28 , Transportul se face ijilnic cu trăsura noatră la locuinţa abonatului. Plata se face prin mandat postai* Pentru 6meni săraci se face o redacţiune, iar celor lipsiţi eu dssSvirşire de mijloce li se dă I gratis, de că aii recomurl iţie din pirtet vr’unul doctor, ca având nevoie de a face cură de kefir. Pe lingă vechiul preparator de kefir, în fabrica ndstră se giseş‘6 şi uu caucazian, ast-fd că 'Onor. Public pdte fi încredinţat că va găsi la noi chiar adevăratul Kefir din Cauoasia [ D-.positul nostru se găseşte la comptuarul d-lul Adoljf Gaster, str. Col ţel No* 24 bis, şi la fat-[macia Alexandriu, Calea Victoriei No 77. Cu Stimă, JST- DIOB3OIX & OmP-i ii niMi im an iriii s Renumita Cârturărdsă IUUA POLONESA S'a mutat în dosul Palatului Regal La Anele Stradel Brătianu, No. 51, (în coli Lîngit grajdurile Palatului Regal Ghiceşte viitorul, presantul şi trecutul, pdte descoperi şi pagube, furturi, jndecăţl, ori ce secrete ascunse la cari se interes^zd cine-va. Cine a-duce semne pdte afla lucruri ascunse : comori, etc. DAVID ADANIA âgent de Publicitate Str. Corbului tfo. 6. Primeşte anunciurl, inserţie şi reclam pentru (jiarut nostru, şi pentru or care alt (Jiar din ţâră şi străinătate. „BEZUB DE BN6UTERA" eo ca . . H co 11 «I P-JO ca 1 ° OQ *-3 Sub semnatul, am on6re a anunţa pe Onor. clientela mea atât din capitală cât şi «Jiu provincie, că cu oca-siunca tarifului autonom, ani deschis act în ţ6ră misii FABRICA DE HAINE PENTRU BA RBATI Şl BAJETI Iu care confecţionez haine, după Ultimele Jurnale, Un stofele cele mai bune ale Europei. Asemenea mai putem efectua şi orî-ce Comande, in timp de 21 ore de dre-ce posedăm un mare deposit de stofe fine din cele mal renumite fabrici. ____ Sper oă Onor. Pubiio şi clientela mea, mâ va onora ou visiiele d-lor, spre a se convinge de marfa confecţionată aci in ţâră, şi sunt sigur oă va fi pe deplin satisfăcuţi. Cu stimă, T-T T .'P.TTtQ'VTn'Z o O OO co o o -W 3- cj o 0 0“ o < CD ZJ ' amorfcîsarea Imobilelor ( 195441 195441 i 2579514 iaiobilî . î 3132070 3143003 1 160909 douiliar şi Machine de imprimat . . , 140717 140717 I 257192 Jheltueli de administraţiune ..... 253099 263507 29699086 Jeposite libere 29764128 29691078 29953157 CompturT curinţi 25761588 25951388 1 2324936 „ de valori ........ 6539033 6593297 1 178734199 PASIVU 173151157 173854532 12000000 wftpit&l » • * • * 1 » • J ţ 1 } 12000000 12000000 1 1999452 Fond de reservă 2575189 2575189 1 156962 „ amortisarea Imobilului. «... 197114 197114 I 105033500 Bilete de bancă în ciroulaţiuuc , . , 107041930 106205030 1 1387296 Profituri si perderi 1083676 1083676 s 921534 lobâmjî şi beneficie diverse 1025836 1056160 I 29699086 Deposite de retras 29761128 29691078 1 25887789 OompturI cnrinţî . . , . , . , 17540700 19107164 1 1648580 » de valori 1922534 1939121 rsm 178734199 - I ll I 173151157 173854532 ANUL^CN^666^ ABONAMENT?: Pentru Capitalii: IN BUCURESCI SI DISTRICTE 10 BANI NUMĂRUL Lot 24 . 12 b ^ Lei 30 . 15 . 8 pentru un an .... şise luni .... m trei luni . Pentru District» : Pentru un an ... „ şeso luni . „ trei luni ... Pentru Streinilta .e: Pentru un an . . In mr lei 40 „ ■ Cogălniceanu la Galaţi Galaţi, 22 Ianuare. D-nu Mihail Cogălniceanu care este încă în oraşul Galaţi, vădând că după întrunirea întâia (fiarele din Bucureşti oposi-ţioniste, cum şi micul pamflet ce (jhhiic este plin cu o mulţime de neadevăruri şi care apare în localitate, anume Poşta, îl calomniezâa, organisat o altă întrunire. Această întrunire a fosta anunţată încă de ieri 21 ale corentel, pentru a » » amorcisarea Imobilelor Imobili . I............................. Mobiliar şi Maohine de imprimat . . Cheltuell de administraţiune .... Deposite libere........................ Compturî ourinţl........................ „ de valori PASIVU Capital..................... . . ; Fond de reservă................... „ amortisarea Imobilului. . Bilete de bancă în ciroulaţiune , , Profituri si perderî................. Dobândi şi beneficie diverse , , t Oeposite de retras . . . . 0 s Compturî eurinţl * de valor! . , e . ■ . 156764802 ara ^ 1887 9 Ianuarie 16 1 1 31723673 ’ i 25877715 1 25878170 i 3393370 3442420 i 18212119 18213790 i 13127280 12333020 1 11999912 11999912 i 2575053 2575053 196998 196998 1 3143104 3146311 i 127421 127594 i 12832 45991 1 29399717 29689217 i 24096616 25507362 1 9084351 8958399 1 173120879 173837910 i 12000000 12000000 2580078 2580078 i 229114 229114 it 104309210 102616380 2942815 2942815 1 42826 77836 | 29399717 29689217 1 201.83226 22254636 s 1433893 1447834 1 173120879 173837910 I Doue perechi case, din care una, calea Moşilor No, 120, cea l’altă calea Şerban-Yodă No, 5 eu tot locul lor şi cu tdte dependenţele, asemenea de ven-dare şi un loc viran cu doue faţade, strada Pitagora No. 16 şi pe cheiul Dîmboviţei. A se adresa la avocatul Radu Orghidan, calea Victoriei. FABRICAŢIUNE NAŢIONALA' ASOCI AŢI UNEA VINICOLĂ p l-ş. ( SCHIMBAREA DOMICILIULUI r sutei Special. Reale de fesei ;i Sypkilis «arS’A MUTAT 'Sf HUSA rORTUSA, Si. vis-ă-tit de Biserica Caimata Consultaţiuni in toate zilele de la 2—5 a H K ffl <1 P4 W fl H ţ ’-i . H ! P5 & L’Association Vinicole „La Marmora4'. PRIM L DISTILERIE ROMANĂ DE mmmi 3iDi?aao?as3a preparate numai din spirt vechiu de vin La IBOIBLOTIiLT (Distr. Fălciu) După cele mal noul şi mai perfecţionate procedeurl. Calităţi superi6re,-Preţuri moderate Se primesc Comande la următorele Case de ComerciD: In Bucureşti d, H. Wartha.—In Iaşi d. isi*. Singcr. Beutui i puse în consumaţie : Curaqao, Cacao, Chouva, Pipperment, Cognac. Industrie Naţională Perfecţionată - ' ~ i ' ItilBOi .S3 f RESTAURANT ELECTRIC STRADA SF.NICOLAE DIN ŞELARI, VIS-A-VIS de BISERICĂ (IN PALATUL SOGIETAŢEI NAŢIONALE DE ASIGURARE). Sub-spmnatul am on6re a aduce la cunoscinţa Onor. Public că la . RESTAURANTUL „ELECTRIC» deschiş încă de la 8 Noembre 1887, se găseşte mâncări gustose şi alese, cu preţurile cele mal moderate, şi ca să ’şl facă cine-va ideie despre eftinătatta fabnfosă a mâncărilor, notăm aci mai jos preţurile : BUCĂTĂRIE FRANCESĂ SI ORIENTALĂ Vinuri Indigene din Podgoriele cele mal Renumite Cu preţuri cât se pite de moderate : Serviciul nu lasă nimic d.e dorit. Cu deosebită stimă, ANTON URUSOVICI. MĂRCI VERITABILE Diu tote ţgrile şi album pentru co-leetiuuî. Cu preţuri moderate Magasinul special de mărci str. Golţei 9. donS perechi dî case [având câte 7 încăperi şi piv-1 niţY fiecare, curţi spaţiose. Strada Polonă No. 55 bis Info'rmaţinnl îuj Strada Furiilor No. 2, la d, N, An j gelescu. (s.)| 0. G. PISTREANU Advocat Strada Popa-Tatu, No. 8. ÂRTREPRiZA GTJRAŢÎHEA LATBÎNELOR CU MAŞIITI PNEUMATICE No. 25, Sirada Academiei, No. 25. ^ Ayaiitaiiele ce presiuîâ J/' X sistemul nostru atât în pri-iin|a proipîiîndiiiî cât jt i sainbrităţil nn lasă al* sic ie dorit, ceea ce ne ji pune în posiţlee de a concura pe toţi cel-l-mţl din acâstă tiransi J Onor. public *e pdie convinge printr’e «iiciă ca posedă fie-cars vas, că vasal® 1 s« umplu cu desăvârşire | e PRECIUR1LS NOASTRE SUNT CELE MA! 8SAZUTE. 4 * Hârtie Maculatură de vânzare la Tipografia „Telegraful'1 PRIMA FABRICA ROMANA OE ADEVERAT KEFiR-KUMIS din CAUGASiA FUTJRTSriSOS.1 A.T. SPITALELOR CAPITALA Bucureşti. — Şoseaua Ktselef, Cassa Circa. — Bucureşti. Un număr fdrte însemnat da experienţe fUiute în Rns a, Europa şi România de către celebri-* tăţile medicale, asupra reaultatuluî acţionai Kcfiro'uî întrebuinţat in spitale precum şi în cure| particulare, aii dovedit cu un succes strălucit că K-firul de Caucasia e cel mu bun remediu înţ potriva bălelor Pbtisia pulmonară tuborculosa ioftica|, afecţiunile bronchiale, stomacale şi intesti-a uale, anemia, chlorosa, scrofulosa, rachitis. leucorea [p<5!a aibă]. Kefirul readuce forţele perdute, \ chiar după o slăbiciune extremă, c^ustipiţia (kefir de o cji), diarheâ (kefir de trei c^ile); posedăm! o mulţime de certificate şi păreri dovedesc că KEFIKUL NOSTRU e ştiinţificeşte prep .rat, dar! nu le putem di aci din causa lipsei de spaţiă, ci dăm numai numele celor mal însemnaţi doctori, care aă atestat acesta: Calendero, Maldăr eseu, Sto eescu, Sache Stefănescu, Asachi, Buicliu, Scha-ehmann, Petrini Paul, Istrati, Ureche, Stăuceanu, Salte', Petrescu, etc. ABONAMENT PENTRU CAPITALĂ 100 sticle.................75 lei 50 „ . 38 „ 25 „ . * . . 1 20 ,, PENTRU PROVINCIE 100 sticle.... 50 „ ...■ 25 ..••• . 100 lei 55 , 28 . Transportul se face ijilnic cu trăsura ndstră la loouinţa abonatului- Plata se face prin mandat ’ postai- Pentru âtnenl săraci se face o reducţiune, iar celor lipsiţi cu desăvîrşire de mijlăce li se dă ] gratis, dăoă au re comanda ţie diu partea vr’unuî doctor, ca având nevoie de a face cură de kefir. ' Pe lingă vechiul preparator de kefir. In fabrica ndstră se găseş‘6 şi un caucazian, ast-fel că 1 Onor. Public păte fi încredinţat că va găsi la noi chiar adevăratul Eefic din Caucasia-Depositul nostru se găseşte la eoinptuarul d-iuî Adoljf Qasler, str. Ce ţeî No- 21 bis, şi la farmacia Atexandriu, Calei Victoriei No. 77. Cu stimă, IST. 33IOSSaCT & OmP- ‘4 LIOO A H m DE Gudron-Tolu-Vescat este formată din gudron vegetal de Norvegia, balsam de tolutan şi vesc de brad. Se recomandă ca tâmăduitore tusei vechi, durerel de piept, tuşă, arsuri de stomac, nepoftâ de mâncare, catar al băşicel urinare. Sticla 2,50. INJECŢIA GALBENA sigură în vindecarea scursorel (Blenoragie).Sticla 21. Aceste preparate, compuse de Dimitrie G. Gherman, farmacist în Buzen, se gă-sesce de venzare în Bucuresci la d. Roşu, farmacist, Sf. Gheorghe şi la farmacia Galenu, calea Griviţeî. lă ădevMata CONCURENŢĂ ; NAŢIONALA Societate Generală fie Asigurare în Bucureşti Capital de acţiuni 3 miliOne lei aur d-pliu vSrsate Aducem la cunoştinţa publică, câ am transferat biurou’ile n6stre în palatul societsţ'ii din strada P6m-nei No. 12. Direcţiunea generală. SE RECOMANDA NOUL MAGAZIN UE PENTRU BARBAŢI, BAEŢI Şl COPII confecţionate în atelierul nostru, după ultimele jurnale. Sperăm că Onor. Public, va bine-voi a visita acest Magazin, unde va găsi în tot-d’a-una: Haine Solide şi cu Preţuri Moderate arsura 5 m se intempla sanfasionl. rsiăi a ss nota te M,~«* CU STIMA ,;La Adevărata Concurenţă" LA ADEVEBATA CONCURENŢĂ (D 6 id > U Q > Sd 0 t* i -i o Tipografia d iar ului ' TELEGRAPHUL» Strada BlănarI, No. 20. www.dacoromanica.ro ANUL XIX No. 4667 IN BUCURESCI SI DISTRICTE 10 BANI NUMÎîRUL LUNI, 25 IANUARIE 1888 ABONAMENTE: Pentru Capitală: Pentru un an .... Lei 24 „ ş6se luni .... 12 „ trei luni ...” 7 Pentru Districte: Pentru un an .... Lei 30 n ?<5se luni .... „16 „ trei luni .... „3 Pentru Streinătato: Pentru un an . .In aur lei 40 „ ş<$se luni . . „ n 20 „ trei luni. . n • ^ Abonamentele se fac la 1 15 ale fie Cărei urni, UNNUMER VEvlIUl 25 BANI Abonamentele se plătesc înainte ANUNCIURI SI RECLAME Anunciurl pe pag. IV linia 25 bani. Reclame „ „III „ . . t Ied „ „ „ II „ . . 3 lei „ n n I n ■ ■ 6 „ Pentru Inserţii şi reclame, Redacţia nu e responsabilii. Epistole nefrancate se refusă; articole nepublicate se ard. In Streinătate a se adresa : Francia, Havas, Laffitte & C-nie, place de la Bourse, Paris. Englitera, Engine Micoud, 81 FleetStreet, E. C., London. Austria, llassenstein et Vogler, Wien Rudolf Mosse Zeilerstaette, 2, Wien. Ungaria, D. Moritz Wiest, în Buda-Pest Servitenplats. Vî— fi! ' K Abonamentele se plătesc înainte Redatţiunea, Strada Blănarl, No. 20. DIRECTOR POLITIC : I. C. FUNBESCU Abministraţiunca, Strada Blănarî, No. 20 ALEGERILE DE DEP! JT ATI BUCURESCI, 24 IANUARIE COLEGIUL AL TREILEA Astă-dl votâză colegiul al-lea II şi mâne sâră se termină operaţiunile electoralo cu colegiul al IlI-lea. Prin număr, prin diversitatea intereselor ce represintă, aceste colegii sunt cele mal mari şi mai importante ; e natural deci ca atenţiunea partidelor sg se îndrepte in special către dânsele. Cum vor vota aceste două colegii ? Pentru noi nu e umbră de îndoială că ele, tn absoluta lor maioritate, îşi vor da încrederea partidei libe-rale-naţionale. In adevăr, nimeni în ţara acâsta n’a făcut atâta pentru clasele de cetăţeni cari alcătuesc aceste colegii, cât partida liberală în cei doisprezece ani de când guvernă ţara. Nu vom intra în amenunţirea reformelor sevârşite; nu vom încerca să reamintim cetăţenilor din colegiul al II-lea măsurile ce s’au luat tn favdrea lor de către partida liberală, căci aceşti cetăţeni sciţi tot aşa de bine ca şi noi în ce stare s’aflau Ia 1876 si în ce stare se află adi; dar nu ne putem opri să amintim măcar în trecăt ce s’a făcut pentru ţărani, pentru talpa casei. Cum am găsit noi pe ţărani la 76, o scie tdtă lumea : fără pământ, cu munca robită pe ^eci de ani, sdro-biţî, striviţi de administraţie pe t6te căile. Acâstă stare ticăldsă, am căutat s’o îndreptăm în tdte privinţele. Ţăranii n’avcaii pământ: noi li l-am dat, reîntorcându-le pământurile din 64, împroprietărind aprdpe 50,000 însurăţei, scoţând în vânzare bunurile statului în loturi mici. Nu e-sistă un singur judeţ în ţară, în care poporul se nu fi simţit folosul acestor măsuri. Ţăranii ajunseseră, din causa relei legi de tocmeli agricole, să'şl vîndă munca pe zecimi de ani: — partida liberală a făcut o lege care nu permite proprietarilor şi arendaşilor se angagieze munca sătânului ■ pe mai mult de un an, maximum douî pentru unele lucrări şi care a stăvilit specula ce se făcea cu datoriile de cărciume. Legea de tocmeli din 1882 ocrotesce rodeie muncei ţăranului în tâto chipurile. Ţăranii gemeau subt imposite, e-secutarea dărilor la Călăraşi ajunsese o spaimă, remăşiţele creşteau din an în an ; partida ndstră a pus capăt nenorocitei sisteme din trecut pentru încasarea dărilor : impositele cari privesc pe ţărani le-a micşorat ■— darea personală de la 18 la 6 lei pe an, fonciera de la 6 la 5 la sută — iar remăşiţele, pentru cari perceptorii făceau viaţă amară sătenilor, partida liberală le-a iertat. Administraţia comunelor rurale era în mâna proprietarilor ş’a guvernului, aşa că puterea obştieî ,era întrebuinţată în potriva intereselor sătenilor: partida liberală a curmat acâstă stare de lucruri, a îndepăr- tat înrîurirea proprietarului, a luat de la guvern dreptul d’a numi pe primari şi a făcut ca autoritatea comunală să nu mai servâscă decât la îngrijirea intereselor sătescî. Subt guvernul trecut, interesul cel mare al luminării poporului era lăsat d’o parte; partida ndstră a înmulţit pe cât a fost cu putinţă şc6-lele sătescî şi a îmbunătăţit s<5rta învăţătorilor rurali. Justiţia, în ce pvivesce pe ţărani, era rău organisată şi în paguba lor ; partida liberală naţională a instituit justiţia populară, judecător iele comunale cu juraţi — cari sunt una din instituţiile cele mai practice şi mai folosit<5re. Peste lot şi în t<5te, partidul şi guvernul nostru au dovedit că princi-piele democratice sunt adînc înrădăcinate în inima lor ; astă-dî, popora-ţiunea rurală resuflă liber, păşoşte repede spre o stare materială bună şi se bucură d’o parte largă în eser-citarea drepturilor suveranităţeî naţionale. Pot sătenii să uite tdte aceste îmbunătăţiri făcute de partida liberală ? De sigur că nu: pentru că alt-fcl ar trebui să desperăm de bunul simţ al poporului. Ţăranii nu pot să uite stăruinţa şi dragostea cu cari, de la 1848 şi până adi, partida liberală a luptat şi lucrat fără contenire în fa-vdroa lor. D’aceca, resultatul alegere! colegiului III, ca şi acela al alegerii de la colegiul II, pentru noi e neîndoel-nic : amândouă aceste colegii nu se vor cumpăni nici un moment între oposiţie şi partida liberală, ci în absoluta lor maioritate vor vota pentru candidaţii noştri, pentru candidaţii partidei liberale care tot-d’a-una a lucrat în favdrea intereselor naţionale. TELEGRAME (Serviciul particular al Telegrafului) Petersburg, 5 Februarie. In cercurile diplomatice se vorbesce mult de nervositatea Ţarului, care a fost fârte mult impresionat de descoperirile ce a făcut ancheta judiciară cu privire la uîtimul atentat, plănuit de niliilişti. D-torii Botkin şi Weissenberg aă recomandat liniscea cea mai mare precum şi un regim deosebit. Lemberg, 5 Februarie. S’a arestat în cjiua de ieri un rus, care se presupune a fi un emisar rus, trămis aci pentru a face propagandă printre săteni. Se dice că asupra acestui om s’aă găsit nişte scrisori compromiţătâre. A se vedea ultime scirî pe pag. III cnVNDI-D.Vi’Il Partid iii LtraMaliooal la Tte JUDEŢUL ILFOV COLEGIUL II General Radu Mihaitt Emil Costineseu Dumitru Tănitsescu li. M. lonescu C. Zamfir eseu A. Vhtdescu S Bomulus Opreann Vasile Lascar N. D. Moroianu COLEGIUL III Dr. Gr. Râmai ceaun Nicolae Xenopol JUDEŢUL VLAŞCA [COLEGIUL II l)v. Pitesccanu V. Iepurescu COLEGIUL III I. 0. Fundescu JUDEŢUL DOROROIU COLEGIUL II: Gheorghe Dimitriu. COLEGIUL III: Dimitrie Ghergliei. JUDEŢUL BOTOŞANI COLEGIUL ii : Panaite Gheorgkiade, Gheorghe Rusu, Emanoil Leonescu. COLEGIUL III: A. Sava JUDEŢUL BACĂU COLEGIUL II : Petru Enea, Leon Sakelary. Vasile Tătarii. COLEGIUL III: Gheorghe Exarlio, Ştefan Ţirţescu. JUDEŢUL ROMAN COLEGIUL III : Nicu Gr. Drăgliicî. JUDEŢUL IAŞI COLEGIUL II-lea Constantin Dimitrescu Ioau Ianov Gheorghe Crupenski Gheorghe Tăcu Alexandru D. Xenopol Constantin Lepadatu COLEGIUL IlI-lea Leonida Panopoln JUDEŢUL BJĂILA COLEGIUL II Gr. C. Giani Ion Triandaiil Dr. I. G. Apostolescn JUDEŢUL DOLJ COLEGIUL 11 Nicolae P. Romanesc» Peire Chiţu N. G, Pessiacov Ştefan Pleşea JUDEŢUL TUTO VA COLEGIUL II Iancu C. Codrescn Sava Savini Ştefan Neagoe JUDEŢUL COVURLUIU COLEGIUL II liagi Gliiţit Găitan G. Mihailescu Ion Neniţescu JUDEŢUL TELEORMAN COLEGIUL II Iaeovache G. Noiea State Angli el eseu G. Gâuescu GUVERNUL CONSERVATOR MĂCELĂRIREA BIVOLARILOR DIN GIURGIU IN 1873 Multe mişelii, multe crime aă făcut conservatorii cât au stat la putere; am împrospătat memoria câtor-va fapte din voluminosul dosar al guvernului conservator, mai cu sâmâ pentru generatiu-nile tinere cari n’an simţit direct gârba-ciul d-lul Lascar Catargi. Tot pentru acestea reproducem aci descrierea uneia din mişeliele regimului conservator, descriere făcută în Telegraful îndată după severşirea faptului. împrospătând istoria măcelului bivolarilor din Giurgiu, credem că facem un adevărat serviciu tuturor acelora cari ar putea să fie ademeniţi de strigătele de adi ale conservatorilor: In împrejmuirile oraşului Giurgiu şi în una din mahalalele sâle locueşte o clasă de omeni ce se numesc bivolari, pentru că aii căruţe cu bivoli cu cari transpdrtă producte şi cu cari fac agricultură. De vr’o câţî-va ani de dile agricultura mergând răii, negreşit şi transportul a trebuit se înceteze, ast-fel că în acest timp, ne putând să câştige nimic, a trebuit să cheltuiască tot ce avâii, pentru a’şî hrăni copiii, până aii ajuns să nu mai aibă de cât tiparul mămăligei şi bivolii lor de transport pe cavi nu maî av<5u nici pe ei cu ce-i hrăni. In acâstă stare i-au găsit impunerea de noul şi necontenite imposite ce se decretă de guvern de vr’un an şi mai bine. Neavend cu ce se hrăni, cu atât maî mult nu maî avâii nici cu ce plaţi dările către stat. A-genţii fiscului, însă, sunt nestrămutaţi ca legea tn ceea ce priveşte pe nisce asemenea <5meni cari nu prea voesc să voteze cu guvernul şi in-dulginţî cu partisanii regimului, cari n’aii plătit pe mai mulţi ani dato-riele către fisc şi pe cari nici chiar nu-î avertisâză ca să nu-î supere. Streinii cer bani necontenit; d-nii senatori cer diurnele cele noul create, căci alt-fel nu trec la ordinea dileî, chiar când recunosc că fin an-ţele ţerei sunt risipite şi când miniştrii declară cu cinismul cel mai mare c’au călcat legea; poliţia cere fonduri se. rete pentru a inventa comploturi şi conspiraţiuni; şi datoriele făcute în anul trecut, de peste 30 milidne, trebuesc plătite. Prin urmare, de unde tdte aceste cheltueli; dacă -nu de la popor, când guvernamentalii cel mal mulţi nu sunt astfel de cât ca să li se facă concesiuni de * asemenea natură ? Năvală, dar, a-supra poporului. Acâsta fiind decisiunea guvernului, agenţii săi fiscali n’au mai avut tn vedere nici un considerant, nici mila, nici umanitatea, şi aii început, ca în tâte părţile, a vinde tot ce maî a-veati şi aceşti bivolari în casă, cu preţuri de nimic. S’a vă^ut pe pieţele Giurgiului aducându-se căldări cu carul, vîndându-se o scorţă de 60 lei cu 10, o căldare de 30 cu 5 lei, şi o pereche de boi şeii bivoli cu preţuri mai puţin de jumătate. S’a vădut chiar scene din cele maî patetice. Ast-fel într’o di, în una din pieţe, se aureau maî multe suspine cari eşeau cu sgomot din când în când. Ale cui erau ele ? Ale unui bătrân, ale unei fete tinere şi a mai multor copii. Se vindea bivoliţa ce dedese naşul la botezul fetei şi cave hrănea pe aceşti nenorociţi copii. Fata se ţinea de cdrnele ei şi striga că se omdră dâcă iî va vinde norocul său. Agenţii guvernului însă ar fi vîndut, cu un preţ de nimic, şi aedstă suvenire a unei dile sânte, dâcu nu se găseau câţi-va dmeni caritabili, dmeni de inimă, între cari putem nota cel d’intâiti pe d. Dimitrie Teo-haridi, cave a plătit peste 15 lire şi a redat bivoliţa copiilor şi bătrânului ce plângeau de bucurie. Asemenea scene s’au repetat maî multe, şi vtndările s’au făcut necontenit până când bieţii ţărani au a-juns să facă şepte case măgidiga cu o singură căldare şi serviciul dilnie cu o singură căruţă. Acâsta ora starea bivolarilor când a venit noua dare de douî bani, pusă pe chila de producte transportate de ei, şi Îndatorirea de a’şi a-lege un staroste. Darea, ce e drept, nu era mare; dar când inima omului e înecată, cel maî mic lucru ’î ivită nervele. Pe urmă maî era numirea starostelui, care venea ca o nouă greutate, pentru că trebuia să maî cheltuescă cu cancelaria lui şi cu amploiaţii, din cari unul era deja şi destinat de consiliul comunal; chiar fiul consilierului Florea Marinescu, ce a început mai întâiii conflictul. Bivolarii au venit mai întâiii Dumineca cea faltă şi au reclamat la Comună contra acestor impuneri. Se vede că atunci era vre un consilier mai inteliginte, căci le au promis că le vor face îndestulare şi ei s’aiijri-sipit. Peste o săptămână, văzând că nu s’a luat mei o disposiţiune, ei aii venit Dumineca trecută cerând îndeplinirea făgăduinţei. Astă dată însă, găsind pe d. Florea Marinescu, ’1 aii rugat să rupă hârtiele privitâre la nouile taxe şi la staroste. Acesta, în loc să ’i ia cu binele, a anunţat forţa armată, a arestat pe câţl-va, iar pe ceî l’alţî ’î a risipit, ducendu-se fle care pe la casele lor. A doua Zb un număr de vre o 60 aflând că arestaţii au fost torturaţi şi schingiuiţi, au venit se eâră liberarea lor, căci nu făcuseră nici o neorânduială. Refusându-li-se cererea, ei au năvălit la arest, au scos pe arestaţi, Intre cari se Zice că era u-nul plin de sânge, iar alţii vineţi. Puterea armată a intervenit iar şi a făcut noui arestări. Iritaţiunea a crescut. Ceî cari au scăpat nearestaţi, au alergat pe la tovarăşii lor. Atunci aceia într’un număr de vre o 300, aii venit Marţi de diminâţă lângă gară şi fiind întâmpinaţi de agenţii administraţiunel, au cerut de la a-ceştia liberarea celor închişi. O parlamentare de câte-va ore a urmat necontenit, până când se Z‘ce c& Pre-fectul şi procurorul general aii pri- www.dacoromanica.ro TELEGRAFUL — 25 IANUARIE 1888 mit ordine de la Bucureşti a fi risipi prin armată. Aci începe drama sânger<5să. S’a organisat o adeverată campanie : înainte a mers cavaleria, la mijloc, în trăsură, d. prefect, d. procuror general şi d. Carp în picidre pe d’asupra trăsurel; iar în urmă de tot, o companie de pontonieri. Apropiindu-se la <5re care distanţă de bivolari, conducătorii espediţiunei. cel din trăsură, s’aQ dat jos, aii înaintat către bivolari şi aii chemat să vie o deputaţiune cu care să se în-ţeldgă. Intr’adevăr, s’aii şi rupt trei dintre bivolari, cari au venit cu capetele descoperite înaintea capilor es-pediţiunel. ij i Aci ni se asigură de mai mulţi giurgiuveni că a urmat aedstă convorbire : — Ce vreţi d-vdstră ? a întrebat d. Carp. — Să se libereze tovarăşii noştri, a răspuns unul din deputaţiune. — Acâsta nu se pote fiind că legea opreşte, pentru că tovarăşii d-vdstre ati făcut rebeliune. — Atunci nici noi nu ne risipim. — Avem ordin să dăm focuri. — Mai bine omorî ţi-ne, că numai putem trăi în starea în care ne-au a-dus dările cele multe. In urma acestui dialog, d-nu Ior-gulescu a strigat: — Vă somez în numele legeî să vă risipiţi, sau alt-fel daii ordine a trage focuri. — In numele cărei legi? întrebă unul intre cei trei bivolari. In numele legei care o calcă guvernul fie-care zi ? *Dacă e o <;âteâFe~de lege a se li-_bera dmeni nevinovaţi, călca- ţi-o odată şi în bine. Aceste cuvinte se vede au supărat pe d-1 Procuror şir a ordonat să a-resteze pe cutezător. Cei-l-alţi ’l ati tras din mâna aceluia ce voia să’l aresteze ; a început o luptă de mâni şi atunci se susţine că d-1 Carp a tras cu revolverul şi a lovit în picior pe feciorul lui Nicolae Roşu din Smârda, care a strigat: m'a mâncat cânele! Gei-l-alţi bivolari la acest strigăt ati alergat cu strămurările (aşa numesc ei ciomegile). Prefectul n’a maî aşteptat pe cei-lalţi tovarăşi ci s’a pus în trăsură şi a luat-o la sănătdsă. D-1 procuror general abea a scăpat în câr-cima unui ovreii! şi numai d-1 Carp a fost grămădit cu ciomegele de câţi-va cari ’l aii lovit până ’l aii lăsat fără cunoştinţă, pe când cei-l-alţî au năvălit asupra cavaleriei. Aci a urmat o luptă de şarje, dar bivolarii lovind cu ciomegele în capul cailor, aceştia s’aii speriat, saii întors şi aii luat-o la fugă. Atunci a fost trântit după cal şi rănit căpitanul Ralet şi acel brigadier care a căzut cu capul pe pietrele pavagiului şi a murit. In retragerea sea, cavaleria a dat peste pontonieri şi *d’aci a urmat o confusiune ast-fel că mai mulţi pontonieri au fost resturnaţi şi unii au pierdut chiar puştile. Strîngându-se însă pontonieri! în i areu, au îndreptat focurile asupra bivolarilor, cari îndată au început să se risipăscă. Nu este exact ceea ce spune Monitorul să bivolarii aii fost armaţi cu arme de foc. Nici un soldat n’a fost atins de glonţ. In urma acestui succes al capilor expediţiunei agenţii autorităţei aii început a se răspândi prin oraş cu armele în mână, cerănd a se închide prăvăliile căci oraşul e în stare de asediu ! S’a procedat apoi la arestarea mai multor cetăţeni pacînicî, numai pentru cuvîntul că sunt din partidul-li-beral. Pe lângă vr’o 40 bivolari, cea mai ’mare parte dintre cei cari nu luase parte la revoltă, s’au arestat dd. A. Hristescu şi Rose Ştefănescu, advocaţi ; dd. Andrei Stăncescu, Badea Popescu, Petrică Cârciumaru, I<5n G. Cojocaru, Nedelea Stoenescu, cârciumar, Preotul Pieptianu, Radu Zaharia, Ion Fotescu, Dimitrie Ră-dulescu, Alexandru Dimitrescu şi Do-eiu Abagiu, toţi eomerc anii şi pro- prietari. Din aceştia, până ieri dimi-ndţă, s’au liberat dd. A. Hristescu, Andrei Stăncescu şi Rose Ştefănescu şi s’aQ depus Preotul Piepteanu, Radu Zaharia, Ion Fotescu, Dimitrie Rădulescu, A. Dimitrescu şi Dociu Abagiu. Unirea Principatelor Afil, în diua de 24 Ianuarie 1888, două-» * —fi 1 Balele Sifilitice * Neputinţa Bărbăt&scă Vindecă după cele maî.noui metode, ra-L: dical, fără durere şi împedicare; după ex- i I: perienţă de 18 ani. Specialist în bălele Iu- £ i mesei Strada Emigrat, No. 3, (în dosul gcâlel mi-ii litare intrarea din calea Victoriei prin ?tr, : sf. Voevo^I (pe linia Tramvaiului* ; t Consultaţiunl de la 8 a. m. penă la 6 sera. : F ţ Loc separat de aşteptare pentru fie-care. Plitiaia plămânilor şi Tuberculos» (oftica) ce se cred ea fără tămăduire, aşa că cel atins de aceste bole în câte-va luni, mult un an se găsesc la Cimitir. Astă- p H ► H UI c id î> a 5£ m tu™ ii ii ii......................Timiiwmin RCST URANT ELECTRIC STRADA SF.NICOLAE DIN ŞELARI, VIS-A-YIS de BISERICĂ (IN PALATUL SOGIETAŢEI NAŢIONALE DE ASIGURARE). Sub-semnatul am on6re a aduce la cunoseinţa Onor. Public că la RESTAURANT UL „ELECTRIC11 deschis în«â de la 8 Noembre 1887, se găseşte mâncări gustose şi alese, cu preţurile cele mal moderate, şi ca să ’şi facă cine-va ideie despre eftinâtatea fabulâsă a mâncărilor, notăm aei mai jos preţurile : BUCĂTĂRIE FRANCESĂ SI ORIENTALĂ Vinuri Indigene din Podgoriele cele mai Renumite Cu preţuri cât se pote de moderate : Serviciul nu lasă. nimic tle dorit. Cu deosebită stimă, ANTON URUSOVICI. MĂRCI VERITABILE Din tote ţ&rile şi album pentru eo- leciiuui. * Cu preţuri moderate Magasinul special de mCrcl str. Colţel 9. două perechi de I case juvenil câte |7 încăperi şi pir-ţ ' niţl flecare, curţi! spaţiose. Strada !Polonă No. 55 bis lnformaţiuni în! | Strada Furiilor No. 2, la d. N, An-; [ gelesen. (s)' 0. G. PISTREANU Advocat Strada Popa-Tatu, No. 8. ANTREPRIZA BIROSIlETRlCâ i CITSAŢIREA LATRINjuLOH, CU MAŞINI PNEUMATICE No. 25, Strada Academiei, No. 25. Aiantagiele ce presisti sistemul nostru atâtîn privinţa proistitnăinil cât si a nlMţil sn lasă nimic lt-dorit, ceea ce ne ji pune în pcsiţinne âe a con-cnra pe toţi cel-l-alţl îln aohtă Prâii|l Onor. public $e pite convinge printr’o tiicfâ ce posedă fie-care vas, eâ vâiels i*> umplu eu dssăvfirfire • fâE* PRECIURiLE NOASTRE SUNT CELE KÂl SCĂZUTE, HartieJiVIaculaturâ da vânejare la Tipografia „TelagrafuP PRIMA FABRICA ROMANA DE A )E mi KEFIR-KUiVilS din CAUGASIA ranmiiignTT & IFXTJRTSTISOR.X AI SFITuf^IuETLiOEL DIN CAPITALA Bucureşti. — Şoseaua Kiselef, Cassa Circa. — Bucureşti. Un număr f<5rte însemnat de experienţe fâ-jute în Rnsia, Europi şi România de către celebri- jj t&ţile medicale, asupra resultatului acţiune! Kofiraluî întrebuinţat în spitale precum şi in care| particulare, aii dovedit cu un succes strălucit că Kafirul de Cancasia e cel mu bun remedii! înI potriva bălelor Phtisia pulmonară tuborculosa |oftica], aferţiuniie bronchiale, stomacale şi intesti-i nale, anemia, chlorosa, scrofulosa, rachitis. lencorea [pb!a albă]. Kefirui readuce forţele perdute,! cbiar după o slăbiciune extromă, constipiţia (kefir de o b o > fi o Tipografia farului * TSLEGRAPHUL» Strada BlănarI, No, 20, www.dacoromanica.ro ANUL XIX No. 4668 IN BUCURESCI SI DISTRICTE 10 BANI NUMflRUL MARŢI, 26 IANUARIE 1888 ABONAMENTE: Pfiilni Capitalii: Pentru un an .... Lai 24 « Ş&10 luni .... n 12 „ trei Itfnî . . . B 7 Pentru Districte: Pontru un an .... Lei 30 a Ş<5*e luni .... „ 13 a trei luni .... a 8 Pentru Stveiuătate: P nt.ru lin an . .In aur lei 40 » ţ<$so luni . . a «20 a trei luni. . n «42 Abonamentele se fac la 1 şi 15 ale fie cărei luni, UN NU MEU VECHUI25 BANI Abonamentele se plătesc înainte EDIŢIA A DOUA ANUNCIURI SI RECLAME Anunciurl pe pag. IV linia 25 bani. Reclame „ « III „ - ■ 4 1*4 « « « li „ . . 3 lei A IA I A ■ * 5 « Pentru Inaorţil şi reclame, Redacţia nu e responsabili. Epistole nefrancate se refusâ; articole nepublicate se ard. In Streiniitate a se adresa : Francia, Hayas, Laffltte & C-nie, place de la Bourse Paris. Ffwlitera, Eugfene Miooud,81 FloetStroet, E. C-, London. Austria, llaasenstein et Vogler, Wien Rudolf Mosse Zeilerstaette, 2, Wien. Ungaria, D. Merite Wiest, în Buda-Post Sorvitenplatr. «i A ~ Âbonamentele se plătesc înainte ' '■ i ■ ■■ ■ -J - —^ ni ■ -~^.iW--r--7-î Redaejiunea, Strada Blănarî, No. 20. DIRECTOR POLITIC : I. C. F U N I) E S C U Abminislrajiaiiep., Strada Blănarî, No. 20 ssass^caffisaaasBaaii BUCURESCI, 25 IANUARIE ALEGERILE Cu oeasiunca alegerilor col. I şi al Il-fea s’a dat deja pe faţă resul-tatul cel mai clar, ceL mai palpabil al campaniei oposiţioniste. Am veijut cu toţii, că aceia cari diceail sus şi tare că ţara e cu dânşii, că ei sunt adeveraţiî represintanţi ai naţiune!, că ei, iar nu partidul liberal-naţional represintă adevăratele aspiPaţiuni ale ţărei, n’aii isbutit de cât cu chiti şi va! să se alăgă în patr u-spre-dece locuri. ..Ţara întră ţă e cu noi4 ! diceau inamicii regimului liberal, şi jăra pe pe care aii invocat’o le a răspuns lor că poporul român nu este cu densă şi că alegătorii într’o imensă majoritate nu voiesc a’i cundşte. Iată resultatul campaniei înverşunate ce de 12 ani de ijile aii făcut dmenii trecutului, <5meniî regimului patriarchal, adoratorii regulamentului organic, dmenilor progresului şi neatârnăreî năstre din afară şi din năuntru. Triumful repurtat de partidul liberal-naţional în alegerile de Sâmbătă şi Duminică se va însori cu litere de aur în paginile istoriei nds-tre moderne. Acest triumf a arătat inamicilor noştri politici, că ţăra nu e cu dânşii, că calomnia, cu care s’au servit, n’a avut nici un efect şi că cei cari au calomniat sunt cunoscuţi naţiunei ca calomniatori sfruntaţi, ca o bandă de dmenî tîrîţi de pasiune, de pismă şi de ură. Triumful repurtat de partidul li-bera'.-na'ional în dilele de 23 şi 24 Ianuarie arată că ţa<’a e pentru cei cari prin munca lor, prin inteligenţa lor, prin patriotism au ştiut să rea-liseze idealul frumos la care cu toţii în curgerea văcuvilor am ţintit. Or câte calomnii vor născoci pro-tivniciî noştri, or câte neadevăruri vor propaga, totuşi va rămânea înscris pentru veci în istoria ţărei că independenţa României a fost câştigată sub regimul liberal, sub ocâr-muirea lui I. C. Brătianu, şeful partidei liberale. Or ce vor născoci protivniciî noştri, or câte infamii vor arunca In omenii partidei liberale, totuşi netăgăduit rămâne că consolidarea statului român este opera celor cai au stat la putere în curgerea ultimilor doui-spre-zece ani. Ţăra întrăgă în dilele de 23-24 Ianuarie trecute s’a pronunţat sus şi tare pentru cei oarl aii iubit-o, au trăit pentru densa şi au lucrat pentru mărirea sea. Ţara întrdgă în filele de 23-24 Ianuarie s’a rostit sus şi tare contra celor cari au nesocotit-o, aii des-preţuit-o şi au lucrat cu străinii pentru smerirea sa. Ţara s’a declarat pentru partidul liberal-naţional şi în contra partidului reacţionar. Ea s'a rostit pentru Ion C. Bră-fianu, şi în contra lui Las ar Catargi. Adecă pentru progres, pentru lu- mină şi libertate, şi în contra întu-nereoului şi sclaviei. Pe ici pe colea aii reuşit câte unul din candidaţii oposiţiuneî, dăr ce triumf mediocru, ce rosultat scandalos ! Galaţii aii ales pe şeful reacţionarilor, iar Crriova a votat pentru un 6re-care d. Popp cu aşa spontaneitate c’a eclipsat pe Al. Ştirbey şi pe cet-l-alţi. Morala acestui basm i, căci reuşita mediocră, scandaldsă a oposiţiuneî nu este de cât un basm, e cusută cu aţă albă. Ea denotă că cei rari aii votat pentru candidaţii oposiţiuneî ’şî-aii bătut joc *de cei cărora le-au dat încrederea. Pe când gălăţeniî votau pentru Lasear Ca-targiu, craioveniî au votat pentru Popp, şi pe când leaderul reacţionarilor a avut 138 voturi la Galaţi leaderul mediocyităţei renumite, monumentale, a avut 220 voturi la Gra-ioya. Bisam teneatisl... ^Şi acum, după ce ţăra intregă s’a pronunţat, după ce cu toţii ştim că naţiunea a dat încrederea sa partidului liberal şi a respins pe adoratorii regimului patriarhal, să mai zică inamicii noştri politici că ţăra e cu dânşii, că eî represintă naţiunea română ! TELEGRAME (Serviciul particular al Telegrafului) Paris, 4 Februare. ţiiarele nu cred că publicarea tratatului ar fi făcută pentru a intimida pe (.ar, care se va menţine într’o reservfi pacinică. Bruxcla, 4 Februare. Le Nord vorbind de publicarea tratatului austro-german şi de scopul pacînic ce aceste două puteri pretind a urinări, qlice că egreâ de a vedea la început cum pnblicilatea dată unei convenţiuni îndreptate în potriva Rusiei ar putea produce un efect de Împăciuire. Berlin,, 4 Februarie. Gazeta Germanici de Nord, zice că, dacă din publicarea tratatului de alianţă se trag nisce consecinţe cari lasă să se prevază o resolvare repede a crisei actuale, acesta nu pote fi de cât o apie-ciare individuală. Trebue să se recomande o interpretare rece şt roţionată, cu atât mal mult cn cât acest procedeu surprinzător al cabinetelor din Berlin şiVienaeste incontestabil conform trebuinţelor unei situa-ţiuni extraordinare. Borna, 4 Februarie. Camera dă prin 240 voturi contra 7, un vot de încredere guvenulul, în urma nnei declaraţiuni a d-lut Crisip cire spune că situaţiunea Europei este ast fel că Italia nu păte remine indiferentă că pn-blicarea tratatului de alia iţă austro-german. Acesta publicaţiune este un avis ci lumea voesce pac3a, iar Italia lucrăzâ pentru acelaşi scop. ’I trebue deci să aibă o armată şi o marină tare. A se vedea ultime sciri pe pag. III CA IN'DI DAŢII. Pariu Literal • Saţioial îi Teră JUDEŢUL ILFOV COLEGIUL III Dr. Gr. ltâmuiceanu C. I. Stoicescu JUDEŢUL VLAŞOA COLEGIUL III l. C. Fuudescn JUDEŢUL DOROROIU COLEGIUL III: Dimitrie Gherghel. JUDEŢUL BOTOŞANI COLEGIUL III: A. Sara JUDEŢUL BACĂU COLEGIUL III : Ghcorghe Exarho, Ştefan Ţirţescu. JUDEŢUL ROMAN COLEGIUL III : Nicu Gr. Drăgliicî. JUDEŢUL IAŞI COLEGIUL III-lea Leonida Pauopolu JUDEŢUL TELEORMAN COLEGIUL III-lea] Alexandru Belu. JUDEŢUL GORJ COLEGIUL III-lea Dinei! Skileru JUDEŢUL ARGEŞ COLEGIUL III Citpita novici JUDEŢUL BUZEU COEGGIUL III-lea C. Cătuneauu. L. |C. Trestianu JUDEŢUL D IMBO VIŢA COLEGIUL III-lea V. Dumitrescu. JUDEŢUL AI USC EL COLEGIUL III-lea Ziinfirescu JUDEŢUL NEAMŢU COLEGIUL III-lea D. Şorec JUDEŢUL PRAHOVA COLEGIUL III-lea G. Georgesc. Cireşeauu JUDEŢUL SUCEAVA COLEGIUL III-lea M. Cogăluiceauu. Barbu Ştefauescu. JUDEŢUL TUTO VA COLEGIUL III-lea Iordachi I. Iarnandi Resultatul aleger. col. II Jud. Argeş.— Volanţi 390. înscrişi 530. Nae Constantinesca l.-n. 213 ALES I. Purcăreanu hber-naţ,. 205 ALES J. Rădulescu oposant 180 v. ComămSnu oposant 163 v. Buletine anulate 7. Jud. Bacău.]—Votanţi 407. înscrişi 465. Petre lene lib.-n. 278 v. ALES. L. Sachelarie n.-l. 216 v. ALES. Caton Leca oposant 254 v. ALES. K. Sevastian n.-l. 135 v. St. Costandachi liber.naţ. 118 v. Buletine anulate 3. Jud. Buzăfi.— Votanţi 662. înscrişi 920. I. Dimitriadi op. 437 v. ALES. Nae Stătescu op. 402 v. ALES. N. Brezeanu lib.-naţ. 204 v.‘ Simion Orescu lib-.naţ. 219 v-Antonescu M. op. 30 v. Buletine anulate 11. Jud. Brăila. — Votanţi 685 Ion Movilă opos. 330 v. ALES. Al. Djuvara opos. 437 v. ALES. Balotaj între d-niî : M. Marghiloman opos. 302 v. Gr. Giani lib.-naţ. 199 v. Apostoldnu lib.-naţ. 178 v. Polichroniali indep. 111 v. Chr. Sulioti indep. 55. C. C. Bacalbaşa, so ialist, 7 v. Jud. Botoşani. Em. Leonescu l.-n. 183 ALES. P. Gheorghiadi l.-naţ. 192 ALES. G. Rusu, lib-naţ. 189 v. ALES. C. Bobeieă oposant 160 v. M. I. Ciulleî oposant 168 v. G. Micles u oposant 136. Anastase Botez indep. 15. Buletine anulate 10. Jud. Covurlui.—Votanţi, 605 Robescu, opos. 430 v. ALES. Ressu opos. 377 v. ALES. Balotaj între GAMihăilescu cu 313 şi Neniţescu 340. Jud. Caracal.—Votanţi 319 înscrişi 455 Brabeţeanu lib. naţ. 208 v. ALES. M. Popcscu opos. 76. Buletine anulate 35. Dâmboviţa.—Votanţi 310 înscrişi 379 V. Dimitropol, op. 164 v. ALES Comăneanu, liberal, 123 v. Fussea, liberal-naţional 18 v. I. C. Petrescu, 1 Buletine an late 3. Jud. Dolj.—Votanţi 780 înscrişi 1539 N. P. Romanescu, l.-n. 418 v. ALES P. Chiţu, lib -naţ. 373 ALES. Tache Ionescu, op. 406 ALES. C. Ciocazan, op. 466 ALES. Preotul Elefterie Petrescu, liberal naţional, 188. N. G. Peşacoff, op. 233. M. Stătescu, 19. Al. Varlam op. 316. D. P. Dim', 34. Ulise Boldescu. op. 320. G. N. Peşieu, 98. Buletine anulate 41. Jud. Dorohoii!.—Votanţi, 155 înscrişi 181 G. Dimitriu, lib.-naţ. 115 v. ALES Calcantrauv, oposiţie, 40 v. Fâlciu.—Votanţi 239 Inscrisi 281 Radu Mihaî, lib.-naţ. 200 ALES. V. E. Caligavi, lib.-naţ. 155 ALES. G. N. Roiu, op. 82. Eug. Calognonu, op. 16. Buletine anulate 6. Gorj.—Votanţi 169 Cavabatoscu, lib.-naţ. 92 v. ALES. Aureliai, lib.-naţ. 77 ALES. Judeţnl Ilfov. General Radu Mihaih, lib. naţional, 3558 v. ALES. Al. Vlădescu, lib. n., 3455 v. ALES. C. I. Zamfîrescu, liberal naţional. 3476 v. ALES. N. D. Moroianu, liberal naţional, 3336 v. ALES. Em. Costinescu, liberal naţional, 3520 v. ALES. D. Ionescu, lib. n., 3454 v. ALES. V. Lasear, lib. n., 3440 v. ALES. D. Tănăsescu, 1. n., 3445 v. ALES. Romulus Opran, liberal naţional. 3607 v. ALES.. Gr. Arghiropol, op., 422 v. Pană-Pencovici, op., 496 v. Marcovici, op., 510 v. Sava Vasiliu, op., 449 v. D. Petrescu. op., 443 v. Gr. Triandafil, op., 525 v. Economu, op., 411 v. Anghel Dumitrescu, op., 486 v. Naumescu, op., 399 v. N. Basilescu, independent, 360 y. C. Moroiu, independent, 113 v. Judeţul Ialomiţa.— Votanţi 268. Înscrişi 332. Ath. Stoenescu, 1. n., 171 v. ALES. N. Manoscu, 27 v. N. Moscu, 26 v. Uiescu, 28 v. V. Vines, op., 12 v. Buletine anulate 4. Jud. Mehedinţi.—Votanţi 457. G. Vernescu op. 243 v. ALES. I. Nucşoreanu op. 238 v. ALES. D. Lupuleseu lib. naţ. 151. V. Stefănescu lib. naţ. 121. Judeţul Muscel.—Votanţi 203. înscrişi 258. P. Zamfîrescu, lib. n., 155 v. ALES. Negulicî, op., 48. Judeţul Neamţu.—Votanţi 314. înscrişi 376. Dr. D. Cantemir, 1. n.,287 v. ALES. Buletine anulate 27. Judeţul Oltu.—Votanţi 204. înscrişi 239. Vulturescu, lr.b. naţ., 149 v. ALES. T. Gabunea, op., 51 v Buletine anulate 4. Judeţnl Putna.—Votanţi 473. înscrişi 919. N. Pruncu, lib. n., unanimit., ALES. G. Langa, 1. n., unanimitate, ALES. Dr. Cătulescu, unanimitate, ALES. Juil. Prahova. — Votanţi 827. înscrişi 1,330 N. Garoflid op. 537 v. ALES. N. Răşcanu op. 516 v. ALES, N. Popescu op. 470 v. ALES. Saruleanu op. 465 v. ALES. www.dacoromamca.ro TELEGRAFII L — 26 IANUARIE 1888 N. Micescu lib. naţ. 266 v. Al. Stavridi » , 251 v. St. Boiciu » » 221 v. C. Stoicescu „ » 201 v. M. Stefănescu indep. 70 v. Buletine anulate 61. Jud. Roman. — Votanţi 287. înscrişi 315. Iancu Vasiliu lib.-n. 211 v. ALES. V.G.Mourţun socialist 154 v- ALES. Balotaj între d-nil Ştefan Zarifo-pol liberal naţional 130 v. Ghiţă Botez liberal naţional 106 v., Nicolai lonescu 89 v., G. Dimitriii Braniş-teanu 78 v., G. C. Belort 25 voturi, Drăghicî conservator 53 v. Jud. Rîmnicn-Sărat Dr. N. Popescu l.-naţ. 178 v. ALES. Iosef Oroveattu op. 124. Jud. Romanaţl. — Votanţi 319. înscrişi 455 I. Brebeţeanu l.-naţ. 208 v. ALES. C. D. Popescu op. 76 y. Buletine anulate 35. Suceara.—Votanţi 135 înscrişi 152 Agioglu, lib.-naţ. 77 v. ALES L. Nicolescu, op. 38 Ciudin, 17. Teodorii, 2. Anulate 2 buletine. Jud. Tecuci. — Volanţi 221 înscrişi 264 D. Morţun, cu umanimitate ALES Teleorman. — Votanţi 972 înscrişi 521. G. Ganescu lib.-naţ. 292 v. ALES lacovachi Noica, liberal-naţional voturi 290. ALES State Anghelescu l.-naţ. 288 ALES M. Manciulescu opos. 228. P. Crainiceanu opos. 218, Badescu opos. 226. Operaţia electorala s’a terminat azi la ora 6 jum. dimindţa. Tutova. — Votanţi 453. V. Paladi op. 244 ALES. Nieoreseu op. 244 ALES. Balotaj între d-nil: 1. Fâtu op. 217. I. Godrescu lib.-naţ. 222 v. Ştefan Neagoe lib.-naţ 211. Ion Savin liberal-naţional 121. Jud. Vâlcea. — Votanţi 329. înscrişi 412 Vilacros, lib.-naţ. 238 v. ALES Valerian Urseanu op. 67 v. Buletine anulate 28. Jud. Vaslui. — Votanţi 129 înscrişi 158 Dr. Munteanu lib.-naţ. 99 v. ALES Bastaehi op. 21 v. Buletine anulate 10. Jud. Vlaşca. — Votanţi 417. înscrişi 590. V. Epurescu, lib.-naţ, 253 v. ALES Dr. Pitişteanu lib.-naţ. 230 ALES A. I. Ulubeanu op. 134. I. T. Dumitriu op. 149. Antonescu-Remus 27 V. Atanasiu 25 Buletine anulate 7. LIBERALI Şl CONSERVATORI E curios de ygijlut proporţia în care s’au împărtăşit, la colegiul I, diferitele partide politice. Se cunosc definitiv 66 de resultate; din acestea. 45 sunt în favdrea liberalilor-naţionali, 10 în favdrea li-beralilor-disidcnţi, 3 pentru liberalii-independenţi, 5 pentru conservatori şi 3 pentru junimişti. In total avem deci 58 de liberali şi numai 8 conservatori. Acest resuitat e fdrte semnificativ ; dacă colegiul [ nu dă de cât 8 conservatori, aedsta însdmnă oă partidul boierilor-reacţionari trage de mdrte. Ş’atât mai bine. ------C<—---------- COMPARAŢIE Instrucţia privitore la agitările anar-chiste şi socialiste s’a început anul trecut. In urma apariţiei panfletului Diavolul roşiii instrucţia a fost întinsă mal târţLil ?i asupra or anisărel socialiştilor germani din Elveţia cum şi asupra diferitelor întruniri socialiste şi anaruhiste. După aceea a avut loc arestarea lui Ehrenberg, Schroder şi Ilaupt, aşa că consiliul federal abia la 27 Ianuarie a fost în posiţie de a lua decisiuni în a-căstâ privinţă. Deja în cursul primei in-struc iunl .departamentul justiţiei şi poliţiei a recomandat oficinei diarnlul So-cial-Demokrat care a editat pe , Diavolul roşiii' de a 'şi modera tonul înpubl ca-tiunile s.ile, şi consiliul federal a aprobat şi a accentuat laal energic avertismentul respectiv. dentelor cari aparţin unei epoci fârte îndepărtate şi cad într’o situaţiunc diferita de acea de astă-Zi. Baronul Mohrenheim, înştiinţat despre acestafde către amici comuni, fu antorisat de guvernul sCU a intra în relaţiunl cu d. Fioquet şi a primi invitarea lui. In acest fapt so pote vedea din partea guvernului rus numai dorinţa de a uu blesa pe nişte persâne politice cari ocupă în republică o posiţie atâtAle considerabila, cum şi un act de pură complesetiţâ, care a fost provocat numai şi numai prin iniţiativa domnului Fioquet. Ruşii se plâng piarul oficial din Varşovia Warszaw-ski Dniewnik se plânge că nişte negustori evrei din Galiţia introduc în Polonia de sud revolvere, puşti şi alte m u-niţiunl decontrabandâ şi le vînd acolo pe. nişte "preţuri de nimic. CURIERUL ORIENTULUI H (S11naţiunea. — soiri; — coi‘(*j'. ji;i tb-falare) Am căutat să însumăm şi se punem faţă în faţă resultatul alegerilor de la colegiul J.—Iată cifrele: liberalî-naţionall opos iţie Argeş 25t 108 Bacău 438 75 Botoşani 194 §200 Brăila 174 248 Buk.Su 485 505 Covurlui 241 202 Dâmbovita 311 155 Dolj 607 650 Falciu 129 56 Gorj 284 94 Ialomiţa 294 laşi 488 534 Ilfov 3,800 2,628 Mehedinţi 326 467 Muscel 148 100 Neamţu 156 30 Olt 268 56 Prahova 329 124 Putna 647 242 R.-Sărat 204 128 Roman 125 72 Romanaţi 202 156 Suceava 89 55 Tecuci 209 — Teleorman 202 467 Tutova 227 189 Vaslui 46 150 Vîlcea 349 137 Vlaşca 184 195, In total, aii avut; liberalii-naţionali oposiţia 11,541 voturi 8,323 voturi Dinamitarzi irl amiezi condamnaţi Se telegrafiazâ dia Londra c ă dinamitardă Gallan şi Harkins aii fost condamnaţi Ia cinci-spre-qlece ani de muncă silnică. Deosebirea la colegiul I, a fost deci de: 3,178 votuţL Balotagiele vor modifica fireşte aceste cifre. Informaţiunî Exteridre Socialiştii în Elveţia Un comunicat al consiliului federal publicat de tjiarele din Berna se exprimă în modul următor : Polemica militară a oficiosolor mso-germane. Răspunsul publicat In Novoie Vremia de către * o autoritate militară, la adresa Iul Milităr-Wochenblatt mal accentuezâ şi aceea, că Germania pote trimite la frontieră, în şese-spru-tjece Zile, pe aprăpe pa-tru-spre-(Jece linii ferate învecinate cu dece puncte ale frontierei ruse, un milion de soldaţi. Acăsta e o împrejurare importantă, asupra zâreia însă strategicii germani observă tăcerea. Numai Germania p6te lua ofensiva ; Rusia ' este însufleţită de dragostea pâcei, însă nu se fereşte de a da pe faţă că se pregăteşte pentrn apărare. Numai sporirea mereu eres cendă a armatei germane ameninţă pacea Europei. întăriri militare ruseşti Bilele acestea* o comisiune militară a inspectat şanţurile ce se construesc a-cum de alungul liniei ferate Demblin-Dombrow, Şanţurile aU fost găsite într’o stare nemulţumitore. S’a hotârît să se înceteze cu aceste lucrări. Ni se scrie din Fetersburg, că guvernul rus a hotărî! să nu deschizâ 'universităţile pînă ce nu se vor elabora nouă statute draconice pentru studenţi' Cu redactarea acestor statute sa însur cinat o comisiune, compusă de trei senatori şi şeful 'giandarmeriel din capitală. Tinerii 6menl, lipsiţi de educaţiune superioră, plăcâ în străinătate, universităţile din Viena, Berlin şi Paris, precum şi cele din Elveţia să umplu cu studenţii ruşi. Guvernul rus îngrijii de acestă e-migrare legală a tinerilor omeni a ordonat guvernorilor din provincie să se refuze paşaporte eelor cari plecă în sirei-nfttate pentru învăţătură. * * * Scrisori din Macedonia (Corespond. particulară a Telegrafului) Magarova, 21 Ianuarie Domnule Redactor, Graţie patrioticului al Z-vâstră şi Ziarelor din Constpol., Tarik, The Levant- i zis de cât că publicaţiuui de felul acesta tarea Românilor şi Albanezilor din -cia, cari înţeleseră în fine politica G -ciei, care sub cuvânt că voesce a’l „ i bera, tinde a:l sugruma. Aşa vedem pe fîe-care Z' clerul gr;, şi agenţii politici al Greciei luptâudu-se pe t6te căile licite şi ilicite cu bieţii români cari vor se şi apere interesele lor naţionale şi să se einanicipeze de sub o politică anti-naţionalâ ca acea greco-fa-nariotica. Turcia încă descoperă pe fiecare Zi mijlocele infame, de cari clerul grec şi agenţii greci se servesc pentru grecisarea Românilor şi Albanezilor de unde şi resturnarea Imperiului Otoman. Corespondenţele revoluţionare ale faimosului Pikon, de care onor. Z ar al d vâstre a vorbit de mal multe ori, precum şi acelea ale archiereilor fanarioţi Ma-theifl şi Cirillfl, ex-archierel la Bitolia şi Castoria, astă-Zl după tât.e aparenţele încarceraţi la Constpol ai! dat destule motive şi probe Turciei ca să se pătrunZă de scopurile politice ce grecii urmăresc pentru ruinarea Imperiului săfl. Este necesar să amintim aci că şi corespondenţele publicate pe fie-care Z' de către organele salariate de greci precum foia Iui Vutira („Neologos»), Constanti-nopolis, Ie Phare du Bosphore, nu sunt de cât nisce fabricafiuni,prin cari grecii voind a denatura starea adevărată a lucrurilor din Turcia, se compromit înaintea el, şi dau pe faţă tendinţele şi aspira ţiunile lor politice. Aşa le ,Phare du Bosphore, organu grecesc, voind a denigra reputaţia şi misiunea şcolelor române din Turcia în-tr un articol publicat în cele din urmă în sinistra sajjnaivitate nu se ruşineaZâ de a spune că, ‘Les Roumains veulent roumaniser Ies Valaques». Ce înţelege prin aceste vorbe? N’avem alt ceva de D-l Fioquet şi ambasadorul rus. Journal des Debats scrie urmâtârele: D-l preşedinte Fioquet îşi exprimase de mult regretele sale vii că invitând la dânsul în calitate de preşedinte al Camerei pe corpul diplomatic, ambasadorul rus lipsea; el făcuse tote demersurile dependinţe de el pentru a şterge impre-siunile ce puteai! să resulte în urma inci- Herald, la Turquie şi altor <]tiare Europene precum la Reoic de T Orient, şi altele, cestiunea româuo-albaneză din Turcia s’a ridicat la o problemă diplomatică, care preocupa astă-Zi mal tâtâ lumea politică. La acestea mai contribnirâ şi diferitele broşuri, ce de curând afl apărut în acestă privinţă, aşa sunt: „Les Valaques du\Pinde“, „Les Grecs, Ies Valaques, les Albanais et l'Empire Ottoman“. In modul acesta, âstă-Zî mai t6ta Europa şi Turcia s’au luminat despre intrigile şi şarlatan iile grecilor .şi mal cu semă ale clerului grec, care sub masca clericala urmăreşte scopuri politice şi voeşte ca românii şi albanezii din Turcia să trăcă înaintea Europei şi Turciei de greci. Ast-fel, că astă-Zi nu ne mal temem ca Europa să comită aceeaşi gre-şalâ ireparabilă, ce a făcut cu Thesalia, provincie pur românescă, şi să sacrifice o populaţie de două şi de trei ori mal mare de cât acea a Greciei minciunilor, adică statisticilor!! falşifieate ce gregil până mal de-ună-Zi presintati înaintea Europei şi în virtutea cărora apoi ’şl făceaţi pretenţiunl asupra unor ţări care nu le aparţin sub nici un titlu. Dar cea-ce e şi mai mult, este descep- | nu fac onore nici redacţiei n ci corespondentului lui Phare du Bosphore. In loc dăr se caute a denigra reputaţia şcolelor române din Turcia, a căror misiune este de ajuns cunoscută guvernului Otoman, n’ar făcea ore mal bine ca Ziarele sus amintite se vorbescâ de corespondenţele revoluţionare, ce guvernul Otoman le prinde pe fie care Zi în mânele agenţilor politici ai grecilor a-dncend în mortul acesta şi un bun serviciu Imperiului turcesc ? Sunt ele ore streine de cunoştinţa tutulor acestor lucruri ce se întâmpla în Turcia, sau sunt şi ele (căci ahnintrelea s,e pâte esplica tăcerea lor) complici cu autorii acestor lucrări revoluţionare ? Suntem însâ c onvin.şî că Turcia nu numai că nu vn da nici o ascultare unor ast-fel de calomnii ca acele ce se înşi-reZa pe lie-care Z‘ în Ziarele Neologos e tutti quanti, dar însă va recunâsee că numai deşteptarea Românilor din imperiul săâ va putea asigura domnia sea în Macedonia, Epir şi Albania. Iar de altă parte Românii şi AlbaneZiî înţelegând câ mântuirea lor nu stă de cât în subsis-tenţa imperiului Ottoman vor lupta alăturea cu el în contra inamicilor comuni cari tind la desmembrarea lui: FOIŢA ZIARULUI * TELEGRAFUL» (7) UN AMOR MISTERIOS DE C. MEROUVEJh Faţă In faţă.—Trădarea Ducele stătea nemişcat, speriat, uitân-du-se cu gr6zâ la acea femee care ’l făcuse ca el, ducele de Vaudry-Langon, să comită un omor îngrozitor, omorând pe acela pe care ’l înşela şi care cu tăte a-ceste ’l cruţase, când intră în camera în care erau cei duoi amanţi. Barăna îngenunchiatâ lângă baron, cu mâna pe inima lui, aştepta ca să ’şl dea cea din urmă răsuflare. Ea nu stătu mult îngenuehiatâ lângă densul. O eonvulsiune puternică şi cea din urmă sgudui pe rănit. Un suflu uşor eşi din gura lui. Sângele îl înroşise puţin buzele. Totul era sfârşit. ! Baronul murise. Cel duoi complici stăteai! unul în faţa altuia. De acum înainte eraţi legaţi între ei prin acea legătură infamă ca duoi criminali. Ducele pare câ auZia încă cuvintele de miserabil ! asasin ! ce le rostise baronul căZănd jos. Aceste cuvinte nu le uită nici odată. Barând ’şl puse mâna înaintea ochilor ca şi cum ar fi voit să împedice privirea bărbatului el, acea privire dispreţuitâre, ironică şi ameninţătâre în acelaş timp ca şi cum ar fi ştiut că miserabila nu se va mal îngriji de el după mârte. Câte-va minute cel duoi complici nu Ziceai! nici un cuveni. El se uitah la cel asasinat, a cărui presenţâ în acel loc îi îngrozea. Ei aşteptau să auZă vre un sgomot de paşi. Detunările trebue să se fi auZit de cel din casă, aşa că măcar unul din servitori trebuia să vină şi să vaZâ ce s’a întâmplat. Pendula din perete arăta unu şi Zece minute. Nu mal veni nimeni în acea cameră. Vinovaţii eraâ acuma siguri că detunâ- rile n’au fost auZite, cu tâte aceste, po-siţiunea lor era forte critică. In acele momente, ducele era abătut, numai Luisa era cu sânge rece. Ea stătea în faţa cadavrului şi căuta vre-un mijloc să scape din situaţia grea în care se afla. Cum însâ să scape ? Trebuia se şteargă urmele acelei crime . Barona nu voia se fie târâtă înaintea justiţiei, să caZâ dintr’o posiţiune aşa de strălucită în care se afla. Ducele zăpăcit ou totul şi incapabil de a face ceva, de a da vre-o idee de scăpare, era galben la faţă pare-câar fi fost lângă eşafod. — E îngrozitor ce am făcut, zise el în sfârşit. — De ce ? replică barona. Ţi-am scăpat viaţa. Ş’apoî eă m’am apărat. El mă ameninţa. Trebuia ore să las se mă dea afară ca pe o servitore. Trebuia ore se renunţ la posiţia de aZi, pe care am căpătat-o căsâtorindu-mă cu el ? Nu înţelegi câ acuma sunt liberă, că viitorul e al mea !.... Ducele nu răspundea nimica. — Ce, nu cum-va voiai să mă laşi învinsă ? Dacă mă iubeşti ’ţl daO tot ce am. Nu se întâmplă nici o victorie fără morţi pe câmpul de luptă, dacă vom şti să ascundem ‘crima ce am comis-o, cine va afla ? După câte-va momente urmă. — Averea, 6re ’ml-a rămas mie? Nu cum-va el şî-a regulat afacerile ? Dacă a rupt testamentul după cum zicea, saă dacă I a modificat, atunci cum rămân eu ? In acele momente barona nu mai era acea femee liniştită, impozantă, cunoscută de întreg Parisul, care o admira când ea se ducea la teatru sau la preumblare la pădurea Buloniei, era o sel-batecâ, o hoţă care voia să ’şî asigure viitorul, după ee a scăpat de bărbatul pe care în realitate nu’l iubea. Barona vârî mâna în pardesiul luiJac-ques, scâse un portofoliu negru, aurit pe margini şi începu a’l răsfoi. — Nimica! zise ea. Apoi Iovindu-se peste frunte zise : — Pote să fie ceva în camera lui. Făcând doui paşi spre camera baronului, Luisa se opri d’odată zicând: — Am aflat! Bai'âna puse mâna pe braţul ducelui şi ’l mişcă, deşteptându-1 din amorţeala în care se afla ducele. — Trebue să’l ducem mai înteiâ d’aci, zise ea. Ajutâ-mi. Cu mare băgare de sămă barona deschise o uşă pe care baronul o închise după ce intră în camera în care se a-flaâ cel doui amanţi. Acestă uşă dădea într’un salon din care se intra în camera luî Jaeques. Din uşa salonului se vedea o uşă deschisă, acea cameră era luminată da o luminare ce ardea încă pe o măsuţă. — P’aci a venit, zise Barona. Ducele şi barâna ridicară cadavrul de jos şi’l duseră în camera baronului, pu-nându-1 pe pat. Aeel pat, cu cadavrul .'nenorocitului baron pe el, întins pe o covertură de mătase aprope neagră, presenta un aspect trist. Jaeques Bresson parcă dormea. Barona îi scosese pardesiul şi-l aruncase pe un scaun. Pălăria şi mânuşele erau pe cămin. Baronul stătea întins pe pat îmbrăcat numai în redingotă închisă de sus până jos. Cele două glânţe ce ’i străbătură în pept nu lăsară nici o urmă afară. O scurgere de sânge în plămâni ’l înăduşise. Barona, cu mult sînge rece, luă arma cu care ducele ucise pe baron, şi o puse lângă el. Arma cu care ducele ucise pe baron era un pistol mic, de mare valore, cu care barona trăgea adesea la ţintă. www.dacoromanica.ro TELEGRAFUL — 26 IANUARIE 1888 A.şa vedem totă ziua românii câştigând dreptul lor, spre # se convinge de marfa confecţionat? adi în ţfirs, şi sunt sigur oă va fi pe deplin satisfăcuţi. Ou stiiuă, LiBIBOVICZ. CASA DE SCIHMB TOMA ŢACUT In Noul Palat Dacia-Romania. No. 4. — Strada Lipscani. — No. 4. BUGUEESCl Cursul pe <)ina de 23 Ianuarie 1888 5°/0 Rentă Amortisabile. . 5% Reuta Rom. Perpetuă. . G^/o Obligaţii de Stat. . . G"0 » C. F. R Regal. 5°/0 , MuUicip. vechi lO fr. » Casa Pena, 3001. 5°/0 Srisurt funciare Rural. 7°i0 » 5% » , Urban. 6% . 7«/0 , 67» » de Iaşi Jmpr. cu prime.Rucun 201. b. Los. Crucea Roşie Italiane. Acţ. Bancei Naţ. Rom. 500 1. 6®/a Comunale noul . . . Banca Prevederea. . . DIVERSE Aur contra Argint. . . . » , Bilete de bancă Fiorin Wal. Austr. Mărci Germane............... Bancnote francese. . . Ruble de hârtie, . . . Cump. Vând, 92— 93— 10'/2 9t\t 88 ya 89,/- 73 i/i 741/2 210- 215— 88«/t 891/, 104- 1049,4 85— 86— 95— 96— 102— 103— 74 V» 75, ■« 34— 38— 28— 31 — 17 20 17 20 200- 124— 17 17 202— 126 - T ’/i L09.- tOi -213—’ 223— 99 lATiONALA IC Societate Geimll d$ Aslguriw ia Buouresoî Aprobată pri» deeret regal No. 225, din 25 Ianuarie 1885. CAPITAL SOCIAL 6,000,000 LEI Prima emisiune 3,000,000 lei deplini versaţi 15,000 acţiuni de lei noul 200 fie-eare, din care 1,000,000 lei specialmente afectaţi ca fond la garanţie pentru ramura asigurărilor asupra vieţel Deservii de premii şi fond reserva 850,000 L N A Ţ I O A LA. asigur A s 1. In contra daunelor de Incendii!. — II. Contra daunelor de Grindină (piatră). — III Contra daunelor de Transport precum şi Valori. — IV. Contra Spargere! geamurilor, oglinzilor, etc. — V. Face asigurare asupra vieţel. a), Capitaluri flve în cas de deces Cu participare de 70 la sută din beneficia în eombina-ţiunile următdre : asigurări asupra vieţel uneia s6a a două persdne, asigurări temporale, asigurări mixte cu capital dublu. b). Capitaluri în cas de vi£ţă Combinaţiunile urmâtdre : Asociaţiunî mutuale de supra-vieţuire. Asociaţiunî In grupuri *de 12 ani pentru copil de la 2 ani jum. până la 9 ani inclusiv. — Contra asigurări capitalur fixe pentru Dote, fără contra asigurări .şi rente viagere în diferite combinaţiunî. Pănă la finele anului 1885, NAŢIONALA, a realisat în diferitele ramuri de asigurări ca premii aproximative 10.500.000 1. n. şi a plătit ca despăgubiri aproximativ 7.500.000 1. n. DIRECŢIUNEA GENERALA SSSsSSfi SOCIETATEA DE BASALT ARTIFICIAL Şl DE CERAMICA; DE XjA. CO T Li O O fi 'i^Ţ X Societate anonimă cu un capital de 1,500,00© fr. întreg vSrsat $ Osina situată in BueuresoU Ootrooeoî, Şoseaua Pandurilor, peste drum de Asi Ă Iul Elena, legată ou calea {erată, prin staţiunea Ee&ie*Sp5rea, | âWP Direcţiunni şi Deposit Principal în Bucurescî, Strada Ddrr.neî, No. 14. SO5OOG3QGOOXOQ0QOOOOOO® e o eo DEPOUL FABRICEI DE O U «EraBmsKsas o O MARE ASORTIMENT DE § Adresa t«ăIeg,ra.*ioă.; I-SAltj3A.LP3?, Bucurescî § CURELE DE TRANSMISIUNI 0 DEPOSITE SECUNDARE : In BacuVesai, Calea Gri viţa, Nr. 86. în brăila ia O. G Grosovich, piaţa Nf. Arhanghel, în Oraiora ia 1). G Poumay, baaqţnev. fndnstrm -’aţională ala cărei produse au obţinuţi» Expoaiţiunea Cooperatorilor din BucureeeS cea mal mare recompensă: Ţţ DiPLOMA DE ONOARE CLASAI-* V o c Gu/ântate prima cualitate O O CURELE DE CUSUT X g TUBURI DE CAUCIUC i g Cu spirale şi fără spirale gjj fSsstras dl*i preţurile curente pentru Tiacuresct Strada Dâmnei, No. 13. Hârtie Maculatură de vânzare la^lelegraful^ Felul Materialului

w a w es a -i 325 400 300 3.75 Pavele pentru b-igngiu la m. p. 61 271 15.00 250 14.00 230 13.00 Lespizl pătrate .... la in. p. 2', 33) 11.0) 360 10.00 320 9.50 Pătrate felurite. . . . la m. p. 35 120 10.00 210 9.00 180 8.0o Borduri de grad,ni . . ta m. !. li 150 —. — 130 . 109 Cărămizi retr.osare . . la cu. o. 120 320 . — . — — , Cărămizi ou 6 găuri . - la a. p. 8 ■ 65 —,— 1 . — • Se aduce.la ounoştinţa Onor. Public câ in Hucurescî şi Oraşele în care esecutâ luiăr'J pentru Comună, Societatea sa înaărein-'aaâ ş; cu esecutarea, garantând întreţinere a un an gi. să fa mal află Ia usinâ materiale vechi şi diaforme ou PREŢURILE FOARTE REDUSE MMHBB TABLE DE CAUCIUC o RONDELE DjE CAUCIUC x Tuburi de CANEPA CURELE ELEVATORII PENTRU MORI O § m s mm je ssb ra? ^STICLE PENTRU NIVEL DE APĂ ^ I II??® 8ARHISC» I 0 BUCURESCÎ. — 1, Strada Model, 1. — RUCURESCI O O APROAPE DE GRADIKA EPISCOPIEI O g g foaoosoe «oxosoooaaoao® 0 <1 o LA ADEYfiRATA CONCURENŢĂ SE RECOMANDA NOUL MAGAZIN DE PENTRU BARBAŢI, BAEŢI Şl COPII confecţionate în atelierul nostru, după ultimele jurnale. Sperăm eă Onor. Public, va bins-voi a visita acest Magazin, unde va găsi în iot-d’a-una: Haine Solide şi ot Preţuri Moderate sirs 2 ai se MeiptafusiMi, raiăa a se nota bine NaJ.-w CD STIMA ,;La Adevărata Concurenţă" M. LEON s M.TII. MAN DREA mCDRESCI LA AOEVIÎIÎATV CONCURENŢA în strada Oarol No. 2î, Un Mag »sin aî acestei fabrice und< publicul va putea găsi or ce fel de îueâlţUniate pe preţuri fabricei şi îu coadlţiuniie cele mai favorabile. 'irT'inlMMiW—III, 11 CEA MAI BUNA PUDRA PENTRU FAŢA v. F01M LUI LEÎCIIER Şi misîEmrau a ot um Sa^ktscbwlts®a ! s-s â'S.ÎW ^ ^ : Aceste fobrieate renumite sunt întrebuinţate cu preferinţă in cercurile ? cele mat înalte şi de către primii artişti. Ele dan feţei o înfăţişare tîneră j ji frumdsă. Se află de vîmjare la fabrică : Berlin, Scbiitzenst.'. 31, şl pe la [ tăte paifnmeriite. Cele veritabile sunt numai în cutii închise pe «ari suni imprimate firma şi marca fabricei. — A se feri de multe contrafaceri, a se cere numai : LiElCHiN îîlR pudra, grasă, CKEIÎII.PiBFOKOB, Puruis. Teatr. regal din Belgia JL. LEIGHNEll, 52 a o a; £\ Prima Fabrică JEiomână de CAFEA DE SMOCHINA | Bucureşti, 60.—Strada Caroh—60, Bucureşti b\ X s i 'di a; >H i oferS produsele sele in calitate garantat curată, arsă din smochini de prima calitate, ca cel mii ban -SU(10 dat i>E CAt’BA ca a’a produs peaî acum in ţ*iri. Cifeua ndstvă da smochină se disringe prin gustul carat şi calore agreabilă, ven-§endu-ie in carfcdna elagmte n 1'5 kilogram neto ci preţul lei 2 kilogramul atât în primele magazine de coloniale, cât şi în sucursalele ndstre Representanţa nâstră pentru Provincii am încredinţat-o casei aUSTAV RTSTZ. St Curai I No. 60 Bucurescî. Cu stimă, ALQI3 MULIER, FII Furn;30rii Curţii Regale şi posesori „Crimei fabrice i Române de Citea da smochina". | Pentru a mulţumi pa onor clientelă, am adus TdlFO'-LlITZcfbU SU.WINA Verificat şi plumbuit de biuroal StatuluY, răsărirea e garantată cu 95 °/o. — Iarbă de grădină, din cea mal bună calitate, — Precum şi t6te celeTalt j se minţe alică legume, flori ş; de pădure, numai din cele de primul rang. — Citaidge se trimit cllipă cerere franco. Asemenea se găseşte şi. tot felul de sSmînţă pentru ori ce fel de paseri, numai recolta ■din urmă. Rlănarj., No. ?,QL ANUL XTX No. 4669 IN BUCURESCI SI DISTRICTE 10 BANI NUMERUL MERCURI, 27 IANUARIE 1883 ABONAMENTE: Pentru Capitalii: Pentru un an .... Lei 24 „ t}&sa luni „ 12 „ trei luni . ... n 7 Pentru Districte: Pentru un an .... Lei 30 „ ş6so luni .... p 43 n trei luni .... „8 Pentru Streiniltate: P.ntiu un an . In aur Iei 40 „ ifăse luni . . „ » 20 „ trei luni. . . n i> 12 Abonamentele se fac la 1 #• 15 ale fie cărei luni. UN N UMfi R VECHUI 25 BANJ Abonamentele se plătesc înainte EDIŢIA A DOUA :anunciuki si reclame Ânnnciuri pe pag. IV linia 25 bani. Reclame „ „ III „ . I left » n n 11 „ . . 3 lei n n . rt I n 5 f, Pentru Inserţii şi reclame, Redacţia nu e responsabilă. Epistole nefrancate se refusi; articole» nepublicate se ard. Iu Streinîttate a se adresa : Francia, H- vas, Laffitto & C-nie, place de la Bourse, Paris. Englitera,Engine Miooud,81 FleotStreet, E. C., London. Austria, Haasensteiu et Vogler, Wien Rudolf Mosse Zeilerstaette, 2, Wien. Ungaria, D. Moritz Wiest, In Buda-Fcst ServitHpplatz. Abonamentele se plătesc înainte Redaoţiunea, Strada Blănari, No. 20. DIRECTOR POLITIC : I. C. FUNDES CU Abministraţiunea, Strada Blănari, No. 20 ALEGERILE DE DEPUTAŢI Resullalul Colegiului din (oala BUCUEESCI, 26 IANUARIE A D E \Te R U L Naţiunea s’a rostit în fine şi a dat dreptate cuî se cuvenea: partida li-berală-naţională a ieşit din alegeri cu o imposantă maioritate ; cu tbtă lupta înverşunată a oposiţiunii-unite, ou tdte încordările iei, coafiţiunea n’a putut s’ajungă de cât la câştigarea unei minorităţi în Cameră. In faţa acestui resultat, opiniunca publică trebue se se întrebe cum remâne cu afirmările oposiţiei că ea represintă ţdra întregă şi că partida liberală nu mai represintă nimic. Alegerile au fost perfect libere ; după mărturisirea tuturor, alggeri aşa de liniştite şi curate nu s’aii pomenit încă ; nicăieri n’a fost nici cea mai mică neorînduială. Nu se p6te deci pretinde că voinţa naţiunii a fost alterată ; ea e în realitate aşa cum s’a esprimat : maioritatea ţeroî susţine partida li‘ berală-naţionala şi pe guvernul ei. Oposiţiunea, în propaganda furidsă Ce a făcut, a falsificat deci adevărul cu bună scire ; ea ’şî-a bătut joc de opiniuuea publică. E bine se constatăm aedsta acum, pentru ca cel puţin în viitor se scăpăm de urîtele obiceiuri cari au prins rădăcină aşa de adâncă îtr inima o-posiţieî. Falsificarea adevărului, care se 1’ dte dice că e aprdpe singura armă a adversarilor noştri, nu pdte se fo-Lsdscă la nimic ; luni întregi de dile se pdte dosi adeverul, pentru un moment lumea pdte fi indu j în erore ; der, orî-câte sforţări ar face cine-va, pentru lot-d'a-una nu se pot) falsifica adeverul : diua răfuelei soseşte şi lumina se face. Aşa s’a întîmplat cu alegerile de acum. Sunt trei ani de când necontenit se titgădueşteilegitimitatea stării la guvern a partidei liberale ; în a-ceşti trei ani, n’a trecut o di fără ca oposiţia se nu pretindă că ţdra e sătulă de regimul liberal şi că ea aştdptă se vie diua judecăţii pentru ca se restdrne partidul liberal-naţional. I^)iua judecăţii a venit, alegerile iţj’au făcut îir deplina libertate, dar entinţa naţiunii suverane n’a con-irmat pretenţiunile oposiţiei. Parti-ul liberal a obţinut o puternică majoritate, iar oposiţiunea, cu tdtă încordarea ei, a rămas în minoritate. Inţelege-va oposiţiunea lecţiunea ce se dă ? Părăsi-ya pe viitor nenoro-a sistemă da falsifica adeverul ş.’a , -ita fără nici uu scrupul ? 1-De sigur că, făcend aedsta, viaţa tră politică s’av curaţi; de sigur . ^oposiţiunea e datore se facă a-'..I (ta. Din nenorocire, nu putem avea Ise o speranţă; adversarii noştri vor ol^na şi ’n viitor lupta neleală de jAnă acum. fl i -TELEGRAME (Serviciul particular al Telegrafului) Viena, 6 Februarie. Sgomotul despre demisia ministrului de resboiă, contele Bylandt-Rheydt, nu se adevereşte. Roma, 6 Februarie. Exercita, recomandă câ fată cu des-voltarea ce iau evenementele în Europa, trebue ca Italia se’şl retra gă trupele din Africa, afară de un corp special care va supraveghia Masua şi cele alte forturi.  se vedea ultime scirl pe pag. III liesultatul aleger. col. II Jnd. Iaşi. — Votanţi 991. înscrişi 1220. G. Panu, oposant, 510 v. ALES. M. Tzoni, oposant, 564 v. ALES. .Balotagiu între d-TTi: G. Crupenslci lib.-naţ. 445. G. Tăcu, lib.-naţ. 455. C. Lepadatu lib.-naţ. 427. lanov I. liberal-naţional 420. Liviadidi oposant 418. Colonel Lan-a, oposant 492. N. C. Aslan, oposant, 475. Al. A. Balş, oposant, 459. Candidaţii socialişti aii întrunit un număr forte mic de voturi. ----~aw.fr. ataSIBOTw-- Resultatul alegerilor col. III Jiul. Argeş.’j— Votanţi 663. Mauole Brihailescu, cu unanimitate ALES. Brăila. — Votanţi 289. N. Filipescu op. 207 v. ALES. G. O. Basarabdnu lib.-naţ. 67 v. C. Mile, socialist 8 voturi. Jud. Bacău. — Votanţi 606. G. Esarco lib.-n. 532 v. ALES. St. Ţirţescu lib.-n. 528 v. ALES. V. Lazu op. 61 v. A. Morţun 36 v. I. Filitis 37 v. Jud. Botoşani-—Votanţi 469. Anastase Sava lib.-n. 362 v. ALES. Ghica Bragadiru op. 61 v. Buletine anulate 6. Jud. Buzăft.— Votanţi 789. I. Marghiloman op. 498 v. ALES. D. Butculescu op. 523 v. ALES. Loc.-colonel Trestianu 1 ib. n. 248 v. C. Cătuneauu lib. n. 228 v. T. Ţiţescu indep. 34 v. C. larca indep. 21 v. Buletine anulate 13. Jud. Covuvlui.—Votanţi, 268 înscrişi 560. Moise Pacu op. 145 v. ALES. C. Nedelcu lib. n. 106 v. Cerchez, disident, 8 v. Ionescu, disident 3 v. Buletine anulate 1. Jud. Dorulioift.—Votanţi, 364 D. Gherghel, 1. n., 356 v. ALES. Jud. Dolj.—Votanţi 972 An. Stolojan, 1. n.. 637 v. ALES. I. Pazu, lib. naţ., 608 v. ALES. Al. Lahovari, op., 175 v. Cernătescu, op. 313 v. Dâmboviţa.—Votanţi 748 C. Chiru. lib. naţ., 485 v. ALES. N. Diaconescu, op., 147 v-Ciuflea, op., 104 v. C. Gaceonea, independent 9 v. Buletine anulate 2. Fălciu.—Votanţi 372 N. Cişman, 1. n., 334 v. ALES. St. Sendrea, lib. naţ., 21 v. Diaconul Ialomiţeanu, ind. 13 v. Gorj.—Votanţi 501 Dincă Skileru, l.-n. 471 v- ALES Pantelemon Voiculescu 15 v. Preotu C. Bosie, 9 v. Tit. Frumuşeanu, 5 v. Buletine anulate 1. Jud. Ilfov C. I. Stoicescu l.-n. 725 v. ALES Dr. Râmniceanu l-.n. 672 v. ALES Eniii Băltianu, l.-n. 109 v. C. A. Filitis, l.-n. 29- v. Căpitan Moroiu, ind. 7 v. Buletine anulate 18. Jud. Ialomiţa.—427 votanţi. C. Leca, lib.-naţ. 350 v. ALES Dr. Niţulescu, lib.-naţ. 69 v. Buletine anulate 8. Jud. Iaşi.—427 votanţi. LeouidaPanopolo, l.-n. 346 v. ALES N. Sachelarie, op. 36 v. Magdici Mihaî, socialist, 25 Jud. Muscel.—Votanţi 465 Balotaj între G. Năstăsescu l.-n. 159 şi N. Audreescu op. 157 v. Jud Neamţu D. Şdrec, lib.-naţional, 576 ALES Căpitan Paladi, 105 v. Gr. N. Lazu, 3 v. Jud. Olt. — Votanţi 400. G. Ghiţu, liberal-naţional cu u-nanimitate. ALES Jud. Prahova. — Votanţi 827. R. Stanian, lib.-uaţ. 624 ALES. C. I. Stoicescu, lib.-naţ. 624 ALES. Preot Idehimescu, op. 137 v. C. G. Ion, op. 153 v. Ch. M. Homoriceanu, op. 62. Putna.—Votanţi 524 G. Nicolaii, l.-n. unanimitate ALES. N. Mircea, » unanimitate ALES. Jud. Roman. Gr. Drăghicî lib. naţ. 210 ALES. N. ionescu indep. 112. G. Ciutea, opos. 14. Jud. Rîmnicu-Serat.—Votanţi 578. A. P. Tătăranu 1. n: 412 ALES. Datculescu opos. 162. Anulate 4. Jud. Romauaţi— Votanţi 550. G. Protopopescu 1. n. 405 ALES. D. Cezianu, opos. 68. Gr. Dianu, indep. 18. Jud. Suceava. C. M. Cogălniceanu 425 ALES. V. Vrâncoanu 1. n. 401 ALES. Dubias opos. 20. Mânu Savel. op. 13. Bejan op. 4. Tuto va. — Votanţi 506. D. A. Sturza 358 v. ALES. V. Haram opos. 129. Teleorman. — Votanţi 462 Al. Belu 1. n. 414. ALES. Anghel Demetrescu opos. 16. P. I. Alexandrescu 15. Jud. Tecuci. — Votanţi 301. Iacob Albu liberal-naţional cu u- nanimitate. ALES Jud. Vlaşca. — Votanţi 489. Bădulescu, op. 278 v. ALES. I. C. Fundescu lib.-naţ. 191. Fulga, independent, 15. Jud. Vâlcea. — Votanţi 856. Lazar Comănescu l.-n. 786 ALES. I. N. Iancovescu op. 26. N. Ionescu, oposant, 26. I. Stănescu, oposant, 8. Jud. Vaslui. — Votanţi 360 Tit Istrati, lib.-naţ. 282 ALES. Sandu Roşcan oposant 51. Sf: NE DEŞTEPTĂM E greii, e fdrte greu lucru ca se ajungă cine-va, în or ce ramură, la o perfectă, la o bună, la o adevărată pricepere a lucrurilor. Medicul care nu a ajuns se pricdpă isvdrele unei băle şi se ocupă numai de o latură a manifestaţiuneî ex-teridre a acestei băle, inginerul sau arhitectul care n’a ajuns să pricepă legile substanţelor ce mănueşte şi care crede că numai stîlpul cel mai gros suportă greutatea cea mai mare, advocatul care n’a ajuns se pricdpă, din profesiunea ce exercitdză, decât înţelesul articolelor, omul politic sau chiar numai cetăţdnul care nu vede şi nu judecă de cât după fapte iso-late.... etc.; aceşti brăslaşî—şi toţi de talia lor—sunt dintr’aceia ce nu văd mai departe de cât vîrful nasului lor, şi nu vor ajunge nici odată de cât nişte nenorociţi, cari fără merit portă numele profesiunilor ce exercită—din nenorocire, şi cari nu vor lăsa în urma lor de cât ruină şi victime—de altmintrelea de bună credinţă—şi acesta le este singura scuză! Da, o repet ; e forte greu lucru ca se ajungă cine-va în or ce ramură la o perfectă, la o bună, la o adevărată pricepere a lucrurilor ! Ddr ceea ce stă încă şi mai greu este ca să judecăm după faptele lor pe acei ce nu sunt încă buni doftori, buni inginer^ buni advocaţi, buni dmenl politici. Oh! aedsta e mai greu. De multe ori ne lipsesc cunoştinţele necesare, priceperea trebuincidsă, judecata—acea facultate de a strânge faptele isolate, d’a le grupa, d’a le a-nalisa, d’a le clasa şi de a trage din-tr’ânsele acel simţ profund al lor, se ne facă din convingere se dicem: iată un doftor bun — său răii ; iată un inginer, iată un advocat, iată un om politic—bun seu rău ! Dar mai presus de tdte ne mai lipsesce şi alt-ceva — saii mai bine dis, mai avem alt-ceva care ne îm-pedică de la acestă pricepere profundă a lucrurilor. Acel ceva, sunt ocupaţiunile ndstre ! Şi într’adever, în tdte stratele sociale, de la plugar până la rentier, tdte cele-l’alte lucruri—afară de acelea din care ne facem profesiunea nostră dilnică, nu ne interesdză de loc, sau dacă ne interes dză, apoi fdrte puţin, aşa că ne preocupă atât cât ne preocupă lucrurile cu cari omorîm timpul, aşa că în definitiv suntem nisce ignoranţi ! Şi dacă nu totul dar uuul dintre aceste lucruri streine ocupaţiunilor ndstre, ar trebui, trebue chiar să ne intereseze de aprdpe, se T cundscem cu pricepere adâncă, se ştim să T judecăm, aşa ca într’un minut dat, se avem ideile nostre, sprijinite pe raţiuni şi pe convingeri. Acest lucru este politica. Da, în politică trebue să avem multă pricepere—atâta cât trebue pentru ca înţelegând simţul profund al lucrurilor, partea filosofică a secolilor ce se scurg—sub raportul progreselor cc facem—se nu ne lăsăm să fim victimă simţurilor ndstre, gâdilaţi tntr’un minut de fierbere politică, de cine scie ce pecli-vanl, şi să fim jucăria şi bătaia lor dc joc! Suntem toţi dmenî înainte de tdte; suntem cetăţeni; avem drepturi şi datorii, şi una dintre cele mai sfinte datorii a fie-căruia este să ştie care ’i este interesul ca om, ca cetăţean, ca părinte, ca proprietar.... etc., şi cine dintre acei ce ţin şi dintre acei ce se aruncă pentru a smuci frînele guvernare! lucrurilor într’a-cdstă ţară, ne represintă aceste interese în mod intim, cine ni le-a re-presintat, care este—cu alte cuvinte— trecutul şi tradiţiunile fie-căruia! Căci — se fac o mărturisire sinceră : ’mi plânge inima de durere, şi simţ lacrimi în ochi, nu tând aud că câţî-va descreeraţî, cari ş’aii tocat averile prin străinătate prin bu-dudrele cocotelor şi canoanelor, vor să restdrne guvernul naţional-liberal pentru a mai găsi ceva de cheltuială ; nu când aud că dmeni al căror trecut a fost liberal-naţional, pentru cine ştie ce ambiţie personală strîmptă aii trecut în tabăra oposiţiunei şi doresc ce ? nu răsbunare — ceea ce pdte ar fi mai natural, ci răsturnarea guvernului naţional-liberal—ceea ce este stupid, ceea ce este renegaţiune, ceea ce este de rîs, ceea ce merită ucidere cu pietre! Nu, nu când aud că cutare rentier căruia nu ’I face nici cald nici rece dacă vor fi la putere conservatorii saii liberalii-naţioualî, astădi votdză pentru unii şi mâine pentru alţii. Nu; aceştia dovedesc că nu au şi nu ştiu ce e ţară nici milă de popor. Ge le ar păsa acestora dacă mâine, aedsta tară româ-născă lăsată în mânele lor, ar ajunge paşalîc turcesc, honveziă ungurăscă saii provincie rusăscă 1 Moşiile lor sunt tot moşii. Vor găsi pdte arendaşi mai buni, cu mai bune arendi, şi la urma urmei de vor fi strîmp-toraţî de noua stare — vor fugi la Paris, şi acolo de sigur nimeni nu ’i www.dacoromamca.ro TELEGRAFUL — 27 IANUARIE 1888 va turbura ! Nu, nici de aceştia nu mă interesez pentru cine vor vota nici nu ’mi plânge inima dacă ’i voiu vedea votând cu ciocoi!, precum nu m’ar impresiona nici dacă ’i aş vedea votând cu liberalii. Insă—nu când văd împlinindu-se faptul — ddr când aud numai vor-bindu-se că talpa ţârei, ţăranul, că burgesimea, că noi, tinerii instruiţi prin şcoli, avem de gând un singur minut măcar să cletinăjn în faţa ho-tărtrii de a da votul nostru guvernului şi partidului liberal-naţional, atunci, da, atunci simt că inima mi se strânge de durere şi ’mi vine şă strig: miserabile timpuri, pentru ce am mai trăit să văd aceste lucruri ! Cum, tu sătenule, sclavul de până erî, tu biciuituîe şi surghinitule, tu tnjositule şi dobitocule de până erî, cletonî tu de a da votul tăti guvernului actual când d6câ respiri astă-dî, respiri muLţumită lui ; tu care ddcă ai astă-dl pământ şi eşti proprietar, dâcă ai şcoli şi ştii să citeşti, ddcă aî neamuri şi soţie, casa şi bătătura ta, dâcă poţi să joci când te însori, *ă te îngropi când mori, să spui când te ddre, să te duci de două ori pe di în capitală cu productele tale pe soşelo ca în palmă, să’ţi vedi îutr'o iji neamurile de cale de trei-deci de' postii, cu câţi-va lei, tu să cle-tini un singur minut de la hotărîrea da a da votul tău guvernului liberal-naţional, acelui guvern de la care aî tdte aceste bine-facerii, care te-a tratat ca pe copilul săli mai bine de o jumătate de vâc? Ce ruşine, ce neobrăzare, ce stupiditate ! Aceleaşi-—sâti, mai acele: şi—ob-soryaţiuni se pot face şi burghezime! ndstre, cât şi tinerilor noştri iastruiţî pria şcoli. Ei toţi datoresc viaţa, avuţia şi independenţa lor a-••stul guvern ! Mal mult de jumă-t*U negustorii şi negustoraşii de as-tădî, funcţionarii, doctorii, advocaţii, inginerii şi tdte profesiunile liberale, fără progresele realisate de guvernul liberal-naţional în jumătatea a-e^sta de secol, ar fi veştejit în eon-diţiunile obscure în cari s’au născut prin curţile ciocoilor şi fanarioţilor, îa mâinile cărora le sta şi familia şi ondrea. Fără acest guvern liberal-naţional, câţi dintre cei ce duc astăzi la sub-ţidră ghiosdanul independent al advocatului, etc., n’ar fi dus biletele dulci, sdu nu s’ar fi ţinut de ciucurii buteelor (cupeurilor) ciocoeştî făcând rolul lui Păturică din Ciocoii vechi şi ciocoii noui, cartea bietului Pelimon. Mă întreb dar, terminând aceste rânduri, cum s’a putut ajunge măcar la acâstă stare de lucruri, ca se aud vorbindu-se de conservatori........ prin colegiul II şi III ? Se vă-o spun eîi. Ciocoii, dacă sunt proşti în treburile publice, apoi nu sunt tot atât de proşti şi în altele : se dăm omului ce este al omului şi lui D-zcu ce este al lui D-zeu. Trebue deci să mărturisesc, eu—-ca să mă iau pe mine drept termen de comparaţiune, -că nu ştiu să pui un ciupic de lac nici o mănuşe albă tot aşa de bine cum o p<5te face un ciocoiu ; că aş aluneca pdte—până să mă deprind— pe parchetele lustruite, că mi sar urî în buduarul unei aristocrate care m’ar face să aştept prea mult şi că pdte ’mi-ar veni rău şi de parfumul aşternutului... Că—■ -pre cinstea şi moralitatea clasei ciocoieşti— pe ori-ce blanc-bec fresat, mânuşat şi pomădat ’l-aş opri în drum, ar cundste mult Aia! mult si mult mai i 1 bine până chiar şi vufăria cea mai intimă a mult mai multor aristocrate de cât mine... Res uitatul acestor observaţi uni este că lesne trebue să le fi venit acestei clase de omeni să ’si dină : »—E un mijloc de a eoprupe 1 urnea politică : mijlocul faptelor isolate; noi, ştim că acest mijloc n’are nici o importanţă ; dâr ce ne pasă. Mocîrţanii... de unde pricep ei d’aldeastea, progres real, instituţiunî, cultură, libertate, etc. Ei nu văd de cât pînă în vîrful nasului lor, şi atât ! Spune-le că’î late un zapciu, că’i necinstesce un pomojnic, că se fură în cutare parte etc. şi să vezi cum îi avem în partea ndstră. Ştii! eî că noi nu voim de cât să băgăm ghiarele în lăzile visterieî ? De uride să ştie dacă ne vom jura în tdte zilele că vom lucra pentru dânşii... etc.» Şi în tută ziua prin mii şi mii de organe de publicitate, înşirând fapte isolate şi iar fapte isolate — şi încă şi acestea, înegrindu-Ie şi calomniin-du-le — au ajuns să’şi formeze un contingent, de şi nesigur, dintr’atei ce — ca şi medicul, inginerul şi advocatul, ce nu’şî pricep profesiunile, şi pe care ’i-am luat ca pilde la începutul acestor rînduri — neavend nici vremea, nici judecata trebuin-cidse, nici cel puţin simţimântul de recunoştinţă... se hotăresc să mdrgă se vîre în urnă biletul ciocoiului, care o să’î ducă la fericirea vecî-nică. Iată, iubiţi alegători,- ce fel tra-tâză şi cred despre voi ciocoii ce vă cer votul. Dacă şi voi înşi-vă credeţi că sunteţi nişte dobitdee, iar nu <5meni, iar nu cetăţeni liberi, a-tunci aveţi urna în faţa vdstră: — Votaţi pentru ciocoi! Const. D. ţlcn-Ştefilnescn, Informai uni Exieriore D-l Floquet şi ambasadorul rus fiarele ruse văd în visita făcută de baronul Mohrenheim d-lui Floquet dovada că Rusia nu mai are nimic de obiectat contra formârel unul cabinet cu d. Floquet în frunte. Atitudinea reservată de până acum a baronului Mohrenheim faţă cu d. Floquet, (fice Novosti, se datora numai fiarelor austriace şi germane, căci la fie care ocasie ele vo,rbiaa mereil de antipatia de odiniorâ a d-lul Floquet contra Rusiei, antipatie la care încă de mult nu se mai gândia nimeni în Rusia. „Le Nord' despre iuţeaţi miile pacifice ale Franţei * O scrisăre primită din Viena şi publicată în (fiarul rus le Nord, ce apare în limba franceză la Bruxela, anunţă ca d. Tisza, prin alusiunea făcuta de el asupra unei ore care puteri care tine pe Europa într’o nelinişte sistematica, trebue să fi avut în vedere o conjur aţin ne or-leanistă, căci republica franceză nu p6te să fie bănuită de a voi să provăce încurcături răsboinice într’un moment când îşi pregăteşte expoaiţia ei din 1889. i „ Călătoria ţarului Se Şice că ţarul se va duce în curând în Gaucaz şi în sudul Rusiei. Cercurile diplomatice din Constantino-pol daa ore-care însemnătate acestei călătorii. Presa rusă si situaţia * * Limbagiul jurnalelor ruse e liniştit, însă ferm. Novoie Vremia constată că Rusia a dat în cele din urmă timpuri destule probe că doreşte pacea. Austria şi Germania trebue se fie convinse despre a-câsta. Gazeta adaugă că Rusia nu voeşte să atace pe nimeni. In acelaşi timp ea nu pâte rămânea indeferentă faţă cu alianţa austro-germană. Swiet (fice că greutatea situaţiei nu e în chestiunea bulgară ci în hegemonia Germaniei şi că chestiunea se va resolvi în curând. împrumutul rus Se scrie din Bruxela că negoţierile pri-vităre la contractarea unui împrumut rus de 500 milione ruble e pe cale d’a se face. A rămas numai să se fixeze taxele de emisiune ; ministrul de finanee d. Vişnegradski nu voesce să cedeze unor taxe de emisiune mal mici de cât cursul actual al valorilor ruseşti. Se crede însă că în curând se va ajunge la o înţelegere. In caşul acesta împrumutul se va face simultanei! la Paris, Bruxela şi Amsterdam. Proiect despre fundarea nuci fabrici de arm» în Rusia Se anunţă din Bruxela că Rusia negociază actualmente cu nisce capitalişti şi industriaşi belgian! pentru a funda în imperiul săi! o fabrică de arme. Societatea va avea numai pentru formă pe un general rus ca preşedinte, dar altmintrelea va fi neatârnală şi va avea un privilegiu pentru o durată ore-care ; numai după expirarea acestui termen Statul rus va lua asuprâ-şî fabrica. Tratatul de alianţa austro-uugar Un articol din Fremdenblatt desvoltă a-căstă opiniune că tratatul de alianţă va fi aprobat pretutindeni unde lumea e liberată de bânueli în contra unei alianţe tari, care, fără prejudecăţi, închină forţele săle protecţiunii păcii; că acest tratat va inspira încredere ?i va împrăştia neliniştele. Trebue să credem, adaogă foia vieneză că forţa morală a acestei opere care gă-sesce asemenea un sprijin la alte puteri, va fi de ajuns pentru a atinge scopul ce şi-a propus şi care este menţinerea păcii. Situaţiunea O depeşă din Berlin adresată (Rarului Pester Lloyd, anun{ă că situaţia e grozav de încordată în urma publicare! tratatului de alianţă austro-german. La Berlin sunt aşa de convinşi de is-bucnirea unui conflict în cât se vorbeşte deja de numirea regelui Albert de Saxa ea comandant şef al armatei în cazul unui răsboiu. Păreri maghiare asupra publicărei tratatului politico-dcfensiv dintre Austro-Uugaria şi Germania Corr~espondan.ee de l'Est din Viena publică următore’e două telegrame datate di i Budapesta 4 Februarie : 1. — Prin culărele Camerei deputaţilor publicarea tratatului se consideră ca a-•vând un caracter absolut răsboinic. Se crede că ea va împinge pe Rusia să a-tace. Asemenea inspiră nelinişte şi atitudinea României care pote să ameninţe punctul cel mai simţitor al frontierei năstre. 2. —• In urma publicărei tratatului de alianţă austro-german din 7 Octombre 1879, cercurile pobtice se întrăba cum se păte împăca articolul 3 cu ştirea venită din isvor autorisat crre spune că d. de Bismarck ceruse sancţionarea trai aiului de către adunările legiuitore din Viena şi PesLa, ceea ce contele Andrassy are-fusat pentru motive de oportunitate. Consiliul comunal e convocat în şedinţă pentru .Toi. La ordinea fjilel : discuţia bugetului. n Lucru cunoscut de toţi: D-niî Marghiloman!, tata şi fiii, nu s’aU ales de cât cu ajutorul banilor. D. Ion Marghiloman a ceaat zarzavagiiloi din BazăU nişte terenuri, puind ca condiţie sine qua non alegerea sa de deputat. După o viaţă de jaf, Ion 'Marghiloman fineşte printr’o viaţă de corupere. Ce moştenire ! K Oposiţia e turbata de nereuşita desas-trosă pentru dînsa în Ilfov. Tot felul de minciuni şi calomnii se debitâză,pentru a explica nereuşita. Cu t6te astea însă bieţii 6menî ştiu, şi în intimitate o declară chiar, că libertatea alegerilor şi liniştea în capitală au fost perfecte, IC Piarul intenselor străine, L'Indepen-dance Roumainc, cu cinismul săi! cunoscut, scrie că în (filele alegerilor s’ar fi comis mat multe furturi în capitală; na-turalmente că scirea dată, ca tot-d’a-una, nu este sprijinita pe nici un fapt. Calomnie şi calomnie—iată arma inamicilor noştri politici. IC Diarul România, în numărul săă de . a°/0 Obligaţii de Stal.. . . 6°;0 » C.F.R. Regal. 5u/„ , 'Municip. vechi lO fr. » Casa Pens. 3001. 5°/0 Srisurt funciare Rural. 7°/0 , 5°/0 , , Urban. 0°/o » 7°/o , 57„ » | de laşi Impr. cu pripie Bucur. 201. b. [.Os. Crucea Roşie Itaiiane. Acţ. Ban cel Naţ. Rom. 500 1. 5b//* 73 210% 88- -104 85— 95— 102— 741/ 34-28— 17 OG 17 00 200— 124— 74 215— 897* 104% 86— 96— 103— 7572 38— 31— 17 40 17 40 202— 126— îorV—; 101— 215—F 220 — ■SeSte*.- IBSIMMm&S». „NAŢIONALA- % cooietato Generate do Asîgurâro in Bucuresci Aprobată prin deeret regal No. 225, din 25 Ianuarie 1885. CA UI TAL SOCIAL 6,000,000 LEt Prima emisiune 3,000,000 lei deplini versaţi 15,000 acţiuni de lei noul 200 fie-care, din care 1,000,000 let specialmente afectaţi ca fond la garanţie pentru ramura |? asigurărilor asupra vieţel Deservii de premii şi fond reserva 850,0001. 1 NAŢIONAL A. asigură : 1. In contra daunelor de Incendii!. —II. Contra dau- j Ş nelor de Grindină (piatră). —■ III, Contra daunelor de ‘ I Transport preeum şi Valori. — IV. Contra Spargere! geamurilor, oglinditor, ete. — V. Face asigurare asupra vieţel. a), Capitaluri fixe în eas de deces Cn participare de 70 la sută din benefieiu în eombina-ţiunile urmâtbre : asigurări asupra vieţel uneia sâfi a douâ persbne, asigurări temporale, asigurări mixte cu j capital dublu. b). Capitaluri în cas de vidţă Combinaţiunile urmâtbre : ' ÂsociaţiunI mutuale de supra-vieţuire. ÂsociaţiunI în grupuri de 12 ani pentru copii de la 2 ani jum. pană la 9 ani inclusiv. — Contra asigurări capitalur fixe pentru Dote, fără contra asigu- î rări şi rente viagere în diferite combinaţiunl. Până la finele anului 1885, NAŢIONALA a realisat în i diferitele ramuri de asigurări ca premii aproximative ] 10.500.000 1. n. şi a plătit ca despăgubiri aproximativ 7.500.000 1. n. DIRECŢIUNEA GENERALA Strada Dâmnei, No. 12. SOCIETATEA DE 8ÂSALT ARTIFICIAL $1 DE GERAMICA DE DA. OOTROCBK'I Societate anonimă cu au capital de 1,500,000 fr. întreg vărsat Urina situată în Buonreseî, 0 Jtrocenî, Şombus Pandurilor,- peste drum do Asi Iul Elena, legată ou calea ferată prin staţiunea De&lu«Spire&, WW Direcţiunm şi Deposit Principal în BucurescT, Strada D6mnei, No. 14, Adresa t6legrx"ririic£i.;: iO-A.i’S N/i-T, Bncnresel m OQQQOOQQOQXOOQQQQQQOQ® O DEPOSITE SECUNDASE : Iu Bucuroşi!, Calea Griviţa, Nr. 68 In Brăila la 0. G Grosovieh, piaţa *11'. Arhanghel. In Craior# la O G Ponmay, banoner. 'ndnetria 'aţionxdă ale cărei produse aă obţinuţi» Eiposiţiuuea Cooperatorilor din b’ucareso! cea mai mare reoompensă ; 0T DIPLOMA DE ONOARE CLASA l-a I&strv&ât clin preţurile curenta pentru ~HacnrescI Felul Mat-ersalnla! | A’g a 3 a w r » •r-, fl S c3 ti , 73 ca V, $> 4J T, « • = P r. .a P GJ .H, I L. sa Gal- 1 Cal. 2 Cal. 3 xa *E 3 "c © a- ■Ti » a a ** 0 » «î „3»2 d “o o a S n ^ « q a ^ £ « a P« v» a» >c3 E i— c td 0 t1 -a o M. LEON & M.Ta. MAN DREA BUmESC! i K în strada Caro! No. 21, Un Magasin al acestei fabrice”midej publicul vaâputea ^gâsi or ce fel de îucălţâinlute pe preţul fabrice! şl în coudiţîunile cele mai favorabile. CEA MAI BUNA PUDRA PENTRU FAŢA PUDRĂ LUi^LlIUHNlR ipioDEA wmumm a xura mum Aceste fabricate renumite sunt întrebuinţate cu preferinţă in cercurile eele mai înalte şi de către primii artişti. Ele dan feţei o înfăţişare tîneră şi frumosă. Se ăflă de -rîmjare la fabrieă ( Uerlin, ScliUtzenstr. 31, şi pe la tdte parfameriiie. Cele veritabile sunt numai în cutii închise pe cari suni imprimate firma şi marca fabrice!. — A se feri de nutăte contrafaceri, â se cere numai : LEICHjNKB pudra grasă L. LEICHNEE, ?™^-PABFUMi>lîJ Teatr. regal din Belgia a&sziaz&xm i cS S: 0 •r** i-* C3 di •H : U\ p: Prima Fabrică Română de CAFEA DE SMOCHINA oferă produsele sele in calitate garantat c urată, arsă din smoahinî de prima calitate ca cel mai bun SOKOotat DE OaPEA ce s’a produs penă aeuin in ţ<§ră. Cafeua năstră dc sruoc'aiuă se distinge pria gastul curat şi culore arrreahilă vfin- n. şi culore agreabilă, v8n-lei 2 kilogramul atât in priu gustul 4§ndu-se in cartdae elegante a 1(b kilogram neto ci preţul primele magazine de coloniale, cât şi in sacaualele npstre Representanţa nostră pentru Provincii am încredinţat-o casei GFXTSTAV BIBT3 Str. Carol 1 No. «0 BacarescT. Cu stimă, ALOIS MULLER, FU Fornisorii Curţii Regale şi posesori „Primei fabrice Române de Citea de smochina1*. -Bucureşti, 60.—Strada Carol.—60, Bucureşti Pentru a mulţumi pe onor. clientelă, am adus TSIF0I-UITZ6RNA SUPERF1NA Verificat şi plumbuit de biuroul Statului, răsărirea e garaniată eu 95 °/o. —- Iarbă de grădină, din cea maî bună calitate, — Precum şi tote ceie-l’alte se , minte adică legume, flori şi de pădure, numaî din; eele de primul rang. — Cataldge Sfc trimit după . Cerere franco. Asemenea se găseşte şi tot felul de-săminţă pentru ori ce fel de paseri, numai recolta, din urmă. Tipografia Ţiarului s TM#.^^onSaSîfea.Baari Ko-20 ANUL XIX No. 4670 IN BUCURESCI SI DISTRICTE 10 BANI NUMERUL JOUI, 28 IANUARIE 1888 A 1! O N 1 MENTE: Pnilvu Onpilnhl: pautijJ mi ;ui .... Lof 24 n fjcSso luni . . . . „ 12 „ trol Inul „ 7 1‘cntni District©: Pentru un an .... Uoi 30 „ ţju.-iO luni . . . „ 15 „ t:6l luni .... „8 Pentru Strebnttate: P utru im au . . In ani' lo' 40 „ sose luni . . » » “r „ tiel luni. j " » Abonamentele se fac la 1 •?* 45 ale fit Câ?ci UNN&MER VECU UI 25 BANJ Abonamentele l>]&ţeşc înainte EDIŢIA ANTEI A ANUNOTITRI SI RECLAME A nunei ml po pag. IV linia 25 bani. Reclame „ _ ni „ . ' left n „ n 11 * • • 3 let n » n 1 tt • 5 „ Pentru Inserţii şi reclame, Redacţia nu e responsabili. Epistole nefrancate se rofusă; arţicolA nepnlilicate se ard. In Stroiuătale a so.ailvesa : o Francia, Havas, LnUitte & C-niş, pbjcp do la Bourso, Paris. ISnrjHlera,Eugene Micoud,81 EleetStrrot, E. C., Londou. Austria, Haasenstein et Vdgler, Wieti Rudolf Mosse Zoilerstaette, 2, Wiou. Ungaria, D. Monta Wieslţ în Buda-Pest Servitenplatz. Abonamentelo se plătesc înainte Redar.jiunea, Strada Rliinarţ, No. 20. DIRECTOR POLITIC : I. €. F U N 1) E S € U Abministraţiunea, Strada Bf&navî, No. 20 __________’______________W—________4- ‘ BUCTillESCI, 27 BFSULTATUL ALEGERJLOtl Alegerile cari s’au făcut Sâmbătă, Duminică şi Luni au >dat un resultat cât se pfite de semnificativ. Oposiţiunea a căpătat 42 locuri în parlamentul ţerei; adăogând la a cest număr şi pe cele ce va căpăta probabil la balotagiu putem se urcăm cifra de mai sus la cel mult 50. Comparând aedstă cifră cu ceea ce avea oposiţiunea în Camerile le-giuitdre trecute, vedem că după o campanie de 12 ani, după întrebuinţarea tutulor mijlocelor, care numai leale într’o luptă drdptă nu pot fi considerate, oposiţiunea a căş-tigat 10, mult 15 locuri mai mult de cât avuse. Acesta este resultatul la care aii isbutit protivnicii noştri. Se analisăm acum acest resultat ; se vedem, se datoreşte <$re aedstă victorie mediocră meritelor inamicilor noştri politici sdu unor împrejurări cu totul deosebite. înainte de tdte trebue se ne aducem aminte că la alegerile de la 1884 partida conservatdre n’a luat parte, dedarându-se în contra revisuirei constituţiuneî şi adoptând abstenţio-nismul ca regula sa de conduită faţă cu suveranitatea naţională. La alegerile actuale, din contra, partidul conservator sa presintat in cor por e la alegeri; proseliţii ideilor retrograde, adoratorii regimului patriarchal, boierii şi ciocoii împreună cu întrega tagmă a lingeblidilor s’a pus pe lucru şi după o luptă crâncenă a is- | baţit sc trămiţa în parlamentul ÎS vei pe fruntaşii castei privilegiaţilor. Iată în ce constă victoria aparentă a oposiţiunei în alegerile de est-timp. In camerile trecute oposiţiunea avea 85 foto!iuri, în camera viitore ea va avea 50, a licfipijlu—15 mai mult şi cari tote sunt câştigate de conservatori. Lucru fdrte firesc şi la care ne arh aşteptat cu toţii. Era învederat că o dată, ce conservatorii nu se vor abţine de la alegeri, ei vor avea neapărat represintanţiî lor la cameră. Ca liberali, ca <5meni cari suntem înainte de tdte pentru funcţionarea cea mai perfectă al regimului parlamentar, cu bucurie am vezut participarea conservatorilor la a-legerî. Acâstă participare ne-a dovedit că inamicii noştri politici, după greşelile comise la 1884, aii apucat în fine calea cea drâptă şi aii recunoscut legalitatea revisuirei consti-tuţiunei, sub auspiciile căreia au intrat azi în incinta corpurilor legiui-t<5re. Ca liberali convinşi, asemenea cu bucurie am vezut că ţara pe, care conservatorii o nesocotise, pe care o batjocorise, declarând-o de ne-aptă pentru lărgirea drepturilor politice, nu le-a dat ascultare de cât In proporţie cu nuqtărul proseliţfior ideilor retrograde, pe care a estă partidă -|î numeri in ţară. Succesul deplin repurtat de partida conservatdre, succes la care, precum ne declară ziarele acreditate al a estei partide, nici că s’au aşteptat inamicii democraţiei române, ne arată mai presus de tdte că ca- j iomnia infamă la care au recurs şi j recurg protivnicii noştri cum că li- ţ bertatea alegerilor sub guvernul li- j beral a devenit un anachro.nism, este o minciună sfruntată. Adî pentru toţi omenii oneşti din ţdră a devenit un adever netăgă- i IANUARUL j duit că libertatea alegerilor, că secretul votului, că dreptul do întru-urc si dreptul de scris a fost cu sâoţenie apărat de partidul liberal-paţiona] în curgerea celor doui-spre-jîece ani de dile, de când acest par-iid conduce destinele ţerei. In ceea ce priveşte succesul comparativ cu care se făleşte oposiţiunea, apoi acest succes nu ne a surprins nici de cum, de ore ce era firesc ca conservatorii, cari s’au abţinut la 1884 şi cari s’aii presintat la 1888 la alegeri, sd adune asupra candidaţilor sei numărul voturilor de cari dispun în ţevii. lată dâr pe ce anume se înteme-idz'ă câştigul obţinut de protivnicii noştri. Şi dacă sunt mândri eî cu atât de puţin, apoi acâsta e trâba lor. In ceea. ce ne priyesce pe noi, a-poi o declarăm, că nici o dată nu ne am făcut o ilusie aşa de plăcută, ca să credem că în ţara mostră au perit cu totul vestijiele măcar ale prozeliţilor ideilor retrograde de cari se călăuzeşte d. Lascar Catargi. Am ştiut că mai cu sema la Iaşi, la Galaţi şi la Craiova sunt încă cuiburile celor cari se închin işlâculuî şi oftezăodin adâncul inimeî pentru regimul patriarchal, pentru prevogati- libei'ali-nMiontdi oposaniţ vele regulamentului organic. Numărând pe cei aleşi vedem că numărul represintanţilor partidei con-sen atore e strict echivalent cu numărul total a adepţilor ideilor reacţionare, majoritatea însă a celor aleşi din oposiţie sunt liberali disidinţî, cavi s’au despărţit de partidul libe-ral-naţional pe temeiul unor consi-, deraţiunl personale, conduşi de ură, pisrnJ şi pasiune. Şi acum se încheie în prin a a-runca o privire generală asupra viitorului parlament. Admiţând că inamicii regimului liberal vor avea în viitdrele camere 50 de scaune, totuşi partidul-liberal va dispune încă de o majoritate de peste 130 de scaune. Rezemendu-se pe arâstă majoritate compactă, guvernul actual, care este guvernul liberal, va fi destul de tare pentru a continua opera consolidare! statului român şi a propăşire! ndstre naţionale. TELEGRAME (Serviciul particular al Telegrafului) Petersburg, 7 Eebruarie Discursul prinţului de Bismark a produs o impresie calmantă. Rusia, nevoind a ataca pe nimeni ia act de asigurările pacifice ale prinţului de Bismark şi nea-vând nici o intenţie a turbura pacea, ea se va opune la ori-ce act venind din partea unei puteri străine care ar cauta sâ’i turbure liniştea. Berlin, 7 Februarie. Prinţul de "Bismarck pr.imesce din tote părţile telegrame felicitându’l pentru discursul ce ’1 a pronunţat ieri. A se vedea ultime soiri pe pag. III BILASTUL mUBILOS Am făftut comparaţie intre voturile întrunite de liberali şi oposanţî la colegiul I ; iată acum socotâla voturilor la colegiul II : Argeş iiberalî-naţipnalî 418 oposiţie Bacău 494 254 Buzitu — 839 Brăila — 767 Botoşani 564 — Covurlui — 807 Caracal 208 — Dâmbovila — 1.64 Dolj 701. 827 Dorohoiu 115 — Falciu 355 — Gorj 169 — Ialomiţa 171 — Iaşi — 1074 Ilfov 27,733 — Mehedinţi 481. — Muscel 155 — Neamţu 287 — Olt 149 — Patria 1,419 — Prahova. — 1,988 Roman 365 R.-Sărat 178 — Suceava 77 — Tecuci 221 ■— Teleorman 870 — Tuto va 488 - - Vaslui 238 — Vîlcea 99 — V Iasca 483 — 12,047 7,246 Diferenţa e de 4,801 voturi, în ayovea partidei liberale-naţionale, La colegiul III cifrele sunt: liber ali-naţionali oposanţî Argeş 663 __ Brăila — 207 Băcăă 1,060 — Botoşani 362 —- Buzeu — 1021 Covurlui — 145 Dorohoi 356 -j- Dolj 1,245 — D arabo viţa 485 — Falciu 324 — Gorj 471 — Ilfov 1,397 — Ialomiţa 350 — Iaşi 347 — Neamţu 576 — OU 400 — Prahova 248 .— Put na 524 — i Roman 210 * * ! R.-Sărat 421 Romanaţi 405 — Suceava 401 — Teleorman 414 — Tecuci 301 — Vlaşca — 278 Vilcea 786 — Vaslui 282 — 12,028 <ţi— 1,651 Afacerea Wilson Instrucţiunea acestei afaceri Icaiîda-lose s’a închis în sfârşit., după ce Wilson şi Legrand aU fost întrebaţi de două ori. Aceste interogatorii aă durat fie care câte şepte ore. Nu s’a putut proba că Legrand a dat bani lui Wilson ca se capete decoraţia Legiunea de onâre. Se susţinea că Legrand a dat lui Wilson 95.000 franci. Cel d’întâitt însă a justificat anume pentru ce a cheltuit acesta sumă. Publicarea trăi,aţinui gcnnano-aug-iriac şi (Jiaristica italiană ţiiarul Opinione din Roma tjice că publicarea tratatului de alianţă germano-austriac este un avertisment .pentru oricine care vrea se provâce râsboiul, şi nu numai pentru Rusia. Este însă în sine însuşi ceva grav faptul că cei din Viena şi Berlin a socotit de cuviinţă a face acest avertisment. Acâsta e o dovadă că la Viena şi la Berlin menţinerea păeei nu e considerată de loc ca sigură şi că s’a crefiut ca o-portună o sforţare energică pentru ase preîntîmpina un conflict. Popolo Ii ornant) crede că ne aflăm în presenta unei evoluţiuni nu tocmai ne-periculosâ, care însă ar putea se înlăture încă multe dificultăţi ameninţătâre pentru pace. informaţiunî Exteriâre Represiunea în Irlanda Cinci-spre- i www.dacoromanica.ro TELEGRAFUL îWJMW-BfcKTţ’f 28 IANUARIE 1888 A(Jl comisia militară alesă pentru a esamina nouile sisteme de arme cu repetiţie se întruneşte, la ora 2 p. m., spre a lua cunoştinţă de resultatul experienţelor făcute de sub-comisia alâsă din sinul el asupra precisiuneî tirului acestor noul arme. * Adi se va judeca de tribunalul Ilfov, procesul vestitului escroc Andronic şi Compania. ..— ■ • CURIERUL ORIENTULUI (Sltuaţiuuea, — scirî, — coresp. particulare j i- Ni se scrie din Serbia, că disolvarea Sltupcinel nu e de loc după gustul partidului Risticl. Organul acestei partide Ustavnosti pledează contra disolvărei, declarând că nici o consideratiune din resortul parlamentar nu pote servi de argument pentru disolvare. * * Scrisori din Macedonio (Corespond. particulară a Telegrafului) Salonic. Aşteptam ca să văz publicată corespondenţa mea relativă la caşul care a avut loc în comuna pe deplin românescă Vlaho-Clisura (Macedonia) cu Protosin-ghelul greco-fanariot, spre a putea reveni, după cum promiteam, asupra re-sultatului sefl, ţiind în curent pe onor. cititori al stimabilului d-vostră ziar, cari pote ar fi curioşi ca sâ ştie acel resul-tat. Aşa dar, spre a fi exact în promisiunea mea, de şi afacerile mele comerciale nu’ml permit pentru ca se pot scrie în detaliu, cred de a mea datorie ca se vâ rog în mod călduros, de a publica într’un colţ al stimabilului d-v6stră ziar urmâtbrele rânduri : Preâ Cuvioşia Sa, (vorbă se fie) Pro-tosinghelul Anastasiu, după smulgerea barbei sale, eşind amărît şi necăjit din biserică, se duce direct la casa Mudiru-luî Hasan-Hafuz-Efendi, din acest orăşel, protestând pentru afrontul ce ’I s’a făcut şi pentru care făcea responsabil pe însuşi Mudirul. Hazan-Hafuz-Efendi ’i-a spus atunci se facă o petiţie. Protosin-ghelul imediat intentâză proces, însă nu în contra femeilor, care eraii agresorele Iul, ci în^contra a doul profesori icmânl adică: unul din Bitolia şi altul din Vla-ho-Clisura, şi în contra a cinci elevi al gimnasiului român din Bitolia, cari după examen veniseră de căte-va zile la căminul lor părintesc ca să petrecă timpul vacanţelor. Poftiţi dreptatea rcpresen-tanţilor Domnului nostru Isus Hristos. Trebue se fiţi în nesciinţă, d-le redactor, că în comuna Vlaho-Clisura sunt 3 profesori români, însă întâmplarea a voit ca în cjiua smulgerel barbei prea cuviosului protosinghel, se nu se ducă la biserică 2 dintre ei, căci de altmintrelea călugărul fanariot ’l ar învinovăţi pe nedrept şi pe aceia, după cum a făcut cu cei 2 profesori şi cu cel 5 elevi al gimnasiului, despre cari cuvioşia sa a de- i FOIŢA ţJIARULUl «TELEGRAFUL» (8) UN AMOR MISTERIOS SE C. MEBOUVEL Baronul de Noel Cftnd se întorse, bătu iarăşi în uşă şi necâpâlând nici un respuns se hotărî să intre. Un spectacol îngrozitor sâ presintă înaintea lui. Baronul stătea întins pe pat îmbrăcat. D’odată i se păru că baronul dorme, apropiindu-se de el vedu că e galben la faţă, ochii deschişi, spume de sînge la , gură’ Cu mult sînge rece, Ion se asigură des- , pre mbrtea stăpânului şi nu scose nici , un strigăt. După ce se uită împrejur, vedu arma stând pe pat lângă baron. Ion, trist, insă clarat că erau negreşit autorii afrontului ce i s’a făcut, şi că numai şi numai prin indemnările lor se citia în b iserică Apostolul românesc, ceea ce ar ruina în curând doctrina greco7fanariotă. Protosin-ghelul Atanasiu, vâdând că mudirul Ha-san-Hafur-Efendi, om cu caracter forte integru, nu proceda fără întârziere după placul său, ci voia sâ cerceteze faptul, chiar în momentul acela a plecat pentru Castoria — capitala plaiului de care depinde Vlaho-Clisura—ca se reclame ina-intea tribunalului; dar întâmplându-se ca sâ întâlnescă îu drum pe sub-prefectul venind la Vlaho-Clisura, ’i a spus tote cele întâmplate şi tot o dată s’a întors Îndărăt cu dânsul la Vlaho-Clisura unde sub-prefectul l’a asigurai că va ancheta caşul. Ajungând în comună împreună cu pro-tosinghelul, sub-prefectul imediat strânse pe cel 7 acuzaţi în localul autorităţi comunale, ordonând ca sâ fie arestaţi a-colo până să se ducă şi d-luî, care găs-duise în casa primarului. 0 dată fiind executat acest ordin pe la 5 ore â la tur-que, spre seră la 10 şi jum. s’a dus Ia autoritate şi caimacamul (sub-prefectul) unde stând până la 12 şi un sfert a supus la interogatoriu pe câţl-va dintre a-ceşti arestaţi pe nedrept, remâind pentru Ziua urmâtore, interogatoriul celor ce i-au rftmas. La plecare sub-prefectul a spus pârîţi-lor că, după ce vor da un garant pentru ca în diminâţa dlilel urmâtore de 29 Iunie la 11 ore se se gâsescă iară acolo, sunt liberi şâ plece. Acusaţil se înţelege că s’ati conformat cu ordinul de mai sus; pe dată la 29 Iunie 11 ore dimineţa cel 2 profesori şi 5 elevi se allaii la autoritate unde mal pe urmă venind şi sub-prefectul şi terminând interogatoriul ’l someză ca sâ închirieze cai şi se se prepare spre a pleca împreună cu dânsul la Castoria unde crah se fie judâcaţl In deşert bieţii omeni s’afl rugat de densul ca sâ’l lase pentru sărbătorile sf. Petru când avea şi examenele şcolelor, le ar fi imposibil sâ mergă la Castoria, în deşert ’l propuneţi că vor da un garant ca la 1 Iulie sâ fie înaintea tribunalului sub-prefectul ca sâ satisfacă hatîrul fanariotului, nu se potolea cu nici un preţ. In fine părîţii vedând că rugăciunile lor rămâneau fără efect, el au declarat că de bună voe nu se duc nici o data, ci dacă ar fi aşa de vinovaţi se întrebuinţeze forţa. Caimacanul atunci luându-şl un aer serios a început se ’I ameninţe dicându-le că ’l va lega în cas de a se opune, Şi într’adever a cumpărat, funie şi a adus’o înaintea lor dar tot nimic ; pentru că vădend nestrămutata lor hotă-rîre, în fine şi el a cedat, îndestulându-se ca se le ia un garant de 50 lire pentru ca la 1 Iulie se se înfăţişeze înaintea lui, ceea ce s’a şi făcut. Mergând în Castoria inocenţii profesori şi elevi ah stat 40 de dile dintre cari 20 încarceraţi eu făcăt ril de rele până când au venit martorii. De şi deposiţiunile martorilor fuseseră pe neasemănate în felul lor şi chiar favorabile pentru acuzaţi nu se scie însă pe ce s’a bazat onor. tribunal c’a condamnat pe acel nefericiţi la 6 luni de dile închisbre. Condamnaţii vâdend injustiţia ce ’i-a bântuit imediat ah recurs la curtea de apel şi numai prin modul acesta ah putut scăpa din Castoria. Deja apostolul, la Vlaho-Clisura, după cât mă informez pe fie-care săptămână din sorginte sigură, se citesteşte româneşte în cea mai mare linişte, deşi Mudirul Hasan-Hafuz-Efendi a plecat de acqlo înlocuindu-se prin altul încă de lă 1 Septembre trecut, căci pro-tosinghelul fanariot atribuia citirea română din biserică acelui mudir şi nici de cum comunei care se compune de 800 familii exclusiv românescl între cari nu există nici o resuflare grecâscă. Singurele persâne, care opresc citirea română din biserica în Vlaho-Clisura sunt profesorii greci şi medicul grec Arghiropulos, cari cunt agenţi neadormiţi al elenismului prin încuragiarea archiereulul grec, însă cari, ce e drept, cară apă în butea cea găurită a Danaidelor şi acesta pentru că nici o dată românii nu se vor lăsa a fi victimă intrigilor şi machinaţiunilor mamei vitregi a Fanarului, spre a li des-naţionalisaţi de inferiorii lor! Balli. * * * Acum vr’o trei săptămâni, un despărţământ de cazaci dislocaţi la Podwoloczy-sku trecu în timpul unul viscol feste graniţa austriacă şi luă cu forţa mijloee de trai dela poporaţiunea unul sat austriac. Acestă espediţiune s’a repel.it mal târziu încă de douâ ori, cu care ocasiune cazacii ah ameninţat că vor pune foo, dâcâ li se va refusa a li se da mijlocele de j trai. In urma arătării locuitorilor satului guvernatorul din Lemberg a cerut ajutor •lela comanda militară şi s’a transferat acolo un despărţământ de vânători. Venind acum cazacii erăşl peste graniţa, ca sâ jefuiască mijloee de trai, vânătorii voirâ se-î împiedice. Se începu o luptă în care 14 cazaci fură parte ucişi, parte răniţi. Ah suferit pierderi şi vânătorii Prometeu. întâmplări din Capitală Bun de tot.—Alexandru Gheorghe servitor la d. Sotir Gristea din calea Victoriei No. 183, aflând ieri că la Brăila s’ar fi ales oposiţia, a credut de cuviinţă sâ facă o sindrofie; pentru acâsta adoratorul oposiţiel furase de la stăpânul sâh 50 lei şi.... mal multe sticle cu vin. (fi Accident.—Ieri abia n’a păţit-o rea d. Max Bernat. Urcându-se în birja cu No. 246 domnul în cestiune a ordonat birjarului se mâne mal iute. La o cotitură caii s’ah speriat şi ah resturnat sania. Din fericire întîmplarea n’a avut alte consecin e. Furt.— D. Constantin Voieu, cafegiu din strada Bărăţieî No. 33, s’a certat ieri cu un individ anume Solomon Geamgiu. Certa în curend s’a transformat în nişte manipulaţiunl semnificative. Solomon a isprăvit, prin a pune mâna pe câsornictil de la brâu al protivniculul sâU şi apoi o tuli la sânălosă. m Foc.—Astă nopte, pe la ora 10 şi jum., în strada Dionise la d-na Aneta, o ser-vilore umblând prin odăi cu lumânarea aprinsă, din negligenţă a transmis focul unei câmaşe. D’aci elementul distrugător cuprinsese deja un covor şi alte lucruri. Mulţumită presenţel de spirit a vecinilor focul s’a stins. O Fur prins. — Azi nopte poliţia capitalei a prins pe individul Alexandru Alexe, care a fugit din Giurgiu de la stăpânul seu C. Popescu, furînd mul mulţi bani Don C'aprice. seini MĂRUNT i! D. Grazziadio Ascoli, renumitul filolog din Milan, presentând o lucrare la Institutul Franţei, pentru premiul Volnay, a obţinut acestâ recompensă. I). Ascoli însă dărueşte premiul, în valore de 1,500 lei, societăţii limbistice din Paris. O ser i-sore forte amabilă face cunoscuta generozitatea marelui învăţatul italian, pe care dinrele franceze o însemnâză cu multă plăcere, declarând că este un act de curtenire internaţională care hu trebue sâ pămâie necunoscut. A apărut ia Viena Raportul anual al •societăleî academice social-literare România Jună din Viena. Din acest raport reese că averea totală a societăţel e de 12,351 fiorini 15 creiţarl. D-nu Iosef Grann, fratele şefului firmei Wilhelm Grann din Bucurescl, a dosit cu o sumă de 100,000 franci. După reclamaţia d-lul W. Grann, dispărutul a fost prins în Ungaria. Regele Greciei a comandat la Paris insemnele în diamant ale ordinului Mântuitorului pe care ’l va trimite cu o ambasadă speciala sultanului Turciei. împăratul Japoniei a conferit marele cordon al ordinului 'Sorele Re surind., d-lul Tricupis, primul-ministru al Greciei, şi d-luî Dragumis, ministru afacerilor străine al aceluiaşi regat. D-nu Predrag NenadovicI, un nepot al prinţului Karageorgeviel, şi ginere al prinţului Nikita de Muntenegrulul, a intrat în serviciul armatei ruse. D-nu NenadovicI ’şl-a făcut studiile la Lipsea, a avut un duel eu un student german şi a fost condamnat la trei luni de închisbre în fârtăreţea din Konigstein. El a fost graţiat de regele Saxoniel. Buletinul Tribunalelor O "bandă, de cscrocht ANDRONIC & C-nie ţlh Ill.ll C) Considerând câ din t6te aceste resultâ câ acest inculpat, nu numai ca nu este strâin de faptele comise de Andronic, dar a şi participat la comiterea lor, luând chiar o parte bună din beneficiu, căci într’un interval de timp fbrte scurt, u-j unsese sâ dispue de sume însemnate dă bani. Considerând că însu’şl complicele sân preotul I. Georgescu, arată că de unde mal nainte Borănescu ţinea casă cu chirie de cinci galbeni pe an, ceea ce în-vederâză starea sa financiară, şi nici pe aceştia nu’i putea aquita regulat, apoi ajunsese în urmaşă închirieze case mari cu 900 lei pe an (Vezi fila No. 114); iar independent de acâsta ducea o viâţă lu-x6să, lucru ce arată şi cel l’alţl martori. Considerând câ în privinţa reclamantului Ilie Constantinescu, Borănescu este cel care face primele demarşe, care ciar-câ a ademeni pe acesta şi pe tatăl sâh, lăudând până Ia exaltatiune virtuţile lui Andronic, nobleţea inimei acestuia ca şi pretinsa nobleţe a familiei; că deşi Borănescu cearcă a tăgădui, însă negarea sa cade în faţa recunoşterel ce Matei Constantinescu face în persâna sa, cum şi a arătărilor celor-l’alţi martori ascultaţi în acesta afacere (veqh fila No. 186, 289, 291 şi 292.) Considerând de asemenea că, pentru reclamantul Stoian Marinescu, de şi re-cunbşte că s’a dus în Giurgiu la densul, şi ’i-a şi arătat o probă de grâu (fila 95), nâgă însă că ’l-ar fi adus la Ancfonic spre a cumpăra din acel grâu; dar şi în acestâ privinţă negarea lui nu-l pole servi, de ore-ce corespondenţa urmată între el şi reclamant, cum şi între acesla cu Andronic, ’l dă cea mal complectă des-minţire (ve<)î fila No. 202 şi 679). Considerând în fine că, în ceea ce priveşte pe cel alt reclamant, N. Tănâsescu inculpatul mărturiseşte complectul noule faptul, arâtând că ’l-a comis întocmai aşa după cum s’a detailat de acest reclamant (vetji interog. fila 98). Tot asemenea şi în privinţa reclamantului G. Zişii, prtn mărturisirile ce face (fila 98 verso), resultâ câ cunbşte bine că acest, reclamant a fost înşelat de inculpatul Andronic; deci Borănescu nu era strein de misterul cu apa de aur. Considerând câ afara de acesta, din deposiţia martorului Barbu Grâjdinescu (vide fila 301), se constată câ acest inculpat ’l-a propus că’l duce la un domn de la Iconâ, ca sâ’î fabrice napoliont falşi, şi că ’l-a şi arătat, câte-va piese ce ie avea asupra sa ca probă; deci re-sullă într’un mod precis, câ densul nu numai că cunoşte tâte manoperile ce le întrebuinţa inculpatul Andronic, dar câ şi participa la comiterea multora din ele în aşa grad, în cât fără concursul său nu s’ar fi putut lua pentru unele, nici chiar un început de execuţia. Considerând că ast-fel fiind, din actele de instrucţiune se stabilesce cu certitudine, câ inculpatul de faţă, Ion Borănescu, cunoscând de mal nainte t6te manoperile viclene ce le întrebuinţa inculpatul Andronic faţă cu diferite per-sone, ’l ajuta la comiterea lor, înlesnin-du’şî mijlocele necesarii. IV. In ceea ce priveşte pe inculpatul Preotul Ioan Borăneseu: Având în vedere că din actele de instrucţiune, în ceea ce priveşte pe acest inculpat, resultâ cele ce urmeză: El este născut în judeţul Râmnicu-Sărat, şi fă- IKESaME ISHBKES8HSS®®®tt2BB8>SS8ElB®BR!SSEraH638BiSBaHWBS23HR>#5 S6aessaEmiser%; forte liniscit eşi din cameră, închise uşa, trecu grădina ce despărţea) casele celor doi fraţi .şi se duse drept în camera baronului Noel. Noel era sculat de aprope o oră. Figura lui Ion era schimbata grozav, de ore-ce baronul cum ’l vedu în întrebă. — Ce ? — S’a întâmplat o nenorocire domnule baron. — Ce spui ? — O nenorocire de necrezut. — Despre ce e vorba ? — Nu îndrăsnesc sâ vâ spun. — Vorbesce, ce s’a întâmplat? — D-l baron Jacques... — El, ce-l s’a întâmplat ? — A murit d-le baron. — A murit ? — S’a sinucis. Baronul de Noel îngălbeni mal tare ca Ion. .— E cu neputinţă, murmură el. S’a sinucis d-le baron, (jlise lom — Cum s’a sinucis ? — Tocmai asta nu înţeleg nici eu; pentru acesta am vrut se ve dau de ştire. — N’afi spus nimănui nimic despre a-eesta ? — Nu. — Nici chiar cumnatei mele ? — Nici el mal ales, respunse Ion. Baronul înţelese gândul servitorului. El presupunea că femeia lui Jacques era amestecată în acestâ întâmplare nenorocită. Acesta era evident. Bancherul nu zise nici un cuvânt şi rămase un minut ca sdrobit d’acestă veste îngrozitore. O durere grozavă ’l cuprinse. Jacques represintă pentru el tot ce alţii iubesc în acesta lume ; femee, copii şi familie. Acel om, sever, rece, acea maşină care se ocupa necontenit numai cu cifre, n’avea de cât un punct atacabil în el. Acel punct era inima. — Aide, dise Noel, plecând. Ion mergea în urma lui Noel, pe care ’l considera ca noul lui stăpân. In drumul lor, cei doui omeni întâlniră mai mulţi servitori cari ’şi căutau de afacerile lor şi cari nu ştieah ce să întâmplase. Ajungând în faţa cadarvului, Noel stătu câte-va momente în faţa lui ultându-se la eî căutând să afle secretul acelei morţi îngrozitore. Noel nu mai avea nici cea mai mică îndoială. Jacques nu sa sinucisese. Fratele lui avea atâta tărie de caracter în cât putea se sufere tote mişcările lume! aceştia şi sâ sufere cum sufer şi alţii. Afară de asta Noel ştia câ fratele lui îl iubeşte. Nu putea Jacques sâ ia o astfel de hotărâre fără a ’i spune cel puţin căuşele cari ’l împing se facă acesta. Baronul de Noel se afla în mare încurcătură. Din ce parte ’l venea acea lovitură grozavă ? Cine lovise pe fratele lui ? Pentru ce ? — La ce oră s’a întors Jacques acasă ? întrebă Noel. — Pe Ia două-spre-dece noptea, dise Ion. — Erai cu el ? — Da, ne întorceam de la Villiers, d. baron nu era hotărât se se întorcâ acasă aseră, însă ’şl a schimbat părerea. — Pentru ce ? — Nu ştiu. îndată ce ne am întors ’mi a spus se mă duc în camera mea. — Era preocupat în acele momente Jacques ? — Nu. Era ca de obiceih. — N’al audit nimica, nici un sgomot în camera lui ? — Nu. — N’ai au<)it nimica ? Ion dădu din cap câ nu. — Nu presupunea! nimica ? — Nu, d-le baron. — Cu tote acestea pare că nu prea aveai încredere în Lucia ? Ion îşi muşcă buzele şi lăcu. — Răspunde, dise Noel. Ion stătu un moment la îndoială. — Aveai vre o probă ? dise baronul. Ion făcu o sforţare şi răspunse în sfârşit : — N’am nici o probă, d‘se el. Dacă ’ml daţi voe, pot sâ ve spun că d. baron nu prea trăia bine cu d-na. — Pentru ce credi acesta ? — Am di3 Şi eu o vorbă domnule, baron. — Trebue se nu o mai spui şi sa o pâstredl pentru tine. Se făcu un moment tăcere. Până acuma baronul n’avea de oâtun scop în viaţa Iul : afacerile financiare. D’acuma înainte trebuia să mai aibă şi altă grija. Noe serată pe frunte pe Jacques şi ’l dise : — Voi afla cauza morţel şi voi pedepsi pe vinovat. Din acel moment baronul trebuia sâ nil uite aceste cuvinte şi să facă tâtechipu rile ca să’şl ajungă scopul. Şi era în stare să facă acesta. Sîngele www.dacoromanica.ro TELEGRAFUL — 28 IANUARIE 1888 cendu-’şî studiele îm seminarul din Ru-zâă, a eşit. ca preot. într’o comunii rurală din judeţul sâa: remâind văduv, vine în Bucureşti în anul 1882, unde intră ca preoi la biserica catedrală, Mitropolia de unde însă prin anul 1888 saâ 1884, a fost gonit pentru fapte imorale, fiind prins în flagrant delict de a-dulteriă, şi dat în judecata tribunalului bisericesc; care ’l pedepseşti eu interdic-ţiunea de a mai sluji cât-va timp (vedt fila No. 100 şi 284). Ast-fel ne-având nici o ocupaţie umblă vagabond prin capitala, şi căijuse într’o ast-fel de mise-rie în cât după cum mărturiseşte el singur (fila 101), nu putea să ’şi plătâscă nici chiria de câţî-va franci pe lună pentru casa pe care o locuia. Acesta este singurul inculpat, care face mărturisiri complecte asupra tutulor faptelor cunoscute de densul ca comise de inculpaţii Andronic şi Gherel; şi care ca şi complicele său Ştefan Vladescu, începe prin a declara că mal ânteiă el singur a fost. înşelat cu o mică sumă mică de bani de cătn inculpatul MichaJ Gherel, a căruia cunoştinţă ’i a făcut-o prin samsarul Ghiţă Râdulescu unul din inculpaţi cu care apoi devenise forte intim, şi în casa căruia din strada Numa-Pompiliu No. 8, se ducea adesea, şi mânca chiar cu el la masă. Că, după ce ’i a spus misterul fabricare! monedelor, T a propus să aducă pe cine-va, care să dea bani pentru cumpărarea apei de aur, asigurându-1 despre un însemnat câştig. Numitul inculpat 'I dnse mai întâiu pe naşul săfl C. Gheor-ghiu din Râmnic Sărat; ast-fel ’şl începu el miserabila întreprindere mal ântâiâ cu ruda şi bine-făcătornl său pentru care îijsu-şi el susţine că ’l s’a luat de Ghe-rei suma de sese mii lei, prin manope-rile ce a întrebuinţat îu chestia cu apa de aur. Apoi arata că a mal dus pe reclamanţi : Triam.afil Ion, G. Murgescu, Prostescu şi alţi, de la cari inculpatul Gherel le-a luat de asemenea însemnate sume de bani, întrebuinţând pentru fiecare din el, uneltirile arătate mai sus în chestia cu apa de aur ; iar pe Triandafil Ion arată că Gherel ’L-a dus chiar la Paris spre a cumpăra în faţa sa acea apă de aur. In fine mârturiseşce de asemenea ca dupe arestarea inculpatului Mihail Gherel în afacerea lui Georgescu din Buzău, a fost recomandat de tot do inculpatul Ra-dulescu şi lui Androuic, dieăndu-i că a-cesta este şi mai dibaciu în fabricarea banilor de cât Gherel (fila No. 108) şi începu şi cu acesta a lucra ca şi eu cel d’ântâiu. El duse şi la Andronic pe reclamanţii Triandafil şi Murgescu, dar nu li s’a mal putut lua nimic, căci nu mai avea ; însă ducendu’î pe Leonida Pande-lescu, tot un amic al săli, acestuia ’î s’a luat însemnata sumă de 50000 lei eu a-facerea de tovărăşie pentru vinuri, detailând faptele întocmai aşa cum le declară acest reclamant. Având în vedere că din acte şi din însuşi arătările lui, resultă că acest inculpat era fărte bine iniţiat în secretul complicilor săi, şi întrebuinţa şi densul ca şi el, acelaşi sistem în operaţiunile lui. Ast-fel corespondenţa ce o avea cu personele pe cari le ducea la numiţii inculpaţi, o făcea întocmai ca denşiî, adică nu data scrisorile, şi în ele evita tot-d’a-una de a numi persone sau vre-o menţiune despre adevărata causă ce se trata între dânşii, acesta resultă şi din scrisorea trămisă reclamantului Pandelescu (veiji fila No. 223) Având în vedere că in ceea ce priveşte escrocheria comisă cu naşul său G. Gheorghiu şi Preotescu, aceştia după cum s’a arătat mai sus, aă refusat de a da declaraţiunile lor la instrucţie, de acea J , 1 cuci nu se văd figurând între reclamanţi | notaţi mai sus. Având în vedere că acest inculpat a- ‘ rată de asemenea şi numele altor persone, cari aă mai fost înşelate de inculpatul Gherel, şi complicele săă G. Râdu-J lescu (veiji fila 112 verso) însă unele j din acele persoije nu s’au putut desco-, peri, iar altele ca şi cei de sus, aă re-j fuzat să declare faptul la instrucţie, î Considerând că în privinţa reclaman-iilor Triandafil şi Mungescu, mărturisirile complecte făcute de acest inculpat, despre mauoperile întrebuinţate de Ghe-rei în contra lor (fila 140,) sunt conforme i cu declaraţiunile acestor reclamanţi (fila 237 şi 239). Considerând de asemenea că, în ceea ce priveşte pe reclamaniul Pandelescu, înşelat de Andronic tot prin mijlocirea inculpatului de faţă, mărturisirea acestuia (fila 108), este coroborată nu numai prin declaraţiunea numitului reclamant, cum şi a martorilor săi Murgescu şi Preotescu (vedi fi'ă No. 226 şi 229), dar şi prin corespondenţa următorului C. Răduleşcu, antreprenorul hotelului unde trăgea Pandelescu, şi care declară că a vădut de mai multe ori pe inculpatul preotul I. Georgescu, venind şi conversând cu acet reclamant (fiila 285). Considerând că afară de acesta, inculpatul mal declară singur, că se înţelesese cu Andronic ca să ’î dea vre-o doă saă trei mii de lei, dacă va termina afacerea cu reclamantul Pandelescu (vedi fila No. 209). Considerând în fine că el singur a luat de la d. G. Ionin bâcanu, suma de trei mii lei, spre a se duce în Viena sS cumpere apa de aur pentru inculpatul Ghe-reî, şi să o restitue când acesta va lustrui cu acea apă piesele de aur (vedi fila No. 113 şi declaraţia lui Ioniu fila 312 verso). Considerând dar că aşa fiind, din actele din instrucţiune resultă probe suficiente, spre a stabili în sarcina numitului inculpat, Preotul 1. Georgescu, culpabilitatea faptelor ce ’i se impută. V. In ceea ce priveşte pe inculpatul Ghiţă Ghioca Răduleşcu dis şi Parmac : Avănd în vedere actele de instrucţiune dresate în contra acestui inculpat, din care resultă cele urmâtore : Acest individ a fost mult timp ca a-rendaş de moşie în judeţul Buzăâ, şi per-dendu-’şi capitalul, fiind cădut chiar în j stare de faliment, după cum declară unii j din reclamanţi, vine în Bucurescl şi se j face misit. Insă în loc de a căuta să ’şl dobândească existenţa sa printr’o muncă onestă, ’l veni mal comod a se da la comiterea unor fapte infame, ca cele ce ’i se impută astâdi. El făcu mal întâiu cunoştinţă cu inculpatul Gherel, apoi în urmă şi cu Andronic, pe cari îl servi pe amândoi pe rend înlesnindu-le mijlocele în comiterea mârşavelor lor fapte. Gu inculpatul Gherel declară că trăia în cea mai strânsă intimitate se ducea mai tot-d’a-una în casa lui, şi adesea-ori mânca la masa lui (vedi fila 118). ŞJVAvând îu vedere că, în ceea-ce pri-vesce comiterea faptelor ce i se impută, ca şi cel l’alţî complici ai săi, neagă pentru unii din reclamanţi, însă face-mârturisiri destul de complecte pentru alţii. Ast-fel declară că în adevăr Andronic ar fi luat mulţi bani de la nisce mocani în berăria de vis-a-vis de Episcopie. Gă a înşelat asemenea pe Penopolu, pe d. Uşurelu chiristigiă, şi chiar pe Teodor bâcanu Găină, căruia i s’a luat de n-culpatul Ghereî suma de (jeee saă cinci-spre-dece mi lei, din care cauza acest comerciant a şi cădut în stare de faliment, (Va urma) Ser viciul particular al diarulut Telegralf Berlin, 7 Febrfiare. Gomisiunea bugetară a primit fără modificare proiectul privitor la un împrumut de 280 milione mărci cerute de guvern pentru armată. Sofia, 7 Februarie. Prinţul şi prinţesa aă sosit la Sofia la 3 ore. Miniştrii, municipalitatea şi multă lume aşteptaă la gară. Prinţesa a primit mai multe buchete. In drumul pînă la palat, soldaţii înşiraţi îu colone pe trotuare aă salutat cu urale entusiaste pe prinţ. Ijţia UO Ulii 6' £ ORB SEARA {■Serviciul particular al Telegrafului) Sofia, 7 Februarie. Plecarea Iui Kiezim-Bey pentru Sofia unde venea ca să înlocuiască pe Gabdan Efendi a fost întreruptă din caua câNe-lidof a declarat că părăseşte Constanti-nopol dacă Kiezim-Bey pleacă Ja Sofia. Viena, 7 Februar. Generat Welserheim a cerut comisiei bugetare 534,000 florini pentru landwer şi a anunţat că în curând guvernul va cere o sumă mare pentru armată, pentru că tratatul publicat de curând obligă pe fie-care contractant d’a fi tot-d’a-una în- ] armat. j Londra, 7 Februarie. Jurnalele engleze consideră asemenea discursul prinţului Bismarck ca pacific însă cu 6re cari mici îndoeli. Standard dice că discursul întunecă mai mult situaţia şi crede că cancelarul pregătesce o decepţiune Austriei. Filipopol, 7 Februarie. Se afirmă aci că mai mulţi muntenegreni şi ruşi se adună la Adrianopol cu scop de a face o invasie în Rumelia la primăvară. Paris, 7 Februarie Jurnalele consideră discursul d-lui de Bismark mai mult ca pacific în aparenţă de cât în realitate. Ele opun cuvintelor cancelarului actele sale, cari sunt: un împrumut militar şi mărirea armatei. Filipopol, 7 Februarie. Ieri. cu tot timpul reă, autorităţile, deputăţiile şi o mulţime numerosă aşteptau pe prinţ la gară, unde a sosit la ora 3. Sofia, 7 Februarie. Prinţul a plecat din Filipopol la-9 ore şi va ajunge la Sofia la 4 ore. Uniţii] ira eliţia la lari sera D-nii miniştri Stălescu şi Sturdza, cari fuseseră la Tergovişte şi Tecuci, ,spre a ’sl exercita drepturile lor de alegetori în colegiul 1-iO, s’au reîntors în capitală. D-l preşedinte al consiliului este aşteptat în capitală. Este absolut inexactă scirea dată de Epoca despre o pretinsă conversaţie ce Majestatea Sa Regele ar fi avut’o cu d. •ministru de interne în privinţa d-lul 0. Simulescu, prefectul judeţului Velcea. D. ministru de interne nici n’a fost la palat în qliua când se susţine că acea prelinsă conversaţie ar fi avut loc. D.e la 17—23 Ianuarie s’au născut în Capitală 164 copii, 81 băieţi şi 83 fete, din cari 20 Israeliţl. In acest, interval au murit 121 per-s6ne, din cari 66 bărbaţi şi 55 femei. Israeliţi morţi au iost 14. Losurite oraşului Bucureşti Iată lista numerilor câştigâtore a lo-surilor oraşului Bucureşti la tragerea ce a avut loc la 1 Februare la Gotha : Seria 147 No. 96 căştigă 25,000 lei , 1399 , 56 , 3,000 , Seriile 3,612 No. 45, S. 4052 No. 64, S. 4336 No. 86, S. 4816 No. 95, S. 5861 No. 72 câştigă 1,000 lei. Seria 301 No. 50, S. 647 No. 97, S. 1071 No. 7, S 1280 No. 21, S. 1714 No. 53, S. 2117 No. 27, S. 2170 No. 8, S. 3612 No. 25, S. 5810 No. 72, S. 7788 No. 100, 100 lei. Seria 3 No. 78, Seria 95 No. 100, S. 157 No. 8, S. 311 No. 45, S. 311 No. 89, S. 314 No. 44. S. 386 No. 73, S. 479 No. 91, S. 716 No. 32 S. 2170 No. 18, S. 2753 No. 19, S. 2426 No. 87 S. 3998 No. 32 şi 48, S. 6163 No. 3, S. 6877 No. 5, S. 6978 No. 46, S. 7178 No. 23, S. 7311 No. 83 şi 90 50 lei câştigă S. 48 No. 64 şi 79, S. 157 No. 27 şi 25. S. 409 No. 62 şi 59. S. 463 No. 15 şi 68. S. 479 No. 93 S. 582 No. 90. S. 641 No. 13, S. 647 No. 33, S. 1013 No. 30 şi 44. S. 1071 No. 58, S. 1110 No. 69 S. 1247 No. 85 şi 99. S, 1336 No. 12 S. 1365 No. 52 şi 91. S. 1367 No. 31 şi 60. S. 1947 No. 73, S. 2170 No, 23. S. 2760 No. 84 şi 86, S. 2844 No. 43 şi 6. S. 2899 No. 86. S. 3518 No. 62, 54 şi 44, S. 3537 No. 5 şi 36. S. 3706 No. 90, 51 şi 48, S. 3785 No. 89, S. 3862 No. 16 şi 89, Seria 3888 No. 75, S. 3929 No. 79, Ser. 4024 No. 14, S. 4052 No. 12, 89 îşi 36, S. 4062 No. 92 şi 44, S. 4200 No. 98, 67 şi 79. Seria 4336 No 34, 65 şi 67 S. 4349 No. 56, S. 4385 No. 19, Ser. 4386 No. 100, S. 4474 No. 15, Seria 3515 No. 6 şi 100, S. 4564 No. 75, S. 4802, No. 38, S. 4847 No. 79, S. 5009 No. 59, S. 5661 No. 81, Seria 5695 No. 24, 46, 84 şi 44. S. 6102 No. 65, Ser. 6240 No 14, 20 şi 9, S. 6475 No. 76, S. 6545 No. 22, S. 6635 No. 53, S. 6581 No. 36, 87 şi 55, S. 6858 No. 83, S. 6877 No. 22 şi 71, S. 6888 No. 65, S. 6950 No. 52, S. 6978 No. 7, S. 7032 No. 23 şi 46, S. 7066 No. 5 şi 93. S. 7.170 No. 2, S. 7178 No. 95 şi 81, S. 7311 No. 19, S. 7378 No. 45 şi 48. Seriile cari nu sunt cuprinse îu acestâ listă, câştigă câte 20 lei, al JUD. TELEORMAN PUBLICAŢIUMB Oferta făcută la Comitet de lei 6 bani 10 la sută, după preţurile uni- tave sub deviis, prin depunere de ga ranţic dc către d-nul Trolli Giusepe de lei 20,000, calculată de Jel 5 !a sută numai pentru construirea Palatului administrativ, ne fiind avanta-gidsă, şi fîind-că aedstă licitaţie este deschisă si pentru transformarea, vechiului palat administrativ în local de easarmă pentru călăraşi şi con struirea localului sub-prefecturei plă-şcl Teleorman cu casarma; Comitetul permanent prin îneheerea No. 27 a mai adjurnat zisa licitaţie pentru ziua pe J5 Februarie viitor, pentru când se pot primi oferte sigilate însoţite de garanţii, calculată pe 5 la sută pentru suma de lei 400,000. Se publică spre generala cunoştinţă a amatorilor, iar planurile, de-visele şi caietele de sarcini se pot vedea în tdte dilele în cancelaria serviciului Teclmic al judeţului. Preşedinte : A. B. Popescu. p. Secretar : P. Apostolescu. No. 104. 1888, Ianuarie 24. Spectacole Sala Jigniţii. S’a decoratei aranjament din noti Mite splendit: Se oferă pentru orl-ce societate de bine-facere, Sala gratis, a se adresa la Antreprenorul sslei, d-nu Fr. Dorfman, chiar în sala Jignitei. * 4 : i i r >i ■ Neputinţa ŞSrbătâscâ Vindecă după cele mal noul metode, radical, fără durere şi Iinpedicare; după ex-i perienţâ de 18 r. ni. Specia’ist în bdlele Iu- ii mesei ■ Strada Emigrat, No. 3, (în dosul fcdlei mi-;Ă litare intrarea din c*l«,i Victoriei prin str.^ «f. Voeroiji (pe linis Tramvaiului. £ Constdta{iunî de la 8 a. m. penă la 6 sera. Loc separat de aşteptare pentru fie-care. y- ţt Sm $ ■<« — A n >■ A i? A N U N CI. U \ Sub-senina ţii, avem ondra de a anunţa lucrătorilor străini din părţile Macedoniei, din ; Turcia, că prin corespondenţi care o avem, pu-, tem sspedia bani în următorele oraşe împreună ( cu sutele lor. 1. Moaastir, Perlepe, Crnfova, Magarova, i Moloviştea, Iiesen, Florina fi Corcea ; bunii se j vor i ospunde de cîitre d-nu Constantin Al. P,ii ia Monastir. ; 2. Ochrida, Struga, Debar, El'oasan, Starova : şi Pogradeţi; banii se vor respundo de către Fratele nostru anume Ianache 1. Fortomar Ja ; Oehrida. ’ In cas de perderea banilor, se vor despăgubi > de către noi sub-semnaţil. î Semnaţi : Fraţi î. Fortomar Macedoneni ) Turnu-Măgurele Adresa pentru Telegrame: Fortomar, Măgurele. de la facultatea de medicină din Paris dă consultaţii de maladii interne, şi voneriene. De la orele 3 până la b p. m. consultaţiile sunt gratuite. Strada st. Georqe-nou No 20. de bretan care curgea prin vinele lui n perduse întru nimica din calităţii; sale. Ion stătea în piciore lângă patul stăpânului şi aştepta vre un ordin de la Noel. Camera în care era cadavrul Iul Jac-ques era decorată cu mult gust însă simplu în acelaşi timp. Numai un singur portret era în acea cameră, drept în faţa prinţului pe care zăcea cadavrul nenorocitului Jacques. Era portretul mamei lor. Noel se întorse spre acel portret şi ui-tâudu-se la el ’şi <}ise că va resbuna a-cestă crimă îngrozitore, fără a recurge la justiţia omenescâ. Ga şi cum mama care ’l iubise aşa de mult, ar fi voit sâ’l ajute ca să ’şi ţină făgăduia la făcută, privind acel portret, Noel zări sub acel cadru pe parchet o scrisore. Noel se apropia, întinse mâna şi luă scrisorea de jos. Pe copertă erau aceste cuvinte scrise de un om forte îngrijat: ‘Scumpului meii frate Noel Bresson,. Tremurând, Noel deschise scrisorea, şi sc6se din ea o bucată de hârtie îndoită în patru. In acea scrisore iată ce scria Jacques. 'Renunţ la ori ce donaţiunt l'âcute de mine Luisei Renaud, femeia mea şi a- cesta din cauză că ’ml-a necinstit casa. „Făcut, scris, semnat şi datat cu mâna mea, în casa mea, în diua de 23 Februar 1882, orele 12 nbptea. ‘ Jacques Bresson.„ Baronul râmase un moment ca trăsnit. Jan stătea nemişcat şi aştepta vre-un Ordin. Baronul vezendu’l stând (jnemişcat, ’si reluă sângele rece, îndoui hârtia la loc, o puse în coperta şi fără a imm^emmssss^ees^B^msssmmssssmsB^msms!& Iul nâgră. In partea de d’inainte era găurită de doue glonţe. Pistolul ce era lângă el, era din acele cu care se servea mai des fratele lui. Cele douâ revolvere însă intrigară mult pe baronul Noel. Căutând prin cutiile mesei, Noel ob- ! servă că a umblat cine-va prin ele, însă n’avuse timp sâ le aranjeze bine. Gân-dindu-se că scrisorea ce o zărise sub por- ^ tretul mamei lor putea fi găsită, baronul j începu a tremura. Ori-ce s’ar (jice, crima îngrozitore ce | se comisese, râmase pentru moment un j mistex- pentru el. Chiar dacă ar fi avut vre-o presupu- I nere asupra fiicei lui Renaud, asta nu însemna nimica, complicele el remânea necunoscut. In sfârşit, Noel dădu la o parte perdelele pentru ea în momentul cân 1 Luisa va intra se o observe ce schimbare se va produce în figura ei. D’odată se auiji un sgomot mic. Barona venea. Din acel moment se începea lupta între el şi acea femee. Luisa se opri la uşe. Ea era veselă, snrîzîtore. Acel surîs însă era fără voie. — D-ta m’ai chemat, d-le Noel ? iţise barona. Credem că e bărbatul mea. Ce, Jacques nu s’a mai întors? — Iartâ-me că tc-am derangiat, zise Noel. lnsâ am sâ’ţt spun ceva grav. — Grav ? repetă Luisa. Nu te înţeleg de loc. Ce s’a întâmplat? e vorba de vre-o afacere financiară ? — Nu. — Atunci ce e ? Barona vorbea cu multă linişte; cu tote aceste era intrigata d’acestâ vizită neaşteptata. Noel nu“ştia cum sâ începă. — Adică nu ştie ea nimica ? ’şi zise baronul. — N’al fost cu Jacques la Viliers ? zise ea. Viliers era o moşie a celor doui fraţi. De multe ori se dueeaă împreună la a-cea moşie. — Nu, zise Noel; Nu şti că eu nu ine ocup de loc cu moşia. — Era s& me duc cu el. zise barona. El însă n’a voit să mâ ia. — Se temea să te oboseşti, ş’apoi nu e plăcut d’a merge acuma la ţară. Baronul se uita la ea şi nu pierdea nici o mişcare a baroneî. Era însă cu neputinţă se se observe vre-o mişcare. Barona era cam neliniştită de acea vizită neaşteptată. -— Nu ’mi-ai spus pentru ce ai venit aşa diminâţă la noi ? întrebă barona. (Va urma) www.dacoromanica.ro TELEGRAFUL — 28 IANUARIE 1888 ţa^jiţwţ1 wwjifrvvy \»gn^^v^3s«y $%?,r__.y MARE LOTERIE OK BANI Autorisată prinţr'o lege specială şi modificată prin decret Dresidcnţial de la 10 August ÎS 37. in profitul Copiilor de sclavi născuţi liberi, de la 28 Septembre 1871 îp Provinciele Peruaiulmeo. I ~ri—rr r-.; i«r Vinderea totala a celor 200,(XX) de bilete ale Mareî Loterii Brasiljapc din Perhambuco, ce s’aft etnis, fiind recu-j noscută ca imposibilii, Escelentn Sa Guveruorul Provinciei Pernambuco a deci:] şi a ordonat prin actul de la 16 I August 1887 : 1° Ga numeral total al biletelor sd se reducă la. 70,000 numai (No. 1 penă la 70,000) şi prin urmare planul [ se va modifica precum urmeză :. 2° Ca tragerea fixată, pentru a avea ioE oficial şi în faţa autorităţilor competente la 28 Februarie 1888, nu se va putea amâna sub nici un pretext. 3° Pentru ca tragerea să păta avea loc şi mai cu seină pentru deplin A regulii, biletele cele vechi vor trebui se fie schimbate în bilete noul. Acâstă lotorie este garantată prin I legea votată de Adunarea Provinciala | din Pernambuco. Fondurile necesare pentru plata câşti-| gurilor sunt depuse la Banca Naţională aBrasilieî. Cele 6 numere capi vor câş-1 tiga primele principale se vor publica cel mai terejid la 10 Marte 1888 în tote jurnalele din orient drâ lista generală şi o-ficială a tragerel va apare în numărul de la 3 Aprile 1888 al (parului „Le Moni-teur de la Cliauce Universel!e“ din Viena, organul representantuiui nostru esclusiv pentru Europa şi Asia. Lista oficială a tragerel va fi trimis gratis ia toţi interesaţii. Totuşi câştigătorii vor fi în-sciinţati prin depeşă său scrisore particulară. Câştigurile vor fi plătite în aur. după cursul schimbului din Paris. Tragerea oficială Ja 28 Februar 1888 DETALIUL PREMIELOR l l.ot, de 750,000 F rând l •» » 135,000 » 1 y> » 50,000 » 3 Loturi de 25,000 * 12 » » 12,000 » u ■ 17 » 5,000 » 38 » 2,500 » 50 » 1,250 80. , 500 > 120 250 yy 700 125 X 700 75 » 7,000 , 50 » 8,723 Premie de 1.<>52,500 Franci Câştigurile trebue reclamate cel mai târrjiil uu an după tragere, adică înainte de 16/28 Februarie 1889. După adest. termen câştigurile reclamate'vor fi prescrise în folosul Provinciei, dacă Aduna-j rea.Provincială din Pernambuco nu de-' cide abandonarea lor în profitul coloniilor Orfelinilor Isabel. | Documente ce confirmă modificarea î definitivă a acestei loterii şi îegalisate f de consulatele Fraticiei şi Ausl.ro-Un-garieî din Pernambuco sunt. depuse şi pot fi consultate la direcţiunile parelor : ‘Neologos„ diu Constantinopole. ‘Amalthia, din Smyrna. ‘Telegrafos, din Alexandria. ‘Bosphorc Egipticn din Cairo. lAcropolis» din Atena. * Telegraful * din Bucureşti. : «rFABRICAŢIUNE NAŢIONALA*^ ASOCIAŢI IJNEA VINICOLĂ. I îî I #*1, 1 1 1 W I ă J L’Assoeiatîon Vinicole „La Marmorai PII l M A 1) IStTl K lllE n 0 M AN A DE Tragerea va avea ioc irevocabil Ia 2S Februarie 1888. La 70,000 bilete 8,723 vor câştiga inevitabil, ceea ce face probabil de a câştiga un lot la 7 bilete. După cum sp vede şansa oferită este cu mult mat considerabilii decât, cu cele-l’alte Loterii de acelaş fel; este unica ocasiune d’a cerca serios norocul şi da câştiga : II l preparate mimat din spirt vechia (le via La EOHOTIjST (bistr. Eălcitt) După cele mat nouţ şi mat perfecţionate procedeul-!. Calităţi stipsriore.-'Preţuri moderate Se primesc Comanda ia următorele Case de Comerciu: In Bucureşti tL i. *rartîia.—In Iaşi fi. îSI*. SitlgCl*. Reut,. puse în consumaţie : Cpra^ao, Cacao, Uhouva, Uippermcpt, Cognac. MF* Industrie Naţională Perfecţionată __ ___________________2________________jd______ . mn ni i omul» i ,■> !■■■« i i 'urni ■■iii tWu'rirr»i*a.-««wosr.. UI c w > H % W :3czansa$szmsfstmxzsxi^^ y5TO9fief® sfrm aivci W’ Cet cart doresc se’şî procure bilete de aceste, trebue s’o facă cel mai terdiit înainte do i5/,7 Februarie 1888. Un bilet întreg original Franci 100.— Drachme 125.— Lei 116.— Ruble 45 f , 22,50 , 11.25 , 4.-50 i s* /u Comunale noul . . . Banca Prevederea. . . . DIVERSE Aur contra Argint. . . . » » Bilete de bancă Florin Wal. Austr. Mărci Germane . . Bancnote francese. Ruble de hârtie. . 88— 103% 85— 95 102-74 Va 34-26— 17 10 17 10 200— 124— 74'/, 215— 89 Va 104 V2 86— 96— 102» 4 75'/2 38— 30— 17 40 17 40 202— 126— ■A^shjMsfife&rTAaakA; 100—■ 101— 215—1 220— Sub semnatul, aui ondre a anunţa pe Onor. clientela o [mea atât diu capitală cât şi din provincie, că cu oca- ° [siunca tarifului’ autonom, am deschis aci in ţâră ’ fi mm fabrica m haine PEHTBU BAEBATI Şl J3./A.LGTI In care con^cţtvmez iiainc, după Ultimele Jurnale, din stofele ee\e mai hune ale Europe!-Asemenea raaî putem efectua şi orî-ce Comande, în timp de 24 ore de «5re ce posedăm nu mare deposlt de stofe fine din cele mal renumite fabrici. Sper că Onor. Public şi clientela mea, mâ va cnor» «a vioitale. d«lort spre a se convinge de roarfa şoniecţionaţă aci ia Um, şi sunt sigur că va n pe depun satisfăcuţi. Cu stimă, T-T IjEIBOVICZ. I Rei i uini t a Cârturărdsă lULIAPOLONESA $'a mutat in dosul Valalulu Regal La finele Sîraâei Brfiîiaiia, No. 51, (îii colţ) Lingă grajdurile Palatului Regal -- Ghiceşte viitorul, presenthi şi trecutul, pdte descoperi ş! pagube, furturi, judecăţi, ort ce secrete ascunse la cari se interesdză cine-va. Cine a-dnce semne pdte afia lucruri ascunse : comori, etc. DÂViO adănsF Age-nf d© Pubî&mtatc Str. Corbyluî 6. PRIMA FABRICA ROMAN I DE ADEVERIT KEPR-K11B din CAUCASiA! Primele anunciuri, inserţie şi reclam pentru Şiarul nostru, şi pentru or care alt (Jiar din ţcrâ şi străinătate. & arăon-r [ FTTEUlsriQOS.X A.I SPIT >17 CAPITALA Bucureşti. — Şoseaua Kiselef, Cassa Cir cu. — Bucureşti. Iu I CJ âRE DE ! Un numer fdrte însemnat de experienţe fâ:uto în Rna'a, Europi şi România de către celebri- J tăvile medicale, asupra resultitului acţiuneî Kefinjlul întrebuinţat în spitale precum şi în care, i particulare, au dovedit eu un succes strălucit că Kcfirut de Gaucasia e cel mii bun remediu în (potriva bălelor Phtisia pu’monară taborculosa joftica], afecţiunile bronchialo, atom cale şi intesti-I nale, anemia, chlorosa, scroiuloca, rucliitis. leucoren fpola albă]. Kefirul readuce forţele perdute, | chiar după o slăbiciune extremă, cnstip ţiu (kefir de o ^i), d.crhea ^k^fir -e trei r mai însemnaţi doctori, I care au atestat aceita Calendcro, Maldăre cu, Sto:ces u, Sache Stefănescu, A: chi, Buicliu, Scha-! chmann, Pelrini Paul, Istrati, Ureche, Stăuceanu, Salte'. Petrescu, etc. ABONAMENT 100 50 25 PENTRU CAPITALĂ sticle............ 75 lei 38 „ : 20 „ trăsura ndstră la Transportul ee face ijilnic cn I postai. Pentru omeni săraci se face o reducţiune, PENTRU PROVINCIE 100 sticle ..... 100 lei 50 „ ...• 55 , 25 „ .... . 28 , locuinţa abonatului; Plata se face prin mandat. Gudron-To!u-Vâ$cat l este formată din gudron vegetal de | Norvegia, balsam de tolutan şi vSsc de j ! brad. Se recomandă ca tămăduitore tusei;1 , vechi, durere! de piept, tuşă, arsuri de jj; stomac, nepoftâ de mâncare, catar al aî băşice! urinare. Siicla 2,50. INJECŢIA GALBENA sigură în vin- | : decarea scursore! (Blenoragie).Sticla 21.. Aceste preparate, compuse de Dimitrie ; ;G. Gherman, farmacist în BuzeO, se gâ-< > sesce de v»5uzare în Bucurescl la d. Roşu, ; farmacist, Sf. Gheorghe şi la farmacia ; Galenu, calea Griviţel. LA ADEVĂRATA CONCURENŢĂ SE RECOMANDA NOUL MAGAZIN DE celor lipsiţi cu dasevîrşire de mijld.,e li se dă gratis, ddcă aii recomsndaţie din partea vr’unui doctor, ca având nevoie de a tace cură de kefir. Pe lîngă vechiul preparator de kefir, în fabrica ndstră se gâseş e şi ua caucazian, ast-f.l că -Onor. Public pdte fi încredinţat că vi găsi la noî chi r adevăratul Kf.'r din Caucasia- Depositul nostru 3e găseşte !a comptuarul d-lut Adolţf Gastsr, str. Colţeî No- 24 bis, şi la farmacia Alexandria, Calea Victorie! No 77. Cu stimă, ]NT. IDIOBSatT & fi < 0 < fl NAŢIONALA ] Societate Generală ie Asigurare ia Bucureşti Capital de acţinuî 3 milione îeî aur d plin vSrsate Adn.eeai îa cunoştinţa publica, cîî | * am transferat biurourife nbstre ia | palatul societâţeî din strada P6m- ) I nci No. 12. • Direcţiunea generală. ' BARBAŢI, BAEŢI Şl COPII confecţionate iu atelierul nostru, după ultimele jurnale. Sperăm că Onor. Public, va bins-i/oî a vlsita acest Magazin, unde va găsi în tot-d’a-isna; Haina Solida şl cu Preţuri Moderate «r'sjrs s aa se iiâijia caiMmil, fim a sa aaîa fte No. 70. CU STIMA ;La Adeverata Concurenţa" irAitEVhltATA^CONOUREN^ 0 1 i UI 8 a > o mriememamm^mter “ itihmenr. Tipografia fearului «Ţ EUF.OţBAPHUL, Strada Blănprl, No, 20, www.dacoromanica.ro ABONAMENTE: Penii ii Capitală: Pentru nn an .... Lei 24 „ şiise luni .... B 12 » trei luni . . . . „ 7 Pentru Districte: Pentru un nn .... Lei 30 „ ?6se luni .... «15 „ trei luni .... „8 Pentru Strei ml tute : P ntru un an . . .In aur lei 40 ■ •“»! » - ?? „ ti oi luni. . . „ » 1 II „ . 3 lol B o n I o • 5 n Pentru Inserţii şi reclame, Redacţia nu e responsabila. Epistole nefrancate se refusă,; articole nepublicate se ard. In Streină tuto a so adresa : Franeui, Ha ras, Laffitte & C-nie, place de la Bourse, Paris. Englilera, Eugene Micoud,81 FldetStreet, Ii. C., London. Austria, Ilnasonstein et Vogi o-, Wien Rudolf Mosse Zeilerstnetto, 2, Wien. Ungaria, D. Moritz Wiest, în Buda-Past Servitenplatz. si Abonamentele se plătesc înainte Redacţiunea, Strada BUS nari, No. 20. DIRECTOR POLITIC : I, C. FUNDESCU Abministvaţiimea, Strada Rlănari, No. 20 BUCORESCI, 28 IANUARIE MĂRTURISIREA OPOSIŢiUNII Am spus ce gândim despre alegeri, atât ca rcsultat cât si în privinţa chipului cum s’aii făcut. Alegerile au fost cu totul libere, cetăţenii n’au fost de nimic împcdecaţî în eserci-tarea dreptului lor ; cu tdte că lupta a fost înverşunată, cu tdte că dme-nii oposiţiei erau hotărîţî să nu ţie sdmă de nimic, nu s’a întîmplat nici un scandal, nici o turburare ; nu poto dar să încapă nici o îndoială că alegerile însămnă o deplină aprobarea regimului liberal-uaţional; dacă considerăm resuliatele cunoscute pân’ acum, partidul liberal are deja o ma-ioritate de două treimi, adecă mai mult de cât îi trebue pentru ca să pdtă guverna. Nimeni nu pdte să puie tn îndoială aceste constatări; cel puţin, nici un om serios şi cinstit nu pdte tăgădui că alegerile aii fost libere şi eă resultatul lor e mai mult de cât mulţumitor. Din nenorocire, în ţdra ndstră tocmai seriositatea şi corectitudinea nu sunt partea cea tare a multor «Jiare şi a multor politiciaui din oposiţie, cari nu se sfîesc se tăgăduiască chiar lumina dileî; de a-eeia suntem siliţi să culegem din vreme mărturisirile organelor diu o-posiţie cavi nu sunt cu totul orbite de patimă. Românul de Mercuriţ 8 Februar, scrie următdrele în articolu-i de fond : €Scrim aceste rânduri când re-sultatele alegerilor la colegiul I şi la colegiul II sunt pe deplin cunoscute. * Putem declara că, afară de mici escepţiuni, pretutindeni alegerile s'au petrecut in linisce la aceste colegie. *■ Violenţele, scandalul, bătăile şi versurile de sânge au lipsit. Cetăţenii au votat fără a se teme de bâtă.» Liberte roumaine, tot de Mercur! 8 Februar, in primu-I Bucurescî, scrie : ‘ Se constatăm din capul locului că votul a fost liber şi ordinea a fost perfectă. Nici o dată un aşa de mare număr de cetăţeni n’a arătat o dorinţă aşa devied’ausa de dreptul lor de alegători. De sigur, s’ar putea releva dre-carî acte de presiune; dar acesta presiune e inerentă organisăru nostre politice şi legilor nâstre. Esistă presiunea naturală pe care o esercită guvernul prin simplul fapt că deţine puterea; esistă presiunea pe care fie-care partidă o esercită asupra cetăţenilor, presiunea intereselor, a pasiunii, a ignorinţei. Mai e şi presiunea făgăduelei regale, care a contrabalanţat p’aoeea a administraţiuniî. 9 Aceste diferite presiuni, eserci-tânda-se în sens contrar, s'au neu-tralisat şi au permis alegătorilor se 'şi manifesteze opiniuneau. Iată două mărturisiri cari nu pot fi bănuite; declaraţiile de mai sus nu sunt făcute de fiarele guvernamentale, ci de organe oposante. Aceste organe spun că alegerile aii fost libere, fără presiuni, că ordi-o nea a fost perfectă ; oposiţiunea nu pdte deci se se plângă ddcă a eşit în minoritate : aşa a fost voinţa ţării. Legitimitatea aflării ndstre la putere nu se mai pdte contesta de nimeni: alegerile aii fost libere şi decă avem o majoritate zdrobitore, aşa e voinţa ţării. Discuţi unea acestui punct trebue «e lămâie deci Închisă; guvernului liberal cu nici un chip nu i se pdte tace nici cea mai mică imputare şi nimeni nu are dreptul, fie în parlament fie în presă, să ’i conteste că se rdzimă pe încrederea şi voinţa naţiunii. Dacă aii fost presiuni în aceste alegeri, ele n’au venit de la admi-nistraţiune ; din potrivă, s'aii făcut presiuni de dmeniî oposiţiei, dintre cari unii nu s’aii sfiit se corupă pe alegători cu bani şi alte avautage materiale. Am putea să cităm mai multe esemple ; dar preferăm să tăcem pentru moment, căci lumină se va face negreşit în scurtă vreme ; şi atunci opiniunea publică va înfiera cum se cuvine pe cei ce cred că se pot strecura tn parlament speculând nevoia sau ignoranţa concetăţenilor lor. TELEGRAME (Serviciul particular al Telegraful ui) Berlin, 8 Februarie Gazeta Crucel şi Fost zice că aQ primit ştiri fărte puţin favorabile asupra sânâtâţel prinţului Imperial şi cred ca în curând va trobui să se facă prinţului traeheotomie. Berlin 8 Februarie. Reichstagul a adoptat In bloc, fără des-batere în a treia citire, projectul de lege militară. Paris, 8 Februarie. Wilson a fost trimis Înaintea tribunalului corecţional pentru afacerea decoraţiilor. Londra, 8 Februarie. Circula sgomotul că guvernul va propune Parlamentului să declare ca o condamnare pentru aplicarea legei de coer-ciţiune in Irlanda, ridică deputaţilor dreptul de a păstră scaunul lor în Parlament. Aden, 8 Februar . Abiiinienil afi atacat un convoi ti de animale conduse de italieni. Italienii aU fost nevoiţi a bate în retragere, abisinienii att rămas stăpâni pe teren. A se vedea ultime scirî pe pag. III DEPUTAŢII CHIMIRULUI In afară de represintaaţii colegiului I-iii, cari după spiritul legei ndstre electorale represintă în corpurile le-giuitore proprietatea funciară şi capitalul, corupţiunea moravurilor nds-tre ne a mai creat şi o speciă de representanţî ai chimirului, adică a unor deputaţi, cari, pentru ruşinea românilor de ori ce partide politice, nu datoresc mandatul lor de cât chimirului plin de bete. Representantul de frunte al acestei specii ruşindse de deputaţi este Ion Marghiloman, apoi vin individ.iî fără ruşine ca d. Bădulescu, etc., etc. La Buzău, martorii oculari ne-o mărturisesc, comercianţi, industriaşi şi săteni, d. Ion Marghiloman cumpăra voturi cu bani pe faţă, diua namă^ă-mare; îngrijitorii de moşii ai acestui domn plăteau sătenilor câte 5—10 lei, delegaţilor câte 20— 30 lei. Zarzavagii ce se aflau pe pământul Marghilomanilov au primit concesiuni pe apă şi multe altele. Ţuica, renumita ţuică a lui Marghiloman, curgea şirdie pe tot timpul alegerilor. Apoi, când conu Iancu a fost ales, o manifestaţie spontaneă a consumatorilor ţuiceî s a înscenat tn o-norea aceluia care după ce a jefuit pe săteni, ’i-a mai cumpărat pentru ca să aibă dreptul de a represintă interesele jefuiţilor de dânsul. Ce trăsură caracteristică a timpului tn care trăim ! Ce ar fi dis slugerul Tudor Vla-dimirescu, dacă ar fi putut să se ri- dice din mormânt ca să vaijă în divanul ţăreî pe deputaţii chimirului. Ruşine, ruşine şi iar ruşine! Ruşine pentru oposiţie, care a primit să ’şî umplă golul cu asemenea membri ai parlamentului. Ruşine pentru Camera, care va avea in sinul săli aşa represintanţi. Ruşine pentru ţâră, eăcî iată ce so scrie în aedstă privinţă în La Reforme din Bruxela : ,Frigurile electorale aă cuprins Ro-,mânia. Acolo, ca şi la noi, desbinarca .între liberali pute aduce la putere pe .reacţionari, cari în trecutul acestei ţări ,de pe ţărmurile Dunărei aă fost pla-,ga naţiunel vigurPse, ale cărei .vir-„ tuţl sunt de la 1887 cunoscute Europei .întregi. Oposiţiunea din România se com-,pune din casta boiarilor (boerilor), care .corupe pe alegatori cu băni şi cu fâ-.gâdueli.............................* Şi apoi maî departe : ‘Tânăra Românie, mulţumită elaselor ‘înalte ale soeietâţeî, posedă deja în ‘mare grad tote corupţiunile soeietâţeî ‘năstre. Acolo ca şi în Englitera petim-‘pul alegerilor candidaţii cumpără voturi ‘şi îmbată pe alegători». Atragem dâr atenţiunea opiniunei publice asupra eaneerului care râde o parte din corpul nostru electoral. Este semnificativă alegerea întregeî familii a Marghilomanilor, este semnificativă alegerea unui Bădulescu e tutti quanti, cari n’au la activul lor nimic alt ceva de cât chimirul plin de bani. Informaţiunî Exter 6re Tratatul de alianţă austro-german şi comentariile presei. Tote jurnalele comentăză publicarea tratatului de alianţă austro-german, cu tote că ele fac să reiasă caracterul pacific al a-cestel alianţe nu ascund că publicarea Iul e un avis tuturor acelora cari ar voi să turbure pacea şi în particular Rusiei. Post, vorbind de publicarea tratatului de alianţă austro-german zice, că totul face a se prevedea venirea la putere în Franţa a unul minister de concăntraţiune sub preşedinţia Iul Floquet şi că e probat ca un asemenea cabinet de concen-traţiune nu se pote pune de cât pe terenul revanşei. Publicarea tratatului va da de gândit Franţieî, arătându-le că un resboiă bazat pe alianţa franco-rusâ ar da loc la un resboiă general, pentru că acesta a-lianţă a Rusiei cu Franţa ar rădica îndată contra ei cele două imperii din centru. Franţa ar face bine să pătrundă acest adevăr şi sâ’şî dea socotălă de responsabilitatea ce ’i incumbă în situaţia în care se află. Gazeta de Voss scrie următârele : Tratatul de alianţă austro-germa are o elocinţâ care întrece orl-ce aşteptare. Deja de mai multe săptămâni se aşteptă publicarea acestui act important. Guvernul din Viena credea că n’a sosit momentul oportun ca să dea publici-tâţei acest avertisment acelor ce ar îndrâsni să turbure pacea. Introducerea ce precedâză tratatul de alianţă arată cât de mult situaţia e gravă în acest moment. Nici o dată două imperii n’aă fost legate prin nişte legături aşa de naturale şi mal trebuineiose. In ori ce cas, publicarea tratatului, a-ratâ că Rusia n’are să se temă de nimica dacă nu va ataca ea cea d’ntâiă pe cine-va. Dacă Rusia ’şî a pus în gând să atace pe cine-va, o sfătuim să nu uite că azi Germania nu e singură, că ea e aliată cu Austria. Fremdenblatt zice că disposiţiunile tratatului vor convinge pe toţi de tendinţele pacifice şi conservatore cari vor servi tot-d’a-una de bază politicei austro-ungarâ. Publicarea unul act diplomatic atât de hotârîtor pentru politica austro-ungarâ cât şi pentru gruparea puterilor are o mare importanţă. Ea arăta că durata tratatului e asigurată pe mult timp şi că atât pentru moment, cât şi pentru viitor ea trebue să constitne baza politicei Aus-tro-ungariel. Trebue să sperăm că publicarea acestui act va avea efectul dorit şi’şi va ajunge scopul. Presa scrie următârele : Publicarea tratatului de alianţă a cauzat în cercurile diplomatice din Berlin aceişl impresiune ca şi la Viena. Se vede în acăstă publicare o nouă probă de gravitatea situaţiei. Cele două Imperii aliate voiesc să stabilescâ nu numai caracterul defensiv al tratatului, dar să arate Rusiei urmările înarmărilor ce le fac. Noua Presă se exprimă ast-fel: Tratatul de alianţă austro-german a-rată un sentiment de neîncredere faţă cu Rusia. Europa se va convinge că alianţa Germaniei cu Austria are intenţiunile cele mai pacifice. Din conţinutul acestui tratat se vede că el n’are de bază întinderea teritoriului. Ţarul ştie acăsta şi cu tote acestea el urmăză cu inarmârile, a-cesta e o ameninţare pentru puterile centrale. Pester Lloyd dice că ar fi o copilărie a considera publicarea tratatului ca semnul unei situaţii normale şi fără pericol. Ţarul având cunoscinţâ de acest act încă din anul trecut, e sigur că publicarea lui tinde a lucra asupra partidei răsboiulul din Rusia, cu tote acestea publicarea tratatului trebue privită ca o demonstraţie pacifică. Nemzet ijice că decă cele două imperii aă fost până acuma pentru pace nu e de credul că ele vor comite un atentat contra păcel. Egyetertes e de părere că ne aflăm în faţa unui moment decisiv în care chestiunea păcel său a râsboiulul trebue se fie resolvitâ. Şi acesta trebue să se îna tîmple eât mal curând ; cu tote acestea naţiunea e liniştită, pentru că ea ştie c-într’un caz de râsboiâ ea e pregătită şi că pote merge la luptă cu speranţa că va eşi învingâtdre. Biforma zice : Cele două paragrafe din urmă sunt d’ajuns pentru a determina caracterul situaţiuneî actuale. Publicarea tratatului e un act de lealitate şi o probă de dibăcie. Totul face a se crede că acăstă măsură va exercita o influenţă considerabilă pentru menţinerea păcel. In adevăr excluzând orl-ce idee de atac din partea Austriei s’au a Germaniei se exclude ideia unul răsboifl. Prin acăstă publicare ştergându-se ori ce presupunere asupra adevăratului caracter a raporturilor ce există între Vienă şi Berlin se suprimă câa mal grea barieră pentru soluţiunea chestiunilor cari ar putea compromite pacea, Oseroatore romano zice că publicarea actelor diplomatice e tot- d’auna un indiciu că situaţia politică e gravă- Articolul 3 din tratat explică destul de limpede acesta. Tratatul de alianţă germano-austriac. Diverse interpretări Se telegrafiază din Viena cu data de 5 Februarie : Se interpretezâ pretutindeni pe faţă în lumea oficială publicarea tratatului ca un act destinat a întări pacea. Contele Kalnoky a repetat erl şi astăfjl la mal multe persone că se pot trage consecinţe forte pacifice fără a sprijini totuşi acăstă aserţiune cu argumente categorice. La ambasada Germaniei se ţine ofi-cialmente acelaş limbagia şi Prinţul de Reuss în lumea dipîomaticâ se sileşte să liniştescâ spiritele. Pe lângă aceste cuvinte mal mult sau mai puţin oficiale, putem spune dîn isvor sigur că, atât la Viena cât şi la Berlin s’a vorbit de silinţele (încercate la Paris şi la Peter-sburg în vederea unei apropieri între cele două ţerl într’un sens aşa că nu încape Indoiălâ asupra unuia din motivele cele mal importante ce aU îndemnat pe guvernul german să publice documentul în chestiune. Se crede a şti că Germania a provocat acăstă publicare în scop de a pune fără de veste pe Rusia şi pe Franţa în faţa chestiunei delicate de tranşat al unei alianţe între.ele. Cercurile oficiale se aştăptâ dar la un schimb de vederi din cele mal active între cele două ţări şi la nişte propuneri formale din partea Rusiei prin în-cheiarea unul tratat de alianţă defensiva după tipul tratatului austro-german, dar aci şi la Berlin se calculăzâ asupra dificultăţilor parlamentare, în Franţa asupra surprindere! spiritelor puţin preparate la o punere în întârdiere, şi asu- pra şovăire! generale de a sey angaja în momentul când Rusia se lupta cu cele mal mari încurcături şi sub ameninţarea unul răsboiu. Acest chip de a vedea Implică credinţa generală că alianţa nu se va încheia. A-semenea se trage conclusia că după nereuşita negocierilor, Rusia rămânând singură, nu pOte să se gândesca a face faţă unei coaliţiunl; ca ea se va arăta atunci mal mlâdiâsăţşi’se va mulţumi"cu o învoială 6re-care în privinţa cestitinel bulgare, care este motivul înarmărilor sale actuale. Daca sparanţa ce se nutreşte de a se vedea evenimentele întorcâudu-sejîntr’alt ehip, şi dacă, în potriva aşteptarel, Franţa şi Rusia ar încheia făţiş o alianţă defensivă, atunci numai s’ar examina de aprope dacă ar trebui să se accentueze atitudinea luata fa ă cu înarmările ruseşti şi de a le înfăţişa ca o provoca-ţiune, dar chiar dacă situaţiunea s’ar presenta sub acăstă formă, nu s’ar pripi lucrurile şi pînâ la ultimul moment s’ar conserva speranţa că în cursul diseuţiu-nilor provocate de înarmările ruseşti, s’ar sacrifica dintr’o parte şi din alta câte-va exigenţe pentru a termina conflictul bulgar. Se crede pe aei câ publicarea tratatului italo-german e apropiată. ' ■ I. TRACTATUL DE ALIANŢA între AUSTRO - UNGARIA ŞI GERMANIA După cum aro anunţat la timp sub i’ubrica depeşilor telegrafice, vineri sera, 22 Ianuarie (3 Februarie) foile oficiale din Berlin, Viena şi Budapesta au publicat tractatul de a-lianţă încheiat la 1879 între Astro-Ungaria şi Germania. Reproducem azi din noii acest document diph> matic de mare importanţă, căci fiind publicat în ziua când atenţiunea generală era absorbită la noi de mersul alegerilor, el n’a putut fi citit cu totă luarea aminte ce o merită. Textul tratatului este precedat de ur-mătdrea motivare scurtă : Guvernele monarchiei ausfro-ungare şi Germaniei au aflat cu cale a publica tratatul de alianţa ce s’a încheiat între ele la 7 Octombre 1879, spre a pune capăt îndoielilor, ce subsistau în deosebite pârţî cu privire la intenţiile curat defensive ale tratatului şi se exploatau în deosebite scopuri. Ambele guverne aliate sunt, în politica lor, conduse de năzuinţa de a menţine pacea şi de a o scuti pe cât se pote de conturbărl; ele sunt convinse, că, publicându-se cuprinsul tractatului de alianţă, se va exclude orî-ce îndoială in acăstâ privinţă, şi de aceea au şi hotârît publicarea lui. Tratatul însuşi sună ast-fel: Având în vedere, câ Majestâţile Lor împăratul Austriei, Rege al Ungariei şi împăratul german, Rege al Prusiei, trei bue să-şi ţină de p datorinţâ monarchicu indispensabila, dea se îngriji în tote împrejurările de siguranţa imperiilor şi, de liniştea popărelor lor; Avend in vedere, că amendoul îno-narchil, tocmai ca şi în legătura de a-lianţă ct a existat mal nainte, prin puternica ţinere la olaltâ a ambelor imperii, vor fi în stare de a-şl împlini acăstă dorinţă mai uşor şi mal cu efect ; avem 1 în sfirşit în vedere, ca o intimă mergeri împreuna a Austro-Ungariei cu Germafiia nu. pdte să ameninţeipe nimeni, dar din contră ej icnită d’a consolida pacea europănâ ce s’a creat prin stipu-laţiuni?e dir. Berlin Majestâţile Lor Im-păratu Austriei Rege al Ungariei şi Im-pâratu Germaniei, —- promiţându-şl solemn câ pactului lor curat defensiv nu vorjilfibm nici o datâ şi nici într’o.direcţiune vre-o tendinţa agresivă — au hotârît a îneheia o alianţă de pace şi de apărare reriproeâ. In acest scop Majestâţile Lor ’şl-aă numit dft plenipotenţiari ; www.dacoromanica.ro I TELEGRAFUL — 29 IANUARIE 1888 Majestatea Sa împăratul Austriei, Rege al Ungariei •pe consilierul intim al Majestâţei Sale, ministrul casei împărătesei şi de externe, F. M. L. Iuliu conte deAndrassy de Ciuc-St.-Craiu Şi Crasna-Horca, etc., etc. Majestatea Sa împăratul german pe plenipotenţiarul extra-ordinar, lo-cotenent-general prinţul Henric VII de Reuss, etc., etc., cari s’aă întrunit ziua de azi în Viena şi, după schimbarea plenipotenţe-lor aflate de bune şi îndestulîU6re, s’aU unit în următârele : Articolul I. Dacă peste aşteptare şi în contra do-rinţii sincere a ambelor înalţi contractanţi unul din cele două imperii va fi atacat de câtre Rusia, înalţii contractanţi sunt îndatoraţi a’şl sta unul altuia întru ajutor cu întrega putere armată a imperiilor lor şi conform cu acesta a încheia pacea numai în acord comun. Articolul II. Dacă una din înaltele părţi contractante va fi atacată de câtre o altă putere, cel’alt înalt contractant prin acesta se îndatorâzft, nu numai a nu da mână de ajutor agresorului în contra înaltului sen aliat, ci a observa cel puţin o atitudine neutrală binevoilore faţă cu contractautul. Dacă înse, în asemenea cas, puterea ce atacă va fi sprijinită de Rusia, fie în forma unei cooperaţiuni active, fie prin mesurl militare, cari ar ameninţa pe cel atacat, — datoria ajutorului reciproc eu întrega putere armată stipulată în articolul I al acestui tratat intră în vi-gore şi caşul acesta, şi resboiul ambilor înalţi contractanţi are s6 fie şi atunci comun pînâ la încheierea păcii comune. Articolul III. Conform caracterului sâ£i pacinic şi spre a exclude ori-ce interpretare falşă, aeest traetat are se fie ţinut în taină de câtrâ ambii înalţii contractanţi şi unei a treia putere sâ se comunice numai în înţelegere comună şi conform unei învoieli speciale. Ambii înalţii contractanţi după sentimentele ce le-a exprimat Imperatul A-loxandru cu prilegiul întâlnirii din Alexan-drawo, se lâgănă în speranţa, că pentru ei înarmările Rusiei în realitate nu se vor dovedi de ameninţâtore, şi din causa acesta acum n’att cuvinte de â-1 comunica ; dacă însă acâstâ speranţă, preste tâta aşteptarea, s’ar dovedi de greşită, ambii contractanţi îşi vor ţinea de o da-torinţa a leal|tâţil, de a încunosciinţa cel puţin confidenţial pe împăratul Alexandru despre aceea, că un atac îndreptat în contra unuia dintre el, vor trebui sâ’l considere drept un atac în contra amândurora. Spre întărirea aceştia plenipotenţiarii au subscris cu mâna propria acest tractat şi şi-aii spus peceiiile. Făcut la Viena, 7 Octombre 1879. (L.S.) Semnat, Andrassy. (L.S.) Semnat, Henric VII Reuss. SCRISORI DIN BASARABIA (Coreapond. particulară a Telegrafului) Ctuşinfeft, 18 ianuarie. Intr6ga di de ieri şi noptea de adl zăpada a cădut necontenit asupra oraşului şi împrejmuirilor. Stratul de zăpadă că-dut e f6rte gros. Trenurile de pe căile nostre ferate întârzie mereu. Trenul de Rasdelna .n’a sosit adi de loc. Ieri seră ne a venit, soirea despre catastrofa ce s’a întâmplat pe calea ferată Rasdelna şi Veşeli-Kut. Se vorbesce că sunt mai mulţi morţi şi răniţi. Asceptăm cu nerăbdare sosirea (fiarelor dinOdesa, în cari de sigur că vom găsi descrierea nenorocirei întâmplate, iar până atunci datori suntem sâ răbdâm, de ore ce în Basarabia cu populaţiunea de 1.600.000 de locuitori n’avem absolut nici o singură foe de publicitate. In limba română nu se )>rimesce tipărirea nici măcar a unul abecedar, (fiarele române sunt tote oprite de a intra în ţară, singura L'ln-dependance Roumaine a primit autorisa-ţie de a intra. Causa este, precum ni se afirmă, că acest diar e subvenţionat de guvernul rus. Se fie adevărat saă nu ? ! Nu ştiu ; înregistrez însă aceste „se cjice* şi „se vorbesce* cu desinvoltura unui reporter credincios. pilele trecute oraşul nostru a fost surprins printr’un scandal mare care s’a făcut în Hig-Life al nostru. O ceartă a a-vut loc la clubul nostru de nobilime între d. Pavel Uzacoff şi principele Temeriafi. Certa s’a isprăvit printr’un cartel. Ambii inamici după ce s’aă împuşcat reciproc fără nici un succes, adoua di s’au întâlnit din nod la club şi certându-se iarăşi, pentru astă dată s’aU bătut ca nisce simpli mahalagii. D-l Temereadi supărat foc în contra lui Uzacoff care ’l doborâse cu pumnii, s’a aruncat asupra sa şi ’l a nipt cu dinţii buza inferioră. Bietul Uzacoff, desfigurat şade acasă, buza sa se află la parchet, iar prinţul caucasian se plimbă prin oraş sărbătorind victoria repurtată. Lumea rîde şi de ei şi de societatea din care fac parte aceşti duoi Omeni. * * * Din cauza grelelor comunicaţii transportul productelor de alimentare a o-raşulul se face anevoie. Preţurile sunt fârte urcate, o găină se vinde cu o rublă, o pereche de curcani 3 ruble, o pereche de găşte 2 ruble. Din contră vânatul s’a ef-tinit, prepeliţile se vând cu 35 capeicl. Cărbunii de peatră s’a scumpit şi sâ vinde cu 60 capeicl pudul, gazul, din cauza ac-ciselor, s’a urcat la 2 ruble pudul. Scumpetea vieţel şi lipsa de bani a produs şi produce mare lingezelă în mişcările nostre sociale. Gu tote astea însă am sărbătorit (Jilele trecute o săsătorie forte hazlie. Un tîner om, ca de vre o 90 ani anume Irimia Iv. Filipovsky a-cum un an şi-a înmormântat soţia sa, o femee de 50 ani. Fiind pensionarul statului bătrânul nonagenar s’a căsătorit cu o copilă de abia 17 ani, pentru a’i asigura pensiunea sa, reversibilă âsupra ve-duvei. Acesta căsătorie ne-a regalat mult; o mulţime imensă a asistat la serviciul divin, Pe când tenăra pereche ieşea din biserica mulţimea felicita pe soţ, u-rându-i via'â lungă. Bietul om, spriji-nindu-se pe umărul tinerel sale soţîi, surise, (Jicend : — Ea sâ trăiască, iar eu am trăit mult,; am trăit mult, forte mult. Tinerii sâ trăiască! Gel cari au venit se glumescâ, afl plecat cu capul plecat, convingându-se că bietul bătrân, voind a face un bine, a consimţit chiar sâ se facă de rîsul Iurnei. Sacrificiul e mare şi nu mulţi sunt capabili a face acâstă jertfă. Basarab. INFORMATIUNI Citim în Romanul: Pentru a se lumina pe acei cari nu-şi pot explica încă adevăratul caracter politic a d-lul Vasile G. Mortzun, precum şi alegerea sa de deputat la Roman, n’avem de cât să spunem că d-l Vasile G Mortzun este un înverşunat duşman al conservatorilor, precum a dovedit-o în diferite ocasiunl, îşi profesâzâ în linişte principiile sale socialiste, fără ca prin acesta sâ se fi declarat de luptător contra partidului li-beral-naţional, apoi d-l(Mortzun este un fiu al Romanului şi încă din cei fruntaşi, dispus a lucra în mod raţional pentru binele tuturora. Aşa fiind lucrurile, a fost forte natural ca alegătorii se privâscâ în persona sa, nu un duşman al politicei naţionale-liberale, ci din contra un amic apropiat şi prin urmare sâ’l alegă de represen-tant al lor, precum aşi făcut. D-l Vasile G. Mortzun a declarat, că neducându-se în Camera pentru interesele sale, ci pentru interesele generale, diurna sa de deputat de*25 Iei pe zi o va da pentru ajutorarea şi îmbrăcămintea copiilor săraci cari urineză la şcolă. X In afacerea rescumpârărei obligaţiunilor şi mandatelor emise de comuna Galaţi pentru plata lucrărilor de canalisare a oraşului şi aflate în posesiunea sindicatului societăţei financiare române în liquidaţie, administraţia comunală solicitând, prin minister, şi avisul consiliului de advocaţi de pe lângă departamentul domenielor, spre a sci dacă din causa popririlor făcute în mânile sale de creditorii d-lui Eliad, pote fi expusă comune, să plâtescâ vre o sumă acelor creditori, consiliul de advocaţi aflăm, — scrie Galaţii, — că şi-a dat avisul în sensul că comuna Galaţi efectuând cumpărarea, să reţină sumele poprite spre a-şl acoperi ori-ce răspundere. X Răposatul Ioan Fătu, a cărui viaţă a fost tot-d’a-una un model de onestitate şi de dreptate, adunând prin suddrea feţii sale şi printr’o muncă neobosită împreună cu soţia sa o avere însemnată, a lăsat prin testament mai totă acâstă a-vere în sumă de 30,000 galbeni Acade- miei Române şi 20,000 lei soţiei sale cu destinaţiune pentru scăla normală a Societăţii pentru învăţătura Poporului Român de la Sf. Ecaterina. Răposatul trece între bine-fâcâtoril poporului român, şi generaţiile viitore vor păstra neuitată amintirea acestui mare patriot şi bine-făcâtor. X D-l Esarhu va convoca în curând pe membrii Ateneului, pentru a supune apro-bârel lor statutele societăţei. X Consiliul sanitar superior a aprobat conclusiunile comisiunei de medici în cestiunea morţel d-nel Bârleanu. X Membrii societăţei Crncda Roşie Română sunt din nod convocaţi pentru diua de 31 ale acestei luni, orele 2 p. m., spre a proceda la alegerea membrilor cari sâ compună consiliul de administraţie. Adunarea se va ţine îu localul cancelariei eforiei spitalelor civile din Bucu-resci, strada Colţel No. 38. X Balul oficerilor din garnisona capitalei, care se face anual la cercul militar, va fi la 18 Februarie viitor. X I. P. S. S. Melhisedec, episcopul de Roman, va pleca în curând la Moscova, unde are de gând să caute nişte documente istorice privitdre la biserica n6s-trâ română. X Aflăm că d-nul doctor Stoicescu, şeful secţiunilor medicale din spitalul filantropiei, ar fi informat pe Eforia spitalelor că serviciile sufer f6rte mult din causa unor grave neregularitâţi din partea internilor. In ceea ce priveşte serviciile d-sale medicale, nu ştim dacă aceste ne-regularităţi sunt ori nu reale. Intru cât priveşte tnsâ secţiunile chirurgicale, cari afl drept şei pe d-l dr. Asaky — singur în drept a aduce asemenea plângeri — suntem în posiţie a spune, că^d-l doctor Asaky e forte mulţumit de serviciul internilor sei şi că nici o neregularitate nu se petrece. X Piarele oposiţiunel au şi început a născoci fel de fel de combinaţiunl privitore la o remaniare ministerială. Suntem în posiţie de a putea anunţa că nici o remaniare nu va avea loc. X D. Chiriţescu, prefectul jud. Teleorman se afla în capitală. X D. Al. Lahovary e f6rte supărat că nu s’a ales. D-sa va cere audienţă la Rege, pentru a ’l să plânge de nedreptatea alegătorilor. ' X Al doilea mare bal la Palat va fi la 16 Februarie. rea de sâmâ asupra descoperfrel Francei-nei de şi de trei ori li se dă ciaio ; li se dă carne în t6te dilele, afară de dilele de post. In tâte filele după amiază, el sunt conduşi în timp de patru-ZecI de minute la aer liber într’o mică grădină înconjurată de ziduri ; fiecare deţinut e dus acolo singur însoţit de o escortă de soldaţi. La asemenea preumblări ei es îmbrăcaţi cu câte o manta mare ; în celule ei stau îmbrăcaţi într’o haină de casă de stofă albastră şi albă. In închisore se află o bibliotecă care coprinde cărţi de religie, de literatură şi de istorie. Deţinuţii pot să ’şl procure cărţi de la acea bibliotecă, cari le sunt date de un temnicer însoţit de un geandarm. Este o regulă stabilită ca în tote rela'iunile 6-menilor din temniţă cu deţinuţii ei se se înfăţişeze înaintea lor tot-d’a-una câte do ui. Cărţile sunt examinate cu lupa când se înapoiază de deţinuţi ; căci s’a întîm-plat une-ori că deţinuţii aa comunicat unii cu alţii subliniind sâa însemnând cu unghia unele cuvinte. Ori de câte ori un deţinut ese din fortâreţă pentru in-terogatoria, la reîntărcerea sea este des-brâcat până la cătnaşe şi adesea cu chipul acesta s’aU găsii la dânşii otravă sâu fereslrae, fără a se putea descoperi prin cine aceste obiecte aa fost procurate. De mai multe ori pe <$i se caută cu multă minuţiositate prin celule. Ast-fel s’a găsit,, acum de curând, un fel de corespondenţa între doul preveniţi, care era scrisă în caractere citibile numai cu lupa, pe câpătâiurile de carton ce aa ţigările ruseşti. Gând deţinuţii comit vre-o infracţiune la regulamentul fortâreţel, sunt pedepsiţi, nepermiţendu-li-se se li se cumpere ceva d’afară, suprimându-le tutunul, luân-du-le înapoi cărţile de citit, şi, în fine, băgendu-i într’o celulă obscură. Nici o dată el nu sunt bătuţi: cât despre întrebuinţarea de torturi, acesta este o curată fabulă: toţi se abţin cât mai mult posibil de a procede într’un mod violent faţă cu el; ast-fel, unul dintre prisonierl, voind acum de curând s6 se lase sâ mără de fdme, administraţia nu voia sâ recurgâ la mijlocul de a’l hrăni cu sonda, ci se mulţumi sâ’I aducă în tote Zilele în celulă prânzul Iul pe care ’l lăsa acolo; dupâ trei sâptâmânl, pri-sonierul cedă tentaţiunei. Dacă se produce în fortâreţă un cas de boia, se a-duce imediat un medic" care mal nainte trebue sâ depună jurămînt; dacă un deţinut inore, cadavrul se transportă într’o celula specială, care de asemenea se închide şi se pune sub paza unei santinele. După trei c^ile, poliţia din Peter-sburg ia pe mort, dă chitanţă de primirea lui şi ’l îngrăpă într’un cimitir particular, situat în afară din oraş. Celula mortuară este alăturea cu aceea în care condamnaţii la morte ’şl petrec cea din urmă nopte păziţi la distanţă de douî gean-darml cari nu l perd din ochi. De câţi-va ani s’a luat obiceiul de a se esecuta condamnaţii politici la Schlusselburg. Poşta din Constantinopol n’a sosit eri din causa întârziatei sosiri a vaporului la Vama ; va sosi astă-sârâ. Trenul de Vârciorova a sosit astă-<)i cu întârZiere de o oră, din causa trenului austriac; ULTIMA ORA Serviciul particular al (jliaruluî Telegraff San-Remo, 8 Februarie. Prinţul Imperial e în bună stare. El merge la preumblare de douâ ori pe Zi* Doctorul Mackenzie a ajuns ieri sâră la Ventiiniglia. Petersburg, 8 Februarie Journal de St. Pteersburg constată câ prinţul de Bismark a accentuat în discursul sâa caracterul defensiv al tratatului austro-german. Acesta e punctul esenţial, zice jurnalul rus, pentru câ se putea crede într’o alianţă agresivă. D. de Bismark a exprimat încrederea în cuvintele Ţarului, care a exprimat dorinţa pentru menţinerea pâcel. Se pâte conchide că menţinerea păcei e asigurată. Roma, 8 Februarie. Jurnalele de seară comentâză discursul prinţului de Bismark, judecându-1 ca favorabil pentru pace. Rijorma dice că acest discurs e cea mal elocuentâ garanţie pentru pace ce prinţul de Bismark a putut-o da Europei . Din ediţia de as6ră 0 OEE SEARA D. prim-ministru a amânat reînlorce-rea sa în Capitală pe mâine. Procesul de escrocherie al lui Andro-mc şi compania, ce era sâ se judece adî de către tribunalul de Ilfov secţia 2-a civilo-corecţională, a fost amânat pentru Ziua de 2 Mar te viitor. BIBLIOGRAFIE [Serviciul particular al Telegrafului) Petersburg, 8 Februarie. Majorul general Grebentschikow, comandantul regimentului de grenadierl „împăratul Francisc Iosif,* staţionat în Varşovia, plecă la Viena, pentru a se presenta înaintea împăratului Francisc Iosif, şeful regimentului. Acâstâ presentaţiune se face dupâ dorinţă expresă a Ţarului, care a primit de curând în audienţă pe general Grebentschikow şi ’l-a decorat, cu ordinul Sta-nislas clasa I. Generalul se presintă împăratului acum pentru întâiaşl dată, cu tăte că el ocupă acest post deja de 3 ani. Londra 8 Februari e. După o depeşă primită de Ziarul Times, din Petersburg, Rusia va reduce taxele asupra produselor engleze şi va mări proporţional taxele supra produselor germane. Acesta ar fi resultatul călătoriei lordului Churchill. Roma, 8 Februarie. Cuvernul va profita de prima ocasiunc pentru a rechema trupele din Masua. A-câstâ rechemare ar coincidă cu publicarea tratatului de alianţa italo german. Bruxela, 8 Februare. Guvernul continuă cu activitate preparativele militare. Ş’a făcut o comandă mare de tunuri Krupp şi se fac experienţe. de tir cu arme nuoi de repetiţie de diferite sisteme. Până acum comisiunea care conduce aceste experienţe nu s’a pronunţat încă. Este tendenţidsâ şi cu totul inexactă ştirea publicată de un^diarjgerman şi de o făie vieneză câ s’a adoptat arma Manlicher. Paris, 8 Februare. Generalul Frebault, senator, a murit. Viena, 8 Februare. Fremdenblatt declară că nu e adevâ-rat sgomotul respândit în privinţa convocare! delegaţiunilor în sesiune extraordinară. Berlin, 8 Februare. Reichstagul a adoptat în a doua citire propunerea de a introduce perioda legis-letive de cinei ani. Momaţia ta eiiţia Ss M sera D. I. G. Bibicescu a adresat Naţiunei următorea scrisore : Domnule redactor, In articolul intitulat '‘Alegerile din Capitală, spuneţi : 1. Că d-nil G. F. Robescu, Râducanu Ioan şi alţi consilieri aa luat pachete de cărţi de alegători şi aa întors a doua Zi numai cotorele de unde fuseseră tăiate. 2. Că Primăria a dat saniele ei pen-ru a se aduce alegătorii la vot. Sunt în posiţiune de a declara pe o-nore, câ amândouă aceste informaţiunl sunt fundamental eronate. Primiţi, ve rog, d-le redactor, asigurarea osebitei mele consideraţiuni. I. G. Bibicescu. A apărut şi se află de vânt)are în tută ţara : LEGEA ELECTORALA însoţită de jurisprudenţa In. Curţi de Casaţie pe anii 1884, 85, 86 şj 87, ANOTATi de Const. D. Ţicu-Stefănescu, (avocat) Preţul 1 lefi. Spectacole Vineri, 2!) Ianuarie, societatea cooperatorilor şi constructorilor români va da un bal în sala Teatrului Dacia în folosul înfiinţării unei şcdle de meserii.. Intrarea pentru o familie lei 4, pentru o pirsdnă lei 2. Loja de sus 8 lei, de jos 6 lei. Sala Jigiliţa. S’a decoratjşi aranjament din noii fârte splendit: Se oferă pentru orl-ce societate do bine-facere. Sala gratis, a se adresa la Antreprenorul sslel, d-nu Fr. Dorfman chiar în sala Jigniţei. Bilele Sifilitice Neputinţa BărbătZscfi Vindecă după oele mal nouî metode, ra dical, fără durere şi împedicare; după ex perienţă de 18 ani. Specialist in bâiele lu mesei Strada Emigrat, No. 3, (In dosul şeâleî mi li tare intrarea din calea Victoriei prin st | »f. Voevoijl (pe lini» Tramvaiului. G Consullaţiunl de Im 8 m- m. pină la 6 şira. Lo« ««parat d« &şt«ptar« pentru fie-care. ANUNCiU Sub-semnaţiI, avem ondrs de a anunţa lucrătorilor străini din părţile Macedoniei, din Turcia, e& prin corespondenţa care o avem, putem espedia bani în următârele oraşe împreună eu satele lor. 1. Monastir, Perlepe, Cruşova, Magarova, Moloviştea, Resen, Florina şi Corcea; banii se vor respunde de către d-nu Constantin M. Pili la Monastir. 2. Ochrida, Struga, Dobar, Elbasan, Starova şi Pogradeţi; banii se vor respunde de către Fratele nostru anume Ianâche I. Fortomar la Ochrida. In cas de perderea banilor, se vor despăgubi de către noi sub-semnaţiî. Semnaţi : Fraţi I. Fortomar Macedoneni Turnu-Mâguvele Adresa pentru Telegrame: Fortomar, Măgurele. Dr. P. STOLN.ESCI) de la facultatea de medicină din Paris dă consultaţii de maladii interne, şi veneviene. De la orele 3 până la 5 p. m. consultaţiile sunt gratuite. Strada st. George-nou No 20. i î Totul, după cum se vede, era în fa-vorea criminalilor. Cel doi amanţi sc înţeleseră pi adoptară un plan, cnm se lucreze în viitor. Ducele spuse barănei că trebue să lucreze cu cea mal mare prudenţă, câ trebue pentru moment se trăiască despărţiţi. Ducele declara amantei lui câ din acea nopte tragică nu mal pote suferi se trăiască în Paris, că are nevoe să trăiască la ţară. Barona aprobă acesta propunere a ducelui. Bretania era locul de petrecere a ducelui, acolo ea se întâlnise pentru prima 6râ cu el. Acolo barona credea că ducele va trăi mal bine cu ea; acolo ea credea că nu va fi supărată de nimeni. Barona se înveseli mult, când ducele U spuse planul lui. Ea îl mai repetă fraza ce o pronunţă în acea nOpte îngrozitore: — Te ador, d’acum înainte nimica nu ne mal desparte. Dupâ ce se înţeleseră ce se facă se despărţiră. In aceiaşi oră, baronul de Noel, contele Hugues de Plelan şi Rena.udet erau întruniţi în cabinetul baronului Noel de Bresson.şi se sfătuiau ce se sfătuiau ce sâ facă în acea afacere misterîOsă. Baronul de Noel dupâ ce citi prietinilor sei testamentul lui Jacques, Zise : — Domnilor, Luisa Renand avea un amant ; fratele lui a fost asasinat. Datoria nostră e să descoperim pe adevăraţii criminali şi sâ’i judecăm. • Plelan, Scaer şi Lungan Drumul ce duce de la Rennes la Ploer-nel, traversară o câmpie întinsă nelocuită, pe o întindere de aprope şapte leghe. Centrul acestui spatul întins e ocupat de trei domenii mari, unde petreo o parte a anului cei mai mulţi amatori parisienl. Nu numai vânătorii pot petrece în a-cele locuri, ci şi pescarii. O mulţime de bălţi mari şi pârae udă aceste domenii. Aceste domenii se numesc Plelan, ale contelui Hugues; Scaer ale baronului Bresson şi Langan a ducelui de Vaudry. Cele trei castele Plelan, Scaer şi Langan sunt depărtate unul de altul de trei leghe, din aceste castele, Plelan e cel mal imposant; el domină asupra ce-lorl’alte. El e construit aprope de un orăşel ce se află pe acea moşie pe când cele-l’alte sunt în mijlocul câmpiei. Castelul fraţilor Bresson e cel mal mare ; el e construit în stil Renaissance. Acest castel a fost clădit de familia Bresson pe Ia 1809, în locul casei natale. Castelul Langan a fost construit în timpul lui Ludovic al XV. In comparaţie cu aceste două castel, Plelan era putem Zice o simplă casă, mare însă, cu două turnuri mari de granit, clădit pe o colină. Aceste trei domenii, în lipsa stăpânilor, sunt administrate de nisce âmeni de încredere. Ei sunt stăpâni în aceste locuri. Ei dispun de pământ, păduri, bălţi, vânătâre şi altele. In Ziua de 10 Mal acelaşi an, când s’a întâmplat acea crimă misteriâsâ, era mare sârbâtore la Plelan. Stăpânul castelului era la Paris. înlocui lui, îngrijitorul făcea onorurile cuvenite. In acea Zi erau invitaţi la masă la bătrînul Rebec, familia Cleguer de la Scaer, cel mai buni prietini al bătrânului şi anume Malo Cleguer, tatăl, şi fiul lui Corentin, fratele lui Ion lacheul baronului Jacques. Corentin fiul lui Cleguer nu se căsătorise încă, eu t6te câ el eşise de mult din armată, unde ajunsese până la rangul de sergent-major. El nu se căsătorise pentru câ avea un plan. Acest plan era cunoscut de bătrânul Rebec, tatăl I6nel. Iona împlinea 18 ani. Părinţii ei şi al Iul Cleguer eraă hotârîţl sâ consimţă la unireă celor do! tineri. Masa ce o dădea în acea Zi bâtrânul Kebec era putem Zi°e 0 masă de logodnă. El umbla în tote părţile ; aranjâ masa în sala de mâncare, se ducea din când în când în bucătărie ca se vaZâ decă bucătăresa gătise mâncarea. Stând în camera de mâncare şi uitân-du-se pe drumul ce duce la Langon, figura bâtrânului se înveseli. In depărtare se vedea patru omeni cari veneaa spre castel. Era familia Cleguer pe care Rebec o aştepta cu mare nerăbdare. Ivona Rebec se preumbla prin grădină şi era gândită re. Ea se gândea la altul, nu la bravul Corentin. Ducele de Vaîidry o încântase cu bilete dulci şi declaraţii amorose. Ori de câte ori ducele venea la castel, trecea pe sub ferestrele casei Ivonel. Când sosi familia Cleguer, Ivona era tot gândităre. — Ce al ? întrebă Corentin. — Ivona se roşi Ia faţă şi respunse. — Ea? Nimica. După câte-va minute se despărţiră de cel l’alţi invitaţi şi cel doul tineri se duseră în grădină. — Ah! cât de mult te iubesc! Zise Corentin... Totâ viaţa te voia iubi. — Da... da, Zise Ivona. Vom sta împreună în casa părintescă sea la Scaer ; ea mâ voia ocupa cu gospodăria casei.-. Vom fi fericiţi.. Da, vom fi cei mal fericiţi din satul nostru. Ivona pronunţă aceste cuvinte cu multă ironie, însă Corentin nu observă acesta. Ca râspuns Ia acâstâ declaraţie, Corentin o sârutâ. In acest moment se auZi cine-va rî-Zend : JO femee de vre o trel-Zect de ani, palidă la faţă, îmbrăcată prost, stătea rezemată de trunchiul unui copac. — Tu eşti, Ionă ? Zise Corentin întor-cendu-se spre ea. — Bună Ziua tinerilor ! Zise Iona eu o voce răguşită. I6na era nebună, sau cel puţin aşa ’l Zicea toţi. Ea umbla rătăcind Ziua şi noptea prin tote locurile ; trăia din mila ămenilor. Nimeni nu se purta râa cu ea. Din contra. toţi o primiau în casă cu milă, cu respect. (Va urma) www.dacoromanica.ro TELEGRAFUL — 29 IANUARIE 1888 36KCE3gHEfiE2ggy^B5gS!iaM3BCTft, Ren limita Cârturăr&să IULIA POLONESA S'a mutat în dosul Palatului Regal La finele Stradel Brătianu, Mo. 51, (în colţ) Lingă grajdurile Palatului Regal Ghiceşte viitorul, presentul \ şi trecutul, p6te descoperi şi pagube, furturi, judecăţi, ori ce secrete ascunse la cari se jlnteres^ză cine-va. Cine a-duce semne pdte afla lucruri ascunse: comori, etc. DAVID ADANIA Agent de Publicitate Str. Corbului #o. 6. Primeşte anunciurî, inserţie şi reclam pentru ijiarul nostru, şi pentru or care alt 4iar din ţerâ şi străinătate. BAZAR DElNGLITEr.A“ Sper oă Onor yi sunt sigur oă Publio şi va fi pe CO Sub semnatul, am on'dre a anunţa pe Onor. clientela mea atât din capitală cât şi din provincie, că cu oca-siunea tarifului autonom, am deschis aci în ţ6ră 0 MARE FABRICA DE HAINE PENTRU BAHBATI Şl BAETI iu care confecţionez haine, după Ultimele Jurnale, din stofele cele mai bune ale Europei. Asemenea mal putem efectua şi orl-ce Comande, în timp de 24 ore de dre ee posedăm un mare deposit de stofe fine din cele mal renumite fabrici. clientela moa, m6 va onora cu visitele d»lor, apre a se convinge de marfa confecţionată aci in ţâră, deplin satisfăcuţi. Cu stimă, H. LEIBOVICZ. CO CASA DE SCHIMB TOMA ŢACIU In Noul Palat Dacia-Romanîa. No. 4. — Strada Lipscani. — No. 4. BUCURKSCI Cursul pe ... 102— 57, , . de laşi 74V impr. cu prime Ructir. 201. b. 34— Los. Crucea Roşie Italiane. 126 Aeţ. Ban cel Naţ. Rom. 500 1. 5*/« Comunale noul . . Banca Prevederea. . • DIVERSE Aur contra Argint. . . . , Bilete de bancă Florin Wal. Austr. . . Mărci Germane........... Bancnote francese. . . . Ruble de hârtie. . . .] 93— 91', 89— 741/2 215— 89'/1 104-/2 86— 96— 1027, 75'/2 38— SO- lV 10 17 10 200— 124— 100— 215— 17 40 17 40' 202— 126— 101— 220— i H S k W fi § FABR1CAŢIUNE NAŢIONALA ASOCIAŢIUNEA VINICOLA LA MARMORA L’Association Vinicole „La Marmora4'. PRIMA RISTÎLERÎE ROMANĂ DE mmm'i mmm preparate numai din spirt vechili de vin La BOHOTIN' (Distr. Fălciu) După eele mal noul şî mal perfecţionate procedeurî. Calităţi superidre.-Preţuri moderate Se primesc Comande la următorele Case de Comerciu: In Bucureşti d. H. Wartha.—In Iaşi d. lsr. Singer. Beutur % puse în consumaţie : Cnraqao, Cacao, Chouva, Pipperment, Cognac. Industrie Naţională Perfecţionată Q i> H H H ► H RESTAURANT ELECTRIC STRADA SF.NICOLAE DIN SE L A iii, VIS-A-V1S de BISERICĂ (IN PALATUL SOCIETAŢEÎ NAŢIONALE DE ASIGURARE). Sub-semnatul am onore a aduce la cunoscinţa Onor. Public ca la RESTAURANTUL „ELECTRIC44 deschis încă de la 8 Noembre 1887, se găseşte mâncări gust6.se şi alese, cu j preţurile cele mat moderate, şi ca să ’şt facă cine-va ideie despre eftinâtatta fabulâsâ a mâncărilor, notâuţ aci mal jos preţurile : BUCĂTĂRIE FRANCESĂ SI ORIENTALĂ Vinuri Indigene din Podgoriele cele mal Renumite Cu preţuri cât se pete de moderate : Serviciul nu lasfi nimic de dorit. Cu deosebita stimă, ANTON URUSOVICI. Autorizată prinţCo lege specială şi modificată p in decret Presidenţial de la 16 August 1887. I11 profitul Copiilor de sclavi născuţi liberi, de la 28 Septembre 1SÎI în ProvincielePernaiubuco. Vinderea totală a celor 200,000 de bilete ale Mare! I otcril Brasilia 110 din Pernambuco, ce s’afi emis. fiind recunoscută ca imposibilă, Escelenţa Sa Guvernorul Provinciei Pernambuco a decis şi a ordonat prin actul de la 16 August L887 : 1® Ca numărul total al biletelor se se reducă la 70,000 numai (No. 1 penă la 70,000) şi prin urmare planul se va modifica precum urmeză 2° Ca tragerea fixată, pentru a avea loc ofleial şi în faţa autorităţilor competente la 28 Februarie 1888, nu se va putea amâna sub nici un pretext. 39 l’entru ca tragerea se pdtâ avea loc şi mai cu sântă pentru deplină regulă, biletele cele vechi vor trebui se fie schimbate iu bilete nouî. Acostă lotorie este garantată prin legea votată de Adunarea Provinciala din Pernambuco. Fondurile necesare pentru plata câştigurilor sunt depuse la Banca Naţională a Brasiliei Cele 6 numere cari vor câştiga primele principale se vor publica cel maî tfircjiă la 10 Marte 1888 în tote jurnalele din orient âră lista generală şi o-ficialăa tragerei va apare în numeral de la 3 Âprile 1888 al farului „Le Moni-teur de la Ckance Universelle“ din Viena, organul representantulul nostru esclusiv pentru Europa şi Asia. Lista oficiala a tragerei va fi trimis gratis la toţi interesaţii. Totuşi câştigătorii vor fi în-sciinţaţi prin depeşă sâQ scrisore particulară. Câştigurile vor fi plătite In aur după cursul schimbului din Paris. Tragerea oficială la 28 Febrnar 1888 DETALIUL PREMIELOR 1 Lot de 750,000 Franci 1 , , 125,000 i , , 50,000 3 Loturi de 25,000 » 12 i , 12,000 » 17 , 5,000 » 38 , , 2,500 50 , , 1,250 * 80 * , 500 » 120 , , 250 700 , , 135 » 700 , , 75 y> 7,000 , , 50 » 8,723 Premie de l.«)52,500 Franci Câştigurile trebue reclamate cel mai tânjii! un au dupe tragere, adică înainte de 16/28 Februarie 1889. După acest termen câştigurile reclamate vor fi prescrise în folosul Provinciei, dacă Adunarea Provinciala din Pernambuco nu decide abandonarea lor în profitul coloniilor Orfelinilor Isabel. Documente ce confirmă modificarea definitivă a acestei loterii şi legalisate de consulatele Franciel şi Austro-Un-gariel din Pernambuco sunt depuse şi pot li consultate la direcţiunile (jiarelor: *Neologos„ diu Constantinopole. 'Amalthia, din Smyrna. ‘Telegrafos, din Alexandria. *Bosphorc Egiptien din Cairo. *Acropolis„ din Atena. 5Telegraful, din Bucureşti. _______________ Tragerea va avea loc irevocabil la 28 Februarie 1888. -fg8§f La 70,000 bilete 8,723 vor câştiga inevitabil, ceea ce face probabil de a câştiga un lot la 7 bilete. După cum se vede şansa oferită este cu mult mai considerabilă decât cu ee’e-l’alte Loterii de acelaş fel; este unica ocasiune d’a cerca serios norocul şi dâ câştiga : L$IP Cei cari doresc se'şî procure bilete de aceste, trebue s’o facă cel mal terdiii înainte de ,r’/_,7 Febrnarie 1888. Un bilet întreg original Franc! 100.— Drachme 125.— Le! 116.— Ruble 45 0 jumătate bilet original 50 y> 62.50 ■p 58.—- , 22.50 Un sfert de bilet original » 25 » 31.25 » 29.— , 11.25 0 decime de bilet original » 10 12.50 > 11.60 4.50 0 doue decime de bilet original » 5 6.25 > 5.80 , 2.25 [ l ^ 'TS.iă -g f 2 5 « Numeral de bilete ce român de vândut fiind forte mic, nu putem garanta efectuarea ordinilor ce ne vor sosi prea târdiîî. '•M Tresorierul Loterielor Imperiale din Brasilia COMANDORUL LUIJZ DE ALMEIDA. Biletele se găsesc şi se pot brocura numai la corespondenţii diarnlul ‘Le Monitenr de Ia Chance Uaiver*elle din Viena,, asemenea şi la direcţiunile (Jiarelor earl vor publica presenta circulară. 5SWKSE&3EB î I d 0 « <1 o LAĂbEVfiRATA CONCURENŢĂ SE RECOMANDA NOUL MAGAZIN DE HAINE DIATA PENTRU BARBAŢI, BAEŢI Şl COPII confecţionate în atelierul nostru, după ultimele jurnale. Sperăm că Onor. Public, va bine-voi a vîsita acest Magazin, unde va găsi în tot-d’a-una: Haine Solide şi cu Preţuri Moderate ■v^sprs 2 aii se Ifitempla confiisiiiflî, rnpm a se nota Mne No. 70. CU STIMA Aa Adevârata Concurenţa" LA ATDEVERATA CONCURENŢĂ 0 1 I CD 8 td ► 0 0 FABRICĂ K ATI ’STSuJSS: şi de EXPORT cu pre- Nasturi de Aţa Ofertele se se adreseze : D-lui Robert Exner, Agenţie de Anuneiuri, la Warns-dorf (Bohernia), adăngândii-se pe plic cuvântul : Z vini. NĂTIONALA Societate Generală ie Asigurare in Bucureşti Capital de acţiuui 3 mUiâne leî aar d plia versate Aducem la cunoştinţa publică, că am transferat biurouri'e ndstre îu palatul societ&ţeî din strada pdm-uel No. 12. Direcţiunea generalii BANCA NAŢIONALĂ A ROMÂNIEI SITXJA.'rXXJITBA 1886 24 Ianuarie ACTIV SXJ2SAA.K^_ 1887 16 Ianuarie 23 douâ perechi de case [având câte | 7 încăperi şi piv-uiţi flecare, curţi spaţiose. Strada Polonă No. 55 bis InformaţionI în ţ Strada Furiilor No. 2, la d, N. An-| gelesen. (a.) 33395530 p (Monetâ. 31723673 32097249 25852375 L»asa(Bilete jp0tecare ...... 25878170 25708120 3850603 Efecte predate la CasN spre încasare. 3442420 3406583 17I3J364 18213790 17861395 12893680 împrumutul garantat ea efecte publica. . . 12333020 11657960 11974117 11999912 11999912 1994031 Efectele fondului de reservă ...... 2575053 2575053 153975 > > > amortisarea Imobilelor , 196998 196998 2624306 [mobili ••• 3146311 3146454 144818 Mobiliar ţi Maebine de imprimat . * 127594 127594 48500 Cheltuell de administraţiune 45991 47827 23725971 Deposite libere 29689217 29812317 14549761 Comptarî earinţl . . . 25507362 25535568 8527960 „ d» valori 8958399 8997622 156374991 PASIVU 173837910 173170652 12000000 Capital « f ■ i 12000000 12000000 2004183 Fond de reBervă 2580078 2580078 167322 „ amortisarea Imobilului, . , , 229114 229114 102091620 Bilete de banca iu circulaţiune .... 102616380 101659970 2908154 Profituri ai perderî 2942815 2942815 114706 Dobândi pi beneficie diverse 77836 120110 23725971 Deposite de retras . . . . „ 1 , . . 29689217 29812314 12118882 Compturl curinţî 22254636 22394350 1244153 » de valori 1447834 1431898 156374991 173837910 1731706521 i Tip^rafl» jiani’ul *TF,T.F,GR\PHFTTJf Ftrsds RlHriprl, Nn. 20, www.dacoromanica.ro ANUL XIX No. 4672 IN BUCURESCI SI DISTRICTE 10 BANI NUMĂRUL SÂMBĂTĂ, 30 IANUARIE 1888 ABONAMENTE: 1’entru Capitală: Pentru un an .... Lei 24 „ şine luni .... B 12 , trei luni n 7 Pentru Districte: Pentru un an .... Lei 80 „ ţâse luni .... „ 15 „ trei luni .... „ 8 Pentru Streinătate: P ntru un an , .1*. aut le? „ ştSse luni „ r „ 'trei luni. . . „ * 40 20 12 Abonamentele se fac la 1 şi 15 <*le fte cărei luni. UNNUMER V EGfIUL 25 BANJ Abonamentele se plătescîuainte Redaeţitmca, Strada Blănavt, •mai ANUNCIUBI SI DECLAME AnuneiurI ţe p»g. IV linia 2.r) bani. Reclame , III .1 left n „ ’ „ 11 „ . . 5 lei n n v I u . < .fi n Pentru Inserţii şi reclame, Redacţia nu e responsabilă. Epistole nefrancate se refusă; articole nepublicate se ard. In Streinătate a se adresa: Franda, Havas, Laftitte & C-uie, place de la Bourse, Paris. Englitera, Engine Mieond, 81 FleetŞtreet, E. C., LrtVidon. Ausinr, Haasensteîn et Vogler, VVîen Itudolf Mosse Zeilerstaette, 2, Wien. Ungaria, D. Morii/. Wiest, în Uuda-Pest' Servitenplatr.. iTTÎSi A bonamentele se pi ătesc înainte No. 20. o i i DIRECTOR 20LITTC : I. C. FUNDE8CU l Abministraţiunea, Strada Bilunari, No. 20 BUCURESCI, 29 IANUARIE 0P0SIŢIA şi TRONUL Piaml intereselor străine, V Inde-pendance Rowmaine, serbez a într’un mod sgomotos triumful în alegerile recente a douî candidaţi din oposiţie şi anume a d-luî Alexandru Cuza, pe care ’l numeşte principe, şi a d-luî G. Panu. Alegerea acestor douî domni, dintre cari unul e presupus a fi conservator, iar altul a declarat sus şi tare că este radical şi republica,ny face pe cei de la foia străină se tresalte de bucurie. 4 Un abis s’a deschis între tron şi naţiune», mormăesc străinii: în yu-vend, adaogă salariaţii lui George La-hovary, o eră nouă se va deschide. Şi ce eră nouă,, am fi voit se ştim ? Se înţelege prin sine, că inamicii ţereî plănuesc nenorociri mari, că conduşi de o mână străină boierii noştri şi ciocoii rîvnesc a readuce in ţară timpurile nefaste, când acâsta castă de previlegiaţî se sbuciuma în jurul tronului, dajjorîud pe un domn ’ şi înnăllând pe altul, Naţiunea, sfâşiată în lăuntru, ameninţată în afară, printr’o luptă uriaşă a pus capăt acestor sbuciumărî, cari aveau se facă. din patria nostră o adoua Poloniă. Mulţumită patriotismului bmenilor de la 48, mulţumită âmenilor ca Goleşti!, Ion Câmpineanu, C. A. Rosetti, fraţii Brătieni, domnia oligarhiei a fost pentru vecife curmată, fiii boierilor şi ai ciocoilor, după învingerea părinţilor lor, aii plecat în streinătate unde au trăit până acum uitând limbş, ţerei, blestemând poporul din sudorea căruia au trăit şi trăesc. Dar a venit o di frumosă pentru ţară., dina igaiid România ’şi a redobândit neatârnarea şi a reocupat locul care i se cuvine în concertul european. Atunciî Coconaşii noştri au credut de cuviinţă să părăsâscă Bal-Mabill din Paris, să dică adio cancanului şi se se întârcă în ţară pentru a face politică. Cei, pe cari Parisul întreg ’î dispreţuia, cari au făcut un renume scandalos românilor în străin- taie, cari au devenit sinonimul desfidului şi imoralităţeî, aii obrăznicia să eâră încrederea ţârei, stima şi considera-ţiunea cetăţenilor. Fără instrucţie, fără orizontul larg al inteligenţei moderne, cu monoclul iii ochi şi cu liniba franţuzâscă; tari când e vorba de tupeu, aroganţi când e vorba, a desfăşura Un lux plătit din banii adunăiţi de părinţi prin tâte mijlbcele posibile, > acâstij bândă de boeraşi, ai cărei părinţi fură la 1859 contra unireî ambelor ţări, ne declară adî că ^alegerea principelui (?) Alexandru Guza l-a făi-eut oca maî mare plăcere». Pentru că, preeurfi erede acestă tagmă de descreeraţi, a venit iarăşi timpul de a’şî încerca norocul, pentru că folosindu-se de desbinăvile (Intre liberali e cu putinţă a plănui revolta şi a pune mâna pe ţâră, bizuindu-sg pe sprijinul streinilor. * Prinţul Cuza a fost educat- la Paris, scrie foia străinilor, şi tot-d’auna a avut simpatii pentru Franţa »Pentru că prinţul Bibescu a fost asemenea educat în străinătate şi toţ- i d’a-una a avut simpatii înfocate pentru Rusia.* Bieţii principi numai pentru streini aii eî simpatii, numai de intefesele streinilor se îngrijesc, numai cu streini merg şi printre streini trăiesc.—lată elogiele ce le fac lor proseliţiî lor politici. Se fie dâr cuncweut opiniuneî publice, că fără sfială banda boer.âscă, întrâga, tagmă dc ciocoiaşi şi bp'eyî s’a, pus pe lucru, pentru peirea ţereî ; se fie cunoscut ţărşi întregi că casta privilegiaţilor de altă dată plă-nueşte revoltă şi,conspiră în contra ţerei, visând rcalisaroa regimului pa-triarchal, de care cu atâtea jprtfe s’a emancipat poporul român. Să fim cu toţii, gata a ne împlini datoria, să veghiăm la uneltirile boierilor, şi în morffentul cfţnd mişeii îşi vor arktâ capul, se’î scurtăm d’o palmă pe câţi sunt boieri ; sei umplem apoi cu paie şi seî trămitem plocon din partea ţereî la curţile împărătesei, unde se fie negreşit puşi la niuseu, căci acolo e locul lor Ungă fiarele sălbatice, precum â zis Tudor Vladimirescu la 1821, când vorbea cu ppişcopul Uarion despre boierii ţereî. 9 Suntem siguri că da -ă maî fiinţezi. în ţâră o haită de boieri si cio-coii, cari plănuesc trădare, apoi a-semenea există în Dâră şi un element virtos şi puternic din care ies binelui ca Tudor şi cari vor şti a pune clasa privilegiaţilor de altă dată la rezon, precum zice francesffl. TELEGRAME (Serviciul particular al Telegrafului) :m«, 9 Februarie Inped’icarea respiraţiunii devenind tot maî mare la principele imperial german, doctorul Bergmann a fost chemat telegrafic la San-Remo. San-Remo, 9 Februarie. A stă-seră; la 5 ore, doftorul Bergmann a practicat operaţiunea,tiulcheotomiel. O-, peraţiunea a reuşit pe deplin. Starea principelui e satisfăcălore. Londra, 9 Februarie. Discursul Reginşk pentru deschiderea parlamentului spune că guvernul continuă a primi asigurări cordiale de la tote puterile despre sentimentele lor amicale şi despre sincera lor dorinţă d’a menţine pacea. Guvernul regretă neisbânda misiunii englese în Abisinia. Discursul menţionezi ărangiamentele încheiate cu Francia în privinţa canalului de Suez şi a Hebridelor; el anunţă cereri de credite pentru ameliorarea şi apărarea porturilor şi depositelor de cărbuni. , PESTE MARGINI Fără îndoială că, no) cari suntem osândiţi şe, citim di laic presa diare-lor oposante, suntem pveg^ţjţl contra surprinderilor ; cunoscând d’aprope pe confraţii din oposiţie, numai iluj sil iru putem avea ta privinţa lor; Şi cu tâte astea, sunt dile în cari trebue să mărturişipi cţă^tot n’am a] jims se cupdsc.ein bine mcs.ura adeL vorată a cutezanţei di are lor opoţ sânte. T6tă lumea cunosce adi resultaţ-rtul alegerilor; oposiţiunea nu pote avea în viitorea Camera, chiar dacă i-am acorda juinetate din balotaj ii Şi pe toţi independenţii, de cât cel mult şăse- o s— -O as O ii 03 O O CO Sub-semnatul, am ontfre a anunţa pe Onor. clientela mea atât din capitală cât şi din provincie, că cu oca-siunea tarifului autonom, am deschis aci în ţ6ră O MARE VABR1CA DE HAINE PKNTRU BAHBATI Şl BAETX Ia care confecţionez haine, după Ultimele Jurnale, din stofele cele mal hune ale Europei. Asemenea mal putem efectua şi orl-ce Comande, în timp de 24 ore de dre ce posedăm un mare deposit de stofe tine din cele mal renumite fabrici. Sper c5 Onor. Publio ?i clientela mea, mă va onora ca visitele d»lor, spre a se convinge de marfa confecţionată aci în ţâră, şi sunt sigur că va ii pe deplin satisfăcuţi. Cu stimă, T-T T, H i RO’VTd'Z CO O o CO CASA DE SCHIMB TOM A ŢACIU In Noul Palat Dacia-Romanţa. No. 4.— Strada Lipscani. — No. 4. BUCUBKSCI Cursul pe diua de 27 Iauuarie 188Ş Cump. Vând. 5®/b Renta Amortisabile. . 92— 93 5»/e Rentă Rom. Perpetua. . fiO'/2 91 % 6*1, Obligaţii de Stat. . . 88— 89 6*/, , G. F. R. Rdgal. — —. u 5°/» . . Municip. vechi 73i/* 747* lo fr. „ Casa Pens. 3001. 210— 215— 5»/» Srisurl funciare Rural. 88— 891/^ 7°lt> » » » 103% 104 fi 5°/q » » Urban, 85— 86— 6°/o . 95-rf 96— 7°l» ,» > » • • 102— 102'/* 5*/» , » de Iaşi 74 y* 75i/2 Impr. cu prime Bucur. 201. b. 34- - 38— Los. Crucea Roşie Italiane. 26— :to— Aeţ. Bancel Naţ. Rom. 500 1. 5*/« Comunale noul , . . Banca Prevederea. . . , ; < fi 1 DIVERSE Aur contra Argint. . . . 17 10 17 40 » , Bilete de banca 17 10 17 40 Florin Wal. Austr. . . 200— 202— Mărci Germane 124— 126— Bancnote francese. . . 100— 101— Ruble de hârtie 215— 220— Tipografia «fiaruluî ‘TELEGRAPHUI-,, Strada Blănarl, No. 20, \ i m MARE LOTERIE I>E BANI IM Autorizată printr’o lege specială şi modificată prin decret PresHenţial de la 18 August 1$§7. In profitul Copiilor de sclavi născuţi liberi, de la 28 Septemhre 1871 în Provinciele Pernambuco. Vinderea totală a celor 200,000 de bilete ale Marel Loterii Brasiliane din Pernambuco, ce s’aâ emis, fiind recunoscuta ca imposibilă, Escelenta Sa Gurernorul Provinciei Pernambuco a decis şi a ordonat prin actul de la 16 August 1S87: 19 Ca numărul total al biletelor s( se reducă la 70,000 numai (No. 1 până la 70,000) şi prin urmare planul şe va modifica precum urmiză :. 2* Ca tragerea fixată, pentru a avea loc oficial şi in faţa autorităţilor competente la 28 Februarie 188S, nu se va putea amâna sub nici un pretext. 3* Pentru ca tragerea se pută avea loc şi mai cu sâmâ pentru deplină regulă, biletele cele vechi vor trebui si Jie schimbate in bilete noul. BANCA NAŢIONALĂ A ROMÂNIEI 188« 24 Ianuarie SITU^TIXJISrE^. STJlsfiLAJElJ^ ACTIV 1887 16 Ianuarie 23 33395530 p (Monetă 31723673 32097249 25852375 ‘,a8a(Bilete ipotecare 25878170 25708120 3850603 Efeote predate la Casă spre încasare. 3442420 3406583 L7139364 Portofoliu, român şi străin 18213790 17861395 12393680 împrumutul garantat cn efecte pnblioe. . . 12333020 11657960 11974117 Fonduri publioe 11999912 11999912 1994031 Efectele fondului de reservă 2575053 2575053 153975 > > > amortisarea Imobilelor 196998 196998 2624306 3146311 3146454 144818 Mobiliar şi Macbina de imprimat ... 127594 127594 48500 Cheltuell de administraţiune ..... 45991 47827 23725971 Deposite libere 29689217 29812317 14549761 Compturi curinţl 25507362 25535568 8527960 „ de valori 8958399 8997622 156374991 PASIVU 173837910 173170652 1200O000 Capital , , 12000000 12000000 2004183 Fond de reservă 2580078 2580078 167322 „ amortisarea Imobilului. , 229114 229114 102091620 Bilete de banca în circulaţinna 102616380 101659970 2908154 Profituri si perderî ... 2942815 • 2942815 114706 Dobândi şi beneficie diverse 77886 120110 23725971 Deposite de retras . . . , , î , 29689217 29812314 12118882 Compturi curinţi 22254636 22394350 1244153 » da valori 1447834 1431898 156374991 173837910 173170652 Acesta lotorie este garantată prin legea votată de Adunarea Provincială din Pernambuco. Fondurile necesare pentru plata câştigurilor sunt depuse la Banca Naţională a Brasiliel Cele 6 numere cari vor câştiga primele principale se vor publica cel mal târzia la 10 Mar te 1888 în tOte jurnalele din orient ârâ lista generală şi o-ficialâ a tragere! va apare în numărul de la 3 April e 1888 al farului „Le Moni-teur de la Chance Universelle44 din Viena, organul representantuluî nostru esclusiv pentru Europa şi Asia. Lista oficială n tragere! va li trimis gratis la toţi interesaţii. Totuşi câştigătorii vor fi în-sciin{aţl prin depeşă sââ scrisâre particulară. Câştigurile vor fi plătite In aur după cursul schimbului din Paris. Tragerea oficială la 28 Februar 1888 DETALIUL PEEMIBLOB 1 Lot de 750,000 FraacI 1 , , 125,000 l „ , 50,000 3 Loturi de 35,000 ■» 12 » , 12,000 17 , , 5,000 > 38 , , 2,500 * 50 , , 1,250 80 , 500 120 , , 250 * 700 » > 125 700 . , 75 7,000 , , 50 8,723 Premie de l.<>52,500 Frml Câştigurile trebue reclamate cel mal târ 10 12.50 •» 11.60 4.50 1 t i rJS §< s « 0 douâ (Jee™® de bilet original 5 6.25 5.80 , 2.25 l J3 ^ 7 LA ADEVERATA CONCURENŢĂ LA ADEVĂRATA CONCURENŢA NAŢIONALA Societate Generală de Asigurare in Bucureşti Capital de acţiuni 3 miliriue lei aur d-plln vărsate Aducem Ia cunoştinţa publică, câ am transferat biurourile ndstre In palatul societâţel din strada Pdm-nel No. 12. Direcţiunea generală Tresorierul Loterielor Imperiale din Rrasilia COMANDORUL luiz de almeida. Biletele se găsesc şi se pot brocura numai la corespondenţii diarulul ‘Le Moniteur de la Cbâiice Uiiiverselle din Viena», asemenea şi la direcţiunile diarelor eari tor publica presenta circulară. SE RECOMANDA NOUL MAGAZIN PENTRO BARBAŢI, BAEŢI ŞI COPII confecţionate în atelierul nostru, după ultimele jurnale Sperăm că Onor. Public, va bine-voi a visita aees Magazin, unde va găsi în iot-d’a-una: Haine Solide şi cu Preţuri Moderate sprs u an se întempla ooBfBsinnî, rop a se anta Mae No. ÎO.-» CD STIMA ,;La Adevdrata Concurenţa1 ^ssstemsms FABRICAŢIUNE NAŢIONALA ASOCIAT IUN EA VINICOLĂ WmM j L’Assoeiation Vinicole „La Marmora4'. PRIMA DIS’TÎLERÎE ROMANĂ DE mmmn piă* preparate numai din spirt vechili de vin La BOHOTHST (Distr. Fâlciii) După cele mal noul şi msl perfecţionate procedeurl. Calităţi superiore-Preţuri moderate Se primesc Comande ia următorele Case de ComerciG; In Bucurcsă d. H. Wartha.—In Iaşi d. Isr. Singer. Beutw' i puse in consumaţie : Cnraqao, Cacao, Chonva, Plppernient, Cognac. P* Industrie Naţională Perfecţionată SmtSSSBSjmi&Sm^ tsmt Renumita Cârturărdsă ÎULiA POLONESA S'a mutat în dosul Palatului Regal La Anele Stradeî Brătianu, No. 51, (In colţ) Lingă grajdurile Palatului Regal Ghiceşte viitorul, presontul şi trecutul, pdtc descoperi şi | pagube, furturi, jndecăţl, ori j ce secrete ascunse la cari se; interesez;) cine-va. Cine a-duce semne pdtc afla lucruri ascunse: comori, etc. ~DAVI0 ADANÎF ■1 Agent do Publicitate « Str. Corbului fto. 6. — \ Primeşte anunciurl, inserţie şi reclam pentru «Jiarul nostru, şi pentru or care alt fiiar din ţ6ră şi străinătate. Un student dispnuend de câte-va o«e libere, csată o msditaţiuna pentru cursul Primar şi Se-cundar. Pentru orl-oe cereri, a se adresa la Râacţiunea aoestnî Jiar, două perechi de [ case iavfind câte j 7 încăperi şi piv-uiţi fieeare, curţi spaţiose. Strada Polonă No. 55 bis InformaţiunI în ' strada Furiilor No. 2, la d, N. An-.gelescu. (s) www.dacoromanica.ro ANUL XIX No. 4673 IN BUCURESCI SI DISTRICTE 10 BANI NUMĂRUL MARŢI, 2 FEBRUARIE i888 Pentru un an „ ştSse luni . ABONAMENTE: Pentru Capitală: Lei 24 . 12 „ tiol luni . „ 7 Pentru Districte: Pentru un an .... Lei 0® „ şese luni .... „ 1& „ trei luni .... „8 Pentru Strcinătate: P> litru un an . .Iu aur lei 40 „ ?ose luni » » ^ „ trei luni. . ,. » > ^ Abonamentele se fac la 1 16 ale fie că’el Imiî. UN NUME li VECI IUI 21 BANI Abonamentele se plătesc înainte EDIŢIA ÂNTEIA ANUNCIURI SI RECLAME Annnciurl pe pag. IV linia 25 bani. Reclame „ r XII „ , . t Ian » „ „ IX „ . • 3 lei i» „ „ I „ . . 0 „ Pentru Inserţii şi reclame, Redacţia nu e responsabili. Epistole nefrancate se refuss.; artidole nepublicate so ard. In Streinătate a se adresa : Francia, FIatm, Laffitte & G-uie, place de la Bourse, Paris. Fnaliiera, Engine Mieoud,8 ! ElcetStruot, E. C., London. Austria, Haasenstei-a ot Voglee, Wiieu Rudolf Mosse Zeilerstaette, 2, Wieti. Ungaria, D. Moritz Wiest, în Buda-Pest Servitenplatz. Abonam entel e so plătesc înainte Reda ţiuuca, Strada Blănarî, No. 20. DIRECTOR POLITIC : I. C. FUNDESCU Abuiinistratiiuiea, Strada Blănarî, Nu. 20 n l TC UNESC 1, 1 FEJJii UA LI IE Partidele politice Analisând cu sânge rece, fără părtinire .şi fără idei preconcepute societatea îioslră dirigiatdre, siliţi suntem a declara, că cu Iotă diversitatea aparentă între opiniile unui om politic ca d. Pauu şi un om politic ca d. Lascav Catargiu nu vedem în ţară de cât două partide : cea liberală şi cea Qonservatdre, sau mai esact dis cea reacţionară. In afară de aceste doue curente sunt ce e drept încercările nonî de a forma alte coreu te, ddr până acum aceste eorente Du sunt alt-ceva dc i;ât nişte simple încercăa'i, al căror resultat nu’l patern aprecia până acum. Mai sunt asemenea şi nişte gru- puri şi grupuleţe de omeni, cari pretind a voi să formeze un ce prin suie. stătător, ddr, lipsiţi de cimentul indispensabil spre a forma un corp politic omogen, care se pdtă purta numele de partid, aceste grupuri şi grupuleţe n’au absolut nici un cui vânt logic pentru esistenţă. Partidele sunt pulsaţiunile violei în societatea modernă ; ele sunt, precum a zis cu mare dreptate Pascal Duprat : legiunile ideilor, armatele opiniunilor şi alo sistemelor politico. De aci decurge menirea lor morală, când scopul ce urmăresc este în unire cu dreptatea, libertatea şi egalitatea între dmenî; de aci asemenea decurge decadenţa lor morală, când scopul ce urmăresc este inchi-tatea, sclavia şi privilegiele de castă. Luând de bază aceste principie netăgăduite şi analisând societatea nds-tră dirigeatore în momentul de faţă, siliţi suntem de a declara că nu vedem in lard de cât doue partide politice. în a “ară de aceste doue, cea liberală şi cea reacţionară, o singură partidă, caro se pbte naşte şi ale cărei prime cadre s au desemnat cu alegerea d-1 ui V. Morţun la Roman—-este aceea a partidei muncitorilor. Dor aedstă, nouă partidă abia se naşte. Ruilarea naţiune! pătrunde abia în câţi-va indivizi, iar cei mai mulţi nici nu-i dau ascultare, alţii o iau în deridere. Acostă nouă fermentaţi-» uue politică sau va peri sau clacă este reproducerea simţimentuluî naţiune!, va dobândi pe teta diua a-devenţi, şi atunci numai, la tjiua priiu-eiosă, drapelul se:va rădica de iniţiatorii adevăraţi şi va începe lupta cu partidele cari represintă ideile contrarie.! Iar 'până atunci suntem în drept de a nii ne ocupa într’un mod special de 'aâest nou curent politic. Am dis dor că nu vedem în terii de cât partidul nostru şi partidul reacţionar. De ac.esLc doue partide der se ne ocupăm. Fie-care din aceste doue partide are raţiunea lui de a fi în principiele pe cari le susţine. Pe aceste principii se reanimă ele când, având’pu-terea în mână, caută se îndeplindscă reformele conforme cu ideile lor : tot în principiele ce susţin găsesc puterea de a. lupta şi de a spera într’o nouă întorcere a rotei, când sunt în oposiţie. Partid liberală voieşte libertatea pentru toţi. lată aîfa şi omega programei s îndoiesc de soluţiunea repede a incidentului din Damasc, soluţiune satisfăcetore pentru Francia şi Turcia. Viena, 9 Februarie. Impresiunea produsă de discursul principelui de Rismarck asupra opiniunel ruseşti este, după nL informaţiunl din sorginţl forte autorisate, că situaţiunea nu va fi modificată şi că înarmările Rusiei vor continua. Cât penlru propunerile făcute de principele de Bismarck, în privinţa cestiunel bulgare, se consideră ca puţin seriose, — sunt aceleaşi propuneri cari au fost făcute şi respinse de doue-cjecl de ori. Viena, 9 Februarie. Se consideră ca fără temeiu soirea dată de un (liar vienez care anunţă apropiata sosire aci a colonelului rus ce comandă regimentul Frant-Iosef, ce e în garnisonă în Varşovia. E destul de a ne da semâ de acesta că în acest moment aeestă călătorie ar li considerată ca un semn de îpipăciuire din partea Rusiei pentru a ’t recundsce neasemânarea cu adevărul. Londra, II Februarie. Daily News, luând act de răspunsul Iul sir Fergusson dat d-luî Labouchere, considera acum ca stabilit că, în cas de complicatiunl europene, Englitera se va găsi pe deplin liberă, şi va putea se păstreze o neutralitate. Londra 11 Februarie. După Daily News, Ţarul- ar fi dis : „Principele Bismarck are dreptate ; eu nu doresc resbelul.* tuns Viena, 11 l'ebruarie. Noua Presa Liberă allă dintr’o sorginte demnă de credinţă, că principalele articole din tratatele de alianţă între A-ustria, Germania şi Italia, coprinde sti-pulaţiunile următore. In tratatul austro-italian, Austria se îndatorezâ a păstra o neutralitate bine-voitore în cas de resbel între Italia şi Francia. Italia se îndatoreze a ţine aceeaşi atitudine în cas de resbel austro-rusesc. Pe lăngâ acesta, Austria se îndatoreză a sprijini interesele Italiei în Mediferana, şi a nu întreprinde nimic în Balcani, fără o înţelegere prealabilă cu Italia. In tratatul Italo german cele două părţi promit într’un chip solemn că nu vor rupe pacea într’un mod arbitrar şi că se vor ajuta cu tdte forţele lor, când una din cele două părţi ar fi atacate de Franţa. O elausă specială spune că în caşul când Francia şi Rusia ar ataca pe Austria şi Germania, sau numai pe Germania, cele trei puteri aliate ar intra în acţiune. Stipulaţiunile menţionate mat sus găsesc complinirile lor în nisce tratate speciale între Italia, Austria şi Englitera, pentru a proteja eostele Austriei şi Italiei în potriva, debarcării vrăjmaşului. —■ ——•— Resultatul Balotagielor COLEGIUL I BOTOŞANI (doi .putaţl) Bolduv Epureanul, 1. n., 69 v. ALES Teodor Pisovki, 1. n.. 69 v. ALES Enacovieî, opos., 61 v. Hormegiu, opos, 58 v. DOLJ (1 deputat) August Pişacoff, opos., 171 v. ALES Gh. Chiţu, 1. n., 143 v. MEHEDINŢI (1 deputat) M. Buvileanu, opos., 147 v. ALES Eui. M. Porumbarii, 1. n., 98 v. Sefendaki, 1. n., 26 v. TUTO VA (1 deputat) C. Bali, 1. îl, 79 v. ALES I. M. C. Epureanu, opos:, 73 v. TELEORMAN (2 deputaţi) D-r. Kalendero, 1. n., i03 v. ALES P. Danioleseu 1. n., 100 v. ALES General Mânu, opos., 77 v. Gr. Păucescu, opos.. 74 v. VASLUI (1 deputat) Colonel Roseti, 1. n., 61 v. ALES D. Donifif, opos., 43 v. VLAŞ CA (1 deputat) Pariano, opos., 108 v. ALES Rose Ştnftmescu, 1. n., 78 \. ALES COLEGIUL II BRĂILA (1 deputat) M. I. Marghiloman, 331 v-Gr. Giaui, 1. n., 291 v. COVURLUI (1 deputat) I. Neniţescu, 1. n., 367 v. ALES M. Deşliu, opos., 284 v. Leonida Sterie, opos., 18 v. IA ŞI Înscrişi 1228. — Volanţi 1000. C. Dimitrescii, 1. n., 526 v. ALES lorgu Tăcu, 1. u., 512 v. ALES Al. Xcnopol, 1. n. 509 v. ALES G. Grupenski, 1. u. ;>01 v. ALES Colonel Langa, opos., 500 v. M. Ceauş Aslan, opos., 477 v. Al. Ba!ş, opos. 473 y. Al. Livadidi, opos., 438 v. Ion Nădejde, socialist, 20 v. Buletine anulate 9. ROMAN (1 deputat) St. Zarifopoi, 1. n., 197 v. ALES Nicolae lonescu, indep. 82 v. TUTO VA (1 deputat) I. F6tu, opos., 232 v. D-r I. Codrescu, 1. n. 218 v. ALES Resultatul definitiv ALJALEG URILOR Acum, când s’au terminat balota-giele, se pote cunosce resultatul definitiv al alegerilor pentru Cameră. Avem, după solegu : COLEGIUL 1 (75 deputaţi) lib.-naţionali opozanţi independenţi 51 20 ' 4 COLEGIUL H (70 deputaţi) lib.-naţio’haîî âposăntî independenţi 47 22 ' 1 COLEGIUL 111 (58 deputaţi) Liberali Opozanţi Independenţi 28 7 ' 3 In total, avem deci : 126 Liberali-naţionalî 49 Oposiţie-unită 8 Independenţi Chiar dacă am aduna pe independenţa fa nu loc eu oposiţia—-ccija pf# -ai eâ.Qî iudepeffiAsăÂp w vota, după împrejurări, şi cu majoritatea—oposiţia n’ar dispune în vii-tdrea cameră do cât de 57 voturi ; Vî’a s6 di că e mai puţin decât o treime (cave p 6 ( d.n 183). Guvernul va avea maiprjtato, mai mare dc doue treimi. (Doue treimi ar fi 122; având 126, guvernul dispune de 4 voturi pe*St!e doue treimi). Acdsta e situâtiunea. 0 B 8 T R U C.Ţ 10 NI S M Oposiţiunea nădăjdueşto se facă mari isprăvi în Cameră ; de pe a-cum, ea spune prin diare că guvernul nu va putea să lucreze. Pentru ce? Un guvern cu o maioritato de doue treimi, având în fală-i o oposiţiune fără principii şi împărţită în mai multe grupuri, un asem nea guvern sc nu potă lucra Acăsta nu se înţelege, ori cât ar repeta-o foile oposiţiunii. Un singur lucru' se pdte pricep : anume, că lucrările parlamentului vor. merge mai încet; în adevăr, fiind lipsiţi de orî-ce forţă morală, deputaţii oposiţiunii nu pot se facă alt de cât să lungdscă desbaterile. Lăsând d’o parte că nici ulciorul aceşta nu merge de multe ori la fântână şi că maioritatea pdte se puie frîu acestor manonere, chiar ddcă l-am ceda de pe acum aeestă ispravă, lucrările parlamentului totuşi nu vor putea fi împedicate. Nici de atâta nu va fi capabilă o-posiţiunea. Liberalii Disidenţi Nu tot-d’a-una a fost d. G. Paiul un rrradical-socialist, precum îşi dă aerul astădi în diarul Lupta, kw fost şi alte timpuri, < and d-sa era un liberal ard in te şi combatea cu condeiul pe actualii soi aliaţi politici. Acest timp nu e aşa de departe şi dacă vom da astă-d'i onorabilului director al (harului Lupta 45 ani maximum, apoi la 1880 d-sa avea 35 ani, adică eră*" deja un om cu principiile stabilite, cu o atitudine politică chibzuită,-ia 1 nu luată cu uşurinţa unui sburdai-nic tâner, care n’a avui înyă, timp nici a cugeta matur nici a’şi forma un orizont politic bine determinat. Aceste dise, se vedem ce scria d. G. Panu despre aliaţii săi actuali» la 1880, când era director politic al diarului Liberalul din Iaşi. Iată, de pildă, ce a scris şi subscris d. G. Pauu iu numărul 21 al sus-menţio-natului diăr, cu privire la liberalii -disidenţi : Du|iă' t6l,e aparenţe e, ci vător âre aerul de a vroi să Li -Mlşit.e cu mal multă vigore de cum au fac ut-o până acum. Adversarii naturali şi legi-r timl al partidei liberale ’şl-aîi ales şof pe d-1 Lascar Catargiu, sare retras un timp, a reapărut din nou pe câmpul luptelor politice. Conservatorii pun apoi şi alte baterii în mişcare ; el alimenteză presa străină cu insinuări răii-veitore la adresa partidului liberal-naţional, insinuări pe cari le reproduc apoi prin organele de publicitate conservative din ţâră. In alţi termeni, conservatorii iutri-gbieză în străinătate, de o cam dată prin presă, spre a resturna regimul liberal de astâdt, urmând neapărat a intriga apoi şi prin alte mijloce. Nu este însă tendinţa şi nici mijloeele întrebuinţate de partidul conservator spre a ajunge la putere, aceia ce ne preocupă şi ne-a făcut să semnalăm o simplă împrejurare firăscă ore-cum. Vroim numai a constata, că adversarii legitimi^ o repetăm, ai partidei liberale, se mişcă şi că prin urmare V'hemlu- au kt F>r datoria .sa vegheze. www.dacoromamca.ro TELEGRAFUL — 2 FEBRUARIE 1888 Dar veghează ei ore ? Iată o întrebare la care ne este cam greii a răspunde, cu privire mai cu seină ia acei liberali cari după părerea nostră nu ah nici un motiv plauzibil de a se găsi presăraţi printre şirurile opoziţiei, şi cari au cu desevârşire aerul unor oposanţi bastarzi. Ceea ce a făcut partidul liberal-naţio-nal pentru ţară, de la venirea sa la putere şi până astâ-zi, este — abstracţiune făcând de ori-ce chestiuni de detail ■— o pagină fără eontestare frumosă şi mă-reţă a istoriei nostre contimpurane. Ori care ar fi griefurile oposanţiîor zişi liberali, griefuri bazate pote cum am spus pe chestiuni cu totul mărunte, este totuşi o enormitate faptul de a-i vedea servind ca manta de vreme rea unor 6-menl In contra cărora el lot-d’auna aU luptat pe târîmul principiilor, şi cari o dată veniţi la putere îşi vor face o sacră datorie de a da mai întâia cu piciorul în acei ce l-am secondat spre a a-junge din nou în capul trebilor. Ori câte pagini de ziare jfs’ar umplea şi ori cât cu răutate s’ar interverti faţa lucrurilor, nu reesă mal puţin .nvederat eâ regimul liberal de astăzi a înălţat ţâra la rangul ce i se cuvine în concertul poporelor europene, a ridicat prin respectarea tuturor libertăţilor moralul cetăţenilor şi a dovedit prin supunerea la voinţa majorităţel opiniunel publice, că este un regim demn, constituţional ?i cu îngrijire pentru legile şi interesele ţârei. Armata, finanţele, justiţia şi tote cele-lalte ramuri, ale administraţiei publice,—sunt nru o neg nici adversarii—-într’o stare cu totul alta de cum se aflau pe timpu 1 regimului conservator. Spre a reveni la subiectul cene-am propus a trata în aceste puţine rîuduri, vom adă ogi, că este trist a vedea animozităţile personale ale unor liberali, împinse până la renegarea principiilor, până la călcarea în piciore a unui trecut de lupte foiositore şi profitabile ţârei, a unor timpuri când toţi liberalii uniţi lup-tau^sub un singur drapel pentru triumful ideilor înscrise pe acel drapel. Ori-ce s’ar (Jice, partidele nu se im-provizezâ ca o comedie teatrală ; ele aU trecutul şi bătăliile lor ca şi armatele cele mai resboite. Cu cât drapelul e mai sdrenţuit şi mai găurit de glonţe cu atât el devine mai preţios, devine o reliquă, şi nu este permis batalionelor cari aă luptat sub -el de a-1 svârli cu uşurinţă. Să nu uite liberalii mânioşi de astăzi, că drapelul sub care ei aă luptat multă vreme se află încă în mânele .setului care au mers cu el tot-d’a-una înainte, şi că a-1 renega astă-qll este a deveni un fel de marfă politică de brica-brac gata a se vinde în detail sau în total primului muşteriu care ar da n mai folositor preţ. Nu credem că liberalii despre care vroim a vorbi să aibă inten-ţiunea de a juca acest trist rol, şi de a-ceia semnalându-le mişcarea partidului conservator, îi eonviem la unirea şi înfrăţirea care au făcut .în tote timpurile tăria partidului liberal şi superioritatea sa asupra partidului -conservator. v 1 Aşa scria d. G. Panu acum câţiva ani, dar tdmpora mutantur et nas mutamur in illis. ' S’a schimbat d-sa de atunci, s’a schimbat într’un mod rrradical, precum rrradical s'a schimbat d. Petre Grădişteanu de la 1871 până la 1881. Dar vai ! Precum noi n’am avut nici o dată Încredere în metamor-fosa. politică a şefului bătăuşilor de sub regimul conservatorilor, tot aşa n’aveam încredere nici în metamorfosa d-lui G. Panu. Cine mai ştie ce va mai deveni d. G. Panu în viitor, căci proverbul tempora mutantur rămâne adevărat şt pentru viitor ; şi cine mai şti-e dacă rrradicalul de aiţli nu va deveni un ftrdinte prpselit al lui Lasoar Ca taîgi, precum a fost ferventul pro selit al lui Ion Brătianu, şeful partidei liberale-naţionale. »Totc-s noul si vechi-s tote® t J dis poetul, şi apoi iarăşi : tempora mutantur, etc. Un om onest. Informa! uni Exteriore Trupele puse în Polonia V.I ul- f>££- - *4 irt 4»-* *. a * Un SCriitor militar bin: cunoscut a-dreseză urmălorele, Ţarului Oorcspon-darice de l'Est: Strigătele de alarmă date pe la începutul lunet Decembre de oflciâsele din Berlin în urma unor mişcări de trupe fără importanţă în Rusia basarabeană şi mal ales în guvernământul militar al Varşoviei aii încetat de câte-va (file. Cele trei puteri aă încetat a se acusa pentiu concentrările de trupe făcute la graniţă. Se pare că spiritele s’aă liniştit. Acuma să arătăm şi noi că tote aceste înarmări tote con entrările de trupe ruse aă fost exagerate la Berlin şi Viena unde tot-d’a-una se face mult sgomot pentru cel mal mic lucru. Mişcările de trupe ruse aă început încă din 1880, îndată ce corpul ce ocupa Bulgaria s’a retras în ţară. De la acea dată mişcările de trupe în Rusia au fost de mică importanţă. In timpul de la 80-—87, numai o simpla -divisie de infanterie şi una de cavalerie au fost transferate din centrul Imperiului spre graniţa de apus. Aceste douâ corpuri de armată aparţin guvernământului militar al Varşoviei, prin urmare afară d’acele două corpuri nu s’a măriţ de- loc efectivul acelui guvernământ. Un lucru ce nu se pote nega e că în timpii din urmă armata rusă a fost ob-jectul unei reorganisări radicale datorită iniţiativei ministrului de resboiă Wanov-ski. Aeestă reorganisare s’a întins nu numai asupra armatei regalate dar şi asupra regimentelor de cazaci. Scopul acestei reorganisări a cazacilor a fost nu mărirea efectivului trupelor lor, ci o direcţiune mai bună a forţelor considerabile de cari dispun cazacii. Cine pote să reproşeze Rusiei că ’şi reorganisezâ armata. Austria a făcut a-celaşl lucru după 1866. Germania care asemenea în timp de cinci ani a făcut douâ resboie vicloriose şi care a devenit prima putere militară din Europa, reor-ganiseză neîncetat armata, In ceia ce privesce apărarea graniţelor ruse în partea de apus, nu trebue să numărăm în prima linie de cât districtele militare Vilna, Varşovia şi Kiev. Insă în aceste districte se afla numai 8 şi jumătate corpuri de armată. Aceste trupe înseamnă ceva, însă puterea lor se mic-şorâză mult dacă se ia în vedere întinderea teritorialul pe care se află ele. întinderea de pământ ocupată în aeestă parte de trupele ruse ar corespunde în Germania cu provinciile răsăritene şi a-pusene ale Prusiei, îu Austria eu Bohe-mia, Moravia, Galiţia, Austria de sus şi de jos şi cu nordul Ungariei. Insă pe a-eestă întindere de pământ sunt în Germania 9 corpuri de armată şi în Austria 10. Aceste 19 corpuri de armată repre-sintâ o forţă militară ca aceea a Rusiei din cele trei districte Vilna, Kiev şi Varşovia. Dacă se mai ia în vedere că Rusia n’are de cât o reţea de drum de fer şi aceia încă necomplectâ şi că t6te căile de comunicaţie lasă mult de dorit aşa că concentrările de trupe se fac cu mare greutate se va vedea că statul major rus se gâsesce din punctul de vedere strategic Intri o situaţie cu totul inferioră statelor majore a celor două imperii aliate. D’aci prin urmare dorinţa Rusiei de a repara a ceste desavantagil. Unul din acele mij-16ce e de a concentra în centrul Imperiului, corpurile de armată activă din guvernământele răsăritene ale Uralului şi Caucasiel, Chiar când aeestă măsură va fi reali-sată, şi când cele 17 corpuri de armată destinate pentru un resboiu europen ar putea fi concentrate pe un teritoriu corespunzând teritoriilor Austriei şi Germaniei, Rusia va fi încă într’o situaţie desavantagiosă faţă cu Imperiile aliate. Reţelele de căi ferate şi sistemul teritorial sunt, doi factori cari uşureză mult mobilizarea în Germania şi Austria. Va trece însă mult timp până ce Rusia va putea rivalisa asupra acestor puncte cu cele două Imperii aliate. O propunere Un grup de deputat! cari fac parte din asociaţia germană a depus pe biroul camerei din Viena urmâtorea propunere : Considerând că guvernele austro-ungar şi german aU găsit oportun a publica textul tratatului de alianţă din 1879; că nici un motiv nu se opune ca acest tratat să fie objectul diseuţiu nilor parlamentare; considerând că afară d’aeesta tratatul corespunde trecutului istoric al Austriei, şi aduce aminte confederaţiu-nea germană şi că el constitue o garanţie contra periculelor din afară,—pentru ca acest tratat să albă un caracter durabil, hotărâm să se invite guvernul, ca după înţelegerea prealabilă cu guvernul ungar să se încâpă negoţieri cu guvernul Imperiului german pentru ca acest tratat să facă parte integranta din legile constituitive ale celor două Imperii. Din Irlanda.—O’Brien condamnat iarăşi Circulă sgomotol că guvernul englez a hotărât, să propună camerelor ca condamnarea unui deputat în virtutea legel de represiune aplicată Irlandei să ridice dreptul deputatului d’a mai face parte din Parlament. Deputatul O’Brien condamnat în ziua de 28 Ianuarie la trei luni închisore a fost comdamnat din noii la trei luni închisore cu muncă silnică pentru discursuri îndemnând pe'Riopor fa rescolă. O’Brien a făcut apel contra acestei sentinţe. Aliaţii. — Forţele austro-gormane la graniţa rusă. In unul din numerile trecute am arătat carl-sunt forţele ruse la graniţele aus-tro-germanâ, să vedem acuma cari sunt forţele aliaţilor la graniţa rusă. Pentru a stabili forţele de cari dispun Germania .şt Austria la graniţa rusă trebue să âăutâm posiţiuuile ce ocupă trupele austro-germane pe o zonă largă de 150 kilometri, după cum am făcut pentru trupele ruse. Polonia se megieşeşte cn provinciile germane ale Prusiei occidentale, Cu Pos-nania, Silesia prusiana şi provinciile austriace ale Galiţiei occidentale. Trupele germane opuse trupelor ruse concentrate în guvernamentul milităr al Varşoviei şi Vilna sunt : 106 batalioane infanterie ; 90 escadrone cavalerie ; 69 baterii arlilerie. Efectivul acestor trup pe picior de pace e : 98 mii omeni ; 19 mii cai şi 304 piese de artilerie. Trupele austriace concentrate la sudul guvernământului militar al Kievului sunt: 51 bataliâne infanterie; 54 essadrone cavalerie ; 26 baterii artilerie. Efectivul a-câstor trupă pe picior de pace e: 36 mii dinenij: 11 mii cai şi 112 piese de artilerie. Am arălat că forţele ruse concentrate în megieşii graniţelor austro-germană se ridica la 182 mii 6ment, 41. ml cai şi 438 piese de artilerie. Portele austro-germane fiind de : 129 mii omeni, 30 mii cal şi 416 piese de artilerie, dife-rinţa între forţele ruse .şi aliate e prin urmare d.e 58,000 omeni, 1 I ,()•.)() cai şi 22 piese de artilerie. TRATATELE DE ALIANŢA ALE X T A. L I Iii L CU GERMANIA Şl AUSŢSO-UNGARIA „Nene fr.iie Prosse“ primeşte (le corespondentul sân din Roma urmâtorea interesantă corespondenţă cu data de 8 Februare. Iată, în tocmai, traducerea el : Nişte informaţiunl culese aŢ de mine şi a căror veracitate nu p6te fi bănuită, mă pun în posiţie de a *vă indica punctele de căpetenie ale tratatelor de alianţa ce le-aâ încheiat Austria şi Germania cu Italia pentru asigurarea situaţiunei europene creată prin pacea de la Berlin. Tratatul încheiat între Austria şi Italia obligă : 1. pe Austria la o neutralitate bine-voitore în caşul când Italia ar fi implicată într’un resboiu în contra Franţei; 2. pe Italia la o atitudine identică în caşul unui răsboiu al Austriei contre Rusiei. 3. In vederea acestor învoieli Austria se mai obligă de a apăra pe cât îi va sta prin putinţă interesele Italiei în marea Mediteranâ şi a nu întrepriude nimic pe peninsula balcanică fără a se II înţeles mai întâiu cu Italia. Tratatul dintre Italia şi Germania este făcut în interesul men'inerei autonomiei şi libertâţeî naţionale. Gu asigurarea solemnă că nici una din părţile contractante nu va rupe pacea în mod arbitrar, ele ’şi promit ca în cas daca Franţa ar ataca pe vre-una din ele, să ’şi sară în ajutor una alteia cu în-trâga lor forţă armată până la încheiarea păcei în comun acord. 0 clausă adâogată tratatului şi subscrisă de representanţil Italiei, Germaniei şi Austriei stabileşte în fine ca în caşul când Franţa şi Rusia ar voi să întreprindă în comun un resbel de o-fensivă contra Austriei şi Germaniei, în-trega forţă armată a celor trei state a-liate va fi întrebuinţată pentru a se opune acestei agresiuni, şi că naturalmente pacea se va încheia numai în acord comun şi după o înţelegere prealabilă reciprocă. Dâcă sus pomenitele interese italiane din maria Mediterană (cari consista afli în menţinerea posesiunilor reciproce) sunt indicate mal precis, acăsta nu mi-s’a spus, dar mi-s’a relevat în mod expres că stipulaţiunile principale de mal sus ale tratatului sunt complectate prin învoieli speciale intervenite între Italia, Austria şi Englitera, pentru a apăra ces- tele austriace şi italiane eo ntra ori-căret încercări de debarcare din pai”ca inamicului. INFORMATIUNI Mal mulţi agricultori din judeţul Brăila sunt holârîţi a forma o societate de a-gricultori. X Afli d. V. A. Ureche va da o serbare literară-musicală în sala Teatrului Teo-dorini din Grai ova pentru sporirea fondului sl.al.uei cronicarului Marin Goslin. In privinţa întremperel volârei la colegiul ,R de Teleorman, d n causa orei înaintate, Ecoul Teleormanului, scrie urmălorele : Tratăm sub 'o rubrică specială aeeslâ cestiune, fiind-eâ ea no inlercsâzâ sub un îndoit punt de vedere : sub acela al jurisprudeiiţei stabilite de nişte înalţi şi şi luminaţi magistraţi ai ţării, şi sub puntul de vedere că decâ era cine-va în drept a se plânge de acest neajuns involuntar , eram tocmai noi şi aceia cari represintau la alegere interesele partidei naţionale-liberale. Sub raportul quasi-juridic, magistraţi I Curţii de apel în-complect, ah ţinut numerose întruniri şi aU deliberat asupra orei până la care urmeză a se continua alegerea fixând ora 12 din nople. Sub raportul interesului nostru, putem evalua ca la 200 numărul alegătorilor pe cari partida liberală conta şi cari din împrejurarea arătată n’att putut să voteze. Nbi ne credem a li hoţii de păgubaşi, şi diarele oposiţiel trag conclnsiuni în fa-vorea lor din acesta. Exposiţia .cooperatorilor din ţâră, se va face anul acesta la Brăila. Membrii societăţei ‘Concordia Română, vor line adunarcq generala ordinară, Duminică la 7 Februariu orele 8 sera, în localul societăţei din str. Regala ho. 17. Gestiunile la ordinea zilei sini. urnaâ-torele: 1) Darea de semâ a operaţiunilor comitetului pe anul 1887. 2) Alegerea unei treimi din numărul membrilor comitetului ieşiţi la sorţi conform art. 20, aliniat. 2 din statute. 3) Introducerea a mici modificări în statute. X Citim în Gazeta Buzeului: După părerea mai multor eultnntorî, viile din judeţul nostru ar fi deger.te. X Recruţii din ac est an vor fi ciumaţi sub drapel la 15 Februarie curent, când vor fi liberaţi ostaşii ce fac part din contigentul anului 1885. Democratul din Ploeşti scrie că vărsatul mare, negru, bântue tare în cătunele Plopu şi Nisiposa care aparţin de comuna Hârsa, plasa Podgoria-Xhicov,; au murit şi mor mulţi omeni mari şi nici. Asemenea şi în comuna Valea-fiSBi-gărescă, cătunul Scheau mor omeni de aceiaşi maladie. X Vineri s’a ţinut la prefectura di Focşani, de comisia instituită pentru cumpărarea şi distribuirea de porumb locuitorilor în lipsă, licitaţie publică pentru furnisarea a 15,000 hectolitri porumb. Au fost mat mulţi ofertanţi, presintând FOIŢA RIARULUI ‘TELEGRAFUL, __ _ UN AMOR MISTERIOS DE C. IEROUVEt Crucea albastră — Când ne mai întâlnim ? — Nu pot sâ’ţi spun când. — Mâine ne întâlnim ? — Se p6te. — Ah ! eşti un înger, dragă! zise ducele. Ivona surise dând din cap şi plecă. Ducele stând nemişcat se uită la ea. Uitându-se la ea, ducele era supărat ehiar pe el, că lasă să ’I scape din mână un aşa juvaer de fată. — Voesc să fie a mea şi va fi, (jisie: ducele. Ducele întorcând capul in altă parLă, vă petrecere la Jacques, presupunerea Iul cădea numai asupra unuia din el, acela care venea mal rar pe la Jacques. Pentru ce avea el tot-d’a-una în mintea lui acest nume : Ducele de Vaudry !. Pentru ce, fără a avea vre-o probă se gândea necontenit la acel craiă, vecinul lui, la acel seducător care era cunoscut de multe femei din lumea mare. E greu să spunem pentru ce. Nu numai că Noel n’avea nici o probă, de vinovăţia lui, dar nici un indieifi care s&’i sprijine acea presupunere. Pentru acesta baronul ascundea cu cea mai mare băgare de sămă acestă presupunere. După cum am spus, el aştepta ca vinovaţii se se dea pe faţă. Aşteptând, el strîngea, grupa orl-ce descoperire nouă ce’l cădea sub mână, le strîngea cu mare grijă, mai mult cu banii s6î, nu într’o cutie, dar în mintea lui pentru ca mal în urmă s6-se serv6seâ de ele. De multe ori baronul ’şi zicea că Lucia, femeiâ din casă, trebuia să aibă în mânele ei chiar acest mister. El se găndea se cumpere pe Lucia, se temea însă de un lucru. Se temea ca nu cum-va neisbutind să o cumpere, să nu dea de ştire vinovaţilor, pentru ca a-ceştiă se ia măsurile necesare pentru a se apăra. îndată după mortea fratelui său, Noel căuta ori ce ocasiune pentru a scote ceva de la servitorii în care avea cea mal mare încredere, însă luând lucrurile pe departe ca să nu înţelăgă despre ce e vorba. De la vizitiu nu află nimica. El nu condusese nici o dată pe stăpâna lui la locul unde se întâlnea cu ducele de Vaudry. In acele locuri ea se ducea pe jos saă cu trăsura de stradă. Dacă se întâlnea la preumblare cu prieteni, barona le vorbea pe faţă, n’avea nimica de ascuns faţă cu visitiul. Dacă era vre-unul cu care vorbea mai cu multă răceală în asemenea ocasiunl, apoi acela era ducele de Vaudry. Vizitiul spuse baronului Noel că d-na baronă nu putea să sufere pe duce. Cei alţi servitori, lacheii, grădinarul a-veail aceiaşi părere despre purtarea barone! faţă cu ducele. Prin urmare baronul nu putea afla mai nimica din acestă parte. Gu tote aceste el nu era d’acel care să se descurajeze aşa uşor. Când ’şl punea în cap să facă o dată ceva, apoi trebuia să facă, ori ce s’ar fi întâmplat. Plecarea repede a ducelui de Vaudry la castelul seu, puse pe gânduri pe baron. Pentru acel parisian înfocat, acel copil al bulevardelor, acel fanatic pentru tote exerciţiile părăsi Parisul tocmai în timpul cel mal frumos ? De sigur el voia să scape de acea i-dee ce ’I urmărea, să uite mai curând scena din acea nopte îngrozitore şi în a-celaşi timp să nu se întâlnescă nici măcar în ascuns cu barona. Ce nevoe avea el să se înehizâ ca un pusnie în acele locuri singuratice unde nu venea mai nimeni în acel timp ? Se vorbea că ducele s’a retras în castelul lui pentru că era aprope de a da faliment. Insă b ronul cunoscea lumea, el soia că nu Ia ţară ducele putea scăpa de ruina, ci la Paris. Gând are cine-va trel-decl şi doi ani, când se numesce ducele de Vaudry Lan-gan, când devisa familiei el : am fost, sunt şi voiu fi tot-d’a-una ceva, câte-va milione perdute nu e mare lucru. Dacă prin urmare ducele nu se dusese la ţară ca să scape de ruină, şi dacă baronul Noel ştiea că ducele nu se prea sacrifică pentru a scăpa de faliment, nu însemnâză acâsta că ducele treime să fie amestecat într’o afacere care pote să ’l compromită pentru t6tâ viaţa ? După părerea baronului, precauţiile luate de duce nu erau în favorea lui, din contră erau o probă de vinovăţia Iul. Acesta însă nu era d’ajuns. Baronul nu era d’aceia cari să gră-bâscâ lucrurile, el aştepta ca su aibă ceva probe pentru a începe a’.şî pune în lucrare planul, (Va urma) www.dacoromanica.ro TELEGRAFUL — 2 FEBRUARIE 1888 i^-SSZ!mSmsmS!ZS3SSXSSSXS^^2a3^-^!Sg£SaSBB^X^mSS!SeSSS!r^ e^SSXSSSS!SS!SSSS^SeSS£Z£S^3SS!tl^^SSBBS^k. BgBggsaassgeasr' igsiaeaagBaeaga^sa^^^jy^y^iîsraaBgagBgs^ Reiminita Cârturărcsă IULIA POLONESA ti H i0 c id > H % w 1 industrie Naţională Perfecţionată WmKmsm&SmsaBmsZEaEmamBSMMmaMBBSSMmsBSSaBlBamSEa&SttaBeESr I l«SElSESSffiBmKn9H83!S î I * BANCA NAŢIONALĂ A ROMÂNIEI 3it xjt .'Vnunsiis/N. ACTIV t.88« 24 ianuarie SUMABA 1887 16 Ianuarie 23 M, TH. MÂNDREA 4 Comp.- BUCURE SCI îu strada GarolNo. 21, Un Kag isuial acestei fabrîce'uude publicul va putea găsi or ce fel de încălţăminte pe preţul fabrice! şi în condiţiuuile cele mai favorabile. sS:sa j 35395530 i o-(Manetă. . . 1u “(Bilete ipotecare 31723673 32097249 i 25852375 25878170 25708120 3850603 Sidcta predate la Casă spre încasare. • 3442420 3406583 17139364 Portofolii!, român ţi străin ...... » 18213790 17861395 12393680 [mprainutul garantat ou efecte public/!. . 12333020 11657960 11974117 Fonduri publioe 11999912 11999912 1994031 Efeoteie fondului de •'eaervă 2575053 2575053 153975 » » » amoroisarea Imobilelor 196998 196998 2624306. Imobil! 3146311 3146454 144 SI 8 viobiliar MachmK de imprimai 127594 127594 4 1500 Oheitueli de admutistrapune ..... 45991 47827 23725971 Deposito libare 29689217 29812317 14549761 Corupturi cminţî 25507362 25535568 8527930 „ do valori ........ 8958399 8997622 156374991 PAŞI VU 173837910 173170652 12000000 Capital .... 12000000 12000000 2004183 Pond ie reservâ ......... «580078 2580078 16 322 , amortisarea hnobilulaî.' . , , 229114 229114 102091620 Bilete de bancă îu circulaţiono . ( . 102616380 101659970 2903154 Protitur! si pardon 2942815 2942815 L14706 Dobândi şi beaeiioie diver&e , , . , 77836 120110 23725971 Depoaite de retras 29689217 29812314 12118882 Gomptarl carinţî ....... 22254636 22394350 1244153 i56374991 t d.e valori ........ 1447834 173837910 1431898 173170652 fc'îHgST... l' I (SUCCESOR) STRADA CAROL I No. 7. — RUCURESGl. FOJSTJDJ^T.IXjA. 1853 Recomandă Onor. Public, Marele depou de diferite Lămpi. De remarcat: „TTisriOiT CC Sistem american, îu tote m&rimele. Asemenea are un mare asortiment de MAŞINI »* BUCĂTĂRIE Din cele mai Renumite, Sistem American. RESTÂSIMT ELECTRIC STRADA SF.N1COLAE DIN ŞELARI, VIS-A-VIS (le BISERICĂ (IN PALM rL SOCIETATE*! NAŢIONALE DE ASIGURARE). Sub-semnatul am oaore a aduce la cunoscinţa Onor. Public că la RESTAURANTUL „ELECTRIC" deschis încă de la 8 Noembre 1887, se găseşte mfinciirl gustdse şi alese cu preţurile cele mal moderate, şi ca sd ’.şl facă cine-va ideie despre eftinălatea fabuîdsă a mâncărilor, notăm aci mal jos preţurile • BUCĂTĂRIE EllANCESĂ SI ORIENTALĂ Vinuri Indigeste dirt Podgorielc cele nsaî Renumite Cu preţuri cât se pute de moderate : Serviciu.! nu. iasâ, nimic de d.oi*it- Cu deosebită stimă, ANTON 1JRUSOVICI. Bucureşti, GO.—Strada Carol.—60, Bucureşti Pentru a mulţumi pe onor clientelă, am adus TSIFOI-LUTZERNA SUPERFINâ Verificat şi plumbuit de biuroul Statului, răsărirea e garantată cu 95 °/o. — Iarbă de grădină, din cea inai bună calitate, — Precum şi t<5te cele-I’alte se uiinţe alic), legume, flon şi de pădure, numai din cele do primul rang. — Cataldge sc trimit după cerere franco. Asemenea se găseşte şi tot felul de sSmînţă pentru ori ce fel de paseri, numai recolta din urmă. Hârtie Maculatură de vâmjare la„Telegraful“ Tipografia farului *TELEGB.APHUL, Strada BlănarI, No. 20. www.dacoromanica.ro anul XIX No. 4674 IN BUCII RESCI 81 DISTRICTE 10 BANI NUMĂRUL ABONAMENTE: Peutru Capitală s Pentru im «u i . . L»l 24 şAs® luni . trei luni . 12 7 Pentru Pistriete: Pentru un an .... Lei 30 „ ?t$86 luni .... ,16 „ trei luni .... ,3 Pentru Streimttntc: Pi litru un an In anr lei 40 * ?&»e luni . . „ „ trei luni. . . „ * Abonamentele se fac la 1 ?* 15- ale fie cărei luni. UNNUMER V EV HUI 25 BANJ Abonamentele se plătesc înainte -qi «bs ril t ur '(Uiţi alfi l-o! <-iBilai.ijiifi . “î<' , I nii&'i t. > mm »n,') yl.iinoxiJ n'Jmrj iLugn'1^ , 9/r*Hăî ib -intim om -1-titii o 9-nftoiq *•): ni - V'.'i'âlfxJtl Vj hliiUnJ mi IH •ip i 1 o i nî d ill ir.r id 1-J*i i1 lin ’ViilT -at tiimiiiî ui aii JOUI, 4 FEBRUARIE 18881% ANUNCIURI SI RECLAME Anunciurl pe pag. IV linia 25' bani. Heelame „ „ IM ... Ui I Redacţiunea, Strada Blîlnari, No. 20. a o. i - 3Jţox f 6 t. EDIŢIA ANTEIAÎ Pentru Inserţii şi reclame, Redacţia nn e responsabilii. ’ Epistole nefranoaie se refns) l aWScfcle nopnblicato se ard. In Streimtbato a sesidres-uH Francia, ţlavaa, .Ii.ţffttto &uP-irje,( .p&ue de }n Bourse, Paris. Fnnhlera. Eugene .Micorid.Sf rieetSt cot. K. C, London. UIIB ( BC§ * Austria, Ifaasenstnin ot VfoglW,! ‘WÎen Kndolf Moaşe Zeuerataette, 2j Wieur J fi BÎBJOiemoO fiOîiiîOi Ungaria, o. Mofitr, Wiestj în PiyjU iţjţst. Servitenplat.*. —^r— > V Abonamentele se plătesc înainte ■ o Itftt ___________ -r—_______ DIRECTOR POLITIC : I. & FUNDESC U ’ri ;n; linomn BUCURE SCI, 3 FEBRUARIE Resultatul definitiv Operaţiunile electorale s’au terminat cu deseverşire ; astîi-di ţdra în-tregă cundşte resultatul şi semnificarea lor. Alegerile au fost libere ; guvernul a căutat se stingă chiar influinţa naturală pe care un partid puternic şi numeros ca al nostru trebue s’o aibă : oposiţiunei nu numai n’a avut do ce se plânge, d<5r chiar a făcut presiuni de tdte soiurile, a recurs la tdte mijldcele ; scandaluri, bătăi, omoruri n’au fost. Intr’un cuvint, alegerile din Ianuar pot servi ca esemplu de corectitudine—din partea ndstră—în orî-ce jdră din Europa ; in ori-ce ţdră, oposiţiunea ar fi mulţumită ddcă i s’ar arăta atâta indulgenţă. Din aceste alegeri, făcute în acest chip, partida liberală-naţională a eşit îu maioritate imposaută ; după socotelile făcute, vom avea îu viitdrea Cameră : 126 liberalî-uaţionalî, 49 oposanţî, 8 independenţi. Cu alte cuvinte, pe când guvernul partidei liberale-naţionale va dispune de o majoritate mai mare de cât două - treimi (cu patru voturi mai mult), oposiţiuniî îi lipsesc 12 voturi până la o treime ; şi dacă î-am acorda şi pe cel 8 independenţi, oposiţiuniî încă tot îi lipsesc 4 voturi până la o treime. Dând guvernului nu numai o simplă maioritate, dar o maioritate care se-î permită a lucra in orî-ce împrejurare— ori-carî ar. fi piedicele ce i s’ar pune—ţara a dovedit cu aedsta că are deplină încredere în guvernul partidei liberale; ea a dovedit că e mulţumită cu modul cum a fost condusă în ceşti doi-spre-dece anî; ea a dovedit că oposiţiunea se înşela când pretindea că, poporul e cu densa şi contra guvernului ; ea a dovedit în fine că numai de la partida libe-rală-naţională aşteptă o lucrare sănătoşii şi în folosul poporului. Nimeni în lume •— vorbim firesce de dmenii serioşi ş. cinstiţi—nimeni în lume nu pdte tăgădui că aedsta e însemnarea resultatuluî alegerilor de . ţa finele luneî Ianuarie ; şi nu pdte ^ă tăgăduiască, peutru că alegerile, *după cum au mărturisit-o chiar unele diare ale oposiţieî (Românul şi Liberte,’ roumeine) de la 8 Februarie (stil nou), au fost ^perfect libere.* Dacă avem maî mult de cât două treimi în Cameră, aedsta se da-toresce nu ingerinţelor, falsificărilor şi coruperilor, ci voinţei poporului suveran ; dacă oposiţiunea n’a isbutit > q ajungă nici măcar la o treime, aedsta a fost voinţa poporului. Ne rămâne să vedem ce îtisdinnă alegerea celor 49 de oposanţî la Cameră, Fără îndoială, partidul naţiopal-liberal nu pdte pretinde să fi mulţumit pe tdtă lumea, cu tdtă opera colosală ce a săverşit în cei duol-spre-dece ani de când guvernă ţara ; nu ’i trece nimănui prin gând, cu atât maî puţin noă, să tăgăduiască Asistenţa unui element de oposiţie în ruinul naţiunii române. Ar fi chiar trist, dacă ar fi alt-fel. Era deci natural ca un număr dre care de opoşauţi şe străbată în Cţa meră. Nu este mai puţin adevărat însă că numeral oposanţîlor aleşi nu este de loc în proporţie cu importanţa elementului oposant din ţară ; şi i Abminisţraţiunea. StrâdşCBlănari, No. 20 * pn S8£i- anume, pentru eătă oposiţiune csistă în realitate, au isbutit prea mulţi candidaţi d’ai opuşiţiei. Vom avea deci anomalia a dsta : în Parla- ment vor fi maî mulţi opoşauţi de cât se cuvirţe elementului oposapt din ţdră. Am esplicat dilele trecute cum s’a făcut ca s’ajungem la aedst.ă anomalie ; pricina a fost desbinarea dintre liberalî-naţionali în unele Idealităţi. Faptele sunt prea bine cunoscute pentru ca să mai insistăm ; vom înregistra totuşi aci, ca un argument mai mult, mărturisirea a două diare din oposiţie. asupra cărora nici un soiu de bănuială nu pdte cădea : Două dile după terminarea alegerilor, Românul (8 Fevruar stil nou) spunea, că »oposiţiuuea nu se aştepta nici la atâta reuşită.* Naţiunea, care dintre organele liberale e cel mai înverşunat adversar al nostru, în primu’î Bucurescî de la 1 Fevruar dice : »Alegerile au dat nisce resultatecu mult mal bune de cum se aşteptau chiar ceî maî optimişti dintre membrii oposiţieî.* Aceste mărturisiri n’au nevoie de nici un comentar. Datorind reuşita ca număr—dacă mai pdte fi şi acesta reuşită— des-biuăriî partisanilor noştri de prin unele localităţi şi altor împrejurări maî mult sau mai puţin necurate cari numai putere nu dovedesc la oposiţie, ceî 49 de deputaţi aî oposiţiuniî sunt lipsiţi de orî-ce valdre politică. Nu tăgăduim, printre ceî aleşi sunt şi omeni cu multe cunoscinţe, buni ■oratori, vechi parlamentari ; dar a-cdsta nu o destul. Numai cu individualităţi marcante nu se face nici guvern, nici oposiţie ; pentru aedsta se cere unire pe temeiul unei programe. Inplinesc aedstă condiţie ceî 49 deputaţi oposiţionişti ? Iotă lumea scie că nu. Nu numai oposanţiî liberali uu se pot uni cu oposanţii conservatori, dar chiar nici liberalii-disidenţî, cari represintă grosul viitoreî oposiţiunî parlamentare, nu se pot uni între denşii; credincioşii d-luî Dumitru Brătianu nu pot să dea mâna d-lul Fleva şi micilor seî sateliţi ; radicalul Panu nu pdte să se miescăy în cestiunî de principiu, nici cu urni, nici cu alţii. Vor trage toţi în tdjte părţile iată adevărul. Se vor întâlni cu toţii la-vot, fără îndoială; dar nu cu votul, se face propagandă, şi apoi 49 faţă cui 126 nu însdmnă nimic. Intr.’un singur lucru vor fi toţi u-niţî: In dorinţa, noputincidsă, d’a vest urna guvernul. Dar un asemenea principiu negativ nu pdte să câştige ţdra îu favorea. oposiţiuniî ; din potrivă, ne-avend de cât aedsta în vedere, oposiţiunea parlamentară va dovedi jăreî că nici un alt guvern nu este pos.bil de câ,t guvernul liberal. Acesta e tot ce se pdte dice despre resultatul alegerilor din urmă. Spun diavele oposante că vor fugi mulţi din maioritate la oposiţie-; nu credem aedsta, pentru că lupta a fost prea bine definită. Dar chiar dacă un asemenea lucru se va Întlmpla, el nu Vfi aduce nici an .folos oposi-ţiunii şi nici un reu partidei liberale: căci puterea partidei liberale stă în ţdră, nu îti coteriile ce se pot nasce in parlament T ' rl’ilkt: > % îăiSîăSi&l lii-nu mu b TELEGRAME (Serviciul particular al Telegrafului) S.liiu/nii^uiiiit ‘,v;i '■ ■ ■ 3-3,uşi Vuena, 13 Febrnarei Şi acum se relevă în fie-care zi cele mal mici zgomote, ce se comentăză când în sens pacific, când In sens pesimist. Astă-zl se justifică curentul pacific prin ştirea despre trimiterea la Petersburg a generalului Werder, însărcinat cu o misiune a împeratulut Willielm, prin publicarea discursului prinţului Bismarek în Monitorul oficial rus şi prin ultimul articol din ‘Nord,. Mal circulă zgomotul că s’ar fi ţinut un consiliu de răsboiU la Ţar şi că generalul Richter, Gurko şi alţii ar fi sfătuit să nu se mal triinăţâ trupe la frontieră. Se zice că în acel consiliu Ţarul a pronunţat urmâtorele cuvinte:,Prinţul Bis-mavk are dreptate :eUnu voesc răsboiu,. Pe lângă astea se mat adau-ă limbajul unor fol ruse, ca Nowoe Vremea şi Graj-danin, cari emit părerea, că nimeni nu pote reproşa prinţului Bismark dacă el caută să profite de greşelile comise de Rusia şi cari fol conchid zicend, că Rusia trebue acum să se concentreze în interior, spre a dejuca tote intrigile de la Sud şi a’şi păstra mâinile libere’ţîn Europa. Evident că intrăm într’o periddâ în care sgomotele vor fi contradictorii zilnic, până va veni un fapt patent, de o parte sau alta, spre a arunca o lumină nouă asupra situaţiunel. In tot caşul se pote prevedea, că a ;estă periădă va dura un timp ore-care. Sofia, 13 Februar. Se anunţă din diverse părţi, că sfe for-meză noul comitete ruso-balgare în Bel-gradjşi Constantinopol,;carI se pregătesc a lucra la primâ-vâră la graniţele Bulgariei. Aceste comitete caută sfi’şl explice existenta, invocând nişte pretinse interese comerciale. Paris, 13 Februarie. După o lungă discuţie asupra situaţiei din Tonkin, Camera a redus cu 200,000 fr. creditul de 20 miliâne, cerut de guvern pentru acâstâ colonie. Camera a voit ast-fel se’şl accentueze dorinţa de a intra pe calea economiilor. IirtfJ •Ij CUM S’AU ALES nir—«A h*,. r '-y, Presa liberală din provincie stigmati-s6ză precum se cuvine atitudinea necorectă ş oposiţiunei pe timpul alegerilor. Iată ce serie în acestă privinţă (jiarul Jiomanu: Lupta ce s’a desfăşurat pretutindeni la alegeri a fost liniştită şi de şi în une locuri oposiţia a încercat ca tot-d’a-ună a înscena scandate, n’a reuşit, căci a întâlnit în cale’î fermitatea de caracter şi seriositatea liberalilOMiaţionalî, cari departe de a se revolta contra manope-rilor ce oposiţia esercita sub ochii lor, aii fost atât de prudenţi în cât nu numai că n’au alimentat aceste scandaluri, ci le aU evitat cu desgust tratând pe a-cei ce le înscenai! cu dispreţul ce merită. Reuşita oposiţiunei pe une locuri se datoresce în parte slâbiciunel corpului electoral, banilor vărsaţi cu amândouă mânele de câţi-va cari sunt mai fcăpâ-tuill. Cu tdte înanoperiie oposiţieî, cu toţi Danii ce î s aft versat, cu toi timpul de 12 ani de când combate guvernul şi propagă în ţerâ calomnii nemal pomenite, pe socotela partidului de la putere, a-cestâ sectă veniriosâ, n’a putut să dărâme încrederea ce o are ţera în partidul liberal-naţionâl şi guvernul actual. Verdictul ce ţâra î’a dat în ultimele alegeri a fost ca o lovitură de trăsnet pentru oposiţie, căci ea se aştepta să fie mal preţuită de cât ci m s’a convins că este. Acest verdict a îndepărtat pentru 4 ani încă din sînul ţârei tdte scandatele, lucru nefrebtiitor, de 6re-ce fie-care cetăţean cunoşte astăfil starea actuală a lucrului. Tot ce putem constata din ultimele alegeri este că ele s’aâ făcut în linişte, cuvântul regal care garanta acâstă libertate aâ fost respectat pretutindeni, şi decâ pe ici pe colo s’ail văifut proteste, aceste aă provenit dintr’un moment de disperare a acelor cari visând mărire şi putere, vedeau câ le scapă deputăţia din mână. Proteste de natura celor ce s’aâ văifut acum, sunt atât de nesăbuite şi atât de des repetate, în cât ele nu mai aft nici o valdre; fiind considerate, cu drept cuvânt, ca nisce acte emanate din suflete venindse şi sdruncinate de amărăciunea unei crude deeepţiunl. ---■>«»»«■ 'r- IDEILE BOIERILOR Abia (Jece conservatori eşirâ din urnele electorale ; abia deee deputaţi alegătorii aâ trimes tu Cameră, în urma campaniei /electorale din săptămâna a-cesta; —şi ideile boierilor, ideile trecutului, încep deja a eşi la lumină. Astâfiî una, mâine alta, şi în scurt timp vom asista la exibiţiunea întregului program de guvernământ al partidelor reacţionare. Ast-fel, cine nu ştie că pedeapsa cu morte surîde încă‘conservatorilor noştri, cu tote câ Constituţiunea, prin art. 18, o declară abrogată pentru tot d’auna, a-farâ de unele vini comise de militari în timp de resboia ? Ei bine, şi cu tote că spiritul modern va sfîrşi prin a şterge acâstâ barbară pedepsa şi din codul militar, ei bine, tinerii conservatori de la fiiarul Epoca, vorbind în numărul de la 31 Ianuarie de nişte aeusaţiunl ce se a-duceaQ unui ofiţer superior, colonelul Dumiţrescu Maican, acusaţiune ce nu ne aparţine noă a o aprecia, d-lor caracte-risă acest dălict, şi pronunţă chiar pedepsa, şi anume pe aceea a morţeî. Am ţinut a releva acestă privire simpatică a tinerilor conservatori către una din pedepsele monştruose pe cari trecutul le aâ transmis ca moştenire epc ei nostre. o- , | r- Şi afară de acesta, nu este bizar lucru ca <)iarişUi şi încă dintre cei tineri, să cerâ a se aplica, în timp de pace, unui militar, o pedepsâ de Care nici în toiul răsboiului consiliele de resboiă nu s’aâ servit nici măcar o singură dată? Sperăm că pentru liniştirea spiritului public, confraţii de la Epoca vor reveni asupra rândurilor de la 31 Ianuarie. Până atunci însă, cititorii sâ ştia că conservatorii noştri aâ cea mai inipe predilecţie pentru erorile trecutull. ‘ C. A. Filltis -- ...<■» lin*"—m-r . *,J Iitl Voiurilp la bşlotagiî I >r. -ci ——f- .;J juj o , .;i Am făcut socotela voturilor la alegerile celor trei colegii; ne-a mai rămas să însumăm voturile obţinute de liberali şi de oposanţî la balotagiţ. Iată în ce proporţie stau. vqţ^-ije ; *i va iîa of». Colegiul I "isd i«(I Liberali Oposanţî' PiferinŢ* Botoşani 188 119 19 Dolj a- 143 171 28 Mehedinţi 124' 147 23 l’utova 79 73 6 Teleorman 203 151 52 Vaslui 81 43 18 Vlaşca 1 78 108 30 nr Peste tot, liberalii aâ întrunit 826 voturi, iar oposiţia 8l2i muen; i Colegiul"tit tote meschinăriile oposiţieî. Brăila 291 83 V ■40, IIOÎ Decâ am face bilanţul voturilor expri- Covurlui 367 284 83 .!nuo*< mate în ultimele alegeri, ain vedea lă- Iaşi 2048 ,:’1988' 60 I .bit! .nlo-» murit popularitatea de care se bucură Roman 197 82 115 oposiţia în ţâră ; noi însă credem acest Tutova 218 232 14 In total, jjlIbtialiT-nâţiohâlr aâ înfhniit la balotagielâ colegiului al 11-lea 3121 voturi, iar Oposiţia n’a avut de cât 2917. ii r . •| w * w .1 liîKHJIU Informaţîunî Exteriore 1 • B'JI > • * Efectul produs de discursul 'lordului Salisbury la Yiena şi Boulin. inii I)in Viena se telegrafiazsi uţ-ipătârele, (fiarului Times : Discursul lordului Salisbury a produs aci o bună impresiune, cu tote că publicul dă puţină importanţă declaraţiilor pacifice ale Ţarului, pentru câ se pote ca acesta să nu potâ fi într’un moment dat stăpânul situaţiei. Se pune bază pe ideea sugerată de lordul Salisbury în privinţa politicei ce trebue sâ o prmeze Anglia şi Austria îu orient, Prin cercurile bine informate se des-minte sgomotul răspândit cum că ar fi âre-care articole suplimentare la tratatul din 79. Cu tote aceste se susţine în u-nele cercuri că s’a adâogat două proto-cole în privinţa forţelor militarn a celor două Imperii. Tratatul prin care Italia a intrat îu întreita alianţă e deosebit d’acesta. Propunerea prinţului de Bismark ca Sultanul să ia iniţiativa soluţiuneî ches-tiunei bulgare e discutată viu aciţ pentru că numai prin acest mijloc se va putea resolva o-dată acestă chestiune. Faptul însă că prinţul n’a găsit altă soluţie face fârte problematică soljiţia chestiei bulgare pe cale pacifică. Standard primeşte următorele din Berlin: Declaraţia lordului Salisbury cum câ Anglia va menţine politica ei tradiţională în Orient e primită bine atât în .public cât şi în cererile diplomatice şi oficiale. Se asigură că prinţul de Bismark a profitat d’acestâ ocasie pentru a declara tţă relaţiunile Germaniei cu Anglia sunt bune şi câ Germania e gata să sprijine pe lord Salisbury în tiiesŢiijiife ce, .i^tp-reseză pe Anglia. t„i : iff‘10 / . filbr Tratatul de extrudare anglo-âmeriesm Senatul Statelor-Unite a respins, cu 23 voturi contra 21, amânarea până în Db-cembre viitor a cercetăriitj tratatului’ de extrădare cu Anglia. Acestă amânare datorită mai ales sforţărilor lui Mildeberger, se consideră în unele cercuri cu 6 reS- ' < J îT {Ol ut»*) il h oh loahnq Uuiiln b)imî pingere definitivă. "•ti 'fit L‘ , lin Tratatele germane Din Viena- se tăîegrafiază urmâfcârele, jurnalului Debats : ;n:‘J al Circulă sgoinotâl că cancelaria Kiti'ro-ungarâ ar fi de părere să publice actul adiţional al tratatului austro-german încheiat în 1879, şi că prinţul de Bismarek s’ar opune la-acestă publicare. Ţarul îu rugăciunile bisericeî bulgare Ministeriul bulgar a instituit o- «omisiune pentru tipărirea nuoilor cărţi bisericeşti. Se dice câ pe viitor rugăciunea pentru Ţar va fi înlăturată. Reputaţi irlandezi arestaţi Pyne, deputat irlandez care a stat mult timp închis în castelul seu pentru a scăpa de urmăririle poliţiei, a fost arestat în momentul când se cobora din trăsură şi voia şâ intre în .palatul Parlamentului. Pyne a cercat sâ scape din mânlîţ^iţj genţilor, poliţiei pentru a intln ti qnHdn palatului, unde nu putea fi arestat. Ch:ar în acea (ji Pyne a. t’qsţ trimis în Irlanda. In diua când Pyne a fost arestat, un alt deputat anume Ghilooley, contra căruia s’a dat un mandat de arestare, a putut străbate în incinta Parlamentului. Mai mulţi prieteni ’1 au sfătuit sâAin iasă din Palat, însărcinendu-se ei sâ ’Liadpqâ acolo uu pat şi de ale mâncărej. Agenţii poliţiei păzesc, tote intrările pentru a pune mâna pe Ghilooley'îţldatâ ce va eşi din Parlament. •u: ,./>j .. n-s £_____,_ h 9« n# uiudoiJ Preşedintele RepublieeI si Wîlson Wilson, trâmis înaintea tribunalului co-rectional, a cerut ca preşedintele Republice! să fie chemat ca martor în k'fsLcfi-rea în care Wilson e amesteefif. ■“t’rd^e-dintele ar fi ipi'imit chiar citaţia dei nitae> presenta înaintea tribunalului., lată ce scrie i ' (:• IO’ Du-te la Scaer şi observă pe vecinul nostru, ducele de Vaudry. Dacă vel afla ceva despre el să nu spui alt-cuiva de câ mie, al înţeles ? — Da, d-le baron — Stal la ţară cât vel voi. Călători e bună! — Mulţumesc, d-le baron. — Ascultă, nu uita ce ’ţi-am spus. In-teresâzâ-te şi afla curn stă ducele cuvântarea Castelfilul. — Fiţi siguri d-le baton ; vă voia scrie îndată ce voia afla ceva. Ion salută pe Noel şi plecă. Baronul nu fiise nici un cuveht, el puse degetul la gură, dând a înţelege lui Ion să nu vorbăscă nimănui dacă va afla ceva despre ducele de Vaudry Iată cum Ion Cleguer, lacheul Iul Jacques, se afla la Plelun în <)iua când a fost acea frumosă serbare şţ când ducele s’a întâlnit cu Ivona, î 1 * i < , (Va urma) t ’i hi auP| .pi -.V- www.dacoromanica.ro TELEGRAFUL — 4 FEBRUARIE 1888 D-nu colonel Maican-Dumitrescu ’şl-a dat demisiunea. Colonelul aeusat este sus pendat din funcţiunea de comandant de brigadă. In locul sââ, provisoriâ, s’a numit d. locot.-colonel Crătunescu. X Starea sănătăţii d-lui WilamoiT, secretarul legaţiunil ruse, e mal bună. Sunt speranţe că bolnavul va scăpa. K Porumbul cumpărat de Stat, scrie (parul Roman, de la d-nit Iancu Theodorini şi Donicl depus în hambarele comunei Roman, de lîngâ gară, a fost împărţit tjilele aceste sătenilor din plasa Şiretului de sus de către d. Nicolae Rojniţă, subprefectul acelei plăşl, însărcinat cu acâstă misiune. X 0 nouă revistă, Buletinul Societăţel de Medicină, a apărut în capitală. Redacţia acestei reviste este alcătuită din biroul societăţet. Cererile de abonament şi corespondenta se vor adresa d-lui doctor Manolescu, strada Scaunele No. 20. X Gomisiunea pentru cumpărarea porumbului necesar locuitorilor săteni lipsiţi de hrană a fixat ţinerea de licitaţiunl în urmâtărele Bile la prefecturile respective : la 12 Februare în judeţul Covurlul; la 15 Februare în judeţul Suceava ; la 18 Februare în judeţul Iaşi ; la 22 Februare în judeţul Vaslui. X Monitorul publică textul tratatului le comerţ şi navigaţiune încheiat între România şi Turcia. Acest tratat va rămâne în vigdre până la 28 Iunie (10 Iulie) 1892, X Din Buzâft ni se anunţă trista scire deipre încetarea din viaţă a maiorului Papasolu, din regimentul de dorobanţi din acel Oraş. Decedatul este fiul bătrânului loc .-colonel Papasolu. Maiorul Papasolu era fărte mult iubit şi stimat atât ca militar cât şi ca om de societate, de aceea perderea lui este mult simţită de toţi aceia caii l’aâ cunoscut. Corpul decedatului a fost transportat la monastirea Gernica, unde va fi in-gropat. X Buletin statistic de mişcarea b ilelor contagiose ce au existat între animale în diferite localităţi din ţâră, după ştiinţele primite de la 18 până la 25 Iariuare 1888 : Vărsat la ol în judeţele Botoşani, Do-rohoiu, Roman şi Suceava. Râie la cal în judeţul DorohoiU. . i întâmplări din Capitală Furt la Arsenal.—A(p-n6pte s’a arestat de poliţie un individ anume Ştefan Tudor, care a furat de la Arsenalul armatei o tingire de aramâ.« şi o bucată de Zinc ca de vr’o 3 şijumătate kilograme. Obiectele furate s’ail găsit la concubina furulul din str. Plantelor, No. 26. O Furt şi petrecere. — Cârciumarul Ilie Pătulea din calea Griviţet, No. 143 a plecat din capitală, avend nişte afaceri în judeţ. In lipsa lui cârciumăreasa s’a pus pe petreceri, Ieri sără pe când stăpâna împreuna cu mal multe prietene şedea la sindrofie, nişte rău-făcători s’au introdus într’o odaie şi aă furat dintr’o cutie peste 1000 lei. O început de incendiu. —Un incendia s’a început ieri pe la orele 3 în calea Dorobanţilor Nr. 94, unde locueşte d. căpitan I. Perşoi. Focul a consumat tavanul unei odăi. Hoţi de vite şi de cal. — Ieri seră pe la ora 6 p. m. sătenii Tudor Avram din comuna Creţuleştl şi Marin Stan din comuna Popeşti, au denunţat poliţiei Capitalei că li s’aâ furat, pe când stăteau la cârciuma lut Dumitriadi Gheorghiu din şoseaâ Basarab Nr. 106, o pereche de boi şi un cal. Bieţii ţărani sunt în desperare. O MJ Azi nopte trei indivizi îmbrăcaţi femeieşte aâ fost prinşi pe stradă, întâmpinând pe trecători şi fâcându-le nişte propuneri obscene. Indivizi aceştia aâ fost arestaţi. La noi ca la Paris ! tjlic ciocoii. I Pungaş. — Doamna Elena Constan-tinescu mergând ieri pe strada Sf. Ştefan, a fost victima unei pungăşii cunoscute în argoul pungaşilor buzunărelă. Un individ, anume Radu Dumitrescu, a vî-rît mâna sa în buzunarele numitei d6mne şi ’l-a sustras un portomoneâ cu 20 lei. Pungaşul a fost prins. O yurt. — Ieri, o femeie anume A neta Georgescu, vindea la argintarii din calea Victoriei şâse linguriţe de argint şi trei inele de aur. Presupusă de a fi furat a-ceste obiecte, Aneta a fost arestată. w Foc. — Casele cu No. 150 din calea Victoriei abia n’aâ fost consumate de foc. In acea casă locueşte d-na Iarca ; servitorii casei făcând un foc mare în sală n’aâ observat că s’aâ aprins un coş. De la coş focul s’a comunicat unul părete. Mulţumită intervenirei vecinilor incendiul s’a stins. a Per chel —0 femee anume Filoftia lo-nesetv a fost ieri arestată de sub-coini-sarul secţiunel 26. Pentru ce ? Pentru că acâstăjienorocitâ, aparţiindclasei femeilor decăzute, a fugit din lupanarul factoriţel Mândica din strada F.galitaţe! Nr. 14. Ar fi bine ca, în loc de a aduce cu forţa pe o fugară în lupanar, poliţia să caute a o îndrepta pe o cale bună şi onesta. O Ceasornic.— Eache Mihăilescu din şoseaua Mihaî-Bravu No. 113 a denunţat poliţiei că astă-nopte individul Niţă louiţâ, servitorul săâ,’î-a furat un ceasornic re-montuar. Acest servitor a dispărut şi nu se ştie unde se atlă. Don Caprlce. CIR-OHsTia-A. - I li Ş) Amor englezesc Miss Fortescue, o figurantă de teatru căreia — ca frumuseţe şi gingăşie — nu’l lipsesce nimic, era pe cale d’a se mărita cu lordul Garmoyle. Miss Fortescue câscigă trei livre ster-linge pe săptămână. Lordul Garmoyle are d’abea 4,000 livre sterlinge venit. Nu fusese alta de cât făgăduinţă de căsătorie, învoială verbală, numai atâta. De o dată, lordul Garmoyle, care a credut că e bine să se informeze, află că viitorea sa nu va putea fi admisă la Curte, pentru că a fost pe scenă. Atunci, rupse relaţiile. Lordul Garmoyle plecă în India ; miss Fortescue rămase la Londra, unde artele literele şi baroul îl ocupară lot timpul şi l-aâ luat în mână causa. Sta la îndoială: o hotărăsc să facă judecată; ea cere de la 'înşelător, 30,000 lire (750,000 fr.) despăgubire ; procesul îl e câştigat mal dinainte şi e sigură că suma cerută nu se va micşora... * Fondul îimbei engleze, spune cine-va, este goddam. Se pote adăogi că fondul instituţiilor engleze este Break of pro-mises, săâ proces pentru neţinerea făgăduinţei de căsătorie. * întâlneşti o tânără engleză, nevinovăţia personificată ; îţi întinde mâna,?pe care o strângi rădicând ochii spre cer ; ea plecă ochii; nu se uită la d-ta şi ’ţi râs-punde la strângerea d-tâle prin o alta mult mal... tare ; e pote o mişcare in-consciinte, reversă, cum (jic învăţaţii, n’are a face, se consideră ca promisiune, din . morala n’are nimic a face cu legea... în Anglia ca şi pretutindeni. Toţi susţin că Franceza e îu genere şi îu maioritatea caşurilor sătulă de bărbatul săâ. Figaro susţine în tote filele că francezii în general vor divorţa de so-ţiele lor folosindu-se de dreptul la divorţ. Se va face—după ipotesa acesta—un întreg schimb de femei în ţară în timp de 25 ani de la proclamarea dreptului de divorţ. Acuma, întrebarea naturală ee ’mi-o fac eâ,—oropsitul de nâmul femeesc,— e, daca nu cum-va mulţime de bărbaţi nu vor rămâne cu buza umflată, fără nici o bucăţică de soţie saâ de amantă. Mă consolez însă prin credinţa că totuşi cel ce eraâ moflujî până acuma, vor căpăta unit, unul măcar, o femee. Atât de oropsit sunt eâ de secsul cel „frumos' In cât, zăfl, m’aşl teme, chiar de a-şi fi în Anglia, ca nici o miss, fie măcar cât de bătrână ori săracă, să nu se lege de mine... Aşa ca, în loc să ană tem de Break of promises, a-şî fi, mi se pare, bucuros ca să mi se aplice. Fix. SCIRl MĂRUNTE L întdreerea prinţului Ferdinand de la Filipo-pol la Sofia, un agent al societăţet liniilor ferate de joncţiune a pus aecfestrn pe vagonul în care erau trăsura ţn caii prinţului, pentru că puntul a călătorit pe liniile societăţel fără permisiunea ei. Cu tote demersurile guvernului bulgar, societatea îşi menţine secfestrul. Se credo că de aci se vor naşte urmări serj tise pentru societate. ]>in Roma so scrie că ştirile primite în cercurile Cnrţel descria cursul bdlel prinţului imperial german ca fârte serios, şi reduc speranţele de îndreptare apr(Spe la zero. Operaţiunea făcută arc numai val<5rea uuel alinări moinontaue ; extirparea organelor afectate n’a reuşit. Uto&ateusW ? n«v el) SiubIuo^M ei -»■* O- 1 ’ 1! Buletinul Tribunalelor 0 bandă de escrochî ANDRONIC & C-iiie ’f 'f ţ ţUrniare) Considerând că în faţa tutulor acestor probe, ea, ca şi inculpatul Andronic, neagă o parte din faptele ce i se pun în sarcina sa, recunoscând numai pe unele din ele pentru care crede a nu fi culpa-pabilâ. Insă din ch'ar respunsurile el, şi din contra contrazicerile în care se pune cu inculpatul Andronic şi cel-l-alţl complici al lor, reese îndestul culpabilitatea sa. Considerând că în ceea ce priveşte pe reclamanţii Leonida Pandelescu şi N.Tă-nâsescu, cooperaţiunea el la faptele comise de dânşii, este cu suficienţă probată prin depunerile martorilor de la fila 226 şi 229, cum şi prin însuşi mărturisirile complicilor sâl I. Borănescu şi G. Râdulescu. Tot asemenea şi în privinţa bucăţel de metal găsită la reclamantul G. Zisu, de şi neagă că ’l-ar fi dat ea, şi de şi nu se pote pune în dubift arătările acestui reclamant, sââ a se susţine că l’a fabricat el, de ore-ce nu avea nici un interesa spre a face aceasta, şi a-pol a ţine ascuns cu atâta îngrijire în locul unde s’a găsit, dar afară d’acesta se p6te lesne constata prin chiar recu-noşterea unora din reclamanţi, cari declară că’l văzuse mal înainte în casa lui Andronic. Considerând că numita inculpată neagă de asemenea că a fost in Pesta saâ Viena, sustiind că dânsa nu a fost în străinătate de patru ani, pe când în corespondenţa găsită la complicele săâ Vlădescu, se află şi o telegramă trâmisâ din Pesta şi semnată ‘Elenca». Asemenea este o altă telegramă presentată la instrucţie de reclamantul Eftimie Emanoil, primită tot din Pesta şi semnată asemenea de dînsa (fila 247). In fine o altă probă este chiar pasportul el cu No. 1800 din 1885, visată cu stampila biuroulul vamal de la Vârciorova, şi din acel punct, chiar în luna Noembre 1886, adică atunci când se trata chestia de cumpărare a apel de aur cu numiţii reclamanţi (vezi fila No. 412). Considerând că dânsa negând absolut verl-ce participaţiune la faptele ce 1 se impută, neagă şi afacerea pe care a tratat-q singură cu reclamantul N. Ni-colescu, de la care a luat bani spre a’I vinde vinuri, susţiind că nu e aci ginerele sââ Andronic care a tratat acâstă vînzare iară acest inculpat neagă şi el la rândul sââ. De allmintrelea, la veri ce pas întâlnim contraziceri de felul aceştia în cursul instrucţiune!. Considerând că Georgeasca neagă până şi faptul comis în prejudiciul fratelui sââ Râducanu Conslantinescu, de la care a luat suma de lei şepte mii, tot prin ma-noperile cunoscute până acum; lucru care de alt-fel este dovedit până la evidenţă. Considerând în fme că, dm corespondenţa găsită la via de la Valea Câlugâ-rescă, şi care nu este de cât un mister ca şi a complicilor sâl, resultă că nu numai că avea cunoştinţă de tote faptele şi manoperile întrebuinţate de Andronic cu victimele lui, dar că singură ea participa la comiterea multora din ele. Apoi s’a găsit o scrisore trâmisâ de densă Iul Tache lorga concubinul sââ. prin care ’l învaţă ca să nu spue la nimeni că ea lipsesce de la vie şi să rupă tot, adică scrisorile şi telegramele ee le primise de la densa, (vecjl fila 354). Considerând dar că ast-fel fiind din cele expuse mal sus, cum şi din cele-1-alte acte de instrucţie, resultă indicii suficiente despre culpabilitatea a-cestel inculpate, Elenca Georgescu, că cu bună sciinţâ a participat saâ a ajutat pe inculpatul Andronic, la comiterea faptelor ce i se imputa, dându’l un concurs eficace, şi fără de care inculpatul nu ar fi putut comite atâtea şi fapte escrocherii ce se impută. (Va urma) ULTIMA ORA (Serviciul particular al Telegrafului) Rusciuc, 3 (15) Februarie In certuri bine informate se vorbeşte că d. Grigorie Mihaiu Sturdza 'şi-a pus candidatura sa la tronul bulgar şi că d. Mantov face propa,-gandă pentru acest candidat. Pe de altă parte se afirmă că d. Hitrovo susţine asemenea forte mult candidatura d-lui SturdzQ. Londra, 14 Febfuar. Camera Comunelor. —Labouchere în-trâbâ dacă e adevărat că o înţelegere e-xistâ între Anglia, Italia şi Austria pentru protejarea costelor Austrie şi Italiei. Sir Fergusson dă un respuns evasiv, negând cu tote aceste esisfenta unei înţelegeri care ar implica o aeţ'une militară navală. Roma, 14 Februarie. Riforma vorbind de discursul ce Flou-rens ’l a pronunţat înaintea alegătorilor la Briant; m, relevă gravitatea lut şi crede că resumalul telegrafic ce ’l a primit nu e exact, mat ales în pasagiul privitor la Italia. Roma, 14 Februarie. Se serie din Gonstantinopol Agenţiei Ştefani că l’orta se arată preocupată de atitudinea Franţei în Siria. Agenţii francezi culreerâ Siria pentru a provoca de-sordine. El voes^ să dea pretext Franţei sâ intervină. Berlin, 14 Februar. Reichstagul a Votat in a doua citire legea contra socialiştilor cu 164 voturi contra 88. Articolul întâi prelungeşte durata legei până la 30 Septembre 1890. [Paris, 14 Februar. Paul de Gassagnac a scris prinţului Napoleon invitându-1 sâ dea ordin fiului sââ Ludovic să părâsescă armata italiană, care e organisată pe faţă contra Franţei. San-Remo, 14 Februar.. Doctorii nu voesc să dea prognosticul în privinţa stârei prinţului imperial înainte de trei săptămâni. Berlin, 14 Februar Reichstagul a adoptat în a doua citire legea contra socialiştilor eliminând propunerile aspre ale guvernului. In ceia ce priveşte durata pentru doi ani, moţiunea lui Windhorst pentru suprimarea micei stări de asediâ a fost respinsă cu 153 voturi contra 100. Masuah, 14 Februar Calea ferată a fost construită până la gara Damali unde aâ fost transportate tote magasmele pentru provisiunile militare. Brigada de geniâ s’a stabilit la doul chilometri spre apus de Dogali. San Remo, 14 Februar Prinţul a dormit noptea bine ; n’a a-vut friguri. Imflătura gâtlejului a scăzut. Prinţul umblă prin casă. ACT DE MtT.ttJMirfE MU j ohm »«»■-* Sab-seinn: tul I. ’Cromicfa, cdrţdrci^nt din. strada Polonă No. 44, fiind* ‘vicjitna unul furt rafinat comis de un omaliţieâ din prăvălie anume N. Mavrogherii, care după a lui dedar'atiiine, ’ml-a sustrpi o sumă de pesle 1.700 lei, am reclamat parchetului, şi acesta a delegai. p& ’d. corni sar el. I-a Vas. Bogdan, titularul 'secţiei respective, eu dovedirea culpabilului. !)-l comisar Bogdan, cel tare, cum se ştie, a descoperit pe autorul principal,al îndoitului omor din strada Dionisic, pu-nândn-se imediat în urmăriră, a şi reuşit a găsi pe numitul Mavrogheni In stabilimentul de băuturi din strada Rontu-lus No. 20; făcând cu multă abilitate şi destoinicie cuvenitele cercetări, acest vrednic şi inteligent agent al forţei publice a găsit asupra necredinciosului servitor faţă cu mine suma de lei 1040 şi a “obţinut cotfiplectc mărturisiri de la numitul, care a declarat că 264 Îşi ’i a dat ca arvună pentru o prăvălie ce voia s o deschidă de la sf. Gheorghp în strada Tomnel No. 68, 200 lei a împrumutat u-nel persoane, o parte a trimis acasă, el nefiind de aci, iar restul ’l a cheltuit. Dovedirea acestui rââ-făcâtor da-torindu-se dar iscusinţei şi activi ţaţei meritosulul domn copii.sar Bogdan, sub semnatul ’i exprim prin Publicitate cele mat vil mulţumiri pentru zelul depus de d-sa în acâstă ocasiune şi tot de odată imt permit a aduce felicitări onorabilului d. Prefect al capitalei d. P. Moruzzi I pentru că posedă asemenea auosiliarl cari fac on6re Poliţiei capitalei. Toan Croiuida. de as6ră e OlrtE SEARA. Londra 12 Februarie. Standard declară că Anglia nu pote lua parte la nici o alianţă ofensivă saâ defensivă. Cu t6te aceste cât timp întreita alianţa va fi o garanţie pentru pace ea va avea sprijinul moral al Angliei şi dacă vre o putere va rupe pacea, Anglia va fi în contra agresorului. Gonstantinopol, 12 Februarie. Cu tote desminţirile date de Portă se confirmă că au avut loc încâerări la o Februarie la Beyruth saâ în apropiere, între creştini şi musulmani. Amănunte lipsesc din causa întrerupere! relaţiuni-lor telegrafice cu Syria, întrerupere cau-sată de o furtună. Aceste încâerări n’ar avea nici o legătură cu incidentul din Damasc. P6rta e dispusă a aplana în curând acest incident. ,. r „ , ’z f \\î Si \ Odesa, 12 Februar. Impresiunea liniştitori produsă de discursul prinţului de Bismark pare mal mult aparentă de cât reală, pentru că pregătirile de rSsboiti, urmeză cu activitate şi concentrările de trupe în Basarabia se urmeză ca şi până acuma. In definitiv viitorul e Jârte nesigur, riO *K> Otln b Spectacole „GUTEIBERS^ SUCIETATE GENERALA DE AJUTOR RECIPROC A LDCRAT0R110R TIPOGRAFI DIN ROMÂNIA SILA BĂILOR EFORIEI SAMBATA 6 FEBRUARIE BAL IN FOLOSUL FONDULUI SOCIETĂŢII Sub patronagiul ddrrmeT I. V, SOCECU Sala va fi splendid decorată. —Ilumina-ţiune electrică. Musica militară şi orchestra naţională vor executa cele uiat plăcute piese şi arii de dans. Ţinuta. : Pentru domni, costumul tiegru este de rigore cerut; pentru domne şi domnişore, toaletă de bat seâ costumul naţional. Preţurile locurilor : Loje de rangul I, 40 lei; loje de rangul II, 25 lei ; bilet pentru o familie, 8 lei; intrarea pentru o personâ, 4 lei. începutul la 9 ore sera precis Biletele se găsesc de vândare la tipo-grafiele ; Academia Română, str. Colţei Nr. 42; Banca Naţională, str. Colţei ; Carol Cobi, str. Domne! Nr. 14 ; Curţii Regale, Pasagiul r o intui; C.ucu, Bulevardul Elisabetha; Eduard, Wiegand, slr. Covaci Nr. 14; Epoca, Piaţa Episcopiei; N. Georgescu, str. Clemenţei Nr. 1 ; Modernă, str. Academiei Nr- 24 ; Românul, str. Domne! Nr. 2 ; Statului Ni D. RIdilic sen, Bulevardul Independenţei ; Socec & Teclu, str. BerzI Nr. 96 ; Thiel de Weişs, str. Domn el. Nr. 15 bis; Telegrafului, str. BlănarI Nr. 20; Universului str. Bre-zoianu Nr. 19 şi la librăria Socec & C-ie, iar în sera balului Ia casă. u l-I -jr* •j fcţah liii» Teatru Naţional.—Joi la 4 Februarie se va juca piesele : Viu’ să te sărut Folleville, comedie într-un act de A. La-biche, şi Mincinosul, comedie în douâ acte un >â Scribe, de d. St. Velescu. Începutul fix. la 8 ore. bTB L 1.0 G R. a; e Mpapil Sin elita ie lefi sirâ In urma disposiţiunilor luată de primăria Capitalei, pentru a se tăia şi ridica zăpada, este oprită circulaţia pe stradele : Smârdan din strada Domnel spre Carol ; Grivita din BuzescI spre Manea-brutaxu şi Colţea din Biserica Eni spre Clemenţia. len a, fost cea din urmă (Ji a termenului pentru predarea manuscriselor la concursul publicat de societatea piacedg-română 'Lumina,. Ia Bucureşti d-nu Grandea n’a primit de cât un singur manuscris, traducerea căiţei De viris illustnbus urbis Romae în dialectul macedo-român de d. §fefan Mihăileanu, profesor. Np ştim încă ce manuscrise se vor fi predat în Macedonia d-lnl Apostol MăFgăriL T 1 : t n — -----------—1 t y Va apare în curând: - GESTIUNEA ORtMTULl'JÎ ' Ch ... ” Politica României In faţa tractatului din Berlin şi a Alianţelor Ae .Sara N. Şdimesou DE INCH I ' I “î A# C*l &. <• Casă mareeudoue ciaşe. din Strada Sfinţii'-Apostolî ISth 42, apropo1 dD (tilienrî, «lirica forţe spaţiăsă, lionitnriî se «s© actâb-seze : Calea VN'elnrier tu. 7Al 1 “ ............ ..————Hp— > Rolele Sifilitice Neputinţa Bărbătesc;! ţ Vindecă după cele mat no ni meto ie, r ar;f dical, fără durere jl lmpedicare; după ex- 1 perienţă de 18 ?.ni. Specialist în bdlele iu- f ' :| j Strada Emigrat, No. 8,' (în dosul şcdleî mi-i litare intrarea din cal.*a Victoriei prin atr.’T i atfjfoevoip ţpe linia l'ram aiul. t Ooiţsuitaţiuni de la. 8 a. ta. penă la 6 sţra. ^ Lyc,separat de a^te^taire peijtrif fip.care. ■i lî) J'Hl www.dacoromanica.ro TELEGRAFUL — A FEBRUARIE 1888 iSRMMMMr DAVID ADANΠ• *»ţi'->vV. i» CASA DE SCHIMB TOMA ŢACIU Agent de Publicitate Str. Corbului $o. 6. Primeşte anunciurl, inserţie şi reclam pentru qliarul nostru, şi pentru or care' ait (Jiar din ţără şi străinătate. i BAZAR DE EN6 JTEBA Sub semnatul, am 0116re a anunţa pe Onor. clientela mea atât din capitală cât şi din provincie, că cu oca-siunoa tarifului autonom, am deschis aci în ţâră 9 Mi iE FAKKIC t DE HAINE ii ix , > PENTRU BARJ3ATI Şi BAETll în care confecţionez haine, după Ultimele Jtirnalc, lin stofele cele mal bune ale Europei. Asemenea mai putem efectua şi ori ce Comando, în timp de 2f ore de dre-ce posedăm un mare deposit de stofe fine din cele mai renumite fabrici. Sper cS Onor. şi sunt sigur cft I« Noul Palat Dacia-Iionuinia-No. 4.— Strada Lipscani. — No. 4. BUCURRSCI Cursul jfe jjiu» de 3 Februarie* 1888 Cmiip. Viind. 5°/0 Rentă Amortisabile. 5°/e Rentă Rom. Perpetuă. 5"/» Obligaţii de Stat. C.F.R. Regal. 5°j0 , Mnnicip. vechi 1q fr. » Casa Pens. 300 5°/a Srisurl funciare Rural. 7°lo » » » 5°/« » » Urban 6% » ! 7°l0 , 6*/• » » -de Iaşi Iropr. 011 ■prime Bucurj 20 1. b. | Los. Crucea Roşie Italiane Aoţ. Rancel Naţ. Rom. 500 1 5»/, Comunale noul . . Banca Prevederea. . . 921/2 90 '/a 8R3/4 Public şi clientela mea, m6 va onora ou visitele d-lor, spre a se convinge de marfa confecţionatS aci în ţărS, va fi pe deplin satisfăcuţi. Cu stimă, ~pq* XjEIZBO'V'IOZ_ I DI VERSE Aur oqutra Argint. , . . » , Bilete de bancă Florin Wal. Austr. . . Mărci Germane............... Bancnote francese. . . . Ruble de hărtie. , . 73 V 208— 883|, 1037, 85'/. 94i/: 102— «74 3/4 34 '24- 93 V, »l'/„ 89 7^ 16 70 1(5 70 200— 124— 100—, .|215— 7i'U 215— 89 A IO472 103— 7574 38- -28— ■'im 16 95 16 95 202— 126— 101— 220— i jnv«w^.1 ‘■mnrv'v vm-Turr. - pwgiege?ss a o n bl 0 fi 4 o ■4 A '4 ■fi B |CQ LA ADEVĂRATA CONCURENŢĂ SF. RECOMANDA NOUL MAGAZIN rn-v nJ DE O PENTRU 1 i, BARBAŢI, BAEŢ1 Şl COPII confecţionate In atelierul nostru, după ultimele jurnale. Sperăm că Onor. Public, va bine-voi a visita acest Magazin, unde va găsi în tot-d’a-una: Haine Solide şi cu Preţuri Moderate UI )l ’sprs î m se littijia cifisirai, ripi a se iota bine No. î0. CU STIMĂ ,;La Adevărata Concurenţă*' «nr.'i LA ADEVĂRATA CONCURENŢA 0 ► w o F -Ol) Un student r,,i diupuuend de câte-va ore libere, caută o medilaţiune pentru cursul Primar pi Secundar. Pentru orl-oe cereri, a sc|, adresa Ia Reseţinnea acestui ijiar. i NAŢIONALA Societate Generală de Asigurare în Bucureşti FABRICAŢIUNE NAŢIONALA i H fi ASOCIAŢIUNEA VINICOLA i| I. ' II,ts. Capital de acţiuni X mlliduc loi aur d pllii vărsate Aducem la cunoştinţa publică, câ am transferat biurourile ndstre In palatul societâţşl din strada ţ)6m-neî No. 12. Direcţiunea generală. dou8 perechi de case Jurând câte 7 încăperi şi piv-niţî flecare, curţi spaţiose. Strada Polonă No. 55 bis. Informaţinnl în Strada Furiilor No. 2, la dl N. An gelescu. (fl.) <1 fi w fl H L’Association Vinicole „La Marmora". PRIMA DISTILERIE ROMANĂ 0 > F H î> H J H preparate numai din spirt rochi u de vin La BOHOnN- (Distr. Eălcîu) După eele mal uoui şi mal perfecţionate procedeul*!. Calităţi sil p eri ore.- Pr eţuti[ moderate Se primesc Comande Ia următorele Case de ComerciD: In Bucureşti d. II. Wartha.—In Iaft d. Isr. Sin«er. jJî* t ■ Beulut l puse în consumaţie : Curaffito, Cacao, Cbouva, Pipperment, iîognafl. 03 d Sd > >ii H a M Industrie Naţională Perfecţionată '/ i bli PRIMA FABRICA ROMANA DE ADEVERAT KEFIR-KUMtS din CAUCASÎA ruiiv m n I’XJJRITISOII.X AI SPITALELOR »I3 CAPITALA Bucuresci. —,Şoseaua Kiselef, Gassa Circa. — Bucurescî. Un numSr fdrte însemnat de experienţe fâcute în Rnsia, Europa ji Rom&nia de către celebri- j t&ţile medicale, asupra resultatulul acţiune! Kofirulu! întrebuinţat in spitale precum ;i în caror particulare, aă dovedit eu un succes strălucit că Kefirul de Caucasia e cel mai bun remediu în potriva bălelor Phtisia pulmonară tuborculosa [oftica], afecţiunile bronohiale, stomacale ţi intestinale, anemia, ehlorosa, scrotulosa, raohitis. leucorea [pdla albă]. Kefirul readuce forţele perdute, f chiar după o slăbieiui « extremă, eonstipaţia (kefir de o ^i), diarheă (kefir de trei <]ile); posedăm I o mul iine di certificat* şi păreri dovede. că KEFIRUL NOSTRU e ştiinţificeşte preparat, dar ] nn le putem da aci din eausa lipse! dî epaţiă, ci dăm numai numele eelor mat însemnaţi doctori, care afi atestat acesta: Cale ader o, Mălddrtseu, Stoxeseu, Saehe Stefănescu, Asaehi, Puicii ut, Scka-ehmamt, Petri*» Paul latră ti, Ureehe, StiueeuHu, Saltar, Petreseu, ete. ?r. ■ Aj Im 1*3 O M. II. EL DE (UI Gudi on-Tolu-Vescat este formată din gudron vegetal de Norvegia, balsam de tolutan şi vSsc de i brad. Se recomandă ca tămăduitore tusei vecliî, durere! de piept, tuşă, arsuri de stomac, nepoftă de mâncare, catar al băşice! urinare. Sticla 2,50. INJECŢIA GALBENA sigură în vin-| decarea scursorel (Blenoragie).Sticla 2 Aceste preparate, compuse de Dimitrie G. Gherman, farmacist in Buzcă, se gâ-sesce de ven/are în Bucuresci la d. Roşu, farmacist, Sf. Gheorghe şi la farmacia jGalenu, calea Griviţei. BANCA NAŢIONALĂ A ROMÂNIEI BIX'TJ A.TXTJI:'j r >:.< 6 •> ACTIV BTriNdTJLJEiJiL. mi fuju,u!l 16 Ianuarie 23 ii . ."ti ABONAMENT VC i-iu\ PENTRU CAPITALĂ -.75-lei PENTRU PROVINCIE 100 itiel* 100 Stic 100 lei 50 „ » 38 „ - 50 , ' , „ , • {.5 „ 88 M . ■ 20 „ 20 . A *. , ţ 28 . Transportul ie face dilnic eu trăsura ndatră la locuinţa abonatului- Piaţa sa face prin mandat postai- Jiu Pentru 6meni săraei se face o reducţiune, iar celor lipsiţi cu d««3virşire de mijl<5ca li se dă - J .X MA AA - - A J A Ă. M /I Im . U4 A . W mL. ! J a A.. ... 4 a ■ J — .. i . „ —J A lmll . I gratis, ddcă aii recomsndaţie'din partea vr’unuî doctor, ca av?nd nevoie de a tace cură de kefir.] Pe Ungă vechiul preparator de kefir, In fabrica nditră se gisej’e şi un caucaeian, ast-fal ca Onor. Public p<5te fi încredinţat că va găsi U noi chiar adevăratul Kefir din Caucasia-Depositul nostru se găseşte la comptuarul d-lu! Aioljf Qaster,' str. Colţel No- 24 bis, fi la farmacia Alexandriu, Calea Victorie.! No.. 77. Cu stimă, UST. DIOBSOU & Oomp- ii' ■ vi y i SCHIMBAREA D(|M1CILICLCI 4 rSILTIl Special. Rea-e h feaei ţi Sj'pkilis S'A MUTAT itîaiânanii, s>. <. vis-i-rii ăe Biserica Caimata Consultaţ i uni in toate Kilele de la 2—fi 3850603 17139364 12893680 11974117 1994031 '153975 2624308 144818 48500 23725971 14549761 8527960 33395530 lp (Monetă. . . . 258523751 (Bilete ipotecare ........................ Efecte predate la Casă spre încasare.' t Portofoliu, român şi străin. I . . i , împrumutul garantat ou efecte publice. . Fonduri publice....................... î Efeotals fondului de reserva . ► j ^ . » » t amortisarea Imobilelor Imobili . 1 . . . Mobiliar şi Machine de imprimat . . . Cheltuell de admiuistraţiune . Deposite libere . .. ^ ţ . . Compturî curinţl . . r 156374991 12000000 2004183 167322 102091620 2908154 114706 23725971 12113882 1244153 156374991 r. ,ELECTilICi6 ir ' .$S f i .«■ * \yi\ m , fiî deschis încă de la 8 Noemlne 1887, se găseşte mâncări gnstose şi alese, gu şi ca se ’şî facă cine-va ideie despre eftinătaUa despre ..'fllpfj .nnno ■ i:- ni Ulii) ‘» tl (|l‘i! preţurile eele mal moderate, şi fabulo.să a njâncârilor, notăm aci mai jos preţurile : BUCĂTĂRIE FRANCESĂ ŞI ORIENTALĂ Vinuri Indigene din Podgorieîe cele mai Renumite Gu preţuri câl -se pole de moderate : Servieinl nu lesă nimic de d.ox*it. Cu ’dbosebită 'stimă, ANTON UROSEVICI. Buoureşţl, jSO.—Strada CavoL—Bucureşti < > Pentru a mulţumi pe onor, clientelă, am adus . i'.KlfJ TRIFOI-LUTZERNA SUPERFiN Verificat şi plumbuit de biuroul Statului răsărirea e garantată Cu 95 °ldin sorgi n-te!e cele mai autorisată soirile despre resultatul voiagiului d-lui Dumitru Sturdza* Sunt la noi tn iară âmenî în-tr atât de ignoranţi, că citind asemenea deelaraţiunl cred serios că scribul care ’şi dă aerul de a şti ceva, în adevăr ’şi întemeiază cele scrise pe nişte fapte aflate dintr’o »sorginte autorizată'. Mai cu sâmă în provincie, pe unde ajunge o foie de felul acelei despre care vorbim, adese-ori se găsesce câte un cititor naiv care crede în tot ce se scrie şi nici că’i trece prin minte că cel cave- a scris îşi petrece viaţa prin cafenelele capitalei avend de singura sorginte autorisată din care află câte ceva pe vr’un copist de la minister sau pe vr’o rudă depărtată a vreunui scriitor de la primăria Capitalei. Avend în vedere âcâstă lume ignoriută şi lesne-credătâre, credem de datoria nâstra a releva născociri le grosolane publicate do fâia oposiţiunei şi a respunde la cele scrise de ea în privinţa situaţiunei României faţă cu puterile cele mari. »D. Sturza, scrie fâia tn cestiune, „întorcendu-se în ţară a esciamat »faţă cu mai multe înalte porsuue „politice: nu mai avem prieteni. Guvernul nostru s’a alăturat pe lângă „întreita alianţă, ca a oincea r6tă ia „car şi un tratat de alianţă în tdtă „forma s’ar fi încheiat între Germania şi guvernul nostru*. Cum vă place acâstă politică de farfara, esplicată cu aşa desinvol-tură ! Inchipuiţi-vă ped. Dumitru Sturza, om cu tact, cumpănit şi îmbătrânit în afacerile statului—vorbind cu per-sâuele politice înalte într’un limba-giii de cafenea; şi apoi tocmai când ministrul de instrucţie conversa cu acele pevsâne înalte scribul de la fâia oposiţiunei sg afla alături, aşa c’a putut audi chiar esclamaţiunile ministrului, chiar frasele întregi, pe cari imediat le şi trămise la tipar. Risum teneatis.... Naivi trebue sQ fie cititorii fâeî în cestiune ca sg crâdă asemenea născociri, dar şi mai naivi trebue se fie scribul, care şt permite a scrie articole politice întemeiate pe nişte fapte culese din „sorgintele cele mai autorisato * cari fac pe âmeniî serioşi se ’şi ţie pântecele de rîs când citesc aceste elucubraţiuni de farfara, debitate cu aşa fanfaronadă. Şi acum sg vorbim serios, adică se lăsăm la o parte pe caraghiosul politician din oposiţie şi sg discutăm puţin cestiunea privitâre la situaţiunea ţerei lată cu puterile cele mari. Iu domeniul politicei din afară idealul partidei liberale-naţionalo a fost şi este realisarea uuoi neutralităţi garantate. Acesta fiind principiul, omenii de frunte ai partidei nâstre căutau tot-d’auna sg aibă pentru tbte puterile aceeaşi doferinţă şi aceeaşi simpatic amicală. Neutralitatea garantată—lata doug cuvinte cari resumă idealul fie cărui român. Ga stat mic. România nu ’si pâte găsi asigurarea violei şi propăşire! sale de cât sub scutul unei neutralităţi garantate, ca aceea a Elveţiei. Acest principiu nu are nevoie măcar se fie discutat ; el e general, e în inima tutulor românilor de ori ce credinţă politică. Dâcă însă ne vom purta cu gândul spre timpii trecuţi, pentru caro pledâză cu înfocare fâia aliată cu conservatorii, avem spectacolul cel mai dureros pe terenul politicei dinafară. Diferitele facţiuni boiereşti, în pasiunea lor orbă, alergau p’atuncî la ajutorul străinilor pe îie-care di. Am avut în acei timpi politica rusâscă, nemţâscă, leşdscă, ungurâscâ şi tur-câsoă, numai românâsoă—: nu. Când o facţiune ajungea sg puie mâna pe tron şi pe putere, cele-l’alte emigrau, se plocon iau, vindeau ţâra sâu o^a-rendau străinilor, numai şi numai pentru a’şî satisface pasiunea ş’a putea sg esploateze pe popor fără concurenţă. Acei timpi au trecut acum ; românii ad ajuns încetul cu încetul la conclusiunea că cea mai bună din tote este politica naţională. In programai publicat la 1876, partida liberală-naţională a pus deja acâstă conclusiune între principiele sâle şi de când e la cârma ţerei a dat dovedi că ţine la împlinirea ei. In ce priveşce neutralitatea garantată, guvernul s’a silit s’o capete pentru ţâră la 1876, în ajunul campaniei trecute. T6te puterile însă respinseră cererea României şi o lăsară sg se descurce singură din greutăţile situaţiunei. Ieşirea a fost fericită, România vamală ’şi rescumpără cu sânge neatârnarea şi vitejia străbună reînviă tu pepturile române. Adi ca şi la 1876 România nu pâte nădăjdui că va putea căpăta ceea ce ceruse de la Europa atunci. De sigur că nu ne vom încerca aci sg studiăm căuşele cari fac pe puteri sg nu acorde României neutralitatea garantată. Aceste cause sunt multiple şi posiţiunea nâstra geografică la porţile Orientului e fără îndoială cea mai de căpetenie printre ele. E peste putinţă dâr să ne mai încercăm a căuta pentru moment resol-varea situaţiunei acolo, unde nu o putem găsi. Şi apoi nu trebue se pierdem din vedere că în epoca nâs-tră nu simpatiile sau antipatiile jdcă vr’un rol în relaţiunile internaţionale ci interesele. Constelaiiunile politice eventuale dovedesc aeâsla cu îndestulare, pentru ca să nu mai fie nevoie se insistăm. Guvernul şi partida liberală s’au silit tot-d’a-una să păstreze faţă cu tbte puterile, pe temeiul drepturilor ţgi'ei, o atitudine corectă ; pe acest teren guvernul şi partida liberală nu pot fi atacate, şi prieteni şi inamici, din ţâră şi din străinătate, au trebuit să fecunâscă acest adevăr. Aceste dise încheiăm dând un sfat politicianilor de cafenele sa se lase de urâtul şi caraghiosul obiceiu de a. vorbi de înaltă politică, precum vorbesc farfaroaicele de mahala. Frazele umflate cu cari ’şi umplu colbnele, „şorginţile autorizate „din cari „află câte ceva* nu, fac pe publicul cititor, pe adevăratul public, de cât să rîdă şi să rîdă ţiindu-se de cbste. Frumos e ? Bine e ? Pentru prestigiul presei nu e nici bine, nici frumos. TELEGRAME (Serviciul particular al Telegrafului) Berlin, 15 Februarie. Monitorul Imperiului publică un buletin din San-Remo datat 10 ore şi jum. diminăţa în care se tjice că starea locală şi generala a prinţului Imperial sunt a-celeaşl ca şi erl. Somnul a fost turburat de durere de cap. Pe la amiază, iert, prinţul s’a sculat din pat şi a mâncat bine. Berlin, 15 Februarie Post scrie că la prânzul parlamentar dat ieri, prinţul de Bismarck a zis : Condiţiunile în cari se găsesce presa rusă sunt escepţionale. Guveruul nu exercită o infiuintâ efectivă de cât. asupra a vre-o două jurnale. Cele-la’lte fol nu se supun de Jcât inspiraţiunilor protectorilor lor. Jioma, 15 Februarie. Un comunicat al ministerului de răs-boiâ declară ca nefundate sgomotele pri-vitore la rechemarea iminentă a trupelor saîi a unei pârţl din trupele din Africa. Paris, 15 Februarie. Starea sănătâţei prinţului Imperial e neliniştitâre. DISCIPLINA Nu pentru întâia dată ne plângem de slăbirea disciplinei în sînul partidei liberalo ; încă de mult şi în dese rânduri am avut neplăcuta oca-siune se constatăm scăderea disciplinei şi se predicem consecinţele neapărate file acosteî scăderi. Ultimele alegeri aii pus în evidenţă acest reti : lipsa disciplinei ne a făcut se pierdem câte-va colegii în cari maioritatea era a nostră. N’avem de gând şi nici este nevoie să intrăm în amănunte, căci şi cei mai nepăsători au vedut lucrul de aprbpe data acâsta. E însă o datorie pentru noi să atragem atenţiunea fruntaşilor partidei asupra acestui punct şi să le cerem se se gân-dâscă serios la vindecarea răului. Este neapărată trebuinţă se se ia măsuri, mai cu sbmă în ce priveşce recrutarea membrilor ; cu prilejul a legerilor din urmă, s’a vădut la câte neajunsuri se espuue partidul când se primesce cu uşurinţă dmeni în sinul şeii. Atât pentru adi. ----------------------- Căderea Boierilor Dacă alegerile aii putut avea surprinderi neplăcute pentru unii seu pentru alţii, ele an pus în evidenţă un fapt care trebue să bucure pe orî-co liberai, din ori-ce tabără ar fi. Acest fapt e căderea partidei reacţionare. Cât de puternici erau boierii acum 30 de ani în urmă! Poporul deprins sg mutieâscă subt bici şi se plătâscă tâte dăjdiile, nici nu îndrăsnea se ridice ochii măcar asupra boierilor; iar aceştia aveaii tot pe mână: şi punga statului, şi punga cetăţenilor, şi cumpăna dreptăţii care n veci nu era drâptă. Tâtă ţâra nu era de cât o imensă moşie boierâscă, ce munca de rob a poporului o făcea productivă ; şi când poporul nu mai putea sg rabde, când, ajuns la aman, scutura robustele sâle umere, atunci ye-niau streinii în ajutorul boierilor. Domnia boierâscă a durat un lung şir de vâcuri până când revoluţia din 48, mişcarea din 57 şi revoluţia din 66 aii dobortt-o. Şi nici atunci nu scăparăm de boieri. Siliţi de împrejurări, urmaşii fanarioţilor au renunţat tn formă la privilegii şi tot în formă, au aderat la principiile liberale egalitare ale coustituţiunii nâstre ; dar numai în formă. In fond, boierii ţineau la privilegii şi urmau a considera pe fiii poporului ca pe nisce fiinţe inferiâre, cari n’au nici un drept ci numai datorii. Dovadă netăgăduită despre acâsta am avut-o în porioda de la Marte 71 până la 76. Boierii, âmeniî regimului patriarchal, îşi schimbaseră numele : îşi diceau conservatori şi pretindeau se represinte ideile moderate. Dar, precum am spus, transformai'ea se 8everşise numai la suprafaţă şi nici decum în fond. Subt masca mo-deraţiuniî, boierii tindeau tot spre privilegiile trecutului ; guvernarea lor de 5 ani n’a fost de cât o lungă şi neîntreruptă mărturisire, prin fapte a acestei tendinţi. Cu tdtă Constituţia, cu tdte garanţiile ce pactul fundamental le asigură libertăţii şi e-galităţiî tuturor cetăţenilor, regimul conservator de la 71 ia 76 n’a fost de cât o copie credinciosă a regimului patriarchal. Cine a luptat contra regimului conservator, scie cât de tare era a-cest regim ; sub masca constituţională, boierii erau tot aşa de puternici ca şi în trecut. Şi astă-di ? Astă-dî, abia după douî-spre-dece ani ptrtidul boieresc nu reuşeşte sg câştige în ţâră de cât dece mandate pentru Cameră, când din oposiţiune reuşesc peste tot 47 candidaţi. Partidul boieresc-conservator nu pâte spune că n’a luptat. El nu pâte pretinde că alegerile n’aii fost libere. El nu pâte spune că n’a întrebuinţat tâte mijlâcele ; conservatorii aii căutat sg esploateze chiar cele mai condamnabile pasiuni şi au cser-citat cea mai teribilă presiune asupra tot ce e boier... sânge-albastru. Partidul conservator a luptat cu energie, alegerile au fost libere, boierii s’aii servit de tâte mijlâcele, şi cu tâte astea n’aii obţinut de cât „ 1.00 » » IV > > 70 V » » 50 > VI > > 30 » » VII > > > 25 > > VIII > „ 25 > IX > » 15 > X » 8 » XI » » „ 5 > ■» XII » „ 3 » Noua lege asupra impositulul uşurezâ mal ales pe funcţionarii Statului cari fuseseră în adevăr încărcaţi peste măsură ca imposite. Un funcţionar care primia 6.000 dinari lefă plătia după legea veche 400 dinari pe an. Legea nouă rşpar-tiseză acest imposit în modul următor : până la 200 dinari venit 1 % imposite, de la 2,000 până la 4,000 dinari venit l1/2 % imposite, de la 4,000 până la 6.000 dinari venit 2 imposite, de jla 6.000 până la 8,000 dinari venit 21/2 Q/0 imposite, peste 8,000 dinari venit 21/, »/, imposite. O deputăţie a comercianţilor din Belgrad a mers de curând la ministrul de finance pentru a’i ruga sâ părăsâscă articolul din proiectul de lege privitor la impositul asupra capitalului. Ministrul a primit deputăţia într’u mod forte binevoitor şi 'i-a declarat că nuT este cu putinţă sâ’şl modifice proiectul seu. * * * Scrisori din Serbia (Corcspond. particulară a Telegrafului) Belgrad, 10 Februarie. Alegerile de la 4 Martie.—Partidul Ris-ticî.—Radicalii şi Regele.—- Garaşanin şi jiarul seu » Videlo.* Pregătirile pentru viitorea campanie electorală-s’au început. Alegerile viitore vOr avea loc la 4 Martie viitor st.- noii. Printre manifestaţiunile cari s’au dat până acum pe faţăv voiţi vorbi în acest.â scrisore despre manifestaţia făcută de partidul liberal, al cărui leader e d. R i st ici. Avocatul Tătici împreună cu vre o pot com rciauţi de a doua mână, aă convocat qLilele trecute o întrunire la care s’au grăbit se vie partisanil politici al fostu-tul prim-ministru. La acesta întrunire s’au rostit discursurile violente în contra partidei radicale, oratorii au fost neîndurători în epitetele cu cari gratificau pe 6-menil de frunte al partidei ce se află la putere. Unul dintre oratori vorbind despre căderea d-lul RisticI de la putere, a O U Acesta lotorie este garantată prin legea votată de Adunarea Provincială din Pernambuco. Fondurile necesare pentru plata câştigurilor sunt depuse la Banca Naţională a Brasiliei. Cele 6 numere cari vor câştiga primele principale se vor publica cel mal ter 12 » , 12,000 » 17 , 5,000 •» 38 » , 2,500 » 50 » , L250 » 80 , 500 120 » 250 700 , 125 y> 700 » , 75 » 7,000 » » 50 8,723 Premie de 1.<(52,500 Franci Câştigurile trebue reclamate cel mai tânjiu un an dupe tragere, adică înainte de 16/28 Februarie 1889. După acest termen câştigurile nereclamate vor fi prescrise in folosul Provinciei, dacă Adunarea Provincială din Pernambuco nu decide abandonarea lor în profitul coloniilor Orfelinilor Isabel. Documente ee confirmă modificarea definitivă a acestei loterii şi legalisate de consulatele Franciei şi Austro-Un-garieî din Pernambuco sunt. depuse şi pot fi consultate la direcţiunile «Jiarelor : *Neologos„ diu Con stan tinopole. 'Amalthia, din Smyrna. *Telegrafos, din Alexandria. *Bosphore Egiptien din Cairo. «Acropolis» din Atena. *Te’egraful, din Bucureşti. Cf? © s» p p ■< 9 P O Ci * a < o o o* S 1 I ■ > | îft BANCA NAŢIONALĂ A ROMÂNIEI 1 Jj ■;? BTT’XJ'^TX TJJSnzZJS. 8UMAHA ^*7 j*?. (f 24 Ianuarie ACTIV 16 ianuarie 23 I •f 33395530 1 p„ao(Monetă. > . . . 81723673 32097249 i 25852375 (Bilete ipotecare 25878170 25708120 i % 3850503 Sfacte predate la OaeS spre încasare. 5442420 3406583 j£ 17139364 Portofolia, român şi străin ....... 18213790 17861395 1 12893680 împrumutul garantat cu efecte publice. . , 12333020 11657960 3 11974117 Foudurî publice . . . 11999912 11999912 jjji 1 1 1994031 Efectele f’onduia? de reservs 2575053 2575053 1 153975 » » p atnortiaarea Imobilelor , 196998 196998 J s 2624306 Imobili . 1 ......... . 3146311 3146454 1 i 144818 Mobiliar si Maohina de imprimat , . , < 127594 127594 ii P 48500 Oheltuelî de adminietraţiune . , • ■ 45991 • 47827 1 1 23725971 Geposlto libere .... , . 29689217 29812317 i i 14549761 Gompturî corint* . . . 25507362 25535568 i 8527960 „ de valori 8958399 8997622 1 1 156374991 PASIVIT 173837910 173170652 i i 12000000 Capital , , 12000000 12000000 1 % 2004183 ifond de reoervâ . . ........ 25800/8 2580078 16~322 „ anaortiaarea Imobilnluf. , . « • 229114 229114 1 102091620 Bilete de bancă în cireulaţinne , . . . 102616380 101659970 w 2908Loi Profituri ei perderî 2942815 2942815 1 i 114706 Dobândi şi beneficie diverse 77836 120110 s 23725971 Oeposite de retras . . . , c i . . . 29689217 29812314 12118882 Oo.capturi enrinţî 22254636 22394350 h 1244153 s de valori 1447834 14318981 | I 156374991 173837910 1731706521 1 © © « ► Tragerea va avea îoc irevocabil ia 28 Februarie 1888, La 70,000 bilete 8,723 vor câştiga inevitabil, ceea ce face probabil de a câştiga un lot la 7 bilete. După cum se vede şansa oferita este cu mult, mai considerabilă decât cu cele-l’alte Loterii de acelaş fel; este unica ocasiune d’a cerca serios norocul şi d'a câştiga : ei k r,l>7 Februarie 1888. câ © © ’ol) câ Un bilet întreg original Franci 100.— Drachme 125.— Lei 116.— Ruble 45 0 jumătate bilet original » 50 » 62.50 » 58.— » 22.50 Un sfert de bilet original » 25 » 31.25 » 29.— 11.25 0 decime de bilet original » 10 î> 12.50 11.60 » 4.50 0 două decime de bilet original » 5 6.25 » 5.80 2.25 i 4. r^- Sî l ^ - 3 CJ> ^3 o ° Mdşă diplomată din Streinătato 3, MA’'*,S«L9IW.% I ! <3 k Numărul de bilete ce rămân de vândut fiind forte mic, nu putem garanta efectuarea ordinilor c® ne vor sosi prea târdiiî. Tresorierul Loterielor Imperiale diu Brasilia gS COMANDORUL LUIZ DE ALMEI DA, . ^ Cererile, însoţite de suma respectivii, în bilete de bancă din tote ţerile, mandate poştale sau cec la ^ verdere pe o piaţă a Europei se se adreseze la ^ Prima Fabrică Română de CAFEA DE SMOCHINA l ts, frl fi MONiTEUR DE LA CHANCE UNiVERSELLE â VIE.NNE 1 ^ asemenea şi îa direcţiunilo diarelor cari vor publica presenta circulară. ^ oferi produsele sele in ealitisto garantat c urată, arsă din smochini de prima calitate, ca cel mu ban fUJ!î(Kiat 1>E CAfK*. ce s’a produs pena acum în ţriît. U'ifeua nost-ă de sntoehluă se distinge prin gustul carat şi cu'ore agreabilă, ven-i/onJi’-se în cartdne eleganta a 1 b kilogram neto cu preţul leî 3 ki'ogramul atât în primele magazine de coloniale, cât şi în sucursalele ndstre Bepvesentanţa nostră pentru Provincii am încredinţat-o casei aUSTAV BIBTZ- Str. Car»! I xVo, (50 «ucnreseî. Cu stimă, ÂLQI3 MUU.ER, Fii Furn;sorii Curţii Regale ş> posesori „Primei fabrice Române de C»tea de smochina41. P 2 , ■ H* 1 ic i fi i p p-i »rw,.-'aâ. .*». FABRICAŢIUNE NAŢIONALA 1 f s* 1 ASOCIAT a NEA YINICOLĂ 0 > H ' <1 S 0 LA MARMORA 1 s L’Association Tinicoîe „La Marmora**. L H ■ v w PRIMA DISTILERIE ROMANĂ DE 8 ► g. I H 1 w Bâiwa 3®!?aai?aEia H U) rj I n preparate mimai din spirt vecinii de vin I H La BOHOTT3ST (Distr. Fălci») 1 K După cele mai nouţ şi mai perfecţionate proccdenri. 1 p Calităţi superiore.-Preţuri moderate > H 1 Pî I ^ Se primesc Comande la următorele Case.de ComerciO: In Bucuresd d. lî. Wartha.—In Iad d. !sr. Siilger. % Beutu. i puse în consumaţie : Curaşao, Cacao, Chonva, Pipperment, Oognac. w %sssr^a^: Industrie Naţională Perfecţionată Un student dispunând de câtorva ore libere, caută o medilaţiune pentru cursul Primar şi Secundar. Pentru orî-ee cereri, a sa edrasa la Seacţianea acesta» n___• c. l .iii.i; l'I-'.o ,.-m fio llailai8,g;<wai«ii^ z.jgnfta BifCOllESCI, 5 NU POATE Sî: CAPĂ I piarele oppsante nu ştiu altă vorbă : «guvernul cade, guvernul tvebue se cadă.4 Pentru ce,?* E tot-d’a-una mai mult de cât indiscret şe ceri unui diar oposant se Ţi spuie «pentru ce ?« şi în caşul de laţă mai indiscret de cât ori când. E în firea diarelor oposiţiei actuale să nn spuie causa pentru care susţin un lucru sau un altul ; îşi pierde vremea cine insistă. De aceea vom spâne noi pentru ce nu pdte se cadă guvernul. Guvernul liberal-naţional nu pdte se cadă, pentru că 11’are cine se ’l restdrue ; facă confraţii din oposiţie calcule peste calcule, ei tot nu, vor putea să sporăscă numărul celor 47 de deputaţi oposanţi, nici nu vor putea să micşoreze numărul impo-sant al maiorităţiî. Asemenea, nu pot diarele oposante să cimenteze din cei 47 deputaţi un partid ; ori cât s’ar munci, ele nu vor putea se acopere prăpastia ce esistă între d-nii Ca-targi şi Dumitru Brătianu. Dar nu numai pentru acest cuvânt nu pdte cădea guvernul liberal. El nu pdte căd-a şi pentru cuvântul că n’are -cine-i lua moştenirea; partidul conservator e descompus şi ruinat ; liberalii-disidenţi n’au dmeni de guvernământ, iar partidul radical abia numără un membru. In sfârşit, ar fi absurd ca un guvern să cadă când, ca cel actual, are la activul său atâta acte gloridse si nimic în contra sa. i In adevăr, guvernai actual a câştigat independenţa ţărei şi regalitatea, creând României o posiţiune o-norabilă în sânul statelor europene. Guvernul actual, pe lângă independenţa politică, a câştigat ţărei şi independinja economică. El a sciut să inaugureze o nouă politică vamală, ocrotitdre pentru interesele naţionale şi punând stavilă concurenţei străine, şi a avut puterea şi dibăcia să facă pe cele-l-alte state să primâscă acâstă politică. Guvernul partidei liberale a rădicat comerciul, dându-î instituţiunî de credit şi rescumpărând căile ferate. Guvernul actual a făcut tdte jertfele pentru a întemeia industria naţională ; cu tdte că acţiunea aedsta nu s’a început de multă vreme, rd-dele ei se văd îu crescerea necontenită a numărului fabricelor şi atelierelor şi în sporul general al afacerilor industriale. Guvernul liberal a rădicat agricultura şi în special a căutat să îmbu-natăţâscă starea ţăranilor ; ei a dat pământ însurăţeilor, a scos în vin-dai e moşule statului, a ocrotit munca ţăranilor contra celor ce-ar voi so esploateze. Guvernul actual a înmulţit ş’a îmbunătăţit şcolile şi a asigurat sorta profesorilor, acordîudu-le gradaţiunea. Guvernul liberal a scăpat România de falimentul ce o ameninţa la 76 şi a rădicat creditul statului; în a-călaşi timp, el a micşorat impositele, Guvernul liberal, printr’o muncă stăruitdre, a ajuns să organiseze o armată, care se luicură de consideraţi unea întregei Europe. In sfîişit, prin înţeldpta sea politică externă, guvernul liberal a soiut se facă ca alianţa ndstră să fie căutată de cele mal mari state. Şi un asemenea guvern ar putea să cadă, când nici nu e cine să-l răstdrno? Ddr atunci ar trebui să se fi întors lumea pe dos : dmenii muncitori să stea do parte, iar leneşii şi nepricepuţii la cârma statului. Din fericire, consciinţa publică n’a adormit încă şi ea scie să puie po fie-cave la local ce i se cuvine. Cât consciinţa publică va sta deşteptă, guvernul liberal nu va cădea.; el nu va cădea, pentru că ’şi-a făcut tot-d’a-una datoria ; el nu va cădea, pentru că n'aro ciiie să-l răstdrne ; el nu va cădea, în sfîrşit! pentru că nu ă posibil adi în ţdră de cât guvernul liberal. ~'S>- TELEGRAME (Serviciul particular al Telegrafului) Londra, 16 Februarie Camera Comunelor. •— D-l Labouchăre întrebă dacă Anglia a împins pe Italia să intre în între tu alianţă. Sir Fergnsson răspunde îutr’un chip cu totul evasiv. D-l Labouchăre nemulţăniit de răspuns declară că va propune un amendament la răspunsul adresei, pentru a constata ca Camera trebue să cunăscă angajamentele luate îu caşul unul conflict franco-italian. Viena, 16 Februarie. Camera magnaţilor a adopiat prelungirea tratatului de comerţ cu Germania. D-l de Schmerling a exprimat împăratului mulţămirile camerei pentru înche-erea unul tratat de alianţă cu Germania, ‘pentru că, a tjis el, acest tratat va întări şansele păoel; dacă se va întîmpla vre un resboiu, armata austriacă va putea învinge., Sofia, 16 Februarie D. SvvetcofT, şeful birourilor vamale, al doilea delegat pentru tratarea con-venţiuneî comerciale cu Porta, a petrecut U'el (Jilo la Sofia. Mâ ne el se va întorce la Constantinopol. Oposiţia parlamentară Pe când confraţii din oposiţie îşi petrec vremea să spordscă, prin calcule din cele mai fantastice, numărul deputaţilor oposiţioniştî şi să micşoreze pe fie-eare di imposauta maio-ritate pe care naţiunea a dat-o guvernului liberal, realitatea situaţiunii începe se se arate şi prevederile ndstre încep se capete confirmare. Am spus, din primul moment chiar, că oposiţiunea e de două ori slabă : ântâî, ca număr ; al douilea, moralmente. In privinţa valdrci numerice a oposiţiei parlamentare, îndoială n’a putut să încapă nici un moment ; ce sunt îu stare să facă 47 de oposanţi faţă c’o maioritate de 126 liberali? Guvernul va avea mai multe voturi de cât sunt de trebuinţă îu cele mai grave împrejurări; dacă ar ii nevoie, s’ar putea hotărî chiar o revisuire a constitui,iuni». E drept că diarele oposante speră că, cu intrigi, oposiţia va reuşi să deslipescă de maio-ritaie un număr dre- are de deputaţi ; dar acdsla e numai o speranţă prefăcută, menită a influinţa asupra opiniumi publice-. ţLareie oposante sciu şi înţeleg bine că, dacă disciplina a putut să fie înainte vreme mai slabă, din causa lipsei de adversari serioşi, pe viitor ea va fi mult mai rigurosă; ăvând In faţă au număr bro-care do oposanţi capabili a profita de cea mai mică desbiuare, majoritatea va sta strîns unită în jurul leaderilor ei. E deci mai mult de cât probabil că rela-ţiunea numerică dintre oposiţiuue şi maioritate neschimbată va rămânea şi prin urmare oposiţiunea nu va putea face nici un rău guvernului. Iu privinţa valdrci morale însă, putea să fio îndoială în unele spirite. VeŢând cum liberalii şi reacţionarii s’au pus alături pe liste ş’au mers braţ la braţ înaintea alegătorilor, se putea crede că acest acord va esista şi îu Cameră. Noi am tăgăduit însă aedsta şi deja prevederile ndstre încep să se confirme. Am spus că .oposiţiunea e slabă moralmente pentru că n’are nici un program şi nimic nu unesce pe membrii sei la un loc. Din aedstă causă vor fi desbinăn, vor trage toţi în tdte părţile. Cu tdte că Camera nu s’a deschis încă, se pdte vedea de pe acum câtă dreptate am avut. Iată în adevăr ce sijrie nou! ales al colegiului II din Iaşi, subt a sa iscălitură, în diarul Lupta de la 4 Februarie : Ţara e sătulă de frământări politice sterile; luptele politice pe cari chestiunile de reformă socială nu le alimentăză, sunt simple jocuri unde spiritul şi pasiunile îşi găsesc o ocazie de a se învârti în vid, fără nici un profit moral pentru nimeni. De aceia eu cred că actualii deputaţi opoziţioniştl din Cameră sunt datori a părăsi calea nenorocită care a fost. în o-nore mai la tăte partidele. Deputaţii opozanţi trebue să se pună în Cameră pe studiat chestiele mari sociale economice, acele cari ating agricultura, comerţul, industria, munca, capitalul, etc. Ei an datoria ca să ţină piept guvernului colectivist In două feluri : 1) combătând actele şi propunerile rele ale guvernului şi ale maiorilăţel sale ; 2) făcând contra-propuneri cari să porte pecetea largă a democraţiei, cari să aibă în vedere masa profundă cetăţenescă. Astă-dată oposiţia nu mal pote protesta ca nu este în număr suficient. 0 minoritate de cel puţin 50 de deputaţi, este un contigent suficient pentru a propune, susţine şi agita ori-ce chestie mare. Numai aşa creditul modest acordat o posiţiei de alegători, se p6te transforma, la alte alegeri, în un credit impozant, ilimitat pote. Când ţara va vedea că duşmanii acestui guvern,se jinteresăzâ serios de nevoile mari şi reale ale el, ea nu pote sta un singur moment la îndoială. Ea va acorda acelora încrederea el. Deci la luptă fructuosă, la luptă de reforme ! lată care trebue să fie cuvîn-tul de ordine al noilor aleşi. Şi d. G. Panu adaugă : Cât despre mine, acesta este necontestat. In Cameră, en voia urma aceiaşi linie care am designat’o de atâtea ori In colonele acestui <)iar, susţinând ideile cari ati fost fondul şi preocuparea de tote (filele a Luptă. Iată începutul desbiiiăriî ; căci e lucru uşor de înţeles că nici d. Vei--nescu, nici d. D. Brătianu, nici d. Catargiu nu pot să urmeze pe d. Panu pe aedstă cale. Sfârşitul îl vom vedea. • »-»*■«««-------- Informaţiunî Exteri6re Armenii şi Sultanul După ştiri primite din Constantinopole de către Corespondenţa Politică, relaţiu-nile încordate dintre guvernul otoman şi Armeni, cu tdte conferinţele ce le-a avut Marele Vizir cu Noi abilii armeni şi cu fote întrevederile unor persone de la palat cu armeni însemnaţi, au devenit atât de acute, în cât nu prea se arată probabilă o îmbunătăţire apropiată. Din Armenia aa sosit ştiri cari anunţă că autorităţile ide acolo supun la nişte cercetări energice pe mai mulţi armeni, dintre cari unii aa fost arestaţi acum de curînd; ceea ce arată că bânuiâla Sultanului în privinţa lealităţii Armenilor n’a fost risipită prin asigurările notabililor lor, ba că din contra a devenit şi mai pronunţată în dilele acestea din urmă. Finanţele Turdei Se scrie din Constantinopole către Corespondenţa Politică, ce apare în Viena : Se confirmă soirea că d. de Nelidov cu ocasia ultimei sale audienţe la Sul lan a vorbit despre pretenţiunile de despăgubire a chieltuielilor de resboiu. Curînd după aceea d. de Nelidov a adresai, o notă urgentă Pol-ţei în care cerea achitarea ratei cuvenită pentru anul corent, dar mai ales sumele râmase neplâtite din anii trecuţi, sume ce se urcă la 440,000 lire turceşti. Asupra Porţeî aceste cereri stâruilore nu mal fac nici de cum aceeaşi impre-siune ca în trecut şi se pare că ea s’a cam deprins cu e'.e. Se dice că în răspunsul eî la Nota ambasadorului rus Porta va arâta că nere-gulîirit.atea în plăţile el către guvernul rusesc îşi află explicarea şi scuza tot-de-o-dată în fometea ce domneşte în Asia Mică. Se ştie că veniturile dijmei provenite din respectivele vilaieturî asiatice şi destinate pentru acoperirea despăgubirilor de râsboia datorite Rusiei se înain-tâzâ Bâncel Otomane, şi ca o curiositate putem menţiona că Banca n’a primit în luna Octombrie de cât 30 (trol-cjecl) lei turceşti din ac.estă categorie. Ministrul de finanţe Mahmud Djeladdin-Paşa este neobosit în silinţele sale de a crea artere noul pentru lăzile gole ale Statutul. Spre acest sfârşit el a ordonat de eurend o revisuire a vechilor socoteli ale Statului, pentru a cerceta dacă fiscul n’are de încasat ceva drepturi sub cutare sad cutare titlu. Acâstâ revisuire a avut de resultat constatarea că proprietarii de case din Constantinopole datoresc rămăşiţe după foncierâ în suniă'ri"n -350,000 de lire turceşti. Ministrul de finanţe a supus a-tuncl Sultanului o mazbata, prin care se ordonă a se da instrucţiunile cele mai aspre autorităţilor pentru încasarea a cestor rămăşiţe. Sultanul a dat aprobarea sa acestor propuneri şi conform decretului respectiv autorităţile aa primit ordin ca la cas de neplată să procedă la executarea mobiliară. Cu tote acestea în primele ■ .- In acea convorbire prinţulnde Blsir.asko s’a exprimat a st-fel-; ‘Am făcut un trădat cu Austria, inşă puteţi spune guvernliîtfi d-vostfă (spun acesta şi puteţi să mă credeţi) .că acel tratat nu e îndreptat contra Franţiei d/tt contra Rusiei, pare nu e mulţumitjă de. noi pentru cft am restrâns trataţi ! .de la San-Ştefano şi mal ales pentru cfr. Austria nevoind să facă resboii'i, â tras cu tote aceste un profit nun di ţi tratţuu! d;ip Berlin. ‘Pote veţi fi surprinşi cînd vă spun,ca aţţţ cea mal. mare simpatie faţă,cu Franţa. In a ■ de văr ar (i cam grea să nu (ie aşa. Eă ’nu am început cariera politică îu Franţa Am făcut, parte din Jockey-Glub la Paris şi am mulţi prieteni acolo. ‘Gând a venit chestiunea Luxemburgului şi Prusia voia să profite d’acea împrejurare pentru a face răsboia am voit sâ’ml daa demisia însă nu ml a fosj. primită. ‘Ce e drept am făcut răsboia Franţiei şi am eşit învingători, însă ea n-a atacat. Am luptat din tote puterile ca să învingem, pentru că trebue să ştiţi eă întâi de I6te ea sunt german, simpatiile mele pentru Franţa vin în al doilea loc. ,Ce am fâcut ea după acel resbQiu ? ‘Amcăutat sâ consolidez s'atul german. Tote aceste state, cari până erl formau o federaţiune aa nevoie de a fi unite între ele pentru a fi puternice. ‘In ajunul răsboiulul din 1870 nu .ştieain în partea căruia va fi victoria. In timpul acelui răsboia, Franţa a dat dovedi de puterea ei. ‘Credeţi că după ce am muncit şi am ajuns ce suntem aupâ o ştire publicată de Journal des Dibats, Ţarul ar fi 1 & MINISTERUL FINANCELQR1 Direcţiunea Cosnptab. Generale PUBLICAŢI I NE A 13-a tragere la sorţi a obligaţiunilor de stat 5 la sută, conversiunea Sahuldverschreibungen , va ayea Ton la 18 Februarie (1 Martie) 1888 ora 10 a. m., la Casa de Dof punerî, Consemnaţiun'l şi Economie. La acostă tragere se vor, aa^or-tisa titluri în valore nominală; do lei 1,145,000 în următorele pro,-porţiunî : Lei 570,000 în 114 obligaţii a 5000 lei , 357,500 „ 143 , 217,500 » 435 » 2500 , 500 * » ! £1 Nepatiuţa Rârbâtâscii Vindecă după cele mal noul metode, ra-■ dical, fără durere gi îinpedicare; după ex-j perienţă de 18 ani. Specia'ist în bdlele lumesc! Strada Emigrat, No. 3, (în dosul godle; militare intrarea din ral-a Victoriei prin str, j sf. Voevoijî (pe linia Tramvaiului. | Consultaţiuni de la 8 a. m. penă la 6 şira. Loc separat de aşteptare pentru fie-caro. -y— 4» ** t M vfc» «— «a — A. Tj 4! TUI uri a 20,000 lei (4 bucăţi) ' 60234 60450 69692 61386 MAGASIfif BE ÎNCĂLŢĂMINTE pss&xraaft EN GlîOS — EN D.ETAIL P.ecomaud Onor. Biicnreştiau şl unmerdseî mele clientele, că raagasimi! meu dlu CALEA MOŞILOR No. 8 este tot-d’a-una bine asortat cu tdte felurile de încălţăminte pentru Bărbaţi, X>am.e şi Clopii de o soliditate garantată şi preţuri avan-tagid-e. Recomand asemenea d-lor Comercianţi din proviucii eă Magasinut nisu este t'.t-d’a-nna bine asortat cu t6te felurile, de încălţăminte grdse şi subţire, avemenen OXSIMCB ST GKKDaTJS de Braşov fine, cu preţuri fârte moderatele uinî găseşte în inaga inul meu tot» felurile de pielărie şi taipe. asemenea pe-tioărie de talpă, toral şi inft iu cantităţi mari, preţnrî fdrte moderate. Aduc la cuuoscinţa onor. mele clientele că aiu mai deschis un magasin de încălţăminte an gro tot în Calea Moşilor No. 5-Cu stimă ILIE ALECSASMUSCU Calea Moşilor No. 8. m r. sroiNEScu de la facultatea do mvlieiui diu Uaijis da consultaţii de maladii interne şi veneriene. De la orele 3 până la 5 p. m. ,n-sultaţiile sunt gratuite. Strada st. George-noif No 20. www.dacoromamca.ro TELEGRAFUL — 6. FEBRUARIE 1888 CASA DE SCHIMB TOM A ŢACIU rseE52SSHHB33EX3’» In Noul Palat Dacia-Romania-No. 4. -v Strada Lipscani. — No. 4. BUCUR ESC I Cursul pe dina de 4 Februarie 1888 5°/0 Rentă Amortisabile. 5°/0 Rentă Roin. Perpetuă. 6°Io Obligaţii de Stat. . 6% , C.F.R. Regal 5°/0 , Municip. vechi lO fn , Casa Pens. 3001. 5% Srisuri funciare Rural. 7°/0 , 5% , „ Urban. 6% , 7°lo , 57» > v de Iaşi Impr. cu prime Bucur. 201. b. Los. Crucea Roşie Italiane. Acţ. Bancel Naţ. Rom. 500 1. 57° Comunale noul . . Banca Prevederea. . . Cump. 921/ roi/2 88 V* 731/2 208- 1037. 85— Vând. 93 V, 91-', 89'/2 DIVERSE Aur contra Argint. . » » Bilete de bancă Florin Wal. Austr. . Mărci Germane. . . Bancnote francese. . 102 743/4 34— 24- 16 '/* 16 1/1 200— 124— . 100— Ruble de hărtie...............215— 741/2 214— 89 '/4 10472 86— 95>/2 103— 75 *n 38— 28— U tli 16 V8 16 i,* 202— 126— 101— 220— BAZAR DE EMITEM Sub-semmuui, am onore a anunţa pe Onor. clientei» mea atât din capitală cât şi din provincie, că cu oca-siunea tarifului autonom, am deschis aci in ţdră 0 MARE FABRICI DE HAINE PENTEU BAUBATI Şi BAETI In care confecţionez haine, după Ultimele Jurnale, din stofele cele mai hune ale Europei. Asemenea mal putem efectua şi or Lee Comande, în timp de 24 ore de ore-ce posedăm uu mare deposit de stofe fine din cele mai renumite fabrici. Sper oă Onor. Public şi clientela mo a, mă va onora cu visiţele d«lor, şi sunt sigur oii va li pe deplin satisfăcuţT. spre a se convinge de marfa confecţionată aci in tăra, i u stimă, FBL LEIBOVICZ. Renumita Cârtwrur'fe*' IUL1A POLOWiSA S'a mutat in dosul Palatului Re(/ 0 La finele Stradel Brătiaim, No, 51, (în colţ) Lingă grajd nrile Palatului Regal Ghiceşte viitorul, presentul şi trecutul, pdte descoperi şi pagube, furturi, judecăţi, or* cc secrete ascunse la cari se interesdză cine-va. Cine a-ducc semne pdte alia lucruri ascunse : comori, etc. DAVID ADANIA Agent de Publicitate Str. Corbului 6. rdraîaMB«a«miiffrffi«i»iasgifflW3S3S^r«naroa%sffs^ Primeşte anunciurl, inserţie şi reclam pentru diarul nostru, şi pentru or care alt ijiar dm ţ6ră şi străinătate. Tragerea va avea loc irevocabil la 28 Februarie 1888. MARE LOTERIE: DE BANI HI MMM DU «M®« ^ Autorisată printr'o lege specială şi modificată prin decret Presidenţial de la 16 August 1887. In profitul Copiilor de sclavi născuţi liberi, de ia 28 Septembre 1871 în Provincieic Fernăm-buco. SIf Vinderea totală a celor 200,000 de bilete ale Mare! l oterii Brasiliane din Perunrabuco, ce s’aa emis, fiind recunoscută ca imposibilă, Escelenţa Sa Guveruorul Provincie! Peruambiico a decis şi a ordonat prin actul de la 16 August 1887 : 1* Ca numărul totcîl al biletelor se se reducă la 70,000 numai (No. 1 penă la 70,000) şi prin urmare planul M se va modifica precum urmeză 2° Ca tragerea fixată, pentru a acea loc oficial şi în faţa autorităţilor competente la 7 28 Februarie 1888, nu sc va putea amâna sub nici un pretext. 3° Pentru ca tragerea sC potă avea loc şi mal cu soma 00 pentru deplină regulă, biletele cele vechi vor trebui să fie schimbate în bilete noul. fii , 00 © & © 00 eă A ti I! O > ti h Ace3tă lotorie este garantată prin legea votată de Adunarea Provincială din Pernambuco. Fondurile necesare pentru plata câştigurilor sunt depuse la Banca Naţională a Brasiliel. Cele 6 numere cari vor câştiga primele principale se vor publica cel mai târejiă Ia 10 Marte 1888 în tâte jurnalele din orient eră lista generală şi 0-fieialâ a tragerel va apare în numărul de la 8 Aprile 1888 al Ziarului „Le Moni-teur de la Chance Universelle“ din Viena, organul representantului nostru esclusiv pentru Europa şi Asia. Lista oficială a tragere! va fitrimis gratis la toţi interesaţii. Totuşi câştigătorii vor fi în-seiinţaţl prin depeşă s6â scrisore particulară. Câştigurile vor fi plătite în aur după cursul schimt ului din Paris. Tragerea oficială la 28 Februar 1888 S DETALIUL PREMIELOR 1 Lot de 750,000 Franci 1 , \ 125,000 » 1 1 » , 50,000 ^ 1 3 Loturi de 25,000 » p 12 , , 12,000 » S 17 » ,, 5,000 > 38 , 2,500 » 50 . , 1,250 80 , , 500 120 . . 250 » i 700 » | 125 v> 700 » » 75 5» 7,000 , . oO » K 8,723 Premie de 1.1)52^500 Franci f Câştigurile trebue reclamate cel mal| târdiâ un an dupe tragere, adică înainte < de 16/28 Februarie 1889. După acest termen câştigurile nereclamate vor fi prescrise în folosul Provinciei, dacă Adunarea Provincială din Pernambuco nu decide abandonarea lor în profitul coloniilor Orfelinilor Isabel. Documente ce confirmă modificarea definitivă a acestei loterii şi legalisate de consulatele Franciel şi Austro-Un-garieî din Pernambuco sunt depuse şi pot fi consultate la direcţiunile fiiarelor: *Neologos„ diu Constantinopole. *Ainalthia, din Smyrna. 'Telegrafos, din Alexandria. 'Bosphore Egiptien din Cairo. *Acropolis> din Atena. 'Telegraful, din Bucureşti. P J? © ■< P ■< o p © © < O O fi & O © «3 © k Tragerea va avea loc irevocabil la 28 Februarie 1888. **1§i§şf La 70,000 bilete 8,723 vor câştiga inevitabil, ceea ce face probabil de a câştiga un lot la 7 bilete. După cum se vede şansa oferita este cu mult mal considerabilă decât cu cele-l’alte Loterii de acelaş fel; este unica ocasiune d’a cerca serios norocul şi d'a câştiga : GC 53 k Ce! car! doresc se’şi procure bilete de a«este, trebue s’o facă cel mal terdiii înainte de ls/.7 Fcbrnarie 1S8&. © 0 s3 « © ® br 53 © H Un bilet întreg original Franci 100.— Draclnne 125.— Lei 116.- Ruble 45 i ) ) l 1 « ^ *5 0 jumătate bilet original > 50 > 62.50 58.— » 22.50 ^ rs Un sfert de bilet original 25 31.25 29.— 11.25 •5 « s ' 6D to 0 decime de bilet original 10 » 12.50 11.60 „ 4.50 ^ 1 —C 0 două decime de bilet original ■» o » 6.25 > 5.S0 2.25 ^ ^ ^3 k Numărul de bilete ce rămân de vândut fiind forte mic, nu putem garanta efectuarea ordiuiîor ce ne vor sosi prea târdifi. '4WI A t Tresorierul Loterielor Imperiale din Brasilia ^ COMANDORUL LUIZ DE ALMEI DA. ^ 5b Cererile, însoţite de suma respectivă, în bilete de bancă din tdte |grile, mandate poştale sau cec ia verdere pe o piaţă, a Europei se se adi’eseze la MONiTEUR DE LA CHANCE UNIVERSELLE â VIENNE 2 asemenea şi la direcţiunile (fiarelor ear! vor publica presanta circulară. * FABR1CAŢIUNE NAŢIONALA ASOCIAŢll XEA YINiCOLA ă L’Assodation Yinicole „La Marmora*'. PltlMA DISTi LEltIE ROM ANi DE mmmi sDDsaiîiîia preparate numai din spirt vechiu (le vin La BOHOTIKT (bistr. E ăl citi) După cele ma! nou! şi maî perfecţionate procedcurî. Calităţi superiore.-Preţuri moderate Se primesc Comande la următorele Case de ComerciQ: In Bucurescî d. H. Wartha.—In Iaşi d. Isr. Singer. Beutu fi puse în consumaţie : Cura^ao, Cacao, Cfiouva, Fipperment, Cognac. 0 î>- t* H î> Hj H Un student dispunend de câte-va ore libare, c^ulă o meditaţiuue pentru cursul Primar şi Secundar. Pentru orî-ee cereri, a so fcdresa 1« Reacţiunea acestui far. UI d hj £d > § M lîidiistrie Naţională Perfecţionată NAŢIONALA Societate Generală fie Asigurare în Bucureşti Capital de acţiuni 3 înilidue Ici aur d pliu versate Aducem la cunoştinţa publică, câ am transferat biurouriîe ndstre in palatul societâţai din- strada P<5m-nei No. 12. Direcţiunea generală. ^,.~WaFSC&' Ui'flBTTBÎ mrurnwnrtTii - Dî'Trt doue perechi de J I lllUnîlfl^e javeud câte i Vi 1/iM |î 7 incflperî şi piv-J 1 Uimi U “'t1 fiecare, curţ! 1 spaţiose. Strada Polonă No. 55 bis. Info'rmaţiuul în Strada Furiilor No. 2, la d! N, Au geiescu. (a) BANCA NAŢIONALĂ A ROMÂNIEI BUM (i srrxTA.'rxxjjtT.fîA. I 24 Ianuarie ACTIV I ss? 16 Ianuarie 23 j 33305530 p i (Mouofcâ. i • «.•-***•■ 31723673 32p97249 i 25852375 25708t20 3850603 fi iac te predate la Casă spre încasare. 3442420 3406583 17139364 Portofoliu, român ţi străin 18213790 17861395 12893680 Împrumutul garantat cu efecte publice. . ; 12333020 11657960 11974117 11999912 1994031 fifeotate fondului de reservă 2575053 2575053 153975 » > * amorcis&rea Imobilelor , 196998 196998 2624306 Imobili . 3146311 3146454 144818 Mobiliar şi Machine de imprimat .... 127594 127594 48500 Obeltueiî de admiuistra/inne ...... 45991 47827 23725971 Qepoeits libere 29689217 29872317 14519761 Compturî ourinţJ 25507362 25535568 8527960 „ de valori ........ 8958399 8997622 156374991 PASIVU 173837910 173170652 12000000 12000000 12000000 2004183 Foud de resarvâ 2580078 2580078 16 ‘322 . amortisarea Imobilului, ... 229114 229114- 102091620 Bilete de bancă în circulaţiuno .... 102616380 101659970 2908L54 Profituri si perderi 2942815 2942815 114706 Dobândi şi beneficie diverse 77836 120L10 23725971 riaposite de retras . . . , , i . . 29689217 29812314 12118382 JoapturI eurinţi 22254636 22394350 1244153 » da valori ........ 1447834 1431898 156374991 173837910| 1731706521 Moşă diplomată din Streinătate rMT'm.&.e* sc^hss se: sh». m >03 il fli 0: . 'm : i cd: IZl Prima Fabrică Română de CAFEA DE SMOCHINA x !* !S ăl (2! •di Si ■ oferă produsele Bele in calitate garantat curată, arsă din smochini de prima calitate, ca cel mal bun SUUO'iat t)E C4E8A ce s’a produs penă acum in ţerâ. Cileua udst'ă do smocliittă se distinge prin gustul curat ji cuidre agreabilă, vân-ijendu-se în cartdne elegante a 1 g kilogram neto ca preţal lei 2 kilogramul atât in primele magazine de coloniale, cât şi în sucursalele ndstre Representanta nostră pentru Provincii am încredinţat-o casei QUSTAV H.IF3X2S) Str< Caro! I No. 80 Bucurescî. Cu stimă, ÂLOIS MULLER, FI! Farnisorii Curţii Regale şi posesori ,,Primei fabrice Române de (Mea de smochina11. \» Tsa«w>«apw»!ii*r iwc'^iMr»i mu* ■■ -^ssexAiseseiUg* i I LA ADEVĂRATA CONCURENŢĂ SE RECOMA DA NOUL MAGAZIN DE <Î 0 4 fi UI O PENTRU BARBAŢI, BAEŢI Şl COPII confecţionate în atelierul nostru, după ultimele jurnale. Sperăm că Onor. Public, va bine-voi a visita acest Magazin, unde va găsi în iot-d’a-una : Haine Solide şi cu Preţuri Moderate sfs u ai se înteiiijiia confiisiam, rapni a se iota Mae No. 70. CU STIMA ,;La Adevărata Concurenţa'1 LA ADEVERATA CONCURENŢA 1 1 Tipografia Ziarului WW^XtoCOIOmafiiO 'JCHlinarl, No. 20, ANUL XIX No. 4677 IN BUCIIRESCI SI DISTRICTE 10 BANI NUMÎIRUL DUMINICĂ, 7 FEBRUARIE 1S88 ABONAMENTE: Pentru Capitalii: Pentru un an .... „ ş&se luni .... „ trei luni .... Pentru Districte pentru un an. .... „ ş6se luni . „ „ trei luni .... Pentru Streinittate: ipiiiitrîi un an . . .In aur lei 40 n tf*5se luni . „ „ trei luni. . v Abonamentele se fac ia 1 Ş‘_ 15 âle fic cărei luni. UNNUMtlR VECnUI 25 BANI Abonamentele se plătesc înainte .'ti/l' -rTeiti viii'i-j >i ! ■I*'' 1 li 11 ti > 1.' *11 91 1 i,‘> Ul'l! *? W I6y»;q i«*l I l: ?'| O IU U nTi'j'in ;pj /h'( n.ufu 1 nt iş )■ iii EDIŢIA ÂNTfîlA —TT 1 -ii’r o. iu,ftuvnou .tiiî'ni ti fuuir.’qn o ăxămioT 1. ■>!> b ftJoq ou «muT _____ ,'j.._________nj* o'i un n-nî ijnu ANUNCIURI SI RECLAME Annnciurl pe pag. IV" linia 25 bani. Reclame „ „ III „ . . 1 left r » x. 11 . n , • 3 io* x XX 1 X . . 5 X Pentru Inserţii ?i reclame', Redacţia nn e responsabilă,. Epistole nefrancate se refusit; articole nepublicate se ard, "ti '■-» "V* |j In Streimttate a se adresa : Ffancia, Havan, Laffitte & t'-nir, place de la Bourse,’ Paris. JShgliicra,Ku gâri o MidondJSt'tHIi -iStreet, jE. C., Loadon. , f Austria, Haasensîein 'el VogTer, Wien ftuaoli Mosse Zeilerstaette, 2,.tîVhem Ungaria, D, Moritz Wiest, îu Buda-Pest Servitenplatz. .DmîfcOtPi . uiiu Abonamentele se plătesc înainte Redacţiunea, Strada Blănarî, No. 20. BUC DRES CI, 6 FEBRUARIE DIRECTOR POLITIC : L C, FIKDESCU ..!*)« ijioni.it liîj'ifiH Ahministraţiunea, StşalaJBlă,nari, No. 20 Falsificatorii faptelor istorice 1 Cil ît i Conservatorii sunt la culmea bucuriei c’au isbutit sa vîre în parlamentul ţerei dece represintanţi ai ideilor reacţionare. D>arul tinerilor reacţionari vorbind despre acest neaşteptat succes nu admite nici putinţa mărar ca guvernul actual sa se p<5tă mănţine la putere după p isbândă aşa de strălucită a partidei boerilor şi ciocoilor. Avâni nouă represintanţi în parlament, strigă tinerii dosiţi din Bal-Mabil şi prin urmare Regele este silit să schimbe ministerul. Pentru a sprijini aedstă pretenţie mai mult de cât barocă, inamicii noştri politici recurg la falsificarea faptelor istorice din viaţa nds-tră parlamentară. Lucru de altmintrelea fdrte firesc, căci, nefalsifi- ând adevărul, este imposibil a apăra o causă nedrdptă. Acest adevăr ’1 cunosc bine tinerii conservatori şi în . dilele când nu recurg la ocări şi calomnii se ocupă Cu falsificare faptelor, pe temeiul cărora pretind a avea dreptate. Aşa de pildă pentru a demonstra, că Regele este dator a schimba guvernul ţerei, de bre-ce în parlament au intrat noue reacţionari, diarul tinerilor conservatori qlice : ^In ultima cameră de sub guveiv »nul d-luî Catargi, minoritatea n’a »obţinut de cât 35 fotolie şi cu tdte »astea diarele oposiţiuneî scriau p’a-»tunci că ţdra s’a pronunţat şi a ^condamnat pe guvern. Şi în ade-»ver n’a trecut mult timp şi guvernul conservator s’a retras». Ei bine, este bre esact ceia ce dic confraţii noştri! ? Faptele aduse în sprijinul tezei apărate sunt bre adevărate ? Inamicii noştriî ştiu. bine că i.nj-vocând asemenea fapte din viaţa parlamentară trecută nu fac alt-cevâ de cât acelaş lucru ce fac escrochii, cavi jbcă cu cărţile măsluite. Escrochii adese-ori sunt prinşi, să prindem dar şi noi pe cei cari în discuţiele nbstre politice recurg la acelaş espedient. Să inprospătăm memoria tinerilor reacţionari, să restabilim faptele invocate aşa precum au fost. Camera aleasă îu luna Mai 1875 s’a adunat la dblul Mitropoliei după o luptă electorală rămasă memorabilă pentru toţi românii. Guvernul lui Lascar Catargiu făcu cele mai grbznice presiuni, în capitala ţerei Petre Grădişteanu comanda o adevărată armată de bătăuşi, cari schingiuiau pe alegători, nesocoteau pe femei şi călcau casele bmenilor. Te-rbrea, adevărată terbre domnea în ţară. Cu greu, cu vai, din urnele electorale au ieşit abia 12 oposanţi, cari n’au stat însă în parlament de cât până la Iunie, când şi-au dat demisiunea, retrăgându-se din cai meră după ce maioritatea conserva-tbre a votat concesiunea liniei Plo-esci-Predeal şi Adjud-Oona şi nenorocita eonvenţiune cu Austro-Un-garia. Acbstă demisiune a minorităţei parlamentare produsese cel mai sdro-bitor efect pentru partidul, conservator. Resultatul efectului produs asupra opiniunei publice a fost cules de oposiţiunea liberală chiar în anul 1876 când după alegerile din Făurar minoritatea s’a întors îu Cameră în nui măr de 35-repvesentanţî. In acest moment guvernul lui Las- ,i ii car Catargi uumăra în Cameră o majoritate de 150 deputaţi. Cabinetul conservator nici că se gândea să demisioneze. Din contra, primind un vot de blam de la Senat, el a disol-Vat înaltul corp, fiind convins că va şti, mulţumită teîbrei şi ingerinţelor, se ’şi aducă o majoritate docilă de senatori. Speranţa nu s’a realisat ; noul Senat chiar din prima şedinţă s’a declarat în contra regimului conservator. Atunci şi numai atunci, nu de bună voie, di silit, cabinetul luî Lascar Catargi s’a retras. Tată faptele în tută goliciunea lor. Se potrivesc bre aceste fapte cu si tuaţiunea do faţă ? Este bre posibil a face vre o paralelă între ceea ce era la 1875 şi ceea ce este acum ? învederat că nu. Atunci pentru ce tinerii reacţionari falsifică faptele istorice cunoscute de toţi, voind prin acbstă falsificare se ’şi sprijine o teză ingrată? In lo i de a se ocupa cu falsificarea, mal bine ar fi ca cei noue conservatori, cari Vau ales dilele tre-cute, să cugete bine asupra situaţiu-neî făcute lor de imensa majoritate a alegătorilor. Alegerile recente au demonstrat într’un mod solemn partidei boierilor şi ciocoilor că ţara nu vrea se ştiă de ei cu nici un preţ, că trecutul lor păcătos nu s’a uitat şi că cei noue reacţionari, cari vor intra în incinta parlamentului nu represintă alt-ceva de cât remăşiţele acelor bătrâni încăpăţânaţi, cari mai trăind pe pământ, s’au obicinuit să ofteze pentru regimul patriarchal, pentru prerogativele de castă inscrise de strein în regulamentul organic de tristă amintire. Se vor scoborî însă şi aceste momâî în morment si atunci cei noue reacţionari din cameră nu vor mai avea absolut pe nimeni se represinte îu acbstă Iară democratică. TELEGRAME (Serviciul particular al Telegrafului) ■ ■■ .tun > . Paris, 17 Februare. D. Alecsandri, representantul României, a trimis cjliarului ‘Figaro, o scrisore prin care desminte existenţa unui tratat de a-lianţâ între România şi Germania şi in-formaţiunile ce le dă 'Figaro, privilore la Regele României. PROTESTUL ai IIT‘“ Sil flasca către CAMERA DEPUTAŢILOR Domnule preşedinte, Sub-semnaţiî, delegaţi şi alegători direcţi pentru colegiul al III lea din judeţul Vlaşca, convocaţi în oraşul Giurgin în (Jiua de 25 Ianuarie curent, spre a a-lege pe deputatul acestui colegiu, venim cu sufletele pline de mâhnire a aduce prin d-vostră la cunoştinţa onorabilei re-presentaţiuni naţionale, că alegerea săvârşită în acea !>< I rr:, K ■ ,ib 'llll | 4. Ion .Dumitru Diaconeseu( cu 5. Ion Dumitru Bolnavu /adresele Pa- 6. Matei Sorescu (stoenesci 43, 7. Preotul Nicolae (44, 42, 48. 8. Preotul St. Dragomirescu cu adresa Na. 5 a Primăriei Mihăleşti. 9. Preotul Marin Boşnegeanu, cu adresa No. 19 a primăriei Bălăria. 10. Ban Bălan, cu adresa No, 28 a primăriei Cosmeştl. 11. R, Ion Marinescu, cu adresa No. 15 a primăriei Gatunu. 12. Sandu Drâguşin, fără Na:, a primăriei Rota de jos. etc., etc., etc. 1 Ttfel delegaţi din comună Tangâru şi alţi trei din Băneasa aU votat cu copii de certificate fără nici o valore, etc. Ce mal putem adâoga ? Gorupţiune pe faţă; violenţe sălbatice, exercitate asupra mesei delegaţilor pacî-nicl ; privaţiunea a sute de alegători dintre cel mal inteligenţi de a participa la vot şi admiterea altora, cu totul neregulaţi, precum ca esemplu arătarâm mal sus. Nu ne aducem aminte ca un pretins ales deputat sâ pâtă fi pătruns în sînul Parlamentului român spre a da institu-ţiunl şi legi acestei ţâri purtând în sarcina pretinsei sele alegeri atâtea pete. Instituţiunile ţârei şi moralitatea publică trebue să îmbrace doliul până când se vor răsbuna de ruşinea ce li s’a adus în acestă împrejurare de către un om ce n’a voit a le pricepe şi care graţie unei fortunl orbe ar putea crede că le pote sfida cu impunitate. Cerem respectoşl dâr cu tăria românilor convinşi de drepturile şi datoriile lor, ca onor. Cameră sâ cerceteze, şi, cons-tatându-se cele arătate de noi, să se invalideze pretinsa alegere a colegiului al III-lea din acest judeţ, ca ast-fel alegătorii sâ fie puşi în putinţă de a’şl spune cuvântul lor In plină libertate şi legalitate. 1888, Iannara 26. (Urmeză peste 150 semnături). INDEPENDENŢII 1 f Mâine se deschide Camera, de la alegeri şi până în acest moment au trecut atâtea zile, şi cu tdte astea nimeni nu vrea să se ocupe de independenţi, de cei opt deputaţi cari s’au ales în afară de partida liberală şi de oposiţia-unită. E drept că, aşa cum se presintă situaţia parlamentară, cei 8 independenţi nu pot să jdee un roi tocmai strălucit ; adăogiţi la oposiţie, ei nu pot să pricinuiască căderea guvernului ; adăogiţi la maiori tate, ei nu vor face de cât să mai sporâscă un număr deja mare. Cu tdte astea, nu se pote tăgădui că în/ unele împrejurări, independenţii pot esercita 6re-care influinţă; afară d’acdsta, diarele oposiţiei, de la început şi până în acest moment, n’au încetat d’a număra pe cei opt deputaţi printre oposanţiî hotărâţi. Pentru aceste cuvinte credem necesar să vorbim da grupul independenţilor. Şi, mai întâi esistă un asemenea ‘grup»? Natural că nu ; aşa numiţii independenţi se deosibeso nu numai de tabăra liberală şi de tabăra opo-siţiuniî, dar sunt Independenţi şi între dtnşii; cei doi independenţi de la Ialomiţa n’au nici o legătură cu d. M. Cogălniceanu, acesta n’are nimio comun cu socialistul. Morţun de la. Roman şi aşa mai departe. Toţi cei opt n aii între dânşii altă .legătură de cât .faptul că nu s’aii unit nici cu liberalii nici cu oposiţia. Atâta însă nu este destul pentru a alcătui un grup politic. Vra se (Jică, nu pote fi vorba de un grup, ci de opt individualităţi independente şl între ele şi faţă cu cele douâ tabere vrăşmaşe. Care pote fi rolul acestui* opt iţi-» dividualităţî ? ui. i j'11 - I r.g* i; Cu E dVident că ele vor oscila hfe-contenit, după imprejurărl, între majoritate şi oposiţiă. La un vot, ole vor merge împreună cu majoritatea; la alt vot, ele ’şi vor da contingentul lor oposiţiunii, du$ă cum vdr JUr deca cestiunea pusă îh discuţmtîe. Mai mult de cât atât i dâ vreme *fce nici 6 legătură de priiicipiu nil există între cei opt independenţi, tfehîie Se ne aşteptăm că în cele mai mhlte împrejurări voturile lor se vor împărţi între maioritate şi oposiţie. Alt-fel, dacă ar trebui să socotim pe independenţi sau la liberali satl la oposanţi, nu s’ar înţelege pentru ce s’aîi ales independent şi de unii şi de alţii; dacă voiau să fie oposanţi, dacă condamnă regimul în fiinţă, nu aveaţi de cât să se presinle alegătorilor alături cu oposiţia jp asemenea, dacă aprobă fără reservă regimul actual, nimic nu ’l oprea se mârgă la alegeţi îp rândurile naţionalilor-liberali. Prin origina lor parlamentară, independenţii sunt dmenl cari nu recunosc dreptate absolută nici guvernului, nici oposiţiei ; pentru dânşii, guyornul actual na e un guvern răii, ci numai un guvern pe care ,nu ’l pot aproba în tdte actele sale. Acâsta e situaţiunea celor opt independenţi şi din ea urmâză logic că rplul lor nu pdte fi altul de cât d’a oscila vecinie între maioritate şi minoritate. In mod constant, independenţii nu pot merge nici cu cea dintâi, nici cu cea din urmă. ţliarele oposante greşesc deci cu desăvârşire, când numără pe independenţi la oposiţie; cu acâsta ele fal-şifică adevărul, pentru a face pe lume să crâdă oposiţia mai tare de cât este. O schimbare se pdte totuşi întâmpla în atitudinea unora dintre independenţi : nu dicem că se va întâmpla negreşit, dar numai că e posibilă. Anume, printre cei opt independenţi sunt vechi membri ai partidei liberale-naţionale. Din diferite împrejurări, aceştia au putut să se deslipdscă întru cât-va de -partid, Munci când nu era o oposiţie adevărată în parlament; acum însă, când oposiţia s’a hotărât să lupte, se pdte fdrte bine ca ei să revie şi să-’şî reia locul în rândurile partidei libărale. încă o-dată, nu putem spune că aedsta se va întâmpla negreşit; dar aedsta se pdte întâmpla. In afară d’acdstă eventualitate, independenţii nu pot face alt de cât să mdrgă când cu maioritatea, când cu oposiţia—după împrejurări. AOEVERATA SEMNIFICARE '• i v 4 * f i Mult ar da fiarele oposante să pdtă dovedi că alegerea celor 47 deputaţi tnsdmnă o manifestare ostilă guvernului ;• din , pe.npfocire pentru dânsele, faptele tocmai aedsta. nu do- > , ,15‘i 'iov flitirn-J bitBh vedesc. Să luăm un exemplu : se scie că d. inginer Lupulescu, fost representant al Mehedinţuluî, a cădut la a-legerile din urmă. Cu tdte astea, Me-hedinţul întreg scie cât datoresce d-lui Lupulescu, cât a lucrat fostul săii represintant pentru târgul' de la Soverin şi altele. Cum se face că d. Lupulescu a căijut, faţă cu un concurent care n’a făcut nimic nici pentru judeţul Mehedinţi, nici pentru .oraşul Severin, nici pentru ţară? Cum se esplicăcă omul care a muncit, cave a dat do- www.dacoromamca.ro TELEGRAFUL — 7 FEBRUARIE 1888 veijî că ’şî Înţelege sarcina de mandatar, cum se face că un asemen.ea om cade, şi iese un om care n’a lucrat şi nu va lucra nimic ? Lucrul s’ar părea neesplicabil. Cu tdte astea, când In acelaşi timp se spune că dmeniî oposiţiunii cumpărau voturi cu bilete de bancă tăiate In două, pentru ca alegătorul să nu-i pdtă eum-va Înşela, lucrul se esplică lesne. Şi acdsta e semnificarea alegerii unui bun număr din cei 47 oposanţi. Alegerea lor nu e şi nu p6te fi o manifestare ostilă regimului liberal, pentru că alegătorii nu puteaii să respingă pe dmenii cari au muncit şi să aldgă In loc nisce nulităţi ; a-fară numai dacă n’am presupune că sunt colegii Întregi cari aprobă răul şi condamnă binele. Când în locul d-lui Lupulescu ar fi cîujlut la Mehedinţi un altul, care n’ar fi lucrat nimic, care n’ar fi îngrijit de interesele judeţului său, atunci da, ar fi fost o manifestaţie ostilă regimului şi dmenilor săi. Dar când cade un om care şî-a împlinit con-sciincios datoria, aceasta nu poate Însemna de cât că alt-ceva a hotă-rlt pe cetăţeni In alegerea lor, iar nici de cum interesul obştesc. Şi acel ^alt-ceva* se cundsce forte bine... Ceea ce s’a petrecut la Mehedinţi, s’a petrecut şi aiurea, unde oposiţia a deschis adevărate agenţii de cumpărare de voturi. Informaţiuni Exteridre Conferinţele diplomatice. — Rusia şi Bulgaria.—Sugestiunile prinţului de Bismarck Ilarului Times i se telegrafiază din Viena urmâtărele : întrevederi diplomatice ah avut loc la Berlin, Viena şi Constantinopol.î Sa conchis că Rusia ar fi pe punctul de a face 6re-care propuneri In chestiunea bulgară. Cancelarul german a făgăduit că va sprijini propunerile oficiale pentru a re-solva chestiunea bulgară. Cu chipul acesta guvernul rus se află în fata unei dileme. Dăcâ Rusia va lua iniţiativa propunerel făcute, ea va putea a-vea majoritatea într’un Congres european. Rusia, Gernania, Franciaşi Turcia vor vota împreună pentru a exercita o presiune asupra Bulgariei; se vor opune la acestă presiune Anglia, Austria şi Italia. Rusia însă nu va putea formula pretenţiunl ce nu vor putea fi sancţionate de Congres. In aceste condiţiunl, o nouă revolu-ţiune va isbucni In Bulgaria şi Rusia va fi chemată să restabilescă ordinea. Numai cu chipul acesta Rusia ’şl va putea Îndeplini dorinţele el In Bulgaria. Cât timp însă Bulgaria va Impedica bandele de refugiaţi de a face răscole si a se da de expresiunea voinţei poporului, Rusia va trebui să aştepte. Prin urmare In privinţa chestiunel Bulgariei nu ne putem aştepta la alte propuneri de cât pentru a câştiga timp. Fondurile secrete în Franţa Gomisiunea bugetara, după propunerea d-lul Pichon, raportorul budgetului, a respins suma de 1,600,000 lei cerută de ministrul de interne pentru fondurile secrete şi a admis numai suma de lei 800,000. Porta şi convenţia asupra canalului de Suez In cercurile diplomatice din Constan-tinopole se crede că Englitera şi Franţa nu vor primi amendamentele Porţei la convenţia canalului de Suez. Convenţia formâză o aplanare a neînţelegerilor ivite între Franţa şi Englitera, şi de aceea Turcia nu păte de cât să o ratifice formal, însă nu s’o amendeze. Elveţia ameninţată Jurnalul Genevois publică o scrisăre a unul diplomat strein asupra posiţiunil Elveţiei în cazul unul răsboi. ‘Propaganda revoluţionară tolerata în Elveţia, cjice diplomatul, păte avea urmări grave pentru integritatea şi inde-pendinţa Elveţiei. ‘Germania nu va sta la îndoială şi ’şl va anexa cantonul german, care ’I e de mare trebuinţă din punctul de vedere militar,. Journal de Geneve lor, spre a se convinge de marfa confecţionat» aci ic ferii, Cu stimă, H. LiEIBOVIGZ. Aur contra Argint. . . . » » Bilete de bancă Florin Wal. Austr. Mărci Germane . . Bancnote francese. Ruble de hârtie. . 15 30 93V, 91'/, 89*/* In Noul Palat Dada-Romania. No. 4. — Strada Lipscani. — No. i. BUCURESCI Cursul po fjiua de 6 Februarie 1888 Cump. | Vând. 5®/0 Rentă Amorlisabile. 5°/0 Rentă Rom. Perpetua. 6"/o Obligaţii de Stat. . '6% , G. F. R. Regal. 5°/» , Municip. vechi lO f'-- » Casa Pen3- 600 5°/0 Srisiirl funciare Rural. 7°/o . 5% - . Urban. 6% 7°/o . , T 5% » . . d|Ia?1 Impr. cu prime Bucur. 201. b. Los. Crucea Roşie Italiane. Acţ. Bancel Naţ. Rom. 500 1. 56/q Comunale noul Banca Prevederea. 74»/* 215— 89'/* 105— 86— 96— 103— 76 | 38— 2.6- 15 60 15 30 15 60 200—1202— 124— 126— 100— 101— 215—1 220— £3? , BANCA NAŢIONALĂ A ROMÂNIEI BIT U^XXTJIsr/E^ 1886 31 Ianuarie ACTIV i HH7 23 Ianuarie 29 | 33289949 l0asa(Monetă * • • 32097249 32261328 1 25852740 (Bilete ipotecare 25708120 25708490 3258310 Efecte predate la CasS spre încasare. . . 3406583 6423767 17208697 Portofolii!, român şi străin .... , , 17861395 18171560 12988610 Împrumutul garantat ou efecte publice. . ; 11657960 11542505 11974117 Fonduri publioe 11999912 11999912 1994031 Efectele fondului de reservă 2575053 2575053 153975 » » » amortisarea Imobilelor < 196998 196998 2624737 [mobili . î 3146454 3146454 144884 Mobiliar şi Machins de imprimat . ^ ... 127594 127594 52852 Obeltuell de administraţiuue . . , , . 47827* 52137 24417471 Deposite libere . . . ţ 29812317 31379817 14270433 Compturi ourinţl ....... 0 ’ 25535568 22755001 8534781 „ de valori .. f , 8997622 9096534 156765587 PASIVU 173170652 175437150 12000000 Capital * i . 12000000 12000000 2004183 Fond de reservă 2580078 2580078 167322 „ amortisarea Imobilului. . . « 229114 229114 101703290 Bilete de bancă în circulaţinn8 , * , . 101659970 100418425 2908154 Profituri si perderi . 2942815 2942815 144075 Dobândi pi beneficie diverse 120110 150385 24417471 Deposite de retras 29812314 31379817 12050063 OompturI curinţi 22394350 24290501 1371029 > de valori . 1431898 1446015 156765587 173170652 175437150 ELISABETH HARDIN ** Ţ ragerea va avea loc Irevocabil la 28 Februarie 1888. MARE LOTERIE DE BANI MIM «fflMM M MMHB» A ut or i sat ă pi ' itr'o lege specială şi modificată prin decret Presidenţial de la 16 August 1837. .In profitul Copiilor de sclavi născuţi liberi, de la 28 Septembre 1871 în Provinciele Pernambuco. I Vinderea totală a celor 200,000 de bilete ale Mare! Loterii Brasiliane din Pernambuco, ce s’ati emis, fiind recunoscută ca imposibilă, Escelenta Sa Guvernorul Provinciei Pernambuco a decis şi a ordonat prin actul de la 16 August 1887 : 1° Ca numărul total al biletelor se se reducă la 70,000 numai (No. 1 penă la 70,000) şi prin urmare planul se va modifica precum urmeză :. 2» Ca tragerea fixată, pentru a avea loc oficial şi în faţa autorităţilor competente la 28 Februarie 1888, nu se va putea amâna sub nici un pretext. 3° Pentru ca tragerea s6 p6tâ avea loc şi mal cu s6mă pentru deplină regulă, biletele cele vechi vor trebui se fie schimbate în bilete noul- 5 ei ti o o > o Acbstâ lotorie este garantată prin legea votată de Adunarea Provincială din Pernambuco. Fondurile necesare pentru plata câştigurilor sunt depuse la Banca Naţională a Brasiliel Cele 6 numere cari vor câştiga primele principale se vor publica cel mal târdiil la 10 Marte 1888 in tote jurnalele din orient eră lista generală şi o-ficialâa tragerel va apare în numărul de la 3 April e 1888 al (Rarului „Le Moni-teur de la Chance Univevselle“ din Vie na, organul representantului nostru esclusiv pentru Europa şi Asia. Lista oficială a tragerel va fi trimis gratis la toţi interesaţii. Totuşi câştigătorii vor fi în-sciinţaţl prin depeşă seâ scrisore particulară. Câştigurile vor fi plătite în aur după cursul schimt ului din Paris. Tragerea oficială la 28 Februar 1888 DETALIUL PKEMIELOR I Lot de 750,000 Franci 1 » , 125,000 1 , , 50,000 » 3 Loturi de 25,000 » 12 , , 12,000 » 17 > 5,000 »■ 38 , » 2,500 » 50 , , 1,250 80 » , 500 » 120 » > 250 » 700 > , 125 » 700 » ş 75 7,000 , , 50 » 8,723 Premie de 1.952,500 Franci 1 Câştigurile trebue reclamate cel mal tânjiri lin au dupe tragere, adică înainte de 16/28 Februarie 1889. După acest termen câştigurile uereclamate vor fi prescrise în folosul Provinciei, dacă Adunarea Provincială din Pernambuco nu decide abandonarea lor în profitul coloniilor Orfelinilor Isabel. Documente ce confirmă modificarea definitiva a acestei loterii şi legalisate de consulatele Franciel şi Austro-Un-garieî din Pernambuco sunt depuse şi pot fi consultate la direcţiunile fiarelor : *Neologos„ diu Constantinopole. Amaltbia, din Smyrna. ‘Telegrafos, din Alexandria. ‘Bosphore Egiptien din Cairo. *Acropolis, din Atena. 'Telegraful, din Bucureşti. P ere p -1 p p p - o a Tragerea va avea loc irevocabil la 28 Februarie 1888. H" * O < o o 9i O* H» Moşă diplomată din Streinătate M.*, La 70,000 bilete 8,723 vor câştiga inevitabil, ceea ce face probabil de a câştiga un lot la 7 bilete. După cum se vede şansa oferită este cu mult mal considerabilă decât cu cele-l’alte Loterii de acelaş fel; este unica oeasiune d’a cerca serios norocul şi d'a câştiga : h-- OCASiUNE EXCEPTIOIJALA DIN CAUSA LICHIDARE! DE VINZABE material pentru lucrăi/î publice, Şiiie pentru Căi ferate şi pentru linii miei. Vagonete Decauville, Pompe, Vârtejuri, Unelte, diverse lemne pentru construcţie şi Schele. Barace portative, Caî, Camioane, trăsuri, etc., etc. A se adresa la D-na V Ti BOISGUERIN, Str. Sf{. Apostoli, 42. BUCTJRES O! «s ei o Cel cari doresc sfe’şi procure bilete de aceste, trebue s’o facă cel mai tfirdiu înainte de lfi/27 Februarie 1888. efj ei Un bilet întreg original Franci 100. - Drachme 125.— Lei 116.- Ruble 45 0 jumătate bilet original •P 50 ■» 62.50 58.— , 22.50 Un sfert de bilet original » 25 31.25 29.— , 11.2-5 0 decime de bilet original •» 10 12.50 11.60 , 4-50 0 doue decime de bilet original ■» 5 » 6.25 P 5.80 , 2.25 [ I ff W -o ^ .5? , ÎL. k Numeral de bilete ce r£m&u de vândut fiind forte mic, na putem garanta efectuarea ovdpiilor ce ne vor sosi prea târziu. w « & Tresorierul Loterielor Imperiale din Brasilia COMANDORUL LUIZ DE ALMEID A. Cererile, însoţite de suriia respectivă, în bilete de bancă din tote ţerile, mandate poştale saii cec la ver.lere pe o piaţă a Europei sS se adreseze la MONITEUR DE LA CHANCE UNIVERSELLE â VIENNE | asemenea şi la clirecţinuile fiarelor earî vor publica presenta circulară. g * I A 0 « LA ADEVĂRATA CONCURENŢĂ SE RECOMA DA NOUL MAGAZIN u o <1 0 mm DE PENTRP co M 0 FABRICĂ d« AT ^"'SfpSîr î1 ds EXPORT cu preţ Nasturi de Aţă Ofertele se se adreseze : D-luî Iîohert Exner, Agenţie de Anunciurl, la Warns-dorf (Bohemia), adăugându-se pe plic cuvântul : Znnrn. 'vj'iiimrnMnnr~i'i—i~nr;n~r-i —ig— <1 P <1 ffi 8 ai i BARBAŢI, BĂEŢI Şl COPII confecţionate în atelierul nostru, după ultimele jurnale. > t) /| i I; Ui I Sperăm că Onor. Public, va bine-voi a vlsifa acest Magazin, unde va găsi în tot-d’a-una: Haine Solide şi cu Preţuri Moderata 0 > sprs s im se ini nm a se nota le No. 70. CU STIMA ,;La Adevărata Concurenţă11 W 0 b LA ADEVĂRATA CONCURENŢA >1 O NAŢIONALA Societate Generală ie Asigurare în Bncurestî Capital de acţiuni 3 miliăne lei ttnr d pltu versate Aducem la cunoştinţa publică, câ am transferat biurouri e n6stre în palatul societăţeî din strada ţhSm-nel No. 12. Direcţiunea generală CEA MAI BUNA PUDRA PENTRU FAŢA PUDRA LIHLEICRUER şi mm& mamanBUJiN a mu iiinn Aclsto f.ib ic.ite r numito sunt întrebuinţate cu preferinţă in cercurile cela mal înalte ţi de către primii artişti. Ele da(l feţei o înfăţişare tînfiră şi fmmosă. Se ăflă do rîu^are la fabrică: Berlin, Scliiltzeust/* 31, şi pe la tăte parfninerille. Cele veritabile sunt numai în cutii închise pe cari suni imprimate firma şi marca fabricel. — A se feri de multe contrafaceri, a se cere numai : LEICHN pudră grasă. i, L'EFCHNER chemik-pabfumob, u, xjs ivnumt, Fumi3_ Teatl._ ,al din Be]gia Un student diupbueud de câte-ya ore libere, caută o medilaţiune pentru cursul Primar şi Secundar. Pentru ori ce cereri, a so tdresa Îs Reacţîunea aocstnî ^iar. i u S’A DESCHIS MARELE HOTEL OE LONDRA BUCURESCI. — 76, CALEA MOŞILOR, 76. — BUCURESCI. Reparat şi mobilat cu totul din noO — Se găsesc camere de la 1 leă şi 50 bani în sus.—Asemenea se închiriază camere mobilate cu luna.—Serviciul prompt, onest şi preţuri moderate. — Se găseşte grajduri pentru cal şi şoprone pentru trăsuri. DE ÎNCHIRIAT PRĂYĂLIÎ MARl ŞI MICl Proprietar, CORNEL IU KALINDERU. %T j:. ww^.dacoMiimcird’ ANUL XIX No.,4678 IN BUCURESCI SI DISTRICTE 10 BANI NUMERUL MARŢI, 9 FEBRUARIE 1888 ABONAMENTE: Pentru Capitulă: Pentru un »n .... „ ş4se luni . . ; . , trei luni .... Pentru l)istriete: Pentru un nn .... Lei 30 „ şese luni .... „ 15 „ trei luni .... „8 Pentru Streiuăkite: P litru un an . . . Jn aur l°l p şese luni . „ „ trei luni. . « Abonamentele se fac la 1 ş‘ ^ a^e căra Iuţii. UN NUM EH VECjfUI 25 BAN] Abonamentele s® plattescînainte 20 12 O U i ti •* 11 f‘f/i i • 1> Ji /j : \ h :î ■t-my. vil .n 1 i & Îl/ 0‘iiolf/; .'‘>1 l.l' «>it Im . i iJl ------ i« Jlti-Ji’ii •'UîirlUUl'l oh Ji „mojaiâ 1 M EDIŢIA ÂNTfîlA pflt t&l'UI IjIJjîj'i. ir/i-f ij'.i ANUNCIUR1 SI RECLAME Anunciurl pe pag. IV liilift 25 bani. Keulame „ „ III B . I 1«!L, n > » 11 | v ... 3 lei a n ji I n ■■ 5 „ Pentru Insei f.il j şureclaate, Redacţia nu, e responsabila. Epistole nefraneate 'eftlsi I artifeala nepublicate se ard. trV'illVt fii Iu Streiiutta;te ij..se ud^pşa : Francin Havan, î’.aftiţte & p-nie, pl.-me 1 Abonam entol e se pî ittesc tnai nte , ^_______ (I__________jJL______. . . iîqHi Redacţiunea, Strada Blănarî, No. 20^ DIRECTOR POLITIC : I. C. F IJ N I) E S C U A^rnifliştraŢrune^^St^dd^lknarî, Np. 20 rsssscas: ;3E»s3BăKS3ir,jSiKi:r- .x/TsV tMH BUCVRESCI, 8 FEBRUARIE ( --- h M > ,ţ 'Ui ‘Deschiderea Pariamentulu! Prima sesiune £ţ floueî legislaturi s’a deschis ieri cu solemnitatea obicinuit^ Dup& tdte semnele, sesiunea va fi fdrte scurtă. Mesagiu! Tronului nu indică activităţi! parlamentare de cât votarea bugetelor şi pâte-va legi de neapărata trebuinţă. Acdsta e natural, din mal multe ponturi de vedere. Mai tnteiu, timpul e fdrte înaintat ; cu votarea bugetelor, cu doue trei legi şi cu interpelările cari de sigur nu vor lipsi—căci trebue să facă şi oposiţia ceva—vom intra de sigur în luna Aprilie, când încep muncile agricole. Al douilea, trebue să se lase timp nouilor elemente cari au îutrat în Cameră să-şi găsescă echilibrul. In sfîrşit, situaţiunea esteridră d'a încetat d’a fi îngrijitdre ; trebue să ne aşteptăm la orl-ce, sâ fim gata la orl-care întâmplare şi d’aceea trebue să cruţăm şi forţele guvernului şi forţele parlamentului. E drept că mesagiul Tronului ne dă bună speranţă de pace : >Suntem îndrept iţiţi a crede, dice M. S., că silinţele ce se fa: pentru menţinerea păcii vor isbuti şi că ea va fi asigurată spre binelş şi fericirea tuturor4. Dar însuşi mesagiul adaogă : »Cu t<5te acestea, fără a ne abate un singur moment de la calea prudentă pe care am urmat’o de la început, suntem datori, în momentele grele prin cari trece Europa, să ne gândim necontenit la întărirea ndstră interioră, spre a putea privi cu încredere în viitor.* E deci firesc ca sesiunea actuală se se mărgindscă la votarea budgetelor şi a cător-va legi. Cum se va scurge acdstă sesiune, chiar aşa de scurtă? O vorbă veche spune că * diua .se cu-ndşte de dimindţă». Tot aşa, de la prima şedinţă, se pdte prevedea cum va fi tdtă sesiunea. Din cel d’ântel moment, oposiţiu-nea din Cameră a căutat să facă scandal ; într’o imprej urare fără absolut nici o importanţă, ca alcătuirea biurouluî pvovisoriii — care nu Urneşte de cât o >>♦»«<- — homjnjxia. si PRE8A STREINA De cât-vâ timp, o parte din (fiarele francese nu încetezâ d’a ataca România şi pe guvernul actual ; ca res'puns la a-ceste atacuri şi în special la un articol apărut în Figaro subt iscălitura unui conte de Keratry, (fiarul parisian le Matin de la 16 curent publică urmâtorele ; Ieri s’a presentat la redacţia nostră un român, care ne-a rugat sâ publicăm ur-mătorea protestare contra unui articol publicat de Figaro. Publicăm acest articol Cu atât mai mult cu cât cunoştem situaţia şi relaţiunile autorului său şi suntem veseli că o per-sonă autorizată împrăştie presupunerile ce s’aă ivit în timpii din urmă, asupra disposîţiunijor şi tendinţelor guvernului româh. Iată acel protest: De cât-va timp, unele (fiare parisiene aâ întreprins o adevărată campanie contra României şi regelui el, contra guvernului român şi aşa numitelor sale ten-dinţi germane. In fie-care di se strecorâ în colonele unor reviste şi ziare insi-nuaţiunl reuvoitore al căror limbagiu pare cu atât mai straniii cu cât ele se abat cu totul de la regulele de curtenie datorite unul suveran şi unui guvern prieten al Franţiel. La ce trebue să se atribue acestă atitudine ostilă a unei părţi din presa franceză? Explicaţiunea s’ar putea găsi în relaţiunile unor membri influenţi al oposiţiei române cu directorii şi redactorii mat multor jurnale franceze şi mal ales în sgomotul respândit asupra unei pretinse alianţe între Germania şi România. '■ 'ui ■ ■ ■< iui' i i-ij > umlfîij Nimeni însă n’a vă www.dacoromanica.ro TELEGRAFUL — 9 FEBRUARIE 1888 Comitetul elevelor şi elevilor Şcolei de pictură din laşi rogă pe personele cărora li s’a încredinţat liste de subscriere pentru ajutorul poetului Eminescu să bine-voiască a le înapoia casieriei cu ori-ce sumă ce ar ti încasaţi Acest apel îl face comitetul acestei şcoli în vederea nevoel mari de bani în câre se găseşte poetul. Greva lucrătorilor de la gara Galaj.1 s’a potolit cu desăvârşire, scrie Galaţii.. Din efectivul de 219 lucrători al ateberilor 209 an intrat sâmbătă diminâţă în lucru. Cel-l’aH1 se află bolnavi şi nevoiţi a sta pe la casele lor. X Anul acesta se vor ţine mal multe congrese medicale. In Aprilie şi Mai se va ţine la Madrid Congres de gynecologie şi obstetrică. De la 9 — 12 Aprilie se va ţine la Wiesbaden (Hassa) congres de medicină internă. In cele din urmă zile ale luuel Februarie se va ţine la Madrid sub auspiciile societăţei spaniole de hidrologie medicală, congres hidrologic naţional pentru a trata cestiunl relative la hidrologia medicală, hidroterapie, climatologie şi aeroterapie. x D-nul 1). Sturdz t care a 'fost în balotaj cu d. Creţulescu la alegerea de senator din Muscel, adreseză o scrisâre a-legetorilor prin care’l r6gă a nu mai persista în alegerea sa. 1 \enitul căilor ferate pe luna ianuarie 1888 comparat cu veniturile lunel co-respunzâtore din anul 1887. In Ianuarie 1887 s’a în.casat de la călători 629,814 lei 44 b., de la bagaje 18,440 lei 00 b., de la mărfuri de mare iuţeală 81,526 lei, 24 bani ; de la mărfuri de mică iu-ţăla 614,234 lei. Total 1,294,615 lei, 32 bani. In 88 s’a încasat de la călători 566,874 lei, 36 bani ; de la bagaje 16,660 ; de la mărfuri de mare iuţeală 24,104 lei, 05 b.; de la mărfuri de mică iuţeală 584,204 lei, 9 bani. Total 1,192,547 lei 50 bani. X Un avis al casei de consemnaţiunl şi de economie face cunoscut că întinde o-peraţiunile sale în tâte comunele rurale din România, şi învitâ pe locuitorii plugari, pe lucrători, meseriaşi, impiegaţi, şcolari, militari şi alţii, a şl depune micile lor economii pentru a le spori şi a le face producătâre plâtindu-le o dobândă de 5 la sută şi calculându-le şi dobânda la dobândă. X lu ‘ Acjl la orele 4 d. capitan Dimancea se va înfăţişa înaintea comisarului regal de-puindu-I actele prin care sprijineşte acu-sarea făcută în contra col. Maican-Dumi-trescu. Sunt chemaţi pentru a se înfăţişa înaintea comisarului regal d-nil col. Algiu, l-col. Gapitaneanu şi Gratunescu şi col. S. Voinescu. Aceşti domni vor depune mâine în afacerea col. Maican. X înmormântarea mult regretatului A. Grigorie Wilamofî, primul secretar al ler gaţiunel ruse şi gentilom al camerei M. S. Imperatulul Rusiei, se va face adl la orele 2 la cimitirul Şerban-Vodâ. Serviciul divin s’a început la ora 11 la biserica cimitirului. X Ijiarul Naţiunea face următorea obser-vaţiune : Ceva semnificativ : Ziarele guvernamentale Voinţa Naţională şi Ttlegraful, de şi organe quotiiiane în doue ba şi îu trei ediţiuni, n'au pomenit încă de afacerea Maican, nici măcar ca cronicari. El bine, confraţii noştri sunt din cale afară nedrepţi. Răsfoind colecţiunile n6s-re el vor găsi că am fost cei d'înteiă după (jiarul Unirea, cari am înregistrat denunţarea făcută da d-nul căpitan Dimancea. P’atuncI însă nici un diar din oposi-ţie nu tipărise absolut nici o informaţie în acestă privinţă. Să cerceteze colecţia şi se vor convinge. S’a acordat d-lul C. I. Eustaţiâ, 4 k de divisiune la ministerul afacerilor străine, autorisaţiunea de a primi şi purta insemnele de comandor al .ordinului Franz Ioseph (Austria). X La 7 Aprilie 1888, ora 3 p. m., se va ţine licitaţiune, în BucurescI, la ministerul de resbel, direcţiunea geniului, pentru darea în întreprindere a instalaţiu-nel distribuirei de apă, aşezarea closetelor şi a băilor pavilionare la noul spital militar din BucurescI. Pentru cunoscinţâ se pune în vederea concurenţilor că acestă licitaţiune se va ţine în conformitate cu art. 40-—57 inclusiv din legea de comptabilitate generala a Statului şi caetul de sarcine. X Se scâte în licitaţie aprovisionarea pe-trişului necesar în campania anului 1888, pentru remonta şoselei Bucurescl-Mihăi-lescl din circumscripţia IV. Licitaţia se va ţine la minister, în ziua de 30 Martie 1888, orele 4 p. m. Valorea după devis a lucyârel este de iei i 19,494/ bani.,20^: iJ Buletin statistic de mişcarea bâlelor contagiOse ce an existat între animale în diferite localităţi din ţâră, după sciinţele primite de la 25 Ianuarie până la 1 Februarie 1888 : Vărsat la ol în judeţele Botoşani, Dorohoiâ, Roman, Suceva, Tulcea. Râe la cal în judeţul Dorohoiâ, la bol în judeţul Suceva. D-nu G. Panu despre^Regele N’a fost d. G. Panu tot-d’a-una duşmanul de morte al regoluî Carol, care nu vrea să calce Constituţiunea ţârei şi în loc do a domni se încapă a o cârmul prin propria sa voinţă şi după placul conservatorilor. Iată, de pildă, ce a scris în cesti-unea regaljtăţeî şi a atitudine! conservatorilor naţiei faţă cu ti'onul actualul director politic al Luptei în anul Î881x pe când era director politic al diarulu'i Liberalul din Iaşi : Pe upă ce mal întâia ia ua topor în mână, dar abia deschide uşa şi tâlharii năvălesc asupra lui cu groda furiei lupilor fiâmândl ce se asvârlă, năuciţi de turbare, pe prada nenorocită ce le www.dacoromanica.ro < cade în cale. Din câte-va lovituri de măciuci, îl dobără la pământ. Se reped a-poi şi sting lampa, pe care Ion Băilă o aprinsese înainte de a eşi afară, iar pe muma acestuia, care începuse sâ ţipe, o trântesc jos, îl pun în cap nisce ţole şi unul din ei se pune peste ea strivind’o şi dicându’l să tacă, căci alt-fel bagă cuţitul în ea. Travestiţi în zeghii trenţâ-r6se, spoiţi negru pe ochi şi căeiulele ln-târse pe dos, bandiţii iaâ la bătae pe Băilă, somându’l a Ie da banii ce a luat pe vacă. In zadar spusele acestuia că a cheltuit acel bani. Totuşi la rugăciunile şi plânsetele acestui nenorocit, bandiţilor începe a li se frânge inima şi cad în înduioşare de par-că ar voi să renunţe la fapta lor mişelâscă de a chinui pe un sărac ca şi el, dar acâstâ renunţare nu. îndrâsniaâ s’o facă fără ştirea şi consim-ţimântul capilor de1 bandă, carii erau a-fară de padâ. Eşiră afară pentru a comunica acâsta căpeteniilor lor, dar a-ceşlia ÎI îndârjiră din noă dându-le in-strucţil cum trebue sâ reîncâpâ. Reintrară din noâ în casă şj torturile începură a curge cu mal multă înverşunare. Vâdend cu tote acestea, câ nu isbutesc sâ smulgă acestui nenorocit preţul vacel ce vânduse, unul dintre aceşti bandiţi se adre-sâdâ celui alt tovarăş al seâ dicbndu’l. „Mâl frate Godine, trage, mâ, jar din sobă, sâ’l punem cu ochii pe jar.‘ Godin râscoleşte jaru în sobă, iaâ împreună pe Ion Băilă şi’l bagă cu capul în sobă. Acesta simţind grozava dogore a focului, care începuse a’I arde pârul în cap, fruntea şi una din urechi, care sfârâia pe cărbunii aprinşi, simţind că are să’l plesnescâ imediat ochii, abia putu să strige : spuiâ l'spuifi ! iertaţi-mâ ! II scot capul afară din sobă şi nenorocitul Băilă, rugându-se să’l ierte, le spune că banii luaţi pe vacă se află puşi în pod într’o târnă cu pome de mere. Degrabă unul din ei se sue în pod, dar se reîntorce spuind câ minte, câ în pod nu e nimic. După ce’l mai dă câte-va lovituri, îl silesc a se sui cu ei în pod. Suindu-se, caută, într’adevâr, într’acea târnă cu pome, scâte din ea acea mise-jahilă sumă de 20 lei ce o luase pe biata văcuţă ce o venduse, din causa nutreţului ce nu’l avea spre a o scâte din iarnă şi o dă acestor dihănii, ca sâ ’şl scape viaţa, apoi lui Băilă îl porun-cence să stea în pod, să taca din gură, căci alt-fel se întorc şi’l înjunghie, iar el se daâ jos, es afară şi dispar. Pacientul Ion Băilă a recunoscut forte bine pe Gheorghe Cernat, Radu Nica, după bubele ce acesta avea pe mâini— mâinele nefiind vâpsite negru ca faţa— la flacăra focului, când l’a băgat cu capul în sobă precum asemenea şi pe Godin Apostol şi Dan Epure atât după statura sa, cât şi după pronunţarea numelui, când Gheorghe Cernat, Radu Nica a dis tovarăşului sââ : ‘trage jar, frate Godine, sâ’l punem cu ochii pe foc!‘ întâmplări din Capitală O dramă conjugală.—Mare nelinişte la şoseaua Golintineî. Adi-nopte pe la orele 3 p.m. vecinii cu casele în cari locuieşte d. locotenent în reformă Tiberie Stân-ciulescu aâ fost deşteptaţi prin sgomotuî ce ieşea din acea casă. Voind a şti ce este, omenii ieşiră din case şi alergară în curtea caselor cu Nr. 3. Aci o scenă dramatică li se înfăţişă. D-na Stănciulescu era pe aci ,să fie strangulată de soţul sâu. Nenorocita a fost scăpată din mâinele bărbatului de către vecini. O Perdut.—D-na Maria Gartanovici din calea Victoriei No. 169, mergând ieri pe stradă, a pierdut un portofol cu bani. Avis celui care l’a găsit. O Scandal. — Matei Tudor şi Orzaru Ion aâ făcut mare scandal în strada Mihal-Vodâ la cârciumarul N. Munteanu, a cărei prăvălie aâ bombardat’o ca pe cetate turcâscă. Uşile şi geamurile aâ fost distruse. După intervenirea comisarului de poli'ie al secţiei 25, s’a încheiat un ar-mistiţiâ între părţile beligerante. m Copii-furi.—Băieţii Al. şi Zaharia To-mescu, s’aâ introdus pe la orele 12 şi jum. în locuinţa d-nel Mariţa Popescu din calea Plevnei Nr. 164, unde după ce aâ spart lacătul de la o uşă aâ furat o brăţară de aur. Promit mult băeţil 1 O 7 ? ? — Prăvălia d-lul Ionescu Hara-lambie, din şoseua Mihal-Bravul, a fost sigilată, proprietarul declarându-se în stare de faliment. Adl nopte aceste sigilie s’aâ găsit rupte. Frumos de tot. Arestat.— Individul care a voit sâ sugrume pe servitorea d-lul Manuc Ivanto-glu din strada Aurelia No. 17, s’a arestat. Acest individ este un ungurân anume Vasile Braşovânu. Fiind interogat, individul declară că a avut intenţiune sâ necinstâscâ pe femeia Lisabeta şi acesta opuindu-se, el a strâns’o de gât. Individul s’a depus la Văcăreşti. ■î îf) Nenorocire cu lampa. — 0 nenorocire era cât p’aci sâ se tntîmple la d. Cri-stache NedelcovicI din strada Golţel No. 59. Sâmbătă seră In camera d-ei sele s’a spart o lampă; focul, din causa câ gazul s’a respftndit pe jos, a atins mal multe obiecte. Doi copil şi o bonă aa fost pîr-liţl de flăcări. 4» Sinucidkfe.—Mihalache Dnmitrescu din Oboru de vite No. 5, a vrut să se stranguleze, dar mulţumită intervenirel femeiel sale a fost oprit sâ se sinucidă. Dou I'jtprite. (Serviciul particular al Telegrafului) Paris, 19 Februarie. D-na de Mouy, muma ambasadorului Franţei la Roma, încetând din viaţă, d. de Mouy a trebuit sâ ia un congediu. Figaro asigură că d. Grispi primind pe d. de Mouy înainte de plecare, rugă pe ambasador sâ presinte omagiele sale d-lul Carnotşi sâ ’l asigure cânu este animat de nici un sentiment galofob. Paris, 19 Februarie. Se scrie din Berlin jurnalului Dibats că ar fi vorba de călătoria Ţarului în Polonia la primă-varâ pentru a visita trupele tăbârîte la graniţele austro-germane. Sofia,|19 Februarie. Scirea publicata de Temps privitore la independinţa Bulgariei e absolut ne-exactâ. Q OirtE s; Servidăparticular al duce semne ptite afla lucruri ascunse : comori, etc. ARE MACASIN DAVIO ADANIA Agent de Publicitate Str. Corbului No. 6. Primeşte anunciurl, inserţie şi reclam pentru (Jiarul nostru, şi pentru or care alt (Jiar din ţără şi străinătate. BAZAR DE ENGLITERA Sper 08 Onor şi sunt sigur efi Sub semnatul, am on6re a anunţa pe Onor. clientela mea atât din capitală cât şi din provincie, că cu oca-siunea tarifului autonom, am deschis aci în ţâră # MA E FABRICA DE HAINE PENTRU A.T L Şi BAETI In care confecţionez haine, după Ultimele Jurnale, din stofele cele mal bune ale Europei. Asemenea mal putem efectua şi orl-ce Comande, în timp de 24 ore de dre-ce posedăm uu mare deposit de stofe fine din cele mal renumite fabrici. Public pi clieutela mea, me va onora cu visitele ddor, spre a se convinge ele marfa confecţionaţi! aci in ţSra, va fi pe deplin satisfăcuţi. Cu stimă, H. LEIBOVIOZ. CASA DE SCHIMB TOMA ŢACIU In Noul Palat Dacia-Romania- No. A- — Strada Lipscani. — No. 1. - BUCURESCI Cursul pe «Jiua de 8 Februarie 1£8& Cump. ' Vămi. 5°/0 Renta Amortisabile. . 5°/0 Rentă Rom. Perpetua. . 6<70 Obligaţii de Stat. . . 6* o „ O. K. R- Regal. 5»/0 , Municip. vechi lO l’1”' » Gas» Pens. ‘1001 5% Si'isurl fdneiare Rural 70/0 * * ,T u 5% . . Urban 6% » » , » • 7°,o » » ■»> • 57» > , ‘le Iaşi Impr. cu prime R ucur. 201. b. Los. Crucea Roşie Italiane. Acţ. Bancel Naţ. Rom. 500 1. 5®/o Comunale noul . . Banca Prevederea. . . DIVERSE * 1 • ‘ > if Aur contra Argint. . . » , Bilete de bancă Florin Wal. Austr. 1 Mărci Germane.... Bancnote francese. . . Ruble de hărtie. . . . 92J/: *. 0 / 89- - 733/ 210— 88‘|2 104- -85'A 95 -1021/* 75— 34 28— 15 -80 15 80 200— 124— 100— | 101 215—1220 931,. 91 7, ' 74*/, 215— 89'/* •105— 86— 96— 103— 76-38-81-r I M 16 -16 H 2021 126- RESTAURANT ELECTRIC STRADA SF.NICOLAE DIN SUL IUI, VIS-A-Y1S de BISERICA (IN PALATUL SOCIETAŢEI NAŢIONALE DE ASIGURARE). Sub-semnatul am onăre a aduce la eunoscinţa Onor, Public că la RESTAURANTUL „ELECTRIC41 deschis Inea de la 8 Noembre 1887, se găseşte mâncări gustoso şi alese, eu preţurile cele mal moderate, şi ca să ’şi faeă eine-va ideie despre eftinătatea fabulâsă a mâncărilor, notăm aci mal jos preţurile : BUCĂTĂRIE FRANCESĂ SI ORIENTALĂ Vinuri Indigene din Podgoriele cele mai Renumite Cu preţuri cât se pite de moderate : Serviciul nu. lasă nimic ele dorit. Cu deosebită stimă, ANTON UROSEVICI. & Trăirea va »vea loc irevocabil la 28 Februarie 1888. "W ^y^y^5* ^ mmr MAI1E LOTERIE DE BANI ^ ii ii u ± I Mdşă diplomată din Streinătate BANCA NAŢIONALĂ A ROMÂNIEI SrrXJA.TIXJ3STBA 1886 31 Ianuarie ACTIV 1887 23 Ianuarie 29 33289949 nn » > amortis&rea Imobilelor j 196998 196998 2624737 Imobili . 1 . . 3146454 3146454 144884 Mobiliar ţi Machina de imprimat . . . • 127594 127594 52852 Gheltuell de administraţiune 47827 52137 24417471 Deposite libere • 29812317 31379817 14270433 Compturî curinţl ; . . 25535568 22755001 8534781 ,, de valori 8997622 9096534 156765587 12000000 PASIVU Capital i . 173170652 12000000 175437150 12000000 2004183 Ifond de reservă 2580078 2580078 167322 „ amortisarea Imobilului. I . . . 22911» 229114 101703290 Bilete de bancă în circulaţiune 101659970 100418425 2908154 Profituri si perderî ; Dobândi şi beneficie diverse . , , , . 2942815 2942815 144075 120110 150385 24417471 Deposite de retras . . . , , i ; . , 29812314 .31379817 12050063 Compturî curinţl . 22394350 24290501 1371029. » de valori: . # . . ; ^ . 1431898 1446015 156765587 173170652 175437150 ? oo •30 00 O) 3 u & © 00 (M A 3 O O > o h Autorisată printr'o lege specială şi modificată prin deerit Prezidenţial de la 10 August 1887. , In profitul Copiilor de sclavi născuţi liberi, de la 28 Septembre 1871 în Provinciele Pernambuco. Vinderea totală a celor 200,000 de bilete ale Mar el Loterii Brasiliano diu Pernambueo, ce s’aă emis, fiind recunoscută ea imposibilă, Escelenţa Sa Guvernorul Provinciei Pernambuco a decis şi a ordonat prin actul de la 16 August 1887: 1° Ca numerul total al biletelor si se reducă la 70,000 numai (No. 1 penă la 70,000) şi prin urmare planul se va modifica precum urmeză :. 2° Ca tragerea fixată, pentru a avea loc oficial şi in faţa autorităţilor competente la 88 Februarie 1888, nu se va putea amâna sub uicl un pretext. 3® Pentru ca tragerea să pută avea loc şi mal cu semă pentru deplină regulă, biletele cele vechi vor trebui si fie schimbate in bilete noul. Acdstă lotorie este garantată prin legea votată de Adunarea Provincială din Pernambuco. Fondurile necesare pentrn plata câştigurilor sunt depuse la Banca Naţională a Brasiliel. Cele 6 numere cari vor câştiga primele prinoipale se vorpublica cel mal tărdiă la 10 Marte 1888 în tote jurnalele din orient 6ră lista generală şi o-fieială a tragerel va apare în numerul de la 3 Aprile 1888 al diarulul „Le Moni-tour de la Chance Universelle“ din Viena, organul representantuluî nostru esclusiv pentru Europa şi Asia. Lista oficială a tragerel va fi trimis gratis Ia toţi interesaţii. Totuşi câştigătorii vor fi în-sciinţaţl prin depeşă său scrisdre particulară. Câştigurile vor fi plătite în aur după cursul schiml ului din Paris. Tragerea oficială la 28 Februar 1888 DETALIUL PItEMIELOR 1 Lot de 750,000 1 „ 125,000 l * , 50,000 3 Loturi de 25,000 12 » , 12,000 17 » , 5,000 38 » 2,500 50 » , 1,250 80 , 500 120 , 250 700 » 125 700 75 7,000 » , 50 8,723 Premie de 1.952,500 Praii Câştigurile trebue reclamate cel mal târzia uu an dupe tragere, adică îuainte de 16/28 Februarie 1889. După acest termen câştigurile nereclamate vor fi prescrise tn folosul Provinciei, dacâ Adunarea Provincială din Pernambuco nu decide abandonarea lor în profitul coloniilor Orfelinilor Isabel. Documente ce confirmă modificarea definitivă a acestei loterii şi legalisate de consulatele Franciei şi Âustro-Un-gariel din Pernambuco sunt depuse şi pot fi consultate la direcţiunile (Rarelor : ‘Neologos., diu Constantinopole. ‘Amalthia, din Smyrna. ‘Telegrafos, din Alexandria. ‘Bosphore Egiptien din Cairo, ‘ Acropolis, din Atena. * Telegraful, din Bucureşti. Tragerea va avea loc irevocabil la 28 Februarie 1888. La 70,000 bilete 8,723 vor câştiga inevitabil, eeea ce face probabil de a câştiga un lot la 7 bilete. După cum se vede şansa oferită este eu mult mai considerabilă decât cu celp-l’alte Loterii de acelaş fel; este uuica ocasiune d’a cerca serios norocul şi d'a câştiga : c b, Cel cari doresc să’şî procure bilete de aceste, trebue s’o facă cel mai terdiil Înainte de ls/21 Februarie 1888. Un bilet întreg original Franci 100.— Drachme 125.— Lei 116.— Ruble 45 0 jumătate bilet original » 50 62.50 58.— , 22.50 Un sfert de bilet original » 25 > 31.25 29.— , 1125 0 fiecime de bilet original 10 * 12.50 11.60 4.50 0 două decime de bilet original 5 Tf 6.25 , 5- 5.80 2.25 [ 5 l a* ^ vă r**» •5 $ s & s « .S r>) < Numărul de bilete ce rămân de văndut fiind forte mic, nu putem garanta efectuarea ordinilojr ce ne vor sosi prea târdiil. ►a -î P CK. 6canei No. 12. Direcţiunea generală■ Un student dispuueud de câte-va ore libere, caută o meditaţiuno pentru cursul Primar ţi Secundar. Pentru orl-ce cereri, a se adresa la Râacţiunea aceatnî ^iar. ■+S es s *S u CC C •fH rs o GZ a? S cn CEA MAI BUNA PUDRA PENTRU FÂŢA P01M LDl'LElCHNER O *3i rs « a> •O cn o 25 Şi ’JPÎUIIDIEA IEHEMHEMH A ILHJH IlilBaiDIBIHIBE Aceste fabricate renumite sunt întrebuinţate cu pref.uinţă in cercurile cele mal înalte şi de către primii artişti. Ele dafi feţei o înfăţişare tînâră frumosâ. Se află de rîuijare la fabrică: Berlin, Sehiltzeustr. 3! j şl pe ia tdte parfomerille. Cele veritabile sunt numai în cutii închise pe cari suni imprimate firma şi marea fabrice!. — A se feri de multe contrafaceri, a se cere numai : I.E1CIIIN Dl t pudra grasă L LEICHNFJ? CHKM1K-P A R F O M O Rş MJ. XJUx VAXiVAJAA, Furuis_ Teatl. reg.al di„ 1}0igiri eul aBftaansii. iMWiiiiMirmTnr’ti'ii'i i-n-tn i"— n............... ii' S’A. DESCHIS MARELE HOTEL OE LOM»IH BUCURESCI. — 76, CALEA MOŞILOR, 76. - BUCURESCI. H h Reparat şi mobilat cu totul din nocu— Se găsesc camere de la 1 leă şi 50 bani în sus.—Asemenea se închiriază camere mobilate cu luna.—Serviciul prompt, onest şi preţuri moderate. — Se găseşte grajduri pentru cai şi şoprone pentru trăsuri. DE ÎNCHIRIAT PRĂVĂLII MARl ŞI MICÎ Proprietar, CORNEL IU KALINDERU. .www^daoorDmşş^ ,^^, no., 9o. OJ*BOIUBraOIOOBp MMAV i “ţOţOAnS ţosuiţead,, BajBuoţţounj bj uio8inoa.i şs BJ9 9ŢOA0U 99 ‘[DUn BJ ţUţd ţlţlSoU JOJţJ -oţg8ajB jojaranu jnoţqBj gp 9.ibo ‘*Buriţ -mpj, : ţounijisodo jb ţBSţaoţriB jtiub8jo şzgăijE rano ţdmp ‘uţfeou qţBpţpuBO n.n -uad BţOA B ‘ţBagdBOU ‘pB90?J I,9JB9 ajţl?l -nfoiduii aţuasouno ap ţyţB ţţBja iâ aţuj -BU BUI op PB9I^ 96 IţIOţg8ejB BOŞQ ’BJS90P BJ 30Bjd -radbr 96 aqâaoţuţgjgpuî as ‘gsjoApB Baţ -JBd ‘ţrayo ad I jşAapBau un auijsns b ap o8uidsaj a« gou po ţâ ‘nuBajoţsody ţnj-p B B90B Uip ţOIU ‘piţSţm BOţJB.d Uţp PţU ‘ţBjsiso b,u şmoAns ga aţsa ţiugAapy l tn.iŞA9pB aţsa aaBj) ;tr -am.ti.iv> •ţou raapuţţ -aad »nuB9Apg ţnţ-p Buun ut ţBţparai ţBţ -oa b 9JB0 ‘boj-jj jb jm8ajoa uj ţaţfţsodo jnţBpipuBO ‘aţţţ -f) -j -p jBaunjB Btq' •ţnjrqoo -ţţau jb JoţnB j-p apujţaid —.jmmţjnuad ţBJOA B 9JB0 OUB8APS -p ţBOUniB B,']* ■aaBţoA ap BjauiBo uţ aipioţd uj iBoipo ţis?8 b4s psuţ jnaqj •BS B0JOABJ UI ipo ap -ns* -sga -F9 Buoypunj iiiind b(Si ţă ‘miBaţoţsody ţrq-p b aaţţjaun o ţyo ap y ţtiţnd b(u ‘ţBţsţxa b P9I9AHS poup ‘uoiaAns ‘ţoap ii ‘nuBajoţ -sody ţnj-p iţioţş8ajB aaţuţp aţjBd puşopj bo ţeunţţţsodo jtuib8io ţânsuţ aaipa ap ţoejţpuţ poui ui pjBţoap as ‘jou niţuad Ibjoa ţiB 90 ţuoişSaţB ap jnojqBţ ut pupa -n8yeu ‘i0oi9Ans B0jBuoiiounj ţndaouţ y e apujţaid as aauo BJ ap oţio8Ţj£) j-q •janoijd pop no naoţşSajB ‘oi.io8i.q) *3 ţnj-p eiaumu ‘gzaţaad as iu ao aojiJOţg8ajB aiauinu a.Tţ -uiad gzgar8ij popp ppBA ii euio-ţio aţirag •lou njţuad ţBţOA y b puţţaad as ijbo .lOjţaoţşSajB joinţnţ ejaiunu ap ţnoţqBţ poqqnd jBunţjnj* •i£b aiâaaaAapp o ţaunţjţsodo jb ţusu -oţnB juubSjo punţB ‘siţ> uib ao naap) •nuBaj -oţsody inţ-ţ) e aoţiţaun o ţpo ap y inţ -nd b(u ‘ippixa b poiaAns poup ,‘BOiaA po ‘aupiiuaAui pisşob bj puaţiund ‘inoaji \na9u1nu ui sţţ) mu iof,j •piJ08 u-p un ;soj b ,‘iaoi0Ans‘ bbjbu oi^ounj indaoui b,s aana bi ap ‘aJBUian uiad ii ijnoqd snop ţBnj b 9Jbo injoiaBaţ -b po ‘(nuBaţoisodyi 'p ţnopj b,u ao Baao) >‘BOi9Ans*'|BUOi}ounj b po unds ‘nunaioţ -sody -p ţi bo ‘ininiooiiJB ib ao^nB l-(J nounjj •p no iinoojuî b4s ii îBjnţpiui Bts ‘ooanţq Bţ b idBou ii Bnţ^i pţoţ uapai aţpd nu ii ABUjoq aisa po suiţaad b o-ibo ii pabj -b ed pjţqf) inq-p BaiBţiAiţoB ii BpuB^Bd -oad ap pluinqaaţ pşab ijbo ‘işs aoţioiuiB jojninţ b ii nuBaioţsody ini-p Bţuaţsisuţ pdnp iBumu po ii ! ;eiuoi}[sodo ap ţno -souno njaoţou ţi ‘nuBaioţsody înţ-p Bpnj ‘plţqg aqoBţsoQ *p ţţăa b ‘aoiBţnaos bo nounjţj 9B[ooţN -p ţia b ap aţuiBuj linţoţ ‘iuţind iao uţp ipo ap pupano ibui ‘lijnui iao uţp ii.ios bj ţia b ap ţBanţBu aţapj ţi ap ‘bo pouţ pţţn pyun BaunţiţsodQ •iuţind ibui iao uţp ţpo ap liaos Bţ puiano ibiu psuţ ps ijţnui 100 uţp bo ţBaniBU Bje iopo ; laj-lţB iBţdui'aţ -ui y jb(s pupo ‘ţţqBoţţdxauţ ţounţB ibui -nu ţnapd y jb,s ţi ţBanţBU aţapj ţnapd b,s ţnaonţ ‘oţ|> ‘BţsşoB ţnţ)ŞA b auţo-iao naţ -uad ! og— ‘jl ipo ap pibs ui ppyB as nu launţiţsodo pe ap iJ0ţp8aţB pupa ad ! pjau -ţuiţp ap asBunpu as apun ţBUjag uq-p Bţuinooţ bj ap ppBuipag ilţuaA ‘ţaţiou ib ap iaoip2a[Bpţns Bun aţsad pBţjB as ‘aaa8 -aţB ap BţBs uj ‘mţnoanţq bojuiujoj B[ po psuj înţişA b auţo-iao naţuad ‘ înţniooţţJB ţB JoţnB aţţqpaouo ‘Bţ-p naţuad înuinu ţţqBoţţdsauţ aţsa ‘iţjoţBţnJos ţi iţJBţaaa -as ijaos bj as-npup8pai po aunds ‘pţ-j inj -nţŞajoo Baaa8ajB bj injnoanţq BaaBuiaoj eadsap puţqaoA ‘injnjooţiJB jb joţnB -q ^•aSuţAUj ba juBq uţad ‘aunţidnjoo uud po Baads b iBţaoui b,u ‘uoţpSajB ad puţnjaadsap ‘Baunţţţsodo ‘ajBs iaiţinaaau b aaapaAaad pjspoB pţQi no* : Baunţlno -ţjdsa aja bj pţBSoppB Bţnqeaţ po iBiunu bipib ‘aţBJpAapB ţuns ‘,ua8ajB ui bs Biţi -naaau înţipAaad b Baunţiţsodo ajBaoţoaja laţUBduiBO jnindaouj bj ap* : po injnjoo -ţlJB jb aoţnB inj-p ojb ioap ajaiuţAng l ţdBj isaoB Boţjdxa aap Baţ -nd jBj's ‘laţiţsodo BaţJBd mp iuBq ap aiBj -nojBoau uuns aoun BajusapA ţi laaSajB aisaoB uj injnţOA b iJpţaaqţj aţţiaaApsap loun Bjuaţsţxa oiţuipB JBts nu pobq l ianţoA ap ioa£>-aidai aţsad ap jşuinu un ţunjţui pţgd ps ‘îUBi -ooj ui aoipf)9i 10iu ‘aoip8ajB piu aisa nu aauo ‘nuBauţiţoA-ttosajooţN apzBr] -p po ‘oţf» ‘apaaa irqnd b auţo ‘BourîauţduipQ bs Bţioui ad ap aţaapAsţ njţuad ţaţ iţui Pins Bun ^npupaaa iBJO inisaos launuioo IBipjB b ao liuţoA iajaa BajţiuţiuB ipo ap ‘lUBiooj uţp iţaoip8ajB aaipo aaupuBuiooaj apnjjţi ţdaap pupABau ‘înţnjapnr ţi injni -bjo uţaais ‘nuBouţiţoA-nosaţooţN apznq •p pb apaao ţnţnd b auto ‘jŞAapB uj j BidaţiB BA-auţo Baţnd as ipo ap Iţnui ibui ţnopj b ‘laaâaa no unsţaniapui 0^ anqaaţ ‘Ubsjpa jojţuBq Baaaţnj •Bsnjaa ţ,-i aojuoiaSajB Bajapaaoui ojbo ad iBpuBui un aSţuuis piod ps aiţoţjţ aaadouBui uţad ţi ‘aiuajoiA ‘aunţidnaoo uud bo iBiauinoui b(s nuBajoţsody ţ-p IBiunu iiBuraasaa pB(s ţi Baunţiţsod saţai -uţ pB-ii, ;,,bia ‘nosaqoy ‘Aouţo^\ iţu-Q l Ba'unţiţsodo BţdaiiB saind as piţinaa ao Bţ ‘psoţauţind -au ‘pţBuţqzap ‘pţBsţuBSaosap ‘pţBţqooaQ ,j aosapjg aşAapu injnsoţpopd Bang* •,iaa8aţB bj bs Bţţinaaau infipAaad b Baunţjţsodo ajBaoioaja iaţunduiBO jnindao -ui bj ap pouţ* po BjBjoap b uud adaoui modfţi uţp injnjooţiJB jb joiub ţnuuiOQ •laagajB bj inoajţaa y as b apuţiaad asrao ajaidBj uţp aijnui ţoiuiţu ţi Baaqjnds b ap Bjuţţnd jţqBaap -ţsuoo poui ui iBjnin nB-au ‘iou naţnad azaţoA ps iţnqaaţ ijb pgs ţnsţAB pdnp ao JojŢJOipSaţB.JOjnîni ajaumu ap pojqpi un pupoţjqnd ‘vununj ‘aţBOOj launţjţsodo jb IBsţaoinp juubSjo ţpo no. ‘iţnui ibui ţpi -b no ‘ţuasaad magumu ui aonj o b uiau -ndoad au ‘inoaaţ jnaşinnu ui aonj ţnind uib^ psui ao Baajţ) aunţlnosip ap ţţqţidao -sns ibui ţi 8jbj ibui drapa un iBiuasaad y JB-au ‘jnţsajţuBiu ipo ap sţoaad ibui ţi IBjţBiap ibui puţy jnjooţiJB ‘linţoi ‘ţunţj -uaAUţ ţi unaşAapBau liBajaoB ‘jnijB ţi ‘jnun ţi ‘puşuţjuoo ţi aoAsţ ţiBjaop uţp puţuaod ‘aonao ap iJbjj iuns rooţiap ţi IsajţuBta ţiap ‘ţopo ! isajţuura bj ipo ap ‘jooţiJB isaoB bj puaano ibui apundspa b IBiBţB y uiB-au oood^r uţp jnjooţiJB ipiuj uiBţiţo pobq quBioojj bj ajuaSajB ţnoaaiad PB(s rano injaţ BiBjaa nţşiui injnţ.8ajoo jb uiţuouB aoipSaiB un aauo uud ‘voodg jnjBţţ) uţp jnjqdţiJB uiasţiţo nu ‘nuuaj -oţsody inj-p jb ţsajţuBin jnsţp uiB bj ‘ţnoaai juaşuinu ui ‘sundsşj uib pupp jueiooj uţp aijjaBdiv _ u-urn ■ •••jnu.i0An§ Bu.inţ60ii ba pa ^pd.io aiitsodo uauauiasp o 1^ •iuniţ.ias -ap bj pţdpisB as po îs iaj ii.iquiaui iioi uj aaapa.iouj aa«tu BaiBţi.iouţui po ţi.muipj pib.ib aja ‘iou naiuaj l ijpîuiuauiB ţi i.tauhdiis0.id ©issob puui^suj aj) •jBUOţlnţţisuoo jnjoiiuoo bj Bjunuaî b puuipsuj Bţsşo -b iopo ! ujaawB vi aoadf j.v îs vţ.ussp u,v advo vpov ui ‘ridţsou }vjn.tojţta po doţ -vpvdf un (3dvpi9uividvd sjţspu jojţunţţit} -ijsui po doţvpvd} un ‘ţnpidodod po doţpp -vdi un spoa ţi adaoţad o BaţBiţaouţj^ n • i.ioţ.iagap 11.10111A ad pîuţu -auiB voodff ‘ţooţi.iB ijb unt.imj •pjBj aţsad bs Baaţupdpţs azanţadaad ii,ps bo bsjubSjo ba as ‘duiiţ B8iţipo ba BajBiţAţioajoa ‘ajoBJţsqB jojţapţ Bjuauţraaaad aadsap Bjaao joa as 3jbo ajaţ -ndna8 uj aţjBduij ba as Bţjţsodo pupo ţ§ •aioţ ap aţuţBUi .aiţţdţouţad* puauţjsnp nţjdoad jnjouiB Bipjpiuj joa aj bjoijb ţi Bjoun ţi—iiJoiBAjasuoo no iţjBjaqţj ţi IţlBJOouiap ‘iţjBoţpBJ ‘uaţiSBUţp : iţJţB no Iţun dţun bis iod nu po jaSuj ap iqnjs iao ad pSuiAuoo ps as-npuţjţs ,iţdţauţjd* ajasţz BiB ap BjBAaad joa as iţJuB8iJiuţ •BţUBzţz auauias ps bo niauaiuo ajauiţind 3191 BiBojdxa joa ‘iJpiţsouiiuB ap ţi ajjaa ap aAţioui ajaqoaA ţiuţiuBaJ joa ; jbu -osaad injnuisţoSa ajB îunţoţqpjs ajaoţui ‘ajţţJţquiB Biţosa joa as i*oia ‘loţisnuţp ‘UOlBAJaSUOO ţuns PO BJOIJB ---- IJBOţpBJ ‘ilBJOOiuap ‘ijBjaqţj ţuns po Bjoun aunds jo^ "BqpBJA ajpjn ps aiţuaui auajoţA aţuiA -no aqoaau bj aj-npuţidoi ‘ţaţiou iţoţui -b ajţuţjd as-npupnuţsuţ ajaiuajuţ aiBj -b iitps pB iojb aţjasara ap iţluuSţaiuj : 9J01JB a.iţuj obţ.ios .iBip jnţiumu ‘aţ.iBn.xqa^ 1 bj ap losaano -rig i-nuinid uj ‘11.10111 JsaoB(p aosaq -joa as a.iBO nj aţooţţ.iB anop uiţspS voodşp înţnjBţp jb .iguinu ţiBjaop is jmin4Jiuj‘jaAapp uj ‘ espi.ias opioj epaA as nins ejsaoB aji.iaraai ţ^ •iSijiui ap uiai as aapţ^» ajaun uinoe ‘yiţun siijjis bjs ba paiuj -ijouiiu yo uaunds as apun eg iaij -ţsodo ajunpup.T ţsyjyd joa ‘adpjdp ap ibui ap.in.ionj puaţbaA ‘eieiuouiui w *' J.! - t , J - r i i • wr:ăm uţp lijpm po asoţjas ijpuiai ţuns rano ■iB ‘aiBiiaofura uţp piBţiidap azapiasap as Bq.ioA B.10 apun ap ‘.ipAapB iij •ajţsou ajţ.xpţdaisB aisad iBjdrapiuj b4s BţspoB îs ‘iJnSius pţiurasap as as ţaţiou iţ.iBSjaApB bo uiBţdaţsB : a.iBfi -0.10 yoţra ibui Bao ‘piUBţ-iodraţ yoţra ibui bso uippc 'aj as: p.ipj ‘apnpj ap îuajoi^ isaop. pop.iţ gs ţBspj ray *aţiţsodo uj aoajţ joa ‘aSajB joa as ao piBpuj ‘po ijb.i -aqţj iţiBpipuBo ejţuip Bjoun Baţ.iBd uţp î.ivj,n6isfl pB po JBţqo nBapuţî -a.id aţajBţ^ •jnu.iaAng oujpţsgj gş ţi BaţBţţ.ioţBi.u azaiuBjBqBjţuoo gs aSunfB ba ‘aiţiuado pişauo pţspoB uţ.id ‘e.iBo ‘iţîpţi.iouira aji.iqpuaj uj eoa.iţ joa ii Bţjasap joa iiţgţţ.ioiBra ţţjqraara uţp aţ.iBd punq o po nBaunds leţjis -odo ajajBţ.p ‘aipţ ap snsa.id ibj\[ » BaţBţiAiioajoo'1 B.iaSjnj joa po iţsugp o.idsap paunds os ii injn.xao bab|s uj aţBoţppj ţiB.ia ^Bţndap JoţsaoB 01011.18],^ -iinui ibui îs 09 P-iusunfB if uţp ijbo ‘taiiţsodo jojiţBîndap înţnjauinu BidnsB ijaj. -ooos rţBaopj as b.ibo aij uj ţ injnu -jaAng Ba.iappo ap ţpo op—uţţnd ibui ioţu ţjnra ibiu laţu—Bq.ioA b.io laţţŢsodo aţB iraniji ap aţaipS -ţ.iţs ap aţuiuiB aonpB j,i nu auig Cffjuj abeutfţ—^-Kprjg q^oeu voiaj 3xS3 31 •pjBJOţoaţa BţuBduiBO bj aţjBd Bnţ b ap BaţBţjaqţţ igs jojţjqiuara ţsBj ja ‘iiaSajB bj aţJBd Bnj ba nu ţsisa.igoad jnpţiJBj rajBmqag Qg ‘pv.iSpg ■B.Tpuorj bj JopBSBquiB ţiuinu a ţuBjiqoy ap ajaţuoo pa p.inSţsB ag •aţjBnjqa^ og ‘vvtopp :rr,} ftvţsxxi (jiijniE.iSajoq, jv dvjnoijdvd jmoiadog) 3WV>I03131 V nd"-' £ Bzng njpuBxajy injn.iguaţ «ups -aad uj Baunţiţsodo pf>psijB ţ4 ojbo od ‘uo.lţ BJ ţBpipUBO jnoojBq bj puiAţ.id ţoqoq no jou uiapjj nu gs bo «au -nţiţsodo aosaoA rano ‘jnsj.i a.iadragi -sb iit ai panţnd nu Bzng jnţauoţoo ad sajB ub ijbo jeo poBp ‘puţţj Bsy •ţounţ -b ap launţiBuţis jnipnţs n.iţuad sunf -b ap ţuns sjj ţsaoB ţi ţdBj ţsaoy •ţoqoq no sjj un espos ‘ajetunn rtfigA iodB ţi asţ.xos -qns nuBaoiujpSog -jy -p puyg •ajara -nu. p£ba as p.ipj pjasţjosqns ţijnra jbui 103 -ijaijosqns aunpB4s Bjoţjnra ibui ajasBO bj ad pjasnp as ţi Baunţi -B.iBjaep esţjos ag 'Bzn^ injnţauojoo ajaumu ‘ajţun.iţuj poira o4.iţuj pjasnd -o.id xoBqip ibui jeo uţp nun po nopj aunisiAţp pţspoy ‘nuBOoiujpgo^ ţi 1.18 -ajj ‘nuBj xnţ B‘aranujajţ iBiunu iob iţuiuiB raoy •oţţ.iora aţjnra uboab ijbo ‘ifBqjpq liinui ibui BaAB ppo ‘pţBZ -ŢAip B8 îs BJ8 pjBUOIţBU Bpţţ.TBJ •jnţj ezpjnţg ed BţjB ţi jpţBţ Bzpjnţg ed bţoa Bun ‘gnop uj asBZiAip as p.iBU0i^0Ba.i Bpiţ.iBg -ajBui aţjpj asasnj aiuraog njţuad Bţdnq •ţiBaosouno j4 nu aranu uţp ioiu ţa uţp luaraiu ţi ep ‘luaAopţoui jojiubuioj jnuuiog ed iţiugp ii psajB ţi Bajiun aoBj b ii si.iBţj uţp jvţnţBţBJţ ajB aja.i ajao 9ţi|jpd uţp BAao adn.i b njţuad ţosaj -nong uţp ţao ad ijis ‘aijBnuBi g bj ‘isbj bj pţnopj ‘injnuraog BajaSajy •nmuos -qns d.ivo nupusd ttipo sprnnu oţos os nuyf umip ‘siuosqns nn t}jnm vo ‘jnţdvf ozouţsvd os inqoj} vsui, muofsj •Bznţ) injnjauojoo Ba.ia8 -jb aţjosqns as ‘.ioj jnujs uj nB.ia 00 aiuraop bj îîubj -idsB ap ţi Tauni]0B9J iiţBpţpuBo ap edeos ps bo njţuad ‘ţiBj uţp jjBaaqij ţţUBrap.i aed pjnopj ţoţpaţd aţsaoy •UIBJţS adţouţad ,un ad ogajB. b ii bojiu -n pţ^puj BiuBjoo.id b njţuad puesejaţ -uj as nu josa.mong uţp ţao ţi ţinj uţp ţţuyrao.1 po panopj ijbo fajaoţpad aţpţ iob BţgjB b aţţuuad ou nu .iBiţi ap jooţţ.iB ţnun jb supiţsaj jn.ipBg ‘6Q8T ©ţ-i'unuBj fZ BI ©pinţon bj ţyo op aSunfB nţnd nu psuj ojbo ‘ofvdpuiud opqiuv ut, Vfdnj ndooui miuvţ jsoov 0,^ 'ajBui.iB ţaun Ba.iB8ţuBoJ0 ţi .îOţiipţ.iaqţj joţ -nţ BajBang;sB uud ubuio.i ţnjnţBis BO.iBpţţosuoo ţi uţpjţs adţouijd inun Ba.iagajB pţBipautţ ‘.io|aţBdioin.id Ba.iţu -n ţBipauiţ BţoA pţjB-j-Bag 'aţadeo gs Baaop a.iBo-oij 00 jmiuiog ad ţi ajig -aţ ţi ipuBqop b njţuad ‘Buţsny uj BţjB ţi Bţsng uj BţţB ‘Bţojr.j^ uj Binp fpppu aunţioBjj o BsnBa pip pţBsţAip B.ia ţaţuip Bao Bpţi.mg o.iaqij ajao ajiunţiBU nBjnanq os ijbo ap joţţunţinţiţsuţ Ba.upuBqop njţ -uad pjBţdnţ as ‘B.iţuoo uţp ‘ţnjnjoţţţA ţiuarap i ţnjnţnoaaţ ajţunţţnţţţsuţ uţp aţod as 00 joţ Bdpos b naţuad pjBţdnj as ţuaţog ’p-iaţ uj LjpţuBrap.ij ijbui şnpojd b aunţÎBnţţs pţspoy ‘sţ.iBg uţp jnţBţB.iţ ap aţjun jojaţBdiouţ.id pţnopj ţsoj b a,o BOuniţBnţis aţţi ag •ţ0AOpjOJ/ţ[ jb uuiop bo ajps-.p ajaţ -uţjpd sajB ţsoj b ţoqoq no spi un no ranoa.id ‘Bzn^ ţnjn.igugţ ajţunţţuaţ -a.id ţoqoq no sjj un no Buiduijţuj b ( ţiq.iad ba au rajiţuiuiB pţspoy Bzng upj ţnjadţouţ.id b aţuuiop bj ţa.iaSajB BsnBO ţsoj ob ijbo aji.ip.infaadrai ap aţuiuiB raaonp -b au gs ‘bzu3 npuBxajy ap o.jaranu pţ.ipd a.iBO ‘uraop jujgugţ aţso ţuapuaţ -a.id ţsaoB po a.iBţ ii sns s'p b4s iu puyo ‘ţuapuaţa.id un ţţspâ B-ţi( bou -nţîisodo pg iuţii puyo umoB ţi^ •BZT13 -y inj p piBţoip Ba.ipsţ.ios rapsţjBUB puyo i uj uyraoa anSuţs un ţsoj b4]sj *ţiioţ no sj.i uib ii ţsajţUBui ţsaoB ţiţio ray •ţnosou -no B-oţ nu yţBp o ţoţu ţunţjBJţdsB ii eiuipueţ ţa.iyo b ‘ţBţin B-aj ţjniooţqo ţi yquiq ţa.iyo b ‘yapi uj yo.igţuj as gs ţi sţ.iBg uţp ngs jnţBjBd yosgsyjyd ys ŢfflUiţAno ap ţnza.io b ţa.yţi ţq.xoA u njţuad ojbo ‘uo.iţ bj ţuapueţe.id ţnun jnisajiuBui ţţioţ no ţiţio iub jb.ii -uoo ţnjnţoţiraoo ojoţsojiiiBra edng •ojoţnd bj oosouaj.t ţ.iBO ‘ţoeuiBO op ţuyra xoun injnajţ -Bq oundns ba os nu yoBp ‘ojbuoji -op no BÎuiuoraB jsb uţ.id ţţAn.idsi n ouy uţ ii o.iodoiiBui ap jnjaj ţoţ oof uţ snd b ‘ojaopifţra 0191 bj sjroa.i b ţsţinjosqB eâa.t un jBuoţînţţţsuoo 080.1 iin4.iţuţp 00bj b n.iţuod BOunţjisodQ «Jl pj wpiio it juppito nu snivmraid o ‘iosstraona 1 Ol! u 1 »fl i. Og •o.]^ 'ţaBuyq: upBjţg ‘BOumţB.iţsiuţ n;:)ssajs[ii Ă *0 * S '• oiinod Hoxoaaia 05 ’°N «P«-iţg ‘BaimjioBfiag 0 ju jBuţ osajjţ jd as aţajuaiuvaoqy •aţuţdueţiAiag ţ*eX-*P*ia UJ 'ţflo>A\ zţuojţ (j ‘vuvâufi neIA\ ‘3ţţimKA9|PZ 0BSOpj I{OpUJJ U9îA1l ‘i9{Soa 1®, uŢ9ţsnasvi:y ‘vţjţgfiy ■uopnoT ‘ o g ‘ţ99ijgţeojuţ cg‘pnoOij\f tfipHualo.t>iţ}6ug '3i.iv,| 'ewjuoţj «i ep aiuqd ‘em-p) y jţţgjn'q ‘bbavjj vţDUVdjl : uha.ipg as w ajBj.iuua.ijg uj *pi» as aţiioijqndau eţooţţjv yfnjex sb eţxouv.ijen ajoţsjdg yţiqVBnodaei e au viţowpea ‘auivjoai ii jiţiesup niţned 1 ţ 1 « j * * « U i»I 8 • ‘ “ U “ “ “ *®l l ‘ “ III “ “ enmjoaH •inwq cZ zinq AI -^*d ed iinpnnuy 3K VI3311 IS 1ÎL1I3NI1NY 8881 3IHYaH33J OI 1HHDH3W ojnntnjasajiqd as ajajnauiBiioqy ftZVd 9Z IfifJV&A îlSWfitdMD •tunj iaipo p gp gx li T vl oni 9S apjuvuvuoqy •nm| ia.iţ “ liiuj ospi u ub un niţii.'d 51 / OP iei Juv uj • : ojvjţjiiia.ijg iujiiox 8 ' îunţ is.iţ « 91 “ " îunj aspi “ 08 I0rI " ub uu naţnoj : 9J-31-1JSI(J TUJTIO J ’ 1UIIJ 191ţ “ îunj ub un ruţuej : Vinţdvf) ujjiioj :aiNanvKOffv Tniifjicax ixvii 01 axoi^isia îs iosaanonff ki sm ‘°k xix înMv TELEGRAFUL — 10 FEBRUARIE 1888 WWWWamm Reuşita nbstrâ era sigură din ’nainte, şi nevoie de control şi prin urmare de suveica, nu ar fi avut de cât d. Aposto-leanu, Niculescu, etc., care după cjisa întregului oraş traficase cu conştiinţele a-legătorilor şi care aveau interese de a se încredinţa că banii lor n’aa fost în zadar vărsaţi. Dâr ce să ne batem capul de a dovedi evidenţa ? Proverbul românesc (Jice : lM6rte fără bănuială nu se pbte,. La alegerile pentru comună (2 Noeîn-brie 86) oposiţiunea a pretins că n’a reuşit pentru că a esistat ‘strângirea rîndurilor ; la alegerea d-lul G. Nicolau (10 lanuare 86) de către oolegiul înteiu, n’a reuşit din causă a D-'/ ■ , ( UN AMOR MISTERIOS DE C. MEJtOUTEL Noptea Gu mare greutate Corentin ajunse până i la marginea părîulul. Câinii ’l duseră cu alaia până acolo. Numai când ajunse în drum scăpă de el alungâudu’I cu pietre. Timp de patru ore. Corentin spiona castelul ducelui de Vaudry şi nu află ni. mic. Vocea plângâtbre ce o auzise în a-cea căsuţă ’l făcea să se cutremure. El nu se înşela. Acea voce era a Ivonei. Gând însă iubeşte cine-va pe o femee nu pote să o acuze fără probe şi dacă ar fi vinovată întru cât-va ar dori ca ea sâ’l arate, să ’I probeze că nu e vi-, ţ .nituite ' eh novată. Depărtându-se de acea căsuţă, Corentin se întreba dacă nu visase, dacă ve-zuse lumifia înlâuntru, dacă auzise acea voce plângâtore care’i sfâşia inima. 0 putere supra-naturală ’l ţinea pe piatra pe care se aşezase să se odih-nâscă câte-va momente şi de pe câre nu se putea ridica. In acele momente el voia să alunge din capul lui ideile triste ce’l urmăreau ce ’! sfâşiafl inima ea un cârd de corbi şi păsări de pradă. Ţinând capul între mâni, el căuta să’şl adune ideile, făcea o mulţime de planuri cari de care mal nerealisabile, căuta sâ’şl dovedescâ sieşi câ tote presupunerile lui sunt falşe, când d’odatâ au<)i a-celaşi sgomot ce’l arnjise când plecă de la Plelan : O trăsură eşea din castel şi se îndrepta spre Plelan. Era aprope de fliuâ. Sgomotul produs de rotele trăsurel pe drumul nisipos se apropia din ce în ce de el. Corentin se scula şi se aşeză Iâ marginea drumului. îndată el zări trăsura care se apropia. Era trăsura ducelui de Vaudry care mergea forte repede spre Plelan. Trăsura era la vre-o sută de paşi departe de el. Când trăsura ajunse în dreptul lui, Corentin întinse braţele ca să oprescâ calul, să va Decebal şi sf. Vineri; ocolul cel mal scurt se p6te face pe stradele: Bă-raţia-MoşI seu Bârâţia-Văcâreştl-Călâraşl. Strada Moşi din Lipscani spre Sfinţi ; ocolul cel mal scurt se pote face pe str. : Sfinţi-Colţea. Strada Griviţa intre Buzeştl, Manea-Brutaru; ocolul cel mal scurt se pote face pe stradele Fântânei, Popa-Tatu. Poşta din streinâtate Via Iţkany n’a sosit astă-zl pierZând coincidenţa din causa viscolului ce a fost Iu Galiţia. Poşta din Constantinopole n’a sosit din causa imposiDiiitaţei ae a se trece Dunărea. D. general Al. AnghelescUj’şI a dat aZi demisia din armată. Aflăm că parchetul militar a dat mandat de depunere contra generalului şi colonelului Maican. Aflăm câ secţia II a Camerei a invalidat alegerea colegiului III de Vlaşca, făcută în persdna d-lul Bâdulescu. Secţia a III a Camerei a decis ca pentr u alegerea colegiului II de Brăila să se numâscă o anchetă parlamentară. S pectacole Sala teatrului Dacia. — Luni 15 Februarie 1888, Balul Caraghioşilor, mascat şi costumat. Petrecere colosală cu mal multe musicl militare şi naţionale. Carnavalul de Veneţia. Sala va fi iluminată a ,giornol cu lumină electrică şi lampi-one veneţiene. Damele vor primi la intrare un frumos suvenir. La ora 12 Nuntă ţărănâscâ urmată de nuni, popi, colăcerl, şi invitaţi cu cium-poierl şi taraf de lăutari în costume ca-raghiose. La ora 1 clasarea caraghioşilor prin premii distinctive la măscile cele mal caraghiose. Vor fi 4 premii : premiul I, 6 cigarete de chihilibar ; premiu II, o masă de flori ; premiul UI, un inel de aur ; premiul IV, şâse sticle cu viri fin. La ora 2 mare cancan a la Parisien, executat de 48 persone în costume ne-vâZute până acum sub conducerea d-lul profesor Fr. G. La ora 3 cotilon cu distribuţiunl de cocarde aduse espre pentru acest bal, esecutat de 3000 persone. Veniţi ! Veniţi ! Nu pierdeţi ocasiunea ce vi să presintă. Teatru Naţional.—Societatea Dramatică, Marţi 9 Februarie mare representaţiime extra-ordinară, In beneficiul d-lul Grigore A. Manolescn, I-a re-presentaţiune a piesei: URIEL ACOSTA. — Tragedie în 5 acte de K. Gutzkow, jucată la Burg-Tbeater din Viena. Traducţiune. «■PMliawa întunecdsă. Toţi omenii casei dormeau. Nici o lumină nu se vedea în castel. [, ţ Ducele era la locul de întîlnire şi a-ştepta. In tăcerea nopţel, Ivona auZi un corn sunând. Un moment ea stătu la îndoială. In urmă se hotărî să plece. Gu mare băgare de sâmâ deschise uşa camerei, coborî scările şi eşi afară. Trecu grădiniţa din faţa casei, unde ‘şl petrecuse copilăria în linişte şi apucă pe şosea. Gând eşi din curte, un came veni lângă ea şi începu să se joce în jurul el. După câte-va momente Ivona însă trimise pe câine în curte şi merse înainte. Ajungând la locul unde trebuia să se întâlnăscâ cu ducele, o umbră eşi din dosul unul copac şi IntinZând ţimendouă mânele spre ea, Zise : — ’Ţl mulţumesc câ al venit! Eşti un înger. T6te fetele cari fac ca Ivona, sunt îngeri în faţa acelora cari le Inşală. In acele momente Ivona nu mal ştia ce face. Ea era in mânele acelui om care ’şl bătu joc Ze ea. Gâte-va momente, ducele de Vaudry şi Ivona se preumblarâ sub bolta de arbori, unde nu pătrundea nici lumina stelelor. Ea voi să ’i vorbescă, El însă ’l vor- ! V£vw ■ rM /‘A ■ ,, . - bea cu atâta dulcâţâ în cât ea nu putu să resiste tentaţiunilor lui. Ea ’l rugă să ’l lase onorea, să e lase în pace. Era aşa de naivă în cât credea câ ducele are să se înduioşeze de rugă-ciunele el. — Te iubesc, Zieea ea. nsâ nu poi să fiă a d-tale. Nu voesc ! Vorbind, ducele o duse până în locul unde aştepta trăsura, De o dată Ivona se simţi prinsă de douâ braţe puternice şi pusă în trăsură. Se ştie în urmă ce s’a întâmplat. Corentin auZise vocea el când umbla rătăcind în jurul castelului ducelui de Vaudri. Ea era la duol paşi departe de el. Go-rentin era In stare să ’şl pună viaţa în pericol dacă nu ar fi avut ore care îndoială. In zori de Ziuă când Ivona se depărtâ de ducele de Vaudry, ea se ţinea de gâtul lui Zicând : — Jură câ mă' vel iubi totâ viaţa ta ! — Nu ’ţl-am făgăduit acăsta o dată! ? — Jură câ nu vel iubi pe alta. — Ah! ce ambiţiosâ eşti 1 — Jură! — Voeşti numai de cât? —■ Te rog, jură. — Jur! Jurământ falş care nu ese din gură de cât perVu a fi călcat în picidre. Ivona intră pe furiş în camera el, tremurând de frig, pe când ducele de Vaudry, vesel că a câştigat pe Ivona ’şl Zicea. — Prea mult cere acăstă fetiţă! drept vorbind, face !... Norocul lui Ion Gând Corentin se sculă, sorele era sus pe cer. Fratele Ini Ion părea câ se trezise după un vis grdznic. Capul ’I era greâ,, şi o mulţime de idei îl treceau prin cap. Abia ’şl aducea aminte de ce se petrecuse în aceanopt1. Un rănit căzut în bătaie şi care se tre-zesce a doua Zi în mijlocul câmpului pustiu şi plin de cadavre trebue să aibă aceleaşi impresiuni ce le avea Corentin. încetul cu încetul Corentin ’şl aduse aminte de totă scena ce se petrecuse în acea nopte îngrozitdre pentru el. Corentin nici nu încerca să se convingă de absurditatea presupunerilor sale. Realitatea vădită era înaintea lui. Ar fi fost nebun dacă ar fi stat un moment la îndoială asupra vinovăţiei Ivonel. Corentin pare că vedea încă acea trăsură care aştepta in întunericul nopţel pe Ivona, care o conduse în urmă în a-cea căsuţă, unde el îi recunoscu vocea. Putea el acnma să se înşele ? Nn putea să distingă vocea Ivonel? De câte ori acea voce nu ’l făcuse sâ tresară dea bucurie ! Acuma totul era sfârşit pentru el 1 Speranţa tinereţei lui era sfârmatâ. Ivona nu mal era pentru el! Dacă Ivona ar fi murit,, Corentin n’ar fi fost aşa de trist. Nu putea el sâ lupte contra legilor naturel. Ivona însă ’l trădase !... şi acăsta ’l întrista grozav. Necinstită, Ivona nu merita de cât dispreţul Iul! Acea fată cinstită, crescută într’o casă respectabilă, unde vedea numai exemple bune, fugise noptea, se aruncase în braţele unul om care ’şl bătu joc de ea, care o despreţuia!... Mândria Ivonel d’a fi amanta unul duce o făcu sâ comită acea laşitate sâ înşele pe iubitul el. Corentin pare-câ vedea cum Ivona are sâ fie părăsită de acel gom, cnm are sâ se căiască de prostia ce a făcut-o şi cum are să fie despreţuită şi alungată de toţi. Corentin căuta sâ nu’şl mal aducă a-minte de Ivona. Se hotărî să nu se mal ducă pe la ea, sâ evite orl-ce întâlnire cu ea. Şi cât-va timp Corentin se ţinu de cuvânt. Din acea nopte caracterul lui se schimbă grozav. Până atunci Corentin Cleguer era cel mal buh băiat de petrecere. Faţa Iui înveselea pe toţi tovarăşii lui. Unde nici nu te gândeai acolo ’l întâlneai şi tot-d’a-una vesel. El era conducătorul jocurilor In zi de sârbâtore şi la petreceri. Nici o petrecere nu sâ făcea fără el. Fetele se dâdeaă în vânt dupe el. Fiecare voia să fie iubită de el şi erafl ge-16se de Ivona Rebec favorita lui. Vara e sesonul petrecerilor celor de la ţară, mal ales când totul merge bine. Dupe o muncă de şase zile, fie-care căuta ca Dumineca sâ mal petrâcă puţin. In fie-care Duminecă petreceri şi joc In sate. Corentin, care până acuma era nelipsit de la joc, acuma nu’l mal vedeai, Toţi se întrebau ce i s’a întâmplat de s’a sel-bătăcit aşa. îndată se afla câusa. Omenii de la ţară sunt tot aşa de pricepuţi In asemenea lucruri ca şi cel de la oraşe. Pe cât de trist era Corentin, pe atât de veselă era Ivona. Acel amor care nu eră să ţină mult o făcea şi mal frumosâ. Cel doul faianţaţi nu vorbeau unul cu altul. Nici nu se întâlneau. Dacă cum-va din întâmplare Corentin zărea pe Ivona, căuta să fugă să nu se întâlnească pu ja. ■c.<* '■ I Ml il f r (Va urmă) www.dacoromanica.ro !**•’*«ri TELEGRAFUL — 10 FEBRUARIE 1888 wsm 5 -■Bl leiţi fii! nit Jn nl 9Jl -oi fin/ ea r>oi şi«i3 RenuMta UârtHr&îNfeă POLONE» S'a mutat în dosul Palatului Regal iaVfîâel&^răltlfianil, % 'SliV colţ) Lingă grajdurile PaWtuluî Regal Ifim loo fnlooti^Jajî / . • Ghiccşteviitor ui, presentul şi trecutul, pOte descoperi şi pagube, furturi, jndecftţl, ori c6 secrete ascunse la cari se interesGză cine-ya. Cine a-duce semne ptite afla lucruri ascunse : comori, etc. j&B MARE MACASIN Jf £9j. fi. DAVIO ADANIA Agent de Publicitate Str. Corbului No. 6. i~J5? Primeşte anunciurl, inserţie şi reclam i pentru diaml nostru, şi pentru or care alt (jiar din ţâră şi străinătate. BAZAR DEENGL1TERA Sub semnatul, am ondre a anunţa pe Onor. clientela mea atât din capitală cât şi din provincie, că cu oca-siunea tarifului autonom, am deschis aci în ţdră 0 MM E FABRIC* S E HAINE PENTRU BAREATI Şl 33-AJiîTX în care confecţionez haine, după Ultimele Jurnale, din stofele cele mal bune ale Europei. Asemenea mal putem efectua şi orl-ce Comande, în timp de 24 ore de dre ce posedăm un mare deposit de stofe Ane din cele mai renumite fabrici. Sper oă Onor. Publio şi clientela mea, m<3 va onora cu viaitele d*lor( spre a se convinge de marfa confecţionate ftci in ţâră, şi sunt sigur că va fi pe deplin satisfăcuţi. Ca stimă, li. LEIBOVICZ. CASA DE SCHIMB TOMA ŢACIU In Noul Palat Dacia-Romanţa. No. 4. — Strada Lipscani. — No. 4. BUCUR RS CI Curspl pe (Jiua de 8 Februarie 1888 Oump. | Vând. b°/i Rentă Amortisabilo. 5®/0 Rentă Rom-. Perpetuă. 6p/0 Obligaţii de Stat. b”/o » G. F. R. Regal. 5w/0 , Municip. vechi L0 fr. , Casa Pens. 3001. 5°/o Srisurl funciare Rural. 7°/0 » . » 5% . » Urban. 6°/o » 7°lo . , B’/e de Iaşi Impr. cu prime Bucur. 20 U b. Los. Crucea Roşie Ilaliane. Acţ. Bancel Naţ. Rom. 500 ) 5b/o Comunale noul . . . Banca Prevederea. . . . DIVERSE Aur contra Argint. . . . » » Bilete de bancă Florin Wal. Ausţr, _ . Mărci Germane. . . . . Bancnote francese. 92'/2 !Ot/2' 89— 733/, 21.0— 88>/3 104— 35'/, 96— 102' 75— 34— 28- 15 80 15 80 200— 124— 100— 93% SI'/, 893/, 74% 2(5— 89'/* 105— 86— 96— 103— 76- 38— 31- 16 — 16 — 202-120— 101— Ruble de hărtie.......|2i5—1220 ui }i >,V n"(fie< }*> i ANTREPRIZA BHR0METR1CĂ CTTIvAŢIUEA LATRINELOR CU MAŞINI PNEUMATICE No. 25, Strada Academiei, No. 25. Avaitagiele ce presintă sistemul nostru atit în pri-îinţa croiptitMinil cât ji a salubrităţii nn lasă nimic fle dorit, ceea ce ne fi pine în posiţiime ie a concura pe toii cel-l-aiţl din acest! biinfă. Onor. public te pdte convinge printr’o sticlă ne posedă fle-care vas, că vas&lo ts umplu cu desăvârşire • m** PBECIORILE NOASTRE SUNT CELE MAI 3CA2UTL, 1 Tragerea va »vea loc irevocabil Ia 28 Februarie 1888. MAHE LOTERIE I)E IUN! ELISABETH HAFSDIN -tu .DlOlUlJ n Ii/ lux L - M6şă diplomată din Streinătate ifV! • *L* Mfl* BANCA NAŢIONALĂ A ROMÂNIEI SIXXT^.TIXJZSTEA. SUMARA 1886 1887 31 Ianuarie ACTIV| ,fAoi,,F 23 Ianuarie 29 J 33289949 pl ^MODstii. § « • • t • i «f„) vj • ■ 32097245 32261328 1 25852740 asa(Bilete ipotecare 25708120 25708490 3258310 Efecte predate la Casa spre încasare. 3406583 6423767 17208697 Portofolia, român şi străin ..... 17861395 18171560 12988610 împrumutul garantat on efecte publice. . . 11657960 11542505 11974117 Fonduri publioe ; 11999912 11999912 1994031 Efeotele fondului de reservă , 2575053 2575053 153975 > > > amortiaarea Imobilelor ; 196998 196998 2624737 Imobili , ! • 8146454 3146454 144884 Mobiliar şi Machin de imprimat . . . 127594 127594 i 52852 Cheltuel! de administraţinne ..... 47827 52137 1 24417471 Deposite libere 29812317 31379817 i 14270433 Comp tari ourinţl . 25535568 22755001 § 8534781 a de vaiorl ........ 8997622 9096534 i 156765587 PASIVU 8-ioc.r.o* m-K, 173170652 175437150 i 12000000 Capital * .. ■. 12000000 12000000 1 2004183 Fond de reservă . ^ 2580078 2580078 1 167322 „ amortiaarea Imobilului. .... 229114 229114 1 101703290 Bilete de bancă în circulaţiune , . , . . 101659970 100418425 A 2908154 Profituri si perderi ...» 2942815 2942815 f 144075 Dobândi şi beneficie diverse 120110 150385 1 24417471 Deposite de retras . . , s l , , . 29812314 31379817 i 1 12050063 Oompturl curinţî . 'V 22394350 24290501 1 1371029 » de valori ........ 1431898 1446015 1 156765587 -j' Jjllii . , I .r mii- a' 173170652 175437150 Cc ■ ft (.1 I l' ni fu ■) l fi $ I Autorisată printr'o lege specială şi modificată prin decret Dt'csidcnţial de la 16 August 1887. In profitul Copiilor de sclavi născuţi liberi, de la 28 Septembre 1871 în Provinciele Pernambuco. jg Vinderea totală a celor 200,000 de bilete ale Mareî Loterii Brasiliane din Pernambuco, ce 9’aa emis, fiind recu- Pnoscutâ ca imposibilii, Esceleuta Sa Guvernorul Provinciei Pernambuco a decis şi a ordonat prin aclul de la 16 August 1887 : 1° Ca numSrul total al biletelor sg se reducă la 70,000 numai (No. 1 penă la 70,000) şi prin urmare planul se va modifica precum urmeză 2° Ca tragerea fixată, pentru a avea loe oficial şi in faţa autorităţilor competente la . 28 Februarie 1888, nu se va putea amâna sub nici un pretext. 3° Pentru ea tragerea se potă avea loc şi mai cu seină QJO pentru deplină regulă, biletele eele vechi vor trebui sg fie schimbate în bilete noul. OO 0} Aeâstă lotorie este garantată prin legea votată de Adunarea Provincială din Pernambuco. Fondurile necesare pentru plata câştigurilor sunt depuse la Banca Naţională aBrasiliel Cele 6 numere cari vor câştiga primele principale se vorpublica cel mal târdiă la 10 Marte 1888 în tote jurnalele din orient eră lista generală şi o-fieialâa tragere! va apare în numârul de la 3 Aprile 1888 al (Rarului „Le Moni-teur do la Chance Universelle“ din Viena, organul representantuluî nostru eselusiv pentru Europa şi Asia. Lista oficială a tragerel va fitrimis gratis la toţi interesaţii. Totuşi câştigătorii vor fi In-seiinţaţl prin depeşă sâu scrisore particulară. Câştigurile vor fi plătite în aur după cursul schimt ului din Paris. | Tragerea oficială la 28 Februar 188S DETALIUL PREMIELOR I Lot de 750,000 1 ». j » 125,000 1 * » 50,000 3 Loturi de 25,000 12 » » 12,000 17 , 5,000 38 , 2,500 50 >> , 1,250 80 f , 500 120 3 , 250 700 > 125 700 » , 75 7,000 , 50 -»i 0rt> nl 8,723 Premie de 1.952,500 Frânei Câştigurile trebue reclamate cel mal târtjin nu an dupe tragere, adică înainte de 16/28 Februarie 1889. După acest termen câştigurile nereclamate vor fi prescrise în folosul Provinciei, dacă Adunarea Provincială din Pernambuco nu decide abandonarea lor în profitul coloniilor Orfelinilor Isabel. Documente ce confirmă modificarea definitivă a acestei loterii şi legalisate de consulatele Franciel şi Austro-Un-gariel din Pernambuco sunt depuse şi pot li consultate la direcţiunile fiarelor : ‘NeologosB diu Oonstantinopole. «Amalthia, din Smyrna. ‘Telegrafos, din Alexandria. ‘Bosphore Egiptien din Cairo. ‘Acropolis, din Atena. i ‘Telegraful» din Bucureşti. 1 33 » l-s » 9» <1 P P O p o a *S O < o o 9i O* u la 28 Februarie 1888. 3 fiii __ Tragerea va avea loc irevocabil 4ri lr\mm m 0 La 70,000 bilete 8,723 vor câştiga inevitabil, ceea ee face probabil de a câştiga un lot la 7 bilete. După cum se vede şansa oferită este cu mult mal considerabilă decât cu cele-Palte Loterii de acelaş fel; este uuica oeasiune d’a cerca serios norocul şi d’a câştiga JKV ( i. eS k 88 4) U <0 fel) aă u ]3 Ur B vb Oi. Cei cari doresc se’şi procure bilete de aceste, trebue s’o facă cel mai ttrdifi înainte (te 15/a7 Februarie 1888. Un bilet întreg original Franci 100. — Dracbme 125.— Lei 116.— oh t Ruble 45 f i ^ ^ 0 jumătate bilet original , 50 1 f" P 62.50 , 58.— , 22.50 ai/sa Un sfert de bilet original 25 v'iT; 1 ,, , p 31.25 i 29.- Us-glS » 1125 0 decime. de mîet original , 10 .hwi jt/î >iiin » 12.50 i 1.60 sa 1 , 4.50 k i Şi 3 ^ 0 douâ decime de bilet original 5- 6.25 , 5.80 , 2.25 js i>5 i-s; O 53 u W- Numărul de bilete ce vămâu de vândut fiind forte mic, nu putem garanta efectuarea ordinilor ce ne vor sosi prea târdiîl. 10 ac hţl '-t =S P 1-S M* CD ac ac ac j i Tresorierul Loterielor Imperiale din Brasilia COMANDORUL LUIZ DE ALMEI DA. Cererile, însoţite de suma respectivă, în bilete de bancă din t<5te ţerile, mandate poştale saii cec la verdere pe o piaţă a Europei se se adreseze la MONITEUR DE' LA CHANCE UNIVERSELLE“a.:VIENNE.:.r asemenea şi la direcţiunile diareici* eari vor publica presenta circulară. ^ ol oq ii IJ- fii £ iii ,1 d 0 fi <1 0 <1 A < fi B UI I ; LA ADEVĂRATA CONCURENŢA SE REQOMA DA NOUL MAGAZIN [»)c: *3b fi; . i-r . v ir.pri < t £ BARBAŢI, BAEŢI Şl COPII confecţionate in atelierul nostru, după ultimele jurnale. < ' ip •'•91* bl- F * îî-i. Sperăm eă Onor. Public^ va bine-voi a visita acest Magazin, unde va găsi în tot-d’a-una: J Haine Solide şi cu Preţuri Modefiate ;Î1/U .ii J 115111 if Mmpla GflnfasiRDi, raiăm a se nota tine No. 7H , nriuaipO 9n- , -î mi »89ilî£'llî “ lift ti- fi* «li:/;- CU STIMA ,;|.a Adevărata Concurenţă" LA adevErata concurenţă Q ► a o DE ÎNCHIRIAT i (9 .ii U Casă măre cu doue etage diu Strada Sfinţii-Apostoli No. 42, j aprdpe de clic uri, curtea forte spaţidsă. Doritorii s6 se adreseze: Calea Yictorieî Yo. 74. m NAŢIONALA Societate Generală de Asigurare în Bucureşti Capital de aeţiuul 3 milioue lei aur d-plin vSrsate Aducem la cunoştinţa publică, câ am transferat biurouri'e ndstre in palatul societăţai din strada ţ)6m-nel No. 12. i> Direcţiunea generală a O 25 Iz ! S i 85 • rH >C2 iifl-i o S cn * * CEA MAI BUNA PUDRA PENTRU FAŢA PUDRA MJl’mUIIER • 1.• * - * ŞI toira misiRfflîSîLiin a mu Aceste fabricate renumite sunt întrebuinţate cu preferinţă in cercurile eele raaî înalte şi de către primii artişti. Ele da ii feţei o înfăţişare tînâră ji frumdâă. Se âflă de vtnŞare la fabrică: Berlin, ŞcllUţzcjnstr^ 31, şi po la tdte parfiiuiprilln. Cele veritamle sunt numai în cutii închise pe cari suni imprimate firma 'şi marca fabrice!. — A se feri de multe contrafaceri, a se cere numai TjKUCIirN felEt pudra grasă T, LEICHNER CHESIK.PARPUMORJ 1J. HUlVUiUJll, Furnis. Teatr. regal din Belgia' iffiasscsaa'eaacfiSBab- t K . (lOn 1133 -ii Un student I ite dispanead de câte-va ore libere-, caută o medilaţiune peutru cursul Primar şi Se. cundar. ' i.U /1 i ‘j'jL < ..Şilllelb Jle tsa* I Pentru orl-oe cereri, a se adresa la Râacţlunea aeestnl ^iar. I h 19J 9 i -ii 1 /I Jihjj n ,-i9j{ S’-A. DESCHIS MARELE HOTEL DE'LONDRA BUCURESCI. — 76, CALEA MOŞILOR, 76. — BUCURESCI. Reparat şi mobilat cu totul din nofii— Se găsesc camere de la 1 leu şi 60-băni în sus.—Asemenea se închiriază camere mobilate cu luna.—Serviciul prompt, onest şi preţuri moderate. — Se găseşte grajduri pentru cal şi şoprâne pentru trăsuri, DE ÎNCHIRIAT PRĂVĂLII MAR! ŞI MICl Proprietar, CORNELIU KALINDERU. Tî*. j; ANUL XIX No. 4680 IN BUCURESCI SI DISTRICTE 10 BANI NUMfiRUL JOUI, 11 FEBRUARIE 1888 ABONAMENTE: Pentru Capitală: Pentru un an .... Lei 24 „ şâse luni . , * . „ 12 » trei luni . . . . „ ,7 Pentru Districte: Pentru uu an .. ţ . . Lei 30 „ ş5se luni .... „ l5 „ trei luni .... „8 Pentru Străinătate: Pvntr.u un au . In aur le* „ ş&e luni . . „ * « „ trei luill. . . r " 1 Abonamentele se fac la 1 f* && a*e cărei luni. UN NUME li VEGBUI 2ă BANI Abouiuuentele se plătesc înainte Rodacţiunea, Strada Blănaii, No. 20. ANUNCIURI SI RECLAME AnuneiurI pe pag. iV linia 25 bani. Reclame „ „ m B .1 left i» » W 14 „ . , 3 lei » i> » 1 n . . 6 » Pentru Inserţii ?i reelame, Redaoţi* di e responsabilă. Epistole nefrancate se ref\isi articole nepubliyate se arrL Iu Htreiniiîîiie a Fe ifoVresa u> fp«j* I : J io' r f EDIŢIA ÂNTEIA DIRECTOR POLITIC : I. C. FUNDESCU ■ ■ re, nu ' ■ g‘) >b Francia Havas, I.afîîtto & C-nie, .place de la ISomsn, paris. Englitefa, Kiigilne Micoud.81 Piept Street, E. C., Loiidnn. I Austria, Haşsensţţvţij et Voalpr, Y\rum Rpdolf Mopse Zejlerstaptte, 2, Wipn. Ungaria, O. MorilE WiAjt, în BtidaT’nst Semtenplatz, — ■ I t ,rin .j'ift*1 i r. , ,■ , if* i ’,i i )...* :.,!)) Otţ Abonaiocntel e şp pi itţepcînairite Administraţi/viuoŞi Str-aâu Bl^pavL No. 20 -fr-mrT*r.r,i)y .cure dominaţiunea Orientului. Cu hota-„rele ce ni s’atl dat la Congresul din „Berlin Grecia va suferi mereâ întocmai „ca pisica din fabulă, care lingând o pilă „îşi mânca limba credend că sângele ce „înghiţia eşia din pilă. ‘ La pagina 76 autorul vorbind despre intervenirea Europei ca cestiunea Macedoniei să se hotărască priu un plebiscit, adaogă : „Grecii vor câştiga fără îndoială, fnnd-că „sunt în stare să adune declaraţiunl din „partea satelor şi oraşelor Macedoniei „prin care să arate că acâstă ţâră nu „este poporatâ de cât cu Greci. Acâstâ „minune este opera Syllogurilor din Macedonia.* Şi la pagina 90, densul urmezâ ast-fel : „In adevăr aceste minunate esemple de „abnegaţiune şi de eroism ale grecilor „nu le întâlnim în nici o istorie a lu-„mel. Luptele Grecilor Macedoneni (?) de „la 1854 şi 1878 sunt încă prâspete. Acolo, „aprâpe de antica Pydna şi de gloriosul „mormânt al falangei macedonene, la „Golyindru, unde eroicul şi măreţul pre-„lat de la Kitros, Episcopul Nicolae nâs-„cut în orăşelul eroic Stenimaca, a înâl-„ţat îu 1878 stindardul revoluţiunei gre-„cescl (al brigandagiulul politic) şi cu „mâna sa, acest frate al Episcopului din „Calavryta din Peloponez, a dat foc episcopiei sale, provocând ast-fel sacrificiul Macedonenilor moderni prin incen-„diarea propr iei sale case. La pagina 91 : „Dacă armatelor gre- cescl li se cuvine corâna de dafini, co-„râna victoriei şi a trofeelor, dafinul a-„cesta nu se mai culege pe muntele Tai-„get sau pe Parnas, ci el se găsesce pe câs-„tele muntelui Olymp (locuit astâZl de Rodăm), ale muntelui Athos şi ale mun- FOIŢA RTARULUI ‘ TELEGRAFUL 3 (18) B r /lom. I Ii.ll.i-.0D ■‘i i r' î > j cj o t iii r&ij t ,i ; unu ui ‘>iii j v.m -isJ... *i *„>t «»a <-’ efii !• iiiO ir !<■«'• fio «/•. -J C* V } ■ „ * : <*'- - > >; i i . s UN AMOR MISTERIOS DB C. METROU TEL Norocul Iul Iou Tâte acestea lumea le ştia acuma. Bătrânul Rebec era posomorit şi el. Lumea vorbea multe de acestă recealâ între Corentin şi Ivona. Ducele de Vaudry prea des venea pe la marginea parcului Plelan. Lucrul nu era tocmai curat! Cârciumarul de la cârciuma la Cei doui catâri unde se oprea ducele când venea la Plelan, cu tot respectul ce avea pentru duce, nu se putea stăpâni şi scăpa câte o vorbă care dădea de gândit clienţilor lui. Lui Corentin nti-I spunea nimic, cu tâte că el ştia aceasta. Rudele, părinţii vonel şi servitorii casei nu ştiau nimica aespre desele visite ale ducelui la Plelan. Corentin neştiind ce să mal facă, cum se scula dimineaţa ’şl lua puşca în spinare şi cânele dupe el, pleca la vânat şi nu se întorcia de cât seara târziu acasă. Trecură ast-felitt două luni. Era începutul lunel August. Barona de Bresson nu venise încă la Scaer ; în acest timp însă ducele părăsi castelul lui pentru câte-va zile şi se duse la Paris şi la Dieppe unde frumoasa barânâ petrecea vara. Barâna era foarte nerăbdătoare şi voia să sfârşească odată cu această despărţire. Ea zicea că a trecut deja timp de la acea nopte îngrozitâre, că totul s’a uitat pentru ea. In acest timp Ivona era când neliniştită, gânditâre, când veselă.l Veselia primelor zile de amor cu ducele începea să treacă şi Ivona se gândea ce are să facă în viitor. Bătrânul Rebec nu vorbea de cât forte rar cu ea. O vedea tristă şi nu voia să o întristeze şi mal tare. Intr’o dimineaţă bătrânul, întâlnind pe Ivona, când aceasta eşea din camera el, ii zise : — Ce al făcut lui Corentin de nu se mai vede pe la noi ? Ivona voi să plece ca să nu o vază tatăl el roşindu-se la faţă, el însă o opri şi urmă: — Sunt aproape trei luni de când nu ’l-am mal văzut pe la noi. Mama lui mi-a spus că bietul băiat e trist. De ce nu voeştî să te căsătoreşti cu el. Corentin e un băiat bun. Eu sunt bătrân, ca mâne poimâne mor. Atunci ce al să te faci ? Ce are să facă ea ? Deja de mult Ivona se întreba ce are sâ facă. Ea era grozav de îngrijită de aceasta. Ivona ar fi vrut să fie ce a fost altă dată. Acuma era eu neputinţă. Mersese prea departe ca sâ se pâtă întârce înapoi. O nâpte de fericire o făcuse să nu mal fie ce a fost odată ! . . . Răul ce’l făcuse ea n’avea leac. Ivona plecă capul în jos. Doue lacrimi ferbinţl căzură pe obrajii el. Cu tâte a-ceste ea nu respunse nici un cuvînt. — Mi-al face mare plăcere dacă te-al căsători cu el, reluă bătrânul. Ameudoul aţi duce o viaţă fericită. Ea şi mama ta, D-zeu să o ierte, am trăit bine în acestă casă. Hotărăşte-te, spune odată .. . Voeştî să spun lui Corentin sâ vină pe la noi ?... Sunt sigur că va veni cu cea mal mare bucurie. Încă nu . . . mal târzia, murmură ea. Dacă Corentin fugea de Ivona, asta Însemna că el şt*a despre amorul dintre ea şi duce. De multe ori Ivona ’şl zise aceasta. Dupe acea noapte, Ivona vedea mal în fie-care zi pe Zuce- Corentin însâ nici odată nu venea pe la Plelan ca să-I ceră sâ ’şl împlinească făgăduinţa. In acea dimineaţă Ivona începu a tremura când văzu pe tatăl el, nu ştia ce să respundă, abea îndrâsnea să se uite din când în când la el. Bătrânul se uita cu mare băgare de seamă la ea. — Ce al de gând să faci? reluă el, văzând că Ivona nu ’l respunde nimica... Cred că n’al de gând să te căsătoreşti cu ducele Vandoy de Langon ? Presupunând că e ceva la mijloc, bătrânul adaugă: — Ducele vine des p’aci... Noi însă nu suntem de trepta lui. Ia seama, nu umbla dupe cal morţi ... Fii seriâsă. Dacă al ceva contra lui Corentin trebue sâ’mî spui. Nu ne aude nimeni. Vorbeşte. O fală nu poate avea secrete faţă cu tatăl et. ... Bătrânul se opii un moment, apoi urmă; — ... numai, dacă nu cum-va nu este fata cinstită! . .. Ivona începu sâ tremure. Bătrânul vorbea rar cu ea, însâ când începea să vorbească apoi cu giefl sfârşia. — Avea dreptate mama ta când zicea, urmă bătrânul, că nu trebue sâ creştem copiii în lux când ştim că n’are sâ se căsătorească cu cine ştie ce duce saU conte . . . Pote ai vre-un plan ... nu tre- bue sâ ’l ascunzi de mine. Dacă te aş fi dat la scâlâ împreună cu fetele din sat erai cu Lotul alt-feliQ acuma ... nu te credeai aşa de mare ... De ... ce sâ ’ţl fac, trebue să spun lucruţi cari nu’inl plac de loc. — Toate bune! zise Ivona, dar dp ce al pomenit nuinele ducelui de Vaudry ? — Pentru că ’l văd prea des p’aci... Mie nu’ml prea mirâsă bine aceste visite... cu tâte câ nu pot să’l Impedec d’a veni pe la noi. E vecin şi prietin bun cu stăpânul nostru, cu tâte că eii cred că d. conte Hugues nu prea ’1 iubeşte. Ducele de Vaudry nu se bucură de o bună re-putaţiune ... Cred că eşti destul de cuminte ca sâ nu te ial dupe vorbele lui... Corentin e superat pe noi, pâte câ din causa deselor visite a ducelui de Vaudry. îvona plecă capul în jos. Era începutul fortunei. — Ascultă, sfârşi bătrânul. Nu sta mult pe gânduri şi câsătoreşte-te cu Corentin. Bătrânul plecă mulţumit de sine, de Ivona şi de tâte. Sâ se căsătorească cu Corentin ! Era acuma prea târzia. Ivona nu mai era ce fusese odată! Singura el scăpare era amorul ducelui de Vaudry, însă nu prea avea speranţă, pentru că Ivona începuse să se îndoiască de amorul lui. (Va urma) t \ --- Prcpv www.dacoromanica.ro TELEGRAFUL — 11 FEBRUARIE 1888 „telul Pangaiu ; acolo sâ privimjcu toţit, „tineri luptători al Greciei, acolo' trebuie ,sâ priviţi voi âmeul al Eladel, acolo „este gloria, on6rea şi securitatea Gre-„ciel... Din Olymp până la munţii Afhos ,si Rodope, ne aştepta 900,000 de greci (?t) „gata pentru ori-ce pericol, pentru a li-„bera prin lupte comune frumâsa ţâră ,a Olympulul şi provincia Casandra stropită cu sânge şi piciOrele martirisatel , Neauşta, pentru ca în sgomotul tunurilor ,să dobândim corona victoriei de pe cOs- „tele plăcute ale Olimpalul şi ale muntelui Pangai care conţine aur. Acolo ne „aştepta un popor care are o simţire a-„dâncâ, care e acelaşi popor care cuce-„rise t6tă lumea* (adică descedenţl al Romanilor, iar nu al grecilor!) La pagina 95, autorul vorbesce astfel: „Macedonia este şi va fi grecâscâ „dacă generaţiunea contimporană va a-„răta tăria de caracter, înţelepciunea şi „dorinţa de sacrificii! a generaţiunel cu „inima înaltă de la 1821* (Adică cu alte cuvinte, ca Românii să mal facă astăzi pentru grecism aceeaşi prostie care au făcut’o părinţii lor cu inima mare din revoluţia grecâscâ!) „Macedonia nu „este un fruct gata să cadă, care n’ar „ascepta de cât pofta nâstrâ de mâncare ,ca să ne intre de a dreptul copt în „gură. Macedonia nu se dă, şi nici nu se „ia fără lupte f6rte grele şi costisitore. „Cugetarea care va conduce forţele na-„ţiunel unite, spre a libera de sub jug „Macedonia, trebuie sâ fie înaltă şi ne „şovăitâre, şi forţa care va esecuta planurile acestei cugetări trebuie sâ aibă tâ-„ria Jeulul şi sâ fie neînvinsă. La pagina 96, citim următorele : „Macedonia este cheia cestiunel Orientului. „Cel ce va fi domnul Macedoniei este „căpetenia morală a Orientului întreg. „ Acolo Grecia trebuie să ’şl aţintâscâ „ochii şi întrâga sa cugetare naţională... „Pentru tine, plăcută şi gloriosâ Macedonie se fac tote sacrificiile, tote lup-„tele, şi tot pentru tine entusiasmul pune „în mişcare întreg elenismul întocmai ca „pe un vulcan. Mama ta, Grecia, ve-„ghiazâ cu atenţiune asupra ta ; ea nu „economisesce nici 6menî, nici bani, pen-„tru a ’ţl protege esistenţa ta ca provincie grecescâ (!) până în momentul „fericit când sorele cu lumina aurie a „libertăţel va umple văile şi munţii tei „ de lumina libertăţel şi armoniei cântecelor naţionale. Să dea D-(jeU ca acest „moment sâ sosâscâ cât mal curând. Să „dea D-deil sâ vedem în curând victoria „Greciei. Sâ dea D-deâ ca sâ putem fiice „în curend: aesistato Macedonie sclavă, „şi unirea el cu Grecia a fost logodna „el cu Mărirea naţională !~ Acestea sunt, domnule Redactor, principalele pasage din broşura incendiară grecescâ pe care autorităţile turcesci au pus mâna. Dintr’ânsa lesne se vede nebuniile ce autorul şi susţinătorii gândurilor lui căuta sâ facă să clocâscăîn capetele tinerime! din patria nostră. Ric nebunii, căci a voi ca în o provincie care nici o dată nu a fost grecească, care din contră când era un Regat mare şi puternic a fost un fel de inamic ereditar al stătuleţelor grecescl, să se facă inima elenismului, fantasia istorică şi politică întrece orl-ee margini permise. Inchipuiţi-ve că în astă ţară unde po-pulaţiunea în adevăr grecâseă nu trece peste 10 la 100, iar restul compus din o parte de români iar de alta de Bulgari creştini şi de albanezi parte creştini parte musulmani şi de turci, o mână de înfumuraţi sâ pretindă că vor călca în piciore realitatea istorică şi actuală a lucrurilor, nu este ore o nebunie! Şi apoi ce vor fiice românii noştri precum şi bulgarii şi mal cu sâmâ albanezii despre astfel de poftă cari fără ruşine se scriâ şi se tipăresc chiar respândindu-se în popor care respinge cu desgust fanfaronadele unor sârăcăcioşl doritori de budget? Aceia dintre dânşii cari simpa-tisezâ cu elenismul pot acum sâ înţelegă că marea idee a grecismului nu însem-n6fiă alt ceva de cât esploatarea în regulă a fertilei Macedonil de către lihniţii din Atena şi de către falitul guvern grecesc. Bucure-se de înţelesul simpatiilor ce însuşi politicii cu cari încă mal sini-patisâză unii din el, afl pentru avuta fertila şi valor6sa Macedonie. Hnolă Bon. INFORM ATONI ^ , i Joi, 25 Februarie, va avea loc al doilea bal la Curte: X Ministrul justiţiei a adresat prim-pre-şedinţilor curţilor de Apel următorea circulară : Cu ocasiunea presidărel pentru a doua 6râ a colegiilor electorale de la punerea in aplicaţie a nouel legi, d-nil membri al curţilor afl putut să’şî dea sema mai bine de mecanismul acestei legi şi să constate lipsurile şi îndoielile ce s’aU ivit în practică, pentru aplicarea şi interpretarea mal multor disposiţiunl din procedura electorală. Cum este de cel mal mare interes public ca lacunele lege! în acostă materie sâ fie împlinite, ca orî-ce incertitudine în interpretarea el sâ înceteze, şi ca legea în totul el sâ fie îndreptată şi îmbunătăţită, vâ reg să bine-voiţl a întruni curtea în şedinţă plenară, şi a vâ aplica cu toţii sâ precisaţl şi să formulaţi sub fie-care articol lipsurile ce aţi întâmpinat şi îndoielile ce vi s’aâ presintat în aplicarea leget, precum şi sensul în care credeţi că ar trebui sâ se resolve pe cale legislativă acele cestiunl. Lucrarea ce ’ml veţi trimite în acâstâ privinţă trebuind, d-le prim-preşedinte. să serve de material pentru expunerea de motive şi elaborarea unul proiect de lege interpretativ şi p6te chiar la modificarea unor disposiţiunl din procedura electorală, m6 cred dator a vâjrecomanda sâ stăruiţi ca să se faca cu totă îngrijirea cerută, şi vă rog să faceţi a se înainta ministerului cât mai neîntârziat, îndată ce va fi terminata. K Cu ocasia serbârel Seminarului din Bucureşti, d-1 Constantin Erbiceanu profesor la Seminar a cetit o a disertaţiune asupra vieţel şi activităţel Mitropolitului Veniamiu al Moldovei din care extragem următorul pasagiu asupra infrinţărel seminarului Socolo. Acest episod e extras din jurnalul Fâe pentru, minte, inimă şi literatură 1348. *GâţI-va boerl se scandalisâză f6rte pentru râdiearea în ranguri nobilitare a duol fii de popi, cari cu propriele mij-loce ale Mitropolitului Veniamin primesc o educaţiune sistematică în Universităţile străine. La o audienţă 6re-care, negreşit până a nu se face seminariul, între Veniamin şi unii din acel boerl avu loc următorul dialog : — Nu cum-va înalt Prea Sfinţite aţi uitat că sunteţi mlâdiţa anticei familii Boldur care a dat atâţia eroi Moldovei ?... fiiseră hoeril. — Din contră, boerilor, răspunse Mitropolitul, în memoria mea stau întipărite numele tutulor eroilor, cari cu arma în mână aâ apărat clironomia nostră, şi de aceea am milă şi respect către toţi răfieşil şi mazilii, către tote treptele de jos, pentru că numai prin necurmate cuscrii cu veneticii, totuşi aă perdut originalitatea lor. — Cu tote acestea, înalt Prea Sfinţite Părinte, aveţi datoria să sprijiniţi clasa nostră şi sâ nu întindeţi mână de ajutor * ciocoilor» ca să se urce pe ruinele fiilor noştri; căci numai singură aristocraţia a ţinut şi ţine existenţa Moldovei, a-ristocraţia a ţinut şi ţine existenţa Moldovei, aristocraţie al cărei cap şi părinte sunteţi însuşi Prea Sfinţia Vostrâ. —- Chemarea mea, fraţilor, este sâ fin părinte tutorora, şi mal cu semâ a văduvelor, a săracilor şi a orfanilor. Şi în părerea mea este o nebunie să mal păstrăm fumuri aristocratice. E ridicol a se găsi, în o ţară mică ca a nâstră, pretenţii mari ca ale d-vostrâ ; şi apoi, remânâ vorba între noi, seim cu toţii până la ce grad aristocraţia acâsta fantastică a sprijinit sistema Patriei... D-vostră însă boerilor, prin o purtare morală, de care aveţi mare lipsă, sunteţi în stare a vâ sprijini fiii ca sâ nu cază din clasa lor ; dar cu totă opunerea nu veţi isbuti nici o-datâ a pune stavilă meritutui ca să nu se urce în linia unde ve găsiţi d-vostrâ. Şi în slarşit cari sunt ciocoii cărora fii-ceţi că le-am întins mână de ajutor ? — Cei duol fii al protopopesei . . . — Pe dânşii, boerilor, ’i-ail înaintat meritul lor, educaţia şi învăţătura lor. — Insă P. S. Părinte, aţi făcut chiar şi o nedreptate celor-alţl fii de popă, îndemânând educaţia numai acestor doul tineri. — Aicea aveţi cuvânt, râspunce Mitropolitul, şi ca sâ-’ml îndrept greşala, fâ-gâduesc că în câte-va zile voiă înfiinţa o seminarie pentru educaţia tutulor fiilor de popă din ţâră. H Pe ziua de 1 Febuarie s’a făcut urmă-târele înaintări în armată : La gradul de major în arma cavaleriei: d-nil Baldovicl Nicolae, comandantul esca-dronului de jandarmi din Iaşi ; Ritoride Petru din Reg. 6 calaraşi. In arma infanteriei : Lupaşcu Gheorghe din reg. 32 de dorobanţi ; Iarca Alexandru de la scâla de ofiţeri. La gradul de căpitan : Alexandru Ca-nuţâ din regimentul 8 calaraşi, Florescu Alexandru din reg. 3 calaraşi. La gradul de locotenent: Ianolescu Alexandru din reg. 10 calaraşi; Meh-tupciu Constantin din reg. 5 călăraşi. In arma infanteriei, la gradul de căpitan : Savapolu Constantin din reg. 2 de linie ; Râdulescu Constantin din regimentul 17. La gradul de locotenent: A. Ion Dra-galina din reg. 21 dorobanţi; Casabolu Victor din reg. 8 de linie. X Se aduce la cunoscinţa publică că guvernul I. şi R- maritim din Triest a desfiinţat tote măsurile sanitare cari se a-plicau în contra provenienţelor maritime ale Italiei; guvernul austro-ungar a desfiinţat tote măsurile sanitare ce aU fost aplicate contra provenienţelor maritime din insula Malta. X A(Ji va avea loc balotagiul pentru a-legerea unul senator în judeţul Muscel. D-1 D. Sturza retrăgându’şi candidatura, alegerea d-lul N. Creţnlescu e sigură. X Membrii şi conferinţiaril Ateneului sunt rugaţi a se întruni în diua de 11 Febru-brie, 8 ore săra, pentru a se înţelege a-asupra programei conferinţelor. X Secţia Vl-a a Camerei a invalidat in secţiuni, alegerea d-lor Pacu şi Resu a-leşil colegiului al Il-lea din Galaţi. Secţia I-a a invalidat alegerea d-lul Emil Mavrocordat ales la Iaşi. n Primăria capitalei a luat măsuri ca gheretele de pe piaţa sf. Anton, un adevărat. cuib de infecţie, să fie desfiinţate. ! < £ * 4*r>,î Jf _ - ' si* ţ X D-1 Bombă a fost reales cu maiori ta-tea membrilor presenţl, membru al camerei de comerţ din Bucureşti. X In luna Martie se va ţine al treilea Congres chirurgical la Paris. D-1 dr. Se-vereanu s’a a'es vice-preşediute al congresului. X Doctorul şi profesorul Dim. Sergiu, pe deplin însănătoşit, ’şl a reluat ocupaţiu-nile sale. X Epidemia de conjunctivita granulâsâ e aprâpe să dispară. Se mal observă încă câte-va caşuri în unele regimente. X Afil e termenul pentru plata anuităţii împrumutului cu loturi al comunei Bu-curescl, cunoscut sub numele de împrumutul Poumay. Rata se urcă la suma de 550.000 lei. Consiliul comunal, cărui s’a supus, în şedinţa de Marţi, cestiunea plâţel acestei rate, având în vedere că consorţiul are încă în mâna lui o sumă de vre o 48 mii lei d’al primăriei, a decis a depune la Casa de depuneri suma de 550.000 lei aur şi a se scrie consorţiului ca să plâ-tâscă rata viitore din suma ce are disponibilă în mâinile sale. Afacerea G. Marii — I Fii' Ciocoiaşul de la Epoca, atât de cura-gios când e vorba de a înjura, n’are de loc curaj când e vorba de a merge pe teren. Poltroneria acestui domiuşor reese la lumina cjilei în afacerea cu d. G. San-Marin. lată procesul-verbal al acestei a-facerl : Proces - Verbal Bucureşti, anul una-mie-opt-sute-opt-4ecl şi opt, Februare 9. Astâ-dl, sub-semnaţii Alesandru Vi-draşcu şi Radu Stanian, martorii d-lul G. San-Marin, întrunindu-ne împreună cu dd. C.aton Lecca şi Al. Davila, martorii d-lul N. Gr. Filipescu, spre a regula incidentul ivit între mandanţii noştri; Noi, Al. Vidraşcu şi Radu Stanian, am cerut reparaţiune pentru cuvintele ofensâ-tore conţinute în petiţiunea adresată de d. Filipescu parchetului de Ilfov, cuvinte cu atât mal mult ofensâtore cu cât ele pot fi considerate ca un fel pe corolar la articolele scrise de d. Filipescu în Epoca, articole prin cari, între altele, d. Filipescu a luat angagiamentul de a da o lecţiune d-lul G. San-Marin, imediat după întorcerea d-sele în ţâră. Noi, Caton Lecca şi Al. Davila, martorii d-lul N. Gr. Filipescu, aprobând atitudinea clientului nostru care a deferit tribunalelor afacerea sea cu d. G. San-Marin, declarăm că nu putem lua în con-sideraţiune cererea de reparaţiune făcută din partea d-lul San-Marin. Noi, Al. Vidraşcu şi Radu Stanian, considerăm răspunsul martorilor d-lul N. Gr. Filipescu, ca un refus de a da repara-ţiunea cuvenită; rămâne dâr ca d. G. San-Marin sâ'şi caute satisfacţiunea ce o va crede mal nemerită în asemenea împrejurări. Drept care am dresat procesul-verbal de fa â, în dublu esemplar. p. D-nu San-Marin Al. Vidraşcu Radu Stanian. p. D-nu N. Gr. Filipescu C. G. Lecca Al. Davila. TEATRU NATIONAL XJriel Acosta. Drama lui Gutzkov a avut un succes desâvîrşit înaintea unei săli ticsite. Succes literar şi succes bănesc. Nu putem de cât să felicităm direcţiunea teatrului nostru, că a avut îndrăzneală să însceneze, să prezinte publicului bucurescân una din cele mai bune piese ale repertorului german. Datoria de căpetenie a direcţiunel no-stre este de a {înjgheba un repertoriă stabil, alcătuit din piesele originale şi din capo-d’operele teatrelor streine. Cele d’ântăl ne vor îndruma spre în-temeerea unul adevărat teatru naţional, iar cele de al doilea vor servi de exemplu şi normă tinerilor scriitori, călăuzindu-1 în primii lor paşi. Dramele bombastice, feeriile copilăreşti şi operetele obscene trebue să dispară de pe scena teatrului naţional. Urmărind alte scopuri de cât arta pură, ele nu merită incuragiare, nici subvenţii din budgetul statului D. Gr. Manolescu ne-a înfăţişat un Uriel destul de artistic, destul de natural. Insă partea cea mal principală a rolului a fost 6reşl-cum sacrificată, reformatorul, omul muncit de nedreptatea şi neadevărul pe cari le vede domnind în giu-rul săă nu reiese destul de limpede, destul de puternic, de şi întru acesta stă cheia şi nodul dramei: lupta unul om care păşeşte afară din vâgaşul vleţei diln'ce, lupta crâncenă ce trebue să lupte cu credinţele mucegăite adânc întipărite în inima omenescâ, lupta cu familia, lupta cu dragostea, cari îl staâ stăvili şi zădărnicesc stăruinţele sale. Acestea despre priceperea rolului; iar întru cât priveşte jocul atragem luarea aminte a talentatului nostru artist asupra două lucruri : obiceiul de a clătina braţele după săvârşirea gesturilor, lucru cu totul afară de nai ură, şi al doilea pro-nunciarea slabă şi nelămurită a finalelor din cuvinte lungi şi cuvântul final al frazei. Mal cu semă acest din urmă defect a-duce după sine monotonie şi lipsă de nuanţare. Meritul d-lul Manolescu şi talentul sfifl nu pot fi atinse de aceste mici observaţii pe care le-am crezut datori de a i le face. D. Petrescu (Mana#se Van der Stvatten) şi Notara (Ben-Achiba) merită atenţia şi încuragiarea publicului cunoscător. Despre d-na Anna Gr. Manolescu (Iu-ditha) nu vom qlice nimic, ne voind să gignim direcţiunea scenică şi pe soţul său Gr. Manolescu, cărora datorim o fru-mâsâ reprezentaţie. Traducţia e destul de românâscă şi literară şi merită sâ fie iscălită. Simbad întâmplări din Capitală Crima din calea Moşilor. — Asâră, pe la 7 ore, s’a întîmplat o crimă in calea Moşilor, într’o cârciumă. Două calfe de măcelari, Drăgan Ghiţă şi Niţâ Uie, făceau socotâla banilor încasaţi qhua din din vânzarea cărnii; la un moment dat, fără ca nici o crâtâ să fi avut loc Drâ-gan scote cuţitul de la brîU şi-l înfige în gâtul lui Niţâ, în partea stîngâ după u-reche. Criminalul iese atunci din cârciumă şi intră In alta, unde e imediat a-restta de comisarul secţiei 48. După primul interogatoriu, Niţă Ilie e condus la spitalul JMavroghenI; cu tote că cuţitul a intrat cel puţin trei centimetri şi emoragia e forte abundentă, Niţâ n’a perdut nici un moment consciinţa şi respuridea cu destulă uşurinţă la întrebările ce i se făceau. Drăgan Ghită n’a voit sâ-şî recunoscâ cuţitul şi a declarat, la primele întrebări, că n’a făcut nimic şi nu scie nimic. El pretinde că era beat. E probabil că la instrucţie îşi va a-duce aminte. Don Cayrlce. SCIItl MĂRUNTE In călătoria aa electorală din departamental Al-pilor de Sas, ministrul de externe al Franţei, d. Flourens a luat cuvântul şi în orăşelul Embrun-E1 a tratat cu acesta ocasie tema, că nici o dată când patria a apelat la el, nu i-a refusat serviciile sale. „In 1870-(Jise el,—Gambeta, care era prietin cu fratele mett mal mare, îmi oferi un loc în administraţie. Ea ’î respunsei : —Francia n’are astă-(Ji trebuinţă de funcţionari ci de soldaţi, şirn'am dus în armată ea soldat de rînd şi am făcut campania. * Ieri s'a înmormântat la cimitirul armân din Bucurase! femeia Duduca Bolioi, incetată din viaţă, alaltă-ierl luni in vîrstâ respectabilă şi fdrte rară în ijina de a 5, www.dacoromanica.ro TELEGRAFUL — 11 FEBRUARIE 1888 CASA DE SCHIMB TOMA ŢACIU In Noul Palat Dacia-Romania- No. 4. — Strada Lipscani. — No. 4. BUCUR ES CI Cursul pe <]iu» de 10 Februarie 18S8 ► f IU Uf 5% Rentă Amortisabile. 5°/0 Rentă Rom. Perpetua. 6°l0 Obligaţii de Stat. . 6°/o , C.F.R. Regal. 5°/0 , Municip. vechi lO fr. » Casa Pens. 3001. 5% SrisurI funciare Rural. 7°/o » 5% , , Urban. 8% , 7°/o » » » ■ • 5°/,, , » de Iaşi Impr. cu prime Bucur. 201. b. Los. Crucea Roşie iLaliane. Acţ. Bancel Na$. Rom. 500 1. 56/a Comunale noul . . Banca Prevederea. . . Cump. 92l/ 90'/' 89— DIVERSE 73«A 21C -88'/2 104— 85 y* 95— 102 i/t 75— 34— 28— Vând. 93 ^ 91 y, 893/i 15 80 Aur contra Argint. » , Bilete de banca 115 80 Florin Wal. Austr. . . .| 200 Mărci Germane . Bancnote francese Ruble de hârtie. 74% 2i5— 89 V2 105— 86— 96— 103—} 76—! 38— j 31— 16 — 16 — 202— 124—1126— .! 100—i 101— 215—[220— mu DF, ENBUTEQA -imstxasmssismis^ Renumita Cârturăr&aă lULW POLONESA S a mutat in dosul Băiatului Regal La finele Straflel Br^tiana, No. 51, (în colţ) Lingă grajdurile Palatului Regal co *îZ Sub-semuatuî, Rin ondre a anunţa pe Onor. clientei» co o mea atât din capitală cât şi din provincie, că eu oca- O S-l giimea tarifului autonom, am deschis aci în ţ^ră “W 10 Si 0 HARE FABRICA DE HAINE rf Q o Q EO H o-a 0° PKNTB.D cr H -~i ij 1 B.A.KI3.A.TI Şl jBAJKTI 1 bd! In care confecţionez haine, după Ultimele Jurnale, &i gueeo» > amortisare» Imobilelor ; 196998 196998 I I 2624737 Imobili ■•.•••• • • a * e « ^ 3146454 3146454 1 1 144884 Mobiliar şi Machine de imprimat , V . 127594 127594 K 52852 Cheltuelî de administraţiune ...... 47827 52137 | 1 24417471 Deposite libere . . . j .. t . 29812317 31379817 I 1 14270433 Compturî ourinţi ... J ..... * 25535568 22755001 Ş 1 8534781 „ de valori 8997622 9096534 | 1 156765587 PASIVU 173170652 175437150 I 12000000 Oâpit&l 12000000 12000000 S-; ■! 2004183 Fond de reservă i> . '. 2580078 2580078 l 1 167322 „ amortisarea Imobilului «... 229114 229114 ş I 101703290 Bilete de bancă în circulaţiuno ..... 101659970 100418425 i 2908154 Profituri si perderî 2942815 2942815 ! | 144075 Dobândi şi beneficie diverse 120110 150385 i •>- § 24417471 Deposite de retras . . . „ a i e , „ 29812314 31379817 1 I 12050063 Compturî curinţi 22394350 24290501 1 1371029 * de valori . . . ..... , 1431898 1446015 I I 1567655871 173170652 175437150 U © Bh co N Acostă lotorie este garantată prin legea votată de Adunarea Provincială din Pernambuco. Fondurile necesare pentru plata câştigurilor sunt depuse la Banca Naţională a Brasiliel. Cele 6 numere cari vor câştiga primele principale se vor publica cel mal tărtfiâ la 10 Marte 1888 în tote jurnalele din orient âră lista generală şi o-ficială a tragerel va apare în numărul de Ml «H £ & O O > h •N la 3 Aprile 1888 al diarului „Le Moni- teur de la Chance Universelle“ din Viena, organul representantulul nostru esclusiv pentru Europa şi Asia. Lista oficiată a tragere! va fi trimis gratis la toţi interesaţii. Totuşi câştigătorii vor fi în-sciinţaţî prin depeşă seâ serisâre particulară. Câştigurile vor fi plătite în aur după cursul schiml ului din Paris. Tragerea oficială la 28 Februar 1888 j DETALIUL PJKEMIELOR 1 Lot de 750,000 Frânei 1 , * 125,000 » 1 , , 50,000 3 Loturi de 25,000 > 12 , . 12,000 » 17 , , 5,000 » 38 , , 2,500 7> 50 , , 1,250 -» 80 , . 500 » 120 , , 250 , 700 » . 125 * g 700 > , îă » 8 7,000 » > 50 » î 8,723 Premie de 1.$52,500 Franci Câştigurile trebue reclamate cel mai tânjii! un an dupe tragere, adică înainte de 16/28 Februar ie 1889. După acest termen câştigurile nereclamate vor fi prescrise în folosul Provinciei, dacă Adunarea Provincială din Pernambuco nu decide abandonarea lor în profitul coloniilor Orfelinilor Isabel. Documente ce confirmă modificarea definitivă a acestei loterii şi legalisate de consulatele Franciel şi Austro-Un-garieî din Pernambuco sunt depuse şi pot fi consultate la direcţiunile /fiarelor : *Neologos„ diu Constantinopole. ' Amalthia, diu Smyrna. 'Telegrafos, din Alexandria. *T' 'Bosphore Egiptien din Cairo. 'Acropolis, din Atena. 'Telegraful, din Bucureşti. © © Tragerea va avea loc irevocabil la 28 Februarie 1888. La 70,090 bilele 8,723 vor câştiga inevitabil, ceea ce face probabil de a câştiga un lot la 7 bilete. După cum se vede şansa oferită este cu mult mai considerabilă decât cu cele-l’alte Loterii de acelaş fel; este unica ocasiune d’a cerca serios norocul şi d'a câştiga : i>5 GC să *4 © sr să © © © tj] să © Eh Cei cari doresc sb’şî procure bilete de aceste, trebue s’o faeă cel muî terdiu înainte de 15/>7 Februarie 1SSS. Un bilet întreg original Franci 100.— Drachme 125.— Lei 116.- Ruble 45 f S jw 0 jumătate bilet original 50 > 62.50 58.— » 22.50 1 1 S ^ ~ Un sfert de bilet original 25 31.25 29.— , 1125 •s » 3 V C© -K> 0 decime de bilet original 10 12.50 11.60 4.50 1 §<4 3 0 doue decime de bilet original » 5 » 6.25 5.80 » 2.25 { v?3 ^ O ° w © P © k Numărul de bilete ce r&nân de vândut fiind forte mic, nu putem garanta efectuarea ordiuilor ce ne vor sosi prea târdifi. Tresorierul Loterielor Imperiale din Brasilia COMANDORUL LUIZ DE ALMEIDA. Cererile, însoţite de suma respectivii, în bilete de bancă din tdte ţerile, mandate poştale saii cec la verdere pe o piaţă, a Europei se se adreseze la MONITEUR DE LA CHANCE UNiVERSELLE â VIEr asemenea şi la-direcţiunile di,ir el or oarî vor publica presenta circulară. 1 LA ADEVÎ1RATA CONCURENŢA DE ÎNCHIRIAT SE REOOMA DA NOUL M DE \< fi B CD I i O î- PENTRD BARBAŢI, BAFŢi Şi COP I confecţionate în atelierul nostiu, după ultimele jurnale. Sperăm că Onor. rublie, va bine-voi â vislta acesi Magazin, und8 ya găsi în tot-d’a-una: Haine Solide şi cu Preţuri Moderate Casă mare eu doue etage din Strada Sfiaţii-Apostoli No. 42, I aprdpe de clic urî, -curtea torte ' spaţidsă. Doritorii se se adre-î seze.: Cafea Victoriei No. 74. NAŢIONALA Societate Generală de Asigurare în Bucureşti ’sprs c aa se inteiBpîa confosmiij, rugăm a sa nota Mita No. ?§.~w ’ CD STIMA ,;La Adevărata Concurenţă11 LA ADEVĂRATA CONCURENŢĂ Capital de acţiuni S mllidiie lei aur deplin versate Aducem I?, 6unoştinţa publică, că am transferat biurourile nostre în palatul societăţei diu strada ţ)6m-uel No. 12. Direcţiunea generală. 'sss&sassim CEA MAI BUNA PUDRA PENTRU FAŢA IPUMA IEUSmiUBOH A MU ILI^EIHIS® Aceste fabricate reiuunito sunt întrebuinţate cu preferinţă in cercurilo i ,cale mai înalte şi de către primii artişti. Elo dau feţei, o înfăţişare ţîjieră ' ’ .ji frumrisâ. Se ătiă de vînŞnre la fabrică: Berlin, Schiitzeustr. 31, şi pe la tdte parfnmoriile. Celo veritabile sunt numai Jn cutii închise pe cari suni imprimate firma 1 şi marca fabricei. —A se feri de multe contrafaceri, a se cere numai : LE1CHN &R. pudra grasă. I Ti liRlfîHNFlî chemik-pabfdmoiî, U. Ud 111111 Fttrnig. Teatl, regai ain Be^L Un student dispuueud de eâte-va ore libere, caută o medilaţiune pentru cursul Primar şi Secundar. Pentru ori ce cereri, n se adresa 1» iteaeţiuuea acestui «Jiar. -«SBl®rîs«5gS»WK^:->^ v^a*Si«SSlS6BtSB0*», S’A- DESCHIS MARELE HOTEL DE L jliv.r gisiq Ui BUCURESCI. — 76, CALEA MOŞILOR, 76. — BUCURESCl. ■î t Reparat şi mobilat cu totul din noii.— Se găsesc camere de la 1 leu şi 50 bani în sus.—Asemenea se închiriază camere mobilate cu luna.—'Serviciul prompt, onest şi preţuri moderate. — Se găseşte grajduri pentru cal şi şoprone pentru trăsuri. DE ÎNCHIRIAT PRĂYĂLli MARl 81 MICÎ Proprietar, CORNELIU KALINDERU. em "« r* r. jVWWb BianiQfMEQ» PlHnart, No. ?o. ANUL XIX No. 4681 ABONAMENTE: Pentru Capitulă: Pentru un an .... Lei 24 . ş4se luni t ...» 12 # trei luni . . . • » ^ Pentvn Districte: Pentru un au .... Lei 80 „ ţâse luul .... ş 15 „ trei luni ..... * 8 Pentru Streiniltato: Pentru un an . In aqr let 40 „ şdse luni y » ™ „ trei luni. . 4 n ' » ta Abonamentele se fac la 1 şi IU ale /ie • ■ cărei luni. UN NU MEU VEOHU125 BAN] Abonamentele se plStesc-înainte IN BUCURESC1 SI DISTRICTE 10 IjAXl \U31EHUL w m j 1 j 11 Lii .{i i*‘} 'ii-, ,(>i* *jf» î p • J* b limitj wo jt\ i j iiiţn t im ,:•> nu, ;jjH — -i , i J i î ■ r'fiAt:nr| j L EDIŢIA ANTEI A I ‘ I .1(1 l,Ul ii'iilî'i'!- e n»n,i«* ui r. •»>./) o * ■ t ir*? ,l*f iii o ’ -t( ‘ . Jj lljli 1 ,i.i!j. Ii; £(f»j h'u'O loin i in n , .t, li; -j o'i; :n1‘i ■ . ii . . •[/ VINERI, 12 FEBRUArie 1888 ANUNCIURI SI RECLAME Anunciurt p» pag. IV linia 26 bani. Reclame „ „ XII , , . t l«t » n n 11 n • . 8 let * » » I...6, Pentru Inserţii ţi reclame, Redacţia an e responsabila. Epistole nefrancate se refusa articole nepublicate se ard. In Streiniitate a se adresa : Francia Ttavas, Lnffitte & C-nie, pţaoe de 1* Ronrse, Paris. KrigUtera,Rnţ:bnt Micoud.bl b'icetStroeţţ E. C., Lundou. Austria, Haasensteiu et Vogler, Wien Rndolf Mosse Zeilerstaette, 2, Wien. Ungaria, O. Morite Wiest, în. Iiuda-Pest Servitenplatn. Abonamentele se plătesc înainte Redacţiunoa, Strada BIS nari, No. 20. DIRECTOR POLITIC : I. C. FUNDESCU .t>i)rato1t|iO Admiijîstraţiunea, Strada Blănarî, No. 20 i "• r«î>*j?££ ■ BUCURESGI, 11 FEBRUARIE CIBSTlUGŢtoîi ISî E Unul din confraţi noştri din opo-site ’şî pune urmlitikea cestiune : Actuala sesiune a corpurilor legiuitdre fi-va ea mai produoetdre ? Şi apoi intrând tu analisa cestiunel puse, adaogă : Mesagiul ne vorbeşte de mai multe «legi importante, cari cer o deosebită luare aminte». Se cercetăm situatiuaea în care se află actualele Corpuri legiuitdre şi se căutăm la rîndul nostru un răspuns la eestiunea pusă. înainte de tdte se vorbim dă mo^ dul comparativ cu care a pus ces-tiunea confratele nostru din oposiţie. Este evident că acăs.tă formă face alusiune la sesiunea trecută. Ei bine, a fost sterilă său nu sesiunea trecută în resultatul activită-ţeî săle? A răspuns ea săli nu făgăduielilor date de mesagiul trecut ? La aceste două cestiunî răspundem : nu. N’a fost mănăsă în resuitate bune pentru ţără sesiunea trecută a Corpurilor legiuităre ; n’a corespuns menire! săle, deşpre care a vorbit mesagiul regal. I Dăcă este aşa, apoi de sine se mai pune întrebarea : a cui e Vina, că lucrările Corpurilor legiuităre aii fost paralisate? Cine a pus beţe în rdte la caruL statului? Pentru a răspunde la aceste întrebări este destul a’şi aduce cine-va a-minte şirul lung de interpelări care s’aii făcut în sesiunea trecută de către minoritate. Obiectul acestor interpelări în mare parte aii fost cestiunî personale, răfuiala unor socoteli între două persone inspirate de ură., pismă şi alte pasiuni înjositore. Am asistat la aceste interpelări, cari au consumat întregul timp al Camerei şi am vădut cu toţii că părăsite aii lost interesele ţereî şi sacrificate aii fost unor afaceri meschine şi cari de geaba ne-aii enervat şi ne-au făcut să perdem timp. Guvernul partidei liberale ar fi putut să fie acusat de nepăsare faţă cu interesele ţereî, dacă n’ar fi depus pe biuroul corpurilor legiuitore un şir de proiecte de legi importante, cari sunt de mult cerute de opinia publică. N’avem de cât să ne aducem a-minte despre legea instrucţiune! publice şi aceea a reorganisăreî magi-stratureî pentru a desvinovăţi pe guvern şi a’l declara nevinovat in sterilitatea sesiune! trecute. Bune sau rele sunt aceste proiecte de lege, corespund ele sau nu cerinţelor espri-mate de opinia publică -t— asta e altă cestiune ; guvernul a emis părerea sa şi corpurile legiuitdre aveau deci puntul culminaut.de plecare în lucrările pvivitdre la aceste interese de căpetenie ale ţereî. Ce a făcut însă minoritatea faţă cu aceste »legi importante, cari cer o deosebită luare aminte*? Nimic ; ea le-a nesocotit, arborând obstvucţionismul cel mai nesocotit flrept conduita sa parlamentară. Acestea stabilite, să trecem la ce-stiunea privitdre la sesiunea actulă a corpurilor legiuitdre. Pentru a respunde la aedstă cestiune să culegem puţine simptome, pe temeiul cărora am fi în drept de a pune diaguosa cerută. Chiar în prima zi, când s’au deschis corpurile legiuităre, am fost martori la un scandal baroc, orga-nisat de minoritate. Era vorba de compunerea biuroului provisoriu, a- eest biurou s’a compus dupe regulele obicinuite. Minoritatea s’a ridicat în contra acestui mod de procedare, ea a cerut ca deputaţii să arate actele lor de nascere pentru a se putea alege secretarii provisorî, apoi când vezu că majoritatea nu ţine de loc la asemenea nimicuri, când duq>i din minoritate au fost admişi de a face parte în biuroul provisoriu, a urmat t-a şuere şi se strige, că biuroul ales e ilegal şi că prin urmare se opune la lucrările prelirrţio,are ple corpului legiuitor. Iată dar simptomele cari ne permit a conchide că actuala minoritate parlamentară a moştenit modul de conduită al minoritate! din sesiunea trecută. Acăstă minoritate a şi arborat deja la Cameră obstrucţio-nismul cel mai scandalos, ea s’a şi pronunţat pentru împedicarea complectă a orî-cărei activităţi legifora-tăre, ea e decisă a nu permite ma-jorităţei repvesintaţiuneî naţionale de a’şî îndeplini menirea la care a fost chemată de noi, imensa majoritate a alegătorilor. Este deci vădi că şi actuala sesiune a Corpurilor legiuităre nu va fi mănăsă, dacă majoritatea va remâ-nea aşa de îndurătâre, aşa de docilă faţă cu minoritatea care abu-săză de mandatul cu care este învestită. Ţara a trămis p’acestă minoritate în Cameră nu pentru a face scandaluri, nu pentru a bate cu capacele pupitrelor, ci pentru a lucra şi a se pronunţa, aducând luminele săle, în mai multe cestiunî importante, cari Vet o deosebită luare aminte. Aşa dar eestiunea de a se şti dacă »actuala sesiune a Corpurilor legiuitore va fi mai mănoasă* depinde direct de majoritatea parlamentară, cave singură mai presus de tăte e responsabilă în faţa ţereî. Dacă minoritatea şi va permite să parali-seze activitatea legiferatăre, majoritatea e datăre a sfărâma stăvilarele create şi treceud peste obstrucţio-nişti să ’şî îndeplinăscă datoria sa de representaţiune naţională# TELEGRAME (Serviciul particular al Telegrafului) Constantinopol, 20 Februarie. Dupe nisce informaţiuni sigure, D. de Nelidoff va face în curând un nou demers decisiv, pe lângă Portă, în privinţa Bulgariei; acest demers va fi făcut într’un mod simultaneă pe lângă cele-alte Puteri. Riza-Bey a sosit la 16 Februarie la Bevrut, dar suferind de o pneunomie, ceea ce ’l împedicâ de a merge la Damasc înainte de câte-va zile. Circulă scirea că Aarifi-Paşa ar deveni mare-vizir. Vicna, 20 Februarie Cabinetele din Viena şi d.n Roma sunt tinute în curent, în cele mai mici amănunte, de întrevorbirile ce aâ loc la Berlin între principele Bismarck şi corniţele Şuvaloff. Nu sunt încă propuneri formale din partea Rusiei, şi tote s’au făcut până acum în conversaţiunl. După nouile informaţiuni, corniţele Şuvaloff n’ar mal vorbi de intervenirea unei forţe armate rusesc! în Bulgaria după căderea principelui Ferdinand, de cât ca o eventualitate care ar veni în discuţiune mat târ-iţiu, dacă împregiurările ar demonstra necesitatea el. Buşii, mărginindu-se a cere căderea principelui Eerdinand, se crede la Viena că ei s’ar întemeia pe a-ceea că efectul acestui act ar fi considerabil în Bulgaria, şi că forţa morală a oposiţiei ar fi aşa de mare, în cât re-sistenţa putere! actuale n’ar putea dura mult. Ruşii speră că din causa evenimentelor, intervenirea lor s’ar impune de la ea însăşi. In orî ce cas, acestâ cestiune nu pare a fi pusă aAsilul şi bucătăria populară* a soci-etăţel de bine-facere „Viitorul* din Botoşani a adăpostit, în cursul lunel lanu-aria, 1457 persâne, între cari 1174 creştini şi a hrănit un total de 1596 săraci, cu minimul preţ de 25 bani pe fii. Iii fiilele de i şi 6 Ianuarie, ambele insti-tuţiuni aa funcţionat gratuit. iu i m >‘ui FOIŢA ZIARULUI 4TELEGRAFUL» (19) -i • ’ a 1 > ! UN AMOR MISTERIOS DB C. MEROUTEL Norocul Iul Ion Cu tâte aceste, ducele încântat de far meeul acelei fete, de milă îi făgăduia că o va iubi tâtâ viaţa. Când erau împreună, ducele nu mal ştia ce cuvinte să’l adreseze pentru a o convinge de iubirea Iul. Când însă Ivona se afla singură în camera el, după atâtea nopţi de neodihnâ, se simţea perdutâ cu totul pentru acâstă lume. De multe ori, Ivona se dusese la duce. Când nu putea veni la el, ducele îl dădea întâlniri în alte locuri : la crucea albastră saa In pădure. Două fiile după ce bâtrânul Rebee făcu morala Ivonel, acâsta eşi din castel după ce dejuna. Fără sâ’şl dea sâmă. încotro merge, Ivona apucă pe o cărare ce ducea în mijlocul pădure!. Eraa aprope douâ ore, când Ivona mergând p’acea cărare ajunse pe creasta unei stăncl acoperită numai de muschia şi câte-va buruiene. Timpul nu era tocmai frumos şi cu tâte că era în luna August nu fera tocmai râcâre. Ivona era îmbrăcată cam subţire : pe cap avea o pălărie de paie simpla. Ajungând pe creasta acelei stânci de unde se vedea o parte bună din câmpiile de primprejur, Ivona se miră mult vâfiând acele locuri pustii. Greşala ce o făcuse ea o punea pe gânduri. Ea ştia că ducele de Vaudry n’are să o iubâsca mult; că ducele o înşela numai ca să petrâcâ, ca sâ l trâcâ de urît cât va sta la ţară. Stând ast-fel şi uitându-sc îknprejur. Ivona d’odată tresări. Ce se întâmplase ? Nu departe de ea se auzi un sgomoţ de paşi. Cine-va umbla pe acolo. D’odată ea crezu că e ducele de Vaudry, pentru că nnmai la el se gândea. Nu ’şl închipuia ea că şi un altul pâte umbla p’acele locuri. După câte-va minute un cap apăru dintr’un tufiş. Era Corentin care după cum am spus umbla rătăcind prin pădure. Cum îl văzu Ivona îngălbeni şi începu a tremura. Ea nu se aştepta ca să se întâlnâscâ în acel loc retras, misterios, cu iubitul el d’altă dată. Corentin se apropia de ea şi aşezân-du-se pe o piatră ii zise : — Ce stai gânditâre în aceste locuri.. Aştepţi pe cine-va. Ivona nu răspunse nimica. Corentin gândindu-se că Ivona aşteptă pe duce, nu ştia ce sâ facă de mânie. — Răspunde, ce cauţi aci ? întrebă el. Ce eşti aşa gânditâre, de ce nu voeştî sâ’ml vorbeşti ca altâ-dată, când îmi făgăduia! că vel fi a mea şi numai a mea !. când nu gustaseşi îucâ fericirile lumel aceştia... De ce nu vrei să te căsătoreşti cu mine. De ce mâ faci sâ aştept ?... Timpul trece... viaţa omului e scurtă... Trebue sâ gustăm fericirea cât suntem tineri 1... Corentin se uită împrejur. Ivona nu respunse pici un cuvânt. A-tuncl Corentin urmă. — Voeştî sâ’ţi spun pentru ce nu vrei să te căsâtorescl cu mine ? Ai ne-cinsit memoria mamei tale şi pârul câ- , runt al tatălui tea. — Corentin ! — De, ce sâ’ţl fac?.... Ea nu voiam sâ mă întâlnesc cu tine. Dacă din întâmplare te-am întâlnit nu ,e vina mea... Ah! miserabilul! Nu mal e aşa de exact la întâlnirile ce ’ţl dă... Dacă de pe a-cuma nu se ţine de cuvânt, dar mal pe urmă! Ivona, nebună de grâză, se sculă şi voi să plece. — Lasă-mă sâ pleo ! fiise ea. Corentin începu a rîde cu dispreţ. — Ah ! acum ’ţl-e frică de mine ! strigă el... Aşa e... Ea sunt un ţăran, un selbatic... Insă dacă erai a mea te apăram dacă cine-va ar fi voit sâ te insulte... Acuma să te vedem cine are sâ te ajute... Strigă, strigă cât poţi sâ ’ţl vină în ajutor... Strigă ca sâ vină mal repede... Ah! dacă ar veni atunci al vedea ce s’ar întâmpla între amândoi... Lo cui ce T aţi ales e bun şi pentru întâlniri amorâse, şi pentru bătaie. Corentin era turbat de mânie. Dacă în acel moment s’ar fi întâlnit cu ducele de Vaudry nu ştia ce se întâmpla. Ivona făcu un pas ca sâ fugă. Insă se clatină pe pieiâre şi câfiujos. Corentin o apucă cu o mână de amândouă mânele şi ridicând-o îi fiise uitân-fiu-se drept în ochii el ; — El, uite-te la mine !... Nu fii mise-rabilă. Ivona ţndrâsni să se uite la el, însă scose un strigăt. Corentin era aşa de schimbat la fată în cât nu’l mal cunosteal. — Aşa e că m’am schimbat la faţă ? reluă el. Asta e din cauza ta, Ivonâ: Nu credeam nici odată că mă vel părăsi. De multe ori mâ întreb dacă nu cum-va am nebunit de eând tu m’ai trădat! Tu mi* al stricat inima ; tu mi-al făcut râa, în cât n’aş dori nici duşmanii mei sâ sufere cât sufer eU !... Trebue sâ te despreţu*-ese. E cam grea să fac acâsta, dar nu sunt ea vinovat... Picături mari de năduşelâ curgeau de pe fruntea Iul. Cu o mişcare repede, Corentin îşi şterse fruntea. — Da, reluă el, te voi despreţui tâtâ viaţa mea, cred că voi fi în stare sâ’ml ţia fâgâduiala. — Corentin! fiise Ivona; fie’ţl milă de mine! -— Să ’ml fie milă de tine... Pote mai târfiia, nu acuma. Cine ştie dacă chiar mâine... — Taci | pentru numele Iul D-fieO, taci! — IndrâsneşU să mal pronunţi acest nume, neruşinată ce eşti, strigă Coreu^- (Va urma) www. dac iromanica.ro TELEGRAFUL — 12 FEBRUARIE 1888 Dunărea, Şiretul şi Buzeul s’au revărsat In mal multe puncte. * La arestul Curţel de Apel din Galaţi, strada Tecuciului, s’au descoperit săpături supterane făcute de arestanţb 1° 3C0P d’a se evada. Planul lor trebuia să se ese-cute In noptea de Marţi spre MercurL. IC Procesul pentru moscenirea averel decedatului Momulo va veni înaintea tribunalului din capitală la 10 Martie. K Citim în Curierul din Iaşi: Peste 700 familii evreesci, numai din acest oraş, sunt înscrise pănâ acuma la Societatea pentru emigrare, spre a li transportaţi în America în primă-vara acesta. K România Liberă anunţă cum că Regele are intenţiune de a graţia pe d. G. Panu. Graţiarea tot-d’a-una este un act lăudabil. K Este neesactă ştirea cum că d. general Anghelescu ar fi fost citat înaintea co-misiunel de anchetă privitâre la afacerea fraţilor Maican. IC Şiarul L'Independance publică dilnic colone întregi de informaţiunl falşe pri-vitbre la afacerea fraţilor Maican. In numărul de ieri acest (Jiar a dat chiar compunerea consiliului de resbel. Acesta informaţie e cu totul eronată. IC Zisu Siderie, român macedonân, care a contribuit mult ca să deştepte interesul nostru pentru compatrioţii săi, a încetat din viaţă. De mal mult timp căzuse în abatere morală. Mârtea a fost pentru el intrarea în liman. Fie’l ţărâna uşârâ! (IC La 15 Noembre 1888, se va ţine concurs pentru ocuparea catedrei de zoologie şi botanică medicală de la facultatea de medicină din Iaşi. IC Consiliul comunal al capitalei în şedinţa de Marţi a discutat tâte contesta-ţiunile privitâre la rectificarea listelor e-lectorale provisorie. Lucrarea pentru liste e sfârşită. O nouă şedinţă se, va ţine a()i. K Resultatul balotajului pentru alegerea unul senator al colegiului al II-lea de Muscel : alegători înscrişi 147 ; aâ luat parte la vot 121 ; d. D. Sturza a fost a-les cu 74 voturi. D-l N. Greţulescu a întrunit 47 voturi. IC Buletin statistic de mişcarea bulelor contagiose ce aă existat între animale în diferite localităţi din ţară, după sciinţele primite de la 1 până la 8 Februarie 1888 : Versat la ol în judeţul Botoşani » , » » , Dorohoiu i » » v . Roman » > » » » Suceava , » „ , , Tulcea Râie la cal în judeţul Dorohiă » » bol » , Suceava Turbare la câini în judeţul Muscel » a bol » i » Curtea de Apel din Iaşi secţiunea a II-a, a judecat Marţi procesul privitor la Dimitrie Stefano şi GheorghiU, cari ca martori în procesul lui Mochi Fişer au depus mărturii mincinoase în zioa când s’a desbătut înaintea Gurţel cu juraţi din localitate procesul de mal sus. Curtea a reformat sentinţa Tribunalului din DorohoiQ, prin care erau condamnaţi la duol ani de închisore, reducendu-le pedeapsa la un an. IC Tânărul Efraim Halpern a susţinut cu succes înaintea juriului facultăţel de medicină din Iaşi, tesa de doctorat în medicină şi chirurgie. Subiectul tesel e : Ischias şi tratamentul său prin Masagiu; lucrare basată pe însuşi observaţiunile tânărului doctor. ’I dorim isbândă în noua şi greua carieră. Curierul de Galaţi Galaţi, 8 [20] Februarie 1888 Cu totă criza ce bântuie piaţa oraşului nostru, lumea pe aici petrece, şi încă destul de bine ; după marele bal dat de societatea Crucea Roşie despre care v’am scris, Sâmbătă la 6 (18) a. c. a avut loc în sala Teatrului un bal dat dej,societatea Funcţionarilor Publici* pentru mărirea fondului. Balul era pus sub patro-nagiul d-lul Peridi prefectul judeţului nostru, şi al d-lul Henţescu prim-preşe-dinte de la Curtea de Apel. Sala era literalmente plină de lumea cea mal elegantă ce posedă oraşul nostru aranjarea şi decorarea sălel era splendidă, iar danturile eraă animate, şi ah durat până când raijele indiscrete ale s6-relul veniră să împrăştie pe neobosiţii dan- satori. In numerâsa asistenţa am remarcat pe d-na V. Macri frumosa frumose-lor într’o eleganta toaletă de bal, d-na E. Chrisoveloni încântători; şi plină de distincţiune, d-na colonel Murgescu val-satore incomparabilă, d-na V. Poenaru blondă ca un spic de grâil din luna lui Maia, rochie superbă profusiune de dantele, d-na Foscolo plină de graţie, d-na Gobert, D-na Khmi, d-na Mavrogheni, d-na Radu Alexandrescu, d-na de Bo-naki, d-na Nebunely, d-na Găpitanovici în costum naţional, d-na Vârtejeanu, d-na Emil Vulpe, d-na Wladicoglu, d-na P. Boţan, d-na P. Nica,2ete., apoi urma un batalion de d-şâre unele mal încântatâre de cât altele, între cari : d-ş6ra Doiciu frumuseţe angelică rochie albastră, dşâra Draeopolo o andaluzâ fermecătâre rochie albă, d-şora Klimi un boboc de trandafir, d-şăra Hanuţo graţia personificată, d-na Mavrogheni, d-ş6ra Liebers încântâtâre, toaleta elegantă, d-şora Fontana plină de farmec în roche năgră. ____ Bedris întâmplări din Capitală Foc la Palat.—In odaia ordonanţei de la Palat s’a făcut un mare foc la sobă. Din negligenţă nu s’a luat în vedere că coşul trebuia curăţit de mult. Prin urmare s’a aprins. Focul a fost stins pe dată. O Mârte subită.—Ieri s’a adus la secţia I un nenorocit, care fiind slăbit de bâlâ a căfjut pe calea Moşilor. Bolnavul a fost transportat la.spitalul Brâncovenesc, unde însă nu s’a găsit în acest moment nici un pat liber. S’a ordonat deci imediat transportarea sea la un alt spital. Nenorocitul a Încetat din viaţă tocmai pe drum. O Circul Sidoli. — In nenorocita baracă a d-lul Sidoli, care portă numele pompos de Circ, s’a întîmplat ieri un mare scandal. Promotorul scandalului a fost un bre-care Ştefan Ignecl, care s’a şi arestat. O Furt. — Autorul furtului comis în str. Manea-Brutaru Nr. 2 la d. Vasile Stânescu, despre care furt am vorbit deja, s’a constatat a fi femeia Ana Zans, la care s’a şi găsit suma de 345 lei, proveniţi din furt. CI Epileptic.— O scenă jalnică ni s’a înfăţişat a’i \h ,T . » ')n 1 1 j) Ut . P > t)“ ii*1 i M'jfsuO l;ir, pltf ' m* ‘iu i n Uit •> „BAZAR DE ENGL1TERA oo co Sub semnatul, am ondre a anunţa pe Onor. clientei» mea atât din capitală cât şi din provincie, că cu oca-siunea tarifului autonom, am deschis aci in ţdră O NARE FABRICA UE HAINE PENTRU BARBATI ŞI BAJETI In care confecţionez haine, după Ultimele Jurnale, din stofele cele mal bune ale Europei. Asemenea mal putem efectua şi ori-ce Comande, în timp de 24 ore de dre-ce posedăm un mare deposit de stofe fine din cele mal renumite fabrici. Sper că Onor. Public fii clientela iaca, mS 7a onora on sitele d«lor, spre & se convinge de marfa confecţionată aci in ţflrfi, şi sunt sigur că ya £ pe deplin satisfăcuţi. €u stimă, T-T T .'P.TROVTHi?. Kzsmssm ssiissiSfflatfflsrTSG CASA DE SCHIMB TOMA ŢACIU In Noul Palat Nacia-Romania- No. 4, —‘Strada Lipscani. — No. 4. Butnjuusci Cntsul ’pe (jitia de 11 Februarie 1888 iBiimiiiaHr. zmmînmF 5% Rentă Amortisabiîe. . B°/0 Rentă Rom. Perpetuă. . 6% Obligaţii de Stat. . . 6•/, , C. F. R. Regal. 5°j, t Municip. vechi 1q fr. , Gasa Pens. 11001. 6% Srisuri funciare Rural. 7°/o , 5°/, , , Urban. 6% . 7°lo » 57» , , de laşi Impr. cu prime Bucur. 201. b. Los. Crucea Roşie Italiaue. Acţ. Bancel Naţ. Rom. 500 1. 5% Comunale noul . . . Banca Prevederea. . • • DIVERSE Aur eontra Argint. . . • , » Bilete de bancă Florin Wal. Austr, . , . Mărci Germane............. Bancnote francese. . . . Ruble de hărtie........... Cump. 92'/ 10— 88*/, ™8/* 210— 89— 104-V, 85— 95— 102— 75t/2 34— 24— ir. 16 50 16 50 200— 124 Vând. ~93V, 91— 89-y, 74 V* 215— 89'/* 105— 858/, 96— 103— 76 y2/ 38— 28- • 1 - tli . lllwb 17 — r — 202— 126— ! 100—1101-210—1215— am. BANCA NAŢIONALĂ A ROMÂNIEI 1886 31 Ianuarie ACTIV un eer ,1,! . . I ţ h’J 1887 23 Ianuarie 29 33289949 n an(Monet5. . . ..... « • k * 32097249 32261328 25852740 25708120 25708490 3258310 Efeote predate la Casa spre încasare* • • 3406583 6423767 17208697 Portofoliu, român şi străin. . . • ■ • • 17861395 18171560 12988610 Împrumutul garantat cu efecte publice/ * • 11657960 11542505 11974117 Fonduri publice • • * . 11999912 11999912 1994031 Efectele fondului de reservă . . o • 2575053 2575053 153975 » ' » > amortis&rea Imobilelor < 196998 196998 2624737 [mobili . ( «■ S •• 3146454 3146454 144884 Uobiliar şi Machine de imprimat o ' • '* 127594 127594 52852 Gheltuell de administraţiune . . 1 » » . 47827 52137 24417471 Deposite iibere . . . ... . t i1 . t '■ 29812317 31379817 14270433 Gomptur! curinţî .&/. .. . . . ii, . * • • m * -* 25535568 22755001 8534781 ,, de Talorl < . î' - • 8997622 9096534 156765587 PASIVO ni . \ 173170652 175437150 12000000. Capital ...... .1 . . 9 # e 12000000 12000000 2004183 Fond de reservă • 9 • ** 2580078 2580078 167322 „ amortisarea Imobilului. 4 t » 0 229114 229114 101703290 Bilete de bancă în circulaţinae . b • X • 101659970 100418425 2908154 Profituri si perdorî ţ * ii * • 2942815 2942815 144075 Dobândi şi beneficie diverse ; 4 t • » 120110 150385 24417471 Deposite de retras . . . . , » * ■> • . * 29812314 31379817 12050063 Gomptur! curinţî 6 a e S 22394350 24290501 1371029 # de valori ..... 1431898 1446015 156765587 > -0;. oiJ.'Tt j.o'.'ohoani I t** • ‘ ai 173170652 175437150 I M. TH. MÂNDREA & Comp.—BUCURESCI ——-— .... _~- în strada CarolNo. 21, Un Magasinal acestei fabrice undej publicul va putea găsi or ce fel de încălţăminte pe preţul fabrice! şi în condiţiuiiile ulP. mJ1 cele mal favorabile. IJU" | j i -o m DEPOUL FABRICEI DE iif»i Tmmmm MARE ASORTIMENT DE CURELE DE TRANSMISIUNI ) IR Garantate prima cualitate CURELE DE CUSUT X TUBURI DE CAUCIUC o Cu spirale şi fără spirale TABLE DETgAUCIUC g RONDELE DE^ CAUCIUC g Tuburi de CANEPA § CURELE ELEVATORII PENTRU MORI X S ŢIGLE PENTRU NIVEL DEAPÂJ • r.|TTI IMIUCr x BUCURESCI. — 1, Strada Model, 1. — BUCURESCÎ. O APHOAPE.DE GRADI SA EPISCOPIEI O , . •• , uq eu Un . ătl/b i uu ;> f. ijPipFABRlCAŢIUNE NAŢIONALA' |«l| 1 ’ ASOCIAŢIUNEA VINICOLA Q 1 > I H i 1 H S 8 1 1 LA HARWORA L’Assoeiation Vinicole „La Marmora“. L i H 1 PRIMA DISTILERIE ROMANĂ DE H3 I mmmi swa@maa H 1 H 1 w 2 cj 1 I 0 preparate numai clin spirt vechili de vin 1 H La BOHOTI1T (»istr. Fălciis) 1 1 P După C8le maî nou! şi ma! perfecţionate procedeul-!. w 1 1 ^ Calităţi superiore.-Preţuri moderate > 1 H I 1 0 Se primesc Comande Ia următorele Case de Comerciu; I R In Bucurescî d. H. Wartha.—In Iaşi d. Isr. Singer. % 1 l_j Sk Beutu. i puse în consumaţie : Curaţao, Cacao, Chouva, Pipperment, Cognac. w i 1 Biy Industrie Naţionalii Perfecţionată '“Uf | „NAT ONALA" Ui IfE! m i t !au>i r ■ 1 p'. 8 •0000000000X0000000000» :U ir n l ■*j n -.îl Moşă diplomată din Streinătatc căra» •• W93 ’TBBQ cooietâte Generală de Asigurare în Buouroscî Aprobată p,in decret regal No. 225, diu 25 Ianuarie 1885. CAPITAL SOCIAL G,000,000 LEÎ Prima emisiune 3,000,000 lei deplini versaţi 15,000 acţiuni de lei noul 2U0 fie-care, din care 1,(XX),000 lei specialmente afectaţi ca fond la garanţie pentru ramura asigurărilor asupra vieţe! Roservade premii şi fond reserva 850,0001. N A Ţ1 I O N A L A asigură : 1. In contra daunelor de Incendiu. — II. Contra daunelor de Grindină (piatră). — III Contra daunelor de Transport precum şi Valori. — IV. Contra Spargere! geamurilor, ogliudilor, etc. — V. Face asigurare asupra. vieţei. t |, Capitaluri fixe în eas de deces Cu part eipare de 70 la sută din beneficiu în combina-ţiunile urmâtore : asigurări asupra vieţei uneia şeii a doue persdne, asigurări temporale, asigurări mixte cu capital dublu. b). Capitaluri în cas de vidţă Combinaţiunile urmâtore: Asociaţiuu! mutuale de supra-vieţuire. Asociaţiuni în grupuri *de 12 ani pentru copii de la 2 ani jum. până la, 9 ani inclusiv. — Contra asigurări capitalur fixe pentru pote, fără contra asigurări şi rente viagere în .diferite combinaţiuni. Până la finele anului 1885, NAŢIONALA a realisat în direritele r muri de asigurări ca premii aproximative 10.500.000 1. n, şi a plătit ca despăgubiri aproximativ 7.500.000 1. n. IHRECŢIDXfiA «ENERALA Hârtie Maculatură de vântjare ^„Telegraful' •<5«gr Si Oi •H : +^; ti' CAFEA DE SMOCHINA i bdfeuA udstră de smochină se distinge prin gustai curat gi cuidre agreabilă, ven-ti ! ^endu-se. in cartăne elegante a */& kilogram neto ea preţul lei 3 kilogramul atât în i primele magazine de coloniale, cât gi in sncnrsalele ndstre +J 1 Representanţa nâstră pentru Provincii am încredinţat-o casei g| GKJSTAV BIEtTZ. Str. Carol 1 No. 60 Buenrescî1. -ăl Cu stimă, s i Hi ALQIS MULLER, FII Furnisoril Curţii Regale gi posesori „Primei fabrioe Române de Cafea de smochina11- H 1 li ; ai 11 | : ti I ! j I ■H | P . j t P i) 0 ti 1 P i p:' DE VEMZARE O FARMACIE COMPLECT ABANJAÎA (situată într’un oraş mare bulgăresc de lingă Dunăre ee numără vre-o 14,000 de locuitor!) J Farmacia sc Tinde pe un preţ forte moderat Amatori! se vor adresa pentru I informatiunt la sub-scrisul : NIC. Z5LTZCR Fa rmacist, Ia PUvna (Bulgaria) ; ÎMI ICAS1UNE EXCEPŢIONALA DIN CAUSA LICHIDAREI . !« ! no ;■ i ilfî f f lj,/ O ] f.l ZARE material pcutrtţ, lucruri publice, Şine pentru Citi ferate şi pentru linii mici. Yagonete Decauville, Pompe, Vârtejuri, Unelte, diverse lemne pentru construcţie şi Schele. Barace portative, Cal, Camioane, trăsuri, et Lei 24 12 T Peiltru Districte: Pentru un an i Lei 30 şise luni „15 „ trei luni .... „8 Peiitru Strei niitate: Pentru un au . . .In aur lei 4^ „ ţtae luni . „ " f9 „ trei Inul. . . „ ” Abonamentele se fac la 1 f* 25 a^e cărei luni. UNNUMim VECII CI 25 BANI Abonamentele se plătesc înainte EDIŢIA ÂNTfilA ar» oiJIituijab ni jr-rl/irof r ohsuh n'i SÂMBĂTĂ, 13 FEBRUARIE 1888 ANUNCIURI SI RECLAME Anunciurl pe pag. IV linia 26 bani. Reclame „ „ III „ . . t teA n n n 11 „ • « 8 Iei r »l» 2 „ . . 6 „ Pentru Inserţii ei reclame, Redacţia au e responsabilă. Epistole nofrancate se refusă articole nepublicato se ard. In Streiiuttatea se adresa : Francia Havas, liai'fitte & C-nie, place de la Bourse, Paris. Enghtera, EugAna Micoud.Bl ţ'ţeoţS.traet, B. C., London. Austria, Haasehslein et Vogler, Wien IJV^f’lf Mosse Zeilerstaotte, 2, Wien. Ungaria, D. Mcrits Wiest, în Buda-Ppst Serritenplats. 1 6 nlfAi i bl.'M o Abonamentele se plătesc înainte Reda-.ţiunea, Strada Blănarî, No. 20. ipr>‘>I u, il v 7 IiH DIRECTOR POLITIC : I. C. FUNDESCU Jtiîi Administbaţiunea, Stţâdâ BlŞînatf,, No. 20 i Rugăm pe d-nii abonaţi cari simt în urină cu plăţile să Li ne yoiască ţi le achita, dacă nu roiesc să li se suspende trimiterea foii. ADMINISTRA ţi a BUCURESCI, 12 FEBRUARIE Ceasul Răfueleî r'UYÎJli O mică si rău Piarele cposiţiel aii descoperit în fine un clişeii fdrte comod. Partidul liberal nu se sperie? Guvernul nu vrea să demisioneze ? Liboralii merg la alegeri, luptă cu energie şi reuşesc ? Tdte acestea însdmnă că partidul liberal se teme... de ceasul răfueleî. Se p6te ceva mai comod ? In ori-ce împrejurare, la ori-ce act al guvernului sati al partidului liberal îi pui dinainte clişeul : „’ţl-e frică de cesul răfueliî.* N’ai argumente să combaţi guvernul îi Cameră; ’ţl-aî secat sacul cu injurii şi nu mai aî cu ce murdări coldnele unui ^iar—imediat îi spui guvernului : „Dacă. nu te duci, asta dove-desce că ’ţiTe frică de cdsul răfueleî...* Şi pentru ce ne-ar fi frică ? In tdtă vremea, de la 76 şi până a(Ji, ne-am făcut datoria aşa cum nici un partid până la noi n’a sciut să ’şi-o facă* Am găsit un stat vasal, desconsiderat de străinii cari îl cunosceau şi necunoscut de mulţi ; şi dui acest stat am făcut un regat a cărui a-lianţă o caută toţi puternicii noştri vecini. ;Am. găsit finanţele publice aprdpe de faliment şi creditul statului ruinat cu desăvârşire ; şi am îndreptat fin ancele, şi am rădicat creditul statului român alături cu acelţi al statelor celor mai bogate. Am găsit o armată echipată ; şi cu atâta stărunţă am lucrat, atâtea jertfe am făcut, în cât azi lumea întrdgă stimdză armata română ,şi fie-care stat ar fi bucuros de cooperaţiunea ei. Tdte clasele producetdre ale1 naţiunii fuseseră lăsate în cea mai mare părăsire ; comercianţii n’aveau credit ; industriaşii fuseseră vînduţî străinilor ; la agricultori nimeni nu se gândia. De interesele tuturor a-cestor clase am îngrijit ; am creat bănci ; am rescumpărat drumurile de fier ş’am construit linii nuoi cari străbat tdtă suprafaţa ţăreî; am pus stavilă concurenţei străine ş’am în-euragiat întemeiarea industriei naţionale ; am căutat t<5te mijldcele ce sunt în puterea statului pentru a scdte agricultura 'din starea rutinară ş’a face să propăşească ; am dat şi am vândut pământ ţăran doi1, pentru a face ca clasa proprietarilor să fie mai numerosă. Am găsit iîiasa poporului zdrobită de greutatea impositelor şi am uşurat-o. Am găsit instrucţia publică îii cea mai mare părăsire ; şi am înmulţit şcdlele, le-am îmbunătăţit şi am a-sigiirat sdrta profesorilor. Şi, după ce am lucrat atâta; după ce nu se pdte găsi în istoria ndstră nici un alt guvern care să fi lucrat atâta—ne-am teme de ceasul răfueliî ? E de neînţeles aedsta; şi e şi mai de neînţeles că tocmai diarele conservatorilor vorbesc de ceasul ră-fuelii, adică diarele acelora cari In adevăr au tremurat când le-a sunat ceasul. Lumea n’a uitat Încă darea în,judecată a guvernului conservator şi dotezi le zdrobi tdre despre culpabilitatea acelui guvern. Lumea n a putut se uite că conservatorii au fost iertaţi. S’ar cădea deci se fie mai modeşti şi să nu mai vovbdscă1 de ceasul răfuelei ! r ifcotOi ■ TELEGRAME (Serviciul particular al Telegrafului) Pesta, 22 Februarie, Pester Lloyd spune, din cel mai autentic isvor oficios: Dacă nu ne înşalâ semnele, în audienţa ce aavut’o erl contele Kalnoky la monarchul, s’a stabilit răspunsul monarehiei la propunerile ruseşti despre cari atât de mult s’a vorbit. Kalnoky a conferit apoi cu d. Tisza. După amiad a fost din nou primit de Majestatea Sa. Sera a plecat şiseîntărce In cel mal apropiat timp. LE FACEM EDUCAŢIA J ___ I , In şedinţa de la 9 corent a camerei, o parte din maioritate şi-a per-dut răbdarea Şi a întrerupt ceva cam sgomotos pe oratorii oposiţiei; acdstâ *îndrăsndlă» a supărat mult pe confraţii noştri din oposiţie, cari nu mai sciu ce injurii să inventeze pentru a-şî resbuna. Maioritatea e acuzată de ^scandal» şi tdte fiarele oposanteţipă că libertatea cuvântului e împedecată. Atâta gălăgie merită un respuns ; confraţii noştri şi patronii lor tre-buesc dumeriţi asupra însemnării pretinsului scandal din cameră. Maioritatea a întrerupt pe unul din oratorii oposiţiei; aedsta e cât se pdte de adevărat. Dar pentru ce şî-a perdut maioritatea răbdarea ? Pentru că s’a convins că oposiţia e hotărâtă se se ţie numai de scandaluri. Din prima şedinţă s’a vedut că minoritatea a acceptat ca o tactică parlamentară d’a spune adversarilor tdte impertinenţele inchipuite, d’a-i întrerupe şi d’a face sgomot asurzitor ori când vorbesce un membru al maiorităţii pentru ca să nu sg pdtă au^i ce spune. înţelege ori-cine că o asemenea tactică, dacă nu s’ar fi luat măsuri represive, ar fi făcut cu neputinţa ori-ce activitate. Nu s’ar fi vă^ut în desbaterile Adunării de cât cuvântările violenţe ale oposiţiei, iar când s’ar fi sculat vr'un< liberal ca se i'espundă, nimeni nu l-ar fi putut auiji din causa sgomotului făcut de minoritate. Putea maioritatea să tolereze o asemene tiranie ? Neapărat că nu. E adevărat că o maioritate puternică trebue să fie indulgentă şi să trdqă multe cu vederea : căci ceî slabi sunt fatalmente violenţi. In fapt maioritatea ndstră a şi fost In tot-d’a-una estrem de indulgentă pentru minoritate. Dar tdte aii o margine. Când eşti prea tare şi ai în faţă-ţî un. pitic care nu-şî ţine limba în frlii, poţi să stringi din umere şi să nu-î ceri socotdlă ; dar când piticul îţi sare în gât şi vrea nici mai mult nici mai puţin de cât să te sugţpţpe, q să-l laşi în pace ? Ori-ce om cu mintea întvdgă înţe-că nu. •. u Ei bi e, minoritatăa tocmai aşa jvoia să" facă : ea voia să înăduşe cu desăvârşire vocea maiorităţii; tribună, prerogative parlamentare numai pentru minoritate trebuiau să esiste, iar maioritatea — pentru cuvântul că e prea tare — trebuia să se mulţu-măscă a tăcea. Era clar nevoie de represalii ; şi ce se putea face unor dmenî cari abusdză de situaţi .nea lor? Nimic alt de cât şă li se doveddscă că sistema lor, dacă li s’ar întdree, nu le-ar veni de loc la socotdlă. Trebuia să-I facem pe oposanţi să în-ţeldgă vechiul precept: * Ce ţie nu-ţî place, altuia nu face.» Era necesar să-I facerii să se pătrundă de aceea că, într’o Adunare, fie-care trebuie să respecte libertatea celui-l-alt, căci altfel traiul împreună e peste putinţă. Cu alte cuvinte, trebuia să facem educaţia minorităţii. Iată care e însemnarea pretinsului scandal din şedinţa de la 9 corent. In loc să ţipe de gdba ziarele şi deputaţii oposiţiei ar trebui să înţe-ldgă lecţiunea ce li s’a dat şi să se îndrepte pe viitor. T6tă lumea ar folosi i'n acdsla. Afacerea fraţilar Iu-lM.p« In jurul acestei cestiuni îşi eser-cită condeiul presa oposiţiuneî, în jurul acestei afaceri îngrămădeşte ea considera ţiuni peste consideraţiuni, pentru a 'putea demonstra cum că regimul liberal, inaugurat în ţară acum 12 ani, ar fi corupt ţara şi ar fi demoralizat tdte straturile socie-tăţei. Ca ldc pentru a ne curarisi inamicii noştri politici iie recomandă întdree^ea spre regimul patriarchal, spre idealul propagat de d. George Bi-bescu, care a declarat într’un manifest al său acum trei ani, că România nu va intra în limanul fericire! de cât cu condiţia de a întemeia un patriciat, o aristocraţie şi o nobilime. Ce s’a întâmplat, ca inamicii regimului liberal să ’şi permită a scdte a masca ipocrită pe care au purtat’o înaintea alegerilor, declarându-se de apărători înfocaţi aî libertăţilor nds-tre civice ? Duoî oficeri superiori sunt acasaţî de corupţiune. Cu ocasiunea unor furnituri militare, pe cari au fost însărcinaţi a le face, aceşti oficeri, precum zic acusatoriî, au permis să fie corupţi de nişte comisionari streini. Faptul e trist şi face să sângereze ori-ce inimă română ; lucrul e neîndoielnic, că lumină trebue să se facă şi partea cangrenată a-corpului nostru social curarisită. Dar dre, pentru că duoî oficeri superiori aii fost slabi de, caracter şi au permis streinului să fie corupţi, reiese că ţdra tntrdgă e coruptă, că armata e compusă din-tr’o turmă de nemernici, că ceî cari au condus la Smârdan, la Rahova, la Plevna pe vitejii noştri nu sunt de cât nişte omeni fără ondre şi fără ruşine ? întrebaţi pe streinii ca d. Broadwell e tutti quanti, cari se hrănesc din suddrea ndstră, ce ppinie au eLuia? spre ţară? Ştiţi ce ne respund aceşti eratici ? Ei die că nu esistă în România un singur om pe care nu ’l poţi coqrupe cu bani. D-nu Broadwell, Natansohn, Rafalpvicî şi cei-l-alţi sînt pnanimi a declara câ cu bani cumperi pe ori-cine în România, că aşa a fost subt tdte guvernele şi aşa va fi, că d. general Florescu, precum şi d. Maican Dumitiieseu; precum Slă-niceanu, precum un colonel Polizui— toţi se vînd şi se cumpără. Iată părerea streinilor eratici, cari trăiesc tn ţdră şi cari se drapdză a^î tn mantaua de acusator, când mai bine le ar «ta să fie îmbrăcat! tn sucmanul de ocnaş. Tocmai cunoscând infamia acestor străini, ştiind bine manoperele lor infame pentru a atrage în căpeană pe dmenii slabi de caracter, d. Ion C. Brătianu, vorbind de aceşti âti'ălhî în sesiunea trecută a parlamentului, a cu mare dreptate : ,Am căutat să înlăturăm,pe sttăinî »de la ori ce concesiuni pe cât pu-»tinţă era, fiind că ei sunt obiclfiuiţi »să ne trateze ca în Orient, şi n’aş »voi să ne trateze nici chiar ca în „Occident* fiind că eii cunosc pdte şi „mai bine Occidentul şi sciu că şi pe „acolo se petrec lucruri pe cari Orientul nu prea ar vrea s& le invidieze !* Acesta fiind adevărul adevărat, ce atitudine trebue dre să aibă ori ce bun patriot, ori ce bun român faţă cu trista afacere care se desfîîşdră adî înaintea ndstră tn ceea ce pri-vesce pe fraţii Maican-Dumitrescu ? O atitudine reservată, o manifestare spontaneiă de indignare în contra haitei de străini ca Broadwell, Ra-falovicî şi Natansohn. Vinovaţi sunt fraţii Maican-Dumitrescu—aşa este, dacă se va adeveri că aii primit mită. Dar şi mai vinovaţi sunt aceşti străini cari aduc In ţara ndstră împreună cu persdnele lor puţin plăcute corupţiunea şi infamia. Vinovată e o copilă care a permis se se necinstdscă, dar vinovat e şi acela care a necinstit’o. Dacă n’ar ii fost aceşti străini cari ne aii adus corupţiunea. ofiţerii noştri ar fi rămas curaţi de ori ce pată, precum curată e o fată mare. In loc de atitudinea reservată, tn loc de simţimântul dă durere pentru ruşinea ce ni se face de străini, inamicii noştriî politici, ttrîţi de pasiune, se încdrcă se arate că afacerea fraţilor Maican este o gangrenă, ce acoperă corpul nostru întreg, că corupţi sunt toţi ofiţerii superiori, toţi miniştrii, toţi magistraţii —- întrdga societate română. Nenorociţii nu înţeleg că el cântă în unison cu străinii şi că ’î aplaudă cine? —Broadwell, Rafalovici şi C-a, cari de acum 20 de arii trîmbiţdză aedsta urbi et orbi. Nenorociţii nu înţeleg că manifestând o bucurie pentru că s’au prins doî ofiţeri superiori în delict de a fi mituiţi, ei nu fac alt ceva de cât a se bucura de bucuria străinilor, căci numai în interesul unor Broadwell, Bafalovici e tutti quanti este de a se acoperi ţara de ruşine şi a se corupe românii. In loc de a ne bucura Împreună cu străinii, în loc de a strânge mâna unui Broadwell şi Rafalovici precum fac i 1> i ‘ti — Ce însemnâzâ acâsta? ilK — Vel şti mai târzia. Ion se plecă Iş, urechea lui Corentin Şi 4ise;: — Fii sigur, vei fi râsbunat,, —r Atunci, ce să fac ? —f De o cam dată nimic. Aide cu mine !■ Corentin stătea la îndoială. Ion îl luâ de braţ şi ’1 trase după el. , Corentin se smuci din mâna lui Ion, se apropie de Ivona şi luând-o de braţ o mişcă cu putere. Ea nu fiise nimica. — Iatâ-1 vine acela care te-a necinstit... Voiam ca nimeni să nu ştie despre acesta... N’&i avut noroc. Nu sunt ea vinovat... Să ştii însă că mâ voia resbuna pe acel miserabil, chiar dacă voi fi sigur ca voi fi condamnat. Am sâ’î sfarm capul ca acestui dobitoc, Zicând aceste, Corentin sfarmă ,cu ţapul (călcâiul) ghete! capul, unei şopârle. — Acuina du-te la el„ (Jise Corentin, Şi Drzea s.â; te ierte,.- J;(i!1„ V Ion îl trase după el, Cei doul fraţi apucară spre Scaer şi şe perdurâ în pâdure. Mult timp el merserâ fără p ijicâ vreun cuvânt. — Vra .sâ zică ştiai totu! ? tjise în sfârşit Ion, lacheului lui Jacques. — lotul ! rUi! — Şi nu spuneai nimănui ? La ce se mal spun ? Acum ea e 6 r liberă, I I Tul IV/Tge ' • i: UBiifmviH ă.Jfivob www.dacoromanica.ro I TELEGRAFUL — 13 FEBRUARIE 1888 aeaayaawwigMyagmsamai CASA DE SCHIMB TOMA ŢACIU In Noul Palat Dacia-Romania- No. 4, «o fi No. 4. —^Strada Lipscani. BUCURESCI Cursul pe dina (le 12 Februarie 1888 Cump. 59/0 -Renta Amortisabile. 5#/0 Rentă Rom. Perpetuă. 6#/# Obligaţii de Stat. . 8% , G.F.R. Regal. 6ft/# , Municip. vechi lO fr. , Casa Pens. 3001. 5% SrisurI funciare Rural. 7°lo Urban. » » 5o/, 6% 7°/» 57b » » de IaŞi Impr. cu prime Bucur. 201. b. Los. Crucea Roşie Italiane. Âcţ. Bancel Naţ. Rom. 500 1. 56/9 Comunale noul , . . Banca Prevederea. . . . DIVERSE Aur contra Argint. .1 . , , Bilete de bancă Florin Wal. Austr. . . . Mărci Germane. < . q . Bancnote francese. . . . 921/2 90— 88«/ 73'/2 210-887* 104 V* 85 V* 95-102— 75'/. 35-24— Vând. 93% 91— 89 l/r jj-li < tr ■*. ?iş-. . IfB ff'-;. >i.ţ . xn « <î , «'' t\ luni 1 Ijllli Jlf nVIf'jn?1 iKO >1 r fiot iî?*-.fwa.wm o '.r/mi ■ur . «fr;I 1 ' it Oiţ) liUV/J lll l M.'lj riiMi o'xmib i*ii« oi 16 50 16 50 200— 124— 100— 74 V, 215— 89 >/2 105— 86— 96— 103— 76— 38— 28- 1, 1 - fij .aemdi 16 80 16 80 202— 126— 101— Runle de hârtie...............1208—i 214— ST I 1 1!tj'.’ f} 11} . ■ 1 ( lă'i iv ■ b cm;.?. an/J« «i 'il -' lene .BAZAR Dl î - --*u*x* nm» - Subsemnatul, am ondre a anunţa pe Onor. clientela mea atât din capitală cât şi din provincie, că cn oca-slunea tarifului autonom, am deschis aci în ţdră 0 MAKE FABRICA l)E HAINE PENTRU BARBATI Şi IĂVVJETX In care confecţionez haine, după Ultimele Jurnale, «lin stofele cele mai bune ale Europei. Asemenea inai patern efectua şi ori-ce Comande, în timp de 24 ore de dre-ce posedăm un mare deposit de stofe fine din cele mai renumite fabrici. Sper oă Onor. Publio pi clientela mea, mă va onora cu visitele d-lor, spre a se convinge de marfa confecţionată aci in ţâră, şi sunt sigur e& va fi pe deplin satisfăcuţi. Cu stimă, ~FT LiESZDBO'VXOZ. AK3fcSM8îy "TUT.! 3SSt^mttSiiU3>ăSSSXmaSk. Renumită Cârturărdsă IULIA polonesa; fo ct mutat îu etosul IJalatulut Hecjal ^ La finele stradel Brătiann, No. 51, (în colţ): Lîn^it grajdurile Palatului Regal Ghiceşte viitoi ul, presentul j şi trecutul, plite descoperi şi pagube, furturi, judecăţi, ori ce secrete ascunse la cari se interesdză cine-va. Cine a-duce semne pdte afia lucruri ascunse : comori, etc. *sss^rOodein.»Tolu (Alessandriu).— Superioritatea acestor medicamente în maladiele de piept este recunoscuta de t<5te celebrităţile medicale. Aceste pastile In urma esaminăril ce li s’au făcut s’au aprobat de onor. consilii medical superior, 1 leii 50 bani cutia. .A. -\r i s Preparaţiiraea acestui vin, care pentru mine a devenit f un Clllt e adesea denaturat de unii colegi cari găsesc de j cuviinţă a debita alte preparaţiunl în locul acestui vin, de aceia atrag atenţiunea onor. public a nu primi de cât j filcâne originale VINUL COPIILOR EEEPABAT DE CHR. ALESSANDRIU Farmacistul Curţii Regale Etatea cea fragedă a copiilor ’I face a se îmbolnăvi J uşor; pentru a preîntâmpina maladiile se recomandă acest! vin tuturor copiilor de la etatea de 6 luni în sus; tine- j relor fete Ie ajută la buna desvoltare a corpului, înta-resce dsele şi dă putere muşchilor.—Modul întrebuinţării; a j se vedea instrucţiunea ce însoţesce fie ce sticlă. Preţul 3 lei. j mamszsi ______ Capsule elastice cu ulei de Ricină (Alessan-drill).—O dosă, cutia a 4 capsule I lefi, a 6 capsule I leă şi 25 bani, a 8 capsule 1 lefi şi 50 bani. Siiiapisiaul Alessandriu, muştar în foi. — Acesta preparaţiune esperimentată de autorităţile nostre medicale şi profesori la facultate a constatat că fiind su-periore tuturor celor l alte preparaţiunl străine, şi chiar celui de Rigollot. Cutia 1 leu Şo bani. (f(t , Capsule olec-balsamice-santaline (Alessandriu).—Remedia sigur contra maladiilor secrete (scurstSre, sculament). -la bărbaţi, fie -îu stare pr<5s-pătă, saă orl-cât de învechită, se vindecă prin întrebuinţarea unetculilce conţine 100 capsule, combinate ast-fel pentru un tratament de vindecare complectă.— Modul întrebuinţării şi dieta ;nescrisă a se vedea instrucţiunea ce însoţesc»; fie-care cutiei —Preţul unei cutii 6 lei. JgăŞgT’ A se observa pe capacul cutiei semnătura, coldre roşie, şi a nu vă debita alte capsule de a Cărora eficacitate nu se garantdză. Se trimite contra mandat postai în ori ce localitate. < 0 , . . • [mprnmutul garantat ou efecte publice. . Fonduri publioe .... I ... ■ Sfeotele fondului de reservă ..... > » » amoriisarea Imobilelor Imobili . i . ............................. Mobiliar şi Machins de imprimat . . . Oheltuell de administraţiune .... Deposite libere ^ Gompturî ourinţî . i. j u. , • ,p do vaiorî . . . I , PASIV U Capital ^ . Fond de reservă B amoriisarea Imobilului, 'Bilete de bancă în circulaţ.iuu6 , Profituri si perderî ...... Jobân4f şi beneficie diverse , Oepoaite de retras . , . . 0 Obmpturl curinţî ........ de valori ■ orU',iVii ut! • ‘ ■ 1 nv ;b 1 .■ i i: 1 32261328 33265062 25708490 25709130 6423767 5447930 18171560 17809011 11542505 11144855 11999912 11999912 2575053 2575053 196998 196998 3146454 8146857 127594 127644 52137 55634 31.379817 31351317 22755001, 23148647 9096534 9501470 17543715Î) 175479520 1200000() 12000000 2680078 2580078 229114 229114 100418425 ' 99916410 ^942815 2942815 150385 187498 3137981/ 31351317 24290501 24789851 1446015 1482437 175437150 175479520 61 i I Tipografia diarulul 4TRLEGRAPHIIT,.v Strada Blânarl, No, 2Q www.dacoromanica.ro ANUL XIX No. 4683 IN BUCURESCI SI DISTRICTE 10 BANI NUMfiRUL DUMINICĂ, 14 FEBRUARIE 1888 ABONAMENTE: Pentru Capitalii: Pentru un an . - (. Lei 24 1„ şoae luni „ 12 „ trei luni . . . . „ 7 ,, Pentru Districte: Pentru un an . . . . Lei 30 ■ luni > . . „15 „ trei luni .... * “ Pentru Streinătate: Pentru un an . . . In aur lei 40 „ ş<$se luni , . i> »IX „ trei luni. » ” Abonamentele se fae la 1 î* a*e f** cărei luni. UN NUMÎCR VECUUI25 BANI Abonamentele se pliitesc înainte ANUNCIURI SI RECLAME Anuneiurl pe pag. IV linia 26 bani. Reclame „ „ III „ . . I leu a a „ 11 ... 5 lei a B B I B . . 5 , Pentru Inserţii ţi reclame, Redacţia nu e responsabilă. Epistole nefrancate se redusă articole nepublicate se ard. In Streiniitate a se aâţusa : Francia Havas, Laffitte Cc C-nie, place de la Bonrse, Paris. Englitera,Engine Micoud,81 Fleet Street, E. C., LondoA. Avute iu, Haasenstein et Yogler, Wien Kndolf Mosse Zeilerstaette. 2, Wien. Ungaria, D. Morii» Wies», în Buda-Pest Serritenplat*. Abonamentele se pi ii tesc înainte 1 Redaoţiunea, Strada Blfinarl, No. .20. DIRECTOR POLITIC : I. C. FUNDESCU Adminiştraţiuilea, Strada BliinaiT, 'NtL 20 Rugăm pe d-nil abonaţi cari sunt în urmă cu plăţile să foine-Yoiască a le achita, dacă nu Yoiesc să li sq suspende trimiterea foii. ________ ADMINISTRAŢIA BUCURESCI, 13 FEBRUARIE Ideile şi principiele Am ' '■ • i .im: i Mişcări de trupe în Kutnelia, — întăriri în Bulgani.v Ştiri din Filipopole arată că regimentul' Slivno a primit ordin să plece la Burgas. O parte a garnisdnel din Filipopole este de asemenea aşteptată la Burgas. Se crede că se fac întăriri la Burgas şi Vama ; în caşul acesta din urmă, Rusia va protesta, întemeiându-se pe textul articolului 11 din tractatul de la Berlin. fi 1; Un articol de (jiar privitor la cliestia Alsaciei şi Lorenel. — Germania şi Franţa. Norddeutsche Allgemeine Zeitung reproduce cu o expresiune de satisfacere un articol din Aachener Volktzeitung („Gazeta populară din Aix-la-Chapelie1), organ catolic, care articol se pronunţă e-nergic centra scrisorel de felicitare ce a trimis-o deputatul şi episcopul francez d.ţFreppel, lui Castelar, şi contra cerere! lui de a se înapoia Alsacia şi Lorena Franţei în interesul păcel. 0-datâ, fiice Aachener Volks,teitung, Alsacia aparţine Germaniei în virtutea dreptului de cur cerire în urma unul răsboiil legitim de apărare. Şi apoi nici un Domnilor german sail Reichstag nu va putea să cuteze să se pronunţe pentru retrocedarea Alsaciei şi Lorenel; afară de acăstă însă d. Freppel se înşâlâ şi In părerea că s’ar putea să isbucnâscâ un răsboiil pentru Alsacia. Franţa singură nu va îndrâsni să începâ răsboiul. Nu din partea Franţei va veni în prima linie pericolul, ci din partea vechiului nostru, de lu resârit, în contra căruia s’a încheiat alianţa ger-mano-austriacâ. Dacă Rusia nu, xoeşte să facă răsboin, Republica franceză nu va încerca sâ’l facă. Reproducerea acestei expuneri a foiei renane ultramontane de eâtre Norddeutsche Allgemeine Zeitung, cum şi declaraţia că desaprobarea Iul Freppel de către foile catolice este îmbucurâtăre, merită a fi luată In băgare de sâmâ, Prinţul Ferdinand lucrâză.— Prinţesa cTementina de Coburg asemenea Correspondance de i'Fst primeşte din Sofia de la o persdnă bine informată, următirea scrisdra : In cercurile năstre diplomatice se pretinde că de mult timp aeja prinţul Ferdinand a stabilit în Bucureşti un „birou de informaţiunî* care are drept misiun e speciala de a’l instrui despre curentele de opinie ce domnesc în St. Petersburg. Prinţul ar fi cheltuit sume considerabile pentru acest scop; până acum el şi mu-ma-sa, care se ocupă, cum se ştie, forte activ de politică, ar fi forte mulţumiţi de resultatele dobândite. Se asigura că prinţul de Coburg ar fi fost informat, despre propunerile prinţului Şuvalof pătre cabinetul din Berlin chiar înainte ca a-cest din urmă să le fi notificat în mod oficial. Se mal povesteşte că prinţesa Glemen-tina ar fi fiis, în cursul unei deliberări, că isbânfiile unul Stat pe tărâmul politicei străine atârnă de modul cum este informat de faptele protivnicilor. Insă, a fiis ea, noă ne trebue tocmai agenţi bine informaţi şi bine plătiţi. La palat nu par a fi pierdut speranţa ; el cred a fi siguri că propunerile Rusiei nu vor dobândi consimţimântul puterilor. Wfi —" 1/flj Generalul Werder ia Pefeisbarg Generalul Werder a sosit. în seia de 9 (21) Februarie la Petersburg şi a descins la palatul de iârnă unde locueşte ca ospe al Ţarului, La gară generalul a fost întâmpinat de un adjutant al Ţarului. COMUNICAT ;iJ____ piarele oposiţie! ’$i-aă ieşit din fire ; nici unul din demnitarii statului, civili sad militari, nu scapă necalomniat, neinsultat de ele. Căte-va din aceste fifăire atl eâfiut aciim asupra generalului Pilat, pe a cărui so-eotelă respândese infamii. Iată comunicatul ce le dă’ ministerul : * Piarele Naţiunea, Lupta şi altele dail informaţiunî neexacte în privinţa cum-| părâtdrei de pastrama. www.dacoromamca.ro TELEGRAFUL — U FEBRUARIE 1888 j/'JHctâtf M Oi/IfkUU ‘Pentru restabilirea adeverului, ministerul de resbel face cunoscut că nu a cumpărat altă pastramâ de cât cea necesară trupelor la manevrele ce au avut loc t6mna trecută in Focşani, şi acestă cum-pârătâre s’a făcut prin serviciul intendenţei de la comerciantul Vasile Popescu din acel oraş.» Vom reveni asupra acestei nu ol infamii a fiarelor oposante. INFORMATIUNI In urma unei altercatiunl ee-a avut loc între d-nil Emanoil Andronescu şi Dumitru Marinescu-Marion, Ziarist, o întâlnire pe teren trebuia sâ aibă loc ieri Vineri. Diferendul s’a închis însă, d. Andronescu făcând scuze adversarului seu. IC Comisiunea centrală a cumpărat pentru judeţul Tutova 20,000 hectolitri porumb pentru 8,045 capi de familie saU 32,476 suflete în lipsă de hrană. X Primul preşedinte al Gurţel de Apel din Capitală a convocat pentru a ■:• *jji i, , umf*' -q '«JP Ui un Si’fr {<■; A •nuă HK'in sfc iinuttx '.fiţi,/- , i . dl 'ii-. iJf oiatqift eb • !*„■»; Vi ' ■ l". âof *•- Jăh >n f ■ u,ur rl i c. ii 'j un n u i ' i. » !1 iq l.l . ’ ' ii UN AMOR MISTERIOS DE C. MEROUVfEL ... ci Destăinuiri Ion vâdend că barona nu ’l întrebă despre duce, zise : — D6mna barănâ ştie că d-î duce Vaudry e la Langon, — Domnul Vaudry ! zise cu nepăsare bardna. E cu neputinţă. £7 — De ce e cu neputinţă, dumnâ ba-ronâ ? întrebă Ion. — D. duce e adorator al Parisului* nu p6te să plece în altă parte. __ Cu t6te aceste d, de Vaudry e la Langon. — ’L-al văZut acolo ? — Da. •— In ce parte ’l-ai văZut ? — Pretutindeni în vecinătate şi mai a-les la Plelan. — Ce face el acolo ? — Ceea-ce face tot-d a-una. — Anum; ce ? Ion se înfurie d’acea nepăsare a ba-rănei. — Face curte la ’ete, respunse Ion. Lovitura fuse bună. Barona făcu o mişcare. — Sunt fete frumose la Plelan -! Z*se barona. — Multe! — Spune vreruna. Numai una ? — Numai una ci-e d’ajun3. —•. Adică e d’ajuns pentru d. duce ? — Spune-mi una, dise barona. — De pildă Ivona Rebec, Zise Ion. Barona pare-că căuta să ’şl aducă a- minte d’acest nume. — Ivona Rebec... fiica bătrânului Rebec ? Zise ea. — Da, chiar ea, d6mnă barona. — Ah! da, ’mi aduc aminte de ea...., Trebue sâ fie fi umosă... — Da, e frumbsâ... — O voi vedea şi eU, Zise barâna. Bancherul interveni. — Poţi să te duci la ţară când vel voi | Luiso, Zise bancherul. Pote câ bardna simţi cursa ce i se întindea, d’aceea se grăbi a respunde : — Oh! nu mă grăbesc de loc!... Pote să mă duc la ţară prin Septembre, mai curând nu. Până atunci pote d de Vau-dry se va Intorce la Paris. Apoi adaogă : — Am auZit că ducele e ruinat cu totul. — Da, aşa e, Zise baronul... Insă ştii cum sunt omeni ca el, găsesc tot-d’a-una mijlocul d’a scăpa d’asemenea încurcături. Am aflat totul despre duce... Am mal aflat însă câ nu e aşa ameninţat cum se crede... Are speranţă sâ se echilibreze în curând. Luisa se roşi puţin la faţă. Bancherul observă acesta. In urma Noel şi Luisa vorbiră d’alte lucruri şi se despărţiră. Remânând singur cu Ion, baronul îl Zise : — Mi se pare câ în curând avem să ne ducem la Scaer. Tu trebue să pleci înainte. Voi aranja lucrurile ast-fel ca Luisa sâ mârgâ înaintea mea. Voesc sâ aflu ce lucrşzâ ea. Ai înte'es ? ”rebue sâ aflu tote pasiunile ei. Ion nu ştia ce sâ facă de bucurie. In şfirşit stăpânul sâU îl spuse planul. , — O vc£ urmări, Zise el- — Fârâ însă ca ea sâ observe. — Mai e vorbă, d-le baron. — Voi pleca chiar mâine la Scaer. — Bine d-le baron. Baronul Noel scose un pachet de bilete de bancă şi punându-le pe masă zise : — Ţine sâ al şi tu d<, cheltuială. Nu fac nimica azi fără bani. D’acuma începem un adevărat răsboiU işi ştii câ ori ce resboid nu se pote face fără bani. Mâ las pe tine. Ia sema. Dacă al nevoe de mine viu '.ori când îmi vei scrie. Dacă nu mă înşel, acestă femee care a perdut pe fratele meu, va ucide pe acel miserabil. Baronul spuse tot ce avea pe inimă Iul Ion, apoi sfârşi: — Aide, pleaca ! Ca resplată, baronul dădu mâna Iul Ioni îon atinse mâna baronului şi eşi tocmai în momentul când contele Hngues întră în Cameră. — Prietine, zise baronul, poţi să ’ţi pregâtescl bagajele. Peste câte-va zile plecăm la ţară. Contele de Hugues nu ştia ce se facă de bucurie. I se părea că scăpase dintr’o tncnisore, aşa de dorit era de ţară. — Vrsa să zică te-al hotărât'? zise contele. — Nu Voiam sâ plec fără cumnata mea... Mi Se pare că şi ea voeşte sâ pă-răsâscă Parisul pentru cât-va timp. — De unde ştii ? — Am auzit’o vorbind câ ar dori sâ mai ia puţin aer de ţară. t— Ascultă, reluă contele, al auzit ce se vorbeşte ?... — De ce ? — De Langon. Domeniul ducelui se vinde... Ştii că ducele e ruinat ? -— Numai atâta ? — Renaudet susţine câ ducele e ruinat. -— Pote că se înşala. — Notarul şi omenii de a,fsţ.qerl sunt superaţl foc contra ducelui. — De ce ? — Ducele nu \ oeşte să se căsătorâscă * * ’ cu o fată bogată. — Aş! — Chapuset a spus Iul Renaudet acâsta... Ştii că 6menil de afaceri ’şl spun înalţe între el.... I ..uri v . i -m ■.(funiiO — Tu crezi asemenea poveşti ? — D-le conte, zise l^ronul, eU cunosc o vâduvâ tânără care ar putea să scotă din ruină pe ducele de Vaudry. Iată pentru ce el nu voeşte să se căsătorâscă .cu nici una din acele femei. Baronul se uita la contele de Hugues, care tresări. Cei duol prieteni se Înţeleseră, (Va urma) ‘>US‘i i&a?y! ju.ftif» iu; . fetii.us fo\ «b Tfljhfl I l u! oui. ni * Sj'JOU li) www.dacoromanica.ro - \ TELEGRAFUL — U FEBRUARIE 1888 f ? f — Comisarul de urmărire al ocol. III a rădicat ieri din casele d-lul Vasile Petrescu din calea Griviţel, No. 161, mal multe obiecte supuse a fi vîndute după mezat. O Furt. — Un individ, care a furat de la d. Stolojan din calea Victoriei, No. 145, un cal şi o şea, s'a arestat atjl n6pte în capitală. • Furt la Gară.-- Afli s’a arestai la Gara de Nord casierul Dumitru Teodo-rescu de la ghişeul clasa II. Acest amploiat s’a depus la parchet pentru că a sustras suma de 1050 lei din casa căiei ferate. P.6U de tot. Don Capi-lce. • ■«♦»»<€€■— UIST EPISOD de Ia -lea Alegerea Colegiului al 1)1 Citim în Bomba din Brăila: A păţit-o cât de boacănă ciocoiaşul N. Filipescu în comuna X... Iată câte-va de-taile ce ni se dă de către o persdnă în posiţiune d’a le cunosce. Se scie că coconul Filipescu, încărcat de baui, a plecat să colinde satele însoţit de cinstitul fost sub-Prefect şi vătaf de curte al familiei Fleva, d-nul Dra-gomir Ionescu, pentru a cumpăra, sau câştiga voturi la alegerea de deputat. In comuna X... ajunse către sără şi se grăbia a arvuni voturile ca să potă merge la gazda ce le pregătise la un cârciu-mar în comuna Dudescu ca să petrâcă năptea. Preotul pe care îl căută directorul E-pocei, din întâmplare era dus la o pomană, încă de dimineţâ, şi acasă la dânsul era preotâsa cu s6cra sa, o femee cam guralivă (după reputaţie). Durduliul d-nu Dragomir Ionescu, cu un bastonaş în mână apăra de câini pe d-nul Filipescu, pe când acesta pătrunde în tinda casei unde se găsea bătrâna băgând nişte paie în sobâ. — Sârut mâna, mamă preotâsâ, zise călătorul nostru, şi până să se desmiticâscă bătrâna din suprisa intrârel brusce a unul beer, candidatul se repede, îl :a m&nş. şi ’I-o sărută. — Dar asta, logofete, dar drept cine mă el... îngână bătrâna, eâ sunt s6cra preotesei, şi părintele nu este acasă... ce cauţi aicea pe viforul ăsta? ... — Aşa!.. mamă ... îmi pare rău că nu pot să văd pe prea cinstitul părinte, căruia avăm să ’I vorbesc... dar spune-l te rog că eâ sunt fiul lui Filipescu, care a dat moşia ţăranilor... — De gâba Domnule? ripostă naiva bătrână. —Nu! ... dar! ... vecjl că ... locuitorii inel sunt... — El dacâ ’ţl plătesc, apoi se înţelege că sunt tot ca noi... dar ce are aface părintele cu trâba d-tale, ea nu şti a flecuri, vede’ţl de cale... că am trâbâ să încălzesc apă să scăldăm bâiatu... — Sărut mâna, îngână ciocoiul şi deschise uşa tindei ruşinat de posiţia sa... In acel moment, cinstitul Dragomir, inpacientat de zăbava d-lul Filipescu, vârî capul pe uşe şi <)dse ... cam zapci-reşce .... da dă-o dracului, d-le Filipescu, ce ’ţl perc)l vremea cu dobitocele astea... aide să plecăm c’am în optat... cruci... şi luminări... lasă drac... că cu votul unul be... de popă n’o să se piardă lumea... etc. etc: Abia păşiră amânduol către eşirea din curte şi d’o-datâ bâtrâna şi preotâsa, iată că se ivesc în faţa casei şi încep a striga şi ocărî pe colindeţl cât le lua gura: calicilor,... haimanalelor,,., derbedeilor,... puşlamalelor,... şi dă’l, dâ’l gură... spur-cându-i de sus până jos... In momentul acesta nefast pentru călători... iată că soseşce şi preotul călare lângă gardul curţi... cam de la pomană, cum îl zâreşce preotâsa şi mumă-sa... părinte, vociferâză ele, ia vefll de calicii ăştia, cari ’ţl necinsteşte darul şi casa sfinţiel-Tale. Gând aude bietul preot una ca asta că nişte calici streini să lâgă de casa lui... să te ţii pânză să nu te rupi... D-zeule mare...ca prin minune aa scăpat colin-deţil de o sdravănă cotonogâlă... Destul este a spune că ajunşi satul vecin, un cal de la sania d-lul Filipescu a plesnit, şi pe care dânsul ’l-a şi plătit imediat cu un surplus de 60 lei pentru harnicul birjar, care ’l-a scăpat de cotonogialâ. ■an — SOIRI MĂRUM® D. de Hahn, director general al bineeî ţârilor austriaco (Lănderbank) se află la Belgrad pent-u regularea chestiune! monopolului tutunurilor. Nu se crede ca ea să pdtă fi resolvată acum. * Sultanul a trimis bani cari să se împartă săracilor din Rumelia orientală. Tot-d’o-dată a dispus ca să dea bilete de călători e liberă emigranţilor mahometanl. * Pdrta a numit pe Hassan Kehmi paşa şi pe Va-hau Effendi ca arbitri în afacerea Hirsch ■ Studenţii ruşi de Ia Universitatea din Vi\a aa trimis o adresă de simpatie fraţilor lor de l«ţjni-versităţile din Peteisburg şi Moscova cari a fost închise în urma desordinelor cunoscute. Rectorul (Jmrersitâţel vieneze a desaprobat witeroa acelei adrese printr’un afipt în sala 0. mună a facultăţilor. * ErI la B ursa din BucurescI mal de loc afaceri Agiul 16,50-70 la sută. "TjTtImX ora" (Serviciul particular al Telegrafului) Paris, 24 Februarie. Buletinele oficiale transmise din San-Remo asupra stârel sănătăţei prinţului imperial german sunt favorabile, ţe când ştirile primite din isvor privat sunt alar-mâtore. Sofia, 24 Februarie. Scirea răspândită de Ziarul parisian Le Temps, care spune că guvernul ar fi având temeri de turburărl în urma nemulţumire! garnisănelor din Rusciuc şi Varna, este cu desăvârşire eronată. In ciuda soirilor publicate de Corres-pondance de l'Est, care nu crede în primirea căldurăsâ făcută prinţului Ferdi-nand în Rumelia, d. Stambulov a publicat, puţine <)ile înainte de spusele acestea, un rescript princiar care ’l răgă sâ mulţumâscâ populaţiei locurilor pe unde a trecut şi ale cărei primiri căldurose şi strălucite vor rămânea întipărite în inima lui. Berlin, 24 Februarie Gazeta generală a Germaniei de Nord vorbind de declaraţiunea oficială a Rusiei, (Jicelcă dacâ guvernul ţarului s’a hotărât a face acâstă manifestare eminamente pacifică, tocmai în momentul de faţâ, a-câsta dovedeşte pe deplin dorinţa sa sinceră de a linişti Europa în ceea-ce priveşte intenţiunile sale, şi sâ risipâscâ grijile statornice priviţore la un râsboiu apropiat. Valorea intrinsecă a propunerilor ruseşti pare puţin schimbată prin scrupulu-rile manifestate în altă parte. Gazeta repetă că ar fi o erăre de a se crede câ propunerile ruseşti ar avea trebuinţă de sprijinul puterilor pentru a fi acceptate de Pârtă. Din ediţia de aseră e CXEtE SEARA Ser viciu particular al ijliaruluî Telegraful Borna-, 23 Februarie. Camera ’şi-a reluat lucrările. Ministerul de finance presintă mal multe măsuri financiare. San-Bemo, 23 Februarie. Starea sănătăţii prinţului imperial e bună. Nu s’a observat nici o rchimbare. Roma, 23 Februarie. Esercito publică un raport al generalului comandant din Masua, făcând sâ se prevadă că reîntorcerea trupelor e apropiată. Paris, 23 Februarie. Afacerea Wilson s’a terminat. Hotârîrea se va da peste opt (jile. CORPURILE LEGIUITOARE A. (Şedinţa de Vineri 12 Februar) Şedinţa se deschide la ora 1 spb preşedinţia d-lul V. Jorj. PresenţI 142 d-lor deputaţi. D. C. Dumitrescu raportul secţiunei a 8-a e chemat la biuroti pentru a da citire raporLurilor asupra alegerilor din judeţele coprinse în secţia I-a şi anume: Prahova, Buzââ, Dolj şi Ialomiţa. D. Dumitrescu nefiind presenl se suspenda şedinţa pentru cinci minute. Se începe cu judeţul Prahova: D-nul Enescu e proclamat deputat al col. I de Prahova, nefiind nici o contestare. Alegerea d-lor D. Brâtianu şi Grigo-rescu e contestată; acâstă alegere mal e contestată de cinci deputaţi din Cameră. D. Xenopolluând cuvântul, fiice câ secţia a 8-a a invalidat alegerea d-lor Brâtianu şi Grigorescu pe două motive : întâia biuroul electoral a interpretat râa articolul din legea electorală privitor la îndoirea biletelor ; legea fiice că biletul se îndoeşte drept în patru, or în plicuri s’a găsit 24 bilete îndoite în două ; a-câstâ îndoire în două arată o înţelegere între alegător şi candidat saa între grupuri de alegător: şi candidat; al doilea motiv el cum s’a calculat majoritatea voturilor de către boerl ? s’a calculat majoritatea după ce s’a scos cele 24 plicuri în cari biletele erau îndoite în douâ, călculându-se ast-fel majoritatea, resultă câ d-nil Brâtianu şi Grigorescu întrunesc majoritatea; ce zice însă legea ? se cal-culâză majoritatea dupe numărul voturilor esprimate, or: voturile esprimate sunt 274, majoritatea reglementară e 138; d-nil D. Brâtianu şi Grigorescu neîntrunind cel întâia de cât 136, iar al doilea 133, n’aa majoritatea reglementară, prin urmare alegerea lor nu se pot valida. P' Petre Gradişteanu susţine că dupe spiritul legei şi al lucrărilor de pregătire a nouel legi, îndoirea biletelor în doue nu constitue o nulitate, nu se pote considera ca o prealabilă înţelegere între candidat şi alegător. In urmă d-sa discută articolul din lege privitor la formarea majori ţâţei. D-sa susţine, băsându-se pe o mulţime de legi electorale franceze, belgiane şi pe un dicţionar asupra înţelesului cuvintelor Intrebunţate în legea electorală, — că majoritatea se calculâză dupe numărul voturilor esprimate; ce se înţelege prin voturi esprimate ? se înţelege voturile va-abile, prin urmare majoritatea se stabilite dupe numârul voturile valabile. Brâtianu şi Grigorescu aa întrunit ma,oritatea voturilor esprimate. D-sa cere valoarea alegerel colegiului I de Prahova D. raportor C. Dimitrescu luând cuvântul fice: secţiunea a 8-a s’a isbit de douâ chmiunl: dacă biletele îndoite în două trezesc considerate ca nule, şi al doilea cum se calculâză majoritatea. D-sa arată că intuirea în mal puţin saa mal mult de cât în patru constitue o nulitate, acesta e înţelesul legei şi nu se pote da altă interpretare. Venind la calcularea majorităţel d-s susţine că majoritatea nu se pote calcula de cât cu totalitatea voturilor exprese, a voturilor depuse în urnă.jNu se p6te calcula majoritatea dacă se scâte buletinele anulate, nu se pâte admite aceste două categorii de voturi: voturi exprese şi valabile exprese, pentru că atunci s’ar da în mâna biroului ca el să hotărască cine pote fi ales deputat sau nu. Majoritatea trebue să se socotâscâ după numărul voturilor exprese, adecă după numărul voturilor depuse în urnă. D. Tache Ionescu, susţine aceleaşlteo-ril ca şi d-1 Grădiştânu. D. Stoicescu face mal întâi de tăte declaraţia că în situaţia în care se găsesc d-nil Brâtianu şi Grigorescu se află şi alţi membri din majoritate, şi câ ceea ce se cere pentru anularea alegerel d-lor se va cere şi pentru acel membri din majoritate; d-sa constată ca d-nil Brâtianu şi Grigorescu aa fost rea proclamaţi de biroa deputaţi. D-sa observă câ un bărbat de însemnătatea politică a d-lul D. Bratianu nu trebue să intre în cameră pe portiţa cea mică intr’un mod nelegal ci pe păi ta mare în mod legal. Venind la cele două motive pentru care s’a invalidat în secţii alegerea d-lor Brâtianu şi Grigorescu, d-sa fiice ca voturile îndoite în două să fie considerate ca nule; şi la socotirea majorităţel trebue să se aibă în vedere majoritatea voturilor exprese, depuse în urnă ; aşa s’a urmat până acuma, tot aşa s’a susţinut şi de minoritate chiar în aceste alegeri. Chiar preşedintele biuroulul înainte de proclamarea candidaţilor a declarat că majoritatea e de 138 după ce a numărat plicurile ; d-nil D. Brâtianu şi Grigorescu neîntrunind majoritatea nu pot fi proclamaţi deputaţi. D. G. Vernescu contestă dreptul sec. a 8 de a considera indoirea în două a biletelor ca o înţelegere prealabilă; biuroul are dreptul să se exprime în acâstă privinţă ; după d-sa d-nil Brâtianu şi Grigorescu aa întrunit majoritatea cerută de lege şi prin urmare cere validarea. Se închide discuţiunea. D. N. Fleva luând cuvântul asupra pu-nerel votului, cere ca votul sâ se facă cu două treimi ; d-sa întrâbâ ce se pune la vot acuma, validarea sau invalidarea deputaţilor ? D. V. Lascar răspunde că regulamentul e clar în acâstă privinţă; regulamentul zice când se contestâză în secţii saa de cinci deputaţi se discută mal întâia luarea în consideraţie a acelei contestări, daca se ia în consideraţie, atunci aleşii rămân ca deputaţi, când nu se ia în consideraţie d-sa e de părere că alegerea nu se pote invalida; nu se pote ivalida un deputat de cât de o cameră constituită, şi cere că dacă propunerea se va lua în consideraţie sâ se lase invalidarea până după constituţia Camerei. D. % Gradişteanu fiice că dacă Camera nu păte invalida de cât după ce e constituită, atunci ea nu pote încă să valideze prin urmare. E un pericol de a se proceda ast-fel, fiice d-sa, pentru orl-ce minoritate, dacă invalidările s’ar face la’ sfîrşitul validărilor. D. Vilacros fiice că articolul 7 din regulament e clar în acâstă privinţă, nu dă loc la nici o interpretare ; când este vre-o contestare asupra unei alegeri sâ se trămită la o comisiune specială şi validarea sa se facă în urmă, pentru că validarea sau invalidarea în asemenea împrejurări nu se p6te face de cât de camera constituită. D. Agarid luând cuvântul protestă contra acusaţiunei minorităţel câ majoritatea voeşte sâ dea afară pe deputaţi minorităţel; venind la chestiunea de regulament d-sa se întrebă despre ce e vorba în chestiunea de faţă ? validare saa invalidare ? D-sa crede câ despre acâsta e vorba, prin urmare rogă camera să se pună ast-fel chestiunea. D. general Lecca fiice că chestiunea validârei saa invalidare! alegerilor contestate na aparţine camerei până ce nu e constituită, până ce nu se proclamă toţi deputaţii necontestaţi. D-sa fiice că aşa s'a urmat în tot-d’a-una până acuma ; | luarea In consideraţie a protestârel nu e nici validare nici invalidârel. Venind 1a modul cum trebue ca să vo- teze, d-sa fiice câ regulamentul e Jlim-pede în acâstă privinţă, se cere pur şi simplu maioritatea reglementară, dacă contestaţia sa ea în consideraţie, deputatul rămâne în cameră până la constituirea Camerei. Se cere opinia biroului; secretarii biroului încurajaţi de minoritate fac un un scandal ne mal pomenit susţinând că la orl-ce chestiune preşedintele trebue sâ’l consulte. Sgomotul e aşa de asurzitor în cât preşedintele e silit sâ suspende şedinţa. La redeschidere se pune la vot luarea în consideraţie a contestărel alegerel d-lor D. Brătrianu şi Grigorescu şi se primeşte cu 111 bile albe contra 49 negre. Se proclamă în urmă deputaţi d-nil N. Garoflidi, N. Raşcanu, N. Popescu şi Sâ-rulean aleşii colegiul II de Prahova. Şedinţa se ridică la ora 6. 1 flin ediţia de ieri Senatul s’a ocupat adl numai cu naturalizări. Trenul de la Giurgia şi Călăraşi^ n’aO Plecat afil, fiind liniile închise din causa viscolului. Trenul accelerat din Roman a sosit astădl cu întârziere de 50 minute ; iar acceleratul din Vârciorova cu 171 minute, din causa viscolului. Este cu totul inexactă ştirea publicată de unele fol din oposiţie cu privire la fuga d-luîgeneral Al. Angelescu din ţară. După informaţiunile ce avem, d. general Al. Angelescu se găseşte suferind în casă. Gomisiunea Senatului se ocupă dimpreună cu d. ministru de justiţie cu multă stăruinţă de proiectul de lege privitor la reforma judecătorâscă. Se crede că In curând acest proiect va fi adus în desbaterea publică a Gorpurilşr legiuitoare. i „PropsiM Medical Revista internă. — Ore-care modificare a metodei operat6re de thoranceteză, de dr. Stefânescu. — Revista exteriârâ. — Care diagnosâ a carcinomulul este mal sigură? acea anatomică saa cea clinică, de d. dr. Almogen (Huşi). — Farmacie de d. C. Dimitrescu (farmacist de Batalion, Focşani). — Medicina Veterinară: Cercetări âsupra origine! bovine a scarlatinei.— Contribuţiune la mecanismul formaţiune! hernielor. — Inserţiune : Sulfatul de qui-nină. — Memento-formular. —• Cronica spitalelor din BucurescI; Spitalul de copil ; Serviciul d-lul prof. Romniceanu. —-Varietăţi. de la 6 08) te 1 LOTEEIA SCOALEI FEANCESE Lista numerilor câştigătore : 1- iul lot Nr. 0272 ; o câşcâ albastră. 2- lea , , 0880 ; două cescl albe. 3 , , , 1126 ; două vase Lazene. 4 , , , 1664 ; două ghiveciuri al- bastre pentru flori. 5 , , » 0621 ; un vas hindu. 6 , , » 0060 ; o eupâ albastră cu fire de aur. 7 , , , 1256 ; douâ vase verde antic. 8 , , , 1778 ; lotul cel mare : un vas albastru montat pe bronz. Loturile 1, 2, 4, 6 şi 7 sunt la d. Menu optician, calea Victoriei Nr. 60, unde d-nil câştigători ’sunt rugaţi a se pre-senta cu numârul corespunfiâtor. ATHENE UL ROMAN PROGRAMA Conferinţelor publice pe anul 1888 cari se vor ţine în Palatul Âtheueulul (sala muzăuluî, intrarea strada Franklin) Duminică 14 Februarie, 81/1 ore sera D. C. Esarcu : Discursul de deschidere. D. A. Odobescu : Edificiele rotunde şi pătrate cu dom circular. Edificiul Athe-neulul. BIBLIOGRAFIE Aflăm câ s’a pus sub tipar în tipografia d-lul Grigore Luis, lucrarea etnografică o d-lor Teofil Frâncu şi G. Candrea intitulată : Românii Munteni (Moţi) cu 10 ilu-straţiunl In fotografie. Capitolul I descrie pe Românii de la p6-lele Munţilor apuseni al Transilvaniei, pe Mocani, pe BâeşI (Mineri) pe Crişenl şi pe Moţi. Din aceste cinci neamuri se compun locuitorii munteni. Capit. II conţine elemente fărte importante relative la limba romană şi până acum cu desăvârşire necunoscute. Capit. III tratează despre comuna mun-tână. Datine. Descântece. Superstiţiunl. Capit. IV conţine poesii munteneşti din- tre care unele în rotoatism, dialectul istrian. Colinde. Balade. Povesti pline de mitologie română. Capit. V. se compune din amintiri istorice politice şi sociale. Fie-care capitol se împarte în mal multe sub-capitole, ast-fel că lucrarea întregâ cuprinde peste 24 c61e de tipar format 8. Jalnicii fii: Căpitan I6n Mihaescu, Gri-! gore Mihaescu; Căpitan Dinvitrie Mihaescu şi Gheoghe Mihaescu-Măgurenu ; fiica ; Elisa G. Măldârescu ; ginere. Colonel G. Măldârescu, nurori : Maria Gr. Mihaescu şi Hareclia D. Mihaescu ; lrate : Gh Mustacov ; surori - Ecaterina D. Popp şi Anica C. Mirceseu ; cumnaţi : Dimitrie Popp, Christache Dumitrescu, Costache Mirceseu şi Nae Mihaescu ; cumnate: Catinca Lăzârescu, Elena N. Must cov, Elena Mihaescu şi Elena G. Mustacov ; nepoţi şi nepăte, aa durerea de a vă face cunoscută pierderea prea iubitei lor mume, săcre, sore, cumnată, mătuşă şi btuvicâ. Maria G. Mihaescu în etate de 75 ani încetată din viaţa la 11 Februarie la orele 7 şi jum. săra, şi vă r6gă se bine voiţi a asista la ceremonia funebră care va avea loc Duminica 14 Februarie ora 1 p. m. la domiciliul reposatel, Strada Furiilor No. 1. bis (sub. Olari), de unde cortegiul va porni la Cimitirul Belu. Cel ce din erăre nu vor fi primit îmvita-ţiune specială, sunt rugaţi să considere acâsta ca atare. Mult întristaţii : Colonel M. Pastia, A-lexandru Pastia, Ruxandra Pastia, Alexandrina Pastia, Elena Macridescu, Doctorul Macridescu, aU durerea de a vă a-nunţa încetarea din viaţă a prea iubitei lor mamă, săcrâ şi bunică CATINCA PASTIA născută Cernat, în etate de 67 ani Şi vă răgă să bine-voitl a lua parte la înmormântarea care va avea loc Duminică 14 Februarie, la cimitirul partea Nordica. Cortegiul va pleca de la locuinţa reposatel la ora 1 post-meridian. Focşani, Februarie 1888. ANUNCiU Sub semnaţii, avem on<5r« de a anunţa lucrătorilor străini din părţile Macedoniei, ţ din Turcia, oă prin corespondenţa care o avem, putem espedia bani in nrmătdrele oraşe împreună cu «aţele lor. 1. Monastir, Ferlepe, Crnşova, Magarova, Moioriştea, Resen, Florina şi Corcea; banii se vor respunde de către d-nu Constantin M. Pili la Monastir. 2. Ochrida, Struga, Debar, Elbaşan, Starova şi Pogradeţi; banii se vor respunde de către Fratele nostru anume Ianache I. Fortomar )a Ochrida. In cas de perierea banilor, se vor despăgubi de către noi sub-semnaţil. Semnaţi : Fraţi I. Fortomar Macedoneni Turnu-Măgurele Adreaa pentru Telegrame: Fortomar, Măgurele. FUGIT Costicâ Theodorescu angajat cu contract ca elev la tipografia Al. Georgescu din Oraşul Buzâa la 1 corent a fugit, la o tipografie din Galaţi. D-ni Tipografi de acolo sunt rugaţi a nu primi în servicia pe acest fugar care a luat răul obieeia de a cutreera t6te tipografiele. Bilele Sifilitice Neputinţa Bârbătâscă Vindecă după cele mal noul metode, radical, fără durere şi împedicare; după experienţă de 18 ani. Specialist în bdlele lu-mesei Strada Emigrat, No. 3, ţin dosul şcdlel militare intrarea din calea Victoriei prin str, sf. Voevofil (pe linia Tramvaiului-Consuitaţiuni de la 8 a. m. pină la 6 şira. Loc separat de aşteptare pentru fie-care Dr. P. STOINESCfJ de la facultatea de medicină din Paris dă consultaţii de maladii interne, si veneriene. De la orele 3 până la 5 p. m. con^ sultaţiile sunt gratuite. Strada st. Gfeorge-nou No 20. C. G. PISTREANU Advocat Strada Popa-Tatu, No, 8. www.dacoromanica.ro TELEGRAFUL — U FEBRUARIE 1888 <1.3 -i Ren limita Cârturăr^să IULIA POLONES S'a mutat în dosul Palatului Regal La finele Stradel Brătiann, No. 51, (in colţ) Lîngă grajdurile Palatului Regal Ghiceşte viitorul, presentul şi trecutul, p<5tc de; operi şi pagube, furturi, jude aţi, orî; ce secrete ascunse la cari se1 interesdză cine-va. Cine a- Ş duce semne pdte afla lucruri ascunse: comori,, etc. CASA JDE SCHIMB TOMA ŢACIU In Noul Palat Nacia-Romania. No. 4.—fStrada Lipscani. — No. 4. il !f BUCUR USCI Cursul pe ijiuii de 13 Februarie 1888 MAJUk.. DAViD ADANIA Agent de Publicitate Str. Corbului 80. 6. Prinheşte anunciurl, inserţie şi reclam pentru Ziarul nostru, şi pentru or care alt cjiar din ţerâ şi străinătate. I» BAZAR DE ENGLITERA CC co co Sub semnatul, ainondre a anunţa pi'Onor. clientela o CCS , . CD mea atât din capitală cât şi din provincie, că cu oca- O H t/3 sin nea tarifului autonom, am desclub aci in ţdră -w cn -j 0 AHB vumic; IE HAINE 5t Cj o Q1 î» H H L. K PENTRU ^ H! o hi î U C3 hCD BABBATI Şi BAETi < ** CD U ;*d 0"J In care confecţionez haine, după Ultimele Jurnale. <2. g din stofele cele maî bune ale Europei. oo H O Asemenea ina! putem efectua şi ori-ce Comande, în CP o timp de 24 ore de dre-ee posedăm un mare deposit de —1 CO stofe flne din cele mai renumite fabrici. 03 Sper că Onor. Public ţi clientela mea, mg va onora ou visitele d-lor, spre a se convinge de marfa confecţionată aci în ţâră, şi sunt sigur oă va ii pe deplin satisfăcuţi. Cu stimă, ~PT. T<'P.TTlO'VTf^'7. 50/0 Rentă Amortisăbile. . 5°/0 Rentă Rom. Perpetuă. . b0l0 Obligaţii de Stat. , • b°/0 » C.F.R. Regal. 5°/<> » Munjcip. vechi 1q fr. » Cgsa Pens. 3001. 5% Srisurl funciare Rural 7°/o » » » 5°/, » , Urban. 6%, » 7°/o » r » • • f)°/b > , de Iaşi Impr. cu prime Bucur. 201. b. Loş. Crucea Roşie Italiane. Acţ. Bancei Naţ. Rom. 500 1. b6/9 Comunale noul . . Banca Prevederea. . ; DIVERSE Aur contra Argint. 8 , Bilete de bancă Florin Wal Auslr. . . Mărci Germane .... Bancnote francese. , . Ruble de hârtie. . . , Cump. 920/* ‘10— 8 1&U 210— 88*/* 104— 85y* 95— 102— 751/s 35- -25— fii rj 1 16 50 16 50 200— 124— 100— 208— VSnd, 93‘/# 91— 89>/a Wh 215— 89>/« 103/«4 86- 96— 103— 7674 38— 28- 16 90 16 90 202— 126— 101— 215 LA ADEVĂRATA CONCURENŢĂ SE RECOMA DA NOUL MAGAZIN 0 > Q ► td 0 tf i I 0 a * DE IM CHIRI AT i >1 Casă mare cu dou6 etage din Strada Sfinţii-Apostoli No. 42, aprdpe de cheurî, curtea forte spaţidsă. Doritorii se se adreseze: Calea Victoriei No, 74. FABRICAŢIUNE NAŢIONALA-» l NAŢIONALA Societate Generală de Asigurare în Bucureşti Capital de acţiuni 3 milidue lei .var d pliu versate Aducem la cunoştinţa publică, câ am transferat biurourile ndstre in palatul societâţel din strada ţ)6m-nel No. 1,2. Direcţiunea generală. Un student diapuueiid de câte*va ore libere, cântă o meditaţiune pentru cuîeuI Primar şi Secundar. Pentru orl-ce cereri, a «e adresa 1î. Reacţiunea acestui £iar. i H P5 ASOCIAŢIUNEA VINICOLĂ fM W fl p L’Assoeiation Vinicole „La Marmora4'. PIIIMA DISTILERIE ROMANĂ DE mmmi «saiii preparate numai din spirt vechin de vin La BOHOTIIT (Distr. Fălcii.) După evit mal noul şi maî perfecţionate proeedeurl. Calităţi superiore.-Preţuri moderate Se primesc Comande la următorele Case de Comerciu: In Bucuresă d. H. Wartha.—In Iaşi d. Isr. Singer. Bcutw î puse în consumaţie : Cnraifflo, Cacao, Chouva, Pippermcnt, Cognac. Industrie Naţională Perfecţionată' M. TH. MÂNDREA & Comp. - BUCURESCI CEA MAI BUNA PUDRA PENTRU FAŢA FU URA LII LEIC'HNER Şi IPHÎIDmA miSMIBMH A ItM HJBfidHHlB® Aueste fabricate raaumite sunt întrebuinţate cu preferinţă în cercurile cele mal.înalte şi de către primii artişti. Ele dai feţei o înfăţişare tînâră ; fi frunidsă. ; Se ăflă de vîmjare la fabrică: Berlin, Scliiitlenstdl 81, şl pe la; tdte paţ-fnmertile. < j Cele veritabile sunt numai în cutii încliise pe cari suni imprimate fi' ina ; ) şi marca fabrice!. — A se feri de multe contrafaceri, a se cere numai ■ LEIOHNER pudra g'rfisă. CIIF.MIK-V îKFUMOB, .U. Furnis. Teatr. regal din Belgia "1 în strada CărolNo. 21, Un Magusm al acestei fabrice'unde) publicul va putea găsi or ce fel de Încălţăminte pe preţui fabrice! şi în eondiţiunile cele mai favorabile. <3aga»aBggma?aa«a«3^igg«»»i^^ ■ ■ cîjŞ. .• -b Nubii,.-j .> i.' pjJ A DESCHIS MARELE HOTEL 0 K LONDRA BUCURESCI. — 76, CALEA MOŞIeOR, 7^, —. BUCURESCT im ■ ii Reparat şi mobilat cu totul din nou.— Se găsesc camere de ia 1 leu şi 50 bani în sus.—Asemenea se închiriază camere mobilate cu luna.—Serviciul, prompt, onest şi ţ preţuri moderate. — Se găseşte grajduri pentru cal şi şoprone pentru trăsuri. DE ÎNCHIRIAT PRĂVĂLII MARI SI MICI Proprietar, CORNELIU KALINDERU. j Prima Fabrică Română delii CAFEA DE SMOCHINA , _ :l j-1 oferă produsele s^le în calitate garantat e urata, arsă din smochini de prima calitate, i .’A j ca cel mal bun SUUOSat UE CaFKa ce s’a produs penă acum ia fceră. j P j Caf^ua năstră de smochină se distinge prin gustul carat şi cuîdre agreabilă, vSn- | ^Sndu-se In cartona elegante a 1 '5 kilogram neto ca preţul Iei 3 kilogramul atât în 4] primele magazine de coloniale, cât şi în sucursalele ndstre I « Representanţa nostră pentru Provincii am încredinţat-o casei j GX7STAV liXBTZi str. Oarol 1 No. 60 Bncuresci. Cu stimă, âLOIS MULLER, fii jg Fumisorii Curţii Regale ş"1 posesor. „Primei fabrice j Ş. j Române de Cafea de smochina". i ggj ' *■ i DE VEiMZARE 0 FiRIACiE COMPLECT ARANJATA (situată într’uu oraş mare bulgăresc de lingă Dunăre ce numără yre-o 14,000 de locuitori) Farmacia se vinde pe nn preţ forte moderat; ' Amatorii se vor adresa peutru informatiunî la sub-scrisul : NIC. ZELTZUR Farmacist, la Plevna ; Bulgaria) j I \ mmm ei ceptionala ’J DIN CAUSA LICHIDARE! DE V1NZARE material pentru lucrări publice, Sine pentru Căî ferate si pentru linii mici. Vagonete Decauville, Pompe, Vârtejuri, Unelte, diverse lemne pentru construcţie şi Sclicle. Barace portative, Cai, Camioane, trăsuri, etc., etc. A se adresa la D-na VBOISGUERIN, Str. Sfţ. Apostoli, 42. R K S O X 3 XJ O Tipografia diarulul *TELEGRAPHUL» Strada Blănarl. No. 20. www.dacoromanica.ro 1 ANUL XIX No. 4684 IN BUCURESCI SI DISTRICTE 10NUMfiRUL MARŢI, 16 FEBRUARIE 1888 ABONAMENTE: Pentru Capitalii: Pentru un an , „ ijise luni . „ trei luni .... Pentru Districte: Pentru un an, .... „ şâso Iutii .... „ trei luni .... Pentru Streinittnte: Pi-ntru un an . .In aur le1 „ ţise luni r ” „ trei luni. * " Abonamentele se fac la 1 î> 15 a^e Cărei luni. UN NUMER VECHI/125 BANJ Abonamentele se pliitesc înainte Redacţiutiea, Strada Blănarî, No. 20, 11 iu ’ ia.' W 'ii finrt k>\jb ii V- U'< » t&[* *o\ T ‘U u i>C\ nnaVA f j: I-' jk Toii* oranj; foiri ANUNCIURI SI RECLAME Anunciurl pe pag. IV linia 25 bani. Reclame III >J> i>b n.ti**-,* maneirioumil .(1 rfienriri itdntshî'i riptf aisrj ;>I l iea » a » - 11 a • - S lei n a a î » . . 6 , Pentru Inserţii ţi reclame, Redacţia na e responsabilă. Epistole nefrancate se fefuslt iiV-tifiole nepublicate se ard. , In St? ei nit tale a so a^li-esa : Francia Havas, Lafiitte & C-nie, place de la Bourse, l’aris Englitera,Eug&no MicoiţdjQI, Flee^fft^eţ^ E. C., Lonilon. Austria, Haasenstein et Vogler, Wien Rudolf Mosse Zeilerstaette, 2, Wien. Ungaria, D. Moritz Wiest, în Buda-Pest Seryitenplata. Abonamentele se pffitesc înainte DIRECTOR POLIŢld: I. 0. FU^DE8CU Administraţiunea, Ştrada Blănari, No. 20 I Rugăm pe d-nii abonaţi caii sunt în urmă cu plăţile să bine-yoiască a le achita, dacă nu roiesc să li se suspende trimiterea foii. administraţia BUCURESCI, 15 FEBRUARIE DEOSEBIREA Oposiţiunea şi o parte din opi-niunea publică se ocupă mult cu a-cuzarea ce plandză asupra generalului şi colonelului Maicau ; diarele o-posante spun vrute şi nevrute, oposiţia parlamentară e gata să transporte în parlament propaganda dia-relor, iar prietenii oposiţiei nu stau la îndoială să arunce asupra guvernului respunderea crimelor şi delictelor de cari sunt acuzaţi cei doui o-ficerî superiori. Fără să ne amestecăm în aşa numita afacere Maican — căci credem că nu este in dreptul nici unui diar să prejudece o afacere care se află în mânele justiţiei—ne credem dator să spunem şi noi cuvântul nostru asupra consecinţelor ce vor se tragă, din acdstă afacere, fiarele, deputaţii şi prietenii oposiţiei. Se susţine că t<5tă respunderea faptelor ce se impută generalului şi colonelului Maican ar cădea în sarcina guvernului; se pretinde că regimul liberal e compromis prin speculele de cari sunt acuzaţi aceşti o-ficiarî. Pentru ce? Pe ce se întemeiază legătura ce stabilesce oposiţia între abusurile ce ar fi putut comite nişte oficieri, or cât de sus ar fi ei puşi—-şi tn teză generală ori cari alţi funcţionari ai statului — şi regimul actual ? Credem cu atât mai necesar să anaiisăm acdstă cestiune, cu cât ne-raţionale legături ce se stabilesc între afacerea Maican şi guvern se face ori de câte ori se comite un abus, ori cât de mic ar fi el ; presa opo-siţiunii şi cei cari ’şi formdză opi-niunea după dânsa au ajuns, în a-cestă privinţă, să facă pe guvern respunzător chiar pentru nelegal ită-ţtle ce ar fi în stare să sevârşdscă un vătăşel. Ancă odată, întru ce e vinovat guvernul de abusurile ce pot comite funcţionarii statului , militari saii civili ? De sigur că chiar cel mai furioşi acuzatorii ar fi fdrte încurcaţi să re-spundă la acestă întrebare. In adevăr, în nici o ţâră din lume, în nici o societate, guvernul nu pdte să respundă pentru cinstea funcţionarilor statului, ddr nu guvernul face educaţiunea cetăţenilor. La noi, ca în tot orientul, cu atât mai puţin se pdte face respunzător guvernul în a-cdstă privinţă ; pentru că la noi— nu e tocmai mult d’atunci—abusurile erau regulă generală la funţio-narii publici: de la cea mai înaltă trdptă a ierarchieî şi până la cea mai de jos, toţi slujbaşii statului luau mită şi sevârşiau cele mai mari âbusurî. Şi acdstă stare de lucruri era aşa de bine Înrădăcinată, în cât se considera ca normală; un slujbaş care nu lua mită şi nu făcea abusurî era desconsiderat nu numai de ceî-l-alţi slujbaşi, ci chiar de poporul care suferea abusurile. Esistă vr’un om, un singur om, care să pretindă nu de la un guvern nu de la un partid, ci de la o naţiune întregă să-şi schimbe fundamental moravurile publice în timp de doue-zeei de ani ? esistă vr’un om care să-şî tnehipuiască ca cu câtfj-va legi şi cu tdtă bună-voiuţa din Iunie se pdte transforma intelectul şi moralul unui popor? Neapărat că nu ; neapărat că oricine trebuie să recundscă că morala cetăţenilor depinde de societate, de naţiune, şi că funcţionarii nu se pot nici fabrica, nici comisiona din străinătate ; neapărat că ori ce om va trebui se convie că obiceiurile unor naţii nu se schimbă dintr’o di într’ alta, orî-câtă bună-voiiRă ar avea cine-va. Şi dacă e aşa, atunci ce se pdte cere de la un guvern când abusurî se comit de funcţionarii statului ? Nimic alt, de sigur, de cât că legea să se esecute şi vinovaţii să fie pedepsiţi. Numai atunci un guvern ar fi res-pundător când ar împedeca acţiunea legii, când ar sustrage pe cei acuzaţi de la judecată şi osândă. Altfel, dacă legea nu e împedecată, guvernul nu pdte avea nici un fel de răspundere. In afacerea Maican însă, ca în tdte afacerile de acest soiu, guvernul a lăsat liberă acţ mea legii ; în urma acuzărilor ce s’au rădicat contra generalului şi colonelului Maican, a-menduoî aceşti oficieri au fost daţi judecăţeî şi justiţia va hotărî dacă acuzările sunt întemeiate sau nu. Nu pdte să fie deci vorba câtuşi de puţin de răspunderea guvernului în acdstă afacere. O dată scos acest punct di i discuţie, suntem în drept se stabilim o mică comparaţie între atitudinea guvernului actual faţă cu asemeni a-fa erî şi atitudinea fostului guvern, pe care oposiţia ar vrea se-1 recheme în viaţă. Afacerea Maican nu e primul cas d’acest gen care se presintă ; în diferite rîndurî s’au rădicat acuzări contra unor oficiarî superiori şi tot-d’a-una—subt guvernul a,dual — ei aii fost daţi judecăţii, ori cât de sus ar 11 fost ei puşi şi fără nici o consideraţie pentru opiniunile şi legăturile lor politice ; e destul să amintim în acdstă privinţă numele maiorului Pandrav. Dar chiar dacă afacerea Maican ar fi singurul cas ce se presintă, tot ar fi d’ajuns pentru a stabili deosebirea între purtarea guvernul actual şi a celui trecut în acdstă privinţă. In adevăr, pe când sub guvernul actual un colonel şi un general — cari se numărau printre partisani i regimului — sunt daţi în judecată fără nici o crur ţâre, sub guvernul trecut se ocroteau funcţionarii cei mai abusivi pe dată ce* erau sprijinitori ai regimului de atunci. fi"., cfe ■ > N’a trecut aşa d£ mult timp ea lumea să nu-şî aducă aminte de a-busurile seandaldse ce se sevârşiau sub guvernul conservator la lumina zilei, fâtă ca legea să fi putut atinge pe vinovaţii favoriţi. C.a să împrospătăm aducerea a-mintă a cetăţenilor, vom publica tn numărul viitor câte-va din abusurile săvârşite de stâlpii regimului din 1871-76, abusurî cari şi până adi au rămas riepedepsite. Pentru a^î, ne mulţumim să constatăm că nici uli guvern până la ce! actual n’a sciut să fie aşa de sever păzitor al legii faţă cu înalţii funcţionari abusivi. Numai guvernul liberal a av t energia să nu’şi cruţe partisaniî, îndată ce aceştia Văii făcut vinovaţi întru ceva/ TELEGRAME (Serviciul particular al Telegrafului) San-Remo, 26 Februarie. Buletinul oficial zice că prinţul imperial a avut. ndptea trecută căte-va ore de somn bun. In faţa perzistenţeî tusei şi a expeetorărel, profesorul Kusman a fost chemat aci cu consimtimentul prinţului, spre a lua parte la o consultaţiune. Escadra englezescă_a sosit azi în apele din San-Remo. Principesa imperială cu familia el aă mers pe chirasatul Barba-rigo. Admiralul Hevet a mers apoi să facă vizită principesei. Masauah, 26 f ebruarie. Se asigură că Negus a s sit la Gado-felasi cu tătâ armata sa la 10 Februarie. SE FIM DREPŢI Logica oposiţiuneî eadesea-crî fdrte curidsă, de şi, în fond, forte explicabilă : când cine-va vrea, cu orî-ce preţ, să facă oposiţiuue — şi oposi-ţiune cu ori-ce preţ nu se pdte face de cât dintr’o pornire de patimi şi dintr’o sete de putere—ajunge să aibă logica apostrofărel ce o făcea lupul,, bietului miel, din fabula lui Lafontaine ! Lăsând totul la o parte, vrem să ne înţelegem astăzi asupra unui singur lucru, care formdză tema, teza şi variaţi unile strigătelor .dilnioe alo oposiţiuneî, şi care este o cestiune politică de ordine generală. Vrem să vorbim despre onestitatea şi moralitatea partidului liberal-naţional. Asupra acestei cestiunî sunt opo-sanţi cu cari un om cinstit nu pdte să stea de vorbă, atât sunt lipsiţi de logică, de raţiune, de buti simţ şi de cinste pentru adever. In mintea a-cestora stă înrădăcinată credinţa-— î saii cel puţin se prefac a avea o a-semenea fermă credinţă—că tot ce e liberal-naţional, de la şeful partidului şi până la cel mai din urmă membru al sâu, toţi, Zic dânşii, sunt 6meni fără program, fără principii, fără sentimente, fără patriotism, cari în tdte ocasiunile nu caută de cât interesele lor şi mijlocul de a se îmbogăţi. Acdstă clasă de oposanţî, omeni pseudo-politicî, nu este o clasă pri-mejdidsă; din contra, ea e o clasă de bmeni nenorociţi. E clasa cinică, ce, sub o puturdsă exalaţiune de ditirambe, nu pdte—şi nu va putea nici o-dată, sS convingă pe vre un om cinstit ! Pentru ce ? Pentru că—-interpelaţi, în fapt, asupra tezei lor sctrbdse, ei dau din colţ tn colţ ca zăpăciţii şi nu se pot susţine nici măcar cu atâta raţiune câtă ti trebue unui om pentru ca să se distingă diiitVe do-bitdee! Intre aceştia sunt unii, tineri, ai căror părinţi au făcut şi fac parte din partidul liberal-naţional ! Dacă nli peniru ait-?eva, dar cel puţin pentru consecinţele ce se pet trage dintr’o asemenea teză ca a lor, ar trebui ca aceşti tineri să nu se a-firme că sunt^—în ipoteza lor — fii de tâlhari! Acdstă clasă de oposanţi mai au şi obiceiul de a aduce ca exemple, în logica lor, câte-va persdne, onorabile de alt-fel, cavi au avut norocul, prin deosebite Împrejurări, să’şî a-gonisd^că, din munca lor şi din demnităţile de cari s’au bucurat, o dre-care posiţiune materială. Acest sistem d’a cita câte-va exemple, este el concluent ? Apoi una din două : sau că teoria acestei clase de oposanţi este adevărată — şi atunci toţi liberalii-naţionalî, fără excepţiune, ar trebui să fie dmeni bogaţi pu- treZ'i; saii teoria lor—cari din sutele dc mii de cetăţeni tiberali-naţiona-lî nu pot cita de cât două, trei exemple—e mincindsă. Şi încă persdnele citate de dânşii ca exemplu sunt dintr’acei cari aii ajuns la însemnate demnităţi în Statul nostru. Ar crede oposanţii noştri pdte, că adevăratul şi cinstitul lucru, în mersul natural al desvol-tărei unui om, este ca cu cât cine-va va fi mai sus pus cu atât să fie şi să devie mai sărac ? Intr’o minte ca a d-.lor pdte că şi acdsţa sc châmă logică ? Lăsăm deci de o parte pe acdstă categorie de oposanţî! Există o adoua clasă de oposanţî cari—asupra acestei cestiuni generale -—- împărtăşesc o părere mediă, mincindsă si aedsta, însă cu cari se mai pdte sta la vorbă, pentru a’î convinge cel puţin şi a’î face să vadă cea-ce orbirea pătimeî îi opreşte de a vedea. Acdstă categorie de oposanţî sunt acei cari ci-ed într’o ocrotire ce s’ar acorda faptelor necinstite comise de către acei ce fac parte din partidul liberal-naţional! — Nu credem — Zic dânşii —• pe şeful partidului liberal-naţional, autor al vre-unel fapte necinstite ! Dar cum să’mi explic şi ce fel să numesc cinste acea cinste care constă îii a avea ştiinţă, a tolera şi la trebuinţă, a ocroti abusurile comise de dmenii partidului. Ne vorbiţi de lipsă de dmeni, de necesitatea politică de a fi înpresu-raţî de o majoritate cu care să realizaţi politica d-vdstre—mai adaogă dânşii—aceste tdte raţiuni nu sunt » _ 5 suficiente, nu explică în de ajuns lucrurile şi nu salvdză realitatea ! Să î’ăspundem şi acestei păreri— căci părere este—a unor oposanţi. Ea e dezminţită de la cea d’ânteiii aruncătură de ochi. Arate-ne oposi-ţiunea un singur liberal-naţional care să fi fost ocrotit atunci când cu a-devărat a avut vre o faptă necinstită în sarcina sa şi vom Zice şi noi, că au dreptate. Din contra, din cele mai de de mult vremuri, sub guvernul patrtidului liberal-naţional, eălcându-şe chiar ore cari coţiveninţe,, acdstă categorie de dmeni a fost înlăturată şi trimisă la locul ei. Suntem jenaţi de a cita exemple, pentru că persdnele trăesc încă ; insă acei cari aii petrecut tn mijlo ‘ul lucrurilor politice tn aceşti din urmă 20 de ani, şi ’î pot aduce aminte ! Şi apoi, din, ner norocire pentru acdstă clasă de oposanţî, exemplul nenorocit al fraţilor Maican — duo: distinşi militari cari au contribuit mult la paginele glori-dse ale independenţei ţăreî ndstre— şi duoi liberalî-naţionali convinşi, tn acelaş timp^—credem că, le va astupa gura cu desăvârşire, dacă maî posed încă ruşinea minciunei ! In privinţa pretervţiunei ce are oposiţiunea că noi am căuta să legi-1 timăm acdstă ilusorîă ocrotire prin făptui unei lipse de dmeni........ etc., acdstă pretenţiune are o dre care aparenţă de adevăr — asupra căreia am vorbit In multe rânduri — însă nu ast-fel formulată, Să ne explicăm : De la hoţia până la favdre, e o distanţă ca de la cer la pământ. O parte din dmenii cari aii fost de la început chemaţi se ajute pe şeful partidului liberal-naţional în lucrările sdle, puţin pătrunşi de idei înalte şi de simţimentul îubireî de patriă, ’şî-aii vă()ut, este adevărat, interesele lor cu ochi maî de aprdpe de cât, interesele partidului şi mulţi nu ’şi aii oferit concursul lor de cât cu coii- r» iaB'm ,/ruA mi ‘ î 1 fi Ti ii n >■ oaie im «o (jniii diţiurtea altor fâvorurl -rc dare. pdte că li s’a acordat, după muită tru-dire, ddr care nu li »ar fi putut refuza—-ast-fel pusă cestiunea—de cât de un şef de partidă fără nici o. i-deiă, fără nici un dor de ţdră. Românul are un proverb care dioo : lâ-te prieten cu dracu, până treci puntea ! Insă a cui e vina ? a şefului partidului liberal-naţional căruia aedsta ’î se impunea ca o absolută necesitate sdu a acelora eariy—rCH ameninţări chiar — făcdu o fer da serviciilor lor în schimbul alţor serviqu cerute de ei ? Cine pdte inculpa, pentru a-cdsta, pe adevăraţii liberalîrnaţionalî, pe şeful partidului ? De sigur că nimeni. Istoricul va trece acdstă â-pocă, ca pe o epocă nenorocită, îp istoria ţărei ndstre, ca pe o epoc în care cultura şi simţimentul patriotismului, nu pătrunseseră adânc ţdra ndstră! Acestea au fost sacrificii. - - 7 şi, cine ştie cât au costat ele şi cât desgust şi amărăciune au produs în sufletul acelurn care le aseujia, căruia i se propuneau şi care era pdte cu durere nevoit să le acorde ! Intr’uri teren politic gol, şi do ,dmeni şi de simţiminte — ca acela în care s’a început deşteptarea ndstră naţională —: în cârd parte arunci ochii în asemenea împrej urări ? Ddcă vrem' să fim istorici, apoi să fim istorici sinceri. Ddcă vrem să fini peciivaui şi să facem din istoria ţărei o pangli-căriă, apoi ‘atunci, trdbu: Âdstră, a fie-căruia: vom o&upa în paginele istorice ale acestei ţări focul ce merităm ! Ddr, ori cuixii.isă fie, lăsând la o parte tdte aceste consideraţiunî de o tnaLtă ordină, şi afirmând — împreună cu partisaniî acestei păreri — că o ocrotire ar exista, totuşi ne putem întreba: se pdte potrivi acdstă ocrotire cu aceea a beţelor de alun pentru corturile militare, a căciulilor de dorobanţi... etc. din vremea generalului Florescu, sdu cu asasinatele de la 3 August din piaţa Bazaca, sdu a bivolarilor din Giurgiu ? Ii lăsăm pe d-niele lor singuri să răspundă. Să trecem la â treia categoria de oposanţî : aceştia— asupra cestiuneî ce ne preocupă —- cred în onestitatea şefului partidului liberal - naţional, însă, zic dînşii, că mediul e corupt, că trebue premenire, că trebue era nouă, tinerimea chemată la viaţă publică, şi fac partidului o acuzaţiune din faptul că nu se ridică la viaţă publică tinerimea. Relativ la acdstă pretenţiune a a-cesteî categorii de oposanţî, nu ne vom ocupa de cât de o singură latură a ei — cele-l-alte fiind vidate. — Să se chieme tinerimea ! Nu se chiamă tinerimea! strigă dânşii. Şi maî adaogă : — nu aveţi nici în programul d-v. trecută acdstă trebuinţă imperidsă ! Aşa să fie ? Nu s’a făcut dată apel la tinerime ? Nu s’a chemat tinerimea la viaţa afacerilor publice ? Nu există în programul liberal-naţional ideia d’a se ridica tinerimea la viaţa publică? Dar pe tinerii ca d-nii V. Lascar, E. Porum-baru, C. Disescu, C. Le a, Djuvarâ, C. Arioh, T. IoneSdb, Al. Marghiloman... dtc. etc. Cine ’i-a chemat la viaţa publică? D-vostră, oposiţiunea, —dâ ori-ce nuanţă fie—sau partidul liberal-naţional ? Din nenorocire s’a întemplatf după cum am avut odasiunea Şă o relevăm şi altă dată—zări setoşi de putere ’şi de bani, orgolioşi de per-sdnă şi de meritele lor, parte dintr’a-cestî tineri, aii vrut să se arunce dc o iată în gioria pc'itică sau în www.dacoromanica.ro hasnalele vistieriei publice, şi—în faţa unei opuneri legale şi cinstite, n’aii gîlsit alţ mijloc mai la inde-mână—atât pentru urmărirea scopurilor lor cât şi pentru resbunarea înfrângere! ce suferiseră în simţimen-tele lăcomiei lor, de cât a se arunca tn oposiţiune, a huli astădi cea-ce au tămâiat până erî, a linge astădi cea-ce au scuipat erî! Iată adeverui istoric, iată realitatea ! Mal trebue încă <5re-care vreme pentru ca generaţiunea teneră să se purifice în simţimîntele modestiei şi ale seriosităţel. De astă-dată încercarea a fost nenorocită. La lucru! Va veni un timp când alegerea va fi mal fericită, când aviditatea, şi fanfaronada vor dispare, şi când norocul ne va servi mal bine. Până atunci însă principiul este şi rSmâne-va înscris în programul partidului liberal-naţional. şi acel ce susţin şi vor să dovedâscă contrariul, neadevăr spun şi..: istoria le astupă gura. Iată adeverui ! Const. O. Ţlcu-Stefăneseu PRIIMŢIŞORI Se scie că tînârul Alexandru Cuza a fost ales deputat al colegiului al III de Mehedinţi; se scie asemenea că numitul tînâr a refnsat mandatul. Cu acest prilej, d. Cuza a crezut de cuviinţă sâ publice în (fiarele oposiţiel o scrisâre plină de fumuri... domnescl. Pentru ca lumea să potă face comparaţie între impertinenţa tînârului şi între modestia cu care ar trebui să vorbescă un asemenea om, reproducem aci, după Voinţa Naţională, urmâtârele acte privi-târe la acela care iscălesce „Prinţul* Guza : „Sf. Mitropolie a Moldovei ş: Sucevei, „No. 1,740. Din ordinul înalt Prea Sfinţitului Locotenent de Mitropolit al Mol-„dovel şi Sucevei, se publică actul de „adopţiune , prin care Prea înălţatul „Domn stăpânilor al Principatelor-Unite „Române, dinpreunâ cu Măria Sa Dâmna, „ au înfiat la 17 a espiratei luni Aprilie, „pe copilul Alexandru.’ CALINIC MICLESCU „ Din graţia lui Dumnezeii Locotenent „Mitropolit Moldovei şi Sucevei. Act de înfiere „ Prea Înălţatul Domn stăpânilor al ,Principatelor-Unite Române, dinpreună „cu Măria Sa Dâmna, prin luminata „scrisâre din 16 ale curentei luni, ară-„tând voinţă de a înfia şi bisericesce pe „eopilul numit din botez Alexandru ce se „află în verstă de 2 ani, aU cerut a se „face acâsta de către sub-scrisul. „Deci, spre îndeplinirea înaltelor voinţl „a Mârielor Sale, conform regulelor pre-»scrise de St. Canone, s’aU săvârşit a-„eâstă înfiere în biserica cu hramul A-„dormirea Maicel Domnului din comuna „Ruginâsa, districtul Sueâva, proprietate a „Inâlţimel Sale4. „După care copilul Alesandru, acum ,Prinţul Alesandru, în puterea legilor „bisericesc! şi civile, este şi se cunosce „drept fiu a Prea Înălţatului Domn Stâ- „pânitor Alesandru Ion 1 Cuza, şi a soţiei sale Elena Dâmna Cuza, născută ,Roset, şi moscenitor numelui şi pronumelui glorioşilor sfii Părinţi, precum şi „tuturor drepturilor ce se cuvin unul a-„devârat fiu. „Şi dar spre obşteasca ştiinţă, se eli-„berăză acest chiriarhicesc act de Înfiere, „întărit cu a nostră sub-semnătură şi sigiliul Mitropoliei. „Locotenent Mitropolit, Cnlinic Miclescn. „Directorul Mitropoliei, 8. Muililreil (L- 8.). „No 1320, 17 Aprilie 1806“ morie ar trebui sâ fie deci mal modest când vorj^ce în vilâg şi sâ nn uite că e simplu cetăţean, cum suntem toţi în România. CALOM Nil 2). Recunoşterea acestui act de înfiere de către tribunalul judeţului Suceava. „In numele Măriei Sale Domnitorului Principa-„teler-Unite Româue, Alesandru 1. Tribunalul districtului Suceava. Act „înălţimile Lor Domnul Stăp&nitor Alesandru ,Ioan Cuta Voivod şi Domna Elena, „prin actul bisericesc săvârşit de firea „Sfinţitul Mitropolit Calinic Miclescu, în-„fiind pe copilul Alexandru, sărac de părinţi, aU cerut acestnl tribunal forma-„rea actnlul civil, în puterea căruia să „se pbtâ bucura fiul înălţimilor Sale de ţâţe drepturile unul fia legitim, pur-ţând numele, pronumele şi marca ne-„mului. Tribunalul, având în vedere, „menţionata cerere; având în vedere că „înfiala este spre folosul copilului, Prinţul Alexadru; având în vedere că caşuri „împedicătâre acestei înfiell nu esistă; în „virtutea acestor considerante şi pe temeiul §§ 244, 245, 246 codul civil al „Moldovei, trecun6sce acâstă înfiala cu ţâţe drepturile mal sus enumârate, pen-„Uu care se liberâza acest act, învestit ,cu semnăturile judecătorilor şi cu sigi-ţiul tribunalului. „Dat ’în Fălticeni, la 19 Iunie 1865. (L. S.) „Subscnşi: A. Boier, Ion Şina, Gt. Herlescu. „Grefier: ft. Fina. „No 3177.“ 3). Rectificarea publicaţiunei actului de înfiere din fioia Progresul, făcută în Monitorul Oficial No. 139 din 26 Iunie 8 iulie 1865. ,D-le Redactor, „Observând foia Progresul No. 51, ce „apare în Iaşi, în care este publicat ac-„tul de adopţiune ai Prinţului Alesan-„dru, s’a vâcjut că acel act nu este în „conformitate cu originalul înmânat de „către subscrisul Prea înălţatului Nostru „Domnitor, lipsind la finele rândului al ,5-lea cuvintele : fără părinţi. „Din aceste motive vâ poftesc, d-le re-„dactor, sâ bine-voiţi a regula de urge iţă „Îndreptarea acestol lipsejefiefindu-se : pe „copilul fără părinţi numit etc. „Primiţi, d-le redactor,, asigurarea con-„sideraţiunel nostre. „K. Mitropolitul Moldovei. „No. 59, Iunie 26. Câte-va (fiare oposante aa găsit de cuviinţă sâ profite de afacerea Maican pentru ca să calomnieze şi sâ insulte pe toţi generalii; între alţii generalul Pilat e acuzat că ar li înşelat statul cu ocasia unei vânzări de grâu ministerului de resboi. Ca sdî' respundem la acâstă infamie ne mărginim a relata faptele la cari fac a-lusiune (fiarele oposante: Ministerul de râsboifl, ca să înlăture pe samsari, a recurs direct la proprietari pentru grâul de care are trebuinţă ; proprietarii trâmit monstre şi în acelaşi timp comunică preţul; se face apoi comparaţie între monstre, între preţurile proprietarilor şi preţurile pieţei. Printre proprietari, ministerul de răs-boia preferă pe generali, ca unii ce nu pot să se ocupe cu comerciul ; ministerul face ast-fel o înlesnire şi—într’ace-laşi timp.îşi gâsesce folosul sâa. Printre generalii de la cari s’a cumpărat ast-fel grâtt e şi d. Pilat; ca şi de la d-sa, în aceleaşi condiţii, s’a cumpărat grââ şi de la d-nil generali Fălcoianu, Berendel şi Arion. fiice-vor diarele oposante că generalul Pilat e liberal ; dar generalul Berendel ? Scie tâtă lumea că d. general Berendel nu face politică. Dar generalul Arion ? Asemenea scie tâtă lumea că d. general Arion nu numai nu e partisan al regimului actual, dar e adversar ho-tărît al guvernului. Credem că (fiarele oposante vor ţine cont d’aceste esplicaţil. Ţarului i s’a promis că propunerile ruseşti vor fi energic sprijinite de puteri, şi inal cu sâmâ de Austria şi Turcia. Rusia doreşte pace.—0 desminţire Journal de St. Petersburg, parafrazând declaraţiunea Monitorului Oficial zice: Programa schiţată prin acâstă declaraţie pro-bâzâ, că Rusia e însufleţită de vederile cele mal conciliante şi pacifice. Ea doreşte a ajunge la restabilirea dreptului prin autoritatea morală şi de sigur nu e Rusia, căreia Bulgaria îl datorâzâ autonomia, care s’ar fi gândind să ’l-o violeze. Puterile, earl voese sincer pacea, nu pot refuza de a sprijini loial tendinţele de liniştire. Cât priveşte analiza pretinsei note circulare, publicată de unele (fiai'e, notă ce ar fi adresat’o cabinetul imperial reprezentanţilor sâl, Journal de St. Petersburg e în poziţie a afirma, că nu exista o asemenea notă. Pregătiri în Polonia Din Varşovia se telegrafiază urmâtâ* rele : Administraţia militară face cumpărări de cantităţi mari de grâa şi ovez. Preţul grâului şi ovăzului s’a urcat grozav. La manutanţa din Dubno se fabrică cantităţi mari de pesmeţl. Cantităţi mari de muniţiunl s’aă trimis spre Dubno, şi alte locuri întărite în apusul Rusiei. de omeni; adâogându-se 200,000 de ca l şi 2000 de tunuri, vom avea .'totalul resurselor de cari dispune acum Austria. Cât despre restul chemărel, ce se eva-luâzâ la 12 saa 1,300,000 de âmenî, a-câsta e o forţă de jresitânţa utilisabila a cărei vaiere nu se pote încă nici a-preţia nici calcula. Tot despre Prinţul Imperial al Germaniei. Informaj un Exteridre 4). Circularea ministrului justiţiei, cultelor şi instrucţiunel publice, adresată preşedinţilor de Curţi şi de tribunale şi publicată în Monitorul Oficial No. 102 din 11 (23) Maia 1865. „D-le Preşedinte, , Măria Sa , Prea înălţatul nostru »Domn, împreună cu Măria Sa Domna, „adoptând, prin îndeplinirea formelor legiuite, pe copilul numit din botez Alexandru, acum Principele Alexandru, am „onâre de a vâ face cunoscut despre â-„câsta, spre sciinţâ şi cele de cuviinţă. „Primiţi asigurarea consideraţiei mele. „Ministru, 6. Vernesea. „No. 161221, Maia 8, 1865.“ Bastardul fostului Domn de tristă me- Escadra engleză mediteranît Tribuna din Roma este informată că întrâga escadră engleză din Mediterana este aşteptată la Genua, unde va sosi peste vre-o (fece (file. Din Spezia se anunţă cu data de 12(24) că escadra engleză a plecat de acolo luând direcţiunea spre apus. Ce erede Bulgaria Se telegrafiază din Sofia : In privinţa schimbului de vederi ce se face acum între cabinete cu privire la propunerea rusă pentru înlăturarea prinţului de Coburg, cercurile nâstre oficiale nu sunt de loc neliniştite şi ele judecă lucrurile cu o complectă indiferenţă, de ore ce guvernul şi ţara sunt cu tărie hotărâte a respinge orl-ce propunere—chiar în cas de acord între puteri— care ar fi contraria stărel actuale de lucruri şi voinţei poporului bulgar. Intre împăraţi Se telegrafiază din Petersburg eu data de 24 Februarie (fierului vienez Neue freie Presse urmâtârele : Faptul că Rusia a eşit din reserva el de până acum se spune că se datoreşte unei dorinţl a împăratului Wilhelm exprimată către Ţar ca chestiunea bulgară sâ fie resolvată încă înainte de mortea sa. Neutralitatea Elveţiei Standard primesce din Geneva ştirea, anunţând că ambasadorul Germaniei din Berna ar fi propus Elveţiei încheerea u-nul tratat pentru protecţiunea el şi că Elveţia a respins acâstă propunere declarând că Elveţia nu va face apel la sprijinul streinilor de cât în cazul când neutralitatea el va fi violata. Armata austro ungarii Aşa, cum e organisată, armata austro-ungarâ coprinde ca armată de prima linie cele trei contingente în ser vicia activ sub drapele şi formând 300,000 de omeni, reserva care se topeşte şi se înca-drâzâ în primul efectiv care trebue cu ea să se urce reglementar, după legea consti-tuitivâ de la 1868, la 800,000 de omeni cel mult, cifră care e cu îngrijire menţinută, cu aprope 27,000 de oficerl. La acâsta se adaogă landwehrul din care 300,000 de âmeni sunt înregimentaţi şi pot fi rechemaţi imediat în activitate. Austria s’ar putea sâ pună în linie de cât 1,100,000 de soldaţi ca prim apel. Aceasta e departe de a representa resursele de cari ea ar putea sâ dispună. Cu toate că contingentul este proporţional mal puţin ridicat de cât in Germania, căci caşurile de scutire sunt mal numerâse şi dispensaţii sunt scutiţi definitiv, el se ridică încă la 150,000 de âmeni, ceea-ce ar trebui să dea pentru cele 12 clase un total de 1,800,000 de omeni. Râmâne dar aprâpe 700,000 de omeni, disponibili in vârstă de trei deci şi doul de ani, însă din nenorocire nea-vând nici o organisare. Cât despre landsturm care nu funcţio-nâză de cât de opt-spre-(fece luni el n’are încă de cât 500 de bataliâne cari numără 450,000 de âmeni constituiţi cu soldaţii cari ’şi-aU împlinit de curând cel douî-spre-dece ani de serviciu ai lor. Acesta forţă ar constitui o excelentă armată de a doua linie şi ehiar ar servi, la trebuinţă ca auxiliar al armatei de prima linie. Acestea tâte ar fi maximum 1,600,000 Corespondentul parisian al (fiarului IndSpendance helge, telegrafiază urmâtârele jurnalului sea : Iată informaţiunile sigure ce le-am de la o persână bine informată: — ’Ml e greu, a (rile iiij. CASA DE SCHIMB TOMA ŢACIU t In Noul Palat Dacia-Bomania. No. 4. —^Strada Lipseau!. — No. 4 BUCURESCÎ Cursul pe <}iua de 15 Februarie 1888 Cump. 5% Rentă Amortisabile. 5°/0 Rentă Rom. Perpetuă. 6°/0 Obligaţii de Stat. . O '/o , C. F. R. Regal. 5°/0 , Municip. vechi lO fi'. , Casa Pens. 3001. 5% Srisurl funciare Rural. 7°/o 5°/, „ , Urban. 6% 7«l» 57„ , > de laşi Impr. cu prime Bucur. 201. b. Los. Crucea Roşie Italiane. Acţ. Bancel Naţ. Rom. 500 1. 5»/0 Comunale noul Banca Prevederea. i‘i/2 1047* 86-96— 103— 76— 38— 28- 16 90 16 90 202— 126— 101— 215— ! ICC BAZAR DE ENGLITERA Sub semnatul, âin ondre a anunţa pe Onor. clientela mea atât din capitală cât şi din provincie, că cu oca-siimea tarifului autonom, am deschis aci în ţ&ră ) MARE FABRICA DE HAINE PENTRU BAHBATI Şi 13AJ2TX Iu care confecţionez haine, după Ultimele Jurnale, din stofele cele mai bune ale Europei. Asemenea mai putem efectua şi orl-ce Comande, în timp de 24 ore de dre-ce posedăm un mare deposit de stofe line din cele mai renumite fabrici. Sper că Onor. Public şi clientela meţa, me va onora ou visitele d*îor, spre a se convinge de marfa confecţionată aci in ţărS, şi sunt sigur că va fi pe deplin satisfăcuţi. f’u stimă, ~F~T Tj I-! I RO'VTf^’Z ii ,irife.il ouiti.il . n /■ ~V---------— .....— — —- -A.,,'.— Renumita Cârturăresă IULIA POLONESA S'a muiat in dosul Palatului Regal La iele ştradel Bratiaim, No. 51, (îu colj) JAngit grajdurile Pălittulul Regal Ghiceşte viitorul, presentul şi trecutul, polc descoperi şi pagube, furturi, judecăţi, ori ce secrete ascunse la cari se interesfwâ cine-va. Cine a-duce semne pdte afla lucruri ascunse : comori, etc. u-aţu mmm DA VID ADANiA Agent de Publicitate Str. Corbului ’*% .6; Primeşte anunciuri, inserţie şi reclam pentru (Jiarul nostru, şi pentru or crjre alt ^iar din ţAră şi străinătate. SSjrFABRIOAŢIUNE NAŢIONALA i H K h fl H fi P h ASOCIAŢIUNEA VINICOLĂ L’Association Vinicola „La Marmora*4* PRIMA DISTILERIE ROMANA DE mmmi «mm preparate numai din spirt veoliiu de vin La BOHOTIF (Distr. Fălci») După eelo mal noul şi mal perfecţionate proeedeurî. Calităţi superiore.-Preţuri moderate Se primesc Comande la următorele Case de Comercifl: In Bucurescî d. H. Wartha.—In Iaşi d. Isr. Sin ger. Beutuvî puse în consumaţie : Curaqao, Cacao, Chouva, Pipperment, Cognac. t1 H ► B H i0 M !> % 3 '1 1 M SLICOARE w CE Gudron -Tolu - Vâscat este formată din gudron vegetal de < Norvegia, balsam de tolutan şi vesc de , brad. Se recomanda ca tămâduitore Lisei vechi, durerei de piept, tusa, arsuri de stomac, nepoftă de mâncare, catar al -băşice! urinare. Sticla 2,50. INJECŢIA GALBENA sigură în vin- ; decarea scursoreî (Blenoragie) .Sticla 2 1. Aceste preparate, compuse de Dimitrie G. Gherman, farmacist în Buzfiu, se gâ-sesce de venzare în Bucurescî la d. Roşu, \ . farmacist, Sf. Gheorghe şi la farmacia j Galenu, calea Grivitei. I LA ADEVĂRATA CONCURENŢĂ SE RECOMA DA NOUL MAGAZIN DF i jj- i PENTRU BARBAŢI, BAEŢ1 Şi COPII confecţionate în atelierul nostru, după uUimeie jiifnale. visitâ - i; I acest Industrie Naţională Perfecţionată Câştig uşor lăturai pdte obţine persdne inteli-ginte de^tdte clasele, a se a-dresa sub cifra L. 8175 către Expediţiunea de Anuncluri de Heinr. Eisler în HAMBURG. Sperăm că Onor. Public, va bsne-voi a Magazin, unde va găsi în toî-d’a-una: Haine Solide şi cu Preţuri Moderate OTfiU •sjiî î m se lDtSiaplattBlslil,riăi a se iota lise 1.10. CU STIMA ,;La Adevărata Concurenţă" LA ADEVĂRATA CONCURENŢĂ m 8 a > o Q > M 0 FARMACISTUL ! I i hJJ CURŢII 3?t It! <3- A. Xj E mi ■^r-rgag -sa* - :rr ^gsasEg.'»,'gR:^.3g..^aaE3l FARMACIA CHR. I CT SSANDRIU română te STifif-" — S I N G u n ii: h! Diutre t<5te preparatele de gudron care a obţinut reputaţie netăgăduit! în fa ţa d-lor doctori şi clienţii ce, aă constait-at foldse sarprin^Stdre e GUDRONUL ALESSANDRlU care se lntrebuinţdzâ cu succes contra durerei. dî piept tusei provenită în urma guturaiului, iritaţiunl ale peptulul. ■ astmu, catar al băşicel udului.—Lipsei de poftă de mâncare, etc.—Cu o lingură din acest Gudron pus într’o f litră de apă formezi ape de Păcură, care se pdte da cu | mult succes la copil contra botelor mal sus indicate. Pentru adulţi se iea o lingură de Gudron în apă cliarată sau lapte dulce 2—3 ori pe di. 2 lei fi. tiî-t SrRpIa.'iiU’-a g-ndronat dt-i P&uvr'J Soaîtno (Alessa.nd.Tiu).—Contra durerilor Reuinalisniale, a în- | cheieturilor, mijlocului, dureri lor de piept, spate şi alte jun ghiuri, 1 le» ruinul. Pastile Cjuruos:c-Code!nt.'Tolii(Alessd,hclfiu).-- j Superioritatea acestor metUuwmcnte în maladie!» de piept j este recunoscută de tdte celebrităţile medicale. Aceste pastile în urma esaminâril ce li s’au făcut s'uu. aprobat de onor. consilii medical superior. 1 lefi 50 bnill Cutia. ■A- -V X S Preparaţiunea acestui vin, care pentru mine a devenit u,n cult e adesea denaturat de unii colegi cari găsesc de cuviinţă a debita alte preparaţiunl în locul acestui vin, d« aceia atrag atenţiunea onor. public a nu primi de cât flaedne originale VINUL COPIILOR PREP ABAT DE CHR. ALESSA.TSTJDR.IXT Farmacistul Curţii Regale Etatea cea fragedă a copiilor ’l face a se îmbolnăvi S uşor; pentru a preîntâmpina maladiile se recomandă acest vin tuturor copiilor de la etatea de 6 luni în sus; tine-relor fete le ajută la buna dtsvoltare a corpului, înlă reşce dsele şi dă putere muşchilor.—Modul Întrebuinţării se vedea instrucţiunea ce însoţeşce fie-ce sticlă,l’i'oţui 3 Ici [I3B28E2E Capsule elastice cu ulei de- Kic-ină (Alessan- driu).—O dosă, cutia a 4 capsule 1 feur a 6 capsule I leu si 25 bani, a 8 capsule I Ve® şî 50 bani. Sinapisnral Alessandrifi, muştar în- foii — Acestă preparaţiune espertueurară de autorităţile nostre medicale şi profesort la facultate a constatat c3 fiind su-periore tuturor celor-Falte preparaţiunl streine şi cEiar £ celui de Rigollot. Qutia i leu 5‘o uralgiile si migrenele cele mai impoveră tore * Capsule oleO“bal3amioe“Sautaiine (Ales-eanâriu).—Remedia sigur contra maladiilor secrete (scursore, sculament) la bărbaţi, fi'e în stare pr<5s- : pătă, sau orl-cât'de învechită, se vindecă prin. între- ” buinţarea unelcutitce conţiue 100 capsule, combinate ast-fel pentru un tratament de vindecare complectă.— Modul întrebuinţării şi dieta prescrisă a se vedea instrucţiunea ce însOţesce fie-care cutie. —Preţul unei cuiil 6 lei. ggi£“ A se observa pe capacul cutiei semnătura, coldre roşie, şi a nu v6 debita alte capsule de a cărora eficacitate nu se garantezi. Se trimite contra mandat postai in orl-ce localitate. i BANCA NAŢIONALĂ A ROMÂNIEI BIT CJ.A.rTXTTTO’ ACTIV 1888 7 Februarie SUMARA 188? 9 Ianuarie 6 Februarie ic 33367490 ,1 (Moneta. « . . 4 . i J i: • °&sa(Bilete ipotecare j . s !i . . 1» '32261328 33265062 25858280 V M 25708490 25709130 5169052 Efecte predate la CasH spre moa&ara. o H 6423767 5447930 17275191 Portofoliu, român şi străin *■* - 18171560 17809011 12483390 împrumutul garantat ou efecte publice. • 9 11542505 11144855 11974117 Fondur“ publice 11999912 11999912 1994031 Efeotaie foadulm de reservS .... 2575053 2575053 153975 * i » amorfcisare» Imobilelor ; 196998 t96998 2638897 Imobili . 4 ....... . . U ' 3146454 3146857 144884 Mobiliar ţi JVlachms de imprimat . r Oheltnelî de administraţinne . » » ». , 127594 127644 57140 52137 55634 24430278 Deposite libere ........ , 31379817 31351317 13638498 Compturî cnrinţî . . . . j « . * 22755001 23148647 8268196 „ do valori .... * s î , '• o •• -. , j ’] 1 -i/L t iul PASIVII q fi; 9096534 9501470 157443319 175437150 175479520 12000000 Oapitsd 12000000 12000000 2004183 Fond de reservă ...... „ „ k * 2580078 2580078 167322 „ amortizarea Imobilului. . ■ 0 • 229114 229114 101048460 Bilete de bancă în circula ţiune . . -v i 100418425 99916410 2908154 Profituri si perderî ...... Dobândi pi beneficie diverse , , ^ 0 Deposite de retras . . . , » 1 n 2942815 2942815 176612 •' 150385 187498 24430278 . i 31379817 31351317 13343988 Oompturi ourinţî ^ » • * 24290501 24789851 1364322 » dâ vâieri 1446015 1482437 157443319 175437150 175479520' DE VINDARE LA PRINCIPALELE FARMACII DIN . 4 J __________ li7 localităţile unde nu st găsesc aceste preparate cererile să se facă la Farmacia Română ţI contra mandat postai espediez în ori-ce localitate CALEA VICTORIEI 77, BUCURESCÎ, (CISM^UA ROŞIE) t3!!>30CCCCCCCC^€OCCCC^^^^CCCC)(^fOC* 1*11 ~rr Tm Tiix prafia Ziarului «TELEGRAPHUL* Strada BîăuarI, No. 20. www.dacoromanica.ro ANUL XIX No. 4685 IN BUCURESC1 SI DISTRICTE 10 BANI NUMfiRUL MERCURI, 17 FEBRUARIE 1888 ABONAMENTE: Pentru Capitală: Pentru un an .........Lei 24 „ ş6se luni . . . . , 12 , trei luni . . . . „ 7 Pentru Districte: Pentru un an .... Lei 30 „ şâse luni .... „ 15 „ trei luni .... „ 8 Pentru StreimUate: Pentru uu an .Iu aur lei 40 „ ş4se luni . . „ » ŞO „ trei luni. . . „ » “ Abonamentele se fac la 1 }» 16 ale fie cărei luni. UNNUM&R VEGlliU 25 BANI Abonamentele se plătesc înainte EDIŢIA ÂBTfilA k iii^j i ANUNCIURI SI RECLAME Anuneiur! pe pag. IT linia 26 bani. Beclame „ . III ... t Ut • • ■ IX ... 15 lM » • * I ... 5 , Pentru Inserţii ţi reclame, Redacţia nn e responsabila. Epistole nefrancate se refiui, apticole nepublicate se ard. In Streinătate a se adresa : Francia Havas, Laffitto & C-nie, place de la Bourse, Paris. Englitera,Eugeue Miooud,81 FleetStreet, E. C., Loudon. Austria, Haasanstein et Voglor, Wieq Rndolf Mossa Zeilerstaette, 2, Wien. Ungarta, 1). Morite Wiest, în Dud» Pont SerTitenplats. Abonamentele se plătesc înainte Redaoţiunea, Strada Blănari, No. 20. DIRECTOR POLITIC : I. C. FUNDESCU' Administraţiunea, Strada Blănari, No. 20 Rugăm pe d-nil abonaţi cari sunt în urmă cu plăţile să bine-Toiască a le achita, dacă nu voicsc să li se suspende trimiterea foii. ADMINISTRAŢIA BUCVRESCI, 16 FEBRUARIE CALOMN IA Un mare filosof german, Dtthring, într’o scriere rămasă, memorabilă, vorbind despre inamicii sei, dice : »dacă limba calomniei te atinge cu „veninul său, consoleză-te, căci vier-„mele nu atacă fructele putrede, ci „din contra pe cele mai bune.4 Acăstă frasă poetică conţine o ideie fdrte drăptă, dar sentinţele de acăstă categorie sunt mai mult potrivite în gura unui poet saii unui filosof, iar nici de cum sub condeiul unui publicist. La acesta din urmă ea ar demonstra prea mare îndurare.... iar îndurarea une ori se explică prin descurajare. Este adevărat, că viermele atacă fructele cele mai bune, este asemenea adevărat că calomnia nu cruţă nici pe cei mai valoroşi, pe cei mai inteligenţi şi pe cei mai morali din societatea ndstră ; dar asemenea este adevărat că arborii se pot cu-răţi de omidă, şi viermii se pot strivi sub picidre. Dacă grădinarul n’av curăţi la pri-j măvară pomii de omidă, apoi frunzele şi rodul ar deveni prada părăsiţilor. Tot asemenea, ca un vierme distrugător, impur, ca un părăsit infect şi hidos trebueşte pândită şi calomnia, pe care ori ce om onest este dator a o strivi şi nimici până vor dispare cele de pe urmă vestigie ale sdle. Nu este adevărat cum că calomnia nu se pdte distruge, pentru că ea de departe şi pe furiş îşi respin-deşte veninul. Fie-care dată când o gură o propagă, când un condeiii o înşiră pe hărtie, când un Z‘ar 0 tipăreşte—calomnia devine vizibilă, pipăită, are un corp. Tocmai în acest moment trebuieşce oprită, demascată, apucată de gât şi tărttă pe piaţa publică, arătată mulţime!, denunţată opiniunei publice. Calomnia se învinge imediat, odată ce aţi cutezat să’i rupeţi masca hidosă de pe obraz. Ce vă maî pasă apoi de tZte trans-formaţiunile, în cari ea va căuta refugiul ; ce vă maî pasă de insultele do grosolăniile limbeî, când o veţi arăta jua namia^ă mare sub forma 9i hiddsă şi infamă ! O dată ce aţi demascat-o, o dată ce aţi denunţat’o opiniunei publice aveţi dreptate să respundeţi miserabililor, cari urmZză. a vă insulta, cu cunoscuta Zicâtdre arabă : Cânii latră — caravana trece. Am Z*s> nu este adevărat că calomnia nu se p<5te distruge. Dovadă că s’a distrus calomnia, ce diarele Timpul şi Binele Public aii aruncat în memoria sfîntă a mult regretatului C. A. Rosetti. Cine din noi nu’şî a-duce aminte cum fiarele aceste scriau că bătrânul democrat are milidne a-dunate pe la bancherii din străinătate, că întrZga avere a lui Carol GZbl este numai fictiv înscrisă pe numele acestui comerciante şi că casele din strada DZmneî sunt ale lui C. A. Rosetti. Cine nu ’şi aduce a-minte că Z*ai'ele oposiţiunei declarară In nenumărate rânduri că C. A. Rosetti lasă copiilor miliZne şi mili<5ne? Ei bine, a murit marele democrat şi am vă^ut cu toţii că familia martirului pentru libertăţile nZstre a moştenit numai datoriile, contractate de fundatorele Românului pentru a corespunde necesităţilor propagandei i-deilor democratice ce făcu în curgerea de o jumătate secol. Când calomnia aruncată în contra lui C. A. Rosetti a fost demascată, când cu toţii am vedut cât de infami sunt cei cari’1 au btrfit- -se po-câiră Zre calomniatorii ? Nu ; am fost apoi martori unui şir de transforma-ţiunî a calomniei respîndite ; calomniatorii nu’şi-au desminţit infamia şi numai şi numai au tăcut, de Zre-ce acela care este înmormântat nu mai face parte din lagărul combatanţilor. . Aceeaş calomniă se răspândeşte azi în contra altui democrat român, în contra d-lui I. C. Brătianu. Misera-biliî, cari combat cu calomnia, res-pîndesc scirea că şeful partidei liberale a făcut în cursul ultimilor 12 ani o avere colosală, că bancherii străini numeră cu un miliard averea marelui nostru om de stat, că toţi cei cari în timpul ocârmuirei partidei liberal-naţionale au fost judecaţi şi sunt daţi judecăţii pentru fapte repi'obate de morala publică, aii fost şi sunt în legătură băndscă cu colo-losala avere a şefului nostru politic. Culpabilii au fost judecaţi, cei in-culpalţî sunt daţi judecăţei. Lumina s’a făcut şi se va face. Apoi va veni ziua când ţdra întrdgă va şti cât de infamă a fost calomnia aruncată în marele nostru cetătdn. j Se vor pocăi dre calomniatorii ? Nici o dată. Dar ce ne pasă noă, dmenilor oneşti ? O dată demascată, o dată denunţată opiniunei publice, avemţdreptul a românea nepăsători şi cu braţele încrucişate, cu dispreţul pe’ buze să respundem nemernicilor : Cânii latră — caravana trece. TELEGRAME (Serviciul particular al Telegrafului) — Londra 27 Februarie. Anglia a răspunsîntr’un mod cu totul negativ la comunicarea guvernului rus, Austria şi Italia aă răspuns în ace-laş chip. Paris, 27 Februarie. Demersul făcut de Rusia n’a isbutit, cu tot sprijinul guvernului german. Cu tote aceste Rusia e hotărâtă să stea liniştită şi să lucreze la menţinerea păcei. ----------------------- Atitudinea Oposiţieî Oposiţia urmdză cu scandalurile şi afară din parlament ; în adevăr, în întrunirile ei, ea înddmnă poporul să facă turburărî, se yie cu arme la Cameră şi se impu.ie cu forţa maio-rităţiî. Acesta se chinină, reintrarea în lupta legală ? După ce s’a abţinut de la aedstă luptă timp de 4 ani, preferând să conspire, să aţâţe ţa asasinat, să facă scandaluri pe stradă, oposiţiunea făgăduise să se întdroă pe terenul legal, să nu se maî servdscă de cât de mijldce legale. Ş’acum provdcă din nou la turburărî !... Vrea să Zică, nu ’i ajung omorurile de la Vâlcea şi Galaţi, rebeliunea de la Botoşani şi cele-l-alte nelegiuiri ; ea vrea să reîncdpă. Ei bine, aplecarea aedsta trebue curmată odată. Când ne ameninţă eu revolverul, cu asalturi la cameră, oposiţia tre- bue să scie că şi parlisanii guvernu lui pot să-şi pZrdă răbdarea. Imensa maioritate a naţiune! nu pZto tolera ca un pumn de Zmeii să-şi bată joc de legi şi să puie rr,âna pe putere cu ajutorul cuţitului şi revolverului. Pentru o sută sdu două de Z-meni nenorociţi meresnari pe cari o-posiţia va fi în stare să-i ducă în dZlul Mitropoliei, vor alerga mii din cetăţeni cari cu pepturilo lor vor a-păra legalitatea. Oposiţiunea trebue să se gândZscă bine la aedsta; ea caie e atât de păcătdsă, trebue se înţelZgă că cu forţa nu va ajunge la nimic alt de cât să-şi lungdşcă şi mai mult şirul păcatelor. In tot caşul, noi aşteptăm. Revolverul, ca şi conspiraţiile, nu ne sperie. Cât timp vom avea încrederea naţiunii, ne vom face datoria fără grijă de cuţitele asasinilor. SUBT CONSERVATORI HOŢIILE 15 ABtIATA Am arătat ieri că, subt guvernul liberal, oficerî din cei mai superiori, chiar când se numărau printre par-tisanii guvernului, aii fost daţi judecăţii şi pedepsiţi îndată ce s’aii făcut vinovaţi către lege şi onZre. Dovadă osândirea maiorului Pandrav şi a atâtor altora, dovadă darea în judecată a colonelului şi a generalului Maican-Dumitrescu. Am maî spus că guvernul trecut nu făcea aşa şi am promis să reîmprospătăm în mintea cetăţenilor câte-va din abusurile scandalZse făcute subt regimul conservator şi cari n’au fost nici o dată pedepsite. TZtă lumea îşi aduce aminte că generalul Ion Em. Florescu, când era ministru de resboiu, făcea licitaţiile nu la minister, ci la d-sea acasă. Ce se petrecea la aceste licitaţii, s’a vă-Zut cu ocasia anchetei din 76. Aşa de pildă, când a fost să se aprovisioneze trupele garnisonei Iaşi pe 1878, d. ministru Florescu a primit două oferte; într’una se ofereau preţuri mai mici; în alta puţin mai mari. In loc s’aprobe pe cea d’en-teiu, ministrul primeşte pe cea d’a doua. Tot tn 1873, ministrul Florescu, tn contra legii şi în contra avisului special al consiliului de miniştri, încheie un contract pe Z®ce ani pentru spălatul rufelor militare, dând întreprinzătorul I preţ mal mare de cât înainte In acelaşi an se comandă cano-niera Fulgerul pentru flotilă. Numai transportul singur a costat 37,552 lei; iar canoniera s’a construit tn condiţii aşa de rele, tn cât aii trebuit să se facă cheltuelî enorme pentru ca s’o puie în stare de serviciu. In urma contractului încheiat cu Rosenthal, pentru furnitură de efecte militare, se constată că cişmele predate de întreprinzător aveau tocuri de mucava. Comisiunea propune *să se reţie 1 leii de pereche şi să se urmărZscă întreprinzătorul pentru înr cercarea d’a frauda statul». Ministerul însă reţine numai 30 centime şi nu urmăresce pe întreprinzător. Atunci ca ş’acum, lumea se tntrZbă ce s’a făcut restul de 70 centime de fiă-oare cismă Dar furnitura de alamă pentru cartuşe ? Dar furnitura de bluse ? In tot timpul cât generalul Florescu a administrat armata, nici o furnitură nu s'a făcut regulat. Se înţelege lesne că generalul nu călca legea şi nu permitea să se frustreze statul numai pentru că-I plăceau ochii întreprinzătorilor, ci pentru motive puternice şi sunătâre. Dat-a vr’o dată în judecată guvernul conservator pe generalul Florescu ? Nu. Guvernul conservator ocrotea pe cel ce furaţi statul, când hoţii eraii membri ai partidului conservator; Guvernul liberal dă în judecată pe orl-cine fură, chiar când vinovatul e membru al partidului liberal ; Acesta e deosebirea. Dacă n’ar fi perdut cu desăvârşire ruşinea, diarele oposiţieî ar înţelege deosebirea şi n’ar maî acuza guvernul actual, care întru nimic nu pZte să fie acuzat. Informatiuni ExtariZre , r u , i 9/ ■ ‘ • j, .. Refugiaţii bulgari In Rusia. Societatea slavă de bine-facere din Moscova a procedat la fundarea a două comitete, dintre cari unul trebue să aibă reşedinţa în Kiew şi altul în Reni. Acăstâ din urmă localitate, situată In Basarabia, a devenit celebra, cum se ştie, prin şederea forţată ce a făcut acolo prinţul de Battenberg dupe atentatul săvîrşit în potriva Iul. Acum ea adăposteşte un număr de refugiaţi bulgari, cari au fost primiţi cât se pote de bine de populaţiune. Se caută, acum a se face ca şi alţi bulgari să vie şi să se aşeze la Reni. Comitetul instituit de către Societatea slavă a promis ajutorul săă în acest scop. uni r . Temeri de turburărî în Rusia-, Din ştiri aprăpe sigure venite zilele a-ceste din Vladicavcas resultă că funcţionarii de prin acele ţinuturi se tem de turburărî forte seridse ce ar putea să isbucnescă de primâ-varâ în Gaucas. Numerose triburi s’aO întovărăşit pentru a opune o viuâ resistenţă Ia executarea nouel legi asupra recrutărei. Se asigură că hatmanii mal multor triburi musulmane negociăză cu P6rta cu privire la o emigrare generală îu Armenia. Se pare totuşi că emigrarea Cerchezilor, pe vremea răsboiulul ruso-turc, n’a fost încoronata de o isbândâ destul de mare pentru a încuragia pe multe alte naţionalităţi ca sâ’l imite. Se pare în I6te caşurile că domneşte o nemulţumire în stare latentă tntr’o mare parte a Cau-casiei. Bulgarii faţă cu Puterile. O telegrama din Sofia adresată Corespondenţei din Viena anunţă că în caşul cănd o intervenire armată, a ori-cărei puteri, s’ar produce în Bulgaria, t6tă populaţia bulgară se va scula ca un singur om şi ’şl va da până şi cea din urmă picătură de sânge pentru a’şl apăra Domnitorul şi ţăra. Un ministru ungar bolnav. Se telegrafieză din Budapesta că starea sănâtăţei ministrului Trefort s’a înrăutăţit, aşa în cât medicii se îndoesc de vindecarea sa, *’ .10' ' Prinţul Ludovic Napoleon Am anunţat că Paul de Cassagnac, în-tr’o scrisore tipărită în Ziarul parisian AutoritS a cerut prinţului Napoleon, ca să silăscă pe fiul săfl Ludovic să ’şl dea demisia din armata italiană ce se organi-sâză pe faţa contra Franciel. Figaro anunţă că prinţul Ludovic ’şl-a dat dat demisia din armata italiană. ■...... Franţa şi alianţele Pester Llo^d polemisăzâ cu autorul faimosului articol : Franţa, Rusia fi Europa, apărut de curând în Revue des deur Monde. F6ia ungară constată că forma republicană a guvernământului francez e o piedecâ pentru Franţa de a cotnracta alianţe. Pester Lloyd invdcâ exemplul Angliei al cărui guvern nu se bucură de stabilitate, şi al Italiei, unde voinţa represen- tanţilor naţiune! e mal iputernicâ de cât acea a suveranului. Pentru a contracta alianţe durabile nu e nevoe ca părţile contractante să aibă un singur monarh ; e însă indispensabil ca aceste alianţe să răspundă intereselor naţionale sad unei necesitaţi internaţionale. Menţinerea integritâţel monarchiel aus-tro-ungară, fiind o necesitate internaţională, a fost nevoe să se închee o alianţă austro-germanâ. Franţa însă nu e ameninţată de nimeni. O alianţă a Franţiel cu orl-ce altă putere n’ar putea avea alt scop de cât combaterea hegemoniei germane în Europa. Existenţa însă a unei puteri In centrul Europei e necesară pentru menţinerea pâcel şi echilibrului european. O înfrângere a Germaniei ar compromite grav acest compromis. Pentru Italia alianţa el eu Germania e de un mare interes. Fără nici un sprijin, tânărul regat ar putea fi uşor sgu-duit din temeliile sale. Nona puşcă germană Se scrie din Berlin Ziaruluî pavisiau. le XlX-e Siecle: De câte-va Zhe se fac la Spandau experienţe de tir cu o puşcă nouă şi cu cartuşe noul. Resultatele n’ail fost satis-făcătore şi se eredea cu t6te acestea că se găsise ceva lucru mare. Prinţul Wilhelm a asistat la aceste experienţe, cari s’att făcut cu cel mai mare secret. Se Zice că puşca ar fi In adevăr puşca franţuzâscâ, puşca Lebel, dar că cartuşa nu face nici o para, faţă cu resultatele anteribre obţinute In armata germană. Carii ştii fi chestiunea agrară în Spania Se telegrafiazâ din Madrid că delegaţii lui Don Carlos din Spania vor primi în curând o serisdre a prinţului cu instrucţiunile ce trebue să le urmeze partisa-nii lui în chestia agrară. Carliştii vor să lucreze pentru a favorisa pe agricultori să ’şl procure mijlâceie de apărare în luptă contra guvernului. Don Cario» va publica în urmă un manifest în care va declara că ’şl reservâ direcţiunea partidului lăsând unul delegat sarcina de a comunica între el şi partid. Ce se crede la Viena despre situaţia chestiunel bulgare. -- Hipotese şi păreri Deelaraţiunile Rusiei în ‘Mesagerul guvernamental, nu par. că vor fi primite la Viena într’un sens favorabil şi nu se manifestă intenţiunea de a lua în bine raoderaţiunea Rusiei faţă cu bulgarii. Se consideră mal mult acest act ca blamabil, pentru turburârile ce ar putea provoca în Bulgaria. Nu pare deci că atitudinea diplomatică a Austriei va fi modificată. Tot se mal crede că cabinetul din Viena nu va accepta să se alăture la o presiune asupra Porţei, de cât cu reserve cari vor ascunde un refus sub o formă politieosă. Aceste reserve sunt tocmai privitore la intenţiunile viitoro ale Rusiei. Are ea gata un prinţ noii ? Pote să asigure că nu vor fi turburărî ? etc, In cercurile diplomatice şi în presă, lumea se arata sceptică. Nu se crede nici în acceptarea Sultanului, nici într’un efect serios asupra bulgarilor în privinţa prinţului Ferdinand. Totuşi lumea se aştâptă la tentative de resculare şi la divisiunl în partidul guvernamental, der se speră naturalminte că nici unele nici altele nu vor modifica starea de lucruri. Cu un cuvînt, se prevede că situaţiunea generală va fi departe de o îmbunătăţire în urma avansurilor ruşilor. Deelaraţiunile Gazetei generale a Germaniei de Nord şi sprijinul formal al Germaniei pentru a exersa ofpresiune a-supra Sultanului sunt privite, cel puţin în aparenţă, cu cestuia indiferen â. Lumea se aşţăptâ evident la acâsfa atitudine a Germaniei şi nu se socoteşte nici prea sinceră nici de lungă durată. Adevărata stare a bolel prinţului Imperial german .1 Maţin primeşte, urmâtdrele de la corespondentul sân din San-Remo : Nici un jurnalist nu pâte intra în vila Zirio : nu se comunică de cât buletine oficiale. Adevărul asupra sănâtăţei prinţului imperial se complică In acest. că s’a, www.dacoromamca.ro •TELEGRAFUL - 17 FEBRUARIE 1888 ivit o mulţime de abcese in plămâni şi alte locuri, cari sunt semnul descompu-nerel sângelui ; acestă complicaţiune a silit pe doctori se recurgă la operaţiune. Tocmai d’acăstâ complicaţiune se temea şi doctorul Mackenzie. Prinţul imperial e viguros şi numai ast-fol resistă bâlei, asta însă nu’l scapă de un sfîrşit fatal. Doctorii aâ făcut tracheotomia numai se nu se qUcâ că n’aa încercat tăte pentru a salva viaţa prinţului ; gâtlegiul lui e distrus cu totul în cât se p6te «jice că nici mai exista. Dâcâ abcesele în plămâni se vor îmulţi aşa că puroiul nu va putea eşi prin ca-nulă, va fi nevoie sâ se facă o puncţiune în plămâni ca sâ se dea drumul puroiului. CURIERUL ORIENTULUI (Sltnaţianea, — soiri, —. coresp. particulare. rilor lor naturale şi libertatea trebuin-eidsâ. O adunare naţională compusă din re-presentanţi aleşi din poruncă şi sub presiunea administrativă nu represintă ţâra, ci sâmănă cu o adunare de secretari de Stat san cu un consilia de Stat. Pentru ca t.dte aceste libertăţi ale cetăţenilor să nu fie alterate, s’a găsit încă o libertate, a presei. Libertatea presei este singurul organ al vieţei intelectuale şi morale a popo-relor; ea este condiţiunea sine qua non a orl-cârel resistenţe legale. Gând cetăţenii sunt chemaţi a-’şi alege represintanţi pentru Cameră, trebuie să li se dea libertatea de a cugeta asupra ţuturor candidaturilor şi adevărată libertate a presei. Fără aceste libertăţi, nu exista alegeri. (Fără libertatea presei sub un regim liber nu pote fi în ţară de cât anarhie şi opresiune). Apărarea drepturilor cetăţeneşti întărite prin libertate, iată datoria orl-cârul guvern. Bunul plac şi siluirea drepturilor şi libertâţei cetăţenilor constituiesc tirania şi apăsarea, care ies din limita dreptu-rilor guvernului. Predominarea interesului personal în-tr’un guvern, a cărui menire este de a înfăţişa moralitatea, adică de a face pe popor iubitor de dreptate şi fericit prin folosinţa şi stăpânirea libertâţei, — este cel d’ântâio şi cel mai de aprdpe pas pentru surparea şi căderea sa. Să aruncăm o scurtă privire asupra actelor actualului guvern. La 27 Septembre 1887 cu ajutorul baionetelor, prin internare şi arestări, prin bătăi şi scandaluri, prin suspendarea şi călcarea libertăţilor presei, prin presiuni asupra opiniunilor, asupra întrunirilor, şi prin alte multe siluiri, arbitraritâţi, apăsări şi tiranii, a severşit guvernul alegerile representanţilor naţionali. Adunarea naţională s’a compus din representanţi cari n’aă făcut alta, de cât de a mări lefile miniştrilor şi a altor funcţionari, şi de a mărgini libertatea presei. Adunarea n’a creat nici o lege pentru lărgirea libertâţei poporului, pentru Infrînarea pasiunilor şi siluirilor, pentru îmbunătăţirea chipului desvoltârel economice şi intelectuale şi propăşirea poporului. Representanţi! Camerei n’aa fost repre-sentanţii dorinţei şi nevoiei poporului, că executorii voinţei miniştrilor—cărora îşi datora alegerea.—Acâsta li se cerea de către patronii lor în adunările lor private, unde le repetă ca mulţumită dorinţei şi bunel voinţl a lor ei se resfaţe ca representanţi al poporului. Ei nu lucrau sub impulsiunea poporului ci sub ordinile înalţilor lor protectori. La 10 Ianuarie a. c. în oraşul ;Şumla s’a făcut alegerea membrilor consiliului comunal. S’a făcut cunoscut populaţiu-nei cu 2 cjile înainte. Ea nu are aestul timp a cugeta bine asupra candidaţilor. In tjiua alegerei, funcţionarii agitaft; ei aâ luat parte activă, pentru ca să influinţeze prin autoritatea lor asupra liberei cugetări a* alegătorilor. Acâsta a fost o presiune morală, o siluire morală din partea autorităţilor. Constituţinnea nu tolerezâ censura. Gând principele nu găsesce de folos să guverneze ţara, până la imediata convocare a Camerei, după anumite dispo-siţiuni pentru înlăturarea primejdielor existente pentru siguranţa şi nepremej-duirea lăuntrică raă externa a Statului, Principele în asemenea împrejurări declară starea deasedifl. Principele n’a găsit de cuviinţă a declara starea. de asediti ; Constituţia şi legile trebuie să fie baza lucrărilor guver- Uu mic răspuns. — Primim din partea d-lui Anghelolf din Rusciuc o mică scri-sâre, în care d-sa se plânge [că «jiarul nostru înregistrâzâ mne-orl sein falşe despre cele ce se petrec în Bulgaria. De unde luăm aceste sein ? Sorgintea lor este arătată; când le tipărim, apoi tot-d’a-una arătăm şi sorgintea. Scirile a-ceste se traduc din Pester Lloyd, Neue Freie Presse şi alte diare austriace, ungare sau germane. Nu luăm nici o dată răspunderea pentru veracitatea lor. D. Anghelolf, dacă nu e mulţumit, apoi n’are deT cât să le desinintâ şi cu plăcere vom da loc desminţirilor d-sale, de ore-ce îl cundscem că este un bun patriot bulgar. Ca ijiariştl însă suntem adese ori datori a înregistra cele ce se spun de .confraţii noştri din alte ţerî V * * Scrisori din Bulgaria {Corespond. particulară a Telegrafului) 12 Fobrfiaria Aţi fost. tot-d’a-una inamicii sinceri şi loiali a influenţei străine in Bulgaria ; aţi apărat cu mare foc şi cu mult talent neatârnarea ţârei mele în timpurile cele mai nefaste pentru patria mea ; aţi stig-matisat precum se cuvine pe trădătorii ca Bendereff, Zancoff şi alţii şi aţi apărat pe Stambulofî, căruia patria mea ’I datoresce salvarea libertâţei sale. EI bine, tocmai pentru că diarul d-vdstre ’şi a câştigat la noi renume de un «jiar onest şi ;care nu pledeadâ de cât pentru o causă drâptâ mă adresez la nepăr-tinirea v6stră şi vă rog a publiea acâsta mică scrisâre. Vă declar că nu sunt inamicul actualului guvern, nu jvoin peirea ci îndreptarea păcătosului şi tocmai pentru acăsta alerg la Telegraful, care, sunt sigur, că nu va respinge clamPrea unui patriot întristat, de greşelile ce se comit de Pmenil pe cari ’i iubeşte şi ’l stimează. Pactul fundamental al Statului nostru este Constituţia ; tot ce emană de la dânsa esle întemeiat pe principiul egali-tâţei cetăţenilor, pe participarea poporului la alcătuirea legilor prin represin-tanţii săi, pe libertatea graiului, a presei, a întrunirilor şi pe libertatea individuală şi inviolabilitatea proprietâţei. Cel mai de căpetenie lucru pentru popor este ca sî nu’l fie apăsată libertatea alegerilor, să’î fie liber a alege din sînul său persone care ar putea în Cameră alcătui legi a căror bază să fie bună starea obştescâ a cetăţenilor, paza dreptu- 1 1 i nului. Dar gu roul cu o cireu Iară confidenţială cu o-*trlsăturâ de condeiă suspenda şi liberfat«a presei şi t6te celealte libertăţi. Guvernul de mtâ-di de mai multe ori a dat dovezi că fiu suferă oposiţiunea. El nu voesce eoitradicţii, critică. Nu cugetă despre calităţile şi proprietăţile mij-locelor întrebuinţate pentru îngrădirea ne-primejduirei perlonale, mârirei şi splendoare! sale. Guvernul, car în loc de a cugeta pentru popor, se îigrijesce pentru sineşi, pentru existenţa sa, pentru splendoarea -şi bogăţia sa, cu un cuvânt pentru tot ce e afară de tdfâ puterea trebuinciâsă pentru calculareţ legilor, — îl jefuesce. El perde caractelul de leader şi ministru al poporului, peiltru ca să se transforme în domnitor, în inamic. N.S. --- INFORMATIUNI D.l I. C. Brătiinu, prim-mimstru, a sosit acji diminâţăîn capitală, venind de la Florica. [iiarul L'Indiyendance Roumainc publică de mal mu te luni un anunţ întitulat ,Fortune asmrie“. Acest anunţ promite naivilor avere, drept o mică sumă de 10 franci în aur versată înainte în mânele anunţătorului. Mai mulţi domni, în naivitatea lor, aa trâmis acâstă sumă la adresa tipârilâ de diarul din strada Clemenţei... şi eu fost înşelaţi într’un mod nu se p6-ta mai cinic. Denunţăm parchetului atât casa de comerciu (sic !) care se ocupă cu escrocherie, cât şi diarul, care ’şi-a făcut deja un renume sub direcţiunea lui Galii, în privinţa relaţiu-nilor sale scandalose cu străinii. 3$ La 19 Februarie, judecătoria ocolului din Bârlad va avea să judece procesul intentat d-lor deputa t Nicorescu şi Fâtu de mai mulţi comercianţi pentru neplata mal multor consumaţiunl făcute din ordinul d-lor în ultimele alegeri pentru cameră. n Societatea geografică română va ţine adunare generală în zilele de 28 şi 29 Februar în sala de şedinţe a senatului Aceste şedinţe vor fi presedate de însuşi Regele. Primim din Chişinâa o corespondentă pe care vom publica în numărul viitor. Corespondentul nostru ne scrie că în diua de 7 a lunei curente an sosit în a-cest oraş din Basarabia 4 regimente de infanteria din divisiunea 18 având în capul lor pe generalul de divisie Ofcini-coff. Regimentele sosite sunt eventual conservaţi în oraş. şţ în Craiova se va înfiinţa o societate a muncitorilor. Pentru*acest scop s’a ţinut erl o întrunire în localul societâţei *E-galitatea*. n La casa de bilete de clasa II de la gara de Nord s’a constatat o lipsă de 1000 lei. Casierul d-l Teodorescu s’a arestat. n Ieri a depus înaintea comisarilor instructori d. Mehedinţânu în cestiunea pri-vitâre la furnitura plumbului. & A(JI s’a presintat la redacţia nâstrâ d. Natansohn, represintantul unor case stră- ine, şi a protestat în contra atacurilor ce s’ail făcut în contra d-sale în diarul nostru. D. Natansohn nu e un străin, familia d-sale e din ţară. In convorbirea ce am avut cu d. Natansohn am putut constata cu mulţumire, că am fost nedrepţi puind numele d-sale alături cu numele străinilor culpabili de a fi adus co-rupţiune în ţară. Aşa fiind facem amendă onorabilă şi retragem cu bucurie cele scrise în contra d-sale. După listele definitive de alegâtori pentru Senat, Camera şi Comună pe 1888 încheiate de consiliul comunal al capitalei, numărul alegătorilor în comparare cu 1887 este : următorul : Pentru Senat; 1887 1888 Coleg. I. 1867 2006 , II. 2133 2098 Total 4000 4104 Pentru Cameră Coleg. I. 2222 2377 , II. 8439 8316 , HI- 8214 (indirect) 8365 Total 18.875 19.058 Pentru Comună : Coleg. I. 4447 4570 > II. 8017 8606 Indirect 6030 5438 Total 18.484 18.614 timentul în care locuiesce d-na Maria Gânescu. A ars un părete şi focul s.’a stins pe “dată. • Început de incendiu. — Aserâ pe la o* rele 9 şi jumătate Ia seminarul Central din calea Şerban-Vodă s’a aprins un coş care a fost stins de pompieri. O Balul Caraghioşilor. — Asâ'râ în salinele hotelului Dacia a fost balul Caraghioşilor. Marele salon gemea de public. Antreprenorul sâlel, vădind pe la ora 10 că îmbulzâla e mare, a închis casa şi a ordonat să se interzică intrarea nuoilor veniţi. In ac st moment sosi la uşă d. sub-locotenent Scârlâtescu din batalionul 2 de vânători; fiind oprit să intre de către un epistat Ionescu, ’i-a tras acestui din urmă douâ palme. Scandalul a fost mare. Bietul epistat ! Dou Cnprice. SOIRI MĂRUNTE , ii Listele ast-fel întocmite de consiliul comunal, aa fost afişate ieri. Alegâtorii ce ar fi nemulţumiţi, fiâ pentru că nu se găsesc înscrişi, fia că v6d înscrişi pe alţii ce n’ar fi având drept, se pot adresa d’a dreptul la tribunal, spre a cere rectificarea listelor. Pentru aceste acţiuni ,nu se plăteşte nici un timbru. X Ministerul de resbel a comandat 50 revolvere Schulhof, cu cari sâ vor face experienţe. întâmplări din Capitală închiderea caselor de joc.—Ieri d-nii procurori Costescu şi Gârlova, însoţiţi de comisarul Bogdan an făcut perchisiţie la doufe case de joc. Una din aceste case din calea Victoriei ţinută de un d. Teo-harie Trandafil.idis a fost vi3uina cioco-iaşilor, cari ’şi petreceau acolo nopţile jucând la cărţi, alta din strada Stavro-poleos ţinută de Alecu MateiU asemenea este cunoscută ca un cuib de cavaleri de tristă figură. S’aU sequestrat cărţi şi bani. Bieţii ciocoi sunt revoltaţi în contra magistraţilor şi poliţiei care nu vrea ca la noi să fie ca la Paris. O Greci arestaţi. — In perehisiţia făcută adl nâpte do la casele ie joc, s’aU ares-at douî greci anume Cristu şi Andrei Constantinescu. a Jccident. — Ieri un soldat din reg. 2 de roşiori trecând calare pe calea Victoriei, în dreptul cişmelei roşie, a căzut jos din causă că calul aluneca. Bietul om avea piciorul prins în scară şi calul ’l-a tîrît ca vr’o zece paşi. Un pnblic numeros privea la acest spectacol. O Incendiu. — In strada piaţa Amzel a. •j.mw ■' ' in ci|/| .ii ) i u '/h i Ui li(> Olt .fui- *i (LOV liH ■sVJ'Jţ' l>r ci:wo-too ni .lî -' Y>" . ) 9 ‘in ,(ftii>nr''i''î nem •-îf (\ nfjf (JÎ cOho, -.I’j Trr''t .Ln vhr i ' .u rb UN AMOR MISTERIOS DE C. MEROUYţEL ' i*.. ■> .n ” .iirun '-vi Ion se pregăteşte de luptă -—Oh! nu se p6te, (Jise Ion. —• Vom vedea !... Insă ia sema nu spune la alţii ce am vorbit noi împreună... La ţară vom mai vorbi d’a-câsta. — Tocmai cum <)ici d-şoră Lucio, vom mai vorbi la ţară... da, da... — Nu te îngriji d’acesta. Femeia a doua din casă strigă iarăşi. — Lucio ! — El! acea femee me plictiseşte! 4ise Lucia. La revedere dragă ! Ajungând ln dreptul nşei, «Luciu Ari-tnise o sârutare Iul Ion. ,JU Castel de vânzare Lucia cum intră în camera barone! se uită la ea. .Barona încreţi fruntea şi a-runcă o privire fulgerătoare asupra Luciei. — Ascultă, «jise ea; sâ pregăteşti ba-gajile. — Dâmna barânâ plecă la ţară ? — Da, chiar mâne dimineţâ. — D-na se duce la?... — La Scaer.., fU — Singură ? — Gu d-nul Noel, dacă el nu va merge o data cu mine,-va-veni în urma mea. Spune Iul Petru să trimită chiar astă sără cal de călărie. — Bine domnâ... Sâ vâ mal întreb ceva, luaţi toţi servitorii cu d-vostră ? — Da. — Aveţi se stati mult la ţară ? — Nu ştiâ. Acest ordin barâna ’l .dâdu pe la zece ore. După prânz baronul de Noel anunţă pe cumnata Iul că nu pote pleca cu ea, El însă trimitea pe Ion ca sâ pregătâscâ I totul. Baronul era sâ plece la Scaer după ee’şi va termina nişte afaceri urgente ce le avea. A treia dh ducele de Vaudry, pe la nouâ ore diminâţa stătea la birou în cabinetul lui de lucru. El se uita pe ferestrele deschise la valea ce se întindea de desuptul castelului, plină de mlaştini şi bălţi. Valea era travessatâ de o şosea fru-mosă, cu copaci d’op arte şi de alta. Acea şosea mai ferea valea de inundaţiile pă-râulul Guer, care venia une ori fârte mare. Aspectul acelei văi plină de mlaştini şi stufărie e melancolic. Din fotoliul sâU, ducele putea vedea trei cocostârci (berze), cârl sburaU pe d’asupra bălţilor şi cari ln urmă se aşezară jos. Ducele mal vedea şi doue căpriâre îmblânzite cari se jucau la marginea unei bălţi. Cu tâte aceste el nu dădeâ jnare a-tenţie acestui spectacol, care ar fi încântat pe un parisian dorit de ţerâ. ln diminâţa acelei «jile, ducele primi de la notarul lui, un dosar mare, care nu’i făcu tocmai mare plăcere. . ^facerile iul mergeau râu de tot. Din citirea dosarului eşea limpede că ruina lui e apropiată. Până atunci, ducele tot mai avea ore-care speranţă de scăpare. Notarul îi luase şi acestă din urină umbră de speranţă. Nu’l remânea de cât un lucru ca sâ facă pentru a scăpa de ruină : să se căsătorească. Cu căt tiihpul trecea, cu atâta ducele se arăta mai neîncrezător în acea femee pentru care făcuse o crimă. Ducele era grozav de îngrijit. Câsâtorindu-se perdea independenţa de care se bucurase până acuma. Situaţia în care se afla era de nesuferit. El care până acuma fusese liber, care făcea ce’i plăcea, era legat de Luisa Renaud al cărei caracter despotic 11 înJ grozea. Crima ce o comisese îl lega de ea cu legături aşa de puternice în cât era cu neputinţă sâ le sfarme. Scrisorea notarului ’l făcu să p arză ori -ce ilusie. D’acuma libertatea lui era Încătuşată. La urma urmelor, ducele cu caracterul lui laş şi nestatornic s’ar fi putut hitâri să trăiască în singurătate numai cu fru-mosa Ivona, care era în stare sâ facă orl-ce acuma numai să rămână pentru tot-d’a-una a lui, însă sâ trăiască In mi-serie, ruinat? nici o dată! Ducele nu ştia ce să facă ca sâ iasă din încurcătură. Cel mal sigur lucru ca sâ scape de tote, nu era acela de a primi condiţiunile bardnei ? Dar cu Ivona cum rămânea ? Ea era sacrificată. Iată tot! Pe eâte femei nu înşelase ducele înainte de ea şi acuma nu se mal gândea la ele ! Ducele se gândea la tote aceste, când d’o-dată se întorse spre fereastră. Se auzi un sgomot uşor. In dosul grilajului porţei se vedea o amazdnă îmbrăcată în negru, o femee care 1 salută cu un suria graţios. — Eă sunt! zisa ea. In sfârşit iatâ-mâ ! Acea femee era barona de Bresson. Barâna pare ,câ era ina' frţimâsă ca tot-d’a-una. — D-ta aci ? zise ducele. — Şi ce ’ţi pare râd ? — Râa al făcut pâ ai venit aşa de curând. Bardna nu căută sâ se apere. — Da, ştia, zise ea, că al sâ’ml faci morală, însă mali întâia strigă un om sâ ţină calul. Ce dracu, nu e nimeni pe lângă casă. Aşa se primesc la d-vostrâ mosafiril ? (Va urma) www.dacoromanica.ro TELEGRAFUL — 17 FEBRUARIE 1888 !ţ art. 332 şi penat de art. 333 combinat cu 40 din cod. penal. VIII. In cesa-ce priveşte pe inculpata Tiţa S. Gherei: Având în vedere câ acăstâ inculpata este dală judecaţel că prin bună sciinţâ a înlesnit, mijloce, prin uneltiri viclene, inculpatului Michail S. Gherei, de a înşela cu diferite sume de bani, pe mai mulţi reclamanţi. Avend în vedere actele de instrucţiune dresate în contra el, din cari resultă cele urmâtâre: Ea este născută în judeţul Vaslui, a fost din copilărie băgată în monastirea Giurgenl din judeţul Roman, unde a stat pănă în ănul 1866, când eşi din acea monastire pentru a se căsători cu un medic, anume Munteanu, cu care de şi făcu actele de căsătorie civila, însă neputând a’î răspunde dota ce conveniseră, acăstâ căsătorie rămase neefec-tuatâ şi ea reintră din noă în acea monastire. După vre-o câţl-va ani, adică cam pe la anul 1872, fiind sedusă de I inculpatul Michail S. Gherei, cu care făcu şi un copil, fu silită a părăsi monastirea, şi aşa părăsind rasa monachală, vine împreună cu Gherei aici în Bucu-rescl, unde convieţuesc împreună şi astăzi tot în concubinagiă. Având în vedere câ acăstă inculpată, Tiţa Gherei, ca şi Elenca Georgescu, se vede că nu avea o conduilă corectă, căci nu p6te justifica de unde are averea ce posedă astă-di ; ea declara singură câ a fâcut’o din diferite economii şi cadouri ce primea, (vefii fila 173). Având în vedere că dânsa mai declară de asemenea că la început nu a dat inculpatului Gherei nici o dotă, de cât mai în urmă ar fi luat vre-o 250 galbeni, ca pa*te dintr’o moştenire rămasă de la familia ei; cu tâte acestea însă duceau o viaţă luxâsă, se duceau regulat în fie-care an pe la băi, făceau voia-giU în străinătate, cu un cuvânt cheltuiau atata în cât este imposibil ca cine-va se creadă câ fiisa profesiune de zodiaş a lui Gherei, să fie atât de lucrativă, în cât să sub-vie la asemenea cheltuell. Având în vedere câ în privinţă faptelor comise de inculpatul Gherei, ea declară că cunoştea pe complicii lui, Ghiţâ Rădulescu şi preotul I. Georgescu, cari veneau f6rte des în casa lor, însă nu ştia ce daraverâ aveau cu soţul ei Gherei. Considerând că din arestările reclamanţilor Triandafil Ion, Murgescu şi GanciU Stoian, resultă că acăstâ inculpată făcea aceleaşi servicii inculpatului Gherei, întocmai ca şi complicele el Elena Georgescu în privinţa apei de aur, ajutându’l prin diferite mijlâce viclene, de a înşela personele ce i se aducea de numiţii inculpaţi, Rădulescu şi preotul Georgescu. Considerând câ inculpata Tiţa Gherei. năgâ faptele ce i se impută, de şi mărturiseşte câ în adevăr cunâşte pe numiţii reclamanţi, arătând câ veneau pe la el prin casă (fila 174 verso), dar că nu ştie ce daraveră aveau cu Gherei ; ea năgâ şi faptele imputate acestuia în privinţa fabricare! banilor, şi a lustruirel lor cu apă de aur. Considerând că în privinţa voiagiurilor ce făcea inculpatul Gherei, mărturiseşte câ in adevăr, acesta se ducea de mai multe ori pe an în străinătate, der susţine câ nu scie pentru ce anume afaceri (fila 17b). Considerând câ declaraţiunile numiţilor reclamanţi, făcute în contra acestei inculpate, sunt coroborate de chiar mărturisirea complicelui ei, preotul 1. Georgescu. Considerând dar că ast-fel fiind, din actele de instrucţiune resultă indicii suficiente spre a stabili în sarcina ei, culpabilitatea faptelor ce i se impută. IX. —- In ceea ce privesce pe inculpatul Major Nicolae Theodorescu : Avend în vedere că el este dat jude-căţei, pentru câ prin bună ştiinţă a ajutat pe inculpatul Andronic, ca şi ceî-l’alţî eomplici, înlesnindu’i mijlâce spre a comite faptele ce i se impută. Având în vedere câ în sarcina sa esistâ arătarea făcută de reclamantul G. Hagiescu (fila 254), care declară că Teodorescu, fără sâ’l cunoscâ binâ, ci numai pentru că se vedeaă în aceiaşi logiă masonică, ’l învitâ sâ’l văfiâ dându’şî întâlnire la berăria „Gruber*; că pe când Theodo-rescu ’l ţinea de vorbă, între Andronic care merge direct la masa lor, ceea ce denotă că era probabilă înţelegere între Andronic şi Theodorescu. Considerând câ la acestă întâlnire, Andronic şi Theodorescu nu vorbiah de cât de avere, de piese de aur, -din cart Andronic ’i-a arătat şi un teanc de bilete hypotecare. Câ acesta conversaţiune o ţinea Theodorescu în scopul de a face pe Hagiescu să vadă în Andronic, un om cu greutate. Considerând câ Andronescu şi Theodo-rnscu ah avut atenţiunea atrasă asupra luî Hagiescu, pentru câ acesta la logia lor masonică, contribuise în două rânduri cu sume de bani mai mari ca ori-care altul. Considerând câ Theodorescu şi Andronic, ’l iaâ împreună în birjă, şi’l duc la Andronic acasă, unde ’l readuce din noa pe Hagiescu tot Theodorescu peste şease (6) (Jile, când vorbindu’i de apa de aur, ’l s’a şi cerut şase mii de franci. Considerând câ invitarea făcută de Theodorescu lui Hagiescu pe care abia ’l cunoştea, venirea lui Andronic îndată la locul de întâlnire; ducerea în casă la Andronic in două rânduri cu Teodorescu faptul câ acesta insista pe lângă Hagie-sCu a’i da lui Andronic cei şase mii lei ce’i cerea, reuşind a'i lua patru mii, dovedesc câ şi acest Theodorescu erannul din agenţii lui Andronic, care pândea victimele credule, şi le întindea curse spre a fi prinse de Andronic. Considerând câ acest inculpat, ca medic, nu ar fi umblat după asemenea capturi, să formeze lui Andronic o clientelă de victime, în loc să ’şi îngrijascâ de clientela sa, dacă nu ar fi avut de la Andronic un profit în bani ca şi cel-l’alţl agenţi ; căci nimeni nu comite asemenea deliote de înşelătorie, fără a împărtăşi folos : isfecit cui prodest Considerând că însuşi inculpatul Theodorescu declară câ cunoştea în adevăr pe inculpatul Andronic, că s’a dus şi în casa lui de câte-va ori de a curarisit de o maladie pe soţia âa Ana; asemenea declară câ cunoştea şi pe reclamantul Hagiescu ca membru al societâţei masonice, însă negă că ar fi convins de faptul ce i se impută de şi Hagiescu adusese acăstâ afacere şi înaintea societâtel din cari făcea parte. Considerând câ din deposiţiile martorilor de la fila No. 323, şi verso, 327 şi 32y, resultă că în adevăr faptele s’aU petrecut întocmai aşa cum s’att arătat mal sus ; şi că inculpatul Andronic a şi restituit reclamantului o parte din baniî ce’I luase, chiar în faţa martorilor. Considerând dar câ ast-fel fiind, din arătarea reclamantului Hagiescu, coroborată în depunerile martorilor de la instrucţie, resultă indicii suficiente de culpabilitate, pentru faptul ce i se impută numitului inculpat Major N. Theodorescu. Considerând în privinţa tutulor inculpaţilor de mai sus, că din probele culese şi clasate .n modul cum s’aâ expus pentru fie-care în parte, reese câ: unii ca agenţi prncipaiii, alţii ca complici auxiliari, aă întrebuinţat manopere fraudulâse pentru a înşela credinţa reclamanţilor, câ vor trage un folos imaginar, spre a le lua sume de bani. Considerând câ autorii sus enunciaţl şi complicii lor, ah împărţit între dânşii folâsele ce ah tras din expusele acte de înşâlâciune. Considerând câ legea pedepseşte aceste manopere, cânsistând în mijloce viclene spre a câtiga încrederea terţii lor persâne prin cuvinte artificiâse, ptiu aleg tţiunl mincinâse, spre a face să se spere un câştig ne acceptat, prin curse urzite de înşelători, spre a atrage în cursă pe u nele persâne credule. (Va urma) ULTIMA ORA (Serviciul particular al Telegrafului) Sofia, 27 Februarie. Azi diminâţâ a avut loc un serviciu religios şi o paradă militară în onârea aniversarei naştere! prinţului de Coburg. [ Oraşul e împodobit cu drapele. Săra iluminaţie. Prinţul a primit din districte numerose i felicitări. Din ediţia de aserâ Serviciu particular al Şiarulul Telegraful Viena, 26 Februarie Declaraţ iafiiarnlui Fremdenblatt ca răspuns la Mesagerul guvernului e aprobată şi comentată de jurnalele de sără. Se aş-tâptâ ca oposiţia bulgară încurajată de cea din urmă declaraţie a Rusiei să în-câpâ a lucra mal cu activitate a-’şi a-trage în parte pe ofiţerii nemulţumiţi, fâgâduindu-le câ ’şi vor păstra situaţia lor de afii. E temere să nu se întâmple o nouă lovitură de stat. Declaraţiile Riuiei au pro dus o profunda impresie asupra prinţului Ferdi-îiand şi miniştrilor săi. In cel din urmă consilia de minştri s’a hotărît să se mărescă măsurile de precauţiune pentru a împedica ori-ce comploturi şi rescâle. E temere ca nu cum-va ore-care regimente să nu fie luate în curent de oposiţie. Paris, 27 Februarie Din nouă alegeri ce ah avut loc eri, republicanii ah câştigat patru locuri, radicalii două, unul conservatorii. Ah fost două balotagii. Paris, 26 Februarie. D. Flourens ministru’de externe, a fost a-les deputat în departamentu Alpilor de sus. Londra, 26 Februarie. Observer fiice câ ministrul de externe a primit ştiri de la Emin-bey, datate de 15 Septembre. Emin-bey aştepta pe Stanley în luna Noembre. >a*1**** ***5? n1 lin i p tş ■ iti i sseai»^ CORPURILE LEGIUITOARE (Şedinţa de Luni 15 Februar) Şedinţa se deschide Ia ora 1 p. m. sub preşedinţia d-lui V. Jorj. Presenţi 145 d-ni deputaţi. D. N. Fleva cere biuroului să i se pună la disposiţie un dosar din 1869 al jude- cătorului Giuflea, privitor la un atentat contra d-lui M. Cogalniceanu. D. C. Dumitrescu dă citire raportului secţiunel a 8-a, pentru verificarea titlurilor aleşilor coleg. III de Dolj. Acestă alegere e protestată de d. Cer-nâtescu, candidat la colegiul III de Dolj şi susţinut de oposiţia liberală, şi contestată de cinci deputaţi. Contestarea sună ast-fel: .Contestăm alegerea făcută în persâna d-lor An. Stolojan şi Pazu pe motivul de ingerinţe.® D. Ciocazan, luând cuvîntul 'pentru a vorbi contra alegerel coleg. III din Dolj, vorbeşte în general de alegerile din Dolj, vorbeşte de întrunirea oposiţiei, de scandalul provocat de ea ; d-sa susţine că în acea întrunire oposiţia a fost victima bandelor de bătăuşi. Dar cel 108 bătăuşi aduşi de la moşia d-lui Ştirbei, pe spinarea cui au lucrat ? Nu spune d. Ciocazan. D. Ciocazan confirmă cele fiise de d. Ionescu Tache, câ oposiţiunea actuală e 0 oposiţie de resturnaie şi adaogă că un membru al partidului naţional liberal ales la colegiul al III-lea, membru influente, a declarat în fa a mal multor magistraţi la .clubul Tinerimea” căjnumal pâte face parte din majoritate cât timp va sta pe banca ministeriala mm Radu Mihai, acel domn a declarat că va face totul pentru resturnarea acestui guvern. D. Ciocazan nu spune numele acelui membru influente, face însă alusiune la d. An. Stolojan. D. dr. Râmniceanuţobservă d-lul preşedinte câ tribuna publică dă semne de aprobare. Preşedintele avertiăzâjtribuna că va aplica regulamentul. Venind la alegerea colegiului III, d-sa susţine că s’a făcut ingerinţe fără nume, câ s’a arestat alegători şi cere să se invalideze aleşii colegiului III de Dolj, şi să se facă o anchetă parlamentară pentru a se face lumină în privinţa celor înaintate de d-sa. D. Pazu respunfiând d-lui Ciocazan fiice câ jnu va răspunde acuzaţilord aduse colegiului III de Dolj de d. Gernâtescu, nici nu va vorbi de chetiunea bătăuşilor de care a vorbit d. Ciocazan, pentru că afacerea se află înaintea justiţiei. D. Pazu se miră cu d. Ciocazan susţine că administraţia a influenţat alegerea colegiului III, când singur d-sa a declarat că d. Stolojan candidatul celegiu-lui III lucrăză pentru resturnarea guvernului. Asta’i curios ; un ministru de interne să susţină un candidat care e contra lui. D-sa arată câ cele înaintate de d-1 Ciocazan sunt numai închipuiri şi neadevăruri. N’a fost nici un delegat arestat; a vorbit d. Ciocazan de un ore-care Ungurean ; dar acel ungurean e un fost puşcăriaş şi nici nu e înscris în listele electorale. A mai susţinut d. Ciocazan câ delegaţii din comuna Cocaş n’ah luat parte 1 la vot; neadevăr sfruntat. Din procesul verbal al alegerel se constată câ toţi delegaţii afara de doi ah votat. D-sa termină cerând să se valideze a-legerea colegiului III de Dolj, nu pentru d-sa, care se pâte presenta din noh înaintea alegătorilor, cari ’1 vor realege, ci pentru onârea acestui colegiu. Se cere închiderea discuţiei. D. Grâdişteanu cere cuvântul contra. Se consultă Camera dacă să se urmeze discuţia. Camera admite să se urmeze discuţia. D. P. Grâdişteanu fiice că dacă Camera a suspendat alegerea d-lul Tache Ionescu numai pe nişte protestări neîntemeiate să se suspende şi alegerea d-lor Stolo-lojan şi Pazu de âre-ce alegerea lor e protestată pe fapte sigure şi contestată şi de cinci deputaţi. D. C. Dumitrescu, luând cuvântul începe prin apelul făcut de d. Grâdişteanu ca să se respecte moralitatea şi legalitatea ; d-sa cere ca şi minoritatea să facă acelaşi lucru. D-sa cere ca minoritatea să-şi retragă contestaţia de ore-ce nu e bazată pe nici un fapt positiv; s’a dovedit fiice d-sa că acel Ungurân nu e alegător, nu e înscris în listele electorale şi câ avea certificat falş; ah mai avut certificate falşe şi alţi 17 alegători. S’a susţinut d-lor că ah fost ingerinţe grozave şi cu tâte aceste procurorul care presida biroul alegerei, — şi care a fost fârte nepârtimitor, după cum declară chiar membrii oposiţiei, n’a făcut nici un protest D. Grâdişteanu a declarat câ milionarul (d. Stolojan) e ales la Craiova şi săracul," iubitul Craiovel (Chiţu) nu s’a putut alege. Cum? când e vorba de un membru al majoritâţel se admite câ s’a făcut ingerinţe că s’a cumpărat alegătorii ? dar când e vorba de membrii oposiţiei nu! Să fim drepţi d-lor; se nu susţinem azi una şi mâne alta. Vorbind de scandalirile provocate de oposiţie la Craiova şi de mijlâcele ei de luptă pentru a reuşi în alegeri, d-sa citeşte câte-va pasage din discursurile pronunţate de oratorii oposiţiei la intrunirea de la Orfeh : să mergem cu toţii la cameră şi să ne sprijiniţi pentru ca; etc... (citiţi gazetele oposiţiei cu darea de sâmă a întrunirel de la Orfeh). D. Tache lo-nescu zicea : nu vom cruţa nimica, nici bani, nici influenţa, nici chiar pumnii... D. Ilarie Isvoranu : să ne ţinem in mar-ginele legei; într’o mână să ţinem Constituţia iar în cea-l-altâ revolverul. Iată mijlâcele de luptă ale oposiţiei, iată ce propagă ea. Propagând asemenea idei, oposiţia nu mai represintă de cât violenţa. Voiţi să resturnaţi guvernul, d-vostrâ cari represintaţi minoritatea alegătorilor? Nu veţi face acesta; noi majoritatea cari representâm marea majoritate a alegătorilor vă vom împedeca a face acesta. (A-plause). D-sa cere să se respingă contestarea d-lui Gernâtescu, candidat câfiut, de âre-ce ea nu e lăsată pe nici un fapt precis cum s’a respins şj protestul contra alegerel d-lor Marghiloman şi Butculescu. Se închide discuţia. Se pune la vot luarea în consideraţie a protestârel alegerel colegiului UI de Dolj şi se respinge cu 101 voturi, contra 46. D-nii Stolojan şi Pazu sunt proclamaţi deputaţi. Se proclamă deputat d. Poenaru-Bordea, alesul coleg. I de Ialomiţa. D. Vizanti contestă alegerea făcută în persâna d-lui colonel Filitis, de âre-ce d-3a n’a întrunit majoritatea ceruta de lege, scâzându-se din numărul votanţilor un număr de bilete îndoite în doue, cum s’a întâmplat în (caşul d-lor D. Brâtianu şi Grigorescu. D. T. Ionescu vorbeşte contra conte-stârei, de âre-ce biletele îndoite în doue ' nu constitue o chee. Se închide discuţia. Asupra punere! votului, d. Grâdişteanu atrage atenţia biuroului asupra urmâtâ-relor fapte ; nu se pâte pune la vot de cât opinia minoritâţel din secţiuni, şi iată pentru ce: contestarea din secţii cere j suspendarea, pe când contestarea, făcută . de cel cinci deputaţi cere să se trimită la o comisiune pentru a cerceta faptul. D. I. Sturdza e contrapropuneri d-lul Vizanti de a se trimite acea contestare la o comisie ; pentru câ, se întrâbâ]d-sa, ce are să facă acea comisie în caşul de faţă ? alegerea d-lui colonel Filitis nu e contestată nici pentru ingerinţe, nici pentru corupţiune. Se pune la vot luarea în consideraţie a propunerel de contestare şi se primeşte cu 100 voturi jientru, contra a-45.|Ah fost şi 2 abţineri. Se proclamă deputaţi d-nii Stoenescu şi C. Leca aleşi din jud. Ialomiţa. D. Tache Ionescu raportorul secţiei I, dă citire raportului asupra alegerilor din R.-Sărat. Se proclamă deputaţi d-nil Plagino şi Al. Popescu aleşii colegiului I. Alegerea colegiului II este contestată de 6 alegători pe motivul câ candidatul n’a întrunit majoritatea de cât graţie unei manopere, câ s’a făcut ingerinţe ăi altele. D. P- Grâdişteanu cere să se invalideze alegerea colegiului al 11-lea pentru câ s’a violat secretul votului. Biletele candidatului naţional-liberal nu erah pe hârtie ordinară, ci pe carton ; plicurile erah subţiri. Multe din cele înaintate prin protest nu se pot proba. D-sa cere să să facă o anchetă. D. Al. Popescu râspunfiând d-lui Grâdişteanu, fiice câ buletinul nu e de carton, chiar englezesc, cum fiice d-sa, nu s’a făcut nici un protest contra buletinului, cu tote că cu o fii înainte, candidatul oposiţiunel a văfiut biletul când s’a depus la biuroh. S’a fiis că ah fost ingerinţe. E vre un protest la dosarul alegerel ? Nu ! Se cere închiderea discuţiunei. D. dr. Râmniceanu vorbeşte contra fiice câ e o onâre pentru R.-Sărat că n’ mai ales pe Oroveanu. D. C. F. Robescu cere să se închidă discuţia ca să nu mai vină înaintea Camerei chestiunea despre Oroveanu. D. Fleva ia cuvântul în cestiune de regulament; d-sa însă trece la altă cestiune, — cestiunea obicinuită, de a ataca cu violenţa majoritatea. Protestări din partea majoritâţel ; minoritatea voeşte să facă scandal, câţl-va din minoritate ’şl aduc aminte de pupitre şi încep a bate în ele; In acest timp d. N. Fleva se întârce către tribuna publică, arată cu mâna spre ea... Nu se aude ce spune, din causa sgomotuluî. Se pune la vot luarea în consideraţie a contestârel alegerel d-lut dr. Popescu la colegiul II R.-Sârat şi se respinge cu 94 voturi contra 44. D. dr. Popescu, Tâtâranu sunt proclamaţi deputaţi. Se proclamă deputaţi d-nii V. Jorj. Gh. Vizulea, Gr. Vulturescu şi Gh. Chiţu aleşii judeţului Olt. Şedinţa se ridică la 6 şi jumătate. Legea se admite prin 49 voturi, contra 1. D. Nedelcovicl citeşte raportul şi legea pentru autorisarea comunei Garacâl d’a face un împrumut de 50,000 lei pentru pavage şi sosele. După o mică discuţie urmată între d-nii Lerescu, Aurelian şi Varlam, legea se admite cu 44 voturi contra 2. In urmă Senatul se ocupă cu indige ■ nate. Şedinţa se redică la 4 şi jumătate. Momaţiom iu ediţia ie lari şiră f^D. I. C. Brâtianu, preşedintele consiliului, este aşteptat astă sără în Capitală. Din Severin ni se scrie urmâtârele : Ieri primarul oraşului ducându-se la cimitir să reguleze o afacere privitâre la nişte taxe de cimitir, o câtă de âmenî mărginaşi, instigaţi se zice de un advo-câţel *şi un consilier comunal, s’ah opus şi au ameninţat cu ciomege autoritatea comunala. Armata a intervenit, turburătorii încurajaţi ah ameninţat cu ciomege şi pe soldaţi, cari n’ah usat de armele lor. Spre sără ordinea a fost restabilită. Afil s’a deschis o anchetă judeciară, care este condusă de un procuror de Curte din Craiova. BIBLIOGRAFIE Aflăm câ s’a pus sub tipar In tipografia d-lul Grigore Luis, lucrarea etnografică o d-lor Teofil Frâncu şi G. Candrea intitulată : Românii Munteni (Moţi) cu 10 ilu-straţiuni în fotografie. Capitolul I descrie pe Românii de la pâ-lele Munţilor apuseni al Transilvaniei, pe Mocani, pe Băeşi (Mineri) pe Crişem şi pe Moţi. Din aceste cinci neamuri se compun locuitorii munteni. Capit. II conţine elemente fârte importante relative la limba romană şi până acum cu desăvârşire necunoscute. Capit. III tratează despre comuna mun-tănă. Datine. Descântece. Superstiţiuni. Capit. IV conţine poesil muntenesci dintre care unele în rotoacism, dialectul istrian. Colinde. Balade. Povesti pline de mitologie română. Capit. V. se compune din amintiri istorice politice şi sociale. Fie-care capitol se împarte în mal multe sub-capitole, ast-fel că lucrarea întrâgă cuprinde peste 24 câle de tipar format 8. MARE SUCCES LIMBA FRAIGESA predată Românilor fără profesor în 52 de lecţiunl Iliar limbistic săptămânal pentru tâte clasele. Metodă practică a înveţa singur a scrie şi a vorbi franţuzeşte. Redactor H. Lolliot., prof. la ,Liceul sf. George.* Adresa: Bulevardul Elisaveta, Băile Eforiei, Bucureşti. Abonamente (plătite înainte) : Un an, cursul complect: 20 lei; şese luni 10 lei. N. B. Şepte-spre-fiece numere ah apărut deja. FUGIT Costică Theodorescu angajat cu contract ca elev la tipografia Al. Georgescu din (Oraşul Buzăh la 1 corent a fugit la o tipografie din Galaţi. D-ni Tipografi de acolo sunt rugaţi a nu primi în servicih pe acest fugar care a luat răul obiceih de a cutreera tâte tipografiele. Bolele Sifilitice Neputinţa Bărbătfiscâ Vindeci după, cele maî noul metode, ra-dioal, fără durere şi împedienre; după experienţă de 18 ani. Specialist în bălele lumesc! Strada Emigrat, No. 3, (tu dosul şcdle! militare intrarea din calea Victorie! prin Btr. sf- Voevofiî (pe linia Tramvaiului. Gonsultaţiuni de la 8 a. m. penă la S şira. ţi Loe separat de aşteptare pentru fie-care. (Şedinţa de Luni lo Februare;j Presidenţia d-lui D. Ghica, asistat de d-nii Mânescu, Capeleanu, Liteanu, Filiti. Şedinţa se deschide la orele 2, cu 77 d-ni senatori. D. C. D. Budişteanu citeşte raportul asupra alegerii col. II de Muscel, făcută în persona d-lui D. A. Sturdza. Nefiind nici o contestaţie, d. D. Sturdza este proclamat senator al colegiului II de Muscel. D. Petrovan citeşce raportul şi legea pentru întrebuinţarea împrumutului de 370,000 lei acordat judeţului Vaslui prin legea din 9 Aprilie 1886. Phtisia plămânilor şi Tuberculdsa [oftica) ee sa cred ea fără tămăduire, aşa eă cel atins de aceste bdle în eâte-va luni,' mult un an se găspsc la Cimitir. Astă-fii, gracie renumitului d-ru onglea Doch cel «are a străbătut Amerieaeu savantele sale descoperiri. Aceste bole sunt tămăduite tu desăvârşire in timp de 3 luni la C luni «el mult. Cu sistemul curativ figeatrie combinat eu exerciţiul de inspirat aer prin ajutorul aparatului inventat de d-ru Biking. Cităm numai atestările celor mal celebri d-ri: D-ru W. A. Al cat atestă In cartea sa intitulată: Arta vieţii foice cum’şl aă scăpat viaţa eu acest system. D-ril Americani Rose şi Pitch, «el din tâia *-testă că a tămăduit un No. de 63 bolnavi iar cel al 2-lea un No. de 300 bolnavi. Întregul tratament ale acestui system curativ scris în românesce se va expedia recomandat cu poşta; — trimiţ&u-du-se 60 franci fn mandat poştal la adresa G. Ior-•esky naturalist la Menton 3 rne du Caitellar (Al-pei Maritimes]. www.dacoromanica.ro TELEGRAFUL — 17 FEBRUARIE 1888 Renumita Cârturflrâsă IULIA POLONESA S'a mutat în dosul Palatului Regal La finele Mei Brîtiann, No, 51, fin colţ) Lingă grajdurile Palatului Regal Ghiceşte viitorul, presentu! şi trecutul, păte descoperi şi pagube, furturi, jndecăţî, ori ce secrete ascunse la cari se interesdzft cine-ya. Cine a-duce semne pdte afla luci*uri ascuuse : comori, etc. mătm DAViO ADAN.IA Agent de Publicitate Str. Corbului Xo. 6. Primeşte anunciurl, inserţie şi reclam pentru (parul nostru, şi pentru or care alt T- DIOBSOU & O0“P- ira!g^aK^:-HgwiCTia3a»s.-aaBaBga3gs^^ Câştig uşor lăturai p<5te obţine persane inteli-ginte de tdte clasele, a se^a-dresa sub cifra L. 8775 câtre Expediţiunea de An unei uri de Heinr. Eisler în HAMBURG. > £ S’^. DESCHIS MARELE HOTEL HE LONDRA BUGURESCI. — 76, CALEA MOŞILOR, 76. — BUCURESCL Reparat şi mobilat cu totul din nod.— Se găsesc camere de Ia 1 led şi 50 bani înj sus.—Asemenea se închiriază camere mobilate cu luna.—Serviciul prompt, onest şi; preţuri moderate. — Se găseşte grajduri pentru cal şi şoprone pentru trăsuri. RE ÎNCHIRIAT PRĂVĂLII MIRI ŞI MICÎ Proprietar, CORNELIU KALINDERU. \ •VW* 1 LA ADEVĂRATA CONCURENŢĂ mm n ! | io i> SE REOOMA DA NOUL MAGAZIN ., ■NÎ 0 1 1, 4 | j DE CD ' V 4 Io P si |B % l> 0 > 0 1 8 Io PENTRU BARBA ŢI, 3AEŢI Şl COPIE I) 1 I Ifl confecţionate în atelierul nostru, după ultimele jurnale. Sperăm că Onor. Pubiic, va blne-vqi a vîsita acest s % 1 * i , 1 s tffi Haine Solide şi cu Preţuri iVioderate w £ 1 QQ wrsprs 2 u sa MSmpla taâsiiţl, rapui a sa aia tine ifo, io.*®® 0 p- 1 1 Vi CU STIMA ,;La Adevărata Concurenţă'1 1 n I esm LA ADEVĂRATA CONCURENŢĂ i^Es>aB0Bsa mma P 1 M. TH. MANDREA & Comp. - BUCUR USCI Si JfauSB^LZUMCJtSB în strada Caro! No. 21, Un Magasina! aceste! fabrice^ande| pobitciiî va putea ’gâsi “or ce fe! do iiiealţâiniiite pe preţul fabrice! şi în condiţiuuiie cele urni favorabile. mM.rn.jmL. iWi%.]W^ li Prima Fabrică Română de l CAFEA DE SMOCHINA cU fi! 0! •H : ÎT £ i oferă produsele s<51e în ealltate garantat c urată, arsă din smochini de prima oalitate, 2 i ca cel mal bun SUHOfiat DE CAFEA ce s’a produs penă acum in ţâră. ! Cfifeua nostiă de smochină se distinge prin gustul curat şi cuuSre agreabilă, vân-(S I (Jându-se în cartâne elegante a */b kilogram neto ou preţul lei 2 kilogramul atât In 'U ; primele magazine de coloniale, cât şi în sucursalele nâstre ^ I Reprezentanţa nostră pentru Provincii am încredinţat-o casei ' ®! G4TTST1 A^sT BIBTZi Str. C-arol l N». «0 Buouresoi. !q Cu stimă ALQIS MULLER Fii |g fi i Furnisoril Curţii Regale şi posesori ..Primei fabrice £. ^ i ' Române de Calea de smochina". p; DE VENZARE 0 FîHMACU COMPLECT AFANJATA (situată într’uii oraş mare bulgăresc de lîngă Dunăre ce uunifiră vre-o 14,000 de locuito-i) -tAX.' Farmacia se linie pe nn preţ forte moderat ■ Amatorii se vor adresa pentru j iuformatiunl la sub-scrisul : NIC. ZtLTZCR Farmacist, la Plevna Bulgaria) OCAStUNE EXCEPŢIONALA pentru Cit! DIN CAUSAfLICHIDAREI DE VINZARE material pentru lucrări publice, Sine >5 ferate şi pentru lini! îuicî. Vagouete Decauville, Pompe, Vârtejuri, Unelte, diverse lemne pentru construcţie şi Schele. Barace portative, Cai, Camioane, trăsuri, etc., etc. A se adresa la D-na V1' 80ISGUERIN, Str. Sfţ. Apostoli. 42.j BUQVRESGI Tipografia ţliarulul * TEI F.GR A PHUT ^ Fttâda Blănarl D DJie) www.dacoromanica.ro ANUL XIX No. 4686 IN BUCURESCI Bl DISTRICTE 10 BANI NUMERUL JOUI, 18 FEBRUARIE 1888 ABONAMENTE: "Pentru Capitul st: Pentru un au .... Lei 24 „ ştSse luni, „ 12 „ trei luni . . . „ „ 7 Pentru Districte: Pentru un au . > Lei 30 „ şese luni .... „15 „ trei luni , „3 Pentru Stroinătato: Pentru un an . In aur lei 40 _ ş4se luni . - 20 „ trei luni. . . ; „12 Abonamentele se fac la 1 şi 15 ale fie cărei luni. UNNUMER VEGIHU BA NI Abonamentele se plătesc înainte •i.L if r> l 8Zn} 9u-^r i’I O'ji.F- ţiiiudoalw 'O .HJK'.'f! >i .1 ... I i/ilH lUfcTftUIUTlWt. .eb i-Jei! iii - V... * u 'JIJ - < uit im L fr Jii1 1JJ r. , |1|| itrlt/ţ EDIŢIA ÂNTfîlA ANUNCIURI SI RECLAME ÂnuneiurI pe pag. iy Unia 26 bani. Reclame „ „ III n . . I lett 9 „ „ 11 „ . • 3 lot l» n I „ . . 6 „ Pentru Inserţii şi reclame, Redacţia nu e responsabila. Epistole nefrancate se refusâ articole nepublicate se ard. In Streiniitate a se adresa: Francia Havas, Laffitte & C-nie, place de la Bourse, Paris. Englitera,Eugâne Micoud,81 FleotStreet, E. C., London. Austria, Haasenstein et Vogler, Wien Rudolf Mosse Zeilerstaette, 2, Wien. Ungaria, D. Moritis Wiest, în Buda-Pest Servitenplatz. Abonamentele se plătesc înainte Redaeţiunea, Strada Blănarî, No. 20. DIRECTOR POLITIC I. C. F UNDE SCU Administraţiunea, Strada’Blănuri No. 20 Rugăm pe d-uiî abonaţi cari sunt în urmă cu, plăţile să foiise-yoiască a le achita, dacă nu roiesc să li se suspende trimiterea foii. ADMINISTRAŢIA BUCVRESCI, 17 FEBRUARIE. C IR. I 2 .A. E incontestabil că oposiţiunea trece printr’o adevărată crisă. Ori-cine era tn drept să crddă, în urma alegerilor,, că oposiţiunea va reintra în adevăr pe calea legală, că se va potoli, că va căuta să lucreze serios ; ş’acăstă credinţă se întâmeia pe chiar declaraţiunile organelor o-posante. In adevăr, fiarele coaliţiu-niî s’au declarat mulţumite cu re-sultatul alegerilor, care, după mărturisirea unora din ele, a întrecut chiar cele mai optimiste aşteptări. Şi mulţumirea aedsta privea nu numai numărul, dar şi calitataa ; „tdtă fruntea oposiţiei — diceau confraţii noştri—r-a intrat în Cameră.* Era deci firesc ca oposiţiunea să se liniştăscă, ca lupta dintre noi să intre tn matca ordinară. Cu tdte acestea, nici aşteptarea unora, nici făgăduielile ăelor-l’alţl nu s’aii împlinit. Acum, ca şi înainte de alegeri, oposiţiunea tnconjdră legalitatea şl arată neînfrântă .dragoste pentru revolver. In adevăr, în ultima întrunire publică a oposiţiei, n’a fost un singur orator care se nu îndemne pe cetăţeni să recurgă la violenţe: *arma-ţi-vă cu revolvere, (Jicea. fie-care, şi veniţi la cameră ca şe siluiţi maio-ritatea». Ce însemnă a:6stă nouă esplosie? Cum se potrivesce acăstă propagandă cu angajamentul formal d’a reintra în legalitate? Natural că aceste aţîţărî nu vor avea nici un resultat; nu se va găsi în capitală nici un om serios, nici un adevărat cetăţen, care să urmeze apelului desperat al oratorilor de la Orfeu. Dar aedsta nu pdte fî o scuză. Intenţia remâne, apelul la rebeliune nu se pdte şterge şi el nu se potrivesce de loc cu angajamentul d’a reintra în legalitate. Vra să (jlică, numai în curs de două septămâni, oposiţiunea şî-a călcat cele două solemne angajamente, şî-a dat cu piciorul în tot ce cu tărie susţinea mai înainte. Cum se esplică aedstă ţecădere în vechile apucături ? Pentru noi lucrul e cut se pdte de limpede. In primul moment, oposiţiuuea, care ’şî cunoscea slăbiciunea, a fost uimită de resultatul alegerilor ; ea nu pe aştepta nici la 47 de deputaţi şi pând i-a avut, bucuria- ,eî a trecut peste orî-ce margine şi ea s’a Qrje^ut capabilă de mari lucruri. Ddr fumurile bucuriei trec repede şj, când reflecsiunea rece le-a luat lpcul, oposiţiunea ’şîr-a adus aminte de tdtă păcătoşia ei; ea ’şi-a aduş aminte că lupta seridsă, lupta de principii nu pdte se pdrte: ea a înţeles că numai cu ideia negativă a răsturnării guvernului nu pdte se facă nimic ; ea a constatat că, chiar în caşul cel mai favorabil pentru densa, atunci adică când guvernul s’ar retrage singur, ea nu e în stare se dea un cabinet care să- pdtă trăi măcar 24 de cdsurî. In faţa acestei absolute neputinţe, oposiţiunea s’a aruncat din nou în calea violenţelor pe care a mai umblat. Ddcă n’are principii, ddcă n’are idei, cel puţin pdte să provdco la scandal şi să înjosdscă -lupta politică. Iată pentru ce s’a schimbat oposiţia la faţă în timp numai de câte-va săptămâni. Un lucru rămâne de întrebat : Deputaţii oposiţiunei pretind că sunt fidela espresiune a color icarî ’i-au ales ; ddr, în faţa acestora o-posiţia s’a angagiat să intre în legalitate. Şi e sigur că pentru aedstă consideraţie şi-au dat alegătorii voturile. Cum rămân acum alegătorii, cărora nu le pasă de crisa prin care trece oposiţiunea ? ---------<>1—|-4| *-—-rr-r-n TELEGRAME (Serviciul particular al Telegrafului) Budapesta, 23 Februarie: Camera deputaţilor a discutat convenţia privitore la delimitarea fruntariei austro-române. Oposiţia a combătut acăstâ convenţie din punctul de vedere constituţional, dar ea aprobă motivele politice cari ab dictat-o. Contele Apponyi, între alţi aratorî, a făcut să reiasă marea importanţa ce o are pentru monarchie existenţa unor raporturi amicale cu România. Baronul d’Orczy ministru de interne, a susţinut cu vioiciune convenţia. D-nu Tisza, în aplausele majoritâţei, a combătut argumentele oposiţiei, insistând asupra faptului că guvernul trebue să’şi ţină cuvântul sâb ori să demisioneze dacă nu pote sâ’l ţină. Urmarea discuţiunei ,a fost amânată pe mâine. Opinia Reacţionarilor Mulţumită scribilor oposiţiei, presa străină de la un timp înedee e plină de atacurile cele mai aspre în contra ţereî. Când dicem însă presa străină, apoi avem fn vedere numai şi numai organele partidelor reacţionare din alte ţări. La Paris dia-rul Figat'o publică un şir de articole în car; reproduce tot felul de grosolănii şi născociri privitdre la viaţa nostră socială, în Rusia diarul Grajdanin, dirigiat de vestitul prinţ Mescersky, aruncă la rîndul său cele mai batjocoritdre ocări României, fată de pildă ce citim în acest skoe dvoreanslvo) nimicită de dema-»gogi uniţi cu un rege de sânge ger^ »man, face supreme sforţări pentru »a scăpa ţdra de peire. Şcopul sfînt „pentru care se luptă elita acestui »mic popqr ar fî de mult atins, dacă „principele de Bismarck n’av sprijini „pe sub mână partidul demagog. Este ^netăgăduit că 4^0ă aedstă luptă sfî-„gietdre va diţra lung, dacă ea va „deborda, noul regat oreat pe malurile Dunărei tn curând va moşţeni „sdrtea vechei Polonie. Vom fi măritori cum un nou’Gostiusco sfărîmend „sabia pe malurile Dunărei va striga: Jinis Romaniae { precum vechiul Co-„stiusco pe malurile Vistulpî a strigat: Jinis Poloniae! „Dar dacă aedsta e sdr'ta Româ-„nieî, apoi se fim atenţi, se veghiem „ca la viitdrea despărţire a acestui .„regat partea drdptă să fie făcută şi „noâ, cari atâta am lucrat şi sacrificat pentru acest popor creştin*. A comenta galimatia lui Mescersky credem de prisos; am citat pasagiul de mai sus pentru aarătalace sub-terfugie aldrgă oposiţia cu scop de a înşela opinia publică în străinătate. •—r Bucureştii cetatea libertăţilor 1, - T ‘ ' '*ij .j Confratele nostru Liberalul de la laş. publică următorul articol pe care ’L reproducem cu plăcere : Oposiţia a ţinut în Bucureşti vre-o doe întruniri până acum. La nici una din ele însă n’a fost lume de loc. AcOsta e forte semnificativ. Bucureştii sunt un centru comercial şi intelectual. Acolo e tot grosul oposiţiunei, acolo apar t6te (fiarele sale, acolo în sferşit este mediul potrivit unde o causâ drOptă p6te căpăta cel mal mare teren. Din Bucureşti oposiţia pune în circula-ţiune tot bagajul sea politic de insulte şi de calomnii ; din Bucureşti opoziţia provincială ’şl primeşte direcţiunea ; din Bucureşti se strigă mal mult de cât de ori unde membrilor partidului naţional-liberal că sunt hoţi, bandiţi, etc. Şi cu tote acestea Bucureştii sunt un oraş e-minaminte liberal ; oposiţia este .nai slaba în Bucureşti de cât ori unde. La alegerile trecute oposiţia a fost cu totul învinsă în Bueursştî. Pentru fiecare sută de voturi a unul candidat o-poziţionist, fie-care candidat al partidulu naţional-liberal a avut mai multe mii de voturi. Nu mal departe cu întrunirile din urmă s’a putut vedea popularitatea opoziţiei. Se fac convocări peste convocări; se res-pândesc fel de fel de ştiri, una mai min-cinOsă de cât alta, cu scopul de a masca slăbiciunea oposiţiei; s’a spus că poliţia a intimidat pe proprietarii de sale de a nu le închiria; s’a (Jis asemenea că a intimidat alegătorii... ce nu s’a (Jis? Dar în sfîrşit ,cu multe sacrificii1 oposiţia a închiriat o sală în care să ţie întruniri, ea a făcut câldurose apeluri la alegători ca să se întrunescâ... Şi totuşi, alegătorii nu se presintâ, iar oratorii oposiţiel-coa-lisate declamă şi vocifereză unii înaintea altora şi înaintea câtor-va gurâ-cascâ ce nici n’aU drepturile de alegător. Aceste discursuri de conivenţă sunt rostite mal mult pentru ca ele să se tipărâscâ prin (fiare, adică pentru lumea din provincii. Faptul acesta că lumea bucureşteană nu dă nici o atenţiune mişcârei oposiţi-oniste din Capitală, nu însemnezâ el nimic ? Acolo unde se face atâta tapaj, a-colo unde oposiţia îşi are concentrată tdtă forţa sa intelectuală, acolo s’ar cădea să fie şi puterea sa cea mal mare. Şi dacă cu tote aceste nu i aşa, ci din potrivă prin unele provincii opoziţia e mai puternică de cât în Bucureşti, acesta se datoreşte numai faptului că bucureş-tenii cunosc mai bine de cat ori cine a-tât oposiţia cât şi partidul liberal. Ip Bucureşti e parlamentul şi bucure-ştenii pot vedea cu ochii lor atât atitudinea maioritâţeî cât şi a minorităţei ; în Bucureşti oposiţia are cele mai multe ziare, — şi bucureştenii pot aprecia mai bine de cât ori-cine seriositatea lor ; în Bucureşti oposiţia face cele mal multe întruniri, —”ş: iarăşi bucureştenii pot şti mai bine de cât ori-cine câtă greutate trebue să pue pe discursurile oratorilor oposanţl. Intf’un cuvent în Bucureşti unde este totâ mişcarea cea mare a oposiţiei sunt şi tdte elementele necesare pentru judecarea seriosităţel acestei mişcări. Liberalismul bucureştenilor însemnezâ condamnarea mişcârei oposiţioniste. Totă acâstă mişcare nu are de cât un singur scop, anume acela de a înşela provinciile. Pe bucureştenl nimeni nu-1 pote înşela, pentru că el văd tote întâmplân-du-se sub ochii lor, — şi nimeni nu pote să nu se încrâdă celor ce vede cu ochii. in provincie în3â a amăgi lumea e lucru mal uşor, tocmai pentru că lumea provincială nu vede ou ochii sel cele ce se ţnteniplă acolo unde personele distinse cu mal puţină greutate politică, se întrunesc, acolo unde se întîlnesc reprezentanţii tuturor ideilor. T6tă silinţa o-poziţiei fiind d oi de a înşela lumea provincială mal lesne crezCtore şi mai lipsită de elementele de control necesare pentru formarea unei adevărate Convingeri,—cât timp Bucureştii, cel mai just şi mal măgulitor criteriu de judeoată al activităţii nostre, — va continua a fi un oraş liberal, pentru noi acăsta va 8 de ajuns ca autoritate morală. Când se zice că guvernul, poliţia a spart geamurlie redacţiilor, etc., Bucureştii respunde în modul cel mal elocvent: nu ; când aceste ziare spun câ partida liberalft e o adunătură de hoţi cagitala respunde: nu; când ele strigă pe t6te tonurile câ majoritatea din Parlament e necorectâ, Bucureştii iarăşi respunde : nu... Şi asta ni-l de ajuns. Cu atât mai mult când şi ţara aprobă purtarea şi ideile nbstre. Informaţiunî Exteri6re Alianţei» Urmaşul lui Katcoff, d. Petrowski, ur-măzâ campania naţională a predecesorului săfl şi a publicat un articol f6rte interesant asupra alianţelor, din care es-tragem următorul pasagiu : Discursul prinţului de Bismarck n’a depărtat nici pe Franţa de Rusia, nici pe acăsta de Franţa, din contra el a apropiat mai mult pe aceste două puteri. încet, în linişte, fără discursuri cu mare pompă, cari să producă efect, fără nici un tratat public seb secret, o apropiere se face între Franţa şi Rusia, şi acăstâ apropiere e duradilă. Prinţul de Bismarck trebue să se convingă câ acăstă alianţă în linişte, pe tăcute, e mult mai solidă ca combinaţiu-nile artificiale, şi acele compromisuri factice pe care le anunţă cu fală, cu pomposul nume de alianţa pentru pace. Austria slava, Ungaria şi 'Rusia. — Restabilirea veqhel întreite alianţe. * Corespondenţa ungară care adesea în politica esteriorâ are informaţiunî oficiose, publică un articol interesant, care merită d’a fi remarcat. „Amicul* şi „scumpul nostru aliat* prinţul de Bismarck nera încurcat răQ cu Rusia. Cu tote aceste, rusofobia unor jurnale din Viena şi Pesta, nu ne face să r.enun-ţăm la speranţa câ mai curând sau mal târziu Austria şi Ungaria vor reuşi a se înţelege cu Rusia, din momentul ce influenţele streine nu ne vor împedecş. pa să se facă acăstâ înţelegere. Pentru moment situaţia e destul de încordată. acesta însă nu ne pote face să împrâştiâm ilusiunile acelora cari contezâ pe o ostilitate perpetuă între Rusia şi Austro-Ungaria. Străinătatea se înşeală dacă crede câ politica interiărâ slavo-filâ a Austriei trebue să aibă drept resultat o aprdpiere cu Rusia, din contra. Austria nu e încă un stat slav; pentru câ austro-slavii nu jab o unitate în Austria, ei ab numai numărul în partea lor. Civilisaţia, inteligenţa şi bogaţia sunt în partea austro-germanilor. In Austria numai doue naţionalităţi luptă între ele : austro-germanii şi cehii. Aceşti din urmă ab acelaş nivel de civi-lisaţie ca şi austro-germanii.. Nu e cu neputinţă cajjîntr’o zi sab alta. cehii să capete prepondeienţa. în Austria şi prin urmare influenţa lor să devină hotârâtore în afacerile esteriăre ale monarchiei. Ce se va întâmpla atunci ? In peninsula balcanică propaganda catolică slavă şe va afla faţă în faţă cu propaganda ortodoxă slavă. Atuncia situaţia în Balcani va fi a» ceiaşl ce exista o dată în Germania, când influenţa austriacă lupta contra influenţei germane ; acesta luptă s’a sfârşit în 66, când Austria a fost dată afară din Imperiul germanic. O Austrie slavă şi Rusia vor fi doul inamici neîmpăcaţi; numai un răsboib va decide influenţa uneia sab a alteia : a-tuncl numai se va şti cine : împăratul Austriei sab 'farul trebue să stăpenescâ Gonstantinopolul. Q Austrie slavă va trebui sâ stabile-scâ in interiorul monarchiei un sistem federalist în locul sistemului dualist şi afară va fi silită sâ urmăreseă o politică agresivă, timjând lâ cucerirea ţărilor bal-oanice şi acâsta pentru a mări numărul .slavilor în monarchie şi pentru a pune în neputinţă pe unguri şi austro-ger-mani, Din contra, cât timp'Austria va rămâ-mânea un „stat maghiar* şi cât timp •monarchia Austru-ungară va fi pe basa sistemului dualist, politica exteridrâ a el nu pote fi de cât o politică defensivă. Noi nu putem sâ ne gândim la cuceriri în Orient, pentru că nu dorim să se mărăsăâ numărul slavilor in monarchie. D’altă parte nu putem tolera câ Rusia sâ cucerăscâ ţările balcanice. Din momentul ce Rusia va primi principiul ne-intervenirei în ţările balcanice orl-ce causâ de ostilitate va înceta şi vom putea vedea restabilindu-se vechea întreită alianţă a celor trei Imperii de la Nord, alianţă care a scăpat Europa de un răsboib fraheo-german, care e urmarea ine-ritabilă a ostilităţilor dintre Rusia şi Austria. i. - I.. r: ii*T Prinţul Imperial al Germaniei. Starea sănâtăţel de la operaţiune şi până acuma Matin primesce următărele de la corespondentul săb din San-Remo : Principesa Imperială ’mi a făgăduit că mă va introduce la Prinţ îndată ce va fi mai bine. Prinţul Imperial a petrecut patru-spre-(Jece nopţi grozave cu accese de tuse în-grozităre, insomnie, dureri de cap nevralgice, fără friguri, ceea ce arată că organismul în general nu e atacat. Când m’am presentat la el, Prinţul era în piciăre îmbrăcat, mergea cu uşurinţă prin camera lui. ’1 e oprit să vor-bâscă, scrie cu creionul pe hârtie răspunsurile ce le dă. Fata lui nu e schimbată tare, însă se aude câ suferă grozav,, Ochii lui ab o expresiune cu totul melancolică. Doctorul Mackenzie nu ’şl a schimaat de loc părerea ; el spune câ Prinţul va scăpa: Doctorii germani sunt convinşi.de existenţa cancerului. Doctorii ab interzis Prinţului să yor-bescă, Seirea despre mOrtea Prinţului Ludovic de Baden n’a fost comunicată Prinţului de cât eu mare precauţiune. Până acuma nu este vorba de o nouă , operaţiune,, ' Propunerile ruseşti şi puterile, — O opiniune oficioşii Gazeta Germaniei de Nord scrie în revista sa următbrele : „Comentariile oficiose ale propunerilor rusescl concordă cu punctul de vedere anterior al Rusiei. Faptul câ acăstâ putere s’a hotărât tocmai în momentul actual a face acăstă publicare cu un caracter aşa de pacinic, e o probă convin-gâtore de dorinţa sinceră ce are Rusia de a asigura Europa asupra intenţiuni-lor ei pacifice şi a contribui ea singură de a înlătura orl-ce temere de răsboib. Gazeta repetă încă o dată că e o gre-şalâ de a se crede câ propunerile ruseşti ab nevoie de sprijinul tuturor puterilor pentru a fi primite de Părtă. Comunicatul rus Iată textul Comunicatului guvernului rus publicat de Mesagerul guvernului (rus), în privinţa chestiune! bulgare : DepeşI private, primite de curând în străinătate, ab anunţat câ ambasadorul Rusiei la Berlin a făcut guvernului german nişte propuneri privitdre la Bulgaria. Pentru a aprecia exact situaţia, este necesar sâ amintim vederile exprimate, chiar din capul locului, de către guvernul imperial în privinţa chestiunel bulgare. ţ^Tratatul din Berlin, în virtutea unei înţelegeri încheiate între tăte puterile, servă de basâ stârei de lucruri care trebue sâ existe în peninsula Balcanică. A-cest tratat constitue singura garanţie internaţională’ dontra modificărilor ce ar fi periculăse pentru viitorul tinerelor state balcanice. Tocmai punându-se din punctul acesta de vedere guvernul imperial a apreciat evenimentele ce s’âb petrecut în Bulgaria de la abdicarea întâiului el prinţ. Sosirea prinţului Ferdinand de Cq-burg la Sofia şi luarea în posesiune de •către el a tronului princiar prin forţ^ s’ab făcut în contra stipulaţiunilor tratatului din Berlin. De aceea guvernul imperial a declarat chiar atunci că nu are de gând să recundscâ pe prinţul de suveran legitim al Bulgariei. www.dacoromanica.ro TELEGRAFUL 18 FEBRUARIE 1888 In acelaş timp a încercat s6 aducă pe cele l’alte cabinete a se pronunţa în a-celaş sens. In faţa dorinţei exprimate acum din tâte părţile de a se pune capăt stărel a-larmante din ora presentă, stare ce are de causă mal ales starea de lucruri echivocă ce există în Bulgaria, guvernul imperial a socotit de datoria sa de a face o nouă tentativă pentru a provoca, din partea puterilor, o explicare asupra in-violabilitâţel stipulaţiunilor tratatului, în ceea ce priveşte pe Bulgaria, şi asupra necesităţel de a o ^readuce pe acesta la legalitate. După procedarea guvernului imperial, iniţiativa acestui demers aparţine fără nici o îndoială Sultanului, ale cărui drepturi de suzeranitate sunt direct atinse în urma stărel de lucruri ilegale ce există în Sofia. Cercetarea situaţiei de la începutul cri-sel bulgare a angajat din capul locului pe guvernul rus a respinge orl-ce ideiă despre restabilirea eventuală a legalitâ-ţel în Bulgaria cu ajutorul forţei Fără a voi să impieteze asupra viitorului şi spre a pune capăt îndoielilor de orl-ce natură ce s’ar ivi asupra scopului seu şi asupra intenţiunilor sale, guvernul imperial nu socoteşte nici de cum de trebuinţă sâ ascundă linia de purtare pe care este cu tărie hotărît s’o urmeze în chestia bulgară, în caşul când ar dispare motivele ce provâcâ continuarea crisel. Bulgaria îşi datoreşte existenţa sa jertfelor şi stăruinţelor Rusiei, care chiar şi acum tot urmăreşte cu un interes simpatic sârta acestei ţâri şi se îngrijeşte de încercările la cari ea este expusă. Ţinendu-se în lături de orl-ce prejudecată şi de orl-ce ideiă preconcepută, nejudecând potrivit pentru demnitatea sa de a se amesteca în conflictele interiore ale ţârei, guvernul imperial de asemenea nu voieşte a face pe cine-va respunfiător pentru trecut. Deja mărturisirea sinceră a erorilor ce aii fost comise ar fi, în ochii guvernului imperial, garanţia unei evoluţiuni către tendinţe mal bune. {)<1 Rusia nu se preocupă exclusiv de cât de interesul Bulgariei, şi, după depărtarea usurpatorulul, ea nu va aştepta de cât cea d’întâia declaraţie sinceră făcută în numele naţiunel bulgare, prin organul representanţilor săi, pentru a da ui-tărel trecutul şi pentru a veghia la ‘restabilirea relaţiunilor întemeiate pe încrederea reciprocă. In acâstâ afacere guvernul imperial de asemenea nu voeşte să aducă cea mal mică atingere libertăţel Bulgariloi, libertatea care le este asigurată prin tratate, In tot ce privesce instituţiunile interiore ale ţârei şi administraţiunel sale. Totuşi guvernul imperial nu pute să uite că Bulgaria datoreşte acâstâ libertate mai ales Rusiei şi că nu suprimă-rel ci apârărel drepturilor naţiunel bulgare se aplică, d’a dreptul; influenţa nâstră. Ar fi numai de dorit ca persbnele cari sunt chemate să conducă destinele acestui popor să se Inţelegâ şi ele .din par- te-le pentru a face din aceste drepturi o întrebuinţare raţională Fie ca Bulgaria să înveţe cel puţin prin experienţă a se convinge de necesitatea de a renunţa la aspiraţiunl şi calcule personale, şi să ’şl întrunescă străduinţele lor în vederea de a face să se nască o situaţie regulată ! In acest cas orl-ce ingerinţă străină ar deveni inutilă şv superfluă, şi instalarea viitorului prinţ s’ar face fără piedică, la a-dâpostul condiţiunilor stipulate de tratat. Consideraţiunile mal sus expuse aă călăuzit guvernul imperial chiar de la începutul crisel bulgare, şi l’au hotărât să decline din capul locului orl-ce icleie de a restabili legalitatea în Bulgaria sub auspiciile unor măsuri violente. Totuşi se înţelege de sine că cât timp usurpatorul nu va fi fost depărtat din Bulgaria, guvernul imperial va persista să considere ca ilegală situaţia actuală a acestei ţâri, şi că va stărui în acâstâ convingere: că încetarea acestei stări de lucruri este cel mal bun şi cel mal si-gui mijloc de a garanta pacea generală. CURIERUL ORIENTULUI (Sltnaţlnnea, — sciri, — coresp. particulare. Ni se scrie din Odesa că acolo se aşteptă cu nerăbdare decisiunea minis- Coprinsul acestei broşuri mal mult chiar de cât .Macedonia* învederează că, ca şi în 1821, o vastă asociaţiune secreta acoperă provinciile europene ale Turciei, că ramurile el se întind de la râul Mariţa până la rîul Drin şi din Ro-dope şi Olimp până la fruntaria grecescâ din Sud şi la Arta. Uneltele şi copiii el sunt : clerul, profesorii şi consulii gre-ceşci, stariţil monastirilor, notabilii comunelor şi copil de bande sub forma brigandagiulul întreţin sistematic* neliniştea pacînicilor locuitori. Tot ca în 1821, acâstâ nouă Eterie este dirigiată din afară, cu deosebire numai că atunci povâţuitoril el şedeai! la Petersburg, Moscova, Odesa, Iaşi, Veneţia şi Triest, dar astâfii ei se află în consiliele guvernului din Atena şi în „Syllogul* din Constan-linopol (acesta numit .Societatea Literară* destinat mai mult a atrage în aparenţă simpatiele Europei asupra mişcârel intelectuală a grecilor din imperiul otoman). Directorul „Syllogulul* din Atena este d. Pantazidi, iar secretarul sătt d. Calostypi autorul broşurel .Macedonia' despre care am vorbit. .Syllogul* din Atena trimite pe fie-care an la noi şâse sute de mii de franci ca subvenţii şcâlelor şi profesorilor grecesc! şi banii sunt distribuiţi de consulii greci prin Mitropoliţil şi Episcopii din părţile Macedonesci. Deosebit de acest fond material, .Syllogul* mai dispune şi de bun :le graţii ale guvernului Elen ; acâsta In urma propunerilor ce i se face de capii afiliaţilor distribue pe sub mână decoraţia .Mântuitorul* după cum am avut un esemplu (jilele trecute cu d. Mihail Ţirli mare bogătaş din Ne-veasca la care autorităţile otomane pe ...... , . , veasca ia care autorităţile otomane pe terialâ privitore la contopirea companiei lângă alt0 hârtil compro^iţiU6l.e afl des_ Irafrfli’in nn ci r»n ______•< • t . ■ i _ -î • i . Gagarin cu dobrovolnii fiot şi cu societatea naviqaţiunei ruse. Se crede că a-cestă contopire va da un mare avânt a-cestor trei societăţi. .#fn. V1 Scrisori din Macedonia *) (Corespond. particulară a Telegrafului) Neausta, 29 Ianuaii» In serisorea mea de la 23 Ianuarie am arătat unele estracte din corespondenţa vestitului Spion greeescu Pihion şi v’am comunicat in traducere estradele din broşura Macedonia tipărită la Atena şi distribuia pe sub mână în t6tâ Macedonia şi Epir afiliaţilor nouei Eterii revoluţionare greceşti. Astâqll trebue să vâ mai comunic că pe lângă acâstâ broşură s’a mai găsit. încă una tot grecâscă şi,- după cum veţi vedea, tot cu scopuri râsturnă-tore pentru ordinea şi liniştea ţârilor nostre. Acesta broşură de o întindere tot ca şi Macedonia este intitulata : Revolu-ţiunea ţi distrucţiunea Neauştei. Ea a fost imprimata la Atena în 1881. de autorul ei d. N. Filippidi originar din comuna Macedoneană Mulovişte şi actualmente membru ordinar al Syllogulul din Atena. Broşura este dedicată sacrei memorii a fondatorilor eazinului (?) elenic din Bitolia : Mina Bista, Nicolae Juju şi A. Vafiade (toţi de neam români, dar cu sentimente greceşti ca toţi ciorbagiii ciocoi de pe la noi). Apropo sito de aceştia se spune că el proiectase după îndemnul muscalilor şi grecilor, pe când Me-hemet Kiprisli în 1860 ca mare Vizir vizita provinciele europene ale Turciei în scop de a introduce reforme, aceştia, ijic, proiectase o revoltă ; îusâ complotul a fost descoperit la timp şi autorii lui afl plătit cu exilul crima anti-naţionalâ ce plănuiaâ. unu o ic; iui /iv L-ivnwrrc *) Yecjl ^Telegraful" de la 11.2$. Februarie coperit şi brevetul ordinului .Mântuitorului* conferit lui clandestin de M. S, Regele Grecilor! Să venim însă la broşura de care ne este vorba. Iată ce zice autorul la pagina 37 .Activitatea Eteriei amicilor cari în .timp de doui ani îşi întinseră ramurile ,în mai t6tă Macedonia prin mijlocirea ,lui I. Fanaki, originar din Blaţi, a lui .Dimitrie Patre din Metovo şi a lui Ar. .Papa din Tesalia; activitatea acestei a-.sociaţiuni dobândise cooperaţiunea ome-.nilor celor mal notabili din Macedonia, .precum erau Eminenţele lor Krysant, .Mitropolitul din Serres, Ignaţiu, Episcopul ,de Ardamenion, Veniautin, Episcopul din .Cojani, Antim din Grebena, Erofteiu, .Episcopul din Ierisu şi al Sflntulul Munte ,şi Constantin, Episcopul Maroniei şi mai .multe alte persone din clerul inferior ,şi mireni notabil, a! cărora nume 1 lăsăm ,1a o parte.* Acest soiâ de persdne ah fost in trecut şi sunt şi astă-zlj capii mişcării şi uneltirilor greceşti în ţările rîvnite de grecism. Tot cu ajutorul unor ast-fel de unelte lucrau şi Fanarioţii în Principatele Române în secolul al XVII şi al XVIII pe cari voiau sâ le înghiţâ, şi de care primejdie ale nu afl fost departe. Tot nişte ast-fel de câpetănil lucrau şi în Bulgaria până Ia 1871 ; resultatul sforţărilor lor îl cunoştem, şi de aceea zicem : bun e l)-zea! Talpa neamului va resista şi va călca aceşti vermi şi de astâ-datâ. Dupe ce broşura glorifică faptele săvârşite pentru grecism în 1821 şi le dâ ca esemplu generaţiunei de astă-zl — care sperăm că va deschide mai bine ochii asupra scopului ce urmăresc aceste aţiţărl, — zice : .Deci, Macedonenii morţi în Macedonia „şi în Grecia liberă în timpul sfintei noastre lupte din 1821, precum şi copii lor ,de astă-zl, n’afl simţit, n’ao dorit, n’ail .cerut, nici nu cer alt-ceva drept recom-,pensă pentru nişte atât de mari şi de .grele sacrificii, de cât sâ vadă într’o zi .realisat visul lor de aur: unirea lor cu .prea scumpa lor patrie care a născut pe , Filipi, pe Alexandri, pe Aristoţi, cu .mama lor Grecia, de care în tot-d’a-una „ya fi legată şi nedespărţită. Ei urează .din tot sufletul ca acâstă strălucită auroră ,să nu fie departe de dânşii,* Şi cine credeţi că sunt protectorii şi subvenţionatoril unei ast-fel de broşuri râsvrătitâre contra ordinel actuale din Imperiul Otoman ? Tot supuşi otomani, de categoria acelora ce menţionarăm mal sus. Iată-1 aşa cum sunt trecuţi în lista de abonaţi - contribuitori tipărită la finele cârţel. întâia < Mitropolitul Mateia din Bitolia, subscris pentru zece exemplare ; Dimitrie Kristoviki, membru al tribunalului corecţional din acel oraş; N. Dja-mauli, doctor în medicină, tot din Bitolia ; Mihail Danabaşi, neguţător, idem; Ata-nasie G. Anesti, fost profesor, idem ; Kri-stake, hirurg, idem ; îanaki Nâlcia, idem ; Constantin Pilis, idem; D-rul Apostolidi, idem, etc. etc. Cititorul va obiecta însă : cum grecii şi grecomanii pot cu ast-fel de încercări sâ râscole în favorea elenismului popu-laţiunile Macedoniei care nu suut de viţă grecescâ? Pe ce se bizuesce ca sâ facă pe lume sâ creadă că Macedonenii de orice neam sunt doritori sâ fie incorporaţi la Grecia? Răspunsul este simplu ca şi naivitatea conducătorilor unor ast-fel de intrigi. Mal ântâiil până de curând instrucţiunea publică se da de sc61e numai în greeesce prin mijlocirea seolelor confesionale care in mod abusiv tâte în oraşe şi comune rurale erail în manile episco-pilor fanarioţi, agenţi neadormiţi ai elenismului ; venitul şi administraţia eno-rrilor bisericescl şi al eforilor şcolare se află încă în mânele aderenţilor ideilor grecesc!. Mitropoliţil şi episcopii ortodox! greci att unele privilegii cari numai aici în Turcia se mal susţin : el sunt membrii de drjptal consilielor administrative, şi pe temeiul acestor privilegii puterea publică turcâseă trebue să le dea ascultare. Muciu Bon. * * * Primim o scrisore din Sofia din sorgi nlele Radoslavolf, pe care o vom tipări într’un număr viitor, Frometeu- .11.7 INFORMATIUN1 Prinţul Ferdinand de liohenzollern va veni în Bucureşti pe la sfîrşitul lunel ¥ Maia' x In urma demisiunei d-lui Gh. Tăcu din Senat, s’a declarat vacant colegiul II de Senat din judeţul Iaşi. loîtibîi '| ,*• sinic Guvernul spaniol va convoca un congres internaţional vinicol contra falşifi-cărel vinurilor. In acest scop guvernul din Madrid a sondat pial multe State din Europa îu privinţa participărei lor Iă un asemenea congres. Intre aceste state se află şi România. n Contrariu celor tipărite de diarele o-posiţiunei, remaniarea cabinetului miniştrilor nu se va face de cât după ce se va compune biroul definitiv al camerei. x Ieri membrii majorităţel parlamentare au ţinut o întrunire la palatul Naţionalei,. n I cil’ fi i.-j. : f> Societatea geografică ro inână face cunoscut că adunarea generală anuală va avea loc estimp în ditele de 28 şi 29 Februare în sala Senatului. Şedinţele vor fi presidate de Regele şi vor începe la 8 ore şi jupa. sera. PROGRAMA LUCRĂRILOR Şedinţa de la 28 Februare 1. Darea de s6mă anualii a d-Iul secretar generat al societâţel. 2. Raportul d-lnl casier asupra sitiiaţilmil finairi ciare a societarei. 3. Conferinţa d-lui Odobcscu Al. ■— Despte anti-ehitaţile judeţului Mehedinţi, dou8 raporturi Io, cale. 4. Conferinţa d-liie Bnxoianu G- Boicea şi Ha-râganul. 5 Conferinţa d-lui d-r. Manoltteu N- —Cascadele Niagarei (cu projecţiuni electrice). Şedinţa de la 29 Februare. 1. Raportul coinisiunet asupra premiilor .Diini-trie Sturdza“ şi „Ion Fetn“. 2. Conferinţa d-lui V. Al. Ureche-—Pagini res leţe din istoria şi geografia ţfire l. 3. Conferinţa d-lui Tocilescu Grigore. —.Eienis mul şi românismul la Puniirca de Jos. 4. Aprobarea socotelilor auulul 1887 şi rotaroa budgetului pe 1888 6. Alegerea comitetului şi biuroului socielaţei. X Monitorul publică expunerea situatiu-nei judeţului R.-Sărat, făcută de comitetul permanent cu ocasiunea deschiderel consiliului general, la 15 Octoinbre 1887, şi expunerea situaţiunel judeţului Roman, făcută de comitetul permanent cu ocasiunea deschidere! sesiunel ordinare a anului 1887. n Colegiul al 111-lea electoral pentru senatori din judeţul Dprohoitl e convocat a se întruni pe fiiua de 3 Aprilie viitor spre a se împlini o nouă alegere la vacanţa declarata în Senat îti urina încetă-rei din viaţă a senatorului Panait Cazi mir. X Se vorbesce cum că d. G. Panu ar fi fost arestat la Verescl. Rea de toi, căci cu acest mod directorele Luptei se va considera de puţinii sâi proseliţl ca martir politic. Puţini din aceştia vor putea înţelege că onorabilul domn nu e de cât martir.... de carnaval. i j n ni Staţia bacteriologică1 din Odesa a primit din partea primarului din Galaţi o depeşă, prin care este întrebata dacă primeşte spre vindecare pe un nenorocii muşcat de un câine turbat. La acestă telegramă s’a primit un respuns afirmativ. X Ni se şefie din Dobrogea că acolo se aştâptâ, după indicia pescarilor, vara a-câsta un pescuit abundent. X La 25 ale curentei şi la 6 Aprilie yiE tor, se vor judeca la curtea de apel Bu-cureşci, secţia I şi III, procesele intentate de către d-nu Gonsantin Pariano, contra mamei sale d-na Maria Pariano pe care voeşce a o moşteni fiind încă în viaţă. * In ultime.le 3 şedinţe ale comisiunei industriale de pe lângă ministerul do-mtnielor s’a discutat dacă ar trebui ca, pentru existenţa fabricelor de frânghii şi sfori ce se găsesc înfiinţate pe o scară întinsă în ţeră, sâ se lase cânepa liberă la import. Parte din membrii comisiei afli fost de părere ca acâsta favore sâ se acorde câ- FOIŢA ZIARULUI ‘TELEGRAFUL, (24) ■ >• ■>• ijjrn ij //ii [ > o- nji'rj un oiwjiiahViJi ■> ’ u i fi t, 1 j jianH uv‘ii. (jîn/moiq oţşin mim ‘ •’ - Uuiili lh I Castel de vânzare — îndată. Gib! Lachenl ducelui apâru şi se apropie de barona. Tânăra văduvă se dădu jos de pe cal şi dădu frânele lui Gib. Apoi întră In cabinetul amantului el, cu ochelarii pe nas, uitându-se ea o femee curiăsă la tote lucrurile din casă. — Nu eşti vesel că am venit aci, zise barâna. Eşti prea fricos; fii mal bărbat. Ce ne pasă acuma. Sunt liberă şi independentă. Viitorul e al nostru. Barâna se aşeză pe un divan mare şi' lăsându-se pe spate, se uita în jurul el. Vorbind ea se juca cu ochelarii;, era aşa de liberă în mişcările şi vorbele ei, pare-ca era acasă. — Complimentele mele, zise barona. Ştii cş e bine de stat aci. Parcul, aleele sunt aşa de frumosâ în cât prefer mai bine sâ stau aci de cât la Ghantilly. N’am ofiservdt nici odată aşa de bine aceste locuri... Castelul şi moşia sunt de vîn- zare-? , in j-ujj*. ^r-i ;— Da ! — Cuini eşti ruinat? întrebă barona. t— Cu totul, răspunse ducele. — Ui-te, şi baronul nu ’mi a spus a-câsta. Nu înţeleg de ce nu ’mi a spus. El care e obicinuit cu asemenea afaceri. Nu ştiam că s'ai aşa de răâ dragă. — Aşa e omul, sper^ că va scăpa,,până ce nu se înecă. — Sâ lăsăm acestea, fiise barona. Vel face ce vel şti şi vei scăpa şi de acesta. După cum ţl am spus, nu afm observat până acuma că Laugonul e aşa de drâr gălaş..rNu pricep de ce n’am observat acesta ! De sigur mă gândeam la alt-ceva, când vetieam mal înainte pe aici. Acuma însă n’am nici o grijă.... Ascultă dragă, ce al ? ce stal aşa gânditor. Barâna nu ’l lăsă să răspundă şi urmă : — Se sfârşim odată. Trecutul apasă grea asupra ta. Al dreptate. Am făcut o crima, însă fără de voe, pe neaşteptate. Afacerea s’a sfârşit acuma. Ştia că, este grea pentru cine-va când două rele ’l a-pasă de odată, Insă dintre două rele, trebue sâ alegă pe cel mai mic. Ascultă, voeştl ca în loc sâ mă vefil în acest salon, sâ mă vefii dormind între pereţii reci al unul mormânt ? Voesci sâ mâ vefil stând într’o cameră mică în etagiul al cincilea, trăind acolo ca o femee ordinară, care are ceva venituri. Nu ! de sigur că nu ! Atunci lasă aceste gânduri triste şi fii vesel ca şi mine. Oaye, ea, o femee slabă, sâ ’ţi dau exemplu de curaj ? Barona se apropiâ de el şi punend mâna dreptâ pe mâna ce baronul o ţinea pe biuroa, urmă: — Să uităm trecutul. . şi sâ ne dăm plăcerilor. Gândeşte-te, viitorul e al nostru!... d’acum înainte pot veni la tine ori când îmi va plăcea ; mai înainte nu intram în acestă casă de cât tremurând, pe furiş... Acuma nu ne-a mai rămas de âât sâ ne iubim, să ne dăm unul altuia... sâ ne iubim să ne pregătim de căsătorie... E aşa grea să facem acesta ? Crezi că te vei căi în urmă !.. Nu. cred!... Ge ai ? Nu te înţeleg... Nu mâ. întrebi măcar cum se face de am venit aşa de dimi-neţâ la tine... Vorbeşte ! Ge e drept, ducele n’ayea de loc gust de vorţ)ă. Sosirea barânel, aşa pe neaşteptate îl neliniştea grozav. Barona căzuse îri mijlocul romanului lui cu Ivona ca o rândunică îutr’o pânză de păianjen. — Ştii, reluă ea, că am venit sîngdrâ la Scaer. Baronul vine abia peste căte-va fiile. Când am plecat, ’mi-a (Jis: Ştii că sărmanul Vaudry stă cam râa. Pentr u acesta s’a dus la ţară. Langon e de vânzare. Dacă cum-va ’ţt va plăcea moşia şi castelul nu scăpa ocasiunea .Ai cu ce’l cumpăra. Apoi adaogă : Dacă te vei căsători, — ceeâ-ce cred că vei face cât mai curând, vom fi vecini, pentru că Scaer voiesce să ’l opresc pentru mine. După cum ve visita mea nu e misteriosă ; am venit să văd casa... pe proprieta/. In acele momente barâna era încân-tâtâre ; viâe şi plină de spirit. Ochii ei albaştri aruncaa fiacări, care ar fi topit munţi de ghâţă. Cu tâte acestea ducele era îngrijat. Fără voie, ducele netâzea mâna ba-ronei. * ' • ' I...I , i f i ' 1 / T>1 d* t Acestă tăcere din partea ducelui intrigă pe barona. Ea zări dosarul ce notarul îl tţ-jmesese ducelui. — Ce sunt aceste hârtii? întrebă barâna pe amantul ei. ■ ~ Uite-te şi' vezi." — ’Ml dai voie ? — Am eft secrete pentru d-ta ? — Ce spui ? (lise ea. Vorbind, barona resfoi acel dosar. — Situaţia în care te afli e gr ea, fiise ea. Ştieai ceva despre acesta mai de mult ? i— Nu, abia atji diiiiineţă am aflat: Ducele minţea. — Din causa asta eşti aşffi de posomorit ? __ t)a. Fxu ! — Ai dreptate atunci.- încetul cu încetul ducele ’şl veni în fire. Ce ’i păsa lu\ de situaţia în care âe afla ? N’avea el un mijloc de scăpare ? Barâna, pe lângă miliânele ei, îl mai kducea şi tinereţea!... Ce ’i mai lipsea lui ? —> Luiso dragă, (}ise ducele, ai venit tocmai în momentul când am nevoie ca cine-va să mă încurajeze. ’Ţi mărturisesc acâsta. Voeştl să ’ţi spun totul. Voeştl să fii sinceră cu mine ? Ascultă, ’ţi mărturisesc totul. .— Vorbeşte. u (Va urma) mu rjînr js ’i .. • • y. “ .!U|t i • <| fj .?»'<■« www.dacoromanica.ro TELEGRAFUL — 18 FEBRUARIE 1888 nepel în timp de doul ani, iar parte aa fost penţru prohibirea importului cânepei pentru ca ast-fel sâ se p6tă întinde cultura cânepei la noi în ţâră. Aceste păreri vor fi supuse consiliului de miniştrii care va decide. După informaţiele ce avem, de la înfiinţarea în ţară a fabricelor de frînghil şi sfori, importarea frînghielor şi sforilor din străinătate a fost aprope nulă. C AFFAREL-M A1CAN Credem nomerit a retipări aci un articol apărut în ilarul oposiţiunel La Libert6, sub acest titlu. Sfatul pe care ’l dă (barul în cestiune este bun, dâr fi-va el luat în consideraţie de confraţii seî ? învederat că nu, căci presa oposiţiunel’şi a făcut o armă din ruşindsa afacere a fraţilor Maican, ea aplaudă împreună cu străinii stropind cu noroi gloridsa armată română : La Paris, afacerea Wilson ’şl urmâză cursul său, şi peste ââte-va /* 104% 858/4 gelos— 76— 38— 28— 1016 90 230 38 64 17 00 17 00 202— 126— 101— 215— J"»n os h ■ bi .f fefjqs la jo'iaA î.o ’/w.*/ oft.: ' i tuj‘i•■*>. •’O-'iaq, js e ua io.., /s psjjVŢ.niroI 92 7, «Oi/ 883/, 73% 210— 888/, 104-85-95— 1021/* 75 Vv 35— 24 1010 85 225 35 60 16 50 16 50 200— 124— 100— 205— ° j (vt '*>J BÂZAB DE EN81ITEEA Mn‘> "P- l . Subsemnatul, am onlîre a anunţa pe Onor. clientela mea atât din capitală cât şi din provincie, că cn oca-siunea tarifului autonom, am deschis aci în ţcră 0 MAR i FABRIC? II {RAWiK I'IO ■ 11 -b t,J PENTRU BAEIJ.A.TI Şl BAET1 în care confecţionez haine, după Ultimele Jurnale, din stofele cele mai bune ale Europei. Asemenea mal patern efectua şi orice''Comande, in timp de 24 ore de dsre-ce posedăm un mare deposifc de stofe fine din cele mai renumite fabrici. Sper c8 Onor. Pubiio pi clientela mea, mă va onor» cu visitele J3H «I .1 ' <■ lave 1 marwrum.rn m Moşă diplomată din Strei iul tute IU fi ' ■ . sCl .jJ. k®» m» ocietate Generala de Asigurare ia Bucuresci ;| Aprobată prin decret regal No. 225, din 26 Ianuarie 1885. CAPITAL SOCIAL 6,00.0,000 LEI Prima emisiune 3,000,000 lei deplini versaţi 15,000 aetiun! de lei noul 200 fie-care, din care 1,000,000 lei specialmente afectaţi ca fond la garanţie pentru ramura asigurărilor asupra vieţel Itcserva de premii şi fond reservn 850,0001. ÎS A. rp 8 O ZS V i , A î 1. In contra daunelor de Incendii!. —11. Contra da w neloi de Grindină (piatră). — III Contra daunelor de Transport precum şi Valori. — IV. Centra Spargere! geamurilor, oglindilor, etc. — V. Face.asigurare asupra vieţel. a), Capitaluri 11 xo in caâ de deces Cu participare de 70 la su’ă din beneficiu în combina-ţiunile următore: asigurări asupra vieţel uneia seu a două persoiie, asigurări temporale, asigurări mixte cu capital dublu, b). Capitaluri în cas de vicţrt Gombinaţiunile următore: Âsociaţinnî mutuale de supra-vieţuire. Asociaţiunl în grupuri de 12 ani pentru copil de la 2 ani jum, pană la 9 ani inclusiv. — Contra asigurări capitalur fixe pentru Dote, fără contra asigurări şi rente viagere în diferite combinatiunl. Până la finele anului 1885, NAŢIONALA a realisat în diferitele ramuri de asigurări ca premii aproximative 10.500.000 1, n, si a plătit ca despăgubiri aproximativ 7.500.000 1. n. - , DIRECŢIUNEA GENERALA \ .t, Ti n mi vi V O I fi. u I___________________ Strada Domnei, No. 12. Hârtie Maculatură ds vâmjare ia„TelagrafuP ®iK^ss!âEBS33asssiaaa^. RESTAURANT ELECTRIC CI STRADA SF.NICOLAE DIN ŞELARI, VîS-A-VIS do BISERICA (IN PALATUL SOCIETAŢEI NAŢIONALE DE ASIGURARE). Sub-semnatul am onore a aduce la cunoscinţa Onor. Public că la RESTAURANTUL „ELECTRIC66 deschis încă de la 8 Noembre 1887, se găseşte mâncări gustose şi alese, eu preţurile cele mat moderate, şi ca să ’şi facă cine-va ideie despre, eftinătatea fabulosă a mâncărilor, notăm aci mai jos preţurile : BUCĂTĂRIE FRANCESĂ SI ORIENTALĂ Vinuri Indigene din Podgoriele eele m«ai Heniuniţe ■vr Cu preţuri cât se pote de moderate : î^ervieiu}. tpix lasă nimic de ciont. €ru deosebită stimă, ANTON UROSEVICI. a DE ÎNCHIRIAT 1 * ; ‘ mir. • —1 uii ■ Casă ocire eu done etage din Strada Sfinţii-Apostoli No. 42, a pro ţie de ciieurî, curtea forte spaţidsăa Doritorii se se adreseze : Calea Victoriei No. 74. rSILTSi Sptţiai. B@ale k femei fi Sypbiiis S’A MUTAT i mABA mnrwA, wo. 4. vis-de Biserica Caimata Consultaţîuni in toate silele i Prima Fabrică Română de ţ CAEEA de smochina Wv i 8.1 c,i- ■H ' < Ui fi.) d i dendu-ae în cartfiue elegante a */g kilogram neto ca preţul le; 2 kilograuiul atât in i A |Ji‘ primele magazine de coloniale, cât şi în sucursalele ndstre iS |r 1 v Representanţa ndstră pentru Provincii am încredinţat-o casei :îi GhXJSX^.'ST SIHTZ) str* Ciaiol I elo. «0 Buenrescî. Cu stimă, ÂLGIS MULLER, HI IFurnisoriî Curţii Regale şi posesori „Primei fabrice ăyfll > Române de Cafea de smochina*1. 'dT1’ njq’ii- ni )■ M Bucureşti, 60.—Strada Giivol.tfffiO, Bucureşti ■ * -----— 9‘) /■ , ! s» J I* Peatrn a.mulţjum'w pe onor clientelă,, tain aiiaS: TîUFOi-lutzerka sypERfirc f ! RTu)‘i Verifioat şi plumbuit de biuroul Statului, răsărirea e garantată cu 95 °/o. — Iarbă de grădină, din cea mal buna calitate. — Precum .şi tbte oele-l’alt'e sentinţe adică legume, flori şi de pădure, numa< din cele de primul rang. — GataMge .SC trimit tllipă: cerere franco. Asemenea se găseşte şi tot felul de sSmtnţă pentru ori ce fel de pştşerî, num şl recolta di a urmă. ' r ••• .'î r f ,1a • h Otelt a.'lflf'.. •*c,l Utfcu 'A~r. 1, •Ib .oTV Tipograf: fiar.\|lv ‘ Rliţ!a-fa Blănarî, No. 20. ■num &1 i, nw* Sfiit K^b U: -I alb îw, ;t J V/î'a ra ,.ifi ................"ubpV * uucii.i. , ■ >*i];miî.) /ii âm U ni > . diiiifiis jj. | a n 11 „ . . 3 Iei b r r 1 , ..fi, Pentru Inserţii şi reclame, Redacţia nu e responsabilă. Epistole nefrancate se refusă articole nepublicate se ard. Iu Streiniitate a se adresa: Francia Havas, Laffitto & C-nie, place de la Bourse, Paris. Englitera, Eugene Micoud,81 FleetStreet, E C , London. Austria, Haasenstein et Vogler, Wien Rudolf Mosse Zeilerstaette, 2, Wien. Ungaria, D. Monta Wiest, în Buda-Pest Servitenplatz. Abonamentele se plătesc înainte Redar.ţiunea, Strada Blilnarl, No 20. DIRECTOR POLITIC : I. C. FUNDESCU Administraţiunea, Strada Blănari, No. 20 Rugăm pe d-nii abonaţi cari sunt în urmă cu plăţile să binc-voiască a le achita, dacă nu voiesc să li se suspende trimiterea foii. ADMINISTRAŢIA BUC DRES CI, 18 FEBRUARIE Capitala cetatea fflertăjlior noastre Oposiţiunea nici până acurr nu se p6te consola de înfrângerea ce a suferit în alegerile din Bucurescî ; unul din leaderii oposiţiuneî, acela care, pe timpul când a fost ministru al dreptăţei, a trimis armata ca se măcelărdsoă pe bivolarii din Giurgiu, care dădea ordinele cele mai arbitrare prefecţilor pe timpul când cetăţenii ’şî exercitau dreptul sfînt de suveranitate, într’o întrunire recentă a avut curagiul trist de a se plânge auditoriului şeii, că capitala ţereî ’şî a pierdut caracterul ei independent, că alegătorii, lăsaţi în voia întem-plărei, aii rămas supuşi agenţilor administrativi cari le aii dictat voinţa lor. După leaderul oposiţiuneî, acelaşi lucru aii scris t<5te foile oposiţiuneî. Nici una n’a rămas fără a arunca o piatră în capitală, fără a ne batjocori şi a ne ocărî, pentru că am fost tari de caracter şi consecinţî în principiele nostre liberale. Ei bine, datoria ndstră este de a răspunde celor cari se înedreă a bîrfi capitala ţereî, cari caută a înşela provinciele asupra atitudine! ndstre faţă cu afacerile statului. Capitala, cu unanimitate aprdpe, s’a rostit pentru liberali şi în contra conservatorilor ; Capitala ţăreî a declarat sus şi tare că nu vrea cu nici uu preţ venirea la putere a <5menilor siniştri, cari au ţinut ţara sub jugul unei robii ruşindse şi al unei umilinţe fără sdmăn ; Capitala ţăreî, a 6stă cetate unde se păstrăză cu mândrie trofeele vrăjmaşilor, a-duse de vitejii noştri din Plevna, Rahova, Gr ivit a, a dat deplina sa încredere dmenilor cari aii ridicat România în slava cerului, sfărâmând lanţurile robiei civice şi politice şi înălţând-o din pulberea vasalităţei la rândul de regat. Spontaneitatea cu care aii votat bucurescenii pentr i candidaţii partidei liberale, arată inamicilor libertăţilor ndstre politice că Bucuresciul a rămas credincios menirei sale istorice. De aci, în timpurile triste ale istoriei ndstre naţionale, a pornit tot-d’a-una mişcarea de resvrătire în contra inichităţilor de tot soiul ce au năpăstuit ţara, de aci s’a ridicat stindardul desrobirei ndstre politice şi sociale; aci, în zidurile Capitalei, s’aii luptat martirii noştri, de aci a vorbit ţereî slugerul Tudor Vladi-mirescu. Nici un oraş din ţară n’a suferit atâta cât a suferit Bucureştii de impilătoril străini şi pământeni, nici un oraş din ţară n’a sângerat aşa mult pentru mântuirea neamului nostru ; şi tocmai pentru că fruntea capitalei e împodobită cu cununa de spini a martirilor, tocmai pentru că nimeni nu ştie mal bine câte sacrificii am făcut pentru a ajunge a-colo unde suntem, tocmai pentru a-câsta capitala a respins pe candidaţii oposiţiuneî şi a votat pentru candidaţii partidei liberale. Ucigaşul bivolarilor a (Jis la întrunirea recentă de la Orfeii, cum că lupta între guvern şi oposiţie nu e o luptă între două sisteme politice opuse, nu e o luptă de principii, fie din domeniul politic fie din domeniul economic, ci e o luptă de persdne. Capitala ţăreî a răspuns omului sinistru de la 1875 că spune neadevăr. Contrariu celor dise de el, lupta care esistă între noi şi inamici noştri este o luptă pentru idei, pentru principii, pentru interesele generale ale ţerei şi nu pentru persoane. Ce ne pasă noă dacă general Flo-rescu a furat sau nu, ce ne pasă noă dacă fraţii Maican aii fost mituiţi sau nu! Justiţia ţereî se va pronunţa în ceea-ce priveşte pe cel din urmă, iar, de 6re-ce e prescrip-ţiune legală pentru cel dintâi, apoi... Dumnedeii să’l ierte. Dâr dâcă nu ne pasă de o mână de omeni corupţi seu slabi de caracter, dâcănu ne preocupăm mult de nişte cestiuni de o ordine secundară, apoi îngrijiţi suntem, noi ceştia din capitală, pentru interesele generale ale ţărei, căci suntem strâns legaţi de aceste interese, căci, capitala ţereî, are menirea a represinta interesele cele mai vitale ale statului întreg. Iată pentru ce, noi bucureştenii, avem pururea ochii ţintiţi la hotarele ţăreî, privind cu atenţiune la t<5te mişcările ce se fac dincolo de aceste hotare ; iată pentru ce, noi bucureştenii, suntem precum am fost tot-d’a-una santinela credincidsă a libertăţilor nostre politice, asupra cărora nici o dată nu vom permite să se puie mâna sacrilege a unor trădători. Şi când dicem trădători, apoi nu înţelegem că pentru a trăda o ţâră trebueşte neapărat să’ţî vin^î consciinţa străinilor, căci pentru a fi un trădător este destul să devii sperjur pactului nostru fundamental, se trădezi libertăţile ndstre politice. Şi ce sunt d-niî Al. Lahovary, Las-car Gatargi, general Florescu, dacă nu trădători ? Ce sunt aceşti leaderl ai reacţiu-neî ndstre pământene, dacă nu sperjuri faţă cu pactul nostru fundamental, pe care în viaţa lor politică întrâgă ’l-au nesocotit ş ’l-aii batjocorit ? Cum vor dar aceşti omeni ca pe ei capitala, de care se plâng aşa de amar, să nu’î respingă cu indignare? Gap itala ţerei a fost şi remâne cetatea libertăţilor nostre politice. TELEGRAME (Serviciul particular al Telegrafului) Berlin, 29 Februarie. Politische Correspondenz scrie : De o alăturare a României la alianţa austro-gennanâ n’a fost nici când vorbă. România s’a declarat gata a sprijini intenţiile paclnice ale alianţei, sub condiţia, că dintr’asta nu s’ar nasce nici un desavan-tagiu pentru neutralitatea ţării şi inviolabilitatea graniţelor sale. Neutralitatea României nu pâte şi nici nu se va în-torce nici odată în contra Austro-Ungariei saQ a Rusiei. Viena. 29 Februarie. Negoţierile începute între puteri privi-târe la propunerile Rusiei în privinţa chestiune! bulgare nu s’aă terminat încă. Viena, 29 Februarie Sciri private din Londra atribuesc o mare importanţă călătoriei contelui Her-bert de Bismarck. ________ un Burghelea, care se iscălesce Gh. de la Munte, a făcut şi un plan a-râtând modul cum s’ar fi făcut alegerile; planul era fârte ingenios şi publicat cu atâta pompă în Lupta. Noi ’i am fi dat credâmânt acestui domnişor dacă fatalitatea n’ar fi făcut să fim faţă şi să vedem că cu totul alt-fel s’aă petrecut lucrurile. Mal întâia d-sa face o dare de semâ asupra persânelor* ce afi ales pe d. Cor-tazi şi I. Pilat, ca deputaţi al colegiului I-ia. Şi al II-lea face un plan, ca şi cum Dorohoiul ar fi fost o fortâreţâce trebue luată cu asalt. D-sa a uitat se vede că nu era vorba de vre un resbel, ci pur şi simplu de alegeri pentru comună. Asupra primului punct avem mai mult de vorbit. Domnişorul nostru, înscriind pe cele 55 persâne alegători al colegiului l-ia ce şl-aQ dat votul pentru candidaţii partidului naţional-liberal, nu se sfieşte cu multă neruşinare a arunca în spinarea fie-câ-ruia câte o înjurătură, uitând că la colegiul I-ia nu votăzâ de cât âmeni cu stare, proprietari mari, ce sunt cu totul independenţi de administraţie: mult ttebue să fi mal alergat şi răă l’au mal păcălit cel-ee i-aă dat asţ-fel de informaţiuni. Cine nu cunâşts âre nu numai din Do-rohol, ei din tâtă ţara, familia Gherghe-leştilor, Dimitrilor, ş. m. ca cele mal o-norabile şi respectate familii din Do-r oho iă ? îmi aduc aminte şi nu nie pot opri a rîde, când vorbeşte de d-nu Nicolai St. Georges suprefect de Herţa. Ast-fel între altele după ce-1 face chelner i i 11 uji‘ 1 -11 FOIŢA JARULUI «TELEGRAFUL, (25) ■i • i a UN AMOR MISTERIO DE C. MEROUVfEjL Castel de vânzare — Până în noptea de 26 Februarie, năpte care nu se mal şterge din mintea mea, am trăit ca un adevărat fecior de bani gata... am despreţuit, am mânjit totul, virtute, onăre... ’Mî bateam joc de onărea femeilor şi fetelor, cheltuind bani ca un nebun, neştiind că o dată voi fi silit sa vând titlul meă de duce unei femei ordinare... Acuma sunt ruinat cu desăvârşire.. Nu mal am pentru- ce trăi. picând aceste ducele deschise cutia biuroulul. In fundul cutiei strălucea ţeava unui revolver. Ducele arâtâ revolverul barone!. — Acesta e cea din urmă speranţă a mea, reluă el. De multe ori m’am în-tr bat, dacă ruinat, desonorat nu e mal bine sâ ’mi sbor creerii de cât să duc o viaţă plină de miseril. Nu ştiu de ce nu ’ml-am pus în executare planul, nu e mare treabă. E vorba de o minută. Acea minută n’am găsit-o până acuma. Cred că numai amintindu’mi de tine mal trâesc încă. Câte odată ml venea sa te urăsc, veqlându-te însă nu pot de cât sâ se iubesc. Barona se uita cu grozâ la el. — Mâ înfricoşezi, ea. Bărbaţii cari se pretind a fi stăpânii noştri sunt mal slabi ca noi... Nu pricep, eum d-ta, ducele de Vaudry, urmaşul acelor vechi luptători, pentru cari viaţa altora nu valora nimica, al decăzut aşa de jos. Nu înţeleg ce însemnă acest dispreţ de sine însuşi, ce însemnezâ aceste încercări de a renunţa la o viaţă invidiată de mulţi? Ce însemnâzâ acâstă schimbare, scumpul meă ? Eu nu sunt de cât o femee, însă şi eă am asemenea idei ! Înţeleg ca un om ruinat sâ se sinucidă, dar d-ta! Eu nu mâ tem de cât de douâ lucruri: de misene, a.ceea miserie scârbosâ, care ’ţî face viaţa de nesuferit..., care ucide pe atâţia nenorociţi, şi de trădarea amantului meu, a omului pe care ’l am ales ca se petrec viaţa cu el, pe care ’l iubesc şi voesc sâ fie al meă ! Nu înţeleg de ce eşti aşa trist d-le duce. Eşti tener, viguros, ai experienţa lucrurilor..,, al pe lângă tote acestea o femee care va fi invidiată de multe..., o femee care vine la d-ta şi ’tl «Jice : — Ia-mâ, sunt averea ta..., fericirea ta !... ’Ţl voin da tot ce vei dori ! Tot ce un om ambiţios doiesCe vei avea ! Şi te mal plângi d-le duce de această viaţă ! ’Mi arăţi revolverul cu care vo-eştl se ’tl curmi cjilele ! Aşi ! lasâ-me în pace... ’Ţi închipui că te voiu crede că voescl se scil ce e pe cea l’altă lume ? cănd în acâstă lume nu ţi se oferă de cât plăceri ?... Eu n’am nici o remuşcare.... Nu ’ml pare reu de nimica.., Nu doresc de loc se mor !... Nu ! ’Ţl spun drept... Asculta ce ’ţl spun eă... Lasă acele idei triste ; fă ce Ţi voiu spnne eă... pentru că văd că eă sunt mal curajosă dintre noi duol. Vel vedea cât de fericiţi vom trăi!... Nu e aşa ? Ce «JicI ? Tebue se dam dreptatea celui ce o are. Barona nu era o femeă ordinară, nu era ca femeile ce le vâcjuse ducele. Vedend-o erai silit să te plec! înaintea densii. Ea vorbea cu căldură, mădrine, cu o ironie măreţă, care îl dădea aer de regina. Puţine regine, — afară de cele de pe scenele teatrelor, erau aşa de fru-mOse ca ea, ' • ' R 1 *1 * I Ducele se simţea învins, stăpânit de acea femee. El îl întinse mâna qlieend : — Eşti încântâtore scumpa mea. Te admir. Vel fi o ducesă curaj puţine aă fost până acuma. — Fie, însă cu o condiţiune. — Anume care ? — De adl eu iau direcţia afacerilor. — Cu plăcere! — Nu vei lua nici o hotârîre fără sâ te sfâtueştî mal întâi cu mine. — Primesc şi acâstă propunere. Sărutând alba mână a amantei Iul a- — Ce consilier bun voiu avea în afacerile mele ! — Se începem a lucra. Ia şi scrie. — Ce se scriu ? Ia condeiul, îţi voiu spune eti. — L’am luat. — Scrie: ‘Domnule, ’ml vel face un mare serviciu, vinejând tăie lucrurile mele, afară de castelul Langon pe care ’l păstrez pentru mine. Am un cumpărător cu care pot se mă înţeleg forte uşor. Primiţi, etc».—Serie şi adresa. — S’a sfîrşit? — Da! — Vra sâ » » • 5°/0 , , do Iaşi Impr. ou prime Bucur. 201. b. Los. Crucea Roşie Italiane. Acţ. Bancel Naţ. Rom. 500 1 Soc. Rom. Gonstr. 500 1. . Şoc. Dacia-Rom. 200 1. . . Soc. Gr. Roşie Austriacă. . 36/o Los. Imp. Sârbesc . . DIVERSE Aur contra Argint. . . . » , Bilete de bancă Florin Wal. Austr. . . Mărci Germane... Bancnote francese. . . .! Ruble de hărtie..........I Cn mp. 92>/ 90— 883/ 78V, 210— 887. 104— 85-95 102— 75— 35— 24 1010 85 225 35 60 16 80 16 80 200— 124 100— 200— Vând. 0R1/. 91 -89>/a 74'/. 215— 89'/* I04y, 853/ 4 96— 103— 76-38— 28— 1016 90 230 38 63 17 20 17 20 202— 126— 101— 210— TEnn^ii;:::rr Ml farmacia QHR. ALESSANDRIU română % SINGURI"!. Dintre t(5te preparatele de gudron care a obţinut o • reputaţie netăgăduiţi în faţa d-lor doctori şi clienţii ce S aă constatat foldse surprindătbre e GUDRONUL ALESSANDRIU care se întrebuinţezi cu succes contra durerel (Je piept, tusei provenită în urma guturaiului, iritaţiunl ale peptulul. I astmu, catar al băşicel udului.—Lipsei de poftă de mân-l care, etc.—Cu o lingură din acest Gudron pus într’ol litră de apă formezi ape de Păcură, care se pdte da cu j mult succes la copil contra bolelor mal sus indicate. Pentru adulţi se iea o lingură de Gudron în apă : charată safl lapte dulce 2—3 ori pe di. 2 lei fi. sm Emplasture gudronat dls Pauvre Hommo (Alessaudriu).—Contra durerilor Reumatismale, a încheieturilor, mijlocului, durerilor de piept, spate şi alte junghiuri, 1 leii ruloul. Pastile Gnm6se-Codeln-Tolu (Alessaudriu).— Superioritatea acestor medicamente în maladicle de piept este recunoscută de t<5te celebrităţile medicale. Aceste pastile în urma esaminăril ce li s’afi făcut s’afl aprobat de onor. consilia medical superior, 1 leu 50 bitul cutia. -A. "V X S Preparaţiunea acestui vin, care pentru mine a devenit j un cult e adesea denaturat de unii colegi cari găsesc de j cuviinţă a debita alte preparaţiunl în locul acestui vin, de aceia atrag atenţiunea onor. public a nu primi de cât j flaedne originale VINUL COPIILOR PREPARAT DE CHR. ALESSANDRIU Farmacistul Curţii Regale Etatea cea fragedă a copiilor 'I face a se îmbolnăvi I uşor; pentru a preîntâmpina maladiile se recomandă acest] vin tuturor copiilor de la etatea de 6 luni în sus; tinerelor fete le ajută la buna desvoltare a corpului, întă- j reşce dsele şi dă putere muşchilor.-—Modul întrebuinţării; a | se vedea instrucţiunea ce însoţesce fie ce sticlă. Preţul 3 lei. [ 1: Capsule elastice cu ulei de Ricina (Alassan- j driu).—O dosă, cutia a 4 capsule I leu, a 6 capsule i ■ leu şi 25 bani, a 8 capsule I leu şi 50 bani. Sinapismul Alessaudriu, muştar In foi. — Acestâ preparaţiune esperimentată de autorităţile ndstre medicale şi profesori la facultate a constatat că fiind su periore tuturor celor-l-alte preparaţiunl streine şi chiar celui de Rigollot. Cutia 1 lefi Şo bani. ^R-E% /V / Vindecă \ \ gZ / 8 din 10 ne- \ ^ qJ / uraigiiie şi mi- j j” \grenele cele mai I ” 4^ .\ impoueră- /.# Capsule oleo-balsamlce-santaline (Ales-saildriu).—Remediu sigur contra maladiilor secrete (scursdre, sculament) la bărbaţi, fie în stare prds-pătă, safl orl-cât de Învechită, se vindecă prin întrebuinţarea unelculijce conţine 100 capsule, combinate ast-fel pentru un tratament de vindecare complectă.— Modul Întrebuinţării şi dieta prescrisă a se vedea instrucţiunea ce însoţesce fie-care cutie. —Preţul unei cutii 6 lei. A se observa pe capacul cutiei semnătura, coldre roşie, şi a nu v5 debita alte capsule de a cărora eficacitate nu se garantezi. Se trămite contra mandat postai în orl-ce localitate. DE V1NDARE Lii. PRINCIPALELE FARMACII DIN TERA. In localităţile unde nu ae găsesc aceste preparate cererile să ae facă la Farmacia Româna Bucuresci m fl contra mandat postai espediez in orl-ce localitate. calea victoriei 77, BUCURESCI, (cism£ua roşie) CC^€C€C€C€L€lXCCC€€^^^C^€€€C^'€CCG^CCOX^^^C€CCCCCC€< O î- rt 0 K 4 0 < p ____ I NAŢIONALA Societate Generala fie Asigurare In Bucureşti Capital de acţiuni 3 milidne lei aur d-plin versate Aducem la cunoştinţa publică, câ am transferat biurourUe ndstre în palatul societ&ţel din strada ţ)dm-nei No. 12. Direcţiunea generală. 33585756 25853390 5223819 17403547 12854610 11974117 1994031 153975 2636097 144884 87313 24165778 13406822 8302115 157786254 12000000 2004183 167322 101308420 2908154 207425 24165778 13670490 1354482 157786254 ACTIV G»sat^.one^ ' * .................. a(Bilete ipotecare ...... Efecte predate la Casă spre încasare. Portofoliu, român şi străin ..... împrumutul garantat cu efecte publice. Fonduri pabiice .... .... Efectele fondului de reeervă - » * » amortizarea Imobilelor Imobili . ......................... Hobiliar şi Machine de imprimat Gheltuell da administraţiune . . < Deposite libere..................... Gorapturî ourinţî.................... „ de valori ..... s PASIVU Capital Fond de reservă...................... „ ainorti3area Imobilului, , Bilete de bancă în circulaţiune , Profituri si perderî . ... Dobândi şi beneficie diverse , , , Deposite de retras , . , , , i OompturI curinţi ....... » da valori ...... 1887 6 Februarie 13 332650621 333251721 25709130! 25709430 5447930 5287189 17809011 17797261 11144855 12875675 11999912 2575053 2575053 196998 196998 3146857 3148078 127644 127644 55634 65151 31351317 30463117 23148647 23062847 9501470 10447015 175479520 177080542 12000000 12000000 2580078 2580078 229114 229114 99916410 99309520 2942815 2942815 187498 242853 31351317 30463J17 24789851 27447328 1482437 1865707 175479520 177080542 «ss* Tipografia Ziarului €TELEGRAPHUL, Strada Blânarl, No. 20. www.dacoromanica.ro ANUL XIX No. 4688 IN BUCURESC1 SI DISTRICTE 10 BANI NUMfiRUL SÂMBĂTĂ, 20 FEBRUARIE 1888 ABONAMENTE: Pentru Capitulă: Pentru un au .... „ ş£se lunii .... „ trei luni .... Pentru Districte: Peutru un,an „ ş4so luni .... „ trol luni .... Pentru Strolnritute: P«nbi'U un an . . .In aur tel 40 a >»»4 • • a a 20 „ trei rum. . . „ * -1-1 Abonamentele se fac la 1 fi 45 ale fip cărei luni. UNNUMER VEGJ.RU 25 BAN] Abonamentele se plătesc înainte Redacţiunea, Strada Blănării, No. 20, Lei 24 a 12 a 7 Leit 30 a 15 a 8 ANUNCIUM SI RECLAME Anunciurl pe pag. IV linia 25 bani. Reclame „ „ III v . t leU a n ii 11 * ■ ■ 3 l©t a na 1 a • • 5 M Pentru Inserţii ţi reclame, Redacţia nu e responsabila. Epistole nefraucate se. refusi articole nepublicate se ard. In Sfroinfttute a se udreşa : Franna Havan, Laffitte 4 0-nîc, place de la lîourse, Paris. Engl itera, Engine. M icoud\ 81 P)f>el Sf.rtfp} j E. C., London. Austria, liaasenatein et Vpgler, "VVien Rndoll' ilosse Zerlerstaotte, â, WidiA Ungaria, O. Morit« Wiest, în BudavPest Servitenplatr. ______ Abonamentele se plătesc înainte DIRECTOR POLITIC : I. C. FUNDESCU Rugit,sn pe d-iiiî abonaţi cari sunt In urmă ni pitiţi! eM biise-yoiascil a Ie achita, dneil ms voiesc să Ii se suspende trimiterea foii. ADMINISTRAŢIA BUCURESCI, 19 FEBRUARIE Ce îndresnâlă! ,.. D. Lascar Catargi a vorbit... Deja acest fapt e d’ajuns ca să umple de surprindere pe orî-cine. D. Lascar Catargi, representantul acelui regim de urgie care cât a durat nu ceda întru nimic regimului patriar-chal, incarnaţiunea acelui regim care a revoltat până la esasperare con-sciinţa naţiunii, să indrăsndscă a mai vorbi de la tribuna acestei naţiuni! O asemene îndrăsnâlă trebue să ui-mdkcă pe orî-cine. Dar surprinderea trece ori-ce margini când se va sci în r*e chip a vorbit fostul premier. Dupe d. Catargi, tot ce s’a spus despre regimul conservator e calomnie; nu s’aii făcut ingerinţe, nu s’au schilodit dmeni, nu s’au sechestrat cetăţeni, nu s’au risipit banii statului ; regimul conservator a fost cel mai constituţional, cel mai blând regim ; sub oblăduirea boierilor, ţera era fericită, mai fericită de cât tot-d’a-una... Era fericită România sub d. Ca-targiu, căci era vasala Turciei, căreia îi plătea tribut, şi se supunea la t<5te capriciile statelor vecine. Adi e nenorocită, pentru că e neatârnată, pentru că e un regat respectat de tdtă lumea, pentru că trateză cu vecinii ca egal, iar nu ca slugă plecată. Si pe când îşi bate ast-fel joc de opinia publică, tăgăduind cu sfrun-tare nelegiuirile şi infamiile săvârşite de el şi ai săi, fostul prim-mi-nistru are nomai .audita cutezanţă să afirme că astă-di ţara merge rău, că naţiunea na făcut în douăsprezece ani nici un progres. România ora prosperă şi fericită când era d. Calarguţ la putere, iar adi e ruinată şi nenorocită ! Era fericită România subt regimul conservator, când avea numai 60 mii soldaţi rău echipaţi ; şi e nenorocită ari vinţâ; 3) Pentru câ sumele ce casa de depu-v nerl are astă-zl împrumutate asupra, acţiunilor Bâncel Naţionale, sunt de dei 1.972.500, iar nu de lei 80.000,000, preţ cum pretinde zisul ziar. Dc alt-fel este cunoscut câ acţiunile Băncel Naţionale fiind în număr de 24.000, din cari 8000» ale Statului, nu puteati nici *o data să servâscă ca garanţie la împrumuturi în valore de 80,000,000 lei. Ministerul dă dar cea maî formală desminţire afirmărilor din ziarul Lupta No. 473, repetate şi prin No. 475. Arestarea d-luî G. Panu I). G. Panu a fost arestat în temeiul ordinelor judecătorescl, pe baza unul mandat judecătoresc liberat în esecutarea ho-târîreî definitive, care condamnă pe d. G. Panu la 2 ani închisore şi care rămăsese definitivă mult înainte, nu de a-legerea d-sale, dar chiar de a se şti dacă Camera are să fie disolvatâ şi are a se face apel la alegători; mandat liberat de puterea judecâtârâscâ încă dupe atunci şi care nu se putea esecuta, pentru cuvântul fârte simplu câ d. G. Panu a credut de cuviinţă să trâcă frontiera şi să se pună la adăpost. Ministrul de justiţie nu p6te da mandat de arestare; el nu pote nici să ordone neesecutarea unei hotârîrl condam-natore în curs de esecuţiune, de ore-ce nu pote suspenda un act investit cu autoritatea lucrului judecat şi menit să se esecute. Fâcându-se acâstă arestare, nu s’a violat Constituţia; nici nu s’a atentat la i-munitatea parlamentară, lucru ce a susţinut d. Fleva. Caşul d-lul Panu nu se potrivesce cu caşul urmăririlor de la Galaţi, despre care a vorbit d. Fleva, în care nimeni nu era arestat şi era vorba numai de a se sci dacă urmărirea trebuia să continue în cursul el în timpul sesiunel. De asemenea n’are analogie cu caşul d-lul Panu, nici caşul lui Roche fort. Chiar dacă s’ar da cea mal largă inter-pretaţiune cum câ imunitatea constituţională se aplică nu numai la arestarea preventiva ci trebue să fie întinsă şi la condamuaţiunl judecătoreşti remase definitive înainte de alegerea deputatului, ceea-ce nu s’a întâmplat în nici o parte din lume, totuşi nu se pote refusa de a nu reconoşte că caşul de flagrant delict este acceptat de înseşi disposiţiele Constituţiuneî, care prevede câ arestarea se pote face fârâ autorisare, în caşuri de vină veghiatâ. Constituţia prevede acesta, atunci când mandatul este dat în temeiul unei sentinţe condemnâtore definitive şi care trebue sâ se esecute. Dacă Constituţia prevede dreptul de a se aresta un deputat în timpul sesiunel, fără autorisare, în caşuri de vină veghi-ată, pentru un delict care nu este constatat şi în care pote sfi râmână încă îndoială în ceea-ce priveşte culpabilitatea prevenitului, căci încâ nu se ştie dacă va urma o sentinţă condemnâtore, apoi de ce oposiţiunea vine adi şi ridică un principia câ râQ s a esecutat o sentinţă condemnâtore definitivă? Aşa dar nimic nu putem dice în contra arestare!, şi nu pledăm de cât pentru graciare. Opinia nâstră este, că Regele ar face bine să graţieze cât mal curând pe d. 0. Panu. I • *• L Ui COMUNICAT 1 Ziarul Lupta în No. 473, afirmă câ guvernul ar fi dat ordin casei de depuneri ca. sâ primescâ acţiunile Băncel Naţionale pe valârea de 1000 lei, şi câ casa ar fi acordat împrumuturi pe deposite de a-semenea acţiuni pentru o sumă de lei 80,000.000. Acâstă afirmaţiune este absolut falsă: 1) Pentru că acordarea de împrumuturi de către casa de depuneri asupra acţiunilor Bâncel Naţionale este Încuviinţată j prin legea din 7 Aprilie 1881, publicată • • ’îfj i: n’l Informaţiunî Exterîdre Din Muutenogru.— Miseria poporului Pomana Tarulni. • Se scrie din Cetinge, cu data de 24 Februarie, către Correspondance del'Est, câ principalii demnitari al Muntenegrulul s’a adunat pentru a delibera, sub preşedenţia prinţului Nicolae. Scopul acestei întruniri era de a se examina trista stare economică a principatului şi mijlâcele de a pune capăt de îndată emigraţiunei, care creşte mereu în urma miseriel eâ domneşte în ţarâ. Se asigură că în cele din urmă şâse luni, populaţia din mal multe sate de la munte a scăzut cu mal mult de jumătate ; şi de ore ce din nenorocire isvâ-rele financiare ale guvernului sunt neîu-destulătore pentru a’l permite sâ dea aj utore eficace, acâstă ştire nu e nici cum neve-risimilâ. Prinţul Nicolae, pentru a mal alina suferinţele supuşilor sâî, s’a adresat la buna voinţă a protectorului sââ. Ţarul Rusiei. Ungurii despre prinţul Ferdhmrilî al Bulgariei Se scrie din Budapesta cu dala de 27 Februarie către Correspondance de V Est din Rusia : Faţă cu situaţia actuală nu este fârâ interes de a se sch.ţa în trăsături mari chipul în care se priveşte afacerile Bulgariei în cercurile ce slail îa contact cu guvernul ungar. Se priveşte posiţia prinţului ca fiind aprope consolidată; atitudinea poporului, a şefilor de partid şi a armatei face a se spera ca seriosele sforţări făcute de către prinţul de Coburg pentru a câştiga simpatiile Bulgarilor n’ati rămas infruc-tu6se El prea ia în serios datoriile de suveran pentru ca purtarea sa să nu fi exercitat o adâncă influenţă asupra por pulaţiel. Bulgarii trebue sâ înţelâgâ că domneşte actualmente la palat un spirit cu totul altul de cât pe vremea prinţului Alexandru. Prinţul de Coburg s’a identificat repede în modul cel mal deplin cu noua sa situaţie. El se consacră <)i şi nopte afacerilor Statului şi se arata din ce în ce mai iniţiat la trebuinţele şi dorinţele nouet sale patrii. Se priveşte aci ca verisimil că preparative considerabile se vor face de Rusia pentru a angaja o acţiune energică în contra prinţului. Cu alte cuvinte, Rusia lucrezâ ca să organise^e o revoluţie în Bulgaria. Râscole nu vor lipsi de a se produce, în adevăr, în diferite locuri în .principat. Dar suntem încredinţaţi câ prinţul şi guvernul sân vor fi destul de tari pentru a opune o resistenţă energică şi eficace la t6te tendinţele revoluţionare. Armata mal câ nu se mal arată aşa de şovâitâre şi aşa de puţin sigură ca acum câte-va luni. Sb după ştirile acreditate aci, suntem In drept a crede, câ prinţul pâte compta cu siguranţă pe sprijinul armatei Cât despre sgomoteie ce represintâ pe însuşi Stambuloff şi tovarăşii lui ca fiind gata sâ conspire contra prinţului, nimeni nu le ia în serios. Lumea pe aci e absolut convinsă, din contra, câ interesele tutulor persânele influente'lirâ-ţarâ sunt prea strâns legate cu interesele prinţului Ferdinand, pentru ca vre-una din ele să cugete a conspira. Poporul, din contra, e încâ prea îndărăt din punctul de vedere intelectual pentru a înţelege ceva în subtilităţile politice. El nu www.dacoromamca.ro TELEGRAFUL — 20 FEBRUARIE 1888 suspină de cât după repaus, cl nu cere de cât să trăiască în pace, pentru ca desvoltarea economică a ţârei să potă continua fără turburare. Există fireşte şi în Bulgaria ca pretutindeni nişte nemulţumit! cari aşteptă totul de la o restur-nare. Dar ar fi să exagerăm din cale a-farâ influenţa acestor paraponisiţi dacă am crede că el sunt destul de tari pentru a distruge ordinea de lucruri actuală. Iu faţa tutulor acestor împrejurări se crede că putem aştepta fără cea mal mică grijă resultatul sforţărilor Rusiei. Aceste intrigi nu inspiră frică, de 6re-ce se speră că le vom vedea sdrobindu-se, graţie înţelepciune! politice a prinţului şi a guvernului sâtl. Iarăşi o agitaţiune Boulanger Duminica trecuta s’a pus e .ndidatura generalului Boulanger în tote departamentele, unde s’au făcut alegeri suplimentare. El a primit peste tot ca la 60,000 voturi. Generalul Boulanger a declarat, că n’are nimic a face cu acestâ agitaţiune. Consiliul de miniştrii s’a o-cupat cu acâstă afacere ; dar înainte de a se lua vre-o hotârîre prefecţii au primit ordinul să cerceteze şi să comunice guvernului ceia-ce vor constata. National pune urmâtorele întrebări : E adevărat, că Boulanger, în loc să se ferâscă de manopere electorale le-a fa-vorisat ? că exista o „agenţie Thibaud*, care are sub-agenţl prin departamente ? că el lucrâcjă, pentru Boulanger în înţe-gere cu dânsul ? că guvernul are cheia pentru o scriere cifrată, în care şi acum se fac comunicări între Boulauger şi Thibaud şi că acâstă corespondenţa e forte compromiţătore ? Un noft candidat la tronul Bulgariei. Ziarul parisian Soleil primeşte urmă-tdrea depeşă din Petersburg : Printre personele ce s’ar da de candidaţi posibili la tronul Bulgariei e şi prinţul Dolgoruki, ambasador al Rusiei la Teheran, care pare că are şanse pentru a fi presentat de guvernul din Petersburg. In orl-ce cas, să pare că-el va (i trimis ca comisar rus la Sofia în timpul inte-regnului ce va fi între plecarea prin'ului Ferdinand şi alegerea urmaşului sâţi. Profesorul Kussmaul a dat asupra să-netăţei prinţului imperial un diagnostic forte puţin satisfăcător. Medicii germani din San-Remo, cercetând scuipatul bolnavului, au găsit părticele de materii eaneerose. Scirile date de doctorul Mackenzie se consideră ca neexacte. In sfârşit Radical din Paris publică ur-mătorele depeşi : Starea sănătâţei prinţului s’a agravat. Doctorul Kussmaul, a recunoscut că nu se mal p6te face nimica pentru a împiedeca un sfeşrit fatal. Pers6nele din jurul prinţului imperial sunt consternate. Doctorii an sfătuit pe prinţul imperial sâ plece la Berlin, ca să nu m6ră în străinătate ; femeia lui însă nu voesce se ’l lase se plece. Gu tote acestea un tren stă gata de plecare în ori ce moment. Nu e exact că împăratul Wilhelm ’şi a manifestat dorinţa de a se duce la San-Remo. Cu tote acestea dacă se va duce, regele Humbert îl va întâmpina Ia graniţă.- iM-'a'> V ?. Rftsia şi prinţul Bulgariei5 Times află, că Anglia şi Italia au ce- rut de la guvernul rusesc explicaţiuni noul în privinţa propunerilor în cestiu-nea bulgara, afară de cele cerute de Austro-Ungaria. Rusia a declarat că nimeni n’ar a-probade domn al Bulgarilor pe un prinţ romano-catolic. Acesta însemnâză că, dacă prinţul Ferdinand, părăsind Sofia, ar fi reales, Rusia nu i-ar recunoşte alegerea. -F ăce; Puterile faţă cu chestia bulgară. Faţă cu recenta scrisore din Berlin publicată de Politische Correspondenz, în care se exprimă temerea, că cererea Ru siel ar putea provoca neîncrederea între Germania de o parte, şi Austro-Ungaria, Italia şi Anglia de altă parte, sad că aceste trei puteri din urmă ar putea fi depărtate unele de altele, Die Post află din isvor sigur, că acest din urmă cas nu se p6te întîmpla; ultimele trei puteri se ţin mal ferm acum de cât ori când pe trenul co-munităţel în tratarea afacerilor bulgare, de care posiţia lor de putere este atinsă mult mal imediat, de cât a Germaniei. Ideile economice al* prinţul uf Imperial al Germaniei Figaro face o dare de seină asupra unei cărţi, care a apărut la Strasburg şi care portă titlul următor : Pacea prin u-niunea vamală franco-germană. Acesta carte al cărei autor e d‘.' Del-leusse, fost deputat, are o mulţime de pasage inspirate de prinţul Imperial al Germaniei, într’o întrevedere ce a avut-o autorul cu prinţul acuma doi ani. Iată unul din acele pasage. Crisa economică care hântue Europa e causată din îngrămădirea productelor din India şi America şi d’acea că productele europene se vend cu un preţ f6rte mic în noul continent. Dacă germanii şi francezii ar introduce în Europa un sistem economic şi ar avea o uniune vamală comună, ar sili pe Belgia, Olanda, p6te şi Austria, Spania şi Italia a intra în acâstă uniune vamală europână. S’ar construi un târg mare pentru a satisface acestei combinaţiunî şi s’ar stabili la Francfort biroul vamal care sâ fixeze valorea aproximativă a valorilor sindicate. După Presa, Anglîa şi Italia refuză hotărâtor de a se uni cu planul Rusiei, înainte de a se desemna noul candidat şi de a se sci ce măsuri se vor lua în timpul interegnului. Presa, conchide că demersul Rusiei nu va avea nici un rebultut. Nona Presă <,lice că chiar dacă prinţul s’ar hotărâ să plece pericolele ar fi mari ; păte tocmai acesta,—adaogă jurnalul,—doreşte Rusia. Prin urmare trebue să fim băgători de seină, cu tote manifestările pacifice venite din Petersburg. 1NFORMATIUNI Starea sănâtăţeî prinţului imperial Din San-Remo se telegrafiază (parului Figaro : Nu se scie nimic asupra consultaţiei doctorilor la care a asistat şi doctorul Kussmaul. Se (JLee că doctorii au sfătuit pe prinţ sâ plece imediat la Berlin, asta arată că este temere de o catastrofă apropiată. Medicii germani sunt disperaţi de starea sânâtăţeî prinţului. De a-ltă parte se scrie din Berlin ur-mâtârele jurnalului des Debats. Propunerile Rusiei. — Unirea puterilor.—Presa austriacă. Journal de St.-Petersburg scrie : Nu mai e îndoială că nu e nevoe ca tote puterile să ceră executarea tratatului de Berlin, însă e de dorit ca tote puterile sâ se unească la demersul făcut de Rusia, pentru că o atitudine contraria n’ar putea de cât să prelungiascâ starea nesigură în care se află Bulgaria. Jurnalele din Viena nu cred că nego-ţierile dintre Rusia şi puteri vor ajunge Ia un resultat, dacă Rusia nu expune planul purtâreî în viitor. Fremdenblatt Jice că puterile trebue sâ se gândâscâ bine înainte de a se aventura într’o întreprindere care ar da naştere Ia turburărl în Bulgaria şi ăr compromite pacea Europei. Ijiarul Epoca a publicat o scrisore in-sultâtdre a d-luiT. G. Lecca către d. A. Vidraşcu, Acest diu urmă domn a primit următârea scrisore din partea d-hii general D. Lecca. ■BucurescI, 18 Februario- 1888. Iubite' Vere, „Am citit în (Jiarul Epoca din 18 februarie, un „articol iscălit de nepotul meii I. G. Lecca şi îţi „pretind ca şef al familiei nâstre, sa, nu iei în consideraţie cele conţinute în acest articol, de <5re-„ee ondrea d-talo nu pdte fi atinsă, ort cât de pu-„ţin, de tot ce a scris şi va seri acest tîn6r“ Primeşte, iubite vere, îmbrăţişarea mea frăţdscâ General D. Lecca. u - mii- D. Vidraşcu a trămis din partea sa ur-mătorea scrisdre (Jiarulut Epoca : Regret <1 le redactor că tu acostă, afacere am în-naintea mea o porsdnă căreia pentru consideraţiuni de familie, este de datoria mea a nu’l răspunde. Aştept însă cu nerăbdare ca unul din neruşinaţii sfătuitori al d Ini Lecca să ’şl arate vijrful ureche!, spre a-l da o. leeţiune meritată. Declar tot de odată că în consideraţiunea respectului co datoresc d-lui general Lecca şl persd-nei mele, nu voifi răspunde pe viitor la or şi ce atac îmi va adresa d. I. G. L cca. Primiţi, ve rog1 d-le redactor, asigurarea înaltei mele consideraţiuni. A. Vidraşcu. Comisiunea Senatului însărcinata eu studiarea proiectului asupra reformei magistraturel ’şl urmeză lucrările cu multă activitate. Raportor al acestui proiect este desemnat d. Polizu Micşuneseu. X Anunţăm cu plăcere că eri Joi 18 curent s’a celebrat cununia civila la Primăria Capitalei Bucureşti între d-ra Măria Lerescu, fiica amicului nostru d-l Isa ia Lerescu senator, şi d-luî Micimii Iulian magistrat. Urăm noilor căsătoriţi tâte fericirile. X D A. Duvila, care în calitate de-mar-tor într’o afacere de onâre a cmjut de cuviinţă să insulte pe d. G. San-Marin, s’a ofensat do răspunsul făcut de acest din urmă domn şi ’i-a trimis martori. Aflam că d. G. San-Marin a refusat. să priitnescă măcar pe martorii d-Iul A. Davila. D. G. San-Marin avea cea mal sfînta dreptate de a proceda în aeest mod. Regele a dat execuatorul pentru recu-nâscerea D-lul cavaler Giovani Paolo Riva, actualmente consul al Italiei la Galaţi, în calitate de consul general în acelaşi oraş şi cu cireumscripţiune pentru judeţele de poşte Milcov şi din Do-brogea. X X Ministeru de râsboiă ar fi cerut comisiu-nei însărcinate de a se pronunţa asupra modulul de arme cu repetiţie ce se va adopta în armata română de a se grăbi sâ ’şl depună raportul, pentru ca ministerul sâ p6tâ face cât mai curând comanda. X D-l G. Dimitrescu, profesor de filosofie la Universitatea din Bueurescl, va începe a.I~L hrsbrm.j *>*f f.OfiS tf'n Hjljb t) I‘I,1 ■‘>11 U hi'no ttiiiu-r ;ioOî r \iiiSh£>xMy - â&i "«-(fi o* CASA DE SCHIMB TOMA | ACI U In Noul Palat Dacia-Romania- No. 4.—JŞirada Lipscani. No. 4. BUCURE fi CI CurşiJ pe dina do ÎS Februarie 1SS8 o j> tşţaasuaeaemsmatistxmaarJ w.;---aflEaigRab .*sa«y DAVID ADANiA /îl Agent de Publicitate Str. Corbului Ho. 6. ^ > ______■ viifto o nr ' '-oq 6 > > ij Primeşte anunciurl, inserţie şb reclam pentru (Harul nostru, şi pentru or care alt (par din ţâră şi străinătate. ■ i iU lifte u BAZAR DE EN6LITEBA SUI UlS - - «- i im Sub semnatul, am ondre a anunţa pe Onor. clientela o mea atât din capitală cât şi din provincie, că cn oca- (~ sinnea tarifului autonom, aut deschis aci în ţeră o l umic *, de im vi; PENTRU 1 * 6 eb •.£*«« ^A-llBA-TÎ" Şl BAJ3TI l n isu In care confecţionez haine, după Ultimele Jurnale, din stofele cele mai hune ale Europei. Asemenea mal putem efectua şi ori-ce Comande, în timp de 2'i ore de orc ce posedăm un mare deposit de stofe fine din cele mai renumite fabrici. Sper oii Onor. Public fi ciieoteSâ raea; in5 va onora cu visiteie il-Jor, spre a se convinge de marfa confecţionate aci ta ţâra, şi sunt sigur că va £ pe deplin satisfăcuţi. Cti stimă, IL«K.T33Q'V'ZQ25„ I 5°/0 Pontă Amorlişabile. . &o/0 HenTfi fi Om. 1‘erpeluă. . 6"/o Obligată de Stal. . . (3°/0 . C. F. R. IU gal. 5°/0 , Manieip. vechi Lq f'r. » Casa Pens. 3001.' 5% Sltsurl funciare Rural. 7°/o î 5% » » Urban. 6% . 7°/o , Cump. 7WL (u— 88 »/* KL de Iaşi Impr. cu prime Puduri 201. b. Loh. Crucea Roşie Raliane. Act. Raucel Naţ, Rom. 500 Soc. Rqin, Consta, 500 J. Soc. Dacia-Rom, 200 1 . Soc, Cr, Roşie Austriac;! 3°/0 Los. Imp Sârbesc . BITER S.E Aur contra Argint. . . » > Bilete de bag că Flor.in Wal. Austr. . . Mărci Germane.... Banbnote franoese. . . Ruble de hflrtie, . . 210— 88s/« 104— 85 -95: 102 75 85 24-1010 m 225 35 00 Vând. »»'h 91— 89 l/a 10 80 10 80 200— 124— 100— 200- - '74'/3 215— 89'/2 104V* 8MJ. 96- 103— 70- 88— 1.010 90 230 38 03 17 20 17 20 202— 126—" 101 — 210— ; jjib ibev FARMACISTUL m I'1 • ! P' JI ,* "Ufllint j & 1 j Mh 4 CURŢII REG ALE Pi ;:3&naatt»R9BKM28K?u3ElK*SKd!E. ■I'.u.lf .IftifT* uj.Ca.Axt.-,. J ■ i.,. A.V >‘u £St^R«eîsessswR*3»KaîSffiasRJS3®^a5;^^ş,,. farmacia GHR. ALESSANDRIU ROMÂNĂ S I U G U u w .. « -. Dintre tâte preparatele de gudron care a obţinut o reputaţie netăgăduiţi în faţa d-lor doctori şt aii constatat foldsc rurpvindStdre e clieaţyţ.ce i.U' f- GUDRONUL ALESSANDRIU oare se îiitrebiiinţfoă cn succes contra durerel de piept, tusei provenită în urma guturaiului, imaţiunf ale peptufel. astmu, catar al băşicel udului.—Lipsei de poftă de mân-eare, etc.—Cn o lingură din acest Gudron pus într’o litră de apă formezi ape de Făcură, care se pote da cu mult succes la copil contra bolelor mal sas indicate. Pentru adulţi se iea • lingură de Gudron în apă W ckarată safl lapte dulce 2—3 ori pe (Ji. 2 lei II. "yiMmmm&mmmmmmumsmtmm Rmplasture gudronat dis Pauvre Hon^me (Alesgancirîu).—Contra durerilor Reumatismale, a încheieturilor, mijlocului, durerilor de piept, spate şi alte junghiuri, 1 lefi ruinul. Pastile fiumose-S&deia-Tolu (Aleasaadriu).— Superioritatea acestor medicamente în mnlajiele de piept este recuuoscută de tdLe celebrităţile medicale. Aceste pas tile în urma esaminăril ce li s’au făcut s’au aprobat de a onor. consilii! medical superior, 1 lefi 50 bani cutia. wiw 3c««Vic.'ă»t8m A "V X S Pieparaţiunca acestui vin, care pentru mine a devenit î «n cult e adesea denaturat de unii colegi cari găsesc de cuviinţă a debita alte preparaţiunî, în locul acestui vin, f de aceia atrag atenţiunea onor. public a nu primi de cât j flaedne originale VINUL. COPIILOR KtBPARAT DK Itl 10 K Q CHR. ^XaESSAiîNrrj^iixj Farmacistul Curţii Regale Etatea cea fragedă a copiilor *1 face a se îmbolnăvi j uşor; pentru a preîotempina maladiile se recomandă acest j vin tuturor copiilor de la etatea de 6 luni în sus; tinerelor fete le ajută la buna desvoltare a corpului, întâ- ! reşce <5scle şi dă putere muşchilor,—Modul întrebuinţării: a \ se vedea instrucţiunea ce însoţesce fie ce sticlă. Preţul 3 Iei. t \ Capsule elastice cu ulei ele Ricină (Alessan* driu(«—O dosă; cutia a 4 capsule I leu, a 6 capsule I lefi şi 25 bani, a 8 capsule 1 leu şi 50 bani. Slnapismul Alessaxsdriu, muştar in foi. Acostă preparaţiune esperimentatâ de autoritiiţiîe nost re medicale şi profesori la facultate a constaiat cSi fiind su peridre tuturor celor-l-alte preparaţiunî slr^ine şi chiar celui de Rigollot. Cutia r leu 50 bafif. LA ADEVĂRATA CONCURENŢA SE REOOMA DA NOUL MAGAZIN DE BARBAŢI, BAEŢi Şl COPII ■fîoufecţiouate îu atelierul nostru. diîj>ă ultimele jurnale. Sperăm că Onor. Public, va blne-voi a visita acest Magazin, unde va găsi în tot-d7a*una: Haine Sol-de şi cu Preţuri Moderate sţirs: an st Meiplacojlimi, măi a s? nota Mie Ne. ?il, CU STIMA „La Adevărata Concurenţa" LA ADEVĂRATA CONCURENŢĂ Capsttle Gloo^balsamice-^&ntaline (Ales» sanarlu).—Remedifl sigur contra maladiilor secrete (scursore, ,sculament) la bărbaţi, fie în stare prds- pgiă, sau orl-cât de învechită, se vindecă prin întrebuinţarea uneicnfilce conţine loo capsule, combinatei ast-fel pentru-un tratament de vindecare complectă.—" Modul întrebuinţării şi dieta prescrisă a se vedea instrucţiunea ce însoţesce fie-care cutie, —Preţul unei cutii 6 lei. a se obsterva pe capacul cutiei semnătura, colore roşie, şi a nu vă debita alte capsule de a cărora eficacitate nu se garantdză. Se trămite contra i man,dat postai în ori-ce localitate. ■ it DE VÎKDARE LA PRINCIPALELE FAEMACII DîN TERA. 'ii. OK In localităţile unde nu se găsesc aceste preparate cererile să se facă la Farmacia Română Bucut-esci X ţi contra mandat postai espediez 1n ori-ce localitate. CALEA VICTORIE! 77, BUCURESC1, (CISMEUA ROŞIE) C£C€CCCtCCCCt'C€€CCU€€CCCtCCC€€.Cf (XCOCCCCCCtCCCCCCC’ s RESTâUR\NT E LICTsIr STRADA 8F.NIC0LAE DIN SE.LA1U, YIS-A-YIS de BISERICA (IN PALATUL SOCIETAŢEI NAŢIONALE DE ASIGURARE). Sub-semnatul am onoi’e a aduce la cunoscinţa Onor. Public că la RESTAURANTUL „ELECTRIC» deschis încă de la 8 Noembre 1887, se găseşte mâncări gustose şi alese, cu preţurile cele mat moderate, şi ca sâ ’şl facă eine-va ide>e despre eftinătatea fabulosâ a mâncărilor, notăm aci mal jos preţurile : BUCĂTĂRIE FRANCESA SI ORIENTALĂ Vinuri Indigene din Podgoriele cele mai Reinuuite Cu preţuri cât se pote de moderate : SSserviciuLÎ nu. lasă nimic «le dorit. Cu deosebiţii stimă, ANTON UHOSEYICI. PRIMA FABRICA ROMANA DE ADEVER4T KEFîR-KUlVtIS din CAUCASÎA 9««c:«T & ^g-^ornp. FTT^ISrXSOItl AJ1 SPITALELOR Wl'OAPITALA Bucureşti. — Şoseaua Kiselef, Cassa Circa. — Bucureşti. \o> Un numer fdrte însemnat .de experienţe faaute în Itnsia, Europa ,i Roniănia de către celebrităţile medicale, asupra resultatulm acţiune! Kofiruluî întrebninţat în spitale precum şi în care particulare, au dovedit cu un succes strălucit că K>firul de Ca.ucasia e cel m i! bnn remediu în potriva bălelor Phtisia pulmonară tuborculosa fofticaj, afecţiunile bronchiale, stomecale şi intestinale, anemia, cblorosa, scrofalosa, rachitis. leucorea [pola albă], Kefirul readuce forţele perdute, chiar după o slăbiciure extremă, c^n tipiţin (kefir de o diarhaf (kefir de trei 4'le); posedăm o mulţime de certificate şi păreri dovedesc- că KEFIRUL NOSTRU e ştiinţificeşte preparat, dar nu le putem da aci din cansa lipsei de spaţiu, ci dăm numai numele celor maî însemnaţi doctori, care afi atestat aedsta: Calenflgro, Măldărescu, Sto casca, Sache dtefănescii, Asachi, Buicliu, Scha-chmann, Petrini Paul, Istrati, Ureche, Stăueeanu, Salte', Peirescti, etc. '_________________ ' H i i klii .1 Avisjmportant ABONAMENT PENTRU CAPITALĂ 100 sticle.. 75 lei 50 „ . . 38 „ 25 ,, * -■ i 20 ,, nr-T i ii :n■) PENTRU PROVINCIE 100 sticle .... 50 „ 25 .... • n 100 lei 55 „ 28 „ Transportul se face ijilnic cu trăsura odatra Ja locuinţa abonatului*,Plata se face prin mandat postai- Pentru 6menX săraci se face o reducţiune, ia: celor lipsiţi cn desăvîrşire de mijldce li se dă gratis, ddcâ afi recomandaţie din partea vr unui doctor, ca având nevoie de a tace oură de kefir. Pe lîngă vechiul preparator de kefir, în fabrica ndstrâ se găseşte şi un caucazian, ast-fal că Onor. Public pfite fi încredinţat că va găsi la noi chiar adevăratul Kelic din Oaucasia- Depositul nostru ce găseşte U comptuarul d-mi Adoljf Oaster, str. Colţii No- 24 bis, şi la farmacia Alexandriu, Calea Victorie! No 77. Cu stimă, IST. DIOBSOU & O*»' . 1 Subsemnatul nin oiKîre ;i reoomajijxla onorah. Public şi înaltei nohiiimi eâ in atelierul meu (le tâmplărie am efectuat o garnitură de mobilă de l.ux, care 8e compune din 2 paturi, 2 cartonere, 2 dulapuri de nopte, im lavor, o oglindă, o tdletă şi 2 şifo-nere de^ştejar (în stil Altaic) c preţuri forte moderade. A se adresa strada Ştirbei-Vodă JVo: 58, la d. Marin Anastasiu, tâmplar. BANCA NAŢIONALĂ A ROMÂNIEI B17T U-J^’TXTJJXSEiJS. 8LJMABA ACTIV 1S8« 14 Februarie 1887 6 Februarie 13 NAŢIONALA Societate ueiierală Se Asiprare In Bucureşti Capital de acţiuni 3 millbae lei nr d'pliu versate ssaraaa®ias«a»M!a8E?si Aducem la cuuoşfcinţa publicâ, câ am transferat biurouriie u<5stre fn palatul societâţel din strada ţ)6m-nel No. 12. Direcţiunea generală. 33585750 * • * • l * « » * 33205062 33325172 25853390 ',asa(Bilefce ipotecare «... • 5 . 25709130 25709430 5223819 Sfeote predate la Lasă spre încasare. • 5447930 5287189 17403547 Portofoliu, roman şi străin. . . . • • 17809011 17797261 12854010 împrumutul garantat cu efecte publica 11144855 12875675 11974117 Eondun pubiioe ..... f • » 11999912 11999912 1994031 Maotale fondului de reservă . 2575053 2575053 153975 » * s> amorsisarea Imobilelor 196998 196998 2636097 '.mobili . ...... . • * • 3146857 3148078 144884 dobiliar şi Machine de imprimat • * « 127644 127644 87313 Ibeltuell de adinmistraţiana . . i • • 55634 65151 24165778 Jepoisite libere • • 31351317 30463117 13400822 Oompfcurî cu:iuţi ..... * c 23148647 23062847 8302115 de valori . . . . 5 ‘j c 9501470 10447015 157780264 PASIVU 175479520 177080542 12000000 12000000 12000000 2004183 ifond de reservS ...... 2580078 2580078 16/322 „ ainortssarea Imobilului. « • a 229114 229114 101308420 Bilete de banca In circuiaţiune , * e • • 99916410 99309520 2908154 ProliturT ai oerdorî . . , , 2942815 2942815 207425 dobândi ji beneficie direrao , „ i t • 187498 242853 24165778 Oeposite de retras . , , , î . • 9 31351317 30463117 13670490 lompturî eurinţî ...... c » e 24789851 27447328 1354482 ? de valori . « , , , * • . 1482437 1865707 157786254 , : , : 175479520 177080542 Tipografia diavuluî ‘TELEGRAPHUL, Strada BlSn&rL Moe 20, www.dacoromanica.ro ANUL XIX No. 4689 IN BUCURESCI SI DISTRICTE 10 BANI NUMĂRUL DUMINICĂ, 21 FEBRUARIE 1888 ABONAMENTE: Pentru Capitaht: Pentru un au . t,. rsg.sgaga3Maajiffi^ttaB«B»ai«Baa^BassBBB»ssm^^ u*f liberărilor, ministrul afacerilor streine făcuse să observe că Sultanul a făcut, înc timpul sosirel prinţului de Goburg în Bulgaria, declaraţiunea cerută afil de Rusia. Intr’adevâr, Marele-Vizir, In urma unei decisiunl luate la 2 August 1887 de o comisiune ministerială, a telegrafiat. prinţului de Goburg ceea-ce urmâză : „Răspunzând telegramei ce Alteta Vostrâ a adresat din Rahova M. S. Sultanului, declar Alteţei Vostre că alegerea Sa n’are consimţimântul tuturor puterilor, şi că intrarea sa în Bulgaria şi luarea în posesiune a putere! sunt desaprobate într’un mod unanim. In consecinţă, presinţa Alteţei Văstre în Bulgaria, fiind contrară tratatului de la Berlin, este ilegală.* Circulă ştirea că Rusia va denunţa tratatul de'la Berlin, dacă lurcia nuva lucra conform memoriului. După nişte ştiri din sorginte bună, Bulgarii ,nu vor părăsi pe prinţul de Coburg, dacă Sultanul va lansa o procla-maţiune de ilegalitate. Berlin, 2 Martie împăratul se pregăteşte să plece la Sau-Remo, unde va sta mal mult timp. Pentru acesta împăratul a semnat actele de Stat prin care lasă ca locoţiitor pe prinţul Guilom. Viena, 2 Martie Ideia întrunire! unei conferinţe pentru regularea chestiunel bulgare nu e de cât o propunere din partea presei. Până acuma nu se ştie nimica în cercurile diplomatice în acâstă privinţă. ACTUL DE ACUSARE OIN 76 In şedinţa Camerei de la 18 c., d. Lascar Catargi a susţinut că tdte documentele pe cari se rdzimă actul de acuzare a miniştrilor din cabinetul conservator sunt falşe şi că întregul act e o infamă calomnie. Ca temei pentru acâstă afirmare, fostul prim-ministru spuse că dicţionarele cu chei au fost arse. Suntem siliţi să spunem şi noi d-luî Catargiâ că n’a grăit adevărat. Ce e drept, miniştrii conservatori, când eralt pe ducă, au dat ordin prefecţilor şi oficielor telegrafice să ardă dicţionarele şi corespondenţa secretă ; mulţi au fost următori acestui ordin şi ast-fel o mare parte din nelegiuirile fostului guvern au remas nedovedite ; dar tot s’a găsit destul pentru a înfiera vecinie pe d. Catargi şi colegii sgî. Intre altele, s’a găsit şi un dicţionar, pe care direcţiunea poştelor l-a înaintat comisiuneî parlamentare de anchetă cu adresa No. 12.606. Era fals acel dicţionar, sau era adevărat ? Actele secrete pe cari co-misiunea parlamentară le avea din-ainte-î erau autentice sdii nu? Comisiunea de anchetă a căutat să se încredinţeze despre acâsta şi a citat dinainte-î pe diferiţi impiegaţi ai oficiului telegrafic cari, în vremea guvernului conservator, fuseseră însărcinaţi cu corespondenta secretă. Pentru edificarea publicului şi... a d-lui Catargi, vom da aci răspunsurile pe cari le-au făcut, sub prestare de jurământ, acei funcţionari. Din deposiţia d-luî telegrafist Ion Rătescu : întrebare — Vâ punem înainte 100 dosare caii conţin corespondinţa telegrafică secretă şi oficială, trimise comitetului de către direcţiunea telegrafelor, dosare în care aţi vâzut că sunt corespon-dinţe d’ale foştilor miniştri daţi în judecată, precum şi d’ale foştilor prefecţi, de asemenea şi ale altor persone. Bine-voiţl a ne spune, nu numai ca om special, dar şi ca oficiant telegrafist, care aţi cifrat mai multe din aceste corespondinţe, daca recunosceţl că aceste dosare conţin acte oficiale, şi de sunt sefl nu autentice ? Respuns: — Recunosc că am cif rat din aeestă corespondinţa, după ordinul ce mi s’a dat de d-nul diriginte Filionessu ; recunosc asemene şi respund că cele cifrate de mine, atât cele presintate aci, cât şi cele sosite de pe la d-niî prefecţi, sunt cifrate întocmai după original. Din deposiţia d-lui Buescu Manoil: întrebare : (aceiaşi ca mal sus). Respuns : — Intr' aceste telegrame recunosc pe unele cifrate chiar de mine, din ordinul d-lui director şi al d-lul diriginte. Cele-l-alte recunosc că sunt telegrame presintate şi sosite, după cum se şi ved înregistrate, adică trecute în protocol. Din deposiţia d-lui telegrafist Mi Bădescu : întrebare (ca mai sus). Râspuns :—Adevărata origină a tuturor dosarelor cari se vâd puse în vederea mea, pentru a da un râspuns de sunt a-devârate sau nu, nu pot eu spune, ci onor. direcţiune. Gât pentru cele doue dosare cu No. 108 şi 109, dau încredinţare cum că sunt adevărate, precum şi corespondinţa, de 6re-ce cea mai mare. parte se vede subscrisă chiar de către miniştri şi cu chitanţele respective în dos. Din deposiţia d-luî telegrafist M. Petrieeanu : Întrebare : Sunteţi întrebat a ne da informaţiuni asupra procedării cu care se presintau şi se expediau în anul 1875 depeşile corespondinţel secrete ? Răspuns: Depeşile erau trămise d’a-dreptul d-lul Filionescu, care le dădea mie, d-lul Buescu şi d-lul Rătescu ca să le cifrăm. Cuvintele cari trebuiau cifrate eraă subliniate une-ori de subscriitorul depeşei, alte ori de d Filionescu. După ce le cifram, le dam la aparat, iar originalele le înapoiam d-lul Filionescu. Întrebare : —După ce dicţionar cifraţi aceste depeşl ? Răspuns .-—După dicţionarul d-lui Filionescu. întrebare :—Nu este acesta pe care vi’l. presintăm ? Răspuns :—Nu este chiar acest esem-plar, dar este tot acel dicţionar. Reiese din aceste disposiţiî că actele secrete sunt autentice, că nu tdte dicţionarele s’aiî putut arde. încă o dovadă, şi de sigur cea mai puternică, sunt chitanţele de primire a depeşilor, semnate chiar de mâna miniştrilor. In sfârşit, prin perchisiţiunile făcute la 22 August 76 la d-niî Milo, Dănică, Negruţi, Ursachi, Iacovajhi, Glogoveanu şi cei-l’alţî prefecţi conservatori, s’a pus mâna pe un fdrte mare număr de acte, din corespondinţa secretă. Toţi aceşti oa-meni-erau devotaţi d-luî Catargiu şi nu pot fi bănuiţi că ţineau în cu-tiele biurourilor lor documente falşe. Ori cât e de simplu d. Lascar Catargiu, acâsta o va înţelege. In zadar se încârcă dar fostul prim-ministru să tăgăduiască ; dove-dile sunt aci şi în contra lor nu e destul o simplă afirmare. Şi la urma urmelor, chiar când n’ar fi dovedi scrise pe hârtie, tot ar rămânea dovedile scrise în mintea şi inima naţiunii, care a avut să sufere atâtea crudimî şi de la guvernul d-lui Catargiu. ao luat parte.laîncăerarea din Burgas nu pete de cât să încuragieze alte încercări de râscolă._ nelegiuiri Informaţiuni Exteribre Diu Rusia Colonelul Kleigles, din dragooii gardei şi adjutant al Ţarului, a fodt numit mare măiestru al poliţiei la Varşovia. Predecesorul săă generalul Tolstoi a fost ataşat la ministerul de interne şi va fi ridicat, afară din cadre, la un grad superior în arma cavaleriei. Ministerul lucrărilor publice se ocupă iarăşi în mod f6rte activ despre chestiunea prelungirel drumului de fier de la Brest la Ghelmer până la .Tomaszgow trecând prin Hrubiszan. Liberarea muntenegrenilor compromişi în rezmiriţa de la Burgas şi guvernnf bulgar Guvernul bulgar, prin intermediul delegatului sâă din Gonstantinopol d. Vul-covicl a făcut a se observa Porţei că punerea în libertate a muntenegrenilor cărl Noul ibeident din Damasc Se telegrafiazâ din Constantinopole cu data de 16 (28) Februarie : ;m : ni Guvernatorul Damascului raportează după cum urmâză al doilea incident privitor la Consulatul Franciel şi întâmplat la 24 Februarie. Doi geandarml arestâ^eră pe nn Israe-lit şi’l duceaţi la închisore, când, trecând la trei sute de paşi de consulatul Franciel, un cavas al consulatului şi ââţl-va din algerienii cari, acuzaţi de crime de către turci, locuesc în consulat sub pro-tecţiunea sa, interveniră în favărea isra- n elitului. In lupta ce urmă de aci, gen-darmil şi prisonierul fură târîţi în consulat, ale cărui porţi fură închise. Acolo geandarmii fură bătuţi, un geandarm fu greă rănit la cap cu o lovitură de sabie. Geandarmii fură puşi în libertate după o-oră de deţinere. Guvernatorul Zice că aeestă povestire este conform raportului făcut de gen-darmi. După versiunea francesâ, israelitul scăpând din mâinile gendarmilor, cu tote că era legat, s’ar fi refugiat în consulat unde gendarmil ’l urmăriră, pătrun-Zând în consulat. In lupta cu păzitorii consulatului, un gendarm a fost rănit uşor. Gendarmil fură reţinuţi prisonierl în timp de o oră. Consulul din Damasc şi d. de Montebello protestară imediat în contra aces4-tei noul violări. Cercurile otomane cred că noul incident din Damasc este o chichiţă închipuită de consulul Franciel pentru a întări primul incident. Noul incident agraveză situaţiunea. Porta şi ambasada Franciel sunt încurcate cu dificultăţi seriose; totuşi este imposibil de a admite că Francia şi Turcia se vor certa pentru acâstă cestiune. i _—__ I 0 cuvîntare a prinţului Ferdinand. Se telegrafiazâ cu data de 16 (28) Februarie, din Sofia, către ziarul parisian le Tcmps : * L’llHj La banchetul ce s’a dat la palat pentru a se serba aniversarea naştere! prinţului Ferdinand, d. Stambuloff a ridicat un toast pentru prin , care a respuns cu aceste cuvinte : „Pentru ca sârbălârea mea să fie în adevâr o sârbâtâre naţională, am voit să simţ bătând lângă mine inima elitei naţiune!; Aţi înţeles că, dacă am venit în mijlocul vostru, In ciuda greutăţilor şi primejdiilor, am făcut-o fiind-câ fusesem atras prin nobleţea causel vostre, cal-e este ridicarea naţională. Eu m’am închinat cu totul acestui scop ; sa-1 urmărim împreuna; înconjuraţi-mâ cu dragostea vostrâ; susţineţi-mâ cu credinţa vostră şi cu patriotismul vostru, şi, cu ajutorul lui Dumnezeâ vom isbuti.* Situaţiunea chestiunel bulgare.—Acţiunea comună a Rusiei, Franţei şi Germaniei.—Cum stau negoţi-erile î—Respunsul Angliei. Porta aştâptă. Opiniunea ce domnesce în cercurile politice vieneze, confirmă că propunerile Rusiei nu vor da nici un resultat. Novoie Vremia pretinde cu tote acestea că Rusia nu va face alte declaraţi-uunl, dar ca tărâgânelile puterilor nu vor ' npedica soluţiunea chestiune! bulgare, pentru că porta în urma insistenţelor Rusiei, Germaniei şi Franţei va lua mâ-surl decisive. Pentru moment nu e nevoie de a se ocupa de Rumelia oyientalâ; e d’ajuns d’a se lua mâsurî ca guvernul acestei provincii să fie prinţul legitim al Bulgariei. Novosti recomandă alianţa cu Franţa ca mijocul cel mal. bun, pentru a face a se respecta propunerile Rusiei fără pericolul unul resboid. Alte jurnale ruse consideră încercarea soluţiunei chestiunel bulgare ca fără nici un resultat. Pester Lloyd confirmă că Rusia susţi.-i,, nutâ de Franţa şi Germania a făcut demersuri oficiale pe lângă Porta pentru a atrage atenţia el asupra ilegaliţâţel po-siţiunel prinţului Ferdinand în Bulgaria. Austria, Anglia şi Italia n’ati luat parte la acâstă cerere care nu e de Ioq www.dacoromanica.ro At/iii* Td TELEGRAFUL — 21 FEBRUARIE 1888 identică cu aceea ce voia să o propună Rusia, şi după care tâte puterile fără es-cepţie trebuia să ia parte pentru a interveni pe lângă Pârtâ ca să facă să înceteze starea anormală de lucruri ce exista în Bulgaria şi posiţiunea ilegală a prinţului Ferdinand. Fiind că tâte puterile n’ail fost de părerea Rusiei pentru a’l susţine propunerile, guvernul rus a fos silit a renunţa la ele a se mulţâmi cu concursul Fran-ţiel şi Germaniei. Acest demers al Rusiei a perdut din caracterul el, nu mal e un demers european, căruia i se dădea mare importanţă la început. Cu chipul acegta propunerile Rusiei se pot considera ca fără nici un resultat. Acuma să vedem ce efect va avea a-câstă acţiune restrânsă a Rusiei asupra Porţel şi asupra bulgarilor. Anglia a respuns Sntr’un chip negativ propunerilor Rus’ I, cerând cabinetului englez sâ sprijine pe lângă sultan demersul el pentru ca Pârta se declare că prinţul Ferdinand deţine puterea în-tr’un mod nelegal. Guvernul englez recunâşte că prinţul Ferdinand nu ocupă o posiţiune legală faţă cu tratatul de Berlin, dar cu tâte a-ceste el e de fapt prinţ al Bulgariei, ceia ce constitue faţă de Anglia o garanţie pentru menţinerea ordinel în Bulgaria şi pentru pacea europenâ. Guvernul englez ar voi să ştie ce va propune Rusia după declaraţiile sultanului şi ce succesor va desemna ea; însă Rusia a fost f6rte moderată în propunerile el, asigurând că n’are nici un gând ascuns şi doreşte să meargă în înţelegere cu puterile semnatare ale tratatului de Berlin, cu scop de a menţine pacea. Guvernul englez cu t6te declaraţiunile lordului Salisbury e tot aşa de neîncrezător în Rusia ca şi până acuma. Răspunsul Angliei se pote considera ca un refus din partea Italiei şi Austriei care merg mână în mână cu Anglia în acâstâ chestiune. Guvernul rus n’avea intenţia să facă acest demers, T-a făcut numai în urma insistenţei guvernului german care ja făgăduit că va sprijini pe Rusia pe lângă cabinetele din Viena, Roma şi Londra. In adevăr cabinetul din Berlin a sprijinit propunerile Rusiei pe lângă cabinetele de mal sus, şi tocmai pentru a-căsta ele n’aQ refusat imediat a sprijini propuneriie el. Gât timp propunerile Rusiei vor continua a fi sprijinite numai de Franţa şi Germania, se pot considera ca fără nici un resultat. Se asigură cu tâte aceste că Rusia e hotărâtă să stea liniştită şi să lucreze pentru menţinerea pâcel generale. Prin cercurile diplomatice din Con-stantinopol se crede că Pârta nu va lua nici o hotărâre în privinla chestiunel bulgare cât t:mp puterile nu vor fi d’a-r . cord asupra soluţiunel ce trebue să se dea acestei chestiuni. - - r.nn U J să ’şl jertfâscâ sîngele şi avutul sâfl în- 1 „afacefeâ bulgară, numai de comple-tru apărarea libertăţeî poporului; ! , senţa (iz lubernosti) .pentru noi, este II. Se strânge întreg în jurul tro nulul prinţului Ferdinand pe care naţionalil- lifcerall îl privesc ca expresiunea voinţei naţionale şi la a cărui menţinere el vo-esc pentru acest motiv să ’şl închine tote puterile lor; III. Partidul liberal-iiâţionâl se împo-trivesce cabinetului StambulofT; IV. Liberalil-naţionall voiese deplina libertate a alegerilor pentru Sobranie, consiliele generale şi consiliele municipale, exerciţiul fără restrângere a dreptului de asociare şi de întrunire, o justiţie nepârtinitâre şi o administraţiune conştiinciâsă ; V. Partidul va apăra aceste principii într’un organ special. Acest Ziar a început deja să apară în Sofia, sub titlul de Jurnalul Poporului,. * * * Iii Scrisori din Rusia (Corespond. particulară a Telegrafului) CURIERUL ORIENTULUI (Situaţiunea, — soiri, — ooresp, particulare.) Scrisori din Sofia anunţă că d. Rados-lavoff, într’o întrunire ţinută de curănd acasă la el, a expus partisanilor săi cari respunseseră într’un număr mare Ia apelul săli, principiile partidului Zf.s naţio-nal-libera!. Programul adoptat în unanimitate de întrunire spune că : I. Partidul are de scop înainte de tote S. Petersburg, 11 Februarie. " Căderea neobicinuitâ a cursului pe ruble se consideră ca forte strâns legată cu ultimele păsuri ale diplomaţiei ruse în cestiunea bulgară. Situaţiunea valutei preocupă deci pe toţi şi este la ordinea Zilei. Din tote Ziarele din capitala imperiului rusesc, numai Novoia Wremca priveşte liniştit evenimentele ce se desfă-şârâ şi are încredere în viitor. Organul optimismului muscălese e plin de ilusil roze, de speranţe măgulitore şi se pronunţă categoric pentru reuşita deplină a aspiraţunilor şi tendinţelor rus-file în peninsula balcanică. „Tot este aşa de simplu, scrie Novoie ,Wremea, aşa do convingător şi aşa de „limpede că nu se p6te aştepta măcar ca „pasul făcut de Rusia să nu reuşească. „Germania, precum se scie, s’a declarat „pentru noi, ceea ce a şi spus’o deja „principele de Bismarck în discursul său. „Sunt dovedi destule ca să credem ase-,menea cum că nu numai Franţa, dar „chiar Anglia şi Italia nu vor târâgăni ,de a accepta propunerile nostre. Şovâi-„rile se simt numai şi numai la Viena, ,şi âmenil competinţl ’şl explică acesta „prin situaţiunea grea în care s’a pus „corniţele Kalnoky, care s’a cam avântat „în deelarâţiele făcute delegaţiunilor. Im-iprejurările însă se complică într’un aşa „mod, că se p6te spera, că mal de grabă ,se va depărta de la postul săU corniţele „Kalnoky, de cât că Viena va refusa a „se uni cu cele l’alte puteri mari, cari „au subscris tratatul de Berlin.* Ga antipod al cugetărilor optimiste a gazetei oficiâse este Novosti. Acest Ziar din contra nu e de loc mulţumit cu trecutul nostru, să plânge de presentul şi nu crede de loc într’un bun viitor. După părerea acestui organ mare de publicitate ,t6te cele cunoscute până acum permit ,a ne face o ideie lămurită în ceea ce „priveşte negocierile începute. Analisân-,du-le este logic de a ne forma cea mai „pesimistă convingere, că lucrurile nu „stau de loc bine. Tot la ce ne putem „aştepta din aceste negocieri se mărgi-„neşte la nelegalitatea guvernului prinţului Ferdinand (? ? '?). Dar chiar asupra „acestui singur punct înţelegerea va fi „mal mult de cât greii a căpăta» Singura „Franeia într’un mod de şi interesat to-„tuşl sincer ne sprijineşte. Germania, „nefiind, precum a Zis principele de Bis-„marck, interesată direct sau indirect în „gata a ne sprijini diplomaticeşte, care „sprijin, trebue să nu perdem din ve-„dere, merge însă mână în mână cu înar-.mările colosale şi cu asuprirea fondurilor nâstre de stat. Austria, Italia şi „Anglia se pronunţă duşmăneşte în con-„tra nostru Ge se pote dar aştepta din-„tr’o asem-nea situaţiune ? Iată ce în-„trebă fie-care om cumpătat din societatea rusă şi răspunsul care ’şl dă e „defavorabil intereselor ruse. Pentru „a garanta pacea europeană de neapărată trebuinţă este ca cabinetele europene să ne cedeze. Dar acâsta nu se va ,dobândi”, de 6re-ce în Europa nimeni „nu crede că Rusia este gata a susţine „dreptul său prin forţa armelor şi re-„sultatul, care pândesce Europa, este a-„cela de a ne stăvili pentru tot-d’a-una „calea către Gonstantinopol*. Acela.ş Ziar vorbind despre criza prin care trecem scrie : „S’a făcut ! Rubla nostrâ de hârtie a „ ost scâZutâ pe jumătate de către speculatorii beriinezl. Acum un an nici „prin mintea cul-va nu trecea ca sâ ne „putem aşteptata o valută aşa de rea. „AZI nu se vor mal găsi optimişti, cari ,sâ nu crăZă eă rubla năşiră va ajunge „la preţ de 25 kopeicl argint. Şi în rea-„litate unde sunt garanţii că nu vom a-„junge acolo ? împrejurările cari aQ fâ-„cut ca rubla sâ caZâ pe jumătate vor „face ea ea să cadă la un sfert. !,)'iarul Noivovskie Wiedomosti vorbind de acâstâ cestiune scrie : „Este timp ca sâ ne gândim bine ; nu „suntem ore noi înşi-ne vinovaţi, nu este ,6re vinovată nehotârărea nostiâ, şovâi-„rea politicei nostre că cursul asupra „valorilor de stat aQ ajuns la aşa scă-„dere ? Este timp să punem stavilă obrâs-„niciel (derzosti) şi cutezanţei inamicilor „noştri politici.* Şi mai ^departe : „Este vădit că inamicii Rusiei vor sâ „ne slăbească, ba chiar să ne sleiască „forţele, lovindu-ne pe buzunar. Ei ne „lovesc nu cu bâta, ci cu rubla ; el aQ „calculat că Rusia slăbită economiceşte „nu numai eâ va fi silită sâ* abdice de-„la rolul sâQ istoric, dar că se va slei „chiar moraliceşte şi intelectualmente.* Ziarul Nornoie Wremia tratând la rândul săQ cestiunea valutei, scrise un articol de fond care este o adevărată cronică hazlie, vă dan aci o mică citatiune din acest curios articol : „Steaua de Belhleem, *) cursul scăzut, „zapada mare, frig — iată de,ce e vorba. „Este sigur că trebue sâ fie vr’o legă-„turâ între steua de Bethleem şi scăderea „valutei pe rublă, căci nusj p6te esplica „prin nimic alt acest eveniment neaşteptat. Pe temeiul sorginţilor oficiale co-„merciul şi industria nostrâ stan bine, o „mişcare binefâcătâre se manifestă ; ex-,portul mărfurilor s’a urcat mult, bene-„ficiele culese de căile nostre ferate, pre-„cum şi bugetul pe anul curent s’au „încheiat fără deficit. Se pare dar că totul „stă nu se pote mal bine. Punerea în „circulaţie a nouilor hârtii de valore a „fost moderată; până la 1 Februarie am „avut puse în circulaţiune 957,000,000 „ruble în hârtie, ce pentru o populaţiune „de 100 milione nu face nici 10 ruble ,pe cap ci abia 9 ruble şi 57 copecl. „Dupe calcula finanţierilor noştri, pentru „fie-care rublă de hârtie avem în circulaţie 60,8 kopecî în metal. Şi tote astea „n’afi oprit ca rubla nâstră s£ fie aşa de „crud depreciată. Pentru ce ? Steaua de „BeihleemMie^sigur că e vinovată.* In acâstâ apreciare a ziarelor mari vi se oglindeşte bine situa'iunea de faţă. Asemenea vedeţi şi ce anume cestiuni preocupă acum societatea rusă. Bietul Iorik. * * * Primim o scrisâre din Odessa privitâre la rigorile iernel şi la cestiunea studenţilor; o vom resuma în numărul viitor. rrometeQ. *) Autorul de sigur face alusiune la apariţunea nouei stele semnalată de astronomi si care se crede a fi aceea care a călăuzit pe magUil ce mergeai să se închine fiului lui Dumnezeu, născut acum 1888 ani la Bethleem. N. R. INFORMA TIUNI Curtea de Casaţie în secţiuni unite s’a pronunţat asupra chestiunel de a se şti dacă dreptul de oposiţie există în materie de conlestaţiunc. Curtea după o Ituigâ deliberaţiune a stabilit că acest drept nti există. In consecinţă acâstâ decisiune râmă-nând definitivă, t6te instanţele judiciare vor trebui sâ se conforme în viitor ju-risprudenţel stabilite în; acâstâ jnaterie de Curtea de Casaţie. Balul societăţei studenţilor în medicină, ce urma a se da în Ziua de 26 Februar, s’a amânat pentru Ziua de 27 Februar. M. JVI. L. L. R gele şi Regina vor onora balul cu îna’ta lor presenţă. Balul este pus sub patronagiul d-neî Zoe D. Sturdza, a principelui Dimitrie Chica şi a unul comitet constituit din soţiele profesorilor Facultate! de Medicină, membrilor consiliului sanitar superior şi a modicilor primari de spitale. S’a acordat D-luI G.G.Meitani, advocat, autorisaţiunea de a primi şi purta insem-nele de comandor al ordinului Leopold (Belgia). * Verificarea măsurilor şi greutăţilor comercianţilor stabili se va face d’aci înainte la domiciliQ de către agenţii însă cinaţi cu acest serviciu. u Tragerea Lotăriei Exposiţiel Cooperatorilor din Craiova se va face la 23 Aprilie 88. Mai sunt încă nevândute 18 mii bilete. Cumpărătorilor pentru o sumă mal mare li se va face o remisă de 15 la sută. X' Aflăm că I. P. S. S. Mitropolitul Primat va ascepta pentru a răspunde să apară în Monitorul Oficial discursul d-lul Lascâr Catargi, din şedinţa de ieri a Camerei, prin care a atacat pe înalţii Prelaţi al ţârei. * 0 bandă de hoţi de cal, în număr de 9 inşi, a fost descoperită şi prinsă Zilele aceste de către primarul satului Ştefă-neştl şi subprefectul plăşil Jijia-Ştefâ-neştl. ţcâstă bandă se îndelenticea cu furtişaguri de cal de pe la locuitori, pe cari îl treceau peste Prut şi T-viudeaQ la doi evrei, Iţie şi Herşcu, cu preţ de o rublă calul. întrâga bandă se află în mâinele justiţiei. n Consiliul comunal al capitalei a numit ieri comisiunea bugetară spre a studia proectul de budget pe anul 188 9-59 precum şi o comisiune care sa studieze un proect de regulament elaborat de ad-ministraţiune şi privitor la brutării. r.J n Juriul de expropriare numit de consiliul comunal al Capitalei s’a roşit asupra exproprierel locului Uibekcu de pe cheu. Preţul fixat e de lei 4001000., n *In sera ZileI de 17 ale luni corente a ars telrul naţional de la Iaşi. Reporterul Ziarului Liberalul descrie în următorul mod aspectul ruinelor, după ce focul a consumat frumosul edificiu : „Penă la ora 2 p. m. când scriem aceste’ linii, focul nu este încă cu desăvârşire stâns. Aspectul ce ni-1 prezintă ruinele este din cele mal triste. Pârei,ii exteriori stau nealteraţi, cei interiori insă, de prin camere şi coridore, sunt în parte căzuţi. Sala tâtruluî nu ne prezintă de cât o vastă îngrădire de ziduri uneşe gata de a se dărâma. Are multa asemănare în nâuntru cu ruinele unul circ roman. Unde a fost scena, nu se vede de cât o prăpastie de jeratic ca şi în orchestra şi sală. înălţimea zidurilor de la scenă, privinau-le cme-va am jos în sus din magazia de decourl aşa cum ele sunt arse, prezintă un aspect pe cât de trist pe atât şi de grandios. Pe sub coridorul lojelor de la Benuar, se văd caloriferele care de mult nu se mal întrebuinţau la încălzirea teatrului şi care aU mai mult aspectul unor subterane., Fabrica de pâiYie a primăriei Capitalei se va reconstrui; sa lucrâză numai pentru construirea el la Cotrocenl, unde se va putea întrebuinţa motorul idraulic, îu locul motorului cu foc. H Comitetul permanent al judeţului Tu-tova a făcut recurs contra hotârîrel juriului instuil de tribunalul din Bârlad pentru despăgubirea D-lni lorgu Radu cu 50.000 lei, pentru cinci fălci de pământ al său, luat cu ocasia exproprierii liniei ferate Bârlad-Vaslal, Suntem informaţi,—scrie Revista Pădurilor, că de primâ-vară ar fi vorba să se formeze nisce com.siunl de amenajament. Audim însă că s’ar constitui aprope tot după modelul celor cari aQ fost mal în urmă, şi cari s’aQ desfiinţat. Dacă nu se va deslipi serviciul ame-najamentelor de cel ordinar, dacă nu se vor specialisa coinisiunile de amenaia-ment, nu credem a se reuşi mal bine ca altă dată. „ , Am asistat aseră la repetifiunea ge- neralâ a Fatiniţel. După cât se p6te judeca, opereta va a-vea un strălucit succes. u AZt la orele 11 s’a întrunit Ia palat sub preşidenţia M. S. Regelui comitetul apârărel naţionale. La orele 3 d. general Al. Angelescu, de şi indispus, s’a înfăţişat înaintea raportorilor speciali şi comisarului regal în afacerea fraţilor Maican. Imediat’ după compunerea biuroului Camerei se va face o remaniare ministerială. n D. I. Câmpineanu, din causa sănătă-ţel, este hotărât a demisiona de la postul sâQ de primar. D. I. Câmpineanu yo-iesce să fie înlocuit cu d. Bolizu Micşu-neseu. FOIŢA UIARULUI ‘TELEGRAFUL, (27) . ' ••‘«•î.f. •’ 1.1,\ < :ii i iii J‘ 1 ■ -m)î a J.nt.«*<>■> K-iiiîf a » ■ n .Lm..Wh ) . ■ • î ihtiui'p fi •J.h't . ti, *1 » ' 1 J r, snujjj liiţO UN AMOR MISTERIOS DE C. MEROU|YtE|L .-(vi I. Castel de vânzare — Nu cum-va voieştî să Z^i nu d-ta al asasinat pe d. Jacques Bresson ? Ducele plecă capul în jos. — Plecâ-1 şi mal jos ! Zise ea. — Am făcut mal mult de cât atât, murmură el. ■— După cum veZl eşti în mâipele mele, Zise baron a. Bardna se apropia de duce şi ’i puse mâna pe umăr. — Da, sunt gelăsâ, reluă ea ; gelosă până la nabunie .. acâsta probezâ însă că te iubesc 1... Fii liniştit Hubert, nu te voiQ trăda, nu te voiQ înşela nici o dată!.. nsâ nu voesc sâ fia înşelată. Trecutul îl uit cu desăvârşire, însă viitorul e al meu. Nu sunt eu destul de frumosă ca7se ’ţl plac... ca să’ţi satisfac dorinţele tale ‘K Ah! ce bine vom trăi împreună. Aide, hotâreşte-te o dată şi lasă-mă să fac ce ţi-am spus... J Ducele se plecă spre ea şi o sărută pe cap. — De aZ'i sunt a ta Hubert, cu corp şi suflet... însă şi tu eşti al meu, Ne-am înţeles ? Bardna îl întinse mâna, ducele îl dădu pe a sea. învoiala era făcută ! Singură la întâlnire Ducele de Vaudry şi Luisa Renaud mer-seră împreună pe terasa castelului şi de acolo se îndreptară spre grajduri. Şase-zecl de cal ar fi. avut.loc in acele grajduri mari, în forma de semi-cerc. Marca casei ducem! de Vaudry era de asupra uşel de întrarel; d’asupra mărcel era corona ducală. Bardna era forte-veselă, cu tote aceste ea nu’şl dădea bucuria pe faţă. Ea, fiica unul ofiţer fără avere, se simţea mândră, gândindu-se că acel castel măreţ va fi al el, că portretul el, făcut de un maestru va fi aşezat în galeriile ducelull în rend cu familia lui. Crima comisă de el era uitată de toţi. Cine ’şl mai aducea aminte ? Mormîntul lui Jacques Bresson, nu era el tot aşa de mut c i şi cele-l-alte ? Ducele o urma par’ că era sclavul el, par’ că era legat cu un lanţ. de ea. Cu tdtâ presenţă acelei femei încântă-tox-e, ducele era preocupat, ne’iniştit, îngrijit. In zadar ducele căuta să ’şl ascundă indisposiţia în care se afla. Vorba lui era silită, cuvintele par’că nu eşeaQ din gura lui. Luisa Renaud era forte dibace, deş-tâptă, în căt simţi că ducele niVe tocmai vesel de pi-esenţa el acolo. Când se despărţi de duce îi surâse tot cu aceeaşi gra-ie ca şi mai înainte. Remănend însă singură, cântă sâ ’şl aducă aminte de ce se petrecuse între ea şi duce, de ceea-ce văZuse la el, şi mergând la galop îşi Zise : — Ion avea dreptate ; ducele are un secret. Voesc să’l aflu. Timpul era frumos ; puţini nori albi pluteai! pe albastrul cerului, albastru ca şi ochii bretonilor. După ce făcu vr’o sută de metri prin pădure, la locul unde drumul se împarte în douâj bardna se opri un moment şi apucă pe drumul ce duce spre Plelan. Barâna nu voia sa se ducă la Plelan. Nu! Ea voia să facă un înconjur pentru a se duce la Scaer, Iii acel înconjur barâna se gândea că pote va întâlni pe Ivona Rebec despre care’î vorbise Ion. Barona nu voia să piarZâ timpul. După ce se văzuse cu amantul el, voia sâ întrebe şi pe rivala, şi pe lâna Rebec. Gândindu-se la ea, un surîs despre-ţuitor apăru pe buzele barâneî. Barâna mergea fără sâse uite la drum, ea se gândea la cuvintele lui Ion despre lâna Rebec ? In adevâr lâna era rivala baronel. In orl-ce cas, barâna avea un avantaj asupra Ionel, ea nu ştiea ce influ-inţă avea asupra ducelui. Chiar dacă ducele ar fi iubit pe lâna, acea iubire nu era de cât trecâtâre. CQ tâte acestea, ducele văzând pe barâna păru forte îngrijit. — Dacă m’a primit cu aşa răcâlă, asta nu însemnâză nimica, ’şl zicea barâna Alta trebue sâ fie cp.usa supărâreî, indis-posiţiei ducelui. Cu tâte acestea ea voi să se asigure. Barona apucă d’a dreptul prin pădure,, aţâţată d’acestâ idee, de timpul frumos, de a se găsi singură în pădure fără q fi observată de cine-va. Barâna era una din cele mai bune călăreţe din Paris. După ce alergă vre-o jumătate de oră se trezi într’o înfundătură pe care nu o cunoştea. Barâna se opri un moment ca să vază în ce loc se află. In faţa ei se afla o cruce, adăpostită sub niştâ arbori aşedaţi în cerc în jurul el. Barâna făcu câţl-va paşi în acea parte. Gând barâna se apropia de cruce, o fată care stătea pe o piatră se sculă. Barona fu lovită de atbâţa feţei acelei fete, de tresâturile el fine, de ochii ei scânteetori şi de neliniştea ei. Ochii acelei fete erau înconjuraţi de un cerc albastru şi daţi în fundul capului. Barâhâ observă Că fata plânsese. D’odatâ â ’ idâe trecu prin capul barâneî. — D-ta eşti fiica Iul Rebec de la Plelan ? întrebă barâna. —• Da, dâmnă. — Stai la contele Uuges ? — Da, dâmnă. — Mă cunoşti cine sunt ? — Am avut onâre a vă vedea de mai multe ori la d. cotite. *— Atunci erai mică. De câţi ani eşti acuma ? — Nouă-spre-zece ani, dâmnă. — Deja?... — Am împlinit nouă-spre-zece ani ta Aprilie. (Va urma) s iiurif) i i ’ . • tn • www.dacoromanica.ro TELEGRAFUL — 21 FEBRUARIE 1888 întâmplări din Cap tală Estropiat. — Luci .torul Ion Sârbu de la fabrica de tăbââârie a d-lul Bernard din strada Bucur K,;' pe când băga la morâ nişte coje, hi nebăgare de sănia a pus mâna pe rota Mâna a fost. într’o clipă sfârimatâ. Nenorncitul lucrător s’a transportat la spitalul brancovenes<\ O Iiăait grav, Mare ceartă s’a întîm-ptat ieri în strada. Spirid: .. Un soldat din regimentul 4 de linie certându-se cu d. Gh. Popescu, în furia certei a apucat un topor şi s’a năpustit cu acăsh arma a-supra potrivnicului seu. Lovitura ce soldatul a dat lui Popescu e fârte gravă. $$ Fugită fi prinsă.—D-ra B A. din strada Cerbului era să fugă ieri din casa părintescul. Biata copila a fost sedusă de un Don Juan, care ’l-a prorrfs tute cele din cer şi de pe pământ. Arii nopte copila, luând o birja ’şl cărask deja baga-giul, pentru a pleca la iubit 1 seu. Fă-cându-se alarmă, copila a folii. Surprinsă de părinţi. Tocmai în acest moment Don-Juanul a fost arestai la sec’îu 46 fiind bănuit că bagagiul din tr;\, ură nu este al lui. Fur'. — I)-nu T. F. Nasturea^u, comerciant, abia n’a fo t victima uftel buzunarele îndrăsneţe. Mergând ţie calea Victoriei un pungaş T a sustras . a buzunar portofoliul în care se afla ■ ajă de 3700 lei în bilete hipotecare. M urnită vigilentei unui sergent de stradă, pungaşul a fost imediat, cu bani cu lot. Don Oprire. ULTIMA^ ORA (Serviciul particular al Telegrafului) San-Remo 2 Martie. iS’a oprit medicilor de a publici buletinele falnice privitore la sănătatec prinţului imperial. Sofia 2 ttjrtie. Comunele şi satele din tute păi Jle Bulgariei aU adresat peste douâ mi'n le telegrame de felicitare, pentru ani rsariul naşterel prinţului. Astâ-e dreptul D. Preşedinte observă d-lul Graţchise sau că trebuia să vorbescâ asârâ câi ’curl des-dat cuvântul. Fiind-câ d-sa n’a venirile pu-tuncl ’1 r6gâ sâ lase la urmă aceţe un co-tiune. Voci. Ordinea zilei'!., ordinea din Con-D. Grădişţeanu ameninţă Gametruniri pu-prima chestiune în care va lua cţi care să va vorbi şi se va resbuna pentru câpt şi care lăsat să vorbescâ. Se proclamă ( d-nil Agaricl, Andrei Vizanti, D.94 din c. siliu, V. G. Morţun, N. Gr. Drâgli.ale rela-Zaripopol, aleşii judeţului Romar Se proclamă deputaţi d-nil Al. pr aseme-Enache Cantemir, dr. Gantemir şiol şi fără rec, aleşii judeţului Neamţu. g cât per-Se proclamă deputaţi d-nil Pinea şi li-pescu-Roşianu. I. A. DobrovicI, Zamfirescu şi N. G. Năstăsescu^iin unire judeţului Muscel. , interne Se proclamă deputaţi d-nil I. Ci neanu, G- Nacu, Râducanu i i. i Ion Robescu, Eugenia Stâtescu, aleşii colegiului I de Ilfov. Alegerea colegiului II e contestată pe motivul că mulţi din .alegători nu erau iscăliţi pe cărţile electorale cu mâna lor proprie ci prin punerea degetului. Secţiunea negăsind fundată acăstă protestare a validat alegerea. Se proclamă fără discuţie deputaţi d-nii Romulus Opranu, Emil Gostinescu, general Radu Mihal, G. 1. Zamlirescu, 1). M. lo-nescu, Al. Vladescu, V. Lascar, D. Tânâ-sescu, N. Moroianu, G. I. Stoicescu şi dr. Râmniceanu, aleşii colegielor II şi III de Ilfov. Se proclamă deputaţi d-nil Gr. T. Bră-tianu şi P. Danielescu, aleşii colegiului 1 de, Teleorman. Alegerea d-lul dr. Galenderu la col. I fiind contestată pe motiv că d-nul dr. nu e profesor definitiv, se lasă la urmă. Alegerea col. II e protestată. D. GA. Vernescu susţine protestul. A-cestă alegere nu s’a făcut conform legel electorale, zice d-sa, apelul nominal al alegătorilor nu s’a făcut după listele tipărite, ci după nişte liste făcute ad-hoc, în cari alegătorii favorabili guvernului erau puşi în cap, iar cei presupuşi contra erad puşi la urmă. Alt-ceva s’a mai petrecut în acesta a-legere: două sute alegători, cari se ştiau că vor vota contra, n’aU votat, din causă că la ora 12, preşedintele a închis urna. D-sa cere sâ se invalideze acăstă ale-pere, de 6re-ee nu e conformă cu legea electorală, — dupe părerea d-sale. D. Gr. Brătianu mulţumeşte d-lul Vernescu că n’a prea amestecat politica în susţinerea acestei protestări ; dacă tot aşa s’ar fi purtat întrăga minoritate, n’am fi fds spectatori acelor scene scandaldse cari ne-a întristat atât. Venind la interpretarea articolilor 93 şi 100 din legea electorală, d-sa arată că legiuitorul n’a înţeles cum susţine d-nul Vernescu, ca judecătorul care presidăzâ biuroul să stea 72 ore în permanenţă la birou, dacă i s’ar pretinde să stea la biurott câte 24 ore pentru fiecare colegiu. Dacă s’ar interpreta ast-fel legea, a-tuncl legea când ijice că consiliul comunal se declară în permanen ă pentru a judeca contestaţiile, ar trebui să nu dorină, nici să mănânce şi să stea la birou trei săptămâni. El, aşa interpretaţi d-vdstrâ d-le Vernescu articolul 93 din lelea electorală şi art. 100. Voiţi ca cu chipul acesta sâ stea judecătorul 72 ore în permanenţă. A susţinut d-l Vernescu, or care ! alt «jiar din ţ6râ şi străinătate. ‘' ‘|" i rnf»V 1 llR| i ,h i a Ol) :ai BAZAR DEEMJTERA Subsemnatul, am ondre a anunţa pe Onor. clientela mea atât din capitală cât şi din provincie, că cu pensiunea tarifului autonom, am deschis aci în ţâră 0 MAIE F.VIÎiîKJ S [« lUINK PENTRU BaRBATI şi BA-JBTI In care confecţiotitz haine, după Mfcuhelq Jurnale, din. stofele cele mai bune ale Europei. Asemenea mat putem efectua şi ori-ce Comande, în timp de 24 ore de orc ce posedăm an mare depozit de stofe Ane din cele maî renumite fabrici. Sper că Onor. Public şi clientela mea, me va onora ca mitele d-lor, spre a se convinge de marfa confecţionată aci în ţftrî, şi sunt .sigur că va fi pe depi i satisfăcuţi. Cu Stiiust, ~PT T .T-"!TPin'VTC'.tiR. StBEaKWi? CASA DE SCHIMB TOMA ŢACIU In Noul Palat Dacia-Romanţa. No. 4. —{Strada Lipscani. — No. 4. BUCUR ESCJ Cursul pe <]iu;t de 20 Februarie 1888 | 5% 5°/0 bp/o b” o 5°/0 Cu mp, 92% (.0 88% 73 210— 88% ?04‘/, 85— 95— 102 >1 75 y. 86— 24— 1010 85 225 35 60 16 50 16 50 200— 124— 100- §ffS$N3fli Rentă Amoi*tisabiîe. Rentă Rom. Perpetuă Obligaţii de Stat. . C. F. H. Regal. , Municip. vechi 10 fr. » Casa Pens. 300 I. 5% Srisuri funciare Rural. 5% , , Urban. 6% » 7°/° > » » • • 5% » de Iaşi Impr. cu prime Bucur. 201. b. Los. Crucea Roşie Italiane. Acţ. Bancel Naţ. Rom, 500 1. Soc. Rom. Constr. 500 1. . Soc, Dacia-Rom. 200 1. . . Soc. Cr, Roşie Austriacă. . 36/0 Los. Imp. Sârbesc . . DI VERSE Aur contra Argint, . . . , > Bilete de bancă Florin Wal. Austr. . . Mărci Germane.............. Bancnote francese. . . . Ruble de hărtie............1205—121.5 Vând. 93% 91 •/* 89%, 74— 21.5— 89'/* 105— 85s/4 96— 103— 76-* 38— 28— 101.6 90 230 38 64 17 00 17 00 202 — 126— 101— F ^ G XS TUL ~lifa«k.jBagaB:lliaaag»:g^-f^!T- ’ttdUi». = jg »«râqf«a»?r=rir7!"?. -mssxBas£!E?r~ J:r;£n.... _ farmacia CHR. ALESSANDRIU română iS&s&Bmimsmmmsmtmţi I s i r# g y r u i Dintre t<5te preparatele de gudrdn care a obţinut o ^ reputaţie netăgăduită în faţa d-lor doctori şi clienţii ce \ ad constatat fol<5se surprinc}£tdre e GUDRONUL ALESSANDRIU «re *e întrebuinţezi cu succes contra durerel de piept, tusei proveniţi în urma guturaiului, IritaţiunI ale peptulul, j astmu, catar al bâşicel udului;—Lipsei de pofti de mat]-'\ care, etc.—-Cu o linguri din acest Gudron pus intr u j litri de api formezi: ape de pacuri, care se pdte da cu 1 mult succes 'la copil contra bdlelor mal sus indicate. Pentru adulţi se iea o lingură de Gudron In api sa \ cbarati safi lapte dulce 1—3 ori pe di. 2 lei fl. Emplastura gudronat clis Pauvre Homrno (Alessandrsu).—Contra durerilor Reumatismale, a încheieturilor, mijlocului) durerilor de piept, spate şi alte junghiuri, 1 led rulonl Pastile Gum6se-Codein«Tola (AlessancMo). — Superioritatea acestor medicamente în maladieie .de piept este recunoscuţi de tdte celebrităţile medicale. Aceste pastile tn urma esaminăril ce li s’ad făcut s'ati aprobat de onor. consilia medical superior, 1 led 50 bani cutia. A. "V X s Preparaţiunea acestui vin, care pentru mine, a devenit un cult e adesea denaturat de unii colegi cari găsesc de cuviinţă a debita alte preparaţiunl în locul acestui vin de aceia atrag atenţiunea onor. public a nu primi de cât fi ied ne originale VINUL COPIILOR PREPARAT DE CHB. A.1ST1DJEIZTJ Farmacistul Curţii Regale g Etatea cea fragedă a copiilor ’I face a se îmbolnăvi ~ u^or; pentru a preîntâmpina maladiile se recomandă acest vin tuturor copiilor de la etatea de 6 luni în sus; tinerelor fete le ajută la buna desvoltare a reşce 6sele şi dă putere muşchilor.—Modul întrebuinţării: a fj se vedea instrucţjttneâ ce însoţespe fie-ce sticlă. Preţul B leL f Capsule elastice ou ulei de Bioină (Aless&n-driu).—O dosă, cutia a 4 capsule 1 Iea, a 6 capsule 1 leii şi 25 bani, a 8 capsule I leii şi 50 bani, Capsule oleo^balsamiee-sautaline (Ales- sandriu).—Remediu sigur contr#. maladiilor secrete (scursdre, sculament) la bărbaţi, fie în Sjt&re pr6s-p£tă, safl orl-cât de învechită, se vindecă prin întrebuinţarea unei cutii ce conţine 100 capsule, combinate ast-fel pentru un tratametai de vindecare complectă.— Modul întrebuinţării şi dieta prescrisă a se vedea instrucţiunea ce însoţesce fie-care cutie, —Preţul unei cutii 6 lei. 1®“ A se observa pe capacul cutiei semnătura, coîdre roşie, şi a nu vă debita alte capsule de a cărora eficacitate nu se garantâză. Se trămite contra mandat postai în orî-ce localitate, DE VÎNDARE LA PRINCIPALELE FARM AGII DIN ŢERA. In localităţile unde nu se găsesc aceste preparate cererile să se facă la Farmacia ÎSOKSâină âticuresci şt contra mandat postai espedlez Ui orî-ce localitate. Mh>G ul:-{ M PRIMA FABRICA ROMANA DE R-Klims din CAUCASlA LA ADEVĂRATA CONCURENŢI SE REOOMA DA KOUL ‘MAGAZIN DE l.- 1 PENTRU BARBAŢI, BAEŢI SI COPil cofifecţiouate în atelierul nostru, ultimele jurnale. Sperăm că Onor. Public, va bin Voi a visita acest Magazin, unde va găsi în tot-d’a-ufVf: Haine Solide şi cu Preţuri Moderate as se iatrapla coafasml, wta îl a nota line No. 70."«b ţ cu STIMA ,;La AdeUrata Concurenţa" Sinapiamul Alessaaâriu, muştar îa fol. — Acdstă preparaţiune esperimentată de autorităţile ndstre medicale şi profesori la facultate a constatat că fiind su-peridre tuturor celor-l-alte preparaţiunl streine, şi chiar celui de Rigollot, C^tia 1 leu 5^ bani. LA ADEVĂRATA CONCURENŢĂ re » ► 0 > Q ► 0 Îiî RESTAURANT ELECTRIC STRADA SF.NICOLAE DIN ŞELARI, HîLa-VIS de BISERICĂ IlESTAUllANT(JL J %^CTRIC^ (IN PĂLĂ1UL S0CIETAŢEI NAŢIOI^f/DE ASIGURARE). tra Sub-semnatul am onore a aduce la cunoscj nor. Public că la deschis încă de la 8 Noembre 1887, se găseşte ■ Licări gustose şi alese, cu preţurile cele mal moderate, şi ca s6 ’şî facânii dRIENTALĂ câ Yinurl Indigene din Podgoriei de jle mal Renumite Cu preţuri cât se pote dt *3 , diarhoâ (ketir de treî ijile); posedăm o mulţime de certificate şi păreri dovedesc că KEPIRUL i'îOăTRU e ştiiuţificeşte preparat, dar nu le putem da aci din causa lipsei de spaţiuj ci dăm numai numele celor maî însemnaţi doctori, oare au atestat acesta: Calendero, M I t i >■}' i 100 Iei 55 „ 28 . Transportul se faoe ^ilnic cu trăsura ndstră la -locuinţa abonatului: Plata se face prin mandat postai. Pentru âmeni săraci se face o redacţiune, iştr celor lipsiţi cu desăvirşire de mijldce li se dă gratis, ddcă au recomandaţie din partea vr’unni doctor, ca având nevoie de a tace cură de kefir Pe lingă vechiul preparator de kefir, în fabrica nostră se găseşte ■ şi un caucazian, ast-H că Onor. Public pdte fi încredinţat că va găsi la noi chiar adevăratul Ketir din Caucasia-Depositul nostru se găseşte ia comptuarul drlui Adoljf Qaster, str. Co’.ţei No- 2.1 bis, şi ja farmacia Alexandrin, Calea Victoriei No. 77. Cu stimă, IT. 3DXOBSOXJ & OamP- Av;s Important Sub-semnâtiil am onlire ii recomanda onorab. Public şi j înaltei nobilimi că în atelie- i rul meu de tâmpi arie am efec- j tuat o garnitură de mobilă de j lux, care se compune din 2 paturi, 2 cartonere, 2 dulapuri de nopte, un lavdr, o oglindă* o I dietă şi 2 şifo-nere de stejar (în stil Âltaie) cu preţuri forte moderade. A se adresa strada Stirbei-Voda No. 58, la d. Marin Anastasiu, tâmplar. NAŢIONALA Societate Generală fie Asiprare în Bncnreştî Capital de acţiuni fi inilione lei sur d plin versate Aducem la cunoştinţa publică, câ am transferat biurourUe ndstre în palatul societ&ţei dm strada U6m-neî No. 12. Direcţiunea generală. BANCA NAŢIONALĂ SITUJ A.TXXJISTE A. 1880 14 Februarie B' ACTIV ii 335j5756j 25553390I 52238.19 17403547 12 54610 11974117 1994031 153975 2636097 144SS4 67313 2416577E? 13406?22 5302115 aa3a(M°netă. „jif T J. 1 ROMÂNIEI 1881 6 Februarie 13 157766254 12000000 200416*3 167322 101306420 290S154 207425 24165776 13670490 1354492 157766254 (Bilete ipotecare , . . . eto. . Efecte predate la Casa spre încasau j Bortofolia, român şi străin. . . rc • • împrumutul garantat cu efecte pub l. . Eondurî publice ...... . Şfeaţoje fondului de reservă . . . ■ » » » amorfcissrea lnfa'ilelor [mobili . :........................ . • Vlobiliar şi Machine de imprimat t>-T . . Oheltuell de admiuistraţiuae Jeposito libere . , . Oompturî cariaţi .... „ de valqr! . . . PASIVU Oapital Fond de reasrvă ...... „ aoaortisarea Imobilului Bilete de bancă îu circulaţiune . Profituri ai perderî . . . , , Jobănjl şi beneficie diverse , , Oepoaita de retras ^ , „ „ Oompturî ourinţi ...... » de valori . b . . < • Iuti • Ba,.' : Da, P .. Am . ori. Atu:. i? No fclej V': si' i o 33265062 25709130 5447930 17809011 11144S55 11999912 2575053 196998, 3146S57 127644 55634 31351317 23148647 9501470 175479520 12000000 2580078 229114 99916410 2942815 187498 31351317 24789851 1482437 175479520 33325172 25709430 5287189 17797261 12875675 11999912 2575053 196998 3148078 127644 65151 30463117 23062847 10447015 177080542 12000000 2580078 229114 99309520 2942815 242853 30463117 27447328 1865707 177080542 ■ESI Tipografia diarului «TELEGRAPHUL, Strada BlSuerî, No. 20. www.dacoromanica.ro ANUL XIX No. $ 90 IN BUCURESCI SI DISTRICTE 10 BANI NUMfiRUL MARŢI, 23 FEBRUARIE 1888 ABONAMENTE: Pentru Capitală: pentru un an .... Lei 24 „ şdse luni .... e 12 „ trei luni ... „ 7 Pentru Districte : Pentru un an . . t Lei 30 „ şese luni „ trei luni .... * ? Pentru Străinătate: Pl'ntru un an . In nur le1 40 „ şiae luni » " „ trei luni. . . » * Abonamentele se fac la 1 şl 15 Ae fi* cărei luni. UNNUMER VECIHU 26 BaNJ Abonamentele se plătesc înainte ANUNCIURI SI RECLAME Anunciurl pe pag. IV linia 25 bani. -j( Reclame » „ m „ . . I le® 9 ni 11 j, . . H lei n BIJ 1 T) - . 5 B Pentru Inserţii ţi reclame, Rtdaoţia nu e responsabilă. Epistole nefrancate se remisă iirticolfl nepublicate se ard.- InJStreiuătate a se adresa 5 Franciu Havan, Laffitte & plane de la Bourso, Pari». Fngliteia,Etig&ne Micoii!l,81 Pleet Street, E. C., London. Austria, Haasenstein et Vogler, Wien Kudolf Mosse Zeilerstaette, 2. Wien. Ungaria, I>. Moritr. Wiest, în Budţi-Pest t ervitenplata. Abonamentele se plătesc înainte Redacţiunea, Strada Blănari, No. 20. DIRECTOR POLITIC : I. 0. FUNDESCU Admini.straţiunea, Strada .Blănari, fio. 20 ţâre în viitorea sesiune proiect Rugăm pe d-iiii abonaţi cari sunt în urmă eu plăţile să bine voiască a îe achita, dacă nu yoiesc să li se suspende trimiterea foii. ADMINIS TRA ŢI A BUCDRESCI, 22 FEBRUARIE ÎNTRUNIREA DE IERI Am asistat la întrunirea oposiţiu-neî de ieri şi am ascultat tdte discursurile vehemente, pronunţate de oratorii oposiţiunei. A. vorbi despre aceste discursuri ar fi absolut inutil, căci n’aii fost alt ceva de cât recapitularea acusă-rilor aduse de oposiţiune tn contra regimului liberal ; deosebirea între ceea ce ijhcea despre acest regim o-posiţiunea de acum 10—6—5 ani şi ceea ce ejice adi, constă în faptul că p’atuncî se acusa Rosetti-Brătianu, iar acum se acusă singurul Ion Bră-tianu. Discursurile rostite ieri nu sunt de cât aceleaşi frase g61e, clişeurî stereotipe, pe cari le-am au(jlit în nenumărate rânduri. La un singur lucru însă datori suntem a răspunde, şi anume la in-. sipida acusare-' ce necurmat se face de inamicii noştri politici cum că guvernul partidei liberale-naţionale opreşte întrunirile publice, că cetăţenii sunt despoiaţi de acest drept sfînt, că în fine lumea e ameninţată de poliţie şi poprită a merge la întrunirile publice. Eî bine, în contra acestei acusărî nedrepte faptele respund de sineşî. Inamicii noştri politici se bucură de dreptul de Întruniri în modul cel mai larg şi nimeni nu le opresce şi nici c’are drept să le oprâscă. Pentru ce dar se plâng eî ? Pentru ce tăgăduiesc ceea-ce lumea în-trâgă ştie, pentru ce ou orî-ce preţ răspândirea neadevărului cel mai flagrant ? Şi apoi, ceea-ce c şi mai revoltător, constă în faptul că chiar d. La3-car Catargiu,-chiar d. Al. Lahovary, general Florescu şi ejusdem farinae vorbesc despre libertăţile întrunirilor. Pentru a rechema la pud<5re p’a-ceştî neruşinaţi politicianî punem aci sub ochii cititorilor o circulară cinică subscrisă de aceşti reacţionari, pe când d-lor ţineau frânele guvernului. Iată aodstă circulară, pe care o copiem cuveni cu cuvent: Consiliul Miniştrilor In şedinţa sa de astăzi Vineri, 27 Iunie 1875: Luând în desbatere referatul d-luî ministru de interne sub No. 10,072 prin care propune ca, până la elaborarea unui proiect de lege care să reguleze dreptul de întruniri publice în locuri închise saQ deschise, întrunirile publice în locuri deschise să fie poprite, iar la întrunirile publice în locuri închise să asiste un comisar poliţienesc. Având în vedere câ art, 26 din Gon-stituţiune supune dreptul de întruniri publice la disposiţiunile unei legi care să reguleze esercitarea acestui drept şi care lege nu s’a făcut încă : Având în vedere art. 47—294 din c. p. şi cele-l’alte disposiţiuni penale relative la aceste motive. Considerând câ resultatul unor asemenea întruniri, fără nici un control şi fără nici o preveghere, nu pâte fi de cât pernicios şi primejdios pentru ordinea şi liniştea publică. Pentru aceste consideraţiunî şi în unire cu opinia emisă de ministrul de interne prin sus citatul referat. Decide : I. Autorisă pe d. ministru de justiţie a pregăti şi presenta Corpurilor Legiui- lege prin care să se reguleze esercitarea dreptului de întruniri publice. II. Până la facerea unei asemenea legi, consiliul recunâsce că este în atribu-ţiunile ministrului de interne a popri întrunirile publice în locuri deschise, de câte ori vor părea a fi perniciose ordinel publice, iar la întrunirile publice în locuri închise să facă să asiste negreşit un comisar de. poliţie, spre a lua mesurile necesare în contra acelor cari, prin discursurile lor, ar provoca la turburări sau ar călca în ori-ce mod disposiţiunile c. p. Disposiţiunile aci coprinse se vor aduce la îndeplinire de către d. ministru de interne şi justiţie. Semnaţi: L- Catargiu, I. Florescu, B. Boerescu, Al. Lahovary, T. Maiorcscu, O. Or. Cantacusino- Eî bine, este ruşine de a mai cuteza să aperi dreptul de Întrunire, când ai avut curagiu so subscrii o asemenea decisiune ministerială, este cinic a te drapa tn mantaua unui apărător al drepturilor ndstre politice, când aparţii unei partide politice care a hohărît ca un comisar poliţienesc să aibă drept a popri o intrunire, a cens ura discursurile rostite şi a disolva adunarea cetăţenilor, când îi va părea «că discursul rostit pdte aduce o turburare». Şi cu dmeniî cari au pus in practică asemenea idei reacţionare, cari au comis tdte crimele şi tdte delictele, cari, au îngenunchiat ţâra tn afară şi înăuntru s'aii aliat liberali ca d. Dumitru Brătjanu, N; Fleva, Grigo-rescu şi alţii? Nu văd 6 re aceşti domni ce crimă comit şi ce mare respundere ’şî însuşesc faţă cu ţâra, faţă cu genera-ţiunea tînără, patrimoniul căreia sunt libertăţile nâstre politice, ameninţate de o conspiraţiune reacţionară ce se urzeşte ? 1 ■ SV *£*-}*■- * —— TELEGRAME (Serviciul particular al Telegrafului) Viena, 3 Martie. Lumea n’a fost surprinsă de răspunsul Porţii la invitarea celor trei puteri. Se aştepta la un răspuns tărăgănitor şi nu se ascun ore-care satisfacţie de a vedea întorsătura ce ia cestiunea negociârilor asupra afacerilor Bulgariei, pentru că se leagănă în speranţa că eşecul în prima faşă a acestor negociărl, departe de a opri pe Rusia, ’i va arăta din potrivă trebuinţa de a descoperi intenţiu-nile sale. In fond nu se desesperâ de a face pe acâstă putere sâ angajege noul negociărl şi se măguleşte câ vederile Rusiei ar fi de astă dată în destulă conformitate cu a’e celor trei state desidente pentru a face posibilă întrunirea unei conferinţe. Totuşi lumea ’şi dă semă de împrejurarea că acest chip de ajvedea nu e justificat pînâ acum de nici un fapt palpabil; der se caleuleză asupra efectului campaniei în contra rublei la Berlin şi asupra altor măsuri de care se vorbesce, pentru a ruina esportaţiunea grâului din Rusia în Germania. Dificultăţile interne, atitudinea celor trei puteri, ostenâla ce prici-nueşte Bulgaria, sunt motivele ce se a-rată pentru a esplica în cercurile oficiale posibilitatea unui pas înainte făcut de Rusia. Se crede că corniţele Kalnoky va pleca astă-seră la Pesta. Nu se seie încă decâ e purtător de noul propuneri privitore la Bulgaria, Roma, 3 Martie. Dupe o depeşă din Modana, nişte soldaţi francesi aQ insultat pe trei amploiaţi ai căilor ferate italiane. Comandantul frances a consemnat în cartier pe toţi soldaţi! francesi pentru a descoperi pe vinovaţi. Paris, 3 Martie. Ştirile din Tamatava spun că un uragan violent a distrus, la 22 Februarie, o mare parte din oraş. Pe câstă 11 corăbii s’aQ perdut, printre cari în crucişătorul frances Dayot. Sunt 20 de morţi. Paris, 3 Martie. D. Wilson a făcut apel. Viena, 3 Martie. Ziarele aprobă în general răspunsul Porţii. Ele aprobă asemenea ideia unei conferinţe ; dar sunt de părere că negocierile ar fi prea lungi şi câ nu se pote crede acum într’un reviriment complect în politica Rusiei. ARTICOLUL 109 din Legea Electorală, Liberte Roumaine de la 16 corent, consacră articolul săa de fond cestiunel de a se sci dacă prin cuvintele majoritatea voturilor esprese articolul 109 din legea electorală în vigore înţelege totalitatea voturilor aruncate în urnă ori numai pe acelea dintre acestea.care ar fi valabil esprimate, adică în conformitate cu condiţiunile prevăzute în aceiaşi lege, cestiune de actualitate în Camera deputaţilor, şi iscată cu ocaziuneajverifi-cârei alegere! a doi dintre deputaţii colegiului I-iil de Prahova, d-nil Dumitru Brâtianu şi G. T. Grigorescu, şi a aceleia a unuia dintre aleşii colegiului I-iu de Gorj, d. Eugeniu Stătescu. — Confratele nostru de la (jiar ul mat sus citat, unin-du-se cu părerea minoritâţei din cameră, conchide câ este evident că legea electorală cere ca fixarea majorităţei a voturilor ce trebue sâ îatrunâscă un candidat, urmezâ că se calculeze asupra voturilor valabil esprimate. Nu esitâm un singur moment de a răspunde că părerea emisă de LiberU Roumaine şi de minoritatea din Cameră, este greşită, iar câ cea ce legiuitorul a înţeles şi a trebuit sâ înţelegă prin vaduri esprese este num'ărul- tuturor voturilor puse în urnă, în conformitate ori nu cu modul de a vota prescris de legea electorală, şi că majoritatea trebue dedusă din totalul voturilor, iar nu din numărul voturilor care, după despuiarea scrutinului, ar fi găsite valabile. In sprijinul acestei din urmă soluţiuni sunt două argumente : unul absolut, adică raţional, iar altul relativ, adică legal, pe câtă vreme soluţiunea minoritâţei din cameră nu se pote sprijini pe nici un argument serios. 1) Dacă am admite că legiuitorul a voit să declare ca ales al naţiunel nu numai pe acel care ar avea jumătate plus unul din voturile acelora cari s’au presintat la urmă ca să ’şî exercite dreptul lor cetăţenesc, ci pe acela care ar întruni jumătate plus unul din voturile acelora cari au votat valabil, scoţând din socoteală pe aceia cari nu aQ votat ast-fel, oii cât de mare ar fi numărul acestora, atunci s’ar nesocoti unul din cele mal evidente principii ale democratismului modern, adică nu s’ar ţine şâmâ de suveranitatea naţională. Nu de acea suveranitate naţională reală, nu, căci omenirea nu a ajuns la acel grad de perfecţiune în cât toţi cei ce compun un popor, de la cel d’întâia până la cel din urmă, sa 'şl spună cuventut asupra afacerilor publice, dar de cea fictivă, care însă, graţie progresului ce instituţiunile sociale tind necontenit a face, trebue să se apropie de realitate, iar nu să se de-depărteze din ce în ce, şi din fictivă sâ devie şi mal fictivă încă. Dreptul constituţional modern nu a a-juns până acolo în cât să recunoscâ suveranitatea naţională în unanimitatea membrilor ce compun o naţiune ; el nu a mers nici chiar până într’acolo în cât să o recunâscâ numai în întregul colegiu electoral, ci s’a mulţumit în a o vedea în numârul cetăţenilor cari se presintâ înaintea urnei. Colegiul electoral, redus la acesta mal simplă a lui espresiune, exercită suveranitatea sa în ziua alegere!, şi cuvântul decisiv, dreptul de a hotărî va aparţine acelora cari s’ar constitui în numărul de jumătate plus unul. Aceştia şi numai aceştia vor putea fi consideraţi ca cea mal mare, cea mal puternică dintre fracţiunile în cari s’ar împărţi colegiul electoral; numai hotărârea acestora va putea fi investită eu caracterul suvera-nităţel naţionale. La acesta maioritate s’a gândit legiuitorul când prin art. 109 al legei a vorbit de maioritatea votunlor esprese. Dacă, din potrivă, ar fi sâ înţelegem aceste cuvinte ast-lel cum îl place mino-rităţeî ale înţelege, va trebui să recunoşteai că legiuitorul a dispus un lucru absurd, şi absurd, într’adevăr, ar fi fost de a atribui dreptul de a decide numai la 51 de cetăţeni, dacă din 1000 de votanţi d. e. 900 ar fi votat nevalabil, iar numai o sută valabil. Dacă părerea mino-rităţei ar fi cea adevărată, atunci tre-bueşte mărturisit că legiuitorul în loc de a urma progresul ce face omenirea, el caută să inârgâ cât mai mult înapoi, şi în loc de a se sili să apropie suveranitatea naţională fictivă de astâ-zl, de una mai reală, el a voit să o facă şi mal fictivă încă. 2) Argumentul legal, este tot atât de puternic. Dacă într’adevâr legiuitorul a voit ca prin legea electorală din 1884 să derâge la principiul ce expuserăm mal sus şi sâ reducă colegiul electoral întreg nu numai la numărul votâtorilor, adică la numârul cetăţenilor cari s’aQ presintat înaintea urnei, dar şi la acela — cât de mic ar fi — al acelora cari aQ votat valabil, atunci el ar fi făcut acăstă dero -gaţiune în chip espres, ar fi declarat a-căsta în chip lămurit. Ast-fel, legea nostrâ electorală de sub Statut prevede prin art. 22, că maioritatea se socoteşte asupra voturilor esprimate valabile. Tot ast-fel legea electorală a Belgiei declară de a-semenea lămurit că buletinul care nu conţine un sufragiQ valabil nu se socoteşte pentru a determina numărul votanţilor. (Vezi codul electoral pag. 71). Conchidem aşa dar, şi credem că precum d. EugeniQ Stătescu în Gorj, tot astfel şi d-nil Dumitru Brâtianu şi G. T. Grigorescu în Prahova, nu aQ întrunit maioritatea cerută de lege la primul scrutin, adică jumătate plus unul din voturi, şi urmezâ sâ se presinte din noQ înaintea alegătorilor. C. A. Filitis. ....tfr >•<»♦«« POPA TACHE Clerul subt conservatori D. Lascar Catargiu, tn lunga-î retragere de la Golăşei, a făcut sur-prin^etdrea descoperire că popii, protopopii şi episcopii aii fost prefăcuţi de guvern tn agenţi electorali... »Subt guvernul meii— dice fostul prim-ministru— clerul era respectat, iar adî e Înjosit*. Toţi cei cari aii autjit saii citit a-c<$stă declaraţie, s’aii pomenit şoptind un nume care era grdznic al-dată : numele lui popa Tache. Era respectat cierul subt Lascar Catargiu ? Să răspundă marele maestru al bandelor, vestitul popă Tache, căci nimeni altul n’are mai multă competinţă să vorbdscă cu fostul şef al guvernului conservator tu acăstă materie. Chemat înaintea comisiei de anchetă parlamentară în diua de 9 August 1876, popa Tache a făcut o luugă deposiţie din care estragem ur-mătdrele pasagiî : In Martie 1871, m'a chemat Hiotu prefectul poliţiei, şi mî-a (jis să m& pun pe lucru ca să facem alegerile pentru ca cu nici un chip sâ nu se alegă roşii. EQ am răspuns câ nu voi sâ mă mai bag ; dumnâlui a stăruit, (Jicănd că dacă nu voi luci-a pentru alegeri, nu trăiesc cu dumnelui. EQ tot am stăruit câ nu voi sâ mă bag şi am plecat. Până săra m’a chiemat prea sfinţia sa Mitropolitnl Nifon şi mî-a i: m Ifc- iVl XX, I f.l UN AMOR MISTERIOS DE C. MEROUYEL Singurii la întâlnire — Am rătăcit în aceste locuri; Unde mă aflu ? — La crucea albastră, domnă. — ’Mi aduc aminte d’âcest nume. Cred că nu sunt departe de castel. — E vre-o jumătate leghe d’aci până la castel. Bar6na tăcu câte-va minute. Ea se gândea pentrxi ce o fată tânără frumăsâ ca Ivona stă aşa departe de casă; acel loc unde stătea fata era forte bun pentru o întâlnire. Gândindu-se la acâsta, barona observă câ fata e nerâbdătdre, că se uita într’o parte, tocmai în acea parte din care ve- .u> nise barona; fata pare că se temea să nu fie surprinsă de cine-va în acel loc împreună cu barona. IŞDupă câte-va minute, barona întrebă ceva pe Ivona fără a da mare importanţă acestor întrebări. Ea observă cu mare băgare de sâmâ pe rivala sa,— pentru că acuma barona nu se mal îndoia că acea fată nu era a-manta ducelui. Barona aflase ceva. Ea ’şl muşca buzele gândindu-se că a-cea fată făcea pe ducele de Vaudry să nu pârâsâscă castelul Langon. — Am auZit vorbindu-se de multe ori de d-ta d-şoră, reluă ea.... Nu eşti d-ta Ivona Rebec ? — Eă sunt, d6mnâ. — Frumos nume! — Acest nume e forte comun pe la noi, d-nă baronă. — Am auZit că e vorba să te uâsător reştl cu unul din Cleguer. — Cu. Gox’entin.. — Fratele lux Ion, lacheul băi'batului meu. -- Da ! — Când te căsătoreşti ? — Nu ştiâ ! Ivona ’şl muşcă buzele ; barona observă' câ fata se forţa să ’şl reţină.lacri-mele. — Al eşit de mult din pension ? întrebă barona. — De opt-spre-Zece luni, ddmnă. — Ce faci la Plelan ? — Mai nimica... In lipsa stăpânului en îngrijesc de casă, Zise Ivona. — Am auZit că d. conte ie iubeşte mult. ’L am auZit de multe ori vorbind de d-ta... Muma d-tale mai trâeşte ? — Nu domnă. Mama a murit acuma cinci ani. Se făcu iar tăcere. In acest timp barona se uită iar la fată. Barona observă câ fata era obosită, că ea se uita necontenit într’o parte. De odată barona o întrebă : — De când ducele de Vaudry a venit la castel, ’l-ai yeZut de multe ori ? Ivona se roşi la faţă, apoi îngălbenişi începu a tremura. ^ / Ivona puse mâna la inimă. — Nu sunt bine, răspunse Ivona. ’Mi daţi voiă sâ vă las, domnă ? Ivona se sculă de pe piatra pe care şedea, salută pe barânâ şi făcu câţi-va paşi în direcRa castelului. — E curios acăsta, îşi Zise barăna ui-tându-se la ea. Gu tâte acestea voiă afla totul. Pe Ia amiaZă barona.ajunse acasă. Baronul de Noel nu era acolo ; locoţiitorul lui Ion era la locul săă. — V’aţi preumblat bine domnă barănâ ? întrebă el. — Da ! — Aţi fost spre Plelan ? — Da.., am voit să mal văd şi acele locuri. — E şi frumos în acea parte. — Am văZut însă ceva, care m’a is-bit grav. — ’Mi daţi1' voie domnă să vă întreb anume ce aţi văZut? — Am văZut o fată forte frumăsă. — De sigur voieştl să vorbeşti de Ivona Rebec ? — Tocmai ! — Aşa e că v’am spus drept că mnt fete frumăse p’aci ? — Da... Am auZit că Ivona se căsătoreşte cu fratele d-tale ? — Era vorba... Nu ştiu dăcă căsătoria se va mal face. -— E vr’o piedică la mijloc ? — Aşa mi se pare. — Anume ce piedică ? — Oh! o pedică fără nici o importanţă. — Anume ce piedică ? — Nu îndrasnesc sa vă spun, domnă baronă. — Spune! — De, domnă barăna, nu ştiţi d-văstrâ că fetele sunt cam capriţioşe. Mi se pare că Ivona nu prea ţine la acea căsătorie. ’Şl-a schimbat părerea. — De când ? — De câte-va luni. După o mică pausâ reluă : — Dar Gorentin ce Z*cc ? — Corentin e supărat grozav, do mnâ baronă. El era grozav de amorezat dă Ivona. — Pote că ax'e dreptate fata, Zise barona. Ştii de ce nu voeşte să se căsâto-rescâ cu Gorentin ? — Nu ştiţi cum sunt fetele; nu poţi afla nici o dată ce gândesc ele. Vorbesc de fetele de la ţară. Barona ’şl muşcă buzele. — Tot asta se pote Z;ce şi de cele-l’alte ; Zise ea surîZend. Barona urcă încet scările din faţa castelului Sxaer. Ea zicea : — Voi afla'! Ion cobox’â cele trei-zeci trepte ale peronului castelului Scaer, se preumbla puţin prin Parc. Dupe o jumătate de oră se opri în faţa unei căsuţe ridicată pe o movilă şi îmbrăcată cu plante acâţâtore. Ion nu mal avu nevoe să deschiză uşa. Ea era deschisă. Un personagiii curios îl aştepta. .’IX (Va urma) ■ ? ,/ V'i www.dacoromanica.ro TELEGRAFUL — 23 FEBRUARIE 1888 celor din Ruşciuc, s’a hotârît să facă trenuri de plăcere cu preţ redus între Ruşciuc-Giurgiu-Bucureşel-Sinaia şi viceversa. Aceste trenuri de plăcere se vor înfiinţa de )a 1 Maiiî. ■ b n Aflăm că cestiunea dărîmârel turnului CoRel a fost supusă d-lul ministru al cultelor şi învăţământului public. * In Iaşi s’a deschis o nouă fabrică de Cămăşi şi albituri sub frma Ifauf şi Nacht, Fie-care din asociaţi a depus drept, fond câte 10,000 lei în mărfuri. n Domnul Iân Corjescu a oferit trei va-gâne de păpuşoi sătenilor de pe proprietatea d-sale Medelnii de pe malul Prutului cari erau în cea mai mare lipsă. A-căstâ lăudabilă faptă ar trebui imitată de cât mai mulfi din d-niî propietari şi marii agricultori. n Societarii Teatrului din Iaşi, în urma desastrulul ce’l suferiră, au adresat telegrame Regelui, preşedintelui consiliului, d-lui Grig. M. Sturza, senator, d-lor deputaţi ai laşului cum şi d-lui director general al Teatrelor, prin care arătând arderea tătruluî, fac apel pentru clădirea unui alt local de tetru Unde să pdtă da reprcjsenfaţiuiu. K Comunicaţia între Capitala şi Brăila-Galaţi nu e restabilită încă. Circulaţia se face prin Mărăşeşti-Foc-şanl-Tecuci. n In ziua de 14 Februarie, o crimă oribilă a avut loc în com. Bogaţi. Gheorghe Gărstea a omorît pe fratele său Stanciu, lpvindu-1 cu un ciomag dupe urechia drâptâ. Mortea a fost instantanee. D-nu judeeător de instrucţie mergând la faţa locului, în urma unei seriâse cercetări, a descoperit pe criminal, care, la începutul instrucţiei, nega crima comisă. In urmă, dupe ce a fost depus în prevenţie, a mărturisit totul. Motivul fratucidulul este o neînţelegere provenită din causa a doul stânjeni de pâment, pe cart îi stăpânea Stanciu, lăsaţi de mama lor acestuia, pentru că el singur îngrijise de densa până la morte. *• 1 'A i) ‘ D-ru( Severeanu ca chirurg Onorabilul doctor Severeanu, făcând politica, pierde fârte mult; căci îşi nesocoteşte profesiunea sa de bun chirurg. Dacă d-sa ar fi făcut cel puţin o politică nună, întemeiată pe studiul sciinţelor po-'itice, trecă-mârgâ ; am fi înţeles că omul are o predilecţie pentru acâstă ramură a sciinţelor omenescl, dar val, politica onorabilului doctor constă mal cu sâmâ în a face intrigi şi în a bîrfi pe clienţii săi. Se ştie cum ’şl a făcut onorabilul d Severeanu legenda de bun chirurg ; se ştie asemenea că acâstă legendă întrece mult adevărata valore a onorabilului doctor şi profesor, ca chirurg de frunte. De-iinăfil chiar, d. Severeanu a sfeclit’o cam râă de tot într’o operaţiune, care a făcut pe un biet pacient să piardă un braţ. Iată opiniunea eminenţilor chirurgi din Paris cu privire la acâstă operaţiune ; estragem citaţiunea de mal jos din La semaine mddicale, dirigeată de d. doctor De-Maurans. In şedinţa de la 20 Februarie a academiei de sciinţe, din Paris, s’a citit raportul asupra observaţiunilor făcute de d, doctor Severeanu. „Este vorba de un „rănit cu arma de foc si la care s’a bă- ţ „nuit o lesiune a osului radial de la un „braţ. 0 incisiune făcută a descoperit nervul, care la vedere s’a constatat a avea ,o colâre mai închisă şi o grosime mal „mică de cât în starea normală. Chirur-„gul a resecat un centimetru şi jumătate „şi a suturat un catgut. Operaţiunea a reu-,şit complect, iar resultatul funcţional al „braţului fârte râu ; în adevâr, paralisia „şi atrofia s’au mărit peste o lună după „operaţie. D-l doctor Pozzi e de opiniune „că într’un cas analog, este mal bine de „a nu reseca nervul, ci a închide inci-„siunea, devenită pur şi simplu o incisie ,de exploraţie. Partea contusionată a ner-„vulul pote fârte bine să fie regenerată, „căci ea nu este un obstacol, ci adese „ori pâte se devie o călăuză—precum este „catgutul, care uneşte nervele la distanţă „în experienţele lui Assaki.* D-rul Trelat.— Când e vorba de o in-clavare sau de o presiune a nervului, fără secţiune, eu n’am resecat nici odată şi tot-d’auna am fost mulţumit, de ore ce am vâdut trunchiuri de nervuri cari fură forte alterate în momentul operaţiune!, reluând funcţiunea lor. Acesta reîncepere a funcţionărel de obiceiu e destul de tardivă si nu se manifestă de cât după luni şi chiar un an. D-rul Terrier.—Este greii de a’şl forma cine-va o ideie asupra observaţiunei d-lui doctor Severeanu, care e necomplectă. D-rul Tillaux.— „Având înainte-ne o lesiune de acest soiu, eu nu mâ asociez la conelusiunea raportorului. Este, în a-devir, absurd de a tăia un nerv pur şi simplu eontusionat.* Iată opiniunea celebrităţilor din Paris asupra unei operaţii făcută de onorabilul doctor Severeanu. De altă parte iată ce scrie despre a-ceeaşl operaţie Gazette des Hopitaux sub numirea de contusiunea radiatului ; re-secţiunea si sutura . D-i •ut. Terrier găseşte că observaţiu-nea d-lui doctor Severeanu e prea in-comploctă, iar d. doctor Le Fort propune, din contra, să se insereze observaţiunea făcută de doctorul din Bucurescl cu re-flecţiunile făcute de eminenţii doctori din Paris, de ore ce insuccesele sunt tot aşa de instructive, precum sunt instructive operaţiunile cu succes. D-rul Chouvel e de acord cu d-rul Terrier, dar crede că observaţiunea doctorului Severeanu nu merită a fi inserată. fote bune ; dar cum rămâne cu bietul om, ale cărui mâni s’aă paralisat. şi s’aă atrofiat mulţumită insuccesului instructivi Se va consola ore el citind opiniunea e-minentulul doctor din Paris ? Noi credem că nu, cu atât mai mult că insuccesul instructiv al operaţiune! n’a putut servi măcar pentru sciinţă, de ore ce o-peraţiunea este Calificată de „absurdă* de către âmenii de sciinţă din Paris? El, d-le Severeanu, sunteţi un chirurg abil, nu e vorbă ; dar adi se cere de la un chirurg nu numai abilitate ci şi sciinţă—şi tocmai acesta vă lipseşte. sperăm că guvernul Elveţian va urmări p’aceia cari turbură raporturile ei cu G ermania. Cair, 4 Martie Sudanezii ati atacat Suakiinul. Depeşi din sorginte engleză asigură că inamicul a fost respins lăsând o sută morţi şi răniţi. Colonelul Taap şi cinci soldaţi aii fost ucişi, numărul răniţilor e de 14. Din ediţia de aseră Serviciu particular al Ziarului Telegvâfid ► »* »K întâmplări din Capitală Incendiu.—Un viscol bate în capitală. In strada Sfinţii Apostoli, s’aă aprins p’acest timp magherniţa d-lul Iancu Li-coraru, care a ars până la temelie; casele de alături cu No. 42, aO fost scăpate de pompieri. m Pungaş.—Pungăşia nu e meseria cu care se ocupă în special sexul bărbătesc, femeile iau parte la acâstă meserie asemenea. Ien agenţii siguranţei publice aă prins o femeie, anume Arisl iţa Maghera, care, pe la ora unu p. m., a sustras un ceas din buzunarul d-nel Eu-frosina Petrescu, pe cănd acâsta mergea pe stradă. II Dramă conjugală. — Eduard Anachert croitor, din Grădina cu cal, No. 12, iuându-se la cârtâ cu soţia sa, a apuca, de o dată nişte foarfece şi a înţepat pe consorta sa în partea stângă a pieptului. Cazul fiind grav femeia a fost transportata la spital. ® A I sîfn61 Înjunghiat. — Altă ceartă. Afil nopte pe la orele 11 în Calea Rahovel s’aă o-prit pe stradă doi domni anume V. N. şi N. M. ambii comercianţi. Domnii se certau rău între el, apoi unul din turburătorii liniştel a scos din buzunar un cuţit şi a înţepat în 4 locuri pe adversarul său. La strigătul victimei s’a adunat lumea, care a despărţit pe beligeranţi. I)ou Caprice. --—-*«»».--------- „R0MAMIA~JUMA“ Către P. T. Publicul Român ! Prin apelul publicat în luna lui Ianuarie ne-am luat voia de a aduce la cunoştinţa P. T. publicului român, că societatea academică social-literarâ „România-Jună* din Viena vaeiita un nou almancch literar, care va avea să apară pe la mijlocul lunei lui Februarie. Din unele cause absolut independinte de societatea editâre, Almanachul nu a putut să apară la termenul anunţat, ci va apare numai pe la jinea lunei lui Martie st. n. Aducând acestea la cunoştinţa P. T. publicului român, rugăm pe domnii noştri abonaţi să bine-voiască a scusa întârziarea neprevăzută. Totodată ne luâm voe a prelungi ter-minul pentru înapoiarea listelor de abonament până la 15}Martie st. n., apelând iarâş la bine-voitorul sprijin al publicului român şi rugând pe t ţi domnii şi dâmnele, cari aă bine-voit a se însărcina cu colectarea de abonamente, de a înapoia până la acel termin listele, ori ce resultat ar avea. Viena, 28 Februarie 1888. Comisiunea pentru Almanachul „RomâmeI-Juiie“ ULTIMA ORA (,Serviciul particular al Telegrafului) Paris, 4 Martie După o depeşă primită din Viena de Journal de Dcbats, împăratul Wilhelm a scris împăratului Frantz Ioseph, exprimând dorinţa de a vedea pe Rusia şi Austria înţelegându-se în privinţa ehes-tiunel bulgare. Berlin, 4 Martie Gazeta Germaniei de Nord află că o poemă-pamfletcu titlul: Trăiască Franţa! s’â împrăştiat la Bazei (Elveţia). Acel pamflet e plin de insulte la adresa Germaniei. Gazeta observă că e de datoria Elveţiei să înlăture provocaţiunl la adresa puterilor străine. Sunt în Elveţia omeni cari nu cunosc datoriile internaţionale, fiice Gazeta, şi San-Remo, 3 Martie Buletinul oficial de erl spune că, după o nopte bună, starea generală a prinţu-j Iul imperial este mal bună afii. Pofta de mâncare a sporit în fiilele din urmă. Nici ! o schimbare îu Ceea-ce priveşte tuşea şi expectoraţiunile. Berlin, 3 Martie Post demonstra că causa principală a scădere! ce s’a produs la Bursă asupra rublelor nu e consecinţa schimbărilor ivite în traficul Rusiei cu Germania şi străinătatea, ci resultatul disproporţiei ce există între veniturile jjşi cheltuielile Rusiei Post reaminteşte sumele enorme ce Rusia cheltueşte pentru flota sa din marea Roşie, pentru întreţinerea a 300,000 de âmenl la graniţa Vestului şi pentru crearea unul port de resboiă la Liban. Berlin, 3 Martie Se asigură că creditul ce guvernul va cere Parlamentului, pentru a isprăvi liniile drumurilor de fier strategice din Est, se va urca la 18 saă 19 milione de mărci. Londra, 3 Martie După „Times* d. de Nelidoff a remis Porţel o a doua notă mal stăruitore ca cea d’întâiu, pentru a declara situaţiu-nea prinţului de Coburg ca ilegală. CORP URILE~LEGÎafrOARE mziA. m as je :m *. A (Şedinţa de Sâmbătă 20 Februar) Şedinţa se deschide la ora 1 sub preşedinţia d-lul V. Jorj. Presenţl 141 d-nl deputaţi. D. Grădişteanu cere cuvîntul în ce-stiune personală, pentru explicaţiunl, pentru rectificare, cestiune de regulament şi pentru protestare. D. Grădişteanu să urcă la tribună: „ â tout seigneur tout honneur* începe d-sa ; am să me refuesc puţin cu biuroul. Oratorul facealusie la protestarea făcută erl, când nu i s’a dat cuvîntul de a vorbi pentru închiderea discuţiunei. Acelaş lucru, zice d-sa s’a reprodus alaltă-eri şi vorbeşte de violarea regulamentului. După ce acusă maioritatea că e despotică, vorbeşte de alegerea col. I de Vâlcea, în-cercându-se a ridica în slava cerului pe familia Lahovary care stăpânea judeţul după vremuri şi acuză pe prefectul Si-mulescu că a făcut presiuni administrative în alegeri. D. Grădişteanu vorbeşte în urmă într’o cestiune personală şi respunde unul deputat care ar fi pretins că d-sa ar fi zis că la alegerile colegiului III de Dolj s’a dat bani. D-sa zicecănu e adevărat acâsta, cuvintele d-sale au fost reproduse greşit în Monitorul oficial şi declară că n’a zis nici odată că ţăranul român se pote corupe cu bani. El e de părere că nu vom avea o adevărată representaţie naţională de cât când vom adopta sistamul colegiului unic. In urmă d. Grădiştânu se încercă a da nişte difiniţiunî cuvintelor colectivitate şi partid, recunoşte însă că orl-ce partid e o colectivitate, adică reunirea unul număr mal mare sau mal mic de membri. După d-sa, partidul naţional-liberal nu mal există şi declară că pentru acâsta nu face parte din colectivitate, cu tote că d-sa e membru al partidului liberal!?!) E. Grădiştânu trece la revisuirea constituţiei şi se încearcă să susţină că revisuirea s’a făcut în sensul cel mal reacţionar în privinţa presei. In privinţa acesta d-sa citeşte mâl multe pasagil din „Românul* în care C. A. Rosetti combatea revisuirea articolelor privitore la presă aşa cum se propunea de guvern. D. Preşedinte. Veniţi la chestiune. D. Grădiştenu. Sunt în chestiune d-le Preşedinte şi am de vorbit în multe ces-tiunî. O Voce. Nu abuzaţi de pacienţa Camerei d-le Grădiştânu. D. Grădiştenu. Camera trebue să fie pacientă ; cel cari nu voesc să mă asculte, n’aă de cât să nu me asculte. Voci. Urmaţi d-le Grădiştânu. D. Grădiştenu, urmâză a acuza partidul naţional liberal şi zice că Rosetti s’a retras din Cameră pentru că principiile liberale aă fost călcate în piciore, violate. In resumat oratorul pledează cauza grupului rosetist. Mat vorbeşte d. Grădişteanu de libertatea presei, şi se încărcă a face din Panu un martir politic. Vorbind de actul de acuzare contra ministerului Catargi d-sa e de părere că a fost o greşalâ de de s’a dat în judecat acel minister. Dacă acuma partidul liberal ar cădea de la putere, ar fi o greşalâ mare dacă guvernul ce ’l ar urma ar căuta să’l dea în judecată. Partidele nu trebue să se acuze unele pe altele, aşa e în politică. D. Grădişteanu protestă contra acusa-ţiunei cum că oposiţia ar fi vândută Rusiei şi se apară personal de imputaţia ce i s’a făcut cu ocasia discursului ce a pronunţat la Iaşi cu ocasia înaugurărel statuet lui Ştefan cel mare. Se urmâză cu validările. Se proclamă deputaţi d-nil M. Cogâl-niceanu şi L. Catargi aleşii coleg. I de Covurlul. Se proclamă deputaţi d-nil G. Robescu şi I. Neniţescu aleşii coleg. II de Covurlul. Alegerea d-lui Resu fiind contestată de majoritatea secţiunel se lasă la urmă Motivul contestărel e că d. ReUu nu. e român; actele aduse de d-sa n’a fost. în-destulăture pentru a proba că nu e strein. Alegerea colegiului al III-lea de Covurlul făcută în persâna d-lul Moise Pacu e contestată pe motivul următor : candidatul, fiind profesor, a stat în sala de a-legerl în fiiua de 25 Ianuarie când s’a săvârşit operaţiunile alegere!, contra dis-posiţiunilor articolului 88 din legea electorală. Alegerea fiind contestata de majoritatea membrilor secţiuni, se lasă la urmă. Se proclamă deputat! d-nii Teodor Ion, I. Sturza, C. Bali, G. Paladi, N. Nicorescu, lacob Fâtu şi D. A. Sturza, aleşii colegiilor I-ifl, al II-lea şi al III-lea de Tu-tova. Se proclamă deputaţi d-nil G. Urzică, N. Boldur-Epureanu şi P. Pisoski, aleşii colegiului I-iO de Botoşani. Se proclamă fără discuţie deputaţi, d-nil P. Gneorgniadi, G. Rusu, Em. Leoneseu şi Sava Anastasie, aleşii colegiului al II-lea şi al III-lea de Botoşani, Se proclamă deputaţi d-nil lacob Ne-gruţi, C. Corjescu şi N. Gane, aleşii colegiului I-iă de Iaşi. Alegerea d-lul Emil Mavrocordat este contestată pentru că n’a întrunit majoritatea absolută. D. A. Vizanti susţine contestarea, arătând că d. E. Mavrocordat n’a întrunit majoritatea absolută. D. Cogălniceanu e de aceeaşi părere şi cere ca să se desbată la urmă acâstă chestiune, de a se şti cum să se considere voturile îndoite în două la formarea majori ţâţei. Se pune la vot luarea în consideraţie a contestărel şi se priinesce cu 86 voturi contra 44. D. Epurescu observă că d. Fitipescu trimisul colegiului 111 de Brăila a luat parte la vot cu tote că n’avea dreptul a vota. I). Filipescu susţine că are dept să voteze. D. Vilacros arată, basându-se pe articolele 3 şi 8 din reguhnent că alesul colegiului III de Brăila n’avea dreptul să voteze îndată după constituirea camerei, —camera s’a constituit încă de erl. Facem observaţia că din cel suspendaţi numai d. Filipescu a votat, cu tote că ştia că n’are dreptul să voteze. Se suspenda şedinţa pentru 5 minute. La redeschidere d. Fleva luând cuvântul în chestiune! de regulament fiice că hotărârea camerei d’a se lua dreptul deputatului contestat de a vota e ilegală Acest drept nu se pote ridica de cât în limitele constituţiunel. D-sa revine la chestiunea d’a se şti cum se pote contesta un deputat, cu majoritate absolută sau două treimi şi susţine interpretând după părerea d-sale articolele 5, 6 şi 7 din regulament că un deputat pote lua parte la vot, pentru că chestiunea primire! sau respingere! unul deputat nu se pote lua în consideraţie de cât cu două treimi iar nu cu majoritate absolută cum a hotărât camera. D. Epurescu răspunde că acâstă chestiune s’a resolvat deja de Cameră în sensul că contestările se iau în consideraţie cu maioritate absolută şi cere să se închidă acâstă discuţie. Se urmâză cu validările. Se proclamă deputaţi d-nil Milţiadi Ţoni, G. Panu, Al. Xenopol, C. Dumi-trescu, G. Crupeski, şi Gh. Tăcu aleşii colegiului II de Iaşi. Alegerea colegiului III din Iaşi făcută în persona d-lul Leonida Panopol e contestată de V. G. Morţun. D. V. G. Morţun. După regulament un deputat pote lua iniţiativa în secţiuni pentru a cere invalidarea unul deputat, aşa fiice articolul 5 din regulament. Eu contestez alegerea d-lul Leonida Panopol; neavend însă patru iscălituri m’am adresat la doi domni deputaţi ţărani şi el au refuzat să isc^lâscâ. Rog pe cine voeşte, să iscâlescă 'contestarea, care sună ast-fel : „Contestăm alegerea d-lul Leonida Panopol pe motiv că candidatul muncitorilor a fost scos afară din sala alegere! şi arestat*. Pentru susţinerea contestărel d-lul V Morţun, face istoricul alegerel delegaţi-' lor şi arată că o mulţime de comune n’aă fost înştiinţate de ziua când va a-vea loc alegerea delegaţilor ca în alte comune numai parte din locuitori aă luat parte la vot, că unii primari aă rupt buletinele partidului muncitorilor pe motivul că sunt tipărite1. în alte comune nu s’a lăsat a se împărţi buletinele şi ma- nifestul partidului muncitorilor; d-sa mal arată şi alte călcări ale Iegei electorale. Basat pe aceste fapte d-I V. Morţun cere să se facă o ancheră parlamentară ca să se constate cele înaintate de d-sa. D. Al. Xenopol combate contestarea pe motivul că nici una din pe'rsânele cari aă suferit aceste violenţe n’aă fâcutnici un protest. D. Cogălniceanu săsţine contestarea făcută de d. V. G. Morţun. D-sa exprimă părerea de reă qă mulţi deputaţi al colegiului III şi mal ales deputaţi ţărani aă retuşat şi cere să.se nu-mâscâ o anchetă ca să se facă lumină. D. Dimitrescu cere să se respingă contestarea, de 6re-ce secţia n’a» primit nmţ un protest. Se cere închiderea discuţiunei. . D. Morţun vorbeşte contra şi arată oa dacă n’a trămis nici un protest la adunare, a fost din causâ că nu ştia acâstă regulă. Am trămis, fiice d-sa, depeşe de protestare Regelui şi ministrul^,! de la-j terne. Se pune la vot luarea în consideraţie a contestărel şi se respinge cu 96 voturi, contra 31. Se proclamă deputaţi d-niî D. C. Po-roineanu, N. R. Locusteanu, D. I. Brabe-ţeanu şi D. G. Protopopescu aleşii, judeţului Romanaţi. Se proclamă deputaţi d-nil llarie Isvo-rann, P. Grădişteanu, M. Burileanu, Gh. Vernescu, I. Nucşoreanu şi I. Stefăneanp, aleşii judeţului Mehedinţi. Alegerea făcută în persâna d-lul A-Cuza e contestată de d. M. Cogălniceanu. D-sa declară însă că acâstă alegere e expresia voinţei ţăranilor din Mehedinţi . D. Cogălniceanu face istoricul alegerel prinţului Cuza de ambele principate, că pună în lucrare cele 4 dorinţl ale divanului ad-hoc, pentru a se curma certele d’intre familiele cele mari cari as-piraâ la domnie. Vorbeşte de împroprietărirea ţăranilor, fiice că bine an făcut ţăranii din Mehedinţi că an ales pe fiul (natural; aceluia care le-a dat pământ. împroprietărirea ţăranilor fiice d-sa nu e opera prinţului Cuza. Cu părere de rău contest alegerea d-lui Cuza, pentru că el nu rădică sus gloria familiei ci o înjoseşte. D-l Cogălniceanu nu aprobă scrisorea d-lul Al. Cuza către alegătorii colegiului al III-lea de Mehedinţi. ’Ml pare rău, «jice sfârşind d. Cogălniceanu, că fiul Iul Cuza nu cunoşte istor ria contimporană a României, că nu are cine să ’l pună pe calea adevărului şi să ’l arate că numai graţie domnului străin, am ajuns unde suntem afil. D-l Cuza e proclamt deputat. Şedinţa se ridică la 6 ore. (Şedinţa de Sâmbătă, 20 Februar e) Preşedenţia principelui Ghiea, asistat de d-nil Ap. Mânescu, Gr. Capeleanu şi Sturza A. M. Şedinţa se deschide Ia orele 2 fiind presenţl 79 d-nl senatori. D. Diamandi citesce i aportul asupra propunere! d’a se aduce în ţară rămăşiţele colonelului Pleşoianu şi d’a se pune în Senat bustul reposatuluî colonel şi a părintelui Şapcă. D. Tufeldcă propune uu amendament care tinde la aducerea în ţară a rămăşiţelor colonelului Pleşoianu. Senatul primeşte acest amendament. D. preşedinte învitâ pe d-nil senatori a se ocupa cu proiectele ce aă în secţii. D. Al. Slăvescu citesce raportul şi legea pentru naturalisarea d-lul I. Oncea On-cescu. , Votul declarându-se nul şedinţa este ridicată la orele 3. INSERŢII SI RECLAME SARUTAI MAI Mttt,T_ BOIâMDJAM Magasin de văpsele pentru păr şi barbă Calea Victoriei No. 81 Recomandate prin diferite anunciurl văpselele orientale ale acestui negustor de marfă prostâ, am luat şi eâ, având necesitate. încredinţat de el şi esact după instrucţiunile sale, am încercat de patru ori. Resultatul a fost că ml-a râmas roş părul vâpsit, îndată după trei patru cu din (Oraşul Buzâă la 1 corent a fugit la o tipografie din Galaţi. D-ni Tipografi de acolo sunt rugaţi a nu primi în serviciu pe acest fugar care a luat răul obiceiă de a cutreera tote tipografiele. www.dacoromanica.ro Tipografia farului «TELEGRAPHIJL» Strada Blănari, No* 20 Industria. IN aţionalâ dr < m n-t hj g*' (fi>§ ‘ i^<; 0 I 'a 5-0 o 2.° *B 2,® « e O ^ H B® C® BgS"-» Sî2.r': <0 p- I— rj- a tH B o CJ> i c»oTg H®î Wj * LftE2 c o 2. P B oq Jr. e* _ i d 5 C s*“ ® ~ 5 B ® •fff * B ~- rr »ct sa ® k--t3 fcj H- Ct- P ffi O M o 2 c p p P o £. w >1 2>’g £.•=." ® D I- ®oa OG BT*S :-îo r~ B ~‘ S 3. rn ® = B 30 2 jo -* pi'GTiOîi'B j(j Buţsnpn] & g § 3 B~® 3 | © -sr S C hD )-j -a-f -T »““■ 3 pc C? ® P- ® ^ p p p 3 p p rt- Hjhs p P P “ P P' îî: p: ►B PO s> O © Oi co fJP p © ’ o © I ^ I CD ^P Pc ® )—I Q,P P 2 P ® P ' 3 D* ^ era Sg* *“ S P< Cfq ® -2 p® 3 © ® , l-« -CD „ PC Sî ~ j e ~ o S* P «♦ H— ffi p J p © S a ff.p< CD ftg s ©c P ? P oo P o ► r-j «D 3 d •tn P> —M : B hî 30 p ® I h^C CD *^ss:îs isnwHMHMHMMMiN ?««»(saeaswafe^mîesas^, OSMMMNIW9MM C <5a 2, Os 3 c — ■ © «q - © ® S - !s-v . M» * =© B ^ o P O * © p B<-wl§p. ® 2 © ^ GC Ma ^r+' P O e-K £5> 2 1 cd p & j;c >”> ^ S © p © m '*•' P «a © P-s I ^ =■ P a c )t> STh-T 9"* QJ td 1 1 PBETTOI IDE FABRICA p © co t=3 F® 00 'ax 3*Kcî CP 3D CD QC ^ M* © HEiMiai-V^EIciCLS li^T-JLirrVO Pl) r~>- <«. v» CD pc P p © ~ ^ *~*d §>•—®§ |S fi e» go I * 3 M |»f; •s- 11 O eo © »0C © . iii •OOOOXOOOCdOOKC 30Q000C00X t-OOXOl »C- 900# e~s ^3 a «s n CD m W VJ* hj h- (g^) OO oo © -•o z M a _ ^ C ^ O ----- fe Q QOOOOXCOOOOOXODG 3000000X000^0X000001* w txinw ~®--o o •o C5 p fT ° a . O >~3 ^ Hh.^5' ^ 3 -cc b ■H? 5-g . M 03 > r *fW Ct» CS • ac el 3 iss m© 2.8 %>>{ 2 1 CD ^t- ! I 1 i ui o?! ?ZP3 » I ^ *-*• CO J3 ! co O CD . cn i ■H MKH > CO Q C5 05 > ^ O 1 I Oi'Ji li o o ' r* tOK H > co O —*• r-^ CO UWI^QOHI^W^OcOOOOGOh-s] OOHN3U«O^CnOitCOiUt^GOOW 01 51 |^^| |^| | 00 *2D cd! GO O CO! ^ t>0 DWI^OkCOW^OcOGOOGDHsJ . GO CD CD ^OOCOOOOOOOG5W05UiCncDOi^ CD H- OO O ^iiiii^kii1 -r-2:c 05 l I | I | *» I to I | I«» t3h5 o 02 3P< e jbxd" jîxjpu^ecn: _ 0 Colţul str. Gabroveni şi Şelari 0 ST pZ ^ g ® 3 toS'SS © p b ® © © î>5 ! «-V «w P< ^ § 25L © P*SS B & Ş. « B CB B S*P “Sg1 8 g. r e+ ^ ® ^rg >-• & ts P-fe S r:. ywT r » r t_ir r*^, ^ g ® st&g b © sr©-9 S. B- S pe®* ffipi B-® c “ mj, m >“• i-t ©S p* B ^ O S* B-B ® « i-s © rt H^a » - «a«’ s « P ® S. ' © — ® C5 5 © H- ® g 881 3 2 © 2* -B£3 P*oc p B 3 j» P & 5* Ş © - E CB 3 ® B--S îi i-1» o . . a v© o.® î® 3 U-S 2.o © P- i-** Cw <« © B G # s tc» ^ iad 3 t- ^ m £*3*1" I 'g &• B ^ “ I B*® >" I © ® « >« b 9 * B 1 > b“ m ! ^ ©'S" SkcŢO J * O ^ > 1^» ^ s © ^ ^si . o © 2 s S-cBS ac © 2“ CB >*J -OB C © m m» mx o® (Jţ EE. Pt 05 a JS» OO m ANUL XIX No. 4691 IN BUCURESCI SI DISTRICTE 10 BANI NUMĂRUL MERCURI, 24 FEBRUARIE 1888 ABONAMENTE: Pentru Capitalii: Pentru un an .... Lui 24 „ ş£so luni .... n 12 „ trei luni . „ 7 Pentru Districte: Pentru un an . . Lei 30 „ ş6se luni .... „15 „ trei luni .... „8 Rentau StaeiniUate: Pentru un an . .In aur lei 40 „ ş4se luni . . „ „20 „ trei luni. . „ „4* Abonamentele se fac la 1 şi 16 ale fie cărei luni. UNNUMER VECHIUL BANI Abonamentele se pliitosc îitainto EDIŢIA ANTEIA ANUNCIURI SI RECLAME Anunciuri po pag. IV linia 25 bani. Reclame „ „ III „ t Ied » „ „ 11 „ . • 5 lei „ „„ 1 „ . . 5 „ Pentru Inserţii şi reclame, Redacţia nu e responsabilă. Epistole nefrancate se refusî articole nepublicate se ard. In Strcinittftte a se adresa : Franeia Havan, Laffitte & C-nie, place de la Bourse, Paris. Knglitera,EugAne Micoud.81 FlootStreot, E. C., London. Auntria, ITnasanstein et Vogler, Wien Rudolf Mosse /eilerstaette, 2, Wien. Ungaria, D. Moritz Wiest, în Buda-Pest Servitenplatz. Abonamentele se plătesc înainte Redacţiunea, Strada Blănarî, No. 20. DIRECTOR POLITIC : !. C. FUN I) E S C U Administraţiunea, Strada^Blănart, No. 20 Rugstiu pe d-niî abonaţi cari sunt în unmt cu plăţile sti bine foiască a le achita, dară mi roiesc să lî se suspende trimiterea foii. administraţia BUCURESCI, 23 FEBRUARIE 0 şedinţă memorabilă Şedinţa Camerei do la 18 Februarie, tu care a vopbit d. Lascar Ca-targiu, «va remâne memorabilă în analele ndstre parlamentare» ; aşa zic confraţii noştri din oposiţie, de la cel maî maro până. la cel mal mic. Memorabilă, pentru ce ? In totă cuvântarea sa, fostul prim-mi nistru n’a adus măcar un singur argument original, ci s’a mărginit să reproducă banalităţile pe cari zilnic le debitâză şi cel din urmă soldat din presa oposiţi nii. D. Catargiu a spus, în substanţă, că ţâra n’a făcut nici un progres în ceşti din urmă duoî-spre-zeco anî şi că aşa nu mal merge; dar care ziar oposant n’a spus acâsta ? Şi în câte şedinţl d’ale Camerei nu s'a repetat acelaş lucru ? Cu tdte astea, dacă confraţii stârnesc ca şedinţa de la 18 curent să fio memorabilă, noi nu ne vom .pune de pricină; va remâne între noi o singură mică deosebire asupra punctului de vedere din cave vom numi memorabilă acea şedinţă. Pentru noi, şedinţa în care a vorbit d. Lascar Catargiu va remâne memorabilă, fiind-câ cuvîntarea fostului prim-ministru e un esemplu de.în-drăsnâlă şi de dispreţ pentru opinia publică. E în adever culmea îndrSsneleî şi a dispreţului pentru opiniunea publică, când un om ca d. Catargiu susţine că ţâra n’a făcut' nici un progres în ultimii duoî-spre-zecî anî. Pentru apărareaţ tereî aveam la 1876: 1,658 olioiarî 64,955 soldaşi 14,061 cai 84 tunuri. La 1887, aveam : 2,638 oficiarî 113,508 soldaţi 16,513 cal 370 tunuri. Şi d. Lascar Catargiu susţine că nu s’a făcut nici un pas înainte ! Pentru cult şi instrucţiunea pu-hlipă, Statul cheltuia în 1876 : 7,771,425 leî In 1887, pentru aceleaşi trebuinţî Statul cheltuia : 14,216,613 leî Se cheltueşte îndoit pentru biserică şi pentru lumina poporului; cu tâte acestea d. Catargi afirmă de la tribuna Camerei că nu s’a făcut nici un progres! Când plecară conservatorii de la putere, cea mai mare parte din ţăranii împroprietăriţi la 64 ’şî per-cţuseră pământurile, iar la însurăţei nu se gândea nimeni. In aceşti duoi-spre-dece ani noi am reîntors pământurile foştilor clăcaşî, am făcut 50.000 de noul proprietari şi am lărgit proprietatea ţerănâscă vîndend pământuri din domeniele statului. Şi d. Catargi e atât de miop în cât nu vede acest colosal progres !... La 1876 eram un principat vasal ; astă-di suntem un stat independent, un regat. Cu tâte astea, patriotul şef al conservatorilor crede că nu s’a făcut nici un progres si stăm mai bine Ia 76, Acum doi-spre- i"f CURIERUL ORIENTULUI (Situuţiunea, — soiri, — coresp. particulare.) Redacţia diarului anunţă pe d. cores-pondeut al săă din Şumla, că nu p6te tipări scrisorile sale, pe cari le-a primit; din causă că aceste scrisori sunt în contrazicere cu ideile politice ce Ziarul.nostru apără. Aşa dar prevenim pe d. A. P. că refusâm tipărirea corespondinţelor tră-mise. ¥ * * Scrisori din Macedonia (Corespond. particulară a Telegrafului) Pffrlepe, 15 (27) Februarie 1888. In gura poporului există Zicătârea, că, dacă suferă cine-va de vr’o b61ă sad de vr’o patimă, se Zice că suferă sau pătimeşte fiind-că păcatele sale nu s’au sfârşit ; tot aşa dar cred Că este şi cu neamul românesc din peninsula Balcanică, adică dacă mal suferim noi din partea protivuicilor românismului, prin aceea că suntem prigoniţi, escluşl din casa lui Dumneze^ calomniaţi, maltrataţi, etc., causa nu este alta de cât ca păcatele nâstre încă nu ni s’ad terminat’şi că mai trebue să mal îndurăm, până când s’or fini şi ele şi apoi să ne bucurăm şi noi, ceştia din Dacia Aureliană, de bunurile de cari se bucură şi alte nâmuri conlo-cuitâre cu noi. Dar ar trebui să aşteptăm în bună pace ora aceea de mântuire ? Nici de cum ; căci de vom aştepta mi o vom ajunge nici o dată, ci să ne continuăm lucrarea ce am început, adică să luptăm prin tote cărările, să împrăştiem în drăpta şi în stânga, după puterile fie-câruia, lumina şi educaţiunea românescă, să stârpim buruienile din grădina românescă ; aşa făcând, mal curând ne vom face pedâpsa dată de Dumnezeu pentru spălarea păcatelor neamului românesc. Şi cum să nu Zicî că este P^cat Dumnezeesc, când veZUpe bietul român, svârcolindu-se şi chinuindu-se în tote chipurile ca să ’şl ascunZâ origina din care se trage, spre a se arâla alt-fel ; când veZi pe nişte fiinţe nenorocite cari caută a se desbrăca de numele ce de la strămoşi a moştenit pentru a se îmbrăca cu hodorogita şi hibrida piele de grec ? Oare acâstă Sorbire, acâstă pomoră nu este păcatul care îi orbeşte ca să nu vadă, să nu se simţă că trăesc în lume, că sunt fiinţe din secolul al XlX-lea ? Dar nu, căci este într’adevâr pâcatul care îi chinuieşte. Apoi mal avem şi alte esemple; dacă ne întârcem nu mult, ci cu câte-va Ze~ cimi de ani în urmă, de vom resfoi istoria românilor din Dacia Traiană, sub fanarioţi nu, vom găsi ore că limbă nobilă, limbă de salon a fost cea măsli-nâscă ? adică a grecilor ? nu seim că abia bietul Lazâr găsise o chilie de unde să propage lumina românească ? El bine! şi în România au fost mulţi partisanl al grecismului, dar astăZi ? I Dacă trecem peste munţi vom găsi iarăşi dintre fraţii noştri înconscienţi cari să susţie maghiarismul; tot aşa se întâmplă şi la noi, cu deosebirea că românii d’aci fiind sub stăpânirea M. S. Sultanului aspiră (românii aceia cari aâ sentimente anti-naţionale, sau greceşti) după promisiunile şi asigurările ce le fac vecinii noştri despre Sud, să trâcă sub stăpânirea grecâscă, d’aci dar se vând cu suflet cu tot pentru grecism ; cu tâte că în fond chiar şi cel mai înverşunat greeo-man despreţueşte pe greci. Nu ne ar jena pe noi românii faptul că ar fi unii cu sentimente gredeşti şi ar fi partisanii grecismului, fiind-că seim că acâstă nesocotinţa a lor provine din ignoranţa şi prostia în care sunt cufundaţi şi de care nu se pot scăpa; dar prin procedeurile lor stupide făcându’şi sie-şl râu, prin aceia că susţinând grecismul perd naţionalitatea lor română şi fără voia for devin nu greci ci ahmaţi sau gunoiU grecesc, iar pe de altă parte ne aduc noâ pedicl şi ore-cum ne încurcă în mersul nostru naţional. Dar cum am spus, nu ne vine ciudă de aceştia cari nu cunosc lumea, căci n’au avut ocasiune s’o cunoscâ, de ore-ce fre-quentarea din şcdla grâcă ce o fac copiii grecomanilor nu le foloseşte în alt-ceva de cât cum să devină mai încăpăţânaţi şi mai inamici ai naţiunel lor, infiltrându-li-se ideea că toţi locuitorii Macedoniei nu sunt de cât greci. Ciudă ne este de românii aceia cari încă până în ZUele de astâfii îşi agonisesc avutul lor în România liberă, se bucură de ospitalitatea şi de tote privilegiile pe basă că sunt români macedoneni şi în schimb aceştia sunt cei mai ticăloşi, şi mal nemernici, mal misera-bili de cât cel de p’aci! Mulţi din acest model în ticăloşie au căpătat şi împământenirea în România : cum au dobân-dit’o ? Fără îndoială că s’aU căciulit pc la unul şi altul spuindu-le că sunt români macedoneni şi aşa pe consideraţiu-nile acestea fraţii din România s’au grăbit a le acorda tâte drepturile. Pe când aceste fiinţe degradate aceste Ziare sâlbatice cari la nevoe numai se investesc cu numele de român macedonen, ar fi trebuit trataţi cu câte o măciucă peste câfă şi daţi afară din graniţa românâscă, ei sunt şi compătimiţi şi încă şi onoraţi cu âtâtea drepturi. DaU mai la vale numele unora din aceste specimene de âmeni cari se poreclesc de români Macedoneni, cari însă sunt mai râl de cât tigrii din Africa. Şi dacă inserez numele lor aci nu este altul scopul meu, nu că ei vor face prin acâsta ca să ’şl revie pentru viitor cel puţin în simţiri, nu, nici de cum ; ursul bătrân nu se învaţă horă, dar ca publicul din România sâ’i cunoscâ şi să le plătâscă prin dispreţ, în locul nostru ăstora d’aci, purtările lor mârşave faţă cu Românii din peninsula balcanică. Iată pe scurt cu ce se ocupă onorabilii de cari ’mi propun a spune. Chiar în România unde ’şl-aa afacerile lor comerciale nu se întreţin de cât în limba grecâscă, semn de dispreţul lor către limba românâscă; din care causă toţi aceştia n’ati putut învâţa bine limba română, cu tâte că sunt în România de mai multe Zecimi de ani. Apoi dânşii mai mult ca ori cine stărue ca să stingă focarele Românesc! din Peninsula, întreţinând sculele şi cuiburile grecescl. Pe lângă acestea mai este şi următorul fapt care nu li se iartă nici o-dată : când vin pe la casele lor în patrie se declară pe faţă partisanl ai grecismului, inamici al românismului, calificând pe Români cu epitetele cele mai murdare. Bine făcea d. M. Cogălniceanu şi multă dreptate avea când acum 2 safl 3 ani susţinea din înălţimea tribunei de la Cameră, că n’ar trebui Camera să împă-mântenescă pe orl-ce individ care se presintă sub numele de român macedonen; căci mulţi greci s’au strecurat cu modul acesta; |şi Zicea onor. d. M. Cogălniceanu că ar ii trebuit mai nainte să vă dovedescâ daca întrţadevăr sunt români. Nu numai atâta, noi am mal adăoga, că ar trebui să se dovedescă tot de o-dată şi daca sunt şi cu sentimente ro-mâneşcî, c^ici sunt, cu am «Jis, mulţi ro- mâni, dar la ce’l niai vrei, căci sunt români spurcaţi; cum sunt aceştia : N. Bechi Zis şi Nicola Sterie din comuna Bechet, un spurcat şi jumătate, un mise-rabil ce a încercat să închiZă scâla română din Nijopole. Tudorache fralele precedentului nu este mai nună pomâ. Petrache Lala din comuna Podoleni j udeţul Romanaţi, este ginerele precedenţilor; Un altul Nicola Constantinescu şi uu ore-care Zisu, toţi rudenii cu renumitul Bechi şi toţi ca cel d’ântâiil se întrec în acesta causă a face răâ românismului din Peninsulă. Iată o familie întregâ de fiare care caută a’şl sugruma şi devora nâmul lor propriu; toţi aceştia ca nisce tigri se-toşi se năpăstuesc asupra tot ce este românesc, cu tote acestea sunt sigur că dânşii se bucură de împământenire. In Calafat sunt asemenea câţi-va din specimenele pomenite, între care este şi Mihal Papa-Dimitri. Ce să fiicl de o-mul ăsta ? Român de origină, în România trăesce, împământenirea românescă a dobândit şi ’ml susţine grecismul I Să Zici că este nebun ? In vara anului trecut 87, a fost în patrie (Bitolia) ; drept era, se cuvenea ca român ce este, şi ca trăind în România, să se intereseze de scâla Română ; nu însă cum a făcut dânsul, a despreţuit gimnasiul românesc şi a încuragiat pe cel grecesc. Mă mir de un lucru, cum nu’i mustră conştiinţa pe âmenil aceştia ; dar ce Zic, 6re o fi avend consciinţă aceste fiinţe sălbatice ? Apoi mai sunt o drâie din Magorova, anume : Sterie poreclit în România Ste-lides cunoscut în judeţul Teleorman. Ianache Danabaşi din comuna Ilăna, asociaţi în afaceri cu fraţii Ghermanl. Tudorache Dâgâ în Mehedinţi la lanca. Sunt şi alţi mai mulţi, pe cari cu altă ocasiune ’i voia nota numai şi numai spre a-’i recomanda fraţilor noştri din România mamă, cari s’aU trudit spre a ne lumina şi a ne scâte din haosul întunericului în care zăcusem secole întregi; şi acei nemernici români, acei fii vitregi ai României cari sug şi se nutresc din sînul mamei comune, acele fiinţe degradate se încărca a surpa edificiul naţional pe care cu multe necazuri aa pututa’l ridica. Cred că tot românul care simte ro-mânesce va sci a da ceea ce se cuvine sus enumeratelor fiare şi trebue să mă crâZă ori cine, căci sunt mai sălbatici cu istituţiunile românescl de cât fiarele faţă cu prada lor. Marco Crale * * Am primit o corespondinţâ din Belgrad privit6re la intanţiuniie ruse îu Serbia, precum şi di arul Radical cu traducerea în limba germană a articolului în cestiune. Prevenim pe corespondentul că n’are pentru ce să se obosescă cu traducerea, de 6re-ce la redacţia (Jiaiulul avem un redactor care ştie limba sârbă. •Promoteu Curtea cu Juraţi din Ilfov Sesiunea curţei eu juraţi se va deschide la 1 Martie viitor. Ea va fi presi-ddtâ de către d. Al. Sc. Ghica, membru la Curtea de Apel din Bucureşti. Cei duoi judecători ce vor însoţi pe d. Ghica nu sunt încă cunoscuţi. Fotoliul ministerului public va fi ocupat, în prima parte a sesiune!, de către d. procuror Gârlova, ăr în a doua parte, de către d. procuror Paraschivescu. Iată procesele ce se vor judeca în a-câstă sesiune. Mercurl, 2 Martie. /. Dumitru, omor; dosarul Nr. 38 din 1887. Acest individ e acusat că a omorît pe unul dintre chiriaşii caselor lui, cu care stătea In aceeaş sală. Sorica Tudor, omor; dosarul 39 {din 87; acusatâ că ’şl-a omorît amantul cu un briceag, cu care ’t-a deschis vintrele. Joi, 3 Martie. Marcu Panu, incendiator; dos. 2 din 88; acusat că a dat foc casei lui şi casei fratelui săU. C. Ruseţu, omor; dos. 42 din 87 ; a-cusat că a omorît pe un pândar de vil, din Olteniţa, Ilfov. Vineri, 4 Martie. N. Mocanu şi alţii ; tâlhării ; dos. 719 din 87; în contumacia; rest din banda lui Stancu Lupu. V. Cristopolu ; contestaţia ; dos. 27 din 65. Iată istoricul acestei afaceri. A. Biagini a fost dat judecăţei şi condamnat de curtea cu juraţi pentru delapidare de bani publici în calitate de casier general de judeţ. Un domn V. Cristopolu depusese garanţii pentru funcţiunea acestui Biagini. Conte-statorul de astă-zi pretinde că nu dânsul este acel V. Cristopolu, ci pâte că va fi un alt V. Cristopolu şi că prin urmare râa sa urmăreşte dânsul ca garant al unul Biagini, pe care nu l’a cunoscut nici odată, nici îl ştie cine este. Sâmbătă, 5 Martie. Oostache Niţâ, atentat la pudâre ; dos. No. 3 din 88. Acest miserabil e acusat că, înt’o seră, prinzând o copilă în vîrsta de 4—5 ani, a luat-o pe sus, astupându-i gura cu pământ, a transportat-o până sub podul de la Opler şi acolo a atentat la pudârea ei, sfîşiind-o şi lasând-o aprope mortâ. Trecătorii, atraşi de gemetele surde şi durerose ale victimei, au descoperit crima ; {cercetările justiţiei aa descoperit pe autor. Martorii spun că aa găsit pe copilă îngropată în pământ., din care avea şi gura plină. Ea a fost cusută de doctori şi după o îndelungă bolă, nenorocita victima a putut abia să lie scăpată cu viaţă. Luni, 7 Martie. N. Tănase şi alţi cinci inşi; omor ; dos. 34 din 87. Victima acestui omor a fost un bătrân care, cu înscris în regulă, avea sa ia nişte bâni de la acest asasin. Acusatul împreuna cu alţi 5 tovarăşi aa omorît pe nenorocitul bătrân, numai pentru ca să-l ia înscrisul şi să scape, în acest mod, de banii ce datora. Acestă afacere, judecată de curtea cu juraţi din Argeş, a fost casată şi trimisă a se judeca din noa la Ilfov. Marţi, 8 Martie. Radu Udrescu, fals; dos. 43 din 87 ; acest Udrescu este acuzat că, dându-se drept persâna adevârată, a vendut casele altuia, drept ale sale. Judecat deja de curtea cu juraţi din Prahova; casat şi trimis a se judeca din noa la Ilfov. Mercurl, 9 Martie. Zamfir Stroe şi alţii: tîlhăril; dos. 1 din 88, judecaţi deja la Ialomiţa, casat şi trimis spre a se judeca din noa la Ilfov. Joi, 10 Martie. Tache Dânescu şi alţii ; tîlhăril cu torturi ; dos. 27 din 87. In comuna Mitreni, din Ilfov, aceşti tîlhari aa ars eu lumânare pieiârele, mânile şi ochii unor victime ale lor. Acest Dânescu, a mai fost dat judecăţei tot pentru tîlhăril, comise în comuna Podu-Pitarului din plasa Dîmboviţa, judeţul Ilfov, asupra unul hafigiu, şi -condamnat, în 82, la 5 ani de puşcăria (reclusiune). Nu este, asa dar, nici un an de când acest bandit a părăsit penitenciarul. Aci se termină prima parte a sesiunel juraţilor din Martie. FOIŢA ţ)IARULUI «TELEGRAFUL, (29) 4Q v i r y»r"L Ici ni i b 4tu> • ; ■ >i ' ,i hi ‘ 'ii . uiii'id M - .)(!■ > UN AMOR MISTERIOS DE C. M EROU TEL Jonson Cailin. Satul Scaer e o mică cătiină aşezată într’o vâlcea, la vre-o trei kilometri de Castel. Casele sunt mici, însă frumâse. In căsuţa în care întră Ion locuia un tăetor de lemne împreună cu mama sa, pe care o hrănea din munca lui. Pe lângă acâstă muncă, grozavă în acele locuri, Jonson se mai ocupa şi cu vânatul, însă pe ascuns. Vâna prin locuri oprite. Pasiunea lui era vânâtorea. Se ştia în sat că el vânează prin locurile oprite, însă nu fusese prins nic1 odată în flagrant delict. Jpb sau Jonson era aşa de şiret îţv cât nici un pădurar nu putea pune mâna pe el. Era aşa de sprinten la fugă, în cât nici călare nu ’l puteai prinde. Cu tote aceste Job era şchiop. Când era de duoi-spre-zece ani căzuse într’uh stejar, unde se urcase după nişte pui de paseri şi ’şl rupsese piciorul stâng. Un băţrân din sat, meşter în aşezarea oselor rupte, ’l aşeză la loc osele ; cu tote aceste după vindecarea piciorului râ-măsese scurt de vre-un deget şi mai bine. Cum am spus, cu tote că era şchiop, Job fugea ca un cal, sărea gardurile ca o căprioră şi se urca pe copaci ca o maimuţă. Nici un băiat din sat nu’l întrecea în tote aceste. Cu tute aceste talente Job şi mama lui trăiaa într’o adevârată miserie. De multe ori sermanii nu mâncau zile întregi. Vânatul ce’l făcea el pe ascUns, îl vindea mâi pe nimic, ca tote lucrurile de furat. Acuma în urmă trăiau ceva mai- bine. Oamenii de la castelul Scaer le veneau în ajutor cu câte un sac de făină, ceva carne, brânză şi altele. De la venirea lui Ion Ia Scaer, o bucurie mare îl aştepta. îndată ce barâna sosi la Scaer, Ion se duse la lob aca3â. lob nu era acasă. Ion găsi numai pe mama lui, care împletea un ciorap, stând în uşa casei. Zărindu-l, bâtrâna puse mâna la ochi ca sâ vafiâ mai bine şi Z^e — Ţu eşti Iâne! D-zea sâ te bine-cu-vinteze. Bine ai făcut câ ai mai venit pe la noi. De sigur că cauţi pe lob. — Da, mamă Cadiu, lob nu e acasă ? Nu ! — De sigur că e la vânat ? — Aşa mi se pare, respunse cam cu frică bâtrâna. — Ştii că’i place vânatul, urmă Ion. E bun băiat lob, numai ar fi bine să se lase d’a vâna pe ascuns. — Ce să facem ? Zise bătrâna, trebue să trăim şi noi. — Mai bine ar fi sâ ceră voe de la castel... Sâ lăsăm însă acâsta. Ascultă, am, venit sâ’i fac o propunere. — 0 propunere!. D-zeulel Ah! d^că, ar fi ceva pentru binele nostru!. Ştia însă câ e cu neputinţă acesta. Suntem oropsiţi de sârtă sâ trăim în miserie... Şi în miserie vom muri. — Ascultă, lob se întârce curând ? — ’L aştept dijitr’un moment în altul. — îndată ce se va întorce trimite-1 la castel ; am sâ’i vorbesc ceva. — Bine Ione, Zise bâtrâna. Fii sigur că dâcă: al ceva de lucru îţi va face... î lob e bun bărbat, are relele lui, însă j când e vorba de muncă, apoi munceşte; afară d asta e blând ca un miel şi credincios ca un câine. — Bine, bine mamă Cadiu ; spune-i sâ vină numai de cât la caste), am săi propun o afacere. picând aceste Ion pusejnâna în busu-nar şi scoţând douâ piese de cinci lei le dădu bătrânel. Bătrâna nu ştia ce sâ facă de bucurie văZând banii. De mult nu văZuse ea piese de câte cinci lei. Ea făcu un pas îndărăt, murmurând : — D-Zeule!.... al voştri sunt aceşti bani 1? —- Da, pentru noi, Zise Ion. Spune lui lob că am să’i mal daa. Adio mamâ Cadiu. După douâ ore, lacheul baronului, se preumbla cu mâinele la spate pe terasa castelului Scaer. D’odatâ vâZu un individ îmbrăcat pr03t, cu pârul lung, trăsăturile feţei adânci, umerii obrazului eşiţi afără. Sărmanul n’avea nici pălărie pe cap, nici ghete în piciâre. Văzându’l Ion îi făcu semn sâ se apropie şi se duse în urmă împreună în dosul unor copaci, aprope de castel. Din acel loc unde erau cel doui âmeni se vedea culmele pe care era Zidit castelul Plelan şi spre miazăzi mai departe castelul Langon» —lob, zise Ion, n’ai de ce te plânge contra omenilor castelului nostru, nu e aşa? — Ah !.. Dacă aş spune contrarul aş minţi. — Ştii câ dacă ar fi voit sâ ’ţi facă vre-un râa puteau sâ ’ţi facă. — Corentin şi tatăl meu ml-aU spus câ vânezi în locurile oprite. — Cam aşa e ; respunse lob. — Mai ştii câ baronul de Jaques te a lăsat în pace, nu ’ţi-a făcut nimica. — Aşa e. — Ţi aduci aminte câ baronul v’a a-jutat din când în când ? — Aşa e. D-ZâO să JI dea sănătate. — Baronul a murit, zise Ion. —• Ah !.. Ce spui ? —- Da... a murit, Insă poţi sâ faci alt cui-va un servicia. —- Anume cui ? — Baronului de Noel, fratele lui. — Eu! un sărman om, pot sâ făc un serviciu baronului Noel! —Da, lui... Ascultă vrei să câştigi bani, fără multă muncă ? ,, — Mai e vorbă I strigă lob. După câte va momente adaugă : — Cred câ n’ai să ’mi ceri sâ ’ţl fac ceva care să mă desonoreze ? Ştia că. eşti un om bun la inimă. Ei! ce voeşti să ’ţî fac ? Se vede câ Ion nu era tocmai sigu www.dacoromanica.ro TELEGRAFUL — FEBRUARIE 1^8 In a doua parte a acestei sesiuni, nu sunt înscrise până -astâ-zi do cât doue' afaceri şi adecă : Mercurl, 16 Martie. JDinu Şerban, omor; dos. 4 din 88 ; atcusat că, cu un cuţit a omorît un om, Iovindu-1 în cap. Şi, Joi, 17 Martie. Dumitraşcu Iorgu, omor; dos. 5 din 1888. Acusatul e din Copăcenil de sus, plasa Sabar, jud. Ilfov. Crima ce i se impută este, că ’şi-a omorît nevasta dân-du-I mal multe lovituri în cap, eu un Mobilul crimei e că aceşti toţi trăiau rău împreună şi în legătură adulterină, fiecare în parte, cea ce a determinat pe a-sasin să se scape de soţia lui. Partea psihologică a acestei crime, saU mobilul, sub puntul de vedere moral, se va cunbşte în ziua desbaterilor. Gnius. CRONICA JUDECĂTOREASCA Procesul de bătaie dintre soţii Hagi-escu-Miriştea, despre care am vorbit, în care brutul soţ joeă rol de agresor şi de intimat, s’a amânat pentru 24 Martie 1888. Dosarul acestei afaceri portă No. 1,141 din 87 al Tribunalului Ilfov Secţia I. Nu numai d-na Irina Hagiescu-Miriştea, soţia, a fost victima agresiunilor bravului intimat, dar încă şi d-na Râliţa, sâcra bravului Hagi-Miriştea. Nu singur a fost agresor, în contra a douâ femei, bravul Hagi-erou, ci îpcă cu doi inşi, unul strein şi altul propriul d-sale fio, în verstă de 20 ani. Acest proces are o parte do rîs şi una de plâns. Iată partea de plâns : Din certificatul medical aflat la dosarul afacere! şi liberat de d. doctor Fiala în fiiua de 10 Iulie 87, care a fost chemat să dea primele îngrijiri pacienţilor maltrataţi de către eroul nostru, resultă următorele: că d-na Raliţa, socra eroului Hagi-Miriştea, presenta o echimoză (venâtae) în frunte şi o alta pe pleopa in-feribră a ochiului stâng ; că pacienta s’a găsit zăcând în pat într’o stare de su-pra-excitaţiune nervbsâ delirentă. Pentru d-na Irina, soţia bravului nostru Hagi-Miriştea... ba nu, Miriştea, resultă din certificatul medical, că respectabila dbmnă era însăroinatâ în şese (6) luni, că presenta o vânâtae la pleopa inferiorâ a o-chiului stâng, că purta semnele vinete ale ghionturilor primite în spate, că se plânge de dureri vii de mijloc şi în pântece, că a găsit-o în pat suferind de grozave dureri de cap şi într’o stare de supra-ex-citaţiune nervosă, şi cu un nod nervos în piept care îi împedica respiraţia. Plânge, ţipă, adaogă doctorul Fiala, şi este mare temere că e în ajunul unei a-vortări (lepădare). Nu exagerăm nimic. Am reprodus întocmai termenii certificatului medical. Faptul a fost constatat de d. procuror V, Sfetescu la 9 Iulie 87. Aci începe partea caraghiosă a afa-cerel : Martorii ascultaţi, afară de reclamante, prevenit şi cel 2 co-agresori complici, sunt trei: a) . Femeia Mareş Calemen, de 25 ani, a declarat că a văzut trei inşi intrând în casă; că puţin după acesta a auzit sgomot mare de bruftuială şi sunete de .umbrele în cap'. Transperantul de la ferâstrâ s’a rupt şi a câfiutjos... tablou! iar cocona ţipa cât o lua gura. b) . Martorii Ani ca Niţu, doică, de 22 ani, care acuză pe bravul Mirişte de a’i fi creat acâstă posiţiune socială, cât şi Gri-gore Corosetz, de 50 ani, depune la fel ca prima martoră Tbte aceste lucruri sunt luate textual din dosarul, în care afacerea e resumatâ numai la ceea ce este indispensabil pentru justiţie. Convorbirile însă ce le am avut cu martorii, în particular, ne pun în posiţiune să putem da 6re-care lămuriri a-supra mobilului acestei altercaţiunl, des-văluit cu ocasiunea detaliatei instruiri a afacere!, din care cele coprinse în dosar nu sunt de cât un resumat. Aşa, iată o scurtă convorbire ce a avut loc fîntre martoră şi instrucţiune. Instr. Ştii ceva asupra cauzei acestei Pâtăi ? Martora, (doica). Da d-le. Insă eu mă ştie d-nu... că sunt cam ruşinbsă... Dacă ceea-ce s’a întâmplat... între mine şi d-lui nu s’ar fi întâmplat nbptea... şi ar fi... Instr. Destul.... nu ne spune noâ ce n’avem trebuinţă să ştim... Răspunde la întrebare, scurt. Martora. Scurt... Instr. Ce ştii ? Se certa vre-o dată ? Mart. Cu nevasta d-lul, da; d-nu venea în tot-d’a-una cu pachete de doftorii acasă... Instr. Ce doftorii ? D-nu e un om sănătos... Mart. Doftorii pentru putere şi pentru tinerele... Instr. Lasă reflecţiile d-tale... să venim la fapt... în ordină. Cucbna mare se certa des ? Mart. Da, şi in tot-d’a-una, despre boia de pâr... nu ştia ce e aia. Gbna mare îi (jicea odată, ’mi aduc aminte M’al înşelat, hoţule ; m’al făcut să primesc de ginere un hodorog, un mai bătrân de cât mine.—Asta dovedeşte, mama s6cră, am aufiit pe domnul respunrjând, că arta de a câni pârul şi preparatele moderne au ajuns la mare perfecţie... — Am să ’ţi arunc tot... şi pensule şi clis... şi dopuri,... în privată. In loc să îngrijeşti de nevastă... neruşinatule ; şi mai al mutră de craialîcuri, pe pod, prin mahalale Instr. Destul; să vie altă martoră ! Si ast-fel s'a urmat instrucţiunea, până la sfîrşit... —— .... iifâmplărî din Capitală Informaţiune esactă. — Lupta e tot-d’a-una forte bine informată, când e vorba despre cele cari s’au petrecut la palat. Sorgintea din cari culeg informaţiunile lor confraţii noştri! e — cuhnea palatului. Aşa fiind putem cita urmâtorea informaţiune culâsă din Lupta ca luată dintr’o sorginte autorisată : „Ieri la ora 1 şijum. dimineţa băiatul Niculai Vlâşceanu rân-daşi la bucătăria palatului certându-se cu un alt marmiton anume Andrei Popa l’a înţepat cu un cuţit de bucătărie. Gazul nu e grav*. O Vagabond.— Poliţia a arestat ieri sâră pe strada Boerâscă pe un bre care Ion Dumitru, care s’a constatat a fi un nenorocit fără mijloce de existenţă. Bietul om locuia casele No. 2 din strada Boie-r&scă. Vagabond, sărac şi tocmai în strada Boierescă ’şi a luat locuinţa, ce ironie ! Don Caprice. (Serviciul particular al Telegrafului) soldaţi abisinienl ce eraţi pe dn m s’ah retras spre Bruesa. Roma, 5 Martie Regele Humbert a renunţat la dorinţa de a visita pe prinţul Imperial, în urma declaraţiei augustului bolnav că ’i-ar părea iăa de impresiunea durerbsă ce va produce asupra regelui, care l’a văfiut mai nainte sănătos, în tbtă puterea lui. Viena, 5 Martie Se scrie din Belgrad Corespondenţei politice că radicalii afl câştigat o mare victorie la alegerile de erl. S’au ales 130 radicali, 12 liberali, 7 fără nici o culore politică. Nu se ştie încă resultatul a 6 alegeri. Berlin, 5 Martie împăratul a recit puţin. O parte din nbpte Impâratul n’a dormit bine. Diminâţa a dormit până mal târfiiă. Paris, 5 Mart e. Generalul Boulanger a scris ministrului de răsboiU că vrea sâ seeonsacreze numai şi numai datoriilor sale militare. Cere tot-d’o-datâ autorisarea de a publica scrisbrea prin care r6gă pe cel ce susţineau candidatura sa, ca să nu risipâscâ asupra lui nişte voturi pe cari nu pbte sâ le primâscă. Roma 5 Martie. in Camera deputaţilor d. Sorrino propune de a se vota o moţiune după ai cărei termeni Camera exprimă viile sale simpatii prinţului imperial german, prin-cesel imperiale, împăratului şi împărătesei Germaniei, şi Germaniei întregi, In numele întregului popor italian. D-nu Crispi se asociază călduros Ia a-câstă moţiune, exprimând urarea ca prinţul imperial să’şl recapete sănătatea, şi ca el sâ p6tâ sâ guverneze odată puternicul imperiu german. Moţiunea a fost adoptată cu unanimj-tate. Viena 5 Martie. Corespondenţa politică declară lipsită de temeifl ştirea ce anunţă încheerea u-nui tratat de alianţă între Turcia şi En-glitera. Berlin 5 Martie. Monitorul Imperiului anunţă că împăratul, fiind cam răcit, va fi probabil nevoit să stea în casă câte-va fjlile Viena 5 Martie. După Neue Freie Presse, împăratul a numit pe principele de Galles colonel-proprietar al regimentului 12 de husari. «**»**» 3in ediţia de as6ră e OttE SEARA Serviciu particular al faurului Telegraful Masua, 5 Martie S’a făcut o recunbştere pe drumul ce duce de la Ailet la Ambetocan. Cinci-zecI San-Remo, 5 Martie Prinţul a petrecut nbptea bine. Tuşea şi expectoraţiunile nu s’au modificat de loc. Timpul s’a răcit mai tare. Londra, 5 Martie Se scrie din Buda-Pesta fiiarului Standard dintr’o sorginte autorizată că contele Kalnoky a°declarat că scopul lui, refuzând propunerile Rusiei, a fost d’a ridica acesteia pretextul de a interveni în Bulgaria în caz când prinţul Ferdinand ar refusa d’a pleca. Contele Kalnoky a adâogat că Austria n’are mare dragoste pentru prinţul de Goburg cu atât mai mult cu cât ea se teme de a’l vedea aruncându-se în braţele Rusiei în urma intrigilor orleaniste. Masua, 5 Martie. Se confirmă sgomotul despre concentrarea abisinienilor la Guara împreună cu Ras-Mikael. La Asunara şi la KasSen se află trupe d’ale Negusulul. Atacul contra italienilor pare iminent. Constantinopol, 4 Martie. Incidentul din Damasc nu s’a aplanat încă, se speră însă că i se va da o so-luţiune satisfăcâtbre. E de observat că Ali-paşa, fostul ambasador la Paris, care a fost numit guvernator al vilaietului Beyruth şi a cărui plecare a fost amânată, a primit ordin să plece la Beyruth şi a şi plecat. Ali-Paşa find persona grata pentru Franţa, se crede că incidentul se va aplana în mod favorabil pentru Franţa. Constantinopol, 4 Martie D. de Nelidoff a remis mercurl Forţei un al doilea memorandum arătând prin argumente deja cunoscute că declaraţia ilegalitâţel prinţului de Coburg e conformă cu tractatul de Berlin şi că e necesară. Pbrta n’a luat încă nici o hotărâre în privinţa chestiunel fculgare, ea aştăptâ resultatul călătoriei contelui Herbert de Bismarck la Londra. Se asigură că în consiliul de mâne se va lua o hotărâre decisivă. Singurul punct primit până acuma e că consiliul recu-ribşte legalitatea mâsurei propusă de Rusia, însă ea variază asupra oportunităţel, utilităţei şi urmărilor acestei măsuri. In resumat impresiunile privitore la re-soluţiunea Porţel în privinţa programei ruse sunt mai mult în favorea unei a-derârl. După o informaţie din sorginte autorizată, guvernul bulgar a notificat agenţilor Angliei, Austriei şi Italiei la Sofia, că el nu va ţine socotălă de declaraţia ilegalitâţel şi că va respinge cu forţa ori-ce măsură represivă. Din aceeaşi sorginte se afirmă că Bulgaria a făcut pregătiri militare şi urmâză cu înarmările. Cercurile germane cred că menţinerea prinţului Ferdinand în Bulgaria e imposibilă pentru că prfnţnl e prea austriac; ele cred că chestiunea bulgară se pbte aranja prin alegerea unui prinţ de 01-demburg sau de Hesa, fie chiar prinţul de Batenberg, daca se va împăca cu Ţarul, însă acestea sunt nişte simple ipoteze. CORPURILE LEGIUITO ARE (Şedinţa de Luni 22 Februar) Şedinţa se deschide la ora 1 sub preşedinţia d-lui V. Jorj. Presenţl 117 d-nl deputaţi. D. I. Brătianu anunţă camerei, că erl la 11 ore ministerul a demisionat. Regele a primit demisia. D-l D. Ghica a fost însărcinat cu formarea cabinetului. (Aplause în stânga). Preşedintele fiice că camera neputând lucra fâtă guvern, rădică şedinţa. (Şedinţa de Luni 22 Februar e) Preşedinţia d-lul C. Nanu, ;vice-preşe-dinte. Şedinţa se deschide la orele 2 fiind presenţl 68 d-nl senatori. Se comunică Senatului cererea d-lui general Al. Angelescu, fost ministru de resbel, d’a fi trimis înaintea Curţel de casaţie. D. Vice-preşedinte fiice că acâstă propunere fiind susţinută de cinci d-nl senatori, urmâză a fi trimisă Ia secţii. D. G. Mârzescu, într’un discurs violent, fiice că cererea generalului Al. Angelescu trebue trimisă la comisia de pe-tiţiuni. D. vice-preşedinte arată că biuroul a procedat corect, trimiţând cererea generalului Angelescu, conform regulamentului, la secţii, D. I. C. Brătianu declară că guvernul a depus fiemisiunea în mânele Regelui, care a bine-voit a o primi, şi a însărcinat pe d. D. Ghica să formeze cabinetul. In ceea ce priveşte solidaritatea ministerială, la care a făcut alusie, d. Mârzescu d. Brătianu se mărgineşte a (Jice : Binejc^ nu există şi solidaritate senatorială. Şedinţa şe ridică, guvernul fiind demisionat. Inîorfflaţmni Jiu el ia le ieri sM Viscolul ce bântue în Capitală este general. In totâ ţara cade zăpada în foarte mare cantitate. Linia Bucureşti-Călăraşi este întreruptă. Trenul de Călăraşi s’a înomoli între Chitila şi Mogoşoiâ. D. I. Câmpineanu ’şi-a dat demisia din funcţiunea de primar. Acâstă demisie însă a fost respinsă. Din erbre s’a fiis afii^în ediţia l-a a fiiarului nostru, că d. I. C. Brătianu a plecat la Florica. D-l I, C. Brătianu nu numai că nu a plecat, dar a luat parte chiar la întrunirea intimă, ţinută afil la ora 3 după a-miafiâ, în localul Senatului de către membrii majorităţel parlamentare. Astă seară la 8 ore, membrii majoritâţei vor ţine întrunire intimă la Clubul comercial, în palatul Societăţei „Naţionala*. Comunicaţia, din causa viscolului,jeste întreruptă pe următorele linii ferate: Bu-curesci-Giurgiă, Bucuresci-CălăraşI, Fău-rel-Fetesci, Buzău-Brâila, Costeşti-Roşiorî. FUGIT Costicâ Theodorescu angajat cu contract ca elev la tipografia Al. Georgescu din (Oraşul Buzău la 1 corent a fugit la o tipografie din Galaţi. D-ni Tipografi de acolo sunt rifgaţi a nu primi în serviciu pe acest fugar care a luat răul obiceiu de a cuUeera tote tipografiele. că lob va primi propunerea şi va fi credincios, căci adaugă : — Dacă mă vei servi cu credinţă, baronul ’ţl va da un loc bun, aşa că vel trăi tbtâ viaţa fericit. — Un loc.., mie ! strigă lob. — Da... Ce ? nu ’ţl ar plăcea să te laşi de venat ? — Nu prea, răspunse lob, pentru că drept sâ ’ţl spun ’m! place grozav să mă plimb mai ales noptea prin pădure... Aud atâtea sgomote în pădure... în cât e o adevărată plăcere pentru mine acâsta. — Poţi face şi acesta, zise Ion, însă ascultă în loc sâ ucizi animalele ce le întîlneştl în cale să le laşi în pace. Eşti un lup, lob, voeştl să te faci păstor ? lob trăsări. El nu ştiea ce însemnâzâ acâsta. — Voeştl sâ mă iei în rîs, zise el. — De loc, răspunse Ion. ’Ţl daU cuvântul meu de onbre, că dacă vel face ce ’ţl voi spune, vei fi resplâtit cum se cuvine. ’Ţi voi da un loc în pădure, casă, şi te voi face pădurar. — Pădurar ! murmură lob închidend ochii. Asta era visul lui. Nici o dată nu gândea el că va ajunge pădurar. lob tremura de bucurie. Ce era să ’i ceră în schimb Ion, pentru acesta ? lob era om cinstit şi voia să ’şi îndeplinăscâ în buna credinţă sarcina ce ’i o va încredinţa. — Am auzit că fugi ca un epure, zise Ion. lob surîse. — Dacă nu era vorba de cât de fuga. apoi las pe lob, nu ’I întrecea nimeni în fugă, cu tote că erea şchiop. — Am aufiit, urma Ion că te poţi urca pe copaci ca o maimuţă, că te poţi ascunde sub buruene, că nici dracu nu te pbte găsi. — Nu ’ţl am spus că voeştl să ’ţl baţi joc de mine, zise Ion. — Ah ! nu ! — Atunci spune ce voeştl sâ ’ţi fac? In depărtare pe drumul ce duce de la Gael la Scaer se auzi un sgomot surd care se apropia din ce în ce. După câte va minute se auzi sgomotul unei trăsuri. lob aţinti urechile. O trăsură trasă de doi cai frumoşi se opri după câte-va minute în faţa castelului Scaer. — Uite-te, fiise iarăşi Ion. lob căscă ochii şi se uită la trăsură. Un lacheu se dădu repede jos din trăsură în care ereaU două femei îmbrăcate în negre. Lucia, femeia din casă, sări întâiu jos din trăsură. Cea-l-altâ femee, se uită mal întâia la castel, apoi la parc, apoi se dăda a lene jos din trăsură. — Vefii p’acea femee ? reluă Ion. Domna barbnâ de Bresson. — Da. — El! — De multe ori se duce la preumblare cu trăsura sâu călare; nu voeşte nici o dată să fie însoţită de cine-va. — Apoi ? — Caii de latrâsurâ şi cel^de călărie fug ca vântul. — Ştia acâsta. — Poţi sa o urmăreşti fără să te vafiă ea?... Iob‘ stătu un moment la îndoială: Ion voia sâ’l însărcineze sâ spioneze pe barbna. — Nu crede că baronul de Noel voeşte sâ facă ceva rău baronel, tţise Ion. El voeşte sâ afle ceva. Ascultă lob, te ştiu că eşti un băiat bun, am să’ţl cer să urmăreşti pe barbna. S’a comis o crimă îngrozitbre. Voim sâ descoperim pe vinovat şi sfi’l pedepsim cum se cuvine. — Nu înţeleg pentru ce trebue sâ urmăresc pe barbna. — Nici nu trebue sâ înţelegi. N’ai sâ faci alt-ceva de cât s’o urmăreşti. In urmă ’ml vel spune, — însă numai mie singur, — pe unde a umblat barbna. A- tâta ’ţi cer ; voeştl sâ mă ajuţi ori nu ? lob plecă capul în jos. Era gânditor. — Ibne, fiise el, după câte-va momente. D. baron mi-a făcut mult bine. Dacă n’ar fi fost el, mania mea ar fi murit de mult Fac tot ce ml vei porunci. — Atunci chiar de mâine diminâţa sâ urmăreşti pe barbnâ. Ce a aflat lob lob ’şi îndeplini sarcina ce’I b dăduse ron. El era obicinuit să se scble înainte de răsăritul sorelul şi să se ducă prin pădure. Ceea ce ’l spusese Ion se îndeplini. Tânăra văduvă avea se vede şi ea mare plăcere sfe se scble diminâţa, pentru că deja pe la şapte ore ea era sculată şi stătea la ferâstrâ. lob era lângă castel; el stătea aşa de bine ascuns acolo, în cât un pădurar trecu p î lângă el fărâ să’l zârâscă. Barbna după ce stătu câte-va minute la ferâstrâ dispăru şi apăru In urmă îmbrăcată cu costum de călărie uitându-se spre castelul Langon. La piept barbna aVe'a o roză roşie. Stând Ia ferâstrâ barbna ’şi puse mâ-nuşele. După câte-va minute lob văzu pe Lucia dând barbnei o biciuşca. Barbna era gata de plecare. Acuma lob se gândea la fuga ce trebuia să o facă ca să se p6tâ ţine după barbnâ. Ion ’l întrebase dacă pbte să urmărâscă un cal în fuga lui. Vom vedea. lob vâfiu pe Gil aducând la scară un cal frumos negru, favoritul barbnei când eşea la preumblare călare. Calul bâtea cu picibrele de nerăbdare şi arunca nisipul de sub picibrele lui în aer, Barbna plecă la preumblare, lob nu aştepta ca barbna să plece. fel ciinoştea tbte eşirile Castelului. Călare barbna nu putea eşi de cât prin două locuri, pe jos pute# eşi prin mal multe. In sfârşit după câte-va momente barbna plecă. Intr’un minut lob eşi din ascunzătbre, se aruncă spre zidul ce înconjură Castelul şi sări peste el. Făcând câte-va sărituri, lob ajunse la vre-o sută de paşi departe de barbnâ. Barbna mergea încet fără a se grăbi, ca o persbnâ care ese diminâţa la preumblare saa ’şi visitâzâ proprietatea pe care n’a vâfiut’o mult timp. In sfârşit barbna intră în pădure. lob mergea prin tufiş aprbpe alăturea cu ea. Din când în când scotea capul din tufiş şi se uita la barbnâ să vază ce face (Va urma) www.dacoromanica.ro TELEGRAFUL — 24 FEBRUARIE 1888 şlULIA POLONESA , S'a mutat în dqsul Palatului Regal «La Mele Straie! BrStianu, No. 51, fia coli) Renumita Cărturării Lingă grajdurile Palatului Ilegal' Ghiceşte viitorul, presentul şi trecutul, pdte descoperi şi s pagube, furturi, judecaţi, ori •ce secrete ascunse la cari se interesdză cine-va. Cine a-duce senine pdte afla lucruri ascunse: comori, etc. &£S£tm ffiis as 'mânem CASA DE SCHIMB r. V) ,< i<9 (‘.'jUiit») * ne1 Vf tA «' Uf fVUMM^k Ji.h.ri.v.uK HGAS1M TOMA ŢACIO UE23 EIlll'';- n'‘ , » ' ' • * ' MLAJP&k " • A m^ _ p—p| TBT"BLTT jrţ. "°milîlllin H ** "i Ul'/T ro» ,♦'11/;' itlni.n. DAVID ADAN1A Agent do Publicitate >d /; ( y Str. Corbului $o. 6. • *- ..» r,q i 1 ' -'iw o al Primeşte anunciurl, inserţie şi reciam pentru (jian*! nostru, şi pentru or care alt /0 Rentă Rom. Perpetuă. 6°/o Obligaţii de Stat. . 6% , C.F.R. Regal. 5#/0 , Municip. vechi lO fr. , Casa Pens. 300 5°/o Srisurl funciare Rural. 7°/o » » » , , Urban. , , de Iaşi Impr. cu prime Bucur. 201. b Los. Crucea Roşie Italiane. Acţ. Rancel Naţ. Rom. 500 1 Soc. Rom. Constr. 500 1. Soc. Dacia-Rom. 200 1. . Soc. Gr. Roşie Austriacă. 3% Los. Imp. Sârbesc . DIVERSE Aur contra Argint. . . , , Bilete de bancă Florin Wal. Austr. . . Mărci Germane.... Bancnote francese. . . Ruble de hârtie. . . . Cump, 92 901 88 V, 723/, 210 89— 104'/4 Sugă— 102— 75 35— 24 1010 85 225 34 60 16 80 16 80 200— 124— 100— 205— Vepd. 93— 911/2 R9>,4 733/4 215— 89'/2 105— 85 V2 96— 102»/* 76— 38— 28— 1015 90 230 37 64 17 20 17 20 202— 126— 101— 210— ;Bucureşti, 60.—Strada Carol.—00, Bucureştii Pentru a mulţumi pe onor, clientelă, am adus. TBIFOI-LUTZERMA SUPERPUSA Verificat şi plumbuit de biuroul Statului, răsărirea e garantată cu 95 °/o. — Iarbă de grădină, din cea mal bună calitate, — Precum şi t6te cele-l’alte se-Sminţe adică legume, flori şi de pădure, numai din cele de primul rang.— Cataloge se trimit după cerere franco. Asemenea se găăeşte şi tot felul de i sămînţă pentru ori ce fel de paseri, numai recolta ? din urmă. v Prima Fabrică Română de jg s o •H 1 V" cS \t cS iP-j ie ! & | r*1 oforă ca cal CAFEA )E SMOCHINA ! M* produsele sole în calitate garantat c urată, arsă din smochin! de prima calitate, ; p mal bun SUROOat I)B CAFEA ce s’a produs penă acum în ţară. ‘~4 Cafona nostru de smochină se distinge prin gustul curat şi culdre agreabilă, vân-ijându-se în cartâue elegante a ‘,'b kilogram neto ou preţul lei 21 kilogramul, atât în ; primele magazine de coloniale, cât şi în sucursalele ndstre •PI Bepresefitanţa nâstră pentru Provincii am încredinţat-o casei , Si I v| Si I w; GHJSTAV BIBTZ, Str. Carol I No. fiO Bnenresci. Ou stimă, ALO 13 MOlLER, Fi! Furnizorii Curţii Regale §• posesori ,, Primei fabrice Române de Cafea de smochina1*. p:! CEA MAI BUNA PUBltA PENTRU FAŢA fOBM LUl'LElCHHER şi ipujiima mMi a ilujh mEsnoum Acoste fabricate renumite sunt întrebuinţato cu preferinţă lu cercurile colo mal înalte şi de cătro primii artişti. Ele dai! foţeî o înfăţişare tînâră fi frumdsă. Se ăflă de vîmjare la fabrică: Berlin, Sehutzenstr. 31, şi pe la ,t6tc parfnmerllle. ! Cele veritabile sunt numai în cutii închise pe cari suni imprimate firma şi marca fabricel. — A se feri de multe contrafaceri, a se cere numai : IbWKJ! irNAdSfc pudra grasă r, 1,FVH'1 IUNFP chemik-pakfîjmor, -*hi. Xi iziAVÂXll A-iii • Furuis. Teatr. regal din Belgia a^LU.. BESÎÂURâNT ELECTRIC STRADA SF.N1C0LAE DIN ŞELARI, VIS-A-YIS de BISERICA (IN PALATUL SOCIETAŢEI NAŢIONALE DE ASIGURARE). iurr Sub-semnatul am oa6re a aduce la cunoscinţa Onor. Public că la RESTAURANTUL „ELECTRIC44 deschis încă de la 8 Noembre 1887, se găseşte mâncări gustose şi alese, cu preţurile cele mal moderate, şi ca sâ ’ş-l facă cine-va ideie despre eftinâtatea fabulâsă a mâncărilor, notăm aci, mal jos preţurile : BUCĂTĂRIE FRANCESĂ SI ORIENTALĂ Vinuri Indigene din Podgoricle cele mai Renumite Cu preţuri cât se pdte de moderate ;■ Serviciul nu lasă. nimic de ciorit. A Cu deosebită stimă, ANTON ITROSEYICI. A vis Important Snb-semnatul am ondre a | recomanda onorab. Public şi [înaltei nobilimî că în atelierul meudetâmplărie am efectuat o garnitură de mobilă de lux, care se compune din 2 paturi, 2 cartonere, 2 dulapuri de ndptc, un lavdr, o oglindă, o tdletă şi 2 şifo-nere de stejar (în stil Altaic) cu preţuri forte moderade. A se adresa strada Ştirbei-Vodă No. 58, la d. j Marin Anastasiu, tâmplar. QaOrUB ĂNTREPRIZfi BfiROMETRICA CTCTELAŢIBEA LATRINELOR CU MAŞINI PNEUMATICE No. 25, Strada Academiei, No. 25. mntaiiele ce pTesiiîi sistemul nostru atât în pri-vinU DromptitMinil cât p a salnîrităţil m lasî linie iHorit, ceea ce ie ji pne îi Dospiie le a coi-crn ne toţi ceM-alJl din acâsti tiranji Onor. pabiic *e pdfe convinge prlntPo sticlă ce posedă fle-care vas, că vesel» #e umplu cs desăvârfire 6 jSjffŞT PRECIUBILE NOASTRE SUNT CELE 8JAI SCĂZUTE. 'WS mQQ&OOQQOQOXQQQQOOQmO® O ■ ! ; ’laişpwy h;-i j iattou'pn >fM .fi ţj ,f 1 "i? r.l £jl O Emam'-2^8$E«ii8sma’jfâmHBFeeEBaewEV]| J«îK>f. i' f"tf> fii iîTi• ■ .|ţţ I 2EP0UL FABRICE! DE f| __ I ,r mifiwai wwswmm 8 X o I MARE ASORTIMENT DE .E DE TRANSIV C(arantate prima cualltate 0 CURELE DE TRANSMISIUNI O ........ S Garantate prima cualjţtate O O CURELE^DE CUSUT X 8 TUBURI DE CAUCIUC' O Cu spirale şi fără spirale g § TABLE dJTgAUCIUC § g RONDELE DE CAUCIUC § A 10 fi < 0 S Tuburi de OANEPA p 8 CIULELE ELEVATORII 1’LWIU: M01U i O o ______-O S10 STIGlEPENTI\U NIVELjDE ÂPA**wb S ITT® 8A8IMI1S8 BUCURESCI. — 1, Strada Modei, l. - BUCURESCI. i I APROAPE DE GHADIHA EPISCOiPlEf O O o •OOOOODOOOOXOOC0000000» <1 VP «• < iftinoi u >' »;* n. i^y»! < 1 Ji / www.dacoromanica.ro ANUL XIX No. 469? ABONAMENTE: Pentru Capitală: Pentru un an ... Lei 2 , ?6se luni . » r . „ lîl „ trei luni „ 7 Pentru Districte1. Pentru un ari ... Lei SG „ ?6so luni .... „15 „ trei luni . . „ 8 Pentru Streinii tute: Pentru un an . ' ■ In aur lei „ ş6se Iutii .1 : |J; „ „ trei luni. . . „ Abonamentele se fac la 1 15 a^e h° cărei luni. UNĂUMER VECIEI?20 BAN] Abonamentele se pltttbsc înainte IN BUCURESCţ SI DISTRICTE 10 BANI NUMfiRUL JOUI , 25 FEBRUARIE 1888 20 12 n Hi ni 1. ,.r>16 -iiiiq im •.« iMi V. j, i iv\.\ v- - ‘ ' . . •i i i) ii'w ;i) • (>ur\\i iu\i n Pil'» livjjeL. lîi ijjl On r. Lujii) .»\-»v * b’i/:;> iş .irilmiirivijiţ vJnlriOLmu o Jfib im i (-Jiu ,lO't*,)-,whr'>Tf-uil'nlLn nivfioo Im» ! 11 I'Ufiq io! i nu ItMJÎ , '»• ; . ■. ,!»!, ' , il-mvfifri: rth juv r-d/ EDIŢIA ANTEI A* h aittiîr »fi l£i,: tm N fcwnovViOi) o riui iiitun lin\nvf eb iod Jjk> oh noi Mi ni 6.i ii’.'lntiq ■miijoj-lio )h nod ini tnlti iq işjiytaa mul if.ni oiiîk sb os9l9)riî o« mimico - liîtsî. ir; o oii rfoutfaib oj^son i)iiV|mI ANtTNCIURI SI RECLAME , . I AnuiiMorl r (ppg. iyjlriii.» G5lbMfl. •Heoiame „ „ Iţi * „ V9 ‘. i Ied * n „ •'"■ Jr ' 11'' . 1>UI t , it ‘ ui " <• n I „ • . 5 „ Pentru Inserţii ni reclame, Redacţia nu • Responsabilii. ' *tT " Epistole riefrancate s< re jsfl MM-inlfti e - 1 îlWwte se..ard,' u! „,u iim Ln,Strei nljtate .;i ,#©• a dr#M#.:,, Francia Iţavas, La^ţţp gl.^e, de la liourso, Paris. ’ 01 ^nţfherălEtigtne Micoud,81 PloetStreet, Jî i« NP, V-itw’trio?.Ifa5lenfVe{n,,‘?ţ‘ Vio%¥^fpl!'fvîen 'V Kudo^lşseVieiWtotteM'^itti.iiq 1 1 ' : inOiI ••' Uncarta, D. MiTit'/.OWiosţ, iţi ljUot-i*PQst< olit» jjV- -8#nrUeppl»ţz.Hn_tilfl«Vil u-> JuJmnJ l in 1/» i Redanţiunea, Strarla Bl&narl, No. 20. DIRECTOR ROI.TTlC : I. C. I' UN DES CU ~ 1 " ............ . 1 Jwr- oh 9 l/Jiiyig o nq Jno jb qAttftl •o >j: &b ■ H f h ui Jh f;li u ni iqo Abonanientiilefile^^sIcifti^tiiiW i a ino<;. . un QTtoo-ionon nnl Rugăm pc d-nil abonaţi cari sunt în urină cu plăţile să Muc-voiaseă a le achita, dacă nu voiesc să li se suspende trimiterea foii. ADMINISTRAŢIA ■ - 1 li 1 ’ > BUCJjRESCI, 24 FEBRUARIE Speranţele reacţionarilor ___* ><*\w ti!» Luptele politice înfătişdză ţiume-rdse, diferite, şi adese-orl durerose peripeţii. Aceste lupte, iiem .‘rginindu-se numai pe terenul teoriilor şi titidend mai cu seamă a crea stări de lucruri reale, e firesc ca să nu remâie tot-d’a-una ţu regiunea abstracţiunilor. In adever, poporul nu trăeşto din abstracţiunii Viaţa poporului este o luptă crâncenă şi de trfttt dina pentru a găsi binele din ce în ce mai mult. Şi deci e nu numai firesc ci şi fatal chiar ca luptele politice se părăsdscă domeniul abstracţiunilor şi să se concentreze asupra Gestiunilor de interes naţional fie presente, fie viildrJ, tntrdga lor pornire. In luptele politice, ca tn orî-ce lupte, cel mai puternic birueşte. Cel mai puternic Intre partidele politice este acela, care a dovedit că e în stare, că doresce şi voiesce a îndeplini cele mai multe din-dorinţele şi aspiraţiunile naţionale. O asemenea partidă, represintând totalitatea cea mai ţpare de cetăţeni, e Însărcinată cu administrarea intereselor publice, e- chemată la guvern. Ast-fcl a fost chemată partida li-berală-naţională în 1875. După administraţia reacţionarilor şi după lupta ndstră şi a poporului român în contra partidei conservatore,acesta din urmă căzu de ia guvern în urina unor a-legeri de la Senat, făcute chiar sub administraţiunea d-nul î Lascar Ca-targi. Venind la putere partidul liberâl-naţional, a întărit în ţeră spiritul democratic, a propagat idei liberale, a întemeiat instituţiunile liberale şi a dat cel mai puternic avenţ rede-sceptărei nostre naţionale-. Nu numai în ţdră tresăltâ inima română de bucurie, ci şi românii din alte ţări au ridicat capul şi s’ad scuturat de amorţire, pâiiă chiar în unghiurile Macedoniei fraţii noştri români macedoneni aii început să se lupte pentru salvarea fisionomioi lor naţionale. Privind la ăcdstă mărdţă mişcare, protivnicii noştri chiar fură nevoiţi să recundsftă trebuinţa neapărată a unei nouî stări de lucruri. Ast-fel d-nul Titu Maiorescu, la 7 Februarie 1879, vorbind la Cameră, a zis : „Trebuie să ve spun că, din par->te’mî, recunosc aci că era tn momentul acela (1876) un corent de „idei sau mai bine de simţiminie »îu ţară, care a făcut căderea con-„servatorilor naiuraiă şi necesară.1 Amintind aceste cuvirite aîe unui conservator sincer şi leal în cugetarea sa, avem intcnţiuue de a atrage atenţiunea naţiunei asupra unei noni declaraţii, care se face a<^i de dîa-reîe conservatdre. Iată aedstă declaraţiune : ,Un cabinet presidat de d. D. „Ghica nu va fi primit-de opiniu-„nea publică. El va fi tolerat, numai şi numai ca un cabinet de „transiţie, menit a prepara terenul „pentru o soluţiuiie definitivă. Să nu „se peanjlă din vedere că guvernul sm iarjilu-1-, ■mm'l": ..11(01 ■ ,b'K •*« tUj nistraţiunoa; Stradai_.Biiăn.ai!L •Nft» l-d-- lJI;. lri j&A-lIll!m „liberal s’a retras pentru că coren->tul ideilor s'a schimbat.* I( i> Comparând cele dise de d. T. Maiorescu Ia 1879 cu cele ce scriu »’«f diarele conservatdre de ai^i i;eeşe firesc, că protivnicii noştri sunt de părere cum că naţiunea română, tn majoritatea sa, după dourispre-ijece ani de regim iiberal, s’a întors către idei eonservatdie şi aclamă punerea în practică a' unui regim reacţionar. D, T, Maiorescu, care la 1879 a ijlis din înălţimea tribunei că un corent de idei, nuoi au făcut se ca^ă guvernul reacţionar, declară acum pă în cursul societăţei omenesc! pe calea progresului se observă mişcările de flux şi reflux, adică păşirea Înainte şi apoi reîntorcerea îndărăt. Teoria e vechiă şi nu se adeve-resce de loc, când analisezi cu ne-părtinire istoria neamurilor. Compa-vaţiunile luate din lumea fisică nu se potrivesc de loc cu principiele sociologiei. Şi apoi ar fî o nenorocire pentru omenire, ca ea sg fie osândită se mdrgă înainte numai şi numai penţhu ca apoi să se întdrcă îndărăt. In ceea ce priveşte însă speranţele partidei ndstre conservatdre, care crede c’a sunat ora refluxului şi că corentul ideilor s'a schimbat, că ţara sătulă de libertăţi reclamă înfiinţarea regimului reacţionar, a-poi suntem convinşi că protivnicii noştri ’şî pregătesc o decepţiune mare, căci naţiunea română c democrată, şi ideile liberale, sădite în consciinţa poporului de noi, liberalii, suiit adânc înrădăcinate. Noi păstrăm o atitudine especta-tivă faţă cu machinaţiunile inamicilor noştri şi ne pregătim a le dovedi cât de zadarnice sunt speranţele celor cari cred cu puntinţă de a în-genuchia din nou naţiunea română, cari vor reînfiinţarea tutulor privilegiilor de castă şi cari viseză regimul patriarhal. TELEGRAME (Serviciul particular al T81 ©grafului) Galaţi, 7 Martie. La. Reni ah sosit doui? regimente de infanterie şi o baterie de artilerie de câmp Mişcarea trupelor în Basarabia e mare. Sofia, 7.Martie. Situaţiunea es'ternă ipare forte grava. D. Stambulolf este de părere eă pentru bulgari momentul este hotărâtor. Patrioţii bulgari sunt decişi a apăra neatârnarea cu preţul vieţei lor şi familielor lor. i: t> ţnvf România şi presa streină D’o bucată de vreme mai- cu sdmă, ziarele dposiţiunel ndstre reproduc cu mare sgomot tot ce presa străină interesată publică în defâvorul României. Mai cu sdmă uneîq ziare fran-cese, cunoscute ca reacţionare, se bucură de favdrea presei ndstre opo-saute. La aceste atacuri nedrepte, am lăsat ca tot ziare streine să respundă* şi aşteptarea ndstră s’a împlinit ; după cum s’a putut vedea ieri, Revue diplomatique a pus la locul lor pe furioşii detractori ai politicei guvernului român. Acest important organ a recunoscut silinţele constante ale cabinetului român peata u a remânea neutru în lupta dintre puteri şl a demonstrat limpede oă România nu a contractat cu nimeni nici un angajament. Să sperăm că faptele d.e t<5tă ziua vor readuce, la bunul simţ pe acele ziare streine pari,, induse îi: erdre de dmenii oposiţiunei ndstre, au întreprins o campanie nedrgptă şi ner politică, din. tdte piuitele de vedore. Până atuniji, supunem meditaţiu-nii acelor cJLiaro articolul publicat nu de mult de către Rolitische Corres-pondenz din Viena. Acest organ, căruia nimeni nu’I p<5te tăgădui caracterul oficioş, a spus categoric că România nu e legată prjn nici un tratat de alianţa aus-tro-germană şi că -guvernul român s’a mărginit,, tn legitima’i dorinţă de pace, numai să aprobe inţenţiu-nile acelei alianţe. Faţă cu aedstă declaraţiune categorică verii repeta eeea-ce am’ spus si altă dată : Dacă ar es-ista un ta-atat care să lege pe România da Germania şi Austro-Ungaria, în situaţiunea diplomaţiei de adi e mai mult ca sigur (ă principele de Bismavck l’ar fi dat pe faţă, pentru a face presiune asupra Rusiei’. Faptul că presa oficidsă germană şi austriacă tăgăduiesce esistenţa unui asemenea tratat e dar dovadă .sigură că el în adever. nu esistă. Nu ne îndoim că acea parte din presa francesă care ne combate adi cu atâta nedreptate, va cumpăni a-ceste considbraţiuii-i şi va reveni la mal bune sentimente. QtTOUSQUE TANDEM — ^,§ Ziarul fundat de neuitatul C. A. Rosetti, ave aerul de a fi vesel că şeful partidei liberal-naţionale a demisionat şi s’a. retras de la cârma tarei. ■o „Ministerul I. G. Brâtianu şl-a depus „demisiunea Duminecă, la orele lţ îna-„inte de amiazi1 serie Românul. „Capitala a aflat aedstă ştire erf pe la „4 şi jumdtate, îndată după întrunirea de la sala Orfett. * „înregistrăm pentru astâ-zl, fără a eer-„tifica nimic, t6te ştirile cari circulau prin „diferitele cercuri ale capitalei/ Iată acum? şi ştirile, cari după părerea confratelui nostru din oposiţie, aii sirculat şi circul dză prin diferitele cercuri ale capitalei : D. I. C Brâtianu, după validarea de Sâmbătă a d-lui Panu şi mal cu semâ 'după judecarea mal matură a celor aduse de d. Slurza din Berlin şi din Viena, s’a presintat eri la Palat, la orele 10 şi jum. de dimineţâ. Regele era la biserică. La 11 şi' un sfert Maj. Sa, întorcendu-se, d. I. C. Bră-tianu a remis Regelui demisiunea cabinetului. Maj. Sa a primit’o. Urmând jegulelop constituţionale, Maj. Sa a chemat îndată pe d. Dimitrie Ghica, preşedintele Senatului, şi l’a însărcinat a forma cabinetul. D. Dim. Ghica va forma, spun alţii, cabinetul împreună cu d-nii Carp, Maiorescu, Teodor Rosetti. Nimeni nu vorbeşte încă de diselvarea Corpurilor legiuitdre. Se consideră ministerul Ghica-junimist cm, minister de transitiune. I se acordă, în prevederile* celor cari combinat! a-sără, o esistenţâ de 3—4 luni. In tote combinaţiunile figurgză şi va figura şi d. Dim. Sturza. In lista Carp-Ghica, portofoliul afacerilor streine este dat d-lui Dini. Sturza, fostul ministru de instrucţiune al d-lui I. C. Brâtianu. Un observator atent şfnepasionat, zicea ieri într’unul din cluburila Capitalei : — Gâte-va Iutii, ministerul d-lul Dum. Ghica ; câte-va luni, ministerul d-lul Dum. Brâtianu. Şi în urmă, cabinetul ,1. G. Brâtianu, r, i ■ - ■ i . Ei bine,, ştirile acestea, aşa de pripit inregistrate, pe jumelate cel puţin, nu sunt adevărate. înainte de tdto, nu este adevărat cum că d. Ion G. Brătianu ar fi demisionat pentru că s’a validat sâm- n; i.iiil .v băta tiecută alegerda d-luî Paiiii. Alte cause muţi mai seridse au dictat RiC trânuluf jd^raoqrat ho.tărîrea sa de a 'Jdghwpr««afn;^ huj f 1 Evemnlentele ulteridre- Vor d1» po ; faţă aceste cause si atunci se Vă vedea, dacă a avut dreptate d. I. C« j Brătianu să părăsdscă postul pe care ’l-a ocupat tn fruntea ţetel. m Asemenea nu e adevărat că soirile aduse din străinătate au dictat şefu lui partidei liberale-naţionale hotărî-rea de a părăsi' frînele guvernului. Evenimentele din afară au avut o înrîurire asupra hotărtrei luate, dar numai şi r.umaî Uitr’o măsură dre-care. -* ’-•••» * 1 ci In ceea ce privesce cornpuherea noului cabinet Ghica-junimist, apoi,, pentru dmenii cari se conduc ţn a-titudinea lcr mai mult de raţiune şi de patriotism, de cât de pismă şi’de pasiune, este bine a adăsta şi a aştepta înainte de a se pronunţa contra,} saii ce e şi mai greii pro. Evenimentele cari se vor succede, ne vor arăta dacă un minister junimist corespunde cerinţelor eventua- lităţei. , i i[ Joojb trotiij /oi Se avem răbdare. Se ne oprim a do no pronunţa pentru moment. Sgomotele. privt’tpre la pei-'sdnă d l di Dumitru Sturza sunt cu totul, falşe, D-sa nu va, primi de a face parte din un minister junimist ; diferinţa de idei în ceea ce priveşte politica din, afară între d-sa şi junimişti este mare, pentru cine ştie sg cugete. D-l Sturza a şi refusat de a face parte din noul1 cabinet; roma * ,.r. Cu aceste câte-va linii' clredem destul a răspunde Ron.anului la sci.-rile culese de gl. . , i. Acum câte-.va cuvinte despre tonul, despre forma cu care redacţia a investit ştirile culese. Se ştie c.ă, precum <^Lice francezul, le tonfait lamusique. Forma tn care declarând că nu vrBa VadU mânjită de resbelfil cr^îl.^ nJ v J .1 iriu.'k i Dacă, n.ţi, .yede —ra.pcţi \ţo e mblă ide ebni in6 ; olid/ihriVfii fnno un olirmij iş ,fehn4 Ji; ri/fujiniqo 0/h .vliifrii-ujni Jfiriiniyiu.iv k’h Informatiuni ■ Ektefiore iş .fiuifimcj *nîntiq flinlr/oT-jwtiifoo o j? 1 ) ob filui ioq Belegiiţinnile austrp-aţtgaije Foile din Pesta ne- ad lC sttir€a,"bâ de1* \ legaţiunile se vor cSnjvoca în de 12 Maiş n, Convocarea, stu fii ^ ţr7 tură cu cestiunea bulgară*, ..pentţuL Gfjţq; s’aă ţinut dese conferinţe- între: Maieâfta*! tea Sa1 monarchul, ministrul de exteilfleb şi ministrul-preşedirite ungureş’c^ <'*ii“OV ar- 'Miri—fri vil tie »«d Nereuşita propunerilor ruseşti —-înţelegere între Anglia şi Italia. — Imposibilitatea uriel a-liante anglo-franco-rusă. ‘Sfaturi Frantiei ci Din Londra se teîegrafiazaiurmât6'Fele> m Nu .se ştie încă nimica aci în privinţaq întruriirei unei conferinţe europene pentru regularea chestiune! bulgare. Incâ nu s’a sfîrşit cu propunerile Rusiei şi.-cufl sforţările ce face Germania pentru a le, sprijini, wmiri* Iqn*/;* E adevărat că nu erlnici o speranţă eăn în Anglia sau Italia Rusia va gas un / '■espuns favorabil. Aceste două puteri aibl declarat categoric că nu pţ-imesC se seia acorde Rusiei nibl un fel de privilegii sCo preponderenţă.în Bulgaria, în detm mentul puteri lor'semnalare ale trata ţu Iul.i .de1 Berlin. .luiuJux) jilcliq lotri pută «v Rusia ştie for Ic bine că ea iau va că-. păta nici o satisfacere .atât de la.Londra ,cât şi 'd8 la Roma $i dacjl ,ea 'nunişl-a > yetras încă propunerile, causâ eJicăiGer*!) ■mania pare-câ '4’st perduk încăl Speranţa de a reuşi. o e.iibn rs «Jiiin'i ni onoii ■Se asig-ură din,."soi-ginte autorisatăneău Rusia nu se va lăsa a fi târâtă) întriuaq resboiii, împăratul Alexandru.fiindjhoitfe:■ rât' ia menţine paceai /q Jeol Oe mrsiV Propunerile ruseşti 1ii privinţa ilsgâîiâ tăţei prinţului Ferdiriand-in Rulgailbiiftăg (demonstrat următor ele lapte (importante; Că Ang ia e unită în politica eiccu foq talia şi că în consecinţâlvoriiurma aceeqş^-linie de purtarie. *i!> «ulq > i q Că basa raţiunel acestelrp poli tifle isq». reazimâ pe vederile politicfe ia acestor două puteri In Orientaşi coiitra RusieLto Italia- a devenit aliata continentală, .a/: Angliei, care ’şl urmăzâ politica, aik.traţj) diţionalâ, cum;-a urmat-jancuiuFianţauAn ■ resboiul Crimeelj :Ji;ftri tmm amu siasuilnt Contele de Robillant şi .dlrispi. .deves nind anti-ruşl aU fost primiţi ca coopera'»ii tori politici de lordul Salisbury. ljî Franţa cei caii iered.Jntr’o. ariantâ posibilă între Franţa, Rusia şi Anglia i sun); nişte simpli, yisiopari. In Jujnă aimri, lucruri aşa de imposibili prlii iiâtitGa Iot în cât e chiar ridicol a le dori şi tocmai din acele lucruri e alianţa între Anglia, Rusia şi Franţa. E adevărat că Franţa trebue să fie în Ibune relaţiuni cu toţi vecinii şi mai a-les cu Anglia, acum mai mult ca to-d’a-una, cum a sfătuit-o de curend mart chizul de Breteuil în discursul ce ’l-a ţinut în camera deputaţilor, discurs care a avut mare succes. Priuţul Imperial «Lti Bruiaţii.©!.- Yfeij » prinţului Wi^telnj.—Sgonjjăţy^a) Scirile ce ne sosesc din San-Remo nu sunt de loc satisfâcătore.^ ~ Prinţul Imperial a fost operat la 9 Februarie s. n.; dupâ~12 flile trebuia să se producă o scte’xijbşpqjfie^îtţ.J>ine, fie în rău. Nu s’a produs cu tote aceste nici o schimbare.,iyv.iu «afiI o o aiâD Depeşile şi buţetipele medioaţe ş§.coip-tracic grozav; concluzia însă e aceeaşi adică câ răuf' face progresă’Sa ştiinţa nu pote face nimica. Acăstă stare explică»plecarea' lâ“i Saiwi Remo a prinţului' Wilhelim ;s limr ni ■In afieştâ privipţâ, aii circula,’, diferite sgomoţe; se .(ţicea că s’a produs o râ-. călă fn'tre viitorul iinpfirat şl tatăl seu. Călătoria prinţului Wî'lheini la Sail1-Remo a dat o desminţire acestor sgo-mote, .car au produs o emotiunecviuâ in Germiţnjp.. .„0^ ,(l] nn q0f f0in ■ob riui'Vut.i fiqnbjjii’t « uqooal /nş/olod i www.dacoromanica.ro ■JOI, I TELEGRAFUL — 25 FEBRUARIE 1888 riy m SCRISORI DIN ITALIA^ (Corespond. particulară a Telegrafului) Tratatul de eomercitt franco italian şi |efecteln nereinoirel «ale aanpra exportului din RomAnia.— Târgul de vite tn Italia. — Preţurile. — Sfaturi importante pentru exportatorii1 români cari aduc vite lu Italia. — Diverse ştiri. Neapole, 29 Februarie Gestiunea cea mal gravă ce preocupă pe âmenil politici al Italiei — şi trebue să adaog şi pe comercianţi — este noul tractat cu Franţa ce acum câte-va tjlile a fost presentat la Roma. Din nenorocire nu se speră a veni la un acord, căci proposiţiunile Tranciel sunt neacceptabile, fiind pentru Italia mal rele de cât acele din. tractatul 1881 ce expiră atjl. Guvernul Italiei, în scopul de a veni dacă e posibil, la un acord, -a depeşat erl la Paris dacă acele proposiţiunl sunt definitive, satt dşKâ este posibilitatea unei dişcuţiunl. La inceput rfispunsul fu că proposiţiunile nu erau invariabile ; dar mal târzia opiniunea s’a schimbat la Paris, şi s’a comunicat că sunt invariabile. Iată dar o speranţă a Italiei distrusă, şi o contra-lovitură pentru România, şi iată de ce: Aci se spera câ noul tractat va permite prin micşorarea vămei ntrarea Jn Franţa a unei mal mari cantităţi de cereale italiane şi tot-d’o-dată se speră cit va reîncepe exportul pentru acolo a vitelor din nordul regatului. Nemai existând acâstâ posibilitate Italia avend vite destule, nu are trebuinţa de un import însemnat. Iată cum România va pierde. De la 1 Ianuarie a. c., după cum trebue să fie deja la cunoscinţa d-v6strâ, Italia a ridicat taxa vamală de intrare a vitelor de la 15 la 38 franci de cap şi acum vr’o 15 ijde taxa asupra cerealelor. Lucrul se explică, are trebuinţă de 80 mi-liâne pentru întreprinderea din Africa!!! Iată de ce opiniunea comercianţilor de aci este că anul acesta e v.or face fOrte puţine operaţiuni cu porturile dunărene. In arsenalul din Neapole lucrările de aşezare a luminel electrice sunt terminate, şi se speră că inaugurarea va avea loc mâine sără. S’att aşezat şase lămpi sistem Bruch de 2,000 lumânări fie-care, si 20 lămpi Victoria. Din cele şase tâmpi patru att fost aşezate pe cheiul cel aott, şi două sub învelişul podului, pentru cai. Lucrărilt pentru fortificarea portului oraşului prin torpile urmezâ, dar până acum, se crede câ acOstă ^fortificare se va face, căci piloţii portului n’aţi depus încă jurământ. Revenind acuma asupra comereiulut. cu ţara nOstră prevederile sunt mal ales pentru vite fOrte triste. Imposibilitatea importului vitelor italiene în Franţa a adus o scădere fOrte mare la târgurile de aci, în cât mi se pare câ cu mare greutate se vor încheia contracte cu România. Vineri aii fost peste 1000 lâ târg spre vândare şi preţurile slabe ■ 52—55 bani greutate viuâ pe kilogram. Trebue să notăm, câ vitele nostre din România nu pot concura cu acele de aci, şi câ att a suporta o vamă de cel puţin 7 juni. bani pe kilogram plus cheltuelile de transport !!! Am spus 7 jum. bani de kilogram socotind că vitele sosind aci vor cântări 520 kilg. viu capul..'Dar sunt Ore mulţi bol. cari sosesc aoi, eu această greutate ? Aci se consumă mal mult carne de mânzate care sunt căutate şi obţin un preţ mal mare. Diu nenorocire noi nu avem din aceste vite, sau. acele ce avem sunt atât de slabe şi mici în cât nu pre-sintă nici o convenienţă. Nu ne râmâne de cât bol de Velniţa care mal convin, pentru câ prin formele ee desvoltâ când sunt bine graşi, .şi prin pârul scurt, fac puţină diferenţă la calitate. Ar trebui ca iconomil şi velmţerit nOşr-tri să ţie semâ de cheltuielile de transport, vama şi taxa de tâere, care e de 60 fr. de cap şi să nu se ocupe de cât de vite mari grase dacă voesc a avea un preţ mai bun şi a găsi o mică convenienţa. Fiind cheltuelile cum am dis, ar celeaşi pentru un boa de orl-cejgreutrrte, convine se înţelege de sine mai bine a împărţi aceste cheltueli pe o greutate de ■"600-kilg: avend aat-fel 27—28banlehel-ţuâla, de căt pe o greutate de 40Q care ar da 41 bani de kilg. de acolo până aci la taiere. 0 diferenţă de 13 bani de kilg. Iată un lucru de economie şi mare parte din velniţeril noştri nu voesc a’l înţelege. Fi acoperă câmpul când umplu grajdurile cu vite iniei, şi apoi se plâng câ nu le pot vinde; că n’att-preţ. Repet dar că după cum stau lucrurilef tujl, numai cu v,iţe mari este vr’o. j)ţo-babilnate de a conchide afaceri. Aci, în piaţă mal mulţi oferă vite de România şi nu pot obţine de cât maximum 46 bani franco bordo Neapole! i> In numărul viitor virili vorbi în privinţa cerealelor.,, 0 uu * i A' * * P, S.—In momentul de a. închide scri-sârea aflu câ s’a dărâmat castelul Ga-puan. In acest castel ţine şedinţele tribunalului. Mergând îndată după infor-maţiunl, iată ce am aflat : Adi diminâţă pe la dece în biblioteca adcocaţilor, în sala procurorilor etc., precum la etagiul al treilea în biurourile judecătorilor de instrucţie, s’a auqlit un tunet grozav şi câte-va secunde în urmă, aî 'început a cade fârâmiturl de tencuelă. La sgomo-tul acela att fugit toţi. Din fericire era încă de timpuriu şi puţină lume se afla în biurouri. Abia fugiseră, toţi când cu un tunet îngrozitor s’a dârâmat zidul al 2-lea, al 3-lea şi al 4-lea. In biuroul etagiulul al 3 leu se afla preşedintele Moscaţi care scria şi .care n’a ajuns în timp să fugă. Zidul a căzut, pe' când el seria, lăsând ca prin minune nevătămat acel loc unde se afla biuroul. D. Moscaţi a vâ(Jut-de o dată deschi-dându-sei înaintea sa* acel gol pe care a rămas aşeejat ca pe un balcon. Causa acestei dărâmări este câ în ()'•" lele din urmă s’att scos'vechile ferestre cu gratie' de fer spre a se pune ferestre noul $ prin acâstâ s’a slăbit peretele. Mâine alte detalle. Casa domnitor? a, Prusiei Ui------- Succesiunea la tronul Germaniei, fiind o costiune de mare importanţă din punc-,tul de vedere europân, este interesant, credem, a da următorul tablou de principii cari compun casa de Prusia. împăratul Frederic-Wilhelm 1 Ludovic, născut la 22 Martie 1797, fiul regelui Frederic Wilhelm III,’ născut la 3 August 1770 şi mort la 7 Iunie 1840 ; regent la 9 Oeţâmbre 1858, succedă la 2 Ianuarie 1861 fratelui săU regele Frederic Wilhelm IV, născut la 15 Oclombre 1795; încoronat la 18 Octombrie 1861 ; împărat al Germaniei de la 18 Ianuarie 1871; căsătorit la 11 Iunie 1829. Are de moştenitori eventuali : 1. Pe fiul său, A. I. si R. Frederic • • ' *.......... 1 fuin Wilhelm-Nicolae-Carol, născut la 18 Octombre 1831, general feld-mareşai, etc., căsătorit, la 25 Ianuarie 1858, cu principesa Victoria, principesa regală a Ma-rei Britaniel, născută la 21 Noembre 1840. 2. Pe cel dom nepoţi de fiu, fiii principelui moştenitor : a ) Principele Frederic - Wilhelin-Victor-Albert, născut la Berlin la 27 Ianuarie 1859 ; căsătorit la Berlin la 27 Februarie 1881, cu principesa* Augusta Victoria de Slesvig-Holstein, născută la Danzig, la 22 Octombre 1858, are patru copii j Wilhelm, născut la Potsdam, la 6 MaiU 1882. Frederic + născut la Potsdam, la 7 Iulie 1883. Adalbert, născut la 14’ Iulie 1884. August-Wilhelm, născut la 29:Ianuarie 1887. ” b) Eteric, născut la Postdam, la 14 August 1862, logodit de un an en principesa Irina de Hessa, vară primară după nume, născută în 1866. 3. Pe nepolul săU de ffate : locotedih-tul Frederic Leopold, născut la Ber/in, la 14 Noembre 1865, necăsătorit. 4. Nepotul săU, generalul de cabale1 rie Albert, regent al ducatului de Bruns-vick, născut în 1837. Are trei fii1. Locotenentul Frederic Enric, născut în 1874. Locotenentul Ioachiih Albert, născut în 1876. Frederic Wilhelm-, născut în 1880. 5 Pe cei doui strănepoţi ai unchiului săfi, fratele lui Frederic Wilhelm III: Generalul de infanterie, Alexandru, născut în. 1820. necăsătorit. / Generalul de cavalerie George. născut m 1826, necăsătorit. In resumat, Impârâtul 'Wilhelm are adi 14 principi chemaţi eventual a domni după ordinea de primogenitură; ordine ce am păstrat în acest tablou. Din aceşti 14 principi, unul, cel mal apropiat de tron, se pare a fi între viaţă şi morte ", doui cel mal depărtaţi de tron sunt’ în vârstă, celibatari, şi nu vor avea de sigur nici o dată moştenitori direcţi. Din cel-l-alţl 11 principi cari mai ,je-mân, şeapte att vârsta mai mică ae cât de patru-spre-dece ani. INFORM ATIUNI î • t i jj * i j î * Iată o combinaţiune ministerială care ieri avea ore care şansa de reuşită : D. Dumitru Ghtca, preşedinte al consiliului şi ministru de interne. D. F. S. Aurelian, lucrări publice. D. C. Nacu, justiţie. D. M. Ferichide, externe. D. Nicu Ganea, domenii. D. General Berendel, resbel. D. Pache Pcotopopescu, finance. In privinţa portofoliului instrucţiune! publice nu s’a hotărât încă nimic. Nu facem de cât simpla înregistrare a com-binaţiuneî de mai sus. H .1 V,: ) ;»J X Mal mu)te case din Hamburg aâ trimis represintanţl în România pentru a studia posibilitatea creărei unei fabrice de conserve alimentare. X > \ Ji i 'i D-l Ştefan Mihailescu a fost însărcinat sâ ţină locul de secretar general al ministerului instructiunel publice până la numirea titularului. X Conservatorii comentâză mult următorul pasagiu din discursul rostit de d. I. G. Brătianu In întrunirea intimă a majo-rităţel parlamentare : „Dacă minoritatea ar veni acum la „putere, cu tâte patimile el, aşa nepotolite cum ele sunt, fără ca «â aUgă ne-„ghina din grăit, s'ar întâmpla o catastrofă. Gând s’aU făcut alegeri cari „att dat o majoritate guvernului, şi când „minoritatea ar fi chemata la putere şi „ar voi sâ isbutâscă în alegeri cu orice „preţ —-şi o va face— nu vedeţi ce vâr-„sărl de sânge s’ar întâmpla ?“ D-l Lascar Catargi vorbind ai)l în cu-luarile Camerei despre acest pasagiu, a (Jis’: — Apoi aiasta crede d. Brătianu, ca eQ gospodar vechio, nu voiu şti şâ aleg neghina din grâu ? Apoi aiasta, sâ inâ va(Jă pe lucru, câ i voiil sfecterisi eu iute pe cel guralivi. Autentic. "I 'UI i'.J (i La clubul conservator ieri s’aO rost t cuvintele cele mal batjocorâtâre pentru Rege. Cel mal violent printre oratori a fost tânărul Filipescu, care e de părere că Regele trebue sâ cheme negreşit pe d. Lascar Catargi, de 6re ce altmintrelea (Jiurul SâU s : va declara solidar în atacuri contra tronului cu d. G. Panu. X Raportul privitor la afacerea fraţilor Maican, se va depune Sâmbătă. X Ieri contele Goluchovsky , ministrul Austro-Ungariel şi d. de Coutoulv, ministrul plenipotenţiar al Franciei, au făcut visită d-lui 1. C. Brătianu. u Piarele reacţionare contestă directore-lul nostru I. C. Fundescu, dreptul de a fi alegător în colegiul l pentru Senat, în colegiul II pentru Cameră şi eligibil Ia Senat. Prin acâstâ contestare bieţii scribi reacţionari nu dovedesc alt ceva de cât complecta ignnoranţâ a l'egei electorale. D. I. C. Fundescu, pe baza art. 8 din legea electorală, are drept de a fi alegător în colegiul I de Senat, de ore-ce aliniatul b din acest paragraf tjice : Foştii şi actualii deputaţi şi senatpri cari aU făcut parte din douâ legisla[iunt sunt dispensaţi de cens. D. 1. C. Fundescu a fost deputat în trei legislaturi cari împreuna cu sesiunile extraordinare formerjă 18 sesiuni parlamentare. Să citâscă contestatorii legea electorală şi sâ chibzuiascâ puţin. X Circulaţiunea pe mai multe linii e încă întreruptă. A- ii m l ti *>r : - »x. i *■- jf,?" : . > < '/ 9'jim cinefili v 1'jiii‘ml aloc .Bîncii re aimiR filma'1! r.-> linâ/'dii; U i l;o.t un f.irn n. j-i fjjj f m .f.fivu/k iri - i ’-m 11'",« c i v tsi . f 1 1 Ihl . 1 ! >5 fi ;v> •nviii ,iU2< • cri fsr?uu-, '■ “Jt( i 1 Aflăm câ ideia de intrare a grupului junimist în noua combinaţiune ministerială a fost cu desăvârşire părăsită J Ieri generalul Maican a fost din nofl chemat la instrucţie. AZI n’afl mal fost chemaţi la instrucţie nici generalul nici colonelul Maican. Este vorba d’a se înfiinţa în scurt timp un club liberal-naţional. Teatre şi Spectacole O nouă şi • frumosâ represintaţiune s’a anunţat pentru Joi, 25 Februarie la Teatrul Naţional, Se va juca pentru a ţ şasea oră : Marele succes al stagiunel mlîi Franeesca de 11 i ni i u i Tragedie în 5 acte, tradusă după Silvio Pellieo şi apropiată scenei române de d. T. Dunka. Este de prisos- credem a reaminti p u-bliculul că presa în unanimitate a recunoscut marele succes al d-nel Aristiţa Manolescu şi al d-uilor Mauolescu şi Notară, în acesta piesă. C. G. PISTREANU Uwii < 1 Advocat Strada Popa-Tatu, No. 8. _________________________________________:------i---------------h- cu atât figura Ivonel care aşteptă pe cineva se schimbă mal tare. Ivona nu aştepţa pe acela ce venea spre ea. Ea aştepta pe ducele de Vaudry, şi a-oela care venea călare spre ea era Gib, lacheul ducelui. Călăreţul ajungând lângă ea, schse din buzunar o scrisOre şi o dădu Ivonel. Ivona desfăcu scrisorea, o citi şi zise lui Gib : — Bine ! Apoi Ivona strânse scrisorea şi o puse în sâu. Gib plecă. Rămânând singură Ivona se aşeză pe treptele crucel şi începu a plânge. Dupft ce plânse cât-va timp, ’şl sterse ochii şi să îndreptă spre casă. In urmă lob eşl din ascunzâtore. El era angajat sâ urmârescâ pe bavonă iar nu pe Ivona şi sâ ’i afle secretele el. Cu tote aceste Ion era satisfăcut de câte ’l spusese lob. îndoiala ce o avea până acuma dispăru. Ion ’şl ajungea a-cuma scopul ; el voia să afle cine e adevăratul ucigaş al stăpânului lui. încolo nu se interesa de loc. Ch ar dacă Ivona ar fi fost sacrificată, nu Se îngrijea d’acâsta, chiar dacă Go-rentin s’ar fi supărat pe el. Sera, Ion se duse singur la staţia cea mal apropiată de drum de fer şi a doua Zi baronul primi o scrisăre care ’1 îmbucură grozav. Iată ce’î scria Ion : i ‘Prima vizită la Langon. Ducele aştepta. Nu mal afl nici o grijă. Noi trebue să fim forte prudenţi,. Sfârşitul unu! vis Telegraful are influenţa sa asupra o-biceiurilor, ca şi telefonul şi drumul de fer. Electricitatea a dat o lovitură de morte scrisorilor prin poştă. D-na de Sevignă nu scriea nici o dată scrisori ; ea trimetea depeşl. Cam tot aşa făcu şi amantul Ivonel. Biletul ce ’1 adusese Gib lacheul ducelui de Vaudry era un bilet telegrafic cu frase scurte. După ce barona plecă, ducele de Vau-dty se gândi înainte d’a lua acâstă hotărâre, şi se gândi cam mult ducele, —-un sfert de ârâ. In urmă mai perdu tot atâta timp ca sâ compună acea depeşă, şi o compuse ast-fel ca să producă un efect teribil a-supra amantei lui. Tocmai din acestâ întârziere barona nu se întâlni cu Gib Ia crucea albastră. Ducele de Vaudry voia sâ fie liber; a-meninţârile barânel ’1 făcea sâ nu fie dis- pus a se căsători, pe d’altâ parte Insă averea colosală a baronului Jacques ’l atrăgea. Acea luptă pentru libertate era grozavă pentru el. Ducele se afla în mare încurcătură, nu ştia în ce parte se apuce. Gândindu-se mat bine înclina spre căsătorie. Nu’l spusese Luisa Renaud : — Da, sunt gelâsă, gelâsâ până la nebunie. Asta însemnâzâ câ te iubesc. Cu mare părere de râfl ducele se depărta de Ivona, pe care, pare că o vedea încă înaintea lui surîZSnd. Ruinat, compromis, ducele ’şl zise câ mal bine sâ trăiască cu barâna care îl aducea atâţia bani, — ’Ţl daâ averea şi iubirea mea, ’l spuse ea. Ce ’l mal lipsea ducelui ? Acel amor al lor era pătat de sânge. Timpul însă care şterge tâte, va şterge şi cele din urmă remăşiţe din acele pate. Cu mare părere de râfl ducele renunţa la încântâtorea fată pe care o sedusese, n’avea însă ce face, interesul cerea sâ o părâsâscă. Ce ’l păşea lui dacă va nenoroci pentru t6tă viaţa o femee ; bine că el scăpa de miserie. Scrisorea ce o trimise Ivonel, trebuia sâ o facă sâ înţelaagâ sâ fie mal prudentă. Iată ce -1 scria ducele : ,Am aflat câ aâ sosit vecinii mei din Scaer şi Plelan. Din causa unei visite n’am putut eşi azi din casă. Trebue sâ ne vedem cât mal rar. Mâ voiâ gând la tine.* Ducelâ nu iscăli scrisârea. Ivona râmase ca trăsnită după ce citi scrisorea. Ea citi de doufi-zecl de ori acele rânduri şi pare că nu ’şl credea ochilor. Stilul acelei scrisori nu semăna de loc cu al celor-l-alte ce i le trimisese ducele. De cât-va timp, Ivona se cam îndoia de sinceritatea ducelui, şi avea dreptate. Ivona era perdutâ acuma. Nu ştia ea câ ducele o seduse numai ca să aibă cu cine ^etrece cât timp va sta la Langon. Acuma însă totul era perdut, nu putea ea sâ 'şl ascunză greşala ce o făcu. O dată trebuia să se dea pe faţă. Câte-va zile după ce primi scrisdrea ducelui, Ivona căuta tdte chpurile sâ nu se întălnâscă cu tatăl el, credea câ se va întâlni cu ducele şi aştepta ore întregi în fundul gradinei, doar ’l va vedea venind. ■« ; ^ Septămâna ce trecu după primirea scri- sdrel i se pâru un veac. In cea din urmă duminecă a lunel August era o serbâtdrc. De la noue ore diminâţa clopotele de la biserică sunafl necontenit. ► *> - i* (. I I f tx Ivona trebu să se ducă la biserică; Când ajunse, biserica era plină de lume In biserică era o căldură grozavă. A-farâ d’asta. preotul lungi slujba .ţinând la sfârşit o lungă predică. Ivona se înăduşea de căldură. Cele douâ femei din casă, Gota şi Catişa, ’l spuseră sâ iasă afară din biserica, ea însă nu voi. Cu t6te câ era în biserică, Ivona auZea rî.sete în dosul el. PenLru acâsta ea nu voia sâ iasă afară şi sâ trâcâ pe d’inain-tea lumel. Cu mare greutate Ivona stăm până a sfârşitul leturghieî. Când eşi din biserică însoţită de cele douâ femei şi când trecu prin cimitir auZi aceleaşi rîsete ironice. De odată Ivona se întârse către una din fetele din sat care rîdea şi care stătea departe de ea pare câ ea era bolnavă de holeră, şi căZu pe un mormânt.. Ivona leşinase. îndată fetele se strînserâ în jurul ei şi câutarâ să ’I dea ajutor. După câte-va momente insă ’şl venise în fire şi se hotărî sâ scape de acea privelişte neplă- (Va urma) www.dacoromanica.ro TELEGRAFUL — 25 FEBRUARIE 1888 Renumita Cârturărfeă IULIA POLONESA Pa mutat'în dosul Palatului Regal La finele Straiel Brătiann, No. 51, (In colţ) Lingă grajdurile Palatului Regal Ghiceşte viitorul, presentul şi trecutul, ptfte descoperi şi pagube, furturi, jndecăţl, ori ce secrete ascunse la cari se interesez# cine-va. Cine a-duce semne ptfte afla lucruri ascunse: comori, etc. li ...\ — UoVviii ; OV i • .flnri-l j't mhnM t ,»>■ W A ■ i t ’ . ■ ••> ftn0Bffl3S&«IS££S33IS DA VID AUm Agent de Publicitate Str. Corbului wo. 6. ____ Uf 1.1 Primeşte anunciurl, inserţie şi reclam pentru rjiarul nostru, şi pentru or care alt (Jiar din ţâră şi străinătate. BAZAR DE ENELITEEA • I ; . C.J. -- Sub-semnatul, am ondre a anunţa pe Onor. clientela mea atât din capitala cât şi din provincie, că cu oca-siunea tarifului autonom, am deschis aci în ţdră 0 ! IARE Alţi ICA DE Af i î PENTRU B A.RBATI ŞI BAETL D.\ V' .SOnis v» • )b! ti'. In care confecţiont z haine, după Ultimele Jurnale, din stofele cele mai buue ale Europei. Asemenea mai putem efectua şi ori ce Comande, în timp do 24 ore de dre ce posedăm un mare deposit de stofe fine din celo mal renumite fabrici. Sper oă Onor. Public şi clientela moa, va onora ou vişinele d»lor, spre a se convinge do mai la confecţionată aci în ţâră, şi sunt sigur cjţ ya fi pe deplin satisfăcuţi. *Cu stimă, H. LEIBOVICZ. CASA DE SCHIMB TOMA ŢACIU In Noul Palat Dacia-Bomania. No. 4.—ţStnida Lipscani. — No. 4i BUVUIiESOI •1 * ■' «v Cursul pe Ajiuii de 23 Februarie I88S 5#/0 Rentă Amovlisabile. > 5°/0 Rentă Roin. Perpetuă. . G°/o Obligaţit de Stat. . . 6°/0 , C.F. R. Regal. 5°/0 , Municip. vechi 1q fr. , Casa Pens. 300 I. 5% Srisurl funciare Rural. 7°|o » > » 5% , » Urban. 0% » » » • • 7°lo » » » • • 5*/b , > de Iaet Impr. cu pririie Bucur. 201. b. Los. Crucea Roşie Italiane. Acţ. Bancel Naţ. Rom. 500 l. Soc. Rom. Constr. 500 1'. . Soc. Dacia-Rom. 200 1. . . Soc. Gr. Roşie Austriacă. . 3ri/o Los. Imp. Sârbesc . . DIVERSE Aur contra Argint. . . . , , Bilete de bancă Florin WaL Austr. . . Mărci Germane............ Bancnote francese. j Ruble de hârtie. .■ . . J Cmnp, Vend. 92— 93— bO'/g 911/2 88», 89',, 72»/. 78»/, 210— 215— 89— 89 p 104 i/t 105— 85— 85'/, 95— 96— 102— 1023/, 75- 76— 35- 38— 24— 28— 1010 1015 85 90 225 230 34 37 ue 60 64 16 80 17 20 16 80 17 20 200- 202— 124— 126— 100— 101— 205— 210— FRIBIRIOH FII.11ER ; Bucureşti, 60.—Strada Car ol.—60, Bucureşti Pentru a mulţumi £e onor. clientelă, am adusm TRIF01-L0TZERNA SUPERFINA Verificat şi plumbuit de biuroul Statului, răsărirea e garantată cu 95 °/o. — Iarbă de grădină, din cea mal bună calitate. — Precum şi t6te cele-l’alte seminţe adică legume, flori şi de pădure, numai din cele de primul rang. — Cataldge se trimit după | cerere franco. Asemenea se găseşte şt tot felul de sămtnţă pentru ori ce fel de. paseri, numai recolta din urmă. ciwn MET* 13 ii g .ăi îi lei M ;+3| 35; Prima Fabrică Română de % CAFEA DE SMOCHINA || ofori produsele sele în calitate garantat curată, arsă din smochini de prim;i calitate, jn ca cel mal bun SURO'lat UE C4FEA ce s’a produs penă acum in ţeră. Cafeua uâstră de smochină so distinge prin gustul curai şi culdre agreabilă, yân- > »<]/ o n !.u i CEA MAI BUNA PUDRA PENTRU FAŢA .PUDRA LUl'LKICHHER şi lETOIRA lEUSIMIEOT AILUJIIILMCIIHIBIE ,j‘i j Aceste fabricate renumite sunt întrebuinţate cu preferinţă in cercurile colo mâi înalte şi de către primii artişti. Ele dau feţoî o înfăţişare tîneră şi frumosă: Se ătlă de vîneţare la fabrică: Berlin, Schiltzeustr. 31, şi pc la tdte parfiimerille. Cele veritabile sunt numai în cutii închise pe cari suni imprimate firma şi marca fabrice!. — A se feri de multe contrafaceri, a se cere numai LE1CIINEI4 pudra grasă LI It1510 ir Midi? CHEMIK-P .KFUMOR, . JLî rj.ILtu.S XblVj fumis. Teatr. regal din Belgia V •l i, '•>’ o.' '■ i&Jh i r ni r > RESTAURANT ELECT11C STRADA SF.NICOLAE DIN ŞELARI, VIS-A-VIS dc ElSERiCĂ (IN PALATUL SOGIF.TAŢEI NAŢIONALE DE ASIGURARE). Sub-semnatul am on6re a aduce la cunoscinţa Onor. Public că la RESTAURANTUL „ELECTRIC 4 deschis încă de la 8 Noembre 1887, se găseşte mâncări gustoso şi alese, cu preţurile cele mal moderate, şi ca să ’şl facă cine-va ideie despre eftinătatea fabuldsâ a mâncărilor, notăm aci mal jos preţurile : BUCĂTĂRIE FRANCESĂ SI ORIENTALĂ .VV XV Vinuri Indigene din Podgoriele cele mal Renumite Ou preţuri cât se pite de moderate : Serviciul nu Iasă. nimic de doriţi. Cu deosebită stimă, ANTON UROSEV1CI. i A vis Important Sub-semnatu! am ondre a Fecomaada onorai). Public si înaltei nobilimî că în atelierul meu de tâmplărie am efectuat o garnitură de mobilă de lux, care se compune din 2 paturi, -2r cartonere, 2 dulapuri de ndpte, un lavdr, o oglindă, o tdletă şi 2 şifo-nere de stejar (în stil Altaic) cu preţuri forte moderade. A se adresa strada Ştirbei-Vodă ■ No. 58, la d. Marin Anastasiu, tâmplar. ANTREPRIZA BftROmETRICA CTmAţlBEA LATRINELOR CU MAŞINI PNEUMATICE No. 25, Strada Academiei, No. 25. Avantadele ce prauti sistemul nostru atât la privinţa promptitudinii cât a saintiriîăUl na lasă linie ie florii, ceea ce îe ţi pune îi posipnne 4e a cracară pe toţi ceM-alţl din aahtl bmţi Onor. public se pdte convinge printr’o sticlă ee posedă Ce-care vas, ci vase!» 8% umplu cu desăvârşire * SisSSr PHECiURILE «0A8TRE 8UMT CELE WAI MftZUTE "28K3 ' i - ■■ - .am , ■' i -i ■*]f, IriLfiUtyiii» ir, frfî-ifNti OOQOOOOOOOOyptOOOOC)00Ş I * ' ' -*■ ^ - ' - t Ă) *0 I If .ii DEPOUL FABRICEI DL 'vub 4'ombiO ij.i 1»2©©ÎL1 WM'&WWM. X MARE ASORTIMENT de 9 ‘ CUfiELE OE TRANSMISIUNI 8 i* Garantate prima cttalitate inv ii y H CURELEDECUSUT X LA ADEVfiRAT- CONCURENŢI SE REOOMADĂ NOUL MAGAZIA DE TUBURI DE CAUCIUC Cu spirale şi fără Spirale ^ i 0 TABLE DE' CAUCIUC § RONDELEjDE CAUCIUC 1 Tuburi de CANEPA o ---- ^ CURELE ELEVATORII PENTRU MORI ^—. t; >■ :. V D:| STICLE pentru nivel DE.AP A- ©TTI1M11 x BUCURESCI. O O o j -av iljOdV ijv l «0000000000X0000000000* BUCURESCL — 1, Strada Model, 1. APROAPE DE GRADIHA.EPISCOPIEI < fl ■ rt*. fUIC 'l j LA ADEVERATA CONCURENŢĂ ; |-' / ffj, » SI Tfî ! fi „NAŢIONALA' 4 1 ■;-ocletato Geaorală da Asigurata ia Bucur soi Aprobată prin decret regal is’o. 225, din 25 Ianuarie 18S5. CAPITAL SOCIAL 6,000,000 LEÎ Prima emisiune 3,000,000 lei deplini versaţi 15,000 acţiuni de lei noul 2uO fie-care, din care 1,000,000 lei specialmente afectaţi ca fond la gara,nţie pentru, ra,mura asigurărilor asupra vieţel Reserva de premii şi fond reserva 850,0001. NAŢIONALA asiffxxi-â, ; 1. In contra daunelor de Incendiu’. — II. Contra daunelor de Grindină (piatră). — III Contra daunelor de Transport precum şi Valori. — IV. Contra Spargem! geamurilor, oglinditor, etc. V. Face asigurare asupra Yieţei. a), Capitaluri fixe în cas de deces Cu participare de 70 la sută din beneficiu în eombina-ţiunile urmâtore : asigurări asupra vieţel uneia seu a douC persone, asigurări temporale, asigurări mixte cu capital dublu. b). Capitaluri în cas de vidţă Combinaţiunile urmâtore: Asociaţiunî mutuale de supra-vieţuire. Asociaţiunî în grupuri *de 12 ani pentru copil de la 2 ani jum. până la 9 ani inclusiv. — Contra asigurări capitalur fixe pentru Dote, fără contra asigurări şi rente viagere în diferite eombinaţiunt. Pănâ la finele anului 1885, NAŢIONALA a realisat în diferitele ramuri de asigurări ca premii aproximative 10,500,000 1. n. şi a plătit ca despăgubiri aproximativ 7,500,0001. ni ' DIRECŢIUNEA GENERALA __ Strada Domnel, No- 12. ; ol .'.oi, .iOiIiPXi !• Moşă diplomată din Streiuătate 3 i?Ii ; Hârtia Maculatură de vârujars la„Talegrafui‘ Tipografia «Jiarulul “TELEGRAPHUL, gţradş BJănarî, Ho, 20. (oftid u Winf'Jnrf; Auriu mir «■ :t al Hnţtt. lsl rţ, i Wh ţ>,,0:! fl *1 miob- ’I - P »■!.>' 1/Hjţ.oA , •' t.iţ| "ţ|Toyf o 'l,! *' * ' * *• u 1 LDIO-.1 !*| i fjjl hf| f\ j <} fJJ J ’ .b'M a- iui y bui;7 i ',|l < J •ui-’ .î1 - iţ b'.ii .jne ii ij, h ’i.lu'ii '• | n ‘J l nl •îi.mr' uf uni j-tfjri r;f" f 1 i i oh ..‘I 1 O ' j/uu www.dacoromanica.ro ANUL XIX No. £693 ABONAMENTE: Pentru Capitală: pentru uu an .... Lei 24 » «î^e l»»i • • . . „ 12 „ trai luni . . . . n ? Pentru Districte: Pentru un an Loi 3g „ şT •* * - * 1 ; j i u i m Prinţul Imperial al Germaniei.—Starea bolnavului pare a se îmbunătăţii Fabricarea unei noui ca-nule.—Conflictul între medicii germani şi engloji.— Doctorul nu credo că e cancer. Matin primesce urmâtorele de la corespondentul săă din Sati-Remo : Doctoral Hawel şi doctoral Evans medic dentist din Paris aă fost chemaţi aci la consultaţie. Evans în calitatea sa de specialist în bâlele de gură a examinat laringele prinţului. S’a fabricat o mulţime de canule de diferite mărimi şi diferite maxime, destinate a împedica, înr chiderea traheel de materiile expectorate. Medicii neavend la disposiţie argintărie fină şi nevoind să se ştie despre a-câstâ fabricare în oraş aă fost siliţi să întrebuinţeze medalii vechi pe car' le-aă topit. Doctorul Waldeyer, medic-chimist din Berlin a fost însărcinat să examineze cele din urmă expectoraţiuni ce i-a trămis doctorul Kussmaul. Doctorul Mackenzie nu crede nici a-cuma în existenţa cancerului : un m od sciinţific, zice el, nu se pâte proba că prinţul e atins de cancer, şi până nu mi se va proba contrariul mă voi îudoui. E sigur însă ca de la introducerea ca-nulei noul construită de medicii francezi, durerile aă încetat, supuraţia s’a o-prit şi expecloraţiile se fac mai uşor. Dacă nu se va ivi nici o complicaţie, prinţul Imperial va sta la San-Remo până în luna Mai. Doctorul Mackenzie a declarat că cazul e grav, însă susţine că nu există cancer şi că prinţul pote trăi încă mult timp. Doctorii germani Zic că Mackenzie e un şarlatan şi că există cancer; după părerea lor prinţul Imperial nu pâte trăi mai mult de trei luni încă, *_______ Din Africa. — Bătălia de la Suakim In săra de 3 Martie un mare detaşament de dervişi a asediat un fort de lângă Suakim şi a doua-Z' diminâţă a a-tacat oraşul. După o luptă crâncenă însă, ce a durat câte-va cesuri dervişii fură nevioţi a se retrage lăsând sutimi de morţi şi răniţi pe câmpul de bătaie. Colonelul englez Tapp, care este în serviciul egiptenilor, cum şi cinci soldaţi aă fost ucişi; 14 soţdaţl sunt răniţi. Canonierele ‘Delphin, şi ‘Albacora, aă luat parte la luptă. Cestiunea bulgară şi programa Rusiei Din sorginte sigură rusă, iată ce se va întâmpla în Bulgaria după retragerea prinţului Eerdinand : mitropolitul din Târno-va va lua puterea, va face alegerile pentru Sobranie, va trămite o deputaţiune Ţarului, care va desemna pe candidatul la tronul bulgar. La acâstă programă fantastică, Noua Fresă face urmâtârele reflexiuni : dacă acesta e programul Rusiei, zice ea, apoi ’şl fac prea mari ilusiuni la Petersburg. E tot aşa de ridicul a crede că chestiunea bulgară se va regula aşa de uşor, ca şi mutismul în care stă. Proclamarea regatului şerb Se fac mari pregătiri la Belgrad pentru aniversarea proclamărel regatului în Serbia. Regele va primi corpul diplomatic şi înalţii funcţionari al Statului. —— INFORMAŢIUNÎ Mai mulţi alegători aă tradus înaintea justiţiei pe d. deputat Râducanu Ion pentru că fiind supus rus a esercitat drepturile de cetăţân român. Nu ştim ce acte vor fi posedând d-nil cari aă făcut acest pas spre a dovedi că d. Râducanu Ion este în adevăr supus rus. D. Râducanu Ion ar fi având însă un act emanat de la legaţiunna imperială rusă prin care se atestă că d-sa n’a fost nici o dată supus rus. n D. M. Cogălniceanu, citind aZl Ziarele reacţionare şi vâZend ce listă de miniştri îi propun acestea, a declarat: — Bieţii omeni, aă uitat că totâ viaţa mea am fost liberal şi că nu pot se’ml schimb principiele tocmai la bătrîneţe. * www.dacoromanica.ro TELEGRAFUL — 26 FEBRUARIE 1888 Asâră a circulat cu multă stăruinţă ştirea despre încetarea din viaţă a prinţului imperial german, despre care se pretindea că ar fi murit grabnic, în urma unei dificultăţi de a respira. Luând informaţiunl la isvorul cel mal autentic, am aliat că sgomotul nu era de loc întemeiat. IC Afli va avea local doilea bal la palat. K Regele şi Regina vor onora cu pre-senţa lor balul ‘Societeţei Studenţilor în medicină, ce se va da Sâmbătă sără în sala Băilor Eforiei. IC Regele a. dat execuatorul pentru recu-nâscerea d-lui N. Cammenos în calitate de vice-consul al Greciei jjla Sulina, în locul d-nulul Metaxas, transferat la Tanta. IC Monitorul publică .raportul d-nulul P. Poni asupra |analiseî substanţelor alimentare şi băuturilor spirtose, făcute în laboratorul chimic din Iaşi, către d. director general al serviciului sanitar. IC Buleţinul statistic de mişcarea bălelor contagidse ce am existat între animale în diferite localităţi din ţară de la 15—22 Februar : Versat la oi în judeţele: Botoşani, Do-rohoia, Roman, Sucâva şi Tulcea^ Râe la ral in jud. Dorohoiă. Râe la boi în jud. Sucâva. Răpciugă la cai în jud. Ilfov! Farcin la cai în jud. Fălciu. n Sâmbătă sără, 27 c., societatea generală a lucrătorilor în fier şi lemn va da un bal în sala Orfen pentru sporirea fondului societăţei. IC D-nii Cârlova şi Paraschivescu, procurori pe lângă tribunalul din capitală, an fost însărcinaţi de către d. Populeanu, procuror general, d’a ocupa fotoliul ministerului public, primul în întâia sesiune a Curţeî cu juraţi de< Ilfov şi al doilea în a doua sesiune. .* Citim în Galaţii: Suntem informaţi că d-na Moruzi a organisat o lotârie de binefacere pentru a veni în ajutorul săracilor din oraş. Lotâria se compune din 1000 numere din cari 100 sunt câştigătâre. Câştigurile se compun din diferite obiecte lucrate cu eleganţă de gingaşele mâni ale dom-nelor şi domnişorelor din înalta societate gălăţână. * Azi la 4 ore va avea loc adunarea generală a acţionariior Bâncei Naţionale. IC Este cu totul neesact că la monastirea Agapia ar fi murit una din fostele eleve ale Azilului Elena-Domna. Sorgintea acestui sgomot, dat de Lupta, este aceiaşi din care acest fliar a puisat informaţiunile sale infame privitore la pensionatul Manliu. Profesorul care dă aceste informaţiunl ar face mai bine să se ocupe cu catedra de istorie la un liceâ din capitală. IC Partisanii regimului patriarchal pregătesc o manifestaţie pentru Duminecă. A-genţii acestui regim hidos umblă din cârciumă în cârciumă şi propagă beţivilor că liberalii aă micşorat ocaua, care afli e de trei litre, pe când sub conservatori era de patru. Beţivii o aplaudă cu fre-nesie şi sbiarâ : trăiască boierii! IC Caraghioşi mai sunt copiii de la Lupta. Văzând că scirea cu demisiunea d-lui Carada nu se adeveresce, ei cjic acum că : ,pot afirma că d. Carada ’şi a dat „într’adevâr Luni diminâţa demisiunea, ,insâ Luni sera a retras’o.* Publicul rîde de se prăpădeşte. Deh, asta e prea grosă, scribilor ! IC D. fost ministru1'de resbel general An-gelescu va fi trimis înaintea Curţii de casaţiune după o propunere a colegilor săi din Setoat. propunere care s’a făcut deja şi s’a depus ieri pe birou. Iacă, pentru cunoştinţa publicului,. ge-nesa acestei propuneri. Ieri, Senatul s’a întrunit în şedinţă, şi aci a ascultat âre-cari declaraţiuni ale d-lul I. C. Brătianu. D-sa a declarat că a primit din partea d-lui general Berendei un raport care spune că fostul ministru de resbel, generalul Anghelescu, e grav compromis prin fapte descoperite cu ocasiunea instrucţiunii generalului Maican. Până acum, a adaus d. Brătianu, nu credeam; în faţa faptelor dovedite însă recunosc că am fost înşelat în încrederea ce am dat acestor âmenî, ale căror studie seriose mă făceau să am încredere. După aceste declaraţiuni s’a decis a se face şi presenta Senatului propunerea pentru darea în judecată a generalului Al. Anghelescu. ft Consiliul medical superior de pe lângă ministerul de interne e convocat pentru mâne săra spre a fixa data concursuri- ! lor medicilor de districte. IC A apărut ,Buletinul societăţei poli-technice din România1. Numărul pentru Ianuar-februar conţine afară din text un atlas cu zece planşe forte bine lucrate. Acest număr se va pune în vânzare afli./ IC Anunţăm cu plăcere că la 21 curent s’a oficiat în biserica D6mna Bâlaşa şi căsătoria religiosâ a domnişârei Maria Lerescu cu domnul Mihail Julian, unde a asistat un public numeros şi distins. Urâm complectă fericire gingaşei şi tinerei perechi. n Ziarele reacţionare, uitând că au bîrfit într’un mod necalificabil pe d. M. Kogăl-niceanu, auzind că Regele a chemat pe acest om de stat pentru a’l însărcina cu compunerea noului cabinet, aii şi început să’i cânte osanalele. Ce lachei! IC Oposiţiunea unită a luat hotârîre să pro-puie pe d. Lascar Catargi, ca preşedinte al Camerei iar ca vice-preşedinţi d-nii D. Brătianu, G. Vernescu, N. Fleva şi Paladi. Bun de tot. n Aflăm cu părere de rău că d. N. Bor-deanu, prim-redactor al ziarului Naţiunea, e forte grav bolnav. Sperăm că confratele nostru în curând se va însănătoşi. M La bursa capitalei mereu să aduc ştiri false privitore la mortea moştenitorului Jtronului Germaniei. Joc de bursă şi nimic alt ceva. CURIERUL ORIENTULUI (Sltuaţinnea, — scirî, — oorrsp. particulare.) Organul d-lul Garaşanin, Videlo, Jtipă-resce o seric de ar icole privitore la posibilitatea unui conflict austro-rus şi se întreba ce atitudine trebue să păstreze Serbia în asemenea cas ? Videlo aduce aminte evenimentele de la 1853, când Serbia, mulţumită neutralitâţei sale, a rămas în afară de resbel şi nenerocirile sale. Fâia progresiştilor conchide prin a Aice că nu crede posibil afli ca Serbia să rămâie neutră. * * * Scrisori din Macedonia (Gorespond. particulară a Telegrafului) Cruşova, 14 Februarie Basându-me -pe bine cunoscutul şi prin fapte probat patriotism al d-v6strâ, că cu plăcere daţi ospitalitate, în colâ-nele stimabilului fliar ce redactaţi, ori cărei publieaţiunl privitdre la interesele limbei şi naţionalităţei române, iad cu-ragiul a vă ruga şi eă, să aveţi bunăvoinţă a da ospitalitate într’ensul şi următorului articol, lung în adevăr, menit însă a apăra onorea şi demnitatea Românismului atacat şi insultat de răuvoitorii şi inimicii săi. Sigur fiind, că nu’l veţi refusa, am onore a vă mulţumi călduros prin anticipaţiune. Căflend în mâna nâstră mal multe numere din fliarul grecesc Neologos, cu mare mirare am vâflut colonele lui pline de necalificabile inexactităţi, care revoltă pe ori-ce om consciincios. Pana cea abilă şi flexibilă a d-lor redactori ai lui pieologos se vede că nu cruţă nimic, ba încă trece chiar peste limitele bunei-cuviinţe, numai ca să facă întrăga omenire a crede, că locurile a-ceste sunt populate de greci. Pentru acesta la 22 ale expiratei luni au sub-semnat la Cruşova o deelara-ţiune protestând energic pentru invectivele şi neadevărurile coprinse în lungile colone ale lui Neologos şi peste 200 iscălituri au acoperit acea declaraţiune. Multiplele bocituri şi lamentări ale a-cestei foi, cântate pe diferite tonuri semăna cu ale Profetului Ieremia, care, pătruns de adâncă întristare, deplângea sorta patriei sale. Percurgend cine-va cu atenţiune sus-disul fliar şi cunoscând starea lucrurilor de aicea simte o adevărată indignaţiune pentru cele publicate într’ânsul, dar d-nii de la Neologos ca şi inventatorii ori concepătorii protestului nu simţesc nici o remuşcare şi, în orba lor pasiune, nu se sfiesc de a induce în erore o lume întrâgâ şi civilisată. Astădi, avend sub ochii mei protestul din partea greco-cugetătorilor din Cruşova, iscălit la mitropolie dinaintea Eminentei Sale Mitropolitul Alexandru (pentru ce ore nu s’a iscălit la Primărie ?) mă voiu încerca, după slabele mele puteri, a analisa fie-care punct al acestui protest, ca să vadă lumea, singurul ju- • decâtor imparţial şi consciincios, de a cui parte este dreptatea. Iată conţinutul protestului : ,Articolul inserat în diarul La Tur-quie, ce apare la Constantinopol în limba francesă, cu data de 11 (23) Noembrie 1887, ajungând la cunoştinţa nâstră, cari formăm comunitatea grecescă drept-ere-dineiosă de aicea, ne-a îndemnat, să ne presentăm şi să declarăm în public cu o voce mare, că nici o relaţiune nu există între noi şi români, precum îşi imagi-năză autorul articolului.1 Ca să limpeflesc însă chestii nea, mi se va peimite mai întâio a da 6re-care lămuriri spre a mă face bine înţeles. Noi Românii din Cruşovahecunoseem de cap religios pe Prea-Sfântul patriarh ecumenic, recunăscem de Mitropolit al nostru pe Eminenţa Sa Alexandru al Ohridel, mergem la aceiaşi biserică, avem în casele nostre pe preoţii săi şi anualmente îi dăm plata ce i se cuvine, într’un cuvânt suntem fii ai marei biserici. Dar E. S. Alexandru, căruia plătim micul tribut ce ne incumbă, ca şi cel mai înfocaţi grecoflll, nu ne recunosce de oi cuventâtore ale turmei sale încredinţate a o pasce. Oare ce crimă am comis noi ? Nici una, de cât că ne învăţăm prin limba maternă, prin limba românâscă. La şcâlele comupale de limba grecâscâ se duce mai pe fie-care fli, de le visităzâ, Să ne răspundă însă, de câte ori ca părinte spiritual al nostru a visitat şi şco-lele române ? Şi pentru ce atâta ură şi pasiune din partea unui păstor sufletesc ? Dacă nu iubirea apropelui, caritatea creş-tinâscă, cel puţin simpla curiositate de om instruit să’l fi îndemnat a călca şi în şcdla românescâ spre a vedea o dată ca arhipâstor, ce fac şi acele oi cuvân-tâtdre de sub cârja Sa Mitropolitană ? Oare copiii din şcâlele române nu sunt atât ei, cât şi părinţii lor, creştini orto-doxi, fii ai marei Biserici ? De ce dar Eminenţa Sa se arată' pentru unii mumă şi pentru alţii ciumă (pestă) ? Aşa învaţă cărţile Sântei nostre Religiuni ? Nu vede în tâte flilele şi nu aude aceste cuvinte : ,Să vă iubiţi unii pe alţii; să iubesc! pe inimicul tău şi să faci bine acelor, cari îţi fac răni?* O dată espuse aceste, facem Eminenţei Sale urmâtârea întrebare : Care a fost motivul de şî-a schimbat reşedinţa Metropolitană de la Ohrida, unde a fost din timpurile cele mai vechi ? Ce ! nu i-a priit clima acolo ? Oare îi făcea refl a-bundenţa în tâte, care este la Ohrida şi peştii cei gustoşi şi renumiţi din lacul sâtl îl aduceau vre-o vătămare? Se vede că aşa este; căci medicii panelenismului şi cei cu vise de aur şi proiecte gran-diâse, făcând un consult serios şi îndelungat asupra sănătăţei Eminenţei Sale, aO decis, după o matură cugetare, că greua sdruneinare şi chiar ruinarea sâ-nătâţei Sale ah provenit numai din causa prea marei abundenţe ; că vîntul şi preumblările de pre lacul Ohridei, precum şi pitorescile posiţiuni ale renumitului mânâsteriu Sântul Naurn nu-1 fac bine şi că prin urmare numai o strămutare într’o înfundătură, într’un ioc sec şi muntos, ca Cruşova, îi pote salva sănătatea şi vieţa. Numai de cât dară se eonfor-mezâ dietei De ce 6re să nu locuescâ în Ohrida, oraş cu mult mai mare de cât Cruşova, unde sunt autorităţi mai înalte (caimacam), demne de înaltul rang ce ocupă, şi să prefere a locui în Cruşova, orăşel mal mic, unde nu se află de cât un Ciauş şi actualmente un Mudir, autorităţi mai mferiore? O! nu, nu! stabilirea Eminenţei Sale la Cruşova are o ţintă mai mare ! o misiune mai delicata şi extraordinară ! aceea de a face, precum a declarat-o, şi petrele greci. Sub masca religiunei apăra călduros şi susţine numai grecismul în detrimentul celor-l-alle limbi. Uită al cui este locoţiitor, calcă în piciore comandamentele lui Dumnezeu: ,Să iubeşti pe aprâ-pele teti, ca pe tine însuţi*, nu consideră preceptele religiose şi în fine ne-băgând de sâmâ datoriele impuse de po-siţiunea sa cea înaltă, caută numai a grecisa pe Români, pe Albanezi şi pe Bulgari. Fie omul cel mai Imoral, cel mai criminal chiar, numai să zică că este Grec, să înveţe greceşte şi să ajute grecismul, atunci în ochii Eminenţei Sale este Iurte bine văzut, este innocent, e sânt! Căci de altmintrelea este fiinţă pătată, neonestă, inmoralâ şi chiar criminală. Vai de Sânta nostrâ Religiune 1 în ce stare deplorabila şi degradare o aduc representanţii şi capii sei. Dâmne, caţftă din cer şi dă-le după faptele lori Fostul Metropolit Meleţiă, pe lângă alte acusaţiunl, fu inculpat, ca era Vlahist şi âcâ-1 resturnat! Atunci eroul zilei Alexandru se înrolâzâ de Siloguri sub numele de Metropolit al Ohridel şi promite că în 5 ani de zile va nimici limba ro-mânâscâ (cestiunea de pe tapet) în Cruşova şi cele-l-alte comune româneşti de sub sceptrul seu şi că pe toţi ii va gre-cisa. L asiguram însă, că va reuşi la acâsta pe deplin în ziua de Sântul Ascâptit. Ce e drept, grecomanii de la Cruşova cu capii religiunei, aă făcut tot posibilul şi tot felul de calomnii pe lângă autorităţi, servindu-se de mijlâce iertate şi neiertate, ca să împedice deschiderea scdlei româneşti. Dară mărinimosul Suveran şi Părinte ăl nostru. Maiestatea Sa Imperială Sultanul, dorind, ca tâte popdrele de sub sceptrul Sită, fără distincţiune de naţionalitate, să se bucure, sub scutul legilor, de binefacerile instrucţiune! şi ale libertăţilor, a permis fie-cărel naţiuni a se instrui şi desvolta prin limba maternă şi a se lumina de razele binefăcetdre ale învăţământului. Cu modul acesta s’a fundat prima scâlă românâscă în Cruşova la începutul anului 1877, după ce fundatorul el încercase încă de douâ ori la 1869 şi la 1873 a funda acâst.ă scolă, însă nu reuşise din causa intrigelor capilor religiunei şi ale grecofililor. Ca fruct eşit dintr’însa avem elev în clasa VH-a a Liceului românesc din Bitolia. Protestul zice: „Câ nici o relaţiune între cei cari ’l-aU subsemnat şi Români.* Are dreptate; fiind-câ între densli şi Români nu esistâ altă relaţiune de cât, că şi ei sunt tot Români făcuţi de natură, câ sângele de prin vinele lor este românesc, că sunt născuţi dm mame române, cari nu seia de cât românesee şi acâsta spre ruşinea lor şi mustrarea de conştiinţă ! Apoi continuă flicând : „Nici o apăsare nu s’a exercitat asupra nostrâ pentru a accepta limba grecâ în biserieâ, în şcolâ şi în cea l’altă vieţâ.‘ La acâsta le răspundem : »Aşa este ; se probâză chiar prin strămutarea scaunului mitropolitan, prin visitele cotidiane ce le face eminenţa sa şi mai cu semâ pe la aceia dintre grecomani, pe cari ’i crede mai slabi în firea lor şi ca atari se pot înşela, sâ alunece când-va în partida adevărat românâscă.* Când eminenţa sa află că vre un copil a părăsit şeola de limba grâcâ şi s’a dus la şcola română, nu ’şl găseşte linişte, nu pote dormi, nici mânca, ti îndată pune în lucrare întrâga maşină grecisătore şi neîntârziat trâmite la părinţii copilului pe preotul casei, care încep a Ie flice câ fac forte rău trâmiţându’şi copilul la şcola românescâ unde ’şi va perde timpul, va rămânea ignorant, îl vor neferici pentru eternitate, şi în fine că ei se fac causa ruinărei şcolelor comunale şi multe alte de trâmba acestora. Dacă nu reuşesee prin preot, atunci trămit pe vre unul, duoi sau trei notabili, ori pe ceva amici buni şi cu trecere la acel părinţi câ să ’l înduplece. Preoţii Papa Constantin ,Papa Naum Protopapa, Papa Constantin, Papa Di-mitri şi Papa Spiro Boşniacu mai cu seină exercitâzâ acâstă meserie onora- FOIŢA PIARULUI ‘TELEGRAFUL, (31) UN AMOR MISTERIOS DE C. MEROUYEL Sfârşitul unul vis Ion lacheul baronului o duse acasă. In acele momente Ivona regretă mult că nu era Gorentin lângă ea. Unde era el ? Ea nu ’l văfluse de mult! Spre sâră bătrânul Rebec, care se dusese în satul vecin, se întârse acasă. Cum dădu cu ochii de Ivona, bătrânul se schimbă la faţă. După ce o sărută ca de obiceiu, o întrebă: — Ce ai ? — Nimenea.. Am fost puţin cam indispusă... Acuma sunt bine ! — Ţi-am adus o noutate. Auzind aceste cuvinte Ioana se cutre- mură. Ea nu aştepta nici o veste bună. — Naşul teu trebue să sosâscâ ! A$ saU mâine numai de cât trebue să so-sescă. Trebue să diretiti prin casă. — Bine tată ! Sosirea naşului era un râu mai mult pentru ea. Să roşească ea înaintea acelui om aşa de bun, aşa de generos, care’i era ca un al doilea tată ! La cea d’ântăiu privire, el trebuia sâ ştie ce’î s’a întâmplat. Şi ce să’i spună ? Cum sâ se scuze înaintea lui ? Deja Ioana se roşea la faţă când se întâlnea cu servitorele din casă înţelesese ea pentru ce roşea şi nu mai vorbea cu ele. Ioana se hotârâ să sfârşâscă o-dată ; trebuia să, vaflă pe duce. Numai el putea să o scape dacă voia, dacă promisiunile ce’i dăduse nu eraâ mincinâse. Cum să se ducă la el ? şi ducele nu mai venea pe la Plelan. De la Plelan până la Langon sunt trei leghe. Sâ’i scrie ? Dar ce’I folosea acâsta ? Trebuia sâ’l vază, să’l vorbâscâ ! Nu putea aştepta mal mult în situaţia în care se afla. Sâ se ducă la Langon, nu putea. Tatăl . el ar fi observat acâsta. Nu ’l rămânea de cât să se ducă nâptea. Insă şi aci întîmpină o greutate. Cum să dea de ştire ducelui despre venirea el ? Cu tote aceste ea se hotărî să se ducă şi aşteptă noptea cu nerăbdare, Cum înseră, stinse lumânările, şi aştepta ca omenii din casă să se culce. După ce se asigură că toţi dorm se îmbracă repede îşi puse un şal în spate şi scoborâud scările apucă pe drumul ce ducea la Langon. Nu acuma pentru prima ora Ivona eşea noptea din casa părintâscă. Mal înainte însă când eşea, inima ’i bătea de bucurie pentru că era sigură că amantul o aştâptă, In aceea sâră Ivona mergea f$ră să ştie încotro merge. Nimeni nu o mal aştepta; acuma eu mare nelinişte plecă. Timpul era urât; norii se alergau pe cer; dintr’un moment în altul putea să încâpă furtuna. Ziua fusese cald grozav. Un întuneiric profund o învâlea din tâte părţile. Cu tote aceste Ivona mergea înainte. Contele de llugues trebuia sâ sosâscă. Dacă el ’i ar fi reproşat ceva, acâsta ’l ar fi făcut mult reU. Pentru ce ? Ivona nu putea sâ ;şî explice, cu tote aceste aşa era. Contele de Hugues era Dumnezeul ei. De ce nu fusese el la Plelan cu câteva luni mai înainte ? Un cuvânt din partea lui, o privire, un sfat ar fi oprito din calea pe care a apucat, ar fi scăpat’o de a fi nenorocită pentru totă viaţa el. Ivona mergea înainte strângând şalul pâ care vântul căuta să ’l ridice în sus. Ea cunoştea drumul la Langon, aşa câ nu se temea că se va rătăci. Pe la jumătatea drumului începu a ploua. Din când în când norii negri erail brăsdaţi de fulgere. Ivona ’şi puse şalul pe cap şi mergea înainte. Pe marginea drumului pe care mergea, siluetele arborilor saU pietrilor păreaâ nişte fantone care se ridicau înaintea ei în înţunericul nopţei. ’li era frică, din când în când ’i şe părea că aude vuete sinistre în jurul ei. De frică eă ’şi făcea cruce şi zicea : D-zeulş scapă-mă. Ivona mergea aşa de repede, pare, că era urmărită de o bandă de hoţi. Mergând că se lovea cu pieiorele de pietre şi câlcâ în băltoge. Era aprope miezul nopţei când Ivoan obosită, sdrobită de drum, neştiind aprope unde se află auzi la stânga un sgomot produs de un şiroi de apă ce cade în vale. Un fulger slab o făcu să vază mla-şţina de lângă castelul Langon. Un al doilea fulger maî luminos şi urmat de un tunet îngrozitor făcu se vază la drâpta ei faţada castelului. Cu t6tă ploia ce cădea ea se bucura. A-j unsese lângă castel. Ce ’i folosea ei acâsta, dacă nu putea inţra în caste 1 Ivona se udă până la piele de ploie urcă colina pe care e zidit castelul. Ea nu distingea nimica afară de acea construcţie enormă mai nâgrâ ca noptea în acele momente. Totul părea că dorme în castel. Nici o lumină nu se vedea la ferâstră. Ivona era desperată şi era sâ se trân-tescă jos de sdrobită ce era de obosâlă, când d’odată, trecând un grup de arbori ce era la drâpta ei, zări în etajul de jos o lumină, ce stâbătea prin perdele. Asta era scăparea el. Steaua magilor n’a fost o maî mare minune, ca acea lumină pe care o zări Ivona. Apropiindu-se de zid, se încercă să se uite în camera de unde venea lumina ; neputend vedea nimica se hotărî să bată in geam. D’odatâ nu ’i se răspitnse. De sigur a-cel ce se afla în acea cameră nu se aştepta da o visită pe un asemenea timp. (Va urma) www.dacoromamca.ro TEEGLRAFUL — 26 FEBRUARIE 1888 bila. Arhiereul predică de pe tribuna sacră şi dă a se înţelege că numai limba grecâseâ cunSşte D-<)eU şi rugăciunile a-dresate printr’ânsa sunt bine pricepute şi ascultate, de unde se conchide că D-4cU la ultima judecată se va servi de limba grâeă. Iacă un adevăr splendid 1 Preoţii, organe ale mitropolitului şi devotaţi servitori ai marel idei, al panelismului, în loc de a fi susţinătorii dreptâţel şi a îndeplini datoriele creştineşti, în loc de a învăţa pe credincioşi perceptele religiu-nei, ei cutreeră casele enoriaşilor şi ’i îndemnă să nu ’şi trămită copiii lor la şcdlele române căci iac mare păcat şi ’i vor lăsa orbi. De ce ? Neapărat de fumurile şi tertipurile greceşti. Onăre şi lauda domnilor miniştri ai lui D-Jeu 1 Nici n’au cunoştinţă se vede de apostolul Pavel, care ijice la Cap. 14 că-trel Corinthei 39 : „Sâ nu împedicaţi a se vorbi limbi.1 Dacă sunteţi, părinţilor, aşa de misericordioşi şi bine-voitori pentru turma ce vă este încredinţată şi purtaţi aşa de mare interes pentru oile vdstre, de câte ori aţi întrebat pe părinţii copiilor dacă an cu ce să ’i întreţină, dacă ’i întrebaţi numai, de ce trămit pe copiii lor la şcdlele române ? Cugetaţi mal serios, dacă acesta este grăua vâstră misiune şi că veţi da ca şi înaintea cons-ciinţelor vdstre într’o (ţi răspuns înaintea drept-judecâtorului D-cJcU 1 Biserica cea nouă construită şi terminată de acum trei ani, însă nesfinţită încă, este o probă palpabilă despre creş-tinăsca conduită a mitropolitului. Eminenţa sa a presentat epitropilor şi enoriaşilor acelei biserici un înscris prin care ’i obligă să facă us în biserică numai de limba grâeă, pe Când enoriaşii cereau libertatea limbelor şi mai cu seină a acelei româneşti. Ori când ni se va cere, putem, da compt despre acăsta cu documente în mâna. Numai ca să nu sc audă româneşte în biserica, capul reli-giunei ţine închisă şi nesimţită casa lui D-(jeU ? Intrebe’şî eonsciinţa. Iacă probe, cari pun la lumina (Jilei cele (Jise şi susţinute de noi. Sciu f6rte bine că prin expunerile făcute, eminenţa sa câştigă prea mult şi obţine lauri de la Siloguri şi de la aceia cu visele de aur, dar mai întâia gândâs-că-se pe cine înlocueşte şi câtă sarcină grea zace in (sceptrul) cârja, mitra şi rangul de mitropolit şi că ce avantagiu are un om dacă va câştiga tdtă lumea şi ’şi va perde sufletul său ? saU ee va da în schimb pentru sufletul său ? Iată ce ar câta să fie la urechile acestor părinţi sufleteşti şi să ’i preocupe în tote momentele vieţei lor. Nu suntem câtuşi de puţin competinţi ca noi se le facem lor morală, însă nici sfinţiele lor să nu uite aşa de uşor câ ei sunt lumina lumel, sarea pământului, câ lor li s’aă dat sâ pri-vegheze pentru sufletele ndstre şi ca nişte păstori buni sâ ’şi pună sufletele lor pentru oi. Suntem siguri că aU în minte prelaţii cuvintele ce aud, după ce se îmbracă cu hainele sacre, flicându-le : „Aşa să lumineze lumina vâstră dinaintea 6-menilor, ca, vădând faptele vdstre cele bune, se glorifice (se mărescă) pe părintele vostru cel din ceruri/ Spre a se convinge tot publicul de purtarea cea evangelică a mitropolitului nostru, adâogâm câ, de câte ori am cerut de la eminenţa sa să ne trămită la examen şi la deschiderea şcdlelor un preot ca sâ facă Te-Deum saU să sfin-ţâscă apa după usul local, însă mai ales după preceptele religiose, cari qlie : „Cu numele lui D-tjeU să începem şi în numele Lui sâ ne repausăm,* tot d’a-una am fost refusaţî, ba nici când umblă preoţii prin case cu sfînta cruce, nu permite sâ vină vre unul ca şi copiii români, ca creştini, să o potâ săruta. Mai departe protestul continuă: „Câ nimeni nu are vre-o reminiscenţă de vechea suveranitate Romană asupra nostră, moravurile şi datinele le conservăm în modul cel mai grecesc, în tote circumstanţele vieţei nostre*. Fiind ei Români de sînge şi carne, nu-mindu-se, precum am mai flis Români, vorbind românesce, născuţi din părinţi Români, avend datinele şi moravurile ro-mânesci, la morţi plângând românesce, exprimându’şl bucuriile şi întristările prin cuvinte românescl, desmerdând pe copiii lor prin limba română, luându’şi adio chiar de la acâstă lume treeătdre—ca şi visurile lor de aur şi proiectele cele mari ale panelenismulul—şi tjfinând : „Ah ! iubiţii mei părinţi, scumpă învâstă (soţie), dorite surori şi fraţi, plăcuţii mei copii, vă las ! mor ! „din tote acjste se deduce conclusiunea cea logică şi sânătosă concepută în creerl cei suferind! ai autorilor protestului, câ ei sunt adevăraţi greci. Da! Români, le respunde vocea adevărului, „Numerdsele nâstre scâle*, urmâzâ protestul, „numără peste 800! !! elevi şi e-leve (fără câte sute însă?)* Să ne răspundă representantul Silogurilor, căci ştie fdrte bine. Nu putem nega, câ şco-lele de limba grecă aU mai mulţi elevi de cât noi şi nici că putea, să fiealt-fel. Suntem sinceri şi ne place adevărul. Şcd-lele românescl dă ambele sexe numără până la 215 elevi şi eleve. Acum vine întrebarea, de cât timp funcţionâză a-ceste două şcoli ? Şcdlele de limba grăcâ funcţionâză de peste 100 ani, iar cele românesc! abia de 10—11 ani. Afară de acăsta, pentru ca publicul să ’şl facă o idee clară despre condiţiunile favora- bile sau nefavorabile în cari se găsesc şcdlele în cestiune, <)icem : Că şcdlele de limba grecă au de protector şi călduros susţinător pe Mitropolitul ,şi clerul, au medici, aU în manele lor biserica, şcdlele comunale şi veniturile lor, aU clase liceale, precum declară prin protest şi sutele de lire ce vin de la Silogurile din Athena, etc. Şcdlele române fără Mitropolit, fără biserică, unde să cânte românesce, fără nici un preot şi fără acele enumârate la dânşii, numai cu singura dreptate şi cu permisiunea dată de augustul nostru Pa-dişah şi totuşi, în acest scurt timp şi în condiţiunile cele mai nefavorabile, ele sunt frecuentate de 215 copil. Pic, că le întreţin numai din veniturile acelor stabilimente şi din contribu-ţiunt personale, dar sutele de lire trămise de la Silogurile din Athena, ce le fac? In protest se amintesce „că în acele şcdle a propus lecţiuni şi celebrul D. Ia-nachi Pantazi*. Rugăm însă pe eminenţa sa eu toţi din prejurul său, sâ ne spună cu mâna pe eonsciinţa şi cu fruntea senină, de unde şi de ee naţionalitate este acest respectabil domn şi prea meritos ? Nu este Român din Cruşova ? Cundscem fdrte de aprdpe familia acestui om aşa de ilustrat (de şi pote, câ nu voiesce a fi cunoscut sub acest nume). Vedeţi, Eminenţa ! Un Român, un demn strănepot al Romei a ajuns celebritate chiar în inima Athenei, profesor şi educator la fiii Majestâţel sale Regelui Greciei, nu însă fără a ’şl complecta studiile în Germania, pare-mi-se 4 ani. Este o mândrie mare pentru naţiunea româ-nescă, de dre-ce un fiu al său a escelat într’atâta, în j?cât arătându-se superior Grecilor, a fost preferit şi ales ca preceptor şi educator fiilor grecesc!. Iacă ce pdte Românul 1 Admirăm pe acest fiu de Român ; de şi este profesor de limba grecă, noi însă îl respectăm şi ’l iubim din inimă, căci nici odată sîngele nu se face apă. Protestul continuă rugând pe propagandiştii Români, cari se arată, ca protectori (patroni) ai lor, sâ nu se fatige convertindu’i satt înfâţişându’l în ochii lumel ca Români. Convingă-se însă autorii protestului că nu Românii, care vin în mijlocul Românilor, ca să-l instruescâ prin limba lor maternă, suptă cu laptele din „sîn urile mamelor se pot numi propagandişti; căci el nu schimbă nimic din ceea ce este al poporului, ci mai vârtos se luptă a conserva tesaurul, momentul neperitor moştenit prin părinţi de Ia străbunii lor, adică limba românescă şi datinele lor, ci Grecii sunt propagandişiti cari nu cruţă a converti pe Români, Albanezi şi Bulgari şi a-i grecisa făcându-I sâ-şl uite limba lor, numele, trecutul, origina, etc. Mai încolo protestul se exprimă aşa: „Probăm în public prin următorul mic semn, că se face o electrisaţie materială şi seducâtore din partea românilor, care ne trimit institutori salariaţi din România, daU cărţi gratis şi altele asemenea*. Facem apel la iubirea de adevăr Eminenţei sale şi a sateliţilor săi, nu cum-va elec-trisaţia materială şi seducătore a Silogurilor din România este mal mare de cât electrisaţia materială şi seducâtore a silogurilor din Atena şi altele ? Oare sutele de lire, ce veneau prin consulatul grecesc din Bitolia, ârâ de la compromiterea lui cu chestiunea d-lui Piheon prin mitropolitul Pelagoniei şi espediate la Cruşova prin d. I6n Cachiosi, sunt mai puţin strâlucitdre de cât cele românescl ? Urmând mai departe 4ice : „Ci cu t6te acestea persistând în cele transmise de părinţi, continuăm a vieţui prin limba grăcâ şi în viaţa particulară şi în cea socială.* Nu se păte mai mare adevăr scăpat din gura unor 6menî, cari vor a trece în ochii lumel de greci; căci credem a-cum cel puţin, şi Eminenţa sa se va fi convins in fine, câ socotâla de acasă nu ese în târg. Ce e cjrept sub-semnătorii protestului et consortium persistă neclintit în cele transmise de la părinţi, adică de a vorbi românesce pe a-casă şi în societate. Conjurăm şi apelăm la darul şi demnitatea Eminenţei sale, sâ ni se spună, în care din dialectele limbel elene, în cel Atic, Doric, Eolic saU Ionic vor-besce şi se înţelege cu mama d-lui Pe-ricli Cile, directorul şcdlelor de limba grăcâ, cu mamele d-lor institutori de limba grăcâ, eu soţiele d-lul primar, consilierilor, ale notabililor ca d-nii fraţi Niciota, G. Zvolu, Caţuiani, cu mama d-lul Nicolachi Dinicu doctor, cu soţiele epitropilor, cu preotesele, eu vecinele sale, etc. etc. Sub-semnatul pe ondre şi conseiinţă mă declar în faţa lumel de şarlatan, (precum gratis m’aU calificat), de neo-nest, etc. dacă mitropolitul Alexandru, cu sateliţii lui şi înfocaţii d-nil redactori ai lui „Neologos* vor proba contrariul, prin probe reale însă, prin constatarea la faţa locului, ără nu sâ inducă lumea în erore prin denaturarea adevărului şi realităţel. Cruşova (Macedonia) 4 Februarie 1888. întâmplări din Capitală încetat din viaţă.—-Astă năpte poliţia a ridicat]de pe stradă p’un individ, care a câejut fiind beat. Ornulhs’a transportat la secţie, unde a fost lăsat să se desmeti-cească. AcJI diminăţâ pe la orele 7, omul a încetat din viaţă. Numele individului nu e cunoscut. O început de incendiu.—Atji năpte, pe la orele 3, s’a aprins un coş la odaia copiilor de trupă de la cazarma reg. I de geniu. Mulţumită grabnicei intervenirei a soldaţilor, focul s’a stins. * Furt la legaţiunea spaniolă. — S’a a-restat femeia Ana Nasagianu, care fiind în serviciul ministrului plenipotenţiar al Spaniei, a furat trei căsornice. Făcându-se perehisiţie în odaia femeel, nu s’att găsit lucrurile furate, apoi câutându-se în curte, s’aU găsit două căsornice îngropate în pământ. O Furt. — S’a arestat aeji năpte individul Gheorghe Alecu, care a furat mal multe obiecte de la d-na Beţi Grimberg din strada Egalitâţel No. 10. 0 ? ? f — Doi indivizi necunoscuţi s’aU aruncat atji năpte asupra sergentului postat la bariera Plevnel, desarmându’l şi bătându’l crunt. Apoi miserabilii ’l-au aruncat într’un şanţ, unde nenorocitul Argus a fost găsit atji diminăţâ într’o stare fărte deplorabilă. 0 ? ? ? — Un asemenea fapt s’a comis acR năpte şi la bariera Lutter, unde sergentul de năpte a fost desarmat şi bătut. Ce bazaconie ? Don Caprlce. acttxsa&nncvflHii ULTIMA ORA (Serviciul particular al Telegrafului) Sofia, 7 Martie. Preşedintele consiliului, d. Stambuloff, a primit la 5 Martie următărea depeşă de la marele vizir : „Am telegrajiatprinţului Ferdinand că alegerea sa de marea Adunare ne fiind primită de marile puteri, venirea lut în Bulgaria e ilegală. A'J Jalnica familie a Monahului losef Călărăşanu fost preot la Sf. Biserică Domniţa Bălaşa, are durerea a face cunoscut tutulor amicilor şi cunos-, cuţilor că a încetat din viaţă în diua de Marţi la 28 Februarie şi se va înmormânta Joui la 25 Februarie. Cortogiul va porni de la Sf. Biserică Lucaci, la Monastirea Cerniâa, la orele 9 şi jumătate dimindţa. www.dacoromamca.ro TELEGRAFUL — 26 FEBRUARIE 1888 CASA DE SCHIMB TOMA ŢACIU ln Noul Palat Dacia-Bomania-No. 4. —ţ'Strada Lipscani. — No. V BUCUR ESC1 Cursul pe (Jiua de 25 Febrtuirie 1888,., 5°/0 Rentă Amortisabile. 5Q/0 Rentă Rom. Perpetuă. . 6°/0 Obligaţii de Stat 6°/0 , C. F. R. Regal. 5°/0 , Municip. vechi lO fr. » Casa Pens. 300 5% Srisuri funciare Rural. 7°/0 , » » 5% , , Urban. 6°/0 , 7°/o Cuini). 92— HO— 88 ^ 723/ 210— 883, 104— 5% de Iaşi Impr. cu prime Bucur. 201. b. Los. Crucea Roşie Italiane. Acţ. Bancei Naţ. Rom. 500 1. Soc. Rom. Constr. 500 1. . Soc. Dacia-Rom. 200 1. . . Soc. Cr. Roşie Austriacă. . 3®/q Los. Imp. SCrbesc . . DIVERSE Aur contra Argint. . . . , , Bilete de bancă Florin Wal. Austr. . .. . Mărci Germane............ Bancnote francese. . . . Ruble de hârtie.......... 95 102— 75— 35— 24-1010 85 225 33 60 Vând. 93— 91 — 89>,4 733h 215— 89'/2 1043/4 85 ‘/2 96— 103— 753/4 38— 28— 1015 90 230 37 64 mm m n.'i lw > i:‘ ,&■» hi i r n... î /4BL. BAZAR DEENGLITERA Subsemnatul, ani oitdre a anunţa pe Onor. clientela mea atât din capitală cât şi din provincie, că cu oca-s lunea tarifului autonom, am deschis aci în ţ6ră 0 MASE FABHICA DE IIAI VK PENTRU B tBBATI ŞI BAETI In care confecţionez haine, după Ultimele Jurnale, din stofele cele mai bune ale Europei. Asemenea mal putem efectua şi orî-ce Comande, în timp de 21 ore de dre ce posedăm un mare deposit de stofe fine din cele mai renumite fabrici. Sper oS Onor. Public ţi clientela mea, mă va onora ou visitele d-lor, spre s se convinge de marfa confecţionată aci în ţ6ră, şi sunt sigur c& va 8 pe deplin satisfăcuţi. Cu stimă, IE5L- T iP.TT8QVTC~V7. Avis Important Sub-semnatul am ondre a recomanda onorab. Public şi înaltei nobiiimi că în atelierul meii detâmplărie am efectuat o garnitură de mobilă de ii lux, care se compune din 2 paturi, 2 cartonere, 2 dulapuri de mîpte, un la vor, o oglindă, o tdletă şi 2 şifo-nere de stejar (in stil Altaic) cu preţuri forte moderade. A se adresa strada Ştirbei- Vodă No. 58, la d. Marin Anastasii!, tâmplar. DAVIO ADANÎA Agent de Publicitate Str. Corbului &o. 6. L’Association Vinicole „La Marmora Primeşte anunciurl, inserţie şi reclam pentru (Jiarul nostru, şi pentru or care alt c,liar din ţără şi străinătate. jg^FABRICAŢIUNE NAŢIONALA^ I ASOCIAŢIILE A VINICOLĂ PRIMA DISTILERIE ROMANA DE preparate numai din spirt vechili de vin La BOHOTILT (I)istr. Fălciu) După cele mal nou? şi mal perfecţionate procedeurî. y j CilităţT supariore -Preţuri moderate Se primesc Comande la următorele Case de Comercifl: In Bucuresci d. H. Wartha.—In Iaşi d. isr. Singer. Beutni $ puse în consumaţie : Cnraqao, Cacao, Chouva, Pipperment, Cognac. Industrie Naţională Perfecţionată 0D î 0 0 K < 0 <1 fl <1 M b w £ LA ADEVĂRATA CONCURENŢA SE REOOMÂD NOUL MAGAZIN o‘Xin > aji. SsHăSSEssiSJî «aBjaB3EiliB _________________________________|_______ ___________,_______ .. PENTRU BARBAŢI, BAEŢI Şl COPII cdnfocţionnte în ateli erul nostru, după ultimele jurnale. Sperăm pă Onor. Public, va bina-voî a visita acest Magazin, unde va găsi în tot-d’a-una: Haine Solide şi cu Preţuri Moderate s{rî 31 sa Mupla confciiiil, rulai a se «ta bine ft. 70. “«f CU STIMA ,;La Adevărata Concurenţă'1 Dintre t<5te preparatele de gudron care a obţinut o { reputaţie netăgăduiţi in faţa d-lor doctor! şi clienţii ce j aă constatat foldse «irprinijfitdre e GUDRONUL ALESSANDRIU Care se întrebuinţ&ă cu succes contra durere! de piept, j tuse! provenită in urma guturaiului, iritaţiun! ale peptulul ' astmu, catar al băşice! udului.—Lipsei de poftă de mân- f care, etc.—Cu o lingură din acest Gudron pus într’o g litră de apă forare*! ape de Păcură, care se p(5te da cu | mult succes la copil contra bdîelor mal sns indicate. Pentru adulţi se iea o lingură de Gudron ln apă sa | charată snQ lapte dulce *—3 or! pe di. 2 lei fl. Enspîasture gudronat dla Pacvro Homme (Alessanfirill).—Contra durerilor Reumatismale, a Încheieturilor, mijlocului, durerilor de piept, spate şi alte junghiuri,,! lefi rnlenl. LA ADEVERATA CONCURENŢĂ n wirriirmr-¥iîrrmTv i u -~ir ~n n inurmmi ~rTwwnif rnr •—fimnrrT~'i—urmi RESTAURANT ELuTBIC STRADA SF.MCOLAE DIN ŞELARI, VIS-A-VIS de BISERICĂ (IN PALAl^L SOCIETAŢEI NAŢIONALE DE ASIGURARE). Sub-semnatul am onore a aduce Ia cunoscinţa Onor. Public că la RESTAURANTUL „ELECTRIC» deschis încă de la 8 Noembrc 1887, se găseşte mâncări gnstose şi alese, cu preţurile cele mal moderate, şi ca să ’şi facă cine-va ideie despre eftinătatea fabulosâ a mâncărilor, notăm aci mai jos preţurile : BUCĂTĂRIE FRANCESĂ SI ORIENTALĂ Vinuri Indigene din Podgorlele cele mâl Renumite Ou preturi cât se p6te de moderate : Serviciul nu Iasă. nimic ele «lorit. Cu deosebită stimă, AVTOÎf UROSEVICi. CURŢII REGALE farmacia CHR. ALESSANDRIU română Pastile Gumâse-Cod.ein-'Tolu (Alessan&rin).— Superioritatea acestor medicamente in maladiele de piept este recunoscută de tdtp celebrităţile medicale. Aceste pastile în urma esaminări! ce li s’aţj făcut s'au aprobat de. onor. consiliu medical superior, 1 leu 50 bani Cutia. AVIS Prepnraţiunea acestui vin, care pentru mine a devenit I un cult e adesea denaturat 4? u"d coltgi cari găsesc de j cuviinţă a debita alte preparaţiunl în locul acestui vip, de aceia atrag atenţiunea onor. public a nu primi de cât ilacdnc originale VINUL COPIILOR PREPARAT DE CHR. -A.ILE SS A.ISTIDIRIU Farmacistul Curţii Regale Etatea cea fragedă a copiilor 'I face a se îmbolnăvi j uşor; pentru a preîntâmpina maladiile se recomandă acest I vin tuturor copiilor de Ia etatea de 6 luni in sus; tine-1 relor fete le ajată la buna desvoltare ş corpuluj, Jjjtă-! reşce dseleşi dă putere muşchilor.—Modul întrebuinţării; a j se vedea instrucţiunea ce lnsoţesce fie ce sticlă. Preţul 3 lei. >n\ Capsule elastice ou ulei de Bicină (Alessau- drtu),—O dosă, cutiş a 4. capace l leu, a 6 capsule 1 led şi 25 bani, a 8 capsule I lefi şi 5,0 ţ)nnj. Slnapissnul Alessandriu, muştar în foi. — Acfistâ preparaţiunc esperimentată de autorităţile ndstre medicale şi profesori la facultate a constatat că fiind su-peridre tuturor celor-l-alte preparaţiunl străine şi chiar celui de Rigollot. Cutia 1 lefi 50 bani. ________ Capsule oieo-balaamice-santalme {Ales- sandriu).—^Remedia sigur contra maladiilor secrete (scursore, sculament) la bărbaţi, fie ln stare pr<5s-pfită', şafi ort-cât de învechită, se vindecă prin Întrebuinţarea unei cutii ce conţine 100 capsule, combinate ast-fel pentru un tratameuî de vindecare complectă.-— Modul întrebuinţării şi dieta prescrisă a se vedea instrucţiunea ce însoţesce fie-care cutie. —Preţul unei cutii 6 lei. A se observa pe capacul cutiei semnătura, colore roşie, şi a nu v6 debita alte capsule de a cărora eficacitate nu se garant eră. Sg t râm iţe contra mandat postai în ori ce localitate. DE VINBARE LA PRINCIPALELE FARMACII DIN ŢERA, la localităţile unde nu ae găseao aceste preparate cererile să se facă la Farmacia Români Bucuresci fi contra mandat postai espediez in orl-cc tonalitate CALEA VICTORIEI 77, BUCURESCI, (C)SM£UA ROŞIE) Tipografia di arul uf *TElEGRAPHULs Strada Plănarî, No. 20. www.dacoromanica.ro ANUL XIX No. 46S4 IN BUCURESCI SI DISTRICTE 10 BANI NUMfiRUL ^aas>. . SÂMBĂTĂ, 27 FEBRUARIE ABONAMENT^: Pentru Capitală: Pentru un an .Lei 24 „ 'ş£se luni .... p 12 7 nl * Lei 30 16 trei luni Pentru Districte Pentru un an .... p ş<5so luni . . . .il n U-ei luni I , *' Pentru Stiveiitătatd'td Pentru un an . „ Hj-fn auirileii'4^ X ?6se luni ... ,/, * ,-gfo. X trei luni. . ., xy " O.l'.n , Abonamentele se fac la ţ gi lo ale cărei lanţ , .|H,fî UNNUMER VECltiff» BANI Abonamentele se plătesc înainte __________________ ’ • , ■_____r_______| IWWi'J {Rp /j I? CIImII oi) Bfl"! n iş nuijunu •<- o .nabrilM* nil* 1 ’ Jiiitiffi'fe o'i'b- i (O i uri ohi.I Jfi3i« A wniui imAnifij.0jj) jril l'ii ij-i-fr.ll r.JaOti (:*■£’) f-tv.o-i j« K>q. -ml of* I;:>t0->0Vi oo.dv -r o ugfc’u IiqiV) i w h hi -c i-l -l-.l'jtf'iu > iibo /n/: -oJn m i wăjyiq Ijmi 19'» »<1 l)iOq <;l ăf< v ănod | -'ii» •> ’iof lijiilai »rni'I tub miorii In i»«riv. ■ liliii-j* - * i't* io! c'it'.y I i'o • •no • o -rr>l EDIŢIA ănteu nf!> tiUrjJ HOiif.i itb IUI Jj-Uîi (ii iu!i ni Redaoţiunea, Strada Blănari, No. 201 r-i- la* cin- ‘ 1.1 DIRECTOR POLIŢJQ,;, îl -tn v;wd oiWr. -fiViM- - ■ D'l gVUlOilH libf.U/il j (I! fio,no IH »» ii I, Jlit , ,1(1 ! «I -i.I ol Uil i"lf 91||0 . FrTTrrt rur* in b iş fiJu* o C. FUNDE.SCU m r:r rom o liimqntl iojnin; fi:t -*i\ rsZ, ^b ewbO’itf Ea ao jsad|ftltiiii.vLiiî o..ul .obnhqioe on luf 19Jhitwsr. irfirb- nl bun hi ui nu jj:i ălnituqoii ir> »» im uim.iid, -.........fi ' ANTTNCItTRI SI RECL ll^ ' Anuneiurl po pag. IV linia ‘25 ianV. lteblame , t ftl „ l lift c f d H x' * 3 ie » IX X I X - • 6 X Pont.-u »nsv,j-ţ:l ş| reclame, Redacţia au e responsabila. Epistole nefrancate se refusS 1 articole U , aupnblicace so ard.' In'Streinătiite a a*-Udfeesn *if> t'randa ilavas, Laffitte & (J-rne, place de . la BourBe, Paris., , i'in^i^ra.Kui'tne'iVli'doid, 8l*Floot. Street. E. C.„ LqnUon. i, j ... f\ Austria, Haappustp.in nţ Ygder,. Wien Kttdolf Mobso Zeilerstuette, 2, WiOn. Ungaria, îi. Moritz Wîest, în BudalPest Berritariplfttz. '1) J ■ Abonamentele se plă^ş$|tnn|n|i% - iî oiinoJuij j«t,i 3 j"iii a 1 oii •fii: cq 9'ii[ oh In &■) tinioiq e o e1 marele nostru ora de stat, cu mâhnire a constatat că pişipa, ne râde, că,ura şi resbunafea, ,ne fjrămî.ntă. Vorbind despre aedstă stare de lucruri, di L C. Rrătianu a i 1 - *Am mal vedut câte pasiuni ş’.aii ^desfăşurat în timpul din urmVi *Bipe este. ea seoŢaceipj, şe «mal * dureze o asemenea star,o de lunuri * înveninată f .inisji m tiu ...Suaul Iu ‘Nu, de sigur. , i-f:.ini:r „.) *Nu e bipe nici pentru interesele ‘generale ale ţărel ca străinii să vadă *la ce grad de agiţaţie a.u ajuns spi* ‘ritele în ţară. Suntem o naţie mică *de abia de câte-va pnljdne de locuitori, şi sunt sigur-, că continuând ‘pe o asemenea cale am ajunge ia ‘peire. ‘Oposiţia a răspândit jn tdte pîţr-‘ţile ştirea că va împinge,.lucrurile *până la resbelul civil. Până şi în ‘Parlament i-am vedut pe membrii *eî ameninţând că vor recurge la ‘revolver. In aceste momente, când Europa o 1'i/tr’o mare fierbere, când ‘siîntem, p<5te, îp ajunul unul mare ‘reşbel, ar ,fi o nenorocire se ajun-'gem acolo unde ne împinge oposi-î ţiunea, <(Şi rîb Vedeţi e& prin acdta s’ar ‘Coţnpromite regimul parlamentar în ‘Romârpa ? ,r., ‘Şi bine ar fi ca acâsta sg se întâmple tocmai în momentul când ‘pdte va isbucui resbelul ?Căcî orî-‘ce ar face conducătorii statelor ce-*lor mari pentru a’l împedeca, res-* belul tot pdte isbucni dintr’un mo-‘meut într?altul, căci adesea el de-‘pinde de evenimente neprevedute. ‘Ei bine, ar fi ca resbelul să ne ‘gasdscă in lupte iutestine şi desbi-‘nărî ? Puterile de apărare aleţărei ‘nu ar fi slăbite-,şi chiar nimicite? O ‘.catastrofă internă e de ajuns pentru ‘ca se sdrobdşcă cu desăvârşire finanţele n'dstre, căci creditul nostru ‘e constituit abia de ieri, şi fără fi ‘nance nu pdte face nici o ţară faţă ‘tn împrejurări grele». Aceste cuvinte, rostite de şeful nostru politic, ’şl-aii cel mal mare temeiu în acte şi fapte, la cari a recurs oposiţiunea disidentă liberală şi oposiţiunea conservatdrei. E luoru'vechiu cât -lumea, e'tin principiu de viaţă pentru naţiuni, că în faţa unei primejdii din afară cetăţer nil. trebuie să-şî, amuţdscă patirpele. Orî-ce se petrece înăuntru trebue uitat, pentru ca puterile de viaţă ale naţiune! să nu so împartă^ se nu se sleiască,. Duşmanul comun nu trebue se vadă înainte’! de cât Români, şi numai Români. Din acest punt 'de1 ved'ăre -d. I. C- Btătiânu a făcut apel fa partidul fiberal-uaţionai, şi avea dreptate, să’! facă. Cererea lui era patriotică,şi cea mal. sfîntă datorie de patriotism ne impune să respundem la acest apel. Ddr dre protivniciî regimului liberal, dre cel tîrîţl de ură, pismă şi resbunare au înţeles aedsta ? N’ati înţeles nimic şi nici că pot înţelege. Drept dovadă câtă dreptate a avut d. Ion. C. Brătianu, amintind ţprel cele: ce se petrec în regiunile politicelnipternaţionale^ se cităm-aci următdrele cuvinte tipărite în -diarul Epoca î , ui nî v'i t *’.*• î 1 ‘ *Dacl acest om (Ion Brâtiauu) va ro-‘mânea la putere, în mod fatal vom a-‘j unge în starea bizantinilor din cele din 'perna timpuri, - «uii m luu mjv. mo" * Noi ne vom combate in,tre noi, ne. vom 'vfîjia cu înverşunare sub ochii rujetori ‘lif duşmanului t. Aceste r-uşLnbse cuvinte să remâie ir scrisei îtL , m intea ndstră. Trebue -să I njU'De uităm mc! o dată, căci cele scrise de tmeril treacţioniati-I 'sunt îii jCeamaî perfectă armonie cu-oeles cri se de prinţul Mescerskv în dtariil Graj-dunin (N. 44) de la 15 Februarie s. v. Iată proza scribului ătrăi-n-:: - .După Bulgaria, îiAr’o stare.de anarhie , completă a căzut România. „In acest mic regat, creat mulţumită jert-, fuior făcute de noi (???) o luptă sfî-„dietbre se dă pe faţă. Pe de o parte „drojdia societate! demagogilor, în capul „părora stă Ion Brătianu şi Roseti (?), iar „de alta inteligenţa ţărel, vechea nobilime »Ţl dispună prada. Nobilimea română ,fyuminskoe dvoreanslvo) nimicită de de-„magogl uniţi cu un rege de sînge german, „face supreme sforţări pentru a' sCapa „ţara de pei're. Scopul sftnt pentru care ,se luptă elita acestui mic popor ar fi „de^mult atins, .dacă principele de Sis-„marck n’ar sprijini, pe sub mână partR „dul demagog. Este netăgăduit că, dacă „aceslâ luptă sfîşieţore va dura lung, dacă ,ea vă deborda, nou], regat creat pe ma-„lurile Dunărei în curâpd va moşteni sor-„tea vechel Polonie. Vom fi martori cum „un nou Gostiusco sfărîmînd sabia pe „malurile Dunărei va striga : finis Roma-„niae ! precum vechiul Gostiusco pe ma „lurile Vistulel a strigat: finis Poloniael „Dar dacă acesta e sorta României apoi „se fim atenţi, se veghiem ca la viitorea „împărţire a acestui regat partea dreptă „se fie făcută şi nod, cari atâta am lucrat „şi sacrificat pentru acest popor creştin*. Acâsta fiind situaţiunea, să ne în-torcem acum către peripeţiile crizei ministeriale prin care trecem. Sunt două soluţii posibile pentru a eşi diu criza, care ne a coprins,. Una constă îu reîntdreerea pură şi-simplă la puterea guvernului majorităţei par-' lamentare; alta la chemare la putere a oposiţiuneî. Eî bine, tn cas dacă ar veni la putere un minister compus din membrii oposiţiuneî, acesta n’ar putea fiinţa nici măcar o di. Pentru ce? ■Pentru că va fi răsturnat de majoritate. Aşa fiind, va trebui să di-solve corpurile legiuităre* Ddr disolvarea nu credem să facă afacerea celor cari rîvnesc la putere. Atât d. Lascar Catargi, cât şi d-nil D. Brătianu, Fleva şi G. Vernescu ştiu b-ine că .alegerile nu vor fi favorabile lor.. Ţara, tn-imensa sa majoritate,, remâne credincidsă principie-lor partidei liberale-naţionale; ea nu va respunde la apelul dmenilor de pismă, ură şi resbunare. In cas dacă alegerile vor fi libere, noul parlament se va compune tn majoritatea sa de partisanil regimului liberal, în cas de ingerinţe vom fi martori unor n,eporocirI ireparabile. Iată dăr dilema din care este imposibil a ieşit -i;'n !l■ 1 Să cugete ddr matur şi să cum-păndscă bine fie-care om cu mintea senătdsă, cu inima de patriot.. La orizont se grămădesc norii;, în năuntrul ţereî nişte nemernici ne. ,a-meninţH cu ‘starea bizantinilor dj.n cele dfn uVmâ 'timpuri». - Să veghiăm şi să fim gata a apăra patria ameninţată de cel din năuntru şi de cei din afară ; iar pentru a-cdsta mal presus de tdte trebue ca să tacă ura, pisma şi să se potoldscă pasiunea injositdre a resbunăreL [ jo o!i'"T' ■ * * ** vnov TELEGRAME (Serviciul particular ul Telegrafului) I | j i ' ( . . * , • “ . . *; ţ«; 1 fj'ţ' Berlin, 8 Martie (5 ore 35 sdra). După informaţiunile luate la arniadl starea ItfapCratului este ceva mal liniştită, dar nu se semrialezâ nfăi o creştere sim-ţitore a forţelor. Predicatorul CurţQl a visitat pe împăraţi 1 la amiadL Dt de Bismarck ă! conferit lâ palatul imperial cu prinţul Wilhehn'. L,a două ore Impărâtesa şi mavăa ducesă de Baden.au visitat pe împăratul, care apoi a convorbit cu d. de Bismarck. ■.yr.ti Varşovia, 11< Mârtiă, Şefii staţiunilor caii ferate Rowno-Wilna aii primit avisul , că Td primirea de. transportui'î, mai mari st- fie cu prevedere, fiitţd că dela 1 Martie mijlocite' existente de comunicaţiune sunt fârte oqu- pcete cu transporturi militare. \ sîV /n'v ii »;o . i-T n w uu» M ilîuifl »■ #*t ili/-5«i -ni-Kj.uo-jinimi oh Biieftov IrmiiR tn îotiaei iimn ic i*.> hoUiII ->1» îi ■ >'» * OPiNIUNfA, PUBLICA STRĂINĂ iu A o'tJnî —— -■-iiiy-. ■ >; r/-> ;> ndstre, unii o-i J cu Unele din diarele ndstre* mal deosebire foile reacţionare, aii luat obiceiul d’a reproduc^ tot ce găsesc mal reii-voitor pentru România- In fiarele străine. Ţdte aŞSle reproduceri avură de scop se Iovdscătn fostul guvern şi să-l înjosdscă In faţa ţereî ţ la fie-care inepţie reprodusă, «fiarele reacţionare strigau, cu emfasă : „iată ce spune streinătatea despre „infamul guvern al d-lul Brătianu*. Şi naivii credeau că e mare lucru dacă dice uii di ar străin cutare sau cutare lucru despre ţara aedsta, fără se-şl închipuiască măcar că acele (jliare străine nu ştiu cel puţin dacă Bucurescil sunt pe malurile Dâmbo-viţei sau ale Gangelui, necum şă cu-ndscă starea lucrurilor de la noi. Pentru aceşti naivi* ca şi pentru confraţii noştri de la foile reacţionare, vom reproduce aci următdrea notiţă, publicată în numărul sosit a-laltăierî al diaruluî din Roma VI-talie : 0 manifestaţie în România. — 0 deputăţie de alegători ai lui Alexandru Guza, toţi ţăranii desrobiţl de tatăl săă, predecesorul actualului rege în 1862, au venit la BucurescI pentru a felicita şi aclama pe noul lor deputat. Acăsta manifestaţie de foşti robi, as-tăfll proprietari de pământ, arabil, în fa-vorea fiului liberatorului lor, a făcut, după cât se pare, o adâncă impresiune. Gu totâ asprimea timpului şi mărimea distanţei, el aii făcut drumul Olteniei până ia Bucuresci în sânii. El purtau costumul naţional, a'cela^ pe care îl purtaâ Romanii, străbunii lor cuceritorii Dacilor subt împăratul Trajan a-cum 2,000 de ani. Printre el şe aflau şi'vânători'din Car-ipaţţ, cari iocusse pe cosţele acestor muriţi, în districtul Mehedinţi, asemenea alegători al tânârulul Guza, care a fost ales■ în mai multe alegeri. El sunt urmaşii acelora cari timp de 300 de ani an ţinut piept primei lovituri a invasiunilor Tur-cescl pe Dunăre mai cu seamă, la porţile de fier. Cum vâ:'place ? -j oui Or.nmoi j,no:l Au^iit-a cine-va de vr’o manifestaţie; ca aedsta ? . 'oi>vb osis Dar tdte amănuntele: ţăranii- tn costum roman, cari vin de ia Mehedinţi cu săniile la Bucuresci, etd. eto. ? Firesce că iiicî .s’a. pomenit id-’ase-mpnea lucru, jnioin . nur j Iată în ce chip se formdzâ ‘opinia publicăi străină». b-j •. ’Dur-ifln r; rui -I POIITICIANIÎ N0UÎ 1 .jtcî i o' o ufcmq- inuAD Altâ-datâ, pentru a se face cunoscut ţărel, trebuia ca omul care avea acăstă ambiţiune să muncească mult, să cugetă mult şi 'să lupte mult pentru reaîisarea ideilor sale politice; morale şi sociale t trebuia neapărat ca şmul, care rîvnia lâ un nume cunoscut să învingă pas cu pas tdte dificultăţile ce ’I stau pe cale. Numai şi' nufiial după o viaţă' jertfită1 muncel şi abnegaţiunilor1 de15tot felul o-mul ajungea la scopul ţintit de inteligenta sa ambiţiune. Aşa a fost; a<)I numai e aşa. S aâ schimbat timpurile şi cu timpurile neam schimbat şi noi. ! ■Pentru a aprecia ce mare deosebire er sista între ceea-ce a fost şi ceea-cc este, să luăm un esămplu. A fost altâ-datâ în ţâră 1ă noi'uif rmrte (jiarist—G. A. Rosetti. Viaţa acestui ota, un adevărat martirolog, e pliqă de cele mal mari poveţl. Neuitatul Rosetti a început cariera sa printr’o educaţie ce ’şl făcu singur-—adicâ prin a se învăţa a cu- *-------------------• -------------—---------- Adoiinistratiunea, Strada^lănarlţ No.120 "ii L < -_VHJ pon. l>:> 0-'n!|li(I v > o* , i;'b cfcjiOiH bncrnhuy't hiliuv; f.ojib, J-isiit) | -ku> iimi>ţo-iq InJ^»:wi uviiink 1 o gini« i .‘ ; - : • fi- olnj-on. ii jjy, n5in, S 0, nlpa, owaoiojuî o tO'ibţ lojnobnfjnobni, .i’nidj i •[ » toui'îjeoila «*nivforat. găta şi a lbcra în confdttbîtatâ cu ideile sale. Apoi înarmat cu ideile filosofiei moderne, călăuzit fie principiile revoluţiu-nilor de la apus, C. A. Rosetti a mefş fără sfială şi cu resemnaţiune pe calda acoperită de ^pinl şi care t.’ecând “pi iÂ. temniţe duce la esil şi la fote suferinţele unul esilat. Intorcendu-se în ţara o-mul a luptat cu condeiul în njână1 Viaţa întrăgâ pentru libertăţile năstre. Afli nu se mal face carieră politibă tuşa precum a foeut’o G: A. Rosetti. Tinerih de afli sunt şi el nerăbdători; de a se facă1 cunoscuţi ţărel, dar pentru acesta nu voiri să urmeze calea cea lungă.şi spinosâ. Un fel de friguri de a parveni a cuprins p’a-oeştl tineri şi unor tendinţe bolnâviciose datorim apariţiunca unei secte ad ev erate de parveniţi, care se sbueiumă pe arena politică. Acesta sectă a creat deja la n6l o--şcoală, şi are numeroişi partisanl de admiraţiune reciprocă. Crearea unei a- i semenea şcole ar -fi o glumă, dacă nu ne ar jigni privirea şi aufiul prin conduita-' 1 lor prea de tot naturalistă. Ce voiţi, obiceiul acestor domni nu se împacă de loc cu obiceiurile nostre sociale. Ce aţi (jice, dacă ieşind pe stradă unul din scribii de la Lupta sau Epoca spre a atrage supra’şi atenţiunea publri cuiul ar fi dat jos pantalonii, pentru *a arăta ceea-ce pudorea ne obligă a ţine acoperit ? El bine, tocmai aşa fac membrii noue! şcole, tocmai la asemenea mtj-loce recurg, când debuteză ca oameni politici, ,ca literaţi, ca diarişti, ca. amici,.ca omeni de societate.. Citiţi Lupta, .Ghiţă Berbecu sati Epoca şi vă Veţi convinge câ avem. idreptate. Oara un scrib de la- -aceste fol se je-năzâ ? N’aţl observat, pote, că aceşti d-m de mult deja aă dat jos pantalonii şi umblă pe strade atentând la pudorea publică. Ge le-pasă! Scopul a- fost să se ifacăm cunoscuţi; să vorbescă lumea de el-r-şi.. anisbutit N* Filipescu s’a ales deputat. C, G. Bacalbaşa lşi-ajpus candidatura-Ian Brăila,-unde, dacă nu ,’l trăda fratele săn,.d pote s’ar fi ales şi d-sa. i6I Dacă. aceşti omeni ar fi urmat calear ţul C. A. Rosetti, GolescI, Negri, etc., dacă şr li muncit :şi luptat onorabil pote câ nimeni n’ar fi a iuţit măcar vorbindu-se de el, -iar acum de la „Tisza până lb. i Nistru* numai de conduita lor. seandiv- • 16sâ se vorbesce. - Şi ce afi făcut şl pentru a se facecu"-i noscutl ?—An înjurat până an răguşit, an scris cu un jargon de lupanar» an vorbit ca la cârciumă —iată fee aii făcut. Să bage însă bine de seamă nuoil po-liticianii şi diarişti căci popularitatea lor şu se datoresce de cât surprinderel; am fost cu toţii surprinşi de a vedea nisce dmenl mergând pe stradă fără pantaloni. Momentul de surprindere nu durăză însă mult. şi atunci... un şuerat colosal, un Kuido formidabil îl vor face să se ascundă gu cap cu tot în fundul pantalonilor. Noi credem că acest moment .e forte aprope. Zidurile Ierihonulul an cădut la sunetul trîmbiţelar de resbel, popularitatea acestor omeni va peri lâ ati’îgătiiî •; Jos neruşinaţii!. A. r . ioforimaţiun nii . • • IiiJîj-ijDB Diu Bulgaria ‘ DiH'‘S6fiâf,Şe ‘felegrafiază cli data' îl’e ’d . Martie către Neiie freie Pressc : Partidill lui Kâravfelow ărede"feâ-'şi partidul lui Radoslavow că acuma este momentul de a ’şl reîncepe activitatea, uiniftl AdI a apărut primul • numer al qiiar ul pil. j TrnovsTta Constituţia, organul partidului Karavelow. Noul-tcţiar supune lă o^witîfe&a&pfa-gd-vernele lui Stambulow şi Radolsavow .ş-i‘otu asjgurâ că va svervi ;ţu mod sirţqcu. ş» o-nest interesele patriei, îjii jnterioţul .limitelor stricte ale lege!' cele! no, u asupra 'presei. •' "•"■ «' - niftWiT'umaq Acesta o face pomenita foie în 'Dhddi'rV Ji următor; Ţrnpeska • Constituţia recomandă cu stăruinţă pqpo;-.u|jui b u 1 gai;;dp, !,â i pfw-i 7 pe Rusia care a creat Bulgaria cu sângele ei şi cu mari jertfe, de a o privi ca V www.dacoromanica.ro TELEGRAFUL — 27 FEBRUARIE 1888 un sanctuar şi ca un ideal, de a nu o schimba pentru mărinimia şi abnegaţiu-nea el faţă cu Austria cea nesăţiâsă care a înghiţit câte-va districte bulgare. Se nu se uite sdrta Bosniei şi destinul ce aşteptă pe Macedonia. Idealul Rusiei este Macedonia pentru Bulgaria, pe câtă vreme însă Austro-Ungaria cugetă a face din Macedonia calea spre mare. O înţelegere posibilă Noua Presă din Viena explicând situaţia, în urma articolului ziarului Nord, fiice: ,Rusia a rupt tăcerea in privinţa inten-,ţiumlor sale, ea a făcut cunoscut puterilor respunsurile sale asupra următâ-,relor trei întrebări : ,Ce guvern va urma aceluia a prin-, tu lui jjFerdinand ? ,De ce mijlâce de acţiune va dispune ,el pentru a se susţine ? şi ce va face el „dacă prinţul Ferdinand refusâ d’a se retrage ? Asupra acestui program cabinetele discută în acest moment. , Greutatea cea mare e d’a se şti£care ,va fi influenţa Rusiei asupra guvernământului şi administraţiunel interne a .Bulgariei. .Dacă Rusia nu cere sâ aibă o influ-, enţâ în Bulgaria, care să fle contrară .independenţei ţârei, o înţelegere pentru .resolvirea chestiunel e posibila. Presa constată că zece ani aâ trecut de la semnarea tratatului de la San-Ste-fano şi că Rusia nu e mai înaintată în chestia orientului că atunci, prin urmare e probabil că vor mal trece zece ani şi politica el în Balcani nu va avea o influenţă mare. Prinţul Imperial al Germaniei. — Un interviw Doctorul Evans care împreună cu doctorii Mackenzie şi Howel a construit noua canulă, care a dat resultate aşa de bune, sâ ’şl pâtâ ascunde bucuria ce o simte vedând succesul dobândit cu acea canulă. .Cunosc pe prinţ de mult, a zis el, pentru că ea ’l-am îngrijit de multe ori în tinere la sa. Prin urmare ea pot aprecia starea lui actuală. ,EU am încă multă speranţă ! ,Nu zic că prinţul Imperial e salvat, însă îmbunătăţirea ce s’a produs de curând în starea sânâtâţel Iul ne surprinde. .Nimic nu e cu neputinţă cu un temperament ca al s£U. Uitându-me la el ziceam că el e mal puternic insă de cât fiul sân. .Remâne însă chestiunea cancerului. .Până acuma nu e probat că cancerul există. Doctorul Meckenzie se îndoieşte despre acâsta şi ea care am examinat gâtlejul prinţului sunt de aceiaşi părere. la în Orient, ■»— Grave eventualităţi • Dail. Telegraph scrie că nu e surprinzător ca lumea financiară să fie neliniştită,. când Ţarul sprijinit de Germania şi Franţa reuşeşte să facă pe P6rta sâ re-cunâscă posiţiunea ilegală a prinţului de Coburg. In cazul când anarchia va isbucni în Bulgaria, Europa va tolera, dacă nu va sancţiona o ocupaţiune rusă a Bulgariei. Afară d'asta e sigur că dacă un resboiu va isbucni el se va întinde dincolo de principat, care nu va fi de cât pretextul începutului luptei. Rivalitatea ce domneşte de mult timp între Rusia .şi Austro-Ungaria pentru su-primaţia în Orient e adevăratul pricol al situaţiunel. Nu urmâzâ însă din acâsta că Rusia va fi direct atacată, dar ea va fi silită să intre în campânie daca va resista Rusiei îu Bulgaria. Argumentul Rusiei va fi acesta : Germania şi Franţa recunosc că avem dreptul la protectorat asupra Bulgariei, după cum Anglia are dreptul în Egipt şi Franţa în Tunis şi Madagascar. Avem prin urmare dreptul să stabilim acest protectorat prin tote mijlocele posibile dacă se vor produce 6re-care turburărl. In resumat criza nu pâte .fi imediată, ea însă remâne de sigur deschisă, pentru ca rivalitatea celor două imperii, rus şi austro-ungar a găsit în Bulgaria un pretext. Ori cum ar fi, (Jiee Daily Telegraphs noi credem că pacea va fi menţinută încă. Rusia îşi dă seama de pericolele ce ar resulta daca ar ataca interesele Austriei. Se pote adâoga, că în cazul unul resboiU t6te populaţiunile balcanice de religiune catolică se vor da probabil în partea Austriei. Pentru acesta credem că Ţarul se va gândi bine înainte d’a da> semnalul unul resboifl, care va*seca finanţele imperiului şi va stâree puterile ţârei. '*wU*jov a» )>( mm Reiaţi unile dintre Englitera şi Austro-Ungaria judecate ca exejente de «Rarul cetăţel Piarul Times vorbind de numirea prinţului de Wales ca şef al unul regiment de husari austro-ungar, fiice că acest fapt constîtue consacrarea relaţiunilor cordiale ce există actualmente între Austro-Ungaria şi Englitera. Legăţurile ce unesc amândouâ aceste ţâri, fiice numit^ mare fâie engleză, sunt acelea ce le ? pileşte comunitatea de interese. Austif^bngaria ştie că singu-ranţa sa este legată de menţinerea independenţei statelor balcanice, pe când Englitera este, tare interesată de a pro-tege comerciul din Levant contra stabi-lirel unul sistem protecţionist aspru şi vătămător. - »»■■<€<■— CURIERUL ORIENTULUI (Situaţinnea, — scirl, — corosp. particulare.) Interesanta corespondenţă din Macedonia pe care împârţind-o în două am publicat-o în numerile de ieri şi azi ne a silit a reţine |în cartânele nâstre mat multe scrisori primite din Serbis Bulgaria şi Rusia. Aceste scrisori vor fi resufnate în numărul nostru de mâine. * n <' / ,. j * * Scrisori din Macedonia (Corespond. particulară a Telegrafului) Lele (aoleo) mi dâre s’mitallie Stâ-Ma-ria (jurământ mare şi grea). Apoi si românaşil noştri încep a’l trage câte o vorbire grecâscâ aşa de fru-m6sâ, corectă şi nostimă, în cât, dacă repausaţil Omer, Socrate, Platone, Aris-totete, Sofocle, Eschil, Demosthene, Pin-dar, Teociit, Tucidide, etc. etc., s’ar fi desceptat din somnul lor cel etern şi ar fi audit expresiunile lor, ar crede, că sunt în secolul de aur, în timpul înfloritor şi grandios al grecismului, adică ’şl-ar freca ochii cu toţii spre a se deştepta din letargiă şi de sigur ar vedea dinaintea lor o complectă bal loniâ. Iacă fundamentele solide ale grecismului în Gruşova, iacă rădăcinile lui ! Dacă nu credd-nilde la .Neogolos1 bine-voiascâ, să cerceteze pe la Patriarchat şi pe la SilogurI rapârtele secrete ale mitropolitului Alexandru şi s’ar încredinţa de cele expuse, căci altmintrelea nu ’1 s’ar plăti câte o sută şi douâ deci de lire pe an. După ce conducătorul chestiunel şi ma-rel idei, cu al săi aă vădut, că românii intră în adevăratul lor element spre a se putea desvolta pe calea cea desemnată de natură într’un mod mal uşure, în mal scurt timp şi cu mal mult pro- ■ greş, după ce fiic, ’şl-a vărsat tot veninul şi tâtâ ura asupra limbel şi na-ţiunel române, apoi cu o amabilitate caracteristică personelor cu educaţiune moderna şi demnă de civilisaţiunea secolului al XlX-lea, se întorc către bieţii institutori de limba română şi mal vârtos către sub-semnatul ca fondator al scâlelor românesc! din Gruşova, şi âtâ cum se exprimă : .Toţi cunâscem, că persânele cari împlinesc acest serviciu se porta ca şarlatani înşelând şi momind pe cel mal inculţi dintre cetăţeni şi cu, modul acesta aU atras pe un mic număr de şcolari jn coşara lor*. întrebăm acum pe autorii protestului, dacă sunt convinşi în senina şi nepătata lor consciintâ, că subsemnatul şi cu colegii mei suntem şarlatani (pentru cari titlu de nobleţă şi educaţiune greceseă, acordat noă cu atâta generositate, vă mulţumim din suflet şi vă rămânem recunoscători pe viaţă), apoi cum se p6te, domnilor, ca mâncând pânea vâstră, sâ duceţi grije de noi ? O faceţi acâsta 6re însufleţiţi de caritatea creştinâscă, de a-mârea către aprâpele ? N’avem de cât a Deci n’ar fi râu, ca, precum mitropo litul nostru Alexandru ’şî-a strămutat reşedinţa mitropolitana de la Ohrida la Cruşova, să strămutăm şi noî centrul de acfiune şi sâ deschidem o scdlâ românâscă într’o casă splendida din Atena, ca sâ înşelăm şi să momim şi pe grecii de acolo a-’şl trâmite copiii lor la scâla română, precum am înşelat şi pe grecii din Gruşova şi ara strâns peste 200 de copil. Dacă nu de lume, autorilor protestului, Cel puţin ruşinaţl-vâ de voi înşi-vâ 1 Oare toţi părinţii a 215 copil sunt fără minte, fără ochi şi urechi, în cât de bună voiâ îşi perd pe cel mal preţios lucru din lume, pe iubiţii lor copiii, singura lor bucuria, speranţă şi râdâm al bâtrâneţelor lor? Pentru al cui hatîr ? Cine ar fi aşa de imprudent, ca de bună voiă şi pentru hatârul cutărel sad cutâ-rel persâne sâ ’şl pârdă pe copil lor, pentru care lucrâză înfruntând diferite pericule şi greutăţi, ce li se întâmplă în cariera vieţcl lor. Oare noj nu le facem examenele publice ? Poftescă o-dată şi autorii protestului şi mai cu sămâ Eminenţa sa mitropolitul, sâ le onoreze cu presenţele d-lor, cel puţin de o simplă curiositate, dacă nu de iubire către apr 6-pele, şi *1 asigurăm, că nu ’şl vor petde1 grecismul, ce ’l-aă aşa de adânc săpat în pepturl I Mi se pare, că este o prea mare degradare, că d-vâstră, cari aveţi scâlele Cruşova, 14 Februarie *) Facem cunoscut însă, că d-nil institutori de limba grâcă, din ordin superior, sau din zelul lor propriu şi escesiv pentru realisarea mult preţiosului vis de aur şi a mare! idei, s’aU transformat în nisce inquisitorl chinuind pe bieţii românaşl prin bătăi crude şi torturi, ba încă ’I ţin închişi fără pâne, t6tâ fiiua, pe aceia cari ar cuteza să vorbâscă românesce în şcâlă, căci afară dintr’ânsa vorbesc numai în limba lor maternă. Misericordia şi compătimire cuprinde pe orl-eine ar asista la acest spectacol dureros, la a-câstă torturare inquisitorialâ şi totuşi bietul românaş bătut plângând ţipă dinaintea acelor inimi de tigri şi de călăi : Dascăle (învăţâtorule), nu sciU sâ sbu-răsc (vorbesc) ca. tine cu Dumnezeu! *) A ‘.0 vedea partea I«a a acestei scrisori In numărul de eri al 'barului nostru. j * •••irîjvol fsriinq fi vâ mulţumi pentru bunătatea, ce o aveţi către noi. Subsemnatul funcţionez aicea ca institutor neîntrerupt de 11 ani şi prin urmare societatea Cruşovel în intervalul acesta a avut destul timp, pare-mi-se, şi destule ocasiunl să mfi vadă, dacă sunt răă safi bun. Cuminte vâ consideraţi d-v6stră, cari cheltuind banii voştri, vâ interesaţi aşa de mult de nisce omeni şarlatani, fără nici o valâre şi congideraţiune în societate în mijlocul căruia vieţuesc; îpţr’un cuvânt, vâ interesaţi de nişte fiinţe, eţirs nu merită a fi amintite ? Spuneţl-mî, vâ rog, pentru numele Iul Dumnefiefl, aceşti şarlatani prin ce mod aâ putut într'un orâş.el grecesc; după declaraţia vâstră, sâ înşele, sâ momâscâ pe copiii grecilor, al unor persâne, cari aQ săpat forte adânc în pepturile lor senr timentele grecescl, ca să’şl trimită pe copiii lor la scol ele române şi în coşară, Deci, domnilor, ne recunâscşţi nouă şarlatanilor atâta îndemânare, în căt în-tr’un orăşel grecesc am reuşit a atrage la coşara românâscă pest,e 200 copil, vă mulţumim din fundul inimel, că aţi a-vut aceeaş sagacitate de d recunâsce u-nop şarlatani atâta desteritate şi atari calităţi, pe care noi înşi-nayiu sciam că' posedăm. f în nisce palaturi magnifice, s âvâ arătaţi în faţa lumel aşa de slabi în fire şi să vâ temeţi de nisce biete fiinţe de prin coşare, pe care ’l cuuâsceţl, că n’ad nici o valâre morală şi intelectulâ în societate, Ah ! nu cum-va presimţiţi în cugetele vâstre neîntinat şi senine, ca timpul furtunos, vr’o schimbare In starea actuală a lucrurilor de şcâlă ? 0 da ! Spaima va intrat în âse vouâ savanţilor şi nobililor, cari aveţi ggâlfile în pala-turl măreţe şi imposante de o simplă coşară românâscă de persanele cele mal neînsemnate din Gruşova, de nisce persâne decăfiute, precum rjioeţi în protest, atât moralmente cât şi în bele l’alte privinţe. Ce ruşine incalificabilă pentru d-vâstră cari, imbâtaţl de ainbrosiâ şi de nectarul Parnasulul şi al Olimpiului, cu creeril suferinfil şi în stare de anormalitate, vâ credeţi giganţi şi vâ temeţi de nani, vâ credeţi elefanţi şi vâ temeţi de furnici ! De ce vâ temeţi însă de sigur nu veţi scăpa, EJdificiele pretinse ale vostre sunt măreţe, splendide şi imposante, dar când staţi în salânele acestor palate şi apun? câţi ochii asupra coşarei româneşti, care din întâmplare şi nefericire este în faţa palaturilor vostro bâtâţâpe la ochi, frică şi fiori vâ apucă de densa, Şi ştiţi pentru ce ? Pentru ca acea oo-şarâ se râdămă pe dreptate, pe realitate şi mal ales pe existenţa elementului şi poporului românesc, iar localurile de şcolă strălucite pretinse şi visate ca ale yâştre? sunt clădite pe nisip şi prin urmare ca afarl aâ fundamentele cele mal solide şi sigure, peijtFb că d-vQsţrâ plâd-geţl la mormânturl' străine, pentru că' bateţi toba la urechia surdului, pentru că umpleţi spre pedeapsă aceeaşi, putină ca şi Danaidele, pentru că cereţi 4â la aceia cari sunt orbi din. nascere, cari ni,ei odqtâ n’aă vâfiut radele sore-luî, sâ vâ arate varietatea colorilor ce înfpumuspţâză lucrurile naturel, cereţi şâ yâ spână forma şi depărtarea lor unele de altele, pfmtrq că ,prqş cbeodra lacti-r zete,* pentru c,ă {n Grqşova (ca şi în eele Vaite comune româneşti, de unde ş’aă tpămis protestări aşa de acceptate şi trîm-biţate .de Neologos, descendenţii Iul Omer, poporul grecesc este atât de numeros şi nedomerirea.,mea câa mare de a găsi un numâr convenabil în totă aritmetica pentru o aşa de mare po-pulaţiune, fac un călduros apel la tâte celebrităţile matematice ale Greciei şi la d-nil de la Neologos, rugându’i de a ’ml trămite numârul potrivit cu realitatea, căci momentan am găsit un numâr potrivit cu populaţiunea şi d mn de dânsa, acesta este 0loo# şi egal cu omul, pe care Diogene cu luminarea aprinsă ’l căuta, sâ ’l gâsâscă pe ta miedul dilel. Protestul consciincioşilor neacusâîucă pentru că noi în şcâla română predăm şi limba gr$că ca sâ înşelăm pe cel mal inculţi dintre Cetăţeni (de ce 6re nu amintesc şi iimbele : francesă, turcă şi în clasa gimnasială şi latină ?) Noi le râspundern sus şi tare că nu suntem esclusiviştl ca d-nia lor, ci ne mândrim că Românii aă un spirit des-cept, învaţă cu facilitate ori Ce limbă şi fârLe bine. Imagine fidelă sâ aibe pe d, lanachi Pantazi, pe care 1 venerâză ca pe un fiâ al lui Omer, apoi oâte limbi sunâsce cine-va, atâţia Oman! preţuesce. După ce eminenţa sa, ea sâ tjic astfel, a pus mâna pe costă şi degetul pc semnul cuielor, ca şi apostolul Toma pe ale lui Isus, bre crede acuma ce pâte lace strănepoţii Romei ? Inţeles’a părintele mitropolit cu compania, cum un fia de părinţi Români, un Cruşovean, aajuns ă fi admirat între celebrităţile Greciei şi cu preferinţă ales ca educqţQf şi ca profesor la fiii maiestăţii regelui George ? Precum nu se p6te nega existenţa lumel materiale, a sârelul, a Junei şi a stelelor după firmament, tot aşa este de adevărată şi incontestabilă Romănitatea d-lul lanachi Pantazi ; quia non vertiter sol sed terra (fiind ca nu se înveţleşţe ,soa-pelp, ci pâmânţul), Invâţâm limba grâcă ca să o seim iar nu ca sâ înşelăm precum faceţi pare-ni-se d-vâstrâ, şi la acesta procedăm pe ca-Ieţ| ceq mal naturală şi pedagogică, adică prin ajutorul limbel materne, făcând şi traduceri printr’ânsa, Românii sunt din natura lop toleranţi. Ga probă Yă dăm Licâul Românesc din Bitolia, unde ae învaţă opt limbi tote cu gramaticele lor. Nu seim acum cine înşâlă lumea ? Acum, o savanţilor şi consciincioşilor autori al protestului, fiiceţi că la şcola românâscă ’şl trâmit copiii lor omenii cel mâl inculţi. Oare sănâtâsa şi cofnplecta educaţiune ce o aveţi, sau civilisaţiunea secolului actual vă a dictat? nisce expresiunl aşa de nobile ca sâ faceţi şarlatan^ şi im. cultă lqmea care nu împărtăşeşte planm rile mărfii idei şi ale scopurilor vostre infernale ; căci voiţi a stinge de pe pământ naţiuni, pe cari omnipotentul Grea-top în divina Sa Provedinţă le-au dat pa pământ şi ou o misiune 6re care. fe^Voiă începe mal ântâiă cu venerabilul Papa Nicolae Cornetescu, pe care nu-1 pot pune mal inferior de cât cel mal mulţi preoţi al noştri şi In instrucţiune şi ca posiţiune socială (sciţi, cred, ce voesc ,a zice....) Agesţ preoţ îşi ţrâmiţe pe ţQţl copţii săi la soâla (coşara) romănâsoă. Câta ameninţări nu l-a făcut representantul Iul Ghrist pe pământ ca să-şi retragă copiii, de la scota română, însă tote afl Pemas vane şi fără de nici o eficacitate, spre marea mâhnire a Eminenţei Sale. Văzând Jînsă. că cu ameninţările nu q mal âcoţe la papât, Pâpinţelş Rfiligiqngl repurge la lingqşiri, una din calităţile esenţiale şi inseparabile alfi Grecilor, Sciţi, lui..j ifiT 11 îşiamWMMMiMUMWB FOIŢA piARULUI «TELEGRAFUL, (32) Mi J •li " 1 sq bc» 1 i iv v>f. 9b ua i li Juf/1 (a iOi ■«. UN AMOR MISTERIOS DB MEROUVEL Sfârşitul unnT vis Văzând că nu răspunde nimeni, Iyona zise cu o voce plângâtore : —In numele lui D-4e’I deschide ! — Cine e acolo ? strigă o voce din lăuntru. Ivona tresârri de bucurie auzind acea voce. —Ea sunt, repunse ea, tremurând de e-moţiune. Ea, Ivona! Ivona auzi un sgomot de paşi în cameră ; apoi uşa se deschise, pare câ stăpânul castelului ar fi aşteptat pe baVona de Bresson. Ducele de Vaudry era în acea cameră. Vâzând’o ducele se înfuriâ grozav. Ivona remase încremenită un moment în pragul uşel. — Tu eşti ! zise ducele; ce nebunie ! — Da, ea sunt; am venit' să ’ţl vorbesc. — Era ceva .grav ? if/j u i . — Da.! , — Intră în. casă, zise els Ducele se uită un moment afară. Era o furtună îngrozitore. Apa mlaştinilor resfrângea lumina albastră a fulgerelor, trăsnetele bubuiaO şi se perdeaa în depărtare. Câinii speriaţi lâtraa în gaşca lor. Ducele se uita la Ivona şi se înduioşa de starea în care se afla sermana fată care plângea. Ducele îşi pusg o, perniţă sub pieiâre şi punându-se în genuchl lângă ea fiise : — Linişteşte-te. Sunt lângă tine. Pentru ce al venit la mine pe acâstâ furtună. Nu puteai sâ ’ml dai de ştire ? D’acuma, sunt •:mjirr f ru*~ "ic, le.vl tqr; îi r i — Nur.. murmură ea, perdutâ-, — Ce spui ? — Sunt perdutâ. — Perdută ! — S’a aflat despre amorul nostru., despre greşala mea-. în curând nu voia mal putea ascunde acâsta, — Ce spui ? — Adevărul. — Insă... | V ' > «‘ho o iJrtr> i ? 1- <- -i • , i 1 i.-. u nim F>‘t'h> in .r • < — Ce, nu vezi nimica ?.. Trebue sâ ’ţl mat spui ?.. Ah ! dacă mâ iubeşti după cum am crezut eQ... cred câ nu vel fi aşa ?.. _ ce ? — Ah! ce ruşine !.. Credeam câ este glumă... Acuma însă e cu neputinţă a mal ascunde. — Sfârşeşte ! — Voi fi mamă !. Uui i a • •rhjjS' Ml SvtlkH Ivona şl acoperi faţa cu mânele el uscate şi reci şi începu ă plânge. Ducele stând lângă cămin se uita crunt la ea. Acâsta ştire ’l puse pe gânduri. Trebue să o recunoştem, iubirea pârin-tescâ nu se deşteptă în el. Era tare de suflet în asemenea împrejurări, aşa câ nu se înduioşa de acâstâ nenorocită, care plătea scump greşala ce o făcuse. El ’şl zicea că amorurile cu fetele de la ţară ’ţl produc câte odată neplăceri, cari trec însă... aşa câ ori cât de incântâtore ar fi fost Ivona nu’l venea la socoţeîă să ia pe seama lui acea gre-şală a el. Ge ’l drept, Ivona era încăntâtâre; asta nu o putea nega nici ducele. Chiar udă de plâie până la piele, perul lipit pe frunte şi pe gât, părea câ atunci ar fi fost scâsâ din apă, ea nu perduse încă din graţiile ce le avea. Ori cum ar fi fost, ea îl strica tâte i nu -d planurile lui, putea s# ’l facă mare încurcătură. Ducele era supărat pe Ivona, pentru că se compromisese pentru un capricia de câte-va zile saă câte-va luni cel mult. In adevâr Ivona ’l punea în mare încurcătură. De când barâna venise la Scaeiq el se mai gândea la frumâsa Ivona. Acuma baroDa avea mal multe merite pentru el ca nenorocita care se încrezu în cuvintele lui şi tradâ pe Corentin. Dacă barâna era vinovată d’acel adulter scârbos, dacă ea ’l înarmase braţul contra bărbatului, asta nu era nimica, pentru el acâsta arăta că barona ’l iubeşte Ge artă In ebochetărie avea barâna ! ce inteligenţă în plăcerile gl, ce superioritate în inteligenţă, ce tărie de caracter» ce farmec In sfârşit! Aventura cu Lvona era sâ se uite cât de curând şi chiar de nu s’ar fi uitat ce ’l. păsa liil. El n’avea sâ stea mult la Langon. — Vrea sâ ^icâ sâ ştie despre legătura dintre noi ? Se ştie că eşti îutr’o posiţiune dificilă. — Da. — Şi anume cine ştie despre acâsta ? — Toţi vecinii.. :— Anume cine ? — Nu ’ţl api spus cine ?... Gând mâ j r..i y.ci t rir întâlnesc cu cine-va se uită la mine cq grâzâ,.. pîde.. în sfârşit.înţl dă a înţelege ca ’ml am perdut onârea. — De sigur numai Iona nebună pâte qă facă acesta. . Cu ea nu ny’am întâlnit de mult, Azi diminâtâ eşind de la biserică, fetele de la Plelan fugeau de mine pare că e-ram ciumată... Am leşinat în cimitir şi am căzut pe un mormânt... Ahaş fi vrut ca acel mormânt să fie al meO ! — Vrea sâ zică eşti sigură de ceea ce spui ? — Da!.. De ce nU ’ml al spus mal înainte ? — Am voit sâ ’ţl spun... tu însă nu m al lăsat... ml al astupat gura... -= Cu sărutări, zise dnîele. —r1 Acuma ce fnâ fâc efli, D-zenle? — Aşa e... ce te faci ? Ducele se depârtă de lângă cămin şi. începu 'a se preumbla prin casă. — Da, ce e dfe făcut! repetă el cir furie. — Contele de Hugues se tntârce la Plelan. — Gând ? — Pâte mâine.. Cum siS mâ ascund ?. Ducelâ se apropia de Ivona şi o luă de mâini. El voia sâ câştige timp. Numai ast-fel putea scăpa din încurcătura In. i î care j se afla. m (Va urma) (o • _______________________________________■ www.dacoromanica.ro TEEGLRAFUL — 27 FEBRUARIE 1888 mite copiii la scâlele de limba grăcă şi aşa va ajunge la |ţinta dorită. Oare de ce atâta nedămnâ degradare pentru trei copil, de ce d-lor, cari aâ peste 800 (! ? ?) copii, să se înjosăscă aşa de mult ? Trece o zi, două, o săptămână şi în-naltul Prelat era forte neliniştit, până să ’şl vădă întreprinderea şi misiunea încoronate cu succes ; cercetăzâ pe la scolele de ambele sexe, dacă aâ fost trâmişl copiii părintelui Cornetescu, căci o seriosă nelinişte îl stăpânia, somnul nu putea, să-l calmeze, mâncarea nu-l digera, etc. Atunci îl chiamă la Mitropolie şi-l zice : Bine, Părinte 1 Cum se pote una ca a-căsta ? Sânţia ta preot, care îţi câştigi pânea prin limba grecă şi efor al scO-lelor de acăstâ limbă, nu e ruşine, sâ-ţl trântiţi copiii la scolele române. [Frumos exemplu dai lumel! Acăsta este o mare ofensă adusă scâlelor nOstre! Iacă însă, cum îl răspunde părintele Cornetescu : Da! Eminenţă, ce e drept, îmi câştig existenţa mea prin limba grăcâ, dară eâ sunt Român, din părinţi Români ; şi dacă în timpul meâ ar fi avut scole românesc!, apoi Vă asigur, că nu m’aţl fi auzit să oficiez ca acuma; copiii mei însă fiind Români şi esiştând scOle naţionale, nu pot urma de cât la scolele românesc!. Pasiunea capului religios şi neîmpăcata ură contra limbel şi a tot ce este românesc e aşa de mare, în cât văzend Me-tropolitul nostru, că pe un bilet era subsemnat Cornetescu (Val! Domne), îl chemă la Metropolie şi-l face observaţie, de ce se subsemnăzâ Cornetescu şi nu Corneti, precum este numele familiei lor ? Preotul îi răspunde : ; „Căci eâ de mal mulţi ani mă subsemnez Gornescu şi odată cunoscut aşa, nu-mi pot schimba numeie.* Oare atât de mare răâ face Eminenţiel Sale terminaţiunea eseu. Noi ştim fârte positiv, eâ Metropolitul nostru cunoşte limba cea din România, că anii tinereţe! şi-I-a petrecut acolo, unde curgea pentru denşil lapte şi miere, unde era pământul promisiunel pentru el, ca şi acela al lui Moisi; prin urmare pentru ce atâta pasiune nedemnă de un locoţiitor al Salvatorului lumel ? al a celuia, care văzend nenumăratele rele ce i le fâceâ Iudeii, zicea fiind pe sânta Cruce : , Părinte, ertă lor păcatele, căci nu sciâ ce fac,4 Dacă cum-va Eminenţa Sa are ceva reminiscenţe neplăcute, amintiri de zile triste, înnourate şi furtunâse din ţâra promisiunel, 6re nu este dator, după în-naltul post ce ocupă,, să fie blând şi uşor ertâtor, ca şi Acela, pe Care II repre-sinţă pe pământ? Dacă l-a făcut cine-va în România v're-un răii 6re-câud, apoi terminaţiunea eseu, cu totul innocentâ şi limba românâscâ sunt culpabile înl cât să se facă asupra lor atâta crude răs-bunărl ? Şi ce rău aşa de mare pâte face o mică biâtă terminaţiune eseu. Ah! Eminenţă, nu fiţi aşa de crud şi pasionat, căci exemplul dat de sus nu prea este recomandabil şi lăudabil ! Sciţi până la ce punct s’a coborît Ar-chiereul nostru ? Până a’l ruga, ca la sub-semnârl (pentru hatîrul Eminenţei Sale) să nu-şi scrie numele întreg şi aşa absenţa săâ dispariţiunea blestematului de eseu îl va aduce poftă de mâncare şi somn plăcut cu visuri de aur şi de mă-tasâ; cu asemenea regim va putea să ’şl restabilâscă sănătatea, după consultul serios al medicilor panelenismulul şi după dieta prescrisă mal sus. Un alt lucru şi mal curios; l’a poftit chiar de a subsemnat protestul din Cru-şova şi de astă dată Părintele Cornetescu s’a arătat mal docil şi mal generos sub-semnându’l, ca să probeze în faţa lumel, că Sânţia Sa, după câte am - Cioneşcfi Ster iu * >■ 411 Primim o scris6re âtn Odesa cn privire la contopirea companiei Gagarin cn „Dobrovolni Flot Vom da resumatul scrisoriel. Promoteu --• >:>> ----------- INFORMATIUNI Monitorul publică proiectul dă statute pentru fondarea unei biblioteci în oraşul Buzeă. v i» Comuna Buzeă va contribui cu 1000 lei pe fie-care an. * D- I. Câmpineanu e numit guvernator al Bâncel Naţionale. x Negocierile cu d. fMihail Cogalniceanu pentru constituirea cabinetului n’aO is-butit. D. Dimitrie Ghica a primit să |se încerce din nou de a compune cabinetul. X Azi raportorii instructori al afacere! fraţilor Maican au ascultat depunerile d-nilor colonel Murgescu şi maior, Isvo-ranu. Mâne vor depune raportul acestei triste afaceri. x Este aprâpe sigur că d. Polizu-Micşu-nescu va fi ales primar al capitalei. Ieri adunarea acţionarilor BâTicei Naţionale aâ ales de censor pe d-nul I. C. Brâtianu, iar d. Emil Costinescu a fost reales director. K .• D. Ion Ghica, ministrul ţărel la Londra, este aşteptat peste câte-va zile în capitală. D-sa vine în Bucureşti pentru a lua parte la lucrările Academiei (sesiunea de primăvară). X Toţi domnii ,miniştri aâ vizitat a(Jl la orele 11 pe M. S. Regele, aducându’I condoleanţele lor pentru mâr tea împăratului Wilhelm. X Agenţii reacţionarilor n’aâ isbutit ieri să compuie un auditor pentru oratorii partidei boierilor. Din acâstă causă întrunirea s’a amânat. D. Pake Protopopescu, care de altmintrelea cunâsce bine capitala, dând ordine agenţilor săi ’l a (Jis •' — Nu voim ca să neduceţl mimai pe cel plătiţi cu 5 Iei, na trebue şi ceva mal curăţel, că lâ întrunirea trecuta s’a observat prea de tot. din cinp se compune sala. X Colegiul l electoral pentru senatori din judeţul Ialomiţa este convocat a se întruni în (jiua de 17 Aprilie 1888, spre a împlini printr’o nouă alegere vacanţa declarată în Senat în urma încetârei din viaţă a senatorului Sc. Perieţeanfl. X Iată situaţia financiară pe 1887 a so-cietaţex de bine-facere Regina Elisabeta. Venituri 38202 lei 2 bani Cheltuell 20010 iei 2 bani Escedent 17900 ~ A 7-a tragere a obligaţiunilor comunale 5 la sută, emisiunea 1884 se va .face în (jiua de 1 (13) Martie 1888 In sala consiliului comunal. X * Comunele notate mal jos vor contribui cu urmâtârele sume pentru întreţinerea pompierilor pe exerciţiul 88—89 : Bucuresci lei I86.000, Iaşi 93.ooo, Galap 42.ooo, Craiova 43,000, Ploescl 88.000, Focşani 38.ooo, Brăila 38.ooo, Botoşani 32.00o, B&cătt 32.ooo, Roman 32.000, Bârlad 33.000, Piteşti 32 000, Severin 32.000, 32.ooo, Giurgiu 32.ooo. Total, lei 733.000. X A patra Exposiţie a cooperatorilor se va ţine la Brăila în 1890. .*5 r* Am anunţat că Duminică 21 curent a avut loc la Ploeştl împărţirea premielor industriaşilor şi comercianţilor cari aâ luat parte la exposiţia cooperatorilor din Craiova. S’a împărţit o diplomă de onâre, 14 medalii de aur, 13 medalii de argint şi 1 de bronz. Săra s’a dat un banchet de vre-o 40 tacâmuri.. S’ââ ridicat mal multe toasturi. '■ X 0 «lepeşft, sosită azi dimineţii, anunţă că Wilhelm I, Imperatul Germanici, a murit. Wilhelm I Frederic-Ludovic, împărat al Germaniei şi Rege al Prusiei, născut la 10 (22) Martie 1797, este fiul al doui-lea al lui Frederic Wilhelm III şi al Reginei Luisa. La 1848 revoluţia din Berlin l’a declarat în mod eronat ca absolutist ; la 1849 el a înăbuşit revoluţia din Palatinat şi Baden ; fu guvernor militar al provin- ciilor de la Rhin şi al Vestfaliel; la 1854 fu numit general de infanterie ; la 1857 fu însărcinat cu locotenenta pentru bol-novul sââ frate Frederic-Wilhelm IV ; la 1858 fu proclamat regent, iar la 1861 rege. Wilhelm I râorganisă armata prusiana după ce concediase ministeriul ostil a-cestel idei la 1862; chemă în capul guvernului pe contele Oton de Bismarck cu care câştigă marile victorii contra Danemarcei la 64, contra Austriei la 66 şi contra Franţei la 70-71. La 1867 el deveni şeful confederaţiu-nel germane de Nord; la 1871 el fu proclamat la Versailles împărat al Germaniei. întâmplări din Capitală Buzunartlă.—Ieri pe când d-na Zinca Popazu eşia din prăvălia d-lul Costache Ionescu din strada Carol I No. 70, i s'a furat din buzunar 40 lei de către un individ, care părea a fi vizitiâ. Pungaşul a dispărut. o Brăţară de aur.— O dâmnâ a perdut ieri pe când se urca pe scara cea mare la Palat, o brăţară de aur. Obiectul perdut a fost găsit de un sergent. Avis păgubaşei, căci brăţara e depusă la biuroul prefecturel de poliţie. O Dramele conjugale. — Mare scandal în strada Cometei. La miezul nopţel locuitorii din acea stradă aâ fost deşteptaţi din somnul dulce prin nişte strigăte stridente, ce se autjiaâ în stradă. Ce să fie ? Ieşind afară am vădut pe d. X. trântind o calcavură consortel sale, care fugi în stradă având pe ea o cămaşă şi a- tât tot. Consecinţele bâtâiel—divorţul, 0 Furt. — Ieri pe la orele 11 şi jumătate nâptea, d. S. Ralet,fjcare locuesce în strada Banului, Nr. 3 voind a se culca a vrut să ştie ce oră este. Apropiindu-se de o masă unde ’şl lăsă ceasornicul bietul om a fost surprins că căsul numai e acolo. Gâsornicul a fost furat. 0 început de Incendiu. —• Artul prin care se invalidâză alegerea colegiului III de Vlaşca, pe motive de corupţiune, intimidare şi pentru că un număr mare de a-legătort n’aâ fost primiţi a vota, cu tâte că aveaâ dreptul. D. I. Lahovarg recunâşte că în adevăr un număr de alegători n’aâ votat, acâstă însă din causă că primăria de reşedinţă n’a înscris în lista definitivă pe cel 63 alegători cari n’aâ luat parte la vot. Despre alegătorii, cari cu tâte că au fost înscrişi în listele suplimentare, şi n’aâ luat parte la vot, d. Lahovary nu aminteşte nimica. Presiuni, ingerinţe, intimidări şi bătăi n’aâ fost, susţine apărătorul d-lul Bâdu-lescu. N’aâ fost corupţi alegătorii, zice d-sa. Se zice în protest că se deschisese un adevărat comptuar în piaţă unde se îm-pârţiaâ bani alegătorilor. E o calomnie acâstă afirmare. In acel comptuar se im-părţiaâ buletine alegătorilor şi alt nimica. Sfârşind d-sa, cere validarea alegerel d-lul Bâdulescu. D. Vulturescu luând cuvîntul zice că secţiunea a invalidat cu maioritate, a-legerea colegiului III de Vlaşca pe motivele urmâtâre: pentru eâ 63 alegători n’aâ fost primiţi la vot, pentru corupţiune şi terorisare. D-sa luând în cercetare aceste puncte arată mal întăiâ că în adevăr 63 alegători n’aâ luat parte la vot; din însuşi procesul verbal a preşedintelui biuroulul reese că acel alegători aâ fost respinşi de la vot, cu tâte că aveaâ dreptul, pentru că el eraâ înscrişi pe listele definitive, după cum se vede din adresa primărie! de reşedinţă prin care înaintâză biuroulul electoral lista definitiva pe 87. Nu putea preşedintele prin urmare sâ respingă p’acel alegători de la voImA zis. d. Lahovary câ chiar dacă candidatul opus ar fi avut Căle 63 votui-Pnu avea,1 majoritate. Acesta nu e un argument- Nu e numai acâsta, n’aâ luat parte la vot nu numai cel 63 alegători, dar ş\ alţii can terorisaţl de bandele ,de bătăuşi ce eraâ la intrarea localiţlul de alegere, n’aâ putut. vota. Cum că aâ fost intimidări, resultă a-semenea din procesul verbal al preşedintelui biuroulul, unde se <)ice că cete de âmenl beţi eraâ înţesaţi la intrarea săleî _de alegeri. ,In repelite rânduri, (Jice raportul preşedintelui biuroulul, am primit plângeri cum câ cete de indivizi beţi opreaâ pe alegători ,d’a străbate în sala de alegeri.* Al cui eraâ acel individl? al candidatului liberal saâ al candidatului opor siţiel ? Răspundem că eraâ al candidatului o-: posiţiei, pentru că dacă n’ar fi fost al lui, s’ar găsi cel puţin un protest, la dosarul alegere!. Pe aceste motive d. Vulturescu râgâ Camera sâ invalideze alegerea colegiului III de Vlaşca. Se cere închiderea discuţiunel. D. N. Fleva vorbeşte contra închiderel. Se pune la vot luarea în consideraţie a conclusiunilor raportului. D. VUner observă d-lui preşedinte că deputatul Filipescu a votat, cu tote că n’are dreptul d’a vota, alegerea sa fiind protestată. Mal votâzâ şi d-1 Djuvara care asemenea n’are dreptul d’a vota. Resultatul votului e următorul : Vo * tanţl 141 ; pentru invalidare 93, contra 48. Preşedintele declară câ votul e nul de âre-ce doi domni deputaţi cari n’au dreptul sâ voteze aâ votat, şi amână votu pentru mâine Se suspendă şedinţa pentru cinci minute. La redeschidere d. Disescu citeşte raportul comisiunel de cinci, numită eri de Cameră pentru a hotărâ asupra celor două eestinnî : dacă biletele îndoite Iu două constitue o chee şi prin urmare trebnese anulate, şi al doilea dacă la formarea maiorităţei trebue sâ se numere şi aceste buletine, adică sâ se considere cu vorbiri exprese. Majoritatea comisiunel a hotărât ca la formarea majorităţel, să nu se numere şi buletinele anulate, adică majoritatea absolută să se formeze scâ(jlendu-se a-ceste bulteine. Se pune la vot concluziele raportului prin care se cere validarea alegerei d-lul D. Brâtianu, şi se primeşte cu 83 voturi contra 42. Preşedintele proclamă de deputat pe d. D. Brâtianu, alesul colegiului I-iu de Prahova. Se proclamă deputat d. Grigorescu, a-lesul colegiului I-iu de Prahova, primin-du-se conclusie'e raportului comisiunel de cinci cu 69 voturi contra 43. D. Disescu citeşte raportul comisiunel asupra alegerel colegiului I-iâ de Gorj, făcută în persâna d-lul Stâtescu Euge-niu. ^ Raportul conchide la validare. Resultatul votului : Votanţi 114, majoritate absolută 76, bile albe pentru 80, contra 34. D. Preşedinte proclâmâ deputat pe d: E. Stâtescu. D. Disescu citeşte raportul asupra ale-geiel d-lul P. Ghiţu la colegiul al II-leâ de Dolj. “Raportul conchide la validare. Resultuatul votului : votanţi 111, majoritate absolută 74, bile albe pentru 76, contra 35. Preşedintele proclamă deputat pe d. P. Chiţu. Şedinţa se ridică la ora 5. S p e c t a c~oTe Sala Teatrului Jignita. Noua trupă de Operete din Iaşi (Artişti Asociaţi). — Astăzi Sâmbătă la 27 Februarie, repre-sentaţiune extra-ordinarâ în beneficiul renumitei prima-donă d-şâra Aua Wei-sengrin, se va representa pentru prima ârâ renumita piesă : Gameuul din Paris operetă în 4 acte şi 8 tablouri de d. La-tenier. Piesa va dura până ia orele 11 sâra, iar de la 11 în sus se va incepe un mare bal deschis care va dura până la orele 5 diminăţa. FUGIT Costică Theodorescu angajat cu contract ca elev la tipografia Al. Georgescu din ^Oraşul Buzău la 1 corent a fugit la o tipografie din Galaţi. D-ni Tipografi de acolo sunt rugaţi a nu primi în serviciâ pe acest fugar care a luat răul obiceiâ de a cutreera tota tipografiele. 3 .«Of! 1 www.dacoromanica.ro CASA DE SCHIMB TOMA ŢACI O In Noul Palat Dacia-Bomania- No. 4. —ţjStrada Lipscani. — No. 4. BUCURESCÎ Cursul pe (jiua de 26 Februarie 1838 5°/o Rentă Amortisabile. 5% Rentă Rom. Perpetuă. 6®/© Obligaţii de Stat. . 6*/0 , C.F.R. Regal 5°/o , Municip. vechi lO fi’. » Casa Pene. 3001. 5% SrisurI funciare Rural. 7°/o » » » 6% , , Urban. 6°/o , » » • • 7°/o > » » ■ • 6% , , de Iaşi Impr. cu prime Bucur. 201. b. Los. Crucea Roşie Italiane. Acţ. Bancel Naţ. Rom. 500 1. Soc. Rom. Constr. 500 1. . Soc. Dacia-Rom. 200 1. . . Soc. Cr. Roşie Austriacă. . 31»/» Cos. Imp. Serbesc . . DIVERSE Aur contra Argint. . . . , , Bilete de bancă Florin Wal. Austr. . . Mărci Germane. . . . Bancnote francese. . . Ruble de hărtie. . . . ji rj; > n ‘in-a BAZAR DE —1 . ’.t { Sufo semnatul, am ondre a anunţa pe Onor- clientela mea atât din capitală cât şi din provincie, că cu oca-siunea tarifului autonom, am deschis aci în ţâră n i ut ■/li i PENTRU fi .V11BA.TJL Şi BAETI - In care confecţionez 'haine, după Ulthuc în^flaŢe, din stofele cele mal hune ale Europei. Asemenea mal putem efectua şS orîcî fl contra mandat postai espediez m »^-ce localitate. dfâş CALEA VICTORIEI 77, BUCURESCÎ, (CISM^UA ROŞIE) irU/iO'I rrexi.il Tipografia diarulu! *TELEGR APHUL, Strada Blănarî, No. 20, ' ' " ' ' * * . 1 ’ 1 , • www.dacoromanica.ro ANUL XIX No. 4695 IN BUCURESCI SI DISTRICTE 10 BANI NUMĂRUL DUMINICĂ, 28 FEBRUARIE 1888 ABONAMENTE îi iiilrfj r! Pentru Capitalii: Pentru un an . . . Lei 24 „ şise luni . . . „ 12 „ trei luni „ 7 Pentru Districte: Pentru un an .... Lei 30 „ ?6ho luni .... „ 15 „ trei luni .... „ 8 Pentru Stroinîitate: Pentru un an . In aur let 40 * n 1 !>b 1>0' iiitlilHOb O, ItiiţClii 1 1 -iT. idl&ăioo* lulvbv ! lirjillnmo» u * «ţol* CD -iq«0 ni «Jibbilsi ou « uanoiio! înlfr.nu r .i/»‘s:j9k bnifl Noian JîIjuJ | o?; Wul-o if»T j oliinigiiC) 61[Ushc<-itts lîoi'i-'K ojnolHi. J iş ^fbnrr .. !■/, . snbfrsl -fits o‘g >vi '<*■ Ihiaft/C ;'j[ nrh-toq» wiJiifK; oihoS >j» IJSIHOCf > ftjtjioxonoa «! ‘Jnnqt'" sxirum EDIŢIA ANTEU «T .liifrnlrri Cb • !•; iii A) xâliii 0 ioifion ln.n fyfr f *, flsinnmoo (ulujedaoi im^ejniK Viol /:,\ju:jiiitoo hiba obnwllU .*,»* jh«s,\A . •' ■ * - ţ( ii 1_________*>•________ ANUNCIUBI SI RECLAME ; «j QŢJ Anuncinrl pe pag. IV linia 25 bani. Recljime , , III „ , t letl B B II 11 s ' ■ 3 let j B n n î B * 1 • 5 ^ Pentru Inserţii şi reclame, Redacţia nn e responeaiiila. Epistole nefrancate se refua.t articole nepnblicate se ard. In SlreinStnto a .se adresa : ni •fronda Jlaras, Laffitte & C-nio, plaeş, de la Bonrue, Paris. Englitera,Engine Micoud,81 PleetStreet,"1 E. C., Londou. Iy, j , Austria, Haasonstein et Vogler, Vy ion Rndoli Mosee Zeilerstaett»,' 2, ’Wieti. J't Ungaria, D. Morit» Wiest, în ^>da-^psjt) Serritonulatz. j uf i«Jn. ----■— r •; Abonamentele se plătesc înainte Redaeţiunea, Strada BUtnarî, No. 20. -V \!) V DIRECTOR POLITIC 1. C. EUNDESCU U—I-----------------■ ■ -------, ... i-L.jj AilministniţitUliett <] ia Puiul care frământă Europa întrdgă. Solu- raftiif) iş imune A Cli_________Li___iii. Admjnistraţiunea, Strada [BlăuarI, Nb* 20i „TELEGRAFUL* aduce la cu-noscinţa abouaţilor cil, cu începere de marţi 1 Martie, va întrerupe trămiterqa (jiarului tutulor acelor cari nu şi-au achitat abonamentul. Nici o escepţie nu se va face de la aedstit rea ul d. ,9™ o ▼ Preţul abonamentul,ţiî trebu-esco plătit tot-d’a-una înainte. administraţia I.t STU Mijit/ ‘ ,£ni»5 BUCURESCI, 27EEBRUARIE 1 b li |pn • Mdrtea tmperatuluî Germanieieste. un fapt, care de sigur va avea consecinţe mari asupra evenimentelor ce se vor desfăşura în curând. în tdte ţevile, atât dmenii cât şi- partidele politice sunt cuprinşi de cugetarea preponderentă priyftdre la si-tuaţiunea generală atât a patriei lor c^t şi a Europei întregi. Se ştie să de trei ani deja lumea diplomatică e fdrte frământată, temerile unui î'esbel, iiiteruaţional cuprind pe toţi dmenii de stat, mişcarea generală în Europa întrâgă este concentrată, în detrimentul progresului, asupra cestiunilor de ţnarmRre şi de pregătire pentru resbel. Acâstă ţernero avea însă'până acum o pârghie pe care ’şi rezima speranţele ţiniştitdre şi aoâstă pârjghiq e’-a nădejdea oă bătrânul împărat, al Germaniei nu va voi se finâscă > filele sale în mijlocul unor calamităţi teribile, în mijlocul unul resbel internaţional. Nădejdea aefetajavea pentru densa caracterul pacinic al acestui suveran şi convingerea acestuia, că pentru imperiul cre§t de el, de cea mai neapărată trebuinţă eşţejpacea. I ţiunea acestei ceştiuni se va impune In curend tuturor popbrelor. Fiind strâns legaţi de sdrta popdrelor europene, este evident, că nu putem 1 ămânQ. jpdifereţiţi, căci soluţiunea ccstiunei ne .atinge de aprdpe. Ora supremă a sunat. Evenimentele, cari pot să se deslânţuâscă mâine chiar trebue.se găsâscă România pregătită pentru ori-ce eventualitate, şi pregătirea năsti^ă depandă mai cu sâmă de starea spiritelor în năutrul ţărei.* '. Ceea că ne {'robue acum este, — un guvern solid, întemeiat pe încrederea naţiuneî şi pe ştima strămătăţei. Se tacă dar acăi cari, orbiţi de pasiune, de ură şipismS âti avut cipismul să sci'ie că: " ‘ v-.^icaneja Dacă acest om (Ion Br-ătianu) va ţiune 1„ «...--- ... ___.1 1 T.._ Berlin, 9 Martie Reichstag. — Prinţul de Bismarck a-nun.a, fârte emoţionat, mărtea împăratului. Reichstagul se amână. Noul Rege al Prusiei va lua nunwde de Frederic III, ■ io xBerlin, ft: Martie i Camera deputaţilor.—Minislrul de Stat, d-1 de Puttkamer, ariunţănd mârtea Im-^păratulul, adaogă că în acest moment suprem nu va căuta să zugrâvâsqâ sentimentele de durere ce ah cuprins inimile germanilor. Preşedintele r.idică şedinţa strigând : ,Dumnezeu şâ proţege Casa regală ş-,Patria*, tcy • <• Vima, 9 Martie. Scirfea desp/e mărtea împăratului Wil-helm I a produs aci o profunda emo- “remânea la putere, în mod fatal "'vom ajunge in starea bizantinilor 4 din cele diii urmă timpuri. ANoi ne vom combate între, noi, ne ! 4 vom şfîşia cu înverşunare-sub ochii 4 rvletorî că duşmanuluiT, înainte de a fi conservatori sâii iberali suntem român\ şi români tre-bue să remânem. n ¥a trece momentul de ispită, va dispare temerea 'cate cuprinde t6te fiâmurile şi atunci ne vom încerca a resolva cestiunile pr.iviţăre la politica din năuntru. Ad.i trebue se ne preocupe mai pre-şps de tăte Gestiunea cea mare,‘care frţimentă lumea întrăga., Am <^is cămeapărată trebuinţă a-em de un guvern solid, intemeiat pe încrederea naţiuneî şi pe stima străinătăţei. Din ce elemente să p6te forma un asemenea guVem ? m... u n oposjţie ? ( Nu. Părerea că da care umpţo inimile bătrenilor reacţioparî ca d. Rascar Catargi, dupâ părerea ndstră e cu to-ţul fădăitomoiu. Un partid conservator propriu dis eu o programă lim- Cu mărtea împăratului Wilhelm pede şi conform situaţiuneî actuale acâstă ultimă nădejde s’a stins. .Şun tem deci în faţa unei temeri mari de resbel,, care de aij! înainte devine aprăpe inevitabilă. Esprimţţnd cu ţriţncheţă acâstă o-jiiţie,' şă nu se creijă ejaveni inten-,ip de ta ăgitâ spectrpl rezbelului pentru nişte cuvinte de interes^ de partid. Departe de noi acâstă: idee ; din contră, partisani înfocaţi ai pă-cei, noi cei d’întâiu am fi dorit ca paharul amar să treacă d 110 'f: Atrăgând atenţiune^ naţiuneî asupra evenimentelor din afară n’avem altă intenţiune, de cât aceea de. a dice că astădi, după mdrtea. împăratului Wilhelrpv tdte speranţele' ce avurăm până acum sunt' vătămate Şi temerea da resbel se ridică amenjn-ţătdre asupra naţiunilor europene, doritdre de pace. Dacă n’avem speranţe apoi avem multă temere. Pe catafalcul de la palatul din Berlin, tn coşciugul seu de aur, zace aiji -acela care a fost în ultimele sale dile ultima pârghie a păceî. Să luăm dai act de aceăt inare ' eveniment. Toţi românii, fără ascepţiune do; partide, datori suntem a cugeta matur şi a chibzui cu mintea desbră-cată de ori-ce pasiuni cestiunea a ţărei, nu esistă. Mai sunt, ce e drept, tn viaţă câţi-va Lahavari, popa Tache,^ Kreţulesci, mai sunt câte un bătăuş pe. işl,. pe cojea, f ari .n’aii pierdut nădejdea de a vedea ţaia întorcând u-sa la-'timpurile nefaste do altădată — dar aceste elemente nu sunt în stane isă dea ţărei un guverp solid şi stimat., r- j ir./ / Este o injurie pentru ţară şi pep-. ttru opinia publică, cţe a crede măcar ţii p^sibiţitştea unei; rşlntdroeri către regimul Catargi, înlăturând dar ca impoşiiiilă venirea la putere;,a unui guyern reacţionar, este logi; ca criza ministerială, care să speră nţ că 8â va isprăvi, nu p6te Să so termine altrfef c|e cât tot în favărea, ideilor mari liberale -şi, în favdrea celor, cavi au ştiut, să înalţe. România la raţigul de regat,, legând pentru tot-d’a-unasdrta sp propriă cu şor^a Europei .întregi. J l.mii. —— ‘ KaU'U Iov judo Wihqoo < > toV rTELEGRAME * (Spr viciul particular al Telegrafului) I ot'K q >\« wp/joa b'l' :■ r. Berlin, 9 Martie, mus , ' ■ Toţi membrii familial erau lângă patul împăratului azi diminâţâ,. în momentul suprem* :> m(i j!r - Corpul împăratului acoperit cu un giulgiu aţb stă pe pat, înconjurat de lumânări. Espresiunea feţei e liniştită. 0 mulţime imensă staţianâză In faţa Palatului. Toţi membrii familiei ah părăsit palatul. jurnalele »> . '•« . '<1 u r Informaţiuni Exteriâre .. - . Din Macedonia,-^Intrigi ruseşti;—Comitete panslaviste.— O situaţie în-grijitdre.—Grecii contra Românilor macedoneni.—Pericolele panheienismuluî pentru j,;: mc» Imperiul otoman jJ:^ ' Of! Se scrie din Constantinopole, cu data de 3 Martie, di,pi sursă diplomatică, "către Correspondance de l'Est (Nr. 58, ediţia da s£ră, de la 7 Martie) : Prin ultimul curier din Salonic ministrul de interne, Munir-paşă, a primit de la autorităţile acestui oraş o serie de raporturi destul, de ingrijitâre. Aceste raporturi, a căror exactitudine şi veracitate nu avem a le aprecia, spun în substanţă că consulul Rusiei din Salonic, d. de Jastreboff, e fârteţbănuit de a răspândi aurul cu amândouă mâinile printre Bulgari;' câ poliţia caută cu stăruinţă, fără a’l fi putut afla până acum, pe un Muh-tenegren agent panslavişt, care a sosit nu de mult din Constantinopole, aducând nişte nume importante destinate propagandei panslaviste pentru nişte mişcări revoluţionare ; câ comitetele pansla-vişte se înmulţesc în totâ ţara şi câ s’a format unul chiar acum de curând la Serres, oraş populat aprâpe numai de Greci; în sfârşit câ populaţia grecâscâ, In mâioritate în sudul Macedoniei, se plânge forte tare contra impositelor, cari, Ce e drept, n’aâ fost nici o-dată atât de împovârâtore ca astă-tfl, nici percepute cu o asprime atât de nemilhsă. Guvernorul Salonicului constată că în totă întinderea vilaietulul situaţia este turburata şi ap râpe alarmantă. Din Monastir sosesc ştirilş cele mal a-sigurătâre din puctul d e vedere otoman, dar cari arată o dată mal mult desbinâ-rile adânci cari există între rasele multiple şi diferite din Macedonia. J o1 Acolo clerul grecesc, atât cel înalt cât şi cel de rând, lucrâzâ cu o înfocare vrednică de o causâ mal bună întru a grecisa populaţiunile creştine, pe Bulgarii şi pe Românii, cari 3e împotrivesc din resputerl. Din nenorocire agenţii propa-gandel panheleriistfe sunt bogaţi şi, graţie banilor lor, câştigă lesne de partea lor pe autorităţile focale, pe caimacanl, zap-cil, gărzii forestieri, etc. în trecuta lună Ianuarie', Neologos, mare ' Gazetla del Popolo din Turin, (Jice că sunt'mal mulţi militari între autorităţile de la graniţa Franţei despre Italia, de cât civili. ‘ ^ ■ Ea e convinsă câ1 Franţa vofeşte să fplosâscâ de încurcătura internă în se va afla Germania prin mârtea prin-iş ţulul Imperial sah a împăratului peritfa a căuta să pună pe Italia în imposibilitate de a se mal putea lupta, înainţe ca Germania să pâtă mobilisa armata. Acest articol a produs o vie impre-.q siune la Turin. ■— ■ Incidentul din Damasc Negoţierile dintre Franţa şi Pâr ta aSu1' pra incidentului din Damasc sunt aprâpe d’a fi terminate. Vilaietul Damasc va fi’împârţif|în două după cum ceruse de mult timp Franţa1, unul din ele va avea de capitală Beyi-ruth, iar cel-falt Damasc. Cabinetul din Paris a obţinut ca Aii, Paşa a cărui simpatie pentru Franţa este a cunoscută, sa lie numit guvernatorul vi-1 laietulul Beyruth Nachid Paşa, care era guvernatorul vilaietulul Damasc în momentul cândjs?aj produs [incidentul va fi probabil destituit* o/j j'/ijl Jjîiftj'j/aiai oa pa. (Vii -H—: l'ifiO loIfci’.D leliH rt Italienii în Abisinia ifloin oCl w. i an n *iu. IS oh nlj.r ........... ........ ■!>: i: J i;T Din Aden se telegrafiaza următârcle-: Ştiri sosite din tabăra Negusaiiil a-nunţâ că acesta va lua ofensiva numai ţn cazul când italienii vor căuta să seni stabilâscă pe locurile sănâtose. El e ho- > târît să nu ’l atace şi sâ]se ferâscă a da piept cu el, cât timp italienii vor remâ-nea unde sunt, adică în locurile mlaşti-nâse expuse la bălele ce bântue armata y italiană. ii'. 1 J.riflîj 1 d) Alianţa anglo-franco -nisă piarele ruse n’ah pierdut încă speranţa unei alianţe anglo-franco-rusâ, basându-se pe căderea posibilă a cabinetului Sa-i lisbury. Novoie Vremia e de părere câ mărtea prinţului Imperial al Germaniei va mo-i.i diflea mult relaţiunile dintre curţile Ah■’ gliei, Germaniei şi Austriei. Princesa imperială va pleca probabil la Roma. Atunci va ii posibilă o apropii ere între Rusia, Franţa şi Anglia,—apropiere la care va concura mult şi prinţul de Galles. ; «JUM/ fin; CdŢ-i-JU.mn/io 'AŢ(I Noul explieaţinnl din partea Rusiei.— O înţelegere posibilă Din Viena se telegrafiază urmâtărele ziarului Times: Scirea câ Austria a primit explieaţiunl din partea Rusiei e confirmată oficial. Se (fice că cabinetele din Roma, Viena şi Londra ah fost informate de măsurile propuse de Rusia în privinţa Bulgariei, după plecarea prinţului Ferdinaad. . j Times dice câ dacă Rusia doreşte ,ca Bulgaria să aibă un prinţ care să nu dea loc la vre-o bănuială prin ideile şi rela'i-unile lui, va fi cu putinţă de a ! se asigura o majoritate din partea puterilor. Cu tote aceste, bulgarii ar fi scusabiR de a’şl alege un prinţ, ţn urma celor lîn -tâmplate. El pot să cjieă fârte bine, Qă, iy dacă situaţia e neregulată fşi ilegală, nu e vina lor. -------- c io A Revoluţionarii ruşi Ni se scrie din Moscova cu dâta ide 4 Martie : in ciuda aetivităţel neîncetate desfâşu- fi rată de politie, în ciuda străşnicie! cn care ea procedeză, geniul conspiraţiunilor nJ pare cu neputinţă de a fi desrădăcinat. De la Octombre 1887 poliţia tot căuta pe un âre care Iwan Iwanovics Srokow t pe care *1 cunoştea ca un agitatâr din- www.dacoromanica.ro A TELEGRAFUL y? 2tf FEBRUARIE 1888_-, «a wm tre cel mal periculoşi, şi care fusese multa yreme în relaţiunl cu refugiaţii ruşi In străinătate. La 18 Februarie (1 Martie), porţia din Moscova a descoperit o căsuţă mică fârte retrasa, lângă drumul de fier din Kursk, în care şâse-spre-dece conspiratori, din tâte clasele sociale, ţineau o întrunire secretă. Indivizii ast-fel surprinşi s’au a-părat cu ajutorul pumnalelor şi revolverelor. Se pare câ ari omorât, patru agenţi de poliţie. Insă, printre membrii întruni-rel 3e afla faimosul Srokow, căutat în zadar de atât amar de vreme. Vâdându-se descoperii, el 'şl a sburat ereerii cu un glonţ de revolver. • ---———fr-O*—® >--------- SCRISORI DIN ITALIA (Corespond. particulară a Telegrafului) cutremur, castelul suferi fârte toult, şi tocmai pe Ridurile cad te acum, se arătară crăpături fârte mari. Reparat iar de vice-regele don Pedro de Toledo cum se constată din altă in-scripţiune, a resistat pană la acostă din urmă reparaţie, care pâte va fi-cauza ruinei sale, totale. * Circulă sgOmotul că guvernul Italian a pregătit nuolpropuneri pentru co.nvenţiu-nea cu Franţa. Napoli, 5 Martie După ciim v’am anunţat în ultima mea scrisâre, Castelul Capuano (Palatul de Justiţie), s’a dărâmat în parte. Acâstă dărâmare causată de nisce re-paraţiunl, a obligat a arunca la pământ şi câţi'-va alţi pereţi cari nu mai erau susţinuţi. Din jL'.ni lot» l-d j, .osaoaos :»«olo-»/- fabricel de hârtie s’a decis în principi arendarea fabficel ppeciţfii şi â pădurel, numindu-se tot de-o-dată o cbmlsiunp de 5 membri cari în unire cu consiliul de administraţie sâ proceadâ la facerea unul caet de sarcine a cărui publicitate să se facă şi prin străinătate X Adunarea genpralâ a .Societăţel istorice Iuîiu Barasch*, va avea Iqc azi la 27 Februarie, fix la orele |8 şi jam, şâra în sala Baraşeum (scota israelito-românâ Iacob şi Carolina Loebel, strada Mircea-V ofiă. No. 12). Ordinea zilea va fi cea urmâtâre : 1) D, preşedinte, M. Taubes, dr. phil, Va deschide .şedinţa cu g scurtă alpcu-ţiune. 2) D; prim-seâretar- M, Rchwapzfejd yş ceti raportul despre mersul ştiinţific al Societate! (Escursiunl critice asupra istoriei Evreilor în România). 3) D. casier I. D. Bally va da citire raportului financiar. 4) Se va aţege comisia pentru verificarea bilanţului. 5) Se va reipoi eowi.sia permanentă de propagandă. Şedinţă publică pentru domni şi ddmne. ,!i .A: D-l Dim. Sturza ministrul instrucţiunel publice a presentat Regelui şi Reginei o delegaţiune a societăţel studenţilor în medicină compusă din d-nil Popescu-Gro-seanu, Crntzescu, Gapeleanu, Petraşcu şi V. Oprescu trimisă de societate de a ruga pe Majorităţile lor sâ asiste la balul ce se va da astă seră în sala băilor Eforiei, Regina a oferit pentru Tombola o a-quarelâ făcută de M, S, c.are repr.esinta capul unul bâtrân. X Un râspuns la^dalomniele d-lul doctor veterinar Ionescri în ce privesce alegaţiu-nile din d^arul Epoca de la 17 Februarie curent i Dosar Nr. 24 din 1883 Pentru tpizooM din judeţul Ialomiţa Prefectura judeţului Ialomiţa către ministerul do Interne, direcţia genorală a serviciului sanitar. Nr. 7742 16 August, 1888 Domnule ministru, La telegrama Nr. 5;54l, am onâre a rCspunde, că deja s’a comunicat veterinarului Ionescu a se reîntârce în Capitală nemaî fiind necesar. Tot o-datâ se supune la conoscinţâ câ visitele d-luî Ionescu prin comune n’ari avut alt resultat de cât satisfacerea pa-siunel sale (beţia) în gradul cel mal mare; acâsta am constatat-o personal cu ocasiunea inspecţiunel ce am făcut comunelor visitate de numitul. (ss. prefect Ptriit) Direcţia generală, a Regiei Monopolului tutunurilor Ş* sire! către Ministerul de iMcrne. Jţo. 14^324 23. August 1885 D. inginer dfrîgeqt alcalinei Doftanaj prin raportul No. 834, ne comunică câ la 15 curent venind la Salină, d. Ionescu, medic veterinar al judeţului Prft-hovq, a separat qn cal sănătos sub cuvânt că e atins de răpciugă. Numitul inginer ne mal raportâzâlcă d. medic veterinar Ionescu, de câte ori şe preşiptâ ltţ Salina, se află într’o stare finorirjală, aşt-.fel câ tâte masurile ce le ia par inspirate mal mhU de starea în care se găseşte de cât de adevăratele infnrniin nln ol.i (ului interese ale statului Penfru â se âurniâ acdstă stare de lu-gnţrl la Doftana, am onâreia vâ ruga, D-le Ministru, ca, independent|de mâsurile ce veţi crede utile a lua contra numi tulul medic£veterinar,j]sâ bine voiţi a dispune ca să se trimită un alt d. medic veterinar, la Doftana pentru visitarea cailor Salinei în locul domnului Ionescu. Cu acâstă ocasiune am onore, JD-nule Ministru, a vă rugajsâ bine-voiţlja’ml comunica reşult^tul percetărilor făcute la Doftana ţn iţrpiîţ ^dreseî aceştgl direpr ţiunl No. 12,307 din 19 Iunie expirat, [ss.] Direct, gener. Bădhlescu. I ii;»»* rfwJuv’tabi'lJ Pântrri clădirea unui 'nori local de tâ-ţru suntem în {posiţiune de a afirma, — scrie Liher.ylul—că guvernul, în urma in-pendiillpţ t^ţpiflpl %ţiqnal, psţe dispus de a veni în ajfiţorul comunei faşî pu suma de âOO,OQ0 1§1 peptnţ a?M glâc|i pn nori local de tâtru, află la palat d. general Lecca şi d. Dim. Ghioa, cari ari remis regelui lista cabinetului alcătuit. X Ministerul domeniilor a aprobat propunerile d-lul dr. Popescu-Zorileann, care a fost însărcinat d’a face un raport a-supra stabilimentelor băilor Govora, Că-limâneştî, Lacnl-Sârat. şi Găciulata. Partea medicală, privitâre la captarea acelor ape minerale, a fost. asemenea a-probată. JC, D. N. Basilescu a fost revocat din postul de secretar al cameral de' comerţ, din capitală. X Maj. Sa Regele şi Regina vor pleca, probabil, mâne diminâţă pentru Berlin. X Consiliul comunal al Cr.pîtalel a discutat chestiunea d.C a se şti dacă o imeom-patibilitale între postiţi de guvernato r al Bânceţ Raţionale şi mandatul de con-£>i 1 ţtţr pomunal. S a hotârîî câ e imqo'mpatibilitate şi că prin urmare dt î, G^mpineanu care a fost nuiRiţ guvernator al Bânceî trebue să so ■ Considere ca demisionat, t K <<■> iui » X Un accident a turburat un moment balul ce s’a dat Ia Curte Joi sâra. D-Iuî colonel Leon, comandantul regimentului 6 de Dorobanţi, ’l a venit rări şi a câdut jos, ţ s’a daţ ajutor îndată şi a fost con-dqg acasă dp aîi Qfiţer. X Vineri sâra, aprppe de staţia Bradh ^'a aprins un stâlp telegrafic, din causa a-câsta comunicaţia telegrafică pe linia Ploeştî-Predeal, a fost cât-va timp întreruptă. X Ieri în culuarele Camerei d. M. Cogâl-niceanu yprbind cu d. Gai*p, l-a zis: — Mi ş’a prQpns şâ intru în cabinet, dar ani retuşat, de âre ce nji poţ primi 9. fac.e parte într’un minister în care vqr o ... , , ,. T. . intra âmhnl cap-t n’aţl absolut nici un Consiliul comunal dm Iaşi a hotărât a şprjjin atât în parlsweRţ gât şi ţn ţară. n nn r*n lori nara c* A i’nnirAr./jA MO tio'l'A * * ' rădica o baratcâ care sâ servâscâ de sală de tâtni până la construirea tţnul tâtru definitiv. i ii].»/1 ■ •au dtt'l oîf»:r!J ; ‘iuo uiT.. ; b u m I j nqcm ci/ 71 >i!/ ’ ! it Este aprâpe sigiir că ministerul se va forma chiar azi. In momfentul dâ.' faţă se j imf. -v of* imbioLf.!! u'n Adl la dece ore, Vicarul Mitropoliei a oficiat in capela de la cimitirul Belu un parastas general pentru pomenirea celor adormiţi, Aşaipenea s.erviciurl s’ari oficiat şi la pelei’altp cimitirurl de către preoţii respectivi*.— X .uv;-p\ La art. 32 din regulamentul facultâţel de mefiieinâ sş adaogă un- aliniat în ea-prinderea urmâtâere: Când candidatul înscris pentru examenul de doctorat este singur şi nu se presintă şi un altul în timp de 15 dile de la înscriere, seria examenului de doctorat se pâte compune şi din un singur candidat. D. Grigore M. Sturza, către care sperietorii teatrului din I^şl şe odreşoră piţ rugăminte de a interveni pe lângă Tron şl guvern pentru construirea unul teatru In acel oraş, ,a respuns telegrafic, asigu-rându-1 că guvernul este bine dispus a remedia perdeiiea oe ari suferit-o ei prin arderea teatrului naţional. p. dr. N. Lpon dişţinsuj pţpfesor al %-pvUţâţeî de medicină din Işţşl, după pro-f punerea profesorului seri Haekei din lena, a fost numit în unanimitate membru at societăţel de medici şi naturaliştî din a-cel oraş. * In dina de 8, (20) Martie se va ţine la direcţia generală a regiei monopolului Ţuţunurilor licitaţie publică pentru fur-pişşreş rifyul milîârd de beţe ‘ chibiţaţi necesare fabricel de chibriturl de la Filareţ ,în cursul anului 88-r-89 D-lul ministru de culte ■jfciîH ■i l( l'i pilele acestea, d. N. S. Scârlâtescu din Câmpu-lung a presintat d-lul ministru al cultelor o petiţiune prin care cere să se facă anchetă In privinţa iţnul loc din Opel oraş, loc 'Care aparţine bisericei Prudul şi pg care pţeotul Ipn Hristescu de a acea biserică Vrea sâ şi ’l Insuşâscă. dându-se ca embottcar,. i o * Kt- U'jm»-;; o IV FOIŢA piARULUI ‘TELEGRAFUL, 0 .(33) i « oi / niO : i.'>sul»r — Mijlocul e cunoscut şi vechiu ca lumea, sâ fugi, lăsând o sciisâre părintelui tâa fără sâ’i spui unde te duci, njiel pentru ce al plecat d’acasă. Insă sâ nu pleci acuma,... ci. peste câte-va sâp-lâmâni. Până a.tunci sâ cauţi ,sâ’l convingi câ nu e adeverat ce presupun el. In urmă 'ţi voi căuta un loc unde yel putea sta în siguranţă.* unde voi .veni şi eri mul târdifl. Dupele vorbea cu dulcâţâ, cu Q voce armoniâsă, cum îi vorbea altă dată c^nd ’l declara amor, când căuta sa o înşele sâ se folosâscâ de ea. — Nu eşti liber acuma sâ faci ce vrei voi 0 d'ise ea. — In trecutul meu e un mister, d’se el. ’L vel vel afla mal târziii. N’am făcut o greşalâ ; o nenorocire a cădut peste mine. Ml’al arătât că mâ iubeşti. Te rog în genunchi, f?.r ceia câ ţi spun. Viitorul, fericirea, e a uâstrâ !... După câte-va momente ducele urmă: — Vom sta împreună .într’un loc sigur... Până atunci stal la tatăl teri. Nu’ţl fie frieâ de nimic... Când vel fi în .pericol dâ’nri de ştire... din acel moment yom trăi împreună! — Ah'! 'ml-e grâză când mâ gândesc câ am sâ mâ întâlnesc iar cu tata! —- Lasă câ mu vel sta mult lângă el. Il vel spune câ în curând vel fi fericită, onorată de toţi. —■ Cine pâte sâ mă ridice 4in acâstă cădere aşa de‘ grozavă. ■ — Elfi — Da dise ea dând din cap, — rncrede-te în 'mine şi fit linişti tă Voeştl ? "fi 7f ai. •mo 'jol‘r >, lvona suspină adânc. Ducele repetă cu o voce tare cel din IIU 'ilicit ij.i .! • .*•*, ‘"/i; c,ri’;>£ l«< urjmâ cuvânt. — Vo.eştI ? — Nu! dis® .ea... Nu voesc ! Na pot. De ce sâ nu trăim dJacum înainte împre-•unâ! Nu’mî-aî spus câ eşti liber, independent ? Atunci minţeal ? De ce mâ’al înşelat ? Acuma sunt condamnată sâ re-mân de rîsjfl lumeî. ţiu te acuz pentru acâsta... eri sunt vinovată. Eri trebuia sâ sâ nu mâ încred în cuvintele d-taîe.. Eu sunt vinovata... Am fost mândră. Am â-cut acâsta nebunie de a trece drppit a-manta d-tale în ochii lumel. D’acuma înainte nu mal pot face nimica... Voi trăi cum mâ va conduce capul... Adio dar, d-le duce de Vaudry. — Ivonâ! — Nu te mal încerca să mâ reţii.... Văd câ nu’ţl place să trâeştl cu mine... vâd câ sunt belea pe capul d-tale. Nu te teme i .qp te voi compromite. Fii sigur câ nu veri .spune nimenul nimica, ’ţl jur acâsta. Ce vot face în urmă nu ştiu.... ">[’ i>b .eriJnlnnb ^ edu»; Adio î lvona făcu un pas spre uşă. — Nu vel eşi de aci ast-fel, zise eh jŞnde te duci ? — De unde am v.şnit. Acolo voi aştepta şâ yedem ce se ya întâmpla ... Ah! ce minciună e şi amonil ! zise ea, lovind cu piciorul pe pâjrchet. —‘ Ascultă-, Ivonâ, nu Ţl-am spus câţte iubesc ? — Arată câ mâ iuneştl. — Cum ? —• In Paris se pâte ascunde orl-ce infamie. Sâ plecăm acolo. Dacă voi roşi la faţă, voi roşi cel puţin înaintea acelora ce nu mâ cunosc. Când nu vel mai voi să trăeşil cu mine, ’ml vei jspune. ’Ţl jur câ nu voi cere nici odată sprijinul (firi. Voi crejite copilul cum voi putea ; ypi şţi „ce şâ fac ca şâ’mf câştig plinea 4e (tpte zilele, fetiţi să .muncesc.' .Insă dacă .yoeşţl şâ .te urţhe^ şi şâ ^ac ce *riţî vel porunci, -{J cer ca copilu.1 JŞQptfp şji pâijte numele de ducele de Vaudry,. — Asta e o nebuniei — Pâte să fie o nebunie pentru D-ta, nu însă şi pentru mine... Când mă va întreba cine-va al cui e copilului, trebue sâ-l spun a cui e... Copilul va fi un bastard, o ştiri acâsta, însă va fi un bastard al ducelui de Vaudry. — Btuncl amândoi suntem perduţl, zise ducele. — Nu cred acâsta. Ducele de Vaudry pâte sâ facă ca o fată să fie nenorocită pentru tâtâ viaţa, însă el nu se pâte compromite cu acesta. Ceia ce pâte să mă omore pe mine, nu te pote omorî po d-ta... Aşa sunt bărbaţii... până şi flăcăii de IS ţară ş_e mândresc dacă înşalâ vre-o-faţă'; hu e 'tot aşa şi cţpfetâleyele sunt ijir^tşjte cu degetul ijlacâ ari‘ făcut' 6 gtei-şa 1^ ce nu şe' pâte repara Aici odată... NW pg' şâ-ţi mai spun. 'Lşise-mâ să pleo! Ducele înţelese pericolul ce’l ameninţa- Trebuia cu ori ce preţ s’o înduplece, sâ gâsâscâ un mijloc de a scăpa din si, tuaţia în care se afla, să înlăture un scandal. Ducele luă pe It-ona în braţe şi o.puse pe scaun. — Mâ faci sâ nebunesc! zise el. înţeleg ca tu sâ fii supfirată, sâ te temi de urmările greşelel făcute ! Insă ascultă. Ştiri că am datorii către tine şi voi căuta sâ le îndeplinesc. Dacă însă ’ml vel cere lucruri cu neputinţă de îndeplinit, atunci n’am ce’ţl face. Te părăsesc. Ascultă, ‘..vbnâ- dragă, sunt lucruri pe cari tu nu Vrdb'ite "săi le ştii!... Sunt ameninţat de un pericol,?... Vef sti mal târzifl acâsta..* ’Ţl ' făgâduesc' că ’’pj'voi sţiune. - Acel periei)!‘nori ştiai# #)1 ri*-1 (..r; 1 XJ’.-■ ■ * iit( r**, C;1) (Va urmaj ■ ' ti ri,I»î'> www.dacoromanica.ro TEEGLRAFUL — 28 FEBRUARIE 1888 Petiţiunea d-lul Scârlătescu, enoriaş al sus pomenitei biserici, e însoţita de acte cari dovedesc că preotul Hristescu nu e nici de cum [embaticar al acelui loc şi că n’are prin urmare nici un drept să'l stăpănesca. D. Scărlătescu, în solicitudinea sa pentru şfăntul locaş Bradul, a inJteptat . şi proces preotului Hristescu. Tot în acea petiţiune se denunţă că la biserica Bradul funcţionăzâ ca epitrop un om fără drepturi cetăţenescl, un străin, care e şi ginerele preotului Ion Hristescu. Suntem siguri că onorabilul ministru al cultelor, care în tot timpul adminis-traţiunel sale a arătat atâta grijă pentru biserica română, va ordona o anchetă seriăsâ şi va face dreptate. i Domnul doctrir Severeatlu ne trimite j următorea scri'sbre ca răspuns la nisce 1 notiţe publicaie In d.iarul nostru privit6re la d-sa. iM) J • rmo'hoH . iţm’ .e tui Inserăm acest răsprins şi* declarăm că notiţele' ari fost trecute în i}iar fată cunoştinţa d-lu'l Fundescu. Domnia sa are o deosebită, consideraţie pentru d. doctor Severeanu,. atât ca, chirurgj cât şi ea cetăţăn. Alte apreciărl credem ie prisos, în faţa răspunsului c.e.publicăm aci. Domniei Băle, domnului I, C. Fundăscu, directorul ^ «jiaruluî TELEGRAFUL Scumpe şi vechiul meu amic, Am primit scrisrirea ta şi nu crede câ m'am îndoit vr’o dată de sinceritatea ta. Ştiri ca şi tine, câ sunt mulţi omeni, răutăcioşi şi lipsiţi de caracter, Articolul publicat în (Jiarul .Telegraful* este mal mult de cât pasionat, In ceea-ce priveşte partea medicală, ătâ cum s’ari petrecut lucrurile: In amil ţ88fi, fiind la congresul de chirurgie din Paris, unde s’a vorbit şi de cusătura nervosă, eu nu am putut lua parte la discuţie asupra acestui sujet ci am primit tote faptele pe răspunderea autorilor. După întorcerea mea am găsit tn serviciul uned la Colţea un pacient anume Petre Matei din comuna Fr-urniţ* ; şica, diş. Ilfov. El intrase în spital la 31 Qctombţie, adică a ţrtia navii»>iM—*—iTruiiiiwsfcii'i ai »aaggî “ultima~ ora {Serviciul particular al Telegrafului) Viena, 9 Martie. Preşedintele Smolka, anunţând Camerei deputaţilor ţnqrtea împăratului Wilhelm, dice câ trista ştire care se re spân-deşte în ţqt imperiul vecin va deştepta în Austria ecoul cel mal dureros. „ Avem înaintea ochilor, a dis preşedintele, imaginea credinciosului aliat al împăratului nostru, care este. incarna ţiun ea viuâ a raporturilor intime ale celor doă imperii, şi în acelaş timp, a celei mai puternice şi mal salutare alianţe de pace din epoca nâstră. Camera va exprima sincerele sale condoleanţe şi va ridica şedinţa în semn de doliri*. Şedinţa s’a ridicat. Sofa, 9 Martie îndată ce ştirea despre mârtea împăratului Germaniei a fost cunoscută, consiliul de miniştri s’a întrunit şi a redactat o telegramă de codoleanţe qa,re a îhst* adresată prinţului de'*Bismarck. ' D,. Sţranski, ministru afaeerilpr străine, va petrece dece dile la Filipopole, pen-' tru afaceri de familie Viena, 9 Martie Qn ocasia morţei împăratului Wilhelm, împăratul Francisc Iosif a exprimat în persânâ condoleanţele sale prinţului de Reuss, ambasador al Germaniei. Roma, 9 Martie Quirinalul, ministeriile, stabilimentele publice şi multe case particulare ari ridicat irapele în semn de doliri. Berna, 9 Martie □Camera a adoptat o moţiune pentru a însărcina pe guvern ca să exprime condoleanţele sale noului împărat. Şedinţa a fost ridicată în semn de doliri. - v“i~ ‘ ' 1 - San-Remo. 9, Martie Prinţul imperial, aflând iespre mortea Împăratului, a plâns ; apoi, recăpătându’şi energia, s’a ocupat de afacerile Statului şi a trimis lungi depeşl la Berlin. Viena, 9 Martie. Archiducele Rudolf a. exprimat în per-s6nă prinţului de Reuss sentimentele sale de condoleanţă. El va merge la Berlin ca să asiste, în numele împăratului, la înmormîntarea împăratului Wilhelm. Roma, 9 Martie. Tote ziarele publică articole de laudă întru amintirea împăratului Wilhelm. Ele spun câ doliul Italiei este tot aşa de mare ca şi doliul Germaniei. Regele Humbert a adresat o depeşă noului Împărat pentru a saluta într’însul pe continuatorul gloriilor părinteşti. Noul împărat a răspuns declarând că Ilalia este în acest moment mângâierea sa cea mal puternică. Regele Humbert plăcâ la Genua; va sosi la 11 ore diminăţa, în acelaş timp când va sosi noul împărat, pe care’î va visila în vagonul sări. Londra, 9 Martie. Cancelarul Eşichierului, d. Gladstone, a presentat Camerei Comunelor un proiect de conversiune a Consolidatelor 3 la sută în 2 s|t pe timp de 15 ani, şi a-poî în 2 *|i pe timp de 20 de ani. Proiectul a fost adoptat în întâia citire. Berin, 9 Martie. Reichstag.— Mal toţi deputaţii sunt de faţă, o mare mulţime se înghesuie în tribună. D-l de Bismarck anunţă, mortea împăratului Wilhelm. Eljfjice câ, conform Constituţie!, demnitatea imperială trece tn mâinile lui Frederic III rege al Prusie1!. D-l de Bismarck adaogă: ,Am înainte’ml semnătura împăratului decedat, care mă autorisă de a Închide Reichstagul. Am rugat pe M. S. ca să ’şî scriâ numai iniţialele înjosul decretului. ‘M. S. ml-a răspuns că nu se p6te încă subscri cu numele întreg ; că, in împrejurările de acum, este bine ca Reichstagul să rămâie întrunit până Ia sosirea împăratului. *N’am a exprima, din acest loc oficial, sentimentele mele personale. De alt min-trelea nici câ e de trebuinţă s’o fac ; căci tote inimile germane sunt însufleţite de aceleaşi sentimente. ,Două fapte mângâiaţi pe împăratul încetat din viaţă : anume, compătimirea lu-mel întregi la suferinţele fiului sări, şi satisfacţia de a vedea întărirea naţiunel. Ceea-ce a contribuit mal ales a asigura acest din urmă fapt este că s’a primit cu o rară unanimitate tot ce se privia ca ţrebuincios pentru a se garanta viitorul Germaniei. Acăsta îl dete o mare mân-gâere. Ieri încă el dicea cât îl întâria şi ’1 bucura siguranţa câ naţiunea întrăgâ este unită*. D. de Bismarck conchide dic^nd bă bravura heroicâ, simţimeutul onoreî naţionale şi iubirea patriei, ce erari încar-. nate în împăratul încetat din viaţă, vor rămâne moştenirea neperitore a naţiunel. Berlin, 9 Martie. ,Monitorul Imperiului* publică o depeşă pe care împăratul a adresat-o din San-Remo prinţului de Bismarck, spre a’l mulţumi atât lui cât şi celor-l’alţl miniştri pentru serviciile credinciose făcute părintelui sătt, adăogând că comptăză pe concursul lor. ţHarele de aseră anunţă că îu momentele sale din urmă împăratul Wil-lielm a exprimat convingerea că nu se va ivi un răsboiă cu Rusia. El a qp-nrişteţl marele eveniment care a mişcat. Europa întregâ, cricl 'prin îiicrifâ^ea dm viaţă a Imperatţilul Wilhelnî, Etiv'ripa 'â perdut pentru un moment sprijinul cel mal puternic al pâcei. ,E cunoscut că. acest glorios împărat a întrebuinţat forţa sa, autoritatea sa înţelepciunea sa pentru a menţine pacea. »Dumnezeii va voi bine cu omenirea şi pacea va continua negreşit; cu toate astea, nu mal puţin recunqşctnfer ipingB întregi se datoresce acestui mare împărat, pentru câ a sciut şi â vodt"Sri menţină pacea. ,Prin urmare vă cer autorisarea d-v6s-trft a comunica' sentimentele* mlstre pri-vernulul imperial. 0fr fini;;r, in)l!9q D-ml senatori (ascultă în pici're. cuvintele d-lui (jjjjm. Se pune la vot propunerea d-l ui Glii ca-şi Senatul o primesce în unanimitate. La orele şedinţa jeşte. ridicata în, semn de doliri. MnaţiW dm ediţia ie ieri şiră . T ■" ' 1» filată adresa pe care d-l Ghica, cănfbrm votului Senatului, a adresat-o d-lul dt\ Busch, cu ocasiunea încelârei din viaţi a împăratului Wilhelm. Excelenţei Sale Consiliemini intim actual cir.[Busch,'trimis extraordinar şi ministru plenipotenţiar al M. S. Iirfpoţ râtului Germaniei. Bucureşti jjţţ Domnule ministru, Durerosul eveniment ce a pus în do-1 Uri Imperiul German a mişcat adâpclŞey natul Român. In şedinţa sa’.de astă-<}î a vetaG cbiu-t nanimitaţe o moţiunq pritvjcare mlpatL-şeşte durerea Iumel întregi pentru rpdr-teş gloriosului împărat care,- a întrebuinţat înţelepciunea şi marea 3â du%e pentru fericirea pâcei europene. După votarea acestei moţiuni Sfennu Constantin M. Pili la Monastir. 2. Ochrida, Siruga, Debar, Elbasan, St;iroya gi Pogradeţi, banii so vor respunde de către Fţ-ate nostru anume Ianache I. Fortomar-laij Ochrida. In oa» de perdjrea banilor, 'se vOr' despăgubi de către noi sub-seiamaţil. Semnaţi : ■jtdsiO'.iiO Fraţi I. Fortomar T5aceîî r>» , ligstilWt 1'iOJv^Li uertiîirI fifr* nil h? yAiJ.ÎTO<7/n'*7olj lk 11 MAGASI Ghiceşte viitorul, presentul şi trecutul, p6te descoperi şi pagube, furturi, jndecăţi,orice secrete ascunse la cari se< •intereseză cine-va. Cine a-j duce semne ptfte afla lucruri ascunse: comori, etc. .tvu n i>'n i*a , /. .b t, •O ( r DAVID ADAN1A Agent de Publicitate Str. Corbului No. 6. n. ti i'-'.q Primeşte anunciurl, inserţie şi reclam pentru ^iarul nostru, şi pentru or care alt ^iar din ţdrâ şi strâmtate, , <:irj DE ENGUTEF.A CC' • n Subsemnatul, am ondre a anunţa pe Onor. clientela mea atât din capitală cât şi din provincie, că eu oc;t-siunea tarifului autonom, am deschis aci în ţâră 0 MARE FA11ICA OR !‘Alî PENTRU •A S\ nJni >u B VLtBA'L’I Şl BAJETI >.S- In care confecţionez haine, după Ultimele Jurnale, din stofele cele mai bune ale Europei. Asemenea mai putem efectua şi orl-ce Comande, în timp de 24 ore de rire ce posedăm un mare deposit de stofe fine din ;eie mai renumite fabrici. Sper oS Onor.liPublio şi clientela mea, m5 va onora ou viaitele d-lor, spre h se convinge de marfa confecţionată aci în ţâră, şi sunt sigor că va fi pe deplin satisfăcuţi, ,tm ,uv m' Cu ştimă, ~FT XjiEIEBO'VTCZ. CASA DE SCHIMB TOMA ŢACIU In Noul Palat Dacia-Bomania. No. 4. — ţ'Strada Lipscani. — No. 4. BUCUR RS CI Cursul pe (Jiua do 27 Februarie 1888 5°/0 Rentft Amortisabile. 5°/0 Renta Rom. Perpetua 6°/0 Obligaţii de Stat. . 6% , C. F. R, Regai. 5°/0 , Municip. vechi lO fr. , Casa Pens. 3001 5% Srisurl funciare Rural. 7“/„ » > » 5% . , Urban. 6% ? i » 1 7°lo , . » 5*/b » , de Iaşi Impr. cu prime Bucur. 201. b. Los. Crucea Roşie Italiane. Acţ. Bancel Naţ. Rom. 500 1. Soc, Rom, Constr, ftQQ 1. Sac. Dapla-Rom. 200 1. . Soc. Cr. Roşie Austriacă. 3% Los. Imp. Sârbesc . DIYEJţSl Aur contra Argint, , . , , Bilete de bancă Florin Wal. Austr. . . Mărci Germane.... Bancnote francese, . . Ruble de hârtie. . . . Cu mp. 92— 90— 88% 72% 210— 88 V2 104— 841/2 94,/2 102— 743/, 35—| 24-Q95 8.8 225 33 60 175 0 175 0 ■200— 124— 100-200— Vând. 93— 91 — 89% 731/« 215— 89% 104% 85,/, 951/ ‘ 1023/ 4 75% 38— 28~™ 1005 88 230 37 64 17 00 17 00 202— 126— 101— 210- FABRICAŢIUNE NAŢIONALA^ i H K i s D H L AS()C1 VŢIUXEA VINICOLA tii iun. L’Association Vinicole „La Marmora'4. PRIMA DISTILERIE ROMANA DE m I ... w lntii’ •r.iji: ■lî lj preparate numai din spirt rechin de vin La BOHOTIN' (Distr. Fălcift) După cele mal nouî şi mat perfecţionate procedenutn j.îfji Calităţi şuperiâre.-Preţuri moderate Se primesc Comande la următorele Case de ComerciO: In Bucuresc% d. H. Wartha.—In Iaşi d. lsr. Singer. Beutufî puse în consumaţie : Curat^ao, Cacao, Chonva, Pipperment, Cognac.’ Industrie Raţională Perfecţionată "fW P 3 i> H UI Avis Important U ► hi H Sub-semnatul am ondre a recomanda onorab. Public şi înaltei nobilimi că în atelierul meu «le tâmplărie am efectuat o garnitură (le mobilă de lux, care se compune (jiu 2 I paturi, 2 cartonere, 2 duiîir puri de ndpte, un îitvdr, o oglindă, o toletă şi 2 şifo-Bfere (lie stejar (iv stil AÎtaic) cu preţuri forte moderade. A se adresa strada iŞtirbei? Vada Vbi 58, la d, t Marin Anastasiu, tâmplar. gS85g^SiSI u 0 FABRICA k ATI 91 de EXPORT cu pre- Nasturi de Aţă Ofertele sg se adreseze : D-lul Robert Exner, Agenţie de Anunciurl, la IVarns-dorf (Bohemia), adăugându-se pe plic ..u-vântul: Zwirn. 0 ! Q ► td 0 p I FM1EM01 FlEiDIER Bucureşti, 60.—Sţrada Caroţ—60, Bucureşti I * \’\i ; 1, . 4)f ---~ Pentru a mulţumi pe onor,, clientelă,, am adus 1W0I-LUTZERNĂ 8UPERFINA Verificat şi plumbuit de biuroul Statului, răsărirea; e garantată cu 95°/o. —■ Iarbă de grădini, din cea mal bună calitate, — Precum şi t6te cele-l’alte oe minţe adică legume, flori şi de pădure, numai dii cele de primul rang.— Cataldge se Mmit după cerere franco. Asemenea m găseşte şi, tot felul de sămtnţă pentru ori ce fel de paseri^, numai recolta; din urmă. mi-m tr i 1 Prima Fabri că Fiomână de CAFEA DE SMOCHINA ‘ut .!> onei'l o«i . ! oferă produsele sele ui culitote garantat c urată, arsă din smochini de prima calitate, | (5 i oa cel mai bun stilîOfitat DE CAFEA ce s’a produs penă acum în ţdrâ. i Uarâua liiistră d siuoehiuă s« distinge prin gustul curat şi culdre agreabilă, vgn-3j i d0udu-se în cartdue elegante a 1 (5 kilogram ueto pu preţul lei 2 kilogramul atât-in i pn.msle magazine de coloniale, cât şi în sucursalele nostre p i Jlepresentanţa nâsţrâ pentru Prwinoil am încredinţat-o cifspî BIBTZi 8fcr« Carol I No. 60 BucurascL ^: JiSf fui In ) S1 K , o “}H 1 li 1 ; o 1 ijrt 5 (. i{) bo.-j'jq a:: nil 1; & ■ei- Cu stimă, ALOI!; MULLER, FII Furnisoril Curţii Regale ş’ posesori „Primei fabrice Române de Cafea de smochina1, CEA MAI BUNA PUDBA PENTBU FAŢA LO! ^Eltîîll ŞI a %'P itiBiwşa ;riT { Aceste fabricate renumite sunt întrebuinţate cu preferinţă In cercurile cele mal înalte şi de către primii artişti. Ele daS feţei o înfăţişare tîneră fi frumdsă. Se ăfiă de yfnijare la fabrică: Rerlin, Scbiitzenstr 81), şl pe la tote parfumei iile. ! Cele veritabile sUnt numai în cutii închise pe cari snni imprimate firma şi marca fabricai. — A se feri de multe contrafaceri, a se cere numai : ţşElCIţlNEB pudra, grasă L. LEICHNER, BANCA NAŢIONALĂ A ROMÂNIEI 1886 14 Februarie srrxj-A.TxxjN'BA. sumara mu 6 1 ti ACTIV 188f IUJm 6 Februarie f3 g | 335S5756 25553390 Oftfia(Monetă' f • • * (Bilete ipotecare , . • • • • • 33265062 33325172 • . « • » 25709130 25709430 5223819 Efoote predate la CasS spre .încasare. , . 5447930 5287189 17403547 Portofoliu, român ai străin. 17809011 17797261 12S54610 Imprmautul garantat on efecte publice. . ; 11144855 12875675 11974117 Fonduri yublioe .... • t * o( !*n }fi 11999912 11999912 1994031 EfeoteW fondului de reservă s 2575053 2575,053 153975 > » ? amortisarea Imobilelor j 196998 , 196998 2636097 Imobili • ■ » * • 1 fa • :• 3146857 3148078 14456*4 Mobiliar şi Machin& de imprimat ■. . . 127644 127644 6*7313 iCheltuelî de administraţiune i * • * s . 55634 65151 24165776* Deposit*) libere . . ■ / «• # 1 .b • 4\ 31351317 30463117 13406522 Compturî ourinţi . . > < 23148647 23062847 &S302U5 „ de valori • . . 1 } •} • • • , OT. ■ , 9501470 10447015 157756254 PASIVD .] îil kll'lq ■ 175479520 177080542 12000000 Capital 1 ...... . . . i * • • J •J’'-Pieral£ k Asigurare în Bucureşti Capitul de acţiuni 8 niilidue lei aur d plin vărsate Aducem la cunoştinţa publică, câ am transferat biurouril® ndsfcre în palatul Hociotâţeî din strada P6m-neî No. 12. Direcţiunea generală. \t>. îici ANTREPRIZA BAROUNETRICA iiiBpmn •ulii CU&AţIBEA- ^ATE,rNXLOR CU MAŞINI PNEUMATICE No. 25, Strada Academiei, No. 25. ■— ' — ĂTantaglele ct prîsîitî ţlşteinl nostru atât în jri-TtitaîroipţitiiiiiiiJIcâiji a salubrităţii m laşi ridic iedorit, ceea ce ie ;i pune îi posiţinne de a con-m pe top cel-j-alţl din aebti brujL Onor. public se p6te convinge printr’o cticlA ce posedl le-care vas, ei vasele ce umplu cu drsăvârflre f, fgp* PRECIURILE NOASTRE SUNT CELE MAI SCĂZUTE iitssmeseiseeeeeeseseseeeeeeeeeeeeeeeieeeeei ’l. ,/Mll r«al hl« .......... esas fî! Nti m w } 10-d HSijJ-“ '! ţo fin .£; ut } iriOl sij') ■J tf.b i 1 VH| n . oitj ţ, V m ■?m) ai nit )‘i m Ue< ' .y'/f.lJri ■b ( lini ■LISABETH HARDIN ş :noi an. ţo »J£ nf ns vjl • U.i'I . h , (- Moşă diplomată din Streinătate Fcmnag iiJuă J .MI V Iii . q KUh' Tipografia (Jarului *.ŢELEGRAPHUL, Strada Blănarl, No. 20. ji * « •j ■,' aovj'uţii ku in Lui. hun âUiRi www.dacoromanica.ro ABONAMENTE: Pentru Capitalii: pentru un an .... Lei 24 „ şâso luni n 12 „ trei luni . ... „ 7 Pentru Districte: Pentru un an . . Lo> 30 „ şdso luni .... «15 „ . trei luni .... «8 Pentru Strei nit tale : Pentru un an . In aur lei 40 « Ş«se luni . . „ » „ trei luni. « * 11 Abonamentele se fac la 1 şi lă a^c fi1 cărei luni. UN NUME fi VeGIRU 25 BAN] Abonamentele se plittesc înainte EDIŢIA INTEIA W MARŢI, 1 MARTTF, 1 u ARUNCI URI SI RECLAME Anunciuri pe pag. IV linia 25 bani. Kdclame „ „ III n , . 1 lett n i» i» 11 i» • 8 lei n n n 1 » 5 „ Pentru Inserţii şi reclame, Redacţia nu e responsabila. Epistole nefrancate se refusă articole nepnblicate se ard. In Streinii!ale a se adresa: Francia Havas, Laffitto & C-uie, place de la Bourse, Paris. Englitera, Eugene Micoud,81 FJeotStreet, E. C., London. Austria, Haasenstein et Voglor, Wien Rudolt Mosse ZeitersUieue, 2, Wien. Ungaria, D. Moritz Wiest, în Buda-Pest Serritenplatz. Abonamentele se pliitescînainte Redacţiunea, Strada Blănarî, No. 20. DIRECTOR POLITIC : J. €. F U N B E $ C U Administraţiunea, Strada'Blunari, No. 20 BUCVRESCI, 29 FEBRUARIE DESKCMUSAU FACE? Tdtă lumea se întrdbă adî dacă mdrtea împăratului Wilhelm I nu face maî probabil resboiul la primăvară. Se scie în adevăr că răposatul mon-arch era unul din cei maî călduros! amici ai păcii şi că mulţumită în parte influenţei sale asupra curţilor din Viena şi Petersburg, conllictul a fost potolit ori de câte ori ameninţa se isbucndscă ; opiniunea publică din tdtă Europa se deprinsese ast-fel a vedea în bătrânul împărat garanţia cea maî bună a păcii şi de aceea e legitimă întrebarea dacă, dispărând Wilhelm I, n’am perdut cel din urmă sorţ de pace. A răspunde la o asemenea întrebare e însă tot ce pdte se fie mai greu. Causa încordării dintre puteri, a-dică cestiunea Bulgariei, n’a suferit nici o schimbare. Bulgaria are un principe şi ţara trăicsce în linisce ; dar Rusia nici până adî nu vrea să recundscă ca legală starea de lucruri din Bulgaria şi stăruesce în preten-ţiunile sale, pretenţiunî la cavi Austria, Anglia şi Italia se opun cu a-ceeaşî energie ca la începutul conflictului. In fond deci avem adî, ca şi a-cum un an, iot aţâţi sorţi de pace ca şi de resboiii, şi mdrtea împăratului Wilhelm I nu pdte schimba nimic la aedsta. Avem tot atâţî sorţi de resboî, căci nici ,una dintre puterile în conflict nu vrea să cedeze ; Rusia a declarat oficial într’atâtea rîndurî că nu pdte renunţa la pretenţiunile el de supremaţie în Bulgaria; pe de altă parte, Austria, Anglia şi Italia nu pot să consimtă ca Rusia să-şi întărdscă influenţa în peninsula Balcanică. Cu tdte repeţitele încercări ce s’aă făcut, n’a fost cu putinţă d’a se ajunge la o înţelegere diplomatică, şi, ce e maî grav, s’a văzut că nu e posibilitate a se ajunge vr’o dată la o asemenea înţelegere. Avem asemene tot atâţî sorţi de pace. In adevăr, ceea ce a împede-cat isbucnirea răsboiuluî, a fost pe d’o parte gruparea puterilor şi pe de alta crisa economică de care suferă tdtă lumea. Or, amândouă aceste cause persistă şi azi. Austria, Italia şi Germania sunt legate între ele prin tratat în regulă şi Anglia e de partea lor. Coaliţiunea aedsta, puternică pe apă şi formidabilă pe uscat, ţine în respect pe cei ce ar dori să turbure pacea. Pe de altă parte, crisa n a perdut de cât fdrte puţin din intensitatea iei; în special, finanţele Rusiei stau destul de rău. Un răsboiu, fie cât de scurt, ar aduce, fără greş, o catastrofă pe terenul economic. Balanţa stă deci neschimbată şi, dacă e posibil . ă avem răsboiu, e tot atât de posibil s’avem pace. In fond deci, măr tea împăratului Wilhelm n’a putut să modifice mult situaţiunea din puntul de vedere al păcii. Cu tdte astea, nu e mai puţin adevărat că dispariţia bătrânului mon-arch de pe arenă e o perdere simţită de toţi susţinătorii păcii. TELEGRAME (Serviciul particular al Telegrafului) Berlin, 10 Marte. In şedinţa consiliului federal ţinută ieri, de d. Bismack, comunicând mortea îm- pâraluiui Wilhelm şi urcarea pe tron a împeratulul Frederic, adaoga că noul su-\ veran va observa, ca tatăl sâă defunct, o linie de conduita tinfiend a menţine intr'un mod consciincios Constituţiunea imperiului şi a respecta tratatele carl-l formezâ baza. Berlin, 10 Marte. Dieta Prusiei.—Preşedintele citesce notificarea ministerială care anunţă mortea împeratulul Wilhelm şi urcarea pe tron a împăratului Frederic. El citesce asemenea scrisărea împăratului Frederic adresată principelui Bismarck prin care-t mulţumeşte precum şi tutulor miniştrilor, pentru ataşamentul şi credinţa lor faţă cu împăratul defunct şi care esprimă spe-ranţa’că toţi vor da concursul lor în sarcina ce-I incumbă. Preşedintele declară că va esprima împăratului Frederic simţimentul de fidelitate, de ataşament şi de respect al Parlamentului, El termină alocuţiunea sa cu strigătul de : ‘Trăiască Împăratul». Sati-Bemo, 10 Martie împăratul a petrecut o n6pte bună. El se află fdrte bine. Maiestatea Sa a plecat pentru Berlin, la 9 ore dimineţa. Sofia, 10 Martie Guvernul bulgar a telegrafiat principelui de Bismarck următorele : Guvernul princiar al Bulgariei află cu durere moartea împăratului glorios, în-temeiâtorul unirel germane şi se asociază la doliul naţional al imperiului. In numele guvernului princiar, ministrul afacerilor străine rdgă pe Alteţa Vostră să bine-voiască a transmite guvernului imperial espresiunea simţimin-telor sale de adâncă condoleanţă. Borna 10 Martie Cu începere de la 12 Martie curtea ia doliu pentru 4 săptămâni. Berlin, 10 Martie. Afiî după amiază trupele au prestat j u-rământ împăratului Frederic. Berlin, 10 Martie. Ministerul va primi pe împăratul Frederic mâine la Bitterfeld, situat la graniţă. Nici o recepţiune nu se va face la Charlotemberg. Berlin, 10 Martie Telegramele de condolânţă continuă a sosi din tdte puntele lumei. Sosesc asemenea şi din America de Nord şi de Sud. Budapesta, 10 Martie. 0 manifestaţiune analdgă s’a făcut în Camera deputaţilor, şi în urmă s‘a ridicat şedinţa. Costantinopole, 10 Martie Sultanul a telegrafiat pentru a esprima condolenţele sele împăratul Frederic şi priecipelui Wilhelm care telegrafiase mdr-tea împăratului. Oonstantinopole, 10 Martie. Tdte (fiarele aduc omagii memoriei împăratului Wilhelm. Milan, 10 Martie. Trenul imperial a sosit la 4 ore. Recepţiunea a fost solemnă. Ducele de Aosta a salutat pe Maiestăţile Lor în vagonul lor. întrevederea a fost plină de emoţiune. Ducele de Aosta a asistat la lunşul Maiestăţilor Lor, .pe lângă cari el a stat un sfert de ceas. împăratul a mulţumit fdrte mult pentru manifestaţiunile de simpatie ce a primit, atât din partea familiei cât şi din partea poporului italian. Trenul a plecat la 4. 45 în mijlocul ovaţiunilor continue. Pe timpul drumului de ia San-Remo la Milan, nici un incident nu s’a sprodus. Doctorul Mackenzie a fiis la Milan uneia din cunoscinţele sale că împăratul făcuse o călătorie fdrte bună şi eă nu smţia nici o ostenâlă. Tdte gările de la San-Remo până la Milan sunt pline de lume, cu tdte că plouă.. Mulţimea este liniştită şi respec-tdsă, salutând pe împăratul care răspunde mereu salutând cu mâna ; împăratul are aerul blând şi trist, nu e abătut. Roma, 10 Martie Papa a telegrafiat pentru a exprima eondoleanţele sale Impărâtutui Frederic, împărătesei Augusta şi principelui Wilhelm . Monitorul Romei fiice că Europa consideră pe împăratul Frederic ca principele păcii. Bres'cia, 10 Martie Trenul imperial a trecut la 7 ore. Autorităţile au venit să salute pe Maiestăţile Lor în trecerea lor. Berlin, 10 Martie Corpul împăratului va rămâne în Ca- meră în care Suveranul a murit, până la serviciul ce se va face afiî şi la care vor asista personele familiei regale, d. de Bismarck, d. de Moltke şi demnitarii curţii. Corpul va li în urmă îmbălsămat. Momentul transferării sale la Domâ, unde va fi expus, nu e încă fixat. Corpul va fi îmbrăcat cu uniforma primului regiment al gardei, şi cu mantaua. A-ghiotanţii fac serviciul de ondre. Berli'k 10 Martie Un serviciu funebru s’a < lut la otelul ambasadei Rusiei. Asis-âu, corniţele şi comitesa Suvaloff precum şi , întregul personal al ambasadei. San-Pier d'Arena, 10L^ ’a. Regele Humbert şi d. Crispi ^ it la ora 1 şi 50 minute. Trenifiv ^ ial era în gară de la ora 12 şi 40^J te. Timpul era fdrte urât. ^ împăratul şi împerătesa aşteptau p ra, | aşteptare pbnţru fia-care. ' ' jp Loc separat de aştepta Mr Vt •ţfWa ţv -ţi »ţ> auto *»——i •»»* s Dr. F. ST01NSS0CJ de la facultatea de medicină din Paris dă consultaţii de maladii interne, şi veneriene. De la orele 3 până la & p. m. con-sultaţiilo sunt gratuite. Strada st. George-nou No 20. C. G. PISTSBANO"" Advocat Strada Popa-Xatu, No, S. www.dacoromanica.ro TELEGRAFUL — 1 MARTIE 1888 CASA DE SCHIMB TOM. A ŢÂOIU In Noul Palat Dacia-Romania. No. 4. —t'Strada Lipscani. — No. 4. BUCURESCI Cursul pe dina de 29 Februarie 1888 5% Rentă Amortisabile, 5°/o Rentă Rom. Perpetuă. 6°/0 Obligaţii de Stat. . 6% » G. F. R. Regal. 5°/0 , Municip. vechi lO fr. » Casa Pens. 3001. 5% Srisurl funciare Rural. 7°/0 , 5% , , Urban. 6% , 7°/o , 5% » » de Iaşi Impr. cu prime Bucur. 201. b. Los. Crucea Roşie Italiane. Aeţ. Banceî Naţ. Rom. 500 1. Soc. Rom. Constr. 500 1. . Soc. Dacia-Rom. 200 1. . . Soc. Cr. Roşie Austriacă. . 36/a Los. Imp. Serbesc . . DIVERSE Aur contra Argint. . . . » , Bilete de bancă Florin Wal. Austr. Mărci (iermane . . Bancnote francese. Ruble de hârtie. . Cump. Vând. 92— 93— 90— 91 — 88 V, 89»/» 73— 74— 210— 215— 88l/2 89l/4 104— 104- / 4 84tp 85[/4 941/2 95'/2 102— 103— 74*/, 75 >/2 35— 38— 24— 28— 1000 1001 80 85 225 230 33 37 60 64 16 3/4 17 20 16 */« 17 20 200— 202— 124— 126— 100— 101- 200—1 210— 'Mi Mm DE EEfiUTEHA* jj oo oo j Sub-semu*tBlf am tm^rc .a amsufti pc Onor. clientele o l Jg 5 . . G) mea atât din capitală dii şi din provincie, că eu oca- O H co niuuea tarifului aut 0 MAIE FABRICI »E HA1ME %■ o Q i Li; o r"! a— K -£2. PENTRU o- U j o m O Wf 5° B UIBA.TI Şl BA.JBTI cB UE =3 LV ! In care .confecţionez hai.no, după Ultimele Jurnale, ig| «■3 îJIîi stofele cele maî hune ale Europei. WH O' Asemenea maî patern efectua şi orî-ce Comande, în 2^ 9 snT a o timp de 24 ore de dre ce posedăm un mare deposit de j oo stofe tine din cele maî renumite fabrici. OO 1 ■ Sper că Onor. Public şi clientela mea, raS va onora cu vifutele d-Ior, spre ş se convinge de marfa confecţionată aci in ţ4ra, şi sunt s'gur că va fi pe deplin satisfăcuţi. Cu stimă, T^T Xj]E5XOO"VXOI2j. m&m “ Renumita Cârturărdsă IULIA POLONI SA S'a mutat in dosul Palatului Regal La Unele Mei Brătlami, Ho. 51, (în coli) Lîngsl grajdurile Palatului Regal Ghiceşte viitorul, prcscntul şi trccutnl, potc descoperi şi pagube, furturi, judecăţi, ori ce secrete ascunse la cari sc intercsdză cine-va. Cine a-diicc semne pdte afla lucruri ascunse: comori, ctc. $ DAViO ADANIA rigori Publicitate Str. Corbului $0. 6. Primeşte anunciurl, inserţie şi reclam pentru Ţiarul nostru, şi pentru or care alt (par din ţerâ şi străinătate. FARMACISTUL tom rafeu* Wr «a^a°v»T» »»«*». M; 3» ţa *, s"' '— -Să*. ______ U0UP^JVr.P^JMUUUt54UUWUIU*JS.KJ.^^^*J.IU,.!!UM,J14ULB^.R4UUVWJUE^T^.r^_aXJRX.tlJV. ..r. .!UVF farmacia CHR. ALESSANDRIU română as SINGURUL Dintre tdte preparatele de gudron care a obţinut o reputaţie netăgăduit! în faţa d-lor doctor! şi clienţii ce p au constatat foldse surprindetdre O GUDRONUL ALESSANDRIU care se întrebuinţezi cu succes contra durerel de piept, tusei provenită în urma guturaiului, iritaţiunl ale peptulul. astmu, catar al băşicel udului.—Lipsei de poftă de mâncare, etc.—Cu o lingură din acest Gudron pus într’o E litră de apă formezi ape de Păcură, care se p<5te da cu » mult succes la copil contra bol el or mal sus indicate. Pentru adulţi se iea o lingură de Gudron în apă sa- ^ charată sati lapte dulce 2—3 ori pe di. 2 lei fl. f«j Eroplasture gudronat dis Fauvre Eomme (Alessandriu).—Contra durerilor Keumatismale, a încheieturilor, mijlocului, durerilor de piept, spate şi alte junghiuri, 1 lefi rnloul. Pastile Gum6se-Codein-Toiu (Aleîs&nd.cht). — Superioritatea acestor medicamente în maladiele de piept este recunoscută de tote celebrităţile medicale. Aceste pastile în urma esaminăril ce li s’aft făcut s’au aprobat de Onor. consiliu medical superior, 1 lefi 50 batll Cutia. A "V" I S Preparaţiunea acestui vin, care pentru mine a devenit j un cult e adesea denaturat de unit colegi cari găsesc de [ cuviinţă a debita alte preparaţiunl în locul acestui vin, j de aceia atrag atenţiunea onor. public a nu primi de cât , fkcdne originale VINUL COPIILOR 1‘REPARAT DE OHR. ALESSAISTDRIU Farmacistul Curţii Regale ŞŞ Etatea cea fragedă a copiilor ’l face a se îmbolnăvi j| uşor; pentru a preîntâmpina maladiile se recomandă acest |j vin tuturor copiilor de la etatea de 6 luni în sus; tinerelor fete le ajută la buna dezvoltare a corpului, întâ resce fisele şi dă putere muşchilor.—Modul întrebuinţării; a j se vedea instrucţiunea ce însoţesce fie ce sticlă. Preţui 3 lei. j &6K8K Capsule elastica cu ulei de Sici ni. (Aleesan- ! driu).—O dosă, cutia a 4 capsule 1 left, e. O capsule î j left şi 25 bani, a S capsule I leu şi 30 bani. BinapisnxraX Alesstvr.driu, muştar îr foi. Acdstă preparaţiune espertu uitată de autorităţile ndstre uieilicule şi profesori la facultate a constatat că fiind stt peridre -4uturor celor-l-alte preparaţiunl străine şi chiar celui de Riyollot. Cutia 1 iett :<> ban! Capsule oliâo-îia.lsamlcs-santal5.ne (Ales-saadriu).—Kem.ultu sigur contra nt iiudtilor secrete (soursdre, sculamem) la bărbaţi, lie în stare prds-pfită, saii orl-câtde învechită, se vindecă prin întrebuinţarea nnel cutii ce conţine 100 capsule, combinate ast-fel pentru un trutamet! de vindecare complectă.— Modul întrebuinţării şi dieta prescrisă a se vedea instrucţiunea ce însoţesce fie-care cutie-, —Preţul unei cutii 6 lei. A se observa pe capacul cutie! semn fit ura, coidre roşie, şi a nu vfi debita alte capsule de a cărora etocitaie nu.se paranteză. Se trâmite contra! mandat postai în orf-ce iocaîitate. 0. {f x Vindecă | j clampele de * / ^ stomaoh, palpitat iile, i RESTAURANT ELECTRIC STRADA SF.N1C0LAE DIN ŞELARI, ViS-A-VIS de BISERICĂ (IN PALATUL SOCIETAŢEI NAŢIONALE DE ASIGURARE). Sub-semnatul am ondre a aduce Ia cunoscinţa Onor. Public că Ia RESTAURANTUL „ELECTRIC" deschis încă de Ia 8 Noembre 1887, se găseşte mâncări gustose şi alese, cu preţurile cele mal moderate, şi ca se ’şl facă cine-va ideie despre eftinâtatea fabulosă a mâncărilor, notăm aci mai jos preţurile : BUCĂTĂRIE FRANCESĂ SI ORIENTALA Vinuri Indigene din Podgoriele cele mai Renumite Cu preţuri cât se pâte de moderate : Serviciul nu lusfi nimic IXJk.lL,^rj03=4 DIN QAPIT7L A. i Bucuresci. — Şoseaua Kiselef, Cassa Circa. — Bucureşti. Un mtmet fdrte însemnat de experienţe făcute în Rngia, Europa şi România de către celebrităţile medicale, asupra resultatului acţiuneî Kefiruluî întrebuinţat în spitale precum şi în casei particulare, au dovedit cu un succes strălucit că KeSrul de Caucasia e cel maî bun remediu în j potriva bdlelor Phtisia pulmonară tuboreulosa [oftica], afecţiunile bronchiale, stomacale şi intesti-1 nale, anemia, chlorosa, scrofulosa, rachitia. leucorea [pdla albă]. Kefirul readuce forţele perdute, chiar după o slăbiciune extremă, constipiţia (kefir de o $i), diarheă (kefir de treî ^ilo); posedăm! o mulţime de certificate şi păreri dovedesc că KEFIRUL NOSTRU e ştiinţificeşte preparat, dar nu le putem da aci din causa lipsei de spaţiu, ci dăm numai numele celor maî însemnaţi doctori, [ oare au atestat acosta: Calendero, Măliărescu, Stokescu, Sache Stefănescu, Asachi, Buicliu, Scha-chmann, Petrini Paul, Istrati, Ureche, Stăuceanu, Salter, Petrescu, etc. ABONAMBNT 100 stiole. 50 25 PENTRU CAPITALĂ 75 lei 38 „ 20 „ PENTRU PROVINCIE 100 sticle ..... 50 , 25 „ .... . 100 lei 55 „ 28 , T: ans (ortul se face £i nic cu trăsura ndstră la locuinţa abonatului: Plata se face prin mandat j postai- Pentru ămeni săraci se face o reducţittne, iar celor lipsiţi cu desSvirşire de mijldce li se dă gratis, deoă au recomandare din partea vr’unut doctor, ca având nevoie de a tace cură. de kefir. Pe lingă vechiul preparator de kefir, în fabrica ndstră se găseşte şi un caucazian, ast-fpl că [Onor. Public p6te fi încredinţat că va găsi la noî chiar adevăratul Kefir din Caucasia. Deposîtul nostru se găseşte la comptuarul d-lui Adolff Gaster, str. Coîţel NO' 24 bis, şi la far-[macia Alexandriu, C lea Victoriei No. 77. Cu stimă, UST. DIOBSOIT & C>mp. r O LA ADEYfRATA CONCURENTĂ SE REQOMADA NOUL MAGAZIN DE BARBAŢI, 8AEŢI Şl COPII odnfecţionAte în atelierul nostru, după ultimele jurnale. Sperăm că Onor. Public, Va blne-voi a vlsita acest Magazin, unde va găsi în îot-d’a-una: Haine Solide şi cu Preţuri Moderate spre s i si internii] tentam], ruja a se nota bine Ne. 70 CU STIMA ,;La Adevărata Concurenţă11 1A adeverata^ concurenţăT - I | m ■ * I« (fl 1 d |: a s> a jl ii Avis important Sub-semnatul am ondre a recomanda osiorab» Public şi înaltei mobilimî că în atelierul iiieudetâmidărie am efectuat o garnitură de mobilă de 'lux, care se compune din 2 paturi, 2 cartonere, 2 dulapuri de ndpte, un lavdr, o oglindă, o tdletă şi 2 şifo-nere de stejar (în stil Altaic) cu preţuri forte moderaţie, A se adresa strada Ştirbei-Vodă No. 58, la d. Marin Anast&siu, tâmplar. Trimit GRArriS şi FRANCO ori cui ’l va cere : Catalogul meu bogat ilustrat apărut chiar acum de sub tipar şi privitor Ia pom mmm ii ie uh ARBORI MICI, CON1FERI, TRANDAFIRI, PLANTE, etc., etc... Hudapest, V., IV o. St. Moşă diplomată din streinătate No. 1. — Str. Sf. Elefterie. — No. 1, S’A DESCHIS MKELE DOI BL M LOMlIi i BUCURESCI. — 76, CALEA MOŞILOR, 76. — BUCURESCI. Reparat şi mobilat cu totul din nou.— Se găsesc camere de la 1 leu şi 50 bani în! sus.—Asemenea se închiriază camere mobilate cu luna.—Serviciul prompt, onest şi1 preţuri moderate. — Se găseşte grajduri pentru cal şi şoprone pentru trăsuri. DE ÎNCHIRIAT PRĂVĂLII MARI ŞI MICl Proprietar, CORNELIU KALINDERU. Tipografia (|iarulul ‘TELEGHAPHUL, Strada Blănari, No. 20. www.dacoromanica.ro